Traducere din limba engleză Document al Grupului Băncii Mondiale EXCLUSIV PENTRU UTILIZARE OFICIALĂ Raport nr. 126154-RO BANCA INTERNAȚIONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE ȘI INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION ȘI AGENȚIA MULTILATERALĂ DE GARANTARE A INVESTIȚIILOR CADRU DE PARTENERIAT DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA PENTRU PERIOADA CUPRINSĂ ÎNTRE EXERCIȚIUL FINANCIAR 2019 ȘI EXERCIȚIUL FINANCIAR 2023 21 mai 2018 Europa: Unitatea de Management de Țară pentru Europa Centrală, de Sud și Țările Baltice Europa și Asia Centrală International Finance Corporation Europa și Asia Centrală Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor Traducere din limba engleză Prezentul document face obiectul distribuției restricționate și poate fi utilizat de către destinatari numai pentru îndeplinirea sarcinilor oficiale. Conținutul acestuia nu poate fi dezvăluit fără autorizația Grupului Băncii Mondiale. Traducere din limba engleză Data ultimei Strategii de Parteneriat de Țară (SPT) a fost 28 aprilie 2014, nr. raport 84830-RO și data ultimei Analize a Performanțelor și Învățării cu privire la SPT a fost 3 noiembrie 2016, nr. raport 108785-RO. ECHIVALENTE MONETARE (Cursul real de schimb la data de 10 mai 2018) Unitate monetară = Leu Românesc Nou (RON) 3,91 RON = 1,00 USD 1,42 USD = 1,00 SDR EXERCITIU FISCAL 1 ianuarie – 31 decembrie ABREVIERI ȘI ACRONIME PAI Plan Anual de Împrumut SEC Sistemul European de Contabilitate ALDE Alianța Liberal-Democratică Națională și Regională PPMA Programul pentru Piața de Muncă Activă ESIF Fonduri Europene Structurale și de AMTB Autoritatea Metropolitană de Transport București Investiții ANCPI Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară PTS Părăsirea Timpurie a Școlii ANI Agenția Națională de Integritate UE Uniunea Europeană ANRE Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul EUR EURO Energiei SFB Strategie Fiscal-Bugetară AAA Acorduri de Achiziție Alternativă ISD Investiții străine directe AROPE Risc de sărăcie sau excluziune socială ECF- Eficiență și creștere fiscală SAA Servicii și Asistență Analitică IPD Împrumut pentru Politică de Dezvoltare ASF Autoritatea Financiară de Supraveghere PESF Programul de Evaluare a Sectorului B40 Procentul inferior de 40% de distribuție a veniturilor Financiar CAT DDO Opțiune de împrumut cu tragere întârziată pentru EF Exercițiu financiar situații de catastrofă PIB Produs Intern Brut DJASPC Direcții Județene pentru Asistență Socială și Protecția FGM Facilitate Globală de Mediu Copilului VNB Venitul Național Brut MET Memorandum Economic de țară GR Guvernul României AfE Angajament față de echitate SGG Secretariatul General al Guvernului CFR SA Societatea Căile Ferate Române MPGT Master Plan General de Transport DLPRC Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea HR Resurse Umane comunității MHR Managementul Resurselor Umane AFI Analiză pentru finalizare și învățare SHR Strategia de Resurse Umane CC Curtea de Conturi BIRD Banca Internațională pentru SG Sediul Guvernului Reconstrucție și Dezvoltare CPT Cadrul de Parteneriat de Țară MEMI Metodă de Evaluare a Modificărilor SPT Strategie de Parteneriat de Țară Instituționale MCV Mecanism de Cooperare și Verificare ICT Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor ILP Indicatori corelaṭi cu cheltuielile/plăṭile AID Asociația Internațională de Dezvoltare DNA Direcția Națională Anticorupție FDI Fondul pentru Dezvoltare Instituțională IPD Împrumut pentru Politici de Dezvoltare GEI Grup pentru Evaluare Independentă FPD Funcționarea Politicii de Dezvoltare IFC International Finance Corporation GRD Gestionarea riscului de dezastre IFI Instituție Financiară Internațională UL Unitate de Livrare FMI Fondul Monetar Internațional BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare PCIPN Traducere din limba engleză EC Comisia Europeană Proiect pentru Control Integrat al Poluării EAC Europa și Asia Centrală UMP cu Nutrienți BEI Banca Europeană de Investiții PNDL Unitatea de Management a Proiectelor FPI Finanțarea Proiectelor de Investiții Programul Național pentru Dezvoltare PSI Plan Strategic Instituțional POCU Locală IT Tehnologia Informațiilor PPP Programul Național pentru Capital Uman SDUI Strategia de Dezvoltare Urbană Integrată SPC Parteneriat Public-Privat PRJ Proiectul de Reformă Judiciară SAPD Standarde privind Puterea de Cumpărare LLL Învățare pe tot parcursul vieții Strategie de Achiziție a Proiectelor M&E Monitorizare și Evaluare PSD pentru Dezvoltare AM-OI Autorități de Management-Organisme Intermediare PMAF Partidul Social Democratic MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Proiect de Modernizare a Administrației MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației SAR Fiscale Publice CCR Servicii de Asistență Rambursabile AMGI Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor CRC Consiliul Concurenței din România MSI Ministerul Societății Informaționale FER Curtea Română de Conturi MECS Ministerul Educației și Cercetării Științifice EIR Fondul pentru Educația Romilor MS Ministerul Sănătății SMF Evaluarea Impactului de Reglementare MJ Ministerul Justiției CNAD Sistemul de Management Fiscal MMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și NR SA Compania Națională de Autostrăzi și Persoanelor Vârstnice ROF Drumuri Naționale din România MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale RON Regulament de Organizare și Funcționare MEN Ministerul Educației Naționale ROP Leu Românesc MFP Ministerul Finanțelor Publice RRCS Program Operațional Regional MoU Memorandum de Înțelegere Raport privind respectarea Standardelor DAR Diverse Acorduri Rambursabile PESR și Codurilor IMMM Întreprinderi micro, mici și mijlocii Proiect pentru Educația Secundară în MTI Ministerul Transportului și Infrastructurii RSB România ANFP Agenția Națională a Funcționarilor Publici Grupul de Dialog și Cooperare pentru ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală ES Incluziunea Romilor ANPDCA Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor MSAS Evaluare Socială Copilului și Adopții Proiect de Modernizare a Sistemului de ANPIS Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială DST Asistență Socială NEETD Persoane neîncadrate profesional și care nu urmează IMM Diagnosticare Sistematică de Țară un program de educație sau formare sau persoane cu IdS Întreprinderi mici și mijlocii dizabilități AT Întreprindere de stat ONG Organizație neguvernamentală TEN-T Asistență Tehnică INS Institutul Național de Statistică FS Rețea trans-europeană de transport CNP Credit neperformant IEREU Fond de Sprijin NUTS2 Nomenclatura Unităților Teritoriale de Statistică Instrument pentru Evaluarea Rapidă a OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică UNCIT Energiei Urbane PpR Program pentru Rezultate RAL Comisia Organizației Națiunilor Unite PDRU Fond pentru Politică și Dezvoltarea Resurselor Umane DAON pentru dreptul comercial internațional GIP Gestionarea Investițiilor Publice U Departamentul pentru Achiziții din cadrul PEIS Program pentru Evaluarea Internațională a Studenților USD Organizației Națiunilor Unite UIP Unitatea de Implementare a Proiectelor TVA Dolar SUA API Analiza Performanțelor și Învățării VMI Taxă pe valoare adăugată GBM Program privind venitul minim de inserție Grupul Băncii Mondiale Traducere din limba engleză BIRD IFC AMGI Vice Președinte: Cyril Muller Georgina Baker Keiko Honda Director: Arup Banerji Wiebke Schloemer Merli Margaret Baroudi Coordonatorul Tatiana Proskuryakova Thomas Lubeck/ Gianfilippo Carboni Echipei Aimilios Chatzinikolaou Gero Verheyen Operaționale: Traducere din limba engleză CADRU DE PARTENERIAT DE ȚARĂ PENTRU PERIOADA CUPRINSĂ ÎNTRE EXERCIȚIUL FINANCIAR 2019 ȘI EXERCIȚIUL FINANCIAR 2023 PENTRU ROMÂNIA CUPRINS .................................................................................................................................................................................. I REZUMAT EXECUTIV ................................................................................................................................................. I I. INTRODUCERE ....................................................................................................................................................... 1 II. CONTEXT DE ȚARĂ ȘI AGENDĂ DE DEZVOLTARE .................................................................................................. 1 CONTEXT DE ȚARĂ .................................................................................................................................................... 1 DEZVOLTĂRI ȘI PROSPECTE ECONOMICE RECENTE ......................................................................................................... 2 PROFIL DE SĂRĂCIE.................................................................................................................................................... 6 EVALUARE INSTITUȚIONALĂ ȘI PRINCIPALELE PROBLEME DE DEZVOLTARE IDENTIFICATE DE DST ................................................. 10 PRIORITĂȚI DE REFORMĂ PENTRU CREȘTEREA CE FAVORIZEAZĂ INCLUZIUNEA......................................................................... 12 III. CADRUL DE PARTENERIAT AL GRUPULUI BĂNCII MONDIALE ........................................................................... 14 A. PROGRAM DE GUVERNARE ȘI STRATEGIE PE TERMEN MEDIU .......................................................................... 14 B. CADRUL DE PARTENERIAT DE ȚARĂ PROPUS DEGBM........................................................................................ 14 LECȚIILE ÎNVĂȚATE DIN RAPORTUL DE FINALIZARE SPT PENTRU PERIOADA EF2014-2018....................................................... 14 LECȚII ÎNVĂȚATE DIN CONSULTĂRI PUBLICE .................................................................................................................... 15 PREZENTARE GENERALĂ A CADRULUI DE PARTENERIAT AL GRUPULUI BĂNCII MONDIALE ......................................................... 15 ZONE DE INTERES ȘI OBIECTIVELE SUSȚINUTE PRIN PROGRAMUL GBM ................................................................................ 20 ZONĂ DE INTERES I: ASIGURAREA EGALITĂȚII DE ȘANSE PENTRU TOȚI CETĂȚENII ..................................................................... 20 ZONĂ DE INTERES II: CATALIZAREA CREȘTERII ȘI COMPETITIVITĂȚII SECTORULUI PRIVAT ............................................................ 23 ZONĂ DE INTERES III: CREȘTEREA REZISTENȚEI LA ȘOCURI ................................................................................................. 28 C. IMPLEMENTAREA CADRULUI DE PARTENERIAT DE ȚARĂ EF2019-2023 ............................................................. 30 GESTIONAREA PUNERII ÎN APLICARE A PROGRAMELOR...................................................................................................... 32 IMPLICAREA CETĂȚENILOR ȘI DIFERENȚE DE GEN ............................................................................................................. 32 PARTENERIATE ȘI COORDONAREA DONATORILOR ............................................................................................................ 33 IV. MANAGEMENTUL RISCURILOR ......................................................................................................................... 34 Anexa 1 Matrice de monitorizare a rezultatelor............................................................................................. 36 Anexa 2. Indicatori selectați cu privire la performanțele și gestionarea portofoliilor bancare......................... 46 Anexa 3. Portofoliu de operațiuni (BIRD/AID și granturi)................................................................................ 47 Anexa 4. Declarație privind Portofoliul IFC deținut și rambursat .................................................................... 48 Anexa 5. Consultări în legătură cu CPT.......................................................................................................... 50 Anexa 6: Foaia de parcurs pentru implicarea cetățenilor din România în perioada EF2019-2023 ................... 52 Anexa 7: Foaie de parcurs pentru populația romă ......................................................................................... 53 Anexa 8: Profil de riscuri pentru țară ............................................................................................................. 54 Anexa 9. Analiză de finalizare și învățare privind Strategia de Parteneriat de Tara EF2014-2018 .................. 55 I. INTRODUCERE .............................................................................................................................................. 55 II. PROGRES ÎN DIRECȚIA OBIECTIVELOR SPT ȘI A REZULTATELOR DE ȚARĂ ..................................................... 57 III. PERFORMANȚELE GBM ................................................................................................................................. 65 IV. ALINIEREA LA SCOPURILE CORPORATISTE ALE GBM..................................................................................... 68 Traducere din limba engleză V. PRINCIPALELE LECȚII ÎNVĂȚATE .................................................................................................................... 69 ATAȘAMENT 1. MATRICEA ACTUALIZATĂ A REZULTATELOR SPT.......................................................................... 71 ATAȘAMENT 2. METODĂ DE EVALUARE A MODIFICĂRILOR INSTITUȚIONALE (MEMI) ......................................... 85 ATAȘAMENT 3. TABELE DE DOVEZI MEMI, ÎN FUNCȚIE DE OBIECTIVE SPT ........................................................... 86 ATAȘAMENT 4. PROGRAM ORIENTATIV DE FINANȚARE BIRD PENTRU ROMÂNIA ............................................. 116 ATAȘAMENT 5. SERVICII DE ASISTENȚĂ BIRD ȘI PROGRAM DE ANALIZĂ EF2014-2018 ...................................... 118 ATAȘAMENT 6. BIRD—TENDINȚE DE PORTOFOLIU............................................................................................. 123 ATAȘAMENT 7. IFC— PORTOFOLIU DE INVESTIȚII ANGAJATE ȘI REST DE RAMBURSAT ..................................... 124 MIS....................................................................................................................................................................... 124 INTERNATIONAL FINANCE CORPORATION........................................................................................................... 124 DECLARAȚIE CU PRIVIRE LA PORTOFOLIUL IFC DE INVESTIȚII ANGAJATE ȘI REST DE RAMBURSAT ..................... 124 ATAȘAMENT 8. IMPLICAREA CETĂȚENILOR: PROGRESE ȘI REALIZĂRI ÎNREGISTRATE EF2014-2018 ................... 126 ATAȘAMENT 9. ACȚIUNI PRIVIND CONDIȚIILE EX-ANTE ȘI STADIUL ASISTENȚEI ACORDATE DE BANCĂ ............. 128 NOTE DE FINAL..................................................................................................................................................... 129 ii Traducere din limba engleză CADRU DE PARTENERIAT DE ȚARĂ PENTRU PERIOADA CUPRINSĂ ÎNTRE EXERCIȚIUL FINANCIAR 2019 ȘI EXERCIȚIUL FINANCIAR 2023 PENTRU ROMÂNIA Rezumat executiv i. România a înregistrat succese impresionante, cu toate acestea, se confruntă în continuare cu provocări redutabile. Creșterea economică a României a fost una dintre cele mai spectaculoase la nivelul UE începând cu 2010, cu o rată medie de creștere de 2,8% în perioada 2010-2017. Cu toate acestea, fundația pe care se bazează creșterea este slabă: creșterile salariale au un ritm mai rapid decât creșterea productivității, investițiile sunt volatile și există o serie de probleme demografice, cu populație care îmbătrânește și se reduce și cu un procent de aproximativ 20% din forța de muncă ce trăiește și lucrează în străinătate. Deși România se poate lăuda cu unul dintre cele mai scăzute niveluri ale datoriei din UE, politica macroeconomică este inconstantă. În ciuda celor 11 ani de apartenență la UE, infrastructura este într-o stare deplorabilă, reprezentând o limitare pentru investiții și productivitate în sectoare precum producția, agricultura și turismul. Sectorul privat, deși dinamic, este redus, cu acces limitat la finanțare, în special în ceea ce privește întreprinderile micro, mici și mijlocii (IMMM); România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de intermediere financiară din UE, atât pe piața bancară, cât și pe piața de capital. Cel mai îngrijorător aspect, în ciuda creșterii puternice, îl reprezintă faptul că veniturile medii nu converg cu valorile din UE, reducerea sărăciei a fost neconvingătoare, iar diviziunea socială și regională este acută și se adâncește în continuare. ii. Acest decalaj tot mai accentuat conduce, în realitate, la două Românii diferite. Dintre cele 42 de județe ale României, 18 sunt considerate regiuni rămase în urmă, având un PIB pe cap le locuitor mai mic de 75% din media națională. Conform Eurostat, toate regiunile NUTS-2 din România 1, cu singura excepție a regiunii București–Ilfov, au un PIB pe cap le locuitor mai mic de 60 % din media UE, regiunea Nord-Est situându-se doar la 34 %. Diferențele în standardele de trai dintre mediul urban și rural sunt deosebit de discrepante: decalajul dintre veniturile din mediul urban-rural este al doilea cel mai mare din UE, cu o medie a venitului urban cu aproximativ 50% mai mare decât media venitului din mediul rural. Numeroase comunități de la nivelul întregii țări (inclusiv o cotă disproporțională a populației rome) nu au acces la servicii de bază precum alimentare cu apă, salubritate, internet sau energie electrică. Calitatea disproporṭionată a educaṭiei riscă să perpetueze aceste decalaje şi subminează competitivitatea viitoare a României: Calitatea disproporționată a riscurilor educaționale care perpetuează aceste decalaje și care subminează competitivitatea viitoare a României: deși sistemul educațional produce un număr mare de excelenți profesioniști în țară și în străinătate, 40 % dintre tinerii cu vârsta de 15 ani sunt analfabeți funcționali și sunt nepregătiți pentru cerințele pieței muncii din viitor. Segregarea socială se află în creștere, iar elevii mai săraci frecventează școli de calitate inferioară. iii. Riscuri semnificative de apariție a unor dezastre climatice și naturale amenință rezistența economică a țării, și impun reforme urgente la nivelul politicilor publice și investiții în infrastructură. Expunerea României la riscuri climatice și dezastre naturale semnificative, în special cutremure și inundații, conduce la un impact social, fizic și financiar substanțial la nivelul întregii țări (70 % dintre proprietățile persoanelor sărace sunt vulnerabile la distrugere). Estimările impactului pericolelor de tip climatic asupra infrastructurii critice din România arată că numai prejudiciile anuale estimatepentru infrastructură s-ar dubla până în anul 2020. Politicile care își propun să crească rezistența și să îmbunătățească accesul la sisteme de avertizare rapidă, precum și să diminueze expunerea și vulnerabilitatea bunurilor ar putea reduce pierderile pentru bunăstare cu 16% și pierderile patrimoniale cu 13%. i Traducere din limba engleză iv. Diagnosticarea Sistematică de Țară (DST) recent finalizată identifică cele mai importante constrângeri pentru creșterea economică sustenabilă și prosperitate comună. Tranziția instituțională incompletă și volatilitatea politică și legislativă crescută din ultimii 25 de ani au erodat încrederea în stat, subminând în realitate contractul social. Acest fapt a limitat posibilitatea guvernului de a pune în practică politici publice importante pentru intensificarea potențialului de creștere economică, construirea infrastructurii economice esențiale, crearea de oportunități egale și locuri de muncă pentru toți cetățenii, și creșterea rezistenței la dezastre naturale. Deficiențele în realizarea serviciilor publice, în special față de persoanele sărace, sunt adeseori rezultatul marilor întreprinderi de stat slab performante (IdS), dar și al politicilor ineficiente și al capacității administrative reduse. De asemenea, punctele slabe instituționale împiedică țara să valorifice la potențial maxim asistența financiară din partea Comisiei Europene: în perioada de programare 2007-13, România a avut una dintre cele mai reduse rate de absorbție a fondurilor UE, iar în luna ianuarie 2018 (trecut de jumătatea perioadei de implementare aferente perioadei de programare 2014-20) fuseseră utilizate doar aproximativ 10% din cele 31 de miliarde de euro alocate. v. Și instituțiile private se confruntă cu probleme. Piețele financiare sunt superficiale și nu mobilizează resurse suficiente pentru alimentarea creșterii susținute; serviciile de asigurare se confruntă cu probleme de reglementare și capitalizare; și sectorul privat se bazează pe un număr redus de firme înființate, numeroase dintre acestea făcând eforturi pentru inovații, parțial din cauza lipsei de acces la resursele financiare. Un mediu de afaceri instabil, o consecință directă a eșecurilor instituționale, reprezintă o provocare semnificativă pentru creșterea sectorului privat. România ocupă locul 45 în activitățile economice (Doing Business) 2018, cu toate acestea, modificările frecvente la codul fiscal (200 numai în ultimii 2 ani), lipsa consultării cu sectorul privat, și timpul scurt alocat firmelor pentru a se adapta conduc la întârzieri în deciziile investiționale. Prin prisma dimensiunii și a resurselor insuficiente, IMMM tind să fie mai afectate de povara administrativă. Continuarea reformelor in acest domeniu și implementarea eficientă a acestora sunt esențiale pentru creșterea investițiilor în sectorul privat și afluxul de ISD noi, pentru creșterea inovației și productivității și pentru creșterea competitivității țării și convergenței UE. vi. Grupul Băncii Mondiale (GBM) este unic poziționat pentru a susține România prin acordarea de asistență pentru consolidarea instituțiilor și pentru accelerarea convergenței țării cu state UE mai avansate. Consolidarea instituțiilor pentru furnizarea de servicii mai bune și crearea sau consolidarea piețelor pentru sectorul privat sunt domenii în care GBM are un avantaj comparativ, jucând un rol selectiv, catalitic și inovativ. Activitățile viitoare ale GBM trebuie să demonstreze că dezvoltă capacitate instituțională esențială și/sau complementaritate clară IFC. Finanțarea GBM va fi evaluată cu ajutorul a trei filtre suplimentare: (i) dezvoltarea de soluții inovative de care beneficiază persoanele cele mai sărace și mai vulnerabile, inclusiv persoane de etnie romă; (ii) maximizarea finanțării pentru dezvoltare, inclusiv catalizarea investițiilor în sectorul privat sau angrenarea de resurse suplimentare (ex.: o mai bună absorbție a fondurilor UE); și/sau (iii) contribuția la bunuri publice la nivel regional și global. Cu alte cuvinte, GBM va susține in România operațiuni de investiții, asistența tehnică sau expertiza care sa ajute la dezvoltarea instituțiilor și piețelor pentru creștere sustenabilă și la scară largă, și sa disemineaze cunoștințe globale. vii. CPT EF2019-2023 propune un program selectiv care raspunde principalelor limitări identificate în DST. O abordare unitarăGBM va fi aplicată pentru maximizarea impactului insusținerea obiectivului de ansamblu —crearea deinstituții adecvate pentru o Românie prosperă și care favorizează incluziunea — cea dintâi prioritate DST. Pentru realizarea acestui scop, GBM utiliza toateinstrumentele de finanțare și asistență tehnica de care dispune, inclusiv dezvoltarea continuă și implementarea unui program susținut de servicii de asistență rambursabile (SAR). Programul planificat de GBM se va axa pe toate domeniile ii Traducere din limba engleză prioritare cuprinse în DST, primul dintre acestea, dezvoltarea instituțiilor, constituind condiția prealabilă pentru avansarea celorlalte trei: (i) asigurarea de șanse egale pentru toți cetățenii; (ii) catalizarea creșterii și competitivității sectorului privat; și (iii) creșterea rezistenței la șocuri (Figura 1). viii. CPT propus este mai concentrat decât cele anterioare, bazându-se pe lecțiile învățate pentru a se adapta la cadrul politic specific din România. Analiza de finalizare și învățare (AFI) oferă îndrumare în ceea ce privește modul în care GBM ar putea ajuta România să își consolideze instituțiile mai eficient. În primul rând, stabilirea de obiective modeste: proiectele din trecut ce vizau reforme complexe și ambițioase nu au luat în mod adecvat în calcul aspecte legate de volatilitatea politică și legislativă și capacitatea redusă. În al doilea rând, valorificarea tuturor instrumentelor: succesele s-au înregistrat în cazurile în care a fost folosit un mix de instrumente—împrumut și asistență —pentru impact. În al treilea rând, susținerea aplicării strategiilor pentru schimbare instituțională reală: un mai mare accent pe sprijin practic in implementare, integrat în operațiunile de investiții, reprezintă un element complementar eficient in eforturile susținute de dezvoltare a capacității printr-un program SAR la scară largă. Angajamentul GBM pe cinci ani se va alinia la derularea perioadei actuale de programare UE. Banca și IFC vor pune accent pe intervenții mai focusate, cu indicatori de progres clari și mobilizarea sprijinului pentru reforme ulterioare. AMGI își propune să susțină strategic investițiile care se încadrează în abordarea Maximizării Finanțării pentru Dezvoltare (MFD) și în prioritățile prevăzute în acest CPT. O Analiză a Evoluției și Învățării în al treilea an de derulare a CPT va reflecta asupra progresului făcut si va facilitaajustările necesare. Figura 1. Domenii de interes Obiectiv General: DEZVOLTAREA UNOR INSTITUȚII ADECVATE PENTRU O ROMÂNIE PROSPERĂ ȘI INCLUZIVĂ Zona de Interes I Zona de Interes II Zona de Interes III Asigurarea de Şanse Egale Pentru Catalizarea Creşterii şi Creșterea Rezilienței la Toţi Cetăţenii Competitivităţii Sectorului Privat Şocuri Obiectiv 1 Obiectiv 4 Îmbunătățirea tranziției către Consolidarea capacității de educația terțiară pentru persoanele dezvoltare a infrastructurii de sărace și vulnerabile transport Obiectiv 7 Obiectiv 2 Obiectiv 5 Îmbunătățirea gradului de pregătire Îmbunătățirea accesului la servicii Creşterea capacității subnaționale de față de dezastrele naturale și medicale moderne a atragere investiții private schimbările climatice Obiectiv 3 Obiectiv 6 Creşterea accesului la locuri de Accelerarea dezvoltării pieței de muncă pentru persoanele sărace şi capital și a accesului la finanțare vulnerabile iii Traducere din limba engleză I. INTRODUCERE 1. Cadrul de Parteneriat de Țară (CPT) propus pentru România acoperă o perioadă de cinci ani cuprinsă între iulie 2018 și iunie 2023.2 CPT este aliniat la obiectivele strategiei de dezvoltare de țară și pornește de la constatările și recomandările Diagnosticării Sistematice de Țară (DST) realizate de Grupul Băncii Mondiale (GBM) pentru România, care conține o analiză a principalelor probleme și limitări instituționale pentru o creştere incluziva şi durabila. De asemenea, se bazează pe lecțiile și rezultatele Strategiei de Parteneriat de Țară (SPT) a Grupului Băncii Mondiale pentru perioada prealabilă EF2014- 2018. 2. CPT are în vedere dezvoltarea unor instituții compatibile cu o Românie prosperă și favorabilă incluziunii, fiind în acelaşi timp foarte selectivă și introducând trei filtre suplimentare pentru operațiunile BM. Toate operațiunile, cunoștințele și finanțarea BIRD vor avea un scop explicit de consolidare a instituțiilor din România și/sau crearea unor piețe private mai consolidate. În plus, finanțarea GBM va fi evaluată cu ajutorul următoarelor filtre: (i) dezvoltarea soluțiilor inovative care să aducă beneficii categoriilor celor mai sărace și vulnerabile, inclusiv populației de etnie romă; (ii) maximizarea finanțării pentru dezvoltare, inclusiv catalizarea investițiilor din sectorul privat sau angrenarea de resurse suplimentare (ex.: o mai bună absorbție a fondurilor UE); și/sau (iii) contribuția la bunuri publice regionale și globale. 3. Guvernul a atras atenția asupra faptului că angajamentele financiare cu BIRD își mențin importanța în România, prin prisma cunoștințelor și dezvoltării instituționale impuse prin proiectarea și punerea în practică a operațiunilor de creditare. Prin urmare, CPT propus este axat pe consolidarea instituțională prin angajamente pe bază de cunoaştere și încearcă să maximizeze finanțarea oportunităţilor de dezvoltare și să dezvolte instrumente de finanțare inovative, în care resurse BIRD modeste pot fi angrenate în vederea catalizării finanțării suplimentare a sectorului privat și public, inclusiv din instituțiile UE. II. CONTEXT DE ȚARĂ ȘI AGENDĂ DE DEZVOLTARE Context de țară 4. Faptul că România a fost membră a Uniunii Europene timp de zece ani a contribuit la dezvoltări socio-economice pozitive. România a aderat la Uniunea Europeană în 1 ianuarie 2007 și a cunoscut o creștere continuă a prosperității, cu un PIB (SPC) pe cap le locuitor în 2017 de 61 % din media UE-28 față de 30 % în 1995. Beneficiile mișcării libere a capitalului și forței de muncă, asociate cu apartenența la UE au deschis ușa pentru modificări sociale fundamentale și modernizarea României ancorata în piețele economice și instituțiile occidentale. 5. Faptul că România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene (ianuarie-iunie 2019) și sărbătorirea Centenarului de la Marea Unire (1 decembrie 2018) sunt oportunități determinante pentru a construi viziunea țării pentru o societate mai prosperă, competitivă și incluzivă. Țara va asigura președinția Consiliului UE pentru prima oară, marcând o ocazie importantă de influențare a agendei UE. Celebrările care marchează 100 de ani de la Marea Unire și crearea unei Românii moderne ar putea strânge toți actorii politici în spatele unei viziuni naționale de modernizare și mai accentuată a țării și pentru compensarea decalajelor existente față de alte state membre UE. 6. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în decembrie 2016. O coaliție de guvernare compusă din Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța Liberal-Democrată (ALDE) a numit noul Cabinet condus de 1 Traducere din limba engleză Viorica Dăncilă la data de 29 ianuarie 2018. Cabinetul reprezintă un guvern de coaliție alcătuit din 27 de portofolii ministeriale. Prioritățile guvernului pentru perioada 2017–20 includ investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii, pe lângă reformele fiscale și ale sistemului de pensii. Primul Ministru Dăncilă, prima femeie în fruntea unui Guvern din România, este dedicată egalității între sexe la locul de muncă, în educație și în politică. Una dintre prioritățile sale de la instalarea în funcție a fost sprijinirea legislației de combatere a violenței domestice și de promovare a incluziunii persoanelor cu dizabilități și grupurilor vulnerabile. Dezvoltări și prospecte economice recente 7. România și-a revenit rapid după criza mondială din 2008, datorită acțiunii hotărâte a guvernului care a restabilit încrederea pieței și a relansat creșterea. Guvernul din România a susținut unul dintre cele mai importante eforturi de consolidare fiscală post-criză din UE în perioada 2009-15. Bazându-se predominant pe reducerea cheltuielilor, dar și pe creșterea fiscalității, consolidarea a redus rapid dezechilibrele și a plasat creșterea economică pe o poziţie puternică. 8. Creșterea economică a României a fost una dintre cele mai mari din UE din 2010, bazată pe investiții realizate de către sectorul privat. În perioada 2010-17, creșterea economică a României a înregistrat o medie de 2,8 %, favorizată de investiții și, uneori, de exporturi și consumuri private (Figura 2). În acest interval, crearea capitalului fix brut (CCFB) a avut o valoare medie de 25 % din PIB, iar contribuția sectorului privat a fost în jur de 82 % (Figura 3), completată de finanțare de tip grant din partea UE pentru investiții publice. Figura 2: România: factori de creștere (2010-17) Figura 3: CCFB privat printre cele mai mari din UE (2017) Sursă: Eurostat Sursă: Eurostat 9. Ancorate în integrarea UE, investițiile private au beneficiat de investiții străine directe (ISD). Reformele asociate cu aderarea la UE după anul 2000 au Figura 4. Exporturile României au devenit mai intensificat credibilitatea României în fața investitorilor, intensive din punct de vedere tehnologic care au considerat-o o destinație atractivă. În perioada anterioară crizei, influxurile de ISD s-au situat la 5 - 6 % din PIB pe an, însă au scăzut până la aproximativ 2 % după criză, pe măsura intensificării concurenței pentru investițiile globale. ISD s-au concentrat în general înspre sectorul producției, construcțiilor și financiar. ISD au Source: UNCOMTRADE crescut exporturile României până la 41,4 % din PIB în 2017, și au intensificat complexitatea tehnologică. Astfel, exporturile medii în tehnologie au crescut de la 23 % în 2 Traducere din limba engleză 1996 la 46 % în 2016 (Figura 4). Cu toate acestea, exporturile de înaltă tehnologie au reprezentat mai puțin de 10 % din totalul exporturilor în fiecare an din ultimele două decenii. După anul 2009, creșterea exporturilor s-a bazat mai mult pe marjă intensivă (și anume, exporturi de produse identice către aceleași piețe). Contribuția noilor produse de export la creșterea totală a exporturilor a scăzut de la 44,5 % în perioada 1996-2008 la 4,7 % în perioada 2008-16. 10. Înainte de criză, creșterea s-a bazat pe productivitatea totală a factorilor (PTF); cu toate acestea, creșterea productivității a încetinit în ultimii ani. Factorii de dezvoltare a României s-au modificat treptat începând cu 2000. În perioada 2000-08, mare parte din creșterea economică (80 %) a fost asociată cu PTF, ceea ce reflectă creșteri de eficiență de la corecția treptată a alocării greșite a resurselor în timpul tranziției către o economie de piață. Contribuțiile pozitive au fost de asemenea aduse de capitalul fizic (38 %) și de capitalul uman (3 %), iar forța de muncă a reprezentat o contribuție negativă de proporții (-22 %) prin emigrare și îmbătrânire. Începând din anul 2009, sursele de creștere s-au schimbat, cu reducerea contribuției PTF (până la 50 %), creșterea contribuției la capitalul fizic (până la 56 %) și o contribuție negativă a forței de muncă și capitalului uman (Figura 5). După criză, creșterea productivității a scăzut semnificativ, până la o medie de 2,5 % pe an, în scădere față de 8 % în perioada pre-criză (Figura 6). Figura 5. Începând din 2008, România a inregistrat un declin Figura 6. Începând din 2008, sursele de creștere în creșterea productivității muncii s-au modificat cu o contribuție redusă a PTF Sursă: Eurostat Sursă: Eurostat, calculele Băncii Mondiale. Pornind de la model Solow ajustat pentru capitalul uman. 11. Dezechilibrele macro-economice au început din nou să se accentueze. Începând din 2016, politicile fiscale pro-ciclice au crescut deficitul guvernamental până aproape de 3 % din PIB (Figura 7), pe baza unei serii de reduceri fiscale și creșteri ale Figura 7. Politica fiscală a devenit pro-ciclică (% GDP) salariilor și pensiilor din sectorul public. Politica fiscală expansionistă a favorizat consumul privat, care a devenit principalul factor de creștere. În schimb, cererea suplimentară a exercitat presiune pe balanțele interne și externe. Inflația urmează o pantă ascendentă și a ajuns la 5 % în martie 2018, în timp ce deficitul de cont curent s-a adâncit la 3,4 % din PIB la finalul anului 2017. Datoria publică conform metodologiei UE rămâne printre cele mai mici din UE, la 35,0 % din PIB 3 la sfârșitul anului 2017, însă nu s-a stabilizat la nivelurile de deficit actuale. Sursă: MFMod 3 Traducere din limba engleză 12. Se previzionează că economia va continua să crească dincolo de potențialul din 2018. PIB va crește, cel mai probabil, cu aproximativ 5,1 % în 2018, favorizat de stimulii fiscali și ajutat de UE în refacere. Continuarea creșterii consumului este previzionată a adânci deficitul de cont curent până la 4,3 % în 2018. Se previzionează că inflația va ajunge la aproximativ 5 %, reflectând cererea internă excesivă și estomparea efectului de bază al reducerilor fiscale. Banca Națională a României (BNR) anticipează o scădere ulterioară treptată a inflației până la 3,5 % la sfârșitul anului 2018, din cauza reducerii consumului privat, deoarece nu se prevede nicio altă stimulare a creșterii fiscale în venitul real al gospodăriilor. 13. Măsurile fiscale adoptate în 2017 au exercitat presiune pe deficitul bugetar consolidat. În lipsa măsurilor rectificative, se estimează că deficitul fiscal va ajunge la 3,3 % din PIB în 2018, ceea ce ar plasa România pe traiectoria de reintrare în Procedura Deficitului Excesiv a UE. Cu toate acestea, guvernul a declarat că, începând din 2017, ar fi dispus să ia măsuri de ajustare în cazul în care deficitul s-ar apropia de plafonul de 3 %. Prin prisma creșterii economice și a deficitelor bugetare mai mici de 3 % din PIB pe termen mediu, datoria publică conform metodologiei UE se previzionează că va ajunge la aproximativ 35,5 % din PIB până la finalul anului 2020; rămâne, însă, una dintre cele mai scăzute din UE. Consumul privat puternic ajutat de politica fiscală expansionistă și de creșterea continuă a salariului real, susținut parțial de creșteri ale salariului minim, ar trebui să determine creșterea veniturilor reale și scăderea sărăciei în continuare. Tabel 1. Indicatori și proiecții macroeconomice cheie 2015 2016 2017 2018 f 2019 f 2020 f Creșterea reală PIB, la prețuri de piață 3,9 4,8 6,9 5,1 4,5 4,1 constante Consum privat 5,5 7,3 9,0 8,1 7,2 6,6 Consum guvernamental -0,7 3,3 2,8 5,9 5,4 5,1 Investiții de capital fix brut 8,3 -3,3 4,7 6,2 5,1 4,8 Exporturi, bunuri și servicii 5,4 8,3 9,7 8,3 7,1 7,0 Importuri, bunuri și servicii 9,2 9,8 11,3 9,7 8,4 8,1 Creșterea reală a PIB, la preṭuri constante 3,6 4,6 6,9 5,1 4,5 4,1 de factor Agricultură -11,1 -0,8 18,3 3,0 2,1 2,0 Industrie 6,1 0,4 8,0 6,1 5,2 4,6 Servicii 4,3 8,1 5,0 4,8 4,4 4,1 Inflație (indexul prețurilor de consum, -0,6 -1,5 1,3 3,7 3,2 3,0 medie) Sold de cont curent (% din PIB) -1,2 -2,1 -3,4 -4,3 -4,7 -4,9 Cont financiar și de capital (% din PIB) 1,4 2,7 3,5 4,4 4,8 5,0 Investiții nete directe străine (% din PIB) 2,2 2,7 2,4 3,1 3,0 3,0 Sold fiscal (% din PIB) -1,3 -2,4 -2,8 -3,3 -3,0 -3,0 Datorie guvernamentală generala, SEC (% 37,7 37,4 35,0 35,4 35,8 35,5 din PIB) Sold principal (% din PIB) -0,1 -1,1 -1,6 -2,0 -1,7 -1,7 Rata sărăciei pentru veniturile din 26,1 25,0 23,6 22,6 21,7 20,9 jumătatea superioară (5,5 USD în 2011 PPP) Sursă: Banca Mondială, Practici globale pentru sărăcie și echitate, context macroeconomic, comerț și investiții, MFP. Note: e = estimat, f = previziune. Calcule bazate pe armonizarea UE-SILC, cu ajutorul 2007-UE-SILC, 2012-UE-SILC și 2015-UE-SILC. Proiecție folosind elasticitatea anualizată (2007-2012) cu tranzit = 0,7 pe baza PIB pe cap le locuitor în LCU constant. Dată efectivă: 2015. Prognoză pe termen foarte scurt: 2016 - 2017. Estimări pentru 2018 - 2020. 4 Traducere din limba engleză Caseta 1. Piețe de capital din România Piața de capital din România este una dintre cele mai slab dezvoltate din regiune. Titlurile de valoare și titlurile de credit listate au reprezentat 37,1 % din PIB la finalul anului 2016, față de 105,1% în Croația, 95,3 în Ungaria, 87,6 în Polonia și o medie de 219,9 în UE. Piața de capital, accesibilăcompaniilor mai bine poziționate, este mai mică decât în țările din jur. Bursa de Valori București (BVB) avea 92 de societăți listate la finalul anului 2016, cu o capitalizare totală a pieței în România în valoare de 8,9% din PIB față de 42,4 în Croația, 18,8 în Ungaria și 28,3 Polonia și 65,7% în zona Euro la finalul anului 2016 (sursă Eurostat). De asemenea, piața secundară înregistrează un nivel foarte scăzut al lichidităților. Capitalul privat, inclusiv capitalul mixt, este în fază incipientă. Autoritățile din România au realizat o gamă largă de reforme pentru dezvoltarea piețelor interne de capital, în vederea evoluției României de la stadiul de Frontieră înspre cel de Piață Emergentă (PE). Autoritatea pentru Supraveghere Financiară din România (ASF) a raționalizat și a modernizat cadrul de reglementare, armonizând cu standardele UE privind piețele de capital și implementarea supravegherii în funcție de riscuri. De asemenea, este angajată în dezvoltarea capacității pentru a îmbunătăţi înțelegerea noilor practici și a noilor participanți pe piață. Evoluția a fost susținută de guvern, care a apelat la BVB pentru privatizarea IdS. Ca urmare a reformei pensiilor care a contribuit la creșterea bazei de investitori instituționali naționali, BVB a fost introdusă pe lista de monitorizare a Pieței Emergente FTSE și îndeplinește în prezent toate cerințele, cu excepția lichidității. Odată ce acest aspect este rezolvat, România ar putea fi inclusă în Indexurile PE MSCI, ceea ce ar putea atrage până la 1,3 miliarde USD sub formă de investiții suplimentare (inclusiv fonduri mutuale, listare pe bursă și fonduri instituționale). Alte privatizări potențiale (ex.: Hidroelectrica, Aeroportul București) ar reprezenta etape importante înspre statutul de piață emergentă, deși acestea nu sunt planificate în prezent. Eforturile de dezvoltare a pieței obligațiunilor de stat au condus la includerea obligațiunilor de stat din România în indexurile Barclays și JP Morgan, și au reprezentat un impuls semnificativ pentru piață, majorând investițiile instituționale străine pe termen mediu și lung. În ciuda unei evoluții pozitive, o serie de probleme esențiale persistă. Există o serie de probleme esențiale care împiedică piețele de capital să susțină soluțiile de finanțare în sectorul privat și atragerea de investitori. Probleme de guvernanța corporativă aIdS risca sa anuleze evoluția înregistrată până în prezent. Reducerea contribuțiilor la Pilonul 2 de pensii de la 5,1 la 3,75% din salariul brut ar putea reduce baza investitorilor instituționali și afecta economiile pe termen lung. De asemenea, există probleme la nivel de piață ce trebuie soluționate pentru creșterea în continuare a lichidității și pentru introducerea cu succes a unor noi produse. Dezvoltarea ulterioară a piețelor naționale de capital ar putea avea beneficii semnificative pentru România. Dezvoltarea piețelor locale de capital pot crește disponibilitatea finanțării pe termen lung a firmelor, autorităților locale și a sectoarelor prioritare, favorizând creșterea și crearea de locuri de muncă. Piețele naționale mai dezvoltate de capital ar asigura de asemenea active în care pot fi efectuate investiții de către investitorii naționali instituționali corespunzator pasivelor pe termen lung. Creșterea varietății instrumentelor financiare (inclusiv obligațiunile ce vor fi lansate sub formă de nouă clasă de active) va contribui în continuare la dezvoltarea pieței. 14. Intermedierea financiară la nivelul tuturor segmentelor financiare este redusă și în scădere, ceea ce împiedică creșterea sectorului privat. Sectorul financiar pune obstacole semnificative în sprijinirea economiei reale, atât la nivelul gospodăriilor, cât și a întreprinderilor. Sectorul financiar este dominat de bănci, acestea deținând 75,3 % din toate activele sectorului financiar. Sectorul bancar, cu active totalizând 52,7 % din PIB la nivelul lunii septembrie 2017, este unul dintre cele mai slab dezvoltate din UE și a scăzut, față de economie (72,5 % din PIB în 2010). Intermedierea financiară redusă se reflectă în penetrarea redusă a depozitelor și împrumuturilor bancare. Incluziunea financiară este de asemenea redusă: numai 61 % dintre adulți dețin un cont în instituții financiare, sub media țărilor din regiune (75 %) și a țărilor cu venituri care se încadrează în jumătatea superioară (70 %), exacerbată de slaba cultură financiară. Cererea de creditare este limitată prin prisma numărului relativ redus de întreprinderi în sectorul privat, o mare proporție de firme cu capital străin față de țările vecine și investiții private relativ scăzute. Accesul la finanțare este restricționat pentru întreprinderile mici și mijlocii, întreprinderi nou înființate și în zonele rurale. Există un nivel scăzut de finanțare alternativă, iar piețele de capital încă nu au jucat un rol însemnat în finanțare corporativă (vezi Căsuța 1). 5 Traducere din limba engleză 15. În prezent, România se bucură de acces la piețele internaționale de capital în termeni rezonabili, însă acest acces este vulnerabil la volatilitatea pieței și depinde de stabilitatea macro-fiscală subiacentă a țării. România a primit în prezent ratingul BBB- din partea Standard și Poor’s, cel mai scăzut grad de investiții. Deși în țară există condiții adecvate pentru îndeplinirea angajamentelor financiare, această capacitate ar putea fi erodată prin decalaje economice negative. Randamentele actuale sunt scăzute. Ultima emitere de obligațiuni internaționale a avut loc în luna februarie 2018, moment în care guvernul a colectat 750 milioane EUR dintr-o vânzare de obligațiuni pe 12 ani, cu un profit de 2,585 % și 1,25 miliarde EUR din obligațiuni pe 20 de ani, cu un profit de 3,45 %; pentru ambele subscrierea a depășit oferta, investitorii căutând risc suveran UE. Cu toate acestea, țara a înregistrat o lipsă de acces în contextul consecințelor crizei financiare globale. România a fost retrogradată la ratingul BB+ în 2008 și nu a accesat deloc piețele în anul 2009, probabil din cauza ratelor prohibitive, iar în următorii doi ani a accesat piața numai prin emiteri pe termen mediu, totalizând 2,5 miliarde EUR din cupoane mari, de 5,0 % (în 2010) și 5,25 % (în 2011). Profil de sărăcie 16. Gradul de sărăcie a scăzut treptat, dar este în continuare cu mult peste țările vecine. Aderarea la UE a reprezentat un factor major în reducerea sărăciei, însa după zece ani, România este în continuare de departe cea mai săracă țară din UE. Rata riscului de sărăcie (AROP) a scăzut brusc de la 23,6 % în 2007 la 16,5 % în primii doi ani după aderarea României la UE. Cu toate acestea, criza din anul 2008 a avut drept consecință pierderi de locuri de muncă pe scară largă și numeroase persoane sărace au apelat la agricultură ca mijloc de ultimă instanță, ceea ce a condus la un regres de aproape un deceniu. Având o redresare lentă la baza clasamentului distribuției veniturilor, creșterea veniturilor pe ultimele 40 de procente a fost negativă în perioada 2009-2015. Nivelul de sărăcie în anul 2015 depășește în continuare nivelurile anterioare crizei, deoarece redresarea post-criză nu a compensat inegalitățile, care rămân printre cele mai accentuate din UE. (Risc de sărăcie și incluziune socială AROPE 4) Figura 9. Transferurile sociale nu reduc în mod eficient Figura 8. Nivelul de sărăcie este în continuare mai sărăcia, 2015 mare decât în țările vecine Sursă: Eurostat Sursă: Eurostat 17. Problema de incluziune a României ține, în general, de mediul rural, în condițiile în care 70 % dintre persoanele sărace locuiesc în mediul rural. 5 Având o transformare structurală incompletă, în jur de 45 % din populație locuiește în medii rurale, unde sărăcia este cu 20% mai mare decât în zonele urbane. Prin urmare, în regiunile sărace din România locuiesc majoritatea persoanelor sărace. Această dihotomie puternică este expresia oportunităților inegale și a accesului inegal la piețe, si nua areegal în nicio altă țară 6 Traducere din limba engleză UE: disparități la nivel de dotari (în special capital uman) și diverși factori care influențează rentabilitatea dotărilor conlucrează pentru a contribui la niveluri crescute în variația socială și regională (Figura 10). Figura 10. Rata riscului de sărăcie la nivelul Figura 11. Un mare procent dintre persoanele cele mai sărace și NUTS3 demonstrează o variație regională mai vulnerabile nu muncesc sau trăiesc din agricultura de semnificativă subzistență Sursă: Banca Mondială (2016) Sursă: calcule realizate de personalul Băncii prin EU-SILC 2016 Discrepanțele la nivelul standardelor de trai dintre mediul urban și rural sunt deosebit de accentuate: decalajul urban-rural în venit net mediu realizat este pe locul al doilea în UEvenitul urban mediu fiind cu aproape 50% mai mare decât venitul mediu rural. Ratele de sărăcie variază considerabil la nivelul regiunilor, iar ratele sărăciei în unele județe din Nord-Est sunt de peste zece ori mai mari decât cele din București.. Pentru combaterea consecințelor rezultate din reducerea și îmbătrânirea populației, favorizate în principal de migrarea externă a populației cu vârstă de muncă, România se confruntă cu un imperativ de creștere a egalității de șanse, între grupuri și între regiuni, pentru promovarea dezvoltării pe scară largă a standardelor de trai și pentru crearea unui ciclu virtuos de creștere incluzivă și dezvoltare. 18. 4,5 % din populația României (peste 900 de mii de persoane) trăiesc în sărăcie extremă în zonele marginalizate (3,2 % din populația urbană și 6,2 % din populația rurală). Zonele marginalizate sunt, prin definiție, regiuni în care se combină un nivel scăzut de capital uman, rată mare a șomajului și condiții de locuit inadecvate. 6 Aceste zone sunt afectate de o combinație de străzi murdare sau inexistente, o concentrație de gospodării aflate în sărăcie extremă, niveluri deosebit de reduse ale educației, stare de sănătate precară, o preponderanță a mamelor singure sau adolescente, număr mare de copii, școli de calitate slabă și/sau segregate, dar și o rată mare de infracțiuni minore. Serviciile publice lipsesc sau au o calitate slabă. Persoanele din comunitățile marginalizate au puține posibilități de acces la educație de calitate sau locuri de muncă decente. În general, aceste zone tind să fie slab reprezentate în organismele decizionale politice locale. 7 19. Incluziunea populației rome este în continuare una dintre cele mai mare probleme cu care se confruntă România. Sărăcia și lipsurile materiale în rândul romilor au scăzut, dar sunt în continuare crescute, în special în comunitățile rome segregate din punct de vedere al spațiului. Conform UE-MIDIS II, procentul de persoane de etnie romă care se confruntă cu risc de sărăcie 8 a fost de 70 % în 2016 (FRA, UE MIDIS II, 9 în scădere față de 84% în 2011 (Studiul regional privind Situaţia Romilor realizat de PNUD/Banca Mondială/ CE). 10 Cu toate acestea, decalajul față de media națională de 25 % ramâne in continuare semnificativ. Sărăcia la nivel de venituri în rândul romilor are un grad mare de corelare cu concentrarearezidenţiala, și anume, nivelurile de sărăcie sunt mai pronunțate în comunitățile unde toți sau majoritatea locuitorilor sunt persoane de etnie romă. Un element izbitor, 68% dintre persoanele de 7 Traducere din limba engleză etnie romă trăiesc în astfel de comunități segregate. Lipsurile materiale severe sunt larg răspândite, 62 % dintre gospodăriile rome care au făcut obiectul studiului se descurcă greu. Aproximativ o treime dintre persoanele de etnie romă trăiesc în gospodării sub nivelul de subzistență (cel puțin o persoană s-a dus la culcare flămândă o dată în luna anterioară). 20. Inegalitatea are un efect profund asupra copiilor, restricționând mobilitatea economică și potențialul de creștere pe termen lung al țării. Aproximativ 4 din 10 copii din România sunt săraci, cel mai mare număr din UE. Numeroși copii se încadrează în mai multe categorii dezavantajate, direct rezultate din sărăcie și lipsuri: de exemplu, emigranții provin în grad disproporționat din regiunile sărace, ceea ce conduce la destrămarea familiilor, cu aproape 100.000 de copii lăsați singuri. În România există în continuare un număr foarte mare de copii în sistemul de protecție a copilului, deși se fac progrese considerabile pentru transferul acestora din sistemul instituțional în facilități de îngrijire la nivelul comunității. Situația copiilor de etnie romă este cu precădere dezastruoasă: etnia romă crește riscul de sărăcie mai mult decât orice alt factor. Integrarea populației rome în sistemul educațional reprezintă o problemă, strâns asociată cu incluziunea socială și ocuparea forței de muncă. Participarea populației rome la educația pre-școlară și sistemul de îngrijire a scăzut de la 45 % în 2011 la 38 % în 2016. În același timp, procentul copiilor care abandonează școala timpuriu în rândul etniei rome este în continuare mare la 77 % (2016), și 64 % din populația romă cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani nu sunt încadrați în muncă și nu urmează o formă de învățământ. Cercetări recente arată că inegalitatea veniturilor are la bază in mare parte un start inegal în special în țări precum România care alocă un procent mai mic din PIB pentru educație, în special la nivelul pre-școlar. 21. Restricțiile instituționale și de politici împiedică incluziunea socială și reducerea sărăciei în ciuda creșterii economice accentuate. Guvernul a înregistrat o evoluție importantă în domenii precum dezinstituționalizarea copiilor, reducerea erorilor și a fraudelor în domeniul beneficiilor sociale și pensiilor, și creșterea eficienței administrative a sistemului de asistență socială. Însă, creșterea echității reprezintă în continuare un efort în curs; în acest scop, patru politici importante trebuie puse în aplicare. În primul rând, Programul Veniturilor Minime de Inserție (VMI) 11 – aprobat deja în parlament – nu numai pentru asigurarea efectelor pe termen lung pentru reducerea inegalităților și sărăciei, ci și pentru creșterea în continuare a eficienței sistemului de asistență socială. În al doilea rând, integrarea serviciilor sociale și gestionarea cazurilor la nivel local pentru sprijinirea familiilor celor mai sărace și mai vulnerabile prin asistență personalizată șio mai bună furnizare de servicii sociale.. În al treilea rând, perfecționarea sistemului în vederea identificării nevoilor persoanelor cu dizabilități și a persoanelor în vârstă (inclusiv prin armonizarea criteriilor de eligibilitate medicală și psiho-socială pentru dizabilități) împreună cu dezvoltarea de servicii specializate și de asistență care ar veni în întâmpinarea acestor nevoi. În al patrulea rând, îmbunăţireaeficienței serviciilor de protecție specială pentru a se asigura că copiii din sistemul public rămân în sistem pentru o perioadă cât mai scurtă posibil și că în acest interval beneficiază de servicii de calitate, necesare pentru integrarea completă a acestora în societate, precum și dezvoltarea serviciilor preventive la nivel de comunitate pentru a preveni intrarea copiilor în sistemul de protecție în primul rând. 8 Traducere din limba engleză Caseta 2: Prezentare pe scurt a evaluării pe gen la nivelul României (2018) O evaluare a diferențelor dintre femei și bărbați la nivel de țară pentru România a analizat nivelul de egalitate dintre femei și bărbați în România în ceea ce privește resursele, oportunitățile economice, precum și voce și situație. În ceea ce privește egalitatea de gen, România a înregistrat progrese semnificative, inclusiv în sectoarele medical și educațional. De exemplu, spre deosebire de numeroase alte țări din UE, femeile din România participă mai mult în domeniile de studiu predominate în mod tradițional de bărbați. În plus, România și-a dezvoltat cadrul juridic și instituțional. Cu toate acestea, România a rămas încă în urmă în alte domenii – multe dintre acestea fiind determinate de inegalități rurale și etnice. Probleme persistă în anumite dimensiuni ale resurselor umane. De exemplu, rata de mortalitate maternală în România (RMM) rămâne printre cele mai mari din toate statele membre UE: în 2014, au existat 31 de decese la 100.000 de nașteri vii, aproape de patru ori media UE și aproximativ de 15 ori mai mare în rândul femeilor rome decât femeile de alte etnii. Deși discrepanțele generale de gen în educație s-au micșorat semnificativ în România, discrepanțele de gen în acest domeniu persistă în rândul populației rome. Femeile din România se confruntă în continuare cu dificultăți din perspectiva oportunităților economice. Numai 56,2% dintre femei au fost active economic față de 74,8% dintre bărbați. Furnizarea serviciilor de îngrijire comportă aparent restricții semnificative din punct de vedere al posibilității femeilor de a participa pe piața muncii: aproape 30% dintre femeile cu vârstă de muncă (18-64) declară că „îngrijirea familiei/casei” reprezintă unul dintre principalele motive pentru care nu caută un loc de muncă, dar numai 10% dintre bărbați se află în această situație (LITS 2016). În sfârșit, incidența crescută a violenței bazate pe gen și a gravidității la adolescente reprezintă probleme semnificative în România. 30% dintre femeile din România au fost victimele violenței fizice și/sau sexuale începând de la vârsta de 15 ani și numai 23% dintre victime au raportat cele mai grave incidente la poliție. 32% dintre femei au fost și victime ale hărțuirii sexuale. În plus, numai 74% dintre respondenții din România (față de 96% în cele 28 de state membre UE) consideră că violența domestică îndreptată împotriva femeilor este inacceptabilă și ar trebui întotdeauna sancționată prin lege. O altă expresie a lipsei de control asupra propriei persoane la femei constă din rata relativ mare de fertilitate la adolescente. Cu 34 de nașteri la 1.000 de femei (cu vârstă cuprinsă între 15 și 19 ani), România are un procent sensibil mai mare decât mediile pentru Europa și Asia Centrală (17,2) și UE (10,4). Fertilitatea în rândul adolescenților și căsătoria la copii reprezintă fenomene ce afectează chiar mai mult fetele de etnie romă: 10% fete de etnie romă au primul copil la vârste cuprinse între 12-15 și 48% dintre acestea devin mame pentru prima oară la vârste cuprinse între 16-18 ani. Aproximativ 28% dintre femeile rome cu vârste cuprinse între 15 și 19 de ani sunt căsătorite, în timp ce numai 2% din celelalte etnii din România sunt căsătorite la aceste vârste. 22. Diferențele de gen persistă în ciuda evoluției recente. Evaluarea recent finalizată privind diferenţele de gen din România 12 arată că, deși s-au înregistrat progrese la nivelul resurselor (sănătate și educație), problemele persistă, cu precădere în cazul femeilor de etnie romă și a femeilor care trăiesc în zone rurale. Participarea la forța de muncă în rândul femeilor este redusă, iar disparitățile dintre sexe din perspectiva participării la forța de muncă din România sunt semnificativ mai mari decât în alte țări UE. Alte aspecte problematice sunt legate desituația femeilor: rate de graviditate la adolescente și violență de gen (vezi Căsuța 2). Deși diferenţelede gen în ansamblu la nivel educațional au fost in mare parte reduseîn România, acestea persistă la nivelul populației rome. Evaluarea diferențelor de gen a arătat că, deși în ansamblu nu există nicio diferență semnificativă între femei și bărbați în ceea ce privește rata persoanelor care abandonează școala timpuriu, discrepanțele de gen la nivelul NEET (tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrati profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) sunt mari (14,1% în cazul băieților față de 21,8 % în cazul fetelor) și chiar mai mari in rândul populației rurale (16,8 față de 26,1%). 13 9 Traducere din limba engleză Evaluare instituțională și principalele probleme cheie de dezvoltare identificate de DST 23. Transformarea României a fost povestea celor „două Românii” – una urbană, dinamică și integrată în UE; cealaltă rurală, săracă și izolată. Reformele promovate de aderarea la UE au favorizat productivitatea și integrarea României în spațiul economic al UE. PIB pe cap le locuitor a crescut de la 30% din media UE la nivelul anului 1995 până la 61% în anul 2017. În prezent, peste 70% din exporturile țării merg spre UE și complexitatea tehnologică a acestora este în creștere. Cu toate acestea, România rămâne de departe țara cu cel mai mare procent de populație săracă din UE, cu peste un sfert din populație trăind cu mai puțin de 5,5 USD pe zi. Există discrepanțe tot mai mari de oportunitate economică și sărăcie între regiuni și între mediile urban și rural. În timp ce în București s-a depășit deja venitul mediu în UE pe cap le locuitor și numeroase orașe mai mici devin centre de prosperitate și inovație, România rămâne una dintre țările cele mai puțin urbanizate din UE. Accesul la serviciile publice este în continuare restricționat pentru numeroși cetățeni, în special în zonele rurale, existând un mare decalajde infrastructură, ceea ce reprezintă un factor negativ pentru competitivitatea internațională a României mai dinamice și limitează oportunitățile economice în zonele rămase în urmă și rurale. 24. DST prezintă o evaluare aprofundată a punctelor slabe instituționale rămase care limitează posibilitatea României de a înregistra progrese sustenabile în sensul reducerii sărăciei și prosperității comune în beneficiul tuturor cetățenilor. Creșterea este restricționată de angajamentul slab față de punerea în aplicare a politicilor și de contextul defavorabil pentru investiții; egalitatea șanselor de caracterul inegal al furnizării de servicii locale; iar capacitatea de rezistența la dezastre naturale și schimbări climatice de lipsa de coordonare între autoritățile centrale și locale. Dacă aceste probleme instituționale rămân nesoluționate, nu va fi posibilă susținerea performanțelor impresionante de creștere din ultimii ani, prosperitatea comuna a tuturor cetățenilor și creșterea rezistenței țării în fața dezastrelor naturale. 25. Pentru crearea unui mediu de afaceri care să favorizeze creșterea susținută și investițiile private, precum și pentru a promova incluziunea și compensarea decalajelor sociale și economice, România trebuie să se concentreze pe depășirea principalelor probleme instituționale: 26. La nivel național, îmbunătăţirea capacităţii de elaborare a unor politici coerente și bazate pe elemente concrete este esențială pentru o creştere inclizivă si susţinută. • Modificările ad-hoc de politici conduc la un mediu de politici instabil, nefavorabil cetățenilor, sindicatelor și societăților private deopotrivă, afectând în același timp deciziile investiționale și planificarea activității. 82 % dintre firmele analizate din România convin că schimbările dese în domeniile legislativ și de politici reprezintă o problemă pentru desfășurarea activității. Propunerile legislative nu se bazează pe studii reale de impact și sunt emise frecvent pe bază de încercare și eroare. Volatilitatea politicilor este evidentă în utilizarea frecventă a „ordonanțelor de urgență,” ce sunt puse în aplicare înainte de a primi aprobarea Parlamentului și sunt adeseori modificate ulterior. Legislația fiscală este adesea modificată, ceea ce creează provocări semnificative pentru contabilii firmelor și incertitudini pentru potențialii investitori, reducând, în cele din urmă, capacitatea firmelor de a lua decizii de investiții. • Ameliorările la nivel de guvernanță nu au fost încă transformative, în ciuda procesului de aderare la UE. Au fost înregistrate progrese, cum ar fi stabilirea unui cadru legislativ pentru combaterea corupției Direcția Națională Anticorupție din România (DNA), instituție înființată în anul 2002, administrează dosare de corupție de nivel mediu și înalt, fiind una dintre instituțiile care se bucură de cea mai mare încredere în România. Cu toate acestea, frecvent, reformele de drept au fost implementate necorespunzător, deoarece instituțiile vechi sunt rezistente la schimbare. Conform Raportului privind competitivitatea globală a Forumului Economic Internațional, evoluția instituțională a României a stagnat în ultimul 10 Traducere din limba engleză deceniu, cu imbunătaţiri numai în ceea ce priveşte transparența, în timp ce România are în continuare performanțe slabe datorită favoritismelor guvernamentale, arisipei și deturnării fondurilor publice. România nu a reușit o reformă susținută a statului care să ducă la creșterea capacității necesare pentru o mai bună furnizare a serviciilor publice și sustenabilitatea creșterii. • Fragmentarea responsabilităților la nivel de sector conduce la răspundere neclară și o s coordonare necorespunzătoare. Unitățile de planificare a politicilor din ministerele de resort, de exemplu în domeniile sănătății și educației, sunt slabe și nu asigură legătura dintre planificarea strategică și bugetară și activitatea zilnică. Stabilirea și monitorizarea de rezultate cuantificabile sunt rare, ceea ce conduce la perpetuarea unor politici sub nivelul optim, cum ar fi stabilirea necorespunzătoare de obiective pentru transferuri sociale. • Constrângerile legate de capacitate în planificarea și implementarea proiectelor conduc la întârzieri investiționale. De exemplu, în anul 2015, investițiile publice au fost cu 25 % sub nivelul planificat, iar la nivelul lunii martie 2018, România utilizase numai 17 % din suma de 30,9 miliarde EUR din fondurile UE alocate perioadei de programare 2014-20. În sectorul transporturilor sunt evidente limitări ale capacității subiacente și lipsa priorităților de finanțare; prin urmare, costurile aferente infrastructurii rutiere din România sunt în continuare mari față de media UE, având o calitate scăzută persistentă. Similar, constângerile de capacitate afecteazău implementarea altor finanțări UE, cum ar fi Programul Operațional Capital Uman (POCU) în valoare de 4,7 miliarde EUR pentru perioada de programare 2014- 20. • Reformarea și depolitizarea administrației publice ar asigura un management profesional, reducerea rotației personalului și accelerarea procesului decizional. Angajamentul față de recrutarea pe bază de concurs a funcționarilor publici în funcții non-politice pentru gestionarea politicilor, operațiunilor și furnizării serviciilor este necesar pentru crearea unei administrații publice care să asigure stabilitate în implementare în ciuda schimbărilor din mediul politic. 27. La nivel subnațional, o mai mare capacitate de favorizare a investițiilor private și de creștere a calității serviciilor publice este esențială în depășirea decalajelor la nivel regional și creșterea prosperității cetățenilor. • Multor autorități municipale le lipsește capacitatea de prioritizare, planificare sau gestionare a investițiilor de capital, ceea ce împiedică accesul la finanțare și întârzie modernizările la principala infrastructură economică. O altă problemă este lipsa de experiență în angrenarea activelor publice principale. Planificarea necorespunzătoare și titlurile de proprietate adeseori neclare dau naștere la active abandonate ce ar putea fi utilizate pentru deblocarea potențialului sectorului privat. • România nu are o politică de dezvoltare urbană și nu există programe bugetare de stat pentru dezvoltarea urbană. Cu toate acestea, există fonduri UE considerabile destinate acestui scop, iar anumite orașe au reușit să atragă venituri proprii pentruinvestiții de capital. Capacitatea de mobilizare a resurselor și de atragere a investițiilor private variază considerabil între orașe, însă majoritatea nu se concentrează pe consolidarea sectorului privat. • In general, orașele oferă servicii publice de încredere, deși există în continuare lacune semnificative. De exemplu, majoritatea orașelor s-au străduit să păstreze sistemele de încălzire centralizată în funcțiune sau eficiente. Numai București, Oradea și Constanța au reușit să mențină un procent semnificativ de gospodării racordate la sistemul de încălzire edilitar, în timp ce în altele (Cluj- Napoca, Iași, Sibiu) au avut loc debranșări în masă (au fost instalate centrale de încălzire individuale), iar în unele orașe sistemele de încălzire edilitară au fost închise cu totul (Brașov, Brăila, Baia Mare și Vaslui). Furnizarea de servicii publice este precară în zonele rurale, 1.990 dintre 2.189 de comune nu dispun de canalizare, iar 672 de comunități nu au alimentare cu apă. 11 Traducere din limba engleză Priorități de reformă pentru creștere incluziva 28. Creșterea susținută necesită gestionarea constrângerilor pe partea de furnizare și consolidarea instituțiilor. Pentru menținerea procentelor mari de creștere pe termen mediu și păstrarea alinierii la standardele de trai din Europa, România trebuie să modernizeze factorii de creștere, prin forță de muncă mai multă și mai bună, investiții superioare de capital și alocare mai eficientă a resurselor. Instituțiile publice mai puternice și mediul mai stabil și predictibil al politicilor reprezintă un ingredient necesar în această activitate. 29. Pe piața muncii, favorizarea creșterii potențiale necesită o participare mai mare a forței de muncă pentru reducerea efectelor rezultate din îmbătrânire și emigrare, dar și perfecționarea aptitudinilor forței de muncă. România a rămas în urmă printre țările vecine ca număr de studenți ce au absolvit discipline precum științe, tehnologie, politehnică și matematică (STEM) la populația cu vârstă cuprinsă între 20 și 29 de ani. Șomajul se menține crescut la nivelul tinerilor (18,3 %) si al celor fără o specializare, iar deficitul de forță de muncă afectează tot mai mult ocupațiile calificate și necalificate în contextul creșterii rapide a cheltuielilor cu forța de muncă (creștere de 14,8 în salariul mediu din anul 2017). Politici superioare pentru piața muncii și un sistem educațional mai puternic ar ajuta în soluționarea acestei dificultăți. 30. Din punct de vedere al capitalului, există o nevoie de promovare a investițiilor private, iar investițiile publice mai eficiente ar putea fi completate printr-o mai bună utilizare a parteneriatelor public-private (PPP) pentru acoperirea decalajuluiîn infrastructură. Atât politicile, cât și mediul de afaceri imprevizibil reprezintă principalele constrângeri pentru investițiile pe termen lung, după cum arată, de exemplu, Studiul de Investiții al Băncii Europene de Investiții (BEI) (2016).14 A doua problemă stringentă constă in lipsa infrastructurii adecvate de transport, considerată a fi un obstacol major pentru investiții de 45 % dintre companiile din România, față de 12,9 % dintre companiile din Polonia. România a rămas în urmă în ceea ce priveşte autostrăzile și căile ferate disponibile raportate la populație și suprafață. Un aspect ce trebuie analizat este alocarea necorespunzătoare a factorilor, de exemplu, prin reconsiderarea rolului IdS în sectoarele-cheie, cum ar fi domeniile energetic și al transporturilor, pe care acestea le domină în continuare, iar mediul de afaceri ar trebui să ofere mai mult sprijin investitorilor interni și externi, în special prin asigurarea previzibilității cadrului legislativ. Aceasta ar permite ca firmele mai productive și inovatoare din România să valorifice din plin avantajele Pieței Unice UE. 31. DST propune zece priorități de dezvoltare pentru România, care vor contribui la creșterea echității și a prosperității comune. Acestea se încadrează în patru domenii vaste, dintre care primul – creșterea eficienței și eficacității instituțiilor din domeniul serviciilor publice – reprezintă condiția prealabilă necesară pentru parcurgerea celorlalte trei (Tabel 2). 12 Traducere din limba engleză Tabel 2. Priorități DST Prioritate Impact previzionat Creșterea eficienței și eficacității instituțiilor din domeniul serviciilor publice Consolidarea încrederii în instituții și colaborarea cu Creșterea transparenței și accesului la informații, pentru a permite acțiuni cetățenii pentru a contribui la colective și o mai mare responsabilitate. finanțarea furnizării de bunuri publice Creșterea eficienței cheltuielilor publice, asigurarea furnizării Dezvoltarea cadrului de gestiune a investițiilor publice pentru fondurile adecvate a infrastructurii și bugetare și UE. serviciilor publice la nivelul întregii țări Creșterea eficienței și Reformarea serviciilor publice în scopul depolitizării administrației publice. productivității administrației publice Catalizarea creșterii și competitivității sectorului privat Perfecționarea infrastructurii și legăturii prin creșterea investițiilor în Creșterea productivității, infrastructura mare de transport și mobilizarea instrumentelor de finanțare susținerea creării de locuri de privată. muncă și creștere economică Construirea unui mediu de afaceri vibrant prin reducerea birocrației, reconsiderarea rolului IdS, reducerea reglementărilor pentru piețele de Reducerea alocării produs, obținerea titlurilor pe terenuri și a drepturilor de proprietate, necorespunzătoare a resurselor și dezvoltarea sectorului agroalimentar sustenabil și a lanțurilor de valori susținerea productivității și relevante, consolidarea intermedierii financiare și accesul la finanțare creșterii economice pentru IMMM și menținerea prudenţei în gestionarea politicilor economice. Reducerea deficitelor de pe piața muncii, incompatibilităților și rigidităților prin creșterea participării forței de muncă, în special în rândul Creșterea participării forței de femeilor și a populației rome, crescând mobilitatea internă pentru o mai muncă, productivitatea muncii și bună alocare a forței de muncă și ameliorarea mecanismului de stabilire a creștere economică salariului minim. Asigurarea de oportunități egale pentru toți cetățenii Promovarea dezvoltării capitalului uman prin investiții în educația pre- școlară și compensarea decalajului de abandon şcolar timpuriu; promovarea educației și formării profesionale (EFP), cu un nivel crescut de absolvire a educației terțiare și încurajarea învățării pe toată durata vieții; Susținerea creșterii incluzive dezvoltarea rezultatelor în domeniul sănătății și rezolvarea inegalităților în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale de calitate prin extinderea îngrijirii primare; Asigurarea accesului echitabil la servicii publice de calitate prin creșterea accesului la infrastructură municipală și construirea unei plase solide de siguranță socială care oferă asistentă socială efectivă și servicii sociale Promovarea incluziunii integrate pentru grupuri sărace și marginalizate, cu menținerea stimulentelor pentru muncă. O mai mare rezistență pentru creștere sustenabilă Elaborarea politicilor şi a cadrului legal și instituțional având cunoștință Reducerea impactului fizic, de riscuri prin creșterea pregătirii, reformarea politicilor și consolidarea social și financiar al instituțiilor pentru o mai bună pregătire pentru situații de dezastre dezastrelor Consolidarea adaptării la schimbările climatice, prin elaborarea și Reducerea vulnerabilităților la implementarea politicilor, măsurilor de adaptare trans-sectoriale și a schimbările climatice opțiunilor de finanțare 13 Traducere din limba engleză III. CADRUL DE PARTENERIAT AL GRUPULUI BĂNCII MONDIALE D. Program de guvernare și strategie pe termen mediu 32. Programul Guvernului 15 pentru perioada 2018-20 se bazează pe susținerea creșterii economice și reducerea sărăciei. Programul are drept scop dezvoltarea competitivității României pe termen mediu, promovarea ocupării sustenabile a forței de muncă și consolidarea coeziunii sociale, cu menținerea stabilității macroeconomice. Prioritățile sectoriale includ îmbunătățirea principalei infrastructuri economice, în special infrastructura de transport și digitală, dar și o mai bună calitate în sectoarele medical și educațional. Pentru a stimula creșterea sectorului privat, guvernul a lansat programe care sprijină integrarea societăților comerciale în lanțurile valorice europene prin reducerea sarcinii fiscale, facilitarea accesului la finanțare, cu accent pe IMMM, și simplificarea reglementărilor. Printr-o serie de creșteri ale pensiilor și salariilor promovate în anul 2017, guvernul își propune în plus să dezvolte coeziunea socială și să reducă sărăcia. Mai multe măsuri de creștere a competitivității companiilor din România și de reducere a decalajului dintre comunitățile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate sunt prevăzute pentru anii viitori. Obiectivele Strategiei Fiscal-Bugetare a guvernului pentru perioada 2018-20 16constau in promovarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, promovarea investițiilor și a stabilității și previzibilității fiscale și creșterea sustenabilă a veniturilor categoriilor vulnerabile ale populației. Prioritățile CPT propus sunt aliniate cu programul guvernului. E. Cadrul de Parteneriat de Țară al GBM Lecțiile învățate din Raportul de Finalizare SPT pentru perioada EF2014-2018 33. GBM poate juca în continuare rolul de organizator stabil și neutru și depozitar al cunoștințelor în România pentru a ajuta la identificarea soluțiilor de dezvoltare și pentru a oferi suport în implementarea lor. Schimbarea domeniului de aplicare a programului SAR, care a evoluat semnificativ în perioada SPT de la măsuri de analiză predominant mici, limitate în timp până la sarcini de asistență tehnică și dezvoltarea capacității pe scară mai largă și cu durată mai mare, permite Băncii să vină prompt în întâmpinarea solicitărilor de consultanță din partea clientului și să acorde asistență care nu ar putea fi finanțată în alt fel din bugetul propriu al Băncii. Îndeplinirea strategică a acestui rol pentru realizarea de reforme instituționale importante ar trebui să constituie piesa centrală a programului GBM pentru viitor. 34. Un angajament mai eficient va necesita o mai mare concentrare cupriorități GBM mai clar articulate și instrumente selectate cu atenție. CPT ar trebui să vizeze un număr gestionabil de obiective și indicatori de rezultat care ar putea avea legătură mai directă cu intervențiile GBM, și valorifica la timp Analiza progresului și învățării (API) pentru a le adapta nevoilor aflate în schimbare. Complementaritatea și coordonarea între cunoștințe și instrumente financiare, precum și la nivelul angajamentelor BIRD și IFC este importantă, de asemenea cu posibila participare strategică din partea AMGI în susținerea dezvoltării sectorului privat. Comisia Europeană și principalele instituții financiare internaționale (IFI) vor fi consultate periodic pentru a asigura coordonarea și complementaritatea. 35. Ar trebui acordată o atenție specială pentru susținerea punerii în aplicare a reformelor instituționale în conformitate cu noul CPT. Realizările oficiale „pe partea de ofertă” precum adoptarea de noi legi și strategii nu sunt suficiente prin ele însele în facilitarea schimbărilor instituționale sustenabile. Comunicarea periodică cu omologi guvernamentali, identificarea și numirea de persoane de contact, asistență tehnică practică și altă asistență de implementare vor reprezenta cel mai probabil elemente 14 Traducere din limba engleză critice în aplicarea reformelor instituționale necesare. Stabilitatea politică relativă la nivel local ar putea permite Băncii să aplice abordări noi față de dezvoltarea regională. 36. IFC s-a confruntat cu dificultăți în ceea ce privește dezvoltarea PPP și a extinderiiparteneriatelor de finanțare municipală. O problemă primordială pentru IFC insprijinirea dezvoltarii PPP în România îl reprezintă lipsa legislației funcționale în materia PPP, dezbătută în prezent în parlament, dar și lipsa capacității instituționale asociate pentru sprijinirea implementării. În finanțarea municipală, aspecte precum guvernanța, dar și disponibilitatea unor finanțări la prețuri competitive pe plan intern, restricționează amprenta IFC. Lecții învățate din consultări publice 37. Echipa GBM a organizat consultări extinse cu privire la DST și CPT cu principalii actori interesati, care au condus la un set coerent și comunicat pe larg de priorități și oportunități pentru România și au stat la baza programului propus de GBM. Consultări DST față în față au fost organizate în cinci orașe (București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța) în perioada octombrie-noiembrie 2017 și consultări online au fost deschise public între 15 octombrie și 30 noiembrie. Consultări față în față privind CPT au fost organizate în perioada februarie-mai 2018 în Alexandria, Craiova, Iași, Vaslui, Reșița, Caransebeș, Dej, Cluj-Napoca, Turda și București, dar și la Bruxelles cu reprezentați ai Comisiei UE și diferite grupuri de reflecție. Un sondaj online prin care participanții au fost rugați să identifice principalele probleme de dezvoltare ale României și să prioritizeze angajamentul GBM a fost realizat între 11 aprilie și 15 mai Principalii actori interesați au inclus autorități publice naționale și locale, actori din sectorul privat, organizații ale societății civile la nivel național și local, formatori de opinie și persoane cu influență, profesori, studenți și reprezentanți ai comunității internaționale. Primele trei probleme rezultate din aceste consultări se referă la necesitatea unei politici publice coerente și previzibile; nevoia urgentă de îmbunătățire a stadiului infrastructurii, în special a drumurilor; și gestionarea deficitului de competențe. În același timp, participanții au împărtășit o opinie optimistă pentru țară, cu o majoritate copleșitoare a respondenților care preferă să trăiască, să lucreze sau să studieze în România decât să caute oportunități în străinătate. 38. Grupul Băncii Mondiale este considerat în general un partener de dezvoltare independent și de încredere pentru România. Actorii interesați ar dori ca GBM să se concentreze pe promovarea dezvoltării capacității guvernului de elaborare a unor politici previzibile și coerente, precum și pe asistența acordată autorităților la toate nivelurile de prioritizare și punere în practică a proiectelor investiționale, în special în infrastructură. De asemenea, participanții au rugat GBM să se concentreze în continuare pe domeniile sănătății și educației, ca domenii esențiale pentru dezvoltarea umană. Numeroși actori au susținut o abordare mai extinsă a autorităților locale și au salutat eforturile din partea BIRD, IFC și AMGI pentru mobilizarea finanțării private. Prezentare generală a Cadrului de Parteneriat de Ţară al Grupului Băncii Mondiale 39. CPT propus se concentrează pe limitările cele mai presante identificate în DST, în domenii în care GBM deține un avantaj comparativ și există cerere din partea guvernului României. DST menționează cu claritate instituțiile slabe și nivelul slab de guvernanță drept cele mai critice limite obligatorii pentru dezvoltarea sustenabilă și prosperitatea comună a României. Prin urmare, CPT se va concentra pe singurul scop de ansamblu– dezvoltarea instituțiilor compatibile cu o Românie prosperă și favorabilă incluziunii. Acest accent pus pe analiza limitărilor instituționale va ajuta la plasarea României pe calea unei eventuale retrageri a BIRD din România. 15 Traducere din limba engleză 40. Guvernul și GBM au convenit să utilizeze întreaga gamă de instrumente de finanțare și asistență, inclusiv continuarea dezvoltării unui program SAR semnificativ și a activităților finanțate prin Serviciile de Susținere a Reformei Structurale (SSRS) a CE. Programul GBM planificat va include toate cele patru domenii prioritare identificate în DST (Tabel 3), însă în cadrul acestora se va axa pe aspecte specifice în care GBM se află în poziția de a adăuga valoare. 41. Pentru a asigura selectivitatea și maximizarea utilizării resurselor GBM, orice angajament financiar viitor în România va trebui să demonstreze că dezvoltă capacitatea instituțională esențială sau extinde piețele private. În plus, finanțarea potențială va fi evaluată cu ajutorul următoarelor filtre: (i) elaborarea de soluții inovatoare de care sa beneficiaze populația cea mai săracă și vulnerabilă, inclusiv populaţia romă; (ii) maximizarea finanțării pentru dezvoltare, inclusiv catalizarea investițiilor în sectorul privat sau mobilizarea de resurse suplimentare (ex.: o mai bună absorbție a fondurilor UE); și/sau (iii) contribuția la bunuri publice regionale și globale. Cu alte cuvinte, GBM va sprijini asistența, cunoștințele sau operațiunile financiare în România ce contribuie la dezvoltarea instituțiilor și piețelor pentru creștere sustenabilă și incluzivă și diseminarea cunoștințelor la nivel global. Tabel 3. Legătura dintre obiectivele CPT și prioritățile DST Obiective CPT Priorități DST Creșterea eficienței și eficacității stadiului de furnizare a serviciilor publice Scop de ansamblu: dezvoltarea de instituții • Creșterea transparenței și accesului la informații compatibile cu o Românie prosperă și incluzivă • Dezvoltarea unui cadru de gestionare a investițiilor publice • Reformarea serviciilor publice Zonă de interes I. Asigurarea de șanseegale pentru Asigurarea egalității de șanse pentru toți cetățenii toți cetățenii Obiectiv 1. Îmbunătățirea tranziției către educația • Promovarea dezvoltării capitalului uman terțiară pentru persoanele sărace și vulnerabile • Asigurarea accesului echitabil la servicii publice de Obiectiv 2. Îmbunătățirea accesului la servicii calitate medicale moderne Obiectiv 3. Creşterea accesului la locuri de muncă • Reducerea deficitului pieței de muncă, pentru persoanele sărace şi vulnerabile incompatibilități și rigidități Zonă de interes II: Catalizarea creșterii și Catalizarea creșterii și competitivității sectorului competitivității sectorului privat privat Obiectiv 4. Consolidarea capacității de dezvoltare a • Dezvoltarea infrastructurii și conectivității infrastructurii de transport Obiectiv 5. Creşterea capacității subnaționale de a atragere investiții private • Crearea unui mediu de afaceri vibrant Obiectiv 6. Accelerarea dezvoltării pieței de capital și a accesului la finanțare Zonă de interes III. Creșterea rezilienței la șocuri Creșterea rezistenței pentru creștere sustenabilă • Elaborarea de politici, a cadrului legal și instituțional Obiectiv 7. Îmbunătățirea gradului de pregătire față cu menționarea riscurilor de dezastrele naturale și schimbările climatice • Creșterea adaptării la schimbările climatice 42. CPT include cinci ani de aliniere a angajamentelor GBM cu ciclul fondurilor UE din România. În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de Fonduri Europene Structurale și de 16 Traducere din limba engleză Investiții (FESI) puse la dispoziție în cicluri de finanțare a câte șapte ani. Aceste fonduri pot fi utilizate în termen de până la trei ani peste fiecare ciclu. În ceea ce privește perioada de programare UE 2014-20, României i-a fost alocată suma de 30,8 miliarde EUR din Fonduri Europene Structurale și de Investiții, ce vor fi utilizate până la finalul anului 2023 pentru investiții prioritare și reforme în diverse zone, după cum se menționează în Acordul de Parteneriat de Țară 2014-20. Acestea reprezintă cea mai importantă sursă de fonduri nerambursabile puse la dispoziție pentru dezvoltarea și încadrarea României în standardele UE. Problemele de absorbție a fondurilor UE în perioada 2007-13 și întârzierile în pregătirea accesului la fondurile din perioada de programare UE 2014-20 au evidențiat blocaje instituționale, capacitate redusă de gestionare a fondurilor și de implementare a proiectelor. Guvernul a solicitat sprijinul Băncii pentru soluționarea acestor dificultăți în special prin SAR. Aceasta a reconfirmat parteneriatul valoros cu Banca prin MoU semnat în 2016 și cererea însemnată de SAR în ultimii doi ani. România are unul dintre cele mai mari programe SAR în curs de implementare în cadrul GBM. Pornind de la programul de servicii de asistență anterior axat pe prioritizare și planificare strategică, accentul s-a deplasat în prezent către sprijinirea implementării și dezvoltarea capacității instituționale în mod practic, sprijinirea guvernului în implementarea programelor prioritare, inclusiv a celor finanțate din fondurile UE. 43. CPT propus este mai selectiv și are scopuri mai precise decât cel anterior, pe baza lecțiilor învățate pentru a corespunde mediului politicilor specific din România. Dezvoltarea unor instituții publice și private mai bune reprezintă în continuare principala condiție preliminară pentru realizarea unei creșteri sustenabile și care favorizează incluziunea, iar noul CPT va direcționa toate angajamentele viitoare ale BM către acest scop de ansamblu. Deși intervențiile bazate pe cunoștințe (în special sub formă SAR) reprezintă un pilon de bază al acestui CPT, angajamentul financiar al BIRD în anumite zone este în continuare important, deoarece s-a dovedit că proiectarea și realizarea operațiunilor de creditare contribuie eficient la transferuri de know-how și dezvoltare instituțională în contextul României. Operațiunile financiare vor fi filtrate suplimentar pentru incluziune, mobilizare financiară și bunuri publice globale. De asemenea, aceste filtre vor fi aplicate, în măsura maximă permisă, pentru SAR și serviciilor de analiză și asistență (SAA), după cum se arată în Tabelul 4. Dată fiind volatilitatea politică care continuă și solicitările tot mai mari din partea clientului, programul BM propune o abordare flexibilă în ceea ce priveşte fluxul de proiect GBM dincolo de EF19, în conformitate cu parametrii definiți prin filtrele de selectivitate. Tabel 4. Exemple de aplicare a filtrelor Programului BM (propuse și existente) Proiect Filtru instituțional Alte filtre CAT DDO (465m Consolidarea cadrului instituțional și legislativ Contribuția la bunuri publice USD propus) al României pentru gestionarea eficientă a regionale și globale prin integrarea impactului fizic, social și fiscal rezultat din aspectelor legate de schimbări dezastre naturale și schimbări climatice. climatice în prioritățile sectorului. Consolidarea Consolidarea capacității Guvernului de Contribuția la bunuri publice gestionării riscurilor reducere a riscurilor de dezastre și adaptare la regionale și globale prin integrarea de dezastre FPI schimbările climatice. aspectelor legate de schimbări (58,6m USD climatice în prioritățile sectorului; propus) angrenarea altor finanțări prin valorificarea utilizării fondurilor UE pentru Eficiență Energetică. Capacitate Consolidarea competențelor instituțiilor din Angrenarea altor finanțări prin instituțională și sectorul drumurilor naționale din România elaborarea unei strategii financiare și cunoștințe pentru pentru elaborarea proiectelor majore și angrenarea de fonduri UE, private construcția de structurarea abordării investițiilor și/sau alte fonduri pentru etapa de autostrăzi AT FPI programatice pentru realizarea infrastructurii construcție. (35m USD propus) sectorului de drumuri naționale. 17 Traducere din limba engleză Cartierul Justiției și Consolidarea capacității Guvernului României Angrenarea altor fonduri prin Ansamblul și a Municipiului București de deblocare a deblocarea bunurilor abandonate și Esplanada FPI activelor abandonate, mobilizarea valorii stabilirea unei posibile colaborări (250m USD propus) terenurilor pentru dezvoltare economică public private; contribuția la bunurile locală și creșterea managementului fiscal. publice regionale și globale prin integrarea eficienței energetice, rezistenței și aspectelor de adaptare în proiect. POCU SAR Dezvoltarea capacității instituțiilor implicate în Angrenarea altor fonduri prin (10m USD în curs) elaborarea și implementarea Programului creșterea absorbției fondurilor UE în Operațional Capital Uman prin acordarea de cadrul Programului Operațional Capital asistență practică pentru realizarea și Uman, prin sprijinirea evaluării supravegherea investițiilor finanțate din ofertelor. POCU, dar și susținerea evaluărilor de impact cu privire la un subset de proiecte. Angajamentul Dezvoltarea capacității Guvernului României Incluziune prin punerea accentului pe pentru Domeniul de creștere a standardului rural de viață în regiunile slab dezvoltate în care trăiesc Agriculturii SAA regiunile montane, prin aducerea în majoritate populație săracă și (propus) cunoștințelor și a celor mai bune practici vulnerabilă. globale catre actorii interesaţi din România 44. În conformitate cu filtrele de selectivitate aplicate în CPT al GBM, IFC va prioritiza strategic intervențiile la nivelul principalelor sectoare ce catalizează investițiile private sau mobilizează altă finanțare provenind din surse naționale și internaționale; contribuția la bunurile publice regionale sau globale pentru creșterea impactului de dezvoltare pentru populația cea mai săracă și mai vulnerabilă. IFC va elabora noi angajamente pentru consolidarea sectorului financiar și dezvoltarea altor piețe de capital în vederea diversificării opțiunilor de finanțare și creșterea accesului la capital pe termen lung, în special pentru IMMM, pentru încurajarea antreprenoriatului și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. În infrastructură, domeniu în care IFC, Banca Mondială și AMGI pot aplica MFD, IFC își va propune să susțină privatizarea anumitor active și să crească participarea sectorului privat prin investițiile și facilitarea PPP, pentru a contribui la construirea de infrastructură nouă și modernizarea celei existente, atât la nivel național, cât și municipal, în vederea creșterii conectivității și accesului la servicii. Programul IFC, în special în infrastructură, depinde în mare parte de angajamentul guvernului față de continuarea reformelor structurale, un cadru PPP funcțional aflat în vigoare, perfecționarea contextului favorabil afacerilor, consolidarea instituțiilor și guvernanței. În plus, IFC va reacționa la solicitari și va continua să exploreze noi oportunități investiționale în sectorul agroalimentar, producție și servicii și pentru creșterea dezvoltării regionale și a competitivității transfrontaliere, prin promovarea inovației și modernizării tehnologice ce rezultă în creșterea productivității și standardelor, dezvoltarea și consolidarea lanțurilor valorice, acces superior la comerț și dezvoltarea comerțului. 18 Traducere din limba engleză Caseta 3. Potențiatorul de sensibilizare la comunitățile rome Potențiatorul de sensibilizare la comunitățile rome (PSCR), sau Filtrul pentru populația romă, reprezintă un instrument ce a fost aplicat tuturor operațiunilor din programul BM din România începând cu anul 2015. Obiectivul PSCR constă în asistență pentru echipele operaționale ale Băncii Mondiale în vederea identificării: (a) problemelor și împrejurărilor specifice care ar putea împiedica comunitățile rome marginalizate și dezavantajate să beneficieze de activitățile susținute de Bancă; (b) posibil impact negativ pentru activități susținute de Bancă în legătură cu comunitățile rome marginalizate și dezavantajate; (c) oportunități și măsuri de creșterea a impactului pozitiv rezultat din activitățile susținute de Bancă asupra comunităților rome marginalizate și dezavantajate și promovarea incluziunii sociale a acestora; și (d) măsuri necesare pentru a evita sau reduce posibilele efecte negative ale activităților susținute de Bancă asupra comunităților rome marginalizate și dezavantajate. PSCR se realizează sunt forma unui chestionar semi-structurat, cum ar fi întrebările utilizate pentru integrarea categoriilor de gen în activitățile Băncii Mondiale. Chestionarul este elaborat în două variante, una pentru operațiunile de finanțare (FPI, DPF, P pentru R) și cealaltă pentru activități de analiză și asistență (SAR, AT, ESW). Ambele variante ajută echipele operaționale să majoreze sensibilitatea față de comunitățile rome pe trei direcții: (a) analiză, (b) acțiuni și (c) monitorizare și evaluare. Echipele operaționale PSCR vor lua în considerare aceste aspecte legate de comunitățile rome în momentul în care elaborează și pun în aplicare activitățile de proiect. De asemenea, ajută echipele să integreze indicatorii de monitorizare a proiectelor privind populația romă pentru urmărirea rezultatelor asupra acestora. Activitatea va fi introdusă în procesul de monitorizare CPT prin asigurarea datelor necesare referitoare la progesele înregistrare în agenda privind populația romă la nivelul CPT. 45. CPT va analiza incluziunea comunităților rome marginalizate și dezavantajate prin continuarea integrării comunităților rome sensibile în portofoliul BM. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, echipele Băncii vor aplica în continuare Potențiatorul de sensibilizare la comunitățile rome (PSCR) în vederea facilitării contribuțiilor tehnice cu diferențiere pentru comunitățile rome în vederea creșterii impactului activităților sprijinite de Bancă asupra populațiilor rome dezavantajate și marginalizate. De asemenea, aceasta își propune să asiste echipa de management la nivel de țară pentru a monitoriza în ce măsură sensibilizarea la comunitățile rome este integrata în portofoliu (vezi Căsuța 3). De asemenea, Banca Mondială va susține în continuare Grupul de Dialog și Cooperare pentru Incluziunea Romilor (RSB), având rol de platformă pentru comunicare și angajament mai eficient între organizațiile societății civile care se ocupă de agenda romilor în România, Banca Mondială și alți factori interesați externi. RSB este format din opt organizații ale societății civile care își desfășoară activitatea la nivel național și opt organizații rome care își desfășoară activitatea la nivel local sau regional, cu un ONG reprezentativ pentru fiecare regiune din România. Banca Mondială va colabora în continuare cu RSB pentru creșterea eficienței și eficacității integrării comunităților rome în portofoliul de țară. 46. Acest CPT comun propus de GBM este susținut pe abordarea MFD. Acesta a beneficiat de contribuții aduse de Grupurile din domeniul IFC, cu ocazia unui atelier comun organizat în data de 11 ianuarie 2018 în cadrul căruia au fost identificate activitățile specifice de colaborare cum ar fi dezvoltarea piețelor de capital, elaborarea Proiectului pentru capacitate instituțională și cunoștințe pentru construcția de autostrăzi sau Proiectul de Dezvoltare Urbană a Cartierului Justiției și Ansamblului Esplanada, precum și posibile alianțe productive în sectorul agriculturii. De exemplu, Proiectul pentru capacitate instituțională și cunoștințe pentru construcția de autostrăzi este sub forma unui împrumut BIRD pentru finanțarea proiectului de construcție și detaliilor de execuție pentru autostradă, pentru dezvoltarea capacității agenției rutiere și dezvoltarea de modele de finanțare pentru construcția infrastructurii de transport. Construirea ulterioară a autostrăzii (aprox. 2 miliarde USD) va fi finanțată din fonduri structurale UE, BEI și din alte resurse, inclusiv un eventual împrumut BIRD. IFC ar putea ajuta la identificarea zonelor de participare în sectorul privat. AMGI ar putea face demersuri pentru sprijinirea investițiilor în sectorul 19 Traducere din limba engleză privat în domeniile și sectoarele corespunzătoare identificate. Zone de interes și obiectivele susținute prin Programul GBM Scop de ansamblu: dezvoltarea instituțiilor compatibile cu o Românie prosperă și favorabilă incluziunii 47. Creșterea rezistenței instituțiilor publice și a politicilor publice la șocurile politice, cum ar fi modificări în alcătuirea guvernului, este esențială pentru succesul economic și social al țării pe termen lung. La nivel internațional, țările care au avut o ascensiune rapidă și au scăpat de capcana venitului mediu au avut instituții publice puternice, viziuni și obiective naționale integrate în strategiile naționale și care s- au reflectat în realitățile bugetare. Guvernul ar trebui să asigure un climat investițional stabil, oferind antreprenorilor siguranța de a investi pe termen lung, de a-și construi afaceri stabile care să creeze locuri de muncă și valoare adăugată. Contextul politicilor publice actuale ale României sunt departe de acest ideal. Reformele sunt obstrucționate de abordarea intermitentă în elaborarea politicilor, în paralel cu ciclul electoral. Prea multe politici sunt adoptate fără o evaluare solidă a impactului, alocări bugetare clare sau un proces consultativ adecvat. Incertitudinile în procedurile administrative – în special cu privire la achiziții și management financiar – dar și obstacole ale capacității instituționale (mai ales controale ex post) afectează negativ performanțele programelor finanțate din bugetul național dar și din FESI, reducând rata de absorbție și impactul programelor cu finanțare UE în România. 48. Prin angajamentele noastre SAR de consolidare a centrului guvernului și agențiilor implicate în desfășurarea programelor cu finanțare UE, Banca susține îmbunătățirea elaborării de politici prin dezvoltarea funcției de management strategic, consolidarea culturii elaborării de politici pe bază de dovezi și direcţionarea către previzionarea bugetară pe termen mediu, pe bază de rezultate și spre un management mai inteligent și implementare a programelor cu finanțare UE. Deși SAR POCU își propune să adreseze un subset al acestor aspecte pe termen scurt spre mediu (cu accent prioritar pe dezvoltarea umană), angajamente suplimentare precum SAR Managementul Resurselor Umane vor contribui, pe termen lung, la creșterea capacității administrației publice. SAR în legătură cu Evaluarea Impactului de Reglementare (EIR) are drept scop creșterea capacității administrației din România de realizarea a evaluărilor de impact în elaborarea politicilor bazate pe elemente concrete. Asistența tehnică planificată în favoarea Consiliului Concurenței din România va crește capacitatea organismelor care acordă ajutor de stat de a realiza evaluări ex-post ale schemelor de ajutor de stat și de a valorifica lecțiile învățate pentru optimizarea schemelor viitoare. Reforma planificată pentru SAR în Sistemul Național de Statistică va contribui la dezvoltarea unui sistem statistic integrat, digitalizat, bazat pe procese ce constituie bune practici pentru a sprijini procesul dominant de elaborare a politicilor bazate pe elemente concrete. Modelul planificat pentru SAR în legătură cu Economia din România va ajuta guvernul în evaluarea impactului modificărilor la nivel de politici și a șocurilor asupra economiei. Zonă de interes I: Asigurarea de șanse egale pentru toți cetățenii 49. Pentru convergența celor „două Românii”, este important să se creeze oportunități pentru cei rămași în urmă. Dezvoltarea capitalului uman pentru categoriile cele mai sărace și mai vulnerabile este esențială pentru a acorda tuturor cetățenilor din România o șansă la succes și a beneficia de creșterea economică a țării. Cu toate că în prezent nivelul șomajului este scăzut și numeroase societăți caută muncitori, multe persoane din categoriile cele mai sărace și mai vulnerabile sunt descurajate sau incapabile să profite de aceste oportunități pentru a-și ameliora nivelul de trai. 20 Traducere din limba engleză Obiectiv 1: Îmbunătățirea tranziției către educația terțiară pentru persoanele sărace și vulnerabile 50. Calitatea educației în România se situează în urma țărilor UE și OCDE, iar performanţa scăzută în aptitudinile cognitive de bază sunt consecința factorilor educaționali și provocărilor legate de echitate. Rezultatele Programului OCDE de Evaluare Internațională a Elevilor (PEIS) arată că aproximativ 40 % dintre elevii din România sunt analfabeți funcționali, spre deosebire de un procent de aproximativ 23 % dintre elevii de la nivelul UE . 17 Elevii din România sunt cu un an și jumătate de școlarizare în urma mediei țărilor UE 18. Acest lucru evidențiază probleme la nivelul calității sistemului de educație, care nu încurajează dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru tranziția cu succes înspre piața muncii sau educația terțiară. În același timp, au fost constatate diferențe de performanțe semnificative echivalente la trei ani de școlarizare în PEIS 2015 în rândul elevilor din categoriile socioeconomice de la vârf și de la bază. De asemenea, segregarea școlară socială a crescut de-a lungul timpului, elevii mai săraci frecventând școli de calitate mai redusă. Pe măsură ce schimbările tehnologice determina creşterea nevoii de aptitudini cognitive solide, performanțele scazute în disciplinele citit, matematică și științe comportă riscuri pe termen lung pentru convergența economică și socială a României. 19 51. Încă există disparități considerabile între mediile urban și rural. Numai 1 % dintre școlile cu performanțe bune și aproximativ 83 % dintre școlile cu performanțe slabe sunt situate în mediul rural. Disparitățile sunt de asemenea evidențiate de diferența mare între ratele de abandon școlar în mediul rural (26,6 %) și mediul urban (6,2 % în municipii și 17,4 % în orașe și suburbii). Pe lângă inegalitățile socio- economice și urban-rural, subfinanțarea constantă a sectorului educațional va avea implicații pe termen lung asupra capitalului uman și a dezvoltării economice a țării. 52. Programul Băncii Mondiale se va concentra pe promovarea rezultatelor educaționale superioare pentru categoriile cele mai sărace și mai vulnerabile. Proiectul privind Educația Secundară în România (PESR) aflat în derulare își propune să analizeze problemele existente la nivelul sistemului educațional și se axează în special pe elevii expuși riscului de a nu realiza tranziția către educația terțiară. Conceperea proiectului a fost astfel calibrată încât să promoveze nevoile elevilor expuși riscului, cel mai adesea provenind din comunități rurale, grupuri socioeconomice inferioare și/sau populația romă. O serie de trei operațiuni SAR aflate în curs au drept obiectiv dezvoltarea capacității sectorului de monitorizare și evaluare a implementării strategiilor educaționale, inclusiv măsuri pentru categoriile cele mai dezavantajate, crescând asigurarea calității pentru educația superioară, dar și promovarea unui proces decizional informat cu privire la infrastructura educațională. SAR de susținere a punerii în aplicare a Programului Operațional Capital Uman (POCU) se concentrează pe aspecte precum învățarea pe tot parcursul vieții, educație, programe de calificare și pregătire profesională. Obiectiv 2: Îmbunătățirea accesului la servicii medicale moderne 53. Majoritatea deceselor premature din România au drept cauză boli cronice ce pot fi prevenite sau încetinite prin asistență medicală modernă. Decesele timpurii din cauza afecțiunilor ce ar putea fi prevenite sunt concentrate în rândul celor săraci și vulnerabili, răpindu-le anii cu productivitate de vârf, dar și posibilitatea de a realiza investiții în capitalul uman. Banca poate ajuta România să își îmbunătățească calitatea serviciilor medicale prin acordarea de sprijin pentru echipamente moderne și procese de reglementare care dezvoltă calitatea unităților medicale. Tratamente de calitate superioară pentru pacienții cu boli comune, precum afecțiuni cardiace și cancer vor fi susținute prin modernizarea echipamentelor și prin creșterea accesului la servicii în ambulatoriu, ținând cont de faptul că managementul optim al afecțiunilor cronice începe în afara spitalului. Proiectul Băncii privind Reforma Sectorului Medical (250 milioane EUR) promovează tranziția României către un sistem medical mai echilibrat și integrat, care va crește calitatea asistenței medicale acordate tuturor grupurilor sociale. 21 Traducere din limba engleză Printre beneficiile previzionate se numără o mai bună asistență medicală de urgență și radioterapie pentru cancer. 54. România cheltuiește un procent de 5,6 % din PIB pe asistența medicală. Acest procent a crescut considerabil față de 4,7 % în 2010, dar se situează în continuare sub media de 6,0 % a țărilor cu venituri medii-superioare și de media mondială de 8,6 %. Sectorul public finanțează 80,3 % din cheltuielile cu asistența medicală, asigurând plata pentru asistența medicală acordată de furnizorii din sectorul public și privat. Sectorul privat finanțează restul de 19,7 % aproape integral prin finanțare efectivă, observându-se o absență aproape totală a asigurărilor private de sănătate. Asistența medicală din România rămâne subfinanțată prin comparație cu majoritatea țărilor din Uniunea Europeană și se situează spre coada clasamentului între țările vecine și mult sub țările Europei Occidentale, în ciuda nivelului crescut de capacitate a spitalelor. În contextul unui sistem public ce dispune de resurse limitate, cererea de servicii medicale private este puternică. Piața serviciilor medicale private, care a apărut la mijlocul anilor 1990, a crescut ca dimensiune și nivel de complexitate în ultimul deceniu. Statul susține tot mai mult sectorul asistenței medicale private deoarece își dorește să crească eficiența și rezultatele cheltuielilor cu sectorul medical. IFC va fi în continuare implicat în sectorul medical, în scopul susținerii proiectelor ce facilitează accesul la servicii medicale de calitate și la tarife accesibile, cu accent pe promovarea (i) unităților scalabile ce asigură servicii medicale de calitate și care se doresc a ajunge în orașele și regiunile slab reprezentate; (ii) „centre de excelență” în mai multe unități nou înființate care au un puternic efect demonstrativ sau care stabilesc noi standarde sau introduc tehnologii sau servicii noi pe piață. IFC poate ajuta la facilitarea participării mai mari a sectorului privat în acest domeniu, prin investiții directe și facilitarea PPP, după caz. Obiectiv 3: Creşterea accesului la locuri de muncă pentru persoanele sărace şi vulnerabile 55. Creșterea accesului românilor la locuri de muncă bune reprezintă un factor esențial în continuarea creșterii ce favorizează incluziunea. Locul de muncă reprezintă mai mult decât un simplu venit. Dincolo de îmbunătățirea standardelor de trai, acesta contribuie la consolidarea respectului de sine și a demnității persoanei, asigurând perspective pozitive pentru întreaga familie. Locurile de muncă sunt disponibile în România pentru multe persoane, iar șomajul a scăzut într-adevăr pe măsură ce economia s- a dezvoltat. Cu toate acestea, cu o rată de activitate de 65,6 % în 2016, considerabil mai mică decât media UE, mulți cetățeni români sunt excluși de pe piața muncii. Lipsa oportunităților de angajare afectează în special femeile, tinerii, etnia romă și persoanele care trăiesc în zonele rurale slab dezvoltate. Pe fondul unui decalaj demografic radical alimentat de efectul combinat al populației îmbătrânite și în scădere și al emigrării, ceea ce înseamnă că populația cu vârstă de muncă se va reduce până în 2050 cu 20 % față de prezent, această populație absentă reprezintă un factor potențial extraordinar de continuare a creșterii, pe care România nu își permite să o ignore. Mai mult decât atât, având cea mai mare rată de populație încadrată în muncă expusă riscului sărăciei la nivel UE (18,6 % în 2015), România trebuie să faciliteze investițiile în locuri de muncă mai bune, care pot contribui la creșterea care favorizează incluziunea. 56. România trebuie să reducă diferenţa dintre locurile de muncă disponibile și persoanele care sunt – sau pot fi – disponibile să lucreze. În acest sens, România trebuie să investească în programe de susținere a ocupării forței de muncă și dezvoltării competențelor, cu accent deosebit pe categoriile afectate în mod disproporționat de lipsa oportunităților de angajare: femei, tineri, populație rurală și persoane care trăiesc în comunități slab dezvoltate și marginalizate, în special romi. Mai mult, România trebuie să implementeze Programul Venitului Minim de Inserție (VMI, aprobat deja în Parlament) care asigură stimulente mai puternice pentru ca populația săracă să revină în câmpul muncii și reducerea sărăciei în rândul persoanelor angajate. În același timp, sunt necesare investiții suplimentare pentru creșterea eforturilor de includere în legătură cu identificarea cetățenilor români care trăiesc în sărăcie, excluși în prezent de pe piața muncii și care se confruntă cu obstacole suprapuse la pătrunderea pe piața 22 Traducere din limba engleză muncii. De exemplu, un procent însemnat de femei tinere de pe piața muncii din România au obligații gospodărești, precum și niveluri reduse ale educației și nu au experiență în muncă. Femeile de etnie romă sunt în special afectate de obstacole suprapuse la pătrunderea pe piața muncii, adeseori declanșate de normele sociale și rolurile familiale care tind să conducă la abandon școlar timpuriu, ceea ce reduce și mai mult oportunitățile pe piața muncii. Banca Mondială va ajuta în analiza acestor probleme prin intermediul SAR POCU aflat în derulare, cu accent pe un impact crescut al programelor de activare, şi susținere a încadrării în câmpul muncii și dezvoltarea aptitudinilor vizând persoane din categoriile vulnerabile aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv populația de etnie romă și femei. De asemenea, vom explora oportunitățile de noi operațiuni, inclusiv creditare, pentru a promova identificarea și mobilizarea persoanelor inactive, susținerea angajării persoanelor din categoriile cele mai vulnerabile, inclusiv populația de etnie romă și femei, dar și susținerea viziunii guvernului privind o mai bună calitate a locurilor de muncă prin analiza acestora la nivel subnațional. Zonă de interes II: Catalizarea creșterii și competitivității sectorului privat 57. În vederea promovării creșterii și reducerii sărăciei, România trebuie să depășească obstacolele ce împiedică investițiile private. Investițiile private au rămas în urmă, în ciuda creșterii economice, parțial din cauza densității relativ mici a afacerilor și persistenței numărului mare de filme slab capitalizate. Companiile invocă într-un număr copleșitor lipsa infrastructurii de transport, dar și mediul legislativ și de reglementare imprevizibil drept cauze ale întârzierilor sau renunțării la investiții suplimentare. De asemenea, companiile acuză lipsa sprijinului financiar acordat cercetătorilor și antreprenorilor pentru a demonstra conceptele și potențialului comercial al inovațiilor lor, dar și întârzierile în finanțarea firmelor inovatoare prin fonduri UE sau naționale. Societățile din București au accesat cu mai mare succes față de societăți din alte regiuni ale României fonduri UE pentru cercetare și inovație. Bunurile abandonate și lipsa prioritizării la nivel subnațional împiedică autoritățile în atragerea de capital privat, iar întreprinderile mici și mijlocii – de departe cel mai mare grup din sectorul privat – nu sunt preocupate de inovație și întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor financiare. Obiectiv 4: Consolidarea capacității de dezvoltare a infrastructurii de transport 58. Cei 700 km de autostradă ai României se află în stare deplorabilă și oferă acoperire insuficientă, iar restul rețelei rutiere principale se află de asemenea în stare proastă și întreținută necorespunzător, ceea ce face ca o serie de coridoare naționale și internaționale esențiale să fie ineficiente. România se situează pe ultimul loc în UE la majoritatea indicatorilor de infrastructură, ceea ce îi scade gradul de atractivitate pentru investiții. În realitate, absența unei infrastructuri esențiale de transport se numără printre elementele cel mai des menționate cu privire la barierele ce stau în calea investițiilor și a dezvoltării sectorului privat, constituind un motiv major al decalajelor regionale persistente din România. În vederea soluționării acestor probleme, Guvernul României a aprobat Master Planul General de Transport (MPGT), care include strategia de dezvoltare a sectorului transporturilor din România pe următorii 20 de ani. Master Planul vizează investiții în valoare de 27 miliarde EUR în sectorul rutier până în anul 2030, pentru construirea unui număr de 11 autostrăzi, 19 drumuri expres și a câtorva zeci de proiecte mai mici, cu investiții totale în valoare de peste 2 miliarde EUR pe an. A fost identificată doar o mică parte din resursele financiare necesare pentru implementarea MPGT. Pentru transpunerea acestui plan în realitate, România ar trebui să dobândească (i) capacitatea de elaborare și punere în practică a proiectelor investiționale de capital de mari dimensiuni, la o scară care să ajute la reducerea decalajului considerabil la nivel de infrastructură față de restul UE și (ii) capacitatea de mobilizare a surselor publice și private pentru finanțarea dezvoltării rețelei. 23 Traducere din limba engleză 59. Grupul Băncii Mondiale va oferi asistență Guvernului României în realizarea acestui program ambițios prin dezvoltarea capacității țării de a elabora și realiza investițiile în infrastructură de calitate, și prin dezvoltarea unei strategii financiare pentru sector în vederea creșterii finanțării pentru dezvoltare. Proiectul inițial propus de BIRD, în valoare de 35 milioane USD va finanța pregătirea Autostrăzii Ploiești-Brașov cu lungime de 110 km, inclusă în MPGT și care face parte din Rețeaua mai mare Trans-Europeană de Transport (TEN-T). Proiectul ar completa cei 60 km de autostradă existenți București- Ploiești și ar asigura legătura dintre București și centrul regional Brașov, schimbând fundamental legătura dintre capitală și una dintre zonele economice cele mai vibrante ale României. Mai important, proiectul va reprezenta un factor în dezvoltarea unui model funcțional în construcția de autostrăzi și mobilizarea finanțării pentru infrastructură, deblocând numeroase investiții viitoare în acest sector. Banca va colabora îndeaproape cu IFC și cu parteneri majori de dezvoltare, cum ar fi IC, BEI și BERD, pentru redactarea unei propuneri de finanțare viabile pentru etapa de construcție, dar și o strategie mai complexă pentru finanțarea sectorului. 60. IFC va evalua oportunitățile de angajare în sectorul transporturilor prin facilitarea PPP și sprijinirea privatizărilor. PPP pentru autostradă au fost licitate și finanțate cu succes în numeroase țări din Europa, inclusiv Europa de Est. Cu toate acestea, în România încă nu s-a realizat un proiect rentabil deschizător de drumuri pentru construirea unei autostrăzi noi sau modernizarea uneia existente. Aducerea infrastructurii de autostrăzi din România mai aproape de media UE va necesita investiții publice (inclusiv fonduri UE) și capital privat, iar acest lucru nu poate fi realizat fără o piață PPP funcțională. Mai mult decât atât, privatizările în sectorul transporturilor aeriene și de mărfuri ar putea crește eficiența de ansamblu a unor sectoare care se bucură deja de participarea sectorului privat. În general, PPP în sectorul transporturilor (porturi, autostrăzi și aeroporturi) au un potențial însemnat de atragere a unor beneficii financiare și eficiențăoperațională. Aplicarea unei legislații bine structurate în materia PPP și organizarea de licitații transparente pentru proiectele de infrastructură ar putea debloca participarea sectorului privat. Cu toate acestea, cheia se află în coordonarea guvernamentală, capacitatea instituțională și viziunea pe termen lung. Dispunând de un cadru de reglementare și legislativ adecvat, AMGI ar putea valorifica experiența în domeniul PPP pentru sprijinirea proiectelor în acest sector. 61. România joacă un rol important și tot mai mare în comerțul și integrarea regională în domeniul energiei. În domeniul gazelor naturale, România a atras investițiile străine directe (aproximativ 1,5 miliarde USD) pentru extinderea producției de gaz off-shore. Pentru introducerea gazelor pe piață și pentru integrarea viitoare a pieței gazelor din România pe piețele regionale, România trebuie să-și extindă și să-și consolideze rețelele interne de gaze naturale și să construiască coridoare care fac legătura între România și țările vecine. Principalele coridoare de gaze naturale includ BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria), acesta reprezentând un proiect cu prioritate UE, și racordările regionale cu Serbia și Rep. Moldova. Programul de investiții în transportul de gaze naturale este evaluat la 1,6 miliarde EUR în perioada 2017-26. În sectorul energiei electrice, este nevoie de o infrastructură mai rezistentă a rețelei de electricitate în condițiile în care România se pregătește pentru interconectare cu Ucraina și Rep. Moldova. România coordonează activitățile Asociației Europene a Operatorilor Sistemelor de Transport de Energie (ENTSO-E) pentru asigurarea sincronizării între rețeaua electrică a UE și Ucraina și Rep. Moldova. Acest rol implică investiții semnificative în Ucraina și Rep. Moldova, necesitând totodată finalizarea rețelei de transport al energiei electrice ce face legătura dintre regiunea nordică și cea sudică a rețelei din România. GBM va susține agenda de comerți si integrare a energiei prin intermediul serviciilor de asistență tehnică/servicii de asistență rambursabile și sprijinirea finanțării pentru Programul de Finanțare PPP din România în legătură cu comerțul de energie și integrarea regională. 24 Traducere din limba engleză Obiectiv 5: Creşterea capacității subnaționale de a atragere investiții private 62. Zonele urbane funcționale din București și cele 40 de municipii de județ adăpostesc 58 % din totalul populației și 80 % dintre persoanele cu educație superioară, generând 90 % dintre veniturile corporatiste din România și reprezentând 61 % din totalul forței de muncă ocupate. Acestea reprezintă centrele de dezvoltare și creștere economică ale țării și dacă nu funcționează corespunzător, nici economia țării nu are rezultatele scontate. Experiența arată că zonele urbane se confruntă cu numeroase provocări. Investițiile străine directe în orașele din România sunt la cel mai mic nivel dintre noile state membre UE; zonele acoperite de zone industriale dezafectate (obiective urbane „abandonate”) sunt printre cele mai întinse din Europa – situându-se la aproximativ 30 % din suprafața orașelor în Craiova, Cluj-Napoca, Timișoara sau București, la peste 40 % în Brăila, Giurgiu sau Călărași. Chiar și în orașele dinamice precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Constanța există investiții insuficiente majore în infrastructura urbană, dacă ne uităm la valorile alocărilor bugetare. Capacitatea crescută și investițiile strategice la nivel municipal ar putea stimula creșterea semnificativă a sectorului privat. 63. Grupul Băncii Mondiale colaborează direct cu administrațiile locale prin dialog la nivel de politici și operațiuni de tip SAR pentru asigurarea sprijinului în legătură cu: 1) o valorificare superioară a resurselor locale și o prioritizare clară a intervențiilor locale; 2) includerea activelor utilizate insuficient în ciclul productiv; 3) consolidarea legăturilor cu și angajarea actorilor din sectorul privat. Aceste activități vor fi continuate în strânsă colaborare cu IFC și în plus, sunt în curs discuții cu privire la o propunere de operațiune investițională pentru deblocarea imobilelor abandonate din centrul Bucureștiului, prin elaborarea unui plan complex de dezvoltare urbană care ar atrage investiții din sectorul privat, punând bazele unei „investiții ancoră” în cartierul justiției, pentru maximizarea finanțării dedicate dezvoltării. În timpul consultărilor în legătură cu CPT, primarii au declarat față de GBM dorința de a dezvolta PPP pentru soluționarea nevoilor de infrastructură municipală. Cu toate acestea, nu există nicio lege PPP aplicabilă, iar înțelegerea rolului și a valorii adăugate a PPP este foarte limitată. În anumite situații, finanțarea UE reprezintă opțiunea mai bună prin care autoritățile municipale pot finanța proiecte de infrastructură, însă IFC va continua să exploreze oportunități de angajare în anumite orașe, prin finanțare municipală și facilitarea PPP, după adoptarea unei legi funcționale, în vederea modernizării infrastructurii, inclusiv a sistemelor de transport urban, alimentare cu apă și canalizare, gestionarea deșeurilor solide și încălzire centralizată. De asemenea, IFC va explora oportunitățile de promovare a clădirilor municipale eficiente din punct de vedere energetic, modernizarea sistemului de termoficare, reciclarea deșeurilor și proiecte de iluminat stradal. În plus, IFC va încerca să intervină prin investiții dedicate și asistență pentru creșterea eficienței și rezultatelor comerciale ale societăților municipale și de stat. 64. GBM va sprijini guvernul și anumite autorități municipale în creșterea sustenabilității și eficienței sistemelor de termoficare (ST). ST reprezintă o sursă importantă de încălzire pentru gospodăriile și firmele din România, asigurând 15 % din totalul cererii de încălzire la nivel de țară și aproximativ 1,25 milioane gospodării în special din mediul urban. România a încercat diverse modele, cum ar fi contracte de concesiune și administrare pentru participare privată în ST. Drept consecință, sectorul ST este fragmentat, iar eforturile recente de armonizare a reglementării ST la nivelul întregii țări și de asigurare a sustenabilității ST nu și-au dovedit încă eficiența. Strategia Energetică din 2016 prevede o creștere treptată a numărului de branșamente la ST, servicii ST mai bune și eficiență energetică, ceea ce impune reforme de reglementare și investiții semnificative în valoare de peste 1 miliard EUR în modernizarea infrastructurii existente. Guvernul și autoritățile municipale au nevoie de ajutor pentru mobilizarea finanțării în modernizarea și upgradarea rețelei ST pentru creșterea eficienței, inclusiv comercializarea sau eventual participarea privată în anumite IdS. GBM va sprijini guvernul prin intermediul serviciilor de asistență tehnică, facilitarea elaborării și sprijin de finanțare. Aceste activități 25 Traducere din limba engleză vor ajuta la elaborarea unui Plan de Acțiune pentru Termoficare în România și un prospect de investiții pentru participare publică și privată în sectorul ST cu un orizont de timp de 5–10 ani. Obiectiv 6: Accelerarea dezvoltării pieței de capital și a accesului la finanțare 65. Extinderea intermedierii financiare este imperios necesară pentru susținerea întreprinderilor micro, mici și mijlocii (IMMM), reprezentând până la 99,5 % din totalul societăților private. Având în vedere faptul că societățile din România sunt finanțate predominant din rezultat reportat și/sau vânzarea de active, împrumuturile bancare rămân una dintre cele mai puțin folosite surse financiare (numai 17 % dintre întreprinderi apelează la acestea). Mai mult, accesul la finanțare este foarte eterogen la nivel regional, în special pentru firmele mai mici, accesul acestora fiind considerabil mai mic decât accesul societăților mari; doar 14 % dintre IMMM care solicită finanțare primesc întreaga sumă dorită, față de 41 % dintre societățile mari. Factorii care restricționează accesul IMMM la finanțare includ costurile ridicate de finanțare, perioade scurte până la scadență, solicitarea de garanții considerabile și slaba capitalizare. Produsele financiare precum capital de risc, capital mixt și instrumentele de tip „mezanin” lipsesc în cea mai mare parte. Sprijinirea accesului la finanțare pentru segmentele slab reprezentate ale economiei reprezintă cheia spre investiții private și creștere regională. 66. România are una dintre cele mai scăzute rate de incluziune financiară din Uniunea Europeană. Numai 60 % cu populația cu vârsta de sau mai mare de 15 ani deține un cont bancar, mai puțin decât Bulgaria (63 %), Polonia (78 %) și Ungaria (72 %). Acest procent este chiar mai scăzut la categoriile sărace 40 %, și etnia romă. Această situație este accentuată de un nivel relativ ridicat al neîncrederii în sectorul financiar și al culturii financiare, unul dintre cele mai mari dintre toate statele membre UE. Incluziunea financiară redusă (dar și cultura financiară) se traduce în economisiri mai mici, riscuri mai mari, investiții reduse în sectoarele educației și medical. Pe termen lung, incluziunea financiară redusă afectează negativ investițiile și creșterea. Sprijinirea incluziunii financiare reprezintă cheia care permite gospodăriilor să acceseze servicii financiare și încurajează spiritul antreprenorial. 67. Pentru combaterea unor deficiențe în sectorul financiar, IFC va sprijini în continuare dezvoltarea piețelor de capital pentru diversificarea opțiunilor de finanțare și creșterea accesului la capital pe termen lung, cu implicare în gestionarea portofoliilor bunurilor abandonate ale băncilor pentru creșterea sănătății sectorului financiar și sprijinirea creditării IMMM prin bănci și instituții financiare nebancare, care să permită oportunități antreprenoriale și de ocupare a forței de muncă suplimentare, în special în zonele rurale și în rândul femeilor. Intermedierea financiară mai extinsă și mai diversificată reprezintă o cerință stringentă pentru promovarea accesului la creditare, pentru segmentele slab reprezentate. De exemplu, activitatea IFC de sprijinire a finanțării în funcție de gen a ajutat o bancă să devină prima instituție financiară din România cu accent pe creditarea IMMM-urilor deținute sau gestionate de femei. Principalele constatări ce rezultă din Raportul de Supraveghere a Proiectului Extins (XPSR) 2015 au inclus-o pe aceea că tranșa finanțării în funcție de gen a împrumuturilor în anul 2011 a fost „bine echilibrată”, iar proiectul s-a bucurat de „colaborare activă excelentă între echipa de portofoliu a IFC și Bancă”. Raportul XPSR a adăugat că sprijinul IFC a ajutat clientul în 2015 să devină „unul dintre principalii contribuitori la programul IFC Global destinat femeilor (BoW). Creșterea diversității instrumentelor financiare, inclusiv prin creșterea rolului instituțiilor financiare nebancare și introducerea obligațiunilor garantate și a obligațiunilor subordonate drept noi clase de active, va contribui la consolidarea pieței. Finanțarea obligațiunilor va asigura o concurență sănătoasă pentru creditele bancare în finanțarea firmelor și ar asigura finanțare mai eficientă și pe termen mai lung față de alternativa reprezentată de bănci. 68. Banca Mondială va fi în continuare angajată în promovarea dezvoltării sectorului financiar și a piețelor de capital prin dezvoltarea cadrului de reglementare. Aceasta include asistență acordată 26 Traducere din limba engleză autorităților în redactarea unei noi legi care va permite înființarea de fonduri imobiliare, de capital privat și capital mixt. În plus, a fost acordată o anumită asistență tehnică autorităților pieței de capital în vederea trecerii la o abordare a supravegherii în funcție de riscuri și perfecționarea procesului de supraveghere a intermediarilor de piață și a administratorilor fondurilor, cu respectarea normelor UE prudențiale și de conduită în afaceri. Se va acorda de asemenea asistență tehnică autorităților piețelor de capital pentru o mai bună analiză a informațiilor financiare dezvăluite de societățile listate public, contribuind la transparența piețelor de capital. 69. Îmbunătăţirea calității modelului de creștere a României va necesita crearea unui spațiu pentru mai multe investiții ale sectorului privat în sectoare și servicii de producție centrale. Continuarea creșterii economice, reducerea decalajului dintre cele „două Românii” și o mai bună convergență cu țări mai dezvoltate din UE necesită o participare mai mare a sectorului privat în domenii interne esențiale, care ar crește productivitatea, una dintre temele centrale ale DST, dar și competitivitatea și integrarea regională. 70. Există potențial nevalorificat considerabil în sectorul agricol din România. Agricultura reprezintă în continuare aproximativ 25 % din locurile de muncă, dar aduce numai 4 % la PIB, o mare parte dintre pământurile agricole ale României evidențiindu-se la nivelul UE prin productivitatea redusă, în ciuda faptului că reprezintă o suprafață arabilă mai mare, ca procent din suprafață, decât Germania. România încă nu a dezvoltat un sector agricol viabil, orientat în scop comercial, având o structură foarte fragmentată, fiind incomplet intabulată cadastral, un nivel însemnat de lipsă de formalități și evaziune fiscală la deținerile agricole, cu intermediere financiară și acces la creditare slabe, ce afectează în special IMMM și micii fermieri. Creșterea recentă rapidă a piețelor de agro-finanțare marchează nevoia de noi investiții în agricultură (ex.: în finanțarea antrepozitelor) și colaborarea cu investitori netradiționali (ex.: instituții financiare nebancare, micro-instituții financiare) axate pe sectorul de agro-finanțare, care să ajungă la aceste segmente. Competitivitatea producției de cereale și potențialul de export reprezintă un subiect important, inclusiv modalitatea în care micii fermieri interacționează cu marii fermieri în calitate de competitori, furnizori, sau salariați. Rolul unui sector agro-alimentar sustenabil reprezintă cheia în organizarea activității agricole, cu accent pe standarde și productivitate mai mare, dezvoltarea și consolidarea de lanțuri valorice competitive și creșterea accesului la piețe și integrare regională. Ar trebui întreprinse demersuri pentru creșterea valorii adăugate la produsele agricole– de exemplu, prin trecerea de la exportul de materii prime la exporturi de bunuri agricole procesate. În funcție de factorii de piață naționali și globali, anumite segmente de oportunități, cum ar fi vinurile, oleaginoasele, carnea de porc, grâul și porumbul, ar putea compensa dezechilibrele comerciale ale României în sectorul agriculturii. IFC va analiza în continuare sprijinirea proiectelor care creează locuri de muncă, creșterea investițiilor în regiunile slab reprezentate și contribuția la creșterea și competitivitatea firmelor agroalimentare locale, precum și în dezvoltarea infrastructurii, cum ar fi cea de transport și logistică. Promovarea unor structuri de proprietate imobiliară mai eficiente, dar și dezvoltarea de surse de venituri din sectoare de activitate cu specializare medie sau înaltă în sectorul agricol vor contribui la creșterea productivității și la valoare adăugată pentru sector, precum și contribuția la PIB. 71. Dezvoltarea infrastructurii ce favorizează sectoarele de producție, retail și business în România este esențială pentru promovarea competitivității economice și reducerea decalajului regional. Un sector de retail modern conduce la activitate sistematizată de retail, care beneficiază de amploare și promovează standarde ridicate în ceea ce privește calitatea și siguranța alimentară, iar ca aspect important, susține dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare locale și regionale. Activitatea modernă de retail contribuie la dezvoltarea economică printr-o gamă largă de canale, inclusiv (i) crearea de oportunități sustenabile de ocupare a forței de muncă; (ii) asigurarea unei piețe robuste pentru producția agricolă națională și (iii) o mai mare securitate și siguranță alimentară prin reducerea deșeurilor produse 27 Traducere din limba engleză și creșterea calității, eficienței, productivității și accesibilității. Mai mult decât atât, extinderea infrastructurii de retail reprezintă condiția esențială în creșterea accesului la bunuri, în special în regiuni izolate ale țării. Dezvoltarea infrastructurii ce favorizează sectoarele comercial și de business sprijină dezvoltarea comercială și spiritul antreprenorial în promovarea lanțurilor de aprovizionare locale și a activității corporatiste locale, inclusiv IMMM, și în zone din afara Bucureștiului. IFC va evalua oportunitățile de implicare în dezvoltarea infrastructurii de retail și de business, în vederea promovării unor standarde de eficiență energetică. De asemenea, IFC va susține selectiv proiecte ce ajută la creșterea ocupării forței de muncă, inovație și modernizare tehnologică a sectoarelor de producție și IT din România. 72. Sistemul de finanțare pentru locuințe din România ar putea contribui mai mult la creșterea economică decât o face în prezent. Cererea de credite ipotecare în România este influențată de o creștere a încrederii consumatorilor, rate mici ale dobânzilor la credite ipotecare și de faptul că prețurile la locuințe arată semne de creștere, după o lungă perioadă de declin continuu. Cu toate acestea, nivelul țării de 6,7 % credite ipotecare rezidențiale rămase din produsul intern brut (PIB) este cel mai mic la nivelul țărilor UE și este mult mai mic decât media UE-28 de 50 %. Sectorul rezidențial este unul strategic pentru Grupul Băncii Mondiale deoarece accesul la finanțare imobiliară contribuie la un ciclu robust al ocupării forței de muncă la nivel intern, la creștere și realizarea de economii. GBM va explora oportunitățile din România de susținere a finanțării sectorului imobiliar prin încurajarea prelungirii finanțării pe termen lung, introducerea de noi instrumente specifice piețelor de capital și prin promovarea creditelor ipotecare imobiliare către debitorii finali. Zonă de interes III: Creșterea rezistenței la șocuri Obiectiv 7: Îmbunătățirea gradului de pregătire față de dezastrele naturale și schimbările climatice 73. România are un nivel mare de expunere la inundații și cutremure, evenimentele din trecut conducând la daune directe în valoare de mai multe miliarde. Reformele instituționale și investițiile recente au avut drept rezultat o capacitate mai bună de răspuns în situații de urgență, însă impactul potențial al dezastrelor asupra infrastructurii și categoriile cele mai vulnerabile ale populației sunt în continuare extrem de însemnate. De exemplu, inundațiile din anul 2010 au afectat peste 12.000 de persoane și au produs daune de cel puțin 1,1 miliarde EUR. Un alt cutremur de magnitudinea celui din 1977 ar avea drept consecință daune de 11 miliarde EUR și 25 miliarde EUR în pierderi economice, iar 250.000 de persoane vor rămâne fără adăpost timp de luni de zile. 74. Furtuni puternice, secetă, incendii de vegetație și fenomene de temperaturi extreme se produc tot mai des și cu intensitate mai mare, pe măsura încălzirii globale. Din fericire, o calamitate nu este consecința inevitabilă a unui pericol natural și pot fi luate măsuri pentru protejarea categoriilor vulnerabile de populație, prin consolidarea clădirilor și a infrastructurii și reducerea șocului financiar asupra bugetelor gospodăriilor și suverane. În vederea realizării acestui obiectiv, aproape toate instituțiile guvernamentale la nivel național și sub-național trebuie să își asume responsabilități pentru reducerea sistematică a riscurilor de dezastru, alocarea de bugete și politici dedicate de management al riscurilor și pregătire, precum și stabilirea mecanismelor de coordonare cu alte instituții. Din nefericire, România nu are un program național de reducere sistematică a riscurilor de dezastru în clădirile publice și infrastructură; deși răspunsul la situații de urgență și dezastre intră în responsabilitatea Ministerului de Interne și al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, asigurarea continuității alimentării cu energie intră în sarcina Ministerului Energiei. 75. Prin CAT-DDO și FPI propus pentru pregătire în situații de urgență și reducerea riscurilor, Grupul Băncii Mondiale va sprijini Guvernul României în reducerea sistematică a riscurilor de dezastre existente, evitarea apariției de noi riscuri și creșterea rezistenței financiare prin reforma politicilor și 28 Traducere din limba engleză prioritizarea investițiilor pentru reducerea riscurilor. Aceasta va asigura de asemenea o platformă, o analiză sistemică și robustă care va sprijini investițiile viitoare din partea UE și IFI în reducerea riscurilor. 76. În calitate de stat membru UE și semnatară a Acordului de la Paris, România ș-a asumat angajamente de reducere și adaptare prin Contribuțiile Naționale Stabilite (CNS) colective ale UE. De asemenea, România a adoptat o Strategie Națională pentru Schimbările Climatice pentru perioada 2013- 20 în anul 2013, urmată de Strategia Națională pentru Schimbările Climatice și Emisii Reduse de Carbon pentru perioada 2016-30 și un Plan de Acțiuni aferent pentru Schimbările Climatice pentru perioada 2016- 20 în anul 2015. Fiecare dintre aceste documente stabilesc priorități sectoriale de răspuns la schimbările climatice în sectoarele energie, transport, agricultură și dezvoltare rurală, previziuni, biodiversitate, dezvoltare urbană și gospodărirea apelor și deșeurilor. Un nivel superior de pregătire, capacități mai bune de răspuns și investiții specifice și măsuri de dezvoltare pentru reducerea dezastrelor hidro-meteorologice reprezintă elemente critice pentru managementul riscurilor climatice pe termen scurt și pe termen lung. 77. Impactul schimbărilor climatice se face deja resimțit în România, prin inundații mai intense, secete și episoade de căldură extremă în ultimul deceniu. Mai mult, analiza a arătat că numai daunele medii anuale previzionate la infrastructură s-ar putea dubla până în anul 2020, iar până în 2080 ar putea ajunge la o valoare de șase ori mai mare. Seceta din 2007, de exemplu, a fost cea mai accentuată din ultimii 60 de ani și a avut drept consecință o scădere cu 60 % a randamentului recoltelor din cauza capacităților insuficiente de irigații. Aceasta arată importanța infrastructurii administrate și întreținute corespunzător de baraje, inundații și irigații, adaptate la schimbările climatice din România. Există o nevoie acerbă de reducere a impactului dezastrelor climatice în prezent, și pregătirea pentru evenimente climatice mai severe în viitor. Cu toate acestea, informațiile existente privind riscul de dezastre şi de climă în România nu includ scenarii ale schimbărilor climatice în viitor, ceea ce înseamnă că planurile pentru valorificarea terenurilor și dezvoltare și proiectele de investiții nu pot lua în considerare adaptarea acestora pe termen lung. Mai mult decât atât, există o oportunitate nefructificată de generare a unor beneficii din adaptarea și ameliorarea schimbărilor climatice prin luarea de măsuri pentru dezastre, rezistența climatică și eficiență energetică cu ocazia conceperii și implementării tuturor investițiilor noi în România. 78. GBM va colabora cu Guvernul României pentru integrarea aspectelor privind schimbările climatice în prioritățile de sector, de la gospodărirea apelor (cu FPI programat pentru Securitatea Apelor) până la agricultură (posibil FPI pentru Modernizarea Agriculturii), și managementul riscurilor de dezastre (CAT DDO și FPI pentru pregătire în situații de urgență și reducerea riscurilor). Pentru aceasta este nevoie de date și informații solide, care să țină cont de nesiguranța climatică viitoare și totuși să asigure o analiză clară a beneficiilor de cost pe termen scurt și pe termen lung, pentru susținerea procesului decizional orientat pe acțiune. Mai mult, consolidarea instrumentelor financiare, cum ar fi asigurare, finanțare indirectă, plase de siguranță socială scalabile, va promova o mai bună rezistență financiară la nivel de gospodărie și central. De asemenea, GBM poate sprijini România pentru a asigura că investițiile viitoare de fonduri guvernamentale și UE au randament maxim din punct de vedere al co- beneficiilor din rezistența la schimbările climatice și dezastre, de exemplu, prin integrarea aspectelor ce țin de eficiență energetică, rezistență și adaptare în proiectul Esplanada planificat și alte investiții potențiale în infrastructura edilitară. La nivel de municipal, IFC va explora oportunitățile de sprijinire a clădirilor edilitare eficiente energetic, modernizarea rețelei de termoficare, reciclarea deșeurilor și proiecte de iluminat stradal. 29 Traducere din limba engleză C. Implementarea Cadrului de Parteneriat de Țară EF2019-2023 79. Programul Grupului Băncii Mondiale se va concentra cu precădere pe angajamente de cunoștințe, inclusiv SAR, dar și pe consolidarea capacității locale. După cum am arătat în alin. 50, programul SAR extensiv aflat în curs, menit a crește capacitatea sectorului public în domenii-cheie va fi completat cu o serie de noi angajamente planificate (vezi Tabel 5). Alegerea angajamentelor se va face în funcție de stringența restricției la capacitate vizate; cererea clienților și sprijin din partea unui factor credibil; și abilitatea GBM de a adăuga valoare. Vom prioritiza angajamentele de cunoștințe care conduc la propagarea efectelor pozitive dincolo de teritoriul României, cum ar fi Ghidul Digital elaborat în cadrul SAR pentru Strategia de Achiziții Publice, sau instrumentele de monitorizare dezvoltate în cadrul SAR pentru Elaborarea Planurilor de Dezinstituționalizare a Copiilor, care se aplică în numeroase țări de pe mapamond. 80. Finanțarea BIRD va prioritiza investițiile ce au un rol catalizator în modificarea capacității instituționale pentru sectorul public și piețele private. Creditarea BIRD va fi luată în considerare pentru investițiile ce îndeplinesc cel puțin două dintre criteriile de selectare CPT: dezvoltarea capacității instituționale și (i) favorizarea categoriilor sărace și vulnerabile, inclusiv etnia romă; (ii) maximizarea finanțării pentru dezvoltare prin catalizarea investițiilor private sau alte fonduri (inclusiv UE) și/sau (iii) contribuția la bunuri publice la nivel regional și global. Guvernul a solicitat finanțare BIRD pentru investițiile cu grad mare de prioritate la nivel național. Programul de creditare pentru EF2018-19 include: (i) o Opțiune de Tragere Reportată pentru Dezastre IPD (465 milioane USD) pentru dezvoltarea rezistenței în fata schimbarilor climatice și dezastrelor, având în vedere ca ne aflam în una dintre țările Europei cu probabilitatea cea mai mare de producere a cutremurelor și inundațiilor; (ii) FPI pentru Creșterea Managementului Riscurilor de Dezastre (58,6 milioane USD) pentru analiza punctelor vulnerabile din infrastructura de răspuns la dezastre și pentru situații de urgență a României; și (iii) FPI în Capacitate Instituțională și Cunoștințe în legătură cu Proiecte de Construire de Autostradă (35 milioane USD) care ar soluționa decalajul actual de capacitate în elaborarea unor proiecte „bancabile” în sectorul transporturilor. De asemenea, sunt în curs discuții cu privire la eventuale alte operațiuni ce ar putea crește capacitatea României de mobilizare financiară pentru dezvoltare. De exemplu, Proiectul propus pentru Cartierul Justiției și Ansamblul Esplanada ar demonstra capacitatea de colaborare public-privată în domeniul dezvoltării și regenerării urbane. Creditarea actuală a operațiunilor ce se încadrează în obiectivele și filtrele CPT ar depinde de disponibilitatea resurselor BIRD în general, de cererea de la alți clienți și de performanțele portofoliului existent. Tabel 5. Activități existente și planificate (BIRD) Finalizare Stadiu Denumirea activității Tip în EF Înființare Unității de Strategie SAR 2019 activ Asistență pentru MECS în vederea procesului decizional informat activ SAR 2019 cu privire la investițiile în infrastructură Elaborarea Planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor SAR 2019 activ Consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea activ SAR 2019 introducerii bugetării bazate pe rezultate Asistență acordată MECS pentru dezvoltarea capacității în legătură cu implementarea M&E pentru strategiile din domeniul SAR 2019 activ educației Tranzacții SWAP în România SAR 2019 activ 30 Traducere din limba engleză Finalizare Stadiu Denumirea activității Tip în EF Intensificarea parteneriatelor pentru incluziune socială a activ SAA - non-SAR 2019 comunităților rome marginalizate și defavorizate Accentuarea supravegherii piețelor de capital SAA - non-SAR 2019 activ Implicarea în sectorul agricol din România SAA - non-SAR 2019 activ Stimulare pentru criza de soluționare a băncilor neviabile SAA - non-SAR 2019 activ Susținere pentru punerea în aplicare a Strategiei de achiziții activ SAR 2020 publice Dezvoltarea unui sistem unitar de management al resurselor activ SAR 2020 umane Creșterea dezvoltării de capacitate în evaluarea impactului activ SAA - non-SAR 2020 schemelor ajutoarelor de stat Accelerarea GRD și rezistenței climatice în România SAA - non SAR 2020 activ Proiect de modernizare a administrării fiscale FPI 2021 activ Proiect de reformă a sectorului medical FPI 2021 activ Împădurirea terenurilor agricole degradate proto-carbon FS 2021 activ Creșterea asigurării calității în sistemul educației superioare din activ SAR 2021 România Dezvoltare urbană Constanța SAR 2021 activ Sprijin în implementarea POCU 2014-20 SAR 2021 activ Dezvoltare urbană București – Sector 5 SAR 2021 activ Dezvoltare urbană Brașov SAR 2021 activ Susținerea inovației în regiunile din România în curs de dezvoltare SAA - non-SAR 2021 activ Proiect pentru Control Integrat al Poluării cu Nutrienți FPI 2022 activ Proiect privind educația secundară în România FPI 2023 activ Proiect de dezvoltare a serviciilor judiciare FPI 2024 activ Proiect de dezvoltare a capacității instituționale și cunoștințelor în pregătire FPI TBC pentru construcția de autostrăzi Consolidarea managementului riscurilor de dezastru și a în pregătire FPI TBC răspunsului în situații de urgență Creșterea rezistenței la dezastre și climatice în România DPF TBC în pregătire Proiect pentru Dezvoltarea Cartierului Justiției și Ansamblului în pregătire FPI TBC Esplanada Elaborarea unui sistem M&E pentru susținerea politicilor privind în pregătire SAR TBC incluziunea socială și reducerea sărăciei Dezvoltarea capacității guvernului de elaborare și aplicare a unor în pregătire SAR TBC statistici viabile 31 Traducere din limba engleză Gestionarea implementării Programului 81. Există loc pentru îmbunătățiri la nivelul punerii în aplicare și a impactului programului GBM. Analiza de finalizare și învățare (AFI) a oferit îndrumare în ceea ce privește modalitatea cea mai eficientă de consolidare a instituțiilor. În primul rând, stabilirea unui set de obiective modeste: proiectele din trecut ce au vizat reforme complexe și ambițioase nu au luat în calcul în mod adecvat aspecte precum volatilitatea politică și capacitatea redusă. În al doilea rând, mobilizarea tuturor instrumentelor. Au fost obținute succese prin utilizarea unei combinații de instrumente (creditare și asistență) de impact. În al treilea rând, sprijinirea pentru punerea în aplicare a strategiilor în legătură cu schimbări instituționale reale. Ar trebui pus mai mult accent pe sprijinul efectiv în implementare, integrat în operațiuni de investiții, acesta reprezentând o completare eficientă la eforturile actuale de dezvoltare a capacității prin programul SAR. 82. Angajamentul GBM pe cinci ani se va încadra în perioada actuală de programare UE. Banca și IFC se vor concentra pe intervenții mai concrete, în vederea soluționării pe rând a problemelor, cu indicatori clari care să marcheze progresul și mobilizarea sprijinului pentru reformă ulterioară, cu realizarea unei Analize a Evoluției și Lecțiilor Învățate în cel de-al treilea an din implementarea CPT, pentru realizarea unui bilanț și a ajustărilor necesare pe parcurs. Programul GBM va necesita coerență și angajament la toate nivelurile guvernamentale, caracterizate prin flexibilitate de reacție la oportunități tot mai mare de ramificare a relațiilor la nivel subnațional, un aspect deosebit de important din perspectiva reducerii discrepanțelor între regiuni. Un mai mare grad de coerență între numeroasele instrumente, legături mai apropiate cu GBM și coordonarea sistematică cu partenerii de dezvoltare pe un număr mic de obiective vor asigura un impact mai mare al tuturor intervențiilor GBM. 83. CPT EF2019-2023 corespunde propunerilor de valoare ale GBM în România. Acesta include un accent deosebit pe angajamente bazate pe cunoștințe, transmise printr-unul dintre cele mai mari programe SAR ale Băncii. De asemenea, CPT reflectă colaborarea strânsă cu IFC pentru coordonarea activității tranzacționale și de asistență cu aptitudinile Băncii de reformare a politicilor în vederea sprijinirii angajamentului sectorului privat. Prin urmare, se previzionează că programul CPT va dezvolta instrumente financiare inovative în care resurse BIRD modeste pot fi angrenate pentru catalizarea finanțării suplimentare din partea sectoarelor privat și public, inclusiv de la instituțiile UE. În sfârșit, CPT include o mai bună asigurare de bunuri publice la nivel global, prin angajamente ce maximizează beneficiile climatice, de exemplu, prin Proiectul pentru Control Integrat al Poluării cu Nutrienți aflat în curs și FPI propus pentru CAT-DDO și managementul riscurilor de dezastre. 84. GBM va ajusta portofoliul de creditare prin deplasarea înspre proiecte mai concrete și printr-o mai bună valorificare a evaluării complexe a capacității, dar și prin analiza factorilor interesați și de economie politică în etapele de elaborare și evaluare ale proiectului. Mediul operațional existent nu pare să permită implementarea suficientă a proiectelor de reformă instituțională de dimensiuni mari și complexe. Instabilitatea politică modifică prioritățile și subminează perspectivele de reformă pe termen lung. În plus, punctele slabe fundamentale în planificarea realizării proiectului conduc la probleme la plată. Este necesar ca acordurile pentru realizarea proiectelor să fie mai raționalizate, responsabilitatea pentru realizarea acestora revenind unei singure unități, ce deține capacitate dovedită de implementare, pe cât posibil. Implicarea cetățenilor și diferențe de gen 85. Au fost elaborate o foaie de parcurs pentru implicarea cetățenilor (IC) pentru țară împreună cu o foaie de parcurs pentru etnia romă la nivel de țară, pornind de la experiența ultimei SPT și ajustate pentru a veni în întâmpinarea zonelor de interes ce vor apărea în viitor. În plus față de elaborarea unor 32 Traducere din limba engleză platforme efective de exprimare și responsabilitate în furnizarea serviciilor, foaia de parcurs prioritizează platformele inovative cu privire la implicare în legătură cu dezvoltarea sectorului privat (pentru accesarea finanțării pentru IMMM și IC în susținerea capacității locale de promovare a dezvoltării sectorului privat), și o nouă platformă pentru IC în reducerea riscurilor de dezastre și adaptarea la schimbările climatice. Aceste platforme vor oferi modele pentru implicare ce poate fi adaptată în alte situații. Un principiu central al abordării IC constă din soluționarea problemei celor „două Românii” – asigurarea incluziunii tuturor cetățenilor români prin mecanisme adaptate și relevante pentru diferite grupuri. Această abordare a fost prioritizată cu ocazia consultărilor CPT. Mai mult, foaia de parcurs IC cuprinde oportunitățile oferite de Grupul de Dialog și Cooperare pentru Incluziunea Romilor (RSB). 86. GBM își va folosi puterea de convocare atât la nivel național, cât și subnațional, pentru strângerea la un loc a principalilor factori interesați în vederea creșterii gradului de conștientizare și promovarea schimbului de cunoștințe cu privire la aspecte legate de egalitatea dintre femei și bărbați și implicarea cetățenilor. Pentru a asigura că activitățile realizate sub egida GBM în România nu doar că vor fi favorabile în egală măsură femeilor și bărbaților, ci dincolo de acest fapt, își propun să elimine sau să reducă diferențele existente între femei și bărbați, echipa pentru România elaborează în prezent un Plan de acțiune cu privire la diferențele dintre femei și bărbați la nivel de țară (PADFBT). PADFBT prevede măsuri concrete menite a soluționa unele dintre cele mai critice diferențe dintre femei și bărbați identificate prin Evaluarea diferențelor dintre femei și bărbați la nivel de țară (Căsuța 2). De exemplu, în ceea ce privește controlul redus asupra propriei persoane în cazul femeilor (care se reflectă în ratele ridicate de graviditate în rândul adolescentelor, violență pe bază de gen și acceptarea normelor tradiționale de gen), Banca va șansa o strategie de comunicare, în vederea promovării egalității dintre femei și bărbați la scară largă, cu accent predominant pe importanța egalității dintre femei și bărbați, beneficiile acesteia pentru întreaga populație, reducerea sărăciei și creștere economică. Aceasta ar putea implica diseminarea și comunicarea cercetării realizate de Bancă și a elementelor concrete cu privire la normele sociale tradiționale prin comunicare (blog-uri și rețele de socializare). În ceea ce privește accesul limitat al femeilor la oportunități economice, Banca va sprijini accesul femeilor la locuri de muncă prin proiectul POCU. Și în sfârșit, problemele ce țin de diferențele dintre femei și bărbați în rândul etniei rome vor fi soluționate prin integrare sistematică de gen la nivel operațional în România, ținând cont de discrepanțele dintre femei și bărbați specifice etniei rome. În acest sens, Grupul de Dialog și Cooperare pentru Incluziunea Romilor va realiza informări privind diferențele dintre femei și bărbați și problemele rezultate din acestea la nivelul comunităților de romi; va facilita consultările cu factorii interesați în aspecte ce țin de diferențele dintre femei și bărbați la nivelul populației rome; va identifica cele mai bune canale pentru soluționarea acestora; va susține direct eforturile și va susține monitorizarea progresului și evaluarea rezultatelor. Mai mult decât atât, Proiectul pentru îmbunătățirea serviciilor judiciare va favoriza accesul la servicii judiciare pentru categoriile vulnerabile de populație (inclusiv femei, persoane cu dizabilități și etnia romă) printre altele, printr-o mai bună funcționare a instanțelor mai ales în primă instanță, 20 instruirea judecătorilor și procurorilor în legătură cu subiectivisme inconștiente și campanii de creștere a gradului de conștientizare în rândul cetățenilor privind sistemul legislativ și judiciar pe subiecte specifice ce țin de interesele și nevoile acestor categorii. Parteneriate și coordonarea donatorilor 87. GBM va coordona în continuare instituțiile financiare UE și internaționale în legătură cu principalele domenii de reformă și cu implicarea generală la nivel de țară. GBM aduce profunzime tehnică și analitică, cunoștințe și experiență globală, obiectivitate și credibilitate prin parteneri precum CE, BEI, BERD, FMI și alte organizații internaționale. Coordonarea de ansamblu a asistenței tehnice și a operațiunilor de finanțare GBM la programele altor parteneri-cheie s-a dovedit a fi bune practici pentru avansarea și promovarea domeniilor de reformă. GBM va lucra în parteneriat cu CE în calitate de donator 33 Traducere din limba engleză (GBM gestionează fonduri mutuale UE), dar și de consultant în domenii-cheie de reformă, pentru a asigura alinierea la viziunile și prioritățile UE a priorităților strategice de țară și a sprijinului oferit de GBM. GBM va colabora în continuare cu IFI principale, în special BEI și BERD, în contextul memorandumurilor de înțelegere semnate în anul 2016 pentru furnizarea de servicii de asistență plătite de guvern în principal din fonduri UE aferente perioadei 2014-20. Aceasta va permite identificarea sinergiilor și a complementarității, evitând totodată posibile suprapuneri ale sprijinului acordat de IFI în România. Schimburile bilaterale rămân instrumentul tipic de coordonare cu CE și IFIs în domenii de interes comun și conlucrare. IV. MANAGEMENTUL RISCURILOR 88. Riscul general în obținerea rezultatelor CPT a primit ratingul de Semnificativ. Există trei riscuri- cheie potențiale care ar putea afecta obținerea rezultatelor CPT (Tabel 6): incertitudinea politică, vulnerabilitatea macroeconomică și angajamentul insuficient față de un cadru sustenabil de politici pentru reducerea în continuare a sărăciei și creșterea în comun. Aceste riscuri sunt prezentate pe larg mai jos. Flexibilitatea propusă pentru CPT în alegerea instrumentului și nivelului de susținere, precum și API, asigură mijloacele prin care GBM poate ajusta programul, în situația materializării oricărora dintre aceste riscuri. Tabel 6. Riscuri la care sunt expuse obiectivele CPT în România Categorii de risc Rating (H, S, M, L) 1. Politic și de guvernare Ridicat 2. Macroeconomic Semnificativ 3. Strategii și politici de sector Moderat 4. Elaborarea tehnică a proiectului sau programului Semnificativ 5. Capacitate instituțională de implementare și sustenabilitate Semnificativ 6. Fiduciar Semnificativ 7. Mediu și social Moderat 8. Factori interesați Moderat General Semnificativ 89. Riscul politic și de guvernare a primit ratingul Ridicat. Așa cum se arată în altă parte în document, nivelul ridicat al volatilității politice și schimbările dese la nivel de guvernare reprezintă problemele esențiale cu care se confruntă elaborarea și realizarea programului GBM în România. Dacă această volatilitate se manifestă în continuare, atât elaborarea de noi operațiuni, cât și implementarea portofoliului existent vor fi afectate. Dialogul permanent din țară la nivel de politici și tehnic, precum și flexibilitatea implicită a noului CPT combat parțial acest risc. Un aspect încurajator constă din aceea ca noul guvern al Primului Ministru Dăncilă s-a angajat să consolideze stabilitatea și previzibilitatea politicilor publice. Acest program SAR complex aflat în derulare și planificat, având drept scop dezvoltarea de instrumente necesare în procesul decizional bazat pe elemente concrete, este conceput explicit pentru sprijinirea acestei intenții. 90. Riscul macroeconomic a primit ratingul Semnificativ. Deși poziția fiscală actuală a guvernului este ușor de gestionat, politici pro-ciclice au pus o presiune tot mai mare pe buget, acest lucru conducând deja la restricții de alocare în operațiunile BM. Incapacitatea de rambursare a creditelor existente și noi, conform planului, va afecta atingerea rezultatelor de dezvoltare și, împreună cu marja limitată de creditare, ar putea periclita operațiunile viitoare. Echipa Băncii colaborează îndeaproape cu clientul pentru reducerea efectelor asupra portofoliului. De asemenea, este în desfășurare un dialog pe tema 34 Traducere din limba engleză opțiunilor de reforme structurale ce ar trebui puse în aplicare dacă situația fiscală se deteriorează, care ar putea sta la baza creditării viitoare pentru politici de dezvoltare. 91. Riscul de proiect tehnic a primit ratingul Semnificativ. Printre lecțiile principale trase din realizarea Strategiei anterioare de Parteneriat de Țară este aceea că conceptul proiectului a fost adaptat necorespunzător la politicile și mediul instituțional din România, după cum o demonstrează proporția mare de proiecte cu probleme și întârzierile mari la plată din portofoliul actual. Vom gestiona acest risc prin simplificarea conceptului operațiunilor viitoare, cu accent pe un număr mai mic de obiective clar măsurabile, și responsabilități clare de implementare. De asemenea, putem încerca să aplicăm mecanisme de plată în funcție de rezultate, pentru creșterea performanțelor de implementare. 92. Riscul de capacitate instituțională a primit ratingul Semnificativ. După cum s-a subliniat pe larg în CPT și consemnat în detaliu în Diagnosticare Sistematică de Țară, capacitate instituțională reprezintă principala limitare în dezvoltarea României. Obiectivul de ansamblu al acestui CPT constă din soluționarea acestei limitări, iar întregul program GBM este dedicat acestui obiectiv. 93. Riscul fiduciar a primit ratingul Semnificativ. Deși măsurile de management financiar, controale interne și achiziții pentru proiectele BIRD au fost corespunzătoare, Analiza Portofoliului Fiduciar din 2017 a scos la iveală o serie de factori ce împiedică realizarea eficientă și eficace a proiectelor, inclusiv (i) opțiuni limitate de activități preliminare finanțării, cum ar fi achiziția în avans, înainte de intrarea în vigoare a împrumutului; (ii) procese de aprobare internă laborioase chiar și pentru investițiile mici; (iii) utilizarea fondurilor de la bugetul de stat în primul rând pentru proiecte investiționale finanțate din împrumuturi BIRD, ceea ce dă adeseori naștere la un decalaj de finanțare între sumele necesare pentru proiect și fondurile de pre-finanțare disponibile efectiv; și (iv) capacitatea limitată a unor Unități de realizare a proiectelor de a implementa proiecte complexe. Vom gestiona acest risc prin managementul permanent comun al portofoliului, împreună cu clientul, dar și prin asigurarea sprijinului pentru îmbunătățirea capacității generale de achiziții și management financiar la nivelul țării, inclusiv prin programul SAR. 35 Traducere din limba engleză Anexa 1 Matrice de monitorizare a rezultatelor Zonă de interes I: Asigurarea egalității de șanse pentru toți cetățenii Pentru convergența celor „două Românii”, este important să se creeze oportunități pentru cei rămași în urmă. Dezvoltarea capitalului uman pentru procentul inferior de 40% de distribuție a veniturilor (B40) este esențială pentru a acorda tuturor cetățenilor din România o șansă la succes și de a beneficia de creșterea economică a țării. Cu toate că în prezent nivelul șomajului este scăzut și numeroase societăți caută muncitori, numeroase persoane din categoriile B40 sunt descurajate sau incapabile să profite de aceste oportunități și de a-și ameliora nivelul de trai. Obiectiv CPT 1: Îmbunătățirea tranziției către educația terțiară pentru persoanele sărace și vulnerabilee Raționamentul intervenției Depășirea problemei de incluziune la nivelul României depinde în mod esențial de eliminarea decalajului de capital uman. Prin sprijinul acordat prin FPI, SAR și SAA, programul GBM are drept scop dezvoltarea capacității instituționale în vederea realizării unui proces decizional mai eficient în sectorul educației și pentru utilizarea optimă a fondurilor UE, cu accent direct pe creșterea performanțelor școlilor și elevilor cu rezultate slabe la nivelul educației secundare și terțiare. Deși educația reprezintă o piatră de temelie pentru capitalul uman, continuă să existe discrepanțe considerabile între zonele urbane și rurale și la nivelul grupurilor socio-economice. Calitatea educației în România se situează în urma țărilor UE și OCDE, iar rezultatele proaste la învățătură în competențele de bază sunt consecința factorilor educaționali dublați de probleme de echitate. Rezultatele PEIS OCDE arată că aproximativ 40 % dintre elevii cu vârsta de 15 ani din România sunt analfabeți funcționali, spre deosebire de circa 23 % dintre elevii din UE. Elevii din România sunt cu aproximativ un an și jumătate de școlarizare în urma elevilor din țările UE. Majoritatea activităților GBM vizează direct elevii din categoriile sărace și defavorizate din procentul inferior de 40 % (FPI PESR, SAR POCU, SAR pentru proces decizional informat) sau sprijinirea înființării de instituții ce vor aduce beneficii indirecte (SAR M&E). Indicatori pentru Obiectivul CPT Indicatori suplimentari de progres Programul GBM • Procent mediu de absolvire în licee susținute prin PESR • Procent mediu de elevi în licee susținute prin PESR Portofoliu:  Valoare de bază: se va calcula la nivelul anului care beneficiază de activități de remediere, • FPI pentru Educația secundară în 2017 îndrumare sau consiliere România (PESR)  Țintă: 93% în 2023  Valoare de bază: 0 • SAR pentru Dezvoltarea capacității MEN • Rata medie de promovare a bacalaureatului în licee  Țintă: 40% până la 30 iunie 2020 de monitorizare și evaluare (M&E) a susținute prin PESR. • MEN monitorizează și evaluează efectiv aplicarea punerii în aplicare a strategiilor  Valoare de bază: se va calcula la nivelul anului strategiilor educaționale educaționale (condiții ex-ante) și pentru 2017  Valoare de bază: nu se află în vigoare un dezvoltarea politicilor educaționale  Țintă: 59% în 2023 sistem M&E (2018) • SAR de asistență pentru creșterea • Rata medie de menținere în primul an al educației  Țintă: funcționarea unui sistem M&E asigurării calității în sistemul de terțiare în facultățile susținute prin PESR • Metodologia de evaluare externă a instituțiilor de învățământ superior din România  Valoare de bază: se va calcula la nivelul anului învățământ superior a fost actualizată. 2017 • SAR de asistență pentru MEN în vederea  Valoare de bază: nu (2017) adoptării de decizii informate cu privire  Țintă: 84,5%  Țintă: da (2020) la investițiile în Infrastructură 36 Traducere din limba engleză • Strategia pentru modernizarea infrastructurii • SAR de susținere a punerii în practică a educaționale a fost adoptată programului operațional capital uman în  Valoare de bază: nu (2017) România (POCU) 2014-20  Țintă: da (2019) • Dezvoltarea capacității Organismului de Intermediere pentru Programul Operațional Capital Uman în vederea gestionării de programe pe teme de educație și aptitudini.  Valoare de bază: nu (2017)  Țintă: da (2020) Obiectiv CPT 2: Îmbunătățirea accesului la servicii medicale moderne Raționamentul intervenției Majoritatea deceselor timpurii se produc în România din cauza afecțiunilor cronice, care ar putea fi prevenite sau încetinite prin servicii medicale moderne. Decesele timpurii din cauza bolilor ce ar putea fi prevenite sunt concentrate la categoriile B40 și le răpesc anii cu productivitate de vârf, dar și posibilitatea de a realiza investiții în capitalul uman. Banca poate ajuta România să își îmbunătățească calitatea serviciilor medicale prin acordarea de sprijin pentru echipamente moderne și procese de reglementare care dezvoltă calitatea unităților medicale. Tratamente de calitate superioară pentru pacienții cu boli comune, precum afecțiuni cardiace și cancer vor fi susținute prin modernizarea echipamentelor și prin creșterea accesului la servicii în ambulatoriu, ținând cont de faptul că managementul optim al afecțiunilor cronice începe în afara spitalului. Banca poate sprijini România în trecerea către un sistem medical mai echilibrat și integrat, care va crește calitatea serviciilor medicale furnizate tuturor grupurilor sociale. IFC se va implica în continuare în acest sector, în scopul susținerii proiectelor investiționale ce îmbunătățesc accesul la servicii medicale de calitate și accesibile și poate ajuta în facilitarea participării crescute a sectorului privat la acest sector, prin facilitarea PPP, după caz. Indicatori pentru Obiectivul CPT Indicatori suplimentari de progres Programul GBM • Extinderea accesului la radioterapie sigură și modernă • Număr de unități publice de radioterapie dotate cu Portofoliu: pentru pacienții cu cancer acceleratoare liniare: • Proiectul de Reformă în Sectorul  Valoare de bază: 12%  Valoare de bază: 0 Medical  Țintă: 80% până în anul 2020  Țintă: 10 • Creșterea procentului de spitale publice acreditate de • Număr de spitale publice cu secții de urgență dotate • SAA Autoritatea Națională de Management al Calității în cu echipamente majore de urgență (ex.: monitor, • 547091 MedLife (IFC) Sănătate (ANMCS) ventilator și defibrilator) prin proiect: În pregătire  Valoare de bază: 1 accelerator liniar la 1 mil  Valoare de bază: 0 • PPP IFC potențiale locuitori  Țintă: 78  Țintă: 2,2. acceleratoare liniare la 1 mil locuitori • Număr de unități operaționale susținute prin proiect: • IFC: Numărul pacienților care accesează servicii  Valoare de bază: 0 medicale private de calitate  Țintă: 4 37 Traducere din limba engleză  Valoare de bază (2016): 2,37 milioane  Țintă (2020) 2,5 milioane Obiectiv CPT 3: Creşterea accesului la locuri de muncă pentru persoanele sărace şi vulnerabile Raționamentul intervenției Evoluția României din perspectiva prosperității împărtășite este limitată prin persistența inegalității de șanse, cu valențe geografice (urban vs. rural, pol de creștere vs. regiuni slab dezvoltate, est vs. vest) și sociale puternic conturate, care afectează în special femeile, tinerii și etnia romă. România are cea mai scăzută participare a forței de muncă din UE (66 %), care rezultă din participarea slabă a femeilor și a persoanelor mai puțin educate la piața muncii. Creșterea participării prin măsuri de activare mai bune reprezintă cheia creșterii accesului la locuri de muncă productive și înregistrarea unor rezultate de prosperitate împărtășită. Printr-un SAR continuu ce vizează dezvoltarea capacității autorității de management aferente Programului Operațional Capital Uman (POCU) și alte SAA, programul GBM se va concentra pe susținerea utilizării mai bune a fondurilor UE în vederea eliminării decalajului dintre locurile de muncă disponibile și persoanele care sunt – sau ar putea fi – disponibile să lucreze. Pe lângă creșterea capacității instituționale a autorității de management POCU de gestionare și monitorizare a acestor programe, vor fi făcute demersuri pentru acumularea de cunoștințe în legătură cu elaborarea de politici eficiente de creștere a șanselor de angajare. Indicatori pentru Obiectivul CPT Indicatori suplimentari de progres Programul GBM • Număr de beneficiari POCU ce participă la măsurile de • Proporție de fonduri POCU prin contract Portofoliu: activare.  Valoare de bază (2018): 22,25% • SAR pentru susținerea punerii în aplicare  Valoare de bază: 0  Țintă (2023): 100% a Programului Operațional Capital Uman  Țintă: (2023): 866.223 din România (POCU) 2014-20 (investiții dintre care femei: 433.113; în creștere ce favorizează incluziunea în dintre care mediul rural: 117.000; România) dintre care etnie romă: 67.944 • SAA pentru angrenarea competențelor de competitivitate în Europa Zonă de interes II: Catalizarea creșterii și competitivității sectorului privat În vederea susținerii creșterii și reducerii sărăciei, România trebuie să depășească obstacolele ce împiedică investițiile private. Societățile menționează, cu o majoritate copleșitoare, lipsa infrastructurii de transport drept un motiv major de întârziere sau renunțare la investiții suplimentare. Bunurile abandonate și lipsa prioritizării la nivel subnațional împiedică autoritățile municipale în atragerea de capital privat, iar IMMM – de departe cel mai mare grup din sectorul privat – se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor financiare. Obiectiv CPT 4: Consolidarea capacității de dezvoltare a infrastructurii de transport Raționamentul intervenției Absența unei infrastructuri esențiale de transport se numără printre elementele cel mai des menționate cu privire la barierele ce stau în calea investițiilor și a dezvoltării sectorului privat, constituind un motiv major al decalajelor regionale persistente din România. Alimentate de fondurile 38 Traducere din limba engleză UE, investițiile publice în domeniul transporturilor au fost substanțial mai mari decât media UE, dar în ciuda acestui fapt calitatea drumurilor din România este în continuare slabă, plasând România la coada clasamentului UE pentru majoritatea indicatorilor de infrastructură, inclusiv volumul de autostrăzi moderne. Acoperirea asigurată de rețeaua principală este în continuare insuficientă, în absența unui coridor care să realizeze legătura dintre regiunile din cadrul țării, mult mai mică decât în restul teritoriului UE. Lipsa capacității sectorului public de elaborare a proiectelor a făcut ca România să nu aibă în continuare un traseu credibil pentru investiții în autostrăzi. Master Planul General de Transport (MPGT) vizează investiții în valoare de 27 miliarde EUR până în anul 2030, sau peste 2 miliarde EUR pe an, un obiectiv extrem de ambițios, prin prisma limitărilor capacității instituționale. GBM va sprijini Guvernul României în implementarea acestui program ambițios prin FPI care va dezvolta capacitatea țării de a elabora și realiza investiții în infrastructură de calitate, și prin dezvoltarea unei strategii financiare pentru acest sector. Este important de menționat faptul că proiectul va reprezenta vehiculul de dezvoltare a modelului funcțional pentru construcția de autostrăzi și mobilizarea finanțării pentru infrastructură, deblocând numeroase investiții viitoare în acest sector. Banca va colabora îndeaproape cu IFC și cu principalii parteneri de dezvoltare, cum ar fi IC, BEI și BERD, în vederea elaborării unei propuneri viabile de finanțare în etapa de construcție, precum și o strategie mai complexă de finanțare a sectorului. IFC va evalua oportunitățile de implicare în sectorul transporturilor prin eventuale investiții și prin facilitarea PPP și susținerea privatizării. Indicatori pentru Obiectivul CPT Indicatori suplimentari de progres Programul GBM • Autostrada Ploiești-Brașov este pregătită pentru În pregătire licitarea lucrărilor de construcții • FPI AT pentru Capacitate instituțională și  Valoare de bază: Nu cunoștințe pentru construirea  Țintă: Finalizare până la sfârșitul proiectului autostrăzii • Strategie de venituri și finanțare a drumurilor • Posibile investiții IFC, PPP și susținerea naționale adoptată de guvern privatizării  Valoare de bază: Nu  Țintă: Finalizare până la sfârșitul proiectului Obiectiv CPT 5: Creşterea capacității subnaționale de a atragere investiții private Raționamentul intervenției Administrațiile locale pot juca un rol esențial în a pune bazele pentru creșterea sectorului privat. Pe lângă asigurarea disponibilității infrastructurii publice critice, cum ar fi drumuri, conducte de apă și canalizare, alimentare cu gaze naturale și energie electrică, administrațiile locale trebuie să identifice și să asigure acces la obiectivele de investiții și să formuleze reglementări de amenajare teritorială locale pentru eliminarea obstacolelor în creșterea sectorului privat. Deși au disponibilitate, administrațiile locale din România nu dispun de multe ori de capacitatea de valorificare a potențialului de investiții private. Un program de SAR asigurare de Bancă, achitat direct de autoritățile municipale, le oferă asistență în amenajarea teritoriului, strategii de dezvoltare urbană și managementul activelor—toate acestea în vederea realizării de investiții cheie pentru încurajarea și maximizarea investițiilor în sectorul privat. Această asistență va fi completată de IFC pe măsură ce aceasta continuă să exploreze posibilitățile de implicare în 39 Traducere din limba engleză anumite orașe, prin finanțare municipală și facilitarea PPP, în conformitate cu legea aplicabilă, pentru modernizarea infrastructurii, inclusiv a sistemelor de transport urban, alimentare cu apă și canalizare, gospodărirea deșeurilor solide și termoficare. Mai mult decât atât, IFC va explora posibilitățile de susținere a proiectelor de clădiri edilitare eficiente din punct de vedere energetic, modernizare a sistemului de termoficare, reciclarea deșeurilor și iluminat stradal. Pe lângă accentul pus pe posibile PPP în teritoriul municipiilor, IFC va încerca să intervină prin investițiile și consultanță concrete pentru a sprijini creșterea eficienței și profitabilității anumitor societăți deținute de autoritățile locale și de stat. În plus, GBM se va ocupa de analizarea limitărilor ce împiedică accesul la finanțare, în special pentru IMMM. Intermedierea financiară extinsă este foarte necesară pentru susținerea accesului la creditare a persoanelor fizice și întreprinderilor mici ce alcătuiesc segmentul cel mai critic al economiei. Având în vedere faptul că societățile din România sunt finanțate predominant din rezultat reportat și/sau vânzarea de active, împrumuturile bancare rămân una dintre cele mai puțin folosite surse financiare (numai 17 % dintre întreprinderi apelează la acestea). Mai mult, accesul la finanțare este foarte eterogen la nivel regional, în special pentru firmele mai mici, accesul acestora fiind considerabil mai mic decât accesul societăților mari. Facilitățile de credit IFC se vor concentra pe creșterea creditării în favoarea IMMM, în special în afara Bucureștiului. Indicatori pentru Obiectivul CPT Indicatori suplimentari de progres Programul GBM • Creșterea veniturilor firmelor la nivel local • Creșterea capacității locale de prioritizare a Portofoliu:  Valoare de bază (2016) investițiilor publice • Constanța SAR Constanța: 502 milioane EUR  Valoare de bază (2018) • Brașov SAR Brașov: 598 milioane EUR Constanța: Nu există o listă a proiectelor • Sector 5 SAR Sector 5: 598 milioane EUR prioritare În pregătire  Țintă (2016) Brașov: Nu există o listă a proiectelor • FPI pentru Cartierul Justiției și Constanța: 658 milioane EUR prioritare Esplanada Brașov: 784 milioane EUR Sector 5: Nu există o listă a proiectelor • Posibile IFC PPP la nivel municipal, Sector 5: 687 milioane EUR prioritare • Investiții private atrase de anumite autorități municipale  Țintă (2020) investiții vizate și servicii de  Valoare de bază (2018) Constanța : Lista de proiecte prioritare cu o consultanță Constanța: 0 valoare totală de aproximativ 347 milioane • Fond de Sprijin pentru susținerea Brașov: 0 EUR inovației în Regiunile aflate în curs de Sector 5: 0 Brașov: Lista de proiecte prioritare cu o dezvoltare din România  Țintă (2020) valoare totală de aproximativ 351 milioane Constanța: a fost atrasă cel puțin o investiție în EUR valoare de cel puțin 5 milioane EUR Sector 5: Lista de proiecte prioritare cu o Brașov: a fost atrasă cel puțin o investiție în valoare totală de aproximativ 277 milioane valoare de cel puțin 5 milioane EUR EUR Sector 5: a fost atrasă cel puțin o investiție în • Creșterea capacității locale de realizare a valoare de cel puțin 5 milioane EUR amenajării teritoriului • Investiții private în obiective urbane insuficient  Valoare de bază (2018) valorificate 40 Traducere din limba engleză  Valoare de bază (2018) București – ansamblul Esplanada: Nu există București – ansamblul Esplanada: 0 un plan urbanistic zonal Constanța: 0 Constanța: Nu există un plan de urbanism Brașov: 0 actualizat Sector 5: 0 Brașov: Nu există un plan de urbanism  Țintă (2020) actualizat București – ansamblul Esplanada: cel puțin o Sector 5: Nu există un plan de urbanism investiție privată atrasă în ansamblul Esplanada actualizat Constanța: cel puțin o investiție privată atrasă  Țintă (2020) într-un obiectiv urban valorificat insuficient București – ansamblul Esplanada: Plan Brașov: cel puțin o investiție privată atrasă într-un Urbanistic Zonal Plan în vigoare pentru obiectiv urban valorificat insuficient ansamblul Esplanada Sector 5: cel puțin o investiție privată atrasă într- Constanța: Plan de urbanism actualizat un obiectiv urban valorificat insuficient aflat în vigoare, elaborat în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu și care să atragă investiții în sectorul privat Brașov: Plan de urbanism actualizat aflat în vigoare, elaborat în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu și care să atragă investiții în sectorul privat Sector 5: Plan de urbanism actualizat aflat în vigoare, elaborat în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu și care să atragă investiții în sectorul privat • Creșterea capacității locale de gestionare a obiectivelor insuficient valorificate  Valoare de bază (2018) București – ansamblul Esplanada: Nu există o strategie de dezvoltare pentru ansamblul Esplanada Constanța: Nu există o strategie de administrare a obiectivelor insuficient valorificate Brașov: Nu există o strategie de administrare a obiectivelor insuficient valorificate 41 Traducere din limba engleză Sector 5: Nu există o strategie de administrare a obiectivelor insuficient valorificate  Țintă (2020) București – ansamblul Esplanada: Strategie de dezvoltare a ansamblului Esplanada Constanța: Strategie aflată în vigoare pentru administrarea obiectivelor insuficient valorificate Brașov: Strategie aflată în vigoare pentru administrarea obiectivelor insuficient valorificate Sector 5: Strategie aflată în vigoare pentru administrarea obiectivelor insuficient valorificate Obiectiv CPT 6: Accelerarea dezvoltării pieței de capital și a accesului la finanțare Raționamentul intervenției Pentru combaterea unor deficiențe predominante în sectorul financiar, BM va sprijini în continuare sectorul financiar prin susținerea dezvoltării piețelor de capital prin asistență tehnică, finanțată prin SSRS și intervenții IFC. Asistența tehnică va fi furnizată în vedere elaborării cadrului de reglementare și de supraveghere de către autoritatea de reglementare a piețelor de capital, precum și dezvoltarea capacității autorității de supraveghere, contribuind la diversificarea opțiunilor de finanțare și creșterea accesului la capital pe termen lung. De asemenea, GBM va contribui la stabilitatea sectorului financiar prin susținerea testelor privind pregătirea operațională a autorităților de a răspunde nevoilor băncilor aflate în dificultate și de consolidare a accesului la finanțare prin asistarea autorităților în elaborarea unei strategii de creștere a incluziunii financiare. IFC va susține în continuare dezvoltarea piețelor de capital pentru diversificarea opțiunilor de finanțare și creșterea accesului la capital pe termen lung, implicarea în analizarea obiectivelor băncilor aflate în dificultate pentru a asigura sănătatea sectorului financiar și sprijinirea creditării către IMMM prin bănci și instituții financiare nebancare, care să permită oportunități suplimentare de antreprenoriat și ocupare a forței de muncă, în special în zonele rurale și în rândul femeilor. IFC va evalua în continuare susținerea proiectelor prin care sunt create locuri de muncă, creșterea investițiilor în regiuni insuficient deservite, și contribuie la creșterea și competitivitatea societăților agroalimentare locale, precum și pentru dezvoltarea infrastructurii, cum ar fi servicii de retail și business, transport și logistică. Mai mult decât atât, IFC va explora oportunitățile din România pentru susținerea finanțării locuințelor prin încurajarea extinderii finanțării pe termen lung, destul de limitată pe piață, dar și prin promovarea creditelor ipotecare rezidențiale către debitorii finali. Indicatori pentru Obiectivul CPT Indicatori suplimentari de progres Programul GBM • Dezvoltarea cadrului de reglementare și supraveghere a Portofoliu (IFC): piețelor de capital • 518265 Transilvania Bank 42 Traducere din limba engleză  Valoare de bază (2017): Nu există reglementări • 676905 Garanti Bank Ro pentru fonduri alternative de investiții • 689286 Agricover Credit  Țintă (2018): Există reglementări pentru fonduri • 778891 GarantiLeasingRO alternative de investiții • 764462 UniCredit România  Valoare de bază (2017): Supraveghere de • 807070 UC Leasing ROM conformitate pentru intermediarii de pe piață • 599367 EAC IMM Bnkg (consultanță  Țintă (2018): Metodologie, manual și creșterea Alpha Bank pentru IMM) capacității pentru supravegherea în funcție de riscuri a intermediarilor de pe piață • AT pentru ASF în vederea asigurării  Valoare de bază (2018): Lipsuri în punerea în reglementării piețelor de capital practică a dezvăluirii de informații financiare în aliniată cu cele mai bune practici UE; legătură cu emitenții și creșterea supravegherii pentru  Țintă (2019): O mai bună aplicabilitate a dezvăluirii piețele de capital de informații financiare, aliniate la cele mai bune În pregătire: practici UE • AT pentru consolidarea capacității • Creșterea capacității de soluționare bancară autorităților de supraveghere și  Valoare de bază (2018): Cadru neverificat de soluționare bancară de a răspunde soluționare bancară băncilor aflate în dificultate.  Țintă (2019): Exercițiu de simulare a unei situații de • AT în legătură cu incluziunea și cultura criză și mecanism consolidat pentru situații de criză financiară, cu accent pe • Număr de împrumuturi IMMM [i] sprijinite prin regiunile/segmentele insuficient operațiuni IFC (#); deservite  Valoare de bază (2016): 78.000 împrumuturi în • AT pentru ASF de creștere a analizei valoare de 4,42 miliarde USD; informațiilor financiare comunicate  Țintă (2021:) 100.000 împrumuturi în valoare de de companiile listate public, în 6,26 miliarde USD. conformitate cu noile norme UE • Numărul și volumul (USD) portofoliului de finanțare (Directiva privind transparența) și imobiliară restant IFRS.  Valoare de bază (2015): 23.000 împrumuturi în • Posibile investiții noi IFC în domeniile valoare de 1 miliard USD; agro-alimentar, servicii, producție, IT  Țintă (2020): 27.500 împrumuturi în valoare de 1,2 miliarde USD • IFC: împrumuturi IMM finanțare pentru agricultură:  Valoare de bază (2016): 3.000 împrumuturi în valoare de 158 milioane USD; 43 Traducere din limba engleză  Țintă (2021): 4.000 împrumuturi în valoare de 250 milioane USD Zonă de interes III: Creșterea Rezilienței la Şocuri Un șoc prin fenomenele naturale sau de natură economică poate anula mai mulți ani de creștere și de reducerea sărăciei. România se confruntă cu un risc seismic ridicat și cu o expunere mare și în continuă creștere la schimbările climatice. Volatilitatea mediului de politici reprezintă o provocare majoră pentru evoluția susținută și ar putea submina capacitatea țării de a face față șocurilor. Obiectiv CPT 7: Îmbunătățirea gradului de pregătire față de dezastrele naturale și schimbările climatice Raționamentul intervenției România are un nivel mare de expunere la inundații și cutremure, evenimentele din trecut conducând la daune directe în valoare de mai multe miliarde, iar daunele medii anuale la infrastructură se previzionează că se vor dubla până în anul 2020. Reformele instituționale și investițiile recente au avut drept rezultat o capacitate mai bună de răspuns în situații de urgență, însă impactul potențial al dezastrelor asupra infrastructurii și a categoriilor cele mai vulnerabile ale populației sunt în continuare extrem de însemnate. Mai mult, gravitatea, intensitatea și frecvența furtunilor, inundațiilor, secetelor, incendiile de vegetație și fenomene de temperaturi extreme se produc tot mai des pe măsura încălzirii globale. Din fericire, o calamitate nu este consecința inevitabilă a unui pericol natural și pot fi luate măsuri pentru protejarea categoriilor vulnerabile de populație, prin consolidarea clădirilor și a infrastructurii și reducerea șocului financiar asupra bugetelor gospodăriilor și suverane. În vederea realizării acestui obiectiv, aproape toate instituțiile de la nivel național și sub-național trebuie să își asume responsabilități pentru reducerea sistematică a riscurilor de dezastru, bugete și politici dedicate de management al riscurilor și pregătire, și stabilirea mecanismelor de coordonare cu alte instituții. Din nefericire, România nu are un program național de reducere sistematică a riscurilor de dezastru în clădirile publice și infrastructură; mai mult, din moment ce informațiile disponibile privind riscurile de dezastre și climatice nu includ scenarii referitoare la schimbările climatice viitoare, adaptarea pe termen lung nu poate fi integrată în planurile de utilizare și amenajare teritorială și proiectarea investițiilor. Prin CAT-DDO și FPI propus pentru pregătire în situații de urgență și reducerea riscurilor, Grupul Băncii Mondiale va sprijini Guvernul României în reducerea sistematică a riscurilor de dezastre existente, evitarea apariției de noi riscuri și creșterea rezistenței financiare prin reforma politicilor și prioritizarea investițiilor pentru reducerea riscurilor. Ținând cont de lecțiile învățate în legătură cu riscurile de derulare lentă a proiectelor, prima FPI se va concentra pe reabilitarea infrastructurilor critice necesare în răspunsul de urgență de la nivelul Ministerului Internelor, cu mențiunea că pot fi adăugate investiții suplimentare odată ce realizarea proiectului inițial este derulată cu succes. Programul de acțiuni prin CAT- DDO și FPI va oferi de asemenea o platformă, o analiză sistemică și solidă care va susține investițiile potențiale în reducerea riscurilor de către alți parteneri cheie, cum ar fi UE și IFI. De asemenea, există o posibilitate de generare a adaptării semnificative la schimbările climatice și ameliorarea beneficiilor în funcție de măsuri de rezistență la dezastre și climatică și măsuri de eficiență energetică în timpul etapelor de proiectare și realizare a tuturor investițiilor noi din România. GBM va colabora cu Guvernul României pentru a integra aspecte legate de schimbările climatice în prioritățile de sector, de la gospodărirea apelor (cu un FPI planificat pentru securitatea apelor) până la agricultură (eventuale FPI pentru modernizarea agriculturii) și până la managementul riscurilor de dezastre (CAT DDO și FPI pentru pregătire în situații de urgență și reducerea riscurilor). GBM poate de asemenea 44 Traducere din limba engleză sprijini România pentru a asigura că investițiile viitoare de fonduri guvernamentale și UE au randament maxim din punct de vedere al co- beneficiilor din rezistența la schimbările climatice și dezastre, de exemplu, prin integrarea aspectelor ce țin de eficiență energetică, rezistență și adaptare în proiectul Esplanada planificat și alte investiții potențiale în infrastructura edilitară. Indicatori pentru Obiectivul CPT Indicatori suplimentari de progres Programul GBM • Răspunsurile critice pentru situații de dezastre și urgență Campaniile guvernamentale de creștere a Portofoliu: pentru clădiri, personal și echipamente sunt pe deplin conștientizării sunt finalizate cu succes • accelerarea GRD și a rezistenței funcționale în situații de dezastre.  Valoare de bază: 0 climatice FS  Valoare de bază: 0 • Strategiile și opțiunile de reducere a  Țintă: 3 campanii finalizate  Țintă: 35 de clădiri (până în anul 2022) riscurilor pentru sectorul rezidențial Este emis un Regulament Național pentru • Populația deservită de clădiri cu răspuns de rezistență în FS pentru țările EAC Construcții privind riscurile seismice la clădirile energetică. existente  Valoare de bază: 0 Toate autorizațiile nou emise țin cont de noile În pregătire:  Țintă: 4 milioane (până în anul 2022) reglementări ce se încadrează în Regulamentul de • FPI pentru proiect de management al • Informații cu privire la riscurile de dezastre și climatice construcții riscurilor de dezastre sunt disponibile la nivel național și sub-național pentru a evita apariția unor noi riscuri și reducerea riscurilor Strategia bugetară fiscală se bazează pe riscurile • CAT DDO pentru program de existente. de dezastre dezvoltare a rezistenței la dezastre și  Valoare de bază: 0 schimbări climatice • Analiză nouă a informațiilor privind  Țintă: 3 rapoarte noi finalizate • FPI pentru reducerea riscurilor cu dezastrele și riscurile • Există programe naționale și reformele de politici își  Valoare de bază: 0 privire la secțiile de ambulanță și de propun să reducă riscurile de dezastre și să dezvolte  Țintă: 3 analize noi poliție rezistența fizică, socială și financiară • investițiile municipale (Esplanada  Valoare de bază: 0 etc.) Țintă: 5 • SAR gospodărirea apelor • Reabilitarea clădirilor din punct de vedere siguranței • SAR pentru Directiva UE privind seismice include creșteri din perspectiva eficienței inundațiile (să asigure incluziunea energetice (și vice versa) schimbărilor climatice și un program  Valoare de bază: 0 de investiții prioritizate și cu stabilirea  Țintă: 35 de clădiri costurilor având drept scop • Integrarea măsurilor privind rezistența la dezastre și reducerea riscurilor) climatice și de reducere a acestora în toate proiectele BM • SAA/SAR pentru plase de siguranță și creșterea acestor măsuri în investițiile guvernamentale și UE. sociale scalabile  Valoare de bază: 0  Țintă: Toate proiectele Băncii cuprind prevederi privind dezastrele și schimbările climatice. 45 Traducere din limba engleză Anexa 2. Indicatori selectați cu privire la performanțele și gestionarea portofoliilor bancare La data de 24 aprilie 2018 EF15 EF 16 EF 17 EF 18 Indicator Evaluarea Portofoliului Număr de proiecte aflate în curs de desfășurare ᵃ 7,0 6,0 7,0 5,0 Perioada medie de realizare (ani) ᵇ 4,8 6,6 3,8 4,8 Procent de proiecte problematice în funcție de număr ᵃ˒ ͨ 71,4 33,3 42,9 60,0 Procent de proiecte problematice în funcție de valoareᵃ˒ ͨ 51,1 64,0 51,5 63,9 Procent de proiecte expuse riscurilor în funcție de număr ᵃ˒ ͩ 71,4 33,3 42,9 80,0 Procent de proiecte expuse riscurilor în funcție de valoare ᵃ˒ ͩ 51,1 64,0 51,5 71,7 Procent de rambursare (%) ͤ 3,4 2,7 3,9 16,6 Managementul Portofoliului CPPR în decursul anului (da/nu) Resurse de supraveghere (valoare totală USD) Supraveghere medie (USD/proiect) Element din memorandum Începând din EF80 Ultimii cinci EF Evaluarea proiectului de OED în funcție de număr 89 4 Evaluarea proiectului de OED în funcție de valoare (milioane USD) 9.473,4 1.533,3 % de proiecte OED care au primit rating U sau HU în funcție de număr 20,2 25,0 % de proiecte OED care au primit rating U sau HU în funcție de valoare 16,4 1,6 a. După cum se arată în Raportul anual privind performanțele portofoliului (cu excepția EF actual). b. Durata medie a proiectelor în portofoliul Băncii pentru țara respectivă. c. Procent de proiecte care au primit ratingul U sau HU pentru obiectivele de dezvoltare (OD) și/sau evoluția în implementare (EI). d. După cum a fost definit în Programul investițiilor în portofoliu. e. Procent de rambursare în timpul anului din restul nerambursat al portofoliului Băncii la începutul anului: numai proiecte de investiții. * Toți indicatorii se referă la proiecte active în Portofoliu, cu excepția procentului de rambursare, care include toate proiectele active, dar și proiectele care au fost încheiate în timpul exercițiului financiar. 46 Traducere din limba engleză Anexa 3. Portofoliu de operațiuni (BIRD/AID și granturi) La data de 31 martie 2018 Proiecte încheiate 101 BIRD/AID* Sumă totală rambursată (proiecte active) 109,72 dintre care rambursate (1) 32,84 Sumă totală rambursată (proiecte încheiate) 7.039,28 dintre care rambursate 3.915,90 Sumă totală rambursată (proiecte active + proiecte încheiate) 7.149,00 dintre care rambursate 3.948,74 Sumă totală nerambursată (proiecte active) 734,54 Sumă totală nerambursată (proiecte încheiate) 92,35 Sumă totală nerambursată (proiecte active + proiecte încheiate) 826,895 Diferență dintre Proiecte active valoarea previzionată Ultimul PSR și cea efectivă Rating de supraveghere Valoare originală în milioane USD Rambursări ͣ ̷ Codul Obiective de Evoluție de Exercițiu Denumirea proiectului BIRD AID Granturi Cancel. Nerambursate Inițial Din rev. proiectului dezvoltare implementare financiar P145174 Reforma sectorului medical MU MS 2014 338,8 0,0 0,0 310,8 184,1 74.2 PROIECT PENTRU CONTROL INTEGRAT AL P093775 POLUĂRII CU NUTRIENȚI MS MU 2008 120,5 0,0 2,3 51,6 6,9 10.5 Proiect de îmbunătățire a serviciilor P160751 judiciare MS MS 2017 67,0 0,0 0,0 67,0 2,5 0.0 P130202 PMAF U U 2013 91,8 0,0 0,0 69,2 61,1 17.6 Proiect privind educația secundară din P148585 România S MS 2015 243,1 0,0 0,0 236,0 47,9 26.0 Rezultate totale 861,2 0, 0 2, 3 734,5 302,6 128,3 *Data de rambursare este actualizată la finalul primei săptămâni din lună. a. Rambursările planificate pentru data respectivă minus rambursările efective efectuate până la acea dată, conform estimărilor. 47 Traducere din limba engleză Anexa 4. Declarație privind Portofoliul IFC deținut și rambursat La data de 31 martie 2018 (În milioane USD) Implicare Valoare rămasă de rambursat **Cvasi- **Cvasi- Capital capital Capital capital Aprobare EF Societate Împrumutpropriu propriu *GT/RM Participant Împrumut propriu propriu *GT/RM Participant EF17 AGRICOVER CREDIT 18,53 0,00 0,00 0,00 0,00 18,53 0,00 0,00 0,00 0,00 EF17 ALPHA BANK ROM 60,82 0,00 0,00 0,00 0,00 60,82 0,00 0,00 0,00 0,00 EF17 BANCA ROMÂNEASCĂ 0,00 0,00 0,00 2,30 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 EF16 DARP SPV ROMÂNIA 0,00 0,00 45,64 0,00 0,00 0,00 0,00 45,64 0,00 0,00 EF16 DARP SPV URSA 0,00 0,00 18,61 0,00 0,00 0,00 0,00 18,36 0,00 0,00 EF14 GARANTI BANK RO 18,49 0,00 0,00 0,00 0,00 18,49 0,00 0,00 0,00 0,00 EF18 GARANTI BANK RO 30,82 0,00 0,00 0,00 0,00 30,82 0,00 0,00 0,00 0,00 EF15 GARANTILEASINGRO 4,93 0,00 0,00 0,00 0,00 4,93 0,00 0,00 0,00 0,00 EF17 GARANTILEASINGRO 6,78 0,00 0,00 0,00 0,00 6,78 0,00 0,00 0,00 0,00 EF18 GARANTILEASINGRO 8,63 0,00 0,00 0,00 0,00 8,63 0,00 0,00 0,00 0,00 EF18 GREI LTD 61,15 0,00 0,00 0,00 0,00 61,15 0,00 0,00 0,00 0,00 EF12 LIDL ROMÂNIA 31,70 0,00 0,00 0,00 0,00 31,70 0,00 0,00 0,00 0,00 EF07 MEDLIFE SA 0,00 1,24 0,00 0,00 0,00 0,00 1,24 0,00 0,00 0,00 EF10 MEDLIFE SA 3,23 0,00 0,00 0,00 0,00 3,23 0,00 0,00 0,00 0,00 EF17 MEDLIFE SA 11,30 0,00 0,00 0,00 0,00 11,30 0,00 0,00 0,00 0,00 EF17 NEPC 61,05 0,00 0,00 0,00 0,00 61,05 0,00 0,00 0,00 0,00 EF14 RAIFFEISEN ROM 0,00 0,00 23,83 0,00 0,00 0,00 0,00 23,83 0,00 0,00 EF15 SMITHFIELD ROMAN 57,11 0,00 0,00 0,00 0,00 27,11 0,00 0,00 0,00 0,00 EF14 TEAMNET 0,00 4,30 8,32 0,00 0,00 0,00 4,30 8,32 0,00 0,00 EF16 TEAMNET 0,00 6,42 0,00 0,00 0,00 0,00 6,25 0,00 0,00 0,00 EF14 TIMISOARA MUNI 22,98 0,00 0,00 0,00 0,00 22,98 0,00 0,00 0,00 0,00 EF05 TRANSILVANIABANK 0,00 2,44 0,00 0,00 0,00 0,00 2,44 0,00 0,00 0,00 EF09 TRANSILVANIABANK 1,16 0,00 0,00 0,00 0,00 1,16 0,00 0,00 0,00 0,00 EF11 TRANSILVANIABANK 0,00 0,18 0,00 0,00 0,00 0,00 0,18 0,00 0,00 0,00 EF13 TRANSILVANIABANK 0,00 3,99 0,00 0,00 0,00 0,00 3,99 0,00 0,00 0,00 48 Traducere din limba engleză EF15 TRANSILVANIABANK 0,00 0,00 0,00 5,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 EF16 UC LEASING ROM 39,71 0,00 0,00 0,00 0,00 39,71 0,00 0,00 0,00 0,00 EF13 UNICREDIT ROMANI 68,84 0,00 0,00 0,00 0,00 68,84 0,00 0,00 0,00 0,00 Total Portofoliu: 507,23 18,57 96,40 7,30 0,00 477,23 18,40 96,15 0,00 0,00 49 Traducere din limba engleză Anexa 5. Consultări în legătură cu CPT CPT pentru România beneficiază de consultări extinse organizate în comun de echipele BIRD și IFC. Consultările au presupus discuții față în față cu o mare varietate de factori interesați, inclusiv autorități guvernamentale centrale și locale, mediul academic, organizații din societatea civilă, comunitatea internațională și sectorul privat. Informare și studii online și prin rețelele sociale au scopul de a consemna opiniile publicului din România referitoare la principalele probleme de dezvoltare ale țării și domenii prioritare pentru zonele de implicare ale Grupului Băncii Mondiale. Accentul pus pe consultări și discuțiile concrete cu parteneri UE și alți parteneri majori de dezvoltare a avut scopul de a asigura selectivitatea intervențiilor pentru un impact mai puternic. Factorii interesați consultați Consultările legate de CPT au avut loc în perioada februarie-mai 2018, și au avut drept obiect principalele provocări la nivel de țară, prioritățile DST și domeniile propuse pentru implicare. Colaborarea BIRD și IFC a fost strânsă înaintea și în timpul procesului de consultare și a asigurat alinierea la prioritățile MFD, dar și informarea concretă a persoanelor fizice și a actorilor de pe piața financiară din București. Consultările DST (octombrie-noiembrie 2017) și discuțiile cu factorii interesați din cadrul AFI au fost esențiale pentru dezvoltarea capacității de informare în timpul procesului CPT. Consultările față în față au acoperit din punct de vedere geografic principalele regiuni din țară și au inclus întreaga varietate de teme prevăzute în CPT, inclusiv un accent deosebit pentru înțelegerea provocărilor cu care se confruntă comunitățile sărace și marginalizate. Consultările au vizat 13 orașe de dimensiuni variabile din 9 județe, și un grup variat de OSC, mediul academic, primari locali, autorități județene și furnizori de utilități publice, lideri de comunitate și ai sectorului privat. Discuțiile cu principalii parteneri externi ai României, inclusiv Comisia Europeană și grupuri de reflecție internaționale, care își propun să valideze constatările și să definească principalele domenii ale implicării GBM. Criteriile propuse de selecție au fost avizate de majoritatea factorilor interesați, inclusiv Comisia Europeană. Una dintre principalele Harta consultărilor constatări rezultate din acest proces extins de consultare a fost aceea că a existat un acord colectiv solid în ceea ce privește provocările pentru dezvoltarea României. La nivelul sectoarelor public, privat și neguvernamental, factorii interesați au evidențiat trei domenii majore de provocări cu care se confruntă țara. În primul rând, s-a făcut clarificarea că nivelul de calitate al educației nu pregătește absolvenții pentru piața muncii și acest lucru este vizibil din perspectiva calității slabe a aptitudinilor în diversele sectoare ale economiei. În al doilea rând, 50 Traducere din limba engleză România se confruntă cu probleme majore privind infrastructura necorespunzătoare de transport. Lipsa autostrăzilor și a drumurilor secundare adecvate limitează accesul la piețe și la serviciile publice, și descurajează investițiile și o activitate economică mai amplă. În al treilea rând, imprevizibilitatea politicilor și lipsa de continuitate a dorinței societăților de a efectua investiții și de a se extinde, rezultă în cheltuieli suplimentare, reprezentând factori de descurajare a planificării activității pe termen lung. În plus față de consultările tradiționale față în față, GBM a organizat consultări online și pe Facebook. Un sondaj online a fost promovat prin aplicația Facebook în perioada aprilie – mai, pentru captarea opiniei publice cu privire la principalele obstacole ce împiedică dezvoltarea României și domeniile prioritare din punct de vedere a implicării GBM în noul CPT. Sondajul a evidențiat trei obstacole majore cu care se confruntă România – calitatea slabă a sistemului educației, medical și a infrastructurii - și le-au evidențiat va reprezentând domenii de top pentru susținerea GBM pentru viitor. Un jurnal video personalizat pentru rețelele de socializare își propune să ofere feedback imediat și reacții la aspectele și provocările sesizate în timpul discuțiilor cu diverși omologi și a încurajat răspunsuri publice extinse. Partenerii internaționali au exprimat o mare apreciere pentru implicarea GBM în țară și au avizat Zonele de interes pentru CPT propus aferent perioadei EF2018-2023. 51 Traducere din limba engleză Anexa 6: Foaia de parcurs pentru implicarea cetățenilor din România în perioada EF2019-2023 STRATEGIE ÎN 3 PAȘI 1. CICLUL PRIVIND CREȘTEREA NIVELULUI DE IMPLICARE LA NIVEL DE ȚARĂ (CPT) Consultări CPT Feedback CPT Discuții API și AFI Consultări CPT Platformă consultativă inovativă Cu privire la rezultate Cu privire la progresele înregistrate și Include procesele IC Strategii ce favorizează incluziunea, elaborate pentru mediul urban și mediul rural din România eficiență 2. CREȘTEREA CALITĂȚII IMPLICĂRII CETĂȚENILOR ÎN ZONELE DE INTERES PRIORITARE PENTRU CPT Educație IC TRANSFORMĂ PROIECTAREA NOILOR PROIECTE IMPLICAREA TUTUROR ROMÂNILOR ÎN ACTIVITĂȚI CETĂȚENEȘTI Reducerea decalajelor sociale și economice prin Sănătate • Dezvoltarea unor platforme locale și naționale structurate, care oferă posibilități efectuarea de investiții în capitalul uman Locuri de muncă pentru de implicare reală populația săracă • Intensificarea legăturilor între activitatea desfășurată pe partea de cerere (societatea civilă) și cea de ofertă (guvern). • Asigurarea frecvenței anuale • Asigurarea de canale multiple pentru transmitere de feedback Infrastructură de transport + • Mecanism deschis pentru transmiterea oricărui feedback, împreună cu răspuns energie prompt din partea guvernului Catalizarea creșterii și a competitivității sectorului • Elaborarea de strategii de incluziune pentru romi, femei și grupurile vulnerabile. privat Dezvoltarea sectorului privat ELABORAREA DE NOI MODELE DE IC ÎN Prioritizarea noii platforme de IC în parteneriatele public private, SECTORUL PRIVAT finanțarea sectorului privat și dezvoltarea capacității • Creșterea calității IC cu privire la Capacitate sub-națională Servicii financiare, în special IMM IMM • Sprijinirea IC în PPP subnaționale. Dezvoltarea rezistenței la șocuri Grad de pregătire pentru INTRODUCEREA DE NOI PLATFORME IC ÎN PROCESUL DE REFORMARE A POLITICILOR dezastre naturale ȘI INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURĂ • Activități locale de implicare a cetățenilor, conectate la dialogul privind politicile Adaptarea la schimbările desfășurat la nivel național climatice • Valorificarea lecțiilor globale de IC în domeniul schimbărilor climatice, cu mobilizarea comunităților locale pentru a realiza schimbarea la nivel local. 3. ASISTENȚĂ ACORDATĂ UIP PENTRU IMPLICARE CETĂȚENEASCĂ REALĂ ÎN VEDEREA CREȘTERII IMPACTULUI STABILIREA ȘI ASIGURAREA STANDARDELOR SUSȚINEREA PUNERII ÎN PRACTICĂ A MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII IMPLICĂRII MINIME DE IMPLICARE A CETĂȚENILOR IMPLICĂRII CETĂȚENILOR CETĂȚENILOR, RAPORTARE MAI BUNĂ • Frecvență mai mare și mai multe posibilități • Asigurarea dezvoltării periodice a • Creșterea raportării UIP și a Băncii pentru transmiterea de feedback de către capacității pentru toate UIP, în vederea • Introducerea Monitorizării IC în analizele beneficiari deblocării problemelor de implementare guvernamentale anuale cu privire la portofoliu. • Eliminarea oricăror bariere din domeniul de • Sprijinirea UIP în implementarea aplicare. abordărilor ce favorizează incluziunea. 52 Traducere din limba engleză Anexa 7: Foaie de parcurs pentru populația romă Sprijinirea și creșterea gradului de conștientizare în legătură cu romii în reformele sectoarelor relevante, FPI și SAA 2 SCOPURI STRATEGICE ACȚIUNI CONCRETE 1. SELECTAREA ZONELOR DE INTERES PRIORITARE PENTRU CPT CU IMPACT MAJOR ASUPRA PROBLEMEI ROMILOR Cartierul Justiției și Ansamblul Esplanada • Se va ține cont de problema romilor în dezvoltarea urbană pentru FPI Reducerea decalajelor sociale și FPI pentru creșterea calității serviciilor Cartierul Justiției și Ansamblul Esplanada economice prin efectuarea de judiciare • Susținerea instanțelor care favorizează incluziunea socială și accesibile investiții în capitalul uman SAR POCU și integrarea feedback-ului transmis la nivel local de membrii comunității rome cu privire la FPI pentru creșterea calității serviciilor INTEGRAREA PROBLEMEI ROMILOR ÎN PORTOFOLIUL DE ȚARĂ ÎN ANSAMBLU Creșterea GRD judiciare INPC AF • Atenuarea problemei romilor prin SAR POCU, pentru o valorificare mai eficientă și mai eficace a resurselor puse la dispoziție prin Programul Operațional Capital Uman • Integrarea evaluării cu privire la riscul de discriminare a romilor și Dezvoltarea rezistenței la șocuri identificarea domeniilor prioritare pentru activități specifice în FPI pentru Creșterea GRD • Analizarea și remedierea nevoilor specifice de informare, comunicare și instruire ale populației rome în componenta de creștere a gradului de conștientizare publică și de instruire a AF privind Proiectul pentru Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți 2. SUSȚINEREA GRUPULUI DE DIALOG ȘI COOPERARE PENTRU INCLUZIUNEA ROMILOR (RSB) DREPT PLATFORMĂ DE EXPERIENȚĂ, CONSILIERE ȘI PARTENERIATE CU PRIVIRE LA AGENDA ROMILOR Dezvoltarea unei componente rome în • Continuarea aplicării sistematice a Filtrului romilor la nivelul întregului portofoliu toate activitățile relevante ale BM • Promovarea Filtrului romilor ca exemplu de bună practică și împărtășirea acestei experiențe cu alți parteneri de Dezvoltarea unei rețele de susținători dezvoltare (incl. Guvernul și CE) pentru agenda romilor • Urmărirea progreselor înregistrate în problema romilor în portofoliul la nivel de țară și includerea acesteia în analizele anuale de portofoliu, prin raportarea indicatorilor de rezultat cu privire la problema romilor în operațiunile relevante • Utilizarea RSB pentru creșterea eficienței și eficacității integrării romilor în portofoliul de țară • Atragerea, prin RSB, a unei rețele vaste de susținători pentru agenda romilor, inclusiv sectorul privat, schimb de informații și bune practici. Îmbunătățirea imaginii romilor în • Realizarea de activități de comunicare eficientă pe tema romilor, inclusiv prin dezvoltarea capacității cu anumite UIP spațiul public • Conectarea feedback-ului de la beneficiarii RSB cu Consultări privind Implicarea cetățenilor (IC) (corelate cu angajamentul corporativ IC și cu Foaia de parcurs IC pentru România) • Organizarea unei campanii mass-media pentru prevenirea și combaterea stereotipurilor negative legate de romi în spațiul public • Organizarea unei campanii mass-media pentru dezvoltarea respectului de sine în cadrul etniei rome, drept minoritate națională ce își aduce contribuția la societatea românească 53 Traducere din limba engleză Anexa 8: Profil de riscuri pentru țară Grupul Băncii Mondiale GFDRR EUROPA ȘI ASIA CENTRALĂ (ECA) ZONE AFECTATE DE ZONE AFECTATE DE PIERDERI DE CAPITAL DREPT PROFILURI DE RISC INUNDAȚII LA 100 DE ANI CUTREMURE LA 250 DE ANI CONSECINȚĂ A CUTREMURELOR LA 250 DE ANI 10 miliarde USD (7%) 100 miliarde USD (11%) PIB 185 miliarde USD* 2 milioane USD (8%) 10 milioane (59%) 20 miliarde USD (11%) România Populație 19,5 milioane* 5.000 (<1%) *estimări la nivelul anului 2015 Populația și economia României sunt expuse la Harta ilustrează PIB împărțit pe provinciile risc de cutremur și inundații, cutremurele istorice din România, culorile mai saturate reprezentând cel mai mare risc de producere a reprezentând o valoare mai mare a PIB în unui impact major, dar fiind un eveniment cu provincia respectivă. Cercurile de culoare probabilitate mai mică de apariție. Rezultatele albastră marchează riscul de afectare în cazul modelului realizat pentru riscurile actuale producerii de inundații, iar cercurile portocalii ilustrate în acest profil de risc se bazează pe marchează riscul de cutremur, sub formă de estimări privind numărul populației și valoarea medie anuală normalizată din PIB afectat. produsului intern brut (PIB) la nivelul anului Cercurile mai mari marchează cel mai mare 2015. Daunele estimate rezultate din risc normalizat. Riscul a fost estimat pe baza evenimentele produse în trecut au fost modelelor de risc pentru inundații și cutremur. echivalate la valoarea USD 2015. Tabelul prezintă provinciile expuse celui mai Puțin peste jumătate din populația României mare risc normalizat pentru fiecare dintre trăiește în mediul urban. PIB-ul țării a fost de evenimente. Ca valoare relativă, după cum se aproximativ 185 miliarde USD în anul 2015, arată în tabel, provincia expusă celui mai mare peste 50% fiind obținut din servicii, iar mare risc de inundații este Ialomița, iar cu cel mai parte din restul sumei fiind generată de mare risc de cutremur Brăila. Ca valoare domeniul industrial, agricultura reprezentând absolută, provincia expusă celui mai mare risc doar un procent minor. PIB pe cap de locuitor de inundații este Timiș, iar cu cel mai mare risc în România a fost de 9.490 USD. de cutremur București. PROVINCIILE CELE MAI AFECTATE INUNDAȚII CUTREMUR MEDIE ANUALĂ DIN PIB AFECTATĂ (%) MEDIE ANUALĂ DIN PIB AFECTATĂ (%) Ialomița 9 Brăila 7 Satu Mare 7 Vrancea 7 Teleorman 5 Buzău 6 Iași 4 Galați 6 Arad 4 Prahova 5 Giurgiu 4 Ialomița 5 Călărași 4 Călărași 4 Alba 3 Medie anuală din PIB afectată PIB (miliarde USD) Există un mare grad de corelare București 4 Timiș 3 Giurgiu 3 (%) (r=0,95) între populație și PIB aferente Neamț 3 Bacău 3 unei provincii. Sursă: Instrumentul global de reducere a efectelor dezastrelor și de redresare (GFDRR) – Profiluri de risc de dezastre 54 Traducere din limba engleză Anexa 9. Analiză de finalizare și învățare privind Strategia României de Parteneriat de Țară (EF2014-2018) Data SPT (EF14-17): 28 aprilie 2014 (nr. raport 84830-RO) Data raportului intermediar SPT: 3 noiembrie 2016 (nr. raport 108785-RO) Perioada vizată de Analiza de finalizare și învățare: EF2014-2018 I. INTRODUCERE 1. Această Analiză de finalizare și învățare (AFI) realizează o evaluare a rezultatelor și implementării Strategiei de Parteneriat de Țară (SPT) pentru România în perioada 2014-18 elaborate de Grupul Băncii Mondiale. AFI evaluează atingerea obiectivelor SPT, calitatea de proiectare și realizare a programului și alinierea CPT la scopurile corporatiste. Cadrul rezultatelor din Analiza performanțelor și a lecțiilor învățării (Atașament 1) este utilizat ca bază în evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor. Un nou instrument analitic, Metoda de Evaluare a Modificărilor Instituționale (MEMI), a permis efectuarea unei analize sistematice a impactului instituțional cauzat de intervențiile GBM ce stau la baza ratingurilor și pentru extragerea de lecții pentru activități viitoare. Grila de evaluare MEMI și dovezile justificative pentru fiecare obiectiv SPT sunt atașate (Atașamentele 2 și 3). 2. SPT a fost elaborată pentru a ajuta la accelerarea reformelor structurale din România care susțin convergența României la Uniunea Europeană (UE), însă instabilitatea politică a subminat realizarea reformelor cheie. În ciuda cadrului flexibil al SPT, a schimbărilor la nivelul guvernului, inclusiv cinci prim miniștri schimbați și cel puțin un nou ministru pe an pentru proiectele susținute de Bancă, au erodat performanțele portofoliului și au făcut ca schimbările instituționale susținute să fie greu de realizat. În noiembrie 2016, Analiza performanțelor și învățării (API) a prelungit perioada SPT și a ajustat obiectivele SPT și cadrul de rezultate pentru alinierea acestora la prioritățile guvernamentale în continuă schimbare. 3. Deși programul GBM a crescut drastic din punct de vedere al volumului și al intensității la nivelul tuturor instrumentelor și a contribuit la îndeplinirea unor obiective SPT importante, FPI și IPD au avut rezultate nesatisfăcătoare, în timp ce SAR a crescut exponențial prin raportare la previziunile inițiale. Cu 27 de acorduri semnate având o valoare de 71,65 milioane USD, veniturile SAR cumulate ale României în timpul perioadei SPT au fost cele mai mari dintre toate proiectele Băncii. În același timp, preocuparea guvernului pentru absorbția fondurilor UE și capacitatea de elaborare și management necorespunzătoare ale proiectelor, s-au combinat cu imposibilitatea de susținere a unui ritm ambițios al reformelor structurale planificate la începutul perioadei SPT, au condus la punerea în aplicare a angajamentelor noi de creditare, în valoare de 2,8 miliarde USD, jumătate din planul orientativ, ambițios de creditare, care a fost discutat cu guvernul la începutul SPT și într-un mediu politic mai stabil. Investițiile IFC au fost solide, cu o valoare totală de 1,2 miliarde USD, dintre care aproximativ 1,1 miliarde USD în nume propriu, iar restul din fonduri atrase. Dintre propriile angajamente, 684 milioane USD a constat din finanțare pe termen lung, iar restul finanțare pe termen scurt. 4. Programul SAR a devenit piatra de temelie a implicării Băncii în România. Pe perioada SPT, Guvernul României s-a confruntat cu o provocare legată de capacitatea instituțională duală: rata de absorbție scăzută a fondurilor UE în perioada 2007-13 și întârzierea demersurilor pentru închiderea perioadei de programare 2007-13 și s-au pus bazele pentru managementul fondurilor UE aferente perioadei 2014-2020. Guvernul s-a bazat foarte mult pe sprijinul Băncii în elaborarea documentelor strategice cheie, și-a dezvoltat eficiența și eficacitatea organizațională pentru o gestionare optimă a fondurilor UE, și a realizat reforme structurale critice pentru promovarea agendei de convergență UE. Sprijinul Băncii a contribuit la îndeplinirea de către România a condițiilor ex-ante care au permis accesul la o alocare de 40 miliarde EUR. Programul SAR a contribuit la 55 Traducere din limba engleză luarea măsurilor cu privire la 11 1 dintre cele 36 de condiții aplicabile României (Atașament 9) și pentru furnizarea de informații în elaborarea Acordului de Parteneriat și a mai multor Programe Operaționale. A fost semnat un nou Memorandum de Înțelegere pentru reconfirmarea parteneriatului dintre guvern și Bancă în anul 2016, cu scopul de a facilita accesul instituțiilor guvernamentale la SAR al Băncii, plătit în mare parte din fondurile UE. Consolidarea parteneriatului a condus la apariția unui volum fără precedent al SAR (programul a avut cea mai mare concentrare în EF18), poziționând România în rândul programelor SAR de top la nivelul Băncii. Peste 20 de ministere de resort și agenții au beneficiat de asistența acordată de Bancă în perioada SPT. 5. Ratingul pentru Rezultatele de Dezvoltare generale este satisfăcător moderat. Opt dintre cele 14 obiective au fost îndeplinite (4) sau îndeplinite în mare parte (4) (Tabel 1) cu un rating MS pentru Pilonul 1 și 2 și MU pentru Pilonul 3. Tabel 2 prezintă pe scurt evaluările acordate pentru pilon. Sprijinul intensiv acordat în legătură cu reforma administrației publice aferent Pilonului 1 au facilitat accesul la peste fonduri UE de 5 miliarde EUR în perioada de programare 2014-20 și au contribuit la obținerea de câștiguri importante din gestionarea optimă a datoriei publice, bugetare în funcție de program și planificare inter-municipală, metropolitană. Cu toate acestea, principalele reforme în domeniile administrației fiscale și a serviciilor medicale nu s-au materializat. Pilonul 2, care a vizat creșterea inteligentă și sustenabilă, a îmbunătățit bazele de acces la finanțare prin soluționarea creditelor neperformante și prin realizarea de îmbunătățiri instituționale importante în vederea favorizării concurenței. Evoluția înregistrată a fost mai puțin evidentă în ceea ce privește programele de consolidare a aptitudinilor și educaționale pentru incluziune pe piața muncii. În cadrul Pilonului 3, o serie de reforme fundamentale susținute prin IPD și FPI pentru reducerea sărăciei și a excluziunii sociale nu au fost puse în aplicare în termenul propus, și anume Programul privind venitul minim de inserție. Cu toate acestea, sprijinul SAR pentru Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLPRC) a contribuit la atragerea a peste 200 milioane EUR, fiind luate măsuri cheie pentru a face auzite opiniile romilor, de exemplu prin înființarea de către Bancă a Grupului de Dialog și Cooperare pentru Incluziunea Romilor, o platformă pentru comunicare mai eficientă și implicare între organizațiile societății civile care își desfășoară activitatea în legătură cu agenda romilor în România, Banca Mondială și alți factori interesați externi. Tabel A9.1. Scurtă prezentare a evaluărilor Obiectivelor SPT Pilon Rating Nr. de Îndeplinite Îndeplinite Parțial Neîndeplin obiective în mare îndeplinite ite parte Constituirea unui guvern al MS 6 2 2 2 0 secolului al XXI-lea Creștere inteligentă și MS 6 2 2 2 0 sustenabilă Incluziune socială MU 2 1 0 0 1 MS 4 (28,5%) 2 (14,5%) Parametri generali SPT 14 4 (28,5%) 4 (28,5%) Tabel A9.2. Piloni SPT pentru România în perioada EF2014-2018, evaluarea obiectivelor Obiective Rating Pilonul I: Constituirea unui guvern al secolului al XXI-lea (moderat satisfăcător) Obiectiv 1.1: Creșterea performanțelor de gestionare a veniturilor și cheltuielilor Parțial îndeplinit Obiectiv 1.2: Consolidarea managementului creanțelor Îndeplinit 1În următoarele domenii: părăsirea timpurie a școlii, educație terțiară, învățare pe tot parcursul vieții, incluziune socială și reducerea sărăciei, îmbătrânire activă, infrastructura educațională, dezinstituționalizarea copiilor, achiziții publice, administrație publică, agenda digitală, incluziunea romilor 56 Traducere din limba engleză Obiectiv 1.3: O mai bună planificare strategică, prioritizare și elaborare de politici bazate pe Îndeplinit în mare elemente concrete parte Obiectiv 1.4: O mai bună elaborare de strategii, operaționalizare, monitorizare și evaluare în Îndeplinit pregătirea perioadei 2014-20 și chiar mai departe Obiectiv 1.5: O mai bună guvernare, funcționare organizațională și eficiență a instituțiilor Îndeplinit în mare publice și IdS parte Obiectiv 1.6: Realizare superioară a serviciilor medicale Parțial îndeplinit Pilonul II: Creștere inteligentă și sustenabilă (moderat satisfăcător) Obiectiv 2.1: Crearea unui mediu de afaceri și a unei economii concurențiale superioare Parțial îndeplinit Obiectiv 2.2: Creșterea performanțelor CCR în vederea promovării și dezvoltării concurenței Îndeplinit pe piață Obiectiv 2.3: Creșterea eficienței programelor de dobândire a competențelor și educaționale Parțial îndeplinit în vederea incluziunii pe piața muncii Obiectiv 2.4: Facilitarea pătrunderii și ieșirii societăților de pe piață Îndeplinit în mare parte Obiectiv 2.5: Măsuri de protecție a mediului și climatice mai stringente, aliniate la cerințele Îndeplinit în mare UE parte Obiectiv 2.6: Creșterea eficienței energetice Îndeplinit Pilonul III: Incluziune socială (moderat nesatisfăcător) Obiectiv 3.1: Promovarea unui program ambițios și de succes pentru gestionarea incluziunii Îndeplinit sociale și reducerea sărăciei populației, inclusiv în rândul romilor Obiectiv 3.2: Un sistem de protecție socială mai integrat, cu identificare mai precisă a Neîndeplinit destinatarilor și mai eficient din punct de vedere al costurilor 6. Performanțele generale al GBM sunt Bune. Printre deficiențele la nivelul proiectării se numără obiectivele SPT care nu au conturat priorități clare și un portofoliu FPI excesiv de ambițios de realizare a reformelor instituționale complexe în ciuda schimbărilor politice existente. Cu toate acestea, deficiențele au fost compensate prin sprijin de implementare adaptat. GBM s-a implicat activ în analiza priorităților guvernamentale în continuă schimbare. Echipele au apelat la tactici proactive, lucrând neîncetat din momentul în care conducerea și-a îndreptat atenția înspre refacerea cererii de reforme cheie în realizarea programului. Colaborarea strânsă cu Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a inclus „analize aprofundate” periodice la portofoliu, raportare SAR anuală către client și evaluare independentă ex- post a rezultatelor SAR cu ajutorul MEMI nou elaborate. Acest efort de măsurare a impactului instituțional al SAR ale Băncii a fost excepțional și a ajutat la elucidarea modalității în care serviciile de cunoștințe joacă un rol important în consolidarea instituțiilor. II. PROGRES ÎN DIRECȚIA OBIECTIVELOR SPT ȘI A REZULTATELOR DE ȚARĂ Dezvoltări macroeconomice esențiale 7. În perioada SPT, România a înregistrat o creștere solidă. În intervalul 2014-17, creșterea economică a României a înregistrat o medie de 4,7 %, reviriment treptat după criza din 2008-09. Creșterea a fost susținută prin creșterea constantă a exporturilor, în mare parte la nivelul UE, recuperarea treptată a investițiilor private care au fost puternic afectate de criză și a crescut absorbția fondurilor UE. În 2016-17, creșterea s-a bazat pe consum, stimulată de reduceri fiscale majore și de creșterea salariilor și pensiilor în sectorul public. 8. Situația fiscală s-a îmbunătățit semnificativ în perioada 2009 - 2015, însă politicile fiscale expansioniste au adâncit deficitul după 2016. Deficitul bugetar a scăzut de la 9,5 % din PIB în 2009 la 0,8 % în 2015, fenomen care a permis României să își îndeplinească obiectivul pe termen mediu de deficit structural de 1% în 2014, nivel care s-a menținut în 2015. Cu toate acestea, stimulii fiscali introduși în 2016, inclusiv reducerile fiscale majore și creșterea salariului minim, a salariilor și pensiilor din sectorul public, au împins deficitul fiscal înspre 3 % în perioada 2016-17. 57 Traducere din limba engleză Pilonul 1— Constituirea unui guvern al secolului al XXI-lea: Moderat satisfăcător 9. Promovarea reformei administrației publice s-a situat în centrul SPT. Programul GBM a inclus o largă configurație de instrumente pentru stimularea progresului în șase obiective SPT aferente unui număr de 22 de indicatori de rezultat. Deși majoritatea indicatorilor au reflectat un progres evident, principalele reforme pentru modernizarea administrației fiscale și perfecționarea serviciilor medicale au fost doar parțial realizate. Obiectiv SPT 1.1: Creșterea performanțelor de gestionare a veniturilor și cheltuielilor—Parțial îndeplinit 10. Sistemul de management fiscal (SMF) nu a fost realizat în cadrul Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale (PMAF) din cauza pierderii susținătorului inițial al reformei în faza incipientă de implementare și a incapacității de refacere a angajamentului, drept consecință a celor șapte schimbări de Miniștri ai Finanțelor și patru președinți ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Cu toate acestea, sprijinul acordat prin PMAF și IPD-DDO a permis o serie de câștiguri de eficiență, conducând la creșterea veniturilor colectate de fiecare membru al personalului cu 19 %. 11. Sprijinul SAR a contribuit la progrese însemnate în bugetarea în funcție de rezultate concrete, cu adoptarea unui cadru de bugetare în funcție de program. Secretariatul General al Guvernului (SGG) a ajustat structura și funcțiile pentru implementarea unei noi metodologii de elaborare a planurilor strategice instituționale (PSI) aferente bugetelor de program. Acest progres a fost sprijinit prin diverse angajamente ale Băncii, și anume IPD-DDO, un grant FDI și cinci SAR cu SGG și Ministerul Finanțelor Publice 2. Configurația de instrumente și abordarea programatică au susținut implicarea pe termen mediu. 12. Economiile de cost în sectorul medical au îmbunătățit gestionarea cheltuielilor. Programul de Eficiență și Creștere Fiscală pentru Împrumutul pentru Politici de Dezvoltare (ECF-IPD) a extins domeniul de aplicare pentru utilizarea achizițiilor centralizate în domeniul medical, fiind organizate 40 de licitații centralizate pentru medicamente, dispozitive și alte produse lansate în 2015. Economiile fiscale obținute prin fiecare licitație, cu o medie de 25 % pe an, ar putea fi direcționate către programe de asistență medicală subfinanțate. Cu toate acestea, majoritatea achizițiilor realizate în spitale publice au continuat la nivel local la prețuri unitare diferite pentru aceleași articole. Extinderea achizițiilor centralizate prin ECF-DPL2 au asigurat economisiri de cel puțin 15 % la medicamente realizate de instituțiile publice participante. Obiectiv SPT 1.2: Consolidarea managementului creanțelor —Îndeplinit 13. MFP a perfecționat managementul datoriei publice. Prin sprijin pentru ECF-IPD și SAR, MFP a aprobat strategia de management a datoriei publice pentru perioada 2014-16, aliniată la practica internațională solidă și corelată cu Planul de Împrumut Anual (PAI) 2014, punând bazele pentru piața titlurilor de stat. Începând cu 2014, strategia a fost actualizată anual, iar datoria publică ocupă locul al cincilea dintre ultimele în UE 3. Și expunerea externă a scăzut, cota reprezentată de datoria publică externă în totalul datoriei publice scăzând de la 46,2 % în 2014 la 40,1 la sfârșitul lunii noiembrie 2017. SAR pentru utilizarea instrumentelor derivate și tranzacțiile de schimb sprijină în continuare consolidarea managementului datoriei de țară. Obiectiv SPT 1.3: O mai bună planificare strategică, prioritizare și elaborare de politici bazate pe elemente concrete—Îndeplinit în mare parte 14. SAR a promovat introducerea unei abordări noi, corelate și transparente față de planificarea strategică, etapele incipiente de aliniere la obiectivele strategice și inițiativă de reforme de la nivelul național la nivel de program și un cadru simplificat de evaluare a impactului de reglementare (EIR). SGG a integrat în prezent procese de planificare și bugetare strategică în 13 ministere, pe baza unui panou central în care au fost introduse datele de bază pentru monitorizarea principalilor indicatori de urmărire a progresului înregistrat în ceea ce privește obiectivele programului. Începând din 2014, Banca a colaborat cu SGG în analiza 2SAR Unitatea de realizare, SAR pentru planificare și bugetare, SAR Unitatea de Strategie, SAR Evaluarea Impactului de Reglementare (EIR) și SAR pentru Managementul Investițiilor Publice 3 37,6% din PIB (din perspectiva SEC) la finalul anului 2016 (conform metodologiei UE) 58 Traducere din limba engleză cadrului legislativ și instituțional pentru EIR, a realizat EIR în ministerele pilot și a dezvoltat capacitatea administrației din România de elaborare a politicilor bazate pe elemente concrete prin realizarea unui număr de cinci studii de evaluare a impactului în instituțiile selectate. 15. SAR pentru armonizarea proiectelor cu finanțare națională și UE cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice au contribuit la refacerea celui mai mare program de investiții finanțat de la bugetul de stat, cu un portofoliu de aproximativ 8 miliarde EUR, cu respectarea celor mai bune practici în programele operaționale finanțate din fonduri UE. Planificarea și bugetarea multianuală, criterii clare de prioritizare și indicatori simpli de monitorizare și evaluare au fost introduși cu privire la toate investițiile publice realizate în temeiul programului. 16. Programul SAR al Băncii a contribuit la consolidarea planificării strategice la nivel local și regional. SAR pentru centrul de creștere Ploiești au susținut elaborarea strategiei de dezvoltare urbană integrată (SDUI), cu o listă scurtă de proiecte prioritare până în anul 2023. SDUI Ploiești, considerată una dintre cele mai bune strategii de dezvoltare sub-națională în România încă din 1989, a servit drept model în elaborarea strategiei în Brașov, Iași, Cluj, Constanța și Târgoviște. Planificarea mai eficientă de investiții inter-municipale și criteriile de selectare a proiectelor au fsot aplicate în cel puțin trei localități. În urma sprijinului obținut prin SAR de Planificare Urbană, Alba Iulia promovează planificarea inter-municipală cu localitățile învecinate precum Sebeș și Vintu. Constanța aplică coordonarea metropolitană cu 15 localități învecinate, iar Brașov lucrează la elaborarea unui sistem similar cu ajutorul Băncii. Trei SAR cu autoritățile din Constanța, Brașov și București Sector 5 se bazează pe activitatea anterioară și sprijin pentru consolidarea capacității de planificare și management al investițiilor de capital. Obiectiv SPT 1.4: O mai bună elaborare de strategii, operaționalizare, monitorizare și evaluare în pregătirea perioadei 2014-2020 și chiar mai departe —Îndeplinit 17. Programul SAR a jucat un rol critic în promovarea redactării strategiei și M&E accesului la fondurile UE în perioada 2014-20, sprijinind guvernul în îndeplinirea condițiilor ex-ante în 11 dintre cele 36 de domenii (Atașament 9) și chiar dincolo de previziunile inițiale. Sprijinul acordat a inclus diagnosticarea și elaborarea de strategii în șase domenii, cu adoptarea unui număr de cinci strategii adoptate în vederea îndeplinirii condițiilor ex-ante. 4 Susținerea suplimentară din partea Băncii a contribuit, de asemenea, la îndeplinirea de către guvern a condițiilor ex-ante privind dezinstituționalizarea copiilor, actualizarea cadrului M&E pentru Strategia Națională a Agendei Digitale și operaționalizarea și M&E strategiilor în sectorul educațional. O altă realizare importantă constă din asistența tehnică furnizată de Bancă în vederea elaborării unui ghid digital pentru implementarea strategiei naționale de achiziții publice, care a contribuit la îndeplinirea acțiunilor ex- ante puternic monitorizate de Comisia Europeană. Obiectiv SPT 1.5: O mai bună guvernare, funcționare organizațională și eficiență a instituțiilor publice și IdS— Îndeplinit în mare parte 18. A fost pus în aplicare un sistem de evaluare a performanțelor pentru oficialii guvernamentali care gestionează fondurile UE. Un nou sistem de evaluare a performanțelor, elaborat cu ajutorul Băncii prin SAR, a fost adoptat și aplicat în cazul oficialilor guvernamentali care gestionează fonduri UE începând din 2015. Adoptarea și implementarea unui astfel de sistem a reprezentat o condiție critică impusă de Comisia Europeană guvernului înainte de începerea perioadei de programare UE 2014-20 în legătură cu personalul care gestionează fondurile UE. 19. Realizările în domeniul managementului HR la nivelul Ministerului Finanțelor Publice sunt în prezent puse la încercare prin modificările legislative recente. MFP a adoptat o strategie de Management al Resurselor Umane (MHR) în 2014 în urma sprijinului Băncii sub formă de SAR. Punerea în aplicare a strategiei este pusă la încercare de schimbările legii plății unitare și sunt necesare schimbări ale cadrului legislativ 4 Printre acestea se numără: părăsirea timpurie a școlii, educație terțiară, învățare pe toată durata vieții, îmbătrânire activă, reducerea sărăciei și incluziune socială și investiții in infrastructura educațională (nu au fost încă finalizate). 59 Traducere din limba engleză național realizate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP). Această problemă va fi soluționată prin SAR noi cuprinzătoare cu privire la MHR în servicii publice. Un obiectiv major al acestui nou SAR constă din depășirea abordării fragmentare și creșterea coordonării în implementarea Strategiei naționale de consolidare a administrației publice (2014-2020). 20. Programul SAR a facilitat reforme sistemice pentru consolidarea funcționării organizaționale și a eficienței instituțiilor publice. În sectorul educațional, Ministerul Educației Naționale a adoptat reglementări noi de organizare și funcționare cu responsabilitate crescută în 2017, ce includ toate unitățile de la nivelul ministerului și pozițiile de expert din sistemul de învățământ preuniversitar, inclusiv inspectoratele școlare din toate cele 42 de județe. Cu ajutorul SAR Consiliului Concurenței din România (CCR), CCR a revizuit și adoptat o nouă arhitectură de activitate pentru creșterea eficienței operaționale. 21. SAR și FPI în sectorul judiciar au sprijinit revizia radicală a cadrului legislativ, prin actualizarea de către Ministerul Justiției a codurilor civil și penal și a codurilor de procedură corespunzătoare. După cum a rezultat din Mecanismele de Cooperare și Verificare (MCV) 2017, adoptarea acestor coduri a condus la accelerarea procedurilor judecătorești, la o mai mare coerență a hotărârilor judecătorești și la creșterea respectării dreptului la un proces echitabil. Lucrările civile finalizate prin FPI au crescut eficiența prin reabilitarea sau construirea unui număr de 16 tribunale; cinci instituții pilot reabilitate prin acest proiect au evidențiat o creștere de 77 % a numărului termenelor de judecată. Introducerea unui număr de nouă săli de consiliu în tribunalele reabilitate au permis organizarea mai rapidă a ședințelor de judecată, permițând inclusiv acuzaților să se consulte cu avocații în particular și asigurând o mai bună protecție a relației dintre minori și instanțe. Se previzionează înregistrarea de progrese suplimentare prin noul Proiect de îmbunătățire a serviciilor judiciare, aprobat în 2017. 22. Rezultatele eforturilor de reformare a administrării întreprinderilor de stat (IdS) au fost combinate, în special în domeniul transporturilor. În cadrul agendei de reformare sprijinite de IPD, guvernul a adoptat măsuri de îmbunătățire a dreptului de proprietate și a cadrului de supraveghere pentru IdS, inclusiv o nouă lege în materia guvernanței corporative a IdS, aprobată de Parlament în 2016. Cu toate acestea, punerea în aplicare a cadrului actual de guvernanță IdS este întârziat, doar un mic număr de IdS folosind procedurile aprobate pentru numirea consiliilor profesionale și coordonarea activității în conformitate cu bunele practici. Obiectiv SPT 1.6: Îmbunătățirea acordării asistenței medicale —Parțial îndeplinit 23. Reformele principale vizate inițial în FPI Reformei Sectorului Medical nu au fost aplicate din cauza economiei politice complexe a sectorului și schimbărilor frecvente apărute în conducerea MS. Raportul dintre numărul de paturi din sectorul public și privat la 1.000 de locuitori a crescut de la sfârșitul anului 2013, parțial din cauza scăderii populației, dar în principal drept consecință a reformelor întârziate. Nu s-a înregistrat niciun progres la introducerea unui nou pachet de bază de servicii pentru asistență medicală primară. 24. S-a realizat achiziție centralizată, iar participarea IFC în valoare de 15,9 milioane EUR în Medlife SA, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale din România, a contribuit la creșterea accesului la asistență medicală accesibilă și de calitate în localități secundare, prin consultații în sistem ambulatoriu, teste de diagnosticare și servicii chirurgicale de o zi. Aceste investiții au crescut oferta Medlife de la 1,9 milioane la 2,3 milioane de pacienți deserviți în perioada SPT. Pilonul 2— Creștere inteligentă și sustenabilă: Moderat satisfăcător 25. Programul GBM a inclus o configurație de instrumente pentru a favoriza progresul în direcția unui număr de șase obiective SPT cu privire la 15 indicatori de rezultat în domeniul creșterii inteligente și sustenabile, aceasta reprezentând baza pentru strategia Europa 2020 a României. S-au înregistrat progrese deosebite de creștere a accesului la finanțare pentru întreprinderi micro, mici și mijlocii (IMMM); consolidarea cadrului legislativ și de reglementare în scopul promovării concurenței pe piață; și sprijinirea băncilor în efortul de reducere a procentului de credite neperformante. Cu toate acestea, progresul în domeniile educației, insolvenței și schimbărilor climatice nu au condus la rezultatele adecvate pentru respectivele obiective SPT. 60 Traducere din limba engleză Obiectiv SPT 2.1: Crearea unui mediu de afaceri și a unei economii concurențiale superioare—Parțial îndeplinit 26. Indicatorii de realizare a activităților (2018) din perspectiva impozitelor achitate au relevat performanțe crescute înregistrate de România de la 36 la 14 plăți pe an, un nivel superior mediei generale EAC de 16,5, cu toate acestea, contribuțiile directe favorizate de serviciile comune de consultanță BIRD-IFC în legătură cu această modificare sunt în continuare neclare. IFC nu a îmbunătățit accesul la finanțare pentru IMMM. Prin angajamente cu instituțiile financiare, IFC a furnizat servicii financiare în favoarea unui număr de 75.000 IMMM și a intermediat finanțare pentru IMMM în valoare de peste 4 miliarde USD până la sfârșitul anului 2016. 27. A fost elaborat un nou cadru de finanțare și operațional pentru Agenția de Cadastru, în vederea accelerării procesului de publicitate imobiliară. Sprijinul acordat prin IPD și SAR în domeniul imobiliar au rezultat într-o serie de repere în perioada SPT, inclusiv aprobarea independenței operaționale și financiare a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) în 2014 și modificarea cadrului legislativ prin Ordonanță de Urgență (35/2016) care a integrat și perfecționat procesul înregistrării sistematice. Cu toate acestea, cadrul legislativ actual rămâne de o complexitate excesivă, iar guvernul a redactat o Lege cuprinzătoare a Cadastrului și Publicității Imobiliare pentru consolidarea și armonizarea dispozițiilor care în prezent sunt disparate, consolidarea independenței ANCPI și a structurii de conducere, dar și simplificarea normelor de intabulare pentru susținerea programului național de intabulare cadastrală sistematică. Acoperirea intabulării cadastrale urbane se află în proces de elaborare, având termen de finalizare 2023, extinzându-se de la 39 % la finalul anului 2013 până la 57 % în 2017. Obiectiv SPT 2.2: Creșterea performanțelor CCR în vederea promovării și dezvoltării concurenței pe piață— Îndeplinit 28. SAR CCR au ajutat la adoptarea unui cadru legislativ și de reglementare revizuit care include concurența neloială, ajutoare de stat și legea concurenței, cu beneficii măsurabile și o nouă reglementare pentru concentrări economice, adoptată în 2014, care a condus la o scădere de 23 % a timpilor medii de așteptare pentru finalizarea unei concentrări economice. Adoptarea Legii concurenței în 2015 a eliminat pragul de 40 % cu privire la prezumția de poziție dominantă, a limitat dreptul părților de contestare a accesului la dosar și de confidențialitate în fața instanțelor și a înființat rolul de Funcționar Procedural Independent, separat de echipa CCR. Obiectiv SPT 2.3: Creșterea eficienței programelor de dobândire a competențelor și educaționale în vederea incluziunii pe piața muncii—Parțial îndeplinit 29. Sprijinul Băncii în sectorul educațional s-a concentrat în principal pe dezvoltarea strategiilor și capacității administrative a Ministerului Educației Naționale. Activitățile SAR au permis adoptarea de strategii naționale pentru reducerea abandonului școlar timpuriu, nivelul de educație terțiară și învățare pe tot parcursul vieții, cu toate acestea, implementarea lor a fost lentă. Acest lucru s-a întâmplat în special în cazul Strategiei pentru a reduce gradul de Părăsire Timpurie a Școlii, în principal prin prisma întârzierilor în lansarea de cereri de oferte din fonduri UE, ceea ce înseamnă că obiectivul național de 11,3 % reducere nu poate fi atins înainte de anul 2020. Implementarea FPI pentru educație secundară se află în stadiu incipient și nu a condus la rezultate în perioada SPT. 30. Indicatorii educaționali evidențiază rezultate eterogene. În ansamblu, nivelul educației terțiare în România a crescut, procentul categoriei de vârstă 30-34 de ani care au absolvit o formă de învățământ superior crescând de la valoarea de referință de 21,8 % (2012) la 25,6 % (2016). Cu toate acestea, reducerea abandonului școlar timpuriu s-a dovedit mai greu de realizat, în special pentru femei. Procentul categoriei de vârstă 18-24 de ani care au absolvit cel mult o formă de învățământ secundar inferior și care nu mai urmează nicio formă de învățământ sau program de formare profesională a crescut de la valoarea de referință de 17,4 % (2012) la 19,1 % (2015) înainte de a începe să se miște în direcția corectă (18,5 % în 2016). Pentru femei, procentul a crescut din 2014 (16,7 %) la 2016 (18,7 %). Obiectiv SPT 2.4: Facilitarea pătrunderii și ieșirii societăților de pe piață —Îndeplinit în mare parte 31. IFC sprijină băncile din România în eforturile de restructurare a bilanțurilor, reducerea procentului de credite neperformante (CNP) și soluționarea volumelor mari de CNP acumulate în urma crizei 61 Traducere din limba engleză financiare. La nivelul datei de 31 decembrie 2017, aproximativ 16.500 CNP au fost soluționate prin proiectele susținute de IFC, eliberând de datorii consumatorul îndatorat excesiv și debitorii IMM din România și favorizând reinserția acestora în sistemul financiar. În cadrul Programului de recuperare a obiectivelor abandonate al IFC, IFC a efectuat co-investiții împreună cu investitori internaționali majori într-un număr de cinci portofolii CNP vândute de trei grupuri bancare mari din România. Aceste achiziții, care includ un portofoliu de CNP IMMM în valoare de 1,2 miliarde EUR în 2015 și un portofoliu de credite neperformante de consum negarantate în valoare de 600 milioane EUR în 2016, reprezintă principalele tranzacții din regiunea României și a Europei Centrale și de Est și au contribuit la dezvoltarea pieței de CNP la nivelul Europei Centrale și de Sud. IFC, împreună cu co-investitorii săi, a permis scoaterea de CNP în valoare de 2,5 miliarde EUR din bilanțurile băncii. Acest lucru a reprezentat un catalizator însemnat în reducerea procentului de CNP din sistemul bancar din România de la un nivel de 24 % împrumuturi brute în 2014 la aproape 7 % la finalul anului 2017. 32. De asemenea, IFC a facilitat pătrunderea pe piață prin alte investiții. Pentru a contribui la creșterea sectoarelor agroalimentar și de retail, IFC a investit în singura instituție financiară din România care se ocupă exclusiv de finanțarea agriculturii și într-unul dintre principalele societăți producătoare și prelucrătoare de carne de porc pentru a ajuta la extinderea fermei și a facilităților de prelucrare, punând în aplicare cele mai bune practici de mediu, siguranță alimentară și creșterea animalelor. Programul de consiliere pentru siguranța alimentară al IFC, adresat furnizorilor de fructe și legume, a fost finalizat cu succes, pentru toate cele 18 ferme de fructe și legume din România fiind obținute certificate GLOBAL G.A.P. (Bune Practici Agricole). Pentru gestionarea obstacolelor în dezvoltare și creșterea accesului la piețe, IFC a investit 50 milioane EUR în 2017 într-o emisiune Eurobond corporatistă negarantată de rang superior în valoare de 500 milioane EUR pentru realizarea dezvoltării și achizițiilor patrimoniale caracterizate prin eficiență energetică. În anul 2016, o investiție IFC în transporturi și depozite a asigurat soluții logistice complete, contacte solide, fidelizarea clienților și controale riguroase ale cheltuielilor. 33. Cu toate acestea, programul GBM nu a putut reduce intervalul necesar pentru soluționarea aspectelor de insolvență. Cu ajutor din partea PRJ începând din 2012, cadrul de insolvență și mecanismele aferente au fost consolidate prin primul Cod național al Insolvenței, adoptat la începutul perioadei de SPT, în conformitate cu standardele RRSC europene. Datele privind activitatea Băncii Mondiale relevă o anumită evoluție din perspectiva ratelor de recuperare și a distanței față de graniță pentru soluționarea aspectelor ce țin de insolvență; însă, indicatorii de timp, cost și rezultate au rămas constanți. 34. Au fost înregistrate progrese importante pentru o mai bună funcționare a piețelor de capital. Parlamentul a adoptat modificări la legea piețelor de capital (268/2015) în scopul modernizării peisajului de reglementare și creșterii guvernanței și responsabilității în sarcina Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Obiectiv SPT 2.5: Măsuri de protecție a mediului și climatice mai stringente, aliniate la cerințele UE— Îndeplinit în mare parte 35. Asistența SAR a pus baza pentru creștere sustenabilă și reducerea schimbărilor climatice, dar și pentru dezvoltarea integrată a regiunii Deltei Dunării. Un SAR a inclus elemente introduse în Strategia națională privind schimbările climatice și emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și Planul Național de Acțiune cu privire la schimbările climatice pentru perioada 2016-2020. Un alt SAR a oferit sprijin în elaborarea unei strategii de dezvoltare integrată a regiunii Deltei Dunării, una dintre ecosistemele cele mai sensibile din Europa. Există o serie de întârzieri în punerea în practică a strategiilor, din cauza diverșilor factori interesați implicați și care necesită o mai bună coordonare. Un produs suplimentar important pentru acest demers a constat din finalizarea, de către Bancă, a Ghidului de dezvoltare urbană sustenabilă, care a asigurat un cadru de prezentare a modalităților de cheltuire a sumei de 1,4. miliarde EUR din fondurile UE în perioada 2014-2023 în vederea favorizării creșterii economice în conformitate cu mandatul de acțiuni de mediu și climatice. 36. Sprijinul acordat de Bancă a permis României să se încadreze în Directiva UE privind nitrații. FPI pentru programul de control integrat al poluării cu nutrienți (PCIPN) a înregistrat repere importante pentru 62 Traducere din limba engleză reducerea deversării de nutrienți (nitrogen și fosfor) în apele care se varsă în Dunăre și Marea Neagră prin practici integrate ecologice în domeniile agricol, cadastral și de gospodărirea apelor. Rezultatele evaluării ultimului raport al României transmis către UE cu privire la încadrarea în cerințele Directivei UE privind nutrienții nu sunt disponibile până în acest moment. 37. Investițiile IFC la nivel subnațional au contribuit la servicii edilitare de producere de energie din surse regenerabile și la ameliorarea schimbărilor climatice. Dintre acestea amintim angajamentul de finanțare pe termen lung (41,9 milioane USD) în vederea reabilitării sistemelor de termoficare și a infrastructurii de transport din Timișoara și Botoșani, dar și o investiție la Cernavodă și Peștera, care a contribuit la producția, de către aceste societăți, a unui nivel de generare de 428,4 Gwh din surse regenerabile în 2015, de care au beneficiat aproximativ 103.000 de clienți și care a contribuit la evitarea producerii unui volum de emisii de CO2 de 252.656 tone metrice în 2014. Obiectiv SPT 2.6: Creșterea eficienței energetice —Îndeplinit 38. Prin sprijinul IPD și AT, Banca a ajutat Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să finalizeze liberalizarea pieței nerezidente de gaze naturale și energie electrică, dar și liberalizarea completă a pieței rezidente în ianuarie 2018. Prețurile pentru comercializarea cu ridicata a energiei electrice și gazelor naturale pentru consumator nerezidenți sunt stabilite în prezent de participanții la piața energiei, prin platforme de tranzacționare centralizate. Liberalizarea pieței nerezidente a gazelor naturale a condus la creșterea eficienței energetice și reducerea consumului național de gaze naturale, valoarea gazelor naturale tranzacționate pe platformele centralizate crescând de la zero în 2013 la 2 miliarde metri cubici în 2017. 39. Creșteri ale eficienței energetice sunt de asemenea previzionate prin noua abordare integrată față de dezvoltarea urbană. SAR pentru centrele de creștere au aplicat Instrumentul de Evaluare Rapidă a Energiei Urbane (IEREU) în șapte localități: Ploiești, Brașov, Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Constanța și Timișoara. Pilonul 3—Incluziune socială: moderat nesatisfăcător 40. Sprijinirea incluziunii sociale a avut drept rezultat obținerea de rezultate limitate. Programul GBM a inclus o configurație de instrumente pentru stimularea evoluției în direcția a două obiective SPT cu privire la șase indicatori de rezultat. Deși majoritatea indicatorilor au reflectat progrese notabile în realizarea incluziunii sociale, implementarea propusă a reformelor principale având drept obiect sistemul asistenței sociale a fost întârziată cu depășirea perioadei SPT. Obiectiv SPT 3.1: Promovarea unui program ambițios și de succes pentru gestionarea incluziunii sociale și reducerea sărăciei populației, inclusiv în rândul romilor— Îndeplinit 41. Strategia Națională pentru Incluziunea Romilor a fost adoptată în anul 2015 cu ajutorul contribuțiilor dintr-un studiu de diagnosticare SAR. Printr-un alt SAR a fost dezvoltată capacitatea administrativă și tehnică a Fondului pentru educarea romilor (FER) în România și patru parteneri ONG au implementat proiectul „Pe locuri, fiți gata, start”. Capacitatea crescută a FER, în special din perspectiva M&E, este în prezent utilizată în alte proiecte care includ componente semnificative de dezvoltare în primii ani de viață. SAR pentru asigurarea de informații în evaluarea proiectelor au furnizat cunoștințe cu privire la comunitățile marginalizate de romi și non-romi, provocări și instrumente. 42. Un angajament SAA a condus la dezvoltarea unui Filtru pentru romi în vederea integrării măsurilor ce vizează comunitățile de romi în întregul portofoliu al Băncii din România. Aplicarea Filtrului într-o perioadă de trei exerciții financiare a confirmat faptul că problemele privind incluziunea romilor sunt foarte prezente în portofoliul din România și au relevanță la nivel GP. În 2017, banca a înființat Grupul de Dialog și Cooperare pentru Incluziunea Romilor (RSB), care servește drept platformă pentru o comunicare mai eficientă și angajament între organizațiile societății civile care se ocupă de agenda romilor în România, Banca Mondială, și alți factori interesați externi. RSB este alcătuit din opt organizații ale societății civile ce își desfășoară activitatea la nivel național și opt organizații ale romilor cu activitate locală sau regională, câte un ONG reprezentând fiecare regiune din România. 63 Traducere din limba engleză 43. Activitățile de combatere a diferențelor dintre femei și bărbați au avut rezultate eterogene. Activitatea IFC pentru finanțarea în funcție de gen a venit în sprijinul unei băncii în crearea primei scheme de creditare a IMMM deținute sau administrate de femei. Principalele constatări ce rezultă din Raportul de Supraveghere a Proiectului Extins (XPSR) 2015 au inclus-o pe aceea că tranșa finanțării în funcție de gen a împrumuturilor în anul 2011 a fost „bine echilibrată”, iar proiectul s-a bucurat de „colaborare activă excelentă între echipa de portofoliu a IFC și Bancă”, IFC ajutând clientul în 2015 să devină „unul dintre principalii contribuitori la programul IFC Global destinat femeilor (BoW)”. Începând cu anul 2011, IFC a acordat șase împrumuturi, cu o valoare totală de 102 milioane EUR, către Garanti Bank și Garanti Leasing, în scopul asigurării de finanțare în favoarea IMMM locale. Mai mult, dintre acestea șase, cinci contracte de împrumut încheiate cu IFC au vizat promovarea antreprenorilor și directorilor femei, precum și facilitarea accesului acestora la finanțare pentru dezvoltarea afacerii în viitor. În acest sens, Garanti Bank și Garanti Leasing au primit în total suma de 47,5 milioane EUR sub formă de tranșe de împrumut pe termen lung (aproximativ 76% dintre acestea fiind acordate în perioada AFI) alocate întreprinderilor controlate de femei, oferta ambelor instituții financiare cuprinzând produse specifice de finanțare în funcție de gen. Cu toate acestea, viziunea inițială a SPT asupra diferențelor de gen sub formă de element transversal în operațiunile Băncii nu s-a materializat, existând puține dovezi ale evoluției în operațiunile în care diferența de gen a fost vizată explicit (sănătate, protecție socială, justiție) din cauza întârzierilor de implementare. 44. În centrul agendei Guvernului pentru reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale se află Strategia națională pentru incluziune socială și reducerea sărăciei, elaborată cu sprijinul Băncii și adoptată în 2015. Ulterior, guvernul a adoptat un pachet complex anti-sărăcie cuprinzând 47 de măsuri de combatere a sărăciei, aflat în prezent în derulare. Principalele măsuri de incluziune socială – aliniate cu cele evidențiate prin Strategia națională și Planul de acțiune strategică – au fost incluse în diverse Programe operaționale. Programul SAR al Băncii a asigurat informații în elaborarea Programului Operațional Capital Uman (POCU), ce are drept obiect analizarea obstacolelor în dezvoltarea resurselor umane, printr-o abordare integrată, asigurând finanțarea pentru perioada de programare UE 2014-2023. Toate cele cinci strategii ex-ante– având drept obiect incluziunea socială și reducerea sărăciei, îmbătrânirea activă, părăsirea timpurie a școlii, educația terțiară și învățarea pe tot parcursul vieții – împreună cu alte documente strategice au reprezentat baza în redactarea Contractului de Parteneriat al României cu documentul UE 2014-2020, iar Planurile de acțiune aferente au reprezentat baza pentru POCU. 45. Banca a oferit îndrumare esențială în ceea ce privește creșterea coeziunii economice, sociale și teritoriale a României. Instrumentul de dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLPRC) reprezintă un instrument nou de angajament la nivel sub-regional caracteristic perioadei de programare 2014- 2020, în vederea creșterii eficienței și utilizării concrete a fondurilor Europene Structurale și de Investiții prin consolidarea sinergiilor între factorii locali și în scopul satisfacerii nevoilor locale. SAR pentru Elaborarea Strategiilor de Integrare pentru Zone Sărace și Comunități Dezavantajate au generat produse livrabile ce oferă informații pentru construirea abordării DLPRC. Programele DLPRC de valorificare a acestor produse livrabile ale Băncii au atras peste 200 milioane EUR în dezvoltare locală prin POCU și Programul Operațional Regional (POR). 46. Banca a contribuit la dezinstituționalizarea copiilor prin elaborarea unui plan operațional și a unei metodologii de închidere a centrelor de tip rezidențial. O inițiativă emblematică de consolidare a serviciilor sociale în domeniul protecției copilului a fost propusă inițial în cadrul Strategiei naționale pentru incluziune socială și reducerea sărăciei, fiind în prezent susținută prin SAR de monitorizare. Planul operațional a fost aprobat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție în 2017, iar autoritățile locale vor transmite propuneri pentru a beneficia de finanțare începând din ianuarie 2018. Închiderea unui număr de până la 50 de centre este programată pentru finanțare în perioada 2018 – 2020, intrând sub incidența noii metodologii. Obiectiv SPT 3.2: Un sistem de protecție socială mai integrat, cu identificare mai precisă a destinatarilor și mai eficient din punct de vedere al costurilor—Neîndeplinit 47. România a înregistrat progrese insuficiente în ceea ce privește reformarea sistemului de asistență socială în timpul perioadei SPT. Prin asistență oferită prin ECF-DPL2 și Proiectul de Modernizare a Sistemului 64 Traducere din limba engleză de Asistență Socială (PMSAS), schema venitului minim de inserție (VMI) a fost aprobată în 2016, având potențial de a reprezenta una dintre cele mai performante legi de sprijinire a categoriilor sărace din regiunea EAC. VMI consolidează trei programe de asistență socială existente, care antrenează costuri administrative ridicate și nu sunt echipate corespunzător pentru a ajunge până la cvintila cea mai săracă. Cu toate acestea, Guvernul a amânat recent punerea în practică a programului VMI până în anul 2019. Banca a sprijinit Guvernul pentru o mai bună distribuire a resurselor prin prisma unei abordări favorabile categoriilor sărace, inclusiv modificări ale testelor și pragurilor de eligibilitate în legătură cu o serie de beneficii destinate categoriilor sărace. Efectul reformelor parametrice implementate cu ajutorul PMSAS va fi cel mai probabil vizibil după analiza ultimului sondaj la nivel de gospodărie, realizat în aprilie 2018. 48. În ciuda acestor regrese, au fost înregistrate avantaje promițătoare în ceea ce privește reducerea erorilor și fraudelor în sistemul de asistență socială din România și o mai bună gestionare a performanțelor. Beneficiind de sprijin din partea PMSAS, România a elaborat un sistem de reducere a erorilor, fraudei și corupției care include toate provizioanele monetare, asigurând o distribuție mai eficientă a beneficiilor. Aceasta este pe cale să devină o bună practică internațională. În plus, restructurarea realizată în ianuarie 2017 a definit noi indicatori de plată pentru accelerarea ameliorărilor în managementul performanțelor, din punct de vedere al sistemului de asistență socială. III. PERFORMANȚELE GBM 49. Evaluarea de ansamblu a performanțelor GBM este Bună. Principalele deficite în conceptul general al programului au fost compensate prin sprijinirea implementării adaptive și printr-un cadru flexibil care poate veni în întâmpinarea priorităților aflate în schimbare. Anumite reforme structurale vizate prin portofoliul FPI au fost excesiv de ambițioase, iar cadrul rezultatelor SPT nu a acționat drept instrument eficient de monitorizare a progresului. Cu toate acestea, GBM a avut o atitudine proactivă în gestionarea schimbărilor politice continue, stabilind noi criterii de selecție și filtre pentru implicare, lărgind rapid portofoliul SAR necesar pentru soluționarea priorităților pe termen scurt și colaborând cu Guvernul pentru dimensionarea implicării necesare pentru obținerea de rezultate superioare. Concept 50. SPT a asigurat un cadru flexibil, structurat de facilitare și sprijinire a convergenței economice a României la UE. Obiectivele SPT au prezentat relevanță deosebită în asistarea României pentru obținerea de rezultate esențiale în agenda Europa 2020 din punct de vedere al creșterii inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii. Urgențele de prioritate pe termen scurt ale Guvernului au privit îndeplinirea condițiilor UE ex-ante ce permit accesul la fondurile UE pentru perioada 2014-2020 period, precum și implicarea GBM și utilizarea instrumentelor adaptate după cum este necesar pentru îndeplinirea acestor cerințe. 51. Cu toate acestea, portofoliul a avut un grad mare de incertitudine în realizarea de FPI complexe la scară largă, concepute a servi drept instrument de reformă în sectorul respectiv. Mediul politic în continuă schimbare, schimbarea conducerii în principalele agenții omoloage și aspecte sistemice ce țin de administrația publică au constituit obstacole semnificative. De exemplu, analiza detaliată a portofoliului în EF16 a relevat aspecte sistemice cu privire la sistemul public de control financiar existent în România. Curtea de Conturi (CC) din România deține autoritatea de verificare a respectării, de către unitatea de management de proiect din cadrul Băncii, a reglementărilor și metodologiilor de achiziții, dar și pentru formularea recursului în situații de nereguli. Sub amenințarea controalelor CC stricte și inflexibile, numeroase instituții publice au emis proceduri interne complexe de aprobare cu numeroase puncte de decizie și semnături multiple, chiar și pentru tranzacții minore. Laolaltă, schimbările la vârf și problemele sistemice persistente oferă o explicație pentru eșecul implementării, în contextul eforturilor ce au vizat soluționarea principalelor limitări obligatorii în acest sector (ex.: pentru administrare fiscală, sănătate, asistență socială etc.). 52. Implicarea IFC a constituit un factor strategic de valoare adăugată în configurația instrumentelor GBM. În perioada EF2014-2018, angajamentele de investiții efectuate de IFC au susținut în principal industria prelucrătoare și retail, accesul la finanțare pentru IMMM deținute sau administrate de femei, dezvoltarea sectorului medical, dezvoltarea piețelor de capital / finanțare alternativă, eliminarea bunurilor abandonate, 65 Traducere din limba engleză investiții sub-naționale ce vizează aspecte de schimbări climatice în infrastructura edilitară și eficiența energetică. IFC a reprezentat un actor important în asigurarea acoperirii din perspectiva lichidității și riscurilor pentru bănci în urma crizei, asigurând 547 milioane EUR în aproximativ 640 de tranzacții de finanțare între EF14 și sfârșitul lunii decembrie 2017. În continuare, IFC este selectivă în angajamentele asumate, astfel încât actorii din sectorul privat să nu fie dezrădăcinați, iar clienții săi oferă peste 25.000 de locuri de muncă, dintre care peste 60 % ocupate de femei. 53. Obiectivele de dezvoltare și cadrul aferent de rezultate SPT nu au reflectat în mod adecvat impactul previzionat al programului GBM. Prioritățile au fost dificil de descifrat printre cele 14 obiective SPT și 43 de indicatori integrați în cadrul de rezultate în urma API. Lipsa unor obiective clare și proliferarea obiectivelor SPT în etapa API au îngreunat evidențierea principalelor contribuții aduse de programul GBM atât cu privire la obiectivele la nivel de țară, cât și la obiectivele GBM ce vizează combaterea sărăciei extreme și încurajarea prosperității împărtășite. Un cadru adecvat de M&E, care să cuprindă priorități de ansamblu ale programului și să monitorizeze evoluția, reprezintă un element critic pentru demonstrarea succesului și ajustarea realizării programului, după caz. 54. Per ansamblu, riscurile identificate în SPT sunt în continuare relevante și moderate. Riscurile politice și de guvernanță au fost semnificative și s-au produs. Începând cu alegerile din decembrie 2016, au existat trei guverne. Riscul de aplicare a unei abordări oprit-pornit în agenda de reformă nefinalizată, capacitatea administrativă slabă și interesele personale au afectat negativ materialitatea unora dintre reformele prevăzute în SPT. Banca s-a aflat în dialog permanent cu fiecare guvern, pentru discutarea priorităților pe termen scurt și mediu. De asemenea, Banca a luat măsuri de reducere a deficitului de guvernanță prin programarea de informări imediate pentru oficialii nou mandatați și prin colaborare cu personalul permanent al ministerelor abilitate, pe cât posibil, pentru asigurarea continuității programului. Pentru compensarea capacității instituțională slabe, Banca și-a adaptat abordarea prin trecerea de la angajamente SAR pe termen scurt la angajamente programatice și pe termen lung, cu componente integrate de dezvoltare a capacității. Riscurile s-au produs cu ocazia implementării, însă Banca le-a gestionat în continuare în mod proactiv prin (i) creșterea gradului de supraveghere în comun cu Guvernul; (ii) elaborarea unor planuri de punere în aplicare a unui nou proiect detaliat, monitorizat în comun și (iii) management financiar și analize aprofundate ale achizițiilor. Aceste măsuri de ameliorare a implementării s-au dovedit a fi adecvate și au contribuit la o rată mai bună de rambursare (peste 15% în EF18 față de 3,9% până la finalul EF17). Banca s-a angajat și s-a consultat în continuare cu o mare varietate de factori interesați, în cadrul programului de reducere a unei serii de riscuri prevăzute în SPT. 55. Anumite măsuri au fost incluse pentru combaterea riscurilor ce s-au produs în timpul perioadei SPT. Angajamentul Băncii a fost flexibil, ceea ce înseamnă că Banca a putut prioritiza sprijinul destinat reformei administrației publice și dezvoltării capacității României de absorbție a fondurilor UE. Capacitatea de extindere rapidă a SAR furnizate a reprezentat un element esențial al acestei flexibilități. Pe măsura consolidării programului SAR, criteriile de selectivitate și concept s-au îmbunătățit prin lecțiile învățate din realizarea SAR anterioare și evaluarea complexă a portofoliului SAR (și anume, trecerea de la acorduri pe bază de elemente introduse la acorduri pe bază de elemente rezultate, adăugarea filtrului populației rome și alte criterii). 56. Cu toate acestea, măsuri suplimentare de ameliorare ar putea ajuta în recuperarea riscurilor critice. Schimbările frecvente ale guvernului și ale priorităților distrag atenția de la reforme esențiale. O analiză de detaliu a economiei politice ar fi putut ajuta la clarificarea lipsei de voință din partea Guvernului de aplicare a unor reforme îndrăznețe (administrație fiscală, sănătate) și a accentuat nevoia de stabilire a unor obiective mai puțin ambițioase. În plus, capacitatea instituțională continuă să pună restricții majore în calea dezvoltării, un aspect ce ar fi trebuit avut în vedere mai mult în etapa de proiectare a programului SAR anterior. 57. Conceptul de SPT a inclus lecții importante. În urma SPT 2009-13 în România, programul GBM urma să se desfășoare în continuare, trecând de la creditor la consultant tehnic și intermediar de competențe, deținând în continuare o configurație optimă de instrumente, un rol important în fluidizarea tensiunilor dintre provocările apărute pe termen scurt și țintele vizate pe termen mai lung. În calitate de partener de încredere 66 Traducere din limba engleză atât al României, cât și al UE, Banca ocupa o poziție bună care îi permitea să promoveze agenda UE prin sprijinirea României în dezvoltarea capacității de utilizare a fondurilor UE și facilitarea transformărilor instituționale necesare pentru încadrarea în standardele UE. În plus, a fost efectuată o analiză a implicării cetățenilor în portofoliul din România pentru obținerea de informații în legătură cu această AFI și CPT ulterior (Atașament 8). Ținând cont de faptul că cerințele corporatiste au fost introduse în EF14, toate proiectele FPI aprobate de Consiliu au inclus un model orientat înspre cetățeni, iar 75 % au inclus un indicator de feedback de la beneficiari în contextul rezultatelor. Calitatea acestei implicări este relativ puternică, prin raportare la portofoliul EAC. Punere în aplicare 58. Colaborarea sistematică aflată în curs și consultările cu partenerii de dezvoltare și cu alți factori interesați a reprezentat o parte integrantă din realizarea programului GBM. În legătură cu seria IPD, Banca a colaborat îndeaproape cu CE, ECB și FMI pe toată durata elaborării și realizării; cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în ceea ce privește aspecte legate de IdS; cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru managementul investițiilor publice; cu Organizația Mondială a Sănătății pentru achiziții centralizate în domeniul medical; cu UNICEF în legătură cu dezinstituționalizarea copiilor și cu Norway Grants în domeniul educației. De asemenea, echipa Băncii a discutat reforme cu parteneri sociali, inclusiv sindicate, asociații patronale, femei și comunități de romi și participanți la bursă, dar și cu alți factori interesați, inclusiv Parlamentul și partidele politice, după caz. În mod asemănător, în exemplul de reformă a achizițiilor publice, echipa Băncii Mondiale pentru SAR privind sprijinul acordat în legătură cu Strategia de achiziții publice a avut o colaborare strânsă cu echipa BEI care oferă consultanță Agenției Naționale pentru Achiziții Publice în temeiul unui acord separat pentru a asigura coerență și complementaritate. 59. Banca a avut o atitudine proactivă în ceea ce privește îmbunătățirea punerii în practică în perioada SPT. Utilizarea criteriilor și filtrelor selective pentru implicarea în continuare au ajutat la îmbunătățirea performanțelor portofoliului în ansamblu. În perioada SPT, echipa Băncii a explorat activ abordările cele mai adecvate, iar o anumită abordare a constat din introducerea unor mecanisme de referință care să permită ca părți din sumele împrumutate să fie anulate, dacă nu erau atinse reperele propuse. Performanța proiectelor de FPI Reformă Judiciară și Reformă a Sectorului Medical a crescut după introducerea acestor repere în timpul restructurării. Acest fapt a contribuit la consolidarea filtrelor utilizate în etapa de elaborare, cu privire la asigurarea capacității adecvate de implementare și urmărirea unei abordări mai programatice. 60. Rezultatele cumulate ale angajamentului IFC au îndeplinit ca volum propunerile strategice. Pentru EF2014-2018, angajamentul IFC s-a ridicat la suma de 1,2 miliarde USD, dintre care 1,1 miliarde USD provenind din fonduri proprii, iar restul din mobilizări. Dintre propriile fonduri angajate, 684 milioane USD au reprezentat finanțare pe termen lung, restul fiind finanțare pe termen scurt. Aceste cifre au depășit limitele planificate pentru investițiile IFC, care se situau între 150 milioane USD și 250 milioane USD pe an. La nivelul sfârșitului lunii ianuarie 2018, portofoliul angajat de IFC din fonduri proprii se clasifică pe locul trei în Europa și Asia Centrală, cu un nivel scăzut de CNP. Portofoliul are o valoare de 579 milioane USD, împărțită între 32 de proiecte. Există un singur CNP în portofoliu, rezultat din dificultățile financiare cu care se confruntă clientul investiției IFC ca urmare a dosarelor de corupție deschise împotriva CEO al societății client. 61. IFC a ajustat planurile de realizare, ținând cont de lipsa unei legi PPP funcționale și de lipsa de capacitate instituțională adecvată care să poată susține implementarea. Angajamentul de consultanță PPP al IFC în domeniul termoficării edilitare în București a fost abandonat după finalizarea primei etape, din cauza mediului politic neprielnic, marcat de multiple schimbări la nivelul factorilor de decizie și al strategiilor, dar și a faptului că factorii interesați nu au ajuns la un consens cu privire la structura tranzacției propuse. Aspecte de finanțare municipală și disponibilitatea de finanțare internă la prețuri competitive au limitat implicarea IFC în acest spațiu, un exemplu în acest sens constând din anularea unui împrumut în 2014 către Municipiul București pentru modernizarea Pieței Romane și hotărârea de a nu investi în titlurile emise de municipiu în 2015. 62. API realizată în 2016 a fost fundamentală pentru analizarea priorităților Băncii și a eficienței în contextul actual de țară, dar și pentru încadrarea așteptărilor. Calendarul API a fost stabilit strategic pentru 67 Traducere din limba engleză a se alinia la schimbările de guvern și la ciclul de finanțare UE. Din păcate, în contextul în care guvernul s-a schimbat o dată la șase luni, cu toate că API a propus prelungirea SPT cu un an, rămânea timp insuficient pentru aplicarea programului ajustat și pentru îndeplinirea corespunzătoare a principalelor obiective SPT cu privire la reformele majore. 63. Pentru reducerea riscurilor fiduciare, Banca a organizat întâlniri periodice cu guvernul pentru a evalua progresele înregistrate în realizarea programului GBM. Pentru programul SAR în creștere, Banca a participat la întâlniri de coordonare comune organizate de Ministerul Fondurilor Europene, a comunicat actualizări lunare, a transmis rapoarte de activitate anuale cu privire la desfășurarea programului SAR în ansamblu și a realizat o evaluare amănunțită a programului SAR pentru perioada 2012-2015, pe baza căreia să se adopte hotărâri cu privire la elaborarea și realizarea proiectelor în viitor. De asemenea, Banca a avut consultări dese cu Comisia Europeană pe marginea unor subiecte concrete, menite a asigura alinierea opiniilor cu privire la conținutul programului și desfășurarea acestuia. 64. Realizarea SPT s-a bazat foarte mult pe programul SAR, care s-a extins major în perioada SPT. Drept reacție la nevoile guvernului pe termen scurt aflate pe pantă ascendentă, 27 noi acorduri SAR au fost semnate, în valoare de 71,65 milioane USD. Acest lucru a făcut ca în România să existe cel mai amplu program SAR din portofoliul Băncii, din punct de vedere al veniturilor cumulate generate pe durata realizării SPT. Parteneriatul Guvernului cu Banca din perspectiva furnizării de servicii de asistență a fost reconfirmat prin semnarea unui nou Memorandum de Înțelegere în 2016, valabil până la sfârșitul anului 2023. 65. Evoluția programului SAR s-a dovedit esențială în sprijinirea realizării efective a SPT. SAR au evoluat de la angajamente de scurtă durată, de aproximativ șase luni, vizând un rezultat major într-un singur sector, la activități pe termen mai lung, cu valențe multisectoriale, cu durată de peste doi ani. Anumite activități complexe au necesitat mobilizarea de echipe numeroase, pentru care s-a realizat coordonarea și colaborarea la nivel de experți din diferite sectoare din cadrul Băncii și din ministere. Per ansamblu, aceasta a reprezentat o schimbare pozitivă, permițând angajamentelor să depășească elaborarea de studii și rapoarte pentru asigurarea de AT și dezvoltarea capacității mai complexe. Această evoluție a impus reformularea acordurilor pentru SAR pe criterii de timp, iar modelele de contract au fost revizuite începând din 2016 pentru a corespunde, în schimb, unei abordări pe criterii de rezultat. IV. ALINIEREA LA SCOPURILE CORPORATISTE ALE GBM 66. Îndeplinirea scopului dublu de reducere a sărăciei și favorizare a prosperității împărtășită a reprezentat principalul factor în proiectarea SPT. Pilonii SPT s-au bazat pe informațiile din Memorandumul Economic de Țară pentru România (MET) din 2013, în care au fost identificate o mare varietate de probleme ce trebuie soluționate în vederea obținerii unui model sustenabil de creștere, din care să poată rezulta locuri de muncă. Realizarea unei administrații publice funcționale a fost recunoscută ca fiind cerința esențială pentru depășirea ineficienței și investițiilor publice de slabă calitate, dar și a deficiențelor în utilizarea fondurilor UE. Alte priorități ce au rezultat din analiza MET s-au concentrat pe îmbunătățirea mediului de afaceri, dezvoltarea competențelor și inovației în rândul forței de muncă și promovarea protecției sociale și incluziunii sociale. 67. API a relevat ameliorări modeste în obiectivele SPT privind o mai bună aliniere la scopurile corporatiste ale GBM. Au fost necesare o serie de modificări la pilonii și obiectivele SPT pentru a reflecta programul aflat în creștere. Obiectivele legate de reforma administrației publice au fost adăugate pentru a putea realiza modificările necesare pentru creșterea eficienței instituțiilor publice și a managementului finanțelor publice. Pilonii strategici ai SPT s-au menținut, însă al doilea a fost reformulat în așa fel încât să reflecte sprijinul mai mare acordat pentru creștere sustenabilă. Indicatorii adăugați în Pilonul 3 au semnalat atenția mărită acordată incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile. Cu toate acestea, cadrul de rezultate revizuit—elaborat într-o anumită măsură ca reacție la nevoile imediate ale guvernului—ar fi putut reflecta priorități mai concrete de reducere a sărăciei extreme și creșterea prosperității comune. 68 Traducere din limba engleză V. PRINCIPALELE LECȚII ÎNVĂȚATE 68. GBM poate juca în continuare rolul de organizator stabil și neutru și depozitar al cunoștințelor în România pentru a ajuta la identificarea soluțiilor de dezvoltare și asigura sprijinul pentru punerea acestora în aplicare. Comunicarea și coordonarea permanentă cu guvernul, un angajament flexibil realizat printr-o configurație de instrumente și oportunitatea rezultată din API pentru a veni în întâmpinarea condițiilor aflate în schimbare s-au dovedit a reprezenta elemente esențiale în îndeplinirea eficientă a acestor roluri. Schimbarea domeniului de aplicare a programului SAR, care a evoluat semnificativ în perioada SPT de la măsuri de analiză predominant mici, limitate în timp până la sarcini de asistență tehnică și dezvoltarea capacității pe scară mai largă și cu durată mai mare a permis Băncii să vină prompt în întâmpinarea solicitărilor de consultanță din partea clientului și să acorde asistență care nu ar putea fi finanțată în alt fel din bugetul propriu al Băncii. Îndeplinirea strategică a acestui rol pentru realizarea de reforme instituționale importante ar trebui să constituie piesa centrală a programului GBM pentru viitor. 69. Următorul CPT va trebui construit în jurul prevalenței tot mai mari a SAR în program. Banca ar trebui să exploreze în continuare cele mai bune modalități de a răspunde selectiv la solicitarea de noi SAR din partea clientului pentru a asigura coeziunea programului GBM. Evaluarea programului SAR a ajutat la elucidarea lecțiilor de colaborare eficientă, pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare. Angajamentul la nivel înalt (politic) și tehnic din partea clientului este necesar, dar nu suficient. Printre alți factori esențiali pentru succes se numără comunicarea continuă dintre echipele Băncii și a clientului, un coordonator local al echipei operaționale sau un specialist senior aflat la dispoziția echipei pentru facilitarea colaborării, precum și experiență internațională în domeniu care să ofere acces la cele mai bune practici. Implicarea experților locali contribuie la asigurarea că orice evaluare și exemple sunt adecvate pentru contextul respectiv. 70. O mai mare eficiență a angajamentului va necesita un accent mai mare, în contextul stabilirii unor priorități clar articulate ale GBM. Accentul urgent pus de Guvern pe nevoile pe termen scurt au limitat posibilitățile de definire a viziunii pe termen mai lung, iar agenda de reformă extinsă și ambițioasă a îngreunat încurajarea și menținerea proprietății clientului asupra fiecăruia dintre obiectivele SPT. În schimb, următorul CPT ar trebui să vizeze managementul unui număr de indicatori de obiective și rezultate cu acces mai direct la intervențiile GBM. În general, progresul înregistrat prin SPT s-a datorat concentrării pe obiective modeste, planificate secvențial. Continuitatea angajamentelor sau sprijinul în mobilizarea asistenței ulterioare pentru prioritățile concrete ale Guvernului în care GBM oferă avantaje comparative și-au dovedit eficiența în contribuția la obținerea de rezultate sustenabile. 71. Este necesară o analiză atentă pentru alegerea corectă a instrumentelor GBM necesare în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare. Complementaritatea și coordonarea între diferite angajamente au oferit sprijin eficient pentru o serie de reforme, cum ar fi cele ce vizează o mai bună gestionare a datoriei și planificarea strategică în cadrul administrației publice. Articularea unui CPT GBM oferă oportunități importante de planificare a unui răspuns coordonat, pentru a asigura complementaritatea între angajamentele BIRD și IFC, cu participarea, de asemenea potențial strategică, a AMGI în susținerea dezvoltării sectorului privat. 72. Ar trebui acordată o atenție permanentă asistenței pentru implementare în temeiul noului CPT. Realizările pe partea de ofertă, cum ar fi adoptarea de legi și strategii noi, nu sunt suficiente, în mod individual, să faciliteze schimbări instituționale sustenabile. Comunicarea permanentă cu omologii guvernamentali, identificarea și susținerea inițiatorilor, asistență tehnică practică, dar și alte tipuri de sprijin pentru implementare se vor dovedi probabil esențiale în realizarea reformelor instituționale atât de necesare. 73. Programul derulat în România a oferit exemple de bune practici la nivel subnațional, care au fost aplicate sau copiate în alte țări UE. Stabilitatea politică relativă la nivel local a permis Băncii să contribuie mai eficient și să inițieze noi abordări și resurse pentru dezvoltarea regională. În calitate de organizator și depozitar al cunoștințelor, Banca a avut o poziție unică în facilitarea unui efect de multiplicare, prin asistența oferită în diseminarea lecțiilor și consultanței, atât în interiorul României, cât și către alte state membre UE. Orașul Constanța a atras propriile surse de finanțare pentru contractarea Băncii într-un proiect de planificare a 69 Traducere din limba engleză dezvoltării urbane integrate și coordonare inter-municipală. Abordările față de dezvoltarea regională sunt replicate în Polonia. Ghidurile de investiții elaborate cu ajutorul Băncii au ajutat România să își prioritizeze investițiile la nivel local, iar acestea sunt în prezent disponibile factorilor de decizie investiționali la nivel local din alte state UE. 74. IFC s-a confruntat cu probleme în sprijinul acordat pentru dezvoltarea PPP și în extinderea parteneriatelor de finanțare la nivel municipal. Un aspect de ansamblu în sprijinul IFC pentru dezvoltarea PPP în România constă din absența unei legi PPP funcționale, dar și din lipsa capacității instituționale aferente care să susțină realizarea acestora. Mai mult decât atât, aspecte ce țin de calitatea guvernanței și schimbările politice dese au afectat și acestea angajamentul autorităților față de agenda PPP. Angajamentul de consultanță PPP al IFC în domeniul termoficării edilitare în București a fost abandonat după finalizarea primei etape, din cauza mediului politic neprielnic în cadrul administrației municipale, marcat de multiple schimbări la nivelul factorilor de decizie și al strategiilor, dar și a faptului că factorii interesați nu au ajuns la un consens cu privire la structura tranzacției propuse. Aspecte de finanțare municipală și disponibilitatea de finanțare internă la prețuri competitive au limitat implicarea IFC în acest spațiu, un exemplu în acest sens constând din anularea unui împrumut în 2014 către Municipiul București pentru modernizarea Pieței Romane și hotărârea de a nu investi în titlurile emise de municipiu în 2015. 75. În sfârșit, în următorul ciclu CPT, realizarea API în timp util reprezintă o cerință stringentă pentru evaluarea implementării în așa fel încât să rămână suficient timp pentru punerea în aplicare a recomandărilor. Posibilitatea efectuării de ajustări în timpul implementării capătă importanță în contextul instabilității politice persistente și ar trebui dublată cu alte măsuri de ameliorare, după caz. Principalele priorități ale programului GBM ar trebui reflectate în obiective CPT clare, bazate pe analiză politico-economică concretă, în funcție de necesități, și revizuite prin API pentru a asigura contribuția optimă a GBM la rezultatele de dezvoltare din România. Indicatorii vor fi selectați cu atenție pentru a măsura îndeplinirea obiectivelor, împreună cu surse relevante de informații și cu o legătură evidentă la programul GBM. 70 Traducere din limba engleză Atașament 1. Matricea actualizată a rezultatelor SPT Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM Pilonul 1: Constituirea unui guvern al secolului al XXI-lea —Moderat satisfăcător Obiectiv SPT 1.1: Creșterea performanțelor de gestionare a veniturilor și cheltuielilor - Parțial îndeplinit (i) Sistemul de Management Fiscal a fost achiziționat – neîndeplinit Activități finalizate de GBM - Achiziția SMF nu se va finaliza în această perioadă SPT, conform planului. Proiectul PMAF se Operațiunea de elaborare a politicilor FPD confruntă cu probleme și este analizat în vederea unei posibile anulări sau restructurări. IPD pentru eficiență și creștere fiscală - Este susținut direct din FPI pentru Proiectul de Modernizare a Administrației Fiscale și SAA SAR Soluții superioare de clarificare, (ii) Cadru pentru introducerea bugetării bazate pe rezultate, (Valoare de bază 2013: nu există cadru; interpretare și luarea de decizii cu privire la Țintă 2018: cadrul se află în vigoare) – îndeplinit parțial (în curs de a fi îndeplinit înainte de aspecte fiscale închiderea EF18) SAR Elaborarea politicii fiscale - Cadrul pentru introducerea bugetării bazate pe rezultate a fost elaborat până la încheierea SAR Dezvoltarea unui sistem de anului 2017 și se află în etapa de obținere a autorizațiilor și aprobărilor de la guvern; se management financiar integrat în MADR previzionează că adoptarea acestuia va avea loc înainte de închiderea EF2018; au fost adoptate SAR Perfecționarea sistemelor bazate pe o serie de aspecte de organizare internă legate de aplicarea acestuia riscuri din POSDRU - Susținut direct prin programul SAR împreună cu MFP, SGG și SAA finanțat de Bancă SAA Observație la politicile de sănătate (iii) Introducerea achizițiilor publice centralizate pentru sectorul medical (2014: 0; 2017: da) - FS consolidarea responsabilității financiare îndeplinit SAA Analiza finanțelor publice - MS a aprobat planul de achiziții publice centralizate pentru 2016, ce a inclus 31 de antibiotice Activități GBM aflate în curs și 12 medicamente pentru cancer. Prețul medicamentelor și dispozitivelor achiziționate FPI proiect PMAF centralizat a scăzut de la un preț unitar mediu de 22,2 RON (valoare de bază 2015) la un preț FPI proiect de reformă în domeniul unitar mediu de 20,0 RON (2017). 6 sănătății - Susținut direct prin ECF-IPD II SAR dezvoltare urbană Constanța (iv) investițiile IFC în sectoare sub-naționale (Da/Nu) - îndeplinit SAR dezvoltare urbană București Sector 5 - Da—angajamentul IFC pentru finanțare pe termen lung (41,9 M USD) pentru reabilitarea Activități GBM în pregătire sistemelor de termoficare și a infrastructurii de transport din municipiile Timișoara și Botoșani SAR dezvoltare urbană Brașov - Susținut direct prin programul IFC IFC – PPP - investiții la nivel subnațional 5Dacă nu se specifică altfel, indicatorii se referă la valoarea țintă pentru 2018 6Valoarea de bază a fost mutată în 2015 deoarece Catalogul Național al Prețurilor Medicamentelor a fost revizuit considerabil în 2015. Prețurile unitare medii sunt calculate pentru coșul de medicamente prevăzut în planul de achiziții publice centralizate din 2016 cu privire la antibiotice și medicamente pentru cancer, fără TVA. 71 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM Obiectiv SPT 1.2: Consolidarea managementului creanțelor – Îndeplinit Strategia de management al creanțelor adoptată și actualizată anual, în conformitate cu cele mai bune Activități finalizate de GBM practici (Da/Nu) – îndeplinit FPD IPD pentru eficiență și creștere fiscală - Da-- Strategia de management a datoriei publice a României pentru perioada 2014-2016 a SAA privind curba de randament a fost confirmată de UE și FMI ca fiind aliniată la bunele practici internaționale, după cum sunt guvernului pentru dezvoltare acestea definite în Ghidul de management al datoriei publice elaborat în comun de Banca SAR Consolidarea managementului Mondială și FMI. Strategia este actualizată în fiecare an din 2015, datoria publică rămânând creanțelor în limite gestionabile. Un sistem de licitații în întregime electronic pentru piața primară a Activități GBM aflate în curs titlurilor de stat a devenit de asemenea funcțional în 2014, cu o interfață către sistemul de management al datoriei, pentru a permite acces în timp real la datele de pe piața primară. SAR tranzacții swap ECF-DPL2 a susținut introducerea unei platforme electronice de tranzacționare și cotare pentru piața secundară, în vederea unei mai bune gestionări a activelor și pasivelor, lansat în ianuarie 2017. - Susținut direct prin IPD și prin SAR finalizate și aflate în curs Obiectiv SPT 1.3: O mai bună planificare strategică, prioritizare și elaborare de politici bazate pe elemente concrete - Îndeplinit în mare parte (i) Dezvoltarea și utilizarea unui panou central în Biroul Primului Ministru pentru monitorizarea Activități finalizate de GBM priorităților PSI la nivel înalt în anumite ministere– îndeplinit FS FDI grant pentru elaborarea politicilor - Panou central dezvoltat în cadrul Secretariatului General al Guvernului și care funcționează din de M&E iunie 2017; au fost introduse date de bază pentru prioritățile PSI a nivel înalt în 13 ministere și SAR Analiza activităților de dezvoltare a este utilizat de SGG. Se previzionează că raportarea în legătură cu realizarea PSI va începe la capacității în administrația publică mijlocul anului 2018 SAR Consolidarea cadrului EIR din România (ii) Cadru simplificat pentru o realizare mai eficientă a analizei de reglementare–îndeplinit SAR Sprijin pentru înființarea unei Unități - Cadrul de evaluarea a impactului de reglementare a fost actualizat. Hotărârea Primului de livrare Ministru 297/2016 a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial cu privire la metodologi SAR strategia de dezvoltare sustenabilă a actualizată de completare a propunerii de politici publice în urma recomandărilor BM prin SAR Deltei Dunării EIR. SAR Centrul de creștere Ploiești (iii) 100% dintre proiectele de investiții publice selectate s-au bazat pentru criterii de evaluare și SAR PPP în domeniul transporturilor selecție optimizate prin PNDL (de la 0 la 4000 proiecte cu valoare de 90M EUR) - îndeplinit SAR Consolidarea planificării strategice în - Toate proiectele selectate din programul PNDL începând din 2016 sunt evaluate cu ajutorul sectorul transporturilor unui nou set de criterii de selecție. Ordinul Ministrului 947/2015 a actualizat metodologia de SAR Creșterea amenajării teritoriului realizare a PNDL și a introdus criteriile de selecție. Pagina de internet a MDRAP a publicat în SAR Actualizarea centrelor de creștere ianuarie 2018 lista investițiilor prioritare, însumând 6.814 proiecte de intervenție în tot teritoriul SAR Planificare strategică pentru României. Lista a fost aprobată la 17 ianuarie 2018 prin Ordin de Ministru. administrația în sectorul agricol 72 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM - Prin programul de SAR pentru dezvoltare regională, Banca a formulat recomandări cu privire SAA Asistență acordată municipiului Alba la prioritizarea investițiilor, introducând bugetarea multianuală, bugetarea pe program și Iulia opțiunile pentru criterii de selecție propuse; clientul (MDRAP) a adoptat toate recomandările SAR Armonizarea proiectelor cu finanțare noastre, cu excepția criteriilor de selecție, care au reflectat numai parțial recomandările Băncii. UE și de la bugetul de stat (iv) Planificare investițională inter-municipală mai eficientă și criterii de selectare a proiectelor SAR Managementul investițiilor publice aplicate în cel puțin trei localități - îndeplinit SAR program de dezvoltare regională - Banca a acordat asistență municipiilor Alba Iulia, Constanța, Ploiești, Brașov prin angajamente SAR Cadrul național pentru proiecte de SAR și asistență tehnică finanțată de Bancă în domeniul planificării strategice și prioritizării investiții publice investițiilor. Municipiile au acces la fondurile UE, dar dispuneau de competențe limitate în ceea SAR Integrarea comunităților urbane ce privește planificarea și prioritizarea. Pornind de la recomandările și asistența tehnică acordate marginalizate de Banca Mondială, Alba-Iulia promovează în prezent planificarea inter-municipală cu orașele din SAA Structurarea cunoștințelor jur, cum ar fi Sebeș și Vintu; Constanța aplică coordonarea metropolitană cu 15 localități SAA/DAR Siguranță rutieră învecinate; Brașov dezvoltă în prezent un sistem similar și beneficiază de asistență din partea BM FS Creșterea nivelului de responsabilitate (v) Hărțile digitale favorizează investițiile pentru creșterea accesului la bandă largă– îndeplinit parțialfinanciară în sectorul public (anulat) - Noul instrument de cartografiere a fost dezvoltat și utilizat în vederea găsirii de soluții SAA Analiza finanțelor publice personalizate corespunzătoare cererii și ofertei de bandă largă; cu toate acestea, nu este Activități GBM aflate în curs disponibilă finanțare pentru utilizarea hărților și aplicarea soluțiilor. FPD IPD pentru eficiență și creștere fiscală - Banca a susținut elaborarea Manualului M&E pentru agenda digitală, ceea ce a permis SAR Asistență acordată unității de strategie guvernului să îndeplinească condițiile ex-ante de utilizare a Fondurilor Europene pentru SAR Dezvoltarea capacității administrației perioada 2014-2020. În plus, Banca a realizat o analiză amănunțită a pieței și concurenței centrale în legătură cu studiile de impact pentru piețele ICT din România, a studiat particularitățile țării și a realizat un proces limitat,SAR Capacitate de planificare și bugetare dar transparent de consultări cu factori interesați privați și publici din domeniul ICT. Acest SAR Asistență în legătură cu strategia de exercițiu a avut condus la o analiză a decalajelor de acoperire, care a identificat zonele fără achiziții publice acoperire, a clasificat nivelurile diferite de intervenții publice necesare pentru extinderea SAR Dezvoltare urbană Constanța acoperirii (ex.: reglementare, legislativ, financiar) și în sfârșit a evidențiat restricțiile de IFC – PPP reglementare ce trebuie eliminate pentru a facilita dezvoltarea infrastructurii de bană largă. Activități GBM în pregătire SAR Brașov Dezvoltare urbană FPI Pregătirea autostrăzii Ploiești-Brașov Obiectiv SPT 1.4: O mai bună elaborare de strategii, operaționalizare, monitorizare și evaluare în pregătirea perioadei 2014-2020 și chiar mai departe - Îndeplinit (i) Au fost adoptate cinci strategii, ce contribuie la îndeplinirea de către Guvern a condițiilor UE ex- Activități finalizate de GBM ante pentru accesarea fondurilor UE aferente perioadei 2014-20 (2013:0,2018:5) - îndeplinit SAR Analiză funcțională a puterii judiciare în România 73 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM - Banca a contribuit la redactarea strategiilor, planurile de acțiuni corespunzătoare strategiilor SAR strategia de dezvoltare sustenabilă a au fost elaborate împreună cu instituțiile clientului și au pornit de la recomandările Băncii. Deltei Dunării Strategiile adoptate au fost după cum urmează: SAR schimbări climatice o Strategia națională de combatere a abandonului școlar timpuriu – adoptată la data de 19 SAR asistență pentru o mai bună elaborare iunie 2015 (Hotărârea de Guvern nr. 439/2015) a strategiei pentru sectorul agroalimentar o Strategia națională de încurajare a învățării pe tot parcursul vieții - adoptată la data de 3 SAR o mai bună amenajare a teritoriului iunie 2015 (Hotărârea de Guvern nr. 418/2015) SAR consolidarea managementului o Strategia națională pentru încurajarea educației terțiare- adoptată la data de 28 iulie 2015 creanțelor (Hotărârea de Guvern nr. 561/2015) SAR asistență acordată Agenției de o Strategia națională de promovare a incluziunii sociale și reducerea sărăciei - adoptată la Cadastru data de 27 mai 2015 (Hotărârea de Guvern nr. 383/2015) SAR strategie privind Părăsirea Timpurie a o Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active - adoptată la data de 15 iulie Școlii 2015 (Hotărârea de Guvern nr. 566/2015) SAR strategie privind educația terțiară - Toate condițiile ex-ante aferente celor cinci strategii au fost îndeplinite până la sfârșitul anului SAR strategie privind Învățarea pe tot 2016. La data de 11 noiembrie 2016, Comisia Europeană a confirmat îndeplinirea condițiilor parcursul vieții printr-un comunicat de presă. SAR strategie privind incluziunea socială și - O altă realizare importantă constă din dezvoltarea planificată a unui ghid digital pentru reducerea sărăciei aplicare strategiei naționale a achizițiilor publice, ce a contribuit la îndeplinirea unei condiții SAR strategie privind îmbătrânirea activă ex-ante importante în domeniul achizițiilor publice SAR agenda digitală - Cinci SAR au sprijinit direct elaborarea strategiilor menționate mai sus. SAA asistență acordată municipiului Alba - Programul SAR a contribuit la desfășurarea acțiunilor în legătură cu 11 dintre cele 36 condiții Iulia aplicabile României, în următoarele domenii: părăsirea timpurie a școlii, educația terțiară, SAR centrul de creștere Ploiești învățarea pe tot parcursul vieții, incluziune socială și reducerea sărăciei, îmbătrânirea activă, SAA dezbatere publică în legătură cu infrastructura educațională, dezinstituționalizarea copiilor, achiziții publice, administrație prioritățile spațiului agro-rural din România publică, agenda digitală, incluziunea romilor. SAR evaluarea proiectului de informare - Două SAR de monitorizare se desfășoară în prezent pentru dezvoltarea capacității ministerelor Activități GBM aflate în curs abilitate (Ministerul Muncii, Ministerul Educației și agențiile aferente) cu privire la FPI proiectul de educație secundară în monitorizarea și evaluarea acestor strategii, aflate în prezent în curs de aplicare. România Implementarea strategiilor se află în curs, în anumite cazuri cu întârziere. SAR strategie cu privire la infrastructura (ii) Cadrul M&E actualizat pentru strategia privind agenda digitală - îndeplinit educațională - SAR pentru agenda digitală au susținut direct elaborarea cadrului M&E cu privire la strategia SAR M&E strategiilor în domeniul educației națională privind agenda digitală. Recomandările Băncii au fost complet integrate în cadrul SAR Creșterea asigurării calității în sistemul M&E aprobat de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale. Comisia Europeană a de învățământ superior din România 74 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM apreciat că condițiile ex-ante aferente au fost îndeplinite prin finalizarea cadrului M&E SAR Sprijin pentru punerea în aplicare a (comunicat de presă dat de Comisie în 11 noiembrie 2016) Programului Operațional Capital Uman în România în perioada 2014-2020 SAR Dezvoltare urbană Constanța SAR Dezvoltare urbană Brașov SAR România: Dezvoltarea unitară a Resurselor Umane Obiectiv SPT 1.5: O mai bună guvernare, funcționare organizațională și eficiență a instituțiilor publice și IdS - Îndeplinit în mare parte (i) Strategia MFP pentru managementul Resurselor Umane a fost adoptată și este în curs de Activități finalizate de GBM implementare – îndeplinit parțial FPI CESAR - Strategia MFP pentru MHR adoptată prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 564, din 10 iulie FPI proiect de reformă judiciară 2014 însă punerea acesteia în aplicare este în prezent contestată prin legea recentă a plății FS consolidarea responsabilității financiare unitare. Este necesară modificarea cadrului legislativ al ANFP SAR Înființarea unui sistem de evaluare a - Strategia HR este rezultatul direct al asistenței acordate de Bancă Ministerului de Finanțe prin performanțelor pentru oficialii SAR. Sunt necesare și alte schimbări în legislația aplicabilă Agenției Naționale a Funcționarilor guvernamentali ce administrează fonduri Publici, susținute de Bancă prin SAR pentru consolidarea sistemului național de management UE HR SAR Introducerea unui sistem de (ii) Sistem de evaluare a performanțelor adoptat și aplicat în legătură cu oficialii guvernamentali care management intern în MADR și structurile gestionează fonduri UE –îndeplinit subordonate - Noul sistem de evaluare a performanțelor a fost adoptat în august 2015 și se află în prezent în SAR Dezvoltarea unui sistem de vigoare. Sustenabilitatea acestuia este contestată prin modificările aduse prin noua lege a management financiar integrat în MADR plăților, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. Au fost prevăzute modificări concrete aduse SAR Planificare strategică a administrării în prin legea plății unitare în legătură cu personalul care gestionează fondurile UE, astfel încât agricultură sistemul de management al performanțelor rămâne în vigoare. SAR Un management HR mai bun în MFP - Sistemul de performanțe și indicatorii de performanță au fost elaborați prin angajamente SAR. SAR Elaborarea politicilor fiscale Banca va sprijini în continuare agenda reformei managementului HR, prin următorul CPT cu SAR O soluție optimă pentru transmiterea ajutorul SAR, semnat recent și care va formula recomandări în legătură cu sistemul HR pentru de clarificări, interpretări și decizii în următorii doi ani aspecte fiscale (iii) Proiect pilot pentru o mai bună delegare a capacității de autoritate în MECS și au fost adoptate SAR Capacitatea administrativă a MECS Regulamente noi de organizare și funcționare (ROF) - îndeplinit SAR Asistență acordată Consiliului - Proiectul pilot pentru o mai bună delegare a capacității de autoritate în MEN și noile ROF Concurenței adoptate(16 septembrie 2015, prin Ordin de Ministru) cu privire la unitățile structurale din SAR Asistență acordată Agenției de cadrul MEN și la toți angajații din sistemul de învățământ la nivel de conducere și de experți. Cadastru 75 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM ROF se aplică în continuare de la adoptarea acestora. Mai mult, următorul Ministru a integrat SAR Consolidarea managementului chiar mai multe dintre recomandările Băncii și au fost aprobate ROF actualizate prin Ordinul investițiilor publice Ministrului nr.3748 din 9 mai 2016 și utilizate în acest format 2016. SAR colaborare AM-OI - Recomandările pentru o mai bună delegare a autorității și proiectul pilot au fost furnizate prin SAR Consolidarea managementului activitățile SAR. Recomandările au fost însușite de Ministerul Educației și se află în vigoare creanțelor (iv) CCR a revizuit și adoptat o arhitectură de tip business pentru creșterea eficienței în funcționare - SAR o mai bună amenajare a teritoriului îndeplinit SAA Asistență acordată Autorității de - Eficiența în funcționare a crescut în CCR după integrarea recomandărilor Băncii în vederea Supraveghere Financiară restructurării arhitecturii de tip business SAR Planificare strategică în domeniul - Timpul necesar pentru soluționarea plângerilor s-a redus ca urmare a ajustărilor la arhitectura transporturilor de tip business pentru creșterea eficienței operaționale, adoptate de conducerea CCR la SAR Elaborarea și implementarea PPP în recomandările SAR. Aceste modificări au fost rezultatul direct al sprijinului acordat de Bancă sectorul transporturilor în favoarea Consiliului Concurenței din România prin SAR SAA Siguranța rutieră - Recomandările SAR formulate în cadrul asistenței acordate Consiliului Concurenței din SAA Combaterea corupției România au condus la adoptarea unui nou regulament pentru concentrările economice la data Activități GBM aflate în curs de 30 septembrie 2014, ceea ce a permis creșterea eficienței procedurilor accelerate. Aceasta SAR Unitatea pentru strategie a condus la o durată medie de 1,8 luni pentru finalizarea unui dosar de concentrare economică SAA Asistență acordată ASF în 2014, ceea ce reprezintă o scădere cu 23 % a duratei de timp necesare față de anul 2013. SAR strategie cu privire la infrastructura (v) Înmulțirea audierilor ce au loc în săli de judecată reabilitate și creșterea numărului de săli de educațională consiliu începând cu 2014 - îndeplinit SAR M&E strategiilor în domeniul educației - 16 noi tribunale au fost construite sau renovate începând din 2014; numărul total al audierilor SAR Dezinstituționalizarea copiilor a fost urmărit în 5 dintre instanțele renovate și a relevat o creștere cu 77% față de valoarea de SAR Tranzacții swap bază la nivelul anului 2008. Au fost adăugate nouă săli de consiliu (128%) față de 2010. SAR Strategia în domeniul achizițiilor - Asistența a fost acordată de Bancă direct prin FPI (proiectul de reformă în justiție, proiectul publice pentru modernizarea serviciilor judiciare) FPI Proiect de modernizare a serviciilor (vi) Legea adoptată în legătură cu guvernanța corporativă a IdS (pentru aprobarea OUG nr. 109/2011) judiciare în conformitate cu principiile OCDE (valoare de bază 2014: stadiul de proiect; țintă 2017: legea este SAR AT pentru Creșterea asigurării calității adoptată) – îndeplinit în sistemul de învățământ superior din - guvernul a adoptat diverse măsuri pentru îmbunătățirea cadrului de deținere și România supraveghere a IdS și a clarificat rolurile și responsabilitățile instituțiilor publice implicate. SAR Dezvoltare urbană Constanța Printre acestea se numără noua lege privind guvernanța corporativă a IdS, aprobată de SAA AT pentru o mai bună dezvoltare a Parlament în luna mai 2016. Cu toate acestea, punerea legii în aplicare întârzie peste capacității de evaluare a impactului termenul prevăzut. schemelor de ajutor de stat 76 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM - Asistența pentru elaborarea legilor a fost acordat prin SAR și IPD SAA Raport de sector cu privire la IdS de transport SAA Analiza stadiului Programului național pentru cadastru și carte funciară SAA Analiza finanțelor publice SAR Sprijin pentru implementarea POCU 2014-2020 în România SAA Supravegherea piețelor de capital Activități GBM în pregătire SAR Dezvoltare urbană Brașov SAR România: Dezvoltarea unui sistem unitar de management HR FPI Proiectul Cartierul Justiției / Esplanada FPI Pregătirea autostrăzii Ploiești-Brașov Obiectiv SPT 1.6: Îmbunătățirea acordării asistenței medicale - Parțial îndeplinit (i) Reducerea raportul dintre numărul de paturi din sectorul public și privat la 1.000 de locuitori de la Activități finalizate de GBM 5,5 la 4,8 (până în 2018) – neîndeplinit DDO IPD FPD - Raportul paturilor din sectorul public la 1.000 de locuitori nu a fost redus la 4,5 (față de Activități GBM aflate în curs valoarea de bază de 5,5 în decembrie 2013). În 2014, raportul a crescut la 5,8 și la 5,9 în 2015 FPI Proiectul reformei în sănătate și 2016, ca urmare a creșterii numărului de paturi și a scăderii bruște a populației. SAA Susținerea rolului spitalelor regionale - Progresele înregistrate în aplicarea proiectului de reformă în sănătate sunt limitate în România (ii) Introducerea unui nou pachet de bază de servicii medicale cu roluri suplimentare și stimulente de plată pentru personalul din asistența medicală primară– neîndeplinit Investiții IFC - Nu va fi introdus niciun nou pachet de bază de servicii medicale cu roluri și stimulente de plată pentru personalul din asistența medicală primară în perioada SPT. (iii) Au fost introduse achiziții centralizate pentru medicamente (2014: nu; 2018: da) - îndeplinit - MS a aprobat planul de achiziții publice centralizate pentru 2016, ce include antibiotice și medicamente pentru cancer. Prețul unitar mediu pentru medicamentele și dispozitivele achiziționate centralizat a scăzut de la 22,2 RON (valoare de bază 2015) la un preț unitar mediu de 20,0 RON (2017). (iv) Investițiile IFC în sectorul medical - îndeplinit - IFC a făcut investiții în valoare de 15,9 M USD în Medlife SA, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii medicale din România, pentru a crește oferta de servicii spitalicești de calitate în 77 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM România. Această investiție a crescut zona de cuprindere a Medlife de la 1,9 milioane la 2,3 milioane de pacienți deserviți în perioada SPT. De asemenea, IFC a susținut Medlife, aceasta devenind prima societate de asistență medicală listată cu succes pe Bursa de Valori București în decembrie 2016, marcând totodată cea mai mare ofertă publică inițială a unei companii private care a avut loc pe bursă. Pilonul 2 Creștere inteligentă și sustenabilă—Moderat satisfăcător Obiectiv SPT 2.1: Crearea unui mediu de afaceri și a unei economii concurențiale superioare - Parțial îndeplinit (i) Performanțe superioare ale Indicatorilor activităților economice care se încadrează în mediile Activități finalizate de GBM EAC actuale în achitarea impozitelor (reducerea numărului de plăți de la 36 to 29) îndeplinit SAR Asistență acordată Consiliul - Indicatorii activităților economice cu privire la plata impozitelor în România au scăzut de la 36 Concurenței din România la 14 pe an și este sub media EAC, egală cu 16,5. SAR Bază imobiliară pentru politici - Cu toate acestea, contribuția directă a programului BM la această schimbare în perioada SPT naționale și UE este neclară. Angajamentele IPD și SAR au introdus un nou cadru de evaluare a impactului de SAR Creșterea competitivității și reglementare (EIR), pentru care a fost realizat un proiect pilot, dar nu a fost aplicat la scară specializare inteligentă largă. SAR Consolidarea cadrului EIR - Eforturile IFC de încurajare a unei economii competitive prin susținerea dezvoltării sectorului SAR Agenda digital privat în România au presupus un acces mai bun la finanțare pentru IMMM slab deservite. SAA Asistență acordată Autorității pentru Angajamentele cu instituțiile financiare au asigurat servicii financiare în favoarea unui număr Supraveghere Financiară de 75.000 IMMM la finalul anului 2016. De asemenea, investițiile IFC au inclus un împrumut SAA Activități economice la nivel de 55 milioane USD în sprijinul creditelor ipotecare și au ajutat la extinderea accesului la subnațional finanțare pentru viitorii proprietari, precum și primul împrumut în monedă locală acordat unei SAA Includerea micilor proprietari în societăți de leasing pentru a favoriza dezvoltarea sustenabilă a pieței leasing din România, din lanțurile de valoarea agroalimentare ce în ce mai puternică. Activități GBM aflate în curs - Studiul subnațional cu privire la activitățile economice finalizat pentru România în 2017 a FPD Serii de Eficiență fiscală și creștere arătat variații semnificative în reglementările comerciale și aplicarea acestora la nivel local, cu FPI Proiectul PMAF accent pe potențialul localităților din România de a aplica bunele practici. SAR Dezvoltarea capacității Administrației Centrale pentru Studii de Impact (ii) cadru actualizat pentru sistemul cadastral integrat (2015: se aplică legea din 1996; 2018: adoptarea SAA Măsuri ulterioare asistenței acordate unei noi legi a cadastrului pentru stabilirea unui cadru de abordare integrată) îndeplinit parțial Autorității pentru Supraveghere Financiară - Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 35/2016 de modificare a Legii 7/1996 privind SAR Dezvoltare urbană Constanța cadastrul și publicitatea imobiliară pentru accelerarea punerii în practică a Programului SAA Analiza stadiului Programului național Național pentru Cadastru și Carte Funciară, care ar trebui aplicat în perioada 2015-2023. Cu pentru cadastru și carte funciară toate acestea, cadrul legislativ actual este excesiv, iar Guvernul a elaborat o Lege cuprinzătoare SAR Dezvoltare urbană Brașov 78 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM privind cadastrul și publicitatea imobiliară în vederea consolidării și armonizării dispozițiilor SAA Valea Laserului care în prezent sunt disparate, a creșterii independenței și structurii conducerii ANCPI, și Activități GBM în pregătire pentru simplificarea regulilor de înregistrare în vederea realizării unui program național pentru FPI Proiectul pentru Cartierul intabulare sistematică. Această nouă lege nu a fost încă aprobată. Justiției/Esplanada - Un SAR a sprijinit ANCPI prin contribuții la cadru și recomandări privind modalități de Finanțare IFC la nivel sub-național. dezvoltare a capacității instituționale sub formă de analiză funcțională. Obiectiv SPT 2.2: Creșterea performanțelor CCR în vederea promovării și dezvoltării concurenței pe piață – Îndeplinit (i) Se va adopta o lege a concurenței actualizată - îndeplinit Activități finalizate de GBM - SAR de asistare a Consiliului Concurenței din România au furnizat recomandări pe baza cărora SAR Asistență acordată Consiliului a fost elaborată noua lege a concurenței, ce a fost redactată și adoptată în 2015. Printre Concurenței din România modificări se numără eliminarea pragului de 40 % pentru prezumpția de poziție dominantă; limitarea dreptului părților de contestare a accesului la dosar și confidențialitate în fața instanțelor; și înființarea funcției de Funcționar Procedural Independent specializat în dispunerea accesului la dosar, confidențialitate și alte aspecte procedurale, separat față de echipa din cadrul CCR. (ii) Se va adopta un nou regulament pentru concentrările economice - îndeplinit - Recomandările SAR pentru Consiliul Concurenței din România au condus la adoptarea unui nou regulament pentru concentrările economice la data de 30 septembrie 2014, care va permite o mai mare eficiență în aplicare procedurilor accelerate. Aceasta a condus la o durată medie de 1,8 luni pentru finalizarea unui dosar de concentrare economică în 2014, ceea ce reprezintă o scădere cu 23 % a duratei de timp necesare față de anul 2013. Obiectiv SPT 2.3: Creșterea eficienței programelor de dobândire a competențelor și educaționale în vederea incluziunii pe piața muncii. - Parțial îndeplinit (i) Creșterea procentului categoriei de vârstă 30-34 de ani care au absolvit o formă de învățământ Activități finalizate de GBM superior față de valoare de bază la nivelul anului 2012 de 21,8% - îndeplinit SAR Reducerea abandonului școlar - procentul categoriei de vârstă 30-34 de ani care au absolvit o formă de învățământ superior a timpuriu crescut față de valoare de bază la nivelul anului 2012 de la 21,8% la 25,6% (2016). SAR Educație terțiară - Programul SAR a susținut numai elaborarea strategiei pentru creșterea educației terțiare în SAR Învățare pe tot parcursul vieții România, implementarea acestei strategii fiind în derulare. Cu toate acestea, este dificil de SAR Capacitatea administrativă a MECS stabilit o legătură între programul BM și evoluția indicatorului și Banca nu a avut nicio SAR Elaborarea unui proiect de Strategie intervenție care să afecteze direct evoluția procentului categoriei de vârstă 30-34 de ani care națională privind persoanele în vârstă și au absolvit o formă de învățământ superior. îmbătrânirea activă 79 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM (ii) Reducerea abandonului școlar timpuriu (procentul categoriei de vârstă 18 - 24 de ani care au SAA Europa 2020 România: Politici bazate absolvit cel mult o formă de învățământ secundar inferior și nu mai urmează nicio altă formă de pe rezultate concrete pentru învățământ sau formare profesională) de la valoarea de bază 2012 de 17,4% - neîndeplinit productivitate, ocuparea forței de muncă și - Procentul categoriei de vârstă 18 - 24 de ani care au absolvit cel mult o formă de învățământ dobândirea de competențe secundar inferior și nu mai urmează nicio altă formă de învățământ sau formare profesională SAR Sprijinirea Fondului pentru educația a crescut de la valoare de bază 2012 de 17,4% la 18,5% (2016). romilor în vederea aplicării proiectului „Pe - Programul SAR a susținut numai elaborarea strategiei pentru reducerea abandonului școlar locuri, fiți gata, start” timpuriu în România, implementarea acestei strategii fiind în derulare. Cu toate acestea, este Activități GBM aflate în curs dificil de stabilit o legătură între programul BM și evoluția indicatorului și Banca nu a avut nicio FPI proiectul de educație secundară în intervenție care să afecteze direct evoluția procentului categoriei de vârstă 30-34 de ani care România au absolvit o formă de învățământ superior. Aceste rezultate nu depind de activitățile BM, SAR Asistență acordată în legătură cu ținând cont de faptul că Banca nu a fost implicată în desfășurarea strategiei în sine. infrastructura educațională SAR Asistență acordată în legătură cu dezvoltarea capacității de monitorizare și evaluare a implementării strategiilor în domeniul educației SAA AT în sprijinul pregătirii unei intervenții pentru încadrarea tinerilor în muncă pentru populația romă SAA Implicarea în sectorul agricol în România Obiectiv SPT 2.4: Facilitarea pătrunderii și ieșirii societăților de pe piață - Îndeplinit în mare parte Indicatorii stabiliți pentru acest obiectiv vizează în principal ieșirea de pe piață, mai mult decât Activități finalizate de GBM pătrunderea, și s-au înregistrat progrese limitate din implementarea SPT pentru reducerea timpului SAA Sectorul bancar – prezentare generală de soluționare a situațiilor de insolvență. pentru România (i) Adoptarea unui nou cod al insolvenței aliniat la principiile RRSC - îndeplinit SAA pentru insolvență și drepturi de - Pe baza eforturilor permanente din 2012, a fost adoptată o nouă lege privind procedura creditare insolvenței (legea 85/2014) în jurul începutului perioadei SPT (iulie 2014) care urmează SAA activități economice la nivel metodologiile de bune practici stabilite la nivel internațional prin Ghidul Legislativ UNCITRAL subnațional privind legea insolvenței, principiile și metodologiile pentru un sistem eficient de insolvență și SAA creșterea supravegherii piețelor de drepturile creditorilor, stabilit de Banca Mondială și „Raportul privind respectarea capital standardelor și codurilor” („RRSC”). Această reformă a fost promovată prin proiectul Reformei SAA Actualizarea PESF Romana în justiție. Activități GBM aflate în curs 80 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM (ii) Reducerea timpului necesar pentru soluționarea situațiilor de insolvență de la 3,3 la 2,75 ani – FPD eficiență fiscală și creștere neîndeplinit Investițiile IFC - Indicatorii activităților economice pentru 2018 arată că timpul necesar pentru soluționarea situațiilor de insolvență se menține la 3,3. (target neîndeplinit). Mai mulți factori influențează timpul necesar pentru soluționarea situațiilor de insolvență și au fost luate măsuri restrânse în acest domeniu, în cadrul programului GBM. (iii) Sprijinirea instituțiilor financiare din România în eliminarea portofoliului neperformant (cel puțin 3000 CNP din portofoliul dobândit poate fi soluționat până în anul 2020, de la a valoare de bază de 0 în 2015) - îndeplinit - IFC a efectuat co-investiții împreună cu investitori internaționali majori într-un număr de cinci portofolii CNP vândute de trei grupuri bancare mari din România. Aceste achiziții, care includ un portofoliu de CNP IMMM în valoare de 1,2 miliarde EUR în 2015 și un portofoliu de credite neperformante de consum negarantate în valoare de 600 milioane EUR în 2016, reprezintă principalele tranzacții din regiunea României și a Europei Centrale și de Est și au contribuit la dezvoltarea pieței de CNP la nivelul Europei Centrale și de Sud. IFC, împreună cu co-investitorii săi, a permis scoaterea de CNP în valoare de 2,5 miliarde EUR din bilanțurile băncii. Acest lucru a reprezentat un catalizator însemnat în reducerea procentului de CNP din sistemul bancar din România de la un nivel de 24 % împrumuturi brute în 2014 la aproape 7 % la finalul anului 2017. La nivelul datei de 31 decembrie 2017, aproximativ 16.500 CNP au fost soluționate prin proiectele susținute de IFC, eliberând de datorii consumatorul îndatorat excesiv și debitorii IMM din România și favorizând reinserția acestora în sistemul financiar. (iv) Aprobarea de modificări la legea piețelor de capital– îndeplinit - Parlamentul a adoptat modificări la legea piețelor de capital (Legea nr. 268/2015) pentru modernizarea contextului de reglementare și pentru creșterea guvernanței și responsabilității ce revin Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF). Obiectiv SPT 2.5: Măsuri de protecție a mediului și climatice mai stringente, aliniate la cerințele UE - Îndeplinit în mare parte (i) Actualizarea și adoptarea strategiei privind schimbările climatice– îndeplinit Activități finalizate de GBM - Guvernul a aprobat Strategia Națională pentru Schimbările Climatice și Emisii Reduse de SAR Programul Național pentru Carbon pentru 2016-2020 și Planul național de acțiuni pentru schimbări climatice pentru 2016- Schimbările Climatice și Emisii Reduse de 2020 prin HG 739/2016 Carbon - Asistență directă acordată de Bancă prin SAR pentru schimbări climatice pentru elaborarea SAR Strategia pentru dezvoltarea studiilor de fundamentare și elaborarea strategiei și a planului de acțiune sustenabilă integrată a Deltei Dunării (ii) Actualizarea și adoptarea strategiei pentru dezvoltarea sustenabilă a Deltei Dunării - îndeplinit 81 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM - Strategia pentru dezvoltarea integrată a Deltei Dunării a fost aprobată prin HG 602/2016 SAR Dezvoltarea capacității ADI ITI pentru - Asistență directă acordată de Bancă prin SAR pentru schimbări climatice în elaborarea de studii Delta Dunării de fundamentare și elaborarea strategiei și a planului de acțiuni SAA Consultanță pentru aplicarea - Directivei Apei UE (iii) Evaluare favorabilă a UE cu privire la îndeplinirea Directivei UE privind nitrații la nivelul teritoriului FS Împădurirea terenurilor agricole țării– îndeplinit parțial degradate Proto-Carbon - România a primit o evaluare favorabilă din partea IC pentru perioada 2008-2011 și se Activități GBM aflate în curs previzionează o evaluare favorabilă pentru 2012-2015, prin prisma continuării investițiilor cu FPI PCIPN sprijinul PCIPN. Următoarea evaluare va fi disponibilă în următorul CPT. Ținta proiectului SAA Diagnosticarea sectorului apei din PCIPN în ceea ce privește reducerea nutrienților (600 tone de nitrogen/an) se previzionează că România va fi atinsă la începutul următorului CPT. SAA Accelerarea GRD și rezistenței - Raportul UE de țară pentru analiza implementării măsurilor de mediu– ROMÂNIA emis de climatice a României prin reformarea Comisia Europeană (3 februarie 2017) a apreciat inițiativa Guvernului de aplicare a unei politicilor, investiții în reducerea riscurilor abordări la nivelul întregului teritoriu, nu doar în zonele vulnerabile la nitrați, și că există și implicarea societății civile ameliorări semnificative: „Începând din 2013, România are un program de acțiuni revizuit prin Activități GBM în pregătire care s-a aplicat directiva nitraților la nivelul întregului teritoriu național. Legislația revizuită a FPI Consolidarea managementului adus îmbunătățiri semnificative față de programul de acțiuni anterior prin care a fost riscurilor de dezastre în România transpusă Directiva nitraților. Autoritățile din România au hotărât să aplice abordarea la FPI Creșterea rezistenței la dezastre și nivelul întregului teritoriu, nu doar în zonele vulnerabile la nitrați și a modificat anumite măsuri schimbările climatice în România din Programul de Acțiuni, cu îmbunătățiri semnificative.” Obiectiv SPT 2.6: Creșterea eficienței energetice – Îndeplinit Indicator de rezultat: Activități finalizate de GBM (i) Aplicarea instrumentului pentru evaluarea rapidă a energiei edilitare în centrele de creștere - SAR Program de dezvoltare regională îndeplinit SAA Activități economice la nivel - Studiile IEREU au folosit drept fundament pentru elaborarea instrumentelor de dezvoltare subnațional urbanistică integrată în 7 centre de creștere: Ploiești, Brașov, Iași, Cluj-Napoca, Craiova, Activități GBM aflate în curs Constanța și Timișoara. FPD eficiență fiscală și creștere (ii) Ordine emise de ANRE pentru liberalizarea integrală a pieței gazelor naturale și energiei electrice SAA România: Evaluarea provocărilor și a pentru consumatori necasnici - îndeplinit prospectelor cu privire la sistemul edilitar - Dereglementarea pieței energiei s-a realizat înainte de expirarea termenului, piețele gazelor de termoficare naturale și energiei electrice pentru consumatori necasnici fiind liberalizate, iar liberalizarea completă a pieței consumatorilor casnici fiind finalizată în ianuarie 2018. Pilonul 3: Incluziune socială — moderat nesatisfăcător 82 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM Obiectiv SPT 3.1: Promovarea unui program ambițios și de succes pentru gestionarea incluziunii sociale și reducerea sărăciei populației, inclusiv în rândul romilor - Îndeplinit (i) Actualizarea și aplicarea unei strategii naționale actualizate cu privire la romi. – îndeplinit Activități finalizate de GBM - Strategia națională pentru promovarea incluziunii romilor a fost adoptată la data de 14 IPD Eficiență fiscală și creștere ianuarie 2015 prin HG nr. 18/2015 SAR Elaborarea strategiilor de integrare - Studiul de evaluare SAR a contribuit la Strategia Națională pentru integrarea romilor. Sunt pentru zone sărace și comunități planificate sau se află în curs o serie de programe ce susțin comunitățile romilor prin Axele defavorizate Prioritare 3-6 din Programul Național Capital Uman. Între EF15 și EF17, Filtrul pentru romi a SAR Studiu de diagnosticare și consultanță fost aplicat sistematic portofoliului de țară GBM pentru România, cu accent în al treilea an pe pentru politici privind integrarea romilor sprijinul dedicat unui număr de două proiecte noi identificate a avea un mare impact pentru o SAR Armonizarea SAR mai mare atenție acordată agendei romilor, inclusiv PCIPN (finanțare suplimentară) și SAR Incluziune socială și reducerea sărăciei Proiectului de modernizare a serviciilor judiciare. SAR Susținerea Fondului de educație al (ii) Strategia națională pentru incluziune socială și reducerea sărăciei a fost adoptată și romilor pentru realizarea proiectului „Pe implementată (valoare de bază: nu există strategie în 2014; target: strategie adoptată până în locuri, fiți gata, start” în România 2016) - îndeplinit - Strategia națională pentru incluziune socială și reducerea sărăciei a fost adoptată în mai 2015, Activități GBM aflate în curs iar Guvernul a adoptat ulterior un pachet complex de combatere a sărăciei cuprinzând 47 de SAA Susținerea parteneriatelor cu romii măsuri. Strategia este în prezent implementată și au fost incluse în programele operaționale SAR Dezinstituționalizarea copiilor măsuri esențiale de incluziune socială, aliniate la cele conturate în strategie. SAA Asistență tehnică în sprijinul elaborării - Sprijinul pentru elaborarea strategiei a fost acordat prin SAR și alte SAA. Intervenției pentru încadrarea tinerilor (iii) Cartografierea comunităților urbane marginalizate pune bazele pentru pregătirea priorităților și romi în muncă a Programelor Operaționale pentru perioada 2014-20 - îndeplinit SAR Susținerea implementării Programului - Rezultatele SAR pentru dezvoltare regională au conturat un cadru detaliat de implementare Operațional Capital Uman (POCU) în pentru abordarea Dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLPRC), care a România 2014-2020 contribuit direct la atragerea unei sume mai mare de 200 milioane EUR pentru dezvoltare locală conform POCU și POR – programele aflate în curs de implementare și direcționează IFC: PPP; finanțare subnațională; finanțare gestionarea fondurilor UE în chestiuni sociale și regionale. în funcție de gen (iv) Proiect de plan operațional pentru închiderea centrelor rezidențiale și propunerea de variante alternative cu privire la asistența instituțională a copiilor - îndeplinit - Planul operațional și metodologia pentru închiderea centrelor rezidențiale au fost elaborate prin SAR și aprobate de ANPDCA în 2017. Autoritățile locale vor transmite propuneri de finanțare începând din ianuarie 2018, în conformitate cu planul operațional. Se prevede finanțare pentru închiderea unui număr de până la 50 de centre în perioada 2018 - 2020. 83 Traducere din limba engleză Stadiul obiectivelor și indicatorilor SPT 5 Programul GBM Obiectiv SPT 3.2: Un sistem de protecție socială mai integrat, cu identificare mai precisă a destinatarilor și mai eficient din punct de vedere al costurilor - neîndeplinit (i) Guvernul va consolida trei programe testate pe baza mijloacelor și va reduce factorii de descurajare Activități finalizate de GBM prin modificarea formulei de beneficii, pentru a evita impunerea de sancțiuni până în 2018. – SAR incluziune socială și reducerea sărăciei neîndeplinit FPI PMSAS - Aplicarea a fost întârziată și obiectivul nu a fost atins în 2018. Activități MSAS menite a crește FS grant PDRU precizia obiectivelor specifice sistemului de asistență socială, prin schimbarea combinației de Activități GBM aflate în curs programe, modificarea parametrilor de eligibilitate și beneficii în programele selectate, și armonizarea cadrului instituțional pentru a avea un singur program consolidat destinat SAA AfE pentru România gospodăriilor cu venituri mici. SAA sistemul de pensii din România (ii) Extinderea acoperirii programelor testate pe baza mijloacelor la 70 % din procentul de 20 % cele Activități GBM în pregătire mai sărace gospodării până la finalul EF2018. – neîndeplinit SAR România: Sprijin pentru dezvoltarea - Implementarea programului pentru Venituri minime de inserție (VMI) a fost întârziat, fiind în sistemului M&E ce stă la baza politicilor de prezent planificat pentru anul 2019. incluziune socială și reducerea sărăciei 84 Traducere din limba engleză Atașament 2. Metodă de Evaluare a Modificărilor Instituționale (MEMI) Intervențiile Băncii Mondiale vizează trei tipuri de provocări instituționale ce constituie obstacole în calea unui obiectiv de dezvoltare: • Implicarea redusă a factorilor interesați—prioritatea scăzută acordată obiectivului de dezvoltare de principalii factori interesați, fapt ce conduce la probleme în mediul sociopolitic (ex.: angajament slab al liderilor, nivel scăzut de transparență, atragerea limitată a răspunderii etc.). • Stimulente oficiale ineficiente—normele administrative, legile, reglementările, standardele și alte instrumente de politici publice nu reușesc să îndrume eficient acțiunile factorilor interesați înspre îndeplinirea obiectivului de dezvoltare • Organizații ineficiente—organizațiile însărcinate cu realizarea obiectivului de dezvoltare au performanțe slabe. Progresele înregistrate în ceea ce privește soluționarea fiecărei probleme instituționale sunt evaluate prin selectarea nivelului cel mai mare de-a lungul diagramei de mai jos, susținute prin dovezi disponibile. 1. Nu există rezultate: Au fost luate măsuri reduse sau deloc pentru soluționarea problemelor instituționale identificate. 2. Inițierea schimbării: au fost puse la dispoziție activități sau produse în vederea soluționării problemei instituționale, însă nu există încă nicio dovadă a schimbărilor rezultate. 3. Cunoștințe obținute: Rezultatele incipiente ale activităților sau produselor relevă schimbări emergente în cunoștințele, competențele sau relațiile dintre factorii interesați relevanți. 4. Cunoștințe utilizate: Sunt folosite noi cunoștințe, competențe sau relații în sprijinul schimbării instituționale. 5. Promovarea implicării 5. Schimbarea 5. Schimbarea organizării: factorilor interesați: schimbarea stimulentelor oficiale: Se Se află în curs de instituțională este în derulare (ex. află în curs de implementare implementare noi procese, un nou mecanism aplicat pentru o nouă strategie, politică, sisteme sau alte schimbări în creșterea transparenței, participării, norme, standarde sau alte schemele organizaționale. Cu responsabilității etc.). Cu toate instrumente ale politicilor. toate acestea, efectele acestea, efectele schimbării nu pot Totuși, efectele schimbării schimbării nu pot fi încă fi încă măsurate. nu pot fi încă măsurate. măsurate. 6. Consolidarea implicării 6. Îmbunătățirea 6. Perfecționarea organizării: factorilor interesați: Dovezile stimulentelor oficiale: Dovezile confirmă existența confirmă existența beneficiilor Dovezile confirmă existența beneficiilor rezultate din rezultate din schimbarea beneficiilor rezultate din schimbarea instituțională. instituțională. schimbarea instituțională. 85 Traducere din limba engleză Atașament 3. Tabele de dovezi MEMI, în funcție de Obiective SPT Tabelele de mai jos cuprind dovezi suplimentare pentru susținerea evaluării realizărilor pentru fiecare obiectiv SPT. Ținând cont de faptul că SPT din România 2014-2018 s-a concentrat în principal pentru schimbările instituționale necesare, progresele înregistrate în soluționarea problemelor instituționale sunt evaluate în funcție de Metoda de Evaluare a Modificărilor Instituționale (MEMI) descrisă în Atașamentul 2. Lista schimbărilor instituționale vizate incluse își propune să evidențieze principalele progrese înregistrate pentru fiecare obiectiv SPT fără a reprezenta o listă exhaustivă a rezultatelor din toate intervențiile GBM. În plus, tabelele de dovezi MEMI evidențiază sustenabilitatea percepută prin progresele raportate: • Sustenabilitate = RIDICATĂ dacă în prezent există implicare adecvată, capacitate și acces la resurse pentru a continua schimbările instituționale dincolo de angajamentul actual al GBM. • Sustenabilitate = SCĂZUTĂ în cazul în care nu există angajament adecvat, capacitate și acces la resurse pentru continuarea schimbărilor instituționale (sau dacă nu sunt cunoscute). Pilonul 1— Constituirea unui guvern al secolului al XXI-lea: Moderat satisfăcător Obiectiv SPT 1.1: Creșterea performanțelor de gestionare a veniturilor și cheltuielilor—Parțial îndeplinit Note: vezi și tabelul pentru Obiectivul 1.3. ținând cont de anumite suprapuneri ale schimbărilor instituționale vizate. MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) Organizare 3- Cunoștințe obținute. ANAF a inițiat Scăzută ineficientă— Costuri implementarea strategiei de management a administrative ridicate, schimbărilor, dar a înregistrat numai progrese nivel scăzut de limitate în sensul restructurării organizaționale. conformitate în rândul Direcția pentru Mari Contribuabili a fost contribuabililor și actualizat și Direcțiile pentru Contribuabili posibilități de apariție a Mijlocii au fost înființate la nivel regional; cu corupției subliniază toate acestea, alinierea la cele mai bune practici nevoia de creștere a UE nu a fost confirmată încă și nu au fost eficienței și eficacității înregistrate progrese în legătură cu în încasarea veniturilor. consolidarea/închiderea sediilor locale. Proiect de Principalele repere în Obstacolele în aplicarea orientărilor Băncii ar Modernizare reforma ANAF includ putea include reticență din partea principalilor a consolidarea sediilor factori interesați (ex.: organisme colectoare de Administrației locale și creșterea impozite). Fiscale depunerii electronice. Achiziția SMF a fost întârziată foarte mult în ciuda (PMAF) actualizărilor realizate în planul de achiziții publice și a existenței unei proceduri active de licitație. Mai mult de 50 membri ai personalului ANAF sunt implicați în procesul de evaluare, folosind criterii prea complexe și prea detaliate. Această întârziere majoră a angrenat probleme suplimentare de aplicare cu privire la lipsa operațiunilor de întreținere și a licențelor pentru sistemele IT ale ANAF. Implicarea redusă a 2-Inițierea schimbării: A fost înființat un Consiliu Scăzută factorilor interesați— de Coordonare pentru adoptarea de decizii 86 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) Eforturile din trecut de strategice esențiale și pentru asigurarea aplicare a unei reforme coordonării între agenții. Activitățile proiectului complexe au eșuat din au inclus crearea unui comitet tehnic consultativ cauza imposibilității de cu reprezentanți ai contribuabililor și întâlniri a ajunge la consens periodice pentru consultări externe în vederea politic și a schimbărilor asigurării unei mai bune transparențe și frecvente la vârf, care responsabilități. Cu toate acestea, nu există amenință dovezi care să susțină niciun transfer de continuitatea reformei cunoștințe pentru creșterea implicării factorilor în ciuda interesați. Conducerea ANAF s-a detașat de angajamentului angajamentul exprimat în sensul consolidării exprimat de sediilor locale și nu a alocat resursele adecvate administrația actuală. pentru coordonarea proiectului. Echipa Băncii a În plus, ANAF a limitat solicitat implicarea directă a Ministerului transparența și Finanțelor Publice și a Cabinetului Primului responsabilitatea Ministru prin asigurarea unui puternic sprijin contribuabililor. politic, însă proiectul se află în analiză în vederea anulării. Stimulente oficiale 4- Cunoștințe utilizate: SAR a ajutat la Scăzută ineficiente— fundamentarea schimbării propuse la cadrul Introducerea bugetării legislativ; cu toate acestea, încă nu a fost în funcție de rezultate adoptată o hotărâre a guvernului de stabilire a concrete în sectorul procesului de planificare și monitorizare. public va necesita Procesul de corelare a bugetului la programe prin schimbări la cadrul dezvoltarea de planuri instituționale strategice legislativ, pentru continuă cu grade variabile de eficiență la nivelul corelarea programelor celor 13 ministere, prin prisma faptului că a fost SAR pentru publice la bugete, în recomandat, dar nu dispus. Se previzionează că planificare și cadrul unui proces de HG va fi adoptată în 2018. bugetare planificare strategică (vezi și integrată. modificările Organizare ineficientă 4-Cunoștințe utilizate: activitățile SAR au Ridicată observate —Secretariatul susținut SGG în procesul de integrare a pentru General al Guvernului planificării strategice și în procesele de bugetare Obiectivul 1.3) (SGG) nu dispune de la nivelul a 13 ministere, dispunând de un panou capacitatea de a central pe care au fost prezentate planurile susține și monitoriza instituționale strategice și datele de bază pentru un proces de monitorizarea cheltuielilor bugetare și a planificare strategică progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor integrată la nivelul programului. Se previzionează că implementarea întregului sector public și monitorizarea PSI va începe în 2018. în sensul alocării bugetare eficiente la programe și a 87 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) monitorizării performanțelor. SAR Unitate Implicarea redusă a 3-Cunoștințe obținute: SAR a furnizat un inventar Ridicată de Strategie factorilor interesați— și analiza strategiilor pentru a permite începerea Există un grad de încadrării în obiectivele de dezvoltare și transparență limitat cu inițiativele de reformă la nivel național, sectorial, privire la bugetul și ministerial și de program. A fost înființată o programele aferente pagină de internet publică unde până în prezent sectorului public. au fost prezentate un număr estimate de 84 de strategii, însă demersurile ce vor fi făcute pentru ca pagina să fie ușor accesibilă publicului și pentru menținerea la zi a informațiilor nu sunt deocamdată clarificate. SAR Unitate Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: SAR a Ridicată de livrare ineficiente—procesul facilitat dezvoltarea strategiei și a planului de de achiziții publice al acțiune și a asigurat contribuții de natură tehnică. României a fost neclar Strategia a fost finalizată în iulie 2015, cu și ineficient, Strategia respectarea cerințelor UE în sensul îndeplinirii națională în domeniul condiției ex-ante. De asemenea, SAR a contribuit achizițiilor publice la conceperea sistemului de monitorizare a noii nefiind încă Agenții pentru Achiziții Publice. Ne așteptăm ca disponibilă, ci restantă. dovezi ce atestă îmbunătățirea sistemului de Strategia a constituit o achiziții să apară pe măsura aplicării strategiei și condiție ex-ante a sistemului de monitorizarea. pentru accesarea fondurilor UE Organizare ineficientă 5-Schimbarea organizării: SAR a sprijinit ANAF în Ridicată —Administrația Fiscală lansarea unei platforme online pentru (ANAF) dispune de contribuabili, împreună cu o campanie de sisteme ineficiente de feedback din partea cetățenilor. De asemenea, colectare a UL a elaborat un model de evaluare a riscurilor impozitelor, nivelul de pentru fonduri TVA. Până acum, dovezile relevă conformitate în rândul rezultatele eterogene, cu eficiență mai bună în contribuabililor fiind cazul auditului fiscal, dar s-au înregistrat progrese scăzut. modeste în gradul de conformare a contribuabililor. ANAF elaborează în continuare sisteme pentru utilizarea datelor privind performanțele. Stimulente oficiale 5- Schimbarea stimulentelor oficiale: Ridicată Public ineficiente—sunt Contribuțiile Băncii sub formă de analiză Investment necesare schimbări în furnizate începând din 2012 au ajutat în Management cadrul legislativ și de realizarea îmbunătățirilor în gestionarea SAR, ECF-IPD reglementare actual, investițiilor publice. A fost adoptat un nou cadru inclusiv prioritizarea legislativ pentru prioritizarea marilor proiecte 88 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) marilor proiecte de investiționale, cu o metodologie de investiții, schimbări operaționalizare a priorităților investiționale. care să consolideze Metodologia a fost aplicată tuturor proiectelor funcțiile de asigurarea de investiții însemnate, noi și în curs, în 2016. calității și analiză Dovezi cu privire al beneficii cuantificabile vor independentă la nivelul apărea în timp, sub forma unei mai mari absorbții MFP pentru a susține a fondurilor UE, spațiu fiscal și creștere raționalizarea economică. portofoliului, și introducerea de alocări multi-anuale. Organizare ineficientă 4-Cunoștințe utilizate: SAR a avut contribuții la Ridicată —MFP are nevoie de strategia pentru reforma GIP și planul de acțiune, un sistem GIP eficient și pentru a veni în întâmpinarea nevoii de existență eficace, care să asigure a unei Unități de evaluare a investițiilor publice o corelare clară între proiectele prioritizate mai eficientă, a unui rol de apărător mai puternic și resursele provenind în coordonarea și pregătirea noilor investiții din fondurile UE și de la publice, sisteme de informații adecvate pentru bugetul de stat. ghidarea procesului decizional, o mai mare capacitate de planificare a proiectelor PPP și criterii și metodologie clară de raționalizare a portofoliului existent de investiții publice. Recomandările au fost dificil de pus în practică în contextul actual, însă bugetul alocat portofoliului de proiecte majore de investiții publice monitorizate de MFP a crescut de la 5,7 miliarde RON (2014) la 6,1 miliarde RON (2017). Proiect de Organizare ineficientă 6-Perfecționarea organizării: Angajamentul Scăzută reformă în —cheltuielile medicale actual al Băncii a sprijinit MS în dezvoltarea unui sectorul ineficiente și achizițiile plan de achiziții publice centralizate, începând de sănătății /IPD- locale incoerente au la Analiza Funcțională a MS din 2011. Extinderea DDO, ECF-IPD limitat fondurile semnificativă a achizițiilor publice centralizate în publice disponibile 2016 a inclus 31 antibiotice și 12 medicamente pentru asigurarea folosite uzual în tratamentul cancerului. Prețul serviciilor medicale de unitar pentru medicamentele și dispozitivele bază achiziționate centralizat a scăzut de la un preț mediu în 2015 de 22,2 RON la 20,0 RON în 2017. Cu toate acestea, nu mai este clar cui revine în prezent responsabilitatea pentru achiziții centralizate în MS, în urma reorganizării din a doua parte a anului 2017. 89 Traducere din limba engleză Obiectiv SPT 1.2: Consolidarea managementului creanțelor —Îndeplinit MEMI Evaluare și dovezi Schimbări Evaluarea Intervenția GBM Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea instituționale sustenabilității schimbării instituționale) Organizare 4-Cunoștințe utilizate: Ținând cont de Ridicată ineficientă —Biroul pregătirea SAR, personalul Biroului Intermediar al GDTPD Intermediar ar putea demonstra că deține dispune de capacitate cunoștințe și aptitudini noi în ceea ce limitată de concepere privește cumularea datelor de portofoliu, și implementare a identificarea informațiilor în legătură cu strategiei pentru dobânzi la termen și cursuri de schimb în managementul Bloomberg, și calcularea soluțiilor de creanțelor compromis cost-risc. Personalul BI a redactat strategia de management a creanțelor. Cu toate acestea, competențele de analiză a condițiilor de piață atât pentru titlurile în monedă locală, cât și în valută, necesită Consolidarea dezvoltare suplimentară, cu participarea în managementului continuare a Front Office în elaborarea creanțelor strategiei de management al creanțelor. SAR/ECF-IPD Stimulente oficiale 6-Îmbunătățirea stimulentelor oficiale: Ridicată ineficiente—România activitățile și rezultatele SAR au susținut nu a avut o strategie elaborarea Strategiei României de de management al Management al Datoriei Publice pentru creanțelor, cu 2013-2015, cu actualizare anuală în viitor. specificarea clară a Începând de la versiunea 2014-2016, soluțiilor de strategia a fost confirmată de UE și FMI ca compromis în cazuri fiind aliniată la practici internaționale solide. de risc. Deciziile privind managementul datoriei se iau în funcție de strategie, iar în 2016, toți indicatorii de risc s-au încadrat în țintele stabilite de strategia privind managementul datoriei publice de stat pentru 2016 – 2018. ECF-IPD Organizare 6-Perfecționarea organizării: angajamentul Ridicată ineficientă —MFP și IPD și SAR a sprijinit MFP în consolidarea Banca Națională a managementului datoriei. Modificările României trebuie să aduse cadrului legislativ au permis operațiuni își modernizeze de răscumpărare și schimb pentru titlurile de infrastructura de stat. În 2016, lansarea unei platforme licitații pentru piața electronice pentru cotație și tranzacționare a secundară, în așa fel titlurilor statului român a contribuit la încât să crească creșterea lichidității și la stabilirea pe criterii gradul de comunicare de transparență și concurență a prețurilor și transparență a aferente titlurilor de stat pe piața secundară. prețurilor. SAA pentru Organizare 4-Cunoștințe utilizate: SAA a susținut MFP în Ridicată dezvoltarea ineficientă —MFP are procesul de analiză a pieței interne cu privire curbei de nevoie de capacitate la informații disponibile despre prețuri, 90 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Schimbări Evaluarea Intervenția GBM Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea instituționale sustenabilității schimbării instituționale) randament a suplimentară pentru elaborarea metodologiei și identificarea titlurilor de stat aplicarea reformelor reformelor necesare pentru atingerea și în domeniul menținerea unei curbe de randament managementului credibile și utile cu cupon zero. Metodologia creanțelor, și anume este integrată în sisteme IT pentru a genera pentru a îmbunătăți curba zilnică de randament a titlurilor de stat, lichiditatea și cu privire la procese interne (proces transparența pieței decizional în cazul licitațiilor etc.), dar poate prin consolidarea fi pusă la dispoziția participanților la piață. curbei de randament a titlurilor de stat. SAR tranzacții Stimulente oficiale 4-Cunoștințe utilizate: MFP a transmis Ridicată swap ineficiente—sunt comentarii pentru revizuirea proiectului de necesare modificări metodologie cu privire la cadrul legislativ și la cadrul legislativ și procedurile operaționale bazate pe produse operațional existent și instruire SAR. Activitățile SAR și procesul pentru a permite de modificări instituționale se află în MFP să aplice rata derulare. dobânzii și swapuri valutare încrucișate, în cadrul programului de finanțare. Organizare 3-Cunoștințe obținute: a fost organizată Ridicată ineficientă — instruire SAR pentru personalul MFP pe teme Personalul MFP de stabilire a prețurilor și evaluarea ratei trebuie să aibă dobânzii și a swapurilor valutare, evaluare și capacitatea de a management cu privire la diverse tipuri de aplica practicile în riscuri legate de instrumente derivate și alte utilizarea ratei subiecte relevante. SAR s-a confruntat cu dobânzii și a întârzieri, dar va furniza în curând instrucțiuni swapurilor valutare cu privire la competențele generale de încrucișate, în personal și IT. conformitate cu noul cadru legislativ și operațional. 91 Traducere din limba engleză Obiectiv SPT 1.3: O mai bună planificare strategică, prioritizare și elaborare de politici bazate pe elemente concrete—Îndeplinit în mare parte Notă: vezi și tabelul pentru Obiectiv 1.1. ținând cont de anumite suprapuneri ale schimbărilor instituționale vizate. MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Evaluarea Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 GBM sustenabilității (confirmarea schimbării instituționale) SAR pentru Organizare ineficientă — 3-Cunoștințe obținute: A fost Scăzută planificare și Ministerele nu dispun de implementat un proiect pilot de bugetare capacitate de planificare planificare strategică la nivel de minister, (de asemenea, strategică eficientă și de în domeniile medical și educațional, prin contribuție prioritizare în vederea grant FDI și apoi perfecționat și FDI pentru utilizării optime a bugetului desfășurat prin SAR. În prezent, 13 M&E public. ministere au planuri instituționale Politicilor strategice elaborate cu ajutorul SAR, Publice) implementarea acestora fiind estimată a începe, cu demonstrarea capacității crescute de planificare strategică în 2018. Organizare ineficientă — 3-Cunoștințe obținute: SAR nu a înființat Scăzută Cabinetul Guvernului (CG) o Unitate de Livrare (UL) în cadrul CG, cu are autoritate și eficiență capacitate de funcționare fără sprijin limitată în susținerea extern. Etapele intermediare pentru practicilor orientate pe creșterea eficienței CG în vederea unei rezultate în sectorul public și mai bune realizări a serviciilor publice au în îndeplinirea priorităților inclus creșterea gradului de guvernamentale conștientizare și motivare a personalului CPM de a utiliza metode inovative orientate spre rezultate și un set de lecții concrete (cunoștințe noi) într-un posibil proces de înființare a unei UL în România SAR Unitate în viitor. de livrare Organizare ineficientă — 2-Inițierea schimbării: SAR a încheiat Scăzută Ministerele de resort nu Contracte de servicii cu organizații de dispun de capacitatea de implementare în care sunt specificate utilizare a practicilor țintele de performanțe și monitorizare orientate spre rezultate și de periodică, cu toate acestea, utilizarea în luare a deciziilor pe baza practică a panoului de performanțe a rezultatelor concrete fost limitată. În lipsa analizei performanțelor la nivel de conducere, instituțiile nu au suportat consecințe pentru neîndeplinirea obiectivelor. UL a familiarizat instituțiile cu practici orientate spre rezultate. SAR Unitate Organizare ineficientă — 2-Inițierea schimbării: SAR a fost gândit Scăzută de Strategie cabinetul guvernului nu în sprijinul înființării unei Unități de dispune de capacitate de Strategie în cadrul SGG în vederea supraveghere a corelării cu unitățile de politici publice 92 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Evaluarea Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 GBM sustenabilității (confirmarea schimbării instituționale) managementului strategic al din cadrul ministerelor de resort, în sectorului public și de funcție de cele mai bune practici din alte coordonare a acestei funcții țări europene. Rezultatele au inclus la nivelul ministerelor de recomandări cu privire la funcțiile-cheie resort și al altor agenții ale Unității de Strategie și un plan de naționale. comunicare pentru dezvoltarea asistenței acordate acestei funcții. Implicarea redusă a 2-Inițierea schimbării: Sunt prevăzute Scăzută factorilor interesați—se face activități de creștere a gradului de simțită nevoia existenței conștientizare pentru oficialii la nivel unui angajament politic mai înalt, evenimente cu omologi și puternic la nivelul înființarea unei comunități de practică la administrației publice nivelul funcționarilor publici, pentru integrarea EIR în responsabile de redactarea politicilor procesul elaborării de politici pentru creșterea cererii de politici SAR EIR, SAR din perspectiva procesului bazate pe elemente concrete. pentru decizional bazat pe dezvoltarea elemente concrete. capacității Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: GR Scăzută Administrației ineficiente—Este necesară a testat un cadru simplificat de analiză a Centrale de actualizarea cadrului EIR impactului de reglementare prin exerciții elaborare a pentru un proces decizional pilot susținute de SAR EIR și a modificat studiilor de coerent bazat pe elemente legislația pentru permite o utilizare pe impact, FDI pt concrete în sectorul public scară mai largă a EIR ca parte a M&E procesului de reglementare. Cu toate politicilor acestea, procesul decizional bazat pe publice, și ECF- elemente concrete încă nu este folosit în IPD mod curent în administrația publică. Organizare ineficientă — 3-Cunoștințe obținute: activitățile SAR Scăzută SGG și ministerele pilot au au contribuit la dezvoltarea avut nevoie de capacitate cunoștințelor și creșterea gradului de tehnică mai mare pentru conștientizare față de grupurile de lucru aplicarea sistematică a pilot și SGG în cadrul primului SAR EIR. metodologiei EIR SAR ulterior susține în prezent elaborarea unui număr de 5 studii de impact în colaborare cu instituții selectate. Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: Ridicată ineficiente—este necesar un SAR a susținut dezvoltarea unei strategii SAR centrul de plan de dezvoltare integrat de dezvoltare urbană integrată, cu un creștere care să îndrume cadru instituțional propus și o listă de Ploiești implementarea eficientă a proiecte prioritare până în anul 2023. Cu proiectelor în zona toate acestea, există în continuare metropolitană vizată bariere ce împiedică implementarea— 93 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Evaluarea Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 GBM sustenabilității (confirmarea schimbării instituționale) inclusiv implicare necorespunzătoare din partea autorităților locale, capacitate de aplicare restrânsă în rândul principalilor factori interesați și schimbări imprevizibile în metodologia ROP. Organizare ineficientă — 4-Cunoștințe utilizate: SDUI aferent Ridicată autoritățile locale nu dispun centrului de creștere Ploiești este de capacitatea necesară considerată una dintre cele mai bune pentru planificare strategii de dezvoltare sub-naționale din metropolitană România după 1989. Aceasta a fost utilizată ca model pentru alte zone, inclusiv Brașov, Iași, Cluj, Constanța și Târgoviște. Este nevoie de mai mult timp pentru ca rezultatele să poată fi observate, în ceea ce privește modalitatea în care această resursă a contribuit la ameliorarea planificării de dezvoltare integrată în zonele urbane. Stimulente oficiale 6-Îmbunătățirea stimulentelor oficiale: Ridicată ineficiente—Programul activitățile și rezultatele SAR au oferit Național de Dezvoltare schema pentru planificare și dezvoltare Locală (PNDL) nu s-a bazat integrată, cu o abordare coordonată, iar pe niciun document strategic mecanisme de coordonare recomandate oficial. Acesta nu a fost sunt puse în aplicare de MRDPAEF. În corelat sau armonizat cu prezent, PNDL dispune de calendar de programele operaționale UE. implementare multianual, bugetare multianuală, criterii clare de prioritizare și indicatori M&E. aceste modificări corespund celor mai bune practici la nivelul UE. SAR corelarea Organizare ineficientă — 4-Cunoștințe utilizate: programele Ridicată UE și bugetului organismele de dezvoltare operaționale cu finanțare UE folosesc o de stat regională (la nivel național, serie de criterii de prioritizare și ghiduri regional și local) nu dispun de investiții pentru obținerea de de metodologiile și rezultate mai bune, iar o serie de consilii instrumentele adecvate județene (ex.: Brașov, Cluj, Călărași) pentru coordonarea folosesc ghiduri de investiții pentru investițiilor în vederea elaborarea de programe multianuale de creșterii eficienței și investiții. Zonele metropolitane (ex.: eficacității operaționale Ploiești, Constanța, Craiova, Iași) printr-o abordare integrată a folosesc ghiduri pentru identificarea dezvoltării principalelor nevoi investiționale în drumuri județene, drumuri comunale, alimentare cu apă și canalizare și în infrastructura socială. Rezultatele în 94 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Evaluarea Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 GBM sustenabilității (confirmarea schimbării instituționale) sensul unei mai bune eficiențe organizaționale ca urmare a acestor schimbări vor putea fi observate în timp. SAR Organizare ineficientă — 5-Schimbarea organizării: activitățile și Ridicată amenajarea autoritățile locale realizează rezultatele SAR au contribuit la o mai teritoriului și planificare ineficientă, cu bună coordonare între municipii. De dezvoltare planuri de dezvoltare exemplu, municipiul Alba Iulia a aplicat urbană, SAR suprapuse și prioritizare cunoștințele noi în sensul promovării Dezvoltare redusă a proiectelor în planificării inter-municipale cu urbană funcție de buget localitățile învecinate, cum ar fi Sebeș și Constanța Vintu și al stabilirii criteriilor de selectare și prioritizare a proiectelor. Constanța realizează coordonare metropolitană cu 15 localități învecinate. Astfel de schimbări sunt de natură a crește eficiența operațională a administrației publice locale. SAR Agenda Organizare ineficientă —MSI 4-Cunoștințe utilizate: MSI dispune în Scăzută Digitală ar crește eficacitatea și prezent de un instrument de eficiența operațională dacă cartografiere, folosind tipologia satelor ar putea identifica soluții pentru a stabili modelul PPP cel mai personalizate pentru cerere potrivit. Exactitatea și nivelul de și ofertă de bandă largă în detaliere oferă GR cunoștințe vaste cu funcție de profilul privire la cererea și oferta de bandă largă comunității la nivelul țării. Cu toate acestea, nu există finanțare pentru folosirea instrumentului de cartografiere în vederea stimulării investițiilor. Obiectiv SPT 1.4: O mai bună elaborare de strategii, operaționalizare, monitorizare și evaluare în pregătirea perioadei 2014-2020 și chiar mai departe —Îndeplinit MEMI Evaluare și dovezi Schimbări Evaluarea Intervenția GBM Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea instituționale sustenabilității schimbării instituționale) SAR Părăsirea Stimulente 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: rezultatele Scăzută Timpurie a Școlii oficiale SAR au servit drept bază pentru o nouă strategie ineficiente— națională PTS pentru 2015-2020. Aceasta a fost este nevoie de adoptată oficial în 2015, pentru îndeplinirea un cadru condițiilor ex-ante de accesare a fondurilor strategic pentru europene aferente perioadei de programare reducerea 2014-2020. Cadrul corespunde politicilor abandonului aplicabile și standardelor UE; cu toate acestea, școlar timpuriu MEN are capacitate restrânsă de implementare. 95 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Schimbări Evaluarea Intervenția GBM Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea instituționale sustenabilității schimbării instituționale) SAR strategia Stimulente 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: rezultatele Ridicată privind Educația oficiale SAR au servit drept bază pentru o nouă strategie terțiară, proiectul ineficiente — națională pentru 2015-2020. Aceasta a fost pentru educație este nevoie de adoptată oficial în 2015, pentru îndeplinirea secundară în un cadru condițiilor ex-ante de accesare a fondurilor România (PESR), strategic pentru europene aferente perioadei de programare SAR pentru creșterea 2014-2020. Cadrul corespunde politicilor asigurarea calității participării la aplicabile și standardelor UE, iar implementarea în sistemul de educația este sprijinită prin proiectul PESR și drept învățământ terțiară, precum consecință a SAR superior din și pentru România calitatea și eficiența acesteia SAR strategia Stimulente 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: rezultatele Scăzută privind Învățarea oficiale SAR au servit drept bază pentru o nouă strategia pe tot parcursul ineficiente — națională LLL pentru 2015-2020. Aceasta a fost vieții este nevoie de adoptată oficial în 2015, pentru îndeplinirea un cadru condițiilor ex-ante de accesare a fondurilor strategic care să europene aferente perioadei de programare susțină 2014-2020. Cadrul corespunde politicilor învățarea pe tot aplicabile și standardelor UE; cu toate acestea, parcursul vieții și MEN are capacitate restrânsă de implementare. să clarifice rolurile la nivel de program SAR pentru Organizare 3-Cunoștințe obținute: activitățile SAR includ Scăzută dezvoltarea ineficientă — dezvoltare unui cadru M&E de implementare a capacității de M&E MEN are nevoie strategiilor educaționale și elaborarea în vederea aplicării de capacitate metodologiilor, indicatorilor și instrumentelor. strategiilor pentru M&E De asemenea, va fi pus în practică un instrument educaționale (au unui număr de 4 bazat pe rezultate concrete în cadrul MEN în contribuit și SAR strategii vederea evaluării calității politicilor. În prezent pentru Învățare pe educaționale: sunt desfășurate activități în cadrul SAR, cu tot parcursul vieții, PTS, educația transfer de cunoștințe, însă implementarea a PTS și Educație terțiară, întâmpinat rezistență prin prisma reorganizării terțiară) învățarea pe tot recente a ministerului. parcursul vieții, și EFP. Stimulente 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: Versiunea Scăzută oficiale intermediară a strategiei și a planului de acțiuni SAR strategia de ineficiente— a constituit baza pentru noua strategie națională incluziune socială și este necesar un adoptată de GR în luna mai 2015, în contextul reducerea sărăciei cadru pentru îndeplinirii condițiilor ex-ante pentru accesarea stabilirea fondurilor europene aferente perioadei de 96 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Schimbări Evaluarea Intervenția GBM Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea instituționale sustenabilității schimbării instituționale) direcțiilor programare 2014-2020. Cu toate acestea, în strategice prezent aceasta nu se află pe drumul cel bun. pentru următorii 6 ani, în vederea reducerii sărăciei și incluziunii sociale Organizare 2-Inițierea schimbării: documentele de Scăzută ineficientă — diagnosticare relevă riscuri în ceea ce privește MMJS dispune capacitatea administrativă slabă și cele patru de capacitate planuri de implementare includ foi de parcurs restrânsă de pentru dezvoltarea capacității de elaborare a aplicare sau politicilor, M&E, utilizarea și dezvoltarea MSI, monitorizare a modernizarea sistemului de plată și măsurilor de concentrarea pe anumite sisteme. reducere a sărăciei și excluziunii sociale SAR strategia Instrumente de 4-Cunoștințe utilizate: cadrul strategic a stat la Scăzută privind politică baza strategiei naționale adoptate de GR în îmbătrânirea insuficiente— august 2015, în contextul îndeplinirii unei activă punerea în condiții ex-ante tematice de accesare a practică a unei fondurilor europene aferente perioadei de strategii programare 2014-2020 și a asigurat informații coerente care să pentru elaborarea programelor operaționale. susțină îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate înregistrează întârzieri Obiectiv SPT 1.5: O mai bună guvernare, funcționare organizațională și eficiență a instituțiilor publice și IdS —Îndeplinit în mare parte MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) SAR Strategie Organizare 3-Cunoștințe obținute: printre activitățile SAR Ridicată MHR ineficientă —este s-au numărat dezvoltarea unei strategii HR și necesar un formare profesională cu privire la abordările 97 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) management mai moderne de management HR pentru strategic al resurselor manageri. Evaluarea formării profesionale a umane la nivelul MFP arătat că participanții au dobândit noi și al agențiilor cunoștințe și aptitudini, iar strategia HR pe subordonate. termen mediu a fost aprobată prin ordinul MFP 564/2014. Cu toate acestea, implementarea nu se poate derula fără modificarea cadrului legislativ de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, demers care va fi efectuat prin noile SAR MHR. SAR pentru un Organizare 4-Cunoștințe utilizate: transferul de cunoștințe Ridicată sistem de ineficientă — a fost confirmat cu ocazia implementării de evaluare a România nu a dispus către client a unui proiect pilot al noului sistem performanțelor de un sistem unificat de evaluare a performanțelor, derulat ulterior cu privire la la nivelul la toate funcțiile vizate pentru funcționarii oficialii organizațiilor, în publici ce gestionează fonduri UE. Clientul a guvernamentali vederea evaluării participat la dezvoltarea sistemului și s-a ce gestionează performanțelor ocupat de elaborarea metodologiei de fonduri UE oficialilor aplicare. Cu toate acestea, noul sistem de responsabili cu evaluare a performanțelor a fost contestat de gestionarea noua lege a plății, fiind suspendat până la fondurilor UE. rezolvarea problemelor prin noua strategie MHR. SAR pentru Organizare 5-Schimbarea organizării: prin SAR s-au Ridicată dezvoltarea ineficientă —sistemul elaborat noi regulamente pentru organizarea capacității de învățământ și funcționarea unităților organizaționale din administrative preuniversitar nu are cadrul MEN și a tuturor angajaților din sistemul a Ministerului roluri, funcții și de învățământ la nivel de conducere și de Educației responsabilități clar experți. Aceste ROF au fost promovate oficial Naționale definite drept instrumente de management de către Minister în septembrie 2015 și adoptate în 2017. Este nevoie de mai mult timp pentru ca rezultatele în legătură cu creșterea eficienței să apară. SAR Asistență Organizare 5-Schimbarea organizării: recomandările SAR Ridicată acordată ineficientă —CCR nu s-au concentrat pe creșterea eficienței Consiliului dispune de o operaționale prin elaborarea unei strategii Concurenței din arhitectură coerentă coerente și procese organizaționale România și complexă, astfel simplificate; alinierea rolurilor personalului cu încât rolurile obiectivele instituționale; separarea funcțiilor personalului nu sunt de investigare de cele de adjudecare; stabilirea corelate cu unor norme clare de atragerea răspunderii; obiectivele împingerea responsabilităților până la cel mai instituționale, nu jos nivel operațional; și elaborarea unei există transparență strategii IT aliniate cu prioritățile instituției. 98 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) internă și externă, iar Implementarea în curs a foii de parcurs se eficiența este redusă. estimează că va dezvolta capacitatea administrativă a CCR și va oferi dovezi privind o mai bună eficiență și eficacitate operațională de-a lungul timpului. Organizare 5-Schimbarea organizării: Creșterile de Ridicată ineficientă— eficiență în instanțele din România s-au creșterea eficienței concentrat pe reducerea restanțelor, operaționale ar putea reducerea duratei de administrare a cauzelor, fi realizată prin modernizarea facilităților, optimizarea reducerea duratei volumului de muncă, fluidizarea proceselor și o acțiunilor în instanță serie de activități de formare profesională care și printr-o calitate să contribuie la o mai mare productivitate la crescută a locul de muncă. Datele rezultate din proiect au sentințelor. relevat ameliorări la cele 5 instanțe pilot Stimulente oficiale 6-Îmbunătățirea stimulentelor oficiale: Ridicată ineficiente— îndrumarea oferită prin SAR și sprijinul FPI au legislația și procedura contribuit la actualizarea, de către MJ, a aveau nevoie Codurilor Civil și Penal și a Codurilor de stringentă de actualizare, ținând Procedură Civilă și Penală, modificând Proiect de modalitatea în care persoanele fizice și juridice reformă cont de faptul că cele patru legi sunt reglementate, iar cauzele sunt judiciară, SAR Analiză fundamentale administrate în România. Din raportul MCV funcțională a fuseseră puțin 2017 a rezultat că adoptarea Codurilor a sistemului schimbate în ultimii condus la accelerarea acțiunilor judecătorești, judiciar din 150 de ani cu o mai mare coerență a hotărârilor România pronunțate și respect renăscut pentru dreptul la un proces echitabil. Implicarea redusă a 4-Cunoștințe utilizate: Măsurile luate pentru Ridicată factorilor interesați— creșterea responsabilității sistemului Sistemul judiciar este judecătoresc au inclus introducerea caracterizat prin înregistrărilor audio în toate sălile de judecată, transparență și examene de acreditare pentru magistrați și o responsabilitate serie de inițiative pentru asigurarea reduse transparenței. S-au înregistrat creșteri modeste ale nivelului de transparență din perspectiva publicării anuale a datelor principale, însă nu este încă clară măsura în care practicile vor fi instituționalizate, oferind informații pentru autorii de politici și asigurând accesul publicului la aceste date. 99 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) Stimulente oficiale 4-Cunoștințe utilizate: prin activitățile SAR s-a Ridicată ineficiente—lipsa realizat formare profesională în favoarea unui unei viziuni strategice număr de 293 angajați și membri ai conducerii coerente și a de vârf din MTI și agențiile subordonate cu priorităților clare a privire la elaborarea și punerea în aplicare a condus la un mare unui plan strategic pe termen mediu. Echipa a grad de nesiguranță elaborat un plan strategic MTI și a revizuit în sector, procedurile existente de planificare strategică performanțe slabe în vederea elaborării unui Ghid de planificare ale politicilor, strategică. Elementele planului strategic încep alocarea insuficientă să își facă simțită prezența în documentele a resurselor și costuri operaționale, cum ar fi planurile administrative fiscale nesustenabile. ale companiilor de cale ferată și în proiecte de contract pentru realizarea de drumuri și căi ferate. Noul Master Plan General de Transport a fost finalizat și conectat la Master Plan. Cu toate acestea, implementarea Planului Strategic nu poate începe până ce nu a fost adoptat oficial prin ordin de ministru. Organizare 3-Cunoștințe obținute: echipa SAR a revizuit Ridicată ineficientă —MTI nu acordurile contractuale cu CFR SA (compania SAR planificare dispune de un sistem de cale ferată) și CNADNR SA (compania de strategică în de monitorizare a drumuri), a recomandat modificări domeniul eficienței costurilor contractuale și a elaborat contracte transporturilor pentru construcția multianuale pe baza rezultatelor concrete. De drumurilor, pentru a asemenea, printre rezultate s-au numărat susține un proces evaluarea costurilor finale de construcție a decizional informat și drumurilor, prin raportare la costurile atragerea estimate, compararea costurilor de construcție responsabilității a drumurilor, o analiză a impactului potențial al pentru rezultate. reformelor și o metodologie de monitorizare pentru MTI. Metodologia nu a fost aplicată conform planului, dar se estimează că va fi utilizată în noua FPI. Organizare 2-Inițierea schimbării: Printre rezultate s-au Scăzută ineficientă —MTI și numărat analiza cadrului legislativ și agențiile de transport formularea de recomandări de dispoziții nu dispun de tranzitorii către Autoritatea Metropolitană de capacitatea adecvată Transport București (AMTB), redactarea de coordonare și primului plan strategic al AMTB și organizarea planificare strategică de instruiri și consultări publice cu privire la a transportului urban transportul urban pentru personalul MTI și în zona factorii interesați în transportul urban. Ca metropolitană urmare a recomandărilor SAR, în prezent există București. o foaie de parcurs și sprijin la nivel tehnic 100 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) pentru transferul AMTB de la MTI la nivel metropolitan; cu toate acestea, în continuare sprijinul politic este insuficient pentru a putea implementa recomandările. Organizare 2-Inițierea schimbării: SAR a furnizat Scăzută ineficientă — recomandările principale de reformare a IdS, guvernanța una dintre aceste recomandări constând din corporativă slabă a numirea unor consilii de administrație conduse IdS de transport a din profesioniști, în stare să administreze condus la societățile în conformitate cu planurile de gestionarea afaceri. Unul dintre rezultatele esențiale a necorespunzătoare constat din Ghidul de Implicare Corporativă pe termen lung și pentru România la nivelul MTI. Va fi necesară îndatorare majoră. implicarea la nivel mai înalt pentru realizarea implementării. ECF-IPD Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: o nouă Scăzută ineficiente—este lege privind guvernanța corporativă a IdS a fost nevoie de un cadru aprobată în Parlament în 2016, însă punerea în clar de supraveghere aplicare a cadrului nu se află pe drumul cel bun. a IdS pentru clarificarea rolurilor și responsabilităților instituțiilor publice relevante Dezvoltarea Organizare 2-Inițierea schimbării— rezultatele SAR au Scăzută unui sistem ineficientă —printre cuprins arhitectura soluției și Plan de migrare integrat de deficiențele pentru IFMS, în vederea creșterii coordonării și management operaționale ale integrării între toate funcțiile de management financiar în MADR se numără financiar și la nivelul unităților și agențiilor MADR nevoia de prioritizare subordonate din MADR și soluționarea nevoii a alocărilor de automatizare. Până în acest moment, lipsa financiare, utilizarea resurselor financiare pentru implementarea mai eficientă a sistemului propus a condus la absența bugetului și un sistem schimbărilor la nivel practic în activitatea de monitorizare departamentelor MADR vizate. periodică a cheltuielilor. SAR privind Organizare 3-Cunoștințe obținute: rezultatele SAR au Scăzută sistemul de ineficientă —MADR și oferit un cadru cuprinzător pentru un sistem management anumite instituții de management intern îmbunătățit, pe care intern în cadrul subordonate au conducerea MADR (la momentul respectiv) s-a MADR și a nevoie de procese, angajat să îl pună în practică. SAR a favorizat structurilor sisteme și controale înțelegerea unui cadru solid de politici, subordonate standard pentru proceduri și controale neutru față de 101 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) îndrumarea și schimbările de management și a formulat un monitorizarea plan de formare profesională pentru personal îndeplinirii funcțiilor în concordanță cu cele mai bune practici organizaționale în internaționale și europene. Lipsa fondurilor ăt sensul unei mai bune dezvoltarea și aplicarea abordării propuse eficiențe reprezintă riscul central ce ar putea împiedica operaționale. obținerea rezultatelor vizate. Obiectiv SPT 1.6: Îmbunătățirea acordării asistenței medicale —Parțial îndeplinit Note: vezi și Obiectiv SPT 1.1. cu privire la indicatorii de achiziții centralizate în sectorul medical. MEMI Evaluare și dovezi Evaluarea Intervenția Schimbări Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea sustenabilită GBM instituționale schimbării instituționale) ții FPI Reforma Organizare 2-Inițierea schimbării: Până în prezent, Scăzută sectorului ineficientă— Sunt activitățile s-au concentrat pe investiții în medical necesare servicii infrastructură, cum ar fi creșterea calității raționalizate pentru serviciilor de urgență și a unităților de terapie pacienți internați prin intensivă. Nu există dovezi cu privire la reorganizarea rețelei principalele beneficii învățate. Prima etapă a spitalicești. planului de raționalizare a spitalelor nu a fost Distorsiunile implementată, iar țintele de raționalizare nu au existente în structura fost atinse, cum ar fi numărul de servicii fuzionate serviciilor prestate și schemele de remodelare a spitalelor. contribuie la cheltuieli ineficiente și ineficace în domeniul sănătății. FPI Reforma Organizare 2-Inițierea schimbării: Activitățile care și-au Scăzută sectorului ineficientă— propus să extindă serviciile de ambulatoriu și medical și alternativele îngrijire preventivă s-au concentrat în principal pe investiții IFC necorespunzătoare achiziții. Procentul de intervenții chirurgicale de îngrijire în elective realizate pe pacienți neinternați și în ambulatoriu și ambulatoriu nu a crescut, fiind înregistrate îngrijire medicală progrese slabe la implementarea unităților primară în regionale de radioterapie, centre de diagnosticare comunitate au și tratament în ambulatoriu și laboratoare de condus la inflația și patologie și citologie regionale. În sectorul privat, ineficiența serviciilor investițiile IFC (16,4 milioane USD) au permis spitalicești cu Medlife SA, unul dintre cei mai mari furnizori de internare. servicii medicale din România, să crească numărul de pacienți de la 1,9 la 2,3 milioane, însă schimbarea instituțională pe termen mai lung nu este clară deocamdată. 102 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Evaluarea Intervenția Schimbări Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea sustenabilită GBM instituționale schimbării instituționale) ții IPD-DDO, ECF- Stimulente oficiale 6-Îmbunătățirea stimulentelor oficiale: S-a Ridicată IPD și FPI ineficiente— sunt asigurat sprijin permanent pentru extinderea Reforma necesare mecanisme cadrului de aplicare prin utilizarea achizițiilor sectorului mai bune de control publice centralizate. În 2015, au fost lansate 40 de medical al gestionării pentru licitații centralizate, cu economii estimate de 25% achiziții centralizate. medie anuală. Extinderea semnificativă a Majoritatea achizițiilor centralizate în 2016 a inclus 31 de produselor antibiotice și 12 medicamente folosite uzual în farmaceutice, tratamentul cancerului, reprezentând dispozitivelor aproximativ 15% din totalul cheltuielilor medicale și instituțiilor publice pe medicamente. Prețul consumabilelor medicamentelor și dispozitivelor achiziționate chirurgicale sunt în centralizat a scăzut de la un preț mediu în 2015 de continuare 22,2 RON la 20,0 RON în 2017. achiziționate local la prețuri unitare diferite pentru articole identice. FPI Reforma Stimulente oficiale 1-Nu există rezultate: AT planificată cu privire la Scăzută sectorului ineficiente—este mecanismele și stimulentele de plată a fost medical nevoie de stimulente suspendată în așteptarea unei inițiative legislative de plată pentru a MS pentru îmbunătățirea plăților. Serviciile de creșterea asistență se vor desfășura pentru înființarea unui performanțelor în sistem bazat pe rezultate concrete pentru spitale sistemul medical. și îngrijirea medicală primară, însă aplicarea Acestea ar trebui să acestora a fost restrânsă. promoveze prevenire, reducerea factorilor de risc și a afecțiunilor predominante la nivel primar, precum și servicii eficiente din punct de vedere al costurilor, la nivel secundar. Stimulente oficiale 4-Cunoștințe utilizate: AT pentru ETS a înregistrat Ridicată ineficiente—Sunt progrese în ceea ce privește organizarea și necesare standarde și dotarea sistemului ETS, ce va fi aliniat FPI Reforma protocoale pentru a standardelor UE. Se estimează că va fi adoptat un sectorului aplica Evaluarea ordin de ministru pentru aplicarea medical tehnologiilor recomandărilor în 2018. sănătății (ETS) pentru a fundamenta o serie 103 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Evaluarea Intervenția Schimbări Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea sustenabilită GBM instituționale schimbării instituționale) ții de decizii de la stabilirea prețurilor și rambursare până la stabilirea standardelor pentru serviciile medicale. Implicarea redusă a 1-Nu există rezultate: Planurile pentru Scăzută factorilor implementarea unei strategii de comunicare interesați—Este pentru informarea publicului român cu privire la nevoie de o noile modele de servicii medicale au fost schimbare majoră de amânate, și există activități puține sau deloc care atitudine. Serviciile promovează sistematic apelarea la asistență preventive și medicală preventivă sau servicii în ambulatoriu. resursele medicale sunt insuficient utilizate, ceea ce contribuie la cheltuieli ineficiente în domeniul sănătății și rezultate slabe. Pilonul 2— Creștere inteligentă și sustenabilă: Moderat satisfăcător Obiectiv SPT 2.1: Crearea unui mediu de afaceri și a unei economii concurențiale superioare —Parțial îndeplinit MEMI Evaluare și dovezi Între 1 (niciun rezultat) și 6 Evaluarea Intervenția GBM Schimbări instituționale (confirmarea schimbării sustenabilității instituționale) IPD-ECF; SAR bază Stimulente oficiale Cunoștințe utilizate: rezultatele Scăzută imobiliară pentru ineficiente—este nevoie SAR au contribuit la dezvoltarea politici naționale de un nou cadru de unui proiect legislativ privind un și UE; AT finanțare și operațional sistem integrat cadastral și de publicitate și pentru accelerarea carte funciară, adecvat servicii imobiliare procesului de intabulare, contextului din România și aliniat o mai mare acoperire și la cele mai bune practici UE. Au eficiență a sistemului, fost realizate modificări la cadrul transparență crescută în legislativ în 2015 și 2016 pentru economie și asigurarea un proces mai facil și mai de drepturi egale pentru performant de intabulare toți proprietarii de teren sistematică, însă legea este în continuare excesiv de complexă, cu dispoziții disparate. Legea 104 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Între 1 (niciun rezultat) și 6 Evaluarea Intervenția GBM Schimbări instituționale (confirmarea schimbării sustenabilității instituționale) cuprinzătoare elaborată prin SAR și susținută prin AT ar realiza armonizarea dispozițiilor și ar sprijini un program național, însă nu există un grafic de timp stabilit pentru aprobare, dat fiind contextul politic dificil. SAR bază Eficiență organizațională Inițierea schimbării: SAR a Scăzută imobiliară pentru limitată —ANCPI suferă desfășurat o evaluare politici naționale de instabilitate politică și instituțională a ANCPI și a și UE instituțională și trebuie elaborat un plan de acțiuni să realizeze reforma detaliat, bazat pe analiză, care cadrului instituțional oferă îndrumare și indicatori de pentru dezvoltarea performanță pentru capacității adecvate monitorizarea progresului îndeplinirii sarcinilor ce îi înregistrat cu privire la acțiuni în 7 revin domenii tematice. Planul de acțiuni nu a fost adoptat și va trebui actualizat. Schimbările frecvente la conducerea ANCPI au avut drept consecință implicarea limitată în implementarea planului pentru viitor. Instrumente de politică Cunoștințe utilizate: activitățile Ridicată insuficiente— este SAR au inclus o evaluare nevoie de mecanisme aprofundată din punct de vedere oficiale—cum ar fi o al competitivității a serviciilor și strategie regională de produselor în regiunea vestică, specializare inteligentă— pentru a identifica măsurile de pentru satisfacerea politici și intervențiile necesare nevoilor și priorităților pentru valorificarea potențialului locale la nivel național, de creștere a regiunii. Proiectul SAR creșterea precum și pentru Strategiei de specializare competitivității și îndrumarea factorilor de inteligentă (martie 2015) are în specializare decizie la nivel județean vedere recomandările SAR pentru inteligentă și a posibililor investitori. creșterea industriilor auto, ICT, textile și de construcții. Strategia nu a fost aprobată sau implementată încă, însă oferă cadrul prin care regiunea vestică poate utiliza resurse umane, naturale și financiare în sensul asigurării unui traseu de dezvoltare coerent și sustenabil. 105 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Între 1 (niciun rezultat) și 6 Evaluarea Intervenția GBM Schimbări instituționale (confirmarea schimbării sustenabilității instituționale) Eficiență restrânsă a Cunoștințe utilizate: activitățile și Ridicată măsurilor rezultatele SAR au extins organizaționale— cunoștințele disponibile pe una Agenția pentru dintre regiunile cu cel mai rapid dezvoltare regională ritm de creștere și pot servi drept (ADR) din Vestul proiect pilot pentru alte evaluări României nu dispune de la nivel regional. Instrumentele competențe și de acces de analiză au fost comunicate la informații de ADR. ADR s-a bazat pe diagnosticare necesare recomandările SAR în elaborarea valorificării efective a proiectului de Strategie pentru potențialului de creștere specializare inteligentă în luna a regiunii vestice. martie 2015 (disponibilă online), în care sunt prezentate noi niveluri de conștientizare, cunoștințe și aptitudini. Încă nu este clar dacă aceste rezultate intermediare au dezvoltat capacitatea ADR de elaborare și monitorizare a politicilor, în sensul favorizării specializării inteligente pe termen mai lung. Obiectiv SPT 2.2: Creșterea performanțelor CCR în vederea promovării și dezvoltării concurenței pe piață— Îndeplinit MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) Stimulente oficiale 6-Îmbunătățirea stimulentelor oficiale: Ridicată ineficiente—Legea recomandările SAR au stat la baza unei noi legi a concurenței din concurenței, elaborată și adoptată în 2015. România crește Printre modificări se numără eliminarea pragului SAR cheltuielile de 40 % pentru prezumpția de poziție dominantă; Asistență activităților limitarea dreptului părților de contestare a acordată economice prin accesului la dosar și confidențialitate în fața Consiliului dispoziții și etape instanțelor; și înființarea funcției de Funcționar Concurenței administrative Procedural Independent specializat în dispunerea din ambigue, o sarcină accesului la dosar, confidențialitate și alte aspecte România inutilă pusă pe procedurale, separat față de echipa din cadrul sectorul privat, și CCR. imposibilitatea CCR de prioritizare a dosarelor 106 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: în urma SAR Ridicată ineficiente—cadrul pentru evenimente și consultări de sensibilizare în legislativ ce legătură cu legea concurenței neloiale au fost reglementează emise recomandările de modificare a cadrului concurența neloială legislativ și de reglementare. Modificările este incoerent, nu rezultate în legea concurenței neloiale din specifică în mod clar România elimină suprapunerea de mandate între rolurile în cadrul CCR și alte agenții, definind concurența neloială și agențiilor și impune clarificând rolul CCR. Aplicarea legii privind costuri mari concurența neloială va ocaziona cheltuieli societăților administrative mai mici, prin prisma prevederilor de teste de minimis și de oportunitate, în care CCR va proceda la aplicarea de sancțiuni numai dacă acestea prezintă un anumit nivel de pericol social, care afectează fie interesul public, fie structura pieței. Eficiență restrânsă a 5-Schimbarea organizării: Modificările operate la Ridicată măsurilor legea concurenței neloiale, prezentate mai sus, organizaționale—CCR vor permite CCR o utilizare mai eficientă a dispune de eficiență resurselor. Au fost stabilite criteriile de prioritizare operațională a dosarelor de concurență neloială, iar CCR va restrânsă în aplicarea prelucra plângerile primite de la persoane fizice legii concurenței sau juridice numai în măsura în care acestea aduc neloiale, dată fiind dovezi cu privire la posibile practici comerciale absența prioritizării neloiale, interes legitim și riscul de prejudicii. dosarelor și suprapunerea competențelor cu alte agenții Stimulente oficiale 6-Îmbunătățirea stimulentelor oficiale: pornind Ridicată ineficiente— de la recomandările SAR, a fost adoptată un nou reglementările și regulament al concentrărilor economice la data de procedurile cu privire 30 septembrie 2014, care permite utilizarea mai la concentrări eficientă a procedurilor accelerate. Aceasta a economice impun o condus la o durată medie de 1,8 luni pentru povară administrativă finalizarea unui dosar de concentrare economică inutilă pe societăți, în în 2014, cu 23 % mai puțin ca durată față de anul legătură cu analiza 2013. concentrării și costuri administrative mari în sarcina CCR 107 Traducere din limba engleză Obiectiv SPT 2.3: Creșterea eficienței programelor de dobândire a competențelor și educaționale în vederea incluziunii pe piața muncii —Parțial îndeplinit MEMI Evaluare și dovezi Evaluarea Intervenția GBM Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 sustenabilității (confirmarea schimbării instituționale) Părăsirea Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: Scăzută Timpurie a Școlii ineficiente—este nevoie rezultatele SAR au servit drept bază SAR de un cadru strategic pentru o nouă strategie națională PTS pentru reducerea pentru perioada 2015-2020. Aceasta a abandonului școlar fost adoptată oficial în 2015, pentru timpuriu îndeplinirea condițiilor ex-ante de accesare a fondurilor europene aferente perioadei de programare 2014-2020. Cadrul corespunde politicilor aplicabile și standardelor UE; cu toate acestea, MEN are capacitate restrânsă de implementare. SAR strategia Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: Ridicată privind Educația ineficiente — este nevoie rezultatele SAR au servit drept bază terțiară, proiectul de un cadru strategic pentru o nouă strategie națională pentru educație pentru creșterea pentru 2015-2020. Aceasta a fost secundară în participării la educația adoptată oficial în 2015, pentru România (PESR), terțiară, precum și îndeplinirea condițiilor ex-ante de SAR pentru pentru calitatea și accesare a fondurilor europene aferente asigurarea eficiența acesteia perioadei de programare 2014-2020. calității în sistemul Cadrul corespunde politicilor aplicabile de învățământ și standardelor UE, iar implementarea superior din este sprijinită prin proiectul PESR și România drept consecință a SAR. Proiectul de Organizare ineficientă— 2-Inițierea schimbării: După întârzieri Scăzută educație școlile publice cu substanțiale în implementare, primul lot secundară în rezultate slabe la identificat de școli cu rezultate slabe la România (PESR) învățătură au procente învățătură au primit granturi. Lecțiile scăzute de promovare a învățate din managementul la nivel de bacalaureatului și școli demonstrează că reformele din procente mari de punct de vedere a atragerii abandon școlar responsabilității pot crește procentul de elevi care își continuă educația și performanțele, însă dovezile care atestă progrese treptate nu sunt încă disponibile. SAR Investiții în Stimulente oficiale 2-Inițierea schimbării: se află în curs de Scăzută infrastructura ineficiente—este desfășurare activități SAR care sprijină educațională necesară o Strategie elaborarea unui proiect de strategie. Au națională pentru fost realizate analize, însă feedback din investiții în infrastructura partea guvernului a fost redus, prin instituțiilor de prisma lipsei de claritate în ceea ce 108 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Evaluarea Intervenția GBM Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 sustenabilității (confirmarea schimbării instituționale) învățământ pentru privește rolul și strategia MEN, pentru că luarea deciziilor cu MEN s-a implicat în politicile pentru privire la infrastructură și domeniul educației, însă nu are niciun de creștere a absorbției cuvânt de spus în modul în care fondurilor UE pentru autoritățile locale utilizează resursele în perioada de programare dezvoltarea infrastructurii. 2014-2020. Organizare ineficientă— 4-Cunoștințe utilizate: A fost utilizat un Ridicată MEN dispune sistem de informații geospațiale de capacitate dezvoltat prin aceste SAR pentru limitată strategică și susținerea analizelor pentru un proiect de monitorizare în luarea de strategie și care s-a dovedit foarte util deciziilor informate cu pentru factorii de decizie. În viitor, MEN privire la investițiile în ar putea utiliza acest sistem nu doar infrastructura pentru a înțelege necesarul de educațională. infrastructură la nivel local, ci și implicațiile acestuia în rezultatele elevilor. SAA Europa 2020 Stimulente oficiale 2-Inițierea schimbării: studiul de Scăzută România: Politici ineficiente—Politicile diagnosticare a fost realizat pornind de bazate pe care afectează ocuparea la recomandările de informare a rezultate concrete forței de muncă, Programului de Reformă Națională pentru productivitatea și pentru România. Nu există dovezi productivitate, dobândirea specifice în ACS în sensul că clientul a ocuparea forței competențelor nu au dobândit cunoștințe – raportul a pus la de muncă și legitimitate –nu se dispoziție cunoștințe noi și este dobândirea bazează pe rezultate necesară colectarea de date competențelor concrete și impacturile suplimentare pentru a afla care au fost acestora nu sunt înțelese consecințele corespunzător. Obiectiv SPT 2.4: Facilitarea pătrunderii și ieșirii societăților de pe piață —Îndeplinit în mare parte MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: Cadrul Ridicată ineficiente—Sunt insolvențe din România și mecanismele necesare reforme în aferente au fost consolidate prin elaborarea legislația incidentă în primului Cod național al Insolvenței, în FPI reforma domeniul insolvenței concordanță cu standardele europene RRSC. justiției pentru creșterea Instanțele și părțile trebuie acum să transmită transparenței și toate documentele dosarului la Oficiul Național clarității în al Registrului Comerțului pentru publicare într- un buletin online disponibil publicului. Noul cod 109 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) administrarea a clarifica aspecte și a fluidizat procesul de dosarelor. lichidare a activelor. Datele Băncii Mondiale privind activitățile economice au relevat o serie de îmbunătățiri din punct de vedere a ratelor de recuperare și a distanței față de limita soluționării insolvenței; cu toate acestea, indicatorii pentru timp, costuri și rezultate au rămas constante. Organizare 5-Schimbarea organizării: Sistemul Ridicată ineficientă—procedura judecătoresc a stabilit proceduri de creștere a insolvenței au fost eficienței în administrarea dosarelor de ineficiente din cauza insolvență. Numărul dosarelor a scăzut datorită ambiguităților și introducerii unui nou prag minim (40.000 RON), blocajelor în lichidarea iar procesul de lichidare a activelor a fost activelor fluidizat. Obiectiv SPT 2.5: Măsuri de protecție a mediului și climatice mai stringente, aliniate la cerințele UE — Parțial îndeplinit MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: Scăzută ineficiente— Este activitățile și rezultatele SAR au sprijinit MMAP necesară o strategie în dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare și a națională unui plan de acțiuni pentru perioada 2016-2030 cuprinzătoare, care acoperă atât adaptarea, cât și ameliorarea, operațională, bazat pe analize, cu implementare la nivelul actualizată cu privire la sectoarelor cheie. GR a aprobat și a publicat schimbările climatice, strategia națională în a doua jumătate a lunii SAR împreună cu un plan de septembrie 2016, cu termene și alocări bugetare Program acțiuni pentru pentru toate sectoarele economice. Cu toate privind clarificarea rolurilor la acestea, capacitatea limitată a GR a reprezentat schimbări nivelul organizațiilor și o problemă în realizarea acțiunilor propus. climatice și pentru creșterea emisii conformității prin reduse de mecanisme de carbon reglementare Eficiență 3-Cunoștințe obținute: Programul a identificat Scăzută organizațională cu succes un set de acțiuni de natură climatică restrânsă— Ministerele pe sectoare și a ajutat GR în eforturile de și agențiile abilitate integrare a acestora în programele operaționale implicate în agendele 2014-2020 finanțate din fondurile UE, care au privind schimbările fost în prezent aprobate de UE. Cu toate climatice și creștere acestea, capacitatea scăzută de implementare 110 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Schimbări Evaluarea Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM instituționale sustenabilității schimbării instituționale) ecologică au nevoie de persistă din cauza schimbărilor frecvente la capacitate și nivelul conducerii și personalului MMAP, a lipsei competențe de de experiență și competențe în domeniu la planificare, nivelul ministerelor de resort și coordonării implementare, limitate de ministerele de resort abilitate și a monitorizare și altor factori interesați. evaluarea acțiunilor legate de schimbările climatice Eficiență 4-Cunoștințe utilizate: Au fost concepute Scăzută organizațională modelele sectoriale și macroeconomice și restrânsă—GR necesită aplicate în studiile de strategie și de planificare o bază analitică pentru a acțiunilor. Modelul CGE pentru evaluare evaluarea impactului și macroeconomică a fost transferat către Comisia luarea deciziilor Națională de Prognoză. Rezultatele SAR cu climatice privire la alte modele sectoriale (energie, transport, urban și apă) au fost transferate către MMAP și către alte agenții abilitate cu ocazia formării profesionale și a atelierelor organizate. Este nevoie de cunoștințe, competențe și experiență suplimentare la nivelul personalului ministerelor și agențiilor pentru punerea în aplicare a instrumentelor de analiză sectorială și a modelelor macroeconomice de analiză a politicilor și procese decizionale. SAR Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: Pornind de Strategia ineficiente—Este la diagnosticarea și elaborarea strategiei pentru nevoie de o strategie redactate prin SAR, MRDPA a transmis Strategia dezvoltarea integrată cuprinzătoare de dezvoltare integrată a Deltei Dunării pentru sustenabilă pentru coordonarea aprobarea GR. Proiectul de strategie a fost integrată a dezvoltării sustenabile a supus consultărilor publice, pentru a obține Deltei Deltei Dunării legitimitate locală și demonstrează că este Dunării coerentă și aliniată la strategiile și documentele de planificare UE și naționale. Aprobarea a fost obținută (HG 602/2016) la finalul Procedurii strategice de evaluarea mediului; cu toate acestea, încă nu este clar dacă Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Delta Dunării și MRDPA dețin capacitate adecvată pentru implementarea și monitorizarea eficientă a strategiei. 111 Traducere din limba engleză Pilonul 3—Incluziune socială: Moderat nesatisfăcător Obiectiv SPT 3.1: Promovarea unui program ambițios și de succes pentru gestionarea incluziunii sociale și reducerea sărăciei populației, inclusiv în rândul romilor—Îndeplinit MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Evaluarea Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM sustenabilității schimbării instituționale) Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: Ridicată ineficiente— Mandatele, Studiul de diagnosticare SAR a contribuit la strategiile, cerințele de Strategia națională pentru incluziunea raportate și alocările romilor, care a fost actualizată cu succes de bugetare pentru guvern, sub formă de condiție ex-ante. organisme Studiul de diagnosticare SAR a constituit, de guvernamentale asemenea, baza pentru Acordul de SAR Studiu abilitate nu au fost parteneriat cu IC și programele privind constante, îngreunând operaționale pe perioada 2014-2020. diagnosticare misiunea responsabililor și consiliere de implementare a privind politicilor de susținere a politicile în integrării romilor. legătură cu Organizare ineficientă 4-Cunoștințe utilizate: Rapoartele emise de integrarea — Există o lipsă de echipa SAR au arătat faptul că o serie de romilor coordonare între factori interesați au dobândit o înțelegere instituțiile însărcinate cu mai clară a misiunii și rolurilor propriei aplicarea Strategiei organizații în ceea ce privește integrarea Ridicată naționale, în special la romilor, inclusiv reprezentanți ai Agenției nivelul ministerelor de Naționale pentru Romi; Ministerului resort și al Agenției Fondurilor Europene; MECS; Ministerului Naționale pentru Romi. Sănătății; MMFPSPV și Ministerului Dezvoltării Regionale. Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: ineficiente—este Proiectele de strategie și plan de acțiuni necesar un cadru pentru redactate prin SAR au constituit baza pentru stabilirea direcțiilor noua strategie națională adoptată de GR în strategice de reducerea luna mai 2015, pentru îndeplinirea sărăciei și incluziune condițiilor ex-ante pentru accesarea Scăzută socială pentru perioada fondurilor europene aferente perioadei de 2014-2020 programare 2014-2020. Cadrul a pornit de Incluziune la un proces de consultări publice extinse și socială și a fost aprobat de IC. Cu toate acestea, reducerea implementarea strategiei nu se află pe sărăciei SAR drumul cel bun. Organizare ineficientă 2-Inițierea schimbării: Documentele de —Ministerul Muncii, diagnosticare au prezentat pe larg riscurile Familiei, Protecției de capacitate administrativă scăzută și au Sociale și a Persoanelor formulat patru planuri de implementare, Scăzută Vârstnice (MMFPSPV) inclusiv foi de parcurs pentru dezvoltarea are capacitate limitată capacității de elaborare a politicilor, M&E, de aplicare sau utilizarea și dezvoltarea MSI, modernizarea 112 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Evaluarea Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM sustenabilității schimbării instituționale) monitorizare a măsurilor sistemului de plăți și sistemele vizate. Încă de reducere a sărăciei și nu a fost luată nicio măsură de MMFPSPV în excluziunii sociale sensul punerii schimbărilor în practică. SAR pentru Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: integrarea ineficiente—Politicile, Programul Operațional Regional include o grupurilor strategiile și alte Axă Prioritară dedicată dezvoltării locale urbane mecanisme oficiale nu plasate sub responsabilitatea comunității marginalizate analizează dificultățile (DLPRC) pentru perioada de programare cu care se confruntă 2014-2020, iar noua abordare și Ridicată comunitățile urbane metodologie s-au bazat în mare parte pe marginalizate Instrumentul de Intervenție Integrat, Atlas, și pe șase proiecte conceptuale pilot ale SAR. Dovezile ce atestă în ce măsură programele au ca obiect aspectul marginalizării nu sunt încă disponibile. Stimulente oficiale 5-Schimbarea stimulentelor oficiale: Ridicată ineficiente— Este printre rezultatele SAR se numără rapoarte necesară o definire mai și evaluări, inclusiv o evaluare a resurselor clară a rolurilor și existente în centrele rezidențiale și un responsabilităților la inventar al serviciilor plasate sub nivelul agențiilor și un responsabilitatea comunității, printre plan operațional pentru altele. Pornind de la acestea, ANPDCA a dezinstituționalizarea stabilit priorități și a redactat un plan copiilor. operațional. Planul operațional și metodologia cu privire la închiderea centrelor rezidențiale au fost aprobate de ANPDCA în 2017 spre a fi implementate la nivel județean. Închiderea unui număr de SAR pentru până la 50 de centre este estimată a fi dezinstituțion finanțată în perioada cuprinsă între 2018 și alizarea 2020. copiilor Implicarea redusă a 4-Cunoștințe utilizate: Au fost organizate Ridicată factorilor interesați— ateliere consultative cu reprezentanți ai angajamentul de tuturor DJASPC vizate prin proiect; închidere a instituțiilor reprezentanți ai ANPDCA și IC au fost de de protecția copiilor la asemenea implicați. Planul operațional nivel județean variază, pentru închiderea centrelor rezidențiale iar ANPDCA are aprobate de ANPDCA include propuneri din competențe limitate. De partea acestor factori interesați. Dovezi ce asemenea, nivelul atestă implicarea mai puternică a factorilor crescut și personalul interesați vor apărea în momentul în care tehnic al ANPDCA și alți propunerile vor fi depuse de DJASPC în actori care dețin un concordanță cu planul operațional și după interes în procesul de ce începe punerea în practică a procesului dezinstituționalizare au de închidere. 113 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Evaluarea Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM sustenabilității schimbării instituționale) manifestat rezistență la schimbare Obiectiv SPT 3.2: Un sistem de protecție socială mai integrat, cu identificare mai precisă a destinatarilor și mai eficient din punct de vedere al costurilor—Neîndeplinit MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Evaluarea Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM sustenabilității schimbării instituționale) Proiect de Stimulente oficiale 4-Cunoștințe utilizate: Au fost realizate Scăzută modernizare slabe—echitatea numeroase îmbunătățiri pentru programele a sistemului eforturilor de asistență existente testate pe baza mijloacelor în de asistență socială s-a deteriorat din perioada 2011 - 2016, iar Parlamentul a socială / ECF- cauza unui sistem foarte adoptat legea VMI de unificare a 3 programe IPD fragmentat. existente testate pe baza mijloacelor. Cu Consolidarea toate acestea, au existat întârzieri programelor de beneficii semnificative în redactarea și aprobarea reprezintă principalul legislației secundare necesare pentru obiectiv al reformei implementarea programului VMI. GR a Guvernului pentru hotărât să amâne aplicarea VMI până cel mai asistență socială. devreme în luna aprilie 2019; de aceea, nu există alocări bugetare pentru for EF18. Organizare ineficientă — 5-Schimbarea organizării: Agenția Națională Scăzută fragmentarea și pentru Beneficii Sociale (ANBS) a pus în complexitatea practică o abordare cuprinzătoare pentru sistemului de asistență reducerea erorii și fraudelor, inclusiv socială are drept corespondența datelor, crearea de profiluri consecință niveluri de risc, o politică de sancțiuni uniforme și semnificative de eroare atribuții de verificare. Practicile instituite în și fraudă, care limitează anul 2017 cu privire la inspecțiile sociale sunt eficiența operațională și recunoscute drept bune practici majorarea costurilor internaționale, iar dovezile ce atestă fiscale de asistență creșterea conformității se estimează că vor socială. apărea după implementare. Organizare ineficientă — 2-Inițierea schimbării: Proiectul a ajutat la Scăzută MMJS și ANBS nu dispun stabilirea unui sistem de management al de capacitatea necesară performanțelor; cu toate acestea, dovezile pentru implementarea și implementării sunt destul de puține în managementul prezent. Nici MMJS, nici ANBS nu au performanțelor VMI. conceput și nu au implementat sisteme de M&E complexe și nu au emis rapoarte de performanță aferente. Guvernul a anulat ILP cu accent pe sistemul de monitorizare a performanțelor pentru programele testate pe baza mijloacelor aflate în derulare. 114 Traducere din limba engleză MEMI Evaluare și dovezi Intervenția Evaluarea Schimbări instituționale Între 1 (niciun rezultat) și 6 (confirmarea GBM sustenabilității schimbării instituționale) Adoptarea și dezvoltarea unei platforme IT pentru implementarea VMI au fost întârziate, dar sunt în continuare derulate conform unui grafic revizuit. AT Grant Stimulente oficiale 2-Inițierea schimbării: Agenția Națională Scăzută PDRU pentru ineficiente—Revizuirea pentru Persoane cu Dizabilități și Institutul de o mai bună și armonizarea criteriilor Certificare pentru Administrarea au elaborat elaborare de medicale și psiho-sociale o versiune intermediară a criteriilor politici și pentru evaluarea armonizate, însă acestea încă nu au o calitate cadru dizabilităților vor fi adecvată. Activitățile ulterioare cu privire la instituțional esențiale în trecerea la o formare profesională, realizarea de proiecte pentru abordare modernă în pilot și diseminare au fost întârziate, în persoane cu vederea susținerii așteptarea finalizării acestui rezultat. dizabilități incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități. 115 Traducere din limba engleză Atașament 4. Program orientativ de finanțare BIRD pentru România Pilo Denumirea SPT Valoarea mil Stadiu nul proiectului valoare USD (anticipată în SPT) planificată aprobată în mil USD timpul SPT P1 Reforma sectorului 340 340 A fost aprobată la data de 28 martie 2014 și a medical (EF14) intrat în vigoare la 22 ianuarie 2015 P1/P Prima creștere și 1.020 1.020 A fost aprobată la 22 mai 2014, a intrat în 2 eficiență fiscală vigoare la data de 20 ianuarie 2015 și s-a DPL1.1 (EF14) încheiat la 31 decembrie 2015 P2/P Calitatea educației 270 243 Aprobarea Consiliului la data de 16 martie 3 și incluziune în 2015 și a intrat în vigoare la data de 14 România (EF15) octombrie 2015; denumit în prezent proiectul de educație secundară în România (PESR) P3 Incluziune socială 135 A fost abandonat după discuții cu GR; (EF15) serviciile sociale integrate au fost analizate prin SAR cu privire la dezvoltarea strategiei naționale de incluziune socială și reducerea sărăciei, care a cuprins o măsură emblematică pentru acest domeniu P1 A doua creștere și 950 558 Data aprobării Consiliului: 15 decembrie eficiență fiscală IPD 2016; intrare în vigoare: 31 mai 2017; 1.2 (EF17) valoare: 500M EUR P1 FPI Justiție (EF17) 200 67 Proiect de modernizare a serviciilor judiciare; Data aprobării Consiliului: 31 ianuarie 2017 și și a intrat în vigoare la data de 3 august 2017 P2 Finanțare 52,4 Nu au fost prevăzute inițial în SPT suplimentară Data aprobării Consiliului: la 28 martie 2016; PCIPN (nouă în SPT, Data intrării în vigoare: 13 aprilie 2017 EF16) P2 Pregătirea 35 (tbc) Data estimată a aprobării Consiliului EF18 autostrăzii Ploiești- împreună cu noul CPT Brașov (nouă în SPT, EF18) P2 CAT DDO 465 (tbc) Data estimată a aprobării Consiliului EF18 Managementul împreună cu noul CPT riscurilor de dezastre (nouă în SPT, EF18) P2 FPI Managementul 58,6 (tbc) Estimat pentru EF19 riscurilor de 116 Traducere din limba engleză dezastre (în noul CPT) P1/P FPI TBC 450 150 (tbc) Proiect de dezvoltare a Cartierului Justiției și 2/P3 a Ansamblului Esplanada; valoarea va fi confirmată împreună cu guvernul; ex Estimat pentru EF19 P2 FPI Energie 250 Nu a fost impus prin această SPT P2 IPD 2.1 950 Nu a fost impus prin această SPT P2 IPD 2.2 950 Nu a fost impus prin această SPT Total 5.515 2.280,4 (2.780 dacă sunt incluse Autostrada și CATDDO) Pilonul 1 (P1): Constituirea unui guvern al secolului al XXI-lea; Pilonul 2 (P2): Creștere și crearea de locuri de muncă și Pilonul 3 (P3): Incluziune socială 117 Traducere din limba engleză Atașament 5. Servicii de asistență BIRD și Program de analiză EF2014-2018 Practică Nou în Denumirea proiectului Stadiu globală SPT Servicii de asistență și analiză finanțate de Bancă GHNDR Notă aferentă politicii cu privire la furnizarea P147023 Finalizat asistenței medicale GFMST StAR – Implicarea României Finalizat P148243 Da GPVDR Europa 2020 România Finalizat P133519 GFMDR România - ICR RRSC Finalizat P130426 GEEDR Sprijinirea industriei miniere Finalizat P147518 Da GFMDR Sectorul bancar – România (sarcină P154014 Da Finalizat subsidiară P146915) GFMDR România – Dezvoltarea curbei de randament P152800 Da Finalizat a titlurilor de stat GFM03 AT Sectorul financiar RO Finalizat P151965 Da GFA03 Priorități în domeniul agricol-rural Finalizat P154402 Da GTC03 Intensificarea concurenței prin intervenții Finalizat P155786 Da publice eficiente de R&D și inovație GEEX2 Sprijinirea industriei miniere Finalizat P147587 Da ECCU5 AT Reformă Națională Finalizat P154237 Da GSU09 Proces de descentralizare România Finalizat P151109 Da GWA03 Cadrul de prioritizare a irigațiilor Abandonat P157681 GSULN Impactul intabulării terenurilor rurale Finalizat P150499 Da GSP03 Diseminarea rezultatelor SAR de incluziune Finalizat P159257 Da socială GTC03 Program de reformă națională Abandonat P152746 Da GWA03 Implementarea Directivelor UE pentru apă Finalizat P154609 Da GGO15 Consolidarea responsabilității financiare o Abandonat P152291 GEE03 Creșterea reglementării sectorului de Finalizat P154400 Da termoficare GSU09 Program Pilot Regional: EAC-România Finalizat P159178 Da regenerare urbană GMF03 Partea II din PpR programatică pentru În curs P159644 Da România (sarcină subsidiară a P151510) GMF03 România – analiza cheltuielilor publice Finalizat P151510 Da (programatic) GTI03 Elaborarea proiectului pentru sectorul Abandonat P158261 Da transporturilor din România GMF03 Analiza finanțării publice programatice Finalizat P159659 Da (sarcină subsidiară a P151510) GEEX2 Politici aferente industriei miniere Finalizat P159383 Da 118 Traducere din limba engleză Practică Nou în Denumirea proiectului Stadiu globală SPT GSULN Publicitate și servicii imobiliare Finalizat P158399 Da GSU03 Parteneriate pentru comunitățile rome În curs P151295 Da marginalizate (programatic) GFA03 Consolidarea lanțului agro-alimentar Finalizat P161837 Da ECCRO Cartografierea resurselor (programatic) În curs P159033 Da GFM03 Consolidarea supravegherii piețelor de În curs P160346 Da capital GGO15 Combaterea corupției Finalizat P161251 Da GTC03 Valea Laserului România În curs P162373 Da GFMFP Actualizarea PESF România În curs P164039 Da GPV03 AfE România În curs P164227 Da GFA03 Implicarea în sectorul agricol în România În curs P164541 Da GWA03 Diagnosticarea sectorului apelor România În curs P164763 Da GMF03 România: Evaluarea provocărilor și În curs P165156 Da prospectelor legate de sistemul de termoficare edilitară GTI03 Notă de sector IdS din domeniul În curs P165278 Da transporturilor GSP03 Sistemul pensiilor România În curs P165455 Da Asistență tehnică acordată pentru dezvoltarea În curs P165505 Da GTC03 capacității de evaluare a impactului schemelor de ajutor de stat GHN03 Sprijinirea rolului spitalelor regionale din În curs P165988 Da România GSULN Analiză de situație a Programului Națională În curs P166140 Da de Cadastru și Carte Funciară GSP03 Asistență tehnică acordată pentru susținerea În curs P166186 Da proiectării intervenției pentru încadrarea tinerilor romi în muncă GSU09 Accelerarea GRD și rezistenței climatice în În curs P166680 Da România prin reformarea politicilor, investiții în reducerea riscurilor și angajamente pentru societatea civilă Servicii de asistență rambursabile FBS Servicii de asistență rambursabilă pentru Finalizat P143014 GSURR dezvoltarea regională (programatic) FBS Strategia de amenajarea teritoriului și Finalizat P143087 GSURR urbanism România (sarcină subsidiară a P143014) FBS Colaborare AM-OI România (sarcină Finalizat P143088 GSURR subsidiară a P143014) 119 Traducere din limba engleză Practică Nou în Denumirea proiectului Stadiu globală SPT FBS modele de selectare a proiectelor Finalizat P143089 GSURR România (sarcină subsidiară a P143014) Diagnosticarea problemei romilor în Finalizat P145035 GSPDR România Integrarea grupurilor urbane marginalizate Finalizat P143090 GSURR (sarcină subsidiară a P143014) GGODR Strategia HR pentru MF Finalizat P144505 FBS: Dezvoltarea capacității administrative Finalizat P133582 GGODR și descentralizare Consolidarea managementului datoriei Finalizat P133720 FABDM publice România FBS consolidarea sistemelor în funcție de Finalizat P133830 GGODR riscuri Sprijin pentru consolidarea managementului Finalizat P133586 GFADR strategic și operațional (programatic) Elaborarea strategiei pentru sectorul agro- Finalizat P143673 GFADR alimentar (sarcină subsidiară a P133586) Sistem de management intern pentru MADR Finalizat P143675 GFADR (sarcină subsidiară a P133586) FBS – Analiză funcțională a sectorului Finalizat P129957 GGODR judiciar România FBS-21-EF12 Competitivitate regiunii Finalizat P131858 GFMDR vestice FBS centre de creștere România (sarcină Finalizat P132399 GSURR subsidiară a P143014) GGODR SAR Interpretări cu privire la aspecte fiscale Finalizat P144566 România: SAR - AT pentru elaborarea Finalizat P146632 GED03 SFLLL GTC03 SAR-MAP-Consiliul Concurenței Finalizat P131824 FBS Planificare strategică în sectorul Finalizat P130508 GTI03 transporturilor România Administrarea planificării strategice ARD Finalizat P143674 GFADR (sarcină subsidiară a P133586) Sistem de management financiar integrat Finalizat P143676 GFADR pentru MADR (sarcină subsidiară a P133586) GGODR SAR elaborarea politicii fiscale Finalizat P144557 GGO15 SAR managementul investițiilor publice Finalizat P146782 SAR Prioritizarea investițiilor pentru Finalizat P150145 GTI03 MRDPA (sarcină subsidiară a P147062) SAR Creșterea calității investițiilor MRDPA Finalizat P150146 GTI03 (sarcină subsidiară a P147062) 120 Traducere din limba engleză Practică Nou în Denumirea proiectului Stadiu globală SPT SAR managementul performanțelor RO – Finalizat P147746 GGO15 finanțare UE SAR cadru pentru creșterea participării la Finalizat P146187 GED03 educația terțiară GSU09 Centrul de creștere Ploiești Finalizat P153331 Da Sprijin pentru dezvoltarea capacității ADI ITI Finalizat P153436 Da GSU09 DD GGO15 SAR Înființarea unei Unități de Livrare Finalizat P147482 SAR Strategia pentru dezvoltarea Deltei Finalizat P146633 GSU09 Dunării /Constanța ITI (programatic) Strategia pentru dezvoltarea sustenabilă Finalizat P147561 GSU09 integrată a Deltei Dunării și Constanța ITI (sarcină subsidiară a P146633) România Strategia pentru dezvoltarea Finalizat P145417 GSU09 sustenabilă integrată a Deltei Dunării (sarcină subsidiară a P146633) SAR Armonizarea proiectelor finanțate de la Finalizat P147062 GSU09 bugetul de stat și UE Coordonarea proiectelor UE și naționale Finalizat P150144 GSU09 (sarcină subsidiară a P147062) Strategia în domeniul locuințelor și Finalizat P150147 GSU09 Infrastructură socială (sarcină subsidiară a P147062) GSULN SAR modernizarea sistemului imobiliar Finalizat P145716 GTI09 Susținerea strategiei digitale România Finalizat P152542 Da GSP03 SAR îmbătrânire activă Finalizat P147650 GEN03 SAR schimbări climatice (programatic) Finalizat P145943 Analiză sectorială și analiza costurilor Finalizat P146802 GEN03 marginale (sarcină subsidiară a P145943) Analiză la nivelul întregii economii cu privire Finalizat P146803 GEN03 la creștere verde prin emisii reduse de carbon (sarcină subsidiară a P145943) Sprijin acordat instituțiilor guvernamentale Finalizat P146821 pentru implementarea, monitorizarea și GEN03 evaluarea acțiunilor privind schimbările climatice (sarcină subsidiară a P145943) Strategie și plan de acțiune cu privire la Finalizat P146697 schimbările climatice și creștere verde prin GEN03 emisii reduse de carbon (sarcină subsidiară a P145943) GTI03 FBS parteneriat public privat RO Finalizat P130510 GSP03 SAR incluziune socială și reducerea sărăciei Finalizat P147269 121 Traducere din limba engleză Practică Nou în Denumirea proiectului Stadiu globală SPT SAR – Dezvoltarea capacității administrative Finalizat P143659 GED03 a MEN SAR Consolidarea evaluării impactului de Finalizat P150017 GTC03 reglementare SAR – Reducerea abandonului școlar Finalizat P145841 GED03 timpuriu GED03 Dezvoltarea capacității FER România Finalizat P154011 Da GSP03 Dezinstituționalizarea copiilor În curs P156981 Da GSP03 Bază pentru evaluarea proiectului Finalizat P161287 Da Dezvoltarea capacității administrației publice P156807 Da GTC03 În curs centrale de desfășurare a studiilor de impact GGO15 Înființarea Unității de Strategie În curs P154787 Da Sprijin pentru Strategia în domeniul P158629 Da GGO03 În curs achizițiilor publice GED03 SAR privind infrastructura educațională În curs P155507 Da Asistarea MESR pentru M&E strategiilor P157670 Da GED03 În curs educaționale GMF03 Capacitate de planificare și bugetare În curs P156889 Da GED03 AT pentru creșterea asigurării calității în HE În curs P157508 Da FABBK SAR Tranzacții swap în România În curs P156803 Da Sprijin pentru implementarea Programului P162775 Da GSP03 Operațional Capital Uman (POCU) în În curs România 2014-2020 GSU09 Dezvoltare urbană Constanța SAR Program În curs P164198 Da GSU09 Brașov Dezvoltare urbană SAR Program În curs P166263 Da GSU09 Asistență acordată Sector 5 of București În curs P167042 Da Scheme rambursabile diverse GSU03 DAR evaluarea proiectelor Alba Iulia Finalizat P151596 Da GTI03 România-analiza capacității pentru siguranță Finalizat P157075 Da rutieră 122 Traducere din limba engleză Atașament 6. BIRD—tendințe de portofoliu EF 18 Date existente în EF10 EF11 EF12 EF13 EF14 EF15 EF16 EF17 @ 29 ian PORTOFOLIU ȘI RAMBURSĂRI Proiecte active # 12 12 10 8 8 7 6 7 5 1.032,58 1.708,88 2.637,70 2.536,69 3.737,21 2.622,50 1.640,09 2037,498 858,92 Rambursări 429,96 545,02 507,47 485,89 1.843,57 1.322,92 508,38 413,66 96,1 totale $m Rest total 632,88 1.242,93 2.132,54 2.046,74 1.915,32 1.078,13 1.100,47 1576,62 750,45 nerambursat $m Rambursări în EF 164,54 122,75 278,58 120,01 1.476,93 869,92 29,36 31,97 15,92 $m Raport de rambursare 20,6 18,6 25,0 16,2 15,6 3,0 2,7 3,0 2,1 numai pentru FPI% Raport de rambursare 20,6 18,5 25,1 16,2 15,7 3,0 2,5 3,0 2,1 BIRD/AID Rambursări 33,3 25,0 10,0 12,5 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 lente% RISCURI AFERENTE PORTOFOLIULUI Proiect cu probleme 5 3 2 2 0 5 2 3 3 efective # Proiect cu 41,7 25,0 20,0 25,0 0,0 71,4 33,3 42,9 60,0 probleme % Proiect cu Posibile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Probleme # Proiecte expuse 5 3 2 2 0 5 2 3 3 riscurilor # Proiecte expuse 41,7 25,0 20,0 25,0 0,0 71,4 33,3 42,9 60,0 riscurilor % Angajamente expuse riscurilor 330,28 303,60 119,09 132,69 ,00 1.339,10 1.049,20 1.048,65 548,83 $m Angajamente 32,0 17,8 4,5 5,2 0,0 51,1 64,0 51,5 63,9 expuse riscului % Proactivitate % 33,3333333 100,0 100,0 50,0 100,0 60,0 100 100 123 Traducere din limba engleză Atașament 7. IFC— Portofoliu de investiții angajate și rest de rambursat Data raportului: 20.02.2018 MIS International Finance Corporation Declarație cu privire la portofoliul IFC de investiții angajate și rest de rambursat Sumele sunt exprimate în milioane USD Dată contabilă: 31.01.2018 Pag. 1 Regiune: Europa și Asia Centrală Țară: România Angajament Instituție LN Toate Toate LN ET QL+QE GT RM Toate LN ET QL+QE GT RM Toate Exercițiu Denumire Ramburs Ang.- Rest- Ang.-IFC Ang.-IFC Ang.-IFC Ang.-IFC Ang.-IFC Ang.-IFC Rest-IFC Rest-IFC Rest-IFC Rest-IFC Rest-IFC Rest-IFC financiar scurtă are –IFC Part Part Agricover 2017/2012 18.72 10,65 0 0 0 0 18,72 0 18,72 0 0 0 0 18,72 0,00 Credit 2018.-2017/ Alpha Bank 61,43 0 0 0 3,15 0 64,58 0 61,43 0 0 3,15 0 64,58 0,00 2015-2016 ROM 2009/2006/ Banca 2017/2003/ 0 249,29 0 0 2,78 0 2,78 0 0 0 0 2,78 0 2,78 0,00 Comercială 2004/2015/2016 2010-2013/ 2018/1990 2006/2014/ Bancpost 0 73,30 0 0 0,28 0 0,28 0 0 0 0 0,28 0 0,28 0,00 2017/2011/ 2015/2016/ 2002/2012 2013/2001/ Banca 2014/2015/ 0 3,29 0 0 0,02 2,30 2,32 0 0 0 0 0 0 0 0,00 Românească 2016/2012 DARP SPV 0 0 0 46,25 0 0 46,25 0 0 0 46,25 0 0 46,25 0,00 2016 România 2016 DARP SPV Ursa 0 0 0 15,55 0 0 15,55 0 0 0 15,30 0 0 15,30 0,00 2013/2018/ Garanti Bank 49,11 49,11 0 0 0 0 49,82 0 49,82 0 0 0 0 49,82 0,00 2015/2012 Ro 2017/2015 GarantiLeasing 13,08 2,25 0 0 0 0 13,08 0 13,08 0 0 0 0 13,08 0,00 124 Traducere din limba engleză RO 2012 Lidl România 33,81 26,62 0 0 0 0 33,81 0 33,81 0 0 0 0 33,81 0,00 2010/2017/ MedLife SA 14,68 11,40 1,24 0 0 0 15,92 0 14,68 1,24 0 0 0 15,92 0,00 2007/2012 2018 NEPC 62,28 0 0 0 0 0 62,28 0 61,68 0 0 0 0 61,68 0,00 Raiffeisen 2014/2015 0 0 0 24,07 0 0 24,07 0 0 0 24,07 0 0 24,07 0,00 ROM Smithfield 57,39 5,52 0 0 0 0 57,39 0 27,39 0 0 0 0 27,39 0,00 2015 Roman 2009/2008/ TTS România 0 0 4,61 0 0 0 4,61 0 0 4,61 0 0 0 4,61 0,00 2012 2014/2016 TeamNet 0 0 10,72 8,41 0 0 19,13 0 0 10,55 8,41 0 0 18,96 0,00 Timișoara 2014 23,96 5,52 0 0 0 0 23,96 0 23,96 0 0 0 0 23,96 0,00 Muni 2005/2009/ 2010/2013/ Transilvania 2014/2017/ 1,17 153,84 8,67 0 0 5,00 14,84 0 1,17 8,67 0 0 0 9,84 0,00 Bank 2007/2011/ 2004/2015 UC Leasing 40,11 0 0 0 0 0 40,11 0 40,11 0 0 0 0 40,11 0,00 2018 ROM UniCredit 2013/2014 69,55 0 0 0 0 0 69,55 0 69,55 0 0 0 0 69,55 0,00 România Portofoliu Total 445,98 590,81 25,24 94,27 6,23 7,30 579,02 0 415,39 25,08 94,03 6,20 0 540,59 0,00 125 Traducere din limba engleză Atașament 8. Implicarea cetățenilor: Progrese și realizări înregistrate EF2014-2018 Contextul implicării cetățenilor (IC) în România a rămas relativ constant în ultimul deceniu, deși evoluțiile recente arată o creștere a gradului de conștientizare pentru cetățenie activă, care ar putea fi valorificată în dezvoltarea viitoarei foi de parcurs de țară în domeniul IC. Evaluarea României din punct de vedere al indicilor WGI Voice și de responsabilitate au crescut doar marginal în 2016, România situându-se pe locul 61 (din 204 țări). Față de alte state membre UE, există un număr mic de ONG active și sustenabile, iar acestea încă nu și- au făcut auzită vocea în elaborarea de politici sau la nivel de guvernanță. Cu toate acestea, odată cu creșterea standardelor de trai, un sector al serviciilor în plin avânt și standarde educaționale în creștere, începe să crească treptat interesul și participarea la activitatea OSC. Mobilizarea fără precedent a cetățenilor începând cu anul 2015 este expresia acestei transformări a societății civile din României. Societatea de cunoștințe emergentă, educația mai bună și accesul la ICT sunt factori care încurajează cetățenii să își exprime opiniile, în special în ceea ce privește corupția, clientelismul și marginalizarea politică. În acest mediu favorabil, a fost realizată o analiză a implicării cetățenilor cu privire la portofoliul României, care stă la baza acestei AFI și a CPT elaborat în prezent. API 2016 a introdus un cadru simplu de implementare a Cadrului Strategic de Integrare a Implicării Cetățenilor în Activitatea GBM, iar portofoliul României a crescut din EF14, cânt au fost introduse cerințele corporatiste. În ceea ce privește conformitatea, începând cu EF14, toate cele patru proiecte FPI aprobate de Consiliu au inclus un concept orientat spre cetățeni, iar trei dintre acestea au inclus un indicator al feedback-ului de la beneficiari în cadrul de rezultate. Calitatea de ansamblu a implicării cetățenilor în portofoliul României, măsurată cu ajutorul indicelui de calitate EAC pentru implicarea cetățenilor, a relevat un punctaj de 2,4 pentru România, (mult peste media EAC în EF17 de 2.0). Acest indice ia în considerare următoarele aspecte: cât de des permit mecanismele IC cetățenilor să transmită feedback; intensitatea implicării vizate de proiect (și anume, posibilitatea de interacțiune între guvern și cetățeni, proactivitatea); posibilitatea de utilizare a unuia dintre mai multe mecanisme; și orice limitare ce împiedică transmiterea de feedback (ex.: reinstalare). Majoritatea proiectelor din portofoliul României relativ redus oferă mai multe canale de feedback, existând o preocupare pentru îndepărtarea de formele pasive de implicare, cu favorizarea mecanismele prin care cetățenii, utilizatorii serviciilor și beneficiarii sunt implicați activ (domeniile justiției, protejării mediului și agriculturii, educației) prin evenimente care favorizează dialogul și cooperarea. Ar trebui lucrat la frecvență (administrare fiscală, combaterea poluării). Indicatorii de Feedback primit de la beneficiari sunt în general aliniați la activitățile IC. A fost realizată o analiză a implementării pentru acest AFI, în scopul identificării măsurii în care implicarea cetățenilor este realizată conform planificării. Analiza a constatat că implementarea a fost relativ lentă în toate privințele. Nivelul de elaborare a metodologiilor și procedurilor prin care este pusă în practică IC planificată, nivelul bugetării și asigurării de personal, realizarea sistemelor, toate acestea reprezintă elemente ce necesită îmbunătățire rapidă. Mai mult, proiectele trebuie să ofere informații periodice cu privire la implicarea cetățenilor. Procesele de consultare FPD cu o varietate de factori interesați din societatea civilă și sectorul privat, dar și procesul DST oferă posibilități pentru a afla opinia principalilor factori interesați. Cel mai important, consultările CPT au avut o abordare complexă, inovatoare, ce favorizează incluziunea. Consultările s-au realizat printr-o combinație de întâlniri față-în-față, dar și canale virtuale inovative pentru transmiterea de feedback și comentarii. Un accent special a fost pus pe incluziune – primirea de feedback de la comunități marginalizate din regiunile slab dezvoltate, și consultări dedicate romilor. 126 Traducere din limba engleză În vederea promovării proceselor de implicare a cetățenilor ce favorizează incluziunea, Banca a ajutat la înființarea și sprijină Grupul de Dialog și Cooperare pentru Incluziunea Romilor (RSB). RSB joacă rolul unei platforme ce permite comunicarea și implicarea mai eficientă între OSC care se ocupă de agenda romilor în România, Banca Mondială și alți factori interesați externi. Înființat în anul 2017, printre rolurile sale principale se numără: (i) identificarea zonelor care necesită atenție sporită în politicile publice dedicate romilor; (ii) oferirea de informații din perspectiva romilor; și (iii) propunerea de soluții potențiale pentru a favoriza rezultate de dezvoltare și a intensifica incluziunea socio-economică a romilor. Inițiativa își propune să susțină participarea completă a romilor la dezvoltarea politică, socială și economică a propriilor comunități. Organizațiile naționale și regionale ale romilor, împreună cu organizații ne-rome, alcătuiesc această platformă (de tip Grup de Dialog și Cooperare) care asigură experiență și consiliere pentru agenda romilor în România. În cadrul portofoliului, realizările înregistrate în perioada SPT includ: • Proiectul pentru Control Integrat al Poluării cu Nutrienți din România– AF (P155594) În eforturile de reducere a nutrienților descărcați în corpurile de apă și de încadrare în dispozițiile Directivei UE privind nitrații la scară națională, finanțarea suplimentară din 2016 a inclus în mod explicit oportunități pentru ca o mare varietate de cetățeni să poată transmite feedback și pentru consolidarea mecanismelor de analiză a feedbackului și raportare înapoi către comunități. Rezultatele sondajului sunt în prezent comunicate comunităților participante, în format ușor accesibil și sunt publicate rezumate ale consultărilor publice. Instrumentele pe bază de ICT și rețelele sociale diseminează informațiile; și permit transmiterea de întrebări sau comentarii. Trei indicatori de rezultat monitorizează participarea publicului, implicarea cetățenilor și mecanismele de soluționare a reclamațiilor. • Proiect de modernizare a serviciilor judiciare (P160751). Pentru a veni în sprijinul îndeplinirii PDO de creștere a eficienței și accesibilității instituțiilor judiciare vizate, Proiectul a inclus un cadru de implicare a cetățenilor, cu accent pe feedback de la utilizatori și posibili utilizatori ai serviciilor judiciare. Sondajele, zilele deschise ale instanțelor, mese rotunde la nivelul comunității și atelierele asigură, de asemenea, incluziunea grupurilor vulnerabile. Sondajele evaluează nivelul de satisfacție al utilizatorilor cu privire la instanțe și identifică blocajele ce afectează eficiența și accesibilitatea serviciilor judiciare; rezultatele sondajelor sunt comunicate periodic utilizatorilor, comunităților și grupurilor vulnerabile prin pagina de internet și evenimente publice. Privind spre viitor, viitorul CPT va învăța din lecțiile acestei prime etape și va stabili o serie de obiective pentru susținerea pilonilor CPT în Foaia de parcurs pentru implicarea cetățenilor la nivel de țară. Aceasta va stabili standardele pentru implicare, va identifica platformele de creșterea dedicării în activitățile de implicare cetățenească cu privire la implementare și va avea în vedere modul în care inovațiile ar putea contribui la o mai bună comunicare a opiniilor și responsabilitate. 127 Traducere din limba engleză Atașament 9. Acțiuni privind condițiile ex-ante și stadiul asistenței acordate de Bancă Condițiile ex-ante au reprezentat o parte esențială din pregătirile pentru perioada de programare 2014- 20. Acestea reprezintă condiții prealabile pe care toate statele membre UE trebuie să le îndeplinească și au legătură cu utilizarea eficientă și eficace a fondurilor UE. În situația în care condițiile ex-ante nu sunt îndeplinite înainte de depunerea Acordului de Parteneriat (AP), țările UE vor trebui să prezinte Comisiei Europene un plan de acțiuni și un grafic de timp pentru implementare. Condițiile ex-ante trebuie îndeplinite nu mai târziu de 31 decembrie 2016 (sau în termen de doi ani de la adoptarea AP). Acordul de Parteneriat pentru România încheiat cu Comisia Europeană a fost adoptat în august 2014. Ținând cont de faptul că multe dintre condițiile ex-ante nu fuseseră îndeplinite până la momentul respectiv, au fost redactate planuri de acțiuni, cu termen limită ferm în decembrie 2016. Tabelul de mai jos ilustrează domeniile în care Banca a acordat asistență guvernului: Acțiune privind condițiile Stadiul asistenței acordate de Bancă ex-ante Agendă Digitală și NGN SAR – Finalizat Banca a acordat asistență pentru elaborarea cadrului M&E și cartografierea infrastructurii de bandă largă Îmbătrânire activă Două SAR – Finalizate Incluziune socială și Strategii elaborate cu contribuția Băncii și adoptate de Guvern reducerea sărăciei Un nou SAR urmează a fi semnat pentru a ajuta guvernul în dezvoltarea capacității de monitorizare și evaluare a strategiilor sub coordonarea Ministerului Muncii și Justiției Sociale Părăsirea timpurie a școlii Trei SAR - Finalizate (PTS) Cadrul național (incl. strategia, cadrul M&E) pentru fiecare domeniu a fost Educație terțiară (ET) elaborat cu contribuția Băncii, cele trei strategii fiind adoptate de Guvern Învățare pe tot parcursul Un nou SAR semnat pentru a ajuta guvernul în dezvoltarea capacității de vieții (LLL) monitorizare și evaluare a strategiilor în domeniul educației Infrastructura Un SAR semnat în 2016 - Aflat în curs educațională Asistență acordată pentru dezvoltarea strategiei naționale privind infrastructura educațională 2014-20 printr-un SAR Achiziții publice Un SAR semnat în 2016 - Aflat în curs Asistență acordată pentru punerea în aplicare a strategiei naționale de achiziții publice. SAR a inclus o acțiune centrală (dezvoltarea unui ghid digital), care a contribuit la îndeplinirea condiției ex-ante privind achizițiile publice Incluziunea romilor Finalizat Banca a realizat o analiză de fond care a stat la baza elaborării strategiei – printr-un angajament SAR pe termen scurt Dezinstituționalizarea Un SAR semnat în 2016 - Aflat în curs copiilor Asistență pentru Dezinstituționalizarea copiilor Administrația publică Aflat în curs Asistență pentru dezvoltarea sistemului de management HR la nivel național (SAR semnat în 2018) 128 Traducere din limba engleză Note de final 1 Există trei niveluri definite în Nomenclatura Unităților Teritoriale pentru Statistică (NUTS). Această categorie se referă la regiunile încadrate în nivelul 2 (NUTS 2, denumit și NUTS II), folosit în mod uzual de Eurostat și de alte organisme ale Uniunii Europene. 2 Exercițiu financiar al GBM (EF) 2019-23 3 În termeni SEC. 4 AROPE - Risc de sărăcie sau excluziune socială se referă la situația persoanelor expuse fie riscului de sărăcie, fie care se confruntă cu dificultăți financiare majore sau care trăiesc într-o gospodărie cu intensitate de lucru foarte scăzută. 5 În acest capitol, sărăcie se referă în general la AROP stabil (risc de sărăcie). 6 Pentru definiția indicatorilor utilizați pentru identificarea zonelor rurale și urbane marginalizate, vezi: Teșliuc, E., Grigoraș, V. și Stănculescu, M.S. (coord.) (2016) Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România. București: Banca Mondială și Swinkels, R., Stănculescu, M.S., Anton, S. Koo, B., Man, T. și Moldovan, C. (2014) Atlasul zonelor rurale marginalizate din România. București: Banca Mondială. 7 Teșliuc, E., Grigoraș, V. și Stănculescu, M.S. (coord) (2015) Studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020, Banca Mondială. 8 Și anume, au un venit disponibil mai mic de 60% din venitul median egalizat național. 9 Dacă nu se specifică altfel, datele prezentate în această secțiune provin de la Agenția Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale, 2016 sondaj EU-MIDIS II, prin care au fost colectate informații de la peste 25.500 de respondenți din diverse minorități etnice și imigranți din toate cele 28 state membre UE. Datele sunt reprezentative pentru romii care trăiesc în nouă state membre UE în unități geografice sau administrative unde densitatea populației rome este mai mare de 10%, care se auto-identifică ca fiind „romi” sau ca membri ai unuia dintre celelalte grupuri care sunt integrate în acest termen-umbrelă. În România, au fost realizate interviuri în 1.408 gospodării rome, incluzând 5.764 de persoane. 10 Toate cifrele pentru 2011 se bazează pe date din Sondajul regional al romilor UNDP/Banca Mondială/CE din 2011 și/sau sondajul pilot FRA din 2011; vezi: http://fra.europa.eu/en/publications-și-resources/data-și-maps/survey- data-explorer-results-2011-roma-survey. 11 Dacă va fi pus în aplicare, Programul VMI va răsturna tendința recentă de adâncire a sărăciei în România, care este deosebit de accentuată în zonele rurale. Acesta va oferi stimulente puternice pentru ca persoanele sărace să revină pe piața muncii și de reducere a sărăciei în câmpul muncii (sărăcia în câmpul muncii în România este mai mare decât în alte țări UE). Legea VMI prevede o formulă de beneficii asemănătoare schemelor de beneficii din Franța, Germania și Regatul Unit, unde pragul de venituri pentru eligibilitatea la program crește dacă beneficiarii încep lucrul sau muncesc mai mult. În acest fel, legea va stimula beneficiarii săraci să combine veniturile obținute din ajutor social cu câștigurile. În prezent, numai 50% dintre adulții săraci apți de muncă desfășoară activitate. 12 Banca Mondială (2018): Evaluarea în funcție de gen în România 13 (Eurostat 2016). 14 Sondajul anual al Grupului BEI cu privire la investiții și finanțarea investițiilor (EIBIS) reprezintă un sondaj realizat la nivel UE care colectează informații calitative și cantitative referitoare la activitățile de investiții desfășurate de întreprinderi mici și mijlocii și societăți mai mari, cerințele de finanțare ale acestora și dificultățile cu care se confruntă. Sondajul a inclus aproximativ 12.500 de firme și o mare varietate de întrebări pe teme de investiții corporative și finanțarea investițiilor. Astfel, oferă o multitudine de informații unice la nivel de firmă cu privire la deciziile investiționale și opțiunile de finanțare a investițiilor. 15 http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/PROGRAMUL_DE_GUVERNARE_2018-2020.pdf 129 Traducere din limba engleză 16 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SFB2018_2020_29nov2017.pdf 17 În PISA 2015, 38,5 % dintre tinerii români cu vârsta de 15 ani nu au obținut un nivel minim de cunoștințe științifice (UE-28: 20,6 %), 38,7 % la citit (UE-28: 19,7 %) și 39,9 % la matematică (UE-28: 22,2 %). 18 O diferență de 30 de puncte în punctaj în PISA 2015 este echivalentă cu un an de școală. 19 Ridao-Cano, C. și C. Bodewig (2018), Growing United: Upgrading Europe’s Convergence Machine. Washington, DC: Banca Mondială 20 Zonele vor fi prioritizate în funcție de indicatorii de sărăcie ai BM pentru asigurarea că accentul este pus pe populația săracă și slab deservită. [i] Împrumuturile IMMM sunt definite drept împrumuturi cu sold restant mai mic de 2 milioane USD (în funcție de statutul de țară al României). 130