Raport Nr. 49019-MD M OL DOV A : C onsecinele câtor va ocur i asupr a consumului i sr ciei 17 septembrie 2009 Unitatea Sectorul de Dezvoltare Uman Unitatea de ar Ucraina, Belarus i Moldova Regiunea Europa i Asia Central Document al Bncii Mondiale _________________________ i ECHIVALENTELE VALUTARE (Rata de schimb din 9 septembrie 2009) Unitatea valutar = Leul moldovenesc US$ 1. = MDL 11.235 Euro 1 MDL 16.370 US$ 1 = SDR 0.6353 AN FISCAL 1 ianuarie ­ 31 decembrie ABREVIERI I ACRONIME BBC British Broadcasting Company EAC Regiunea Europa i Asia Central DDUEA Departamentul Dezvoltare Uman pentru EAC RSMEEA Unitatea pentru Reducerea Srciei i Management Economic pentru EAC CE Comunitatea European SBGC Sondajul Bugetelor Gospodriilor Casnice GC Gospodrii Casnice ILO Organizaia Internaional a Muncii IOM Organizaia Internaional pentru Migraie MDL Leul moldovenesc MET Ministerul Economiei i Comerului BNS Biroul Naional de Statistic PNUD Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare UNICEF Fondul Naiunilor Unite pentru Copii Vice Preedinte: Philippe Le Houerou Director de ar: Martin Raiser Director sectorial: Tamar Manuelyan Atinc Manager sectorial: Jesko Hentschel Liderul echipei tactice: Menahem Prywes ii MOLDOVA: ACTUALIZARE PRIVIND SRCIA CONINUT MULUMIRI ...........................................................................................vi Sumar Executiv ...........................................................................................vii SECIUNEA I: PREMISE ­ DISTRIBUIA CONSUMULUI I A SRCIEI ...................... 1 SECIUNEA II: FLUCTUAIA REMITENELOR ................................................................... 6 SECIUNEA III:FLUCTUAIA PREURILOR LA RESURSELE ENERTICE ................... 215 SECIUNEA IV:SRCIA COPIILOR I ABSENA PRINILOR..........................151 LISTA CASETELOR Caseta I.1 Estimarea ratei srciei pe baza Sondajului Bugetelor Gospodriilor Casnice (SBGC)..................................................................................1 Caseta II.1 Date despre remitene ......................................................................................... 7 Caseta II.2 Definiia unui ,,migrant" în SBGC ..................................................................... 7 Caseta III.1 Date despre resursele energetice din SBGC ..................................................... 17 LISTA FIGURELOR Figura I.1 Rata de cretere a PIB i a ratei srciei 1997 - 2007 ........................................ 2 Figura I.2 Distribuirea celor sraci i a populaiei dup tipul localitii, 2007 ................... 3 Figura I.3 Distribuirea GC srace i a tuturor GC dup genul capului GC în 2007 ........... 3 Figura I.4 Distribuirea celor sraci i a populaiei dup grupurile de vârst, 2007 ............ 4 Figura I.5 Distribuirea celor sraci i a populaiei dup numrul de copii per gospodrie casnic în 2007 ................................................................................................... 4 Figura I.6 Ratele srciei dup numrul de copii per gospodrie casnic în 2007...... 5 Figura I.7 Distribuirea celor sraci i a populaiei dup nivelul studiilor capului gospodriei casnice în 2007............................................................5 Figura I.8 Ratele srciei dup nivelul studiilor capului gospodriei casnice în 2007......5 Figura II.1 Remitene în raport cu PIB în Europa de est i Asia Central, 2008 ................. 7 Figura II.2 Transferurile de bani de peste hotare ale persoanelor fizice .............................. 8 Figura II.3 Cota remitenelor totale primite dup tipul de localitate, 2007 .......................... 9 Figura II.4 Distribuirea non-migranilor i migranilor dup nivelul de studii , 2007 ....... 10 Figura II.5 Proporia estimat a migranilor din fiecare chintil de cheltuieli de consum . 10 Figura II.6 Cota remitenelor totale primite de fiecare chintila de consum, 2007.............. 10 Figura II.7 Impactul estimat al remitenelor asupra distribuirii consumului real per adult- echivalent, 2007................................................................................................ 12 Figura III.1 Preurile pentru gaz natural .............................................................................. 15 Figura III.2 Cota cheltuielilor pentru resurse energetice în cheltuielile de consum, pe chintile, în 2007 ................................................................................................ 16 iii Figura III.3 Modificarea cheltuielilor reale de consum pe chintile de consum în rezultatul majorrii de 50 procente a preurilor pentru resursele energetice .................... 19 Figura IV.1 Starea civil a mamei când tatl este absent din GC i nu este migrant ........... 22 Figura IV.2 Migrarea prinilor i ratele srciei copiilor, 2007 ........................................ 22 Figura IV.3 Ratele medii ale srciei ale GC cu copii cu vârsta între 0 i 17, dup prezena prinilor, 2007 ................................................................................................. 23 Figura IV.4 Indicatorii bunstrii copiilor cu vârsta cuprins între 0 i 17 ani: Ambii prini în GC în comparaie cu categoriile în care cel puin un printe este peste hotare ...............................................................................................27 Figura IV.5 Indicatorii bunstrii copiilor cu vârsta cuprins între 0 i 17 ani: Ambii prini în GC în comparaie cu categoriile în care cel puin un printe este absent din alt motiv decât migraia, 2007...................................27 LISTA TABELELOR Tabelul I.1 Moldova-ratele srciei în anii 2006-2007 ......................................................... 2 Tabelul II.1 Estimrile Bncii Mondiale pentru scenariul de baz ale ratelor de cretere a fluxurilor de remitene ctre rile în curs de dezvoltare dup regiuni .............. 6 Tabelul II.2 Remitenele primite de gospodriile casnice cu i fr migrani, 2007.............. 9 Tabelul II.3 Contribuia estimat a remitenelor la reducerea ratelor srciei în condiiile presupunerilor alternative privind rata consumului remitenelor ..................... 11 Tabelul II.4 Impactul direct cumulativ estimat al reducerii remitenelor asupra ratelor srciei .............................................................................................................. 12 Tabelul II.5 Ratele srciei în scenarii alternative ale ocului remitenelor migranilor ..... 13 Tabelul II.6 Schimbarea ratelor srciei în scenarii alternative ale ocului remitenelor migranilor ........................................................................................................ 13 Tabelul III.1 Cotele cheltuielilor pentru resursele energetice dup tip, în 2007 ................... 16 Tabelul III.2 Simularea schimbrii ratei srciei în comparaie cu rata actual din 2007 drept rspuns la schimbrile selectate ale preurilor pentru resurse energetice.18 Tabelul III.3 Analiza schimbrilor cumulative ale ratelor srciei regionale ca reacie la schimbrile selectate ale preurilor pentru resursele energetice ....................... 18 Tabelul III.4 Analiza schimbrilor cumulative ale ratelor srciei dup gen ca reacie la schimbrile selectate ale preurilor pentru resursele energetice..................19 Tabelul III.5 Costurile simulate de compensare a consecinelor asupra consumului ale majorrii preurilor pentru resursele energetice pentru populaia srac ......... 20 Tabelul IV.1 Distribuirea copiilor cu vârsta între 0 i 17 ani dup prezena prinilor în gospodria casnic din care fac parte, 2007 ..................................................... 21 Tabelul IV.2 Contribuia estimat a remitenelor la reducerea ratelor srciei copiilor cu vârsta între 0 i 17 ani, 2007.................................................................24 Tabelul IV.3 Efectele marginale estimate bazate pe regresia Probit a probabilitii srciei pentru copiii cu vârsta între 0 i 17 ani ............................................................ 25 TABELELE DIN ANEX Tabelul 1 din anexa 1 Profilul migranilor dup vârst, gen, amplasare i studii, 2007...........29 iv Tabelul 2 din anexa 1 Distribuirea persoanelor care fac parte din gospodriile casnice cu sau fr un migrant i care primesc sau nu primesc remitene, 2007..... 29 Tabelul 3 din anexa 1 Primirea remitenelor dup tipul de localitate, 2007..... 30 Tabelul 4 din anexa 1 Distribuirea remitenelor pe chintile de consum ale gospodriilor casnice, 2007.... 30 Tabelul 5 din anexa 1 Distribuirea copiilor cu vârsta între 0 i 6 ani, primirea remitenelor de gospodriile casnice din care fac parte, i ratele srciei, dup prezena prinilor, 2007.......31 Tabelul 6 din anexa 1 Distribuirea copiilor cu vârsta între 0 i 17 ani, primirea remitenelor de gospodriile casnice din care fac parte, i ratele srciei, dup prezena prinilor, 2007.......31 Tabelul 7 din anexa 1 Indicatorii bunstrii copiilor cu vârsta între 0 i 17 ani dup prezena prinilor în gospodria casnic din care fac parte, 2007.... 32 Tabelul 8 din anexa 1 Date statistice despre cheltuielile gospodriilor casnice pentru resursele energetice.............33 Tabelul 9 din anexa 1 Simularea devierii ratei naionale a srciei la schimbarea de 10 procente a preurilor la sursele energetice.... 35 Tabelul 10 din anexa 1 Simularea schimbrilor cumulative ale cheltuielilor medii reale generate de schimbrile selectate ale preurilor la resurse energetice....35 Anexa II: Metodologia de simulare a fluctuaiilor remitenelor...37 Anexa III: Metodologia de simulare a fluctuaiilor preurilor la resursele energetice...39 Bibliografie...................................................................................................41 v M UL UM I R I Prezentul studiu a fost scris de Menahem Prywes (Economist principal) i Rodica Cnobloch (Economist i Statistician) de la Departamentul Dezvoltare Uman pentru Regiunea Europa de Est i Asia Central al Bncii Mondiale. Dl. Iaroslav Baclajanschi (Economist, ECSPE) a avut o contribuie substanial la subiectul migraiei. Noi le mulumim Sudharshan Canagarajah (Economist principal, ECSPE), Lawrence Bouton i Erwin Tiongson (Economiti principali, ECSPE), Lovita Ramguttee (Vice Reprezentant permanent, PNUD), Elena Laur (UNICEF), Ghenadie Cretu (Economist, OIM), i Toman Omar Mahmoud (Kiel Institute for the World Economy (Institutul Kiel pentru Economia Mondial)) pentru comentariile lor perspicace. Noi le mulumim Annei Goodman (Asistent Programe, DDUEA), Doinei Cebotari (Consultant), i Rekha Menon (Coordonator de sector de ar, DDUEA) pentru ajutorul lor la revizuirea documentului. Noi le mulumim lui Gordon Betcherman (fost Manager de sector, DDUEA) pentru îndrumarea dat pe parcursul tuturor etapelor de lucru asupra documentului. i noi le mulumim lui Martin Raiser (Director de ar pentru Moldova) i Melanie Marlett (Manager de ar pentru Moldova) pentru îndrumarea i sfaturile lor. La fel de important este s mulumim conducerii i personalului Biroului Naional de Statistic pentru efortul considerabil i profesionalism la efectuarea Sondajului Bugetelor Gospodriilor Casnice i pentru cooperarea lor. vi SUM A R E X E C UT I V Distribuirea consumului în Republica Moldova presupune c schimbrile din remitenele de peste hotare, a migraiei i preurilor la energie ar putea influena consumul i ratele srciei în moduri neateptate i chiar ilogice. Grupurile de populaie cu o situaie relativ bun, i nu cele srace, beneficiaz cel mai mult de transferurile bneti de peste hotare i au cel mai mult de pierdut din cauza reducerii lor. Povara ocului legat de preurile la resursele energetice este distribuit în întreaga economie, dei cei sraci sunt afectai cel mai mult deoarece ei consum mai mult energie în raport cu consumul lor. Consumul grupurilor relativ înstrite este legat direct de preurile la gazul natural, în timp ce consumul grupurilor srace este legat mai direct de preurile la lemnul de foc. i, srcia copiilor este cel mai strâns legat de dizolvarea familiilor i nu de însi migraie. Migranii provin disproporionat din gospodrii casnice relativ înstrite, i aceasta este adevrat chiar dup ajustarea la venitul provenit din remitene. Aceasta arat cine are de câtigat i de pierdut din variaiile în fluxul de remitene. Remitenele migranilor erau fora motrice în spatele extinderii economice care a urmat dup criza din 1998-99: din ele s-a finanat cea mai mare parte din locuine, studii i consum. În prezent, remitenele în USD ctre Moldova s-au redus brusc. Moldova ar putea fi vulnerabil fa de descreterea continu a remitenele, deoarece peste 60 procente din migranii din Moldova sunt lucrtori pe termen scurt ­ muli din care pleac în Rusia pentru sezonul de construcii din perioada cald a anului. i muli din ei ar putea s nu fi plecat în acest an deoarece criza financiar internaional a oprit prosperarea sectorului de construcii din Rusia. Din punct de vedere contabil, în anul 2007, remitenele au redus rata naional a srciei cu circa 2 puncte procentuale (în comparaie cu situaia ipotetic când nu ar fi existat remitene). i, remitenele au redus rata srciei a gospodriilor casnice cu cel puin un membru peste hotare cu aproape 9 puncte procentuale. O simpl modelare sugereaz c o micorare de 50% a remitenelor, alte variabile rmânând constante, ar majora rata srciei cu 1.2 puncte procentuale. Acest impact relativ modest al unei reduceri mari a remitenelor asupra srciei poate fi explicat prin cota mic a remitenelor primite de grupurile aproape de srcie. Provocarea pentru politici este de a atenua acest oc pentru grupurile srace i cele aproape de srcie. Politicile de rspuns, în primul rând, vor menine programul de asisten social cu beneficiari definii, în pofida descreterii veniturilor. În al doilea rând, lucrrile publice ar putea absorbi fora de munc calificat din construcii, în timp ce un program pentru tineret ar putea mobiliza i investi în tinerii fr locuri de munc. O cretere a preurilor la sursele energetice reduce pe larg consumul real al populaiei Moldovei din cauza distribuirii vaste a consumului surselor de energie. O simulare statistic simpl sugereaz c o cretere de 10 procente a preurilor pentru toate tipurile de energie majoreaz direct rata srciei cu circa 0.8 puncte procentuale. Chintilele de mijloc i de sus (grupuri de 20 procente) de consum tind s cheltuiasc pentru gaz natural i vii înclzire centralizat, i deci, sunt cel mai direct împovrate de o cretere a preului de import al gazului natural din Rusia. O cretere general a preurilor pentru energie duce la o descretere relativ grav a consumului real al gospodriilor casnice srace. Aceasta reflect cota relativ mare a resurselor energetice în cheltuielile de consum. Grupurile srace cheltuiesc sume relativ mari pe lemne de foc i electricitate, i prin urmare, sunt cel mai direct afectate de preurile la aceste resurse energetice. Impactul preului la energie este puin mai mare în spaiul rural i în nord, care sunt regiuni relativ srace, i în rândul femeilor i a persoanelor cu vârsta de 55 i mai muli ani. Costul anual total al transferurilor pentru a compensa consecinele directe asupra celor sraci a unei creteri de 10 procente a preurilor la resursele energetice ar fi de circa 14 milioane USD, în timp ce costul de compensare a unei creteri de 50 procente a preurilor la resursele energetice ar fi de 71 milioane USD ­ presupunând c transferurile sunt perfect direcionate spre beneficiari. Cea mai eficient metod de a transfera fondurile este prin noul program de asisten social cu beneficiari definii al Ministerului Proteciei Sociale, Familiei i Copilului. Srcia copiilor este asociat cu absena prinilor din cauza deceselor i divorurilor i mai puin cu absena prinilor cauzat de migraie. Câteva studii raporteaz asupra consecinelor negative ale migraiei prinilor asupra bunstrii copiilor din Moldova. Acest studiu prezint dovezi ale acestor legturi pe baza analizei Sondajului Bugetelor Gospodriilor Casnice (SBGC) pentru anul 2007. Copiii migranilor, în medie, înregistreaz rate ale srciei mai mici decât copii din gospodriile casnice unde ambii prini sunt prezeni. Pe lâng aceasta, analiza SBGC nu indic o legtur între migrarea prinilor i srcia copiilor din punct de vedere al serviciilor medicale, accesului la produse alimentare sau studii. Aceasta se întâmpl parial pentru c migranii provin din gospodriile casnice mai înstrite. Ipoteza acestui studiu este c srcia copiilor este legat mai strâns de dizolvarea familiei decât de migrarea prinilor. Principalul indiciu este c ratele srciei copiilor ajunge la 35 procente când tatl nu este prezent în gospodria casnic din alt motiv decât migraia, dar mama este prezent în gospodria casnic ­ o categorie care reprezint aproape 12 procente din copiii din Moldova. Analiza econometric a depistat o relaie puternic i pozitiv între copii care fac parte din aceast categorie i srcia copiilor. Pe lâng aceasta, dizolvarea familiei pare a fi legat de neîncadrarea în coal, sntatea ubred a copiilor, i dificultatea de a obine suficiente produse alimentare. Cu toate acestea, migraia, remitenele i srcia copiilor sunt probabil determinate endogen. Aceasta înseamn c nu este posibil s se fac deduceri cauzale despre legturile între migraiune i srcia copiilor. Endogeneitatea de asemenea face complicat estimarea econometric. Concluzia este de a îndemna cercetarea dinamicii solidaritii familiare i dizolvrii familiei în Moldova, deoarece aceasta ar putea sugera interveniile pentru reducerea srciei copiilor. Pentru a aprofunda cunoaterea srciei copiilor, ar fi util s se colecteze datele necesare pentru a viii formula indicatori de rezultate mai buni pentru copiii cu prini abseni, de exemplu, legai de frecventarea colii, rezultatele colare i nutriie. ix SE C I UNE A I : PR E M I SE ­ DI ST R I B U I A C ONSUM UL UI I A S R C I E I Structura cheltuielilor de consum influeneaz rezultatele produse de ocurile economice. Aceast seciune descrie principalele caracteristici ale consumului i ale srciei în Moldova în anul 2007. Acesta este jalonul pentru comparaie pentru simulrile din urmtoarele seciuni. Prezentul studiu se bazeaz foarte mult pe sondajele bugetelor gospodriilor casnice. Cheltuielile de consum sunt o msur economic bine stabilit a bunstrii i srciei. Aceasta pentru c gospodriile casnice în general îi raporteaz consumul mai exact decât îi raporteaz veniturile sau proprietile. Ca i majoritatea altor ri, Moldova colecteaz date privind cheltuielile de consum prin sondajele bugetelor gospodriilor casnice (SBGC); apoi aceste date sunt utilizate pentru a estima ratele srciei (Caseta I.1). Caseta I.1: Estimarea ratei srciei pe baza Sondajului Bugetelor Gospodriilor Casnice (SBGC) Biroul Naional de Statistic (BNS) colecteaz SBGC în fiecare an. SBGC include date detaliate despre consum bazate pe registrele gospodriilor casnice. BNS calculeaz pragul srciei prin aplicarea metodologiei necesitilor de baz. Moldova estimeaz consumul gospodriilor casnice pe baza unui adult-echivalent. Aceasta încearc s ia în consideraie eficiena înalt a consumului gospodriilor casnice mai mari prin ponderarea consumului adulilor în afar de capul gospodriei casnice i a copiilor. Rata estimat a srciei este procentul persoanelor în gospodriile casnice cu echivalentul consumului per adult este mai mic decât pragul srciei. În anul 2007, BNS a intervievat 6,052 gospodrii casnice formate din 16,589 persoane i au colectat informaii despre componena lor demografic, cheltuielile de consum, venituri, condiiile de trai, migraiune, i câiva indicatori de sntate i studii. Pentru anul 2007, pragul estimat al srciei este de 842 MDL. Acesta este costul, echivalent per adult per lun, a coului de produse alimentare care produce 2,282 calorii pe zi, plus o alocare pentru articole nealimentare. Pragul srciei nu include produsele de consum cu utilizare de lung durat (din cauza dificultii estimrii fluxului anual de servicii generate din produsele cu utilizare îndelungat) i locuina (din cauza dificultii de determinare a chiriei pentru locuinele ocupate de proprietari). Ministerul Economiei i Comerului a publicat o analiz a srciei de bun calitate, care se bazeaz pe SBGC pentru anul 2007. Ministerul Economiei i Comerului din Moldova (MEC) a finalizat Raportul privind srcia i impactul politicilor: 2007 în noiembrie 2008. Raportul analizeaz srcia din mai multe puncte de vedere. Raportul conine o tratare sistematic a srciei i merit citit. Rata general a srciei s-a micorat cu 4.4 puncte procentuale în 2007 (Tabelul I.1). Pe lâng aceasta, profunzimea medie a srciei (distana între consumul mediul al unei persoane srace i pragul srciei) s-a micorat cu 2 puncte procentuale. Rata srciei extreme (un indicator al populaiei care nu poate s-i satisfac necesitile nutriionale minime) a ajuns la mai puin de 3 procente. De asemenea, inegalitatea consumului s-a redus. În timp ce rata relativ a srciei i coeficientul Gini s-au redus. 1 Raportul MEC atribuie reducerea srciei creterii veniturilor din remitene, transferuri sociale i salarii. În 2007, remitenele au crescut cu 27 procente, pân la 1.5 miliarde USD. Tabelul I.1: Moldova-ratele srciei în anii 2006-2007 Circa 40 procente din (în puncte procentuale) gospodriile casnice beneficiaz de remitene. 2006 2007 Plile lunare medii pentru Rata srciei a/ 30.2 25.8 pensii semajoreaz cu aproape Profunzimea srciei 7.9 5.9 Rata srciei extreme b/ 4.5 2.8 10 procente de la sfâritul Not: Coeficientul Gini (cifra absolut) 0.315 0.298 anului 2006 pân la sfâritul anului 2007. Pe lâng aceasta, Note: a/ Pragul srciei este de 747.4 MDL per adult echivalent per zi în 2006 i 839.3 MDL în 2007; salariile reale cresc cu 8 b/ Pragul srciei este de 404.2 în 2006 i 453.9 MDL în 2007; Sursa: procente în anul 2007. Raportul MEC privind srcia i impactul politicilor: 2007 (Noiem. 2008) Aceasta reflect cererea intern mare pentru fora de munc, în special, pentru fora de munc calificat. Creterea viguroas a investiiilor reale în mijloace fixe, în special, în construcii, susine creterea salariilor. Pe lâng aceasta, companiile locale, implicit, au fost obligate s concureze cu companiile din Rusia i Comunitatea European pentru fora de munc, i aceasta susine salariile din Moldova. Un alt motiv pentru Figura I.1: Creterea PIB i Rata srciei : 1997- 2007 reducerea srciei în 2007 (Msurrile ratei srciei ale MEC) este faptul c în anul 2006 20 80 multe gospodrii casnice srace erau concentrate Rata srciei în puncte procentuale Rata 70 15 Schimbarea în SBGC în perioada 2005 - 06 imediat sub pragul srciei. 60 În rezultat, multe 10 gospodrii casnice se ridic 50 deasupra pragului srciei PIB real, %schimbrii 5 40 în anul 2007: aproape o treime din cheltuielile 30 gospodriilor casnice per 0 adult echivalent sunt în 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20 limita de 10 procente mai -5 sus de pragul srciei. 10 Creterea real a Aceasta înseamn c rata -10 0 srciei este deosebit de Sursa: Biroul Naional de Statistic & Ministerul Economiei i sensibil la ocurile Comerului (MEC). negative asupra consumului. Aceast descretere a ratei srciei din anul 2007 repet experiena din prima jumtate a deceniului. Rata srciei s-a micorat de la punctul maxim remarcabil de 73 procente în anul 1999; de atunci Moldova s-a recuperat stabil dup criza financiar din Rusia. (Figura I.1). BNS a îmbuntit instrumentele de eantionare i chestionarul pentru SBGC în 2006. Prin urmare, ratele srciei pentru 2006 i 2007 nu pot fi comparate cu ratele de mai devreme. 2 Figura 1.2: Distribuirea celor sraci i a populaiei dup tipul localitii, 2007 (cote of the Population by Figure I.2: Distribution of the Poor and din total în puncte Type of Settlement in 2007 procentuale) percentage point shares of the total) (In 80 70.4 70 Percentage points 60 57.8 Grupurile srace de populaie 50 Orae mari Big cities sunt concentrate în sate. Moldova 40 Orae Small mici este o ar rural, unde aproape 58 30 23.5 cities procente din populaie locuiete în 18.7 Sate Villages 20 12.5 17.1 sate; dar mai mult din 70 procente 10 din cei sraci locuiesc în sate 0 (Figura I.2). Rata srciei este cea Sraci Poor Populaia Population mai înalt, 32 procente, în sate în Source: HBS for 2007 & World Bank computations. Sursa: SBGC 2007 i calculele Bncii Mondiale comparaie cu 24 procente în oraele mici i 14 procente în oraele mari. Grupurile srace sunt concentrate în regiunile central i de nord, fiind relativ mici în Chiinu. Aproape 30 procente din populaie locuiete în nord, în comparaie cu 35 procente din cei sraci (Figura I.3). În comparaie, aproape 23 procente din populaie locuiete în Chiinu, dar mai puin de 10 procente din cei sraci. Rata srciei este de aproape 30 procente în regiunile de nord, centru i sud, dar numai 11 procente în Chiinu. I.3: Distribuirea grupurilor srace Population Across Figura Figure I.3: Distribution of the Poor & the i a populaiei Nu exist tendina ca dup regiunile de dezvoltare în Regions inpuncte procentuale) Development 2007 (în 2007 gospodriile casnice unde capul (in percentage points) 40 35.1 gospodriei sunt femei s fie mai 35 33.3 srace decât cele conduse de In percentage points 29.7 brbai. Gospodriile casnice 28.4 În puncte procentuale 30 25 21.9 22.8 19.2 Grupurile Poor conduse de femei sunt doar srace 20 Population marginal mai predispuse s fie mai srace decât cele conduse de 15 9.7 Populaia 10 5 brbai (Anexa I Tabelul 1). ratele 0 srciei ale gospodriilor casnice Nord North Centru Center Sud South Chisinau conduse de femei i de brbai Source: HBS for 2007 & World Bank computations. Sursa: SBGC 2007 i calculele Bncii Mondiale sunt aproape identice. Din punct de vedere al vârstei, srcia este concentrat printre cei mai în vârst i unele grupuri de copii. Cei sraci sunt concentrai în grupurile de vârst de 65 i mai muli ani, i copii de 6-14 ani (Figura I.4). Rata srciei este relativ mare, aproape de 35 procente, pentru persoanele cu vârsta de 65 i mai muli ani; i rata srciei este relativ înalt pentru copii de la natere pân la vârsta de 14 ani. 3 Figura I.4: Distribuirea celor sraci i a populaiei dup grupurile de vârst, 2007 Figure I.5: Distribution (în puncte procentuale) of the Poor and of the Population by Age Group in 2007 (In percentage points) 20 18 16 Distribuirea celor sraci Distribution of the Poor 14 Percentage points Distribuirea populaiei Distribution of Population Puncte procentuale 12 10 8 6 4 2 0 0-5 6-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65+ Sursa: SBGC 2007 i calculele Bncii Mondiale Source: HBS for 2007 & World Bank computations. Figure I.7: Distribution of the Poor and the Population by Number of Children per Household a populaiei dup numrul de copii per Figura I.5: Distribuirea celor sraci iin 2007 casnic în point (în puncte procentuale) gospodrie (In percentage2007 shares) 30 25.4 25 23.2 23.2 21.8 Percentage points 20.3 Puncte procentuale 20 17.4 15.8 Sraci Poor 15 12.7 Populaia Population 8.1 8.1 9.1 10 5.8 6.1 5 3.0 0 1 2 3 4 5 6 7 #Nr. de copii per gospodrie of children per household casnic Source: HBS for 2007 & World Bank Mondiale Sursa: SBGC 2007 i calculele Bnciicomputations. 4 Puine gospodrii casnice Figura I.6: Ratele srciei dup numrul de copii per gospodrie au muli copii, dar acele Figure I.8: Poverty Rates by Number of Children per Household in 2007 casnic 2007 (în puncte procentuale) (In percentage point shares) 60 53.0 care au muli copii sunt 50 40.8 caracterizate de rate înalte ale srciei. Majoritatea Percentage points Puncte procentuale 40 35.5 30 25.9 24.1 23.6 gospodriilor casnice în 20 17.7 general, i din cele srace, au 10 trei, patru, sau cinci copii (Figura I.5). Puine gospodrii casnice au cinci, 0 1 2 sau more 7 7 or mai muli 4 #3 children per household 5 6 ase sau apte, sau mai muli of Source: HBS for 2007 & World Bank Nr. de copii per gospodrie casnic Sursa: SBGC 2007 i calculele Bncii Mondiale computations. copii, dar cei care au, în medie, înregistreaz rate ale Figura I.7: Distribuirea celor sraci i Population by Level of Figure I.9: Distribution of the Poor and the a populaiei dup nivelul Education capului gospodriei casnice în 2007 studiilor of the Head of Household in 2007 srciei excepional de înalte (în puncte procentuale) (In percentage point shares of the total) (partea dreapt a Figurii I.6). 30 27.5 25.4 26.2 Populaia general are In percentage points 25 Poor studii mai bune, în medie, decât cei srci. O cot 20 Population 17.5 17.6 16.9 16.4 15.3 Puncte procentuale 15 11.2 relativ mare a populaiei 9.9 10 generale are studii 3.3 6.0 5.2 profesionale secundare i 5 1.7 studii profesionale, i studii 0 superioare; o cot relativ mare Precolare, Primar Secunda a populaiei srace are doar 8 clase Secunda Pre-school, Primary 8th grade or Secondary, Secondary, Secondary, Higher Secunda Superioa primare e sau mai re, de re, or professional vocational re, some less general re puin generale profesio meserii primary lycée sau nale studii primare sau studii Sursa: SBGC 2007 i calculele Bncii Source: HBS for 2007 & World BankMondiale computations. liceene gimnaziale sau mai puin ­ dar majoritatea, doar studii primare (Figura I.7). Dup cum ne putem atepta, rata srciei descrete brusc în dependen de creterea nivelului de Figure I.10: Poverty Rates by Level of Education of the Head of învmânt (Figura I.8). Figura I.8: Ratele srciei dup nivelul studiilor capului Household in 2007 gospodriei casnice în 2007 (în puncte procentuale) Distribuirea consumului i (In percentage points) 60 51.0 srciei formeaz cadrul 50 42.6 pentru simularea remitenelor 40 40.6 i fluctuaiilor preurilor pentru resurse energetice. 30 27.0 25.1 Aceast distribuire iniial 20 17.7 ajut la determinarea 8.8 grupurilor la care descrete 10 consumul i care devin 0 Secunda srace. Pre-school, Primary 8 grade re, 8th clase or Secondary, Secondary, Secondary, Secunda Secunda Higher Superioa Precolare, Primar generale some sau mai less re, re, de general or professional vocational re primare e primary puin sau lycée profesio meserii liceene nale Source: HBS for 2007 & World Bank computations. Sursa: SBGC 2007 i calculele Bncii Mondiale 5 SE C I UNE A I I : F L UC T UA I A R E M I T E N E L OR Cercettorii Bncii Mondiale anticip o descretere pentru remitene în rile în curs de dezvoltare din Europa i Asia Central (EAC). Estimarea pentru scenariul de baz este o descretere a remitenelor în EAC de aproape 15 procente în anul 2009 (Tabelul II.1). Estimarea pentru scenariul pesimist este o descretere de mai mult de 17 procente. Tabelul II.1: Scenariul de baz al Bncii Mondiale pentru previziunile ratelor de cretere a fluxului de remitene spre rile în curs de dezvoltare dup regiuni (în puncte procentuale) 5.7% 2008e 2009f 2010f rile în curs de dezvoltare 14.8% 7.3% 2.9% Asia de est i Oceanul Pacific 19.6% 3.0% Europa i Asia Central 12.0% -14.9% 3.0% America Latin & Marea Caraibelor 2.1% -6.9% 1.0% Orientul Mijlociu & Africa de Nord 8.6% -6.2% 3.3% Asia de Sud 32.8% -3.6% 3.9% Africa Sub-Saharian 6.5% -8.3% 4.4% Migraia pe termen lung este asociat cu remitene optimiste. Ratha i Mohapatra (2009) prezic o reducere de numai 7 procente, a remitenelor ctre rile în curs de dezvoltare din cauza dovezilor c remitenele pe termen lung sunt relativ stabile (Tabelul II.1). Ei susin c aceste remitene de obicei formeaz o mic parte din veniturile migranilor i prin urmare, este mai puin probabil c ele se vor micora în timpul crizei. Pe lâng aceasta, durata migraiei ar putea s se majoreze în timpul unei recesiuni, deoarece rile gazd vor face mai stricte controalele la frontier. Migranii nu se întorc acas pentru c se tem c nu vor putea emigra iari. Prin urmare, numrul de migrani de peste hotare este relativ stabil. i atunci când migranii se întorc, cel mai probabil ei vor aduce cu ei o parte din economiile acumulate. Remitenele de la migranii pe termen scurt ar putea fi afectate mai mult de o criz. Cel mai probabil remitenele se vor reduce când lucrtorii sezonieri îi pierd locurile de munc sau nu reuesc s gseasc locuri de munc sezoniere. Posibil migranii pe termen scurt au mai puine economii i alte bunuri peste hotare pe care s se poat baza în timpul unei crize. Structura migraiei i remitenelor influeneaz modul în care criza financiar influeneaz consumul i srcia în Moldova. Aceast seciune prezint informaii de baz despre migraie i despre primirea remitenelor. Apoi, se prezint câteva simulri simple pentru a arta cum aceast structur influeneaz consumul i de asemenea, ratele srciei. Migraia la scar larg a început la sfâritul anilor 1990. Pentru a fugi de srcia care a urmat dup criza financiar din Rusia din 1998-99, lucrtorii din Moldova au migrat în numr tot mai mare, formând peste hotare reele care vor susine migraia altor lucrtori. Numrul lor a crescut de la 99,000 în 1999, în conformitate cu sondajul forei de munc al BNS, pân la 336,000 în 2007, i apoi a sczut pân la 310,000 în 2009. Aceasta în comparaie cu o populaie de 3.6 milioane. 6 Remitenele au fost fora motrice a extinderii economice din ultimul deceniu. Remitenele au ajutat gospodriile casnice s finanele redresarea sectorului de reabilitare i construire a fondului locativ, au stimulat consumul, i au pltit taxele pentru coal i universitate. În anul 2008, migranii au transferat suma impresionant de 1.9 miliarde USD (în termeni brui, 1.66 USD cu defalcarea debitelor), în conformitate cu Balana de pli (Caseta II.1). Fluxurile de remitene au ajuns la 31 procente din PIB în 2008, pe locul doi în lume dup Tadjikistan (Figura II.1). Figura II.1: Remitene în raport cu PIB în Europa de est i Asia Central, 2008 50% (Msurarea remitenelor în Balana de pli, în puncte procentuale ) Tasjikstan, 45.5% 45% 40% 35% Moldova, 30.8% 30% 25% 20% Kirghizia, 19.0 15% Albania, 10.1% 10% 5% 0% Republica... Azerbaijan Tadjikstan Moldova Polonia Croaia Ucraina Turcia Kazahstan Estonia Georgia Ungaria Kirghizia Letonia Bulgaria Federaia Rus Danemarca Albania Lituania Republica Ceh Slovenia România Armenia Sursa: Banca Mondial, Indicatorii dezvoltrii mondiale & Banca Naional a Moldovei. Caseta ÍI.1: Date despre remitene Cea mai bun surs de informaii despre remitenele migranilor este Balana de pli publicat de Banca Naional a Moldovei. Remitenele cumulate ale migranilor sunt calculate ca ,,Remitenele migranilor" (de la cei ce lucreaz peste hotare mai mult de un an) din seciunea Transferuri curente plus ,,Compensarea angajailor, inclusiv lucrtorii de frontier, sezonier i alii" (pentru cei ce lucreaz peste hotare mai puin de un an) din partea ce ine de venituri. Banca Naional a Moldovei public informaia despre transferurile monetare lunare ctre persoanele fizice (adic, ceteni i nu companii) prin sistemul financiar. Acesta este modul cel mai rspândit de transfer al remitenelor i aceste date sunt cei mai actualizai indicatori pentru remitene. Pentru analiza datelor dezagregate, acest studiu utilizeaz rapoartele gospodriilor casnice pentru remitenele primite, din seciunea venituri a SBGC. Exist riscul c gospodriile casnice au raportat sume mai mici din fric de impozitare sau de team de a pierde accesul la programele de transfer. Transferurile de bani ctre Moldova s-au redus considerabil. Transferurile prin bnci i alte agenii financiare s-au redus i s-au micorat cu 34 procente în al doilea trimestru al anului 2009, în comparaie cu un an mai devreme, în pofida unei creteri sezoniere (Figura II.2). Parial, aceasta reflect deflaia din sectorul imobilelor i construciilor din Rusia, care a absorbit o mare parte din fora de munc din Moldova. În 2008, 61 procente din emigranii moldoveni au lucrat 7 în Rusia, circa 14 procente au plecat în Italia, i restul au lucrat în rile UE i Ucraina. Reducerea remitenelor reflect parial deprecierea rublei în comparaie cu dolarul SUA, ceea ce a majorat valoarea remitenelor atât în dolari SUA, cât i în lei moldoveneti. Prin urmare, descreterea remitenelor nu înseamn numaidecât întoarcerea masiv a migranilor. Figura II.2: Transferurile de bani de peste hotare ale persoanelor fizice (Transferuri trimestriale la ratele efective, în milioane USD) $600 $500 $400 $300 Aprilie '09 la $200 rata anual $100 $0 Sursa: Banca Naional a Moldovei. Un sondaj recent sponsorizat de OIM confirm c venitul gospodriilor casnice din remitene într-adevr scade. Sondajul OIM (2009) din martie nu a descoperit dovezi a unui numr mare de migrani care s-au întors i, posibil surprinztor, numrul fotilor migrani care au spus c intenioneaz s plece iari s-a micorat doar nesemnificativ. Sondajul a descoperit c numrul gospodriilor casnice care primesc remitene s-a micorat (în comparaie cu sondajele OIM de mai devreme): 20 procente au raportat c nu mai primesc venit de peste hotare i înc 46 procente susin c primesc mai puin sau cu mult mai puin de astfel de venituri. Caseta II.2: Definiia unui ,,migrant" în SBGC În SBGC, un membru al gospodriei casnice este definit ca migrant dac acest membru a fost absent în timpul lunii în care s-a efectuat sondajul deoarece era angajat peste hotare. Denumirea de ,,migrant" include atât migranii pe termen lung (care sunt peste hotare mai mult de un an), cât i migranii pe termen scurt. SBGC include date despre faptul dac migrantul a fost peste hotare mai puin de ase luni, între ase i 12 luni, sau mai mult de un an. Totui, nu este posibil de calculat durata efectiv a absenei unei persoane emigrate. Pe lâng aceasta, unii migrani cltoresc peste hotare de mai multe ori pe an. Data interviului ar putea determina dac migranii sezonieri (care în mare parte cltoresc în Rusia pentru sezonul de construcii de var) sunt înregistrai ca migrani. Aceasta înseamn c cei identificai ca migrani în SBGC au petrecut diferite perioade de timp acas în Moldova ­ în timp ce SBGC posibil nu a inclus deloc ali oameni. 8 Luând în consideraie aceste tendine, prezenta seciune conine profilul migranilor i remitenelor ­ pe baza SBGC pentru anul 2007. Profilul completeaz informaia independent din studiile finanate de OIM. Eantionul din SBGC este o reprezentare mai bun a populaiei decât sondajele finanate de OIM, dei rezultatele OIM devin disponibile mai repede. SBGC face distincie între migraia pe termen scurt i cea pe termen lung, dar nu permite msurarea cu exactitate a duratei ederii peste hotare (Caseta II.2). Tabelul II.2: Remitenele primite de gospodriile casnice cu i fr migrani, 2007 (cote în puncte procentuale) Gospodria casnic Gospodria casnic nu primete Total primete remitene remitene Gospodria casnic fr migrani 87.1 12.9 100.0 Gospodria casnic cu cel puin un migrant 15.9 84.1 100.0 Sursa: Calculele Bncii Mondiale bazate pe datele SBGC 2007. Not: Gospodrie casnic fr migrani semnific c în prezent nu exist un membru peste hotare; gospodrie casnic cu cel puin un migrant avea cel puin o persoan peste hotare în ultimele 12 luni. Nu toi migranii trimit bani gospodriilor casnice din care fac parte, i unele gospodrii în care în prezent nimeni nu este peste hotare au primit remitene. Mai mult de 16 procente din gospodriile casnice din eantionul SBGC au raportat c un membru este migrant (Tabelul 2 din anexa 1). Dar circa 16 procente din gospodriile casnice cu cel puin un migrant nu primesc remitene; circa 13 procente din gospodriile casnice fr migrani au primit remitene (Tabelul II.2). Majoritatea migranilor provin din satele mici i cea mai mare parte a remitenelor au ajuns în sate. Peste 71 procente din migrani provin din sate în comparaie cu 58 procente din non-migrani provin din sate (Tabelul 1 din anexa 1). Satele beneficiaz cel mai mult de migraie: ele au primit aproape 62 procente din remitene; oraele mici i mari au primit câte jumtate din restul (Figura II.3). Majoritatea migranilor sunt brbai i mai tineri decât non-migranii. Mai mult de 65 procente din migrani sunt Figura II.3: Cota remitenelor totale primite brbai, în timp ce doar 46 dup tipul de localitate, 2007 procente din non-migrani sunt (în puncte procentuale) brbai (Tabelul 1 din anexa 1). Orae Vârsta medie a migranilor este mari, 19.3 34 ani, în timp ce vârsta medie a non-migranilor este 37 ani. Orae Sate, 61.5 mici, 19.2 Mai mult de jumtate din migrani au studii secundare sau profesionale când pleac Source: World Bank computations from HBS 2007 Sursa: Calulele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. peste hotare. Circa 53 procente din migrani au studii 9 secundare sau profesionale (dar nu Figura II.4: Distribuirea non-migranilor i migranilor dup nivelul de studii superioare) în 2007, în comparaie cu , 2007 50 45.9 (în puncte procentuale) doar 26 procente din non-migrani 8 clase sau mai 45 puin (Figura II.4 i Tabelul 1 din anexa 1). 40 Mai muli cu studii Prin contrast, non-migranii au studii secundare i Secundare 35 Mai puini cu studii profesionale generale sau relativ puine: aproape 46 procente au 30 secundare i de meserii 28.9 liceale Secundare studii gimnaziale sau mai puin, în 25 22.5 24.1 profesionale comparaie cu 23 procente din Secundare de migrani. Este mai probabil ca non- 20 16.7 14.3 15.7 meserii migranii s aib studii superioare. 15 11.7 11.5 10 8.7 Superioare Migranii provin din cele mai 5 înstrite chintile. Aproape jumtate 0 din migrani provin din primele dou Non-migrani Migrani chintile (primele 40 procente) ale Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. distribuirii cheltuielilor de consum ­ chiar dup deducerea consumului Figura II.5: Proporia estimat a migranilor din fiecare estimat atribuit remitenelor (Figura chintil de cheltuieli de consum, 2007 II.5). Mai puin de o treime din 30 (în puncte procentuale) 28.0 migrani provin din ultimele dou chintile. 25 21.0 20 17.2 18.9 Suma medie a remitenelor a fost 14.9 destul de mare. Gospodriile 15 casnice din Moldova cu membri 10 migrani primesc pe lun în medie un venit din remitene de 1,805 MDL în 5 anul in 2007. Aceasta este mai mult 0 decât cheltuielile de consum lunare Cea mai 2 3 4 Cea mai medii ale gospodriilor casnice de srac înstrit 1,386 MDL. Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. Not: Pe baza consumului estimat înainte de primirea remitenelor Cea mai înstrit i cea mai Figura II.6: Cota remitenelor totale primite de fiecare srac chintile beneficiaz chintila de consum, 2007 (În puncte procentuale) cel mai mult de remitene. 35 30.8 Cea mai înstrit chintil 30 primete aproape 31 procente din veniturile din remitene, 25 20.5 iar cea mai srac chintil 19.4 primete circa 21 de procente 20 16.7 (Figura II.6). 15 12.5 10 Acest studiu estimeaz o legtur direct între 5 remitene i rata srciei. 0 Remitenele micoreaz direct Cea mai 2 3 4 Cea mai sracBncii Mondiale pe baza SBGP 2007. Not: 10bogat Sursa: Calculele Acestea sunt chintilele estimate de consum din venitul înainte de primirea remitenelor rata srciei prin majorarea cheltuielilor de consum ale gospodriei casnice. Remitenele micoreaz indirect rata srciei prin finanarea cheltuielilor pentru reabilitarea i construirea caselor i blocurilor de locuit, a studiilor i a bunurilor de consum cu perioad de utilizare îndelungat (care nu sunt incluse în msurarea cheltuielilor de consum utilizate pentru a msura rata srciei). Utilizarea remitenelor pentru acest scop duce la creterea veniturilor prin ciclurile de cheltuire repetat în interiorul rii. Cel mai vizibil efect secundar al cheltuirii remitenelor din ultimii ani este asupra veniturilor i cheltuielilor de consum ale angajailor din industria de construcii. Remitenele sunt suficient de mari pentru a reduce rata naional a srciei. Studiul aplic nite calcule simple pentru a estima care ar fi fost rata srciei în 2007 dac moldovenii nu ar fi primit remitene. Pentru a face acest lucru, studiul presupune c 20 procente din remitene au fost utilizate pentru consum ­ o presupunere utilizat de Banca Mondial (2004). Presupunerea deriv din analiza econometric a legturii între consum i transferuri din datele SBGC de Jacoby (2004) i Castel (2004). Aplicarea acestei presupuneri subînelege c, pe baza calculelor, plile de remitene micoreaz rata naional a srciei cu peste dou puncte procentuale (Tabelul II.3). Cu rata de consum a remitenelor de 20 procente, aceste pli micoreaz rata srciei a gospodriilor casnice cu cel puin un migrant curent cu aproape 9 puncte procentuale. Tabelul II.3: Contribuia estimat a remitenelor la reducerea ratelor srciei în condiiile presupunerilor alternative privind rata consumului remitenelor (în cote procentuale de populaie) Presupunere privind rata consumului remitenelor: 20% 40% 60% Naional Total -2.2 -4.6 -6.7 din care, populaia Care locuiete în gospodrii casnice fr migrani în prezent -0.8 -1.8 -2.6 Care locuiete în gospodrii casnice cu (cel puin un) migrant curent -8.8 -18.3 -27.3 Care locuiete în gospodrii casnice care nu primesc remitene 0.0 0.0 0.0 Care locuiete în gospodrii casnice care primesc remitene -8.7 -18.5 -27.2 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza datelor SBGC 2007. Totui, cercetrile din alte ri au descoperit rate de consum a remitenelor mai mari. Prin urmare, Tabelul II.3 prezint reducerea estimat a remitenelor presupunând c, în loc de 20 procente, 40 procente i apoi 60 procente din remitene sunt utilizate pentru consum. Aceste presupuneri duc la estimri mai mari ale contribuiei remitenelor la reducerea ratei srciei (coloniele doi i trei din Tabelul II.3). Remitenele primite de gospodriile casnice transfer distribuia consumului real spre cei sraci. În anul 2007, remitenele primite au majorat consumul real al celor mai srace chintile de populaie cu aproape 7 procente, în comparaie cu ceea ce ar fi putut fi dac nu se primeau remitene. De remarcat c remitenele majoreaz consumul real al celei mai înstrite chintile cu mai puin de 3 procente (Figura II.7). 11 Simulare: O Figura II.7: Impactul estimat al remitenelor asupra reducere de 50 distribuirii consumului real per adult-echivalent, 2007 procente a (în puncte procentuale) remitenelor 8 6.8 majoreaz rata 7 srciei cu circa 1.2 6 puncte procentuale 5 în acelai an. 4 3.4 Prezentul studiu 2.7 2.7 simuleaz impactul 3 2.5 direct al diferitor 2 reduceri ale 1 remitenelor asupra 0 ratei srciei. Pentru a face acest lucru, Cea mai 2 3 4 Cea mai srac bogat cheltuielile de consum Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC2007. ale fiecrei gospodrii casnice sunt reduse cu 20 procente din reducerea remitenelor. Simulrile sunt fcute pentru reducerea remitenelor cu 10, 20, 30, 40, i 50 procente în comparaie cu nivelul lor din anul 2007. Tabelul II.4 arat schimbrile simulate ale ratei srciei. Tabelul II.4: Impactul direct cumulativ estimat al reducerii remitenelor asupra ratelor srciei (diferenele în puncte procentuale în comparaie cu datele de referin din anul 2007) An de referin Reducerea cumulativ a remitenelor cu 2007 10% 20% 30% 40% 50% Total 25.9 0.2 0.3 0.6 0.9 1.2 Urban 18.2 0.1 0.1 0.4 0.5 0.5 Rural 31.6 0.3 0.5 0.7 1.3 1.6 Sursa: Estimrile Bncii Mondiale. Simulrile ocului mai complex ­ cu mai multe nivele al remitenelor pot fi utile pentru a înelege consecinele posibile ale ratelor srciei. Aceast seciune prezint trei scenarii cumulative sau cu mai multe niveluri pentru fluctuaia remitenelor migranilor (Anexa II descrie metodologia): (a) Dou treimi din migranii sezonieri nu pleac în Rusia i Ucraina; (b) 15 procente din migranii pe termen lung se întorc acas; i (c) Dou treimi din migranii sezonieri nu pleac în Rusia i Ucraina i 15 procente din migranii pe termen lung se întorc acas. Rezultatele acestor scenarii sunt grave, dar nu catastrofice. ocul stratificat (Scenariul C) duce la o cretere de 3 puncte procentuale a ratei srciei pân la 28.9 procente ­ presupunând c gospodriile casnice consum 20 procente din remitenele lor (Tabelele II.5 i II.6). Lucrrile 12 econometrice din trecut sugereaz c cifra de 20 procente este cea mai bun presupunere pentru Moldova. Chiar dac gospodriile casnice consum 60 procente din remitenele lor, rata srciei în Scenariul C crete cu doar 4.1 puncte procentuale pân la 30 procente. Tabelul II.5: Ratele srciei în scenarii alternative ale fluctuaiei remitenelor migranilor (în cote procentuale ale populaiei Moldovei) efectiv 2007 Simulri pentru presupuneri alternative Presupuneri pentru rata medie de consum al remitenelor: 20% 40% 60% A. 2/3 din lucrtorii sezonieri nu se duc în Rusia & Ucraina 25.9 28.3 29.0 29.3 B. 15% din migranii pe termen lung se întorc acas 25.9 26.3 26.4 26.5 C: Îmbinarea scenariilor A & B 25.9 28.9 29.5 30.0 Sursa: Banca Mondial Aceste fluctuaii nu sunt catastrofice deoarece migranii provin din grupurile relativ înstrite ale populaiei ­ judecând dup distribuirea cheltuielilor de consum. Aceasta este adevrat chiar când cheltuielile de consum sunt ajustate pentru a exclude consumul estimat pltit din remitene. Tabelul II.6: Schimbarea ratelor srciei în scenarii alternative ale fluctuaiei remitenelor migranilor (în cote procentuale ale populaiei Moldovei) Simulri pentru presupuneri alternative Presupuneri pentru rata medie de consum al remitenelor: 20% 40% 60% A. 2/3 din lucrtorii sezonieri nu se duc în Rusia & Ucraina 2.4 3.1 3.4 B. 15% din migranii pe termen lung se întorc acas 0.4 0.5 0.6 C: Îmbinarea scenariilor A & B 3.0 3.6 4.1 Sursa: Banca Mondial Simulrile probabil subestimeaz impactul fluctuaiei asupra srciei. Simulrile modeleaz numai impactul direct al cheltuielilor de consum ale gospodriilor casnice. Reducerea iniial a cheltuielilor de consum va induce alte cicluri de reducere a cheltuielilor, dei o parte din impactul de micorare va ajunge peste hotare prin reducerea importurilor. Pe lâng aceasta, remitenele mai mici ar putea induce deprecierea leului moldovenesc i reduce consumul real din cauza majorrii preurilor interne la gaz natural i alte importuri. Provocarea pentru politici este de a atenua ocurile imediate în spaiul rural i în rândul tinerilor i copiilor, i de a limita efectele negative asupra srciei. Lucrrile publice ar absorbi muncitorii de construcie calificai. Cu suficiente fonduri de la donatori, Guvernul ar putea accelera investiia planificat a guvernului în spitale, coli, drumuri, alimentarea cu ap, managementul calamitilor naturale i alt infrastructur prioritar. Aceasta va necesita o planificare atent pentru a asigura, de exemplu, c colile i spitalele insuficient de utilizate nu sunt reabilitate, i de asemenea, pentru a stabili proceduri de achiziii rapide, dar echitabile. Fondul de Investiii Sociale i-a demonstrat capacitatea de a absorbi fora de munc calificat din construcii în lucrrile de construcie de scar mic în sate i în oraele mici. De asemenea, Fondul are o experien bun în domeniul achiziiilor rapide i echitabile. 13 Pe lâng aceasta, Programul Integrat de Dezvoltare Local al PNUD poate îndeplini lucrri publice similare. Acest program acoper circa o treime din ar i susine lucrrile publice prioritare, aa ca sistemele de alimentare cu ap, repararea colilor sau grdinielor, etc. Avantajul acestei abordri este prezena extins în teren, reeaua bine-stabilit cu autoritile locale i lucrri publice deja identificate prin intermediul planurilor de dezvoltare a comunitilor. O alt opiune este de a lansa un program pentru tineret. Aceasta ar mobiliza tineretul pentru lucrrile publice potrivite i pentru sport, i îi va pregti pentru piaa de munc. De exemplu, se pot angaja tinerii în activiti de înverzire, aa ca plantarea fâiilor de copaci, lucrul asupra controlului eroziunii, i participarea în proiectele de management al calamitilor naturale. Un alt component ar putea fi activitile de afaceri ale tineretului. Instruirea în domeniul abilitilor de angajare va îmbunti capacitile i vandabilitatea tinerilor, pentru a le permite s acceseze mai bine piaa de munc. Aceasta se poate baza i poate extinde acoperirea Centrelor de Reintegrare Social. De asemenea, tinerii ar putea primi informaii despre piaa muncii, despre riscurile cu care se înfrunt migranii, chiar i în aa domenii ca bolile sexual transmisibile, alcoolismul, consumul drogurilor i soluionarea conflictelor. Componentul educaional ar consta din repetarea curricumului colii secundare. Asistenii sociali se pot ocupa de problemele familiilor i copiilor. Cu mai mult instruire i suport, asistenii sociali ai Ministerului Proteciei Sociale, Familiei i Copilului ar putea îndruma copii i familiile ctre serviciile sociale, i de asemenea, ajuta la prevenirea violenei domestice. Ministerul Educaiei i Tineretului ar putea ajuta la reintegrarea copiilor care se întorc. O opiune pe termen mediu este de a crea o economie rural non-agricol. Crearea economiei rurale non-agricole, i în special, a prelucrrii produselor agricole, ar contribui mult la reducerea emigrrii i absorbirea migranilor care se întorc. Cea mai important limitare este mediul de afaceri. Prelucrtorii produselor agricole se înfrunt cu obstrucii i corupie la liceniere, obinerea permiselor i trecerea frontierei. Pe lâng aceasta, procesatorii agricoli sunt în general mici i suport limitri la finanare, management, marketing, logistic i la obinerea mijloacelor de producie agricol de calitate. Îmbuntirea logisticii i transportului va promova de asemenea agro-procesarea. 14 SE C I UNE A I I I : F L UC T UA I A PR E UR I L OR L A R E SUR SE L E E NE R G E T I C E Moldova depinde de gazul natural importat. Moldova deine puine resurse energetice i depinde de importurile de gaz natural din Rusia. În trecut, Gazprom, o companie ruseasc, fixa preurile pentru gazul natural livrat mai jos decât preul pe piaa mondial. Totui, Gazprom a majorat treptat preurile pentru gazul livrat Moldovei. Pe msur ce preurile mondiale pentru produsele de petrol s-au majorat considerabil, preurile stabilite de Gazprom pentru Moldova s- au majorat de la circa 191 USD per 1,000 metri cubi în timpul primului trimestru al anului pân la 332 USD în primul trimestru al anului 2009 (Figura III.1). Serviciile comunale din Moldova au majorat preurile pentru gospodriile casnice. i preurile pentru substituenii gazului natural, aa ca gazul îmbuteliat, pcura, crbunele i lemnul au urmat majorarea preurilor pentru gazul natural. Figura III.1 Preurile pentru gazul natural (Preul mediu pentru GC în MDL (axa din stânga) Figure III.1: Natural Gas Prices de price to la grani în dolari axis] (axa din dreapta)) i preurile(Avgimport households in MDL [leftSUA& import price at the border in US dollars [right axis]) MDL 4,000 $350 MDL 3,500 Preul mediu pentru gospodriile $300 casnice în MDL to households in MDL Average price MDL 3,000 $250 MDL 2,500 Import price in US dollars MDL 2,000 Preul de import în $200 USD MDL 1,500 $150 MDL 1,000 $100 MDL 500 MDL 0 $50 2003 2004 2005 2006 2007 Q1 2008 Q2 2008 Q3 2008 Q4 2008 Q1 2009 Q2 2009 Q3 2009 Calculele Bncii Mondiale pe and government reports and regulations. Sursa:Source: World Bank calculation from industrybaza rapoartelor i regulamentelor sectorului i ale guvernului Dup ce au atins nivelul maxim în vara anului 2008, preul pentru gazul natural s-a diminuat. Gazprom fixeaz preul pentru gazul natural pentru Moldova aplicând o formul care depinde de preul mediu din Europa. Aceste preuri s-au micorat semnificativ la sfâritul verii i în toamna anului 2008. Astfel, preul cu care Gazprom vinde gazul natural în Moldova s-a micorat pân la 187 USD per 1,000 metri cubi în al treilea trimestru al anului 2009. În timp ce preurile pentru câteva tipuri de resurse energetice s-au micorat, utilizatorii sistemului de înclzire centralizat din Chiinu ar putea plti preuri mai mari. În prezent, aceti consumatori beneficiaz de un pre micorat stabilit de primria oraului Chiinu. În iunie 2009, preul curent de consum a fost de 540 MDL per gigacalorie i preul care include recuperarea costurilor a fost estimat de Termocom la 817 MDL per gigacalorie. În rezultatul acestei diferene de pre, Termocom sufer un deficit financiar nestabil. 15 Cel mai srac grup Figura III.2: Cota cheltuielilor pentru resurse energetice cheltuiete o parte în cheltuielile de consum, pe chintile, în 2007 (cote în puncte procentuale ) mai mare din 18 16.6 bugetul su pentru 15.3 16 resurse energetice 14 13 decât cel mai 11.3 12 înstrit grup. Orice 10 7.9 alt majorare din 8 viitor a preurilor 6 pentru resursele 4 energetice probabil 2 vor majora direct 0 rata srciei cea mai srac 2 3 4 cea mai deoarece sursele Chintilele cheltuielilor de consum înstrit energetice absorb Sursa: Calculele Bncii Mondiale bazate pe datele SBGC 2007 aproape 13 procente din cheltuielile de consum ale gospodriilor casnice. În anul 2007, cheltuielile pentru energie reprezint aproape 17 procente din cheltuielile celei mai srace chintile, dar numai 8 procente din consumul celei mai înstrite chintile. (Figura III.2 i Tabelul 8 din anexa 1). Cea mai srac chintil de populaie cheltuie cea mai mare cot din cheltuielile de consum pe lemne de foc, în comparaie cu alte tipuri de resurse energetice; urmate de electricitate, care ocup locul doi în bugetul pentru resursele energetice (Tabelul III.1). Cea mai înstrit chintil cheltuie cea mai mare parte a bugetului pentru resurse energetice pe electricitate i înclzirea centralizat. Tabelul III.1 Cotele cheltuielilor pentru resursele energetice dup tip, în 2007 Electricitate Gaz Înclzire Gaz Petrol Crbune Lemn Altele centralizat centralizat lichefiat combustibil Cea mai 3.6 1.8 1.1 2.3 0 1.9 5.8 0.1 srac 2 3.4 2.4 1 1.9 0 2.1 4.5 0 3 3 2.2 0.9 1.5 0 1.7 3.7 0 4 2.8 2.3 0.9 1.1 0 1.4 2.8 0 Cea mai 2.2 2.1 0.8 0.5 0 0.8 1.5 0 înstrit Total 3 2.2 0.9 1.5 0 1.5 3.6 0 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza datelor din SBGC 2007. Aceast seciune estimeaz influena direct a majorrii preurilor pentru toate tipurile de resurse energetice asupra srciei prin simulri simple. Sursa primar de date pentru aceste simulri este SBGC (Caseta III.1). Aceste simulri aplic majorarea preurilor pentru resursele energetice fiecrei gospodrii casnice din SBGC separat. Prin urmare, gospodriile casnice cu o cot relativ mare de consum pentru resurse energetice sufer de o majorare relativ mare a costului coului su de bunuri i servicii. 16 De asemenea, simularea menine constant valoarea nominal a cheltuielilor de consum ale fiecrei gospodrii casnice. În plus, simulrile sunt simplificate în sensul c ele msoar numai impactul direct i imediat al majorrii preurilor pentru resurse energetice asupra srciei. De exemplu, ele nu modeleaz trecerea majorrii preurilor pentru resursele energetice asupra majorrii preurilor pentru alte bunuri sau servicii. Caseta III.1: Date despre resursele energetice din Sondajul bugetelor gospodriilor casnice SBGC colecteaz informaii separate despre cheltuielile pentru electricitate, gaz natural (livrat prin sistemul de evi), gaz natural îmbuteliat, înclzirea centralizat (livrat prin reea), lemne, crbune, benzin i pcur. SBGC nu colecteaz informaii despre preurile sau volumul energiei consumate. De asemenea, SBGC conine informaii despre conectarea gospodriilor casnice la electricitate, înclzire centralizat i gaz centralizat. În unele cazuri, aceast informaie nu se potrivete cu informaiile despre pli (de exemplu, unele gospodrii casnice susin c sunt conectate, dar spun c nu pltesc pentru servicii i vice versa). Totui, este dificil de determinat dac informaia oferit este incorect sau dac informaia este corect (de exemplu, familia a plecat în vacan i nu a consumat electricitate). Prin urmare, acest studiu utilizeaz cheltuielile raportate de gospodriile casnice fr a face imputaii. Pe lâng aceasta, simulrile presupun c gospodriile casnice nu reduc cota consumului care aparine bunurilor ce consum mult energie din coul de consum; ele presupun c gospodriile casnice nu i-au majorat consumul bunurilor cu costuri mici de producie pentru energie. (Adic, elasticitatea proprie a preurilor cererii i elasticitile încruciate ale cererii sunt zero.) Aceasta ar putea fi realist imediat dup majorarea preului pentru un tip de energie. Dar este o presupunere puternic pentru o perioad mai lung, deoarece populaia reacioneaz la majorarea preurilor pentru resurse energetice prin reducerea consumului i trecerea la bunuri i servicii care necesit mai puin energie. Prin urmare, ratele srciei care sunt generate de aceste simulri pot fi considerate limita de sus. Simularea const în majorarea preului unui vector a bunurilor i serviciilor ce fac parte din resursele energetice, inclusiv: · Electricitatea · Gaz natural: livrat gospodriilor casnice prin sistemul de aprovizionare prin evi · Gaz natural îmbuteliat · Sistemul de înclzire centralizat: livrat prin sistem de aprovizionare prin evi i tunele · Lemn · Crbune · Benzin · Pcur Prezentul studiu simuleaz o gam vast de schimbri ale preurilor pentru resursele energetice. Aceasta se justific prin fluctuaiile preurilor pentru resursele energetice din ultimul an. Pe baz 17 trimestrial, preul pentru gaz natural (în USD) s-a majorat cu 14 procente în primele dou trimestre ale anului 2008, fiind urmat de majorri de 19, 10, 17, i 25 procente în urmtoarele trimestre. Prin urmare, simulrile care urmeaz sunt pentru o gam relativ mare de micorri i majorri ale preurilor pentru resursele energetice: de 10, 20, 30, 40, i 50 procente. Anexa III descrie detaliat metodologia pentru simulrile din Tabelele III.2, III.3 i III.4. Tabelul III. 2: Simularea schimbrii ratei srciei în comparaie cu rata actual din 2007 drept rspuns la schimbrile selectate ale preurilor pentru resurse energetice (schimbri în puncte procentuale) Micorarea preurilor resur. energetice cu în total Majorarea preurilor resurs. energetice în total -10% -20% -30% -40% -50% +10% +20% +30% +40% +50% Schimbarea ratei -0.8 -1.7 -2.3 -3.6 -4.2 0.8 1.4 2.4 3.1 3.8 srciei Schimbarea nr. celor -29,240 -59,222 -82,811 -129,126 -149,454 28,476 49,723 84,697 110,639 135,850 sraci Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza datelor Sondajului bugetelor gospodriilor casnice. Schimbrile simulate în rata naional a srciei. Rezultatele schimbrilor relativ moderate ale preurilor la resursele energetice sunt simetrice: o majorare sau micorare de 10 procente a preurilor pentru toate resursele energetice majoreaz sau micoreaz rata srciei cu 0.8 puncte procentuale (Tabelul III.2). Cu toate acestea, o majorare de 50 procente a preurilor pentru toate resursele energetice majoreaz rata srciei cu 3.8 puncte procentuale, în timp ce o descretere de 50 procente a preurilor pentru toate resursele energetice reduce rata srciei cu 4.2 puncte procentule (Tabelul III.3 & Tabelul 9 din anexa 1). Aceast reacie asimetric se explic prin distribuirea asimetric a consumatorilor de energie deasupra i sub pragul srciei. Adic, mai multe gospodrii casnice care consum mult energie sunt concentrate sub pragul srciei, în comparaie cu cele situate mai sus de pragul srciei. Tabelul III.3 Analiza schimbrilor cumulative ale ratelor srciei regionale ca reacie la schimbrile selectate ale preurilor pentru resursele energetice (Schimbrile ratei srciei i ale preurilor sunt în puncte procentuale) Schimbri Micorarea preurilor resur. energetice cu în total Majorarea preurilor resurs. energetice în total cumulative -10% -20% -30% -40% -50% +10% +20% +30% +40% +50% Naional 0.8 1.7 2.3 3.6 4.2 0.8 1.4 2.4 3.1 3.8 Urban 0.7 1.4 1.9 3.3 3.7 -0.6 -1.3 -2.1 -2.8 -3.4 Rural 0.9 1.8 2.6 3.9 4.5 -0.9 -1.5 -2.6 -3.3 -4.1 Regiuni Nord 1.5 2.4 3.3 4.9 6.1 -1.3 -2.0 -3.5 -4.4 -5.4 Centru 0.7 1.8 2.4 3.9 4.2 -0.7 -1.1 -1.9 -2.8 -3.3 Sud 0.8 1.7 2.5 4.1 4.6 -0.8 -1.6 -2.6 -3.1 -4.3 Chiinu 0.0 0.6 0.8 1.2 1.3 -0.4 -0.7 -1.3 -1.8 -2.0 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC al BNS 18 Schimbarea preurilor pentru resursele energetice are un impact mai mare în spaiul rural, unde srcia este concentrat, decât în localitile urbane (Tabelul III.3). Impactul schimbrii preurilor pentru resursele energetice asupra srciei este mai mare în Regiunea de dezvoltare de nord. O majorare de 50 procente a preului pentru resursele energetice duce la o mic schimbare în distribuirea gospodriilor casnice în nord. Tabelul III.4: Analiza schimbrilor cumulative ale ratelor srciei dup gen ca reacie la schimbrile selectate ale preurilor pentru resursele energetice (Schimbrile ratei srciei i ale preurilor sunt în puncte procentuale) Schimbri Micorarea preurilor la res.energ.cu în total: Majorarea preurilor la res.energ.cu în total: cumulative -10% -20% -30% -40% -50% +10% +20% +30% +40% +50% Naional (%) -0.8 -1.7 -2.3 -3.6 -4.2 0.8 1.4 2.4 3.1 3.8 Brbai (%) -0.5 -1.2 -1.9 -3.2 -3.8 0.7 1.2 2.3 2.9 3.6 Femei (%) -1.4 -2.5 -3.1 -4.4 -5.0 1.0 1.7 2.6 3.5 4.2 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007 al BNS Impactul schimbrii preurilor la resursele energetice este puin mai mare pentru gospodriile casnice conduse de femei decât pentru cele conduse de brbai (Tabelul III.4). De remarcat c gospodriile casnice conduse de femei au de câtigat disproporionat de mult din reducerea de 10 procente a preurilor pentru resursele energetice, deoarece rata srciei pentru ele se micoreaz cu 1.4 puncte procentuale, în timp ce rata srciei a gospodriilor casnice conduse de brbai se micoreaz numai cu 0.5 procente. O majorare de 50 procente a preurilor la resursele energetice duce la o schimbare modest a distribuirii gospodriilor casnice srace spre gospodriile casnice conduse de femei. Rata srciei se majoreaz remarcabil pentru oamenii cu vârsta între 55 i mai muli ani, când în simulare preurile pentru resursele energetice se majoreaz. i acest grup sufer o agravare i mai mare a ratelor srciei când preul pentru resursele energetice descrete. A majorare de 50 Figura III. 3: Modificarea cheltuielilor reale de consum pe chintile de consum în rezultatul majorrii de 50 procente a preurilor pentru resursele energetice (Modificarea în puncte procentuale în comparaie cu 0.0% consumul efectiv din 2007 per adult-echivalen -1.0% Cea mai 2 3 4 Cea mai srac înstrit -2.0% -3.0% -4.0% -3.2% -5.0% -4.7% -6.0% -5.4% -7.0% -6.2% -6.9% -8.0% 19 procente a preurilor la resursele energetice genereaz o micare modest a distribuirii sracilor spre persoanele în vârst. Grupurile mai bogate sufer o descretere proporional mai mic a consumului real decât grupurile mai srace (Figura III.4). Consumul real descrete cu aproape 7 procente pentru cea mai srac chintil, în comparaie cu mai mult de 3 procente pentru cea mai înstrit chintil. Dei cei sraci sufer mai mult din punct de vedere procentual, descreterea cheltuielilor reale totale a celei mai înstrite chintile este de dou ori mai mare decât a celei mai srace chintile. Tabelul III.5: Costurile simulate de compensare a consecinelor asupra consumului ale majorrii preurilor pentru resursele energetice pentru populaia srac (Schimbrile în rata srciei i în preurile pentru res.energ.sunt în puncte procentuale) Majorarea preurilor la res.energ.cu în total: 10% 20% 30% 40% 50% 1. Schimbarea ratei srciei (cote în puncte procentuale din populaie) 0.8 1.4 2.4 3.1 3.8 2. Schimbarea nr. de sraci 28,576 50,008 85,728 110,732 135,736 3. Numrul total al celor sraci 953,724 975,156 1,010,876 1,035,880 1,060,884 4. Schimbarea cheltuielilor medii per persoan per lun (MDL) -13.2 -26 -38.5 -50.7 -62.6 Costurile anuale de compensare a cheltuielilor majorate pentru resurse energetice ale GC sr 5. în milioane MDL 151.1 304.2 467.0 630.2 796.9 6. în milioane USD $13.5 $27.2 $41.7 $56.3 $71.2 Note: În 2007, populaia Moldovei a fost de 3,572,700, rata de schimb MDL/USD a fost de 11.2 i rata de referin a srciei este de 25.9%. Costul anual total al compensrii unei majorri a preurilor pentru resurse energetice este reducerea lunar a cheltuielilor efective per adult-echivalent (srac) înmulit cu 12, înmulit cu numrul celor sraci. Sursele: Simulrile Bncii Mondiale, Sondajul bugetelor gospodriilor casnice al Biroului Naional de Statistic Costul total al compensrii unei creteri de 10 procente în preurile pentru toate resursele energetice se ridic la 151 milioane MDL sau aproape 14 milioane USD (Tabelul III.5). A doua parte a Anexei III descrie calculele din Tabelul III.5. Noul program de transferuri sociale poate transfera eficient asistena adiional ­ compensatorie ­ ctre populaia srac. Noul program de asisten social a Ministerului Proteciei Sociale este cel mai eficient instrument pentru transferul resurselor ctre cei sraci întru compensarea poverii majorrii preurilor. Ministerul a lansat noul program de asisten social care vizeaz pe cei sraci în octombrie 2008. Acest program selecteaz beneficiarii parial pe baza declaraiilor lor de venit, i utilizeaz instrumente de filtrare a cererilor din partea persoanelor relativ înstrite. Astfel de instrumente sunt, de exemplu, deinerea în proprietate a caselor, vehiculelor i bunurilor de consum cu utilizare îndelungat. 20 SECIUNEA I V : S R C I A C O PI I L OR I A B SE N A P R I N I L OR Multe surse raporteaz c absena prinilor cauzat de migraia pe scar mare are consecine negative asupra multor copii din Moldova. Dup vizitele în sate, primarii i lucrtorii serviciului social deseori raporteaz c exist copii nesupravegheai, care nu frecventeaz întotdeauna coala sau îi fac temele pe acas. Pe lâng aceasta, studiile UNICEF (2008a, b, i c) au investigat i au documentat o parte din consecinele migraiei prinilor asupra sntii, studiilor i dezvoltrii psihologice ale copiilor lor. De asemenea, BBC (2007 i 2006) raporteaz dezavantajele cu care se înfrunt copiii lsai de migrani. Aceast seciune încearc s îmbunteasc înelegerea legturilor între prezena prinilor i bunstarea copiilor prin analiza SBGC pentru anul 2007. Datele includ informaii detaliate despre 4,224 moldoveni cu vârsta cuprins între 0 i 17 ani. Aceast informaie nu a fost explorat pe deplin în studiile migraiei i bunstrii copiilor. Studiile precedente se axeaz asupra migraiei; aceast seciune examineaz de asemenea consecinele pentru copii a absenei prinilor din alte motive. BNS (2008) i UNICEF (2008a, b, i c) analizeaz consecinele migraiei prinilor asupra copiilor. O analiz mai vast a prezenei prinilor este posibil deoarece SBGC de asemenea înregistreaz dac prinii sunt abseni din gospodria casnic din cauza divorului, sau a decesului, sau din alte motive, altele decât migraia. O alt problem este lipsa observaiilor directe asupra consumului copiilor. SBGC nu colecteaz informaii despre consumul copiilor din coul de consum al gospodriei casnice. Prin urmare, este imposibil s calculm adevrata rat a srciei pentru copii pe baza datelor din SBGC. În schimb, ratele srciei copiilor raportate aici sunt mediile pentru copii ponderate la populaie ale consumului mediu al gospodriilor casnice din care fac parte. Tabelul IV.1: Distribuirea copiilor cu vârsta între 0 i 17 ani dup prezena prinilor în gospodria casnic din care fac parte, 2007 Mrimea Cota în eantionului puncte (numr) procentuale Toi copiii: total în eantion 4224 100.0 Prini prezeni Ambii prini prezeni 2,612 61.6 Migrarea unui printe(ambilor prini) tat prezent, mama peste hotare 176 3.8 tata peste hotare, mama prezent 536 12.1 tata peste hotare, mama peste hotare 92 2.2 Absena printelui (prinilor), alte motive tat prezent, mama absent din GC 46 1.2 tata absent din GC, mama prezent 456 11.6 tata absent din GC, mama absent din GC 214 5.4 Categorii mixte tata peste hotare, mama absent din GC 4 0.1 tata absent din GC, mama peste hotare 88 2.0 21 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. Determinarea endogen a migraiei, remitenelor i srciei copiilor complic interpretarea datelor. Muli prini decid s migreze peste hotare ca s-i poate susine familia prin remitene; în multe cazuri, aceasta ridic consumul gospodriei lor casnice deasupra pragului srciei. Aceasta tinde s exclud intervenia legturii cauzale între migraie i srcia copiilor. Endogeneitatea de asemenea complic ecuaiile econometrice utilizate pentru determinarea srciei copiilor. O soluie pentru problema endogeneitii probabil este de a avea date mai bune i nu în metode statistice mai avansate. SBGC planific s emit date de grup i aceasta va ajuta la soluionarea problemei endogeneitii. În particular, analiza ar beneficia de date despre rezultatele pentru copii. Figura IV.1: Starea civil a mamei când tatl este Majoritatea copiilor din Moldova absent din GC i nu este migrant (în puncte locuiesc cu ambii prini. Aproape procentuale) Necstorit 62 procente din copii i adolesceni e, 12.0% cu vârsta între 0 i 17 ani locuiesc cu ambii prini (Tabelul IV.1). La rândul su, circa 38 procente din copii locuiesc fr unul sau ambii prini. Dou treimi din copiii cu Vduve, 27. vârsta între 0 i 6 ani locuiesc cu Divorate, 5 8.5% 8% ambii prini (Tabelul 5 din anexa 1). Migraia este cel mai rspândit motiv din care copiii locuiesc fr unul sau ambii prini (Tabelul Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC2007. IV.1). Circa 20 procente din copii locuiesc în astfel de gospodrii casnice, deoarece unul sau ambii prini sunt peste hotare. i în 60 procente din aceste cazuri (adic 12 procente din toi copiii), tatl este plecat peste hotare, în timp ce mama rmâne acas cu copilul. Pentru un grup mic de gospodrii casnice cu copii, ambii prini sunt plecai peste hotare. Acelai lucru se întâmpl pentru copiii cu vârsta între 0 i 6 ani (Tabelul 5 din anexa 1). Muli copii locuiesc fr un Figura IV.2: Migrarea prinilor i ratele srciei copiilor printe din alte motive , 2007 (în puncte procentuale) decât migraia. Mai mult de Ambii prini 18 procente din toi copiii 30.1 sunt în GC locuiesc fr unul sau ambii Numai mama prini din cauza divorului, 20.4 migrant decesului sau pentru c Numai tatl printele care are grij de ei migrant 18.4 nu este cstorit (Tabelul Ambii prini IV.1). În aproape 12 procente migrani 13.9 din gospodriile casnice cu 0 10 20 30 40 Sursa: Biroul Naional de Statistic. 22 copiii, tatl nu este prezent, dar nu este migrant, în timp ce mama este prezent în gospodria casnic. În mai mult de 5 procente din gospodriile casnice, nici tatl, nici mama nu sunt prezeni în gospodria casnic i nici nu sunt plecai peste hotare. Cel mai rspândit motiv pentru absena tatlui, altul decât migraia, este divorul; i urmtorul motiv este decesul ­ ceea ce reflect decesul prematur la aduli (Figura IV.1). În unele cazuri, mama spune c nu este cstorit. Urmtorul pas este s calculm ratele srciei dup prezena prinilor. Figura IV.3: Ratele medii ale srciei ale GC cu copii cu vârsta între 0 i 17, dup prezena prinilor, 2007 (Dup categoria prezenei prinilor cu o cot în populaia copiilor de peste 4 procente; toate cifrele - puncte procentuale) tatl absent, mama absent 18.8% [ cota pop 5.4%] tatl absent, mama prezent în gc 34.6% [cota pop 11.6%] tatl migrant, mama prezent 21.1% [cota pop 12.1%] Ambii prini prezeni 29.4% [cota pop 66.6%] Toi copiii: total în eantion 27.4% [cota pop 100%] 0 5 10 15 20 25 30 35 40 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007; 'gc' înseamn gospodrii casnice. În gospodriile casnice unde un printe este migrant, rata srciei copiilor este mai mic. SBGC arat c rata srciei copiilor (msurat ca rata medie a srciei a gospodriei lor casnice) este de circa 30 procente, când ambii prini sunt prezeni în gospodria casnic, circa 18-20 procente când un printe este plecat peste hotare, i circa 14 procente când ambii prini sunt plecai peste hotare (Figura IV.2). Aceasta nu presupune c migraia prinilor duce la rate ale srciei copiilor mai mici. Aceasta se întâmpl pentru c migranii provin mai des din gospodriile casnice cu venituri i consum relativ înalt, ceea ce rmâne adevrat chiar dac distribuirea migranilor pe chintile de consum este calculat pe baza consumului estimat înainte de remitene. Analiza datelor indic concentraii ale srciei copiilor. Figura IV.3 prezint ratele srciei copiilor dup categoria prezenei prinilor. Figura IV.3 arat rata srciei pentru categorie, fiind urmat de cota categoriei în populaia copiilor. Figura nu include categoriile care reprezint mai puin de 4 procente din populaia copiilor pentru a atrage atenia cititorilor la categoriile care includ muli copiii. (Tabelul 6 din anexa 1 prezint imaginea complet a ratelor srciei pentru copii cu vârsta cuprins între 0 i 17 ani, inclusiv categoriile care reprezint mai puin de 4 procente din populaie.) Prezentul studiu confirm c migraia este asociat cu rate mai mici ale srciei copiilor. SBGC (2008) indic corect c ratele medii ale srciei copiilor din gospodriile casnice unde 23 unul sau ambii prini sunt peste hotare au fost mai mici decât rata srciei copiilor unde ambii prini sunt prezeni (Tabelele 5 i 6 din Tabelul IV.2: Contribuia estimat a remitenelor anexa 1). la reducerea ratelor srciei copiilor cu vârsta între 0 i 17 ani, 2007 Dar rata srciei a fost cea mai mare, de (În puncte procentuale) aproape 35 procente, când mama este prezent în gospodria casnic, dar Reducerea tatl nu este ­ dar nu este nici migrant. estimat Rata srciei pentru aceast categorie a Prini prezeni fost cu mai mult de 7 puncte procentuale Ambii prini prezeni 1.4 mai mare decât rata srciei pentru toi Migrarea unui printe(ambilor prini) copii (Figura IV.3 i Tabelul 6 din anexa tat prezent, mama peste hotare 10.8 1). Situaia a fost similar pentru copiii cu tata peste hotare, mama prezent 10.3 vârsta cuprins între 0 i 6 ani (Tabelul 5 tata peste hotare, mama peste hotare 2.6 din anexa 1). Absena printelui (prinilor), alte tat prezent, mama absent din GC 0.0 tata absent din GC, mama prezent 1.0 Urmtorul pas este de a calcula tata absent din GC, mama absent din 4.6 contribuia remitenelor la reducerea Categorii mixte ratelor srciei copiilor dup prezena prinilor în gospodria casnic. Tiparele srciei copiilor dup categoria prezenei prinilor este similar pentru scenariul cu i înainte de remitene. Estimarea ratelor srciei înainte de primirea remitenelor presupune c gospodria casnic cheltuiete circa 20 procente din remitene pentru consum. Aceasta este presupunerea aplicat în Evaluarea Srciei a Bncii Mondiale: 2004 i se conformeaz cu studiul CBS-AXA Consultancy (2004) pentru OIM, care a descoperit c circa 27 procente din remitene au fost utilizate pentru procurarea bunurilor (cu excepia bunurilor de consum cu perioad îndelungat de utilizare). 24 tata peste hotare, mama absent din GC 0.0 Plata remitenelor este asociat cu o tata absent din GC, mama peste hotare 12.2 reducere substanial a ratei srciei i Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. Sursa: t copiilor în raport cu rata estimat a srciei înainte de primirea remitenelor. Când tatl este plecat peste hotare, dar mama este prezent în gospodria casnic, remitenele sunt asociate cu o descretere de mai mult de 10 puncte procentuale a ratei srciei (Tabelul IV.2). Când mama este plecat peste hotare i tatl este prezent în gospodria casnic, reducerea ratei srciei este de aproape 11 puncte procentuale. Când mama este plecat peste hotare i tatl nu este prezent în gospodria casnic, descreterea estimat a ratei srciei este de peste 12 puncte procentuale. Econometrica ofer metode mai exacte de estimare a relaiei între srcia copiilor i prezena sau absena prinilor. Ecuaia pentru aceast estimare este: Srcia copiilor = F (categoriile de gospodrii casnice dup prezena prinilor, variabile exogene) Variabila din partea stâng este 1, dac copilul este srac i 0, dac copilul nu este srac. Variabilele endogene din partea dreapt sunt variabile de simulare pentru prezena copiilor într-o gospodrie casnic dup categoria de prezen sau absen a prinilor. Variabilele exogene din partea dreapt sunt vârsta i vârsta la ptrat, o variabil de simulare pentru gen, variabile de simulare pentru regiunea de reedin, mrimea gospodriei casnice i cotele principalelor grupuri de vârst în gospodriile casnice. V rugm s remarcai c aici apare problema endogeneitii, deoarece prinii ar putea decide s migreze i s trimit bani în acelai timp, sau în acelai an, i aceasta influeneaz direct probabilitatea c copilul lor va fi srac. Aceasta de obicei se soluioneaz prin utilizarea variabilelor instrumentale pentru a ,,cura" variabilele endogene din partea dreapt de erorile provenite în variabilele din partea stâng. Totui, aceste ,,instrumente" trebuie s varieze odat cu variabilele de simulare pentru prezena prinilor în gospodria casnic, dar nu pentru srcia copiilor. Nu a fost posibil s se identifice astfel de instrumente. În plus, instrumentele inadecvate ar putea înruti calitatea estimrilor. Prin urmare, nu s-a aplicat tehnica variabilelor instrumentale. Este o ecuaie Probit (deoarece srcia copiilor este egal fie cu 1, fie cu 0) i ea a fost estimat prin metoda probabilitii maxime. Rezultatele pentru efectele marginale estimate ale unei schimbri în variabila din partea dreapt pentru probabilitatea srciei copiilor (dF/dx) apar în Tabelul IV.3. Dac tata nu este prezent în gospodria casnic, dar mama este, se majoreaz probabilitatea c copilul este srac. Dac copilul este în alt categorie de gospodrii casnice, probabilitatea c copilul este srac se va micora (sau este zero). Este interesant c efectele marginale estimate pentru câteva categorii de gospodrii casnice sunt -0.09 sau -0.08, adic, practic identice. Tabelul IV.3: Efectele marginale estimate bazate pe regresia Probit a probabilitii srciei pentru copiii cu vârsta între 0 i 17 ani 25 (Estimate utilizând metoda probabilitii maxime) dF/dx Std. z P>z 1: Ambii prini prezeni (gr. pt compar.) 1: Tata prezent, mama peste hotare -0.09 0.032 -2.58 0.01 1: Tata prezent, mama absent din GC 0.00 0.068 -0.06 0.95 1: Tata peste hotare, mama prezent -0.09 0.022 -3.74 0.00 1: Tata peste hotare, mama peste hotare -0.12 0.042 -2.39 0.02 1: Tata absent din GC, mama prezent 0.13 0.027 5.3 0.00 1: Tata absent din GC, mama peste hotare -0.08 0.044 -1.71 0.09 1: Tata absent din GC, mama absent din GC -0.08 0.031 -2.25 0.03 Vârsta 0.00 0.006 0.71 0.48 Vârsta la ptrat (/1000) -0.23 0.311 -0.74 0.46 1: Femei 0.00 0.000 0.72 0.47 1: Orae mari -0.16 0.016 -8.23 0.00 2: Orae mici -0.08 0.017 -4.31 0.00 3: Sate (grup pentru comparaie) Mrimea GC (registru) 0.26 0.025 10.08 0.00 Cota persoanelor de 7-17 ani -0.04 0.059 -0.61 0.54 Cota persoanelor de 18-59 ani -0.13 0.068 -1.96 0.05 Cota persoanelor de 60+ ani 0.06 0.084 0.68 0.50 Numrul celor observai = 4,224; Coeficientul probabilitii Chi2(16) = 342.69; Prob > chi2 = 0.0000 Pseudo R2 = 0.0678 Sursa: Estimrile Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. Erorile standard ale coeficienilor estimai sunt relativ mici i coloana P>z arat c efectele marginale estimate ale categoriilor prezenei prinilor sunt statistic semnificativ diferite de 0 la un nivel de încredere de 5 procente (cu excepia categoriei ,,Tatl prezent în GC, mama absent din GC"). Testul coeficientului probabilitii (LR) Chi s-2 sugereaz c exist puine anse ca aceti coeficieni s fie diferii de 0 accidental. Pseudo-R-2 este de aproape 7 procente. Prin activitile de mai sus s-au examinat ratele srciei copiilor. O metod alternativ este de a analiza indicatorii neeconomici ai bunstrii copiilor. SBGC include unele întrebri privind indicatorii neeconomici ai bunstrii copiilor, de exemplu, dac copilul are o boal cronic i este înrolat în coal. Indicatorii neeconomici pentru copiii migranilor sunt mai buni decât pentru copiii non- migranilor. Principala excepie este rata de înrolare în coal pentru copiii ai cror mame sunt plecate peste hotare, dar tatl este prezent în gospodria casnic. Dar aceasta este cu doar 0.5 puncte procentuale mai mare decât pentru copii cu ambii prini prezeni în gospodria casnic (Figura IV.4). 26 Figura IV.4: Indicatorii bunstrii copiilor cu vârsta cuprins între 0 i 17 ani: Ambii prini în GC în comparaie cu categoriile în care cel puin un printe este peste hotare, 2007 (în puncte procentuale) 45 40.9 40 Ambii prini în GC 34.6 35 Mama migrant, tata în GC 33.4 Tatl migrant, mama în GC 30 Ambii prini-migrani 25 20 17.6 15 12.6 9.3 10 7.0 6.6 7.9 7.8 5.3 5.9 4.8 5.3 4.1 5 1.4 2.1 1.6 2.5 0 Dezabiliti Boal cronic A primit servicii Neîncadrat în Dificultate de a Mai mult de 3 medicale (în luna coal procura prod.alim. persoane per de referin) necesare în camer (except. ultimele 12 luni migrani) Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza datelor din SBGC 2007. . Totui, câteva categorii de gospodrii casnice arat indicatori relativi mici pentru bunstarea copiilor lor. În Figura IV.5, stelele indic indicatorii deosebit de mici pentru gospodriile casnice unde un printe este absent din alt motiv decât migraia. Copiii ai cror prini sunt ambii abseni din alte motive decât migraia au o rat a srciei relativ mic, dar relativ muli copii nu sunt încadrai în coal ­ 9 procente. Copii din gospodriile casnice unde tatl este absent, dar nu este peste hotare, este mai mare probabilitatea s se îmbolnveasc de o boal cronic; i aceti copii au un acces foarte redus la produse alimentare (Figura IV.4). Figura IV.5: Indicatorii bunstrii copiilor cu vârsta cuprins între 0 i 17 ani: Ambii prini în GC în comparaie cu categoriile în care cel puin un printe este absent din alt motiv decât migraia, 2007 (în puncte procentuale) 60 55.2 Ambii prini în GC 50 Mama nu este în GC, tatl este în GC Tatl nu este în GC, mama este în GC 40.9 40.2 40 Both parents not in hh, neither migrated 36.0 30 20 11.9 12.6 12.3 11.5 10.5 8.8 10.3 7.0 8.5 7.6 7.9 10 4.8 3.4 6.0 3.8 4.8 1.4 1.6 0.8 2.2 0 Dezabiliti Boal cronic A primit servicii Neîncadrat în Dificultate de a Mai mult de 3 medicale (în luna coal procura prod.alim. persoane per de referin) necesare în camer (except. ultimele 12 luni migrani) Sursa : Ca lculele B ncii Mondia le pe ba za da telor din SBGC 2007. Not : Stelele semna lea z coloniele rela tiv îna lte. Gospodriile casnice în care tatl este absent, dar nu este plecat peste hotare, dar mama este prezent, merit mai mult analiz. Copiii ce fac parte din aceste gospodrii casnice 27 sufer din punct de vedere al consumului msurat de rata medie a srciei a gospodriilor casnice, i din punct de vedere al indicatorilor neeconomici. În particular, trebuie s se studieze dinamic formrii acestor gospodrii casnice, deoarece aceasta poate dezvlui modalitile de preîntâmpinare a srciei copiilor. Concluzia este de a îndemna cercetarea dinamicii solidaritii i dizolvrii familiilor din Moldova, deoarece aceasta ar putea sugera interveniile necesare pentru a reduce srcia copiilor. Pentru a aprofunda înelegerea srciei copiilor, ar fi util s se colecteze datele necesare pentru a construi indicatori mai buni ai rezultatelor pentru copii cu prini abseni, de exemplu, asupra frecventrii colii, realizrile colare i nutriie. 28 Anexa 1 Tabelul 1: Profilul migranilor dup vârst, gen, amplasare i studii, 2007 (în puncte procentuale) Distribuirea Distribuirea populaiei (vezi axa vertical) Total Non-migrani Migrani Non-migrani Migrani Total Vârsta medie 36.8 37 34.4 Genul Brbai 47.0 45.6 65.4 90.3 9.7 100 Femei 53.0 54.4 34.6 95.5 4.6 100 Locul de reedin Oraele mari 22.4 23.6 6.7 97.9 2.1 100 Oraele mici 18.9 18.7 21.9 91.9 8.1 100 Sate 58.7 57.8 71.4 91.5 8.5 100 Studii Gimnaziale sau mai puin 44.2 45.9 22.5 96.4 3.6 100 Secundare generale/Liceu 17.2 16.7 24.1 90.2 9.8 100 Secundare profesionale 15.3 14.3 28.9 86.8 13.2 100 Secundare de meserii 12.0 11.7 15.7 90.8 9.2 100 Superioare 11.4 11.5 8.7 94.6 5.4 100 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. Anexa 1 Tabelul 2: Distribuirea persoanelor care fac parte din gospodriile casnice cu sau fr un migrant i care primesc sau nu primesc remitene, 2007 Cota în Mrimea Populaia puncte eantionului aproximativ procentuale Gospodria casnic are migrani, nu a primit remitene 168 87,011 2.6 Gospodria casnic are migrani, a primit remitene 871 460,564 13.8 Gospodria casnic nu are migrani, nu a primit remitene 4423 2,421,650 72.8 Gospodria casnic nu are migrani, a primit remitene 590 358,648 10.8 Total populaie 6052 3,327,873 100.0 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. 29 Anexa 1 Tabelul 3: Primirea remitenelor dup tipul de localitate, 2007 Total Orae mari Orae mici Sate Total remitene primite de gospodriile casnice (MDL) 511,912,373 98,767,521 98,095,316 315,049,536 Cota din total remitene primite de fiecare grup (puncte procentuale) 100.0 19.3 19.2 61.5 Remitene medii lunare per gospodrie casnic (MDL) 1804.7 2224.3 1593.8 1772.9 Calculul impactului remitenelor asupra consumului real Consumul mediu real per adult-echivalent dup primirea remitenelor (MDL per lun) 1386.2 1745.2 1405.3 1227.1 Consumul mediu real per adult-echivalent înainte de primirea remitenelor (MDL per 1344.5 1707.5 1362.9 1183.9 lun) Majorarea consumului real per adult-echivalent (puncte procentuale) 3.1 2.2 3.1 3.6 Sursa: Calculele Bncii Mondiale. Not: Calculele bazate pe consumul imputat înainte de primirea remitenelor. Anexa 1 Tabelul 4: Distribuirea remitenelor pe chintile de consum ale gospodriilor casnice, 2007 Cea mai Cea mai A doua A treia A patra srac înstrit Total remitene primite de gospodriile casnice (MDL) 105,179,88 64,100,631 99,540,951 85,457,281 157,633,625 Cota din total remitene primite de fiecare grup (puncte procentuale) 4 20.5 12.5 19.4 16.7 30.8 Remitene medii lunare per gospodrie casnic (MDL) 2485.5 1374.8 1635.0 1459.1 2094.3 Consumul mediu real per adult-echivalent dup primirea remitenelor (MDL 617.3 891.8 1175.5 1514.1 2586.1 per lun) Consumul mediu real per adult-echivalent înainte de primirea remitenelor 577.9 868.3 1136.9 1477.8 2517.5 (MDL per lun) Majorarea consumului real per adult echivalent (puncte procentuale) 6.8 2.7 3.4 2.5 2.7 Sursa: Calculele Bncii Mondiale. Not: Calculele bazate pe consumul imputat înainte de primirea remitenelor. 30 Anexa 1 Tabelul 5: Distribuirea copiilor cu vârsta între 0 i 6 ani, primirea remitenelor de gospodriile casnice din care fac parte, i ratele srciei, dup prezena prinilor, 2007 Locuiesc în Rata srciei Mrimea Distribuirea GC care consumul consumul eantionului populaiei primesc înainte de dup remitene remitene remitene Toi copiii 1279 100.0 33.2 31.5 31.5 Prinii prezeni Ambii prini sunt prezeni în GC 856 66.6 18.0 30.5 28.9 Printe(prini) absent(abseni) tatl prezent, mama migrant 21 1.4 83.6 40.1 32.3 tatl migrant, mama prezent 188 14.3 87.3 37.2 25.0 tatl migrant, mama migrant 26 1.7 67.4 21.6 21.6 Prini abseni din alte motive decât migraia tatl prezent, mama absent în GC 5 0.5 61.1 11.8 11.8 tatl absent din GC, mama prezent 114 10.2 23.0 33.4 31.9 tatl absent din GC, mama absent din GC 52 4.0 64.4 29.4 19.0 Categorii mixte tatl migrant, mama absent din GC 1 0.1 100.0 0.0 0.0 tatl absent din GC, mama migrant 16 1.3 89.7 22.3 10.2 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. Anexa 1 Tabelul 6: Distribuirea copiilor cu vârsta între 0 i 17 ani, primirea remitenelor de gospodriile casnice din care fac parte, i ratele srciei, dup prezena prinilor, 2007 Distribuirea Rata srciei (în puncte %) GC primete Mrimea populaiei Consumul Consumul remitene (în eantionului (în puncte înainte de dup puncte %) %) remitene remitene Toi copiii: total în eantion 4224 100.0 33.8 30.6 27.4 Prinii prezeni Ambii prini sunt prezeni în GC 2,612 61.6 16.7 30.8 29.4 Printe(prini) absent(abseni) tatl prezent, mama migrant 176 3.8 91.5 29.5 18.8 tatl migrant, mama prezent 536 12.1 87.1 31.4 21.1 tatl migrant, mama migrant 92 2.2 83.3 16.5 13.9 Prini abseni din alte motive decât tatl prezent, mama absent în GC 46 1.2 30.4 21.6 21.6 tatl absent din GC, mama prezent 456 11.6 20.6 35.6 34.6 tatl absent din GC, mama absent din GC 214 5.4 58.9 23.3 18.8 Categorii mixte tatl migrant, mama absent din GC 4 0.1 100.0 30.4 30.4 tatl absent din GC, mama migrant 88 2.0 84.5 30.9 18.7 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. 31 Anexa 1 Tabelul 7: Indicatorii bunstrii copiilor cu vârsta între 0 i 17 ani dup prezena prinilor în gospodria casnic din care fac parte, 2007 (în puncte procentuale) Dificultate la Au procurarea Mai mult beneficiat produselor de 3 de servicii alimentare persoane Au o medicale (în Nu sunt necesare în în camer Mrimea boal luna de încadrai ultimele 12 (excep. eantionului Dezabilitai cronic referin) în coal luni migrani) Date de referin pentru comparaie Ambii prini în GC 2,612 1.4 7.0 12.6 4.8 40.9 7.9 Printe(prini) absent(abseni) Tatl prezent, mama migrant 176 2.1 6.6 5.9 5.3 17.6 7.8 Tatl migrant, mama prezent 536 1.6 5.3 9.3 4.1 34.6 2.5 Ambii prini migrani 92 0.0 1.0 5.0 4.9 33.4 0.0 Prini abseni din alte motive decât migraia Mama absent din GC, tatl prezent în GC 46 1.6 10.5 11.5 3.4 40.2 10.3 Tatl absent din GC, mama prezent în GC 456 3.8 11.9 12.3 6.0 55.2 4.8 Ambii prini abseni din GC, dar nu sunt 214 0.8 8.5 7.6 8.8 36.0 2.2 migrani Categorii mixte: Numai tatl e migrant, mama absent din GC 4 0.0 0.0 0.0 0.0 30.4 0.0 Numai mama e migrant, tatl absent din GC 88 0.0 6.6 7.3 2.4 48.4 0.0 Total 4,224 1.7 7.3 11.3 5.1 40.6 6.2 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza datelor din SBGC 2007. 32 Anexa 1 Tabelul 8: Date statistice despre cheltuielile gospodriilor casnice pentru resursele energetice Gaz, Înclzire, Gaz Alt Electricitate centralizat centralizat lichefiat Pcur Crbune Lemne combustibil % din gospodriile casnice care raporteaz c fac pli cea mai srac 98.1 27.6 8.7 58.6 1.2 22.8 70.0 1.4 2 99.6 40.1 12.3 55.9 1.6 25.3 63.6 0.8 3 99.9 47.5 18.9 50.9 1.9 27.7 58.3 0.8 4 99.9 53.4 21.2 44.4 2.2 26.6 48.9 0.5 cea mai înstrit 99.5 67.2 30.4 30.0 1.2 19.3 34.1 0.3 Total 99.4 47.2 18.3 48.0 1.6 24.3 55.0 0.8 Mrimile eantioanelor cea mai srac 1165 272 73 721 12 288 863 28 2 1260 446 107 763 26 362 860 13 3 1212 491 131 695 25 378 795 9 4 1188 547 161 621 32 370 681 10 cea mai înstrit 1185 696 252 461 19 286 522 7 Total 6010 2452 724 3261 114 1684 3721 67 Plata lunar medie a gospodriei casnice (dac s-a pltit luna trecut) cea mai srac 45.5 96.1 117.1 46.9 6.7 90.5 94.9 29.3 2 60.2 107.1 114.8 55.0 7.0 114.6 116.5 36.5 3 71.2 115.4 119.5 59.1 5.4 120.9 131.2 23.9 4 86.7 142.4 122.3 66.2 7.6 138.6 148.0 23.0 cea mai înstrit 106.1 152.6 116.5 67.7 5.7 169.4 169.8 24.9 Total 74.9 129.2 118.2 58.0 6.6 126.1 127.7 28.4 Cota cheltuielilor pentru resurse energetice în total cheltuieli (pentru pltitori) cea mai srac 3.7 6.9 10.6 4.1 0.5 8.1 8.4 3.3 2 3.4 6.0 7.3 3.4 0.5 7.6 7.2 1.8 3 3.0 4.9 5.1 2.9 0.3 5.9 6.3 0.8 4 2.8 4.5 4.2 2.5 0.3 5.2 5.5 0.9 cea mai înstrit 2.2 3.2 2.5 1.7 0.2 3.9 4.3 0.8 Total 3.0 4.7 4.9 3.0 0.4 6.2 6.6 2.0 Cota cheltuielilor pentru resurse energetice în total cheltuieli (media naional) cea mai srac 3.6 1.8 1.1 2.3 0.0 1.9 5.8 0.1 2 3.4 2.4 1.0 1.9 0.0 2.1 4.5 0.0 3 3.0 2.2 0.9 1.5 0.0 1.7 3.7 0.0 4 2.8 2.3 0.9 1.1 0.0 1.4 2.8 0.0 cea mai înstrit 2.2 2.1 0.8 0.5 0.0 0.8 1.5 0.0 33 Total 3.0 2.2 0.9 1.5 0.0 1.5 3.6 0.0 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza datelor din SBGC 2007. 34 Anexa 1 Tabelul 9: Simularea devierii ratei naionale a srciei la schimbarea de 10 procente a preurilor la sursele energetice (devierea ratei srciei este în puncte procentuale; devierea preurilor pentru resursele energetice se majoreaz cu 10 procente) Descreterea preurilor la resurse energetice de la 10% pân la: Majorarea preurilor la resurse energetice de la 10% pân la: -10% -20% -30% -40% -50% +10% +20% +30% +40% +50% Devierea ratei -0.8 -0.8 -0.7 -1.3 -0.6 0.8 0.6 1.0 0.7 0.7 srciei Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007. Anexa 1 Tabelul 10: Simularea schimbrilor cumulative ale cheltuielilor medii reale generate de schimbrile selectate ale preurilor la resurse energetice (schimbrile cheltuielilor sunt în lei per capita; schimbrile preurilor la resursele energetice sunt în puncte procentuale) Descreterea preurilor la resurse Majorarea preurilor la resurse energetice cu în energetice cu în total: total: Referin -10% -20% -30% -40% -50% +10% +20% +30% +40% +50% Total (în Lei per capita per lun) 1,342.0 13.5 27.5 41.8 56.6 71.8 -13.2 -26.0 -38.5 -50.7 -62.6 Urban 1,545.2 13.8 28.0 42.6 57.5 72.9 -13.5 -26.6 -39.5 -52.0 -64.3 Rural 1,193.5 13.3 27.1 41.2 55.9 71.0 -13.0 -25.6 -37.8 -49.8 -61.4 Regiunea (în Lei per capita per lun) Nord 1,195.7 14.8 30.1 45.9 62.3 79.2 -14.3 -28.2 -41.7 -54.8 -67.5 Centru 1,277.3 13.7 27.7 42.2 57.1 72.5 -13.3 -26.2 -38.8 -51.1 -63.0 Sud 1,196.5 12.6 25.5 38.8 52.4 66.5 -12.2 -24.2 -35.8 -47.2 -58.2 Chiinu 1,736.0 12.6 25.4 38.6 52.0 65.6 -12.4 -24.5 -36.4 -48.1 -59.5 Distribuirea (în Lei per capita per lun) Cea mai srac chintil 601.0 8.9 18.0 27.5 37.1 46.8 -8.8 -17.3 -25.5 -33.6 -41.4 2 895.5 12.1 24.4 37.8 50.5 64.4 -11.8 -23.3 -34.2 -45.0 -55.3 3 1,175.5 13.9 27.9 42.9 57.3 72.8 -13.3 -26.2 -38.8 -50.9 -63.1 4 1,521.5 16.0 31.6 48.2 65.3 82.8 -15.1 -29.6 -44.3 -57.8 -71.7 Cea mai înstrit chintil 2,517.5 18.2 35.0 53.6 72.4 92.1 -17.0 -33.0 -50.4 -65.6 -81.7 Sursa: Calculele Bncii Mondiale pe baza SBGC 2007 35 36 Anexa II: Metodologia de simulare a fluctuaiei remitenelor Metodologia utilizat pentru migranii sezonieri: Selectarea aleatorie a dou treimi din migranii sezonieri: 1. Reducerea consumului gospodriilor casnice cu migrani sezonieri selectai cu 20 procente (sau 40 sau 60 procente) din remitenele primite din Rusia, dac migrantul selectat este din Rusia (din Ucraina, dac este din Ucraina, sau o sum din ambele, dac sunt doi emigrani selectai în gospodriile casnice, unul din Rusia i unul din Ucraina). Trebuie de remarcat c dac din gospodria casnica este selectat un migrant, toate remitenele din acea ar sunt reduse indiferent de numrul de migrani din acea gospodrie casnic. 2. Ajustarea mrimii gospodriei casnice per adult-echivalent pentru a lua în cont migranii sezonieri selectai. 3. Obinerea consumului nou per adult-echivalent pentru gospodriile casnice afectate de ,,întoarcerea migranilor". Atenie: punctele 2 i 3 semnific c consumul acelor gospodrii casnice se va micora, în timp ce mrimea gospodriei casnice se va majora, ceea ce înseamn o reducere a consumului per adult-echivalent. 4. Calcularea ratelor srciei. Simularea întoarcerii a 15 procente din migranii pe termen lung este calculat în acelai mod. Metodologia aplicat simulrii reducerii cu dou treimi a migranilor sezonieri i întoarcerea a 15 procente din migranii pe termen lung este dup cum urmeaz: 1. Selectarea aleatorie a dou treimi din migranii sezonieri. 2. Reducerea consumului gospodriilor casnice cu migranii sezonieri selectai cu 20 procente (sau 40 sau 60 procente) din remitenele primite din Rusia, dac migrantul selectat este din Rusia (din Ucraina, dac este din Ucraina, sau o îmbinare a ambelor, dac sunt doi emigrani selectai în gospodria casnic, unul din Rusia i unul din Ucraina). Trebuie de remarcat c dac un migrant este selectat din gospodria casnice, toate remitenele din acea ar sunt reduse indiferent de numrul de migrani din acea gospodrie casnic. 3. Selectarea aleatorie a 15 procente din migranii pe termen lung. 4. Acelai lucru ca i în punctul 2, dar cu remitenele primite din rile unde locuiesc migrani pe termen lung. 5. Ajustarea mrimii gospodriei casnice per adult-echivalent pentru a lua în cont migranii sezonieri selectai. 6. Calcularea consumului nou per adult-echivalent pentru gospodriile casnice afectate de ,,întoarcerea migranilor". Atenie: dac într-o gospodrie casnic selectat exist migrani pe termen scurt i pe termen lung, se reduc toate remitenele. 37 7. Calcularea ratelor srciei. Aceast metodologie are câteva puncte slabe. De exemplu, nu este posibil s se relaioneze remitenele primite de gospodriile casnice cu un lucrtor migrant concret. Prin urmare, dac exist o gospodrie casnic cu doi migrani, se poate considera c unul se va întoarce acas, i cellalt nu se va întoarce. În acest caz, toate remitenele primite din CSI au fost excluse din consumul acelei gospodrii casnice. În mod similar, dac o gospodrie casnic are un migrant pe termen lung i unul sezonier în aceiai ar (s zicem Rusia) i migrantul sezonier este considerat c se întoarce, toate remitenele din Rusia pentru acea gospodrie casnic sunt excluse. Luând în consideraie c gospodriile casnice cu migrani i cele ce primesc remitene nu sunt întotdeauna aceleai, unii din migranii selectai sunt din gospodriile casnice care nu primesc remitene. În aceste cazuri, consumul va rmâne acelai ca i în scenariul de referin (datele efective pentru anul 2007). Migranii ,,actuali" pot fi în aceiai ar, dar remitenele sunt primite din alt ar. În acest caz, gospodria casnic continu s primeasc acele remitene din alte ri. 38 Anexa III: Metodologia de simulare a fluctuaiei preurilor pentru resursele energetice Partea 1: Calcule pentru Tabelele III.2, III.3 i III.4 ­ Simularea impactului fluctuaiei preurilor la resurselor energetice asupra ratelor srciei Cele de mai jos sunt o descriere simplificat a calculelor, pentru un caz simplu a unui singur bun ce nu face parte din resursele energetice i pentru un bun ce face parte din resursele energetice. (Aceste bunuri pot fi considerate vectori ai bunurilor i serviciilor.) Notrile utilizate în aceast seciune sunt dup cum urmeaz: `NC0' i `NC1' sunt consumul nominal al fiecrei gospodrii casnice înainte i dup fluctuaia preurilor la resursele energetice. `RC0' i `RC1' sunt consumul real al fiecrei gospodrii casnice înainte i dup fluctuaia preurilor la resursele energetice. `r' este creterea procentual în indicele preurilor de consum Laspeyres care este cauzat de majorarea exogen a preurilor pentru resursele energetice. `ShNE0' i `ShE0' sunt cotele de baz, sau înainte de oc, ale bunurilor ce fac parte i ce nu fac parte din resursele energetice în coul de consum al fiecrei gospodrii casnice. `PE0' i `PE1' sunt preurile bunului ce face parte din resursele energetice înainte i dup fluctuaie. `PNE0' i `PNE1' sunt preurile bunului ce nu face parte din resursele energetice înainte i dup fluctuaie. Presupunerile utilizate sunt dup cum urmeaz: NC0 = NC1: cheltuielile nominale de consum ale fiecrei gospodrii casnice nu se schimb din cauza fluctuaiei. 0