SECȚIUNEA 3: VIZIUNEA ȘI OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE 3.1. FUNDAMENTAREA FORMULĂRII VIZIUNII ȘI OBIECTIVELOR STRATEGICE Viziunea și obiectivele de dezvoltare la nivel trebuie să reflecte cât mai bine nevoile reale ale comunității, precum și ceea ce se înțelege prin „binele comun�, așa cum este reprezentat și imaginat de către aceasta. În completarea analizei datelor statistice și evoluțiilor din ultimii ani, exercițiul consultărilor este esențial în formularea unor obiective comune de dezvoltare, validând ipoteze și configurând în mod pragmatic cea mai bună versiune posibilă a orașului pentru următorii zece ani. Binele comun este greu de estimat și este evident faptul că nu va exista o strategie greșită sau corectă pe deplin, așa cum nevoile subiective ale fiecăruia sunt, în sine, valide. Pentru ca o strategie să își îndeplinească însă scopul, este important ca aceasta să fie elaborată pe baza unui proces cât mai incluziv, care să acopere nevoile diferiților actori și cât mai transparent. Aceasta presupune un set clar de priorități, cu o perioadă definită de implementare, bugete aferente și o comunicare continuă a stadiului implementării. Prioritizarea presupune ca proiectele majore, odată stabilite, să fie asumate ca atare și să nu fie schimbate cu altele, fără o fundamentare obiectivă. În mod ideal, aceste proiecte au capacitatea de a atrage și canaliza resursele potrivite, având la bază un consens general privind utilitatea lor. În același timp, anul 2020 a demonstrat cât de importantă este capacitatea de adaptare rapidă la schimbări majore ce au afectat întreaga comunitate. Menirea unei strategii nu este de a fi un document rigid, ci de a ghida dezvoltarea pe termen mediu, astfel încât resursele și oportunitățile să poată fi utilizate în mod eficient și să se poată răspunde cu agilitate noilor provocări. Având o strategie bazată pe priorități și o viziune comună, dezvoltarea unui oraș va fi mai ușor de susținut chiar și în perioade cu schimbări și provocări majore. Figura 1. Elemente de planificare strategică 3.1.1. Principii de planificare integrată Dezvoltarea viziunii, identificarea obiectivelor strategice și a mecanismelor de realizare a acestora se bazează pe un set de principii ce susțin abordarea integrată și un proces de planificare eficientă: (a) Abordare participativă. În cadrul procesului de elaborare a strategiei, au fost facilitate diverse procese de consultare și implicare a părților interesate (cercetări, sondaje, consultări tematice, platformă online pentru colectare de provocări și soluții), care au avut ca scop reflectarea nevoilor și priorităților identificate de către cetățeni și diverse grupuri-țintă. De asemenea, strategia propune măsuri de susținere și simplificare a procesului de participare prin accelerarea digitalizării instituțiilor publice și oferă o listă de proiecte prioritare, a căror implementare poate fi monitorizată ușor. 1 (b) Prioritizare și responsabilitate asumată. Unul dintre instrumentele esențiale pentru o strategie de succes, care să reprezinte mai mult decât o pre-condiție pentru accesare de fonduri este exercițiul prioritizării și asumării unei liste scurte de proiecte, ușor de monitorizat de către cetățeni. Procesul vizează obținerea unui portofoliu de proiecte prioritare care să se încadreze în bugetul de investiții estimat pentru perioada 2021 - 2030 și care să fie asumate ca atare, cu responsabilități și termene clare. Prioritizarea ar trebui să urmeze nevoile reale ale comunității, pentru care se vor identifica ulterior diverse surse de finanțare, preferabil externe. (c) Integrare orizontală și verticală. Planificarea eficientă necesită coordonarea instituțiilor și departamentelor cu responsabilități în acest sens de la nivel local, din diferite domenii, precum și a celor de la nivel județean, regional, național și european. Astfel, procesul de elaborare a strategiei a avut la bază identificarea și analiza diferitelor documente strategice relevante, cu scopul coordonării cu politicile regionale (nivel la care se asigură managementul FEDR) și cu obiectivele prioritare de la nivel național și european. Ca proiect-pilot în cadrul elaborării primei Politici Urbane a României, strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Suceava are la bază coordonarea cu noul cadru strategic. (d) Abordare inter-jurisdicțională. Fără o zonă metropolitană sau o aglomerare urbană puternică, o regiune nu poate performa. Zonele metropolitane și aglomerările urbane cele mai dinamice au și cel mai mare succes în a atrage oameni și investiții, iar la baza dezvoltării acestora stă cooperarea și planificarea inter-jurisdicțională. Elaborarea strategiei a integrat nevoile de dezvoltare de la nivelul celor unităților administrativ- teritoriale ce compun zona urbană funcțională a Sucevei și a identificat măsuri ce întăresc accesul locuitorilor acestora la oportunități și legăturile dintre zona urbană și cea rurală. (e) Complementaritatea măsurilor hard și soft. Pentru a elabora o strategie integrată, este important să se mențină un echilibru între investițiile „hard�, cum ar fi parcuri de afaceri, parcuri industriale, dezvoltări rezidențiale, rețele de transport și investițiile „soft�, precum programe de sprijinire a afacerilor și inovării, crearea de programe pentru calificarea forței de muncă și facilitarea accesului grupurilor defavorizate pe piața muncii, programe și activități culturale. (f) Continuitatea procesului de planificare. Planificarea dezvoltării urbane este un proces ciclic, ce necesită o întoarcere regulată către viziunea, obiectivele și măsurile propuse anterior, astfel încât să se asigure o evaluare realistă a acestora și o actualizare, în funcție de situația existentă la nivel local și direcțiile strategice relevante de la nivel regional, național și european. 2 3.1.2. Concept de dezvoltare spațială La nivel global există o înțelegere asupra faptului că orașele compacte, regenerate și conectate sunt atât un vehicul spre cât și un produs al dezvoltării durabile, făcând din acestea principii coordonatoare în planificarea spațială. Aceste principii sunt general valabile tuturor orașelor ce vor să se îndrepte în direcția sustenabilității spațiale, atât celor dinamice, aflate în expansiune, cât și celor aflate în contracție, care se confruntă cu provocări demografice, economice sau spațiale, chiar dacă prioritizarea și aplicabilitatea lor ar putea diferi în funcție de particularitățile contextului local. Pentru valorificarea resurselor locale într-un mod eficient, incluziv și sustenabil, procesul de amenajare al teritoriului ar trebui să urmărească trei direcții de acțiune: i) dezvoltarea urbană compactă, printr-o planificare pro-activă, echilibrată și în cazul orașelor dinamice, prin limitarea expansiunii urbane necontrolate și prin definirea unor zone prioritare de dezvoltare în care să fie aplicate politici locale de densificare și diversificare; ii) regenerarea urbană care să vizeze creșterea atractivității nucleului urban prin revitalizarea spațiului public, a calității vieții în cartierele rezidențiale și valorificarea activelor urbane bine amplasate pentru investiții strategice, cum ar fi obiectivele de patrimoniu sau zonele industriale dezafectate; iii) îmbunătățirea conectivității în interiorul zonelor de dezvoltare și între zonele urbane și peri-urbane, vizând reducerea dependenței față de automobil, facilitarea mobilității nemotorizate, creșterea accesibilității la servicii în interiorul cartierelor și accesul echitabil la servicii publice. Dezvoltarea spațială durabilă este unul din cele cinci obiective prioritare ale Politicii Urbane a României, având în vedere rolul transversal al planificării spațiale în atingerea celor trei scopuri: i) orașe verzi și reziliente, prin influența directă pe care forma și structura unui oraș o au asupra eficienței mobilității, a amprentei de carbon și a rezilienței urbane, atât în fața dezastrelor naturale și a provocărilor climate, cât și a asigurării unui mediu verde și curat; ii) orașe competitive și productive, prin crearea unor spații publice de calitate, care să stimuleze atractivitatea orașului pentru locuire, muncă și investiții și prin valorificarea eficientă a clădirilor și terenurilor bine amplasate pentru investiții strategice; iii) orașe juste și incluzive, prin asigurarea accesului echitabil la utilități și servicii publice, a calității vieții și locuirii pentru toți și prin crearea unui spațiu public incluziv, care să stimuleze spiritul comunitar. Cel de-al patrulea obiectiv, cel al orașelor bine guvernate, este o condiție prealabilă pentru atingerea primelor trei, prin facilitatea cadrului instituțional care să eficientizeze procesul de amenajare a teritoriului, astfel încât acesta să se facă într-o manieră pro-activă, prin definirea zonelor de dezvoltare prioritară și să capete un rol coordonator și integrator pentru implementarea politicilor sectoriale la nivel metropolitan. Astfel, pentru consolidarea procesului de amenajare a teritoriului astfel încât acesta să promoveze principiile sustenabilității spațiale, sunt necesare: i) sincronizarea amenajării teritoriului cu politicile sectoriale și investițiile în infrastructura de transport, cea edilitară, socială și în inițiativele ce vizează mediul, astfel încât acestea să fie direcționate spre zonele prioritare de dezvoltare, pentru a stimula investițiile private și a maximiza impactul asupra calității vieții; ii) cooperarea la scară metropolitană și dezvoltarea integrată a zonei peri-urbane, vizând atât consolidarea rolului pe care orașul îl joacă în teritoriul său de influență, cât și 3 implementarea echitabilă a principiilor de dezvoltare sustenabilă în teritoriu, dincolo de limitele administrativ teritoriale. Municipiul Suceava a continuat în perioada post-socialistă să concentreze principalele activități economice și culturale din nord-estul județului, stabilind astfel relații de navetism cu localitățile învecinate. Așadar, zona urbană funcțională a Sucevei se extinde dincolo de granițele sale administrative, fiind necesară armonizarea politicilor de dezvoltare la nivel metropolitan. În ultimele două decenii, Suceava a cunoscut o dezvoltare necontrolată a zonelor periferice , atât la marginea nucleului urban cât și în localitățile din sudul inelului peri-urban – Șcheia, Moara și Ipotești. Noile zone de dezvoltare au fost cu precădere rezultatul unui proces neplanificat de expansiune, produsul dezvoltării incrementale a terenurilor private libere, fără o utilizare eficientă în prealabil a resurselor de teren din zonele deja urbanizate și bine conectate la infrastructura urbană. Formele de dezvoltare din jurul Sucevei sunt cu precădere nesustenabile, zonele de creștere având un caracter monofuncțional - zone rezidențiale sau parcuri de retail, cu deficiențe în ceea ce privește infrastructura rutieră, pietonală, dar și infrastructura tehnico-edilitară și cea socială. Prețurile mai accesibile ale locuințelor din peri-urban dar și dorința unor spații de locuire adaptate cerințelor societății moderne – spații mai generoase, cu grădini/terase, au stimulat expansiunea peri- urbană. În același timp, îmbătrânirea fondului locativ din interiorul orașului, cu precădere a blocurilor din perioada socialistă, dar și supra-aglomerarea spațiului public cu mașini parcate și scăderea calității spațiilor publice și a dotărilor pentru comunitate, au avut un impact negativ asupra calității vieții, scăzând atractivitatea locuirii în interiorul orașului. Acest fenomen a accentuat nevoia de deplasare dinspre localitățile din inelul peri-urban înspre municipiul Suceava, ducând la creșterea volumului de trafic și aglomerarea principalelor artere ce le conectează, dar și la supraîncărcarea infrastructurii sociale din municipiu - școli, grădinițe, spitale. Pentru a facilita dezvoltarea urbană compactă , având în vedere configurația actuală a teritoriului, modelul de dezvoltare spațială al Sucevei ar trebui să urmeze o abordare policentrică, care să integreze următoarele principii: • dezvoltarea compactă a orașului, prin limitarea zonelor de expansiune (intravilanului), prioritizarea valorificării eficiente a resurselor de teren bine conectate la rețeaua urbană, precum fosta zonă industrială și densificarea zonelor subdezvoltate, precum noile cartiere rezidențiale (ex. Aleea Dumbrăvii); • planificarea echilibrată și pro-activă a zonelor de expansiune din zona peri-urbană și consolidarea acestora ca centre secundare orașului, prin facilitarea mixității funcționale și a accesului la servicii și spații publice în interiorul acestora, prin mijloace nemotorizate, reducând astfel dependența față de zona centrală. Aceste principii sunt realizabile prin regenerarea urbană integrată a polilor de dezvoltare, pentru a crește calitatea vieții și gradul de accesibilitate la servicii publice în interiorul acestora, prin îmbunătățirea conectivității la infrastructura în noile zone de dezvoltare și prin eficientizarea mobilității între nucleu și zona peri-urbană. Procesul de regenerare urbană facilitează creșterea calității vieții, a atractivității turistice și a competitivității economice în interiorul polilor de dezvoltare, însă acest proces trebuie să vizeze valorificarea resurselor naturale și a activelor urbane existente, printr-o abordare integrată a dezvoltării. Următoarele direcții de intervenție prioritară ar trebui urmărite: • regenerarea zonei centrale și a spațiilor publice reprezentative, prin creșterea calității spațiului urban, promovarea caracterului inovativ și multifuncțional al acestora și facilitarea accesibilității pietonale și a conexiunilor nemotorizate între ele; 4 • regenerarea spațiilor verzi și valorificarea resurselor naturale, pentru a crește suprafața și calitatea parcurilor și grădinilor publice, pentru a facilita accesul echitabil la spații verzi în proximitatea locuinței și pentru a proteja și integra infrastructura verde și albastră în ecosistemul urban. Resursele vizate cu prioritate sunt: Parcul Șipote – Cetate, Pădurea Zamca, Malurile Râului Suceava; • regenerarea patrimoniului construit, atât cel istoric și cultural, cel industrial dar și alte obiective de interes public, precum gările sau piețele agroalimentare, fie prin modernizarea spațiilor funcționale sau reconversia funcțională a obiectivelor dezafectate. Obiectivele vizate cu prioritate sunt: modernizarea Gării Burdujeni, facilitarea accesibilității în zonei Gării Ițcani, modernizarea și facilitarea accesibilității nemotorizate în zona Pieței Centrale, atragerea de investiții și promovarea mixitătii funcționale în fosta zonă industrială; • regenerarea urbană a cartierelor de locuințe, inclusiv a cartierelor peri-urbane, prin creșterea echipării acestora cu dotări de cartier, conturarea unor centre de cartier și facilitarea accesibilității pietonale în proximitatea locuinței, proces de necesită o schimbare de paradigmă de la prioritizarea autoturismelor la prioritizarea pietonilor și reorganizarea spațiilor de parcare de la nivelul cartierului. Cartierele vizate cu prioritate sunt: Ițcani, Burdujeni - Aleea Dumbrăvii, Șcheia, Sf. Ilie (Șcheia), Bulai (Moara), Lisaura (Ipotești); • regenerarea urbană a zonelor marginalizate sau a așezărilor informale, prin creșterea accesului la servicii publice și integrarea lor în țesutul urban. De asemenea, este importantă sincronizarea planurilor de dezvoltare cu cele de eficientizare a mobilității, de conectare la infrastructura tehnico-edilitare și de extindere a infrastructurii sociale printr-o abordare integrate la nivel metropolitan. Astfel, având în vedere configurația actuală a teritoriului, ca urmare a procesului de expansiune necontrolată, acest proces trebuie să vizeze următoarele direcții de acțiune: • acoperirea lacunelor din infrastructura tehnico-edilitară și socială atât în cartierele dezvoltate în ultimele decenii – Aleea Dumbrăvii, Șcheia, Sf. Ilie, Lisaura, Bulai dar și în cele două zone ce au fost integrate ulterior în nucleul urban și astfel prezintă anumite deficiențe – Ipotești și Burdujeni Sat; • eficientizarea mobilității dinspre comunitățile peri-urbane spre principalii atractori din Municipiul Suceava, prin dezvoltarea unui sistem de tranzit metropolitan; • aplicare principiului dezvoltării orientate spre tranzitul metropolitan (TOD) și sincronizarea planurilor de dezvoltare / expansiune cu investițiile în infrastructură. 5 3.1.3. Aspecte cheie în formularea obiectivelor de dezvoltare Nevoile grupurilor-țintă sunt cele care ghidează prioritățile unui oraș. Ca atare, primul pas pentru o strategie de dezvoltare urbană implică maparea și definirea acestora. În acest sens, modelul piramidei lui Abraham Maslow, care continuă să fie folosită in științele sociale de peste 70 de ani, se află la baza stabilirii nevoilor cetățenilor, sectorului privat și al turiștilor. Identificarea nevoile acestor trei grupuri este esențială, deoarece, potrivit lui Philip Kotler, autoritățile locale abordează̆ politicile și investițiile locale în raport cu trei categorii principale de constituenți: cetățenii, sectorul privat și turiștii. Nevoile locuitorilor/cetățenilor ce pot fi atrași sunt grupate în următoarele categorii: Figura 2. Piramida Nevoilor Cetățenilor Incluziunea socială Schimbările climatice Aspecte Transversale • Incluziune socială – aspecte legate de accesul grupurilor dezavantajate la locuri de muncă, la servicii și utilități publice și de combatere a sărăciei • Schimbări climatice – controlul poluării datorate consumatorilor casnici și emisiilor de gaze cu efect de seră Nevoile oamenilor de afaceri/reprezentanți ai companiilor private sunt grupate în următoarele categorii: 6 Figura 3. Piramida Nevoilor sectorului privat Incluziunea socială Schimbările climatice Aspecte Transversale • Incluziune socială – aspecte legate de accesul grupurilor dezavantajate la locuri de muncă și de stimulare a activităților economice în zone marginalizate, sau în localități mai sărace • Schimbări climatice – controlul poluării industriale și al emisiilor de gaze cu efect de seră 7 Nevoile turiștilor pot fi grupate în următoarele categorii: Figura 4. Piramida Nevoilor turiștilor Incluziunea socială Schimbările climatice Aspecte transversale • Incluziune socială – aspecte legate de oportunitățile pe care acest sector le poate oferi grupurilor dezavantajate care trăiesc în zone marginalizate sau mai sărace. • Schimbări climatice – controlul poluării datorate turiștilor. 3.1.4. Stadiul implementării documentațiilor existente Până în prezent, documentul strategic ce a structurat investițiile în dezvoltarea Muncipiului Suceava a fost Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru orizontul de timp 2016-2023. Versiunea anterioară a SIDU Suceava a identificat pachetul de proiecte aferent perioadei de programare 2014-2020 și reflectă viziunea, obiectivele strategice şi direcţiile sectoriale de dezvoltare ale municipiului. În vederea atingerii viziunii de dezvoltare a Municipiului Suceava au fost conturate şase obiective strategice relevante din punct de vedere economic, social, demografic, climatic şi de mediu. Considerând aria generală abordată de obiectivele strategice au fost stabilite în cadrul acestora o serie de obiective specifice cheie pe diverse domenii de interes. Astfel, lista de programe/proiecte a fost orientată pe următoarele obiective strategice: 1. reducerea emisiilor de carbon în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020 2. dezvoltarea colaborării între Municipiul Suceava şi mediul de afaceri pentru asigurarea facilităţilor necesare în vederea creşterii economice locale 3. dezvoltarea potenţialului turistic al Municipiului Suceava în vederea atingerii statutului de „centru regional al turismului� 4. creşterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile prin îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii serviciilor sociale, educaţionale şi de sănătate 8 5. dezvoltarea durabilă a Municipiului Suceava în vederea asigurării creşterii nivelului de trai precum și creşterea calităţii vieţii în vederea reducerii fenomenelor demografice estimate la nivel statistic. Având în vedere că strategia a fost elaborată cu orizontul de timp 2023, o parte din proi ectele incluse în strategie vor fi continuate în următoarea perioadă de planificare strategică (2021-2030) și au fost preluate în documentul actualizat. Gradul de implementare a proiectelor este analizat anual în cadrul unor sedințe de evaluare conform planului de monitorizare şi evaluare SIDU descris în documentul existent sus menționat. Elaborarea şi aprobarea raportului final de evaluare vor fi realizate în a doua jumătate a anului 2023, ca urmare a ședinţei de evaluare finală a documentului strategic. Stadiul de realizare este în anul 2021 la un nivel de 38% din numărul total al proiectelor propuse, respectiv 26,8% din valoarea totală a proiectelor. Dintre obiectivele strategice, în cazul reducerii emisiilor de carbon, Municipiul Suceava a implementat proiectul de transport public ecologic prin care s-au achiziționat 42 de autobuze electrice (25 autobuze de 12m și 17 autobuze de 6m) urmând ca până în anul 2023 să fie puse în circulație alte 15 autobuze electrice de 12m, rezultatul estimat fiind reducerea cu 4,3% a emisiilor datorate transportului în comun. Au fost finalizate sau sunt în curs de implementare proiectele care au avut alocare financiară nerambursabilă în cadrul Axei Prioritare 4.1. Dezvoltare durabilă, respectiv un număr de 8 puncte în domenii ca: reabilitare și dotări unități de învățământ, construire unități de învățământ, creșterea calității vieții, reabilitare clădiri aflate în zonele marginalizate, creșterea suprafeței de spații verzi, creșterea eficienței energetice a clădirilor publice (inclusiv unități de învățământ). Au fost de asemenea realizate acțiuni concrete în domeniul colaborării dintre autoritățile administrației publice locale și mediul de afaceri, promovarea locală și dezvoltarea potențialului turistic al municipiului Suceava, creșterea calității vieții, modernizarea infrastructurii urbane, eficiență energetică, transport alternativ, reabilitare iluminat public, promovarea utilizării vehiculelor electrice, digitalizarea activității administrației publice locale și a unităților de învățământ. În perioada rămasă până în 2023 sunt în faza de finalizare documentații tehnico-economice pentru finanțarea unor proiecte în domeniul educațional, infrastructură urbană, eficiență energetică și utilizare surse de energie alternativă, reabilitare urbană, reabilitare monumente istorice, reabilitare spații urbane comune și spații verzi. De asemenea, urmează să fie implementate proiecte care vizează reabilitarea și dotarea unităților de învățământ, extindere rețele tehnico-utilitare, reabilitare urbană, infrastructură pentru stații de încărcare vehicule electrice, reabilitare infrastructură. 3.2. VIZIUNEA 2030 VIZIUNE 2030 Suceava, o zonă urbană verde care valorifică rolul de capitală a Bucovinei, bine conectată la nivel național și internațional, pionieră a mobilității urbane durabile, care creează oportunități pentru cetățenii săi și asigură o calitate a vieții în continuă creștere. Viziunea privind dezvoltarea unui oraș este un exercițiu de imaginație colectivă care exprimă sintetic rezultatele planificate ale unei arii vaste de măsuri. Întrebările ce stau la baza formulării viziunii pleacă de la un nivel general - Cum va fi zona urbană Suceava peste câțiva ani? la un nivel concret: 9 Ce își doresc locuitorii? Cum se poate răspunde nevoilor acestora și cum poate fi îmbunătățită calitatea vieții? Prin intermediul platformei citadini.ro, secțiunea Rețeaua Citadinilor, cetățenii au fost întrebați cum își imaginează că va arăta orașul lor în anul 2035. Ca urmare, răspunsurile oferite de către cetățenii din Suceava au fost selectate și prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 1. Viziunea cetățenilor pentru Municipiul Suceava „Un oraș orientat spre binele cetățenilor.� „Smart city� „Un oraș civilizat, în care trecutul și viitorul să poată conviețui în armonie�. „Suceava un oraș european. Îmi doresc un oraș curat, cu străzi fără gropi în asfalt, cu spații verzi și locuri de promenadă, un transport în comun civilizat și predictibil. Un oraș care să aibă un sistem integrat de semafoare inteligente. Parcări cu plata subterane sau supraterane. Dezvoltarea unui parc industrial pentru dezvoltatori. � „Orașul pe care mi-l imaginez este un oraș mult mai pregătit și organizat pentru calamități naturale, fără panouri publicitare, cu grădini și parcuri realizate după proiecte profesioniste, fără clădiri sau blocuri ce nu au legătură cu vecinătatea zonei.� „Suceava- oraș curat, organizat, cu multe spații verzi aerisite și amenajate peisagistic, cu copaci verzi pe toate arterele de circulație, cabluri electrice îngropate, parcări organizate , fără aglomerație de mașini parcate. Trotuarele sunt curate, străzile la fel, toate canalizările sunt refăcute și aerul este respirabil. Nu există poluare fonică sau cu noxe. � „Îmi doresc ca Suceava să devină un oraș în care oamenii să fie mai veseli, mai sănătoși și să simtă că trăiesc o viață cu adevarat implinită. Îmi doresc ca până în 2035 să avem un oraș cu adevărat verde, cu parcuri amenajate, iar integrarea transportului în comun să se realizeze la nivelul întregii arii metropolitane, astfel să devină un transport eficient, cu intervale orare mici, la costuri minime, care să acopere toate zonele. Locuitorii să prefere astfel rețeaua metropolitană de transport, iar mașinile cu combustie internă să dispară ca număr, iar restul să fie înlocuite treptat cu mașini electrice. Îmi doresc să realizăm piste pentru biciclete nu doar în scop recreativ, ci ca mijloc de transport spre locul de muncă, măcar acolo unde va fi posibil. De asemenea îmi doresc înființarea unor cluburi recreative și de socializare pentru diferite categorii de vârstă, fie că ne referim la tineri, adulți sau la seniori, să reînsuflețim viața artistică și culturală a orașului nostru.� „Sper ca Suceava să fie mai puțin poluat, ca oamenii să fie responsabili în ceea ce privește selectarea gunoiului și să putem plăti și cheltuielile la asociația de proprietari într-un cont. Spații de joacă cât mai multe pentru copii și diferite activități extra pentru copii; să investim în educație� Viziunea de dezvoltare formulată în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Suceava pentru orizontul de timp 2016-2023 a fost următoarea: Municipiul Suceava, Precursor al mobilităţii urbane durabile Promotor şi reper naţional al eficienţei energetice Centru economic puternic, stabil şi diversificat Centru regional al turismului Mediul optim de dezvoltare a capitalului social uman Actualizarea strategiei oferă oportunitatea reflectării asupra viziunii proiectate în 2016, cu orizontul anului 2023: • Astfel, municipiul Suceava este în continuă dezvoltare și este deja unul dintre precursorii mobilității urbane durabile, fiind primul oraș din România care va avea transport public local 10 100% electric, prin aplicarea Strategiei de transport electric integrat. Mai mult, în următoarea perioadă programatică se va realiza extinderea transportului public electric și în zona metropolitană a Sucevei. • În ceea ce privește eficiența energetică, aceasta continuă să rămână o prioritate, cu obiectivul major al neutralității. Schimbările climatice și noile ținte agreate de comunitatea europeană impun o accelerare a investițiilor în creșterea eficienței energetice și tranziția către resurse regenerabile, nepoluante. • Analiza economică aplicată zonei urbane Suceava relevă o serie de provocări, însă proiectele propuse au rolul de a susține diversificarea și tranziția economiei locale, astfel încât să devină competitivă și atractivă, atât pentru investitori, cât și pentru locuitori. În acest sens, este esențială asigurarea unei mai bune conectivități la nivel național și internațional, element esențial al viziunii 2030. • Din punct de vedere turistic, Suceava poate valorifica patrimoniul istoric bogat și rolul său de capitală a Bucovinei, prin reabilitarea centrului istoric și a atracțiilor principale din municipiu, precum și promovarea integrată a atracțiilor turistice naturale și antropice din întreaga regiune. • În fine, continuarea investițiilor în dezvoltarea capitalului uman este elementul esențial pe care se bazează realizarea noi Viziuni cu orizontul anului 2030 pentru zona urbană a Sucevei. Astfel, pentru orizontul de timp 2030, viziunea de dezvoltare a zonei urbane Suceava continuă liniile trasate anterior și își propune să devină „o zonă urbană verde care valorifică rolul de capitală a Bucovinei, bine conectată la nivel național și internațional, pionieră a mobilității urbane durabile, care creează oportunități pentru cetățenii săi și asigură o calitate a vieții în continuă creștere�. 3.3. OBIECTIVE STRATEGICE ȘI SPECIFICE DE DEZVOLTARE În contextul elaborării Politicii Urbane a României a fost identificată o paletă largă de obiective și măsuri asociate, ce au fost adaptate contextului local și priorităților de dezvoltare ale Sucevei și zonei sale urbane funcționale. În completarea rezultatelor analizei situației actuale și consultărilor organizate cu societatea civilă, în vederea stabilirii obiectivelor strategice și specifice au fost aplicate chestionare de prioritizare a pilonilor și obiectivelor Politicii Urbane a României, cu peste 80 de răspunsuri oferite de reprezentanți ai administrației locale și peste 500 de răspunsuri primite de la cetățeni. Rezultatele au fost luate în considerare de către administrația locală în cadrul procesului de stabilire a priorităților de dezvoltare ale zonei urbane Suceava, prezentate în continuare. VIZIUNE 2030: Suceava, o zonă urbană verde care valorifică rolul de capitală a Bucovinei, bine conectată la nivel național și internațional, pionieră a mobilității urbane durabile, care creează oportunități pentru cetățenii săi și asigură o calitate a vieții în continuă creștere. OBIECTIVE STRATEGICE (GENERALE): A. Oraș verde și rezilient B. Oraș competitiv și productiv C. Oraș bine guvernat D. Oraș just și incluziv OBIECTIVE SPECIFICE: OS 1. Mobilitate Urbană Durabilă 11 OS 2. Neutralitate Energetică OS 3. Reducerea Poluării Aerului și a Riscurilor Climatice OS 4. Infrastructura publică de calitate OS 5. Valorificarea terenurilor și clădirilor pentru investiții strategice OS 6. Încurajarea inovației, a start up urilor și Forță de muncă calificată OS 7. Accesul facil al tuturor la servicii publice OS 8. Implicarea societății civile și a cetățenilor în dezvoltarea urbană OS 9. Digitalizarea Administrației Publice OS 10. Reducerea birocrației și adaptarea serviciilor la nevoile cetățeanului Tabel 2. Coordonarea obiectivelor specifice cu obiectivele politicii de coeziune a UE și cu Agenda Urbană pentru UE Domeniile parteneriatelor Obiectivele politicii de coeziune Obiectiv specific tematice ale Agendei Urbane a UE pentru perioada 2021-2027 pentru UE OP 3. Europa conectată, cu rețele strategice de transport și digitale (1)Calitatea aerului (8) Mobilitatea urbană OP 2. Europa mai verde, fără (9) Adaptarea climatică OS 1. Mobilitate Urbană emisii de carbon, punerea în (10) Tranziția energetică Durabilă aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice OP 2. Europa mai verde, fără emisii de carbon, punerea în (9) Adaptarea climatică aplicare a Acordului de la Paris și (10) Tranziția energetică OS 2. Neutralitate Energetică investiții în tranziția energetică, (6) Economia circulară energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice OP 2. Europa mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și (1) Calitatea aerului OS 3. Reducerea Poluării Aerului investiții în tranziția energetică, (9) Adaptarea climatică și a Riscurilor Climatice energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice OP 4. Europa mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, (2) Locuirea OS 4. Infrastructura publică de a incluziunii sociale și a accesului (13) Spațiile publice sigure calitate egal la sistemul de sănătate OP 5. Europa mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE OS 5. Valorificarea terenurilor și OP 1. Europa mai inteligentă, (5) Locurile de muncă și clădirilor pentru investiții prin inovare, digitalizare, abilitățile în economia locală strategice transformare economică și (7) Tranziția digitală 12 Domeniile parteneriatelor Obiectivele politicii de coeziune Obiectiv specific tematice ale Agendei Urbane a UE pentru perioada 2021-2027 pentru UE sprijinirea întreprinderilor mici și (1) Calitatea aerului mijlocii OP 2. Europa mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice OP 1. Europa mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și (4) Sărăcia urbană mijlocii (5) Locurile de muncă și OS 6. Încurajarea inovației, a OP 4. Europa mai socială, pentru abilitățile în economia locală start-up urilor și Forță de realizarea pilonului european al (6) economia circulară muncă calificată drepturilor sociale și sprijinirea (7) Tranziția digitală calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate OP 4. Europa mai socială, pentru realizarea pilonului european al (2) Locuirea drepturilor sociale și sprijinirea (3) Incluziunea migranților și OS 7. Accesul facil al tuturor la calității locurilor de muncă, a refugiaților servicii publice învățământului, a competențelor, (5) Sărăcia urbană a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate OP 5. Europa mai apropiată de OS 8. Implicarea societății civile cetățenii săi, prin sprijinirea (7) Tranziția digitală și a cetățenilor în dezvoltarea strategiilor de dezvoltare urbană conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. OP 1. Europa mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și OS 9. Digitalizarea Administrației (7) Tranziția digitală sprijinirea întreprinderilor mici și Publice mijlocii OP 3. Europa conectată, cu rețele strategice de transport și digitale OP 3. Europa conectată, cu rețele strategice de transport și digitale OS 10. Reducerea birocrației și OP 5. Europa mai apropiată de (7) Tranziția digitală adaptarea serviciilor la nevoile cetățenii săi, prin sprijinirea (11) Achizițiile publice inovative și cetățeanului strategiilor de dezvoltare responsabile conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. 13 Matricea coordonării analizei diagnostic cu obiectivele de dezvoltare Pe baza analizelor-diagnostic și proceselor de consultare au fost identificate provocările specifice pentru fiecare sector, informând procesul de formulare a priorităților ce vor ghida procesul de dezvoltare pentru perioada 2021-2030. Acestea se regăsesc, în formă sintetică, în tabelul de mai jos: Tabel 3. Matricea logică: probleme și provocări, obiective Probleme și provocări rezultate din analiza diagnostic și Obiective specifice de dezvoltare din procesul de consultare Obiectiv strategic 1: Oraș Verde și Rezilient • Transport public neatractiv care înregistrează timpi de întârziere. 1.1. MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ • Lipsa unui transport public metropolitan integrat. • Nu există rețele de transport public local extinse în ZUF Suceava (cu excepția localității Șcheia), astfel oamenii sunt încurajați să călătorească cu mașina personală. • Lipsa benzilor dedicate pentru transportul în comun. • Lipsa unei infrastructuri pentru biciclete protejate de traficul auto. • Dezvoltarea redusă a sistemelor alternative de transport în Suceava și ZUF (rețele de piste de biciclete, sisteme de închiriat biciclete, spații partajate și trasee pietonale) • Deplasare limitată a pietonilor pe trotuare din cauza mașinilor parcate neregulamentar sau a lățimii reduse a trotuarelor. • Lipsa centurilor ocolitoare în estul și sudul municipiului Suceava • Drumurile de legătură cu zona urbană funcțională se află într-o stare slabă • Gara Suceava Nord-Ițcani necesită lucrări de mentenanță. • Orarul trenurilor care trec prin Gara Suceava nu este corelat cu tendințele persoanelor care fac naveta la nivelul zonei metropolitane. Nu există un abonament integrat la nivelul zonei metropolitane. • Aeroportul din Suceava nu este conectat eficient la ZUF și la rețeaua de transport în comun • Stații de transport public fără facilități de bază în localitățile din zona urbană funcțională • Liniile regionale nu sunt conectate cu centrele intermodale și autogara • Autogara Suceava nu este conectată eficient cu stațiile de transport în comun • Orarul curselor nu este adaptat nevoilor reale ale persoanelor care fac naveta • Lipsa facilităților Park & Ride în apropierea stațiilor de transport public. • Necesitatea de renovare și reabilitare energetică a fondului construit îmbătrânit, inclusiv 1.2. NEUTRALITATE ENERGETICĂ accesibilizarea clădirilor și asigurarea înaltei eficiențe energetice, țintind spre un consum 14 Probleme și provocări rezultate din analiza diagnostic și Obiective specifice de dezvoltare din procesul de consultare energetic cât mai aproape de zero. • investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile. • Principalele surse de poluare a aerului din municipiul Suceava sunt: 1.3. REDUCEREA POLUĂRII AERULUI ȘI A o Activitățile industriale cu emisii de noxe RISCURILOR CLIMATICE specifice în funcție de procesele tehnologice și de praf o Activități urbane specifice datorate arderii combustibililor, sursă generatoare de fum și cenușă o Traficul auto cu emisii de poluanți specifici arderii combustibililor • Municipiul Suceava este parte a unei zone cu scăderi semnificative în ceea ce privește cantitatea precipitațiilor atmosferice • Suceava este inclusă în zona de intensitate 6 în ce privește susceptibilitatea la un cutremur. Obiectiv strategic 2: Oraș Competitiv • Consolidarea identității locale, prin valorificarea bogăției arhitecturale și activarea spațiilor din zona 2.1 INFRASTRUCTURĂ PUBLICĂ DE CALITATE centrală. • Lipsa unor spații dedicate pentru parcare eficiente (la nivelul cartierelor) duce la supra-aglomerarea străzilor și a trotuarelor cu mașini parcate. • Calitatea scăzută a infrastructurii pietonale și lipsa spațiilor de socializare, a spațiilor verzi și a dotărilor de cartier. • Infrastructură socială deficitară sau supra- aglomerată (ex. școli, grădinițe). • Deficiențe în infrastructura tehnico-edilitară și dezvoltarea incrementală a tramei stradale, ce rezultă în subdimensionarea acesteia, străzi neasfaltate și trotuare lipsă. • Municipiul Suceava se află sub limita îndeplinirii necesarului de 26 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor (aprox. 20 m2) • Accesul deficitar la spații verzi din cartierele Burdujeni și Ițcani și concentrarea resurselor și a parcurilor în zona centrală a orașului. • Necesitatea dezvoltării infrastructurii de afaceri și 2.2 VALORIFICAREA TERENURILOR ȘI de parcuri industriale CLĂDIRILOR PENTRU INVESTIȚII STRATEGICE • Piața de birouri puțin dinamică și lipsa spațiilor de birouri de calitate care să atragă angajatori în oraș • Dezvoltarea infrastructurii verzi urbane • În municipiul Suceava există o densitate scăzută a IMM-urilor, iar cele mai multe întreprinderi nou- 2.3 ÎNCURAJAREA INOVAȚIEI, A START-URILOR create sunt în domeniul comerțului ȘI FORȚĂ DE MUNCĂ CALIFICATĂ • Rata ridicată a șomajului în județul Suceava - (4,8% în 2019, mai ridicată decât media la nivel regional și național) se traduce prin accentuarea 15 Probleme și provocări rezultate din analiza diagnostic și Obiective specifice de dezvoltare din procesul de consultare fenomenului de migrație externă a forței de muncă, atât calificate, cât și necalificate; • Nivelul redus al cheltuielilor alocate activității de cercetare-dezvoltare și gradul redus de cooperare între mediul academic și cel de afaceri limitează rolul pe care Suceava, ca centru universitar, îl poate îndeplini. • Fără a dezvolta sectoare economice cu valoare adăugată mare (de ex. IT&C), capabile să ofere salarii ridicate, Suceava și zona metropolitană riscă să fie lăsată în urmă de zone urbane mai dinamice; • salariile din municipiul Suceava sunt mai reduse cu 18% decât media la nivel național. Obiectiv strategic 3: Oraș Just și Incluziv • Zone cu asezări informale sau cu o calitate precară a locuirii și confort foarte scăzut; Infrastructură 3.1 ACCESUL FACIL AL TUTUROR LA SERVICII pietonală, tehnico-edilitară și socială deficitară. PUBLICE • Zone de excluziune socială și lipsa unor conexiuni eficiente la nucleul urban și alti principali atractori. • Deficiențe în infrastructura tehnico-edilitară în cartiere peri-urbane • Lipsa infrastructurii sociale (ex. școli, grădinițe), a a celei pietonale și a dotărilor de cartier în cartierele peri-urbane • traficul congestionat pe principalele artere ce unesc aceste comunități periurbane de centru, ca urmare a distanței dintre locurile de muncă, cele de socializare, a serviciilor și a zonelor de locuințe; • ansambluri de locuințe neincluzive, fără infrastructură socială și pietonală, inaccesibile fără mașină (tinerilor / vârstnicilor), ce nu sunt construite în jurul unei comunități și pot duce la alienare socială • Lipsa piețelor, magazinelor alimentare, farmaciilor sau policlinicilor în interiorul cartierelor, astfel încât ele să fie accesibile pietonal. Acest fenomen este vizibil în cartierele din nordul orașului (Ițcani, Burdujeni, Burdujeni Sat), dar și în noile zone de dezvoltare rezidențială (Aleea Dumbrăvii, Șcheia, Sf. Ilie etc.). • Este necesară creșterea implicării cetățenilor în procesul de dezvoltare a orașului prin continuarea 3.2 IMPLICAREA SOCIETĂȚII CIVILE ȘI A și dezvoltarea proceselor de bugetare participativă CETĂȚENILOR ÎN DEZVOLTAREA URBANĂ și facilitarea unui dialog online mai eficient și mai transparent, prin diferite instrumente digitale. • Relaţie de comunicare şi colaborare deficitară între societatea civilă/mediul economic/mediul educaţional şi administraţia publică; • Procesele de implicare a societății civile și cetățenilor în dezvoltarea urbană la nivelul Zonei Urbane Funcționale sunt încă limitate. Obiectiv strategic 4: Oraș Bine Guvernat 16 Probleme și provocări rezultate din analiza diagnostic și Obiective specifice de dezvoltare din procesul de consultare • Nu au fost dezvoltate servicii complet digitalizate, interacțiunea online între autoritățile publice și 4.1 DIGITALIZAREA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE populație cuprinde doar depunerea formularelor 4.2 REDUCEREA BIROCRAȚIEI ȘI ADAPTAREA online, programări și plăți. SERVICIILOR LA NEVOILE CETAȚEANULUI • Nu au fost dezvoltate servicii complet digitalizate pentru întreprinderi. • Nu există seturi de date în format deschis disponibile cetăţenilor sau firmelor. • Lipsa unui departament dedicat procesului de digitalizare a Sucevei, inclusiv pentru dezvoltarea unui oraș inteligent. • Lipsesc instrumente de bază pentru participarea și implicarea cetățenilor. • În unele localități din ZUF, interacțiunea online între autoritățile publice și populație cuprinde doar publicarea de informații de interes public. 17