84327 v2 Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest raport nu reflectă în mod necesar punctele de vedere și poziția Directorilor Executivi din cadrul Băncii Mondiale, Uniunii Europene, sau Guvernului României. Cuprins Abrevieri ............................................................................................................. 7 TABLE OF CONTENTs Politica polilor de creştere în România a influențat o parte importantă a dezvoltării ţării în ultimii ani ............................................................................ 9 Politica actuală a polilor de creştere cuprinde o serie de aspecte pozitive .. 11 3 Politici adaptate la evoluţia prevăzută a polilor de creştere .................... 25 Totodată, politica actuală a polilor de creştere are unele dezavantaje .... 13 4P lanificări privind polii de creştere dincolo de limitele metropolitane definite, bazate pe potenţialul de creştere economică al fiecărei zone .. 27 În prezent, o nouă abordare a sistemelor urbane din România este pregătită de Direcţia Generală Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) ..... 15 5 Proiecte autentic integrate ....................................................................... 27 6 la Păstrarea aceluiași număr de poli de creștere (dacă regiunile rămân Există numeroase recomandări care merită avute în vedere pentru fel), dar luarea în considerare a unui număr diferit de poli de politica polilor de creștere în perioada 2014-2020 ..................................... 17 dezvoltare urbană ..................................................................................... 29 În egală măsură, în loc să raporteze investiţiile publice şi programele la oraşe în sine, POR trebuie să se axeze pe oamenii care locuiesc în 7L uarea în considerare a efectului de polarizare a orașului București în interiorul Regiunii Sud .............................................................................. 29 aceste zone ....................................................................................................... 19 8 Construirea unor mecanisme de monitorizare și evaluare adecvate ..... 31 În practică, implicaţiile acestei noi paradigme pentru viitoarea politică a polilor de creştere includ următoarele recomandări: 21 9 Crearea unor structuri de guvernare solide pentru polii de creştere ...... 33 1 Definiţii mai bune ale zonelor de intervenţie limitrofe polilor de creştere, pe baza unor criterii funcţionale ............................................... 21 10 L uarea în considerare a unor structuri de guvernare alternative la Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ...................................... 35 2 Ifiecărui ntervenţii particularizate pe baza unor factori contextuali specifici pol de creştere ............................................................................. 23 11 Asigurarea unei mai bune corelări a politicilor ......................................... 37 List of Abbreviations Abrevieri ADI Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară ADR Agenția petru Dezvoltare Regională AM Autorităţi de Management CCE Creşterea Competitivităţii Economice CE Comisia Europeană FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională ICT Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor ITI Investiţii Teritoriale Integrate MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice PID Planuri Integrate de Dezvoltare POR Programul Operaţional Regional POS Programul Operaţional Sectorial UE Uniunea Europeană 73 Poli de creştere şi poli de dezvoltare urbană Poli de dezvoltare urbană Poli de creştere Satu-Mare Suceava Politica polilor de creştere în România a Iaşi Oradea Cluj-Napoca Bacău influențat o parte importantă a dezvoltării ţării Arad în ultimii ani. Deva Braşov Sibiu Timişoara Galaţi Brăila Ploieşti Râmnicu Vâlcea Piteşti Întocmită în martie 2008, aceasta a definit mai multe categorii de centre urbane: 7 poli de creştere, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, cu excepția Constanţa regiunii Bucureşti-Ilfov și 13 centre de dezvoltare urbană, de importanţă Craiova regională. Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013 a alocat fonduri dedicate pentru aceste tipuri Performanța polilor de creștere în POR 2007–2013 (iulie 2013) de aglomerări urbane, cu scopul declarat de Sumele Alocate (FEDR și Bugetul Proiecte depuse Ponderea fondurilor Proiecte contractate Ponderea fondurilor „creştere a calităţii vieţii şi de creare a locurilor de muncă în oraşe prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea Pol de Creștere de Stat) alocate alocate Valoare Valoare Mil. EURO Nr. (Mil. EURO) % Nr. (Mil. EURO) % serviciilor, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor Iaşi 111.25 16 171.98 154.59 10 108.68 97.69 de asistenţă pentru afaceri şi antreprenoriat.” Constanţa 90.32 36 92.64 102.57 27 58.04 64.26 Ploieşti 97.00 16 121.58 125.34 14 93.19 96.07 Craiova 95.5 17 122.75 128.54 15 94.9 99.37 Timişoara 70.49 28 92.14 130.73 23 76.94 109.15 Cluj-Napoca 82.41 23 97.51 118.32 17 86.88 105.42 Braşov 74.3 26 95.44 128.45 23 76.16 102.50 TOTAL 621.27 162 794.04 127.81 129 594.79 95.74 Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 9 100% 5.5% 18.3% 20.5% 22.1% 90% 22.7% 22.7% 22.9% 23.2% în majoritatea ţărilor, creşterea economică este determinată de un număr limitat de oraşe mari 24.7% 26.8% 27.3% 27.4% 27.6% 27.8% 31.1% 31.4% 31.6% 33.0% 33.2% 33.5% 33.8% 34.9% 40.2% 80% 42.2% 43.4% 44.6% 46.5% 46.5% 46.7% 50.5% 17.8% 8.7% 14.8% 58.0% 15.2% 14.5% 70% 7.3% 9.7% 64.3% Politica actuală a polilor de creştere cuprinde 14.8% 5.3% 4.5% 11.2% 10.8% 29.7% Restul ţării 21.3% o serie de aspecte pozitive. 60% 32.7% 13.5% 20.7% 18.4% 34.2% 23.3% 24.0% 25.6% 100.0% 100.0% 20.3% identificarea clară a unui 50% Alte zone Metropolitane 25.2% 13.7% 11.3% 94.5% În primul rând, se bazează pe 4.4% 15.1% număr de şapte poli de creştere, aceștia fiind cele mai 34.4% 26.0% 29.7% 29.1% 31.1% 23.3% 35.9% 40% mari centre economice, dar și ca populaţie din fiecare regiune, cu excepţia recunoaşterea faptului 2.2% 20.2% Bucureştiului. De asemenea, se bazează pe 68.1% Ponderea creşterii din totalul PIB (%), 2000-2007 64.9% 64.7% fundamental că oraşele mari reprezintă motoare 63.9% 31.8% 20.5% 40.1% 62.8% Oraşe de rang secundar 30% esențiale pentru dezvoltarea economică a unei ţări. 51.1% 46.2% 26.3% 47.6% 43.3% 42.7% 42.0% 41.6% 39.5% 38.5% 38.7% 20% În al doilea rând, factorii de decizie au selectat câte un pol de creştere 37.9% 36.6% 33.5% pentru fiecare regiune pentru a încuraja dezvoltarea echilibrată pe termen lung, 30.6% 30.2% 28.7% 28.1% 27.2% beneficiile efectelor 26.6% 24.9% Capitale în corelare cu principiile economice referitoare la 21.9% 21.5% 10% aglomerării şi polarizarea acestora dinspre oraşele 15.9% 12.1% 11.5% centrale înspre zonele limitrofe. Surse: ESPON şi Eurostat 2.2% 0% Statele din sud şi vest Blocul fost Socialist STATELE nordicE Cipru Malta Grecia Irlanda Estonia Croaţia Slovenia România Polonia Finlanda Denmarca Suedia Norvegia STATE regionalizatE Spania Italia STATEle FEDERALE Belgia Austria Germania Toate ţările Luxemburg Marea Britanie Portugalia Franţa Olanda Letonia Bulgaria Ungaria Lituania Republica Cehă În al treilea rând, finanţarea POR a fost condiţionată de formarea zonelor metropolitane în jurul oraşelor şi pregătirea unor planuri integrate de esenţiale pentru încurajarea dezvoltare – ambele măsuri fiind formării zonelor urbane cu masă mai mare (forţă de muncă mai puternică, lanţuri de aprovizionare mai bune, companii mai diverse etc.) şi a unor proiecte integrate de dezvoltare cu impact semnificativ. 11 Modul de definire a unui oraş (Graz) şi a unei zone de navetă (Genova) Totodată, politica actuală a polilor de Celulă de mare densitate (>1500 loc./km2) Centru urban (Cluster de celule de mare Comune cu mai mult de 50% din Zona de audit urban creştere are unele dezavantaje. Municipalităţi densitate cu pop. > 50.000 locuitori) populaţia lor într-un centru urban Oraş Zona de navetă Zona de navetă după includerea zonelor adiacente dense şi De exemplu, îi lipsește o înţelegere clară, aprofundată, a modului în care polii de excluderea zonelor neadiacente creştere desemnaţi pot contribui la dezvoltarea generală a României. Aceștia se bazează inevitabil pe limitele regionale, chiar dacă unele centre urbane generează sinergii inter-regionale. De asemenea, zonă limitrofă de 30 zona de analiză şi intervenţie este limitată la o km în jurul centrelor polilor de creştere, omiţându- se faptul că zonele economice funcţionale sunt, de regulă, de dimensiuni mai mari şi se bazează pe faptul că oamenii sunt dispuşi, în general, să facă o navetă zilnică de până la o oră (într-un sens). În esenţă, zonele metropolitane mai mari ar permite crearea unor economii mai puternice, rezerve de forţă de Oraș Localităţi Zona Metropolitană, > 15% din populaţia activă lucrează în oraș Zona urbană lărgită Zonă adiacentă de mare densitate, adăugată muncă mai mari şi stimulente mai bune pentru investiţii. Nu în ultimul rând, Zonă neadiacentă exclusă formarea zonelor metropolitane se bazează în totalitate pe acordul voluntar asociaţii care între localităţi. În practică, aceasta a dus la formarea de nu includ toate localităţile care se încadrează în zonele funcţionale corespunzătoare. 13 Obiectivele României şi ale UE pentru Strategia Europa 2020 Rata ocupării C&D ca Obiective Surse Eficienţa Părăsirea Învăţământ Reducerea forţei de % din privind regenerabile energetică timpurie a terţiar populaţiei reducerea expuse muncă (în %) PIB de energie reducerea şcolii în % în % emisiilor riscului consumului sărăciei sau de CO2 de energie în excluziunii (comparativ În prezent, o nouă abordare a sistemelor Mtoe sociale în cu nivelele număr de din 1990) persoane urbane din România este pregătită de către Obiective 70% 2% 19% 24% 10 Mtoe 11.3% 26.7% 580,000 - RO Situaţia 63.8% 0.48% 51,84% 20.79 16.6 Mtoe 17.4 21.8 240.000 (2011 Direcţia Generală Dezvoltare Regională din actuală (2012) (2011) (2011 (2012) (2012) (2012) (2012) comparativ - RO comparativ cu nivelele cu nivelele din 2008) cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi din 1990) Obiective 75% 3% -20% 20% 368 Mtoe 10% 40% 20,000,000 Administraţiei Publice (MDRAP). - EU Sursă: Acordul de Parteneriat dintre România şi UE (2014-2020) modul de gândire Propunerea aflată în curs de finalizare este corelată cu Masa urbană a polilor de creştere - Iaşi (stânga) şi Timişoara (dreapta) al UE în raport cu dezvoltarea teritorială. Aceasta include criterii mai clare pentru clasificarea diferitelor oraşe şi de asemenea, stabileşte un profil economic preliminar pentru respectivele centre urbane, prioritizând investiţiile adaptate profilului specific al fiecărui pol de creştere, în strânsă legătură cu preferinţele exprimate în cadrul planurilor integrate de dezvoltare. Deşi sunt necesare consultări suplimentare, acesta poate fi considerat un început bun. Modificările ulterioare pot avea în vedere perspectiva mai largă a Comisiei Europene (CE) cu privire la polii de creştere urbană. În ciuda unui caracter relativ divers, incluzând un grad ridicat de flexibilitate prin recunoaşterea modelelor de dezvoltare specifice şi a necesităţilor statelor membre, abordarea CE a cunoscut o evoluţie continuă, concentrându-se, într-o măsură tot mai mare, asupra celor trei dimensiuni esenţiale ale dezvoltării (preluate şi în Raportul Băncii Mondiale – World Development Report 2009): distanţa, densitatea şi divizarea. 15 Evoluţia veniturilor firmelor la nivelul polilor de creştere 9,000,000,000 € 8,000,000,000 € Constanţa 7,000,000,000 € Cluj-Napoca Venituri (Euro) 6,000,000,000 € Timişoara Există numeroase recomandări care merită Ploieşti 5,000,000,000 € Braşov 4,000,000,000 € Iaşi avute în vedere pentru politica polilor de creștere în perioada 2014-2020. Craiova 3,000,000,000 € 2,000,000,000 € 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursă de date: ListăFirme dezvoltarea În primul rând, principiile economice şi practica arată că este, în mod intrinsec, inegală: pentru ca economia unei ţări să crească, unele regiuni trebuie să se dezvolte mai rapid decât altele. Creşterea veniturilor firmelor din polii de creştere Polul de creştere (%) 2011/2008 Top (%) 2011/2006 Top să încurajeze în continuare În consecinţă, POR trebuie Braşov 1% #6 19% #4 convergenţa externă regională şi să nu se opună Cluj-Napoca Constanţa 12% 9% #2 31% 31% #2 divergenţei interne regionale. Pe termen lung, divergențele #3 #2 interne în ceea ce privește standardul de viață se vor aplatiza. Mai exact, o Craiova 7% #5 15% #6 creştere mai rapidă a unor oraşe înseamnă că vor fi generate mai multe resurse Iaşi 8% #4 17% #5 endogene, care pot fi redistribuite, pentru a sprijini proiectele cheie de investiţii Ploieşti 12% #2 23% #3 publice din zonele cu o dezvoltare mai lentă. Timişoara 24% #1 38% #1 România 8% 28% Toţi cei 7 poli de creştere 11% 27% Sursă de date: ListăFirme 17 În egală măsură, în loc să raporteze investiţiile publice şi programele la oraşe în sine, POR trebuie să se axeze pe oamenii care locuiesc în aceste zone. O mai bună productivitate şi o dezvoltare economică sustenabilă se bazează pe considerentul că economia reprezintă suma oamenilor din care este factorii de decizie trebuie să alcătuită. Consecinţa este că permită accesul oamenilor la oportunităţi, în loc să creeze altele de la zero în regiuni unde piaţa nu determină de la sine astfel de rezultate în absenţa intervenţiei Guvernului. Mai mult, date fiind actualele tendinţe demografice şi de migraţie, noua politică a polilor de creştere trebuie să se menţină în sfera unei abordări pragmatice. Mai exact, dacă aceasta va urmări ca toţi polii de creştere să aibă performanțe artificial egale (de exemplu o populație în creștere şi o economie locală mai puternică), această strategie poate fi condamnată la eşec de la bun început. Dacă, însă, se va urmări creșterea productivității individuale a oamenilor care locuiesc în acești poli de creştere, există mai multe șanse pentru un impact real. 19 În practică, implicaţiile acestei noi paradigme pentru viitoarea politică a polilor de creştere includ următoarele recomandări: 1 Definiţii mai bune ale zonelor de intervenţie limitrofe polilor de creştere, pe baza unor criterii funcţionale: Actualul cadru legal nu specifică raţionamentul care a stat la baza alegerii zonei tampon de 30 km şi riscă să nu ia în seamă beneficiile integrării dincolo de această zonă limitată. Sinergiile funcţionale, precum cele deduse din datele privind navetiștii, pot duce la crearea unor zone metropolitane cu sistemul un nivel mai ridicat de optimizare. Mai mult, actual nu are soluţii pentru situaţiile în care localităţile refuză să adere la asociaţiile metropolitane, ceea ce duce la limitarea potenţialului de dezvoltare a unor proiecte integrate şi a posibilităţii de a beneficia la maximum de masa economică a unei regiuni. 21 2 Intervenţii particularizate pe baza Zonele funcţionale potenţiale sunt mai mari decât zonele metropolitane definite în prezent Rezerve de timp in jurul unor factori contextuali specifici marilor oraşe 20 min. fiecărui pol de creştere: 40 min. 60 min. Datele care corespund distanţelor de mers cu maşina de 20, 60 min. de marginea 40 şi 60 de minute din centrele oraşelor, precum şi cele de polii de oraşului Iaşi 60 de minute de la periferia orașelor, arată că creştere au puncte forte diferite, la Cluj-Napoca Timişoara dimensiuni diferite. De exemplu, dacă se ia în Braşov considerare o distanţă de mers cu maşina de 20 de minute, Cluj-Napoca are cea mai mare populaţie, precum şi cea mai mare pondere din veniturile firmelor din cei şapte poli de Ploieşti Constanţa creştere. La o distanţă de mers cu maşina de 40 de minute, Craiova Constanţa ocupă poziţia dominantă. La limita de 60 de minute (atât faţă de centrul oraşului, cât şi faţă de periferie), Timişoara se situează pe primul loc în termeni economici Bucureşti (cu cea mai mare pondere din veniturile firmelor), în timp ce Craiova ocupă primul loc în termeni demografici (cu cea mai mare populaţie). 1. Cluj-Napoca, zona centrală; 2. Portul Agigea, Constanţa-Sud; Indicatori cheie pentru zone funcţionale ale unor poli de creştere de diferite 3. Timişoara, zona industrială, detaliu; 4. Işalniţa, exemplu de sat dens dimensiuni (2011) populat în zona limitrofă oraşului Craiova. Rezervă de timp raportat la centrul oraşului 60 min. de marginea 20 min. 40 min. 60 min. oraşului Populaţie 350,000 452,000 757,000 945,000 Timişoara % din veniturile firmelor naţionale 3.16% 3.41% 5.43% 6.00% Populaţie 360,000 482,000 620,000 905,000 Cluj-Napoca % din veniturile firmelor naţionale 3.29% 3.48% 3.71% 4.47% Populaţie 328,000 423,000 582,000 943,000 Iaşi % din veniturile firmelor naţionale 1.47% 1.52% 1.60% 2.20% Craiova Populaţie 302,000 470,000 787,000 1,080,000 1 2 % din veniturile firmelor naţionale 1.43% 1.60% 2.70% 2.94% Populaţie 312,000 492,000 620,000 716,000 Constanţa % din veniturile firmelor naţionale 2.51% 4.12% 4.54% 4.67% Populaţie 328,000 485,000 615,000 868,000 Braşov % din veniturile firmelor naţionale 2.65% 2.83% 2.98% 3.54% Populaţie 305,000 556,000 2,724,000* 3,554,000* Ploieşti % din veniturile firmelor naţionale 2.89% 3.44% 43.17%* 47.24%* Populaţie 1,842,000 2,150,000 2,525,000 4,020,000 Bucureşti % din veniturile firmelor naţionale 37.82% 41.15% 41.61% 50.58% Sursele datelor: Institutul Naţional de Statistică şi ListăFirme 4 3 *Include cifrele pentru Bucureşti și împrejurimi 23 3 Politici adaptate la evoluţia Distribuţia Zipf în România, pentru 2012 6.5 Bucureşti prevăzută a polilor de creştere: 6 În majoritatea ţărilor cu dezvoltare organică, oraşele urmează o curiozitate un model uniform de distribuţie, 5.5 statistică cunoscută sub numele de Regula Zipf sau Regula Rang-Dimensiune. Datele Logaritm al populaţiei a ara oc tan i Iaş va Cr ţ a ap işo aio j-N Tim de la recensământul cel mai recent (2012) arată că oraşele ns Clu 5 Co din România se realiniază în jurul unei distribuţii care ar fi de așteptat să existe într-o economie de piaţă. Într-o astfel de 4.5 distribuție, oraşul cel mai mare este urmat de 1-2 oraşe având aproximativ jumătate din populaţia primului, apoi de 2-3 oraşe de rangul 3 având aproximativ o treime din populaţie 4 etc. În cadrul acestei rearanjări ierarhice a sistemului de orașe Cluj-Napoca şi Timişoara se din România, 3.5 conturează ca oraşe de rangul 2, după 0 0.5 1 1.5 Logaritm al rangului ierarhic 2 2.5 Bucureşti. Schimbări demografice în cele mai mari oraşe din România Noi construcţii în Cluj-Napoca (stânga) și Timișoara (dreapta) Populaţia la recensământ Modificare 2002 Top 2012 Top procentuală Bucureşti 1,934,449 #1 1,883,425 #1 -2.64% Cluj-Napoca 318,027 #3 324,576 #2 2.06% Timişoara 317,651 #4 319,279 #3 0.51% Iaşi 321,580 #2 290,422 #4 -9.69% Constanţa 310,526 #5 283,872 #5 -8.58% Craiova 302,622 #6 269,506 #6 -10.94% Braşov 298,584 #7 253,200 #7 -15.20% Galaţi 283,901 #8 249,432 #8 -12.14% Ploieşti 232,452 #9 209,945 #9 -9.68% Oradea 206,527 #10 196,367 #10 -4.92% Sursa: Institutul Naţional de Statistică, date ale recensământului 25 Modele gravitaţionale, al populaţiei (stânga), şi economic (dreapta) 4 Planificări privind polii de creştere dincolo de limitele metropolitane definite, bazate pe potenţialul de creştere economică al fiecărei zone: Modelele gravitaţionale indică numeroase potenţiale conurbaţii şi coridoare de creştere care pot beneficia de pe urma planificării Notă: Modelul gravitaţional al populaţiei (stânga) a utilizat valorile de populaţie obţinute la integrate a investiţiilor: coridorul de creștere București- recensământul din 2012, în timp ce modelul economic gravitaţional (dreapta) a utilizat datele Ploiești-Brașov; coridorul București-Pitești; zona delimitată privind veniturile firmelor în 2011. Datele au fost obţinute de la Institutul Naţional de Statistică şi ListăFirme. de Iași, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț şi Bacău; zona delimitată de Cluj-Napoca, Târgu-Mureș, Sibiu şi Alba-Iulia; sau, coridorul de creştere Timișoara-Arad. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Brașov 2012-2020 (stânga), Strategia de Dezvoltare a Municipiului Alba Iulia (dreapta) 5 Proiecte autentic integrate: În mod ideal, planurile integrate de dezvoltare (PID) ar trebui să includă un plan de acţiune cuprinzător, cu o listă de proiecte care se vor finanţa din POR, din alte surse UE, precum şi de la bugetul local şi naţional. De asemenea, aceste inițiative trebuie să exploreze modalităţi prin care zonele metropolitane mari şi diversele sectoare economice să poată dezvolta sinergii optime. În acest sens, trebuie utilizate noile instrumente planificate pentru următorul exerciţiu de programare al UE, ca, de exemplu, Investiţiile Teritoriale Integrate (ITI), pentru a asigura mecanisme adecvate de finanţare şi implementare a proiectelor integrate. 27 1. Piatra Neamţ; 2. Oradea; 3. Alba-Iulia; 4. Râmnicu Vâlcea 6 Păstrarea aceluiași număr de poli de creștere (dacă regiunile rămân la fel), dar luarea în considerare a unui număr diferit de poli de dezvoltare urbană: 1 2 Analiza datelor privind veniturile firmelor indică faptul că actualii poli de creștere sunt intr-adevăr principalele motoare economice în regiunile în care se află, fiecare generând cel puțin 20% din veniturile firmelor la nivel regional. Cu există un număr mai mare toate acestea, de orașe decât actualii 13 poli de dezvoltare urbană care contribuie la 4 3 creșterea economică regională. De aceea, poate merită să fie luată în considerare desemnarea tuturor reședințelor de județ, în afara polilor de creștere înșiși, ca poli de dezvoltare urbană. Modelul gravitaţional demografic (stânga) și economic (dreapta) pentru 7 Regiunea Sud Luarea în considerare a efectului de polarizare a orașului București în Targovişte Ploieşti Targovişte Ploieşti interiorul Regiunii Sud: Piteşti Piteşti Slobozia Slobozia Toate datele indică faptul că București are cel mai puternic Călăraşi Călăraşi efect de polarizare din interiorul Regiunii Sud, iar planificarea Alexandria Giurgiu Alexandria Giurgiu dezvoltării nu poate fi făcută neavând în vedere acest oraș. Una dintre opțiuni ar fi ca Regiunea București-Ilfov să fie București-Ploiești absorbită de Regiunea Sud, iar să devină principalul coridor regional de creștere. 29 8 IDUL pentru 2002 (sus) și 2011 (jos) Regiuni Construirea unor mecanisme de IDUL Index pe Localități în 2002 monitorizare și evaluare adecvate: Foarte slab dezvoltată Slab dezvoltată Dezvoltare sub-medie Găsirea indicatorilor potriviți este esențială pentru o bună Dezvoltare medie elaborare a politicii polilor de creștere și pentru monitorizarea Dezvoltare peste-medie Dezvoltată performanței acesteia. În mod ideal, acești indicatori ar fi Foarte dezvoltată ușor de obținut și de interpretat. Doi indicatori esențiali de veniturile performanță, ce sunt colectați anual, sunt populației și veniturile firmelor; aceștia oferă specificații standard despre performanța unei regiuni. O examinare pe termen mai lung a performanței ar putea face uz de indicatori compoziți mai complecși și mai cuprinzători, cum ar fi Indicele Dezvoltării Umane Locale, dezvoltat de Dumitru Sandu. Regiuni Veniturile Firmelor pe Unitate Administrativ Teritorială, în 2011 IDUL Index pe Localități în 2011 Orașe cu populaţie >50,000 şi <100,000 Satu-Mare Orașe cu populaţie >100,000 Foarte slab dezvoltată Botoşani Suceava Venit firme (în Euro) Slab dezvoltată Baia Mare în 2011 Dezvoltare sub-medie 0 - 22,293,030 Dezvoltare medie Zalău Iaşi 22,293,031 - 72,920,503 Oradea Bistriţa 72,920,504 - 151,848,207 Dezvoltare peste-medie Piatra-Neamţ Cluj-Napoca 151,848,208 - 295,925,442 Dezvoltată Roman Vaslui 295,925,443 - 552,642,494 Foarte dezvoltată Turda Târgu Mureş Bacău 552,642,495 - 1,069,128,770 1,069,128,771 - 1,877,949,680 Oneşti Bârlad 1,877,949,681 - 3,008,362,992 Arad Alba Iulia Mediaş 3,008,362,993 - 6,472,648,951 Timişoara Deva Sfântu Gheorghe 6,472,648,952 - 77,161,704,756 Hunedoara Sibiu Braşov Focşani Galaţi Petroşani Brăila Tulcea Reşiţa Râmnicu Vâlcea Buzău Târgu Jiu Târgovişte Ploieşti Drobeta-Turnu Severin Piteşti Slobozia Slatina Bucureşti Craiova Călăraşi Constanţa Alexandria Giurgiu Sursa datelor: Dumitru Sandu Notă: Porțiunile albe indică localitățile pentru care nu au fost disponibile date Sursa datelor: Institutul Național de Statistică 31 Structura de guvernare a polilor de creştere Ministerul Economiei și MDRAP 9 Crearea unor structuri de guvernare solide pentru polii de creştere: Cadrele instituţionale care guvernează Finanțelor Agenție de Lider polii de creştere şi asigură implementarea şi de pol de creștere Dezvoltare Regională (asistat de un aparat executiv) monitorizarea planurilor integrate de reprezentând dezvoltare (PID) trebuie să includă structuri care Coordonator Asociația de Dezvoltare reprezintă şi mobilizează interesul comunităţilor locale, şi de pol de creștere Intercomunitară asigură asistenţa regională/centrală desemnată în mod (asistat de staf tehnic) (compusă din toate localitățile membre special. Trebuie acordată mai multă atenţie dezvoltării ale polului de creștere) capacității administrative şi creării unui mediu legal şi de reglementare propice pentru aceste instituţii. Proiecte de asistenţă tehnică ce sprijină activitatea birourilor coordonatorilor de poli de creştere Nr. Polul de Bugetul total Total cheltuieli Total cheltuieli % creştere necesar eligibile eligibile solicitate (în RON) (în RON) si aprobate (mai 2013) 1 Braşov 3.579.459 3.262.309 1.340.961 41,10 2 Cluj-Napoca 2.583.310 2.386.080 696.781 29,20 3 Constanţa 4.044.874 3.629.125 1.536.389 42,33 4 Craiova 2.324.990 2.087.881 813.721 38,97 5 Iaşi 3.462.592 3.109.660 1.354.182 43,55 6 Ploieşti 4.058.816 3.626.877 1.451.426 40,02 7 Timişoara 1.776.405 1.650.491 622.362 37,71 Sursa: date procesate de pe www.poat.ro, valabile până în mai 2013 Notă: Cu caractere cursive – polii de creştere care nu corespund cu locaţia sediilor principale ale ADR-urilor. 33 10 Luarea în considerare a unor structuri de guvernare alternative Indicatorii de performanţă ai ADI-urilor polilor de creştere la Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI): Nr. Polul de Numele ADI-ului Anul Nr. de Total Total Active fixe creştere înfiinţării angajaţi venituri cheltuieli (RON) (contracte (RON) (RON) cu normă întreagă) 1 Braşov Agenţia Metropolitană 2006 25 2.937.098 2.908.505 738.195 Este evident că actualul cadru privind ADI are numeroase pentru Dezvoltare Durabilă neajunsuri în ceea ce privește o guvernare metropolitană Brașov eficace. Pe de-o parte, centrele urbane tind să domine aceste asociații. Pe de alta: localităților mai mici le lipsește 2 Cluj-Napoca Asociaţia de Dezvoltare 2008 niciun bilanţ înregistrat cofinanțarea necesară pentru proiecte cu adevărat Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj metropolitane; de multe ori, politicul intervine în calea implementării proiectelor la nivel metropolitan; iar ADI-urile sunt utilizate ca mijloc pentru atragerea de fonduri ale POR 3 Craiova Asociaţia de Dezvoltare 2009 3 62 67.679 - și nimic mai mult. Ca atare, autoritățile naționale și locale ar înființarea unor agenții Intercomunitară Zona Metropolitană Craiova putea lua în considerare metropolitane de dezvoltare, care s-ar 4 Constanţa Asociaţia de Dezvoltare 2007 14 2.170.595 1.912.124 40.942 putea inspira dintr-o experiență internațională foarte vastă și Intercomunitară Zona Metropolitană Constanţa din buna performanță a agențiilor de dezvoltare regională. Zona metropolitană londoneză (London Commuter Belt) 5 Iaşi Asociaţia Zona 2004 7 697.468 733.072 4.828 Metropolitană Iaşi 6 Ploieşti Asociaţia de Dezvoltare 2009 8 733.606 568.477 34.154 Intercomunitară „Polul de Creştere Ploiești-Prahova 7 Timişoara Asociaţia de Dezvoltare 2009 - 7.071 15.472 7.770 Intercomunitară „Polul de Creştere Timişoara” Sursa datelor: MFinante.ro, conform ultimelor documente de raportare înregistrate (2011) Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Marea Britanie 35 11 Asigurarea unei mai bune corelări a Lista polilor de competitivitate propuşi spre finanţare Nr. Polul de creştere Profiluri economice, aşa cum sunt Numele polului de competitivitate lansat (aplicaţie trimisă către AM Profilul economic al polu- lui de competitivitate politicilor: definite de PID POS CCE) 1 Braşov tehnologii pentru niciun proiect depus nu este cazul Deoarece polii de creştere sunt, în esenţă, motoare ale dezvoltare durabilă, turism economiei din regiunile în care sunt situaţi, politica privind polii de creştere trebuie să aibă în vedere corelarea şi consolidarea politicilor de dezvoltare economică. Iniţiativele 2 Cluj-Napoca industria energetică, TREC - Clusterul Transnaţional în Surse regenerabile de ITC, servicii de sprijin domeniul Energiilor Regenerabile* energie recente ale Ministerului Economiei au dovedit interesul în afaceri, servicii medicale de specialitate, Clusterul de Mobilier din Transilvania Mobilier pentru operspectivă teritorială asupra politicii industriale şi susţinerea POLARIS ICT biotehnologii EXCELSIOR – EXCELenţă în Sisteme ICT sectorului privat prin clustere şi poli Informatice Orientate pe Rezultate 3 Craiova IT şi tehnologii înalte ICT– Pol de Competitivitate Regională ICT Polul Automotive Sud Vest Oltenia Industria auto de competitivitate. INOVTRANS Fabricarea de material rulant Aceste iniţiative pot completa politica privind polii de creştere TurOlt InTT – Oltenia - Inovare şi tradiţii Turism asigurând mecanisme de finanţare şi 4 Constanţa industria maritimă, turism, niciun proiect depus nu este cazul stimulând mediul de afaceri din fiecare pol industria energetică, de creştere. agroalimentară 5 Iaşi ITC, industrii noi/creative niciun proiect depus nu este cazul Palatul Parlamentului, București. 6 Timişoara industria auto şi ICT Asociaţia AUTOMOTIVEST Industria auto ICT Regional Cluster ICT Clusterul de Energii Sustenabile din Energia verde România* (fabricarea echipamentelor) El Camino Construcţii 7 Ploieşti industria petrolieră, CREVIS ICT industria energetică Pol de competitivitate în domeniul Fabricarea de aeronave sistemelor automate şi robotică Sursa: date procesate de AM POS CCE şi PID-urile fiecărui pol de creştere Notă: TREC (Cluj Napoca) şi ROSENC (Timișoara) s-au alăturat polului MedGreen pentru a depune o aplicaţie comună la AM POS CCE. Din acest motiv, nu sunt listate ca aplicanţi individuali pe lista AM POS CCE. Photo: Shutterstock 37