DOCUMENTE DE POLITICĂ URBANĂ SERIA DE URBANISM Nr. 4 CREȘTEREA ȘI DECLINUL ORAȘELOR DIN ROMÂNIA Zonele urbane sunt cele care determină sunt influențate de îmbătrânirea socială și mediu de calitate, de unde și succesul economic, social și de mediu al populației, de migrație și de decalajele nevoia urgentă de a acționa înspre o unei țări sau regiuni. În strădania de a economice dintre orașele României, creștere rezilientă: cu cât expansiunea valorifica întregul potențial al orașelor, creând disparități între orașele dinamice avansează mai mult, cu atât mai ar trebui să se acorde o atenție sporită și cele în declin, precum și între nucleul dificilă devine îndeplinirea obiectivelor amenajării teritoriale. Adesea trecută urban și periferia urbană. de durabilitate. În plus, spre deosebire cu vederea, amenajarea teritoriului de noile proiecte de dezvoltare, joacă un rol esențial în modelarea În consecință, orașele României se atractivitatea nucleului urban este orașelor și are un impact direct asupra confruntă cu două provocări distincte afectată semnificativ de blocurile celor trei piloni de dezvoltare. din punct de vedere spațial: extinderea învechite, de traficul aglomerat, de urbană și „contracția” nucleului urban, supraaglomerarea parcărilor și de După 1989, pe măsură ce orașele care se manifestă prin scăderea calității românești au făcut tranziția de la insuficiența spațiilor de socializare și a vieții și prin deteriorare spațială atât în infrastructurii pietonale. un sistem de planificare centralizat, orașele aflate în declin, cât și în cele zonele urbane s-au dezvoltat mai Per total, există o relație de tip cauză- dinamice. degrabă organic, fără un cadru de efect între performanța economică orientare cuprinzător în ceea ce privește Extinderea urbană este greoaie, și calitatea spațiului construit și a amenajarea teritorială, orașele rămânând greu de deservit și de întreținut și infrastructurii publice, acestea având captive în modele de creștere sau de dificil de cârmit către obiectivele de un impact direct asupra investițiilor, a contracție necontrolate. Aceste tendințe competitivitate economică, incluziune creșterii demografice și a prosperității. DOCUMENTE DE POLITICĂ URBANĂ SERIA DE URBANISM Nr. 4 DOCUMENTE DE POLITICĂ URBANĂ SERIA DE URBANISM Nr. 4 ORAȘE CAPTIVE ÎN MODELE DE CREȘTERE NESUSTENABILE DEZVOLTARE NEUNIFORMĂ – EXTINDERE Începând din 1990, forma dominantă de expansiune urbană a fost una necontrolată, cu creștere incrementală, de densitate mică. Există dovezi de expansiune necontrolată planificare spațială, slaba coordonare între modelele nesănătoase de dezvoltare (ex. Creșterea Creșterea Creșterea Dezvoltarea atât în orașele dinamice, cât și în cele oraș și aria lui de influență și inabilitatea costuri mai mici de achiziție și curățare suprafeței suprafeței suprafeței terenurilor virane Expansiune Dezvoltarea la mai puțin prospere, cu o populație de a limita dezvoltarea privată speculativă. a terenului, mai puține restricții de construite urbane construite peri- intravilanului (ha. urbane și de la „în salturi” (km2) marginea așezărilor peri-urbane (km2) în declin, deși fenomenul este mai Avantajele practice ale dezvoltării unui construire). Expansiunea necontrolată vine (km2) urbane (km2) în intravilan) periferie (km2) pronunțat în prima categorie. Rata teren neexploatat sau agricol, față de deseori în detrimentul nucleului urban, în 36.7% 61.3% 107% 44.5% 10.3% 45.2% rapidă de consum a terenurilor a fost dezvoltarea unui teren viran urban, timp ce administrațiile publice nu profită influențată de ineficiența sistemului de densificare sau regenerare, au alimentat din plin de atuurile acestuia. Decalaj economic Schimbări la nivelul preferințelor și Dezvoltare necontrolată Dezvoltarea inegală a orașelor al nivelului de trai Deși extinderea spațială este un României se reflectă în dinamica Expansiunea este legată de schimbările indicator pozitiv al competitivității Dezvoltare „în salturi” Dezvoltare la marginea periurbană Dezvoltare la marginea urbană demografică și spațială, creând de la nivelul societății în ceea ce economice și sociale, orașele românești un decalaj între polii de creștere privește nivelul de trai și preferința se dezvoltă de obicei necontrolat, printr-o economică fruntași, orașele secundare pentru spații de locuit mai mari și mai expansiune incrementală cu densitate de importanță regională mai puțin flexibile sau pentru case individuale cu mică care înghite spațiile deschise din jur performante și o mare parte a orașelor grădini private, mai aproape de natură. fără a valorifica mai întâi proprietățile de dimensiuni medii și mici. Deși nucleul urban beneficiază adesea subdezvoltate sau vacante din interiorul de o combinație sănătoasă de dotări și zonelor deja urbanizate. Reședințele de județ și zonele lor legături asigurate de transportul public, Această formă de expansiune poartă urbane funcționale cumulează 61% din blocurile învechite din perioada socialistă numele de extindere urbană necontrolată totalul locurilor de muncă și 90% din au devenit mai puțin dezirabile. Acestea – ‘sprawl’. Există un consens larg cu privire veniturile firmelor din țară. necesită reabilitare seismică, energetică la faptul că expansiunea necontrolată Performanța economică are un impact și arhitecturală, precum și o regenerare creează un dezechilibru între nucleu și zona direct asupra modelelor de creștere productivă a spațiului deschis din periurbană, punând presiune pe cheltuielile spațială, de aici rezultând cele trei părți jur pentru a se ridica la nivelul noilor publice și generând inegalități sociale și ale poveștii: creștere, stagnare și declin. standarde de trai. probleme de mobilitate. Dezvoltare la marginea periurbană Modelele de . dezvoltare din zona Ploieștiului, în linie cu DINAMICĂ SPAȚIALĂ tendințele nationale Populației NUCLEU VS. PERIFERIE ale dinamicilor 10 000 2006-2018 urbane, ilustrează 20 000 o expansiune necontrolată, 50 000 fragmentată și 75 000 monofuncțională. 100 000 Suprafața construită Expansiune Dezvoltare „în salturi” Static Dezvoltare la marginea urbană Contracție Dinamica nucleului Dinamica inelului peri-urban Dinamica populației Nucleu în creștere & Inel în creștere Nucleu în creștere & Inel în contracție Nucleu în contracție & Inel în creștere Nucleu în contracție & Inel în contracție Kilometri Harta ilustrează dinamica dezvoltării urbane, manifestată ca creștere, stagnare și contracție spațială a • Dezvoltarea terenurilor urbane virane sau a marginii urbane: expansiune în interiorul masei urbane reședințelor de județ în raport cu schimbările demografice. Cu excepția polilor de creștere, în perioada 2006- existente sau la periferia acesteia. 2018 nucleele urbane au rămas relativ statice, iar expansiunea s-a mutat în zona periurbană. Studiul reflectă • Marginea periurbană se referă la periferia unei așezări urbane sau rurale din zona contiguă orașului. datele culese pentru toate reședințele de județ, mai puțin pentru București/Ilfov, în perioada 1990- • Dezvoltare „în salturi”: expansine independentă de 2018, din bazele de date Corine Land Cover, INSSE, Cushman Wakefield și Open Street Map. Dezvoltare „în salturi” alte zone construite existente. Programul Operațional Capacitate Administrativă UNIUNEA EUROPEANĂ Competența face diferența! O POVESTE CU DOUĂ FAȚETE, CHIAR ȘI ÎN CELE MAI DINAMICE ORAȘE PROVOCĂRILE NUCLEULUI URBAN PROVOCĂRILE EXTINDERII URBANE Scăderea populației Motor economic Îmbătrânirea țesutului Consum nesustenabil Dezvoltare Dezvoltare subperformant cartierelor de blocuri al terenurilor monofuncțională incrementală a terenurilor virgine Calitate insuficientă a Spațiu deschis și verde Investiții puține Furnizare de servicii Infrastructură Stil de viață spațiilor publice „în contracție” sau în infrastructura insuficiente și deficitară dependent de subutilizat culturală costisitoare automobil, navete lungi Parcări supraaglomerate Utilizare neproductivă Disoluția Lipsa unei Infrastructură Concentrarea locurilor și puține alternative a terenurilor (situri vieții sociale infrastructuri sociale pietonală redusă, lipsa de muncă, a dotărilor nemotorizate dezafectate, proprietăți în comunitățile noi unei destinații și a locuințelor în vacante) nucleu Provocările duble ale contracției nucleului urban și ale extinderii urbane duc la o deconectare între locurile de muncă, dotări și locuințe, ceea ce duce la izolare socială și la un acces inegal la resurse. PAȘI CĂTRE O SCHIMBARE DE PARADIGMĂ • Creștere rezilientă, care să asigure • Consolidarea capacității nivelului • Orașele trebuie să-și pună în valoare echilibrarea la nivel local și macro local de a coordona dezvoltarea punctele forte inerente eînglobate în a obiectivelor economice, sociale și urbană la nivel metropolitan, țesutul lor dens și variat. Regenerarea de mediu cu fiecare proiect nou de urbană ar trebui să fie un instrument prin colaborare interjurisdicțională, dezvoltare. Acest lucru contracarează de schimbare a tendinței actuale de planificare integrată și mediere extindere. Durabilitatea integrată a direct problemele extinderii urbane și între diferitele părți interesate cartierelor rezidențiale din perioada ale mobilității. locale și diversele lor interese. socialistă și a nucleelor urbane dense ar trebui păstrată și adusă la • Planificare strategică, pentru abordarea • Gestionarea granițelor creșterii standarde moderne prin intervenții nevoilor diferite ale orașelor mari sau mici, urbane: oprirea extinderii urbane și integrate în spațiile publice-cheie, prin dinamice sau în declin, care să răspundă reabilitarea clădirilor și reutilizarea orientarea dezvoltării către umplerea unor contexte urbane unice și care să productivă a peisajelor urbane golurilor din țesutul urban, densificare urmărească în același timp îndeplinirea fragmentate, cum ar fi terenurile obiectivelor naționale și regionale. și regenerare. dezafectate sau proprietățile vacante. Acest document a fost elaborat de Banca Mondială în baza unui Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică (RAS) încheiat cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației pentru Politica Urbană a României. Obiectivul acestui RAS este de a implementa o politică urbană clară pentru următoarea POLITICA URBANĂ perioadă de finanțare UE și de a crea pentru părțile interesate o platformă de dialog privind problemele A ROMÂNIEI de dezvoltare urbană. Pentru informații suplimentare, vă rugăm să vizitați pagina de internet mlpda.ro. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării Și Administrației