97813 Prioritizarea Proiectelor pentru perioada 2014-2020 Romania The City of Alba Iulia Regional Development Program 2 Prioritizarea Proiectelor pentru perioada 2014-2020 Rezultatele, interpretările și concluziile exprimate în acest raport nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere și poziția directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ai Primăriei Albei Iulia. Romania The City of Alba Iulia Regional Development Program 2 Cuprins Acronime ......................................................................................................................................................................... 6 Elaborarea unei liste scurte de proiecte ............................................................................................................. 54 O abordare cantitativă a stabilirii priorității proiectelor ............................................................................ 59 Subiectul Raportului ..................................................................................................................................................... 9 Prioritățile cetățenilor ..................................................................................................................................................... 73 Cadrul pentru evaluarea proiectelor locale ..................................................................................................... 11 Aplicarea unei abordări integrate în alegerea proiectelor .............................................................................. 75 Orașul ca parte a unui sistem de orașe ............................................................................................................... 12 Disponibilitatea surselor de finanțare ..................................................................................................................... 76 Piramida nevoilor unui oraș ...................................................................................................................................... 13 Lista finală de priorități ................................................................................................................................................... 76 Bugetul operațional al orașului ............................................................................................................................... 19 Proiecte prioritare 2014-2020 ................................................................................................... 79 În retrospectivă: proiectele municipiului Alba Iulia Cadre instituționale pentru derularea proiectelor ................................ 109 din perioada 2007-2013 .................................................................................................................. 21 Cadrul instituțional pentru Cetatea Alba Carolina ......................................................................................... 110 Cadrul instituțional la nivel municipal .................................................................................................................. 114 În perspectivă: proiectele municipiului Alba Iulia Cadrul instituțional la nivel de zonă urbană funcțională ............................................................................ 115 din perioada 2014-2020 ...................................................................................................................41 Planul Urbanistic General 2012-2022 .................................................................................................................. 43 Strategia de dezvoltare 2014-2020 .................................................................................................................. 45 Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale ANEXA 1: orașului Alba Iulia ................................................................................................................. 122 Prezentare de ansamblu a economiei locale .................................................................................................................... 122 PriOriTiZArEA proiectelor pentru perioada 2014-2020........... 51 Analiza sectorială a economiei locale și cartografierea aglomerărilor economice .............................................................. 132 Calendarul de implementare .................................................................................................................................... 51 Concluzii și recomandări pentru îmbunătățirea competitivității economiei locale ............................................................. 139 Bugetul operațional ....................................................................................................................................................... 51 Ordonarea proiectelor după prioritate ................................................................................................................ 52 4 5 Acronime AIDA Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Alba PO Program Operaţional ADI Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară POR Program Operaţional Regional ADR Agenţia de Dezvoltare Regională POS Program Operaţional Sectorial ANL Agenţia Naţională pentru Locuinţe PPP Partenerial Public-Privat AU Aria utilă PUG Plan Urbanistic General CNADNR Compania Națională de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România PUZ Plan Urbanistic Zonal CNI Compania Națională de Investiții SRL-D Societate cu Răspundere Limitată - Debutant CT Centrală termică TIC Tehnologia de Informare şi Comunicare DJ Drum județean UAT Unitaţi Administrativ-Teritoriale DLRC Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității UE Uniunea Europeană DN Drum Național GIS Geographic Information System GPC Entitatea de Gestionare a Patrimoniului Cetății GPS Global Positioning System HORECA Hoteluri, Restaurante, Catering Guverne locale pentru durabilitate (International Council for ICLEI Local Environmental Initiatives) IMM Intreprinderi mici și mijlocii INS Institutul Național de Statistică MApN Ministerul Apărării Naționale MDRAP Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice NUTS Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ONG Organizație non-guvernamentală PIB Produs Intern Brut PID Planuri Integrate de Dezvoltare PNDL Programul Naţional de Dezvoltare Locală 6 7 Subiectul raportului Raportul de față a fost elaborat în urma unei solicitări de asistență adresată de Primăria municipiului Alba Iulia Băncii Mondiale, cu privire la următoarele activități: Evaluarea proiectelor cuprinse în planurile urbanistice generale și zonale, intercomunitare, județene și regionale și în documentele strategice în vigoare sau care urmează să intre în vigoare în perioada 2014 - 2015, valabile până în anul 2020, cel puțin; Conformitatea proiectelor cu criteriile de eligibilitate stabilite în reglementările Uniunii Europene privind finanțarea, Acordul de Parteneriat, programele operaționale, alte documente strategice și de finanțare, pentru a maximiza șansele de a accesa fondurile alocate pentru administrațiile publice locale și / sau partenerii eligibili ai acestora; Analiza capacității orașului Alba Iulia de a asigura sustenabilitatea financiară și instituțională a acestor proiecte; Elaborarea de recomandări cu privire la îmbunătățirea performanței echipelor de management de proiect; R ecomandări cu privire la îmbunătățirea procedurilor interne de lucru și a instrumentelelor specifice proiectelor cu finanțare externă; Recomandări cu privire la riscurile asociate proiectelor viitoare și măsurilor de urgență aferente. Solicitarea se bazează pe o serie de recomandări făcute de Banca Mondială în cadrul unui program de asistență tehnică în favoarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), între anii 2012 și 2014. Aceste recomandări au propus modalități în care MDRAP și beneficiarii fondurilor UE s-ar putea pregăti mai bine pentru perioada de programare 2014-2020. 8 9 Cadrul De asemenea, orașul Alba Iulia se pregătește pentru perioada de programare 2014-2020, iar autoritățile locale au în vedere faptul că dezvoltarea locală va continua să depindă, în mare măsură, de absorbția eficientă a fondurilor UE. În acest scop, Strategia de Dezvoltare a Orașului a fost actualizată pentru perioada 2014-2020, la fel și Planul Urbanistic General, iar Agenda de Dezvoltare Locală 2014-2040 a fost finalizată. Obiectivul îl reprezintă identificarea din aceste documente strategice a proiectelor prioritare care vor fi realizate între anii 2014 și 2022, folosind resursele disponibile în mod chibzuit și eficient. pentru evaluarea proiectelor locale Prin urmare, prezentul raport nu va reitera analiza efectuată în documentele strategice deja finalizate, ci doar va încerca să găsească O analiză a documentelor strategice și programatice trebuie să înceapă de la realitatea că unele documente strategice sunt normative, modul în care propunerile formulate în aceste documente ar putea fi operaționalizate în mod eficient în cadrul perioadei de programare în timp ce altele nu sunt. De exemplu, Planul Urbanistic General (PUG) al orașului Alba Iulia este un document normativ care prevede 2014-2020. Dacă este necesar, se va efectua o analiză suplimentară pentru a justifica alegerea anumitor proiecte. zonarea orașului Alba Iulia (și anume ce tip de construcții sunt permise în diferite zone ale orașului) și propune proiecte majore în zona respectivă. Faptul că un proiect este cuprins în PUG nu înseamnă neapărat că proiectul respectiv va fi realizat în perioada de timp pentru care PUG este valabil. Cu toate acestea, odată ce unei anumite suprafețe de teren îi este desemnată o anumită funcție în cadrul PUG (de exemplu, un drum nou), niciun alt proiect nu poate fi realizat în acel loc. În mod ideal, un PUG ar trebui să propună doar proiecte care pot fi realizate în mod realist în perioada de valabilitate a PUG-ului. În plus, ori de câte ori apar modificări în ceea ce privește proiectele planificate, PUG trebuie actualizat în consecință. De exemplu, actualul PUG include un drum expres care va ocoli Alba Iulia, legând Turda de Sebeș și de autostrada A1. Cu toate acestea, între timp, autoritățile naționale au decis să realizeze o autostradă în locul unui drum expres, ceea ce înseamnă că PUG-ul orașului Alba Iulia trebuie actualizat. Strategiile de dezvoltare nu sunt documente normative și, ca atare, autoritățile locale nu sunt constrânse să le urmeze. Aproape toate autoritățile locale majore din România au o strategie de dezvoltare, dar modul în care aceste strategii sunt puse în practică diferă de la un caz la altul. În anumite situații (de exemplu, atunci când are loc o modificare administrativă), o localitate poate alege să se concentreze pe un alt set de proiecte decât cele menționate în cadrul strategiei. Se exceptă strategiile de dezvoltare care conțin constrângeri de finanțare. De exemplu, Planurile integrate de dezvoltare (PID) permit accesul autorităților locale la fondurile UE, însă acestea odată aprobate, autoritățile locale trebuie să respecte lista de proiecte cuprinse în PID. În plus, cu toate că strategiile de dezvoltare sunt utilizate pe scară largă în întreaga lume, acestea au adesea o serie de deficiențe care le împiedică să fie eficace: În primul rând, strategiile de dezvoltare sunt adesea orientate către interior, acordând destul de puțină atenție factorilor externi care pot avea o importanță deosebită. De exemplu, legea lui Zipf arată că în țările care se dezvoltă organic (adică țările care nu sunt planificate central), există o anumită inerție în modul de dezvoltare a orașelor. Astfel, orașul principal (de obicei cel mai mare oraș din țară) rareori își pierde rangul în favoarea altor orașe, indiferent de cât de slab administrat ar fi. În plus, orașele mici pot depăși ca dezvoltare orașe de aceeași dimensiune, dar se va întâmpla rar să depășească orașele care sunt mult mai mari ca dimensiune. Prin urmare, strategiile de dezvoltare locală trebuie mai degrabă să considere orașul țintă ca făcând parte dintr-un sistem mai mare de orașe decât să îl analizeze într-un mod izolat. În al doilea rând, strategiile de dezvoltare locală sunt adesea neclare cu privire la modul de realizare a dezvoltării locale. Acestea au - aproape invariabil - o viziune și o listă de obiective, dar nu există mecanisme de evaluare a performanțelor sau a eficacității strategiei. În al treilea rând, strategiile de dezvoltare se finalizează de obicei cu o listă de proiecte propuse, care să fie realizate în perioada de valabilitate a strategiei. Cel mai adesea, doar câteva dintre proiectele propuse sunt finalizate efectiv. În mod ideal, fiecare strategie ar trebui să aloce un buget clar pentru o perioadă de programare bine definită și ar trebui să identifice proiectele prioritare care se speră a fi finalizate în cadrul calendarului disponibil și în limitele bugetului disponibil. În plus, fiecare strategie 10 11 Piramida nevoilor de dezvoltare ar trebui să ia în considerare faptul că nu s-au putut lua în calcul chiar toate situațiile posibile și să aloce un anumit procent din bugetul estimat pentru cheltuielile care nu au fost prevăzute în momentul în care a fost elaborată strategia. În cele ce urmează, vom discuta modul în care unele dintre aceste neajunsuri pot fi remediate. De asemenea, această discuție va constitui baza pentru ordonarea efectivă după prioritate a proiectelor aferente perioadei de programare 2014-2020, discutată mai unui oraș târziu în raport. Așa cum oamenii își identifică problemele care sunt cele mai importante pentru dezvoltarea personală, tot așa conducătorii orașului pot defini prioritățile esențiale pentru localitatea lor. Abraham Maslow a definit o piramidă a nevoilor care continuă să fie folosită în științele sociale de peste 70 de ani. Într-un mod similar, dorim să definim o piramidă a nevoilor unui oraș, care să cuprindă Orașul ca parte a unui principalele componente de dezvoltare ale acestuia. De fapt, vom discuta trei piramide ale nevoilor unui oraș. sistem de orașe Potrivit lui Philip Kotler, autoritățile locale abordează politicile și investițiile locale în raport cu trei categorii principale de constituenți: cetățenii; sectorul privat; turiștii. În cele ce urmează vom discuta modul în care orașele pot identifica nevoile și, în cele din urmă, proiectele prioritare, examinând nevoile acestor trei grupuri constituente. În 2013, Banca Mondială a elaborat un raport („Orașe competitive: Remodelarea geografiei economice a României”) care discută în detaliu sistemul românesc de orașe, conținând și un set de recomandări care sunt relevante pentru orașul Alba Iulia. Autoritățile Piramida nevoilor cetățenilor locale din Alba Iulia se află deja în posesia acestui raport, de aceea informațiile nu vor fi repetate aici. Cetățenii unui oraș sunt, fără îndoială, grupul său principal de constituenți. Cetățenii sunt cei care aleg primarul și consiliul local, iar autoritățile locale sunt direct responsabile în fața lor. Nevoile cetățenilor pot fi în mare măsură grupate în următoarele cinci categorii: oportunități; locuințe și infrastructură de bază; conectivitate; administrarea eficace și eficientă; calitatea vieții. Acestea vor fi discutate în detaliu mai jos. Oportunități Principalul punct de atracție al orașelor îl constituie oportunitățile pe care acestea le oferă. De obicei, oamenii se îndreaptă către Calitatea vieții orașe pentru ceea ce oferă acestea în materie de locuri de muncă, educație, sănătate, acces la piețe mai mari. De obicei, cu cât un oraș Administrația eficace și eficientă Schimbări climatice oferă mai multe oportunități, cu atât acesta Incluziune socială este mai mare. Și, invers, cu cât un oraș este mai mare, cu atât tinde să atragă mai multe Conectivitatea oportunități – într-un ciclu virtuos. Prin urmare, (autostrăzi, aeroporturi, cale ferată, etc.) liderii locali trebuie să identifice modalități de a atrage și de a genera oportunități în orașele lor, pentru a le face mai atractive pentru Locuințe și infrastructura de bază oameni - atât oamenii din exteriorul, cât și cei (apa, canalizare, sanitation etc.) din interiorul orașului. Locuințe și infrastructura de bază Oportunități (locuri de muncă, acces la piețe, educație, Multe cartiere sărace din lume sunt o mărturie sănătate etc.) a magnetismului pe care îl au orașele. Mulți oameni au ales să trăiască în condiții mizere Figura 1. Piramida nevoilor cetățenilor 12 13 doar ca să poată avea acces la oportunitățile pe care le oferă orașele. Cu toate acestea, conducătorii orașului sunt conștienți de să reunească lideri ai orașelor din întreaga lume, pentru a demara un efort comun de rezolvare a problemei schimbărilor climatice faptul că o astfel de situație nu este nici de dorit, nici durabilă. Ca atare, una dintre funcțiile cheie ale autorităților locale este de a globale. Prin urmare, autoritățile locale ar trebui să își privească proiectele și din perspectiva schimbărilor climatice, pentru a vedea pune la dispoziția cetățenilor infrastructură de bază și de a permite piețelor imobiliare să funcționeze corespunzător. dacă ele contribuie la rezolvarea problemelor legate de schimbările climatice sau dacă le agravează Conectivitate Pentru ca un oraș să se dezvolte, trebuie să fie bine conectat. Cele mai mari orașe din lume sunt foste orașe-port situate pe linia de coastă a principalelor continente. O bună conectivitate înseamnă că oamenii vor avea acces mai ușor la mai multe oportunități Piramida nevoilor sectorului privat din zonă (de exemplu, va fi mai ușor pentru ei să își găsească un alt loc de muncă), în timp ce firmele vor avea acces mai ușor la o Sectorul privat constituie sursa dinamismului rezervă de forță de muncă mai mare și la piețe mai mari. economic al unui oraș, iar o economie locală activă acționează ca un magnet pentru oameni. Administrație eficace și eficientă În lipsa unui sector privat activ, orașele de Odată ce un oraș oferă oportunități, infrastructură de bază și conectivitate, oamenii vor aștepta și vor cere o bună administrare. Ei Clustere multe ori decad. Prin urmare, este important vor dori să poată ajunge la locul de muncă fără bătaie de cap, să aibă străzile curate, să poată obține ușor autorizații și permise etc. ca autoritățile locale să identifice modalități Acest lucru presupune îmbunătățirea continuă a funcționării administrațiilor locale, precum și canale deschise de comunicare cu de a aborda o parte dintre nevoile vitale ale populația generală și implicarea comunităților locale. Administrația eficace sectorului privat. Acestea pot fi grupate în și eficientă Schimbări climatice Incluziune socială Calitatea vieții următoarele categorii: forță de muncă calificată; Orașele din lumea dezvoltată asigură, în mare măsură, toate cele patru componente descrise mai jos. Acest lucru înseamnă, în terenuri și infrastructură de bază; conectivitate; administrație eficientă și eficace; clustere. Conectivitatea esență, că oamenii au o serie de opțiuni dintre care să aleagă. În scopul de a-i atrage și a-i păstra pe oameni, orașele recurg tot mai mult la măsuri privind calitatea vieții. Acest lucru înseamnă, printre altele, o viață culturală înfloritoare, oportunități de divertisment, (autostrăzi, aeroporturi, cale ferată, etc.) Forța de muncă calificată locuri pentru întâlniri și petreceri, o scenă activă de restaurante și baruri, acces la spații verzi și corpuri de apă, clădiri frumoase, o Principala sursă a productivității unei companii bună planificare urbană și un design urban bine ales. Un studiu recent a arătat că frumusețea estetică este unul dintre lucrurile pe o reprezintă oamenii săi. Oamenii sunt cei care Terenurile, spațiile de birouri și care oamenii le apreciază cel mai mult la un oraș. 1 concep și proiectează produse și servicii, ei sunt infrastructura de bază (electricitate, gaz, apa etc.) cei care produc aceste produse și servicii și tot ei În plus față de aceste componente de bază ale piramidei nevoilor unui oraș, există două aspecte orizontale/transversale pe care sunt cei care le lansează și le vând pe piață în cele autoritățile locale ar trebui să le utilizeze ca filtru pentru toate proiectele pe care le propun: incluziunea socială și schimbările climatice. din urmă. Astfel, când o companie decide unde Forța de muncă calificată Incluziunea socială să se localizeze sau când un antreprenor decide Indiferent de gradul de dezvoltare al unui oraș, acesta se va confrunta întotdeauna cu probleme de incluziune socială - adică va unde să-și înceapă o afacere, disponibilitatea exista mereu o parte a populației locale care va fi mai puțin norocoasă decât restul sau care va fi discriminată direct sau indirect. forței de muncă calificate este unul dintre Figura 2. Piramida nevoilor sectorului privat primele lucruri pe care le iau în considerare. Promovarea activă a incluziunii sociale nu numai că ajută la realizarea dezideratelor sociale, dar constituie și un instrument esențial pentru atingerea unor obiective economice. De exemplu, un studiu al Băncii Mondiale arată că în cazul în care populația romă Terenurile, spațiile de birouri și infrastructura de bază estimată din România ar lucra la nivelul mediu de productivitate a țării, PIB-ul global s-ar mări cu 3%. Prin urmare, ori de câte ori Orice afacere are nevoie de un loc în care să funcționeze. Unele companii pur și simplu închiriază sau achiziționează un spațiu de un nou proiect este elaborat, autoritățile locale ar trebui să se gândească cum ar putea contribui proiectul respectiv la rezolvarea birouri existent, altele au nevoie de noi terenuri unde să-și amenajeze dotările. Prin urmare, este important ca autoritățile locale să problemelor de incluziune socială. aibă o bună înțelegere a disponibilității spațiilor de birouri (adică rata de neocupare) și a parcelelor de teren din zonele pe care le administrează (de exemplu, terenuri industriale dezafectate sau terenuri neexploatate). O lipsă a spațiilor de birouri și a terenurilor Schimbările climatice construibile poate împiedica dezvoltarea sectorului privat. Cu cât orașele se dezvoltă mai mult, cu atât au tendința de a polua mai mult. De fapt, orașele sunt responsabile pentru aproximativ 70% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Din moment ce reprezintă o parte importantă a problemei, orașele ar trebui să Conectivitatea fie și o parte importantă a soluției. Inițiative precum Pactul Primarilor sau ICLEI (Guverne Locale pentru Durabilitate) au început Conectivitatea este extrem de importantă pentru sectorul privat. Pe de o parte, companiile private au nevoie de un acces fără probleme la o rezervă suficient de mare de forță muncă calificată. Pe de altă parte, acestea au nevoie și de un acces facil la 1 Richard Florida, „Beautiful Places: The Role of Perceived Aesthetic Beauty in Community Satisfaction”: Beautiful Places: http://www.creativeclass.com/rfcgdb/ articles/Beautiful%20places.pdf piețele interne și externe. Accesul facil la o rezervă de forță de muncă calificată presupune o infrastructură locală și regională bine 2 Banca Mondială. 2014. Studiu de diagnosticare si consultanță pentru politicile de spri jinire a incluziunii romilor din România dezvoltată pentru a permite unui număr mare de persoane din regiune să facă naveta spre oraș cu ușurință. Accesul facil la piețe 14 15 ar putea necesita o rețea de autostrăzi modernizată, o infrastructură aeroportuară, feroviară și navală în bună stare, precum și cultural, de divertisment, de gastronomie, de disponibilitatea unei infrastructuri TIC (informare și comunicare) bine dezvoltate. cultură) și care sunt cele mai bune metode de a le promova. Administrația eficace și eficientă Serviciile Companiile private au nevoie ca atât politicile publice, cât și infrastructura publică să funcționeze corespunzător. Unele cer ca Informațiile de calitate autorizațiile de construcție să fie eliberate în timp util, altele pot avea nevoie de un drum de legătură la infrastructura rutieră majoră Chiar și cele mai importante obiective ar rămâne din zonă, altele pot necesita politici fiscale adecvate. nevizitate dacă nu ar exista informații despre ele. Dacă autoritățile locale ajung la concluzia Cazarea Schimbări climatice Clusterele Incluziune socială că au obiective care merită vizitate, ele trebuie Oricât de neașteptat ar părea, companiile private au nevoie de alte companii din același sector pentru a fi eficiente. Există o literatură să găsească și modalitățile creative de a le vastă pe această temă, pornind de la descrierea lui Alfred Marshall privind districtele industriale din Anglia secolului al 19-lea, care promova pe o piață-țintă bine definită. Conectivitatea arată beneficiile amplasării în aceeași zonă. Funcționarea mai multor companii similare în același spațiu permite un flux mai ușor de idei, un acces fără probleme deosebite la forța de muncă calificată și o productivitate mai ridicată, stimulată de concurența locală. Conectivitatea Cu cât este mai ușor de ajuns la un obiectiv În încercarea de a atrage companiile, autoritățile locale ar trebui să aibă în vedere și cele două aspecte orizontale, menționate și turistic, cu atât este mai probabil ca acesta în cazul piramidei nevoilor cetățenilor: incluziunea socială și schimbările climatice. Atragerea oricărei afaceri doar pentru faptul că Informațiile să fie vizitat de mai mulți turiști. În acest sens, creează locuri de muncă la nivel local poate să nu fie cea mai bună strategie pe termen lung. este esențial accesul facil la aeroporturi, la infrastructura rutieră majoră, la punctele Incluziunea socială feroviare și navale, deși nu stă întotdeauna în Obiectivele turistice Majoritatea autorităților locale știu ca nu pot susține creșterea economică dacă nu vor reuși să atragă decât întreprinderi care oferă puterea unei singure autorități locale să ofere salarii mici. În același timp, exemple cunoscute, cum ar fi Silicon Valley, arată că nici atragerea întreprinderilor care oferă doar salarii această conectivitate. mari nu este sustenabilă. Un mediu de afaceri sănătos include atât companii cu standarde salariale înalte (care sunt, de obicei, sursa Figura 3. Piramida nevoilor turiștilor de creștere a unui oraș pe termen lung), cât și sectoare de activitate care permit accesul la locuri de muncă pentru persoane cu un CAzarea nivel scăzut de calificare. În plus, autoritățile locale pot încuraja localizarea întreprinderilor în cartiere sărace și în zone marginalizate. Dacă turiștii se hotărăsc să viziteze un anumit Schimbările climatice oraș, ei trebuie să găsească un loc în care să se cazeze. Autoritățile locale nu au legătură cu industria hotelieră (acest domeniu Deoarece majoritatea companiilor au sediul în orașe, acestea din urmă reprezintă și locurile în care sunt generate cele mai mari este acoperit aproape în exclusivitate de sectorul privat), dar pot găsi modalități creative de a încuraja dezvoltarea sectorului – de cantități de gaze cu efect de seră. Ca atare, autoritățile locale au obligația morală de a aborda provocările legate de schimbările exemplu, concesiunea terenului / a clădirilor sau dezvoltarea de asociații de afaceri. În multe orașe din România, infrastructura climatice. Printre altele, acest lucru ar putea presupune solicitarea respectării de către întreprinderi a unor standarde mai ridicate de hotelieră nu este încă dezvoltată corespunzător, astfel încât – chiar dacă au obiective turistice care merită vizitate – aceste orașe nu mediu și de administrare. sunt suficient de pregătite pentru a primi turiști. Serviciile de calitate Pentru ca turismul să reprezinte o sursă durabilă de venituri, este important să fie oferite în mod constant servicii de calitate – aici Piramida nevoilor turiștilor sunt incluse nu numai serviciile oferite de sectorul privat, ci și serviciile oferite de sectorul public (de exemplu: infrastructură publică Marea majoritate a orașelor nu reprezintă atracții turistice, chiar dacă acestea pot fi vizitate în mod regulat de oameni. Totuși, pentru de calitate, un sistem de transport public funcțional, un mediu înconjurător sănătos). Acest lucru asigură faptul că turiștii care ajung unele orașe, turismul reprezintă o sursă importantă de venituri. Orașele cu un potențial turistic evident ar trebui să caute modalități acolo se vor gândi să revină sau vor recomanda locul și altor persoane. de a satisface nevoile turiștilor. Aceste nevoi pot fi grupate în următoarele cinci categorii: obiective turistice; informații; conectivitate; În încercarea de a satisface nevoile turiștilor, ar trebui să fie luate în considerare și aspectele legate de incluziunea socială și de cazare; servicii de calitate. Acestea vor fi discutate în detaliu mai jos. schimbările climatice. Obiectivele turistice Incluziunea socială Turiștii merg acolo unde este ceva de vizitat. Multe autorități locale încearcă să își transforme orașele în adevărate atracții, însă atunci Dacă dezvoltarea turismului aduce beneficii unui oraș, ar trebui să se identifice, de asemenea, modalități prin care acest sector când se uită la rezultate, văd că nu au reușit să genereze multe venituri din turism și nici nu au reușit să atragă o mulțime de turiști. poate crea avantaje și pentru cei mai puțin înstăriți și marginalizați, fără a se ignora minimizarea efectelor secundare negative. De Chiar și orașele care au în mod constant hotelurile pline pot fi, de fapt, vizitate de oamenii de afaceri, iar nu de cei cu scopuri turistice. exemplu, reabilitarea unui centru istoric poate impune strămutarea oamenilor săraci care trăiesc în zonă. În mod similar, o hotărâre Ca atare, autoritățile locale trebuie să știe foarte clar ce atracții pot oferi turiștilor (de exemplu: situri istorice, elemente de patrimoniu de a prezenta turiștilor doar părțile „bune” ale unui oraș poate duce la o izolare și mai mare a cartierelor sărace. 16 17 Schimbările climatice Hotărârile privind dezvoltarea turismului ar trebui să țină seama și de problemele legate de schimbările climatice. De exemplu, autoritățile locale pot dezvolta o rețea de transport public care permite turiștilor să circule nestingheriți de la un obiectiv turistic la altul și fără a recurge la autoturisme personale pentru a răspunde acestei nevoi. Bugetul operațional al orașului Un buget operațional concret este cel mai simplu și mai eficient instrument de ordonare după prioritate a propunerilor din cadrul unei strategii de dezvoltare. Odată ce liderii orașului au un buget estimativ pe care să se poată baza pentru implementarea proiectelor într-un anumit termen, aceștia vor putea identifica mai ușor proiectele prioritare pe care le-ar putea finanța din acest buget. Banca Mondială a elaborat o metodologie simplă pentru estimarea unor marje prudente de cheltuieli de capital3 pentru autoritățile locale. Metodologia pornește de la premisa că autoritățile publice nu ar trebui să cheltuiască mai mult de 30% din veniturile lor non- alocate pe cheltuielile de capital, de la an la an. Cheltuielile de capital, cum ar fi dezvoltarea unei noi infrastructuri, înseamnă costuri de operare și întreținere, iar cu cât este mai mare suma cheltuită pentru cheltuielile de capital, cu atât vor fi mai mari costurile de operare și întreținere. Astfel, chiar și atunci când cheltuielile de capital se fac cu bani din subvenții, de multe ori acestea necesită costuri fixe care vor fi o povară pentru bugetul local odată ce investiția este finalizată. Veniturile non-alocate au fost calculate cu ajutorul formulei de mai jos: Venituri non-alocate = (Venituri proprii) + (Cota defalcată din impozitul pe venit) + (Sume non-alocate) + (Alte venituri) 3 A se vedea: Banca Mondială. 2014. Identificarea modelelor de selecție a proiectelor pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. 18 19 În retrospectivă: proiectele municipiului Alba Iulia din perioada 2007-2013 Alba Iulia este una dintre localitățile cele mai dinamice din România în ceea ce privește absorbția fondurilor UE. În general, aceasta a reușit să absoarbă sau să valorifice, în colaborare cu alți actori locali / regionali interesați, peste 150 de milioane de euro din fondurile UE – o realizare remarcabilă. În timp ce Alba Iulia este doar pe locul 33 în topul celor mai mari orașe din România ca populație, a fost pe locul 7 în ceea ce privește proiectele contractate în cadrul Axei 1 (în ceea ce privește Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană) a Programului Operațional Regional 2007-2013, cu aproximativ 60 de milioane EUR angajate în proiecte de dezvoltare urbană. În cele ce urmează, vom oferi o privire de ansamblu asupra proiectelor majore de infrastructură realizate de municipiul Alba Iulia în perioada 2007-2013. Aceasta privire de ansamblu va ajuta la identificarea priorităților municipiului Alba Iulia în perioada de programare anterioară, care, la rândul lor, vor oferi indicii cu privire la prioritățile care ar putea fi urmărite în această perioadă de programare. De multe ori, investițiile într-un anumit sector sunt efectuate în timpul mai multor perioade de programare. Analiza portofoliului de proiecte din perioada 2007-2013 se va face cu ajutorul piramidei nevoilor unui oraș, prezentată mai devreme. 20 21 OPORTUNITĂȚI Cetatea bastionară Alba Carolina Reabilitarea și restaurarea Cetății Alba Carolina În retrospectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2007-2013 • • Fonduri europene 76% • Buget de stat 9% • Buget local 15% • Total valoare investiții Reabilitarea şi restaurarea centrului istoric 17% Proiecte executate din fondul Proiecte executate din fondul Proiecte din fonduri bugetului local bugetului de stat europene (POR) Cetatea bastionară Alba Carolina Restaurare / amenajare Restaurare / amenajare Restaurare / amenajare Cea mai importantă investiție publică, care a contribuit la generarea de oportunități în orașul Alba Iulia este restaurarea Cetății Alba Carolina. Transformarea din ultimii ani a cetății este absolut remarcabilă și, cu toate că proiectul de restaurare poate fi considerat Amenajare piste de biciclete și un proiect pentru îmbunătățirea calității vieții, este, de asemenea, un proiect care a contribuit la generarea de locuri de muncă și venituri suplimentare în oraș (de exemplu, prin atragerea mai multor turiști și înlesnirea înființării de afaceri în cadrul și în afara cetății). Reabilitare reţele edilitare 22 23 OPORTUNITĂȚI Reabilitarea și modernizarea Infrastructura educațională infrastructurii de învăţământ În retrospectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2007-2013 Proiecte executate din fondul bugetului local Reabilitarea infrastructurii existente Amenajări / dotări Reparaţii capitale Construcţii noi / reconstrucţii Proiecte executate din fondul bugetului de stat Reabilitări / reparaţii / extinderi Proiecte din fonduri • • Buget de stat 37% europene (POR) • Reabilitarea Buget local 16% infrastructurii existente • Credit intern 2% • Fond rulment 21% • Fonduri europene 24% • Total valoare investiții Infrastructura de învățământ 10% Infrastructura educațională Unitățile de învățământ pot fi considerate ca făcând parte atât din categoria „Oportunități”, cât și din categoria „Infrastructură de bază”. În mod normal, o unitate de învățământ poate fi considerată creatoare de oportunități atunci când acționează ca un magnet pentru oameni. De exemplu, o universitate atrage studenți din mai multe zone (la cele mai bune universități din lume învață studenți veniți din toată lumea). Pe de altă parte, o școală primară, de obicei, servește o anumită comunitate. Cu toate acestea, școlile bune acționează ca un magnet pentru părinții care doresc să se asigure că copiii lor au parte de cea mai bună educație posibilă. Aceasta este, cu siguranță, situația din Statele Unite, unde părinții caută cele mai bune districte școlare din zona în care lucrează. 24 25 OPORTUNITĂȚI Reabilitarea și modernizarea Infrastructura socială infrastructurii sociale În retrospectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2007-2013 Proiecte executate din fondul bugetului local Reabilitarea/conversia infrastructurii existente Reabilitarea infrastructurii existente Echiparea infrastructurii existente Proiecte din fonduri europene (POR) Reabilitarea infrastructurii existente/construcţii noi • • Buget local 31% • Credit intern 24% • Fond rulment 18% • Fonduri europene 27% • Total valoare investiții Infrastructura socială 2% Infrastructura socială Infrastructura socială, asemănătoare cu infrastructura educațională, poate fi încadrată și în categoria „Infrastructură de bază”. Cu toate acestea, atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă pe scară largă (de exemplu, un centru de îngrijire a persoanelor vârstnice), devine un punct de atracție pentru oamenii din regiune. De exemplu, persoanele în vârstă se pot deplasa în oraș pentru a beneficia de infrastructura existentă, sau familiile care au copii cu dizabilități se pot deplasa într-o zonă care le oferă o infrastructură socială adecvată. 26 27 LOCUINȚELE și INFRASTRUCTURA DE BAZĂ Reabilitarea și modernizarea Locuințele infrastructurii de locuire În retrospectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2007-2013 Proiecte executate din fondul bugetului local Reabilitarea infrastucturii existente Viabilizarea infrastructurii existente Documentaţii pentru noi investiţii Proiecte executate din fondul bugetului de stat Locuinţe sociale • • Buget local 50% • Credit intern 8% • Fond rulment 19% • Buget de stat 20% • Credit extern 3% • Total valoare investiții Infrastructura de locuire 6% Locuințele Locuințele sunt, în mare măsură, asigurate de dezvoltatori privați, dar fondurile publice sunt adesea folosite pentru asigurarea de locuințe sociale. În plus, a fost început un amplu program de izolare termică atât din fonduri UE, cât și din fonduri de la bugetul de stat. Programul de izolare termică necesită ca autoritățile locale și beneficiarii finali să furnizeze o parte din finanțarea necesară pentru finalizarea proiectelor. 28 29 LOCUINȚELE și INFRASTRUCTURA DE BAZĂ Reabilitarea și modernizarea Infrastructura de apă rețelei de alimentare cu apă În retrospectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2007-2013 potabilă Proiecte executate din fondul bugetului local Alimentare cu apă potabilă - sistem nou Reabilitarea infrastucturii existente/ infrastructură nouă Extinderea infrastructurii existente Amenajare Reţea de alimentare cu apă potabilă Proiecte executate din fondul bugetului de stat • Reabilitarea infrastucturii existente • Credit intern 71% • Proiecte din fonduri europene Buget local 20% (POS Mediu) • Fond rulment 9% Staţie nouă de pompare a apei • potabile Total valoare investiții Infrastructura de alimentare cu apă potabilă 4% Infrastructura de apă Deși populația orașului Alba Iulia a tot scăzut în ultimii ani, masa urbană a orașului se extinde cu noi locuințe construite la marginea orașului. Municipalitatea a reușit să furnizeze servicii de apă pentru întreaga populație din unitatea administrativ-teritorială (inclusiv satele învecinate). Aceasta a efectuat lucrări și pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii de apă existente. 30 31 LOCUINȚELE și INFRASTRUCTURA DE BAZĂ Reabilitarea și modernizarea Infrastructura de apă uzată reţelei de canalizare şi de În retrospectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2007-2013 epurare a apelor uzate Proiecte executate din fondul bugetului local Reabilitarea infrastucturii existente Extinderea infrastructurii existente Reţea de canalizare Proiecte executate din fondul bugetului de stat Reabilitarea infrastucturii existente • Proiecte din fonduri • europene (POS Mediu) Fonduri euopene 47% • Buget de stat 17% Reabilitarea • infrastucturii existente Credit extern 3% • Buget local 16% Extinderea • infrastructurii existente Credit intern 9% Bazine de retenţie/uzină de tratare • Fond rulment 8% a apelor uzate • Total valoare investiții Infrastructura de apă uzată 5% Infrastructura de apă uzată Extinderea infrastructurii de apă uzată a fost una dintre prioritățile perioadei de programare 2007-2013, iar acum aproape 95% din populația orașului are acces la un sistem de canalizare. În plus, autoritățile locale au lucrat la reabilitarea și modernizarea infrastructurii de apă uzată existente. Proiecte suplimentare din domeniul apei uzate au fost efectuate de către Compania Regională de Apă – Canal CTTA Alba. 32 33 LOCUINȚELE și INFRASTRUCTURA DE BAZĂ Reabilitarea și modernizarea Iluminatul stradal infrastructurii de iluminat În retrospectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2007-2013 stradal şi alimentare cu energie Proiecte executate din fondul bugetului local Reabilitarea reţelei de iluminat Reţele noi de iluminat Extindere reţele existente Alimentare cu energie electrică Infrastructură • • Buget local 50% • Credit intern 33% • Fonduri europene 17% • Total valoare investiții Infrastructura de alimentare cu energie electrică 5% Pâclișa Iluminatul stradal O infrastructură corespunzătoare pentru iluminatul stradal este esențială, atât din perspectiva siguranței, cât și din cea a calității vieții. Municipalitatea a investit în perioada 2007-2013 în reabilitarea, modernizarea și extinderea sistemului de iluminat stradal. 34 35 CONECTIVITATEA Reabilitarea și modernizarea Drumurile reţelei de drumuri judeţene, În retrospectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2007-2013 străzi urbane, inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură Proiecte executate din fondul bugetului local Reparaţii capitale infrastructură Reabilitare infrastructură Refuncţionalizare infrastructură Modernizări/ amenajare infrastructură • Amenajări giraţii • Fonduri europene 72% • Buget de stat 11% Proiecte executate din • Buget local 7% fondul bugetului de stat • Credit intern 2% Modernizări / amenajare poduri si pasaje • Fond rulment 8% • Total valoare investiții Proiecte din fonduri Infrastructura conectivă 39% europene (POR) Reparaţii capitale infrastructură Modernizare / amenajare Drumurile drumuri naţionale/ europene Infrastructura conectivă este esențială pentru a permite un acces mai ușor la oportunități, iar în cazul unui oraș de mărimea municipiului Alba drumurile sunt extrem de importante. Orașul a investit mult în reabilitarea infrastructurii rutiere existente în perioada 2007-2013, Road infrastructure folosind fonduri europene, fonduri locale și fonduri de la bugetul de stat. Autoritățile județene și naționale au inițiat și alte investiții majore în infrastructura conectivă, care îmbunătățesc conectivitatea globală pentru oamenii din Alba Iulia. Sistemul de transport public este operat de o companie privată și acoperă o zonă metropolitană mai mare. 36 37 CALITATEA VIEȚII Reabilitarea și modernizarea Infrastructura de agrement infrastructurii de agrement În retrospectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2007-2013 Proiecte executate din fondul bugetului local Amenajare/dotare infrastructură de agrement Refuncţionalizare/ viabilizare infrastructură de agrement Piste de biciclişti Proiecte executate din fondul bugetului de stat Amenajare/dotare infrastructură de agrement • Proiecte din fonduri • europene (POR) Buget local 50% • Credit intern 30% Valorificarea resurselor • naturale Fonduri europene 14% • Buget de stat 6% • Total valoare investiții Infrastructura de agrement 27% Infrastructura de agrement Investițiile în calitatea vieții sunt tot mai importante într-un mediu în care oamenii sunt tot mai mobili și în care din ce în ce mai multe orașe oferă un pachet de bază de oportunități (de exemplu, locuri de muncă bine plătite, accesul la o educație bună și o îngrijire medicală corespunzătoare). Autoritățile locale din Alba Iulia au fost în măsură să realizeze o transformare impresionantă a Cetății orașului. În aceeași ordine de idei, autoritățile locale au dezvoltat și reabilitat infrastructura sportivă (de exemplu, o piscină olimpică și un teren de fotbal reabilitat), au construit noi piste pentru biciclete și au renovat mai multe parcuri din oraș. 38 39 În perspectivă: proiectele Albei Iulia din perioada 2014-2020 Pregătindu-se pentru perioada de programare 2014-2020, autoritățile locale din Alba Iulia au elaborat o serie de acte normative și strategice. Aceste documente prezintă problemele esențiale pe care localitatea intenționează să le abordeze în următorii ani. Propunerile făcute în documentele normative, cum ar fi Planul de Urbanism General, sunt obligatorii (de exemplu, atribuie propuneri cu privire la utilizarea terenurilor și la infrastructură care trebuie respectate). Propunerile făcute în documentele strategice, cum ar fi strategia de dezvoltare, au mai degrabă rol orientativ, însă pentru Axa 4 a Programului Operațional Regional 2014-2020: Dezvoltarea urbană durabilă, autoritățile locale trebuie să propună o listă obligatorie a proiectelor, pentru care vor fi pre-alocate fonduri. În cele ce urmează, vom discuta unele dintre propunerile esențiale făcute de autoritățile locale pentru următorii ani. 40 41 Proiecte prioritare propuse prin PUG (2012) 2014-2020 În perspectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2014-2020 Îmbunătăţirea conectivităţii la Planul Urbanistic General nivel regional şi local 2012-2022 Modernizare cale ferată Traseu drum expres /autostradă Planul Urbanistic General 2012-2022 stabilește zonarea orașului Alba Iulia și delimitează principalele intervenții propuse de-a lungul Modernizarea, eficientizarea celor 10 ani pentru care este valabil PUG-ul. PUG-ul trebuie să fie corelat cu documente normative de nivel superior (de exemplu, şi extinderea sistemului de Planul de Amenajare a Teritoriului Național, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean) și, de obicei, ia în considerare și propunerile circulaţie urbană făcute în documentele operative (de exemplu, Masterplanul General de Transport al României). Toate intervențiile propuse la nivel local trebuie să fie justificate printr-o analiză socio-economică amănunțită (adică partea scrisă a PUG-ului). Modernizare drum (de tranzit) expres / şoseaua de centură Închiderea inelelor de circulaţie/ Următoarele sunt unele dintre cele mai importante intervenții cuprinse în PUG 2012-2022: modernizare artere importante Poduri şi pasaje de conectare la • drumul expres propus (care acum va fi o autostradă), care va conecta orașul Turda infrastructura majoră la orașul Sebeș și autostrada A3 la autostrada A1; Amenajare intersecţii / giraţii • modernizarea liniei de cale ferată care trece prin Alba Iulia; • extinderea infrastructurii rutiere esențiale; Traseu velo-turistic Obiective de utilitate publică propuse • modernizarea unor intersecții stradale; Amenajare centru cultural • noi piste de biciclete; Amenajare Sală Polivalentă • o nouă zonă de agrement; Dotare învăţământ Amenajare zone de agrement • noi piețe agro-alimentare; și Pieţe agro-alimentare noi • o nouă sală culturală. Parcaje publice 42 43 În perspectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2014-2020 Strategia de dezvoltare 2014-2020 Strategia de Dezvoltare a Municipiului Alba Iulia 2014-2020 a luat în considerare contextul mai larg al zonei urbane funcționale AIDA. Este evident că Alba Iulia nu se află în izolare și trebuie să se dezvolte împreună cu localitățile din jurul ei. Ca atare, Viziunea de dezvoltare este definită la nivelul AIDA, luând în considerare sinergiile și dinamica regionale. În plus, strategia are în vedere viziunea de dezvoltare definită la nivel județean și regional, cu accent pe dezvoltarea locală bazată pe cunoaștere, protecția mediului și incluziunea socială. „până în anul 2020 să devină un oraș Viziunea Municipiului Alba Iulia este ca mai atractiv pentru locuit, muncit și investiții.” Mai mult decât atât, „dezvoltarea municipiului Alba Iulia va fi finalizată în strânsă coordonare cu dezvoltarea localităților din regiunea AIDA, devenind astfel un motor de dezvoltare, cu un mediu economic competitiv și resurse umane adaptate realităților socio-economice.” Au fost definite patru obiective strategice pentru a contribui la realizarea acestei viziuni: Obiectivul strategic 1: Alba Iulia - un oraș INTELIGENT, accesibil și coerent Obiectivul strategic 2: Alba Iulia - un oraș VERDE, cu servicii publice eficiente Obiectivul strategic 3: Alba Iulia - un oraș COMPETITIV și CREATIV Obiectivul strategic 4: Alba Iulia - un OBIECTIV CULTURAL și TURISTIC european. La rândul lor, aceste obiective strategice sunt corelate cu obiectivele tematice definite de UE pentru perioada de programare 2014-2020 și formează baza pentru o serie de subobiective, după cum urmează: 44 45 Obiectivul strategic 1 Alba Iulia - un oraș inteligent, accesibil și coerent În perspectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2014-2020 Obiectivul nr. 1: Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii naționale și regionale 1 Transport Obiectivul nr. 2: Dezvoltarea unui sistem eficient și durabil de transport public Obiectivul nr. 3: Implementarea unor sisteme de transport inteligente 2.1: Infrastructură de Internet de mare viteză 2 Infrastructura TIC 2.2: Telecomunicații 3.1: Infrastructura educațională preuniversitară 3.2: Eficiența energetică 6.1: Infrastructura culturală 3.3: Investiții în infrastructura educațională 6 Cultură, recreere sport și 6.2: Infrastructura sportivă 3 Educație 3.4: Infrastructura terțiară și de cercetare Domeniul de intervenție 3.5: Infrastructura educațională vocațională 3.6: Adaptarea forței de muncă la cerințele pieței 7.1: Urbanism 3.7: e-Educație 7.2: Patrimoniu Cultural 3.8: Infrastructura educațională TIC 7.3: Situri arheologice Domeniul de intervenție Program 7.4: Monumente publice 4.1: Infrastructura de sănătate 7.5: Parcare urbană Program 4.2: Servicii medicale eficiente, sigure și de bună calitate 7.6: Reabilitarea și modernizarea spațiului comun în cartierele de blocuri 4 Sănătate 4.3: Asistență pentru cabinetele de medicină de familie 7.7: Cimitire 4.4: e-Sănătate 7.8: Piețe de produse agroalimentare Regenerarea 4.5: Infrastructura de sănătate TIC 7 urbană 7.9: Spații verzi 7.10: Clădiri publice rezidențiale 5.1: Îmbunătățirea calității serviciilor sociale 7.11: Piste pentru biciclete 5.2: Complex multifuncțional în cartierul „Lumea Nouă” 7.12: Accesul îmbunătățit pentru persoanele cu dizabilități 5.3: Programe pentru persoanele cu dizabilități 7.13: Infrastructura GIS Infrastructura 5 de servicii 5.4: Complex multifuncțional pentru tineri 7.14: Orașul digital Alba Iulia sociale 5.5: Infrastructura pentru îngrijirea vârstnicilor 7.15: Zona recreativă Măgura Mamut 5.6: Cantina socială 7.16: Spațiul public din zona Măgura Mamut 5.7: Metode PPP pentru furnizarea serviciilor sociale 7.17: Spațiul public din zona Centura Verde 5.8: Managementul calității în serviciile sociale 46 47 Obiectivul strategic 2 Alba Iulia un oraș verde cu servicii publice eficiente 11.6: Administrația AIDA Program 11.7: Scăderea ratei infracționale și contravenționale 11.8: O mai bună supraveghere a spațiului public 11 Administrația În perspectivă: Proiectele Albei Iulia din perioada 2014-2020 Publică 11.9: Lupta împotriva criminalității 8.1: Mai multe locuințe 11.10: Infrastructura pentru situații de urgență Locuințe 8.2: Locuințe de calitate mai bună 8 de calitate pentru toți 8.3: Locuințe verzi 11.11: Dezvoltarea sistemelor urbane 8.4: Îmbunătățirea fondului construit existent 9 Infrastructura de servicii publice 9.1: Infrastructura de apă și apă uzată 9.2: Serviciul de alimentare cu apă sigur și continuu 9.3: Izolarea termică a blocurilor de apartamente construite înainte de 1990 9.4: Un sistem modernizat de iluminat public 9.5: Un sistem modernizat de iluminat artistic și decorativ Obiectivul strategic 3 Alba Iulia - un oraș competitiv și creativ 3.1: Cercetare și dezvoltare, inovare și dezvoltare tehnologică 9.6: Infrastructura energetică eficientă (de exemplu, panouri solare) Domeniul de intervenție 9.7: Producția de energie verde 3.2: Crearea de clustere în sectoarele economice majore 9.8: Programul „Casa Verde” 3.3: Utilizarea instrumentelor TIC în consolidarea sectorului comercial local Program 10.1: Redezvoltarea zonelor industriale dezafectate 3.4: Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor 10.2: Protecția și extinderea suprafeței forestiere municipale 10.3: Planul de management pentru ariile protejate 3.5: Îmbunătățirea competitivității sectorului agricol în regiunea AIDA 10.4: Reciclarea Un mediu 10 urban durabil 10.5: Schimbările climatice 4 10.6: Construcția barajului pe râul Mureș 10.7: Finalizarea barajului pe râul Sebeș Obiectivul 10.8: Lucrări la rețeaua de apă strategic Alba Iulia - un obiectiv cultural și turistic european 10.9: Scăderea riscurilor legate de alimentarea cu apă 10.10: Diguri pentru protecția râurilor 11.1: Infrastructura GIS Peste 350 de proiecte individuale au fost propuse în cadrul acestor obiective, în unele cazuri 11.2: Orașul digital Alba Iulia indicându-se și potențialele surse de finanțare și agenții de implementare. În mod evident, doar 11 Administrația Publică 11.3: Resursele umane o parte dintre aceste proiecte pot fi de fapt finanțate în următoarea perioadă de programare 11.4: Servicii publice eficiente și este important să fie prioritare acele proiecte care sunt de cea mai mare importanță pentru 11.5: Guvernanță eficientă municipiul Alba Iulia. 48 49 Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 Marea majoritate a strategiilor de dezvoltare au ca rezultat o listă lungă de proiecte fără nicio ierarhizare după prioritate. Aceasta înseamnă că implementarea efectivă a proiectului are loc într-un mod haotic și este adesea afectată de întârzieri. Deoarece autoritățile locale nu au o listă concretă de priorități, ele tind să acționeze într-un mod mai degrabă reactiv (de exemplu, la presiunea din partea publicului) decât proactiv. Ordonarea corectă după priorități presupune existența a cel puțin trei elemente: un calendar de implementare; un buget operațional; și un cadru / o metodologie pentru ordonarea proiectelor după prioritate. Aceste elemente au fost discutate mai sus, iar aplicarea lor în cazul Alba Iulia va fi discutată mai jos. Calendarul de implementare Un calendar clar de implementare este esențial pentru stabilirea unui program de investiții. Un termen-limită imperativ obligă autoritățile publice să se gândească la ceea ce speră să realizeze, în mod realist, în termenul stabilit și, de asemenea, creează un stimulent pentru finalizarea priorităților stabilite în perioada de timp respectivă. Pentru majoritatea țărilor membre UE, în special pentru țările membre noi (care sunt în mare măsură dependente de fondurile UE pentru investițiile în infrastructura critică), este logic să urmeze ciclurile de implementare a programelor UE - în acest caz, 2014-2022. Aceasta permite nu numai o abordare coordonată și armonizată a investițiilor de capital, dar se asigură și utilizarea diferitelor surse de finanțare într-o manieră complementară în scopul atingerii obiectivelor principale stabilite. Bugetul operațional Metodologia pentru elaborarea unui buget operațional a fost discutată mai sus. Tabelul de mai jos indică bugetul operațional propus pentru perioada 2014-2022 pentru municipiul Alba Iulia, precum și celelalte localități care fac parte din Asociația Intercomunitară de Dezvoltare AIDA și Consiliul Județean. Având în vedere că se face naveta foarte mult atât în orașul Alba Iulia, cât și în jurul său, este important ca proiectele prioritare să nu fie privite într-un mod izolat, concentrat pe localitate. În plus, de investițiile realizate de o autoritate locală sau de Consiliul Județean pot beneficia mai multe localități – de fapt, majoritatea proiectelor au efecte colaterale, de care beneficiază și localitățile învecinate. 50 51 Bugetul operațional propus Bugetul operațional propus în tabelul de mai sus nu ar trebui să fie considerat Opțiuni pentru elaborarea unei strategii și a unei liste de proiecte prioritare un plafon imperativ pentru investițiile care se pot realiza între 2014 și 2022. Mai pentru 2014-2022 degrabă ar trebui să fie considerat de către autoritățile locale un instrument de Unitatea Administrativ Bugetul operațional a ordona investițiile esențiale după prioritate. În primul rând, un astfel de prag Opțiunea 1 Opțiunea 2 Opțiunea 3 Opțiunea 4 superior îi permite unei autorități locale să stabilească dacă a întreprins prea Parteneriat și -Teritorială propus multe sau prea puține investiții într-o anumită perioadă de programare. În mod Intern Consultant Parteneriat angajarea comunității Alba Iulia € 68.558.201 similar, va stimula autoritățile locale să se gândească la costurile de operare și întreținere pe care le implică multe investiții de capital. De exemplu, odată extern Sebeș € 26.961.798 finalizat, un drum nou sau un parc nou va presupune, de asemenea, costuri de Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 Teiuș € 4.535.789 operare și întreținere. Dacă o localitate angajează prea multe astfel de investiții, Strategia este elaborată Strategia este elaborată de Strategia este elaborată de o Comunitatea este angajată ea poate fi pusă în situația de a nu putea avea grijă de aceste investiții în mod exclusiv de autoritățile locale un consultant structură partenerială in toate etapele procesului Vințu de Jos € 2.932.888 corespunzător. În același timp, o localitate poate realiza investiții care generează (grupuri locale) Sântimbru € 2.029.986 venituri sau nu presupun costuri de operare și întreținere (de exemplu, asistarea Galda de Jos € 3.899.204 asociațiilor de proprietari în izolarea termică a caselor sau construcția de garaje Prioritățile investiționale sunt Prioritățle investiționale sunt Prioritățile investiționale Joint investment priorities are Ighiu € 3.005.667 cu plată). identificate identificate comune sunt identificate identified (public and private) (public și privat) Cricău € 1.235.388 În mod ideal, autoritățile locale ar trebui să utilizeze un plafon bugetar imperativ Berghin € 1.443.046 pentru investițiile de capital, cum ar fi cel propus mai sus, pentru investiții Actorii locali sunt consultați Versiunile intermediare sunt Versiunile intermediare susceptibile de a necesita costuri de operare și întreținere o dată finalizate. Versiunile intermediare sunt Ciugud € 1.725.279 pe parcursul intregului discutate in cadrul structurii sunt deschise consultărilor Toate investițiile care depășesc plafonul bugetar ar trebui să fie generatoare distribuite intern proces pareneriale publice Meteș € 1.263.624 de venituri, proiecte care nu necesită costuri de operare și întreținere sau proiecte care sunt finanțate și vor fi întreținute de către alte entități (de exemplu, Documentul final este TOTAL AIDA € 117.590.870 Documentul final este autoritățile județene sau centrale). În mod similar, autoritățile locale ar trebui să Numai documentul final este Documentul final este discutat cu actorii locali, acorde prioritate proiectelor care pot fi finanțate din fonduri UE. deschis consultărilor publice aprobat de public Consiliul Județean Alba € 49.575.409 făcut public după care este făcut public (ex. prin referendum) Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 2015. Ghid privind dezvoltarea și implementarea de politici urbane integrate. Ordonarea proiectelor după prioritate Elaborarea unei liste finale de proiecte prioritare poate fi un proces simplu care să presupună numai decizia executivă a primarului și a consiliului local. Aceasta este una dintre prerogativele aleșilor locali și chiar dacă nu este o abordare perfectă, permite o finalizare rapidă Odonarea după prioritate a proiectelor este mai degrabă artă decât știință exactă. Având în vedere nevoile diferite ale orașelor și a procesului. Această abordare ar putea fi potrivită în situațiile în care autoritățile locale au la dispoziție un buget operațional limitat și pot natura eclectică a proiectelor implementate, este dificil să se identifice o modalitate precisă de a ordona proiectele după prioritate. finanța numai un număr redus de proiecte într-o anumită perioadă de implementare. Fără îndoială, o metodologie complexă de ordonare Este greu să satisfaci nevoile tuturor cetățenilor și ale părților interesate dintr-un oraș, iar timpul, banii, resursele umane și informațiile a proiectelor după prioritate este relativ inutilă atunci când numai două proiecte mai mari pot fi finanțate din bugetul disponibil. disponibile constituie constrângeri care trebuie luate în considerare la elaborarea unei strategii și a unei liste de proiecte prioritare. Cu cât un oraș este mai mare și cu cât are un buget operațional mai mare, cu atât va fi mai dificilă ordonarea eficientă a proiectelor în În funcție de disponibilitatea timpului, a banilor, a resurselor umane și a informaților necesare, există mai multe opțiuni pentru funcție de prioritate. De aceea, devine necesară implicarea experților externi (de exemplu, pentru analize sectoriale), a actorilor locali, elaborarea unei strategii și a unei liste de proiecte prioritare. Chiar și atunci când toate resursele necesare sunt disponibile, procesul precum și a comunităților locale (pentru a le înțelege nevoile mai bine). nu va fi perfect. Oricare ar fi rezultatul final al unui asemenea proces, vor exista întotdeauna oameni care nu vor fi de acord cu hotărârile luate. De aceea, în măsura în care este posibil, se recomandă să fie implicați cât mai mulți cetățeni și actori locali în Ordonarea după prioritate a proiectelor din Alba Iulia pentru perioada de implementare 2014-2022 a urmat o serie de etape esențiale. elaborarea unei strategii și a unei liste de proiecte prioritare. Aceste etape vor fi discutate în detaliu în cele ce urmează. 52 53 Elaborarea unei liste scurte de proiecte 3 Extindere și reabilitare sistem de iluminat. 7.436.574 Lungime totală = 75 km. POR 2014-2020 Programul de susținere a incubatoarelor de afaceri al DIPIMMAT Nu este nici ușor, nici practic să se ordoneze după prioritate cele peste 350 de proiecte enumerate în prezent în Strategia de Dezvoltare a Municipiului Alba Iulia și Planul General de Urbanism. Alocarea financiară necesară pentru finalizarea acestor proiecte Reabilitare termică locuințe colective (zonele POR 2014-2020; este pur și simplu prea mare pentru ceea ce își poate permite de fapt municipalitatea albaiuliană. Prin urmare, este mai util să se 4 Revoluției-Transilvaniei, M-uri Ampoi I). 3.168.167 1.115 apartamente. Bugetul de stat; Bugetul local identifice o listă scurtă a proiectelor din lista lungă existentă – adică proiectele sau grupurile de proiecte pe care autoritățile locale le consideră a fi absolut necesare pentru oraș. Programul de Înlocuirea parcului auto din transportul public Cooperare urban cu autovehicule mai puțin poluante 20 de autobuze electrice, cu platformă joasă, sistem Româno-Elvețian; Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 În urma unei consultări cu comunitatea locală (printr-un sondaj amănunțit ) și, împreună cu o echipă de experți de la Banca Mondială, 12.533.411 5 (electrice, ecologice, non-motorizate), în GPS, internet, aer condiționat. Bugetul local; autoritățile locale din Alba Iulia au elaborat o listă scurtă de 40 de proiecte, cu o valoare totală estimată de aproximativ 405 milioane parteneriat cu operatorul de transport. Operatorul de de euro. Au fost furnizate valori estimate ale tuturor acestor proiecte, pentru a permite selectarea proiectelor prioritare în limita transport bugetului operațional. În același timp, sursa potențială de finanțare pentru aceste proiecte a fost adăugată ca informație esențială. Unele dintre proiectele majore prioritare pentru municipiul Alba Iulia sunt cele care vor fi finanțate de către alte entități, iar costurile Construire piste de biciclete și modernizare ROP 2014-2020; 6 alei pietonale. 8.000.000 Lungime = 5.441 ml. Local Budget pentru operarea și întreținerea lor vor fi, de asemenea, acoperite de aceste entități. Prin urmare, bugetul operațional al orașului Alba Iulia ar trebui utilizat pentru a ordona după prioritate proiectele pentru care Primăria Sisteme de supraveghere video și de creștere 7 a siguranței circulației pe drumurile publice. 835.560 1 buc. Bugetul local municipiului Alba Iulia este beneficiar, sau proiectele pentru care Primăria municipiului Alba Iulia va acoperi costurile de operare și întreținere. În acest sens, doi factori esențiali în procesul de ordonare după prioritate ar trebui să fie disponibilitatea de finanțare din Înființarea de perdele forestiere (de ex. strada 20 km de perdele forestiere amenajate cu salcie afară (de exemplu, prin fonduri UE) și măsura în care proiectul generează venituri sau necesită costuri mici sau zero de operare și 8 Brândușei, strada Victoriei). 83.556 energetică. Bugetul local întreținere. Reabilitarea infrastructurii urbane din marile Regenerarea completă a spațiilor publice interstițiale Lista scurtă de proiecte ale orașului Alba Iulia pentru perioada 2014-2022 9 ansambluri de locuințe (regenerare urbană 9.748.208 dintre blocuri (alei, locuri de parcare, spații verzi, locuri Bugetul local a cartierelor Revoluției-Transilvaniei, M-uri de joacă, spații de socializare, platforme de colectare Valoarea Ampoi I). deșeuri, iluminat public, mobilier, etc.). estimată a Sursă Modernizare străzi, inclusiv reabilitarea POR 2014-2020; proiectului Modernizarea a circa 30 km de străzi, inclusiv Nr. Proiect (în Euro) - Scurtă descriere posibilă de / modernizarea utilităților publice (zona PNDL; 10 Lalelelor - Dealul Furcilor, zona Calea 23.674.221 reabilitarea / modernizarea utilităților publice (apă- Bugetul local inclusiv TVA) finanțare canalizare, canalizație subterană), amenajare trotuare Moților – Orizont – Emil Racoviță, zona și piste de biciclete. M. Kogălniceanu – Costache Negruzzi). Achiziție și reconversie sit industrial dezafectat POR 2014-2020; Bugetul local și Înființarea Acceleratorului de afaceri Alba (brownfield), amenajare minimum 25 de birouri pentru Programul de 11 Construire sală polivalentă. 27.852.024 6.000 de locuri. Parteneriatele 6.266.705 1 Iulia (Alba Smart Business Accelerator), prin firme găzduite, spații expoziționale, comune (săli de susținere a publice reconversia unui sit brownfield – posibil în conferințe, de training), spații pentru servicii de afaceri incubatoarelor zona fostului SUT. și inovare (transfer tehnologic, consultanță etc.). de afaceri al PNDL DIPIMMAT Centrul cultural multifuncțional, cu săli de teatru, de Construire centru cultural în zona Bugetul Consiliului 12 9.469.688 spectacol, de conferințe, de concerte, expoziționale, Județean Alba centrală. bibliotecă, inclusiv amenajare piațetă și spații verzi. Creșterea eficienței energetice a clădirilor 2 de învățământ (Grădinițele nr. 7 și 11, 2.582.292 Suprafață pereți = 23.000 m2. POR 2014-2020; Școala „Vasile Goldiș”, Școala nr. 5 și „Ion Bugetul local Agârbiceanu”, Colegiul Tehnic „Apulum”). Îmbunătățirea calității vegetației din 5 mil. lei/an pentru întreținerea spațiilor verzi din POR 2014-2020; 13 parcurile municipale. 9.748.208 municipiu, plantare flori, arbori și arbuști. Bugetul local 4 A se vedea: Marina, Lucian și Mihai Pascaru. 2015. Barometrul Comunității Locale – Municipiul Alba Iulia 2014 54 55 Lista scurtă de proiecte ale orașului Alba Iulia pentru perioada 2014-2022 (continuare din pagina anteioară) Valoarea Suprafață de amenajat = 10.529 mp (bazin înot, pavilion estimată a 22 Reamenajare incintă Bazin Olimpic. 2.644.143 administrativ și sală de forță, bazine mici, teren tenis, CNI; Sursă locuri de joacă, parcări, alei). Bugetul local proiectului Nr. Proiect (în Euro) - Scurtă descriere posibilă de inclusiv finanțare Schimb de destinație din CT10 în Centru POR 2014-2020; TVA) 23 social pentru servicii alternative Alba Iulia 418.989 Suprafață desfășurată = 633 m2. Bugetul local (Bd. Revoluției nr. 7C). Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 Restaurare / reabilitare, revitalizare și punere Proiectul prevede regenerarea urbană a cartierului Soluțiile vor fi identificate de la caz la caz. POR 2014-2020; Lumea Nouă, care concentrează cele mai multe în valoare clădiri și spații publice din zona Implementarea unui proiect-pilot 14 istorică, inclusiv Palatul Principilor. 8.146.717 Bugetul local; 24 pentru Dezvoltarea Locală plasată sub 10.000.000 persoane expuse riscului de excluziune socială, POR 2014-2020; Bugetul național preponderent de etnie romă. Proiectul va avea mai multe PO Resurse Responsabilitatea Comunității (DLRC) în Umane; comunități marginalizate. componente: social (Centru social multifuncțional), sănătate, educație, locuințe și economie socială. Bugetul local Conservare și revitalizare caponieră dintre POR 2014-2020 15 bastioanele Sf. Elisabeta și Sf. Carol – 1.723.901 Suprafață desfășurată = 417 m2 Bugetul local Construire de locuințe sociale și Centru Cetatea Alba Carolina. Bugetul național 25 integrat pentru comunitatea de romi din 334.224 Suprafață = 400 m2. Bugetul local zona Talcioc. Restaurare bastioane, raveline ziduri sud și est Conservarea, restaurarea și reîntregirea zidurilor POR 2014-2020; 16 - Cetatea Alba Carolina (inclusiv amenajare 12.533.411 Amenajare creșă de cartier Ampoi prin P+E+E parțial POR 2014-2020; amfiteatru în ravelinul Trinitarienilor). elementelor defensive de pe latura de sud a Fortificației Bugetul local; 26 schimb de destinație centrală termică CT 29. 1.059.040 Aria desfășurată = 1.057 m2. Bugetul local de tip Vauban, pe o suprafață de cca 61.000 m2. Bugetul național Conservarea, restaurarea și reîntregirea zidurilor, POR 2014-2020; Săli de joacă cu dormitoare, capacitate de circa 100 Restaurare bastioane și raveline ziduri nord - 17 Cetatea Alba Carolina. 3.760.023 elementelor defensive de pe Latura de nord a Bugetul local; 27 Construire creșă de cartier Cetate – zona 557.040 locuri, zonă de primire, cabinet medical, izolator, POR 2014-2020 Fortificației de tip Vauban pe o suprafața de aproximativ Platoul Romanilor bucătărie, vestiar, oficiu de alimente, spații auxiliare + Bugetul național *necesar achiziție teren 46.552 mp m2. teren. Restaurare / reabilitare / revitalizare și punere Construire grădiniță nr. 8 (necesar relocare 4 săli de clasă, filtru, izolator, grupuri sanitare, spațiu POR 2014-2020; PNDL; în valoare sistem de fortificații perimetrale 18 - Cetatea bastionară de tip Vauban Alba 6.451.921 Lungime = 3 km și restaurare ziduri. Bugetul local; 28 din zona istorică). 1.253.341 multifuncțional, cancelarie, centrală termică + teren, Bugetul local Bugetul național *necesar achiziție teren inclusiv loc de joacă. Carolina. Reparație capitală la clădirea Grădiniței cu POR 2014-2020; Reabilitare clădire Biblioteca Batthyaneum. Reabilitare structură de rezistență, tâmplării, elemente 29 program normal nr. 6. 562.248 AU = 627 m2 P+M. Bugetul local 19 4.177.803 de finisaj, recondiționare elemente decorative, POR 2014-2020 învelitori, instalații electrice, de încălzire, de apă și canalizare, de ventilație etc. Expansion and rehabilitation of Kindergarten POR 2014-2020; 30 no. 12. 501.336 AU = 500 m2. Bugetul local Modernizare 26 km DJ 107A, inclusiv podețe tubulare și PNDL Modernizare / reabilitare DJ 107 A. 20 8.077.087 din beton armat, reparații poduri existente, amenajare Bugetul Consiliului Județean Alba Reabilitare fațadă + termosistem = 1.800 m2 șanțuri, ziduri de sprijin, parapeți de siguranță. POR 2014-2020 31 Reparație capitală Școala Liviu Rebreanu. 379.066 Învelitoare = 1.580 m2. Bugetul local Amenajare zonă naturală Schit, inclusiv piste Amenajare piscină naturală, zonă de plajă, cu chioșcuri, Reabilitarea / extinderea clădirilor unităților spații de alimentație publică, terasă, alei, dotare cu POR 2013-2020; Ext = 538 m2 21 pentru cicloturism de legătură între traseul 5.138.698 de învățământ liceal de stat din municipiul Mamut și b-dul Transilvaniei. mobilier, bazin de nisip, zonă de picnic, amenajare Bugetul local 32 Alba Iulia (Colegiul Economic „Dionisie Pop 2.615.296 Ext = 586 m2 (Liceul de Muzică) Bugetul local spații verzi, piste de biciclete. Marțian”, Liceul de Muzică, „Colegiul Național Instalații electrice = 19.000 ml cu completări. “Horea, Cloșca și Crișan”). 56 57 Proiectul prevede conceperea unor trasee de transport Sistem de transport public ecologic în comun la nivelul AIDA, amenajarea și dotarea de Programul de Lista scurtă de proiecte ale orașului Alba Iulia pentru perioada 2014-2022 (continuare din pagina anteioară) interurban - Extinderea sistemului unic de stații, instalarea de panouri electronice de informare și Cooperare 39 transport public intercomunitar în arealul 26.459.423 de sisteme de e-ticketing (tarif integrat), achiziționarea Româno-Elvețian; Asociației Intercomunitare de Dezvoltare și dotarea a 15 autobuze electrice cu podea joasă, POR 2014-2020; Valoarea Alba Iulia (AIDA), inclusiv sistem unic de aer condiționat, sistem GPS și de monitorizare video, Contribuție proprie estimată a stații, mobilier aferent, taxare și ghidaj. amenajarea unei stații de încărcare a autobuzelor și a Sursă AIDA proiectului unui parc fotovoltaic pentru alimentarea acestora. Nr. Proiect (în Euro) - Scurtă descriere posibilă de inclusiv TVA) finanțare PNDR 2014-2020; Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 40 Amenajarea unei piețe en-gros în zona 1.880.011 Construcție hală de circa 1.000 mp, zone de recepție, PNDL; Moară. depozitare, inclusiv frigorifică și de livrare a produselor Parteneriatele agro-alimentare. public-private Extinderea unor clădiri ale unităților de Ext = 333 m2 33 învățământ primar și gimnazial de stat din 3.325.682 Ext = 383 m2 Bugetul local Alba Iulia (Școala nr. 3 „Avram Iancu”, Școala nr. 6 „Ion Agârbiceanu”). TOTAL € 405.132.473 Proiectul prevede construcția unui nod rutier în zona de nord a municipiului (Bărăbanț), pe DN1, la intersecția cu A10, a unui nord rutier pe A10, în zona de sud a PO Infrastructură Realizarea infrastructurii de interconectare a Mare 2014-2020; 34 municipiului (Partoș) și a unei artere de legătură cu DN Municipiului Alba Iulia cu autostrada Sebeș – Turda (A10). 50.133.644 1 (inclusiv amenajare intersecții cu acesta), în lungime de circa 3 km (stradă de categoria a II-a), cu bretele CNADNR; Bugetul local O abordare cantitativă a stabilirii priorității de legătură (stradă de categoria a III-a) către Calea Ciugudului și Str. Dumbrăviței. proiectelor Proiectul prevede construcția și modernizarea a circa Pentru ordonarea după prioritate a proiectelor din lista scurtă s-a folosit o metodologie cantitativă simplă. În esență, unele dintre Construcție șosea de centură Alba Iulia Nord 10 km de stradă categoria a II-a, care să facă legătura 35 (Bărăbanț – DN74 / Șard). 60.160.373 între DN 74, în zona Șard și DN1, zona nodului rutier CNADNR elementele principale discutate în acest raport au fost aplicate ca parte a procesului de stabilire a priorităților. Pe de o parte, cu A10. începând de la Piramida nevoilor unui oraș (discutată mai sus), fiecare proiect a fost evaluat pe baza măsurii în care poate satisface nevoile: cetățenilor; firmelor; turiștilor. În aceeași ordine de idei, proiectele au fost evaluate pe baza măsurii în care au respectat Proiectul prevede extinderea la 4 benzi a șoselei de temele intersectoriale, cum ar fi incluziunea socială și schimbările climatice. În cele din urmă, fiecare proiect a fost evaluat din Extindere și reabilitare șosea de centură centură existente, care face legătura între nodul rutier CNADNR; perspectiva dimensiunii de durabilitate financiară – adică nivelul estimativ al costurilor de operare și întreținere sau al veniturilor 36 Alba Iulia Est (Bărăbanț – Partoș). 37.600.233 DN1 – A10 din zona de nord a municipiului cu nodul Bugetul local potențiale ulterioare finalizării proiectului. rutier DN1 – A10 și cu podul peste Mureș din Zona Partoș, inclusiv amenajare intersecții cu DN 1. Această metodologie a fost aplicată pentru ordonarea după prioritate a proiectelor de către personalul municipalității Alba Iulia (Administratorul orașului, Directorul de Programe, Arhitectul Șef, Directorul tehnic, șeful Biroului de achiziții publice, precum și o Reabilitarea și extinderea la 4 benzi a podului Consolidarea și extinderea la 4 benzi a Podului peste PO Infrastructură ordonare comună efectuată de patru angajați ai departamentului tehnic) și de trei experți ai Băncii Mondiale. Astfel, au fost generate 37 peste Mureș, Cartier Partoș pe DN1. 8.773.387 râul Mureș de pe DN 1, inclusiv amenajarea de pasarele Mare 2014-2020; nouă liste prioritare individuale. Tabelul de mai jos cuprinde, drept exemplu, lista de priorități generată de unul dintre experții Băncii pentru pietoni și biciclete pe ambele laturi ale podului. CNADNR Mondiale. Construcția a circa 3 km de stradă categoria a II-a, Atât experții, cât și personalul municipalității au fost rugați să atribuie ponderi categoriilor individuale în mod independent – adică Realizare Centură / Inel de Circulație Vest cu lățime de minim 24 m, cu carosabil de 14 m lățime CNADNR au fost rugați să indice ce a fost mai important, din punctul lor de vedere, pentru municipiul Alba Iulia. Astfel, pentru unii, impactul 38 (Bărăbanț – Alba Iulia – DN74 – Pâclișa –DN1 25.066.822 (2 benzi pe sens), trotuare de 3 m lățime și aliniament Bugetul local asupra sectorului privat a fost mai important decât impactul asupra turiștilor, în timp ce pentru alții sustenabilitatea financiară a fost / E81). verde de 2 m și reabilitarea a circa 5 km de străzi Credite mai importantă decât considerațiile privind schimbările climatice. Și punctajul a fost acordat în mod independent, pe o scară definită (Ciocârliei – Bayonne). de fiecare dintre ei. Astfel, unii au folosit o scară de la 1 la 10, în timp ce alții au folosit una de la 1 la 5. 58 59 Punctajele de prioritate pentru proiectele de pe lista scurtă, generate de unul dintre experții Băncii Mondiale Impactul Valoarea Impactul estimat Impactul Impactul Impactul estimată a estimat Pondere Pondere estimat Pondere Sustenabili- Pondere asupra Pondere asupra Pondere PUNCTAJ Nr. Proiect proiectului pentru (%) pentru pentru (%) tate (%) (%) (%) TOTAL sectorul (%) incluziunii schimbărilor (inclusiv TVA) cetățeni privat turiști financiară sociale climatice Înființarea Acceleratorului de afaceri Alba Iulia (Alba Smart Business Accelerator), prin 1 reconversia unui sit brownfield – posibil în zona 6.266.705 6 35% 10 25% 2 5% 10 15% 2 10% 7 10% 7,1 Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 fostului SUT. Creșterea eficienței energetice a clădirilor de învățământ (Grădinițele nr. 7 și 11, Școala „Vasile 2 Goldiș”, Școala nr. 5 și „Ion Agârbiceanu”, Colegiul 2.582.292 8 35% 4 25% 0 5% 10 15% 8 10% 10 10% 7,1 Tehnic „Apulum”). 3 Extindere și reabilitare sistem de iluminat. 7.436.574 10 35% 6 25% 5 5% 8 15% 6 10% 9 10% 7,95 Reabilitare termică locuințe colective (zonele 4 Revoluției-Transilvaniei, M-uri Ampoi I). 3.168.167 8 35% 7 25% 6 5% 8 15% 7 10% 10 10% 7,75 Înlocuirea parcului auto din transportul public urban cu autovehicule mai puțin poluante 5 (electrice, ecologice, non-motorizate), în 12.533.411 8 35% 5 25% 6 5% 7 15% 4 10% 8 10% 6,6 parteneriat cu operatorul de transport. Construire piste de biciclete și modernizare alei 6 pietonale. 8.000.000 6 35% 3 25% 6 5% 6 15% 7 10% 8 10% 5,55 Sisteme de supraveghere video și de creștere a 7 siguranței circulației pe drumurile publice. 835.560 6 35% 4 25% 5 5% 5 15% 5 10% 2 10% 4,8 Înființarea de perdele forestiere (de ex. strada 8 Brândușei, strada Victoriei). 83.556 5 35% 3 25% 6 5% 8 15% 3 10% 8 10% 5,1 Reabilitarea infrastructurii urbane din marile 9 ansambluri de locuințe (regenerare urbană a 9.748.208 8 35% 6 25% 6 5% 6 15% 7 10% 6 10% 6,8 cartierelor Revoluției-Transilvaniei, M-uri Ampoi I). 60 61 Punctajele de prioritate pentru proiectele de pe lista scurtă, generate de unul dintre experții Băncii Mondiale Impactul Valoarea Impactul estimat Impactul Impactul Impactul estimată a estimat Pondere Pondere estimat Pondere Sustenabili- Pondere asupra Pondere asupra Pondere PUNCTAJ No. Proiect proiectului pentru (%) pentru (%) pentru (%) tate (%) (%) (%) TOTAL sectorul incluziunii schimbărilor (inclusiv TVA) cetățeni privat turiști financiară sociale climatice Modernizare străzi, inclusiv reabilitarea / modernizarea utilităților publice (zona Lalelelor - Dealul Furcilor, 10 zona Calea Moților – Orizont – Emil Racoviță, zona 23.674.221 8 35% 7 25% 6 5% 6 15% 5 10% 5 10% 6,75 Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 M. Kogălniceanu – Costache Negruzzi). 11 Construire sală polivalentă. 27.852.024 6 35% 4 25% 7 5% 3 15% 3 10% 4 10% 4,6 12 Construire centru cultural în zona centrală. 9.469.688 7 35% 5 25% 8 5% 3 15% 4 10% 4 10% 5,35 13 Îmbunătățirea calității vegetației din parcurile 9.748.208 8 35% 6 25% 8 5% 5 15% 6 10% 7 10% 6,75 municipale. Restaurare / reabilitare, revitalizare și punere în 14 valoare clădiri și spații publice din zona istorică, 8.146.717 8 35% 7 25% 10 5% 7 15% 5 10% 6 10% 7,2 inclusiv Palatul Principilor. Conservare și revitalizare caponieră dintre 15 bastioanele Sf. Elisabeta și Sf. Carol – Cetatea 1.723.901 8 35% 6 25% 10 5% 6 15% 5 10% 6 10% 6,8 Alba Carolina. Restaurare bastioane, raveline ziduri sud și 16 est - Cetatea Alba Carolina (inclusiv amenajare 12.533.411 8 35% 7 25% 10 5% 7 15% 5 10% 6 10% 7,2 amfiteatru în ravelinul Trinitarienilor). Restaurare bastioane și raveline ziduri nord - 17 Cetatea Alba Carolina. 3.760.023 8 35% 6 25% 10 5% 6 15% 5 10% 6 10% 6,8 Restaurare / reabilitare / revitalizare și punere în valoare sistem de fortificații perimetrale 18 - Cetatea bastionară de tip Vauban Alba 6.451.921 8 35% 6 25% 10 5% 6 15% 5 10% 6 10% 6,8 Carolina. 62 63 Punctajele de prioritate pentru proiectele de pe lista scurtă, generate de unul dintre experții Băncii Mondiale Impactul Valoarea Impactul estimat Impactul Impactul Impactul estimată a estimat Pondere Pondere estimat Pondere Sustenabili- Pondere asupra Pondere asupra Pondere PUNCTAJ Nr. Proiect proiectului pentru pentru pentru tate TOTAL (%) sectorul (%) (%) (%) incluziunii (%) schimbărilor (%) (inclusiv TVA) cetățeni privat turiști financiară sociale climatice 19 Reabilitare clădire Biblioteca Batthyaneum. 4.177.803 7 35% 5 25% 10 5% 7 15% 5 10% 4 10% 6,15 Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 20 Modernizare / reabilitare DJ 107 A. 8.077.087 8 35% 10 25% 8 5% 6 15% 7 10% 6 10% 7,9 Amenajare zonă naturală Schit, inclusiv piste 21 pentru cicloturism de legătură între traseul Mamut 5.138.698 8 35% 7 25% 8 5% 6 15% 6 10% 8 10% 7,25 și b-dul Transilvaniei. 22 Reamenajare incintă Bazin Olimpic. 2.644.143 7 35% 4 25% 7 5% 5 15% 5 10% 4 10% 5,45 Schimb de destinație din CT10 în Centru social 23 pentru servicii alternative Alba Iulia (Bd. Revoluției 418.989 8 35% 4 25% 4 5% 4 15% 10 10% 5 10% 6,1 nr. 7C). Implementarea unui proiect-pilot pentru 24 Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea 10,000,000 8 35% 6 25% 4 5% 4 15% 10 10% 5 10% 6,6 Comunității (DLRC) în comunități defavorizate. Construire de locuințe sociale și Centru integrat 7,15 25 334.224 8 35% 6 25% 4 5% 7 15% 10 10% 6 10% pentru comunitatea de romi din zona Talcioc. 26 Amenajare creșă de cartier Ampoi prin schimb de 1.059.040 7 35% 8 25% 3 5% 8 15% 8 10% 6 10% 7,2 destinație centrală termică CT 29. Construire creșă de cartier Cetate – zona 27 Platoul Romanilor 557.040 7 35% 8 25% 3 5% 8 15% 8 10% 6 10% 7,2 *necesar achiziție teren 64 65 Punctajele de prioritate pentru proiectele de pe lista scurtă, generate de unul dintre experții Băncii Mondiale Impactul Valoarea Impactul estimat Impactul Impactul Impactul estimată a estimat Pondere Pondere estimat Pondere Sustenabili- Pondere asupra Pondere asupra Pondere PUNCTAJ Nr. Proiect proiectului pentru pentru pentru tate TOTAL (%) sectorul (%) (%) (%) incluziunii (%) schimbărilor (%) (inclusiv TVA) cetățeni privat turiști financiară sociale climatice Construire grădiniță nr. 8 (necesar relocare din 28 zona istorică). 1.253.341 8 35% 6 25% 3 5% 6 15% 8 10% 6 10% 6,75 Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 *necesar achiziție teren Reparație capitală la clădirea Grădiniței cu program 29 normal nr. 6. 562.248 7 35% 6 25% 3 5% 7 15% 6 10% 8 10% 6,55 30 Extindere și reabilitare Grădiniță nr. 12. 501.336 7 35% 6 25% 3 5% 7 15% 6 10% 8 10% 6,55 31 Reparație capitală Școala Liviu Rebreanu. 379.066 7 35% 6 25% 3 5% 7 15% 6 10% 8 10% 6,55 Reabilitarea / extinderea clădirilor unităților de învățământ liceal de stat din municipiul Alba Iulia 32 (Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian”, Liceul de 2.615.296 7 35% 6 25% 3 5% 7 15% 6 10% 8 10% 6,55 Muzică, Colegiul Național “Horea, Cloșca și Crișan”). Extinderea unor clădiri ale unităților de învățământ 33 primar și gimnazial de stat din Alba Iulia (Școala nr. 3.325.682 7 35% 6 25% 3 5% 7 15% 6 10% 8 10% 6,55 3 „Avram Iancu”, Școala nr. 6 „Ion Agârbiceanu”). Realizarea infrastructurii de interconectare a 34 Municipiului Alba Iulia cu autostrada Sebeș – Turda 50.133.644 9 35% 10 25% 10 5% 5 15% 8 10% 8 10% 8,5 (A10). 35 Construcție șosea de centură Alba Iulia Nord 60.160.373 8 35% 9 25% 8 5% 4 15% 6 10% 9 10% 7,55 (Bărăbanț – DN74 / Șard). Extindere și reabilitare șosea de centură Alba 36 Iulia Est (Bărăbanț – Partoș). 37.600.233 8 35% 9 25% 8 5% 4 15% 6 10% 9 10% 7,55 66 67 Punctajele de prioritate pentru proiectele de pe lista scurtă, generate de unul dintre experții Băncii Mondiale Impactul Valoarea Impactul estimat Impactul Impactul Impactul estimată a estimat Pondere Pondere estimat Pondere Sustenabili- Pondere asupra Pondere asupra Pondere PUNCTAJ Nr. Proiect proiectului pentru pentru pentru tate TOTAL (%) sectorul (%) (%) (%) incluziunii (%) schimbărilor (%) (inclusiv TVA) cetățeni privat turiști financiară sociale climatice Reabilitarea și extinderea la 4 benzi a podului 37 8.773.387 8 35% 8 25% 7 5% 6 15% 4 10% 8 10% 7,25 peste Mureș, Cartier Partoș pe DN1. Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 Realizare Centură / Inel de Circulație Vest 38 (Bărăbanț – Alba Iulia – DN74 – Pâclișa –DN1 / 25.066.822 8 35% 9 25% 8 5% 4 15% 6 10% 9 10% 7,55 E81). Sistem de transport public ecologic interurban 8,8 - Extinderea sistemului unic de transport public 39 intercomunitar în arealul Asociației Intercomunitare 26.459.423 10 35% 10 25% 8 5% 4 15% 8 10% 10 10% de Dezvoltare Alba Iulia (AIDA), inclusiv sistem unic de stații, mobilier aferent, taxare și ghidaj. 40 Amenajarea unei piețe en-gros în zona Moară. 1.880.011 8 35% 10 25% 3 5% 8 15% 7 10% 4 10% 7,75 În exemplul de mai sus, expertul Băncii Mondiale a considerat că impactul asupra cetățenilor trebuie să obțină cea mai mare pondere când se face punctajul proiectelor – adică 35%. Apoi, expertul a atribuit o pondere de 25% impactului asupra sectorului privat, 5% pentru impactul asupra turiștilor, 15% pentru sustenabilitatea financiară și câte 10% pentru impactul asupra incluziunii prioritatea majoră pentru expertul Băncii sociale și schimbărilor climatice. Folosind acest sistem de punctare, Mondiale s-a dovedit a fi Proiectul 39 privind extinderea sistemului de transport public urban. Scorul final reprezintă media ponderată simplă a punctajelor acordate pentru fiecare dintre cele șase categorii individuale, după cum urmează: (10X0.35)+(10X0.25)+(8X0.05)+(8X0.15)+(8X0.1)+(10X0.1)=8.8. Celelalte opt liste de priorități au avut un rezultat final diferit. În primul rând, fiecare dintre cei care au utilizat această metodologie a folosit ponderi diferite pentru categorii diferite și a acordat punctaje diferite pentru fiecare proiect în parte. Acest lucru în sine arată limitările unei abordări pur cantitative privind ordonarea proiectelor după prioritate. Apoi, diferite persoane au opinii diferite despre ceea ce constituie o prioritate. De asemenea, este posibil ca cele 6 categorii cuprinse în această metodologie să nu fie suficiente pentru a descrie ceea ce este important pentru un oraș. Tabelul de mai jos cuprinde punctajele prioritare acordate de cele nouă persoane care au folosit această metodologie și punctajul final total compus pentru fiecare proiect în parte. Punctajele compuse au fost utilizate pentru a genera lista finală de priorități folosind această abordare cantitativă. 68 69 Punctajele de prioritate pentru proiectele de pe lista scurtă, utilizând abordarea cantitativă Prioritatea stabilită de angajații Prioritatea stabilită Primăriei municipiului Alba Iulia de experții tehnici Prioritatea stabilită de angajații Prioritatea stabilită Valoare Project Total Priorita- Primăriei municipiului Alba Iulia de experții tehnici estimată te Valoare Al1 Al2 Al3 Al4 Al5 Al6 E1 E2 E3 Proiect Total Priorita- estimată te Al1 Al2 Al3 Al4 Al5 Al6 E1 E2 E3 Restaurare / reabilitare, revitalizare și punere în valoare clădiri și spații Sistem de transport public ecologic publice din zona istorică, inclusiv Palatul Principilor. € 8.146.717 25 11 14 1 17 28 35 9 13 17,00 10 interurban - Extinderea sistemului unic de 1 transport public intercomunitar în arealul Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 Asociației Intercomunitare de Dezvoltare € 26.459.424 1 5 1 10 2 12 15 30 1 8,56 Reabilitare termică locuințe colective Alba Iulia (AIDA), inclusiv sistem unic de stații, mobilier aferent, taxare și ghidaj. (zonele Revoluției-Transilvaniei, M-uri Ampoi I). € 3.168.168 14 24 18 12 29 14 2 38 6 17,44 11 12 Reabilitarea infrastructurii urbane din Modernizare / reabilitare DJ 107 A. € 8.077.087 32 18 20 15 9 6 20 37 4 17,89 marile ansambluri de locuințe (regenerare urbană a cartierelor Revoluției- € 9.748.209 8 26 6 6 7 3 7 3 19 9,44 2 13 Transilvaniei, M-uri Ampoi I). Îmbunătățirea calității vegetației din parcurile municipale. € 9.748.209 7 2 7 24 14 15 34 39 23 18,33 Realizarea infrastructurii de interconectare a Municipiului Alba Iulia € 50.133.645 31 3 7 16 1 5 8 25 2 10,89 3 Înființarea Acceleratorului de afaceri Alba 14 cu autostrada Sebeș – Turda. Iulia (Alba Smart Business Accelerator), prin reconversia unui sit brownfield – € 6.266.706 9 35 19 31 12 22 3 18 17 18,44 posibil în zona fostului SUT. Extindere și reabilitare sistem iluminat. € 7.436.574 10 3 2 7 21 23 6 32 3 11,89 4 Reamenajare incintă Bazin Olimpic. € 2.644.143 14 9 28 8 12 19 32 8 36 18,44 15 5 Co ns t r uire pis t e de b i c i c l e t e ș i € 8.000.000 2 6 28 18 27 4 5 1 35 14,00 Extindere și reabilitare șosea de centură modernizare alei pietonale. Alba Iulia Est (Bărăbanț – Partoș). € 37.600.234 33 36 2 27 3 7 18 33 8 18,56 16 Înlocuirea parcului auto din transportul public urban cu autovehicule mai puțin Reabilitarea și extinderea la 4 benzi a poluante (electrice, ecologice, non- € 12.533.411 motorizate), în parteneriat cu operatorul 25 11 14 1 4 19 33 10 12 14,33 6 podului peste Mureș, Cartier Partoș pe DN1. € 8.773.388 38 19 9 33 4 27 17 12 10 18,78 17 de transport. 18 Construcție șosea de centură Alba Iulia Modernizare străzi, inclusiv reabilitarea Nord (Bărăbanț – DN74 / Șard). € 60.160.374 33 40 2 27 6 7 12 36 7 18,89 / modernizarea utilităților publice (zona Lalelelor - Dealul Furcilor, zona Calea € 23.674.221 Moților – Orizont – Emil Racoviță, zona M. 4 37 33 11 7 10 1 4 24 14,56 7 Restaurare / reabilitare / revitalizare și 19 punere în valoare sistem de fortificații Kogălniceanu – Costache Negruzzi). perimetrale - Cetatea bastionară de tip € 6.451.922 25 14 28 1 19 10 36 17 20 18,89 Vauban Alba Carolina. Amenajare zonă naturală Schit, inclusiv piste pentru cicloturism de legătură între traseul Mamut și b-dul Transilvaniei. € 5.138.699 17 10 11 17 24 1 16 26 11 14,78 8 Restaurare bastioane și raveline ziduri nord - Cetatea Alba Carolina. € 3.760.023 25 14 28 1 15 13 38 16 21 19,00 20 Restaurare bastioane, raveline ziduri Conservare și revitalizare caponieră 9 21 sud și est - Cetatea Alba Carolina € 12.533.411 3 34 13 19 10 15 9 14 26 15,89 dintre bastioanele Sf. Elisabeta și Sf. € 1.723.901 25 14 28 1 15 15 39 15 22 19,33 (inclusiv amenajare amfiteatru în ravelinul Carol – Cetatea Alba Carolina. Trinitarienilor). 70 71 Punctajele de prioritate pentru proiectele de pe lista scurtă, utilizând abordarea cantitativă Prioritatea stabilită de angajații Prioritatea stabilită Prioritatea stabilită de angajații Primăriei municipiului Alba Iulia de experții tehnici Prioritatea stabilită Valoare Primăriei municipiului Alba Iulia Proiect Total Priorita- de experții tehnici estimată te Valoare Al1 Al2 Al3 Al4 Al5 Al6 E1 E2 E3 Proiect Total Priorita- estimată te Al1 Al2 Al3 Al4 Al5 Al6 E1 E2 E3 Construire de locuințe sociale și Centru Realizare Centură / Inel de Circulație Vest integrat pentru comunitatea de romi din zona Talcioc. € 334.224 30 38 37 23 28 30 31 5 16 26,44 34 (Bărăbanț – Alba Iulia – DN74 – Pâclișa € 25.066.822 –DN1 / E81). 33 38 2 27 20 7 13 34 9 20,33 22 Implementarea unui proiect-pilot Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 Amenajare creșă de cartier Ampoi prin pentru Dezvoltarea Locală plasată sub € 10.000.000 Responsabilitatea Comunității (DLRC) în 5 26 33 37 37 39 29 6 27 26,56 35 schimb de destinație centrală termică CT € 1.059.040 33 26 24 20 10 25 25 7 14 20,44 23 comunități defavorizate. 29. Schimb de destinație din CT10 în Centru Construire centru cultural în zona € 9.469.688 39 1 39 26 17 21 10 2 37 21,33 24 social pentru servicii alternative Alba Iulia (Bd. Revoluției nr. 7C). € 418.990 12 31 27 36 30 32 28 11 34 26,78 36 centrală. Înființarea de perdele forestiere (de ex. strada Brândușei, Victoriei). € 83.556 5 11 10 34 21 2 40 31 38 21,33 25 Reparație capitală la clădirea Grădiniței cu program normal nr. 6. € 562.249 19 20 21 38 38 35 26 19 30 27,33 37 Sisteme de supraveghere video și de creștere a siguranței circulației pe drumurile publice. € 835.561 11 7 36 8 31 30 4 35 39 22,33 26 Extindere și reabilitare Grădiniță nr. 12. € 501.336 19 20 21 38 39 35 27 20 31 27,78 38 Construire grădiniță nr. relocare din zona istorică). 8 (necesar € 1.253.341 19 24 11 20 36 33 24 13 25 22,78 27 Reparație capitală Școala Liviu Rebreanu. € 379.066 19 20 21 38 39 35 30 21 32 28,33 39 Reabilitarea / extinderea clădirilor unităților de învățământ liceal de stat din municipiul Reabilitare clădire Biblioteca Batthyaneum. € 4.177.804 40 14 38 25 21 25 37 29 33 29,11 40 Alba Iulia (Colegiul Economic „Dionisie € 2.615.297 Pop Marțian”, Liceul de Muzică, Colegiul 19 20 14 13 32 34 23 22 29 22,89 28 Național “Horea, Cloșca și Crișan”). Amenajarea unei piețe en gros în zona Moară. € 1.880.012 13 32 35 30 33 29 11 27 5 23,89 29 Creșterea eficienței energetice a clădirilor Prioritățile cetățenilor de învățământ (Grădinița nr. 7 și 11, Școala „Vasile Goldiș”, Școala nr. 5 și „Ion € 2.582.293 16 26 24 32 25 40 14 28 18 24,78 30 Abordarea cantitativă prezentată mai sus a încercat să fundamenteze procesul de decizie al experților și al autorităților locale. Agârbiceanu”, Colegiul Tehnic „Apulum”). În cele ce urmează, raportul de față va pune în discuție un alt pas urmat de către autoritățile locale pentru a asigura o mai bună ordonare după prioritate a proiectelor – angajarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor. Construire sală polivalentă. € 27.852.025 18 7 40 34 26 18 19 24 40 25,11 31 Cetățenii pot fi implicați în multe moduri, pentru fiecare existând argumente și contraargumente. În acest scop, autoritățile locale din Extinderea unor clădiri ale unităților de Alba Iulia au decis să colaboreze cu Universitatea „1 Decembrie 1918” pentru a elabora și a derula un sondaj adresat cetățenilor. învățământ primar și gimnazial de stat din Alba Iulia (Școala nr. 3 „Avram Iancu”, € 3.325.682 19 33 14 13 33 35 38 23 28 26,22 32 Printre altele, sondajul le-a cerut cetățenilor să furnizeze o listă de priorități majore pentru orașul lor. Având în vedere că nu era Școala nr. 6 „Ion Agârbiceanu”). practic să li se solicite celor peste 700 de respondenți să întocmească o listă completă de proiecte prioritare, li s-au propus categorii de proiecte mai ample și proiecte mari. Rezultatele acestui studiu sunt cuprinse mai jos. Construire creșă de cartier Cetate – zona Platoul Romanilor. € 557.041 33 26 24 20 35 24 21 40 15 26,44 33 72 73 Proiecte prioritare pentru perioada 2014-2022 din perspectiva cetățenilor Aplicarea unei abordări integrate în alegerea Ponderea respondenților Ponderea respondenților Proiect care consideră proiectul care consideră proiectul important sau mai puțin important Nu știu / nu răspund PRIORITATE proiectelor foarte important sau neimportant În plus față de exercițiile de ordonare după prioritate efectuate de autoritățile locale, experți și cetățeni, este de asemenea important să se ia în considerare caracterul integrat al pachetului de proiecte propuse. În special pentru proiectele care vor primi finanțare din Reabilitarea infrastructurii educaționale (școli și grădinițe) 92,7 3,8 3,5 1 partea UE, este important să demonstreze că proiectele selectate vor avea un impact mai mare luate împreună decât ar avea luate separat. Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 Îmbunătățirea parcurilor și a spațiilor verzi 92,3 5,1 2,7 2 Atât teritorial, cât și sectorial, poate fi adoptată o abordare integrată. Pentru perioada de programare 2007-2013, Primăria municipiului Alba Iulia a adoptat o abordare teritorială, cele mai multe dintre fondurile UE fiind canalizate către reabilitarea Cetății orașului, deși Reabilitarea / modernizarea străzilor și dezvoltarea locurilor de parcare 90,6 5,9 3,5 3 nu exclusiv. Pentru perioada de programare 2014- 4 Construcție centre sociale pentru comunități dezavantajate 87,2 7,3 5,5 2020, autoritățile locale intenționează să termine lucrările de reabilitare Extinderea și reabilitarea sistemului de iluminat public 86,2 10,0 3,8 5 începute în Cetate, în același timp începând lucrările în zonele din jurul Cetății. Așa cum lucrările la Cetate 6 Continuarea lucrărilor de reabilitare a Cetății Alba Carolina 83,7 11,0 5,3 au ajutat la impulsionarea activității economice, tot la fel se speră ca Construcția de piste pentru bicicliști și alei pietonale 81,3 13,4 5,3 7 lucrările la zona din jurul Cetății vor ajuta la încurajarea inițiativelor similare în restul orașului. 8 Reabilitarea și / sau construcția unei Case de Cultură 79,0 14,2 14,2 În esență, patru teritorii principale pot fi definite pentru Alba Iulia: 1) Cetatea Construcția unei săli polivalente 74,4 18,0 7,6 9 Alba Carolina; 2) zona din jurul Cetății; 3) orașul ca întreg; 4) zona AIDA. 10 Dezvoltarea unui parc industrial între Alba Iulia și Sebeș 72,4 20,8 6,8 Zonele de intervenţie Reabilitarea stadionului municipal 69,5 24,3 6,2 11 pentru municipiul La rândul lor, aceste preferințe ale cetățenilor pot fi aplicate la lista scurtă a proiectelor discutată mai sus. Trebuie menționat că Alba Iulia încadrarea unui proiect într-o categorie favorizată de către cetățeni înseamnă că s-ar fi obținut aceeași prioritate și dacă cetățenilor li s-ar fi cerut o opinie despre proiectul respectiv. De asemenea, nu toate proiectele din lista scurtă se încadrează într-una dintre Cetatea Alba Carolina categoriile discutate mai sus. Primul inel al municipiului Alba Iulia Totuși, așa cum s-a indicat mai devreme, ordonarea după prioritate a proiectelor este mai degrabă artă decât știință exactă și este Municipiul Alba Iulia influențată de o multitudine de factori, care sunt greu de controlat și de măsurat (de exemplu, starea de spirit a unei persoane sau predispoziția din data la care i s-a cerut să evalueze un anumit proiect) Zona AIDA 74 75 Disponibilitatea surselor de finanțare 6 Reabilitarea infrastructurii urbane din marile ansambluri de locuințe (regenerare urbană a cartierelor Revoluției-Transilvaniei, M-uri Ampoi I). € 9.748.209 Bugetul local În sfârșit, o ultimă problemă care poate fi luată în considerare în ordonarea după prioritate a proiectelor este disponibilitatea surselor 7 Construire piste de biciclete și modernizare alei pietonale. € 8.000.000 POR 2014-2020; Bugetul local de finanțare, acordându-se prioritate acelor proiecte care ar putea beneficia de fonduri UE. Având în vedere că multe dintre ghidurile solicitanților pentru programele operaționale ale UE nu erau finalizate în momentul elaborării acestui document, a fost dificil să se Creșterea eficienței energetice a clădirilor de învățământ (Grădinițele nr. 7 facă o triere clară în acest sens. Cu toate acestea, proiectele de documente de programare existente au oferit suficiente informații 8 și 11, Școala „Vasile Goldiș”, Școala nr. 5 și „Ion Agârbiceanu”, Colegiul € 2.582.293 POR 2014-2020; Bugetul local pentru a intui sursele de finanțare pentru majoritatea proiectelor din lista scurtă. Tehnic „Apulum”). Implementarea unui proiect-pilot pentru Dezvoltarea Locală plasată sub POR 2014-2020; Bugetul local; De asemenea, este important să se determine proiectele care vor fi finanțate de autorități de nivel superior (de exemplu, consilii 9 Responsabilitatea Comunității (DLRC) în cartierul Lumea Nouă. € 10.000.000 PO Resurse Umane Prioritizarea proiectelor pentru perioada 2014-2020 județene sau autoritățile naționale) și a căror operare și întreținere nu ar intra în sfera răspunderii municipalității Alba Iulia. Practic, aceste proiecte nu s-ar face din bugetul operațional alocat municipiului (adică aproximativ 69 milioane EUR pentru 2014-2022). 10 Extindere și reabilitare Grădiniță nr. 12. € 501.336 POR 2014-2020; Bugetul local Primăria municipiului Alba Iulia Lista finală de priorități 11 Amenajare creșă de cartier Ampoi prin schimb de destinație centrală termică CT 29. € 1.059.040 POR 2014-2020; Bugetul local Folosind toate informațiile prezentate mai sus, a fost propusă o listă finală de proiecte prioritare. Aceste proiecte se încadrează în 12 Reparație capitală la clădirea Grădiniței cu program normal nr. 6. € 562.249 POR 2014-2020; Bugetul local bugetul operațional alocat, de 69 de milioane EUR. În acest moment, este important de menționat faptul că 69 de milioane EUR nu reprezintă un prag superior pentru investiții de capital pentru Primăria municipiului Alba Iulia, ci mai degrabă un reper și un instrument Amenajare zonă naturală Schit, inclusiv piste pentru cicloturism de 13 legătură între traseul Mamut și b-dul Transilvaniei. € 5.138.699 POR 2014-2020; Bugetul local de ordonare după prioritate. În mod similar, această listă de proiecte nu cuprinde neapărat toate prioritățile municipalității. Așa cum se indică în Strategia de dezvoltare, municipalitatea are multe nevoi, iar în anii următori pot apărea altele noi. Proiectele din lista finală de priorități de mai sus cuprind doar proiectele care vor fi întreprinse de Primăria municipiului Alba Iulia. În plus, există o serie de proiecte de importanță critică pentru municipalitate care vor fi întreprinse de către o altă entitate (de exemplu, Lista de proiecte prioritare a Primăriei municipiului Alba Iulia pentru perioada 2014-2022 Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CNADNR). Unele dintre aceste proiecte prioritare sunt deja Valoarea estimată pe o listă de priorități naționale / regionale, în timp ce altele ar trebui să devină obiectul unei activități de lobby desfășurate de actorii a proiectului locali. Nr. Proiect (în Euro) Sursă posibilă de finanțare - inclusiv TVA Proiecte prioritare pentru Alba Iulia finanțate din alte surse Teritoriul integrat 1 – Cetatea Alba Carolina Valoarea estimată Entitatea care a proiectului No. Proiect realizează Justificare (în Euro) Restaurare bastioane, raveline ziduri sud și est - Cetatea Alba Carolina POR 2014-2020; Bugetul de stat; proiectul - inclusiv TVA 1 (inclusiv amenajare amfiteatru în ravelinul Trinitarienilor). € 12.533.411 Bugetul local Autostrada Sebeș-Turda este în construcție, cu finanțare Restaurare/reabilitare, revitalizare și punere în valoare clădiri și spații POR 2014-2020; Bugetul de stat; Realizarea infrastructurii de de la POS Transport 2007-2013 și va fi probabil finalizată 2 € 8.146.717 1 interconectare a Municipiului Alba Iulia € 50.133.644 CNADNR cu fonduri de la PO Infrastructură Mare 2014-2022. Cele publice din zona istorică, inclusiv Palatul Principilor. Bugetul local cu autostrada Sebeș – Turda (A10). două drumuri care leagă Alba Iulia de autostradă vor Teritoriul integrat 2 – Centura din jurul Cetății Alba Carolina face parte din acest proiect mai mare. Construcția unei șosele de centură în Această șosea de centură este de o importanță critică, 3 Îmbunătățirea calității vegetației din parcurile municipale. € 9.748.209 POR 2014-2020; Bugetul local 2 partea de nord a municipiului Alba Iulia € 60.160.373 CNADNR deoarece oferă un drum direct de la autostradă și DN1 la (Bărăbanț - DN 74/Sard). Munții Apuseni din jurul orașului Alba Iulia până la DN74. 4 Extindere și reabilitare sistem iluminat. € 7.436.574 POR 2014-2020; Bugetul local Extinderea podului a fost planificată de ceva timp și Reabilitarea si extinderea la 4 benzi a 3 podului peste râul Mureș, în cartierul € 8.773.387 CNADNR este de o importanță critică, având în vedere navetele Reabilitare termică locuințe colective (zonele Revoluției-Transilvaniei, POR 2014-2020; Bugetul de stat; 5 M-uri Ampoi I). € 3.168.168 Bugetul local Partoș, pe DN 1. zilnice și traficul, în general, între Alba Iulia și Sebeș. 76 77 Proiecte prioritare 2014-2020 Justificarea selecției acestor proiecte prioritare Ordonarea după prioritate a unui pachet eclectic de proiecte este mai mult artă decât știință. Atunci când se decide care proiecte sunt cele mai bune pentru comunitate este necesar ca o multitudine de factori să fie luați în considerare. Nu există o metodologie perfectă prin care să se atingă acest deziderat, iar ceea ce reprezintă o prioritate astăzi poate să nu reprezinte o prioritate mâine. Pentru prioritizarea proiectelor în Alba Iulia a fost folosit un anumit număr de filtre și de metodologii. Unealta cea mai simplă și, fără îndoială, cea mai eficientă folosită în ordonarea proiectelor după prioritate este definirea clară a unui calendar concret de implementare și un BUGET OPERAȚIONAL. În cazul Albei Iulia calendarul definit este perioada programatică a UE (2014- 2020), iar bugetul operațional propus pentru investiții de capital este de €69 milioane. Acest lucru nu înseamnă neapărat că autoritățile locale din Alba Iulia nu pot face investiții de capital de peste €69 milioane între 2014 și 2022 (chiar dacă nu ar trebui să depășească foarte mult această sumă), însă este foarte util în sortarea unei liste lungi de proiecte. Și într-adevăr, din peste 350 de proiecte conturate în Strategia de Dezvoltare și Planul General de Urbanism, o lista finală de 13 proiecte a fost selectată, pe lângă încă 3 proiecte adiționale gândite a fi implementate de autoritățile naționale. 79 Selecția acestei liste de 13 proiecte prioritare nu a avut loc direct. De exemplu, în punctajul primit de diferite proiecte din partea autorităților locale și a experților externi, transportul public a fost identificat ca prioritatea numărul unu. Acest proiect nu a ajuns în lista finală de proiecte din două motive principale: • Proiectul nu este eligibil pentru finanțare UE, având în vedere faptul că sistemul public de transport este gestionat de o companie privată; • Proiectul are o valoare mare (peste €26 millioane), iar dacă ar fi implementat ar limita posibilitatea de implementare a altor proiecte de importanță. Eligibilitatea unui proiect pentru finanțare UE a fost un prim criteriu folosit în sortarea listei de proiecte în Alba Iulia. În timp ce accesibilitatea fondurilor UE nu ar trebui să fie motorul principal pentru un plan de investiții (autoritățile locale ar trebui să finanțeze proiecte cu șansele cele mai mari de a avea cel mai semnificativ impact local, fără să se țină cont de sursa de finanțare), este greu să aducem argumente contrare acestui fapt. De câte ori este posibil, autoritățile locale ar trebui să valorifice granturile disponibile (în timp ce asigură, totodată, sustenabilitatea financiară a investițiilor de capital finalizate), deoarece în acest fel spațiul bugetar este creat să acopere alte nevoi ale proiectelor. Prin urmare, câteva proiecte care au primit un scor mare în urma exercițiului de ordonare după prioritate efectuat de către autoritățile locale și experții externi nu au ajuns pe lista finală de proiecte prioritare. Pe de altă parte, au fost proiecte care au primit un punctaj mai mic în exercițiul de ordonare după prioritate, însă au fost incluse în lista finală de prioritizare. De exemplu, proiectul DLRC (Dezvoltare Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității) propus în cartierul Lumea Nouă a ocupat locul 35 pe o listă scurtă de 40 de proiecte. Cu toate acestea, a fost prioritatea 4 din 11 pe lista de prioritizare a cetățenilor. Mai mult, proiectele cu accent pe incluziune socială sau schimbări climatice nu sunt considerate de obicei o prioritate de către autoritățile locale, însă acestea pot avea un impact puternic și pe termen lung. În ceea ce urmează, vom prezenta o justificare concisă pentru fiecare proiect care apare pe lista de proiecte prioritare: 80 81 1 Restaurare bastioane, raveline ziduri sud și est - Cetatea Alba Carolina (inclusiv amenajare amfiteatru în ravelinul € 12.533.411 Trinitarienilor). Proiectul ocupă locul 9 (din 40) în ordonarea după prioritate efectuată de către personalul local și experți externi și locul 6 (din 11) în lista de proiecte prioritare întocmită de cetățeni. Proiectul continuă abordarea integrată întreprinsă în perioada programatică 2007-2013, cu câteva investiții strategice întreprinse în cetatea istorică a orașului. Astfel, intervenției i s-a acordat o atenție specială în evaluarea efectuată și a fost adăugată pe lista de priorități. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa prioritară 4 a POR 2014-2020, Măsura nr. 4.1 privind „Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor.” 82 83 2 Restaurare / reabilitare, revitalizare și punere în valoare clădiri și spații publice din zona istorică, inclusiv Palatul € 8.146.717 Principilor. Proiectul ocupă locul 10 (din 40) în ordonarea după prioritate efectuată de către personalul local și experți externi și locul 6 (din 11) în lista de proiecte prioritare întocmită de cetățeni. Proiectul este considerat important pentru oraș deoarece contribuie la finalizarea abordării teritoriale integrate pentru cetatea orașului (obiectul principal al Planului de Dezvoltare Integrată 2007-2013), și completează toate celelalte proiecte întreprinse în zonă. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa prioritară 5 a POR 2014-2020, Măsura nr. 5.1 privind „Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural”. 84 85 3 Îmbunătățirea calității vegetației din parcurile municipale. € 9.748.209 Proiectul se află printre cele două cele mai importante priorități pentru cetățenii Albei Iulia și ocupă locul 13 (din 40) în exercițiul de ordonare după prioritate realizat cu personalul local și experți externi. Proiectul include în primul rând parcurile și zonele verzi din teritoriul integrat 2 – Inelul din jurul Cetății Alba Carolina, contribuind la transformarea acestei zone într-una mai animată și mai atractivă pentru cetățeni și turiști. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa prioritară 4 a POR 2014-2020, Măsura nr. 4.3 privind „Soluții pentru comunități marginalizate”. Cu toate acestea, este de așteptat ca mare parte a investiției să fie realizată cu fonduri de la bugetul local. 86 87 4 Extindere și reabilitare sistem public de iluminat. € 7.436.574 Proiectul ocupă locul 4 (din 40) în ordonarea după prioritate efectuată de către personalul local și experți externi și locul 5 (din 11) în lista de proiecte prioritare întocmită de cetățenii Albei Iulia. Pe de o parte, proiectul contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din Alba Iulia, iar pe de altă parte va contribui la reducerea amprentei de carbon a orașului. Îmbunătățirile aduse la sistemul de iluminat public pot contribui, de asemenea, la reducerea facturilor de curent, permițând alte investiții din resursele bugetare. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa prioritară 3 a POR 2014-2020, Măsura nr. 3.1 privind „Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor”. 88 89 5 Reabilitare termică locuințe colective (zonele Revoluției- Transilvaniei, M-uri Ampoi I). Proiectul ocupă locul 11 (din 40) în ordonarea după prioritate € 3.168.168 efectuată de către personalul local și experții externi. Autoritățile locale au întreprins un sondaj separat care a analizat interesul cetățenilor cu privire la un proiect de reabilitare termică, precum și disponibilitatea acestora de a co-finanța astfel de proiecte. Peste 80% dintre cetățeni au indicat faptul că o astfel de izolare termică este benefică, iar peste 50% dintre cei intervievați sunt disponibili să co-finanțeze cel puțin 20% din costurile proeictului. Proiectul nu va contribui doar la reducerea consumului de energie și a facturilor de curent ale cetățenilor, dar va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea calității spațiului urban în Municipiul Alba Iulia, cu accent pe blocurile de apartamente din Teritoriul integrat 2. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa prioritară 3 a POR 2014-2020, Măsura nr. 3.1 privind „Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor”. 90 91 6 Reabilitarea infrastructurii urbane din marile ansambluri de locuințe (regenerare urbană a cartierelor Revoluției- € 9.748.209 Transilvaniei, M-uri Ampoi I). Proiectul ocupă locul 2 (din 40) în ordonarea după prioritate efectuată de către personalul local și experți externi și locul 3 (din 11) în lista de prioritizare realizată de cetățenii Albei Iulia. Proiectul va fi implementat într-o manieră integrată împreună cu proiectul de reabilitare termică al imobilelor de locuințe, cu accent principal pe blocurile de apartamente din Teritoriul integrat 2. Proiectul va contribui la îmbunătățirea vieții cetățenilor și la experiența vizitelor turiștilor. Este foarte probabil ca proiectul sa fie realizat cu fonduri de la bugetul local. 92 93 7 Construire piste de biciclete și modernizare alei pietonale. Proiectul ocupă locul 5 (din 40) în ordonarea după prioritate € 8.000.000 efectuată de către personalul local și experți externi și locul 7 (din 11) în lista de prioritizare realizată de cetățenii Albei Iulia. Proiectul contribuie la îmbunătățirea mobilității și conectivității în oraș prin promovarea măsurilor de transport ecologic. Intervenția contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul rezidențial, îmbunătățind totodată calitatea vieții. Intervențiile întreprinse în cadrul Teritoriului integrat 2 vor avea prioritate. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020, Măsura nr 4.1. privind „Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor.” 94 95 8 Creșterea eficienței energetice a clădirilor de învățământ (Grădinițele nr. 7 și 11, Școala „Vasile Goldiș”, Școala nr. 5 € 2.582.293 și „Ion Agârbiceanu”, Colegiul Tehnic „Apulum” Proiectul ocupă locul 1 (din 11) în opțiunile de prioritizare ale cetățenilor pentru 2014-2020 și locul 30 (din 40) în analiza personalului local și al experților externi. Abordarea integrată a proiectului vine din consistența sa și complementaritatea cu alte investiții locale anterioare în reabilitarea infrastructurii educaționale, dar de asemenea cu alte proiecte prevăzute pentru perioda programatică 2014-2020: reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale din perioada comunistă (blocurile de apartamente), promovarea mijloacelor de mobilitate ecologice (piste de bicicletă, zone pietonale, transport public sustenabil) și modernizarea sistemului de iluminat public, toate acestea având ca scop reducerea emisiilor de carbon la nivel municipal. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa prioritară 3 a POR 2014-2020, Măsura nr. 3.1 privind „Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor”. 96 97 9 Implementarea unui proiect-pilot pentru Dezvoltarea € 10.000.000 Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC) în cartierul Lumea Nouă. Proiectul ocupă locul 4 (din 11) în prioritizarea realizată de cetățeni pentru orizontul de timp 2020, respectiv 35 (din 40) în analiza personalului local și al experților externi. Proiectul este complementar cu alte proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale și promovarea incluziunii sociale a diferitelor grupuri vulnerabile (romi, persoane cu dizabilități, șomeri pe termen lung etc.), incluzând extinderea și reabilitarea creșelor, școlilor și grădinițelor din zonele dezavantajate ale orașului. Abordarea teritorială integrată a proiectului consistă în continuarea infrastructurii urbane de bază (drumuri, apă și canalizare, iluminat public) lucrări de extindere efectuate în ultimii ani finanțate din fonduri UE, din fonduri de la Banca Mondială și din bugetul local. Proiectul este eligibl pentru finanțare UE sub Axa prioritară nr. 4 al POR 2014-2020, Măsura nr. 4.3. privind „Soluţii pentru comunităţi marginalizate”. Finanțare poate fi obținută și prin PO Capital Uman, Axa prioritară 5. 98 99 10 Extindere și reabilitare Grădiniță nr. 12. € 501.336 Proiectul ocupă locul 1 (din 11) în opțiunile de prioritizare ale cetățenilor pentru 2014-2020 și locul 38 (din 40) în prioritizarea propusă de personalul local și experți externi. Proiectul este compatibil atât cu intervențiile anterioare care susțin reabilitarea, modernizarea și dotarea infrastructurii educaționale, cât și cu alte proiecte prevăzute în orizontul de timp 2020 și care au același scop, precum reabilitarea termică a grădinițelor, școlilor și liceelor, extinderea și modernizarea unor grădinițe existente sau înființarea unei noi creșe, pentru a asigura acces la servicii de calitate pentru toți cetățenii. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020, Măsura nr. 4.4. privind „Investiții în educație și în infrastructura educațională”. 100 101 11 Amenajare creșă de cartier Ampoi prin schimb de destinație centrală termică CT 29. Proiectul ocupă locul 1 (din 11) printre opțiunile de prioritizare ale cetățenilor € 1.059.040 pentru 2014-2020 și locul 23 (din 40) în prioritizarea propusă de personalul local și experți externi. Abordarea integrată a proiectului consistă în complementaritatea lui atât cu intervenții anterioare care susțin reabilitarea, modernizarea și dotarea infrastructurii educaționale, dar și cu alte proiecte prevăzute în orizontul de timp 2020 și care au același scop, precum reabilitarea termică a grădinițelor, școlilor și liceelor, sau extinderea și modernizarea unor grădinițe existente. De asemenea, proiectul este în conformitate cu măsurile care vizează promovarea incluziunii sociale a diferitelor grupuri vulnerabile, precum DLRC. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020, Măsura nr. 4.4. privind „Investiții în educație și în infrastructura educațională”. 102 103 12 Reparație capitală la clădirea Grădiniței cu program normal nr. 6. € 562.249 Proiectul ocupă locul 1 (din 11) printre opțiunile de prioritizare ale cetățenilor pentru 2014-2020 și locul 37 (din 40) în lista de prioritizare propusă de personalul local și experți externi. În ceea ce privește abordarea integrată, proiectul este complementar cu un număr mare de proiecte implementate anterior care vizează reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților de învățământ (grădinițe, școli și licee) în toate cartierele orașului. Pe de altă parte, propunerea este compatibilă cu alte proiecte similare prevăzute pentru perioada programatică 2014-2020, precum reabilitarea termică a 6 unități de învățământ, extinderea și dezvoltarea a 2 grădinițe, sau înființarea unei creșe noi. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020, Măsura nr. 4.4. privind „Investiții în educație și în infrastructura educațională”. 104 105 13 Amenajare zonă naturală Schit, inclusiv piste pentru cicloturism de legătură între traseul Mamut și b-dul € 5.138.699 Transilvaniei. Proiectul ocupă locul 7 (din 11) în lista de prioritizare realizată de cetățeni pentru perioada programatică 2014-2020 și locul 8 (din 40) în ordonarea după prioritate efectuată de către personalul local și experți externi. Abordarea integrată a proiectului consistă în complementaritatea sa atât cu intervenții anterioare, cât și intervenții viitoare care vizează reducerea dioxidului de carbon la nivel municipal: reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale din perioada comunistă (blocuri de apartamente) și clădiri publice (unități de învățământ), promovarea mijloacelor de mobilitate ecologice (piste de bicicletă, zone pietonale, transport public sustenabil) și modernizarea sistemului de iluminat public. Proiectul este eligibil pentru finanțare UE sub Axa Prioritară nr. 4 a POR 2014-2020, Măsura nr 4.1. privind „Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor.” 106 107 Centralizarea sumelor pentru oraşele reşedinţă de judeţ privind finanţarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile în perioada 2009-2012 (lei/locuitor) Cadre instituționale pentru derularea proiectelor Primăria Municipiului Alba Iulia este deja una dintre cele mai eficiente instituții în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, având cea mai mare rată de absorbție pe cap de locuitor dintre toate reședințele de județ din Romania. Acest succes poate fi atribuit în mare măsură cadrelor instituționale solide instituite pentru a ajuta la redactarea, ofertarea și gestionarea proiectelor. Totuși, la fel ca în cazul oricărei instituții publice, există întotdeauna loc de mai bine. În cele ce urmează vor fi discutate câteva idei cu privire la modalitățile de îmbunătățire a cadrelor instituționale la nivel local / regional. Totalul sumei din fonduri externe nerambursabile contractate în perioada 2009-2012 (lei/locuitor) sub 10 lei/locuitor între 50 şi 99 între 500 şi 990 lei/locuitor lei/locuitor Alba Iulia - 2708 lei/locuitor între 10 şi 49 între 100 şi 499 între 1000 şi 1500 lei/locuitor lei/locuitor lei/locuitor 108 109 Cadrul instituțional pentru Având în vedere dimensiunile și complexitatea Cetății, patrimoniul cultural substanțial și valoros pe care aceasta îl reprezintă, spațiile rămase spre închiriere, precum și spațiile publice disponibile pentru desfășurarea diferitelor evenimente (concerte, festivaluri, festivități, piese de teatru), este important să se ia în considerare înființarea unei entități care să se ocupe de gestionarea Cetății. Cetatea Alba Carolina În acest sens, pot fi luate în calcul mai multe opțiuni, de la alocarea sarcinilor de gestionare către angajații actuali ai Primăriei Municipiului Alba Iulia, până la creșterea numărului de angajați sau înființarea unei unități separate care să se ocupe de gestionarea Reabilitarea Cetății cu fonduri UE a reprezentat o realizare salutată atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, fiind în mare măsură Cetății. Această ultimă opțiune – înființarea entității de gestionare a patrimoniului Cetății (GPC) – va fi discutată în detaliu în cele ce considerată o poveste de succes în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în România. După reabilitarea Cetății, numărul turiștilor urmează. Aceasta trebuie considerată o simplă opțiune și evaluată atent în raport cu celelalte variante disponibile, ținând cont în care au vizitat acest oraș a crescut de la circa 32.000 în 2007 la peste 400.000 în 2014. În plus, numărul firmelor și organizațiilor care special de constrângerile legate de resurse (o nouă unitate va necesita fonduri semnificative, care trebuie acoperite de un buget își desfășoară activitatea în Cetate și în jurul Cetății a crescut semnificativ în ultimii ani, însumând peste 1.500 de angajați. deja restrâns). Ținând cont de disponibilitatea resurselor necesare, GPC poate fi creată ca unitate independentă cu personalitate juridică, care să Activităţi economice existente - Cetatea Alba Carolina funcționeze ca instituție publică de interes local în subordinea Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia. GPC va funcționa exclusiv Cadre instituționale pentru derularea proiectelor în zona Cetății și în zona tampon definită în cadrul Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Cetate.5 (conform PUZ Cetatea Alba Iulia - elaborat 2014) GPC va administra patrimoniul material și imaterial, clădirile și spațiile publice din domeniul public și privat al municipiului. GPC Turism poate primi dreptul de a achiziționa, construi, renova și întreține spațiile publice și comerciale conform cadrului legal în vigoare. Unitatea va avea un buget special alocat și va funcționa după proceduri interne de management bine definite. Toate activitățile Cultură întreprinse de unitate vor fi coordonate cu cele ale altor departamente / unități din cadrul Primăriei, putând fi realizate de o serie de servicii cu personal specializat conform organigramei de mai jos: Comerţ nealimentar Organigrama GPC Alimentaţie publică Comerţ ambulant Servicii diverse pentru populaţie Consiliul local Alba Iulia Primar Sport / agrement Viceprimar Asociaţii / ONG-uri Gestionarea Patrimoniului Cetății - Director General Servicii de sănătate Serviciul juridic Serviciul financiar Servicii de educaţie Serviciul resurse umane Servicii administrative Curator Cabinete particulare (medicale, avocatură etc) Terenuri destinate Administrarea patrimoniul Administrarea patrimoniul Administrarea traficului Comunicare si educatie concesionării, material imaterial (drumuri, parcări, (relații publice, închirierii, asocierii în (construcții: clădiri și spații (cultură și evenimente) semnalizări) asistență, instructaj) particpaţiune, care publice, iluminatul obiectivelor) deţin deja acest statut *Prelucrare date conform Actualizare Plan Urbanistic Zonal Zona Protejată Cetatea Alba Iulia, SC QUATTRO 5 O prezentare detaliată poate fi găsită în documentul: 2003, Ministerul Transportului, Construcțiilor și Turismului, Metodologia referitoare la operațiunile de Design SRL, 2014 reabilitare a zonelor construite protejate (studiu IHS România - iulie 2003) 110 111 GPC ar putea utiliza o serie de instrumente de management dezvoltate de administrația publică centrală în urmă cu câțiva ani6: Regimul juridic al proprietăţilor - Cetatea Alba Carolina 1. Un sistem pentru înregistrarea proprietăților conform funcțiilor urbane: Sistemul organizează proprietățile conform funcțiilor urbane, cum ar fi domeniu public (străzi și piețe pietonale), servicii publice (conform PUZ Cetatea Alba Iulia - elaborat 2014) de interes general, spații culturale și lăcașuri de cult, clădiri administrative, spații rezidențiale și spații comerciale. Sistemul înregistrează costurile și veniturile anuale totale pentru fiecare tip de proprietate alături de rata de neocupare. 2. Documentația proprietății: Documentația conține informații referitoare la dreptul de proprietate, detalii tehnice cantitative și calitative privind proprietatea, cum ar fi planul de zonare, planurile de infrastructură urbană, planurile topografice și de fațadă ale proprietății, suprafețe și volume, consum de energie per locatar și m2, informații legate de locatar și contractul de închiriere. Cadre instituționale pentru derularea proiectelor 3. Dosarul proprietății: Dosarul descrie starea proprietății pentru o mai bună monitorizare a activităților și resurselor necesare pentru utilizare, întreținere și reparare / reabilitare. 4. Planul de marketing: Planul include o analiză de piață, cererea și oferta de spații din Cetate și zona înconjurătoare. Planul oferă recomandări privind caracteristicile noilor funcții urbane de pe piață în conformitate cu starea Cetății și prezintă veniturile estimate în concordanță cu politica municipală de închiriere existentă și prețul pieței. 5. Planul de comunicare și educație: Planul are rolul de: (1) a promova valoarea Cetății și activitățile organizate anual; (2) a stârni interesul și implicarea comunității în activitățile organizate; (3) a realiza programe de instruire pentru tineri și adulți în domeniul patrimoniului cultural și artei și meșteșugurilor legate de patrimoniu. Domeniul public de Domeniul public de Terenuri destinate interes naţional interes local concesiunii, închirierii sau asocierii în *Prelucrare date conform Actualizare Plan Urbanistic Zonal Zona Protejată Domeniul public de participaţie sau care Cetatea Alba Iulia, SC QUATTRO Proprietate privată au deja acest statut interes judeţean Design SRL, 2014 6O prezentare detaliată poate fi găsită în documentul: 2003, Ministerul Transportului, Construcțiilor și Turismului, Metodologia referitoare la operațiunile de reabilitare a zonelor construite protejate (studiu IHS România - iulie 2003) 112 113 Cadrul instituțional Cadrul instituțional la nivel de la nivel municipal zonă urbană funcțională Primăria Municipiului Alba Iulia se numără deja printre cele mai eficiente municipalități din România. Alba Iulia se află la o distanță În zonele cu o dinamică urbană care depășește limitele administrative, este importantă stabilirea unor cadre instituționale care să mare față de alte reședințe de județ în ceea ce privește absorbția fondurilor UE pe cap de locuitor: a absorbit de peste două ori funcționeze la nivel periurban / metropolitan. Analizând tendințele de deplasare tip navetă din județul Alba Iulia, devine evident faptul mai multe fonduri UE pe cap de locuitor decât următoarea reședință de județ din acest clasament și de peste cinci ori față de polii că Alba Iulia și Sebeș alcătuiesc un sistem urban care atrage navetiști din tot județul. Conform unei metodologii dezvoltate de OCDE, de creștere ai României. Rata mare de absorbție a fondurilor UE de către municipalitatea Alba Iulia se datorează în mare măsură o zonă urbană funcțională este o regiune limitrofă (fără enclave sau exclave) formată din mai multe localități, în care cel puțin 15% din cadrului instituțional instituit pentru o mai bună gestionare a proiectelor de investiții. forța de muncă dintr-o anumită localitate face naveta către o altă localitate (de obicei, cea centrală). Deosebit de important în acest sens este rolul Direcției Programe din cadrul Primăriei Municipiului Alba Iulia. Unitatea a fost înființată Navetism la nivelul Ariei Urbane Funcţionale: procent de navetişti şi balanţa Cadre instituționale pentru derularea proiectelor în 2004 ca direcție de servicii cu personal contractual, majoritatea provenind din ONG-uri. Principala misiune a unității este de a redacta, coordona și monitoriza proiectele (cu fonduri UE și de la bugetul local) desfășurate de Primăria Municipiului Alba Iulia. navetismului În prezent, unitatea are circa 20 de manageri de proiect. Având în vedere faptul că personalul este angajat pe bază de contract drum european (adică nu sunt funcționari publici), aceștia își pot suplimenta salariul de bază din alte proiecte în care sunt implicați (de exemplu, drum naţional un manager de proiect poate avea și rol de consultant pentru o altă entitate publică sau privată). Acest lucru permite personalului unității să câștige suficient de mult pentru a rămâne motivați, fluctuația de personal fiind deosebit de mică în comparație cu unitățile drum judeţean cu funcționari publici. De asemenea, unitatea are o autonomie relativă care îi permite personalului să inoveze permanent. Rezultatele pot fi cuantificate foarte simplu în numărul de granturi UE atrase de oraș. drum comunal În forma actuală, Direcția Programe s-a dovedit extrem de eficientă în ceea ce privește dezvoltarea la nivel local, iar ceea ce Procentul populaţiei funcționează bine nu ar trebui schimbat. În plus, alte autorități locale din România ar putea lua ca exemplu Alba Iulia. Totuși, este bine ca unitatea să realizeze auto-evaluări și verificări funcționale la intervale regulate pentru a identifica aspectele care pot fi ocupate care face naveta: îmbunătățite. Printre funcțiile majore care pot fi luate în considerare ținând cont de complexitatea proiectelor finanțate cu fonduri UE se numără: mai puţin de 15% • redactarea Achiziții publice: Direcția Programe poate lua în considerare angajarea unui specialist în achiziții publice care să ajute la documentației de achiziție și care să-i țină la curent pe ceilalți membri ai echipei în legătură cu cele mai recente între 15,1% şi 30% modificări ale legislației din domeniul achizițiilor publice; între 30,1% şi 50% • redactarea Inginerie: ar fi utilă angajarea a 1-2 ingineri (specializați în construcții civile și infrastructură publică) care să ajute echipa la corectă a documentelor, a termenilor de referință și a contractelor de licitație; peste 50% • investiții Urbanism: este esențială prezența unui expert cu o imagine de ansamblu asupra modului în care proiectele individuale de publice și private contribuie la crearea unui oraș durabil, în care se poate trăi în condiții decente, și care să ajute la Commuting balance: elaborarea termenilor de referință pentru proiectele de dezvoltare și reabilitare urbană; balanţă pozitivă • Juridic: un expert juridic este deosebit de important pentru redactarea documentelor și a contractelor de licitație și poate ajuta la reducerea întârzierilor cauzate de procedurile de licitație (de exemplu, contestarea deciziilor de către ofertanții balanţă negativă perdanți); • Financiar: Direcția Programe dispune deja de specialiști în domeniul financiar, însă aceștia trebuie să participe la sesiuni de instruire continuă pentru a fi permanent la curent cu procedurile financiare utilizate pentru gestionarea fondurilor UE, precum și a altor surse de finanțare. 114 115 În ceea ce privește zona individuală de navetă din Alba Iulia, devine evident faptul că municipiul atrage în primul rând navetiști din Cel mai simplu vehicul instituțional pentru gestionare dincolo de limitele administrative sunt asociațiile intercomunitare de dezvoltare. localitățile situate în nordul, estul și vestul orașului. Peste 10.000 de persoane se deplasează zilnic în Alba Iulia către locul de muncă, În acest sens, a fost creată o astfel de asociație [AIDA – Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia), care include 11 unități adăugându-se celor aproximativ 30.000 de rezidenți care își desfășoară activitatea în oraș. În schimb, circa 3.000 de persoane fac administrativ-teritoriale (UAT) individuale (Alba Iulia, Sebeș, Teiuș (zone urbane) și Ighiu, Cricău, Galda de Jos, Sântimbru, Ciugud, naveta din Alba Iulia către alte localități – în principal Sebeș, Galda de Jos, București, Vințu de Jos și Cluj-Napoca. Berghin, Meteș, Vințu de Jos (zone rurale)], cu o populație totală de aproximativ 106.000 locuitori și o suprafață de peste 900 km2. Situaţia navetismului către şi din municipiul Alba Iulia Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia - AIDA La fel ca majoritatea asociațiilor de dezvoltare intercomunitare drum european drum naţional (ADI) din România, puterea AIDA de a realiza proiecte la drum judeţean Cadre instituționale pentru derularea proiectelor nivel metropolitan este destul drum comunal de limitată și depinde de bugetul alocat de către fiecare Procentul populaţiei UAT în parte. Având în vedere ocupate care face naveta: bugetele restrânse și faptul că majoritatea administrațiilor mai puţin de 15% preferă să utilizeze aceste între 15,1% si 30% bugete pentru propriile proiecte, ADI-urile nu sunt prea eficiente între 30,1% si 50% per ansamblu. Alba Iulia - Totuși, în cazul AIDA, un prim centru de navetism succes a fost obținut prin punerea la punct a unei rețele Numărul rezidenţilor ce fac metropolitane de transport, Alte localităţi în care există navetişti din naveta către Alba Iulia: care deservește din 2012 municipiul Alba Iulia: mai puţin de 250 de persoane Municipiul Alba Iulia și comunele între 251 - 500 de persoane Sântimbru și Ciugud. Având în vedere faptul că, în prezent, se Cluj-Napoca între 501 - 750 de persoan lucrează la introducerea unor Alba Iulia între 751 - 1000 de persoane modificări legislative care vor Deva Alba Iulia - reşedinţă de judeţ simplifica înființarea unor rețele Sibiu metropolitane de transport Numărul rezidenţilor ce fac municipii public (în prezent, liniile de naveta din Alba Iulia: transport între două localități București comune mai puţin de 250 de persoane sunt oferite de către consiliile < 100 de persoane alte localităţi județene companiilor de între 251 - 500 de persoane între 100 şi 200 transport private sau publice), între 200 şi 300 între 501 - 750 de persoan există speranța că rețeaua de între 300 şi 400 transport public va fi extinsă între 751 - 1000 de persoane și va include întreaga regiune AIDA. 116 117 Pe lângă gestionarea rețelei de transport public și rolul de planificator pe care îl deține în prezent, AIDA și-ar mai putea asuma o serie Zonificare propusă prin Planul Urbanistic General - zone principale de activităţi de responsabilități majore suplimentare: (conform PUG Alba Iulia - elaborat 2012) • strategie Amenajarea teritoriului și urbanism: este esențială nu doar elaborarea unei strategii de dezvoltare a zonei (o astfel de este deja disponibilă), ci și asumarea responsabilității pentru elaborarea Planului de amenajare a teritoriului metropolitan. • proiectelor Redactarea proiectelor: personalul AIDA poate include specialiști care să se ocupe de elaborarea și realizarea la nivel metropolitan. • de Activități de lobby pentru investiții în infrastructură: AIDA poate beneficia de personal care să întreprindă activități lobby pe lângă autoritățile regionale și naționale în vederea atragerii investițiilor în infrastructură necesare în zona metropolitană. De exemplu, Consiliul Județean Alba (membru formal al AIDA) poate fi convins să ajute la reabilitarea Cadre instituționale pentru derularea proiectelor / modernizarea rețelei de drumuri județene care deservește regiunea AIDA, pentru a permite o deplasare mai simplă și fără probleme înspre această zonă. • Promovarea regiunii în rândul investitorilor din țară și din străinătate: ținând cont de tendințele de deplasare tip navetă din regiune, este importantă promovarea mai degrabă a întregii regiuni, și nu a localităților individuale. Acest lucru presupune mai multe avantaje pentru toate localitățile care fac parte din AIDA. O mică localitate rurală va atrage mai mulți investitori atunci când este prezentată ca parte a unei regiuni integrate cu peste 100.000 de locuitori. La fel, pentru zonele urbane mai mari, precum Alba Iulia și Sebeș, unde terenurile disponibile pentru investiții sunt limitate, investitorii pot fi atrași mai ușor atunci când li se prezintă opțiunile disponibile pentru toată AIDA. Promovarea regiunii AIDA în rândul posibililor investitori este extrem de importantă, ținând cont de faptul că o regiune nu-și poate susține creșterea pe termen lung dacă nu reușește să creeze, în același timp, oportunități pentru oameni. Consiliul Județean Alba a creat deja o unitate care să se ocupe de promovarea județului în rândul investitorilor. A fost dezvoltată și o platformă (Business Info Point - http://investalba.ro/4business/), care furnizează potențialilor investitori informații ușor de înțeles despre județ și oportunitățile de investiții existente. Totuși, AIDA ar putea dispune de personal care să se ocupe proactiv de atragerea investitorilor (de exemplu, participarea la târguri, întâlniri directe cu companii private, prezentări în cadrul unor conferințe). În prezent, AIDA este cea mai atrăgătoare regiune din județul Alba din punct de vedere al oportunităților de afaceri. Terenurile disponibile pentru investiții cu impact economic semnificativ sunt, în general, private. Infrastructura utilităților este bună, majoritatea orașelor și comunelor au acces la serviciile de aprovizionare cu apă, canalizare și energie (electricitate și gaze naturale). Zonă circulaţie feroviară şi amenajari aferente Zonă activităţi economice: industrie, depozitare, dimensiune teren (ha) logistică, zona construcţii aferente Oraș/comună infrastructură mare medie mică Zonă activităţi de producţie: parcuri pentru noi tipuri de tehnologii, funcţiuni mixte în zone două terenuri de 2 ha industriale Alba Iulia un teren de 14,9 ha un teren de 1 ha două terenuri de 0,5 ha toate utilitățile Zonă verde cu rol de agrement şi sport sau cu - specific tematic Sebeș un teren de 2,3 ha - toate utilitățile, fără canalizare trei terenuri de 0,275 Teren in proprietatea MApN Metes un teren de 12 ha - ha, 0,7 ha și 0,9 ha apă și electricitate Teren agricol Vințu de Jos un teren de 27 ha - - fără infrastructură *Prelucrare date conform Actualizare Plan Urbanistic General Alba Iulia, BP Strajan SRL, 2012 118 119 Anexa 1 include o prezentare mai amănunțită a avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia, care poate Performanța principalelor sectoare economice în regiunea AIDA în perioada 2009 - 2013 ajuta la o orientare mai eficientă a potențialilor investitori. Cifrele de mai jos indică performanța principalelor sectoare economice 0.5 din Alba Iulia, AIDA și județul Alba, în perioada 2009 - 2013. „Câștigătorii” sunt sectoarele care au înregistrat o creștere a numărului de angajați atât la nivel național, cât și local, și o creștere mai rapidă la nivel local. „Câștigătorii discutabili” sunt sectoarele care au Marii perdanți Prelucrarea lemnului CâșTIGăTORII Operațiuni de mecanică 0.4 înregistrat o scădere a numărului de angajați la nivel național și o creștere la nivel local. „Perdanții” sunt sectoarele care au înregistrat Fabricarea înghețatei Activități de servire a băuturilor Ceramică şi alte o scădere a numărului de angajați atât la nivel național, cât și local. „Marii perdanți” sunt sectoarele care au înregistrat o creștere a articole de casă şi Fabricarea de panouri 0.3 Transport rutier de mărfuri decorative numărului de angajați la nivel național și o scădere la nivel local. din lemn întreținerea şi repararea Producția de încălțăminte autovehiculelor Procesare şi conservare Colectare, tratare şi Creşterea puilor 0.2 carne furnizare apă Performanța principalelor sectoare economice în Alba Iulia în perioada 2009 - 2013 Fabricarea de mobilă Fabricarea de elemente de tâmplărie Cadre instituționale pentru derularea proiectelor 0.1 Marii perdanți CâșTIGăTORII Construcții Producţie de ciment 0.5 Prelucrarea fierului 0 -0.4 -0.2 Producția de lenjerie-2 E15 0.2 0.4 0.6 Comerț cu amănuntul Prelucrare intimă Produse din beton pentru Fabricarea produselor de îmbrăcăminte în Ceramică şi alte construcții lactate şi a brânzeturilor magazine specalizate Activități de ser- articole de casă şi decorative -0.1 Operatori Taxi 0.3 Transport rutier de vire a băuturilor Colectare, tratare şi mărfuri Procesare şi conservare furnizare apă carne Prelucrarea Lucrări de instalaţii Comerţ cu amanuntul altor articole de Producția de încălță Transport pasageri -0.2 sanitare de piese auto şi accesorii îmbrăcăminte 0.1 minte Perdanții Câștigătorii discutabili Producţie de paine, Construcții -0.3 produse de patiserie şi Producţie de ciment Prelucrarea fierului 0 Producția de lenjerie dulciuri -0.4 -0.2 -2 E15 0.2 0.4 0.6 Performanța principalelor sectoare economice în județul Alba în perioada 2009 - 2013 Construcția de intimă drumuri si şosele -0.1 Transport urban şi Marii perdanți CâșTIGăTORII Lucrări de instalaţii sub-urban de pasageri sanitare 0.7 Activități de arhitectură -0.3 Comerţul cu amanuntul a produselor la mana a doua Fabricarea de articole de marochinărie Perdanții Câștigătorii discutabili 0.5 Extracția minereurilor Operațiuni de neferoase mecanică -0.5 Prelucrarea Activități de servire a Procesare şi lemnului băuturilor 0.3 conservare carne Freight transport Colectare, tratare şi Producția de Creşterea puilor by road furnizare apă încălțăminte Fabricarea de 0.1 Fabricarea de Fabricarea elemente de mobilă angrenajelor şi Prelucrarea fierului tâmplărie organelor mecanice 0 -0.2 0.2 Fabricarea produselor 0.4 0.6 de transmisie 0.6 -2 E15 Produse din beton pentru lactate şi a brânzeturilor -0.1 construcții Lucrări de instalaţii sanitare Cultivarea strugurilor -0.3 Perdanții Câștigătorii discutabili -0.5 120 121 și-a revenit complet abia la sfârșitul lui 2011. Viitoarele date statistice vor arăta probabil că procesul de revenire a economiei s-a încheiat abia în 2013. Pe de altă parte, Alba este în continuare una dintre cele mai sărace regiuni NUTS 3 din Europa, cu doar 23,5% ANEXA 1: ANEXA 1: Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia din PIB-ul pe cap de locuitor (putere standard de cumpărare) al celor 28 de state membre UE în 2011 Din punct de vedere al antreprenoriatului (număr de firme active / 1.000 de locuitori), Alba Iulia înregistrează valori similare cu alte reședințe de județ din centrul și vestul României. Totuși, performanțele orașului în acest sens sunt încă mult mai mici în comparație Analiza avantajelor competitive și a potențialului cu București și Cluj-Napoca, ambele cu un mediu de afaceri foarte dinamic. În prezent, în Alba Iulia funcționează 44% din numărul total al firmelor din județul Alba, 6% din cele care activează în regiunea Centru și mai puțin de 1% din totalul firmelor înregistrate de inovare ale orașului Alba Iulia în România. Numărul total al firmelor a scăzut cu 11% după 2008 ca o consecință directă a crizei economice și financiare globale, care a dus la falimentul a sute de întreprinderi locale. Prezentare de ansamblu a economiei locale Firme active/1000 locuitori Scopul acestei anexe este de a asigura investiții eficiente în infrastructură și servicii de susținere a afacerilor și în activități de cercetare și dezvoltare, pentru a spori competitivitatea orașului Alba Iulia. Obiectivul este acela de a trece de la un model economic 80 bazat pe factorii de producție la unul diferit, bazat pe inovație, tehnologii moderne și parteneriate durabile între firme, universități și 70 furnizorii de programe de cercetare și dezvoltare. Noile modele trebuie să pună accentul pe avantajele competitive ale economiei locale, mai exact pe acele sectoare sau clustere economice care aduc un plus de valoare, care au un potențial mare de export și 60 de inițiere a altor activități. PIB în prețuri curente la nivel NUTS 3 50 Analiza teritorială a evoluției PIB- ului indică faptul că economia 40 8,000 județului Alba era mai dezvoltată Romania 30 în 2011 față de 2000, cu o 7,000 Macroregiunea creștere a PIB pe cap de locuitor 20 Unu (putere standard de cumpărare) 6,000 10 de 368%, cea mai mare din Alba Regiunea Centru (NUTS 2). În 5,000 Euro/locuitor 0 prezent, Alba contribuie cu 1,7% Brașov e eș va u d uc lia ov a a i șt gh ar oc bi a 4,000 Iu ur De re aș Ci Ar Si ișo la PIB-ul național și cu 15,2% or ap cu M ba Br ea he m j-N Bu u Al ur la cel regional. Se constată, Ti rg G Covasna u rc 3,000 Tâ Cl tu ie de asemenea, o tendință de ân M Sf convergență referitoare la Harghita Sursa datelor: Baza de date Borg Design 2,000 valorile medii la nivel național și regional. În 2000, valoarea PIB- 1,000 Mureș ului pe cap de locuitor în Alba Printre cele aproape 2.800 de firme cu sediul în Alba Iulia care au trimis situațiile financiare pentru anul 2013, 99,7% sunt întreprinderi era de numai 89% din media 0 Centru mici și mijlocii, acest sector constituind motorul economiei locale. Totuși, trebuie să remarcăm faptul că 39,9% din totalul firmelor națională și de 84% din cea nu au raportat angajați și 17,2% nu au raportat venituri pentru anul fiscal anterior, ceea ce înseamnă că economia locală se bazează 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 regională, în timp ce în 2011, 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 de fapt pe maxim 1.500 de firme cu angajați și venituri de cel puțin 25.000 de euro / an. În comparație cu 2011, numărul micro- aceasta era de 95%, respectiv întreprinderilor a scăzut cu 12,3%, indicând faptul că aceste întreprinderi mici, în general afaceri de familie, sunt cele mai vulnerabile 101%. Totuși, economia Sursa datelor: EUROSTAT, 2014 la diversele cicluri economice. Pe de altă parte, întreprinderile mijlocii și mari, în special cele cu capital străin, s-au dovedit a fi mai județului a fost afectată de criza stabile, reușind, în general, să-și revină după criză. globală începând cu anul 2008 și 122 123 Rata de înființare de noi societăți a scăzut după 2010, atingând un nivel minim în 2014. În ceea ce privește numărul de firme radiate, Alba Iulia Județul Alba Regiunea cen- Romania dizolvate sau suspendate, acesta a atins un nivel maxim în 2009 și 2010, o consecință directă a crizei mondiale. Totuși, numărul Număr de angajați trală ANEXA 1: Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia firmelor aflate în insolvență a continuat să crească, atingând nivelul maxim în 2014, indicând faptul că majoritatea antreprenorilor (tip de întreprindere) / locali au încă dificultăți în a continua și a-și dezvolta afacerile. Numărul de firme nou înființate în județul Alba de către debutanți în Nivel teritorial % din totalul întreprinderilor active afaceri (SRL-D) este de numai 222, reprezentând 1,3% din totalul acestui tip de întreprinderi înființate în România din 2011, atunci când a luat ființă acest program. 0-9 (micro) 90.7 85.8 85.9 87.1 10000 10-49 (mici) 8.1 11.7 11.5 10.6 9000 50-249 (medii) 0.9 2 2.2 1.9 Firme suspendate peste 250 (mari) 0.3 0.5 0.4 0.4 8000 Firme în Sursa datelor: Bazele de date Borg Design și Tempo Online 7000 insolvență În ultimele două decenii, economia locală a trecut printr-un proces de restructurare și reorientare a pieței. Industria a jucat un rol 6000 Firme central înainte de 1989, când peste 50% din populația activă era concentrată în acest sector. În prezent, mediul de afaceri al orașului dizolvate este dominat de sectorul terțiar, cu o cotă de 75,6% din numărul total al firmelor, tipică pentru o economie urbană și mai mare decât 5000 media județeană și regională. Totuși, după 2008 se observă o scădere cu 16,3% până la 24,7% a numărului de firme industriale, Firme radiate de construcții și de vânzări cu amănuntul, toate cele trei sectoare fiind printre cele mai afectate de cererea tot mai mică de pe piața 4000 internă și externă cauzată de criza globală, alături de o creștere a numărului de firme care activează în agricultură și HORECA Firme nou (hoteluri, restaurante, catering), ambele sectoare în plină ascensiune la nivel local. 3000 înființate 100% 2000 90% 1000 Servicii 80% 0 70% 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Construcții 60% Sursa datelor: Oficiul Național al Registrului Comerțului 50% Procentul de acționari cu vârsta sub 29 de ani este mai mare în Alba (11,15% din numărul total de acționari) comparativ cu media Industrie 40% națională (10,90%), același lucru fiind valabil și în cazul celor peste 50 de ani. Mai mult, 21,1% din persoanele fizice autorizate au, de asemenea, vârsta sub 29 de ani. Acest lucru demonstrează că tinerii din Alba au un spirit antreprenorial relativ bine dezvoltat, 30% care poate fi exploatat în viitor. Totuși, majoritatea antreprenorilor tineri întâmpină probleme, cum ar fi lipsa capitalului inițial, acces Agricultură, silvicultură și pescuit limitat la credite, datorii ale clienților, lipsa transferului de tehnologie și a resurselor umane specializate, toate acestea împiedicând 20% creșterea întreprinderilor nou înființate. 10% Conform recensământului din 2011, 47% din populația orașului desfășoară o activitate remunerată, cel mai mare procent dintre 0% toate reședințele de județ din regiune. Conform statutului ocupațional, 49,2% din populație este implicată în activități economice, din Alba Iulia Județul Alba Regiunea Centru România care 95% sunt angajați și restul antreprenori, persoane fizice autorizate sau lucrători familiali neremunerați. Per ansamblu, populația activă, incluzând populația ocupată și șomerii, era de 32.242 de persoane, reprezentând 50,7% din populația stabilă totală. 124 125 Cu toate acestea, aproape jumătate din populație este inactivă, dintre care pensionarii reprezintă 21,2% din populație, elevii și Numărul șomerilor era de numai 2.402 în 2011, reprezentând 7,45% din populația activă. Procentul este similar cu cel raportat studenții 14,3%, iar 13,8% sunt persoane aflate în grija altor persoane (copii, femei casnice) sau a organizațiilor publice și private. în alte reședințe de județ din regiune, indicând faptul că șomajul nu este o problemă stringentă la nivel local. În plus, conform ANEXA 1: Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia Dacă facem o comparație între statutul ocupațional al populației și structura de vârstă a acesteia, putem observa că doar 70,7% datelor statistice colectate de Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, numărul oficial al șomerilor a scăzut cu 25,6% dintre cei cu vârsta între 20 și 64 de ani erau populație ocupată. În plus, numărul pensionarilor este mai mare decât cel al persoanelor de la recensământul din 2011. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că presiunea asupra pieței locale de locuri de muncă a fost cu vârsta peste 65 de ani (21,2% vs. 17,8%), indicând un fenomen de pensionare anticipată, foarte des întâlnit în anii 1990. În acest parțial redusă prin numărul mare de localnici care lucrează în străinătate sau absolvenți de facultate care rămân în marile centre context, există un potențial de creștere a numărului de angajați cu peste 10.000 de persoane, în cazul în care economia locală va universitare, precum Cluj-Napoca, Timișoara sau București. crește în viitor. 100% Persoane aflate Rata șomajului (% populație activă) 90% în îngrijire 9 80% 8 Elevi și 70% studenți 7 60% 6 50% Pensionari 5 40% 4 30% șomeri 3 20% 2 10% Persoane 1 ocupate 0% 0 ia a eș a u ad ov v oc bi ia va eș a u ad ov l Iu ur De aș Ar oc bi Si l ap Iu ur De aș Ar M Si ba Br ap M ba j-N Br u Al -N rg u Al u rg Tâ uj Cl Tâ Cl Sursa datelor: Recensământul general al populației și locuințelor 2011. Calcule proprii Sursa datelor: Recensământul general al populației și locuințelor 2011. Calcule proprii Conform datelor statistice colectate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul angajaților din Alba Iulia a scăzut cu 1,4% (-411 locuri de muncă) de la ultimul recensământ (2011), însă numărul locurilor de muncă create în localitățile dimprejur (Sebeș, Cea mai mare parte a angajaților lucrează în sectorul terțiar, care a devenit motorul economiei locale în ultimele două decenii: Galda de Jos, Ciugud), și anume 996, a compensat și chiar a depășit acest declin, confirmând tendința de relocare a firmelor în 18.812, ceea ce înseamnă 61,8% din totalul populației ocupate. În prezent, în industrie lucrează doar 7.883 de persoane (25,9%), suburbii începută la mijlocul anilor 2000. urmată de sectorul de construcții (2.620 de persoane sau 8,6%) și agricultură, cu doar 1.110 persoane (3,6%). La nivel de sector economic, industria prelucrătoare (22,5%) asigură cele mai multe locuri de muncă (16,1% din numărul total), urmată de sectorul de vânzări cu amănuntul și reparații (16,1%), administrație publică și apărare (11%) și construcții (8,6%). Aceste activități sunt, în general, slab remunerate și generează o valoare adăugată limitată. Pe de altă parte, activitățile generatoare de plusvaloare, precum TIC, servicii financiare, științifice, tehnice și profesionale atrag mai puțin de 7,3% din întreaga forță de muncă locală, explicând astfel nivelul scăzut al salariilor. Totuși, structura ocupațională a forței de muncă s-a îmbunătățit continuu în ultimele două decenii, rezultând într-o creștere a sectorului de servicii în detrimentul industriei. 126 127 % din forța de muncă angajată 76,8% din forța de muncă locală își desfășoară activitatea în cadrul unor firme cu profil non-financiar și financiar, confirmând faptul că sectorul privat reprezintă motorul economiei locale, în timp ce în sectorul public lucrează 19,1% dintre angajați, un procent mare Alte servicii 4% Agricultură, silvicultură și pescuit 4% ANEXA 1: Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia ținând cont de dimensiunea orașului. Mai exact, peste 5.900 de angajați sunt plătiți de municipalitate sau alte organizații finanțate de Cultură și recreere 1% stat. Restrângerea bugetelor publice i-a afectat puternic pe funcționarii publici în timpul crizei, în 2010 salariile fiind reduse cu 25%. % din forța de muncă angajată Nu sunt disponibile date privind salariile la nivel de unitate administrativ-teritorială (UAT), însă informațiile furnizate de INS Administrație la nivel de județ (NUTS 3) sunt relevante, ținând cont de faptul publică că peste jumătate dintre angajați sunt înregistrați în reședința Educație 19% de județ Alba Iulia. Salariul mediu lunar net la nivel de județ a Gospodării 3% 6% ajuns la 1.323 RON în 2013, în creștere cu 17,3% față de 2008. Sanatate si Instituții non-profit care Totuși, această valoare este în continuare mai mică decât media servicii sociale Companii private financiare deservesc populația 1% națională și cea regională, cu 16,2%, respectiv 5,1%. Singurele 6% Industria prelucrătoare și non-financiare activități economice pentru care angajații din Alba au primit 23% 77% salarii mai mari față de cei din alte părți ale regiunii și ale țării în 2013 sunt agricultura, industria energetică, serviciile științifice, profesionale și tehnice, administrație publică și educație, ultimele Sursa datelor: Recensământul general al populației și locuințelor 2011. Administratie publica Calcule proprii două făcând parte din sectorul public 11% 1800 1600 Construcții 1400 23% 2008 1200 2009 1000 Vânzări cu amănuntul și reparații 800 2010 Transport 16% și logistică 600 2011 5% 400 2012 HORECA 2% 200 2013 Gospodărirea apelor și TIC 2% gestionarea deșeurilor 1% 0 Județul Alba Regiunea Centru România Servicii financiare 2% Energie 2% Sursa datelor: INS. Baza de date Tempo Online. 2014 Servicii stiințifice, tehnice si profesionale 3% Cele mai mari salarii la nivel județean au fost raportate în 2013 în sectorul energetic (226% din salariul mediu lunar net la nivel de județ), servicii financiare (179%), administrație publică (163%), industria extractivă (152%), servicii științifice, tehnice și profesionale Servicii administrative si de sprijin 2% (149%), TIC (124%) – activități prestate de numai 20,2% din forța de muncă locală. Pe de altă parte, cele mai mici salarii se Sursa datelor: Recensământul general al populației și locuințelor 2011. Calcule proprii înregistrează în sectorul HORECA (49%), vânzări cu amănuntul și reparații (66%), alte servicii (74%), servicii administrative și de 128 129 sprijin (75%), activități culturale și recreative (75%), construcții (77%) – sectoare care asigură 33,9% din totalul locurilor de muncă. Astfel, Spre deosebire de alte reședințe de județ din zonă, o pondere relativ mare a populației din Alba Iulia este absolventă a învățământului structura ocupațională a populației, adică numărul mare de angajați care desfășoară activități cu o valoare adăugată redusă, reprezintă terțiar, fiind depășită doar de Cluj-Napoca, al doilea centru universitar din România. Universitatea locală a jucat un rol esențial în creșterea ANEXA 1: Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia cauza principală a diferențelor de salariu față de orașele și județele mai dezvoltate, precum București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara etc. ponderii de locuitori care sunt absolvenți ai învățământului universitar. Cu toate acestea, oferta de studii a Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia nu se corelează neapărat cu aglomerările economice emergente și existente din oraș și din împrejurimi. Majoritatea facultăților Salariul lunar net (lei) - 2013 (Teologie, Istorie și Filologie, Drept și Științe Sociale, Științe Economice) sunt mai degrabă teoretice, iar Facultatea de Științe Exacte și Inginerești este singura care pregătește, în fapt, personalul necesar pentru sectoare precum TIC sau electronică. În acest context, Energie majoritatea absolvenților de liceu care sunt interesați de inginerie preferă să își continue studiile universitare în centre universitare mai Administratie publică si apărare mari, cum ar fi Cluj-Napoca, București, Timișoara etc. Având în vedere că majoritatea dintre aceștia se stabilesc în orașele respective, Industrie extractivă care prezintă o ofertă mai variată din punctul de vedere al perspectivelor oferite de piața locurilor de muncă, angajarea de personal specializat în Alba Iulia devine o problemă din ce în ce mai mare, chiar și fără a lua în calcul fenomenul migrației externe. Servicii profesionale, științifice și tehnice 100% TIC Fără studii Gospodărirea apelor și gestionarea deșeurilor 90% Educație 80% Studii primare și Industria prelucrătoare gimnaziale 70% Agricultură, silvicultură și pescuit Toate sectoarele - salariu mediu 60% Studii profesionale Servicii de sănătate și sociale 50% Transport and logistic Studii liceale 40% Construcții Servicii administrative și de sprijin 30% Studii post- Activități culturale și recreative liceale 20% Alte servicii 10% Studii Vânzări cu amănuntul și reparații universitare Imobiliare 0% lia va ov iu eș a ad oc b HORECA Iu ur De aș Ar Si ap M ba Br -N u Al rg uj 0 1000 2000 3000 4000 Tâ Cl Sursa datelor: INS. Baza de date Tempo Online. 2014 Sursa datelor: Recensământul general al populației și locuințelor 2011. Calcule proprii Dintre locuitorii cu vârsta mai mare de 10 ani, 27,9% erau absolvenți ai învățământului superior, 4,8% ai învățământului postliceal, 30,3% ai învățământului liceal, iar 14,3% ai învățământului profesional, în timp ce 22,7% erau absolvenți ai învățământului primar și liceal. Deși În ceea ce privește clasa muncitorilor, numărul acestora a scăzut semnificativ după 1989, odată cu trecerea la o economie orientată ponderea populației absolventă a educației terțiare s-a dublat după 2002, în special în rândul tinerilor, majoritatea locuitorilor din Alba spre servicii și cu transformarea multor școli profesionale în licee tehnologice, care, în general, asigură o formare teoretică, dar care nu Iulia, în special cei cu vârste peste 40 de ani, sunt absolvenți ai învățământului tehnic și s-au specializat în diferite sectoare economice coincide cu nevoile mediului de afaceri. În 2011, numai 14,3% dintre locuitorii Albei Iulia erau absolvenți ai învățământului profesional, care ocupau o poziție dominantă în cadrul economiei locale de dinainte de 1989. Din cauza trecerii economiei locale de la industrie la un procentaj mai mic decât cele raportate de orașele Brașov și Sibiu, care au atras recent mulți investitori în sectorul industrial. În servicii în ultimele două decenii, acest grup se confruntă cu greutăți semnificative în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă adecvat acest context, peste 50% dintre angajații din sectorul industriei prelucrătoare au peste 40 de ani, iar noii investitori din diferite sectoare în context economic. Pe de altă parte, numărul locuitorilor absolvenți de învățământul universitar este, în prezent, suprareprezentat în industriale sunt obligați să formeze personalul nou în propriile unități. În plus, deși există mulți furnizori de servicii de învățare pe tot raport cu structura profesională a populației (aproximativ 16.000 de absolvenți pentru cele mai puțin de 10.000 de locuri de muncă ce parcursul vieții, atât în sectorul public (cum ar fi Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă), cât și în cel privat, numărul necesită astfel de studii), fără a lua în considerare corespondența dintre profilul studiilor și locul de muncă. participanților este redus, iar oferta se concentrează mai mult pe ocupațiile din sectorul terțiar decât din cel industrial. 130 131 Analiza sectorială a economiei locale și cartografierea aglomerărilor economice Pentru determinarea potențialului de export și a avantajelor concurențiale ale sectoarelor din economia locală, s-a folosit indicele Tabloul de bord general al economiei orașului a indicat faptul că un număr mic de sectoare aduc o contribuție semnificativă prin Balassa al avantajelor comparative relevante. Rezultatele indică faptul că singurele produse pentru care județul Alba a înregistrat un antreprenoriat, volum de activitate, ocuparea forței de muncă și exporturi, ca efect al concentrării societăților, a competențelor și ANEXA 1: Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia avantaj comparativ semnificativ sunt industria lemnului, a mobilei, a articolelor de încălțăminte, a ceramicii (articolelor din porțelan) a know-how-ului, acestea definind avantajele concurențiale ale municipiului Alba Iulia. Întrucât administrația publică, educația, și, mai recent, a alimentelor și băuturilor, respectiv a autovehiculelor, confirmând astfel faptul că acestea sunt cele mai relevante serviciile de sănătate și cele sociale, activitățile culturale și recreative, gospodărirea apelor și gestionarea deșeurilor sunt în continuare dominate de sectorul public, cele mai performante activități la nivel local rămân industria prelucrătoare, a vânzării cu amănuntul, aglomerări industriale din regiune, cu real potențial de export. a construcțiilor și a transporturilor. De asemenea, serviciile administrative și auxiliare, precum și serviciile profesionale, științifice și tehnice reunesc un număr semnificativ de întreprinderi, dar contribuția lor la PIB-ul local și la ocuparea forței de muncă este în Indicele Balassa al avantajelor comparative relevante - Județul Alba continuare minimă, în mare parte din cauza faptului că aceste piețe sunt dominate de întreprinderile individuale și de cele familiale. -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 Animale vii și produse Față de alte reședințe de Numărul angajaților din animale Numărul Cifră de afaceri Numărul total al județ din regiune, potențialul din sector în Alba Iulia întreprinderilor totală (mil. Lei, angajaților din Sector active (2013) 2013) întreprinderi (2013) (recensământ Produse vegetale de specializare al economiei din 2011) locale poate fi evaluat și cu Grăsimi și uleiuri animale 2011 Agricultură, silvicultură și pescuit 54 100 236 1110 ori vegetale ajutorul metodei utilității globale, Produse alimentare și 2012 un instrument de gestionare Industria extractivă 12 60 140 50 din tutun care ajută la luarea deciziilor 2013 economice. Pentru realizarea Industria prelucrătoare 257 777 5273 6847 Produse minerale 2014 acestei evaluări, am analizat o Energie 12 10 210 543 Produse chimicale serie de 18 sectoare economice Gospodărirea apelor și gestionarea deșeurilor și trei indicatori macroeconomici 15 99 971 443 Plastic și cauciuc pentru fiecare sector (numărul de Construcții 330 218 1812 2620 întreprinderi active, cifra de afaceri Produse din lemn totală și numărul de angajați), Vânzări cu amănuntul și reparații 820 774 2779 4909 pentru patru orașe de referință, Hartie Transporturi și logistică 214 187 1039 1619 care prezintă o potențială Textile concurență pentru investitorii HORECA 139 39 591 597 interesați să investească în TIC 108 26 221 538 încălțăminte Alba Iulia. Rezultatele arată că economia orașului se află în urma Servicii financiare 7 58 95 756 Piatră, ghips, ciment, ceramică, sticlă performanțelor înregistrate de Imobiliare 92 17 109 90 centrele urbane mai mari, cum Produse din metal ar fi Cluj-Napoca, Sibiu și Târgu Servicii profesionale, științifice și tehnice 375 47 512 912 Mașini, utilaje și echipamente Mureș. Numai întreprinderile din Servicii administrative și de sprijin 120 31 761 682 electrice sectoarele agriculturii și educației Administrație publică 0 0 0 3335 Automobile înregistrează performanțe peste medie, ambele având o Instrumente muzicale, medicale, Educație 28 5 143 1889 contribuție minimă la PIB-ul local. optice și ceasuri Din această perspectivă, Alba Iulia Servicii de sănătate și sociale 59 15 230 1939 Diverse produse manufacturate nu are o specializare economică Activități culturale și recreative 31 26 114 373 Produse neincluse în altă clar definită, spre deosebire de categorie Cluj-Napoca (servicii) sau Sibiu Alte servicii 58 6 158 1130 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 (industrie). Sursa datelor: Baza de date Borg Design INS Recensământul general al populației și locuințelor 2011 Sursa datelor: INS, Baza de date TEMPO-Online, 2014 132 133 Industria prelucrătoare a fost sectorul dominant al economiei locale dinainte de 1989, iar în ultimele decenii a traversat un lung și dureros proces de restructurare și de reorientare a pieței, având drept rezultat reduceri de personal, dar și dispariția unităților de ANEXA 1: Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia producție comuniste emblematice, cum ar fi INCOV (fabrica de covoare), ARDELEANA (articole de încălțăminte), UTEPS și UZINA ARDEALUL (utilaje grele pentru mine) și RESIAL (cărămizi refractare). Dispariția acestora a fost înlocuită doar parțial de noii investitori Alte servicii străini și locali, cum ar fi VCST și STAR TRANSMISSION (componente auto), REKORD (articole de încălțăminte), KRONOSPAN și HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER (prelucrarea lemnului), TRANSAVIA și ELIT (producția și prelucrarea cărnii), IPEC (articole de Cluj-Napoca Activități culturale și recreative porțelan), POMPONIO și FRUHWALD CONNEXT (materiale de construcții). Cu toate acestea, o parte dintre întreprinderile înființate în perioada comunistă sunt încă active și au reușit să se dezvolte și să se modernizeze: ALBALACT (prelucrarea laptelui), APULUM Servicii de sănătate și sociale (articole de porțelan) sau SATURN (metalurgie). Educație În cadrul industriei prelucrătoare se observă existența unor aglomerări economice, luând în considerare și un context teritorial mai amplu, respectiv regiunea suburbană a municipiului Alba Iulia inclusă în AIDA. Aceste aglomerări există în următoarele domenii: Servicii administrative și de sprijin A. sectorul prelucrării lemnului și al mobilei Târgu Mureș o activitate comercială care generează o cifră de afaceri totală de aproximativ 800 de milioane euro/an, produce Servicii profesionale, științifice și principalele exporturi de produse la nivel județean și generează peste 3.500 de locuri de muncă, dintre care 600 tehnice pentru locuitorii din Alba Iulia. Industria este concentrată în Sebeș, unde se află sediile a doi dintre liderii de piață; Imobiliare B. sectorul agricol și alimentar Servicii financiare cu câteva subramuri (producția de carne și prelucrarea acesteia, produse lactate, înghețată, condimente, produse piscicole, panificație), cu un rezultat total al afacerilor de 300 de milioane euro/an, furnizând aproximativ 3.000 de TIC locuri de muncă, dintre care peste 2.600 pentru locuitorii orașului, fiind, din această perspectivă, cea mai mare Sibiu activitate industrială de ocupare a forței de muncă. Industria alimentară tinde să se concentreze în Galda de Jos HORECA (Oiejdea), Alba Iulia și Sebeș; C. industria ușoară Transporturi și logistică care include articolele de încălțăminte, produsele și articolele de îmbrăcăminte din piele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ 65 de milioane euro, majoritatea provenind din exporturi. Acest sector oferă peste 3.500 de locuri de Vânzări cu amănuntul și reparații muncă, dintre care 2.200 locuitorilor orașului. Industria este localizată în Alba Iulia și Sebeș; Deva Construcții D. ceramică și materiale de construcții (produse minerale nemetalice) o activitate industrială tradițională în Alba Iulia, cu două subramuri principale: ceramică și articole de porțelan și, Gospodărirea apelor și respectiv, materiale de construcții, în special produse de beton, având o contribuție semnificativă la exporturile din gestionarea deșeurilor regiune. Aceste activități generează o cifră de afaceri de aproape 70 milioane de euro/an și creează locuri de muncă Energie pentru peste 1.200 de persoane, dintre care 900 din Alba Iulia. Industria ceramică funcționează în perimetrul orașului, iar industria materialelor de construcții – în Sebeș, Vințu de Jos și Teiuș; Industria prelucrătoare E. industria autovehiculelor Alba Iulia Industria extractivă este un sector emergent al economiei locale, bazat pe stabilirea mai multor investitori străini, cum ar fi SEWS, STAR TRANSMISSION sau VCST, care produc diferite componente pentru autovehicule, în special pentru piețele externe. Deși în prezent oferă numai câteva sute de locuri de muncă pentru locuitorii Albei Iulia, se preconizează că acest Agricultură, silvicultură și pescuit sector de activitate va deveni în curând unul dintre principalii angajatori în domeniu și forța motrică a activității de 0 0.2 0.4 0.6 0.8 export, de îndată ce unitățile de producție nou deschise vor funcționa la capacitate deplină. Acest sector industrial Sursa datelor: Baza de date Borg Design este foarte bine dezvoltat în Cugir, Sebeș și, mai recent, în Alba Iulia. 134 135 Deși angajează aproape 5.000 de persoane numai în Alba Diferitele studii efectuate anterior au identificat clusterele potențiale (emergente) la nivel local și regional, cum ar fi INCLUD Numărul total de Iulia, sectorul vânzărilor cu amănuntul este, în – „Industrial Cluster Development” (Dezvoltarea clusterelor industriale) (lemn, construcții, produse metalice) sau INOV CLUSTER salariați din ANEXA 1: Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia Subsectorul industrial Alba Iulia general, fragmentat în întreprinderi mici individuale și familiale, (agroalimentar, energie din surse regenerabile, gestionarea deșeurilor, turism, articole de porțelan), ambele proiecte beneficiind de dimensiunea medie a unei întreprinderi din acest domeniu fiind de finanțare europeană. Deși în Regiunea Centru au fost deja înființate, din punct de vedere juridic și funcțional, multe clustere – în Produse alimentare și băuturi 1636 numai 3,3 angajați în 2013. Majoritatea magazinelor mici din Alba special în județele Harghita și Covasna, beneficiind și de sprijinul constant acordat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Iulia s-au deschis imediat după 1990, acest sector fiind cel mai –, în județul Alba se află unul singur, și anume PRELMET TRANSILVANIA. Acest cluster a fost creat în 2013 pentru a îmbunătăți Textile și articole de îmbrăcăminte 1274 atrăgător pentru antreprenorii locali. Cu toate acestea, în ultimul competitivitatea industriei prelucrării metalelor în regiunea Alba Iulia, mai precis în Cugir, dată fiind tradiția locală în acest domeniu. Piele și articole de încălțăminte 945 deceniu, sectorul vânzărilor cu amănuntul a trecut printr-un proces Clusterul cuprinde 27 de întreprinderi, trei universități (din Alba Iulia, Cluj-Napoca și Sibiu), o organizație de cercetare, Consiliul de restructurare, odată cu intrarea pe piața locală a lanțurilor Județean Alba, primăriile orașelor Cugir și Alba Iulia, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, precum și patru organizații Prelucrarea lemnului și mobilă 588 comerciale internaționale și naționale, mai ales a magazinelor cu catalizatoare, printre care se numără Parcul industrial din Cugir. Majoritatea membrilor întreprinderii se află în Cugir, dar o parte dintre Ceramică și materiale de construcții 945 prețuri reduse. Printre acestea se numără: Kaufland, Lidl, Profi, aceștia provin și din Alba Iulia și Aiud. Au fost identificați membri potențiali și în Cluj, Sibiu și Zalău, datorită acestora clusterul fiind Carrefour, Dedeman, Ambient, Lem’s, Flanco etc. Aceste lanțuri prezent la nivel macroregional. O altă inițiativă de tip cluster din 2012 este ALIMENT TRANSILVANIA, care reunește trei universități, Autovehicule 170 domină în prezent piața locală, oferind 44% din locurile de muncă Consiliul Județean, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, Primăria municipiului Alba Iulia, precum și cinci întreprinderi de Metalurgie 293 disponibile în acest sector. În acest context, mulți antreprenori producție, consultanți și unități de cercetare, dezvoltare și inovare. Prelucrarea metalelor, utilaje locali care dețineau magazine mici de cartier au dat faliment. 937 Totuși, aceste inițiative de tip cluster sunt în etapa inițială și au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea capacității administrative interne și echipamente și de furnizare de servicii. Pe de o parte, se observă absența unor clustere oficiale în domenii precum lemnul și mobila, ceramica și Echipamente electrice 303 materialele de construcții sau industria autovehiculelor, care în prezent domină economia din regiune. Plastic și cauciuc 27 Din punctul de vedere al investițiilor străine directe, județul Alba a atras investitori străini semnificativi, dar ocupă în continuare o Hârtie și tipărire 101 poziție medie (19) la nivelul celor 41 de județe din România, cu aproximativ 0,9% din volumul total de investiții. Cu toate acestea, Produse chimice 37 numărul întreprinderilor cu capital străin subscris și volumul de capital investit au continuat să crească, chiar și în timpul crizei. În Sursa datelor: Baza de date Borg Design 1800 2003 Și sectorul construcțiilor joacă un rol important în economia orașului, asigurând aproape 9% din totalul locurilor de 2004 muncă. Întreprinderile active în domeniu sunt relativ mici, specializate în clădiri rezidențiale și nerezidențiale, iar numărul mediu 1600 de angajați din cadrul acestora este de numai 6 persoane. Cu toate acestea, în Alba Iulia există câteva întreprinderi care sunt 2005 1400 actori regionali și înregistrează cifre de afaceri anuale semnificative: POMPONIO (drumuri, lucrări de construcții civile și industriale, 2006 betoane), INSTALATORUL (tâmplărie și instalații), DRUMURI ȘI PODURI LOCALE (construcții rutiere și reabilitarea drumurilor, regie 1200 autonomă deținută de Consiliul județean), SIPATUB (instalații), TOBIMAR etc. Majoritatea acestor întreprinderi se confruntă cu o 2007 cerere scăzută în sectorul privat, având în vedere că piața imobiliară locală este mai degrabă nedezvoltată, și în general depind de 1000 2008 lucrările publice din interiorul sau din exteriorul județului. Aceste sectoare de activitate au fost afectate și de criza globală, iar multe 800 întreprinderi de construcții au intrat în insolvență în ultimii ani. 2009 600 Sectorul transporturilor și al logisticii contribuie din ce în ce mai mult la economia locală a municipiului Alba Iulia și a 2010 regiunilor din împrejurimi. Acesta s-a dezvoltat odată cu stabilirea noilor investitori în regiune, oferind servicii de transport de mărfuri 400 2011 clienților interni și externi ai acestora. Prin urmare, cele mai mari întreprinderi din domeniu (OPREAN, GIRO, FSR RAILSERVICE, 200 AGROTRANSPORT ALBA etc.) se specializează în astfel de servicii, în timp ce serviciile de transport de călători sunt mai puțin 2012 dezvoltate. În această categorie trebuie menționate întreprinderea locală de transport public (TRANSPORT PUBLIC), una dintre 0 cele mai inovatoare și mai bine organizate din țară, și LIVIO DARIO, o societate cu răspundere limitată care operează diferite rute Firme cu capital străin Capital subscris Capital subscris Capital subscris 2013 interjudețene. (mil. Lei) (mil. USD) (mil. Euro) 2014 Sursa datelor: Oficiul Național al Registrului Comerțului 136 137 ceea ce privește capitalul investit și locurile de muncă nou-create, printre cei mai importanți investitori străini se numără: Kronospan prezent, aici lucrează numai șase persoane. Cel mai mare centru de cercetare din județ rămâne Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare și Holzindustrie Schweighofer (prelucrarea lemnului), Star Transmission și VCST (industria autovehiculelor), Pehart (industria pentru Viticultură și Vinificație Blaj, cu tradiție îndelungată în domeniu. ANEXA 1: Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia hârtiei), Semmelrock Stein și Baumit (materiale de construcții), Ener Rom (echipamente electrice), Rekord (articole de încălțăminte), Savini Due (mobilă), Fruhwald Connex și Pomponio (materiale de construcții), Saturn (metalurgie), Rapel (piele) etc. Majoritatea Sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare publică este reprezentat la nivel local de centrele de cercetare organizate de Universitatea investitorilor provin din Germania, Austria, Italia și Belgia.Din punctul de vedere al potențialului de inovare, regiunea Alba Iulia este „1 Decembrie” din Alba Iulia. În prezent, universitatea dispune de patru școli doctorale (Istorie, Filologie, Contabilitate și Teologie), foarte slab dezvoltată în ceea ce privește centrele de transfer și informația tehnologiilor. Singurul centru funcțional, CIT ALBATECH, cu 16 profesori și 98 de doctoranzi, precum și de centre și institute de cercetare pentru teologie, educație lingvistică, finanțe este administrat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Alba și acoperă numai trei domenii de activitate: TIC, industria și contabilitate, geologie și speologie, topografie și cadastru, arheologie sistemică, istorie și politică, filologie, drept, sociologie, agroalimentară și biotehnologii. Centrul oferă servicii de asistență pentru întreprinderi pentru inovare și transfer de tehnologie, științe ale educației, pedagogie, dezvoltare teritorială, studii mezoamericane și funcții geometrice. Cu toate acestea, majoritatea în special IMM-urilor, oferind și activități de formare. În plus, Agenția de Dezvoltare Regională (ADR Centru), situată în Alba Iulia, rezultatelor științifice înregistrate de aceste centre nu sunt transferate în sectorul privat, fie pentru că nu prezintă niciun interes este membră a Rețelei BISNET și oferă servicii gratuite IMM-urilor, cum ar fi: identificarea partenerilor de afaceri și a partenerilor pentru mediul de afaceri, fie pentru că nu există niciun sistem de transfer tehnologic funcțional. În acest context, mai puțin de 0,1% pentru realizarea de transfer de tehnologie, acces la informațiile și legislația europeană de interes pentru mediul de afaceri, sprijin (2 milioane euro) din PIB-ul anual al județului este alocat pentru cheltuieli de cercetare, dezvoltare și inovare, ceea ce înseamnă doar în vederea participării la târguri și evenimente internaționale de promovare, identificarea oportunităților de finanțare în domeniul 20% din media națională și 2% din media înregistrată la nivelul UE 28 cercetării, inovării și dezvoltării afacerilor. În această regiune nu este disponibil niciun parc științific și tehnologic. Parte din PIB (%) alocată cheltuielilor cu cercetarea, dezvoltarea și inovarea Din punctul de vedere al infrastructurii de sprijin în afaceri, singurul instrument disponibil public este Parcul industrial Cugir, înființat România Regiunea Județul Alba în 2002 sub autoritatea Consiliului Județean. Parcul are o suprafață totală de 11,17 hectare și se concentrează pe producție Centru 0.6 (prelucrarea metalelor, prelucrarea lemnului), dar și pe servicii, oferind în prezent peste 400 de locuri de muncă. Parcul s-a construit 0.5 Întreprinderile private din regiunea Alba Iulia 0.5 0.5 pe locul unui teren industrial dezafectat, iar activele sale constau în clădiri care sunt închiriate IMM-urilor. Prin urmare, nu există niciun 0.5 0.5 își desfășoară propriile activități de cercetare, 0.4 parc industrial de tip greenfield, iar toți investitorii noi și investitorii locali sunt forțați să își dezvolte propriile instalații de producție. dezvoltare și inovare din bugetele interne, dar nu Platformele industriale emergente de la Oiejdea, Sebeș, Ciugud (Drâmbar), Vințu de Jos reprezintă rezultatul unor investiții private, 0.3 beneficiază de sprijin public în acest sens. Pe de singurul sprijin acordat de autoritățile locale constând în terenurile oferite investitorilor și uneori în lucrările de infrastructură pentru 0.2 0.2 altă parte, ponderea întreprinderilor inovatoare este acces și utilități. Lipsa unei infrastructuri de sprijin în afaceri poate descuraja semnificativ atragerea unor noi investitori, având în 0.2 0.2 0.1 0.1 0.2 foarte mică, unul dintre motivele principale fiind lipsa vedere că județele din împrejurimi (Cluj, Mureș, Sibiu, Brașov, Bihor, Timiș) au investit sume semnificative în parcurile industriale, 0.0 0.1 unei culturi de inovare la nivelul antreprenorilor, dar inclusiv fonduri europene, s-au extins pe sute de hectare și sunt complet echipate. Printre exemplele relevante se numără cele trei 0.0 0.0 0.0 0.0 și lipsa unor stimulente și a unei legislații favorabile. parcuri industriale TETAROM din Cluj-Napoca, care oferă peste 4.000 de locuri de muncă în prezent. 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 La nivel local, activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare este slab dezvoltată. Singura unitate de cercetare autorizată din Alba Iulia este Centrul de Cercetare, Proiectare și Producție pentru materialele refractare, cu o tradiție de peste 40 de ani. Entitatea a Din punctul de vedere al realizărilor științifice, Alba Iulia se clasează pe locul 20 la nivelul județelor din România, având numai opt implementat diferite proiecte de cercetare cu sprijin financiar din partea bugetului de stat, cu finanțare UE, dar și din surse private, articole indexate în 2011, cu mult în urma altor orașe precum Cluj-Napoca (692), Timișoara (317) sau Sibiu (23), care sunt centre producând noi brevete, produse, tehnologii, modele experimentale și lucrări științifice. Însă activitatea centrului s-a redus dramatic universitare tradiționale. Nicio entitate din Alba nu este membră a rețelei românești de centre de informare pentru brevete. Prin în ultimii cinci ani, din cauza lipsei de sprijin public acordat pentru activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare, astfel încât, în urmare, în perioada 2001-2013, în județul Alba s-a înregistrat o medie de 10 brevete, nouă modele și desene și, respectiv, 89 de mărci / an, mai puțin decât în județele din jur. Concluzii și recomandări pentru îmbunătățirea competitivității economiei locale În prezent, în ceea ce privește atragerea de investitori străini, municipiul Alba Iulia concurează cu un număr mare de orașe de dimensiuni medii și mari din România, care par să fie mai bine pregătite pentru a-i primi, în special din punctul de vedere al infrastructurii în afaceri și al serviciilor (Cluj-Napoca, Sibiu, Arad, Brașov, Timișoara, Oradea etc.). Din această perspectivă, orașul trebuie să valorifice avantajele sale specifice (accesibilitate, forță de muncă calificată, tradiție și know-how în anumite sectoare, resurse naturale) și să investească mai mult în parcurile industriale și tehnologice și în serviciile de sprijin în afaceri pentru a-și menține competitivitatea. Este necesar să se dezvolte un nou parc industrial și tehnologic, fie prin extinderea parcului existent din Cugir, fie prin identificarea unui amplasament de tip greenfield adecvat lângă oraș. Aceasta ar conduce și la decongestionarea 138 139 orașului, în care se află multe situri dezafectate, incompatibile cu obiectivul unui centru turistic modern, și ar sprijini întreprinderile care intenționează sau trebuie să se transfere în afara orașului. ANEXA 1: Analiza avantajelor competitive și a potențialului de inovare ale orașului Alba Iulia Deși șomajul nu este o problemă urgentă pentru comunitate, structura actuală a economiei locale, bazată pe industrii prelucrătoare cu valoare adăugată scăzută, nu este atrăgătoare pentru personalul specializat, care migrează în orașele mari sau în alte țări, fie din cauza indisponibilității unor locuri de muncă adecvate, fie din cauza salariilor. Este necesară reorientarea economiei orașului către o abordare inteligentă de specializare, axată pe aglomerările industriale existente sau emergente (prelucrarea lemnului și mobilă, industrie agro-alimentară, industria ușoară, ceramică și materiale de construcții, industria autovehiculelor). Aceasta se poate realiza prin dezvoltarea infrastructurii de transfer de tehnologie și a serviciilor. Datorită specializării inteligente, orașul va fi mai puțin vulnerabil la ciclurile economice și chiar la relocarea întreprinderilor, pe lângă creșterea oportunităților de ocupare a forței de muncă și de remunerarea îmbunătățită a muncii. Alba Iulia beneficiază de o clasă de afaceri locală, formată din antreprenori mici și mijlocii, care sunt esențiali pentru stabilitatea economică a orașului (a se vedea cazurile Albalact și Transavia, două întreprinderi majore deținute de localnici, cu peste 1.500 de angajați). Aceștia ar trebui să beneficieze de același tratament de care beneficiază și investitorii străini; ar trebui să se acorde mai multă atenție dezvoltării de servicii de sprijinire a întreprinderilor și acordării de stimulente pentru dezvoltarea firmelor. Aceasta se poate realiza prin mijloace de ajutor locale („scheme de minimis”) pentru întreprinderile care investesc o anumită sumă de bani sau care creează noi locuri de muncă, precum și prin crearea unui incubator de afaceri, în special pentru tinerii antreprenori. Ar trebui să fie creat un grup de asistență format din antreprenori, care să fie consultat periodic de municipalitate în procesul decizional.. Structura forței de muncă poate reprezenta o problemă în anii următori, deoarece oferta educațională nu este adaptată la piața locală a locurilor de muncă, migrația externă și internă va exista în continuare, iar cererea, în special de muncitori, va crește în continuare datorită investitorilor care aleg orașul pentru a-și dezvolta o afacere. Școlile profesionale ar trebui să fie reactivate, iar oferta educațională ar trebui să fie adaptată la clusterele existente și emergente menționate anterior. În plus, este necesar să se asigure mai multe stagii de practică în întreprinderi pentru tineri, cu ajutorul unor mentori din industrie. Universitatea locală se confruntă cu o scădere constantă a numărului de studenți și trebuie să facă față concurenței din partea centrelor universitare tradiționale, solide, cum ar fi Cluj-Napoca, Timișoara sau București. În plus, rata natalității a scăzut dramatic în ultimii ani, agravând declinul micilor universități precum cea din Alba Iulia. În acest context, se impune reorientarea acestei instituții emblematice, dinspre serviciile educaționale către cercetare, dezvoltare și inovare și activități de transfer de tehnologie, deoarece are deja o infrastructură solidă și personalul specializat necesar. În plus, oferta sa educațională ar trebui să se reorienteze către adulții care au nevoie de recalificare și către domeniile tehnice de studiu, care sunt solicitate pe piața locală a locurilor de muncă (de exemplu, în sectorul autovehiculelor). Clusterele existente dispun de o capacitate administrativă și de furnizare de servicii slabe. Acestea au nevoie de sprijin public pentru a contribui cu adevărat la competitivitatea aglomerării economice locale. Totodată, trebuie să se elaboreze inițiative de asociere și în alte sectoare reprezentative pentru economia locală, în care sunt deja disponibile know-how-ul, competențele, forța de muncă și resursele, cum ar fi articolele de porțelan, industria ușoară, industria autovehiculelor și prelucrarea lemnului. 140 141