DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII Prezentul raport a fost elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor cuprinse în această lucrare. DECLARAȚIE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR Materialele din această publicație sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea anumitor secţiuni din acest document fără permisiune poate reprezenta încălcarea legislaţiei în vigoare. Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice secţiune a prezentului document, vă rugăm să trimiteți o solicitare conţinând informațiile complete la: (i) Consiliul Județean Cluj (Calea Dorobanților nr. 106, Cluj-Napoca, România); sau (ii) Banca Mondială - biroul din România (Str. Vasile Lascăr nr. 31, Et. 6, Sector 2, București, România). Acest raport a fost transmis în martie 2020, în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Planul de amenajare a teritoriului județean Cluj, încheiat între Consiliul Județean Cluj și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 mai 2019. Acesta corespunde Livrabilului 2. Raport intermediar de implementare din cadrul acordului menționat mai sus. MULȚUMIRI Acest raport este transmis în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Planul de amenajare a teritoriului județean Cluj și a fost elaborat sub conducerea și îndrumarea dlui David N. Sislen (Manager operațional în domeniul dezvoltării urbane pentru Europa și Asia Centrală) și a dnei Tatiana Proskuryakova (Manager de țară, România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă aflată sub coordonarea lui Jozsef Benedek, Ciprian Moldovan, Marius Cristea, Ștefana Varvare și Marcel Ionescu-Veroiu, și formată din Vasile Zotic, Diana-Elena Alexandru, Răzvan Bătinaș, Titus Man, Bogdan-Eugen Dolean și Iulia Hărănguș, beneficiind de suportul tehnic al echipei formate din Cosmina Ursu, Oana Stănculescu, Ștefan Teișanu, Oana Franț, Adina Vințan, George Moldoveanu și Bianca Butacu. Comentarii asupra studiului au fost oferite de către Dean Cira, Călin Hințea, Cesar Niculescu și Corina Zadori. Echipa își exprimă recunoștința pentru excelenta cooperare a reprezentanților Consiliului Județean Cluj și pentru îndrumarea și suportul oferit de aceștia, în special președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, arhitectului șef, Claudiu Salanță, și multitudinii de actori locali și regionali care au contribuit la elaborarea acestui raport. ABREVIERI ȘI ACRONIME ABA Administrația Bazinală de Apă AFM Administrația Fondului pentru Mediu AHE Aducțiunea Hidroelectrică ANCOM Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații CAA Compania de Apă Arieș CAS Compania de Apă Someș CATV Community Access Television CEBM Centrală Electrică Biomasă CECG Centrală Electrică Cogenerare CEE Centrală Eoliană CEF Centrală Fotovoltaică CET Centrală Termoelectrică CHE Centrală Hidroelectrică CT Centrală Termică CHEAP Centrale Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj CTZ Centrală Termică de Zonă DCS Digital Cellular System DTH Direct to Home EDGE Enhanced Data rates for GSM Evolution FTTH Fiber to the home FTTB Fiber to the Building GPRS General Packet Radio Service GSM Global System for Mobile Communications HSPA High-Speed Packet Access INS Institutul Național de Statistică IoT Internet of Things ISDN Integrated Services Digital Network LEA Linie Electrică Aeriană LES Linie Electrică Subterană LTE Long Term Evolution LTE-A Long Term Evolution - Advanced MHC Micro Hidrocentrală NMT Nordic Mobile Telephone NT Noduri Tehnologice OTT Over The Top PT Punct Termic POTS Plain Old Telephone Systems PMBH Planul de Management al Bazinului Hidrografic RATCN Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca SACET Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică SCV Stație Control Vane SEN Sistemul Energetic Național SER Strategia Energetică a României SM Stație Măsurare SMS Short Message Service SNGN Societatea Națională de Gaze Naturale SNTGN Societatea Națională de Transport Gaze Naturale SRL Societate cu Răspundere Limitată SRM Stație Reglare Măsurare UAT Unitate Administrativ-Teritorială UMTS Universal Mobile Telecommunications Service Wi-Fi Wireless Fidelity WiMAX Worldwide Interoperability for Microwave Access ZMCN Zona Metropolitană Cluj-Napoca CUPRINS 1. INFRASTRUCTURA DE APĂ - SISTEMELE DE ALIMENTARE ........................................................ 1 1.1. Delimitarea obiectivului analizat ........................................................................................... 1 1.2. Analiza critică a situației existente ......................................................................................... 1 1.2.1. Prelevări de apă subterană. Stații de tratare – Compania de Apă Someș ............................ 2 1.2.2. Calitatea apei potabile distribuite către consumatori – Compania de Apă Someș .............. 8 1.2.3. Rezervoare ............................................................................................................................ 9 1.2.4. Consumul de apă în sistemele de alimentare regionale centralizate ................................ 12 1.2.5. Numărul populației conectate la sistemele de alimentare în sisteme centralizate ........... 14 1.2.6. Hidranți – Compania de Apă Someș ................................................................................... 21 1.2.7. Sistemele de alimentare cu apă – Compania de Apă Arieș ................................................ 24 2. INFRASTRUCTURA DE APĂ UZATĂ ......................................................................................... 31 2.1. Analiza critică a situației existente ....................................................................................... 31 2.1.1. Sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate ale Companiei de Apă Someș .............. 31 2.1.2. Sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate ale Companiei de Apă Arieș ................ 38 2.2. Investiții în infrastructura de apă și apă uzată ..................................................................... 48 3. INFRASTRUCTURA DE TERMOFICARE ......................................................................................... 55 3.1. Sistemul de termoficare din municipiul Cluj-Napoca ................................................................ 55 3.1.1. Producerea energiei termice .............................................................................................. 56 3.1.2. Transportul şi distribuţia energiei termice ......................................................................... 67 3.2. Obiective de investiţii ale RATCN ............................................................................................... 68 3.3. Concluzii ..................................................................................................................................... 70 4. SISTEME DE PRODUCERE ȘI DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE ................................................ 72 4.1. Energia electrică – aspecte generale ......................................................................................... 72 4.2. Istoricul dezvoltării și situația actuală a unităților de producție energie electrică din județul Cluj .................................................................................................................................................... 73 4.3. Capacitatea actuală de producție energie electrică existentă în SEN din județul Cluj .............. 88 4.4. Infrastructura de transport și distribuție energie electrică ....................................................... 91 4.5. Gradul de deservire cu electricitate a locuințelor ..................................................................... 95 4.6. Concluzii ................................................................................................................................... 110 5. INFRASTRUCTURA DE PRODUCȚIE, TRANSPORT ȘI DISTRIBUȚIE A GAZELOR NATURALE ........... 112 5.1. Gazele naturale în România – aspecte generale ...................................................................... 112 5.2. Resursele de gaz natural din județul Cluj ................................................................................. 115 5.3. Infrastructura de transport gaze naturale în județul Cluj ........................................................ 116 5.4. Infrastructura de distribuție a gazelor naturale din județul Cluj ............................................. 123 5.5. Consumul de gaze naturale din județul Cluj ............................................................................ 143 5.6. Concluzii ................................................................................................................................... 151 6. REȚELE DE TELECOMUNICAȚII .................................................................................................. 153 6.1. Serviciile de telecomunicații – aspecte generale ..................................................................... 153 6.2. Serviciile de telecomunicații în Romania ................................................................................. 157 6.3. Infrastructura de telecomunicații din județul Cluj ................................................................... 161 6.4. Serviciile fixe de telecomunicații din județul Cluj .................................................................... 162 6.5. Serviciile mobile de telecomunicații din județul Cluj ............................................................... 177 6.6. Concluzii ................................................................................................................................... 208 7. CONCLUZII ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI SECTORIALE ..................................................................... 209 7.1. Concluzii și disfuncționalități privind infrastructura de apă și apă uzată ................................ 209 7.2. Concluzii și disfuncționalități privind infrastructura de producere și distribuție a energiei termice ............................................................................................................................................ 209 7.3. Concluzii și disfuncționalități privind infrastructura de producție, transport și distribuție a energiei electrice............................................................................................................................. 210 7.4. Concluzii și disfuncționalități privind infrastructura de producție, transport și distribuție a gazelor naturale .............................................................................................................................. 213 7.5. Concluzii și disfuncționalități privind infrastructura și serviciile de telecomunicații ............... 214 7.6. Punct de vedere al consumatorilor asupra infrastructurii tehnico-edilitare la nivel județean 215 8. PROPUNERI DE ELIMINARE/DIMINUARE A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ...................................... 216 9. PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE ...................................................... 220 9.1. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitoare la infrastructura de apă și apă uzată ................................................................................................................................................ 220 9.2. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitoare la celelalte tipuri de infrastructuri ........................................................................................................................................................ 221 Bibliografie .................................................................................................................................. 224 ANEXA 1 ...................................................................................................................................... 225 LISTA FIGURILOR Figura 1– Distribuția spațială a rezervoarelor de apă la nivelul operatorilor regionali din județul Cluj ................ 9 Figura 2– Lungimea rețelei de distribuție a apei în sistemele de alimentare regionale și locale......................... 12 Figura 3–Indicele de dezvoltare a rețelei de distribuție a apei în raport cu numărul populației (2018) ............. 16 Figura 4–Volumul de apă distribuit la nivelul anului 2018 la nivelul localităților racordate la rețeaua de distribuție a operatorilor regionali: Compania de Apă Someș și Compania de Apă Arieș .................................... 17 Figura 5– Consumul anual de apă pe locuitor la nivelul localităților din județul Cluj (2018) ............................... 17 Figura 6– Evoluția temporală a racordării la rețeaua de distribuție a operatorului regional Compania de Apă Someș (2010-2018), respectiv Compania de Apă Arieș (2012-2018) .................................................................... 21 Figura 7– Distribuția hidranților la nivelul localităților deservite de Compania de Apă Someș ........................... 22 Figura 8– Lungimea rețelei de canalizare pe unități administrativ-teritoriale la nivelul județului Cluj ............... 35 Figura 9– Gradul de conectivitate la rețelele de canalizare ale localităților din județul Cluj ............................... 35 Figura 10– Indicele de dezvoltare a rețelei de canalizare a apei în raport cu numărul populației (2018) ........... 40 Figura 11 – Zonele termoficate din incinta municipiului Cluj-Napoca ................................................................. 66 Figura 12 – Împărțirea intravilanului municipiului Cluj-Napoca pe cartiere rezidențiale .................................... 66 Figura 13 – Uzina de electricitate de pe râul Someșu Rece echipată cu două hidroagregate Francisc ............... 73 Figura 14 – Hidrocentrala construită de contele Korniș în 1910 pe râul Someșu Mic, localitatea Mănăstirea, jud. Cluj ........................................................................................................................................................................ 74 Figura 15 – Uzina electrică Sorecani – Aghireșu-Fabrici....................................................................................... 75 Figura 16 – Schema generală de organizare a Sistemului Hidroenergetic (SHE) Someșul Cald ........................... 76 Figura 17 – Distribuția în profil vertical a elementelor componente SHE Someșu Cald ....................................... 77 Figura 18 – Distribuția teritorială a centralelor fotovoltaice de producție energie electrică în raport cu potențialul electric fotovoltaic existent la nivelul județului Cluj (2019). .............................................................. 79 Figura 19 – Distribuția teritorială a centralelor eoliene de producție energie electrică în raport cu potențialul eolian existent la nivelul județului Cluj (2019). ..................................................................................................... 80 Figura 20 – Capacitățile totale instalate de producție energie electrică din resurse energetice primare la nivelul județelor din Regiunea Nord-Vest în anul 2019. ................................................................................................... 90 Figura 21 – Rețeaua electrică de transport din România ..................................................................................... 92 Figura 22 – Unitățile principale de producție și rețeaua de transport și distribuție energie electrică de pe teritoriul județului Cluj. ......................................................................................................................................... 93 Figura 23 – Stația de transformare 400/220/110kV Gădălin după modernizare................................................. 93 Figura 24 – Stația de transformare 220/110/20kV Câmpia Turzii după modernizare ......................................... 94 Figura 25 – Gospodăria cu numărul 1 din satul Comorâța, comuna Cășei neracordată la rețeaua electrică (2019). ................................................................................................................................................................... 95 Figura 26 – Gospodărie părăsită în localitatea Stârcu, comuna Ceanu Mare ca urmare a lipsei infrastructurilor primare, implicit a rețelei electrice (2019)............................................................................................................ 96 Figura 27 – Gradul de racordare al UAT-urilor și localităților din județul Cluj la rețeaua de distribuție a energiei electrice (2011). .................................................................................................................................................. 109 Figura 28 – Evoluția consumului, producției interne și a importului de gaze naturale în România, în intervalul 2010-2016 ........................................................................................................................................................... 112 Figura 29 – Ponderea consumatorilor casnici și noncasnici din consumul total de gaze naturale din România, în perioada 2012-2016............................................................................................................................................. 113 Figura 30 – Perimetre de exploatare și de prospecțiune a resurselor energetice fosile din România .............. 114 Figura 31 – Perimetre de exploatare gaz natural și petrol concesionate de ROMGAZ și OMV PETROM din România .............................................................................................................................................................. 114 Figura 32 – Localizarea geografică a stației de uscare-comprimare gaz Țaga, jud. Cluj..................................... 115 Figura 33 – Planul general al stației de uscare-comprimare gaz Țaga, jud. Cluj ................................................ 116 Figura 34 – Schema națională a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale ............................................ 120 Figura 35 – Secțiunea aferentă județului Cluj din cadrul SNTGN ....................................................................... 121 Figura 36 – Lungimea rețelei de distribuție a gazului natural la nivel național, regional și județele componente (km). .................................................................................................................................................................... 125 Figura 37 – Lungimea rețelei de distribuție a gazului natural în județul Cluj, pe medii rezidențiale (km). ........ 126 Figura 38 – Unitățile administrativ-teritoriale și localitățile aferente care sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazului natural din județul Cluj. ...................................................................................................... 127 Figura 39 – Anul racordării UAT-urilor și localitățile componente la rețeaua de distribuție a gazului natural din județul Cluj. ......................................................................................................................................................... 130 Figura 40 – Evoluția lungimii rețelei de distribuție gaz metan la nivelul localităților urbane din județul Cluj. .. 135 Figura 41 – Distribuția teritorială a UAT-urilor și localităților aferente racordate la rețeaua de distribuție, numărul total de consumatori și lungimea rețelei. ............................................................................................. 141 Figura 42 – Distribuția teritorială a UAT-urilor și localităților aferente racordate la rețeaua de distribuție, numărul de consumatori casnici și lungimea rețelei........................................................................................... 142 Figura 43 – Distribuția teritorială a UAT-urilor și localităților aferente racordate la rețeaua de distribuție, numărul de consumatori industriali și lungimea rețelei. .................................................................................... 142 Figura 44 – Gaze naturale distribuite la nivelul județelor componente din Regiunea de Nord-Vest (mii m3). . 149 Figura 45 – Gaze naturale distribuite în scop casnic la nivelul județelor componentedin Regiunea de Nord-Vest (mii m3). .............................................................................................................................................................. 150 Figura 46 – Gaze naturale distribuite în scop industrial la nivelul județelor componente din Regiunea de Nord- Vest (mii m3)........................................................................................................................................................ 150 Figura 47 – Standarde, capacităţi tehnici şi caracteristici ale generațiilor de sisteme de telecomunicații mobile ............................................................................................................................................................................ 154 Figura 48 – Conexiuni și trafic total de date în România, în perioada 2012-2017 ............................................. 158 Figura 49 – Evoluția numărului de celule active de telefonie mobilă din România în perioada 2014-2018 ...... 159 Figura 50 – Evoluţia volumului de trafic de voce realizat prin reţelele mobile (exclusiv roaming internațional) şi a duratei medii a unui apel originat (min:sec), în perioada semestrul I 2016 – semestrul I 2018 ...................... 160 Figura 51 – Dinamica volumului de trafic roaming internaţional „outbound”, în perioada semestrul I 2016 – semestrul I 2018.................................................................................................................................................. 161 Figura 52 – Gradul de acoperire a județului Cluj cu servicii fixe de telecomunicații (2019). ............................. 163 Figura 53 – Raportul dintre numărul localităților și numărul de operatori ce prestează servicii fixe de telecomunicații în județul Cluj (2019). ................................................................................................................ 164 Figura 54 – Distribuția operatorilor care livrează telefonie fixă la nivel localităților din județul Cluj (2019). ... 166 Figura 55 – Distribuția operatorilor care livrează internet fix la nivel localităților din județul Cluj (2019). ....... 166 Figura 56 – Distribuția operatorilor care livrează TV cablu la nivel localităților din județul Cluj (2019). ........... 167 Figura 57 – Gradul general de deservire a localităților din județul Cluj cu servicii de telecomunicații fixe. ...... 177 Figura 58 – Numărul localităților din județul Cluj după intensitatea semnalului GSM 2G livrat de operatorii de telefonie mobilă (2019)....................................................................................................................................... 178 Figura 59 – Numărul localităților din județul Cluj după intensitatea semnalului 3G livrat de operatorii de telefonie mobilă (2019)....................................................................................................................................... 179 Figura 60 – Numărul localităților din județul Cluj după intensitatea semnalului 4G livrat de operatorii de telefonie mobilă (2019). ..................................................................................................................................... 180 Figura 61 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Orange în format GSM 2G (2019). ....................................................................................................................................... 197 Figura 62 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Orange în format UMTS 3G (2019). ..................................................................................................................................... 198 Figura 63 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Orange în format LTE 4G (2019). ......................................................................................................................................... 199 Figura 64 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Vodafone în format GSM 2G (2019). ....................................................................................................................................... 200 Figura 65 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Vodafone în format UMTS 3G (2019). ..................................................................................................................................... 201 Figura 66 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Vodafone în format LTE 4G (2019). ......................................................................................................................................... 202 Figura 67 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Telekom în format GSM 2G (2019). ....................................................................................................................................... 203 Figura 68 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Telekom în format UMTS 3G (2019). ..................................................................................................................................... 204 Figura 69 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Telekom în format LTE 4G (2019). ......................................................................................................................................... 205 Figura 70 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Digi în format UMTS 3G (2019). ................................................................................................................................................. 206 Figura 71 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Digi în format LTE 4G (2019). ..................................................................................................................................................... 207 Figura 72 – Surse regenerabile de energie, tehnologii și aplicații ...................................................................... 212 LISTA TABELELOR Tabel 1. Volumele captate din corpurile de apă subterană dezvoltate pe teritoriul județului Cluj ........................ 2 Tabel 2.Aducțiunile de apă brută aferente sistemului regional operat de Compania de Apă Someș .................... 4 Tabel 3. Evidența aducțiunilor de apă spre municipiul Cluj -Napoca în aval de stația de tratare Gilău ................. 5 Tabel 4. Aducțiunile de apă aferente sistemul zonal Cluj, aferente sub-sistemelor Aghireșu, Gherla și Dej ......... 5 Tabel 5. Caracteristicile tehnice ale aducțiunii de apă tratată aferentă sub-sistemului Huedin ............................ 6 Tabel 6. Caracteristicile aducțiunilor din sisteme locale operate de Compania de Apă Someș.............................. 8 Tabel 7. Evidența analizelor probelor de apă la nivelul Companiei de Apă Someș (2008-2018) ............................ 8 Tabel 8. Centralizator privind lungimea rețelelor de aducțiune și distribuție a apei, respectiv a stațiilor de pompare din sistemele de alimentare centralizate (semestrul 1 - 2019). ............................................................ 11 Tabel 9. Centralizator privind numărul branșamentelor, respectiv a numărului de locuitori deserviți în sistemele de alimentare centralizate. ................................................................................................................................... 13 Tabel 10. Indicele de dezvoltare a rețelei de distribuție a apei în raport cu numărul populației (2018).............. 14 Tabel 11.Consumul anual de apă pe locuitor (m3/loc.) la nivelul localităților din județul Cluj (2018) .................. 15 Tabel 12. Evoluția numărului de unități administrativ-teritoriale racordate la sistemul regional de distribuție a Companiei de Apă Someș în intervalul 2009 – 2018 ............................................................................................. 18 Tabel 13 - Consumul de apă pe unități administrativ-teritoriale aflate în competența Companiei de Apă Someș în intervalul 2009-2018 ......................................................................................................................................... 19 Tabel 14. Pierderile de apă la nivelul operatorului regional Compania de Apă Someș ........................................ 21 Tabel 15. Distribuția spațială a hidranților la nivelul mediului urban. .................................................................. 22 Tabel 16. Distribuția hidranților în mediul rural, pe aria de competenţă a Companiei de Apă Someș................. 23 Tabel 17 - Elemente tehnice ale sistemului de alimentare cu apă deservit de operatorul regional Compania de Apă Arieș. .............................................................................................................................................................. 26 Tabel 18. Evoluția numărului de localități racordate la sistemul regional de distribuție a Companiei de Apă Arieș în intervalul 2012 – 2018. ..................................................................................................................................... 28 Tabel 19. Volumele de apă distribuite între 2012-2018 de către operatorul regional Compania de Apă Arieș ... 28 Tabel 20. Evoluția numărului de abonați la serviciul public de alimentare cu apă a operatorului regional Compania de Apă Arieș. ........................................................................................................................................ 29 Tabel 21. Pierderile de apă la nivelul operatorului regional Compania de Apă Arieș ........................................... 29 Tabel 22. Evoluția lungimii totale a rețelei de distribuție și aducțiune la nivelul localităților ce dispun de sisteme de alimentare locale.............................................................................................................................................. 30 Tabel 23. Parametrii tehnologici ai stației de epurare Cluj-Napoca ..................................................................... 31 Tabel 24. Parametrii tehnologici ai stației de epurare Dej.................................................................................... 32 Tabel 25. Parametrii tehnologici ai stației de epurare Gherla .............................................................................. 33 Tabel 26. Parametrii tehnologici ai stației de epurare Huedin ............................................................................. 34 Tabel 27. Sinteza datelor privind rețelele de canalizare și gradul de conectare la nivelul C. A. Someș ................ 36 Tabel 28. Sinteza datelor privind numărul racordurilor la rețeaua de canalizare și numărul de locuitori deserviți la nivelul operatorului C. A. Someș ....................................................................................................................... 37 Tabel 29. Evoluția numerică a numărului de abonați la serviciul public de canalizare la nivelul localităților aflate în aria de competență a Companiei de Apă Arieș ................................................................................................. 39 Tabel 30. Eficiența de funcționare a SEAU Câmpia Turzii în perioada 2011-2014 ................................................ 41 Tabel 31. Eficiența de funcționare a SEAU Câmpia Turzii în perioada 2015-2019 ................................................ 41 Tabel 32. Indicele de dezvoltare a rețelei de canalizare a apei menajere în raport cu numărul populației (2018) .. 42 Tabel 33. Localitățile județului Cluj, ce beneficiază de servicii de alimentare cu apă sau/și canalizare în sistem centralizat, în aria de competență a operatorilor regionali .................................................................................. 43 Tabel 34. Lista investițiilor derulate prin fondul IID de către Compania de Apă Someș ....................................... 51 Tabel 35. Cerința de apă prognozată (mil. m3) pentru populația din mediul urban și rural a județului Cluj, aferentă spațiului hidrografic Someș-Tisa............................................................................................................. 54 Tabel 36. Arondarea imobilelor la unitățile de producție agent termic și apă caldă de tipul P.T. și C.T. din cadrul SACET Cluj-Napoca ................................................................................................................................................ 57 Tabel 37. Distribuția pe cartiere a unităților de producție agent termic și apă caldă din cadrul municipiului Cluj- Napoca. ................................................................................................................................................................. 65 Tabel 38. Unități noi de producție energie electrică aflate în diferite faze de execuție și exploatare din județul Cluj ........................................................................................................................................................................ 81 Tabel 39. Unitățile de producție energie electrică incluse în SEN de pe teritoriul județului Cluj ......................... 88 Tabel 40. Capacitățile totale instalate de producție energie electrică din resurse energetice primare la nivelul județelor din Regiunea Nord-Est în anul 2019 ...................................................................................................... 89 Tabel 41. Mărimea relativă a puterii instalate producție energie electrică din resurse energetice primare din total Regiune Nord-Vest, în anul 2019 .................................................................................................................. 90 Tabel 42. Mărimea relativă a puterii instalate producție energie electrică din resurse energetice primare dintotal județ, în anul 2019 ................................................................................................................................... 91 Tabel 43. Numărul și ponderea gospodăriilor racordate și neracordate la rețeaua electrică, la nivel de UAT-uri și localități componente din județul Cluj .................................................................................................................. 97 Tabel 44. Rețeaua magistrală de conducte transport gaz din județul Cluj ......................................................... 118 Tabel 45. Stațiile de reglare-măsurare și control distribuție gaze de pe teritoriul județului Cluj ....................... 122 Tabel 46. Lungimea rețelei de distribuție a gazului natural la nivel național, regional și județele componente (km) ..................................................................................................................................................................... 124 Tabel 47. Lungimea rețelei de distribuție a gazului natural în județul Cluj, pe medii rezidențiale (km)............. 126 Tabel 48. Lista UAT-urilor din județul Cluj care beneficiază de furnizare gaze naturale, după lungimea rețelei și anul racordării. .................................................................................................................................................... 128 Tabel 49. Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor în județul Cluj, la nivel de UAT (km) ............ 131 Tabel 50. Localitățile alimentate cu gaze naturale, lungimea rețelei de distribuție, consumul de gaze și număr consumatori ........................................................................................................................................................ 136 Tabel 51. Gaze naturale distribuite la nivel național, regional și județele componente din regiunea Nord-Vest (mii m3) ............................................................................................................................................................... 144 Tabel 52. Gaze naturale distribuite în scop casnic la nivel național, regional și județele componente din regiunea Nord-Vest (mii m3).............................................................................................................................................. 145 Tabel 53. Gaze naturale distribuite în scop industrial la nivel național, regional și județele componente din regiunea Nord-Vest (mii m3)............................................................................................................................... 147 Tabel 54. Generațiile de telecomunicații mobile și caracteristicile de viteză ale acestora ................................. 155 Tabel 55. Generații tehnologice în comunicațiile mobile ................................................................................... 157 Tabel 56. Infrastructura de telecomunicații mobile din județul Cluj .................................................................. 162 Tabel 57. Gradul de acoperire a județului Cluj cu servicii fixe de telecomunicații (2019). ................................. 162 Tabel 58. Numărul localităților din județul Cluj după numărul de operatori ce prestează servicii fixe de telecomunicații (2019). ....................................................................................................................................... 164 Tabel 59. Gradul de deservire și numărul de operatori prestatori de servicii fixe de telecomunicații la nivelul localităților din județul Cluj (2019)...................................................................................................................... 168 Tabel 60. Numărul localităților din județul Cluj după tipul și intensitatea semnalului 2G, 3G și 4G livrat de operatorii de telefonie mobilă (2019). ................................................................................................................ 178 Tabel 61. Numărul localităților din județul Cluj după intensitatea medie a semnalului livrat de operatorii de telefonie mobilă (2019)....................................................................................................................................... 180 Tabel 62. Distribuția semnalului 2G, 3G și 4G pe grade de intensitate și acoperire medie la nivelul localităților din județul Cluj (2019). ........................................................................................................................................ 181 1. - SISTEMELE DE ALIMENTARE 1.1. Delimitarea obiectivului analizat La nivelul județului Cluj a fost analizată infrastructura de apă și apă uzată, din perspectiva sistemelor regionale existente, la care se adaugă cele din sistemele locale. Cei doi mari operatori regionali: Compania de Apă Someș și Compania de Apă Arieș, asigură prin sistemele proprii deservirea unui număr important de locuitori la nivelul județului Cluj (538 512 locuitori – C.A. Someș și 36 108 abonați- C.A. Arieș). Pentru evaluarea situației existente au fost supuse analizei sintetice, parametrii tehnici care descriu aceste sisteme, evoluția numerică a populației deservite, volumele de apă distribuite consumatorilor la nivel de UAT, investițiile realizate și propuse pentru acest sector de echipare teritorială. 1.2. Analiza critică a situației existente Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a Apa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1997 reprezintă actul normativ principal asociat dezvoltării infrastructurii hidroedilitare de la nivelul localităților. Acest act a fost modificat prin Legea nr.20/2006 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 62 din 24 ianuarie 2006 prin care s-au aduc completări la terminologia asociată componentei acvatice, respectiv au fost actualizate anexele 2-5 din legea inițială. Resursele de apă dulce al teritoriului național sunt evaluate din punct de vedere al volumelor totale, ale celor destinate populație, pentru industrie și pentru irigații. În acest sens, resursele de apă dulce asociate județului Cluj se înscriu în cadrul bazinelor hidrografice cu resurse specifice mai mici decât media pe țară, (între 50 și 100 % din valoarea medie) pentru localitățile situate în bazinele hidrografice aferente Someșului și Crișului Repede. Pentru localitățile aferente bazinului Arieșului, bazinele hidrografice corespondente prezintă resurse specifice mai mari decât resursa medie pe țară, de circa 881 m3/locuitor și an (conform Anexei 2, din legea 20/2006).În ceea ce privește vulnerabilitatea acviferelor putem menționa că la nivelul culoarului Someșului Mic, aval de Gilău, inclusiv, sectorul Someșului reunit, aval de municipiul Dej, se remarcă o expunere ridicată, care necesită măsuri prioritare de protecție. Față de situația prezentată la nivelul actului normativ menționat anterior, privind disfuncționalitățile prezente la nivelul sistemelor de alimentare cu apă și canalizare remarcate cu precădere la nivelul localităților situate în Dealurile Clujului și Dejului, situația a cunoscut o îmbunătățire semnificativă. De altfel, zona menționată este inclusă în Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014-2020 și urmează să cunoască o upgradare semnificativă a sistemelor de distribuție, alimentare cu apă și canalizare a apelor menajere. În ceea ce privește presiunea industrială asupra resurselor acvatice, în special la nivelul componentei calitative, actul legislativ menționează faptul că la nivelul culoarului Arieșului, sunt necesare aplicarea unor măsuri pe termen scurt pentru reducerea fenomenelor de poluare, în timp ce pe culoarul Someșului Mic, aval de Cluj-Napoca, măsurile impuse pentru limitarea poluării vizează un termen mediu de aplicare. În prezent, poluarea mediului acvatic din culoarul Arieșului este unul minimal, având caracter alohton și accidental (zona minieră din bazinul mijlociu al Arieșului – județul Alba), în timp ce în culoarul Someșului Mic, presiunea industrială s -a redus semnificativ în ultimii ani, ca urmare a declinului platformelor industriei grele care avea un impact important asupra calității apei. Anexa 3 a actului legislativ vizează precizarea pe termene de timp succesive: scurt (1998-2005), mediu (2006-2015) și lung (2016-2025) a lucrărilor de construcție și dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare la nivel național. Sunt vizate astfel, lucrări ce presupun aducțiuni importante (peste 1 m3/s) prin care să fi optimizate sistemele existente. La nivelul județului Cluj, au fost deja realizate conexiunile Someșu Cald – Gilău, prin care se reloca sursa de apă brută de pe lacul Gilău, pe lacul 1 Someșu Cald. Ulterior, această sursă s-a dovedit una nesatisfăcătoare calitativ, (antrenarea la nivelul sursei de captare a unor sedimente fine, din categoria argilelor vărgate inferioare)fapt ce a condus la extinderea conductei de aducțiune spre amonte, de la acumularea Someșu Cald la acumularea Tarnița. Pe termen mediu, lucrările propuneau crearea unei conducte de aducțiune care să asigure transferul apei din acumularea Mihoiești până la nivelul spațiului depresionar Turda-Câmpia Turzii, în lungime de circa 90 km și un debit instalat de 0.8 m3/s. La momentul actual, 2020, soluția propusă nu este realizată și nici nu se întrevede un orizont rezonabil de timp pentru acest demers. Lucrările hidroedilitare de reabilitare și dezvoltare în municipii și orașe, vizează pe termen scurt lucrări doar la nivelul municipiului reședință de județ și se referă la majorarea debitelor de captare-tratare, a capacității de înmagazinare, reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție, respectiv reabilitarea stației de epurare. De altfel, aceste demersuri au fost realizate prin intermediul fondurilor accesate de către Compania de Apă Someș pe diverse linii de finanțare. Pe termen mediu, lucrările au vizat localitățile urbane: Turda, Câmpia Turzii, Dej și Gherla și s-au referit la lucrări de majorare a debitelor de captare-tratare, creșterea capacității de înmagazinare, reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție, reabilitarea stațiilor de epurare. Aceste lucrări au fost demarate în intervalul menționat, o bună parte fiind finalizate în orizontul de timp asociat inițial termenului lung de realizare (reabilitarea stației de epurare de la Câmpia Turzii). Pe termen lung (2016-2025), sunt prevăzute lucrări de reabilitare și dezvoltare a sistemului hidroedilitar al orașului Huedin. O parte din lucrările propuse sunt deja realizate, altele urmând a fi implementate în perioada următoare. La nivelul județului Cluj sistemele de alimentare cu apă și canalizare centralizată sunt des ervite prin intermediul a doi mari operatori regionali: Compania de Apă Someș (care deservește un număr de 46 de unități administrativ-teritoriale) și Compania de Apă Arieș (9 unități administrativ-teritoriale). De asemenea 26 de unități administrativ-teritoriale dispun de sisteme proprii de distribuție a apei potabile. Operatorul regional Compania de Apă Someș Activitatea operatorului regional C.A. Someș se realizează în cadrul a 13 sisteme de alimentare cu apă, dintre care două zonale (Cluj și Huedin) și 11 locale (Chiuiești, Sâncraiu, Alunișu, Călățele, Călata, Văleni, Căpușu, Dângău, Dumbrava, Stațiunea Muntele Băișorii, Valea Ierii). 1.2.1. Prelevări de apă subterană. Stații de tratare – Compania de Apă Someș Captările majore de apă subterană de la nivelul bazinului hidrografic Someș-Tisa, aferent județului Cluj, presupun exploatarea cu deosebire a corpului de apă freatică ROSO10 – Someșul Mic (lunca și terase), dezvoltat în culoarul Someșului Mic, respectiv a corpului de apă freatică ROMU02 Lunca și terasele râului Arieș. Volume importante de apă sunt extrase și de la nivelul corpului de apă freatică ROSO09 – Someșul Mare, lunca și terasele, însă acesta are o dezvoltare redusă pe teritoriul județului Cluj. Tabel 1. Volumele captate din corpurile de apă subterană dezvoltate pe teritoriul județului Cluj Corpul de apă Alimentarea populației Industrie (mii mc/an) Agricultura (mii mc/an) subterană (mii mc/an) ROSO04 0 0 150 ROSO10 755.6 488.9 763.5 ROMU02 3373 101.8 52.65 ROCR02 340 10.44 0 TOTAL 4468.6 601.14 966.15 Sursa: A.B.A. Someș-Tisa, A.B.A. Mureș, A.B.A. Crișuri Conform datelor din Planul de management actualizat al bazinului hidrografic Someș-Tisa 2016-2021, cea mai mare parte din apa captată este utilizată pentru sistemele hidroedilitare ce asigură alimentarea cu apă a populației. Volumele de apă captate de la nivelul corpurilor de apă subterană din 2 județul Cluj conform datelor disponibile în planurile de management al bazinelor hidrografice pe categorii de utilizare sunt prezentate în tabelul de mai jos (Tabelul 1). Sistemul Zonal Cluj este cel mai complex dintre sistemele coordonate de către compania menționată având în componență patru sub-sisteme: Cluj-Napoca, Gilău-Aghireșu, Gherla și Dej. Astfel, circuitul general presupune captarea apei brute de la nivelul acumulărilor Tarnița, Someșu Cald și Gilău. Ulterior apa ajunge prin intermediul unei conducte de mare capacitate la Stația de tratare a apei de la Gilău , de unde, după procesul de tratare, apa este transportată în sistemul zonal de alimentare cu apă potabilă Cluj. Sistemului de captare și tratare a apei din surse de suprafață i se adaugă sursa subterană Florești care asigură alimentarea cu apă a municipiului Cluj-Napoca, în zona de joasă presiune. Surse de apă brută. Sistemul zonal Cluj are în componență patru captări de apă, și anume: - captări apă de suprafață (cu tratare în Stația de tratare a apei Gilău) • sursa de bază - lacul de acumulare Tarnița; • surse de rezervă - lacul de acumulare Someșu Cald și lacul de acumulare Gilău. - captarea subterană Florești (cu tratare cu clor gazos la Florești); Sursele de suprafață: a. Sursa Tarnița – reprezintă sursa de bază a sistemului zonal Cluj de alimentare cu apă. Sursa este reprezentată de lacul de acumulare Tarnița, în partea de vest a localității Someșu Cald (extravilan), comuna Gilău; Captarea a fost pusă în funcțiune în anul 2009, având un debit instalat de 3000 l/s. b. Sursa Someșul Cald – sursa de rezervă este poziționată la nivelul barajului lacului de acumulare Someșu Cald, în partea de est a localității Someșu Cald (extravilan), comuna Gilău; captarea a fost pusă în funcțiune în anul 2000, având un debit instalat de 2.250 l/s. c. Sursa Gilău – sursa de rezervă este poziționată la nivelul barajului lacului de acumulare Gilău (malul drept), în partea de sud-vest a localității Gilău (intravilan), comuna Gilău, la cca. 16,5 km amonte de municipiul Cluj Napoca; Punerea în funcțiune s-a realizat în anul 1973, captarea având un debit instalat de 2.650 l/s. Sursa subterană Florești este o sursă complementară fiind amplasată în partea de vest a municipiului Cluj Napoca, pe ambele maluri ale râului Someșu Mic; Suprafața aferentă captării este de circa 260 ha, fiind compusă din cinci zone distincte: Uzina Florești, Captarea Șapca Verde, Captarea I, Captarea II și Captarea E. Debitul instalat este de circa 800 l/s (98 puțuri, 2,5 km drenuri), iar debitul actual prelevat de circa 100 l/s. Majoritatea puțurilor au diametrul (Dn 1500 – 2000 mm), sunt puțuri săpate, prevăzute cu barbacane. Suplimentar, exista puțuri de diametru mic (Dn 270 mm), acestea fiind forate. Adâncimea medie a puțurilor este de 6 – 8 m. Drenurile au diametrele cuprinse între 300 mm și 600 mm, din tuburi de beton cu barbacane și sunt nevizitabile. Aducțiunile de apă brută sunt reprezentate de către tronsoanele magistrale care conectează stația de tratarea apei brute de la Gilău cu cele trei lacuri de acumulare situate pe valea Someșului Cald care se constituie ca și surse de apă pentru sistemul regional de alimentare Cluj-Sălaj (Tabelul 2). Stația de tratare a apei Gilău este amplasată în localitatea omonimă, la aproximativ 16,5 km sud-vest de Cluj-Napoca. Stația fost realizată începând cu anul 1970 în mai multe etape (etapa 1 – 1973, etapa 2 - 1978 și etapa 3 – 1995) și are o capacitate de 2.650 l/s. Din cauza deficiențelor înregistrate în fluxul de tratare (exemplu: ineficiența micrositelor, reducerea capacității de decantare a nămolurilor argiloase, 3 dozarea imperfectă a reactivilor, filtrare dificilă și insuficientă, sisteme de automatizare depășite), componente precum: stația de microsite, decantoarele, filtrele cu dublu curent, stația de clorinare, pavilionul de exploatare - au fost supuse în perioada 1998 – 2000 unui proces de reabilitare și modernizare a construcțiilor speciale și instalațiilor, în cadrul Proiectului MUDP II. Tabel 2.Aducțiunile de apă brută aferente sistemului regional operat de Compania de Apă Someș Delimitare tronson Descriere 1 Priza Gilău Stația de tratare 2 conducte: Dn 1200 Ol, L = 0,25 km, PIF 1978 și Dn 1000 PREMO L Gilău = 0,3 km, PIF 1972 2 Priza Someșu Cald Stația de tratare Dn 1200, PAFSIN, L = 2,7 km, PIF 2000 Gilău 3 Priza Tarnița Intersecția cu Conducta de sifonare Dn 1600, Fonta ductila, L= 0,3 km (de la Priza Priza Someșu Cald Tarnița la Rezervorul de rupere a presiunii) continua cu conducta de aducțiune Dn 1200, PAFSIN și otel, L= 4,15 km (de la Rezervorul de rupere a presiunii la Priza Someșu Cald), PIF 2009 Sursa: Compania de Apă Someș Pentru alinierea la standardele Comunității Europene prin programul ISPA s-au impus realizarea unor măsuri de investiție suplimentare de îmbunătățire a proceselor tehnologice (2007 – 2009). Tehnologia de tratate se compune din preclorare, floculare/coagulare cu sulfat de aluminiu și polielectrolit, corecție pH cu var, dezinfecție cu clor și filtrare, procesul parcurgând următoarele faze: Stația de microsite rotative (pentru reținerea corpurilor plutitoare, microflorei și microfaunei acvatice), prevăzută cu sistem continuu de spălare cu jet de apa: - 4 unități, capacitate 800 l/s. Micrositele funcționează cu viteze de rotație diferite, funcție de încărcarea apei brute și corespunzător cu doua intensități de spălare. De la micrositele rotative, apa este transportate către cele 4 decantoare prin două cămine de legătură, amplasate în aval de camera sitelor. Unul dintre aceste cămine are trei conducte de ieșire către cele trei decantoare de 800 l/s, celălalt cămin are o conducta de ieșire către decantorul de 1.000 l/s. Conducta de alimentare a decantorului 1 are Dn 800 mm, iar celelalte trei sunt de Dn 1.000 mm. Debitul de apă este reglat automat, prin deschiderea proporțională a vanelor de admisie în decantoare. Stația de reactivi asigură stocarea, prepararea și dozarea: sulfatului de aluminiu, varului și polielectrolitului. Reactivii se introduc automat în conducta de alimentare a fiecărui decantor după vana de reglare a debitului. Pompele de dozare se afla în stația de reactivi. Stația de clorinare este constituită dintr-o construcție supraterană, dotată cu instalație de dozare, sistem de măsurare și control automat, sistem de avertizare și sistem de neutralizare în cazul scăpărilor de clor, echipamente de protecție, instalații electrice și de automatizare. Prin intermediul acesteia se poate realiza o pre-clorare, prin injectarea clorului la intrarea apei brute în cele patru decantoare, precum și post-clorare prin injectarea clorului în cele trei rezervoare de apă filtrată. Decantoarele au rol de reținere a suspensiilor din apa brută după coagularea acestora, de concentrare și evacuare a nămolului rezultat. Stația dispune de: 3 decantoare cu recircularea mecanică a stratului de nămol, cu diametrul D = 30 m. Acestea sunt echipate cu mixere cu turație variabilă și cu module lamelare (având fiecare capacitatea nominală de 800 l/s). Al patrulea decantor, permite cu recircularea mecanică a stratului suspensional, cu diametrul de 48 m, dotat cu pod raclor. Podul raclor comandă prin rotirea sa și dispozitivele de evacuare a nămolului de la acest decantor. Capacitatea nominală a acestui decantor este de 1000 l/s. Apa din cele trei decantoare de 800 l/s este transportată gravitațional către liniile de filtrare 1 și 2, acestea fiind compuse din 10 filtre rapide cu strat dublu de nisip. Apa din decantorul de 1.000 l/s este transportată către linia de filtrare 3, aceasta fiind compusă din 5 filtre rapide cu strat dublu de nisip. Stația de filtre are rol de limpezire a apei decantate până sub limita de 1 NTU, impusă de legislația în vigoare. Stația dispune de 15 cuve de filtre cu dublu curent având o suprafață de 60 m2 fiecare, grupate în 3 linii de filtrare. Apa filtrată se înmagazinează în cele trei rezervoare de apă (3 x 1600 m3) 4 interconectate și care sunt amplasate sub camera filtrelor. De aici apa tratată este transportată gravitațional spre sistemul zonal Cluj prin intermediul aducțiunilor Dn 1000 mm și Dn 1400 mm, Gilău – Cluj-Napoca. Sistemul SCADA este alcătuit din echipamente de monitorizare locală cu transmitere la calculatorul de proces a datelor prin magistralele industriale de comunicație Modbus/Profibus sau prin unde radio, precum și din elementele de execuție pentru comanda manuală sau automată de la distanță și realizează: monitorizarea procesului tehnologic de tratare a apei potabile, monitorizarea „on line” a calității apei potabile livrate consumatorilor, automatizarea proceselor de tratare, monitorizarea „ on line” a aducțiunii Tarnița – Gilău, monitorizarea permanentă a micro-hidrocentralei Tarnița și comanda la distanță a elementelor de comutare a aducțiunii de pe sursa Tarnița pe sursa Someșu Cald și transmisia datelor de proces către dispeceratul central al Companiei de Apa Someș, prin intermediul protocolului de comunicație TCP/IP securizat. Sub-sistemul Cluj-Napoca. Apa potabilă de la stația de tratare Gilău și de la sursa subterană Florești este transportată spre municipiul Cluj-Napoca prin mai multe tronsoane de aducțiuni descrise în tabelul 3. Tabel 3. Evidența aducțiunilor de apă spre municipiul Cluj -Napoca în aval de stația de tratare Gilău Diametru Lungim Delimitare tronson Material PIF Amplasament (mm) e (km) Stația de tratare Gilău – PREMO+Ol Dn 1000 16,7 1973 Partea de vest a municipiului Cluj intrare Cluj-Napoca (Nod SENTAB+Ol Dn 1400 16,7 1980 Napoca, în intravilanul și extravilanul Z) – (transportul se localităților Gilău, Luna de Sus, realizează gravitațional) Florești, mun. Cluj-Napoca, urmărind în general traseul drumului național DN 1 Cluj Napoca - Oradea Sursa Florești – Stație de PREMO Dn 800 2,92 1966 Partea de vest (intravilan) a pompare Grigorescu VIANINI Dn 700 2,92 1932 municipiului Cluj-Napoca Sursa: Compania de Apă Someș În cadrul ariei de operare a Companiei de Apă Someș se regăsesc și alte tronsoane de aducțiuni, care deservesc atât mediul rural, cât și mediul urban (Tabelul 4). Sub-sistemul Gilău – Aghireșu. Apa potabilă de la stația de tratare Gilău este transportată în sub- sistem prin aducțiunea principală de apă tratată. Caracteristicile tehnice ale aducțiunii sunt prezentate în tabelul 4. Tabel 4. Aducțiunile de apă aferente sistemul zonal Cluj, aferente sub-sistemelor Aghireșu, Gherla și Dej Denumire Lungime Diametru(mm)/ Delimitare tronson sub-sistem (km) material/PIF Gilău-Aghireșu Gilău – Aghireșu 25,00 400, OL, 1971 Gherla Cluj-Napoca - Gherla 45,00 600, OL și PREMO, 1975 Dej Livada - intrare în Dej 14,52 500, PEID, 2013 Intrare în Dej - rezervoare Dej 2,47 400, PEID, 2013 Intrare în Dej - cuplare la conducta de aducțiune 2,88 315, PEID, 2013 existentă Sursa: Compania de Apă Someș Sub-sistemul Gherla. Alimentarea cu apă a sub-sistemului Gherla se realizează din sub-sistemul Cluj- Napoca prin conducta de aducțiune de apa tratată: Sub-sistemul Dej. Alimentarea cu apă a sub-sistemului Dej se realizează din sub-sistemul Cluj-Napoca prin conducta de aducțiune Livada-Dej, cuplată la conducta de aducțiune Cluj-Gherla. 5 Sistemul Zonal Huedin prezintă următoarea structură tehnică: Sursa de apă. Este amplasată în amonte de localitatea Bologa, în bazinul hidrografic al pârâului Săcuieu, afluent al râului Crișul Repede și a fost pusă în funcțiune în anul 1978, iar în anii 2011 - 2012 s-a reabilitat prin programul POS Mediu 1. Sursa este de tip subteran, formată dintr-un puț colector (48 m3) și două drenuri în lungime de aproximativ 1530 m din care 910 m pe malul stâng, 540 m pe malul drept și 80 m subtraversare albie, având capacitatea de 58 l/s. Pe suprafața captării este instituită zona de protecție sanitară cu regim sever. Stația de tratare este amplasată în vecinătatea sursei de apa și realizează dezinfecția apei prin clorinare, fiind dotată cu echipamente ADVANCE 200/NXT 3000. Stația a fost reabilitată în anul 2012 prin programul POS Mediu 1. Stația de tratare este echipată și cu două grupuri de pompare a apei, astfel: • grupul 1 – refulează în conducta de aducțiune Bologa-Huedin, este format din patru pompe verticale tip Lowara SV 6604 – 1N 220T, Q=85 mc/h, H=105 mH2O, P= 22 kW, n=3000 rpm; • grupul 2 – refulează în conducta de aducțiune Bologa-Poieni, este format din două pompe verticale tip Grundfos Q= 30 mc/h, H=31 mH2O, P=3 kW, n=2900 rpm. Tabel 5. Caracteristicile tehnice ale aducțiunii de apă tratată aferentă sub-sistemului Huedin Materia Diametru Lungim Delimitare tronson PIF Amplasament l (mm) e (km) SP Bologa gr. 1- Brăișoru OL 350 8,50 197 În partea de sud–est a localității 8 Bologa, pe traseul drumului comunal ce leagă localitățile Brăișoru- Rezervoare Huedin PE 315 4,58 200 Morlaca și Brăișoru, în partea de 7 nord a localității Sâncraiu, respectiv sud-vestul orașului Huedin. SP Bologa gr. 2 -Rezervor Poieni PE 150 2,60 199 DJ 103H (Săcuieu –Bologa) și DN 1 6 Total 15,68 Sursa: Compania de Apă Someș Aducțiunea de apă tratată este compusă din trei tronsoane distincte, a căror caracteristici sunt descrise la nivelul tabelului 5. Sistemul zonal Căpușu prezintă următoarea structură tehnică: Sursa de apă este amplasată pe malul stâng al râului Someșul Cald, în localitatea Căpușu Mare și a fost pusă în funcțiune în anul 1968. Sursa este de tip subteran având 3 puțuri de mică adâncime cu o capacitate de 4 l/s. Captarea apei se realizează cu 3 pompe tip SADU-100, Q=15 mc/h. Aducțiunea de apă brută este compusă dintr-un singur tronson (Tabelul 6). Stația de tratare operează acțiunea de dezinfecție într-un rezervor cu hipoclorit de sodiu. Sistemul local Dângău prezintă următoarea structură tehnică: Sursa de apă este amplasată în localitatea Dângău Mare și a fost pusă în funcțiune în anul 2011. Sursa este de tip subteran având 3 izvoare cu o capacitate de 0,6 l/s. Captarea apei se realizează cu 3 electropompe Q=15 mc/h, câte una la fiecare izvor. Aducțiunea de apă brută este compusă dintr-un singur tronson. Stația de tratare presupune o tehnologie de filtrare cu nisip, în timp ce dezinfecția se face cu raze ultraviolete. Sistemul local Dumbrava prezintă următoarea structură tehnică: 6 Sursa de apă este amplasată în sud-vestul localității și a fost pusă în funcțiune în anul 2014. Sursa este de tip subteran având 3 izvoare captate. Aducțiunea de apă brută este compusă dintr-un singur tronson. Stația de tratare presupune o tehnologie în două trepte, una de filtrare cu nisip și de cărbune activ, în timp ce dezinfecția se face cu hipoclorit de sodiu. Sistemul local Muntele Băișorii prezintă următoarea structură tehnică: Sursa de apă este amplasată în zona Șesul Cald și a fost pusă în funcțiune în anul 1975. Sursa este de tip subteran având 5 izvoare captate cu o capacitate instalată de8 l/s. Aducțiunea de apă brută este compusă dintr-un singur tronson. Apa brută are calitățile apei potabile, dezinfecția se face cu cloramina, în rezervorul de înmagazinare a apei. Sistemul local Valea Ierii prezintă următoarea structură tehnică: Sursa de apă este compusă din trei captări: sursa Caps (în zona pârâului Valea lui Filip și constă din izvoare descendente de strat), sursa pârâul Vulpii (5 izvoare descendente) și sursa pârâul Negrii – Lara (sursă de rezervă). Aducțiunea de apă brută este compusă dintr-un singur tronson. Stațiile de tratare aferente fiecărei surse menționate, dispun de o capacitate individuală de Qmax=39,8 mc/zi și sunt presupun filtrarea apei și dezinfecție cu hipoclorit de sodiu. Sistemul local Chiuiești prezintă următoarea structură tehnică: Sursa de apă este reprezentată de un dren amplasat pe malul drept al văii Strâmbului, la cca. 10 m de mal, având lungime de 200 m. Stația de tratare are o capacitate Qmax=3 l/s și este dotată cu filtre automate și treaptă de clorinare. Sistemul local Alunișu prezintă următoarea structură tehnică: Sursa de apă este de tip subteran din captare de izvoare, având capacitatea de 0,8 l/s, fiind amplasată pe partea dreaptă a pârâului Zanda. Stația de tratare este dotată cu filtre automate și treaptă de clorinare cu dozare manuală în rezervorul de înmagazinare. Sistemul local Sâncraiu prezintă următoarea structură tehnică: Sursa de apă constă în două izvoare amplasate pe ambele parți ale pârâului Valea lui Bal, având un debit de 0,35 l/s fiecare. Aducțiunea de apă brută este compusă dintr-un singur tronson. Stația de tratare este dotată cu treaptă de clorinare cu clor gazos. 7 Tabel 6. Caracteristicile aducțiunilor din sisteme locale operate de Compania de Apă Someș Denumire sub-sistem Delimitare tronson Lungime (km) Diametru(mm)/material/PIF Căpușu Captare - Rezervor Căpușu Mare 1,61 63-110, PEID, 1968 Dângău Sursa – Rezervor 2,32 110, PEID, 2011 Dumbrava Rezervor –Stație 0,415 50, PEID, 2014 Muntele Băișorii Sursa – Rezervor 3,5 90, PVC, 1975 Valea Ierii Sursa - Rezervor Caps 0,77 PEID, 2009 Sursa - Rezervor Vulpii 0,035 PEID, 2009 Sâncraiu Sursa – Rezervor 3,5 110, PEID, 2011 Sursa: Compania de Apă Someș 1.2.2. Calitatea apei potabile distribuite către consumatori – Compania de Apă Someș Operatorul principal de apă la nivel județean, Compania de Apă Someș, asigură prin intermediul laboratoarelor proprii atingerea obiectivelor de calitate ale apei potabile distribuite, prin realizarea unor analize fizico-chimice și microbiologice atât la nivelul stației de tratare, cât și la nivelul consumatorilor. Acțiunea de asigurare a calității apei se realizează printr-un monitoring operațional al cărui scop este de produce periodic informații despre calitatea organoleptică și microbiologică a apei potabile, produsă și distribuită, despre eficiența tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecție, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanți stabiliți. Monitorizarea operațională se realizează conform unui program de monitorizare al calității apei potabile la ieșirea din stația de tratare a apei potabile și în rețeaua de distribuție a apei, la consumatori. Parametrii care sunt monitorizați în acest program sunt parametrii indicatori pentru care nu se pot obține derogări în cazul depășirii limitelor admise. La ieșirea apei din stația de tratare a apei se analizează 24 parametri fizico-chimici și microbiologici, iar la consumatori în rețea se analizează 17 parametri. Evaluarea pe ultimii zece ani (2008-2018) a numărului de probe determinate, respectiv a celor neconforme, este prezentată în tabelul 7. Tabel 7. Evidența analizelor probelor de apă la nivelul Companiei de Apă Someș (2008-2018) Rețele de distribuție Analize fizico-chimice și Probe de apă Analize Anul Analize Puncte de microbiologice analizate total Probe neconforme efectuate prelevare 2008 118.360 16.856 258 2009 120.360 17.195 21560 2.230 72 187 2010 126.500 19.560 23.641 2.650 87 206 2011 132.308 19.560 24.532 2.681 105 196 2012 134.708 21.106 24.532 2.725 128 132 2013 137.658 22.724 24.389 2.915 135 140 2014 140.883 23.028 24.257 2.857 139 155 2015 141.954 23.557 24.581 2.906 148 92 2016 142.954 23.612 24.789 2.952 151 98 2017 143.120 23.842 24.915 2.982 160 112 2018 143.821 23.947 25.024 3.087 178 143 Sursa: Compania de Apă Someș Conform datelor primite de la operatorul regional, numărul analizelor efectuate a crescut de la an la an, atât la nivel global pe întregul sistem de alimentare, cât și la nivelul rețelelor de distribuție. Aceeași tendință se remarcă și în cazul probelor prelevate, respectiv a numărului de puncte investigate. La nivelul ultimei coloane sunt contabilizate numărul analizelor neconforme. Tendința acestora a fost descrescătoare, însă în ultimii doi ani se remarcă un trend ascendent. Neconformitatea este legată î n 8 cea mai mare parte a cazurilor de depășiri la indicatorii microbiologici. Eliminarea acestora s -a făcut prin măsuri de spălare și dezinfecție a infrastructurii de transport a apei potabile. 1.2.3. Rezervoare Capacitatea totală de înmagazinare a apei potabile la nivelul sistemelor de alimentare gestionate de operatorul C.A. Someș este de circa 64 mii mc. Cele mai mari capacități se regăsesc pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca (34 854 mc), Dej (7500 mc) Gherla (5150 mc), Huedin și Baciu (câte 1500 mc fiecare). Distribuția spațială a rezervoarelor la nivelul județului este redată la nivelul figurii 1. În ceea ce privește capacitatea de înmagazinare de la nivelul rezervoarelor confirmă din nou valori ridicate ale acestor structuri în mediul urban, la care se adaugă încă patru localități rurale, ce fac parte din zona metropolitană Cluj: Baciu, Florești, Gilău și Feleacu. Conform fișei operatorului de apă, Compania de Apă Someș asigură distribuția apei în sisteme centralizate la nivelul a 46 de unități administrativ-teritoriale (sisteme de alimentare cu apă), respectiv 37 de unități administrativ-teritoriale (sisteme de canalizare). Structura tehnică a sistemelor este prezentată mai jos în tabelele următoare (Tabelul 8 și 9). Astfel, sunt redate datele legate de lungimea rețelelor de transport, aducțiune și distribuție, numărul stațiilor de pompare, puterea instalată și capacitatea de transfer. Figura 1– Distribuția spațială a rezervoarelor de apă la nivelul operatorilor regionali din județul Cluj Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș Cele mai mari lungimi ale rețelelor de distribuție ale apei către consumatori, se regăsesc la nivelul unităților administrativ-teritoriale din mediul urban, la care se adaugă intercalat patru comune: Apahida, Frata, Moldovenești și Florești (Figura 2). Cele mai mici valori ale lungimii rețelei de distribuție a apei sunt înregistrate în comunele Ciucea, Săcuieu, Așchileu, Jichișu de Jos, Buza și Tritenii de Jos. De altfel, comunele menționate dispun de sisteme locale de alimentare cu apă, urmând ca o bună pa rte 9 din ele să beneficieze de investiții în perioada următoare, conform planurilor de dezvoltare ale operatorilor regionali. Analiza acestui indicator (lungimea rețelei de distribuție apei) în raport cu numărul populației, conduce la o situație interesantă. Astfel, luând în considerare populația de la nivelul anului 2018, valorile cele mai mari ale sunt asociate mediului rural, unde se înregistrează valori de peste 20 m/locuitor în cazul a opt unități administrativ-teritoriale: Râșca, Borșa, Recea-Cristur, Dăbâca, Cornești, Palatca, Aluniș și Ploscoș (Figura 3). Valori minime (de sub 2 m/locuitor) asociate mediului rural se regăsesc în cazul localităților: Ciucea (1,9 m/loc), Florești (1,4m/loc.) și Tritenii de Jos (0,9 m/loc.). În ceea ce privește mediul urban, valorile înregistrate sunt reduse: Huedin (4,9 m/loc.), Dej (3,4 m/loc.), Gherla (2,6 m/loc.), Turda (2,3 m/loc.), Câmpia Turzii (2 m/loc.) și Cluj-Napoca (1,9 m/loc.). Situația detaliată la nivelul întregului județ este prezentată în tabelul 10. Alimentarea cu apă prin rețele de distribuție se realizează la nivelul tuturor UAT-urilor din județ, cu excepția comunei Mica. Aceasta este însă cuprinsă în planul de dezvoltare asociat ”Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014 -2020” derulat de C.A. Someș. Astfel, pe termen scurt se a ajunge la un procent de conectare de 100 % a UAT- urilor la rețele de distribuție a apei potabile. 10 Tabel 8. Centralizator privind lungimea rețelelor de aducțiune și distribuție a apei, respectiv a stațiilor de pompare din sistemele de alimentare centralizate (semestrul 1 - 2019). Rețele de Stații de pompare, stații de ridicare a Rețele de Nr. transport și Total presiunii Localitatea distribuție Crt. aducțiune (m) Putere (m) Număr Capacitate (mc/h) (m) (kw) 1 Cluj-Napoca 91,742 601,192 692,934 44 5188.1 20,663 2 Aghireș 31,254 22,690 53,944 1 20 75 3 Apahida 64,627 86,405 151,032 7 75 180 4 Aluniș 5,730 24,130 29,860 4 40 180 5 Baciu 9,363 45,460 54,823 9 190 590 6 Bonțida 0 17,800 17,800 0 0 0 7 Borșa 14,815 37,493 52,308 4 40 120 8 Căianu 14,718 40,588 55,306 5 35 90 9 Căpușu Mare 0 30,918 30,918 8 22.0 120 10 Cătina 9,347 21,231 30,578 1 9.2 44 11 Cojocna 7,300 21,400 28,700 2 35 80 12 Cămărașu 14,538 45,430 59,968 3 32 313 13 Ceanu Mare 9,946 34,408 44,354 3 20 105 14 Chinteni 14,837 39,540 54,377 6 260 984 15 Cornești 0 32,030 32,030 2 45 80 16 Dăbâca 11,800 34,050 45,850 1 15 60 17 Feleacu 5,044 33,153 38,197 2 40 18 Florești 17,494 50,892 68,386 12 150 1042 19 Frata 16,430 65,030 81,460 3 35 110 20 Gârbău 6,075 21,309 27,384 0 0 0 21 Gilău 40,460 39,260 79,720 4 548,5 1150 22 Iclod 15,560 33,520 49,080 2 30 80 23 Jucu 3,324 44,199 47,523 3 30 60 24 Mociu 6,360 31,400 37,760 4 60 140 25 Băișoara 0 5,500 5,500 0 0 0 26 Palatca 0 24,238 24,238 1 15 40 27 Sânpaul 6,660 24,870 31,530 0 0 0 28 Săvădisla 10,094 34,920 45,014 3 47,7 314 29 Suatu 15,634 26,310 41,944 4 50 110 30 Valea Ierii 0 10,085 10,085 0 0 0 31 Huedin 13,376 47,152 60,528 1 88 340 32 Poieni 7,600 10,100 17,700 2 6.00 60.00 33 Sâncrai 6,867 21,130 27,997 2 16.50 75 34 Călățele 7,410 28,580 35,990 2 7.50 25.00 35 Gherla 2,288 59,335 61,623 1 4.00 71.80 36 Fizeșul Gherlii 13,103 17,091 30,194 3 81.00 220.00 37 Sic 3,200 33,030 36,230 1 15.00 36.00 38 Țaga 15,664 22,764 38,428 2 20.64 58.76 39 Geaca 7,123 25,510 32,633 3 11.56 30.84 40 Mintiu Gherlii 3,430 33,536 36,966 1 8.00 21.60 41 Dej 6,562 132,695 139,257 9 395.95 1,526 42 Cășeiu 7,388 32,860 40,248 1 6.60 60.00 43 Cuzdrioara 0 31,247 31,247 1 15.00 80.00 44 Câțcău 8,323 24,493 32,816 5 46.40 55.20 45 Vad 19,954 34,852 54,806 2 21.00 33.60 46 Chiuiești 0 8,098 8,098 0 0.00 0.00 Total 565,440 2,141,924 2,707,364 174 7,139 29,464 Sursa: Compania de Apă Someș 11 Figura 2– Lungimea rețelei de distribuție a apei în sistemele de alimentare regionale și locale. Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș, Institutul Național de Statistică 1.2.4. Consumul de apă în sistemele de alimentare regionale centralizate Volumele de apă distribuite consumatorilor a cunoscut o evoluție variabilă în ultimi zece ani, conform cu necesitățile populației, creșterea numărului de consumatori racordați la sistemele de distribuție, dar și ca urmare a unui control optimizat al consumurilor de apă în sensul reducerii pierderilor prin rețelele de distribuție. Consumul de apă a nivel județean, conform datelor furnizate de operatorul regional CA Someș pe ultimii zece ani (2009-2018) prezintă valori oscilante, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Se remarcă de asemenea o creștere semnificativă a numărului de localități deservite de la 27 unități administrativ-teritoriale în anul 2009, la 46 de localități în anul 2018 (Figura 4) O situație detaliată este prezentată și asupra numărului de branșamente, a tipului de beneficiar, respectiv date demografice și ale populației conectate (Tabelul 9). În mod similar cu analiza indicelui de dezvoltare a rețelei de distribuție în raport cu numărul populației (2018) s-a studiat consumul de apă anual pe locuitor în funcție de localitatea de proveniență. Datele au pus în evidență, în general valori de sub 100 mc/an(Figura 5). Valoarea foarte ridicată de la Mănăstireni (458,8 mc/loc/an) este posibilă să fie rezultatul unei erori statistice din baza de date Tempo Online a I.N.S. (fișierul prezintă o înregistrare de 640 000 mc/an în cazul acestei localități). Pe primele locuri în ceea ce privește consumul de apă anual se situează comuna Izvoru Crișului (93,9 mc/loc.), urmată de Râșca (90,4 mc/loc.), Jucu (83,9 mc/loc.), Moldovenești (76,5 mc/loc.) și Florești (65,7 mc/loc.). Cele mai mici valori în spațiul rural au fost înregistrate la Chiuiești (1,9 mc/loc.), Tritenii de Jos (1,1 mc/loc.), Ciurila (0,7 mc/loc) și Mintiu-Gherlii (0,5 mc/loc.). La nivelul mediului urban, consumul de apă anual pe locuitor a înregistrat următoarele valori: Turda (77,6 mc/loc.), Cluj-Napoca 12 (61,3 mc/loc.), Câmpia Turzii (55,5mc/loc.), Gherla (44,5 mc/loc.), Dej (42,4 mc/loc.) și Huedin (29,9mc/loc.). Situația detaliată la nivelul întregului județ este prezentată în tabelul 11. Tabel 9. Centralizator privind numărul branșamentelor, respectiv a numărului de locuitori deserviți în sistemele de alimentare centralizate. Branșamente (nr.) Populație (nr.) Populație Nr. Rezervoare Populație Localitatea stabilă la Crt. Populație Agenți Instituții Total (mc) conectată la 30 1 Ianuarie iunie 2019 2019 1 Cluj-Napoca 29,293 4,377 664 34,334 34,854 324,960 324,960 2 Aghireș 1005 22 14 1041 700 6,630 3,045 3 Apahida 4,330 145 34 4,509 500 13,854 12,630 4 Aluniș 372 2 6 380 100 1,131 988 5 Baciu 1,783 54 22 1,859 1,500 11,883 8,825 6 Bonțida 1,546 30 20 1,596 0 4,854 4,804 7 Borșa 522 2 10 534 300 1,330 1,295 8 Căianu 953 12 9 974 200 2,370 2,555 9 Căpușu Mare 1,151 25 18 1,194 500 3,010 2,843 10 Cătina 237 1 9 247 150 1,736 667 11 Cojocna 1,147 14 26 1,187 340 4,196 3,460 12 Cămărașu 648 8 15 671 550 2,726 1,907 13 Ceanu Mare 450 6 4 460 571 3,778 1,136 14 Chinteni 901 14 17 932 515 3,343 2,643 15 Cornești 562 7 17 586 300 1,344 1,286 16 Dăbâca 755 6 14 775 200 1,355 1,699 17 Feleacu 922 19 3 944 800 4,042 2,530 18 Florești 5,134 535 43 5,712 800 38,257 36,217 19 Frata 1,289 13 28 1,330 650 3,978 3,643 20 Gârbău 528 10 13 551 400 2,297 1,459 21 Gilău 2,222 125 25 2,372 800 8,957 7,978 22 Iclod 1,458 29 22 1,509 0 4,329 4,512 23 Jucu 1,899 84 26 2,009 300 4,571 5,541 24 Mociu 868 20 20 908 600 3,235 2,263 25 Băișoara 217 14 4 235 100 2,012 543 26 Palatca 245 5 3 253 200 1,080 569 27 Sânpaul 529 10 13 552 750 2,242 1,543 28 Săvădisla 968 17 26 1,011 600 4,093 2,614 29 Suatu 804 5 9 818 500 1,582 1,867 30 Valea Ierii 176 1 6 183 50 925 435 31 Huedin 2,138 246 49 2,433 1,500 9,527 9,172 32 Poieni 565 11 9 585 300 4,841 1,588 33 Sâncrai 766 27 13 806 100 1,562 1,462 34 Călățele 463 5 0 468 300 2,448 568 35 Gherla 3,725 318 98 4,141 5,150 22,978 23,011 36 Fizeșul Gherlii 878 11 17 906 0 2,634 2,543 37 Sic 1,130 6 19 1,155 300 2,312 2,586 38 Țaga 376 11 8 395 50 1,751 928 39 Geaca 368 13 16 397 50 1,466 891 40 Mintiu Gherlii 604 6 2 612 200 3,843 1,256 41 Dej 5,064 443 75 5,582 7500 38,240 38,453 42 Cășeiu 1,013 17 14 1,044 0 4,772 3,173 43 Cuzdrioara 689 9 6 704 200 3,012 2,217 44 Câțcău 718 6 18 742 250 2,275 2,114 45 Vad 724 1 9 734 200 1,951 1,769 13 Branșamente (nr.) Populație (nr.) Populație Nr. Rezervoare Populație Localitatea stabilă la Crt. Populație Agenți Instituții Total (mc) conectată la 30 1 Ianuarie iunie 2019 2019 46 Chiuiești 112 0 4 116 200 2,444 324 Total 82,247 6,742 1,497 90,486 63,930 576,156 538,512 Sursa: Compania de Apă Someș 1.2.5. Numărul populației conectate la sistemele de alimentare în sisteme centralizate Populația conectată la nivelul ariei de competență aferente operatorului regional Compania de Apă Cluj, a fost determinată pe baza unei metodologii de calcul care implică numărul branșamentelor și o valoare medie statistică a numărului de persoane pe unitatea locativă. Astfel, se pot remarca unele diferențe valorice, între populația stabilă (1 ianuarie 2019), respectiv cea conectată. Din considerent statistice s-a considerat ca în situația depășirii valorii populației stabile, indicele de conectare să fie stabilit la 100%.La nivelul mediului urban, volumele de apă distribuite au avut un trend descrescător, fapt explicat prin măsurile contra risipei făcute atât la nivelul operatorului regional (investiții și intervenții de actualizare și optimizare a rețelei de distribuție pentru eliminarea pierderilor de apă), cât și la nivelul beneficiarilor prin instalarea de debitmetre individuale (contoare) prin care să își gestioneze eficient consumurile de apă (Tabelul 13). Tabel 10. Indicele de dezvoltare a rețelei de distribuție a apei în raport cu numărul populației (2018) Lungime Lungime Lungime Nr. Populația rețea/ Nr Populația rețea/ Nr Populația rețea/ Nume UAT Nume UAT Nume UAT crt. (2018) populație crt (2018) populație crt (2018) populați m/loc. m/loc. e m/loc. 1 CLUJ- 323675 1.9 28 CHINTENI 3294 12.0 55 MINTIU GHERLII 3845 8.7 NAPOCA 2 TURDA 56192 2.3 29 CHIUIEȘTI 2457 3.3 56 MOCIU 3265 9.6 3 DEJ 38467 3.4 30 CIUCEA 1534 1.8 57 MOLDOVENEȘTI 3228 19.1 4 CÂMPIA 27903 2.0 31 CIURILA 1481 7.4 58 NEGRENI 2363 3.3 TURZII 5 GHERLA 23138 2.6 32 COJOCNA 4207 5.1 59 PALATCA 1102 22.0 6 HUEDIN 9595 4.9 33 CORNEȘTI 1341 23.9 60 PANTICEU 1719 9.5 7 AGHIREȘU 6695 3.4 34 CUZDRIOARA 3019 10.4 61 PETREȘTII DE 1527 15.0 JOS 8 AITON 1019 18.5 35 DABÂCA 1382 24.6 62 PLOSCOȘ 664 20.2 9 ALUNIȘ 1161 20.8 36 FELEACU 3953 8.4 63 POIENI 4923 2.1 10 APAHIDA 13217 6.5 37 FIZEȘU 2647 6.5 64 RECEA-CRISTUR 1369 25.2 GHERLII 11 AȘCHILEU 1547 1.0 38 FLOREȘTI 35148 1.4 65 RÎȘCA 1438 29.9 12 BACIU 11526 3.9 39 FRATA 4031 16.1 66 SĂCUIEU 1481 2.5 13 BĂIȘOARA 2020 2.7 40 GÂRBAU 2315 9.2 67 SÂNCRAIU 1562 13.5 14 BELIȘ 1306 5.4 41 GEACA 1502 17.0 68 SĂNDULEȘTI 2043 13.5 15 BOBÂLNA 1437 18.4 42 GILAU 8863 4.4 69 SÂNMARTIN 1335 9.7 16 BONȚIDA 4885 3.6 43 IARA 3928 5.9 70 SÂNPAUL 2256 11.0 17 BORȘA 1358 27.6 44 ICLOD 4358 7.7 71 SĂVĂDISLA 4131 8.5 18 BUZA 1241 2.6 45 IZVORU 1502 12.4 72 SIC 2351 14.0 CRIȘULUI 19 CĂIANU 2376 17.1 46 JICHIȘU DE 1153 2.2 73 SUATU 1620 16.2 JOS 20 CĂLĂRAȘI 2402 8.2 47 JUCU 4454 9.9 74 ȚAGA 1771 12.9 21 CĂLĂȚELE 2462 11.6 48 LUNA 4683 4.6 75 TRITENII DE JOS 4636 0.9 22 CĂMĂRAȘ 2749 16.5 49 MĂGURI- 2354 12.3 76 TURENI 2217 5.0 U RĂCĂTAU 23 CĂPUȘU 3042 10.2 50 MĂNĂSTIREN 1395 19.1 77 UNGURAȘ 2659 3.9 MARE I 14 Lungime Lungime Lungime Nr. Populația rețea/ Nr Populația rețea/ Nr Populația rețea/ Nume UAT Nume UAT Nume UAT crt. (2018) populație crt (2018) populație crt (2018) populați m/loc. m/loc. e m/loc. 24 CĂȘEIU 4773 6.9 51 MĂRGAU 1598 9.3 78 VAD 1987 17.5 25 CÂȚCĂU 2306 10.6 52 MĂRIȘEL 1560 9.6 79 VALEA IERII 923 10.9 26 CĂTINA 1793 11.8 53 MICA 3609 0.0 80 VIIȘOARA 5969 4.7 27 CEANU 3831 9.0 54 MIHAI 5755 6.9 81 VULTURENI 1345 16.4 MARE VITEAZU Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș, Institutul Național de Statistică Municipiul Cluj-Napoca a avut astfel, un trend descendent în consumul de apă, deși numărul populației a avut un ritm crescător. Astfel, în anul 2009, volumul apei distribuite la nivelul municipiului a fost de circa 22,2 mil. m3, iar în anul 2018, s-a ajuns la o valoare de 19,8 mil. m3. În municipiul Dej, volumele de apă distribuite consumatorilor au avut o evoluție relativ constantă (aprox.1,6 mil. m3) pe toată durata analizată. La Gherla, volumul de apă distribuită a scăzut de la circa 1,2 mil. m3 la 1,0 mil. m3, în timp ce la Huedin, trendul descrescător s-a păstrat de la circa 387 mii m3 la 286 mii m3. Tabel 11.Consumul anual de apă pe locuitor (m3/loc.) la nivelul localităților din județul Cluj (2018) Consum Consum Consum Nr. Populația Nr. Populația Nr. Populația Nume UAT de Nume UAT de Nume UAT de crt (2018) crt (2018) crt (2018) apă/loc. apă/loc. apă/loc. 1 CLUJ- 323675 61.3 28 CHINTENI 3294 28.7 55 MINTIU GHERLII 3845 0.5 NAPOCA 2 TURDA 56192 77.6 29 CHIUIEȘTI 2457 1.9 56 MOCIU 3265 23.5 3 DEJ 38467 42.4 30 CIUCEA 1534 27.4 57 MOLDOVENEȘTI 3228 76.5 4 CÂMPIA 27903 55.5 31 CIURILA 1481 0.7 58 NEGRENI 2363 10.6 TURZII 5 GHERLA 23138 44.6 32 COJOCNA 4207 25.3 59 PALATCA 1102 8.9 6 HUEDIN 9595 29.9 33 CORNEȘTI 1341 24.9 60 PANTICEU 1719 3.5 7 AGHIREȘU 6695 16.8 34 CUZDRIOARA 3019 23.6 61 PETREȘTII DE 1527 24.9 JOS 8 AITON 1019 13.9 35 DABÂCA 1382 34.5 62 PLOSCOȘ 664 16.6 9 ALUNIȘ 1161 22.5 36 FELEACU 3953 5.1 63 POIENI 4923 8.7 10 APAHIDA 13217 57.5 37 FIZEȘU 2647 25.2 64 RECEA-CRISTUR 1369 0.0 GHERLII 11 AȘCHILEU 1547 10.3 38 FLOREȘTI 35148 65.7 65 RÎȘCA 1438 90.4 12 BACIU 11526 39.1 39 FRATA 4031 27.7 66 SĂCUIEU 1481 20.3 13 BĂIȘOARA 2020 3.3 40 GÂRBAU 2315 15.0 67 SÂNCRAIU 1562 26.1 14 BELIȘ 1306 61.3 41 GEACA 1502 7.2 68 SĂNDULEȘTI 2043 50.7 15 BOBÂLNA 1437 20.2 42 GILAU 8863 41.0 69 SÂNMARTIN 1335 17.2 16 BONȚIDA 4885 36.7 43 IARA 3928 42.3 70 SÂNPAUL 2256 13.5 17 BORȘA 1358 26.8 44 ICLOD 4358 37.6 71 SĂVĂDISLA 4131 18.4 18 BUZA 1241 4.8 45 IZVORU 1502 93.9 72 SIC 2351 24.6 CRIȘULUI 19 CĂIANU 2376 27.1 46 JICHIȘU DE 1153 0.0 73 SUATU 1620 29.2 JOS 20 CĂLĂRAȘI 2402 59.8 47 JUCU 4454 83.9 74 ȚAGA 1771 11.4 21 CĂLĂȚELE 2462 2.1 48 LUNA 4683 19.4 75 TRITENII DE JOS 4636 1.1 22 CĂMĂRAȘU 2749 17.7 49 MĂGURI- 2354 5.5 76 TURENI 2217 0.0 RĂCĂTAU 23 CĂPUȘU 3042 18.6 50 MĂNĂSTIREN 1395 458.8 77 UNGURAȘ 2659 50.0 MARE I 24 CĂȘEIU 4773 19.7 51 MĂRGAU 1598 15.0 78 VAD 1987 18.3 25 CÂȚCĂU 2306 22.0 52 MĂRIȘEL 1560 32.1 79 VALEA IERII 923 14.5 26 CĂTINA 1793 6.1 53 MICA 3609 0.0 80 VIIȘOARA 5969 37.8 27 CEANU 3831 6.2 54 MIHAI 5755 61.4 81 VULTURENI 1345 28.3 MARE VITEAZU Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș, Institutul Național de Statistică 15 În mediul rural, cel mai spectaculos salt s-a înregistrat în comunele limitrofe municipiului Cluj-Napoca, care au cunoscut un boom demografic important, fapt ce a condus și o creștere corespunzătoare a consumului de apă. Astfel, cele mai relevante din punctul acesta de vedere sunt comunele Florești, Baciu, Apahida, Gârbău, Săvădisla, Chinteni. De altfel, în ultimii ani, volumul distribuit la nivelul localității rurale Florești a depășit ca valoare, cel alocat municipiului Dej, respectiv orașului Gherla. În mediul rural, creșterea numărului de persoane conectate la rețeaua de distribuție a generat ca de la un an la altul volumul de apă distribuit populației să crească simțitor, pentru toate localitățile care sunt în prezent conectate la rețeaua de distribuție a operatorului regional. Figura 3–Indicele de dezvoltare a rețelei de distribuție a apei în raport cu numărul populației (2018) Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș, Institutul Național de Statistică 16 Figura 4–Volumul de apă distribuit la nivelul anului 2018 la nivelul localităților racordate la rețeaua de distribuție a operatorilor regionali: Compania de Apă Someș și Compania de Apă Arieș Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș Figura 5– Consumul anual de apă pe locuitor la nivelul localităților din județul Cluj (2018) Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș, Institutul Național de Statistică 17 Numărul localităților care sunt conectate la rețeaua de distribuție regională aflată în aria de competență a operatorului regional Compania de Apă Someș a cunoscut creșteri succesive în ultimii zece ani (2009-2018), conform datelor din tabelul de mai jos (Tabelul 12). Tabel 12. Evoluția numărului de unități administrativ-teritoriale racordate la sistemul regional de distribuție a Companiei de Apă Someș în intervalul 2009 – 2018 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Nr. UAT racordate 27 30 32 32 36 39 41 43 44 46 Sursa: Compania de Apă Someș 18 Tabel 13 - Consumul de apă pe unități administrativ-teritoriale aflate în competența Companiei de Apă Someș în intervalul 2009-2018 LOCALITATE 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Cluj-Napoca 22,220,243 20,934,500 20,319,661 20,055,089 19,435,571 19,314,516 19,375,600 19,591,624 19,829,765 19,834,418 Dej 1,693,883 1,594,939 1,560,508 1,577,816 1,530,336 1,652,103 1,688,114 1,659,519 1,657,789 1,629,645 Gherla 1,251,908 1,146,450 1,137,407 1,150,550 1,056,709 1,264,480 989,110 986,390 1,037,932 1,032,766 Huedin 387,056 329,935 331,297 309,671 297,953 265,285 269,906 277,525 287,970 286,919 Gilău 286,449 273,273 275,501 292,035 289,741 294,390 321,465 337,016 353,833 363,371 Săvădisla 15,553 21,259 36,333 43,834 46,416 51,166 62,104 60,675 70,324 76,045 Florești 1,029,831 1,139,989 1,174,668 1,277,815 1,360,137 1,442,890 1,670,923 1,893,376 2,076,805 2,310,752 Aghireșu 129,356 114,812 109,621 102,596 109,384 107,669 110,012 105,927 116,568 112,352 Gârbău 4,430 5,373 6,727 8,306 15,407 17,227 26,860 25,705 29,466 34,673 Baciu 236,822 255,084 284,722 305,046 309,919 324,055 358,514 376,451 410,792 450,867 Apahida 414,697 416,285 455,056 487,782 511,198 531,035 571,008 594,357 672,030 759,866 Cojocna 60,889 62,209 68,825 72,951 74,146 74,056 79,882 87,411 100,418 106,237 Jucu 148,927 141,221 169,675 183,838 193,636 222,874 255,868 282,624 338,912 373,674 Bonțida 133,114 115,051 119,948 126,797 125,037 133,080 145,828 146,417 174,017 179,336 Iclod 111,625 99,816 105,879 113,595 109,917 129,333 142,521 142,145 161,148 163,831 Căpușu Mare 41,023 33,433 47,746 42,012 41,465 40,454 44,243 46,607 51,600 56,513 Băișoara 4,735 7,426 5,975 9,118 5,398 5,250 5,075 5,197 4,791 6,676 Căianu 28,820 29,751 32,853 42,807 43,083 44,084 48,430 48,003 57,437 64,279 Suatu 17,758 25,918 32,166 37,309 36,390 33,085 38,288 56,226 43,763 47,246 Mociu 20,594 31,360 37,274 43,373 46,682 47,987 53,594 37,690 67,233 76,742 Frata 17,128 19,094 23,925 33,537 50,403 60,350 75,240 80,408 92,847 111,848 Cornești 4,700 7,318 9,738 13,260 16,274 22,337 30,139 27,360 31,929 33,358 Dăbâca 7,203 7,266 12,783 19,402 23,273 26,027 31,302 33,460 43,225 47,683 Cămărașu 322 9,091 12,114 16,158 28,394 29,381 35,401 36,641 41,306 48,552 Sânpaul 37 2,641 6,902 8,463 9,779 12,124 15,076 16,749 19,597 30,432 Poieni 90,097 57,625 59,742 50,025 49,013 46,829 44,931 38,105 37,199 42,621 Sâncraiu 13,803 35,022 35,125 36,588 39,455 38,128 38,738 39,450 40,191 40,712 Ceanu Mare 3,722 9,420 13,118 14,234 15,711 17,660 18,845 20,721 23,918 Cășeiu 27,546 35,836 49,662 53,730 62,084 70,120 74,930 85,741 93,921 Fizeșul Gherlii 27,942 36,016 63,744 49,980 51,231 56,945 56,744 64,507 66,816 Aluniș 2,391 11,628 14,812 19,671 19,920 19,458 22,319 26,089 Sic 5,276 33,163 39,579 45,544 48,621 50,049 56,832 57,841 LOCALITATE 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 19 LOCALITATE 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Cuzdrioara 39,920 43,887 48,680 57,886 60,423 71,321 Câțcău 7,855 36,065 40,636 42,463 45,855 50,660 Geaca 5,228 9,405 14,030 18,465 22,436 10,889 Ţaga 4,026 10,338 13,498 15,988 22,520 20,135 Feleacu 241 520 646 6,129 20,219 Valea Ierii 3,749 13,170 12,630 13,624 13,370 Vad 11,690 28,244 34,702 33,917 36,433 Cătina 1,183 1,672 6,045 11,020 Chinteni 55,832 66,788 79,255 94,535 Borșa 16,788 29,031 36,453 Palatca 1,880 6,891 9,799 Chiuiești 2,951 4,647 Mintiu-Gherlii 2,047 Călățele 5,245 TOTAL 28,371,003 26,975,351 26,561,110 26,631,088 26,084,480 26,539,811 26,957,231 27,522,992 28,428,084 28,976,772 Sursa: Compania de Apă Someș Această evoluție a fost determinată de poziționarea unităților administrativ-teritoriale în raport cu axa majoră de aducțiune a apei de la sursa reprezentată inițial de lacul Gilău, apoi de lacul Someșul Cald și în prezent de lacul Tarnița (Figura 6). 20 Figura 6– Evoluția temporală a racordării la rețeaua de distribuție a operatorului regional Compania de Apă Someș (2010-2018), respectiv Compania de Apă Arieș (2012-2018) Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș Pierderile apă în rețea sunt determinate de diverse cauze, cea mai comună fiind legată de uzura avansată a sistemelor de distribuție ale apei. În prezent, valoarea pierderilor de apă (care este în jur de 50 %) cunoaște un trend descendent, ca urmare a implementării unor măsuri de eliminare a acestora (Tabelul 14). Tabel 14. Pierderile de apă la nivelul operatorului regional Compania de Apă Someș Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Pierderi de apă 52,53 50,90 54,02 52,50 51,01 51,40 51,23 51,02 49,08 46,50 45,35 în rețea (%) Sursa: Compania de Apă Someș 1.2.6. Hidranți – Compania de Apă Someș Rețeaua de hidranți de la nivelul județului Cluj acoperă cu densități variabile ariile intravilane ale localităților, cu densități mai ridicate în perimetrele urbane. Deservirea unităților administrativ - teritoriale cu aceste tip de instalații, asigură posibilitatea intervenției rapide a autorităților responsabile la stingerea unor potențiale incendii. În mediul rural numărul hidranților este corelat cu mărimea spațiului intravilan și numărul obiectivelor locative și sociale cu risc la incendiu. La nivel județean, pe aria de competenţă a Companiei de Apă Someș, sunt structurate mai multe sectoare teritoriale ce acoperă mediile rural (patru sectoare) și urban (Figura 7). 21 Figura 7– Distribuția hidranților la nivelul localităților deservite de Compania de Apă Someș Sursa: Compania de Apă Someș În mediul urban, se identifică trei structuri teritoriale după cum urmează: municipiul Cluj -Napoca (cu patru formații aferente spațiului urban, respectiv două pentru mediul per urban – comunele Baciu și Chinteni), sucursala Dej și Sucursala Huedin (Tabelul 15). Tabel 15. Distribuția spațială a hidranților la nivelul mediului urban. Nr. Nr. total Nr. Nr. total Localitatea / Formația Localitatea / Formația crt. hidranți crt. hidranți Cluj-Napoca 1 Huedin 144 1 Formația 1 564 2 Bicălatu 2 2 Formația 2 487 3 Bolîc 2 3 Formația 3 624 4 Sâncraiu 44 4 Formația 4 580 5 Brăișoru 3 Total hidranți Cluj-Napoca 2255 6 Horlacea 3 5 Baciu 36 7 Domos 3 6 Chinteni 69 8 Alunișu 4 Total hidranți Sucursala Cluj 2360 9 Călățele 51 Dej 10 Finciu 25 1 Dej 342 11 Călata 57 2 Cuzdrioara 36 12 Văleni 160 3 Căşeiu 74 13 Poieni 16 4 Câţcău 43 14 Tetișu 1 5 Vad 2 15 Fildu de Sus 1 6 Nima 97 16 Fildu de Mijloc 2 7 Chiuieşti 14 17 Fildu de Jos 1 Total hidranți Sucursala Dej 608 18 Total hidranți Sucursala Huedin 519 Sursa: Compania de Apă Someș 22 Astfel, în mediul rural, putem menționa următoarele sectoare: sectorul V (Apahida, Cojocna, Cara, Sânnicoara, Vaida Cămăraș, Căianu, Căianu Mic, Văleni, Mociu, Suatu, Ceanu Mare, Chesău, Dezmir, Pata, Bodrog, Frata, Căianu Vamă, Cămăraș), sectorul VI (Bonțida, Răscruci, Iclod, Fundătura, Livada, Orman, Cornești, Lujerdiu, Morău, Luna de Jos, Dăbâca, Pâglișa, Aluniș, Ghirolt, Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Jucu Herghelie, Gădălin ,Vișea), sectorul VII (Florești, Gilău, Vlaha, Săvădisla, Someșul Rece, Stolna, Finişel) și sectorul VIII (Aghireș Fabrici, Aghireș Sat, Şardu, Corușu, Popești, Săliștea Nouă, Agârbiciu, Căpușu Mare, Dângău Mare, Dângău Mic, Bălcești). Distribuția pe unități teritoriale, dimensiuni și capacități totale este redată în tabelul 16. Tabel 16. Distribuția hidranților în mediul rural, pe aria de competenţă a Companiei de Apă Someș Dimensiune hidranți Nr. crt. Localitatea Nr. total hidranți Ø65 Ø80 Ø100 SECTOR V 1 Apahida 24 37 61 2 Cojocna 7 8 15 3 Cara 16 16 4 Sânnicoara 19 19 5 Vaida Cămăraș 12 12 6 Căianu 14 14 7 Căianu Mic 9 9 8 Văleni 4 4 9 Mociu 2 2 10 Suatu 4 4 11 Ceanu Mare 1 1 12 Chesău 1 1 13 Dezmir 10 13 23 14 Pata 8 13 21 15 Bodrog 3 3 16 Frata 1 1 17 Căianu Vama 41 41 18 Cămăraș 1 1 TOTAL HIDRANŢI 156 18 74 248 SECTOR VI 1 Bonțida 74 74 2 Răscruci 10 1 11 3 Iclod 40 40 4 Fundătura 30 30 5 Livada 3 3 6 Orman 10 10 7 Cornești 15 15 8 Lujerdiu 5 2 7 9 Morău 3 1 4 10 Luna de Jos 28 28 11 Dăbâca 20 20 12 Pâglişa 4 4 13 Aluniș 13 13 14 Ghirolt 13 13 15 Jucu de Sus 45 45 16 Jucu de Mijloc 17 17 17 Jucu Herghelie 9 9 18 Gădălin 2 2 19 Vișea 1 1 TOTAL HIDRANŢI 309 37 0 346 SECTOR VII 1 Florești 117 117 23 Dimensiune hidranți Nr. crt. Localitatea Nr. total hidranți Ø65 Ø80 Ø100 2 Gilău 18 8 10 36 3 Vlaha 6 6 4 Săvădisla 12 12 5 Someșul Rece 42 42 6 Stolna 7 7 7 Finişel 11 11 TOTAL HIDRANŢI 96 8 127 231 SECTOR VIII 1 Aghireș Fabrici 13 13 2 Aghireș Sat 6 6 3 Şardu 1 1 4 Corușu 2 2 5 Popești 2 2 6 Săliștea Noua 1 1 7 Agârbiciu 21 10 2 33 8 Căpușu Mare 23 7 1 31 9 Dângău Mare 24 10 3 37 10 Dângău Mic 19 19 11 Bălcești 14 14 TOTAL HIDRANŢI 126 27 6 159 TOTAL HIDRANŢI RURAL 687 90 207 984 Sursa: Compania de Apă Someș Operatorul regional Compania de Apă Arieș Activitatea operatorului regional C.A. Arieș se desfășoară la nivelul localităților situate în zona depresionară Turda-Câmpia Turzii, incluzând două municipii: Turda și Câmpia Turzii, respectiv șapte comune: Mihai Viteazu, Săndulești, Aiton, Viișoara, Călărași, Luna și Ciurila. Infrastructura tehnică detaliată a sistemelor de alimentare este prezentată în tabelul 17. 1.2.7. Sistemele de alimentare cu apă – Compania de Apă Arieș Municipiul Turda se alimentează din mai multe surse subterane după cum urmează: Sursa Cornești care este formată din 4 fronturi de captare, având un total de 54 de puțuri forate din care 45 în funcțiune; Sursa Mihai Viteazu ce cuprinde un front de captare cu 10 puțuri; Sursa Varianta ce are 7 puțuri forate, aflată în conservare; Sursa Turda Veche cu 6 puțuri săpate aflată de asemenea în conservare. Sistemul de aducțiune al apei de la sursele de captare spre municipiu este asigurat prin mai multe tronsoane de conducte după cum urmează: Sursa Cornești- Sursa Mihai Viteazu, L=2,5 km; Sursa Mihai Viteazu – Turda, L=11,2 km – firul 1, respectiv Sursa Mihai Viteazu – Turda, L=7 km – firul 2. Tratarea apei se face prin intermediul a două stații de clorinare. Capacitatea de înmagazinare la nivelul municipiului este de circa 24800 mc, în 12 rezervoare: zona sursei Mihai Viteazu, 2 rezervoare V1.1=2500 mc și V1.2=2000 mc; zona sursei subterane Varianta, 1 rezervor V2=200 mc; zona Cetate Turda, 2 rezervoare V3şi V4=5000 mc; zona Cetate Turda, 2 rezervoare V5şi V6=2500 mc în conservare respectiv alte 2 rezervoare mai mici V7şi V8=1000 mc în conservare; zona Făgărişte, 2 rezervoare V9şi V10=300 mc în conservare și zona Zootehnie, 1 rezervor V11=2500 mc. Lungimea rețelelor de distribuție este de 128 707 m, iar numărul branșamentelor de 20496. 24 Municipiul Câmpia Turzii se alimentează din două surse: una de subteran și a două de suprafață. Captarea subterană se face din două surse: sursa Călărași care constă într-un dren cu lungimea de 2450 m și un debit maxim de Qmaxim=155 l/s; sursa Poiana care constă într-un dren cu lungimea de 350 m și un debit instalat de 18 l/s. Captarea de suprafață se asigură din sursa Hășdate, ce are un debit instalat de este de 300 l/s. Tronsonul de aducțiune cuprinde mai multe fire cu lungime variabile după cum urmează: de la Sursa Hășdate la Stația de tratare Hășdate- L = 9,103 km; de la Stația de tratare Hășdate la loc. Câmpia Turzii L = 9,4 km; de la Stația de tratare Hășdate la rezervor Sursa Călărași L = 9,4 km; Tratarea apei se face la nivelul a trei structuri, localizate astfel: Stația de tratare Hășdate, cu capacitate de Q = 300 l/s, ce cuprinde mai multe trepte tehnologice: decantare, floculare, filtrare pe nisip, dezinfecție cu clor gazos; Sursa Poiana: Stația de denitrificare și stația de clorinare (hipoclorit) și Sursa Călărași: stație de clorinare. Capacitatea de înmagazinare se realizează la nivelul unui rezervor cu un volum de 5000 mc (în cadrul sursei Călărași). Lungimea rețelelor de distribuție însumează 56 496 m, iar numărul branșamentelor este de 9148. Comuna Mihai Viteazu dispune de o rețea de distribuție în lungime de 28 496 m și un număr de 1427 branșamente. Localitatea Cornești dispune de o stație de clorinare, ce presupune dezinfecția apei direct în aducțiunea care alimentează localitatea. Aducțiunea apei de la sursă se face prin intermediul unui tronson de transport în lungime de 0,4 km. Lungimea totală a rețelelor de distribuție este de 4 800 m, iar numărul branșamentelor de 223. Localitatea Cheia dispune de o conductă de aducțiune de la Uzina de Apă Mihai Viteazu la rezervorul Cheia (volum 150 mc) în lungime de 2735 m. Lungimea rețelelor de distribuție este de 6511 m, iar numărul branșamentelor de 223. Comuna Săndulești dispune de o conductă de aducțiune pe traseul Cetate – rezervor Săndulești cu lungimea de 5465 m, două incinte de înmagazinare a apei de câte 200 mc fiecare. Lungimea rețelelor de distribuție este de 12 300, iar numărul branșamentelor de 291. Localitatea Copăceni are o lungime a rețelei de distribuție de 15 300m și un număr de 468 de branșamente. Comuna Aiton dispune de un sistem de captare cu mai multe drenuri ce au ca surse 3 izvoare și un foraj. Aducțiunea apei spre stație se face printr-un sistem de transport ce însumează 0,86 km. Volumul rezervorului este de 200 mc, lungimea rețelei de distribuție 18 824 m, iar numărul branșamentelor de 291. Comuna Viișoara dispune de un sistem de aducțiune cu lungimea de 3,4 km, un rezervor de 500 mc, o rețea de distribuție în lungime de 28 245 m și un număr de branșamente de 1523. Localitatea Urca de un sistem de aducțiune cu lungimea de 6,2 km, o rețea de distribuție în lungime de 6 000 m și un număr de branșamente de 287. Comuna Călărași și localitatea Călărași Gară are un sistem de aducțiune cu lungimea de 4,55 km, un rezervor de 200 mc, o rețea de distribuție în lungime de 14 400 m (Călărași) și 9 300 m (Călărași-Gară) și un număr total de branșamente de 452. Localitatea Bogata are o rețea de distribuție în lungime de 5 300 m și un număr de branșamente de 241. Comuna Luna are o sursă proprie formată dintr-un dren cu lungimea de 675 m a cărui debit de este de 5,5 l/s. Lungimea conductei de aducțiune este de 960 m, iar capacitatea rezervorului de 200 mc. Lungimea rețelelor de distribuție este de 15,63 km, iar numărul branșamentelor de 706. Localitatea Grigorești dispun de un dren radial cu un debit mediu captat de 6,1 l/s. Rezervoarele au o capacitate totală de 44 mc. Lungimea rețelei de distribuție este de 5,68 km, iar numărul branșamentelor de 161. 25 Tabel 17 - Elemente tehnice ale sistemului de alimentare cu apă deservit de operatorul regional Compania de Apă Arieș. Nr. Rețea distribuție Localitatea Aducțiune (km) Rezervor (m3) Nr. branșamente Crt. (m) 1 Turda 20,7 24800 128707 20496 2 Câmpia Turzii 27,9 5000 56496 9148 3 Mihai Viteazu 28496 1427 4 Cornești 0,4 4800 223 5 Cheia 2,735 150 6511 223 6 Săndulești 5,645 400 12300 291 7 Copăceni 15300 468 8 Aiton 0,86 200 18824 291 9 Viișoara 3,4 500 28245 1523 10 Urca 6,2 6000 287 11 Călărași 4,55 200 23700 452 12 Bogata 5300 241 13 Luna 9,60 200 15630 706 14 Grigorești 44 5680 161 15 Ciurila 1,546 100 3325 75 16 Filea de Sus 100 3340 56 17 Filea de Jos 1 100 4230 47 Total sistem C.A. Arieș 84.536 31.794 366.884 36.115 Sursa: Compania de Apă Arieș Comuna Ciurila prezintă de un sistem de captare subterană a unui izvor cu debit mediu de 0,98 l/s. Stația de tratare dispune de un sistem de dozare automată cu hipoclorit de sodiu. Lungimea aducțiunii este de 1546 m. Capacitatea de înmagazinare a rezervorului este de 100 mc, lungimea rețelelor de distribuție de 3325 m, iar numărul branșamentelor de 75. Localitatea Filea de Sus este deservită prin captarea apei de la un izvor a cărui debit mediu 0,359 l/s. Volumul rezervorului are o capacitate de 100 mc, lungimea rețelelor de distribuție 3 340 m, iar numărul branșamentelor de 56. Localitatea Filea de Jos este deservită prin captarea apei de la două izvoare care au un debit mediu total de 1,5 l/s. Stația de tratare dispune de un sistem de dozare automată cu hipoclorit de sodiu iar lungimea aducțiunii este de 1000 m. Volumul rezervorului are o capacitate de 100 mc, lungimea rețelelor de distribuție 4 230 m, iar numărul branșamentelor de 47. Sinteza elementelor tehnice ale sistemului de alimentare pe unitățile administrativ-teritoriale deservite este prezentată în tabelul 15. Pe lângă localitățile menționate din structura Companiei de Apă Arieș, în aria de sud-est a județului funcționează alte sisteme de alimentare locale, la nivelul următoarelor localități: Comuna Petreștii de Jos și localitățile aparținătoare sunt deservite de un sistem local ce prezintă următoarele caracteristici pe unități administrative. Localitatea Petreștii de Jos nu este alimentata cu apa, deoarece nu deține surse de apă, rezervoare sau stații de pompare. Rețeaua de distribuție are o lungime de aproximativ 7.300 m și deservește 558 locuitori. Localitatea Petreștii de Mijloc este alimentată cu apă prin captarea unui izvor cu un debit captat de 0,4 l/s. Rezervorul de apă are o capacitate redusă de doar 15 mc prin care se asigură distribuția apei gravitațional în toată localitatea. Rețeaua de distribuție are o lungime de aproximativ 2100 m și deservește un număr de 132 locuitori. Localitatea Petreștii de Sus este alimentată cu apă prin captarea unui izvor. Apa provenită de la izvor este transportata gravitațional la un rezervor cu o capacitate de 12,5 mc. Rețeaua de distribuție are o lungime de aproximativ 1800 m. Localitatea Livada este alimentată cu apă prin două captări de izvoare și un dren. Stocarea apei se face în 6 rezervoare cu o capacitate de 9,5 mc fiecare (capacitate totala de înmagazinare = 57 mc). Rețeaua de distribuție are o lungime de aproximativ 4200 m și deservește 174 locuitori. Localitatea Deleni este alimentată cu apă prin exploatarea a doua puțuri de adâncime ce asigură un debit de 0,7 l/s. Rezervorul semi-îngropat are o capacitate de 150 mc. Rețeaua de distribuție 26 are o lungime de aproximativ 3.200 m. Localitatea Plaiuri este alimentată printr-o captare de suprafață a două izvoare ce asigură un debit însumat de 0.35 l/s. Sistemul este prevăzut cu 3 rezervoare de apă cu o capacitate de 9,5 mc fiecare (capacitate totala de înmagazinare = 28,5 mc). Rețeaua de distribuție are o lungime de aproximativ 3.400 m și deservește 150 locuitori. Localitatea Crăiești își asigură apa din doua surse, care furnizează un debit cumulat de 0.25 l/s. Rețeaua de distribuție are o lungime de 875 m. Comuna Tritenii de Jos și localitățile aparținătoare sunt deservite de un sistem local ce prezintă următoarele caracteristici pe unități administrative. Localitatea Tritenii de Jos este alimentata cu apa din doua puțuri de mică adâncime. Capacitatea totală a rezervoarelor este de 210 mc. Rețeaua de distribuție din localitatea Tritenii de Jos este concepută și executată fără proiect din fondurile locuitorilor, fără calcule hidraulice și nu se cunosc date tehnice sau câți locuitori deservește. Aceeași situație apare și în localitatea Tritenii de Sus. Localitatea Pădureni este alimentata cu apă dintr-un puț de mică adâncime cu debit insuficient pentru nevoile locuitorilor. Sistemul de alimentare este prevăzut cu un rezervor de 150 mc, iar legătura la rețea se află în execuție. Rețeaua de distribuție este concepută și executată fără proiect din fondurile locuitorilor, fără calcule hidraulice și nu se cunosc alte date tehnice. Localitatea Colonia este alimentată cu apă dintr-un puț de adâncime, amplasat la ieșirea din localitate spre Tritenii de Jos. Apa captată este pompată în rezervorul de 100 mc. Localitatea n u dispune de stație de tratare sau clorinare a apei. Rețeaua de distribuție din localitate are o lungime de aproximativ 4.000 m și deservește 433 locuitori. Comuna Ploscoș și localitățile aparținătoare sunt deservite de un sistem local ce prezintă următoarele caracteristici pe unități administrative. Localitatea Ploscoș prezintă un sistem de alimentare ce constă în captarea a 5 puțuri săpate ce pot asigura un debit mediu de 19.5 mc/zi. Rezervorul de apă are capacitatea de 150 mc. Rețeaua de distribuție are o lungime totala de 5000 m. Localitatea Crairât – dispune de o sursă de apă reprezentată de un izvor situat în extravilanul localității. Capacitatea de stocare este asigurată prin 2 rezervoare de 5,5 mc fiecare. Rețeaua de distribuție are o lungime de aproximativ 3.200 m. Localitatea Valea Florilor se alimentează prin captarea a 5 izvoare, a căror apă este tratată cu cloramină la nivelul a patru rezervoare a căror capacitate totală este de 140 mc. Rețeaua de distribuție însumează o lungime totală de 5200 m. Localitatea Lobodaș nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă. Comuna Tureni dispune de sisteme de alimentare locale pentru localitățile aparținătoare. Astfel, Localitatea Tureni este alimentată, printr-o captare realizată din mai multe izvoare. Capacitatea de stocare este asigurată de un rezervor cu un volum de 300 mc, iar lungimea totală a rețelei de distribuție ce urmărește trama stradală este de 8015 m. Momentan sistemul este nefuncțional. Localitatea Micești dispune de o rețea de apă care a fost constituită în anul 1981 de 75 de familii prin captarea unui izvor local, construirea unui bazin din beton armat și înființarea unei rețele de cca . 3000m, care funcționează și astăzi, fiind gestionată comunitar. Localitățile Ceanu Mic, Comșești și Mărtinești nu dispun de sisteme locale de alimentare cu apă. Comuna Moldovenești se alimentează din două surse subterane, reprezentată de un izvor captat și un puț săpat. Sistemul dispune de un rezervor cu un volum de 200 mc. Localitățile aparținătoare Pietroasa, Plăiești și Bădeni dispun de un sistem comun ce presupune valorificarea a două surse subterane a căror apă este înmagazinată la nivelul a trei rezervoare, ce însumează un volum total de 700 mc. Comuna Iara dispune de un sistem de alimentare local, ce deservește localitățile Iara, Făgetul Ierii și Surduc. Sursa de apă este constituită dintr-un dren alungit, situat în apropierea râului Iara. Înmagazinarea apei se face la nivelul unui rezervor cu capacitatea de 200 mc, de unde apa este apoi distribuită gravitațional. Localitățile Cacova Ierii, Mașca și Valea Vadului se alimentează dintr-o captare de suprafață, de unde apoi apa este înmagazinată într-un rezervor de 200 mc și se distribuie gravitațional in Valea Vadului, iar prin pompare ajunge și la Cacova Ierii si Masca. Localitățile Agriș, Valea Agrișului, Lungești, Ocolișel, Borzești și Buru nu dispun de sisteme de alimentare. 27 Numărul localităților care sunt conectate la rețeaua de distribuție regională aflată în aria de competență a operatorului regional Compania de Apă Arieș a cunoscut creșteri succesive în ultimii șapte ani (2012-2018), conform datelor din tabelul 18. Tabel 18. Evoluția numărului de localități racordate la sistemul regional de distribuție a Companiei de Apă Arieș în intervalul 2012 – 2018. 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Nr. localități racordate 13 13 13 14 14 14 17 Sursa: Compania de Apă Arieș Volumele de apă distribuite populației au fost disponibile pe ultimii șapte ani (2012 -2018) și sunt prezentate în tabelul 19. Așa cum era firesc, cele mai mari volume de au fost distribuite la nivelul celor două centre urbane: Turda și Câmpia Turzii. De remarcat, saltul înregistrat între ultimii doi ani (2017- 2018) la nivelul municipiului Turda, când practic volumul distribuit s-a dublat. Cele mai mici valori ale volumului distribuit sunt alocate localității Aiton, conectată în 2015, respectiv comunei Ciuri la (localitatea-centru de comună, plus încă două sate aparținătoare). Tabel 19. Volumele de apă distribuite între 2012-2018 de către operatorul regional Compania de Apă Arieș Nr. 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Localitate / an crt. mii mc 1 Turda 2273 2223,6 1979,9 2008 2099,5 2142,32 4363,2 2 Mihai Viteazu 150 1747,17 143,231 172,6 178 193,57 295,7 3 Cheia 13,4 13,45 12,930 14 14 14,61 17,6 4 Cornești 14,9 16,37 12,506 17 15,5 18,53 39,8 5 Săndulești 18,7 9 12 17 15 20,34 39,7 6 Copăceni 28 38,11 29 41 39 40,04 63,9 7 Aiton - - - 1,1 7,6 9,65 14,2 8 Ciurila - - - - - - 0,8 9 Filea de Jos - - - - - - 0,2 10 Filea de Sus - - - - - - 0,1 11 Câmpia Turzii 925 870,82 874 874 948,86 1062,77 1548,3 12 Viișoara 95,4 106,02 99 102 106,69 115,71 200,6 13 Urca 16,5 17 19,9 22 14,79 17,39 25,3 14 Călărași 23,6 24,42 23 27 25,19 26,58 47,4 15 Bogata 30,1 50,5 41,072 88,02 42,7 41,05 96,2 16 Luna 39,6 41,79 38 80 77,2 41,46 80,4 17 Grigorești 5.98 6,3 5,8 6 6,44 7,1 10,6 Sursa: Compania de Apă Arieș În ceea ce privește evoluția numărului de locuitori deserviți prin sistemele de alimentare aflate în localitățile din aria de competență a operatorului regional Compania de Apă Arieș, în intervalul 2012 - 2018, se remarcă o tendință de creștere progresivă atât la nivelul mediului urban, cât și în spațiul rural (Tabelul 20). Pierderile de apă de la nivelul operatorului regional Compania de Apă Arieș sunt cuantificate procentual pe intervalul 2013-2018 și sunt exprimate valoric în tabelul 21. La fel ca și în cazul celuilalt operator, se remarcă un trend descendent determinat de optimizarea sistemelor de distribuție către consumatori, respectiv a modernizării stației de tratare. 28 Tabel 20. Evoluția numărului de abonați la serviciul public de alimentare cu apă a operatorului regional Compania de Apă Arieș. Nr. Număr abonați apa potabilă Localitate crt. 2013 2014 2015 2016 2017 2018 1 Turda 9527 9962 10287 10427 20457 20496 2 Mihai Viteazu 1325 1348 1363 1380 1408 1427 3 Cheia 198 201 205 214 216 216 4 Cornești 199 199 202 212 217 223 5 Săndulești 241 262 276 279 281 291 6 Copăceni 441 444 450 452 455 468 7 Aiton 0 0 263 280 287 291 8 Ciurila 0 0 0 0 0 75 9 Filea de Jos 0 0 0 0 0 47 10 Filea de Sus 0 0 0 0 0 56 11 Câmpia Turzii 5079 5099 5146 5180 9114 9148 12 Viișoara 1436 1446 1492 1505 1506 1523 13 Urca 225 236 255 261 274 287 14 Călărași 445 445 450 450 451 452 15 Bogata 198 206 219 231 237 241 16 Luna 601 604 609 619 648 706 17 Grigorești 143 143 145 148 153 161 Total abonați 20058 20595 21362 21638 35704 36108 Sursa: Compania de Apă Arieș Tabel 21. Pierderile de apă la nivelul operatorului regional Compania de Apă Arieș Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Pierderi de apă în rețea (%) 32,9 37,66 46,41 42,87 40,31 39,74 Sursa: Compania de Apă Arieș La nivelul județului Cluj, celelalte unități administrativ-teritoriale neasociate celor doi mari operatori de apă dispun de sisteme locale de alimentare cu apă, unele dintre ele având neconformități în ceea ce privește distribuția apei potabile către consumatori. Conform datelor obținute din aplicația Tempo Online a Institutului National de Statistică parametrii tehnici ai acestor sisteme locale sunt redate în tabelul 22. Comunele cu surse proprii de alimentare, ce nu sunt racordate la sistemele centralizate ale operatorilor regionali Compania de Apă Someș și Compania de Apă Arieș sunt următoarele: Așchileu, Beliș, Bobâlna, Buza, Ciucea, Iara, Izvoru Crișului, Jichișu de Jos, Măguri-Răcătău, Mânăstireni, Mărgău, Mărișel, Moldovenești, Negreni, Panticeu, Petreștii de Jos, Ploscoș, Recea-Cristur, Râșca, Săcuieu, Sânmartin, Tritenii de Jos, Tureni, Unguraș, Vultureni. Ele totalizează un număr total de 25 de comune. Pe lângă cele 55 de unități administrativ teritoriale deja racordate la sistemele regionale (46 la C.A. Someș și 9 la C. A. Arieș), se adaugă și comuna Mica, singura fără sistem de alimentare cu apă. La nivelul celor 25 de UAT-uri menționate, se află în funcțiune sisteme de alimentare organizate cu precădere la nivelul localităților cu funcție de reședință de comună, care asigură apa curentă din surse subterane (drenuri și izvoare captate). Distribuția se realizează prin branșamente individuale sau prin cișmele stradale. În ultimii ani, perioadele secetoase, înregistrate cu deosebire în lunile de vară, au generat frecvent sincope în alimentarea cu apă, prin lipsa unui debit suficient pentru toți consumatorii racordați. În unele situații, în special în zona de munte de interes turistic, presiunea suplimentară a turiștilor, dar și a ocupării caselor de vacanță individuale, intensifică penuria de apă. În aceste situații, distribuția apei se face secvențial, fie în cadrul unui orar prestabilit pentru toți consumatorii, fie în baza unei distribuții alternative pe zone/străzi. În anumite localități, deficitul de debit este completat și de 29 o calitate necorespunzătoare a apei distribuite (turbiditate crescută din cauze naturale), care în acest sens va genera restricții de utilizare. În ceea ce privește expunerea la riscul de poluare, acesta este determinat de respectarea măsurilor de protecție a surselor de alimentare de suprafață, prin restricționarea activităților în zona de captare și amonte față de aceasta. În cazul localităților alimentate din sistemele regionale, asigurarea regimului de protecție a surselor de apă superficiale, este asigurat de către operatorii de apă, fapt care limitează eventualele neconformități în ceea ce privește calitatea apei brute captate. Conform datelor avute la dispoziție, niciuna din comunele ce dispun de surse proprii de alimentare nu dispun de captări de suprafață. Asigurarea protecției surselor subterane, reprezentate de puțuri, izvoare și drenuri este în general asigurată atât prin construcție, cât și prin delimitarea unor perimetre în jurul captărilor. Tabel 22. Evoluția lungimii totale a rețelei de distribuție și aducțiune la nivelul localităților ce dispun de sisteme de alimentare locale. Nr. Localitate 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 1 Așchileu 3 3 3 3 3 1,3 1,3 1,5 1,5 2 Beliș 7 7 7 7 7 7 7 7 7 3 Bobâlna 5,9 5,9 24,3 24,3 22,4 22,4 22,4 26,4 26,4 4 Buza 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 5 Ciucea 2,7 2,7 2,7 2,7 2,7 2,7 2,7 2,7 2,7 6 Iara 23,5 23,5 23,5 28,5 28,5 28,5 23 23 23 7 Izvoru Crișului 16,7 16,7 16,7 17,3 17,9 17,9 17,9 17,9 18,6 8 Jichișu De Jos 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 : 9 Măguri-Răcătău 45 45 45 45 45 45 29 29 29 10 Mânăstireni 21,8 21,8 23,9 25,4 25,4 26,1 26,6 26,6 26,6 11 Mărgău 14,8 14,8 14,8 14,8 14,8 14,8 14,8 14,8 14,8 12 Mărișel 5,5 5,5 15 15 15 15 15 15 15 13 Moldovenești 61,8 61,8 61,8 61,8 61,8 61,8 61,8 61,8 61,8 14 Negreni 7,7 7,7 7,7 7,7 7,7 7,7 7,7 6,7 6,7 15 Panticeu 16,4 16,4 16,4 16,4 16,4 16,4 1 1 1 16 Petreștii De Jos 30,6 30,6 30,6 30,6 30,9 30,9 22,9 22,9 22,9 17 Ploscoș : : : : : 15,5 15,5 15,5 15,5 18 Recea-Cristur 17 17,8 18,3 40,1 40,1 34,5 34,5 34,5 : 19 Risca 29 29 29 29 29 43 43 43 43 20 Săcuieu 2,7 5,6 5,6 5,6 5,6 11,2 3,5 3,7 3,7 21 Sânmartin 13 13 13 13 13 13 13 13 13 22 Tritenii De Jos 20,2 20,2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 23 Tureni 8,3 8,3 8,3 8,3 8,3 8,3 8,3 : : 24 Unguraș 6 9,3 10,3 10,3 10,3 10,3 10,3 10,3 10,3 25 Vultureni 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 17 22 Sursa: Institutul Național de Statistică. Seria Tempo Online În viitorul apropiat, o bună parte din aceste localități vor beneficia de integrarea lor în cele două mari sisteme regionale, fapt ce va duce la creșterea securității privind calitatea apei potabile distribuite prin prisma investițiilor realizate de cei doi mari operatori de apă din județ. Evoluția temporală din intervalul 2009-2017 a lungimii totale a reţelei simple de distribuție a apei pe localități, este redată în tabelul 19. Ca o remarcă suplimentară, acest parametru se referă la cumularea rețelei de transport/aducțiune cu cea de distribuție la nivelul localității în cauză. Centralizarea acestor informații la nivel spațial a ținut cont de ultimul an cu date disponibile raportate (Figura 2). 30 2. INFRASTRUCTURA DE APĂ UZATĂ 2.1. Analiza critică a situației existente Sistemele de canalizare ale apei pluviale și menajere asigură preluarea apelor meteorice, respectiv a celor provenite de la consumatori, având ca scop principal aducerea lor la o stare calitativă, care să permită evacuarea lor în emisari. Operațiunile de preluare, transport și mai ales epurare, presupun investiții majore de capital, pentru atingerea obiectivelor de mediu propuse. La nivelul județului Cluj toate centrele urbane au modernizate stațiile de epurare, prin proiecte de investiții majore derulate în intervalul 2012-2013. Astfel, modernizarea stației de epurare de la Cluj a fost încheiată la 8 august 2013; stația de epurare Dej la 16 octombrie 2012, stațiile de la Gherla și Huedin la 12 februarie 2013. Tot în anul 2013 a fost finalizată și acțiunea de modernizare a stației de la Câmpia Turzii, care deservește și municipiul Turda. 2.1.1. Sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate ale Companiei de Apă Someș Compania de Apă Someș gestionează un număr important sisteme de canalizare, atât din mediul urban (Cluj-Napoca, Dej, Gherla și Huedin), cât și din mediul rural. Astfel, se identifică mai multe clustere și aglomerări, definite după numărul populației, concentrarea activităților economice, utilizarea terenurilor, posibilitățile de grupare. Se are astfel în vedere reducerea costurilor energetice mai ales prin conectarea mai multor aglomerări, dispuse spațial, astfel încât să fie valorificat drenajul gravitațional. Clusterul Cluj este compus din cinci aglomerări a căror ape uzate sunt transportate pentru a fi epurate în stația de epurare Cluj-Napoca. Sistemul de canalizare este tip unitar în proporție de 85 % și tip divizor în proporție de 15 % în municipiul Cluj-Napoca și divizor în localitățile rurale adiacente. În general, sistemul de canalizare funcționează gravitațional cu excepția sistemelor aferente unor cartiere din municipiul Cluj- Napoca și a unor zone din localitățile Florești și Gilău, unde apele uzate sunt colectate gravitațional până la stațiile de pompare de unde sunt pompate în colectoarele principale și transportate spre stația de epurare. Rețelele de canalizare au diametre cuprinse între 200 și 3000 mm și sunt realizate din conducte de beton, ceramică, PVC și PAFSIN cu secțiuni ovoidale, clopot și circulare. Stația de epurare Cluj-Napoca a fost construită în mai multe etape, începând cu 1973, fiind amplasată în partea de nord-est a municipiului, pe malul stâng al râului Someșul Mic. Procesul tehnologic este bazat pe epurarea mecanică și epurarea biologică cu nămol activat a apelor uzate și fermentarea anaerobă a nămolului rezultat. Tabel 23. Parametrii tehnologici ai stației de epurare Cluj-Napoca Debite și încărcări influent: Calitatea efluentului: Parametru U.M. Valoare Valoare Valoare medie anuală Q u zi med m3/zi 111.000 Parametru U.M. maximă 2013 (de la punerea în Q u zi max m3/zi 130.000 admisă functiune) Q u or max m3/oră 6.436 CBO5 mg/l 25 2,83 2 x Q u or max m3/oră 12.872 CCO mg/l 125 37,73 CBO5 kg/zi 22.020 N -Total mg/l 10 7,75 CCO kg/zi 44.040 P -Total mg/l 1,0 1,45 MTS kg/zi 25.690 MTS mg/l 35 15,60 N -Total kg/zi 4.441 P -Total kg/zi 1.009 Sursa: Compania de Apă Someș 31 Modernizarea ulterioară a stației s-a realizat în cadrul programului MUDP II în perioada 2000-2002, când au fost realizate reabilitări la treapta mecanică, biologică și de tratarea nămolului, ajungându -se la o capacitate de epurare mecano-biologică de 2.170 l/s pe timp uscat și 5.000 l/s la ploaie. Procesul tehnologic la nivelul anului 2002, chiar daca se prezenta ca unul din cele mai moderne din Romania, nu permitea îndepărtarea nutrienților (azot și fosfor) și deci atingerea cerințelor de descărcare în emisar (Someșul Mic), conform angajamentelor României și standardelor actuale. Principalii parametrii tehnologici de proiectare ai stației de epurare sunt redați în tabelul 23. Prin programul “POS Mediu Axa 1 – Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată” în perioada 2012-2013 s-a realizat reabilitarea stației de epurare existente, prin combinarea obiectelor existente de epurare cu cele noi, în vederea conformării la cerințele standardelor actuale. Recepția la terminarea lucrărilor a avut loc în 8 august 2013. Schema tehnologică este bazată pe epurarea apei uzate cu nămol activat pentru îndepărtarea nutrienților, cu stabilizarea separată anaerobă a nămolului prin fermentare. Capacitatea stației de epurare este de 367.000 locuitori echivalenți. În condiții de vreme ploioasă, debitul influent va fi menținut în limita a 2 x Q u or max cu ajutorul unui deversor automat. Treapta mecanică cuprinde următoarele compartimente și elemente constructive: camera deversoare pentru ape pluviale, bazine de retenție pentru apa pluvială, canal intrare și camera de distribuție, liniile grătarelor, deznisipatoare și separatoare de grăsimi, stație de pompare, camere de debitmetrie, decantoare primare. Treapta biologică cuprinde liniile de tratare biologică, fiecare prevăzută cu 4 deversoare reglabile de distribuție și 4 vane de izolare, bazine de nitrificare pe 6 linii distincte echipate cu un sistem de aerare cu difuzori cu bule fine, vane electrice de reglare a aerului, manometre și traductoare de presiune, stație de suflante, treapta de eliminare chimică a fosforului, șase decantoare secundare radiale cu diametrul de 60 m, două stații de pompare a nămolului activat de recirculare și în exces, instalații de măsurare a debitului și a parametrilor de calitate a efluentului. Treapta de tratare a nămolului cuprinde bazine circulare de stocare a nămolului în exces, echipamente de îngroșare mecanică a nămolului, patru metan-tancuri de formă cilindrică, post-îngroșătoare gravitaționale de nămol fermentat, stația de cogenerare, stația de deshidratare, gazometru și arzător. Aglomerarea Dej cuprinde teritoriul municipiului Dej și al localităților aparținătoare Ocna Dejului și Șomcutu Mic. Sistemul de canalizare este de tip mixt, și anume în sistem unitar în special în zona centrală și sistem divizor în cartierele de blocuri. Rețelele de canalizare sunt executate din tuburi de beton circulare cu diametrul minim de 16 cm și maxim ovoid de 90/135 cm. Cele două colectoare principale cu secțiune ovoidă de 90/135 cm transportă apele uzate spre stația de pompare amplasată pe malul stâng al râului Someș (stația Nicolae Titulescu), de unde sunt pompate către stația de epurare amplasată pe malul drept al Someșului, în dreptul localității Urișor. Stația de epurare Dej este amplasată în nordul municipiului, pe malul drept al râului Someș și a fost pusă în funcțiune în 16 octombrie 2012, fiind realizată prin programul POS Mediu 1. Tabel 24. Parametrii tehnologici ai stației de epurare Dej Calitatea efluentului: Debite și încărcări influent: Parametru U.M. Valoare Valoare Valoare medie Q u zi med m3/zi 9.800 Parametru U.M. maximă anuală 2013 Q u zi max. m3/zi 11.320 admisă CBO5 mg/l 25 6,44 Q u or max. m3/oră 538 CCO mg/l 125 39,50 CBO5 kg/zi 2.100 N -Total mg/l 10 11,58 CCO kg/zi 4.200 P -Total mg/l 1,0 2,09 MTS kg/zi 2.450 MTS mg/l 35 7,63 N –Total kg/zi 424 P –Total kg/zi 96 Sursa: Compania de Apă Someș 32 Analiza de opțiuni la nivelul SF din 2007 a condus la propunerea variantei de realizare a unei stații de epurare noi. Schema de proces cea mai adecvată a fost cea de epurare mecano-biologică cu nămol activat a apelor uzate și fermentarea anaerobă a nămolului rezultat. Procesul permite îndepărtarea biologică a azotului și fosforului și este completat cu o treaptă de precipitare chimică a fosforului. Emisarul stației de epurare este râul Someș. Capacitatea stației de epurare este de 35.000 locuitori echivalenți. În condiții de vreme ploioasă, debitul influent va fi menținut în limita a 2 x Q u or max cu ajutorul unui deversor automat. Principalii parametrii tehnologici ai stației de epurare sunt redați în tabelul 24.Treapta mecanică a stației cuprinde următoarele compartimente și echipamente: facilități de admisie în stația de epurare (localizate la 1.5 km amonte de intrarea în stația de epurare) o cameră de distribuție și o stație de pompare a apei uzate, un bazin de retenție de 2000 m3 pentru înmagazinarea debitelor pluviale deversate, stația de grătare, deznisipatorul și separatorul de grăsimi, două decantoare primare longitudinale și o stație de pompare nămol primar. Treapta biologică cuprinde o camera de distribuție, bazine de aerare, stație de suflante, stație de eliminare chimică a fosforului, două decantoare secundare, o stație de pompare nămol activat în exces și nămol activat recirculat. Treapta de tratare a nămolului constă din următoarele componente: pre-îngroșător pentru nămol primar și pentru nămol în exces, hală de îngroșare a nămolului în exces, două metan-tancuri, un post- îngroșător pentru nămolul fermentat, o hală de deshidratare a nămolului, gazometru și arzător, stație de cogenerare. Aglomerarea Gherla cuprinde sistemul de colectare al apelor uzate din municipiul Gherla și localitățile aparținătoare Băița și Hășdate și epurarea acestora în stația de epurare, reabilitată în programul POS Mediu 2007-2013. Sistemul de canalizare este tip sistem divizor și funcționează gravitațional, cu excepția localităților aparținătoare Băița și Hășdate unde este sub presiune. Construcția sistemului de canalizare a început în anul 1961. Rețeaua de canalizare este realizata din beton, PAFSIN, bazalt, azbest și PVC și are dimensiunile cuprinse între 300 mm și 1.000 mm. Tabel 25. Parametrii tehnologici ai stației de epurare Gherla Debite și încărcări influent: Calitatea efluentului: Parametru U.M. Valoare Valoare Valoare medie Q u zi med m3/zi 9.800 Parametru U.M. maximă anuală 2013 Q u zi max. m3/zi 11.320 admisă Q u or max. m3/oră 538 CBO5 mg/l 25 6,44 CBO5 kg/zi 2.100 CCO mg/l 125 39,50 CCO kg/zi 4.200 N -Total mg/l 10 11,58 MTS kg/zi 2.450 P -Total mg/l 1,0 2,09 N -Total kg/zi 424 MTS mg/l 35 7,63 P -Total kg/zi 96 Sursa: Compania de Apă Someș Stația de epurare este amplasată la aproximativ 1 km nord-est de municipiul Gherla, pe malul drept al râului Someșul Mic, care este și emisarul stației de epurare. Stația veche a avut un randament scăzut în ultimii ani de funcționare, fapt care a condus la realizarea unei noi stații de epurare. Recepția la terminarea lucrărilor a avut loc în 12 februarie 2013. Schema de proces este de epurare biologică prin procedeul aerării extinse cu stabilizarea simultană aerobă a nămolului. Procesul permite îndepărtarea biologică a azotului și fosforului și este completat cu o treaptă de precipitare chimică a fosforului . Capacitatea stației de epurare este de 20.000 locuitori echivalenți. Principalii parametrii tehnologici ai stației de epurare sunt prezentați în tabelul 25. 33 Treapta mecanică cuprinde următoarele facilități și echipamente: camera deversoare pentru ape pluviale, stație de pompare a apei brute, linia de grătare și deznisipator cuplat cu separator de grăsimi. Treapta biologică cuprinde următoarele elemente: camere de distribuție, două bazine de aerare, stație de suflante, stația de eliminare chimica a fosforului, două decantoare secundare, stație de pompare nămol activat în exces și recirculat. Treapta de tratare a nămolului presupune operații de deshidratare mecanică prin intermediul a două bazine de nămol în exces, a unei stații de humificare și a uneia de deshidratare mecanică. Aglomerarea Huedin este asociată sistemului de canalizare și epurare al orașului omonim. Sistemul de canalizare este 60% tip mixt și 40% tip divizor, apa uzată fiind colectată gravitațional către stația de epurare. Rețelele de canalizare au diametre între 200 și 500 mm și sunt realizate din beton, azbociment, bazalt și PVC. Stația de epurare este amplasată pe malul stâng al râului Crișul Repede, str. Horea nr. 172, Huedin și a fost reabilitată în anul 2013 prin programul POS Mediu 1. Structura procesului tehnologic se face pe cele două trepte clasice mecano-biologică, urmată de treapta de ratare a nămolului. Capacitatea stației de epurare este de 9.400 locuitori echivalenți. Principalii parametrii tehnologici ai stației de epurare sunt redați în tabelul 26. Tabel 26. Parametrii tehnologici ai stației de epurare Huedin Debite și încărcări influent: Calitatea efluentului: Parametru U.M. Valoare Valoare Valoare Q u zi med m3/zi 3.300 medie Parametru U.M. maximă Q u zi max. m3/zi 3.740 anuală admisă Q u or max. m3/oră 175 2013 CBO5 kg/zi 564 CBO5 mg/l 25 9,68 CCO kg/zi 1.128 CCO mg/l 125 43,04 MTS kg/zi 658 N -Total mg/l 15,58 N -Total kg/zi 114 P -Total mg/l 1,11 P -Total kg/zi 26 MTS mg/l 60 12,42 Sursa: Compania de Apă Arieș Pentru realizarea obiectivelor tehnologice ale proiectului s-au realizat următoarele lucrări: Treapta mecanică cuprinde următoarele facilități și echipamente: camera deversoare pentru ape pluviale, stație de pompare apă brută, grătarele rare și dese, deznisipator cu separator de grăsimi, un decantor primar și o stație de pompare a nămolului primar. Treapta biologică cuprinde două camere de distribuție, două decantoare secundare, o stație de pompare a nămolului secundar. Treapta de tratare a nămolului constă în două bazine îngroșare nămol primar + secundar, o stație de humificare și una de deshidratare mecanică a nămolului. În ceea ce privește extensiunea spațială a rețelelor de canalizare, s-au utilizat datele puse la dispoziție de operatorii regionali de apă (Figura 8). Cele mai mari lungimi sunt asociate mediului urban: Cluj-Napoca (peste 467 km), Dej (peste 120 km), Turda (peste 100 km), Câmpia Turzii (cca. 58 km), Gherla (53 km) și Huedin (32 km). Valori importante sunt asociate și unor localități din mediul rural, situate în aria de influență a reședinței de județ: Apahida (peste 63 km), Gilău (40 km), Bonțida (38 km), Săvădisla (cca 32 km). Centralizatorul datelor tehnice ale rețelelor de canalizare este prezentat în tabelul 27. Situația racordurilor pe tipuri de beneficiari și numărul locuitorilor deserviți este redată în tabelul 28. 34 Figura 8– Lungimea rețelei de canalizare pe unități administrativ-teritoriale la nivelul județului Cluj Sursa: Compania de Apă Someș și Compania de Apă Arieș Figura 9– Gradul de conectivitate la rețelele de canalizare ale localităților din județul Cluj Sursa: Compania de Apă Someș 35 Tabel 27. Sinteza datelor privind rețelele de canalizare și gradul de conectare la nivelul C. A. Someș Grad de conectare la Nr. Localitatea Rețele de canalizare rețeaua de canalizare Crt. (%) Nr. cămine Menajere Pluviale Total Nr. cămine control- (m) (m) (m) racord vizitare 1 Cluj-Napoca 373,359 93,921 467,280 18,763 7,564 95.0% 2 Aghireș 12,180 0 12,180 328 135 34.0% 3 Apahida 63,539 0 63,539 547 221 22.0% 4 Baciu 9,000 0 9,000 748 150 55.0% 5 Băișoara 14,480 0 14,480 225 349 90.0% 6 Bonțida 38,215 0 38,215 197 923 13.0% 7 Borșa 4,980 0 4,980 52 110 0.0% 8 Cămărașu 8,019 0 8,019 4 167 3.0% 9 Căpușu Mare 22,770 0 22,770 329 278 31.0% 10 Chinteni 23,320 0 23320 617 193 30.0% 11 Cojocna* 0 0 0 0 0 0.0% 12 Cornești 14,700 0 14,700 1 0 1.0% 13 Dăbâca 9,310 0 9,310 0 203 0.0% 14 Florești 30,289 0 30,289 3,313 135 90.0% 15 Frata 22,021 0 22,021 60 361 5.0% 16 Gârbău* 0 0 0 0 0 0.0% 17 Gilău 40,420 0 40,420 1,327 470 56.0% 18 Iclod 24,509 0 24,509 338 576 7.0% 19 Jucu 21,908 5,860 27,768 7 0 2.0% 20 Mociu 19,070 0 19,070 0 0 0.0% 21 Palatca 18,934 0 18,934 0 0 90.0% 22 Sânpaul 27,180 0 27,180 313 543 91.0% 23 Săvădisla 31,910 0 31,910 722 532 79.0% 24 Suatu 8,610 0 8,610 0 314 4.0% 25 Huedin 25,040 7,150 32,190 1,228 289 85.0% 26 Călățele 27,088 0 27,088 0 0 0.0% 27 Sâncrai 17,206 0 17,206 512 391 88.0% 28 Gherla 53,725 0 53,725 3,220 827 87.0% 29 Cătina 14,152 0 14,152 132 220 77.9% 30 Geaca 21,823 0 21,823 125 259 29.0% 31 Sic* 0 0 0 0 0 0.0% 32 Țaga 11,919 0 11,919 125 0 35.2% 33 Dej 105,600 14,865 120,465 3,351 3,003 85.0% 34 Cășeiu 10,958 0 10,958 166 320 15.0% 35 Câțcău 13,200 0 13,200 465 290 26.0% 36 Chiuiești 7,526 0 7,526 70 155 60.0% 37 Vad 24,048 0 24,048 170 450 24.0% Total 1,147,688 121,796 1,269,484 36,839 19,235 * Localități la care rețeaua de canalizare nu a fost preluată de către operatorul regional C.A: Someș Sursa: Compania de Apă Someș Gradul de conectare al locuitorilor la rețeaua de canalizare este un alt parametru tehnic considerat, prin care sunt evidențiate eventuale zone sensibile, cu potențial de corecție/ajustare, în sensul atingerii obiectivelor aferente Directivei Europene privind tratarea apelor uzate reziduale 91/271/CEE. Cele mai ridicate valori ale gradului de conectare se întâlnesc la nivelul spațiilor urbane (Figura 10), dar și în cadrul unor comune, a căror programe de dezvoltare au vizat creșterea gradului de conectivita te la rețelele de canalizare (Băișoara, Cătina, Florești, Palatca, Sâncraiu, Sânpaul, Săvădisla). Valorile 36 procentuale sunt rezultatul unei analize între numărul gospodăriilor racordate și numărul lor total, ținându-se cont și de o valoarea medie statistică, conform căreia o gospodărie este formată din 2,6 persoane (modul de calcul a fost validat de C.A. Someș). Tabel 28. Sinteza datelor privind numărul racordurilor la rețeaua de canalizare și numărul de locuitori deserviți la nivelul operatorului C. A. Someș Nr. Populație deservită la Localitatea Racorduri (nr.) Crt. 30 iunie 2019 Populație Agenți Instituții Total 1 Cluj-Napoca 27,828 4,377 664 32,869 308,712 2 Aghireș 325 21 4 350 1,019 3 Apahida 1,032 68 16 1,116 3,145 4 Baciu 858 60 6 924 4,739 5 Băișoara 189 9 5 203 502 6 Bonțida 497 12 5 514 1,547 7 Borșa 7 0 0 7 17 8 Cămărașu 16 4 5 25 74 9 Căpușu Mare 336 14 8 358 895 10 Chinteni 2 0 0 2 6 11 Cojocna 5 1 1 7 20 12 Cornești 6 1 1 8 17 13 Dăbâca 0 1 0 1 2 14 Florești 3,815 464 37 4,316 31,921 15 Frata 197 6 7 210 543 16 Gârbău 0 0 1 1 0 17 Gilău 1,254 88 22 1,364 4,141 18 Iclod 202 3 1 206 634 19 Jucu 76 23 0 99 286 20 Mociu 61 1 0 62 158 21 Palatca 221 3 7 231 519 22 Sânpaul 484 12 11 507 1,414 23 Săvădisla 766 12 19 797 2,056 24 Suatu 36 1 2 39 92 25 Huedin 1,367 181 44 1,592 7,784 26 Călățele 329 0 0 329 410 27 Sâncrai 723 26 12 761 1,474 28 Gherla 2,885 238 97 3,220 20,072 29 Cătina 155 1 8 164 416 30 Geaca 115 2 10 127 270 31 Sic 0 0 0 0 0 32 Țaga 125 3 5 133 322 33 Dej 2,954 337 60 3,351 32,846 34 Cășeiu 159 4 3 166 491 35 Câțcău 463 0 2 465 553 36 Chiuiești 67 0 3 70 195 37 Vad 167 0 3 170 432 Total 47,722 5,973 1,069 54,764 427,724 Sursa: Compania de Apă Someș 37 2.1.2. Sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate ale Companiei de Apă Arieș Sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate din aria de competență a operatorului regional C.A. Arieș cuprind mai multe elemente componente ce vor fi analizate la nivel de localitate. Municipiul Turda deține un sistem compus din 17660 de racorduri de canalizare, conectate la o rețea menajeră, extinsă, cu lungimea de 92043 m și o rețea pluvială cu o lungime totală de 9245 m. Pentru asigurarea transferului apelor menajere sunt utilizate 12 stații de pompare cu 33 de pompe. Orașul nu dispune de o stație proprie de epurare, fiind conectat la stația de la Câmpia Turzii. Municipiul Câmpia Turzii are în componența sistemului de canalizare un număr de 86578 racorduri de canalizare, ce sunt conectate la o rețea menajeră cu lungimea totală de 55870 m. Sistemul mai cuprinde rețeaua pluvială cu extensiunea de 1,51 km și o rețea de refulare de 0,922 km. Asigurare a transferului apei prin rețea este menținut și cu ajutorul a cinci stații de pompare ce dețin 9 pompe. Capacitatea stației de epurare este de 4312 mc/h. Comuna Viișoara dispune de 1074 racorduri de canalizare ce sunt conectate la o rețea de preluare a apelor uzate cu lungimea totală 24 917 m. De asemenea sunt cuprinse în opt stații de pompare cu câte 2 pompe fiecare. Volumele de apă uzată sunt epurate la nivelul stației de la Câmpia Turzii. Localitatea Urca deține 61 de racorduri de canalizare, o rețea menajeră de 2351 m și una de refulare de 4360 m. La fel ca și în cazul anterior apele uzate sunt epurate la SEO Câmpia Turzii. Comuna Luna prezintă un inventar de 134 racorduri de canalizare ce sunt conectate la o rețea de ape menajere cu lungimea de 10154 m și una de refulare de 3622 m. Sistemul de colectare mai cuprinde 4 stații de pompare cu câte două pompe fiecare, iar epurarea se face la SEO Câmpia Turzii. Comuna Mihai Viteazu deține o rețea menajeră de circa 14 927 m, ce colectează apele uzate de la nivelul unui număr de 166 racorduri de canalizare, rețea ce este prevăzută cu două stații de pompare. Apele sunt epurate la stația de la Câmpia Turzii. Comuna Călărași, localitatea Bogata dispune de un număr de 172 racorduri de canalizare și o lungime totală de rețea de 9304 m. De asemenea sistemul de colectare mai prezintă 4 stații de pompare cu câte 2 pompe fiecare. Apele colectate se epurează la SEO Câmpia Turzii. Comuna Săndulești are rețea în lungime de 6354 m ce colectează apele uzate de la 76 racorduri de canalizare. Epurarea apelor se realizează la SEO Câmpia Turzii. Localitatea Copăceni dispune de un număr de 205 racorduri de canalizare, conectate la o rețea de preluare a apelor uzate în lungime totală de 12174 m. De asemenea sistemul este optimizat prin punerea în funcțiune a unui sistem de stații de pompare, care asigură transferul apei către stația de epurare Copăceni. Dezvoltarea sistemelor proprii a condus la o creștere succesivă a numărului de abonați la serviciile de canalizare (Tabelul 29). Stația de epurare a apei Câmpia Turzii Stația de epurare Câmpia Turzii preia apa uzată din clusterul regional Turda-Câmpia Turzii și localitățile limitrofe, care sunt conectate la sistemul hidroedilitar al Companiei de Apă Arieș: Mihai Viteazu, Săndulești, Bogata, Viișoara, Urca și Luna. Stația a fost dezvoltată și optimizată în cadrul p roiectului “Extindere și reabilitarea sistemelor de apă și apa uzată în regiunea Turda-Câmpia Turzii Programul Operațional Sectorial Mediu I (2007-2013). Lucrările de execuție au demarat în anul 2009 și au fost finalizate în anul 2013. Capacitatea de tratare proiectată este de 1194.4 l/s. Stația dispune de 2 linii tehnologice distincte: linia apei și linia nămolului. 38 Linia Apei. Procesul tehnologic de tratare începe de la intrarea în stație prin trecerea apei printr-o serie de grătare mecanice cu funcționare automată (foarte rare, rare și dese) astfel încât aceasta este curățată (filtrată) de diversele materiale solide pe care le conține. Materialele rezultate sunt presate, depozitate în containere și evacuate de către Compania de Salubritate. Ulterior, apa filtrata este ridicată la un anumit nivel cu ajutorul unei stații de pompare, astfel ca pe fluxul tehnologic apa să circule gravitațional până la evacuare. Apa ajunge în unitatea de deznisipare unde nisipul și alte particule se sedimentează acesta fiind apoi spălat și evacuat în containere cu traseu final către Compania de Salubritate. După această fază apa trece prin procesul de decantare primară unde sunt eliminate particulele fine ce nu au fost eliminate prin filtrare, deznisipare ș separarea grăsimilor. În continuare, apa este dirijată într-un reactor biologic din beton unde cu ajutorul aerului și a unor bacterii conținute în nămolul activ provenit din decantoarele secundare se reduc amoniul, azotații și azotiții. Prin utilizarea clorurii ferice provenită de la o instalație de dozare se elimina și fosforul. După trecerea apei peste o linie de decantare secundară, aceasta este evacuată în emisar, respectiv în râul Arieș. Indicatorii apei evacuate sunt monitorizați zilnic după un program prestabilit. Tabel 29. Evoluția numerică a numărului de abonați la serviciul public de canalizare la nivelul localităților aflate în aria de competență a Companiei de Apă Arieș Nr. Număr abonați canalizare Localitate crt. 2013 2014 2015 2016 2017 2018 1 Turda 6235 6670 7012 7052 17607 17660 2 Mihai Viteazu 63 70 73 102 148 166 3 Cheia 0 0 0 0 0 0 4 Cornești 0 0 0 0 0 0 5 Săndulești 12 16 39 63 70 76 6 Copăceni 0 0 0 0 186 205 7 Aiton 0 0 0 0 0 0 8 Ciurila 0 0 0 0 0 0 9 Filea de Jos 0 0 0 0 0 0 10 Filea de Sus 0 0 0 0 0 0 11 Câmpia Turzii 4300 4328 4343 4372 8553 8578 12 Viișoara 681 772 882 893 996 1074 13 Urca 0 37 43 45 59 61 14 Călărași 0 0 0 0 0 0 15 Bogata 0 0 97 146 167 173 16 Luna 0 0 0 0 88 134 17 Grigorești 0 0 0 0 0 0 Total 11291 11893 12489 12673 27874 28127 Sursa: Compania de Apă Arieș Linia nămolului. Nămolul provenit din decantarea primară și o parte din nămolul de la decantarea secundară (nămol în exces) este introdus prin pompare într-un rezervor în care cu ajutorul unei instalații este pre-îngroșat și pompat apoi în digestoare unde este supus unei fermentări anaerobe având ca rezultat producerea de biogaz. După etapa de deshidratare, nămolul este încărcat în containere speciale și trimis pentru utilizarea în agricultură ca și îngrășământ. Biogazul rezultat are un conținut ridicat de hidrogen sulfurat, motiv pentru care este supus unui tratament pentru a fi adus la calitatea dorită. După ce este trecut printr-o instalație de dezumidificare și desulfurare, biogazul este valorificat ca și agent energetic prin arderea acestuia într-o instalație de cogenerare. Astfel, se poate produce aproximativ 30% din necesarul de energie electrică a stației de epurare. Pentru evidențierea eficienței stației de epurare s-a analizat concentrațiile indicatorilor specifici, la intrarea pe fluxul tehnologic, respectiv la evacuare către emisar. Datele disponibile pentru acest 39 demers au fost furnizate pentru intervalul de timp (2011-2019). Astfel în primii patru ani (2011-2014), capacitatea de epurare a stației indică randamente scăzute aproape la toți parametrii analizați (Tabelul 30). După acest interval, o dată cu retehnologizarea stației și modernizarea proceselor de epurare, randamentele au crescut semnificativ, fapt ce asigură evacuarea unor ape epurate ce respectă standardele de calitate, impuse de NTPA 001/2002 (Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și orășenești la evacuarea în receptorii naturali). În acest sens, valorile determinate descriu randamente de eficiență, frecvent peste 70 % în cazul materiilor totale în suspensie, consum chimic de oxigen, consum biochimic de oxigen, substanțe extractibile (Tabelul 31). Randamente mai scăzute se înregistrează la nutrienți: azot, fosfor (în general sub 50 %). Valorile asociate metalelor grele urmărite sunt aleatoare de la un an la altul, exprimând fie o eficiență ridicată de epurare (2016-2018),fie un randament mai scăzut (2015 și 2019). Figura 10– Indicele de dezvoltare a rețelei de canalizare a apei în raport cu numărul populației (2018) Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș, Institutul Național de Statistică 40 Tabel 30. Eficiența de funcționare a SEAU Câmpia Turzii în perioada 2011-2014 2011 2012 2013 2014 Indicatori, mg/l Intrare Ieșire Eficiență % Intrare Ieșire Eficiență % Intrare Ieșire Eficiență % Intrare Ieșire Eficiență % MTS 79.71 56.65 28.93 99.39 74.44 25.10 121.01 46.55 61.53 122.99 15.76 87.19 CCO-Cr 148.90 104.91 29.54 183.27 133.40 27.21 181.98 67.87 62.70 215.78 46.55 78.43 CBO5 73.04 54.77 25.02 95.24 73.06 23.29 92.38 31.32 66.09 123.29 13.02 89.44 N(t) 15.76 15.62 0.93 15.89 14.41 9.31 18.73 11.09 40.80 18.10 10.53 41.84 P(t) 1.69 1.62 4.30 1.86 1.70 8.79 2.09 2.60 -24.31 2.73 1.41 48.55 Ni 0.075 0.050 33.33 0.139 0.133 4.32 0.110 0.009 91.81 Zn 0.215 0.260 -20.93 0.284 0.252 11.44 0.100 0.139 -39.00 Sursa: Compania de Apă Arieș Tabel 31. Eficiența de funcționare a SEAU Câmpia Turzii în perioada 2015-2019 2015 2016 2017 2018 2019 – primele 8 luni Indicatori, mg/l Eficiență Eficiență Eficiență Eficiență Eficiență Intrare Ieșire Intrare Ieșire Intrare Ieșire Intrare Ieșire Intrare Ieșire % % % % % MTS 129.34 25.76 80.08 77.35 16.30 78.93 82.02 18.34 77.64 69.26 17.76 74.36 146.64 38.49 73.75 CCO-Cr 198.18 43.72 77.94 140.21 29.59 78.90 150.73 37.57 75.07 131.97 30.37 76.99 164.97 42.84 74.03 CBO5 107.86 9.51 91.18 64.07 3.35 94.77 73.46 6.72 90.85 67.10 5.42 91.93 129.01 5.39 95.82 N(t) 16.00 7.60 52.48 16.8 9.29 44.70 18.69 11.35 39.26 19.92 12.56 36.98 23.12 12.54 45.74 P(t) 2.78 1.23 55.51 1.67 1.023 38.74 1.90 1.25 34.51 1.99 1.06 46.73 2.03 1.22 39.93 SE 123.75 22.81 81.57 108.49 12.22 88.74 104.36 19.79 81.04 101.66 17.16 83.12 105.95 19.37 81.72 Fe (t) 2.02 0.46 77.34 2.14 0.61 71.74 1.97 0.86 56.34 1.57 0.90 43.14 4.64 1.66 64.13 Ni - - - 0.020 0.011 45.00 0.028 0.011 60.71 0.084 0.031 63.49 0.0081 0.0074 8.64 Zn 0.038 0.033 13.70 0.100 0.026 74.00 0.069 0.032 52.92 0.134 0.040 69.87 0.0758 0.0355 53.17 Sursa: Compania de Apă Arieș Legenda Indicatori: MTS Materii totale in suspensie SE Substanțe extractibile cu solvenți organici (grăsimi) CCO-Cr Consum chimic de oxigen Fe(t) Fier total ionic CBO5 Consum biochimic de oxigen Ni Nichel N(t) Azot total Zn Zinc P(t) Fosfor total 41 La fel ca și în cazul rețelei de distribuție și pentru rețeaua de canalizare a fost calculat un indice de dezvoltare în raport cu populația rezidentă la nivelul unităților administrativ-teritorial, pentru anul 2018(Figura 10). Astfel, cele mai mari valori ale lungimii rețelei de canalizare pe locuitor au fost înregistrate la Palatca (17,2 m/loc), Geaca (14,5 m/loc.), Vad (12,1 m/loc.) și Sânpaul (12m/loc.). În mediul rural cele mai mici valori apar la Aghireșu (1,8 m/loc.), Florești (0,9 m/loc.) și Baciu (0,8 m/loc.). În mediul urban acest indice prezintă următoarele valori absolute: Huedin (3,4 m/loc.), Dej (3,1m/loc.), Gherla (2,3 m/loc.), Câmpia Turzii (2,1 m/loc.), Turda(1,8 m/loc.) și Cluj-Napoca (1,4 m/loc.). O situație detaliată pe localități la nivelul întregului județ este prezentată în tabelul 32. Tabel 32. Indicele de dezvoltare a rețelei de canalizare a apei menajere în raport cu numărul populației (2018) Lungime/ Lungime/ Lungime/ Nr Nume Populația populație Nr. Populația populație Nr. Populația populație Nume UAT Nume UAT crt UAT 2018 m/loc crt 2018 m/loc crt 2018 m/loc 1 CLUJ- 323675 1.4 28 CHINTENI 3294 7.1 55 MINTIU GHERLII 3845 0.0 NAPOCA 2 TURDA 56192 1.8 29 CHIUIEȘTI 2457 3.1 56 MOCIU 3265 5.8 3 DEJ 38467 3.1 30 CIUCEA 1534 0.0 57 MOLDOVENEȘTI 3228 0.0 4 CÂMPIA 27903 2.1 31 CIURILA 1481 0.0 58 NEGRENI 2363 0.0 TURZII 5 GHERLA 23138 2.3 32 COJOCNA 4207 0.0 59 PALATCA 1102 17.2 6 HUEDIN 9595 3.4 33 CORNEȘTI 1341 11.0 60 PANTICEU 1719 0.0 7 AGHIREȘU 6695 1.8 34 CUZDRIOARA 3019 0.0 61 PETREȘTII DE JOS 1527 0.0 8 AITON 1019 0.0 35 DABÂCA 1382 6.7 62 PLOSCOȘ 664 0.0 9 ALUNIȘ 1161 0.0 36 FELEACU 3953 0.0 63 POIENI 4923 0.0 10 APAHIDA 13217 4.8 37 FIZEȘU 2647 0.0 64 RECEA-CRISTUR 1369 0.0 GHERLII 11 AȘCHILEU 1547 0.0 38 FLOREȘTI 35148 0.9 65 RÎȘCA 1438 0.0 12 BACIU 11526 0.8 39 FRATA 4031 5.5 66 SĂCUIEU 1481 0.0 13 BĂIȘOARA 2020 7.2 40 GÂRBAU 2315 0.0 67 SÂNCRAIU 1562 11.0 14 BELIȘ 1306 0.0 41 GEACA 1502 14.5 68 SĂNDULEȘTI 2043 9.1 15 BOBÂLNA 1437 0.0 42 GILAU 8863 4.6 69 SÂNMARTIN 1335 0.0 16 BONȚIDA 4885 7.8 43 IARA 3928 0.0 70 SÂNPAUL 2256 12.0 17 BORȘA 1358 3.7 44 ICLOD 4358 5.6 71 SĂVĂDISLA 4131 7.7 18 BUZA 1241 0.0 45 IZVORU 1502 0.0 72 SIC 2351 0.0 CRIȘULUI 19 CĂIANU 2376 0.0 46 JICHIȘU DE 1153 0.0 73 SUATU 1620 5.3 JOS 20 CĂLĂRAȘI 2402 3.9 47 JUCU 4454 6.2 74 ȚAGA 1771 6.7 21 CĂLĂȚELE 2462 11.0 48 LUNA 4683 2.9 75 TRITENII DE JOS 4636 0.0 22 CĂMĂRAȘ 2749 2.9 49 MĂGURI- 2354 0.0 76 TURENI 2217 0.0 U RĂCĂTAU 23 CĂPUȘU 3042 7.5 50 MĂNĂSTIRENI 1395 0.0 77 UNGURAȘ 2659 0.0 MARE 24 CĂȘEIU 4773 2.3 51 MĂRGAU 1598 0.0 78 VAD 1987 12.1 25 CÂȚCĂU 2306 5.7 52 MĂRIȘEL 1560 0.0 79 VALEA IERII 923 0.0 26 CĂTINA 1793 7.9 53 MICA 3609 0.0 80 VIIȘOARA 5969 5.3 27 CEANU 3831 0.0 54 MIHAI 5755 2.6 81 VULTURENI 1345 0.0 MARE VITEAZU Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș, Institutul Național de Statistică Pe baza datelor disponibile, oferite de operatorii regionali de apă, la nivelul județului Cluj sunt conectate la sisteme centralizate un număr de 55 de unități administrativ teritoriale, respectiv un număr de 183 sate aparținătoare (Tabelul 33). Compania de Apă Cluj gestionează un număr de 46 unități administrativ-teritoriale, cu 168 sate aparținătoare, iar Compania de Apă Arieș controlează 9 unități administrativ-teritoriale cu 17 sate aparținătoare. 42 Tabel 33. Localitățile județului Cluj, ce beneficiază de servicii de alimentare cu apă sau/și canalizare în sistem centralizat, în aria de competență a operatorilor regionali Nr. Apa - Data operării DENUMIRE LOCALITATE Crt Canal Lună / An SUCURSALA CLUJ 1 Municipiul CLUJ-NAPOCA A+C 2 Comuna GILĂU A+C Feb-99 3 SOMEŞUL RECE A+C Apr-05 4 SOMEŞUL CALD A Jan-16 5 Comuna SĂVĂDISLA A+C Jun-06 6 VLAHA A+C Aug-06 7 STOLNA A+C Jul-09 8 FINIŞEL A+C Jan-11 9 Comuna FLOREŞTI A+C Jan-99 10 LUNA DE SUS A+C Apr-05 11 TĂUŢI A Jan-10 12 Comuna AGHIREŞU FABRICI A+C Dec-01 13 AGHIREŞU SAT A 14 LEGHIA A Jan-13 15 Comuna GÂRBĂU A Jun-02 16 VIŞTEA A 01/2011 17 TUREA A 01/2015 18 NADASEL A Jul-17 19 Comuna BACIU A+C Jan-00 20 CORUŞU A Mar-10 21 POPEŞTI A Mar-10 22 SĂLIŞTEA NOUA A May-10 23 RĂDAIA A Oct-16 24 SUCEAGU A Mar-18 25 Comuna APAHIDA A+C Jan-99 26 CORPADEA A Nov-07 27 DEZMIR A+C Jan-05 28 SÂNNICOARA A+C Apr-00 29 CÂMPENESTI A Apr-09 30 SUB COASTĂ A Feb-10 31 PATA A Jan-12 32 BODROG A Mar-12 33 Comuna COJOCNA A+C Aug-97 34 MORIŞTI A Apr-05 35 CARA A Jan-08 36 Comuna JUCU DE SUS A+C Feb-99 37 JUCU DE MIJLOC A+C 38 JUCU HERGHELIE A+C 39 GĂDĂLIN A+C Oct-06 40 VIŞEA A Jan-07 41 Comuna BONŢIDA A+C Feb-99 42 RĂSCRUCI A+C 43 Comuna ICLOD A+C Jan-99 44 FUNDĂTURA A 45 LIVADA A+C 46 ICLOZEL A 47 ORMAN A Apr-08 48 Comuna CĂPUSU MARE A+C Jan-03 49 CĂPUSU MIC A+C 01/2011 43 Nr. Apa - Data operării DENUMIRE LOCALITATE Crt Canal Lună / An 50 AGÂRBICIU A 01/2011 51 BĂLCEŞTI A Feb-12 52 DÂNGĂUL MARE A Feb-12 53 DÂNGĂUL MIC A Feb-12 54 DUMBRAVA A+C Mar-16 55 Comuna BAISOARA C Dec-13 56 MUNTELE BAIŞORII A+C Mar-00 57 Comuna CĂIANU A Nov-07 58 CĂIANU VAMA A Nov-07 59 CĂIANU MIC A Jan-08 60 VAIDA-CAMARAŞ A Jan-08 61 VĂLENI A Mar-08 62 BĂRĂI A Feb-17 63 Comuna SUATU A+C Jan-08 64 ARUNCUTA A Jun-09 65 DÂMBURILE A Jan-16 66 Comuna MOCIU A+C 03/2008-2019 67 GHIRIŞU ROMÂN A Apr-08 68 CHESĂU A Dec-08 69 ZORENII DE VALE A Jan-13 70 TURMAŞI A Jan-13 71 BOTENI A Jan-16 72 Comuna FRATA A+C Sep-08 73 OLARIU NOU A Jan-10 74 POIANA FRAŢII A+C Nov-11 75 OAŞ A Mar-12 76 SOPORUL DE CÂMPIE A Jan-13 77 BERCHEŞ A Jan-13 78 RĂZOARE A Dec-13 79 PĂDUREA IACOBENI A Dec-13 80 Comuna CORNEŞTI A Jun-09 81 LUJERDIU A+C Jan-09 82 MORĂU A Jan-09 83 BÂRLEA A+C Jan-14 84 TIOLTIUR A+C Jan-14 85 STOIANA A Jan-15 86 Comuna DABÂCA A Jan-10 87 LUNA DE JOS A+C Sep-09 88 PĂGLIŞA A 01/2011 89 Comuna CĂMĂRAŞU A+C Jan-10 90 NĂOIU A Jan-13 91 SÂMBOLENI A Jan-13 92 Comuna SÂNPAUL A+C Jan-10 93 ŞARDU A+C Mar-10 94 MIHĂIEŞTI A+C Oct-16 95 BERINDU A+C Nov-17 96 Comuna CEANU MARE A Mar-10 97 BOIAN A Nov-18 98 IACOBENI A Jan-19 99 Comuna ALUNIS A Jun-11 100 GHIROLT A Jan-12 101 Comuna VALEA IERII A Sep-14 102 PLOPI A Sep-14 44 Nr. Apa - Data operării DENUMIRE LOCALITATE Crt Canal Lună / An 103 CERC A May-19 104 HAGĂU Comuna CATINA A Jan-15 105 HODAIE A Jan-15 106 Comuna CHINTENI A Feb-15 107 VECHEA A Feb-15 108 DEUŞ A Feb-15 109 SÂNMĂRTIN A Feb-15 110 MĂCICAŞU A Feb-15 111 Comuna BORŞA A Apr-16 112 CIUMAFAIA A+C Jun-16 113 GIULA A Jul-17 114 Comuna PALATCA A+C May-16 115 PETEA A+C Sep-16 116 Comuna FELEACU A Jun-17 117 VALEA FRATIEI A Dec-18 118 VALEA GLODULUI A Dec-18 119 VALEA URIESULUI A Dec-18 120 PODURI A Dec-18 SUCURSALA HUEDIN 1 Orașul HUEDIN A+C Jul-06 2 BICALATU A Jan-17 3 Comuna POIENI A May-09 4 BOLOGA A Jul-06 5 MORLACA A Jul-06 6 Comuna SANCRAI A+C Oct-09 7 ALUNIŞU A+C Aug-12 8 BRAISOR A+C Jul-06 9 DOMOS A+C Jul-06 10 HORLACEA C Dec-18 11 Comuna CALATELE A Nov-18 12 VALENI A Jul-18 13 CALATA A May-18 14 FINCIU A Dec-18 SUCURSALA GHERLA 1 Municipiul GHERLA A+C Jul-06 2 BUNESTI Comuna MINTIU GHERLII A 02/2011-10/2018 3 Comuna FIZESU GHERLII A May-08 4 NICULA A 5 BONT A 6 SACALAIA A 7 Comuna SIC A Mar-11 8 Comuna GEACA A+C Jan-13 9 LACU A+C Jan-13 10 SUCUTARD A+C Jan-13 11 Comuna ŢAGA A+C Feb-13 12 SÎNTIOANA A+C Feb-13 13 SÂNTEJU DE VALE A Apr-17 14 Comuna CĂTINA A+C Apr-17 15 VALEA CALDĂ A+C Apr-17 SUCURSALA DEJ 1 Municipiul DEJ A+C Jul-06 2 Comuna CASEIU A Aug-09 3 URISOR A+C Aug-09 45 Nr. Apa - Data operării DENUMIRE LOCALITATE Crt Canal Lună / An 4 COPLEAN A Jan-12 5 RUGĂREŞTI A Jan-15 6 Comuna CUZDRIOARA A Jan-13 7 MANASTUREL A Jan-13 8 Comuna CÂȚCĂU A+ C 09/2013-12/2018 9 SĂLIȘCA A Sep-13 10 MUNCEL A Mar-17 11 Comuna VAD A+C 07/2014-10/2018 12 CETAN A Jul-14 13 VALEA GROSILOR A Jul-14 14 BOGATA DE JOS A Jul-17 15 BOGATA DE SUS A Jul-17 16 CALNA A Jul-17 17 CURTUIUSU DEJULUI A Jul-17 18 Comuna CHIUIESTI A+C Mar-17 19 NIMA Comuna MINTIU GHERLII A Oct-18 SUCURSALA TURDA 1 Municipiul TURDA A+C 2 Orașul Câmpia Turzii A+C 3 Comuna MIHAI VITEAZU A+C 4 Cheia A 5 Cornești A 6 Comuna SĂNDULEȘTI A+C 7 Copăceni A+C 8 Comuna AITON A 2015 9 Comuna CIURILA A 2018 10 Filea de Jos A 2018 11 Filea de Sus A 2018 12 Comuna VIIȘOARA A+C 13 Urca A+C 14 Comuna CĂLĂRAȘI A 15 Bogata A+C 16 Comuna LUNA A+C 17 Grigorești A Sursa: Compania de Apă Someș, Compania de Apă Arieș Îndeplinirea obiectivelor pe Directiva de Ape Uzate, vizează colectarea și epurarea apelor uzate pentru aglomerările cu peste 2000 l.e. cel puțin la nivelul treptei secundare de epurare, respectiv în cazul aglomerărilor cu peste 10 000 l.e. la nivel treptei terțiare de epurare, asociate eliminării nutrienților de azot și fosfor. De asemenea în cazul localităților sub 2000 l.e. se impune realizarea unei epurări corespunzătoare. Conform datelor furnizate de către cei doi mari operatori regionali și Institutul Național de Statistică, nu beneficiază de sisteme de canalizare, următoarele localități ale județului Cluj: • Comuna Aghireșu Fabrici (satele Aghireşu-Sat, Leghia) • Comuna Aiton (satele Aiton, Rediu) • Comuna Aluniș (satele Aluniș, Ghirolt) • Comuna Apahida (satul Corpadea, Sânnicoara, Câmpenești, Sub Coastă, Pata, Bodrog) • Comuna Așchileu (satele Așchileu Mare, Așchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora) • Comuna Baciu (satele Coruşu, Popeşti, Săliştea Noua, Rădaia, Suceagu) 46 • Comuna Bobâlna (satele Bobâlna, Antăș, Băbdiu, Blidărești, Cremenea, Maia, Oșorhel, Pruni, Răzbuneni, Suarăș, Vâlcelele) • Comuna Borşa (satele Borșa, Giula) • Comuna Căianu (satele Căianu, Căianu Vama, Căianu Mic, Vaida-Cămăraș, Văleni, Bărăi), • Comuna Călărași (satele Călărași, Călărași-Gară) • Comuna Călățele (satele Călățele, Văleni, Călata, Finciu) • Comuna Cămăraşu (satele Năoiu, SâmbolenI) • Comuna Căpușu Mare (satele Agârbiciu, Bălceşti, Dângăul Mare, Dângăul Mic) • Comuna Cășeiu (satele Cășeiu, Coplean, Rugăreşti) • Comuna Cătina (satele Hagău, Hodaie) • Comuna Câțcău (satele Sălișca, Muncel) • Comuna Ceanu Mare (satele Boian, Iacobeni) • Comuna ChintenI (satele Vechea, Deuș, Sânmartin, Măcicașu) • Comuna Ciucea (satul Vânători) • Comuna Ciurila (satele Ciurila, Filea de Jos, Filea de Sus, Sălicea, Pădureni, Pruniș, Săliște) • Comuna Cojocna (satele Morişti, Cara) • Comuna Corneşti (satul Cornești, Morău, Stoiana) • Comuna Cuzdrioara (satele Cuzdrioara, Mănășturel) • Comuna Dăbâca (satele Dăbâca, Păglişa) • Comuna Feleacu (satele Valea Frății, Valea Glodului, Valea Urieșului, Poduri) • Comuna Fizeșu Gherlii (satul Fizeșu Gherlii, Nicula, Bonț, Săcălaia) • Comuna Florești (satul Tăuți) • Comuna Frata (satele Olariu Nou, Oaş, Soporul de Câmpie, Bercheş, Răzoare, Pădurea Iacobeni) • Comuna Gârbău (satele Viştea, Turea, Nădășel) • Comuna Gilău (satul Someșul Cald) • Comuna Iara (satele Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungești, Mașca, Măgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului, Valea Vadului) • Comuna Iclod (satele Fundătura, Iclozel, Orman) • Comuna Jichișu de Jos (satele Jichișu de Jos, Codor, Jichișu de Sus, Șigău, Tărpiu) • Comuna Jucu De Sus (satul Vişea) • Comuna Luna (satul Gligorești) • Comuna Măguri-Răcătău (satele Măguri, Muntele Rece) • Comuna Mănăstireni (satele Ardeova, Bedeciu, Bica, Dretea, Mănășturu Românesc) • Comuna Mărgău (satele Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchițele, Scrind-Frăsinet) • Comuna Mărișel (sat Mărișel) • Comuna Mica (satele Mica, Dâmbu Mare, Mănăstirea, Nireș, Sânmărghita, Valea Cireșoii, Valea Luncii) • Comuna Mihai Viteazu (satele Cheia, Cornești) • Comuna Mintiu Gherlii (satele Mintiu Gherlii, Bunești, Nima, Pădurenii, Petrești, Salatiu) • Comuna Mociu (satele Ghirişu Român, Chesău, Zorenii de Vale, Turmaşi, Boteni) • Comuna Negreni (satele Negreni, Bucea, Prelucele) • Comuna Petreștii de Jos (satele Petreștii de Jos, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Deleni, Livada, Plaiuri, Crăiești) • Comuna Moldovenești (satele Moldovenești, Bădeni, Pietroasa, Plăiești, Podeni, Stejeriș) • Comuna Panticeu (satele Cătălina, Cubleșu Someșan, Dârja, Sărata) • Comuna Ploscoș (satele Ploscoș, Crairât, Valea Florilor, Lobodaș) • Comuna Poieni (satele Poieni, Bologa, Morlaca) • Comuna Recea-Cristur (satele Recea-Cristur, Căprioara, Ciubanca, Ciubăncuța, Elciu, Escu, Jurca, Osoi, Pustuța) • Comuna Râșca (satele Dealu Mare, Lăpuștești, Mărcești) 47 • Comuna Săcuieu (satele Rogojel, Vișagu) • Comuna Sânmărtin (satele Sânmărtin, Ceaba, Cutca, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, Măhal, Sâmboieni, Târgușor) • Comuna Sic (satul Sic) • Comuna Suatu (satele Aruncuta, Dâmburile) • Comuna Tritenii de Jos (satele Clapa, Tritenii Hotar) • Comuna Unguraș (satele Unguraș, Batin, Daroț, Sicfa, Valea Ungurașului) • Comuna Ţaga (satul Sânteju de Vale) • Comuna Vad (satele Cetan, Valea Groșilor, Bogata de Jos, Bogata de Sus, Calna, Curtuiușu Dejului) • Comuna Valea Ierii (satele Valea Ierii, Plopi, Cerc) • Comuna Vultureni (satele Vultureni, Băbuțiu, Bădești, Chidea, Făureni, Șoimeni) • Orașul Huedin (satul Bicălatu) Prin cumularea datelor prezentate mai sus se ajunge la un total de 62 de UAT care parțial sau total nu sunt racordate la sisteme de colectare a apelor uzate, respectiv un număr de 233 de sate aparținătoare. Pe lângă aglomerările asociate spațiilor urbane sunt conturate alte aglomerări cu peste 2000 l.e. care necesită investiții în colectarea și epurarea apelor uzate. Acestea sunt aglomerarea Jucu (extinderea rețelei de canalizare în zona Câmpenești ce aparține UAT Apahida), aglomerarea Sic.(care nu dispune la acest moment de sistem de colectare și epurare a apelor uzate), aglomerarea Aiton (ce nu dispune de sisteme de canalizare, deși are 2033 l.e.), aglomerarea Călărași (ce nu dispune de sisteme de canalizare, deși are 2953 l.e), aglomerarea Ploscoș, aglomerarea Petreștii de Jos, aglomerarea Iara (4394 l.e.), aglomerarea Moldovenești (3947 l.e.). 2.2. Investiții în infrastructura de apă și apă uzată Lucrările de investiții au rolul de a optimiza sistemele de alimentare și canalizare existente, în sensul asigurării acestor servicii la un nivel superior calitativ, către populația deservită și instituțiile/agenții economici conectați. De asemenea sunt vizate proiectele noi de alimentare și canalizare care vor augmenta gradul de confort al noilor beneficiari. În cazul operatorilor de apă care deservesc localitățile din județul Cluj, obiectul investițiilor este legat de racordarea la sistemele existente a unor noi localități, care în prezent nu dispun de astfel de sisteme, sau dispun de sisteme proprii deficitare (insuficiență cantitativă și neconformități de ordin calitativ). Programele de investiții în infrastructura de apă și apă uzată sunt derulate cu fonduri europene, naționale, județene și locale. În acest sens, la nivelul Companie de Apă Someș, au fost derulate în ultimii 15 ani proiecte asociate următoarelor programe și linii de finanțare: • MUDP II (Programul de Dezvoltare a Utilităților Municipale – etapa II-a) • Taxa specială • Surse proprii și bugetare- fond IID (Investiții, Întreținere, Dezvoltare) • I.S.P.A. (Instrument Structural Pre-Aderare) • SAMTID (Dezvoltarea Infrastructurii Orașelor Mici și Mijlocii) • POS Mediu – Programul Operațional Sectorial 2007-2013 • POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 Astfel, programele de investiții curente ce vizează rezolvarea unor probleme punctuale din sistemul regional, sunt finanțate prin intermediul fondului IID (Întreținere, Înlocuire, Dezvoltare). În mod curent, aceste investiții se realizează pe baza unor liste ierarhizate de priorități de intervenție, care nu sunt 48 cuprinse in programele majore de investiții ce se derulează cu fonduri de la Uniunea Europeană. Sinteza acestor programe este prezentată în tabelul 34. Tendințele actuale sunt orientate către trecerea de la sistemele locale către sisteme centralizate de alimentare cu apă, cu deservire la nivel regional. La nivelul operatorului regional Compania de Apă Someș, sunt prevăzute la nivelul masterplanului ce urmează a fi avizat în cursul anului 2020, lucrări de modernizare, extindere și construcții noi ce vizează sistemul de alimentare cu apă. Acestea se derulează în cadrul programului POIM ce vizează Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014- 2020. Astfel, lucrările vizează modernizarea/reabilitarea rezervoarelor existente, respectiv construirea de noi capacități de stocare, după cum urmează: • UAT Cluj-Napoca sunt prevăzute lucrări de reabilitare a rezervorului de 5000 mc Baciu, respectiv construcția unui număr de patru rezervoare noi: 2 rezervoare de 500 mc, 1 rezervor de 300 mc, respectiv 1 rezervor de 200 mc. • UAT Aghireșu: În satele Băgara, Inucu, Macău și Dorolțu se vor construi câte un rezervor cu capacitatea de 100 mc pentru fiecare localitate. • UAT Apahida: în satul Apahida se va reabilita rezervorul actual de apă cu capacitatea de 300 mc . De asemenea în satul Câmpenești, vor fi construite două noi rezervoare cu volume de 300 mc, respectiv 400 mc fiecare. În satul Corpadea este prevăzută construcția unui rezervor de 1000 mc, ce va asigura necesarul de apă și pentru întreaga zonă de alimentare din Câmpia Transilvaniei. • UAT Așchileu: în satele Așchileu Mare, Așchileu Mc, Fodora și Cristorel este prevăzută construcția câte unui rezervor de 100 mc pentru fiecare localitate. • UAT Baciu: în localitatea Baciu se propune construcția unui rezervor cu o capacitate de 500 mc. • UAT Bobâlna: în satul Bobâlna se va reabilita rezervorul existent de 200 mc; în satul Vâlcelele se va construi un rezervor nou de 100 mc. • UAT Cășeiu: în satul Guga este proiectată construcția unui rezervor de 100 mc. • UAT Cătina: în satul Feldioara se va construi un rezervor nou cu o capacitate de 100 mc. • UAT Chinteni: în satul Vechea se va construi un rezervor cu un volum de 100 mc. • UAT Chiuiești: în satele Strâmbu și Măgoaja se prevede construcția a două rezervoare de 100 mc fiecare. • UAT Cojocna: satul Cojocna va beneficia de un nou rezervor de 300 mc, constru it lângă cel existent. În satul Iuriu de Câmpie rezervorul actual de 100 mc, va fi reabilitat. • UAT Feleacu: satul Gheorgheni va beneficia de un rezervor nou de 200 mc. • UAT Florești: satul Florești va beneficia de două rezervoare noi cu un volum de 1000 mc fiecare. • UAT Gârbău: în localitatea Viștea, se va reabilita rezervorul existent cu capacitatea de 300 mc, odată cu reabilitarea magistralei de apă: Gilău – Gârbău – Aghireș. • UAT Gherla: în satul Silivaș se va construi un rezervor nou de 100 mc. • UAT Gilău: la nivelul satului Gilău se va reabilita rezervorul existent de 300 mc. • UAT Iclod va beneficia de un rezervor nou la Orman, cu capacitatea de 200 mc, ce va deservi, trei localități rurale: Iclod, Iclozel și Orman. • UAT Mica: în satele Sânmărghita, Nireș și Mănăstirea se vor construi câte un rezervor nou de 200 mc pentru fiecare localitate. • UAT Recea Cristur: se va construi un rezervor de 200 mc ce va deservi localitățile componente: Recea Cristur, Căprioara, Elciu, Pustuța, Ciubăncuța, Ciubanca, Osoi, Escu și Jurca. 49 • UAT Sânmartin: în satul Sânmartin se va construi un rezervor nou de 100 mc, ce va deservi și localitățile va deservi localitățile Sânmartin, Mahal, Târgușor, Diviciorii Mari. • UAT Țaga: în satul Năsal se propune construcția unui rezervor cu capacitatea de 250 mc. Acesta va asigura și alimentarea cu apă a satului Buza, din cadrul UAT Buza. • UAT Unguraș: în satul Unguraș sunt prevăzute lucrări de reabilitare a celor trei rezervoare existente, cu capacități de 50, 80 și 100 mc; în satul Batin se va reabilita rezervorul cu un volum de 100 mc; în satul Valea Ungurașului se va construi un rezervor cu capacitatea de 100 mc. • UAT Vultureni: în satul Băbuțiu se va construi un rezervor de 100 mc. În baza informațiile furnizate de către operatorul regional Compania de Apă Arieș, ce are în competență sistemele zonale de alimentare cu apă din zona Turda- Câmpia Turzii, lucrările ce vizează capacitățile de stocare a apei, sunt orientate fie spre modernizarea/reabilitarea rezervoarelor existente, fie spre construcția altora noi. Situația la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale este defalcată mai jos: • UAT Turda: reabilitarea unui rezervor cu capacitatea de 200 mc. • UAT Mihai Viteazu: în satul Cornești se prevede reabilitarea rezervorului de 100 mc. • UAT Petreștii de Jos: în satul Petreștii de Jos, se prevede construcția a două rezervoare de 1000 mc. • UAT Câmpia Turzii: se prevăd lucrări de reabilitare a rezervorului actual de 5000 mc, respectiv de construcție a unui rezervor nou, cu aceeași capacitate. • UAT Viișoara: în satul Viișoara este prevăzută construcția unui rezervor nou cu capacitatea de 700 mc; în satul Urca se propune construcția unui rezervor cu capacitatea de 200 mc. • UAT Tritenii de Jos: în satul Tritenii de Jos se vor construi două rezervoare de 600 mc fiecare. Din centralizarea informațiilor prezentate mai sus, rezultă că pe termen scurt (până la 31.12.2023, conform datei finale de implementare a masterplanurilor celor două companii regionale) în județul Cluj va crește capacitatea de înmagazinare a apei la nivelul rezervoarelor cu un volum de 9250 mc (în cadrul zonei de competență a Companiei de Apă Someș) și 9100 mc (în cadrul ariei deservite de Compania de Apă Arieș), ajungându-se la un total general de 18350 mc. În ceea ce privește lucrările de reabilitare, ele vor presupune lucrări pentru un număr de rezervoare ce totalizează la nivelul județului un volum de 11830 mc. Astfel, la nivelul județului, nevoia de extindere a capacității rezervoarelor va conduce la construcția unui număr de 43 rezervoare noi, respectiv reabilitarea unui număr de 13 rezervoare existente. 50 Tabel 34. Lista investițiilor derulate prin fondul IID de către Compania de Apă Someș Data Data Nr. începerii finalizării DENUMIRE Indicatori fizici Sistem crt. lucrărilor/ investiției/ estimată estimată INVESTIȚII ÎN CURS 1 Alimentare cu apă 09.03.2016 08.05.2020 - conductă de aducțiune - 7 km Cluj- potabilă a localității - rezervor de înmagazinare a apei V=100 Napoca Pădureni, comuna mc Chinteni, județul Cluj - 2 stații de pompare apă - rețea de distribuție și branșamente - 6,7 km 2 Lucrări de alimentare cu 08.01.2018 07.10.2019 - conducta de aducțiune - 2,07 km Cluj- apă în localitatea - rezervor de înmagazinare a apei Feleacu Napoca Sălicea, comuna Ciurila, V=100 mc județul Cluj - rezervor de înmagazinare a apei Sălicea V=200 mc - rețea de distribuție și branșamente - 15,7 km 3 Lucrări de alimentare cu 16.02.2018 15.05.2019 - conducta de aducțiune -1,5 km Gilău- apă a localităților Mera, - rezervor de înmagazinare a apei V=300 Aghireșu Suceagu și Rădaia, mc comuna Baciu – etapa a - rețea de distribuție și branșamente - 22 II-a – Conducte de km distribuție, județul Cluj 4 Alimentare cu apă în 03.07.2018 02.09.2019 - conducta de aducțiune - 4 km Cluj- localitatea Boju, - stație de pompare apă Napoca comuna Cojocna, - rezervor de înmagazinare a apei V=100 județul Cluj mc - rețea de distribuție și branșamente - 6 km 5 Rețea de apă potabilă în 21.05.2018 20.08.2019 - conducta de aducțiune - 3 km Cluj- satele Bădești și Chidea, - stație de pompare apă Napoca comuna Vultureni, - rezervor de înmagazinare a apei V=100 județul Cluj mc - rețea de distribuție și branșamente - 12,5 km 6 Proiectarea, furnizarea, 16.11.2018 15.11.2019 - 7 stații de clorinare în județul Cluj Cluj, punerea în funcțiune și (Lujerdiu, Luna de Jos, Bunești, Gherla, Dângău mentenanța în perioada Geaca, Dângău Mare și Huedin) Mare, de garanție a 15 stații Huedin de clorinare în jud. Cluj și Sălaj PROIECTE DE INVESTIȚII 7 Îmbunătățirea Mar 2020 Dec 2020 - rezervor de înmagazinare a apei V=200 Muntele sistemului de mc Băișorii alimentare cu apă în - rețea de distribuție și branșamente - 2 Stațiunea turistică km Muntele Băișorii - construire rezervor înmagazinare apă 8 Facilitarea alimentării cu Oct 2019 Sept 2020 - conducta de aducțiune - 3,85 km Cluj- apă a rezervorului de - rețea de distribuție și branșamente - 3,4 Napoca înmagazinare a apei din km localitatea Sălicea 51 Data Data Nr. începerii finalizării DENUMIRE Indicatori fizici Sistem crt. lucrărilor/ investiției/ estimată estimată și a imobilelor din zona proiectului, branșamente 9 Înființare rețea de apă Ian 2020 Dec 2021 - conducta de aducțiune - 4,4 km Cluj- în localitățile Mureșenii - stație de pompare apă Napoca de Câmpie, Sava și - rezervor de înmagazinare a apei V=100 Băgaciu, mc comuna Pălatca, județul - rețea de distribuție și branșamente - Cluj 16,3 km 10 Alimentare cu apă sat Ian 2020 Dec 2020 - rețea de distribuție și branșamente -13 Cluj- Roșieni, comuna Mociu, km Napoca județul Cluj 11 Înființare rețea de Ian 2020 Dec 2021 - stație de epurare compactă, mecano- Aghireșu canalizare în localitatea biologică, 2.500 l.e. Aghireșu, comuna - rețea canalizare - 12 km Aghireșu, județul Cluj - 7 stații de pompare apă uzată - conducte refulare - 2 km Sursa: Compania de Apă Someș Programul de Dezvoltare a Utilităților Municipale Programul de Dezvoltare a Utilităților Municipale etapa a II-a a fost cofinanțat de Uniunea Europeană (PHARE), BERD și din surse proprii ale Companiei și bugetare. Valoarea totală a fost de 38,5 milioane USD, iar Perioada de derulare a fost în intervalul: 1997 – 2002. Structura finanțării: • 17,5 Mil. USD (45,45%) – credit BERD; • 9,3 Mil.USD (24,15%) – finanțare PHARE nerambursabilă; • 11,7 Mil. USD (30,39%) – buget public și surse proprii Compania de Apă SOMEŞ. Programul de investiții a asigurat: Reabilitarea aducțiunilor și a rețelei de distribuție a apei pe 95 străzi 33,6 km Reabilitare branșamente 12,07 km Reabilitare cămine 184 buc. Reabilitare hidranți 357 buc. Reabilitarea colectoarelor și a rețelei de canalizare pe 60 străzi 40,9 km Reabilitare cămine canalizare 1.839 buc. Reabilitare racorduri canalizare 24,7 km Modernizări la Stația de tratare a apei Gilău până la capacitatea de 2.560 l/sec. Modernizarea și reabilitarea Stației de Epurare Someșeni 2.170 l/sec. Creșterea capacității de compensare (2 rezervoare noi în Mănăștur și Baciu) 15.000 mc Rețele noi de alimentare și distribuție aferente noilor rezervoare 5,8 km Modernizarea și automatizarea stațiilor de pompare (15 pompe noi) 920 l/sec. Monitorizarea presiunilor în rețelele de distribuție 30 puncte Modernizarea rețelei informatice. Creșterea gradului de siguranță în exploatarea sistemului de alimentare cu apă. Alimentarea localităților limitrofe Cluj – Napoca prin realocarea debitelor de apă potabilă. Modernizarea facilităților logistice. 52 Programul POS Mediu Programul POS Mediu a vizat proiectul „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată din județele Cluj–Sălaj – Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și epurare în zona Cluj- Sălaj”. Obiectivul general îl reprezintă reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de apă, canalizare și epurare din sistemul regional Cluj–Sălaj, în vederea îndeplinirii obligațiilor de conformitate la Tratatul de Aderare și Directiva Europeană 98/83/CE referitoare la calitatea apei potabile, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 311/2004 și Directiva nr. 91/271/CE transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 352/2005 referitoare la tratarea apei uzate urbane. La nivelul județului Cluj au fost realizate următoarele investiții: reabilitarea și extinderea stației de epurare Cluj-Napoca, reabilitarea și extinderea stației de epurare Dej, reabilitarea și extinderea stațiilor epurare Gherla, Huedin, rețele de apă, canalizare și stații de pompare în Huedin, lucrări la sursele de apă Huedin. Programul Operațional Infrastructura Mare – POIM În cadrul POIM, Compania de Apă Someș, derulează cel mai mare program de investiții hidroedilitare de la nivel regional, sub titulatura Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj, în perioada 2014-2020. Acesta are drept scop continuarea strategiei locale de dezvoltare a sectorului de apă și apă uzată din județele Cluj și Sălaj în vederea îndeplinirii cerințelor Acquis-ului de Mediu al Uniunii Europene prin promovarea investițiilor în domeniul apei și apei uzate. Obiectivele specifice ale proiectului ce vizează localitățile din județul Cluj sunt: Îmbunătățirea calității apei prin: 1. Extinderea alimentării cu apă din surse cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiții de siguranță și protecție a sănătății în localități cu peste 50 de locuitori prin realizarea de aducțiuni și extinderea rețelelor existente; 2. Reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apă existente (rețele, rezervoare, stații de pompare) în vederea asigurării siguranței în exploatare, reducerii pierderilor și asigurării capacității necesare creșterii gradului de conectare al populației; 3. Modernizarea Stației de Tratare a Apei Gilău și reabilitarea Sursei Florești din județul Cluj în vederea asigurării apei potabile de calitate și optimizarea funcționării stației în contextul extinderii sistemului de alimentare cu apă; Îmbunătățirea colectării și tratării apei uzate prin: 1. Extinderea rețelei de colectare a apei uzate pentru aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenți 2. Reabilitarea infrastructurii de colectare a apei uzate (rețele, stații de pompare apă uzată) în vederea reducerii riscului de poluare și asigurării sănătății populației; 3. Construirea/Modernizarea/Extinderea a unor stații de epurare a apei uzate; 4. Implementarea și eficientizarea managementului nămolului rezultat în cadrul procesului de epurare a apelor uzate prin realizarea unei instalații de uscare și valorificare a nămolului și a facilităților conexe. Investițiile se vor realiza în 76 localități (asociate la 34 UAT). Toate UAT-urile în care s-au prevăzut investiții sunt membre ale Asociației Regionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someș-Tisa(ADI). Detalierea acestor investiții pe medii și tipuri de obiective este precizată în Anexa 1. Monitorizarea detaliată a concentrațiilor unor indicatori specifici apelor epurate a condus la decelarea unor valori ridicate, fără depășirea limitelor impuse prin autorizații apar la azot total (Cluj -Napoca și Gherla), azotați și azot total (Dej), azot total și zinc (Huedin). Prin programul POIM derulat de Compania 53 de Apă Someș, se prevede construcția unei trepte terțiare de epurare și la stația de la Huedin,, pentru conformarea legată de obligativitatea aglomerărilor cu peste 10000 l.e. să dispună de a cest nivel avansat de epurare. Cea mai importantă componentă a proiectului vizează aducțiunea magistrală Cluj-Sălaj, în lungime totală de 317,354 km din care structura principală în lungime de 164 km la care se adaugă 153 km de aducțiuni secundare ca și ramificații ale celei principale. Această aducțiune va fi cea mai lungă aducțiune de apă potabilă din România – care va transporta apa potabilizată de la Stația de purificare a apei Gilău, în întreg județul Sălaj. Lungimea acestui aducțiuni la nivelul județului este de 33,141 km. De asemenea, investiții importante sunt vizate și la nivelul sistemului hidroedilitar gospodărit de Compania de Apă Arieș. Sinteza acestor informații pe cele două categorii de lucrări: infrastructura de alimentare cu apă și infrastructura de apă uzată este redată în Anexa 1. Evaluarea cerinței de apă în perioada următoare este determinată de evoluția numerică a populației, nivelul de trai, respectiv de nevoile economice ale comunităților (apa pentru industrie, apa pentru agricultură, etc.). La nivelul orizontului de timp 2020-2030, la nivelul A.B.A. Someș-Tisa au fost elaborate o serie de prognoze ale cerinței de apă, corelate cu evoluția demografică. Aceasta a fost considerată ținându-se cont de datele statistice publicate de către Organizația Națiunilor Unite (Departamentul pentru Economie și Afaceri Sociale – Divizia Populației) în lucrarea „World Population Prospects: The 2012 Revision” publicată la 13 iunie 2013. Au fost astfel delimitate trei scenarii de evoluție demografică (scenariul minimal cu rata scăzută a fertilității, scenariul de bază cu o rată medie a fertilității și scenariul maximal cu o rată ridicată a fertilității). De asemenea a fost vizat și coeficientul de creștere a gradului de urbanizare, care cel puțin la nivelul județului Cluj, tinde să fie unul semnificativ, prin prisma consolidării polilor de atractivitate urbană, reprezentate de municipiul reședință de județ, respectiv de aglomerările urbane Turda-Câmpia Turzii și Dej-Gherla. Pentru prognoza cerințelor de apă în intervalul 2020 - 2030, în mediile urban și rural se ține cont de valoarea ratei de utilizare a apei pentru populație în zonele urbane la nivelul României care este de 95 m3/locuitor racordat (260 l/om zi), respectiv de rata de utilizare a apei pentru populaţie în zonele rurale la nivelul României care este de 128m3/loc racordat (350l/om/zi). Valorile determinate sunt prezentate în tabelul 35. Tabel 35. Cerința de apă prognozată (mil. m3) pentru populația din mediul urban și rural a județului Cluj, aferentă spațiului hidrografic Someș-Tisa. Anul Scenariul Mediul 2020 2030 Urban 38.54 37.33 Scenariul minimal Rural 18.53 18.09 Total 57.07 55.42 Urban 39.43 39.41 Scenariul Rural 18.96 19.10 de bază Total 58.39 58.51 Urban 40.33 41.50 Scenariul maximal Rural 19.39 20.11 Total 59.72 61.61 Sursa: P.M.B.H. Someș-Tisa 54 3. INFRASTRUCTURA DE TERMOFICARE Infrastructura de termoficare reprezintă un complex de sisteme tehnico-energetice de producere, transport și distribuție agent termic pentru încălzirea locuințelor și apă menajeră caldă pentru uz casnic. Astfel, sistemele de termoficare sunt specifice marilor orașe și deservesc atât populația cât și instituțiile publice sau agenții economici. Majoritatea sistemelor de termoficare au fost construite în anii industrializării socialiste, când mase mari de populație au fost încurajate să se mute în orașe pentru a servi ca forță de muncă în activități industriale. În acest context, noile cartiere muncitorești construite în timp scurt de către stat au fost racordate la rețele de termoficare centralizate. În orașele unde a existat rețea de gaz natural au funcționat pe gaz, iar acolo unde nu a fost disponibil gazul natural au funcționat pe păcură sau cărbune. După 1990, multe dintre aceste sisteme de termoficare nu au supraviețuit, ca urmare a costurilor foarte mari de facturare la consumatori, vechimii rețelelor și nerentabilității economice, populația recurgând la debranșări masive și la soluții individuale de încălzire (centrala de apartament). În prezent, sisteme de termoficare centralizate sunt întâlnite doar în marile orașe, iar în aceste cazuri mai funcționează doar ce a mai rămas din vechile infrastructuri, ca urmare a debranșărilor masive ale populației. În județul Cluj, situația este asemănătoare din acest punct de vedere cu cea la nivel național. Astfel, la momentul actual, sistemul de termoficare continuă să fie funcțional doar în municipiul Cluj-Napoca, în orașele Turda, Câmpia Turzii, Dej și Gherla, regiile de termoficare fiind desființate încă din anul 2005. Acestea deveniseră nerentabile deoarece o mare parte a abonaților se debranșaseră, din cauza costurilor foarte mari la căldură și apă caldă. Într-o situație aparte se află locuitorii orașului Huedin. Aceasta localitate nu a avut niciodată o regie de termoficare, iar centralele termice care furnizau agent termic instituțiilor publice erau alimentate cu păcură. Recent, reprezentanții Guvernului Danemarcei au finanțat un proiect referitor la înlocuirea centralelor termice pe baza de păcură cu unele care folosesc rumeguș. Cluj-Napoca este singurul oraș unde a supraviețuit regia de termoficare, deși numărul apartamentelor debranșate de la sistemul centralizat de încălzire crește de la an la an. În cadrul așezărilor rurale din județul Cluj nu există amenajate sisteme centralizate de termoficare. 3.1. Sistemul de termoficare din municipiul Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca este singura localitate din județul Cluj care dispune de un sistem de termoficare administrat de către Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca (RATCN). Aceasta a fost înființată potrivit prevederilor Legii nr 15/1990 prin Decizia nr. 510/1990 a Prefecturii județului Cluj, fiind o entitate juridică aflată în coordonarea și sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca. Sistemul de termoficare este însă unul mult mai vechi, clujenii beneficiind de servicii de furnizare centralizată de energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum încă de la începutul anilor '60. Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET), operat de RATCN, cuprinde întreg lanțul de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice către locuitorii municipiului Cluj-Napoca. Acesta alimenta în anul 2018, cu energie termică, 1.377 Asociații de Proprietari, reprezentând peste 26.500 de apartamente, respectiv aproximativ 65.000 de locuitori. În același timp, unitatea asigură și o serie de servicii secundare: lucrări de execuție instalații sanitare, de încălzire și de apă caldă menajeră, alte lucrări de instalații pentru construcții, activități de inginerie și servicii de consultanţă tehnică legate de acestea, etc. 55 3.1.1. Producerea energiei termice Producerea energiei termice din cadrul SACET este realizată de centrale zonale și de cvartal. Centrala termică de Zonă (CTZ - Someș Nord) asigură producerea energiei termice sub formă de apă fierbinte cu parametri 110/60°C. Platforma centralei termice de zonă este formată din următoarele echipamente și instalații: - cazan de apă fierbinte de 116 MWt aflat în prezent în conservare. Cazanul de apă fierbinte de 116 MWt se află în patrimoniul RATCN, iar instalațiile de cogenerare și cazanele de apă fierbinte au fost integral finanțate de societatea mixtă Colonia Cluj-Napoca Energie SRL1; - instalația de cogenerare, constituită din 3 motoare termice cu puteri de 3 × 1,5 M we şi 3 × 1,6 MWt; - 4 cazane de apă fierbinte având puterile de 8 MWt, 14 MWt, 16 MWt, 24 MWt; - 2 centrale termice cu cogenerare în cartierul Gheorgheni, având o putere instalată totală de 13 MW, interconectate între ele şi conectate cu 2 puncte termice, capacităţi care de asemenea sunt operate de Colonia Cluj Napoca Energie SRL şi de la care energia este preluată de RATCN şi furnizată consumatorilor finali; - 65 centrale termice (CT) de cvartal: CT 1 Zorilor, CT 2 Zorilor, CT 3 Zorilor, CT 4 Zorilor, CT 5 Zorilor, CT 6 Zorilor, CT 7 Zorilor, CT 1 Grigorescu, CT 3 Grigorescu, CT 4 Grigorescu, CT 5 Grigorescu, CT 6 Grigorescu, CT 7 Grigorescu, CT 8 Grigorescu, CT 9 Grigorescu, CT 10 Grigorescu, CT 11 Grigorescu, CT 4 Gheorgheni, CT 5 Gheorgheni, CT 6 Gheorgheni, CT 7 Gheorgheni, CT 9 Gheorgheni, CT 10 Gheorgheni, CT 11 Gheorgheni, CT 12 Gheorgheni, CT 13 Gheorgheni, CT 14 Gheorgheni, CT 15 Gheorgheni, CT Cuza Vodă, CT Mihai Viteazu, CT Caragiale, CT Craiova, CT Baba Novac, CT Muncii, CT Gruia, CT Abator, CT Grădini Mănăştur, CT Taberei, CT Plopilor, CT Aleea Tineretului, CT Govora, CT 1 Mănăştur, CT 2 Mănăştur, CT 3 Mănăştur, CT 4 Mănăştur, CT 5 Mănăştur, CT 6 Mănăştur, CT 7 Mănăştur, CT 8 Mănăştur, CT 9 Mănăştur, CT 10 Mănăştur, CT 11 Mănăştur, CT 12 Mănăştur, CT 13 Mănăştur, CT 14 Mănăştur, CT 15 Mănăştur, CT 16 Mănăştur, CT 17 Mănăştur, CT 18 Mănăştur, CT 20 Mănăştur, CT 22 Mănăştur, CT 23 Mănăştur, CT 24 Mănăştur, CT 26 Mănăştur, CT 27 Mănăştur; - 35 centrale termice de scară ce deservesc condominii: CT Dragalina 75, CT Dragalina 4, CT Dragalina 6, CT Dragalina 8, CT Dragalina 10, CT Mamaia 6, CT Mamaia 10, CT Mamaia 12, CT Blajului 61 sc. l, 2 și 3, CT Blajului 63 sc. l, 2, 3 și 4, CT Blajului 64 sc. l, 2 și 3, CT Timişului 73 sc. 1, 2 și 3, CT Timişului 75 sc. 1, 2 și 3, CT Timişului 77 sc. l, CT Timişului 79 sc. 1, 2, 3 și 4, CT Timişului 81 sc. l, 2, 3 și 4, CT Vânătorului 21, CT Republicii 64. Aceste centrale sunt echipate cu 290 de cazane moderne, cu randamente de peste 92%, montate în principal în perioada 2006-2011, combustibilul utilizat fiind gazul natural şi având o putere termică instalată totală de 260 MW. Agentul termic este apa caldă cu parametri 90/70°C. 1Această companie a fost înfiinţată în anul 1998 prin asocierea Regiei Autonome de Termoficare Cluj -Napoca cu compania Rein Energie AG Koln (înfiinţarea societăţii comerciale a fost aprobată prin HCL nr.402/11.12.1997). }n anul 2001, acestei asocieri i s-a alăturat şi compania E-on RuhrgazInternaţional (în prezent, E-on România), cele 3 companii deţinând fiecare participări egale în cuantum de 1/3 din capitalul social al companiei Colonia Cluj -Napoca Energie S.R.L. Colonia Cluj-Napoca Energie este un producător licenţiat de energie termică şi energie electrică în cogenerare, deţinând în acest sens licenţa nr. 385/2001, producător de la care este preluată de Regia de Termoficare energia termică necesară clienţilor din cartierele Pata şi Mărăşti. 56 Pe lângă aceste obiective, RATCN a preluat în administrare de la Primăria Municipiului Cluj -Napoca centralele termice care deservesc anumite imobile astfel: - 1 centrală termică ce deserveşte Spitalul Municipal Clujana. - 62 centrale termice și 5 puncte termice (PT) care deservesc un număr de 24 de unităţi de învăţământ; - 1 centrală termică ce deserveşteAsociaţia de Locatari din Calea Florești nr. 58A. Fiecare unitate de producție de agent termic și apă caldă are arondate un număr de imobile localizate de-a lungul străzilor pe care le deservește (Tabel 36). Tabel 36. Arondarea imobilelor la unitățile de producție agent termic și apă caldă de tipul P.T. și C.T. din cadrul SACET Cluj-Napoca Nr. Denumire Adresă de imobil arondată pentru termoficare crt. PT sau CT Str. Pietroasa 18, 20, 32, 63 Str. Godeanu 1, 2, 3, 5, 6, 7, 7A, 8, 9, 10, 12 Str. Arieșului 31, 32, 33, 34 1 PT 1 PATA Str. Bistriței 32, 46, 79 Str. N. Titulescu 109, 111, 113, 115, 117, 145, 147, 149, 163, 165 Str. Pascaly 9, 11, 13 Str. Albinii 26 2 PT 2 PATA Str. N. Titulescu 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 41, 43 Str. Muncitorilor 1, 3, 5, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24, 26, 28, 30 3 PT 3 PATA Str. N. Titulescu 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24, 26 Str. T. Ionescu 97, 99 Str. Iugoslaviei 66, 68, 69(P21), 70, 71, 72, 73 4 PT 4 PATA Str. N. Titulescu 28, 30, 32, 34, 36,38 Str. Pascaly 5, 7 Str. L. Rebreanu 2, 4 5 PT BABA NOVAC P-ța Ștefan cel Mare 5 Str. N. Titulescu 2, 4, 6, 17 6 PT CIPARIU Str. C. Brâncuși 1, 2 P-ța Cipariu 9, 11, 15 (IIIA) Str. Anina 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 15, 17, 19, 21 7 PT 1 MĂRĂȘTI Str. Inului 2, 4, 6, 8, 10 Str. Grădinarilor 12, 14, 16 Str. Fabricii 2, 4 Str. Trotușului 1, 3, 5 8 PT 2 MĂRĂȘTI Str. Fabrica de Zahăr 4, 5, 7 Str. A. Vlaicu 1, 3 Str. Teleorman 4, 6, 11, 13, 15(bl. S13), 15-17(bl. S7) Str. Fabrica de Zahăr 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 9 PT 3 MĂRĂȘTI Str. Grădinarilor 6 Str. Ialomiței 5, 11, 13, 15 Str. Bârsei 1, 3 Str. Ciocârliei 40, 42 10 PT 7 MĂRĂȘTI Str. Fabricii 1 B-dul. 21 Decembrie 1989 135, 137, 150, 152 57 Nr. Denumire Adresă de imobil arondată pentru termoficare crt. PT sau CT Str. Bârsei 2, 4, 5 B-dul. 21 Decembrie 1989 129, 131, 133, 148 11 PT 8 MĂRĂȘTI Str. Crinului 3, 5, 7, 9 Str. Dorobanților 95, 97, 99-101 Str. Lacul Roșu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13 Str. Fabricii 3, 5 12 PT 9 MĂRĂȘTI Str. București 78, 80, 82, 86, 88 Str. Ciocțrliei 1 Str. București 79, 81, 83, 85, 87, 89 Str. Rovine 1, 2, 4, 5, 8, 10, 12, 14, 31, 33 13 PT 10 MĂRĂȘTI Str. Fabricii 9, 11, 13, 15, 17, 19 Str. Călan 24 Str. Dorobanților 70, 74, 76, 78 14 PT 11 MĂRĂȘTI Str. Năsăud 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20 Str. T. Mihali 2, 4 Str. A, Vlaicu 2, 4, 5, 8, 10 15 PT 12 MĂRĂȘTI Str. Venus 25 Str. Dorobanților 102, 113 Str. Gh. Lazăr 7, 9 Str. Scorțarilor 1, 3, 5, 7, 9, 11 16 PT 16 MĂRĂȘTI Str. Cernavoda 2 Str. Gorunului 1, 3 Str. București 64, 66, 68, 70, 70A(bl. D20) Str. Scorțarilor 13, 15 Str. Gorunului 2, 4, 5, 6, 7 17 PT 17 MĂRĂȘTI Str. H. Barbousse 3 Str. București 55 Str. Buftea 4, 6, 8, 10, 12 18 PT 18 MĂRĂȘTI Str. Scorțarilor 34, 36, 38, 40 B-dul. 21 Decembrie 1989 93(bl. L3) 19 PT 26 MĂRĂȘTI B-dul. 21 Decembrie 1989 89(bl. X3), 93(bl. X2), 134(bl. X9), 140(bl. X1) Str. Dorobanților 98(bl. 27) 20 PT 27 MĂRĂȘTI Str. T. Mihali 1 Str. Dorobanților 90, 96, 105, 109 21 PT 28 MĂRĂȘTI P-ța Mărăști 3(bl. 12), f.n. (bl.3) Str. Cernei 1, 2, 3, 5, 7, 9, 10 22 PT CERNEI Str. Fabrica de Zahăr 65, 67, 69, 71, 73, 75, 77, 79 Str. Dâmboviței 15, 20, 22, 28 Str. Piuaru 5, 6 23 P.T. 1 A.V.N. Str. Teleorman 26, 32 Str. A. Vlaicu 11, 13, 15, 17 Str. Dâmboviței 41, 43, 45, 52 Str. Fabrica de Zahăr 72, 84 24 P.T. 2 A.V.N. Str. T. Vlăduțiu 2, 12, 14, 16 Str. Teleorman 46, 55 58 Nr. Denumire Adresă de imobil arondată pentru termoficare crt. PT sau CT Str. A. Vlaicu 19, 21, 23, 25, 27 Str. Dâmboviței 47, 49, 71, 73 Str. Răsăritului 100, 101, 102, 103 Str. Dejului 1 25 P.T. 3 A.V.N. Str. Teleorman 65, 67, 72 Str. Cojocnei 2, 4 Str. Abrudului 19 Str. T. Vlăduțiu 15 Str. Cojocnei 5, 6, 8, 11, 16, 21, 23 Str. Dâmboviței 79, 81, 85, 87, 89 26 P.T. 4 A.V.N. Str. Răsăritului 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110 Str. A. Vlaicu 184 Str. Dejului 2, 4 Str. Slatina 1, 2, 6, 8 27 P.T. 5 A.V.S. Str. A. Vlaicu 34, 36, 38, 42, 44 Str. Nirașului 1, 3, 5, 7, 9, 10, 12, 14, 18, 20, 22 28 P.T. 13 A.V.S. Str. A. Vlaicu 48, 54, 58, 60, 62 Str. Streiului 1 Str. Tulcea 2, 4, 7, 9, 11, 13, 15, 17 Str. Mureșului 35, 37, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 46, 48, 50, 52, 54, 56, 58, 60 29 P.T. 14 A.V.S. Str. Dunării 22, 24, 25, 26, 28, 30, 31, 32, 33, 35, 51, 53 Str. Oltului 32, 33, 34, 36, 38, 40, 78, 80 Str. Tulcea 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26 (bl. L2, L3), 27, 28, 29, 30 Str. Brăila 2, 4, 6, 8, 10 30 P.T. 15 A.V.S. Str. Jiului 2, 4, 22, 24, 26 Str. Dunării 52, 53, 55, 57, 59, 60, 62, 65, 69, 71 Str. Oltului 82, 84 31 PT PATA 11-15 Str. Pata 11-15 Str. Venus 22 32 PT VENUS Str. A. Vaida-Voievod 8 Str. Tineretului 6 Str. Petuniei 1, 3, 5, 7, 9 Str. Vl. Lama A, B, C, D 33 C.T. 1 GRIGORESCU Str. Al. Vlahuța 31, 33, 37, 59-61 Str. I. Newton 2 Str. A. Grigorescu 1, 3 Str. Donath 5 34 C.T. 3 GRIGORESCU Str. Hațeg (Lama G), 10, 11, 12 Str. Bartok Bela 5, 13 Str. A. Vlahuța 5, 7 Str. Donath 7, 9, 11, 13 Str. A. Rousseau 4, 5, 7, 10 35 C.T. 4 GRIGORESCU Str. Vl. Lama F Str. Hațeg 28, 30 Str. Tecuci 2 59 Nr. Denumire Adresă de imobil arondată pentru termoficare crt. PT sau CT Str. E. Balzac 16 Str. Buzău 4, 7, 9, 11, 13, 14, 15, 17 Str. Donath 13, 25, 29, 31 36 C.T. 5 GRIGORESCU Str. Bihorului 19 Str. Fântânele 8, Lama E Str. Șt. Mora 3 Str. Fântânele 32, 34-36, 38, 40 (bl. V2, V7), 53, 55, 57, 59 37 C.T. 6 GRIGORESCU Str. Donath 105, 107 Str. Miraslău 2, 4 Str. Fântânele 40 (bl. V5, V6), 44(bl. V1), 46, 63-65 38 C.T. 7 GRIGORESCU Str. Donath 109, 113, 115, 117, 170, 172, 174, 176, 180, 182, 192, 194 Str. Donath 186, 188, 198, 200 39 C.T. 8 GRIGORESCU Str. Bucura 1, 3, 3A Str. Donath 8, 10, 12, 14, 15, 17, 23(bl. M3, MX3), 38, 44, 60, 80, 90 Str. A. Vlahuța 30, 32 40 C.T. 9 GRIGORESCU Str. A. Rousseau 12 Str. Șt. Mora 2, 7, 8, 10 Str. Donath turn 2, 4, 6, 4, 11, 20 41 C.T. 10 GRIGORESCU Str. A. Vlahuța 21, 26, 28, 29 Str. Hațeg 26 Str. 1 Decembrie 1918 124, 126, 128, 130, 132, 42 C.T. 11 GRIGORESCU Str. P. Ciortea 1, 3, 5, 7, 9, 11, 42 Str. Fântânele 1, 5, 7 Str. A. Vaida-Voievod 66, 68, 70, 72 Str. Snagov 2, 4 43 C.T. 1 GHEORGHIENI Str. Unirii 15, 17, 19, 21, 23, 25, 27, 29 Str. Herculane 15, 17 Str. Snagov 1, 3, 5 Str. Borsec 2, 4 44 C.T. 2 GHEORGHIENI Str. Unirii 5, 7, 9, 11, 13 Str. Herculane 9, 11 Str. Borsec 1, 3, 5 45 C.T. 3 GHEORGHIENI Str. Herculane 2, 3, 4, 5, 6 Str. Unirii 1, 3 Str. Detunata 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19 46 C.T. 4 GHEORGHIENI Str. Meseș 2, 4, 6 Str. Unirii 2, 4, 6, 8, 10 Str. Băișoara 9A, 11, 13 Str. Băița 7, 10 47 C.T. 5 GHEORGHIENI Str. Scărișoara 5 Str. Detunata 3, 5 Str. Băița 1, 3, 5, 6, 8 48 C.T. 6 GHEORGHIENI Str. Bizușa 2, 4, 6, 8, 10 Str. L. Rebreanu 15 49 C.T. 7 GHEORGHIENI Str. Băișoara 1, 3, 5, 7, 9 60 Nr. Denumire Adresă de imobil arondată pentru termoficare crt. PT sau CT Str. Băița 2, 4, 12 Str. Scărișoara 1, 3, 4, 6, 8, 10 Str. L. Rebreanu 23, 27 Str. Slănic 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13 50 C.T. 8 GHEORGHIENI Str. A. Vaida-Voievod 58, 60, 62, 64 Str. Albac 8, 10, 12, 14, 16 Str. Azuga 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 51 C.T. 9 GHEORGHIENI Str. Padiș 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9 Str. L. Rebreanu 58, 60, 62 Str. Rășinari 1, 2, 3, 4, 5, 7 Str. Albac 2, 4, 6 Str. Albinii 99, 129, 133, 135, 137, 139, 141 52 C.T. 10 GHEORGHIENI Str. Areișului 102, 119 Str. Padiș 8 Str. S. Ștefan 17, 19 Str. Albac 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 23, 25 53 C.T. 11 GHEORGHIENI Str. C. Brâncoveanu 50, 52, 54, 56, 58, 60 Str. D. Coresi 24, 24A Str. C. Brâncoveanu 35, 61 Str. Bușteni 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16 54 C.T. 12 GHEORGHIENI Str. Crizantemelor 17, 23 Str. L. Rebreanu 40 Str. Zambilei 21 Str. C. Brâncuși 153, 155, 162, 163, 172, 180, 182, 184 Str. Lăcrămioarelor 3, 4, 6, 7, 9, 10 55 C.T. 13 GHEORGHIENI Str. Alverna 43, 45, 57, 59 Str. B. Deleanu 55 Str. C. Brâncuși 167,171, 186, 188, 190, 192, 194, 196, 198, 200, 202, 208 56 C.T. 14 GHEORGHIENI Str. Alverna 60, 61, 63, 65, 67, 69 Str. Al. Muscel 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 57 C.T. A. FRANCE 21, 22, 24 Str. I. L. Caragiale 2, 4, 5, 6, 7, 8 58 C.T. CARAGIALE Str. Horea 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96 Str. Craiova 28A, 28B, 28C 59 C.T. CRAIOVA Str. Burebista 12, 13, 14 P-ța M. Viteazu 11-13A, 14-20B2, 14-20E 60 C.T. MIHAI VITEAZU Str. Iașilor 6C-B1, 8-10G Str. I. P. Voitești 1-3D, 2-4(bl. F, G) Str. General Dragalina 2, 4, 6, 8, 10, 75 61 C.T. DRAGALINA Str. Mamaia 6, 10, 12 62 C.T. ABATOR P-ța Abator A1, B, C1, C2, C3, C4, BLOC TURN Str. Ploiești 5-7 63 C.T. CUZA VODĂ B-dul. 21 Decembrie 1989 13-15, 19, 23-35 Str. L. Pasteur 59 64 C.T. 1 ZORILOR Str. Viilor 15, 23, 27, 29 Str. Cireșilor 2, 4, 6, 8 61 Nr. Denumire Adresă de imobil arondată pentru termoficare crt. PT sau CT Str. Ghe. Dima, 49 Str. Mestecenilor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8 Str. L. Pasteur 24, 26, 36, 38, 40, 42, 44, 46, 48, 50, 52, 61, 63, 65, 67, 69 65 C.T. 2 ZORILOR Str. Trascăului 1, 2, 4 Str. Viilor 11, 13, 22 Str. Zotilor 36 Str. Castanilor 1, 2, 3, 4, 5, 6 Str. Ghe. Dima 12, 16, 18, 20, 22, 24, 26, 28, 29, 30, 33, 35, 37, 39, 41, 43 66 C.T. 3 ZORILOR Str. Tatra 1, 3, 4, 8, 10, 12, 16 Str. L. Pasteur 56, 58, 60, 74, 76, 78 Str. Zotilor 38, 40, 44 Str. Ghe. Dima 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11, 11, 13, 15, 17, 23, 25, 27 Str. Luceafărului 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11 67 C.T. 4 ZORILOR Str. Observatorului 140, 142, 144, 146 Str. L. Pasteur 71, 73, 77, 79, 81 Str. Zotilor 33, 35, 37, 39, 41, 43, 45 Str. Lunii 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16 68 C.T. 5 ZORILOR Str. Observatorului 115, 117, 119, 121, 123, 125, 127 Str. Rapsodiei 1, 2, 5, 7, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 21 Str. Pădurii 2, 4, 6, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22 69 C.T. 6 ZORILOR Str. Lunii 18, 20, 22, 24, 26 Str. Observatorului 17, 19, 21 (bl. T3), 105, 107, 109 Str. Jupiter 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9 Str. Meteor 2, 6, 8 70 C.T. 7 ZORILOR Str. Observatorului 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15 Str. Calea Turzii 122 71 C.T. MUNCII B-dul Muncii 65, 67, 69, 83, 85,87, 89, 91, 101 72 C.T. STTL Str. Fabricii de Zahăr 107 Str. Migdalului 17(bl. B1), 18 73 C.T. GRUIA Str. 16 Februarie 2A, 12(bl. E1) Str. Vânătorului 17-19(bl. C1, C2, C3), 19(bl. E2), 23(bl. A3) Str. Nouă 300(bl. H), 635 (bl. A1, A2, A3, A4), 636(bl. A2), 637(bl. A1, C2), 74 C.T. BACIU 638(bl. B1, C1), 639(bl. B1, B3), 640(bl. C) Str. Gr. Alexandrescu 4-6, 8, 10, 12, 14 Str. Micuș 1, 2, 3, 4, 6, 8 75 C.T. 1 MĂNĂȘTUR Str. Padin 2, 4, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 18 Str. Calea Florești 3(bl. T2) Str. Gr. Alexandrescu 7, 9, 13, 17, 19, 21 Str. Peana 3, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 19 76 C.T. 2 MĂNĂȘTUR Str. Primăverii 10, 12 Str. Rucăr 2, 4, 9 Str. Gr. Alexandrescu 18, 20, 22, 23, 25, 29, 31, 33, 35 Str. Padin 20, 21, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 30, 32 77 C.T. 3 MĂNĂȘTUR Str. Ciobanului 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9 Str. Călățele 86 78 C.T. 4 MĂNĂȘTUR Str. Răvașului 1, 16, 22, 24 62 Nr. Denumire Adresă de imobil arondată pentru termoficare crt. PT sau CT Str. Gârbău 2, 3, 4, 5, 8, 10 Str. Primăverii 14, 16, 18 Str. Peana 18 Str. Batozei 18, 44 Str. Agricultorilor 12, 17, 20, 32, 34 79 C.T. 5 MĂNĂȘTUR Str. Gârbău 6, 12, 14 Str. Gr. Alexandrescu 30, 32, 34, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 45, 47, 49, 55 Str. Bucium 1, 3, 5, 7, 9, 21 Str. Bucium 11, 13, 15, 17, 19, 23, 25, 27 Str. Batozei 27, 36, 63 80 C.T. 6 MĂNĂȘTUR Str. Gr. Alexandrescu 51, 53 Str. Gârbău 7, 9, 11, 13, 15, 16, 17, 18 Str. Primăverii 20, 22, 24, 26 Str. Bucegi 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 12 81 C.T. 7 MĂNĂȘTUR Str. Tazlău 1, 3, 5, 7, 9 Str. Parâng 1 Str. Ciucaș 1, 3, 5, 7, 9 82 C.T. 8 MĂNĂȘTUR Str. Parâng 14, 16, 23, 25, 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39 Str. Putna 1, 5, 7(bl. D1, J6) Str. Iezer 1, 2, 4 Str. Meziad 1, 2, 3 83 C.T. 9 MĂNĂȘTUR Str. Parâng 2, 4, 6, 8, 10, 12 Str. Gurghiului 1, 2, 4 Str. Clăbucet 5 Str. Parâng 5, 7, 11, 13, 15, 17, 19, 21 84 C.T. 10 MĂNĂȘTUR Str. Bucegi 1, 2, 2A, 2B Str. Clăbucet 1, 2, 2A, 3, 4, 4A, 6, 6A, 8, 8A, 9, 11 85 C.T. 11 MĂNĂȘTUR Str. Putna 2, 3, 4 Str. Meziad 3 (sc. II-III) Str. Mehedinți 23, 25, 27, 29, 31, 33, 50-52 (sc. II), 54-56, 58-60, 62-64, 66- 68, 70-72 86 C.T. 12 MĂNĂȘTUR Str. Retezat 5, 6, 7 Str. Negoiu 2(EL1), 2A(El2) Str. Retezat 2, 3 Str. Negoiu 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 10 87 C.T. 13 MĂNĂȘTUR Str. Mehedinți 35, 37, 39, 43-45, 47-49, 51-53, 55-57, 74, 76, 78 Str. Borșa 5-7 Str. Mehedinți 84, 86, 88, 90, 92 Str. Cioplea 1, 3, 5, 7, 9, 10, 11, 13, 15, 17 Str. Mehedinți 7, 9, 61-63, 65-67, 94 88 C.T. 14 MĂNĂȘTUR Str. Borșa 1, 3 Str. Retezat 1 Str. Moldoveanu 2, 4, 6, 8, 9, 11, 12(R11, R12), 13, 14, 15, 17 Str. Vidraru 1-3 Str. Mehedinți 1-3, 5, 89 C.T. 15 MĂNĂȘTUR Str. Moldoveanu 5-7 63 Nr. Denumire Adresă de imobil arondată pentru termoficare crt. PT sau CT Str. Vidraru 5-7, 8, 9-11, 13-15, 17-19 Str. Mehedinți 2, 4, 6, 10-12, 14-16, 18-20, 22-24 90 C.T. 16 MĂNĂȘTUR Str. Bucegi 11, 13, 15, 17 Mehedinți 11, 13, 17, 19, 21, 26-28, 30-32, 34-36, 38-40(sc. I, II), 42-44, 46- 91 C.T. 17 MĂNĂȘTUR 48, 50(sc. I) Str. Bucegi 14 Str. Bâlea 4, 6 92 C.T. 18 MĂNĂȘTUR Str. Negoiu 9, 12 Str. Mehedinți 80, 82 Str. Primăverii 2, 4, 6, 8 93 C.T. 19 MĂNĂȘTUR Str. Calea Florești 1, 131, 133, 135, 137 Str. Calea Florești 75, 77, 79, 81, 83 Str. Agricultorilor 3, 8, 10, 22 94 C.T. 20 MĂNĂȘTUR Str. Gr. Alexandrescu 28 Str. Ciobanului 6 Str. Ion Meșter 1, 2, 4 Str. Câmpului 42, 44 95 C.T. 22 MĂNĂȘTUR Str. Izlazului 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 11 Str. Mogoșoaia 2 Str. Ion Meșter 3, 5, 7 Str. Bucegi 11A(bl. B1) 96 C.T. 23 MĂNĂȘTUR Str. Mogoșoaia 1 Str. Izlazului 10, 12, 14, 18 Str. Mogoșoaia 3, 4, 7 Str. Câmpului 38, 40 97 C.T. 24 MĂNĂȘTUR Str. Ion Meșter 6, 10, 12 Str. Almașului 1, 3, 5, 7 Str. Brateș 1, 2, 2A, 3, 4, 5, 6, 10, 14, 16 Str. Calea Florești 60, 62 98 C.T. 26 MĂNĂȘTUR Str. Tășnad 24, 27, 29 Str. Arinilor 20 Str. Arinilor 11, 13, 15, 17, 19, 21 99 C.T. 27 MĂNĂȘTUR Str. Tășnad 17, 19, 20, 21, 22, 23, 25 Str. Taberei 4A, 20, 20(bl. C) 100 C.T. TABEREI Str. Arinilor 3A Str. Tășnad 1, 3, 5, 7 101 P.T. TABEREI Str. Porțile de Fier 2, 4, 6, 8 Str. Calea Florești 2(bl. A1a, A1b, A1c), 4, 6 Str. Firiza 2, 4, 8, 10 102 C.T. GRĂDINI MĂNĂȘTUR Str. Mănăștur 54 Str. Tarnița 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8 Str. Plopilor 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24, 26, 28, 30, 32, 34, 36, 103 C.T. PLOPILOR 38, 40, 42, 44 Str. Pandurilor 2, 4, 6, 8, 10 Str. Plopilor 48, 50, 52, 54, 56, 58, 60, 67, 69, 71, 73, 75, 77, 79, 81 104 P.T. SEȘULUI Str. Seșului 2, 4, 13, 17, 19, 21 64 Nr. Denumire Adresă de imobil arondată pentru termoficare crt. PT sau CT Str. Independenței, 1, 2, 3, 4, 5 105 C.T. TINERETULUI Str. Uzinei electrice 15, 19 Str. Almașului 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14 106 P.T. CALVARIA Str. Mănăștur 99, 101, 103, 105, 107, 109 107 C.T. GOVORA Str. Govora 6(bl.F) P.T. GOVORA Str. Mănăștur 70, 72, 74, 76, 78, 85, 87, 89, 91, 93, 95, 97 108 Str. Almașului 2 Sursă: http://www.termonapoca.ro/lista-centralelor-cu-adresele-arondate/ Din cele prezentate mai sus rezultă că municipiul Cluj-Napoca este încă puternic dependent de SACET, ca urmare a faptului că nu toți proprietarii de imobile termoficate au avut bugete pentru a -și instala centrală proprie de apartament, astfel că în prezent sunt racordate cca. 1.687 de imobile la rețeaua de termoficare, care sunt reprezentate de 1.377 Asociaţii de Proprietari, reprezentând peste 26.500 de apartamente, aproximativ 65.000 de locuitori. Distribuția pe cartiere a unităților de producție agent termic și apă caldă pune în evidență o situație disproporționată (Tabel 37). Tabel 37. Distribuția pe cartiere a unităților de producție agent termic și apă caldă din cadrul municipiului Cluj-Napoca. Nr. Număr P.T. aflate Număr imobile Număr C.T. aflate Număr imobile Denumire cartier crt. în exploatare deservite în exploatare deservite 1 Centru 2 10 6 59 2 Gheorghieni 6 95 14 223 3 Mărăști 20 270 2 10 4 Între Lacuri 4 113 0 0 5 Grigorescu 0 0 10 141 6 Andrei Mureșanu 0 0 1 22 7 Zorilor 0 0 7 194 8 Gruia 0 0 1 9 9 Baciu 0 0 1 13 10 Mănăștur 3 39 29 439 11 Plopilor 1 21 2 29 12 Total 36 548 73 1139 Sursă: http://www.termonapoca.ro/lista-centralelor-cu-adresele-arondate/ Astfel, la nivelul municipiului Cluj-Napoca cartierele în care sunt funcționale sisteme de termoficare sunt: Centru, Gheorghieni, Mărăști, Între Lacuri, Grigorescu, Andrei Mureșanu, Zorilor, Gruia, Baciu, Mănăștur și Plopilor (Fig. 11). 65 Figura 11 – Zonele termoficate din incinta municipiului Cluj-Napoca Sursă: Plan integrat de calitatea aerului în municipiul Cluj-Napoca, perioada 2019-2023. Cartierele cele mai intens termoficate sunt Mănăștur, Gheorgheni, Grigorescu și Mărăști, care de altfel sunt și principalele cartiere după numărul de imobile, respectiv populație rezidentă (Fig. 12). Figura 12 – Împărțirea intravilanului municipiului Cluj-Napoca pe cartiere rezidențiale Sursă: Plan integrat de calitatea aerului în municipiul Cluj-Napoca, perioada 2019-2023. 66 La polul opus se află cartierele rezidențiale noi, apărute după 1989, care nu beneficiază de racordare la SACET: Făget, Bună Ziua, Europa, Becaș, Borhanci, Sopor. De fapt, acestea nici nu au fost proiectate să fie alimentate de sisteme centralizate de termoficare, soluția utilizată în prezent fiind cea a centralelor de apartament sau scară de bloc. 3.1.2. Transportul şi distribuţia energiei termice În cadrul SACET Cluj-Napoca, transportul și distribuția agentului termic de la producător la consumator se realizează prin: a). Reţelele de agent termic primar. Acestea asigură transportul energiei termice sub formă de apă fierbinte de la Centrala Termică de Zonă Someş Nord la punctele termice din sistem, având lungimea de 16,5 km. Reţeaua de agent termic primar apă fierbinte este compusă din două conducte, una pe tur şi una pe retur, cămine de vizitare echipate cu vane de închidere şi secţionare. b). Punctele termice. Punctele termice reprezintă un ansamblu de echipamente şi instalaţii (schimbătoare de căldură, pompe, armături, sisteme de automatizare) prin care se realizează prepararea agentului termic la necesităţile consumului clienţilor racordaţi la sistemul public de alimentare cu energie termică. Acestea aparţin sistemului de distribuţie și sunt în număr de 37, cu rol de a asigura interfaţa între reţeaua de agent termic primar şi instalaţiile consumatoare de energie termică. De regulă, punctele termice sunt amplasate în construcţii independente supraterane, cu puteri termice instalate cuprinse între 280 kW şi 3600 kW. Pentru consumatorii din cartierele Mărăşti şi Pata, agentul termic pentru încălzire şi apă caldă de consum este produs în cele 30 de puncte termice racordate la sistemul de transport al apei fierbinţi produsă la Centrala Termică de Zonă Someş Nord astfel: PT 1 Măraşti, PT 2 Măraşti, PT 3 Măraşti, PT 7 Măraşti, PT 8 Măraşti, PT 9 Măraşti, PT 10 Măraşti, PT 11 Măraşti, PT 12 Măraşti, PT 16 Măraşti, PT 17 Măraşti, PT 18 Măraşti, PT 26 Măraşti, PT 27 Măraşti, PT 28 Măraşti, PT Venus, PT Cipariu, PT 1 Pata, PT 2 Pata, PT 3 Pata, PT 4 Pata, PT Cernei, PT 1 AVN, PT 2 AVN, PT 3 AVN, PT 4 AVN, PT 5 AVS, PT 13 AVS, PT 14 AVS, PT 15 AVS. Alte 7 puncte termice sunt răspândite pe aria municipiului Cluj-Napoca astfel: 4 puncte termice racordate la 4 centrale termice din cartierul Mănăştur: PT Şesului, PT Calvaria, PT Govora, PT Taberei; unul racordat la centrala termică Hala Agroalimentară din P-ţa Mihai Viteazu (amplasat în subsolul unui imobil: PT Cuza Vodă); două puncte termice racordate la sistemul de cogenerare din cartierul Gheorgheni: PT 1 Gheorgheni şi PT 2 Gheorgheni. c). Reţelele de agent termic secundar. Acestea reprezintă reţelele termice prin care se transportă apa caldă din centralele şi punctele termice către utilizatori, având o lungime a traseelor de 128 km, din care 94 km sunt reţele de agent termic secundar de la centralele termice de cvartal la consumatori, 31 km sunt reţele de agent termic secundar de la punctele termice2. d). Energia termică produsă şi furnizată este măsurată cu următoarele echipamente: - contoare de energie termică amplasate în sursele de producere: 250 unităţi; - contoare de energie termică pentru apă caldă de consum şi pentru energia termică pentru încălzire, amplasate la consumatori: 4500 unităţi. 2 În conformitate cu dispoziţiile legale în materie, reţelele de transport şi distribuţie a energiei termice precum şi punctele termice se află în proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca, însuşită prin HCL nr. 133/2005 şi atestată prin Hotărârea Guvernului nr. 193/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 969/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Cluj. Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca administrează doar în prezent sistemul centralizat format din centralele termice, punctele termice, reţeaua de transport şi reţeaua de distribuţie a energiei termice, aceasta neavând în proprietate aceste infrastructuri și rețele. 67 3.2. Obiective de investiţii ale RATCN3 Pentru realizarea criteriilor şi obiectivelor de performanţă, precum şi în scopul creşterii performanţei operaţionale, a eficienţei de utilizare a energiei primare, a reducerii costurilor de exploatare, a creşterii siguranţei în exploatare şi a îmbunătăţirii serviciilor oferite consumatorilor, RATCN și -a propus în perioada 2018-2021 realizarea următoarelor investiții: a). Modernizare puncte termice situate în municipiul Cluj-Napoca şi transformarea acestora în centrale termice de cvartal. Urmare a analizelor și studiilor de fezabilitate pentru zona cartierelor Pata- Mărăști, a rezultat ca fiind fezabilă investiţia în transformarea unor puncte termice (ce aveau menirea de distribuţie a energiei termice preluate din reţeaua de apă fierbinte) în centrale termice de cvartal, echipate astfel încât acestea să asigure necesarul de energie termică pentru încălzirea şi prepararea apei calde pentru consumatorii actuali racordaţi. Astfel, prin transformarea unui număr de 7 P.T. în C.T. pot fi evitate pierderi de energie termică de 9.045 gcal/an. Această reducere a pierderilor va duce la o scădere a cheltuielilor cu 1.634.311 RON/an şi o reducere a necesarului de subvenţie alocată pentru energia termică furnizată populaţiei, din arealul geografic menţionat, cu cea. 800.000- 1.000.000 RON. Lungimea totală cu care se va reduce reţeaua de apă fierbin te va fi de 4,82 km. Propunerile de investiţii, pe ani, sunt: - 2018 – transformare PT 2 Pata, PT Cipariu în centrale termice. Valoare investiţie: 1.543.515 lei (fără TVA); pierderi de energie termică evitate: 874 Gcal/an; eliminare tronson de 1,17 km reţea, de agent termic primar. - 2019 – transformare PT 15 AVS, PT 10 Mărăşti în centrale termice. Valoare investiţie: 3.033.750 lei (fără TVA); pierderi de energie termică evitate: 3.322 Gcal/an; eliminare tronson de 0,8 km reţea, de agent termic primar. - 2020 – transformare PT 3 și 4 Pata în centrale termice. Valoare investiţie: 2.758.399 lei (fără TVA); pierderi de energie termică evitate: 2.800 Gcal/an; eliminare tronson de 2,2 km reţea, de agent termic primar. - 2021 – transformare PT1 Pata în centrală termică. Valoare investiţie: 1.731.475 lei (fără TVA); pierderi de energie termică evitate: 2.049 Gcal/an; eliminare tronson de 0,65 km reţea, de agent termic primar. b). Eficientizarea sistemului centralizat, reabilitarea reţelei de transport agent termic. Reţelele de transport ale agentului termic au fost puse în funcţiune odată cu dezvoltarea cartierelor de locuinţe, fiind formate din tronsoane montate subteran în canale termice nevizitabile. Datorită gradului avansat de uzură (corodarea conductelor), au loc numeroase avarii care produc pierderi însemnate de agent termic şi disconfort pentru consumatori. Propunerile de înlocuire a reţelelor de transport agent termic pentru următorii 4 ani sunt: - 2019 - Magistrala TF între cam. Cl şi C2 (Tribunu Vlăduțiu) - 891 m; - 2020 - Magistrala TF între cam. C2-C3-C4 (Cojocnei-Teleorman) - 1.039 m; - 2021 - Magistrala între C6-C18-C9 (Fabricii) - 734 m; Magistrala între C18-C20-C17 (Fabricii- Scortarilor) - 677 m; 3 Plan de Administrare 2018-2021 al Regiei Autonome de Termoficare Cluj-Napoca http://www.termonapoca.ro/sistemul-de-termoficare/ 68 - 2022 - Magistrala între R6-C23 (Năvodari - Bucureşti) - 872 m. Prin realizarea acestor lucrări de investiţii se vor reduce pierderile de energie termică cu cca. 80.000 lei/an, pentru fiecare kilometru de reţea înlocuită (1 km/an). Valoarea de investiţie anuală necesară este de cca.3.000.000 lei/an. c). Reabilitarea reţelelor de agent termic secundar. Așa cum s-a prezentat mai sus, referitor la reţelele de transport, și reţelele secundare de agent termic au fost puse în funcţiune odată cu dezvoltarea cartierelor de locuinţe, fiind formate din tronsoane montate subteran în canale termice nevizitabile. Datorită gradului avansat de uzură (corodarea conductelor) au loc numeroase avarii care produc pierderi însemnate de agent termic şi disconfort pentru consumatori. În acest sens se propune înlocuirea reţelei de agent termic secundar în cartierele Mănăştur, Mărăşti, Grigorescu, Zorilor şi Georgheni. Prin realizarea acestor lucrări de investiţii se vor reduce pierderile de energie termică cu cea. 60.000 lei/an, pentru fiecare kilometru de reţea înlocuită (1 km/an).Valoarea de investiţie anuală necesară este de cca. 1.000.000 lei/an. d). Modernizare/automatizare centrale termice: înlocuire utilaje cu grad avansat de uzură. Se are în vedere modernizarea/reabilitarea şi eficientizarea procesului tehnologic de producere a energiei termice prin înlocuirea utilajelor cu grad avansat de uzură (cazane, pompe, schimbătoare de căldură cu plăci) cu utilaje noi cu randamente ridicate. Valoarea de investiţie anuală necesară este de cca. 500.000 lei/an. e). Introducerea sistemelor alternative de producere a energiei termice ce utilizează resurse energetice regenerabile-panouri solare termice, pompe de căldură, instalaţii de microcogenerare sau alte resurse regenerabile. În vederea implementării investiţiilor în acest domeniu, vor fi realizate studii de fezabilitate la obiective ale regiei, din sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, precum și pentru clădiri ale administraţiei publice locale cum sunt: școli, spitale, etc. Realizarea unor astfel de sisteme va contribui în mod evident la eficientizarea costurilor de producere a energiei termice, în special a energiei termice pentru apă caldă de consum. f). Modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică a unităţilor administraţiei publice locale şi a unităţilor de învăţământ. Se are în vedere modernizarea/ reabilitarea şi eficientizarea procesului tehnologic de producere a energiei termice pentru încălzire şi apă caldă de consum la 6 unităţi de învăţământ. Aceste şcoli deţin sisteme de încălzire cu sobe de teracotă sau sisteme de încălzire învechite cu consumuri specifice extrem de ridicate şi uzură avansată. Calendarul investiţional propus pentru aceste unităţi de învăţământ este următorul: - 2018 – a fost prevăzut Colegiul Naţional George Bariţiu (centrală termică, reţele utilităţi); Şcoala N. Lorga (centrală termică, reţele utilităţi); Liceul Teologic Baptist Emanuel (centrală termică, reţele utilităţi); - 2019 – Colegiul Naţional George Bariţiu (instalaţii interioare); Şcoala N. lorga (instalaţii interioare); Liceul Teologic Baptist Emanuel (instalaţii interioare). - 2020 – Liceul Tehnologic nr. 1, Colegiul Naţional Economic „Dr. Iulian Pop”. - 2021 – Liceul „Aurel Vlaicu”. Caracteristicele tehnico-economice ale acestor investiții sunt: Colegiul Naţional George Bariţiu. Modernizarea/reabilitarea sistemului de producere a energiei termice pentru încălzire şi apă caldă de consum prin construirea unei centrale termice cu funcţionare pe gaz natural, concomitent cu realizarea instalaţiilor interioare de alimentare cu agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum în clădire. Indicatorii investiţiei sunt: valoarea investiţiei: 69 1.200.000 lei (fără TVA), durata de recuperare (ani după PIF): 9 ani şi 7 luni; creşterea cantităţilor de energie termică produsă cu 680 Mwh/an. Şcoala N. Iorga. Modernizarea/reabilitarea sistemului de producere a energiei termice pentru încălzire şi apă caldă de consum prin construirea unei centrale termice cu funcţionare pe gaz natural, concomitent cu realizarea instalaţiilor interioare de alimentare cu agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum în clădire. Indicatorii investiţiei sunt: valoarea investiţiei: 990.800 lei (fără TVA), durata de recuperare (ani după PIF): 10 ani şi 1 luna, creşterea cantităţilor de energie termică produsă cu 539 Mwh/an. Liceul Teologic Baptist Emanuel. Modernizarea sistemului de producere a energiei termice prin înlocuirea echipamentelor vechi/uzate cu echipamente noi şi performante. Indicatorii investiţiei sunt: valoarea investiţiei: 701.870 lei (fără TVA), durata de recuperare (ani după PIF): 6 ani şi 3 luni, creşterea cantităţilor de energie termică produsă cu 680 Mwh/an. Liceul Tehnologic nr. 1. Echiparea centralei existente cu cazane de apă caldă pentru asigurarea necesarului de energie termica pentru încălzire aferent clădirii cu destinaţie ateliere şi sală de sport a căminului şi a cantinei; montarea unei centrale noi echipată cu cazane de apă caldă amplasată în construcţie tip container, pentru asigurarea necesarului de energie termica pentru incalzire aferent clădirii liceului Corp A şi Corp B. Indicatorii investiţiei sunt: valoarea investiţiei: 7.278.400 lei (fără TVA), durata de recuperare (ani după PIF): 8 ani şi 6 luni creşterea cantităţilor de energie termică produsă cu 5.451 Mwh/an. Colegiul Naţional Economic „Dr. Iulian Pop”. Modernizarea sistemului de producere a energiei termice prin înlocuirea echipamentelor vechi/uzate cu echipamente noi şi performante (inclusiv echipamente conexe), dimensionate astfel încât să acopere necesarul de energie termică pentru încălzire şi apă caldă de consum. Indicatorii investiţiei sunt: valoarea investiţiei: 1.110.678 lei (fără TVA), durata de recuperare (ani după PIF): 9 ani şi 5 luni creşterea cantităţilor de energie termică produsă cu 1.016 Mwh/an. Liceul „Aurel Vlaicu”. Modernizarea sistemului de producere a energiei termice prin înlocuirea echipamentelor vechi/uzate cu echipamente noi şi performante (inclusiv echipamente conexe), dimensionate astfel încât să acopere necesarul de energie termică pentru încălzire şi apă caldă de consum. Indicatorii investiţiei sunt: valoarea investiţiei: 5.638.700 lei (fără TVA), durata de recuperare (ani după PIF): 7 ani şi 11 luni, creşterea cantităţilor de energie termică produsă cu 4.605 Mwh/an 3.3. Concluzii 1. În județul Cluj, doar municipiul Cluj-Napoca mai dispune de un sistem funcțional de termoficare, celelalte municipii (Turda, Câmpia Turzii, Dej și Gherla) renunțând la acestea acum mai bine de 10 ani, din motive de eficiență economică, costurile mari ale facturilor și debranșările masive ale populației. 2. Orașul Huedin nu a avut amenajat un sistem de termoficare centralizat, populația utilizând sobe de teracotă și centrale pe combustibili solizi (cărbune sau lemne). Clădirile serviciilor publice au avut sisteme de încălzire pe păcură, iar în prezent dispun de centrale pe biomasă (rumeguș). 3. În mediul rural nu este consemnată existența sistemelor centralizate de încălzire. 4. Sistemul de termoficare din municipiul Cluj-Napoca este compus din 1 C.E.Z., 73 C.T. și 36 P.T. la care sunt racordate cca. 1.687 de imobile, reprezentate de 1.377 Asociaţii de Proprietari, reprezentând peste 26.500 de apartamente, respectiv aproximativ 65.000 de locuitori. 5. SACET Cluj-Napoca a fost proiectat și realizat odată cu construcția cartierelor rezidențiale mari din perioada socialistă, o parte din infrastructură și instalații având o durată mare de exploatare și 70 uzură ridicată, mai ales în cazul conductelor magistrale și de distribuție, fapt care generează numeroase avarii. 6. În continuare, sistemul de termoficare centralizat al municipiului Cluj-Napoca nu este atractiv pentru locuitorii din cartierele racordate datorită costurilor mari de încălzire, astfel că procesul de debranșare, început acum mai bine de 20 ani, continuă. 7. Pentru ca SACET Cluj-Napoca să aibă viitor sunt necesare investiții masive de retehnologizare și eficentizare a procesului de producție pentru a fi competitiv cu soluțiile alternative de încălzire și preparare a apei calde. 8. SACET Cluj-Napoca devine vulnerabi în contextul liberalizării prețului la gaze naturale, reducerii rezervelor interne și dependenței de importuri în următoarele decenii, ceea ce impune încă din prezent găsirea soluțiilor alternative de termoficare și pregătirea terenului pentru tranziția spre utilizarea energiei verzi și în termoficare. 9. SACET Cluj-Napoca are un caracter strategic, de funcționarea acestuia încă depinzând un număr mare de locuitori. Acest aspect determină subvenționări masive de la bugetul local a costurilor de producție și întreținere, ceea ce este în avantajul beneficiarilor de termoficare, dar în dezavantajul plătitorilor de taxe locale. 10. Sistemele centralizate de termoficare în mediile urbane sunt de perspectivă în contextul epuizării și creșterii prețului la gazele naturale – principala resursă energetică utilizată actualmente. Astfel, în acest context, populația care s-a debranșat și este autonomă va fi nevoită să se rebranșeze la noile sisteme de termoficare adaptate pe utilizarea energiei verzi – energia viitorului. 71 4. SISTEME DE PRODUCERE ȘI DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE 4.1. Energia electrică – aspecte generale Energia electrică reprezintă o formă derivată de energie obținută prin transformarea neechivalentă a unor resurse energetice primare. Aceasta se poate obține atât din resurse energetice primare fosile (cărbune, țiței, gaze naturale, uraniu, termală) cât și din energia solară sau cele derivate din aceasta (energia hidraulică, eoliană, a valurilor). Astăzi, energia electrică a devenit o formă universală de energie, cu utilizare pe scară largă în industrie, transporturi și telecomunicații, încălzire, consum casnic etc. Așa cum se admite ideea că suntem o societate a oțelului, tot așa trebuie să admitem că suntem și o societate profund dependentă de electricitate. Fără avantajele oferite de această formă derivată de energie nu am fi ceea ce suntem azi din punct de vedere economic, social, chiar și cultural. Pentru a beneficia de avantajele acestei forme de energie mai întâi de toate trebuie să beneficiezi de: - resurse primare de energie din care să obții energie electrică; - capacități de producție a energie electrice bazate pe resursele primare (centrale electrice de diferite tipuri: atomoelectrice, termoelectrice, hidroelectrice, cogenerare, eoliene, fotovoltaice); - infrastructură de transport a energiei electrice de la locul de producție spre consumatori, formată din LEA și stații de transformare; - infrastructură de distribuție spre consumatori; - infrastructură de „stocare” și conservare a surplusului de energie electrică produs de unitățile de bază cu activitate permanentă; - conexiuni cu sisteme de transport al țărilor vecine pentru a putea exporta/importa în perioade de surplus/deficit energie electrică. Energia electrică are o multitudine de avantaje în utilizare: - poate fi obținută prin transformarea neechivalentă a unor resurse energetice primare; - poate fi ușor transportată prin intermediul rețelelor electrice de înaltă și medie tensiune; - poate fi obținută și din resurse energetice alternative; - are o întrebuințare în toate ramurile economiei (de la industrie la transporturi și telecomunicații) activități sociale și servicii, cât și în consumul casnic. Energia electrică are și câteva dezavantaje în utilizare: - producția și consumul se realizează simultan, ceea ce face ca energia electrică să nu poată fi stocată, ca în cazul altor forme de energie; - stocarea electricității nu se poate realiza direct, ci prin transformarea neechivalentă în alte forme de energie potențială (ex. energie hidraulică sau chimică potențială); - în procesul de transport rezultă pierderi generate de rezistența conductorilor electrici; - pe fondul automatizării și digitalizării, sistemele electrice de transport devin ținte ușoare ale atacurilor cibernetice; - rețeaua electrică de transport și distribuție este vulnerabilă la acțiunea factorilor de r isc natural (furtuni, chiciură) rezultanta directă fiind întreruperea alimentării cu electricitate a localităților și consumatorilor. Viitorul omenirii este unul electric și în acest sens, infrastructura de producție, transport și distribuție capătă un caracter strategic. Din această perspectivă, infrastructura energetică devine un domeni u prioritar de cunoaștere, planificare și dezvoltare teritorială. 72 4.2. Istoricul dezvoltării și situația actuală a unităților de producție energie electrică din județul Cluj Județul Cluj are o istorie de peste un secol în producția și valorificarea energiei electrice. Astfel, la 15 iulie 1906 este pusă în funcțiune prima hidrocentrală electrică din județul Cluj, pe râul Someșu Rece (azi, localitatea Uzina) care a furnizat electricitate municipiului Cluj-Napoca, Turda și comunelor învecinate până la darea în exploatare a sistemului hidroenergetic de pe râul Someșu Cald. Hidrocentrala era echipată cu două hidroagregate Francisc a câte 1200 CP fiecare, antrenate la 420 rotaţii pe minut, cuplate cu generatoare trifazate (1200 kVA, 15 kV şi 42 Hz). Antrenarea turbinelor era asigurată la un debit de 2,4 m3/s, cu o cădere de 50 m (Fig. 13). Figura 13 – Uzina de electricitate de pe râul Someșu Rece echipată cu două hidroagregate Francisc Sursă: https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/povestea-uzinei-aprins-data-becurile- cluj1_50aed28e7c42d5a663a0f28b/ index.html Centrala mai dispunea de un grup termic format dintr-o maşină cu abur (350 CP; 210 rotaţii/minut) cuplată cu un generator trifazat (300 kVA; 15 kV şi 42 Hz). A doua etapă de dezvoltare a centralei se finalizează în 1909, prin darea în exploatare a lacului de compensaţie zilnică (40.000 m3 de apă) şi a celui de-al treilea grup hidro, identic cu primele două, alături de un alt grup termic cu generator trifazat de 520 kVA (15 kV şi 42 Hz). Transportul energiei spre Cluj se făcea la 15 kV, printr-o linie construită cu 6 fire de cupru (6 mm diametru), montate pe stâlpi de stejar, exceptând zona de traversare a şoselei naţionale şi vecinătatea staţiei din Cluj unde s-au utilizat stâlpi metalici. În anul 1906, reţeaua de alimentare a oraşului avea o lungime totală de 75 km, din care 70 km erau rezolvaţi prin soluţie aeriană, iar 5 km subteran4. 4 https://astr-cluj.utcluj.ro/data/ASTR2015.pdf 73 Datorită creşterii rapide a sarcinii de vârf (460 kW în 1906; 1040 kW în 1909 şi 1315 în 1910), societatea concesionară Ganz a construit la Cluj o nouă centrală cu două grupuri Diesel-Lietzenmeyer (de 600 CP fiecare, la 157,3 rot/min) şi generatoare trifazate Ganz de 600 kVA (3 x 3,1 kV la 42 Hz). În 1929, uzina livra 14.147.000 de kW/h de energie electrică. În istoria uzinei mai este consemnat și faptul că la 1 decembrie 1935 a fost alimentată cu electricitate de la Someșu Rece și municipiul Turda. Uzina electrică a funcționat fără întrerupere până în 1948. În 1941, după cedarea Ardealului de Nord, hidrocentrala de la Someșu Rece nu mai furnizează energie electrică, orașul fiind alimentat de la Aghireș, de la o centrală termică. În anul 1974, concomitent cu intrarea în funcțiune a CHE Tarnița, CHE Someșu Rece își încetează practic activitatea (râul Someșu Rece fiind deviat subteran spre acumularea Fântânele)5. În anul 1910, se mai construiește o altă hidrocentrală pe râul Someșu Mic de către contele Korniș în localitatea Mănăstrirea de lângă municipiul Dej. Aceasta era echipată tot cu două hidroagregate Francisc de 450 CP fiecare, cu turația de 106 rot/min, echipat cu un generator Simens-Schukbert 425 kVA la 6 kV și 42 Hz6. Uzina electrică a produs electricitate pentru iluminatul primei localități rurale din Sud-Estul Europei la începutul secolului al XX-lea, ceea ce reprezenta o extraordinară realizare pentru acele vremuri, când numai în marile capitale ale Europei (Paris, Viena) era electricitate (Fig. 14). Figura 14 – Hidrocentrala construită de contele Korniș în 1910 pe râul Someșu Mic, localitatea Mănăstirea, jud. Cluj Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cc/ManastireaCJ_%2858%29. JPG). Barajul s-a realizat din beton (30 m lungime şi 3,8 m înălţime) pe râul Someşu Mic, cu canal de aducţiune deschis (350 m) şi canal de fugă tot deschis pe o lungime de 300 m. Centrala construită lângă localitatea Mănăstirea avea un grup hidro alături de ungrup termic Diesel-Lietzenmeyer (400 CP; 350 kVA; 6 kV şi 42 Hz, trifazat). În anul 1913, centrala se dotează cu un alt grup termic identic cu cel anterior, iar în 1920 se instalează un grup Diesel-Leobersdorf (600 CP, 530 kVA) şi se dau în funcţiune două noi linii de 6 kV pe direcţia Mănăstirea-Dej. Mai târziu, se instalează un al doilea grup hidro cu turbină Francis (250 CP; 250 kVA; 6 kV la 42 Hz) iar un motor Lietzenmeyer este înlocuit de către altul Diesel-Sulzer de 600 CP7. 5 https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/povestea-uzinei-aprins-data-becurile-cluj1_50aed28e7c42d5a663a0f28b/ index.html 6 http://transilvaniareporter.ro/actualitate/esential/hidrocentralele-transilvaniei-reinstalate-pe-apa-sambetei/ 7 Munteanu, R. (2015), Excursie în istoria energeticii Clujene. În Anuarul Filialei din Cluj-Napoca al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. https://astr-cluj.utcluj.ro/data/ASTR2015.pdf 74 Cerinţele energetice devin stringente, iar în anul 1923 apar primele restricţii ale consumului de energie electrică, chiar dacă o serie de fabrici cum ar fi “Atelierul CFR”, “Uzina de apă” sau “Fabrica de pielărie Rener” îşi construiesc surse electroenergetice proprii. În anul 1927, sunt eliminate restricţiile energetice, în ciuda faptului că pierderile reprezentau aproape 30% din energia produsă. Cea de-a treia etapă a dezvoltării energetice din județul Cluj începe în 1927, când centrala din Cluj este dotată cu alte două grupuri formate din motoare Diesel-Gratzer (850/1000 CP; 180/214, 3 rot/min la 42/50 Hz) cuplate cu generatoare trifazate de 1000 kVA (3,15 kV) fabricate de către “Uzinele de Fier şi Domeniile Reşiţa”, dar experţii primăriei realizează că situaţia nu poate rezista perspectivei şi încep demersurile pentru obţinerea unui împrumut de un milion de dolari de la o firmă americano-germană pentru construirea unei termocentrale. Criza financiară mondială şi căderea Bursei din New York fac ca această idee să devină inoperantă, dar problema este reluată odată cu oferta Minelor de cărbuni “Ardealul” la care aderă în 1929 şi societatea belgiană “Electrobel” din Bruxelles. Astfel, în anul 1930, în localitatea Aghireșu-Fabrici este construită o noua uzină electrică pe baza unei înțelegeri între conducerea municipalității Cluj, societatea Minele de Cărbuni Ardealul S.A. și trustul belgian Electrobel din Bruxelles (Fig. 15). Figura 15 – Uzina electrică Sorecani – Aghireșu-Fabrici. Sursă:https://romania594.blogspot.com/ 2017 /12/istoria-productiei-de-energie-electrica.html. Uzina electrică Sorecani – Aghireșu-Fabrici este finalizată în anul 1931, având o putere proiectată de 50MW, iar transportul energiei se asigură printr-o linie de 60 kV. Tot cu această ocazie, s-a prevăzut o staţie de transformare nouă alături de complexul de lucrări necesare pentru trecerea de la alimentarea de 3 x 150 V şi 42 Hz, la sistemul de 3 x 380/220 şi 50 Hz. Termocentrala nu a funcționat niciodată la capacitatea maximă datorită lipsei apei din zona Aghireșu. Materia primă pentru funcționarea termocentralei era asigurată de zăcămintele de cărbune din zona Aghireșu – Ticu, care au fost exploatate până în 1970-1971, când minele au fost închise. În prezent, uzina electrică Soricani – Aghireșu-Fabrici este dezafectată și distrusă. 75 Energia electrică produsă de centralele care deserveau Clujul în 1938 era de 12,5 milioane kWh, oraşul având 16.749 de abonaţi şi un consum anual de 100 kWh pe cap de locuitor8. După anul 1948, aceeaşi centrală alimentează şi Câmpia Turzii. În această zonă, în 1942 erau 2351 de abonaţi ce consumau 1,3 milioane kWh9. Oraşul Huedin avea 26 de abonaţi în anul 1941, alimentarea făcându-se printr-o linie de 15 kV de la uzina electrică Soricani – Aghireşu-Fabrici, iar reţeaua internă de distribuţie (220 V) era acoperită printr-o linie cu lungime totală de 6 km. Numărul abonaţilor ajunge la 300 în 1943, 400 în 1947 şi la peste 600 în anul 1950. Tot în contextul dezvoltării istorice a infrastructurii electrice din județul Cluj, se impune a preciza că, până în anul 1945, au fost electrificate localitățile: Aghireş, Băiţa, Ciucea, Codor, Cuzdrioara, Mănăstirea, Mintiu Gherlei, Ocna Dejului, Urişor, Băgara şi Inucu, iar în perioada 1946-1950 electrificarea a fost extinsă şi la Baciu, Bucea, Dâncu, Dorolţ, Feleacu, Floreşti, Gilău, Iara, Macău, Mihai Viteazul, Nădăşelu şi Viştea10. Între anii 1968 și 1988, în bazinul hidrografic al râului Someșu Mic s-a desfășurat un amplu program de construcții hidroenergetice, care s-a finalizat cu o cascadă de hidrocentrale realizată în 8 trepte, constând din 5 baraje, 8 centrale hidroelectrice și peste 30 de km de aducțiuni principale și secundare 11 (Fig. 16). Figura 16 – Schema generală de organizare a Sistemului Hidroenergetic (SHE) Someșul Cald Sursă: http://www.hidroconstructia.com Volumul de apă acumulat în cele 5 lacuri de acumulare este de cca. 290 mil. m3. Cu aceste construcții hidrotehnice se valorifică potențialul bazinului hidrografic Someșul Mic, amonte de municipiul Cluj- Napoca, pe o diferență de nivel de cca. 650 m, care a permis obținerea unei puteri instalate de 300,18 MW în cele 8 centrale hidroelectrice și a unei producții de energie electrică, într-un an hidrologic mediu, de 534,4 mil. KWh (Fig. 17). 8Munteanu, R. (2015), Op. cit., p. 5. 9Idem, p. 6. 10Ibidem, p. 7. 11https://www.hidroelectrica.ro 76 Figura 17 – Distribuția în profil vertical a elementelor componente SHE Someșu Cald Sursă: http://www.hidroconstructia.com Pentru îmbunătățirea parametrilor hidroenergetici ai amenajării s-a procedat la colectarea și valorificarea unor debite de la cote mai înalte și a unor afluenți din bazinul hidrografic alăturat. Pentru acest lucru, o rețea de 27,755 km de aducțiuni secundare și 8 captări completează debitele principale care converg în acumularea Fântânele. Din cei 12 m3/s captați în secțiunea Fântânele numai 6,55 m3/s sunt aportul Someșului Cald, restul de 5,45 m3/s sunt aportul a 4 captări din bazinul râului Iara (Iara, Undru, Șoimu și Cailor) și 4 captări ai afluenților Someșului Rece (Negruța, Dumitreasa, Someșu Rece și Răcătău). O notă deosebită o are acumularea Someșu Rece - una dintre aceste captări realizată în spatele unui baraj în arc care colectează apele celorlalți afluenți ai săi și îi transferă în acumularea Fântânele. Dintre amenajările hidroenergetice realizate se detașează și Aducțiunea Hidro-Electrică (A.H.E.) Someș-Mărișelu, care este prima treaptă în cascadă și cuprinde în principal barajul și lacul de acumulare Fântanele și Centrala Hidroelectrică Mărișelu. Barajul Fântânele, amplasat pe râul Someșu Cald, este un baraj din materiale locale (anrocamente) cu o mască de beton pe paramentul amonte, având înălțimea de 92 m și lungimea la coronament de 410 m. Lacul de acumulare Fântânele, rezultat în urma barării râului Someșul Cald, are un volum total de cca. 213 mil. m3, care permite regularizarea multianuală a unui debit mediu de cca. 12 mc/s, producerea de energie electrică, oferind totodată și funcția de protecție împotriva viiturilor. Aducțiunea principală Fântânele-Mărișelu, cu o lungime totală de 8,7 km, dirijează apa spre Centrala Hidroelectrică Mărișelu. Centrala Hidroelectrica Marișelu s-a pus în funcțiune în anul 1977 și este echipată cu 3 hidroagregate verticale cu putere unitară de 75 MW. Generatoarele sincrone sunt acționate de turbine FRANCIS de fabricație românească (U.C.M. Reșița). Centrala este subterană cu o putere instalată de 220 MW. Prin producerea unei energii anuale de 390 GWh și prin serviciile de sistem oferite se situează printre cele mai importante centrale ale Sistemului Energetic Național. Amenajarea Hidroenergetică Someș-Tarnița reprezintă treapta a doua din cascadă și este alcătuită în principal din baraj, lacul de acumulare și centrala hidroelectrică. Barajul Tarnița, amplasat pe râul Someșu Cald, este un baraj de beton în arc cu dublă curbură, având înălțimea de 97 m și deschiderea 77 la coronament de 232 m, fiind cel mai suplu baraj de acest tip din Romania. Lacul de acumulare Tarnița, cu un volum total de cca. 70,3 mil. m3 permite regularizarea anuală a debitelor afluente în lac, producerea de energie electrică, atenuarea undelor de viitură, cât și asigurarea cu apă a folosințelor complexe situate în aval de acumulare. Acest lac este principala sursa de alimenta re cu apă pentru stația de tratare Gilău, care furnizeaza apă potabilă și industrială pentru municipiul Cluj Napoca, precum și a altor localități din județul Cluj. Centrala Hidroelectrică Tarnița este o construcție supraterană, amplasată la baza barajului Tarnița și este echipată cu 2 turbine tip FRANCIS, cu o putere instalată de 45 MW. Amenajarea Hidroenergetică Someșu Cald, a treia treaptă din cascadă, cuprinde în principal barajul și lacul de acumulare precum și centrala hidroelectrică. Barajul Someșu Cald, amplasat pe râul Someșu Cald, este un baraj de greutate din beton, având înălțimea de 33,5 m și o lungime la coronament de cca. 130 m. Lacul de acumulare Someșu Cald, cu un volum total de cca. 7,5 mil m3, constituie și o sursa de rezervă pentru alimentare cu apă a municipiului Cluj-Napoca cu stație de tratare la Gilău. Centrala Hidroelectrică Someșu Cald a început să producă energie electrică în anul 1983, fiind amplasată la baza barajului și echipată cu o turbină verticală tip KAPLAN de 12 MW. Amenajarea pe râul Someșu Mic se continuă cu centralele hidroelectrice Gilău I, Gilău II și Florești I, puse în funcțiune între anii 1977-1987. CHE Gilău I este echipată cu o turbină verticală de tip KAPLAN de 5,4 MW și 2 microturbine tip EOS 1100 având o putere instalată de 0,62 MW fiecare. Centralele hidroelectrice Gilău II și Florești I sunt echipate fiecare cu o turbină verticală de tip KAPLAN de 5,4 MW și 2 microturbine tip EOS 1100 având o putere instalată de 0,75 MW fiecare. Centrala Florești II și Microcentrala Cluj I, puse în funcțiune între anii 1986 - 1988, sunt echipate similar cu 6 microturbine de tip EOS 1100, având fiecare o putere de 0,217 MW la Florești II, respectiv 0,157 MW la Cluj I. Prin intermediul Barajului Florești II se realizează regularizarea debitului râului Someșu Mic, înainte de intrarea în municipiul Cluj-Napoca și până la vărsarea acestuia în Someșu Mare, în apropierea municipiului Dej. După anul 1989 și până în 2000, în județul Cluj nu se realizează nici o investiție nouă în dezvoltarea capacităților de producție energie electrică. După anul 2010, în România și implicit în județul Cluj începe epopeea valorificării energiei regenerabile prin construcția de microhidrocentrale, centrale eoliene, fotovoltaice sau de cogenerare. În acest context o serie de producători privați, persoane fizice și juridice, realizează investiții în diverse tipuri de instalații de producere energie electrică, unele dintre acestea fiind în regim de autoconsum. La nivelul județului Cluj, după anul 2010, s-au construit 107 unități noi de producție electricitate, toate având o putere instalată de 127,765MW. Dintre acestea, cele mai numeroase sunt instalațiile fotovoltaice, care însumează 91 de unități (85%) și o putere instalată de 90,375 MW (Fig. 18). Microhidrocentralele, alături de centralele eoliene, cele de cogenerare, biomasă și termice s-au dezvoltat cel mai puțin după anul 2010, fapt ce demonstrează că fie resursele utilizabile au potențial scăzut, sau, nu există interes pentru astfel de investiții. De asemenea, relevant este și faptul că sectorului centralelor eoliene a avut o dezvoltare foarte slabă, la momentul actual existând numai două unități, cu o putere instalată de 0,585 MW (Fig. 19). Același lucru îl constatăm și în cazul unităților de cogenerare și termice, astăzi fiind construite doar trei unități cu o putere instalată de 3,543 MW. Din analiza distribuției în plan teritorial a unităților fotovoltaice de producție energie electrică se constată că majoritatea sunt localizate în areale cu potențial bun și foarte bun existent la nivel județean. Potențialul electric fotovoltaic bun (3,26-3,35 kWh/zi) se dezvoltă preponderent în partea centrală și estică a județului, iar potențialul foarte bun (3,36-3,39 kWh/zi) apare insular în zona 78 comunelor Baciu-Chinteni, Ciurila-Tureni-Aiton, Suatu-Frata și Țaga-Buza-Cătălina unde nu se observă localizarea unităților de producție, cu excepția celor de la Tureni și Feleac. Figura 18 – Distribuția teritorială a centralelor fotovoltaice de producție energie electrică în raport cu potențialul electric fotovoltaic existent la nivelul județului Cluj (2019). Sursă: autorii 79 Figura 19 – Distribuția teritorială a centralelor eoliene de producție energie electrică în raport cu potențialul eolian existent la nivelul județului Cluj (2019). Sursă: autorii Majoritatea unităților de producție se grupează în zona centrală a județului, unde valorile potențialului sunt încadrează la clasa bună de potențial. Se observă și excepții de la această distribuție, în care unități de producție se localizează în zone cu potențial mediu și slab, cum sunt cele din partea vestică a județului, situate pe teritoriul comunelor Poieni, Sâncraiu și Margău. Unitățile eoliene de producție energie electrică aproape că lipsesc de pe teritoriul județului Cluj. La momentul actual sunt prezente doar două microcentrale eoliene (Tureni și Cutca), localizate în zone cu potențial energetic eolian slab și foarte slab. Zonele cu potențial energetic eolian sunt situate în vestul județului (Masivul Gilău-Muntele Mare, Munții Băișorii și Munții Vlădeasa) unde valorile potențialului se încadrează la clasa bună de favorabilitate. Datorită însă gradului redus de accesibilitate și a lipsei rețelelor electrice care pot prelua producția de electricitate, în aceste zone cu potențial bun nu s-au dezvoltat astfel de capabilități de producție. Situația detaliată a unităților de producție energie electrică din resurse energetice primare regenerabile disponibile la nivelul județului Cluj sunt prezentate în Tabel 38. 80 Tabel 38. Unități noi de producție energie electrică aflate în diferite faze de execuție și exploatare din județul Cluj Putere LEA Data Data Data Nr. Statut juridic Stadiul Localitatea Denumire investitor aprobat racord Racord autorizație punerii în racordării la crt. centrală lucrării ă (MW) (kV) construcție funcțiune SEN MICROHIDROCENTRALE 1 MHC1, MCH2, Măguri ATS ENERGY SRL 2,1 20 Tarnița 05.07.2012 13.11.2013 finalizat - MCH3 P.J. Răcătău 2 MHC P.J. Mărișel COMPANIA DE APĂ SOMEȘ SA 1,6 20 Tarnița - 2009 - - 3 MHC P.J. Poieni SEB ENERGY SRL 2,05 20 LEA 20 kV Râmeți – - 20.12.2012 finalizat - Zărnișoara 1 4 MHC Valea Răchițele BETA ENERGIE REGENERABILĂ SRL 0,983 20 LEA 20 kV Huedin – - 20.11.2012 finalizat - Stanciului P.J. Fântânele, derivația Poiana Horea 5 MHC P.J. Someșu Rece ATS ENERGY SRL 3,0 20 LEA 20 kV Mărișel – 09.05.2013 - - - Fântânele, derivația Măguri 6 MHC P.J. Cuzdrioara MHPP ENERGY SOMES SRL 1,859 20 - 20.11.2015 - - - 7 MHC 1 P.J. Mănăstirea THREE PHARM SRL 0,43 20 - 07.03.2016 15.03.2017 finalizat 07.04.2017 8 MHC 2 P.J. Mănăstirea THREE PHARM SRL 0,99 20 - 25.03.2016 15.03.2017 finalizat 07.04.2017 Total putere instalată: 13,012 MW CENTRALE EOLIENE 1 CEE P.J. Cutca ELECTROGRUP SRL 0,285 20 LEA 20 kV Gherla – - 2008 finalizat - Geaca, derivația Sântioana - Țentea 2 CEE P.J. Tureni EMARKET SRL 0,3 20 LEA 20 kV Mihai Viteazu - 2008 finalizat - -TV Total putere instalată: 0,585MW CENTRALE FOTOVOLTAICE 1 CEF P.J. Dej ARC PARK INDUSTRIAL SRL 4,5 20 LEA 20 kV din stația Dej 20.04.2011 - - - sud 110/20kV 2 CEF P.J. Jichișu de Jos TCV IMPEX SRL 5,0 20 LEA 20kV Dej Sud- 04.07.2011 30.09.2012 finalizat - Fodora 3 CEF P.J. Valea lui Cati RENEWPOWER ENERGY SRL 2,99 20 LEA 20kV Câmpia Turzii- 15.11.2011 20.12.2012 finalizat - Sopor 4 CEF P.J. Jichișu de Jos NEW SOLAR ENERGY SRL 5,0 20 LEA 20kV Dej - Surduc 16.11.2011 20.11.2012 finalizat 81 Putere LEA Data Data Data Nr. Statut juridic Stadiul Localitatea Denumire investitor aprobat racord Racord autorizație punerii în racordării la crt. centrală lucrării ă (MW) (kV) construcție funcțiune SEN 5 CEF P.J. Gherla LIGHT ENERGY ONE SRL 5,0 20 LEA 20kV Gherla - 27.01.2012 - - - Mănăstirea 6 CEF P.J. Gherla IRROM INDUSTIE SRL 4,89 20 Rețea proprie 24.04.2012 2014 finalizat - 7 CEF P.J. Câmpia Turzii TEN GAZ (LA LORRAINE) 6,06 20 Rețea proprie 23.03.2012 2012 finalizat 24.04.2017 TEN TRANSILVANIA ENERGY SRL 8 CEF P.J. Cluj-Napoca KUERYO IMPORT EXPORT SRL 0,134 0,4 PTZ Byron 20.08.2012 29.11.2012 finalizat - 9 CEF P.J. Geaca ACV SOLAR ENERGY SRL 2,9 20 LEA 20kV Jucu - Geaca 19.02.2013 2014 finalizat 10 CEF P.J. Livada LACERTA ENERGOSOL SRL 4,1 20 LEA 20kV Gherla– 17.09.2012 - - - Bonțida 11 CEF P.J. Tureni PRODUCTIE ENERGIE VERDE SRL 0,172 20 LEA 20 kV Mihai Viteazu 21.09.2012 24.01.2013 finalizat -TV 12 CEF P.J. Tureni RAVANO SOLAR ROMANIA SRL 0,658 20 110/20 KV MihaiViteazu 19.10.2012 24.01.2013 finalizat - 13 CEF P.J. Dej SOLAR PARK ACV SRL 5,0 20 LES 20 KV Epurare 08.10.2012 21.08.2013 finalizat Biologica 14 CEF P.J. Sâncraiu ACV SOLAR TEHNOLOGY SRL 5,0 20 LEA 20 KV Huedin - 12.06.2013 - - - Fantanele 15 CEF P.J. Jucu IMPERIAL DEVELOPMENT SRL 5,0 20 LEA 20 KV Jucu - Bontida 22.11.2012 11.06.2013 finalizat - 16 CEF P.J. Moldovenești PVE PROJECT SRL 2,95 20 LEA 20 kV Irigații - Turda 11.12.2012 22.02.2013 finalizat - 17 CEF P.J. Mărgău SPRING ADVERTISING SRL 0,09 0,4 PTA nr. 1 Margau 20/0.4 06.12.2012 16.07.2013 finalizat - kV - 250 kVA 18 CEF P.J. Rediu EASY ENERGY PRODUCT SRL 2,9 20 LEA 20 kV Jucu - Vâlcele 26.02.2013 - - - 19 CEF P.J. Chiriș VLG BIOCHIRIS SRL 1,9 20 LEA 20 kV Gherla - Geaca 05.03.2013 16.12.2013 finalizat - 20 CEF P.J. Feleac PGE UNU SRL 4,8 20 LEA 20 kV Cluj Sud - TV 25.03.2012 - - - 21 CEF P.J. Jucu de Sus CAMPO VERDE SOLARIS SRL 0,99 20 LEA 20 kV Jucu - Geaca 11.03.2013 - - - 22 CEF P.J. Iclod MARIFLOR PRODCOM SRL 0,9 20 LEA 20 KV Gherla - 10.04.2013 2014 finalizat - Bontida 23 CEF P.J. Jucu CAMPO VERDE ENERGY S.R.L. 0,99 20 LEA 20 kV Jucu - Geaca 17.05.2013 2014 finalizat - 24 CEF P.J. Mărtinești VLG RO SRL 0,9 20 LEA 20 kV Mihai Viteazu 15.02.2013 - - - - TV 25 CEF P.J. Luna de Jos ASTRO GREEN ENERGY SRL 5,0 20 LEA 20 kV Jucu - Bontida 13.06.2013 28.11.2013 finalizat - 26 CEF P.J. Cluj-Napoca SECPRAL PRO INSTALATII SRL 0,8 10 LES 10kV Cluj Est- 27.08.2013 17.12.2013 finalizat - Aeroport 82 Putere LEA Data Data Data Nr. Statut juridic Stadiul Localitatea Denumire investitor aprobat racord Racord autorizație punerii în racordării la crt. centrală lucrării ă (MW) (kV) construcție funcțiune SEN 27 CEF P.F. Cluj-Napoca GALOS ALEXANDRU DORU 0,004 0,4 LEA 0.4 kV str. Vânătorul 07.02.2012 31.05.2012 finalizat - ui 28 CEF P.F. Poieni LUNGU GAVRIL 0,001 0,23 LEA 0.4KV str. Principală 25.04.2012 31.10.2012 finalizat - 29 CEF P.J. Cluj-Napoca EDISON SRL 0,003 0,23 PT-V6 29.08.2012 31.10.2012 finalizat - 30 CEF P.J. Cluj-Napoca INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI 0,02 0,4 PTZ 10/0,4 kV - 630 kVA 21.02.2013 2013 finalizat - PROIECTARE TEHNOLOGICĂ Grup Scolar CUG TEHNOMAG CUG 31 CEF P.F. Cluj-Napoca TANȚĂU IOANA ANTONELA 0,006 0,4 PTZ 10/0.4 kV - 630 kVA 10.04.2013 31.05.2013 finalizat - Miniera 32 CEF P.F. Florești MAN VIOREL MARINEL 0,007 0,4 PTA 20/0.4 kV - 250 kVA 10.04.2013 31.05.2013 finalizat - 3 Floresti 33 CEF P.F. Cluj-Napoca DAMIAN EMIL-FLORIN 0,0055 0,4 PTZ 10/0.4 kV - 630 kVA 08.01.2015 28.06.2013 finalizat 29.06.2015 Miniera 34 CEF P.J. Sic SUNKAT PARC SRL 0,049 20 Gherla 11.06.2013 2014 finalizat - 35 CEF P.J. Cluj-Napoca AUTOBAC PRODCOMEXIM SRL 0,017 0,4 PTZ 10/0,4 kV 13.08.2013 - - - 36 CEF P.F. Apahida KOLOZSVARI ANDREI 0,005 0,23 PTA 20/0,4 kV – 160 kVA 28.08.2013 - - - 1 Dezmir 37 CEF P.F. Florești CIORTEA BOGDAN 0,001 0,23 PTA 20/0,4 kV- 29.08.2013 - - - 63 kVA Pompe Tăuți 38 CEF P.J. Dej ANDREAS COM IMPEX SRL 0,019 0,4 PTZ 20/0,4 kV – 630 kVA 26.05.2016 - - - CT 7 39 CEF P.F. Cluj-Napoca GROZA DAN 0,003 0,23 Cluj Sud 02.10.2013 - - autoproducăt or 40 CEF P.J. Cluj-Napoca TEHNOLOGIE ENTERPRISES SRL 0,017 0,4 PTA 20/0,4 kV – 160 kVA 23.10.2013 - - - Vila Tusa 41 CEF P.F. Feleacu SABĂU BENIAMIN 0,01 0,4 PTA 20/0,4 kV- 28.10.2013 - - - 63 kVA 4 Feleac 42 CEF P.F. Dej MATHE ATILA 2,7 20 LEA 0,4 kV str. Mihai Vite 29.10.2013 - - - azu 43 CEF P.J. Geaca VLG BIOCHIRIS S.R.L. 2,7 20 Gherla 29.10.2013 17.12.2013 finalizat - 44 CEF P.J. Dej ARC PARC INDUSTRIAL S.R.L 4,04 20 Dej Sud 29.10.2013 - - - 45 CEF P.F. Florești MAN VIOREL MARINEL 0,007 0,4 LEA 0,4 kV stradala 24.10.2013 - - - 46 CEF P.J. Cluj-Napoca MONST ENERGY SRL 0,114 0,4 PTZ Miniera 10/0,4 kV 08.11.2013 - - - 83 Putere LEA Data Data Data Nr. Statut juridic Stadiul Localitatea Denumire investitor aprobat racord Racord autorizație punerii în racordării la crt. centrală lucrării ă (MW) (kV) construcție funcțiune SEN 47 CEF P.J. Cluj-Napoca CINA CARMANGERIE SRL 0,02 0,4 PTZ 10/0,4 kV 1x630 kVA 18.11.2013 - - autoproducăt Cărămidăria Cordos or 48 CEF P.J. Sânpaul CINA CARMANGERIE SRL 0,02 0,4 PTA 20/0,4 kV – 250 kVA 18.11.2013 - autoproducăt CAP Sâncrai or 49 CEF P.J. Cluj-Napoca INSTITUTUL DE CERCETARE SI 0,04 0,4 LEA 0,4 kV stradala 01.11.2013 - - - PROIECTARE TEHNOLOGICA TEHNOMAG CUG 50 CEF P.J. Cluj-Napoca ERGY SUN SRL 0,024 0,4 PTA 20/0,4 kV – 63 kVA 19.12.2013 - - - Pompe Pintea 51 CEF P.J. Dej ANDREAS COM IMPEX SRL 0,031 0,4 PTZ "Simion Barnutiu" 26.05.2016 - - - 52 CEF P.J. Sic SUNKAT PARC SRL 0,1 20 Gherla 14.03.2014 - - - 53 CEF P.J. Florești ROMSERG EXIM SRL 0,014 0,4 PTab 20/0,4 kV – 400 kV 20.06.2014 - - - A Tăuțului 2 54 CEF P.F. Cluj-Napoca SELYEM ZSUZSA 0,004 0,23 - 26.08.2014 - - autoproducăt or 55 CEF P.J. Cluj-Napoca BEER SOLAR SRL 0,452 0,4 - 27.08.2014 20.01.2015 finalizat - 56 CEF P.F. Cluj-Napoca POPOVICI AUREL 0,01 04 - 29.09.2014 - - autoproducăt or 57 CEF P.F. Cluj-Napoca BAN TRAIAN 0,004 0,23 - 30.10.2014 - - autoproducăt or 58 CEF P.J. Cluj-Napoca KUERYO STEEL SRL 0,1 10 - 01.09.2014 22.02.2016 finalizat - 59 CEF P.J. Gherla EUROTRAT SRL 0,093 0,4 - 23.12.2014 - - autoproducăt or 60 CEF P.J. Cluj-Napoca REGIA AUTONOMA DE 0,390 0,4 - 28.11.2014 - - - TERMOFICARE CLUJ-NAPOCA RA 61 CEF P.F. Cluj-Napoca DRUGUET MASIC MARIE LAURE 0,017 0,4 - 20.03.2015 - - autoproducăt or 62 CEF P.F. Câmpia Turzii PETRUȚA IONEL TIBERIU 0,1 0,4 - 20.04.2015 - - autoproducăt or 63 CEF P.J. Luna DYNAMIC LOGISTICS CENTER SRL 0,050 20 LEA 20 kV Câmpia Turzii 22.06.2015 - - - – Gligorești 64 CEF P.F. Feleac TANȚĂU DANIEL 0,012 0,4 - 26.06.2015 31.07.2015 finalizat autoproducăt or 84 Putere LEA Data Data Data Nr. Statut juridic Stadiul Localitatea Denumire investitor aprobat racord Racord autorizație punerii în racordării la crt. centrală lucrării ă (MW) (kV) construcție funcțiune SEN 65 CEF P.J. Gilău RET IMOBILIARE SRL 0,051 20 - 30.07.2015 - - autoproducăt or 66 CEF P.F. Feleac POP CALIN AUREL 0,005 0,4 - 27.02.2015 16.12.2015 finalizat autoproducăt or 67 CEF P.J. Dej PRO NUTRITION IMPEX SRL 0,020 0,4 - 23.12.2014 - - autoproducăt or 68 CEF P.J. Dej PRIMĂRIA DEJ 0,002 0,4 - 12.11.2015 - - autoproducăt or 69 CEF P.F. Cluj-Napoca COPACIU EUGEN 0,006 0,23 - 16.12.2015 - - autoproducăt or 70 CEF P.F Gherla POP PAHONE 0,017 0,4 - 04.11.2015 01.02.2016 finalizat autoproducăt or 71 CEF P.F Cășei GHERGHIT ALIN COSMIN 0,005 0,23 - 05.10.2015 - - autoproducăt or 72 CEF P.F Câmpia Turzii BOZDOG MARCEL 0,014 0,4 - 24.05.2016 21.06.2016 finalizat autoproducăt or 73 CEF P.F Chiuești PETER VASILE 0,02 0,4 - 22.02.2016 06.07.2016 finalizat autoproducăt or 74 CEF P.F Turda MOLDOVAN IOAN 0,009 0,4 - 24.05.2016 29.09.2016 finalizat autoproducăt or 75 CEF P.J. Cluj-Napoca ROMSTAL IMEX SRL 0,082 0,4 - 28.11.2016 07.03.2017 finalizat autoproducăt or 76 CEF P.J. Cuzdrioara PRO NATURAL GROUP SRL 0,01 0,4 - 21.07.2016 27.03.2017 finalizat autoproducăt or 77 CEF P.J. Dej REZBERG INSTAL SRL 0,1 0,4 - 04.11.2016 09.02.2017 finalizat autoproducăt or 78 CEF P.J. Bonțida FUNDATIA KALLOS ZOLTAN 0,017 0,4 - - 31.05.2017 finalizat autoproducăt or 79 CEF P.J. Dej R & R GAS IMPEX SRL 0,03 0,4 - 12.12.2016 30.06.2017 finalizat autoproducăt or 80 CEF P.F Cluj-Napoca VERES RAMONA TRANDAFIRA 0,016 0,4 - 01.02.2017 30.06.2017 finalizat autoproducăt or 85 Putere LEA Data Data Data Nr. Statut juridic Stadiul Localitatea Denumire investitor aprobat racord Racord autorizație punerii în racordării la crt. centrală lucrării ă (MW) (kV) construcție funcțiune SEN 81 CEF P.F Palatca PASZTOR IOSIF 0,050 0,4 - 28.07.2017 - - autoproducăt or 82 CEF P.J. Cluj-Napoca EMI INVEST SRL 0,005 0,23 - 10.10.2018 13.02.2018 finalizat autoproducăt or 83 CEF P.F Borșa BOCHIȘ NICOLAE MIRCEA 0,020 0,01 - 20.04.2018 14.06.2018 finalizat autoproducăt or 84 CEF P.F Florești GABOR BOGDAN SERGIU 0,004 0,4 - 14.06.2018 02.07.2018 finalizat autoproducăt or 85 CEF P.J. Aghireșu ASOCIATIA ALDAS NEPESSEG- 0,008 0,4 - - 21.09.2018 finalizat autoproducăt BINECUVANTARE or 86 CEF P.F Vultureni LUNG PETRU GHEORGHE 0,002 0,23 - 10.17.2018 16.10.2018 finalizat autoproducăt or 87 CEF P.F Florești BULZAN VASILE 0,018 0,40 - 04.01.2019 26.10.2018 finalizat autoproducăt or 88 CEF P.F Cluj-Napoca COBORZAN NICOLAE 0,014 0,40 - 08.11.2018 29.03.2019 finalizat autoproducăt or 89 CEF P.F Cluj-Napoca BALAJ MIHAI 0,006 0,40 - 05.10.2018 26.03.2019 finalizat autoproducăt or 90 CEF P.F Cluj-Napoca CICEO DAVID IOAN 0,003 0,40 - 21.03.2019 21.03.2019 finalizat autoproducăt or 91 CEF P.J. Cluj-Napoca FORTUNE BROD SRL 0,008 0,40 - 26.07.2019 09.08.2019 finalizat autoproducăt or Total putere instalată: 90,375MW CENTRALE BIOMASĂ 1 CEBM P.J. Dej A6 IMPEX SA Dej 9,0 6,0 LES 6kV 03.10.2011 24.02.2014 finalizat 23.09.2014 2 CEBM P.J. Gherla SORTILEMN SA 1,4 6,0 - 27.04.2012 12.09.2013 finalizat autoproducăt or 3 CEBM P.J. Răscruci ROMITA ENERGIE VERDE SRL 9,85 20 LES 20 KV dinstațiaJucu 27.09.2012 26.03.2013 finalizat - Total putere instalată: 20,250MW CENTRALE COGENERARE 1 CECG P.J. Turda ARDEAL TRUST SRL 0,033 0,4 - 08.11.2016 01.09.2015 finalizat autoproducăt or 86 Putere LEA Data Data Data Nr. Statut juridic Stadiul Localitatea Denumire investitor aprobat racord Racord autorizație punerii în racordării la crt. centrală lucrării ă (MW) (kV) construcție funcțiune SEN 2 CECG P.J. Cluj-Napoca COLONIA CLUJ NAPOCA ENERGIE 0,6 0,4 - 06.03.2017 30.06.2017 finalizat autoproducăt SRL or Total putere instalată: 0,633MW CENTRALE TERMICE 1 CET P.J. Cojocna SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE GAZE 2,91 20 Jucu 27.03.2012 20.07.2012 finalizat - NATURALE ROMGAZ S.A. Total putere instalată: 2,910 MW Total putere instalată toate categoriile: 127,765MW Sursă: www.transelectrica.ro 87 4.3. Capacitatea actuală de producție energie electrică existentă în SEN din județul Cluj În prezent, județul Cluj are o capacitate instalată certă de producție energie electrică înclusă în Sistemul Energetic Național (SEN) de 296,228 MW, aparținătoare S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A., sucursala Cluj (Tabel 39). Tabel 39. Unitățile de producție energie electrică incluse în SEN de pe teritoriul județului Cluj Reducerile Nr. Putere Capacitate Putere Denumire Putere permanen Nr. unitate instalată instalată disponibilă centrală Localizare netă te de Gestionar crt producți (brută) (brută) (bruta) electrică (MW) putere e (MW) (MW) (MW) (MW) 1 MĂRIȘELU 1 Someșu 73,500 73,500 69,360 3,500 70,000 S.H. CLUJ 2 Cald 73,500 73,500 72,860 0,000 73,500 3 73,500 73,500 72,860 0,000 73,500 Total 220,500 220,500 215,080 3,500 217,000 2 TARNIȚA 1 Someșu 45,000 45,000 44,700 0,000 45,000 S.H. CLUJ Cald Total 45,000 45,000 44,700 0,000 45,000 3 SOMEȘU 1 Someșu 12,000 12,000 11,910 0,000 12,000 S.H. CLUJ CALD Cald Total 12,000 12,000 11,910 0,000 12,000 4 GILĂU I 1 Someșu 5,400 5,400 5,320 0,000 5,400 S.H. CLUJ 2 Mic 0,615 0,615 0,585 0,000 0,615 3 0,615 0,615 0,585 0,000 0,615 Total 6,630 6,630 6,490 0,000 6,630 5 GILĂU II 1 Someșu 5,400 5,400 5,280 0,000 5,400 S.H. CLUJ 2 Mic 0,750 0,750 0,704 0,000 0,750 3 0,750 0,750 0,704 0,000 0,750 Total 6,900 6,900 6,688 0,000 6,900 6 FLOREȘTI I 1 Someșu 5,400 5,400 5,280 0,000 5,400 S.H. CLUJ 2 Mic 0,750 0,750 0,704 0,000 0,750 3 0,750 0,750 0,704 0,000 0,750 Total 6,900 6,900 6,688 0,000 6,900 7 FLOREȘTI II 1 Someșu 0,216 0,216 0,156 0,050 0,166 S.H. CLUJ 2 Mic 0,216 0,216 0,116 0,090 0,126 3 0,216 0,216 0,186 0,020 0,196 4 0,216 0,216 0,136 0,070 0,146 5 0,216 0,216 0,126 0,080 0,136 6 0,216 0,216 0,096 0,110 0,106 Total 1,296 1,296 0,816 0,420 0,876 8 CLUJ I 1 Someșu 0,157 0,157 0,145 0,010 0,147 S.H. CLUJ 2 Mic 0,157 0,157 0,145 0,010 0,147 3 0,157 0,157 0,145 0,000 0,157 4 0,157 0,157 0,145 0,000 0,157 5 0,157 0,157 0,145 0,000 0,157 6 0,157 0,157 0,145 0,000 0,157 Total 0,942 0,942 0,870 0,020 0,922 TOTAL GENERAL 300,168 300,168 293,242 3,94 296,228 Sursă: C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. 88 La aceste valori se adaugă 130,094MW instalați la diverși producători privați a căror disponibilitate nu este certă pentru producția de energie electrică, dar care pot contribui la producția de electricitate a județului. În total, puterea instalată de producție energie electrică la nivelul județului Cluj este de 426,322 MW. Această putere reprezintă cca. 2% din capacitatea totală instalată de producție energie electrică din România, care, în anul 2019, era de 21.460 MW. În plan regional, județul Cluj se situează pe poziția a doua, după capacitățile totale instalate de producție energie electrică din resurse alternative (Tabel 40, Fig. 20). Tabel 40. Capacitățile totale instalate de producție energie electrică din resurse energetice primare la nivelul județelor din Regiunea Nord-Est în anul 2019 Putere Putere Putere Putere Putere Putere Putere Putere Putere instalată Nr. instalată instalată instalată instalată instalată instalată instalată instalată Denumire centrală crt hidro eolian fotovoltaic biomasă biogaz cogenerare geotermală totală termică (MW) (MW) (MW) (MW) (MW) (MW) (MW) (MW) (MW) 1 Regiunea 99,892 160,68 23,165 367,373 32,69 8,009 0,633 0,05 692,492 Nord-Vest 2 Bihor 12,164 151,770 21,500 92,624 5,500 1,754 0,000 0,050 285,362 3 Bistrița- 23,614 0,000 1,080 32,463 0,000 0,000 0,000 0,000 57,157 Năsăud 4 Cluj 13,012 2,910 0,585 92,704 20,250 0,000 0,633 0,000 130,094 5 Maramureș 48,732 0,000 0,000 16,648 0,000 0,315 0,000 0,000 65,695 6 Satu Mare 2,370 3,000 0,000 105,076 4,490 5,940 0,000 0,000 120,876 7 Sălaj 0,000 3,000 0,000 27,858 2,450 0,000 0,000 0,000 33,308 Sursă: http://www.transelectrica.ro/web/tel/productie, 2019 Se remarcă detașat județul Bihor cu o putere instalată totală de 285,362 MW, mai mult decâ t dublu față de puterea instalată a județului Cluj, care este de 130,094 MW. Analiza comparativă la nivelul Regiunii Nord-Vest pune în evidență faptul că județul Cluj se remarcă prin deținerea 100% a capabilităților de producție energie electrică prin cogenerare și 61,95% din capabilitățile bazate pe biomasă. În cadrul județului nu există capabilități de producție electricitate bazate pe biogaz și energie geotermală (Tabel 41). Analiza comparativă a structurii capacității de producție din capacitatea totală a județelor scoate în evidență că în județul Cluj cea mai mare capabilitate de producție instalată este dată de unitățile fotovoltaice (71,26%), fiind urmate de cele pe biomasă (15,57%) și microhidrocentrale (10%) (Tabel 42). 89 Figura 20 – Capacitățile totale instalate de producție energie electrică din resurse energetice primare la nivelul județelor din Regiunea Nord-Vest în anul 2019. Sălaj Satu Mare Maramureș Cluj Bistrița-Năsăud Bihor 0 50 100 150 200 250 300 Putere instalată hidro Putere instalată centrală termică Putere instalată eolian Putere instalată fotovoltaic (MW) Putere instalată biomasă Putere instalată biogaz Putere instalată cogenerare Putere instalată geotermală Sursă: http://www.transelectrica.ro/web/tel/productie, 2019 Tabel 41. Mărimea relativă a puterii instalate producție energie electrică din resurse energetice primare din total Regiune Nord-Vest, în anul 2019 Putere Putere Putere Putere Putere Putere Putere Putere instalată Nr. instalată instalată instalată instalată instalată instalată instalată Denumire centrală crt hidro eolian fotovoltai biomasă biogaz cogenera geoterma termică (%) (%) c (%) (%) (%) re (%) lă (%) (%) 1 Regiunea 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 Nord-Vest 2 Bihor 12,18 94,45 92,81 25,21 16,82 21,90 0,00 100,00 3 Bistrița- 23,64 0,00 4,66 8,84 0,00 0,00 0,00 0,00 Năsăud 4 Cluj 13,03 1,81 2,53 25,23 61,95 0,00 100,00 0,00 5 Maramureș 48,78 0,00 0,00 4,53 0,00 3,93 0,00 0,00 6 Satu Mare 2,37 1,87 0,00 28,60 13,74 74,17 0,00 0,00 7 Sălaj 0,00 1,87 0,00 7,58 7,49 0,00 0,00 0,00 Sursă:http://www.transelectrica.ro/web/tel/productie, 2019 90 Tabel 42. Mărimea relativă a puterii instalate producție energie electrică din resurse energetice primare dintotal județ, în anul 2019 Putere Putere Putere Putere Putere Putere Putere Putere instalată Nr. instalată instalată instalată instalată instalată instalată instalată Denumire centrală crt. hidro eolian fotovoltai biomasă biogaz cogenera geoterma termică (%) (%) c (%) (%) (%) re (%) lă (%) (%) 1 Regiunea 14,43 23,20 3,35 53,05 4,72 1,16 0,09 0,007 Nord-Vest 2 Bihor 4,26 53,19 7,53 32,46 1,93 0,61 0,00 0,018 3 Bistrița- 41,31 0,00 1,89 56,80 0,00 0,00 0,00 0,000 Năsăud 4 Cluj 10,00 2,24 0,45 71,26 15,57 0,00 0,49 0,000 5 Maramureș 74,18 0,00 0,00 25,34 0,00 0,48 0,00 0,000 6 Satu Mare 1,96 2,48 0,00 86,93 3,71 4,91 0,00 0,000 7 Sălaj 0,00 9,01 0,00 83,64 7,36 0,00 0,00 0,000 Sursă:http://www.transelectrica.ro/web/tel/productie, 2019 4.4. Infrastructura de transport și distribuție energie electrică Pentru ca energia electrică să ajungă de la producări la consumatori este necesară existența unei rețele de transport și distribuție. Aceasta este formată din linii electrice de înaltă (750kV, 400kV, 220kV 110kV), medie (40kV, 20kV, 10kV, 0,4kV) și joasă tensiune (220V, 380V) la care se adaugă stații și posturi de transformare ce au rolul de a adapta tensiunea electrică din rețea la nevoile consumatorilor. Dezvoltarea rețelelor s-a realizat în timp, cele mai multe linii find construite în perioada anilor ‘70-‚90 ai secolului XX, când a avut loc procesul de industrializare a țării și care se știe că a fost una accelerată, iar industria a fost una energofagă. Aceasta a făcut ca la nivel național și, implicit, la nivelul județean să se dezvolte o rețea de transport și distribuție ce astăzi asigură accesul la electricitate a tuturor consumatorilor, atât a celor industriali cât și a celor casnici. După 1989, rețeaua electrică de transport și distribuție a fost supusă unor ample procese de modernizare, extindere și completare a golurilor neacoperite, mai ales în electrificarea localităților dar și a noilor amplasamente industriale. La momentul actual, România beneficiază de o rețea majoră de transport energie electrică care este parte din Sistemul Energetic Național (SEN) a cărei linii traversează și teritoriul județului Cluj (Fig. 21) 91 Figura 21 – Rețeaua electrică de transport din România Sursă: http://www.transelectrica.ro În acest context, județul Cluj este racordat la SEN prin intermediul LEA de 400 kV ce vine dinspre Iernut și se interconectează cu rețeaua de distribuție prin intermediul stațiilor electrice Gădălin și Cluj Est, respectiv trei LEA de 220 kV care alimentează stația zonală Florești. Din aceste trei stații (Gădălin, Cluj Est și Florești) sunt alimentate stațiile de distribuție de 110/20 kV de unde curentul electric ajunge în rețeaua de joasă tensiune prin intermediul posturilor de transformare. Principalele stații de transformare de înaltă tensiune din cadrul SEN de pe teritoriul județului Cluj sunt: Stația 400/220kV Gădălin, Stația de 400/110/10kV Cluj-Est, Stația de 220/110/20kV Florești, Stația de 220/110/20kV Câmpia Turzii. Acestea reprezintă totodată principalele noduri energetice ale județului din care se alimentează toată rețeaua de distribuție de medie și joasă tensiune (110kV, 20 kV, 10 kV) (Fig. 22). Stația de 400 kV Gădălin, reprezintă un nod energetic important pentru SEN, asigurând în prezent interconexiunea între trei stații importante din Transilvania: Iernut, Cluj Est și Roșiori (stație de interconexiune cu Ucraina). În perspectivă, staţia Gădălin va asigura completarea inelului de Nord de 400 kV prin conectarea cu stația Suceava prin LEA Gădălin-Suceava și evacuarea puterii din viitoarea centrală CHEAP Tarnița, prin LEA Gădălin-Tarnița 1 şi 2. La momentul actual stația este retehnologizată prin realizarea unei noi structuri, de tip exterior, prevazută cu echipamente moderne, fiabile și performante, cu un nou bloc de comandă, amenajări și instalații conexe (Fig. 23). Stația de 400/110/10kV Cluj-Est este un nod vital pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali și casnici din zona de nord-est a municipiului Cluj-Napoca. Astfel, din această 92 stație sunt alimentate zone industriale de mare anvergură ale Clujului: parcul industrial Tetarom, parcul industrial Nervia, aeroportul Cluj-Napoca, fabrica de medicamente Terapia, fabrica Sinterom. Stația a fost dată în funcțiune în anul 1971, cu nivelul de tensiune 110/10 kV, ulterior fiind racordată la LEA 400kV Gădălin – Cluj Est pentru alimentarea platformei industriale CUG. La momentul actual, stația a fost retehnologizată și modernizată. Figura 22 – Unitățile principale de producție și rețeaua de transport și distribuție energie electrică de pe teritoriul județului Cluj. Sursă: autorii Figura 23 – Stația de transformare 400/220/110kV Gădălin după modernizare Sursă: https://elmotech.ro/ 93 Stația de 220/110/20kV Florești, localizată la vest de localitatea Florești, reprezintă un alt nod energetic important al SEN din județului Cluj, care asigură conexiunile și tranzitul de putere din zonele cu excedent de energie electrică către zonele deficitare din Transilvania și Maramureș. Tranzitul se realizează prin tronsonul de rețele electrice de transport de 220 kV care leagă sudul Transilvaniei de Maramureș (prin liniile de 220 kV Iernut - Câmpia Turzii - Florești și Florești - Tihău - Baia Mare 3). De asemenea, stația reprezintă principala sursă de alimentare pentru stațiile de distribuție care asigură alimentarea cu energie electrică a orașului Cluj-Napoca și evacuarea în SEN a puterii produse în CHE Mărișelu. Prin intermediul linilor de medie tensiune cu plecare din stația Florești sunt alimentate localitățile limitrofe orașului Cluj-Napoca, aflate în plină dezvoltare teritorială și economică. La momentul actual, stația a fost retehnologizată și modernizată. Stația de 220/110/20kV Câmpia Turzii, a fost pusă în funcțiune în anul 1954 pentru alimentarea ISCT, a orașului Câmpia Turzii și a zonei industriale Turda-Câmpia Turzii. Stația de 220 kV a fost pusă în funcțiune în anul 1978, fiind o stație de conexiuni pentru județele Cluj, Alba și Mureș. La momentul actual, stația a fost retehnologizată și modernizată (Fig. 24). Figura 24 – Stația de transformare 220/110/20kV Câmpia Turzii după modernizare Sursă: https://www.energobit.com/ro/lucrari/retehnologizarea-statiei-de-transformare-de-22011020-kv- campia-turzii/ Rețeaua de distribuție este compusă din LEA de 110 kV care transportă curentul electric din stațiile mari spre cele zonale de 110/20 kV de unde începe rețeaua de distribuție de medie tensiune de 20 kV până la consumatori. Aceasta este cea mai densă în teritoriu și conectează fiecare localitate unde prin intermediul posturilor de transformare și a rețelei de distribuție de joasă tensiune (220V și 380 V) curentul electric este livrat spre gospodăriile populației sau spre consumatorii industriali. Aceștia din urmă pot beneficia de alimentări și la tensiuni medii (10 kV, 0,4 kV) în funcție de profilul economic pe care îl au. 94 În prezent, la nivelul județului Cluj există o vastă rețea electrică de distribuție, a cărei configurație însă nu se cunoaște exact datorită lipsei unui cadastru unitar al rețelelor electrice. Din acest considerent nu se poate realiza o analiză exactă a configurației spațiale, structurii constitutive, lungimii și stării acesteia, prezenta analiză bazându-se pe evaluări generale și estimări indirecte. Astfel, dacă, în cazul rețelei de transport, se poate aprecia că aceasta a beneficiat de modernizări mai ales la nivelul stațiilor mari de transformare, la nivelul rețelei de distribuție se poate aprecia că aceasta este în stare bună de funcționare mai ales datorită faptului că multe LEA sunt relativ recent construite. În concluzie, pentru realizarea unei analize relevante sunt necesare informații complete despre rețeaua de transport și distribuție obținute pe baza cadastrării acesteia. Prezenta analiză nu a putut beneficia de o astfel de informație și, în consecință, are un caracter doar general și orientativ de informare. 4.5. Gradul de deservire cu electricitate a locuințelor Unul din parametrii relevanți utilizați în aprecierea nivelului de dezvoltare locală îl reprezintă gradul de racordare a locuințelor la alimentarea cu energie electrică. Alimentarea se poate realiza atât de rețeaua publică de electricitate, cât și de la sisteme locale de producere energie electrică alternativă (ex. fotovoltaică). Un lucru însă este cert, gospodăriile care nu au încă acces la curent electric sunt condamnate să trăiască în condițiile secolului XIX-lea (Fig. 25). Din aceste considerente, unul dintre dezideratele dezvoltării locale trebuie să-l reprezinte racordarea tuturor gospodăriilor la electricitate, pentru a asigura minimul de confort pentru locuire, populația având dreptul natural dar și prin legislație, să beneficieze, indiferent de toate celelalte aspecte care sunt de avut în vedere (rentabilitate economică, distanță rețea existentă, costuri de extindere etc) de un nivel minim de trai care să nu fie sub demnitatea acestuia. Figura 25 – Gospodăria cu numărul 1 din satul Comorâța, comuna Cășei neracordată la rețeaua electrică (2019). Sursă: autorii 95 Situația gradului de electrificare la nivelul județului Cluj s-a îmbunătățit semnificativ față de cea aferentă anilor ’90, în sensul că numărul gospodăriilor neelectrificate s-a redus semnificativ. Pentru exemplificarea situației se vor folosi datele de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011, singurele disponibile în acest sens în prezent, din care se observă clar, că încă la nivelul anului 2011 gradul de racordare al locuințelor la rețeaua electrică era de 99,48%. Între timp, acest procent s -a îmbunătățit semnificativ ca urmare a progreselor realizate în reducerea numărului de gospodării neelectrificate și anumărului de așezări neracordate. Datorită lipsei de date la zi nu s-a putut realiza o evaluare a stadiului actual de racordare la electricitate a gospodăriilor. Ce se cunoaște cu certitudine este că localitățile Comorâța din comuna Cășeiu și Stârcu din comuna Ceanu Mare nu beneficiază de racord la rețeaua electrică fapt de a determinat o depopulare masivă a acestora în ultimele două decenii, acestea aflându-se în pragul dispariției fizice (Fig. 26). Figura 26 – Gospodărie părăsită în localitatea Stârcu, comuna Ceanu Mare ca urmare a lipsei infrastructurilor primare, implicit a rețelei electrice (2019). Sursă: autorii Situația în plan teritorial cu privire la gradul de racordare la rețeaua electrică a gospodăriilor scoate în evidență că în localitățile rurale erau cele mai numeroase gospodării, 1,1% dintre acestea încă nebenificiind de racord (Tabel 43, Fig. 27). 96 Tabel 43. Numărul și ponderea gospodăriilor racordate și neracordate la rețeaua electrică, la nivel de UAT-uri și localități componente din județul Cluj Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) A TOTAL JUDEȚ 313207 311580 99,48 1627 0,52 B TOTAL URBAN 194200 193885 99,84 315 0,16 C TOTAL RURAL 119007 117695 98,90 1312 1,10 MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA Cluj-Napoca 135656 135532 99,91 124 0,09 1 TOTAL 135656 135532 99,91 124 0,09 MUNICIPIUL TURDA Turda 21485 21401 99,61 84 0,39 2 TOTAL 21485 21401 99,61 84 0,39 Dej 13627 13598 99,79 29 0,21 Ocna Dejului 958 954 99,58 4 0,42 MUNICIPIUL DEJ 3 Pintic 194 190 97,94 4 2,06 Şomcutu Mic 256 256 100,00 0 0,00 TOTAL 15035 14998 99,75 37 0,25 MUNICIPIUL CÂMPIA Câmpia Turzii 10036 10000 99,64 36 0,36 4 TURZII TOTAL 10036 10000 99,64 36 0,36 Gherla 8271 8263 99,90 8 0,10 Băiţa 165 165 100,00 0 0,00 MUNICIPIUL GHERLA 5 Hăşdate 116 107 92,24 9 7,76 Silivaş 84 83 98,81 1 1,19 TOTAL 8636 8618 99,79 18 0,21 Huedin 3119 3105 99,55 14 0,45 ORAȘUL HUEDIN 6 Bicălatu 233 231 99,14 2 0,86 TOTAL 3352 3336 99,52 16 0,48 Aghireşu 472 467 98,94 5 1,06 Aghireşu-Fabrici 1139 1136 99,74 3 0,26 Arghişu 119 115 96,64 4 3,36 Băgara 144 142 98,61 2 1,39 Dîncu 101 100 99,01 1 0,99 COMUNA AGHIREȘU Dorolţu 41 40 97,56 1 2,44 7 Inucu 149 146 97,99 3 2,01 Leghia 205 205 100,00 0 0,00 Macău 294 292 99,32 2 0,68 Ticu 69 69 100,00 0 0,00 Ticu-Colonie 97 95 97,94 2 2,06 TOTAL 2830 2807 99,19 23 0,81 Aiton 457 450 98,47 7 1,53 COMUNA AITON 8 Rediu 345 342 99,13 3 0,87 TOTAL 802 792 98,75 10 1,25 Aluniş 275 273 99,27 2 0,73 Corneni 87 77 88,51 10 11,49 COMUNA ALUNIȘ Ghirolt 192 186 96,88 6 3,13 9 Pruneni 46 43 93,48 3 6,52 Vale 93 93 100,00 0 0,00 TOTAL 693 672 96,97 21 3,03 10 COMUNA APAHIDA Apahida 2645 2626 99,28 19 0,72 97 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) Bodrog 39 38 97,44 1 2,56 Câmpenești 462 354 76,62 108 23,38 Corpadea 272 268 98,53 4 1,47 Dezmir 673 645 95,84 28 4,16 Pata 288 280 97,22 8 2,78 Sânnicoară 733 730 99,59 3 0,41 Sub Coastă 33 33 100,00 0 0,00 TOTAL 5145 4974 96,68 171 3,32 Aşchileu Mare 276 273 98,91 3 1,09 Aşchileu Mic 178 178 100,00 0 0,00 COMUNA AȘCHILEU Cristorel 177 177 100,00 0 0,00 11 Dorna 40 40 100,00 0 0,00 Fodora 196 196 100,00 0 0,00 TOTAL 867 864 99,65 3 0,35 Baciu 2876 2870 99,79 6 0,21 Coruşu 237 237 100,00 0 0,00 Mera 427 425 99,53 2 0,47 COMUNA BACIU Popeşti 267 267 100,00 0 0,00 12 Rădaia 61 60 98,36 1 1,64 Săliştea Nouă 72 72 100,00 0 0,00 Suceagu 487 476 97,74 11 2,26 TOTAL 4427 4407 99,55 20 0,45 Băişoara 443 432 97,52 11 2,48 Frăsinet 123 120 97,56 3 2,44 Moara de 127 127 100,00 0 0,00 Pădure Muntele Băişorii 729 728 99,86 1 0,14 COMUNA BĂIȘOARA Muntele Bocului 90 90 100,00 0 0,00 13 Muntele Cacovei 72 71 98,61 1 1,39 Muntele Filii 27 27 100,00 0 0,00 Muntele 69 69 100,00 0 0,00 Săcelului Săcel 190 190 100,00 0 0,00 TOTAL 1870 1854 99,14 16 0,86 Beliş 535 529 98,88 6 1,12 Bălceşti 144 142 98,61 2 1,39 Dealu Botii 99 99 100,00 0 0,00 COMUNA BELIȘ 14 Giurcuţa de Sus 119 116 97,48 3 2,52 Poiana Horea 259 236 91,12 23 8,88 Smida 76 76 100,00 0 0,00 TOTAL 1232 1198 97,24 34 2,76 Bobîlna 300 290 96,67 10 3,33 Antăş 39 38 97,44 1 2,56 Băbdiu 166 159 95,78 7 4,22 15 COMUNA BOBÂLNA Blidăreşti 25 25 100,00 0 0,00 Cremenea 53 52 98,11 1 1,89 Maia 88 88 100,00 0 0,00 98 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) Oşorhel 85 73 85,88 12 14,12 Pruni 61 61 100,00 0 0,00 Răzbuneni 141 141 100,00 0 0,00 Suarăş 90 90 100,00 0 0,00 Vâlcelele 90 89 98,89 1 1,11 TOTAL 1138 1106 97,19 32 2,81 Bonţida 1053 1048 99,53 5 0,47 Coasta 101 101 100,00 0 0,00 COMUNA BONȚIDA 16 Răscruci 650 645 99,23 5 0,77 Tăuşeni 99 97 97,98 2 2,02 TOTAL 1903 1891 99,37 12 0,63 Borşa 640 629 98,28 11 1,72 Borşa-Cătun 29 29 100,00 0 0,00 COMUNA BORȘA Borşa-Crestaia 5 1 20,00 4 80,00 17 Ciumăfaia 120 115 95,83 5 4,17 Giula 221 212 95,93 9 4,07 TOTAL 1015 986 97,14 29 2,86 Buza 527 523 99,24 4 0,76 COMUNA BUZA 18 Rotunda 66 64 96,97 2 3,03 TOTAL 593 587 98,99 6 1,01 Căianu 251 251 100,00 0 0,00 Bărăi 153 148 96,73 5 3,27 Căianu Mic 92 92 100,00 0 0,00 COMUNA CĂIANU 19 Căianu-Vamă 175 166 94,86 9 5,14 Vaida-Cămăraş 395 389 98,48 6 1,52 Văleni 91 91 100,00 0 0,00 TOTAL 1157 1137 98,27 20 1,73 Călăraşi 425 425 100,00 0 0,00 COMUNA CĂLĂRAȘI Bogata 395 390 98,73 5 1,27 20 Călăraşi-Gară 149 148 99,33 1 0,67 TOTAL 969 963 99,38 6 0,62 Călăţele 643 641 99,69 2 0,31 Călata 262 261 99,62 1 0,38 COMUNA CĂLĂȚELE Dealu Negru 214 213 99,53 1 0,47 20 Finciu 106 106 100,00 0 0,00 Văleni 183 178 97,27 5 2,73 TOTAL 1408 1399 99,36 9 0,64 Cămăraşu 583 573 98,28 10 1,72 COMUNA CĂMĂRAȘU Năoiu 239 237 99,16 2 0,84 21 Sâmboleni 270 268 99,26 2 0,74 TOTAL 1092 1078 98,72 14 1,28 Căpuşu Mare 383 382 99,74 1 0,26 Agârbiciu 236 236 100,00 0 0,00 Bălceşti 55 55 100,00 0 0,00 22 COMUNA CĂPUȘU MARE Căpuşu Mic 423 421 99,53 2 0,47 Dângău Mare 153 153 100,00 0 0,00 Dângău Mic 108 107 99,07 1 0,93 99 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) Dumbrava 205 202 98,54 3 1,46 Păniceni 202 202 100,00 0 0,00 Straja 53 53 100,00 0 0,00 TOTAL 1818 1811 99,61 7 0,39 Căşeiu 549 545 99,27 4 0,73 Comorîţa 8 3 37,50 5 62,50 Coplean 183 180 98,36 3 1,64 Custura 21 17 80,95 4 19,05 Gârbău Dejului 158 139 87,97 19 12,03 COMUNA CĂȘEIU 23 Guga 113 111 98,23 2 1,77 Leurda 57 55 96,49 2 3,51 Rugăşeşti 338 337 99,70 1 0,30 Sălătruc 30 28 93,33 2 6,67 Urişor 337 335 99,41 2 0,59 TOTAL 1794 1750 97,55 44 2,45 Câțcău 523 517 98,85 6 1,15 COMUNA CÂȚCĂU Muncel 94 93 98,94 1 1,06 24 Sălişca 204 202 99,02 2 0,98 TOTAL 821 812 98,90 9 1,10 Cătina 377 375 99,47 2 0,53 Copru 67 67 100,00 0 0,00 Feldioara 263 260 98,86 3 1,14 COMUNA CĂTINA 25 Hagău 101 101 100,00 0 0,00 Hodaie 46 46 100,00 0 0,00 Valea Caldă 78 78 100,00 0 0,00 TOTAL 932 927 99,46 5 0,54 Ceanu Mare 420 417 99,29 3 0,71 Boian 289 283 97,92 6 2,08 Bolduţ 278 276 99,28 2 0,72 Ciurgău 37 37 100,00 0 0,00 Dosu Napului 72 72 100,00 0 0,00 Fânațe 72 72 100,00 0 0,00 COMUNA CEANU MARE 26 Hodăi Boian 77 77 100,00 0 0,00 Iacobeni 277 277 100,00 0 0,00 Morţeşti 3 1 33,33 2 66,67 Stârcu 7 0 0,00 7 100,00 Strucut 73 71 97,26 2 2,74 Valea lui Cati 54 54 100,00 0 0,00 TOTAL 1659 1637 98,67 22 1,33 Chinteni 547 547 100,00 0 0,00 Deuşu 141 140 99,29 1 0,71 Feiurdeni 248 247 99,60 1 0,40 Măcicaşu 134 134 100,00 0 0,00 27 COMUNA CHINTENI Pădureni 75 75 100,00 0 0,00 Satu Lung 133 133 100,00 0 0,00 Săliştea Veche 54 54 100,00 0 0,00 Sânmărtin 90 89 98,89 1 1,11 100 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) Vechea 217 217 100,00 0 0,00 TOTAL 1639 1636 99,82 3 0,18 Chiuieşti 577 576 99,83 1 0,17 DosuBricii 8 3 37,50 5 62,50 Huta 59 55 93,22 4 6,78 COMUNA CHIUIEȘTI Măgoaja 208 208 100,00 0 0,00 28 Strâmbu 151 149 98,68 2 1,32 Valea Căşeielului 29 29 100,00 0 0,00 Valea lui Opriş 40 40 100,00 0 0,00 TOTAL 1072 1060 98,88 12 1,12 Ciucea 509 502 98,62 7 1,38 COMUNA CIUCEA 29 Vânători 179 170 94,97 9 5,03 TOTAL 688 672 97,67 16 2,33 Ciurila 172 168 97,67 4 2,33 Filea de Jos 181 181 100,00 0 0,00 Filea de Sus 115 114 99,13 1 0,87 Pădureni 81 81 100,00 0 0,00 COMUNA CIURILA 30 Pruniş 107 107 100,00 0 0,00 Sălicea 361 333 92,24 28 7,76 Sălişte 100 100 100,00 0 0,00 Şutu 100 100 100,00 0 0,00 TOTAL 1217 1184 97,29 33 2,71 Cojocna 1077 1065 98,89 12 1,11 Boj-Cătun 53 52 98,11 1 1,89 Boju 295 289 97,97 6 2,03 Cara 344 341 99,13 3 0,87 COMUNA COJOCNA 31 Huci 16 16 100,00 0 0,00 Iuriu de Cîmpie 217 204 94,01 13 5,99 Morişti 20 20 100,00 0 0,00 Straja 56 56 100,00 0 0,00 TOTAL 2078 2043 98,32 35 1,68 Corneşti 135 134 99,26 1 0,74 Bârlea 133 133 100,00 0 0,00 Igriţia 45 45 100,00 0 0,00 Lujerdiu 233 230 98,71 3 1,29 COMUNA CORNEȘTI Morău 77 77 100,00 0 0,00 32 Stoiana 117 117 100,00 0 0,00 Tiocu de Jos 110 110 100,00 0 0,00 Tiocu de Sus 90 88 97,78 2 2,22 Tioltiur 142 141 99,30 1 0,70 TOTAL 1082 1075 99,35 7 0,65 Cuzdrioara 714 712 99,72 2 0,28 COMUNA CUZDRIOARA Mănăşturel 256 256 100,00 0 0,00 33 Valea Gîrboului 14 14 100,00 0 0,00 TOTAL 984 982 99,80 2 0,20 Dăbâca 485 475 97,94 10 2,06 34 COMUNA DĂBÂCA Luna de Jos 342 341 99,71 1 0,29 101 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) Pîglişa 113 112 99,12 1 0,88 TOTAL 940 928 98,72 12 1,28 Feleacu 953 945 99,16 8 0,84 Casele Miceşti 45 45 100,00 0 0,00 COMUNA FELEACU Gheorghieni 546 531 97,25 15 2,75 35 Sărădiş 55 55 100,00 0 0,00 Vâlcele 451 445 98,67 6 1,33 TOTAL 2050 2021 98,59 29 1,41 Fizeşu Gherlii 493 493 100,00 0 0,00 Bonţ 165 161 97,58 4 2,42 COMUNA FIZEȘU GHERLII 36 Nicula 251 249 99,20 2 0,80 Săcălaia 151 151 100,00 0 0,00 TOTAL 1060 1054 99,43 6 0,57 Floreşti 12976 12891 99,34 85 0,66 COMUNA FLOREȘTI Luna de Sus 924 909 98,38 15 1,62 37 Tăuţi 158 157 99,37 1 0,63 TOTAL 14058 13957 99,28 101 0,72 Frata 735 732 99,59 3 0,41 Berchieşu 290 289 99,66 1 0,34 Oaş 53 49 92,45 4 7,55 Olăriu 70 64 91,43 6 8,57 Pădurea COMUNA FRATA 17 16 94,12 1 5,88 38 Iacobeni Poiana Frăţii 113 113 100,00 0 0,00 Răzoare 14 13 92,86 1 7,14 Soporu de 461 458 99,35 3 0,65 Cîmpie TOTAL 1753 1734 98,92 19 1,08 Gârbău 280 279 99,64 1 0,36 Corneşti 60 60 100,00 0 0,00 COMUNA GÂRBĂU Nădăşelu 160 160 100,00 0 0,00 39 Viştea 359 345 96,10 14 3,90 Turea 186 185 99,46 1 0,54 TOTAL 1045 1029 98,47 16 1,53 Geaca 326 322 98,77 4 1,23 Chiriş 49 49 100,00 0 0,00 Lacu 165 161 97,58 4 2,42 COMUNA GEACA 40 Legii 117 115 98,29 2 1,71 Puini 64 53 82,81 11 17,19 Sucutard 186 185 99,46 1 0,54 TOTAL 907 885 97,57 22 2,43 Gilău 2428 2409 99,22 19 0,78 COMUNAGILĂU Someşu Cald 376 358 95,21 18 4,79 41 Someşu Rece 687 682 99,27 5 0,73 TOTAL 3491 3449 98,80 42 1,20 Iara 889 886 99,66 3 0,34 42 COMUNA IARA Agriş 222 222 100,00 0 0,00 102 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) Borzeşti 128 128 100,00 0 0,00 Buru 126 126 100,00 0 0,00 Cacova Ierii 292 290 99,32 2 0,68 Făgetu Ierii 157 157 100,00 0 0,00 Lungeşti 64 63 98,44 1 1,56 Maşca 81 76 93,83 5 6,17 Măgura Ierii 56 56 100,00 0 0,00 Ocolişel 103 102 99,03 1 0,97 Surduc 141 141 100,00 0 0,00 Valea Agrişului 14 14 100,00 0 0,00 Valea Vadului 48 47 97,92 1 2,08 TOTAL 2321 2308 99,44 13 0,56 Iclod 677 674 99,56 3 0,44 Fundătura 300 300 100,00 0 0,00 COMUNA ICLOD Iclozel 95 86 90,53 9 9,47 43 Livada 386 386 100,00 0 0,00 Orman 256 256 100,00 0 0,00 TOTAL 1714 1702 99,30 12 0,70 Izvoru Crişului 465 463 99,57 2 0,43 Nadăşu 198 197 99,49 1 0,51 COMUNA IZVORU CRIȘULUI 44 Nearşova 120 120 100,00 0 0,00 Şaula 82 82 100,00 0 0,00 TOTAL 865 862 99,65 3 0,35 Jichişu de Jos 174 173 99,43 1 0,57 Codor 157 156 99,36 1 0,64 COMUNA JUCHIȘU DE JOS Jichişu de Sus 126 126 100,00 0 0,00 45 Şigău 58 58 100,00 0 0,00 Tărpiu 71 71 100,00 0 0,00 TOTAL 586 584 99,66 2 0,34 Jucu de Sus 720 718 99,72 2 0,28 Gădălin 375 374 99,73 1 0,27 COMUNA JUCU Juc-Herghelie 142 138 97,18 4 2,82 46 Jucu de Mijloc 529 527 99,62 2 0,38 Vişea 244 243 99,59 1 0,41 TOTAL 2010 2000 99,50 10 0,50 Luna 894 890 99,55 4 0,45 COMUNA LUNA Gligoreşti 198 198 100,00 0 0,00 47 Luncani 453 453 100,00 0 0,00 TOTAL 1545 1541 99,74 4 0,26 Măguri-Răcătău 409 405 99,02 4 0,98 COMUNA MĂGURI- Măguri 438 437 99,77 1 0,23 48 RĂCĂTĂU Muntele Rece 289 289 100,00 0 0,00 TOTAL 1136 1131 99,56 5 0,44 Mănăstireni 369 366 99,19 3 0,81 Ardeova 90 90 100,00 0 0,00 49 COMUNA MĂNĂSTIRENI Bedeciu 286 286 100,00 0 0,00 Bica 73 73 100,00 0 0,00 103 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) Dretea 101 101 100,00 0 0,00 Mănăşturu 145 145 100,00 0 0,00 Românesc TOTAL 1064 1061 99,72 3 0,28 Mărgău 442 440 99,55 2 0,45 Bociu 150 150 100,00 0 0,00 Buteni 136 136 100,00 0 0,00 COMUNA MĂRGĂU 50 Ciuleni 102 102 100,00 0 0,00 Răchiţele 488 484 99,18 4 0,82 Scrind-Frăsinet 162 162 100,00 0 0,00 TOTAL 1480 1474 99,59 6 0,41 COMUNA MĂRIȘEL Mărişel 953 931 97,69 22 2,31 51 TOTAL 953 931 97,69 22 2,31 Mica 268 268 100,00 0 0,00 Dîmbu Mare 38 38 100,00 0 0,00 Mănăstirea 291 291 100,00 0 0,00 COMUNA MICA Nireş 441 429 97,28 12 2,72 52 Sânmărghita 423 421 99,53 2 0,47 Valea Cireşoii 6 6 100,00 0 0,00 Valea Luncii 32 32 100,00 0 0,00 TOTAL 1499 1485 99,07 14 0,93 Mihai Viteazu 1680 1676 99,76 4 0,24 COMUNA MIHAI VITEAZU Cheia 264 264 100,00 0 0,00 53 Corneşti 337 335 99,41 2 0,59 TOTAL 2281 2275 99,74 6 0,26 Mintiu Gherlii 586 581 99,15 5 0,85 Buneşti 380 380 100,00 0 0,00 Nima 332 331 99,70 1 0,30 COMUNA MINTIU GHERLII 54 Pădurenii 101 101 100,00 0 0,00 Petreşti 104 103 99,04 1 0,96 Salatiu 99 98 98,99 1 1,01 TOTAL 1602 1594 99,50 8 0,50 Mociu 626 621 99,20 5 0,80 Boteni 141 141 100,00 0 0,00 Chesău 183 178 97,27 5 2,73 Crişeni 137 132 96,35 5 3,65 COMUNA MOCIU Falca 6 6 100,00 0 0,00 55 Ghirişu Român 175 174 99,43 1 0,57 Roşieni 85 85 100,00 0 0,00 Turmaşi 31 31 100,00 0 0,00 Zorenii de Vale 124 124 100,00 0 0,00 TOTAL 1508 1492 98,94 16 1,06 Moldoveneşti 627 602 96,01 25 3,99 Bădeni 400 394 98,50 6 1,50 56 COMUNA MOLDOVENEȘTI Pietroasa 144 144 100,00 0 0,00 Plăieşti 279 273 97,85 6 2,15 Podeni 385 385 100,00 0 0,00 104 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) Stejeriş 208 205 98,56 3 1,44 TOTAL 2043 2003 98,04 40 1,96 Bucea 318 315 99,06 3 0,94 COMUNA NEGRENI Negreni 651 632 97,08 19 2,92 57 Prelucele 44 44 100,00 0 0,00 TOTAL 1013 991 97,83 22 2,17 Pălatca 425 420 98,82 5 1,18 Băgaciu 60 60 100,00 0 0,00 Mureşenii de COMUNA PĂLATCA 82 74 90,24 8 9,76 58 Cîmpie Petea 99 90 90,91 9 9,09 Sava 143 140 97,90 3 2,10 TOTAL 809 784 96,91 25 3,09 Panticeu 383 383 100,00 0 0,00 Cătălina 91 90 98,90 1 1,10 COMUNA PANTICEU CubleşuSomeşan 297 293 98,65 4 1,35 59 Dârja 179 179 100,00 0 0,00 Sărata 209 209 100,00 0 0,00 TOTAL 1159 1154 99,57 5 0,43 Petreştii de Jos 337 336 99,70 1 0,30 Crăeşti 134 134 100,00 0 0,00 Deleni 172 171 99,42 1 0,58 Livada 147 144 97,96 3 2,04 COMUNA PETREȘTII DE JOS 60 Petreştii de 93 93 100,00 0 0,00 Mijloc Petreştii de Sus 80 80 100,00 0 0,00 Plaiuri 125 124 99,20 1 0,80 TOTAL 1088 1082 99,45 6 0,55 Ploscoş 158 158 100,00 0 0,00 Crairît 52 52 100,00 0 0,00 COMUNA PLOSCOȘ 61 Lobodaş 21 21 100,00 0 0,00 Valea Florilor 104 104 100,00 0 0,00 TOTAL 335 335 100,00 0 0,00 Poieni 445 444 99,78 1 0,22 Bologa 336 334 99,40 2 0,60 Cerbeşti 18 17 94,44 1 5,56 Hodişu 262 261 99,62 1 0,38 COMUNA POIENI 62 Lunca Vişagului 260 219 84,23 41 15,77 Morlaca 460 452 98,26 8 1,74 Tranişu 170 166 97,65 4 2,35 Valea Drăganului 748 743 99,33 5 0,67 TOTAL 2699 2636 97,67 63 2,33 Recea-Cristur 291 291 100,00 0 0,00 Căprioara 92 92 100,00 0 0,00 63 COMUNA RECEA-CRISTUR Ciubanca 90 90 100,00 0 0,00 Ciubăncuţa 71 71 100,00 0 0,00 Elciu 143 143 100,00 0 0,00 105 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) Escu 68 68 100,00 0 0,00 Jurca 39 39 100,00 0 0,00 Osoi 115 115 100,00 0 0,00 Pustuţa 42 42 100,00 0 0,00 TOTAL 951 951 100,00 0 0,00 Râşca 580 580 100,00 0 0,00 Dealu Mare 196 195 99,49 1 0,51 COMUNA RÂȘCA 64 Lăpuşteşti 147 146 99,32 1 0,68 Mărceşti 121 118 97,52 3 2,48 TOTAL 1044 1039 99,52 5 0,48 Săcuieu 272 263 96,69 9 3,31 COMUNA SĂCUIEU Rogojel 312 310 99,36 2 0,64 65 Vişagu 163 163 100,00 0 0,00 TOTAL 747 736 98,53 11 1,47 Sâncraiu 561 559 99,64 2 0,36 Alunişu 155 155 100,00 0 0,00 COMUNA SÂNCRAIU Brăişoru 113 110 97,35 3 2,65 66 Dârja 117 116 99,15 1 0,85 Horlacea 80 80 100,00 0 0,00 TOTAL 1026 1020 99,42 6 0,58 Sănduleşti 319 319 100,00 0 0,00 COMUNA SĂNDULEȘTI 67 Copăceni 517 514 99,42 3 0,58 TOTAL 836 833 99,64 3 0,36 Sânmărtin 171 168 98,25 3 1,75 Ceaba 165 163 98,79 2 1,21 Cutca 196 191 97,45 5 2,55 Diviciorii Mari 145 141 97,24 4 2,76 COMUNA SÂNMARTIN 68 Diviciorii Mici 81 81 100,00 0 0,00 Măhal 89 88 98,88 1 1,12 Sâmboieni 125 118 94,40 7 5,60 Târgușor 66 66 100,00 0 0,00 TOTAL 1038 1016 97,88 22 2,12 Sânpaul 287 287 100,00 0 0,00 Berindu 225 225 100,00 0 0,00 Mihăieşti 151 151 100,00 0 0,00 COMUNA SÂNPAUL 69 Sumurducu 59 59 100,00 0 0,00 Şardu 199 199 100,00 0 0,00 Topa Mică 147 144 97,96 3 2,04 TOTAL 1068 1065 99,72 3 0,28 Săvădisla 510 510 100,00 0 0,00 Finişel 322 321 99,69 1 0,31 Hăşdate 262 260 99,24 2 0,76 Lita 195 191 97,95 4 2,05 70 COMUNA SĂVĂDISLA Liteni 188 187 99,47 1 0,53 Stolna 126 124 98,41 2 1,59 Vălişoara 86 86 100,00 0 0,00 Vlaha 460 460 100,00 0 0,00 106 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) TOTAL 2149 2139 99,53 10 0,47 COMUNA SIC Sic 1304 1296 99,39 8 0,61 71 TOTAL 1304 1296 99,39 8 0,61 Suatu 710 709 99,86 1 0,14 COMUNA SUATU Aruncuta 235 233 99,15 2 0,85 72 Dîmburile 67 65 97,01 2 2,99 TOTAL 1012 1007 99,51 5 0,49 Ţaga 379 379 100,00 0 0,00 Năsal 260 252 96,92 8 3,08 COMUNA ȚAGA Sântejude 121 121 100,00 0 0,00 73 Sântejude-Vale 73 64 87,67 9 12,33 Sântioana 287 283 98,61 4 1,39 TOTAL 1120 1099 98,13 21 1,88 Tritenii de Jos 479 477 99,58 2 0,42 Clapa 39 35 89,74 4 10,26 Colonia 193 193 100,00 0 0,00 COMUNA TRITENII DE JOS 74 Pădureni 462 462 100,00 0 0,00 Tritenii de Sus 361 361 100,00 0 0,00 Tritenii-Hotar 124 124 100,00 0 0,00 TOTAL 1658 1652 99,64 6 0,36 Tureni 480 473 98,54 7 1,46 Ceanu Mic 223 219 98,21 4 1,79 COMUNA TURENI Comşeşti 134 134 100,00 0 0,00 75 Mărtineşti 142 140 98,59 2 1,41 Miceşti 313 308 98,40 5 1,60 TOTAL 1292 1274 98,61 18 1,39 Unguraş 623 614 98,56 9 1,44 Batin 364 363 99,73 1 0,27 Daroţ 15 13 86,67 2 13,33 COMUNA UNGURAȘ 76 Sicfa 7 7 100,00 0 0,00 Valea 118 117 99,15 1 0,85 Unguraşului TOTAL 1127 1114 98,85 13 1,15 Vad 197 197 100,00 0 0,00 Bogata de Jos 150 150 100,00 0 0,00 Bogata de Sus 144 143 99,31 1 0,69 Calna 89 81 91,01 8 8,99 COMUNA VAD 77 Cetan 251 249 99,20 2 0,80 Curtuiuşu 116 116 100,00 0 0,00 Dejului Valea Groşilor 183 183 100,00 0 0,00 TOTAL 1130 1119 99,03 11 0,97 Valea Ierii 346 345 99,71 1 0,29 COMUNA VALEA IERII Cerc 77 74 96,10 3 3,90 78 Plopi 78 78 100,00 0 0,00 TOTAL 501 497 99,20 4 0,80 79 COMUNA VIIȘOARA Viişoara 1660 1650 99,40 10 0,60 107 Număr Pondere Pondere Număr locuințe locuințe locuințe Denumire Număr locuințe Nr. racordate racordate neracordate Denumire UAT localitate total neracordate crt. la la rețeaua la rețeaua componentă locuințe la rețeaua rețeaua electrică electrică electrică electrică (%) (%) Urca 355 355 100,00 0 0,00 TOTAL 2015 2005 99,50 10 0,50 Vultureni 256 254 99,22 2 0,78 Băbuţiu 115 115 100,00 0 0,00 Bădeşti 121 121 100,00 0 0,00 COMUNA VULTURENI 80 Chidea 181 180 99,45 1 0,55 Făureni 144 144 100,00 0 0,00 Şoimeni 233 233 100,00 0 0,00 TOTAL 1050 1047 99,71 3 0,29 Sursă: INS, Recensământul Populației și Locuințelor, 2011 108 Figura 27 – Gradul de racordare al UAT-urilor și localităților din județul Cluj la rețeaua de distribuție a energiei electrice (2011). Sursă: date prelucrate după Recensământul Populației și Locuințelor, INS, 2011 109 Alte aspecte de reținut care se desprind din analiza gradului de racordare la rețeaua de electricitate a localităților sunt: - 175 de localități din cele 433 existente pe teritoriul județului Cluj aveau, în anul 2011, 100% grad de racordare, ceea ce reprezintă 40,41%; - 2 UAT-uri din cele 80 existente pe teritoriul județului Cluj au avut, în anul 2011, un grad de 100% racordare a tuturor localităților și locuințelor aferente la rețeaua electrică (Ploscoș și Recea- Cristur); - în anul 2011, existau o serie de localități în care gradul de racord al gospodăriilor la rețeaua electrică varia între 20-80% (ex. Borșa-Crestaia – 20%, Morțești – 33%, Dosu Bricii, 37%); - numărul cel mai mare de gospodării neracordate la rețeaua electrică dintr-o localitate rurală s-a înregistrat în Câmpenești din comuna Apahida, aceasta datorându-se ritmului ridicat de dezvoltare a construcțiilor, necorelată cu capacitatea de extindere a rețelelor; - distribuția teritorială a gradului de racordare la rețeaua electrică a gospodăriilor la nivel de UAT-uri și localități poate fi observată în Figura 27. 4.6. Concluzii Principalele concluzii ce derivă din analiza situației existente a infrastructurii de producție, transport și distribuție a energiei electrice din județul Cluj sunt: 1. Județul Cluj este producător de energie electrică pe baza potențialului resurselor hidrice și solare de care dispune. 2. Dacă în cazul resurselor hidrice, potențialul este exploatat la maxim, în cazul resurselor energetice solare se constată că acesta este cu mult subutilizat. În acest context sectorul de producție a electricității prin centrale fotovoltaice poate deveni unul important la scară județeană, regională și chiar națională, prin valorificarea potențialului din zona colinară estică a județului unde sunt și o multitudine de terenuri pretabile a fi valorificate în acest sens (ex. versanții cu expoziție sudică și cu pante de peste 30º, care nu se pretează a fi utilizați în agricultură sau construcții). 3. Resursele energetice eoliene sunt modeste la scara județului Cluj, fapt ce a determinat ca acest sector de producție de energie electrică să nu se dezvolte, iar unitățile care au fost construite în urmă cu 1-2 decenii actualmente să fie demontate din lipsă de eficiență. Singurele zone cu potențial bun se află în zona montană înaltă a județului (Muntele Mare, Munții Vlădeasa) însă aceste amplasamente sunt greu accesibile și nu beneficiază de rețele electrice de evacuare a electricității spre SEN. 4. Județul Cluj nu dispune de alte resurse energetice (ex. cărbuni, gaze naturale) care să fie pretabile a fi folosite în producția de electricitate. 5. În județul Cluj există condiții foarte favorabile pentru realizarea unei centrale electrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) în zona Tarniță-Lăpuștești, a cărei construcție ar aduce numeroase avantaje SEN și implicit județului Cluj. Cele mai importante se referă la rechilibrarea energetică a SEN datorită faptului că cei mai importanți producători de electricitate se află în sud, de unde curentul electric trebuie transportat spre centrul și nordul țării unde sunt importanți consumatori. Acest transport înseamnă și importante pierderi de rețea, pe care CHEAP Tarnița - Lăpuștești le-ar elimina. La aceasta se adaugă și posibilitatea valorizării excedentului de 110 electricitate produs de SEN și în special de CET Cernavodă și unitățile fotovoltaice , care astfel se pot stoca sub forma apei pompate în rezervorul superior, de unde aceasta poate fi uzinată atunci când există vârf de sarcină în consum fără a mai fi nevoie de import de electricitate. Această investiție ar mai genera și numeroase locuri de muncă și ar pune definitiv județul Cluj pe harta marilor producători de electricitate din România. 6. Județul Cluj dispune de o rețea electrică de transport construită preponderent în anii ’70-’80 dar care, cu eforturi susținute, azi a fost reabilitată și modernizată, mai ales în cadrul stațiilor de transformare de înaltă tensiune. Ca urmare a acestor modernizări de rețea, realizate în ultimii ani, acesta este pregătită pentru a asigura transportul de electricitate în SEN. 7. Pe teritoriul județului Cluj se află un important nod energetic național (Gadălin) de unde se preconizează extinderea liniei de 400 kV spre Bistrița și Suceava în vederea închiderii inelului energetic extern al României. La acestea se adaugă și alte trei noduri energetice de importanță regională și zonală: Câmpia Turzii, Cluj Est și Florești unde există în prezent un excedent de tensiune ce ar putea alimenta cu electricitate unități industriale mari consumatoare de curent electric. 8. Rețeaua electrică de distribuție acoperă în proporție de 99,98% localitățile din județul Cluj, la momentul actual constatându-se că există 2 localități și sub 100 de gospodării, noi realizate sau izolate, neracordate la rețeaua electrică. Acest număr este nesemnificativ în comparație cu marea masă de gospodării care azi se pot bucura de avantajul accesului la electricitate. 111 5. INFRASTRUCTURA DE PRODUCȚIE, TRANSPORT ȘI DISTRIBUȚIE A GAZELOR NATURALE 5.1. Gazele naturale în România – aspecte generale Energetica contemporană se bazează încă, în principal, pe utiliz area resurselor energetice primare (petrol, gaze naturale, cărbune, hidroenergie și energie atomică). Consumul mondial al resurselor energetice este într-o continuă creștere, însă cu fluctuații semnificative de la o etapă la alta, acesta fiind influențat de resursele disponibile, noile rezerbe descoperite, prețul de exploatare, accesibilitatea zăcămintelor. Gazele naturale dețin cca. 25% din cotă parte a energeticii țărilor dezvoltate, ceea ce demonstrează ca este încă o resursă de baza în economia mondială. În România, gazul natural acoperă cca. 30% din consumul intern de energie primară, urmat de produsele petroliere cu 26%, combustibilii solizi cu 20%, sursele de energie regenerabilă cu 16% și energie nucleară cu 8%12. Evoluția consumului de gaze naturale în România în ultimii ani pune în evidență o tendință de scădere, pe fondul restrângerii marilor consumatori precun și a consumului casnic (Fig. 28). Figura 28 – Evoluția consumului, producției interne și a importului de gaze naturale în România, în intervalul 2010-2016 Sursă: Raport al investigației privind sectorul gazelor naturale din România, 2018 La nivel național, în periada 2010-2016, principalii consumatori ai gazelor naturale au fost cei casnici și noncasnici: producătorii de energie electrică și termică (13-15%), producătorii de energie termică pentru populație (1-16%), consumul tehnologic (8-9%), consumatorii comerciali (6-7%) și consumatorii industriali (15-20%). Aceștia din urmă au avut cea mai mare scădere a consumului pe fondul restrângerii activităților, de la 20% în 2012 la 7% în 2015 (Fig. 29). 12Consiliul concurenței (2018), Raport al investigației privind sectorul gazelor naturale din România 112 Figura 29 – Ponderea consumatorilor casnici și noncasnici din consumul total de gaze naturale din România, în perioada 2012-2016 Sursă: Raport al investigației privind sectorul gazelor naturale din România, 2018 În perioada 2012-2015, producția anuală de gaze naturale a României a crescut cu 3,4% iar consumul are o tendință de scădere; totuși, nu s-a reușit să se acopere în totalitatea consumul din producția internă, fiind nevoie să se apeleze la importuri de gaze din Federația Rusă 13. Producția medie anuală de gaze naturale în România se ridică la 118 MWh. Cei mai importanți producători de gaze naturale din România sunt SNGN ROMGAZ SA și OMV Petrom SA, aceștia acoperind între 95-98% din consumul intern de gaze. La momentul actual, România dispune de două categorii de resurse de gaz: resurse onshore (terestre) și offshore (maritime, situate pe platforma continentală a Mării Negre). Resursele onshore de gaze naturale sunt mai scăzute decât cele de țiței, acestea fiind estimate la 700 mld. m3, rezervele sigure fiind de cca. 150 mld. m3. Producția totală de gaze naturale a fost de 1100 mld. m3 iar gradul de epuizare a zăcămintelor este de este de cca. 90%14. Conform cu aceste cifre, resursele onshore de gaze naturale ale României, raportat la o producție medie anuală de 11 mld. m3, mai ajung pentru 15-20 ani. Aceste cifre sunt alarmante și impun o atenție sporită și ample dezbateri privind viitorul energetic al României. În acest context, se impune consolidarea rezervelor existente, descoperirea de noi rezerve de gaz natural atât onshore cât și offshore precum și pregătirea alternativelor energetice încă din prezent pentru 2050 când se estimează epuizarea rezervelor certe de gaz natural. În plan teritorial, România dispune de cele mai mari zăcăminte de gaz natural din Europa de Sud-Est, atât în partea continentală cât și pe platforma Mării Negre. La nivel continental, deține cele mai bogate zăcăminte, care se regăsesc în Depresiunea Transilvaniei, urmate de zona Subcarpatică a Munteniei și Moldovei. 13Raport al investigației privind sectorul gazelor naturale din România, 2018. 14Strategia energetică a României2016-2030, cu perspectiva anului 2050. 113 Figura 30 – Perimetre de exploatare și de prospecțiune a resurselor energetice fosile din România Sursă: http://www.namr.ro/wp-content/uploads/2014/02/Er_prosp.pdf) Figura 31 – Perimetre de exploatare gaz natural și petrol concesionate de ROMGAZ și OMV PETROM din România Sursă: http://www.namr.ro/wp-content/uploads/2014/02/Harta_Et.pdf 114 În cadrul Depresiunii Transilvaniei, județele Mureș și Sibiu sunt deținătoarele celor mai bogate zăcăminte (Fig. 30). Județul Cluj se află situat la periferia vestică a principalelor câmpuri gazeifere din Transilvania, pe teritoriul județului dezvoltându-se doar două zăcăminte aflate în exploatare, Țaga și Puini (Fig. 31). 5.2. Resursele de gaz natural din județul Cluj Județul Cluj se numără printre puținele județe din România care dispun de zăcăminte de gaz natural aflate în exploatare. Acestea sunt situate la periferia estică a județului, pe teritoriul comunelor Geaca, Țaga și Buza unde se află localizate două exploatări gazeifere, Țaga și Puini. Aceste două exploatări sunt adminstrate de către secția de producție Țaga, sucursala Târgu Mureș a ROMGAZ. În anul 2012, Secţia de producţie Ţaga de pe teritoriul județului Cluj a livrat 207,5 mln. m³ gaze în Sistemul Naţional deTransport Gaze reprezentând 8,7% din producţia totală a Sucursalei Romgaz Târgu Mureş şi cca. 4% din producţia S.N.G.N. Romgaz Mediaş obţinută din Transilvania15. Exploatarea este estimată să dureze cel puţin încă două decenii. „Prin analizele specifice efectuate în cadrul studiilor de evaluare a resurselor geologice şi a performanţelor în exploatare pentru zăcăminte comerciale s-au efectuat prevederi de producţie până în anul 203816. Deşi activitatea de exploatare este una relativ recentă, datând din 1983, primele cercetări geologice din zonă s-au efectuat în 1929. Cercetarea nu s-a încheiat însă nici astăzi datorită posibilităţii de identificare de noi zăcăminte. În arealul de activitate a secţiei Ţaga sunt în derulare investigaţii geologice atât seismice, cât și forarea sondelor de prospectare. Figura 32 – Localizarea geografică a stației de uscare-comprimare gaz Țaga, jud. Cluj Sursă: https://www.google.ro/maps. 15 Sucursala Mureş Romgaz, 2013. 16 Idem. 115 Datorită condiţiilor geologice specifice pe rama N-NV a Bazinului Transilvaniei există unele şanse de descoperire a noi zăcăminte de gaze, acestea fiind însă de talie medie spre mică, arată datele Romgaz. În cadrul secției de producție există un număr de 50 sonde de exploatare, ultima sondă (sonda 50 Buza) fiind forată în anul 2017. Colectarea gazului din cadrul sondelor se realizează printr-un sistem de conducte, de unde gazul ajunge în stația de uscare și apoi în cea de comprimare din cadrul secției Țaga (Fig. 32, Fig. 33). Figura 33 – Planul general al stației de uscare-comprimare gaz Țaga, jud. Cluj Sursă: https://www.google.ro/maps 5.3. Infrastructura de transport gaze naturale în județul Cluj Transportul gazelor naturale de la producători spre beneficiari se realizează prin intermediul infrastructurii de transport și distribuție. SNTGN TRANSGAZ SA Mediaș – E.T. Cluj este operatorul național care are ca specific tehnologic activitatea de transport gaze prin conducte și constă în preluarea gazelor de la producători, executarea unor operații de imbunătățire a calității gazelor (separare, filtrare, reglare și odorizare) transportul, măsurarea și predarea gazelor la consumatorii industriali și în rețelele de distribuție a localităților. SNTGN TRANSGAZ SA Mediaș – E.T. Cluj este organizat pe sectoare de lucru. Activitatea sectoarelor constă in supravegherea și întreținerea conductelor magistrale de gaz metan, lucrări de întreținere a robineților de pe traseele de conducte, exploatarea și întreținerea stațiilor de protecție catodică, a stațiilor de reglare măsurare gaze (SRM), stațiilor de măsurare (SM), stațiilor de control vane (SCV), noduri tehnologice (NT) și executarea de lucrări de intervenții în cazul unor defecțiuni tehnice apărute fie pe conductele magistrale, fie in stațiile de reglare măsurare gaze. De asemenea, la nivelul sectoarelor se realizează și întreținerea clădirilor și imprejmuirilor stațiilor de reglare măsurare gaze. O altă activitate este cea de urmărire continuă a parametrilor de funcționare (presiuni, debite, temperaturi) a conductelor și stațiilor de reglare măsurare gaze. 116 Stațiile de reglare măsurare gaze (SRM) sunt instalații tehnologice care realizează reducerea presiunii gazelor de la presiune înaltă (mai mare de 6 bari) la presiune medie (0,5 -2,0 bari), imbunătățirea calității gazelor, odorizarea gazelor, măsurarea și livrarea către beneficiari. Îmbunătățirea calității gazelor naturale se realizează prin operații de filtrare și separare a impurităților solide și lichide din gazele naturale. SRM-urile fiind instalații care se amplasează pe traseul conductelor de transport gaze naturale destinate măsurării debitelor și reglării presiunii gazelor, trebuie dotate cu tot apara tajul necesar acestui scop. Oricare ar fi nivelele de presiune între care funcționează, alcătuirea și modul de funcționare a SRM-urilor rămâne în general același, modificându-se doar dimensiunile și forma în raport cu presiunile și cantitățile de gaz cerute de consumatori. Instalația mecanică a S.R.M.-urilor este alcătuită din baterii de filtrare, linii de reglare, panouri de măsurare, aparate de măsură și control pentru măsurarea presiunilor, debitelor și temperaturilor, încălzitoare de gaz care funcționează în anotimpul rece, odorizatoare. Incintele stațiilor sunt imprejmuite cu garduri din panouri din plasă de sârmă. Separatoarele de lichide sunt montate fie pe traseul conductei, fie la intrarea în stația SRM. Filtrele pentru impurități solide fac parte din componența SRM-ului. Acestea sunt dispozitive mecanice care au rolul de a reține impuritățile solide (nisip, bitum, rugină, zgură). Prezența prafului în conductele de gaze produce numeroase neajunsuri în exploatare. Filtrarea gazelor naturale se poate realiza printr-o singură treaptă sau prin doua trepte de filtrare (treapta 1 – filtrare grosieră, treapta 2 – filtrare fină). Odorizarea – procesul prin care se imprimă gazelor un miros caracteristic și ușor detectabil de către persoane cu simt olfactiv normal. Odorizatoarele sunt instalații speciale cu ajutorul cărora se realizează odorizarea gazelor. Această operație se efectuează în scopul creșterii gradului de siguranță în exploatarea conductelor de transport, de distribuție și a instalațiilor industriale și casnice. Gradul de odorizare este concentrația minimă de odorant în gaze ce poate fi simțită și detectată de către persoane cu simț olfactiv normal într-un amestec de gaz-aer, când gazul se află într-o concentrație de 1/5 din limita inferioară de explozie în amestec cu aerul (respectiv 1% gaz in aer). Tipurile de odorizatoare utilizate în cadrul ET Cluj, până la această dată sunt odorizatoare prin evaporare, cu fitil, prin picurare și odorizatoare prin eșantionare. Conducta de transport gaze naturale - este conducta care funcţionează în regim de înaltă presiune, mai mare de 6 bari, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură transportul gazelor naturale între punctele de preluare din conductele din amonte şi punctele de predare la consumatori distribuitori/furnizori şi, respectiv, tranzitul între punctele de intrare şi punctele de ieşire în/din ţară. Elementele unei conducte sunt: conducta propriu-zisă, curbele, fitingurile, flanşele, colectoarele, separatoarele de lichide, staţiile de lansare/primire PIG, dispozitivele de măsură şi control, bornele de marcare a traseului, prizele de potenţial, staţiile de protecţie catodică, robinetele, regulatoarele de presiune, compresoarele etc. Transportul gazului metan se face prin conducte de diferite dimensiuni și grosimi de perete în funcție de presiunea gazului transportat. Rețeaua de conducte magistrale sunt parte integrantă din culoarele de transport gaze între punctele de graniță, stațiile de comprimare, depozitele subterane și consumatori. Pe teritoriul județului Cluj se dezvoltă următoarele conducte magistrale de transport gaz (Tabel 44). 117 Tabel 44. Rețeaua magistrală de conducte transport gaz din județul Cluj SRM -uri Nr. Diametru Lungime Conducta Tronson pe care le crt. (țoli) (km) alimentează Sărmaș - Balda - Cămăraș 12 8,4 Cămăraș, Cătina Sucutard, Țaga, SĂRMĂȘEL - DEJ - Fizeșu Gherlii, Mintiu 1 HIDEAGA - SATU MARE Cămăraș - Cășei 12 65,88 Gherlii, Gherla, Dej I, (NORD I) Cășei Cășei - Cormeniș 12 25 Câțcău Sărmășel - Cămăraș - 41,36 20 NT Sărmășel Bunești (35,91 CJ) SĂRMĂȘEL - BAIA MARE Gherla, Dej II, Someș 2 Bunești - Cășei 20 15,2 - SATU MARE (NORD II) Dej Cășei - Baia Mare 14¾ 65,73 - Cormeniș - Cășei 28 41,83 - Cășei– Dej 28 11,3 - 3 IMPORT UCRAINA Dej - Țaga 28 27,6 - Țaga - Sărmășel 28 22,2 NT Sărmășel Ozd – Luncani 20 21 - Luncani - Câmpia Turzii 20 10,35 Luna 4 BAZNA –TURDA Câmpia Turzii, Câmpia Turzii - Turda 16¾ 7,5 Mechel Câmpia Turzii, Turda Câmpia Turzii, Mechel Câmpia Câmpia Turzii - Turda 12¾ 8,6 Turzii, Turda, Rigips Turda 5 CÂMPIA TURZII - CLUJ II Moldovenești, Holcim Turda, Turda – Cluj 12¾ 28,69 Copăceni, Tureni, Mărtinești, Vâlcele, Feleac, Cluj II LUNA – OCNA MUREȘ 13,28 6 Luna - Ocna Mureș I 10 Călărași Fir I (5,26 CJ) LUNA – OCNA MUREȘ 14,09 7 Luna - Ocna Mureș II 10¾ Lunca Mureș Fir II (5,2 CJ) 12,291 8 LUNA – AIUD Luna - Ocna Mureș 14¾ - (5,26 CJ) Frata, Sopor, 21 Iacobeni, Moara SĂRMĂȘEL - CEANU Sărmășel - Ceanu Mare 20 9 (9,71 CJ) Iacobeni, Cean Cătun, MARE – CLUJ I SCV Ceanu Mare Ceanu Mare – Cluj I 20 33,4 Pata, Cluj I 18,93 NT Sărmășel, SCV SĂRMĂȘEL - CEANU Sărmășel - Ceanu Mare 24 10 (6,0 CJ) Ceanu Mare MARE - CLUJ I Ceanu Mare – Cluj I 12¾ 31,6 Cojocna, Pata, Cluj I SRM CLUJ I - SRM Cluj I - 11 16 6,1 Cluj I, Cluj II SRM CLUJ II SRM Cluj II SCV Ceanu Mare, CEANU MARE - CÂMPIA Ceanu Mare - Câmpia 12 24 17,5 Bolduț, TURZII Turzii Wienerberger Bolduț 118 SRM -uri Nr. Diametru Lungime Conducta Tronson pe care le crt. (țoli) (km) alimentează Boian, Wienerberger CEANU MARE - CÂMPIA Ceanu Mare - Câmpia 13 14¾ 17,2 Bolduț, Triteni, Urca, TURZII Turzii Viișoara ZAU DE CÂMPIE - Zau de Câmpie - Ceanu 10,87 Hodăi Boian 14 10 CEANU MARE Mare (3,2 CJ) 27 15 ȘINCAI - CEANU MARE Șincai - Ceanu Mare 10 - (11 CJ) 16 PUINI - SUCUTARD Puini - Sucutard 6 4,9 Sucutard 17 JIBOU – GILĂU Petrindu - Gilău 16 25 Gilău Sursă: ANPM, www.anpm.ro Acestea sunt în număr de 17 și conectează principalele câmpuri gazeifere din Depresiunea Transilvaniei (Șincai, Zău de Câmpie, Puini) cu nodul tehnologic Sărmășel, respectiv SRM-urile din județ, de unde sunt mai departe alimentate prin rețeaua de distribuție localitățile și gospodăriile aferente racordate la alimentarea cu gaze naturale (Fig. 34, Fig. 35). 119 Figura 34 – Schema națională a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale Sursă: TRANSGAZ, 2017, http://www.transgaz.ro/sites/default/files/Downloads/reprezentare_snt.pdf 120 Figura 35 – Secțiunea aferentă județului Cluj din cadrul SNTGN Sursă: TRANSGAZ, 2017, http://www.transgaz.ro/sites/default/files/Downloads/reprezentare_snt.pdf 121 Completarea deficitului de gaz din cadrul rețelei se realizează prin intermediul depozitului subteran Sărmășel, județul Mureș precum și prin importul de gaze din Ucraina prin conducta de 28 țoli ce vine dinspre Medieșul Aurit, județul Satu Mare. Livrarea gazelor naturale din Sistemul Național de Transport Gaze Naturale către consumatori se realizează prin intermediul stațiilor de reglare-măsurare gaz (SRM), stațiilor de măsurare gaz (SM), stațiilor de comandă vane (SCV) prin intermediul cărora gazul este decomprimat și trimis în rețelele de joasă presiune. Localizarea acestor stații este în funcție de configurația rețelei de transport și sunt amplasate de obicei la periferia localităților, cu scopul de a minimiza riscurile în caz de avarii. Pe raza județului Cluj sunt operaționale următoarele instalații de control, comandă, reglare presiune și măsurare consum gaze naturale (Tabel 45). Din cadrul SRM-urilor pornesc rețele de distribuție de medie presiune (6-4 bari) spre localitățile pe care le deservesc. Tabel 45. Stațiile de reglare-măsurare și control distribuție gaze de pe teritoriul județului Cluj Nr Tip instalație Localitate Stradă crt. 1 SRM CLUJ I Cluj-Napoca Str. Dunării, f.n. 2 SRM CLUJ II Cluj-Napoca Str. Grigore Moisil, f.n. 3 SRM FELEAC* Feleac - 4 SRM VÂLCELE* Vâlcele - 5 SRM PATA* Pata - 6 SRM COJOCNA Cojocna - 7 SRM GILĂU Gilău - 8 SRM SUCUTARD* Sucutard - 9 SRM ȚAGA* Țaga - 10 SRM SIC Sic - 11 SRM FIZEȘU GHERLII* Fizeșu Gherlii - 12 SRM GHERLA Gherla Str. Liviu Rebreanu, f.n. 13 SRM MINTIU GHERLII* Mintiu Gherlii - 14 SRM DEJ I Dej Str. 1 Mai, f.n. 15 SRM DEJ II Dej Str. Bistriței, nr. 4 16 SRM CCH SOMEȘ DEJ Dej platforma industrială SC CCH SOMEȘ DEJ SA 17 SRM CĂTINA Cătina - 18 SRM CĂȘEI* Cășei - 19 SRM CÂȚCĂU* Câțcău - 20 SRM NICULA SRM Gherla - 21 SRM BUZA* Buza - 22 SRM CĂLĂRAȘI Călărași - 23 SRM LUNA Luna - 24 SRM CÂMPIA TURZII Câmpia Turzii Str. N. Titulescu, f.n. 25 SRM MECHEL C. TURZII Câmpia Turzii - 26 SRM RIGIPS TURDA Turda - 27 SRM MOLDOVENEȘTI Moldovenești - 28 SRM HOLCIM TURDA* Turda - 29 SRM TURDA Turda Str. Bogata, f.n. 30 SRM COPĂCENI Copăceni - 31 SRM FRATA Frata - 32 SRM SOPOR Sopor - 33 SRM IACOBENI Iacobeni - 34 SRM MOARA IACOBENI Iacobeni - 35 SRM CIANU CĂTUN Ceanu Mare - 36 SCV CEANU MARE Ceanu Mare - 122 Nr Tip instalație Localitate Stradă crt. 37 SRM BOIAN Boian - 38 SRM BOLDUȚ Bolduț - 39 SRM WIENERBERGER Bolduț - 40 SRM CEAN STAȚIUNE Ceanu Mare - 41 SRM TRITENI Triteni - 42 SRM URCA Urca - 43 SRM VIIȘOARA Viișoara - 44 SRM HODĂI Hodăi Boian - 45 SRM CEAN Ceanu Mare - 46 SRM MĂRTINEȘTI* Mărtinești - 47 SRM TURENI* Tureni - 48 SRM CĂMĂRAȘ* Cămăraș - obiectivele marcate cu * sunt exploatate de S.N.T.G.N. “ Transgaz” SA Mediaş, ET Cluj dar sunt proprietatea consiliilor locale sau a unităţilor economice de care aparţin. Sursă: ANPM, www.anpm.ro 5.4. Infrastructura de distribuție a gazelor naturale din județul Cluj Rețelele de distribuție de medie presiune sunt conectate la capătul liniei cu o stație de măsurare (SM) de unde se ramifică rețeaua de distribuție de joasă presiune (0,5 -2 bari) până la consumatorii casnici. Fiecare operator de distribuție gaze naturale dispune de propria rețea dezvoltată în cadrul localităților. Aceasta s-a dezvoltat de-a lungul ultimilor 30 de ani în conformitate cu cerințele de racordare la rețea a consumatorilor dar și cu disponibilul de gaze pe infrastructura existentă. Județul Cluj a deținut în intervalul 1990-2018 cea mai mare lungime a rețelei de distribuție din Regiunea de Nord-Vest, acesta conducând detașat față de județul Maramureș, următorul clasat în ierarhie. Această diferență est e dublă față de județul clasat pe poziția a doua și de patru ori mai mare decât lungimea rețelei din județul Sălaj (Tabel 46, Fig. 36). Lungimea rețelei de distribuție la nivel județului Cluj a avut un parcurs ascendent în ultimii 30 de ani, punându-se în evidență două etape distincte de creștere a rețelei: etapa 1990-2008 și etapa 2008-2018. În etapa 1990-2008, se observă o creștere constantă a lungimii rețelei de distribuție de la 901,4 km în 1990 la 1624,7 km în 2008, ceea ce reprezintă o creștere de 80, 24%. Această creștere a lungimii rețelei de distribuție s-a produs pe fondul extinderii rețelelor existente precum și a racordării la rețeaua de distribuție a noi localități rurale. În etapa 2009-2018, se constată în prima fază un salt spectaculos al lungimii totale, de la 1624 km în 2008 la 2050 km în 2009, după care tendința de creștere este lentă dar constantă până în anul 2018. Această creștere bruscă înregistrată între 2008 și 2009 se datorează declanșării procesului de extindere imobiliară din zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca, când au fost executate conductele principale ale rețelei de distribuție. După anul 2009, dinamica creșterii lungimii este mai redusă, de cca. 30-50 km pe an, în anul 2018 aceasta totalizând 2440 km. Pe durata întregii perioade luate în analiză lungimea rețelei a crescut de la 901,4 km în 1990 la 2440 km în 2018, ceea ce reprezintă o creștere de 1538,6 km (170%). În ceea ce privește lungimea infrastructurii de distribuție a gazului natural pe medii rezidențiale (urban și rural) se constată că în ambele medii aceasta a crescut. La începutul perioadei creșterea a fost mai intensă în urban, ruralul recuperând din decalaj în fiecare an. Începând cu anul 2009 lungimea rețelei de distribuție din mediul rural o depășește pe cea din urban, situație care se păstrează și în prezent. Această schimbare a proporției a fost generată de expansiunea rezidențială din mediul rural adiacent urbanului, mai ales cel de lângă municipiul Cluj-Napoca (Tabel 47, Fig. 37). 123 Tabel 46. Lungimea rețelei de distribuție a gazului natural la nivel național, regional și județele componente (km) Denumire 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 ROMÂNIA (km) 10777,6 11182 11667,8 12277,7 13651,8 15232,1 16745,3 18017,4 19443,7 20331,1 Regiunea NORD-VEST (km) 1392,8 1469,6 1552,1 1633,6 1818,4 2174,2 2426,4 2615,2 2830,9 3013 Pondere din național (%) 12,92 13,14 13,30 13,31 13,32 14,27 14,49 14,51 14,56 14,82 BIHOR (km) 23,4 23,4 26,1 26,4 39,9 42,6 56,7 94,4 95,8 122,7 Pondere din regional (%) 1,68 1,59 1,68 1,62 2,19 1,96 2,34 3,61 3,38 4,07 BISTRIȚA-NĂSĂUD (km) 98,5 104,7 107,1 133,2 162,9 293,3 334,7 367,3 415 427,8 Pondere din regional (%) 7,07 7,12 6,90 8,15 8,96 13,49 13,79 14,04 14,66 14,20 CLUJ (km) 901,4 944 986,6 999,3 1051,9 1102,2 1152,9 1212,2 1256,6 1302,4 Pondere din regional (%) 64,72 64,24 63,57 61,17 57,85 50,69 47,51 46,35 44,39 43,23 MARAMUREȘ (km) 191 213,1 224,2 255,7 304,2 445 556,9 598,9 681,5 721 Pondere din regional (%) 13,71 14,50 14,44 15,65 16,73 20,47 22,95 22,90 24,07 23,93 SATU MARE (km) 151,8 151,4 173 178,2 190,7 198,1 220,7 224,3 225,4 261,9 Pondere din regional (%) 10,90 10,30 11,15 10,91 10,49 9,11 9,10 8,58 7,96 8,69 SĂLAJ (km) 26,7 33 35,1 40,8 68,8 93 104,5 118,1 156,6 177,2 Pondere din regional (%) 1,92 2,25 2,26 2,50 3,78 4,28 4,31 4,52 5,53 5,88 Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 ROMÂNIA (km) 21597,9 23950,9 24067,8 23916,6 25879 27496,2 28960,1 30737,8 31926,8 33338,4 Regiunea NORD-VEST (km) 3205,1 3411,9 3528,6 3683,6 3898,6 4056,1 4212,5 4459 4650,4 5220,2 Pondere din național (%) 14,84 14,25 14,66 15,40 15,06 14,75 14,55 14,51 14,57 15,66 BIHOR (km) 150,2 171,1 165,4 191 251,1 318 363,5 402,1 453,1 478,7 Pondere din regional (%) 4,69 5,01 4,69 5,19 6,44 7,84 8,63 9,02 9,74 9,17 BISTRIȚA-NĂSĂUD (km) 433 459 472,9 514,7 537,4 552,4 552,2 571,8 598,5 639 Pondere din regional (%) 13,51 13,45 13,40 13,97 13,78 13,62 13,11 12,82 12,87 12,24 CLUJ (km) 1364,6 1397,5 1440,7 1487,2 1510,2 1532,1 1583,7 1610,5 1624,7 2050,1 Pondere din regional (%) 42,58 40,96 40,83 40,37 38,74 37,77 37,60 36,12 34,94 39,27 MARAMUREȘ (km) 764,7 853,2 885 907,1 930,2 959,3 974 1008,3 1024,1 1047,8 Pondere din regional (%) 23,86 25,01 25,08 24,63 23,86 23,65 23,12 22,61 22,02 20,07 SATU MARE (km) 294,6 306,3 333,8 349,1 423,8 441,3 484,2 506,3 553,2 618,2 Pondere din regional (%) 9,19 8,98 9,46 9,48 10,87 10,88 11,49 11,35 11,90 11,84 SĂLAJ (km) 198 224,8 230,8 234,5 245,9 253 254,9 360 396,8 386,4 Pondere din regional (%) 6,18 6,59 6,54 6,37 6,31 6,24 6,05 8,07 8,53 7,40 Denumire 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 ROMÂNIA (km) 34725,7 35680,7 36771,8 37311,2 37890,3 39240,7 39668,8 40255,9 41413,3 Regiunea NORD-VEST (km) 5445,1 5549,4 5673,7 5680,5 5802,6 6340,9 6123,4 6200,7 6428,1 124 Pondere din național (%) 15,68 15,55 15,43 15,22 15,31 16,16 15,44 15,40 15,52 BIHOR (km) 507,4 546,5 558,9 576,5 590,6 616,2 601,2 670,8 752,6 Pondere din regional (%) 9,32 9,85 9,85 10,15 10,18 9,72 9,82 10,82 11,71 BISTRIȚA-NĂSĂUD (km) 681,5 691,6 696,1 691 684,2 704,8 766,8 731,6 759,7 Pondere din regional (%) 12,52 12,46 12,27 12,16 11,79 11,12 12,52 11,80 11,82 CLUJ (km) 2104,6 2153,8 2231,3 2207,9 2246,6 2631,6 2350,3 2374,3 2440 Pondere din regional (%) 38,65 38,81 39,33 38,87 38,72 41,50 38,38 38,29 37,96 MARAMUREȘ (km) 1070 1047,5 1050,6 1058,7 1066,8 1093,9 1116,7 1124,4 1162,3 Pondere din regional (%) 19,65 18,88 18,52 18,64 18,38 17,25 18,24 18,13 18,08 SATU MARE (km) 662,8 690,3 694,7 694,4 753,5 830,9 817,7 817,8 816,2 Pondere din regional (%) 12,17 12,44 12,24 12,22 12,99 13,10 13,35 13,19 12,70 SĂLAJ (km) 418,8 419,7 442,1 452 460,9 463,5 470,7 481,8 497,3 Pondere din regional (%) 7,69 7,56 7,79 7,96 7,94 7,31 7,69 7,77 7,74 Sursă: INS, TEMPO Online, 2019 Figura 36 – Lungimea rețelei de distribuție a gazului natural la nivel național, regional și județele componente (km). (km) 3000 Bihor Bistrița-Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj 2500 2000 1500 1000 500 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursă: date prelucrate, INS, TEMPO Online, 2019 125 Tabel 47. Lungimea rețelei de distribuție a gazului natural în județul Cluj, pe medii rezidențiale (km) Nr. crt. Denumire 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 1 Total 901,4 944 986,6 999,3 1051,9 1102,2 1152,9 1212,2 1256,6 1302,4 2 Urban (km) 605,9 633,8 661,3 665,4 686,1 697,7 702,1 755,1 759,9 768,5 Urban (%) 67,22 67,14 67,03 66,59 65,22 63,30 60,90 62,29 60,47 59,01 3 Rural (km) 295,5 310,2 325,3 333,9 365,8 404,5 450,8 457,1 496,7 533,9 Rural (%) 32,78 32,86 32,97 33,41 34,78 36,70 39,10 37,71 39,53 40,99 Nr. crt. DENUMIRE 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 1 Total 1364,6 1397,5 1440,7 1487,2 1510,2 1532,1 1583,7 1610,5 1624,7 2050,1 2 Urban (km) 769,1 776,7 788,4 788,1 796,2 802,5 823,3 855 876,2 880,1 Urban (%) 56,36 55,58 54,72 52,99 52,72 52,38 51,99 53,09 53,93 42,93 3 Rural (km) 595,5 620,8 652,3 699,1 714 729,6 760,4 755,5 748,5 1170 Rural (%) 43,64 44,42 45,28 47,01 47,28 47,62 48,01 46,91 46,07 57,07 Nr. crt. DENUMIRE 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 1 Total 2104,6 2153,8 2231,3 2207,9 2246,6 2631,6 2350,3 2374,3 2440 2 Urban (km) 881,4 894 902 908,3 926 1032,6 963,3 985,7 1008,8 Urban (%) 41,88 41,51 40,42 41,14 41,22 39,24 40,99 41,52 41,34 3 Rural (km) 1223,2 1259,8 1329,3 1299,6 1320,6 1428 1387 1388,6 1431,2 Rural (%) 58,12 58,49 59,58 58,86 58,78 54,26 59,01 58,48 58,66 Sursă: INS, TEMPO Online, 2019 Figura 37 – Lungimea rețelei de distribuție a gazului natural în județul Cluj, pe medii rezidențiale (km). 3000 Total Urban (km) Rural (km) 2500 2000 km 1500 1000 500 0 Sursă: date prelucrate, INS, TEMPO Online, 2019 126 Analiza lungimii rețelei de distribuție la nivel de UAT-uri scoate în evidență însă o cu totul altă situație. În primul rând se evidențiază că din totalul celor de 81 UAT-uri ale județului Cluj, doar 42 de UAT-ri sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazului, ceea ce reprezintă 51,85%. Pe categorii de UAT -uri se constată faptul că toate municipiile din județ au rețea de distribuție, excepție făcând orașul Huedin, spre care a fost construită o conductă magistrală de transport, dar încă nu a fost racordat la aceasta, din lipsă de rețea de distribuție. În primăvara anului 2019, au început lucrările la rețeaua de distribuție a orașului, iar durata lucrărilor se estimează a fi de 3-5 ani. La nivelul comunelor, situația se prezintă mult mai disproporționat în raport cu urbanul, în sensul că doar 37 comune din cele 75 existente pe teritoriul județului Cluj au rețea de distribuție gaz natural ceea ce reprezintă 49,33% din totalul comunelor. Comunele care nu sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazului natural sunt în număr de 38 (Fig. 38). Figura 38 – Unitățile administrativ-teritoriale și localitățile aferente care sunt racordate la rețeaua de distribuție a gazului natural din județul Cluj. Sursă: date furnizate de Delgaz Grid și CPL Concordia, 2019 Unitățile administrativ-teritoriale racordate la rețeaua de distribuțe a gazului natural sunt localizate preponderent în partea central-estică, nord-estică și sud-estică a județului. Această distribuție a fost influențată de configurația spațială a rețelei de transport, construită preponderent înainte de 1989 pentru alimentarea centrelor industriale ale județului (Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Dej). După schimbările politice din 1989 a rezultat o nouă realitate economică, în care industria socialistă a devenit brusc ineficientă economic și a colapsat, iar disponibilitatea de gaz a fost transferată treptat spre consumul casnic prin extinderea rețelei de distribuție. În acest fel, o serie de comune din vecinătatea marilor centre urbane au putut beneficia de racordarea la rețeaua de distribuție. Cu toate acestea, se observă că nu toate localitățile din cadrul UAT-urilor sunt racordate la rețeaua de distribuție. În acest sens, se remarcă mai ales localitățile mici din punct de vedere demografic sau cele 127 în care nu s-a ajuns la un acord cu localnicii, care în cea mai mare parte sunt reticenți la introducerea infrastructurii de distribuție, datorită costurilor mari. Comunele din estul județului (Mihai Viteazu, Luna, Călărași, Viișoara, Tritenii de Jos, Ceanu Mare, Frata, Cămărașu. Cătina, Buza) au toate localitățile componente racordate la rețeaua de distribuție, ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru dezvoltarea locală și respectiv creșterea calității vieții. Tot aici, se evidențiază și o serie de comune care, deși sunt în vecinătatea resurselor de gaz și a infrastructurii de transport, nu sunt încă racordate la rețeaua de distribuție (Ploscoș, Suatu, Pălatca, Sânmartin, Unguraș, Mica). La polul opus se situează comunele din nord-vestul, vestul și sud-vestul județului, care încă nu au privilegiul de a fi racordate la rețeaua de distribuție, cu toate că deja s-a extins în această direcție rețeaua de transport (ex. conducta magistrală spre Huedin). Zonele care la momentul actual nu beneficiază de racordare la rețeaua de distribuție sunt: comunele din Podișul Someșan, subunitatea Dealurile Clujului și Dejului (Sânpaul, Gârbău, Borșa, Dăbâca, Cornești, Vultureni, Așchileu, Aluniș, Panticeu, Recea-Cristur, Bobâlna, Vad); comunele din Depresiunea Iara (Ciurile, Petreștii de Jos, Iara); comunele din Depresiunea Huedin (Huedin, Izvoru Crișului, Mănăstireni, Călățele, Sâncraiu); comunele din zona montană Gilău-Muntele Mare (Căpușu Mare, Râșca, Mărișel, Măguri Răcătău, Valea Ierii, Băișoara, Beliș); comunele din zona montană Vlădeasa (Săcuieu, Mărgău); comunele din culoarul Crișului Repede (Poieni, Ciucea, Negreni); comunele din Dealurile Ciceului (Chiuiești). În al doilea rând, se poate constata că anul implementării rețelei de distribuție diferă în plan teritorial, existând UAT-uri care au fost racordate la rețeaua încă de dinainte de 1989, după cum există și rețele racordate recent. Asfel, la nivelul județului există 13 UAT-uri care au fost racordate la rețea înainte de 1989, printre acestea numărându-se toate municipiile și comunele Călărași, Ceanu Mare, Frata, Luna, Mihai Viteazu, Mociu, Tritenii de Jos și Viișoara. Celelalte UAT-uri au fost racordate după 1990, cea mai recent racordată fiind comuna Aghireșu, în anul 2014 (Tabel 48, Fig. 39). Tabel 48. Lista UAT-urilor din județul Cluj care beneficiază de furnizare gaze naturale, după lungimea rețelei și anul racordării. Nr. Denumire UAT Racordare la rețea Lungime rețea (km) Anul racordării crt. 1 MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA DA 591,5 înainte de 1990 2 MUNICIPIUL TURDA DA 143,1 înainte de 1990 3 MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII DA 71,2 înainte de 1990 4 MUNICIPIUL DEJ DA 139,6 înainte de 1990 5 MUNICIPIUL GHERLA DA 63,4 înainte de 1990 6 ORAȘUL HUEDIN NU - - 1 COMUNA AGHIREȘU DA 3 2014 2 COMUNA AITON DA 27,1 2009 3 COMUNA ALUNIȘ NU - - 4 COMUNA APAHIDA DA 118,5 1994 5 COMUNA AȘCHILEU NU - - 6 COMUNA BACIU DA 44,6 1994 7 COMUNA BĂIȘOARA NU - - 8 COMUNA BELIȘ NU - - 9 COMUNA BOBÂLNA NU - - 10 COMUNA BONȚIDA DA 40,3 2009 11 COMUNA BORȘA NU - - 12 COMUNA BUZA DA 16,8 2000 13 COMUNA CĂIANU DA 7,4 1993 14 COMUNA CĂLĂRAȘI DA 29,6 înainte de 1990 128 Nr. Denumire UAT Racordare la rețea Lungime rețea (km) Anul racordării crt. 15 COMUNA CALATELE NU - - 16 COMUNA CAMARASU DA 43,3 1996 17 COMUNA CAPUȘU MARE NU - - 18 COMUNA CAȘEIU DA 29,8 1994 19 COMUNA CÂTCAU DA 23,5 2002 20 COMUNA CATINA DA 41,5 2009 21 COMUNA CEANU MARE DA 84,4 înainte de 1990 22 COMUNA CHINTENI DA 49,5 2009 23 COMUNACHIUIEȘTI NU - - 24 COMUNA CIUCEA NU - - 25 COMUNA CIURILA NU - - 26 COMUNA COJOCNA DA 17,6 2009 27 COMUNA CORNEȘTI NU - - 28 COMUNA CUZDRIOARA DA 17,0 1999 29 COMUNA DABACA NU - - 30 COMUNA FELEACU DA 43,7 1999 31 COMUNA FIZEȘU GHERLII DA 29,6 2009 32 COMUNA FLOREȘTI DA 108,4 1991 33 COMUNA FRATA DA 75,8 înainte de 1990 34 COMUNA GARBAU NU - - 35 COMUNA GEACA DA 6,8 2002 36 COMUNA GILAU DA 48,3 1999 37 COMUNA IARA NU - - 38 COMUNA ICLOD DA 46,8 2009 39 COMUNA IZVORU CRIȘULUI NU - - 40 COMUNA JICHIȘU DE JOS DA 11,8 2001 41 COMUNA JUCU DA 73,6 2009 42 COMUNA LUNA DA 40,6 înainte de 1990 COMUNA MAGURI- 43 NU - - RACATAU 44 COMUNA MANASTIRENI NU - - 45 COMUNA MARGAU NU - - 46 COMUNA MARIȘEL NU - - 47 COMUNA MICA NU - - 48 COMUNA MIHAI VITEAZU DA 51,6 înainte de 1990 49 COMUNA MINTIU GHERLII DA 18,0 2009 50 COMUNA MOCIU DA 7,3 înainte de 1990 51 COMUNAMOLDOVENEȘTI DA 35,9 2009 52 COMUNA NEGRENI NU - - 53 COMUNA PALATCA NU - - 54 COMUNA PANTICEU NU - - 55 COMUNA PETREȘTII DE JOS NU - - 56 COMUNA PLOSCOȘ NU - - 57 COMUNA POIENI NU - - 58 COMUNA RECEA-CRISTUR NU - - 59 COMUNA RISCA NU - - 60 COMUNA SACUIEU NU - - 61 COMUNA SANCRAIU NU - - 62 COMUNA SANDULEȘTI DA 18,7 2000 63 COMUNA SANMARTIN NU - - 64 COMUNA SANPAUL NU - - 65 COMUNA SAVADISLA DA 32,5 2009 66 COMUNA SIC DA 36,7 2009 129 Nr. Denumire UAT Racordare la rețea Lungime rețea (km) Anul racordării crt. 67 COMUNA SUATU NU - - 68 COMUNAȚAGA DA 11,1 1995 69 COMUNA TRITENII DE JOS DA 85,7 înainte de 1990 70 COMUNA TURENI DA 25,2 1997 71 COMUNA UNGURAȘ NU - - 72 COMUNA VAD NU - - 73 COMUNA VALEA IERII NU - - 74 COMUNA VIIȘOARA DA 36,6 înainte de 1990 75 COMUNA VULTURENI NU - - Sursă: date prelucrate dup[ INS, Tempo Online Figura 39 – Anul racordării UAT-urilor și localitățile componente la rețeaua de distribuție a gazului natural din județul Cluj. Sursă: date prelucrate dup[ INS, Tempo Online Lungimea rețelei de distribuție a avut un parcurs etapizat, impus de ritmul de racordare a noi localități precum și de ritmul extindere a rețelei în cadrul localităților care deja dispun de alimentare cu gaze naturale (Tabel 49, Fig. 40). 130 Tabel 49. Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor în județul Cluj, la nivel de UAT (km) Nr. Denumire 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 crt. 1 Municipiul Cluj-Napoca 357,4 369,3 392,7 390,4 404,5 402,5 403,6 403,9 404,6 407,1 2 Municipiul Câmpia Turzii 53,6 53,6 53,6 53,7 54,2 54,3 54,4 54,9 54,9 55,6 3 Municipiul Dej 49,3 49,3 52,5 58,8 64,8 77,9 79,8 128,9 132,1 132,7 4 Municipiul Gherla 37,1 45,9 46,4 46,4 46,7 46,7 47,1 50,1 50,5 51,3 5 Municipiul Turda 108,5 115,7 116,1 116,1 115,9 116,3 117,2 117,3 117,8 121,8 6 Comuna Aghireșu - - - - - - - - - - 7 Comuna Aiton - - - - - - - - - - 8 Comuna Apahida - - - - 18,3 27,6 57,3 57,3 57,3 57,5 9 Comuna Baciu - - - - 0,1 12,2 12,2 12,2 12,2 12,2 10 Comuna Bonțida - - - - - - - - - - 11 Comuna Buza - - - - - - - - - - 12 Comuna Căianu - - - 7,4 7,4 7,4 7,4 - - - 13 Comuna Călărași 19,1 20,5 20,6 20,6 20,6 20,6 25,3 25,3 25,3 25,4 14 Comuna Cămărașu - - - - - - 8 8 8 8 15 Comuna Cășeiu - - - - 7,1 7,1 7,1 7,1 7,1 7,2 16 Comuna Cătina - - - - - - - - - - 17 Comuna Ceanu Mare 60,3 60,3 60,3 60,6 60,9 61 61 61,6 61,6 61,6 18 Comuna Chinteni - - - - - - - - - - 19 Comuna Câțcău - - - - - - - - - - 20 Comuna Cojocna - - - - - - - - - - 21 Comuna Cuzdrioara - - - - - - - - - 16,3 22 Comuna Feleacu - - - - - - - - - 7,5 23 Comuna Fizeșu Gherlii - - - - - - - - - - 24 Comuna Florești - 9 14,3 15,1 16,1 19,1 21,1 20,1 45,6 42,3 25 Comuna Frata 55,7 55,7 55,7 55,7 60,6 64,9 66,6 66,6 66,7 66,7 26 Comuna Geaca - - - - - - - - - - 27 Comuna Gilău - - - - - - - - - 15,8 28 Comuna Iclod - - - - - - - - - - 29 Comuna Jichișu de Jos - - - - - - - - - - 30 Comuna Jucu - - - - - - - - - - 31 Comuna Luna 37,7 37,7 37,7 37,7 37,7 38,6 38,7 38 38 38 32 Comuna Mihai Viteazu 27 28,5 30,3 30,3 30,3 30,3 30,4 30,7 30,7 30,6 33 Comuna Mintiu Gherlii - - - - - - - - - - 131 34 Comuna Mociu 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 7,1 7,1 35 Comuna Moldovenești - - - - - - - - - - 36 Comuna Săndulești - - - - - - - - - - 37 Comuna Săvădisla - - - - - - - - - - 38 Comuna Sic - - - - - - - - - - 39 Comuna Țaga - - - - - 5 5 10,8 11 11 40 Comuna Tritenii de Jos 56,2 51,6 61,6 61,7 61,9 65,4 65,4 67,1 67,1 67,1 41 Comuna Tureni - - - - - - - 7 20,2 20,3 42 Comuna Viișoara 31,9 31,9 31,2 31,2 31,2 31,2 31,2 31,2 31,2 31,2 Total județean 901,4 944 986,6 999,3 1051,9 1102,2 1152,9 1212,2 1256,6 1302,4 Nr. DENUMIRE 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 crt. 1 Municipiul Cluj-Napoca 407,7 412,1 416,1 417,8 421,6 425,7 460,5 468,4 486,9 486,9 2 Municipiul Câmpia Turzii 54,9 55,3 56,7 56,7 56,9 57,5 57,6 58,3 58,3 58,3 3 Municipiul Dej 132,8 133,4 137,8 135,7 136,1 136,5 130,7 143,9 145,9 145,9 4 Municipiul Gherla 51,5 52,1 52,2 52,2 55,2 53,7 53,7 54 54,7 58,6 5 Municipiul Turda 122,2 123,8 125,6 125,7 126,4 129,1 120,8 130,4 130,4 130,4 6 Comuna Aghireșu - - - - - - - - - - 7 Comuna Aiton - - - - - - - - - 26,9 8 Comuna Apahida 57,5 69,3 58,2 58,3 57,9 58,5 58,3 58,3 58,3 58,1 9 Comuna Baciu 12,3 12,3 12,4 23,2 23,7 24,3 35,7 35,4 38,1 38,3 10 Comuna Bonțida - - - - - - - - - 38,7 11 Comuna Buza 12,4 12,4 17 17 17 17 17 17 17 17 12 Comuna Căianu - - - - - - - - - - 13 Comuna Călărași 25,5 25,3 24,3 24,3 24,3 24,3 28,8 23,8 23,8 23,8 14 Comuna Cămărașu 8 8 8 8,9 8,9 8,9 7,7 7,7 7,7 30,2 15 Comuna Cășeiu 23 22,7 32,1 32,1 32,1 32,1 32,1 32,1 32,1 32,4 16 Comuna Cătina - - - - - - - - - 26,5 17 Comuna Ceanu Mare 61,7 61,7 61,7 81,1 78,1 81,1 81 81 81 82,2 18 Comuna Chinteni - - - - - - - - - 40,7 19 Comuna Câțcău - - 15,8 15,8 22,7 22,7 22,7 22,7 22,7 22,9 20 Comuna Cojocna - - - - - - - - - 17,4 21 Comuna Cuzdrioara 16,4 16,4 16,5 16,5 16,5 16,5 16,4 16,4 16,4 16,6 22 Comuna Feleacu 25,7 31,6 31,6 31,6 31,6 31,6 35,4 35,4 31,6 31,6 23 Comuna Fizeșu Gherlii - - - - - - - - - 18,5 24 Comuna Florești 42,3 42,3 42,3 42,4 48,9 49 52,5 53 50,4 50,4 132 25 Comuna Frata 65,9 65,8 65,9 71,9 71,9 71,9 72,4 72,4 72,4 72,4 26 Comuna Geaca - - 6,7 6,8 6,8 6,8 6,8 6,8 6,8 6,8 27 Comuna Gilău 29,6 29,6 29,6 29,6 29,6 29,6 32,7 32,7 29,1 29,2 28 Comuna Iclod - - - - - - - - - 45,9 29 Comuna Jichișu de Jos - 4,9 11,5 11,5 11,5 11,5 11,5 11,2 11,5 12,1 30 Comuna Jucu - - - - - - - - - 64,3 31 Comuna Luna 38,1 38,1 38,1 38,3 38,3 38,3 40,4 40,4 40,4 40,4 32 Comuna Mihai Viteazu 32,2 35,5 35,6 35,8 35,9 36 39,5 39,5 39,5 39,5 33 Comuna Mintiu Gherlii - - - - - - - - - 17,8 34 Comuna Mociu 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 35 Comuna Moldovenești - - - - - - - - - 28,1 36 Comuna Săndulești 8,1 8,1 8,1 8,1 8,1 18,8 18,8 18,8 18,8 18,8 37 Comuna Săvădisla - - - - - - - - - 31,8 38 Comuna Sic - - - - - - - - - 36,7 39 Comuna Țaga 11 11 11 11 11 11,1 11,1 11,1 11,1 11,1 40 Comuna Tritenii de Jos 67,2 67,2 67,2 77,1 77,3 77,7 77,7 77,7 77,7 76,6 41 Comuna Tureni 20,2 20,2 20,2 20,2 24,3 24,3 24,3 24,5 24,5 28,7 42 Comuna Viișoara 31,2 31,2 31,3 30,4 30,4 30,4 30,4 30,4 30,4 30,4 Total județean 1364,6 1397,5 1440,7 1487,2 1510,2 1532,1 1583,7 1610,5 1624,7 2050,1 Nr. DENUMIRE 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 crt. 1 Municipiul Cluj-Napoca 494,9 503,6 507,7 513,7 529,2 713,7 556,9 573,4 591,5 2 Municipiul Câmpia Turzii 59,5 64,2 64,2 64,2 64,3 79,7 68,8 68,8 71,2 3 Municipiul Dej 130,6 131,5 135,4 135,4 135,8 164,6 138,1 138,1 139,6 4 Municipiul Gherla 63,6 59,7 59,7 60 61,1 82,6 62,6 62,6 63,4 5 Municipiul Turda 132,8 135 135 135 135,6 163 136,9 142,8 143,1 6 Comuna Aghireșu - - - - 2,9 3 3 3 3 7 Comuna Aiton 28,5 28,5 28,6 27 27 27 27,1 27,1 27,1 8 Comuna Apahida 68,8 76,6 121,5 110,3 112 115,2 111,5 113,5 118,5 9 Comuna Baciu 38,1 38,2 38,2 38,2 38,3 45,5 38,7 38,7 44,6 10 Comuna Bonțida 41,8 41,8 42,9 39,8 39,9 40,1 40,1 40,1 40,3 11 Comuna Buza 17 17 17 17 17 18,6 16,8 16,8 16,8 12 Comuna Căianu - - - - - - - - - 13 Comuna Călărași 27,2 24,7 24,7 24,7 24,7 32,1 29,6 29,6 29,6 14 Comuna Cămărașu 33 42,8 43,1 41,8 40,7 43,5 53 53 43,3 15 Comuna Căseiu 30 29,2 29,2 29,6 29,6 33,4 29,7 29,7 29,8 133 16 Comuna Cătina 31,5 31,5 31,5 29,6 40,4 41,7 41,5 41,5 41,5 17 Comuna Ceanu Mare 76,4 78,3 78,3 78,3 78,3 87,4 82,3 82,3 84,4 18 Comuna Chinteni 44,2 46,5 50 42,4 43,7 45,2 46,1 46,9 49,5 19 Comuna Câțcău 22,9 23,5 23,5 23,5 23,5 24,8 23,5 23,5 23,5 20 Comuna Cojocna 19,5 19,5 19,5 17,6 17,6 17,6 17,6 17,6 17,6 21 Comuna Cuzdrioara 16,6 16,5 16,5 16,5 16,6 20,3 16,8 16,8 17,0 22 Comuna Feleacu 39,7 39,7 39,7 39,9 40,1 47,4 41,7 41,7 43,7 23 Comuna Fizeșu Gherlii 19 19 29,7 29,3 29,3 29,3 29,3 29,3 29,6 24 Comuna Florești 61,3 63,3 65,9 73,7 76,9 93,8 90,6 90,6 108,4 25 Comuna Frata 69,4 82,8 82,8 82,8 82,8 81,6 76,2 74 75,8 26 Comuna Geaca 6,8 6,8 6,8 6,8 6,8 7,4 6,8 6,8 6,8 27 Comuna Gilău 29,2 29,7 29,7 36,8 37,8 44,8 45,3 45,3 48,3 28 Comuna Iclod 49,6 49,6 49,7 46,3 46,3 46,5 46,6 46,8 46,8 29 Comuna Jichișu de Jos 11,4 11,4 11,5 11,5 11,5 12 11,5 11,5 11,8 30 Comuna Jucu 68,5 68,5 74,3 70,2 70,6 72,4 72,7 73 73,6 31 Comuna Luna 40,7 40,8 41 41 41 41,2 40,1 40,4 40,6 32 Comuna Mihai Viteazu 39,5 38,3 38,3 38,3 38,4 47,8 51,5 51,5 51,6 33 Comuna Mintiu Gherlii 18,6 18,6 18,7 17,9 17,9 17,9 17,9 17,9 18,0 34 Comuna Mociu 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 7,5 7,3 7,3 7,3 35 Comuna Moldovenești 30,7 30,7 30,7 28,2 28,2 35,2 35,8 35,8 35,9 36 Comuna Săndulești 18,8 18,8 18,8 18,8 18,8 20,8 18,7 18,7 18,7 37 Comuna Săvădisla 34,1 34,1 34,1 31,9 32,1 32,1 32,2 32,4 32,5 38 Comuna Sic 40 40 40 36,8 36,7 36,7 36,7 36,7 36,7 39 Comuna Țaga 11,1 11,1 11,1 11,1 11,1 12,7 11,1 11,1 11,1 40 Comuna Tritenii de Jos 76,6 79,2 79,2 79,2 79,2 81,8 79,3 79,3 85,7 41 Comuna Tureni 24,5 24,5 24,5 24,5 24,5 26,1 25,1 25,1 25,2 42 Comuna Viișoara 31 31,1 31,1 31,1 31,2 37,6 33,3 33,3 36,6 Total județean 2104,6 2153,8 2231,3 2207,9 2246,6 2631,6 2350,3 2374,3 2440 Sursă: INS, TEMPO Online, 2019 134 Figura 40 – Evoluția lungimii rețelei de distribuție gaz metan la nivelul localităților urbane din județul Cluj. (km) 600 CLUJ-NAPOCA CÂMPIA TURZII DEJ GHERLA TURDA 500 400 300 200 100 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursă: date prelucrate, INS, TEMPO Online, 2019 135 Din punct de vedere al extinderii rețelei de distribuție, cele mai vizibile modificări s-au produs la nivelul urbanului, unde lungimea rețelei a crescut, uneori semnificativ cum este cazul municipiului Cluj - Napoca, care a avut în perioada analizată cea mai intensă creștere de la 357,4 km în 1990 la 591,5 km în 2018, ceea ce reprezintă 65,5%. O extindere fulminantă de rețea a avut și municipiul Dej, care în 1990 deținea 49,3 km ca să ajungă în 2018 la 139,6 km ceea ce semnifică o creștere de 183%. În cazul celorlaltor municipii, creșterea a fost nesemnificativă. În cazul comunelor, de departe se evidențiază comuna Florești care în 1991 avea doar 9 km de rețea aceasta ajungând în 2018 la 108,4 km, ceea ce reprezintă o creștere fulminantă cu 1104%. În același tipar de evoluție se încadrează și comuna Apahida, în care la momentul racordării la rețea în 1994 erau 18,3 km, pentru ca, în 2018, lungimea acesteia să ajungă la 118,5 km, ceea ce reprezintă o creștere de 547%, actualmente aceasta fiind mai extinsă decât cea a municipiilor Câmpia Turzii (71,2 km) și Gherla (63,4 km). În cazul celorlaltor comune din județ, care dețin rețele de distribuție, creșterea lungimii a fost nesemnificativă. Analiza situației existente la nivel de localități pune în evidență faptul că doar 117 localități din județul Cluj din cele 434 localități existente beneficiază de racordare la rețeaua de gaze naturale, ceea ce reprezintă 26,95% (Tabel 50). Tabel 50. Localitățile alimentate cu gaze naturale, lungimea rețelei de distribuție, consumul de gaze și număr consumatori Lungimea Gaze naturale distribuite efectiv la Număr consumatori Denumirea totală a consumatori în anul 2018 -mii m3- localităţilor în conductelor de Nr. care se distribuire a din care: din care: din din Distribuitor crt. distribuie gazelor Total pentru uz pentru uz Total care: care: gazele naturale la casnic industrial casnici industr. naturale 31.12.2018 (km) 1 Cluj-Napoca 591,5 244748,00 113923,00 130825,00 14442 133265 11163 DELGAZ GRID 8 2 Dej 139,6 17158,00 10516,00 6642,00 14588 13823 765 DELGAZ GRID 3 Băiţa - 579,22 70,05 509,17 113 103 10 CPL CONCORDIA 4 Gherla 59,4 8766,00 6229,00 2537,00 8961 843 8118 DELGAZ GRID 5 Turda 143,1 33232,00 15904,00 17328,00 21714 20834 880 DELGAZ GRID 6 Aghireşu- 3,0 1881,00 0,00 1881,00 4 0 4 DELGAZ GRID Fabrici 7 Rediu - 102,57 99,06 3,50 209 204 5 CPL CONCORDIA 8 Aiton - 131,01 114,32 16,68 209 203 6 CPL CONCORDIA 9 Dezmir - 982,03 824,01 158,03 799 783 16 CPL CONCORDIA 10 Sânnicoară - 2201,44 762,38 1439,07 845 840 5 CPL CONCORDIA 11 Sub Coastă - 35,64 31,37 4,26 28 27 1 CPL CONCORDIA 13 Corpadea - 62,18 62,18 0,00 93 91 2 CPL CONCORDIA 13 Apahida - 4241,16 2627,86 1613,3 3316 3203 113 CPL CONCORDIA 136 Lungimea Gaze naturale distribuite efectiv la Număr consumatori Denumirea totală a consumatori în anul 2018 -mii m3- localităţilor în conductelor de Nr. care se distribuire a din care: din care: din din Distribuitor crt. distribuie gazelor Total pentru uz pentru uz Total care: care: gazele naturale la casnic industrial casnici industr. naturale 31.12.2018 (km) 14 Câmpeneşti - 97,64 96,31 1,32 163 161 2 CPL CONCORDIA 15 Pata - 159,45 144,75 14,69 269 258 11 CPL CONCORDIA 16 Bodrog - 5,21 5,21 0,00 6 6 0 CPL CONCORDIA 17 Baciu 24,3 3018,00 2749,00 269,00 4049 3671 378 DELGAZ GRID 18 Coruşu 8,4 673,00 193,00 480,00 206 196 10 DELGAZ GRID 19 Răscruci - 2520,72 235,57 2285,15 277 259 18 CPL CONCORDIA 20 Bonţida - 839,73 299,47 540,26 309 281 28 CPL CONCORDIA 21 Buza 16,8 136,00 101,00 35,00 251 236 15 DELGAZ GRID 22 Călăraşi 12,6 241,00 222,00 19,00 388 372 16 DELGAZ GRID 23 Călăraşi-Gară 7,0 135,00 132,00 3,00 150 145 5 DELGAZ GRID 24 Bogata 10,0 559,00 194,00 365,00 353 332 21 DELGAZ GRID 25 Năoiu 10,1 39,00 36,00 3,00 114 110 4 DELGAZ GRID 26 Cămăraşu 0,1 171,20 139,63 31,56 247 225 22 DELGAZ GRID 27 Sâmboleni - 50,71 45,78 4,92 98 92 6 CPL CONCORDIA 28 Căşeiu 11,1 191,00 156,00 35,00 295 279 16 DELGAZ GRID 29 Coplean 5,0 55,00 54,00 1,00 95 93 2 DELGAZ GRID 30 Rugăşeşti 8,8 58,00 46,00 12,00 84 78 6 DELGAZ GRID 31 Feldioara - 28,72 25,59 3,12 57 55 2 CPL CONCORDIA 32 Copru - 9,19 8,72 0,47 30 28 2 CPL CONCORDIA 33 Valea Caldă - 11,28 11,18 0,09 38 37 1 CPL CONCORDIA 34 Cătina - 96,03 78,11 17,91 131 121 10 CPL CONCORDIA 35 Hagău - 2,27 2,27 0,00 4 4 0 CPL CONCORDIA 36 Hodaie - 17,34 17,15 0,18 38 37 1 CPL CONCORDIA 37 Câţcău 16,6 251,00 122,00 129,00 218 199 19 DELGAZ GRID 38 Sălişca 6,9 29,00 25,00 4,00 44 40 4 DELGAZ GRID 39 Boian 9,8 221,00 208,00 13,00 364 355 9 DELGAZ GRID 40 Hodăi Boian 3,2 1,00 1,00 0,00 2 2 0 DELGAZ GRID 41 Bolduţ 10,5 186,00 176,00 10,00 274 263 11 DELGAZ GRID 42 Valea lui Cati 2,9 0,00 0,00 0,00 2 2 0 DELGAZ GRID 43 Ceanu Mare 10,1 287,00 211,00 76,00 336 313 23 DELGAZ GRID 44 Dosu Napului 5,6 31,00 31,00 0,00 57 56 1 DELGAZ GRID 137 Lungimea Gaze naturale distribuite efectiv la Număr consumatori Denumirea totală a consumatori în anul 2018 -mii m3- localităţilor în conductelor de Nr. care se distribuire a din care: din care: din din Distribuitor crt. distribuie gazelor Total pentru uz pentru uz Total care: care: gazele naturale la casnic industrial casnici industr. naturale 31.12.2018 (km) 45 Ciurgău - 0,00 0,00 0,00 4 4 0 CPL CONCORDIA 46 Iacobeni 12,6 187,00 174,00 13,00 257 250 7 DELGAZ GRID 47 Fânaţe 8,4 34,00 34,00 0,00 64 64 0 DELGAZ GRID 48 Strucut 13,8 46,00 46,00 0,00 87 87 0 DELGAZ GRID 49 Deuşu - 79,53 65,12 14,40 94 90 4 CPL CONCORDIA 50 Vechea - 67,87 53,56 14,31 102 96 6 CPL CONCORDIA 51 Măcicaşu - 36,11 33,46 2,65 52 48 4 CPL CONCORDIA 52 Sânmărtin - 13,17 12,51 0,66 29 27 2 CPL CONCORDIA 53 Chinteni - 727,96 675,92 52,04 571 549 22 CPL CONCORDIA 54 Cojocna - 335,87 238,04 97,83 574 353 221 CPL CONCORDIA 55 Feleacu 29,3 1039,00 862,00 177,00 827 799 28 DELGAZ GRID 56 Gheorghieni 14,4 354,00 327,00 27,00 406 395 11 DELGAZ GRID 57 Fizeşu Gherlii - 60,86 43,98 16,87 72 65 7 CPL CONCORDIA 58 Nicula - 74,79 69,29 5,49 94 92 2 CPL CONCORDIA 59 Bonţ - 8,81 8,24 0,56 20 19 1 CPL CONCORDIA 60 Săcălaia - 24,17 23,70 0,47 44 43 1 CPL CONCORDIA 61 Lunca - 0,00 0,00 0,00 0 0 0 CPL Bonţului CONCORDIA 62 Floreşti 89,8 19158,00 15291,00 3867,00 25590 23385 2205 DELGAZ GRID 63 Luna de Sus 11,9 1105,66 622,00 483,66 753 690 63 DELGAZ GRID 64 Tăuţi 6,6 90,00 84,00 6,00 111 109 2 DELGAZ GRID 65 Berchieşu 9,6 100,00 96,00 4,00 259 252 7 DELGAZ GRID 66 Frata 27,8 555,00 473,00 82,00 755 717 38 DELGAZ GRID 67 Olăriu 1,9 1,00 1,00 0,00 2 2 0 DELGAZ GRID 68 Poiana Frăţii 12,2 58,00 57,00 1,00 113 108 5 DELGAZ GRID 69 Soporu de 15,4 300,00 273,00 27,00 437 422 15 DELGAZ GRID Câmpie 70 Oaş 1 0,00 0,00 0,00 1 0 1 DELGAZ GRID 71 Sucutard 6,8 56,00 48,00 8,00 96 90 6 DELGAZ GRID 72 Gilău 48,3 4231,00 1562,00 2669,00 1917 1744 173 DELGAZ GRID 73 Livada - 179,07 149,97 29,10 147 140 7 CPL CONCORDIA 74 Iclod - 315,39 227,42 87,97 250 222 28 CPL CONCORDIA 138 Lungimea Gaze naturale distribuite efectiv la Număr consumatori Denumirea totală a consumatori în anul 2018 -mii m3- localităţilor în conductelor de Nr. care se distribuire a din care: din care: din din Distribuitor crt. distribuie gazelor Total pentru uz pentru uz Total care: care: gazele naturale la casnic industrial casnici industr. naturale 31.12.2018 (km) 75 Fundătura - 1157,31 91,95 1065,36 112 104 8 CPL CONCORDIA 76 Codor 5,2 48,00 46,00 2,00 90 88 2 DELGAZ GRID 77 Jichişu de Jos 6,6 36,00 31,00 5,00 70 64 6 DELGAZ GRID 78 Jucu de Sus - 1391,28 445,18 946,09 420 394 26 CPL CONCORDIA 79 Juc-Herghelie - 1106,03 39,34 1066,69 58 43 15 CPL CONCORDIA 80 Jucu de Mijloc - 718,39 353,88 364,50 378 358 20 CPL CONCORDIA 81 Vişea - 75,74 68,54 7,20 104 99 5 CPL CONCORDIA 82 Gădălin - 155,37 147,22 8,15 256 251 5 CPL CONCORDIA 83 Mintiu Gherlii - 220,12 181,92 38,20 261 247 14 CPL CONCORDIA 84 Petreşti - 24,93 24,45 0,47 59 56 3 CPL CONCORDIA 85 Salatiu - 1,13 1,13 0,00 4 4 0 CPL CONCORDIA 86 Crişeni 7,3 45,00 40,00 5,00 124 123 1 DELGAZ GRID 87 Moldoveneşti - 114,32 105,22 9,10 146 140 6 CPL CONCORDIA 88 Plăieşti - 17,44 17,44 0,00 27 27 0 CPL CONCORDIA 89 Bădeni - 277,10 69,01 208,08 91 86 5 CPL CONCORDIA 90 Copăceni 8,3 451,00 416,00 35,00 477 465 12 DELGAZ GRID 91 Sănduleşti 10,4 177,00 160,00 17,00 196 187 9 DELGAZ GRID 92 Stolna - 68,54 53,75 14,78 62 56 6 CPL CONCORDIA 92 Vlaha - 349,05 302,60 46,45 233 221 12 CPL CONCORDIA 94 Finişel - 37,82 26,54 11,28 56 53 3 CPL CONCORDIA 95 Săvădisla - 409,72 278,90 130,82 283 264 19 CPL CONCORDIA 96 Sic - 399,48 302,60 96,88 626 603 23 CPL CONCORDIA 97 Tritenii de Jos 16,2 424,00 366,00 58,00 501 480 21 DELGAZ GRID 98 Pădureni 18,4 229,00 212,00 17,00 406 397 9 DELGAZ GRID 99 Colonia 8,9 164,00 155,00 9,00 195 187 8 DELGAZ GRID 100 Tritenii de Sus 17,2 288,00 272,00 16,00 350 344 6 DELGAZ GRID 101 Tritenii-Hotar 17 67,00 66,00 1,00 114 113 1 DELGAZ GRID 102 Clapa 8 13,00 13,00 0,00 21 21 0 DELGAZ GRID 139 Lungimea Gaze naturale distribuite efectiv la Număr consumatori Denumirea totală a consumatori în anul 2018 -mii m3- localităţilor în conductelor de Nr. care se distribuire a din care: din care: din din Distribuitor crt. distribuie gazelor Total pentru uz pentru uz Total care: care: gazele naturale la casnic industrial casnici industr. naturale 31.12.2018 (km) 103 Mărtineşti 4,2 80,00 53,00 27,00 78 75 3 DELGAZ GRID 104 Ceanu Mic 7,1 122,00 117,00 5,00 180 177 3 DELGAZ GRID 104 Tureni 13,9 498,00 306,00 192,00 397 368 29 DELGAZ GRID 106 Ţaga 11,1 222,00 124,00 98,00 325 308 17 DELGAZ GRID 107 Viişoara 25,0 1781,00 1599,00 182,00 1545 1497 48 DELGAZ GRID 108 Urca 11,6 253,00 242,00 11,00 357 350 7 DELGAZ GRID 109 Luna 18,6 1138,00 787,00 351,00 853 824 29 DELGAZ GRID 110 Luncani 13,0 474,00 385,00 89,00 452 434 18 DELGAZ GRID 111 Gligoreşti 9,0 808,00 114,00 694,00 192 183 9 DELGAZ GRID 112 Popeşti 8,2 180,00 171,00 9,00 253 235 18 DELGAZ GRID 113 Săliştea Nouă 3,7 36,00 33,00 3,00 51 47 4 DELGAZ GRID 114 Câmpia Turzii 65,0 12128,00 7628,00 4500,00 10190 9756 434 DELGAZ GRID 115 Cheia 6,3 76,00 70,00 6,00 97 93 4 DELGAZ GRID 116 Corneşti 7,2 48,00 2,00 46,00 3 2 1 DELGAZ GRID 117 Mihai Viteazu 30,3 2642,00 1408,00 1234,00 1621 1557 64 DELGAZ GRID 118 TOTAL 1783,9 361809,9 186134,6 175675,3 24803 223221 24816 DELGAZ GRID 7 119 TOTAL 656,1 20620,91 9672,22 10948,52 12261 11547 714 CPL CONCORDIA Sursă: DELGAZ GRID, 2019; CPL CONCORDIA, 2019 Aceste rețele de distribuție aparțin celor doi furnizori de gaze (DELGAZ GRID, CPL CONCORDIA) care operează pe teritoriul județului Cluj. Aceste companii au portofolii diferite și polarizează părți distincte din teritoriul județean. Compania dominantă la nivel județean în livrarea gazului este DELGAZ GRIG, aceasta alimentând atât centrele urbane cât și mai consumatori industriali (Fig. 41, Fig. 42, Fig. 43). 140 Figura 41 – Distribuția teritorială a UAT-urilor și localităților aferente racordate la rețeaua de distribuție, numărul total de consumatori și lungimea rețelei. Sursă: date prelucrate, furnizate de DELGAZ GRID, 2019; CPL CONCORDIA, 2019 DELGAZ GRID deținea la nivelul anului 2018 un număr de 66 localități din piața județului Cluj printre care se numără și cele cinci municipii racordate la rețeaua de distribuție (Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda și Câmpia Turzii), lungimea rețelei fiind de 1783,9 km ceea ce reprezintă 73,11% din lungimea totală a rețelei (2440 km). Prin intermediul acestei rețele, în anul 2018 s-a distribuit un volum total de 361.809.900 m3 de gaze către consumatori, din care 186.134.600 m3 către consumatorii casnici (51,44%) și 175.675.300 m3 către consumatori industriali (48,56%). Numărul total de consumatori deserviți a fost de 248.037 din care 223.221 au fost consumatori casnici (90%) iar 24.816 au fost consumatori industriali (10%). CPL CONCORDIA deținea la nivelul anului 2018 un număr de 51 localități din piața județului Cluj, lungimea rețelei fiind de 656,1 km ceea ce reprezintă 26,89% din lu ngimea totală a rețelei (2440 km). Prin intermediul acestei rețele s-a distribuit în anul 2018 un volum total de 20.620.910 m3 de gaze către consumatori, din care 9.672.220 m3 către consumatorii casnici (46,91%) și 10.948.690 m3 către consumatori industriali (53,09%). 141 Figura 42 – Distribuția teritorială a UAT-urilor și localităților aferente racordate la rețeaua de distribuție, numărul de consumatori casnici și lungimea rețelei. Sursă: date prelucrate, furnizate de DELGAZ GRID, 2019; CPL CONCORDIA, 2019 Figura 43 – Distribuția teritorială a UAT-urilor și localităților aferente racordate la rețeaua de distribuție, numărul de consumatori industriali și lungimea rețelei. Sursă: date prelucrate, furnizate de DELGAZ GRID, 2019; CPL CONCORDIA, 2019 142 Numărul total de consumatori deserviți a fost de 12.261 din care 11.547 au fost consumatori casnici (94,18%) iar 714 au fost consumatori industriali (5,82%) Din aceste date rezultă clar faptul că, cel mai important furnizor de gaze naturale din județul Cluj este DELGAZ GRID, acesta fiind lider la toți indicatorii analizați. 5.5. Consumul de gaze naturale din județul Cluj Județul Cluj reprezintă principalul consumator de gaze naturale din Regiunea de Nord-Vest și asta în contextul în care rezervele proprii sunt modeste. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că județul Cluj beneficiază de o poziție avantajoasă în plan teritorial, acesta învecinându-se cu județul Mureș care este cel mai mare producător de gaze naturale din Transilvania. La aceasta se adaugă faptul că județul este traversat de o magistrală gazeiferă (Medieșul Aurit – Sărmășel) din care se alimentează depozitul subteran Sărmășel. Municipiul Cluj-Napoca și zona sa periurbană reprezintă principalul consumator de gaze al județului, la care se adaugă și celelalte municipii din județ Dej, Gherla, Turda, Câmpia Turzii. Consumul global de gaze naturale la nivel județean se află într-o permănentă scădere în ultimii 30 ani de la valori de 1.270.237.000 m3 în anul 1990 la 383.545.000 m3 în 2018, ceea ce reprezintă o scădere de -69,80%. Această scădere accentuată se datorează în primul rând destructurării marii industrii din perioada socialistă, care reprezenta principalul consumator al județului. Creșterea numărului consumatorilor casnici nu a reușit să suplinească golul lăsat de dispariția industriei, dar a generat o ușoară creștere a consumului după anul 2014 când s-a atins minimul în acest interval de timp (Tabel 51, Fig. 44). Consumul casnic a avut o evoluție diferențiată față de consumul total de gaze la nivel de județ. Astfel, dacă în anii ’90 se observă mai întâi o creștere a consumului până în 1997 când se atinge maximul istoric de 476.650.000 m3 ceea ce reprezenta mai mult cu 93.105.000 m3 decât consumul total actual al județului. Aceaste valori ridicate ale consumului casnic se datorează în primul rând sistemelor centralizate de încălzire a căror eficiență energetică era redusă, pierderilor uriașe din sistemul centralizat de încălzire, precum și iernilor mai friguroase decât cele de după 2010. Tendința de scădere a consumului de gaze în scop casnic care s-a înregistrat după 1997 și până în 2004 se datorează debranșărilor masive de la sistemul centralizat a populației și trecerea la centrală proprie de apartament sau scară de bloc. Scăderea în acest interval de timp a fost de 293.243.000 m 3 ceea ce reprezintă 38,47% din consumul înregistrat în anul 1997. După anul 2004 evoluția consumului casnic a fost una fluctuantă, cu ușoare tendințe de creștere și scădere. 143 Tabel 51. Gaze naturale distribuite la nivel național, regional și județele componente din regiunea Nord-Vest (mii m3) Denumire 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 ROMÂNIA (mii m3) 30921040 26948311 21821998 21002951 17278237 17449556 17806242 14257685 11983101 11870811 Regiunea NORD-VEST (mii m3) 1924112 1771657 1546726 1552247 1396005 1527081 1612411 1575642 1342194 1251402 Pondere din național (%) 6,22 6,57 7,09 7,39 8,08 8,75 9,06 11,05 11,20 10,54 BIHOR (mii m3) 31441 31923 30142 31369 26254 30073 32380 40884 37602 28615 Pondere din regional (%) 1,63 1,80 1,95 2,02 1,88 1,97 2,01 2,59 2,80 2,29 BISTRITA-NASAUD (mii m3) 125706 137190 134874 128495 113227 119861 141800 147668 119483 117443 Pondere din regional (%) 6,53 7,74 8,72 8,28 8,11 7,85 8,79 9,37 8,90 9,38 CLUJ (mii m3) 1270237 1132378 942838 965116 883592 937820 965681 912686 770888 706202 Pondere din regional (%) 66,02 63,92 60,96 62,18 63,29 61,41 59,89 57,92 57,43 56,43 MARAMURES (mii m3) 292594 266877 248155 232638 206595 244687 259437 252360 233979 222476 Pondere din regional (%) 15,21 15,06 16,04 14,99 14,80 16,02 16,09 16,02 17,43 17,78 SATU MARE (mii m3) 166564 168481 160032 161841 137747 156285 168404 171442 151024 148962 Pondere din regional (%) 8,66 9,51 10,35 10,43 9,87 10,23 10,44 10,88 11,25 11,90 SALAJ (mii m3) 37570 34808 30685 32788 28590 38355 44709 50602 29218 27704 Pondere din regional (%) 1,95 1,96 1,98 2,11 2,05 2,51 2,77 3,21 2,18 2,21 Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 ROMÂNIA (mii m3) 9193681 11701222 10017637 10294577 12733986 12963284 10332016 11901698 11048689 9773444 Regiunea NORD-VEST (mii m3) 1185363 1277233 1086063 1182434 1171949 1106661 998129 907508 923647 767910 Pondere din național (%) 12,89 10,92 10,84 11,49 9,20 8,54 9,66 7,63 8,36 7,86 BIHOR (mii m3) 21602 23872 21717 114390 156268 152298 29018 28319 31557 32385 Pondere din regional (%) 1,82 1,87 2,00 9,67 13,33 13,76 2,91 3,12 3,42 4,22 BISTRITA-NASAUD (mii m3) 105971 105637 98954 95907 96300 92355 93462 78232 79045 70155 Pondere din regional (%) 8,94 8,27 9,11 8,11 8,22 8,35 9,36 8,62 8,56 9,14 CLUJ (mii m3) 692958 762597 635114 640141 595886 532779 535586 480433 484618 397968 Pondere din regional (%) 58,46 59,71 58,48 54,14 50,85 48,14 53,66 52,94 52,47 51,82 MARAMURES (mii m3) 184699 171587 152186 154067 146154 139179 139794 124395 124374 107664 Pondere din regional (%) 15,58 13,43 14,01 13,03 12,47 12,58 14,01 13,71 13,47 14,02 SATU MARE (mii m3) 145055 147268 125363 123229 125419 123682 112274 109678 114663 101268 Pondere din regional (%) 12,24 11,53 11,54 10,42 10,70 11,18 11,25 12,09 12,41 13,19 SALAJ (mii m3) 35078 66272 52729 54700 51922 66368 87995 86451 89390 58470 Pondere din regional (%) 2,96 5,19 4,86 4,63 4,43 6,00 8,82 9,53 9,68 7,61 Denumire 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 ROMÂNIA (mii m3) 9639054 10269684 9386112 8632133 8154534 8282991 8390670 9179150 9042775 Regiunea NORD-VEST (mii m3) 783176 800367 767292 723872 673724 724429 842867 936859 902501 144 Pondere din național (%) 8,13 7,79 8,17 8,39 8,26 8,75 10,05 10,21 9,98 BIHOR (mii m3) 36906 43009 51353 46057 64341 61918 148112 227484 213507 Pondere din regional (%) 4,71 5,37 6,69 6,36 9,55 8,55 17,57 24,28 23,66 BISTRITA-NASAUD (mii m3) 71525 71938 68759 63653 55570 60647 63292 63106 61919 Pondere din regional (%) 9,13 8,99 8,96 8,79 8,25 8,37 7,51 6,74 6,86 CLUJ (mii m3) 414354 416804 393310 370689 341625 371079 386314 395774 383545 Pondere din regional (%) 52,91 52,08 51,26 51,21 50,71 51,22 45,83 42,24 42,50 MARAMURES (mii m3) 107001 111683 105101 100216 85715 96405 101902 103955 101708 Pondere din regional (%) 13,66 13,95 13,70 13,84 12,72 13,31 12,09 11,10 11,27 SATU MARE (mii m3) 101678 102020 97788 95249 83138 85840 92244 94323 89633 Pondere din regional (%) 12,98 12,75 12,74 13,16 12,34 11,85 10,94 10,07 9,93 SALAJ (mii m3) 51712 54913 50981 48008 43335 48540 51003 52217 52189 Pondere din regional (%) 6,60 6,86 6,64 6,63 6,43 6,70 6,05 5,57 5,78 Sursă: INS, TEMPO Online, 2019 Tabel 52. Gaze naturale distribuite în scop casnic la nivel național, regional și județele componente din regiunea Nord-Vest (mii m3) Denumire 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 ROMÂNIA 2713188 3087820 3229720 3420853 4544720 5771566 6117621 6099591 6214978 3920863 Regiunea NORD-VEST 483731 545094 630201 654628 616674 761622 804002 832982 809129 777410 Pondere din național 17,83 17,65 19,51 19,14 13,57 13,20 13,14 13,66 13,02 19,83 (%) BIHOR 4934 1860 4293 4913 3956 6011 7444 11141 11066 13249 Pondere din regional 1,02 0,34 0,68 0,75 0,64 0,79 0,93 1,34 1,37 1,70 (%) BISTRITA-NASAUD 5007 5941 7667 13653 39671 71052 74091 76517 67322 70894 Pondere din regional 1,04 1,09 1,22 2,09 6,43 9,33 9,22 9,19 8,32 9,12 (%) CLUJ 307903 349692 418125 443199 402621 444338 468613 476650 459473 437663 Pondere din regional 63,65 64,15 66,35 67,70 65,29 58,34 58,29 57,22 56,79 56,30 (%) MARAMURES 105487 113004 115727 104120 93893 132891 134602 141347 154171 138964 Pondere din regional 21,81 20,73 18,36 15,91 15,23 17,45 16,74 16,97 19,05 17,88 (%) SATU MARE 59200 72804 82608 86425 72676 97926 105084 113160 100464 100285 Pondere din regional 12,24 13,36 13,11 13,20 11,79 12,86 13,07 13,58 12,42 12,90 (%) 145 SALAJ 1200 1793 1781 2318 3857 9404 14168 14167 16633 16355 Pondere din regional 0,25 0,33 0,28 0,35 0,63 1,23 1,76 1,70 2,06 2,10 (%) Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 ROMÂNIA 3742058 3387543 3085561 3476292 2744664 2827778 2687157 2535130 2731434 2677451 Regiunea NORD-VEST 690482 666931 564899 579518 446795 437417 409124 373214 408775 390331 Pondere din național 18,45 19,69 18,31 16,67 16,28 15,47 15,23 14,72 14,97 14,58 (%) BIHOR 9713 13709 11357 13733 53989 18399 16146 14957 16513 16704 Pondere din regional 1,41 2,06 2,01 2,37 12,08 4,21 3,95 4,01 4,04 4,28 (%) BISTRITA-NASAUD 65932 66806 58404 55859 37598 41538 40607 36880 41493 36356 Pondere din regional 9,55 10,02 10,34 9,64 8,42 9,50 9,93 9,88 10,15 9,31 (%) CLUJ 401920 379189 319214 334105 183407 197798 189788 171271 190013 185818 Pondere din regional 58,21 56,86 56,51 57,65 41,05 45,22 46,39 45,89 46,48 47,61 (%) MARAMURES 105076 93045 83298 84207 80427 82476 75945 69490 73631 68381 Pondere din regional 15,22 13,95 14,75 14,53 18,00 18,86 18,56 18,62 18,01 17,52 (%) SATU MARE 91137 91279 69445 63625 64784 68222 59938 55239 58901 56584 Pondere din regional 13,20 13,69 12,29 10,98 14,50 15,60 14,65 14,80 14,41 14,50 (%) SALAJ 16704 22903 23181 27989 26590 28984 26700 25377 28224 26488 Pondere din regional 2,42 3,43 4,10 4,83 5,95 6,63 6,53 6,80 6,90 6,79 (%) Denumire 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 ROMÂNIA 2822605 2962772 2824197 2789048 2690608 2802975 2917100 3156056 3144235 Regiunea NORD-VEST 403037 419816 390223 373338 336516 369235 390843 412243 401607 Pondere din național 14,28 14,17 13,82 13,39 12,51 13,17 13,40 13,06 12,77 (%) BIHOR 17159 18916 18837 19001 17418 20353 21014 27168 28996 Pondere din regional 4,26 4,51 4,83 5,09 5,18 5,51 5,38 6,59 7,22 (%) BISTRITA-NASAUD 37012 37171 34256 32371 29686 31765 33762 34504 34040 Pondere din regional 9,18 8,85 8,78 8,67 8,82 8,60 8,64 8,37 8,48 (%) CLUJ 196445 207757 191844 183096 169638 184159 195349 203857 196747 146 Pondere din regional 48,74 49,49 49,16 49,04 50,41 49,88 49,98 49,45 48,99 (%) MARAMURES 68155 71284 66198 63180 54971 60151 64113 66691 64338 Pondere din regional 16,91 16,98 16,96 16,92 16,34 16,29 16,40 16,18 16,02 (%) SATU MARE 57176 57497 53819 51510 43640 49653 52112 54187 52143 Pondere din regional 14,19 13,70 13,79 13,80 12,97 13,45 13,33 13,14 12,98 (%) SALAJ 27090 27191 25269 24180 21163 23154 24493 25836 25343 Pondere din regional 6,72 6,48 6,48 6,48 6,29 6,27 6,27 6,27 6,31 (%) Sursă: INS, TEMPO Online, 2019 Tabel 53. Gaze naturale distribuite în scop industrial la nivel național, regional și județele componente din regiunea Nord-Vest (mii m3) Denumire 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 ROMÂNIA 28207852 23860491 18592278 17582098 12733517 11677990 11688621 8158094 5768123 7949948 Regiunea NORD-VEST 1440381 1226563 916525 897619 779331 765459 808409 742660 533065 473992 Pondere din național 5,11 5,14 4,93 5,11 6,12 6,55 6,92 9,10 9,24 5,96 (%) BIHOR 26507 30063 25849 26456 22298 24062 24936 29743 26536 15366 Pondere din regional 1,84 2,45 2,82 2,95 2,86 3,14 3,08 4,00 4,98 3,24 (%) BISTRITA-NASAUD 120699 131249 127207 114842 73556 48809 67709 71151 52161 46549 Pondere din regional 8,38 10,70 13,88 12,79 9,44 6,38 8,38 9,58 9,79 9,82 (%) CLUJ 962334 782686 524713 521917 480971 493482 497068 436036 311415 268539 Pondere din regional 66,81 63,81 57,25 58,14 61,72 64,47 61,49 58,71 58,42 56,65 (%) MARAMURES 187107 153873 132428 128518 112702 111796 124835 111013 79808 83512 Pondere din regional 12,99 12,55 14,45 14,32 14,46 14,61 15,44 14,95 14,97 17,62 (%) SATU MARE 107364 95677 77424 75416 65071 58359 63320 58282 50560 48677 Pondere din regional 7,45 7,80 8,45 8,40 8,35 7,62 7,83 7,85 9,48 10,27 (%) SALAJ 36370 33015 28904 30470 24733 28951 30541 36435 12585 11349 147 Pondere din regional 2,53 2,69 3,15 3,39 3,17 3,78 3,78 4,91 2,36 2,39 (%) Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 ROMÂNIA 5451623 8313679 6932076 6818285 9989322 10135506 7644859 9366568 8317255 7095993 Regiunea NORD-VEST 494881 610302 521164 602916 725154 669244 589005 534294 514872 377579 Pondere din național 9,08 7,34 7,52 8,84 7,26 6,60 7,70 5,70 6,19 5,32 (%) BIHOR 11889 10163 10360 100657 102279 133899 12872 13362 15044 15681 Pondere din regional 2,40 1,67 1,99 16,70 14,10 20,01 2,19 2,50 2,92 4,15 (%) BISTRITA-NASAUD 40039 38831 40550 40048 58702 50817 52855 41352 37552 33799 Pondere din regional 8,09 6,36 7,78 6,64 8,10 7,59 8,97 7,74 7,29 8,95 (%) CLUJ 291038 383408 315900 306036 412479 334981 345798 309162 294605 212150 Pondere din regional 58,81 62,82 60,61 50,76 56,88 50,05 58,71 57,86 57,22 56,19 (%) MARAMURES 79623 78542 68888 69860 65727 56703 63849 54905 50743 39283 Pondere din regional 16,09 12,87 13,22 11,59 9,06 8,47 10,84 10,28 9,86 10,40 (%) SATU MARE 53918 55989 55918 59604 60635 55460 52336 54439 55762 44684 Pondere din regional 10,90 9,17 10,73 9,89 8,36 8,29 8,89 10,19 10,83 11,83 (%) SALAJ 18374 43369 29548 26711 25332 37384 61295 61074 61166 31982 Pondere din regional 3,71 7,11 5,67 4,43 3,49 5,59 10,41 11,43 11,88 8,47 (%) Denumire 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 ROMÂNIA 6816449 7306912 6561915 5843085 5463926 5480016 5473570 6023094 5898540 Regiunea NORD-VEST 380139 380551 377069 350534 337208 355194 452024 524616 500894 Pondere din național 5,58 5,21 5,75 6,00 6,17 6,48 8,26 8,71 8,49 (%) BIHOR 19747 24093 32516 27056 46923 41565 127098 200316 184511 Pondere din regional 5,19 6,33 8,62 7,72 13,92 11,70 28,12 38,18 36,84 (%) BISTRITA-NASAUD 34513 34767 34503 31282 25884 28882 29530 28602 27879 Pondere din regional 9,08 9,14 9,15 8,92 7,68 8,13 6,53 5,45 5,57 (%) 148 CLUJ 217909 209047 201466 187593 171987 186920 190965 191917 186798 Pondere din regional 57,32 54,93 53,43 53,52 51,00 52,62 42,25 36,58 37,29 (%) MARAMURES 38846 40399 38903 37036 30744 36254 37789 37264 37370 Pondere din regional 10,22 10,62 10,32 10,57 9,12 10,21 8,36 7,10 7,46 (%) SATU MARE 44502 44523 43969 43739 39498 36187 40132 40136 37490 Pondere din regional 11,71 11,70 11,66 12,48 11,71 10,19 8,88 7,65 7,48 (%) SALAJ 24622 27722 25712 23828 22172 25386 26510 26381 26846 Pondere din regional 6,48 7,28 6,82 6,80 6,58 7,15 5,86 5,03 5,36 (%) Sursă: INS, TEMPO Online, 2019 Figura 44 – Gaze naturale distribuite la nivelul județelor componente din Regiunea de Nord-Vest (mii m3). (mii mc) 1400000 Bihor Bistrița-Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursă: INS, TEMPO Online, 2019 149 Figura 45 – Gaze naturale distribuite în scop casnic la nivelul județelor componentedin Regiunea de Nord-Vest (mii m3). (mii mc) 600000 Bihor Bistrița-Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj 500000 400000 300000 200000 100000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursă: INS, TEMPO Online, 2019 Figura 46 – Gaze naturale distribuite în scop industrial la nivelul județelor componente din Regiunea de Nord-Vest (mii m3). (mii mc) 1200000 Bihor Bistrița-Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj 1000000 800000 600000 400000 200000 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursă: INS, TEMPO Online, 2019 150 Începând cu anul 2014, județul Cluj înregistrează o tendință de ușoară creștere a consumului casnic, valori generate de intensificarea procesului de extindere a sectorului rezidențial din zona periurbană a municipiului Cluj-Napoca (vezi Tabel 52, Fig. 45). Consumul industrial la nivelul județului Cluj a înregistrat o tendință generală de scădere în ultimii 30 de ani de la 962.334.000 m3 în 1990 la 186.798.000 m3 în 2018, ceea ce reprezintă o scădere de - 80,58%. Scăderea a fost una accelerată după 1990 până în 1999 când s-au închis marii consumatori industriali din județ (ex. Sanex din Cluj-Napoca, fabrica de ciment și sticlă din Turda), după care a urmat o evoluție fluctuantă a consumului, cu o stabilizare sub 200.000.000 m3 după anul 2012 (vezi Tabel 53, Fig. 46). 5.6. Concluzii Principalele concluzii care rezultă din cadrul analizei infrastructurii de alimentare cu gaze naturale sunt: 1. Județul Cluj dispune de resurse proprii de gaze naturale aflate în exploatare în cadrul zăcămintelor Țaga și Puini; 2. Zăcămintele de gaze naturale din Transilvania sunt epuizate în proporție de 90% , iar rezervele rămase mai pot asigura un consumul la nivelul actual pe o perioadă de 10-15 ani; 3. Județul Cluj este racordat la SNTGN din România printr-o serie de conducte magistrale care traversează județul, precum și SRM-uri prin care se livrează gaz spre consumatorii casnici și industriali; 4. Rețeaua de transport a gazului natural de pe teritoriul județului Cluj a fost în mare parte realizată înainte de 1989, în prezent aceasta beneficiind doar de lucrări de creștere a capacității de transport, extindere rețea pe direcții noi de alimentare și lucrări curente de întreținere. 5. La momentul actual, județul Cluj dispune de o infrastructură de transport și distribuție gaze naturale care aprovizionează 51,85 % din UAT-uri și 26,95% din localitățile aferente acestora; 6. La nivelul mediilor rezidențiale 5 din cele 6 localități urbane (83,33%) sunt racordate la rețeaua de distribuție și doar 112 localități rurale din 428 existente (23,16%) beneficiază de această formă de energie; 7. În ultimele trei decenii lungimea rețelei din cadrul județului Cluj a crescut de la 901,4 km în 1990 la 2440 km în 2018 ceea ce reprezintă o extindere de 1538,6 km (170%); 8. În prezent, la nivelul județului Cluj operează doar doi furnizori de gaze naturale către consumatori: DELGAZ GRID și CPL CONCORDIA; 9. DELGAZ GRID este principalul furnizor de gaze și deținător de infrastructură de distribuție la nivel de localități, acesta deținând în portofoliul său în 2018 un număr de 66 localități din piața județului Cluj printre care se numără cinci municipii racordate la rețeaua de distribuție (Cluj - Napoca, Dej, Gherla, Turda și Câmpia Turzii) și 61 de localități rurale, lungimea rețelei fiind de 1783,9 km ceea ce reprezintă 73,11% din lungimea totală a rețelei (2440 km); 10. Consumul general de gaze naturale în județul Cluj s-a diminuat în ultimele trei decenii de la valori de 1.270.237.000 m3 în anul 1990 la 383.545.000 m3 în 2018, ceea ce reprezintă o scădere de - 69,80%. 11. Consumul industrial de gaze naturale a fost cel mai intens la nivelul județului Cluj în ul timele trei decenii, de la 962.334.000 m3 în 1990 la 186.798.000 m3 în 2018, ceea ce reprezintă o diminuare de -80,58%; 12. Pe termen scurt și mediu (5-15 ani) la nivelul județului Cluj, gazele naturale încă vor reprezenta resursa energetică principală utilizată în producerea agentului termic și a apei calde la nivel urban și parțial la nivel rural; 13. Pe termen lung gazul natural nu mai reprezintă o energie fezabilă pentru România și , implicit, pentru județul Cluj, datorită epuizării rezurselor existente și creșterii dependenței tot mai mare de importul de gaze. 151 Pe baza acestor concluzii generale se desprind următoarele concluzii fundamentale: 1. Dezvoltarea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale a atins nivelul maxim, în următoarele decenii până la epuizarea resurselor urmând să întreținem infrastructura existentă 2. Se impune deja identificarea și implementarea soluțiilor energetice alternative pentru suplinirea treptată a reducerii disponibilului de gaze naturale la nivel național și județean și a pregăti trecerea spre consumul de energie regenerabilă atât din punct de vedere tehnologic cât și social. 152 6. REȚELE DE TELECOMUNICAȚII 6.1. Serviciile de telecomunicații – aspecte generale Telecomunicațiile reprezintă una dintre cele mai dinamice componente ale sectorului de servicii din economiile naționale din lumea întreagă. Serviciile specifice care alcătuiesc acest sector de activitate se referă la cele de transmitere voce, date, text, sunet și video prin cablu sau fără fir (wireless) și se caracterizează printr-o dezvoltare rapidă, atât sub aspectul structurii serviciilor, cât și al cererii17. În funcţie de viteza de transmisie realizată, respectiv de banda de frecvenţă utilizată, serviciile de telecomunicații oferite pot fi de bandă largă sau de bandă îngustă. În funcţie de modul în care acestea sunt configurate, se pot oferi servicii singulare (ex. telefonie fixă) sau servicii multimedia (ex. serviciul de videoconferinţă, în care imaginile sunt însoţite de sunet şi, uneori, de grafice şi desene, formând un ansamblu coerent). În prezent, se pot defini trei tipuri de conectare pentru un utilizator la reţea: 1. Conexiune fixă. Utilizatorul este conectat la o reţea de comunicaţie într-un anumit punct, fără a avea posibilitatea să modifice punctul de conectare la reţea. Este cazul conexiunii utilizatorului la o reţea telefonică, POTS, ISDN, sau la o reţea CATv. 2. Conexiune nomadică. Utilizatorul are posibilitatea de a-şi modifica poziţia în reţea şi să primească sau să transmită, în continuare, informaţiile dorite. În timpul comunicaţiei, poziţia utilizatorului faţă de reţea rămâne fixată. Este cazul unor reţele PLC, în care utilizatorul se poate muta de la o priză electrică la alta şi se poate reconecta pentru a relua sau a continua comunicaţia. Reţelele radio au capacitatea, la rândul lor, de a oferi conexiune nomadică, dacă, de exemplu, utilizatorul care foloseşte un laptop, transmite sau recepţionează informaţiile dorite dintr-un amplasament fix, după care se deplasează într- un alt amplasament, din care poate să comunice. 3. Conexiune mobilă. Utilizatorul realizează comunicaţia aflându-se în mişcare. În prezent există trei limite de viteză care definesc mobilitatea faţă de reţea a utilizatorului şi anume: - mobilitate pietonală, prin care se defineşte deplasarea cu o viteză de până la 10 km/h, cu menţinerea comunicaţiei. - mobilitate cu viteză de până la 120 km/h, pentru utilizatori aflaţi în mişcare. - mobilitate cu viteză de până la 500 km/h, pentru utilizatori aflaţi în mişcare, de exemplu în trenuri de mare viteză. Pentru analizarea calităţii serviciului, dependentă de reţea, este necesară cunoaşterea structurii reţelei sau a reţelelor prin care se oferă serviciile de comunicaţie fixă și mobilă. În prezent, serviciile de comunicație fixă se pot oferi prin intermediul unor rețele prin cablu sau fibră optică, cu conectarea utilizatorului printr-o priză, iar serviciile de comunicaţie mobilă se pot oferi folosind diferite reţele de comunicaţie, cu conectarea utilizatorului prin intermediul unui canal radio. Reţelele radio folosite pentru conectarea mobilă a utilizatorului sunt, în prezent, reţele de radiocomunicaţii digitale, celulare sau necelulare. Reţelele celulare sunt, în general, reţele cu care se acoperă suprafeţe mari, de cele mai multe ori la nivelul unei ţări. Reţelele radio necelulare sunt folosite, de obicei, pentru a rezolva problema comunicaţiilor pe anumite zone, fie în jurul unei locuinţe, fie în zone rurale sau suburbane, cu locuinţe dispersate, fie în zone aglomerate, dar cu dimensiuni relativ reduse cum ar fi târguri, expoziţii etc. 17 Avram, A. C. (2018). Evoluții recente pe piața globală a serviciilor de telecomunicații, Revista de Economie Mondială,10(4), pp. 65-81 153 Sistemele celulare folosite în prezent pentru comunicaţii mobile, în Europa, sunt GSM, DCS 1800, UMTS, CDMA 2000 cu diferite variante, aparţinând generaţiei 2G, 3G sau 4G de sisteme de comunicaţii mobile. Fiecare generaţie au unele standarde, capacităţi tehnice şi caracteristici noi care se diferențiază de cea anterioară (Fig. 47). Prima generaţie (1G) a fost lansată în anii ’80 de NTT mai întâi în Japonia în 1979, urmată de lansarea sistemului Nordic Mobile Telephone (NMT) în Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia, în 1981. Caracteristicile de bază ale sistemului 1 G sunt: - perioada de lansare: 1970-1980; - servicii oferite: doar voce; - tehnologie utilizată: analog; - viteză transfer: 1 Kbit/s la 2,4 Kbit/s; - frecvență emisie: 800-900 MHz. Acest tip de sisteme de telecomunicații nu se mai utilizează în prezent. A doua generație (2G) a fost lansată în anii ’90 din secolul trecut și are următoarele caracteristici de bază: - perioada de lansare: 1980-1990; - servicii oferite: voce digital, SMS, international roaming etc.; - tehnologie utilizată: digital; - viteză transfer: 14 Kbit/s la 64 Kbit/s; - frecvență emisie: 850-1900 MHz (GSM) şi 825-849 MHz (CDMA). Acest tip de de sisteme se utilizează și în prezent pentru a acoperi zonele izolate în care nu au pătruns sisteme de generație mai nouă 3G și 4G pentru transmisie voce și SMS. Figura 47 – Standarde, capacităţi tehnici şi caracteristici ale generațiilor de sisteme de telecomunicații mobile Sursă: https://techcafe.ro/how-to/care-este-semnificatia-simbolurilor-g-e-2g-3g-h-h-si-4g/ 154 A treia generație (3G) a fost lansată în anii 2000 și are următoarele caracteristici de bază: - perioada de lansare: 2000-2010; - servicii oferite: voce digital, SMS, international roaming, acces internet de mare viteză, apeluri video, chat, conferinţe, televiziune mobilă, servicii bazate pe locaţie, navigare Web, e-mail, paging, fax şi hărţi de navigaţie, jocuri, muzică, servicii multimedia, fotografii digitale și filme, servicii localizate pentru accesare trafic şi meteo actualizări, servicii de telefonie mobilă de birou, cum ar fi cele bancare virtuale; - tehnologie utilizată: digital; - viteză transfer: 384 Kbit/s (GPRS), 2 Mbit/s(EDGE); - frecvență emisie: 2,5-8 GHz. A patra generație (4G) a fost lansată în anul 2010 și are are următoarele caracteristici de bază: - perioada de lansare: 2010-2020; - servicii oferite: acces Mobile web, telefonie IP, televiziune mobilă de înaltă definiţie, videoconferință, televizor 3D, jocuri de noroc şi cloudcomputing, gestionare simultană mai multe fluxuri de difuzare, informaţii dinamice acces, conectare diverse dispozitive portabile, transferuri de bună calitate peste rețele eterogene şi roaming automat între diferite reţele fără fir etc; - tehnologie utilizată: digital; - viteză transfer: 100 MBps – 1Gbit/s; - frecvență emisie: 8-30 GHz. Fiecare generație de sisteme de telecomunicație mobilă a beneficiat de o tehnologie specifică care s-a remarcat în primul rând prin viteza de descărcare/încărcare pe secundă, care reprezintă astfel principalul criteriu de diferențiere și îi conferă capacități de a susține aplicații din ce în ce mai complexe (Tabel 54). Tabel 54. Generațiile de telecomunicații mobile și caracteristicile de viteză ale acestora Viteza maximă Viteza maximă Tehnologie Simbol Denumire tehnologie standard de descărcare de încărcare standard (download) (upload) 1G NMT Nordic Mobile Telephone 2,4 Kbits/s 1 Kbits/s 2G GSM Global System for Mobile Communications 14,4 Kbits/s 14,4 Kbits/s G GPRS General Packet Radio Service 53,6 Kbits/s 26,8 Kbits/s E EDGE Enhanced Data rates for GSM Evolution 217,6 Kbits/s 108,8 Kbits/s 3G UMTS Universal Mobile Telecommunications System 384 Kbits/s 128 Kbits/s H HSPA High-SpeedPacket Access 7,2 Mbits/s 3,6 Mbits/s H+ HSPA+ EvolvedHigh-SpeedPacket Access – Release 6 14,4 Mbits/s 5,76 Mbits/s H+ HSPA+ EvolvedHigh-SpeedPacket Access – Release 7 21,1-28,0 11,5 Mbits/s Mbits/s H+ HSPA+ EvolvedHigh-SpeedPacket Access – Release 8 42,2 Mbits/s 11,5 Mbits/s H+ HSPA+ EvolvedHigh-SpeedPacket Access – Release 9 84,4 Mbits/s 11,5 Mbits/s H+ HSPA+ EvolvedHigh-SpeedPacket Access – Release 10 168,8 Mbits/s 23,0 Mbits/s 4G LTE LongTermEvolution 100 Mbits/s 50,0 Mbits/s 4G LTE-A LongTermEvolution - Advanced 1 Gbits/s 500,0 Mbits/s Sursă: https://techcafe.ro/how-to/care-este-semnificatia-simbolurilor-g-e-2g-3g-h-h-si-4g/ Sistemele necelulare, cu cea mai mare dezvoltare sau cu cel mai mare potenţial în prezent sunt: Wi-Fi și WiMAX. Astăzi, sectorul telecomunicațiilor a devenit un factor activ care influențează existența 155 individului în plan social și economic, asigură suportul pentru transferul informațional în economie și susține concatenarea tehnologiei prin18: a). Conectivitate. Avântul traficului de date este o expresie a creșterii masive a cererii de conectivitate alimentate de proliferarea telefoanelor mobile tot mai inteligente și a altor aparate conectate. Astfel, rețelele de comunicații electronice devin progresiv canale pentru consumul de masă al conținutului multimedia (muzică, filme, transmisiuni în direct), pentru proliferarea OTT-urilor19 și utilizarea pe scară largă a unui număr mare de aplicații și servicii diversificate (rețele sociale, aplicații de plată și e-comerț) și chiar pentru gestiunea și controlul la distanță al aparatelor de diverse tipuri (senzori, camere video etc.). Dacă pe termen mediu creșterea cererii de conectivitate va continua să fie alimentată de smartphone-uri, tablete și alte echipamente personale, potențialul de creștere al cererii (traficului) de date pe termen lung este de așteptat să fie susținut în principal pe seama obiectelor/lucrurilor conectate. În acest context, contribuția 5G va consta atât în îmbunătățirea performanțelor internetului mobil, cât și în deschiderea de noi oportunități pentru deservirea industriilor conectate cu soluții eficiente din punct de vedere al costurilor, vitezei și eficienței energetice. b). Acces omniprezent la internet. Soluțiile de internet (la punct) fix furnizate de operatorii mobili prin rețelele radio reprezintă o metodă deja consacrată pentru conectarea la internet a numeroase gospodării și afaceri din România, în special acolo unde firele rețelelor fixe lipsesc. Cu toate acestea, tehnologiile actuale nu permit vitezele de descărcare a datelor și nivelurile de latență experimentate în mod tipic în rețelele fixe clasice și deseori nici nu reprezintă opțiunea cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. În context de 5G, atractivitatea soluțiilor de internet fix prin rețeaua radio crește substanțial în virtutea disponibilității frecvențelor radio și a progresului tehnologic. Digitalizarea afacerilor sporește productivitatea întreprinderilor și contribuie la creșterea satisfacției consumatorilor, având un efect pozitiv asupra cifrei de afaceri. De asemenea, tehnicile avansate de analiză a datelor pot permite companiilor să realizeze o segmentare avansată a piețelor și consumatorilor, inclusiv o îmbunătățire a tehnicilor de predicție a obiceiurilor de consum, maximizând astfel valoarea adăugată pe client. c).Internetul lucrurilor (IoT). Reprezintă următoarea inovare economică și socială majoră, după conectivitate. Prin intermediul IoT, orice obiect fizic (termostat, cască de bicicletă etc.) sau virtual (reprezentarea unui obiect într-un sistem computerizat) poate fi conectat la alte obiecte și la internet, creând o rețea între obiecte și între oameni și obiecte. IoT poate combina lumile fizică și virtuală în ecosisteme inteligente, care percep mediul înconjurător, analizează și se adaptează pentru a ne face viețile mai ușoare, mai sigure, mai eficiente și mai prietenoase. d).Upgrade-ulrețelelor. În prezent, cele mai multe din upgrade-urile rețelelor sunt determinate de nevoia de a îmbunătăți experiențele utilizatorilor și pentru eficientizarea funcționării. În viitor, upgrade-urile vor fi determinate și de furnizarea de servicii specializate pentru anumite industrii verticale, dar și pentru satisfacerea cererii de securitate și integritate a rețelei pentru diferite categorii de clienți (consumatori, mediu de afaceri, servicii guvernamentale sensibile etc.). 18 Sursa: ANCOM (2018), Strategia 5G pentru România, p. 11-13. 19 engl. Over The Top – termen generic pentru serviciile care permit livrarea la consumator de conținut de orice fel (muzică, filme, telefonie, mesagerie, programe de radio-televiziune etc.) prin conexiunea internet, cu evitarea platformelor operatorilor care controlau în mod tradițional furnizarea fiecăruia dintre aceste servicii. OTT -uri utilizate pe scară largă de consumatorii din România sunt Netflix, Mubi, Skype, Whatsapp, YouTube etc. 156 e).Securitate cibernetică și suveranitatea datelor. Proliferarea IoT și deservirea tot mai multor industrii cu servicii personalizate fac în așa fel încât un volum tot mai mare de informații private, uneori cu sensibilitate comercială ridicată, să fie transportate prin rețelele de comunicații. Datorită posibilităților eterogene de acces la rețea, în combinație cu tehnicile avansate de prelucrare a datelor și extragerea de cunoștințe din acestea, pierderile de date sau utilizarea lor ilegitimă poate avea consecințe severe, inclusiv riscuri reputaționale care pot frâna dezvoltarea serviciilor. Astfel, securizarea infrastructurilor de comunicații trebuie acompaniată de securizarea serviciilor încă din designul acestora, printr-o abordare centrată pe utilizator. f).Consolidare, fuziuni, achiziții și împachetare. Achizițiile sunt un mijloc atractiv prin care operatorii de comunicații creează noi oferte de produse și servicii dincolo de capabilitățile lor tradiționale, precum și pentru intrarea pe noi piețe și lansarea în noi afaceri. Suntem deja martorii situațiilor în care operatorii împachetează produse și servicii sau își extind gama serviciilor pe care le oferă dincolo de capacitățile propriilor rețele, țintind intrarea în industrii adiacente. 6.2. Serviciile de telecomunicații în Romania20 De la lansarea comunicațiilor mobile în România în 1993, patru generații tehnologice au influențat substanțial economia și modul de viață a oamenilor (Tabel 55). Tabel 55. Generații tehnologice în comunicațiile mobile Generație 1G 2G 3G 4G 5G Tehnologie tipică NMT GSM IMT 2000 LTE IMT 2020 UMTS Servicii și viteză Voce Voce Voce & Data Data Data & more tipică 14,4 kbps 64 kbps 2 Mbps < 1 Gbps < 20 Gbps Lansare în Aprilie 1993 Aprilie 1997 Aprilie 2005 Octombrie 2012 2020 România Sursă: ANCOM, Strategia 5G pentru România, 2018 Cea mai recentă generație tehnologică, 4G, lansată în România în 2012, a fost asociată cu o nouă dinamică în inovare, în dispozitive și în consumul de servicii de internet. Creșterea exponențială a traficului de date mobile înregistrată pe fondul răspândirii masive a conexiunilor realizate prin terminale tot mai performante, al difuziei tehnologiei LTE/4G în rețelele mobile din România, creșterii economice și al vânzărilor de device-uri către populație a determinat ca serviciile de telecomunicații să aibă o dezvoltare exponențială în ultimii 5-6 ani (Fig. 48). Deservirea cererii tot mai mari de servicii a necesitat densificarea numărului de sectoare (celule) instalate în rețelele mobile din România, într-un ritm mediu anual de creștere de peste 20%. Deși numărul de celule 4G a cunoscut cel mai rapid ritm de creștere, celulele 3G contribuie cu mai mult de jumătate la stocul de celule active în rețelele de comunicații mobile din România (Fig. 49). Conform statisticilor ANCOM pentru jumătatea anului 2018, numărul conexiunilor la internet fix din România a ajuns la 4,9 milioane, înregistrând o creștere semestrială de 3,6%. 20 Sursa: ANCOM (2018), Strategia 5G pentru România. 157 Rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării era de 60% la nivel național, respectiv de 72% în mediul urban și de 44% în mediul rural. Decalajul dintre urban şi rural continuă să se reducă: numărul de conexiuni de internet fix din mediul rural a depășit 1,5 milioane, înregistrând un ritm de creștere de 8% pentru al doilea semestru consecutiv, în timp ce în urban ritmul de creştere a fost de 2% pentru ultimele două semestre. La nivel național, ponderea conexiunilor fixe de foarte mare viteză (cel puțin 100Mbps) a ajuns la 66%, în principal datorită extinderii reţelelor de fibră optică, care ajung tot mai aproape de locaţia utilizatorilor finali. De altfel, 58% dintre conexiunile de internet fix erau realizate prin FTTH sau FTTB. În prima jumătate a anului 2018, traficul total de internet fix a fost de 3 milioane de TB (+14% față de semestrul II, 2017), astfel că traficul mediu lunar de internet fix per locuitor a fost de 26 GB. În funcție de numărul de conexiuni la internet fix la sfârșitul primului semestru al anului 2018, liderul pieţei avea o cotă de piaţă de 49%, principalul competitor 24%, următorul competitor 13%, ceilalți furnizori însumând 14%. Datele prelucrate de ANCOM arată că, în România, numărul total de conexiuni la internet mobil prin 3G/4G a fost de 16,5 milioane la mijlocul anului 2018, iar rata de penetrare la 100 de locuitori a fost de 85%. Dacă luăm în calcul şi conexiunile de internet mobil prin 2G, rata de pe netrare a internetului mobil prin 2G/3G/4G la 100 de locuitori era de 99% la 30 iunie 2018. Figura 48 – Conexiuni și trafic total de date în România, în perioada 2012-2017 Sursă: ANCOM, Strategia 5G pentru România, 2018 158 Figura 49 – Evoluția numărului de celule active de telefonie mobilă din România în perioada 2014-2018 Sursă: ANCOM, Strategia 5G pentru România, 2018 Conform ANCOM, pentru prima jumătate a anului 2018 se observă că numărul conexiunilor 4G a crescut în comparație cu anul 2017, cu un ritm susţinut de 12%, ajungând la cca. 9 milioane. Astfel, conexiunile 4G reprezentau 46% din numărul total de conexiuni la internet mobil, iar 39% erau conexiuni 3G, ponderea conexiunilor de mare viteză ajungând la 85% din totalul de 19,3 de milioane conexiuni de internet mobil. Traficul total de internet mobil a crescut cu 48% în primele șase luni ale anului 2018, ajungând la 0,26 milioane TB, ceea ce reprezintă că traficul mediu lunar de internet mobil per locuitor a fost de 2,3 GB. În funcție de numărul total de conexiuni active la internet mobil la jumătatea anului 2018, liderul pieţei avea o cotă de piaţă de 38%, principalul competitor 24%, următorul competitor 19%, ceilalți furnizori însumând 19%. Piața serviciilor de telefonie fixă a continuat să înregistreze scăderi comparativ cu semestrul II al anului 2017, atât în ceea ce privește numărul de linii de acces (-3%, până la 3,8 milioane), cât și numărul de abonați (-4%, până la 3,2 milioane). La 30 iunie 2018, rata de penetrare a telefoniei fixe la 100 de gospodării înregistra valoarea de 40%. Media lunară a traficului de apeluri de telefonie fixă efectuate per locuitor a continuat să scadă în semestrul I 2018, ajungând la 10 minute, mai puțin cu 1 minut față de valoarea medie înregistrată pentru semestrul anterior, iar un apel a avut o durată medie de 2 minute și 53 de secunde. În funcție de numărul de abonați de telefonie fixă la 30 iunie 2018, liderul pieţei avea o cotă de piaţă de 44%, principalul competitor 35%, următorul competitor 15%, ceilalți furnizori însumând 5%. La jumătatea anului 2018, față de semestrul II 2017, erau 22,2 milioane de utilizatori activi de telefonie mobilă (-1%), dintre care 12,3 milioane (+2%) erau utilizatori pe bază de abonament și 9,9 milioane (-4%) erau utilizatori pe bază de cartele preplătite active. 159 În funcție de numărul de cartele SIM active la sfârșitul lunii iunie 2018, liderul pieţei avea o cotă de piață de 39%, principalul competitor 30%, următorul competitor 18%, ceilalţi furnizori însumând 13%. Figura 50 – Evoluţia volumului de trafic de voce realizat prin reţelele mobile (exclusiv roaming internațional) şi a duratei medii a unui apel originat (min:sec), în perioada semestrul I 2016 – semestrul I 2018 Sursă: ANCOM, Strategia 5G pentru România, 2018 În cazul reţelelor mobile de telefonie mobilă s-a înregistrat un trafic total de voce (exclusiv roaming internațional) de 34 miliarde de minute, la fel ca în semestrul precedent. 56% din trafic este realizat în aceeaşi reţea mobilă, iar 36% este trafic către alte reţele mobile. În prima jumătate a anului 2018, în medie, un locuitor a inițiat lunar apeluri de voce însumând 4 ore şi 51 de minute și a transmis 59 de mesaje SMS. Durata medie a unui apel a fost de 2 minute și 45 de secunde (Fig. 50). Ca urmare a aplicării regulamentului european Roamlike at home, utilizarea serviciilor de roaming s-a intensificat în acest prim semestru al anului 2018. Astfel, comparativ cu acelaşi semestru al anului 2017 (utilizarea serviciilor de roaming fiind influenţată de sezonalitate), în semestrul I al anului 2018 traficul de apeluri efectuate aproape s-a triplat, ajungând la 1,2 miliarde de minute (+174%), cel de apeluri primite a crescut până la 1,3 miliarde de minute (+52%), iar traficul de date a crescut de peste 5 ori, ajungând la aproape 6.000 TB (+431%) (Fig. 51). Traficul SMS a crescut cu 62% în perioada analizată, ajungând la 140 de milioane de mesaje trimise. 160 Figura 51 – Dinamica volumului de trafic roaming internaţional „outbound”, în perioada semestrul I 2016 – semestrul I 2018 Sursă: ANCOM, Strategia 5G pentru România, 2018 Numărul de abonaţi la servicii de retransmisie TV furnizate contra-cost s-a menținut constant în prima jumătate a anului 2018, la valoarea de 7,45 de milioane. Astfel, rata de penetrare la 100 de gospodării a acestor servicii era de 99,6% la jumătatea anului 2018. Față de semestrul II 2017, în funcție de suportul utilizat, 5,04 de milioane de utilizatori erau abonați la servicii furnizate prin rețelele de cablu (+1%), 2,28 de milioane recepționau serviciile de retransmisie TV prin rețele satelit de tip DTH ( -2%), iar 0,13 milioane prin IPTV (+8%). În funcţie de numărul de abonaţi la 30 iunie 2018, liderul pieţei de servicii TV avea o cotă de piaţă de 48%, principalul competitor 20%, următorul competitor 18%, ceilalți furnizori însumând 14%. În mediul urban, serviciile TV sunt recepționate în principal prin rețele de cablu, în proporție de 83%, în timp ce, în mediul rural, acestea sunt recepționate în principal prin rețele satelit de tip DTH, în proporție de 53%. Numărul abonaților la servicii de retransmisie TV recepționate în format digital creşte uşor, ajungând la jumătatea anului 2018 la 4,8 milioane. Pentru prima dată, numărul abonaţilor prin cablu digital (2,36 milioane) l-a depăşit pe cel al abonaţilor prin DTH (2,28 milioane). Pe parcursul primului semestru al anului 2018 a continuat să scadă numărul total de mesaje SMS, cu 9% comparativ cu semestrul II 2017, ajungând la mai puțin de 7 miliarde de mesaje, cel mai pro babil ca urmare a utilizării tot mai intense a aplicațiilor de tipul mesagerie instant. 6.3. Infrastructura de telecomunicații din județul Cluj La momentul actual județul Cluj este echipat cu infrastructură de telecomunicații pentru asigurarea tuturor formelor de transmisii de date, atât prin rețele fixe cât mai ales prin rețele mobile. Aceste rețele sunt dezvoltate de o serie de operatori privați, care furnizează la cererea clienților servicii de telecomunicații în funcție de preferințele acestora și disponibilitățile de infrastructură existente în teritoriu. 161 Pentru distribuția serviciilor de telecomunicație mobilă în anul 2019 la nivelul județului Cluj erau în funcțiune un număr de 2510 stații de transmisie/recepție aferentă tehnologiei 2G, 3G și 4G (Tabel 56). Tabel 56. Infrastructura de telecomunicații mobile din județul Cluj 2G 3G 4G Tehnologie GSM GSM UMTS UMTS LTE LTE LTE LTE LTE Total 900 1800 900 2100 800 900 1800 2100 2600 Nr. stații 518 79 343 633 177 8 307 208 237 2510 Sursă: ANCOM, 2019 Cele mai numeroase stații de pe teritoriul județului Cluj sunt aferente tehnologiei 3G (976 stații), fiind urmate de tehnologia 4G (752 stații) și cea de 2G (597 stații). Acestea sunt amplasate fie în cadrul releelor de telecomunicație, localizate de obicei pe forme pozitive de relief sau pe clădiri în incinta urbanului pentru a asigura o acoperire cât mai bună cu semnal. Poziția spațială a stațiilor pe categorii de tehnologie la momentul actual nu este cunoscută din lipsă de date cu privire la coordonatele de localizare. 6.4. Serviciile fixe de telecomunicații din județul Cluj Serviciile fixe de telecomunicații reprezintă încă un segment important din piața serviciilior de telecomunicații la nivelul județului Cluj, chiar dacă tendința este orientată spre cele mobile. Acestea sunt reprezentate de telefonie fixă, internet fix și televiziune prin cablu. Operatorii care furnizează servicii de telecomunicații fixe la nivelul județului Cluj sunt în număr de 18 dintre care trei sunt mai importanți (Orange Romania S.A., Telekom Romania S.A., și RCS&RDS S.A.) acestea deținând cote importante din piața telecomunicaților fixe și mobile la nivel național și implicit la nivel județean (Tabel 57, Fig. 42). Astfel, primii trei operatori care prestează servicii de telefonie fixă în localitățile din județul Cluj sunt: Orange cu 228 localități deservite, ceea ce reprezintă 52,53% din numărul total al localităților din județ; Telecom cu 217 localități, ceea ce reprezintă 50,00 % din numărul total de localități; RCS&RDS cu 160 localități deservite, ceea ce reprezintă 36,87%. Pe următoarele trei poziții se situează Societatea Națională de Radiodifuziune cu 40 localități (9,22%), UPC cu 36 localități (8,29%) și Vodafone cu 28 localități (6,45%). Restul de 12 furnizori dețin cote de piață de la 1 la 10 localități, fiind nesemnificativi în economia telecomunicațiilor fixe. Tabel 57. Gradul de acoperire a județului Cluj cu servicii fixe de telecomunicații (2019). Telefonie fixă Internet fix TV cablu Pondere Pondere Pondere Nr. Nr. Nr. Nr. Denumire operator din total din total din total crt. localități localități localități localități localități localități deservite deservite deservite (%) (%) (%) 1 Orange Romania S.A. 228 52,53 208 47,93 4 0,92 2 RCS&RDS S.A. 160 36,87 157 36,18 157 36,18 3 SNR S.A. 40 9,22 40 9,22 0 0,00 4 Telekom Romania S.A. 217 50,00 200 46,08 39 8,99 5 Vodafone Romania S.A. 28 6,45 27 6,22 0 0,00 6 Euroweb Romania SRL 6 1,38 6 1,38 0 0,00 7 UPC Romania S.A. 36 8,29 36 8,29 24 5,53 8 2K Telekom SRL 1 0,23 0 0,00 0 0,00 9 Cloudsys Telekom SRL 1 0,23 0 0,00 0 0,00 10 Iristel Romania SRL 9 2,07 0 0,00 0 0,00 11 NextgenCommunication SRL 5 1,15 5 1,15 5 1,15 12 Opticom Consulting SRL 5 1,15 0 0,00 0 0,00 162 Telefonie fixă Internet fix TV cablu Pondere Pondere Pondere Nr. Nr. Nr. Nr. Denumire operator din total din total din total crt. localități localități localități localități localități localități deservite deservite deservite (%) (%) (%) 13 BVFON România SRL 2 0,46 0 0,00 0 0,00 14 Combridge SRL 1 0,23 1 0,23 0 0,00 Netconnect Communications 15 1 0,23 0 0,00 0 0,00 SRL 16 Prime Telecom SRL 1 0,23 1 0,23 0 0,00 17 Pure IP Limited SRL 1 0,23 0 0,00 0 0,00 18 Voipit SRL 1 0,23 0 0,00 0 0,00 Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro Figura 52 – Gradul de acoperire a județului Cluj cu servicii fixe de telecomunicații (2019). Telefonie fixă Internet fix TV cablu Voipit SRL Pure IP Limited SRL Prime Telecom SRL Netconnect Communications SRL Combridge SRL BVFON România SRL Opticom Consulting SRL Nextgen Communication SRL Iristel Romania SRL Cloudsys Telekom SRL 2k Telekom SRL UPC Romania S.A. Eurow eb Romania SRL Vodafone Romania S.A. Telekom Romania S.A. SNR S.A. RCS&RDS S.A. Orange Romania S.A. 0 50 100 150 200 250 (nr. localități) Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro Internetul fix este deținut preponderent, ca și în cazul telefoniei fixe, de aceleași trei companii transnaționale: Orange cu 208 localități deservite, ceea ce reprezintă 47,93% din numărul total al localităților din județ; Telecom cu 200 localități, ceea ce reprezintă 46,08 % din numărul total de localități; RCS&RDS cu 157 localități deservite, ceea ce reprezintă 36,18%. Pe următoarele trei poziții se situează Societatea Națională de Radiodifuziune cu 40 localități (9,22%), UPC cu 36 localități (8,29%) și Vodafone cu 27 localități (6,22%). O situație diferită se constată în cazul operatorilor de televiziune prin cablu, unde lider este RCS&RDS cu 157 localități deservite (36,18%), după care locul doi este deținut de Telekom cu 39 localități (8,99%) și UPC cu 24 localități (5,53%). Această situație arată că televiziunea prin cablu nu mai este atractivă pentru operatorii de telecomunicații, aceasta fiind treptat înlocuită cu cea prin satelit. 163 La nivelul localităților din județul Cluj se mai observă un aspect interesant legat de numărul operatorilor care prestează servicii de telecomunicații fixe. Astfel, la nivelul anului 2019 se observă că există 115 localități care nu au servicii de telefonie fixă, 126 localități nu au internet fix, 261 localități nu au televiziune prin cablu (Tabel 58, Fig. 53). Tabel 58. Numărul localităților din județul Cluj după numărul de operatori ce prestează servicii fixe de telecomunicații (2019). Număr operatori prestatori de servicii Tip servicii 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 15 Telefonie fixă 115 109 96 67 25 11 4 2 3 1 0 1 (nr. localități) Internet fix 126 117 84 66 21 13 3 3 0 0 1 0 (nr. localități) TV cablu 261 138 23 4 7 1 0 0 0 0 0 0 (nr. localități) Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro Figura 53 – Raportul dintre numărul localităților și numărul de operatori ce prestează servicii fixe de telecomunicații în județul Cluj (2019). (nr. localități) 300 Telefonie fixă Internet fix TV cablu 250 200 150 100 50 (nr. operatori) 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 15 Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro Următoarea categorie este reprezentată de localitățile care au un singur operator ce distribuie servicii de telecomunicații fixe. În acest sens, există 109 localități care au un singur operator ce livrează telefonie fixă, 117 localități cu un singur operator de livrează internet fix și 138 localități cu un singur operator ce livrează televiziune prin cablu. Numărul ridicat de operatori care livrează servicii de telecomunicații fixe la nivel de localitate este regăsit la nivel teritorial într-un număr redus de localități. Cel mai bun exemplu este municipiul Cluj- Napoca unde există 15 operatori pe piața serviciilor de telecomunicații fixe din cei 18 înregistrați la nivel de județ. Distribuția în plan teritorial al operatorilor de telecomunicații fixe la nivel de localități este prezentată în Figurile 54, 55 și 56. Analiza distribuției teritoriale a operatorilor și a numărului acestora la nivel de localități pune în evidență următoarele: 164 - încă există localități la nivelul județului Cluj care nu beneficiază de servicii de telecomunicații fixe și în special de telefonie fixă, cele mai numeroase localități aflate în această situație fiind întâlnite în comunele Iara (6 localități), Băișoara (5 localități), Căianu (5 localități) Vad (4 localități), Recea-Cristur (4 localități), Ciurila (4 localități) etc; 165 Figura 54 – Distribuția operatorilor care livrează telefonie fixă la nivel localităților din județul Cluj (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro Figura 55 – Distribuția operatorilor care livrează internet fix la nivel localităților din județul Cluj (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 166 - zonele geografice cu cele mai numeroase localități care nu sunt racordate la rețeaua de telefonie fixă se întâlnesc în nord-vestul județului (Dealurile Clujului și Dejului), Depresiunea Iara- Hășdate, sectorul sud-estic al Câmpiei colinare a Transilvaniei (comunele Ploscoș, Ceanu și Frata), bordura vestică a Depresiunii Huedin; - Orange Romania SA este compania cu cel mai mare grad de acoperire teritorială a serviciilor de telefonie fixă din județ; - zona centrală a județului este dominată de localitățile unde există mai mult de un operator de servicii telefonie fixă la nivel de localitate, recordul fiind deținut de municipiul Cluj-Napoca, unde activează 15 distribuitori. În cazul distribuției în plan teritorial a serviciilor de internet fix se observă o situație asemănătoare cu cea a telefoniei fixe, în care tot Orange Romania SA este compania care are cea mai mare acoperire cu servicii iar municipiul Cluj-Napoca este deservit de 10 operatori. Concentrarea operatorilor se realizează și în acest caz la nivelul localităților situate în ariile centrale ale județului, periferia nefiind acoperită cu cu servicii de internet fix. Figura 56 – Distribuția operatorilor care livrează TV cablu la nivel localităților din județul Cluj (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro În cazul televiziunii prin cablu se observă o situație puțin diferită: - numărul operatorilor care prestează servicii de televiziune prin cablu la nivel de județ este de 5 companii, dintre care lider de piață este RCS&RDS, acestă prestând servicii mai ales la nivelul localităților cu o populație numeroasă și având mereu concurenți pe piață; 167 - companiile Orange și Telekom sunt cele care apar cel mai frecvent indivitual ca deservind localități din județul Cluj; - distribuția teritorială a localităților care nu beneficiază de servicii de televiziune prin cablu este asemănătoare cu a celorlaltor servicii, în zona centrală concentrându-se toate cele 5 companii iar periferia nord-vestică, sudică și sud-estică nefiind acoperită de nici un distribuitor; - ca noutate în domeniu serviciilor TV prin cablu, compania NEXTGEN Communication SRL a început să se extindă pe acest segment de piață al telecomunicațiilor, mai ales pe piața urbană observându-se o creștere rapidă. Situația detaliată a numărului de operatori care prestează servicii de telecomunicații fixe la nivelul localităților din județul Cluj scoate în evidență realitatea din teren privind gradul de acoperire cu servicii de acest gen (Tabel 59, Fig. 57). Tabel 59. Gradul de deservire și numărul de operatori prestatori de servicii fixe de telecomunicații la nivelul localităților din județul Cluj (2019). Nr. Grad Număr operatori prestatori servicii fixe Denumire localitate Denumire UAT crt. deservire telecomunicații TV cablu Telefonie fixă Internet fix /IPTV 1 Agârbiciu Căpușu Mare 4 2 2 1 2 Aghireșu Aghireșu 3 2 2 0 3 Aghireșu-Fabrici Aghireșu 3 2 2 0 4 Agriș Iara 0 0 0 0 5 Aiton Aiton 7 4 4 1 6 Aluniș Aluniș 2 1 1 0 7 Alunișu Sâncraiu 2 1 1 0 8 Andici Ceanu Mare 0 0 0 0 9 Antăș Bobâlna 0 0 0 0 10 Apahida Apahida 14 9 7 4 11 Ardeova Mănăstireni 2 1 1 0 12 Arghișu Aghireșu 0 0 0 0 13 Aruncuta Suatu 5 3 3 1 14 Așchileu Mare Așchileu 2 1 1 1 15 Așchileu Mic Așchileu 3 2 2 0 16 Baciu Baciu 9 5 5 3 17 Batin Unguraș 4 2 2 1 18 Băbdiu Bobâlna 0 0 0 0 19 Băbuțiu Vultureni 4 2 2 1 20 Bădeni Moldovenești 4 2 2 1 21 Bădești Vultureni 0 0 0 0 22 Băgaciu Pălatca 2 1 1 0 23 Băgara Aghireșu 2 1 1 1 24 Băișoara Băișoara 6 4 3 0 25 Băița Gherla 5 3 3 1 26 Bălcești Beliș 0 0 0 0 27 Bălcești Căpușu Mare 2 1 1 0 28 Bărăi Căianu 0 0 0 0 29 Bârlea Cornești 2 2 1 0 30 Bedeciu Mănăstireni 5 3 3 1 31 Beliș Beliș 6 4 3 0 32 Berchieșu Frata 4 2 2 1 33 Berindu Sânpaul 0 0 0 0 34 Bica Mănăstireni 2 2 1 0 168 Nr. Grad Număr operatori prestatori servicii fixe Denumire localitate Denumire UAT crt. deservire telecomunicații TV cablu Telefonie fixă Internet fix /IPTV 35 Bicălatu Huedin 3 2 2 0 36 Blidărești Bobâlna 0 0 0 0 37 Bobâlna Bobâlna 2 1 1 0 38 Bociu Mărgău 0 0 0 0 39 Bodrog Apahida 0 0 0 0 40 Bogata Călărași 3 2 2 0 41 Bogata de Jos Vad 0 0 0 0 42 Bogata de Sus Vad 0 0 0 0 43 Boian Ceanu Mare 5 3 3 1 44 Boj-Cătun Cojocna 0 0 0 0 45 Boju Cojocna 4 2 2 1 46 Bolduț Ceanu Mare 5 3 3 1 47 Bologa Poieni 5 3 3 1 48 Bonț Fizeșu Gherlii 4 2 2 1 49 Bonțida Bonțida 5 3 3 1 50 Borșa Borșa 2 1 1 0 51 Borșa-Cătun Borșa 0 0 0 0 52 Borşa-Crestaia Borșa 0 0 0 0 53 Borzești Iara 2 1 1 0 54 Boteni Mociu 3 2 1 1 55 Brăișoru Sâncraiu 0 0 0 0 56 Bucea Negreni 6 4 3 1 57 Bunești Mintiu Gherlii 6 3 3 2 58 Buru Iara 2 1 1 0 59 Buteni Mărgău 0 0 0 0 60 Buza Buza 5 3 3 1 61 Cacova Ierii Iara 2 1 1 0 62 Calna Vad 0 0 0 0 63 Cara Cojocna 5 3 3 1 64 Casele Micești Feleacu 0 0 0 0 65 Căianu Căianu 5 3 3 1 66 Căianu Mic Căianu 4 2 2 1 67 Căianu-Vamă Căianu 5 3 3 1 68 Călata Călățele 5 3 3 1 69 Călărași Călărași 3 2 2 0 70 Călărași-Gară Călărași 2 1 1 0 71 Călățele Călățele 5 3 3 1 72 Cămărașu Cămărașu 5 3 3 1 73 Căprioara Recea-Cristur 2 1 1 0 74 Căpușu Mare Căpușu Mare 7 4 4 1 75 Căpușu Mic Căpușu Mare 4 3 2 1 76 Cășeiu Cășeiu 5 3 3 1 77 Cătălina Panticeu 0 0 0 0 78 Cătina Cătina 5 3 3 1 79 Câmpenești Apahida 2 1 1 0 80 Câmpia Turzii Câmpia Turzii 11 7 5 4 81 Câțcău Câțcău 7 4 4 1 82 Ceaba Sânmartin 2 1 1 0 83 Ceanu Mare Ceanu Mare 6 3 3 2 84 Ceanu Mic Tureni 2 1 1 0 85 Cerbești Poieni 1 1 0 0 169 Nr. Grad Număr operatori prestatori servicii fixe Denumire localitate Denumire UAT crt. deservire telecomunicații TV cablu Telefonie fixă Internet fix /IPTV 86 Cerc Valea Ierii 0 0 0 0 87 Cetan Vad 4 2 2 1 88 Cheia Mihai Viteazu 5 3 3 1 89 Chesău Mociu 5 3 3 1 90 Chidea Vultureni 3 2 2 0 91 Chinteni Chinteni 7 4 4 2 92 Chiriș Geaca 2 1 1 0 93 Chiuiești Chiuiești 5 3 3 1 94 Ciubanca Recea-Cristur 0 0 0 0 95 Ciubăncuța Recea-Cristur 2 1 1 0 96 Ciucea Ciucea 7 4 4 1 97 Ciuleni Mărgău 0 0 0 0 98 Ciumăfaia Borșa 2 1 1 0 99 Ciurgău Ceanu Mare 2 1 1 0 100 Ciurila Ciurila 4 2 2 1 101 Clapa Tritenii de Jos 0 0 0 0 102 Cluj-Napoca Cluj-Napoca 22 15 10 5 103 Coasta Bonțida 2 1 1 0 104 Codor Jichișu de Jos 3 3 1 1 105 Cojocna Cojocna 6 3 3 2 106 Colonia Tritenii de Jos 5 3 3 1 107 Comorâță Cășeiu 0 0 0 0 108 Comșesti Tureni 4 2 2 1 109 Copăceni Săndulești 7 4 4 2 110 Coplean Cășeiu 4 2 2 1 111 Copru Cătina 2 1 1 0 112 Corneni Aluniș 0 0 0 0 113 Cornești Mihai Viteazu 6 3 3 2 114 Cornești Cornești 5 3 3 0 115 Cornești Gârbău 3 2 2 0 116 Corpadea Apahida 2 1 1 0 117 Corușu Baciu 4 2 2 1 118 Crairât Ploscoș 1 1 0 0 119 Crăești Petreștii de Jos 2 1 1 0 120 Cremenea Bobâlna 0 0 0 0 121 Cristorel Așchileu 3 2 2 0 122 Crișeni Mociu 5 3 3 1 123 Cubleșu Someșan Panticeu 2 1 1 0 124 Curtuiușu Dejului Vad 0 0 0 0 125 Custura Cășeiu 0 0 0 0 126 Cutca Sânmartin 2 1 1 0 127 Cuzdrioara Cuzdrioara 11 6 6 2 128 Daroț Unguraș 0 0 0 0 129 Dăbâca Dăbâca 5 3 3 1 130 Dâmbu Mare Mica 4 2 2 2 131 Dâmburile Suatu 2 1 1 1 132 Dâncu Aghireșu 0 0 0 0 133 Dângău Mare Căpușu Mare 0 0 0 0 134 Dângău Mic Căpușu Mare 0 0 0 0 135 Dârja Panticeu 0 0 0 0 136 Dealu Botii Beliș 0 0 0 0 170 Nr. Grad Număr operatori prestatori servicii fixe Denumire localitate Denumire UAT crt. deservire telecomunicații TV cablu Telefonie fixă Internet fix /IPTV 137 Dealu Mare Râșca 0 0 0 0 138 Dealu Negru Călățele 2 1 1 0 139 Dej Dej 13 8 6 4 140 Deleni Petreștii de Jos 2 1 1 0 141 Deușu Chinteni 3 2 2 0 142 Dezmir Apahida 9 5 5 2 143 Diviciorii Mari Sânmartin 3 2 1 1 144 Diviciorii Mici Sânmartin 3 2 1 1 145 Domoșu Sâncraiu 2 1 1 0 146 Dorna Așchileu 0 0 0 0 147 Dorolțu Aghireșu 2 1 1 0 148 DosuBricii Chiuiești 0 0 0 0 149 Dosu Napului Ceanu Mare 1 1 0 0 150 Dretea Mănăstireni 3 2 1 1 151 Dumbrava Căpușu Mare 4 2 2 1 152 Elciu Recea-Cristur 2 1 1 0 153 Escu Recea-Cristur 2 1 1 0 154 Falca Mociu 0 0 0 0 155 Făgetu Ierii Iara 2 1 1 0 156 Făureni Vultureni 0 0 0 0 157 Fânațe Ceanu Mare 0 0 0 0 158 Feiurdeni Chinteni 2 1 1 0 159 Feldioara Cătina 2 1 1 1 160 Feleacu Feleacu 9 5 5 3 161 Filea de Jos Ciurila 2 1 1 0 162 Filea de Sus Ciurila 0 0 0 0 163 Finciu Călățele 2 1 1 0 164 Finișel Săvădisla 4 2 2 1 165 Fizeșu Gherlii Fizeșu Gherlii 4 2 2 1 166 Florești Florești 14 8 7 4 167 Fodora Așchileu 5 3 3 1 168 Frata Frata 7 4 4 1 169 Frăsinet Băișoara 0 0 0 0 170 Fundătura Iclod 5 3 3 1 171 Gădălin Jucu 5 3 3 1 172 Gârbău Gârbău 5 3 3 1 173 Gârbău Dejului Cășeiu 2 1 1 1 174 Geaca Geaca 4 3 2 1 175 Gheorghieni Feleacu 5 3 3 1 176 Gherla Gherla 10 6 5 4 177 Ghirișu Român Mociu 5 3 3 1 178 Ghirolt Aluniș 3 2 2 0 179 Gilău Gilău 12 7 6 3 180 Giula Borșa 2 1 1 0 181 Giurcuţa de Jos Beliș 0 0 0 0 182 Giurcuța de Sus Beliș 2 1 1 0 183 Gligorești Luna 2 2 1 0 184 Guga Cășeiu 0 0 0 0 185 Hagău Cătina 0 0 0 0 186 Hășdate Săvădisla 3 2 2 0 187 Hășdate Gherla 2 1 1 0 171 Nr. Grad Număr operatori prestatori servicii fixe Denumire localitate Denumire UAT crt. deservire telecomunicații TV cablu Telefonie fixă Internet fix /IPTV 188 Hodaie Cătina 3 2 1 1 189 Hodăi Boian Ceanu Mare 0 0 0 0 190 Hodișu Poieni 3 2 2 0 191 Horlacea Sâncraiu 2 1 1 0 192 Huci Cojocna 0 0 0 0 193 Huedin Huedin 9 5 5 2 194 Huta Chiuiești 0 0 0 0 195 Iacobeni Ceanu Mare 4 2 2 1 196 Iara Iara 8 6 4 0 197 Iclod Iclod 9 5 5 1 198 Iclozel Iclod 2 1 1 0 199 Igriția Cornești 0 0 0 0 200 Inucu Aghireșu 2 1 1 0 201 Iuriu de Câmpie Cojocna 2 1 1 0 202 Izvoru Crișului Izvoru Crișului 5 3 3 1 203 Jichișu de Jos Jichișu de Jos 4 2 2 1 204 Jichișu de Sus Jichișu de Jos 0 0 0 0 205 Juc-Herghelie Jucu 9 5 5 2 206 Jucu de Mijloc Jucu 9 5 5 2 207 Jucu de Sus Jucu 7 4 4 2 208 Jurca Recea-Cristur 0 0 0 0 209 Lacu Geaca 2 1 1 1 210 Lăpuștești Râșca 2 1 1 0 211 Leghia Aghireșu 5 3 3 1 212 Legii Geaca 2 1 1 0 213 Leurda Cășeiu 0 0 0 0 214 Lita Săvădisla 5 3 3 0 215 Liteni Săvădisla 3 2 2 0 216 Livada Iclod 5 3 3 1 217 Livada Petreștii de Jos 1 1 0 0 218 Lobodaș Ploscoș 0 0 0 0 219 Lujerdiu Cornești 2 1 1 0 220 Luna Luna 10 6 5 2 221 Luna de Jos Dăbâca 5 3 3 1 222 Luna de Sus Florești 7 4 4 1 223 Lunca Bonţului Fizeșu Gherlii 0 0 0 0 224 Lunca Vișagului Poieni 7 4 4 1 225 Luncani Luna 6 4 3 2 226 Lungești Iara 1 1 0 0 227 Macău Aghireșu 3 2 2 0 228 Maia Bobâlna 2 1 1 0 229 Măcicașu Chinteni 2 1 1 0 230 Măgoaja Chiuiești 2 1 1 0 231 Măgura Ierii Iara 0 0 0 0 232 Măguri Măguri-Răcătău 2 1 1 0 233 Măguri-Răcătău Măguri-Răcătău 2 1 1 0 234 Măhal Sânmartin 3 2 1 1 235 Mănăstirea Mica 4 2 2 1 236 Mănăstireni Mănăstireni 5 3 3 1 237 Mănășturel Cuzdrioara 4 2 2 1 238 Mănășturu Românesc Mănăstireni 5 3 3 1 172 Nr. Grad Număr operatori prestatori servicii fixe Denumire localitate Denumire UAT crt. deservire telecomunicații TV cablu Telefonie fixă Internet fix /IPTV 239 Mărcești Râșca 3 2 2 0 240 Mărgău Mărgău 2 1 1 0 241 Mărișel Mărișel 5 3 3 0 242 Mărtinești Tureni 5 3 3 0 243 Mașca Iara 0 0 0 0 244 Mera Baciu 5 3 3 1 245 Mica Mica 4 2 2 2 246 Micești Tureni 5 3 3 0 247 Mihai Viteazu Mihai Viteazu 9 5 5 2 248 Mihăiești Sânpaul 2 1 1 0 249 Mintiu Gherlii Mintiu Gherlii 7 4 4 2 250 Moara de Pădure Băișoara 0 0 0 0 251 Mociu Mociu 7 4 4 1 252 Moldovenești Moldovenești 4 2 2 1 253 Morău Cornești 3 2 2 0 254 Moriști Cojocna 0 0 0 0 255 Morlaca Poieni 3 2 2 0 256 Morțești Ceanu Mare 0 0 0 0 257 Muncel Câțcău 0 0 0 0 258 Muntele Băișorii Băișoara 2 1 1 0 259 Muntele Bocului Băișoara 0 0 0 0 260 Muntele Cacovei Băișoara 0 0 0 0 261 Muntele Filii Băișoara 0 0 0 0 262 Muntele Rece Măguri-Răcătău 2 1 1 0 263 Muntele Săcelului Băișoara 0 0 0 0 264 Mureșenii de Câmpie Pălatca 2 1 1 0 265 Nadășu Izvoru Crișului 3 2 2 0 266 Nădășelu Gârbău 3 2 2 0 267 Năoiu Cămărașu 0 0 0 0 268 Năsal Țaga 2 1 1 0 269 Nearșova Izvoru Crișului 2 1 1 1 270 Negreni Negreni 6 4 3 1 271 Nicula Fizeșu Gherlii 4 2 2 1 272 Nima Mintiu Gherlii 6 3 3 2 273 Nireș Mica 4 2 2 1 274 Oaș Frata 0 0 0 0 275 Ocna Dejului Dej 4 2 2 1 276 Ocolișel Iara 2 1 1 0 277 Olăriu Frata 0 0 0 0 278 Orman Iclod 2 1 1 0 279 Osoi Recea-Cristur 0 0 0 0 280 Oșorhel Bobâlna 1 1 0 0 281 Panticeu Panticeu 3 2 2 0 282 Pata Apahida 5 3 3 1 283 Pădurea Iacobeni Frata 0 0 0 0 284 Pădureni Tritenii de Jos 2 1 1 1 285 Pădureni Ciurila 0 0 0 0 286 Pădureni Chinteni 0 0 0 0 287 Pădurenii Mintiu Gherlii 1 1 0 0 288 Pălatca Pălatca 4 2 2 1 289 Păniceni Căpușu Mare 2 1 1 1 173 Nr. Grad Număr operatori prestatori servicii fixe Denumire localitate Denumire UAT crt. deservire telecomunicații TV cablu Telefonie fixă Internet fix /IPTV 290 Pâglișa Dăbâca 0 0 0 0 291 Peştera Dej 0 0 0 0 292 Petea Pălatca 0 0 0 0 293 Petrești Mintiu Gherlii 2 1 1 1 294 Petreștii de Jos Petreștii de Jos 4 3 2 0 295 Petreștii de Mijloc Petreștii de Jos 0 0 0 0 296 Petreștii de Sus Petreștii de Jos 0 0 0 0 297 Pietroasa Moldovenești 0 0 0 0 298 Pintic Dej 0 0 0 0 299 Plaiuri Petreștii de Jos 2 1 1 0 300 Plăiești Moldovenești 4 2 2 1 301 Plopi Valea Ierii 2 1 1 0 302 Ploscoș Ploscoș 2 1 1 0 303 Podeni Moldovenești 2 1 1 0 304 Poiana Frății Frata 2 1 1 0 305 Poiana Horea Beliș 2 1 1 0 306 Poieni Poieni 5 3 3 1 307 Popești Baciu 6 4 3 1 308 Prelucele Negreni 0 0 0 0 309 Pruneni Aluniș 0 0 0 0 310 Pruni Bobâlna 0 0 0 0 311 Pruniș Ciurila 2 1 1 0 312 Puini Geaca 0 0 0 0 313 Pustuța Recea-Cristur 0 0 0 0 314 Răchițele Mărgău 3 2 2 0 315 Rădaia Baciu 3 2 1 1 316 Răscruci Bonțida 4 3 2 0 317 Răzbuneni Bobâlna 2 2 1 0 318 Răzoare Frata 0 0 0 0 319 Recea-Cristur Recea-Cristur 3 2 2 0 320 Rediu Aiton 4 2 2 1 321 Râșca Râșca 5 3 3 0 322 Rogojel Săcuieu 0 0 0 0 323 Roșieni Mociu 0 0 0 0 324 Rotunda Buza 0 0 0 0 325 Rugășești Cășeiu 4 2 2 1 326 Salatiu Mintiu Gherlii 4 2 2 1 327 Sălișca Câțcău 5 3 3 1 328 Satu Lung Chinteni 0 0 0 0 329 Sava Pălatca 2 1 1 0 330 Săcălaia Fizeșu Gherlii 3 2 1 1 331 Săcel Băișoara 3 2 2 0 332 Săcuieu Săcuieu 1 1 0 0 333 Sălătruc Cășeiu 2 1 1 0 334 Sălicea Ciurila 2 1 1 1 335 Săliște Ciurila 0 0 0 0 336 Săliștea Nouă Baciu 2 1 1 0 337 Săliștea Veche Chinteni 0 0 0 0 338 Săndulești Săndulești 5 3 3 1 339 Sărata Panticeu 2 2 1 0 340 Sărădiș Feleacu 0 0 0 0 174 Nr. Grad Număr operatori prestatori servicii fixe Denumire localitate Denumire UAT crt. deservire telecomunicații TV cablu Telefonie fixă Internet fix /IPTV 341 Săvădisla Săvădisla 5 3 3 1 342 Sâmboieni Sânmartin 1 1 0 0 343 Sâmboleni Cămărașu 3 2 1 1 344 Sâncraiu Sâncraiu 5 3 3 1 345 Sânmartin Sânmartin 5 3 3 1 346 Sânmartin Chinteni 2 2 1 0 347 Sânmărghita Mica 5 3 3 1 348 Sânnicoară Apahida 10 5 5 4 349 Sânpaul Sânpaul 3 2 2 0 350 Sântejude Țaga 2 1 1 0 351 Sântejude Vale Țaga 3 2 1 1 352 Sântioana Țaga 5 3 3 1 353 Scrind-Frăsinet Mărgău 2 1 1 0 354 Sic Sic 7 4 4 1 355 Sicfa Unguraș 0 0 0 0 356 Silivaș Gherla 0 0 0 0 357 Smida Beliș 2 1 1 0 358 Someșu Cald Gilău 3 2 2 0 359 Someșu Rece Gilău 7 4 4 1 360 Soporu de Câmpie Frata 6 3 3 2 361 Stârcu Ceanu Mare 0 0 0 0 362 Stejeriș Moldovenești 4 2 2 1 363 Stoiana Cornești 2 1 1 0 364 Stolna Săvădisla 3 2 2 0 365 Straja Cojocna 0 0 0 0 366 Straja Căpușu Mare 0 0 0 0 367 Strâmbu Chiuiești 2 2 1 0 368 Strucut Ceanu Mare 2 1 1 0 369 Suarăș Bobâlna 0 0 0 0 370 Suatu Suatu 5 3 3 1 371 Sub Coastă Apahida 0 0 0 0 372 Suceagu Baciu 7 4 4 2 373 Sucutard Geaca 4 2 2 1 374 Sumurducu Sânpaul 0 0 0 0 375 Surduc Iara 0 0 0 0 376 Șardu Sânpaul 3 2 2 0 377 Șaula Izvoru Crișului 2 1 1 1 378 Șigău Jichișu de Jos 0 0 0 0 379 Șoimeni Vultureni 3 2 2 0 380 Șomcutu Mic Dej 3 2 2 0 381 Șutu Ciurila 0 0 0 0 382 Tărpiu Jichișu de Jos 2 1 1 0 383 Tăușeni Bonțida 2 1 1 0 384 Tăuți Florești 4 2 2 1 385 Târgușor Sânmartin 4 3 2 1 386 Ticu Aghireșu 0 0 0 0 387 Ticu-Colonie Aghireșu 0 0 0 0 388 Tiocu de Jos Cornești 2 1 1 0 389 Tiocu de Sus Cornești 3 2 2 0 390 Tioltiur Cornești 3 2 2 0 391 Topa Mică Sânpaul 0 0 0 0 175 Nr. Grad Număr operatori prestatori servicii fixe Denumire localitate Denumire UAT crt. deservire telecomunicații TV cablu Telefonie fixă Internet fix /IPTV 392 Tranișu Poieni 4 2 2 1 393 Tritenii de Jos Tritenii de Jos 7 4 4 1 394 Tritenii de Sus Tritenii de Jos 4 2 2 1 395 Tritenii-Hotar Tritenii de Jos 2 1 1 1 396 Turda Turda 14 8 7 4 397 Turea Gârbău 4 2 2 1 398 Tureni Tureni 4 3 2 1 399 Turmași Mociu 2 1 1 0 400 Țaga Țaga 7 4 4 1 401 Unguraș Unguraș 4 2 2 1 402 Urca Viișoara 4 2 2 1 403 Urișor Cășeiu 7 4 4 2 404 Vad Vad 5 3 3 1 405 Vaida-Cămăraș Căianu 4 2 2 1 406 Vale Aluniș 0 0 0 0 407 Valea Agrișului Iara 0 0 0 0 408 Valea Caldă Cătina 3 2 1 1 409 Valea Cășeielului Chiuiești 3 2 2 0 410 Valea Cireșoii Mica 0 0 0 0 411 Valea Drăganului Poieni 5 3 3 1 412 Valea Florilor Ploscoș 0 0 0 0 413 Valea Gârboului Cuzdrioara 0 0 0 0 414 Valea Groșilor Vad 1 1 0 0 415 Valea Ierii Valea Ierii 3 2 2 0 416 Valea lui Cati Ceanu Mare 2 1 1 0 417 Valea lui Opriș Chiuiești 2 1 1 0 418 Valea Luncii Mica 0 0 0 0 419 Valea Ungurașului Unguraș 2 1 1 1 420 Valea Vadului Iara 0 0 0 0 421 Văleni Călățele 2 1 1 1 422 Văleni Căianu 4 2 2 1 423 Vălișoara Săvădisla 4 2 2 1 424 Vâlcele Feleacu 7 4 4 2 425 Vâlcelele Bobâlna 2 1 1 0 426 Vânători Ciucea 3 2 2 0 427 Vechea Chinteni 2 1 1 0 428 Viișoara Viișoara 8 5 4 3 429 Vișagu Săcuieu 1 1 0 0 430 Vișea Jucu 2 1 1 0 431 Viștea Gârbău 5 3 3 1 432 Vlaha Săvădisla 9 5 5 1 433 Vultureni Vultureni 4 2 2 1 434 Zorenii de Vale Mociu 2 1 1 1 LEGENDA Lipsă servicii telecomunicații fixe Grad foarte redus de deservire Grad redus de deservire Grad mediu de deservire Grad mare de deservire Grad foarte mare de deservire Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 176 Din analiza distribuției în plan teritorial al gradului general de deservire al localităților cu servicii de telecomunicații fixe se observă următoarele aspecte: - concentrarea localităților ce nu beneficiază de servicii fixe de telecomunicații în ariile periferice ale județului, cea mai pregnantă fiind parte nord-vestică a Dealurilor Clujului și Dejului, urmat de localitățile din zona montană și cele din extremitatea estică a județului; - concentrarea localităților care beneficiază de gradul maxim acoperire cu servicii de telecomunicații fixe în ariile culoarelor de dezvoltare din județ (ex. culoarul Someșului Mic, Arieșului Inferior, Crișului Repede); - între cele două extreme (localitățile fără servicii de telecomunicații fixe și cele cu grad maxim de deservire) se situează restul localităților din județ, o situație mai bună observându -se în ZMCN, Depresiunea Huedin și localitățile situate în vecinătatea celorlaltor centre urbane. Figura 57 – Gradul general de deservire a localităților din județul Cluj cu servicii de telecomunicații fixe. Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 6.5. Serviciile mobile de telecomunicații din județul Cluj Telecomunicațiile mobile din România și implicit din județul Cluj au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimile trei decenii, tehnologia evoluând de la sisteme 2G la sisteme 4 G iar în viitorul apropiat se preconizează lansarea sistemului 5G. Pe piața operatorilor de serviciilor de telecomunicații mobile din județul Cluj activează patru operatori (Orange Romania S.A., Vodafone Romania S.A., Telekom Romania S.A., Digi Romania S.A.) aceștia acoperind integral județul Cluj cu semnal 2G, 3G și 4G. Situația în plan teritorial legat de receptarea și 177 intensitatea semnalului 2G, 3G și 4G pune în evidență faptul că semnalul 2G are gradul cel mai mare de acoperire a localităților (Tabel 60). Tabel 60. Numărul localităților din județul Cluj după tipul și intensitatea semnalului 2G, 3G și 4G livrat de operatorii de telefonie mobilă (2019). Operator Semnal 2G Semnal 3G Semnal 4G Intensitate 0 1 2 3 4 0 1 2 3 4 0 1 2 3 4 semnal Orange 5 54 18 137 208 13 45 40 260 64 43 92 50 155 82 Vodafone 5 58 22 132 205 2 19 42 230 129 196 103 22 66 35 Telekom 7 66 22 126 201 179 64 37 120 22 150 87 34 107 44 Digi - - - - - 5 18 21 211 167 123 46 39 153 61 Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro Din totalul celor 422 de localități pentru care au existat date se constată că doar 4 localități nu beneficiază de semnal GSM 2G de la nici o companie (Lobodaș – comuna Ploscoș; Lunca Vișagului – comuna Poieni; Ceaba – comuna Sânmartin; Valea Ungurașului – comuna Unguraș) restul localităților beneficiind de semnal cu intensitate variabilă (Fig. 58). Figura 58 – Numărul localităților din județul Cluj după intensitatea semnalului GSM 2G livrat de operatorii de telefonie mobilă (2019). (nr. localități) 250 Orange Vodafone Telekom Digi 200 150 100 50 0 0 1 2 3 4 (Intensitate semnal) Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro Astfel, în anul 2019, cea mai izolată localitate din județul Cluj din punctul de vedere al accesului la semnalul de telefonie mobilă este localitatea Lunca Vișagului din comuna Poieni, caz în care, nici un operator de telefonie mobilă nu acoperă localitatea cu semnal. Pe de altă parte însă, peste 200 de localități din județul Cluj beneficiază de cea mai bună acoperire cu semnal GSM ceea ce oferă posibilitatea unei foarte bune comunicații în regim voce. 178 Figura 59 – Numărul localităților din județul Cluj după intensitatea semnalului 3G livrat de operatorii de telefonie mobilă (2019). (nr. localități) 300 Orange Vodafone Telekom Digi 250 200 150 100 50 0 0 1 2 3 4 (Intensitate semnal) Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro Gradul cel mai bun de acoperire cu semnal GSM la nivelul localităților din județul Cluj în are compania Orange urmată de Vodafone și Telekom. Compania Digi nu livrează semnal în regim de 2G. Semnalul UMTS 3G are o distribuție mult mai diversificată pe localități (Fig. 59). În acest sens se constantă următoarele aspecte interesante: - se observă o diferențiere netă între operatori în privința penetrării cu semnal 3G în teritoriu; - numărul de localități din județ care nu beneficiază de semnal 3G înregistrează o creștere semnificativă (Vodafone – 2 localități; Digi – 5 localități; Orange – 13 localități; Telekom – 179 localități); - gradul cel mai bun de acoperire cu semnal 3G de intensitate medie îl are Orange cu peste 260 localități, urmat de Vodafone cu 230 localități, Digi cu 211 localități și Telekom cu 120 localități; - la semnalul de cea mai bună calitate (4 liniuțe) 3G lider este Digi cu 167 localități, urmat de Vodafone (129 localități), Orange (64 localități) și Telekom cu numai 22 localități. - pe ansamblul județului acest tip de semnal are gradul cel mai bun de acoperire cu semnal de telefonie mobilă, susținând accesul la serviciile care necesită semnal 3G; - compania Telekom are la momentul actual cel mai scăzut grad de acoperire cu semnal 3G în plan teritorial, lider fiind Orange. Semnalul LTE 4G introdus în telecomunicațiile din județul Cluj în ultimul deceniu încă nu polarizează corespunzător toate localitățile, acesta înregistrând încă un număr semnificativ de localități unde semnalul nu ajunge. Cu excepția companiei Orange care are gradul cel mai bun de acoperire cu semnal 4G celelalte companii de pe piață au încă un număr foarte mare de localități unde nu sunt prezente cu semnal 4G (Fig. 60). 179 Figura 60 – Numărul localităților din județul Cluj după intensitatea semnalului 4G livrat de operatorii de telefonie mobilă (2019). (nr. localități) 250 Orange Vodafone Telekom Digi 200 150 100 50 0 0 1 2 3 4 (Intensitate semnal) Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro În acest sens se constantă următoarele aspecte interesante: - semnalul 4G are gradul cel mai redus de acoperire a localităților, compania Vodafone nefiind receptat în acest spectru în 196 localități, Telekom în 150 localități iar Digi în 123 localități; - gradul cel mai bun de acoperire cu semnal 4G de intensitate medie (3 liniuțe) îl are Orange cu peste 155 localități, urmat de Digi cu 152 localități, Telekom cu 107 localități iar Vodafone în numai 66 localități; - gradul de acoperire cu semnal maxim este unul scăzut la nivel județean, Orange acoperind numai 82 de localități cu un astfel de semnal, la polul opus situându-se Vodafone care are semnal maxim în numai 35 de localități; - compania Vodafone are la momentul actual cel mai scăzut grad de acoperire cu semnal 4G în plan teritorial, lider fiind Orange. Analiza gradului mediu de acoperire cu semnal de telefonie mobilă la nivel județean pune în evidență faptul că încă există trei localități care se încadrează la categoria lipsă semnal de la nici un operator, în cadrul acestora neputându-se utiliza telefonul mobil (Tabel 61). Tabel 61. Numărul localităților din județul Cluj după intensitatea medie a semnalului livrat de operatorii de telefonie mobilă (2019). Intensitate medie semnal Număr 0 1 2 3 4 localități (nr.) (%) (nr.) (%) (nr.) (%) (nr.) (%) (nr.) (%) 3 1 67 16 142 34 170 40 40 9 Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro Tot din această analiză mai rezultă din totalul localităților din județul Cluj cele mai multe (170) se încadrează la categoria cu semnal mediu ceea ce reprezintă 40%, fiind urma de localitățile cu semnal slab (142) ce reprezintă 34%. Localitățile cu un semnal mediu oferit de toate companiile dețin doar 9%, pe când localitățile cu semnal foarte slab dețin 16% din efectivul total al localităților din județ. Situația detaliată la nivel de localitate a intensității semnalului 2G, 3G și 4G livrat de operatori este prezentată în Tabel 62 și Figurile 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70 și 71. 180 Tabel 62. Distribuția semnalului 2G, 3G și 4G pe grade de intensitate și acoperire medie la nivelul localităților din județul Cluj (2019). Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G Municipiul Cluj-Napoca 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 1 Cluj-Napoca Municipiul Dej 4 4 3 4 4 4 3 4 3 3 4 3 2 Dej Municipiul Șomcutu Mic 2 3 3 3 4 3 0 3 1 0 3 2 3 Dej Municipiul Pintic 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 2 1 4 Dej Municipiul Silivaș 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 4 1 5 Gherla Municipiul Hășdate 4 4 3 4 4 4 4 4 4 4 4 3 6 Gherla Municipiul Băița 2 3 2 2 3 3 2 2 2 1 2 1 7 Gherla Municipiul Gherla 4 4 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 8 Gherla Municipiul Turda 4 4 4 4 4 4 3 4 3 4 4 4 9 Turda 10 Huedin Oraș Huedin 4 4 4 4 4 4 4 4 3 2 4 4 11 Bicălatu Oraș Huedin 2 3 3 2 2 3 1 2 1 2 3 2 Municipiul Câmpia Turzii 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 4 3 12 Câmpia Turzii 13 Macău Aghireșu 2 3 3 3 3 3 0 1 0 0 4 3 14 Inucu Aghireșu 3 3 3 3 3 3 3 3 3 0 3 3 15 Leghia Aghireșu 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 2 16 Dorolțu Aghireșu 2 3 3 2 3 3 0 1 0 1 3 2 17 Băgara Aghireșu 3 4 3 3 4 3 1 3 1 3 3 3 Aghireșu- Aghireșu 3 4 3 4 4 4 1 4 1 3 4 4 18 Fabrici 19 Aghireșu Aghireșu 3 4 3 4 4 4 1 4 1 4 4 4 20 Ticu Aghireșu 2 3 2 3 3 3 0 3 0 2 3 2 181 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 21 Dâncu Aghireșu 3 4 3 3 4 3 1 4 0 3 3 3 22 Ticu-Colonie Aghireșu 2 3 3 3 3 3 0 3 0 3 3 3 23 Arghișu Aghireșu 2 3 2 3 3 3 0 3 0 3 3 3 24 Rediu Aiton 2 2 2 2 2 3 1 2 1 1 4 3 25 Aiton Aiton 3 4 3 4 4 4 2 4 2 3 4 3 26 Pruneni Aluniș 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 3 3 27 Ghirolt Aluniș 1 1 1 1 1 2 1 1 0 1 4 3 28 Aluniș Aluniș 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 4 4 29 Corneni Aluniș 1 1 0 1 1 2 0 3 0 0 2 0 30 Vale Aluniș 2 1 2 2 3 3 0 3 0 0 3 2 31 Dezmir Apahida 3 4 3 3 4 3 3 4 3 3 4 4 32 Sânnicoara Apahida 4 4 4 4 4 4 4 4 3 4 4 3 33 Sub Coastă Apahida 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 34 Corpadea Apahida 3 4 4 4 4 4 1 4 0 4 3 3 35 Apahida Apahida 4 4 3 4 4 3 3 4 3 4 4 3 36 Câmpenești Apahida 2 3 2 2 3 2 1 3 2 3 0 0 37 Pata Apahida 3 4 3 3 4 3 3 4 2 3 3 3 38 Bodrog Apahida 3 4 3 3 4 4 0 4 0 1 4 3 39 Cristorel Așchileu 2 1 3 1 2 3 0 2 0 2 3 0 40 Fodora Așchileu 3 4 4 2 4 4 1 4 1 4 4 0 41 Așchileu Mic Așchileu 2 1 3 1 2 3 0 3 0 3 3 0 Așchileu Așchileu 3 4 4 1 4 3 0 4 0 4 4 0 42 Mare 43 Dorna Așchileu 2 3 3 2 3 3 1 3 1 3 3 0 44 Baciu Baciu 4 4 4 3 4 4 4 4 4 3 4 4 45 Corușu Baciu 3 4 3 4 4 3 3 4 3 3 4 3 46 Blidărești Bobâlna 2 3 3 3 4 3 0 3 0 0 3 0 47 Vâlcelele Bobâlna 2 3 3 3 3 3 0 3 1 0 3 0 48 Antăș Bobâlna 2 3 3 3 3 3 0 3 0 0 3 0 49 Băbdiu Bobâlna 2 4 3 4 4 4 0 4 0 0 3 0 50 Oșorhel Bobâlna 2 4 3 3 4 4 0 4 0 0 3 0 51 Suarăș Bobâlna 2 4 3 4 4 4 0 4 0 1 3 0 182 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 52 Cremenea Bobâlna 2 4 3 4 4 4 0 4 0 1 3 0 53 Răzbuneni Bobâlna 2 3 3 3 3 3 0 3 0 1 3 0 54 Bobâlna Bobâlna 2 3 3 3 3 3 0 3 0 1 4 3 55 Maia Bobâlna 2 3 3 3 3 3 0 3 0 0 3 0 56 Pruni Bobâlna 2 3 3 3 3 3 0 3 3 2 3 0 57 Tăușeni Bonțida 2 3 2 2 3 3 1 1 0 0 2 0 58 Coasta Bonțida 2 2 2 1 3 3 1 1 0 1 2 1 59 Răscruci Bonțida 4 4 3 4 4 4 4 4 3 4 3 3 60 Bonțida Bonțida 3 4 3 4 4 4 3 4 3 3 3 3 61 Giula Borșa 1 1 0 1 1 2 0 4 0 0 3 3 62 Borșa Borșa 3 3 3 3 3 3 3 4 0 0 4 4 63 Ciumăfaia Borșa 2 1 2 1 2 3 1 4 0 1 4 3 64 Borșa-Cătun Borșa 3 3 3 3 3 3 3 4 0 2 3 3 65 Rotunda Buza 2 3 2 1 3 3 0 3 0 0 3 0 66 Buza Buza 2 4 3 2 4 4 0 4 0 1 3 0 67 Văleni Căianu 2 2 3 2 2 2 1 3 0 2 4 4 68 Căianu Căianu 3 4 3 3 3 3 1 3 0 2 4 4 69 Căianu Mic Căianu 3 3 3 3 3 3 2 3 1 3 4 4 70 Căianu-Vamă Căianu 3 3 3 3 3 3 1 3 0 3 3 3 Vaida- Căianu 2 4 3 3 4 3 0 1 0 1 3 1 71 Cămăraș 72 Bărăi Căianu 2 4 4 4 4 4 0 1 0 1 4 0 73 Călărași Călărași 3 4 3 4 4 4 1 4 1 0 4 3 74 Călărași-Gară Călărași 4 4 4 3 4 4 3 4 3 3 4 3 75 Bogata Călărași 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 3 76 Năoiu Călărași 3 4 3 4 4 4 0 4 3 3 3 3 77 Cămărașu Călărași 3 3 3 3 3 3 0 3 1 3 4 4 78 Sâmboleni Călărași 2 3 2 3 3 3 0 3 0 3 4 3 79 Căpușu Mare Căpușu Mare 4 4 4 3 4 4 3 4 4 1 4 4 80 Căpușu Mic Căpușu Mare 2 3 3 1 3 3 1 3 2 1 3 3 81 Straja Căpușu Mare 3 3 3 3 3 3 1 3 2 1 3 3 82 Păniceni Căpușu Mare 3 4 4 4 4 4 4 4 3 0 4 3 183 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 83 Dumbrava Căpușu Mare 4 4 4 4 4 4 4 4 3 1 4 4 84 Dângău Mic Căpușu Mare 3 3 3 3 3 3 1 4 3 1 3 2 85 Dângău Mare Căpușu Mare 3 3 3 3 3 3 3 4 3 1 3 1 86 Agârbiciu Căpușu Mare 1 2 1 0 2 3 0 2 1 0 3 0 87 Bălcești Căpușu Mare 3 4 3 3 4 3 3 4 3 1 3 3 88 Urișor Cășeiu 4 4 4 4 4 4 3 4 4 3 4 4 89 Cășeiu Cășeiu 4 4 4 4 4 4 3 4 3 3 4 4 90 Coplean Cășeiu 4 4 4 4 4 4 3 4 3 3 4 4 Gârbău Cășeiu 2 3 3 2 1 2 0 4 3 3 1 1 91 Dejului 92 Rugășești Cășeiu 3 4 3 3 3 3 0 4 4 4 4 4 93 Sălătruc Cășeiu 3 4 3 3 4 3 0 4 4 4 4 3 94 Leurda Cășeiu 1 2 2 1 1 2 0 3 2 1 1 0 95 Guga Cășeiu 2 4 3 3 1 1 0 4 3 3 3 2 96 Comorâța Cășeiu 2 3 3 1 3 3 0 3 3 1 2 0 97 Feldioara Cătina 2 3 3 2 3 3 0 4 1 1 3 2 98 Copru Cătina 1 2 1 1 1 2 0 3 0 0 3 1 99 Valea Caldă Cătina 2 3 2 2 3 3 0 3 0 1 4 4 100 Cătina Cătina 2 4 3 2 4 3 0 4 0 0 4 3 101 Hodaie Cătina 2 3 3 2 3 3 0 3 0 1 4 4 102 Muncel Câțcău 2 4 3 3 3 3 1 3 3 0 3 1 103 Câțcău Câțcău 4 4 4 4 4 4 3 4 4 2 4 4 104 Sălișca Câțcău 3 4 3 3 4 3 2 4 3 2 3 3 105 Boian Ceanu Mare 3 4 3 1 4 4 4 4 0 3 3 1 106 Hodăi Boian Ceanu Mare 3 4 3 3 4 3 3 4 1 3 3 3 107 Bolduț Ceanu Mare 3 4 4 1 4 4 4 4 0 4 4 0 108 Andici Ceanu Mare 1 1 1 0 1 3 1 2 0 2 3 0 109 Valea lui Cati Ceanu Mare 3 4 3 2 4 4 4 4 1 4 4 2 110 Ceanu Mare Ceanu Mare 3 3 3 2 3 3 3 3 0 3 4 4 111 Dosu Napului Ceanu Mare 2 2 1 1 2 3 1 3 0 3 3 0 112 Ciurgău Ceanu Mare 2 1 1 1 1 3 2 3 0 3 3 1 113 Iacobeni Ceanu Mare 3 3 3 3 3 3 2 3 0 2 3 3 184 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 114 Fânațe Ceanu Mare 3 3 3 3 3 3 1 3 1 2 4 4 115 Strucut Ceanu Mare 1 1 1 0 1 2 1 1 0 1 3 1 116 Deușu Chinteni 3 3 3 3 3 3 1 4 1 3 3 1 117 Vechea Chinteni 3 3 3 3 3 3 3 4 2 3 3 1 118 Măcicașu Chinteni 1 1 1 1 1 4 0 1 0 0 4 0 119 Sânmărtin Chinteni 1 1 0 1 1 4 1 1 0 0 4 0 120 Satu Lung Chinteni 1 0 0 0 0 3 0 3 0 0 3 1 121 Chinteni Chinteni 4 4 3 4 4 4 4 4 3 4 4 3 122 Pădureni Chinteni 2 3 3 3 3 3 1 3 2 1 3 1 123 Feiurdeni Chinteni 0 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0 Săliștea Chinteni 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 3 3 124 Veche 125 Măgoaja Chiuiești 2 3 3 0 3 3 0 3 1 0 3 0 126 Strâmbu Chiuiești 2 2 3 2 2 3 0 1 0 0 4 0 127 Chiuiești Chiuiești 2 3 3 1 3 3 0 4 2 1 3 3 128 Huta Chiuiești 2 3 3 3 3 3 0 3 0 0 3 0 Valea Chiuiești 1 2 3 2 1 3 0 2 0 0 3 0 129 Cășeielului Valea lui Chiuiești 1 1 3 1 1 2 0 2 0 0 2 0 130 Opriș 131 Ciucea Ciucea 3 4 3 4 4 4 0 4 3 0 3 2 132 Vânători Ciucea 3 4 3 4 4 4 1 4 4 0 4 1 133 Sălicea Ciurila 4 4 4 3 4 4 4 4 4 4 4 4 134 Ciurila Ciurila 2 3 1 1 3 3 0 3 1 1 3 3 135 Săliște Ciurila 1 1 1 0 1 2 0 1 0 0 2 0 136 Pruniș Ciurila 2 2 1 1 3 3 0 1 1 1 3 3 137 Pădureni Ciurila 3 3 3 1 3 3 1 3 3 2 4 3 138 Șutu Ciurila 2 3 2 0 3 3 1 3 3 1 3 1 139 Filea de Jos Ciurila 2 3 3 0 3 3 0 3 1 0 3 1 140 Filea de Sus Ciurila 2 4 3 1 4 4 0 4 0 0 3 2 141 Cojocna Cojocna 3 4 3 2 4 4 1 4 0 4 4 4 142 Moriști Cojocna 3 3 3 1 3 3 1 4 1 4 3 2 185 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 143 Cara Cojocna 2 3 3 1 3 3 1 3 0 3 3 2 144 Boju Cojocna 3 4 3 3 4 4 1 4 0 4 3 3 145 Boj-Cătun Cojocna 3 3 2 2 3 3 3 3 0 3 4 3 146 Straja Cojocna 1 1 1 1 1 2 0 1 0 0 3 3 Iuriu de Cojocna 2 3 3 2 3 3 1 3 0 2 3 1 147 Câmpie 148 Huci Cojocna 2 3 3 1 3 3 1 3 0 2 3 3 149 Lujerdiu Cornești 1 1 1 1 1 2 0 1 0 0 4 3 150 Bârlea Cornești 1 1 1 1 1 2 0 1 0 0 4 3 151 Morău Cornești 2 3 3 3 3 3 0 3 0 0 4 4 152 Tioltiur Cornești 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 3 1 153 Stoiana Cornești 2 3 3 3 3 3 0 3 0 0 4 3 154 Cornești Cornești 2 2 2 2 3 3 0 2 0 0 3 2 155 Tiocu de Jos Cornești 2 3 3 3 3 3 0 3 0 0 3 0 156 Tiocu de Sus Cornești 2 3 3 3 3 3 1 3 0 0 3 0 157 Igriția Cornești 2 4 3 4 4 3 1 3 0 0 3 0 Valea Cuzdrioara 1 1 1 0 1 1 0 2 1 1 1 0 158 Gârboului 159 Cuzdrioara Cuzdrioara 3 4 3 4 4 3 3 4 3 3 3 3 160 Mănășturel Cuzdrioara 3 4 3 4 4 3 3 4 3 3 3 3 161 Luna de Jos Dăbâca 3 4 3 4 4 4 1 4 0 1 4 4 162 Dăbâca Dăbâca 3 4 3 3 4 3 0 4 0 0 4 4 163 Pâglișa Dăbâca 1 2 1 1 2 3 0 3 0 0 3 0 164 Vâlcele Feleacu 3 3 3 2 4 3 1 3 3 1 4 3 Casele Feleacu 3 3 2 2 3 3 3 3 2 3 3 1 165 Micești 166 Sărădiș Feleacu 2 3 2 1 3 3 1 3 3 1 4 3 167 Feleacu Feleacu 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 168 Gheorghieni Feleacu 3 4 3 3 4 3 3 4 2 3 3 3 169 Fizeșu Gherlii Fizeșu Gherlii 3 4 3 4 4 4 3 3 3 3 4 3 170 Nicula Fizeșu Gherlii 3 4 3 3 4 3 3 3 3 3 4 3 171 Bonț Fizeșu Gherlii 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 4 2 186 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 172 Săcălaia Fizeșu Gherlii 2 2 1 1 2 3 1 3 3 3 4 1 173 Florești Florești 4 4 4 4 4 4 4 4 3 4 4 4 174 Luna de Sus Florești 4 4 3 4 4 3 3 4 3 4 4 4 175 Tăuți Florești 2 4 3 3 4 3 0 1 0 0 3 1 176 Berchieșu Frata 3 4 3 4 4 4 0 4 3 3 4 4 177 Frata Frata 3 4 4 4 4 4 0 4 3 3 4 4 178 Olăriu Frata 3 4 3 3 4 3 1 3 1 1 4 4 179 Poiana Frății Frata 2 3 2 3 3 3 1 3 2 2 3 1 Soporu de Frata 2 2 1 1 2 3 1 1 0 1 4 3 180 Câmpie 181 Răzoare Frata 3 4 3 3 4 3 0 3 3 3 4 4 Pădurea Frata 3 4 3 2 4 4 1 1 2 1 3 3 182 Iacobeni 183 Oaș Frata 3 3 3 3 3 3 0 3 3 3 3 3 184 Gârbău Gârbău 3 4 4 4 4 4 1 1 0 1 4 4 185 Cornești Gârbău 2 3 3 3 3 3 0 1 0 0 3 1 186 Turea Gârbău 3 4 3 4 4 4 0 1 0 1 4 4 187 Nădășelu Gârbău 3 4 3 4 4 4 0 4 3 4 4 2 188 Viștea Gârbău 3 3 3 3 3 3 0 3 3 3 3 1 189 Legii Geaca 1 1 1 1 1 2 0 1 0 1 3 2 190 Geaca Geaca 2 3 3 3 3 3 0 3 0 3 3 3 191 Chiriș Geaca 2 4 3 3 4 3 0 4 0 1 4 0 192 Lacu Geaca 2 4 3 1 4 4 0 4 0 0 4 0 193 Sucutard Geaca 2 3 3 1 3 3 0 3 0 0 3 0 194 Puini Geaca 2 4 4 1 3 2 0 4 0 0 3 0 195 Gilău Gilău 4 4 4 4 4 4 4 4 3 4 3 3 196 Someșu Rece Gilău 3 4 3 3 4 3 1 4 1 0 3 3 197 Orman Iclod 0 1 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0 198 Livada Iclod 3 4 3 3 4 4 4 4 3 3 3 3 199 Iclod Iclod 4 4 4 3 4 4 4 4 4 4 4 4 200 Iclozel Iclod 3 4 3 1 4 4 3 4 3 3 3 3 201 Fundătura Iclod 3 4 3 3 4 4 4 4 3 3 3 3 187 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G Izvoru Șaula 3 4 3 3 4 3 3 4 3 1 3 3 202 Crișului Izvoru Nearșova 3 3 3 2 3 3 1 4 3 1 3 2 203 Crișului Izvoru Izvoru 3 3 3 3 3 3 1 4 3 0 4 4 204 Crișului Crișului Izvoru Nadășu 1 1 1 1 1 3 0 1 0 0 3 3 205 Crișului 206 Șigău Jichișu de Jos 3 3 3 3 3 3 2 3 1 3 3 3 207 Jichișu de Sus Jichișu de Jos 3 3 3 3 3 3 1 3 2 3 3 2 208 Codor Jichișu de Jos 1 1 1 1 1 1 0 3 0 0 3 0 209 Jichișu de Jos Jichișu de Jos 1 1 0 1 1 1 0 4 0 0 4 0 210 Tărpiu Jichișu de Jos 2 3 2 3 3 3 0 3 1 1 3 0 211 Jucu de Sus Jucu 4 4 3 4 4 4 3 4 3 4 3 3 212 Juc-Herghelie Jucu 4 4 3 4 4 4 4 4 3 4 3 3 Jucu de Jucu 3 4 3 4 4 3 3 4 3 4 3 3 213 Mijloc 214 Vișea Jucu 2 3 2 3 2 3 1 1 0 1 1 1 215 Gădălin Jucu 3 4 3 3 3 3 3 4 1 3 4 3 216 Bedeciu Mănăstireni 2 3 3 3 3 3 1 3 2 0 3 3 217 Ardeova Mănăstireni 3 4 3 3 4 4 3 4 3 0 3 3 218 Dretea Mănăstireni 2 1 3 2 1 2 1 1 1 0 3 3 219 Bica Mănăstireni 2 1 1 1 2 2 0 1 1 0 4 4 220 Mănăstireni Mănăstireni 3 4 4 3 3 3 1 4 2 0 4 4 Mănășturu Mănăstireni 3 4 4 3 3 3 1 3 1 0 4 4 221 Românesc 222 Mărgău Margău 2 4 4 1 4 4 0 4 0 0 4 2 223 Ciuleni Margău 2 4 3 0 4 3 0 4 0 0 4 2 224 Bociu Margău 2 3 3 1 3 2 0 3 1 0 3 1 225 Răchițele Margău 2 3 3 3 4 3 0 0 0 0 3 0 226 Buteni Margău 2 4 4 1 4 3 0 4 0 0 3 3 227 Sânmărghita Mica 3 4 3 3 4 3 2 4 3 3 4 3 188 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 228 Mănăstirea Mica 3 4 3 3 4 3 3 4 3 3 4 4 229 Nireș Mica 2 3 3 3 3 3 1 3 3 1 3 1 230 Valea Luncii Mica 3 4 3 3 4 3 3 4 3 4 3 3 231 Mica Mica 3 4 3 4 4 3 3 4 3 3 3 3 232 Dâmbu Mare Mica 3 4 3 4 4 3 3 4 3 3 3 3 233 Mintiu Gherlii Mintiu Gherlii 4 4 4 4 4 4 4 4 3 4 4 4 234 Bunești Mintiu Gherlii 3 4 3 4 4 4 4 3 1 2 4 4 235 Pădurenii Mintiu Gherlii 2 3 2 2 2 3 1 3 3 1 2 1 236 Petrești Mintiu Gherlii 4 4 3 4 4 4 4 4 3 3 3 3 237 Nima Mintiu Gherlii 2 3 3 3 3 3 0 3 0 1 3 3 238 Salatiu Mintiu Gherlii 3 4 3 3 4 3 3 4 3 3 4 4 239 Chesău Mociu 2 3 3 3 3 3 0 3 0 3 3 2 Ghirișu Mociu 3 4 3 4 4 4 0 4 0 4 3 3 240 Român 241 Turmași Mociu 3 4 4 4 4 4 0 4 1 4 3 3 242 Mociu Mociu 3 4 3 3 4 4 0 4 1 4 4 4 243 Falca Mociu 3 4 3 3 4 3 1 3 2 3 3 3 244 Boteni Mociu 3 4 3 4 4 4 0 4 3 3 3 3 245 Crișeni Mociu 3 4 4 4 4 4 0 4 3 3 4 3 Zorenii de Mociu 3 4 3 4 4 4 0 4 1 4 4 3 246 Vale 247 Roșieni Mociu 3 4 3 3 4 3 0 4 0 4 3 3 248 Podeni Moldovenești 1 3 2 1 2 2 0 2 1 0 2 0 249 Pietroasa Moldovenești 1 3 0 1 3 0 1 3 0 1 0 0 250 Moldovenești Moldovenești 3 4 3 3 4 3 1 4 3 2 3 1 251 Plăiești Moldovenești 3 4 3 3 4 3 1 4 3 2 3 1 252 Bădeni Moldovenești 3 4 3 4 4 4 0 4 2 1 4 0 253 Stejeriș Moldovenești 1 3 2 1 1 2 0 3 1 1 1 0 254 Bucea Negreni 4 4 3 4 4 4 3 3 3 3 4 4 255 Sărata Panticeu 1 2 3 1 3 3 0 1 0 0 2 0 256 Cătălina Panticeu 2 4 4 2 4 3 0 4 0 0 3 0 257 Panticeu Panticeu 3 4 4 4 4 4 0 4 0 0 4 0 189 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G Cubleșu Panticeu 2 3 3 3 3 3 0 3 0 0 3 0 258 Someșan 259 Dârja Panticeu 2 4 3 3 4 3 0 4 0 1 3 0 Mureșenii de Palatca 1 3 2 1 2 2 0 1 0 0 3 0 260 Câmpie 261 Sava Palatca 1 3 2 1 1 2 0 1 0 0 3 0 262 Băgaciu Palatca 1 3 1 0 1 2 0 1 0 0 3 0 263 Petea Palatca 2 3 3 3 3 3 0 1 0 1 3 0 264 Pălatca Palatca 2 3 3 2 3 3 0 3 0 2 3 0 Petreștii de Petreștii de 3 4 3 3 4 4 1 4 3 3 3 1 265 Sus Jos Petreștii de Petreștii de 3 4 4 3 4 4 1 4 4 3 3 3 266 Mijloc Jos Petreștii de Livada 2 3 2 1 4 3 0 3 1 0 3 0 267 Jos Petreștii de Petreștii de 3 4 4 4 4 4 0 4 3 3 4 3 268 Jos Jos Petreștii de Plaiuri 1 1 1 0 3 3 0 1 1 0 3 0 269 Jos Petreștii de Crăești 3 4 3 3 4 4 1 4 3 3 4 3 270 Jos Petreștii de Deleni 3 4 3 3 4 4 0 4 3 3 4 3 271 Jos 272 Ploscoș Ploscoș 2 3 3 3 3 3 0 3 0 0 3 2 273 Valea Florilor Ploscoș 1 1 1 1 1 1 1 2 0 2 3 2 274 Crairât Ploscoș 1 1 2 2 1 2 1 1 0 1 2 0 275 Lobodaș Ploscoș 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 4 3 276 Morlaca Poieni 3 4 3 2 4 3 1 4 3 0 3 3 277 Hodișu Poieni 3 4 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 Lunca Poieni 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 278 Vișagului 279 Bologa Poieni 3 4 4 3 4 4 0 4 3 0 4 3 280 Poieni Poieni 3 4 3 4 4 4 0 4 4 0 4 2 190 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 281 Cerbești Poieni 3 4 4 4 4 4 0 4 4 0 4 3 Valea Poieni 3 4 3 3 4 4 0 4 3 0 4 4 282 Drăganului 283 Tranișu Poieni 2 3 3 3 3 3 1 2 2 0 2 0 284 Recea-Cristur Recea-Cristur 2 3 3 3 3 3 0 3 0 0 3 0 285 Elciu Recea-Cristur 1 1 2 1 2 2 0 1 0 0 2 0 286 Căprioara Recea-Cristur 2 3 3 1 1 3 1 3 1 0 4 0 287 Pustuța Recea-Cristur 2 3 3 3 3 3 1 3 1 0 2 0 288 Jurca Recea-Cristur 2 4 3 2 3 3 2 3 1 0 2 0 289 Escu Recea-Cristur 1 3 3 1 1 3 2 1 1 0 1 0 290 Osoi Recea-Cristur 3 4 3 2 3 4 4 3 3 1 3 0 291 Ciubăncuța Recea-Cristur 2 4 4 1 1 3 2 1 1 0 0 0 292 Ciubanca Recea-Cristur 2 4 3 0 1 3 1 1 3 1 0 0 293 Copăceni Săndulești 3 4 3 3 4 3 2 4 3 3 4 3 294 Săndulești Săndulești 3 4 3 3 4 3 2 4 3 3 4 3 295 Stolna Săvădi1a 3 3 2 3 3 3 0 4 2 1 4 3 296 Vlaha Săvădi1a 3 4 3 2 4 3 3 4 3 3 3 3 297 Finișel Săvădi1a 3 4 3 2 4 3 3 4 3 3 3 3 298 Săvădi1a Săvădi1a 3 3 3 2 4 3 0 4 2 1 4 3 299 Vălișoara Săvădi1a 3 4 3 1 4 4 3 4 3 3 4 1 300 Hășdate Săvădi1a 2 3 3 0 3 3 0 4 1 0 3 1 301 Lita Săvădi1a 3 4 3 2 4 4 0 4 1 0 4 3 302 Liteni Săvădi1a 3 4 3 1 4 4 1 4 1 1 4 3 303 Brăișoru Sâncraiu 4 4 4 3 4 4 3 4 4 2 4 3 304 Alunișu Sâncraiu 3 4 3 3 4 3 3 4 3 3 3 3 305 Sâncraiu Sâncraiu 3 4 3 3 4 3 3 4 3 1 4 3 306 Domoșu Sâncraiu 2 3 3 2 3 3 1 3 2 0 3 3 307 Horlacea Sâncraiu 1 1 2 1 2 2 0 1 1 0 1 1 308 Ceaba Sânmartin 1 0 0 0 0 4 0 0 0 0 4 0 309 Cutca Sânmartin 2 3 2 3 3 3 1 2 1 1 3 1 310 Sâmboieni Sânmartin 1 1 1 0 1 2 0 2 0 1 4 0 311 Sânmărtin Sânmartin 1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 4 0 191 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 312 Târgușor Sânmartin 1 1 1 0 1 3 0 1 0 0 3 0 313 Măhal Sânmartin 1 1 1 0 1 2 0 1 0 0 3 0 314 Diviciorii Mari Sânmartin 1 1 1 0 1 2 0 1 0 0 4 0 315 Diviciorii Mici Sânmartin 1 1 2 0 3 3 0 1 0 0 3 0 316 Sic Sic 3 4 3 1 4 4 0 4 0 1 4 4 317 Topa Mică Sânpaul 3 4 4 4 4 4 1 4 4 1 4 4 318 Berindu Sânpaul 3 3 3 3 4 3 1 4 3 1 3 3 319 Mihăiești Sânpaul 3 3 3 3 4 4 0 4 4 2 4 4 320 Sumurducu Sânpaul 2 4 3 3 4 3 0 1 0 0 3 2 321 Sânpaul Sânpaul 3 3 4 4 4 4 0 3 2 3 3 3 322 Șardu Sânpaul 2 3 3 3 3 3 0 3 2 3 3 0 323 Aruncuta Suatu 1 1 1 1 1 1 0 1 0 1 3 3 324 Dâmburile Suatu 3 3 3 3 3 3 1 3 3 3 3 3 325 Suatu Suatu 3 3 3 3 3 3 0 3 0 3 4 4 326 Tritenii de Jos Tritenii de Jos 3 4 3 1 4 3 3 4 0 3 4 4 327 Pădureni Tritenii de Jos 3 4 3 3 4 3 0 4 0 1 4 4 328 Colonia Tritenii de Jos 3 4 3 1 4 3 3 4 1 3 3 1 Tritenii de Tritenii de Jos 3 4 3 1 4 4 4 4 0 4 4 3 329 Sus 330 Tritenii-Hotar Tritenii de Jos 3 3 3 1 3 3 3 3 0 3 3 3 331 Clapa Tritenii de Jos 4 4 3 4 4 4 4 4 3 4 4 3 332 Micești Tureni 2 3 3 1 3 3 0 3 2 2 3 0 333 Mărtinești Tureni 3 3 3 1 3 3 1 3 3 2 4 3 334 Comșești Tureni 3 4 3 3 4 4 3 4 3 3 4 3 335 Ceanu Mic Tureni 4 4 3 4 4 4 4 4 3 4 4 3 336 Tureni Tureni 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 3 337 Sântioana Țaga 2 3 3 3 3 3 0 2 0 0 3 1 Sântejude Țaga 1 3 2 1 2 2 0 1 0 0 4 0 338 Vale 339 Sântejude Țaga 1 4 3 0 1 2 0 1 0 0 3 0 340 Țaga Țaga 2 4 3 0 4 4 0 3 0 0 4 0 341 Năsal Țaga 2 3 3 0 3 3 0 3 0 0 3 0 192 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 342 Unguraș Unguraș 2 4 3 3 4 3 0 4 0 0 3 3 343 Daroț Unguraș 3 4 3 4 4 3 1 4 2 3 3 3 344 Sicfa Unguraș 2 3 2 2 3 2 1 3 1 3 3 1 Valea Unguraș 1 0 0 0 0 3 0 0 0 0 3 0 345 Ungurașului 346 Batin Unguraș 2 2 3 2 2 3 0 2 0 0 3 2 347 Vad Vad 3 4 3 4 4 4 3 4 3 1 4 3 Valea Vad 4 4 4 4 4 4 4 4 3 1 4 3 348 Groșilor Curtuiușu Vad 2 2 1 2 3 3 0 3 0 3 2 0 349 Dejului 350 Bogata de Jos Vad 1 1 1 1 3 3 0 3 0 2 1 0 Bogata de Vad 2 1 1 1 4 4 0 4 1 3 2 0 351 Sus 352 Calna Vad 2 1 1 1 4 3 0 4 1 3 2 0 353 Cetan Vad 3 4 3 4 4 4 3 4 3 2 3 3 354 Viișoara Viișoara 3 4 3 3 4 4 3 4 3 3 3 3 355 Urca Viișoara 1 1 1 1 1 2 1 1 0 1 2 0 356 Luna Luna 3 4 3 3 4 3 3 4 3 3 3 3 357 Luncani Luna 4 4 3 4 4 4 4 4 4 4 4 3 358 Gligorești Luna 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 4 4 359 Făureni Vultureni 1 1 1 0 1 1 0 2 0 2 1 0 360 Băbuțiu Vultureni 1 1 1 1 1 2 1 4 0 3 1 0 361 Șoimeni Vultureni 3 4 3 1 4 3 1 4 0 4 4 0 362 Vultureni Vultureni 3 4 4 1 4 4 1 4 0 4 4 0 363 Chidea Vultureni 1 1 1 1 1 1 1 2 0 1 1 0 364 Bădești Vultureni 1 1 0 1 1 1 0 4 0 0 3 3 Moara de Băișoara 2 3 3 0 3 3 0 4 0 0 3 1 365 Pădure Muntele Băișoara 3 4 4 3 4 4 3 4 3 1 4 3 366 Băișorii Muntele Băișoara 2 4 3 1 4 3 0 1 0 0 3 0 367 Bocului 193 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 368 Muntele Filii Băișoara 3 4 3 3 4 3 2 4 3 2 3 2 369 Săcel Băișoara 2 4 3 1 4 4 0 4 0 0 4 3 370 Beliș Beliș 3 4 4 3 4 3 2 4 2 3 3 0 371 Bălcești Beliș 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 4 2 372 Dealu Botii Beliș 2 4 3 3 4 3 2 2 0 1 3 0 Giurcuța de Beliș 2 4 4 2 3 2 1 1 0 1 1 0 373 Sus 374 Poiana Horea Beliș 1 1 2 0 1 1 0 0 0 0 3 0 375 Smida Beliș 2 3 3 3 3 3 1 1 0 1 1 0 376 Călățele Călățele 3 4 4 4 4 4 0 3 2 0 4 3 377 Călata Călățele 3 4 3 3 4 4 3 4 2 0 4 3 378 Văleni Călățele 2 3 3 3 3 3 1 3 1 0 3 2 379 Finciu Călățele 3 3 3 3 3 3 0 4 3 0 3 3 380 Dealu Negru Călățele 2 3 3 2 4 3 1 4 3 1 3 0 381 Agriș Iara 2 3 3 1 4 3 0 3 2 1 3 0 Valea Iara 1 1 1 0 4 3 0 1 0 0 1 0 382 Agrișului 383 Măgura Ierii Iara 2 3 3 1 4 4 0 3 1 0 3 0 384 Borzești Iara 1 3 3 0 1 3 0 1 1 0 3 0 385 Buru Iara 2 4 4 0 1 2 0 1 0 0 3 2 386 Lungești Iara 1 3 3 0 1 2 0 1 0 0 3 0 387 Ocolișel Iara 1 4 4 0 1 2 0 1 1 0 1 0 388 Valea Vadului Iara 1 1 2 0 1 2 0 1 0 0 1 0 389 Mașca Iara 3 4 3 2 4 4 1 4 1 1 3 2 390 Cacova Ierii Iara 3 4 4 3 4 4 0 4 0 0 4 3 391 Făgetu Ierii Iara 2 4 3 1 3 3 0 3 0 0 3 2 392 Surduc Iara 2 4 3 3 4 3 0 4 0 0 3 3 393 Iara Iara 3 4 4 3 4 4 0 4 0 0 4 3 Măguri- Măguri- 2 4 3 3 4 4 0 3 0 0 3 0 394 Răcătău Răcătău 395 Mărișel Mărișel 3 4 4 3 4 4 3 4 2 3 4 3 396 Cerc Valea Ierii 1 1 2 0 1 1 0 3 0 0 3 0 194 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G 397 Valea Ierii Valea Ierii 2 4 3 0 4 3 0 4 0 0 3 2 398 Plopi Valea Ierii 3 4 3 3 4 4 0 4 1 0 3 2 399 Vișagu Săcuieu 2 3 3 2 3 2 1 2 2 0 2 0 400 Rogojel Săcuieu 2 3 3 3 3 3 1 3 2 2 3 0 401 Lăpuștești Râșca 2 3 3 3 3 3 2 4 0 0 3 1 402 Mărcești Râșca 3 3 3 2 3 3 1 4 3 1 3 3 403 Râșca Râșca 3 4 3 3 4 3 2 4 3 1 3 2 404 Dealu Mare Râșca 3 4 3 3 4 3 3 4 3 2 4 3 405 Băișoara Băișoara 3 4 4 3 4 4 0 4 0 0 4 3 406 Frăsinet Băișoara 2 3 3 0 3 3 0 3 0 0 3 1 Muntele Băișoara 1 3 1 0 3 3 0 2 0 0 3 0 407 Săcelului 408 Negreni Negreni 3 4 4 4 4 4 1 4 3 1 4 3 Muntele Băișoara 2 3 3 1 3 3 1 3 2 0 3 1 409 Cacovei 410 Someșu Cald Gilău 2 4 4 1 4 4 0 3 3 0 3 1 Măguri- Muntele Rece 2 3 3 3 3 3 0 3 0 0 3 2 411 Răcătău Măguri- Măguri 3 4 3 3 4 4 1 4 1 3 4 3 412 Răcătău Scrind- Margău 2 3 3 1 3 3 0 1 0 0 3 0 413 Frăsinet 414 Săcuieu Săcuieu 1 3 3 1 3 3 0 0 0 0 3 0 415 Mera Baciu 3 4 3 3 4 3 1 3 3 3 4 4 416 Popești Baciu 3 3 2 4 3 3 2 3 2 1 4 3 417 Rădaia Baciu 4 4 3 4 4 4 2 4 3 3 4 4 418 Săliștea Nouă Baciu 3 4 3 3 4 3 3 4 3 3 4 3 419 Suceagu Baciu 3 4 3 3 4 3 1 3 2 1 4 3 420 Cheia Mihai Viteazu 3 4 4 3 4 4 2 4 3 3 4 3 421 Cornești Mihai Viteazu 3 4 4 3 4 3 2 4 3 3 3 2 422 Mihai Viteazu Mihai Viteazu 3 4 3 4 4 3 3 4 3 3 4 3 195 Acoperire Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Semnal Nr. Denumire Denumire Semnal Semnal medie cu Orange Orange Orange Vodafone Vodafone Vodafone Telekom Telekom Telekom crt. localitate UAT Digi 3G Digi 4G semnal 2G 3G 4G 2G 3G 4G 2G 3G 4G Borșa- Borșa LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD 423 Crestaia 424 Custura Cășeiu LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD 425 Hagău Cătina LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD 426 Morțești Ceanu Mare LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD 427 Stârcu Ceanu Mare LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD 428 DosuBricii Chiuiești LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD Lunca Fizeșu Gherlii LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD 429 Bonțului 430 Valea Cireșoii Mica LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD 431 Prelucele Negreni LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LD LEGENDA Lipsă date 0 – Lipsă semnal 1 – Semnal foarte slab 2 – Semnal slab 3 – Semnal mediu 4 – Semnal complet Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 196 Figura 61 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Orange în format GSM 2G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 197 Figura 62 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Orange în format UMTS 3G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 198 Figura 63 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Orange în format LTE 4G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 199 Figura 64 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Vodafone în format GSM 2G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 200 Figura 65 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Vodafone în format UMTS 3G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 201 Figura 66 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Vodafone în format LTE 4G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 202 Figura 67 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Telekom în format GSM 2G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 203 Figura 68 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Telekom în format UMTS 3G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 204 Figura 69 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Telekom în format LTE 4G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 205 Figura 70 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Digi în format UMTS 3G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 206 Figura 71 – Gradul general de acoperire cu semnal mobil al localităților din județul Cluj, emis de Digi în format LTE 4G (2019). Sursă: date prelucrate după ANCOM, www.statistica.ancom.ro 207 6.6. Concluzii Sectorul telecomunicațiilor din județul Cluj se caracterizează prin următoarele aspecte relevante: 1. Reprezintă sectorul infrastructural cu cea mai acccentuată dezvoltare în ultimele trei decenii, acesta trecând de la telefonie analogă la cea digitală 2G, 3G și 4G cu toate avantajele comunicaționale pe care le oferă. 2. Se poate admite ideea că la momentul actual întregul județ este conectat la telecomunicații fie prin sistemele fixe, fie prin sisteme mobile. 3. Atât sistemele fixe cât și cele mobile sunt foarte bine dezvoltate în zona centrală a județului și ariile de urbanizare și mai deficitare spre ariile periferice. 4. Atât la nivel național cât și la nivel județean se manifestă tendința de extindere a rețelelor mobile și de regres a rețelelor fixe de telecomunicații. 5. Telecomunicațiile au devenit unul dintre factorii importanți ai stimulării sau inhibării dezvoltării economice locale, astfel că ariile cele mai slab polarizate cu servicii de telecomunicații la nivel județean se suprapun cu cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic. 6. Pe fondul extinderii serviciilor de telecomunicații mobile în plan teritorial asistăm la o creștere a digitalizării celorlalte servicii economice. 7. Serviciile de telefonie fixă și cele GSM de telefonie mobilă sunt cele mai extinse la nivelul județului Cluj, iar cele mai restrânse sunt cele de TV cablu și semnal LTE 4G. 8. Localitatea cea mai izolată din județul Cluj din punct de vedere a serviciilor de telecomunicații mobile este Lunca Vișagului din comuna Poieni, unde nici o companie de telecomunicații mobile nu are semnal, aceasta însă beneficiind de telecomunicații fixe; la popul op us, se situează localitatea Cluj-Napoca care poate fi considerată cea mai conectată la sistemele fixe și mobile de telecomunicații. 9. La nivel de telecomunicații în rețea fixă există un număr de 115 localități care nu au telefon fix, 126 localități care nu au acces la internet fix și 261 de localități care nu au televiziune prin cablu, aceste lipsuri fiind compensate prin intermediul rețelelor de telecomunicații mobile. 10. Județul Cluj se află în pragul implementării sistemelor 5 G de telecomunicații mobile care va avea ca rezultat declanșarea procesului de digitalizare a societății ce va genera o nouă revoluție socială. 208 7. CONCLUZII ȘI DISFUNCȚIONALITĂȚI SECTORIALE Analiza situației existente a reflectat existența următoarelor disfuncționalități la nivelul infrastructurii tehnico-edilitare în județul Cluj. 7.1. Concluzii și disfuncționalități privind infrastructura de apă și apă uzată Principalele disfuncționalități identificate în studiul de fundamentare referitoare la infrastructura de apă și apă uzată și propunerile de eliminare / diminuare a acestora sunt prezentate sintetic mai jos: 1. La nivelul județului Cluj, au fost semnalate numeroase situații critice, în ceea ce privește neconformitățile calitative ale apei potabile distribuite populațieiîn sisteme locale, respectiv dinfântâni la nivel de unități administrativ-teritoriale; 2. Acoperirea deficitară a serviciului de alimentare cu apă în zona înaltă a județului Cluj pe fondul unei relief accidentat cu pante mari, ce implică costuri ridicate în realizarea sistemelor de distribuție ale apei potabile; 3. Eliminarea surselor potențiale de poluare și difuze din perimetrul punctelor de captare; 4. Derularea activităților recreative cu ambarcațiuni cu motor, alimentate cu hidrocarburi, pe lacurile care sunt considerate surse de apă pentru sistemele de alimentare (cazul lacurilor Beliș, Tarnița, Someșul Cald și Gilău); 5. Insuficiența sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale la nivelul localităților și/sau subdimensionarea acestora; 6. Înfundarea și întreținerea deficitară a canalelor și rigolelor de scurgere existente din localități; 7. Insuficiența sistemelor de canalizare a apelor uzate în mediul rural; 8. Lipsa unei educații adecvate a populației în ceea ce privește modul de comportament în relație cu rețelele utilitate publică (rețeaua de canalizare). 7.2. Concluzii și disfuncționalități privind infrastructura de producere și distribuție a energiei termice Infrastructura de producere și distribuție a energiei termice 1. Furnizarea agentului termic în sistem centralizat. Agentul termic este asigurat în sistem centralizat doar în municipiul Cluj-Napoca, celelalte municipii (Turda, Câmpia Turzii, Dej și Gherla) nebeneficiind de un astfel de sistem datorită debranșărilor masive ale populației și lipsa investițiilor în modernizarea fostelor sistemelor funcționale. Orașul Huedin nu a avut amenajat un sistem de termoficare centralizat, populația utilizând sisteme proprii de încălzire pe baza combustibililor solizi (cărbune sau lemne). Clădirile serviciilor publice au avut sisteme de încălzire pe păcură, iar azi dispun de centrale pe biomasă (rumeguș). Localitățile din zonele rurale nu au beneficiat de sisteme centralizate de încălzire. 209 2. Grad de atractivitate pentru consumatori. Doar 20% din populația municipiului Cluj (65.000 locuitori) beneficiază de servicii de termoficare centralizată, iar restul populației până la 325.ooo locuitori își asigură această utilitate prin soluții individuale (în general, centrale de apartament). În programul de modernizare al Regiei Autonome de Termoficare Cluj regăsim propuneri de proiecte de modernizare a instalațiilor de producere a energiei termice (până în 2021). Branșarea la sistemul centralizat pentru locuitorii și instituțiile interesate este gratuită. Costurile ridicate de livrare a agentului termic datorită pierderilor, costurilor ridicate de producere, care se transferă în prețul gigacaloriei plătit de beneficiari și total neatractivă, acest fapt alimentând în continuare debranșările. SACET Cluj-Napoca are un caracter strategic, de funcționarea acestuia depinzând încă un număr mare de locuitori. Acest aspect determină subvenționări masive de la bugetul local a costurilor de producție și întreținere, ceea ce este în avantajul beneficiarilor de termoficare, dar în dezavantajul plătitorilor de taxe locale. 3. Starea instalațiilor și echipamentelor. SACET Cluj-Napoca a fost proiectat și realizat odată cu construcția cartierelor rezidențiale mari din perioada socialistă, o parte din infrastructură și instalații având o durată mare de exploatare și uzură ridicată, mai ales în cazul conductelor magistrale și de distribuție care generează frecvente avarii. În Cluj-Napoca există o centrală termică zonală de producție agent termic care ulterior este livrată la consumatori prin rețele de transport și distribuție și puncte termice de livrare, fapt care duce la creșterea distanțelor de transport a agentului termic și pierderi semnificative de căldură pe rețea. 4. Tendințe. Pentru ca SACET Cluj-Napoca să aibă viitor sunt necesare investiții masive de retehnologizare și eficientizare a procesului de producție pentru a fi competitiv cu soluțiile alternative de încălzire și preparare a apei calde. SACET Cluj-Napoca devine vulnerabil în contextul liberalizării prețului la gaze naturale, reducerii rezervelor interne și dependenței de importuri în următoarele decenii, ceea ce impune încă de acum găsirea de soluții alternative de termoficare și pregătirea terenului pentru tranziția spre utilizarea energiei verzi și în termoficare. Sistemele centralizate de termoficare în mediile urbane sunt de perspectivă în contextul epuizării și creșterii prețului la gazele naturale – principala resursă energetică utilizată actualmente. Astfel, în acest context, populația care s-a debranșat și este autonomă va fi posibil nevoită să se rebranșeze la noile sisteme de termoficare adaptate pe utilizarea energiei verzi – energia viitorului. 7.3. Concluzii și disfuncționalități privind infrastructura de producție, transport și distribuție a energiei electrice Infrastructura de producție, transport și distribuție a energiei electrice 1. Resurse și disponibilitatea de exploatare. Județul Cluj dispune de resurse hidrice și solare cu potențial bun și foarte bun de exploatare pentru producția de energie electrică. Resursele energetice convenționale (ex. cărbuni, gaze naturale) sunt însă limitate și nu pot fi luate în considerare ca fiind pretabile pentru a fi exploatate în producția de electricitate pe termen mediu și lung. Dacă în cazul resurselor hidrice, potențialul este exploatat la maxim în cazul resurselor energetice solare se constată că acesta este cu mult subutilizat. În acest context sectorul de producție a electricității prin centrale fotovoltaice poate deveni unul important la scară județeană, regională și chiar națională, prin valorificarea potențialului din zona colinară estică a județului unde sunt și o multitudine de terenuri pretabile a fi valorificate în acest sens (ex. versanții cu expoziție sudică și pante de peste 30º care nu se pretează a fi utilizați în agricultură sau construcții). Resursele energetice eoliene sunt modeste la scara județului Cluj fapt ce a determinat ca acest sector de producție de energie electrică să nu se dezvolte, iar 210 unitățile care au fost construite în urmă cu 1-2 decenii actualmente să fie demontate din lipsă de eficiență. Singurele zone cu potențial calitativ bun se află în zona montană înaltă a județului (Muntele Mare, Munții Vlădeasa) însă aceste amplasamente sunt greu accesibile și nu beneficiază de rețele electrice de evacuare a electricității spre SEN. 2. Infrastructura de transport și distribuție. Județul Cluj dispune de o rețea electrică de transport construită preponderent în anii ’70 – ’80 dar care, cu eforturi susținute, în prezent este reabilitată și modernizată, mai ales în cadrul stațiilor de transformare de înaltă tensiune. Ca urmare a acestor modernizări de rețea, realizate în ultimii ani, acesta este pregătită pentru a asigura transportul de electricitate în SEN. Pe teritoriul județului Cluj se află un important nod energetic național (Gadălin) de unde se preconizează extinderea liniei de 400 kV spre Bistrița și Suceava în vederea închiderii inelului energetic extern al României. La acestea se adaugă și alte trei noduri energetice de importanță regională și zonală: Câmpia Turzii, Cluj Est și Florești unde există la momentul actual un excedent de tensiune ce ar putea alimenta cu electricitate unități industriale mari consumatoare de curent electric. 3. Furnizarea energiei electrice către consumatori. Rețeaua electrică de distribuție acoperă în proporție de 99,98% localitățile din județul Cluj, la momentul actual constatându-se că există 2 localități și până la 100 de gospodării noi realizate sau izolate neracordate la rețeaua electrică. Sintetic privind acest aspect al accesului la utilităților publice (alimentare cu energie electrică) acest număr este nesemnificativ în comparație cu marea masă de gospodării care azi se pot bucura de avantajul accesului la electricitate. La nivel local însă, trebuie menționat faptul că la nivelului județului Cluj, conform AFM, în anul 2019, regăsim 23 de localități în categoria așezărilor izolate, în cadrul cărora 101 gospodării nu beneficiază de racordare la rețeaua de alimentare cu energie electrică: UAT Apahida (Apahida și Corpadea), UAT Băișoara (Frăsinet și Muntele Bocului), UAT Bobâlna (Antăș), Cășeiu (Rugășești, Guga, Comorâța, Gârbău Dejului), UAT Chiuiești (DosuBricii), UAT Cuzdrioara (Cuzdrioara), UAT Frata (Frata, Berchieșu), UAT Gârbău (Viștea), UAT Mărișel (Fântânele Mănăstire, Fântânele), UAT Mica (Valea Cireșoii), UAT Negreni (Negreni, Prelucele), UAT Săcuieu (Rogojel), UAT Valea Ierii (Plopi, Valea Ierii) și UAT Viișoara (Urca). În aceste condiții, disponibilitatea serviciilor rămâne în sarcina potențialilor beneficiari privați, cel mai probabil prin crearea unor facilități proprii de producție a energiei electrice, de tipul instalațiilor fotovoltaice. 4. Tendințe. În județul Cluj există condiții foarte favorabile pentru construcția unei centrale electrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) în zona Tarniță-Lăpuștești, care ar aduce numeroase avantaje SEN și implicit județului Cluj. Cele mai importante se referă la reechilibrarea energetică a SEN datorită faptului că cei mai importanți producători de electricitate se află în sud, de unde curentul electric trebuie transportat spre centrul și nordul țării, unde sunt importanți consumatori. Acest transport înseamnă și importante pierderi de rețea, pe care CHEAP Tarnița- Lăpuștești le-ar elimina. La aceasta se adaugă și posibilitatea valorizării excedentului de electricitate produs de SEN și în special de CET Cernavodă și unitățile fotovoltaice care astfel se pot stoca sub forma apei pompate în rezervorul superior, de unde aceasta poate fi uzinată atunci când există vârf de sarcină în consum fără a mai fi nevoie de import de electricitate. Această investiție ar mai genera și numeroase locuri de muncă și ar pune definitiv județul Cluj pe harta marilor producători de electricitate din România. 211 Energie regenerabilă 1. Resurse și potențial de exploatare. La scara județului Cluj, potențialul fotovoltaic este unul de nivel moderat spre bun, în special în arealele de deal și podiș ale Județului Cluj, areale care se pretează pentru instalarea de parcuri fotovoltaice. În ceea ce privește potențialul eolian, situația este mult diferită, în sensul că pe 75-80% din suprafața județului condițiile favorabile de producere a energiei electrice au o frecvență de apariție mai mică de 20%, ceea ce înscrie întreg județul în clasa cu potențial eolian redus. Singurele areale unde frecvența condițiilor favorabile crește peste 30 %, sunt cele montane, dar care sunt greu accesibile. Județul Cluj nu dispune de resurse geotermale. Potențialul de producere a energiei pe bază de biomasă există, dar este insuficient valorificat. Pe baza resurselor și a tehnologiilor existente în județul Cluj există potențial de producere atât a energiei electrice, cât și a agentului termic pe baza unei game variate de resurse, cu excepția celei geotermale și oceanice (Fig. 72). Există o gamă largă de resurse de biomasă care pot fi exploatate în sistem de cogenerare pentru producerea agentului termic și/sau energie electrică, care pot rezulta din activități socio -economice (agricultură și industrie alimentară - reziduuri agricole și zootehnice și culturi tehnice; silvicultură și industria lemnului – reziduuri forestiere și din procesul de producție; construcții – deșeuri din demolări, reziduuri urbane din amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, fracţiunile degradabile din reziduurile uzuale colectate în localități, etc.). Disponibilitatea continuă și ridicată a deșeurilor municipale în centrele urbane ale județului și ZMCN, precum și a gropii de gunoi neconforme din proximitatea municipiului Cluj-Napoca reprezintă premise pentru dezvoltarea unor programe de producerea locală a energiei electrice și a agentului termic prin construirea unor sisteme de incinerare ecologică a deșeurilor și deservirea populației cu aceste servicii în sistem public, centralizat. Figura 72 – Surse regenerabile de energie, tehnologii și aplicații Sursa: Raport special 05/2018. Curtea Europeană de Conturi 2. Producție energie verde. Cele mai intens exploatate resurse pentru producția energiei electrice în județul Cluj sunt cele de apă și solare. În anul 2019, suplimentar față de unitățile de producție energie electrică pe baza resurselor de apă, remarcăm existența a 91 de unități de producție energie electrică prin instalații fotovoltaice, majoritatea în regim privat, racordate la SEN – 50% și autoproducători (50%), 2 instalații de producție pe baza energiei eoliene, 3 212 unități de producție energie pe bază de biomasă și 2 unități de producție energie electrică în sistem de cogenerare. Inițiativele de producere a energiei în mod sustenabil existente la nivelul județului Cluj, deși minime, demonstrează interesul pentru atingerea scopului eficienței energetice, scăderea nivelului depoluare dar și eficiență financiară în derularea activităților proprii (casnice și industriale). Totuși, nu există inițiative publice sau public-private de dezvoltare a proiectelor de investiții pentru producerea energiei verzi, regenerabile în sistem asociativ, în beneficiul mai multor actori sau a comunităților locale. 7.4. Concluzii și disfuncționalități privind infrastructura de producție, transport și distribuție a gazelor naturale Infrastructura de producție, transport și distribuție a gazelor naturale 1. Resurse și disponibilitatea de exploatare. Județul Cluj dispune de resurse proprii de gaze naturale aflate în exploatare în cadrul zăcămintelor Țaga și Puini; zăcămintele de gaze naturale din Transilvania sunt epuizate în proporție de 90% iar rezervele rămase mai pot asigura un consumul la nivelul actual pe o perioadă de 10-15 ani; 2. Infrastructura de transport și distribuție. Județul Cluj este racordat la SNTGN din România printr-o serie de conducte magistrale care traversează județul, precum și SRM-uri prin care se livrează gaz spre consumatorii casnici și industriali; rețeaua de transport a gazului natural de pe teritoriul județului Cluj a fost în mare parte realizată înainte de 1989, la momentul actual aceasta beneficiind doar de lucrări de creștere a capacității de transport, extinderea rețelei pe direcții noi de alimentare și lucrări curente de întreținere; în prezent, județul Cluj dispune de o infrastructură de transport și distribuție gaze naturale în lungime totală de 2.440 km în 2018, care aprovizionează 51,85 % din UAT-uri și 26,95% din localitățile din componența acestora, comparativ cu anul 1990, când rețeaua de conducte însuma o lungime de doar 901,4 km; la nivelul mediilor rezidențiale, 5 din cele 6 localități urbane (83,33%) sunt racordate la rețeaua de distribuție și doar 112 localități rurale din 428 existente (23,16%) beneficiază de această formă de energie; chiar și în cazul în care prin inițiativă locală au fost dezvoltate rețele proprii de distribuție, în prezent acestea au rămas neracordate la rețeaua principală. dezvoltarea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale a atins nivelul maxim, în următoarele decenii, până la epuizarea resurselor, urmând să întreținem infrastructura existentă, noi extinderi de rețele nedovedindu-se rentabile pe termen lung. 3. Furnizarea gazelor naturale către consumatori. În județul Cluj, operează doar doi furnizori de gaze naturale către consumatori: DELGAZ GRID și CPL CONCORDIA; DELGAZ GRID este principalul furnizor de gaze și deținător de infrastructură de distribuție la nivelul localităților, acesta deținând în portofoliul său la nivelul anului 2018 un număr de 66 localități din piață, printre care se numără cinci municipii racordate la rețeaua de distribuție (Cluj -Napoca, Dej, Gherla, Turda și Câmpia Turzii) și 61 de localități rurale, lungimea rețelei fiind de 1783,9 km ceea ce reprezintă 73,11% din lungimea totală a rețelei (2440 km); consumul general de gaze naturale la nivelul județului Cluj a înregistrat o diminuare de aproximativ 69,80% în ultimele trei decenii, de la valori de 1.270.237.000 m3 în anul 1990 la 383.545.000 m3 în 2018; în același context, intensitatea consumului de gaze naturale în scop industrial a înregistrat scăderi considerabile în ultimele trei decenii (80,58%), de la 962.334.000 m3 în 1990 la 186.798.000 m3 în 2018; 4. Tendințe. Pe termen scurt și mediu (5-15 ani), gazele naturale încă vor reprezenta resursa energetică principală utilizată în producerea agentului termic și a apei calde la nivel urban și parțial la nivel rural; pe termen lung, gazul natural nu mai reprezintă o energie fezabilă pentru România și implicit pentru județul Cluj, datorită epuizării resurselor existente și creșterii 213 dependenței tot mai mare de importul de gaze. Nu s-au identificat inițiative de intersectorializare și de dezvoltare a proiectelor de extindere a rețelelor și de creștere a numărului de consumatori direcți (casnici și industriali) la nivel județean. Astfel, se impune deja identificarea și implementarea de soluții energetice alternative pentru suplinirea treptată a reducerii disponibilului de gaze naturale la nivel național și județean și a pregăti trecerea spre consumul de energie regenerabilă atât din punct de vedere tehnologic cât și social. 7.5. Concluzii și disfuncționalități privind infrastructura și serviciile de telecomunicații Infrastructura și serviciile de telecomunicații 1. Disponibilitatea serviciilor în teritoriu. Se poate admite ideea că în prezent (2019) întregul județ este conectat la telecomunicații fie prin sisteme fixe, fie prin sisteme mobile; Atât sistemele fixe cât și cele mobile sunt foarte bine dezvoltate în zona centrală a județului și ariile de urbanizare și mai deficitare spre ariile periferice. Localitatea cea mai izolată din județul Cluj din punct de vedere a serviciilor de telecomunicații mobile este Lunca Vișagului din comuna Poieni unde nici o companie de telecomunicații mobile nu are semnal, aceasta însă beneficiind de telecomunicații fixe; la polul opus se situează localitatea Cluj-Napoca care poate fi considerată cea mai conectată la sistemele fixe și mobile de telecomunicații. La nivel județean, serviciile de telecomunicații prin rețele fixe acoperă 75% din localitățile din zonele rurale (115 localități nu au servicii de telefonie fixă, 126 localități nu au acces la internet fix și 261 de localități nu au televiziune prin cablu), în 25% din localitățile nedeservite, lipsa acestor servicii fiind compensată prin intermediul rețelelor de telecomunicații mobile. În întreg teritoriul județean, regăsim majoritar servicii de tip GSM 2G (90%) și UMTS 3G (70%), serviciile LTE 4G fiind disponibile, cu semnal maxim, în doar 50% dintre localități. 2. Telecomunicațiile și relația cu dezvoltarea socio-economică. Sistemele de telecomunicații reprezintă unul dintre factorii importanți ai stimulării sau inhibării dezvoltării economice locale, astfel că ariile cele mai slab polarizate cu servicii de telecomunicații la nivel județean se suprapun cu cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic. Pe fondul extinderii serviciilor de telecomunicații mobile în plan teritorial asistăm la o creștere digitalizării celorlaltor servicii economice. Deși asigurarea conexiunii la internet nu mai reprezintă o problemă majoră la nivelul județului Cluj, acest serviciu fiind disponibil, contra cost, prin intermediul rețelelor fixe și mobile, totuși accesarea acestui serviciu este realizată majoritar la nivel individual. În prezent, accesul la telefonie și în mod semnificativ la internet reprezintă o condiție fundamentală pentru funcționarea unităților de producție și servicii într-un teritoriu, aceste servicii fiind ridicate la rang de utilitate de bază. 3. Tendințe. Atât la nivel național cât și la nivel județean se manifestă tendința de extindere a rețelelor mobile și regres a rețelelor fixe de telecomunicații. Cele mai extinse la nivelul județului Cluj sunt serviciile de telefonie fixă și cele GSM de telefonie mobilă, iar cele mai restrânse sunt cele de TV cablu și semnal LTE 4G. Județul Cluj se află în pragul implementării sistemelor 5G de telecomunicații mobile care va avea ca rezultat declanșarea procesului de digitalizare a societății. 214 7.6. Punct de vedere al consumatorilor asupra infrastructurii tehnico-edilitare la nivel județean În cadrul demersului de reactualizare a Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Cluj, a fost efectuat un sondaj de opinie în perioada noiembrie-decembrie 2019, pe un eșantion de 1005 persoane, locuitori de cel puțin 6 luni din 79 din cele 81 de localități ale județului Cluj. Conform rezultatelor, cu privire la componenta infrastructură edilitară (componentele infrastructură IT&C, infrastructură edilitară – apă, gaz, etc.), putem concluziona următoarele: - Din perspectiva calității vieții, pe o scară de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit), componenta ” calitatea infrastructurilor edilitare – apă, gaz, etc” la nivel județean a fost evaluată cu un calificativ de 7,05, la nivelul zonelor scorul diferențiindu-se conform cu zona de locuire (Zona Metropolitană Cluj-Napoca – 6,94, conurbația Dej-Gherla – 7,46, conurbația Turda – Câmpia Turzii – 7,26, zona Huedin – 6,24. - Din perspectiva calității vieții, pe o scară de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit), componenta ” calitatea infrastructurilor edilitare – IT&C (internet, telefon)” la nivel județean a fost evaluată cu un calificativ de 7,44, la nivelul zonelor scorul diferențiindu-se conform cu zona de locuire (Zona Metropolitană Cluj-Napoca – 7,28, conurbația Dej – Gherla – 7,77, conurbația Turda – Câmpia Turzii – 7,95, zona Huedin – 6,25. - Din perspectiva condiționării dezvoltării economice, infrastructura edilitară, accesul și conectarea la infrastructurile edilitare de bază, alături de alte tipuri de utilități și facilități, este considerat aspectul cel mai relevant în luarea deciziei de a investi în județul Cluj, 72.2% dintre respondenți exprimându-și opinia în acest sens. Poziția de aspect primordial în luarea deciziei de a investi se menține și dacă privim la nivelul subzonelor județului (ZMCN – 67%, conurbația Dej-Gherla – 81,1%, conurbația Turda – Câmpia Turzii – 81,3, zona Huedin – 74,8%). - Din perspectiva utilizării/amenajării mijloacelor de producție alternativă a energiei electrice verzi (solară, eoliană, pe biomasă) pentru consum propriu, populația se dovedește puțin sau chiar deloc interesată de această oportunitate, aproximativ 57,8% din persoanele intervievate exprimându-și această opțiune, proporțiile subzonale fiind echilibrate. - În final, respondenții apreciază destul de redus calitatea infrastructurii edilitare între avantajele locuirii în județul Cluj, această componentă fiind poziționată pe penultimul loc în nominalizarea aspectelor favorizante. 215 8. PROPUNERI DE ELIMINARE/DIMINUARE A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților • Infrastructura de apă și apă uzată Eliminarea neconformităților calitative ale • Extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă a apei potabile distribuite populației în sisteme operatorilor regionali care prin laboratoarele proprii pot asigura locale, respectiv a celei dependente de o frecvență mult mai ridicată a caracteristicilor calitative ale apei acvifere nemonitorizate distribuite • Racordarea populației dependente de surse freatice prin sisteme individuale de tip fântâni, la surse controlate calitativ, respectiv la sistemele operatorilor regionali • Aplicarea unor măsuri de protecție a calității mediului freatic prin implementarea unor platforme comune de depozitare a dejecțiilor animale • Curățarea periodică a fântânilor și puțurilor în baza unor programe de asistență locală cu suport financiar de la Consiliul Județean • Monitorizarea apelor din fântâni cu frecvențe semestriale de analiză fizico-chimică și biologic-bacteriologică Racordarea deficitară a gospodăriilor din zona • Creșterea gardului de racordare a consumatorilor la sistemele montană la sistemele de alimentare cu apă existente • Susținerea financiară prin fonduri de la nivel județean a dezvoltării unor rețele locale, pentru cătunele/satele dispersate din aria montană • Încurajarea racordării la serviciile publice de alimentare și canalizare prin campanii de informare care să sublinieze rolul asigurării unei apei controlate calitativ, mai ales din punct de vedere bacteriologic Eliminarea surselor potențiale de poluare ale • Respectarea perimetrelor de protecție hidrogeologică a apei în perimetrul zonelor de captare captărilor de apă de suprafață și subteran Presiunea antropică masivă asupra lacurilor • Implementarea regulamentului de navigație pe lacurile ce se constituie ca sursă de apă pentru menționate cu respectarea legislației naționale privind zonele de sistemele de alimentare cu apă (cazul lacului protecție sanitară cu regim sever Tarnița), manifestată prin activități recreaționale cu mijloace nautice motorizate, ce funcționează pe hidrocarburi Creșterea capacităților de preluare a apelor • Reabilitarea rețelelor existente, prin înlocuirea acelor menajere și pluviale în ariile urbane tronsoane care sunt ineficiente, sau cu grad de uzură ridicat şiperiurbane ce înregistrează episodic situații • Dublarea acestora cu fire noi de transport critice în ceea ce privește tranzitul acestora • Posibilitatea creării unor sisteme de tip divizor, mai ales în spre SEO. Ex: Zona Metropolitană Cluj spațiile rezidențiale noi, care să permită preluarea separată a apelor pluviale de cele menajere. • Orientarea apelor pluviale, fie spre spatii verzi, fie spre bazine de retenție temporară – separatoare de hidrocarburi , care să asigure o decantare primară, înainte de descărcarea în rețeaua naturală Educarea populației în sensul utilizării • Demararea unor campanii de informare și conștientizare a eficiente a rețelelor de apă, atât în ceea ce publicului privind evitarea risipei de apă (consumuri raționale) privește consumul de apă, cât și și a consecințelor ce derivă din utilizarea incorectă a rețelei de managementul apelor reziduale menajere canalizare (blocaje, refulări, inundații la nivel de imobil, sau chiar stradale) 216 Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților În zonele rurale acoperite deficitar cu rețele • Construcția unor stații de epurare de mică capacitate, capabile publice de colectare a apelor uzate se să asigure epurarea mecanică și biologică a apelor menajere impune realizarea de micro-stații de epurare • În cazul localităților cu sub 2000 de locuitori echivalenți sau a unor bazine vidanjabile suportul financiar pentru realizarea sistemelor de epurare ale apei să fie asigurat din bugetul Consiliului Județean, prin proiecte de tip cluster. În cazul localităților dispersate, sau cu • Aplicarea proiectelor de epurare descentralizate de tip lagune populație redusă, să fie implementate prin iazuri aerate, iazuri de maturare și iazuri de stabilizare sisteme alternative „verzi” pentru epurarea după modelul altor țâri europene, la costuri minime de apelor construcție și funcționare, dar cu eficiență ridicată • Infrastructura de producere și distribuție a energiei termice Gradul redus de furnizare a agentului termic • Creșterea gradului de furnizare a agentului termic în în sistem centralizat în centrele urbane centrele urbane în sistem public centralizat prin conceperea unui program de investiții în construcția și amenajarea unor centrale termice zonale și de cvartal producătoare de agent termic și electricitate în cogenerare pe baza tehnologiilor noi. • Crearea parteneriatelor între administrațiile urbane și cea județeană • Crearea parteneriatelor public-private pentru asigurarea cofinanțărilor pentru implementarea proiectelor de investiții Starea precară a instalațiilor și • Conceperea unui program etapizat de reabilitare și echipamentelor de producere și distribuție a modernizare a instalațiilor funcționale existente în agentului termic care generează costuri municipiul Cluj-Napoca pentru eficientizarea costurilor de ridicate de întreținere și reparații. producție. • Crearea unui parteneriat între administrația județeană, administrația locală și compania regia autonomă de termoficare pentru implementarea proiectelor de investiții. Grad redus de atractivitate pentru • Creșterea atractivității consumatorilor casnici, publici și consumatori. industriali pentru racordarea la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic prin reducerea costurilor gigacaloriei și a oferirii unor servicii calitativ superioare și cu grad ridicat de siguranță. Diminuarea rezervelor de resurse energetice • Conceperea și implementarea unor proiecte de tradiționale exploatabile în centralele retehnologizare a instalațiilor de producere a agentului termice termic pentru diminuarea gradului de dependență față de combustibilii tradiționali și producerea energiei pe baza combustibililor alternativi. • Infrastructura de producție, transport și distribuție a energiei electrice Nivel redus de producție a energiei electrice • Valorificarea potențialului din zona colinară estică a prin exploatarea resurselor energetice solare. județului (ex. versanții cu expoziție sudică și pante de peste 30º care nu se pretează a fi utilizați în agricultură sau construcții) pentru producerea energiei verzi regenerabile. În acest context sectorul de producție a electricității prin centrale fotovoltaice poate deveni unul important la scară județeană, regională și chiar națională. 217 Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților Gradul de deservire a consumatorilor cu • Asigurarea accesului populației din zone izolate la energie electrică sub 100%, în aceste condiții, alimentarea cu energie electrică prin conceperea unui accesul la electricitate rămânând în sarcina program de asistență financiară din partea administrațiilor potențialilor beneficiari privați. locale și județene (prin împrumut sau cofinanțare) pentru accesarea programului derulat la nivel național de dotare a gospodăriilor cu instalații fotovoltaice pentru producerea de electricitate în regim propriu. Inexistența sistemelor de producere publică • Conceperea și implementarea unui program de dezvoltare sau asociativă a energiei electrice în a sistemelor publice de producție locală a energiei electrice, beneficiul comunităților locale. în sistem asociativ sau parteneriat, de tip insule de energie, care vor (co)asigura accesul comunităților la acest serviciu. Grad ridicat de dependență a populației • Diminuarea gradului de dependență al populației și județului față de rețeaua națională de întreprinderilor economice din județ de rețeaua națională producere și distribuției a energiei electrice. de distribuție a energiei electrice prin încurajarea și asistarea sistematică a actorilor locali în implementarea unor sisteme performante de management energetic și identificarea soluțiilor de producere alternativă a energiei electrice în regim propriu. • Energie regenerabilă Insuficienta valorificare a resurselor de • Conceperea unui program de identificare a oportunităților producere a energiei electrice regenerabile și și a soluțiilor de exploatare a resurselor alternative pentru sustenabile producerea energiei electrice și a agentului termic (reziduuri agricole și zootehnice și culturi tehnice; reziduuri forestiere, din lemn, și din întreținerea spațiilor verzi, deșeuri din demolări, deșeuri municipale). Grad redus de inițiativă a antreprenorilor și • Creșterea gradului de interes și inițiativă pentru producerea unităților economice de producție pentru proprie a energiei electrice pe baza activităților economice producerea energiei electrice în sistem de derulate și eficientizarea costurilor de funcționare. cogenerare Grad redus de inițiativă a locuitorilor din • Conceperea unui program de informare și conștientizare a zonele rurale pentru asigurarea energiei verzi comunităților locale privind avantajele producerii și în scop privat și de integrare a producției utilizării energiei electrice în scop propriu și de conectare la proprii în SEN. rețeaua SEN pentru vărsarea surplusului de energie produsă. • Crearea unui program de monitorizare a construcțiilor noi și încurajarea încorporării instalațiilor alternative de producere a energiei electrice verzi în cadrul acestora. • Infrastructura de producție, transport și distribuție a gazelor naturale Resurse limitate de gaze naturale la nivel • Conceperea unui program de informare și conștientizare a regional și disponibilitate limitată de populației privind disponibilitatea redusă de resurse pe exploatare pe termen mediu și lung termen mediu și lung și conceperea unor alternative pentru acoperirea nevoilor de consum. • Încurajarea actorilor industriali pentru a demara proiecte de retehnologizare cu scopul utilizării unor resurse alternative gazelor naturale pentru derularea activităților. • Conceperea unui program de identificare și implementare de soluții energetice alternative pentru suplinirea treptată a reducerii disponibilului de gaze naturale la nivel național 218 Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților și județean și a pregăti trecerea spre consumul de energie regenerabilă atât din punct de vedere tehnologic cât și social. Lipsa inițiativelor de intersectorializare și de • Conceperea unui program de oferire a unui set de avantaje dezvoltare a proiectelor de extindere a inițiativelor public-private sau private intersectoriale de rețelelor de distribuție a gazelor naturale și dezvoltare a infrastructurii de deservire cu utilități (gaze de creștere a numărului de consumatori naturale, apă potabilă, canalizare, energie electrică) și/sau direcți (casnici și industriali) la nivel județean. de creare a unor sisteme sustenabile de furnizare a utilităților în beneficiul comunităților în cadrul cărora sunt amplasați. • Infrastructura și serviciile de telecomunicații Disponibilitatea serviciilor în teritoriu este • Diminuarea variabilității cantitative și calitative a variabilă, cantitativ și calitativ. disponibilității serviciilor de telefonie și internet în zonele rurale și județul Cluj prin implementarea unui program/cadru de dezvoltare județean de susținere a companiilor furnizoare pentru montarea infrastructurii de susținere a distribuției serviciilor la nivelul consumatorilor finali. Disponibilitatea conectării la servicii de • Creșterea accesului gratuit la informație pentru internet prinintermediul rețelelor fixe și comunitățile din zonele rurale prin implementarea unui mobile, esterealizatămajoritar la nivel program județean de dotare a localităților cu instalații de individual, contra cost, accesul comunității la furnizare a serviciilor de internet în sistem comun, informație fiind limitat în lipsa punctelor amplasate în zone de interes public, accesibile întregii publice de deservire cu acest serviciu. populații interesate. 219 9. PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE 9.1. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitoare la infrastructura de apă și apă uzată Dezvoltarea teritorială nu poate fi concepută în termenii actuali, fără asigurarea permanentă a unor servicii de alimentare cu apă și canalizare a apelor uzate. Aceste servicii trebuie să fie capabile să asigure necesarul de apă, atât din punct de vedere calitativ, cât mai ales calitativ. Presiunile externe asupra surselor de apă ce intră în aceste sisteme, reclamă intervenții prompte de eliminare a lor, corelate în același timp cu acțiuni de prevenție împotriva unor potențiale surse de poluare. Strategia de dezvoltare a județului Cluj, în ceea ce privește asigurarea unor servicii de distribuție a apei potabile și de preluarea apelor uzate trebuie să fieorientată spre asigurarea unui grad de conectivitate de 100 % pentru ambele servicii menționate. Așa cum a fost precizat în capitolele anterioare, posibilitățile tehnice sunt limitate, în special în aria montană a județului, ca urmare a declivităților mari, dar și a caracterului dispersat al localităților. Acest aspect determină ca cel puțin în aceste spații, să fie viabile doar sistemele locale, care să fie însă aduse la un nivel superior din perspectiva eficienței tratării apei brute, respectiv a epurării apelor reziduale. Luând în considerare inițiativele de dezvoltare a rețelelor existente, de către cei d oi mari operatori regionali, cu preocupări inclusiv de construcție a unor rețele noi, considerăm că dezideratul menționat în prima frază poate fi atins, într-un orizont de timp relativ scurt (10-15 ani). Pornind de la acest demers, dezvoltarea sistemelor publice centralizate de alimentare cu apă și preluare de ape uzate nu poate presupune scenariul pasiv - (”Do Nothing”). Ambii operatori (Compania de Apă Someș și Compania de Apă Arieș) pun în aplicare proiecte de dezvoltare, independente, propuse pe axa PO IM cu valoare de investiții foarte mare. Scenariul pasiv ar presupune eventual, dezinteresul locuitorilor să contribuie activ la utilizarea optimă a sistemului hidroedilitar din localitățile de reședință sau folosirea improprie a acestuia. O situație aparte este legată și de situațiile în care, în spațiul rural, apar situații de neîncredere în sistemele propuse, locuitorii preferând să consume apă de la nivelul fântânilor. • Scenariul de Referință (”Do Minimum”) – este cele care practic continuă trendul actual, al conectării constante la noile sisteme, a localităților din mediul rural, care sunt încă deficitare la acest capitol de infrastructură. Acțiunile operatorilor de apă se concentrează pe acțiuni și programe de investiții care să mențină actualul sistem funcțional. În acest sens, măsurile luate vizează cu precădere protecția surselor de apă brută și cele legate de asigurarea calității apei potabile distribuite. Astfel, pentru protecția surselor de apă de brută, măsurile preconizate se referă la respectarea condițiilor de restricție în zonele de protecție sanitară și hidrogeologică, monitorizarea cu frecvență mare a calității surselor de apă brută (mai ales în cazul celei de suprafață). Pentru asigurarea calității apei potabile măsurile vizează optimizarea procesului de tratare, retehnologizarea sistemelor cu grad de uzură, evidențierea rapidă a non-conectivităților de rețea, exprimate prin spargeri, fisuri, neetanșeități care ar putea conduce a deteriorarea apei distribuite. • Scenariul de Dezvoltare/Diminuare majoră a impactului (”Do Something”) – este cel prin care instituțiile cu profil de distribuție a apei și autoritățile publice locale și județene se implică activ și prioritar în implementarea recomandărilor prezentate la scenariul “Do minimum”, la care se adaugă alte acțiuni prioritare de intervenție, care au scop final, asigurarea unor servicii complete și superioare calitativ pentru toți consumatorii deserviți prin sistemele hidroedilitare: o Reabilitarea surselor de alimentare cu apă (reabilitarea și dotarea cu echipamente a captărilor pentru apa de suprafață și subterană; reabilitarea rețelelor de aducțiune; 220 o Dezvoltarea capacităților de stocare / rezervoare reabilitate sau noi; o Reabilitarea/modernizarea stațiilor de tratare a apei (reabilitarea facilităților de o tratare - pompare, colectare, floculare, filtrare, dozare, clorinare; o Reabilitarea sistemului de distribuție a apei (conductelor principale de transport, o conductelor de distribuție la utilizatori, construcția de stații de pompare); o Reabilitarea/extinderea sistemului de preluare a apelor uzate la nivel de rețele, aducțiuni magistrale colectoare, sisteme de pompaj; o Extinderea/construcția de stații de epurare, retehnologizarea treptelor de epurare pentru creșterea randamentelor de curățare a apei uzate, înainte de deversarea ei în emisar. 9.2. Prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare referitoare la celelalte tipuri de infrastructuri Plecând de la concluziile și propunerile formulate anterior, am conceput trei scenarii posibile pentru evoluția pe termen scurt, mediu și lung a infrastructurii tehnico-edilitare și de asigurare a accesului comunităților locale la utilitățile de bază: energie electrică, gaz și telecomunicații: • Scenariul ”Dezvoltare Zero” (”Do Nothing”) – rezultatele analizei infrastructurii de producție, transport și distribuție a energiei electrice și gaz și a infrastructurii de susținere a serviciilor de telecomunicații pun în prim plan câteva disfuncții la nivel mai degrabă local decât regional. Totuși, adoptând principiul incluziunii și al dezvoltării teritoriale echilibrate prin reducerea disparităților în cadrul județului Cluj, sunt necesare măsuri și programe de susținere pentru diminuarea efectelor nefavorabile ale deficitului de infrastructură și servicii către consumatorii finali, casnici și industriali (dacă e cazul). Conform acestui scenariu, situația din prezent se va regăsi și în viitor, sau se vor înregistra creșteri ale deficiențelor. Astfel, în lipsa inițierii/dezvoltării și implementării unor programe sau măsuri publice sau în parteneriat public-privat, problemele identificate la nivel local se vor acutiza, iar efectele asupra comunităților și a activităților desfășurate sau cu potențial de operare în acele zone vor crește. Gospodăriile și localitățile izolate vor continua să se degradeze și să se depopuleze; gradul de atractivitate al zonelor rurale pentru investiții se va diminua, disparitățile teritoriale rural- urban se vor menține, iar dezvoltarea socio-economică a comunităților din teritoriu se va realiza punctual, dispersat, doar prin inițiativele private ale unor actori interesați. • Scenariul de Referință (”Do Minimum”) – pleacă de la ipoteza că situația curentă a echipării tehnico-edilitare a teritoriului județului Cluj va înregistra îmbunătățiri cantitative și calitative în funcție de investițiile publice, private sau în parteneriat și intersectorial care sunt în prezent în curs de implementare sau propuse pentru realizare pe termen scurt. Dintre acestea menționăm realizarea investițiilor în achiziționarea și montarea instalațiilor fotovoltaice de către gospodăriile localitate în cadrul celor 23 de localități izolate, fiind susținute financiar în proporție de 90% prin programul Administrației Fondului de Mediu – Casa Verde Fotovoltaică. Aceste investiții vor diminua gradul de dependență energetică a localităților față de rețeaua națională de distribuției a energiei electrice și vor asigura accesul la utilitatea de bază pentru comunitățile locale. Indirect, producția de energie electrică la nivel local, cu minime investiții vor crește reziliența populației în zonele rurale. Continuarea programului de implementare a instalațiilor tehnologice de cogenerare de producție paralelă a energiei termice și electrice, prin echiparea și modernizarea centralelor termice aparținând Regiei Autonome de Termoficare din municipiul Cluj-Napoca, pentru crearea insulelor de energie în cadrul cartierelor rezidențiale ale municipiului. Beneficiile vizibile ale furnizării agentului termic și electricității prin sistem de cogenerare vor fi: creșterea randamentului de producție al energiei termice și electrice, creșterea siguranței în alimentarea cu agent termic, scăderea prețurilor pentru consumatorii finali prin scăderea costurilor de producție și al pierderilor. Modelul 221 insulelor de energie va putea fi replicat și în cadrul altor localități sau comunități în care se înregistrează deficiențe în asigurarea cu resurse sau echipamente pentru producerea energiei electrice și a agentului termic. • Scenariul de Dezvoltare (”Do Something”) – pleacă de la ipoteza că actorii de la nivel județean și local vor întreprinde programe și măsuri active pentru creșterea gradului de accesibilitate al comunităților la utilitățile de bază de interes public (energie electrică, gaz, servicii de telefonie și internet) și vor asigura și încuraja dezvoltarea socio-economică a zonelor afectate de lipsa acestora. Formele asociative de acțiune sunt cele câștigătoare și cele care pot determina efecte vizibile în teritoriu. Se propun pentru implementare programele, strategiile și măsurile de dezvoltare intersectoriale care vor aduce beneficii directe și indirecte pentru toate părțile implicate. Dezvoltarea proiectelor pilot poate promova modele de bune practici care pot fi replicate ulterior pentru alte zone care înregistrează deficiențe în asigurarea serviciilor de bază. Dacă accesul la utilitățile publice de bază nu mai reprezintă o problemă pentru administrațiile centrelor urbane principale (Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla și Huedin), localitățile din zonele rurale periferice ale județului au nevoie de susținere pentru a le crește dinamica demografică (încetinirea fenomenului de depopulare și atragerea de noi rezidenți), creșterea calității vieții și a gradului de viabilitate economică (putând reprezenta locații preferate pentru implantarea unor noi investiții). Accesul la informație pentru comunitățile din zonele rurale reprezintă o prioritate pentru termen scurt și mediu prin crearea facilităților de conexiune la internet în regim public pentru toate persoanele interesate, amplasarea infrastructurii fiind aleasă preponderent în spațiile de deservire cu servicii publice, cultural, administrative și educaționale. Minimizarea consumului de combustibili convenționali pentru producerea energiei electrice, cât și eficiența financiară a întreprinderilor economice de pe raza județului Cluj sunt priorități care indirect încurajează producția generală de energie electrică din resurse variate regenerabile, conform disponibilității resurselor și tehnologiilor însă, cu accent majoritar pe resursele solare și de biomasă. În același timp, asigurarea condițiilor de implementare a proiectului strategic energetic național de construcție a Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița- Lăpuștești, care reprezintă unul dintre cele 4 obiective majore de investiții pentru susținerea dezvoltării strategice și sustenabile a sectorului energetic la nivel național, în perioada 2019- 2030, cu orizont 2050 (SER, 2018) va asigura pe termen lung atât contextul favorizării producției individuale a energiei electrice verzi prin instalații fotovoltaice (pentru a avea posibilitatea livrării surplusului de energie în rețeaua SEN), cât și siguranța în cantitatea de energie disponibilă pentru consumatori la nivel local, județean, si național. 222 Conform acestui scenariu se individualizează următoarele priorități de intervenție: Prioritate de intervenție Acțiuni propuse Asigurarea agentului termic în sistem public • Construcția unor noi centrale pentru completarea rețelei centralizat pentru comunitățile locale sau de termoficare subunități rezidențiale • Extinderea rețelei de termoficare bazată pe noi forme de producție a agentului termic și a energiei electrice în sistem de cogenerare • Crearea unor politici de încurajare a populației de a se rebranșa la sistemele publice de termoficare • Reînființarea sistemelor de termoficare în celelalte municipii si orașe ale județului Asigurarea independenței de producție și • Construcția unor ministații fotovoltaice administrată de consum de energie electrică a gospodăriilor către consiliile locale care să asigure energia electrică situate în localitățile izolate din județul Cluj pentru gospodăriile neracordate la rețeaua națională de distribuție. • Extinderea rețelei de distribuție din inițiativa administrațiilor județene și locale cu susținere financiară proprie Creșterea producției de energie electrică pe • Conceperea unui program de informare și conștientizare a baza resurselor alternative în sistem de antreprenorilor și a tuturor întreprinderilor cu activități cogenerare și autoconsum (individual sau agricole și industriale cu privire la disponibilitatea asociativ, prin parteneriate public-private sau resurselor și a oportunităților de eficientizare financiară a public). activităților prestate • Conceperea unui program de asistență și control pentru implementarea unor proiecte de management energetic și instalarea unor echipamente de cogenerare a energiei electrice. Asigurarea accesului la informație prin • Implementarea unui program/cadru de montare a deservirea cu servicii de internet pentru infrastructurii de susținere a distribuției serviciilor de comunitățile rurale internet și telefonie mobilă la nivelul consumatorilor finali. • Implementarea unui program județean de dotare a localităților cu instalații de furnizare a serviciilor de internet în sistem comun, amplasate în zone de interes public, accesibile întregii populații interesate. Crearea premiselor de funcționare pe termen • Investirea în unități de energie electrică mediu și lung pe baza altor resurse, decât • Utilizarea energiei electrice pentru producerea căldurii și gazele naturale, pentru producerea agentului apei calde în sistem centralizat termic și de funcționare casnică și industrială, în perspectiva diminuării rezervelor și creșterii prețurilor la acest tip de combustibil. Asigurarea condițiilor de implementare a • Asigurarea procedurilor de rezervare și expropriere a proiectului strategic energetic național de terenurilor pentru construcții construcție a Hidrocentralei cu Acumulare • Asigurarea accesului prin amenajarea drumurilor de prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești. exploatare industrială • Pregătirea organizării de șantier 223 Bibliografie 1. *** Studii și date brute oferite de Operatorul Regional de Apă Compania de apă Someș, Cluj- Napoca 2. *** Studii și date brute oferite de Operatorul Regional de Apă Compania de apă Arieș, Turda 3. *** Studii și date brute oferite de AdministrațiaBazin ala de Apă Someș-Tisa, Cluj-Napoca 4. *** Planul de management al bazinului hidrografic Someș-Tisa 2016-2021, Cluj-Napoca 5. *** Legea 171/1997privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a Apa, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1997 6. *** Legea 20/2006 și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 62 din 24 ianuarie 2006 224 ANEXA 1 Investiții preconizate prin POIM la nivelul UAT gestionate de Compania de Apă Someș Nr. Localitate / UAT Investiții propuse Mediul Urban – Alimentare cu apă 1 Cluj-Napoca Rețea de distribuție apă potabilă (nouă) 28.000 m Rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată) 20.000 m Aducțiune (reabilitare) 7.500 m Rezervoare noi/reabilitate 5 buc Stații pompare apă potabila (nouă) 12 buc Sursă subterană (reabilitată) 1 buc 2 Dej Rețea de distribuție apă potabilă (nouă) 5.448 m Rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată) 6.340 m Stație de pompare apă potabila (nouă) 3 buc 3 Gherla Rețea de distribuție apă potabilă (nouă) 1.617 m Rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată) 6.356 m 4 Huedin Rețea de distribuție apă potabilă (nouă) 7.958 m Rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată) 5.640 m Rezervor înmagazinare (reabilitat) 2 buc Stație de clorinare (nouă) 1 buc Mediul Rural – Alimentare cu apă 5 Aghireșu, Aghireșu-Fabrici, Alunișu, Apahida. Așchileu Mic, Aducțiune (reabilitare) 13.561 m Așchileu Mare, Baciu, Batin, Băbuțiu, Băgara, Bobâlna, Rețea de distribuție apă potabilă (nouă)279.625 m Bonțida, Brăișoru, Buza, Căpușu Mare, Câmpenești, Chinteni, Rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată)55.177 m Chiuiești, Cojocna, Corpadea, Cristorel, Cuzdrioara, Dâmbu Rețea racord distribuție apă potabilă (nouă) 173.744 m Mare, Deușu, Diviciorii Mari, Dorolțu, Făureni, Feiurdeni, Rezervor înmagazinare nou/reabilitat 44 buc Feldioara, Florești, Fodora, Gârbău, Gheorgheni, Gilău, Guga, Stație de clorinare (nouă) 27 buc Hășdate-Silivaș, Iclod, Iclozel, Inucu, Iuriu de Câmpie, Izvorul Stație de pompare apă potabila nouă/reabilitare 30 buc Crișului, Șaula, Macău, Mahal, Măgoaja, Mănăstirea, Mica, Morlaca, Năsal, Nireș, Orman, Oșorhel, Păniceni și Dumbrava, Răscruci, Recea Cristur, Satu Lung, Sălătruc, Sărădiș, Sânmartin, Sânnicoara, Sînmarghita, Strâmbu, Strucuț, Sub-Coasta, Târgușor, Unguraș, Valea Ungurașului, Vâlcele, Vâlcelele, Vechea Vultureni Mediul Urban – Apa uzată 6 Cluj-Napoca Rețea canalizare (nouă) 28.000 m Rețea canalizare (reabilitată) 25.000 m Stație de pompare apă uzată (nouă) 10 buc Instalație de uscare și valorificare nămol 1 buc 7 Dej Rețea canalizare (nouă) 25.118 m Rețea canalizare (reabilitată) 4.723 m Stație de pompare apă uzată (nouă) 11 buc Rețea canalizare (nouă) 3.039 m 8 Gherla Rețea canalizare (nouă) 3.039 m Rețea canalizare (reabilitată) 8.516 m 9 Huedin Rețea canalizare (nouă) 8.867 m Rețea canalizare (reabilitată) 1.308 m Stație de pompare apă uzată (nouă) 4 buc Stație epurare peste 10.000 l.e. 1 buc Mediul Rural – Apa uzată 10 Baciu, Câmpenești, Cuzdrioara, Florești, Rețea canalizare (nouă) 72,764 km Gilău, Mănășturel, Sic Rețea canalizare (reabilitată) 2,38 km Stație de pompare apă uzată nouă/reab. 16 buc. Stații epurare ape uzate 1 buc. 225 Investiții propuse pentru alimentare cu apă în sistemul zonal Turda-Câmpia Turzii Sistem Zona de Certificat Denumire alimenta alimentar UAT de Acord de mediu Aviz Gospodarire Ape Studiu de Fezabilitate HCL localitate re cu apa e cu apa urbanism Nr Nr. Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi acord Aviz Rețea de distribuție apă potabilă: Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă 36647.45 m potabilă: 36647.45 m apă potabilă: potabilă: 13420.92 m potabilă: 36647.45 m apă potabilă: 13420.92 potabilă: 36647.45 m potabilă: 13420.92 m Aducțiune: 2148.45 Aducțiune: 2148.45 m (26) 13420.92 m 2/ Aducțiune: 2576.71 m, 226/ Aducțiune: 2148.45 m m Aducțiune: 2148.45 m din Aducțiune: 2576.71 m, din m(23) + 1233m + 703 +1936 m(27) din 13432.64 Aducțiune: 2576.71 Turda 424/ 17.08 din 92256.51 m 22.07. +1936 m(29) Aducțiune: 2576.71 m 11496,64m +1936 m31. 92256.51 m (35) m m m din 92256.51 m (48.261 Turda 21.12. . Stații de tratare apa: 2 2016( Rezervoare Stații de tratare apa: 2 Rezervoare înmagazinare: Stații de tratare apa: 2 buc (36) din 13432.64 m Rezervoare Stații de tratare apa: loc)(21) 2015 2017( buc(24) 25) înmagazinare: 1x200 mc buc (30) 1x200mc, din 2 rezervoare32 Stații de pompare rețea: 1 buc 22) Rezervoareînmagazina înmagazinare: 1x200 mc 2 buc28 Stații de pompare rețea: Stații de pompare rețea: Stații de pompare Stații de pompare rețea: 1 buc Stații de clorinare: 2 buc, din 3 re: 1x200 mc Stații de pompare rețea: Stații de pompare 1 buc 1 buc rețea: 1 buc (33) stații de clorinare.37 Stații de pompare 1 buc rețea: 1 buc SCADA – 1 buc Puțuri: 13 buc SCADA – 1 buc Puțuri: 13 buc (34) SCADA – 1 buc38 rețea: 1 buc Puțuri: 13 buc SCADA – 1 buc Puțuri: 13 buc Rețea de distribuție SZA apă potabilă: 1811.2 Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Turda Cornești m Stații de pompare rețea: potabilă: 1811.2 m Stații de pompare potabilă: 1811.2 m Stații de pompare potabilă: 1811.2 m Stații de pompare rețea: 1 buc (779 loc) Rezervoare 1 buc Rezervoare rețea: 1 buc Rezervoare rețea: 1 buc Rezervoare înmagazinare: înmagazinare: 1x200 înmagazinare: 1x200 mc înmagazinare: 1x200 mc 1x200mc, din 2 rezervoare mc Mihai Rețea de distribuție Mihai Viteazu Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă apă potabilă: 6366.72 Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Viteazu potabilă: 6366.72 m apă potabilă: potabilă: 6366.72 m apă potabilă: 2711.65 potabilă: 6366.72 m m potabilă: 2711.65 m potabilă: 2711.65 m (4.180 Aducțiune: 9348.19 m 2711.65 m Aducțiune: 9348.19 m41 m Aducțiune: 1811.94 m + Aducțiune: 9348.19 m loc) (40), din 13432.64 m 7536.25 m din 11496,64m (39) din 13432.64 m Cheia (532 loc) Rețea de distribuție Rețea de distribuție Bogata Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Călărași apă potabilă: apă potabilă: 1236.35 (924 loc) potabilă: 1236.35 m potabilă: 1236.35 m 1236.35 m m 21 Pentru fiecare localitate este specificat in paranteza nr. populatiei la 2015. 22In curs de revizuire ca urmare a procesului de evaluare a proiectului la CE in bazaadresei Comisiei europene refares(2018)4831916 din 20.09.2018 prin notificarea catre APM Cluj cu nr 28432 din 13.12.2018 23Inclusi in 5949,59 m prezentati pentru reabilitarea aductiunii apa ST Mihai Viteazu. Restul de 3801.11 m sunt regasiti in UAT Mihai Viteazu 24Statiile de tratare includ fiecare cate o statie de clorinare 25In curs de revizuire ca urmare a procesului de evaluare a proiectului la CE in baza adresei Comisiei europene refares(2018)4831916 din 20.09.2018 26Idem (3) 27Aductiune – reabilitare conducta colectoare puturi 28Idem (5) 29Aductiune – reabilitare conducta colectoare puturi 30Idem (5) 31Aductiune – reabilitare conducta colectoare puturi, lungime nominalizata in indicatorii comuni. 32Nominalizata in indicatorii comuni SZA Turda 33Idem (12) 34Idem (12) 35Bucata de aductiune se afla pe teritoriul UAT Turda care nu deserveste UAT Turda, ci restul comunelor din SZA Turda. Indicatorul nu se aproba de UAT Turda ci doar amplasamentul. 36Idem (12) 37Cele 2 statii de clorinare sunt din cadrul statiilor de tratare 38Idem (12) 39Sunt formati din: 1811,94 m reabilitarea conductei de aductiune de la frontul de captare Dispecerat spre rezervorul de inmagazinareCornesti, 3735,14 m reabilitarea aductiune apa bruta Cornesti – Mihai Viteazu si restul de 3801.11 m din totalul de 5949.59 m reabilitarea aductiunii apa ST Mihai Viteazu (diferenta fiind trecuta in UAT Turda). 40Idem (19) 41Lungimea de aductiune este pentru UAT Mihai Viteazu, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 226 Sistem Zona de Certificat Denumire alimenta alimentar UAT de Acord de mediu Aviz Gospodarire Ape Studiu de Fezabilitate HCL localitate re cu apa e cu apa urbanism Nr Nr. Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi acord Aviz Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă apă potabilă: Rețea de distribuție apă potabilă: 1397.43 m 1397.43 m potabilă: 1397.43 m Aducțiune: 4712.48 m, Aducțiune: 4712.48 m42 Aducțiune: 4712.48 Aducțiune: 4712.48 m, din Sănduleșt din 92256.51 m Statii de pompare mdin 92256.51 m 92256.51 m (43) i (649 loc) Stații de pompare rețea: aductiune: 2 buc Statii de pompare Statii de pompare retea: 2 buc Săndulești 2 buc retea: 2 buc Statii de pompare aductiune: Stații de pompare Statii de pompare 2 buc, din totalul de 10 (44) aducțiune: 2 buc aductiune: 2 buc Copaceni (1.261 loc) Rețea de distribuție Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă apă potabilă: 8808.01 Rețea de distribuție apă apă potabilă: potabilă: 8808.01 m m potabilă: 8808.01 m 8808.01 m Tureni Aducțiune: 17839.18 m, Aducțiune: 17839.18 Aducțiune: 17839.18 m, din Aducțiune: 17839.18 (974 loc) din 92256.51 m m45 92256.51 m mdin 92256.51 m Statii de pompare retea: Stații de pompare Stații de pompare rețea: 1 buc Stații de pompare 1 buc rețea: 1 buc rețea: 1 buc Ceanu Rețea de distribuție Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Mic apă potabilă: apă potabilă: 6849.65 potabilă: 6849.65 m potabilă: 6849.65 m (403 loc) 6849.65 m m Rețea de distribuție Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă apă potabilă: apă potabilă: 5029.56 Rețea de distribuție apă Comșești Tureni potabilă: 5029.56 m 5029.56 m m potabilă: 5029.56 m (257 loc) Stații de pompare rețea: Stații de pompare Stații de pompare Stații de pompare rețea: 3 buc 3 buc rețea: 3 buc rețea: 3 buc Mărtineșt Rețea de distribuție Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă i apă potabilă: apă potabilă: 4054.80 potabilă: 4054.80 m potabilă: 4054.80 m (397 loc) 4054.80 m m Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă apă potabilă: potabilă: 11690.81 m apă potabilă: 8207.71 potabilă: 11690.81 m 11690.81 m Micești Stații de pompare rețea: m Stații de pompare rețea: 1 buc Stații de pompare (357 loc) 1 buc Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: rețea: 1 buc Stații de pompare aducțiune: 1 buc 1 buc din 10 buc Stații de pompare aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc Aducțiune: 9079.9 m din Aducțiune: 9079.9 m Aducțiune: 9079.9 m din Aducțiune: 9079.9 m46 Aiton 92256.51 m din 92256.51 m 92256.51 m Stații de pompare (667 loc) Stații de pompare Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc 1 buc din 10 buc Aiton Rețea de distribuție Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă apă potabilă: apă potabilă: 10150.20 Rediu potabilă: 10150.20 m potabilă: 10150.20 m 10150.20 m m (527 loc) Stații de pompare rețea: Stații de pompare rețea: 1 buc Stații de pompare Stații de pompare 1 buc rețea: 1 buc rețea: 1 buc 42Lungimea de aductiune este pentru UAT Sandulesti, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 43Bucata de aductiune se afla pe teritoriul UAT Sandulesti care nu deserveste UAT Sandulesti, ci restul comunelor din SZA Turda. Indicatorul nu se aproba de UAT Sandulesti ci doar amplasamentul. 44Statii de pompate aflate pe teritoriul UAT Sandulesti care nu deservesc UAT Sandulesti, ci restul comunelor din SZA Turda. Indicatorul nu se aproba de UAT Sandulesti ci doar amplasamentul. 45Lungimea de aductiune este pentru UAT Tureni, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 46Lungimea de aductiune este pentru UAT Aiton, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 227 Sistem Zona de Certificat Denumire alimenta alimentar UAT de Acord de mediu Aviz Gospodarire Ape Studiu de Fezabilitate HCL localitate re cu apa e cu apa urbanism Nr Nr. Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi acord Aviz Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă potabilă: Ploscoș potabilă: 1824.51 m Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă apă potabilă: 1824.51 Rețea de distribuție apă potabilă: 1824.51 m apă potabilă: 1536.32 1824.51 m (344 loc) Aducțiune: 8884.89 m potabilă: 1536.32 m potabilă: 1536.32 m m potabilă: 1536.32 m Aducțiune: 8884.89 m din m Aducțiune: 8884.89 din 92256.51 m Aductiune: 8884.89 m47 92256.51 m m din 92256.51 m Valea Ploscoș Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Florilor apă potabilă: 568.59 potabilă: 8922 m potabilă: 56859 m apă potabilă: 8922 m potabilă: 568.59 m potabilă: 8922 m (270 loc) m Rețea de distribuție Rețea de distribuție Crairât Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă apă potabilă: 491.98 apă potabilă: 2549.7 (79 loc) potabilă: 2549.7 m potabilă: 491.98 m potabilă: 491.98 m potabilă: 2549.7 m m m Aducțiune: 29765.98 Aducțiune: 29765.98 Aducțiune: 29765.98 Aducțiune: 29765.98 m din mdin 92256.51 m m din 92256.51 m m49 92256.51 m Petreștii Rezervoare Rezervoare Rezervoare Rezervoare înmagazinare: 2 x de Jos înmagazinare: 2 x 1000 înmagazinare: 2 x înmagazinare: 2 x 1000 1000mc(50) (504 loc) mc 1000 mc mc Stații de clorinare: 1 buc, din Stații de clorinare: 1 Stații de clorinare: 1 Stații de clorinare: 1 3 buc (51) buc48 buc buc Petreștii de Mijloc (110 loc) Petreștii Petreștii de Sus de jos (90 loc) Rețea de distribuție Deleni Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă apă potabilă: 4687.61 (215 loc) potabilă: 4687.61 m potabilă: 4687.61 m potabilă: 4687.61 m m Crăiești (196 loc) Livada (184 loc) Plaiuri Stații de pompare Stații de pompare Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: (134 loc) aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc 1 buc din 10 buc Aducțiune: 19397.36 m Aducțiune: 19397.36 Aducțiune: 19397.36 m Aducțiune: 19397.36 m din Ciurila din92256.51 m m din 92256.51 m Stații de pompare 92256.51 m (276 loc) Statii de pompare Stații de pompare aducțiune: 1 buc Stații de pompare aducțiune: aductiune: 1 buc aducțiune: 1buc 1 buc din 10 buc Filea de Sus (148 loc) Filea de Ciurila Stații de pompare Stații de pompare Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: Jos aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc 1 buc din 10 buc (222 loc) Sălicea(52 4 loc) Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție Săliște potabilă: 2879.66 m potabilă: 2879.66 m apă potabilă: apă potabilă: 2879.66 (117 loc) Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: 2879.66 m m aducțiune: 1 buc 1 buc din 10 buc 47Lungimea de aductiune este pentru UAT Ploscos, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 48 In cadrul rezervoarelor Petresti 49Lungimea de aductiune este pentru UAT Petrestii de jos, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 50Nominalizat in indicatorii comuni pentru SZA Turda in HCL Petrestii de Jos) 51Cele 3 statii de clorinare sunt 1 statie de clorinare in Petrestii de Jos si 2 in cadrul statiilor de tratare. 228 Sistem Zona de Certificat Denumire alimenta alimentar UAT de Acord de mediu Aviz Gospodarire Ape Studiu de Fezabilitate HCL localitate re cu apa e cu apa urbanism Nr Nr. Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi acord Aviz Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc Șutu (109 loc) Rețea de distribuție Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă apă potabilă: apă potabilă: 1614.87 Pădureni potabilă: 1614.87 m potabilă: 1614.87 m 1614.87 m m (138 loc) Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: 1 buc 1 buc din 10 buc aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc Rețea de distribuție Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă apă potabilă: apă potabilă: 2478.06 Pruniș potabilă: 2478.06 m potabilă: 2478.06 m 2478.06 m m (137 loc) Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: 1 buc 1 buc din 10 buc aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă apă potabilă: Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă potabilă: 85.618,18 m 85.618,18 m apă potabilă: potabilă: 85.618,18 m Rețea de distribuție Aducțiune: 92.256,51m52 Aducțiune: 69.265,95 m Aducțiune: 92.256,51 m60 apă potabilă: Rezervoare Rețea de distribuție apă 92.256,51m54 Rețea de distribuție apă Aducțiune: 92.256,51m Rețea de distribuție apă Rezervoare înmagazinare: 1 52.109,87 m înmagazinare: 1 buc potabilă: 52.109,87 m Rezervoare potabilă: 51.049,30 m Rezervoare potabilă: 52.109,87 m buc Aducțiune: 13.432,64 Stații de pompare rețea: Aducțiune: 13.432,64 m înmagazinare: 1 buc Aducțiune: 13.432,64 m înmagazinare: 1 buc Aducțiune: 11.496,64 m+ Stații de tratare apa: 2 buc 63.965 m 10 buc Rezervoare Stații de pompare Rezervoare Stații de tratare apa: 2 1936 m (13.432,64 m) Total SZA Turda Stații de pompare rețea: 10 loc Rezervoare Stații de pompare înmagazinare: 2 buc rețea: 10 buc înmagazinare: 2 buc buc Rezervoare înmagazinare: 2 buc înmagazinare: 2 buc aducțiune: 10 buc Stații de pompare Stații de pompare Stații de pompare:1 Stații de pompare: 17 buc Stații de pompare Stații de pompare Stații de clorinare: 1 aducțiune: 1 buc aducțiune: 10 buc buc56 buc(57) Stații de pompare retea:1 buc aductiune:10 buc aducțiune: 1 buc buc53 Puțuri: 13 buc Stații de clorinare: 1 Puțuri: 13 buc Stații de clorinare: 1 Puțuri59: 13 buc Stații de clorinare: 3 buc61 Puțuri: 13 buc SCADA – 1 buc buc55 buc(58) SCADA – 1 buc Stații de tratare apa: 2 SCADA – 1 buc SCADA – 1 buc buc Stații de tratare apa: 2 buc Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă potabilă: potabilă: 23333.57 m apă potabilă: potabilă: 23333.57 m potabilă: 5492.71 m potabilă: 5492.71 m potabilă: 23333.57 m apă potabilă: 5492.71 Câmpia 23333.57 m Aducțiune: 14463.69 m 5492.71 m Aducțiune: 14463.69 m din Aducțiune: 646.12 m din SZA Aducțiune: 646.12 m din Aducțiune: 14463.69 m m Turzii Câmpia Aducțiune: 14463.69 din 16881.18 m Aducțiune: 646.12 m 16881.18 m 24222.63 m Câmpia 38946,25 m Rezervoare Aducțiune: 646.12 m (22.274 Turzii m din 16881.18 m Rezervoare din 38946,25 m Rezervoare înmagazinare: Rezervoare înmagazinare: Turzii Rezervoare înmagazinare: 1x5000 mc Rezervoare loc) Rezervoare înmagazinare: 1x5000 mc Rezervoare 1x5000mc(66) 1x5000 mc, din 4 buc (68 înmagazinare: 1x5000 Sursa subterana: 2 buc înmagazinare: 1x5000 înmagazinare: 1x5000 Sursa subterana: 2 buc înmagazinare: Sursa subterana: 2 buc (67) Stații de tratare apa: 2 buc(69) mc mc mc 1x5000 mc Stații de pompare rețea: 1 buc 52In acordul de mediu lungimea de aductiune nou construita este prezentata total. 53 La acestea se adaugainca 2 statii de clorinare din cadrul statiilor de tratare apa 54In avizul de gospodarire a apelor lungimea de aductiune nou construita este prezentata total. 55La acestea se adaugainca 2 statii de clorinare din cadrul statiilor de tratare apa 56Pe aductiune 577 statii de pompare pe retea si 10 pe aductiune 58Mai exista 2 statii de clorinare aflate in interiorul celor 2 statii de tratare, care nu intra in indicator. 59In HCL apare”reabilitare sursa subterana: foraje de adancime medie” 60Lungimea aductiunii este formata din: 2576.71 m in UAT Turda + 4712.48 m in UAT Sandulesti + 17839.18 UAT Tureni+ 9079.9 m UAT Aiton + 8884.89 m UAT Ploscos + 29765.98 m UAT Petrestii de Jos + s + 19397.36 mUA T Ciurila 61Din care 2 aflate in interiorul celor 2 statii de tratare, si una din cadrul rezervoarelor Petresti 66Incluse in indicatorii comuni pentru SZA Campia Turzii 67Idem (46) 68Nu este nominalizat individual in HCL Campia Turzii, dar e inclus in cele 4 prezentate global (Vezi total SZA Campia Turzii). 69Idem (46) 229 Sistem Zona de Certificat Denumire alimenta alimentar UAT de Acord de mediu Aviz Gospodarire Ape Studiu de Fezabilitate HCL localitate re cu apa e cu apa urbanism Nr Nr. Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi acord Aviz Sursa subterana: 2 buc Stații de tratare apa: 2 Stații de tratare apa: Stații de tratare apa: 2 Stații de clorinare: 2 buc70 Stații de pompare buc63 2 buc64 buc (65) aducțiune: 2 buc (SP1, Stații de pompare rețea: Stații de pompare Stații de pompare SP2 – in cadrul sursei 1 buc rețea: 1 buc rețea: 1 buc Călărași)62 Aducțiune: 2843.09 Călărași Aducțiune: 2843.09 mdin Aducțiune: 2843.09 m din din 38946,25 m Aducțiune: 2843.09 m71 (876 loc) 38946,25 m 14726,62 Călărași Călărași Gara (349 loc) Aducțiune: 14723.62 m ( Aducțiune: 11880.53 Aducțiune: 11880.53 Aducțiune: 11880.53 11880.53 m pe teritoriul UAT m73 Luna Aducțiune: 2417.49 m mdin 38946,25 m Aducțiune: 2417.49 m din mdin 38946,25 m Aducțiune: 2417.49 m din Luna) Aducțiune: 2417.49 m72 Stații de pompare (2409 loc) din 16881.18 m Stații de pompare 16881.18 m Stații de pompare 16881.18 m Stații de pompare aductiune:1 aductiune:1 buc aducțiune: 1 buc aducțiune: 1 buc buc Luna Rețea de distribuție Rețea de distribuție Luncani Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă apă potabilă: apă potabilă: 3738.32 (1346 loc) potabilă: 3738.32 m potabilă: 3738.32 m 3738.32 m m Grigorești (543 loc) Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă apă potabilă: 885.13 Rețea de distribuție apă potabilă: 885.13 m m Aducțiune: 11560.15 potabilă: 885.13 m Aducțiune: 11560.15 Aducțiune: 11560.15 m74 Viișoara Aducțiune: 11560.15 m din mdin 38946,25 m mdin 38946,25 m Rezervoare (4.682 24222.63 m Rezervoareînmagazinare: Rezervoare înmagazinare: 1x700 loc) Rezervoare înmagazinare: Viișoara 1x700 mc înmagazinare: 1x700 mc 1x700mc din 4 buc Statii de pompare rețea: mc Stații de pompare rețea: 1 buc 1 buc Stații de pompare rețea: 1 buc Urca Rezervoare Rezervoareînagazinar Rezervoareînmagazinar Rezervoare înmagazinare: (1.048 înmagazinare: 1x200 mc e: 1x200 mc e: 1x200 mc 1x200mc din 4 buc loc) Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă potabilă: 16459.15 m apă potabilă: apă potabilă: 16459.15 potabilă: 16459.15 m Tritenii de Aducțiune: 12016.36 16459.15 m m Aducțiune: 24222.63 m Jos Tritenii de mdin 38946,25 m Aducțiune: 12016.36 Aducțiune: 12016.36 (12016.36 m pe teritoriul UAT (1.316 Jos Rezervoareînmagazinare din 38946,25 m m75 Tritenii de Jos).Rezervoare loc) : 2x600 mc Rezervoare Rezervoare înmagazinare : 2x600mc din 4 Stații de pompare rețea: înmagazinare : 2x600 înmagazinare : buc 2 buc mc 2x600mc Stații de pompare rețea: 2 buc 62Cele 2 statii de pompare sunt din cadrul sursei Calarasi si sunt incluse in indicatorul statie de tratare apa. Doar in acordul de mediu a fost nevoie prezentarea separata a acestora, iar in SF si HCL-uri raman ca obiecte din interiorul statiilor de tratare 63Includ fiecare cate o statiie de clorinare 64Idem (43) 65Idem (43) 70Incluse in indicatorii comuni pentru SZA Campia Turzii si sunt in interiorul statiilor de tratare apa 71Lungimea de aductiune este pentru UAT Calarasi, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 72Lungimea de aductiune este pentru UAT Luna, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 73Lungimea de aductiune este pentru UAT Luna, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 74Lungimea de aductiune este pentru UAT Viisoara, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 75Lungimea de aductiune este pentru UAT Tritenii de jos, primarianedetinand limite clare intre satele componente din UAT pentru a putea defalca lungimea pe fiecare sat in parte. 230 Sistem Zona de Certificat Denumire alimenta alimentar UAT de Acord de mediu Aviz Gospodarire Ape Studiu de Fezabilitate HCL localitate re cu apa e cu apa urbanism Nr Nr. Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi acord Aviz Stații de pompare Stații de pompare Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: aducțiune: 2 buc rețea: 2 buc rețea: 2 buc 2 buc Stații de pompare Stații de pompare aducțiune: 2 buc aducțiune: 2 buc Rețea de distribuție Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă apă potabilă: apă potabilă: 7531.44 Rețea de distribuție apă Tritenii de potabilă: 7531.44 m 7531.44 m m potabilă: 7531.44 m Sus Stații de pompare rețea: Stații de pompare Stații de pompare Stații de pompare rețea: 1 buc (971 loc) 1 buc rețea: 1 buc rețea: 1 buc Stații de clorinare: 1 buc din 3 Stații de clorinare: 1 buc Stații de clorinare: 1 Stații de clorinare: 1 buc buc buc Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Triteni apă potabilă: potabilă: 12248.02 m potabilă: 12248.02 m Hotar 12248.02 m Stații de pompare rețea: Stații de pompare rețea: 2 buc (289 loc) Stații de pompare 2 buc rețea: 2 buc Pădureni Rețea de distribuție Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă (1.160 apă potabilă: apă potabilă: 14117.62 potabilă: 14117.62 m potabilă: 14117.62 m loc) 14117.62 m m Rețea de distribuție Rețea de distribuție Colonia Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă apă potabilă: apă potabilă: 4459.14 (474 loc) potabilă: 4459.14 m potabilă: 4459.14 m 4459.14 m m Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă apă potabilă: Clapa potabilă: 11083.11 m potabilă: 11083.11 m 11083.11 m (88 loc) Stații de pompare rețea: Stații de pompare rețea: 1 buc Stații de pompare 1 buc rețea: 1 buc Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă potabilă: Rețea de distribuție potabilă: 76.014,64 m apă potabilă: 76.014,64 m apă potabilă: Rețea de distribuție apă Aducțiune: 38.946,25 m 23.333,57 m Aducțiune: 51.798,38 m potabilă: 76.014,64 m Rezervoare Aducțiune: 16.881,18 Rețea de distribuție apă 38.946,25 m Rețea de distribuție apă Aducțiune: 38.946,25 Rețea de distribuție apă Aducțiune: 38.946,25 m înmagazinare: 4 buc m potabilă: 23.333,57 m Rezervoare potabilă: 23.333,57 m m potabilă: 23.333,57 m Rezervoare înmagazinare: 4 Stații de tratare apa: 2 Rezervoare Aducțiune: 16.881,18 m înmagazinare: 4 buc Aducțiune: 16.881,18 m Rezervoare Aducțiune: 16.881,18 m buc Total SZA Câmpia 37.798 buc76 înmagazinare: 1 buc Rezervoare Stații de tratare apa: Rezervoare înmagazinare: 4 buc Rezervoare înmagazinare: 1 Stații de tratare apa: 2 buc Turzii loc Stații de pompare rețea: Sursa subterana: 2 înmagazinare: 1 buc 2 buc78 înmagazinare: 1 buc Stații de tratare apa: 2 buc Stații de pompare rețea: 8 8 buc buc Sursa subterana: 2 buc Stații de pompare Sursa subterana: 2 buc buc Sursa subterana: 2 buc buc Stații de pompare Stații de pompare rețea: 8 buc Stații de pompare: 7 Stații de pompare aducțiune: 3 buc aducțiune: 2 buc (SP1, Stații de pompare buc (80) aductiune:3 buc Stații de clorinare: 1 SP2 – in cadrul sursei aducțiune: 3 buc Stații de clorinare: 1 Stații de clorinare: 3 buc82 buc77 Călărași Stații de clorinare: 1 buc81 buc79 Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă Rețea de distribuție apă TOTAL APA 101.763 apă potabilă: potabilă: 161632.82 m apă potabilă: potabilă: 74.382,87 m apă potabilă: potabilă: 161632.82 m potabilă: 75443.44 m potabilă: 75443.44 m 75443.44 m Aducțiune: 131202.76 m 161632.82 m Aducțiune: 30313.82 m 121.064,33 m Aducțiune: 131202.76 m 76Include fiecare cate o statie de clorinare 77La care se adauga 2 statii de clorinare din cadrul statiilor de tratare 78Include fiecare cate o statie de clorinare 79La care se adauga 2 statii de clorinare din cadrul statiilor de tratare 804 statii de pompare pe retea si 3 pe aductiune 81La care se adauga 2 aflate in interiorul celor 2 statii de tratare. 82Din care 2 aflate in interiorul celor 2 statii de tratare, si una la Tritenii de Jos 231 Sistem Zona de Certificat Denumire alimenta alimentar UAT de Acord de mediu Aviz Gospodarire Ape Studiu de Fezabilitate HCL localitate re cu apa e cu apa urbanism Nr Nr. Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi acord Aviz Aducțiune: 28377.82 Rezervoare Aducțiune: 28377.82 m + Aducțiune: Rezervoare Aducțiune: 131202.76 Aducțiune: 28377.82 m+ 1936 Rezervoare înmagazinare: 5 m + 1936 m înmagazinare: 5 buc 1936 m 131202.76 m înmagazinare: 3 buc m m buc Rezervoare Stații de tratare apa: 4 Rezervoare Rezervoare Stații de pompare Rezervoare Rezervoare înmagazinare: 3 Stații de tratare apa: 4 buc înmagazinare: 3 buc buc înmagazinare: 3 buc înmagazinare: 5 buc aducțiune: 1 buc înmagazinare: 5 buc buc Stații de pompare rețea: 18 Stații de pompare Stații de pompare rețea: Stații de pompare Stații de tratare apa: Puțuri: 13 buc Stații de tratare apa: 4 Stații de pompare aducțiune: buc aducțiune: 1 buc 18 buc aducțiune: 1 buc 4 buc Sursa subterana: 2 buc buc 1 buc Stații de pompare aducțiune: Puțuri: 13 buc Stații de pompare Puțuri: 13 buc Stații de pompare Stații de pompare: 24 Puțuri: 13 buc 13 buc Sursa subterana: 2 aducțiune: 13 buc Sursa subterana: 2 buc rețea: 18 buc buc (83) Sursa subterana: 2 buc Stații de clorinare: 6 buc85 buc Stații de clorinare: 2 buc Stații de pompare Stații de clorinare: 2 SCADA – 1 buc Stații de pompare SCADA – 1 buc aducțiune: 13 buc buc84 aducțiune: 2 buc (SP1, Stații de clorinare: 2 SCADA – 1 buc SP2 – in cadrul sursei buc Călărași SCADA – 1 buc 8311 statii de pompare pe retea si 13 statii de pompare pe aductiune 84La care se adauga 4 statii de clorinare ce sunt in interiorul statiilor de tratare si nu intra in indicator. 85Din care 4 sunt in interiorul statiilor de tratare si 2 sunt de sine statatoare. 232 Investiții în infrastructura de apă uzată în Clusterul Turda -Câmpia Turzii Denumire Certificat Denumire Denumire Acord de mediu localitate UAT de Aviz de gospodărire a apelor Studiu de fezabilitate HCL Cluster Aglomerare componenta urbanism Nr acord Reabilitări Noi86 Nr. Aviz Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Rețea canalizare: 32548.82 m Rețea canalizare: 32548.82 m Rețea canalizare: 32548.82 m Rețea canalizare: 32548.82 m Rețea Rețea Rețea Turda 424/ 2/ Rețea canalizare: Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: 7 Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 7 Turda canalizare: canalizare: canalizare: (53.489 le) 21.12.2015 17.08.2017 36107.56 m uzata: 7 buc buc 7 buc buc 36107.56 m 36107.56 m 36107.56 m Conducta refulare: 776.59 Conducta refulare: 776.59 m Conducta refulare: 776.59 m Conducta refulare: 776.59 m m Rețea canalizare: 7210.91 Rețea canalizare: 7210.91 m m Rețea canalizare: 7210.91 m Rețea canalizare: 7210.91 m Stații de pompare apa uzata: Cornești Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 1buc din 3 buc (912 le) uzata: 1 buc din 3 buc 1buc 1buc Conducta refulare: 122.77 m Conducta refulare: 122.77 Conducta refulare: 122.77 m Conducta refulare: 122.77 m din 1112.87 m m din 1112.87 m Mihai Rețea canalizare: 7238.99 Rețea canalizare: 7238.99 m Viteazu m Rețea canalizare: 7238.99 m Rețea canalizare: 7238.99 m Stații de pompare apa uzata: 2 Cheia Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 2 Turda buc din 3 buc (684 le) uzata: 2 buc din 3 buc 2 buc buc Conducta refulare: 990.1 m Conducta refulare: 990.1 m Conducta refulare: 990.1 m Conducta refulare: 990.1 m din 1112.87 m din 1112.87 m Mihai Viteazu Rețea canalizare: 1330.28 Rețea canalizare: 1330.28 m Rețea canalizare: 1330.28 m Rețea canalizare: 1330.28 m (5407 le) m Bogata Călărași (1046 le) Copăceni (1453 le) Rețea canalizare: 5370.42 m Rețea canalizare: 5370.42 m Rețea canalizare: 3876.82 m Rețea canalizare: 5370.42 m Săndulești Săndulești Turda Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: 6 Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 6 (955 le) uzata: 6 buc buc 6 buc buc Conducta refulare: 1491.89 Conducta refulare: 1491.89 m Conducta refulare: 1491.89 m Conducta refulare: 1491.89 m m Rețea canalizare: Rețea canalizare: 52.205,82 53.699,42 m Rețea canalizare: 53.699,42 m m Rețea canalizare: 53.699,42 m Rețea Rețea Rețea Rețea Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: Total Aglomerare Turda 63946 le canalizare: canalizare: canalizare: canalizare: uzata: 16 buc 16 buc 16 buc 16 buc 36107.56 m 36107.56 m 36107.56 m 36107.56 m Conducta refulare: Conducta refulare: 3,381.35 m Conducta refulare: 3,381.35 Conducta refulare: 3,381.35 m 3,381.35 m m Rețea canalizare: 8494.84 Rețea canalizare: 8494.84 m Rețea canalizare: 8494.84 m m Rețea canalizare: 8494.84 m Colector: 2463.10 m Colector: 2463.10 m din Colector: 2463.10 m Colector: 2463.10 m Stații de pompare apa uzata: 3 26029.28 m Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Tureni buc Stații de pompare apa uzata: 3 uzata: 3 buc 3 buc (1163 le) Stații de pompare apa uzata de buc Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata transfer: 1 buc Stații de pompare apa uzata uzata de transfer: 1 buc de transfer: 1 buc Conducta refulare: 846.34 m de transfer: 1 buc din 5 buc Conducta refulare: 846.34 Conducta refulare: 846.34 m Tureni din 2891.70 m Conducta refulare: 846.34 m Tureni m din 2891.70 m Rețea canalizare: 6672.47 m Rețea canalizare: 6672.47 m Rețea canalizare: 6672.47 Rețea canalizare: 6672.47 m Colector: 9495.44 m Colector: 9495.44 m din m Colector: 9495.44 m Stații de pompare apa uzata: 2 26029.28 m Colector: 9495.44 m Stații de pompare apa uzata: Ceanu Mic buc Stații de pompare apa uzata: 2 Stații de pompare apa 2 buc (482 le) Stații de pompare apa uzata de buc uzata: 2 buc Stații de pompare apa uzata transfer: 1 buc Stații de pompare apa uzata Stații de pompare apa de transfer: 1 buc Conducta refulare: 371.18 m de transfer: 1 buc din 5 buc. uzata de transfer: 1 buc Conducta refulare: 371.18m din 2891.70 m Conducta refulare: 371.18 m 86Lungimea conductelor de refulare, nr statii de pompare pe retea sunt prezentate pe UAT in cadrul acordului de mediu 233 Denumire Certificat Denumire Denumire Acord de mediu localitate UAT de Aviz de gospodărire a apelor Studiu de fezabilitate HCL Cluster Aglomerare componenta urbanism Nr acord Reabilitări Noi86 Nr. Aviz Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Conducta refulare: 371.18 m din 2891.70 m Rețea canalizare: 4891.68 Rețea canalizare: 4891.68 m Rețea canalizare: 4891.68 m m Rețea canalizare: 4891.68 m Colector: 1727.68 m Colector: 1727.68 m din Colector: 1727.68 m Colector: 1727.68 m Stații de pompare apa uzata: 2 26029.28 m Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Comșești buc Stații de pompare apa uzata: 2 uzata: 2 buc 2 buc (308 le) Stații de pompare apa uzata de buc Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata transfer: 1 buc Stații de pompare apa uzata uzata de transfer: 1 buc de transfer: 1 buc Conducta refulare: 1140.1 m de transfer: 1 buc din 5 buc Conducta refulare: 1140.1 Conducta refulare: 1140.1 m din 2891.70 m Conducta refulare: 1140.1 m m din 2891.70 m Rețea canalizare: 3347.82 Rețea canalizare: 3347.82 m m Rețea canalizare: 3347.82 m Rețea canalizare: 3347.82 m Stații de pompare apa uzata: 2 Mărtinești Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 2 buc (477 le) uzata: 2 buc 2 buc buc Conducta refulare: 534.08 m Conducta refulare: 534.08 Conducta refulare: 534.08 m Conducta refulare: 534.08 m din 2891.70 m m din 2891.70 m Rețea canalizare:23406.81 m Rețea canalizare:23406.81 m Rețea canalizare:23406.81 m Rețea canalizare:23406.81 m Colector: 13686.22 m Colector: 13686.22 m Colector: 13686.22 m Colector: 13686.22 m Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: Total Aglomerarea Tureni 2430 le uzata: 9 buc 9 buc 9 buc 12 buc (87) Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata Stații de pompare apa uzata Conducta refulare: 2891.70 uzata de transfer: 3 buc de transfer: 3 buc de transfer: 3 buc m Conducta refulare: 2891.70 Conducta refulare: 2891.70 m Conducta refulare: 2891.70 m m Rețea canalizare: 13507.38 m Colector: 5276.06 m din 26029.28 m Aiton Stații de pompare apa uzata: (1278 le) 10 buc Aiton Stații de pompare apa uzata Aiton de transfer: 1 buc din 5 buc Conducta refulare: 3146.83 m Rețea canalizare: 7906.25 m Rediu Stații de pompare apa uzata: (755 le) 11 buc Conducta refulare: 4757.29 m Rețea canalizare:21413.63 m Colector: 5276.06 m Stații de pompare apa uzata: Total Aglomerarea Aiton88 2033 le 21 buc Stații de pompare apa uzata de transfer: 1 buc Conducta refulare: 7904.12 m Rețea canalizare: 13328.92 m Călărași Colector: 7067.00 m89 Călărași Călărași (1521 le) Stații de pompare apa uzata: 7 buc 879 buc pe retea si 3 pe colector 88S-a renuntat la aceste investii in baza adresei ministerului fondurilor europene nr.75870/15.10.2018 89In HCL Calarasi e trecut ca si conducta de refulare apa menajera aferenta colectoarelor de transfer apa uzata menajera. Lungimea este inclusa in 26029,28 m- lungimea colectorului nou pe intreg Clusterul Turda. 234 Denumire Certificat Denumire Denumire Acord de mediu localitate UAT de Aviz de gospodărire a apelor Studiu de fezabilitate HCL Cluster Aglomerare componenta urbanism Nr acord Reabilitări Noi86 Nr. Aviz Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Stații de pompare apa uzata de transfer: 1 buc90 Conducta refulare: 848.59 m Rețea canalizare: 4703.33 m Călărași Gara Stații de pompare apa uzata: 1 (517 le) buc Conducta refulare: 1075.94 m Rețea canalizare: 18032.25 m Colector: 7067.00 m Stații de pompare apa uzata: Total Aglomerare Călărași91 2038 le 8 buc Stații de pompare apa uzata de transfer: 1 buc Conducta refulare: 1924.53 m Rețea canalizare: 4244.50 m Rețea canalizare: 4244.50 m Rețea canalizare: 4244.50 m Rețea canalizare: 4244.50 m SEAU: Stație de SEAU: Stație de compostare SEAU: Stație de compostare SEAU: Stație de compostare Câmpia Rețea Rețea Rețea Câmpia Turzii Rețea canalizare: compostare nămol nămol nămol nămol Turzii canalizare: canalizare: canalizare: (26987 le) 11951.57 m Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: 4 Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 4 11951.57 m 11951.57 m 11951.57 m uzata: 4 buc buc 4 buc buc Conducta refulare: 834.41 Conducta refulare: 834.41 m Conducta refulare: 834.41 m Conducta refulare: 834.41 m m Rețea canalizare: 2922.19 Rețea canalizare: 2922.19 m m Rețea canalizare: 2118.36 m Rețea canalizare: 2922.19 m Stații de Stații de Stații de pompare apa uzata: 2 Stații de Stații de Viișoara Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 2 pompare apa pompare apa buc din 4 buc pompare apa pompare apa (6032 le) uzata: 2 buc din 4 buc 2 buc buc uzata: 3 buc uzata: 3 buc Conducta refulare: 2850.38 m uzata: 3 buc uzata: 3 buc Conducta refulare: 2850.38 Conducta refulare: 2850.38 m Conducta refulare: 2850.38 m din 3281.46 m m din 3281.46 m Viișoara Rețea canalizare: 5667.69 Rețea canalizare: 5667.69 m m Rețea canalizare: 5667.69 m Rețea canalizare: 5667.69 m Stații de pompare apa uzata: 2 Urca Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 2 buc din 4 buc (1355 le) uzata: 2 buc din 4 buc 2 buc buc Conducta refulare: 431.08 m Conducta refulare: 431.08 Conducta refulare: 431.08 m Conducta refulare: 431.08 m Câmpia din 3281.46m m din 3281.46 m Turzii Rețea canalizare: 7633.72 Rețea canalizare: 7633.72 m m Rețea canalizare: 7633.72 m Rețea canalizare: 7633.72 m Stații de pompare apa uzata: 5 Luna Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 5 buc din 9 (3061 le) uzata: 5 buc din 9 5 buc buc Conducta refulare: 657.46 m Conducta refulare: 657.46 Conducta refulare: 657.46 m Conducta refulare: 657.46 m din 1749.59 m m din 1749.59 m Rețea canalizare: 3404.08 Rețea canalizare: 3404.08 m m Rețea canalizare: 3404.08 m Rețea canalizare: 3404.08 m SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa Luncani Stații de pompare apa uzata: 2 Luna Stații de pompare apa Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata:2 (1.760 le) buc din 9 uzata: 2 buc din 9 uzata:2 buc buc Conducta refulare: 343,7 m Conducta refulare: 343,7 m Conducta refulare: 343,7 m Conducta refulare: 343,7 m din 1749.59 m din 1749.59 m Rețea canalizare: 6074.03 Rețea canalizare: 6074.03 m m Rețea canalizare: 6074.03 m Rețea canalizare: 6074.03 m Stații de pompare apa uzata: 2 Grigorești Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 2 buc din 9 (759 le) uzata: 2 buc din 9 2 buc buc Conducta refulare: 748,43 m Conducta refulare: 748,43 Conducta refulare: 748,43 m Conducta refulare: 748,43 m din 1749.59 m m din 1749.59 m 90Inclusa in cele 5 statii de pompare apa uzata menajere de pe collector la nivelul Cluster-ului Turda. 91S-a renuntat la aceste investii in baza adresei ministerului fondurilor europene nr.75870/15.10.2018 235 Denumire Certificat Denumire Denumire Acord de mediu localitate UAT de Aviz de gospodărire a apelor Studiu de fezabilitate HCL Cluster Aglomerare componenta urbanism Nr acord Reabilitări Noi86 Nr. Aviz Reabilitări Noi Reabilitări Noi Reabilitări Noi Rețea canalizare: 29.142,38 Rețea canalizare: 29946.21 Rețea canalizare: 29946.21 m Rețea canalizare: 29946.21 Rețea SEAU: 1 buc extinsa Rețea Rețea Rețea SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa canalizare: SEAU: 1 Stație de canalizare: canalizare: canalizare: SEAU: 1 Stație de compostare SEAU: 1 Stație de SEAU: 1 Stație de compostare 11951.57 m compostare nămol 11951.57 m 11951.57 m 11951.57 m Total Aglomerare Câmpia nămol compostare nămol nămol 39954 le Stații de Stații de pompare apa Stații de Stații de Stații de Turzii Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: pompare apa uzata: 17 buc pompare apa pompare apa pompare apa 17 buc 17 buc 17 buc uzata: 3 buc Conducta refulare: 5865.46 uzata: 3 buc uzata: 3 buc uzata: 3 buc Conducta refulare: 5865.46 m Conducta refulare: 5865.46 Conducta refulare: 5865.46 m m m Rețea canalizare: 7653.44 Rețea canalizare: 7653.44 m m Rețea canalizare: 7653.44 m Rețea canalizare: 7653.44 m SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa Tritenii de Jos Stații de pompare apa uzata: 4 Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: 4 (1.608 le) buc uzata: 4 buc 4 buc buc Conducta refulare: 545,02 m Conducta refulare: 545,02 Conducta refulare: 545,02 m Conducta refulare: 545,02 m Tritenii de Tritenii de din 1647,11 m m din 1647,11 m Jos Jos Rețea canalizare: 4818.41 Rețea canalizare: 4818.41 m m Rețea canalizare: 4818.41 m Rețea canalizare: 4818.41 m Stații de pompare apa uzata: 2 Tritenii de Sus Stații de pompare apa Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata:2 buc (1.186 le) uzata: 2 buc uzata:2 buc buc Conducta refulare: 1102,09 m Conducta refulare: 1102,09 Conducta refulare: 1102,09 m Conducta refulare: 1102,09 m din 1647,11 m m din 1647,11 m Rețea canalizare: Rețea canalizare: 12.471,85 12.471,85 m Rețea canalizare: 12.471,85 m m Rețea canalizare: 12.471,85 m SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa SEAU: 1 buc extinsa Total Aglomerarea Tritenii 2794 le Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: Stații de pompare apa uzata: de jos uzata: 6 buc 6 buc 6 buc 6 buc Conducta refulare: 1647,11 Conducta refulare: 1647,11 m Conducta refulare: 1647,11 Conducta refulare: 1647,11 m m m Rețea canalizare: Rețea canalizare: 158,970.17 Rețea canalizare: 119,524.29 Rețea canalizare: 117.226,86 119,524.29 m m m m Colector: 13,686.22 m Colector: 26,029.28 m Rețea Rețea Colector: 13,686.22 m Rețea Colector: 13,686.22 m Rețea SEAU: 2 buc extinsa SEAU: 2 buc extinsa canalizare: canalizare: SEAU: 2 buc extinsa canalizare: SEAU: 2 buc extinsa canalizare: SEAU: 1 Stație de SEAU: 1 Stație de compostare 48059.13 m 48059.13 m SEAU: 1 Stație de compostare 48059.13 m SEAU extinsa printr-o stație 48059.13 m compostare nămol nămol TOTAL SISTEM APA UZATA Stații de Stații de nămol Stații de de compostare nămol Stații de Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata: pompare apa pompare apa Stații de pompare apa uzata: pompare apa Stații de pompare apa uzata: pompare apa uzata: 48 buc 77 buc uzata: 3 buc uzata: 3 buc 48 buc uzata: 3 buc 48 buc uzata: 3 buc Stații de pompare apa Stații de pompare apa uzata Stații de pompare apa uzata Conducta refulare: 13,785,62 uzata de transfer: 3 buc de transfer: 5 buc de transfer: 3 buc m Conducta refulare: Conducta refulare: 23,614.27 Conducta refulare: 13,785,62 13,785,62 m m 236