CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELE ORGANIZATORICE CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELE ORGANIZATORICE Decembrie 2019 © 2018 International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank 1818 H Street NW CUPRINS Washington DC 20433 Telephone: 202-473-1000 REZUMAT VII Internet: www.worldbank.org This work is a product of the staff of The World Bank with external contributions. The findings, interpretations, and conclu- INTRODUCERE 1 sions expressed in this work do not necessarily reflect the views of The World Bank, its Board of Executive Directors, or the governments they represent. CONTEXT PRIVIND CERINȚELE STRATEGICE 7 The World Bank does not guarantee the accuracy of the data included in this work. The boundaries, colors, denominations, and other information shown on any map in this work do not imply any judgment on the part of The World Bank concerning the legal status of any territory or the endorsement or acceptance of such boundaries. CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE DUD 2021-2027 13 Rights and Permissions Axă prioritară dedicată în cadrul unui PO național 20 The material in this work is subject to copyright. Because The World Bank encourages dissemination of its knowledge, this PO dedicat pentru mai multe zone urbane 20 work may be reproduced, in whole or in part, for noncommercial purposes as long as full attribution to this work is given. PO dedicat pentru o singură zonă urbană 22 Any queries on rights and licenses, including subsidiary rights, should be addressed to World Bank Publications, The World Bank Group, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433, USA; fax: 202-522-2625; e-mail: pubrights@worldbank.org. Investiții Teritoriale Integrate 22 Programe operaționale regionale 24 DLRC 24 RISCURI ȘI CONSTRÂNGERI ASOCIATE CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI INTERJURISDICȚIONAL 25 Riscurile contextuale 28 Riscuri privind implementarea și colaborarea 29 Riscuri privind implementarea strategică 29 Riscurile implementării operaționale 34 CONCLUZIE 39 ANEXA 1: Cerințe strategice pe care România trebuie să le îndeplinească pentru perioada de programare 2021-2027 44 ANEXA 2: Măsuri de simplificare pentru Politica de Coeziune 2021-2027 65 ANEXA 3: Responsabilitățile SUD alocate autorităților urbane din statele DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII membre UE pentru perioada de programare 2014-2020 74 Prezentul raport a fost elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu BIBLIOGRAFIE 79 reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale, ale Comisiei Europene sau ale Guvernului României. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor cuprinse în această lucrare. Prezentul raport a fost prezentat în luna octombrie 2019, în temeiul Acordului administrativ nr. 2019CE160AT020 (în cadrul TF073325) privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru România, semnat între Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Raportul corespunde Livrabilului 5 din cadrul acordului sus-menționat. LISTA FIGURILOR ABREVIERI ȘI ACRONIME FIGURA 1. Regiunile NUTS 2 clasificate în funcție de categoria prevăzută în politica de coeziune (stânga) și de categoria referitoare la regiunile rămase în urmă (dreapta) 4 AA Acord administrativ FIGURA 2. Mărimea populației urbane a strategiilor DUD în perioada 2014-2020 (n=347) 16 ANAP Agenția Națională pentru Achiziții Publice FIGURA 3. Domeniul de aplicare teritorial al strategiilor DUD în perioada 2014-2020 (n=356) 16 ANR Agenția Națională pentru Romi FIGURA 4. Delegarea responsabilităților în cadrul a 300 de strategii DUD din UE (n=306) 19 CC Consiliul Concurenței FIGURA 5. Tipuri de riscuri în implementarea proiectelor intermunicipale din cadrul politicii UE privind CEF Mecanismul pentru Interconectarea Europei DUD 27 MIE Mecanismul pentru Interconectarea Europei FC Fondul de Coeziune DLRC Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității LISTA TABELELOR RDC Regulamentul privind Dispozițiile Comune RDC Regulamentul privind Dispozițiile Comune BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare TABELUL 1. Alocări propuse pentru statele membre în perioada 2021-2027 10 FEIS Fondul european pentru investiții strategice FEDR Fondul european de dezvoltare regională FSE Fondul social european FSE Fondul social european LISTA CASETELOR FESI Fondurile structurale și de investiții europene CTE Cooperare teritorială europeană UE Uniunea Europeană CASETA 1. Exemple de conținut al documentelor strategice DUD 17 IUE Inițiativa Urbană Europeană CASETA 2. Recomandări privind minimizarea riscurilor de fragmentare a fondurilor UE 30 ZUF Zonă urbană funcțională CASETA 3. Recomandări cu privire la modul de minimizare a riscurilor de delimitare necorespunzătoare a ZUF 31 PIB Produsul intern brut IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență CASETA 4. Recomandări privind modul de minimizare a riscurilor tematice de irelevanță 32 CASETA 5. Recomandări privind modul de minimizare a riscurilor de eligibilitate teritorială OI Organism intermediar necorespunzătoare 32 ADI Asociație de dezvoltare intercomunitară CASETA 6. Recomandări privind modul de minimizare a sarcinilor administrative și a întârzierilor 34 ITI Investiții teritoriale integrate CASETA 7. Recomandări privind modul de minimizare a riscurilor de capacitate administrativă PIDU Planuri integrate de dezvoltare urbană insuficientă 36 SIDU Strategie integrată de dezvoltare urbană CASETA 8. Recomandări privind modul de minimizare a riscurilor asociate proiectelor intermunicipale JRC Centrul Comun de Cercetare nestrategice 38 GAL Grup de acțiune locală AM Autoritate de management MC Ministerul Culturii MCSI Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale ME Ministerul Energiei MFE Ministerul Fondurilor Europene MEN Ministerul Educației Naționale MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale MMFPS Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MCI Ministerul Cercetării și Inovării MS Ministerul Sănătății MT Ministerul Turismului VI LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ONG Organizație neguvernamentală PO Program operațional PNCDI Programul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală PPP Parteneriat public-privat SPC Standardele puterii de cumpărare PUG Plan Urbanistic General PUZ Plan Urbanistic Zonal RAS Acord pentru servicii de asistență tehnică rambursabile ADR Agenția pentru Dezvoltare Regională POR Programul Operațional Regional DUD PMUD Dezvoltare urbană durabilă Plan de Mobilitate Urbană Durabilă REZUMAT UAT Unitate administrativ-teritorială TEN-T Rețeaua de Transport Trans-European OT Obiectiv tematic PT Proiect tehnic AU Autoritate urbană BM Banca Mondială MULȚUMIRI Acest raport este transmis conform prevederilor Acordului administrativ privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru România și a fost elaborat sub conducerea și îndrumarea dlui David N. Sislen (manager operațional în domeniul social, urban, rural și reziliență pentru Europa și Asia Centrală) și a dnei Tatiana Proskuryakova (manager de țară, România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă aflată sub coordonarea lui Paul Kriss (specialist principal în domeniul urban) și alcătuită din Sylwia Borkowska-Waszak (specialist senior dezvoltare urbană), Arno van der Zwet (specialist senior dezvoltare urbană), Marcel Ionescu-Heroiu (specialist senior dezvoltare urbană), Marius Cristea (specialist senior dezvoltare urbană), Yondela Silimela (specialist senior în domeniul urbană), Carli Bunding-Venter (specialist senior dezvoltare urbană), Ioana Ivanov(specialist senior dezvoltare urbană), Nic Țarălungă (specialist principal dezvoltare urbană), Sorina Racoviceanu (specialist principal în domeniul urban), Reinhold Stadler (specialist senior dezvoltare urbană), Daiana Ghintuială (specialist dezvoltare urbană), Maria-Magdalena Manea (specialist operațiuni), Adina Vințan (specialist senior operațiuni), Oana Franț (specialist senior operațiuni) și George Moldoveanu (asistent informații). Echipa dorește să își exprime recunoștința pentru excelenta cooperare, îndrumarea și feedbackul primite de la reprezentanții Comisiei Europene, de la reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice al României, de la reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene al României, precum și de la nenumărații actori locali și regionali care au contribuit la elaborarea prezentului raport. REZUMAT IX Cerințele strategice sunt o metodă care garantează că fondurile UE generează o valoare adăugată mai mare decât investițiile pe care le finanțează. Pentru perioada de programare 2021-2027, Romania va primi aproximativ 30 de miliarde de euro prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene (FESI). Acest buget considerabil va ajuta la rezolvarea unei serii de provocări în materie de dezvoltare la nivelul întregii țări. Pentru a putea accesa aceste fonduri, România trebuie, la fel ca toate celelalte state membre, să îndeplinească o serie de cerințe strategice. În general, aceste cerințe strategice acoperă majoritatea sectoarelor vizate de fondurile UE și se aplică de la nivel național până la nivel local, de la autoritățile de management și organismele intermediare la beneficiarii finali. În plus, pe lângă cerințele strategice minime impuse de Comisia Europeană, există și un set de cerințe strategice suplimentare impuse de autoritățile naționale (de obicei legate de restricțiile impuse de legislația și reglementările naționale și de obiectivele pe care guvernul național dorește să le realizeze). În contextul abordării DUD (Dezvoltare urbană durabilă), pentru perioada de programare 2014- 2020 a României sunt în vigoare următoarele cerințe strategice generale • cel puțin 5% din FEDR (Fondul european de dezvoltare regională) trebuie să fie alocate pentru DUD (România a alocat 11% din FEDR – una dintre cele mai mari ponderi din UE); • beneficiarii (39 de reședințe de județ) aveau obligația să întocmească strategii integrate de dezvoltare urbană (SIDU) și planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD) pentru a accesa fondurile DUD prealocate; • beneficiarii aveau și obligația să instituie autorități urbane având cel puțin responsabilitatea de a selecta din SIDU o listă de proiecte prioritare pentru finanțarea DUD Alte state membre ale UE au prevăzut alte cerințe strategice pentru finanțarea DUD, cum ar fi: dimensiunea minimă a zonei urbane vizate, necesitatea unor acorduri de cooperare interjurisdicțională, documente strategice suplimentare (de exemplu, o strategie de regenerare urbană), crearea unor alianțe între mai multe părți interesate etc Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană a depus un efort semnificativ pentru a simplifica politica de coeziune și a oferi o flexibilitate mai mare statelor membre și beneficiarilor finali în definirea elementelor de bază ale programelor operaționale și ale intervențiilor care vor fi sprijinite prin acestea. În acest scop, a fost pregătit un Manual de simplificare, iar proiectul politicii de coeziune 2021-2027 schițează cerințele minime pentru abordarea DUD: X LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE REZUMAT XI • cel puțin 6% din alocările FEDR trebuie să fie pentru abordarea DUD (în cazul României, pentru proiecte strategice de dimensiuni mari, în special pentru proiecte care au impact aceasta înseamnă cel puțin 1 miliard de euro); asupra mai multor jurisdicții și/sau care realizează multiple obiective de dezvoltare integrată. Toate zonele urbane care accesează fonduri prealocate ar trebui să aibă o • pentru implementarea DUD, statele membre ar putea folosi metoda investițiilor teritoriale strategie teritorială integrată, care să vizeze zona metropolitană/ZUF și să includă o integrate (ITI), a dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC) sau listă de proiecte prioritare pentru întregul buget de investiții de capital estimat pentru alte modele organizaționale (de exemplu, un program operațional dedicat sau o axă perioada de implementare 2021-2029. Zonele urbane care accesează fonduri doar prin prioritară dedicată în cadrul unui program operațional); cereri de propuneri concurențiale (de exemplu, zonele urbane mai mici) ar trebui să aibă • instituirea de strategii teritoriale, care se pot baza pe strategiile sau planurile existente doar obligația de a include proiectele finanțate într-o strategie sau un plan existent și care trebuie să includă cel puțin următoarele: a) zona geografică vizată de strategie; aprobat de consiliul local. În cazul zonelor urbane mari (de exemplu, polii de creștere și, b) o analiză a nevoilor de dezvoltare și a potențialului zonei; c) descrierea unei abordări eventual, polii de dezvoltare), ar trebui să fie disponibile fonduri și pentru zonele suburbane integrate de rezolvare a nevoilor de dezvoltare identificate și de valorificare a potențialului; și periurbane. d) o descriere a partenerilor implicați […] în pregătirea și implementarea strategiei; • O capacitate de implementare consolidată prin intermediul ITI. În mod ideal, • nu există cerința de instituire a unor autorități urbane ca în cazul perioadei de ITI ar trebui să vizeze doar zonele metropolitane și aglomerările urbane mari, unde programare 2014-2020, însă „atunci când o autoritate sau un organism teritorial urban, administrațiile locale și-au exprimat un interes clar. Toate ITI ar trebui să elaboreze local sau de alt nivel îndeplinește sarcini care intră sub responsabilitatea autorității de strategii teritoriale integrate pentru teritoriul ITI, care ar trebui să se bazeze pe strategiile management, altele decât selecționarea operațiunilor, autoritatea este identificată de și planurile existente și să includă o listă de proiecte prioritare pentru întregul buget de către autoritatea de management ca organism intermediar.” investiții de capital estimat pentru perioada de implementare 2021-2029. Spre deosebire de celelalte două opțiuni principale, r trebui instituit și un organism intermediar care să Pe lângă aceste cerințe minime impuse prin politica de coeziune 2021-2027, statele membre fie responsabil cu gestionarea fondurilor UE la nivel local. pot alege să promoveze cerințe strategice suplimentare. În mod ideal, aceste cerințe strategice suplimentare ar trebui să găsească un echilibru între impactul pozitiv pe care doresc să îl obțină, • Descentralizare prin realizarea de PO regionale. Dacă vor fi realizate PO regionale, povara pe care o presupun asupra beneficiarilor și beneficiile pe care le generează pentru aceștia. abordarea DUD va putea fi negociată individual în fiecare regiune în parte, în funcție de Simplu spus, cu cât resursele alocate sunt mai mari, cu atât cerințele strategice pot crește – și nevoile și caracteristicile zonelor urbane din regiunile respective. Într-o astfel de situație, vice-versa. pentru abordarea DUD ar putea fi utilizate atât ITI, cât și axele prioritare dedicate, alegerea instrumentului fiind hotărâtă pe plan regional.. Raportul propune o modalitate de a percepe cerințele strategice pentru DUD 2021-2027 bazată pe tipurile de modele organizaționale care pot fi adoptate. Recomandările sunt prezentate pe De asemenea, raportul discută câteva dintre riscurile care trebuie luate în considerare la alegerea scurt mai jos: abordării DUD, cu accent pe trei tipuri de risc: 1) contextual; 2) privind implementarea; și 3) privind colaborarea. Câteva idei de reținut: • Eligibilitate clară a zonelor geografice și a investițiilor. Aceasta se poate realiza prin intermediul unei axe prioritare dedicate, cu cerințe strategice adaptate în funcție de • Riscurile contextuale. Fondurile UE nu sunt o soluție universală pentru dezvoltare. Ele numărul zonelor urbane eligibile, de alocările individuale pentru zonele urbane respective pot ajuta la completarea unor lipsuri critice de infrastructură publică și la rezolvarea unor și de varietatea intervențiilor eligibile în cadrul abordării. Cerințele strategice ar trebui să probleme esențiale de dezvoltare (de exemplu, cursuri de reconversie profesională pentru impună cel puțin existența unei strategii teritoriale integrate, care poate și ar trebui șomeri), dar nu pot înlocui un sector privat puternic. În prezent Finlanda are cea mai să se bazeze pe strategiile și planurile existente (cu actualizările necesare), precum mare rată de absorbție a fondurilor UE, însă are o performanță economică lentă de când și existența unei liste de proiecte prioritare. Lista proiectelor prioritare nu trebuie Nokia a ieșit de pe piața telefoniei mobile. Există și riscul de creare a unei dependențe să se limiteze doar la proiectele eligibile pentru finanțarea DUD 2021-2027, ci să de fondurile UE, care ar putea constitui un obstacol în calea activităților antreprenoriale includă și o listă cuprinzătoare de proiecte prioritare pentru bugetul de investiții inovatoare. de capital estimat al localității respective, pentru perioada de implementare 2021- • Riscurile legate de implementare. Implementarea fondurilor UE presupune un echilibru 2029. În cazul zonelor urbane mari, strategiile teritoriale integrate ar trebui să fin între absorbție și impact. Există riscul inerent ca avântul de a absorbi fonduri UE cu acopere zona urbană funcțională sau zona metropolitană (dacă există o asociație orice preț să ducă la o risipă de resurse sau, mai rău, la investiții în proiecte care pe termen de dezvoltare intercomunitară a zonei metropolitane), iar finanțările ar trebui să lung au un impact negativ asupra dezvoltării (de exemplu, proiecte care împovărează fie eligibile și pentru localitățile suburbane și periurbane. bugetele naționale și locale cu costuri operaționale și de întreținere). Pe de altă parte, • Mecanisme financiare integrate prin intermediul unui program operațional dedicat. dacă se pune accentul numai pe impact, există riscul ca sume mari să rămână necheltuite Un program operațional dedicat se poate axa fie pe un număr limitat de zone urbane, și să fie aprobate doar proiecte mici, dar cu un impact mare. Rezultatele implementării cât și pe toate zonele urbane. Indiferent de abordarea aleasă, o condiție importantă a PO sunt influențate semnificativ și de capacitatea administrativă, de exemplu de cultura dedicat este ca o serie de axe prioritare din cadrul PO să includă finanțare prealocată instituțională, precum și de context. XII LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE • Riscurile legate de colaborare. Pe măsură ce o țară se dezvoltă și economia sa devine mai complexă, crește și nevoia de soluții interjurisdicționale. Din păcate, țările în curs de dezvoltare se află adesea în situația în care trebuie să rezolve probleme noi cu instituții vechi. Succesul acordurilor interjurisdicționale este determinat, printre altele, de încredere, de stimulente și de cadrul juridic. Fondurile UE pot contribui la stimularea acordurilor interjurisdicționale, însă pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a acordurilor respective este necesar ca actorii implicați să recunoască avantajele generate de acestea. Pentru a institui cu succes modele de organizare interjurisdicțională ca fundament pentru strategiile DUD, se recomandă ca proiectul pentru perioada de programare 2021-2027 să fie conturat pe baza următoarelor cerințe strategice: • Criterii clare și specifice pentru teritoriile și proiectele eligibile – dovezile arată că zonele urbane stau la baza dezvoltării economice regionale și naționale. Prin urmare, INTRODUCERE zonele vizate de DUD ar trebui stabilite în urma unei analize naționale și regionale care să ofere o mai bună înțelegere a contribuției lor la creșterea economică națională. • Planuri teritoriale integrate sprijinite printr-un program operațional dedicat – planurile teritoriale integrate elaborate la scara zonei de impact identificate (ZUF, zonă metropolitană, oraș etc.) ar trebui să reprezinte fundamentul pe baza căruia se iau deciziile, având în vedere natura integrată a provocărilor care trebuie depășite. • Descentralizarea ar trebui să fie considerată o dovadă a faptului că administratorii locali care dispun de capacitățile necesare au o relație mult mai strânsă cu beneficiarii finali. În acest scop, ar trebui acordată atenție Programului Operațional Regional, sprijinit printr-o varietate de instrumente și mecanisme de execuție precum ITI, DLRC, OI etc. • Implicarea cetățenilor ar trebui să se afle în centrul dezvoltării și implementării strategiilor. Acest lucru are un beneficiu dublu: sporește calitatea proiectelor și a implementării lor, și în plus dezvoltă și consolidează capacitățile societății civile, contribuind astfel la îmbunătățirea capacității umane generale. • Extinderea listei de zone tematice eligibile – în implementarea DUD 2014-2020, România a avut un număr foarte mic de zone tematice eligibile, mai ales dacă se iau în considerare alocările financiare efectuate. În următoarea perioadă de programare, această listă ar trebui extinsă pentru a asigura un profil mai variat al proiectelor. • Flexibilitate mai mare – este posibil ca sarcinile administrative impuse de procesele decizionale extrem de complexe și de centralizate să fi contribuit la absorbția mică a fondurilor. În următoarea perioadă de programare ar trebui să existe o flexibilitate mai mare în ceea ce privește corelarea instituțiilor eligibile cu ajutorul financiar necesar pentru soluționarea problemelor identificate. • Dezvoltarea capacităților ar trebui să fie o caracteristică definitorie a implementării DUD în perioada de programare 2021-2027, valorificând lecțiile învățate din experiențele României și ale altor state membre în perioada 2014-2020. Punctul de plecare al acestei îmbunătățiri ar trebui să fie consolidarea instituțiilor existente (cum ar fi agențiile regionale) care și-au dovedit valoarea, definirea clară a mandatului lor și asigurarea disponibilității resurselor necesare. INTRODUCERE 3 Mandatul politicii de coeziune a UE este acela de a atenua decalajele de dezvoltare și de a reduce disparitățile între țările și regiunile membre, sprijinind în același timp agenda de dezvoltare a Uniunii Europene într-un sens mai larg. Aproximativ 454 de miliarde EUR din fondurile structurale și de investiții europene (FESI) au fost alocate pentru a ajuta regiunile UE să devină mai competitive în perioada de programare 2014-2020, punând accentul pe regiunile mai puțin dezvoltate [cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic de 75% din media UE) și pe regiunile de tranziție [cu un PIB pe cap de locuitor (SPC) între 75% și 90% din media UE]. Cu toate acestea, nu toate regiunile UE au putut profita pe deplin de beneficii, printre altele din cauza efectelor crizei economice din 2008 și a unor probleme structurale. În consecință, doamna Corina Crețu, comisarul pentru politica regională, prin grupul de lucru pentru o mai bună implementare, a inițiat Inițiativa privind regiunile rămase în urmă pentru a identifica constrângerile care împiedică creșterea în regiunile mai puțin dezvoltate și a oferi asistență specifică și programe care să încurajeze creșterea. Astfel, se oferă sprijin pentru dezvoltarea regiunilor rămase în urmă unei game largi de părți interesate [administrații regionale și locale, instituții de învățământ, instituții de sprijin pentru afaceri, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), antreprenori, investitori, organizații neguvernamentale, instituții de finanțare internaționale]. Sprijinul are scopul de a maximiza impactul investițiilor regionale. În UE au fost identificate două tipuri de regiuni rămase în urmă: • REGIUNI CU CREȘTERE LENTĂ: sunt incluse regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție care nu s-au apropiat de media UE între anii 2000 și 2013, din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic decât media UE în 2013. Printre acestea se numără aproape toate regiunile mai puțin dezvoltate și cele de tranziție din Grecia, Italia, Spania și Portugalia. • REGIUNI CU VENITURI MICI: sunt incluse toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic de 50% din media UE în 2013. Acest grup cuprinde regiunile mai puțin dezvoltate din Bulgaria, Ungaria, Polonia și România. Polonia și România au fost primele țări care au pilotat această inițiativă, cu două regiuni fiecare – Świętokrzyskie și Podkarpackie în Polonia, regiunile Nord-Vest și Nord-Est în România. După primele proiecte pilot, activitatea a fost extinsă atât tematic, cât și geografic (de exemplu, a fost inclusă în inițiativă și Slovacia), punând accentul pe determinarea modului în care regiunile pot deveni mai competitive și mai incluzive 4 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE INTRODUCERE 5 FIGURA 1. precum investițiile teritoriale integrate (ITI) sau dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea Regiunile NUTS 2 clasificate în funcție de categoria prevăzută în politica de coeziune (stânga) și de categoria comunității (DLRC). De asemenea, Comisia Europeană dorește să ofere „mai multe stimulente referitoare la regiunile rămase în urmă (dreapta) pentru o guvernanță mai eficientă bazată pe parteneriat, o guvernanță pe mai multe niveluri și o abordare locală integrată în programele sale”2. Regiune a politicii de coeziune UE Regiuni rămase în urmă Venituri mici Dezvoltate În tranziţie Creștere lentă Astfel, toate țările membre ale UE, inclusiv România, trebuie să se axeze mai mult pe abordări Sub dezvoltate trans-sectoriale și interjurisdicționale și să răspundă mai bine la nevoile unor teritorii care nu sunt Non-UE sau fără date neapărat definite printr-o limită administrativă clară. În acest scop, Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare au semnat un nou Acord administrativ (AA) privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru România, cu obiectivul de a sprijini România să identifice modalități de îmbunătățire a impactului investițiilor sale în zonele urbane, printr-o mai bună amenajare a teritoriului și prin furnizarea de contribuții la proiectarea instrumentelor de finanțare multijurisdicționale și recomandarea structurilor instituționale relevante. În cadrul proiectului se au în vedere următoarele activități: • Activitatea 1. Identificarea domeniilor/sectoarelor de intervenție în care ar putea exista o valoare adăugată intrinsecă, pentru a canaliza finanțarea UE prin municipalități, organisme asociative metropolitane, regionale și/sau la nivel de ZUF (precum ADI, ADR etc.) în locul sau în plus față de autoritățile naționale responsabile pentru funcții precum sănătate, turism, energie, educație, servicii sociale, transport urban și metropolitan/ regional, competitivitate și sprijin pentru IMM-uri și inovare etc. • Activitatea 2. Analiza necesității unor forme generale sau sectoriale de cooperare teritorială 0 250 500 1,000 km 0 250 500 1,000 km (precum ADI metropolitane, parteneriate centrate pe proiecte între UAT etc.), pentru cazuri în care finanțarea UE ar putea fi organizată la nivel subnațional. Aceste forme de cooperare ar Analizele realizate în ultimii ani1, indică faptul că performanța regiunilor din UE este în mod clar putea să completeze sau să suplimenteze modelul actual utilizat pentru finanțarea UE, care legată de performanța zonelor urbane din regiune. Cele mai dinamice regiuni ale UE au una sau se axează doar pe teritoriul administrativ al reședințelor de județ eligibile. mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane pe teritoriul lor sau sunt apropiate de o astfel de zonă dintr-o altă regiune. În absența unor zone urbane puternice, nu pot exista nici regiuni • Activitatea 3. Dacă se va confirma oportunitatea unui asemenea model intercomunitar puternice. Orașele funcționează ca niște faruri, răspândind dezvoltarea în zonele din jur. sau regional pentru oricare dintre domeniile/sectoarele de intervenție supuse analizei, proiectul va identifica modele organizatorice adecvate (de exemplu, crearea unei noi Cu toate acestea, orașele puternice nu sunt suficiente. Pentru a asigura extinderea beneficiilor asociații intercomunitare sau utilizarea uneia existente, ori inițiative ad-hoc cum ar fi dezvoltării orașelor și către hinterlandul urban, este esențial să se conceapă și să se încurajeze un acord de parteneriat pentru un anumit proiect de investiții), funcționale pe teritoriul cooperarea și dezvoltarea interjurisdicțională. În prezent, puține investiții urbane au impact asupra României pentru fiecare dintre domeniile/sectoarele de intervenție. unei singure unități administrative, deci ar trebui să existe prevederi pentru planificarea și punerea în aplicare la nivel interjurisdicțional. De exemplu, zonele suburbane și periurbane ale capitalei • Activitatea 4. În cazul în care se propune finanțare UE pe baza unui nou model București și ale celor 40 de reședințe de județ generează 20% din veniturile firmelor din țară, au organizatoric alternativ, diferit de cele deja existente în România și bazat pe cele mai atras 31% dintre migranți și au primit 32% din noile unități locative după 1990. Cu toate acestea, bune practici internaționale, se vor stabili implicațiile pentru: nu s-a făcut prea mult pentru favorizarea dinamicii interjurisdicționale între centrele urbane și i. Necesitatea unor strategii/planuri de dezvoltare urbană integrată. zonele suburbane și periurbane ale acestora (de exemplu, mobilitate metropolitană, investiții ii. Necesitatea consolidării capacității administrative, la diferite niveluri. transjurisdicționale, servicii comune). Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană a propus ca Fondul european de Prezentul raport corespunde activității 4 de mai sus. Raportul analizează cerințele strategice dezvoltare regională (FEDR) să pună un accent mai puternic pe activitățile de dezvoltare urbană potențiale care pot fi necesare pentru diferitele modele organizaționale, precum și unele dintre durabilă (DUD), statele membre trebuind să aloce cel puțin 6% din fondurile FEDR dezvoltării riscurile care însoțesc aplicarea acestor cerințe strategice. Se vor discuta exemple din diferite integrate în zonele urbane (dezvoltare urbană durabilă), fie printr-un program operațional dedicat sau țări membre ale UE și se vor dezbate mai pe larg riscurile (de exemplu, unele dintre externalitățile printr-o axă prioritară dedicată în cadrul unui program operațional, fie cu ajutorul unor instrumente negative pe care le-ar putea genera fondurile UE). 1 A se vedea, de exemplu: Farole, Thomas, Soraya Goga și Marcel Ionescu-Heroiu. 2018. Rethinking Lagging Regions: Using Cohe- sion Policy to Deliver on the Potential of Europe’s Regions (Regândirea regiunilor rămase în urmă: folosirea politicii de coeziune pentru 2 Comisia Europeană. 2018. Obiectivul de politică 5 – O Europă mai aproape de cetățeni și instrumente pentru dezvoltarea teritorială integrată realizarea potențialului regiunilor europene). Publicațiile Băncii Mondiale [Document de politică] CONTEXT PRIVIND CERINȚELE STRATEGICE CONTEXT PRIVIND CERINȚELE STRATEGICE 9 Fondurile UE sunt concepute pentru a ajuta direct și indirect la depășirea mai multor provocări legate de dezvoltare. La nivelul cel mai de bază – pe care majoritatea oamenilor îl identifică cu fondurile UE – se află proiectele de infrastructură publică pe care oamenii le văd realizate pe tot cuprinsul țării. Desigur, există și proiecte mai puțin vizibile finanțate prin fonduri UE (de exemplu, cursuri de formare continuă), și există rezultate de dezvoltare care se obțin în mod indirect, cum ar fi o guvernanță îmbunătățită. Cerințele strategice pe care țările membre trebuie să le respecte pentru a accesa fondurile UE reprezintă un astfel de mecanism indirect. Fondurile structurale și de investiții europene (FESI) reprezintă cel mai mare program de dezvoltare din lume (tabelul de mai jos indică resursele la care statele membre ale UE pot avea acces prin FESI), de aceea este logic ca accesul la aceste granturi să fie însoțit de o serie de cerințe strategice. În general, cerințele strategice sunt menite să asigure consolidarea permanentă a instituțiilor din statele membre și să sporească eficiența și eficacitatea administrațiilor naționale și subnaționale Anexa 1 cuprinde principalele cerințe strategice pe care România trebuie să le îndeplinească pentru perioada de programare 2021-2027. Acestea sunt ample și acoperă majoritatea sectoarelor vizate de fondurile UE. Cerințele strategice se răsfrâng și asupra beneficiarilor finali, sub forma sarcinilor care trebuie îndeplinite înainte ca viitorii beneficiari ai fondurilor UE să poată solicita aceste fonduri. Unele dintre aceste cerințe strategice sunt impuse prin regulamentele UE, în timp ce altele sunt impuse de guvernele fiecărui stat. Pentru perioada de programare 2014-2020, administrațiile locale române care au dorit să acceseze fonduri UE prin abordarea privind dezvoltarea urbană durabilă (DUD) [adică prin axa prioritară 4 a Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020] au trebuit să îndeplinească următoarele cerințe strategice majore: 1. să aibă o strategie integrată de dezvoltare urbană (SIDU); 2. să aibă un plan de mobilitate urbană durabilă (PMUD), iar acest PMUD să contribuie la SIDU; 3. să fi instituit o autoritate urbană responsabilă în principal de selectarea proiectelor prioritare care să fie finanțate prin axa prioritară 4 a POR 2014-2020.. Pentru perioada de programare 2021-2027, cerințele strategice pentru abordarea DUD nu erau cunoscute la momentul redactării acestui raport. Singurele cerințe strategice mai mult sau mai puțin cunoscute sunt cele impuse prin politica de coeziune 2021-2027 (acum în fază de proiect). Astfel, fiecare stat membru trebuie să aloce cel puțin 6% din alocările FEDR pentru abordarea DUD (în cazul României, aceasta înseamnă cel puțin ~1 miliard EUR), iar pentru a accesa aceste fonduri DUD, administrațiile locale trebuie să aibă o SIDU. 10 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE CONTEXT PRIVIND CERINȚELE STRATEGICE 11 TABELUL 1. La momentul redactării raportului de față, existau de asemenea câteva cerințe strategice Alocări propuse pentru statele membre în perioada 2021-2027 (în milioane EUR la prețurile actuale) referitoare la concentrarea tematică a fondurilor UE, astfel Propunere • 35% din fondurile FEDR trebuie să fie alocate pentru intervențiile OP1 („O Europă mai din se transferă la FSE+ FEDR CTE FC Transferuri * RDC, anexa inteligentă”); MIE XXII • 30% din fondurile FEDR trebuie să fie alocate pentru intervențiile OP2 („O Europă mai BELGIA 1 177 1 158 405 0 0 15 2 754 verde”); BULGARIA 2 588 5 643 143 1 654 401 54 10 082 • FEDR trebuie să contribuie cu 30% la obiectivele privind schimbările climatice; CEHIA 2 737 10 524 314 6 444 1 563 100 20 116 • FC trebuie să contribuie cu 37% la obiectivele privind schimbările climatice; DANEMARCA 181 213 249 0 0 3 646 • 2% din FSE+ trebuie să se aloce pentru sprijinul material acordat persoanelor defavorizate; GERMANIA 6 205 10 346 1 029 0 0 101 17 681 ESTONIA 492 1 651 51 1 075 261 16 3 285 • 25% din FSE+ trebuie să se aloce pentru incluziunea socială; și IRLANDA 579 450 190 0 0 7 1 226 • 10% din FSE+ trebuie să ofere sprijin tinerilor șomeri. GRECIA 5 900 11 528 120 4 034 978 116 21 697 În plus, pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană s-a concentrat cu SPANIA 12 084 25 377 639 0 0 221 38 325 precădere pe simplificare – ceea ce se aplică și modului în care sunt concepute cerințele strategice. FRANȚA 7 194 9 654 1 106 0 0 102 18 058 Se dorește eliminarea cerințelor strategice care împovărează sistemul și o atenție sporită asupra celor care contribuie la consolidarea instituțiilor. Anexa 2 cuprinde lista completă a simplificărilor CROAȚIA 2 145 5 776 219 1 695 411 53 9 888 majore incluse în politica de coeziune 2021-2027. Mai jos se prezintă câteva dintre simplificările ITALIA 15 011 27 411 788 0 0 252 43 463 care vor avea impact asupra modului de concepere a abordării DUD: CIPRU 207 434 24 319 77 4 989 • Simplificarea 3: Un regulament comun al FC (Fondul de coeziune) și FEDR (Fondul LETONIA 736 2 573 55 1 424 345 24 4 812 european de dezvoltare regională). Un regulament simplificat și integrat privind FC și LITUANIA 1 029 3 127 88 2 085 506 31 6 359 FEDR ar fi util și pentru facilitarea abordărilor urbane integrate. De exemplu, va fi mai ușor să se includă intervenții finanțate prin FC în strategiile ITI (investiții teritoriale LUXEMBURG 21 21 30 0 0 0 73 integrate). UNGARIA 4 806 11 624 272 3 437 833 109 20 248 • Simplificarea 6: Modele comune disponibile în avans. Existența unor modele comune MALTA 91 345 14 219 53 3 673 pentru toate fondurile va crește de asemenea probabilitatea realizării de abordări ȚĂRILE DE JOS 552 673 392 0 0 9 1 625 integrate, care sunt încurajate și prin DUD. AUSTRIA 510 695 229 0 0 8 1 442 • Simplificarea 9: Capacitate administrativă integrată cu obiectivele sectoriale. Aceasta POLONIA 14 297 45 300 595 12 144 2 945 392 72 724 înseamnă că va fi posibilă includerea componentei de consolidare a capacității administrative în obiectivul de politică 5 și, prin extensie, integrarea ei în abordarea DUD. PORTUGALIA 7 579 11 578 142 4 436 1 076 127 23 862 De exemplu, proiectele care se concentrează pe consolidarea capacității administrative ROMÂNIA 8 385 17 323 392 4 499 1 091 168 30 766 ar putea fi încorporate direct într-o SIDU. SLOVENIA 793 1 673 80 901 218 18 3 464 • Simplificarea 25: Programe mai scurte, mai bine structurate. Acest lucru poate contribui SLOVACIA 2 481 8 345 235 2 173 527 71 13 305 la reducerea sarcinii în momentul conceperii abordării DUD și a modelelor organizaționale pentru 2021-2027. FINLANDA 725 944 129 0 0 10 1 809 • Simplificarea 28: Modificările și corecțiile minore nu necesită decizia a Comisiei. Acest SUEDIA 946 1 121 333 0 0 13 2 413 lucru va facilita ajustarea SIDU acolo unde este necesar. Asistență tehnică* 349 737 29 153 • Simplificările 32-40: Instrumente teritoriale – Proiectare mai simplă, adaptată situațiilor Cooperare transnațională * 200 locale. Aceste simplificări vizează în mod direct abordarea DUD și includ o serie de dispoziții importante, cum ar fi: structurile de programare și de implementare existente IUE * 564 pot fi continuate; instrumentele teritoriale utilizate în cadrul obiectivului de politică 5 pot Interregional ** 1 206 1 206 combina activități finanțate în cadrul tuturor celorlalte obiective de politică; dispoziții mult mai scurte privind DLRC și ITI; definirea acelorași norme pentru toate instrumentele TOTAL 100 000 216 808 9 498 46 692 11 285 2 027 372 991 teritoriale, cu un set minim definit de cerințe pentru strategiile teritoriale; clarificări cu privire 12 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE la momentul în care este necesar un organism intermediar la nivel local; un instrument unic, Inițiativa Urbană Europeană, care va reuni mai multe instrumente urbane. • Simplificarea 49: Sistem simplu de transfer între fonduri și instrumente. Acesta va facilita combinarea fondurilor pentru instrumente precum ITI. • Simplificarea 51: Procedură de desemnare sistată. Entitățile existente implicate în gestionarea fondurilor UE pot fi pur și simplu „reportate” de la perioada de programare actuală la următoarea. • Simplificarea 61: Combinație mai flexibilă de granturi și instrumente financiare. În cadrul unei SIDU va fi posibilă combinarea granturilor și a instrumentelor financiare într-o operațiune unică. Proiectul politicii de coeziune 2021-2027 propune o structură generală pentru toate strategiile teritoriale, care ar trebui să includă cel puțin: CERINȚE STRATEGICE a. zona geografică vizată de strategie; PENTRU MODELELE b. o analiză a necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei; ORGANIZAȚIONALE DUD c. o descriere a unei abordări integrate care răspunde necesităților de dezvoltare și potențialului identificat; 2021-2027 d. o descriere a implicării de parteneri […] în pregătirea și implementarea strategiei. În plus, aceste strategii teritoriale ar trebui să se bazeze pe strategiile și planurile existente mai degrabă decât să impună elaborarea de documente noi. Se elimină necesitatea unei autorități urbane la nivel local, dar se acordă flexibilitate administrațiilor locale care doresc să aibă un rol mai cuprinzător în gestionarea fondurilor UE. Astfel, politica de coeziune 2021-2027 prevede: Atunci când o autoritate sau un organism teritorial urban, local sau de alt nivel îndeplinește sarcini care intră sub responsabilitatea autorității de management, altele decât selecționarea operațiunilor, autoritatea este identificată de către autoritatea de management ca organism intermediar. O măsură pentru perioada 2021-2027, care va avea impact în special asupra beneficiarilor mai mici și mai săraci, este aceea că rata de cofinanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate este de 70% (în scădere de la 85%), iar pentru regiunile dezvoltate este de 40%. CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE DUD 2021-2027 15 În perioada de programare actuală, regulamentul (articolul 7 din Regulamentul FEDR) a impus un număr limitat de cerințe strategice pentru implementarea DUD. Indiferent de mecanismul de implementare ales de statele membre (ITI, PO dedicat, axă prioritară dedicată, DLRC), cerințele strategice pentru DUD includ: 1. alocarea pentru DUD a 5% din resursele FEDR, 2. pregătirea unei strategii DUD, 3. desemnarea teritoriului eligibil pentru DUD, 4. crearea unui organism de implementare a DUD la nivel local. În perioada de programare post-2020, proiectele de regulamente prevăd ca minimum 6% din fondurile FEDR să fie alocate pentru implementarea DUD în fiecare stat membru. Statele membre au o flexibilitate sporită în ceea ce privește conceperea modelelor de implementare a DUD, pe baza experienței din perioada 2014-2020, principala diferență fiind aceea că, în conformitate cu regulamentele aflate acum în stadiul de proiect, autoritățile locale nu vor mai fi obligate să adopte statutul oficial de OI. În perioada de programare 2014-2020, statele membre au conceput o varietate de cerințe strategice naționale și/sau regionale pentru a asigura o punere în aplicare coerentă, eficientă și eficace. Modelul românesc de DUD post-2020 ar putea beneficia de pe urma analizării experiențelor altor țări. Regulamentul și orientările Comisiei au lăsat statelor membre o libertate considerabilă de a decide ce tip de zone urbane ar dori să vizeze, deși abordarea DUD a fost concepută în principal pentru zonele metropolitane și aglomerările urbane. Figura de mai jos oferă o imagine de ansamblu a dimensiunii zonelor urbane care au fost selectate pentru implementarea DUD în UE. Dimensiunea zonelor urbane variază, de la cele care cuprind centre urbane mai mici (< 25.000 de locuitori) în Germania, Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, Letonia și Slovenia, până la cele care se concentrează doar asupra a câteva zone urbane foarte mari (Belgia, Țările de Jos, Regatul Unit, Suedia). 16 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE DUD 2021-2027 17 FIGURA 2. DUD. Alte state membre care au inclus planuri de mobilitate au fost România, Cipru, Cehia, Mărimea populației urbane a strategiilor DUD în perioada 2014-2020 (n=347) Slovacia, Italia.3 În alte țări, cerința privind existența unei strategii dedicate a fost îndeplinită în mare parte cu ajutorul documentelor strategice preexistente. De exemplu, în Țările de Jos planul 25% de implementare a fost o transpunere a strategiilor locale preexistente care necesitau adaptări 23% 22% relativ minore pentru a fi compatibile cu cerințele DUD (a se vedea caseta 1). 20% 17% Comisia Europeană a publicat orientările pentru implementarea DUD relativ târziu în perioada 15% de programare 2014-2020. De asemenea, în mod intenționat (pentru a asigura flexibilitatea), a 14% lăsat o libertate considerabilă de interpretare a cerințelor la nivel local. Drept urmare, multe state 10% 10% membre și regiuni și-au formulat propriile orientări pentru a stabili standarde de calitate. 8% Aceste orientări au luat diferite forme (van der Zwet et al, 2019): 6% 5% • ghiduri formale care puteau fi emise de către AM (ex. în Irlanda, Republica Cehă, Bulgaria și Lituania); 0% 0% • utilizarea de modele standardizate pentru documentele strategice (ex. în România, <25,000 25,000 - 50,000 - 100,000 - 250,000 - 500,000 - 1,000,000 - >5,000,000 50,000 100,000 250,000 500,000 1,000,000 5,000,000 Franța sau Țările de Jos); Sursa: vvan der Zwet et al. (2017) • în cazurile în care s-au utilizat cereri de strategii, documentul cererii formula cerințe detaliate (ex. în Portugalia și Spania); Figura de mai jos oferă o imagine de ansamblu la nivelul UE a tipurilor de zone urbane care sunt • de asemenea, au fost folosite ateliere dedicate pentru a informa personalul cu privire la vizate de strategiile DUD din statele membre. Aproximativ 50% dintre strategii vizează o unitate cerințele tehnice (ex. în Polonia). administrativă existentă, circa o treime vizează o ZUF mai amplă și 15% se concentrează asupra unui cartier/unei zone dintr-o arie administrativă.. Disponibilitatea ghidurilor, a modelelor, a atelierelor etc. determină standardizarea sau nestandardizarea abordărilor folosite în diversele state membre și regiuni. O analiză a peste 400 de documente FIGURA 3. strategice din toate statele membre (van der Zwet et al., 2017) demonstrează, în cele mai multe Domeniul de aplicare teritorial al strategiilor DUD în perioada 2014-2020 (n=356) cazuri, că documentele strategice au secțiuni clare care vor stabili provocările și obiectivele pe baza unei abordări integrate și susținute de o logică de intervenție clară. În schimb, elemente precum 60% mecanismele de guvernanță sunt mai puțin frecvent incluse în documentele strategice. 50% 49% CASETA 1. Exemple de conținut al documentelor strategice DUD 40% 33% În Polonia, strategiile DUD cuprind câteva elemente: coerența cu cadrele de politici interne; caracteristicile ZUF: teritoriu, 30% populație, municipii; analiza zonei ZUF (incluzând adesea o analiză SWOT); misiunea, obiectivele, prioritățile strategiei; criteriile de selectare a proiectelor; lista proiectelor strategice; lista proiectelor complementare finanțate din alte surse; alocările financiare; mecanismele de guvernanță; monitorizarea și evaluările planificate; procesul de pregătire a strategiei; informații 20% 15% privind evaluarea impactului investițiilor planificate asupra mediului. 10% În Țările de Jos fiecare din cele patru orașe DUD eligibile a elaborat un plan de implementare (de aproximativ de 20 de pagini) 2% care a corelat investițiile FEDR și FSE cu strategiile locale. De exemplu, planul de implementare pentru Haga a constat în 0% descrierea contextului regional, identificarea provocărilor, prioritizarea oportunităților, descrierea alocărilor de fonduri (FSE și Zona administrativă ZUF/ Zona O parte specifică a Altele FEDR), descrierea instrumentelor de finanțare (adică a instrumentelor financiare) și a mecanismelor de guvernanță. a orașului metropolitană zonei urbane (district, (acoperă multiple cartier) În Bretania (Franța), contractele de parteneriat între zonele urbane și AM au avut două părți: o analiză a provocărilor și administrații locale) oportunităților comune pentru polul metropolitan, incluzând problemele locale și regionale și identificând zonele prioritare pentru investiții la nivel regional; și un contract de parteneriat care stabilește instrumentele pentru punerea în aplicare a priorităților, Sursa: van der Zwet et al. (2017) inclusiv obiectivele și durata contractului, fondurile alocate și mecanismele de guvernanță. Cerințele documentare pentru implementarea strategiilor DUD variază considerabil. Diverse În Belgia, strategiile ITI au fost elaborate pe baza strategiilor locale. Documentele oficiale ale strategiei ITI au fost următoarele: o țări au solicitat autorităților urbane să prezinte documente suplimentare, de exemplu planuri de notă de politică prin care s-a stabilit contextul obiectivelor programului FEDR, cuprinzând prioritățile, o descriere a instrumentului ITI, alocările financiare și structurile de guvernanță; cadrul strategic al strategiei, cuprinzând o analiză SWOT și un rezumat al mobilitate, planuri de regenerare urbană sau strategii DLRC. Planurile de mobilitate au fost de documentelor strategice locale; cererea de proiecte și procedurile de selecție. obicei solicitate în legătură cu obiectivul tematic 7 al DUD (Transportul durabil) – și anume pentru zonele urbane care sperau să folosească fonduri DUD pentru investiții în mobilitate. În Portugalia, autoritățile naționale au stipulat ca autoritățile urbane să întocmească planuri de mobilitate și 3 Pentrumai multe informații, a se vedea: van der Zwet et al (2017), anexa 4, disponibilă la adresa: https://ec.europa.eu/ planuri de revitalizare etc. În acest fel, au dorit să contribuie la îmbunătățirea calității strategiilor regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/integrated_strategies/annex_4_strategy_fiches.pdf 18 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE DUD 2021-2027 19 Unele state membre au impus, de asemenea, cerințe strategice care promovau colaborarea între FIGURA 4. municipii. De exemplu, în Polonia autoritățile naționale au impus stabilirea unei colaborări oficiale Delegarea responsabilităților în cadrul a 300 de strategii DUD din UE (n=306) între municipiile din fiecare ZUF. În acest fel, autoritățile poloneze au urmărit să consolideze abordarea metropolitană a dezvoltării locale și să promoveze principiul parteneriatului în cadrul DUD. În Finlanda, implementarea DUD a impus instituirea unei rețele între orașe. Un studiu cuprinzând peste 300 de strategii DUD în statele membre (van der Zwet et al. 2017) a arătat că cerințele strategice pentru mecanismele de guvernanță variază considerabil. Figura de mai sus oferă o imagine de ansamblu a principalelor sarcini legate de elaborarea strategiei, pregătirea cererilor de proiecte, selecția operațiunilor și monitorizarea, gestionarea și evaluarea, precum și modul în care au fost împărțite acestea între autoritățile urbane și AM. Sarcinile care au fost delegate în aproape toate cazurile autorității urbane au fost cele legate de elaborarea strategiei și a planului de implementare. De obicei, autoritățile urbane au avut un rol și în animarea proiectelor, pregătirea cererilor de proiecte, lansarea lor, primirea proiectelor și evaluarea calității operațiunilor. În mai multe state membre, autoritățile naționale au solicitat organismelor intermediare să pregătească criterii specifice DUD, care să permită evaluarea măsurii în care proiectele planificate vor contribui la realizarea obiectivelor strategiilor DUD. Autoritatea de management (AM) și-a păstrat în majoritatea cazurilor cel puțin responsabilitatea de aprobare a strategiilor, verificare a procedurilor de selecție, realizare a verificărilor de eligibilitate, verificare finală a operațiunilor, semnare a cererilor de finanțare, management financiar și evaluare. Anexa 3 oferă detalii suplimentare cu privire la măsura în care au fost delegate responsabilitățile către OI de nivel local. Principalele concluzii sunt că amploarea delegării depinde în multe cazuri de experiența din perioadele de programare anterioare, de capacitatea la nivel local, de dimensiunea alocărilor financiare, de dimensiunea orașului și de mecanismele interne de guvernanță/constituționale. Livrabilul 4 din cadrul acestui program a arătat că anumite modele organizaționale au prezentat o mai mare probabilitate de a fi utilizate în anumite contexte: • Axele prioritare multitematice dedicate au fost mai des utilizate în statele membre sau în regiunile în care alocările fondurilor au fost mai mici și/sau unde a fost selectat un număr mare de zone urbane pentru implementarea DUD. De asemenea, în general ele au avut mai puține obiective tematice decât strategiile implementate prin alte mecanisme. • Investițiile teritoriale integrate (ITI) au fost utilizate mai des în statele membre care au implementat DUD în zone urbane mai puține și mai mari și/sau au primit alocări financiare mai mari. De asemenea, acestea au oferit o gamă de opțiuni mai amplă în ceea ce privește obiectivele tematice, precum și comasarea diferitelor fonduri (de exemplu, FEDR și FSE). Investițiile de tip ITI au prezentat și o probabilitate mai mare de a viza teritorii care nu alcătuiau o unitate administrativă, de exemplu zone urbane funcționale, mai multe orașe, cartiere sau zone de coastă, muntoase și transfrontaliere. • Doar Italia a avut un program operațional dedicat mai multor zone metropolitane prestabilite. Această abordare a fost strâns legată de noua politică urbană a țării. Mai multe state membre au folosit un program operațional dedicat unui singur oraș (de exemplu, Praga, Bruxelles și Stockholm), fie recunoscând rolul specific și provocările orașului, fie urmând abordări preexistente. Având în vedere aceste caracteristici, pentru mecanismele de implementare specifice din România pot fi luate în considerare următoarele cerințe strategice: Sursa: van der Zwet et al. 2017 20 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE DUD 2021-2027 21 Axă prioritară dedicată în cadrul sociale și/sau specializarea economică). Astfel, PO se concentrează pe nevoile și provocările lor specifice. În acest context, cerințele strategice ar putea cuprinde: unui PO național 1. Un criteriu clar de definire a orașelor vizate de PO – fie pe baza dimensiunii (de exemplu, cel puțin 100.000 de locuitori) sau a statutului (de exemplu, reședință Acest mecanism pare potrivit mai ales dacă resursele DUD sunt alocate unor zone urbane de județ), fie pe baza unei analize independente a centrelor urbane funcționale din numeroase, bugetul DUD pentru fiecare zonă este relativ scăzut, iar numărul preconizat de statul membru respectiv. (de exemplu, municipii aparținând unor zone funcționale ale proiecte este limitat. În această situație, cerințele strategice ar putea cuprinde: polilor de creștere și ale polilor de dezvoltare urbană). 1. Criterii clare de eligibilitate – fie în ceea ce privește dimensiunea populației4 (ex. 2. Strategii DUD actualizate pentru toate domeniile vizate – Aceste strategii ar trebui minimum 50 mii de locuitori), statutul (ex. reședințe de județ și ZUF-urile lor), fie bazate să cuprindă un diagnostic al principalelor provocări ale zonei și, de asemenea, să pe un set de alte criterii (de exemplu, municipii aparținând unor zone funcționale ale definească investițiile potențial esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor strategice. polilor de creștere și ale polilor de dezvoltare urbană). Printre acestea ar trebui să se numere atât investițiile vizate de cele cinci obiective 2. Sprijinirea pe un organism intermediar la nivel regional – acest OI (în cazul României, ale politicii de coeziune, cât și alte obiective de politică internă, pentru a asigura o OI ar fi cel mai probabil agenția de dezvoltare regională) și-ar asuma principalele abordare cuprinzătoare și coerentă. responsabilități de management pentru a concentra capacitatea administrativă și a 3. Preselecția formală a proiectelor în fiecare zonă urbană ca parte a procesului reduce povara asupra orașelor. Acesta ar defini criteriile de selecție a proiectelor, ajustate de concepere a strategiei – Această abordare permite centrelor urbane să își aloce la contextul regional (ceea ce ar fi mai logic în cazul în care se va opta pentru programele resursele pentru problemele cele mai presante. Preselecția ar trebui să fie urmată operaționale regionale), ar anima pregătirea proiectelor de către zonele urbane care de stabilirea unui grafic de timp strict pentru depunerea proiectelor, în vederea aparțin teritoriului său, ar realiza evaluarea proiectului (conducând posibil la preselecția prevenirii întârzierilor. În plus, proiectele mai mici și mai puțin strategice, ar putea fi proiectului) și monitorizarea implementării DUD. De asemenea, OI și-ar asuma cât mai accesate în mod competitiv în cadrul axelor prioritare individuale ale PO-ului dedicat. multe responsabilități posibil din partea AM, pentru a asigura gestionarea etapelor operaționale cheie mai aproape de beneficiari, și nu în București. 4. Impunerea unor planuri de mobilitate, planuri de regenerare urbană sau a altor documente tematice – dacă alocările sunt substanțiale în termeni reali, atunci 3. Crearea unei liste de proiecte strategice preselectate – în loc de o selecție competitivă sunt necesare documente de planificare strategică suplimentare pentru a asigura între proiectele din fiecare zonă urbană (pentru finanțare din FEDR sau din alte fonduri) – o abordare eficace a implementării DUD și un accent pe proiectele prioritare ar identifica și ar acorda prioritate proiectelor-cheie care ar permite utilizarea resurselor preselectate. Cerințele documentare depind de obiectivele tematice disponibile limitate pentru a face față celor mai urgente nevoi și provocări definite de autoritățile pentru implementarea DUD (de exemplu, dacă transportul este un obiectiv major, ar locale. Acest lucru ar trebui să fie urmat de stabilirea unui grafic de timp strict pentru trebui să se includă planuri de mobilitate). depunerea proiectelor, în vederea prevenirii întârzierilor. Administrațiile locale nu ar fi însă împiedicate să acceseze finanțare prin metoda competitivă pentru alte proiecte, 5. ADR-urile ar putea fi OI-uri pentru PO-ul dedicat – Similar rolului pe care îl joacă din axe prioritare diferite. acum pentru POR, ADR-urile ar fi organisme intermediare și pentru PO-ul urban dedicat. Pentru alocările mari per suprafață urbană, ar putea fi luate în considerare 4. O abordare mai proporțională a conceperii strategiei – cerințele pentru noua strategie și OI-uri secundare. Aceasta ar asigura o capacitate suficientă și o implementare sau documentele de planificare suplimentare pot fi reduse, pentru a se reduce sarcina eficientă în fiecare dintre zonele urbane vizate. Sarcinile OI-urilor locale ar putea administrativă asupra zonelor urbane. Proiectul de politică de coeziune 2021-2027 fi limitate la începutul perioadei programului [de exemplu, pregătirea strategiei prevede cerințe minime privind aspectul unei strategii teritoriale și încurajează utilizarea DUD, pregătirea criteriilor de (pre)selecție a proiectelor specifice DUD, animarea strategiilor și a planurilor existente proiectelor, monitorizarea] și extinse în timpul procesului de implementare, în funcție de efectele de consolidare a capacităților administrative. Alternativ, ar putea fi înființate OI-uri la nivelul administrației locale, astfel cum s-a întâmplat în Italia PO dedicat pentru mai multe zone urbane (unde acest rol a fost preluat de direcțiile de management de proiect). Această soluție pare cea mai potrivită în cazurile în care există sau este în curs de realizare o 6. Semnarea acordurilor formale între AM și OI – Sarcinile OI-urilor și cele ale AM politică metropolitană sau urbană națională, la care PO poate contribui cu resurse suplimentare ar trebui să fie clar definite și convenite în acorduri obligatorii. Aceste acorduri ar semnificative. Alternativ, această soluție poate fi utilizată în cazurile în care există o serie de trebui să cuprindă acorduri formale de guvernanță, precum și norme de colaborare zone urbane cu elemente comune (ex. în ceea ce privește dimensiunea populației, provocările interinstituțională. Acest lucru va permite clarificarea procedurilor de implementare și va asigura o implementare eficientă. Acordurile vor diferi în funcție de entitatea care își va asuma responsabilitățile OI (de exemplu, ADR sau administrațiile locale). 4 Spania oferă un bun exemplu de criterii bazate pe populație. Au fost eligibile patru tipuri de zone urbane: un municipiu cu peste 20.000 de locuitori; grupuri de municipii, fiecare cu peste 20.000 de locuitori; un municipiu cu peste 20.000 de locuitori combinat cu municipii periferice cu mai puțin de 20.000 de locuitori; și grupuri de municipii cu mai puțin de 20.000 de locui- tori care formează o zonă urbană cu peste 20.000 de locuitori. 22 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE DUD 2021-2027 23 PO dedicat pentru o singură zonă urbană pentru care a fost aleasă o anumită zonă pentru instrumentul ITI și o explicație clară a motivelor pentru care alte mecanisme sunt mai puțin potrivite pentru a răspunde Această soluție pare cea mai potrivită pentru Zona Urbană București-Ilfov, având în vedere nevoilor din zona respectivă. Selecția oficială a zonelor eligibile ar putea fi urmată de o situația sa socioeconomică distinctă. Un PO dedicat ar fi adecvat dacă sunt planificate resurse etapă de lobby în care alte zone suplimentare s-ar putea oferi voluntar să implementeze semnificative pentru a fi investite în oraș și în zona sa metropolitană. În acest caz, cerințele ITI și/sau alte municipii ar putea dori să se alăture sau să renunțe la apartenența la o strategice ar putea cuprinde: zonă atribuită. 1. O strategie DUD nouă sau actualizată, redactată ca parte a elaborării PO – 2. O strategie DUD nouă sau actualizată pentru zona/teritoriul desemnat(ă) - Strategia Strategia ar trebui să ofere un diagnostic al principalelor provocări și oportunități ale ar trebui să ofere un diagnostic al principalelor provocări și oportunități în raport cu ZUF și, eventual, să predefinească investițiile esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor întregul teritoriu și, de asemenea, să predefinească investițiile posibil esențiale pentru strategice. Acestea ar trebui să includă atât investițiile vizate de cele cinci obiective ale îndeplinirea obiectivelor strategice. Acestea ar trebui să includă atât investițiile vizate de politicii de coeziune, cât și alte obiective de politică internă, pentru a asigura intervenții cele cinci obiective ale politicii de coeziune, cât și obiective de politică internă, pentru a cuprinzătoare. Pentru a simplifica lucrurile, strategia ar putea fi Planul de Dezvoltare asigura intervenții cuprinzătoare. Regională întocmit de Agenția de Dezvoltare Regională București-Ilfov. 3. Preselecția formală a proiectelor strategice – Aceasta ar permite direcționarea 2. Preselecția formală a proiectelor – Aceasta ar permite direcționarea resurselor către resurselor către cele mai urgente nevoi și provocări definite de autoritățile locale. Acest cele mai urgente nevoi și provocări definite de autoritățile locale. Acest lucru ar trebui să lucru ar trebui să fie urmat de stabilirea unui grafic de timp strict pentru depunerea fie urmat de stabilirea unui grafic de timp strict pentru depunerea proiectelor, în vederea proiectelor, în vederea prevenirii întârzierilor. prevenirii întârzierilor. Proiectele ar putea fi accesate și prin procedură competitivă în 4. Impunerea unor planuri de mobilitate, planuri de regenerare urbană sau a altor cadrul axelor prioritare individuale, de către diferiți beneficiari din zona orașului București. documente tematice – dacă alocările sunt substanțiale în termeni reali, atunci sunt 3. Impunerea unor planuri de mobilitate, planuri de regenerare urbană sau a altor necesare documente de planificare strategică suplimentare pentru a asigura o abordare documente tematice – dacă alocările sunt substanțiale în termeni reali, atunci sunt eficace a implementării DUD. Cerințele documentare depind de obiectivele tematice necesare documente de planificare strategică suplimentare pentru a asigura o abordare disponibile pentru implementarea DUD (de exemplu, dacă transportul este un obiectiv eficace a implementării DUD. Cerințele documentare depind de obiectivele tematice major, ar trebui să se includă planuri de mobilitate). disponibile pentru implementarea DUD (de exemplu, dacă transportul este un obiectiv 5. OI-uri la nivel local sau regional – Fiecare ITI trebuie să aibă un organism intermediar major, ar trebui să se includă planuri de mobilitate). (poate fi și un OI secundar) responsabil pentru gestionarea fondurilor UE pre-alocate, 4. Acorduri de colaborare intermunicipale – Dacă PO cuprinde întreaga ZUF a orașului în special pentru relația cu beneficiarii finali. Sarcinile OI-urilor ar putea fi limitate la București și nu numai orașul, condiționalitatea ar putea include și cerințe privind început [de exemplu, pregătirea strategiei teritoriale, pregătirea criteriilor de (pre)selecție formalizarea colaborării intermunicipale, definirea obiectivelor colective, norme privind a proiectelor specifice, animarea proiectelor, monitorizarea] și extinse în cursul procesului luarea deciziilor și împărțirea responsabilităților. de implementare, în funcție de efectele de consolidare a capacităților administrative. 5. Autoritatea de management a PO își va asuma toate responsabilitățile legate de 6. Semnarea acordurilor formale între AM și OI – Sarcinile OI-urilor și cele ale AM implementare și gestionare – Nu ar exista nicio obligație de a înființa OI-uri separate ar trebui să fie clar definite și convenite în acorduri obligatorii. Aceste acorduri ar la nivel local. Rolul AM poate fi asumat de Agenția de Dezvoltare Regională București- trebui să cuprindă acorduri formale de guvernanță, precum și norme de colaborare Ilfov, iar OI ar putea fi Primăria București sau un secretariat comun înființat de interinstituțională. Acest lucru va permite clarificarea procedurilor de implementare și Primăria București, județul Ilfov, cele șase primării de sector și reprezentanții unităților va asigura o implementare eficientă. administrativ-teritoriale din județul Ilfov. 7. Formalizarea colaborării intermunicipale – Partenerii ZUF ar trebui să definească obiectivele colective, normele de luare a deciziilor și ponderea responsabilităților pentru întreaga ZUF. Condiționalitatea ar putea să predefinească formele de colaborare disponibile pe baza cadrului legal național și să indice formele care vor fi cele mai Investiții Teritoriale Integrate potrivite pentru implementarea DUD. Fiecare ZUF ar trebui să beneficieze de flexibilitate în a alege un mecanism de colaborare adecvat, deoarece acestea vor necesita niveluri Acest instrument, conceput de CE pentru a completa alte modele organizaționale, pare cel mai diferite de implicare și ar trebui ajustate în funcție de încrederea de care se bucură în potrivit pentru a introduce noi abordări de implementare a fondurilor UE, cum ar fi depășirea rândul reprezentanților municipali, de ambițiile lor comune și de beneficiile preconizate granițelor administrative (ex. prin zonele urbane funcționale) sau interconectarea investițiilor din mai multe fonduri în aceeași zonă urbană. Într-un astfel de caz, cerințele strategice pot cuprinde: 1. Criteriul formal de a defini zonele vizate de ITI și administrațiile publice care aparțin zonelor respective – CE recomandă să se ofere o justificare solidă a motivului 24 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE Programe operaționale regionale Această soluție pare cea mai potrivită pentru o situație în care zonele urbane din țară se confruntă cu provocări variate și au nevoi diverse. Fiecare POR poate defini obiective și indicatori de dezvoltare, obiective tematice disponibile pentru DUD, mecanisme de implementare (ITI, DLRC, axă prioritară etc.) și poate crește resursele pentru implementarea DUD (de la nivelul minim de 6%). În astfel de cazuri, cerințele strategice ar putea fi definite și la nivel regional, în funcție de resursele alocate pentru DUD, numărul de zone vizate și tipul de zone urbane (cartiere, ZUF-uri, orașe). În funcție de modelul de implementare ales, cerințele strategice ar putea urma recomandările sugerate pentru diferite opțiuni de mai sus. Trebuie reținut însă și aspectul că, atunci când alocările per zonă urbană sunt decise la nivel regional, va exista o presiune semnificativă de a distribui fondurile în cât mai multe zone urbane, ceea ce nu permite concentrarea resurselor pentru abordarea nevoilor unor zone urbane mai mari. RISCURI ȘI CONSTRÂNGERI ASOCIATE CU Dacă sunt concepute programe operaționale regionale, o altă opțiune este aceea de a avea un instrument național (de exemplu, PO dedicat) sau un instrument local (de exemplu, ITI) conceput special pentru zonele urbane mari. Dinamica dezvoltării zonelor urbane mari este diferită de dinamica și nevoile zonelor urbane mai mici și, ca atare, ar beneficia de un tratament separat. IMPLEMENTAREA DLRC PROIECTULUI DLRC nu este un instrument foarte potrivit pentru implementarea directă a DUD, dar reprezintă INTERJURISDICȚIONAL o completare ideală, ajutând la rezolvarea problemelor vizate la nivel de cartier. În perioada de programare 2014-2021, instrumentul DLRC s-a adresat comunităților marginalizate din zonele urbane, deși alocările DLRC nu au fost considerate ca făcând parte din alocările DUD. Pentru perioada de programare 2021-2027, instrumentul DLRC din zonele urbane va continua să se axeze pe comunitățile marginalizate, dar, în plus, există discuții ca instrumentul să se axeze și pe probleme de competitivitate, prin încurajarea unui mediu de afaceri competitiv și inovator. Proiectul de politică de coeziune 2021-2027 indică faptul că instrumentul DLRC ar trebui: 1. să se concentreze pe zonele subregionale; 2. să fie condus de grupuri de acțiune locală (GAL) formate din reprezentanți ai sectorului public și privat, fără ca vreunul dintre grupuri să controleze procesul decizional; 3. să aibă la bază o strategie integrată; și 4. să promoveze abordări inovatoare și de cooperare cu și între actorii teritoriali. Proiectul de politică de coeziune oferă, de asemenea, mai multe detalii cu privire la responsabilitățile AM privind acordurile DLRC, precum și cu privire la sarcinile minime pe care ar trebui să și le asume grupurile de acțiune locală RISCURI ȘI CONSTRÂNGERI ASOCIATE CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI INTERJURISDICȚIONAL 27 Această secțiune va evalua riscurile asociate FIGURA 5. Tipuri de riscuri în implementarea proiecte- implementării proiectelor interjurisdicționale în lor intermunicipale din cadrul politicii UE privind DUD contextul planificării și implementării mecanismelor de dezvoltare urbană durabilă (DUD) în perioada de Riscuri programare 2021-2027. contextuale Analiza se va baza pe experiențele altor state membre în perioada de programare 2014-2020. O atenție deosebită va fi acordată scenariului Riscuri privind în care DUD va fi implementată în zone urbane implementarea funcționale. Analiza riscurilor se va încheia cu recomandări privind limitarea provocărilor specifice ale implementării instrumentelor DUD în România. Se va acorda o atenție specifică riscurilor asociate Riscuri privind cu fiecare instrument de implementare (și anume colaborarea ITI, axă prioritară și PO). Analiza literaturii de specialitate și a studiilor de caz privind implementarea instrumentelor DUD a revelat trei tipuri de riscuri în perioada de Sursa: Elaborare proprie programare 2014-2020: i. Riscuri contextuale, legate de situația socioeconomică și politică din România și UE; ii. Riscuri privind implementarea, asociate direct cu caracteristicile Politicii UE privind DUD și cu modul în care aceasta se materializează în România; iii. Riscuri privind colaborarea, legate de instituirea unor mecanisme de colaborare intermunicipale în acest scop Toate cele trei tipuri de riscuri sunt interconectate într-un mod în care implementarea DUD este încorporată într-un context mai amplu, în timp ce colaborarea intermunicipală se desfășoară în cadrul de implementare și trebuie, de asemenea, să ia în considerare contextul. Această dependență este ilustrată în figura de mai jos. Structura acestui capitol va fi organizată urmând aceste trei tipuri de risc. 28 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE RISCURI ȘI CONSTRÂNGERI ASOCIATE CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI INTERJURISDICȚIONAL 29 Riscurile contextuale 5. Negocierile la niveluri multiple privind reglementările europene Incertitudinea la nivelul UE influențează pregătirile privind programarea din România, Implementarea politicii se desfășoară într-un context socioeconomic, politic și geografic specific. întrucât nu se cunoaște cu siguranță care vor fi reglementările pentru implementarea Aceste aspecte contextuale creează riscuri pentru implementare și influențează comportamentul DUD. Mai mult, există un nivel considerabil de incertitudine în ceea ce privește intervalul autorităților publice și al altor părți interesate implicate în proiectarea, gestionarea și implementarea de timp din cauza schimbărilor pe termen lung în principalele instituții ale UE. Astfel, strategiilor DUD. Este important să se ia în considerare contextul la nivel internațional, național și pregătirile privind programarea în curs se bazează pe proiectele de reglementări și este subnațional, motiv pentru care fiecare stat membru, regiune și municipiu ar putea avea condiții probabil ca cel puțin unele dintre cerințe să fie modificate în negocierile ulterioare. Acest diferite pentru implementarea aceleiași politici. lucru va impune ca planurile de implementare a DUD din România să fie ajustate în consecință, posibil întârziind implementarea. Această secțiune semnalează riscurile contextuale majore, deoarece acestea trebuie acceptate la momentul pregătirii sistemului de implementare a DUD în România. Totuși, aceste riscuri sunt 6. Cadrul național juridic și procedural cele mai dificil de depășit, întrucât, de obicei, ele nu depind de guvernul național sau reflectă Legile naționale influențează direct implementarea și colaborarea intermunicipală. În procese pe termen lung dificil de modificat. Din aceste motive, raportul prezintă riscurile, dar nu primul rând, acestea definesc acțiunile pe care guvernele locale sunt în măsură să le oferă recomandări specifice. Se va furniza o analiză mai detaliată pentru celelalte două tipuri de întreprindă, influențând tipul de investiții care pot fi susținute de fondurile UE la un anumit riscuri, deoarece acestea pot fi abordate direct în pregătirile legate de programare. nivel. În plus, reglementările naționale oferă baza potențialelor forme legale de colaborare intermunicipală și domeniul de aplicare al activității lor. În consecință, unele zone care ar Cele mai importante riscuri contextuale în legătură cu implementarea DUD care trebuie luate în putea beneficia de structuri de colaborare (și anume, în zonele urbane funcționale) ar putea considerare în România sunt: să nu fie în măsură să adopte acorduri de colaborare intermunicipale din motive legale. 1. Condițiile economice globale și europene 7. Cultura administrativă Este important să se ia în considerare că situația economică din România este influențată Cultura administrativă națională care s-a format de-a lungul timpului poate avea un impact de tendințele economice europene și globale. Astfel, eficacitatea instrumentelor DUD este major asupra implementării DUD. Aspectul cel mai important este că poate influența legată de contextul mai larg în care sunt implementate și de piețele la care contribuie. motivația angajaților și, prin urmare, capacitatea administrativă în instituțiile implicate Riscurile situației economice actuale ar trebui luate în considerare la planificarea în gestionarea fondurilor UE. Mai mult, o cultură administrativă care suferă o schimbare instrumentelor DUD. De exemplu, dacă economia UE are performanțe slabe, este posibil continuă și extinsă poate, de asemenea, să genereze riscuri pentru implementarea DUD. ca impactul pozitiv al fondurilor UE în România să fie diminuat, având în vedere că 70% Ea poate conduce la nevoia ca beneficiarii și administratorii de fonduri UE să trebuiască -80% din exporturile românești merg către UE. să investească mai mult timp în învățarea procedurilor decât în pregătirea investițiilor și 2. Dezvoltarea insuficientă a sectorului privat implementarea politicii Implementarea DUD în fiecare stat membru depinde și de condiția sectorului său privat. România și Slovacia au fost printre țările cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește fondurile UE în 2007-2013, dar au avut și cele mai rapide rate de creștere economică din UE. Finlanda este țara cu cele mai bune performanțe în privința fondurilor Riscuri privind implementarea și UE, însă criza companiilor private a provocat probleme majore economiei naționale. Acest lucru arată că administrarea constructivă și eficientă este importantă pentru asigurarea eficacității instrumentelor DUD, dar numai cu un sector privat puternic, dezvoltarea poate colaborarea fi cu adevărat durabilă. Indiferent de mecanismul de implementare DUD ales, există o serie de decizii strategice și operaționale de luat în considerare atunci când se analizează domeniile țintă și sfera investițiilor 3. Dependența de fondurile UE disponibile pentru dezvoltarea strategiilor. Există riscuri asociate cu fiecare variantă de mecanism Fondurile UE pot crea dependențe în rândul beneficiarilor. Există riscul ca dependența de de implementare disponibilă, care vor fi analizate mai jos. fondurile UE să scadă impulsul antreprenorial al administrațiilor și companiilor locale de a-și genera propriile surse de finanțare. Mai mult, activitățile pot deveni prea restrictive, împiedicând administrațiile locale și firmele să gândească în afara cerințelor strategice pe care le impun fondurile UE. 4. Instabilitatea politică Riscuri privind implementarea Dinamica situației politice din statele membre poate avea un impact semnificativ asupra implementării cerințelor DUD. Dacă prioritățile și normele se schimbă deseori, se creează strategică Unele dintre aspectele pe care factorii de decizie ar trebui să le ia în considerare sunt: ambiguitate și incertitudine în rândul beneficiarilor și al instituțiilor implicate în gestionarea și implementarea fondurilor. În plus, instabilitatea politică poate afecta în special colaborarea • Tipul teritoriului eligibil intermunicipală, deoarece liderii politici ai jurisdicțiilor au o influență directă asupra • Numărul de zone vizate obiectivelor colective. Dacă factorii de decizie se schimbă, colaborarea va prezenta un risc • Metoda de delimitare crescut, deoarece de fiecare dată regulile colaborării și încrederea trebuie reconstruite. • Domeniul tematic 30 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE RISCURI ȘI CONSTRÂNGERI ASOCIATE CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI INTERJURISDICȚIONAL 31 • Forma legală de colaborare Riscul unei delimitări necorespunzătoare a ZUF • Dimensiunea bugetului DUD Statele membre ale UE au utilizat resursele DUD pentru a viza diferite tipuri de teritorii (cartiere, • Localitățile (de exemplu, urbane, suburbane, periurbane) eligibile pentru finanțarea DUD orașe, zone urbane funcționale, regiuni geografice, un grup de orașe cu specializare similară etc.). • Amplasamentul instituțional al OI Definirea limitelor acestor strategii poate fi complexă. În special, ZUF pot fi problematice, deoarece de obicei depășesc granițele administrative. În acest context, delimitarea teritoriului ZUF poate fi Opțiunile pentru fiecare dintre acești factori implică o evaluare a riscului. controversată și, prin urmare, implică riscuri precum politizarea procesului de desemnare și crearea unui „bulgăre de zăpadă” de teritorii eligibile pentru strategiile DUD. Riscul fragmentării fondurilor UE Presiunile privind extinderea teritoriului eligibil pentru finanțarea DUD por fi semnificative, deoarece Principalele riscuri legate de numărul și dimensiunea zonelor vizate de instrumentele DUD se mulți actori politici doresc să aibă acces la finanțare dedicată. Printre țările care și-au făcut referă la riscul de fragmentare a fondurilor UE. În principiu, cu cât zonele urbane sunt mai eligibile publică metoda de delimitare a ZUF, metodologia poloneză pare a fi cea mai relevantă pentru pentru finanțarea DUD, cu atât mai puține fonduri vor fi disponibile pentru fiecare dintre acestea. contextul românesc. În primul rând, a inclus o analiză de specialitate a conexiunilor funcționale între În mod similar, cu cât zonele urbane sunt mai mari (de exemplu, numărul de municipii din fiecare principalele orașe poloneze, cu accent pe mobilitatea de zi cu zi a locuitorilor în scopuri profesionale zonă urbană funcțională, denumită în continuare ZUF), cu atât mai mică este finanțarea posibilă și educative. Aceasta a permis definirea zonelor pe cap de locuitor sau pe municipiu. O fragmentare prea mare a finanțării UE limitează valoarea care împărtășesc provocări comune din perspectiva CASETA 3. Recomandări cu privire la modul adăugată a investițiilor DUD, deoarece permite implementarea unui număr mai mic de proiecte centrată pe persoane. În al doilea rând, a permis de minimizare a riscurilor de delimitare într-un număr mare de zone urbane, în loc să localizeze multe investiții în câteva teritorii care ar municipiilor să sugereze modificări ale ZUF-urilor necorespunzătoare a ZUF stabili o masă critică, ar aduce o schimbare semnificativă și ar contribui la obținerea unui predefinite, recunoscând că uneori adăugarea Se recomandă să se utilizeze o analiză de specialitate impact important asupra dezvoltării. Mai mult, fragmentarea și resursele limitate pot avea, de câtorva jurisdicții ar fi benefică, în special în cazul în combinație cu contribuții din partea actorilor locali asemenea, potențialul de a reduce importanța politică a instrumentelor DUD. Sprijinul politic este în care cadrele de colaborare intermunicipale erau pentru metoda de delimitare pentru teritoriul ZUF. Această abordare oferă o metodologie obiectivă pentru necesar pentru implementarea cu succes a instrumentelor DUD, deoarece integrarea investițiilor deja în vigoare, în timp ce unele nu ar dori să fie definirea granițelor ZUF (analiză de specialitate) și permite UE la nivel operațional necesită colaborarea liderilor locali la diferite niveluri. implicate în colaborarea cu municipiile vecine. ajustări la contextul local (analiză contextuală). Aceasta Pentru o descriere mai detaliată a abordării DUD ar putea duce la o delimitare ZUF bazată pe dovezi, dar și acceptabilă din punct de vedere politic Statele membre abordează problema fragmentării în numeroase moduri. Franța, Portugalia, din Polonia, a se vedea studiul de caz din Livrabilul 4. Italia și Spania au direcționat fondurile DUD în mai multe zone urbane, fiecare primind o parte limitată din finanțarea DUD. Acest lucru s-a întâmplat mai ales din cauza presiunilor de a investi în toate orașele sau în majoritatea acestora în fiecare țară. Polonia, Republica Cehă, Țările de Riscul de irelevanță tematică Jos, Regatul Unit, Finlanda au direcționat fonduri DUD într-un număr mai mic de zone urbane. Obiectivele tematice (OT) și prioritățile de investiții disponibile pentru investițiile din cadrul politicii de Deși în cazul ultimelor trei țări, acest lucru ar fi putut fi atribuit unor alocări de finanțare scăzute coeziune au o sferă largă de aplicare. Unele țări au limitat obiectivele disponibile pentru instrumentele în general, în Polonia și Republica Cehă, decizia a fost inspirată de dorința de a stabili o masă DUD, în timp ce altele au lăsat alegerea la latitudinea actorilor regionali și locali. De obicei, strategiile critică. Per ansamblu, vizarea unui număr limitat de zone urbane a permis bugete mai mari DUD se referă la 3-6 priorități de investiții, iar gama de opțiuni diferă în fiecare țară. Există chiar pentru fiecare strategie DUD, stimulând efectele de sinergie între investiții și, în mai multe țări, o varietate chiar și mai mare din punct de vedere al priorităților de investiții, deoarece în unele țări impulsionând dezvoltarea urbană și impactul regional strategiile DUD fac o selecție între 40 de priorități diferite (Polonia, Republica Cehă). Domeniul tematic depinde, de obicei, de alocările de finanțare, motiv pentru care ar fi de așteptat ca CASETA 2. Recomandări privind minimizarea riscurilor de fragmentare a fondurilor UE România, unul dintre cei mai mari beneficiari din perspectiva financiară viitoare, să aibă o varietate tematică largă de investiții. Câteva state membre au stabilit un număr minim de OT-uri care trebuie Se recomandă să se limiteze numărul de zone urbane vizate din România, pentru a se asigura un impact adecvat al incluse în strategiile DUD (de exemplu, în Spania), pentru a asigura integrarea diferitelor tipuri de investiții. fondurilor DUD. Selecția zonelor urbane ar trebui să se facă pe baza impactului socioeconomic general pe care zonele urbane îl au asupra regiunilor din care fac parte și a contribuției la economia națională. Limitarea numărului de obiective simplifică implementarea și reduce sarcina administrativă pentru O altă recomandare este de a avea o dimensiune gestionabilă pentru teritoriile vizate, în special în ceea ce privește numărul de autoritățile programului. Ca atare, reduce riscurile de întârzieri în implementare. Cu toate acestea, municipii implicate. ZUF-urile cu prea mulți potențiali beneficiari ar putea, de asemenea, să stimuleze fragmentarea finanțării existența unei palete tematice restrânse creează, de asemenea, risc. În primul rând, este posibil ca UE. În consecință, decizia cu privire la dimensiunea fiecărei ZUF ar trebui să fie luată în urma unei analize relevante a inter- relațiilor funcționale (a se vedea secțiunea următoare) și ar trebui să includă evaluarea proporționalității finanțării disponibile autoritățile locale să nu poată investi în zonele care sunt cele mai relevante pentru regiunea lor. În față de sfera problemelor care ar putea fi abordate cu astfel de resurse. Acest lucru va evita fragmentarea finanțării UE în al doilea rând, poate obliga autoritățile urbane să adopte obiective care nu sunt relevante pentru cadrul unui singur teritoriu și va ajusta alocarea fondurilor în conformitate cu capacitatea financiară și de implementare a provocările lor de dezvoltare locală. beneficiarilor. Pentru a asigura o diviziune echilibrată a fondurilor UE care să permită intervenții semnificative, bugetele DUD ar trebui majorate Există diferențe majore între provocările și nevoile zonelor urbane situate în regiuni diferite, cu proporțional cu numărul și dimensiunea zonelor urbane selectate. Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în Polonia, unde fiecare dimensiuni și capacități diferite și cu structuri socioeconomice diverse, iar în conformitate cu regiune dispusă să crească numărul de zone urbane vizate de instrumentul ITI a avut posibilitatea de a adăuga fonduri din propriul program operațional regional în vederea utilizării pentru strategiile DUD suplimentare. Aceasta a permis creșterea perspectiva atotcuprinzătoare bazată pe loc a abordării DUD, soluțiile universale pot fi considerate numărului de zone fără a crește fragmentarea resurselor. mai puțin eficace în ceea ce privește stimularea dezvoltării locale 32 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE RISCURI ȘI CONSTRÂNGERI ASOCIATE CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI INTERJURISDICȚIONAL 33 Reglementările privind DUD au permis numeroase modalități de punere în aplicare a regulamentului CASETA 4. Recomandări privind modul de minimizare a riscurilor tematice de irelevanță în statele membre. Într-un număr mic de state membre, DUD s-a implementat parțial prin intermediul programelor naționale dedicate. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, cerințele Având în vedere alocarea din fondurile ESI relativ mare pe care o primește România, strategiile ar beneficia de o DUD au fost implementate printr-o axă prioritară dedicată la nivel național sau regional. Se paletă largă de obiective tematice și priorități de investiții. În urma abordării bazate pe loc recomandate de Comisia Europeană, investițiile DUD ar trebui să fie ajustate la contextul local și bazate pe cunoașterea provocărilor locale, care pare că plasarea finanțării DUD în cadrul programelor operaționale naționale limitează sarcina ar trebui să fie definite de actorii locali. Acest lucru va permite planificarea investițiilor care vor sprijini dezvoltarea administrativă, deoarece limitează numărul instituțiilor implicate în gestionarea fondurilor. Cu urbană și vor utiliza la maximum fondurile DUD. De asemenea, este important de reținut, însă, că fondurile UE sunt toate acestea, este important de subliniat faptul că aceasta creează o distanță fizică și mentală însoțite de o serie de cerințe strategice dificile (de exemplu, cel puțin 35% din FEDR trebuie să fie alocate intervențiilor din cadrul obiectivului de politică 1, O Europă mai inteligentă prin promovarea unei transformări economice inovatoare și mai mare între administratorii de fonduri și beneficiari, care ar putea duce la întârzieri, ar inteligente, și cel puțin 30% din FEDR trebuie să fie alocate obiectivului de politică 2, O Europă mai verde, cu emisii reduse de putea complica procesul de comunicare și ar putea conduce la investiții sigure și repetitive carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, investiții verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării care nu sunt bine adaptate contextelor locale. În același timp, este important de menționat la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor că, deși administrațiile subnaționale doresc să aibă un rol mai important în ceea ce privește planificarea investițiilor de care beneficiază direct, acestea sunt adesea mai puțin dispuse să își Riscuri legate de eligibilitatea teritorială asume sarcina administrativă cerută de gestionarea fondurilor UE la nivel regional/local. Tipul de provocări cărora instrumentele DUD trebuie să le facă față depășește adesea granițele În plus, aceste întârzieri și riscuri sunt agravate de gradul de suprapunere a instituțiilor de nivel administrative. Din acest motiv, Comisia Europeană recomandă dezvoltarea unor strategii care național la nivel regional. De exemplu, în statele membre mai mici, instituțiile naționale sunt de să vizeze zonele urbane funcționale, mai degrabă decât municipii unice. Pentru a asigura o obicei cel mai bine plasate pentru a implementa fonduri ESI și, astfel, PO-urile la nivel național implementare în întreaga ZUF a operațiunilor DUD, este necesar să se permită tuturor includ un cadru pentru DUD. În statele membre mai mari sau în cele mai descentralizate, PO-urile jurisdicțiilor din ZUF să acceseze finanțarea DUD; dacă numai orașul principal este eligibil, regionale îndeplinesc această funcție. există riscul ca investițiile să aibă în vedere mai degrabă doar interesele centrelor urbane, și nu o perspectivă mai amplă a aglomerărilor. În același timp, împărțirea alocărilor de finanțare DUD Varietatea a fost mai redusă în amplasarea OI-urilor implicate în implementarea DUD, deoarece între municipii poate avea impactul negativ al creării de proiecte izolate. Comisia Europeană se aștepta ca acestea să fie situate la nivel local. În cele mai multe cazuri, sarcinile acestora au fost delegate instituțiilor subnaționale existente sau nou înființate. Acestea Statele membre au rezolvat această problemă în au fost uneori organizații din centrele urbane (parțial Polonia, Spania și Portugalia, Cehia, Anglia), CASETA 5. Recomandări privind modul diferite moduri: administrația regională (parțial Germania, Finlanda) sau intermunicipale (parțial Polonia, Spania de minimizare a riscurilor de eligibilitate și Portugalia, Franța). teritorială necorespunzătoare • centrele urbane din fiecare ZUF și-au asumat responsabilitatea gestionării DUD, dar toate Amplasarea OI-urilor DUD la nivel local a fost controversată în mai multe țări, deoarece creează o Se recomandă ca abordarea eligibilității teritoriale să fie municipiile situate în ZUF au fost eligibile pentru a oarecare povară administrativă din cauza mai multor niveluri de administrare implicate în implementare, în concordanță cu zona vizată. Astfel, dacă instrumentele solicita individual finanțare; DUD se vor concentra pe problemele cartierelor, instituția ceea ce poate genera întârzieri. Cu toate acestea, au fost, de asemenea, observate OI-uri locale pentru eligibilă pentru finanțare ar trebui să fie districtele urbane, • municipiilor li s-a cerut să solicite fonduri DUD creșterea performanței instrumentelor DUD, deoarece acestea sunt mai aproape de beneficiari și pot dacă scara administrativă urbană este ținta principală asociate în parteneriate intermunicipale formale juca un rol în stimularea și coordonarea proiectelor, organizarea sesiunilor de formare, permițând o - centrele urbane ar trebui să pregătească proiecte create în jurul proiectelor specifice; calitate superioară a proiectelor și motivând beneficiarii să le absoarbă în mod eficient. relevante, iar dacă DUD ar trebui să abordeze problemele de dezvoltare în toată zona urbană funcțională, acele • autoritățile locale trebuie să stabilească o municipii situate în ZUF ar trebui să fie eligibile pentru colaborare formală între jurisdicțiile din fiecare Instrumentul ITI poate duce, în unele cazuri, la sarcini administrative suplimentare, deoarece ar finanțare, în mod ideal pentru proiectele identificate ZUF pentru a fi eligibile pentru finanțarea DUD putea necesita crearea de proceduri administrative specifice și reglementări suplimentare, precum și într-o strategie la nivel de ZUF. În plus, ar trebui instituite intensificarea activităților de consolidare a capacităților între autorități și beneficiari, astfel încât să - noul organism de colaborare a fost adesea mecanisme care să conducă la integrarea investițiilor lor (a responsabil pentru implementarea DUD și toate știe să gestioneze și să utilizeze noul instrument. În alte cazuri (de exemplu, Țările de Jos), ITI este se vedea secțiunea Riscuri de colaborare). municipiile ZUF au fost eligibile pentru finanțare considerat un mecanism care se bazează pe practicile și abordările existente și, ca atare, nu adaugă nicio sarcină suplimentară, ceea ce poate fi explicat de experiența anterioară a autorităților locale în gestionarea fondurilor UE. Mai mult, experiența altor state membre în perioada 2014-20 poate servi Riscul de sarcină administrativă și întârzieri de implementare drept model pentru a evita unele dintre riscurile asociate sarcinilor administrative crescute. Aceste riscuri sunt legate de diferite aspecte ale implementării DUD: Multe probleme ale zonelor urbane nu numai că depășesc granițele administrative, dar, de • desemnarea finanțării DUD; asemenea, au adesea un caracter complex și nu pot fi rezolvate printr-un singur tip de intervenție. • desemnarea organismelor de implementare DUD (OI); Din acest motiv, multe țări au decis să combine FSE cu resursele FEDR necesare. Acest lucru • tipul de instrumente DUD; a fost posibil doar atunci când a fost ales ITI ca instrument de implementare sau când a fost utilizat un PO cu finanțare din mai multe fonduri (și instrumentul DLRC permite acest lucru, deși • fondurile disponibile pentru investiții DUD; și la o scară mai mică). În alte cazuri, fondurile FSE au fost alocate strategiilor DUD fără a face • complexitatea sistemului de implementare operațională parte din finanțarea dedicată „oficială”. 34 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE RISCURI ȘI CONSTRÂNGERI ASOCIATE CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI INTERJURISDICȚIONAL 35 Asocierea investițiilor din ambele fonduri adaugă o sarcină administrativă, deoarece, de obicei, cele Multe țări au folosit finanțarea pentru asistență tehnică în vederea angajării de personal pentru două sunt gestionate de structuri organizaționale diferite, fiind necesar ca acestea să înceapă a se asigura că OI-urile pot face față sarcinii suplimentare. În plus, în unele țări (de exemplu, în colaborarea și adaptarea procedurilor reciproc. Dintr-o perspectivă intermunicipală, există anumite Polonia), finanțarea pentru AT a fost utilizată și pentru a-i sprijini pe coordonatorii DUD locali, riscuri legate de o abordare bazată pe mai multe fonduri, deoarece este necesar ca actorii locali să responsabili de pregătirea proiectelor relevante. Această abordare a motivat autoritățile locale se implice în diferite fluxuri de finanțare cu diferite logici de intervenție și culturi de implementare/ să delege personal cu experiență pentru sarcinile legate de implementarea DUD. Capacitatea management. Cu toate acestea, combinarea fondurilor oferă posibilitatea de a se obține efecte de OI-urilor a fost creată printr-un contact direct cu autoritățile de management (deosebit de utilă sinergie între investițiile materiale și investițiile virtuale. Se pare că, în contextul românesc, ar fi de dacă AM se afla la nivel regional), sesiuni de formare oferite de guvernul național și participarea la dorit să existe astfel de sinergii, având în vedere complexitatea problemelor socioeconomice. Prin rețele de zone urbane create de autoritățile naționale (de exemplu, în Spania), de către organizații urmare, stabilirea legăturilor informale între fonduri ar trebui să fie prioritatea (opțiunea cu cea neguvernamentale ale orașelor (de exemplu, în Polonia) sau de Comisia Europeană [Acțiuni urbane mai mică povară administrativă potențială), în timp ce integrarea deplină a FEDR și FSE ar trebui inovatoare, Rețeaua de dezvoltare urbană, „Orașele prevăzute la articolul 7” (CIA 7), Rețeaua de să fie luată în considerare în contextul riscurilor de sarcină administrativă. implementare și cooperare urbană internațională]. Participarea la rețele a permis schimbul de informații, primirea de feedback de la omologi și sprijin reciproc în ceea ce privește pregătirea mecanismelor instituționale pentru implementarea DUD. Unele țări (de exemplu, Polonia) au CASETA 6. Recomandări privind modul de minimizare a sarcinilor administrative și a observat progrese în consolidarea capacităților în cadrul OI-urilor locale și și-au extins sarcinile în întârzierilor cursul procesului de implementare. PO Capacitate administrativă 2014-2020 va deschide o linie de finanțare pentru actualizarea strategiilor integrate de dezvoltare urbană, ceea ce va permite Recomandările privind limitarea riscurilor de sarcină administrativă și întârzierile în implementare se concentrează pe luarea în considerare a principalelor rezultate dorite și a valorii adăugate a instrumentelor DUD. Unele soluții care administrațiilor locale să ia startul timpuriu pentru perioada de programare 2021-2027. pot părea problematice (ITI ca mecanism de implementare, OI-uri la nivel local, fonduri DUD în PO-urile regionale, În ceea ce privește OI-urile pentru zonele urbane funcționale, există unele provocări suplimentare combinarea FSE cu FEDR) pot aduce beneficii substanțiale și pot contribui la creșterea performanței DUD. Trebuie avut în vedere modul în care orientările naționale și formarea pentru autoritățile de nivel inferior pot contribui la de capacitate administrativă, deoarece acestea trebuie să continue sarcinile asociate cu depășirea riscurilor, permițând obținerea valorii adăugate preconizate. Un aspect deosebit de importat este acela că facilitarea colaborării intermunicipale. Acestea implică intermedierea parteneriatului: promovarea procesul pregătirilor pentru programare ar trebui să fie inaugurat de autoritățile naționale cât mai curând posibil, ceea beneficiilor colective, construirea încrederii în rândul reprezentanților municipali, moderarea ce ar trebui să motiveze autoritățile locale să pregătească strategiile DUD și mecanismele de colaborare planificate negocierilor, urmărirea consensului sau chiar atenuarea conflictelor. Astfel de sarcini necesită înainte de începerea perspectivei financiare 2021-2027. abilități interpersonale puternice și alte competențe non-tehnice din partea personalului OI, care se formează de-a lungul timpului pe măsură ce implementarea progresează, dar ar trebui să fie susținute prin sesiuni de formare la începutul procesului. Mai jos sunt caracterizate sarcinile mai Riscurile implementării operaționale tradiționale ale OI legate de implementarea DUD. În ceea ce privește pregătirea strategiei, poate fi dificil ca OI-urile DUD să aibă acces la suficiente În ceea ce privește elementele operaționale ale modelului de implementare a DUD, factorii de date de înaltă calitate la nivel local, date necesare pentru a analiza provocările din zona urbană. decizie trebuie să ia în considerare următoarele aspecte Această situație apare în special atunci când sunt implicate jurisdicții intermunicipale care pot avea o gamă variată de abordări de colectare a datelor. În câteva cazuri, autoritățile naționale sau • Împărțirea sarcinilor între AM și OI, regionale (de exemplu, din Republica Cehă și Portugalia) au asistat actorii locali prin crearea de • Procesul de pregătire a strategiei DUD, observatoare de date - instituții responsabile pentru colectarea informațiilor la nivelul dezvoltării urbane pe baza indicatorilor utili. Această abordare a avut un beneficiu suplimentar prin faptul • Forma preferată a proiectului, că a sprijinit și sistemul de monitorizare. În plus, în multe țări, provocarea creată de insuficiența • Plasarea instrumentelor DUD în cadrul juridic național, datelor a fost abordată prin implicarea părților interesate locale, de exemplu universități, organizații neguvernamentale și companii de consultanță, care au furnizat cunoștințele și • Moduri de selecție a proiectelor, expertiza lor analitică. Această abordare este în conformitate cu noile reglementări legate de • Criterii de selecție a proiectelor OP5, promovând implicarea cetățenilor și a actorilor locali în gestionarea fondurilor UE. Există, de asemenea, unele probleme legate de capacitatea administrațiilor municipale, în legătură Riscul de capacitate administrativă insuficientă cu care există așteptări să fie implicate activ în implementarea DUD, ca parte a abordării integrate a fondurilor UE. În câteva cazuri, soluția recomandată a fost să se stabilească parteneriate de Implementarea DUD poate adăuga sarcini administrative suplimentare la nivel local și poate proiecte între municipii, astfel încât acestea să colaboreze la pregătirea proiectelor. Raționamentul determina creșterea nevoii de capacitate suplimentară. Urmând abordarea bazată pe loc pentru care a stat la baza acestui fapt a fost acela că un parteneriat formal ar necesita coordonarea dezvoltarea DUD promovată de Comisia Europeană, instrumentele DUD ar trebui să implice investițiilor, ceea ce era deosebit de important în zonele urbane funcționale. Această soluție are atât actorii locali în etapele de programare și implementare. Actorii locali din majoritatea statelor aspecte pozitive, cât și negative. Au fost solicitate reuniuni periodice ale reprezentanților municipali membre ale UE nu au fost, de obicei, implicați în gestionarea fondurilor UE înainte de perioada de care planifică investiții similare și s-a stimulat schimbul operațional de informații, ceea ce a permis programare 2014-2020, iar crearea de OI-uri locale a presupus anumite probleme de capacitate. În creșterea calității proiectelor pregătite. Pe de altă parte, s-a adăugat o sarcină administrativă, consecință, sfera sarcinilor delegate OI-urilor DUD s-a limitat, de obicei, la pregătirea strategiilor deoarece parteneriatul formal a solicitat proceduri suplimentare și formalități administrative. DUD, animarea proiectelor, implicarea parțială în selectarea și monitorizarea proiectelor. 36 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE RISCURI ȘI CONSTRÂNGERI ASOCIATE CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI INTERJURISDICȚIONAL 37 În unele cazuri, cerința de a se stabili parteneriate formale a întârziat absorbția fondurilor, strategice „mai dificile”, care necesită mai mult timp de dezvoltare și necesită un parteneriat mai deoarece municipiile au trebuit să aștepte ca toate municipiile să fie pregătite pentru elaborarea intens. Experiențele din alte state membre arată că există mai multe mecanisme de selecție a proiectului. E posibil ca aceasta să fi creat un sentiment de frustrare în rândul municipiilor care proiectelor care încurajează proiectele strategice. erau pe punctul să își depună cererile de finanțare și să înceapă implementarea proiectelor, dar au fost reținute de altele. În același timp, parteneriatul formal nu a garantat coordonarea Politica de coeziune folosește adesea model competitiv de selecție, în care beneficiarii solicită funcțională și strategică efectivă și efectele de sinergie ale investițiilor, deoarece funcționarea lor fonduri în urma unei cereri deschise de proiecte. Aceasta este adesea o metodă preferată de de zi cu zi a avut mai mult o abordare informală. implementare, deoarece: • promovează transparența procesului de selecție, În ceea ce privește implementarea proiectelor inter-jurisdicționale, există o serie de riscuri distincte care fac astfel de proiecte mai dificile, cum ar fi: instabilitatea politică și modificarea alianțelor • asigură accesul egal la fonduri pentru diferite tipuri de beneficiari (public, privat, politice; procedurile greoaie de planificare inter-jurisdicțională și implementare a proiectului; neguvernamental) și dificultatea de a ajunge la un acord privind ratele de cofinanțare și drepturile administrative ale • accelerează absorbția datorită termenelor stricte și concurenței sporite administrațiilor locale individuale. Cu toate acestea, unele țări au decis să utilizeze un model necompetitiv de selecție, în care În sfârșit, există riscuri de interpretare eronată a instrumentelor DUD de către autoritățile locale, în investițiile finanțate din instrumente DUD sunt preselectate de autoritățile relevante. Acest lucru special în contextul incoerenței dintre legislația națională și instrumentele recent implementate. Din contribuie la realizarea strategiei, deoarece: aceste motive, autoritățile naționale au pregătit reglementări și îndrumări naționale specifice pentru a depăși aceste riscuri. Pe de o parte, furnizarea de instrucțiuni prea detaliate pentru implementare • poate ajusta investițiile la obiectivele sale esențiale, ar putea limita avantajele ajustării instrumentelor la contextul local, dar, pe de altă parte, o • permite pregătirea unor proiecte complexe, care necesită mai mult timp și resurse, flexibilitate prea mare în contextul capacității administrative scăzute ar putea crea incertitudine și haos, blocând procesul de implementare. Per ansamblu, asigurarea unui cadru național clar și • promovează coordonarea și efectele de sinergie între investiții prin stimularea schimbului echilibrat este un aspect important al pregătirilor pre-programare pentru implementarea DUD. de informații despre planurile de investiții ale anumitor municipii, • limitează concurența pentru fonduri dintre municipii și oferă mai mult acces la finanțare. CASETA 7. Recomandări privind modul de minimizare a riscurilor de capacitate administrativă insuficientă Un model necompetitiv de selecție pare a fi mai probabil să permită politizarea selecției proiectelor, dacă oferă putere directă politicienilor să decidă cu privire la proiectele care vor fi finanțate. Pentru a aborda potențialele probleme legate de capacitatea administrativă ale actorilor locali și pentru a asigura Cu toate acestea, studiile (de exemplu, Medve-Bálint, 2017; Bloom, Petrova, 2013) arată că în implementarea eficientă a DUD, se pot parcurge următorii pași: mai multe țări din Europa Centrală și de Est fondurile UE sunt politizate în pofida modelului · oferirea de sesiuni de formare intensivă pentru autoritățile cărora li se vor delega sarcini OI (de exemplu, competitiv de selecție a proiectelor. Prin urmare, preselecția poate - dimpotrivă - modifica procedurale, juridice, de comunicare, de intermediere în cadrul parteneriatului etc.); relațiile de putere existente în procesul de selecție a proiectelor, făcându-l să depindă formal · crearea unei rețele naționale de OI-uri care să permită învățarea reciprocă între omologi; de actorii locali. Selecția necompetitivă a proiectelor poate crește, de asemenea, atractivitatea · investirea în finanțarea pentru asistență tehnică pentru a sprijini funcționarea OI cu numărul relevant de angajați; politică a instrumentelor DUD, deoarece fondurile ar dobândi o garanție percepută, care ar crește probabilitatea îndeplinirii promisiunilor față de alegători. Aceasta contribuie la o posibilă creștere · delegarea unui număr important, dar inițial limitat de sarcini către OI-urile locale, care ar putea fi extinse în procesul de implementare; a importanței investițiilor care trebuie finanțate (garanția oferă mai mult timp pentru pregătirea · crearea unui observator național de dezvoltare urbană, care să sprijine autoritățile locale în pregătirea investițiilor de bună calitate și complexe și stimulează investițiile în documentații care, în mod strategiilor DUD prin colectarea datelor locale și furnizarea de expertiză relevantă; normal, ar putea rămâne neutilizate dacă proiectul nu are succes într-o procedură deschisă) și · neforțarea parteneriatelor de proiect, lăsând decizia la latitudinea beneficiarilor și permițând ajustarea coordonarea între acestea (planurile de investiții nu trebuie ascunse de alte municipalități). formei proiectului la contextul și nevoile locale, · adaptarea modelului DUD la cadrul juridic și la orientările naționale pentru a evita mecanismele inoperabile. Un alt element relevant al sistemului de implementare DUD sunt criteriile de selecție a proiectului. În majoritatea țărilor (de exemplu, Polonia), fiecare zonă urbană a definit criterii suplimentare care evaluează coerența unui proiect cu strategia DUD. Prin aceasta trebuia să se asigure că proiectele finanțate din instrument vor contribui la obiectivele strategice convenite și vor evalua caracterul Riscul selectării de proiecte intermunicipale nestrategice integrat al investițiilor. Acesta din urmă au fost definit, de obicei, prin complementaritatea teritorială și tematică dintre proiecte (a se vedea secțiunea următoare). Criteriile specifice Selecția proiectelor este o etapă-cheie a procesului de implementare. În contextul cooperării DUD au fost evaluate de către OI - fie de angajații proprii, fie de experți independenți. Anumite intermunicipale, poate apărea riscul ca proiectele selectate să nu sprijine dezvoltarea strategică zone urbane și-au creat propriile criterii suplimentare, de exemplu, puncte pentru proiecte non- a zonei urbane în ansamblu. Aceasta se întâmplă în special în zonele urbane funcționale. Pentru a municipale considerate relevante pentru strategia DUD de către o asociație ZUF, pentru a asigura implementarea la timp, poate exista un impuls de a selecta proiecte „ușoare”, și nu proiecte garanta coordonarea între investițiile municipale și neguvernamentale. În caz contrar, proiectele 38 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE (competitive și preselecționate) au fost evaluate urmând aceleași criterii formale și de calitate utilizate pentru alte cereri de proiecte privind politica de coeziune. În unele state membre (de exemplu, Spania, Italia), strategiile integrate de dezvoltare urbană au fost selectate în urma unor cereri de propuneri și concursuri naționale și regionale. CASETA 8. Recomandări privind modul de minimizare a riscurilor asociate proiectelor intermunicipale nestrategice Modul de selectare a proiectelor depinde de instrumentul de implementare ales și de teritoriile vizate. Se pare că există beneficii semnificative în utilizarea unui mod necompetitiv în zonele urbane funcționale, întrucât valoarea adăugată a acestora este dată de coordonarea investițiilor între municipalitățile vecine, aceasta putând fi consolidată prin proiecte preselecționate (având în vedere că, în cazul cererilor deschise, unele dintre investițiile CONCLUZIE convenite ar putea să nu fi selectate). În același timp, ar trebui să fie instituite mecanisme informale care să asigure o coordonare funcțională și strategică între proiecte, astfel încât complementaritatea dintre acestea și efectele de sinergie să fie cele mai ridicate CONCLUZIE 41 Pentru a institui cu succes modele de organizare interjurisdicțională ca fundament pentru strategiile SIDU, se recomandă ca proiectul pentru perioada de programare 2021-2027 să fie conturat pe baza următoarelor cerințe strategice: Criterii clare și specifice pentru teritoriile și proiectele eligibile – dovezile arată că zonele urbane stau la baza dezvoltării economice regionale și naționale. Prin urmare, zonele vizate de DUD ar trebui stabilite în urma unei analize naționale și regionale care să ofere o mai bună înțelegere a contribuției lor la creșterea economică națională. Aceasta ar trebui să fie completată de o analiză la nivel local, pentru a înțelege mai bine investiția necesară pentru a debloca creșterea nou apărută. În plus, deoarece provocările și soluțiile urbane nu se limitează la frontierele administrative și sectoriale definite, este necesară încorporarea unei abordări integrate, în special în proiectarea instrumentelor fiscale. Analiza la nivel național pentru definirea teritoriilor eligibile va fi îmbunătățită în continuare prin dezvoltarea continuă a unei politici urbane naționale. Planuri teritoriale integrate sprijinite printr-un program operațional dedicat – planurile teritoriale integrate elaborate la scara zonei de impact identificate (ZUF, zonă metropolitană, oraș etc.) ar trebui să reprezinte fundamentul pe baza căruia se iau deciziile, având în vedere natura integrată a provocărilor care trebuie depășite. Aceste strategii și planuri ar trebui să includă, de asemenea, măsuri pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor, precum și mecanisme clare de monitorizare și evaluare. La rândul său, acest demers ar trebui sprijinit de trecerea de la alocarea de resurselor exclusiv în mod competitiv la pre-alocarea mai multor fonduri în special pentru proiecte inter-jurisdicționale complexe la scară largă pe baza unui proces de planificare bazat pe dovezi. În acest scop, se recomandă să se ia în considerare un program operațional dedicat. Acest lucru va permite, printre altele, o direcționare adecvată a resurselor financiare și, mai important, va reduce incertitudinea și sarcina administrativă cu care se confruntă în prezent administrațiile locale. Descentralizarea ar trebui să fie considerată o dovadă a faptului că administratorii locali care dispun de capacitățile necesare au o relație mult mai strânsă cu beneficiarii finali. În acest scop, ar trebui acordată atenție Programului Operațional Regional, sprijinit printr-o varietate de instrumente și mecanisme de execuție precum ITI, DLRC, OI etc. Implicarea cetățenilor ar trebui să se afle în centrul dezvoltării și implementării strategiilor. Acest lucru are un beneficiu dublu: sporește calitatea proiectelor și a implementării lor, și în plus dezvoltă și consolidează capacitățile societății civile, contribuind astfel la îmbunătățirea 42 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE capacității umane generale. Pentru a facilita acest lucru, participarea cetățenilor ar trebui să fie inclusă în formularea și implementarea strategiei, analizând diferite modele de creștere a participării și efectuând ajustările juridice și financiare necesare pentru a sprijini acest proces. Pentru a atenua riscurile contextuale, de implementare și coordonare, se recomandă măsuri de atenuare, precum: Extinderea listei de zone tematice eligibile – în implementarea DUD 2014-2020, România a avut un număr foarte mic de zone tematice eligibile, mai ales dacă se iau în considerare alocările financiare efectuate. În următoarea perioadă de programare, această listă ar trebui extinsă pentru a asigura un profil mai variat al proiectelor. Flexibilitate mai mare – este posibil ca sarcinile administrative impuse de procesele decizionale extrem de complexe și de centralizate să fi contribuit la absorbția mică a fondurilor. În următoarea ANEXE perioadă de programare ar trebui să existe o flexibilitate mai mare în ceea ce privește corelarea instituțiilor eligibile cu ajutorul financiar necesar pentru soluționarea problemelor identificate. De exemplu, dacă provocarea dezvoltării urbane abordate este aceea a CBD-urilor în declin, administrațiile eligibile pot fi districtele urbane. Dezvoltarea capacităților ar trebui să fie o caracteristică definitorie a implementării DUD în perioada de programare 2021-2027, valorificând lecțiile învățate din experiențele României și ale altor state membre în perioada 2014-2020. Punctul de plecare al acestei îmbunătățiri ar trebui să fie consolidarea instituțiilor existente (cum ar fi agențiile regionale) care și-au dovedit valoarea, definirea clară a mandatului lor și asigurarea disponibilității resurselor necesare. Această consolidare a capacităților ar trebui extinsă pentru a sprijini implementarea, de exemplu prin realizarea de observatoare urbane care să culeagă și să compileze date, crearea de rețele ale organismelor intermediare și realizarea de sesiuni de formare tehnică pentru a sprijini execuția proiectelor. 44 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 1: CERINȚE STRATEGICE PE CARE ROMÂNIA TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 45 ANEXA 1. Cerințe strategice pe care România trebuie să le îndeplinească Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI pentru Perioada de Programare 2021-202 Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Autoritatea competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN Autoritatea DIN 1 APRILIE A.C. competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] Măsuri adoptate: Strategiile de specializare inteligentă vor fi sprijinite de: C1. Se adoptă o strategie de sprijinire pe termen Redactarea Strategiei naționale pe termen lung a renovării fondului național de clădiri lung de sprijinire a renovării energetice C1. Analiză actualizată a obstacolelor în calea Cadru strategic a fondului de clădiri rezidențiale și de politică pentru rezidențiale și nerezidențiale, în conformitate răspândirii inovării, inclusiv în calea digitalizării nerezidențiale – MDRAP, TRIMESTRUL IV, creșterea eficienței cu cerințele Directivei 2010/31/UE privind C1 - Analiză a obstacolelor în calea răspândirii 2019 inovării, inclusiv în calea digitalizării (rezultat proiect energetice performanța energetică a clădirilor, care: Strategia pentru mobilizarea investițiilor în MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN POCA - PR1 / A3.1 și PR2 / A5.1) – trimestrul IV, 2019 a clădirilor a. stabilește etape orientative pentru 2030 renovarea fondului de clădiri rezidențiale și DIN 8 MARTIE 2019 comerciale, atât publice cât și private, existente rezidențiale și și 2040, dar și ținte pentru 2050 C2. Existența unei instituții sau a unui nerezidențiale la nivel național (versiunea a doua în vigoare) - organism național regional/național competent, b. oferă o descriere orientativă a resurselor revizuită conform Directivei 2010/31/UE, art. 2a Buna guvernanță a Măsuri adoptate: bugetare necesare pentru a sprijini - MODIFICATĂ PRIN Reg. (UE) 2018/1999, inclusiv responsabil pentru gestionarea strategiei de strategiei naționale specializare inteligentă implementarea strategiei etape orientative pentru 2030 și 2040, precum și sau regionale Redactarea Strategiilor regionale pentru MINISTERUL ținte pentru 2050 C2 – Un ordin ministerial de înființare a unui DEZVOLTĂRII c. definește mecanisme efective de pentru specializare Comitet de Coordonare pentru Specializarea specializare inteligentă 2021-2027 (RIS) – ADR- 2 REGIONALE ȘI promovare a investițiilor în renovarea AT inteligentă Inteligentă (CCSI), format din MCI, MFE, uri, TRIMESTRUL II, 2020 ADMINISTRAȚIEI clădirilor POCA – beneficiar: MDRAP „Consolidarea MDRAP, ADR-uri, MEc, Ministerul pentru Redactarea Strategiei naționale pentru PUBLICE (MDRAP) capacității de planificare strategică a Ministerului Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MINISTERUL (MMACA), Unitatea Executivă pentru Finanțarea specializare inteligentă (SNSI) pentru perioada 1. Finalizarea strategiei, trimestrul IV, 2019 în renovarea fondului construit național din CERCETĂRII ȘI Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării 2021-2027 – MCI, TRIMESTRUL II, 2020 2. Aprobarea strategiei, trimestrul I, 2020 perspectiva eficienței energetice și a riscului INOVĂRII (MCI) și Inovării (UEFISCDI), aprobat prin Ordin al FEDR și Fondul de seismic” (RAS Banca Mondială) ministrului cercetării și inovării – Ordinul MCI nr. Coeziune: C2.Măsuri de creștere a eficienței energetice MINISTERUL 458/31.07.2019 – finalizat 2.1 Promovarea pentru obținerea economiilor de energie necesare Responsabili DAP: Adrian Barbu, Adrian DEZVOLTĂRII TA măsurilor Sunt necesare mai multe clarificări de la Comisia Margarit REGIONALE ȘI C3. Instrumente de monitorizare și evaluare POCA – beneficiar: MCI în parteneriat cu de eficiență Europeană (COM) referitoare la tipul măsurilor ADMINISTRAȚIEI pentru măsurarea performanței în raport cu UEFISCDI: Creșterea capacității administrative energetică preconizate, precum și la procedurile de raportare/ Responsabili din cadrul autorităților PUBLICE (MDRAP) obiectivele strategiei a sistemului CDI de a răspunde provocărilor combinare a economiilor de energie obținute · Proiect POCA: C3 – Metodologie și instrumente - rezultatele · Condiționalitate: Anca Ginavar, director globale, întărirea capacității anticipative pentru proiectului POCA - PR2 / A5.5, sprijinite de (CCSI) - al Direcției Tehnice Carmen Iliescu, Agențiile de elaborarea de politici publice bazate pe dovezi 1 TRIMESTRUL II, 2020 șef al Serviciului de reglementări în Dezvoltare Regională (ADR) POCA - beneficiar MEc construcții Ana Catruna, consilier C4. Funcționarea eficientă a procesului de descoperire antreprenorială “Creșterea capacității administrative a Ministerului Potențial realizat – urmează a fi analizat C4 - Metodologia procesului de descoperire Economiei în vederea monitorizării, evaluării EFondul European antreprenorială la nivel național (trimestrul II, 2019) și și coordonării politicilor publice din domeniul Planul Național Integrat în domeniul Energiei pentru Dezvoltare stabilirea calendarului de actualizare a SNSI (Strategia competitivității economice” și Schimbărilor Climatice (PNIESC) a fost Regională (FEDR) Națională pentru Specializare Inteligentă) (trimestrul I, transmis către COM în decembrie 2018; Guvernanța în Toate scopurile 2020), rezultat proiect POCA - PR2 / A5.5 PSRS – beneficiar MDRAP-AM POR PNIESC trebuie validat de COM până în sectorul energetic decembrie 2019 [a se vedea Regulamentul specifice ale Sprijinirea AM POR și a ADR-urilor în contextul acestui obiectiv de C5. Acțiuni necesare pentru îmbunătățirea încurajării măsurilor dedicate specializării (UE) 2018/1999]. Redactarea Planului Național MINISTERUL Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor politică sistemelor naționale sau regionale de cercetare și inteligente (propunere în curs de dezbatere) inovare, după caz ENERGIEI (ME) Climatice (PNIESC) se bazează pe proiectul de (O Europă mai Se adoptă planuri naționale pentru energie și climă, Strategie energetică a României 2019-2030, cu inteligentă, prin C5 - Definirea/stabilirea principalelor măsuri de Responsabili DAP: Mirela Dobre, Aneta Stoica, care includ: FEDR și Fondul de perspectiva anului 2050. promovarea unei îmbunătățire a sistemelor naționale sau regionale Bogdana Toader C1. Toate elementele prevăzute în modelul din de cercetare și inovare, în colaborare cu ADR-urile Coeziune: transformări anexa I la Regulamentul privind guvernanța 18.06.2019 C(2019) 4423 final 2.1 Promovarea economice inovatoare (rezultat proiect POCA - PR2 / A5.3) - TRIMESTRUL Responsabili din cadrul autorităților 3 uniunii energetice RECOMANDAREA COMISIEI privind proiectul II, 2020 măsurilor și inteligente) de plan național integrat privind energia și · Proiect POCA: Adrian Curaj, director de eficiență clima al României – în continuarea raportului C2. O listă orientativă a resurselor de finanțare C6. Măsuri de gestionare a tranziției industriale, general al UEFISCDI energetică ME solicitat prin scrisoarea MFE nr. preconizate și a mecanismelor de măsuri de după caz · Condiționalitate: Daniela 2.2 Promovarea 759/23.07.2019 promovare a energiei cu emisii reduse de carbon C6 - Definirea/stabilirea principalelor măsuri pentru energiei GHEORGHIAN, Direcția politici și o gestionare de succes a tranziției industriale (MEc - regenerabile La nivelul Ministerului Energiei (ME) a programe CDI rezultat proiect POCA) - Trimestrul IV, 2019 prin investiții în fost creat un Grup de lucru (GL) pentru capacitatea de implementarea Planului Național Integrat în C7. Măsuri pentru colaborare internațională domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice regenerare Definirea/stabilirea unor măsuri de sprijin a (PNIESC) – observator MFE colaborării internaționale (rezultat proiect POCA – PR1, PR2/A5.3) Trimestrul IV, 2019 Responsabili DAP: Adrian Margarit, Adrian Barbu Responsabili din cadrul autorităților: • Condiționalitate: Elena Popescu, director 46 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 1: CERINȚE STRATEGICE PE CARE ROMÂNIA TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 47 Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI NOTE + RESPONSABILI Obiectiv specific Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Autoritatea Autoritatea competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] Analiza necesității unui MEMO / a asumării C2. o descriere a măsurilor de prevenire, pregătire și Promovarea responsabilităților intervenție în caz de dezastru în vedere identificării eficientă a · Ținta națională obligatorie de energie riscurilor majore. Măsurile vor fi prioritizate utilizării energiei regenerabilă pentru 2020 a fost atinsă Evaluarea celor șase scenarii de multirisc va fi proporțional cu riscurile și impactul economic al regenerabile în încă din 2014. Strategia energetică efectuată în cadrul proiectului „Îmbunătățirea acestora, deficiențele de capacitate, eficiența și managementului riscului de dezastre”, finanțat pe baza toate sectoarele, pe 2019-2030 include obiective de energie Existența unor măsuri care să asigure: eficacitatea măsurilor, cu analizarea concomitentă a unui acord de împrumut încheiat cu Banca Mondială tot cuprinsul UE regenerabilă unor posibile alternative în cadrul componentei 2 – Îmbunătățirea capacității · Măsurile de creștere a cotei de energie C1. Conformitatea cu țintele naționale obligatorii Integrarea evaluărilor și descrierea măsurilor instituționale pentru planificarea investițiilor de MINISTERUL regenerabilă utilizată în sectorul încălzirii reducere a riscurilor în materie de energie regenerabilă și cu acest de prevenire, pregătire și intervenție în cazul ENERGIEI (ME) și răcirii vor fi stabilite de MDRAP în nivel de referință până în 2030, în conformitate următoarelor tipuri de riscuri: alunecări de teren, cooperare cu ME cu versiunea reformată a Directivei 2009/28/CE cutremure, inundații, incendii de pădure, secetă, AT MINISTERUL - urmărirea raportului ME solicitat prin DEZVOLTĂRII accidente industriale cu substanțe periculoase, POCA – beneficiar: MM – “Întărirea capacității 4 scrisoarea MFE nr. 759/23.07.2019 REGIONALE ȘI C2. În conformitate cu cerințele Directivei accidente nucleare și radiologice, accidente rutiere autorităților publice centrale în domeniul ADMINISTRAȚIEI cu substanțe periculoase, epidemii, zoonoze și managementului apei, pentru implementarea 2018/2001/CE și ale Regulamentului (UE) 5 PUBLICE (MDRAP) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice AT epizootii. În cazul unei catastrofe, vor fi abordate Strategiei naționale de management al riscului la POCA– beneficiar ME “Îmbunătățirea capacității principalele riscuri identificate. Termen IGSU: inundații pe termen mediu și lung” și a acțiunilor climatice, o creștere a cotei de FEDR și Fondul de energie regenerabilă în sectorul încălzirii și răcirii, administrative a ME de a coordona procesul de octombrie 2021 Responsabili DAP: Alin Mihai, Roxana Coeziune: în conformitate cu articolul 23 din Directiva conformare a legislației naționale cu legislația Lepadatu, Oana Zet, Mariana Svestun 2.2 Promovarea 2018/2001/CE europeană în domeniul energetic” C3. informații privind resursele bugetare și de energiei finanțare și mecanismele disponibile pentru Responsabili DAP Adrian Barbu, Adrian Responsabili din cadrul autorităților: regenerabile acoperirea costurilor de exploatare și întreținere Margarit · Proiect POCA: prin investiții în asociate măsurilor de prevenire, pregătire și capacitatea de · Condiționalitate: Marian Daniel DRAGNE Responsabili din cadrul autorităților: intervenție regenerare Prim-adjunct al inspectorului general al IGSU, · Proiect POCA: Condiționalitate: Elena Raport de integrare privind mecanismele, politicile, și colonelul Cristian RADU, șef al Centrului Popescu , Director programele și resursele financiare disponibile Operațional Național pentru realizarea măsurilor de prevenire, pregătire și intervenție, pe diversele tipuri de risc, IGSU noiembrie 2021 MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN Cadru eficient de DIN MAI 2019 Pentru fiecare sector sau în ambele sectoare, management al existența unui plan național de investiții care să Existența unui plan național sau regional de Principalele măsuri adoptate: riscului de dezastre includă: gestionare a riscurilor, consecvent cu strategiile •Redactarea planului național de gestionare a existente de adaptare la condițiile climatice, care să riscurilor, consecvent cu strategiile existente includă: de adaptare la condițiile climatice, MAI / IGSU: C1. o evaluare a progreselor actuale în MINISTERUL Actualizarea Decembrie 2021 implementarea Directivei 91/271/CEE privind AFACERILOR planurilor pentru C1.o descriere a riscurilor majore, evaluate în •Actualizarea Strategiei naționale privind tratarea apelor urbane reziduale (DTAUR) și a INTERNE investițiile necesare conformitate cu prevederile articolului 6 litera schimbările climatice 2016-2020 și a Planului Directivei 98/83/CE privind apa potabilă (DAP) (INSPECTORATUL național de acțiune în perspectiva anului 2027, în sectorul de apă (a) din Decizia nr. 1313/2013/UE, care reflectă A detailed initial analysis of the current rate of GENERAL PENTRU MM și apă uzată amenințările actuale și pe termen lung (25- conO analiză inițială detaliată a ratei curente de SITUAȚII DE conectare la sistemele de canalizare și tratare a 35 de ani). În cazul riscurilor care decurg din Termen: Iulie 2020 MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN URGENȚĂ – IGSU) apelor uzate în fiecare aglomerație urbană din schimbările climatice, evaluarea se va baza Pentru redactarea planului național de MINISTERUL DIN 8 AUGUST 2019 pe proiecțiile și scenariile privind schimbările gestionare a riscului de dezastre, Ministerul fiecare județ, precum și a stării curente a conectării (Memo nr. 20/12968/TG/26.07.2019) 5 MINISTERUL MEDIULUI ȘI climatice Afacerilor Interne / Inspectoratul General la sistemele de alimentare cu apă potabilă în MEDIULUI PĂDURILOR (MMP) Evaluarea multirisc se va baza pe metodologia pentru Situații de Urgență cooperează cu fiecare județ a fost desfășurată în conformitate Responsabili DAP: Mariana Svestun, Valentina (MM) autoritățile competente [Ministerul Dezvoltării 6 cu Contractul de servicii încheiat între Ministerul națională unitară de evaluare a riscurilor și pe MINISTERUL Niculae, Roxana Lepadatu, Oana Zet contribuțiile autorităților naționale cu diverse Regionale și Administrației Publice, Ministerul Fondurilor Europene și Banca Europeană pentru Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și DEZVOLTĂRII responsabilități în materie de gestionare a riscurilor. Reconstrucție și Dezvoltare. Evaluarea stării curente Responsabili din cadrul autorităților: FEDR și Fondul de Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor, REGIONALE ȘI Evaluarea constă în șase scenarii: cutremur + de implementare a Directivei privind tratarea apelor Coeziune: Ministerul Economiei, Ministerul Mediului, ADMINISTRAȚIEI · Condiționalitate: Gheorghe Constantin, inundație (rupere baraj), cutremur + accident, urbane reziduale și a Directivei privind apa potabilă 2.4 Promovarea Ministerul Sănătății, Comisia Națională pentru PUBLICE (MDRAP) Director cutremur + accident nuclear, secetă + incendiu de va fi finalizată pe baza analizei efectuate de BERD. adaptării la Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), pădure, alunecări de teren + inundații, cutremur + Autoritatea Națională Sanitară Veterinară În cazul apelor uzate, acțiunea va fi desfășurată de schimbările Banca Mondială în cadrul unui proiect de asistență inundație + accident industrial. și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)], FEDR și Fondul de climatice, autoritățile responsabile pentru redactarea tehnică (finanțat prin POCA), al cărui beneficiar Redactarea raportului național de evaluare a Coeziune: prevenirea riscurilor documentelor și transmiterea contribuțiilor, în este Ministerul Apelor și Pădurilor. În cazul apei riscurilor. Termen IGSU: octombrie 2021 2.5. Promovarea și reziliența în fața conformitate cu responsabilitățile stabilite prin potabile, acțiunea va fi desfășurată de Ministerul dezastrelor Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind eficienței apei Sănătății, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul managementul tipurilor de risc. Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pe baza analizei efectuate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Termen: Martie 2020 48 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 1: CERINȚE STRATEGICE PE CARE ROMÂNIA TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 49 Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI NOTE + RESPONSABILI Obiectiv specific Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Autoritatea Autoritatea competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] Acordurile de finanțare pentru sectorul apei/ C2. Identificarea și planificarea investițiilor apelor uzate va fi inclus în Raportul privind opțiunile publice, inclusiv o estimare financiară orientativă strategice pentru sectorul apei și apelor uzate, alcătuit a. necesară pentru asigurarea conformității cu de BERD în cadrul proiectului dezvoltat de Ministerul DTAUR, inclusiv o prioritizare din perspectiva Fondurilor Europene. Termen: octombrie 2019 dimensiunii aglomerărilor și a impactului de În cadrul proiectului MMP în cooperare cu Banca mediu, cu investiții defalcate pentru fiecare Mondială va fi redactat un Plan strategic de finanțare aglomerare urbană Termen: martie 2020 6 a investițiilor necesare pentru a face față provocărilor b. necesară pentru implementarea Directivei DAP legate de Directiva privind tratarea apelor reziduale. (98/83/CE) privind apa potabilă Ulterior, acest plan va fi aprobat prin HG. O primă identificare a tuturor investițiilor Termen: MARTIE 2020 necesare pentru asigurarea conformității cu Planul strategic de finanțare pentru asigurarea Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale conformității cu cerințele Directivei privind apa și Directiva privind apa potabilă a avut loc în potabilă va fi elaborat de MMP, MDRAP și MS și va fi cadrul proiectului Ministerului Fondurilor Europene, aprobat prin HG. Termen: MARTIE 2020 în cooperare cu BERD. Necesarul estimat de investiții (la 30 noiembrie 2018) este de 13.2 Existența unuia sau mai multor planuri de miliarde EUR pentru apele uzate și de 9 miliarde management al deșeurilor în conformitate cu articolul EUR pentru apa potabilă. 28 din Directiva 2008/98/CE, astfel cum a fost Identificarea finală și planificarea tuturor modificată prin Directiva UE 2018/xxxx, care să investițiilor publice și estimarea financiară acopere întreg teritoriul statului membru și să includă: finală pentru conformitatea cu Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale și C1. o analiză a situației curente a managementului Directiva privind apa potabilă vor avea loc în deșeurilor în entitatea geografică în cauză, inclusiv cadrul proiectului pe care MMP îl desfășoară în tipul, cantitatea și sursa deșeurilor generate, cooperare cu Banca Mondială, în cazul apelor împreună cu o evaluare a evoluției viitoare a uzate, și vor fi efectuate de către MMP, MDRAP și acestora în funcție de impactul preconizat al MS în cazul apei potabile. măsurilor prevăzute în programele de prevenire a c. necesare pentru a răspunde nevoilor care generării deșeurilor dezvoltate în conformitate cu articolul 29 din Directiva 2008/98/CE, astfel cum decurg din propunerea de reformare [COM Plan actualizat de a fost modificată prin Directiva 2018/xx/UE 6 (2017)753 final], privind în special parametrii de management al calitate revizuiți prezentați în anexa I deșeurilor C2. o evaluare a sistemelor existente de colectare O nouă directivă privind apa potabilă este în curs a deșeurilor, inclusiv acoperirea materială și de negociere la nivel european. Prin urmare, acest teritorială a colectării selective și măsurile adoptate MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN criteriu va fi finalizat după încheierea negocierilor. pentru buna funcționare a acesteia, precum și a DIN 23 MAI 2019 MINISTERUL MEDIULUI nevoii de noi sisteme de colectare C3. O estimare a investițiilor necesare pentru Responsabili DAP: Iulia Gugiu, Oana Zet, reînnoirea infrastructurii existente de alimentare C3. o evaluare a deficiențelor de investiții ce Roxana Lepadatu cu apă și de tratare a apelor reziduale, inclusiv 7 justifică nevoia de suplimentare sau modernizare a FEDR și Fondul de a rețelelor, în funcție de vârsta acestora și de infrastructurii, conținând informații privind sursele Responsabili din cadrul autorităților: Coeziune: de venituri disponibile pentru acoperirea costurilor perioadele de amortizare 2.6 Dezvoltarea de funcționare și întreținere · Proiect POCA: O primă estimare a investițiilor necesare pentru economiei circulare reînnoirea infrastructurii existente a operatorului · Condiționalitate: Flavius ARDELEAN (tranziția la C1, C2 and C3 regional a avut loc în cadrul proiectului PISSA al – director aceasta) prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) a BERD. Astfel, necesarul financiar pentru reînnoirea investiții în sectorul fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 942/2017. infrastructurii în acest sector până în 2035 se ridică deșeurilor și în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor acoperă la 2,4 miliarde EUR (ISPA - 300 milioane EUR, POS eficiența resurselor întreg teritoriul național și respectă prevederile ENV - 700 milioane, POIM - 1.4 milioane EUR). articolului 28 din Directiva 2008/98/CE, iar măsurile Identificarea și planificarea finală a investițiilor sale acoperă perioada 2018-2025. publice și a estimării financiare pentru reînnoirea Pentru perioada 2025-2027, Planul Național de infrastructurii existente de alimentare cu apă și Gestionare a Deșeurilor va fi actualizat pe baza de tratare a apelor reziduale, inclusiv a rețelelor, în asistenței tehnice oferite de Banca Europeană funcție de vârsta și perioadele lor de amortizare, va de Investiții, în cadrul unui proiect finanțat prin fi efectuată de MMP, MDRAP, MS. POIM, destinat întăririi capacității instituționale a Termen: octombrie 2019 Ministerului Mediului în domeniul managementului deșeurilor (pentru a sprijini implementarea Planului C4. O enumerare a posibilelor surse de finanțare Național de Gestionare a Deșeurilor). publică necesare pentru a completa taxele Termen: IUNIE 2025 (în timpul discuțiilor cu COM, plătite de utilizatori Ministerul Mediului a declarat că Planul Național de Gestionare a Deșeurilor trebuie să fie actualizat până la sfârșitul anului 2020). 50 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 1: CERINȚE STRATEGICE PE CARE ROMÂNIA TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 51 Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI NOTE + RESPONSABILI Obiectiv specific Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Autoritatea Autoritatea competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN Este instituit, la nivel național sau regional, un DIN 13 MAI 2019 plan privind serviciile de internet în bandă largă, care conține: Principalele măsuri adoptate: C4. informații privind criteriile de amplasare Elaborarea Planului național de investiții în C1. o evaluare a deficitului de investiții care infrastructura de bandă largă 2021 -2027 pentru identificarea locației și capacitatea trebuie remediat pentru a atinge obiectivele de viitoarelor instalații de tratare a deșeurilor conectivitate ale strategiei gigabit a UE, bazată pe: AT Planul Național de Gestionare a Deșeurilor prezintă Proiect POCA – beneficiar MCSI - “Crearea noile investiții estimate la nivelul județelor/municipiului · o hartă recentă a infrastructurii private cadrului de referință pentru instalarea rețelelor în București. și publice existente și a calității serviciilor, bandă largă în România” - transmis – Dec. 2018 folosind indicatori standard de cartografiere a MCSI implementează o schemă de finanțare Cadrul metodologic de elaborare a planurilor județene infrastructurii de bandă largă nerambursabilă pentru dezvoltarea de rețele de gestionare a deșeurilor a fost alcătuit (prin în bandă largă NGA/NGN și nu poate iniția Asistență Tehnică) și aprobat prin Ordin al Ministrului · consultări asupra investițiilor planificate o analiză în scopul îndeplinirii condițiilor de (nr. 140 / 14.02.2019). Planul Județean de Gestionare activare dacă finanțarea nu a fost acordată; Termen: DECEMBRIE 2019 a Deșeurilor (PJGD) va conține detalii privind investițiile - ANCOM elaborează metodologia de cartografiere Proiect POCA – beneficiar MCSI - „Sistem la nivel județean. (mai 2019) și trasează o hartă administrativă integrat de management pentru o societate Termen: 17 OCTOMBRIE 2019 (metoda „nivelului prealabil necesar” convenită informațională eficientă”, în scopul obținerii Plan național împreună cu reprezentanții COM); D: MAI 2019 de expertiză externă pentru analizarea Elaborarea PJGD se află în următorul stadiu: sau regional - consultări publice pentru identificarea oportunității sau existenței unuia sau mai de dezvoltare deficiențelor pieței multor centre de competență în materie de · 2 județe se află în procedură SEA (Cluj și a serviciilor de Termen: NOIEMBRIE 2019 comunicații în bandă largă (CCCBA), iar în cazul Prahova); unui rezultat pozitiv, al creării unui CCCBA sau internet în bandă rețele de CCCBA cu un mandat clar. · 9 județe se află în faza de elaborare (Bistrița largă C2. . justificarea intervenției publice planificate Scrisoarea nr. 364/MVT/21.06.2019 către Năsăud, Caraș Severin, Covasna, Dolj, Ilfov, pe bază de modele de investiții durabile, care: DG Regio a transmis informații actualizate Neamț, Sălaj, Sibiu, Vrancea); · cresc accesibilitatea financiară și accesul la despre metodologia de cartografiere a rețelelor MINISTERUL infrastructuri și servicii deschise, de calitate și de bandă largă adoptată de ANCOM pentru · 5 județe se află în faza de achiziții publice viabile în viitor anul 2019. Informațiile actualizate propuse de pentru elaborarea planului (Bacău, Hunedoara, COMUNICAȚIILOR ANCOM conform art. 22 din Codul European · adaptează formele de asistență financiară la Iași, Satu Mare, Suceava); ȘI SOCIETĂȚII neajunsurile identificate ale piețelor al Comunicațiilor Electronice iau în considerare INFORMAȚIONALE · permit o utilizare complementară a diverselor nivelul de detaliere locală (nivelul prealabil · 15 județe pregătesc caietul de sarcini pentru necesar), pe baza informațiilor furnizate de (MCSI) forme de finanțare din partea surselor UE la procedura de licitare a elaborării Planului ANCPI. Până în prezent (luna august), nu a fost nivel național sau regional primit niciun răspuns la această scrisoare. 7 Județean de Gestionare a Deșeurilor (Alba, 8 MCSI a dezvoltat anumite modele de investiții În ceea ce privește condiția de activare „Plan Bihor, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Autoritatea și identifică surse complementare de finanțare național sau regional de comunicații bandă Dâmbovița, Galați, Gorj, Ialomița, Mureș, Olt, Națională pentru (fonduri nerambursabile, bugetul de stat) și investiții largă”, la 3 iulie 2019, în cursul unei întâlniri cu Timiș, Vâlcea, Vaslui); COM, MCSI a menționat că deficitul de investiții Administrare și prioritare pentru perioada 2021-2027 Termen: · în 9 județe nu a fost inițiată nicio procedură OCTOMBRIE 2020 va fi identificat la sfârșitul lui 2019 (pe baza Reglementare (Arad, Argeș, Brăila, Constanța, Giurgiu, informațiilor primite de la ANCOM), în timp ce în Comunicații modelele de investiții vor fi finalizate în prima Harghita, Maramureș, Teleorman, Tulcea); (ANCOM) C3. măsuri de sprijinire a cererii și utilizare a parte a lui 2020. rețelelor de foarte mare capacitate, inclusiv · București - Planul de Gestionare a Deșeurilor al acțiuni de facilitare a introducerii acestora, în · Deoarece Planul național de comunicații municipiului București a fost elaborat anterior special prin implementarea efectivă a Directivei în bandă largă va fi elaborat sub formă aprobării Planului Național de Gestionare a Fondul European UE privind reducerea costului instalării rețelelor de politică publică în cadrul unui proiect Deșeurilor; prin urmare, acesta trebuie să fie pentru Dezvoltare de comunicații în bandă largă finanțat prin FSE, acesta va include o actualizat și să parcurgă procedura SEA Regională (FEDR) MCSI stabilește măsuri de sprijinire a cererii și serie de indicatori de rezultat bazați pe 3.1 Sporirea utilizare a rețelei și le aprobă prin Ordin de Ministru harta ANCOM, mai precis, indicatori de JASPERS va oferi asistență și recomandări pentru sau HG (în funcție de metoda de implementare a cartografiere a rețelelor de comunicații în conectivității bandă largă. elaborarea Planurilor de Gestionare a Deșeurilor digitale măsurii) Termen: IUNIE 2020 · Soluția MCSI de a evita dificultățile, precum (pe baza metodologiei aprobate prin Hotărâre de cele care au afectat proiectul Ro-Net, este Guvern) ale județelor care solicită finanțare prin C4. mecanisme de asistență tehnică, inclusiv de a „sparge” proiectul în câteva proiecte POIM. Primele trei Planuri Județene de Gestionare centre de competență în materie de comunicații mai mici, care sunt mai ușor de gestionat și a Deșeurilor (Bistrița, Sibiu, Ilfov) au fost transmise în bandă largă, pentru întărirea capacității pentru care autorizațiile de construcție vor actorilor locali și oferirea de consiliere fi emise mai ușor. și analizate de JASPERS, toate luând în calcul promotorilor proiectelor · MCSI a declarat, de asemenea, că perioada noile ținte privind economia circulară conținute în MCSI decide asupra oportunității de creare a unui de implementare a Ro-Net a fost de un metodologia de redactare a Planului Județean de astfel de centru de competență (CCCBA) în urma an, în timp ce durata de implementare a Gestionare a Deșeurilor. unei analize efectuate în cadrul proiectului POCA planului național sau regional de comunicații În plus, un nou studiu va fi desfășurat în 32 de Termen: IUNIE 2020 în bandă largă va fi diferită, însemnând că județe până în luna noiembrie, prin intermediul va dura mai puțin. PASSA BEI. Acesta va permite identificarea C5. un mecanism de monitorizare bazat pe Responsabili DAP: Paula Tapalaga, Mirela investițiilor în infrastructură care sunt necesare indicatori standard de cartografiere a serviciilor Dobre, carmen Tumirica, Adrian Margarit pentru îndeplinirea obiectivelor noii directive. de internet în bandă largă MCSI stabilește mecanismul de monitorizare Responsabili din cadrul autorităților: folosind Planul național de investiții în infrastructura · Proiect POCA: de bandă largă; acest plan va fi aprobat prin HG. Termen: NOIEMBRIE 2020 · Condiționalitate: Mihaela Dumitrache Director 52 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 1: CERINȚE STRATEGICE PE CARE ROMÂNIA TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 53 Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI NOTE + RESPONSABILI Obiectiv specific Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Autoritatea Autoritatea competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] Existența unei hărți multimodale a infrastructurilor C5. după caz, raportează implementarea ERTMS existente și planificate (până în 2030), care: în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/6 al Comisiei din 5 ianuarie C1. conține o justificare economică a 2017, privind planul de implementare al ERTMS. investițiilor planificate, sprijinită de o analiză a cererii și o modelare de trafic solide, care Obiectivele de investiții în sectorul feroviar includ trebuie să ia în considerare posibilul impact al echiparea cu sistemul ERTMS 2. Toate proiectele liberalizării căilor ferate destinate modernizării infrastructurii feroviare, Ministerul Transporturilor a elaborat Master Planul finanțate prin POIM și MIE în perioada curentă de General de Transport (MPGT), aprobat prin HG nr. programare, includ echiparea cu ERTMS 2 ÎNDEPLINIT 666 / 2016, care reprezintă planul de dezvoltare strategică a sectorului transporturilor în următorii C6. promovează multimodalitatea prin 15-20 de ani, pentru toate modurile de transport identificarea nevoii de terminale multimodale (rutier, căi navigabile interne, aerian, multimodal). sau de transbordare în cadrul transportului de Proiectele au fost clasificate pe baza informațiilor mărfuri și pasageri, precum și a nevoii de moduri referitoare la rata internă de rentabilitate a active de transport proiectelor, studiul afilierii la rețeaua TEN-T centrală/extinsă și impactul siturilor NATURA 2000. PGT acoperă toate modurile de transport: rutier, Planificare detal- Master Planul General de Transport va fi revizuit feroviar, căi navigabile interne, aerian, multimodal. iată a transpor- pentru a îndeplini cerințele. MPGT a planificat rețeaua publică de terminale turilor la un nivel Responsabil: Termen MT: TRIMESTRUL IV, 2019 de transport de mărfuri pentru a obține acces corespunzător nediscriminatoriu la operatorii logistici, integratorii C2. reflectă planurile de asigurare a calității serviciilor feroviare-rutiere și serviciilor feroviare-căi aerului, luând în calcul în principal planurile navigabile interne, prin luarea în calcul a fluxurilor naționale de reducere a nivelului de carbon curente de mărfuri. Analiza a luat în considerare: MINISTERUL Planul Național Integrat în domeniul Energiei și conectivitatea cu alte moduri de transport, TRANSPORTU- Schimbărilor Climatice 2021-2030 a fost notificat RILOR distribuția geografică a punctelor de intrare în CE în decembrie 2018. Obiectivul operațional nr. (MT) MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN România pentru transportul de mărfuri (porturi) și 9 - „Creșterea eficienței energetice” a inclus măsuri destinate sectorului transporturilor, care vor fi DIN 14 MAI 2019 centrele urbane, rețelele feroviare și rutiere existente, MINISTERUL DEZ- implementate în perioada 2021-2030. fluxurile de trafic actuale și viitoare, zona acoperită VOLTĂRII REGIO- Termen de finalizare: 31 decembrie 2019. Acesta va Responsabili DAP: Mariana Svestun, Adrian de camioanele de transport mărfuri. fi aprobat printr-un act juridic adoptat de Guvern. Margarit Criteriul a fost ÎNDEPLINIT. Responsabil: MT NALE ȘI ADMINIS- Măsurile vor fi puse în aplicare de autoritățile 9 TRAȚIEI PUBLICE 9 competente. Responsabili din cadrul autorităților C7. include măsuri destinate promovării (MDRAP) Responsabil: ME, MM, MT D: TRIMESTRUL II, 2020 combustibililor alternativi, conform cadrelor · Proiect POCA: relevante de politică națională MINISTERUL ME- C3. conține investițiile în coridoarele rețelei TEN- · Condiționalitate: Ion Iordăchescu, State Promovarea combustibililor alternativi prin DIULUI T, precum cele definite prin Regulamentul (UE) Secretary; Cătălin Costache, General intermediul strategiei naționale a avut loc cu (MM) nr. 1316/2013, în conformitate cu respectivele Manager OIT participarea unor instituții din domeniul energiei. ME, planuri de lucru privind TEN-T în colaborare cu MR, analizează măsurile necesare Principalul criteriu de prioritate al scenariilor analizate în PGT este afilierea la rețeaua centrală/extinsă pentru adoptarea unei strategii naționale privind FEDR și Fondul de combustibilii alternativi. Coeziune: TEN-T (30% din pondere) - astfel cum este definită în Regulamentul UE nr. 1315/2013 și 1316/2013, urmat Responsabil: MT, Termen MT: TRIMESTRUL IV, 2019 3.2 Dezvoltarea de rezistența economiei (70% din pondere). unei rețele TEN-T Criteriul a fost îndeplinit. Responsabil: MT C8. . include o evaluare a riscurilor de siguranță sustenabile, rezili- ÎNDEPLINIT rutieră, în conformitate cu strategiile naționale ente la schimbările de siguranță rutieră, însoțită de o hartă a climatice, inteligen- C4. asigură complementaritatea tuturor șoselelor și secțiunilor periculoase și de o listă de te, sigure și inter- investițiilor în afara rețelei TEN-T centrale priorități a investițiilor corespunzătoare modale prin asigurarea unei conectivități suficiente Unul dintre obiectivele orizontale ale MPGT este a regiunilor și comunităților locale la siguranța rutieră. Astfel, sunt analizate starea rețeaua centrală TEN-T și la nodurile sale de interconectare tehnică a rețelei rutiere naționale și viitoare tendințe PGT conține modelul național de transport care ale fluxurilor de trafic, cu adoptarea de măsuri acoperă rețeaua TEN-T complexă principală, precum specifice pentru reducerea ratei accidentelor rutiere și conexiunile cu TEN-T, asigurând integrarea cu 50% până în 2020 - declarativ, la nivel național. modurilor de transport și interoperabilitatea lor. O evaluare a riscurilor la adresa siguranței rutiere, în Conectivitatea regională va fi asigurată prin conformitate cu strategiile naționale de siguranță conectarea rețelei principale la rețelele secundare și rutieră, a avut loc în 2016. Rolul acesteia a fost de a terțiare. combina toate măsurile și acțiunile prioritare propuse Pentru infrastructura regională de transport, MDRAP de Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră cu (sprijinit de Agențiile de Dezvoltare Regională și obiectivele și intervențiile propuse de PGT și POIM. Consiliile Județene) analizează conectivitatea cu O revizuire a țintei de siguranță rutieră până în 2027 rețeaua secundară și transmite rezultatele MT. Responsabil: MDRAP, Termen MT: TRIMESTRUL IV, și măsurile corespunzătoare în PGT. 2019 Responsabil: Termen MT: TRIMESTRUL IV, 2019 54 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 1: CERINȚE STRATEGICE PE CARE ROMÂNIA TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 55 Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI NOTE + RESPONSABILI Obiectiv specific Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Autoritatea Autoritatea competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] 9C. oferă informații privind resursele bugetare Pachetul legislativ (Legea nr. 76/2002 și HG nr. și financiare corespunzătoare investițiilor 174/2002) a fost modificat pentru a include planificate și necesare pentru acoperirea grupul vulnerabil al tinerilor fără loc de muncă costurilor de exploatare și întreținere ale și care nu urmează niciun program educațional infrastructurilor existente și viitoare sau de formare (NEET). În plus, Legea uceniciei și În prezent, bugetele sunt alocate infrastructurii Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului 9 10 de transport pe bază anuală, conform legislației pentru absolvenții de învățământ superior se în vigoare. Există bugete multianuale pentru aplică și grupului NEET. desfășurarea contractelor, accentul fiind plasat Proiectele precum INTESPO (finanțat prin POCU) pe continuitatea investițiilor. Investițiile PGT sunt sunt destinate identificării, stabilirii profilurilor revizuite prin luarea în calcul a progreselor obținute. și consilierii NEET, dar și stimulării ocupării în Responsabil: Termen MT: TRIMESTRUL IV, 2019 rândurile acestui grup. Cadrul strategic Cadrul strategic național pentru pentru politici egalitatea de gen Existența unui cadru de politică strategică pentru Existența unui cadru național de politică strategică active pe piața politicile active de pe piața muncii, care reflectă pentru egalitate de gen, care include: muncii tendințele de angajare și care include: MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN MINISTERUL C1. identificarea provocărilor concrete la adresa DIN 18 DECEMBRIE 2018 C1. planuri de creare de profiluri ale solicitanților MUNCII ȘI egalității de gen MINISTERUL JUSTIȚIEI SOCIALE de locuri de muncă și de evaluare a nevoilor Măsuri adoptate: Dezvoltarea unei analize de diagnosticare și de MUNCII ȘI identificare concretă și precisă a provocărilor la acestora, inclusiv ale viitorilor antreprenori Redactarea ghidurilor strategice de ocupare JUSTIȚIEI SOCIALE Agenția Națională adresa egalității de gen. Termen: SEPTEMBRIE 2019 Procedura de stabilire a profilurilor persoanelor fără a forței de muncă după 2020 se bazează loc de muncă înregistrate la ANOFM a fost adoptată pentru Egalitatea - Livrabilele privind activitățile în cadrul proiectului au MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN pe studiile efectuate în cadrul Planului de prin Ordinul nr. 11/2011 al Președintelor ANOFM. de Șanse între fost transmise MMJS, în calitatea sa de partener, și DIN 18 DECEMBRIE 2018 Cercetare și Dezvoltare Sectorială al MMJS Fondul European Femei și Bărbați managerului de proiect 2018-2020. Termen: DECEMBRIE 2019 pentru Dezvoltare Măsuri adoptate: C2. informații privind locurile de muncă Regională (FEDR) Fondul European C2. măsuri de combatere a inegalității de Elaborarea Strategiei Naționale pentru disponibile și oportunitățile de angajare în a) Analiză social-economică a ocupării forței 4.1. Creșterea pentru Dezvoltare gen în ocuparea forței de muncă, salarizare Incluziune Socială și Egalitate de Șanse contextul nevoilor de pe piața muncii de muncă 2014-2020 Termen: DECEMBRIE eficienței piețelor Regională (FEDR) și pensii, și de promovare a echilibrului între post-2020 Proiectarea și implementarea de noi servicii/ 2019 de forță de muncă viața profesională și cea personală prin acces Termen: MARTIE 2020 instrumente axate pe servicii de medierea muncii, R2.1. „Raport de cercetare - Evaluarea gradului de 4.1. Creșterea și a accesului la îmbunătățit la educație și sănătate și prin integrate într-o ofertă de locuri de muncă dedicată, vor îndeplinire a obiectivelor Strategiei naționale de eficienței piețelor locuri de muncă diverse alte metode încă din perioada preșcolară, AT fi asigurate prin intermediul unui proiect POCU ocupare a forței de muncă 2014-2020” și R.2.2. de forță de muncă de calitate prin concomitent cu stabilirea de valori țintă POCA– beneficiar: MMJS în parteneriat „Raport de cercetare - Evaluarea impactului și a accesului la dezvoltarea Elaborarea unui plan de acțiune care va include și cu Școala Națională de Studii Politice și C3. asigurări că proiectarea, implementarea, politicilor de ocupare a forței de muncă începând din locuri de muncă infrastructurii. măsuri de combatere a disparităților între femei și Administrative și Agenția Națională pentru monitorizarea și revizuirea acestuia au loc în 2014 și perspectivele pentru 2020 ale atingerii țintei de calitate prin bărbați. Termen: FEBRUARIE 2020 Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați - strânsă cooperare cu părțile interesate relevante de ocupare prevăzută în Strategia Europa 2020” – 11 dezvoltarea FSE: Dezvoltarea unui cadru național de politică pentru 10 Procesul consultativ privind adoptarea prevederilor finalizat în iulie 2019 infrastructurii C3. metode de monitorizare, evaluare și revizuire 4.1.1. Creșterea incluziune socială și egalitate de șanse după 2020 legate de piața muncii implică atât instituții b) ROMÂNIA 2020, Agenda 2025 pentru a cadrului de politică strategică și a metodelor accesului la publice, cât și parteneri sociali cu responsabilități competențe Termen: DECEMBRIE 2019 FSE: de colectare a datelor ocupare pentru Responsabili DAP: Andreea Tudor, Adrian și expertiză în domeniul pieței muncii (permanent). R2.3. „Raport de cercetare: Identificarea Cadrul strategic național include acorduri de toți solicitanții de 4.1.3 Promovarea Barbu În plus, documentele/măsurile în domeniul ocupării măsurilor și soluțiilor de modificare a politicii monitorizare, evaluare și revizuire a strategiei locuri de muncă, unui mai bun forței de muncă sunt discutate și aprobate de privind ocuparea forței de muncă (propuneri de și a metodelor de colectare a datelor. Termen: inclusiv al tinerilor echilibru între Responsabili din cadrul autorităților: consiliul director. Aceste documente/măsuri vor fi, modificare a măsurilor în vigoare și identificare FEBRUARIE 2020 și al persoanelor viața profesională de asemenea, supuse și consultării publice de măsuri noi)” – iulie 2019 · Proiect POCA: (Stefania Andreescu – inactive, și și cea privată, C4. asigurări că proiectarea, implementarea, promovarea MMJS) C4. planuri de monitorizare, evaluare și revizuire - Elaborarea strategiei naționale privind inclusiv accesul monitorizarea și revizuirea acestuia au loc în activităților la serviciile de strânsă cooperare cu organisme care promovează · Condiționalitate: Cristina GEANĂ – a politicilor active de pe piața muncii ocuparea forței de muncă după 2020 independente și îngrijire a copilului, egalitatea, cu parteneri sociali și cu organizații inspector Transmiterea la MMJS de propuneri anuale de Termen: DECEMBRIE 2020 economiei sociale; un mediu de lucru relevante ale societății civile · Persoană de contact pentru ANES: programe de ocupare și planuri de formare a forței 4.1.2 Modernizarea sănătos și bine Organizarea de ateliere regionale în cooperare cu dir. Gianina Dimitrescu de muncă. Responsabili DAP: Irina Nichifor, Valentina instituțiilor și adaptat unde sunt parteneri sociali și organizații relevante ale societății Niculae, Monica Pana serviciilor de luate în considerare civile (în cadrul planului de mai sus). C5. pentru intervenții privind ocuparea tinerilor, pe piața muncii riscurile de - Cadrul strategic național include măsuri de metode specifice și bazate pe elemente concrete Responsabili din cadrul autorităților: pentru a asigura o sănătate, asigurare a implicării organizațiilor societății civile în în sprijinul tinerilor fără studii sau competențe asistență rapidă · Proiect POCA: adaptarea procesul de implementare, monitorizare și revizuire. pe piața muncii, inclusiv măsuri de sensibilizare și personalizată lucrătorilor la - Consultare și dezbatere publică privind Hotărârea bazate pe date reale și cerințe de calitate care · Condiționalitate: Elena SOLOMONESC, pentru corelarea Guvernului în scopuri de aprobare a documentelor iau în calcul criterii pentru stagii de ucenicie și secretar de stat schimbare și cererii și ofertei și strategice. Termen: MARTIE 2020 de formare, chiar și în contextul implementării îmbătrânire pentru tranziția și sănătoasă și schemelor de garantare pentru tineri. mobilitatea de pe activă; piața muncii; 56 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 1: CERINȚE STRATEGICE PE CARE ROMÂNIA TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 57 Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI NOTE + RESPONSABILI Obiectiv specific Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Autoritatea Autoritatea competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] Existența unui cadru național și/sau regional de politică strategică pentru sistemul de educație și formare, care include: Raportul integrat de monitorizare este validat de către un comitet de validare. Metodologia de C1. sisteme de anticipare și prognosticare a monitorizare este dezvoltată de Banca Mondială în competențelor bazate pe elemente concrete, cadrul POCA. precum și mecanisme și servicii de monitorizare Termen: SEPTEMBRIE 2018 Documente de planificare strategică privind formarea tehnică și profesională la nivel regional, C5. măsuri adresate adulților cu nivel redus județean și local (pe bază anuală). Un mecanism de de competențe și calificare și persoanelor anticipare a nevoilor privind anumite competențe din grupuri socioeconomice defavorizate și și calificări va fi dezvoltat în cadrul unui proiect parcursurile de perfecționare a competențelor finanțat prin POCU MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN Anual, MEN implementează diverse măsuri de C1. traiectoria profesională a absolvenților, DIN 30 MAI 20199 facilitare a terminării studiilor pentru adulți, inclusiv pentru oferirea de recomandări de calitate „Programul A Doua Șansă”. De asemenea, în 2020 cursanților de orice vârstă Principalele măsuri adoptate: vor fi elaborate instrucțiuni de certificare și evaluare C1a - există două sisteme interconectate de MEN va actualiza și extinde măsurile prevăzute a centrelor comunitare de învățare permanentă. urmărire a absolvenților (permanent). Mecanismul în strategiile naționale până în 2030. de urmărire pentru absolvenții de învățământ Cadrul strategic de politică va fi asigurat de C6. măsuri de sprijinire a profesorilor, superior este dezvoltat în cadrul proiectului CAOP următoarele strategii: formatorilor și cadrelor universitare privind (martie 2019). Mecanismul de urmărire pentru - Strategia națională pentru reducerea metoda adecvate de învățare, dar și evaluarea și absolvenții de învățământ PFP este dezvoltat în părăsirii timpurii a școlii validarea competențelor cheie cadrul proiectului HCOP. - Strategia națională a educației și formării Strategia națională pentru educație și formare profesionale stabilește măsurile necesare pentru a extinde Cadrul de politică C2. măsuri de asigurare a egalității de acces, - Strategia națională pentru învățământ schimburile de studii și bune practici, pentru a strategică pentru participării și finalizării de studii și formări de terțiar asigura condițiile preliminare de participare la sistemul de calitate, relevante și incluzive și obținerea de - Strategia națională pentru infrastructură o piață europeană incluzivă a forței de muncă. educație și formare, competențe cheie la toate nivelurile, inclusiv în 2019-2023 Proiectul necompetitiv POCU „Dezvoltarea la toate nivelurile învățământul superior Termen: DECEMBRIE 2020 sistematică a învățământului profesional și tehnic în Termen: 2020 Perioada de implementare ianuarie 2019 - concordanță cu nevoile de dezvoltare socioeconomică 12 12 MINISTERUL Accesul egal este asigurat prin programe sociale decembrie 2020 la nivel național, regional și local” urmărește EDUCAȚIEI naționale implementate cu frecvență anuală îmbunătățirea competențelor formatorilor NAȚIONALE (Programul pentru școli și Programul de încurajare AT profesionali, începând de la formarea profesională (MEN) a consumului de fructe, legume și lapte în școli, Proiect POCA – beneficiar MEN: „Noi inițială și continuă și evaluarea rezultatelor învățării 200 EUR – bani pentru mese calde în licee, transfer perspective în educație” - Realizarea unei politici obținute în context formal, neformal și informal. v școlar, tichete de grădiniță) și Programul Național publice la orizontul 2030 în domeniul educației Termen: 2020 „A Doua Șansă”. Calitatea educației este asigurată prin proiecte și programe de formare destinate Responsabili DAP: Alina Mirea, Carmen De asemenea, un alt proiect necompetitiv, intitulat profesorilor. Tumurica „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – 2 proiecte POCU vor contribui la calitatea CRED”, analizează programa învățământului primar învățământului superior, dar și la relevanța Responsabili din cadrul autorităților: și gimnazial și oferă instruire pentru 55.000 de competențelor și aptitudinilor pe piața muncii profesori. Proiectul include măsuri de sprijinire a · Proiect POCA: aplicării într-o manieră inovatoare și durabilă a noii C3. mecanism de coordonare la toate · Condiționalitate: Merima PETROVICI, programe naționale și crește accesul copiilor din nivelurile de învățământ și formare, inclusiv director Unitatea de Implementare învățământul primar și gimnazial la experiențe de învățământul superior, și o distribuție clară a a Proiectelor Finanțate din Fondurile învățare de calitate T: NOIEMBRIE 2021 responsabilităților între organismele naționale și/ Structurale sau regionale relevante C7. measures to promote the mobility of Este prevăzut un mecanism de coordonare la toate learnemăsuri de promovare a mobilității nivelurile de învățământ teoretic și profesional. cursanților și personalului și de colaborare (Scrisoare MEN nr. 2152 / 2015) PERMANENT internațională a furnizorilor de educație și formare, inclusiv prin recunoașterea rezultatelor C4. planuri de monitorizare, evaluare și revizuire învățării și calificărilor a cadrului de politică strategică ERASMUS + - program de mobilitate internațională Cadrul general de coordonare pentru implementarea, a studenților din universități, a studenților PFP și a monitorizarea și evaluarea strategiilor naționale profesorilor. După 2020, programul va continua să este prevăzut prin Scrisoarea MEN nr. 2152 / finanțeze mobilitatea studenților care participă la 2015 și este dezvoltat de grupuri tehnice de lucru cursuri de învățământ secundar și general. (permanent). Grupurile tehnice de lucru alcătuiesc rapoarte pentru fiecare strategie în parte. 58 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 1: CERINȚE STRATEGICE PE CARE ROMÂNIA TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 59 Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI NOTE + RESPONSABILI Obiectiv specific Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Autoritatea Autoritatea competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] Existența unui cadru național de politică strategică Existența unei Strategii naționale pentru integrarea pentru incluziune socială și reducerea sărăciei, care romilor (SNIR) care include următoarele: include: Pentru a îndeplini criteriul de existență al unei Strategii Naționale pentru Integrarea Romilor C1. diagnosticare bazată pe elemente concrete (SNIR), vor fi luate următoarele măsuri: a sărăciei și excluziunii sociale, inclusiv sărăcia · organizarea de întâlniri ale Comitetului în rândul copiilor, lipsa locuințelor, segregarea consultativ al ANR spațială și educațională, accesul limitat la · consultări bilaterale cu autoritățile publice servicii și infrastructură esențială, și nevoile centrale și locale specifice ale persoanelor vulnerabile Cadrul strategic · organizarea de evenimente publice pentru Dezvoltarea unei analize de diagnosticare, inclusiv național de politică o identificare concretă și precisă a provocărilor la identificarea/dezbaterea priorităților - (ANR / pentru incluziune MFE, prin proiectul de asistență tehnică finanțat MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN adresa incluziunii sociale în cadrul Axei 7 a Programului Operațional DIN 21 MARTIE 2019 socială și reducerea În august 2019, experții SNSPA au trimis un prim proiect Capital Uman) 2019 sărăciei al livrabilului la MMJS, care a primit câteva observații · alcătuirea primei versiuni a SNIR, ANR T: La 19 august anul curent, Punctul Național de și sugestii de completare. După revizuire, livrabilul va TRIMESTRUL I, 2019 fi transmis pentru discuții în cadrul Grupului de lucru Contact pentru Romi a organizat întâlnirea · consultarea ministerelor/autorităților MINISTERUL interministerial în perioada 26-30 august 2019. Comitetului Interministerial de evaluare MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN responsabile pentru primul proiect SNIR T: După aprobarea conținutului de către GLIM, MMJS trimite și monitorizare a Strategiei Guvernului MUNCII ȘI DIN 18 DECEMBRIE 2018 TRIMESTRUL I, 2019 materialul la MFE. MMJS trebuie să respecte termenele României pentru incluziunea cetățenilor JUSTIȚIEI SOCIALE asumate prin memorandum pentru acest material, anume · dezvoltarea de planuri de acțiuni de către ministerele/autoritățile responsabile, ANR, români aparținând etniei rome. Termen: SEPTEMBRIE 2019 Măsuri adoptate: autoritățile responsabile T: TRIMESTRUL I, 2019 În cadrul acesteia au fost prezentate -Elaborarea Strategiei Naționale pentru · revizuiri/modificări T: TRIMESTRUL II, 2019 progresele înregistrate de ANR în definirea Fondul European C2. măsuri de prevenire și combatere a segregării Incluziune Socială și Egalitate de Șanse · finalizarea și aprobarea SNIR prin Ordin de Strategiei de Incluziune a Romilor post-2020. pentru Dezvoltare în toate domeniile, prin diverse metode, inclusiv Strategia Națională Guvern - măsuri de accelerare a integrării romilor, Următoarea întâlnire a Comitetului va avea Regională (FEDR) furnizarea unui ajutor financiar adecvat, piețe post-2020 pentru Integrarea de prevenire și eliminare a segregării, luând ale forței de muncă incluzive și acces la servicii Termen: MARTIE 2020 loc în octombrie 2019, când va prezenta spre Romilor în considerare dimensiunea de gen și situația 4.3 Creșterea de calitate pentru persoane vulnerabile, inclusiv dezbatere prima versiune a documentului tinerilor romi, și de stabilire a unor obiective migranți strategic integrării intermediare și ținte de referință măsurabile - Elaborarea unei strategii naționale privind socioeconomice AT Capitol dedicat în cadrul SNIR, bazat pe planuri de incluziunea socială și reducerea sărăciei post- Agenția Națională A fost depusă cererea de finanțare pentru a comunităților Proiect POCA– beneficiar: MMJS elaborarea acțiune ale ministerelor/autorităților responsabile, 2020 (2021-2027) pentru Romi (ANR) marginalizate, unui cadru de politică națională pentru ANR T: TRIMESTRUL II, 2019 AT POCU, cu titlul Continuarea consolidării - elaborarea unui plan de acțiune (de către 13 migranților Institutul pentru Calitatea Vieții și Ministerul incluziune socială și egalitate de șanse post- 14 capacității Punctului Național de Contact C1. măsuri de accelerare a integrării romilor, pentru Romi - Etapa 2, scopul ei fiind de și grupurilor Muncii și Justiției Sociale) care să includă 2020 - proiect implementat de Ministerul Muncii FSE: de prevenire și eliminare a segregării, luând a organiza diverse evenimente destinate defavorizate prin asigurarea unei ajutor financiar adecvat, a unor și Justiției Sociale în parteneriat cu Școala 4.1.8 Promovarea în considerare dimensiunea de gen și situația măsuri integrate, piețe de forță de muncă incluzive și accesului la Națională de Studii Politice și Administrative și îmbunătățirii politicilor de incluziune socială a integrării tinerilor romi, și de stabilire a unor obiective inclusiv locuințe și servicii de calitate Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse cetățenilor români de etnie romă în următoarele intermediare și ținte de referință măsurabile Termen: FEBRUARIE 2020 socioeconomice domenii: locuințe, drepturile copiilor, ocupare, servicii sociale între Femei și Bărbați Elaborarea unui capitol dedicat în cadrul SNIR, a comunităților bazat pe planuri de măsuri asumate de ministerele/ educație, anti-discriminare C3. măsuri care permit tranziția de la servicii de marginalizate FSE: Responsabili DAP: Andreea Tudor autoritățile responsabile. - ANR. – ANR T: îngrijire instituționalizate către servicii la nivelul precum cea romă; TRIMESTRUL II, 2019 Măsuri adoptate: de comunitate 4.1.7 -Elaborarea unui plan de acțiune care include Responsabili din cadrul autorităților: · Elaborarea Strategiei Naționale de C2. planuri de monitorizare, evaluare și revizuire Promovarea măsuri ce ar trebui să permită trecerea de la Integrare a Romilor (SNIR) · Proiect POCA: (desemnat de MMJS-) a măsurilor de integrare a romilor incluziunii active servicii de îngrijire instituționalizate către servicii Ștefania Andreescu Elaborarea unui capitol dedicat în cadrul SNIR, în diverse scopuri, la nivelul comunității referitor la: inclusiv în scopul Termen: FEBRUARIE 2020 · Condiționalitate: Elena SOLOMONESC, Responsabili DAP: Adrian Barbu, Alin Mihai - un sistem de monitorizare și evaluare; promovării secretar de stat - sistemul de revizuire a strategiei – ANR T: C4. asigurări că proiectarea, implementarea, egalității de TRIMESTRUL II, 2019 Responsabili din cadrul autorităților: monitorizarea și revizuirea acestuia au loc în șanse și a strânsă cooperare cu parteneri sociali și cu C3. acorduri de accelerare a incluziunii romilor la · Proiect POCA: participării active, organizații relevante ale societății civile nivel regional și local · Condiționalitate: Mariana Buceanu și îmbunătățirea • Organizarea a patru ateliere regionale în Descrierea în SNIR a acordurilor de accelerare a capacității cooperare cu parteneri sociali și organizații Consilier în Departamentul de Politici Publice incluziunii romilor la nivel regional și local de inserție relevante ale societății civile (în cadrul proiectului Termen: TRIMESTRUL II, 2019 profesională; menționat mai sus). • Cadrul strategic național include planuri de C4. asigurări că proiectarea, implementarea, asigurare a implicării, implementării, monitorizării monitorizarea și revizuirea acestuia au loc în și revizuirii de către organizații ale societății civile. strânsă cooperare cu romii, societatea civilă și - Consultare și dezbatere publică privind Hotărârea toți actorii relevanți, inclusiv de la nivel regional Guvernului în scopuri de aprobare a documentelor și local strategice Consultări cu actorii relevanți prin intermediul Termen: MARTIE 20200 comitetului consultativ al ANR și prin diverse evenimente publice privind SNIR T: TRIMESTRUL II, MMJS a estimat (în august 2019) că toate termenele 2019 vor fi respectate 60 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 1: CERINȚE STRATEGICE PE CARE ROMÂNIA TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 61 Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI NOTE + RESPONSABILI Obiectiv specific Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Autoritatea Autoritatea competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] Existența unor mecanisme de monitorizare care acoperă toate procedurile prevăzute de legislația națională în materie de achiziții publice, și care includ: Existența unui cadru național sau regional de 1. Acorduri care asigură compilarea unor politică strategică pentru sănătate, care include: indicatori și date eficiente, fiabile și cuprinzătoare, care facilitează îndeplinirea C1. o hartă a nevoilor de asistență medicală și obligațiilor de raportare prevăzute de articolele de îngrijire pe termen lung și de personal medical, 83 și 84 din Directiva 2014/24/UE și articolele în scopul asigurării unor măsuri sustenabile și 99 și 100 din Directiva 2014/25/UE. Datele Cadrul strategic coordonate și indicatorii acoperă cel puțin următoarele de politică de Elaborarea de master planuri pentru fiecare dintre elemente: sănătate cele cinci regiuni (Sud-Est, Muntenia de Sud, Vest, MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN a. Calitatea și intensitatea concurenței: numele Centru, București-Ilfov) - MS, T: MAI 2021 DIN 18 DECEMBRIE 2018 ofertanților câștigători și a celor inițiali, numărul - Dezvoltarea Registrului Profesioniștilor în Sănătate, ofertanților inițiali, numărul ofertanților Ministerul MS T: TRIMESTRUL III-IV, 2022 selectați, prețul contractului Măsuri adoptate: Îndeplinit - Măsurile deja implementate în Sănătății (MS) Calitatea și intensitatea concurenței: numele perioada de programare curentă respectă C2. măsuri de asigurare a eficienței, · Evaluare intermediară a ofertanților câștigători și a celor inițiali, numărul criteriile. sustenabilității și accesibilității la servicii de implementării Strategiei Naționale ofertanților inițiali, numărul ofertanților selectați, prețul contractului Autoevaluarea națională trimisă de ANAP – Fondul European sănătate și îngrijire pe termen lung la prețuri de Sănătate 2014-2020 - MS, T: nr. 8025/28 iunie pentru Dezvoltare rezonabile, cu accent specific asupra persoanelor TRIMESTRUL IV, 2019 · Trebuie clarificat ce se înțelege prin Regională (FEDR) care au fost excluse din sistemele de sănătate și · Evaluarea implementării Strategiei „numele ofertanților câștigători”. Sunt necesare clarificări în scopul definirii îngrijire pe termen lung Naționale de Sănătate 2014-2020 - Menționați numele ofertantului câștigător mecanismului de monitorizare din cadrul 4.4 Asigurarea Dezvoltarea de unor metodologii de testare MS, T: Martie 2020 pentru fiecare procedură, numele proiectului POCA implementat cu sprijinul accesului egal / screening pentru boli transmisibile sau ofertanților pentru fiecare procedură/ Băncii Mondiale. · Elaborarea Strategiei Naționale de Mecanisme efective la sănătate prin netransmisibile reprezentând probleme de sănătate lot sau numele câștigătorilor în cazul Sănătate (SNS) 2021-2027 - MS T: de monitorizare a dezvoltarea publică (ex., cancer de sân, cancer de col uterin, unui acord cadru încheiat cu mai mulți Noiembrie 2020 pieței de achiziții AT infrastructurii în cancer colorectal, hepatită B și C, tuberculoză, operatori economici? publice Sprijinirea implementării Strategiei Naționale acest domeniu, sarcină și copii etc.) T: TRIMESTRUL IV, 2020 · Ce înțelegeți prin „numărul de ofertanți în Domeniul Achizițiilor Publice prin întărirea 15 inclusiv accesul la - Finalizarea planurilor dezvoltate pentru principalele AT 16 selectați”? Este ofertantul selectat capacității administrative a ANAP și a autorităților asistență medicală cauze de comorbiditate (Planul național de control Un proiect POCA a fost prezentat în cadrul în cazul procedurilor care presupun o contractante Agenția Națională etapă de selecție (cum ar fi, de exemplu, primară al cancerului, Planul național pentru controlul cererii de proiecte pentru PI 14 pentru Achiziții procedura restricționată sau procedura hepatitelor virale) - MS, T: TRIMESTRUL I, 2021 (termenele sugerate vor fi îndeplinite cu condiția Responsabili DAP: DCSM - Beatrice Nanis Publice competitivă cu negociere sau dialogul FSE: - Implementarea serviciilor integrate de prevenire a semnării contractului de finanțare în luna iulie (ANAP) competitiv)? De asemenea, prin „ofertant 4.1.9 Îmbunătățirea tuberculozei și îngrijire orientată către pacient - MS, anul curent) Responsabili POCA: accesului egal și T: TRIMESTRUL II, 2021 selectat” trebuie să înțelegem oferta rapid la servicii de - Finalizarea studiului de examinare a prevalenței în Responsabili DAP: Alin Mihai, Iulia Gugiu, admisibilă în cadrul unei proceduri deschise? Responsabili din cadrul autorităților calitate, durabile rândul populației, conform metodologiei europene - Valentina Niculae, Andreea Tudor și la un cost MS, T: TRIMESTRUL III-IV, 2022 · Trebuie clarificat dacă valoarea · Proiect POCA: redus; creșterea - Dezvoltarea de registre de boli în funcție de Responsabili din cadrul autorităților „contractuală” se referă la prețul atribuit · Condiționalitate: Raluca Marțian accesibilității, patologie și conectarea acestora la dosarele contractului inițial (ca urmare a finalizării · Proiect POCA: procedurii de atribuire) sau la prețul final Șef de departament - Dep. Politici Publice a eficienței și electronice ale pacienților – MS T: TRIMESTRUL IV, la sfârșitul contractului (luând în calcul și Coordonare Sisteme a rezilienței 2022 · Condiționalitate: Florentina eventualele modificări ale prețului în sistemelor de FURTUNESCU, Institutul Național de perioada de implementare, în conformitate asistență medicală; C3. măsuri de promovare a serviciilor comunitare, Sănătate Publică Monica ISĂILĂ – cu articolul 72 din Directiva 2014/24 / îmbunătățirea inclusiv profilaxie și îngrijire primară, îngrijire la Unitatea de Politici Publice CE și articolul 89 din Directiva 2017/25 accesului la servicii domiciliu și servicii comunitare /CE). Care este valoarea contractuală în de îngrijire pe Dezvoltarea de servicii comunitare integrate, cazul acordurilor cadru, având în vedere termen lung inclusiv investiții pentru modernizarea, extinderea și că valoarea totală a contractelor semnate dotarea Centrelor Comunitare Integrate (CCI) - MS poate fi diferită de valoarea contractului / INSP (Institutul Național de Sănătate Publică), T: cadru? TRIMESTRUL IV, 2021 - Implementarea serviciilor de telemedicină b. Informații privind prețul final după finalizare în Centrele Comunitare Integrate – MS T: și privind participarea IMM-urilor ca ofertanți direcți, dacă sistemele naționale oferă astfel de TRIMESTRUL IV, 2021 informații Informații privind prețul final după finalizare și privind participarea IMM-urilor ca ofertanți direcți, dacă sistemele naționale oferă astfel de informații 62 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 1: CERINȚE STRATEGICE PE CARE ROMÂNIA TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027 63 Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI NOTE + RESPONSABILI Obiectiv specific Obiectiv specific CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE Autoritatea Autoritatea competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] 1. . Ce înțelegeți prin „prețul final după finalizare"? a) prețul ofertei câștigătoare; b) prețul contractului semnat; c) prețul contractului după execuție. 16 2. Dacă numai anumite state membre oferă informații relevante, situația din alte țări nu poate fi comparată și nu vom putea obține o imagine de ansamblu pentru întreaga UE Autoritățile de management dispun de: C1. Instrumentele și capacitatea de verificare a respectării Cartei. Acorduri de verificare a respectării Cartei drepturilor fundamentale de către operațiunile finanțate. Ministerul Fondurilor Europene va elabora un proiect de ghid prin care se asigură că operațiunile îndeplinesc principiile Cartei: Autoritățile de management dispun de Termen: Trimestrul IV, 2019 instrumentele și capacitatea de a verifica respectarea normelor în materie de ajutor de stat: Cum are loc verificarea conformității? Acest aspect nu poate fi reglementat semnificativ în cadrul unui România consideră că aplicarea acestei condiții C1. Pentru întreprinderi în dificultate și proiect. de activare nu oferă niciun fel de valoare întreprinderi aflate sub obligație de recuperare Cum poate fi alcătuită o listă de verificare a adăugată politicii de coeziune și rezultatelor În prezent, AM verifică dacă un potențial beneficiar conformității programului operațional cu principiile acesteia. În plus, acest lucru încalcă principiile (întreprindere) se află în dificultate prin aplicarea Aplicarea și Cartei? de simplificare. Din punct de vedere juridic, unei metodologii de verificare a clasificării implementarea Ce se întâmplă dacă cadrul de referință conține Carta drepturilor fundamentale are deja un „întreprindere în dificultate”, astfel cum este definită efectivă a Cartei toate drepturile prevăzute în Cartă? caracter obligatoriu pentru toate statele în normele europene în materie de ajutor de stat drepturilor Textele operaționale ale proiectelor de regulament membre. Această condiție generează o aplicabile proiectelor finanțate din fondurile ESI 18 fundamentale a UE prin care sunt create fonduri UE vor fi incluse povară administrativă disproporționată dacă (componentă a procedurilor interne la nivelul AM). (pentru perioada 2021-2027) în clauze solide și îndeplinirea ei trebuie evaluată pentru fiecare Pentru întreprinderi aflate sub obligație de Îndeplinit - Măsurile deja implementate în armonizate privind drepturile fundamentale (cu operațiune. Instrumente și recuperare: - Registrul ajutoarelor de stat perioada de programare curentă respectă Consiliul Național anumite orientări pentru statele membre)? capacitate pentru (RAS) permite verificarea ex-ante a eligibilității criteriile. pentru Combaterea aplicarea efectivă a beneficiarului pentru ajutor de stat / ajutor de Discriminării C2. Planurile de raportare privind conformitatea Responsabili DAP: Andreea Tudor normelor în materie minimis; sistemul IT oferă informații despre ajutorul CC a finalizat măsurile inițiate (C2) - cazurilor relevante cu principiile Cartei, care se de ajutor de stat de stat / ajutorul de minimis primit de un beneficiar, scrisoarea CC nr. 7798/05.07.2019 adresează comitetului de monitorizare Responsabili din autorități de stat: Vice- dar și informații privind ajutoarele ilegale de stat 17 președinte, Sandu Tatiana care trebuie recuperate (obligația „Deggendorf”). Responsabili DAP: Mirela Dobre, Valentina Metode de raportare către comitetul de monitorizare Autorități de Niculae a conformității operațiunilor finanțate cu principiile management C2. Acces la consiliere și orientări de specialitate Cartei privind ajutorul de stat, furnizat de experți Responsabili din cadrul autorităților Care sunt planurile de asigurare a conformității la Consiliul locali sau naționali de la autoritățile locale sau · Condiționalitate: Mihai Dragoi, nivel de proiect/operațiune? Unele exemple pot fi Concurenței (CC) naționale competente în materie de ajutoare de director ajutor de stat utile în acest sens. stat. Cum poate fi creat un instrument capabil să Conform alin. (2) din art. 6 al OUG nr. 77/2014 evidențieze „cazurile relevante” în ceea ce privește privind procedurile naționale în domeniul conformitatea? ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și Autoritățile de management au nevoie de un ghid completarea Legii concurenței nr. 21/1996, Consiliul separat pentru Cartă Concurenței (CC) acordă asistență de specialitate în domeniul ajutorului de stat autorităților, altor furnizori și beneficiarilor de ajutor de stat, pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor asumate de România în acest domeniu, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în cadrul procesului de elaborare a actelor normative sau administrative prin care se instituie măsuri de natura ajutorului de stat/de minimis. 64 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 2: MĂSURI DE SIMPLIFICARE PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027 65 Condiții de activare CRITERIILE DE ÎNDEPLINIRE PENTRU NOTE + RESPONSABILI ANEXA 2. Obiectiv specific Autoritatea CONDIȚIILE DE ACTIVARE [ MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE MĂSURI DE SIMPLIFICARE PENTRU POLITICA DE COEZIUNE (MFE) ȘI MINISTERELE DE RESORT ] competentă română (COMPROMISUL DIN 13 FEBRUARIE 2019) 2021-2027 Planul de acțiuni este finalizat și a fost aprobat de Ministerul Fondurilor Europene și de Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), în subordinea căruia se află ANPD TRIMITERE NR.. SIMPLIFICARE DESCRIERE MEMO – APROBAT ÎN ȘEDINȚA DE GUVERN JURIDICĂ (ARTICOL) DIN 14 MAI 2019 I. Cadrul juridic – un cadru juridic mai scurt, unificat, care oferă certitudine de la bun început Măsuri adoptate: Elaborarea „Strategiei naționale privind Existența unui cadru național pentru implementarea drepturile persoanelor cu dizabilități 2021- Pentru prima dată, șapte fonduri cu gestiune Cadru de reglementare unic UNCRPD, care include: 2027” și a Planului operațional pentru partajată sunt acoperite într-un cadru unic. Cadrul de 1 pentru șapte fonduri cu RDC asigurarea implementării Convenției ONU reglementare simplu, dar totuși cuprinzător, oferă norme gestiune partajată privind drepturile persoanelor cu dizabilități de implementare aliniate pentru toate aceste fonduri. (CRPD), cu obiective/ținte specifice și indicatori C1. Obiective măsurabile, un sistem de colectare măsurabili. Structura legislativă: structura RDC este modificată și monitorizare de date. Acest document va fi redactat de Banca pentru a-l face mai ușor de înțeles. Elaborarea unui mecanism de monitorizare Mondială în cadrul proiectului „Consolidarea funcțională pentru implementarea Strategiei 2021- mecanismului de coordonare pentru 2 RDC ușor de utilizat Multe dispoziții sunt fie eliminate, fie încorporate în corpul RDC și anexele sale 2027. Activitatea cuprinde: aplicarea Convenției ONU privind drepturile principal al textului legislativ sau în anexe. Suprapunerile - alcătuirea unui plan complet de lucru pentru Implementarea și persoanelor cu dizabilități”, care este și repetițiile au fost raționalizate pentru a crea un cadru colectarea datelor; T: MARTIE 2021 punerea în aplicare cofinanțat din Fondul Social European prin unic cuprinzător. a Convenției - colectarea de date și alcătuirea primului Raport de POCA, al cărui beneficiar este MMJS - ANPD. Națiunilor Unite Termen: IULIE 2020 monitorizare privind strategia 2021-2027. Termen: Mai simplu, mai scurt și doar un singur regulament (în privind drepturile Proiectul include: IUNIE 2021 loc de două). persoanelor - stabilirea unui set de indicatori cheie pentru cu dizabilități - crearea unui Comitet interministerial pentru implementarea CRPD a ONU; 2019 Un regulament comun al FC Fuzionarea FSE, FEAD și YEI va duce la o vizibilitate (UNCRPD) asigurarea implementării Convenției (CIIC), sub - elaborarea Raportului de evaluare privind 3 și FEDR, Fuzionarea a trei și lizibilitate crescută a acțiunii UE în domeniul social FEDR/FC ESF+ coordonarea ANPD. Termen: AUGUST 2019 implementarea Strategiei naționale „O societate fonduri pentru a crea FSE+ și al ocupării forței de muncă. Aceasta va facilita, de fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” asemenea, combinarea măsurilor de incluziune socială 19 MINISTERUL C2. Asigurări că politica, legislația și 2016-2020; 2019 – Specialiștii BM lucrează și activare, asigurând în același timp menținerea unor MUNCII ȘI standardele în materie de accesibilitate sunt în prezent la această evaluare. În luna iulie am norme mai simple de abordare a defavorizării materiale. JUSTIȚIEI SOCIALE corect reflectate în activitatea de pregătire și avut o discuție personală de aproximativ 3 ore implementare a programelor. cu un expert al BM pe acest subiect Autoritatea Elaborarea unui ghid orizontal de către Ministerul - colectarea de date cantitative și calcularea Numărul de împuterniciri este redus semnificativ. Națională pentru Fondurilor Europene, prin care acesta se asigură indicatorilor cheie; 2020 Împuternicirile reglementează detaliile operaționale în DA - articolele 63(10), Persoanele cu că politica, legislația și standardele în materie de - diagnosticarea situației persoanelor cu regulamente de implementare sau delegate, dar sunt 73(4), Dizabilități (ANPD) accesibilitate sunt corect reflectate în activitatea dizabilități în România pentru sprijinirea noii elaborate numai după intrarea în vigoare a RDC. Această 88(4), 89 (4), 107 (Aproape) toate de pregătire și implementare a programelor. Ghidul Strategii naționale pentru persoanele cu modificare sporește astfel siguranța juridică și reduce și 4 regulamentele în același Ministerul este în curs de pregătire. O primă versiune a dizabilități; 2020 posibile întârzieri. APA - articolele 37(6) loc, în același moment Fondurilor Europene acestui document va fi transmisă conducerii - organizarea și dezvoltarea unei sesiuni de 38(5), 63(11), până la sfârșitul săptămânii (19-23 august consultări privind proiectul Strategiei și planului În 2014-2020 au fost mai mult de 50; pentru 2021-2027 66(4), 98(4), 2019). O întâlnire cu reprezentanții CE pe acest operațional 2021-2027. TRIMESTRUL III, 2020 avem 9 (fără a lua în calcul deciziile de punere în aplicare 103(2), 104(4) subiect va avea loc la București pe 21 august a.c., ale Comisiei). în scopul convenirii unui mod de abordare. AT (Pentru perioada 2014-2020, în scopul implementării Sunt introduse dispoziții explicite pentru etapizarea subiectelor orizontale ale programelor, MFE a Începând din ianuarie 2019, ANPD operațiunilor între diferite perioade ale programului. alcătuit Ghidul privind integrarea temelor orizontale Mai multă siguranță implementează proiectul „Consolidarea în cadrul proiectelor finanțate din FESI - prima cu privire la tranziție mecanismului de coordonare pentru aplicarea 5 Aceste dispoziții asigură o nouă siguranță juridică și Art. 111 CPR parte a acestui manual este dedicată „Egalității de - claritate cu privire la Convenției ONU privind drepturile persoanelor previzibilitate autorităților de management și statelor șanse”) etapizare cu dizabilități”, cofinanțat din Fondul Social membre. Rezultatul: începerea de proiecte spre sfârșitul European prin Programul Operațional perioadei este mai simplă și mai puțin riscantă. „Capacitate Administrativă”. Anexele conțin modele folosite în mod uzual de către Responsabil MFE: Marie Jeanne Ghigea fonduri. Acest lucru va ajuta la accelerarea punerii în Modele comune disponibile Anexele II, V-VII, XIV-XX 6 aplicare, datorită faptului că toate elementele relevante Responsabili din cadrul autorităților în avans RDC pentru programare și startul implementării sunt · Proiect POCA: cunoscute de la început. · Condiționalitate: Daniela PÂRVU, consilier juridic 66 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 2: MĂSURI DE SIMPLIFICARE PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027 67 TRIMITERE TRIMITERE NR.. SIMPLIFICARE DESCRIERE NR.. SIMPLIFICARE DESCRIERE JURIDICĂ (ARTICOL) JURIDICĂ (ARTICOL) Numărul de cuvinte din regulament este redus cu aproape Acest exercițiu tehnic a constat în calcule detaliate Dispoziții-cheie, text mai Fără verificarea și îndrumare corespunzătoare. El a implicat resurse 7 50 %. Se folosește o formulare mai simplă și mai clară pe RDC, FEDR/FC, FSE+ 16 Nu există dispoziții scurt și mai simplu adiționalității considerabile atât din partea statelor membre, cât și din tot cuprinsul textului. partea Comisiei și este acum sistat. II. Cadrul de politici - un cadru eficientizat pentru o programare mai simplă IV. O programare mai rapidă și mai strategică - pentru un start mai rapid și mai simplu al implementării 11 obiective tematice în 2014-2020 sunt consolidate în 5 obiective de politică. Obiectivele de politică mai ample Un strat mai puțin în Fără cadru strategic comun - un strat mai puțin în 17 Nu există dispoziții sunt mai simple pentru raportare și permit statelor Art. 4 RDC Art. 2 FEDR/ cadrul procesului exercițiul de programare. Meniu mai scurt, mai multă 8 membre să fie mai flexibile la transferul de fonduri în FC Acordul de parteneriat (AP) este un document strategic flexibilitate Un document strategic cadrul unei priorități. Art. 4 FSE+ unic care acoperă șapte fonduri cu gestiune partajată la pentru fiecare stat 18 nivel național și care stabilește mecanisme de coordonare Art. 8 RDC De asemenea, număr redus de obiective specifice. membru pentru îndrumarea între acestea și alte instrumente UE. Mai puține detalii, negocierilor mai puțină descriere, date mai structurate. Investițiile în capacitatea administrativă pot fi efectuate Capacitate administrativă AP va coordona la început negocierile programelor, acum în cadrul fiecărui obiectiv de politică, în loc să dar nu va mai fi modificat ulterior. În perioada 2014- 9 integrată cu obiective Art. 2 FEDR/FC Nu se mai modifică AP fie necesar un obiectiv de politică separat (cf. OT11 în 19 2020, toate modificările de program au trebuit Art. 9 RDC sectoriale după adoptarea inițială 2014-2020). să fie reflectate într-un AP modificat - o povară administrativă pentru autoritățile programului. Concentrarea tematică va fi calculată acum la nivel Modelele pentru AP și programe, tipurile de intervenție, național, oferind statelor membre o mai mare flexibilitate și Claritate din momentul alocarea de fonduri pentru schimbări climatice, indicatorii mai multe opțiuni la nivel regional. Concentrarea tematică Anexele I, II RDC și I și II Norme mai simple pentru Art. 3 FEDR/FC Art. 7 20 adoptării propunerii sunt toate atașate propunerilor. Acest lucru oferă mai 10 a FEDR ia în considerare niveluri de dezvoltare, cerințele FEDR concentrare tematică FSE+ Comisiei multă claritate și mai mult timp pentru pregătirea de concentrare tematică a FSE+ în zonele vizate de RSFT programelor într-un format gata pentru a fi depus. relevante, tineret și defavorizarea materială sunt adaptate la nevoile statelor membre. Mai puțin text, o mai mare Doar informațiile-cheie sunt necesare în AP - și într-o 21 Art. 8 RDC concentrare în AP formă structurată. Obiectivele de politică (și obiectivele specifice) stabilesc Art. 4 RDC Art. 2 FEDR/ Nu există suprapuneri între conținutul AP și al Formulare mai simplă Fără suprapuneri între AP Art. 8, 17 CPR și anexele 11 obiective în locul descrierii lungi a unor elemente, mijloace și FC 22 programelor (de exemplu, condiții propice sau analize pentru obiective de politică și programe II, V, VI detalii cu privire la acțiuni posibile. Art. 4 FSE+ care trebuie furnizate numai în programe, nu și în AP). Două procese, o singură AP poate fi depus împreună cu programul național de III. Conditions – Fewer, strategic requirements to increase policy effectiveness 23 Art. 7, alineatul (3) RDC depunere reformă (dacă momentul este adecvat). Povară redusă în ceea ce 20 de condiții în loc de aproape 40 în 2014-2020. 24 AP poate fi inclus în primul program depus. Art. 7, alineatul (4) RDC privește documentele Textul programelor va fi mai „ușor", concentrându-se pe Condițiile sunt puternic concentrate pe domeniile de Programe mai scurte, mai realizarea obiectivelor și alocările pentru fiecare fond. Art. 17 CPR și anexele V politică cu cel mai mare impact asupra eficacității 25 bine structurate Informațiile sunt necesare o singură dată în context practic și VI sprijinului politicii de coeziune. Acestea nu acoperă 12 Mai puține condiții propice Anexele III, IV RDC - pot fi evitate descrierile lungi și repetitive. obligațiile juridice existente. Mai mult, ele nu acoperă domeniile în care sunt mai adecvate alte Logica de intervenție va fi concentrată pe obiective mijloace (precum prioritățile de programare, criteriile de politică ample și obiective specifice. Toți indicatorii Logică de intervenție de eligibilitate a proiectelor sau măsurile privind 26 și toate tipurile de intervenție sunt la un singur nivel Art. 17 RDC eficientizată capacitatea administrativă).. - numai obiective specifice (fără a fi distribuite între ve, ca în trecut). priorități și obiecti­ Criterii de îndeplinire mai Criteriile sunt mai puține, mai clare, mai tangibile și mai 13 Anexele III, IV RDC Există o mai mare flexibilitate în efectuarea de adaptări puține și mai clare ușor de măsurat. Fără decizie a Comisiei financiare minore aduse unui program - transferul de pentru transferuri până la 5 % din alocarea financiară a unei priorități din 27 Art. 19, alineatul (5) RDC Nu este nevoie să se evalueze dacă o condiție propice este financiare neimportante în cadrul aceluiași fond și program (cu un plafon total de 3 14 Aplicabilitate automată aplicabilă sau nu - dacă obiectivul specific corespunzător Art. 11 RDC cadrul unui program % de alocare pentru program) nu necesită modificarea este ales, acesta se aplică. programului. Modificările și corecțiile Modificările autorităților programului și modificările de Condițiile sunt stabilite de la începutul perioadei de 28 minore nu necesită decizia redactare și editoriale pot fi făcute acum direct de către Art. 19, alineatul (6) RDC programare. Nu există nicio obligație pentru definirea și Comisiei statele membre. depunerea de planuri de acțiune în cazul în care condițiile Sistarea obligației cu 15 nu sunt îndeplinite la începutul programului - condițiile Art. 11 RDC Fără procedură separată Combinarea procesului de ajustare tehnică cu evaluarea privire la planuri de acțiune 29 Art. 14, alineatul (2) RDC reprezintă ele însele baza de acțiune. Acest lucru ar pentru ajustare performanței în 2025. trebuie să mute accentul pe implementare în locul raportării și să reducă povara administrativă. 68 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 2: MĂSURI DE SIMPLIFICARE PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027 69 TRIMITERE TRIMITERE NR.. SIMPLIFICARE DESCRIERE NR.. SIMPLIFICARE DESCRIERE JURIDICĂ (ARTICOL) JURIDICĂ (ARTICOL) Șabloane speciale atașate modelului de program în RDC care pot (ca opțiune) face ca discutarea OCS să VI. Implementare mai simplă - aplicare mai rapidă și mai simplă a rezultatelor fie parte a programării. Acest lucru ar trebui să ducă și Încurajarea utilizării de Art. 88 RDC la o utilizare mai ușoară și mai largă a acestor opțiuni. 30 la început a opțiunilor de Fără norme și proceduri Nu este necesară o decizie separată, deoarece aceasta Procesul de proiecte majore este sistat: aprobarea costuri simplificate Anexa V RDC 41 specifice pentru proiecte Nu existăAdispoziții este încorporată în decizia de programare. Utilizarea Comisiei nu va fi necesară pentru orice proiect anume. majore OSC ar putea reduce costurile administrative totale cu aproximativ 25 %. Șabloane speciale atașate modelului de program în RDC Fără norme specifice Normele specifice cu privire la instrumente generatoare de Încurajarea utilizării de Art. 89 RDC pentru proiecte profit nu mai fac parte din cadrul juridic (deși, bineînțeles, care facilitează utilizarea de finanțare independentă de 31 finanțare independentă de 42 generatoare de profit în statele membre vor trebui să se conformeze normelor Nu există dispoziții costuri. Acest lucru ar trebui să ducă și la o utilizare mai costuri Anexa V RDC afara normelor privind privind ajutorul de stat). Se așteaptă ca această măsură ușoară și mai largă a acestei opțiuni. ajutorul de stat să reducă costurile administrative totale cu aproximativ 1 %. V. Instrumente teritoriale - concepere mai simplă adaptată situațiilor locale În locul rambursării cheltuielilor reale pe baza facturilor, plata se va baza din ce în ce mai mult pe rambursare Structurile de programare și implementare existente forfetară, costuri unitare sau sume forfetare. pot fi continuate, inclusiv dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) și investițiile Utilizarea pe scară largă OCS sunt încurajate în continuare prin simplificarea teritoriale integrate (ITI) stabilite în 2014-2020. 43 a opțiunilor de costuri normelor și a metodelor de calcul, oferirea mai multor Art. 48-51 RDC Art. 4, alineatul (1), litera simplificate („OCS") opțiuni gata de utilizat și impunerea acestora ca Un obiectiv de politică obligatorii pentru operațiuni cu sume mici. Alegerea unui singur obiectiv de politică dedicat (e), 22-27 RDC 32 dedicat - pe baza înseamnă mai puține obiective specifice la utilizarea instrumentelor 2014-2020 OCS nu doar reduc birocrația legată de verificări, ci reduc indicatorilor. Art. 8-9 FEDR/FC Instrumentele teritoriale folosite în cadrul PO5 pot și riscul de erori. combina activități finanțate în cadrul tuturor celorlalte Plățile din partea Comisiei către statul membru sau obiective de politică - permițând o abordare integrată regiune sunt condiționate de realizarea rezultatelor/ cu adevărat multisectorială, adaptată la contextul local. realizărilor convenite în prealabil sau de încheierea de acțiuni sau procese de politică. Această opțiune este O nouă opțiune: finanțarea Claritate cu privire la Dispoziții mult mai scurte cu privire la DLRC și ITI. Art. 22-28 RDC continuarea „plăților bazate pe condiții” introduse în 44 independentă de costuri/ Art. 46 RDC 33 cerințe, formulare mai Cerințele-cheie sunt identificate în reglementări, Omnibus. Ea reprezintă o simplificare radicală în punerea îndepărtarea de facturi simplă instrumentele teritoriale naționale sunt recunoscute. Art. 8-9 FEDR/FC în aplicare, deoarece transferă accentul de pe costuri, rambursare și verificări legate de proiecte individuale, Utilizarea ca bază a Pentru prima dată, instrumentele teritoriale existente în pe urmărirea rezultatelor pentru proiecte, a unui grup de 34 instrumentelor naționale statele membre pot fi folosite și contribuie la obiectivul Art. 22, punctul (c) RDC proiecte sau programe. care funcționează de 6 % pentru dezvoltare urbană durabilă. Asistența tehnică va fi rambursată proporțional cu progresul înregistrat la implementarea programului, utilizând Aceleași norme pentru Abordare comună pentru toate instrumentele teritoriale, o sumă forfetară. În cazul FEDR și al Fondului de coeziune, 35 toate instrumentele acoperind diferite teritorii cu un set minim definit de Art. 22-23 RDC rambursarea din partea Comisiei va fi completată cu o sumă teritoriale cerințe pentru strategii teritoriale. Asistență tehnică forfetară de 2,5 % pentru a acoperi asistența tehnică, iar în Art. 31 RDC rambursată în cazul FSE+ va fi de 4% (5% pentru programul de defavorizare 45 conformitate cu progresul materială). Norme mai simple cu privire la statutul autorităților Art. 32 RDC Claritate cu privire la implementării 36 locale, clarificare când este necesar statutul de „organism Art. 23, alineatul (4) RDC statutul autorităților locale În plus, statele membre sau regiunile pot întreprinde acțiuni intermediar". suplimentare de asistență tehnică pentru a consolida în continuare capacitatea autorităților naționale, regionale și Obiectiv clar pentru o În rezervarea fondurilor sunt luate în considerare locale, precum și a beneficiarilor. 37 dezvoltare urbană durabilă intervenții în cadrul tuturor instrumentelor teritoriale Art. 23 RDC și art. 9 FEDR cu mai mare flexibilitate concentrate pe zone urbane. Norme mai clare și mai simple cu privire la eligibilitatea TVA - eligibilitate completă pentru proiecte sub 5 milioane 46 Eligibilitate TVA Art. 58, alineatul (1) RDC EUR, fără eligibilitate peste acest prag. Nu există zone gri Mai multe fonduri - un La utilizarea unei DLRC, acum este posibilă nominalizarea Art. 25, alineatele (4)-(6) de recuperabilitate/deductibilitate. 38 singur set de norme pentru unui fond „principal" și aplicarea numai a normelor RDC Proiectele pot fi implementate în afara statului membru - DLRC aplicabile acelui fond. Cheltuieli și proiecte în 47 și în afara Uniunii - cu condiția să contribuie la obiectivele Art. 57, alineatul (4) RDC afara statului membru programului. Un instrument unic, Inițiativa urbană europeană, va O abordare coerentă 39 înlocui mai multe instrumente și inițiative diferite în Art. 10 FEDR/FC pentru orașe domeniul politicii urbane. Structură mai simplă CLLDs, ITIs and amounts programmed under PO5 all 40 pentru atingerea Art. 22 RDC și art. 9 FEDR count towards the target. obiectivului de 6 % 70 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 2: MĂSURI DE SIMPLIFICARE PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027 71 TRIMITERE TRIMITERE NR.. SIMPLIFICARE DESCRIERE NR.. SIMPLIFICARE DESCRIERE JURIDICĂ (ARTICOL) JURIDICĂ (ARTICOL) Pentru FEDR, se propune o abordare simplificată, proporțională, pentru utilizarea de finanțare pentru a Comisia va audita numai autoritatea de audit dacă opinia ajuta la implementarea și administrarea proiectelor în acesteia este de încredere, iar statul membru face parte categorii diferite de regiuni. Acest lucru va sprijini în special din colaborarea cu Parchetul European. Calcularea cheltuielilor proiecte care acoperă un întreg stat membru. 54 Auditare unică Art. 74 RDC acolo unde proiectele Proiectele FEDR și ale fondului de coeziune cu costuri 48 Art. 57, alineatul (3) RDC eligibile sub 400 000 EUR și proiecte FSE sub 300 000 acoperă categorii diferite Pentru FSE+, condiția este ca operațiunile să fie în de regiuni beneficiul programului. Statele membre sunt astfel libere EUR vor fi auditate o singură dată, numai înainte de să aloce cheltuiala în întregime uneia dintre categoriile finalizare. Alte proiecte numai o dată pe exercițiu financiar. de regiuni într-o prioritate sau pot folosi o alocare proporțională, dacă programul acoperă mai mult de o Cheltuielile în conturi sunt validate de către autoritățile categorie de regiuni. Acceptarea simplificată a de audit ale statului membru. Fără obligația de a depune Un mecanism flexibil și simplu de transfer pentru facilitarea 55 Art. 92-96 RDC conturilor „conturi zero" atunci când nu sunt depuse cereri de plată unui suport eficient acolo unde este necesar. Pot fi evitate într-un anumit exercițiu contabil. Sistem simplu de transfer 49 probleme complexe care rezultă din combinarea de finanțări Art. 21 RDC între fonduri și instrumente - se aplică un singur set de norme (cele ale fondului sau instrumentului absorbant). Modele mai simple pentru Sunt necesare mai puține informații pentru conturi și 56 Anexele XIX-XX RDC conturi și cereri de plată cereri de plată. Proiectele care, din cauza lipsei de finanțare disponibilă în cadrul unui instrument gestionate la nivel central, nu pot fi susținute (în special Orizont Europa, LIFE+ sau O normă mai simplă și mai clară cu privire la punctul ERASMUS+) pot fi selectate de către autoritatea de Conceptul de „Emblemă Perioadă clară de păstrare de pornire și durata păstrării documentelor. Documentele 50 management și finanțate în aceleași condiții (inclusiv în Art. 67, alineatul (5) RDC de excelență": 57 a documentelor pentru trebuie să fie păstrate pe o perioadă de cinci ani începând Art. 76 RDC același regim de ajutor de stat) ca și proiectele susținute beneficiari de la sfârșitul anului în care autoritatea de management de instrumentul corespunzător al Uniunii. Pentru astfel efectuează ultima plată către beneficiar. de proiecte nu este necesară organizarea altei cereri de propuneri sau a altui proces de selecție. VIII. Instrumentele financiare (IF) - dispoziții mai simple și mai puțin detaliate VII. Management, control și audit - un sistem mai simplu și mai proporționat care se bazează în mare măsură pe sisteme naționale. Dispozițiile cu privire la instrumente financiare sunt IF mai bine integrate în 58 mai bine integrate în procesul de programare și de Întregul RDC procesul de programare „Desemnare” simplificată a autorităților. Pentru perioada implementare de la bun început. post-2020, sistemele s-ar „transfera” în mare parte în perioada de programare următoare, fără cerința ca A fost redus numărul de elemente cuprinse în evaluarea programele să fie supuse unui nou proces de desemnare. Procedură de desemnare ex ante pentru a realiza o concentrare mai strategică. 51 Art. 72, alineatul (1) RDC Evaluare ex ante mai bine sistată Evaluările ex ante existente pot fi revizuite și actualizate, Art. 17 alineatul (3), art. Asigurarea va fi în continuare obținută de audituri 59 integrată, cu mai puține ducând la o lansare mai rapidă a IF. Evaluarea deficiențelor 52 alin. (3) RDC anterioare ale sistemelor. Se așteaptă ca aplicarea extinsă elemente pieței, a nevoilor de investiții și a complementarității cu alte să contribuie la un start mai rapid al următoarei perioade forme de sprijin sunt parte a analizei nevoilor în programe. de programare.. În etapa AP, autoritățile de management pot decide O abordare mai proporționată a verificărilor de gestiune să contribuie la InvestEU și să își implementeze IF prin prin faptul că verificările de gestiune devin bazate pe risc, în cele patru direcții de politică, beneficiind astfel de un loc să acopere 100 % din operațiuni. Contribuție la InvestEU - mecanism de garantare bugetară la nivelul UE: mobilizare Reducerea numărului de 52 Art. 68, alineatul (2) RDC 60 combinarea resurselor UE crescută, complementaritate mai bună, acoperire Art. 10 RDC verificări Aceasta este o reducere importantă a obligației de control, într-un singur set de norme mai bună a riscurilor, economii mai bune de scară, reducând costurile administrative totale cu 2-3 % pentru povară administrativă mai redusă, cadru simplificat de fonduri ale politicii de coeziune. răspundere. Normele aplicabile sunt cele ale InvestEU - fără complexitate generată de mai multe reglementări. Cerințe mai simple cu privire la audit și mai puține obligații pentru programe cu o evoluție anterioară bună Granturile pot fi deseori un factor-cheie propice pentru și o funcționare adecvată a sistemelor de gestiune o investiție IF. În 2014-2020, acest lucru necesita două și control. Selectarea programelor cu „risc scăzut” se operațiuni separate. Acum va fi posibilă combinarea de O abordare mai bazează pe criterii obiective. Combinație mai flexibilă granturi și IF ca operațiune unică, respectând normele 53 Art. 77-79 RDC proporționată a auditurilor 61 de granturi și instrumente unei operațiuni IF. Art. 52, alineatul (5) RDC Numărul de audituri care acoperă programele de financiare cooperare teritorială va fi redus drastic, prin introducerea Organismele care oferă IF vor avea, de asemenea, unui eșantion comun de audit pentru programe de CTE, permisiunea să acorde granturi (atât granturi de investiții care va fi ales de către Comisie. și granturi pentru sprijinirea pregătirii investițiilor). 72 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 2: MĂSURI DE SIMPLIFICARE PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027 73 TRIMITERE TRIMITERE NR.. SIMPLIFICARE DESCRIERE NR.. SIMPLIFICARE DESCRIERE JURIDICĂ (ARTICOL) JURIDICĂ (ARTICOL) Norme mai simple cu Normele cu privire la costurile și onorariile de gestiune X. Interreg - un cadru de reglementare unic, integrat, adaptat la contextul specific de cooperare 62 privire la costurile și au fost simplificate, rămânând însă bazate pe rezultate Art. 62, alineatul (3) RDC onorariile de gestiune pentru a încuraja gestiunea eficientă. Articole/capitole întregi au fost transferate din Act legislativ mai ușor de regulamentul RDC în cel privind CTE. Acest lucru face ca Regulamentul privind CTE Normele privind plățile au fost simplificate considerabil, 71 utilizat, cuprinzător legislația Interreg să fie mai cuprinzătoare, iar elementele (Interreg) Cereri de plată menținându-se legătura esențială între plățile către să fie mai ușor de urmărit. 63 Art. 85-86 RDC eficientizate instrumentele financiare și plățile corespunzătoare către destinatarii finali. Date fiind ratele de eroare în general mai scăzute identificate pentru programele CTE, numărul de audituri O abordare mai Normele cu privire la reutilizarea de sume returnate care acoperă programe de cooperare teritorială va fi redus 72 proporționată a auditurilor Art. 48(1) din Norme mai clare cu privire sunt mai simple și mai clare. Acest lucru permite o drastic, prin introducerea unui eșantion comun de audit 64 Art. 56 RDC pentru Interreg la reciclarea fondurilor evoluție și o tranziție mai lină de la o perioadă de pentru programe Interreg. De aceea, mai multe programe programare la următoarea. Interreg vor avea munca de audit considerabil redusă. Cooperarea cu țări care nu sunt state membre este complet Vor fi integrate diverse fluxuri de raportare și nu va mai Încorporarea cooperării în integrată în cele cinci componente ale regulamentului Regulamentul privind CTE Un singur sistem de exista o raportare specifică cu privire la IF individuale. IF 73 afara UE Interreg, ceea ce asigură un cadru cuprinzător pentru (Interreg) 65 raportare pentru toate sunt doar unul dintre instrumentele de aplicare pentru Art. 37 RDC cooperarea la frontierele interne și externe. formele de finanțare atingerea obiectivelor programelor și pot fi astfel parte a raportării și monitorizării generale. Cooperarea transnațională și cea maritimă sunt integrate în componenta 2 și susțin strategia macroregională Un sistem simplificat de Sistemul general de audit simplificat integrează corespunzătoare. Regulamentul Interreg oferă o mare 66 asigurare pentru granturi operațiuni de granturi și IF, oferind în același timp o Art. 75 RDC flexibilitate cu privire la modul de organizare al cooperării Eficientizarea fondurilor și IF claritate sporită cu privire la auditurile IF. bilaterale transfrontaliere în cadrul unui program mai 74 pentru afaceri maritime și Art. 3(2) CTE amplu de cooperare maritimă, fără a impune norme transfrontaliere cu privire la stabilirea unui subprogram, stabilirea unui IX. Monitorizare și evaluare - raportare mai frecventă, dar mai ușoară, dispoziții eficientizate anumit comitet director, definirea unui subdomeniu de cooperare, cerințele cu privire la parteneriate transfrontaliere (de la numai două țări participante). Nu există obligația Evaluarea ex ante a programelor viitoare este o opțiune, 67 Nu există dispoziții efectuării în loc să fie o obligație. Un nume simplu cu o marcă unică pentru toate direcțiile 75 Interreg - o marcă unică Art. 1 Interreg și peste tot și inițiativele de promovare a cooperării în Europa. Transmiterea frecventă de date electronice a celor mai actuale informații și date se va regăsi pe Platforma de Norme de eligibilitate specifice Interreg au fost Norme de eligibilitate date deschise. 76 transferate de la un act delegat separat în regulamentul Art. 36-43 CTE Interreg într-un singur loc Art. 37 RDC privind CTE și sunt astfel clarificate de la început. Obligația administrativă corelată cu monitorizarea și Ștergerea limitelor pentru cheltuielile din afara ariei 68 unei evaluări ex ante raportarea va fi redusă radical, în timp de dialogul de Ștergerea limitei de Art. 57, alineatul (4) RDC programului elimină o rigiditate importantă din sistem politică dintre partenerii-cheie - Comisia, statele membre Art. 35 și 36 RDC 77 cheltuieli pentru cheltuieli și articolul 22 alineatul (1) și promovează acorduri de cooperare mai simple și mai și comitetul de monitorizare - va fi mai bine structurat, în afara ariei programului CTE (Interreg) flexibile. mai transparent și concentrat pe rezolvarea oricăror probleme de implementare. Rapoartele anuale privind Acorduri de implementare simple pentru selectarea de punerea în aplicare și progresul înregistrat sunt sistate. proiecte mai mici atât timp cât volumul total al fondului pentru proiecte mici nu depășește 20 de milioane EUR Pe viitor, toți indicatorii folosiți în programe vor face sau 15 % din program. Nu există nicio cerință de a deveni parte din cadrul de performanță. Indicatorii comuni de un organism intermediar în acest scop, iar siguranța realizare și de rezultat propuși vor acoperi o mare parte a 78 Fond pentru proiecte mici juridică a crescut. Proiectele din cadrul SPF sunt definite Art. 24 CTE Art. 12-13 RDC intervențiilor din cadrul programelor - fără obligația de a ca „proiecte mici", actorii care le implementează sunt avea indicatori specifici programului. „destinatari finali" și nu beneficiari, ceea ce le reduce Art. 7 FEDR Raportare în timp real în povara administrativă. Utilizarea obligatorie a OCS 69 locul rapoartelor anuale Pentru FSE+: număr redus de indicatori pentru sprijin reduce în continuare obligația administrativă și de Art. 15 FSE+ și anexa I general din FSE+, utilizarea de registre atunci când control a destinatarilor finali. FSE+ datele sunt disponibile în registre, utilizarea de estimări informate de către beneficiari pentru anumiți indicatori, Revizuirea programelor CTE (Interreg) poate fi realizată Art. 30 CTE raportarea indicatorilor de rezultat care sunt relevanți 79 Revizuire simplificată într-un moment care este cel mai potrivit - fără obligația (Interreg) pentru operațiune. de a fi anuală sau de a fi organizată sub forma unei ședințe. MTE permite statelor membre să convină asupra unui Un set unic de indicatori; set unic de standarde/norme folosit pentru proiecte Aceasta elimină rigiditatea și complexitatea legate de Mecanismul transfrontalier acoperire mai bună cu 80 implementate în mai mult decât un stat membru (adică MTE 70 gestionarea a procentajului 6 % din alocări, rezervat în Nu există dispoziții european ajutorul indicatorilor norme ale unui stat membru pot fi aplicate în celălalt cadrul tabelelor financiare. comuni care are legătură cu proiectul comun). 74 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 3: RESPONSABILITĂȚILE SUD ALOCATE AUTORITĂȚILOR URBANE DIN STATELE MEMBRE UE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020 75 ANEXA 3. Responsabilitățile Alte responsabilități Responsabilități reținute la autoritatea Responsabilitățile SUD alocate autorităților urbane din Statele ORAȘ autorităților urbane privind selecția proiectelor delegate autorității urbane regională/de management Membre UE pentru perioada de programare 2014-2020 Consiliul Cornwall și alte organisme au Responsabilitățile Alte responsabilități un rol contributiv AM pentru PO FEDR Anglia (Department for Responsabilități reținute la autoritatea important. Unele dintre Communities and Local Government - DCLG) și Am ORAȘ autorităților urbane privind delegate autorității CandIos regională/de management n/a funcțiile comune includ pentru PO FSE Anglia (DWP) păstrează în mod selecția proiectelor urbane (regional ITI) dezvoltarea de apeluri nominal toate responsabilitățile pentru selectarea, Evaluarea conformității proiectelor cu cadrele de proiecte și furnizarea implementarea și monitorizarea proiectelor. Colectarea de cereri juridice în vigoare (ex., normele privind ajutorul de informații pentru Evaluarea coerenței Aurillac și furnizarea de de stat etc.). Evaluare strategică a proiectelor pe beneficiarii potențiali. strategice și a contribuției (SUD) asistență în dezvoltarea baza așteptărilor de îndeplinire a valorilor țintă ale la ITI. proiectelor. indicatorilor. Introducerea deciziei de finanțare în Organizarea de comitetul de selecție. apeluri de proiecte (în AM la nivel național, cu rol de prezidare a comisiei conformitate cu planul care coordonează și elaborează rapoarte anuale AU responsabilă pentru anual), furnizarea Stabilește cadrul general de implementare. privind contribuțiile diferitelor PO la ITI. Guvernele selectarea cererilor, de informații către Responsabilă pentru controlul final privind regionale sunt OI PO responsabile pentru verificarea conformității beneficiari și elaborarea Cascais eligibilitatea operațiunilor înainte de aprobare, Azul (ITI gestionarea propriilor ramuri ale PO regionale. ITI lor cu criteriile de unui document de n/a n/a (SUD) aprobarea finală, verificarea eligibilității cheltuielilor regional) este implementat la nivel regional. Fiecare program eligibilitate și aplicarea evaluare a calității în timpul execuției și instituirea de mecanisme de regional are propriile apeluri și autorități regionale criteriilor de selecție operațiunilor și de monitorizare și control. responsabile pentru selectarea operațiunilor și aprobate. justificare a relevanței raportări privind contribuția proiectelor selectate la acestora pentru ITI. îndeplinirea obiectivelor Consiliul municipal strategiei. Barcelona este OI ITI și are responsabilități AU efectuează o verificare Verificarea conformității proiectelor transmise de privind selectarea a eligibilității și o evaluare Consiliul municipal este Stabilește lista criteriilor AU și luarea unei decizii finale. Co-responsabilă operațiunilor. Este, de AM la nivel național lansează apelul pentru strategii strategică pe baza unei Barcelona responsabil pentru Polul CFC de selecție, informează pentru popularizarea oportunităților de finanțare asemenea, responsabil SUD și le selectează. De asemenea, supraveghează matrice de evaluare. Emite (SUD) alcătuirea strategiei (SUD) și asistă solicitanții, în cadrul FEDR - SUD și pentru furnizarea de pentru pregătirea de eligibilitatea operațiunilor. un aviz pentru autoritățile SUD. monitorizează strategia. informații și asistență solicitanților privind propuneri de criterii de regionale (autoritatea de ingineria proiectelor. selecție a proiectelor, în management) coordonare cu autoritatea de management. Evaluează conformitatea Selectarea proiectelor în Formulează apeluri proiectelor cu strategia ITI, Stabilirea criteriilor de Pentru FEDR, AM are decizia finală de selecție și consultare cu experți de competitive, în Chomutov evaluează conformitatea evaluare, furnizarea de poate executa evaluări finale factuale. În cazul FSE Definirea dezvoltării strategice a ITI pe termen (SUD) formală și participă la informații beneficiarilor, și FC, propunerile sunt evaluate direct de AM sau la nivel districtual și local. cooperare cu actori Berlin lung. Organizează comitete consultative pentru evaluarea meritocratică lansarea de apeluri. OI PO, după caz. Este inclusă evaluarea la nivel de sector și (SUD) discutarea noilor tendințe de dezvoltare, evaluarea (numai pentru FEDR). viabilității financiare și a de cartier etc., pe modurilor de abordare etc. conformității cu normele baza conceptelor de în vigoare. dezvoltare. Proiectele sunt prioritizate Dezvoltarea de propuneri și selectate pe baza unui Un comitet director de proiecte și procese Furnizarea de informații Cork (SUD) sistem de punctare și Dă acordul final. evaluează dacă propunerile de selecție, în consultare către beneficiari, discutate de un comitet de proiecte sunt conforme cu AM. evaluarea conformității de selecție. cu strategia, iar un proiectului cu IS BMA, Brno organism intermediar Responsabilă pentru sistemul central de Prioritizarea proiectelor stabilirea criteriilor de (SUD) municipal aprobă monitorizare utilizat de ITI. incluse în strategie; evaluare, pregătirea și proiectele în mod formal. sprijin pentru posibilii lansarea de apeluri și Proiectele care necesită beneficiari în pregătirea sarcini de monitorizare finanțare din FSE sunt cererilor de finanțare; și evaluare. Procedurile de selectare, finanțare și implementare evaluate de AM relevantă. sprijin pentru beneficiari sunt autonome și stabilite în mod separat de în implementarea/ AU și AM sunt unul fiecare AM relevant din PO participante la gestionarea proiectelor și același organism. Dunărea (ITI finanțarea ITI: proiectele care aparțin strategiei, n/a prin consultanță de Proiectele sunt evaluate regional) după ce au fost prioritizate la nivel local, trebuie să management privind, de de un comitet de facă obiectul unor apeluri orientate către ITI care Deoarece AU și AM sunt exemplu, implementarea evaluare format din au fost publicate și gestionate integral de aceste Brussels același organism, toate Deoarece AU și AM sunt același organism, toate procedurilor de achiziții opt reprezentanți AM. (SUD) responsabilitățile sunt responsabilitățile sunt exercitate de AM. publice; și monitorizarea guvernamentali, opt exercitate de AM. și raportarea periodică experți externi și un la AM a stadiului consultant. Guvernul de implementare a regiunii capitalei aprobă proiectelor. proiectele. 76 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE ANEXA 3: RESPONSABILITĂȚILE SUD ALOCATE AUTORITĂȚILOR URBANE DIN STATELE MEMBRE UE PENTRU PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020 77 Responsabilitățile Alte responsabilități Responsabilitățile Alte responsabilități Responsabilități reținute la autoritatea Responsabilități reținute la autoritatea ORAȘ autorităților urbane privind delegate autorității ORAȘ autorităților urbane privind delegate autorității regională/de management regională/de management selecția proiectelor urbane selecția proiectelor urbane Municipalitatea evaluează Evaluările de proiect toate cererile pe baza AM (sau OI PO) este însărcinată cu verificarea presupun prestarea de Monitorizează și servicii tematice relevante criteriilor de selecție criteriilor de acceptare și eligibilitate și, de raportează progresul pentru metropolă teritorială definite în asemenea, evaluează cererile din perspectiva Debrecen în îndeplinirea ITP și, și sunt efectuate în Autoritatea urbană Programul teritorial respectării criteriilor PO și a reglementărilor. Am (SUD) concomitent, pregătește contextul contractului stabilește calendare integrat, evaluând lansează apeluri și primește cereri, semnează și gestionează proiecte municipal și al PO. comune și mecanisme A doua evaluare de către regiune (AM), care include contribuția proiectului contracte de finanțare și efectuează verificări ale Lille (SUD) individuale. Comitetul intermunicipal comune de publicitate din nou atât contractul municipal, cât și PO. la scopurile generale ale gestiunii financiare. SUD. preselectează proiectele a programelor de care se transmit AM. finanțare. AM exercită control prin intermediul unei structuri Ultima etapă constă Egnatia în confirmarea deciziei specifice de asistență pentru capacitate tehnică Odos (ITI n/a n/a AM de către Comitetul dedicată, inclusiv toate aspectele pregătirii și regional) intermunicipal. selectării de proiecte. Grupul director Biroul municipal ITI (autorități efectuează evaluarea Recomandă lista de AM execută evaluarea conformității cu strategia naționale, provinciale, Elblag conformității cu strategia apeluri de proiecte la AM ITI în proporție de 50%, și în proporție de 100% a municipale, parteneri Proiectele evaluate de AM din punct de vedere al (ITI urban ITI în proporție egală cu și asigură monitorizarea conformității și evaluării formale a meritelor și își Limburg (ITI socioeconomici) conformității cu PO, cu criteriile de calitate, planul non- SUD) n/a AM, recomandă apeluri de strategiei. dă acordul final. regional) evaluează cererile în financiar și prevederile legale. AM ia decizia finală proiecte către AM. funcție de respectarea de selecție. strategiei, criteriilor Promovarea, sprijinirea de calitate și planului și stimularea proiectelor; financiar. Grupul de management stabilirea criteriilor comun este responsabil GLA deține de selecție pentru Șase orașe, pentru prioritizarea responsabilități proiecte; apeluri Aprobarea formală a proiectelor. Responsabile pentru FI (SUD) proiectelor FEDR și importante de pentru propuneri de selecția operațiunilor propunerea acestora către management și proiecte; monitorizarea care vor fi sprijinite prin consiliul regional. supraveghează implementării strategiei Londra intermediul strategiei, și a proiectelor. implementarea, Coordonare generală a strategiilor la nivel național. (SUD) responsabilitatea managementul și executivă finală de la Împarte atribuția de livrarea ITI al Londrei. Criteriile de selecție stabilite de AM în cooperare nivel regional revenind evaluare a calității în Raportează în sens cu autoritățile locale, în cadrul unui grup dedicat primarilor. proporție de 50/50 cu Alcătuirea de proiecte, ascendent către AM de Katowice de lucru. Organizează apeluri de proiecte, evaluări la nivel național. AM, concentrându-se mobilizarea posibililor (SUD) formale, verificări de eligibilitate, contribuții asupra respectării de beneficiari. Primește documentația și comune la evaluările meritelor împreună cu AU, către proiecte a strategiei pregătește pre-contractele abordarea anumitor teme, probleme sectoriale. SUD. proiectelor necompetitive, Monitorizarea Lublin (SUD) Aprobarea finală a proiectelor. care reprezintă singura proiectelor. Administrația municipală cale de implementare în este responsabilă pentru Monitorizarea ITI Lublin. Verificarea și aprobarea documentației finale Kaunas sarcini privind selecția și coordonarea de către organisme naționale însărcinate cu Redactarea strategiei (SUD) operațiunilor, pe baza unor implementării de gestionarea PO. Responsabile pentru și pregătirea unui consultări cu OI PO în proiecte. domenii similare. Malaga selectarea operațiunilor proiect de propunere Rol în dezvoltarea criteriilor de selecție. Evaluează (SUD) care aduc contribuții utile al criteriilor de selecție eligibilitatea operațiunilor. strategiei. ale operațiunilor, în AU creează o comisie coordonare cu AM. municipală cu atribuții de selecție și aprobare. Asociația Municipiilor Responsabile pentru Transmite către AM: AM aprobă procedurile interne de selectare a Urbane din Slovenia publicarea de apeluri. un decret sau decizie Stabilește criterii de proiectelor și le monitorizează în calitate de Maribor este responsabilă pentru Co-responsabilitate AM adoptă decizia finală privind finanțarea. privind crearea comisiei selecție adaptate observator în comisia municipală. Toate cererile (SUD) selectarea proiectelor (prin pentru monitorizare Liepaja municipale; toate obiectivelor PO. de proiecte ITI sunt transmise AM spre verificare, intermediul comitetului (împreună cu ministerele (SUD) documentele aflate Responsabilă pentru anterior aprobării finale de către comisia său de experți). centrale). la baza procesului implementare, municipală. AM poate efectua verificări la fața decizional; o concluzie monitorizare și evaluare. locului. Nicio cerere de proiect nu poate fi aprobată Proiectele sunt selectate Planificarea, organizarea, privind selecția, aprobată fără o verificare de către AM. de autoritățile locale/ Responsabile pentru aprobarea strategiilor și Nicosia controlul, managementul de comisia municipală. organisme de dezvoltare planurilor de acțiune și furnizarea de standarde și (SUD) și supravegherea Aprobare finală de către urbană implicate pe baza orientări. progresului SUD. comisia municipală. unui acord cu AM. 78 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE BIBLIOGRAFIE 79 ORAȘ Responsabilitățile autorităților urbane privind Alte responsabilități delegate autorității Responsabilități reținute la autoritatea regională/de management BIBLIOGRAFIE selecția proiectelor urbane Organizează apeluri de Coordonare și orientări metodologice pentru Responsabile pentru proiecte și activități pregătirea și implementarea strategiei. Crearea Nitra (SUD) evaluarea propunerilor de de monitorizare și unui consiliu de parteneri pentru redactarea și proiecte. raportare. aprobarea de strategii. Administrația municipală Barca, Fabrizio. 2009. An Agenda for a Reformed Cohesion Policy, A Place-Based Approach to Meeting este responsabilă pentru implementarea strategiei. European Union Challenges and Expectations. DG REGIO A fost încheiat un acord Black, Duncan și Vernon Henderson. 1999. „A theory of urban growth”. Journal of Political formal între municipalități Ministerul pentru Infrastructură și Agricultură și OI PO, care guvernează din Thüringia (Ministerium für Infrastruktur und Economy, vol. 107 (2), p. 252. procesul de verificare a Responsabilă pentru Landwirtschaft - TMIL) (OI responsabil pentru Etherington, David și Martin Jones. 2009. „City-Regions: New Geographies of Uneven Nordhausen eligibilității și aprobare implementare și componenta de dezvoltare urbană durabilă a (SUD) a proiectelor. Acordul monitorizare ulterioară. PO FEDR). Responsabilitate pentru evaluarea Development and Inequality”. Regional Studies, vol. 43(2), pp. 247-265. stabilește, în formal, că eligibilității, aprobarea și plata proiectelor Comisia Europeană. 2018. Obiectivul de politică 5 – Europa mai aproape de cetățeni și administrația municipală finanțate de FEDR. este responsabilă pentru instrumente pentru dezvoltare teritorială integrată. [Document de politică] selectarea proiectelor și Comisia Europeană. 2018. Evaluarea performanței strategiilor teritoriale și urbane integrate: implementarea ulterioară a acestora. Provocări, noi abordări și opțiuni pentru viitor. Autoritățile Metropolitane Europene. 2016. The Role of Metropolitan Areas in the Governance of Guvernul districtului AM a solicitat și aprobat o armonizare a proiectelor Development Challenges. Ostalb este responsabil FEDR selectate cu PO FEDR și un studiu de Ostalbkreis pentru armonizarea fezabilitate al proiectelor. În cursul perioadei, Frankowski, J., & Szmytkowska, M. 2015. Regionalne zróżnicowanie nowych partnerstw (abordare n/a dezvoltării proiectelor similară ITI) cu scopurile strategice aceasta a furnizat consiliere și a aprobat decizii miejskich w polsce. Zarzadzanie Publiczne, 2(30), 131–150. http://doi.org/10.4467/20843968 privind combinarea mecanismelor de finanțare în ZP.15.012.3583 ale PO FEDR în landul cadrul strategiei similare ITI. Baden-Württemberg. Henderson, J. Vernon și Jacques-Francois Thisse. 2001. „On Strategic Community Municipalitatea este Transmiterea strategiei Development”. responsabilă pentru spre aprobare AM. Janas, K., & Jarczewski, W. (Eds.). 2017. Zarządzanie i współpraca w miejskich obszarach selecția operațiunilor, AM este responsabilă pentru publicarea apelurilor Municipalitatea este Patras (SUD) chiar dacă în documentul responsabilă până de proiecte, verificarea eligibilității și aprobarea funkcjonalnych. Raport o stanie polskich miast. Kraków: Instytut Rozwoju Miast. Disponibil POR au fost deja finală, monitorizare și evaluare. la: http://obserwatorium.miasta.pl/wp-content/uploads/2017/10/OPM_IRM_Zarządzanie-i- la livrarea finală a prevăzute operațiuni proiectului. współpraca-w-miejskich-obszarach-funkcjonalnych_Raport-o-stanie-polskich-miast_2017.pdf specifice. Kaczmarek, T., & Kociuba, D. 2017. Models of Governance in the Urban Functional Areas: Policy Lessons From the Implementation of Integrated Territorial Investments (ITIs) in Poland. Quaestiones Geographicae, 36(4), 47–64. Kozak, M. W. 2016a. Kapitał społeczny a zintegrowane inwestycje terytorialne w Polsce. Nierówności Społeczne a Wzrost Gospodarczy, 2(46), 374–384. http://doi.org/10.15584/ nsawg.2016.2.22 Kozak, M. W. 2016b. Zintegrowane inwestycje terytorialne jako eksperyment. Studia Regionalne I Lokalne, 3(65), 50–69. http://doi.org/10.7366/1509499536503 Krukowska, J., & Lackowska, M. 2017. Metropolitan Colours of Europeanization. Institutionalization of Integrated Territorial Investment Structures in the Context of Past Cooperation in Metropolitan Regions. Raumforschung Und Raumordnung, 75, 275–289. http:// doi.org/10.1007/s13147-016-0447-y Laurent, Helene et al. 2007. „Regional policy: What is the most efficient instrument?”. Papers in Regional Science, vol. 88 (3), pp. 491-507. Matkó, Marton. 2016. Sustainable urban development in Cohesion policy programs 2014- 2020, a brief overview. Document prezentat în cadrul Reuniunii Rețelei pentru Dezvoltare Urbană, 18 februarie 2016. Matkó, Marton. 2016. Cohesion policy framework for integrated, sustainable urban development. Grupul de lucru pentru dezvoltare urbană integrată, 22-24 martie Bruxelles. 80 LIVRABILUL 5 / ACTIVITATEA 4 - CERINȚE STRATEGICE PENTRU MODELELE ORGANIZAȚIONALE OCDE. 2006. Competitive Cities in the Global Economy OCDE. 2013. Definition of Functional Urban Areas (FUA) for the OECD metropolitan database OCDE. 2014. Approaches to Metropolitan Area Governance: A Country Overview OCDE. 2014. The OECD Governance Survey: A Quantitative Description of Governance Structures in large Urban Agglomerations. OCDE. 2015. Governing the City OCDE. 2015. The Metropolitan Century: Understanding Urbanisation and its Consequences Różalski, J. 2012. Miliony topione w aquaparkach. Wspólnota, 7.03.2012. Disponibil la: http:// www.wspolnota.org.pl/aktualnosci/aktualnosc/miliony-topione-w-aquaparkach/ Sethi, Rajiv și Rohini Somanathan. 2004. „Inequality and Segregation”. Journal of Political Economy, vol. 112 (6), pp. 1296-1321. Śleszyński, P. 2013. Delimitacja Miejskich Obszarów Funkcjonalnych stolic województw. Przeglad Geograficzny, 85(2), 173–197. Swianiewicz, P. 2016. Współpraca międzygminna - formy, zakres, motywacje. Samorząd Terytorialny, 5, 11–31. Tosics, I. 2015. Integrated Territorial Investment – a Missed Opportunity? Document prezentat la Conferința „Challenges for the New Cohesion Policy 2014-2020 2nd Joint EU Cohesion Policy” de la Riga, 2-4 februarie 2015 van der Zwet A, Miller S and Gross F. 2014. A First Stock Take: Integrated Territorial Approaches in Cohesion Policy 2014-20. IQ-Net Thematic Paper 35(2), European Policies Research Centre, Universitatea Strathclyde, Glasgow. van der Zwet, A. și Mendez, C. 2015. Towards a Europe of the Localities? Integrated place-based approaches in Cohesion policy in 2014-20 and beyond. Document prezentat la: Conferința „Challenges for the New Cohesion Policy 2014-2020 2nd Joint EU Cohesion Policy” de la Riga, 2-4 februarie 2015 van der Zwet A., Bachtler J., Ferry, M., McMaster, I., & Miller, S. 2017. Integrated territorial and urban strategies: how are ESIF adding value in 2014-2020? Final Report. Bruxelles. Wolanski, M. 2018. (Ed.) Ewaluacja Systemu Realizacji Instrumentu ZIT w Perspektywie Finansowej UE na lata 2014-2020. Raport Koncowy, Ministerstwo Inwestycji i Rozwoju, Warszawa/ Banca Mondială. 1997. Raport privind Dezvoltarea Mondială 2009: Statul într-o lume în schimbare. Banca Mondială. 2009. Raport privind Dezvoltarea Mondială 2009: Reconfigurarea geografiei economice. Banca Mondială. 2013. Orașe competitive: Remodelarea geografiei economice a României. Banca Mondială. 2013. Polii de creștere – faza următoare. Banca Mondială, 2014. Identificarea modelelor de selecție a proiectelor pentru Programele Operaționale Regionale 2014-2020 Banca Mondială. 2017. Orașe-magnet: Migrația și naveta în România. Banca Mondială. 2018. Rethinking Lagging Regions: Using Cohesion Policy to Deliver on the Potential of Europe’s Regions. Zodrow, George R. și Peter Mieszkowski. 1986. „Pigou, Tiebout, property taxation, and the underprovision of local public goods”. The Journal of Urban Economics, vol. 19 (3), pp. 356-370. Decembrie 2019