DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII Prezentul raport a fost elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor cuprinse în această lucrare. DECLARAȚIE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR Materialele din această publicație sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea anumitor secţiuni din acest document fără permisiune poate reprezenta încălcarea legislaţiei în vigoare. Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice secţiune a prezentului document, vă rugăm să trimiteți o solicitare conţinând informațiile complete la: (i) Consiliul Județean Cluj (Calea Dorobanților nr. 106, Cluj-Napoca, România); sau (ii) Banca Mondială - biroul din România (Str. Vasile Lascăr nr. 31, Et. 6, Sector 2, București, România). Acest raport a fost transmis în martie 2020, în conformitate cu Acordul privindServiciile de Asistență Tehnică pentru Planul de amenajare a teritoriului județean Cluj, încheiat între Consiliul Județean Cluj și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 mai 2019. Acesta corespunde Livrabilului 2. Raport intermediar de implementare din cadrul acordului menționat mai sus. MULȚUMIRI Acest raport este transmis în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru Planul de amenajare a teritoriului județean Cluj și a fost elaborat sub conducerea și îndrumarea dlui David N. Sislen (Manager operațional în domeniul dezvoltării urbane pentru Europa și Asia Centrală) și a dnei Tatiana Proskuryakova (Manager de țară, România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă aflată sub coordonarea lui Jozsef Benedek, Ciprian Moldovan, Marius Cristea, Ștefana Varvari și Marcel Ionescu-Heroiu, și formată din Vasile Zotic, Diana-Elena Alexandru, Titus Man, Bogdan-Eugen Dolean și Iulia Hărănguș, beneficiind de suportul tehnic al echipei formate din Cosmina Ursu, Oana Stănculescu, Ștefan Teișanu, Oana Franț, Adina Vințan, George Moldoveanu și Bianca Butacu. Comentarii asupra studiului au fost oferite de către Nadia Badea, Călin Hințea, Harika Masud, Cesar Niculescu și Corina Zadori. Echipa își exprimă recunoștința pentru excelenta cooperare a reprezentanților Consiliului Județean Cluj și pentru îndrumarea și suportul oferit de aceștia, în special președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, arhitectului șef, Claudiu Salanță, și multitudinii de actori locali și regionali care au contribuit la elaborarea acestui raport. ABREVIERI ȘI ACRONIME A Autostrăzi ACI Consiliul Internațional al Aeroporturilor ADR Agenție de Dezvoltare Regională AND Agenția Națională de Dezvoltare APRON Platforme de Garare a Aeronavelor AIRAC Autoritatea Aeronautică Română ASMET Asistență Meteorologică a Activităților Aeronautice Civile BA Beton armat BAT Barieră Automată Trecere BLA Instalație de bloc de linie automată CE Comunitatea Europeană CED Instalație de Centralizare Electrodinamică CEM Instalație de Centralizare Electromecanică CESTRIN Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatice CF Cale ferată CFR Căile Ferate Române CNADNR Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale CTP Compania de Transport Public DN Drum Național DJ Drum Județean DC Drum Comunal DSNA Direcția de Servicii Navigație Aeriană E Drum european EASA European Union AviationSafety Agency EURANP Planul de Navigație Aeriană pentru Europa EUROCONTROL Organizația Europeană pentru Siguranța Navigașiei Europene FEDER Fondul European de Dezvoltare Regională FOD Riscuri privind Obiecte Străine HG Hotărâre de Guvern ICAO Organizația Internațională a Aviației Civile INS Institutul Național de Statistică IT Inteligente Tehnology LARES Linii Aeriene Române de Stat LCIP Programul Local de Convergență și Implementare LMET Licențierea Personalului Meteorologic Aeronautic MA Mixturi asfaltice MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MPGT Master Plan General de Transport MZA Mediu Zilnic Anual OACI Organizația Internațională a Aviației Civile OMM Organizația Meteorolgică Mondială OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului PDA Pistă Decolare/Aterizare POR Programul Operațional Regional PUG Plan Urbanistic General RACR Reglementarea Aeronautică Civilă Română RLU Regulament Urbanistic Local ROMATSA Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian SAI Suprafață de Aterizare Întreruptă SAT Semibarieră Automată Trecere SC Societate Comercială SI Suprafață Orizontală Interioară SIT Suprafață Interioară de Tranziție SEE Spațiul Economic European SNCFR Societatea Națională de Transport Feroviar Călători SNCFM Societatea Națională de Transport Feroviar Marfă SNNA Serviciul Național de Navigație Aeriană SRL Societate cu Răspundere Limitată STI Standarte Tehnice de Interoperabilitate TEN Rețeaua de Transport Europeană TN Treceri la Nivel TVA Taxă pe Valoare Adăugată UAT Unitate Administrativ-Teritorială UE Uniunea Europeană UTI Unitate de Transport Internațional UTR Unitate Teritorială de Referință VAP Variantă Apahida VGH Variantă Gherla VOCE Variantă Ocolire Est VOCNE Variantă Ocolire Cluj Nord-Est VTCJ Variantă Turda-Cluj ZMCN Zona Metropolitană Cluj-Napoca CUPRINS 1. INFRASTRUCTURI TERITORIALE .................................................................................................... 1 1.1. Elemente generale de fundamentare teoretică .......................................................................... 1 2. INFRASTRUCTURA RUTIERĂ DIN JUDEȚUL CLUJ ........................................................................... 7 2.1. Evoluția în ultimul deceniu........................................................................................................... 7 2.2. Infrastructura rutieră de transport după tipul de îmbrăcăminte și starea acesteia – situația actuală ............................................................................................................................................... 37 2.3. Lucrările de artă și alte dotări la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj – situația actuală .......................................................................................................................................................... 93 2.3.1. Baraje, viaducte, pasaje, poduri și podețe ......................................................................... 93 2.3.2. Sensuri giratorii ................................................................................................................. 104 2.3.3. Intersecțiile la nivel cu căile ferate ................................................................................... 111 2.4. Stațiile de alimentare cu carburant ......................................................................................... 118 2.5. Stațiile de alimentare cu electricitate ...................................................................................... 125 2.6. Spațiile de parcare, oprire și staționare ................................................................................... 129 2.7. Circulația rutieră ...................................................................................................................... 134 2.7.1. Zone cu depășire a capacității de trafic în județul Cluj ..................................................... 160 2.7.2. Infrastructura pentru traficul de tranzit în centrele urbane ale județului Cluj ................ 161 2.8. Accidentele rutiere................................................................................................................... 162 2.9. Proiecte de dezvoltareainfrastructurii de transport rutier in curs de implementareșiprevăzutepentruimplementare pe termenmediuși lung ...................................... 188 3. INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ DIN JUDEȚUL CLUJ ................................................................... 193 3.1. Caracteristici generale conceptuale ......................................................................................... 193 3.2. Rețeaua feroviară din județul Cluj – caracteristici generale și evolutive ................................. 193 3.3. Elemente tehnice caracteristice ale infrastructurii feroviare din județul Cluj ......................... 205 3.3.1. Nomenclatura căilor ferate din județul Cluj ..................................................................... 205 3.3.2. Lungimea liniilor de cale ferată simple și duble ............................................................... 205 3.3.3. Lungimea sectoarelor de cale ferată electrificată și neelectrificată ................................. 206 3.3.4. Lungimea liniilor de cale ferată modernizate și nemodernizate ...................................... 206 3.3.5. Numărul și starea macazelor de cale ferată ..................................................................... 206 3.3.6. Număr, lungime și localizare tuneluri ............................................................................... 207 3.3.7. Sectoare de cale ferată afectate de fenomene de risc (alunecări, inundații) .................. 207 3.3.8. Stareasistemelor de semnalizare ...................................................................................... 208 3.4. Sectoare de cale ferată cu limitare de viteză ........................................................................... 209 3.5. Podurile de cale ferată ............................................................................................................. 215 3.6. Stațiile și haltele de cale ferată ................................................................................................ 218 3.7. Operatori de cale ferată ........................................................................................................... 222 3.8. Marimea parcului feroviar de întreținere de pe teritoriul județului Cluj ................................ 232 3.9. Puncte de producere a accidentelor feroviare (deraieri, tamponări la trecere drumuri cu calea ferată).............................................................................................................................................. 233 3.10. Lucrări de reabilitare și extindere aflate în execuție, pe rețeaua feroviară din județul Cluj 235 4. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT AERIAN .............................................................................. 238 4.1. Localizarea geografică .............................................................................................................. 238 4.2. Istoricul aeroportului ............................................................................................................... 240 4.3. Infrastructura aeroportuară ..................................................................................................... 242 4.3.1. Infrastructura pistei .......................................................................................................... 246 4.3.2. Spaţiul aerian funcţional din jurul aeroportului ............................................................... 252 4.3.3. Infrastructura aerogării .................................................................................................... 260 4.3.4. Operatorii aerieni din cadrul aeroportului ....................................................................... 265 4.3.5. Reţeaua de rute ................................................................................................................ 267 4.3.6. Mișcări aeronave (aterizări + decolări) ............................................................................ 269 4.3.7. Traficul aerian de pasageri ............................................................................................... 270 4.3.8. Traficul aerian de marfă.................................................................................................... 274 4.3.9. Servicii conexe desfășurate în incinta aeroportului ......................................................... 276 4.3.10. Amenințări și riscuri care afectează securitatea și dezvoltarea aeroportuară ............... 284 4.3.11. Planul de măsuri existent pentru dezvoltarea aeroportului .......................................... 287 5. TRANSPORTUL PUBLIC JUDEȚEAN ............................................................................................ 295 5.1. Distribuția teritorială a serviciilor de transport public rutier ................................................... 297 5.2. Gradul de accesibilitate rutieră a localităților din județul Cluj ................................................ 298 5.3. Transportul public feroviar ...................................................................................................... 307 5.3.1. Distribuția teritorială a serviciilor de transport public feroviar în interiorul județului .... 307 5.3.2. Distribuția teritorială a serviciilor de transport public feroviar spre exteriorul județului 309 5.4. Transportul public urban și extraurban/metropolitan ............................................................ 314 5.4.1. Zone cu transport public insuficient în ZMCN .................................................................. 315 5.5. Nevoi ale administrațiilor locale urbane privind dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de transport urban și extraurban. Punct de vedere al comunității cu privire la infrastructura și serviciile de transport la nivel județean ......................................................................................................... 318 5.6. Concluzii cu privire la transportul public urban/metropolitan ................................................ 319 6. TRANSPORTUL INTERMODAL ȘI MULTIMODAL ........................................................................ 321 6.1. Cadrul general de apariție și dezvoltare a transportului intermodal....................................... 321 6.2. Situația transportului intermodal în România ......................................................................... 325 6.3. Situația actuală a transportului intermodal în județul Cluj ...................................................... 329 6.4. Situația actuală a transportului multimodal în județul Cluj ..................................................... 330 6.5. Concluzii ................................................................................................................................... 331 7. CONCLUZII GENERALE ASUPRA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT RUTIER, FEROVIAR, AERIAN ȘI MULTIMODAL ............................................................................................................................. 333 7.1. Infrastructura de transport rutier ............................................................................................ 333 7.2. Infrastructura de transport feroviar ........................................................................................ 336 7.3. Infrastructura de transport aerian - Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca. 339 7.4. Transport public rutier și feroviar în interiorul județului ......................................................... 342 7.5. Transport public urban și metropolitan ................................................................................... 342 7.6. Transport intermodal ............................................................................................................... 344 8. DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE. PROPUNERI DE ELIMINARE/DIMINUARE A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ............................................................................................................ 345 9. PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE ...................................................... 353 10. ANEXE ................................................................................................................................... 359 Anexa 1. Tipul de îmbrăcăminte rutieră la nivelul drumurilor naționale din județul Cluj. ............. 360 Anexa 2. Tipul de îmbrăcăminte rutieră la nivelul drumurilor județene din județul Cluj. .............. 363 Anexa 3. Tipul de îmbrăcăminte rutieră la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj. ............ 376 Anexa 4. Starea drumurilor naționale din județul Cluj. ................................................................ 399 Anexa 5. Starea drumurilor județene din județul Cluj. ................................................................. 408 Anexa 6. Starea drumurilor comunale din județul Cluj. ................................................................ 430 Anexa 7. Probleme și disfuncționalități la nivelul drumurilor naționale din județul Cluj. .............. 467 Anexa 8. Probleme și disfuncționalități la nivelul drumurilor județene din județul Cluj. ............... 470 Anexa 9. Probleme și disfuncționalități la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj. ............. 477 Anexa 10. Lista drumurilor naționale din județul Cluj .................................................................. 491 Anexa 11. Lista drumurilor județene din județul Cluj ................................................................... 494 Anexa 12. Lista drumurilor comunale din județul Cluj. ................................................................. 503 LISTA FIGURILOR Figura 1 – Tipuri majore de configurații spațiale ale rețelelor de transport .......................................... 3 Figura 2 – Efectele spațiale ale rețelelor de transport ........................................................................... 3 Figura 3 – Orientarea fluxurilor de transport în funcție de configurația spațială a rețelei .................... 4 Figura 4 – Raportul dintre configurația spațială a rețelelor de transport și efectul de barieră al spațiului geografic .................................................................................................................................................. 5 Figura 5 – Harta generală a infrastructurii rutiere din județul Cluj ........................................................ 8 Figura 6 – Structura comparativă rețelei de drumuri publice a județul Cluj între anii 2007 și 2018 ... 10 Figura 7 – Structura comparativă rețelei de drumuri publice a județul Cluj între anii 2007 și 2018 ... 10 Figura 8 – Lungimea totală și starea drumurilor publice din județul Cluj în intervalul 2007-2018 ...... 16 Figura 9 – Lungimea totală și starea drumurilor publice nemodernizate din județul Cluj în intervalul 2007-2018 ............................................................................................................................................. 16 Figura 10 – Lungimea totală și starea drumurilor naționale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 17 Figura 11 – Lungimea totală și starea drumurilor nemodernizate naționale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 ............................................................................................................................................. 18 Figura 12 – Harta calității drumurilor din românia la data de 16.12.2018 ........................................... 19 Figura 13 – Lungimea totală și starea drumurilor județene din județul Cluj în intervalul 2007-2018 . 20 Figura 14 – Lungimea totală și starea drumurilor nemodernizate județene din județul Cluj în intervalul 2007-2018 ............................................................................................................................................. 21 Figura 15 – Programul de lucrări de investiții (modernizare și reabilitare), întreținere curentă și periodică a unor drumuri județene din județul Cluj, propuse în anul 2018.......................................... 23 Figura 16 – Programul de lucrări de investiții (modernizare și reabilitare), întreținere curentă și periodică a unor drumuri județene din județul Cluj, realizate în anul 2018 ......................................... 34 Figura 17 – Programul de lucrări de investiții (modernizare și reabilitare), întreținere curentă și periodică a unor drumuri județene din județul Cluj, propuse în anul 2019.......................................... 35 Figura 18 – Lungimea totală și starea drumurilor comunale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 36 Figura 19 – Lungimea totală și starea drumurilor nemodernizate comunale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 ............................................................................................................................................. 37 Figura 20 – Lungimea drumurilor pe categorii de îmbrăcăminți rutiere în județul Cluj în perioada iulie- august 2019 ........................................................................................................................................... 39 Figura 21 – Lungimea drumurilor clasificate după tipul îmbrăcăminții rutiere, în perioada iulie august 2019 ....................................................................................................................................................... 39 Figura 22 – Sectorul de pământ din DJ 103V: origine DJ 107P (Someșu Rece) – destinație DJ 107L (Vălișoara).............................................................................................................................................. 40 Figura 23 – Sectorul de pământ din DJ 105T: origine DN 1F (Cluj-Napoca) - destinație DN 1F (Berindu) ............................................................................................................................................................... 40 Figura 24 –Sectorul de pământ din DJ 107J: origine DJ 107M (Săvădisla) - Finișel - Valea Ierii - Cerc. 41 Figura 25 – Sectorul de pământ din DJ 150: origine DN 15 (Câmpia Turzii) - destinație DJ 161G (Pălatca) ............................................................................................................................................................... 41 Figura 26 – Sectorul de pământ din DJ 161B: origine DJ 161A (Ceanu Mare) - destinație DC 68A (Călărași Gară) ...................................................................................................................................................... 42 Figura 27 – Sectorul de pământ din DJ 161C: origine DN 1C (Iclod) - destinație DN 1C (Dej).............. 43 Figura 28 – Sectorul de pământ din DJ 161D: origine DC 174 (Jichișu de Sus) - destinație DJ 161E – (Târgușor) .............................................................................................................................................. 43 Figura 29 – Sectorul de pământ din DJ 161E: origine DJ 161D (Târgușor) - destinație DJ 109C (Hodaie) ............................................................................................................................................................... 44 Figura 30 – Sectorul de pământ din DJ 170B: origine DN 1F (Topa Mică) - destinație DJ 109 (Așchileu Mic) ........................................................................................................................................................ 44 Figura 31 – Lungimea drumurilor pe categorii de stare a îmbrăcăminții rutiere în județul Cluj în perioada iulie-august 2019 .................................................................................................................... 45 Figura 32 – Lungimea drumurilor clasificate după starea îmbrăcăminții rutiere, în perioada iulie-august 2019 ....................................................................................................................................................... 45 Figura 33 – Structura îmbrăcăminților rutiere la nivelul drumurilor nationale din județul Cluj (iulie- august, 2019) ......................................................................................................................................... 54 Figura 34 – Distribuția spațială a îmbrăcăminților rutiere pe drumuri de tip autostrăzi, drumuri europene și naționale (iulie-august 2019) ............................................................................................ 55 Figura 35 – Structura îmbrăcăminților rutiere la nivelul drumurilor județene din județul Cluj (iulie- august, 2019) ......................................................................................................................................... 59 Figura 36 – Distribuția spațială a îmbrăcăminților rutiere pe drumuri județene (iulie-august 2019).. 60 Figura 37 – Structura îmbrăcăminților rutiere la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj (iulie- august, 2019) ......................................................................................................................................... 67 Figura 38 – Distribuția spațială a îmbrăcăminților rutiere pe drumuri comunale (iulie-august 2019) 70 Figura 39 – Starea îmbrăcăminții rutiere la nivelul autostrăzilor, drumurilor europene și drumurilor naționale din județul Cluj (iulie-august, 2019) ...................................................................................... 73 Figura 40 – Distribuția spațială a calității îmbrăcăminților rutiere pe drumuri de tip autostrăzi, drumuri europene și naționale (iulie-august 2019) ............................................................................................ 74 Figura 41 – Starea îmbrăcăminții rutiere la nivelul drumurilor județene din județul Cluj (iulie-august, 2019)...................................................................................................................................................... 77 Figura 42 – Distribuția spațială a calității îmbrăcăminților rutiere pe drumurile județene (iulie-august 2019)...................................................................................................................................................... 78 Figura 43 – Starea îmbrăcăminții rutiere la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj (iulie-august, 2019)...................................................................................................................................................... 89 Figura 44 – Distribuția spațială a calității îmbrăcăminților rutiere pe drumurile comunale (iulie-august 2019)...................................................................................................................................................... 92 Figura 45 – Starea generală a lucrărilor de artă la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie- august, 2019) ......................................................................................................................................... 94 Figura 46 – Starea suprastructurii rutiere pe DN 1R, baraj Fântânele (iulie-august, 2019) ................. 95 Figura 47 – Starea suprastructurii rutiere pe DJ 107P, baraj Tarnița (iulie-august, 2019) ................... 96 Figura 48 – Starea generală a lucrărilor de artă la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie- august, 2019) ......................................................................................................................................... 97 Figura 49 – Starea generală a viaductelor care asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019)......................................................................................................................... 98 Figura 50 – Starea generală a pasajelor care asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019)......................................................................................................................... 99 Figura 51 – Starea generală a podurilor care asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019)....................................................................................................................... 100 Figura 52 – Podul rutier peste r. Arieș de pe DN 1 de la poziția km 444+840, la intrarea în municipiul Turda ................................................................................................................................................... 101 Figura 53 – Podul rutier peste r. Someșul Cald de pe DC 128A de la poziția km 0+400 .................... 102 Figura 54 – Distribuția în plan teritorial a elementelor de infrastructură rutieră de tipul lucrărilor de artă la nivelul autostrăzilor și drumurilor naționale din județul Cluj .................................................. 103 Figura 55 – Distribuția în plan teritorial a elementelor de infrastructură rutieră de tipul podețelor la nivelul autostrăzilor și drumurilor naționale din județul Cluj ............................................................. 104 Figura 56 – Intersecțiile de tip sens giratoriu de pe rețeaua de drumuri clasificate din județul Cluj 107 Figura 57 – Sens giratoriu neamenajat pe DJ 109A în municipiul Cluj-Napoca.................................. 109 Figura 58 – Sens giratoriu amenajat cu 1 bandă de circulație pe DN 1 în localitatea Luna de Sus .... 110 Figura 59 – Sens giratoriu amenajat cu 2 benzi de circulație pe DN 1 în municipiul Turda ............... 110 Figura 60 – Punctele de intersecție ale rețelei rutiere cu rețeaua feroviară din județul Cluj ............ 114 Figura 61 – Pasaj rutier pe autostrada A3 la intersecția cu CF 300 în zona municipiului Câmpia Turzii ............................................................................................................................................................. 115 Figura 62 – Pasaj rutier pe drumul național DN 1F la intersecția cu CF 300 în zona localității Suceag ............................................................................................................................................................. 115 Figura 63 – Pasaj feroviar pe drumul național DN 15 la intersecția cu CF 300 în zona localității Câmpia Turzii .................................................................................................................................................... 116 Figura 64 – Intersecție la nivel fără barieră, cu semaforizare și dale beton pe drumul județean DJ 103H cu CF 300, în zona localității Bologa .................................................................................................... 116 Figura 65 – Intersecție la nivel cu semibarieră și dale elastice din cauciuc pe drumul național DN 16 cu CF 300, în zona localității Apahida ...................................................................................................... 117 Figura 66 – Intersecție la nivel, cu barieră și dale beton pe drumul comunal DC 140 cu CF 300, în zona localității Gârbău ................................................................................................................................. 117 Figura 67 – Distribuția teritorială a stațiilor de carburant din județul Cluj ........................................ 123 Figura 68 – Distanța față de localități și gradul de concentrare spațială a stațiilor de carburant din județul Cluj .......................................................................................................................................... 124 Figura 69 – Stație de alimentare autovehicule electrice Mall VIVO ................................................... 125 Figura 70 – Distribuția teritorială a stațiilor de alimentare cu electricitate a autovehiculelor electrice din județul Cluj .................................................................................................................................... 128 Figura 71 – Spațiu de parcare, oprire și staționare pe DN 1, E 81, localitatea Vâlcele din județul Cluj ............................................................................................................................................................. 130 Figura 72 –Spațiu de parcare, oprire și staționare pe DN 1, E 60, localitatea Cluj -Napoca din județul Cluj ....................................................................................................................................................... 130 Figura 73 – Spațiu de parcare, oprire și staționare pe DN 1, E 60, localitatea Șăula din județul Cluj 131 Figura 74 – Distribuția spațiilor de parcare, oprire și staționare de pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi din județul Cluj, cu suprafața mai mare de 100 m2 ............................................................ 133 Figura 75 – Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri clasificate recenzate din județul Cluj.................................................................................................................... 136 Figura 76 – Intensitatea traficului rutier pe DN 1, sectorul Cluj-Napoca – Florești, iulie 2019, ora 21,00 ............................................................................................................................................................. 138 Figura 77 – Intensitatea traficului rutier pe DN 1C, sectorul Cluj-Napoca – Apahida, localitatea Sânicoară, iulie 2019, ora 20,00 .......................................................................................................... 138 Figura 78 – Intensitatea traficului rutier pe DN 1C, sectorul Cluj-Napoca – Apahida, localitatea Jucu, iulie 2019, ora 19,00 ............................................................................................................................ 139 Figura 79 – Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj.................................................................................................................... 145 Figura 80 – Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj.................................................................................................................... 155 Figura 81 – Trafic mediu zilnic anual (MZA) actual și de perspectivă la nivelul infrastructurii rutiere recenzate din județul Cluj (2015, 2020, 2025, 2030). ......................................................................... 158 Figura 82 – Rata deceselor în accidentele rutiere (la 1 mln. loc.) ...................................................... 163 Figura 83 – Repartiția lunară a accidentelor rutiere la nivelul drumurilor naționale din județul Cluj 167 Figura 84 – Repartiția anuală a accidentelor rutiere produse pe drumurile naționale din județul Cluj, în anul 2009 ......................................................................................................................................... 168 Figura 85 – Repartiția anuală a accidentelor rutiere produse pe drumurile naționale din județul Cluj, în anul 2018 ......................................................................................................................................... 168 Figura 86 – Comparație între anii 2009 și 2018 privind numărul accidentelor rutiere produse pe principalele drumuri naționale din județul Cluj .................................................................................. 169 Figura 87 – Numărul de vehicule implicate, persoane rănite și decedate în accidentele rutiere produse pe drumurile naționale din județul Cluj în anii 2009 și 2018 .............................................................. 173 Figura 88 – Repartiția lunară a accidentelor rutiere la nivelul drumurilor județene din județul Cluj 176 Figura 89 – Repartiția lunară a accidentelor rutiere la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj ............................................................................................................................................................. 186 Figura 90 – Distribuția în plan teritoral a numărului de accidente rutiere pe drumurile clasificate din județul Cluj în perioada 2014-2019 ..................................................................................................... 187 Figura 91– Traseul drumului expres Someș în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest .................. 192 Figura 92 – Structura rețelei operabile de căi ferate din după gradul de electrificare din România (31 decembrie 2017) ................................................................................................................................. 196 Figura 93 – Structura rețelei operabile de căi ferate din după numărul de căi din România (31 decembrie 2017) ................................................................................................................................. 196 Figura 94 – Evoluția lungimii căilor ferate din Regiunea de Nord-Vest și județele aferente în intervalul 1990-2018 ........................................................................................................................................... 197 Figura 95 – Evoluția lungimii căilor ferate la nivelul județelor componenteale Regiunii de Nord-Vest, în intervalul 1990-2018 ....................................................................................................................... 197 Figura 96 – Starea actuală a CF 322 Câmpia Turzii – Turda................................................................ 198 Figura 97 – Extras din HCL nr. 18/2016 privind transferul dreptului de proprietate asupra terenului pe care a fost construită CF 311 Huedin – Călățele ................................................................................. 199 Figura 98 – Propunere de proiect privind amenajarea unei piste de bicicliști pe traseul CF 311 Huedin – Sâncraiu – Călățele) .......................................................................................................................... 200 Figura 99 – Trenul „Mocăniță” pe traseul căii ferate 309 Turda – Câmpei – Abrud în plină glorie a epocii socialiste (1974)................................................................................................................................... 201 Figura 100 – Calea ferată 309 Turda – Câmpei – Abrud în dreptul stației Lungești și linia cu ecartament îngust (760 mm) ce se intersectează cu DN 75 (august 2019) ............................................................ 201 Figura 101 – Evoluția gradului de electrificare a căilor ferate din Regiunea de Nord-Vest și județele aferente, în intervalul 1990-2018........................................................................................................ 202 Figura 102 – Evoluția lungimii căilor ferate cu o singură cale de circulație în Regiunea de Nord-Vest și județele aferente, în intervalul 1990-2018 ......................................................................................... 203 Figura 103 – Evoluția lungimii căilor ferate cu două căi de circulație în Regiunea de Nord-Vest și județele aferente, în intervalul 1990-2018 ......................................................................................... 203 Figura 104 – Evoluția lungimii căilor ferate cu una și două căi de circulație în județul Cluj, în intervalul 1990-2018 ........................................................................................................................................... 204 Figura 105 – Structura rețelei feroviare din județul Cluj (2019). ....................................................... 204 Figura 106 – Localizareatunelurilorîncadrulmagistralei CF 300, sectorulRăzboieni – Cluj-Napoca ... 207 Figura 107 – Sectoarele de caleferată cu restricții de viteză din județul Cluj. ................................... 213 Figura 108 – Deraierea unui tren de marfă pe sectorul de cale ferată CâmpiaTurzii – Valea Florilor din județul Cluj în data de 6 noiembrie 2019 ............................................................................................ 214 Figura 109 – Durata călătoriei cu trenul în România pornind din București ...................................... 214 Figura 110 – Localizarea podurilor de cale ferată de pe teritoriul județului Cluj ............................... 217 Figura 111 – Localizare stațiil și halte de cale ferată operaționale din județul Cluj ........................... 219 Figura 112 – Halta CF Baciu Tiaj, aflată într-o stare avansată de degradare...................................... 220 Figura 113 – Halta CF Bonțida, aflată într-o stare calitativă medie.................................................... 221 Figura 114 – Stația CF Gherla, reabilitată în anul 2019 ...................................................................... 221 Figura 115 – Trasee operate de Transferoviar Călători ...................................................................... 224 Figura 116 – Cifra de afaceri a operatorilor de transport feroviar de pasageri care activează pe teritoriul județului Cluj, în perioada 2016 – 2017 .............................................................................................. 225 Figura 117 – Cifra de afaceri a operatorilor de transport feroviar de marfă care activează pe teritoriul județului Cluj, în perioada 2016 – 2017 .............................................................................................. 232 Figura 118 – Localizarea teritorială a accidentelor feroviare produse la intersecția cu rețeaua de drumuri clasificate ............................................................................................................................... 233 Figura 119 – Accident feroviar în zona localității Jucu prin implicarea unui autoturism, produs la data de 20 august 2019 ............................................................................................................................... 234 Figura 120 – Etapele majore de dezvoltare a aeroportului internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ............................................................................................................................................................. 241 Figura 121 – Încadrarea teritorială a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ... 243 Figura 122 – Rețeaua de rute și destinații ale zborurilor regulate și charter de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” (2016) .................................................................................................... 244 Figura 123 – Planul de situație al Aeroportului Internațional „Avram Iancu”din Cluj-Napoca .......... 245 Figura 124 – Pragul pistei aeroportuare și momentul aterizării unei aeronave pe pistă din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ............................................................... 246 Figura 125 – Planul general de situație al pistei aeroportuare din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ........................................................................................................... 248 Figura 126 – Imagine panoramică a pistei aeroportuare din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ........................................................................................................................ 249 Figura 127 – Planul detaliat de situație cu sistemul de iluminat al pistei aeroportuare din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ............................................................... 249 Figura 128 – Imagine panoramică cu sistemul de iluminat al pistei aeroportuare din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ............................................................... 250 Figura 129 – Imagine panoramică cu platforma Apron 1 din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ........................................................................................................................ 251 Figura 130 – Imagine panoramică cu platforma Apron 2 din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ........................................................................................................................ 251 Figura 131 – Spaţiul aerian funcţional din jurul aeroportului:1, 2. Suprafaţa de apropiere; 3. Suprafaţa interioară de apropiere; 4. Banda pistei; 5. Suprafaţa de tranziţie; 6. Suprafaţa conică; 7. Suprafaţă de urcare la decolare ................................................................................................................................ 252 Figura 132 – Spaţiul aerian funcţional din jurul AeroportuluiInternațional „Avram Iancu” din Cluj - Napoca................................................................................................................................................. 254 Figura 133 – Planul de apropiere al pistei și obstacolele interpuse pe direcția aterizare/decolare 07 SV- NE ........................................................................................................................................................ 257 Figura 134 – Planul de apropiere al pistei și obstacolele interpuse pe direcția aterizare/decolare 25 NE-SV ................................................................................................................................................... 258 Figura 135 – Imagine panoramică cu pista, aerogara și zona aeroportuară din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ..................................................................................... 259 Figura 136 – Vedere generală asupra aerogării din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ................................................................................................................................... 261 Figura 137 – Terminal plecări din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ............................................................................................................................................................. 262 Figura 138 –Organizarea internă a terminalului plecări din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ........................................................................................................................ 262 Figura 139 – Terminal sosiri din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca 263 Figura 140 – Benzi mobile pentru primire bagaje în cadrul terminalului sosiri din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ..................................................................................... 263 Figura 141 – Organizarea internă a terminalului sosiri din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ........................................................................................................................ 264 Figura 142 – Corp de legătură dintre terminalul plecări și terminalul sosiri din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. .................................................................................... 264 Figura 143 – Clădirea veche a aerogăriidin cadrul AeroportuluiInternațional „Avram Iancu” din Cluj- Napoca................................................................................................................................................. 265 Figura 144 – Companii aeriene care derulează zboruri regulate de pasageri pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ........................................................................................................... 266 Figura 145 – Rețeaua de rute disponibile de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj- Napoca în semestrul I din anul 2019 ................................................................................................... 267 Figura 146 – Țările și destinațiile cu cel mai mare număr de călători în primul semestru al anul 2019 ............................................................................................................................................................. 268 Figura 147 – Prognoza numărului de mișcări aeronave în cadrulAeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, în perioada 2019-2035 ................................................................................. 269 Figura 148 – Evoluția numărului de pasageri în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, în perioada 1996-2019 ................................................................................................... 270 Figura 149 – Evoluția traficului de pasageri în semestrul I 2019 comparativ cu semestrul I 2018 .... 271 Figura 150 – Structra traficului de pasageri în semestrul I al anului 2019 ......................................... 272 Figura 151 – Prognoza traficului de pasageri în cadrulAeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, în perioada 2019-2035 ................................................................................................... 272 Figura 152 – Variația lunară a numărului de pasageri în intervalul 2015-2019 în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ..................................................................................... 274 Figura 153 – Evoluția traficului de marfă și poștă în semestrul I 2019 comparativ cu semestrul I 2018 ............................................................................................................................................................. 275 Figura 154 – Evoluția transportului de marfă și poștă în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ........................................................................................................................ 276 Figura 155 – Stația meteo din incintaAeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ... 277 Figura 156 – Autoutilitare destinate stingerii incendiilor din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ........................................................................................................................ 278 Figura 157 – Echipele mobile de intervenție și acordare a primului ajutor de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ..................................................................................... 279 Figura 158 – Punctele de verificare a actelor de călătorie aferente serviciului Poliția de Frontieră din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca .................................................... 280 Figura 159 – Servicii de handling oferite în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj- Napoca................................................................................................................................................. 281 Figura 160 – Turnul de control și controlorii de trafic aeroportuar din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ........................................................................................................... 282 Figura 161 – Parcarea și calea de acces în incinta Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj- Napoca................................................................................................................................................. 283 Figura 162 – Servicii de securitate în incinta Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ............................................................................................................................................................. 284 Figura 163 – Riscul de accidente indus de ceața persistentă din perioada rece a anului peAeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ..................................................................................... 286 Figura 164 – Poluarea fonică generată de traficul aerian în municipiul Cluj-Napoca și zona aeroportuoară la nivelul anului 2016 .................................................................................................. 287 Figura 165 – Planul de situație privind extinderea pistei principale de decolare/aterizare din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ............................................................... 293 Figura 166 – Rute de transport public rutier deservite de operatorii autorizați din principalele centre urbane ale județului Cluj ..................................................................................................................... 300 Figura 167 – Distanța feroviară dinspre municipiul Cluj-Napoca către localitățile județului Cluj (UM: minute) ................................................................................................................................................ 309 Figura 168 – Conceptul general de organizare a transportului intermodal ....................................... 323 Figura 169 – Schema lanțului logistic al transportului de marfă cu containere în sistem intermodal ............................................................................................................................................................. 324 Figura 170 – Schema logistică corectă de organizare a transportului intermodal terestru ............... 324 Figura 171 – Schema logistică corectă de organizare a transportului intermodal intercontinental.. 325 Figura 172 – Terminale intermodale pe rețeaua feroviară din România ........................................... 326 Figura 173 – Stația de transport intermodal Cluj-Napoca Est ............................................................ 329 Figura 174 – Stația de transport intermodal Turda ............................................................................ 330 LISTA TABELELOR Tabel 1. Structura generală a infrastructurii rutiere din județul Cluj (2018) .......................................... 7 Tabel 2. Evoluția lungimii infrastructurii rutiere din județul Cluj pe categorii de drumuri (2007-2018) 9 Tabel 3. Lungimea totală și starea drumurilor publice din județul Cluj în intervalul 2007-2018 .......... 11 Tabel 4. Lungimea totală și starea drumurilor naționale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 ...... 12 Tabel 5. Lungimea totală și starea drumurilor județene din județul Cluj în intervalul 2007-2018 ....... 13 Tabel 6. Lungimea totală și starea drumurilor comunale din județul Cluj în intervalul 2007-2018...... 14 Tabel 7. Evoluția lungimii infrastructurii rutiere din județul Cluj pe categorii de drumuri după starea infrastructurii (2007-2018) .................................................................................................................... 15 Tabel 8. Evoluția lungimii drumurilor naționale din județul Cluj după starea infrastructurii (2007-2018) ............................................................................................................................................................... 17 Tabel 9. Evoluția lungimii drumurilor județene din județul Cluj după starea infrastructurii (2007 -2018) ............................................................................................................................................................... 20 Tabel 10. Evoluția lungimii drumurilor comunale din județul Cluj după starea infrastructurii (2007 - 2018)...................................................................................................................................................... 36 Tabel 11. Lungimea și ponderea drumurilor clasificate după tipul îmbrăcăminții rutiere din județul Cluj (iulie-august 2019)................................................................................................................................. 47 Tabel 12. Lungimea și ponderea drumurilor clasificate după starea acestora din județul Cluj(iulie- august 2019) .......................................................................................................................................... 48 Tabel 13. Proporția sectoarelor de drum cu stare rea din lungimea totala a drumurilor judetene (iulie - august, 2019) ......................................................................................................................................... 49 Tabel 14. Proporția sectoarelor de drum cu stare foarte rea din lungimea totala a drumurilor judetene (iulie-august, 2019)................................................................................................................................ 50 Tabel 15. Structura îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor naționale (iulie-august, 2019) ............................................................................................................... 53 Tabel 16.Structura îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor județene (iulie-august, 2019) ................................................................................................................ 56 Sursa: autoriiTabel 17.Structura îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor comunale (iulie-august, 2019) ............................................................................................ 60 Tabel 18. Starea îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor naționale (iulie-august, 2019)................................................................................................................................ 72 Tabel 19. Starea îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor județene (iulie-august, 2019)................................................................................................................................ 75 Tabel 20. Starea îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor comunale (iulie-august, 2019)................................................................................................................................ 79 Tabel 21. Starea generală a lucrărilor de artă la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie- august, 2019) ......................................................................................................................................... 93 Tabel 22. Starea generală a barajelor ce asigură calea rutieră la nivelul infrastructurii din județul Cluj (iulie-august, 2019)................................................................................................................................ 95 Tabel 23.Starea generală a lucrărilor de artă pe categorii de drumuriclasificate în județul Cluj (iulie - august, 2019) ......................................................................................................................................... 96 Tabel 24. Starea generală a viaductelor ce asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019)................................................................................................................................ 98 Tabel 25. Starea generală a pasajelor ce asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019)................................................................................................................................ 99 Tabel 26. Starea generală a podurilor ce asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019).............................................................................................................................. 100 Tabel 27. Intersecțiile de tip sens giratoriu de pe rețeaua rutieră din județul Cluj ............................ 105 Tabel 28. Intersecția drumurilor clasificate cu rețeaua feroviară din județul Cluj.............................. 112 Tabel 29. Stațiile de carburant din județul Cluj ................................................................................... 118 Tabel 30. Stațiile de alimentare autovehicule electrice cu electricitate din județul Cluj .................... 127 Tabel 31.Clasele de mărime ale spațiilor de parcare, oprire și staționare de pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi din județul Cluj ................................................................................................ 129 Tabel 32. Spații de parcare, oprire și staționare de pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi din județul Cluj, cu suprafața mai mare de 100 m2 ................................................................................... 131 Tabel 33. Clasificarea tehnică a drumurilor după intensitatea traficului ............................................ 134 Tabel 34. Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri clasificate recenzate din județul Cluj.................................................................................................................... 135 Tabel 35.Sporul absolut și relativ al numărului de tronsoane drumuri cu intensitate trafic (MZA) la nivelul rețelei de drumuri clasificate recenzate din județul Cluj ......................................................... 137 Tabel 36. Situația traficului rutier (MZA) pe autostrăzi și drumuri naționale din județul Cluj ............ 140 Tabel 37.Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj .................................................................................................................................... 144 Tabel 38. Sporul absolut și relativ al numărului de tronsoane drumuri cu intensitate trafic (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj ......................................................... 145 Tabel 39. Situația traficului rutier (MZA) pe drumurile județene din județul Cluj .............................. 147 Tabel 40. Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj.................................................................................................................... 155 Tabel 41. Sporul absolut și relativ al numărului de tronsoane drumuri cu intensitate trafic (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj ......................................................... 156 Tabel 42. Situația traficului rutier (MZA) pe drumurile comunale din județul Cluj ............................ 157 Tabel 43. Accidentele rutiere la nivelul drumurilor clasificate din județul Cluj și efectele acestora la nivelul anilor 2009 și 2019................................................................................................................... 163 Tabel 44. Evoluția numărului de accidente rutiere la nivelul drumurilor clasificate din județul Cluj și efectele acestora între anii 2009 și 2019 ............................................................................................ 164 Tabel 45. Repartiția anuală a numărului de accidente rutiere produse pe drumurile naționale din județul Cluj, în anul 2009 și 2018 ........................................................................................................ 165 Tabel 46. Numărul de vehicule implicate, persoane rănite și decedate în accidentele rutiere produse pe drumurile naționale din județul Cluj în anii 2009 și 2018 .............................................................. 171 Tabel 47. Repartiția anuală a accidentelor rutiere produse pe drumurilor județene din județul Cluj, în anul 2009 și 2018 ................................................................................................................................ 173 Tabel 48. Repartiția anuală a accidentelor rutiere produse pe drumurilor comunale din județul Cluj, în anul 2009 și 2018. ............................................................................................................................... 178 Tabel 49. Lista proiectelor de modernizarea infrastructurii rutiere de interes județean (în derulare) ............................................................................................................................................................. 188 Tabel 50. Lista proiectelor de investiții în amenajarea infrastructurii rutiere la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest .......................................................................................................................... 191 Tabel 51. Structura rețelei interoperabile de căi ferate din județul Cluj în comparație cu alte județe din Regiunea Nord-Vest. ........................................................................................................................... 195 Tabel 52. Localizareașilungimeatunelurilor de perețeauaferoviarădinjudețul Cluj ............................ 207 Tabel 53. Sectoare de cale ferată din județul Cluj afectate de fenomene de risc (alunecări, inundații) ............................................................................................................................................................. 208 Tabel 54. Sectoare de cale ferată cu limitare de viteză din județul Cluj ............................................. 209 Tabel 55. Poduri de cale ferată din județul Cluj .................................................................................. 215 Tabel 56. Stațiile și haltele de cale ferată operaționale din județul Cluj............................................. 218 Tabel 57. Materialul rulant motor deținut de SNTFC „CFR Călători” SA ............................................. 222 Tabel 58.Materialul rulant remorcat deținut de SNTFC „CFR Călători” SA ......................................... 223 Tabel 59. Cifra de afaceri şi cota de piaţă a operatorilor de transport feroviar de pasageri care activează pe teritoriul județului Cluj, în perioada 2016 – 2017 .......................................................................... 225 Tabel 60. Cifra de afaceri şi cota de piaţă a operatorilor de transport feroviar de marfă care activează pe teritoriul județului Cluj, în perioada 2016 – 2017 .......................................................................... 231 Tabel 61. Distanțele rutiere și feroviare față de orașele aflate în aria de polarizare a Aeroportu lui Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ..................................................................................... 238 Tabel 62.Datele de referință ale clasificării aeroporturilor civile, conform reglementărilor ICAO ..... 243 Tabel 63. Caracteristicile tehnice ale sistemului de ilumninat (balizaj) al pistei de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ..................................................................................... 248 Tabel 64. Obstacole naturale și antropice situate la intersecția cu planul de apropiere pistă din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ............................................................... 255 Tabel 65.Obstacole naturale și antropice situate la intersecția cu suprafața conică din cadrulzonei AeroportuluiInternațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ................................................................ 260 Tabel 66. Variația lunară a numărului de pasageri în intervalul 2015-2019 în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ..................................................................................... 273 Tabel 67. Evoluția transportului de marfă și poștă în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca ................................................................................................................................... 275 Tabel 68. Operatorii cu licență de transport valabilă până la data de 30.06.2023 în județul Cluj, în funcție de autogara de plecare ........................................................................................................... 296 Tabel 69. Servicii de transport public de persoane operate prin curse regulate în trafic judeţean. Stații de plecare și destinație, număr curse și distanțele rutelor. ................................................................ 300 Tabel 70. Servicii de transport public feroviar de persoane, operate prin curse regulate, către principalele centre urbane la nivel județean, regional și național. Stații de plecare și sosire, număr curse, orar plecări/sosiri, distanțele rutelor și timpii de parcurs. ....................................................... 310 Tabel 71. Flota disponibilă în cadrul companiilor municipale de transport public ............................. 314 Tabel 72. Rute de transport urban și extraurban (2019) .................................................................... 314 Tabel 73. Starea actuală a echipamentelor din cadrul terminalelor de transport intermodal din România............................................................................................................................................... 327 1. INFRASTRUCTURI TERITORIALE 1.1. Elemente generale de fundamentare teoretică Rețelele de transport reprezintă un set de rute care asigură legătura între diferite locații în cadrul unei regiuni, în timp ce structura acelei regiuni va corespunde rețelei formate din totalitatea interacțiunilor economice create pe baza infrastructurii de transport (Jean-Paul Rodrigue, 2017). Infrastructurile teritoriale au un rol fundamental în funcționarea și dezvoltarea coerentă a teritoriului. În mod specific, este esențial să se mențină un echilibru în planificarea și dezvoltarea acesteia pentru a evita sau a diminua dezechilibrele, în mod particular, în ceea ce privește infrastructura de transport (rutier, feroviar, aerian și naval), sistemele de producere, transport și distribuție a energiei electrice, a gazului și petrolului, sistemele de alimentare cu apă, comunicațiile, alături de infrastructurile care deservesc populația unui teritoriu cu servicii sociale și economice (bancare și financiare, de sănătate publică, de securitate, etc.). Perturbările de orice natură ale acestor sisteme, mai ales a celor de transport, creează dificultăți majore care se manifestă cu precădere în cadrul centrelor urbane dar și în zonele dispuse între acestea (Deshkar & Adane, 2016). Teritoriul se organizează conform cu infrastructura de transport. Dezvoltarea echilibrată a unei regiuni, a unui teritoriu depinde fidel de organizarea infrastructurii teritoriale. Astfel, infrastructura teritorială devine coloana vertebrală a unui teritoriu, în care relațiile economice se dezvoltă, componentele socio- economice se adaptează atât la cadrul natural cât și la componenta antropică. Fluxurile de mat erie, energie și informație se intensifică de-a lungul coridoarelor de transport și de comunicații. Se creează astfel zone dezvoltate și zone libere de investiții economice, derivând un grad mai ridicat sau mai scăzut de disparități în cadrul unui areal. Disponibilitatea unei infrastructuri de transport adecvate are de asemenea potențialul de a promova și crește beneficiile de ordin social (de exemplu, sănătate, educație, acces la piețe și oportunități de îmbunătățire a nivelului de trai). Intervențiile în creșterea calității și disponibilității infrastructurii și serviciilor de transport au, de asemenea, și impact complementar generând efecte pozitive asupra comunităților (indiferent de gen, vârstă, mărimea veniturilor, sau prezența unor dizabilități) Planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport poate fi de natura proactivă sau reactivă. Proactivă este atunci când se planifică, se programează strategic și se dezvoltă integrat infrastructura de transport într-un teritoriu liber de investiții și alte relații socio-economice, determinând astfel, un proces fluent de dezvoltare socio-economică, bazat pe infrastructura deja creată. Reactivă, este atunci când, intr-un teritoriu în care componentele sociale și economice sunt deja dezvoltate dezechilibrat, neplanificat, la diferite nivele, iar decizia de dezvoltare și planificare a infrastructurilor teritoriale se ia pe baza unei analize în care se identifică nevoile, disfuncțiile și lipsurile care trebuie acoperite. În acest caz, factorii determinanți se modifică, având prioritate componentele socio-economice deja funcționale și nefuncționale, planificarea și dezvoltarea realizându-se cu scopul minimizării lipsurilor, disfuncțiilor, acoperirii nevoilor și eliminarea riscurilor majore în funcționarea acelui teritoriu. Planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport (rutieră, feroviară și aeriană) este condiționată de o serie de factori particulari și nu trebuie să fie un proces stagnant, ci unul continuu, care să denote o continuă adaptare și îmbunătățire a funcționalității spațiului, în termeni de accesibilitate, conectivitate, mobilitate, transfer, tranzit, dezvoltare puncte/poli de creștere, polarizare, având ca obiective cheie: dezvoltarea economică, eficiența economică, siguranța și sustenabilitatea (Masterplanul General de Transport al României, 2015). Acest proces se impune a fi realizat luând în 1 considerare, cu prioritate, măsurile de atenuare a riscurilor sociale și implicarea activă a comunităților în procesul de planificare și implementare a obiectivelor de investiție. Infrastructura teritorială este organizată la nivel incipent sau avansat și apare sub forma unei rețele spațiale formată din noduri și legături între noduri, sub forma arterelor rutiere și feroviare de ranguri diferite, și, de asemenea, rute aeriene și marine, acolo unde este cazul. Caracteristicile principale ale infrastructurii integrate sunt interoperabilitatea și interconectivitatea. În cazul infrastructurii de transport, intermodalitatea este o caracteristică suplimentară care se referă la o interconectare eficientă între diferitele moduri de transport (Kukobat, M., Regional Cooperation Council, 2010). Dacă încercăm să explicăm importanța distribuției infrastructurilor teritoriale, echilibrat și cu conectivitate ridicată, prin legea lui Metcalfe (1980), care stipulează că "un singur element este nefolositor, dar valoarea fiecărui element crește în funcție de numărul total de elemente existent în rețea, pentru că numărul total de oameni care pot utiliza aceste elemente este exponențial pentru fiecare element adăugat", în teritoriu, se pot identifica mai multe tipuri de structuri de transport care sunt legate de rețelele de transport cu elemente cheie, cum ar fi nodurile, legăturile, fluxurile, hub- urile sau coridoarele. Structura rețelei variază de la forma centripetă la forma centrifugă în ceea ce privește accesibilitatea pe care o oferă locațiilor. O rețea centripetă favorizează un număr limitat de locații, în timp ce o rețea centrifugă nu tinde să transmită niciun avantaj de localizare specific. Structurile de rețea pot fi, de asemenea, directe sau indirecte înconectivitatealor. Cele mai direct conectatesuntrețelelepunct-la-punctîn care un serviciu provine și se terminăîntr-o singurălocație. O formă mai complexăimplică o rețea de ruteîn care există o secvență de locațiiintermediare care suntdeservitede-alunguluneisecvențeliniare. Din punct de vedere conceptual există căteva tipuri de structuri de bază de tip rețea care sunt proiectate să unească aceleași locații: rețele centralizate, rețele descentralizate și rețele distributive (Blum &Dudley, 2001;Jean-Paul Rodrigue, 2017). Analog, în concordanță cu aceste trei tipuri de structuri de tip rețea, la nivel spațial putem vorbi despre: teritorii structurate în jurul unui singur centru polarizator, localizat relativ central în cadrul regiunii (în acest caz teritoriul s-a organizat și dezvoltat pe baza unui rețele de transport centralizate în care centrul are nivelul cel mai ridicat de accesibilitate, dominând astfel regiunea – de exemplu rețele de tip HUB și SPOKE); teritorii organizate pe baza unei rețele cu mai multe centre polarizatoare, unul de rang superior, localizat relativ central, cu accesibilitatea cea mai ridicată, iar celelalte de rang inferior, distribuite radial, cu nivele de accesibilitate apropiate; teritorii organizate pe baza unei rețele distributive, în care centrele polarizatoare pot să nu fie de același rang, au aproximativ același nivel de accesibilitate, și sunt distribuite echidistant în cadrul regiunii (Fig. 1). 2 Figura 1 – Tipuri majore de configurații spațiale ale rețelelor de transport Sursa: Blum & Dudley, 2001; Jean-Paul Rodrigue, 2017 În termeni de accesibilitate, organizare, mărime și direcția fluxurilor de mărfuri și persoane care se inițiază de-a lungul căilor de transport, rețele pot fi clasificate în două categorii: rețele centripete și rețele centrifuge (Jean-Paul Rodrigue, 2017). Din această perspectivă la nivel spațial, planificarea dezvoltării rețelei de transport trebuie să tindă către modelul de organizare centrifug, prin care să se asigure atât accesibilitatea către orice punct din regiune, fie dinspre punctul central de flux, fie dinspre orice punct localizat periferic – de destinație, dar și conectivitatea între punctele de desemnate inițial ca fiind de destinație. Astfel se vor crea fluxuri secundare de transfer, iar presiunea asupra unui singur punct central de pornire sau de tranzit va fi diminuată, chiar dacă distanele de parcurs vor fi mai lungi. Alegerea celui mai potrivit tip de rețea va depinde de concepția generală de planificare a teritoriului (Fig. 2). Figura 2 – Efectele spațiale ale rețelelor de transport Sursa: Jean-Paul Rodrigue, 2017 3 O altă clasificare tipolgică face distincția între rețele difuze și rețele concentrate (dezvoltarea hub-urilor și a punctelor periferice). Astfel, în funcție de configurația rețelelor se observă și orientarea fluxurilor de transport, în special a celui rutier (Fig. 3). Figura 3 – Orientarea fluxurilor de transport în funcție de configurația spațială a rețelei Sursa: Jean-Paul Rodrigue, 2017 În cazul constituirii unei rețele centripete se constată o concentrare excesivă a traficului pe axele centrale ale rețelei având ca necesitate tranzitarea nodului central spre care converg toate rutele rețelei și de unde se ramifică aceasta. În cazul rețelei distributive, fluxurile nu se mai înghesuie pe rutele centrale ale rețelei, ci mai degrabă pe cele periferice, pentru a evita aglomerațiile. Aceasta conduce inevitabil ca toate ariile teritoriului să primească fluxuri aproximativ egale și mai cu seamă cele periferice, care astfel își reduc din decalajele dezvoltării față de centru. Nivelul de complexitate al organizării teritoriale a infrastructurii de transport conduce la diminuarea sau eliminarea spațiului ca barieră în fața dezvoltării. Astfel, cu cât rețeaua de transport este mai complexă și tinde spre o configurație distributivă cu atât mai mult se minimizează efectul de barieră a spațiului geografic până la anihilarea completă a acestui efect (Fig. 4). 4 Figura 4 – Raportul dintre configurația spațială a rețelelor de transport și efectul de barieră al spațiului geografic Sursa: Jean-Paul Rodrigue, 2017 Principii ale planificării și dezvoltării infrastructurilor de transport și comunicații. Pentru o fundamentare temeinică a acțiunilor de planificare teritorială a infrastructurilor de transport este necesar să ținem cont de următoarele principii generale: 1). Principiul localizării facile – în acord cu componentele fizico-geografice din teritoriu. Dezvoltarea infrastructurii de transport se va realiza atât acolo unde morfologia terenurilor o va permite dar și pentru a acoperi nevoile populației și asigurarea accesibilității în zone cât mai extinse. 2). Principiul sustenabilității financiare – în termeni de cost și câștig – în concordanță cu disponibilitatea financiară și cu perspectivele de creștere economică. 3). Principiul integrării structurilor existente și atingerii unui nivel ridicat de eficiență – pentru creșterea conectivității și accesibilității teritoriale - în cazul în care la nivel spațial, se observă dezvoltarea a două sau mai multe rețele de transport individuale, se va planifica unificarea acestora prin crearea unor structuri integratoare sau prin crearea unor structuri de conexiune între acestea cu scopul de a reorganiza fluxurile în teritoriu, de a crea conectivitate între două sau mai multe zone dezvoltate independent, sau chiar de a depresuriza o zonă cu puternică concentrare de trafic. Pe de altă parte, integrarea infrastructurilor naționale și regionale este necesară, pentru a beneficia de economia de scară, pentru a favoriza securitatea globală a produselor și serviciilor de infrastructură și pentru a crește competitivitatea regională (Kukobat, M., Regional Cooperation Council, 2010). 5 4). Principiul concertării abordărilor de tip bottom-up și top-down ale nivelelor spatiale de la local la regional, pentru a integra nevoile și prioritățile locale cu cele regionale. Astfel, prioritățile identificate la nivel local vor fi luate în considerare în elaborarea unui plan integrat de dezvoltare la nivel regional. Planificarea colaborativă asigură astfel dezvoltarea unor teritorii sustenabile dar și a unor comunități sustenabile, în mod eficient și cu beneficii pe termen mediu și lung. 5). Principiul abordării sistemice – planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport va lua în considerare atât prioritățile de dezvoltare economică, riscurile determinate de fenomenele naturale, restricțiile de mediu, cât și accesibilitatea populației din regiune către serviciile de educație și sănătate de bază. Procesul de planificare devine astfel colaborativ și integrator. 6). Principiul cooperării și integrării actorilor interesați în procesul de luare a deciziilor - factorii interesaţi trebuie implicaţi activ în definirea viziunii strategice şi formulare a opţiunilor de dezvoltare a sectorului de transport – autorităţi publice locale, județene, regionale și naționale, comunitatea locală, antreprenori locali, întreprinderi economice, organizații non-guvernamentale, organizaţii privind protecţia mediului, custozi/adminstratori ai ariilor naturale protejate etc. (Nistorescu et al., 2016). 7). Principiul identificării, evaluării și gestionării riscurilor și impacturilor sociale (de exemplu, achiziția de terenuri și relocarea) și adoptarea de măsuri diferențiate astfel încât efectele adverse ale intervenției în teritoriu privind dezvoltarea infrastructurii să nu afecteze în mod disproporționat comunitpățile locale, cu precădere, grupurile defavorizate sau vulnerabile. 7). Principiul prezervării biodiversității și echilibrului ecologic – extinderea rețelei de transport implică inevitabil traversarea unor coridoare ecologice sau intersectarea cu arii naturale protejate (stabilite prin OUG 57/2007) și situri de interes comunitar din cadrul rețelei europene Natura 2000. În acest sens, diminuarea efectelor asupra mediului este menționată în mod particular în două din cele 4 obiective specifice de mediu (Masterplanul General de Transport al României, 2015): a). Reducerea impactului asupra biodiversităţii, prin aplicarea măsurilor de protecţie şi conservare, şi asigurarea coerenţei reţelei naţionale de arii naturale protejate; b). Promovarea proiectelor de investiţii care contribuie la realizarea unui sistem durabil de transport, cu măsuri de evitare şi reducere a efectelor adverse, precum emisiile de poluanţi în atmosferă, poluarea fonică în zonele urbane şi pe rutele cu circulaţie intensă, poluarea apelor şi solului, impactul asupra peisajului şi patrimoniului cultural. Astfel, se impune concentrarea eforturilor înspre identificarea problemelor în faze timpurii ale planificării și conceperii proiectelor de extindere și modificare a rețelei de transport, atunci când spaţiul de identificare a problemelor este mult mai larg şi pot fi identificate relativ uşor măsuri de evitare a apariţiei impacturilor asupra mediului (Nistorescu et al., 2016). 8). Principiul corelării și actualizării continue a planurilor de dezvoltare și amenajare realizate pentru diferite nivele teritorial-administrative pentru a crește eficiența proiectării și implementării propunerilor de amenajare și dezvoltare și limitarea inconsistențelor între planuri și acțiunile specifice din teritoriu. Este necesară corelarea planurilor de amenajare la nivel județean și local cu cele de la nivel național, și chiar European. Actualizarea continuă a planurilor de amenajare a infrastructurilor teritoriale este esențială pentru adaptarea infrastructurilor la dinamica economică, socială și demografică regiunilor (MDRAP, 2013). 6 2. INFRASTRUCTURA RUTIERĂ DIN JUDEȚUL CLUJ 2.1. Evoluția în ultimul deceniu Infrastructura rutieră de transport a județului Cluj reprezintă componenta de bază a infrastructurilor teritoriale și este rezultanta unui lung proces de dezvoltare. Aceasta își are originea încă din vremurile Daciei Romane, când pe teritoriul actual al județului s-a construit un drum imperial ce lega castrele romane de la Potaissa, Napoca cu cele de pe valea Someșului de la Cășeiu și se continua până la Porolissum-Moigrad. Apogeul construcției drumurilor însă l-a reprezentat perioada socialistă a anilor '60-'80 din secolul al XX-lea, când s-a conturat actuala rețea rutieră, după 1989 având loc mai degrabă acțiuni de reclasificare, completare și modernizare a rețelei. De consemnat este și faptul că, începând cu anii 2000, în județul Cluj au început să apară și primii kilometri de autostradă, precum și centuri ocolitoare ale centrelor urbane. Astăzi, infrastructura rutieră a județului Cluj se află în pllin proces de extindere, modernizare și ajustare în conformitate cu nevoile de dezvoltare ale economiei județului. Aceasta se compune din următoarele categorii de drumuri clasificate: autostrăzi (A), drumuri europene (E), drumuri naționale (DN), drumuri județene (DJ), drumuri comunale (DC). La nivelul anului 2019, situația drumurilor clasificateșideschise circulație publice din județul Cluj se prezintă în felul următor (Tabel 1, Fig. 5). Tabel 1. Structura generală a infrastructurii rutiere din județul Cluj (2018) Tip Nr. Număr Lungime infrastructură Indicativ crt. drumuri (km) rutieră 1 Autostrăzi A3, A10 2 68,790 Drumuri 2 E60, E81, E576, E58 4 271,650 europene Drumuri 3 DN1G, DN1J, DN1R, DN 16, DN18B, DN 75 6 166,355 naționale 5 Variante ocolire VTG, VAP, VGH, VOCNE, VOCE 5 36,909 DJ103G, DJ103H, DJ103I, DJ103J, DJ103K, DJ103L, DJ103M, DJ103N, DJ103T, DJ103U, DJ103V, DJ105L, DJ105S, DJ105T, DJ107F, DJ107J, DJ107L, DJ107M, DJ107N, DJ107P, DJ107R, DJ107S, DJ107T, DJ108A, DJ108B, DJ108C, DJ108I, DJ108K, Drumuri 6 DJ108N, DJ109, DJ109A, DJ109B, DJ109C, DJ109D, DJ109E, 60 1336,526 județene* DJ109S, DJ109T, DJ109V, DJ150, DJ150A, DJ151C, DJ161, DJ161A, DJ161B, DJ161C, DJ161D, DJ161E, DJ161F, DJ161G, DJ161H, DJ161J, DJ161K, DJ170B, DJ172A, DJ172F, DJ182E, DJ182F, DJ191D, DJ763, DJ764B DC1, DC2, DC3, DC4, DC5, DC6, DC7, DC8, DC9, DC9A, DC10, DC11, DC12, DC13, DC14, DC14A, DC16, DC17, DC18, DC19, DC20, DC21, DC21B, DC22, DC23, DC24, DC25, DC30, DC32, DC34, DC35, DC36, DC37, DC38, DC39, DC40, DC41, DC42, DC43, DC45, DC46, DC47, DC47A, DC48, DC49, DC49A, DC50, Drumuri DC51, DC52, DC53, DC54, DC55, DC56, DC57, DC58, DC59, 7 175 891,953 comunale* DC60, DC61, DC62, DC63, DC64, DC65, DC66, DC67, DC68, DC68A, DC69, DC6A, DC70, DC71, DC72, DC73, DC74, DC75, DC76, DC77, DC78, DC79, DC80, DC81, DC82, DC85, DC86, DC87, DC88, DC89, DC90, DC91, DC92, DC94, DC96, DC98, DC99, DC100A, DC101, DC101A, DC102, DC102A, DC103, DC104, DC105, DC106, DC107, DC110, DC110C, DC111, 7 Tip Nr. Număr Lungime infrastructură Indicativ crt. drumuri (km) rutieră DC113, DC114, DC115, DC116, DC117, DC118, DC119, DC121, DC122, DC123, DC124, DC126, DC127, DC128A, DC128C, DC129, DC130, DC131, DC132, DC133, DC134, DC135, DC137, DC138, DC139, DC140, DC140A, DC141, DC140A, DC140B, DC142A, DC140B, DC140D, DC143, DC144, DC145, DC146, DC146A, DC147, DC148A, DC150, DC151, DC151A, DC152, DC153, DC154, DC155, DC156, DC157, DC158, DC159, DC160, DC162, DC163, DC164, DC165, DC166, DC168, DC169, DC170, DC171, DC172A, DC172B, DC173, DC174, DC175, DC176, DC177, DC178 Total drumuri 8 252 2772,183 publice Sursa: HG nr. 782/2014, anexele 1-4 Figura 5 – Harta generală a infrastructurii rutiere din județul Cluj Sursa: autorii Configurația spațială a infrastructurii rutiere din județul Cluj are încă un puternic caracter centripet punându-se în evidență trei noduri de convergență. Cel mai important nod rutier al județului este municipiul Cluj-Napoca înspre care converg toate cele patru drumuri europene (E60, E81, E576, E58) iar două dintre acestea (E60 și E81) se intersectează cu autostrada A3 prin nodurile Gilău și Nădășelu. Al doilea nod rutier ca importanță al județului este municipiul Turda unde se intersectează două drumuri europene (E60 și E81) și un drum național secundar (DN75) cu autostrăzile A3 și A10. Al treilea nod important al județului este municipiul Dej unde se intersectează două drumuri europene (E576 și E58) cu un drum național secundar (DN 18B). Alături de aceste trei noduri principale, pe teritoriul județului se mai individualizează și un nod rutier secundar, pe teritoriul orașului Huedin, aici intersectându-se un drum european (E60) cu două drumuri naționale (DN1R și DN1G). Această 8 configurație centripetă a rețelei rutiere este o moștenire din perioada socialistă, când accentul se punea pe economia centralizată, controlată în totalitate de stat. Această configurație a rețelei a condus și încă mai conduce la o dezvoltare inegală a teritoriului, cu individualizarea unor puternici poli de creștere și decalaje semnificative de dezvoltare între urban și rural. Alături de rețeaua rutieră de bază, pe teritoriul județului Cluj, se mai dezvoltă și o rețea de drumuri locale, județene și comunale care asigură conectivitatea rutieră a tuturor localităților și obiectivelor economice. Configurația spațială a rețelei locale are forme diverse care se încadrează în toate cele trei tipuri de bază: liniară, centripetă și distributivă. Astfel, dacă în zona montană a Apusenilor Nordici (Masivul Gilău-Muntele Mare, Munții Vlădeasa) rețeaua are un pronunțat caracter de liniaritate, în ariile depresionare periferice precum și în cele deluroase acestea capătă aspect centripet, iar în Zona Metropolitană Cluj și, pe alocuri, în Câmpia Transilvaniei se apropie de o configurație distributivă. Această stare de fapt s-a reflectat fidel și în dezvoltarea teritorială a județului, mai ales și datorită faptului că, până în anul 2016, acesta rețea nu a beneficiat de programe de modernizare, degradându- se în unele cazuri până la nivel impracticabil. Lungimea rețelei de drumuri publice a județului Cluj în anul 2018 a fost de 2896 km din care: autostrăzi - 68 km, drumuri naționale - 566 km, drumuri județene – 1279 km, drumuri comunale – 983 km (INS, 2018). Aceasta a conoscut o dezvoltare constantă în ultimul deceniu de la 2625 km în 2007 la 2896 km în 2018, ceea ce reprezintă un spor de 271 km (10,32%) de drumuri publice noi introduse în circuitul economic (Tabel 2). Tabel 2. Evoluția lungimii infrastructurii rutiere din județul Cluj pe categorii de drumuri (2007-2018) Lungime (km) Lungime (km) Spor Nr. Tip drum 2007 2018 2007-2018 crt. (km) (%) (km) (%) (km) (%) 1 Autostradă 0 0 68 2,34 +68 +100 2 Drum național 348 13,25 566 19,55 +218 +62,64 3 Drum județean 1374 52,34 1279 44,16 -95 -6,91 4 Drum comunal 903 34,41 983 33,95 +80 8,85 5 Total lungime 2625 100,00 2896 100,00 +271 10,32 Sursa: INS, Tempo online, 2019 Cele mai importante modificări se constată în cazul drumurilor de clasă tehnică superioară, prin apariția autostrăzilor. Astfel, dacă în anul 2007 județul Cluj nu beneficia încă de această categorie de infrastructură, la sfârșitul anului 2008 sunt dați în exploatare primii 41 km din Autostrada Transilvania (A3) sectorul Turda-Gilău, la aceasta adăugându-se în anul 2010 încă 11 km între Turda și Câmpia Turzii, parte din aceeași autostradă, iar în 2018 aceasta crește la 68 km prin extinderea A3 până la Nădășelu și adăugarea unui sector din A10, între limita județului Alba și Turda (Fig. 6). 9 Figura 6 – Structura comparativă rețelei de drumuri publice a județul Cluj între anii 2007 și 2018 (km) 1600 2007 2018 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 Autostradă Drum național Drum județean Drum comunal Sursa: INS, Tempo online, 2019 De asemenea, se constată și o creștere în lungime (218 km) a drumurilor naționale prin reclasificarea și modernizarea unor drumuri județene (ex. DN1J, DN1R) sau execuția unor centuri ocolitoare și clasificate ca drumuri naționale (ex. DN1N) ceea ce reprezintă un spor de +62,64% față de anul 2007. În cazul drumurilor județene se constată, în schimb, un regres al lungimilor (-95 km) din cauza reclasificării unor drumuri în naționale, ceea reprezintă -6,91% față de anul 2007. Drumurile comunale au continuat să înregistreze creșteri în intervalul analizat, atât numeric cât și în lungime, de la 903 la 983 km, ceea ce reprezintă un spor de 80 km (+8,85%) (Fig. 7). Figura 7 – Structura comparativă rețelei de drumuri publice a județul Cluj între anii 2007 și 2018 Sursa: INS, Tempo online, 2019 În ceea ce privește starea drumurilor publice din județul Cluj se observă o serie de modificări și mai spectaculoase, tendința generală fiind aceea de creștere a ponderii drumurilor modernizate (Tabel 3, 4, 5 și 6). 10 Tabel 3. Lungimea totală și starea drumurilor publice din județul Cluj în intervalul 2007-2018 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 2007 2625 612 23,31 2013 76,69 0 0,00 739 28,15 36,71 887 33,79 44,06 387 14,74 19,23 2008 2633 621 23,59 2012 76,41 0 0,00 759 28,83 37,72 881 33,46 43,79 372 14,13 18,49 2009 2673 672 25,14 2001 74,86 41 1,53 762 28,51 38,08 868 32,47 43,38 371 13,88 18,54 2010 2699 698 25,86 2001 74,14 52 1,93 764 28,31 38,18 866 32,09 43,28 371 13,75 18,54 2011 2720 728 26,76 1992 73,24 52 1,91 763 28,05 38,30 858 31,54 43,07 371 13,64 18,62 2012 2720 797 29,30 1923 70,70 52 1,91 742 27,28 38,59 813 29,89 42,28 368 13,53 19,14 2013 2800 1091 38,96 1709 61,04 52 1,86 843 30,11 49,33 642 22,93 37,57 224 8,00 13,11 2014 2800 1105 39,46 1695 60,54 52 1,86 842 30,07 49,68 629 22,46 37,11 224 8,00 13,22 2015 2801 1218 43,48 1583 56,52 52 1,86 750 26,78 47,38 609 21,74 38,47 224 8,00 14,15 2016 2800 1316 47,00 1484 53,00 52 1,86 670 23,93 45,15 590 21,07 39,76 224 8,00 15,09 2017 2801 1317 47,02 1484 52,98 52 1,86 670 23,92 45,15 598 21,35 40,30 216 7,71 14,56 2018 2828 1377 48,69 1451 51,31 68 2,40 660 23,34 45,49 580 20,51 39,97 211 7,46 14,54 1 – Anul; 2 - Total drum (km); 3 - Drum modernizat (km); 4 - Pondere lungime drum modernizat din lungimea totală (%); 5 - Drum nemodernizat (km); 6 - Pondere lungime drum nemodernizat din lungimea totală (%); 7 - Autostrăzi (km); 8 - Pondere lungime autostrăzi din lungimea totală (%); 9 - Îmbrăcăminți asfaltice ușoare (km); 10 - Pondere lungime drumuri cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare din lungimea totală (%); 11 - Pondere lungime drumuri cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare din total drumuri nemodernizate (%); 12 - Pietruite (km); 13 - Pondere lungime drumuri pietruite din lungimea totală (%); 14 - Pondere lungime drumuri pietruite din total drumuri nemodernizate (%); 15 – De pământ (km); 16 - Pondere lungime drumuri de pământ din lungimea totală (%); 17 - Pondere lungime drumuri de pământ din total drumuri nemodernizate (%). Sursa: INS, Tempo online, 2019 11 Tabel 4. Lungimea totală și starea drumurilor naționale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 1 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 15 16 2007 348 348 100,00 0 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 2008 436 373 85,55 63 14,45 43 9,86 68,25 20 4,59 31,75 0 0,00 0,00 2009 476 417 87,61 59 12,39 44 9,24 74,58 15 3,15 25,42 0 0,00 0,00 2010 502 443 88,25 59 11,75 44 8,76 74,58 15 2,99 25,42 0 0,00 0,00 2011 538 482 89,59 56 10,41 44 8,18 78,57 12 2,23 21,43 0 0,00 0,00 2012 538 482 89,59 56 10,41 44 8,18 78,57 12 2,23 21,43 0 0,00 0,00 2013 538 482 89,59 56 10,41 44 8,18 78,57 12 2,23 21,43 0 0,00 0,00 2014 538 460 85,50 78 14,50 67 12,45 85,90 11 2,04 14,10 0 0,00 0,00 2015 539 485 89,98 54 10,02 54 10,02 100,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 2016 538 515 95,72 23 4,28 23 4,28 100,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 2017 539 516 95,73 23 4,27 23 4,27 100,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 2018 566 543 95,94 23 4,06 23 4,06 100,00 0 0,00 0,00 0 0,00 0,00 1 - Anul; 2 - Total drum (km); 3 - Drum modernizat (km); 4 - Pondere lungime drum modernizat din lungimea totală (%); 5 - Drum nemodernizat (km); 6 - Pondere lungime drum nemodernizat din lungimea totală (%); 7 - Îmbrăcăminți asfaltice ușoare (km); 8 - Pondere lungime drumuri cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare din lungimea totală (%); 9 - Pondere lungime drumuri cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare din tot al drumuri nemodernizate (%); 10 - Pietruite (km); 11 - Pondere lungime drumuri pietruite din lungimea totală (%); 12 - Pondere lungime drumuri pietruite din total drumuri nemodernizate (%); 13 - De pământ (km); 14 - Pondere lungime drumuri de pământ din lungimea totală (%); 15 - Pondere lungime drumuri de pământ din total drumuri nemodernizate (%). Sursa: INS, Tempo online, 2019 12 Tabel 5. Lungimea totală și starea drumurilor județene din județul Cluj în intervalul 2007-2018 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 2007 1374 243 17,69 1131 82,31 698 50,80 0,00 365 26,56 0,00 68 4,95 6,01 2008 1294 217 16,77 1077 83,23 685 52,94 63,60 324 25,04 30,08 68 5,26 6,31 2009 1294 224 17,31 1070 82,69 685 52,94 64,02 317 24,50 29,63 68 5,26 6,36 2010 1294 224 17,31 1070 82,69 687 53,09 64,21 315 24,34 29,44 68 5,26 6,36 2011 1279 210 16,42 1069 83,58 686 53,64 64,17 315 24,63 29,47 68 5,32 6,36 2012 1279 267 20,88 1012 79,12 665 51,99 65,71 282 22,05 27,87 65 5,08 6,42 2013 1279 301 23,53 978 76,47 640 50,04 65,44 273 21,34 27,91 65 5,08 6,65 2014 1279 337 26,35 942 73,65 616 48,16 65,39 261 20,41 27,71 65 5,08 6,90 2015 1279 425 33,23 854 66,77 537 41,99 62,88 252 19,70 29,51 65 5,08 7,61 2016 1279 493 38,55 786 61,45 488 38,15 62,09 233 18,22 29,64 65 5,08 8,27 2017 1279 493 38,55 786 61,45 488 38,15 62,09 233 18,22 29,64 65 5,08 8,27 2018 1279 526 41,13 753 58,87 472 36,90 62,68 219 17,12 29,08 62 4,85 8,23 1 - Anul; 2 - Total drum (km); 3 - Drum modernizat (km); 4 - Pondere lungime drum modernizat din lungimea totală (%); 5 - Drum nemodernizat (km); 6 - Pondere lungime drum nemodernizat din lungimea totală (%); 7 - Îmbrăcăminți asfaltice ușoare (km); 8 - Pondere lungime drumuri cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare din lungimea totală (%); 9 - Pondere lungime drumuri cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare din tot al drumuri nemodernizate (%); 10 - Pietruite (km); 11 - Pondere lungime drumuri pietruite din lungimea totală (%); 12 - Pondere lungime drumuri pietruite din total drumuri nemodernizate (%); 13 - De pământ (km); 14 - Pondere lungime drumuri de pământ din lungimea totală (%); 15 - Pondere lungime drumuri de pământ din total drumuri nemodernizate (%). Sursa: INS, Tempo online, 2019 13 Tabel 6. Lungimea totală și starea drumurilor comunale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 2007 903 21 2,33 882 97,67 41 4,54 4,65 522 57,81 59,18 319 35,33 36,17 2008 903 31 3,43 872 96,57 31 3,43 3,56 537 59,47 61,58 304 33,67 34,86 2009 903 31 3,43 872 96,57 33 3,65 3,78 536 59,36 61,47 303 33,55 34,75 2010 903 31 3,43 872 96,57 33 3,65 3,78 536 59,36 61,47 303 33,55 34,75 2011 903 36 3,99 867 96,01 33 3,65 3,81 531 58,80 61,25 303 33,55 34,95 2012 903 48 5,32 855 94,68 33 3,65 3,86 519 57,48 60,70 303 33,55 35,44 2013 983 308 31,33 675 68,67 159 16,17 23,56 357 36,32 52,89 159 16,17 23,56 2014 983 308 31,33 675 68,67 159 16,17 23,56 357 36,32 52,89 159 16,17 23,56 2015 983 308 31,33 675 68,67 159 16,17 23,56 357 36,32 52,89 159 16,17 23,56 2016 983 308 31,33 675 68,67 159 16,17 23,56 357 36,32 52,89 159 16,17 23,56 2017 983 308 31,33 675 68,67 159 16,17 23,56 365 37,13 54,07 151 15,36 22,37 2018 983 308 31,33 675 68,67 165 16,79 24,44 361 36,72 53,48 149 15,16 22,07 1 - Anul; 2 - Total drum (km); 3 - Drum modernizat (km); 4 - Pondere lungime drum modernizat din lungimea totală (%); 5 - Drum nemodernizat (km); 6 - Pondere lungime drum nemodernizat din lungimea totală (%); 7 - Îmbrăcăminți asfaltice ușoare (km); 8 - Pondere lungime drumuri cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare din lungimea totală (%); 9 - Pondere lungime drumuri cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare din total drumuri nemodernizate (%); 10 - Pietruite (km); 11 - Pondere lungime drumuri pietruite din lungimea totală (%); 12 - Pondere lungime drumuri pietruite din total drumuri nemodernizate (%); 13 - De pământ (km); 14 - Pondere lungime drumuri de pământ din lungimea totală (%); 15 - Pondere lungime drumuri de pământ din total drumuri nemodernizate (%). Sursa: INS - TEMPO online, 2019 14 La nivelul întregii rețele se constată încă dominarea drumurilor nemodernizate în raport cu cele modernizate, ponderea reducându-se între 2007 și 2018 de la 76,69% la 50,10% ceea ce semnifică o creștere cu 25% a drumurilor modernizate (Tabel 7). Tabel 7. Evoluția lungimii infrastructurii rutiere din județul Cluj pe categorii de drumuri după starea infrastructurii (2007-2018) Lungime (km) Lungime (km) Spor 2007 2018 2007-2018 Nr. Tip drum crt. Pondere Pondere din total din total (km) (km) (km) (%) drumuri drumuri (%) (%) 1 Drumuri modernizate 612 23,31 1445 49,90 +765 +125 2 Drumuri nemodernizate din care: 2013 76,69 1451 50,10 -562 -27,91 2.1 Drum cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare 739 36,71 660 45,49 -79 -10,69 2.2 Drum pietruit 887 44,06 580 39,97 -307 -34,61 2.3 Drum de pământ 387 19,23 211 14,54 -176 -45,47 3 Total lungime rețea 2625 100,00 2896 100 +271 +10,32 Sursa: INS, Tempo online, 2019 Cu toate acestea, în anul 2018 se constată că încă mai bine de 50% din rețeaua de drumuri publice nu era încă modernizată, ceea ce a determinat o serie de efecte în plan teritorial, cele mai vizibile fiind creșterea decalajului de dezvoltare între ruralul și urbanul județului Cluj (Fig. 8). 15 Figura 8 – Lungimea totală și starea drumurilor publice din județul Cluj în intervalul 2007-2018 (km) 3000 Drum modernizat (km) Drum nemodernizat (km) 2800 2600 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS - TEMPO online, 2019 În cazul drumurilor nemodernizate din cadrul rețelei în intervalul 2007-2018 se constată o reducere a lungimii tuturor categoriilor - îmbrăcăminți asfaltice ușoare drumurilor pietruite și de pământ – concluzionând că o parte din acestea au fost modernizate. Cea mai semnificativă reducere se constată în cazul drumurilor de pământ (-45,47%) și a celor pietruite (-34,61%), acestea fiind urmate de cele cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare (-10,69%). Acest trend s-a accentuat mai ales după 2014 și s-a menținut până în anul 2018 (Fig. 9). Figura 9 – Lungimea totală și starea drumurilor publice nemodernizate din județul Cluj în intervalul 2007-2018 (km) 3000 Drum modernizat (km) Îmbrăcăminți asfaltice ușoare (km) Pietruite (km) De pământ (km) 2800 2600 2400 2200 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS - TEMPO online, 2019 16 Analizate pe tipuri de drumuri, starea acestora se prezintă într-o cu totul altă lumină. Astfel, în cazul drumurilor naționale, în intervalul analizat (2007-2018) se constată atât o creștere în lungime (km) (+62,64%) cât și a kilometrilor de drum modernizat, fiind evident un salt spectaculos de +195% (Tabel 8). Tabel 8. Evoluția lungimii drumurilor naționale din județul Cluj după starea infrastructurii (2007-2018) Lungime (km) Lungime (km) Spor 2007 2018 2007-2018 Nr. Pondere Pondere Tip drum crt. din total din total (km) (km) (km) (%) drumuri drumuri (%) (%) 1 Drumuri modernizate 348 100,00 543 95,93 +195 +50,03 2 Drumuri nemodernizate din care: 0 0,00 23 4,07 +23 +100,00 2.1 Drum cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare 0 0,00 23 100,00 +23 +100,00 2.2 Drum pietruit 0 0,00 0 0,00 0 0,00 2.3 Drum de pământ 0 0,00 0 0,00 0 0,00 3 Total lungime drumuri naționale 348 100,00 566 100,00 218 +62,64 Sursa: INS, Tempo online, 2019 De remarcat este faptul că, dacă în anul 2007, toate drumurile naționale din județul Cluj erau modernizate,din datele statistice din 2018 rezultă 23 km ca fiind nemodernizați aceștia aparținând fostului drum județean DJ 108 Huedin-Poiana Horea în zona lacului Fântânele-Beliș, cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară (Fig. 10 și 11). În rest, toate celelalte drumuri naționale sunt modernizate și au o stare bună și foarte bună a covorului asfaltic cu excepția DN1R și DN1G a căror stare este mediocră având numeroase sectoare cu covor asfaltic peticit și cu denivelări. Acest aspect se datorează faptului că, odată cu reclasificarea lor din categoria drum județean în categoria drum național, nu au beneficat de lucrări de modernizare, dar s- au creat premisele juridice pentru aceste lucrări (Fig. 12). Figura 10 – Lungimea totală și starea drumurilor naționale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 (km) 600 Drum modernizat (km) Drum nemodernizat (km) 500 400 300 200 100 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS - TEMPO online, 2019 17 Figura 11 – Lungimea totală și starea drumurilor nemodernizate naționale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 (km) 600 Drum modernizat (km) Îmbrăcăminți asfaltice ușoare (km) Pietruite (km) De pământ (km) 500 400 300 200 100 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS - TEMPO online, 2019 Pe teritoriul județului Cluj nu sunt consemnate drumuri naționale ca având sectoare pietruite sau din pământ. 18 Figura 12 – Harta calității drumurilor din românia la data de 16.12.2018 Sursa: Asociația Pro România (http://storage07transcoder.rcs-rds.ro/storage/2019/02/18/1043433_1043433_harta-drumuri-1.pdf) 19 Drumurile județene din județul Cluj au trecut în perioada analizată printr-un amplu proces de modernizare, începând cu anul 2014. Cu toate că lungimea totală a drumurilor județene a scăzut în cadrul perioadei analizate de la 1374 km la 1279 km ceea ce reprezintă o reducere de 6,91%, lungimea drumurilor modernizate a crescut de la 243 km la 526 km ceea ce înseamnă mai mult decât o dublare (+116,46%), fapt care a îmbunătățit semnificativ accesibilitatea și timpii de parcurs în cadrul rețelei (Tabel 9, Fig. 13). Tabel 9. Evoluția lungimii drumurilor județene din județul Cluj după starea infrastructurii (2007- 2018) Lungime (km) Lungime (km) Spor 2007 2018 2007-2018 Nr. Pondere Pondere Tip drum crt. din total din total (km) (km) (km) (%) drumuri drumuri (%) (%) 1 Drumuri modernizate 243 17,68 526 41,13 +283 +116,46 2 Drumuri nemodernizate din care: 1131 82,32 753 58,87 -378 -33,42 2.1 Drum cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare 698 61,72 472 62,68 -226 -32,37 2.2 Drum pietruit 365 32,27 219 29,08 -146 -40,00 2.3 Drum de pământ 68 6,01 62 8,24 -6 -8,82 3 Total lungime drumuri județene 1374 100,00 1279 100,00 -95 -6,91 Sursa: INS, Tempo online, 2019 Figura 13 – Lungimea totală și starea drumurilor județene din județul Cluj în intervalul 2007-2018 (km) 1500 Drum modernizat (km) Drum nemodernizat (km) 1400 1300 1200 1100 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS - TEMPO online, 2019 Scăderea lungimii rețelei de drumuri județene se datorează încadrării a două sectoare de drum județean în categoria celui național prin reclasificare. În cazul drumurilor județene nemodernizate se constată o diminuare a acestora de la 1131 km la 753 km ceea ce înseamnă 33,42% din lungimea totală. Aceste valori sunt încurajatoare mai ales dacă se păstreză și în viitor acest ritm de modernizare. Din cadrul drumurilor nemodernizate, dominante sunt cele cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare ceea ce este încă un aspect pozitiv, cu condiția să și fie întreținute corespunzător. Acestă categorie 20 s-a diminuat în intervalul analizat de la 698 km la 472 km ceea ce reprezintă (32,37%). Această scădere este pusă pe seama faptului că acestea au fost primele care au intrat în procesul de modernizare datorită gradului avansat de uzură pe care îl prezentau (Fig. 14). Figura 14 – Lungimea totală și starea drumurilor nemodernizate județene din județul Cluj în intervalul 2007-2018 (km) 1500 Drum modernizat (km) Îmbrăcăminți asfaltice ușoare (km) Pietruite (km) De pământ (km) 1400 1300 1200 1100 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS - TEMPO online, 2019 Drumurile județene pietruite s-au redus ca lungime, de la 365 km la 219 km ceea ce reprezintă de asemenea un procent semnificativ (40%) și facilitează creșterea accesibilității și a vitezei de circulație. Cea mai nesemnificativă modificare s-a produs la drumurile județene de pământ care s-a diminuat doar cu 6 km, de la 68 km la 62 km ceea ce semnifică 8,82%, cu toate că acestea sunt cele mai problematice sectoare de drum din cadrul rețelei, datorită accesibilității foarte dificile mai ales în perioada rece a anului. În acest context, Consiliul Județean Cluj a demarat începând cu anul 2016 un amplu Program de modernizare și reabilitare a celor peste 1200 km de drumuri județene situate pe raza administrativ- teritorială a județului Cluj. Sursele de finanțare folosite pentru bugetarea costurilor acestor investiții au fost complexe, acestea variind de la atragerea de finanțări europene nerambursabile și alocări din bugetul Consiliului Județean, la obținerea de fonduri din programe guvernamentale și chiar contractarea unui credit bancar. Conform cu precizările făcute de Consiliul Județean Cluj, în perioada 2016 -2018 s-a realizat un semnificativ progres în acest sens. În urma realizării unei analiza a stării drumurilor județene în etapa 2016-2018 au intrat în procesul de modernizare și reabilitare 26 de drumuri (Fig. 15): 1). DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău; 2). DJ107N Gura Rîșca – Someșu Rece; 3). DJ107N Băișoara – Valea Ierii; 4). DJ109B Fundătura – Cornești; 5). DJ107F limită Județ Alba – Luncani; 6). DJ107L Petrești – Lita; 7). DJ182E Chiuiești – Mănăstirea Cășiel; 8). DJ105T Cluj-Napoca – Coruș – Berindu; 21 9). DJ161E Habadoc – Buza – Feldioara – Hodaie; 10). DJ109D Jucu de Sus – DN1C; 11). DJ108N Aghireșu – Limită județ Sălaj; 12). DJ103J Săcuieu – Vlădeasa; 13). DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R; 14). DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – Limită județ Alba; 15). DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii; 16). DJ150 Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu; 17). DJ107R Muntele Băișorii – Muntele Mare; 18). DJ108B Limită județ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului; 19). DJ151C Limită județ Mureș – Tritenii de Jos; 20). DJ 161C Iclod – Aluniș; 21). DJ 161C Aluniș – Corneni; 22). DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare; 23). DJ108N Aghireșu – Limită județ Sălaj; 24). DJ103H Săcuieu – DJ108C; 25). DJ109D Jucu de Sus – DN1C; 26). DJ161B Turda – Bogata – Călărași. De asemenea, tot în acest interval, au fost finanțate pentru lucrări de întreținere curentă și periodică alte 38 de drumuri: 1). DJ103G pe sectoarele: DN75 – Cheia – Cheile Turzii / Tureni – DN1(E60) / DN1(E60) – Ceanu Mic – Aiton / Gheorgheni – Centura Ocolitoare – Borhanci; 2). DJ103H Bologa – Săcuieu; 3). DJ103K DN1(E60) Capușu Mare – Râșca (DJ107L); 4). DJ103T DN1(E60) Feleacu – Releu Feleacu; 5). DJ105S Centura Ocolitoare – Pata – Boju; 6). DJ107J Valea Ierii (DJ107N) – Cerc; 7). DJ107M pe sectoarele: DN1(E60) Luna de Sus – Vlaha – Săcel / Săcel – Iara – Buru – Limită județ Alba; 8). DJ107P DN1(E60)Gilău – Someșul Rece – Mărișel – DN1R; 9). DJ107R Băișoara (DJ107M) – Stațiunea Muntele Băișorii; 10). DJ107S Gura Râșca (DJ107N) – Măguri Răcătau; 11). DJ108C pe sectoarele: Leghia – DN1(E60) / DN1(E60) – Ardeova; 12). DJ109 Rascruci (DN1C) – Borșa – Fodora – Așchileu Mic; 13). DJ109A Chinteni – Vultureni – Dealu Jurcii (DJ108B); 14). DJ109B Cornești – Tiocu de Sus – Oșorhel (DJ108B); 15). DJ109C Gherla – Fizesu Gerlii – Sântioana – Țaga – Cămărașu (DN16); 16). DJ109D pe sectoarele: Săcălaia – Sic / Coasta – Vișea; 17). DJ150 Viișoara – Frata – Mociu; 18). DJ150A Luna – Baza Aeriană 71 Luna; 19). DJ161A Apahida – Cojocna – Iuriu de Campie; 20). DJ161B Turda – Ploscoș; 21). DJ161 DN16 Gădălin – Bonțida – DN1C – Dabâca – Panticeu – Sărata; 22). DJ161D pe sectoarele: Nireș (DJ172F) – Unguraș – Valea Ungurașului / Ceaba – Sânmartin – DJ109C; 22 23). DJ161G pe sectoarele: Vaida Cămărașu – DN16 / DN16 - Căianu; 24). DJ161K DN16 – Bărăi; 25). DJ764B DN1 – Baraj Drăgan; 26). DJ161E Habadoc – Diviciori; 27). DJ103G pe sectoarele: Podeni – Moldovenești / Cheile Turzii - Săndulești; 28). DJ103J Alunișu – Săcuieu (DJ103H) – Vișagu; 29). DJ103M DN1(E60)Vâlcele – Rediu – Aiton; 30). DJ107N Valea Ierii (DJ107J) – Plopi – Gura Rașca; 31). DJ107T Mărișel – Măguri Răcătău – Măguri; 32). DJ109S Deuș – Sânmartin – Giula – Borșa; 33). DJ109V Pădureni – Satu Lung – Giula (DJ109S) ; 34). DJ161C Corneni – Pintic; 35). DJ161J DN16 – Roșieni – Geaca; 36). DJ108K Limită județ Bihor – DJ764B Baraj Drăgan; 37). DJ182F DN17(Cuzdrioara) – Valea Gârboului – DN18B; 38). DJ105T Săliștea Veche – Berindu. Figura 15 – Programul de lucrări de investiții (modernizare și reabilitare), întreținere curentă și periodică a unor drumuri județene din județul Cluj, propuse în anul 2018 Sursa: autorii În perioada iunie 2016 – noiembrie 2018, Consiliul Județean a executat lucrări de reabilitare și modernizare pe nu mai puțin de 420 km de drumuri județene, ceea ce reprezintă circa 35% din lungimea totală a acestei categorii de drumuri din județ. 23 Astfel, în 2017, s-a intervenit asupra a peste 700 de km de drumuri județene. Totodată, în același an, Consiliul Județean Cluj a extins și intensificat Programul de modernizare și reabilitare a rețelei de drumuri județene, bilanțul la finele anului fiind unul impresionant: peste 660 de km de sectoare de drumuri județene pe care s-au realizat diferite tipuri de lucrări de întreținere, respectiv cca. 65 de km de drum județean pe care s-au derulat lucrări complexe, în profunzimea drumului, de modernizare și reabilitare. Alegerea drumurilor județene pe care s-au finalizat deja lucrările de modernizare și întreținere, respectiv a acelora pe care s-au demarat lucrări de reabilitare a infrastructurii, dar care vor fi finalizate în perioada următoare, a avut la baza considerente de natură economică și tehnică. De altfel, necesitatea derulării acestor lucrări de reabilitare a fost determinată de starea avansată de degradare a părții carosabile, generată atât de structura slabă cât și de traficul intens desfășurat. Astfel, toate aceste drumuri și sectoare de drumuri județene au fost afectate de multiple degradări de suprafață – fisuri și crăpături, denivelări, suprafețe fără aderență, etc., precum și defecte care au afectat capacitatea lor portantă, respectiv planeitatea suprafeței de rulare, acestea ne mai respectând condițiile tehnice minimale de utilizare în condiții de siguranță. Astfel, la finalul anului 2017, Consiliul Județean înregistra un bilanț de 22 drumuri sau sectoare de drumuri județene pe care au fost executate și finalizate lucrări de întreținere constând în asfaltare, reparații curente și alte categorii de lucrări necesare menținerii condițiilor tehnice corespunzătoare. Aceste lucrări s-au desfășurat pe următoarele drumuri județene: 1). DJ108C, pe mai multe sectoare de drum, după cum urmează: Scrind – Răchițele, Gârbău – Leghia, Mănăstireni – DN1; 2). DJ107S Gura Râșca – Măguri Răcătău; 3). DJ107T, pe raza localității Măguri Răcătău; 4). DJ103H (DN1) – Bologa – Săcuieu; 5). DJ103G, pe mai multe sectoare de drum, după cum urmează: Ceanu Mic – Aiton, Podeni – Moldovenești – Cheile Turzii – Săndulești – DJ 107L, Petreștii de Jos - Tureni, Tureni – Aiton, Aiton - Gheorgheni - centura ocolitoare Vâlcele – Dezmir – Apahida; 6). DJ103K Căpușu Mare – Agârbiciu – Râșca – Beliș; 7). DJ107M Luna de Sus – Săvădisla – Baișoara – Iara – Buru – Limită județ Alba; 8). DJ107R, pe sectoarele de drum Făget – Sălicea – Ciurila – DJ 107L și Băișoara – Muntele Băișorii; 9). DJ109E Viile Dejului – Cetan – Vad – Limită județ Sălaj; 10). DJ161, sectoarele de drum Bonțida – DN1C și Bonțida – Gădălin; 11). DJ764B ( DN1) – Valea Drăganului – Baraj Drăgan; 12). DJ109C Gherla – Țaga – Cămărașu; 13). DJ109D Gherla – Săcălaia – Sic – Vișea; 24 14). DJ161B Ploscoș – Turda; 15). DJ107L Turda – Petreștii de Jos; 16). DJ103I Cheile Turzii; 17). DJ103L Mănăstireni – Râșca; 18). DJ150 Mociu – Chesău; 19). DJ109 Răscruci – Borșa – Așchileu; 20). DJ103M Vâlcele – Rediu – Aiton; 21). DJ109A Chinteni – Vultureni; 22). DJ161K (DN16) – Bărăi. Tot pe parcursul anului 2017 au fost demarate lucrări de întreținere și reparații pe următoarele drumuri județene: 1). DJ161A Apahida – Cojocna – Iuriu de Câmpie; 2). DJ161 (DN1C) – Dabâca – Panticeu; 3). DJ161D Dej – Valea Ungurașului. În ceea ce privește lucrările de întreținere executate în urma situațiilor de urgență, generate în special de fenomenele meteorologice extreme care au lovit județul Cluj în decursul anului 2017, s-a intervenit pe șase drumuri județene: DJ182F, DJ103V, DJ161, DJ764B, DJ763 și DJ108K. Lucrările au vizat, în principal, degajarea arborilor căzuți pe carosabil, înlăturarea pietrișului și a altor materiale depuse, repararea platformei drumului, etc. Astfel, pentru eliminarea completă a acestor efecte negative și restabilirea cât mai rapidă a traficului auto, Consiliul Județean Cluj a suplimentat bugetul propriu în luna septembrie 2017 cu suma de 1.000.000 lei, bani care au fost folosiți și la refacerea podului incendiat din Rezervația Naturală Cheile Turzii. De asemenea, din fondul de rezervă al bugetului Județului Cluj s-a acordat sprijin financiar pentru eliminarea parțială a efectelor produse de calamitățile naturale produse în orașul Huedin și comunele Vad, Gilău, Sîncraiu, Cuzdrioara, Recea Cristur, Săcuieu, Negreni, Marișel, Căpușu Mare și Cășeiu. Tot în decursul anului 2017 au fost executate lucrări de întreținere constând în pietruiri, cosiri de vegetație, etc. pe mai multe sectoare de drum situate pe următoarele drumuri județene: DJ161E, DJ161J, DJ161C, DJ109S, DJ107T, DJ161G, DJ161K, DJ107N, DJ103J, DJ109A, DJ109V, DJ107R, DJ103J. În ceea ce privește lucrările de investiții din cadrul programelor de lucrări de modernizare și reabilitare, la finele anului 2017 au fost finalizate lucrările pe 5 drumuri județene: 1). DJ103J (DN1R) – Sâncraiu – Alunișu; 2). DJ172F Gherla – Mintiul Gherlii – Mica – Limită județ Bistrița-Năsăud; 3). DJ105T Cluj-Napoca – Corușu – Berindu – DN1F; 25 4). DJ161B Turda – Bogata – Călărași; 5). DJ161H (DN16) – Suatu. Principalele lucrări de modernizare întreprinse pe aceste drumuri au constat în realizarea de fundații, așternerea stratului de piatră spartă, edificarea de poduri și podețe, executarea de ziduri de sprijin și acostamente, amenajarea de racordări la drumurile laterale, tăierea vegetației de pe marginea drumului, turnarea covorului asfaltic și a stratului de uzură, respectiv executarea de marcaje și semnalizări rutiere. Totîncursulanului 2017 au fost demaratelucrări de modernizareșireabilitarepe 13 drumurijudețene: 1). DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău; 2). DJ107N GuraRâșca – SomeșuRece; 3). DJ107N Băișoara – ValeaIerii; 4). DJ109B Fundatură – Cornești; 5). DJ161C Iclod – Aluniș – Corneni; 6). DJ107L Petrești – Lita; 7). DJ182E Chiuiești – MănăstireaCașiel; 8). DJ107F Luncani – LimităjudețAlba; 9). DJ109D (DJ 161) – Jucu de Sus – DN1C; 10). DJ161E Habadoc – Buza – Feldioara – Hodaie; 11). DJ151C Tritenii de Jos – Limită județ Mureș; 12). DJ107R Muntele Băișorii (Stațiunea Băișoara) – Muntele Mare (pârtia de schi Buscat); 13). DJ108B Viile Dejului – Bobâlna – Limita județ Sălaj. Ulterior finalizării lucrărilor de întreținere și modernizare pe drumurile județene, Consiliul Județean Cluj a demarat o amplă acțiune de trasare a marcajelor rutiere, operațiune absolut necesară în vederea asigurării condițiilor optime de circulație, atât în ceea ce privește confortul, cât și cu privire la siguranța traficului. În acest context, la finalul anului 2017, erau executate lucrări de marcaje rutiere longitudinale (axiale), de separare a sensurilor de mers, pe o lungime totală de peste 200 de km de drumuri sau sectoare de drumuri județene cu o lungime efectivă de linie marcată de 146,68 km, după cum urmează: 1). DJ103H (DN1) Bologa – Săcuieu – Scrind – Frăsinet (pe sectorul cuprins între km 0+000 și km 19+250; 13,0 km de linie marcată efectiv); 2). DJ103K Căpușu Mare – Agârbiciu – Râșca – Beliș – DN1R (pe sectorul cuprins între km 9+435 și km 35+155; 18,5 km de linie marcată efectiv); 26 3). DJ103L Râșca – Mănăstireni (pe sectorul cuprins între km 0+000 și km 8+000; 5,0 km de linie marcată efectiv); 4). DJ107R Făget – Sălicea – Ciurila (pe sectorul cuprins între km 8+300 și km 21+350; 8,5 km de linie marcată efectiv); 5). DJ107S Gura Râșca – Măguri Răcătău (pe sectorul cuprins între km 0+000 și km 11+000; 7,5 km de linie marcată efectiv); 6). DJ108C Gârbău – Aghireș Fabrici – Aghireș – Leghia – DN1 (pe sectorul cuprins între km 3+750 și km 28+050; 24,3 km de linie marcată efectiv); 7). DJ109E Viile Dejului – Cetan – Vad – Valea Groșilor (pe sectorul cuprins între km 1+710 și km 14+480; 7,5 km de linie marcată efectiv); 8). DJ161A Apahida – Cojocna – Iuriu de Câmpie (pe sectorul cuprins între km 8+300 și km 21+350; 5,5 km de linie marcată efectiv); 9). DJ103G Aiton – Gheorgheni – Centura ocolitoare Vâlcele – Dezmir – Apahida (pe sectorul cuprins între km 48+480 și km 59+680; 8,850 km de linie marcată efectiv); 10). DJ103G (DN1) – Tureni – DJ107L (pe sectorul cuprins între km 38+287 și km 41+787; 2,8 km de linie marcată efectiv); 11). DJ107L Turda – Săndulești – Petreștii de Jos (pe sectorul cuprins între km 0+000 și km 13+900; 11,2 km de linie marcată efectiv); 12). DJ107R Băișoara – Stațiunea Muntele Băișorii (pe sectorul cuprins între km 44+880 și km 58+680; 11,850 km de linie marcată efectiv); 13). DJ108C (DN1F) – Gârbău (pe sectorul cuprins între km 5+600 și km 8+150; 1,850 km de linie marcată efectiv); 14). DJ109D Gherla – Săcălaia – Sic – Coasta (pe sectorul cuprins între km 0+000 și km 17+860; 13,250 km de linie marcată efectiv); 15). DJ109T Nicula Mănăstirea – Nicula (pe sectorul cuprins între km 0+000 și km 2+460; 1,320 km de linie marcată efectiv); 16). DJ161 (DN1C) – Bonțida (pe sectorul cuprins între km 22+700 și km 29+000; 4,870 km de linie marcată efectiv); 17). DJ161F Valea Caldă – Cătina (pe sectorul cuprins între km 0+000 și km 1+590; 0,890 km de linie marcată efectiv). De asemenea, în cazul a 20 de drumuri județene au fost realizate lucrări de semnalizare verticală constând în înlocuiri, completări și montări de noi indicatoare rutiere, în timp ce, pe raza localităților Bologa, Sălicea, Ciurila, Aghireș, Aghireș Fabrici, Cojocna, Tureni, Gârbău, Sic și Bonțida, au fost marcate trecerile de pietoni. Tot în cursul anului 2017, Consiliul Județean Cluj a încheiat trei contracte de finanțare europeană care vizează reabilitarea și modernizarea unor drumuri județene considerate a fi de importanță 27 regională: DJ108K și DJ764B (Drumul Apuseni), respectiv DJ109, DJ172A, DJ161G și DJ161 (Drumul Bistriței). În lungime totală de 98,97 km, aceste drumuri județene traversează și deservesc nu mai puțin de 12 comune, respectiv Poieni, Săcuieu, Bonțida, Borșa, Vultureni, Așchileu, Țaga, Căianu, Pălatca, Geaca, Jucu și Căianu. Acestea sunt considerate de importanță strategică deosebită din punct de vedere turistic, asigurând legătura județului Cluj cu județele limitrofe. În ceea ce privește Traseul Regional Transilvania Nord, Drumul Apuseni, Proiectul 1 vizează două tronsoane de drumuri județene, și anume DJ108K de la km 26+455 la km 29+495 și DJ 764B de la km 0+000 la km 22+164,500 în lungime totală de 25,2 km. Proiectul 2 din cadrul Traseului Regional Transilvania de Nord, Drumul Bistriței, cuprinde DJ109 de la km 0+000 la km 31+976, care se întinde pe circa 31,98 km, în timp ce Proiectul 3, part e a aceluiași traseu, vizează trei sectoare de drumuri județene, respectiv DJ172A de la km 33+000 la km 39+452, DJ161G de la km 0+000 la km 18+406 și DJ 161 de la km 0+000 la km 16+933,100 cu o lungime totală de 41,79 km. Drumurile județene mai sus amintite fac parte din Traseul Regional Transilvania de Nord care asigură conectivitatea cu rețeaua europeană de transport TEN-T și vor beneficia de finanțare europeană nerambursabilă în cuantum total de 357.072.099,96 lei prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020. La aceasta sumă se adaugă contribuția Consiliului Județean Cluj de 8.854.673,4 lei. Nu mai puțin de 39 de drumuri județene au beneficiat de lucrări de reabilitare și modernizare sau întreținere în primele trei trimestre ale anului 2018. În ceea ce privește programele de lucrări de reabilitare și modernizare, respectiv de întreținere a drumurilor județene, derulate în primele nouă luni ale anului 2018, în toată această perioadă s -au executat sau se află în plină desfășurare lucrări pe nu mai puțin de 39 de drumuri județene. Dintre cele 39 de drumuri, pe 13 se află în derulare lucrări de reabilitare și modernizare, în timp ce pe alte 26 s-au finalizat sau se derulează în continuare lucrări de întreținere curentă și periodică. De altfel, atât lucrările de reabilitare și modernizare a drumurilor județene, cât și cele de întreținere curentă și periodică au vizat toate zonele din județ, intervenindu-se atât pe drumuri care asigură legătura directă cu municipiul reședință de județ sau cu celelalte centre urbane, cât și pe drumuri de mare importanță din punct de vedere turistic ori cu un aport important în economia județului. În ceea ce privește investițiile din cadrul programelor de lucrări de reabilitare și modernizare, la începutul lunii octombrie 2018 se aflau în derulare lucrări pe următoarele drumuri județene: 1). DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare – DJ 150; 2). DJ107N, pe două sectoare de drum, respectiv Băișoara – Valea Ierii și Gura Râșca – Someșul Rece; 3). DJ161C Aluniș – Corneni; 4). DJ109A Vultureni – Dealul Jurcii; 5). DJ107R Muntele Băișorii – Muntele Mare – Pârtia Buscat; 6). DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău – Răchiţele; 28 7). DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R; 8). DJ151C Tritenii de Jos – Limită judeţ Mureş; 9). DJ107L Petreşti – Lita; 10). DJ108B Limită judeţ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului; 11). DJ109D Jucu de Mijloc; 12). DJ107M Luna de Sus – Vlaha – Săvădisla – Băişoara – Iara – Buru – Limită judeţ Alba; 13). DJ109B Fundătura – Corneşti. În același timp, la capitolul lucrări de întreținere, în primele nouă luni ale anului 2018 au fost finalizate sau se aflau în plină derulare lucrări constând în așternere de covor asfaltic, reparații și alte categorii de operațiuni necesare menținerii condițiilor tehnice corespunzătoare, pe următoarele drumuri sau sectoare de drumuri județene: 1). DJ103G, pe mai multe sectoare de drum, după cum urmează: Aiton – Ceanu Mic (covor asfaltic finalizat), DN1 – Tureni (covor asfaltic finalizat), (DN75) Mihai Viteazu – Cheia – Cheile Turzii (covor asfaltic finalizat), Cheile Turzii – Sănduleşti (pietruire), Gheorgheni – Centura ocolitoare Vâlcele – Dezmir – Apahida (covor asfaltic finalizat), Podeni – Moldoveneşti (şanţuri, decolmatare podeţe), Centura ocolitoare Vâlcele – Dezmir – Apahida – limită cu municipiul Cluj-Napoca (plombări, burduşiri); 2). DJ161B Turda – Ploscoş (covor asfaltic finalizat); 3). DJ103M Rediu – Aiton (pietruire); 4). DJ103K Căpuşu Mare – Râşca (plombări, burduşiri, covor asfaltic); 5). DJ107R Băişoara – Muntele Băişorii (covor asfaltic finalizat); 6). DJ107N Mănăstirea Muntele Rece (şanţuri, aşternere de material pietros); 7). DJ107M Săcel – Buru – Limita judeţ Alba (burduşiri, plombări); 8). DJ103T Feleacu – Pârtia de schi Feleacu (covor asfaltic finalizat); 9). DJ150A Luna – Baza Aeriana 71 Luna (covor asfaltic finalizat); 10). DJ150 Crişeni – DN 16 (plombări, burduşiri); 11). DJ109V Pădureni – Satu Lung (reciclare şi aşternere de covor asfaltic); 12). DJ109S Borşa – Giula (eliminarea gropilor cu material pietros); 13). DJ764B (DN1) Valea Drăganului – Baraj Drăgan (plombări); 14). DJ108K Limita judeţ Bihor – DJ764B (plombări); 15). DJ161A Apahida – Cojocna – Iuriu de Câmpie (plombări, burduşiri); 29 16). DJ161 Bonţida (plombări, burduşiri); DJ161 Dăbâca – Pâglişa – Dârja – Panticeu (reciclare şi aşternere de covor asfaltic); DJ161 Gădălin (plombări cu asfalt, burduşiri); 17). DJ109D Sic – Coasta – Vişea (reciclare şi covor asfaltic finalizat); 18). DJ161D Nireş – Unguraş – Valea Unguraşului (plombări cu asfalt, burduşiri şi covor asfaltic finalizat); 19). DJ107N Muntele Rece – Gura Râştii (pietruire); 20). DJ108C (DN1) – Ardeova – Mănăstireni (covor asfaltic finalizat); DJ108C Leghia – DN1 (plombări, burduşiri); 21). DJ107T Măguri Răcătău – Măguri (reprofilare cu adaos de piatră); 22). DJ109C pe sectoarele de drum Fizeşu Gherlii – Sântioana – Ţaga (reparaţii la sistemul rutier, burduşiri) şi Ţaga – Sucutard – Cămăraşu (plombări cu asfalt şi şanţuri); 23). DJ107J Valea Ierii – Caps – Cerc (covor asfaltic finalizat); 24). DJ107P Someşu Rece – Mărişel (plombări); 25). DJ109S Borşa – Giula (pietruire); 26). DJ109A Vultureni – Chinteni (covor asfaltic); Totodată, în urma situaţiilor de urgenţă apărute, în decursul anului 2018 s-a intervenit pe următoarele drumuri judeţene: DJ107P Mărişel, DJ764B Valea Drăganului, DJ109C Sucutard, DJ107R Ciurila şi DJ107R Filea de Jos. De asemenea, s-au executat lucrări de marcaje rutiere longitudinale (axiale), de separare a sensurilor de mers, pe o lungime totală de 153,345 de kilometri, după cum urmează: 1). DJ108C Gârbău – Aghireş – Leghia (pe sectorul cuprins între km 5+600 şi km 28+050; 22,45 km); 2). DJ107R Făget – Sălicea – Ciurila (pe sectorul cuprins între km 8+300 şi km 21+350; 13,05 km); 3). DJ103G (DN1) Tureni – Ceanu Mic – Aiton – Gheorgheni – Centura ocolitoare (pe sectorul cuprins între km 41+787 şi km 58+387; 16,6 km); Centura ocolitoare - limită cu municipiul Cluj-Napoca (pe un sector de drum în lungime de 2 km); 4). DJ 103G (DN1) Tureni – DJ 107L (pe un sector de drumînlungime de 3,6 km); 5). DJ107R Băişoara – Muntele Băişorii (pe sectorul cuprins între km 28+650 şi km 47+350; 18,7 km, precum şi treceri de pietoni, pe raza localităţilor Băişoara şi Muntele Băişorii); 6). DJ150A (DN15) – BazaAeriana 71 Luna (pe un sector de drumînlungime de 2,6 km, de la km 0+000 până la km 2+600); 7). DJ109C Gherla – Fizeşu Gherlii, DJ109D Gherla – Nicula – Săcălaia şi DJ109T Nicula – Mănăstirea Nicula (lucrări de marcaje rutiere axiale pe o lungime însumată de aproximativ 10 km); 30 8). DJ108C (DN1) – Ardeova – Mănăstireni (lucrări de marcaje rutiere axiale pe un sector de drum în lungime de 8 km, de la km 28+050 până la km 36+050); 9). DJ103L Mănăstireni – Râşca (lucrări de marcaje rutiere axiale pe un sector de drum în lungime de aproximativ 5,5 km, de la poziţia km 0+000 până la poziţia km 5+430); 10). DJ103T Feleacu – pârtia de schi Feleacu (pe un sector de drum în lungime de aproximativ 2,5 km, de la poziţia km 0+000 până la poziţia km 2+450); 11). DJ161B Turda – Ploscoş (lucrări de marcajerutiere axiale pe un sector de drumînlungime de 13,125 km, de la km 11+419 până la km 24+544); 12). DJ103V (DJ107M) – Stolna: (pe un sector de drumînlungime de 2 km, de la km 4+400 până la km 6+400); 13). DJ103V (DJ107M) – Vălişoara: (pe un sector de drumînlungime de 5 km, de la km 6+400 până la km 11+400); 14). DJ107J (DJ107M) – Săvădisla – Finişel: (pe un sector de drumînlungime de 2,5 km, de la km 0+000 până la km 2+500); 15). DJ103K Căpuşu Mare – Râşca – Beliş (DN1R): (pe un sector de drumînlungime de 25,720 km, de la km 9+435 până la km 35+155). Ca urmare a acestui program înanul 2018 s-a reușitderulareaurmătoarelorlucrări la niveluldrumurilorjudețene: Lucrări de reabilitare și modernizare.Cuprinde drumurile județene care au fost finalizate până în acest moment, respectiv cele pe care au fost începute ample lucrări de investiții dar care urmează să fie finalizate, conform prevederilor contractuale, în cursul anului 2019 (Fig. 16): 1). DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare – DJ150; 2). DJ107N, pe două sectoare de drum, respectiv Băișoara – Valea Ierii și Gura Râșca – Someșul Rece; 3). DJ161C Aluniș – Corneni; 4). DJ109A Vultureni – Dealul Jurcii; 5). DJ107R Muntele Băișorii – Muntele Mare – Pârtia Buscat; 6). DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău – Răchiţele; 7). DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R; 8). DJ151C Tritenii de Jos – Limită judeţ Mureş; 9). DJ107L Petreşti – Lita; 10). DJ108B Limită judeţ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului; 11). DJ109D Jucu de Mijloc; 31 12). DJ107M Luna de Sus – Vlaha – Săvădisla – Băişoara – Iara – Buru – Limită judeţ Alba; 13). DJ109B Fundătura – Corneşti; 14). DJ150 Viişoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu; 15). DJ108N (DJ 108C) Aghireș – Limită judeţ Sălaj; 16). DJ107F Luncani (DN15) – Limită judeţ Alba. Lucrări de întreținere curentă și periodică. Cuprinde drumurile și sectoarele de drumuri județene care au fost finalizate în anul 2018, dar și cele ce urmează să fie finalizate. Principalele lucrări au constat în așternerea de covoare asfaltice, reparații curente, precum și alte categorii de operațiuni necesare menținerii condițiilor tehnice corespunzătoare: 1). DJ103G, pe mai multe sectoare de drum, după cum urmează: Aiton – Ceanu Mic (covor asfaltic finalizat), DN1 – Tureni (covor asfaltic finalizat), (DN 75) Mihai Viteazu – Cheia – Cheile Turzii (covor asfaltic finalizat), Cheile Turzii – Sănduleşti (pietruire), Gheorgheni – Centura ocolitoare Vâlcele – Dezmir – Apahida (covor asfaltic finalizat), Podeni – Moldoveneşti (şanţuri, decolmatare podeţe), Centura ocolitoare Vâlcele – Dezmir – Apahida – limită cu municipiul Cluj-Napoca (plombări, burduşiri); 2). DJ161B Turda – Ploscoş (covor asfaltic finalizat); 3). DJ103M Rediu – Aiton (pietruire); 4). DJ103K Căpuşu Mare – Râşca (plombări, burduşiri, covor asfaltic); 5). DJ107R Băişoara – Staţiunea Muntele Băişorii (covor asfaltic finalizat); 6). DJ107N Mănăstirea Muntele Rece (şanţuri, aşternere de material pietros); 7). DJ107M Săcel – Buru – Limită judeţ Alba (burduşiri, plombări); 8). DJ103T Feleacu – Pârtia de schi Feleacu (covor asfaltic finalizat); 9). DJ150A Luna – Baza Aeriana 71 Luna (covor asfaltic finalizat); 10). DJ150 Crişeni – DN16 (plombări, burduşiri); 11). DJ109V Pădureni – Satu Lung (reciclare şi aşternere de covor asfaltic); 12). DJ764B (DN1) Valea Drăganului – Baraj Drăgan (plombări); 13). DJ108K Limită judeţ Bihor – DJ764B (plombări); 14). DJ161A Apahida – Cojocna (plombări, burduşiri); 15). DJ161 Bonţida (plombări, burduşiri); DJ161 Dăbâca – Pâglişa – Dârja – Panticeu (reciclare şi aşternere de covor asfaltic); DJ161 Gădălin (plombări cu asfalt, burduşiri); 16). DJ109D Sic – Coasta – Vişea (reciclare şi covor asfaltic finalizat); 32 17). DJ161D Nireş – Unguraş – Valea Unguraşului (plombări cu asfalt, burduşiri şi covor asfaltic finalizat); 18). DJ107N Muntele Rece – Gura Râştii (pietruire); 19). DJ108C (DN1) – Ardeova – Mănăstireni (covor asfaltic finalizat); DJ108C Leghia – DN1 (plombări, burduşiri); 20). DJ107T Măguri Răcătău – Măguri (reprofilare cu adaos de piatră); 21). DJ109C pe sectoarele de drum Fizeşu Gherlii – Sântioana – Ţaga (reparaţii la sistemul rutier, burduşiri) şi Ţaga – Sucutard – Cămăraşu (plombări cu asfalt şi şanţuri); 22). DJ107J Valea Ierii – Caps – Cerc (covor asfaltic finalizat); 23). DJ107P Someşu Rece – Mărişel (plombări); 24). DJ109S Borşa – Giula – Sânmărtin (pietruire); 25). DJ109A Vultureni – Chinteni (covor asfaltic); 26). DJ107R Cluj-Napoca – Făget – Ciurila – DJ107L (plombări); 27). DJ107R Filea de Jos – Filea de Sus (covor asfaltic finalizat); 28). DJ182F Mănăşturel (pietruire). Situația la nivel spațial se prezintă în felul următor (Fig. 16). 33 Figura 16 – Programul de lucrări de investiții (modernizare și reabilitare), întreținere curentă și periodică a unor drumuri județene din județul Cluj, realizate în anul 2018 Sursa: autorii În ceea ce privește anul 2018, la finalul perioadei în care condițiile meteo au permis realizarea acestui tip de lucrări, bilanțul indică faptul că s-a acționat, atât prin reabilitare, modernizare cât și prin lucrări de întreținere, pe nu mai puțin de 55 de drumuri sau sectoare de drumuri judeţene. Având în vedere schimbarea paradigmei la nivelul managementului administrației județene, care a înțeles necesitatea realizării de asfaltări în dauna plombărilor, în perioada analizată, au fost asfaltați 107,04 km în cadrul programului de întreţinere, respectiv 50,7 km în baza proiectelor de investiții (reabilitare și modernizare). În procente, acest lucru înseamnă o creștere a numărului de kilometri asfaltați cu circa 22% comparativ cu anul 2017. De asemenea, se impune a fi menționat, totodată, faptul că valoarea totală a fondurilor alocate de Consiliul Județean Cluj în cursul anului 2018, doar pentru reabilitarea infrastructurii rutiere județene, a fost de 841.655.627,6 RON ceea ce înseamnă cca. 183 mln. EURO. Din acest total, aproape 75% (627.733.653 lei) au provenit din fonduri europene atrase de Consiliul Județean. Restul fondurilor au provenit, în marea lor majoritate, din alocările financiare realizate din bugetul Consiliului Județean dar și din împrumutul contractat în acest scop, respectiv din programele naționale destinate dezvoltării infrastructurii locale. Pentru anul 2019, Consiliul Județean Cluj își propune să intervină asupra a 47 de drumuri județene situate pe raza județului Cluj, care vor beneficia de lucrări complexe de modernizare și reabilitare sau de lucrări de întreținere (Fig. 17). 34 Figura 17 – Programul de lucrări de investiții (modernizare și reabilitare), întreținere curentă și periodică a unor drumuri județene din județul Cluj, propuse în anul 2019 Sursa: autorii Pentru desfășurarea acestor lucrări s-au alocat următoarele bugete: - 61.000.000 lei pentru plombarea și așternerea de covor asfaltic pe 41 de drumuri județene; - 27.000.000 lei pentru lucrările de reabilitare și modernizare începute în cursul anului trecut dar și pentru demararea de noi investiții, pe o lungime totală de 238 km; - 246.000.000 lei,sumă folosită pentru finanțarea proiectelor europene ce vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, atât pentru continuarea lucrărilor din cadrul proiectelor demarate în cursul anului trecut, cât și pentru cele care vor începe anul acesta, în perioada imediat următoare. Din cadrul acestora 138.840.000 RON vor fi folosiți pentru continuarea lucrărilor la proiectele Drumul Bistriței și Drumul Apuseni; 107.000.000 lei vor fi folosiți la modernizarea și reabilitarea a unui număr de 20 de sectoare de drumuri județene, grupate pe nouă trasee județene, parte a proiectului european „Traseul Regional Transilvania de Nord”, finanțat prin POR 2014-2020. Drumurile comunale rămân însă o problemă spinoasă a județului Cluj ca urmare a faptului că acestea sunt în administrarea consiliilor locale și nu beneficiază de un program unitar de modernizare ca în cazul drumurilor județene. Aceasta situația face ca la nivelul județului Cluj să se constate următoarea situație din punct de vedere al stării acestora (Tabel 10). 35 Tabel 10. Evoluția lungimii drumurilor comunale din județul Cluj după starea infrastructurii (2007-2018) Lungime (km) Lungime (km) Spor 2007 2018 2007-2018 Nr. Pondere Pondere Tip drum crt. din total din total (km) (km) (km) (%) drumuri drumuri (%) (%) 1 Drumuri modernizate 21 2,33 308 31,33 +287 +1366,00 2 Drumuri nemodernizate din care: 882 97,67 675 68,67 -207 -23,46 2.1 Drum cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare 41 4,65 165 24,44 +123 +300,00 2.2 Drum pietruit 522 59,18 361 53,49 -161 -30,84 2.3 Drum de pământ 319 36,17 149 22,07 -170 -53,29 3 Total lungime drumuri naționale 903 100,00 983 100,00 +80 +8,85 Sursa: INS, Tempo online, 2019 În intervalul analizat se constată în primul rând că lungimea totală a acestora a crescut de la 903 km la 983 km pe fondul necesarului de creștere a conectivității și accesibilității. De asemenea, cea mai importantă constatare este că ponderea drumurilor comunale modernizate a crescut cu 1366%, de la 21 km în 2007 la 308 km în 2018. Această stare de fapt indică faptul că, autoritățile publice locale au înțeles că toate comunitățile au drept egal la accesibilitate și transport. Cu toate aceste încă o pondere de 68,67% sunt încadrate la drumuri comunale nemodernizate ceea ce este un factor descurajator pentru dezvoltarea locală. Din cadrul drumurilor nemodernizate cele mai multe sunt pietruite (53,49%) fiind urmate de cele cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare (24,44%), iar pe locul trei se situează cele de pământ (22,07%) care crează încă mari probleme de accesibilitate (Fig. 18) pentru comunitățile locale. Figura 18 – Lungimea totală și starea drumurilor comunale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 (km) 1100 Drum modernizat (km) Drum nemodernizat (km) 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS - TEMPO online, 2019 Ariile geografice în care se aglomerează aceste drumuri comunale nemodernizate sunt comunele sărace ale județului, situate de obicei la periferia județului sau în zonele montane. 36 Înceând cu anul 2013 se constată o creștere a lungimilor drumurilor comunale și totodată o creștere a ponderii drumurilor cu îmbrăcăminți asfaltice ușoare, situație care se perpetuează și în prezent (Fig. 19). Figura 19 – Lungimea totală și starea drumurilor nemodernizate comunale din județul Cluj în intervalul 2007-2018 (km) 1100 Drum modernizat (km) Îmbrăcăminți asfaltice ușoare (km) Pietruite (km) De pământ (km) 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS - TEMPO online, 2019 2.2. Infrastructura rutieră de transport după tipul de îmbrăcăminte și starea acesteia – situația actuală Pe baza analizei realizate în teren, în lunile iulie-august 2019, asupra stării infrastructurii rutiere din județul Cluj se pot evidenția o serie de aspecte relevante referitoare la îmbrăcămintea rutieră și starea acestora. Datele folosite în acest studiu nu au provenit de la instituțiile autorizate, ci au fost culese direct de pe teren de către echipa de proiect. Metodologia utilizată în stabilirea tipului de îmbrăcăminți rutiere și starea acestora este conformă cu cele prezentate în Buletinul Tehnic Rutier, nr. 3/2010, elaborate de către CNADNR (Compania Națională de Administrare a Drumurilor Naționale). Conform cu art. 9 din Normativul privind întreținerea drumurilor naționale pe criterii de performanță (AND 599-2010), starea părții carosabile este clasificată din punct de vedere al degradării în 5 categorii de calitate: foarte bun, bun, alertă (mediu), rău și foarterău. Clasa Foarte bun presupune ca suprafața carosabilă care este afectată de degradări să fie de până la 5%, nefiind cazul să aibă loc măsuri de remediere și reparație. Tipuri de degradări – de nici un fel; Clasa Bun presupune ca gradul de afectaresă fie cuprins între 5-10% din partea carosabilă. Tipuri de degradări – degradări de suprafață. Măsuri – colmatări fisuri, badijonări straturi bituminoase foarte subțiri; Clasa Alertă (mediu) presupune ca suprafața carosabilă care este afectată de degradări să fie între 10- 23%. Tipuri de degradări – degradări locale de structură. Măsurile implică reparații și înlocuire covoare asfaltice de uzură. 37 Clasa Rău presupune ca suprafața carosabilă care este afectată de degradări să fie între 23-77%. Tipuri de degradări – degradări majore de structură. Măsuri – ransforsări structurale. Clasa Foarte Rău presupune ca mai mult de 77% din suprafața carosabilului să fie afectată de degradări. Tipuri de degradări – drum distrus. Măsuri – reabilitare totală a structurii rutiere. Neexistând o altă specificație metodologică, am utilizat aceeași metodologie de evaluare calitativă și pentru drumurile clasificate județene și comunale. În acest sens, pe baza metodologiei, s-au făcut observații și măsurători în teren prin parcurgerea întregii rețele de drumuri clasificate din județul Cluj. Observațiile și măsurătorile sunt completate de elaborarea unei baze de imagini cu privire la situația constatată în teren, bază care a fost livrată managerului de proiect, o parte dintre acestea regăsindu-se și în conținutul acestui studiu de fundamentare. Astfel, cu privire la îmbrăcămintea rutieră, se pot evidenția următoarele aspecte relevante (Fig. 20, Fig. 21, Tabel 11): 1). Drumurile clasificate (naționale, județene și comunale) din județul Cluj se află în plin proces de modernizare și îmbunătățire a stării acestora, la momentul actual 4,8% din drumuri fiind în lucru. 2). La nivelul îmbrăcăminții rutiere se constată preponderența netă a drumurilor cu îmbrăcăminte rutieră definitivă (BA), drumurile naționale deținând (86,81%), cele județene (50,17%); iar cele comunale doar 1,08%. 3). Îmbrăcămințile rutiere ușoare (MA) sunt dominante în cazul drumurilor comunale (49,38%) și județene (22,79%), ocazional aceasta mai întâlnindu-se pe drumurile naționale (9,99%), în cazul sectoarelor de drum care încă nu au intrat în proces de modernizare. 4). Pe anumite sectoare de drum se mai întâlnesc încă îmbrăcăminți rutiere grele din beton de ciment (BC), însă aceste dețin ponderi nesemnificative din lungimea totală a drumurilor clasificate (2,24% - drum național; 1,25% - drum județean; 0,34% - drum comunal). 5). La momentul actual, în județul Cluj nu există drumuri clasificate care să utilizeze pavajul din piatră cioplită ca îmbrăcăminte rutieră. 6). De remarcat este încă faptul că la nivelul județului Cluj există drumuri clasificate cu îmbrăcăminte rutieră din piatră sortată sau nesortată care nu oferă însă cele mai bune condiții de rulare; acestea sunt dominante în cazul drumurilor comunale (31,41% sunt încă pietruite), în timp ce în cazul drumurilor județene ponderea este de 14.58%. 38 Figura 20 – Lungimea drumurilor pe categorii de îmbrăcăminți rutiere în județul Cluj în perioada iulie-august 2019 (km) 800,000 Drumuri naționale Drumuri județene Drumuri comunale 700,000 600,000 500,000 400,000 300,000 200,000 100,000 0,000 Drum în lucru Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ definitivă uşoară ciment Sursa: autorii Figura 21 – Lungimea drumurilor clasificate după tipul îmbrăcăminții rutiere, în perioada iulie august 2019 Pământ Drumuri naționale Drumuri județene Drumuri comunale Pietruit Pavaj piatră cioplită Îmbrăcăminte beton de ciment Îmbrăcăminte asfaltică uşoară Îmbrăcăminte asfaltică definitivă Drum în lucru (km) 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 Sursa: autorii 7). Problema cea mai importantă a drumurilor clasificate din județul Cluj o reprezintă prezența încă a sectoarelor de pământ care însumează ponderi de 16,42% în cazul drumurilor comunale și 2,41% în cazul drumurilor județene. 8). În cazul drumurilor județene, este de remarcat poziționarea sectoarelor de pământ, în majoritatea cazurilor, acestea situându-se în partea centrală, fapt ce blochează conectivitatea la nivelul întregului drum. 9). Drumurile județene din cadrul teritoriului analizat care au în structura lor un sector de pământ sunt: 39 DJ 103V: origine DJ 107P (Someșu Rece) – destinație DJ 107L (Vălișoara), sector de pământ cuprins între poziția km 18+900 - 20+640, în lungime de 1,740 km (Fig. 22); DJ 105T: origine DN 1F (Cluj-Napoca) - destinație DN 1F (Berindu), sector de pământ cuprins între poziția km 14+800 - 19+750, în lungime de 4,950 km (Fig. 23); DJ 107J: origine DJ 107M (Săvădisla) - Finișel - Valea Ierii - Caps – destinație Cerc, sector de pământ cuprins între poziția km 8+800 - 10+950, în lungime de 2,150 km (Fig. 24); DJ 150: origine DN 15 (Câmpia Turzii) - destinație DJ 161G (Pălatca), sector de pământ cuprins între poziția km 48+100 - 50+950, în lungime de 2,850 km (Fig. 25); Figura 22 – Sectorul de pământ din DJ 103V: origine DJ 107P (Someșu Rece) – destinație DJ 107L (Vălișoara) Sursa: autorii Figura 23 – Sectorul de pământ din DJ 105T: origine DN 1F (Cluj-Napoca) - destinație DN 1F (Berindu) Sursa: autorii 40 DJ 161B: origine DJ 161A (Ceanu Mare) - destinație DC 68A (Călărași Gară), sector de pământ cuprins între poziția km 5+200 - 10+000, în lungime de 4,800 km (Fig. 26); DJ 161C: origine DN 1C (Iclod) - destinație DN 1C (Dej), sector de pământ cuprins între poziția km 15+100 - 18+050, în lungime de 2,950 km (Fig. 27); DJ 161D: origine DC 174 (Jichișu de Sus) - destinație DJ 161E (Târgușor), sector de pământ cuprins între poziția km 40+450 - 43+050, în lungime de 2,600 km (Fig. 28); Figura 24 –Sectorul de pământ din DJ 107J: origine DJ 107M (Săvădisla) - Finișel - Valea Ierii - Cerc Sursa: autorii Figura 25 – Sectorul de pământ din DJ 150: origine DN 15 (Câmpia Turzii) - destinație DJ 161G (Pălatca) Sursa: autorii 41 DJ 161E: origine DJ 161D (Târgușor) - destinație DJ 109C (Hodaie), sector de pământ cuprins între poziția km 6+100 - 8+230, în lungime de 2,130 km (Fig. 29); DJ 170B: origine DN 1F (Topa Mică) - destinație DJ 109 (Așchileu Mic), sector de pământ cuprins între poziția km 0+000 - 8+000, în lungime de 8,000 km (Fig. 30). 10). În cazul drumurilor comunale mai există încă 51 de drumuri din cele 175 care au în structura lor sectoare de pământ și 1 drum comunal care este integral de pământ: DC14 cu origine în DJ 161D ce deservește localitatea Sicfa. Majoritatea acestor sectoare de pământ sunt situate la finalul drumului sau în partea centrală a acestuia, caz în care drumul nu mai poate asigura conectivitatea pe întreaga sa lungime. Figura 26 – Sectorul de pământ din DJ 161B: origine DJ 161A (Ceanu Mare) - destinație DC 68A (Călărași Gară) Sursa: autorii 42 Figura 27 – Sectorul de pământ din DJ 161C: origine DN 1C (Iclod) - destinație DN 1C (Dej) Sursa: autorii Figura 28 – Sectorul de pământ din DJ 161D: origine DC 174 (Jichișu de Sus) - destinație DJ 161E – (Târgușor) Sursa: autorii 43 Figura 29 – Sectorul de pământ din DJ 161E: origine DJ 161D (Târgușor) - destinație DJ 109C (Hodaie) Sursa: autorii Figura 30 – Sectorul de pământ din DJ 170B: origine DN 1F (Topa Mică) - destinație DJ 109 (Așchileu Mic) Sursa: autorii 44 Din punct de vedere al stării îmbrăcăminții rutiere, se pun în evidență următoarele aspecte relevante (Fig. 31, Fig. 32, Tabel 12): 1). Ca urmare a derulării programelor de modernizare din ultimii ani se constată o predominare a îmbrăcăminților rutiere de stare foarte bună și bună, fiind urmate de cele de stare medie, rea și foarte rea (impracticabile). 2). În categoria de stare foarte bună, dominante ca pondere sunt drumurile naționale (52,51%), fiind urmate de cele județene (34,78%) și comunale (24,26%). Figura 31 – Lungimea drumurilor pe categorii de stare a îmbrăcăminții rutiere în județul Cluj în perioada iulie-august 2019 (km) 500,000 Drumuri naționale Drumuri județene Drumuri comunale 450,000 400,000 350,000 300,000 250,000 200,000 150,000 100,000 50,000 0,000 Drum în lucru Foarte bună Bună Medie Rea Foarte rea Sursa: autorii Figura 32 – Lungimea drumurilor clasificate după starea îmbrăcăminții rutiere, în perioada iulie- august 2019 Foarte rea Drumuri naționale Drumuri județene Drumuri comunale Rea Medie Bună Foarte bună Drum în lucru (km) 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 Sursa: autorii 45 3). În categoria de stare bună, de asemenea, sunt dominante drumurile naționale (29,99%), fiind urmate de cele comunale (26,90%) și județene (24,97%). 4). În categoria de stare medie se constată o inversare de situație, dominante fiind drumurile comunale (21,14%), urmate de cele naționale (16,90%) și județene (16,58%). 5). În cazul îmbrăcăminții rutiere de stare rea se constată că doar drumurile județene (20,13%) și cele comunale (9,53%) au sectoare de drum încadrate la această categorie. 6). Ca și în cazul categoriei precedente, starea foarte rea a îmbrăcăminții rutiere este specifică preponderent drumurilor comunale (6,21%), și județene (5,33%). 7). La nivelul infrastructurii rutiere județene, încă se remarcă prezența îmbrăcăminților rutiere de stare rea și foarte rea, ceea ce reprezintă un obstacol în buna exploatare a drumurilor și a dezvoltării locale. Drumurile județene cu astfel de sectoare de drum limitează foarte mult sau blochează în totalitate circulația, zonele pe care aceste drumuri le deservesc transformându-se în veritabile arii periferice. La categoria drumurilor județene cu îmbrăcăminte rutieră rea se încadrează 23 de drumuri, cu ponderi ale sectorului începând de la 2% (DJ109A) până la 100% (DJ170B) (Tabel 13) iar categoria drumurilor județene ce au îmbrăcăminte rutieră foarte rea se încadrează 10 de drumuri, cu ponderi ale sectorului începând de la 4,6% (DJ 161D) până la 66% (DJ 108K) (Tabel 14). 8). În urma observațiilor din teren s-a constatat că există și situații unde calitatea îmbrăcăminții rutiere este de la bun început compromisă, datorată în principal constructorului, care a realizat lucrări de slabă calitate, situație în care drumul s-a degradat înainte ca acesta să fie recepționat de către beneficiar. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este DJ 107M care, pe sectorul Săvădisla – Băișoara, prezintă astfel de deficiențe. 46 Tabel 11. Lungimea și ponderea drumurilor clasificate după tipul îmbrăcăminții rutiere din județul Cluj (iulie-august 2019) Tip îmbrăcăminte rutieră Lungim Îmbrăcăminte e Lungim Diferen Tip Îmbrăcăminte Îmbrăcăminte Pavaj piatră măsura e ță Nr. crt. Drum în lucru asfaltică Pietruit Pământ drum asfaltică uşoară placă beton cubică tă pe totală lungim definitivă teren (km) e (km) (km) (%) (km) (%) (km) (%) (km) (%) (km) (%) (km) (%) (km) (%) (km) 1 Drumu 3,260 0,60 471,98 86,81 54,296 9,99 12,200 2,24 0,000 0,000 0,000 0,00 0,000 0,00 543,70 543,70 0,00 ri 8 4 4 națion ale 2 Drumu 117,67 8,80 670,58 50,17 304,53 22,79 16,750 1,25 0,000 0,000 196,42 14,69 30,570 2,28 1336,5 1324,7 -11,76 ri 0 0 0 6 26 63 județe ne 3 Drumu 12,240 1,37 9,660 1,08 440,42 49,38 3,000 0,34 0,000 0,000 280,20 31,41 146,43 16,42 891,95 899,83 +7,88 ri 0 0 3 3 3 comun ale 4 Total 133,17 4,80 1152,2 41,56 799,24 28,83 31,950 1,15 0,000 0,000 475,02 17,14 178,60 6,44 2772,1 2768,3 -3,88 drumur 0 28 6 6 3 83 00 i Sursa: autorii 47 Tabel 12. Lungimea și ponderea drumurilor clasificate după starea acestora din județul Cluj(iulie-august 2019) Stare îmbrăcăminte rutieră Lungime Lungime Diferență Nr. Drum în lucru Foarte bună Bună Medie Rea Foarte rea măsurată Tip drum totală lungime crt. pe teren (km) (%) (km) (%) (km) (%) (km) (%) (km) (%) (km) (%) (km) (km) (km) Drumuri 1 3,260 0,60 285,516 52,51 163,037 29,99 91,891 16,90 0,000 0,00 0,000 0,00 543,704 543,704 0,00 naționale Drumuri 2 117,670 8,80 464,850 34,78 333,720 24,97 221,660 16,58 127,356 9,53 71,270 5,33 1336,526 1324,763 -11,76 județene Drumuri 3 12,240 1,37 216,350 24,26 239,900 26,90 188,560 21,14 179,513 20,13 55,390 6,21 891,953 899,833 +7,88 comunale Total 4 133,170 4,80 966,716 34,87 736,657 26,57 502,111 18,11 306,869 11,07 126,66 4,57 2772,183 2768,300 -3,88 drumuri Sursa: autorii 48 Tabel 13. Proporția sectoarelor de drum cu stare rea din lungimea totala a drumurilor judetene (iulie-august, 2019) Lungime Pondere Lungime Lungime Sector stare totală stare rea Nr. Denumire sectoare totală Origine și destinație rea (poziție stare din total crt. drum stare rea drum km) rea drum (km) (km) (km) (%) 7+100 - 9+650 2,550 DN 1R (Sîncraiu) - Cabana 1 DJ 103J 15+050 - 7,700 20,200 38,12 Vlădeasa 5,150 20+200 4+000 - 7+000 3,000 DJ 107P (Someșu Rece) - DJ 2 DJ 103V 18+400 - 5,340 20,740 25,75 107L (Vălișoara) 2,340 20+740 DN 1F (Cluj-Napoca) - DN 1F 14+600 - 3 DJ 105T 5,150 5,150 21,750 23,68 (Berindu) 19+750 (Săvădisla) - Finișel - Valea Ierii 4 DJ 107J 4+000 - 11+250 7,250 7,250 22,150 32,73 - Caps – Cerc DN 1 (Luna de Sus) - (Buru) - 40+100 - 5 DJ 107M 3,000 3,000 43,100 6,96 Limităjudeț Alba 43+100 DN 1 (Gilău) - intersecție DN 1R 24+600 - 6 DJ 107P 10,400 10,400 44,260 23,50 (Acumularea Beliș-Fântânele) 35+000 29+500 - 1,700 DN1 (Cluj-Napoca) - Băișoara - 31+200 7 DJ 107R 2,400 53,500 4,49 Stațiunea Muntele Băișorii 52+300 - 0,700 53+000 1+100 -7+550 6,450 DJ 107P (Mărișel) - Măguri 8 DJ 107T 13+840 – 13,500 46,000 29,35 Răcătău - Limită jud. Alba 7,050 20+890 Limită jud. Bihor (26+455) - DJ 9 DJ 108K 764 (Baraj Acumulare Drăgan- 0+000 - 1+040 1,040 1,040 3,040 34,21 Floroiu) DN 1F (Cluj-Napoca) – Panticeu 56+200 - 10 DJ 109A 1,100 1,100 57,300 1,92 - Limită județ Sălaj 57+300 DJ 109C (Gherla) - DN 1C (Juc- 26+800 - 11 DJ 109D 1,700 1,700 33,850 5,02 Herghelie) 28+500 DJ 108B (Dej) - Limită județ 12 DJ 109E 0+000 - 0+450 0,450 0,450 17,000 2,65 Sălaj 11+000 - 3,000 14+000 DN 15 (Câmpia Turzii) - DJ 161G 33+200 - 13 DJ 150 7,500 13,650 51,250 26,63 (Pălatca) 40+700 48+100 - 3,150 51+250 6+000 - 7+600 1,600 DN 16 (Căianu Vamă) - Limită 14 DJ 161 43+400 - 5,000 51,380 9,73 jud Sălaj (Sărata) 3,400 46+800 7+500 - 8+200 0,700 DN 1C (Apahida) - DJ 150 15 DJ 161A 10+600 - 1,100 30,200 3,64 (Ceanu Mare) 0,400 11+000 DJ 161A (Ceanu Mare) - DC 68A 16 DJ 161B 5+200 - 11+000 5,800 5,800 46,500 12,47 (Călărași Gară) 0+000 - 1+300 1,300 17 DJ 161C DN 1C (Iclod) - DN 1C (Dej) 9,000 32,450 27,73 4+200 - 4+800 0,600 49 Lungime Pondere Lungime Lungime Sector stare totală stare rea Nr. Denumire sectoare totală Origine și destinație rea (poziție stare din total crt. drum stare rea drum km) rea drum (km) (km) (km) (%) 18+050 - 7,100 25+150 14+180 - 1,020 15+200 16+400 - 18 DJ 161G DJ 109C (Sucutard) – Căianu 1,000 3,126 23,106 13,53 17+400 22+000 - 1,106 23+106 DN 16 (Zorenii de Vale) - DJ 19 DJ 161J 0+000 - 0+900 0,900 0,900 7,300 12,33 109C (Geaca) DN 1F (Topa Mică) - DJ 109 20 DJ 170B 0+000 - 8+000 8,000 8,000 8,000 100,00 (Așchileu Mic) Limită jud. Bistrița-Năsăud - DJ 36+300 - 21 DJ 172A 0,800 0,800 6,400 12,50 109C (Țaga) 37+100 DN 17 (Cuzdrioara) - DN 18B 22 DJ 182F 6+450 - 11+400 4,950 4,950 11,400 43,42 (Rugășești) DN 1 - Valea Drăganului - Lunca 23 DJ 764B 0+000 - 16+000 16,000 16,000 22,600 70,80 Vișagului– DJ 108K Total 143,566 673,476 21,31 Sursa: autorii Tabel 14. Proporția sectoarelor de drum cu stare foarte rea din lungimea totala a drumurilor judetene (iulie- august, 2019) Pondere Lungime Lungime Lungime Sector stare stare rea Nr. Denumire sectoare totală totală Origine și destinație rea (poziție din total crt. drum stare rea stare rea drum km) drum (km) (km) (km) (%) 7+550 - 3,640 DJ 107P (Mărișel) - Măguri 11+190 1 DJ 107T 28,750 46,000 62.50 Răcătău - Limită jud. Alba 20+890 - 25,110 46+000 Limită jud. Bihor (26+455) - 2 DJ 108K DJ 764 (Baraj Acumulare 1+040 - 3+040 2,000 2,000 3,040 65.79 Drăgan-Floroiu) DN 1C (Fundătura) - DJ 108B 19+300 - 3 DJ 109B 10,700 10,700 30,000 35.67 (Oșorhel) 30+000 0+000 - 6+000 6,000 DN 16 (Căianu Vamă) - 4 DJ 161 46+800 + 10,580 51,380 20.59 Limită jud Sălaj (Sărata) 4,580 51+380 4+800 - 5+960 1,160 13+100 - 0,300 5 DJ 161C DN 1C (Iclod) - DN 1C (Dej) 13+400 4,410 32,450 62.5 15+100 - 2,950 18+050 DC 174 (Jichișu de Sus) - Dej 40+450 - 6 DJ 161D - ValeaUngurașului - Ceaba 2,600 2,600 56,650 4.59 43+050 – DJ 161E (Târgușor) DJ 161D (Târgușor) - DJ 7 DJ 161E 6+100 - 8+230 2,130 2,130 28,740 7.41 109C (Hodaie) 50 Pondere Lungime Lungime Lungime Sector stare stare rea Nr. Denumire sectoare totală totală Origine și destinație rea (poziție din total crt. drum stare rea stare rea drum km) drum (km) (km) (km) (%) Limită jud. Bistrița-Năsăud - 37+100 - 8 DJ 172A 2,300 2,300 6,400 35.94 DJ 109C (Țaga) 39+400 Limită județ Bihor - DJ 108C 32+760 - 9 DJ 763 6,400 6,400 10,500 60.95 (Doda Pilii) 39+160 DN 1 - Valea Drăganului - 16+000 - 10 DJ 764B 1,400 1,400 22,600 6.19 Lunca Vișagului – DJ 108K 17+400 Total 71,270 287,760 24.77 Sursa: autorii În plan spațial, din perspectiva îmbrăcăminții rutiere, distribuția drumurilor prezintă următoarele caracteristici: 1). Din cele 18 drumuri de rang național, 13 drumuri (A3, A10, DN 1, DN 1C, DN 1F, DN 1J, DN 16, DN 17, VTCJ, VOCE, VOCNE, VGH, VAP) dispun de îmbrăcăminte asfaltică definitivă în proporție de 100%, 1 drum (DN 1G) prezintă îmbrăcăminte asfaltică ușoară în proporție de 100%, iar restul dețin îmbrăcăminți mixte (Tabel 15, Fig. 33, 34). 2). În cazul drumurilor naționale, se observă că toate drumurile de clasă tehnică I, II și III au îmbrăcăminte asfaltică definitivă, cu câteva excepții: DN 1R (Huedin – limită județ Sălaj), care, datorită faptului că a fost reclasat din drum județean și nu a beneficiat încă de un program de modernizare are îmbrăcăminte asfaltică ușoară; în aceeași situație se află și DN 1G (Huedin – Limită județ Sălaj); un caz aparte îl reprezintă DN 75 (Limită județ Alba – Turda) ce se desfășoară pe valea Arieșului și are un segment din îmbrăcăminte rutieră grea formată din beton-ciment, realizată înainte de 1989, în perioada în care acest drum era intens exploatat în scop industrial și minier. 3). Din cele 60 drumuri de rang județean 15 drumuri (DJ 103K, DJ 103L, DJ 103M, DJ 103N, DJ 103T, DJ 103U, DJ 107S, DJ 108A, DJ 108B, DJ 109C, DJ 109D, DJ 150A, DJ 151C, DJ 161H, DJ 191D) dispun de îmbrăcăminte asfaltică definitivă în proporție de 100%, 7 drumuri (DJ 103I, DJ 108I, DJ 108K, DJ 161F, DJ 172A, DJ 182E, DJ 764B)prezintă îmbrăcăminte asfaltică ușoară în proporție de 100%, 1 drum (DJ 161J) este pietruit în proporție de 100%, 2 drumuri (DJ 108N, DJ 109) sunt în lucru în proporție de 100% iar restul dețin îmbrăcăminți mixte (Tabel 16, Fig. 35, 36). 4). În cazul drumurilor județene se constată predominanța îmbrăcăminților asfaltice definitive pe sectoarele care au beneficiat de modernizare prin programul Regio sau cele ale Consiliului Județean Cluj; îmbrăcămintea asfaltică ușoară este regăsită la drumurile care au beneficiat de programe de modernizare anterioară; îmbrăcămintea asfaltică ușoară este caracteristică majorității drumurilor județene, de pe întreg teritoriul județului, unele drumuri fiind modernizate, iar altele în stadii diferite de degradare; drumurile județene pietruite sunt predominant localizate în zona deluroasă a Câmpiei Transilvaniei, din partea central-estică a județului, în depresiunea Iara-Hășdate și Podișul Someșan, la limita vestică a județului Cluj cu județul Sălaj, precum și în zona montană (Apusenii Nordici); drumurile județene de pământ, reprezintă rezultanta reclasării unor drumuri de exploatare agricolă sau forestieră și introducerea acestora în structura drumurilor județene, fără a fi beneficiat în prealabil, de lucrări de modernizare, în prezent acestea producând obstacole și blocaje în circulație; cele mai frecvente sectoare de drumuri județene de pământ se întâlnesc în zona central-estică a județului (Câmpia Transilvaniei și Podișul Someșan). 5). Din cele 175 drumuri de rang comunal 39 drumuri (DC 1, DC 7, DC 10, DC 13, DC 19, DC 24, DC 40, DC 41, DC 51, DC 55, DC 72, DC 73, DC 76, DC 82, DC 94, DC 99, DC 103, DC 110C, DC 116, 51 DC 121, DC 123, DC 124, DC 126, DC 127, DC 131, DC 140A, DC 141, DC 141B, DC 142A, DC 143, DC 147, DC 148A, DC 151, DC 153, DC 155, DC 169, DC 172B, DC 173, DC 175) prezintă îmbrăcăminte asfaltică ușoară în proporție de 100%, 25 drumuri (DC 4, DC 8, DC 21, DC 21B, DC 22, DC 33, DC 35, DC 49A, DC 50, DC 52, DC 54, DC 64, DC 65, DC 69, DC 100A, DC 101, DC 106, DC 110, DC 113, DC 128A, DC 128C, DC 157, DC 160, DC 168, DC 170) sunt pietruite în proporție de 100%, 1 drum (DC 14) este din pământ în proporție de 100%, 1 drum (DC 93A) nu a putut fi identificat în teren, iar restul dețin îmbrăcăminți mixte (Tabel 17, Fig. 37, 38). 6). În cazul drumurilor comunale, nu se observă existența unei regularități în distribuția spațială a îmbrăcăminților rutiere; tipul de îmbrăcăminte rutieră prezent la nivelul drumurilor comunale este direct dependent de inițiativa autorităților locale de a atrage fonduri pentru investiții, astfel, comunele care au beneficiat de proiecte de modernizare a drumurilor comunale au îmbrăcămințile asfaltice ușoare (în unele cazuri chiar îmbrăcăminți definitive sau macadam), în rest, predominând drumurile pietruite și de pământ; în majoritatea cazurilor, drumurile comunale nu prezintă același tip de îmbrăcăminte pe întreg sectorul de drum, evidențiindu-se o alternanță de îmbrăcăminți, fapt care generează dificultăți în exploatarea drumurilor. 52 Tabel 15. Structura îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor naționale (iulie-august, 2019) Pondere Pondere Pondere Îmbrăcă- Îmbrăcă- Îmbrăcă- Pondere Drum îmbrăcă- îmbrăcă- îmbrăcă- Pavaj Pondere minte minte minte pavaj Pondere Pondere Lungime Nr. Denumire în minte minte minte piatră Pietruit Pământ drum în asfaltică asfaltică beton de piatră pietruit pământ totală crt. drum lucru asfaltică asfaltică beton de cioplită (km) (km) lucru (%) definitivă uşoară ciment cioplită (%) (%) drum (km) (km) definitivă ușoară ciment (km) (km) (km) (km) (%) (%) (%) (%) 1 A3 0 0,00 61,2 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 61,200 2 A10 0 0,00 7,59 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 7,590 3 DN 1 0 0,00 131 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 131,000 4 DN 1C 0 0,00 76,86 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 76,860 5 DN 1F 0 0,00 36,14 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 36,140 6 DN 1G 0 0,00 0 0,00 3,85 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 3,850 7 DN 1J 0 0,00 15,035 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 15,035 8 DN 1R 2,96 5,06 11,45 19,56 44,14 75,39 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 58,550 9 DN 15 0,3 1,43 20,7 98,57 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 21,000 10 DN 16 0 0,00 40,6 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 40,600 11 DN 17 0 0,00 6,65 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 6,650 12 DN 18B 0 0,00 15,414 70,97 6,306 29,03 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 21,720 13 DN 75 0 0,00 14,4 54,14 0 0,00 12,2 45,86 0 0,00 0 0,00 0 0,00 26,600 14 VTCJ 0 0,00 2,453 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 2,453 15 VOCE 0 0,00 23,664 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 23,664 16 VOCNE 0 0,00 4,52 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 4,520 17 VGH 0 0,00 5,047 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 5,047 18 VAP 0 0,00 1,225 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 1,225 Total județ Cluj 3,26 0,60 471,988 86,81 54,296 9,99 12,2 2,24 0 0,00 0 0,00 0 0,00 543,704 Sursa: autorii 53 Figura 33 – Structura îmbrăcăminților rutiere la nivelul drumurilor nationale din județul Cluj (iulie-august, 2019) VAP Drum în lucru (km) VGH Îmbrăcăminte asfaltică definitivă (km) VOCNE Îmbrăcăminte asfaltică uşoară (km) VOCE Îmbrăcăminte beton de ciment (km) Pavaj piatră cioplită (km) VTCJ Pietruit (km) DN 75 Pământ (km) DN 18B DN 17 DN 16 DN 15 DN 1R DN 1J DN 1G DN 1F DN 1C DN 1 A10 A3 (km) 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140 Sursa: autorii 54 Figura 34 – Distribuția spațială a îmbrăcăminților rutiere pe drumuri de tip autostrăzi, drumuri europene și naționale (iulie-august 2019) Sursa: autorii 55 Tabel 16.Structura îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor județene (iulie-august, 2019) Pondere Pondere Pondere Îmbrăcă- Îmbrăcă- Îmbrăcă- Pondere îmbrăcă- îmbrăcă- îmbrăcă- Pavaj Drum în Pondere minte minte minte pavaj Pondere Pondere Lungime Nr. Denumire minte minte minte piatră Pietruit Pământ lucru drum în asfaltică asfaltică beton de piatră pietruit pământ totală crt. drum asfaltică asfaltică beton de cioplită (km) (km) (km) lucru (%) definitivă uşoară ciment cioplită (%) (%) drum (km) definitivă ușoară ciment (km) (km) (km) (km) (%) (%) (%) (%) 1 DJ 103G 0,000 0,00 38,470 63,85 4,750 7,88 0,530 0,88 0,000 0,00 16,500 27,39 0,000 0,00 60,250 2 DJ 103H 0,000 0,00 7,400 38,44 11,850 61,56 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 19,250 3 DJ 103I 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 4 DJ 103J 0,000 0,00 6,500 32,18 1,300 6,44 0,000 0,00 0,000 0,00 12,400 61,39 0,000 0,00 20,200 5 DJ 103K 0,000 0,00 28,950 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 28,950 6 DJ 103L 0,000 0,00 4,900 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,900 7 DJ 103M 0,000 0,00 8,180 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 8,180 8 DJ 103N 0,000 0,00 2,800 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,800 9 DJ 103T 0,000 0,00 2,450 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,450 10 DJ 103U 0,000 0,00 2,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,200 11 DJ 103V 0,000 0,00 6,700 32,30 3,100 14,95 0,000 0,00 0,000 0,00 9,200 44,36 1,740 8,39 20,740 12 DJ 105L 0,000 0,00 1,400 40,00 2,100 60,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 13 DJ 105S 0,000 0,00 7,980 51,82 3,100 20,13 3,970 25,78 0,000 0,00 0,350 2,27 0,000 0,00 15,400 14 DJ 105T 0,000 0,00 0,000 0,00 12,900 59,31 3,700 17,01 0,000 0,00 0,200 0,92 4,950 22,76 21,750 15 DJ 107F 0,700 15,52 3,810 84,48 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,510 16 DJ 107J 0,000 0,00 4,200 18,96 3,740 16,88 0,000 0,00 0,000 0,00 12,060 54,45 2,150 9,71 22,150 17 DJ 107L 3,000 9,84 21,900 71,80 5,600 18,36 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 30,500 18 DJ 107M 24,400 56,61 0,000 0,00 17,300 40,14 1,400 3,25 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 43,100 19 DJ 107N 0,000 0,00 21,700 59,94 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 14,500 40,06 0,000 0,00 36,200 20 DJ 107P 23,600 53,32 6,560 14,82 12,200 27,56 1,000 2,26 0,000 0,00 0,900 2,03 0,000 0,00 44,260 21 DJ107R 4,900 9,16 38,400 71,78 8,500 15,89 0,000 0,00 0,000 0,00 1,700 3,18 0,000 0,00 53,500 22 DJ 107S 0,000 0,00 11,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 11,000 23 DJ 107T 0,000 0,00 0,000 0,00 3,750 8,15 0,000 0,00 0,000 0,00 42,250 91,85 0,000 0,00 46,000 24 DJ 108A 0,000 0,00 7,400 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,400 25 DJ 108B 0,000 0,00 33,900 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 33,900 26 DJ 108I 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 27 DJ 108C 0,000 0,00 63,200 84,72 11,400 15,28 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 74,600 56 Pondere Pondere Pondere Îmbrăcă- Îmbrăcă- Îmbrăcă- Pondere îmbrăcă- îmbrăcă- îmbrăcă- Pavaj Drum în Pondere minte minte minte pavaj Pondere Pondere Lungime Nr. Denumire minte minte minte piatră Pietruit Pământ lucru drum în asfaltică asfaltică beton de piatră pietruit pământ totală crt. drum asfaltică asfaltică beton de cioplită (km) (km) (km) lucru (%) definitivă uşoară ciment cioplită (%) (%) drum (km) definitivă ușoară ciment (km) (km) (km) (km) (%) (%) (%) (%) 28 DJ 108K 0,000 0,00 0,000 0,00 3,040 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,040 29 DJ 108N 2,700 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,700 30 DJ 109 32,670 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 32,670 31 DJ 109A 21,200 37,00 24,900 43,46 7,600 13,26 2,500 4,36 0,000 0,00 1,100 1,92 0,000 0,00 57,300 32 DJ 109B 0,000 0,00 19,300 64,33 10,700 35,67 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 30,000 33 DJ 109C 0,000 0,00 43,890 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 43,890 34 DJ 109D 0,000 0,00 33,850 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 33,850 35 DJ 109E 0,000 0,00 15,250 89,71 0,450 2,65 1,300 7,65 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 17,000 36 DJ 109S 0,000 0,00 0,000 0,00 3,420 23,88 0,000 0,00 0,000 0,00 10,900 76,12 0,000 0,00 14,320 37 DJ 109T 0,000 0,00 1,850 64,69 1,010 35,31 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,860 38 DJ 109V 0,000 0,00 4,850 31,51 6,600 42,88 0,000 0,00 0,000 0,00 3,940 25,60 0,000 0,00 15,390 39 DJ 150 0,000 0,00 48,000 93,66 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,400 0,78 2,850 5,56 51,250 40 DJ 150A 0,000 0,00 3,160 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,160 41 DJ 151C 0,000 0,00 10,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 10,200 42 DJ 161 4,500 8,76 14,150 27,54 24,750 48,17 0,000 0,00 0,000 0,00 7,980 15,53 0,000 0,00 51,380 43 DJ 161A 0,000 0,00 7,200 23,84 23,000 76,16 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 30,200 44 DJ 161B 0,000 0,00 30,150 64,84 4,150 8,92 1,550 3,33 0,000 0,00 5,850 12,58 4,800 10,32 46,500 45 DJ 161C 0,000 0,00 7,300 22,50 12,260 37,78 0,000 0,00 0,000 0,00 9,940 30,63 2,950 9,09 32,450 46 DJ 161D 0,000 0,00 42,050 74,23 11,600 20,48 0,000 0,00 0,000 0,00 0,400 0,71 2,600 4,59 56,650 47 DJ 161E 0,000 0,00 0,000 0,00 15,900 55,32 0,800 2,78 0,000 0,00 9,910 34,48 2,130 7,41 28,740 48 DJ 161F 0,000 0,00 0,000 0,00 1,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,500 49 DJ 161G 0,000 0,00 1,200 5,19 16,020 69,33 0,000 0,00 0,000 0,00 5,886 25,47 0,000 0,00 23,106 50 DJ 161H 0,000 0,00 4,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 51 DJ 161J 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,300 100,00 0,000 0,00 7,300 52 DJ 161K 0,000 0,00 0,000 0,00 11,790 56,41 0,000 0,00 0,000 0,00 9,110 43,59 0,000 0,00 20,900 53 DJ 170B 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,600 20,00 6,400 80,00 8,000 54 DJ 172A 0,000 0,00 0,000 0,00 6,400 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,400 55 DJ 172F 0,000 0,00 24,810 94,66 1,400 5,34 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 26,210 56 DJ 182E 0,000 0,00 0,000 0,00 7,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,000 57 Pondere Pondere Pondere Îmbrăcă- Îmbrăcă- Îmbrăcă- Pondere îmbrăcă- îmbrăcă- îmbrăcă- Pavaj Drum în Pondere minte minte minte pavaj Pondere Pondere Lungime Nr. Denumire minte minte minte piatră Pietruit Pământ lucru drum în asfaltică asfaltică beton de piatră pietruit pământ totală crt. drum asfaltică asfaltică beton de cioplită (km) (km) (km) lucru (%) definitivă uşoară ciment cioplită (%) (%) drum (km) definitivă ușoară ciment (km) (km) (km) (km) (%) (%) (%) (%) 57 DJ 182F 0,000 0,00 0,000 0,00 5,750 50,44 0,000 0,00 0,000 0,00 5,650 49,56 0,000 0,00 11,400 58 DJ 191D 0,000 0,00 4,470 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,470 59 DJ 763 0,000 0,00 0,000 0,00 4,100 39,05 0,000 0,00 0,000 0,00 6,400 60,95 0,000 0,00 10,500 60 DJ 764B 0,000 0,00 0,000 0,00 22,600 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 22,600 Total județ Cluj 117,670 8,80 670,580 50,17 304,530 22,79 16,750 1,25 0,000 0,00 196,426 14,70 30,570 2,29 1336,526 Sursa: autorii 58 Figura 35 – Structura îmbrăcăminților rutiere la nivelul drumurilor județene din județul Cluj (iulie-august, 2019) DJ 764B Drum în lucru (km) DJ 763 Îmbrăcăminte asfaltică definitivă (km) Îmbrăcăminte asfaltică uşoară (km) DJ 191D Îmbrăcăminte beton de ciment (km) DJ 182F Pavaj piatră cioplită (km) DJ 182E Pietruit (km) DJ 172F Pământ (km) DJ 172A DJ 170B DJ 161K DJ 161J DJ 161H DJ 161G DJ 161F DJ 161E DJ 161D DJ 161C DJ 161B DJ 161A DJ 161 DJ 151C DJ 150A DJ 150 DJ 109V DJ 109T DJ 109S DJ 109E DJ 109D DJ 109C DJ 109B DJ 109A DJ 109 DJ 108N DJ 108K DJ 108C DJ 108I DJ 108B DJ 108A DJ 107T DJ 107S DJ107R DJ 107P DJ 107N DJ 107M DJ 107L DJ 107J DJ 107F DJ 105T DJ 105S DJ 105L DJ 103V DJ 103U DJ 103T DJ 103N DJ 103M DJ 103L DJ 103K DJ 103J DJ 103I DJ 103H DJ 103G (km) 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 Sursa: autorii 59 Figura 36 – Distribuția spațială a îmbrăcăminților rutiere pe drumuri județene (iulie-august 2019) Sursa: autorii 60 Tabel 17.Structura îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor comunale (iulie-august, 2019) Pondere Pondere Pondere Îmbrăcă- Îmbrăcă- Îmbrăcă- Pondere Drum Pondere îmbrăcă- îmbrăcă- îmbrăcă- Pavaj Lungime minte minte minte pavaj Pondere Pondere Nr. Denumire în drum în minte minte minte piatră Pietruit Pământ totală asfaltică asfaltică beton de piatră pietruit pământ crt. drum lucru lucru asfaltică asfaltică beton de cioplită (km) (km) drum definitivă uşoară ciment cioplită (%) (%) (km) (%) definitivă ușoară ciment (km) (km) (km) (km) (km) (%) (%) (%) (%) 1 DC 1 0,000 0,00 0,000 0,00 3,400 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,400 2 DC 2 0,000 0,00 0,000 0,00 0,650 14,13 0,000 0,00 0,000 0,00 3,950 85,87 0,000 0,00 4,600 3 DC 3 0,000 0,00 0,000 0,00 4,800 64,69 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 26,95 0,620 8,36 7,420 4 DC 4 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,400 100,00 0,000 0,00 2,400 5 DC 5 0,000 0,00 0,000 0,00 2,300 62,16 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 37,84 0,000 0,00 3,700 6 DC 6 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,100 2,56 3,800 97,44 3,900 7 DC 7 0,000 0,00 0,000 0,00 8,600 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 8,600 8 DC 8 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 100,00 0,000 0,00 1,000 9 DC 9A 0,000 0,00 0,000 0,00 2,100 53,85 0,000 0,00 0,000 0,00 1,800 46,15 0,000 0,00 3,900 10 DC 10 0,000 0,00 0,000 0,00 1,900 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,900 11 DC 12 0,000 0,00 0,000 0,00 0,950 19,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,800 16,00 3,250 65,00 5,000 12 DC 13 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 13 DC 14 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 2,000 14 DC 14A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,150 6,82 2,050 93,18 2,200 15 DC 16 0,000 0,00 0,000 0,00 6,480 92,57 0,000 0,00 0,000 0,00 0,520 7,43 0,000 0,00 7,000 16 DC 17 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 31,25 1,100 68,75 1,600 17 DC 18 0,000 0,00 0,000 0,00 2,900 54,72 0,000 0,00 0,000 0,00 2,400 45,28 0,000 0,00 5,300 18 DC 19 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 19 DC 20 0,000 0,00 0,000 0,00 3,300 53,23 0,000 0,00 0,000 0,00 2,900 46,77 0,000 0,00 6,200 20 DC 21 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,200 100,00 0,000 0,00 7,200 21 DC 21B 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,500 100,00 0,000 0,00 4,500 22 DC 22 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,500 100,00 0,000 0,00 6,500 23 DC 23 0,000 0,00 0,000 0,00 6,200 97,64 0,000 0,00 0,000 0,00 0,150 2,36 0,000 0,00 6,350 24 DC 24 0,000 0,00 0,000 0,00 1,600 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,600 25 DC 25 0,000 0,00 1,950 15,48 10,650 84,52 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 12,600 26 DC 30 0,000 0,00 0,000 0,00 3,400 50,75 0,000 0,00 0,000 0,00 3,300 49,25 0,000 0,00 6,700 27 DC 32 0,000 0,00 1,000 10,12 0,300 3,04 0,000 0,00 0,000 0,00 4,150 42,00 4,430 44,84 9,880 28 DC 33 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 100,00 0,000 0,00 2,500 61 Pondere Pondere Pondere Îmbrăcă- Îmbrăcă- Îmbrăcă- Pondere Drum Pondere îmbrăcă- îmbrăcă- îmbrăcă- Pavaj Lungime minte minte minte pavaj Pondere Pondere Nr. Denumire în drum în minte minte minte piatră Pietruit Pământ totală asfaltică asfaltică beton de piatră pietruit pământ crt. drum lucru lucru asfaltică asfaltică beton de cioplită (km) (km) drum definitivă uşoară ciment cioplită (%) (%) (km) (%) definitivă ușoară ciment (km) (km) (km) (km) (km) (%) (%) (%) (%) 29 DC 34 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,800 85,71 0,800 14,29 5,600 30 DC 35 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,800 100,00 0,000 0,00 7,800 31 DC 36 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 10,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,200 1,67 10,600 88,33 12,000 32 DC 37 0,000 0,00 1,400 21,88 5,000 78,13 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,400 33 DC 38 0,000 0,00 0,000 0,00 1,800 60,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 40,00 0,000 0,00 3,000 34 DC 39 0,000 0,00 1,100 15,07 2,200 30,14 0,000 0,00 0,000 0,00 0,400 5,48 3,600 49,32 7,300 35 DC 40 0,000 0,00 0,000 0,00 3,870 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,870 36 DC 41 0,000 0,00 0,000 0,00 7,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,200 37 DC 42 0,000 0,00 0,000 0,00 3,300 97,06 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,100 2,94 3,400 38 DC 43 0,000 0,00 0,000 0,00 4,500 68,18 0,000 0,00 0,000 0,00 0,300 4,55 1,800 27,27 6,600 39 DC 45 0,000 0,00 0,000 0,00 0,010 0,50 0,000 0,00 0,000 0,00 1,990 99,50 0,000 0,00 2,000 40 DC 46 0,000 0,00 0,000 0,00 0,150 3,66 0,000 0,00 0,000 0,00 3,950 96,34 0,000 0,00 4,100 41 DC 47 0,000 0,00 0,000 0,00 5,700 95,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,300 5,00 0,000 0,00 6,000 42 DC 47A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,000 77,92 1,700 22,08 7,700 43 DC 48 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 59,70 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,700 40,30 6,700 44 DC 49 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 70,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,600 30,00 0,000 0,00 2,000 45 DC 49A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,700 100,00 0,000 0,00 1,700 46 DC 50 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,200 100,00 0,000 0,00 2,200 47 DC 51 0,000 0,00 0,000 0,00 7,900 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,900 48 DC 52 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,700 100,00 0,000 0,00 2,700 49 DC 53 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,100 5,56 1,700 94,44 1,800 50 DC 54 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 2,000 51 DC 55 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 52 DC 56 0,000 0,00 0,000 0,00 1,230 28,74 0,000 0,00 0,000 0,00 3,050 71,26 0,000 0,00 4,280 53 DC 57 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 27,27 0,000 0,00 0,000 0,00 3,200 72,73 0,000 0,00 4,400 54 DC 58 0,000 0,00 0,000 0,00 2,670 55,63 0,000 0,00 0,000 0,00 2,130 44,38 0,000 0,00 4,800 55 DC 59 0,000 0,00 0,000 0,00 3,400 58,62 0,000 0,00 0,000 0,00 2,400 41,38 0,000 0,00 5,800 56 DC 60 0,000 0,00 0,000 0,00 3,290 73,11 0,000 0,00 0,000 0,00 1,210 26,89 0,000 0,00 4,500 57 DC 61 0,000 0,00 0,000 0,00 3,800 63,33 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 20,00 1,000 16,67 6,000 58 DC 62 0,000 0,00 0,000 0,00 1,700 25,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,100 75,00 0,000 0,00 6,800 62 Pondere Pondere Pondere Îmbrăcă- Îmbrăcă- Îmbrăcă- Pondere Drum Pondere îmbrăcă- îmbrăcă- îmbrăcă- Pavaj Lungime minte minte minte pavaj Pondere Pondere Nr. Denumire în drum în minte minte minte piatră Pietruit Pământ totală asfaltică asfaltică beton de piatră pietruit pământ crt. drum lucru lucru asfaltică asfaltică beton de cioplită (km) (km) drum definitivă uşoară ciment cioplită (%) (%) (km) (%) definitivă ușoară ciment (km) (km) (km) (km) (km) (%) (%) (%) (%) 59 DC 63 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 50,00 0,500 50,00 1,000 60 DC 64 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 9,200 100,00 0,000 0,00 9,200 61 DC 65 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,500 100,00 0,000 0,00 1,500 62 DC 66 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,600 90,32 0,600 9,68 6,200 63 DC 67 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 76,92 0,000 0,00 0,000 0,00 0,600 23,08 0,000 0,00 2,600 64 DC 68 0,000 0,00 0,000 0,00 1,600 53,33 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 46,67 0,000 0,00 3,000 65 DC 68A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 30,84 1,570 69,16 2,270 66 DC 69 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,900 100,00 0,000 0,00 5,900 67 DC 69A 0,000 0,00 0,000 0,00 1,460 15,21 0,000 0,00 0,000 0,00 5,340 55,63 2,800 29,17 9,600 68 DC 70 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 52,91 1,780 47,09 3,780 69 DC 71 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 17,86 0,000 0,00 0,000 0,00 3,900 69,64 0,700 12,50 5,600 70 DC 72 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 71 DC 73 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 72 DC 74 0,000 0,00 0,000 0,00 1,800 94,74 0,000 0,00 0,000 0,00 0,100 5,26 0,000 0,00 1,900 73 DC 75 0,000 0,00 0,000 0,00 2,400 43,64 0,000 0,00 0,000 0,00 3,100 56,36 0,000 0,00 5,500 74 DC 76 0,000 0,00 0,000 0,00 6,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,500 75 DC 77 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,950 36,45 3,400 63,55 5,350 76 DC 78 0,000 0,00 0,000 0,00 1,500 10,71 0,000 0,00 0,000 0,00 3,800 27,14 8,700 62,14 14,000 77 DC 79 0,000 0,00 0,000 0,00 1,800 90,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,200 10,00 2,000 78 DC 80 0,000 0,00 0,000 0,00 3,810 29,31 0,000 0,00 0,000 0,00 1,690 13,00 7,500 57,69 13,000 79 DC 81 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 23,33 0,000 0,00 0,000 0,00 2,300 76,67 0,000 0,00 3,000 80 DC 82 0,000 0,00 0,000 0,00 9,400 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 9,400 81 DC 85 0,000 0,00 0,000 0,00 10,000 84,08 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 4,20 1,393 11,71 11,893 82 DC 86 0,000 0,00 0,000 0,00 3,080 81,05 0,000 0,00 0,000 0,00 0,720 18,95 0,000 0,00 3,800 83 DC 87 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 57,97 0,000 0,00 0,000 0,00 2,900 42,03 0,000 0,00 6,900 84 DC 88 0,000 0,00 0,000 0,00 3,400 70,83 0,000 0,00 0,000 0,00 0,400 8,33 1,000 20,83 4,800 85 DC 89 0,000 0,00 0,000 0,00 2,950 95,16 0,000 0,00 0,000 0,00 0,150 4,84 0,000 0,00 3,100 86 DC 90 0,000 0,00 0,000 0,00 2,400 80,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,600 20,00 0,000 0,00 3,000 87 DC 91 0,000 0,00 0,000 0,00 1,130 10,76 0,000 0,00 0,000 0,00 9,370 89,24 0,000 0,00 10,500 88 DC 92 0,000 0,00 0,000 0,00 2,310 92,40 0,000 0,00 0,000 0,00 0,190 7,60 0,000 0,00 2,500 63 Pondere Pondere Pondere Îmbrăcă- Îmbrăcă- Îmbrăcă- Pondere Drum Pondere îmbrăcă- îmbrăcă- îmbrăcă- Pavaj Lungime minte minte minte pavaj Pondere Pondere Nr. Denumire în drum în minte minte minte piatră Pietruit Pământ totală asfaltică asfaltică beton de piatră pietruit pământ crt. drum lucru lucru asfaltică asfaltică beton de cioplită (km) (km) drum definitivă uşoară ciment cioplită (%) (%) (km) (%) definitivă ușoară ciment (km) (km) (km) (km) (km) (%) (%) (%) (%) 89 DC 93A 0,000 0 0,000 0 0,000 0 0,000 0 0,000 0 0,000 0 0,000 0 0,000 90 DC 94 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 91 DC 96 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 80,65 0,000 0,00 0,000 0,00 0,600 19,35 0,000 0,00 3,100 92 DC 98 0,000 0,00 1,100 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,100 93 DC 99 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 94 DC 100A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,000 100,00 0,000 0,00 6,000 95 DC 101 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 100,00 0,000 0,00 3,500 96 DC 101A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,950 32,50 4,050 67,50 6,000 97 DC 102 0,000 0,00 0,000 0,00 6,000 66,67 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 33,33 0,000 0,00 9,000 98 DC 102A 0,000 0,00 0,000 0,00 5,600 75,68 0,000 0,00 0,000 0,00 1,800 24,32 0,000 0,00 7,400 99 DC 103 0,000 0,00 0,000 0,00 5,100 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,100 100 DC 104 0,000 0,00 0,060 0,61 1,360 13,72 0,000 0,00 0,000 0,00 4,440 44,80 4,050 40,87 9,910 101 DC 105 3,600 30,93 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,650 5,58 7,390 63,49 11,640 102 DC 106 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 100,00 0,000 0,00 2,500 103 DC 107 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,390 27,80 3,610 72,20 5,000 104 DC 110 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 100,00 0,000 0,00 5,000 105 DC 110C 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 106 DC 111 0,000 0,00 0,000 0,00 1,800 18,95 0,000 0,00 0,000 0,00 7,700 81,05 0,000 0,00 9,500 107 DC 113 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 2,000 108 DC 114 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 85,71 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 14,29 0,000 0,00 3,500 109 DC 115 0,000 0,00 0,000 0,00 2,400 80,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,600 20,00 0,000 0,00 3,000 110 DC 116 0,000 0,00 0,000 0,00 0,800 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,800 111 DC 117 0,000 0,00 0,000 0,00 3,010 31,99 0,200 2,13 0,000 0,00 0,100 1,06 6,100 64,82 9,410 112 DC 118 0,000 0,00 0,000 0,00 7,600 59,19 0,000 0,00 0,000 0,00 0,400 3,12 4,840 37,69 12,840 113 DC 119 0,000 0,00 0,000 0,00 1,650 66,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,150 6,00 0,700 28,00 2,500 114 DC 121 0,000 0,00 0,000 0,00 17,900 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 17,900 115 DC 122 3,340 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,340 116 DC 123 0,000 0,00 0,000 0,00 5,100 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,100 117 DC 124 0,000 0,00 0,000 0,00 5,250 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,250 118 DC 126 0,000 0,00 0,000 0,00 11,900 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 11,900 64 Pondere Pondere Pondere Îmbrăcă- Îmbrăcă- Îmbrăcă- Pondere Drum Pondere îmbrăcă- îmbrăcă- îmbrăcă- Pavaj Lungime minte minte minte pavaj Pondere Pondere Nr. Denumire în drum în minte minte minte piatră Pietruit Pământ totală asfaltică asfaltică beton de piatră pietruit pământ crt. drum lucru lucru asfaltică asfaltică beton de cioplită (km) (km) drum definitivă uşoară ciment cioplită (%) (%) (km) (%) definitivă ușoară ciment (km) (km) (km) (km) (km) (%) (%) (%) (%) 119 DC 127 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 120 DC 128A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 8,700 100,00 0,000 0,00 8,700 121 DC 128C 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,700 100,00 0,000 0,00 1,700 122 DC 129 0,000 0,00 0,000 0,00 6,100 67,78 0,000 0,00 0,000 0,00 2,900 32,22 0,000 0,00 9,000 123 DC 130 0,000 0,00 0,000 0,00 4,450 63,12 0,000 0,00 0,000 0,00 1,500 21,28 1,100 15,60 7,050 124 DC 131 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 125 DC 132 0,000 0,00 0,000 0,00 2,750 39,29 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 7,14 3,750 53,57 7,000 126 DC 133 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 50,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 50,00 0,000 0,00 2,000 127 DC 135 0,000 0,00 0,000 0,00 4,300 78,75 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,160 21,25 5,460 128 DC 137 0,000 0,00 0,000 0,00 8,400 80,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,100 20,00 10,500 129 DC 138 0,000 0,00 0,000 0,00 6,200 62,82 0,000 0,00 0,000 0,00 0,300 3,04 3,370 34,14 9,870 130 DC 139 0,000 0,00 0,000 0,00 0,400 13,33 0,000 0,00 0,000 0,00 2,600 86,67 0,000 0,00 3,000 131 DC 140 0,000 0,00 0,000 0,00 8,500 85,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,500 15,00 10,000 132 DC 140A 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 133 DC 141 0,000 0,00 0,000 0,00 3,700 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,700 134 DC 141A 0,000 0,00 0,000 0,00 2,550 34,46 0,000 0,00 0,000 0,00 0,200 2,70 4,650 62,84 7,400 135 DC 141B 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 136 DC 142A 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 137 DC 142B 0,000 0,00 1,500 18,87 3,650 45,91 2,800 35,22 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,950 138 DC 142C 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 66,67 0,700 33,33 2,100 139 DC 142D 0,000 0,00 1,550 31,00 0,750 15,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,700 54,00 0,000 0,00 5,000 140 DC 143 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 141 DC 144 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 7,14 0,000 0,00 0,000 0,00 2,900 41,43 3,600 51,43 7,000 142 DC 145 0,000 0,00 0,000 0,00 4,400 48,78 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 11,09 3,620 40,13 9,020 143 DC 146 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,450 47,26 3,850 52,74 7,300 144 DC 146A 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 25,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 75,00 0,000 0,00 4,000 145 DC 147 0,000 0,00 0,000 0,00 4,310 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,310 146 DC 148A 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 147 DC 150 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,200 56,14 2,500 43,86 5,700 148 DC 151 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 65 Pondere Pondere Pondere Îmbrăcă- Îmbrăcă- Îmbrăcă- Pondere Drum Pondere îmbrăcă- îmbrăcă- îmbrăcă- Pavaj Lungime minte minte minte pavaj Pondere Pondere Nr. Denumire în drum în minte minte minte piatră Pietruit Pământ totală asfaltică asfaltică beton de piatră pietruit pământ crt. drum lucru lucru asfaltică asfaltică beton de cioplită (km) (km) drum definitivă uşoară ciment cioplită (%) (%) (km) (%) definitivă ușoară ciment (km) (km) (km) (km) (km) (%) (%) (%) (%) 149 DC 151A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,900 24,32 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 13,51 2,300 62,16 3,700 150 DC 152 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 34,48 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 60,34 0,300 5,17 5,800 151 DC 153 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 152 DC 154 0,000 0,00 0,000 0,00 0,750 15,96 0,000 0,00 0,000 0,00 3,950 84,04 0,000 0,00 4,700 153 DC 155 0,000 0,00 0,000 0,00 6,780 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,780 154 DC 156 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,800 27,69 4,700 72,31 6,500 155 DC 157 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,200 100,00 0,000 0,00 3,200 156 DC 158 0,000 0,00 0,000 0,00 1,750 38,04 0,000 0,00 0,000 0,00 2,850 61,96 0,000 0,00 4,600 157 DC 159 0,000 0,00 0,000 0,00 5,670 94,50 0,000 0,00 0,000 0,00 0,330 5,50 0,000 0,00 6,000 158 DC 160 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 100,00 0,000 0,00 3,500 159 DC 162 0,000 0,00 0,000 0,00 3,700 96,10 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,150 3,90 3,850 160 DC 163 0,000 0,00 0,000 0,00 0,800 47,06 0,000 0,00 0,000 0,00 0,900 52,94 0,000 0,00 1,700 161 DC 164 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 27,91 0,000 0,00 0,000 0,00 3,100 72,09 0,000 0,00 4,300 162 DC 165 5,300 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,300 163 DC 166 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,300 6,00 4,700 94,00 5,000 164 DC 168 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 2,000 165 DC 169 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 166 DC 170 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 100,00 0,000 0,00 3,000 167 DC 171 0,000 0,00 0,000 0,00 6,750 96,43 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,250 3,57 7,000 168 DC 172A 0,000 0,00 0,000 0,00 1,800 72,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 28,00 0,000 0,00 2,500 169 DC 172B 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 170 DC 173 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 171 DC 174 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 89,93 0,000 0,00 0,000 0,00 0,280 10,07 0,000 0,00 2,780 172 DC 175 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 173 DC 176 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 46,67 0,000 0,00 0,000 0,00 1,600 53,33 0,000 0,00 3,000 174 DC 177 0,000 0,00 0,000 0,00 11,100 85,38 0,000 0,00 0,000 0,00 1,900 14,62 0,000 0,00 13,000 175 DC 178 0,000 0,00 0,000 0,00 1,700 85,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,300 15,00 0,000 0,00 2,000 Total județ Cluj 12,240 1,37 9,660 1,08 440,420 49,38 3,000 0,34 0,000 0,00 280,200 31,41 146,433 16,42 891,953 Sursa: autorii 66 Figura 37 – Structura îmbrăcăminților rutiere la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj (iulie-august, 2019) DC 178 DC 177 Drum în lucru (km) DC 176 Îmbrăcăminte asfaltică definitivă (km) DC 175 Îmbrăcăminte asfaltică uşoară (km) DC 174 Îmbrăcăminte beton de ciment (km) Pavaj piatră cioplită (km) DC 173 Pietruit (km) DC 172B Pământ (km) DC 172A DC 171 DC 170 DC 169 DC 168 DC 166 DC 165 DC 164 DC 163 DC 162 DC 160 DC 159 DC 158 DC 157 DC 156 DC 155 DC 154 DC 153 DC 152 DC 151A DC 151 DC 150 DC 148A DC 147 DC 146A DC 146 DC 145 DC 144 DC 143 DC 142D DC 142C DC 142B DC 142A DC 141B DC 141A DC 141 DC 140A DC 140 DC 139 DC 138 DC 137 DC 135 DC 133 DC 132 DC 131 DC 130 DC 129 DC 128C (km) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 67 DC 128A Drum în lucru (km) DC 127 Îmbrăcăminte asfaltică definitivă (km) Îmbrăcăminte asfaltică uşoară (km) DC 126 Îmbrăcăminte beton de ciment (km) DC 124 Pavaj piatră cioplită (km) DC 123 Pietruit (km) Pământ (km) DC 122 DC 121 DC 119 DC 118 DC 117 DC 116 DC 115 DC 114 DC 113 DC 111 DC 110C DC 110 DC 107 DC 106 DC 105 DC 104 DC 103 DC 102A DC 102 DC 101A DC 101 DC 100A DC 99 DC 98 DC 96 DC 94 DC 93A DC 92 DC 91 DC 90 DC 89 DC 88 DC 87 DC 86 DC 85 DC 82 DC 81 DC 80 DC 79 DC 78 DC 77 DC 76 DC 75 DC 74 DC 73 DC 72 DC 71 DC 70 DC 69A DC 69 DC 68A DC 68 DC 67 DC 66 DC 65 (km) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 68 DC 64 Drum în lucru (km) DC 63 Îmbrăcăminte asfaltică definitivă (km) DC 62 Îmbrăcăminte asfaltică uşoară (km) Îmbrăcăminte beton de ciment (km) DC 61 Pavaj piatră cioplită (km) DC 60 Pietruit (km) DC 59 Pământ (km) DC 58 DC 57 DC 56 DC 55 DC 54 DC 53 DC 52 DC 51 DC 50 DC 49A DC 49 DC 48 DC 47A DC 47 DC 46 DC 45 DC 43 DC 42 DC 41 DC 40 DC 39 DC 38 DC 37 DC 36 DC 35 DC 34 DC 33 DC 32 DC 30 DC 25 DC 24 DC 23 DC 22 DC 21B DC 21 DC 20 DC 19 DC 18 DC 17 DC 16 DC 14A DC 14 DC 13 DC 12 DC 10 DC 9A DC 8 DC 7 DC 6 DC 5 DC 4 DC 3 DC 2 DC 1 (km) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Sursa: autorii 69 Figura 38 – Distribuția spațială a îmbrăcăminților rutiere pe drumuri comunale (iulie-august 2019) Sursa: autorii 70 În plan spațial, distribuția drumurilor, după calitatea îmbrăcăminții rutiere, prezintă următoarele caracteristici: 1). Din cele 18 drumuri de rang național 6 drumuri (A3, A10, VOCE, VOCNE, VGH, VAP) au 100% stare foarte bună a îmbrăcămințiiruitere, 1 drum (VTCJ) are 100% stare bună, 2 drumuri (DN 1G, DN 1J) au 100% stare medie, iar restul drumurilor naționale dețin îmbrăcăminți rutiere de stare mixtă (Tabel 18, Fig. 39, 40). 2). În cazul drumurilor de clasă tehnică superioară, I, II și III, se observă predominanța stării foarte bune și bune a îmbrăcăminții rutiere, pe principalele axe de circulație; starea medie este identificată în cazul drumurilor națioanle secundare (DN 1R, DN 1H, DN 1J, DN 75), care nu au beneficiat încă de programe de modernizare sau sunt afectate de traficul greu; se poate admite faptul că drumurile a căror îmbrăcăminte rutieră au stare foarte bună și bună pot fi viabile pentru exploatare și în următorii 1-3 ani, în schimb cele cu stare medie necesită demararea lucrărilor de modernizare, pentru a se evita degradarea avansată a acestora și perturbarea traficului rutier. 3). Din cele 60 drumuri județene, 8 drumuri (DJ 103I, DJ 103L, DJ 103T, DJ 103U, DJ 150A, DJ 151C, DJ 161H, DJ 191D) au 100% stare foarte bună a îmbrăcăminții rutiere, 4 drumuri (DJ 103N, DJ 107S, DJ 161F, DJ 182E) au 100% stare bună, 1 drum (DJ 108I) are 100% stare medie, 1 drum (DJ 170B) are 100% stare rea, iar restul drumurilor județene dețin îmbrăcăminți rutiere de stare mixtă (Tabel 19, Fig. 41, 42). 4). În cazul drumurilor județene, starea îmbrăcăminții rutiere se diferențiază semnificativ la nivel spațial; astfel, dacă drumurile incluse în programe de modernizare în ultimii 1-3 ani, au fost ridicate la calitate bună și foarte bună, cele care au beneficiat de programe de modernizare în perioada anterioară, deja se află în stare medie, iar restul drumurilor județene, nemodernizate, sunt de calitate rea și foarte rea, suprapunându -se cu predilecție pe drumurile pietruite și de pământ. Astfel, cele mai numeroase drumuri de stare rea și foarte rea sunt prezente în zona central-estică a județului (Câmpia Transilvaniei), central-vestică (Podișul Someșan), Depresiunea Iara-Hășdate și zona montană a județului (Apusenii Nordici); 5). Din cele 175 drumuri comunale, 16 drumuri (DC 1, DC 7, DC 10, DC 13, DC 24, DC 72, DC 73, DC 76, DC 99, DC 121, DC 127, DC 131, DC 148, DC 151, DC 169, DC 175) au 100% stare foarte bună a îmbrăcămințiiruitere, 14 drumuri (DC 33, DC 51, DC 65, DC 86, DC 94, DC 101, DC 116, DC 123, DC 142, DC 143, DC 155, DC 160, DC 168, DC 172B) au 100% stare bună, 8 drumuri (DC 106, DC 110, DC 113, DC 128C, DC 146, DC 156, DC 157, DC 170) au 100% stare rea, 1 drum (DC 100A) are 100% stare foarte rea, 1 drum (DC 93A) nu a putut fi identificat în teren, iar restul drumurilor comunale dețin îmbrăcăminți rutiere de stare mixtă (Tabel 20, Fig. 43, 44). 6). În cazul drumurilor comunale, calitatea îmbrăcăminții este foarte diferențiată în plan spațial, aceasta fiind direct dependentă de tipul de îmbrăcăminte existent; astfel, dacă în cazul îmbrăcăminții rutiere asfaltice ușoare, calitatea este preponderent foarte bună și bună (acestea fiind în general modernizate recent), în cazul drumurilor pietruite, starea se încadrează în categorie medie și rea, iar a celor de pământ, rea și foarte rea. 7). În contextul viabilității circulației rutiere pe drumurile clasificate, sunt de semnalat și asocierile dintre starea foarte bună și bună a îmbrăcăminții rutiere care oferă condiții optimale de circulație respectiv asocierea dintre starea rea și foarte rea care nu oferă condiții pentru circulația rutieră. Astfel, pe teritoriul județului Cluj s- au inventariat: 3 drumuri naționale (DN 1F, DN 15, DN 17), 7 drumuri județene (DJ 103K, DJ 103M, DJ 108A, DJ 108B, DJ 108C, DJ 109C, DJ 172F) și 9 drumuri comunale (DC 19, DC 37, DC 40, DC 41, DC 55, DC 82, DC 98, DC 103, DC 126) care au îmbrăcămintea rutieră de calitate foarte bună și bună. La acestea se adaugă 1 drum județean (DJ108K) și 5 drumuri comunale (DC 14, DC 17, DC 63, DC 77, DC 101A) care prezintă îmbrăcăminte rutieră de stare rea și foarte rea. 71 Tabel 18. Starea îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor naționale (iulie-august, 2019) Pondere Pondere Pondere Stare Pondere Stare Pondere Pondere Stare Lungime Nr. Denumire Drum în stare Stare bună Stare rea stare drum în foarte stare bună medie stare stare rea foarte rea totală crt. drum lucru (km) foarte (km) (km) foarte rea lucru (%) bună (km) (%) (km) medie (%) (%) (km) drum (km) bună (%) (%) 1 A3 0,000 0,00 61,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 61,200 2 A10 0,000 0,00 7,590 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,590 3 DN 1 0,000 0,00 69,800 53,28 56,300 42,98 4,900 3,74 0,000 0,00 0,000 0,00 131,000 4 DN 1C 0,000 0,00 60,870 79,20 13,680 17,80 2,310 3,01 0,000 0,00 0,000 0,00 76,860 5 DN 1F 0,000 0,00 11,700 32,37 24,440 67,63 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 36,140 6 DN 1G 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,850 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,850 7 DN 1J 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 15,035 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 15,035 8 DN 1R 2,960 5,06 9,850 16,82 1,600 2,73 44,140 75,39 0,000 0,00 0,000 0,00 58,550 9 DN 15 0,300 1,43 11,600 55,24 9,100 43,33 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 21,000 10 DN 16 0,000 0,00 0,000 0,00 37,450 92,24 3,150 7,76 0,000 0,00 0,000 0,00 40,600 11 DN 17 0,000 0,00 4,050 60,90 2,600 39,10 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,650 12 DN 18B 0,000 0,00 0,000 0,00 15,414 70,97 6,306 29,03 0,000 0,00 0,000 0,00 21,720 13 DN 75 0,000 0,00 14,400 54,14 0,000 0,00 12,200 45,86 0,000 0,00 0,000 0,00 26,600 14 VTCJ 0,000 0,00 0,000 0,00 2,453 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,453 15 VOCE 0,000 0,00 23,664 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 23,664 16 VOCNE 0,000 0,00 4,520 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,520 17 VGH 0,000 0,00 5,047 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,047 18 VAP 0,000 0,00 1,225 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,225 Total județ Cluj 3,260 0,60 285,146 52,45 159,857 29,40 93,481 17,19 0,000 0,00 0,000 0,00 543,704 Sursa: autorii 72 Figura 39 – Starea îmbrăcăminții rutiere la nivelul autostrăzilor, drumurilor europene și drumurilor naționale din județul Cluj (iulie-august, 2019) Drum în lucru (km) VAP Stare foarte bună (km) Stare bună (km) VGH Stare medie (km) VOCNE Stare rea (km) Stare foarte rea (km) VOCE VTCJ DN 75 DN 18B DN 17 DN 16 DN 15 DN 1R DN 1J DN 1G DN 1F DN 1C DN 1 A10 A3 (km) 0 20 40 60 80 100 120 140 Sursa: autorii 73 Figura 40 – Distribuția spațială a calității îmbrăcăminților rutiere pe drumuri de tip autostrăzi, drumuri europene și naționale (iulie-august 2019) Sursa: autorii 74 Tabel 19. Starea îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor județene (iulie-august, 2019) Pondere Pondere Pondere Stare Pondere Stare Pondere Pondere Stare Lungime Nr. Denumire Drum în stare Stare bună Stare rea stare drum în foarte stare bună medie stare stare rea foarte rea totală crt. drum lucru (km) foarte (km) (km) foarte rea lucru (%) bună (km) (%) (km) medie (%) (%) (km) drum (km) bună (%) (%) 1 DJ 103G 0,000 0,00 32,800 54,44 10,950 18,17 16,500 27,39 0,000 0,00 0,000 0,00 60,250 2 DJ 103H 0,000 0,00 0,000 0,00 10,750 55,84 8,500 44,16 0,000 0,00 0,000 0,00 19,250 3 DJ 103I 0,000 0,00 1,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 4 DJ 103J 0,000 0,00 5,000 24,75 1,500 7,43 6,000 29,70 7,700 38,12 0,000 0,00 20,200 5 DJ 103K 0,000 0,00 14,800 51,12 13,450 46,46 0,700 2,42 0,000 0,00 0,000 0,00 28,950 6 DJ 103L 0,000 0,00 4,900 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,900 7 DJ 103M 0,000 0,00 5,680 69,44 2,500 30,56 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 8,180 8 DJ 103N 0,000 0,00 0,000 0,00 2,800 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,800 9 DJ 103T 0,000 0,00 2,450 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,450 10 DJ 103U 0,000 0,00 2,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,200 11 DJ 103V 0,000 0,00 2,800 13,50 7,000 33,75 5,600 27,00 5,340 25,75 0,000 0,00 20,740 12 DJ 105L 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 40,00 2,100 60,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 13 DJ 105S 0,000 0,00 0,480 3,12 13,800 89,61 1,120 7,27 0,000 0,00 0,000 0,00 15,400 14 DJ 105T 0,000 0,00 12,900 59,31 0,000 0,00 3,700 17,01 5,150 23,68 0,000 0,00 21,750 15 DJ 107F 0,700 15,52 3,810 84,48 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,510 16 DJ 107J 0,000 0,00 4,200 18,96 7,040 31,78 3,660 16,52 7,250 32,73 0,000 0,00 22,150 17 DJ 107L 3,000 9,84 20,550 67,38 0,000 0,00 6,950 22,79 0,000 0,00 0,000 0,00 30,500 18 DJ 107M 24,400 56,61 0,000 0,00 5,900 13,69 9,800 22,74 3,000 6,96 0,000 0,00 43,100 19 DJ 107T 0,000 0,00 0,000 0,00 3,750 8,15 0,000 0,00 13,500 29,35 28,750 62,50 46,000 20 DJ 107P 23,600 53,32 6,560 14,82 0,000 0,00 3,700 8,36 10,400 23,50 0,000 0,00 44,260 21 DJ107R 4,900 9,16 37,900 70,84 8,300 15,51 0,000 0,00 2,400 4,49 0,000 0,00 53,500 22 DJ 107S 0,000 0,00 0,000 0,00 11,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 11,000 23 DJ 107T 0,000 0,00 0,000 0,00 3,750 8,15 0,000 0,00 13,500 29,35 28,750 62,50 46,000 24 DJ 108A 0,000 0,00 6,400 86,49 1,000 13,51 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,400 25 DJ 108B 0,000 0,00 32,800 96,76 1,100 3,24 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 33,900 26 DJ 108I 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 27 DJ 108C 0,000 0,00 34,700 46,51 39,000 52,28 0,900 1,21 0,000 0,00 0,000 0,00 74,600 28 DJ 108K 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,040 34,21 2,000 65,79 3,040 29 DJ 108N 2,700 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,700 30 DJ 109 32,670 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 32,670 75 Pondere Pondere Pondere Stare Pondere Stare Pondere Pondere Stare Lungime Nr. Denumire Drum în stare Stare bună Stare rea stare drum în foarte stare bună medie stare stare rea foarte rea totală crt. drum lucru (km) foarte (km) (km) foarte rea lucru (%) bună (km) (%) (km) medie (%) (%) (km) drum (km) bună (%) (%) 31 DJ 109A 21,200 37,00 17,900 31,24 13,300 23,21 3,800 6,63 1,100 1,92 0,000 0,00 57,300 32 DJ 109B 0,000 0,00 19,300 64,33 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 10,700 35,67 30,000 33 DJ 109C 0,000 0,00 42,400 96,61 1,490 3,39 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 43,890 34 DJ 109D 0,000 0,00 20,150 59,53 7,080 20,92 4,920 14,53 1,700 5,02 0,000 0,00 33,850 35 DJ 109E 0,000 0,00 2,500 14,71 12,750 75,00 1,300 7,65 0,450 2,65 0,000 0,00 17,000 36 DJ 109S 0,000 0,00 0,000 0,00 1,100 7,68 13,220 92,32 0,000 0,00 0,000 0,00 14,320 37 DJ 109T 0,000 0,00 1,850 64,69 1,010 35,31 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,860 38 DJ 109V 0,000 0,00 4,850 31,51 8,790 57,12 1,750 11,37 0,000 0,00 0,000 0,00 15,390 39 DJ 150 0,000 0,00 0,000 0,00 19,100 37,27 18,500 36,10 13,650 26,63 0,000 0,00 51,250 40 DJ 150A 0,000 0,00 3,160 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,160 41 DJ 151C 0,000 0,00 10,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 10,200 42 DJ 161 4,500 8,76 14,150 27,54 4,550 8,86 12,600 24,52 5,000 9,73 10,580 20,59 51,380 43 DJ 161A 0,000 0,00 7,200 23,84 15,650 51,82 6,250 20,70 1,100 3,64 0,000 0,00 30,200 44 DJ 161B 0,000 0,00 12,800 27,53 5,700 12,26 22,200 47,74 5,800 12,47 0,000 0,00 46,500 45 DJ 161C 0,000 0,00 8,200 25,27 1,100 3,39 9,740 30,02 9,000 27,73 4,410 13,59 32,450 46 DJ 161D 0,000 0,00 36,200 63,90 14,350 25,33 3,500 6,18 0,000 0,00 2,600 4,59 56,650 47 DJ 161E 0,000 0,00 2,010 6,99 16,000 55,67 8,600 29,92 0,000 0,00 2,130 7,41 28,740 48 DJ 161F 0,000 0,00 0,000 0,00 1,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,500 49 DJ 161G 0,000 0,00 0,000 0,00 11,380 49,25 8,600 37,22 3,126 13,53 0,000 0,00 23,106 50 DJ 161H 0,000 0,00 4,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 51 DJ 161J 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,400 87,67 0,900 12,33 0,000 0,00 7,300 52 DJ 161K 0,000 0,00 7,260 34,74 11,540 55,22 2,100 10,05 0,000 0,00 0,000 0,00 20,900 53 DJ 170B 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 8,000 100,00 0,000 0,00 8,000 54 DJ 172A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,300 51,56 0,800 12,50 2,300 35,94 6,400 55 DJ 172F 0,000 0,00 14,120 53,87 12,090 46,13 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 26,210 56 DJ 182E 0,000 0,00 0,000 0,00 7,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,000 57 DJ 182F 0,000 0,00 0,000 0,00 0,800 7,02 5,650 49,56 4,950 43,42 0,000 0,00 11,400 58 DJ 191D 0,000 0,00 4,470 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,470 59 DJ 763 0,000 0,00 0,000 0,00 4,100 39,05 0,000 0,00 0,000 0,00 6,400 60,95 10,500 60 DJ 764B 0,000 0,00 0,000 0,00 0,400 1,77 4,800 21,24 16,000 70,80 1,400 6,19 22,600 Total județ Cluj 117,670 8,80 464,850 34,78 333,720 24,97 221,660 16,58 127,356 9,53 71,270 5,33 1336,526 Sursa: autorii 76 Figura 41 – Starea îmbrăcăminții rutiere la nivelul drumurilor județene din județul Cluj (iulie-august, 2019) DJ 764B Drum în lucru (km) DJ 763 Stare foarte bună (km) DJ 191D Stare bună (km) Stare medie (km) DJ 182F Stare rea (km) DJ 182E Stare foarte rea (km) DJ 172F DJ 172A DJ 170B DJ 161K DJ 161J DJ 161H DJ 161G DJ 161F DJ 161E DJ 161D DJ 161C DJ 161B DJ 161A DJ 161 DJ 151C DJ 150A DJ 150 DJ 109V DJ 109T DJ 109S DJ 109E DJ 109D DJ 109C DJ 109B DJ 109A DJ 109 DJ 108N DJ 108K DJ 108C DJ 108I DJ 108B DJ 108A DJ 107T DJ 107S DJ107R DJ 107P DJ 107T DJ 107M DJ 107L DJ 107J DJ 107F DJ 105T DJ 105S DJ 105L DJ 103V DJ 103U DJ 103T DJ 103N DJ 103M DJ 103L DJ 103K DJ 103J DJ 103I DJ 103H DJ 103G (km) 0 10 20 30 40 50 60 70 80 Sursa: autorii 77 Figura 42 – Distribuția spațială a calității îmbrăcăminților rutiere pe drumurile județene (iulie-august 2019) Sursa: autorii 78 Tabel 20. Starea îmbrăcăminții rutiere și ponderea acesteia din lungimea totală a drumurilor comunale (iulie-august, 2019) Pondere Pondere stare Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Stare foarte Stare bună Pondere stare Stare medie Pondere stare Pondere stare Stare foarte Pondere stare drum în lucru foarte bună Stare rea (km) totală drum crt. drum (km) bună (km) (km) bună (%) (km) medie (%) rea (%) rea (km) foarte rea (%) (%) (%) (km) 1 DC 1 0,000 0,00 3,400 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,400 2 DC 2 0,000 0,00 0,000 0,00 0,300 6,52 1,600 34,78 2,700 58,70 0,000 0,00 4,600 3 DC 3 0,000 0,00 0,000 0,00 4,800 64,69 2,000 26,95 0,620 8,36 0,000 0,00 7,420 4 DC 4 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,400 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,400 5 DC 5 0,000 0,00 0,000 0,00 2,300 62,16 0,000 0,00 1,400 37,84 0,000 0,00 3,700 6 DC 6 0,000 0,00 0,000 0,00 0,100 2,56 0,000 0,00 0,000 0,00 3,800 97,44 3,900 7 DC 7 0,000 0,00 8,600 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 8,600 8 DC 8 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 9 DC 9A 0,000 0,00 0,000 0,00 2,100 53,85 1,800 46,15 0,000 0,00 0,000 0,00 3,900 10 DC 10 0,000 0,00 1,900 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,900 11 DC 12 0,000 0,00 0,950 19,00 0,600 12,00 0,000 0,00 3,450 69,00 0,000 0,00 5,000 12 DC 13 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 13 DC 14 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,200 10,00 1,800 90,00 2,000 14 DC 14A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,150 6,82 0,000 0,00 0,150 6,82 1,900 86,36 2,200 15 DC 16 0,000 0,00 0,000 0,00 5,530 79,00 1,470 21,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,000 16 DC 17 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,800 50,00 0,800 50,00 1,600 17 DC 18 0,000 0,00 0,000 0,00 0,300 5,66 3,800 71,70 1,200 22,64 0,000 0,00 5,300 79 Pondere Pondere stare Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Stare foarte Stare bună Pondere stare Stare medie Pondere stare Pondere stare Stare foarte Pondere stare drum în lucru foarte bună Stare rea (km) totală drum crt. drum (km) bună (km) (km) bună (%) (km) medie (%) rea (%) rea (km) foarte rea (%) (%) (%) (km) 18 DC 19 0,000 0,00 1,500 75,00 0,500 25,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 19 DC 20 0,000 0,00 2,200 35,48 1,100 17,74 2,900 46,77 0,000 0,00 0,000 0,00 6,200 20 DC 21 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,200 72,22 2,000 27,78 0,000 0,00 7,200 21 DC 21B 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 88,89 0,500 11,11 0,000 0,00 4,500 22 DC 22 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,500 23 DC 23 0,000 0,00 0,000 0,00 6,200 97,64 0,150 2,36 0,000 0,00 0,000 0,00 6,350 24 DC 24 0,000 0,00 1,600 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,600 25 DC 25 0,000 0,00 2,850 22,62 9,250 73,41 0,500 3,97 0,000 0,00 0,000 0,00 12,600 26 DC 30 0,000 0,00 3,400 50,75 0,000 0,00 1,300 19,40 2,000 29,85 0,000 0,00 6,700 27 DC 32 0,000 0,00 1,300 13,16 0,000 0,00 4,050 40,99 0,100 1,01 4,430 44,84 9,880 28 DC 33 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 29 DC 34 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,800 85,71 0,800 14,29 0,000 0,00 5,600 30 DC 35 0,000 0,00 0,000 0,00 5,400 69,23 2,400 30,77 0,000 0,00 0,000 0,00 7,800 31 DC 36 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 11,67 10,600 88,33 0,000 0,00 12,000 32 DC 37 0,000 0,00 5,000 78,13 1,400 21,88 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,400 33 DC 38 0,000 0,00 0,000 0,00 1,800 60,00 1,200 40,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 34 DC 39 0,000 0,00 3,300 45,21 0,000 0,00 0,200 2,74 3,800 52,05 0,000 0,00 7,300 35 DC 40 0,000 0,00 3,470 89,66 0,400 10,34 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,870 80 Pondere Pondere stare Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Stare foarte Stare bună Pondere stare Stare medie Pondere stare Pondere stare Stare foarte Pondere stare drum în lucru foarte bună Stare rea (km) totală drum crt. drum (km) bună (km) (km) bună (%) (km) medie (%) rea (%) rea (km) foarte rea (%) (%) (%) (km) 36 DC 41 0,000 0,00 2,300 31,94 4,900 68,06 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,200 37 DC 42 0,000 0,00 3,300 97,06 0,000 0,00 0,000 0,00 0,100 2,94 0,000 0,00 3,400 38 DC 43 0,000 0,00 4,500 68,18 0,000 0,00 0,300 4,55 0,000 0,00 1,800 27,27 6,600 39 DC 45 0,000 0,00 0,010 0,50 0,000 0,00 1,590 79,50 0,400 20,00 0,000 0,00 2,000 40 DC 46 0,000 0,00 0,000 0,00 1,750 42,68 2,350 57,32 0,000 0,00 0,000 0,00 4,100 41 DC 47 0,000 0,00 5,700 95,00 0,000 0,00 0,300 5,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,000 42 DC 47A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,300 55,84 3,400 44,16 0,000 0,00 7,700 43 DC 48 0,000 0,00 4,000 59,70 0,000 0,00 0,000 0,00 2,700 40,30 0,000 0,00 6,700 44 DC 49 0,000 0,00 0,000 0,00 0,400 20,00 1,400 70,00 0,200 10,00 0,000 0,00 2,000 45 DC 49A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 29,41 1,200 70,59 0,000 0,00 1,700 46 DC 50 0,000 0,00 0,000 0,00 0,900 40,91 1,000 45,45 0,300 13,64 0,000 0,00 2,200 47 DC 51 0,000 0,00 0,000 0,00 7,900 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,900 48 DC 52 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,700 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,700 49 DC 53 0,000 0,00 0,000 0,00 0,900 50,00 0,600 33,33 0,300 16,67 0,000 0,00 1,800 50 DC 54 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 60,00 0,800 40,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 51 DC 55 0,000 0,00 1,300 32,50 2,700 67,50 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 52 DC 56 0,000 0,00 1,230 28,74 0,000 0,00 3,050 71,26 0,000 0,00 0,000 0,00 4,280 53 DC 57 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 27,27 3,200 72,73 0,000 0,00 0,000 0,00 4,400 81 Pondere Pondere stare Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Stare foarte Stare bună Pondere stare Stare medie Pondere stare Pondere stare Stare foarte Pondere stare drum în lucru foarte bună Stare rea (km) totală drum crt. drum (km) bună (km) (km) bună (%) (km) medie (%) rea (%) rea (km) foarte rea (%) (%) (%) (km) 54 DC 58 0,000 0,00 1,000 20,83 1,670 34,79 2,130 44,38 0,000 0,00 0,000 0,00 4,800 55 DC 59 0,000 0,00 0,000 0,00 3,400 58,62 2,400 41,38 0,000 0,00 0,000 0,00 5,800 56 DC 60 0,000 0,00 1,750 38,89 0,700 15,56 2,050 45,56 0,000 0,00 0,000 0,00 4,500 57 DC 61 0,000 0,00 3,800 63,33 0,000 0,00 1,200 20,00 1,000 16,67 0,000 0,00 6,000 58 DC 62 0,000 0,00 0,000 0,00 6,600 97,06 0,200 2,94 0,000 0,00 0,000 0,00 6,800 59 DC 63 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 50,00 0,500 50,00 1,000 60 DC 64 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 9,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 9,200 61 DC 65 0,000 0,00 0,000 0,00 1,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,500 62 DC 66 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,600 90,32 0,600 9,68 0,000 0,00 6,200 63 DC 67 0,000 0,00 2,000 76,92 0,000 0,00 0,600 23,08 0,000 0,00 0,000 0,00 2,600 64 DC 68 0,000 0,00 0,000 0,00 2,400 80,00 0,000 0,00 0,600 20,00 0,000 0,00 3,000 65 DC 68A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,600 26,43 0,200 8,81 1,470 64,76 2,270 66 DC 69 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 59,32 1,000 16,95 1,400 23,73 0,000 0,00 5,900 67 DC 69A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,500 57,29 4,100 42,71 0,000 0,00 9,600 68 DC 70 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 31,75 0,800 21,16 0,500 13,23 1,280 33,86 3,780 69 DC 71 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 17,86 3,900 69,64 0,700 12,50 0,000 0,00 5,600 70 DC 72 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 71 DC 73 0,000 0,00 2,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 82 Pondere Pondere stare Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Stare foarte Stare bună Pondere stare Stare medie Pondere stare Pondere stare Stare foarte Pondere stare drum în lucru foarte bună Stare rea (km) totală drum crt. drum (km) bună (km) (km) bună (%) (km) medie (%) rea (%) rea (km) foarte rea (%) (%) (%) (km) 72 DC 74 0,000 0,00 1,800 94,74 0,000 0,00 0,100 5,26 0,000 0,00 0,000 0,00 1,900 73 DC 75 0,000 0,00 1,400 25,45 0,000 0,00 2,700 49,09 1,400 25,45 0,000 0,00 5,500 74 DC 76 0,000 0,00 6,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,500 75 DC 77 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,100 76,64 1,250 23,36 5,350 76 DC 78 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 5,00 0,000 0,00 11,700 83,57 1,600 11,43 14,000 77 DC 79 0,000 0,00 1,800 90,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,200 10,00 0,000 0,00 2,000 78 DC 80 0,000 0,00 3,810 29,31 0,000 0,00 1,690 13,00 7,500 57,69 0,000 0,00 13,000 79 DC 81 0,000 0,00 0,700 23,33 0,000 0,00 2,300 76,67 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 80 DC 82 0,000 0,00 5,500 58,51 3,900 41,49 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 9,400 81 DC 85 0,000 0,00 10,000 84,08 0,000 0,00 0,500 4,20 1,393 11,71 0,000 0,00 11,893 82 DC 86 0,000 0,00 0,000 0,00 3,800 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,800 83 DC 87 0,000 0,00 0,000 0,00 6,300 91,30 0,600 8,70 0,000 0,00 0,000 0,00 6,900 84 DC 88 0,000 0,00 3,400 70,83 0,000 0,00 0,400 8,33 1,000 20,83 0,000 0,00 4,800 85 DC 89 0,000 0,00 0,000 0,00 2,950 95,16 0,150 4,84 0,000 0,00 0,000 0,00 3,100 86 DC 90 0,000 0,00 2,000 66,67 0,400 13,33 0,600 20,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 87 DC 91 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 28,57 4,500 42,86 3,000 28,57 0,000 0,00 10,500 88 DC 92 0,000 0,00 2,310 92,40 0,000 0,00 0,000 0,00 0,190 7,60 0,000 0,00 2,500 89 DC 93A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 83 Pondere Pondere stare Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Stare foarte Stare bună Pondere stare Stare medie Pondere stare Pondere stare Stare foarte Pondere stare drum în lucru foarte bună Stare rea (km) totală drum crt. drum (km) bună (km) (km) bună (%) (km) medie (%) rea (%) rea (km) foarte rea (%) (%) (%) (km) 90 DC 94 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,700 91 DC 96 0,000 0,00 2,500 80,65 0,000 0,00 0,600 19,35 0,000 0,00 0,000 0,00 3,100 92 DC 98 0,000 0,00 0,300 27,27 0,800 72,73 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,100 93 DC 99 0,000 0,00 5,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 94 DC 100A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,000 100,00 6,000 95 DC 101 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 96 DC 101A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,050 0,83 1,900 31,67 4,050 67,50 6,000 97 DC 102 0,000 0,00 5,000 55,56 1,000 11,11 2,000 22,22 1,000 11,11 0,000 0,00 9,000 98 DC 102A 0,000 0,00 5,600 75,68 0,000 0,00 1,800 24,32 0,000 0,00 0,000 0,00 7,400 99 DC 103 0,000 0,00 4,000 78,43 1,100 21,57 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,100 100 DC 104 0,000 0,00 1,360 13,72 0,500 5,05 2,800 28,25 5,250 52,98 0,000 0,00 9,910 101 DC 105 3,600 30,93 0,000 0,00 0,000 0,00 0,650 5,58 0,000 0,00 7,390 63,49 11,640 102 DC 106 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 100,00 0,000 0,00 2,500 103 DC 107 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,240 24,80 3,760 75,20 0,000 0,00 5,000 104 DC 110 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 100,00 0,000 0,00 5,000 105 DC 110C 0,000 0,00 1,000 25,00 0,000 0,00 3,000 75,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 106 DC 111 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,900 51,58 4,600 48,42 0,000 0,00 9,500 107 DC 113 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 2,000 84 Pondere Pondere stare Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Stare foarte Stare bună Pondere stare Stare medie Pondere stare Pondere stare Stare foarte Pondere stare drum în lucru foarte bună Stare rea (km) totală drum crt. drum (km) bună (km) (km) bună (%) (km) medie (%) rea (%) rea (km) foarte rea (%) (%) (%) (km) 108 DC 114 0,000 0,00 3,000 85,71 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 14,29 0,000 0,00 3,500 109 DC 115 0,000 0,00 0,000 0,00 2,400 80,00 0,600 20,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 110 DC 116 0,000 0,00 0,000 0,00 0,800 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,800 111 DC 117 0,000 0,00 1,110 11,80 2,100 22,32 0,100 1,06 6,100 64,82 0,000 0,00 9,410 112 DC 118 0,000 0,00 0,000 0,00 7,600 59,19 0,400 3,12 4,840 37,69 0,000 0,00 12,840 113 DC 119 0,000 0,00 0,000 0,00 1,650 66,00 0,150 6,00 0,700 28,00 0,000 0,00 2,500 114 DC 121 0,000 0,00 17,900 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 17,900 115 DC 122 3,340 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,340 116 DC 123 0,000 0,00 0,000 0,00 5,100 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,100 117 DC 124 0,000 0,00 1,000 19,05 4,050 77,14 0,200 3,81 0,000 0,00 0,000 0,00 5,250 118 DC 126 0,000 0,00 8,600 72,27 3,300 27,73 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 11,900 119 DC 127 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 120 DC 128A 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 22,99 0,000 0,00 0,000 0,00 6,700 77,01 8,700 121 DC 128C 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,700 100,00 0,000 0,00 1,700 122 DC 129 0,000 0,00 6,100 67,78 0,000 0,00 2,900 32,22 0,000 0,00 0,000 0,00 9,000 123 DC 130 0,000 0,00 0,000 0,00 4,450 63,12 0,600 8,51 0,900 12,77 1,100 15,60 7,050 124 DC 131 0,000 0,00 4,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 125 DC 132 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,250 46,43 3,750 53,57 0,000 0,00 7,000 85 Pondere Pondere stare Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Stare foarte Stare bună Pondere stare Stare medie Pondere stare Pondere stare Stare foarte Pondere stare drum în lucru foarte bună Stare rea (km) totală drum crt. drum (km) bună (km) (km) bună (%) (km) medie (%) rea (%) rea (km) foarte rea (%) (%) (%) (km) 126 DC 133 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 50,00 1,000 50,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 127 DC 135 0,000 0,00 3,500 64,10 0,800 14,65 0,000 0,00 1,160 21,25 0,000 0,00 5,460 128 DC 137 0,000 0,00 0,000 0,00 8,400 80,00 0,000 0,00 2,100 20,00 0,000 0,00 10,500 129 DC 138 0,000 0,00 0,000 0,00 0,300 3,04 5,000 50,66 3,370 34,14 1,200 12,16 9,870 130 DC 139 0,000 0,00 0,000 0,00 0,400 13,33 2,600 86,67 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 131 DC 140 0,000 0,00 4,200 42,00 4,300 43,00 0,000 0,00 1,500 15,00 0,000 0,00 10,000 132 DC 140A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 133 DC 141 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 13,51 2,400 64,86 0,800 21,62 0,000 0,00 3,700 134 DC 141A 0,000 0,00 0,000 0,00 2,550 34,46 0,200 2,70 4,650 62,84 0,000 0,00 7,400 135 DC 141B 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 70,00 0,000 0,00 0,600 30,00 0,000 0,00 2,000 136 DC 142A 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 137 DC 142B 0,000 0,00 0,000 0,00 2,700 33,96 4,150 52,20 1,100 13,84 0,000 0,00 7,950 138 DC 142C 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 66,67 0,700 33,33 0,000 0,00 2,100 139 DC 142D 0,000 0,00 1,550 31,00 1,200 24,00 2,250 45,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 140 DC 143 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 141 DC 144 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 7,14 0,000 0,00 6,500 92,86 0,000 0,00 7,000 142 DC 145 0,000 0,00 0,000 0,00 4,400 48,78 0,000 0,00 1,000 11,09 3,620 40,13 9,020 143 DC 146 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 7,300 100,00 0,000 0,00 7,300 86 Pondere Pondere stare Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Stare foarte Stare bună Pondere stare Stare medie Pondere stare Pondere stare Stare foarte Pondere stare drum în lucru foarte bună Stare rea (km) totală drum crt. drum (km) bună (km) (km) bună (%) (km) medie (%) rea (%) rea (km) foarte rea (%) (%) (%) (km) 144 DC 146A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 4,000 145 DC 147 0,000 0,00 0,000 0,00 2,810 65,20 1,500 34,80 0,000 0,00 0,000 0,00 4,310 146 DC 148A 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 147 DC 150 0,000 0,00 0,000 0,00 2,800 49,12 0,400 7,02 2,500 43,86 0,000 0,00 5,700 148 DC 151 0,000 0,00 3,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 149 DC 151A 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 37,84 0,000 0,00 2,300 62,16 0,000 0,00 3,700 150 DC 152 0,000 0,00 0,800 13,79 0,000 0,00 4,700 81,03 0,300 5,17 0,000 0,00 5,800 151 DC 153 0,000 0,00 0,000 0,00 0,500 50,00 0,500 50,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,000 152 DC 154 0,000 0,00 0,000 0,00 0,750 15,96 0,000 0,00 3,950 84,04 0,000 0,00 4,700 153 DC 155 0,000 0,00 0,000 0,00 6,780 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,780 154 DC 156 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 6,500 100,00 0,000 0,00 6,500 155 DC 157 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,200 100,00 0,000 0,00 3,200 156 DC 158 0,000 0,00 1,750 38,04 0,300 6,52 2,550 55,43 0,000 0,00 0,000 0,00 4,600 157 DC 159 0,000 0,00 0,000 0,00 5,670 94,50 0,000 0,00 0,330 5,50 0,000 0,00 6,000 158 DC 160 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 159 DC 162 0,000 0,00 0,000 0,00 3,700 96,10 0,000 0,00 0,150 3,90 0,000 0,00 3,850 160 DC 163 0,000 0,00 0,800 47,06 0,000 0,00 0,000 0,00 0,900 52,94 0,000 0,00 1,700 161 DC 164 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 27,91 2,800 65,12 0,300 6,98 0,000 0,00 4,300 87 Pondere Pondere stare Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Stare foarte Stare bună Pondere stare Stare medie Pondere stare Pondere stare Stare foarte Pondere stare drum în lucru foarte bună Stare rea (km) totală drum crt. drum (km) bună (km) (km) bună (%) (km) medie (%) rea (%) rea (km) foarte rea (%) (%) (%) (km) 162 DC 165 5,300 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,300 163 DC 166 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,300 6,00 0,000 0,00 4,700 94,00 5,000 164 DC 168 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 165 DC 169 0,000 0,00 5,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 166 DC 170 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 100,00 0,000 0,00 3,000 167 DC 171 0,000 0,00 0,000 0,00 5,990 85,57 0,760 10,86 0,250 3,57 0,000 0,00 7,000 168 DC 172A 0,000 0,00 0,000 0,00 0,200 8,00 2,300 92,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,500 169 DC 172B 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 1,200 170 DC 173 0,000 0,00 0,000 0,00 3,500 87,50 0,000 0,00 0,500 12,50 0,000 0,00 4,000 171 DC 174 0,000 0,00 2,500 89,93 0,000 0,00 0,280 10,07 0,000 0,00 0,000 0,00 2,780 172 DC 175 0,000 0,00 5,000 100,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000 0,00 5,000 173 DC 176 0,000 0,00 0,000 0,00 1,400 46,67 1,600 53,33 0,000 0,00 0,000 0,00 3,000 174 DC 177 0,000 0,00 0,000 0,00 11,100 85,38 0,850 6,54 1,050 8,08 0,000 0,00 13,000 175 DC 178 0,000 0,00 1,700 85,00 0,000 0,00 0,300 15,00 0,000 0,00 0,000 0,00 2,000 Total județ Cluj 12,240 1,37 216,350 24,26 239,900 26,90 188,560 21,14 179,513 20,13 55,390 6,21 891,953 Sursa: autorii 88 Figura 43 – Starea îmbrăcăminții rutiere la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj (iulie-august, 2019) DC 178 DC 177 DC 176 Drum în lucru (km) DC 175 Stare foarte bună (km) Stare bună (km) DC 174 Stare medie (km) DC 173 Stare rea (km) DC 172B Stare foarte rea (km) DC 172A DC 171 DC 170 DC 169 DC 168 DC 166 DC 165 DC 164 DC 163 DC 162 DC 160 DC 159 DC 158 DC 157 DC 156 DC 155 DC 154 DC 153 DC 152 DC 151A DC 151 DC 150 DC 148A DC 147 DC 146A DC 146 DC 145 DC 144 DC 143 DC 142D DC 142C DC 142B DC 142A DC 141B DC 141A DC 141 DC 140A DC 140 DC 139 DC 138 DC 137 DC 135 DC 133 DC 132 DC 131 DC 130 DC 129 DC 128C (km) 0 2 4 6 8 10 12 14 89 DC 128A Drum în lucru (km) DC 127 Stare foarte bună (km) Stare bună (km) DC 126 Stare medie (km) DC 124 Stare rea (km) DC 123 Stare foarte rea (km) DC 122 DC 121 DC 119 DC 118 DC 117 DC 116 DC 115 DC 114 DC 113 DC 111 DC 110C DC 110 DC 107 DC 106 DC 105 DC 104 DC 103 DC 102A DC 102 DC 101A DC 101 DC 100A DC 99 DC 98 DC 96 DC 94 DC 93A DC 92 DC 91 DC 90 DC 89 DC 88 DC 87 DC 86 DC 85 DC 82 DC 81 DC 80 DC 79 DC 78 DC 77 DC 76 DC 75 DC 74 DC 73 DC 72 DC 71 DC 70 DC 69A DC 69 DC 68A DC 68 DC 67 DC 66 DC 65 (km) 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 90 DC 64 Drum în lucru (km) DC 63 Stare foarte bună (km) Stare bună (km) DC 62 Stare medie (km) DC 61 Stare rea (km) DC 60 Stare foarte rea (km) DC 59 DC 58 DC 57 DC 56 DC 55 DC 54 DC 53 DC 52 DC 51 DC 50 DC 49A DC 49 DC 48 DC 47A DC 47 DC 46 DC 45 DC 43 DC 42 DC 41 DC 40 DC 39 DC 38 DC 37 DC 36 DC 35 DC 34 DC 33 DC 32 DC 30 DC 25 DC 24 DC 23 DC 22 DC 21B DC 21 DC 20 DC 19 DC 18 DC 17 DC 16 DC 14A DC 14 DC 13 DC 12 DC 10 DC 9A DC 8 DC 7 DC 6 DC 5 DC 4 DC 3 DC 2 DC 1 (km) 0 2 4 6 8 10 12 14 Sursa: autorii 91 Figura 44 – Distribuția spațială a calității îmbrăcăminților rutiere pe drumurile comunale (iulie-august 2019) Sursa: autorii 92 2.3. Lucrările de artă și alte dotări la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj – situația actuală 2.3.1. Baraje, viaducte, pasaje, poduri și podețe La momentul actual, infrastructura rutieră din județul Cluj este deservită de un număr total de 563 de lucrări de artă cu deschidere mai mare de 5 m (3 baraje, 18 viaducte, 47 pasaje și 495 poduri) care asigură calea rutieră peste diversele obstacole naturale și antropice (râuri, denivelări morfologice, căi ferate, drumuri etc.). Acestea au fost construite și modernizate în diferite momente de timp,în prezentînregistrând diferite stări ale părții de infrastructură și suprastructură. În vederea cuantificării stării actuale a lucrărilor de artă ce asigură continuitatea căii rutiere s-a realizat o evaluare generală calitativă pe cinci clase de stare: FB – foarte bună; B – bună; M – medie; R – rea; FR – foarte rea. Această evaluare are menirea de a indica doar o situația generală a stării lucrărilor de artă, fără a intra în alte detalii de factură tehnică. La momentul actual starea generală a lucrărilor de artă ce asigură continuitatea căii și circulației rutiere se prezintă în felul următor (Tabel 21, Fig. 45). Tabel 21. Starea generală a lucrărilor de artă la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie- august, 2019) Stare lucrări de artă Total Nr. Tip drum FB B M R FR drumuri crt. nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % 1 Baraje 0 0,00 0 0,00 2 66,67 1 33,33 0 0,00 3 0,53 100,0 2 Viaducte 18 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 18 3,20 0 3 Pasaje 30 63,83 9 19,15 7 14,89 0 0,00 1 2,13 47 8,35 4 Poduri 64 12,93 90 18,18 255 51,51 82 16,56 4 0,82 495 87,92 Total 100,0 5 lucrări 112 19,89 99 17,58 262 46,54 85 15,10 5 0,89 563 0 artă Sursa: autorii 93 Figura 45 – Starea generală a lucrărilor de artă la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019) Poduri FR Pasaje Viaducte R Baraje M B FB (nr.) 0 50 100 150 200 250 300 Sursa: autorii Din totalul celor 563 de elemente infrastructurale prezente la nivelul întregii rețele rutiere din județul Cluj (autostrăzi, drumuri europene și naționale, județene și comunale) 112 unități se încadrează la starea FB - foarte bună (19,86%), 99 unități la starea B - bună (17,55%), 262 unități la starea M - medie (46,45%), 85 unități la starea R - rea iar 5 la starea FR – foartea rea. Această constatare realizată pe baza observațiilor din teren scoate în evidență faptul că mai bine de 37% din elementele de infrastructură se încadrează la starea FB și B, fapt ce asigură și pe viitor o bună exploatare a drumurilor. Problematică devine situația atunci când observăm că aproape 50% din elementele infrastructurale de susținere a căilor rutiere (pasaje, poduri) se încadrează la clasa M -medie de viabilitate și care totodată se apropie de finalul duratei de exploatare corespunzătoare, urmând a trece în cea cu exploatare deficitară; această pondere ridicată va determina pe viitor o presiune bugetară ridicată pentru modernizarea lor, pentru a nu permite trecerea în categoria de stare rea și foarte rea care să afecteze circulația rutieră. Mai gravă este situația însă în cazul elementelor infrastructurale ce se încadrează la stare R- rea și FR - foarte rea, acestea deținând împreună cca. 16% din totalul elementelor și care în orice moment pot ceda sub presiunea traficului sau a altor factori (viituri, furtuni, zăpoare etc.) conducând la blocarea traficului rutier și izolarea localităților. Analizate individual, se constată că lucrările de artă de clasă superioară (viaducte și pasaje) se încadrează preponderent la categoria FB, B și M, în vreme ce podurile se încadrează preponderent la categoria M, B și R. Această situație se explică prin faptul că elementele de infrastructură de clasă superioară sunt construite mai recent, în timp cwemajoritatea podurilor din cadrul rețelei sunt construite prin anii '60-'70- '80 ai secolului al XX-lea, multe dintre acestea încă nebeneficiind de lucrări de modernizare. O categorie aparte o reprezintă barajele (Someșu Cald, Tarnița și Fântânele) ce asigură calea pentru DJ 107P și DN 1R, și care, la nivelul părții de suprastructură rutieră, prezentau degradări medii și avansate, fapt pentru care au fost încadrate la categoria M – medie și R – rea. Astfel, calea rutieră de pe barajele Someșu Cald și Fântânele se încdrează la categoria M, cea de pe Tarnița la categoria R (Tabel 22, Fig. 46, 94 47). De precizat este faptul că aceste baraje reprezintă în sine importante atracții turistice, fiind vizitate de un număr mare de turiști, precum și că asigură circulația pe drumuri cu valențe turistice. Tabel 22. Starea generală a barajelor ce asigură calea rutieră la nivelul infrastructurii din județul Cluj (iulie-august, 2019) Stare baraje cale drum Total Nr. Tip drum FB B M R FR baraje crt. nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % Autostră 1 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 zi Drumuri 2 național 0 0,00 0 0,00 1 100,00 0 0,00 0 0,00 1 33,33 e Drumuri 3 0 0,00 0 0,00 1 50,00 1 50,00 0 0,00 2 66,67 județene Drumuri 4 comunal 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 e Total 5 0 0,00 0 0,00 2 66,67 1 33,33 0 0,00 3 100,00 baraje Sursa: autorii Figura 46 – Starea suprastructurii rutiere pe DN 1R, baraj Fântânele (iulie-august, 2019) Sursa: autorii 95 Figura 47 – Starea suprastructurii rutiere pe DJ 107P, baraj Tarnița (iulie-august, 2019) Sursa: autorii Starea elementelor de infrastructură de tipul viaductelor, pasajelor sau poduri rutiere cu deschidere mai mare de 5 m se prezintă într-un mod diferențiat pe categorii separate de drumuri clasificate (Tabel 23, Fig. 48). Tabel 23.Starea generală a lucrărilor de artă pe categorii de drumuriclasificate în județul Cluj (iulie- august, 2019) Stare lucrări artă Total lucrări artă Nr. Tip drum FB B M R FR crt. nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % 1 Autostrăzi 38 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 38 6,75 Drumuri 2 22 15,38 47 32,87 68 47,55 4 2,80 2 1,40 143 25,40 naționale Drumuri 3 40 15,21 28 10,65 135 51,33 60 22,81 0 0,00 263 46,71 județene Drumuri 4 12 10,08 24 20,17 61 51,26 18 15,13 4 3,36 119 21,14 comunale Total 5 112 19,89 99 17,58 264 46,89 82 14,57 6 1,07 563 100,00 drumuri Sursa: autorii 96 Figura 48 – Starea generală a lucrărilor de artă la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie- august, 2019) Drumuri comunale FR Drumuri județene Drumuri naționale Autostrăzi R M B FB (nr.) 0 20 40 60 80 100 120 140 160 Sursa: autorii Astfel, dacă în cazul autostrăzilor toate lucrările de artă se încadrează la starea foarte bună (100%), în cazul drumurilor naționale acestea se încadrează în toate cele cinci clase de stare, dominantă fiind starea medie (47,22%). Drumurile județene, pe lângă faptul că dețin cele mai multe lucrări de artă, au încadrate cele mai multe astfel de elemente la clasa medie (51,33%), fiind urmată de cea rea (22,81%) și foarte bună (15,21%). De remarcat însă faptul că 60 de unități se încadrează încă la categoria de stare rea, ceea ce se configurează ca și o problemă importantă pe viitor la nivelul rețelei. La nivelul drumurilor comunale situația se prezintă oarecum asemănător, cele mai multe unități încadrându-se la stare medie (51,26%), fiind urmată de cea bună (20,17%) și rea (15,13%), starea foarte bună deținând doar 10,08% din totalul lucrarilor de artă. Analiza individuală pe categorii de drumuri a elementelor de infrastructură scoate în evidență o situație diferită față de imaginea globală prezentată anterior. În acest sens, starea elementelor de infrastructură este prezentată mai departe, separat, pe categorii. Viaductele – lucrări de artă de mare anvergură, menite să depășească obstacole complexe – sunt prezente doar la nivelul infrastructurii rutiere de clasă tehnică superioară (autostrăzi și drumuri naționale). Acestea se încadrează în totalitate la starea foarte bună, fapt determinat și de finalizarea recentă a lucrărilor de construcție (5-10 ani), precum și de calitatea acestora (Tabel 24, Fig. 49). 97 Tabel 24. Starea generală a viaductelor ce asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019) Stare viaducte cale drum Total Nr. Tip drum FB B M R FR viaducte rutiere crt. nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % Autostră 1 15 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 15 83,33 zi Drumuri 2 național 3 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 3 16,67 e Drumuri 3 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 județene Drumuri 4 comunal 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 e Total 5 18 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 18 100,00 drumuri Sursa: autorii Figura 49 – Starea generală a viaductelor care asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019) Drumuri comunale FR Drumuri județene Drumuri naționale Autostrăzi R M B FB (nr.) 0 2 4 6 8 10 12 14 16 Sursa: autorii Pasajele rutiere – lucrări de artă de mare și medie anvergură, menite să asigure depășirea unor obstacole generate de intersecția a două infrastructuri din aceeași categorie sau categorii diferite – sunt prezente la nivelul tuturor drumurilor clasificate din cadrul rețelei rutiere a județului Cluj. Încadrarea pasajelor după starea acestora este de asemenea neomogenă la nivelul rețelei (Tabel 25, Fig. 50). 98 Tabel 25. Starea generală a pasajelor ce asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019). Stare pasaje cale drum Total Nr. Tip drum FB B M R FR pasaje rutiere crt. nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % Autostră 1 12 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 12 25,53 zi Drumuri 2 național 6 27,27 8 36,36 7 31,82 0 0,00 1 4,55 22 46,81 e Drumuri 3 7 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 7 14,89 județene Drumuri 4 comunal 5 83,33 1 16,67 0 0,00 0 0,00 0 0,00 6 12,77 e Total 5 30 63,83 9 19,15 7 14,89 0 0,00 1 2,13 47 100,00 drumuri Sursa: autorii Figura 50 – Starea generală a pasajelor care asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019). Drumuri comunale FR Drumuri județene Drumuri naționale Autostrăzi R M B FB (nr.) 0 2 4 6 8 10 12 14 Sursa: autorii Astfel, la nivelul autostrăzilor, toate pasajele se încadrează la starea FB – foarte bună, în timp ce la drumurile naționale acestea au o stare diferențiată: 6 pasaje – FB, 8 pasaje – B, 7 pasaje – M iar 1 pasaj se încadrează la starea foarte rea (pasaj peste CF industrial cu ecartament îngust de pe DN 1 de la poziția km 445+200 Turda). În cazul drumurilor județene, toate pasajele rutiere se încadrează în categoria de stare FB, în timp ce în cazul drumurilor comunale acestea se încadrează la două clase: 5 pasaje – FB, 1 pasaj – B. 99 Podurile rutiere – reprezintă lucrările de artă cu o deschidere mai mare de 5 m și sunt utilizate cel mai frecvent la depășirea obstacolelor generate de cursurile hidrografice. Acestea sunt considerate lucrări de artă de medie respectiv mică anvergură și au o frecvență ridicată în teritoriu, determinată direct de densitatea rețelei hidrografice. La nivelul rețelei rutiere din județul Cluj au fost inventariate 495 de poduri din care 11 localizate pe autostrăzi, 117 pe drumuri naționale, 254 pe drumuri județene și 113 pe drumuri comunale (Tabel 26, Fig. 51). Tabel 26. Starea generală a podurilor ce asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019) Stare poduri cale drum Total Nr. Tip drum FB B M R FR poduri rutiere crt. nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % Autostră 1 11 100,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 11 2,22 zi Drumuri 2 național 14 11,96 39 33,33 59 50,43 4 3,43 1 0,85 117 23,64 e Drumuri 3 33 12,99 28 11,02 134 52,76 59 23,23 0 0,00 254 51,31 județene Drumuri 4 comunal 7 6,19 23 20,35 61 53,98 18 15,93 4 3,54 113 22,83 e Total 5 64 12,93 90 18,18 255 51,52 81 16,36 5 1,01 495 100,00 drumuri Sursa: autorii Figura 51 – Starea generală a podurilor care asigură calea la nivelul infrastructurii rutiere din județul Cluj (iulie-august, 2019) Drumuri comunale FR Drumuri județene Drumuri naționale Autostrăzi R M B FB (nr.) 0 20 40 60 80 100 120 140 160 Sursa: autorii Starea podurilor rutiere din cadrul rețelei de drumuri clasificate ale județului Cluj se diferențiază semnificativ ca urmare a momentelor diferite de timp în care acestea au fost construite, acțiunii factorilor 100 de mediu pe care le-au suportat precum și a acțiunii intensității traficului rutier. Astfel, la nivelul rețelei se pune în evidență următoarele: - podurile de pe autostrăzi se încadrează în proporție de 100% la starea foarte bună; - pe drumurile naționale dominante sunt podurile care se încadrează la starea medie (50,43%), fiind urmate de cele cu stare bună (33,33%) și foarte bună (11,96%); podurile în stare rea și foarte rea dețin împreună puțin peste 4% (4 poduri – R, 1 pod – FR) dar suficient să genereze blocaje semnificative la nivelul rețelei, în caz de prăbușire. Astfel de situații cu poduri de starea rea se întâlnesc pe DN 1 la poziția km 445+800, DN 1C la poziția km 61+300, DN 1R la pozițiile km 17+250 (r. Călata) și 18+970 (r. Călata); singurul caz de pod rutier încadrat la starea foarte rea se află pe DN 1 la poziția km 444+840 peste r. Arieș la intrare în municipiul Turda dinspre Alba Iulia (Fig. 52); Figura 52 – Podul rutier peste r. Arieș de pe DN 1 de la poziția km 444+840, la intrarea în municipiul Turda Sursa: autorii 101 Figura 53 – Podul rutier peste r. Someșul Cald de pe DC 128A de la poziția km 0+400 Sursa: autorii - pe drumurile județene, net dominante sunt podurile cu stare medie (52,76%), fiind urmate de cele cu stare rea (23,23%) și cele cu stare foarte bună (12,99%); podurile cu stare foarte bună și bună însumează cca. ¼ din numărul total de poduri situate pe drumurile județene, ceea ce este încă puțin în economia generală a circulației rutiere; de dorit este ca această categorie de poduri să domine statistic; de remarcatcă la niveluldrumurilorjudețene nu existăpoduri de stare foarte rea; - drumurile comunale ocupă poziția 3 în clasamentul podurilor cu 113 unități dintre care cele mai multe se încadrează la categoria medie de stare (53,98%), fiind urmate de cele cu stare bună (20,35%) și rea (11,02%); la categoria foarte bună se încadrează numai 6,19% dintre podurile comunale, în speță cele care au fost modernizate pe fonduri europene; de remarcat că există și un număr de 4 poduri ce se încadrează la categoria foarte rea, acestea putând crea oricând probleme majore la nivel rețelei rutiere pe care le deservesc; cele 4 poduri de categorie foarte rea sunt prezente la nivelul a 2 drumuri comunale: DC 128A la pozițiile km 0+400 – r. Someșu Cald, 1+900 – v. Șimonu și 2+600 respectiv DC 144 la poziția km 0+000 peste v. Valea Mare (vezi Fig. 53). Distribuția în plan teritorial a lucrărilor de artă (baraj, viaducte, pasaje și poduri) la nivelul autostrăzilor și drumurilor naționale scoate în evidență următoarea regularitate: cu cât rangul și clasa tehnică a drumurilor este mai mare cu atât starea lucrărilor de artă este mai bună (Fig. 54). 102 Figura 54 – Distribuția în plan teritorial a elementelor de infrastructură rutieră de tipul lucrărilor de artă la nivelul autostrăzilor și drumurilor naționale din județul Cluj Sursa: autorii Astfel, pe sectoarele de autostrăzi toate elementele de infrastructură se încadrează la categoria foarte bună; la nivelul drumurilor europene lucrările de artă se încadrează la categoria foarte bună și bună; în cazul drumurilor naționale secundare se observă o preoponderențăa elementelor de infrastructură din categoria medie și bună. Podețele – reprezintă o categorie aparte de elemente infrastructurale prezente de-a lungul drumurilor, cu rol de drenare a scurgerilor de suprafață pe sub structura rutieră. Acestea sunt și cele mai numeroase elemente de infrastructură din această categorie. În plan spațial la nivelul infrastructurii rutiere de clasă tehnică superioară (I, II și III) autostrăzi și drumuri naționale se pune în evidență o predominare netă a podețelor de stare bună pe sectoarele de drum recent modernizate și a celor de stare nesatisfăcătoare pe drumurile naționale secundare sau sectoare de drum european care nu au beneficiat de programe de modernizare (Fig. 55). Cele mai frecvente probleme cu care se confruntă aceste podețe o reprezintă colmatarea sau degradarea prin îngheț/dezghe 103 Figura 55 – Distribuția în plan teritorial a elementelor de infrastructură rutieră de tipul podețelor la nivelul autostrăzilor și drumurilor naționale din județul Cluj Sursa: autorii 2.3.2. Sensuri giratorii Sensurile giratorii reprezintă intersecții de drumuri la nivel de mare capacitate și sunt amenajate în situațiile în care vectorii de trafic sunt mari și în creștere. Principalul avantaj al intersecțiilor de acest tip este faptul că nu necesită semaforizare în dirijarea traficului și nu generează timpi de așteptare în situația în care pe celălalt drum nu există trafic. Acestea pot fi de mai multe feluri: sensuri giratorii amenajate și neamenajate cu 1, 2 sau mai multe benzi de circulație. În acest context, acest tip de intersecție reprezintă soluția potrivită pentru drumurile cu trafic în creștere. La nivelul rețelei de drumuri clasificate din cadrul județului Cluj s-au identificat un număr de 53 de sensuri giratorii concentrate cu precădere in incinta urbanului (Tabel 27, Fig. 56). 104 Tabel 27. Intersecțiile de tip sens giratoriu de pe rețeaua rutieră din județul Cluj Tip sens giratoriu Număr benzi circulație Nr. Denumire Poziția Intersecție cu alt Localitate crt. drum km drum clasificat 1 bandă 2 benzi Amenajat Neamenajat circulație circulație 1 DN 1 440+100 Turda x x 2 DN 1 446+000 Turda DJ 161B x x 3 DN 1 446+400 Turda DJ 161B x x 4 DN 1 467+700 Feleacu DJ 103T + DC 71 x x 5 DN 1 472+900 Cluj-Napoca DJ 103U x x 6 DN 1 473+200 Cluj-Napoca VTCJ x x 7 DN 1 474+200 Cluj-Napoca x x 8 DN1 480+200 Cluj-Napoca x x 9 DN 1 483+100 Florești x x 10 DN 1 485+900 Florești x x 11 DN 1 488+200 Luna de Sus DN 1 + DJ 107M x x 12 DN 1C 1+500 Cluj-Napoca x x 13 DN 1C 7+850 Cluj-Napoca x x 14 DN 1C 9+580 Dezmir x x 15 DN 1C 16+180 Apahida VOCE+VAP x x 16 DN 1C 60+090 Dej DN 17 x x 17 DN 1F 4+400 Cluj-Napoca x x 18 DN 1F 16+350 Nădășelu A3 + DN 1J x x 19 DN 15 0+000 Turda DJ 161B x x 20 DN 15 0+900 Turda x x 21 DN 15 2+000 Turda x x 22 DN 15 2+400 Turda x x 105 Tip sens giratoriu Număr benzi circulație Nr. Denumire Poziția Intersecție cu alt Localitate crt. drum km drum clasificat 1 bandă 2 benzi Amenajat Neamenajat circulație circulație 23 DN 15 5+200 Turda x x Câmpia 24 DN 15 9+150 x x Turzii Câmpia 25 DN 15 11+600 A3 x x Turzii 26 DN 16 0+000 Apahida DN 1C x x 27 DN 17 0+000 Dej DN 1C x x 28 VTCJ 0+000 Cluj-Napoca VOCE x x 29 VOCE 17+360 Dezmir DC 80 x x VOCNE + DC 30 VOCE 20+060 Sub Coastă x x 142C 31 VOCE 23+664 Apahida DN 1C + VAP x x 32 VOCNE 0+600 Cluj-Napoca Acces Tetarom II x x 33 VGH 0+000 Gherla DN 1C + DJ 172F x x 34 DJ 103G 41+250 Săndulești DJ 107L x x 35 DJ 103G 66+450 Gheorghieni VOCE x x 36 DJ 103G 72+750 Cluj-Napoca x x 37 DJ 105S 0+200 Cluj-Napoca x x 38 DJ 107L 0+500 Turda x x 39 DJ 109A 0+125 Cluj-Napoca DC 142B x x 40 DJ 109A 1+320 Cluj-Napoca x x 41 DJ 109A 1+900 Cluj-Napoca x x 42 DJ 109A 2+650 Cluj-Napoca x x Juc- 43 DJ 109D 33+490 Acces Tetarom 3 x x Herghelie 106 Tip sens giratoriu Număr benzi circulație Nr. Denumire Poziția Intersecție cu alt Localitate crt. drum km drum clasificat 1 bandă 2 benzi Amenajat Neamenajat circulație circulație 44 DJ 161B 28+250 Turda x x 45 DJ 161B 28+500 Turda x x 46 DJ 161B 29+250 Turda x x 47 DJ 161B 30+450 Turda DN 15 x x 48 DJ 161C 30+560 Dej x x 49 DJ 161C 31+800 Dej DJ 161D x x 50 DJ 161C 32+000 Dej x x 51 DJ 161C 32+150 Dej x x 52 DC 142D 0+890 Cluj-Napoca x x 53 DC 142D 1+550 Cluj-Napoca x x Total 45 8 24 29 Sursa: autorii Figura 56 – Intersecțiile de tip sens giratoriu de pe rețeaua de drumuri clasificate din județul Cluj 107 Sursa: autorii 108 Cele mai multe intersecții de acest fel sunt localizate în municipiul Cluj-Napoca și în zona sa metropolitană, fiind urmat de conurbația Turda-Câmpia Turzii, Dej și Gherla. În afara acestor arii de urbanizare astfel de intersecții nu sunt amenajate cu toate că acest lucru ar fi necesar, mai ales în cazul intersecției drumurilor europene și naționale cu rețeaua de drumuri locale. Pentru ca o astfel de intersecție să asigure o fluidizare maximă a traficului este necesar ca aceasta să nu fie numai prezentă, ci și amenajată. În acest sens, din cele 53 de intersecții de tip sens giratoriu , 45 sunt amenajate iar 8 neamenajate sau în curs de amenajare (Fig. 57), ceea ce reprezintă un procentaj ridicat în favoarea celor amenajate (84,90%). Un alt aspect relevant al unei astfel de intersecții îl reprezintă numărul de benzi alocate circulației. Sensurile giratorii cu o mare capacitate de trafic au cel puțin două benzi de circulație, una pentru schimbarea direcției de mers și una pentru deplasarea drept înainte. La nivelul rețelei din cele 53 de sensuri giratorii 24 sunt cu 1 bandă de circulație (Fig. 58) iar 29 cu două benzi (Fig. 59). Figura 57 – Sens giratoriu neamenajat pe DJ 109A în municipiul Cluj-Napoca Sursa: autorii 109 Figura 58 – Sens giratoriu amenajat cu 1 bandă de circulație pe DN 1 în localitatea Luna de Sus Sursa: autorii Figura 59 – Sens giratoriu amenajat cu 2 benzi de circulație pe DN 1 în municipiul Turda Sursa: autorii 110 În concluzie, aceste valori ale numărului, tipologia și localizarea intersecțiilor de tip giratoriu încă denotă o slabă preocupare pentru securizarea și fluidizarea traficului din partea administratorilor drumurilor, fapt care generează în continuare valori ridicate ale accidentelor în intersecții. 2.3.3. Intersecțiile la nivel cu căile ferate Intersecțiile drumurilor clasificate cu căile ferate reprezintă puncte de conflict între cele două categorii de infrastructuri, ce se soldează de cele mai multe ori cu accidente și pierderi de vieți omenești. În vederea securizării traficului pe cele două categorii de infrastructuri și diminuării sau eliminării punctelor conflictuale, intersecțiile au fost amenajate sub diferite forme. Astfel, în general, există două forme de amenajare a intersecțiilor: amenajare intersecție drum cu cale ferată la nivel și amenajare intersecție denivelată. Intersecțiile la nivel sunt cele mai frecvente în teritoriu și se realizează pe drumuri cu trafic rutier scăzut și mediu ca intensitate iar intersecțiile denivelate sunt utilizate în cazul drumurilor de clasă tehnică superioară și cu trafic intens. Intersecțiile la nivel pot fi simple semaforizate sau nesemaforizate, cu semibarieră sau barieră în cazul drumurilor de clasă tehnică medie și cu intensitate crescută a traficului. Amenajările de tipul pasajelor rutiere sau feroviare se întâlnesc pe drumurile de clasă tehnică superioară (I, II, III) și reprezintă forma ideală de soluționare punctelor de conflict între cele două infrastructuri. Rețeaua rutieră clasificată (autostrăzi, drumuri europene și naționale, județene și comunale) din județul Cluj se intersectează cu cea feroviară în 55 de puncte, intersecțiile fiind amenajate sub diverse forme, de la pasaje rutiere sau feroviare până la intersecții la nivel fără barieră ori semaforizare (Tabel 28, Fig. 60). 111 Tabel 28. Intersecția drumurilor clasificate cu rețeaua feroviară din județul Cluj Intersecție Risc de Tip intersecție semaforizat Sistem de securizare trafic Tip îmbrăcăminte rutieră accidente ă Nr Denumire Denumire cale Poziția km Localitate Dale Dale Observații crt. drum ferată Cu Dale La Fără Cu cauciuc beto Pasaj DA NU semibarier beton DA NU nivel barieră barieră elastic n ă ciment STRAIL asfalt 1 A3 CF 300 2+195 Câmpia Turzii x x 2 DN 1 CF industrial 445+200 Turda x x Ecartament îngust 3 DN 1 CF 300 351+302 Huedin x x 4 DN 1C CF 300 3+700 Cluj-Napoca x x 5 DN 1C CF 400 61+430 Dej x x 6 DN 1C CF industrială 20+225 Jucu x x x x x Dezafectată 7 DN 1C CF industrială 55+665 Dej x x x x x 8 DN 1C CF industrială 57+320 Dej x x x x x Dezafectată 9 DN 1F CF 300 2+000 Cluj-Napoca x x 10 DN 1F CF 300 11+295 Suceag x x 11 DN 1F CF 300 16+920 Nădășel x x 12 DN 1G CF 300 0+426 Huedin x x x x x 13 DN 15 CF 300 7+925 Câmpia Turzii x x 14 DN 16 CF 401 0+050 Apahida x x x x x 15 DN 75 CF 309 136+747 Lungești x x x x x Dezafectată 16 DN 75 CF 309 137+269 Lungești x x x x x Dezafectată 17 DN 75 CF 309 138+360 Lungești x x x x x Dezafectată 18 DN 75 CF 309 139+462 Lungești x x x x x Dezafectată 19 DN 75 CF 309 143+387 Buru x x x x x Dezafectată 20 DN 75 CF 309 144+408 Buru x x x x x Dezafectată 21 DN 75 CF 309 154+170 Cornești x x x x x Dezafectată 22 DJ 103H CF 300 0+080 Bologa x x x x x 23 DJ 103N CF 300 2+800 Jebucu x x x x x 24 DJ 108I CF 300 0+030 Bucea x x x x x 25 DJ 108C CF industrială 0+200 Gârbău x x x x x Dezafectată 26 DJ 108N CF 300 0+400 Aghireșu x x x x x 27 DJ 109C CF 401 4+480 Gherla x x x x x 28 DJ 109D CF 401 33+800 Juc-Herghelie x x x x x 29 DJ 161 CF 401 16+950 Bonțida x x x x x 30 DJ 161A CF 300 0+110 Apahida x x x x x 31 DJ 161A CF 401 0+300 Apahida x x x x x 32 DJ 161B CF 300 11+900 Ploscoș x x x x x În rampă. 33 DJ 161B CF 309 30+500 Turda x x x x x Neinteroperabilă 34 DJ 161B CF industrială 30+750 Turda x x x x x 35 DJ 161B CF 309 46+100 Călărași-Gară x x x x x 36 DJ 161D CF 401 17+190 Dej x x x x x 112 Intersecție Risc de Tip intersecție semaforizat Sistem de securizare trafic Tip îmbrăcăminte rutieră accidente ă Nr Denumire Denumire cale Poziția km Localitate Dale Dale Observații crt. drum ferată Cu Dale La Fără Cu cauciuc beto Pasaj DA NU semibarier beton DA NU nivel barieră barieră elastic n ă ciment STRAIL asfalt 37 DJ 172F CF 401 4+190 Gherla x x x x x 38 DJ 764 CF 300 0+010 Valea Drăganului x x x x x 39 DC 37 CF 401 1+400 Gherla x x x x x 40 DC 38 CF industrială 0+700 Iclod x x x x x Dezafectată 41 DC 38 CF 401 1+150 Iclod x x x x x 42 DC 39 CF 401 0+350 Gherla x x x x x 43 DC 40 CF 401 3+860 Juc-Herghelie x x x x x 44 DC 41 CF 401 0+800 Apahida x x x x x 45 DC 62 CF industrială 0+400 Călărași-Gară x x x x x Acces BA 71 46 DC 64 CF 300 8+700 Valea Florilor x x x x x 47 DC 69A CF 300 2+990 Câmpia Turzii x x x x x 48 DC 76 CF 300 0+610 Cojocna x x x x x 49 DC 80 CF 300 12+790 Cara x x x x x 50 DC 126 CF 300 8+560 Brăișoru x x x x x 51 DC 132 CF 300 0+020 Negreni x x x x x 52 DC 140 CF 300 0+200 Gârbău x x x x x 53 DC 140A CF 300 0+150 Dorolțu x x x x x 54 DC 141B CF 300 0+075 Mera x x x x x 55 DC 177 CF 400 0+550 Câțcău x x x x x Total 46 9 28 18 40 3 3 4 41 1 28 27 Sursa: autorii 113 Figura 60 – Punctele de intersecție ale rețelei rutiere cu rețeaua feroviară din județul Cluj Sursa: autorii 114 În prezent, la nivelul județului Cluj, sunt disponibile 9 pasaje rutiere peste rețeaua feroviară: 1 pasaj rutier pe autostrada A3 peste CF 300 în localitatea Câmpia Turzii; 2 pasaje rutiere pe DN 1 peste CF industrial și CF 300 în localitățile Turda și Huedin; 2 pasaje rutiere pe DN 1C peste CF 300 și 400 în localitățile Cluj- Napoca și Dej; 3 pasaje rutiere pe DN 1F peste CF 300 în localitățile Cluj-Napoca, Suceag și Nădășel; 1 pasaj feroviar peste DN 15 în localitatea Câmpia Turzii (Fig. 61, 62, 63). Figura 61 – Pasaj rutier pe autostrada A3 la intersecția cu CF 300 în zona municipiului Câmpia Turzii Sursa: autorii Figura 62 – Pasaj rutier pe drumul național DN 1F la intersecția cu CF 300 în zona localității Suceag Sursa: autorii 115 Figura 63 – Pasaj feroviar pe drumul național DN 15 la intersecția cu CF 300 în zona localității Câmpia Turzii Sursa: autorii Amenajările de tipul intersecțiilor la nivel sunt cele mai frecvente și totalizează 46 de intersecții din care 40 sunt fără barieră, 3 cu semibarieră și 3 cu barieră (Fig. 64, 65, 66). Figura 64 – Intersecție la nivel fără barieră, cu semaforizare și dale beton pe drumul județean DJ 103H cu CF 300, în zona localității Bologa Sursa: autorii 116 Figura 65 – Intersecție la nivel cu semibarieră și dale elastice din cauciuc pe drumul național DN 16 cu CF 300, în zona localității Apahida Sursa: autorii Figura 66 – Intersecție la nivel, cu barieră și dale beton pe drumul comunal DC 140 cu CF 300, în zona localității Gârbău Sursa: autorii 117 Cele 40 de intersecții fără bariere sunt și cele mai problematice deoarece prezintă risc foarte ridicat de producere a accidentelor din partea participanților la traficul rutier. Acestea sunt întâlnite atât pe drumurile naționale dar mai ales pe cele județene și comunale. Intersecțiile cu semibariere le întâlnim în cazul drumurilor naționale și județene cu valori de trafic în creștere, pe când cele cu bariere sunt localizate pe drumuri comunale. Soluția constuctivă cel mai des întâlnită de amenajare a trecerilor la nivel de cale ferată, la momentul actual, este dala de beton ciment, aceasta întâlnindu-se la 41 din cele 46 de intersecții, fapt care afectează semnificativ atât confortul cât mai ales timpii și siguranța de traversare a căii ferate de către autovehicule. Soluția modernă de amenajare a intersecțiilor cu dale elastice din cauciuc de tip STRAIL este prezentă numai în 4 cazuri ceea ce este foarte puțin dacă avem în vedere că prin această soluție se optimizează foarte mult traversarea căii de către autovehicule și se elimină riscul opririi motorului datorită denivelărilor. Orice intersecție la nivel cu calea ferată prezintă riscuri de accidente, însă cele fără bariere și semaforizare sunt cele mai periculoase. La momentul actual 28 de intersecții din cele 55 prezintă risc ridicat de producere a accidentelor pe fondul lipsei barierelor, a traversărilor cu dale din beton și a vizibilității scăzute în intersecții. Intersecțiile dotate cu semibariere, bariere, semaforizare sau pe linii industriale ori cu ecartament îngust și dezafectate nu prezintă risc de accidente. 2.4. Stațiile de alimentare cu carburant Stațiile de alimetare cu carburant reprezintă o componentă indispensabilă bunei circulații pe drumurile publice. În cadrul acestora se realizează alimentarea cu carburant (benzină, motorină, GPL) sau electricitate mai nou a autovehiculelor precum și se prestează o serie de servicii de bază atat pentru întreținerea autovehicule cât și pentru pasageri (spălătorie auto, service auto, auto shop, alimentație publică, parcare etc). În prezent, deservirea traficului rutier din județul Cluj se realizează prin intermediul a 91 de stații de carburant, situate atât de-a lungul drumurilor, cât și în incinta localităților (Tabel 29, Fig. 67). Tabel 29. Stațiile de carburant din județul Cluj Tip carburant comercializat Nr. UAT Denumire Benzină Benzină Benzină Motorină Motorină crt. GPL localizare premium standard Bio premium standard 1 PETROM Benzină Motorină Motorină Luna standard Extra Standard 95 2 A.N.T. Benzină 95 Motorină Moldovene şti 3 PECO A3 Benzină 95 Motorină Luna 4 OMV MaxxMotio MaxxMotio MaxxMotio OMV Diesel Mihai n 100 n 95 n Diesel Viteazu 5 SILVAROM Benzină 95 Motorină Mihai GREEN Viteazu 6 LUKOIL Ecto Sport Ecto Plus Ecto Super Euro L Mihai 98 95 Diesel Bio Diesel Bio Viteazu 118 Tip carburant comercializat Nr. UAT Denumire Benzină Benzină Benzină Motorină Motorină crt. GPL localizare premium standard Bio premium standard 7 LUKOIL Ecto Sport Euroluk Ecto Super Euro L Câmpia 98 COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio Turzii 8 PETROM Benzină Motorină Motorină Câmpia standard Extra Standard Turzii 95 9 Benzinărie Benzină 95 Motorină Iara 10 A&A Import Benzină 95 Motorină Mihai Viteazu 11 ESO Benzina 98 Benzina 95 Motorină Turda 12 MOL EVO 99 Benzină Evo Diesel Tempo Turda fără plumb Plus Diesel 95 13 DENISROM Benzină 95 Motorină Turda 14 DHR GPL Turda 15 ROMPETROL GPL EfixS Efix EfixS Efix Turda Benzina 98 benzină 95 Motorină Motorină 55 51 16 LUKOIL Euroluk Ecto Super Euro L Turda COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio 17 MOL Benzină Evo Diesel Tempo Turda fără plumb Plus Diesel 95 18 TCS GPL Turda AUTOGAS 19 PARTENER EfixS Efix EfixS Efix Sănduleşti ROMPETROL Benzina 98 benzină 95 Motorină Motorină 55 51 20 LUKOIL Euroluk Ecto Super Euro L Feleacu COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio 21 PETROM GPL Benzina Benzină Motorină Cluj- Extra 99 standard Standard Napoca 95 22 OMV MaxxMotio MaxxMotio MaxxMotio OMV Diesel Cluj- n 100 n 95 n Diesel Napoca 23 VIDCOM Benzină 95 Motorină Floreşti 24 MOL GPL Benzină Evo Diesel Tempo Floreşti fără plumb Plus Diesel 95 25 ROMPETROL EfixS Efix EfixS Efix Floreşti Benzina 98 benzină 95 Motorină Motorină 55 51 26 ROMPETROL EfixS Efix EfixS Efix Cluj- Benzina 98 benzină 95 Motorină Motorină Napoca 55 51 27 DHR Cluj- Napoca 119 Tip carburant comercializat Nr. UAT Denumire Benzină Benzină Benzină Motorină Motorină crt. GPL localizare premium standard Bio premium standard 28 MOL GPL EVO 99 Benzină Evo Diesel Tempo Cluj- fără plumb Plus Diesel Napoca 95 29 LUKOIL GPL Ecto Sport Ecto plus Euroluk Ecto Super Euro L Cluj- 98 95 COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio Napoca 30 ROMPETROL GPL Cluj- Napoca 31 OMV MaxxMotio MaxxMotio MaxxMotio OMV Diesel Floreşti n 100 n 95 n Diesel 32 MOL GPL EVO 99 Benzină Evo Diesel Tempo Floreşti fără plumb Plus Diesel 95 33 PETROM Benzină Motorină Cluj- standard Standard Napoca 95 34 EUROIL Benzina + Benzina 95 Motorina + Motorină Cluj- Napoca 35 MOL EVO 99 Benzină Evo Diesel Tempo Cluj- fără plumb Plus Diesel Napoca 95 36 MOL EVO 99 Benzină Evo Diesel Tempo Cluj- fără plumb Plus Diesel Napoca 95 37 OMV MaxxMotio MaxxMotio MaxxMotio OMV Diesel Cluj- n 100 n 95 n Diesel Napoca 38 WAMAR GPL Benzină 95 Motorină Cluj- PETROLEUM Napoca 39 GoTyre GPL GPL Cluj- Napoca 40 PARTENER Efix Efix Cluj- ROMPETROL benzină 95 Motorină Napoca 51 41 LUKOIL Ecto Sport Ecto Plus Euroluk Ecto Super Euro L Cluj- 98 95 COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio Napoca 42 DHR GPL Benzină 95 Motorină Cluj- Napoca 43 LUKOIL Ecto Sport Ecto Plus Euroluk Ecto Super Euro L Cluj- 98 95 COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio Napoca 44 MOL Benzină Evo Diesel Tempo Cluj- fără plumb Plus Diesel Napoca 95 45 PARTENER GPL Efix Efix Gilău ROMPETROL benzină 95 Motorină 51 46 PRITAX Benzină 95 Motorină Cluj- 51 Napoca 47 NAPOCA OIL Benzină 95 Motorină Cluj- Napoca 120 Tip carburant comercializat Nr. UAT Denumire Benzină Benzină Benzină Motorină Motorină crt. GPL localizare premium standard Bio premium standard 48 MOL EVO 99 Benzină Evo Diesel Tempo Cluj- fără plumb Plus Diesel Napoca 95 49 OMV MaxxMotio MaxxMotio MaxxMotio OMV Diesel Cluj- n 100 n 95 n Diesel Napoca 50 MOL EVO 99 Benzină Evo Diesel Tempo Cluj- fără plumb Plus Diesel Napoca 95 51 SOCAR Nano 98 Nano 95 Nano Super Nano Cluj- Diesel Diesel Napoca 52 CRIBO GPL Cluj- Napoca 53 PETROM Benzina Benzină Motorină Motorină Cluj- Extra 99 standard Extra Standard Napoca 95 54 SOCAR GPL Nano 98 Nano 95 Nano Super Nano Cluj- Diesel Diesel Napoca 55 LUKOIL Ecto Sport Euroluk Ecto Super Euro L Cluj- 98 COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio Napoca 56 OMV MaxxMotio MaxxMotio MaxxMotio OMV Diesel Cluj- n 100 n 95 n Diesel Napoca 57 LUKOIL GPL Ecto Sport Ecto plus Euroluk Ecto Super Euro L Apahida 98 95 COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio 58 LUKOIL Ecto Sport Ecto plus Euroluk Ecto Super Euro L Cluj- 98 95 COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio Napoca 59 SC T.E.S. SRL GPL Cluj- Napoca 60 PETROM Benzina Benzină Motorină Motorină Baciu Extra 99 standard Extra Standard 95 61 ROMPETROL EfixS Efix EfixS Efix Cluj- Benzina 98 benzină 95 Motorină Motorină Napoca 55 51 62 PETROM Benzină Motorină Motorină Cluj- standard Extra Standard Napoca 95 63 HUNGAZ GPL Cluj- Napoca 64 ROMPETROL EfixS Efix EfixS Efix Cluj- Benzina 98 benzină 95 Motorină Motorină Napoca 55 51 65 Benzinărie Benzină 95 Motorină Mociu 66 LUKOIL GPL Ecto Sport Ecto Plus Euroluk Ecto Super Euro L Cluj- 98 95 COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio Napoca 67 ROMPETROL Efix Efix Mociu EXPRES benzină 95 Motorină 51 121 Tip carburant comercializat Nr. UAT Denumire Benzină Benzină Benzină Motorină Motorină crt. GPL localizare premium standard Bio premium standard 68 OMV MaxxMotio MaxxMotio MaxxMotio OMV Diesel Apahida n 100 n 95 n Diesel 69 GAZPROM GPL Premium Benzină 95 Premium Diesel Cluj- benzina Diesel Napoca 70 NORD GRUP Benzină 95 Motorină Baciu 71 Benzinărie Benzina 95 Motorină Sâncraiu 72 PETROM Benzina Benzină Motorină Huedin Extra 99 standard Standard 95 73 PARTENER EfixS Efix EfixS Efix Huedin ROMPETROL Benzina 98 benzină 95 Motorină Motorină 55 51 74 ROMPETROL Efix Efix Aghireşu EXPRES benzină 95 Motorină 51 75 LUKOIL Ecto Sport Euroluk Euro L Huedin 98 COR 95 Bio Diesel Bio 76 ROMPETROL Efix EfixMotori Aghireşu EXPRES benzină 95 nă 51 77 MOL Benzina Tempo Huedin fără plumb Diesel 95 78 PARTENER EfixS Efix EfixS Efix Poieni ROMPETROL Benzina 98 benzină 95 Motorină Motorină 55 51 79 PARTENER GPL Benzină 95 Motorină Poieni ROMPETROL 80 ROMPETROL Efix Efix Bonţida EXPRES benzină 95 Motorină 51 81 Benzinărie GPL Benzină 95 Motorină Ţaga 82 Benzinărie Benzină 95 Motorină Vultureni 83 DHR GPL Benzină 95 Motorina + Motorină Gherla 84 PETROM Benzina Benzină Motorină Motorină Gherla Extra 99 standard Extra Standard 95 85 DHR GPL Dej 86 OMV MaxxMotio MaxxMotio MaxxMotio OMV Diesel Dej n 100 n 95 n Diesel 87 MOL EVO 99 Benzină Evo Diesel Tempo Dej fără plumb Plus Diesel 95 88 ROMPETROL GPL EfixS Efix EfixS Efix Dej Benzina 98 benzină 95 Motorină Motorină 55 51 89 LUKOIL Ecto Sport Euroluk Ecto Super Euro L Dej 98 COR 95 Bio Diesel Bio Diesel Bio 122 Tip carburant comercializat Nr. UAT Denumire Benzină Benzină Benzină Motorină Motorină crt. GPL localizare premium standard Bio premium standard 90 PETROM Benzina Benzina Motorină Motorină Dej Extra 99 standard Extra Standard 95 91 ROMPETROL Benzina Motorină Dej efix 95 Efix 51 Sursa: autorii, gazonline.ro Figura 67 – Distribuția teritorială a stațiilor de carburant din județul Cluj Sursa: autorii Cele 91 de stații sunt parte atât a unor mari lanțuri de distribuție cât și a unor distribuitori locali de mică capacitate și servicii limitate. În acest sens, companiile cu cele mai multe stații de carburant care operează pe teritoriul județului Cluj sunt: LUKOIL (13 stații), MOL (12 stații), PETROM (10 stații), OMV (8 stații), ROMPETROL (8 stații), ROMPETROL PARTENER (6 stații), ROMPETROL EXPRES (4 stații), DHR (5 stații) SOCAR (2 stații), GAZPROM (1 stație). Acestea dețin împreună 69 de stații de carburant ceea ce reprezintă peste 75% din totalul stațiilor, restul de 25% fiind reprezentat de distribuitori locali (SRL-uri) cu câte 1 stație. Produsele petroliere care sunt comercializate în cadrul stațiilor acoperă toată gama de cerere, de la cele standard la cele cu cifră octanică mare și aditivi. De asemenea, este de remarcat că 25 de stații 123 comercializează și GPL pentru autovehiculele adaptate pentru această formă de combustibil. Totuși, nici o stație nu dispune de sistem de încărcare cu energie electrică pentru autovehiculele din această gamă. Distribuția spațială a stațiilor de carburant indică o concentrare masivă a acestora în orașe, 61 din cele 92 de stații fiind localizate în una din cele șase localități urbane ale județului Cluj, ceea ce reprezintă peste 66% din totalul stațiilor. Mai mult, se remarcă o concentrare spațială de-a lungul culoarelor hidrografice (Someșu Mic, Arieș, Crișul Repede) în lungul cărora sunt amplasate și drumurile de clasă tehnică superioară (europene, naționale)și o dispersie sau chiar lipsa totală a acestora înspre ariile periferice ale județului (Fig. 68), determinând astfel o accesibilitate scăzută la această categorie de infrastructură pentru populație. Observăm astfel, existența câtorva areale unde distanța față de cea mai apropiată stație de carburant depășește 40 km, cum ar fi: zona Apusenilor Nordici (com. Măguri Răcătău, Poiana Horea), zona Podișului Someșan (com. Panticeu, Recea Cristur și Bobâlna), zona Dealurilor Ciceului (com. Chiuiești). Insular, mai apar astfel de areale, în care localitățile sunt situate la distanțe între 20 și 40 km față de stațiile de carburant, evidențiindu-se următoarele comune: Ploscoș, Sic, Unguraș, Negreni, Valea Ierii. Odată cu creșterea distanței față de stațiile de carburant vor crește și costuriloe beneficiarilor prin necesitatea parcurgerii unor distanțe suplimentare pentru alimentarea autovehiculelor (Fig. 68). Figura 68 – Distanța față de localități și gradul de concentrare spațială a stațiilor de carburant din județul Cluj Sursa: autorii Orașul cu cele mai multe stații este Cluj-Napoca acesta deținând la momentul actual 38 de stații, fiind urmat de Turda cu 8 stații, Dej cu 7 stații, Huedin cu 4 stații, Câmpia Turzii și Gherla cu 2 stații, restul de 31 stații fiind localizate în spațiul rural, concentrate tot de-a lungul arterelor rutiere principale. Această stare de fapt scoate în evidență o aglomerare a stațiilor de carburant în municipiul Cluj-Napoca, situație firească 124 de altfel, o concentrare în celelalte orașe și artere rutiere principale și o lipsă aproape totală a acestora în spațiul rural, fapt ce crează un anumit nivel de disconfort, costuri suplimentare și stres în alimentarea autoturismelor precum și a altor autovehicule. Distanțele față de cea mai apropiată stație cresc semnificativ în această formă de distribuție în plan teritorial, ceea ce înseamnă că în anumite areal e ale județului crește riscul de a rămâne fără carburant, cea mai apropiată benzinărie fiind situată la distanțe de ordinul zecilor de kilometri. O astfel de situație o întâlnim în Apusenii nordici unde există localități situate la distanțe de peste 40 km față de cea mai apropiată stație, iar întregul areal se situează în valori cuprinse între 20 și 40 km. Același lucru îl întâlnim și în cadrul Podișului Someșan din cadrul părții nord-vestice ale județului (comunele Recea-Cristur, Bobâlna, Vad), în extrimitatea nordică a județului (comuna Chiuiești) precum și în localitățile situate pe limita estică a județului. 2.5. Stațiile de alimentare cu electricitate Mașina electrică reprezintă mașina viitorului, iar în acest context, azi, asistăm deja la implementarea infrastructurii de exploatare a acestui tip de automobil. Stațiile de încărcare cu electricitate reprezintă componenta vitală pentru exploatarea acestui tip de automobil, a cărui autonomie este încă relativ redusă. Astfel, pentru a încuraja mașina electrică, pe lângă reducerea costurilor de producție mai este necesară și extinderea rețelei de stații de alimentare cu electricitate (Fig. 69). Figura 69 – Stație de alimentare autovehicule electrice Mall VIVO Sursa: https://www.plugshare.com/ location/179522). În România și implicit în județul Cluj acest concept este relativ nou iar aceasta face ca numărul stațiilor de alimentare cu electricitate și amplasarea lor spațială să fie încă redusă și grupată la nivelul centrelor urbane (Tabel 30). 125 126 Tabel 30. Stațiile de alimentare autovehicule electrice cu electricitate din județul Cluj Număr Nr Tip priză de Locație Adresă Program Parking prize de crt. încărcare încărcare Str. Avram Iancu nr. 492-500, 1 Mall VIVO 24/7 Free 2 Type 2 Florești Str. Eroilor nr. 370, Florești 2 Autoworld VW L-V 08:00-18:00 Free 1 Type 2 407280 Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 125, 3 Hipermarket Cora L-V 07:00-22:00 Free 2 Type 2 Cluj-Napoca GoldenTulip Ana Str. Observatorului nr. 129, 4 Dome Hotel Cluj- 24/7 Free 2 Wall (Euro) Cluj-Napoca Napoca Calea Turzii nr. 249, Cluj- 5 Autoworld Audi L-V 08:00-18:00 Free 2 Type 2 Napoca Str. Marin Sorescu nr. 3, Cluj- 6 Terax L-V 08:00-17:00 Free 1 Type 2 Napoca 7 Grand Hotel Italia Str. Trifoiului nr. 2, Cluj-Napoca 24/7 Free 2 Type 2 Str. Neagră nr. 9, 8 Lol et Lola Hotel 24/7 Free 1 Type 2 Cluj-Napoca Str. Petru Maior nr. 8, 9 Parking Primărie 24/7 Pay 3 Type 2 Cluj-Napoca 1 CHAdeMO Piața Unirii, 10 Unirii Parking Lot 24/7 Pay 1 Type 2 Cluj-Napoca 1 CCS/SAE Str. Magaziei nr. 19, 11 Hotel ARY 24/7 Free 1 ThreePhase Cluj-Napoca Liberty Technology Str. Gării nr. 21, 12 24/7 Free 1 Type 2 Park Cluj-Napoca 4 Type 2 Piața 1 Mai nr. 4-5, 13 General Security L-V 08:00-17:00 Free 1 CCS/SAE Cluj-Napoca 1 CHAdeMO 2 Type 2 Str. Fabricii nr. 12, L-S: 07:00-22:30 14 Kaufland Mărăști Free 1 CCS/SAE Cluj-Napoca D: 08:00-20:00 1 CHAdeMO Str. Alexandru Vaida Voevod Only for 15 Hotel Univers T 53-55, 24/7 the hotel 1 Type 2 Cluj-Napoca customers Str. Alexandru Vaida Voevod 16 Iulius Mall Cluj nr. 53b, 24/7 Free 2 Type 2 Cluj-Napoca Must ask Bd. Muncii nr. 289, for keyto 17 Medisprof L-V 07:00-21:00 3 Type 2 Cluj-Napoca start station Str. Clujului nr. 15, 18 RMB Inter Auto L-V 08:00-18:00 Free 1 Type 3 Cluj-Napoca calea Victoriei nr. 134, L-S: 07:30-21:30 19 Kaufland Turda Free 1 Type 2 Turda D: 08:00 - 18:00 Telekom România Aleea 1 Mai B4, 20 24/7 Free 1 Type 2 Communications Huedin Sursa:http://masinaelectrica.ro/harta-statii-incarcare 127 La momentul actual, nici o stație de carburant din județul Cluj nu oferă și posibilitatea alimentării cu electricitate a autovehiculelor electrice. În județul Cluj, stațiile de alimentare cu electricitate sunt în număr de 20 și se grupează în trei centre urbane: 18 stații în Cluj-Napoca, 1 stație în Turda și 1 stație în Huedin (Fig. 70). Figura 70 – Distribuția teritorială a stațiilor de alimentare cu electricitate a autovehiculelor electrice din județul Cluj Sursa: autorii Cele 20 de stații de pe teritoriul județului Cluj sunt localizate fie în incinta Mall-urilor, hotelurilor, hypermarket-urilor, reprezentanțelor auto, companiilor transnaționale, cu rol de deservire în principal a clienților proprii. La aceasta se mai adaugă două parcări publice din municipiul Cluj-Napoca care au stații proprii. Cele 20 de stații oferă cinci tipuri diferite de prize pentru încărcare: Type 2, CHAdeMO,CCS/SAE, Three Phase, Wall (Euro), cu un program ce variază de la 24/7 până la unul ce corespunde cu cel al companiei. În afară de cele trei orașe (Cluj-Napoca, Turda și Huedin), în nici o altă localitate de pe teritoriul județului Cluj nu există stații de alimentare cu electricitate automobile electrice, fapt ce determină atât limitarea teritoriilor în care mașina electrică are acces, cât mai ales că descurajează populația să-și achiziționeze un astfel de autovehicul. 128 2.6. Spațiile de parcare, oprire și staționare Acestea reprezintă dotări complementare aferente infrastructurii rutiere cu rol de asigurare a nevoilor de oprire în condiții de siguranță a participanților la trafic, odihnă, recreere și refacere a condițiilor psihice și fizice necesare continuării călătoriei. La aceasta se mai adaugă dorința de explorare și cunoaștere a turiștilor asociată cu nevoile de alimentație, odihnă, recreere și informare. În acest context, spațiile de parcare, oprire și staționare devin o necesitate curentă pentru buna desfășurare a traficului rutier. Acestea sunt obligatorii a fi amenajate în cazul drumurilor de clasă tehnică superioară (I, II și III) și opționale în cazul celor de clasă tehnică inferioară (IV și V). La nivelul rețelei rutiere din județul Cluj se constată că doar pe drumurile naționale sunt amenajate spații de parcare, oprire ori staționare, celelalte drumuri clasificate nefiind echipate cu astfel de dotări. Astfel, la nivelul sectoarelor de drumuri naționale din județul Cluj sunt amenajate 71 de astfel de spații, cele mai multe fiind amplasate pe DN 1 (34), fiind urmate de DN 1C cu 11 amenajări, DN 1F cu 7 amenajări, VOCE cu 5 amenajări, DN 1R, DN 16 și DN 75 cu câte trei iar restul drumurilor cu câte două amenajări. După suprafața spațiilor destinate parcării, staționării și odihnei situația se prezintă în felul următor (Tabel 31). Tabel 31.Clasele de mărime ale spațiilor de parcare, oprire și staționare de pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi din județul Cluj Nr. Suprafață parcare Pondere din total Clasă mărime Număr parcări crt. (m2) (%) 1 < 200 Foarte mică 13 18,31 2 200,1 - 300 Mică 28 39,44 3 300,1 - 400 Medie 7 9,86 4 400,1 - 500 Mare 8 11,27 5 > 500 Foarte mare 15 21,12 6 Total 71 100,00 Sursa: autorii 129 Figura 71 – Spațiu de parcare, oprire și staționare pe DN 1, E 81, localitatea Vâlcele din județul Cluj Sursa: https://www.google.ro/maps Cele mai numeroase sunt spațiile cu suprafețe mici (39,44%) și foarte mari (21,12%), acestea fiind urmate de cele cu suprafață foarte mică (18,31%), mare (11,27%) și medie (9,86%). Dotarea acestor amplasamente variază de la o simplă nișă fără nici o dotare, până la amplasamente cu mobilier stradal de odihnă (masă, scaune, coșuri de gunoi) sau parcări complexe dotate cu unități de cazare, alimentație publică, respectiv service auto, stații de carburant (Fig. 71, Fig. 72). Figura 72 –Spațiu de parcare, oprire și staționare pe DN 1, E 60, localitatea Cluj-Napoca din județul Cluj Sursa: https://www.google.ro/maps 130 Figura 73 – Spațiu de parcare, oprire și staționare pe DN 1, E 60, localitatea Șăula din județul Cluj Sursa: https://www.google.ro/maps Starea dotărilor din cadrul acestor spații de parcare lasă de dorit de cele mai multe ori, acestea nefiind modernizate și neoferind condiții de confort și acces la dotările minimale. În cele mai multe cazuri s -a observat că, nu sunt ridicate deșeurile din cadrul recipientelor, acestea fiind neîncăpătoare, astfel că, gunoaiele sunt aruncate pe jos și rapid împrăștiate pe marginea parții carosabile, ajungându -se astfel la poluare fizică și peisagistică (Fig. 73). De remarcat, este faptul că în nici un astfel de spațiu nu există stații de alimentare cu electricitate a autovehiculelor electrice. Distribuția în plan teritorial a spațiilor de parcare pune în evidență o grupare de-a lungul principalelor artere de circulație (drumuri naționale și centuri de ocolire) și lipsa cu desăvârșire de-a lungul sectoarelor de autostradă de pe teritoriul județului Cluj, a drumurilor județene și comunale (Tabel 32, Fig. 74). Tabel 32. Spații de parcare, oprire și staționare de pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi din județul Cluj, cu suprafața mai mare de 100 m2 Nr. Poziția față de Localitatea Indicativ drum Poziția km Suprafață (m2) crt. drum invecinată 1 DN 1 434+950 D Unirea 258,30 2 DN 1 440+280 S Turda 210,90 3 DN 1 450+138 D Copăceni 425,25 4 DN 1 460+940 D Mărtinești 440,00 5 DN 1 461+450 D Mărtinești 512,30 6 DN 1 462+376 D Vâlcele 380,00 7 DN 1 463+150 D Vâlcele 220,00 8 DN 1 463+150 S Vâlcele 220,00 9 DN 1 465+940 D Feleacu 380,00 10 DN 1 466+250 S Feleacu 896,00 11 DN 1 469+900 D Cluj-Napoca 260,00 131 Nr. Poziția față de Localitatea Indicativ drum Poziția km Suprafață (m2) crt. drum invecinată 12 DN 1 470+150 D Cluj-Napoca 1160,00 13 DN 1 498+320 D Gilău 152,00 14 DN 1 498+858 D Gilău 240,00 15 DN 1 505+075 D Căpușu Mare 216,00 16 DN 1 507+406 S Căpușu Mare 414,00 17 DN 1 507+820 D Căpușu Mare 910,00 18 DN 1 514+900 D Păniceni 248,00 19 DN 1 518+200 S Izvoru Crișului 384,00 20 DN 1 523+450 D Șaula 286,00 21 DN 1 524+050 D Huedin 216,00 22 DN 1 532+000 S Huedin 352,50 23 DN 1 533+650 S Huedin 270,00 24 DN 1 533+680 D Huedin 150,00 25 DN 1 535+375 S Bologa 306,00 26 DN 1 535+450 D Bologa 120,00 27 DN 1 537+022 D Bologa 192,00 28 DN 1 537+868 S Bologa 216,00 29 DN 1 538+035 D Bologa 202,50 30 DN 1 546+455 D Poieni 390,50 31 DN 1 547+145 S Ciucea 275,00 32 DN 1 548+385 S Ciucea 336,00 33 DN 1 550+850 S Ciucea 1400,00 34 DN 1 553+750 S Negreni 100,00 35 DN 15 5+400 S Turda 291,50 36 DN 15 20+100 S Luncani 1377,00 37 DN 16 3+670 D Apahida 220,50 38 DN 16 11+050 D Căianu Vamă 288,00 39 DN 16 19+850 D Ghirișu Român 232,00 40 DN 75 135+175 D Vidolm 119,00 41 DN 75 145+500 S Buru 144,00 42 DN 75 154+500 S Cornești 201,60 43 DN 1C 10+620 D Sânicoară 135,00 44 DN 1C 10+800 D Sânicoară 135,00 45 DN 1C 16+700 S Apahida 240,00 46 DN 1C 19+520 D Jucu 228,00 47 DN 1C 38+300 D Livada 504,00 48 DN 1C 49+000 D Bunești 435,00 49 DN 1C 53+630 D Dej 255,00 50 DN 1C 74+400 S Câțcău 4000,00 51 DN 1C 74+400 D Câțcău 4000,00 52 DN 1C 76+600 S Căpâlna 240,00 53 DN 1C 76+840 D Căpâlna 236,00 54 DN 1F 10+900 S Rădaia 240,00 55 DN 1F 12+950 D Mera 220,00 56 DN 1F 21+660 S Sânpaul 268,00 57 DN 1F 28+450 D Mihăiești 232,00 58 DN 1F 32+920 S Topa Mică 140,00 59 DN 1F 33+080 S Topa Mică 400,00 60 DN 1F 34+760 S Topa Mică 148,00 132 Nr. Poziția față de Localitatea Indicativ drum Poziția km Suprafață (m2) crt. drum invecinată 61 DN 1J 5+150 S Căpușu Mic 228,00 62 DN 1R 16+800 S Călățele 197,00 63 DN 1R 52+850 D Lacul Fântânele 9524,00 64 DN 1R 58+520 D Poiana Horii 431,00 65 VOCE 3+275 S Valcele 644,00 66 VOCE 6+450 D Gheorgheni 514,50 67 VOCE 13+400 S Apahida 692,00 68 VOCE 20+266 D Apahida 588,00 69 VOCE 20+730 S Apahida 588,00 70 VOCNE 3+622 D Cluj Napoca 420,00 71 VOCNE 4+230 S Cluj Napoca 462,00 Total județ Cluj 41957,35 Sursa: DRDP Cluj-Napoca Figura 74 – Distribuția spațiilor de parcare, oprire și staționare de pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi din județul Cluj, cu suprafața mai mare de 100 m2 Sursa: autorii 133 Această stare de fapt generează disconfort participanților la trafic, mai ales pe drumurile județene intens circulate și cu lungimi apreciabile. 2.7. Circulația rutieră Circulația rutieră pe drumurile clasificate reprezintă expresia dezvoltării socio-economice a teritoriului. Aceasta se diferențiază în plan teritorial și temporal în funcție de configurația rețelei rutiere, numărul de autovehicule înscrise în circulație, clasa tehnică și starea drumurilor publice, mărimea demografică a așezărilor, distribuția teritorială a unităților economice de producție, numărul populației navetiste și distanța acesteia față de locurile de muncă, etc. Determinarea valorilor circulație rutiere se realizează pe baza recensământului rutier și a prognozelor conform cu prevederile legale în vigoare. În conformitate cu aceste prevederi se stabilesc și clasele de intensitate a traficului (Tabel 33). Din datele prezentate în tabelul 33 se poate constata că valorile intensității traficului sunt un criteriu determinant în stabilirea clasei tehnice a drumurilor, la care se adaugă numărul benzilor de circulație precum și tipul de structură rutieră recomandat a fi construit. La încadrarea drumurilor în clasele I și II se vor avea în vedere, în afara aspectelor strict tehnice, și aspectele privind protecția m ediului, conservarea patrimoniului, politica de dezvoltare generală a teritoriului, eliminarea disfuncți ̨ lor existente ̨ onalități pentru realizarea unei interconectări și interoperabilităăți cu rețe ̨ lele magistrale europene. Pentru drumurile care se încadrează în clasa tehnică V, având în vedere și categoria lor funcțională în cadrul rețe ̨ lei de drumuri, se poate prevedea o singură bandă de circulați ̨ e, cu condi țį a asigurării unor platforme de încrucișare la o distanță care să asigure vizibilitatea la întâlnirea cu vehiculele din sens opus, dar nu mai mare de 250–300 m. Tabel 33. Clasificarea tehnică a drumurilor după intensitatea traficului Caracteristicile traficului Clasa Intensitatea medie zilnică Denumirea Intensitatea orară de calcul tehnică a anuală Tipul drumului intensității drumului Număr Număr Număr Număr recomandat traficului public vehicule efective vehicule efective etalon fizice etalon fizice I Foarte intens >21000 >16000 >3000 >2200 Autostrăzi Drum cu 4 benzi de II Intens 11001-21000 8001-16000 1401-3000 1001-2200 circulație Drum cu 2 benzi de III Mediu 4501-11000 3501-8000 551-1400 401-1000 circulație Drum cu 2 benzi de IV Redus 1000-4500 750-3500 100-550 75-400 circulație Drum cu 1/2 benzi V Foarte redus <1000 <750 <100 <75 de circulație Sursa: Ministerul Transporturilor – Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice din 30.08.2017 134 Având în vedere aceste prevederi legislative, analiza traficului rutier din județul Cluj scoate în evidență o serie de aspecte particulare și chiar seminificative, care trebuie în cel mai scurt timp soluționate. Analiza statistică a traficului rutier se bazează pe un recensământ rutier realizat de către CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică) în anul 2015 și prognozele acestuia. În cadrul recensământului s- au monitorizat o serie de sectoare a celor mai circulate drumuri clasificate de ra ng național și județean. Drumurile comunale nu au fost luate în considerare decât în mod excepțional. Pe baza rezultatelor acestui recensământ, prin delimitarea și analiza sectoarelor de drumuri clasificate (autostrăzi, drumuri europene și naționale, județene și comunale) ce se încadrează teritorial în județul Cluj se pun în evidență următoarele aspecte relevante: 1). La nivelul întregii rețele rutiere clasificate s-au recenzat în anul 2015 un număr de 142 de sectoare de drum și s-au realizat prognoze pentru anii 2020, 2025 și 2030. 2). Valorile traficului mediu zilnic anual (MZA) pe sectoare de drum pune în evidență o distribuție pe toate cele cinci clase tehnice de drum (Tabel 34, Fig. 75). 3). Cel mai mare număr de sectoare rutiere din cele recenzate se încadrează în clasa tehnică V (0- 750 MZA) (61 sectoare în 2015), cu tendință de scădere în viitor (56 sectoare în 2020; 52 sectoare în 2025 și 50 sectoare în 2030), acest aspect demonstrând o creștere în viitor a intensității traficului și pe drumurile de clasă tehnică IV (750-3500 MZA). 4). La nivelul drumurior cu un trafic MZA cuprins între 750-3500 unități fizice aferent clasei tehnice IV se constată o creștere a numărului de sectoare (28 în anul 2015 la 34 în anul 2025), aceasta tot pe fondul intensificării traficului. 5). Numărul sectoarelor de drum cu MZA cuprins între 3500-8000, aferent clasei tehnice III, rămân constante în intervalul analizat, la un număr de 12-13. 6). În cazul MZA aferent clasei tehnice II (8000-16000) se constată o reducere a numărului de sectoare de la 20 la 17, acesta producându-se la nivelul drumurilor europene ale județului (DN 1, DN 1C, DN 1 F, DN 15 etc),pe fondul concentrării și creșterii accentuate a traficului peste valorile de referință ale acestei clase. Tabel 34. Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri clasificate recenzate din județul Cluj Clasă Anii mărime Clasă Tip Nr. intensitate tehnică 2015 2020 2025 2030 intensitate crt. trafic drum trafic (MZA) aferentă Nr. Nr. Nr. Nr. (%) (%) (%) (%) sect. sect. sect. sect. Hiper 1 > 64000 I++ 0 0,00 1 0,70 1 0,70 1 0,70 intens 32001- Super 2 I+ 3 2,11 8 5,63 11 7,75 13 9,15 64000 interns 135 Clasă Anii mărime Clasă Tip Nr. intensitate tehnică 2015 2020 2025 2030 intensitate crt. trafic drum trafic (MZA) aferentă Nr. Nr. Nr. Nr. (%) (%) (%) (%) sect. sect. sect. sect. 16001- Foarte 3 I 17 11,97 13 9,15 13 9,15 14 9,86 32000 intens 8001- 4 Intens II 20 14,08 22 15,49 19 13,38 17 11,97 16000 5 3501-8000 Mediu III 13 9,15 12 8,45 12 8,45 13 9,15 6 751-3500 Redus IV 28 19,72 30 21,13 34 23,94 34 23,94 Foarte 7 1-750 V 61 42,96 56 39,44 52 36,62 50 35,21 redus 8 Total sectoare drum recenzate 142 100,00 142 100,00 142 100,00 142 100,00 Sursa: date prelucrate CESTRIN, 2015 Figura 75 – Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri clasificate recenzate din județul Cluj (nr. vehicole) 2030 > 64000 2025 2020 32001-64000 2015 16001-32000 8001-16000 3501-8000 751-3500 (nr. 1-750 tronsoane drum) 0 10 20 30 40 50 60 70 Sursa: date prelucrate CESTRIN, 2015 7). De remarcat apariția unor sectoare de drum clasificat cu valori de trafic specific clasei tehnice I (autostrăzi) care se înregistrează însă pe drumuri naționale (DN 1, DN 1C, DN 1 F, DN 17 precum și a centurilor ocolitoare) din incinta municipiului Cluj-Napoca și zona sa metropolitană, Municipiile Turda și Dej. Pe anumite porțiuni din drumurile amintite valorile traficului rutier depășesc cu 50% sau 100% pragul 136 de referință de 16000 unități fizice, ceea ce conduce la suprasolicitarea infrastructurii rutiere și permanente ambuteiaje și blocaje ale traficului rutier, cu o multitudine de efecte conexe (întârzieri, poluare, stres, accidente, degradare rapidă a suprastructurii rutiere etc.) (Tabel 35). Tabel 35.Sporul absolut și relativ al numărului de tronsoane drumuri cu intensitate trafic (MZA) la nivelul rețelei de drumuri clasificate recenzate din județul Cluj Sporul absolut și relativ Clasă mărime Nr. 2015-2020 2020-2025 2025-2030 2015-2030 intensitate trafic crt. (MZA) Nr. Nr. Nr. Nr. (%) (%) (%) (%) trons. trons. trons. trons. 1 >64000 +1 +100,00 0 0,00 0 0,00 +1 +100,00 2 32001-64000 +5 +166,67 +3 +37,50 +2 +18,18 +10 +333,33 3 16001-32000 -4 -23,53 0 0,00 +1 +7,69 -3 -17,65 4 8001-16000 +2 +10,00 -3 -13,64 -2 -10,53 -3 -15,00 5 3501-8000 -1 -7,69 0 0,00 +1 +8,33 0 0,00 6 751-3500 +2 +7,14 +4 +13,33 0 0,00 +6 +21,43 7 1-750 -5 -8,20 -4 -7,14 -2 -3,85 -11 -18,03 Sursa: date prelucrate CESTRIN, 2015 Un astfel de sector de drum clasificat este cel dintre Florești și Cluj-Napoca unde, actualmente, valorile de trafic depășesc cu 100% pragul de referință pentru autostradă (Fig. 76). 137 Figura 76 – Intensitatea traficului rutier pe DN 1, sectorul Cluj-Napoca – Florești, iulie 2019, ora 21,00 Sursa: autorii Până în 2030, se estimează că intensitatea traficului va depăși 87000 unități fizice ceea ce va reprezenta o depășire cu cca. 250% pragul de referință pentru clasa tehnică I – situație greu de imaginat în actuala configurație a rețelei. Un alt sector cu o creștere spectaculoasă a traficului se înregistrează pe DN 1C între Cluj-Napoca și Jucu (Park TETAROM III) (Fig. 77, 78). Figura 77 – Intensitatea traficului rutier pe DN 1C, sectorul Cluj-Napoca – Apahida, localitatea Sânicoară, iulie 2019, ora 20,00 Sursa: autorii 138 Figura 78 – Intensitatea traficului rutier pe DN 1C, sectorul Cluj-Napoca – Apahida, localitatea Jucu, iulie 2019, ora 19,00 Sursa: autorii Valorile de trafic aferente acestui drum sunt depășite în proporție de 100% față de valorile de referință ale drumului de clasă tehnică I. Situația concretă a valorilor de trafic existente actualmente precum și cele prognozate pentru anii 2020, 2025 și 2030 la nivelul drumurilor naționale recenzate sunt redate detaliat în Tabelul 36. 139 Tabel 36. Situația traficului rutier (MZA) pe autostrăzi și drumuri naționale din județul Cluj Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) Nr. Denumire An I++ I+ I II III IV V Cod sector crt. drum referință 32001- 16001 - 8001- 3501- 750- >64000 <750 64000 32000 16000 8000 3500 2015 6836 Câmpia 2020 8032 Turzii - 2025 8968 Turda 2030 10020 1 A3 2015 6901 Turda - 2020 8100 Gilău 2025 9045 2030 1014 2015 9800 2020 11564 Negreni 2025 13034 2030 14602 2015 9811 2020 11577 Ciucea 2025 13049 2030 14618 2015 9516 2020 11229 Huedin 2025 12656 2030 14179 2015 10262 Izvoru 2020 12109 Crișului 2025 13648 2030 15290 2015 9865 2020 11641 Căpuș 2 DN 1 2025 13120 2030 14699 2015 11802 2020 13926 Gilău 2025 15697 2030 17585 2015 16592 Luna de 2020 19579 Sus 2025 22067 2030 24722 2015 58660 2020 69219 Florești 2025 78018 2030 87403 2015 28893 Cluj- 2020 34094 Napoca 2025 38428 2030 43051 2015 41655 140 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) Nr. Denumire An I++ I+ I II III IV V Cod sector crt. drum referință 32001- 16001 - 8001- 3501- 750- >64000 <750 64000 32000 16000 8000 3500 2020 49153 Cluj- 2025 55401 Napoca 2030 62066 2015 26720 Cluj- 2020 31530 Napoca 2025 35538 2030 39813 2015 30768 Cluj- 2020 36306 Napoca 2025 40921 2030 45844 2015 22587 Cluj- 2020 26653 Napoca 2025 30041 2030 33655 2015 31183 Cluj- 2020 36796 Napoca 2025 41473 2030 46463 2015 17499 2020 20649 Tureni 2025 23274 2030 26074 2015 16952 2020 20003 Turda 2025 22546 2030 25258 2015 9393 2020 11084 Cășei 2025 12493 2030 13996 2015 19954 2020 23546 Dej 2025 26539 2030 29731 2015 11112 2020 13112 3 DN 1C Nima 2025 14779 2030 16557 2015 15777 2020 18617 Fundătura 2025 20983 2030 23508 2015 3727 2020 4398 Apahida 2025 4957 2030 5553 141 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) Nr. Denumire An I++ I+ I II III IV V Cod sector crt. drum referință 32001- 16001 - 8001- 3501- 750- >64000 <750 64000 32000 16000 8000 3500 2015 10593 2020 12500 Dezmir 2025 14089 2030 15784 Cluj- 2015 20346 Napoca 2020 24008 (zona 2025 27060 aeroport) 2030 30316 2015 27888 Cluj- 2020 32908 Napoca 2025 37091 (Someșeni) 2030 41553 2015 30436 Cluj- 2020 35914 Napoca 2025 40480 (Mărăști) 2030 45350 2015 5195 2020 6130 Sânpaul 2025 6909 2030 7741 2015 12429 2020 14666 Rădaia 2025 16531 2030 18519 4 DN 1F 2015 24124 2020 28466 Baciu 2025 32085 2030 35945 2015 26762 Cluj- 2020 31579 Napoca 2025 35593 2030 39875 2015 2043 2020 2411 5 DN 1J Viștea 2025 2717 2030 3044 2015 4868 2020 5744 Dezmir 2025 6474 2030 7253 6 DN 1N 2015 4582 2020 5406 Vâlcele 2025 6094 2030 6827 2015 4533 7 DN 1R Huedin 2020 5349 2025 6029 142 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) Nr. Denumire An I++ I+ I II III IV V Cod sector crt. drum referință 32001- 16001 - 8001- 3501- 750- >64000 <750 64000 32000 16000 8000 3500 2030 6754 2015 525 2020 619 Călățele 2025 698 2030 782 2015 378 Poiana 2020 446 Horea 2025 502 2030 563 2015 10207 Câmpia 2020 12044 Turzii 2025 13575 2030 15208 8 DN 15 2015 9642 2020 11377 Luna 2025 12824 2030 14366 2015 2535 2020 2991 9 DN 16 Căianu 2025 3371 2030 3777 2015 13977 2020 16492 10 DN 17 Cuzdrioara 2025 18589 2030 20825 2015 1808 2020 2133 11 DN 18B Cășeiu 2025 2404 2030 2693 2015 4999 Mihai 2020 5899 12 DN 75 Viteazu 2025 6649 2030 7448 2015 9728 Cluj- 2020 11479 Napoca 2025 12938 2030 14494 VAC 2015 13 (Apahida- 2020 12766 Sub Coastă Cluj) 2025 16979 15064 2030 19021 2015 11934 2020 14082 14 VGH Bunești 2025 15872 2030 17781 Cluj- 2015 7799 15 VOCNE Napoca 2020 9203 143 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) Nr. Denumire An I++ I+ I II III IV V Cod sector crt. drum referință 32001- 16001 - 8001- 3501- 750- >64000 <750 64000 32000 16000 8000 3500 2025 10373 2030 11620 2015 7380 2020 8708 Tetarom II 2025 9815 2030 10996 2015 8652 2020 10209 Sub Coastă 2025 11507 2030 12891 2015 13259 Cluj- 2020 15646 16 VTCJ Napoca 2025 17634 2030 19756 Sursa: CESTRIN, 2015 Analiza detaliată a valorilor de trafic la nivelul drumurilor naționale scoate în evidență o tendință de creștere a acestuia în majoritatea cazurilor peste clasa tehnică III, având în vedere că aproape toate drumurile naționale din județul Cluj se încadrează la această clasă (excepție sunt câteva sectoare de drum care au două benzi pe sens: DN 1 – sectorul Turda-Cluj și Cluj-Florești, DN 1C – sectorul Dej). Astfel, în anul 2015 din cele 51 sectoare de drum național recenzate doar 10 se încadrau cu traficul la clasa tehnică III, 5 sectoare aveau trafic aferent claselor tehnice IV și V, 19 sectoare aveau echivalent clasei tehnice II iar 17 sectoare un trafic aferent clasei tehnice I, din care trei sectoare aveau depășiri cu 100% a valorilor specifice acestei clase (Tabel 37). Tabel 37.Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj Clasă Clasă Anii mărime Tip tehnică 2015 2020 2025 2030 Nr. intensitat intensitat drum crt. Nr. Nr. Nr. Nr. e trafic e trafic aferent (%) (%) (%) (%) (MZA) ă sect. sect. sect. sect. Hiper 1 > 64000 I++ 0 0,00 1 1,96 1 1,96 1 1,96 intens 32001- Super 2 I+ 3 5,88 7 13,73 10 19,61 11 21,57 64000 interns 16001- Foarte 3 I 14 27,45 11 21,57 11 21,57 13 25,49 32000 intens 8001- 4 Intens II 19 37,25 21 41,18 18 35,29 15 29,41 16000 5 3501-8000 Mediu III 10 19,61 6 11,76 6 11,76 7 13,73 6 751-3500 Redus IV 3 5,88 3 5,88 3 5,88 3 5,88 Foarte 7 1-750 V 2 3,92 2 3,92 2 3,92 1 1,96 redus 100,0 100,0 100,0 100,0 8 Total sectoare drum recenzate 51 51 51 51 0 0 0 0 144 Sursa: date prelucrate CESTRIN, 2015 Această situație demonstrează clar o creștere accentuată a traficului pe aproape toate drumurile naționale din județul Cluj, acestea având la momentul actual rolul de rețea de bază. De remarcat, că sectorul de autostradă A3 înregistrează un trafic sub nivelul clasei tehnice I la care se încadrează și aceasta datorită faptului că la momentul actual vectorii de trafic pe care îi poate deservi sunt limitați de nefinalizarea lucrărilor pe toată lungimea sa, actualul sector dat în folosință exercitând mai degrabă o funcție de drum de centură decât cea de autostradă. Traficul de perspectivă la nivelul drumurilor naționale din județul Cluj pune în evidență o tendință clară de creștere a valorilor și o grupare a acestora pe clasele tehnice superioare (Fig. 79). Figura 79 – Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj (nr. vehicole) > 64000 2030 2025 2020 32001-64000 2015 16001-32000 8001-16000 3501-8000 751-3500 1-750 (nr. sectoare drum) 0 5 10 15 20 25 Sursa: date prelucrate CESTRIN, 2015 Astfel, pentru anul 2020, se constată o reducere numărului de sectoare de drum național care vor avea un trafic aferent clasei tehnice III de la 10 la 6 și o creștere numărului de sectoare cu trafic specific clasei tehnice II. Sectoarele de drum național cu un trafic rutier aferent clasei tehnice I se restrâng ca număr, însă crește numărul cazurilor de sectoare unde traficul este depășit cu 100% față de valorile de referință a acestei clase. Pentru traficul de perspectivă din 2025 și 2030, tendința este de creștere și mai pronunțată a traficului rutier pe aceleași sectoare de drum aglomerate și în prezent, precum și pe alte sectoare, prognozele indicând că peste 10 sectoare de drum vor avea depășiri de 100% valorile de trafic față de cele de referință a clasei tehnice I (Tabel 38). Tabel 38. Sporul absolut și relativ al numărului de tronsoane drumuri cu intensitate trafic (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj 145 Sporul absolut și relativ Clasă mărime Nr. 2015-2020 2020-2025 2025-2030 2015-2030 intensitate trafic crt. (MZA) Nr. Nr. Nr. Nr. (%) (%) (%) (%) trons. trons. trons. trons. 1 >64000 +1 +100,00 0 0,00 0 0,00 +1 +100,00 2 32001-64000 +4 +133,33 +3 +42,86 +1 +10,00 +8 +266,67 3 16001-32000 -3 -21,43 0 0,00 +2 +18,18 -1 -7,14 4 8001-16000 +2 +10,53 -3 -14,29 -3 -16,67 -4 -21,05 5 3501-8000 -4 -40,00 0 0,00 +1 +16,67 -3 -30,00 6 751-3500 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 7 1-750 0 0,00 0 0,00 -1 -50,00 -1 -50,00 Sursa: date prelucrate CESTRIN, 2015 Această stare de fapt constatată conduce la o singură mare concluzie și anume că, infrastructura rutieră națională din județul Cluj este depășită de traficul rutier actual și de perspectivă iar această stare de fapt impune identificarea și adoptarea de soluții rapide, pentru a evita colapsarea rețelei existente prin incapacitatea de susținere a traficului! În cazul drumurilor județene situația din perspectiva traficului rutier este situată, atât în prezent cât și în perspectivă, în limitele normalului. În cea mai mare parte valorile traficului sunt adaptate clasei tehnice IV a drumurilor județene și chiar sub această clasă. Există și câteva situații cu sectoare de drum județean care au un trafic rutier peste clasa tehnică IV, acestea întâlnindu-se însă în încinta orașelor sau zona metropolitană, unde are loc suprapunerea mai multor vectori de trafic urban, de tranzit și cel aferent drumului județean. Într-o astfel de situație se află DJ 103G - sectorul din Cluj-Napoca (cart. Gheorghieni), DJ 107M - sectoarul Luna de Sus, DJ 108B – sectorul Dej, DJ 109A – sectoarele Cluj-Napoca și Chinteni, sau DJ 150 – sectorul Câmpia Turzii (Tabel 39). 146 Tabel 39. Situația traficului rutier (MZA) pe drumurile județene din județul Cluj Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) I++ I+ I II III IV V Nr. Denumire An Cod sector 16001 crt. drum referință 32001- 8001- 3501- 750- >64000 - <750 64000 16000 8000 3500 32000 2015 642 2020 751 Moldovenești 2025 815 2030 886 2015 470 2020 550 Cheia 2025 597 2030 649 2015 833 2020 975 Tureni 2025 1058 2030 1150 2015 402 2020 470 Ceanu Mic 2025 510 2030 555 1 DJ 103G 2015 606 2020 709 Aiton 2025 770 2030 836 2015 2392 2020 2799 Gheorghieni 2025 3038 2030 3301 2015 2526 Cluj-Napoca 2020 2955 (Borhanci) 2025 3208 2030 3486 2015 11542 Cluj-Napoca 2020 13504 (Gheorgheni) 2025 14658 2030 15928 2015 509 2020 596 Bologa 2025 646 2030 702 2 DJ 103H 2015 82 2020 96 Scrind-Frăsinet 2025 104 2030 113 2015 701 Sâncraiu - 2020 820 3 DJ 103J Săcuieu 2025 890 2030 967 147 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) I++ I+ I II III IV V Nr. Denumire An Cod sector 16001 crt. drum referință 32001- 8001- 3501- 750- >64000 - <750 64000 16000 8000 3500 32000 2015 93 Săcuieu – 2020 109 Cabana 2025 118 Vlădeasa 2030 128 2015 600 2020 702 4 DJ 103K Căpuș - Beliș 2025 762 2030 828 2015 258 Mănăstirea – 2020 301 5 DJ 103L Râșca 2025 327 2030 356 2015 536 2020 627 6 DJ 103M Vâlcele - Aiton 2025 681 2030 740 2015 242 2020 283 Stolna 2025 307 2030 334 7 DJ 103V 2015 165 2020 193 Vălișoara 2025 210 2030 228 2015 269 2020 314 8 DJ 105S Pata 2025 342 2030 371 2015 689 2020 806 9 DJ 105T Popești 2025 875 2030 951 2015 374 2020 438 Finișel 2025 475 2030 516 10 DJ 107J 2015 264 2020 309 Valea Ierii 2025 335 2030 364 2015 624 2020 730 Turda – Petrești 2025 792 11 DJ 107L 2030 861 2015 122 Petrești - Lita 2020 143 148 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) I++ I+ I II III IV V Nr. Denumire An Cod sector 16001 crt. drum referință 32001- 8001- 3501- 750- >64000 - <750 64000 16000 8000 3500 32000 2025 155 2030 168 2015 3229 2020 3778 Luna de Sus 2025 4101 2030 4456 2015 980 2020 1147 12 DJ 107M Săvădisla 2025 1245 2030 1352 2015 1114 2020 1303 Băișoara 2025 1415 2030 1537 2015 994 2020 1163 Someșu Rece 2025 1262 2030 1373 13 DJ 107N 2015 459 2020 537 Valea Ierii 2025 583 2030 633 2015 2745 2020 3212 Gilău 2025 3486 2030 3788 14 DJ 107P 2015 357 2020 418 Mărișel 2025 453 2030 493 2015 1866 2020 2183 Cluj-Napoca 2025 2370 2030 2575 2015 1425 2020 1667 Sălicea 2025 1810 2030 1966 15 DJ 107R 2015 93 2020 109 Filea de Jos 2025 118 2030 128 2015 403 Muntele 2020 471 Băișorii 2025 512 2030 556 149 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) I++ I+ I II III IV V Nr. Denumire An Cod sector 16001 crt. drum referință 32001- 8001- 3501- 750- >64000 - <750 64000 16000 8000 3500 32000 2015 276 2020 323 16 DJ 107S Gura Râșca 2025 351 2030 381 2015 128 2020 150 Mărișel 2025 163 2030 177 17 DJ 107T 2015 314 2020 367 Măguri-Răcătău 2025 399 2030 433 2015 1338 Ciucea - 2020 1565 18 DJ 108A Vânători 2025 1699 2030 1846 2015 6138 2020 7181 Dej 2025 7795 2030 8470 19 DJ 108B 2015 316 2020 370 Bobâlna 2025 401 2030 436 2015 1257 2020 1471 Gârbău 2025 1596 2030 1735 2015 359 2020 420 Mănăstireni 2025 451 2030 495 20 DJ 108C 2015 406 2020 475 Mărgău 2025 516 2030 560 2015 388 2020 454 Răchițele 2025 493 2030 535 2015 298 Limită județ 2020 349 21 DJ 108K Bihor 2025 378 2030 411 2015 781 22 DJ 109 Răscruci 2020 914 150 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) I++ I+ I II III IV V Nr. Denumire An Cod sector 16001 crt. drum referință 32001- 8001- 3501- 750- >64000 - <750 64000 16000 8000 3500 32000 2025 992 2030 1078 2015 519 2020 607 Vultureni 2025 659 2030 716 Cluj-Napoca - 2015 25027 (str. 2020 29282 Maramureșului 2025 31784 ) 2030 34537 2015 21530 Cluj-Napoca 2020 25190 (str. Oașului) 2025 27343 2030 29711 2015 5154 Cluj-Napoca 2020 6030 (Valea 2025 6546 Chintăului) 2030 7113 2015 5031 2020 5886 23 DJ 109A Chinteni 2025 6389 2030 6943 2015 2267 Chinteni - 2020 2652 Panticeu 2025 2879 2030 3128 2015 540 Panticeu - 2020 632 Căprioara 2025 686 2030 745 2015 188 2020 220 Ciubanca 2025 239 2030 260 2015 357 2020 418 24 DJ 109B Fundătura 2025 453 2030 493 2015 1634 2020 1912 Gherla - Țaga 2025 2075 2030 2255 25 DJ 109C 2015 472 Țaga – 2020 552 Cămărașu 2025 600 2030 651 151 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) I++ I+ I II III IV V Nr. Denumire An Cod sector 16001 crt. drum referință 32001- 8001- 3501- 750- >64000 - <750 64000 16000 8000 3500 32000 2015 1294 2020 1514 Gherla - Sic 2025 1643 2030 1786 26 DJ 109D 2015 389 Sic – Juc- 2020 455 Herghelie 2025 494 2030 537 2015 530 2020 620 27 DJ 109E Viile Dejului 2025 673 2030 731 2015 161 2020 188 28 DJ 109S Vechea 2025 204 2030 222 2015 237 2020 277 29 DJ 109V Cluj-Napoca 2025 301 2030 327 2015 3285 Câmpia Turzii – 2020 3843 Ceanu Mare 2025 4172 2030 4533 2015 1030 Ceanu Mare - 2020 1205 30 DJ 150 Soporu de 2025 1308 Câmpie 2030 1421 2015 689 Soporu de 2020 806 Câmpie - Frata 2025 875 2030 951 2015 1130 2020 1322 31 DJ 151C Tritenii de Jos 2025 1435 2030 1559 2015 1080 Căianu – 2020 1264 Bonțida 2025 1372 2030 1490 2015 239 32 DJ 161 Luna de Jos - 2020 280 Panticeu 2025 304 2030 330 Panticeu - 2015 188 Sărata 2020 220 152 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) I++ I+ I II III IV V Nr. Denumire An Cod sector 16001 crt. drum referință 32001- 8001- 3501- 750- >64000 - <750 64000 16000 8000 3500 32000 2025 239 2030 260 2015 528 Apahida - 2020 618 Cojocna 2025 671 2030 729 33 DJ 161A 2015 454 Cojocna – 2020 531 Ceanu Mare 2025 577 2030 627 2015 274 2020 321 Turda – Ploscoș 2025 348 2030 378 34 DJ 161B 2015 591 Turda – 2020 692 Călărași-Gară 2025 751 2030 816 2015 651 2020 762 35 DJ 161C Iclod - Pintic 2025 827 2030 898 2015 330 Jichișu de Sus - 2020 386 Dej 2025 419 2030 455 2015 857 Dej – Valea 2020 1003 36 DJ 161D Ungurașului 2025 1088 2030 1183 2015 396 Valea 2020 463 Ungurașului – 2025 503 Târgușor 2030 546 2015 249 Târgușor – 2020 291 Diviciorii Mici 2025 316 2030 344 2015 198 2020 232 37 DJ 161E Buza 2025 252 2030 273 2015 66 2020 77 Feldioara 2025 84 2030 91 153 Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) I++ I+ I II III IV V Nr. Denumire An Cod sector 16001 crt. drum referință 32001- 8001- 3501- 750- >64000 - <750 64000 16000 8000 3500 32000 2015 427 2020 500 38 DJ 161G Vaida-Cămăraș 2025 542 2030 589 2015 370 2020 433 39 DJ 161H Suatu 2025 470 2030 511 2015 172 2020 201 40 DJ 161J Zorenii de Vale 2025 219 2030 237 2015 314 2020 367 41 DJ 161K Căianu-Vamă 2025 399 2030 433 2015 595 2020 696 42 DJ 172A Țaga 2025 756 2030 821 2015 1742 Gherla - 2020 2038 Mănăstirea 2025 2212 2030 2404 43 DJ 172F 2015 1267 Mănăstirea – 2020 1482 Braniștea 2025 1610 2030 1748 2015 253 Limită județ 2020 296 44 DJ 763 Bihor - Doda 2025 321 Pilii 2030 349 2015 950 Valea 2020 1112 45 DJ 764B Drăganului 2025 1206 2030 1311 Sursa: CESTRIN, 2015 154 Tabel 40. Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj Anii Clasă Clasă mărime Tip Nr. tehnică 2015 2020 2025 2030 intensitate intensitate crt. drum trafic trafic aferentă Nr. Nr. Nr. Nr. (MZA) (%) (%) (%) (%) sect. sect. sect. sect. Hiper 1 > 64000 intens I++ 0 0,00 0 0,00 0 0,00 0 0,00 32001- Super 2 64000 interns I+ 0 0,00 0 0,00 0 0,00 1 1,12 16001- Foarte 3 32000 intens I 2 2,25 2 2,25 2 2,25 1 1,12 8001- 4 Intens 16000 II 1 1,12 1 1,12 1 1,12 2 2,25 5 3501-8000 Mediu III 3 3,37 5 5,62 5 5,62 5 5,62 6 751-3500 Redus IV 24 26,97 27 30,34 31 34,83 31 34,83 Foarte 7 1-750 redus V 59 66,29 54 60,67 50 56,18 49 55,06 8 Total sectoare drum recenzate 89 100,00 89 100,00 89 100,00 89 100,00 Sursa: date prelucrate CESTRIN, 2015 Figura 80 – Distribuția traficului mediu zilnic anual (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj (nr. vehicole) 2030 > 64000 2025 2020 32001-64000 2015 16001-32000 8001-16000 3501-8000 751-3500 (nr. tronsoane 1-750 drum) 0 10 20 30 40 50 60 70 Sursa: date prelucrate CESTRIN, 2015 155 În ceea ce privește traficul de perspectivă, la nivelul drumurilor județene nu vor avea loc schimbări semnificative astfel că actuala rețea rutieră poate faca față acestui trafic, cu condiția ca toate drumurile județene cu probleme să fie reabilitate și întreținute corespunzător. Astfel, cele mai importante schimbări la nivelul traficului se vor materializa prin scăderea numărului de sectoare de drum județean cu un trafic aferent clasei tehnice V și creșterea numărului de sectoare de drum ce au trafic aferent clasei te hnice IV (vezi Tabel 40, Fig. 80). Sectoarele de drum județean ce au actualmente un trafic intens, vor avea și în perspectivă același tip de trafic. Numărul sectoarelor de drum județean cu trafic intens are tendință de creștere, însă nesemnificativ în comparație cu se constată în cazul drumurilor naționale (Tabel 41). Tabel 41. Sporul absolut și relativ al numărului de tronsoane drumuri cu intensitate trafic (MZA) la nivelul rețelei de drumuri naționale recenzate din județul Cluj Sporul absolut și relativ Clasă mărime Nr. 2015-2020 2020-2025 2025-2030 2015-2030 intensitate trafic crt. (MZA) Nr. Nr. Nr. Nr. (%) (%) (%) (%) trons. trons. trons. trons. 1 >64000 0 0,00 0 0,00 0,00 0,00 0 0,00 2 32001-64000 0 0,00 0 0,00 +1,00 +100,00 +1 +100,00 3 16001-32000 0 0,00 0 0,00 -1,00 -50,00 -1 -50,00 4 8001-16000 0 0,00 0 0,00 +1,00 +100,00 +1 +100,00 5 3501-8000 +2 +66,67 0 0,00 0,00 0,00 +2 +66,67 6 751-3500 +3 +12,50 +4 +14,81 0,00 0,00 +7 +29,17 7 1-750 -5 -8,47 -4 -7,41 -1,00 -2,00 -10 -16,95 Sursa: date prelucrate CESTRIN, 2015 Analiza traficului rutier la nivelul drumurilor comunale este neconcludentă datorită lipsei de date statistice. La recensământul rutier din 2015 au fost recenzate doar două drumuri comunale, care se desfășoară pe raza municipiului Cluj-Napoca și a ZMCN (Tabel 42). 156 Tabel 42. Situația traficului rutier (MZA) pe drumurile comunale din județul Cluj Clase tehnice drum conform valoare trafic rutier (MZA) Nr. Denumire Denumire An I++ I+ I II III IV V crt. drum sector referință 32001- 16001 - 8001- 3501- 750- >64000 <750 64000 32000 16000 8000 3500 2015 29108 2020 34056 1 DC 142D Cluj-Napoca 2025 36967 2030 40169 2015 3103 2020 3686 2 DC 153 Sânnicoară 2025 4147 2030 4656 Sursa: CESTRIN, 2015 Se poate susține însă, pe baza observațiilor din teren că, se observă o revigorare a traficului rutier, mai ales în cazul drumurilor recent modernizate ce deservesc localități situate în aria de interes rezidențial sau economic. Observarea distribuției în plan teritorial a traficului rutier la nivelul județului Cluj pentru anii 2015, 2020, 2025 și 2030 scoate în evidență o tendință clară de creșterea a traficului în zona centrală a județului (Municipiul Cluj-Napoca și ZMCN) precum și pe DN 1 între Cluj-Napoca și Turda, DN 1C între Cluj-Napoca și Dej (Fig. 81). 157 Figura 81 – Trafic mediu zilnic anual (MZA) actual și de perspectivă la nivelul infrastructurii rutiere recenzate din județul Cluj (2015, 2020, 2025, 2030). Sursa: autorii Sursa: autorii 158 Sursa: autorii Sursa: autorii 159 Pe celelalte drumuri clasificate din județul Cluj, intensitatea traficului se păstrează în limitelele valorice normale, iar clasa tehnică a drumurilor este adecvată acestui trafic. 2.7.1. Zone cu depășire a capacității de trafic în județul Cluj Zonele cu depășire a capacității de trafic din cadrul județului Cluj (vezi tabel 36, p. 117) sunt: DN 1 – pe sectoarele: Turda - Tureni și Tureni – Cluj-Napoca – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 2 benzi; Cluj-Napoca – sectorul intravilan integral – valorile traficului sunt depășite cu 100% și 200% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 3 benzi; acest fapt reclamă soluții de scoatere a traficului de tranzit din oraș prin centuri ocolitoare metropolitane. Cluj-Napoca – Florești – în 2015, valorile traficului depășeau cu 200% capacitatea drumului, iar începând cu 2020 valorile cresc cu 300% față de clasa tehnică a drumului actual, acest fapt reclamă soluționarea traficului de navetism dinspre și înspre municipiul Cluj-Napoca prin centuri ocolitoare și dezvoltarea transportului metropolitan prin completarea acestuia cu tramvai și benzi dedicate pentru transportul cu autobuzul. Florești – Gilău – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), ceea ce reclamă finalizarea centurilor metropolitane și extinderea transportului public metropolitan în toate localitățile din inelul 1 al ZMCN. DN 1C – pe sectoarele: Cluj-Napoca – sectorul intravilan integral (centru, cartier Mărăști, cartier Someșeni, până la zona aeroportului) – la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030) valorile traficului sunt depășite cu 200% față de clasa tehnică a drumului, valorile fiind specifice unui drum de tip autostradă cu 3 benzi; acest fapt reclamă soluții de scoatere a traficului de tranzit din oraș prin centuri ocolitoare metropolitane și completarea infrastructurii de transport public urban prin amenajarea unei linii de tramvai pe direcția est-vest (Jucu – Apahida – Cluj-Napoca – Florești – Gilău) Fundătura – Gherla – Nima – Dej – valorile traficului sunt depășite cu 100% față de clasa tehnică a drumului atât la nivelul anului 2020 cât și pentru prognoze (2025 și 2030), ceea ce reclamă construcția unui drum expres sau autostradă cu două benzi pe sectorul Cluj-Napoca – Dej. Tot în acest sens, se adaugă și necesitatea punerii în funcțiune a trenului metropolitan cu traseul Huedin – Cluj-Napoca – Gherla – Dej, și pe varianta Câmpia Turzii – Apahida – Gherla – Dej. DN 1F – pe sectoarele: Cluj-Napoca (sectorul intravilan integral) – Baciu – Rădaia – la nivelul anului 2020 valorile traficului sunt depășite cu 100%, iar pentru prognoze (2025 și 2030) valorile traficului vor depăși cu 200% capacitatea tehnică actuală a drumului; în acest sens, pentru diminuarea acestor valori de trafic este necesară finalizarea segmentului de autostradă Nădășelu – Sânpaul – Zalău – Borș și construirea centurii metropolitane nordice a ZMCN (care să scoată direct o legătură din DN 1C în DN 1F, o posibilă rută fiind Borșa – Vultureni – Așchileu Mare – Așchileu Mic) 160 DN 17 – pe sectoarele Dej – Cuzdrioara – valorile traficului, în prezent și prognozate, depășesc cu 100% capacitatea drumului; acest fapt se va soluționa prin darea în exploatare fie a variantei de drum expres Cluj -Napoca – Dej – Bistrița, fie prin autostrada nordului Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava. În cazul drumurilor județene, valori depășite ale traficului în prezent și prognozat se constată pe următoarele sectoare de drum: DJ 103G – sectorul Cluj-Napoca (intravilan – cartier Gheorgheni) – se întregistrează o depășire a valorilor cu 100% - se pot soluționa prin darea în expoatare a centurii metropolitane interne (Apahida – Cluj-Napoca – Florești – Gilău); DJ 109A – sectoarele Cluj-Napoca (intravilan – străzile Maramureșului și Oașului) – care sunt exploatate ca variante de ocolire în prezent și care înregistrează depășiri ale valorilor traficului cu 200% și 300%, față de clasa tehnică a drumului. 2.7.2. Infrastructura pentru traficul de tranzit în centrele urbane ale județului Cluj La nivelul județului Cluj, se remarcă creșterea accentuată a traficului de tranzit prin intravilanul centrelor urbane, fapt care determină efecte negative atât asupra mediului cât și asupra circulației și gradului de mobilitate în aceste unități administrative-teritoriale. În funcțiune: pe teritoriul județului Cluj există în prezent următoarele drumuri cu funcțiune de variante ocolitoare: VOCE (Vâlcele – Apahida), VOCNE (Sens giratoriu Sub Coastă – B-dul Muncii), VAP (Apahida – VOCNE), VGH (Băița – Bunești). În fază de proiect: administrația municipiului Cluj-Napoca are în lucru proiectul de construcție și amenajare a unui segment din drumul expres Transregio Feleac TR35. În luna noiembrie 2019, a fost aprobată varianta 8 a centurii ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca, cu caracteristici de autostradă, în lungime de 38 de kilometri, primind și avizul CNAIR. Punctele extreme ale acestui drum sunt la vest Gilău, iar la vest Apahida. Traseul acestui segment de drum are propuse un număr de 20 de noduri de conectare prin bretele în următoarele locații: 1. între Căpușu și Gilău, conexiune cu DN1; 2. Gilău, conexiune cu Autostrada Transilvania; 3. intrarea Florești, conexiune cu DN1; 4. Florești, strada Eroilor; 5. Florești, strada Someșului; 6. Cluj-Napoca, sens giratoriu Cora; 7. Cluj-Napoca, strada Bucium; 8. Cluj-Napoca, strada Dimitrie Gusti; 9. Cluj-Napoca, strada Frunzișului – Câmpului; 10. Cluj-Napoca, Calea Turzii; 11. Cluj-Napoca, strada Mihai Românul; 12. Cluj-Napoca, strada Măceșului; 13. Cluj-Napoca, strada Borhanciului; 14. Cluj-Napoca, strada Soporului; 15. Cluj-Napoca, strada Someșeni. 16. Cluj-Napoca, strada Traian Vuia; 17. Cluj-Napoca, Bulevardul Muncii; 18. Cluj-Napoca, centura Vâlcele – Apahida; 19. Apahida; 20. Apahida, centura Vâlcele – Apahida. Conform Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca (2019), obiectivul principal al acestui proiect de investiții este de a crește nivelul de accesibilitate a zonelor urbane situate în ZMCN și de creștere a gradului de mobilitate a persoanelor și mărfurilor la nivel județean. Concluzii: a. Nici un centru urban din județul Cluj nu deține în prezent inele complete de centuri ocolitoare, dispunând doar de segmente funcționale. De asemenea, există și localități urbane care nu dispun deloc de segmente de centuri ocolitoare (Turda, Câmpia Turzii, Dej și Huedin). În cazul municiilor Turda și Câmpia Turzii, odată cu darea în exploatare a tronsonului de autostradă A3, aceasta a preluat traficul de tranzit și funcția de centură ocolitoare. Cu toate acestea, pe plan local, la nivelul ambelor municipii tot traficul zonal traversează median intravilanele și generează poluare și congestii a traficului, Acest fapt, impune în continuare nevoia de a realiza drumuri de tip centură. 161 b. În cazul municipiul Dej și a orașului Huedin, nu există autostradă care să preia traficul de tranzit, în continuare acesta realizându-se prin traversarea orașelor uzând infrastructura stradală peste care se suprapun drumurile clasificate naționale și județene. Acest fapt generează o presiune ridicată asupra traficului local, congestii la orele de vârf și efecte secundare (poluare, zgomot, vibrații, deteriorare rapidă a covorului astfaltic, accidente etc.) c. Funcția de centură ocolitoare a fost preluată partial de o serie de străzi periferice din incinta intravilanului, dar care nu sunt o soluție sustenabilă pe termen lung. De exemplu: - În cazul municipiului Cluj-Napoca – str. Oașului, str. Maramureșului, str. Bucium, str. Primăverii, str. Izlazului, str. Frunzișului, Str. Observatorului, calea Turzii, și mai nou, prin modernizarea drumului Sf. Ioan, acesta s-a transformat în șosea de centură pentru traficul ușor; - în cazul municipiului Turda – str. General Dragalina, Str. Ioan Rațiu; - În cazul municipiului Dej, str. 1 Mai și str. Ion Pop Reteganul - În cazul orașului Huedin. și al municipiului Câmpia Turzii nu există nici măcar străzi prevăzute cu rol de centuri ocolitoare, traseul drumurilor naționale și a traficului desfășurându-se prin centrul orașului. 2.8. Accidentele rutiere În contextul actual al creșterii intensității traficului rutier, cumulat cu o multitudine de alte cauze generatoare, accidentele rutiere au devenit un adevărat flagel social și o cauză a mortalității specifice. Acestea se pot produce tot timpul anului, pe parcursul întregii zile, în diverse condiții sinoptice și pe toate drumurile publice. Se constată totuși din analizele statistice că, accidentele rutiere se produc cu precădere pe drumurile intens circulate, pe sectoare cu geometrie complexă și pantă, în perioada de tranziție dintre zi și noapte sau dimineața devreme asociate cu condiții sinoptice dificile (ploaie, ceață, polei, viscol etc.). Acestea se pot solda cu avarii ale autovehiculelor implicate, răniți sau, mai grav, cu pierderea de vieți omenești. Statistica oficială în acest sens scoate în evidență o realitate dură, mai ales prin comparație cu alte țări din Uniunea Europeană (Fig. 82). Astfel, România alături de Bulgaria sunt țările din UE cu rata cea mai mare de decese din accidentele rutiere, cu valori de peste 90 persoane la 1 milion de locuitori. Acestă stare de fapt se datorează în primul rând incapacității României de a ține pasul în dezvoltarea infrastructurii rutiere cu nevoile de trafic actuale și mai ales cu cele de perspectivă. În acest context, tot mai multe accidente rutiere se produc, mai ales pe drumurile naționale, care astăzi încă reprezintă “coloana vertebrală” a rețelei publice de drumuri, dar care sunt neîncăpătoare pentru “explozia” de mobilitate ale românilor. Drumurile clasificate din județul Cluj se înscriu în același trend național, având aceleași probleme și deficiențe, iar accidentele rutiere nu sunt o excepție, ci mai degrabă parte din peisajul cotidian (Tabel 43). 162 Figura 82 – Rata deceselor în accidentele rutiere (la 1 mln. loc.) Sursa: European Commission, 2018 Tabel 43. Accidentele rutiere la nivelul drumurilor clasificate din județul Cluj și efectele acestora la nivelul anilor 2009 și 2019 Vehicule implicate în Categorie Accidente Răniți Decese Data accident drum 2009 2018 2009 2018 2009 2018 2009 2018 Drum (nr.) 265 324 477 602 416 478 61 32 național (%) 77,03 69,98 81,68 74,97 77,47 72,31 88,41 72,73 Drum (nr.) 65 110 92 164 106 147 7 8 județean (%) 18,90 23,76 15,75 20,42 19,74 22,24 10,14 18,18 Drum (nr.) 14 29 15 37 15 36 1 4 comunal (%) 4,07 6,26 2,57 4,61 2,79 5,45 1,45 9,09 Total (nr.) 344 463 584 803 537 661 69 44 Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 După cum era de așteptat, cele mai numeroase accidente rutiere la nivelul rețelei de drumuri clasificate se produc pe drumurile naționale, fiind urmate de cele județene și comunale. Astfel, dacă în anul 2009 pe rețeaua de drumuri naționale s-au produs 265 accidente (77,03% din totalul accidentelor) în anul 2018 163 acestea au crescut la 324 accidente, însă procentual aceasta reprezenta numai 69,98% din totalul accidentelor, ceea ce semnifică o scădere cu 7,05%. Aceasta se explică prin creșterea numărului de accidente pe celelalte categorii de drumuri clasificate. Cea mai semnificativă creștere se constată la nivelul drumurilor comunale (+107,14%) fiind urmate de drumurile județene cu un spor de 69,23% (Tabel 44). Tabel 44. Evoluția numărului de accidente rutiere la nivelul drumurilor clasificate din județul Cluj și efectele acestora între anii 2009 și 2019 Nr. vehicule Nr. accidente Nr. răniți Nr. decese implicate în accident Categorie drum Spor Spor Spor Spor Spor Spor Spor Spor absolut relativ absolut relativ absolut relativ absolut relativ (nr.) (%) (nr.) (%) (nr.) (%) (nr.) (%) Drum național +59 +22,26 +125 +26,21 +62 +14,90 -29 -47,54 Drum județean +45 +69,23 +72 +78,26 +41 +38,68 +1 +14,29 Drum comunal +15 +107,14 +22 +146,66 +21 +140,00 +3 +300,00 Total drumuri +119 +34,59 +219 +37,50 +124 +23,09 -25 -36,23 Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 Efectele directe a acestor accidente rutiere sunt numărul de autovehicule implicate, numărul de persoane rănite și numărul de decese rezultate. În contextul creșterii generale a numărului de accidente rutiere pe drumurile clasificate din județul Cluj se observă și o creștere a efectelor directe ale acestora. Astfel, în cazul numărului de autovehicule implicate se observă că, în intervalul 2009-2018 s-a înregistrat un spor de +219 autovehicule implicate, de la 584 la 803, ceea ce reprezintă o creștere relativă de 37,50%. Situația particulară la nivelul drumurilor clasificate, scoate în evidență o creștere semnificativă a numărului de autovehicule implicate în accidente pe drumurile naționale (+125 autovehicule), fiind urmate de cele județene (+72 autovehicule) și comunale (+22 autovehicule). Creșterea relativă scoate în evidență însă o situație diametral opusă, astfel că cea mai mare creștere a numărului de autovehicule implicate în accidente rutiere, în intervalul 2009 -2018, s-a produs pe drumurile comunale (+146,66%), fiind urmate de cele județene (78,26%) și naționale cu (23,21%). Această se datorează în primul rând faptului că, pe drumurile de clasă tehnică inferioară (județene și comunale), odată cu modernizarea acestora a crescut și intensitatea traficul rutier ceea ce s- a soldat inevitabil și cu creșterea numărului de accidente și a autovehiculelor implicate, în contextul în care a crescut puterea de cumpărare a populației, iar tot mai mulți locuitori achiziționează autovehicule. Această creștere pe linie a numărului de accidente și respectiv a numărului de autovehicule implicate în accidente are efecte directe și asupra numărului de persoane rănite și decese rezultate din accidente. În acest sens, pe toate drumurile clasificate din județ se observă o creștere a numărului de persoane rănite, de la 537 la 661 persoane, ceea ce reprezintă un spor de +124 persoane (23,09%). În valori absolute, creșterea cea mai mare s-a înregistrat pe drumurile naționale (+62 persoane rănite), fiind urmate de drumurile județene (+41) și comunale (+21). În valori relative creșterea se inversează ca și intensitate, dominante fiind drumurile comunale cu un spor de +140%, fiind urmate de drumurile județene (+38,68%) și cele naționale (+14,90%). Efectele cele mai dramatice sunt legate de decesele care survin cu ocazia producerii accidentelor rutiere. În acest context, în cadrul intervalului analizat se observă o reducere a numărului de victive cu -25 persoane ceea ce reprezintă un spor total de -36,23%, de la 69 victime în 2009 la 44 victime în 2018. Pe categorii de drumuri, se constată că doar pe drumurile naționale s -au redus numărul de victime de la 61 la 32, ceea ce reprezintă un spor negativ de -29 persoane (-47,54%), în timp ce pe drumurile județene și comunale numărul victimelor a crescut. Cea mai intensă creștere s-a produs pe drumurile comunale (+300%) în timp ce pe drumurile județene sporul este de +14,29%. Această 164 creștere se datorează în primul rând, neadaptării vitezei de circulație la condițiile de drum precum și a lipsei de experiență la volan a conducătorilor tineri. Distribuția numărului de accidente pe intervale lunare și categorii de drumuri scoate în evidență o situație și mai interesantă. Drumurile naționale prezintă o situație aparte în raport cu celelalte categorii de drumuri clasificate (Tabel 45). Tabel 45. Repartiția anuală a numărului de accidente rutiere produse pe drumurile naționale din județul Cluj, în anul 2009 și 2018 Nr. Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt. drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 A3 2018 1 0 2 0 0 1 0 0 2 1 0 0 7 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 A10 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 7 4 12 5 11 19 8 14 20 11 8 10 129 3 DN 1 2018 10 10 7 11 13 16 17 10 13 8 8 8 131 2009 5 2 7 5 5 11 8 9 3 6 8 11 80 4 DN 1C 2018 5 2 5 4 5 4 9 8 2 12 7 5 68 2009 2 1 1 2 3 3 1 0 1 1 1 1 17 5 DN 1F 2018 1 0 1 2 0 3 3 3 3 3 4 2 25 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 DN 1G 2018 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7 DN 1J 2018 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 DN 1R 2018 0 1 0 0 1 1 2 1 0 1 0 0 7 2009 1 0 0 1 3 1 1 1 0 0 1 0 9 9 DN 15 2018 1 1 1 0 0 2 1 2 0 0 1 0 9 10 DN 16 2009 0 3 0 2 1 1 1 2 0 2 1 1 14 165 Nr. Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt. drum anual 2018 1 3 1 4 3 2 1 3 4 3 1 2 28 2009 0 0 0 1 0 0 1 0 1 2 0 1 6 11 DN 17 2018 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 2 1 5 2009 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 12 DN 18B 2018 0 0 1 0 0 2 1 1 0 3 1 0 9 2009 0 0 1 0 1 3 1 0 1 0 0 1 8 13 DN 75 2018 0 0 0 0 0 0 0 2 0 3 0 0 5 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14 VTCJ 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 15 VOCE 2018 3 1 0 1 1 0 1 0 4 3 0 3 17 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 16 VOCNE 2018 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 4 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 17 VGH 2018 1 0 1 0 0 0 0 1 0 2 0 0 5 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18 VAP 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 15 10 21 16 25 38 21 26 26 22 19 26 265 19 Total 2018 24 20 20 24 23 31 36 31 30 39 25 21 324 Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 În cazul variației anuale se observă o diferențiere vizibilă la nivelul celor doi ani de referință. Astfel, în majoritatea lunilor anului se constată o creștere a numărului de accidente la nivelul anului 2018 în raport cu 2009, excepție făcând lunile martie, mai, iunie și decembrie când numărul de accidente a fost mai mare în 2009 în raport cu 2018 (Fig. 83). 166 Figura 83 – Repartiția lunară a accidentelor rutiere la nivelul drumurilor naționale din județul Cluj (nr. accidente) 45 2009 2018 40 35 30 25 20 15 10 5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 În ansamblu, se observă o tendință de creștere a numărului de accidente în perioada de vară, cu un maxim principal în luna iulie 2009 și octombrie 2018. Minimul principal se înregistre ază în luna februarie atât pentru 2009 cât și pentru 2018. Situația individuală pe drumurile naționale prezintă o situație și mai interesantă, astfel că cele mai numeroase accidente se produc pe două drumuri naționale (DN 1 și DN 1C) din județul Cluj, acestea fiind totodată și cele mai intens circulate. Lunile cu cele mai numeroase accidente sunt cele de la începutul verii și a toamnei, iar DN 1 și DN 1C rămân drumurile cu cele mai numeroase accidente atât în 2009 cât și în anul 2018. Astfel, dacă în anul 2009 variația lunară a numărului de accidente nu era atât de clar repartizată, în anul 2018 se observă o variație lunară clară în concordanță cu structura anului. În acest sens se observă o creștere a numărului de accidente spre lunile de vară, luna iulie fiind luna cu cele mai numeroase accidente, după care se observă o scădere a numărului de accidente în august, o revenire spectaculoasă în septembrie, după care acestea se reduc treptat spre lunile de iarnă, când revin din nou în lunile ianuarie și februarie. Această variație lunară se corelează foarte bine cu programul concediilor, sărbătorilor, revenirii și plecării în străinătate a forței de muncă (Fig. 84,85). 167 Figura 84 – Repartiția anuală a accidentelor rutiere produse pe drumurile naționale din județul Cluj, în anul 2009 (nr. accidente) 25 A3 DN 1 DN 1C DN 1F DN 15 DN 16 DN 17 DN 18B DN 75 20 15 10 5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 Figura 85 – Repartiția anuală a accidentelor rutiere produse pe drumurile naționale din județul Cluj, în anul 2018 (nr. accidente) 18 A3 A10 DN 1 DN 1C DN 1F DN 1G DN 1J DN 1R DN 15 DN 16 DN 17 DN 18B DN 75 VTCJ VOCE VOCNE VGH VAP 16 14 12 10 8 6 4 2 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 Incidența cea mai mare a numărului de accidente pe DN 1 și DN 1C se explică prin faptul că aceste două drumuri asigură conectivitatea județului cu vestul Europei iar cei mai mulți conducători auto confundă un drum de clasă tehnică III cu o autostrada și comit numeroase accidente pe fond de viteză crescută și neadaptarea vitezei la condițiile de drum. Situația este oarecum asemănătoare și pe celelalte drumuri naționale din județul Cluj, însă apar și diferențieri semnificative. Astfel, dacă pe DN 1F se observă o creștere clară a numărului de accidente în 2018 față de 2009, cu o grupare a acestora în perioada caldă a anului, pe DN 16 avem două intervale anuale cu maxime (aprilie și septembrie) și două cu minime (februarie și iulie) (Fig. 86). 168 Figura 86 – Comparație între anii 2009 și 2018 privind numărul accidentelor rutiere produse pe principalele drumuri naționale din județul Cluj (nr. accidente) 25 2009 2018 DN 1 20 15 10 5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (nr. accidente) 14 2009 2018 DN 1C 12 10 8 6 4 2 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (nr. accidente) 4,5 DN 1 F 2009 2018 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (nr. accidente) 3,5 DN 15 2009 2018 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 169 (nr. accidente) 4,5 DN 16 2009 2018 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (nr. accidente) 2,5 2009 2018 DN 17 2 1,5 1 0,5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (nr. accidente) 3,5 2009 2018 DN 18B 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII (nr. accidente) 3,5 2009 2018 DN 75 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 Această stare de fapt se datorează funcției de tranzit pe care îl are acest drum pe raza județului Cluj, precum și stării mai precare a infrastructurii rutiere. DN 18B prezintă o grupare sporadică a numărului de accidente pe perioada de vară toamnă, în timp ce la nivel anului 2009 pe acest drum încă nu se înregistrau accidente datorită stării precare a infrastructurii. Pe DN 15 se constată o grupare a accidentelor pe lunile de primăvară-vară în timp ce pe DN 17 acestea se grupează pe lunile de toamnă-iarnă. Situația pe DN 75 pune în evidență o lipsă a numărului de accidente în 2018 în raport cu 2009 în lunile de iarnă-primăvară-vară și o incidență crescută în lunile de toamnă. 170 Analiza detaliată a efectelor accidentelor rutiere la nivelul drumurilor naționale pune în evidență aceeași concentrare a acestora pe două din cele 18 drumuri analizate, respectiv DN 1 și DN 1 C. Astfel, în cazul numărului de vehicule implicate acestea trec peste 200 de autovehicule în cazul DN 1 și peste 100 autovehicule în cazul DN 1C. În cazul numărului de persoane rănite pe DN 1 se constată o creștere de la 193 la 206 persoane, iar a celor decedate o scădere de la 36 la 15. În cazul DN 1C întâlnim o cu totul altă situație, în care numărul de autovehicule implicate în accidente rămâne relativ constant, în schimb scade numărul persoanelor rănite cât și a celor decedate (Tabel 46). Tabel 46. Numărul de vehicule implicate, persoane rănite și decedate în accidentele rutiere produse pe drumurile naționale din județul Cluj în anii 2009 și 2018 Nr. Număr persoane Denumire drum Anul Număr vehicule implicate Număr persoane decedate crt. rănite 2009 4 0 1 1 A3 2018 12 1 15 2009 0 0 0 2 A10 2018 0 0 0 2009 243 36 193 3 DN 1 2018 267 15 206 2009 135 13 119 4 DN 1C 2018 134 6 99 2009 36 6 41 5 DN 1F 2018 39 1 35 2009 0 0 0 6 DN 1G 2018 3 0 3 2009 0 0 0 7 DN 1J 2018 3 0 1 2009 0 0 0 8 DN 1R 2018 12 0 11 2009 16 1 13 9 DN 15 2018 16 2 10 10 DN 16 2009 19 1 27 171 Nr. Număr persoane Denumire drum Anul Număr vehicule implicate Număr persoane decedate crt. rănite 2018 39 1 43 2009 9 2 9 11 DN 17 2018 8 1 5 2009 1 0 1 12 DN 18B 2018 12 0 8 2009 14 2 12 13 DN 75 2018 8 0 5 2009 0 0 0 14 VTCJ 2018 0 0 0 2009 0 0 0 15 VOCE 2018 29 2 23 2009 0 0 0 16 VOCNE 2018 6 2 7 2009 0 0 0 17 VGH 2018 14 1 7 2009 0 0 0 18 VAP 2018 0 0 0 2009 477 61 416 19 Total 2018 602 32 478 Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 172 Efectele directe ale numărului de accidente se observă și în cazul altor drumuri naționale (DN 1 F, DN 15, DN 16, DN 17, DN 75) precum și a drumurilor de centură după ce acestea au fost date în exploatare, însă cu valori mult mai scăzute în comparație cu DN 1 și DN 1C (Fig. 87). Figura 87 – Numărul de vehicule implicate, persoane rănite și decedate în accidentele rutiere produse pe drumurile naționale din județul Cluj în anii 2009 și 2018 (nr.) 300 2009 Număr vehicule implicate Număr persoane rănite Număr persoane decedate 250 200 150 100 50 0 VOCNE DN 1C DN 1R DN 1F DN 1G DN 1J DN 18B VOCE DN 1 DN 15 DN 16 DN 17 DN 75 VTCJ VGH VAP A10 A3 (nr.) 300 2018 Număr vehicule implicate Număr persoane rănite Număr persoane decedate 250 200 150 100 50 0 VOCNE DN 1C DN 1R DN 1F DN 1G DN 1J DN 18B VOCE DN 1 DN 15 DN 16 DN 17 DN 75 VTCJ VGH VAP A10 A3 Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 Repartiția lunară a numărului de accidente pe drumurile județene pune în evidență, de asemenea o variația clară a valorilor cu tendință de creștere a acestora în 2018 față de 2009 (Tabel 47). Tabel 47. Repartiția anuală a accidentelor rutiere produse pe drumurilor județene din județul Cluj, în anul 2009 și 2018 Nr Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt drum anual 2009 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 3 1 DJ 103G 2018 2 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 4 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 DJ 103H 2018 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 DJ 103I 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 4 DJ 103J 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 3 5 DJ 103K 2018 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 DJ 103L 2018 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 2 173 Nr Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 7 DJ 103M 2018 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 DJ 103N 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 DJ 103T 2018 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 4 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 DJ 103U 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 11 DJ 103V 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12 DJ 105L 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13 DJ 105S 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 14 DJ 105T 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 15 DJ 107F 2018 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 16 DJ 107J 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 2 17 DJ 107 L 2018 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 3 2009 0 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 3 18 DJ 107M 2018 0 0 1 1 0 1 1 0 0 1 3 0 8 2009 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 4 19 DJ 107N 2018 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 2009 2 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 3 20 DJ 107P 2018 1 0 0 2 0 0 0 1 0 0 0 1 5 2009 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 2 21 DJ 107R 2018 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 22 DJ 107S 2018 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 3 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 23 DJ 107T 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 24 DJ 108A 2018 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 2 2009 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 25 DJ 108B 2018 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 5 2009 0 2 0 0 1 0 0 0 0 1 1 0 5 26 DJ 108C 2018 0 1 0 0 2 2 0 1 0 0 1 0 7 174 Nr Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 27 DJ 108K 2018 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 28 DJ 108N 2018 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 2009 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 3 29 DJ 109 2018 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 2 2009 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 3 30 DJ 109A 2018 0 0 0 2 0 0 1 1 1 0 0 1 6 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 31 DJ 109B 2018 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2009 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 2 32 DJ 109C 2018 1 0 0 1 0 3 2 1 0 0 1 0 9 2009 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 3 33 DJ 109D 2018 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 1 4 2009 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 34 DJ 109E 2018 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 35 DJ 109S 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 36 DJ 109T 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 37 DJ 109V 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 3 38 DJ 150 2018 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 4 2009 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 39 DJ 150A 2018 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 2 40 DJ 151C 2018 2 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 3 2009 1 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 3 41 DJ 161 2018 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 5 2009 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 3 42 DJ 161A 2018 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 43 DJ 161B 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 44 DJ 161C 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 45 DJ 161 D 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 46 DJ 161E 2018 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 0 0 2 175 Nr Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 47 DJ 161F 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 48 DJ 161G 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 49 DJ 161H 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 50 DJ 161J 2018 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 51 DJ 161K 2018 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 52 DJ 170B 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 53 DJ 172A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 2 54 DJ 172F 2018 1 1 1 1 1 0 1 3 2 1 0 1 13 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 55 DJ 182E 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 56 DJ 182F 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 57 DJ 191D 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 58 DJ 763 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 59 DJ 764B 2018 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 2 2009 6 11 2 4 10 2 4 3 9 4 6 4 65 Total 2018 13 8 6 10 7 10 12 13 8 7 9 7 110 Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 Astfel, dacă pentru lunile februarie, mai și septembrie numărul accidentelor era mai mare în 2009 față de 2018, pentru toate celelalte luni ale anului se observă o creștere semnificativă a numărului de accidente pentru anul 2018 (Fig. 88). Figura 88 – Repartiția lunară a accidentelor rutiere la nivelul drumurilor județene din județul Cluj 176 (nr. accidente) 14 2009 2018 12 10 8 6 4 2 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 177 Lunile cu cele mai mari creșteri a numărului de accidente în 2018 sunt ianuarie, iulie și august, numărul minim producându-se în luna martie iar maxim în lunile ianuarie și august. Această stare de fapt demonstrează faptul că și în cazul drumurilor județene se produc accidente, mai ales acolo unde acestea deservesc destinații cu potențial turistic, de dezvoltare sau au fost modernizate și se poate circula cu viteză crescută. Tendința clară este de creștere a numărului de accidente pe drumurile județene iar odată cu acestea și a efectelor secundare. În cazul drumurilor comunale situația numărului de accidente este încă în plin proces de dezvoltare pe fondul modernizării a noi drumuri și a creșterii parcului auto din localitățile pe care acestea le deservesc (Tabel 48). Tabel 48. Repartiția anuală a accidentelor rutiere produse pe drumurilor comunale din județul Cluj, în anul 2009 și 2018. Nr. Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt. drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 DC 1 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 DC 2 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 DC 3 2018 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 DC 4 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 DC 5 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 DC 6 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7 DC 7 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 DC 8 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9 DC 9A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 DC 10 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 11 DC 12 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 12 DC 13 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13 DC 14 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14 DC 14 A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 15 DC 16 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 16 DC 17 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 178 Nr. Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt. drum anual 2009 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 17 DC 18 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18 DC 19 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 19 DC 20 2018 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 DC 21 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 21 DC 21B 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 22 DC 22 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 23 DC 23 2018 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24 DC 24 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 25 DC 25 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 26 DC 30 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 27 DC 32 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 28 DC 33 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 29 DC 34 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 DC 35 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 31 DC 36 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 32 DC 37 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 33 DC 38 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 34 DC 39 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 35 DC 40 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 36 DC 41 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 37 DC 42 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 38 DC 43 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 39 DC 45 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 40 DC 46 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 179 Nr. Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt. drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 41 DC 47 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 42 DC 47A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 43 DC 48 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 44 DC 49 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 45 DC 49A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 46 DC 50 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 47 DC 51 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 48 DC 52 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 49 DC 53 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 50 DC 54 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 51 DC 55 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 52 DC 56 2018 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 53 DC 57 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 54 DC 58 2018 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 55 DC 59 2018 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 56 DC 60 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 57 DC 61 2018 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 58 DC 62 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 59 DC 63 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 60 DC 64 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 61 DC 65 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 62 DC 66 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 63 DC 67 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 64 DC 68 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 180 Nr. Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt. drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 65 DC 68A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 66 DC 69 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 67 DC 69A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 68 DC 70 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 69 DC 71 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 70 DC 72 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 71 DC 73 2018 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 72 DC 74 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 73 DC 75 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 74 DC 76 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 75 DC 77 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 76 DC 78 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 77 DC 79 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 78 DC 80 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 79 DC 81 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 80 DC 82 2018 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 81 DC 85 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 82 DC 86 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 83 DC 87 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 84 DC 88 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 85 DC 89 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 86 DC 90 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 87 DC 91 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 88 DC 92 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 181 Nr. Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt. drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 89 DC 93A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 90 DC 94 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 91 DC 96 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 92 DC 98 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 93 DC 99 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 94 DC 100A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 95 DC 101 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 96 DC 101A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 97 DC 102 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 98 DC 102A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 99 DC 103 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 DC 104 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 101 DC 105 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 102 DC 106 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 103 DC 107 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 104 DC 110 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 105 DC 110C 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 106 DC 111 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 107 DC 113 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 108 DC 114 2018 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 109 DC 115 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 110 DC 116 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 111 DC 117 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 112 DC 118 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 182 Nr. Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt. drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 113 DC 119 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 114 DC 121 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 115 DC 122 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 116 DC 123 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 117 DC 124 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 118 DC 126 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 119 DC 127 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 120 DC 128A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 121 DC 128C 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 122 DC 129 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 123 DC 130 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 124 DC 131 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 125 DC 132 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 126 DC 133 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 127 DC 135 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 128 DC 137 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 129 DC 138 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 130 DC 139 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 131 DC 140 2018 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 132 DC 140A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 133 DC 141 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 134 DC 141A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 135 DC 141B 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 136 DC 142A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 183 Nr. Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt. drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 137 DC 142B 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 138 DC 142C 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 139 DC 142D 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 140 DC 143 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 141 DC 144 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 142 DC 145 2018 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 143 DC 146 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 144 DC 146A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 145 DC 147 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 2 146 DC 148A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 147 DC 150 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 148 DC 151 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 149 DC 151A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 150 DC 152 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 151 DC 153 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 152 DC 154 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 153 DC 155 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 154 DC 156 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 155 DC 157 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 156 DC 158 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 157 DC 159 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 158 DC 160 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 159 DC 162 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 160 DC 163 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 184 Nr. Denumire Total Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII crt. drum anual 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 161 DC 164 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 162 DC 165 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 163 DC 166 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 164 DC 168 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 165 DC 169 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 166 DC 170 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 2 167 DC 171 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 DC 172A 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 169 DC 172B 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 170 DC 173 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 171 DC 174 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 172 DC 175 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 173 DC 176 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 174 DC 177 2018 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2009 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 175 DC 178 2018 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2009 0 2 1 2 2 2 2 2 0 1 0 0 14 Total 2018 5 1 0 5 3 1 2 1 5 4 1 1 29 Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 Astfel, la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj se constată o creștere netă a numărului de accidente în 2018 față de 2009, luna cu cea mai mare creștere fiind ianuarie și septembrie (Fig. 89). 185 Figura 89 – Repartiția lunară a accidentelor rutiere la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj (nr. accidente) 18 2009 2018 16 14 12 10 8 6 4 2 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 Lunile cu cele mai numeroase accidente sunt ianuarie și septembrie, iar lunile februarie și martie sunt cele mai favorabile din acest punct de vedere. De asemenea, se observă o incidență mare a accidentelor rutiere pe drumurile comunale în lunile aprilie și mai, fapt asociat cu sărbătorile pascale și lucrările agricole de primăvară când se intensifică circulația rutieră pe drumurile comunale. Începând cu luna iunie se observă o variație simetrică a numărului de accidente, cu un maxim secundar în luna septembrie când are loc strângerera recoltei de pe câmpuri și se intensifică din nou circulația rutieră, după care urmează din nou o scădere treptată până în decembrie. Distribuția și gruparea în plan teritorial a numărului de accidente rutiere pe drumurile clasificate din județul Cluj este însă una foarte diferențiată, observându-se sectoare de drum unde incidența accidentelor este mare și foarte mare precum și sectoare cu valori reduse și foarte reduse (Fig. 90). 186 Figura 90 – Distribuția în plan teritoral a numărului de accidente rutiere pe drumurile clasificate din județul Cluj în perioada 2014-2019 Sursa: date prelucrate IPJ Cluj, 2019 187 Sectoarele de drum cu incidența cea mai mare a numărului de accidente (peste 250 accidente) în incinta municipiului Cluj-Napoca, unde peste traficul de tranzit se suprapune cel local și de navetism. Acestea sunt urmate sectorul Florești – Cluj-Napoca pe DN 1 unde numărul de accidente este cuprins între 150-200, valorile fiind determinate în special de suprapunerea traficului de tranzit peste cel de navetism. Restul sectoarelor de drum național din apropierea municipiului Cluj-Napoca au o incidență a accidentelor cuprinse între 100-150 de cazuri. Aceleași valori ridicate se constată și în cazul unor sectoare de drum județean (ex. DJ 107R sectorul cuprins între DN 1 și intersecția cu DJ 103U). De asemenea, se observă valori ridicate ale numărului de accidente pe sectoarele rectilinii de drum național, unde există tendița de creștere a vitezei. Astfel de sectoare, cu valori ridicate ale incidenței accidentelor sunt: între Florești și Gilău, Gilău și Căpuș pe DN 1; între Apahida și Jucu, Dej -Cășeiu pe DN 1C; între Câmpia Turzii și Turda, Câmpia Turzii și Luncani pe DN 15; între Cluj -Napoca și Baciu pe DN 1 F. Gruparea în plan teritorial a numărului de accidente rutiere pune în evidență o concentrare evidentă a acestora pe raza celor cinci municipii din cadrul județului (Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej și Gherla), fiind urmate de Florești precum și restul localităților de pe DN 1, DN 1C, DN 1F (vezi Fig. 90). Această stare de fapt pune în evidență existența unor localități unde rata incidenței accidentelor rutiere este mult mai mare decât în altele, fapt ce se corelează cu existența în aceste localități a unui cumul de factori care determină producerea acestor evenimente rutiere (trafic aglomerat, intersecții neamenajate corespunzător, curbe periculoase, sectoare în pantă etc.). În concluzie, accidentele rutiere din județul Cluj tind să crească ca număr și intensitate conducând astfel la scăderea siguranței circulației rutiere pe drumurile clasificate. Aceasta va avea ca urmări imediate și creșterea numărului de persoane rănite dar mai ales a celor decedate. Detalierea situației în plan teritorial a stării infrastructurii rutiere (tipului de îmbrăcăminte și starea acesteia) poate fi regăsită în Anexele 1-12. 2.9. Proiecte de dezvoltareainfrastructurii de transport rutier in curs de implementareșiprevăzutepentruimplementare pe termenmediuși lung La momentul actual sunt îndesfășurare o serie de proiecte de investiție la nivelul drumurilor clasificate din județul Cluj. Situația detaliată a acestor investiții este prezentată în Tabelul 49. Tabel 49. Lista proiectelor de modernizarea infrastructurii rutiere de interes județean (în derulare) Valoarea totală Număr Program de Perioada de Titlul proiectului a proiectului kilometri finanțare implementare (lei cu TVA) modernizați Modernizarea și reabilitarea Program 8.305.600,41 31.10.2018- L = 2,800 + traseului județean 9 format din sectoare de Operațional 30.09.2019 7,000 = 9,800 drum ale DJ 103J și DJ 103N parte a traseului Regional 2014- km regional Transilvania de Nord. Traseu: DJ 2020 - Axa 103N – DN 1 – Șaula – limită județ Sălaj, km prioritară 6 0+000 – 2+800/ DJ 103J – DN 1R – Sâncrai – Alunișu, km 0+000 – 7+000. Modernizarea și reabilitarea traseului Program 10.528.810,09 31.10.2018- L = 10,000 + județean 8 format din sectoare de drum ale DJ Operațional 28.02.2019 4,510 = 107F și DJ 161B parte a traseului regional Regional 2014- 14,510 km Transilvania de Nord. Traseu: DJ 161B Turda – 2020 - Axa Bogata – Călărași, km 30+647 – 40+647/ DJ prioritară 6 188 Valoarea totală Număr Program de Perioada de Titlul proiectului a proiectului kilometri finanțare implementare (lei cu TVA) modernizați 107F limită județ Alba – Luncani, km 9+860 – 14+370. Modernizarea și reabilitarea traseului Program 9.190.248,92 31.10.2018- L = 10,300 + județean 7 format din sectoare de drum ale DJ Operațional 31.12.2019 2,700 = 161C parte a traseului regional Transilvania Regional 2014- 13,000 km de Nord. Traseu: DJ 161C Iclod – Aluniș – 2020 - Axa Corneni, km 0+000 – 10+300 și km 10+300 – prioritară 6 13+000. Modernizarea și reabilitarea traseului Program 15.107.464,33 31.10.2018- L = 17,100 + județean 6 format din sectoare de drum al DJ Operațional 31.08.2019 5,170 = 109 B și DJ 109D parte a traseului regional Regional 2014- 22,270 km Transilvania de Nord. Traseu: DJ 109B 2020 - Axa Fundătura – Cornești, km 0+000 – 17+100/ DJ prioritară 6 109D (DJ 161) – Jucu de Sus – DN 1C, km 26+880 – 32+050 Modernizarea și reabilitarea traseului Program 17.716.892,83 29.10.2018- L = 22,950 județean 5 format din sectoare de drum ale DJ Operațional 31.01.2020 km 108 C parte a traseului regional Transilvania Regional 2014- de Nord. Traseu: DJ 108C Mănăstireni – Călata 2020 - Axa – Mărgău, km 36+050 – 59+000. prioritară 6 Modernizarea și reabilitarea traseului Program 40.715.453,22 31.10.2018- L = 44,260 + județean 4 format din sectoare de drum al DJ Operațional 31.01.2020 7,588 = 107N și DJ 107P, parte a traseului regional Regional 2014- 51,848 km Transilvania de Nord. Traseu: DJ 107P Gilău – 2020 - Axa Someșu Rece – Mărișel – DN 1R, km 0+000 – prioritară 6 44+260/ DJ 107N Gura Râșca – Someșu – Rece, km 28+612 – 36+200. Modernizarea și reabilitarea traseului Program 61.701.249,90 29.10.2018- L = 4,000 + județean 3 format din sectoare de drum al DJ Operațional 31.10.2020 39,700 + 150, DJ 151C, DJ 161A și DJ 161H, parte a Regional 2014- 7,190 + traseului regional Transilvania de Nord. 2020 - Axa 10,200 = Traseu: DJ 161H – DN16 – Suatu, km 0+000 – prioritară 6 61,090 km 4+000/ DJ 150 Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu, km 0+600 – 40+300/ DJ 161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare, km 22+610 – 29+800/ DJ 151C limită județ Mureș – Tritenii de Jos, km 12+500 – 22+700. Modernizarea și reabilitarea traseului Program 46.113.397,56 29.10.2018- L = 22,800 + județean 2 format din sectoare de drum al DJ Operațional 31.07.2020 38,300 + 105T, DJ 108B și DJ 109A, parte a traseului Regional 2014- 11,000 + regional Transilvania de Nord. Traseu: DJ 2020 - Axa 2,200 = 108B limită județ Sălaj – Bobâlna – Viile prioritară 6 74,300 km Dejului, km 21+200 – 44+000/ DJ 109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii, km 10+200 – 48+500/ DJ 105T Cluj- 189 Valoarea totală Număr Program de Perioada de Titlul proiectului a proiectului kilometri finanțare implementare (lei cu TVA) modernizați Napoca – Coruș –Berind – DN 1F, km 3+447 – 14+447 și km 19+470 – 21+670. Modernizarea și reabilitarea traseului Program 52.427.762,46 29.10.2018- L = 14,000 + județean 1 format din sectoare de drum al DJ Operațional 31.07.2020 42,000 + 107N, DJ 107M și DJ 107L, parte a traseului Regional 2014- 16,050 = regional Transilvania de Nord. Traseu: DJ 2020 - Axa 72,050 km 107N Băișoara – Valea Ierii, km 0+000 – prioritară 6 14+000/ DJ 107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – limită județ Alba, km 0+000 – 42+000/ DJ 107L Petrești – Lita, km 14+900 – 30+950. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de Program 130.315.300,52 ? L = 6,452 + importanță regională - Traseu Regional Operațional 18,406 + Transilvania Nord, Drumul Bistriței - Regional 2014- 16,933 km modernizare DJ 172A (km 33+000 - km 2020 - Axa 39+452), DJ 161G (km 0+000 - km 18+406) și prioritară 6 DJ 161 (intersecția DN 16) - Gădălin – Bonțida – DN 1C (km 0+000 - km 16+933,100)”. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de Program 75.799.832,58 15.12.2015- L = 31,976 importanță regională - Traseu Regional Operațional 31.07.2020 km Transilvania Nord, Drumul Bistriței - Regional 2014- modernizare și reabilitare DJ 109 (intersecție 2020 - Axa DN 1C – limita jud. Sălaj) de la Km 0+000 la km prioritară 6 31+976. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de Program 159.811.640,26 12.12.2015- L=3,040 + importanță regională - Traseu Regional Operațional 31.07.2020 22,165 = Transilvania Nord, Drumul Apuseni - Regional 2014- 25,205 km modernizare DJ 108K (limita jud. Bihor – Baraj 2020 - Axa Drăgan) de la km 26+455 la km 29+495 și DJ prioritară 6 764B (Baraj Drăgan – intersecție DN1) de la km 0+000 la km. 22+164,500. Sursa: Consiliul Județean Cluj și PDR NV 2014 – 2020 + Transilvania reporter, URL: http://transilvaniareporter.ro/actualitate/drumuri-judetene-modernizate-cat-de-la-cluj-la-bucuresti-harta- interactiva/ Din perspectiva demersurilor de investiții pe termen mediu și lung în amenajarea infrastructurii de transport la nivel regional, în urma cărora județul Cluj poate beneficia indirect, menționăm propunerile prezentate în versiunea 1 a studiului Analiză de favorabilitatepentruconectivitaterapidă la TEN T a marilororașe din Regiuneade Nord-Vest: Bistrița, Baia Mare șiSatu Mare. Studiul propune realizarea unor lucrări de amenajare a infrastructurii de transport care să aibă ca rezultat creșterea nivelului de conectivitate și parcurgere a distanțelor rutiere între trei centre urbane principale ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest (Bistrița, Baia Mare și Satu Mare) și rețeaua TEN-T. În acest sens, studiul propune prezentarea soluțiilor de conectivitate pe tronsoane, secțiuni și noduri. Dintre acestea, teritoriul județului Cluj este beneficiar al investițiilor în cazul a patru tronsoane de drumuri (Tabel 50). 190 Tabel 50. Lista proiectelor de investiții în amenajarea infrastructurii rutiere la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest Tronson Limite Tronson Sectiune Limita Secțiune Cod A Autostrada A3 - Vâlcele 1 Autostrada A3 - Vâlcele A1 1 Apahida - Bonțida B1 B Cluj-Napoca - Dej 2 Bonțida - Gherla B2 3 Gherla - Dej B3 1 Dej - Cristeștii Ciceului C1 C Dej - Bistrița 2 Cristeștii Ciceului - Beclean C2 3 Beclean - Viișoara C3 1 Dej - Câțcău D1 D Dej - Baia Mare 2 Câțcău - Glod D2 3 Glod - Cormeniș D3 4 Cormeniș - Surduc D4 5 Surduc - Jibou D5 6 Jibou - Țicău D6 7 Țicău - Fersig D7 8 Fersig - Baia Mare D8 1 Baia Mare (Colțirea) - Pomi E1 E Baia Mare - Satu Mare 2 Pomi - Medieșu Aurit E2 3 Medieșu Aurit - Odoreu E3 4 Odoreu - Satu Mare - Petea E4 1 Medieșu Aurit - Dumbrava F1 F Ramificație Halmeu 2 Dumbrava - Halmeu F2 Sursa: ADR NV, 2019 (Analiză de favorabilitate pentru conectivitate rapidă la TEN T a marilor orașe din Regiunea de Nord-Vest: Bistrița, Baia Mare și Satu Mare, p. 54) Principala legătura rutieră a regiunii de Nord-Vest va fi asigurată conform documentului strategic de planificare a investițiilor în transport, de către drumul expres Someș, care va asigura conexiunea municipiilor reședință de județ Satu Mare, Baia Mare, Bistrița și Cluj Napoca (dar și a altor municipii și orașe), la rețeaua națională de drumuri rapide (fig.91) . Drumul expres Someș, va conecta autostrada A3 ‘Transilvania’ de cele mai importante orașe din Regiunea de Dezvoltare NV dar și conexiunea cu țările vecine, cu Ungaria prin punctul de trecere a frontierei Petea dar și cu Ucraina prin punctul de frontieră Halmeu. Drumul expres Someș va deservi indirect areale importante din această regiune a României în corelație cu rețeaua de drumuri trans-regio prevăzute pentru implementare pe termen mediu și lung (Fig. 91) . Astfel, o serie de localități din județul Cluj vor fi conectate după cum urmează: Gilău, Florești, Cluj Napoca, Apahida prin drumul transregio ‘Feleac’ – centura municipiului Cluj Napoca și conexiunea la autostrada A3 ‘Transilvania’. 191 Figura 91– Traseul drumului expres Someș în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest Sursa: ADR NV, 2019 (Analiză de favorabilitate pentru conectivitate rapidă la TEN T a marilor orașe din Regiunea de Nord-Vest: Bistrița, Baia Mare și Satu Mare, p. 245) Conform strategiei de implementare din cadrul Master Planului General de Transport al României, Drum Expres DX4 ‘Someș’ este prevăzut a se implementa în următorul exercițiu financiar (2021-2027) cu finanțare asigurată din fonduri europene nerambursabile, respectiv din Fondul European de Dezvoltarea Regională (FEDR) (pag. 830 – anexa la MPGT). Între beneficiile realizării acestor proiecte de investiții, menționăm efectul descongestionării traficului rutier în județul Cluj, prin următoarele: - Sectorul Joncțiunea A3 – Vâlcele – Centura Apahida va conecta rapid partea de est a municipiului Cluj Napoca și aeroportul international Avram Iancu, cu autostrada A3 Transilvania; - Sectorul Nod Apahida – Nod Jucu va conecta rapid partea de est a municipiului Cluj Napoca și aeroportul international Avram Iancu dar și centura metropolitana de nord cu parcul industrial Jucu – Tetarom3; - Sectorul Nod Gherla – Nod Dej Sud (Dej 1) – Nod Dej Nord (Dej 2) va descongestiona drumul national DN1C în zona Gherla – Dej dar și intersecția DN1C – DN17; 192 3. INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ DIN JUDEȚUL CLUJ 3.1. Caracteristici generale conceptuale Transportul feroviar reprezintă a două formă de transport terestru a persoanelor și mărfurilor. Aceasta se compune din infrastructura feroviară și materialul rulant care circulă pe această infrastructură (locomotive, vagoane, drezine etc). Infrastructura feroviară este parte componentă a sistemului național de transport și se compune din calea ferată care reprezintă un complex de lucrări inginereşti în componenţa căruia se disting construcţiişiinstalaţii diverse, cu volum şi răspândire mare, după cum urmează: - linii ferate cu dezvoltările necesare mersului înainte, încrucişăriişi formării trenurilor (schimbătoare, macazuri etc.); - lucrări de artă: poduri, podeţe, viaducte, tuneluri; - construcţii necesare deservirii traficului de călători şi transportului de marfă: stații, peroane, depozite, depouri; - instalaţii pentru dirijarea şi supravegherea circulaţiei de automatizare şitelecomunicaţii; - construcţiişiinstalaţii necesare activităţii de întreţinereşireparaţie a materialului rulant. Acestea au fost construite de-a lungul timpului, în diverse etape istorice și formează la momentul actual o structură tehnică neomogenă, fapt ce influențează viteza de circulație cât și durata deplasărilor în cadrul rețelei feroviare. De asemenea, starea infrastructurii feroviare și a materialului rulant determină atractivitatea pentru această formă de transport, precum și eficiența acestuia. În contextul economic actual, cu toate că transportul feroviar are o serie de avantaje certe în raport cu alte forme de transport (capacitate mare de transport, cost mediu redus pe unitate de marfă transportată, siguranță ridicată, puțin influențat de condițiile meteorologice etc) nu mai este atât de popular ca în sec. al XIX-lea sau în prima parte a sec. al XX-lea, acesta fiind detronat de transportul rutier și cel aerian. Cu toate acestea, transportul feroviar este încă și va rămâne forma de bază pentru transportul de mărfuri grele și chiar pasageri pe distanțe de până la 1000 km. În contextul viitoarelor transformări ale economiei globale, dar și a celor naționale se preconizează o revigorare a transportului feroviar, mai ales că acesta poate fi în totalitate electrificat, ceea ce reprezintă un mare avantaj competițional în raport cu transportul rutier, aerian sau naval. Această perspectivă impune actualmente o atenție sporită față de această formă de transport și o reintegrar e strategică în viitoarele strategii și planuri de dezvoltare. 3.2. Rețeaua feroviară din județul Cluj – caracteristici generale și evolutive La momentul actual, rețeaua feroviară din județul Cluj se compune atât din căi ferate operabile cât și neoperabile. Din cadrul căilor ferate operabile fac parte atât magistrale feroviare câr și căi ferate principale. Din cadrul celor neoperabile fac parte căile ferate secundare cu ecartament normal sau îngust, care au fost închise și trecute în regim de conservare sau nu. La acestea se adaugă căile ferate industriale, cu ecartament normal sau îngust, care astăzi sunt operabile sau nu. La nivelul județului Cluj, rețeaua feroviară se compune din: 193 - magistrala feroviară 300 Războieni – Călărași – Câmpia Turzii – Cluj-Napoca – Huedin – Piatra Craiului, linie ferată dublă pe sectorul Călărași – Câmpia Turzii – Cluj-Napoca – Huedin – Piatra Craiului, electrificată pe sectorul Călărași – Câmpia Turzii – Cluj-Napoca – Baciu-Triaj, operabilă, în lungime de 133,962 km; - magistrala feroviară 400 – Beclean – Dej – Cășeiu – Câțcău, linie ferată dublă pe sectorul Beclean – Dej, electrificată pe sectorul Beclean – Dej, operabilă, în lungime de 21,776 km; - calea ferată principală 401 Apahida – Gherla – Dej, linie ferată dublă pe sectorul Apahida – Gherla – Dej, electrificată pe sectorul Apahida – Gherla – Dej, operabilă, în lungime de 47,504 km; - calea ferată secundară 322 Câmpia Turzii – Turda, linie ferată simplă, electrificată, neinteroperabilă, în lungime de 8,255 km; - calea ferată secundară 311 Huedin – Călățele, linie ferată simplă, neelectrificată, neinteroperabilă, dezafectată, în lungime de 13,907 km; - calea ferată cu ecartament îngust (760 mm) 309 Turda – Mihai Viteazu – Buru – Lungești – Baia de Arieș - Câmpeni, linie ferată simplă, neelectrificată, neinteroperabilă, dezafectată, în lungime de 27,145 km; - calea ferată industrială Dej – Ocna Dej, linie ferată simplă, neelectrificată, operabilă, în lungime de 2,940 km; - calea ferată industrială cu ecartament îngust (760 mm) Turda – Cariera Săndulești, linie ferată simplă, neelectrificată, neinteroperabilă, dezafectată, în lungime de 10,806 km; - calea ferată de garaj MAN Jucu – linie ferată simplă, neelectrificată. Conform cu Anuarul Statistic al României, în anul 2018 pe teritoriul județului Cluj erau în exploatare 240 km de cale ferată din care 129 km (53,75%) sunt linii electrificate, iar 111 km (46,25%) neelectrificate. De asemenea, din cei 240 de km de cale ferată, 72 km (30%) sunt cu o singură cale iar 168 km (70%) cu două căi. Densitatea generală a liniilor de cale ferată la nivelul anului 2018 era de 36 km/1000 km2 (Tabel 51). 194 Tabel 51. Structura rețelei interoperabile de căi ferate din județul Cluj în comparație cu alte județe din Regiunea Nord-Vest. Din care: Electrificate (km) Pondereelectrific pe 1000 km2 Total (km)1 Densitatea Linii cu ecartament normal(1435 mm) teritoriu ecartament liniilor Pondere Linii cu larg [km] Denumire Cu o cale [%] ate Pondere Pondere douăcăi Total [%] [km] [km] [km] [%] [%] Cu ROMÂNIA 10774 4030 37,40 7718 72,57 2917 27,4 134 1,24 45,2 10635 3 Regiunea Nord - Vest 1668 312 18,70 1586 1342 84,61 244 15,3 78 4,67 48,8 9 Județul Bihor 500 0 0,00 500 475 95,00 25 5,00 0 0,00 66,3 Județul Bistriţa- 320 183 57,18 320 302 94,37 18 5,63 0 0,00 59,7 Năsăud Județul Cluj 240 129 53,75 240 72 30,00 168 70,0 0 0,00 36,0 0 Județul Maramureş 207 0 0,00 133 133 100,00 0 0,00 74 35,74 32,8 Județul Satu Mare 218 0 0,00 210 210 100,00 0 0,00 4 1,83 49,3 Județul Sălaj 183 0 0,00 183 150 81,96 33 18,0 0 0,00 47,3 4 1) Inclusiv liniile cu ecartament îngust. Sursa: INS, Tempo Online, 2019 Această lungime totală a rețelei feroviare plasează județul pe poziția a treia în cadrul Regiunii de Nord- Vest și pe poziția 16 la nivel național. În ceea ce privește gradul de electrificare, județul Cluj se plasează pe poziția a doua la nivel regional, după județul Bistrița-Năsăud, cu un procent peste valoarea națională, care este de 37,40% (Fig. 92). De asemenea, județul Cluj este pe primul loc în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest la lungimea rețelei feroviare cu două căi, acestea având 70% din rețeaua cu ecartament normal încadrată la această categorie, valoarea națională fiind de 27,43% (Fig. 93). De-a lungul ultimelor trei decenii, la nivelul rețelei feroviare din România nu s-au produs evoluții spectaculoase în ceea ce privește dezvoltarea acestora. Se poate vorbi mai degrabă de involuții, prin închiderea a numeroase linii, degradarea fizică, tehnică și chiar distrugerea acestora, iar transportul feroviar a trecut pe planul secund în ceea ce privește dezvoltarea economiei, lider devenind transportul rutier, aceasta fiind posibil pe fondul a prețului încă scăzut la carburanți. Astfel, dacă analizăm lungimea totală a rețelei feroviare din România, Regiunea de Nord-Vest și implicit din județul Cluj observă că aceasta s-a redus, ca urmare a închiderii a numeroase linii cu ecartament normal ori îngust (Fig. 94). 195 Figura 92 – Structura rețelei operabile de căi ferate din după gradul de electrificare din România (31 decembrie 2017) Sursa: Anuarul Statistic al Româniai 2018 Figura 93 – Structura rețelei operabile de căi ferate din după numărul de căi din România (31 decembrie 2017) Sursa: Anuarul Statistic al Româniai 2018 196 Figura 94 – Evoluția lungimii căilor ferate din Regiunea de Nord-Vest și județele aferente în intervalul 1990-2018 (km) 2000 Bihor Bistrita-Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS, TEMPO Online, 2019 Cu excepția județelor Bihor și Sălaj, unde lungimea totală a căilor ferate a crescut în intervalul analizat, toate celelalte județe (Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș și Satu Mare) au înregistrat scăderi ale acestui indicator (Fig. 95). Figura 95 – Evoluția lungimii căilor ferate la nivelul județelor componenteale Regiunii de Nord-Vest, în intervalul 1990-2018 (km) 600 Bihor Bistrita-Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj 500 400 300 200 100 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS, TEMPO Online, 2019 În județul Cluj acest lucru s-a datorat în special închiderii în anul 1997 pe motiv de neeficiență economică și plasare în regim de conservare a trei căi ferate: CF 311 Huedin – Călățele, CF 322 Câmpia 197 Turzii – Turda și CF 309 cu ecartament îngust Turda – Câmpeni - Abrud. Astăzi, aceste căi ferate sunt degradate fizic și tehnic iar o parte din acestea sunt demontate și distruse (Fig. 96). Figura 96 – Starea actuală a CF 322 Câmpia Turzii – Turda Sursa: https://turdanews.net/articole/ actualitate/32283-cine-vrea-calea-ferata-turda-campia-turzii-cfr-o- scoate-din-nou-la-licitatie.html 198 Figura 97 – Extras din HCL nr. 18/2016 privind transferul dreptului de proprietate asupra terenului pe care a fost construită CF 311 Huedin – Călățele Sursa: http://uj.kalotaszentkiraly.ro/ După anul 2000 aceste căi ferate au început să fie distruse în special de către localnici pentru fier vechi astfel că în prezent au mai rămas în multe locuri doar terasamentul. Mai mult de atât, în anul 2016, infrastructura aferentă CF 311 a fost retrocedată din proprietatea Ministerului Transporturilor în cea a UAT-urilor pe raza cărora se desfășura cu tot cu terenul aferent. Un astfel de exemplu este cel al comunei Sâncraiu care prin HCL 18 din 25.02.2018 adoptă o hotărâre de transfer a proprietății asupra terenului căii ferate din cea a Ministerului Transportului în cea a comunei (vezi Fig. 97). Mai mult de atât, conform cu Monitorul de Cluj din 03 noiembrie 2019, la Camera Deputaților s-a depus un proiect de lege în vederea realizării unei piste de bicicliști pe traseul fostei CF 311, în cadrul unui proiect european în valoare de 200000 Euro1 (Fig. 98). 1http://www.monitorulcj.ro/actualitate/69922-pista-de-biciclete-pe-traseul-fostei-cai-ferate-huedin-sancraiu- calatele#sthash.teiGgt8C.dpbs 199 Figura 98 – Propunere de proiect privind amenajarea unei piste de bicicliști pe traseul CF 311 Huedin – Sâncraiu – Călățele) Sursa: http://www.monitorulcj.ro/actualitate/69922-pista-de-biciclete-pe-traseul-fostei-cai-ferate-huedin- sancraiu-calatele#sthash.teiGgt8C.dpbs O soartă asemnănătoare a avut-o și CF 309 Turda – Câmpeni – Abrud, care tot după anul 1997 a fost închisă și trecută în regim de conservare pe motiv de ineficiență economică. Acest demers a avut ca efect direct distrugerea infrastructurii, în special prin furt, dar și degradare fizică și tehnică, astfel că această cale nu mai poate fi folosită decât dacă este reabilitată în totalitate. Aceasta ar avea un puternic impact asupra economiei zonei, mai ales dacă pe traseul acesteia ar circula garnituri feroviare de tip „Mocăniță” cu destinație turistică după modelul celor de pe Valea Vaserului din Maramureș. Aceasta a fost construită în anii 1910-1912 și a deservit populația din zona centrală a Munților Apuseni până la închiderea din anul 1997, cu urmările amintite deja (Fig. 99, Fig. 100). 200 Figura 99 – Trenul „Mocăniță” pe traseul căii ferate 309 Turda – Câmpei – Abrud în plină glorie a epocii socialiste (1974) Sursa:https://www.ziarul21.ro/actualitate/despre-calea-ferata-turda-abrud Figura 100 – Calea ferată 309 Turda – Câmpei – Abrud în dreptul stației Lungești și linia cu ecartament îngust (760 mm) ce se intersectează cu DN 75 (august 2019) Sursa: autorii 201 Rețeaua feroviară interoperabilă din județul Cluj este astăzi mai bine de jumătate electrificată (53,75%) ceea ce reprezintă un mare avantaj în contextul actualelor schimbări economice pe plan mondial. Evoluția gradului de electrificare a rețelei feroviare a rămas relativ stabil în ultimii treizeci de ani, în comparație, de exemplu, cu județul Bistrița-Năsăud, unde după anul 2005 aceasta a crescut la 57,18%, depășind astfel județul Cluj (Fig. 101). Figura 101 – Evoluția gradului de electrificare a căilor ferate din Regiunea de Nord-Vest și județele aferente, în intervalul 1990-2018 (km) 200 Bihor Bistrita-Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS, TEMPO Online, 2019 O altă trasătură importantă a rețelei feroviare o reprezintă numărul de căi de circulație existent pe traseul rutei. Astfel, pe rutele unde există două căi de circulație simultan, traficul feroviar se desfășoară neîntrerupt între stații, aceasta conducând totodată la creșterea capacității de transport. La momentul actual județul Cluj deține cea mai mare pondere a rutelor feroviare compuse din două căi din întreaga Regiune de Nord-Vest, ponderea pentru anul 2018 fiind de 70,00% (Fig. 102, 103). 202 Figura 102 – Evoluția lungimii căilor ferate cu o singură cale de circulație în Regiunea de Nord-Vest și județele aferente, în intervalul 1990-2018 (km) Bihor Bistrita-Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj 500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS, TEMPO Online, 2019 Figura 103 – Evoluția lungimii căilor ferate cu două căi de circulație în Regiunea de Nord-Vest și județele aferente, în intervalul 1990-2018 (km) 250 Bihor Bistrita-Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj 200 150 100 50 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS, TEMPO Online, 2019 Extinderea rețelei feroviare din județul Cluj s-a realizat în timp ca urmare a întrunirii unui cumul de factori favorabile în acest sens, atât de factură politică cât și economică. Această extindere s-a realizat în următoarele etape: - 1938 – tronsonul Apahida - Războieni este extins la 2 linii; - 1947 - tronsonul Apahida - Cluj este extins la 2 linii; - 1978 - tronsonul Apahida - Dej este extins la 2 linii; - 1980 - tronsonul Dej - Ileanda (spre Zalău) este extins la 2 linii; - 1980 - tronsonul Cluj - Dej devine primul tronson de cale ferata electrificat din județul Cluj; - 1983 - tronsonul Cluj - Poieni (spre Oradea) este extins la 2 linii. 203 Din păcate, în ultimii trei decenii ai noii orânduiri sociale, la nivel de înfrastructură feroviară nu s-a mai realizat nici o modernizare, extindere de tronsoane electrificate sau dublare a căii, fapt ce a determinat ca în ansamblu întrea infrastructură să devină învechită și aproape incapabilă să facă față actualelor cerințe și nevoi privind traficul feroviar, atât la nivel național cât și în cadrul județului Cluj (Fig. 104, 105). Figura 104 – Evoluția lungimii căilor ferate cu una și două căi de circulație în județul Cluj, în intervalul 1990-2018 (km) 250 1 cale 2 căi 200 150 100 50 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Sursa: INS, TEMPO Online, 2019 Figura 105 – Structura rețelei feroviare din județul Cluj (2019). Sursa: INS, TEMPO Online (2019), SN CFR SA (2019) 204 3.3. Elemente tehnice caracteristice ale infrastructurii feroviare din județul Cluj Acestea sunt determinate de o serie de caracteristici ale elementelor tehnice care formează infrastructura feroviară și fac obiectul prezentei analize pentru a scoate în evidență situația actuală. Datele din acesastă prezentare sunt diferite față de cele prezentate anterior, deoarece se bazează pe măsurarea efectivă a lungimii tuturor liniilor de pe o rută feroviară. În sistemul public de informare statistică se reprezintă doar lungimea totală a căii între două stații, indiferent dacă aceasta este cu una, două sau mai multe căi de circulație. În analiza tehnică se iau în calcul însă lungimea efecti vă a rețelei, de aici rezultând diferențieiri de denumiri și de valori. 3.3.1. Nomenclatura căilor ferate din județul Cluj Infrastructura feroviară din județul Cluj este compusă din următoarele linii ferate, conform cu nomenclatura înscrisă în cadastrul căilor ferate din România: - Linia magistrală 300: Războieni – Piatra Craiului – linie ferată dublă (pe distanța Călărași-Turda – Piatra Craiului), electrificată pe distanța Călărași-Turda – Baciu-Triaj; - Linia secundară 322: Câmpia Turzii - Turda – linie ferată simplă, electrificată; - Linia principală 413: Cojocna-Jucu – linie ferată simplă, electrificată; - Linia principală 412: Apahida-Jucu – linie ferată dublă, electrificată; - Linia magistrală 412: Dej-Călători - Cășeiuu – linie ferată simplă, neelectrificată; - Linia magistrală 412: Cășeiuu - Gâlgău – linie ferată dublă, neelectrificată; - Linia principală 412: Apahida - Dej-Călători – linie ferată dublă, electrificată; - Linia magistrală 416: Dej-Călători - Dej-Triaj – linie ferată simplă, electrificată; - Linia magistrală 416: Dej-Călători - Dej-Triaj – linie ferată dublă, electrificată; - Linia secundară 417: Dej-Triaj - Cășeiuu – linie ferată simplă, neelectrificată; - Linia de garaj MAN Jucu – linie ferată simplă, neelectrificată. 3.3.2. Lungimea liniilor de cale ferată simple și duble Sucursala Regională de Căi Ferate Cluj are o reţea de transport feroviar la nivelul județului Cluj de 589,013 km cu ecartament normal (1.435 mm), cu un total de 589,013 km linii în exploatare, secţionate de 26 staţiişi halte. Din cei 589,013 km, 337,314 km sunt cu cale dublă şi 251,699 km sunt linii de cale ferată simplă (cu ecartament normal). Clasificarea liniilor de cale ferată din punct de vedere al importanţei liniilor aparţinând infrastructurii publice arată că din cei 589,013 km infrastructură publică, 324,468 km sunt desfăşuraţi pe linii magistrale, 72,318 km sunt desfăşuraţi pe linii principale şi 15,135 km sunt desfăşuraţi pe liniis ecundare. Din punct de vedere al echipării suprastructurii căii reţelei CFR, se constată că din totalul de 589,013 km linie: - 206,505 km sunt echipaţi cu suprastructură tip 65; - 158,806 km sunt echipaţi cu suprastructură tip 60; - 3,052 km sunt echipaţi cu suprastructură tip 54; - 189,367 km sunt echipaţi cu suprastructură tip 49; - 33,283 km sunt echipaţi cu suprastructură cu tip de şinămai mic de 49. 205 3.3.3. Lungimea sectoarelor de cale ferată electrificată și neelectrificată Lungimea totală a sectoarelor de cale ferată electrificată și neelectrificată din județul Cluj este: electrificată – 305,678 km; neelectrificată – 283,335 km. Situația detaliată la nivelul sucursalei Regionalei CF Cluj se prezintă în felul următor: - Linia magistrală 300: Razboieni - Piatra Craiului – linie ferată dublă electrificată (pe distanța Călărași Turda - Baciu Triaj), în lungime de 133,962 km; - Linia secundară 322: Câmpia Turzii - Turda – linie ferată simplă, electrificată, în lungime de 8,255 km (în prezent linia de contact este dezafectată de la km 0+456 la km 7+592); - Linia principală 413: Cojocna – Jucu, linie ferată simplă, electrificată, în lungime de 0,744 km; - Linia principală 412: Apahida – Jucu, linie ferată dublă, electrificată, în lungime de 2,600 km; - Linia magistrală 412: Dej-Călători - Cășeiu, linie ferată simplă, neelectrificată, în lungime de 6,200 km; - Linia magistrală 412: Cășeiu - Gâlgău, linie ferată dublă, neelectrificată, în lungime de 21,620 km; - Linia magistrală 416: Dej-Călători – Dej-Triaj, linie simplă, electrificată, în lungime de 0,975 km; - Linia magistrală 416: Dej-Călători – Dej-Triaj, linie dublă, electrificată, în lungime de 5,600 km; - Linia principală 412: Apahida - Dej-Călători, linie ferată dublă, electrificată, în lungime de 90,600 km; - Linia secundară 417: Dej-Triaj – Cășeiu – linie ferată simplă, neelectrificată, în lungime de 0,869 km; - Linia de garaj MAN Jucu – linie ferată simplă, neelectrificată. 3.3.4. Lungimea liniilor de cale ferată modernizate și nemodernizate La momentul actual Sucursala Regională de Căi Ferate Cluj deține: 539,046 km - linii de cale ferată interoperabile nemodernizate; 0 km - linii de cale ferată modernizate. 3.3.5. Numărul și starea macazelor de cale ferată În ceea ce priveşte echiparea reţelei cu aparate de cale, din totalul de887 aparate de cale echivalente: - 93 aparate de cale echivalente sunt tip 65; - 112 aparate de cale echivalente sunt tip 60; - 600 aparate de cale echivalente sunt tip 49; - 82 aparate de cale sunt tipuri mai mici de 49. Majoritatea acestor aparate de cale se apropie sau au depășit durata maximă de exploatare tehnică, fapt ce impune înlocuirea acestora sau modernizarea întregii infrastructuri. 206 3.3.6. Număr, lungime și localizare tuneluri Infrastructuraferoviarădinjudețul Cluj cuprinde 8 tuneluricu o lungime totală de 1,535 km (Tabel 52). Tabel 52. Localizareașilungimeatunelurilor de perețeauaferoviarădinjudețul Cluj Nr. Lungime Localizarea crt. [m] Linia Între stațiile 1 51 300/I București - Episcopia Bihor Valea Florilor - Boju 2 51 300/II București - Episcopia Bihor ValeaFlorilor - Boju 3 230 300/I București - Episcopia Bihor Boju - Tunel 4 230 300/II București - Episcopia Bihor Boju - Tunel 5 337 300/I București - Episcopia Bihor Boju - Tunel 6 327 300/II București - Episcopia Bihor Boju - Tunel 7 160 300 București - Episcopia Bihor Tunel - Cojocna 8 149 300 București - Episcopia Bihor Tunel - Cojocna 9 Total 1535 Sursa: Regionala CFR Cluj, 2019 Figura 106 – Localizareatunelurilorîncadrulmagistralei CF 300, sectorulRăzboieni – Cluj-Napoca Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/ Calea_ferat%C4%83_Cluj%E2%80%93R% C4%83zboieni Tunelurile deservesc magistrala CF 300 și sunt situate pe sectorul Războieni – Cluj-Napoca. Au fost executate cu ocazia construcției căii ferate în sec.al XIX-lea de către autoritățile maghiare de la acea vreme și date în exploatare la 14 august 1873. Acestea sunt executate prin săpătură, separat pentru fiecare linie și au o lungime care variază între 50 și 337 m. Tunelurile de la Boju sunt astfel cele mai lungi tuneluri feroviare de pe teritoriul județului Cluj, cu o lungime de 327 m și 337 m (Fig. 106). 3.3.7. Sectoare de cale ferată afectate de fenomene de risc (alunecări, inundații) Fenomene de risc natural care afectează cel mai intens infrastructura feroviară sunt alunecările de teren și inundațiile. Acestea pot determina deformări sau chiar distrugerea elementelor de infrastructură, mergând până la blocarea circulației feroviare. Fenomenele de risc apar în zone susceptibile producerii acestora, compuse din depozite sedimentare friabile sau cele în care se pot acumula apele de suprafață generând inundații. 207 Pe teritoriul județului Cluj, sectorul de cale ferată cu cele mai ample și intense procese de risc este cel cuprins între Câmpia Turzii și Apahida unde alunecările de teren sunt cele mai des întâlnice și pot afecta atât terasamentul cât și prisma de balast. Acest sector de cale ferată se dezvoltă în cadrul structurilor sedimentare friabile din Câmpia Trasilvaniei și este cauza principală a restricțiilor de viteză care sunt impuse aici. Un alt fenomen de ris care afectează infrastructura feroviază din județul Cluj sunt inundațiile, rezultate atât prin ridicarea nivelului apei din pânza freatică cât și prin creșterea debitului râurilor. Cu ocazia apelor mari de primăvară sau a unor ploi torențiale se pot produce debite cu scurgeri mari, care pot afecta și infrastructura feroviară, amenajată, de obicei de-a lungul culoarelor de vale hidrografică. Într- o astfel de situație se află Magistrala CF 300 între stațiile Brăișoru-Poieni, Piatra Craiului-Bulz, precum și linia principală CF Apahida – Dej între stațiile Jucu-Bonțida și Bonțida-Iclod (Tabel 53). Tabel 53. Sectoare de cale ferată din județul Cluj afectate de fenomene de risc (alunecări, inundații) Nr. Localizarea Lungime crt Linia Întrestațiile Tip fenomenrisc [m] 1 300/I București - Episcopia Bihor Războieni - CălărașiTurda Alunecareteren 2470 2 300/II București - Episcopia Bihor CâmpiaTurzii - ValeaFlorilor Alunecareteren 500 3 300/II București - Episcopia Bihor CâmpiaTurzii - ValeaFlorilor Alunecareteren 1700 4 300/I București - Episcopia Bihor CâmpiaTurzii - ValeaFlorilor Alunecareteren 200 5 300/I București - Episcopia Bihor ValeaFlorilor - Boju Alunecareteren 940 6 300/I București - Episcopia Bihor ValeaFlorilor - Boju Alunecareteren 300 7 300/I București - Episcopia Bihor ValeaFlorilor - Boju Alunecareteren 300 8 300/I București - Episcopia Bihor Tunel - Cojocna Alunecareteren 200 9 300/II București - Episcopia Bihor Tunel - Cojocna Alunecareteren 30 10 300/I București - Episcopia Bihor Brăișoru - Poieni Inundație 263 11 300/I București - Episcopia Bihor Brăișoru - Poieni Inundație 100 12 300/I București - Episcopia Bihor Piatra Craiului - Bulz Inundație 420 13 412/I Apahida - Baia Mare Apahida - Jucu Inundație 200 14 412/I Apahida - Baia Mare Jucu - Bonțida Inundație 50 15 412/I Apahida - Baia Mare Bonțida - Iclod Inundație 50 16 Dej-Călători - Ocna Dej Dej-Călători - Ocna Dej Alunecareteren 50 17 Total 7773 Sursa: Regionala CFR Cluj, 2019 Lungimea sectoarelor de cale ferată afectate de alunecări de teren se ridică la 6690 m iar cele afectate de inundații la 1083 m dintr-un total de 7773 m de cale ferată afectate de fenomene de risc. 3.3.8. Stareasistemelor de semnalizare Pentru asigurarea circulației feroviare în condiții de siguranță pe rețeaua feroviară din județului Cluj, funcționează următoarele instalații de semnalizare, centralizare: 208 - instalații de centralizare electrodinamică - CED: 22 cu 582 electromecanisme de macaz; - instalații de mecanizare și automatizare a cocoașelor de triere - MACT: 1 (electromecanisme de macaz - 28, frâne de cale - 12, compresoare - 3); - instalații de centralizare electromecanică - CEM: 4 cu 81 de macazuri și 5 bariere mecanice; - instalații de bloc de linie automat – BLA: 334,33 km echivalent linie simplă; - semnale luminoase: 1315; - circuite de cale: 1145; - inductoare de cale: 1225; - instalații de semnalizare automată a trecerilor la nivel, cu sau fără semibariere (BAT și SAT): 52. Din totalul instalațiilor de semnalizare și centralizare feroviară existente pe raza județului Cluj, 98% au durata de funcționare mai mare decât durata normată de funcționare motiv pentru care se impune efectuarea unor lucrări de investiții/modernizare pentru înlocuirea acestora. Această stare de fapt poate conduce la creșterea riscului de defecțiune la nivelul instalațiilor de monitorizare, control și coordonare a traficului feroviar, a căror consecințe pot fi foarte grave, putându -se ajunge până la accidente feroviare mortale. 3.4. Sectoare de cale ferată cu limitare de viteză Limitarea vitezei în circulația a trenurilor pe căile ferate poate surveni din mai multe motive (condiții naturale ori tehnologice) și poate fi temporară sau permanentă. Aceste limitări de viteză generează creșterea timpilor de parcurs a trenurilor între două stații iar prin cumulare fac ca durata de deplasarea să devină mare în comparație cu așteptările beneficiarilor. Cel mai mult au de suferit în acest caz pasagerii și mai ales cei care se deplasează pe distanțe mari, iar timpul de parcurs crește la 8-10-12 ore. Alături de confortul existent în cadrul vagoanelor, limitările de viteză reprezintă o a doua cauză majoră a neatractivității transportului feroviar pentru călători. În cadrul rețelei feroviare din județul Cluj se pun în evidență numeroase sectoare de cale ferată cu restricții de viteză (Tabel 54, Fig. 107)). Tabel 54. Sectoare de cale ferată cu limitare de viteză din județul Cluj Poziție limitare km. Lungim Viteza Nr. Viteza Sectoare Poziția Poziția e limitată Cauza crt. liniei km km (m) (km/h) început sfârșit 1 Linia CF 300 CâmpiaTurzii - 457+30 457+40 1.1 100 80 30 Stareacăii ValeaFlorilor 0 0 CâmpiaTurzii - 458+50 459+70 1.2 1200 80 30 Stareacăii ValeaFlorilor 0 0 CâmpiaTurzii - 459+70 464+65 1.3 4950 80 50 Stareacăii ValeaFlorilor 0 0 CâmpiaTurzii - 461+30 461+97 1.4 675 80 75 Curbă ValeaFlorilor 0 5 470+50 472+70 1.5 ValeaFlorilor - Boju 2200 50 30 Stareacăii 0 0 484+60 1.6 Cojocna - Apahida 485+38 777 100 50 Stareacăii 4 1 209 Poziție limitare km. Lungim Viteza Nr. Viteza Sectoare Poziția Poziția e limitată Cauza crt. liniei km km (m) (km/h) început sfârșit 485+38 487+06 1.7 Cojocna - Apahida 1679 100 80 Curbă 1 0 488+71 1.8 Cojocna - Apahida 489+23 521 100 70 Curbă 5 6 488+70 489+22 1.9 Cojocna - Apahida 521 100 70 Curbă 7 8 1.1 495+80 495+90 Cluj-Napoca Est - Cluj 100 120 70 Stareacăii 0 0 0 1.1 495+80 495+90 Cluj-Napoca Est - Cluj 100 120 70 Stareacăii 1 0 0 1.1 496+46 Cluj-Napoca Est - Cluj 496+95 499 120 95 Curbă 2 0 9 1.1 496+50 498+33 Cluj-Napoca Est - Cluj 1828 120 100 Curbă 3 2 0 1.1 501+12 Cluj-Napoca Est - Cluj 501+18 60 120 30 Curbă 4 1 1 1.1 501+12 501+39 Cluj-Napoca Est - Cluj 269 120 30 Curbă 5 1 0 1.1 507+74 BaciuTriaj - Mera 509+40 1664 80 70 Curbă 6 0 4 1.1 507+73 509+38 BaciuTriaj - Mera 1652 80 70 Curbă 7 3 5 1.1 515+84 Mera - Gârbău 516+58 741 85 75 Curbă 8 5 6 1.1 515+84 516+59 Mera - Gârbău 757 85 75 Curbă 9 2 9 1.2 520+41 520+46 Mera - Gârbău 50 85 70 Pasaj 0 5 5 1.2 520+41 520+46 Mera - Gârbău 50 85 70 Pasaj 1 5 5 1.2 524+77 Gârbău - Aghireș 525+78 1002 85 65 Curbă 2 8 0 1.2 524+74 525+76 Gârbău - Aghireș 1021 85 70 Curbă 3 5 6 1.2 535+43 535+48 Aghireș - Stâna 50 65 30 Pasaj 4 0 0 1.2 539+78 Aghireș - Stâna 540+67 885 65 60 Curbă 5 8 3 1.2 540+67 546+85 Stâna - Huedin 6179 80 60 Curbă 6 3 2 1.2 540+67 546+86 Stâna - Huedin 6193 80 60 Curbă 7 3 6 210 Poziție limitare km. Lungim Viteza Nr. Viteza Sectoare Poziția Poziția e limitată Cauza crt. liniei km km (m) (km/h) început sfârșit 1.2 553+00 Huedin - Brăișoru 553+87 869 100 90 Curbă 8 5 4 1.2 552+98 553+88 Huedin - Brăișoru 903 100 95 Curbă 9 5 8 1.3 560+89 562+83 Brăișoru - Poieni 1935 80 65 Curbă 0 6 1 1.3 560+88 562+83 Brăișoru - Poieni 1944 80 65 Curbă 1 7 1 1.3 564+30 564+40 Brăișoru - Poieni 100 80 50 Pasaj 2 0 0 1.3 564+30 564+40 Brăișoru - Poieni 100 80 50 Pasaj 3 0 0 1.3 567+28 567+38 Trecereînabaterespreliniesi St. Poienicapăt Y 100 70 30 4 5 5 mplă 1.3 Ciucea - Piatra 573+83 575+00 1165 85 60 Curbă 5 Craiului 9 4 1.3 Ciucea - Piatra 575+33 576+85 1523 85 70 Curbă 6 Craiului 4 7 1.3 Ciucea - Piatra 580+57 581+63 1068 85 80 Curbă 7 Craiului 0 8 1.3 Ciucea - Piatra 582+24 583+42 1181 85 65 Curbă 8 Craiului 4 5 1.3 589+00 590+06 Bulz - Bratca 1065 70 65 Curbă 9 1 6 1.4 592+45 594+14 Bulz - Bratca 1692 70 60 Curbă 0 0 2 1.4 597+31 599+70 Bratca - Suncuius 2388 70 65 Curbă 1 2 0 1.4 Șuncuiuș - 601+29 605+80 4512 70 60 Curbă 2 VaduCrișului 6 8 1.4 611+21 611+26 VaduCrișului – Aleșd 50 120 100 Pasaj 3 0 0 1.4 613+42 613+47 VaduCrișului – Aleșd 50 120 100 Pasaj 4 5 5 2 Linia CF 412 2.1 Apahida – Jucu 0+176 0+371 195 100 70 Curbă 2.2 Apahida – Jucu 2+701 4+525 1824 100 90 Curbă 2.3 Bonțida – Iclod 16+254 22+704 6450 70 50 Stareacăii 2.4 Dej-Călători – Cășeiu 46+542 48+785 2243 80 50 Curbă 2.5 Căşeiu – Gâlgău 58+505 59+525 1020 85 60 Pasaj km 58+530, 59+502 2.6 Apahida – Jucu 2+708 4+586 1878 100 90 Curbă 2.7 Căşeiu – Gâlgău 58+505 59+525 1020 85 60 Pasaj km 58+530, 59+502 3 Linia CF 416 Dej-Călători – Dej- 3.1 0+630 0+680 50 80 10 Pod Triaj Dej-Călători – Dej- 3.2 0+425 1+107 682 80 50 Curbă Triaj 211 Poziție limitare km. Lungim Viteza Nr. Viteza Sectoare Poziția Poziția e limitată Cauza crt. liniei km km (m) (km/h) început sfârșit Total 71730 m. Cauze ale reduceriivitezei: 8 – stareacăii; 34 – curbă; 9 – pasaj; 1 – pod; 1 - trecereînabaterespreliniesimplă Sursa: Regionala CFR Cluj, 2019 212 Figura 107 – Sectoarele de caleferată cu restricții de viteză din județul Cluj. Sursa: autorii Din analiza datelor tabelare se constată că pe raza județului Cluj există 51 sectoare de cale ferată cu restricții de viteză ce însumează 71,730 km ceea ce reprezintă 29,88% din lungimea totală a căii ferate operaționale la momentul actual. Cauza cea mai frecventă de reducere a vitezei de circulație o reprezintă sectoarele de cale ferată cu curbă, unde, datorită gradului de uzură a șinei, aparatelor de prindere a șinei de treverse și traverselor, există riscul de deraiere a garniturilor (Fig. 108). În cadrul rețelei feroviare din județul Cluj sunt consemnate un număr de 34 de sectoare cu reducere a vitezei datorită curbei, care însumează 53,213 km ceea ce reprezintă 74,18% din lungimea totală a sectoarelor cu limitare de viteză și 22,17% din lungimea totală a rețelei feroviare operabile a județului. Reducerea de viteză variază de la 10 km/oră la 90 km/oră. Reducerea vitezei de circulație pe căile ferate din județ mai sunt determinate și de altă cauză majoră, care tinde să ia iamploare – starea căii. Aceasta este legată fie de gradul ridicat de uzură a căii, fie de afectarea acesteia de fenomene naturale de risc (alunecări de teren, inundații). Lungimea totală a sectoarelor de cale ferată afectată de această cauză pentru reducerea vitezei însumează 15,877 km ceea ce reprezintă 22,13% din lungimea totală a sectoarelor cu limitare de viteză și 6,61% din lungimea totală a rețelei feroviare operabile a județului. Alte cauze întâlnite pe rețeaua feroviară care mai determină reducerea vitezei de circulație sunt pasajele CF, podurile sau trecerea de la calea ferată cu două linii de circulațiela una singură. Viteza medie de deplasare la nivelul tuturor sectoarelor de cale ferată afectată de reduceri din cadrul rețelei se reduce de la 88,3 km/oră la 63,3 km/oră ceea ce reprezintă o pierdere de 25 km/oră ceea ce reprezintă 28,3% din viteza medie proiectată a rețelei acum mai bine de un secol. 213 Cele mai mari pierderi de viteză medie se înregistrează în cadrul CF 416 care este de 50 km/oră între stațiile Dej-Triaj și Dej-Călători fiind urmată de CF 300 cu o pierdere de 24,43 km/oră și CF 412 sectorul Apahida – Dej – Gâlgău cu o pierdere de 21,42 km/oră. (Fig. 109). Figura 108 – Deraierea unui tren de marfă pe sectorul de cale ferată CâmpiaTurzii – Valea Florilor din județul Cluj în data de 6 noiembrie 2019 Sursa: http://www.monitorulcj.ro/actualitate/48801-un-tren-de-marfa-incarcat-cu-motorina-a-deraiat-la- cluj-#sthash.Im0VvdXw.dpbs Figura 109 – Durata călătoriei cu trenul în România pornind din București Sursa: http://geografilia. blogspot.com/2019/08/durata-calatoriei-cu-trenul-in-romania.html 214 Toate aceste cauze conduc la creșterea duratei de parcurs a trenurilor în cadrul rețelei cu mult peste cele normale ale unei rețele modernizate și aduse la standardele actuale. Această stare de fapt determină ca în anul 2019 o călătorie cu trenul de la Clu j-Napoca la București să dureze 10 ore iar viteza medie de parcurs să fie de 54 km/oră, pe când o călătorie de la Cluj -Napoca la Oradea durează 4 ore iar viteza medie este de doar 37,5 km/oră. 3.5. Podurile de cale ferată Infrastructura feroviară de pe teritoriul județului Cluj cuprinde 78poduri de cale ferată din care 37 sunt pe magistrala CF 300 localizate între stațiile Câmpia Turzii și Piatra Craiului, 38 pe linia CF 412 între stațiile Apahida și Gâlgău, 1 pod pe linia CF 416 între stațiile Dej-Călători – Dej-Triaj, 2 poduri pe linia industrială Dej – Ocna Dej (Tabel 55, Fig. 110). Tabel 55. Poduri de cale ferată din județul Cluj Nr. Poziţia Deschidere Lungime Localizare Observații crt. km (m) (m) 1 300/ București - Episcopia Bihor 1.1 450+915 CâmpiaTurzii 18,00 20,95 1.2 450+979 CâmpiaTurzii 32,00 37,73 1.3 452+062 CâmpiaTurzii – ValeaFlorilor 76.80 90,00 1.4 452+414 CâmpiaTurzii – ValeaFlorilor 16,10 22,93 1.5 456+694 CâmpiaTurzii – ValeaFlorilor 6,65 5,05 1.6 462+094 CâmpiaTurzii – ValeaFlorilor 5,00 9,65 1.7 464+405 ValeaFlorilor 4,60 6,78 1.8 467+354 ValeaFlorilor – Boju 5,70 26,12 1.9 482+800 Tunel – Cojocna 4,80 30,25 1.10 487+650 Cojocna – Apahida 6,60 10,60 1.11 489+848 Apahida 6,00 8,00 1.12 491+961 Apahida – Cluj-Napoca - Est 4,85 8,20 Înperioada 2016-2019 1.13 493+018 Apahida – Cluj-Napoca - Est 15,80 21,95 executatlucrări de reparații/linia I 1.14 493+875 Apahida – Cluj-Napoca - Est 4,70 6,80 1.15 495+811 Cluj-Napoca - Est 4,80 8,80 1.16 499+291 Cluj-Napoca - Est – Cluj-Napoca 9,00 11,10 1.17 499+813 Cluj-Napoca - Est – Cluj-Napoca 30,00 40,00 1.18 500+235 Cluj-Napoca - Est – Cluj-Napoca 7,20 10,00 1.19 500+532 Cluj-Napoca - Est – Cluj-Napoca 26,90 28,60 1.20 501+095 Cluj-Napoca 85,80 106,70 1.21 510+921 Baciu – Mera 6,30 7,50 1.22 521+627 Gârbău 6,00 9,80 1.23 522+537 Gârbău 12,00 17,00 1.24 523+497 Gârbău – Aghireș 31,30 35,40 1.25 524+699 Gârbău – Aghireș 4,70 10,00 1.26 524+955 Gârbău – Aghireș 4,70 6,00 1.27 525+369 Gârbău – Aghireș 32,00 37,10 215 Nr. Poziţia Deschidere Lungime Localizare Observații crt. km (m) (m) 1.28 526+361 Gârbău – Aghireș 6,40 10,10 1.29 529+275 Aghireș 5,50 6,00 1.30 530+777 Aghireș – Stâna 5,30 12,90 1.31 552+042 Huedin 4,60 4,96 1.32 559+635 Brăișoru 4,60 6,80 1.33 561+888 Brăișoru – Poieni 5,30 5,90 1.34 565+552 Brăișoru – Poieni 8,50 9,00 1.35 566+445 Poieni 4,70 6,50 1.36 573+461 Ciucea 12,85 16,00 1.37 580+593 Ciucea – Piatra Craiului 8,40 11,75 2 412 Apahida - Baia Mare 2.1 2+336 Apahida – Jucu 4,60 7,40 2.2 3+706 Apahida – Jucu 6,50 7,10 2.3 3+889 Apahida – Jucu 96,00 97,71 2.4 5+856 Apahida – Jucu 18,00 24,40 2.5 7+578 Apahida – Jucu 6,00 9,70 2.6 9+284 StațiaJucu 8,00 11,96 2.7 13+612 Jucu – Bonțida 21,00 23,20 2.8 14+100 Jucu – Bonțida 12,60 13,10 2.9 14+685 Jucu – Bonțida 4,80 7,50 2.10 14+904 Jucu – Bonțida 5,00 6,60 2.11 15+772 StațiaBonțida 6,00 4,68 2.12 19+573 Bonțida – Iclod 21,00 24,40 2.13 20+572 Bonțida – Iclod 26,00 27,20 2.14 21+537 Bonțida – Iclod 9,20 13,90 2.15 22+212 Bonțida – Iclod 6,50 9,13 2.16 23+969 Iclod – Gherla 21,60 23,00 2.17 24+848 Iclod – Gherla 6,00 6,20 2.18 25+811 Iclod – Gherla 26,00 30,00 2.19 29+904 Iclod – Gherla 93,00 97,00 2.20 33+972 Gherla – Dej-Călători 5,70 6,00 2.21 34+614 Gherla – Dej-Călători 4,75 8,00 2.22 35+152 Gherla – Dej-Călători 21,00 23,00 2.23 37+152 Gherla – Dej-Călători 93,00 95,80 2.24 40+705 Gherla – Dej-Călători 6,40 8,15 2.25 43+872 Gherla – Dej-Călători 7,80 10,20 2.26 47+005 Stația Dej-Călători 120,00 124,00 2.27 47+488 Dej-Călători – Cășeiu 25,00 26,50 2.28 48+376 Dej-Călători – Cășeiu 8,50 12,00 2.29 48+826 Dej-Călători – Cășeiu 24,00 24,80 2.30 50+582 Dej-Călători – Cășeiu 4,80 5,40 2.31 51+485 Dej-Călători – Cășeiu 5,20 7,50 2.32 53+656 Cășeiu – Gâlgău 37,95 41,55 216 Nr. Poziţia Deschidere Lungime Localizare Observații crt. km (m) (m) 2.33 55+259 Cășeiu – Gâlgău 5,20 5,70 2.34 57+143 Cășeiu – Gâlgău 4,80 5,40 2.35 57+529 Cășeiu – Gâlgău 5,30 5,80 2.36 58+526 Cășeiu – Gâlgău 10,00 11,00 2.37 60+130 Cășeiu – Gâlgău 6,30 8,00 2.38 61+276 Cășeiu – Gâlgău 5,30 5,80 3 Linia Dej - Ocna Dej 3.1 0+711 Dej-Călători – Ocna Dej 6,40 8,00 3.2 1+709 Dej-Călători – Ocna Dej 6,50 8,00 4 416 Dej - Beclean 4.1 0+658 Dej-Călători – Beclean 20,80 22,50 Sursa: Regionala CFR Cluj, 2019 Figura 110 – Localizarea podurilor de cale ferată de pe teritoriul județului Cluj Sursa: autorii La momentul actual, informații despre caracteristicile tehnice și starea acestora nu sunt disponibile și în consecință nu se pot realiza analize și emite concluzii. 217 3.6. Stațiile și haltele de cale ferată Pe raza județului Cluj, Sucursala Regională de Căi Ferate Cluj are 10 staţii de mişcare și 15 halte de mișcare. Acestea deservesc traficul de persoane, transportul de mărfuri, precum și alte activități specifice domeniului (verificarea stării materialului rulant, compunerea și descompunerea trenurilor, schimbul de locomotive, monitorizarea traficului feroviar etc). Stațiile și haltele sunt localizate în incinta localităților pe care le tranzitează calea ferată și se află în diferite stări (Tabel 55). Din datele prezentate în Tabelul 56reiese că starea acestor componente ale infrastructurii feroviare din județul Cluj lasă de dorit, mai ales în cazul haltelor care în proporție de peste 66% au o stare foarte rea, în ultimii 30 de ani acestea nebeneficiind de lucrări de reparații sau modernizare. În cazul stațiilor feroviare situația este relativ bună, doar 3 din 10 stații au stare foarte rea, 3 au stare medie, 2 au stare bună iar una foartă bună (stația Gherla, reabilitată în anul 2019) (Fig. 111). Tabel 56. Stațiile și haltele de cale ferată operaționale din județul Cluj Nr. Denumire Denumire stație Stare Lucrări recomandate Observații crt. linie Stații CF S-a derulat procedură de 1 Câmpia Turzii CF 300 Foarte rea Necesită reparații capitale achiziție în 2018 prin Divizia Investiții – nefinalizată 2 Apahida CF 300 Foarte rea Necesită reparații capitale Necesită zugrăveli 3 Cluj-Napoca Est CF 300 Medie exterioare Necesită lucrări de 4 Cluj-Napoca CF 300 Bună întreținere curentă Necesită zugrăveli 5 Aghireș CF 300 Medie exterioare Necesită lucrări de 6 Huedin CF 300 Bună întreținere curentă Necesită zugrăveli 7 Poieni CF 300 Medie exterioare 8 Gherla CF 412 Foarte bună - Reabilitată în 2019 Studiu fezabilitate în curs 9 Dej-Călători CF 412 Foarte rea Necesită reparații capitale de achiziție Necesită zugrăveli 10 Dej-Triaj CF 412 Rea exterioare și interioare Halte CF 1 Călărași Turda CF 300 Foarte bună - Reabilitată în 2019 2 Valea Florilor CF 300 Foarte rea Necesită reparații capitale 3 Boju CF 300 Foarte rea Necesită reparații capitale 4 Tunel CF 300 Foarte rea Necesită reparații capitale 5 Cojocna CF 300 Foarte bună - Reabilitată în 2017 6 Baciu-Triaj CF 300 Foarte rea Necesită reparații capitale 7 Mera CF 300 Foarte rea Necesită reparații capitale 8 Stâna CF 300 Foarte rea Necesită reparații capitale 9 Brăișoru CF 300 Foarte rea Necesită reparații capitale Necesită zugrăveli 10 Ciucea CF 300 Medie exterioare 218 Nr. Denumire Denumire stație Stare Lucrări recomandate Observații crt. linie 11 Piatra Craiului CF 300 Foarte rea Necesită reparații capitale Necesită zugrăveli 12 Jucu CF 412 Medie exterioare Necesită zugrăveli 13 Bonțida CF 412 Medie exterioare Necesită lucrări de 14 Iclod CF 412 Bună întreținere curentă 15 Cășeiu CF 412 Foarte rea Necesită reparații capitale Sursa: Regionala CFR Cluj, 2019 Figura 111 – Localizare stațiil și halte de cale ferată operaționale din județul Cluj Sursa: autorii Această stare de fapt alături de altele constatate și prezentate determină o scădere drastică a opțiunii de folosire a transportului feroviar ca mijloc de transport, acesta fiind ales numai atunci când există avantaje financiare certe în raport cu cel rutier sau aerian (ex. cazul studenților care beneficiază de reducere de 100% sau alte categorii sociale care au reduceri consistente). În cazul stațiilor care au starea foarte rea, toate dotările existente în incinta acestora au un grad avansat de uzură fizică și morală, multe încă fiind din anii '70-'80, acestea necesitând reparații capitale în cel mai scurt timp conform cu nevoile momentului. Cele mai grave lipsuri care se întâlnesc la aceste stații și halte sunt legate de starea grupurile sanitare, lipsa apei curente, lipsa sistemelor de încălzire, nu există sala de așteptare, sistemele de informare lipsesc cu desăvârșire, clădirea se află într -o stare avansată de uzură, etc. (Fig. 112). 219 Stațiile sau haltele feroviare care se încadrează la categoria de sta re medie au beneficiat în ultimele trei decenii de lucrări de reabilitare, dar mai necesită realizarea lucrărilor de întreținere și modernizare (Fig. 113). Stațiile reabilitate în ultimii ani au beneficiat de ample lucrări de modernizare fapt ce se reflectă și în calitatea serviciilor oferite. În această situație se află stația Gherla, care în anul 2019 a beneficiat de lucrări complete de modernizare (Fig. 114). Figura 112 – Halta CF Baciu Tiaj, aflată într-o stare avansată de degradare Sursa: https://upload. wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2f/Gara_Baciu_Triaj.jpg 220 Figura 113 – Halta CF Bonțida, aflată într-o stare calitativă medie Sursa: https://upload.wikimedia.org/ wikipedia/commons/d/d1/Gara_Bon%C8%9Bida.jpg Figura 114 – Stația CF Gherla, reabilitată în anul 2019 Sursa: https://www.gherlainfo.ro/mersul-trenurilor-2019-din-decembrie-noul-mers-de-la-gherla-si-dej 221 3.7. Operatori de cale ferată Pe raza Sucursalei Regionala de Căi Ferate Cluj – județul Cluj au deschise rute de circulaţie operatori de transport feroviar deţinători de licenţă de transport şi certificat de siguranţă care efectuează servicii de transport de tip A, B sau C, astfel: a). Tip A – servicii de transport călători: SNTFC „CFR Călători”SA, SC Transferoviar Călători SRL, SC Interregional Călători SRL. SNTFC „CFR CĂLĂTORI” SA este principalul operator de transport persoane de pe teritoriul județului Cluj. Compania este organizată şifuncţionează în conformitate cu prevederile HG nr.584/1998 privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători "CFRCălători"SA prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu completările și modificările ulterioare, precum şi cu cele ale OUG nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu completările și modificările ulterioare. Principalul său obiect de activitate constă în efectuarea transportului feroviar de călători de lung parcurs în trafic intern şiinternaţional precum şi în „efectuarea transportului feroviar în trafic regional şi interregional, pentru satisfacerea interesului public naţionalşi a nevoilor sociale şi de apărare a ţării, pe bazele economiei concurențiale, în scopul realizării de profit”. Materialul rulant motor deţinut de compania de stat, constând în locomotive, automotoare și rame electrice, deşi semnificativ ca număr de unităţi, are o vechime medie de peste 30 de ani. Din parcul total, de aproximativ 1.090 de unităţi, CFR Călători utilizează în prezent în jur de 800. Dintre acestea, circa jumătate au fost modernizate în ultimii 15-20 ani. Printre achiziţiile efectuate în ultimii ani se regăsesc 120 de automotoare DESIRO, cunoscute ca „Săgeata albastr㔺i 11 a utomotoare AM tip ADH11 (Tabel 57). În materie de vagoane, CFR Călători deţine circa 2290 de unităţi, 90% fiind vagoane clasă (I sau II). Dintre acestea, 304 vagoane sunt de construcţie nouă (fabricate în perioada 1996 –2011), fiind climatizate şi apte de circulaţie, cu viteze de până la 160-200 km/h. Din cele 929 vagoane modernizate în intervalul 1997-2013, 406 nu sunt dotate cu instalaţii de climatizare, 164 sunt vagoane etajate individuale şi 28 sunt vagoane etajate, grupate în şapteformaţii fixe de câte patru vagoane, aşa numitele trenuri etajate. Tabel 57. Materialul rulant motor deținut de SNTFC „CFR Călători” SA Nr. Parc inventar Parc activ Tip material rulant Vârsta medie (ani) crt. (nr.) (nr.) 1 Locomotive electrice 358 230 33 2 Locomotive diesel-electrice 238 84 37 3 Locomotive diesel-hidraulice 190 86 37 4 Rame electrice 34 18 > 40 5 DESIRO 120 87 6 6 LVT-LVS 48 15 > 40 7 Auto Motor seria 700 15 6 > 60 8 Auto Motor seria 900 68 28 > 60 9 Auto Motor seria 1000 8 8 > 60 10 Auto Motor 282 2 0 18 11 Auto Motor DUEWAG 2 1 17 12 Auto Motor ADH 11 11 11 5 13 Parc auxiliar 13 8 > 40 Sursa: Studiu de piață în transportul de călători pe calea ferată, 2017 222 Vagoanele speciale includ un număr de 227 unităţi cu locuri de dormit, 22 vagoane restaurant, modernizate în intervalul 2002-2008 şi două vagoane seria 9883, destinate transportului de automobile în trenuri de călători (Tabel 58). Tabel 58.Materialul rulant remorcat deținut de SNTFC „CFR Călători” SA Vagoane nou Vagoane Vagoane Nr. Total vagoane Tip material remorcat construite modernizate nemodernizate crt. (nr.) (nr.) (nr.) (nr.) Vagoane clasă 304 929 806 2039 1 Pondere numărul total 14,91 45,56 39,53 100,00 (%) Vagoane speciale 9 236 6 251 2 Pondere numărul total 3,59 94,02 2,39 100,00 (%) Total parc vagoane 313 1165 812 2290 3 Pondere numărul total 13,67 50,87 35,46 100,00 (%) Sursa: Studiu de piață în transportul de călători pe calea ferată, 2017 Cu toate condițiile de transport oferite și promovările realizate se observă că, gradul de ocupare al locurilor disponibile deţinute de CFR Călători pe total trenuri, RegioşiInterregio, se situează încă sub 50%, cu un procent ceva mai ridicat pe trenurile Interregio. Acest lucru se datorează în continuare calității serviciilor oferite în cadrul vagoanelor, confortul oferit de acestea, prețul biletului și timpii de parcurs. SC TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI SRL deţine, în baza indicatorilor specifici industriei, o cotă depiaţă decirca 3,5-5%, procent care îl situează pe locul secund în rândul operatorilor privaţi. Acesta activează cu circa 243 de angajați şi cu un parc de material rulant alcătuit din 11 automotoare tip VT, 3 vagoane/automotor şi 9 automotoare de tip DH cu două vagoane/automotor. Transferoviar Călători are încheiate contracte de acces la infrastructura feroviară cu CFR SA pentru 6 secţii, cu Transferoviar Grup pentru 4 secţiişi cu RC-CF Trans pentru 1 secţie (Fig. 115). 223 Figura 115 – Trasee operate de Transferoviar Călători Sursa: https://www.transferoviarcalatori.ro/mersul-trenurilor/harta.html Cu un grad de ocupare al locurilor disponibile de peste 60%, pe trei din cele patru secţii interoperabile operate în concurenţă cu alţi transportatori feroviari, Transferoviar Călători se situează în jurul mediei din piaţă, de circa 65%. SC INTERREGIONAL CĂLĂTORI SRL - intrat în domeniu, iniţial, sub denumirea Regional Călători, Interregional Călători este al treilea operator privat de transport feroviar de călători, ocupând circa 1,1-1,6 % din piaţă. Cu 75 de angajați, compania utilizează material rulant constând în patru locomotive aflate în proprietate, un locotractor Unimog aflat, de asemenea, în proprietate şi 16 automotoare închiriate. Societatea operează trei secţiineinteroperabile, toate în regim de Regio, care cuprind 12 rute, în zona de vest şi de centru a ţării. Una dintre secţii, Sărmăşag - Săcuieni Bihor, este gestionată de Apria în timp ce, celelalte două secţii, Ciumeghiu - Holod - VaşcăuşiBistriţa – Bistriţa Bârgăului, sunt gestionate de Via Terra Spedition. Pe infrastructura interoperabilă, Interregional Călători operează secţia Bistrița Nord - Cluj Napoca, în regim de Regio, având ca și concurent pe CFR Călători. Pe baza analizei cifrei de afaceriși a cotei de piață deținute se observă că din cei trei operatori care activează pe rețeaua feroviară din județul Cluj SNTFC „CFR CĂLĂTORI” SA este lider absolut, având o cifră de peste 1,9 miliarde lei în anul 2017 ceea ce reprezintă o cotă de piață de peste 85% (Tabel 59, Fig. 116). 224 Tabel 59. Cifra de afaceri şi cota de piaţă a operatorilor de transport feroviar de pasageri care activează pe teritoriul județului Cluj, în perioada 2016 – 2017 Cifra de afaceri Cota de piață Nr. Denumire 2016 2017 2016 2017 crt. (RON) (RON) (%) (%) 1 SNTFC „CFR CĂLĂTORI” SA 1.851.574.150 1.977.975.708 84,68 85,80 2 SC TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI SRL 97.320.920 94.105.166 4,45 4,08 3 SC INTERREGIONAL CĂLĂTORI SRL 27.963.000 30.704.213 1,28 1,33 Sursa: Monitorul feroviar 2016-2018 Figura 116 – Cifra de afaceri a operatorilor de transport feroviar de pasageri care activează pe teritoriul județului Cluj, în perioada 2016 – 2017 (RON) 2.250.000.000 2016 2017 2.000.000.000 1.750.000.000 1.500.000.000 1.250.000.000 1.000.000.000 750.000.000 500.000.000 250.000.000 0 SNTFC „CFR CĂLĂTORI” SA SC TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI SRL SC INTERREGIONAL CĂLĂTORI SRL Sursa: Monitorul feroviar 2016-2018 Celelalte două companii au avut în anul 2017 o cotă de piață sub 5%, SC TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI SRL fiind în scădere iar SC INTERREGIONAL CĂLĂTORI SRL fiind în creștere. Această stare de fapt exercită încă o slabă concurență pe piața transportului feroviar de călători, fapt ce se reflectă atât în calitatea serviciilor cât și a prețurilor practicate. b). Tip B – servicii de transport marfă: SNTFM „CFR Marfă”SA, SC Grup Feroviar Român SA, SC Transferoviar Grup SA, SC Unicom Tranzit SA, SC Cargo Trans Vagon SA, SC Vest Trans Rail SA, SC Deutsche Bahn Cargo Romania SRL, SC GP Rail Cargo SA, SC MMV Rail Romania SA, SC Express Forwarding SRL. Aceștea sunt specializați pe transportul de mărfuri de diferite feluri, de la materii prime la produse finite și posedă vagoane adaptate transportului de mărfuri specifice. Aceste vagoane sunt parte integrantă a trenurilor de marfă, care se compun și descompun în cadrul gărilor care au și sector pentru trenurile de marfă, în incinta producătorilor de materii prime (cariere, mine) sau produse finite (rafinării, fabrici, ferme agroindustriale etc) iar apoi se deplasează pe rețeaua feroviară ca și garnituri mixte sau uniforme, fiind tractate cu ajutorul locomotivelor care pot fi proprietate a transportatorului sau aparținând celui mai mare operator național SNTFM „CFR Marfă” SA. 225 SNTFM „CFR MARFĂ” SA2 - furnizează pe piața transporturilor produse și servicii feroviare care se adresează tuturor clienților interesați, respectiv clienți direcți (expeditori și destinatari), organizatori de transport, alți operatori de transport feroviar. Produsele și serviciile feroviare pe care CFR Marfa le asigură clienților direcți sunt: 1). Transportul feroviar al expedițiilor de mărfuri, care sunt admise la transportul feroviar și care sunt indicate în Nomenclatura Mărfurilor din Tariful Intern de Marfuri al CFR Marfa (TIM), respectiv în Nomenclatura Armonizată a Mărfurilor elaborata de Uniunea Internațională a Căilor Ferate prin consultare cu Organizația Mondială a Vămilor. Transporturile se execută între stațiile de pe rețeaua CFR. Serviciile de transport feroviar de mărfuri se adaptează la caracteristicile mărfurilor și cerințelor clienților legate de felul traficului (intern sau international), tipul traficului (vagoane convenționale sau trafic combinat) și marimea expedițiilor. Ca urmare, CFR Marfa organizeaza transporturi in: - vagoane izolate; - grupuri de vagoane de minim 5 vagoane și în maxim 10 vagoane fizice; minim 11 vagoane și în maxim 20 vagoane fizice pentru acele expediții de mărfuri care se predau la transport în aceeași stație de expediere și aceeași stație de destinație; - trenuri multigrup sau cu antene, care includ în compunerea lor cel putin două grupuri de vagoane (antene) și care circula împreună pe un segment important din rutele lor de indrumare; - trenuri complete, compuse din vagoane care circulă între aceeași stație de expediere și aceeași stație de destinație, respectă condiții de tonaj minim sau lungime minimă specifice rutei și au un platitor unic de tarife. Pentru realizarea transporturilor, CFR Marfă pune la dispozitia clienților vagoane proprii de tipuri diferite, însă poate include în compunerea trenurilor sale orice alte vagoane admise în circulație pe rețeaua CFR (vagoane ale clienților, vagoane aparținând altor operatori de transport feroviar, inclusiv străini sau vagoane de ecartament de 1520 mm transpuse pe osii de ecartament de 1435 mm). 2). Serviciile de manevră feroviară, care se pot realiza, în raport cu distanța sau cu timpul, în stațiile de cale ferată de pe rețeaua CFR și pe toate liniile industriale racordate la aceste stații, pentru introducerea și scoaterea vagoanelor încărcate sau goale la/de la liniile publice din stații, introducerea și scoaterea vagoanelor încărcate sau goale la/de la fronturile de încărcare/descarcare ale clienților sau la punctele de cântărire ale acestora sau alte deplasări de vagoane solicitate de clienti. 3). Cântărirea vagoanelor încărcate sau goale pe cântarele aparținând CFR Marfă. 4). Închirierea de vagoane aparținând CFR Marfă. 2 http://www.cfrmarfa.cfr.ro/index.php 226 5). Închirierea de locomotive aparținând CFR Marfă. 6). Rezervarea de parc de vagoane aparținând CFR Marfă pentru realizare de transporturi în interesul clientului. 7). Înscrierea vagoanelor clienților în parcul CFR Marfă, pentru gestiunea acestora în conformitate cu reglementarile feroviare în vigoare. 8). Servicii de comisionar vamal. 9). Alte servicii (întocmirea documentelor de transport, sigilare, etc.). CFR Marfă este deschisă pentru cooperarea și cu operatorii de transport feroviar privați care activeaza in Romania în vederea efientizării serviciilor de transport, și poate efectua pentru acestia, în limita capacităților și resurselor disponibile și fără a afecta derularea contractelor cu clienții proprii servicii precum: 1). Remorcarea și împingerea trenurilor operatorilor privați pe anumite segmente din ruta acestora. 2). Asigurarea locomotivelor de ajutor. 3). Inchirierea de vagoane și locomotive aparținând CFR Marfă. 4). Manevrarea vagoanelor. 5). Cantărirea vagoanelor pe cântarele CFR Marfă. 6). Cazarea personalului operatorilor privați în spațiile dedicate aparținând CFR Marfă. 7). Executarea reviziilor tehnice ale trenurilor în stațiile de expediere, din parcurs sau de destinatie. 8). Gestionarea parcului de vagoane. 9). Transportul expedițiilor de mărfuri, în regim de parteneriat, pe anumite segmente de rută. S.C. GRUP FEROVIAR ROMÂN S.A.3 – societate pe acțiuni cu capital social integral privat, fiind o societate prestatoare de servicii având ca obiect principal de activitate efectuarea prestațiilor de transport feroviar public de marfă, ca operator licențiat de transport pe calea ferată, precum și activități de manevrare a vagoanelor de marfă pe liniile industriale. Oferta companiei mai cuprinde serviciul de expediții a mărfurilor pe cale ferată, utilizând propriul parc de locomotive și vagoane, închirierea de vagoane pentru transportul de mărfuri pe calea ferată, revizii, reparații și întreținerea materialului rulant și liniilor de cale ferata. S.C. GFR S.A. deține în totalitate pachetul de acțiuni al 3 https://gfr.ro/?lang=en 227 societății de transbordare vagoane marfa, de ecartament diferit, S.C. GFR TVM S.A. cu puncte de lucru în toate stațiile CFR de frontiera cu Ucraina și Republica Moldova. Pentru efectuarea reparațiilor periodice și a modernizărilor la vagoanele sale, societatea deține în proprietate S.C. REVA S.A. Simeria și S.C. REMAR S.A. Pașcani, specializate în reparații vagoane de cale ferată, construcții, modernizări vagoane marfă și călători. SC TRANSFEROVIAR GRUP SA4 - societate pe acțiuni cu capital social integral privat, fiind o societate prestatoare de servicii având ca obiect principal de activitate asigurarea serviciilor de transport şi manevră feroviară de marfă şi călători, gestionarea de infrastructură feroviară, construcţia de căi ferate, drumuri şi autostrăzi. De asemenea, compania efectuează transport de marfă atât pe liniile publice aparţinând C.N.C.F “CFR”SA cât şi pe liniile private ale societăţilor comerciale unde asigură întregul pachet de servicii feroviare (reparaţiişiîntreţinere linii, poduri, podeţe, clădiri, instalaţii S.C.B, manevră, întocmire documentaţii specifice etc.), desfăşurând activitate atât pe linii interoperabile cât şineinteroperabile. Principalele servicii prestate de către companie sunt: - transport de mărfuri şi material rulant intern şiinternaţional; - operaţii de manevră feroviară pe linii principale şi secundare TFG - revizia trenurilor de marfă în staţiile C.F. (la compunere, în tranzit, la sosire); - consultanţăşiasistenţă de specialitateîndomeniultransportuluiferoviar; - întocmireaformalităţilorvamalepentrumărfuritransportate intern şiinternaţional. SC UNICOM TRANZIT SA5 – operator feroviar privat și expeditor de marfă care activează în România din anul 1994. Societatea face parte din grupul de companii Unicom Group. Compania deține vagoane pentru o gamă largă de mărfuri, de la produse petroliere și cărbune, până la cereale și mărfă containerizată. De asemenea, are în parc locomotive electrice și diesel care permite să efectueze transporturi pe întreaga infrastructură feroviară din România. Aceasta transportă marfă atât în regim de trenuri complete, cât și în grupuri de vagoane sau chiar vagoane izolate. Având în vedere că operează zilnic un număr relativ mare de trenuri, compania are posibilitatea să optimizeze costurile de transport pentru diverse cantități de marfă cu rute diferite. Deși operează transporturi cu propriile locomotive numai pe teritoriul României, realizează transporturi internaționale în parteneriat cu operatori feroviari din străinătate. Astfel, compania poate oferi logistică integrată de transport pe orice relație de import-export sau tranzit. 4 https://www.transferoviarmarfa.ro/ 5 http://unicom-group.ro/tranzit/servicii.html 228 SC VEST TRANS RAIL SA6 - oferă o gama variată de servicii în domeniul expedițiilor feroviare de mărfuri, precum și alte servicii conexe acestuia, cum ar fi analize detaliate și consiliere, cu scopul de a propune clienților săi cele mai bune soluții de transport. Principalele servicii prestate de către companie sunt: - transport feroviar de mărfuri; - activități de manevră feroviară pe linii industriale; - analiză tehnologică și corelarea nevoilor clienților cu cerințele activității feroviare și logistica feroviară de specialitate; - analiză calitativă și cantitativă a indicatorilor activității de transport feroviar, transport de materii prime și produse finite de la și pentru clienți; - analiza capacităților de transport, manevrare, garare, depozitare și identificare a punctelor critice în realizarea unui plan de investiții ce poate duce la creșterea beneficiilor și reducerea costurilor; - planificarea dezvoltării infrastructurii feroviare considerând nevoia pe termen lung de creștere a capacității, ca urmare a creșterii preconizate pentru transportul de marfuri; - asigurarea conformității cu cerințele legale specifice domeniului transportului feroviar, precum și servicii la un nivel înalt al calității. Compania mai oferă o gamă completă de servicii în domeniul expedițiilor feroviare de mărfuri în stațiile de frontieră Giurgiu Nord, Curtici, Episcopia Bihor și Stamora Moravița, după cum urmeaza: - operaţiuni de predare/primire documente vagoane în frontieră către şi de la operatorii feroviari, incluzând - primirea vagoanelor ca reprezentant al operatorului feroviar din România, de la operatorii feroviari din Bulgaria, Ungaria și Serbia; - reprezentarea operatorului feroviar în cazul vagoanelor refuzate din punct de vedere tehnic în frontieră; De asemenea, compania mai oferă soluții privind manevra feroviară la domiciliul clientului pentru cei ce dispun de infrastructura necesară, precum și manevra pentru introducerea și scoaterea vagoanelor la și de la fronturile de încarcare/descarcare pentru clienții din zonele de Vest și Sud-Vest ale Romaniei. 6 http://www.vesttransrail.ro/servicii/ 229 SC DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL7- furnizor global de vârf în servicii logistice integrate, iar prin prisma volumelor transportate este cea mai mare companie de transport feroviar de marf ă din Europa. DB Cargo este singura companie care oferă clienților săi de business transport feroviar de la o singură sursă și acoperă întreaga Europa, indiferent de domeniul de activitate pe care aceștia îl au. În rețeaua de căi ferate DB Cargo, aproximativ 5000 de trenuri de marfă activează pe aproximativ 4200 de linii de garare și terminale. Cu aproximativ 114000 de vagoane de marfă și 3400 de locomotive, DB Cargo deține cea mai mare flotă de trenuri din Europa. Aproape 34000 de angajați lucrează în Euro pa în fiecare zi pentru a asigura cursele de transport transfrontalier în mod eficient și ecologic - cu opțiunea ECOPLUS fără emisii de carbon. Principalele servicii prestate de către companie sunt: 1). Trenuri bloc – asigură transportul de volume mari, rapid și fiabil. O combinație de trenuri programate care pot fi planificate cu mult timp înainte și trenuri care pot fi alocate în ultimul minut, asigură cel mai înalt grad posibil de flexibilitate în ceea ce privește transportul de mărfuri în vrac. 2). Single car – soluție completă, flexibilă pentru vagoane singulare de marfă pentru transportul național și european. 3). Relațiile intermodale – oferă soluții complete de transport intermodal. 4). DBrailog – organizarea de soluții logistice având la bază transportul feroviar care încorporează diverse mijloace de transport în întreaga Europa. 5). DBsoluția pentru produse chimice – trenuri pentru transportul bunurilor sensibile în condiții de siguranță și în vagone singulare de marfă pentru industria chimică din Europa. 6). DBsoluția pentru produse petroliere – trenuri bloc de transport minerale. 7). DBsoluția pentru deșeuri – logistică inovativă pentru industriile de materii prime și deșeuri. 8). DBsoluția pentru hârtie – logistica punctuală pentru hârtie și industria celulozei în întreaga Europa. 9). DBsoluția pentru metale și cărbune – soluții orientate către client și industrie, pentru sectoarele de minerit, oțel și energie – flexibile, fiabile și proiectate pentru volume mari de transport, cu numeroase vagoane specializate pentru transportul specific de marfă. 10). DBsoluția pentru automotive – soluții personalizate potrivite cu cerințele industriei de automobile, precum și asigurarea transportului în condiții de siguranță și de încredere a componentelor și a autovehiculelor către destinațiile lor în întreaga Europa. 7 https://ro.dbcargo.com/rail-romania-ro/products_services 230 Portofoliul companiei de servicii și soluții pentru industrie este completat de o gamă largă de module de servicii suplimentare: 1). Logistica Door-to-door – centre logistice multimodale, porturile DB Schenker și centrele logistice DB Schenker legate la rețeaua feroviară europeană oferă soluții inteligente, personalizate din punct de vedere logistic, de-a lungul întregului lanț de transport. 2). Logistica de transport feroviar – soluții pentru optimizarea costurilor de logistică și servicii împreună cu clienții (combinând diferite mijloace de transport). 3). Liniile secundare - cu propria linie de încărcare și descărcare, clientul poate transporta marfa direct la calea ferată, asigurâdu-și accesul către orice destinație europeană. 4). Mentenanță - centrele noastre de servicii dispun de cele mai noi tehnologii pentru întreținerea vehiculelor feroviare. De asemenea, oferim servicii mobile flexibile care ne permit să livrăm servicii de întreținere pe linie sau la locația clientului. Pe baza analizei cifrei de afaceriși a cotei de piață deținute se observă că din cei 10 operatori care activează pe rețeaua feroviară din județul Cluj, SNTFM „CFR MARFĂ” SA este lider, având o cifră de peste 700 mln. lei în anul 2017 ceea ce reprezintă o cotă de piață de peste 33%. Pe locul al doilea se plasează S.C. GRUP FEROVIAR ROMAN S.A., cu o cifră de afacere de cca. 600 mln. lei și o cotă de piață de peste 28%, care împreună cu CFR MARFĂ sunt cei mai importanți operatori de transport marfă, deținând împreună peste 60%. Ceilalți 8 oreratoridețini cote de piață sub 10% unii fiind în creștere, alții în stagnare sau descreștere, însă toți generează o concurență solidă pentru operatorii situați în pe primele două locuri ale clasamentului. De remarcat și faptul că în cadrul operatorilor sunt și companii străine care au pătruns pe piața românească de transport marfă și care oferă soluții integrate de transport, atât în țară cât și în străinătate (ex. SC DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL) (Tabel 60, Fig. 117). Tabel 60. Cifra de afaceri şi cota de piaţă a operatorilor de transport feroviar de marfă care activează pe teritoriul județului Cluj, în perioada 2016 – 2017 Cifra de afaceri Cota de piață Nr. Denumire 2016 2017 2016 2017 crt. (RON) (RON) (%) (%) 1 SNTFM „CFR MARFĂ” SA 655.759.448 704.103.903 31,98 33,85 2 S.C. GRUP FEROVIAR ROMAN S.A. 604.361.448 599.687.336 29,47 28,83 3 SC UNICOM TRANZIT SA 252.794.570 227.200.385 12,33 10,92 4 SC DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL 192.639.051 195.013.761 9,39 9,37 5 SC VEST TRANS RAIL SA 65.498.997 59.643.688 3,19 2,87 6 SC CARGO TRANS VAGON SA 46.556.223 55.316.741 2,27 2,66 7 SC TRANSFEROVIAR GRUP SA 63.023.375 43.043.562 3,07 2,07 8 SC MMV RAIL ROMANIA SA 29.741.270 34.203.498 1,45 1,64 9 SC GP RAIL CARGO SA 18.156.659 14.336.720 0,89 0,69 10 SC EXPRESS FORWARDING SRL - - - - Sursa: Monitorul feroviar 2016-2018 231 Figura 117 – Cifra de afaceri a operatorilor de transport feroviar de marfă care activează pe teritoriul județului Cluj, în perioada 2016 – 2017 (RON) 800.000.000 2016 2017 700.000.000 600.000.000 500.000.000 400.000.000 300.000.000 200.000.000 100.000.000 0 SC UNICOM TRANZIT S.C. GRUP FEROVIAR SC DEUTSCHE BAHN SNTFM „CFR MARFĂ” SC TRANSFEROVIAR SC GP RAIL CARGO SC CARGO TRANS SC VEST TRANS RAIL SC MMV RAIL ROMANIA SA CARGO ROMANIA VAGON SA ROMAN S.A. GRUP SA SRL SA SA SA SA Sursa: Monitorul feroviar 2016-2018 În acest context, soluții de transport există pentru nevoile actuale de dezvoltare ale județului Cluj, mai este doar necesar modernizarea infrastructurii feroviară. 3.8. Marimea parcului feroviar de întreținere de pe teritoriul județului Cluj Pentru efectuarea intervenţiilor la evenimente sau alte operaţiuni specifice, există un parc al mijloacelor de intervenţie, care este format din: 1 macara EDK 2000/4 - 250 tf; 1 macara EDK 1000/2 - 125 tf; 2 macarale EDK 80/2 - 20 tf. Sucursala Regionala de Căi Ferate Cluj are în dotare un parc format în principal din 76 maşinişi utilaje grele pentru efectuarea mecanizată a lucrărilor de întreţinere a căii: - maşini de burat: BNRI 85 – 3 bucăți; Plasser&Theurer – 2 bucăți; - maşini de ciuruit: MCB 450 – 2 bucăți; Plasser&Theurer RM 80 U – 1 bucată; - maşini de profilat: MP 135, 150 – 3 bucăți; Plasser&Theurer SSP – 1 bucată; - stabilizatoare dinamice:Plasser&Theurer DGS – 1 bucată; - maşini de înlocuit aparate de cale: DESEC TL 70 – 1 bucată; - utilaje de transport şiintervenţie: 53 bucăți; 232 - utilaje multifuncţionale: 2 bucăți tip COLMAR; - vagoane de călători uz administrativ: 7 bucăți. 3.9. Puncte de producere a accidentelor feroviare (deraieri, tamponări la trecere drumuri cu calea ferată) Accidentele feroviare pot fi de natură multiplă și având cauze diverse. Acestea se produc atât în interiorul rețelei cât și la intersecția rețelei feroviare cu alte rețele de transport, cum este cazul rețelei rutiere (Fig. 118, 119). Figura 118 – Localizarea teritorială a accidentelor feroviare produse la intersecția cu rețeaua de drumuri clasificate Sursa: autorii 233 Figura 119 – Accident feroviar în zona localității Jucu prin implicarea unui autoturism, produs la data de 20 august 2019 Sursa: https://www.news.ro/eveniment/cluj-trafic-feroviar-intrerupt-dupa-ce-un-autoturism-a-fost-lovit- de-un-tren-la-jucu-soferul-este-incarcerat-video-1922405320582019081519092032). Accidentele feroviare în care sunt implicate mijloace auto se produc de obicei la trecerile de cale ferată, mai cu seamă acolo unde nu există sisteme de avertizare și bariere. Aceste accidente se soldează de cele mai multe ori cu victime omenești și distrugerea totală a autovehicolului. Pe raza județului Cluj s-au produs în ultima perioadă de timp accidente feroviare în care au fost implicate autovehicule pe toate tronsoanele de cale ferată (vezi Fig. 119). Conform cu datele obținute de la Regionala CF Cluj accidentele în care au fost implicate mijloace rutiere s-au produs în următoarele locații: h.m. Iclod - Gherla, Fir I, km 26+950;h.m. Stâna – Aghireș, Fir II, km 533+184; Călărași-Turda – Câmpia Turzii, km 449+680;Gherla – Iclod, Fir I, km 26+355;Huedin, km 551+740;Ciucea - Piatra Craiului, km 580+750;h.m. Jucu - Apahida, km 7+588h.m. Mera – Baciu- Triaj, km 512+407; Apahida – Cluj-Napoca Est, km 491+906; Brăișoru – Huedin, km 553+780; Apahida – Cluj-Napoca Est, km 491+100; Războieni – Călărași Turda, km 441+500; Jucu – Apahida, km 5+908; h.m. Jucu-Apahida, Fir I, km 5+901; h.m. Jucu – Apahida, km 5+47; Apahida – h.m. Jucu, km 5+856; Apahida – Cluj-Napoca Est, Fir II, km 490+800; Apahida - Jucu, Fir II, km 5+476; Dej-Călători – Gherla, km 42+510; Mera – Gârbău, km 518+745; Apahida – Jucu, Fir II, km 5+900. Conform cu aceste date se observă că astfel de accidente se produc la intersecția rețelei feroviare cu drumuri de clasă tehnică inferioară ori neclasificate, unde nu există montate sisteme de avertizare și oprire a traficului rutier de tip barieră. De asemenea, se observă și o concetrare teritorială a accidentelor în zona localităților Călărași, Dezmir, Baciu, Mera și Brăișoru pe magistrala 300 și în zona localitălilor Jucu, Iclod și Dej pe CF 412. 234 3.10. Lucrări de reabilitare și extindere aflate în execuție, pe rețeaua feroviară din județul Cluj În cadrul obiectivelor de investiții cu finanțare din surse proprii CN CFR SA, alocate Sucursalei Regionale CFR Cluj, pe raza județului Cluj sunt în derulare și vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2019 următoarele lucrări : 1). Modernizare treceri la nivel (TN) cu calea ferată (proiectare+execuție) – 6 treceri la nivel: - TN km. 491+906 între stațiile Apahida – Cluj-Napoca Est; - TN km. 490+785 între stațiile Apahida – Cluj-Napoca Est; - TN km. 5+901 întrestațiileApahida – Jucu; - TN km. 5+476 întrestațiileApahida – Jucu; - TN km. 45+035 întrestațiile Gherla – Dej-Călători ; - TN km. 0+340 înstațiaDej-Călători. În cadrul lucrărilor de modernizare se înlocuiește suprastructura CF, se introduc dale elastice de cauciuc și se înlocuiește semnalizarea existentă cu echipamente de semnalizare acustico-luminoasă cu semibariere (tip BAT). 2). Reparație capitală și reabilitare termică clădire Regulator de Circulație Stația Dej. 3). Reabilitare termică clădire călători Stația CF Gherla. În lista obiectivelor de investiții cu finanțare de la Buget de Stat în anul 2019, Sucursala Regională CFR Cluj are prevăzute pe raza județului Cluj următoarele lucrări: 1). Reparaţie linie CF Valea Florilor – Boju, fir I km 464+687,09 - 472+747,08 (inclusiv linia III directă din staţia CF Valea Florilor).Este în curs de finalizare serviciul de reactualizare proiect. Se vor elabora documentațiile în vederea demarării procedurii de achiziție a execuției lucrărilor. 2). Reparaţie pod km 493+018 fir I, Linia CF 300 București-Episcopia Bihor, între stațiile Apahida-Cluj Napoca Est (proiectare+execuție). Lucrările au fost finalizate și recepționate în anul 2019. 3). Lucrări de proiectare și execuție aferente obiectivului “Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată ”- lot 1.2 Regionala Cluj. Pe raza județului Cluj sunt prevăzute modernizarea următoarelor treceri la nivel: - TN km. 32+152 în stația Gherla; - TN km. 0+540 întrestațiileApahida – Jucu ; - TN km. 530+982 întrestațiileIclod – Gherla. Contractul de prestari servicii și execuție lucrări este în curs de semnare la CN CFR SA București. 4). Proiectare lucrări (expertize, documentatii de avizare a lucrărilor de intervenții, proiecte tehnice) aferente obiectivului “Reparație linie CF 416 fir I Dej-Triaj-Beclean pe Someș”. Procedurile de achiziție publică vor fi inițiate după aprobarea documentelor conform prevederilor art. 42 si 43 din Legea nr. 500/2002. Este în curs de derulare “Reactualizarea Studiului de Fezabilitate pentru electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor”, conform contractului de prestări servicii încheiat între CN CFR SA și firma de proiectare desemnată câștigătoare a licitației publice. În anul 2019 au fost inițiate procedurile necesare achiziției publice a serviciilor de întocmire Studii de Fezabilitate pentru următoarele obiective de investiții: „Lucrări de reabilitare 235 poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată – etapa II – lot SRCF Cluj” - Studiu de Fezabilitate. Sursa de finanţare va fi asigurată de la Bugetul de Stat, din cadrul Titlului de Cheltuială 58 Proiecte cu Finantare din Fonduri Externe Nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014-2020 – Programme din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Proiectul „Lucrări de reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată – etapa II” face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi este propus pentru finanţare din POIM, Axa Prioritară (AP) 2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul Specific (OS) 2.7. Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar. 5). Pe raza județului Cluj sunt prevăzute reabilitarea a 3 poduri, 3 podețe și 1 tunel: ✓ Poduri: km 48+826 între stațiile Dej-Călători – Cășeiu; km 0+658 între stațiile Dej-Călători – Dej-Triaj; km 3+889, fir I, între stațiile Apahida – Jucu. ✓ Podețe: km 440+115, fir I, între stațiile Războieni – Călărași-Turda; km 475+647, fir I+II, între stațiile Boju – Tunel; km 490+628 fir II, între stațiile Apahida-Cluj Napoca Est. ✓ Tunel: km 473+519-473+749, fir II, între stațiile Boju – Tunel. 6). ,,Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din ROMÂNIA - faza studiu de fezabilitateˮ- Studiu de Fezabilitate. Sursa de finanţare va fi asigurată de la Bugetul de Stat, din cadrul Titlului de Cheltuiala 58 Proiecte cu Finantare din Fonduri Externe Nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014-2020. Proiectul „Modernizarea/reabilitarea a 47 de staţii de cale ferată din România” face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi este propus pentru finanţare din POIM, Axa Prioritară (AP) 2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul Specific (OS) 2.7 Creştereasustenabilităţiişicalităţii transportului feroviar. Obiectivul principal al lucrărilor este creştereaatractivităţii/competitivităţii transportului feroviar prin îmbunătăţireacalităţii serviciilor pentru călători în staţiile de cale ferată concomitent cu îmbunătăţireasiguranţei în exploatare. Prin implementarea proiectului, staţiile de cale ferată şi clădirile de călători vor fi în conformitate cu parametrii tehnici ceruţi de standardele şilegislaţia europeană/internațională în vigoare. De asemenea, implementarea proiectului va duce la atingerea obiectivelor stabilite în convenţiileşi acordurile internaţionale referitoare la Reţelele de Transport Trans-European (TEN) şi Standardele Tehnice de Interoperabilitate (STI). Pe raza de activitate a SRCF Cluj au fost selecţionate 8 stații, din care aferente județului Cluj va fi modernizată / reabilitată stația CF Dej-Călători, important nod feroviar. 7). „Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată - S.R.C.F. Cluj” - Studiu de Fezabilitate. Sursa de finanţare va fi asigurată de la Bugetul de Stat, din cadrul Titlului de Cheltuiala 58 Proiecte cu Finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014-2020 – 50.81 Programe din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER). Proiectul „Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată – S.R.C.F. Cluj” face parte din Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi este propus pentru finanţare din POIM, Axa Prioritară (AP) 2. Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul Specific (OS) 2.5. Creşterea gradului de siguranţăşi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului. Modernizarea trecerilor la nivel urmăreşte îmbunătăţirea siguranţei traficului feroviar pe reţeaua de cale ferată, diminuarea efectelor adverse asupra mediului, deplasarea în condiţii de siguranţă a persoanelor şi bunurilor, eliminarea și reducerea costurilor generate de 236 accidentele şi incidentele feroviare. Pe raza judetului Cluj au fost propuse pentru modernizare următoarelor treceri la nivel: ✓ Semnalizare existentă SAT: km 0+300, în stația Apahida; km 0+538, în stația Apahida; km 33+080, în stația Gherla; ✓ Semnalizare existentă IR: km 453+346, între stațiile Câmpia Turzii – Valea Florilor; km 33+970, între stațiile Gherla – Dej-Călători. 237 4. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT AERIAN Infrastructura de transport aerian reprezintă o categorie mai specială de infrastructură teritorială, aceasta asigurând desfășurarea procedurilor de aterizare/decolare a aeronavelor, îmbarcare/debarcare a pasagerilor, încărcare/descărcare a mărfurilor, mentenanță tehnică a aeronavelor precum și cele de asistență, monitorizare și control a traficului aerian. În cadrul aeroportului se desfășoară și o serie de activități secundare, cu rol de deservire a populației și agenților economici: servicii comerciale și alimentație publică, servicii de parcare și rent-a-car, servicii de poliție de frontieră, servicii de livrare/recepție marfă, servicii de poștă etc. Prezența unei infrastructuri aeroportuare în cadrul unui teritoriu reprezintă un mare avantaj în asigurarea conectivității, acesta extinzându-se la scară continentală și chiar globală. De asemenea, prezența unui aeroport stimulează dezvoltarea economiei locale, județene și regionale prin creșterea mobilității oamenilor de afaceri, a capitalului financiar și uman. Importanța și funcționalitatea unui aeroport este asigurată în primul rând de localizarea teritorială a acestuia, lungimea și numărul pistelor, numărul terminalelor de pasageri și marfă existent care asigură o anumită capacitate de prelucrare a fluxului, numărul de companii care operează și destinațiile acoperite de zboruri, precum și gradul de conectivitate al aeroportului cu infrastructurile terestre de transport (rutier și feroviar). Județul Cluj beneficiază de avantajul prezenței pe teritoriul său a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, al doilea aeroport ca importanță din România. 4.1. Localizarea geografică Aeroportul Internațional „Avram Iancu” este localizat în municipiul Cluj-Napoca, în partea de est a orașului, în cartierul Someșeni, având asigurat accesul din strada Traian Vuia. Din punct de vedere geografic este situat în culoarul hidrografic al Someșului Mic, la o altitudine de 316,68 m, cordonatele geografice fiind 46°47′21″N și 23°41′32″E. Aeroportul polarizează la momentul actual întreaga regiune Transilvania, chiar dacă pe teritoriul acesteia mai sunt operaționale și alte aeroporturi internaționale, cum ar fi: Aeroportul Internațional Transilvania din orașul Ungheni, jud. Mureș, Aeroportul Internațional Sibiu, jud. Sibiu. Aria de polarizare se extinde până la cca. 250 km față de aeroport ceea ce semnifică cca. 4 ore și 30 minute, timp de deplasare pe rețeaua rutieră (Tabel 61). Tabel 61. Distanțele rutiere și feroviare față de orașele aflate în aria de polarizare a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Distanța Durată Nr. Distanța rutieră Durată acces Denumire Județ feroviară acces crt. (km) (ore) (km) (ore)* 1 Dej Cluj 50 0,47 61 1,20 2 Gherla Cluj 37 0,35 45 0,44 3 Huedin Cluj 58 1,04 50 0,47 4 Câmpia Turzii Cluj 47 0,47 51 0,56 5 Turda Cluj 40,5 0,42 N/A N/A 6 Jibou Sălaj 95 1,30 135 2,47 7 Zalău Sălaj 92 1,33 158 3,41 8 Șimleu Silvaniei Sălaj 119 1,55 194 7,52 9 Cehu Silvaniei Sălaj 123 1,54 N/A N/A 10 Oradea Bihor 162 2,36 152 2,28 11 Aleșd Bihor 121 1,57 117 1,58 12 Beiuș Bihor 153 2,41 N/A N/A 238 Distanța Durată Nr. Distanța rutieră Durată acces Denumire Județ feroviară acces crt. (km) (ore) (km) (ore)* 13 Marghita Bihor 156 2,55 222 8,15 14 Valea lui Mihai Bihor 185 3,23 218 3,45 15 Satu Mare Satu Mare 185 2,49 285 4,49 16 Carei Satu Mare 176 2,44 249 4,11 17 Tășnad Satu Mare 150 2,20 219 4,40 18 Negrești Oaș Satu Mare 183 2,41 N/A N/A 19 Baia Mare Maramureș 141 2,17 193 3,45 20 Sighetu Marmației Maramureș 206 3,39 223 6,38 21 Ocna Șugatag Maramureș 162 2,48 N/A N/A 22 Cavnic Maramureș 137 2,21 N/A N/A 23 Târgu Lăpuș Maramureș 94,5 1,35 N/A N/A 24 Borșa Maramureș 160 2,34 N/A N/A 25 Vișeu de Jos Maramureș 165 2,41 166 3,48 26 Șomcuta Mare Maramureș 117 1,45 N/A N/A 27 Ulmeni Maramureș 123 1,52 162 3,57 28 Bistrița Bistrița-Năsăud 102 1,46 119 2,44 29 Năsăud Bistrița-Năsăud 97,4 1,31 111 2,10 30 Beclean pe Someș Bistrița-Năsăud 71 1,06 83 1,39 31 Salva Bistrița-Năsăud 93 1,25 105 2,02 32 Sângeorz Băi Bistrița-Năsăud 127 2,00 N/A N/A 33 Prundu Bârgăului Bistrița-Năsăud 123 2,00 N/A N/A 34 Alba Iulia Alba 103 1,40 121 2,24 35 Aiud Alba 74,6 1,05 89 1,39 36 Ocna Mureș Alba 74,3 1,03 N/A N/A 37 Teiuș Alba 87 1,16 102 1,54 38 Abrud Alba 133 2,17 N/A N/A 39 Blaj Alba 111 1,49 123 2,25 40 Câmpeni Alba 124 2,08 N/A N/A 41 Zlatna Alba 133 2,00 162 4,32 42 Sebeș Alba 119 1,49 139 2,53 43 Târgu Mureș Mureș 120 2,00 127 2,40 44 Reghin Mureș 96,3 1,39 159 3,52 45 Sărmașu Mureș 54 0,56 126 4,59 46 Sighișoara Mureș 166 2,38 203 3,38 47 Luduș Mureș 75,4 1,11 87 1,55 48 Iernut Mureș 88 1,22 99 2,09 49 Sângeorgiu de Mureș 206 7,14 147 2,13 Pădure 50 Miercurea Nirajului Mureș 141 2,11 N/A N/A 51 Sovata Mureș 140 2,28 229 7,46 52 Târnăveni Mureș 107 1,42 161 4,16 53 Gheorgheni Harghita 200 3,07 233 4,33 54 Toplița Harghita 165 2,34 199 3,57 55 Borsec Harghita 191 3,05 N/A N/A 56 Cristuru Secuiesc Harghita 187 2,53 N/A N/A 57 Odorheiu Secuiesc Harghita 184 3,04 N/A N/A 58 Miercurea Ciuc Harghita 233 3,53 288 5,44 59 Bălan Harghita 239 3,41 N/A N/A 60 Tușnad Harghita 265 4,21 317 6,30 61 Deva Hunedoara 173 2,35 184 3,51 62 Hunedoara Hunedoara 180 2,41 N/A N/A 63 Petroșani Hunedoara 241 3,33 255 5,47 239 Distanța Durată Nr. Distanța rutieră Durată acces Denumire Județ feroviară acces crt. (km) (ore) (km) (ore)* 64 Călan Hunedoara 174 2,23 189 3,56 65 Hațeg (Subcetate) Hunedoara 193 2,39 205 4,12 66 Brad Hunedoara 171 3,04 394 12,57 67 Geoagiu Băi Hunedoara 155 2,16 N/A N/A 68 Orăștie Hunedoara 150 2,07 158 3,04 69 Simeria Hunedoara 166 2,16 175 3,25 70 Petrila Hunedoara 242 3,21 N/A N/A 71 Vulcan Hunedoara 251 3,30 N/A N/A 72 Lupeni Hunedoara 258 3,36 N/A N/A 73 Uricani Hunedoara 263 3,43 N/A N/A 74 Vatra Dornei Suceava 183 3,10 206 4,02 75 Miercurea Ciuc Covasna 233 4,00 288 5,44 76 Mediaș Sibiu 141 2,23 164 3,04 77 Dumbrăveni Sibiu 151 2,25 182 3,21 78 Copșa Mică Sibiu 145 2,16 153 2,51 * la timpii de acces pe calea ferată s-a luat în considerare doar parcurgerea traseului până la Stația Cluj-Napoca Sursa: https://mersultrenurilor.infofer.ro/ În situația în care apar rute noi de zbor, care nu există în cadrul aeroporturilor concurente, distanța de polarizare poate crește și până la 300 km. 4.2. Istoricul aeroportului Aeroportul Internațional „Avram Iancu” a fost înființat la 1 aprilie 1932 de către Ministerul Român al Industriei și Comerțului. Până la construirea aeroportului civil, primele operații au fost derulate de pe aeroportul militar Someșeni, fondat de Serviciul Național de Navigație Aeriană (SNNA) în 1928. La data de 1 mai 1933 se deschide prima linie aeriană internă Bucureşti-Cluj, linie deservită de către L.A.R.E.S. (Liniile Aeriene Române de Stat). La data de 11 septembrie 1933, aeroportul Cluj a fost declarat Aeroport Vamal Internaţional, primul zbor regulat fiind al Liniilor aeriene cehe CSA pe ruta Praga-Cluj-București. Aeronavele folosite erau cu opt locuri, model Avia-Fokkers. În anii ce au urmat au fost deschise rute noi, cum ar fi cea a Aeroflot pe ruta Moscova-Cluj-Praga, începând cu 15 noiembrie 1935 și operată cu avioane McDonnell Douglas model DC-2 cu 2 motoare și 14 locuri. Au fost deschise și zboruri interne, pe relațiile Cluj -Satu-Mare, Cernăuți-Cluj-Arad fiind folosite avioane Lockheed L-10 Electra (cu 10 locuri) și de Havilland Dragon Rapide. La sfârșitul anilor ‘30 aeroportul și-a intensificat activitățile, numărul angajaților crescând de la 6 în 1934 la 16 în 1939. În această perioadă a fost construit și terminalul de pasageri, inaugurat în 1939. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial aeroportul a devenit unul militar, fiind considerat cel mai important din Transilvania. În 1940, ca urmare a dictatului de la Viena, Transilvania de Nord a fost cedată Ungariei, iar aeroportul a fost folosit de către aviația militară maghiară și de Luftwaffe. Aceasta a fost distrus în totalitate în timpul războiului ca urmare a bombardamentelor aliaților, astfel că vechea infrastructură nu mai există decât în imaginile acelor vremuri (Fig. 120). 240 După război aeroportul și-a reluat cursele interne Tarom, legând Clujul de alte orașe românești importante. Avioanele folosite erau Lisunov Li-2 / Douglas DC-3 și Iliușin Il-14. În anii 1960 a început o modernizare intensivă a aeroportului. În 1969 a fost inaugurat noul terminal de pasageri, iar până în 1970 aeroportul a fost dotat cu echipamentele de securitate a zborului. Aeroportul a rămas unul de călători până în septembrie 1996, când a fost deschis atât pentru transporturi de călători cât și transporturilor cargo internaționale. În 1996, Consiliul Județean Cluj a început extinderea clădirii terminalului, finalizată în august 1997. Figura 120 – Etapele majore de dezvoltare a aeroportului internațional „Avram Iancu” din Cluj- Napoca Sursa: Raportul de activitate pe anul 2016 a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Disponibil online: https://www.cjcluj.ro/assets/uploads/Prezentare%20 AIAIC%20RO%20ianuarie% 202016.pdf 241 La data de 22 mai 2008 se inaugurează terminalului de sosiri cu o suprafață totală de 10.812 m 2 și cu o capacitate de prelucrare de cca. 2 milioane pasageri/an, proiectul ridicându-se la peste 15 milioane de euro. La data de 15 mai 2009 are loc inaugurarea terminalului de plecări cu o suprafață totală de 16.150 m2 și o capacitate de prelucrare de 750 pasageri/oră și 1,5 milioane de pasageri/an, proiectul ridicându - se la 25,8 milioane de euro. Acesta este destinat atât curselor interne cât și externe, terminalul dispunând de facilități la standarde internaționale. La data de 20 decembrie 2010, pentru prima dată în istoria aeroportului clujean, este înregistrat în decursul unui an calendaristic pasagerul cu numărul 1 milion. În 2010, se inițiază un nou proiect (ce include pista de 3.500 de metri și mărirea lățimii la 45 m – 60 m cu acostamente, căi de rulare, sistem de balizaj și ILS CAT III) cu costuri estimate la 120 milioane euro fără TVA. Pe data de 8 septembrie 2011 încep lucrările pentru construirea noii piste de decolare- aterizare de 3.500 m, etapa I – 2.100 m. La data de 19 decembrie 2011, s-a împlinit al doilea an consecutiv în care aeroportul clujean a reuşit să atingă pragul de 1 milion de pasageri. La data de 1 aprilie 2012 Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj celebrează 80 de ani de aviaţie civilă. La data de 26 octombrie 2013 a avut loc inaugurarea noii piste de decolare-aterizare, etapa I – 2.100 m. La data de 18 decembrie 2013 s-a înregistrat depăşirea pragului de 1 milion de pasageri, pentru al treilea an în istoria aeroportului. La data de 30 iunie 2014 a avut loc punerea în operare a căii de rulare Golf și a platformei pentru parcarea aeronavelor Apron 4. La data de 5 noiembrie 2014, pentru a patra oară în istoria Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, s-a atins numărul de 1 milion de pasageri în decursul unui an calendaristic. La data de 21 septembrie 2017 are loc, pentru prima dată în istoria aeroportului, atingerea pragului de 2 milioane de pasageri într-un an calendaristic. Pe data de 16 octombrie 2017 a devenit operaţională o nouă platformă de staţionare aeronave Apron 2, cu o suprafaţă totală de peste 20.000 m2 care asigură 3 poziţii de staţionare aeronave de categoria C (Airbus A321/ Boeing B738). 4.3. Infrastructura aeroportuară În cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” se individualizează două componente majore de infrastructură aeroportuară (pista și aerogara) la care se adaugă ale dotări complementare (căi de rulare aeronave pistă, plarforme staționare aeronave, uzina electrică și centrala termică, terminal cargo, spații de mentenanță aeronave, depozit carburant, turnul de control trafic, clăriri mijloace handling și PSI, stația meteo, posturi electrice de transformare, rezervoare apă potabilă și industrială, parcare auto, sisteme de iluminare publică etc.). Acestea fac posibilă derularea tuturor activităților necesare funcționării unui aeroport și prestării serviciilor pentru care au fost create – transportul de pasageri și marfă cu valoarea adăugată mare. 242 Prin natura sa, aeroportul din Cluj-Napoca este unul de talie medie în comparație cu alte aeroporturi din Europa, în consecință și infrastructura aeroportuară este adaptată acestei dimensiuni. În acest caz, la dimensionarea infrastructurii aeroportuare mai intervine și poziția geografică, respectiv condițiile cadrului natural. Se cunoaște faptul că, aeroportul din Cluj-Napoca, nu area cea mai favorabilă localizare, actualmente acesta fiind constrâns de extinderea urbanistică a orașului și a ZMCN, la care se adaugă și o serie de condiții ale cadrului natural, care la rândul lor limitează dezvoltarea aeroportuară și infrastructura aferentă. Aceste condiții naturale sunt reprezentate de morfologia zonei, direcția dominantă a vântului, altitudinea plafonului de nori, durata zilelor cu ceață, precum și cursul hidrografic al râului Someșu Mic, care, la momentul actual, blochează extinderea pistei (Fig. 121). Figura 121 – Încadrarea teritorială a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: Google Maps Conform cu reglementările Organizației Internaționale a Aviației Civile (ICAO), codul internațional de referință al aeroportului din Cluj-Napoca este CLJ, ceea semnifică că acesta are o pistă cu o lungime operațională de 2040 m pe care pot opera aeronave ce au distanțe de referință pentru decolare/aterizare de 1200-1800 m, o anvergură a aripilor cuprinsă între 24-36 m și un ecartament al trenului de aterizare cuprins între 6-9 m (Tabel 62). Tabel 62.Datele de referință ale clasificării aeroporturilor civile, conform reglementărilor ICAO Distanța de referință a Ecartamentul Cifra de cod Litera de cod aeronavei necesare Anvergura aripilor (m) trenului de aeroport aeroport decolării/aterizării (m) aterizare (m) 1 A < 800 < 15 < 4,5 2 B 800 - 1200 15-24 4,5-6,0 3 C 1200 - 1800 24-36 6,0-9,0 D 36-52 9,0-14,0 4 E > 1800 52-65 9,0-14,0 F 65-80 14,0-16 Sursa: Reglementarea aeronautică civilă română privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aerianăşi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015, din 09.06.2015 243 Datorită aspectelor prezentate mai sus, în prezent, pe aeroportul din Cluj-Napoca operează aeronave de scurt și mediu curierat: SAAB 2000, Boeing 737-300, Fokker 100, Boeing737-BBJ2, Boeing 737 -800W, ATR72, Boeing 738, Airbus 321, care acoperă în principal destinații europene prin zboruri regulate și extra europene prin curse charter (Fig. 122). Figura 122 – Rețeaua de rute și destinații ale zborurilor regulate și charter de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” (2016) Sursa: Raportul de activitate pe anul 2016 a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Disponibil online: https://www.cjcluj.ro/assets/uploads/Prezentare%20 AIAIC%20RO%20ianuarie% 202016.pdf Odată cu darea în exploatare a noii piste aeroportuare în anul 2013, etapa I, în lungime de 2190 și intensificarea circulației aeriene, acesta a devenit al doilea aeroport internațional al României, statut care a început să se reflecte și în gradul de echipare tehnică și infrastructură conexă existentă în incinta sa (Fig. 123). 244 Figura 123 – Planul de situație al Aeroportului Internațional „Avram Iancu”din Cluj-Napoca Sursa: Raportul de activitate pe anul 2019, semestrul I, Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, 2019 245 4.3.1. Infrastructura pistei Pista de decolare reprezintă principala infrastructură tehnică a unui aeroport, de caracteristicile tehnice ale acesteia depinzând tipul de aeronave ce pot ateriza/decola, care, la rândul lor, influențează turoperatorii ce activează și rutele acestora (Fig. 124). Figura 124 – Pragul pistei aeroportuare și momentul aterizării unei aeronave pe pistă din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ Actuala pista de decolare - aterizare (PDA), cu orientarea direcției de aterizare/decolare) 07/25 (07 – direcție vest; 25 – direcție est), are lungimea fizică de 2.190 m, lungimea operațională fiind de 2.040 m și lățimea de 45 m + acostamente cu lățimea de 7,5 m pe fiecare parte, având număr de clasificare PCN 114, care permite operarea aeronavelor de scurt curier și mediu curier, de categoria C. Pista veche care a deservit aeroportul până în anul 2013, având orientarea 08/26 este închisă procedurilor de aterizare/decolare la momentul actual, dar este folosită sub formă de cale de acces a aeronavelor la capetele pistei noi, precum și spre platformele de staționale/garare a aeronavelor (Fig. 125, Fig. 126). 246 Caracteristicile tehnice ale noii pistei de decolare/aterizare actuală sunt8: - coordonatele geografice ale mijlocului pistei sunt: 464721N și 0234132E; - coordonatele geografice ale capetelor pistei pe direcția de orientare 07 (SV-NE) sunt: 464724.70N-0234147.26E – 464704.10N-0234015.86E; - coordonatele geografice ale capetelor pistei pe direcția de orientare 25 (NE-SV) sunt: 464706.53N-0234026.61E – 464724.70N-0234147.26E; - lungimea între praguri a pistei este de 1.800 m; - structura rutieră rigidă realizată din beton de ciment; - lungime operațională – 2.040 m; - lățime – 45 m (beton) + acostamente (beton) – 2×7.5 m; - clasă rezistență pistă PCN 114/ R/ B/ W/ T; - clasă rezistență acostamente PCN 42/ R/ B/ W/ T; - capacitate operaţională a pistei: 12 mişcări aeronave/oră; - tipul de trafic permis: IFR / VFR; - pista este operațională 24/24 ore, 7 zile pe săptămână, 365 zile pe an. Pista este echipată cu sistem de iluminare (balizaj) propriu, categoria I. Sistemul de iluminare, cu rol de asistență la manevrele de aterizare/decolare și dirijare trafic pe pistă la sol, are următoarele caracteristici (Tabel 63, Fig. 127, Fig. 128). 8 sursa: Autoritatea Aeronautică Română, AIRAC AIP Suppliment 03/13. 247 Tabel 63. Caracteristicile tehnice ale sistemului de ilumninat (balizaj) al pistei de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca APCH LGT THR RWY RWY VASIS RWY centre line LGT RWY (type, LGH edge line LGT end (MEHT) (length, spacing, Designator length, colour (length, spacing, LGT PAPI colour, intensity) intensity) WBAR colour, intensity) (colour WBAR) 900 m/15 m 1200 m/60 m white, LIH CAT I white, LIH Green PAPI 600 m/15 m 07 840 m 600 m/60 m red WBAR 3° red/white, LIH LIH yellow, LIH 300 m/15 m Red, LIH 1140 m/15 m 1440 m/60 m white, LIH CAT I white, LIH Green PAPI 600 m/15 m 25 900 m 600 m/60 m red WBAR 3° red/white, LIH LIH yellow, LIH 300 m/15 m red, LIH Sursa: Autoritatea Aeronautică Română, AIRAC AIP Suppliment 03/13 Figura 125 – Planul general de situație al pistei aeroportuare din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: Autoritatea Aeronautică Română, AIRAC AIP Suppliment 03/13 248 Figura 126 – Imagine panoramică a pistei aeroportuare din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ Figura 127 – Planul detaliat de situație cu sistemul de iluminat al pistei aeroportuare din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: Autoritatea Aeronautică Română, AIRAC AIP Suppliment 03/13 249 Figura 128 – Imagine panoramică cu sistemul de iluminat al pistei aeroportuare din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ Pentru eliberarea pistei de aeronavele aterizate și asigurarea procedurilor de îmbarcare/debarcare, pista este susținută de două platforme de staționare/parcare aeronave cu următoarele caracteristici: - Platforma Apron 1: 9 poziţii de staţionare/parcare aeronave de categoria C (Fig. 129): poziţia 1 – aeronave de tip: SAAB 2000; poziţia 2 – aeronave de tip: Boeing 737-300; poziţia 3 – aeronave de tip: Fokker 100; poziţiile 4-6 – aeronave de tip: Boeing 737-BBJ2; poziţiile 7-8 – aeronave de tip: SAAB 2000; poziţia 9 – aeronave de tip: ATR 72. - Platforma Apron 2: 5 poziţii de staţionare/parcare aeronave de categoria C (Fig. 130): poziția 10-11 – aeronave de tip: Boeing 737 - 800W pozițiile 14, 16, 18 – aeronave de tip: Boeing 738, Airbus 321 pozițiile 13, 15, 17 – aeronave de tip: Boeing 738, Airbus 321 250 Figura 129 – Imagine panoramică cu platforma Apron 1 din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ Figura 130 – Imagine panoramică cu platforma Apron 2 din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ 251 4.3.2. Spaţiul aerian funcţional din jurul aeroportului Privit în trei dimensiuni, acest spaţiu este destinat operaţiilor de decolare -aterizare, respectiv manevrelor de aliniere a aeronavei în direcţia de aterizare, în cazul în care nu s-a efectuat o apropiere directă (tur de pistă). În mod obligatoriu, acest spaţiu trebuie să fie liber de obstacole. În zona acestui spaţiu, pot fi definite următoarele suprafeţe (Fig. 131): Figura 131 – Spaţiul aerian funcţional din jurul aeroportului:1, 2. Suprafaţa de apropiere; 3. Suprafaţa interioară de apropiere; 4. Banda pistei; 5. Suprafaţa de tranziţie; 6. Suprafaţa conică; 7. Suprafaţă de urcare la decolare Sursa: Surd V., Bold I., Zotic V., Chira Carmen, 2005 - suprafaţa conică - suprafaţa sub formă de trunchi de con cu baza în sus (cota suprafeţei superioare fiind dată în funcţie de caracteristicile aeroportului); - suprafaţa orizontală interioară S.I. - situată în plan orizontal, deasupra aeroportului şi împrejurimilor lui şi reprezintă limita inferioară a suprafeţei conice; - suprafaţa de apropiere - combinaţia de planuri înclinate care preced planul pistei. Pantele suprafeţei de apropiere se măsoară în planul vertical ce trece prin axa pistei; - suprafaţa interioară de apropiere - (la pista cu apropiere de precizie) suprafaţa rectangulară în cadrul suprafeţei de apropiere care precede pragul; - suprafaţa de tranziţie - suprafaţa determinantă pentru limitarea înălţimii obstacolelor fixe şi este situată pe marginea benzii pistei; - suprafaţa interioară de tranziţie S.I.T.- are aceleaşi caracteristici cu suprafaţa de tranziţie, dar este situată mai aproape de pistă; - suprafaţa de aterizare întreruptă S.A.I. - plan înclinat situat la distanţe specifice, dincolo de pragul pistei între suprafeţele interioare de tranziţie. Declivitatea S.A.I. se măsoară în planul vertical ce trece prin axa pistei; - suprafaţa de urcare la decolare - plan înclinat situat după extremitatea pistei sau prelungirii de degajare; - suprafaţa orizontală exterioară - zonă în care este obligatorie limitarea înălţimii obstacolelor la maximum 150 m. 252 Pentru aeroportul din Cluj-Napoca, datorită localizării acestuia, spațiul aerian funcțional se dezvoltă și extinde și peste municipiul Cluj-Napoca, iar suprafața de apropiere pe direcția de orientare 07 (SV-NE) începe de deasupra cartierului Mănăștur-Grigorescu și se încheie la baza pistei. În partea estică a aeroportului, suprafața de apropiere se dezvoltă peste localitățile Dezmir-Apahida și se extinde până în apropiere de localitatea Corpadea. În cadrul spațiului aerian aeroportuar sunt delimitate și patru zone de servitute aeroportuară, reprezentate pe Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj- Napoca și al UAT-urilor învecinate cu aeroportul, cu scop de reglementare urbanistică. Zonele de servitute aeroportuară au o formă elipsoidală cu orientare generală nord-est – sud-vest (Fig. 132). 253 Figura 132 – Spaţiul aerian funcţional din jurul AeroportuluiInternațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: Planul Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca, Faza 3. Detalierea UTR – RLU, 2014 254 În planul suprafeței de apropiere se interpun o serie de obstacole naturale și antropice care influențează direct panta planului de apropiere spre pistă și implicit manevrele de aerizare/decolare a aeronavelor (Tabel 64). Tabel 64. Obstacole naturale și antropice situate la intersecția cu planul de apropiere pistă din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Altitudine obstacol Coordonate obstacol Nr. Tip obstacol la partea superioară crt. (m) Latitudine Longitudine Direcție aterizare/decolare 07 SV-NE 1 Arbori 325,0 464656.45N 0233953.11E 2 Clădire 325,4 464654.70N 0233951.82E 3 Paratrăsnet 336,1 464658.54N 0233940.83E 4 Clădire 384,2 464620.64N 0233747.85E 5 Antenă 386,5 464613.50N 0233726.10E 6 Antenă 382,0 464610.62N 0233705.69E 7 Antenă 391,0 464607.70N 0233656.40E 8 Biserică 401,6 464619.06N 0233547.06E 9 Biserică 428,7 464612.44N 0233522.68E 10 Antenă 406,7 464547.23N 0233458.72E 11 Antenă 480,2 464520.20N 0233436.56E 12 Deal 442,0 464517.55N 0233430.29E 13 Clădire 521,0 464526.70N 0233545.91E 14 Clădire 526,0 464442.01N 0233528.13E 15 Macara 552,3 464444.39N 0233527.37E Direcție aterizare/decolare 25 NE-SV 1 Stație de asfalt 335,9 464737.33N 0234317.85E 2 Deal 460,0 464906.13N 0234709.41E 3 Deal 465,0 464805.48N 0234645.58E Sursa: Autoritatea Aeronautică Română, AIRAC AIP Suppliment 03/13 255 Acestea sunt reprezentate de arbori, dealuri, antene, paratrăsnete, biserici, clădiri sau macarale. Cele mai numeroase obstacole în planul de apropiere sunt localizate pe direcția de aterizare/decolare 07 SV-NE, în incinta intravilanului municipiului Cluj-Napoca. Această stare de fapt influențează, atât în prezent cât și în viitor, tipul și regimul de înălțime al construcțiilor din cadrul intravilanului, atât ca localizare cât și ca înălțime, în vederea prezervării planului de apropiere al pistei (Fig. 133). Pe direcția de aterizare/decolare 25 NE-SV, planul de apropiere este mult mai liber, acesta intersectându-se doar cu o unitate de producție asfalt și culmile a două dealuri. Problema este că, și în această direcție, planul de apropiere trece peste localități (Apahida, Dezmir) unde pe viitor, de asemenea va fi necesară prezervarea planului de apropiere prin limitarea regimului de înălțime a construcțiilor (Fig. 134, 135). Aceste restricții generate de planul de apropiere de pistă vor limita pe viitor creșterea regimului de înălțime în incinta intravilanului, obligând la o dezvoltare pe orizontală a orașului. Acesta reprezintă încă un efect direct al localizării apropiate sau în incintă al unui aeroport față de oraș, la care se adaugă și altele: creșterea poluării fonice și fizice, aglomerație. Totodată însă, există și avantaje în această localizare, cea mai importantă fiind timpii de acces spre și dinspre aeroport a grupului țintă de călători. În afară de obstacolele situate în planul de apropiere mai există și o serie de obstacole situate în suprafața conică a zonei aeroportuare, destinată manevrelor de coborâre din ruta de zbor spre planul de apropiere de pistă (Tabel 65). 256 Figura 133 – Planul de apropiere al pistei și obstacolele interpuse pe direcția aterizare/decolare 07 SV-NE Sursa: Autoritatea Aeronautică Română, AIRAC AIP Suppliment 03/13 257 Figura 134 – Planul de apropiere al pistei și obstacolele interpuse pe direcția aterizare/decolare 25 NE-SV Sursa: Autoritatea Aeronautică Română, AIRAC AIP Suppliment 03/13 258 Figura 135 – Imagine panoramică cu pista, aerogara și zona aeroportuară din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa:https://transilvaniareporter.ro/actualitate/ 259 Tabel 65.Obstacole naturale și antropice situate la intersecția cu suprafața conică din cadrulzonei AeroportuluiInternațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Altitudine obstacol Coordonate obstacol Nr. Tip obstacol la partea crt. superioară (m) Latitudine Longitudine Direcție aterizare/decolare 07 SV-NE 1 Clădire 510,0 464837.78N 0233841.49E 2 Punct geodezic 513,0 464837.48N 0233834.80E 3 Punct geodezic 478,2 464833.12N 0234018.69E 4 Deal 440,8 464855.44N 0234242.93E 5 Deal 476,7 464940.91N 0234151.53E 6 Deal 451,2 464617.44N 0234336.52E 7 Deal 458,9 464510.31N 0233907.80E 8 Deal 438,2 464539.68N 0234206.29E 9 Deal 446,6 464538.90N 0234258.75E 10 Deal 536,0 464637.12N 0232910.91E 11 Deal 550,0 464912.61N 0233704.15E 12 Pădure 456,8 464443.27N 0234318.02E Sursa: Autoritatea Aeronautică Română, AIRAC AIP Suppliment 03/13 4.3.3. Infrastructura aerogării Aerogara reprezintă a două infrastructură de bază a unui aeroport, în cadrul acesteia desfâșurându -se toate activitățile de pregătire a pasagerilor pentru zbor (preluare/returnare bagaje, verificare conținut bagaje, verificare bilete călătorie, verificare documente trecere frontieră, informare călători etc), precum și alte operațiuni specifice de organizare internă a activităților aeroportuare (monitorizare trafic aeronave pe pistă și în zona aeroportuară, monitorizare starea vremii în zona aeroportuară, intervenții în caz de forță majoră sau accident aviatic, servicii comerciale etc.). Dacă în incinta aerogării există și terminale cargo, atunci aerogara poate prelucra și mărfuri cu valoare adăugată ridicată. Aerogara din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” se compune din mai multe corpuri de clădire (Fig. 136). 260 Figura 136 – Vedere generală asupra aerogării din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: https://i2.wp.com/radiocluj.ro/wp-content/uploads/sites/8/2016/03/Aeroportul-International-Cluj- Napoca.jpg 1). Terminal de plecări - inaugurat la 15 mai 2009, are o suprafață desfășurată pe trei nivele de 14.419 m2 (Fig. 137). Terminalul are două fluxuri de procesare a pasagerilor: intern şiinternaţional (non - Schengen şi Schengen), cu 24 ghișee de check-in și o capacitate de procesare de 1.500.000 pasageri/an, 750 pasageri/oră de vârf. Acesta deține 9 porți de îmbarcare pasageri (3 porți inteme și 6 porți externe). Suprafața construită a terminalului este de 6.322 m2 iar suprafața desfășurată de 14.419 m2(Fig. 138). 2). Terminal sosiri – inaugurat la 22 mai 2008, are o suprafață desfășurată pe trei nivele de 10.812 m2. Terminalul are două fluxuri de procesare a pasagerilor: intern şi internaţional (non-Schengen şi Schengen), cu 3 benzi de bagaje și o capacitate de procesare de 2.000.000 pasageri/an, 750 pasageri/oră de vârf. Acesta deține un salon pentru VIP-uri, spații comerciale și 3 porţi de acces. Suprafața construită a terminalului este de 3.952 m2 iar suprafața desfășurată de 10.812 m2 (Fig. 139, , 140, 141). 261 Figura 137 – Terminal plecări din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://airportcluj.ro/fisiere/userfiles/Prezentare_AIAIC_RO-_Octombrie_2018.pdf Figura 138 –Organizarea internă a terminalului plecări din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ 262 Figura 139 – Terminal sosiri din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://airportcluj.ro/fisiere/userfiles/Prezentare_AIAIC_RO-_Octombrie_2018.pdf Figura 140 – Benzi mobile pentru primire bagaje în cadrul terminalului sosiri din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: https://www.motoroads.com/romania/cluj-napoca-airport.aspx 263 Figura 141 – Organizarea internă a terminalului sosiri din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ 3). Corp de legătură – are o suprafața construită de 775 m2 și o suprafața desfășurată de 2.310 m2, destinat zonei publice de așteptare și zonei administrative (Fig. 142). Figura 142 – Corp de legătură dintre terminalul plecări și terminalul sosiri din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ 264 4). Aerogara Veche – are osuprafața construită de 2.030,27 m2 și o suprafață desfășurată de 3.428,27 mp, destinată serviciului de trafic aerian și structurilor specifice domeniului aeroportuar (Fig. 143). Figura 143 – Clădirea veche a aerogăriidin cadrul AeroportuluiInternațional „Avram Iancu” din Cluj- Napoca Sursa: https://de.wikipedia.org/wiki/Flughafen_Cluj#/media/Datei:Klausenburg-Kolozsv%C3% A1r,_Flughafen_3.jpeg 4.3.4. Operatorii aerieni din cadrul aeroportului Conform cu Raportul de activitate din Semestrul I 2019, pe Aeroportului Internațional „Avram Iancu”Cluj au operat următoarele companii aeriene: 1). Zboruri regulate de pasageri - 7 companii aeriene (Tarom, Lufthansa, Wizz Air, Lot Polish Airlines, Blue Air, Turkish Airlines, Ryanair) (Fig. 144). 265 Figura 144 – Companii aeriene care derulează zboruri regulate de pasageri pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Raport de activitate Semestrul I, 2019 Compania TAROM a operat zboruri regulate spre destinaţiileBucureşti-Otopeni şi Iași, cu aeronave de tip Boeing 737-800, Boeing 737-300, Boeing 737-700, Airbus A318, ATR 72-500 şi ATR 42-500. Compania aeriană LUFTHANSA a operat zboruri pe destinaţiile: Munchen și Frankfurt-Main cu avioane Embraer E190 şiEmbraer E195. Compania aeriană WIZZ AIR a efectuat zboruri regulate spre destinaţiile: Alicante, Atena, Barcelona, Bari, Basel-Mulhouse-Freiburg, Berlin Schoenefeld, Billund, Birmingham, Bologna, Bruxelles Sud Charleroi, Cologne, Doncaster, Dortmund, Dubai, Eindhoven, Frankfurt Hahn, Londra-Luton, Londra Gatwick, Larnaca, Liverpool, Lyon, Madrid, Malaga, Malmö, Malta, Memmingen, Milano-Bergamo, Nuremberg, Palma de Mallorca, Paris-Beauvais, Roma-Ciampino, Tel Aviv, Valencia, Veneţia-Treviso, Viena şi Zaragoza cu aeronave de tip Airbus A320. Compania aeriană LOT POLISH AIRLINES a efectuat zboruri regulate spre Varşovia cu aeronave de tip Bombardier Q 400. Compania aeriană BLUE AIR a efectuat zboruri regulate spre Bucureşti-Otopeni, Dublin şi Tel Aviv cu aeronave de tipul Boeing B737-300, Boeing B737-400, B737-500, B737-700 și B737-800. Compania TURKISH AIRLINES a efectuat zboruri regulate pe destinaţia Istanbul cu aeronave de tip Airbus A319, Airbus A320, Boeing B 737-800 și B 737-900. Compania RYANAIR a efectuat zboruri regulate pe destinația Londra Southend cu aeronave de tipul Boeing B 737-800. 2). Zboruri regulate de marfă și poștă – 3 companii aeriene (Silver Air pentru operatorul logistic TNT, Swiftair pentru operatorul logistic DHL și Cargo Air pentru operatorul logistic UPS). 3). Zboruri chartere turistice – 13 companii aeriene (AlMasria, Air Bucharest, Aegean Airlines, Atlasglobal, Blue Air, Corendon Airlines, Ellinair, Freebird Airlines, FlyEgypt, Nouvelair, Tailwind Airlines, Tarom și Turkish Airlines). 266 4). Zboruri aviație generală – 22 companii aeriene, cumulând un număr de peste 250 mișcări pentru semestrul I al anului 2019. În semestrul I al anului 2019 un număr de peste 40 operatori aerieni au folosit infrastructura și facilitățile aeroportului, asigurând servicii de transport aerian pentru 1.336.374 pasageri înregistrați în semestrul I al anului 2019. 4.3.5. Reţeaua de rute Pe parcursul semestrului I al anului 2019, de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj au fost operate un total de 44 de destinaţii regulate interne şiinternaţionale, asigurându-se astfel conexiuni directe regulate cu destinații din 21 de ţări, din Europa şi Orientul Mijlociu (Fig. 145). Figura 145 – Rețeaua de rute disponibile de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca în semestrul I din anul 2019 Sursa: Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Raport de activitate Semestrul I, 2019 Destinațiile interne actuale. De pe Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca se poate zbura în prezent spre București, Iași și Constanța (sezonier). Destinațiile externe actuale sunt următoarele: Viena (Austria), Bruxelles Sud Charleroi (Belgia), Larnaca (Cipru), Billund (Danemarca), Basel Mulhouse Freiburg (Elveția), Dubai (Emiratele Arabe Unite), Beauvais și Lyon (Franța), Berlin Schoenefeld, Cologne, Dortmund, Frankfurt Hahn, Frankfurt Main , Memmingen, Munchen, Nuremberg (Germania), Atena (Grecia), Dublin (lrlanda), Tel Aviv (Israel), Bari, Milano-Bergamo, Bologna, Roma-Ciampino, Veneția - Treviso (Italia), Malta (Malta), Birmingham, Doncaster/Sheffield, Liverpool, Londra Gatwick (rută introdusă din 31 martie 2019), Londra Luton, Londra Southend (Marea Britanie) (rută introdusă din 2 aprilie 2019), Eindhoven (Olanda), Varșovia (Polonia), Alicante, Barcelona, Madrid, Malaga, Palma de Mallorca, Valencia, Zaragoza (Spania), Malmo (Suedia), Istanbul (Turcia). 267 Cursele charter pentru anul 2019 sunt următoarele: Antalya, Bodrum (Turcia), Creta Chania, Creta Heraklion, Rhodos, Zakynthos, Skiathos, Corfu (Grecia), Hurghada, Sharm El Sheikh (Egipt), Monastir și Enfidha (Tunisia). 4.3.5.1. Destinații regulate Luând ca referință anul 2014, când au fost operate de pe Aeroportul Internațional Avrarn Iancu Cluj un număr de 20 de destinații regulate din 12 țări, în anul 2018 de pe Aeroportul International Avram Iancu Cluj se operează zboruri către 45 de destinații regulate, spre 21 țări de destinație din Europa și Orientul Mijlociu (Fig. 146). Figura 146 – Țările și destinațiile cu cel mai mare număr de călători în primul semestru al anul 2019 Sursa: Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Raport de activitate Semestrul I, 2019 Ca urmare a unor politici comerciale şi de marketing agresive şi profesioniste, a promovării oportunităţilor economice, turistice şi culturale ale regiunii, a negocierilor cu companiile aeriene, în semestrul I al anului 2019, de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj au fost deschise 2 rute noi, și anume: - Londra Gatwick – compania Wizz, cu 7 frecvențe pe săptămână, începând cu data de 31.03.2019; - Londra Southend – compania Ryanair, cu 3 frecvențe pe săptămână, începând cu data de 02.04.2019. Cea mai populară destinație de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj în semestrul I al anului 2019 a fost București Otopeni, totalizând un număr de 194.935 de pasageri, urmată de Londra Luton cu 139.783 de pasageri transportaţi. În top 10 rute de succes de pe aeroport în semestrul I al anului 2019, se mai regăsesc: Munchen, Milano Bergamo, Paris Beauvais, Barcelona, Bologna, Madrid, Dortmund şi Roma Ciampino. Pe primul loc în topul țărilor de destinație deservite de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj pe parcursul semestrului I al anului 2019, se situează Marea Britanie cu cele 6 rute, Germania, incluzând cele 8 rute operate către această țară, Italia cu 5 rute și Spania cu 7 rute. 268 4.3.5.2. Destinații charter - turistice La nivelul semestrului I al anului 2019, au fost operate o serie de zboruri charter, prin companiile aeriene Air Bucharest, AtlasGlobal, Corendon Airlines, Aegean Airlines, Blue Air, FreebirdAirlines,Tarom, FlyEgypt, Ellinair, AlMasria Universal Airlines, Tailwind, Nouvelair și Turkish Airlines. Destinaţiile charter turistice oferite pasagerilor Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Semestrului I al anului 20 19 au fost următoarele: Antalya (Turcia), Bodrum (Turcia), Hurghada (Egipt), Sharm el Sheikh (Egipt), Monastir (Tunisia), Zakynthos (Grecia), Rhodos (Grecia), Creta Chania (Grecia), Creta Heraklion (Grecia), Skiathos (Grecia), Corfu (Grecia). 4.3.6. Mișcări aeronave (aterizări + decolări) Traficul de aeronave în cadrul unui aeroport este dat de numărul de operatori aerieni care activează în cadrul acestuia precum și de numărul de rute pe care le acoperă. Astfel, dacă în anul 2014, numărul total de mișcări aeronave în incinta aeroportului a fost de 12.710, în anul 2018 numărul de mișcări aeronave ajunge la 23.853. Creșterea mișcărilor de aeronave din anul 2018 comparativ cu anul 2014 reprezintă un procent de aproximativ 88%. Pentru anul 2019, se estimează aproximativ 24.130 de mișcări, reprezentănd o creștere de aproximativ 1% față de anul 2018. La nivelul semestrului I al anului 2019, pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, au fost înregistrate un număr total de 11.762 mişcări aeronave. Prognozele realizate în acest sens scot în evidență o tendință de treștere și a acestui indicator și în anii care urmează, cu valori constante de 2% anual. Această creștere va deremina ca la sfârșitul perioadei prognozate numărul de mișcări aeronave să crească cu cca. 10.000 ceea ce semnifică cca. 38% (Fig. 147). Figura 147 – Prognoza numărului de mișcări aeronave în cadrulAeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, în perioada 2019-2035 Sursa: Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, 2019 269 4.3.7. Traficul aerian de pasageri Traficul de pasageri reprezintă principalul indicator tehnico-economic al eficienței unui aeroport. Acesta reprezintă numărul de pasageri care a călătorit cu o aeronavă ce a făcut parte dintr-o companie care a activat în cadrul unui aeroport. În cazul aeroportului din Cluj-Napoca, traficul de pasageri a avut o evoluție spectaculoasă în ultimii 23 de ani (Fig. 148). Figura 148 – Evoluția numărului de pasageri în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj- Napoca, în perioada 1996-2019 Sursa: Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Raport de activitate Semestrul I, 2019 Primul aspect care se remarcă în acest interval de timp este creșterea constantă a numărului de pasageri care au folosit serviciile de transport oferite de aeroport, cu excepția anilor 2011 și 2012 când s -a înregistrat o ușoară scădere în contextul crizei economice mondiale. Procesul de creștere s -a realizat în trei etape distincte: - etapa I – desfășurată în intervalul 1996-2006, se caracterizează printr-o creștere lentă a numărului de pasageri, de la 32.538 la 244.366 pasageri, ceea ce reprezintă un spor de 651%. Acest ritm de creștere mediu anual de cca. 60% reflectă situația politică și economică în care se afla România după revoluția din 1989 și aderarea la Uniunea Europeană. Traficul internațional încă nu luase avânt datorită regimului de vize încă existent în acea perioadă pentru cetățenii români iar veniturile erau încă modice pentru a-și permite să folosească transportul aerian, cel mai folosit fiind la cea vreme cel feroviar. În această perioadă, aeroportul din Cluj-Napoca încă se baza pe vechea infrastructură aeroportuară moștenită din perioada socialistă, acesta desfășurând activităâi de transport mai degrabă pe rute interne decât externe. - etapa II – desfășurată în intervalul 2007-2012, se caracterizează prin debutul primei creșteri semneficative a traficului de pasageri, de la 390.434 în anul 2007 la peste 1 milion pasageri în anul 2010 (1.028.907), după care a urmat o scădere în următorii doi ani consecutivi până la 932.000 în anul 2012. 270 Această creștere intensă a traficului până la peste 1 milion de pasageri începând cu anul 2007 și până în 2010 se datorează întrării României în Uniunea Europeană și ridicării regimului vizelor, fapt ce a determinat plecări masive în străinătate pentru muncă, inclusiv pe calea aerului, după care a urmat criza economică care a avut efecte și în ceea ce privește traficul de pasageri. Sporul relativ înregistrat în această perioadă al traficului a fost de doar 163%, mult mai scăzut în comparație cu valoarea din intervalul anterior, dar semnificativ dacă avem în vedere că în acest interval s-a atins pentru prima dată plafonul de 1 milion pasageri. Tot în acest interval se înregistrează doi ani consecutivi cu scădere a intensității traficului, cu valori de cca. 100.000 pasageri ceea ce a reprezentat în valori relative o diminuare cu -9,41%. În acest interval, aeroportul din Cluj-Napoca a realizat primele modernizări ale vechii aerogări și se puneau bazele investițiilor actuale. - etapa III – desfășurată în intervalul 2013-2018, se caracterizează prin debutul celei de a doua creșteri semnificative a traficului de pasageri, de la 1.035.438 în anul 2013 la 2.782.127 pasageri în 2018. Această creștere constantă și depășirea pragului de 2 milioane pasageri în anul 2017 se datorează atât creșterii economice și a nivelului de trai al populației ce a urmat după criză, intensificării traficului internațional pentru muncă dar și în scop turistic, cât și investițiilor care s-au realizat în infrastructura aeroportuară, fapt ce a permis intensificarea mișcării aeronavelor și dezvoltării de noi rute pentru traficul de pasageri. Creșterea intensității traficului de pasageri a fost de 168%, mai mare decât cel din intervalul anterior și fără a avea ani cu descreștere. Cea mai mare creștere s -a înregistrat începând cu anul 2017, când traficul a depășit 2 milioane pasageri și s-a înregistrat o creștere de 43%. Pentru anul 2019 se estimează că traficul de pasageri va înregistra o nouă creștere până la cca. 2.825.000 pasageri, ceea ar reprezenta o creștere cu cca. 42000 pasageri (1,54%). Semestrul I al anului 2019 a reprezentat unul de consolidare în ceea ce privește traficul de pasageri pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, care a crescut cu aproximativ 3 % față de aceeaşi perioadă a anului 2018. Astfel, au fostînregistrați un total de 1.336.734 de pasageri, față de cei 1.297.087 din primul semestru al anului 2018 (Fig. 149). Figura 149 – Evoluția traficului de pasageri în semestrul I 2019 comparativ cu semestrul I 2018 Sursa: Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, 2019 271 Din totalul numărului de pasageri înregistrați la nivelul semestrului I al anului 2019, un procent de 85% este reprezentat de pasagerii pe zborurile internaționale, iar restul de 15% fiind pasageri pe zboruri interne (Fig. 150). Figura 150 – Structra traficului de pasageri în semestrul I al anului 2019 Sursa: Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, 2019 Prognoza traficului de pasageri pentru intervalul 2019-2035 indică în continuare o creștere a traficului până la valori de peste 7,5 milionane pasageri. Această creștere se va datora, atât poziției geografice a aeroportului, intensificării traficului internațional, cât mai ales investițiilor în infrastructură care se preconizează a se realiza în cadrul aeroportului (ex. extinderea pistei până la 3500 m, construirea unui nou terminal de pasageri și cargo, racordarea aeroportului la transportul intermodal etc.) ceea ce va conduce la extinderea rutelor continentale și la introducere unor rute transcontinentale. Aceste schimbări vor determina aproape o triplare a intensității traficului și consolidarea actualei poziții de principal aeroport al Transilvaniei și al doilea ca importanță din România. Creșterea estimată în valori absolute va fi de peste 4.800.000 pasageri ceea ce semnifică cca. 172% (Fig. 151). Figura 151 – Prognoza traficului de pasageri în cadrulAeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj- Napoca, în perioada 2019-2035 Sursa: Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, 2019 În ceea ce privește variația lunară a traficului de pasageri și aici se observă o serie de lucruri interesante și care trebuie luate în considerare (Tabel 66). 272 Tabel 66. Variația lunară a numărului de pasageri în intervalul 2015-2019 în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Pasageri Pasageri Pasageri Pasageri Pasageri 2015 2016 2017 2018 2019 Luna Spor Spor Spor Spor Spor (nr.) 2014- (nr.) 2015- (nr.) 2016- (nr.) 2017- (nr.) 2018- 2015 2016 2017 2018 2019 (%) (%) (%) (%) (%) I 91716 +34,1 105533 +15,2 171700 +62,7 182333 +6,2 185431 +1,7 II 87554 +31,2 102499 +17,3 159739 +55,8 173890 +8,9 177633 +2,2 III 106923 +36,0 116097 +8,6 187463 +61,5 203030 +8,3 200022 -1,5 IV 120510 +33,4 124936 +3,7 223789 +79,1 231369 +3,4 234610 +1,4 V 124649 +23,5 140897 +13,0 237430 +68,5 242150 +2,0 259347 +7,1 VI 144193 +27,8 163555 +13,4 254943 +55,9 266085 +4,4 280557 +5,4 VII 162828 +26,4 195887 +20,3 284693 +45,3 296094 +4,0 304585 +2,9 VIII 159930 +23,8 213366 +33,4 291994 +36,7 296242 +1,5 312215 +5,4 IX 153595 +26,7 199208 +29,7 271220 +36,1 277735 +2,4 293876 +5,8 X 126272 +14,9 178139 +41,1 249504 +40,1 245972 -1,4 - - XI 105328 +24,4 158619 +50,6 184300 +16,5 179725 -2,5 - - XII 102391 +13,0 181683 +77,3 182511 +0,5 187776 +2,9 - - Anual 1485889 +25,7 1880319 +26,5 2699286 +43,6 2782401 +3,1 2248276 +3,8 Sursa: https://www.anna.aero/databases/ Astfel, în cadrul perioadei analizate (2014-2019) se observă la nivelul tuturor anilor și lunilor aferente o creștere constantă, cele mai mari creșteri realizându-se în intervalul 2016-2017, de 79,1% înregistrată în luna martie (Fig. 152). 273 Figura 152 – Variația lunară a numărului de pasageri în intervalul 2015-2019 în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca (nr. pasageri) 350000 2015 2016 2017 2018 2019 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Sursa: https://www.anna.aero/databases/ Variația lunară a traficului de pasageri pune în evidență existența unui maxim principal în luna august și unul secundar în ianuarie respectiv a unui minim principal în noiembrie și unul secundar în februarie. Această variație a traficului este strâns legată de perioada concediilor și a evenimentelor culturale din Cluj- Napoca care intensifică traficul până la dublarea acestuia, pe când minimele sunt legate de acalmia de după sărbători sau concedii. Această stare de fapt generează și o intensificare a mișcării aeronavelor, cu efecte directe asupra spațiului aerian aeroportuar. 4.3.8. Traficul aerian de marfă Acesta reprezintă a două formă de transport aerian și se realizează fie exclusiv cu aeronave cargo fie în regim mixt, cu ajutorul aeronavelor de pasageri. Transportul aerian cargo este adresat mărfurilor cu valoare adăugată mare sau ușor perisabile (ex. electronice, bijuterii, ceasuri, haine de lux, flori etc.) și se poate opera în cadrul aeroportului la terminalele de pasageri sau distinct la terminale cargo. În cadrul aeroportului din Cluj, traficul de marfă și poștă reprezintă o activitate relativ nouă dar în plină dezvoltare în ultimii ani (Fig. 153). Acesta a crescut în primul semestru al anului 2019 cu aproximativ 23% față de aceeaşi perioadă a anul ui 2018. Astfel, între lunile ianuarie-iunie 2019 a fost înregistrat un trafic de mărfuri de 1.651,99 tone, faţă de cele 1.346,61 tone din aceeaşi perioadă a anului 2018. Evoluția transportului de marfă în cadrul aeroportului din Cluj-Napoca pune în evidență de asemenea o creștere permanentă, aproape exponențială între 2012 și 2017 (Tabel 67, Fig. 154). 274 Figura 153 – Evoluția traficului de marfă și poștă în semestrul I 2019 comparativ cu semestrul I 2018 Sursa: Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, 2019 Tabel 67. Evoluția transportului de marfă și poștă în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Nr. Marfă transportată în Anul Spor absolut (t) Rata de creștere (%) crt. regim cargo (t) 1 2004 138 +31 +29,8 2 2005 213 +75 +54,3 3 2006 187 -26 -12,8 4 2007 254 +67 +35,8 5 2008 413 +159 +62,6 6 2009 385 -28 -6,8 7 2010 354 -31 -8,1 8 2011 744 +390 +101,7 9 2012 885 +141 +18,9 10 2013 1262 +377 +42,6 11 2014 1332 +70 +5,5 12 2015 1680 +348 +26,1 13 2016 2100 +420 +25,0 14 2017 2927 +827 +39,0 15 2018 2986 +59 +2,0 Sursa: Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, 2019 275 Figura 154 – Evoluția transportului de marfă și poștă în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca 2018 2016 2014 2012 2010 2008 2006 2004 (t) 0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 Sursa: Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca, 2019 În intervalul analizat se observă scăderi ale transportului de mărfuri doar în anul 2006, în perioada de preaderare la UE și în 2009-2010, cu valori cuprinse între 5-13%. Cea mai intensă creștere s-a înregistrat în anul 2008, când România a aderat la Spațiul Economic European (SEE), rata de creștere atingând +62,6% și respectiv după ieșirea din criza economică în 2011, când rata de creștere a depășit 100%, practic asistând la dublarea și relansarea transportului aerian de mărfuri pe aeroportul din Cluj-Napoca. După anul 2011, acesta a crescut progresiv cu valori de 20-30%, astăzi acesta depășind 3000 tone anual, iar tendința este de creștere pe fondul dezvoltării industriei IT și tehnologie de vârf în cadrul Parcurilor Industriale din Municipiul Cluj-Napoca și ZMCN. Pentru a percepe amploarea creșterii transportului de marfă în cadrul aeroportului din Cluj, mai menționăm că, în intervalul 2004-2018 acesta a crescut de la 138 tone la 2.986 tone ceea ce reprezintă o creștere de 2063%. 4.3.9. Servicii conexe desfășurate în incinta aeroportului În cadrul unui aeroport, în afară de serviciile de bază, se mai desfășoară o serie de activități complementare cu scopul de a susține buna desfășurare a serviciilor de bază sau pentru a oferi pasagerilor o serie de servicii complementare necesare călătoriei sau petrecerii timpului până la zbor în incinta aeroportului. Din cadrul acestor servicii conexe fac parte serviciul de monitorizare și control trafic aerian în zona aeroportuară, serviciul meteorologic, serviciul de intervenție în caz de forță majoră (accident aviatic), serviciul de securitate, servicii de asistență medicală și acordarea primului ajutor, serviciul de parking, serviciile de comerț și alimentație publică etc. 276 4.3.9.1. Serviciul meteorologic aeroportuar Serviciul meteorologic aeroportuar este structura de specialitate din cadrul DSNA ROMATSA Cluj, responsabilă pentru realizarea informării meteorologice a serviciilor de trafic aerian, operatorilor aerieni, a administrației aeroportuare, precum și a altor utilizatori ai informațiilor meteorologice aeronautice. Acesta își desfășoară activitatea în conformitate cu cerințele reglementărilor RACR ASMET și RACR – LMET (edițiile în vigoare), Legii Meteorologiei nr. 139/2000 și a altor reglementări aeronautice civile naționale specifice în vigoare, precum și cu prevederile documentelor OMM, CE și EASA aplicabile, a Anexei 3 ICAO, Planului de Navigație Aeriană pentru Europa (EUR ANP) și documentele derivate din acestea, reprezentate de manuale, ghiduri, instrucțiuni de specialitate. Serviciul meteorologic are atribuții privind monitorizarea și furnizarea informațiilor meteorologice aeronautice, observații, veghe și prognoză meteorologică pentru Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca, informarea meteorologică a echipajelor și operatorilor aerieni, informarea meteorologică a organelor de control și informare a traficului aerian privind condițiile meteo reale și probabile pe rutele aeriene și zonele terminale aflate în responsabilitatea lor. De asemenea, are atribuții privind informarea meteorologică a serviciilor operaționale aeroportuare cu privire la situația meteorologică din zonele terminale de interes. Ca infrastructură tehnică, serviciul metereologic aeroportuar are în dotare propria platformă meteorologică unde se realizează măsurători ale tuturor parametrilor meteorologici la sol (temperatură, umiditate, precipitații, vânt etc.). La aceasta se adaugă personalul tehnic care monitorizează în permanență starea vremii și realizează prognoze meteo privind starea vremii în zona aeroportuară și împrejurimi în vederea prevenirii situațiilor de risc. Aceste informații proprii sunt corelate și completate cu cele provenite din sistemul meteorologic național, iar produsul final sunt informările privind starea vremii în funcție de care turnul de control al aeroportului dirijează traficul în zona aeroportuară și pe pistă. În cazul aeroportului din Cluj-Napoca, stația meteo este situată în partea de est a teritoriului aeroportuar și este automatizată, oferind în timp real starea parametrilor climatici în biroul de calcule și prognoze climatice din cadrul aeroportului (Fig. 155). Figura 155 – Stația meteo din incintaAeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: Google Map Street View 277 4.3.9.2. Mijloace de salvare și luptă împotriva incendiilor Acestea au rolul de a interveni într-o situație de urgență și forță majoră, cu ocația producerii unui accident aviatic în aer sau la sol pentru a stinge incendiile și a salva pasagerii afectați. Mijloacele de intervenție sunt reprezentate de diverse autoutilitare de stingere a incendiilor, descarcerare și acordare a primului ajutor. În cazul aeroportului din Cluj, aceste mijloace sunt reprezentate de autoutilitare pentru singerea incendiilor specifice pentru intervenții din clasa CAT 8 OACI (Fig. 156). Figura 156 – Autoutilitare destinate stingerii incendiilor din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ La acestea se adaugă și echipe mobile de intervenție pentru descarcerări și acordarea primului ajutor (Fig. 157). 278 Figura 157 – Echipele mobile de intervenție și acordare a primului ajutor de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ 4.3.9.3. Punctul de trecere a frontiere din cadrul aeroportului și serviciile conexe Acesta funcționează în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, în regim de trafic internațional cu specific aeroportuar, asigurând respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor de frontieră și internaționale la care România este parte, având ca obiect de activitate deservirea liniilor aeriene și aeronavelor ce operează în trafic internațional, destinate transportului de persoane și mărfuri peste frontieră. Poliția de Frontieră face parte din Ministerul Afacerilor Interne și este instituția specializată a statului care exercită atribuțiile ce ii revin cu privire la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pașapoartelor și străinilor conform cu prevederile OUG nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române. Serviciul este localizat în incinta terminalului de plecări și operează 24 h/zi, realizând controlul actelor de călătorie (carte de identitate sau pașaport) precum și alte documente specifice privind trecerea frontierei (Fig. 158). Atribuțiile care revin serviciului Poliției de Frontieră din cadrul Aeroportului sunt: - supravegherea frontierei de stat a României; - prevenirea migrației frontaliere ilegale și criminalitatea transfrontalieră; - controlul documentelor necesare pentru trecerea legală a frontierei; - asigură derularea corectă a traficului de persoane și mărfuri în punctele de trecere; - asigură controlul trecerii frontierei a armelor și munițiilor; - supravegherea spațiului aerian adiacent frontierei de stat; 279 - aplicarea prevederilor tratatelor, documentelor sau convențiilor semnate de statul român cu statele vecine sau cu organizațiile internaționale; - alte atribuții stabilite de lege. Figura 158 – Punctele de verificare a actelor de călătorie aferente serviciului Poliția de Frontieră din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://www.politiade frontieră.ro/ 4.3.9.4. Serviciile de handling din cadrul aeroportului Acestea reprezintă o gamă variată de activități desfășurate de către personal specializat necesare bunei funcționari ale aeroportului și desfășurării trafului de aeronave și pasageri. Serviciile de handling se referă la următoarele activități ce se desfășoară în cadrul aeroportului: - transportului de bagaje de la și spre aeronave; - încărcarea/descărcarea bagajelor din aeronave; - aprovizionarea aeronavelor cu combustibil; - aprovizionarea aeronavelor cu produse alimentare în cazul zborurilor de linie; - asigurarea curățeniei în cadrul aeronavelor; - transferul pasagerilor spre aeronave cu autobusul în cazul în care terminalul nu dispune de platforme de acces tip tunel; - mutarea pasarelelor mobile spre aeronave pentru asigurarea accesului pasagerilor; - - tractarea aeronavelor spre platformele de îmbarcare etc. Aceste servicii sunt prestate direct de către personal specializat al aeroportului sau sunt externalizate. În cadrul aeroportului din Cluj sunt disponibile toata gama de servicii de handling necesare bunei funcționări ale traficului de aeronave, pasageri și mărfuri. Acestea sunt reprezentate de transferul 280 pasagerilor către aeronave, trensport bagaje, asistență la urcare și coborâre, alimentare cu carburant a aeronavelor, tractare aeronave spre platformele de îmbarcare, dirijare trafic la sol etc. (Fig. 159). Figura 159 – Servicii de handling oferite în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj- Napoca Sursa: http://www.sindicataiaic.ro/ 4.3.9.5. Serviciul de control trafic aerian Acesta este asigurat de către ROMATSA9 ce are ca și obiectiv principal furnizarea de servicii de trafic aerian pentru aeronavele ce execută zboruri GAT (trafic aerian general) în condiții IFR (reguli de zbor după instrumente) în spațiul aerian al Romaniei precum și orice alt spațiu aerian delegat României prin acorduri internaționale. Îndeplinirea acestui obiectiv se realizează prin: - organizarea și realizarea dirijării respectiv controlului traficului aerian în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute în Anexele 2 și 11 OACI (Organizația Internaționala a Aviației Civile) ale Convenției de la Chicago; 9 https://www.romatsa.ro/5/despre-noi/despre-noi.php 281 - organizarea și realizarea informării aeronautice în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute în Anexa 15 OACI a Convenției de la Chicago; - organizarea și realizarea serviciului de alarmare în vederea căutării și salvării aeronavelor aflate în dificultate, pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Anexa 12 OACI a Convenției de la Chicago; - organizarea și realizarea informării de meteorologie aeronautică în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute în Anexa 3 OACI a Convenției de la Chicago; - organizarea și realizarea telecomunicațiilor fixe și mobile aeronautice cât și a telecomunicațiilor de meteorologie aeronautică în conformitate cu prevederile Anexei 10 OACI a Convenției de la Chicago; - organizarea și realizarea protecției navigației aeriene, din punct de vedere tehnic, în conformitate cu prevederile Anexei 10 OACI a Convenției de la Chicago; - organizarea și realizarea dotării conform prevederilor OACI și a standardelor stabilite de EUROCONTROL (Organizația Europeana pentru Siguranța Navigației Aeriene) și LCIP (Programul Local de Convergență și Implementare) ROMANIA. - asigurarea siguranței, capacității și eficienței operaționale și economice a sistemului de trafic aerian civil, aplicarea reglementarilor specifice în mod uniform și echitabil față de operatorii aerieni și sistemele de trafic aerian adiacente, cu respectarea cerințelor de protejare a mediului înconjurator și de securitate națională. Figura 160 – Turnul de control și controlorii de trafic aeroportuar din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: https://www.airports-worldwide.com/romania /cluj_napoca_international_romania.php Serviciile de trafic aerian sunt asigurate atât aeronavelor civile care survoleaza spațiul aerian național cât și aeronavelor care aterizează sau decolează de pe aeroporturile din România. Serviciile prestate se referă la activitatea de dirijare din zona aeroportului (de terminal) și de ruta (ACC). Serviciile de dirijare din zona aeroportului sunt prestate de (CTA-APP) controlorii de trafic aerian care asigura serviciile de dirijare si control a zborului in Zona Terminală de Control a aeroporturilor (Fig. 160). 282 4.3.9..6. Servicii de parking auto Acesta oferă călătorilor servicii contra cost de parcare auto în incinta aeroportului sau în vecinatatea acestuia, pe perioada desfășurării călătoriei. Aceste servicii se adresează în special segmentului bussines care dispun de bugetele necesare plății costurilor de parcare a autovehicolului personal orui de serviciu pe durata călătoriei. Tarifele practicate sunt printre cele mai mai din cadrul municipiului Cluj -Napoca și încep de la 20 RON/zi. La momentul actual în incinta aeroportuară funcționează o parcare destinată traficului curent de autovehicole, la aceasta adăugându-se alte parcări amenajate în apropierea aeroportului destinate parcării pe durată mai lungă de timp. Tarifele în cazul parcării situate în incinta aeroportului sunt: Abonament anual: 1560 RON / 6 luni; 2500 RON /12 luni Parcare pentru pasageri sau însoţitori ai acestora: 0' - 10' = 1 RON; 10' - 30' = 5 RON; 30' - 60' = 7 RON; 60' - 2h = 14 RON; 2h - 5h = 26 RON; 5h - 24h = 45 RON; 24h - 2 zile = 95 RON; 2 - 7 zile = 165 RON; 7 - 8 zile = 210 RON; 8 - 15 zile = 320 RON. Actualmente, numărul locurilor de parcare oferite de aeroport sunt insuficiente pentru nevoile traficului actual, acest lucru determinând ca în jurul aeroportului să se dezvolte o adevărată rețea de parcări particulare, care oferă aceleași tip de servicii însă la tarife mult mai convenabile pentru clienți. Spre exemplu, iZi Parking oferă servicii de parcare pentru următoarele tarife: 1zi = 2 5 RON; 2 zile = 35 RON; 3 zile = 45 RON; 4 zile = 50 RON; 5 zile = 65 RON; 6 zile = 80 RON; 7-10 zile = 100 RON; 15-17 zile = 140 RON; 1 lună = 270 RON. În aceste costuri sunt incluse parcarea, asigurarea pazei autovehicolului precum și transferul către aeroport ale clienților. Parcarea principală a aeroportului este situată în fața terminalului plecări și este dotată cu bariere automate de acces. Accesul se realizează direct din strada Traian Vuia, prin intermediul unui sens giratoriu, acesta fiind și singura cale actuală de acces în incinta aeroportului (Fig. 161). Figura 161 – Parcarea și calea de acces în incinta Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj- Napoca Sursa: https://adevarul.ro/ 283 4.3.9.7. Servicii de control vamal și securitate aeroport Acesta este asigurat de angajații Vămii și Serviciului Român de Informație care verifică bagajele și pasagerii pentru controlul de securitate înainte ca aceștea să pătrundă în zona liberă a aeroportului împreună cu bagajul de mână (Fig. 162). Figura 162 – Servicii de securitate în incinta Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: https://www.sri.ro/screening-process În afară de serviciile de securitate oferite de SRI în incinta aeroportului mai activează și alte firme de protecție și pază care au ca și misiune securitatea altor obiective economice. 4.3.10. Amenințări și riscuri care afectează securitatea și dezvoltarea aeroportuară Aeroporturile reprezintă unități infrastructurale afectate de o gamă variată de riscuri și amenințări generate atât de componenta tehnică cât și de cea umană. Chiar dacă statistic se consideră că transportul aerian este cel mai sigur, faptul că deplasarea aeronavei se realizează nu la sol ci în aer, cresc semnificativ riscurile de producere a unor accidente sub acțiunea factorilor de risc. Din aceste considerente, în transportul aerian se respectă cu strictețe toate protocoalele procedurale și se realizează în permanență controale de securitate. Din punct de vedere operațional în cadrul transportului aerian există următoarele amenințări și riscuri: - riscuri privind siguranța infrastructurii aeroportuare – siguranța integrității pistei, a căilor de rulare și platformelor; - riscuri privind operațiunile de rulare a aeronavelor la sol și de parcare a acestora; - riscuri privind deservirea la sol a aeronavelor; - riscuri privind coliziunile între aeronave, între aeronave și vehicule pe suprafața de mișcare a aeroportului, între aeronave și clădiri sau alte obstacole, inclusiv personal aeronautic, în toate condițiile meteorologice (condiții de vizibilitate scazută, căderi masive de zăpadă, furtuni cu intensificări de vânt, descărcări electrice) sau alte situații neprevăzute; - riscuri privind coliziuni ale aeronavelor cu păsări și animale; - riscuri privind incursiunile neautorizate la pistă; 284 - riscuri privind obiectele străine (FOD) care pot cauza avarii aeronavelor sau răniri ale pasagerilor și angajaților. Siguranța aeronautică reprezintă un set de măsuri care au drept scop protecția împotriva erorilor umane, care sunt de obicei acțiuni neintenționate, desfășurate în necunoștință de cauză, sau cauzate de neglijarea responsabilităților profesionale, lipsa totală sau existența insuficientă a procedurilor operaționale, defecțiuni ale echipamentelor, instalațiilor tehnice, factori favorizanți de mediu sau cazuri de forță majoră. Siguranța aeronautică reprezintă un set de reguli, obiective și responsabilități, înglobate în conceptele de management al riscului, management al schimbării și management al siguranței, concretizate în prevederi și dispoziții în vederea creării și menținerii unei culturi a siguranței în cadrul organizației. În cazul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca se evidențiează manifestarea unor riscuri și amenințări ce pot afecta pe viitor siguranța traficului aerian și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare: - condițiile meteo din sezonul rece al anului, manifestat prin perioade lungi cu ceață, altitudinea coborâtă a plafonului de nori, invazii bruște a unor mase de aer rece și producerea unor celule de convecție care generează furtuni puternice etc (Fig. 163); - înmulțirea excesivă a ciorilor (Corvusfrugilegus) ca urmare a funcționării unei lungi perioade de timp platformei de deșeuri Pata Rât din sudul localității Dezmir. Acestea în periplul zilnic dinspre groapa de gunoi spre parcurile din oraș unde cuibăresc se intersectează cu zona aeroportuară și culoarele de zbor, putând intra în coleziune cu aeronavele aflate în proceduri de terizare/decolare; - localizarea aeroportului în imediata vecinătate a municipiului Cluj-Napoca, limitează foarte mult disponibilitatea de terenuri pentru extinderea pistei și dezvoltarea a altor infrastructuri aeroportuoare; - regimul de înălțime a construcțiilor situate pe direcția planurilor de apropiere de pistă rămâne o amenințare permanentă, acesta trebuind în permanență ținut sub control și limitat s ub altitudinea de siguranță a zborului; - atât cursul hidrografic al Someșului Mic cât și centura estică a municipiului Cluj-Napoca, sunt obstacole în calea extinderii pistei aeroportuare până la 3.500 m; 285 Figura 163 – Riscul de accidente indus de ceața persistentă din perioada rece a anului peAeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: https://www.puterea.ro/social/curse-cu-intarzieri-de-pana-la-trei-ore-pe-aeroportul- international-avram-iancu-cluj-148401.html - lipsa de conectivitate directă a aeroportului la infrastructura feroviară limitează accesul direct al pasagerilor care vin spre aeroport pe calea ferată; la această se adaugă și transportul de marfă care necesită folosirea celor două forme de transport; - lipsa unei conexiuni directe între aeroport și autostrada A3 care să faciliteze accesul rapid al călătorilor, aceștea trebuind la momentul actual să străbată tot orașul pentru a ajunge la aeroport; - lungimea actuală a pistei principale, care are 2.190 m lungime fizică și 2.040 lungime operațională, fapt ce limitează operarea aeronavelor de mediu parcurs, acest aspect limitând la rândul său dezvoltarea unor noi rute; - existența unui deficit semnificativ de spații de garare a aeronavelor pe platformele existente la terminalele de pasageri, cele existente (APRON 1 și APRON 2) fiind ocupate preponderent cu aeronave de categoria A și B; - tendința clară de creștere rapidă a traficului de pasageri și marfă, care solicită capacități creșcute de mișcări ale aeronavelor, spații mai mari de procesare a pasagerilor și mărfurilor; - tendința de creștere a cererii pentru transportul aerian din partea populației și a mediului de afaceri, fapt care crează noi așteptări și necesitatea unor investiții rapide; aceasta poate conduce la luarea unor decizii nepotrivite de dezvoltare atât a infrastructurii aeroportuare cât și a altor elemente de infrastructură (ex. centura VOCE care în momentul proiectării și execuției nu a ținut cont de nevoie de extindere a pistei); - există riscul ca unii operatori aerieni să se retragă de pe aeroportul din Cluj, ca urmare a inexistenței unor investiții cerute de mai multă vreme; - există riscul de creștere a poluării fonice a municipiuluyi Cluj-Napoca și localitățile adiacente din cadrul ZMCN ca urmare a intensificării traficului aerian, extinderii aeroportului și a pistei care vor crea 286 premise pentru operarea în cadrul aeroportului a aeronavelor de clasă tehnică D cu un nivel mult mai mare de zgomot (peste 80 dB la nivelul zonei aeroportuare și 60 dB deasupra orașului (Fig. 164). Figura 164 – Poluarea fonică generată de traficul aerian în municipiul Cluj-Napoca și zona aeroportuoară la nivelul anului 2016 Sursa: Planul de acțiuni pentru prevenirea și reducerea zgomotului aeroportuar în cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca - dezvoltarea aeroportului este limitată într-un final de un cumul de factori care acționează sinergic, în contextul limitărilor actuale acesta neavând posibilitatea de a se dezvolta într -un aeroport de mediu și lung parcurs; - lipsa unui masterplan de dezvoltare aeroportuară, aducând multiple consecințe negative cum ar fi planificarea sinergică inadecvată a întregului complex aeroportuar (ex. terminale separate), flexibilitate insuficient planificată în cadrul infrastructurii (în special datorită volatilității de astăzi a planificării pieței transportului aerian de pasageri) fără a ține seama de nevoile și aspirațiile părților interesate. 4.3.11. Planul de măsuri existent pentru dezvoltarea aeroportului Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca a elaborat documentul ”Proiecte de dezvoltare ale aeroportului pe perioada 2017 – 2030” aprobat de catre Consiliul de Administrație al Aeroportului prin Hotărârea nr. 7.1 din 25.07.2017, ce are următoarele obiective: Principalele obiective de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare sunt: - construirea unei noi căi de rulare paralelă cu pista; - extindere platforma de staționare Terminal de pasageri și construcția unui nou Terminal Cargo aeroport; 287 - construcție clădire remiză PSI; - extindere pistă de decolare – aterizare până la 3.500 m; - construcție platformă platformă cargo; - construcție cale de rulare cargo și asigurare facilități aferente clădire administrativă Aeroport. 4.3.11.1. Proiecte de dezvoltare ale aeroportului în perioada 2017-2019 A). Construire platformă de staționare aeronave și suprafețe de handling aferente – capacitate 3 locuri Investiția se va desfășura în cadrul a două etape: ETAPA I - SE VOR REALIZA: - platforma de staționare aeronave – 3 1ocuri, cu o suprafață de 8.000 m2 și realizată din placă ciment având caracteristicile PCN: 80 R/0/W/T; - cale de rulare platformă, cu o suprafață de 14.684 m2 și realizată din placă ciment având caracteristicile PCN: 80 R/0/W/T; - drumuri și platforme de handling, cu o suprafață de 4.667 m 2 și realizată din placă ciment având caracteristicile PCN: 80 R/0/W/T Suprafața totală construită: 27.361 m2. Valoare estimată proiect: 21.467.681 RON (fără TVA). ETAPA II - SE VOR REALIZA: - platformă de staționare aeronave – 3 1ocuri, cu o suprafață de 8.000 m2 și realizată din placă ciment având caracteristicile PCN: 80 R/0/W/T; - drumuri și platforme de handling, cu o suprafață de 7.883 m 2 și realizată din placă ciment având caracteristicile PCN: 80 R/0/W/T Suprafața totală construită: 15.883 m2. Valoare estimată proiect: 12.084.588 RON (fără TVA). B). Modernizare Terminal Plecări - Zona Regrupare Suprafața totală: 1.100 m2. Capacitate suplimentară: 2 porți noi de îmbarcare zboruri internaționale. Valoare proiect: 2.407.026 RON (fără TVA) 288 4.3.11.2. Investiții ce privesc suprafețele de mișcare și terminalele de pasageri Investiția se va desfășura în cadrul a trei etape: ETAPA I: 2018-2022 A). Construcție cale de rulare paralelă cu pista, zona CR Foxtrot-CR Golf – categoria D. Lungime: 1.580 m - cale de rulare paralela cu pista. Lungime: 370 m - cale de rulare de legătură între calea de rulare paralelă și Apron I Lățime: 23 m la care se adaugă 2 acostamente de 7,5 m, realizate din placă ciment având caracteristicile PCN: 80 R/0/W/T. Valoare estimată: 62.500.000 RON (fără TVA). Stadiu actual (2018): Studiu de Fezabilitate finalizat. Analiza ANAP documentație pentru achiziție/ proiectare/ execuție. B). Extindere platforme de staționare Suprafața totală: 15.100 m2, inclusiv drumuri și platforme de handling. Cuprinde 4 poziții de staționare aeronave categoria C, realizată din placă ciment având caracteristicile PCN 80 R/0/W/T. Valoare estimată: 16.000.000 RON (fără TVA). Stadiu actual (2018): Studiu de Fezabilitate finalizat. C). Construire clădire PSI Suprafața desfășurată: 5.000 m2. Regim de înălțime: P+E. Valoare estimată: 8.970.000 RON (fără TVA). Stadiu actual (2018): Elaborare Studiu de Fezabilitate. D). Hangar de mentenanță aeronave și suprafețe de mișcare aferente: Capacitate: 2 poziții de staționare/mentenanță aeronave de categorie C. Construcție cale de rulare care va conecta hangarul cu celelalte suprafețe de mișcare ale aeroportului. Suprafața desfășurată: 18.000 m2. Regim de înălțime: P+E (corp administrativ). 289 Valoare estimată: 45.000.000 lei (fără TVA). Stadiu actual (2018):Elaborare Studiu de Fezabilitate. E). Terminal de pasageri nou Suprafața desfășurată: 29.100 m2. Regim de înălțime: S+P+E. Porți de îmbarcare: minim 25 porți. Valoare estimată: 350.000.000 RON (fără TVA). F). Extindere pistă de decolare - aterizare Elaborare documentații tehnico-economice. Extindere pistă de decolare aterizare la 3.420 m. Construcție cale de degajare rapidă și platformă de întoarcere capat. Construcție gard și drum perimetral, post de transformare, amenajare bandă pistă Lungime extindere: 1.245 m, lățime: 45 m. Valoare estimată: 145.000.000 RON (fără TVA). G). Construcție Terminal Cargo Aeroport Capacitate manipulare marfa: 50 tone/zi. Suprafața: 115.000 m2, inclusiv parcari auto și construcții adiacente. Valoare estimată: 57.800.000 RON (fără TVA). H). Construcție sistem intermodal de transport Construcție stație feroviară pentru transportul de persoane. Construcție pasaj pietonal gară călători - terminal aeroport. Construcție legatură rutieră între cargo CFR și cargo aeroport. Construcție Terminal cargo CFR. Valoare totală estimativă: 72.000.000 lei (fără TVA). 290 ETAPA 2: 2023-2026 A). Finalizare Terminal de pasageri nou Suprafața desfășurată: 28.100 m2. Regim de înălțime: S+P+E. Porți de îmbarcare: minim 25 porți. Valoare estimată: 88.000.000 RON (fără TVA). B). Finalizare extindere pistă de decolare – aterizare(Fig. 165) Extindere pistă de decolare aterizare la 3.420 m. Construcție cale de degajare rapidă și platformă de întoarcere, capăt. Construcție gard și drum perimetral, post de transformare, amenajare bandă pistă. Lungime extindere: 1.245 m. Lățime: 45 m, la care se adaugă 2 acostamente de 7,5 m, PCN: 105 R/0/W/T. Valoare estimată: 145.000.000 RON (fără TVA). C). Extindere platforme de staționare Suprafața totală: 25.000 m2, inclusiv drumuri și platforme de handling. Amenajare 4 poziții de staționare aeronave categoria C. PCN 80 R/0/W/T. Valoare estimată: 25.000.000 RON (fără TVA). D). Construire platforma de întoarcere capăt 07 Suprafață: 10.100 m2, PCN: 105 R/0/W/T. Valoare estimată: 10.000.000 RON (fără TVA). E). Cale de degajare rapidă capăt 07 Suprafață: 12.000 m2, PCN: 80 R/0/W/T. Valoare estimată: 13.000.000 RON (fără TVA). ETAPA 3: 2027 – 2030 A). Extindere Cale de rulare paralelă cu pistă între CR Golf și capăt prag 25 Lungime: 1.760 m. 291 Lățime: 23 m, la care se adaugă 2 acostamente de 7,5 m, PCN: 80 R/0/W/T. Valoare estimată: 80.000.000 lei (fără TVA). B). Extindere platforme de staționare Suprafața totală: 30.000 m2, inclusiv drumuri și platforme de handling. Extindere 6 poziții de staționare aeronave categoria C. PCN 80 R/0/W/T. Valoare estimată: 30.000.000 RON (fără TVA). C). Construcție Platforma Cargo Suprafață: 50.000 m2, PCN 80 R/0/W/T. Construcție minim 4 locuri de staționare aeronave de categoria D și E sau 8 locuri de staționare aeronave de categoria medie C. Valoare estimată: 58.000.000 RON (fără TVA). D). Cale de rulare Cargo și asigurare facilități aferente Terminal Cargo Lungime: 480 m. Lățime: 25 m, la care se adaugă 2 acostamente de 10,5 m. PCN: 80 R/0/W/T. Valoare estimată (fără costuri de finanțare): 8.000.000 RON (fără TVA). E). Construcție clădire administrativă aeroport Suprafața desfășurată: 4.000 m2. Valoare estimată (fără costuri de finanțare): 23.400.000 RON (fără TVA). În vederea transpunerii în practică a acestor proiecte de modernizare aeroportuară sunt necesare realizarea unor investiții, proiecte dar și asigurarea unor contexte care să ofere premisele favorabile în acest sens: - devierea raului Someș; - finalizarea exproprierilor de terenuri din zona aeroportuară; - asigurarea unei legături cu rețeaua feroviară învecinată aeroportului; - competiție corectă cu celelalte aeroporturi din aria de acoperire; - context geopolitic favorabil dezvoltării traficului aerian; susținerea proiectelor de investitii de către toți factorii implicați; - realizarea prognozei de creștere economică la nivel dețară, conform estimărilor de creștere a PIB-ului; asigurarea surselor proprii de co-finanțare a proiectelor și obiectivelor de investiții; - accesarea de fonduri pentru infrastructură prin P.O.I.M. sau prin alte programe cu finanțare națională și europeană. 292 Figura 165 – Planul de situație privind extinderea pistei principale de decolare/aterizare din cadrul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca Sursa: http://airportcluj.ro /fisiere/userfiles/Prezentare_AIAIC_RO-_Octombrie_2018.pdf 4.3.11.3. Programul emisii zero carbon până în 2050 În cadrul celui de-al 29-lea Congres anual al Consiliul Internaţional al Aeroporturilor – regiunea Europa (ACI Europe), care a avut loc în Cipru, Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj a semnat un angajament istoric de a reduce emisiile sale de carbon până în anul 205010. Acest angajament a fost asumat în calitate de membru al ACI EUROPE, asocierea celor mai reprezentative aeroporturi europene, care a anunţat o rezoluție prin care aeroporturile se angajează oficial în a atinge emisii de carbon zero până în anul 2050, cel târziu. Angajamentul colectiv, contrasemnat de 194 de aeroporturi şi de 40 de operatori de aeroport din 24 de țări, marchează o schimbare semnificativă în ambițiile de protejare a mediului ale industriei aeroportuare. Aeroporturile europene au condus acțiuni climatice cu reduceri anuale ale emisiilor de carbon, anunțate în fiecare an din ultimul deceniu. Din cele 194 de aeroporturi 43 au devenit de fapt neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, susținute de industria globală în ceea ce privește standardul internațional de Acreditare Emisii de Carbon a Aeroporturilor. Cu toate acestea, angajamentul aduce o nouă perspectivă – fără compromisuri. În mod esențial, prin angajamentul NetZero2050, industria aeroporturilor se aliniază la Acordul de la Paris și la ambițiile marii majorități a țărilor UE”, Michael Kerkloh, Președintele ACI EUROPE și CEO al Aeroportului din München. 10 https://viacluj.tv/aeroportul-international-avram-iancu-cluj-se-angajeaza-sa-reduca-la-zero-emisiile-de-co2-pana-in-anul- 2050/ 293 Termenul limită stabilit pentru anul 2050 este corelat cu cele mai recente rapoarte ale IPCC şi cu strategia de reducere a emisiilor de carbon stabilită de către Comisia Europeană şi adoptată de către Consiliul Uniunii Europene. 294 5. TRANSPORTUL PUBLIC JUDEȚEAN Serviciile de transport public au scopul de a asigura accesibilitatea populației dinspre centrele urbane înspre alte centre urbane, dar mai cu seamă de a asigura accesul persoanelor din zonele rurale către centrele urbane principale sau secundare în scopuri diverse: navetă pentru serviciu sau școală, agrement și recreere (acces către zone sau destinații turistice sau culturale), alte scopuri (ex. acces la instituții administrative centrale). Conectivitatea zonelor centrale cu cele periferice și intre localități prin amenajarea și întreținerea infrastructurii rutiere și/sau feroviare devine astfel o condiție esențială pentru deplasarea locuitorilor. Transportul public în interiorul județului Cluj este efectuat prin rețele rutiere și/sau feroviare. Infrastructura de deservire cu servicii de transport public rutier. Autogări și operatori cu licență. În interiorul județului Cluj, transportul public de călători este realizat prin intermediul operatorilor publici și autogările existente din principalele centre urbane (Cluj-Napoca – 2, plus punct de lucru al autogării Sens Vest din Turda; Câmpia Turzii – 1; Turda – 1; Dej – 1; Gherla - 1 și Huedin – 1 stație). Conform ARR (2019) în prezent sunt activi și dispun de licență de transport valabilă până la data de 30 iunie 2023 un număr de 27 operatori care efectuează curse de transport în interioriul județului (Tabel 68). Din punct de vedere al punctelor de plecare, aceștia sunt repartizați în cadrul autogărilor/stațiilor/localităților după cum urmează: - Autogara Daghemana – prin intermediul a 3 operatori deservește cu servicii de transport public localitățile situate pe o rază de 30 de km, cu un număr de 41 de curse zilnice (cu excepții) cu plecare din Câmpia Turzii. - Autogara Fany – prin intermediul a 12 operatori deservește cu servicii de transport public localitățile situate pe o rază de 83 de km, cu un număr de 181 de curse zilnice (cu excepții) cu plecare din Cluj-Napoca. - Autogara Beta – prin intermediul a 3 operatori deservește cu servicii de transport public localitățile situate pe o rază de 31 (47) de km, cu un număr de 31 de curse zilnice (cu excepții) cu plecare din Cluj-Napoca. - Autogara Costrans – prin intermediul a 6 operatori deservește cu servicii de transport public localitățile situate pe o rază de 104 de km, cu un număr de 135 de curse zilnice (cu excepții) cu plecare din Dej. - Autogara Transurb – prin intermediul unui singur operator deservește cu servicii de transport public localitățile situate pe o rază de 14 de km, cu un număr de 22 de curse zilnice (cu excepții) cu plecare din Dej. - Autogara Bus Trans – prin intermediul a 7 operatori deservește cu servicii de transport public localitățile situate pe o rază de 45 de km, cu un număr de 98 de curse zilnice (cu excepții) cu plecare din Gherla. - Autogara Sens Vest – prin intermediul a 3 operatori deservește cu servicii de transport public localitățile situate pe o rază de 58 de km, cu un număr de 160 de curse zilnice (cu excepții) cu plecare din Turda. - Stația Huedin – deservește cu servicii de transport localitățile situate pe o rază de 73 km, cu un număr de 41 de curse zilnice (cu excepții), cu plecare din Huedin. 295 Tabel 68. Operatorii cu licență de transport valabilă până la data de 30.06.2023 în județul Cluj, în funcție de autogara de plecare Distanța acoperită până la Localitate plecare/ Autogară Denumire Operator Transport destinație (km) – minim - maxim CÂMPIA TURZII/ Daghemana SOSIM TRANS SRL 25 - 30 CÂMPIA TURZII/ Daghemana DAGHEMANA COM SRL 10 - 22 CÂMPIA TURZII/ Daghemana CONFORT TRAVEL SRL 8 CLUJ-NAPOCA/ Fany FANY PRESTARI SERVICII SRL 21 - 71 CLUJ-NAPOCA/ Fany PRODAN TOUR SRL 30 - 38 CLUJ-NAPOCA/ Fany BUS-TRANS SRL 28 - 62 CLUJ-NAPOCA/ Fany VIO SI DANI TRANS SRL 43 - 83 CLUJ-NAPOCA/ Fany GVP & CO IMPORT EXPORT SRL 38 - 64 CLUJ-NAPOCA/ Fany SIMDORIA TRANS SRL 35 - 48 CLUJ-NAPOCA/ Fany JAN TRANS SRL 18 CLUJ-NAPOCA/ Fany MV TRANS 2007 SRL 44 CLUJ-NAPOCA/ Fany GIORGICA IMPEX SRL 45 CLUJ-NAPOCA/ Fany SOSIM TRANS SRL 23 - 53 CLUJ-NAPOCA/ Fany RODARA TOUR SRL 82 CLUJ-NAPOCA/ Fany SAFE TOUR SRL 25 CLUJ-NAPOCA/ Beta RODARA TOUR SRL 28 CLUJ-NAPOCA/ Beta ALMAR TRANS SRL 28 - 31 CLUJ-NAPOCA/ Beta/Fany* BUS-TRANS SRL 47 DEJ/ Costrans COSTRANS IMPORT EXPORT SRL 12 - 83 DEJ/ Costrans MENGI TRANS PREST SRL 8 DEJ/ Costrans BUS-TRANS SRL 7 - 60 DEJ/ Costrans FANY PRESTARI SERVICII SRL 15 - 104 296 Distanța acoperită până la Localitate plecare/ Autogară Denumire Operator Transport destinație (km) – minim - maxim DEJ/ Costrans GVP & CO IMPORT EXPORT SRL 60 DEJ/ Costrans TUR CENTO TRANS SRL 60 DEJ/ Transurb TRANSURB SA 6 - 14 GHERLA/ Bus Trans BUS-TRANS SRL 10 - 45 GHERLA/ Bus Trans VOICHITA TRANS IMPEX SRL 30 GHERLA/ Bus Trans BUZANA SRL 26 - 40 GHERLA/ Bus Trans SOVA IMPORT EXPORT SRL 15 GHERLA/ Bus Trans MENGI TRANS PREST SRL 25 GHERLA/ Bus Trans MEGALOP TRANS SRL 25 GHERLA/ Bus Trans MISI 99 EXIM SRL 15 TURDA/ Sens Vest AUTO TRUST CORPORATION SRL 5 - 34 TURDA/ Sens Vest TOURS CLAUS SRL 11 - 58 TURDA/ Sens Vest TRANSPORT PASAJEROS SRL 27 HUEDIN/ Stație OPERATOR NESPECIFICAT 5-73 Sursa: ARR (2019), Consiliul Județean Cluj (2019) 5.1. Distribuția teritorială a serviciilor de transport public rutier Din punct de vedere al distribuției teritoriale a serviciilor de transport public rutier în interioriul județului se disting următoarele aspecte: – municipiul Câmpia Turzii deservește doar 6 destinații prin legătură directă, toate aparținând unităților administrativ-teritoriale rurale (Luna, Viișoara, Tritenii de Jos, Ceanu Mare și Frata), pe o distanță de maximum 29 km, polarizând astfel un areal redus în sud-estul județului, la limita cu județele Mureș și Alba. Conexiunea cu centrele urbane principale se realizează doar prin intermediul serviciilor de transport public cu plecare din Turda (52 curse zilnice directe) și Cluj-Napoca ( 15 curse zilnice directe) - municipiul Cluj-Napoca deservește 56 de destinații prin legătură directă, 2 destinații fiind reprezentate de centrele urbane Câmpia Turzii și Huedin, iar restul de 54 fiind localități rurale. Municipiile Dej, Gherla și Turda se conectează cu municipiul Cluj-Napoca doar prin serviciile de transport oferite din stațiile proprii de plecare: Autogara Dej (8 curse zilnice), Autogara Gherla (58 curse zilnice) și Autogara Sens Vest Turda (31 curse zilnice directe). Municipiul Huedin este conectat direct de municipiul Cluj- 297 Napoca și prin statutul de stație intermediară în cadrul a 8 rute de acces către localitățile din zona montană din sud-vestul județului (Fântânele, Poiana Horea, Giurcuța de Sus și Rogojel). Configurația rutelor de transport public scoate în evidență acoperirea cu servicii de transport rutier cu plecare din Cluj-Napoca, situat în zona centrală a județului, pe direcțiile est, nord-vest, vest și sud-vest. Zona nordică și nord- periferică, zona sud și sud-periferică și zona vest-periferică nu sunt acoperite cu servicii de transport public cu plecare din municipiul Cluj-Napoca. Acesul spre aceste zone este astfel îngreunat și poate fi realizat doar prin rute indirecte și fragmentate, cu stații intermediare. - municipiul Dej deservește 29 de destinații prin legătură directă, între care identificăm municipiile Cluj-Napoca și Gherla, restul fiind reprezentate de localități rurale. Municipiul Dej deservește aproape integral cu servicii de transport public localitățile situate în zona nordică și extrem-nordică a județului. De asemenea în zona periurbană a municipiului Dej, remarcă și trasee preurbane pe care se efectuează servicii de transport: Dej - Pintic şi Dej - Şomcutu Mic. Legătura municipiului Dej cu celelalte centre urbane din județ nu se realizează direct, călătorii fiind nevoiți să realizeze deplasarea prin transfer de pe o rută pe alta în stații intermediare, în principal în municipiul Gherla. - municipiul Gherla deservește 9 destinații prin legătură directă, având conectivitate directă cu un singur centru urban, municipiul Cluj-Napoca. Servicul de transport public din municipiul Gherla asigură conectivitatea în zona rurală estică a județului Cluj (comunele Sânmartin, Fizeșu Gherlii, Țaga, Sic, Pălatca, Geaca, Cătina, Buza și Căianu) și în zona centrală a județului (comunele Aluniș și Cornești) . Conexiunea cu celelalte localități urbane se face direct prin serviciile de transport cu plecare din municipiul Dej și doar indirect cu Turda, Câmpia Turzii și Huedin prin transfer de pe o rută pe alta în stația intermediară, Cluj - Napoca. Remarcăm însă gradul ridicat de conectivitate exprimat prin numărul de 57 curse regulate zilnice care asigură transportul persoanelor în scop profesional și educațional între municipiul Gherla și municipiul Cluj-Napoca, pe traseul Gherla – Iclod – Bonțida – Jucu – Apahida – Cluj-Napoca. - orașul Huedin deservește 20 de destinații prin legătură directă, asigurând conectivitatea localităților rurale montane din extremitatea nord-vestică a județului Cluj, inclusiv având 1 rută directă cu municipiul Cluj-Napoca. - municipiul Turda deservește un număr de 19 destinații rurale și urbane prin legătură directă. Remarcăm gradul ridicat de conectivitate cu municipiul Câmpia Turzii printr-un număr de 52 de curse regulate zilnice, și cu municipiul Cluj-Napoca prin 31 de curse regulate zilnice. 5.2. Gradul de accesibilitate rutieră a localităților din județul Cluj Configurația rutelor desemnate pentru transportul călătorilor în interiorul județului Cluj prezintă câteva particularități, din analiza cărora putem determina gradul de accesibilitate al localităților de tip destinație, pe care le prezentăm mai jos (Fig. 166): - în cadrul județului regăsim un număr de 125 de localități cu statut de destinație directă pentru rutele de transport public rutier; - în cadrul județului sunt menționate un număr de 68 de localități ca stație intermediară în cadrul rutelor de transport public rutier; - majoritatea localităților sunt deservite de o singură rută de acces (cu un număr variabil de curse) - există localități care au ambele calități, atât de destinație finală, cât și de stație intermediară în cadrul rutelor (Tabel 69). 298 - cele mai izolate unități administrativ-teritoriale, cu grad foarte redus de conectivitate, sunt Ploscoș, Măguri Răcătău și Ciurila. - localitățile cu gradul cel mai ridicat de conectivitate sunt cele traversate de drumuri naționale: a. DN 1 conectând municipiul Turda de municipiul Cluj-Napoca, localități care reprezintă în orice moment stații de oprire pentru operatorii cu plecare din oricare din cele două localități urbane (Turda, Copăceni, Tureni, Mărtinești, Vâlcele, Feleacu); b. DN 1 conectând municipiul Cluj-Napoca de orașul Huedin, localități care reprezintă în orice moment stații de oprire pentru operatorii cu plecare din oricare din cele două localități urbane (Gilău, Căpușu Mare, Căpușu Mic, Dumbrava, Păniceni, Izvoru Crișului, Șăula, Huedin); c. DN 1C conectând municipiul Cluj-Napoca cu municipiile Gherla și Dej, care reprezintă în orice moment stații de oprire pentru operatorii cu plecare din oricare din cele trei localități urbane (Cluj-Napoca, Sânnicoară, Apahida, Juc-Herghelie, Jucu, Răscruci, Fundătura, Iclod, Livada, Băița, Gherla, Bunești, Nima). La acestea se adaugă localitățile de pe segmentul DJ 109C Gherla – Geaca (Fizeșu Gherlii, Sântioana, Țaga, Sucutard, Geaca); DJ 172A și DJ 161E (Țaga – Năsal – Buza). - Localitățile rurale care sunt parte integrantă în primul inel din Zona Metropolitană Cluj -Napoca sunt considerate ca având grad ridicat de accesibilitate, cu plecare din municipiul Cluj-Napoca, acestea beneficiind și de transport public oferit de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, prin cele 26 de rute metropolitane: UAT Feleacu (M11 – P-ţa Cipariu – Feleacu, M12 – P-ţa Cipariu – Vâlcele, M13 – P-ţaŞtefan cel Mare – Gheorgheni); UAT Ciurila (M16 – P-ţaŞtefan cel Mare – Pasaj Ciurila); UAT Florești (M21 – Bucium – Floreşti Cetate, M22 – Bucium – Şesul de Sus, M23 – Calea Floreşti – Luna de Sus, M24 – Bucium – Floreşti Fermă, M25 – Bucium – Tăuţi, M26 – Parcul Central – Floreşti Cetate); UAT Baciu (M31 – P-ţa Mihai Viteazu – Complex Baciu, M32 – P-ţa Gării – Suceagu, M33 – P-ţa Gării – Săliştea Nouă, M34 – P-ţa Gării – Mera, M35 – P-ţa Gării – Popeşti Deal); UAT Chinteni (M37 – Cluj-Napoca – Feiurdeni, M38 – Cluj-Napoca – Sânmărtin, M39 – Cluj- Napoca – Chinteni Lac, M39L – Cluj-Napoca – Deuşu); UAT Apahida (M41 – Str. Aurel Vlaicu – Apahida, M41L – Str. Aurel Vlaicu – Câmpeneşti, M42 – Str. Aurel Vlaicu – Sânnicoară, M42L – Str. Aurel Vlaicu – Sub Coastă, M43 – Str. Aurel Vlaicu – Dezmir, M44 – Str. Aurel Vlaicu – Corpadea, M45 – Str. Aurel Vlaicu – Pata). 299 Figura 166 – Rute de transport public rutier deservite de operatorii autorizați din principalele centre urbane ale județului Cluj Sursa: autorii Tabel 69. Servicii de transport public de persoane operate prin curse regulate în trafic judeţean. Stații de plecare și destinație, număr curse și distanțele rutelor. Localitate Localitate destinație/ Distanța pe Nr. curse Localitate plecare/ Autogară intermediară Autogară sens (km) zilnice CÂMPIATURZII/Daghemana Tritenii de Jos ramif CEANU MARE 25 6 CÂMPIATURZII/Daghemana Tritenii de Jos ramif FRATA 29 9 CÂMPIATURZII/Daghemana Tritenii de Jos PADURENI 22 6 CÂMPIATURZII/Daghemana Viisoara URCA 10 5 CÂMPIATURZII/Daghemana Luna GLIGORESTI 15 5 CÂMPIATURZII/Daghemana - VIIŞOARA IAS 8 10 CLUJ-NAPOCA/Fany Rascruci CIUMAFAIA 42 3 300 Localitate Localitate destinație/ Distanța pe Nr. curse Localitate plecare/ Autogară intermediară Autogară sens (km) zilnice CLUJ-NAPOCA/Fany Rascruci CIUMAFAIA 42 3 CLUJ-NAPOCA/Fany Apahida JUCU DE SUS 30 6 CLUJ-NAPOCA/Fany - ELCIU 46 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Dabaca CUBLESU SOMEŞAN 58 7 CLUJ-NAPOCA/Fany Cornesti TIOCU DE JOS 58 7 CLUJ-NAPOCA/Fany Alunis VALE 39 3 CLUJ-NAPOCA/Fany - BONTIDA 34 3 CLUJ-NAPOCA/Fany Gadalin VISEA 38 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Mociu FELDIOARA 64 1 CLUJ-NAPOCA/Fany - MOCIU 38 3 CLUJ-NAPOCA/Fany Ghirisu FRATA 53 4 CLUJ-NAPOCA/Fany Suatu ARUNCUTA 45 2 CLUJ-NAPOCA/Fany Caianu Vamă CAMARAȘU 48 3 CLUJ-NAPOCA/Fany Apahida CĂIANU 35 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Cojocna VIIŞOARA 22 10 CLUJ-NAPOCA/Fany Pata BOJU 18 3 CLUJ-NAPOCA/Fany Valcele ramificaţie CÂMPIA TURZII/Daghemana 44 15 CLUJ-NAPOCA/Fany Savadisla MUNTELE BĂIȘORII Cabană 41 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Savadisla IARA 47 6 CLUJ-NAPOCA/Fany Savadisla VALEA IERII 63 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Savadisla FINISEL 31 2 CLUJ-NAPOCA/Fany Savadisla LITENI 28 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Luna de Sus STOLNA 21 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Somesul Rece MAGURI RACATAU 45 3 301 Localitate Localitate destinație/ Distanța pe Nr. curse Localitate plecare/ Autogară intermediară Autogară sens (km) zilnice CLUJ-NAPOCA/Fany Maguri Racatau MAGURI 53 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Gilau MUNTELE RECE 34 2 CLUJ-NAPOCA/Fany Gilau MARISEL- CRUCEA IANCULUI 63 3 CLUJ-NAPOCA/Fany Gilau DANGAU MARE 40 2 CLUJ-NAPOCA/Fany Gilau LAPUSTESTI 70 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Mănăstireni LĂPUSTEŞTI 63 2 CLUJ-NAPOCA/Fany Huedin FANTANELE 83 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Gilau CAPUSU MIC 35 2 CLUJ-NAPOCA/Fany Floresti GILAU 23 13 CLUJ-NAPOCA/Fany Gilau HUEDIN 53 5 CLUJ-NAPOCA/Fany Gilau SOMESU RECE 31 2 CLUJ-NAPOCA/Fany - AGHIRESU 34 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Apahida DABÂCA 43 5 CLUJ-NAPOCA/Fany Huedin POIANA HOREA 102 2 CLUJ-NAPOCA/Fany Huedin ROGOJEL 82 3 CLUJ-NAPOCA/Fany Palatca BUZA 71 2 CLUJ-NAPOCA/Fany Jucu, Gadalin VISEA 36 2 CLUJ-NAPOCA/Fany Panticeu RECEA CRISTUR 44 4 CLUJ-NAPOCA/Fany Chinteni VULTURENI 30 1 CLUJ-NAPOCA/Fany Caianu Vama BARAI 28 3 CLUJ-NAPOCA/Fany Vilcele AITON 25 7 CLUJ-NAPOCA/Fany Chinteni ASCHILEU MIC 40 3 CLUJ-NAPOCA/Fany Panticeu OSOI 62 3 CLUJ-NAPOCA/Fany Chinteni FAURENI 20 3 302 Localitate Localitate destinație/ Distanța pe Nr. curse Localitate plecare/ Autogară intermediară Autogară sens (km) zilnice CLUJ-NAPOCA/Fany - CARA 20 13 CLUJ-NAPOCA/Fany/Beta* Dabaca CIUBANCA 71 1 CLUJ-NAPOCA/Beta/Fany* Panticeu SARATA 47 4 CLUJ-NAPOCA/Beta/Fany* - TAUSENI 38 2 CLUJ-NAPOCA/Beta Baciu TUREA 28 6 CLUJ-NAPOCA/Beta Baciu MIHAESTI 28 7 CLUJ-NAPOCA/Beta Baciu TOPA MICA 31 5 CLUJ-NAPOCA/Beta Inucu MACĂU 44 1 CLUJ-NAPOCA/Beta Huedin GIURCUŢA DE SUS 109 2 CLUJ-NAPOCA/Beta Calata CALATELE 70 3 DEJ/Costrans Caseiu GUGA 20 6 DEJ/Costrans Caseiu MAGOAJA 25 6 DEJ/Costrans Caseiu STRAMBU 30 1 DEJ/Costrans - MANASTUREL 8 15 DEJ/Costrans Sanmarghita VALEA LUNCII 20 9 DEJ/Costrans Nires VALEA UNGURAȘULUI 30 5 DEJ/Costrans Nires BATIN 20 2 DEJ/Costrans - NIRES 13 4 DEJ/Costrans - MANASTIREA 7 6 DEJ/Costrans Mintiu Gherlii GEACA 55 5 DEJ/Costrans Geaca CLUJ-NAPOCA/Beta/Fany* 104 1 DEJ/Costrans Mintiu Gherlii FELDIOARA 60 1 DEJ/Costrans Bobalna CLUJ-NAPOCA/Fany 83 1 DEJ/Costrans - BOBALNA 20 2 303 Localitate Localitate destinație/ Distanța pe Nr. curse Localitate plecare/ Autogară intermediară Autogară sens (km) zilnice DEJ/Costrans Bobalna VALCELE 27 2 DEJ/Costrans Recea Cristur CLUJ-NAPOCA/Fany 83 1 DEJ/Costrans Somcut BABDIU 20 2 DEJ/Costrans Bobalna OSOI 38 2 DEJ/Costrans Vad VALEA GROSI 19 2 DEJ/Costrans Caseiu MUNCEL 18 3 DEJ/Costrans Caseiu CITCAU 12 8 DEJ/Costrans Vad CALNA 27 5 DEJ/Costrans Urisor COPLEAN 9 12 DEJ/Costrans Gherla/Bus Trans TIOLTIUR 40 5 DEJ/Costrans Mintiu Gherlii GHERLA/Bus Trans 15 6 DEJ/Costrans Mintiu Gherlii NICULA 20 1 DEJ/Costrans - VAD 12 2 DEJ/Costrans Bunesti GHERLA/Bus Trans 15 15 DEJ/Costrans - CLUJ-NAPOCA/Fany 60 5 DEJ/Transurb - NIMA 8 3 DEJ/Transurb - CODOR 6 5 DEJ/Transurb Jichis de Jos JICHISU DE SUS 13.8 11 DEJ/Transurb - TARPIU 12.5 3 GHERLA/Bus Trans Rascruci CLUJ-NAPOCA/Fany 45 57 GHERLA/Bus Trans Cutca CEABA 30 5 GHERLA/Bus Trans Taga NASAL 26 2 GHERLA/Bus Trans Fizeşu Gherlii BUZA 33 6 GHERLA/Bus Trans Taga CATINA 40 3 304 Localitate Localitate destinație/ Distanța pe Nr. curse Localitate plecare/ Autogară intermediară Autogară sens (km) zilnice GHERLA/Bus Trans Fizeşu Gherlii SANTEJUDE 33 2 GHERLA/Bus Trans - SIC 15 8 GHERLA/Bus Trans Sava CLUJ-NAPOCA/Beta/Fany* 75 1 GHERLA/Bus Trans Fundatura CORNESTI 25 2 GHERLA/Bus Trans Iclod CORNENI 25 2 GHERLA/Bus Trans Iclod GHIROLT 20 5 GHERLA /Bus Trans - ORMAN 15 2 GHERLA/Bus Trans - BUNESTI 10 3 TURDA/Sens Vest Feleacu CLUJ-NAPOCA/Fany 34 31 TURDA/Sens Vest Ceanu Mic AITON 18 2 TURDA/Sens Vest - COPACENI 5 7 TURDA/Sens Vest Tureni MICESTI 20 2 TURDA/Sens Vest - CÂMPIA TURZII/Daghemana 11 52 TURDA/Sens Vest Buru IARA 33 3 TURDA/Sens Vest Buru VALEA IERII 54 1 TURDA/Sens Vest Mihai Viteazu CORNESTI 13 13 TURDA/Sens Vest Mihai Viteazu CHEIA POD 11 5 TURDA/Sens Vest Bogata CALARASI 17 10 TURDA/Sens Vest Moldovenesti BADENI 24 12 TURDA/Sens Vest Moldovenesti PODENI 31 2 TURDA/Sens Vest Petrestii de Sus BORZESTI 23 2 TURDA/Sens Vest Sandulesti PETRESTII DE JOS 31 6 TURDA/Sens Vest Petrestii de Jos PADURENI 27 5 TURDA/Sens Vest Petrestii de Jos PLAIURI 24 2 305 Localitate Localitate destinație/ Distanța pe Nr. curse Localitate plecare/ Autogară intermediară Autogară sens (km) zilnice TURDA/Sens Vest Petrestii de Jos LIVADA 29 2 TURDA/Sens Vest Buru MUNTELE BAISORII CABANA 58 1 TURDA/Sens Vest Buru MUNTELE BAISORII 50 2 HUEDIN - BICALATU 5 1 HUEDIN Izvoru Crisului RASCA 31 1 HUEDIN Izvoru Crisului NADĂŞU 12 3 HUEDIN Belis POIANA HOREA 49 3 HUEDIN Calatele BALCESTI 30 1 HUEDIN Domos HORLACEA 8 2 HUEDIN Margau RACHITELE 30 3 HUEDIN Calata VALENI 15 2 HUEDIN Calatele FINCIU 20 2 HUEDIN Sancraiu BRAISORU 11 2 HUEDIN Poieni LUNCA VISAGULUI 35 2 HUEDIN Poieni BUCEA 35 2 HUEDIN - POIENI 15 2 HUEDIN - HODISU 12 2 HUEDIN - MORLACA 15 2 HUEDIN - SACUIEU 23 2 HUEDIN Poieni ROGOJEL 30 3 HUEDIN Poieni ZARNISOARA 38 2 HUEDIN Aghires CLUJ-NAPOCA/Fany 73 1 HUEDIN Calatele FANTANELE 30 3 AGHIREȘ - MACAU 7 2 306 Localitate Localitate destinație/ Distanța pe Nr. curse Localitate plecare/ Autogară intermediară Autogară sens (km) zilnice AGHIREȘ - LEGHIA 10 2 SIC Gherla/Bus Trans CLUJ-NAPOCA/Fany 65 6 SIC Gadalin CLUJ-NAPOCA/Fany 45 3 Sursa: Consiliul Județean Cluj (2019), ARR (2019) 5.3. Transportul public feroviar 5.3.1. Distribuția teritorială a serviciilor de transport public feroviar în interiorul județului Frecvența curselor dus-întors pe căile ferate din interiorul județului a fost analizată selectând rutele dinspre zonele rurale către centrele urbane (inclusiv dinspre centrele urbane mai mici spre Cluj-Napoca) pentru a evidenția gradul de complementaritate al transportului public feroviar la cel rutier, și identificând astfel gradul de accesibilitate al populației din localitățile rurale ale județului la principalele centre urbane (Câmpia Turzii, Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Huedin, Turda). Transportul feroviar de călători este realizat pe magistralele feroviare:300 (Războieni – Călărași – Câmpia Turzii – Cluj-Napoca – Huedin – Piatra Craiului); 400 (Beclean – Dej – Cășeiu – Câțcău); 401 (Apahida – Gherla – Dej). Ruta: Călărași Turda Hm – Cluj-Napoca (rută directă) Distanță: 59 km Dus Traseu cu opriri : Călărași Turda Hm – Câmpia Turzii - Cânepiști Hm - Ploscoș - Valea Florilor – Boju - Tunel Hm – Cojocna – Apahida - Dezmir hc - Cluj Napoca Est - Clujana h – Cluj-Napoca Operatori și număr trenuri: CFR Călători (7) Orar plecări: 03:47, 05:43, 08:55, 11:43, 15:07, 17:13, 20:18 Întors Traseu cu opriri : Cluj-Napoca - Cluj Napoca Est - Dezmir hc – Apahida - Cojocna - Tunel Hm – Boju - Valea Florilor - Ploscoș - Cânepiști Hm - Câmpia Turzii - Călărași Turda Hm Operatori și număr trenuri: CFR Călători (7) și Interegional Călători (1) Orar plecări: 05:15, 07:42, 11:35, 15:01, 15:25, 16:50, 19:41, 22:35. Ruta: Huedin – Cluj-Napoca Distanță: 50 km Dus Traseu cu opriri*: Huedin - Jebuc hc - Stana Hm - Gălășeni hc - Aghireș hc - Aghireș - Dorolțu hc - Macău hc – Gârbău - Nădășel hc – Mera - Rădaia h - Suceag hc - Baciu Triaj – Cluj-Napoca * Există și trenuri cu mai puține opriri Operatori și număr trenuri: CFR Călători (8) și Interegional Călători (8) Orar plecări: 04:27, 04:22, 04:56, 05:11, 05:50, 06:10, 07:59, 08:36, 09:52, 10:19, 12:05, 14:24, 15:30, 16:36, 16:59, 18:09 Întors 307 Traseu cu opriri*: Cluj-Napoca – Baciu Triaj - Suceag hc - Rădaia h - Mera - Nădășel hc – Gârbău – Macău hc - Dorolțu hc - Aghireș - Aghireș hc - Gălășeni hc - Stâna Hm - Jebuc hc - Huedin * Există și trenuri cu mai puține opriri Operatori și număr trenuri: CFR Călători (6) și Interegional Călători (6) Orar plecări: 06:25, 07:45, 10:31, 12:40, 14:17, 14:26, 15:22, 16:43, 18:10, 19:28, 19:44, 22:24. Ruta: Câțcău – Dej Călători (rută directă) Distanță: 13 km Dus Traseu cu opriri: Câțcău - Cășeiu Hm - Coplean hc – Dej Călători Operatori și număr trenuri: CFR Călători (1) și Interegional Călători (1) Întors Traseu cu opriri : Dej Călători – Coplean hc – Cășeiu Hm - Câțcău Operatori și număr trenuri: CFR Călători (1) și Interegional Călători (1) Orar plecări: Ruta: Dej Călători – Apahida (rută directă) Distanță: 47 km Dus Traseu cu opriri*: Dej Călători - Nima hc - Bunești h – Gherla – Livada Someș hc – Iclod - Fundătura hc - Bonțida - Răscruci hc – Jucu - Apahida h – Apahida. * Există și trenuri cu mai puține opriri Operatori și număr trenuri: CFR Călători (11) și Interegional Călători (1) Orar plecări: 3:50, 4:51, 5:20, 6:08, 6:36, 7:09, 9:35, 11:59, 14:26, 16:37, 17:06, 18:39. Întors Traseu cu opriri*: Apahida - Apahida h – Jucu - Jucu de Jos hc - Răscruci hc - Bonțida - Fundătura hc – Iclod - Livada Someș hc – Gherla - Nima hc – Dej Călători. * Există și trenuri cu mai puține opriri Operatori și număr trenuri: CFR Călători (9) și Interegional Călători (4) Orar plecări: 6:31, 7:51, 11:12, 11:22, 13:26, 14:51, 15:07, 15:27, 16:20, 17:31, 18:22, 19:57, 22:51 Ruta: Dej Călători – Cluj-Napoca (rută directă) Distanță: 59 km Dus Traseu cu opriri*: Dej Călători – Nima hc - Bunești h – Gherla - Livada Someș hc – Iclod - Fundătura hc - - Bonțida - Răscruci hc – Jucu - Apahida h – Apahida – Dezmir hc – Cluj-Napoca Est - Cluj-Napoca. * Există și trenuri cu mai puține opriri Operatori și număr trenuri: CFR Călători (11) și Interegional Călători (1) Orar plecări: 3:50, 4:51, 5:20, 6:08, 6:36, 7:09, 9:35, 11:59, 14:26, 16:37, 17:06, 18:39. Întors Traseu cu opriri*: Cluj-Napoca - Apahida - Apahida h – Jucu - Jucu de Jos hc - Răscruci hc - Bonțida - Fundătura hc – Iclod - Livada Someș hc – Gherla - Nima hc – Dej Călători. * Există și trenuri cu mai puține opriri Operatori și număr trenuri: CFR Călători (8) și Interegional Călători (2) Orar plecări: 6:10, 7:30, 10:55, 11:01, 13:10, 14:30, 10:00, 17:10, 19:36, 22:30 308 Gradul de accesibilitate prin transport feroviar în cadrul județului Cluj, exprimat prin timpii de parcurs dinspre municipiul Cluj-Napoca spre ariile periferice ale județului pun în evidență o descreștere graduală a acestui indicator, variația valorilor încadrându-se în ecartul mai puțin de 20 min – mai mult de 100 de min. Izocronele au o configurație relative circulară, cu o tendință de alungire de-a lungul căilor ferate nemodernizate. Punctele extreme din județul Cluj sunt situate în nordul și vestul județului (comunele Chiuiești și Negreni), în care caz timpii de parcurs ai distanței până la destinație înregistrează valorile maxime (Fig. 167). Prin duratele scurte de parcurgere a distanțelor către destinațiile din zona metropolitană Cluj-Napoca, se demonstrează viabilitatea transportului feroviar pentru navetism (grup țintă: elevi, studenți, angajați). Această constatare este valabilă doar pentru localitățile care sunt traversate de infrastructura feroviară, viabilitatea transportului feroviar fiind scăzută în cazul celorlalte localități localizate în vecinătatea căilor ferate. Figura 167 – Distanța feroviară dinspre municipiul Cluj-Napoca către localitățile județului Cluj (UM: minute) Sursa: autorii 5.3.2. Distribuția teritorială a serviciilor de transport public feroviar spre exteriorul județului S-a realizat o analiză a rutelorextrajudețene de transport feroviarpentruilustrareaconexiunii cu trenul a principaluluicentru urban din județul Cluj cu principalelecentre urbane din țară. Am selectattrenuriledirecte (fărăschimburi), pentru a demonstratimpulcelmaiscurt de parcurgere a distanței. Am selectatdestinațiileatâtîninteriorulRegiunii de Dezvoltare Nord-Vest, câtși la nivelnațional (tabel 68). 309 Înaceastăanaliză am ilustratdistanțaferoviarăfață de destinație, frecvențatrenurilorșitimpiimaximiși minim de parcurgere a distanțelor, operatorii de servicii de transport șiorarulplecărilor din stația Cluj -Napoca disponibil la data de 14 ianuarie 2020. Datele au fostpreluate de pe site-ul oficial: https://mersultrenurilor.infofer.ro/. Informațiile arată că locuitorii din municipiul Cluj-Napoca sau care aleg ca punct de plecare în călătorie acest centru urban dispun de legături directe cu majoritatea destinațiilor urbane selectate, cu excepția municipiilor Zalău, Sibiu și Constanța, către care accesul este realizat prin rute segmentate, cu schimb de 1 sau 2 trenuri. În cele mai multe cazuri, distanțele între două puncte sunt realizate în timpi diferiți, datorită rutei sau tipului de garnitură funcțională pe acea rută. De exemplu, aceeași destinație, accesată pe aceeași rută este accesibilă în timpi diferiți, datorită tipului de tren sau numărului de stații prevăzute pentru oprire (Oradea, Bistrița, Baia Mare, Alba Iulia, Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Georgheni). Acest fapt, ne poate duce la o concluzie preliminară cum că populația beneficiară de acest tip de transport să prefere plecarea din centrul urban Cluj-Napoca, în detrimentul plecării dintr-o altă stație intermediară din cadrul aceleiași rute, dar în care stație să nu existe prevăzută oprire în cazul unei anume curse. O altă concluzie poate fi faptul că diferența de timpi de parcurs poate influența gradul de preferință al călătorilor sau poate crea obstacole în realizarea activităților călătorilor datorită programului de plecare și al duratei prelungite de parcurgere a distanței. Destinațiile cel mai puțin deservite cu acces feroviar direct dinspre Cluj-Napoca (o singură cursă în termen de 24 de ore) sunt: Satu Mare, Craiova, Galați și Târgu Mureș, urmate de Baia Mare, Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Arad și Georgheni cu 3 plecări/zi și Sighetu Marmației cu 2 plecări/zi. La polul opus, Oradea reprezintă cea mai accesibilă destinație din perspectiva numărului de 17 plecări pe rută directă disponibile în 24 de or e din Cluj-Napoca. Accesibilitate de nivel mediu (4-7 plecări), pe rute directe, se înregistrează către destinațiile: Bistrița, Brașov, București, Timișoara, iași, Alba-Iulia, Suceava, Din punct de vedere al accesibilității prin prisma duratei de deplasare, distanța către orice destinație dinspre Cluj-Napoca este parcursă în medie cu o viteză de de 46,90 km/h (Tabel 70). Tabel 70. Servicii de transport public feroviar de persoane, operate prin curse regulate, către principalele centre urbane la nivel județean, regional și național. Stații de plecare și sosire, număr curse, orar plecări/sosiri, distanțele rutelor și timpii de parcurs. Distanța (timp) – min – max Nr. Distanța Numărt Schimb trenuri/ Ruta Orar plecări + Operatori crt. (km) renuri așteptare vitezamedi e de parcurgere 1 Cluj-Napoca – 02:33, 02:50, 152 2h 28min 17 CFR Nu este cazul Oradea 04:50, 05:50, Vm – 61.62 Călători, 07:04, 07:18, km/h Interegiona 07:35, 07:45, lCălători, 08:54, 12:15, 4h 0 min Transferovi 13:33, 14:53, Vm – 38.00 arCălători 15:28, 16:20, km/h 16:45, 18:06, 20:40 2 Cluj-Napoca – 07:10, 11:15, 119 2h 44min 7 CFR Nu este cazul Bistrița 11:35, 14:50, Vm – 43.54 Călători, 15:30, 18:13, km/h Interegiona 19:35 lCălători 3h 15min 310 Distanța (timp) – min – max Nr. Distanța Numărt Schimb trenuri/ Ruta Orar plecări + Operatori crt. (km) renuri așteptare vitezamedi e de parcurgere Vm – 36.62 km/h 3 Cluj-Napoca – 14:15, 15:43, 193 3h 45min 3 CFR Nu este cazul Baia Mare 18:30 Vm – 51.47 Călători km/h 4h 20min Vm – 44.54 km/h 4 Cluj-Napoca – 04:47, 14:30 223 6h 38min 2 CFR Nu este cazul Sighetu Vm – 33.62 Călători Marmației km/h 6h 59min Vm – 31.93 km/h 5 Cluj-Napoca – 04:50 285 4h 49min 1 CFR Restul de alte 7 Satu Mare Vm – 59.17 Călători opțiuni sunt cu km/h opriri și schimburi. 6 Cluj-Napoca – 02:12, 09:58, 331/383 6h 24min 6 CFR Nu este cazul. Brașov 13:45, 16:25, Vm – 51.72 Călători Această rută se 19:20, 22:15 km/h suprapune cu ruta Cluj-Napoca 8h 15min – București în 4 Vm – 46.42 cazuri. km/h 7 Cluj-Napoca – 07:40, 09:58, 497/ 9h 2min 5 CFR București Nord 13:45, 19:20, 549/ Vm – 55.02 Călători 22:15 621 km/h 11h 0min Vm – 49.91 km/h 13h 39 min Vm – 45.49 km/h 8 Cluj-Napoca – 01:04, 03:40, 330/356/ 5h 42min 4 CFR Nu este cazul. Timișoara 05:50, 15:28 390 Vm – 57.90 Călători km/h 8h 58min Vm – 43.49 km/h 311 Distanța (timp) – min – max Nr. Distanța Numărt Schimb trenuri/ Ruta Orar plecări + Operatori crt. (km) renuri așteptare vitezamedi e de parcurgere 9 Cluj-Napoca – 01:36, 09:30, 459 8h 38min 4 CFR Nu este cazul. Iași 12:54, 22:33 Vm – 53.17 Călători km/h 8h 46min Vm – 52.36 km/h 10 Cluj-Napoca – 07:40 412 9h 5min 1 CFR Restul de alte 3 Craiova Vm – 45.36 Călători opțiuni sunt cu km/h opriri și schimburi. 11 Cluj-Napoca – 09:30 714 13h 27min 1 CFR Restul de alte 13 Galați Vm – 53.09 Călători opțiuni sunt cu km/h opriri și schimburi. 12 Cluj-Napoca – 01:04, 03:40, 121 2h 24min 4 CFR Nu este cazul. Alba Iulia 05:18, 07:40 Vm – 50.42 Călători km/h 3h 16min Vm – 37.04 km/h 13 Cluj-Napoca – 01:36, 09:30, 322 6h 37min 4 CFR Această rută se Suceava 12:54, 22:33 Vm – 48.66 Călători suprapune cu km/h ruta Cluj-Napoca – Iași în toate 6h 41min cele 4 cazuri. Vm – 48.18 km/h 14 Cluj-Napoca – 16:40 127 2h 40min 1 CFR Restul de alte 6 Târgu Mureș Vm – 47.63 Călători opțiuni sunt cu km/h opriri și schimburi. 15 Cluj-Napoca – 02:12, 16:25, 288 5h 44min 3 CFR Nu este cazul. MiercureaCiuc 19:20 Vm – 50.23 Călători Această rută se km/h suprapune cu ruta Cluj-Napoca 6h 43min – Sfântu Vm – 42.88 Gheorghe în km/h toate cele 3 cazuri. 16 Cluj-Napoca – 02:12, 16:25, 351 6h 54min 3 CFR Nu este cazul. Sf. Gheorghe 19:20 Vm – 50.87 Călători km/h 312 Distanța (timp) – min – max Nr. Distanța Numărt Schimb trenuri/ Ruta Orar plecări + Operatori crt. (km) renuri așteptare vitezamedi e de parcurgere 7h 45min Vm – 45.29 km/h 17 Cluj-Napoca – 01:04, 05:50, 273/333 4h 45min 3 CFR Nu este cazul. Arad 15:28 Vm – 57.47 Călători km/h 7h 45min Vm – 42.97 km/h 18 Cluj-Napoca – 02:12, 16:25, 233 4h 33min 3 CFR Nu este cazul. Gheorgheni 19:20 Vm – 51.20 Călători km/h 5h 22min Vm – 43.41 km/h 19 Cluj-Napoca – 04:47, 06:28, 158/338 3h 41min 5 CFR Această Zalău 14:15, 15:28, Vm – 42.90 Călători destinație nu 18:30 km/h este accesibilă din Cluj-Napoca 6h 59min prin rută directă. Vm – 48.40 km/h 20 Cluj-Napoca – 01:04, 01:04, 198/201/ 4h 52min 11 CFR Această Sibiu 03:40, 09:17, 213 Vm – 40.68 Călători destinație nu 11:40, 11:40, km/h este accesibilă 13:45, 15:20, din Cluj-Napoca 15:20, 16:55, 7h 56min prin rută directă. 22:15 Vm – 26.84 km/h 21 Cluj-Napoca – 01:36, 02:12, 722/725/ 13h 16min 9 CFR Cu excepția Constanța 03:40, 05:18, 755/774/ Vm – 54.42 Călători sezonului de 09:17, 09:17, 846/849 km/h Astra Trans vară, nu există 12:54, 19:20, Carpatic trenuri directe 22:15 18h 48min pe această rută. Vm – 45.16 km/h Sursa: https://mersultrenurilor.infofer.ro/ (14.01.2020) 313 5.4. Transportul public urban și extraurban/metropolitan Dintre centrele urbane ale județului Cluj, municipiile Cluj-Napoca, Turda și Dej beneficiază de transport public de persoane pe raza localității și pe diferite distanțe în zona periurbană. Fiecare din companiile care deservesc cu servicii de transport public populația acestor UAT-uri dispune de facilități proprii și au un plan de dezvoltare al flotei și al traseelor în conformitate cu politicile naționale și europene de mobilitate urbană, transport nepoluant și consum de combustibili convenționali redus. Operatorii de transport public care își desfășoară activitatea în centrele urbane ale județului Cluj sunt (Tabel 71, 72):. - Municipiul Cluj-Napoca – Compania de Transport Public Cluj-Napoca S.A. - Municipiul Dej – SC Transurb SA - Municipiul Turda - SOCIETATEA DE TRANSPORT PUBLIC S.A. ALBA IULIA, punct de lucru Turda Tabel 71. Flota disponibilă în cadrul companiilor municipale de transport public Autobuz Autobuz Operator TP Troleibuz Tramvai Microbuz electric convențional Compania de Transport 251 41 82 26 9 Public Cluj-Napoca S.A. SC Transurb SA 14 x x x x Societatea de Transport 24 x x x x Public S.A. Alba Iulia, punct de lucru Turda Sursa: CTP Cluj-Napoca, SC Transurb Dej, STP S.A. Alba Iulia Tabel 72. Rute de transport urban și extraurban (2019) Operator TP Rute urban Rute extraurban Compania de Transport Rute tramvai – liniile 100, 101, 102, 102L Cluj-Napoca – Feleacu Public Cluj-Napoca S.A. Rute troleibuz - liniile 1, 3, 4, 5, 6, 7, 25 Cluj-Napoca – Vâlcele Rute autobuz – 8, 8L, 9, 18, 19, 20, 21, 22, Cluj-Napoca – Gheorgheni 23, 23L, 24, 24B, 25N, 26, 26L, 27, 28, 28B, Cluj-Napoca – Pasaj Ciurila 29, 30, 31, 32, 32B, 33, 34, 35, 36B, 36L, 37, Cluj-Napoca – Floreşti Cetate 38, 39, 39L, 40, 40S, 41, 42, 43, 43B, 43P, Cluj-Napoca – Şesul de Sus 44, 45, 46, 46B, 47, 48, 48L, 50, 52, 53, 87B, Cluj-Napoca – Luna de Sus SOL. Cluj-Napoca – Floreşti Fermă Cluj-Napoca – Tăuţi Cluj-Napoca – Floreşti Cetate Cluj-Napoca – Complex Baciu Cluj-Napoca – Suceagu Cluj-Napoca – Săliştea Nouă Cluj-Napoca – Mera Cluj-Napoca – Popeşti Deal 314 Operator TP Rute urban Rute extraurban Cluj-Napoca – Feiurdeni Cluj-Napoca – Sânmărtin Cluj-Napoca – Chinteni Lac Cluj-Napoca – Deuşu Cluj-Napoca – Apahida Cluj-Napoca – Câmpeneşti Cluj-Napoca – Sânnicoară Cluj-Napoca – Sub Coastă Cluj-Napoca – Dezmir Cluj-Napoca – Corpadea Cluj-Napoca – Pata SC Transurb SA Dej 4 rute autobuz (liniile 0, 1, 2 și 3) Dej – Pintic Dej – Tărpiu Dej – Nima Dej – Codor Dej – Jichișu de Sus Dej - Șomcutu Mic Societatea de Transport 9 rute autobuz (liniile 10, 12, 13, 14, 15, - Public S.A. Alba Iulia, 15B, 16, 18 punct de lucru Turda Sursa: CTP Cluj-Napoca, SC Transurb Dej, STP S.A. Alba Iulia 5.4.1. Zone cu transport public insuficient în ZMCN Transportul public în județul Cluj este administrat și organizat atât la nivelul fiecărei unități administrative urbane (cu excepția orașelor Câmpia Turzii, Huedin și Gherla), cât și la nivel județean (prin curse interurbane). La nivel județean, transportul public rutier este deservit de 28 de operatori de transport (Tabel 68) organizați cu activitatea în cadrul autogărilor/stațiilor din cele 6 centre urbane existente. Mai mult, transportul public este realizat la nivel județean și prin intermediul căilor ferate, principalul furnizor de servicii de transport feroviar fiind SN CFR SA. Compania de Transport Public din Cluj-Napoca gestionează atât transportul public urban în cadrul municipiului, cât și transportul public în zona metropolitană, prin linii dedicate de transport cu tramvaiul, troleibuzul și autobuzul (în intravilanul municipiului Cluj-Napoca) și linii dedicate de transport cu autobuzul (în zona metropolitană). Din punct de vedere al suficienței infrastructurii de transport public la nivel județean și la nivelul ZMCN, trebuie menționate câteva aspecte particulare referitoare la gradul de accesibilitate al localităților rurale din ZMCN: Nivel de accesibilitate al localităților din inelul 1 al ZMC (43 localități în cadrul a 7 UAT-uri rurale, cu o populație totală de 59387 locuitori în anul 2011) - 2 (4,65%) localități deservite cu trei tipuri de transport public – metropolitan, interurban și feroviar – Apahida, Baciu, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 12066 locuitori (20,32%). - 9 (20,93%) localități deservite cu două tipuri de transport public – metropolitan și interurban – Câmpenești, Corpadea, Pata, Sânnicoară, Chinteni, Deușu, Florești, Luna de Sus, Feleacu, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 27719 locuitori (46,68%). - 3 (6,98%) localități deservite cu două tipuri de transport public – metropolitan și feroviar – Dezmir, Mera, Suceagu, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 4234 locuitori (7,13%). 315 - 1 (2,33%) localități deservite cu două tipuri de transport public – interurban și feroviar – Rădaia, în anul 2011, întrunind o populație de 161 locuitori (0,27%). - 10 (23,26%) localități deservite cu un singur tip de transport public – metropolitan – Sub Coastă, Feiurdeni, Sânmărtin, Popești, Săliștea Nouă, Tăuți, Sălicea, Ciurila, Gheorghieni, Vâlcele, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 4406 locuitori (7,42%). - 0% localități deservite cu un singur tip de transport public – feroviar - 5 (11,63%) localități deservite cu un singur tip de transport public – interurban – Bodrog, Vechea, Gilău, Someșu Cald, Someșu Rece, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 8782 locuitori (14,79%). - 13 (30,23%) localități nedeservite de nici un sistem de transport public – Măcicașu, Pădureni, Săliștea Veche, Satulung, Corușu, Filea de Jos, Filea de Sus, Pădureni, Pruniș, Săliște, Șutu, Casele Micești, Sărădiș, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 2019 locuitori (3,40%). Concluzii: a. 4,65% din localitățile rurale din primul inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 12066 locuitori (20,32%), au la dispoziție trei sisteme de transport public pentru efectuarea deplasărilor zilnice (metropolitan, feroviar și interurban) b. 30,23% din localitățile rurale din primul inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 32114 locuitori (54,08%), au la dispoziție două sisteme de transport public pentru efectuarea deplasărilor zilnice (metropolitan și interurban, sau metropolitan și feroviar sau interurban și feroviar) c. 34,89% din localitățile rurale din primul inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 13188 locuitori (22,21%), au la dispoziție un singur sistem de transport public rutier pentru efectuarea deplasărilor zilnice (metropolitan sau interurban) d. 30,23% din localitățile rurale din primul inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 2019 locuitori (3,40%), nu au la dispoziție nici un sistem de transport public pentru efectuarea deplasărilor zilnice. Nivel de accesibilitate al localităților din inelul 2 al ZMC (59 localități în cadrul a 11 UAT-uri rurale, cu o populație totală de 28498 locuitori în anul 2011) - 7 (11,86%) localități deservite cu două tipuri de transport public – interurban și feroviar – Juc-Herghelie, Bonțida, Răscruci, Gărbău, Nădășelu, Cojocna, Boju, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 8897 locuitori (31,22%). - 0% localități deservite cu un singur tip de transport public – feroviar - 29 (49,15%) localități deservite cu un singur tip de transport public – interurban – Jucu de Sus, Gădălin, Jucu de Mijloc, Vișea, Borșa, Borșa-Cătun, Ciumăfaia, Vultureni, Băbuțiu, Făureni, Șoimeni, Sânpaul, Mihăești, Șardu, Topa Mică, Turea, Viștea, Tureni, Mărtinești, Aiton, Rediu, Cara, Iuriu de Câmpie, Moriști, Căianu, Bărăi, Căianu Mic, Căianu Vamă, Vaida Cămăraș, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 15330 locuitori (53,79%). - 23 (38,98%) localități nedeservite de nici un sistem de transport public – Coasta, Tăușeni, Borșa-Crestaia, Giula, Bădești, Chidea, Berindu, Sumurducu, Cornești, Ceanu Mic, Comșești, Micești, Petreștii de Jos, Crăești, Deleni, Livada, Petreștii de Mijloc, Petreștii de Sus, Plaiuri, Boj-Cătun, Cuci, Straja, Văleni, în anul 2011, întrunind împreună o populație de 4271 locuitori (14,99%). 316 Concluzii: a. 11,86% din localitățile rurale din al doilea inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 8897 locuitori (31,22%), au la dispoziție două sisteme de transport public pentru efectuarea deplasărilor zilnice (interurban și feroviar) b. 49,15% din localitățile rurale din al doilea inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 15330 locuitori (53,79%), au la dispoziție un singur sistem de transport public rutier pentru efectuarea deplasărilor zilnice (interurban) c. 38,98% din localitățile rurale din al doilea inel al ZMCN, populate la nivelul anului 2011 cu 4271 locuitori (14,99%), nu au la dispoziție nici un sistem de transport public pentru efectuarea deplasărilor zilnice. Județul Cluj are o tendință de dezvoltare axială de-a lungul culoarului Someșului Mic unde sunt localizate și principalele centre urbane ale județului. De-a lungul acestui culoar, s-au localizat și principalele parcuri industriale ale județului, fapt ce determină navetismul forței de muncă. Pe fondul inexistenței încă a unei infrastructuri rutiere corespunzător dezvoltată și conectată, se înregistrează numeroase ambuteiaje în traficul zilnic și timpi mari de parcurs ai unor distanțe relative scurte, se impune valorificarea potențialului oferit de infrastructura feroviară existentă. În acest context, în afara trenurilor regulate de transport pasageri pe calea ferată, organizate de către principalul furnizor SN CFR SA se impune și organizarea transportului feroviar metropolitan prin achiziționarea unor platforme de tip automotor compuse din 2-3 vagoane care să circule conform unui orar prestabilit care să nu perturbe traficul current pe calea ferată (pasageri și marfă) cu precădere la orele de vârf (06:00-09:00 și 15:00-18:00) pe următoarele rute: Huedin – Cluj-Napoca și retur, Dej – Cluj-Napoca și retur, Câmpia Turzii – Cluj-Napoca și retur, Dej – Apahida – Câmpia Turzii și retur. Prin implementarea acestui sistem de transport s -ar reduce considerabil presiunea asupra sistemului de transport rutier, ar scădea poluarea, ar crește conectivitatea localităților traversate de calea ferată și ar apărea ca oportunitate și necesitate modernizarea infrastructurii feroviare (pentru creșterea vitezei de deplasare), și nu în ultimul rând ar crește mobilitatea forței de muncă și capacitatea de transport a forței de muncă. Astfel că, localizarea forței de muncă nu ar mai fi un criteriu determinant în localizarea activităților economice. 317 5.5. Nevoi ale administrațiilor locale urbane privind dezvoltarea infrastructurii și serviciilor de transport urban și extraurban11. Punct de vedere al comunității cu privire la infrastructura și serviciile de transport la nivel județean12 Prezentul conținut este rezultatul discuțiilor avute în cadrul elaborării auditului teritorial cu reprezentanții administrațiilor publice locale ale orașelor din regiunea Nord-Vest. Acestea reprezintă puncte de vedere cu referire la cele mai importante probleme și soluții păropuse pentru rezolvarea disfuncțiilor teritoriale la nivelul infrastructurii de transport. Subiectele de discuție principale au fost reprezentate de nevoile și problemele pe care le resimt și cu care se confruntă administrațiile publice urbane, proiectele pe care le derulează și proiectele pe care le-ar propune pentru implementare. În urma discuțiilor, au rezultat cîteva aspecte relevante de avut în vedere în contextul planificării/prioritizării unor obiective strategice de investiții la nivel județean, care să încorporeze sau să se suprapună cu nevoile sau demersurile deja inițiate la nivelul centrelor urbane din cadrul județului. Astfel, se remarcă cu precădere nevoia de resurse financiare pentru investiții în proiecte de infrastructură urbană pentru creșterea mobilității urbane care a fost semnalată de toate administrațiile urbane din județ, mai ales pentru finanțarea proiectelor de investiții în modernizarea și echiparea transportului public local pentru scăderea nivelului de poluare și creșterea calității serviciilor de transport, monitorizarea traficului, amenajarea parcărilor subterane și supraterane, amenajare și modernizare infrastructură mare (căi ferate, drumuri ocolitoare, pasarele, poduri, inele de legătură rutieră, infrastructură metrou/tramvai, parcări de tip park&ride), proiecte de regenerare urbană, adoptarea și implementarea tehnologiilor smart în sectorul transport public și managementul transportului (smart parking), proiecte de investiții în infrastructura pietonală și velo. Din punct de vedere al pregătirii cadrului strategic pentru implementarea unor obiective de dezvoltare la nivelul infrastructurii și servicii de transport, cu excepția orașului Huedin, toate centrele urbane ale județului au realizat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Administrațiile locale ale municipiilor Gherla și Huedin nu au depus proiecte pentru creșterea mobilității urbane până în prezent în principal datorită lipsei Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, în timp ce în cazul celorlalte centre urbane se observă efect ele implementării proiectelor cu finanțare europeană. Încadruldemersului de reactualizare a Planului de Amenajare a TeritoriuluiJudețean Cluj, a fostefectuat un sondaj de opinieînperioadanoiembrie-decembrie 2019, pe un eșantion de 1005 persoane, locuitori de celpuțin 6 luni din 79 din cele 81 de unități administrative teritoriale ale județului Cluj. Conform rezultatelor, cu privire la componentainfrastructură de transport șiservicii de transport, putemconcluzionaurmătoarele: 11 Informațiile au fost extrase din minutele întâlnirilor avute cu reprezentanții administrațiilor publice locale ale centrelor urbane din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest în luna octombrie 2019 pentru realizarea studiului Audit teritorial Regiunea Nord-Vest. 12 Informațiile au fost preluate din teren prin sondaj efectuat de echipa proiectului de elaborare a PATJ Cluj. 318 - Din perspectivacalitățiivieții, pe o scară de la 1 (foartenemulțumit) la 10 (foartemulțumit), componenta ”calitatealegăturilorșiinfrastructurilor de transport” la niveljudețean a fostevaluată cu un calificativ de 6,34, la nivelulsubzonelorscoruldiferențiindu-se conform cu zona de locuire (Zona Metropolitană Cluj-Napoca – 6,35, conurbația Dej – Gherla – 6,53, conurbațiaTurda – CâmpiaTurzii – 6,19, zona Huedin – 6,36. - Din perspectiva condiționării dezvoltării economice, infrastructura de transport și legăturile bune (rutiere, feroviare, aeriene) reprezentă un factor favorizant localizării noilor investiții în teritoriu, în opinia a 44% dintre respondenți. Pe de altă parte, traficul intens reprezintă primul obstacol în calea dezvoltării economice (peste 50% din respondenți) alături de infrastructura rutieră deteriorată – pe locul trei între factorii defavorizanți pentru dezvoltarea economică a județului, în opinia a aproximativ 37% din respondenți. - Cu privire la mijloacele de transport utilizate pentru transportul în afara localității de reședință în timpul unei săptămâni obișnuite se observă cu preponderență preferința locuitorilor pentru autoturismul personal (al firmei, familiei, cunoștințelor) – 58% dintre respondenți, urmată de preferința pentru autocar/autobuz (21%), în condițiile în care într-o săptămână obișnuită, ritmicitatea deplasării în afara localității de domiciliu (la serviciu, școală, facultate, cu treburi diverse: îngrijire persoane, vizită rude, cumpărături, vânzare produse, transport persoane etc) este în fiecare zi lucrătoare pentru 23.8% dintre respondenți și de 3-4 ori pe săptămână în cazul a 14.2% dintre cei intervievați. - Cu privire la calitatea componentelor de infrastructură de transport existente la nivelul județului, pe o scară de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit), component calitatea drumurilor/șoselelor a fost evaluată cu un calificativ de 5,79, componenta orarul mijloacelor de transport public (microbus/autobuz) interurban a fost evaluată cu un calificativ de 7,04, componenta prețul biletelor pentru transportul în comun interurban a fost evaluată cu un calificativ de 5,98, componenta calitatea transportului cu trenul a fost evaluată cu un calificativ de 6,02, componenta nivelul de siguranță în traficul rutier din zona de reședință a fost evaluată cu un calificativ de 6,55, componenta prezența pistelor pentru biciclete/trotinete a fost evaluată cu un calificativ de 5,80, componenta calitatea pistelor pentru biciclete/trotinete a fost evaluată cu un calificativ de 6,47, și componenta calitatea traficului pietonal (trotuare amenajate) a fost evaluată cu un calificativ de 6,13. Menționăm că valorile calificativelor sunt mediile calculate între valorile înregistrate la nivelul fiecărei subzone. 5.6. Concluzii cu privire la transportul public urban/metropolitan 1. Parcul auto al operatorilor de transport public este în continuă transformare, cu accent pe achiziționarea mijlocelor de transport electrice, ceea ce va asigura creșterea calității călătoriei și reducerea poluării, creșterea gradului de atractivitate a transportului public rutier. 2. Introducerea rutelor de transport metropolitan reprezintă un factor cheie în coagularea dezvoltării integrate a zonei metropolitane. În cazul municipiului Cluj-Napoca este într-un stadiu mai avansat, în timp ce în cazul municipiului Dej este la nivel incipient. 319 3. Modernizarea liniei de tramvai din Cluj-Napoca a eficientizat utilizarea tramvaiului și a crescut calitatea acestui tip de transport urban. 4. Implementarea proiectului liniei verde de transport urban ecologic – linia 0 verde în municipiului Cluj-Napoca este aproape de finalizare. 5. În Cluj-Napoca se pot identifica mini-hub-uri de transport multimodal, dar fără a avea dotările și amenajrările specifice (ex. Piața Gării unde se intersectează transportul feroviar cu cel urban și cu cel auto interurban; zona aeroportuară, unde se intersectează transportul aerian, cu cel rutier urban și interurban). 6. Transportul metropolitan nu acoperă încă toată zona metropolitană, conform cu configurația ZMCN, aceasta extinzându-se maxim pănă la localitățile din al doilea inel. 7. Ca urmare a schimbării locației spațiale a principalelor zone rezidențiale și industriale, la nivelul municipiului Cluj-Napoca și ZMCN, în utlimul deceniu s-au modificat și fluxurile principale de călători. Astfel că, în prezent, cea mai mare intensitate se regăsește pe axa est-vest, fapt ce determină subutilizarea actualei linii de tramvai, pe direcția nord-est – sud-vest și suprautilizarea celorlalte mijloace de transport pe direcția est – vest. Popunere – construirea și amenajarea unei noi linii de tramvai între Jucu și Căpușu, etapizat: faza 1 Aeroport – Florești, faza 2. Florești – Gilău; aeroport – Apahida; etapa 3. Gilău – Căpuș - Apahida – Jucu. 8. Rețeaua de transport public urban este subdimensionată la nivelul liniilor de parcurs cu troleibuzul, aceasta nefiind prezentă în cartiere precum Grigorescu, Baciu, Zorilor, Bulgaria și Dâmbu Rotund. Acest fapt determină supra utilizarea transportului cu autobuzul și creșterea nivelului de poluare în aceste zone. Propunerea: extinderea rețelei de transport cu troleibuzul pentru a deservi aceste zone rezidențiale. 9. În municipiul Cluj-Napoca nu există o rețea unitară de piste pentru bicicliști, ci doar secvențial, fapt ce determină discomfort, grad redus de siguranță al acestui tip de transport și grad redus de atractivitate pentru populație. Propunere: extindere a infrastructruii de piste de bicilete pentru a crea o rețea unitară. 10. Lipsă rute de transport metropolitan care să asigure legătura directă între localitățile din primul inel al ZMCN 11. Lipsa spațiilor de parcare a mijoacelor de transport aparținătoare determină gararea mijloacelor de transport public în Municipiul Cluj-Napoca și deplasări suplimentare nerentabile financiar și ca timpi de acces dimineața și seara câtre destinațiile de plecare a traseelor. 12. Programul de circulațieprin transport public metropolitan estelimitatpână la ora 23:00, deplasarea pe timp de noaptefiindrealizatprinmijloacepropriisau cu taxi, faptcecreștecosturile de deplasare. 320 6. TRANSPORTUL INTERMODAL ȘI MULTIMODAL Transportul intermodal și multimodal reprezintă forme alternative și nu moduri diferite de transport, care s-au dezvoltat în ultima perioadă de timp pentru a eficientiza formele actuale de transport prin interconectarea rețelelor. În cazul transportului intermodal forma care impune interconectarea modurilor de transport este containerul standardizat. Având în vedere că azi majoritatea produselor finite sunt transportate în containere şi că acestea constituie principalul mijloc care facilitează intermodalitatea, se estimează că în secolul al XXI-lea transportul intermodal, alături de îmbunătăţirile tehnologice ale sistemelor de transbordare utilizate, devine noua paradigmă pentru comerţulinternaţional, fiind considerat ca și cea mai eficientă modalitate de gestionare a activităţii de transport internaţional „din poartă în poartă”. Acest lucru se datorează faptului că transportul intermodal permite combinarea, în mod avantajos pe un anumit parcurs, a avantajelor specifice fiecărui mod de transport, cum ar fi flexibilitatea transportului rutier, capacitatea ridicată de transport pe calea ferată, costurile scăzute ale transportului naval şi viteza superioară a transportului aerian. Astfel, containerul în care se află marfa, circulă în cadrul sistemului de transport utilizând platforme compatibile cu standartul acestuia, fără a mai fi necesară atingerea mărfii ci doar manipularea containerului până la destinație În cazul transportului multimodal pasagerul este cel care în primul rând impune interconectarea modurilor de transport. Există însă și în cazul transportului de marfă dezvoltate sisteme multimodale de transport. Această interconectare derivă la fel din flexibilitatea transportului rutier, capacitatea ridicată de transport pe calea ferată, costurile scăzute ale transportului naval şi viteza superioară a transportului aerian. În acest context prin dezvoltarea rețelelor multimodale de transport se urmărește eliminarea timpilor de așteptare și creșterea conectivității între modurile de bază de transport, astfel încât pasagerul să aibă un parcurs ușor, eficient și rapid în cadrul sistemului public de transport. Aceasta poate conduce la descurajarea utilizării soluțiilor individuale în favoarea celor publice care ar putea rezolva o multidinie de probleme cu care se confruntă azi societatea: reducerea poluării, viteze sporite de transfer, reducerea numărului de accidente și pierderi de vieți omenești, reducerea costurilor de transport. 6.1. Cadrul general de apariție și dezvoltare a transportului intermodal13 Unul dintre cele mai importante fenomene constatate în secolul al XXI-lea este extinderea globalizării care presupune integrarea internaţională a pieţelor de bunuri şi servicii, a pieţelor de capital, accesul liber şi neîngrădit, pe baze comerciale, la resursele de materii prime şi energie. În contextul actual al majorării preţurilor la combustibil, multe companii consideră că este evidentă necesitatea mutării centrelor de producţie mai aproape de consumatorii finali pentru reducerea costurilor şimenţinereapreţurilor la un nivel scăzut. Prin urmare, ca rezultat al globalizării, se înregistrează o semnificativă creştere în ceea ce priveşte produsele finite comercializate, datorită investiţiilor străine directe în regiuni cu un cost redus al forţei de muncă şi cu acces la rutele comerciale, creştere care se preconizează că se va accentua în următorii ani. 13 Strategia de transport intermodal în România, 2020 http://mt.gov.ro/web14/documente/strategie/strategii_sectoriale/strategie_de_ transport_intermodal_text.pdf 321 În ceea ce priveşte domeniul transporturilor, principalul efect al fenomenului de globalizare este corelaţia dintre creşterea economică şicreşterea transportului de mărfuri şi persoane. Dezvoltarea transporturilor a urmat îndeaproape dezvoltarea economică mondială, care a impus sporirea continuă a volumului de mărfuri transportate. Acest fapt a condus la creşterea numărului de vehicule rutiere de marfă, costuri adiţionale, poluare, accidente şi efecte sociale adverse. Necesitatea decuplării creşterii economice de creşterea volumului de transport, în scopul obţinerii în continuare a beneficiilor creşterii economice fără a avea însă efecte adverse, capătă noi valenţe prin promovarea modurilor de transport „prietenoase cu mediul” şi mai sigure. Pentru a face faţă presiunilor determinate de procesul de globalizare, beneficiarii diferitelor sectoare de transport de mărfuri solicită în momentul de faţă crearea unui sistem de servicii de transport şi a unei pieţe de transport sigure în care barierele sistemelor modale şinaţionale de transport să nu limiteze alegerea celei mai potrivite rute/modalităţi de transport a mărfurilor. În plus, competiţiainternaţionalăşi expansiunea geografică a pieţelorforţează producătorii şi exportatorii să se concentreze pe tehnologiile de producţie integrată şi pe logistica transporturilor cu scopul de a reduce costurile, şi în acelaşi timp, de a oferi servicii de calitate. Conceptul de transport intermodal la nivel naţional/internaţional s-a dezvoltat începând cu anii 60, simultan cu apariţiaşievoluţia containerelor mari. Această evoluţie a condus la o creştereexponenţială a transportului containerizat, facilitând dezvoltarea semnificativă a comerţuluiinternaţional. Conform unei definiţii agreate de comun acord de către principalele organizaţiişi structuri regionale şiinternaţionale de cooperare ONU – CEE, ITF (fost CEMT), UE, ICB, precum şi de către ICC, „transportul intermodal reprezintă acelsistem de transport care presupune utilizarea în mod succesiv a cel puţin douămoduri de transport şi în care unitatea de transport intermodal nu se divizeazăla schimbarea modurilor de transport”14. De asemenea, transportul intermodal este definit ca sistemul de transport „din poartă în poartă”care utilizează în mod integratcel puţin două moduri detransport15. În conformitate cu definiţiile aprobate şi adoptate la Geneva în iunie 2010 de către Grupul de Lucru privind Statistica Transporturilor al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul OrganizaţieiNaţiunilor Unite (WP 6 ONU – CEE), a fost reiterată şi agreată definiţia conform căreia transportul intermodal este „un cazparticular al transportului multimodal”, efectuat în una şiaceeaşiUnitate de Transport Intermodal – UTI prin moduri succesive de transport şi fără divizarea mărfii la schimbarea modurilor de transport16 (Fig. 168). Structura sistemului intermodal de transport se bazează pe 3 elemente: - un sistem de transport al mărfii pe distanţe lungi (la care participă de regulă modurile de transport maritim, feroviar, căile navigabile interioare şi/sau aerian); 14 ONU (2001), Terminologie privind Transportul Combinat (New York şi Geneva). 15 Organizaţia pentru Dezvoltarea şi Cooperarea Economică, 2001, Aspecte instituţionale privind transportul intermodal de marfă, Paris. 16 Strategia de transport intermodal în România, 2020. http://mt.gov.ro/web14/documente/strategie/strategii_sectoriale/strategie_de_transport_ intermodal_text.pdf 322 - terminale de transport care asigură transferul eficient al unităţilor de încărcătură de pe un sistem modal de transport pe altul; - un sistem de colectare şi distribuţie a fluxurilor de mărfuri în punctele de origine, respectiv de destinaţie ale lanţului de transport (realizat de regulă prin intermediul modului de transport rutier). Dezvoltarea transportului intermodal cu ajutorul containerelor a condus la crearea unor vehicule navale, feroviare şi rutiere specializate pentru transportul containerelor. În acest fel a fost posibilă implementarea unor lanţuri logistice complete pentru transportul din poartă în poartă a containerelor. Figura 168 – Conceptul general de organizare a transportului intermodal Sursa: autorii 323 În cazul expediţiilor de mari dimensiuni (de ordinul capacităţii de încărcare a unui tren complet), lanţul logistic presupune transportul terestru al containerelor în trenuri complete formate din vagoane încărcate cu containere până la terminalul maritim de unde încărcătura este transferată pe vase cargo. În cazul expediţiilor de dimensiuni mici (de ordinul capacităţii de încărcare a unui vagon/container), lanţul logistic presupune transportul terestru al containerelor pe cale rutieră, utilizând autotrenuri specializate pentru transportul containerelor (Fig. 169). Figura 169 – Schema lanțului logistic al transportului de marfă cu containere în sistem intermodal Sursa: Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare, 2018-2020 Teoretic, în cazul transportului terestru pe distanţe medii şi mari, în lanţul logistic prezentat în figura de mai sus este recomandabil să fie utilizat şi transportul feroviar pentru a asigura deplasarea containerului de la navă până la terminalul feroviar de containere cel mai apropiat de expeditor, respectiv destinatar (Fig. 170). Figura 170 – Schema logistică corectă de organizare a transportului intermodal terestru Sursa: Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare, 2018-2020 În acest caz, transportul rutier ar trebui să fie utilizat doar pentru transportul containerului pe porţiunea extremă a traseului, între expeditor (destinatar) şi terminalul cel mai apropiat. Un astfel de lanţ logistic presupune utilizarea unei unităţi unice de încărcare a mărfurilor pe întreg parcursul expediţiei. Alternativa înseamnă transbordarea mărfurilor între mijloacele rutiere şi trenuri, ceea ce înseamnă costuri suplimentare importante, generate inclusiv de posibila depreciere a mărfurilor cu ocazia transbordării, şi prelungirea semnificativă a timpului de parcurs. Modalitatea cea mai naturală de implementare a unui astfel de lanţ logistic constă în utilizarea containerelor ca unitate standard de încărcare a mărfurilor. O astfel de abordare necesită transbordarea containerului între navă, tren şi mijlocul de transport rutier, ceea ce conduce la necesitatea unor terminale intermodale care să asigure interfaţa dintre segmentul de parcurs naval, feroviar şi cel rutier (Fig. 171). 324 Figura 171 – Schema logistică corectă de organizare a transportului intermodal intercontinental Sursa: Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare, 2018-2020 Implementarea unor astfel de lanţuri logistice intermodale este benefică din punct de vedere economic, deoarece presupune că cea mai semnificativă parte din parcursul unei expediţii de marfă se derulează cu ajutorul unor moduri de transport caracterizate prin eficienţă energetică ridicată, siguranţă ridicată şi nivel redus de emisii poluante şi emisii de gaze cu efect de seră (cu referire la transportul feroviar şi la transportul naval). 6.2. Situația transportului intermodal în România Transportului intermodal de mărfuri din România a cunoscut atât etape de înflorire cât și de decline accentuat. Înainte de 1989, transportul intermodal feroviar-auto, în special transportul în containere, a cunoscut o dezvoltare semnificativă. Trebuie precizat că această dezvoltare a fost favorizată de restricţiile severe impuse transportului rutier interurban de mărfuri. În acest context a fost creată o reţea de terminale intermodale de containere care a asigurat deservirea principalelor oraşe ale ţării. După 1989, pe fondul relaxării restricţiilor impuse transportului rutier, s-a înregistrat o migrare masivă a clienţilor către transportul rutier. Această migrare a fost favorizată în principal de preţurile mai atractive oferite de către transportatorii rutieri. Ulterior anului 1998, când s-a produs reorganizarea sistemului feroviar român, dezechilibrul între preţurile transportului feroviar şi rutier s-a accentuat, în principal din cauza internalizării de către sistemul feroviar a unor costuri importante precum costul utilizării infrastructurii de transport şi unele costuri privind siguranţa transportului. În aceste condiţii, declinul transportului intermodal s-a accentuat, iar ponderea acestuia s-a diminuat continuu până spre extincţie. Cu toate că la momentul actual infrastructura de transport intermodal (platforme, macarale, spații depozitare) din cadrul unor stații feroviare încă mai există, ponderea transportului intermodal în cadrul transportului feroviar de marfă este în prezent sub 1% (Fig. 172). 325 Figura 172 – Terminale intermodale pe rețeaua feroviară din România Sursa: http://www.cfrmarfa.cfr.ro/ images/stories/RCF7/terminale.pdf În România, practica a demonstrat că transportul terestru al containerelor izolate se efectuează exclusiv cu mijloace rutiere, indiferent de distanţă. Cu ocazia reorganizării sistemului feroviar reţeaua de terminale intermodale a trecut în proprietatea CFR- Marfă, operatorul naţional de transport feroviar al mărfurilor. Pe fondul declinului din ce în ce mai accentuat al transportului intermodal, cheltuielile de întreţinere a terminalelor intermodale (inclusiv a dotărilor tehnice privind manipularea containerelor) s-au diminuat, ceea ce a condus la degradarea progresivă a terminalelor şi a dotărilor tehnice ale acestora. În prezent, multe dintre terminalele intermodale ale CFR-Marfă sunt inactive sau închise. De asemenea, multe dintre macaralele specializate pentru manipularea containerelor sunt scoase din funcţiune. Trebuie remarcat că media zilnică totală a containerelor operate la nivel de reţea reprezintă mai puţin de 40% din media zilnică de containere operate anterior anului 1989 doar în terminalul Bucureştii Noi 17 (Tabel 73). 17 Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare, 2018-2020. 326 Tabel 73. Starea actuală a echipamentelor din cadrul terminalelor de transport intermodal din România Nr. Stadiul curent al Denumire terminal Număr utilaje Stare utilaje crt. terianlului 1 Bucureștii Noi 4 macarale 1 în funcţiune Activ 2 București Sud (Titan ) 3 macarale 1 înfuncţiune Activ 3 București Progresu 1 macara în conservare Închis 4 Ploiești Crâng 3 macarale 1 activă Nu este activ 5 Bradu de Sus 2 macarale în funcţiune Nu este activ 6 Bujoreni Vâlcea 2 macarale 1 în funcţiune Nu este activ 7 Craiova 3 macarale 2 nu funcţionează, 1 în conservare Nu este activ 8 Semenic 3 macarale 2 în funcţiune Nu este activ 9 Glogovăț 2 macarele nu funcţionează Închis 10 Cluj-Napoca Est 1 macara în funcţiune Activ 11 Turda 1 macara în funcţiune Activ 12 Oradea Est 2 macarale 1 în conservare, 1 aprobată pentru casare Nu este activ 13 Bistrița Nord 1 macara în funcţiune Activ 14 Baia Mare 2 macarale 1 în conservare, 1 aprobată pentru casare Închis 15 Zalău Nord 1 macara în funcţiune Activ 16 Brașov Triaj 2 macarale în funcţiune Activ 17 Mediaș 1 macara în funcţiune Nu este activ 18 Sibiu 1 macara în conservare Închis 19 TârguMureș Sud 1 macara înconservare Închis 20 Socola Mărfuri (Iași) 1 macara în funcţiune Nu este activ 21 Suceava 1 macara în funcţiune Activ 22 Bacău 1 macara în funcţiune Activ 23 Botosani Fără macarale - Închis 327 Nr. Stadiul curent al Denumire terminal Număr utilaje Stare utilaje crt. terianlului 24 Galați Mărfuri 3 macarale în conservare Nu este activ 25 Buzău Sud 2 macarale 1 în funcţiune, 1 în conservare Nu este activ 26 Constanța Mărfuri Fărămacarale 3 macarale au fostmutate Închis Sursa: Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare, 2018-2020 În afară de terminalele intermodale aparținătoare de CFR Marfă, în prezent la nivel național funcţionează și 13 terminale dezvoltate de operatori privaţi: 1). Europolis Park/Tibbett Logistics - Bucureşti 2). Comat Electro - Bucureşti 3). Parcul Industrial Faur - Bucureşti 4). Railport Arad - Arad 5). Trade Trans Terminal - Arad 6). DB Schenker Romtrans SA - Arad 7). DB Schenker Romtrans SA - Iaşi 8). Unicom Oil Rail Terminal - Galaţi 9). DB Schenker Romtrans SA - Oradea 10). Unicom Holding Halmeu - Satu Mare 11). Unicom Holding Dornești - Suceava 12). Unicom Holding - Mehedinţi 13). Allianso Group Ploieşti Trebuie însă precizat că, din cauza dezechilibrelor existente între preţurile transportului feroviar şi al celui rutier, aceste terminale au o contribuţie redusă la promovarea transportului intermodal feroviar-rutier pe rute interne. De exemplu, terminalul Railport Arad, care are o activitate destul de intensă, operează practic exclusiv trenuri de containere care circulă pe relaţii între Arad şi ţări din Europa Occidentală. Pe teritoriul României, containerele respective sunttransportatepracticexclusivcumijloace de transport rutier. Cel mai mare terminal intermodal dinRomâniafuncţioneazăînportul Constanţa şi este operat de compania DP World. Acest terminal însă nu este deloc implicat în transportul intermodal feroviar-rutier. Terminalul asigură interfaţarea pentru lanţuri logistice de tip naval-feroviar, în cazul expediţiilor de dimensiuni mari încărcate în containere (care se transportă terestru în trenuri complete), şi de tip naval -rutier în cazul expediţiilor de dimensiuni mici (în containere izolate). De asemena, mai trebuie precizat că anterior anului 1989 CFR Marfă a deţinut un parc propriu de containere pentru traficul intern. Dimensiunea acestui parc de containere a fost suficientă pentru a face faţă întregului trafic intern de mărfuri transportate intermodal. După anul 1989, pe fondul declinului transportului intermodal, acest parc nu a mai fost reînnoit iar mentenanţa sa a fost neglijată, motiv pentru care s-a degradat progresiv în ritm accelerat. Înprezentacest parc de containere nu mai există, el fiindcasatșivândut la fier vechi. 328 6.3. Situația actuală a transportului intermodal în județul Cluj În conformitate situația prezentată la nivel național, județul Cluj a fost echipat înainte de 1989 cu două stații intermodale feroviar-rutier pentru asigurarea transportului de mărfuri în sistem container. Cele două stații au fost construite în principalele centre industriale ale județului de la cea vreme: Cluj -Napoca și Turda. Stația intermodală din Cluj-Napoca este situată în stația CF Cluj-Napoca Est, în cartierul Someșeni iar stația din Turda în cadrul stației CF Turda (Fig. 173, Fig. 174). Figura 173 – Stația de transport intermodal Cluj-Napoca Est Sursa: https://www.google.ro/maps 329 Figura 174 – Stația de transport intermodal Turda Sursa: https://www.google.ro/maps Acestea sunt echipate cu câte o macara de manevrare a containerelor și sunt operaționale. Problema majoră însă a acestor stații intermodale este vechimea infrastructurii și lipsa cererii la momentul actual pentru această schemă logistică de trasport la nivel național, fapt ce a determinat ca acestea să se degradeze fizic și moral. Din imaginile satelitare se poate observa că pe teritoriul stației nu există activitate și nici containere depozitate în așteptare de procesare. În celelalte stații feroviare din județul Cluj nu au fost construite stații de transport intermodal. 6.4. Situația actuală a transportului multimodal în județul Cluj La momentul actual, în județul Cluj nu există în funcțiune veritabile sisteme de transport multimodal. O formă incipientă de transport multimodal poate fi considerată zona gării din municipiului Cluj -Napoca unde se intersectează trei forme de transport (feroviar, rutier interurban și urban) oferind câteva facilități călătorilor (acces relativ ușor la moduri diferite de călătorie, interconectivitate, condiții decente de așteptare, informare). Problema majoră o reprezintă însă interconectivitatea în sistemul multimodal a tuturor formelor de transport din județ și cu precădere din municipiul Cluj -Napoca, unde între infrastractura aferentă transportului terestru (rutier și feroviar) și aerian nu există o legătură directă . Aceasta facilități sunt localizate la distanțe de aproape 10 km între ele și se poat accesa doar prin interemediul rețelelor urbane de transport (troleibuz, autobuz), cu timpi de acces ce se apropie de 1 oră. Aceasta situație generează de cele mai multe ori neplăceri sau disconfort în accesarea transportului public din partea calatorilor, aceștea apelând numai în cazurile de mazimănexesitate, în rest preferând utilizarea automobilului. Rezultanta directă a acestei stări de fapt este creșterea explozivă a parcului auto și incapacitatea infrastructurii rutiere existente de a susține un astfel de trafic. 330 Infrastructura transportului inter și multimodal nu este dezvoltată nici în cazul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Acesta nu dispune la momentul actual de un terminal cargo conectat la infrastructura feroviară și centura centura VOCE pentru a facilita accesul direct al mijloacelor intermodale de transport. 6.5. Concluzii Principalele concluzii care se desprind cu privire la transportul intermodal și multimodal sunt: 1). Transportul inter și multimodal reprezintă soluții alternative pentru eficientizarea economică a transportului de persoane și mărfuri. 2). Pe plan internațional aceste forme de transport sunt foarte bine dezvoltate e xistând numeroase exemple de bune practici. 3). România a avut înainte de 1989 o anumită experiență și infrastructură dezvoltată pentru transportul multimodal, naval-feroviar-rutier care a funcționat și a generat importante economii la bugetul public. 4). După 1989 infrastructura de transport intermodal s-a degradat continuu până la distrugerea în totalitate a acesteia în multe cazuri. 5). La momentul actual, în România domină net transportul rutier de mărfuri în regim de containere, transportul feroviar asigurând 1% din acest flux. 6). În județul Cluj, există 2 stații de transport intermodal aparținătoare CFR Marfă (Cluj-Napoca Est și Turda), care sunt funcționale dar neutilizate, și nici o stație în regim privat. 7). Stația din Turda este poziționată total în afara ariei de interes economic pentru transportul intermodal de mărfuri în container, ca urmare a amplelor transformări produse în economia locală, dar poate fi resuscitată prin dezvoltarea depozitelor zonale de mărfuri pentru marile lanțuri de h ipermarket- uri din județ (ex. Kaufland). 8). Stația din Cluj-Napoca este într-o situație asemnănătoare la momentul actual cu cea din Turda, dar poate fi resuscitată în contextul interconenctării cu aeroportul. 9). Dezvoltarea sistemului intermodal de transport se pretează a fi realizat în paralel cu modernizarea infrastructurii feroviare din județ, în vederea scurtării timpilor de parcurs și a creșterii eficienței energetice. 10). Județul Cluj nu dispune la momentul actual de hub-uri de transport multimodal de pasageri și mărfuri, situație ce crează o multitudine de problele cu interconectivitatea și dezavantaje în exploatarea formelor actuale de transport. 11). Se impune dezvoltarea unei stații moderne de transport intermodal în județul Cluj, cel mai pretabil amplasament fiind în zona Parcului Industrial TETAROM III din Jucu. 331 12). Dacă în ultimii 30 de ani nu s-a realizat mai nimic pentru acest segment de transport, atât la nivel național dar mai ales la nivelul județului Cluj, viitorul transportului în județ trebuie să fie unul intermodal, dar mai ales multimodal. 332 7. CONCLUZII GENERALE ASUPRA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT RUTIER, FEROVIAR, AERIAN ȘI MULTIMODAL Analiza situației existente a infrastructurii de transport rutier, feroviar și aerian la nivelul județului Cluj scoate în evidență următoarele probleme, disfuncții și disparități spațiale: 7.1. Infrastructura de transport rutier 1. Configurația rețelei - Configurația spațială a infrastructurii rutiere din județul Cluj are încă un puternic caracter centripet punându-se în evidență trei noduri de convergență (Cluj-Napoca, Turda, Dej) și un nod rutier secundar, pe teritoriul orașului Huedin. Configurația spațială a rețelei locale are forme diverse care se încadrează la toate cele trei tipuri de bază: liniară, centripetă și distributivă. Astfel, dacă în zona montană a Apusenilor Nordici (Masivul Gilău-Muntele Mare, Munții Vlădeasa) rețeaua are un pronunțat caracter de liniaritate, în ariile depresionare periferice precum și în cele deluroase acestea capătă aspect centripet, iar în Zona Metropolitană Cluj și pe alocuri în Câmpia Transilvaniei se apropie de o configurație distributivă. Această stare de fapt s -a reflectat fidel și în dezvoltarea teritorială inegală a județului, mai ales și datorită faptului că, până în anul 2016, această rețea nu a beneficiat de programe de modernizare, degradându-se în unele cazuri până la nivel impracticabil. În definitiv, fluxurile de trafic se concentrează în cele 4 noduri de convergență creând presiune asupra intravilanelor localităților care sunt traversate de arterele rutiere principale (drumuri naționale, și în unele cazuri drumuri județene) datorită lipsei centurilor de ocolire funcționale. 2. Lungimea și extinderea rețelei pe tipuri de drumuri – cu excepția construcției și dării în folosință a unor sectoare din autostrăzile A3 și A10 pe o lungime totală de 68 de km, în ultimii 10 ani se remarcă o stagnare a procesului de construcție drumuri noi pe raza județului Cluj. Majoritatea acțiunilor întreprinse au avut ca scop întreținerea și modernizarea infrastructurii rutiere existente din perioada anterioară, având loc de asemenea și reclasări de sectoare de drumuri la clasă superioară (comunal – județean și județean – național). Se remarcă totuși inițiative finalizate și în curs de derulare de construcție și amenajare variante ocolitoare ale unor zone/localități afectate de traficul intensificat de tranzit și navetă care determină aglomerări, ambuteiaje, accidente și întârzieri semnificative în procesul de transport persoane și bunuri. Rămân însă afectate decisiv de trafic intens (aglomerări, congestii și timp îndelungat de deplasare pe distanțe scurte) municipiile Cluj-Napoca, Turda, Dej și Huedin în lipsă de centuri ocolitoare și unitățile administrativ teritoriale rurale din primul inel al ZMCN (Florești, Gilău, Baciu, Apahida). Județul Cluj este traversat pe direcția sud-nord în jumătatea vestică de un segment din rețeaua europeană TEN-T peste care, parțial, este suprapus traseul autostrăzii A3. 3. Conectivitate și accesibilitate. Disfuncționalitatea cea mai semnificativă a drumurilor clasificate din județul Cluj o reprezintă prezența încă a sectoarelor de pământ care însumează ponderi de 16,42% în cazul drumurilor comunale și 2,41% în cazul drumurilor județene. În cazul drumurilor județene, de remarcat poziționarea sectoarelor de pământ, acestea situându-se, în majoritatea cazurilor, în partea centrală, fapt ce blochează conectivitatea la nivelul întregului drum și determină un grad scăzut de conectivitate între localități. De asemenea, gradul redus de practicabilitate în perioada rece și ploioasă a anului a drumurilor județene sau comunale care asigură accesibilitatea spre obiective de interes turistic sunt un minus al infrastructurii rutiere la nivel județean.Lipsa accesului la autostradă din DJ 103G, DJ 107R, DJ 107L, DJ 107M influențează accesibilitatea în teritoriu și 333 determină obligativitatea ca traficul de tranzit să se desfășoare tot prin traversarea municipiului Cluj-Napoca. 4. Tranzit autovehicule și trafic greu. Conform recensământului de traficefectuat de CESTRIN (2015) pe drumurile naționale (DN 1, DN 1C, DN 1 F, DN 17 precum și centurile ocolitoare) ale municipiului Cluj-Napoca și zona metropolitană, municipiile Turda și Dej se înregistrau valori de trafic specific clasei tehnice I (autostrăzi), pe anumite porțiuni depășind cu 50% sau 100% pragul de referință de 16000 unități fizice, ceeace conduce la suprasolicitarea infrastructurii rutiere și la permanente ambuteiaje și blocaje ale traficului rutier, cu o multitudine de efecteconexe (întârzieri, poluare, stres, accidente, degradarerapidă a suprastructurii rutiere etc). Observarea distribuției în plan teritorial a traficului rutier la nivelul județului Cluj pentru anii 2015, 2020, 2025 și 2030 scoate în evidență o tendință clară de creșterea a traficului în zona centrală a județului (Municipiul Cluj - Napoca și ZMCN) precum și pe DN 1 între Cluj-Napoca și Turda, DN 1C între Cluj-Napoca și Dej. Traficul de intesitate excesivă reflectă și alte efecte negative conexe: poluare fonică, fizică și afectarea structurii de rezistență a clădirilor de pe aliniamentul drumurilor naționale și județene. În cazul sectoarelor de autostradă A3 și A10, intensitatea traficului mediu zilnic anual (MZA) este sub nivelul clasei tehnice a drumului (clasă tehnică I) acest fapt datorându-se nefinalizării autostrăzii A3 pe traseul: București - Ploiești - Brașov - Cluj-Napoca – Borș. 5. Calitatea drumurilor, a lucrărilor de artă și infrastructura complementară. La nivelul infrastructurii rutiere județene, încă se remarcă prezența îmbrăcămințiilor rutiere de stare rea și foarte rea, ceea ce reprezintă un obstacol în buna exploatare a drumurilor și a dezvoltării locale. Drumurile județene cu astfel de sectoare de drum limitează foarte mult sau blochează în totalitate circulația, zonele pe care aceste drumuri le deservesc transformându-se în veritabile arii periferice. La categoria drumurilor județene ce au îmbrăcăminte rutieră rea se încadrează 23 de drumuri, cu ponderi ale sectorului începând de la 2% (DJ109A) până la 100% (DJ170B) iar categoria drumurilor județene ce au îmbrăcăminte rutieră foarte rea se încadrează 10 de drumuri, cu ponderi ale sectorului începând de la 4,6% (DJ 161D) până la 66% (DJ 108K). Drumurile comunale impracticabile în mod regulat dar cu precădere în sezonul rece și ploios determină izolarea unor localități și generarea sectoarelor de discontinuitate în rețeaua rutieră la nivel local, datorită sectoarelor cu îmbrăcăminți pietruite, de pământ sau asfaltice dar de calitate rea și foarte rea. Observăm că aproape 50% din elementele infrastructurale de susținere a căilor rutiere ( pasaje, poduri) se încadrează la clasa medie (M) de viabilitate și care totodată se apropie de finalul duratei de exploatare corespunzătoare, urmând a trecere în cea cu exploatare deficitară; această pondere ridicată va determina pe viitor o presiune bugetară ridicată pentru modernizarea lor, pentru a nu permite trecerea în categoria de stare rea și foarte rea care să afecteze circulația rutieră. Podurile care se încadrează la starea medie (50,43%) sunt dominante pe drumurile naționale. Pe drumurile județene net dominante sunt podurile cu stare medie (52,76%), fiind urmate de cele cu stare rea (23,23%). Intersecțiile cu sens giratoriu reprezintă un mijloc de fluidizare a traficului și a parcurgerii intersecțiilor în condiții mai ridicate de siguranță. Un alt aspect relevant al unei astfel de intersecții îl reprezintă numărul de benzi alocate circulației. Sensurile giratorii cu o mare capacitate de trafic au cel puțin două benzi de circulație, una pentru schimbarea direcției de mers și una pentru deplasarea drept înainte. La nivelul rețelei din cele 53 de sensuri giratorii 24 sunt cu 1 bandă de circulație, iar 29 cu două benzi.Cele mai multe intersecții cu sens giratoriu amenajat sunt localizate în municipiul Cluj-Napoca și zona sa metropolitană fiind urmată conurbația Turda-Câmpia Turzii, Dej și Gherla. În afara acestor arii de urbanizare, astfel de intersecții nu sunt amenajate cu toate că acest lucru ar fi necesar, mai ales în cazul intersecțiilor dintre drumurile europene și naționale cu rețeaua de drumuri locale. În concluzie, aceste valori ale numărului, tipologiei și localizării 334 intersecțiilor de tip giratoriu încă denotă o slabă preocupare pentru securizarea și fluidizarea traficului din partea administratorilor drumurilor, fapt care generează în continuare valori ridicate ale accidentelor în intersecții. 6. Nivelul de dotare cu servicii conexe. Spațiile de parcare, oprire și staționare sunt o necesitate curentă pentru buna desfășurare a traficuluiși au rol de asigurare a nevoilor de oprire în condiții de siguranță a participanților la trafic, odihnă, recreere și refacere a condițiilor psihice și fizice necesare continuării călătoriei. La aceasta se mai adaugă dorința de explorare și cunoaștere a turiștilor asociată cu nevoile de alimentație, odihnă, recreere și informare. La nivelul rețelei rutiere din județul Cluj se constată că doar pe drumurile naționale sunt amenajate spații de parcare, oprire ori staționare, celelalte drumuri clasificate nefiind echipate cu astfel de dotări. Dotarea acestor amplasamente variază de la o simplă nișă fără nici o dotare, la amplasamente cu mobilier stradal de odihnă (masă, scaune, coșuri de gunoi) sau parcări complexe dotate cu unități de cazare, alimentație publică respectiv service auto, stații de carburant. Starea dotărilor variază în zona minimă de calitate, acestea nefiind modernizate și neoferind condiții de confort și acces la dotările minimale. Distribuția în plan teritorial a spațiilor de parcare pune în evidență o grupare de-a lungul principalelor artere de circulație (drumuri naționale și centuri de ocolire) și lipsa absolută pe traseul autostrăzii, al drumurilor județene și comunale. Distribuția spațială a stațiilor de carburant indică o concentrare masivă a acestora în orașe, 61 din cele 92 de stații fiind localizate în una din cele șase localități urbane ale județului Cluj, ceea ce reprezintă peste 66% din totalul stațiilor. Lipsa aproape totală a acestora în spațiul rural crează un disconfort, costuri suplimentare și stres în alimentarea cu combustibil a autoturismelor precum și a altor autovehicule Distanțele față de cea mai apropiată stație cresc semnificativ în această formă de distribuție în plan teritorial, ceea ce înseamnă că în anumite arii ale județului crește riscul de a rămâne fără carburant cea mai apropiată benzinărie fiind situată la distanțe de ordinul zecilor de kilometri. O astfel de situație o întâlnim în Apusenii nordici unde există localități situate la distanțe de peste 40 km față de cea mai apropiată stație, iar întregul areal se situează în valori cuprinse între 20 și 40 km, sau în Podișul Someșan din cadrul părții nord-vestice ale județului (comunele Recea-Cristur, Bobâlna, Vad), în extremitatea nordică a județului (comuna Chiuiești) precum și în localitățile situate pe limita estică a județului. Stații de alimentare cu energie electrică. În prezent, nici o stație de carburant din județul Cluj nu oferă posibilitatea alimentării cu electricitate a autovehiculelor electrice. 7. Siguranța în trafic. Trei componente esențiale trebuie luate în considerare: echiparea drumurilor cu elementele de susținere a traficului (parapeți de sprijin, marcaje longitudinale de separare a sensurilor de mers, elemente de semnalizare verticală, borne kilometrice, sensuri giratorii, intersecții la nivel cu calea ferată amenajate), caracteristicile drumurilor (numărul de benzi pe sens, benzi de preselecție acces pe alte drumuri, intersecții, treceri de pietoni și/sau pasaje pentru traversare pietoni) și volumul și viteza traficului. Astfel, în cazul echipării drumurilor cu elemente de susținere a traficului se observă că, spre deosebire de sectoarele de drum național și sectoarele de drum județean modernizate, mare parte din drumurile județene prezintă încă un grad ridicat de uzură a parapeților și lipsa marcajelor orizontale, lipsa bornelor kilometrice, grad ridicat de uzură a semnalizării rutiere verticale și intersecții cu alte drumuri de rang inferior sau intersecții la nivel cu calea ferată, nesemnalizate (lipsă indicativ drum și destinație) și neamenajate corespunzător (lipsă sens giratoriu amenajat, semaforizare sau bandă de preselecție). Din perspectiva caracteristicilor drumurilor din județul Cluj, cu excepția sectoarelor din autostrada A3 și A10, și a unor sectoare scurte/limitate din drumurile naționale, trebuie subliniată trăsătura comună – drumuri cu o singură bandă pe sens, trăsătură de altfel subliniată la nivelul întregii rețele de drumuri naționale, fapt care contribuie decisiv la siguranța minimă în trafic și creșterea 335 incidenței accidentelor. La aceasta contribuie și lipsa benzilor dedicate preselecției traficului pentruviraje la stânga (marcajeverticale + insule) sau a sensurilor giratorii amenajate pentru a asigura accesul din drumurile naționale pe drumuri de rang inferior (comunale sau județene). Alte condiții de minimizare a siguranței în trafic sunt prezența sectoarelor de drum cu pantă, cu succesiune de curbe periculoase și risc de accidente prin derapaj, trecerile la nivel cu calea ferată nemodernizate și neamenajate(din 46 intersecții, 40 sunt fără barieră, 3 cu semibarieră și 3 cu barieră). Volumul și viteza traficului reprezintă factori direcți de cauzare a accidentelor care implică atât autovehicule și cât și pietoni, prin depășiri neregulamentare și viteză crescută de parcurs în cadrul localităților, suplimentate de lipsa trecerilor de pietoni semaforizate sau a pasarele pietonale pe segmentele de drum intens circulate. Astfel, pe raza județului Cluj, cele mai numeroase accidente rutiere la nivelul rețelei de drumuri clasificate se produc pe drumurile naționale, fiind urmate de cele județene și comunale. Comparativ cu anul 2009 (265 accidente - 77,03%- pe rețeaua de drumuri naționale), în anul 2018, s-au produs 324 accidente pe drumurile naționale (69,98% din totalul accidentelor). Cea mai semnificativă creștere a numărului de accidente se constată la nivelul drumurilor comunale (+107,14%) fiind urmate de drumurile județene cu un spor de 69,23%. 8. Abordare reactivă în stabilirea priorităților de investiții în infrastructura rutieră la nivel județean și regional. În județul Cluj, investiții vizibile în reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri comunale și județene au fost înregistrate doar începând cu anul 2014, în ciuda intensivizării traficului și a necesităților. Astfel, costurile financiare de reabilitare și întreținere sunt mai ridicate, iar mare parte din infrastructura de drumuri s-a degradat peste nivelul de funcționalitate minimă, existând sectoare de drumuri județene impracticabile în timpul sezonului ploios și rece. Ca efect, se întârzie creșterea nivelului de conectivitate și accesibilitate la nivel județean. 7.2. Infrastructura de transport feroviar 1. Configurația rețeleide căi ferate și raportul / conexiunea cu coridoarele europene (grad de conectivitate). Infrastructura feroviară în județul Cluj este reprezentată de o rețea mixtă de linii simple neelectrificate (Poieni – Ciucea; Dej-Triaj – Cășeiu), linii duble neelectrificate (Ciucea – Baciu Triaj), linii duble electrificate (Baciu-Triaj – Cluj-Napoca – Apahida – Câmpia Turzii – Călărași-Turda; Apahida – Dej Călători – Dej-Triaj) și linii duble neelectrificate (Poieni – Baciu-Triaj) (Documentul de referință al CFR, 2019, Anexa 1a). Regăsim și linii ferate închise circulației: magistrala 311 – Huedin – Călățele (cale ferată simplă neelectrificată); linii neinteroperabile – Câmpia Turzii – Turda. Rețeaua feroviară existentă facilitează transportul călătorilor și mărfurilor pe direcția sud-est – nord-vest cu legătură directă cu județul Bihor, sud-est – nord-est cu legătură directă cu județele Sălaj și Bistrița-Năsăud, pe direcția sud – cu județul Alba și pe direcția est cu județul Mureș. Sectorul de cale ferată Câmpia Turzii – Apahida – Cluj-Napoca – Huedin - Episcopia Bihor face parte din magistrala CFR 300 și se suprapune coridorului feroviar TEN-T. Sectorul de cale ferată Cășeiu – Dej – Beclan – Sărățel face parte din magistrala CFR 400 și se suprapune coridorului feroviar TEN-T. În cadrul rețelei se identifică două noduri feroviare, unul de importanță regională - Dej Călători, iar celălalt, de importanță județeană – Apahida (în cadrul căii ferate principale CF 401 care asigură legătura între Dej – Cluj-Napoca, Dej – Câmpia Turzii și Câmpia Turzii – Cluj-Napoca. 336 2. Starea căilor ferateși categorii de linii ferate (modernizate, reabilitate, electrificate). Gradul de modernizare. Conform INS, în anul 2018 pe teritoriul județului Cluj erau în exploatare 240 km de cale ferată din care 129 km (53,75%) linii electrificate, iar 111 km (46,25%) neelectrificate. În ceea ce privește gradul de electrificare, județul Cluj se plasează pe poziția a doua după județul Bistrița- Năsăud, cu un procent peste valoarea națională (37,40%), fapt care reprezintă un real avantaj în contextul actualelor schimbări economice pe plan național și european. De asemenea, din cei 240 de km de cale ferată, 72 km (30%) sunt cu o singură cale iar 168 km (70%) cu două căi, fapt care plasează județul pe poziția a treia în cadrul Regiunii de Nord-Vest și pe poziția 16 la nivel național. În ultimii 30 de ani, nu s-a înregistrat lucrări de modernizare sau extindere a căii ferate la nivel județean. Totuși, este de remarcat că sectorul Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor este neelectrificat și nemodernizat, dar este stabilită ca prioritate de dezvoltare prin MGTR și menținută ca investiție pe termen scurt de către CN CFR SA, pentrucreștereacalitățiișisustenabilitățiitransportuluiferoviar. Existășicăiferate secundare cu ecartament normal sau îngust, care au fost închise și trecute în regim de conservare sa u nu. La acestea se adaugă căile ferate industriale, cu ecartament normal sau îngust. De exemplu, după anul 1997, CF 309 Turda – Câmpeni – Abrud a fost închisă și trecută în regim de conservare pe motiv de ineficiență economică, alături de CF 311 Huedin – Călățele, CF 322 Câmpia Turzii – Turda. Consecința directă a acestui demers a fost distrugerea infrastructurii, în special prin furt, dar și degradare fizică și tehnică. MPTR (2015) a propus CF 309 Turda – Câmpeni – Abrud ca prioritate de amenajare a căii ferate în scop turistic prin parteneriat public-privat în perioada 2016-2018, în prezent proiectul nefiind finalizat. 3. Vulnerabilitate la procese de risc naturale. Pe fondul investițiilor nesemnificative în menținerea calității și funcționalității rețelei de căi ferate din ultimii 30 de ani, întregul ansamblu de echipamente și materiale prezintă grad ridicat de uzură, fapt care creează condiții de performanță și rentabilitate scăzută. Fenomenele de risc natural care afectează cel mai intens infrastructura feroviară sunt alunecările de teren și inundațiile. Acestea pot determina deformări sau chiar distrugerea elementelor de infrastructură, mergând până la blocarea circulației feroviare. Pe teritoriul județului Cluj, sectorul de cale ferată cu cele mai ample și intense procese de risc este cel cuprins între Câmpia Turzii și Apahida, unde alunecările de teren sunt cele mai des întâlnite și sunt cauza principală a restricțiilor de viteză. Inundațiile sunt de asemenea un factor de risc care pot afecta și infrastructura feroviară, amenajată, de obicei de-a lungul culoarelor de vale hidrografică. Într-o astfel de situație se află Magistrala CF 300 între stațiile Brăișoru-Poieni, Piatra Craiului-Bulz, precum și linia principală CF Apahida – Dej între stațiile Jucu-Bonțida și Bonțida-Iclod. Lungimea sectoarelor de cale ferată afectate de alunecări de teren la nivel județean se ridică la 6690 m iar cele afectate de inundații la 1083 m dintr-un total de 7773 m de cale ferată afectate de fenomene de risc. 4. Calitatea dotărilor – aparate de cale, material rulant și stații/halte.În contextul actual al cererii și al condițiilor infrastructurale, rețeaua de căi ferate din județul Cluj prezintă disfuncționalități în acord cu cele înregistrate la nivel național. Majoritatea aparatelor de cale se apropie sau au depășit durata maximă de exploatare tehnică, fapt ce impune înlocuirea acestora sau modernizarea întregii infrastructuri. Din totalul instalațiilor de semnalizare și centralizare feroviară existente pe raza județului Cluj, 98% au durata de funcționare mai mare decât durata normată de funcționare, motiv pentru care se impune efectuarea unor lucrări de investiții/modernizare pentru înlocuirea acestora.Această stare de fapt poate conduce la creșterea riscului de defecțiune la nivelul instalațiilor de monitorizare, control și coordonare a traficului feroviar. Pe raza județului Cluj, Sucursala Regională de Căi Ferate Cluj are 10 staţii de mişcare și 15 halte de mișcare. Acestea 337 deservesc traficul de persoane, transportul de mărfuri, precum și alte activități specifice.Haltele, în proporție de peste 66%, au o stare foarte rea, în ultimii 30 de ani acestea nebeneficiind de reparații sau modernizare. Cele mai grave lipsuri care se întâlnesc la aceste stații și halte sunt legate de starea grupurilor sanitare, lipsă apă curentă, sisteme de încălzire, sală de așteptare, sisteme de informare, clădirile se află într-o stare avansată de uzură, etc. Totuși, în ultimii 3 ani, observăm reabilitarea a 3 stații de cale ferată: Gherla (2019), halta Călărași-Turda (2019) și halta Cojocna (2017). Menționăm însă că, stațiile celor două noduri feroviare principale din județul Cluj, Dej Călători și Apahida, rămân încă într-un stadiu avansat de degradare și necesită reparații capitale. 5. Accidentele feroviare pot fi de natură multiplă și având cauze diverse. Acestea se produc atât în interiorul rețelei cât și la intersecția rețelei feroviare cu alte rețele de transport, cum este cazul rețelei rutiere. Pe raza județului Cluj s-au produs accidente feroviare în care au fost implicate autovehicule pe toate tronsoanele de cale ferată. Conform cu aceste date se observă că astfel de accidente se produc la intersecția rețelei feroviare cu drumuri de clasă tehnică inferioară ori neclasificate, unde nu există montate sisteme de avertizare și oprire a traficului rutier de tip barieră, traversările sunt cu dale din beton, care afectează semnificativ atât confortul cât mai ales timpii și siguranța de traversare a căii, iar vizibilitatea este scăzută. La momentul actual 28 de intersecții la nivel din cele 55 prezintă risc ridicat de producere a accidentelor pe fondul lipsei barierelor. De asemenea, se observă și o concentrare teritorială a accidentelor în zona localităților Călărași, Dezmir, Baciu, Mera și Brăișoru pe magistrala 300 și în zona localitălilor Jucu, Iclod și Dej pe CF 412. 6. Viabilitatea modul de transport feroviar - Limitarea vitezei în circulația trenurilor pe căile ferate din județul Cluj pot surveni direct din două cauze (condiții naturale ori tehnologice) și îndirect (ca efect al întârzierilor deja înregistrate de pe traseu) și pot fi temporare sau permanente. Acestea limitări generează creșterea timpilor de parcurs a trenurilor între două stații, iar prin cumulare fac ca durata de deplasarea să devină mare în comparație cu așteptările beneficiarilor. În cazul deplasării pe distanțe lungi, timpul de parcurs crește la 8-10-12 ore. În cadrul rețelei feroviare din județul Cluj se punînevidență 51 de sectoare de cale ferată cu restricții de viteză, ce însumează 71,730 km ceea ce reprezintă 29,88% din lungimea totală a căii ferate operaționale la momentul actual. Cauza cea mai frecventă de reducere a vitezei de circulație este de natură tehnică. În cadrul rețelei feroviare din județul Cluj sunt consemnate un număr de 34 de sectoare cu reducere a vitezei datorită curbei, care însumează 53,213 km ceea ce reprezintă 74,18% din lungimea totală a sectoarelor cu limitare de viteză și 22,17% din lungimea totală a rețelei feroviare operabile a județului. Reducerea de viteză variază de la 10 km/oră la 90 km/oră. Reducerea vitezei de circulație pe căile ferate din județ mai sunt determinate și de starea căii (grad ridicat de uzură, sau grad de expunere la fenomene naturale de risc – alunecări de teren, inundații). Lungimea totală a sectoarelor de cale ferată afectată de această cauză însumează 15,877 km ceea ce reprezintă 22,13% din lungimea totală a sectoarelor cu limitare de viteză și 6,61% din lungimea totală a rețelei feroviare operabile a județului. Alte cauze sunt pasajele CF, podurile sau trecelea de la calea ferată cu două linii de circulațiela una singură. Viteza medie de deplasare la nivelul tuturor sectoarelor de cale ferată se reduce de la 88,3 km/oră la 63,3 km/oră ceea ce reprezintă o pierdere de 25 km/oră (28,3% din viteza medie proiectată a rețelei acum mai bine de un secol). Cele mai mari pierderi de viteză medie se înregistrează în cadrul CF 416 care este de 50 km/oră între stațiile Dej- Triaj și Dej-Călători fiind urmată de CF 300 cu o pierdere de 24,43 km/oră și CF 412 sectorul Apahida – Dej – Gâlgău cu o pierdere de 21,42 km/oră. Astfel, în anul 2019 o călătorie cu trenul de la Cluj-Napoca la București durează 10 ore, iar viteza medie de parcurs este de 54 km/oră, iar 338 o călătorie de la Cluj-Napoca la Oradea durează 4 ore, la o viteză medie de doar 37,5 km/oră. Această stare de fapt alături de altele constatate și prezentate determină o scădere drastică a opțiunii de folosire a transportului feroviar ca mijloc de transport, acesta fiind ales numai atunci când există avantaje financiare certe în raport cu cel rutier sau aerian (ex. cazul studenților care beneficiază de reducere de 100% sau alte categorii sociale care au reduceri consistente). 7. Grad de favorabilitate/preferință în exploatare de către călători - redus - Alături de confortul existent în cadrul vagoanelor, limitările de viteză reprezintă o a doua cauză majoră a neatractivității transportului feroviar pentru călători. Utilizarea infrastructurii feroviare și a transportului feroviar se remarcă în principal pentru deplasarea populației fie pe distanțe lungi extrajudețene, fie pe destinații scurte extraurbane. Totuși, transportul feroviar este încă forma de bază pentru transportul de mărfuri grele și chiar pasageri pe distanțe de până la 1000 km. Gradul de ocupare al locurilor disponibile deţinute de CFR Călători pe total trenuri, RegioşiInterregio, se situează încă sub 50%, cu un procent ceva mai ridicat pe trenurile Interregio. Acest lucru se datorează în continuare calității serviciilor oferite în cadrul vagoanelor, confortul oferit de acestea, prețul biletului și timpii de parcurs. Cu un grad de ocupare al locurilor disponibile de peste 60%, pe trei din cele patru secţii interoperabile operate în concurenţă cu alţi transportatori feroviari, Transferoviar Călători se situează în jurul mediei din piaţă, de circa 65%. Celelalte două companii au avut în anul 2017 o cotă de piață sub 5%, SC TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI SRL fiind în scădere, iar SC INTERREGIONAL CĂLĂTORI SRL fiind în creștere. Această stare de fapt exercită încă o slabă concurență pe piața transportului feroviar de călători, fapt ce se reflectă atât în calitatea serviciilor cât și a prețurilor practicate. 8. Transportul feroviar de mărfuri și grad de încadrare/relaționare cu celelalte tipuri de transport și infrastructuri specifice. Pe baza analizei cifrei de afaceri și a cotei de piață deținute se observă că din cei 10 operatori care activează pe rețeaua feroviară din județul Cluj, SNTFM „CFR MARFĂ” SA este lider, având o cifră de peste 700 mln. lei în anul 2017 ceea ce reprezintă o cotă de piață de peste 33%. Pe locul al doilea se plasează S.C. GRUP FEROVIAR ROMAN S.A., cu o cifră de afacere de cca. 600 mln. lei și o cotă de piață de peste 28%, care împreună cu CFR MARFĂ sunt cei mai importanți operatori de transport marfă, deținând împreună peste 60%. Ceilalți 8 operatori dețini cote de piață sub 10% unii fiind în creștere, alții în stagnare sau descreștere, însă toți generează o concurență solidă pentru operatorii situați în pe primele două locuri ale clasamentului. De remarcat și faptul că în cadrul operatorilor sunt și companii străine care au pătruns pe piața românească de transport marfă și care oferă soluții integrate de transport, atât în țară cât și în străinătate (ex. SC DEUTSCHE BAHN CARGO ROMANIA SRL). În acest context, soluții de transport există pentru nevoile actuale de dezvoltare ale județului Cluj, mai este doar necesară modernizarea infrastructurii feroviare. 7.3. Infrastructura de transport aerian - Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca 1. Statut actual. Conform MPGT (2015) pe baza roluluișipotențialuluiunuiaeroport de a atrage atât trafic intern cât și trafic internațional, Aeroportul Internațional Cluj este încadrat la categoria Aeroport Hub Internațional, cu un număr al populației orașului deservit de aeroport (Cluj-Napoca) mai mare de 300,000 loc. și cu un număr al populației din aria de captare mai mare de 1,000,000 loc, prognoza de viitor arătând menținerea în aceeași categorie pe baza perspectivei de utilizare. Aeroportul și-a consolidate poziția a doua ca importanță la nivel național, depășind traficul de călători estimat pentru 2025 (2.322.384 pasageri) încă din anul 2017. 339 2. Infrastructura aeroportuară și capacitate trafic. Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj- Napoca beneficază de infrastructura specifică care, conform parametrilor tehnici, îi permite trafic realizat de aeronave de scurt și mediu curierat de categoria C, acoperind în principal destinații europene prin zboruri regulate și extra europene prin curse charter, intensitatea traficului crescând treptat după darea în exploatare a noii piste aeroportuare în lungime de 2.190m în 2013. Aeroportul este operațional tot timpul anului, cu o capacitate operațională a pistei de 12 mișcări de aeronave/oră. 3. Grad de internaționalizare a zborurilor. Aeroportul prezintă o evoluție constantă și în ceea ce privește extinderea bazinului de captare a călătorilor. Comparativ cu anul 2014, când aeroportul deservea cererea călătorilor prin curse regulate spre 20 de destinații din 12 țări, în 2019, acesta acoperă 44 de destinaţii regulate interne şiinternaţionale, asigurându-se astfel conexiuni directe cu destinații din 21 de ţări, din Europa şi Orientul Mijlociu, prin intermediul a 7 companii aeriene. Suplimentar, în regim sezonier, regăsim în programul aeroportului și cursele charter turistice care contribuie la intensificarea traficului și a fluxului de pasageri transportați spre destinații internaționale. Prin cursele regulate aeroportul susține traficul de pasageri înspre destinații interne în proporție de aprox 15%, restul de 85% fiind reprezentat de destinațiile externe. 4. Dinamica traficului de călători. Se observă o creștere constantă dar și vertiginoasă a traficului de pasageri în ultimii 23 de ani, demonstrând eficiența și sustenabilitatea aeroportului. Creșterea prognozată în viitor este de mai redusă anvergură (aprox. 2% pe an) dar constantă, cu cifre așteptate de peste 7,5 milioane pasageri în orizontul 2035 (prognoze proprii ale companiei, aeroportul încadrându-se în continuare la categoria hub internațional. Aceste prognoze sunt susținute de implementarea proiectelor strategice propuse pentru dezvoltarea infrastructurii (ex. extinderea pistei până la 3.500 m, construirea unui nou terminal de pasageri și cargo, racordarea aeroportului la transportul intermodal etc.) conducând la extinderea rutelor continentale și chiar la introducere unor rute transcontinentale. 5. Transportul de mărfuri. Se realizează fie exclusiv cu aeronave cargo fie în regim mixt, cu ajutorul aeronavelor de pasageri. În cadrul aeroportului din Cluj, traficul de marfă și poștă reprezintă o activitate relativ nouă dar în plină dezvoltare în ultimii ani. Transportul aerian cargo este adresat mărfurilor cu valoare adăugată mare sau ușor perisabile (ex. electronice, bijuterii, ceasuri, haine de lux, flori etc.) și se poate opera în cadrul aeroportului la terminalele de pasageri sau distinct la terminale cargo. Evoluția transportului de marfă în cadrul aeroportului din Cluj-Napoca pune în evidență de asemenea o creștere permanentă, aproape exponențială între 2012 și 2017. Cea mai intensă creștere s-a înregistrat în anul 2008, când România a aderat la Spațiul Economic European (SEE), rata de creștere atingând +62,6% și respectiv după ieșirea din criza economică în 2011, când rata de creștere a depășit 100%, practic asistând la dublarea și relansarea transportului aerian de mărfuri pe aeroportul din Cluj-Napoca. După anul 2011, acesta a crescut progresiv cu valori de 20- 30%, astăzi acesta depășind 3000 tone anual, iar tendința este de creștere pe fondul dezvoltării industriei IT și tehnologie de vârf în cadrul Parcurilor Industriale din Municipiul Cluj -Napoca și ZMCN. 6. Riscuri și impedimente în funcționare (actual și viitor apropiat). Se evidențiază manifestarea unor riscuri și amenințări ce pot afecta pe viitor siguranța traficului aerian și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare: a. naturale: condițiile meteo din sezonul rece al anului, manifestat prin perioade lungi cu ceață, altitudinea coborâtă a plafonului de nori, invazii bruște a unor mase de aer rece și 340 producerea unor celule de convecție care generează furtuni puternice; înmulțirea excesivă a ciorilor (Corvusfrugilegus) ca urmare a funcționării unei lungi perioade de timp platformei de deșeuri Pata Rât din sudul localității Dezmir – cordioarele de zbor ale păsărilor se intersectează cu zona aeroportuară și culoarele de zbor, putând intra în coliziune cu aeronavele aflate în proceduri de aterizare/decolare; b. de altă natură: lipsa de conectivitate directă a aeroportului la infrastructura feroviară și la autostradă limitează accesul direct al pasagerilor și mărfurilor care vin spre aeroport pe calea ferată și pe cale rutieră și determină durată mare a deplasării și traversării orașului; lungimea actuală a pistei principale (2.190 m lungime fizică și 2.040 lungime operațională) limitează operarea aeronavelor de mediu parcurs și dezvoltarea unor noi rute; deficitul semnificativ de spații de garare a aeronavelor pe platformele existente la terminalele de pasageri, cele existente (APRON 1 și APRON 2) fiind ocupate preponderent cu aeronave de categoria A și B; tendința de creștere a cererii pentru transportul aerian din partea populației și a mediului de afaceri, fapt care crează noi așteptări și necesitatea unor investiții rapide; aceasta poate conduce la luarea unor decizii nepotrivite de dezvoltare atât a infrastructurii aeroportuare cât și a altor elemente de infrastructură (ex. centura VOCE care în momentul proiectării și execuției nu a ținut cont de nevoile de extindere a pistei); atât cursul hidrografic al Someșului Mic cât și centura estică a municipiului Cluj-Napoca, sunt obstacole în calea extinderii pistei aeroportuare până la 3.500 m; există riscul ca unii operatori aerieni să se retragă de pe aeroportul din Cluj, ca urmare a investițiilor dovedite necesare, dar neefectuate; tendința clară de creștere rapidă a traficului de pasageri și marfă, care solicită capacități creșcute de mișcări ale aeronavelor, spații mai mari de procesare a pasagerilor și mărfurilor; 7. Limite de dezvoltare pe termen mediu și lung. Dezvoltarea aeroportului este condiționată de un cumul de factori care acționează sinergic, în contextul limitărilor actuale acesta neavând posibilitatea de a se dezvolta într-un aeroport de mediu și lung parcurs. Datorită localizării, spațiul aerian funcțional se dezvoltă și extinde și peste municipiul Cluj-Napoca, iar suprafața de apropiere pe direcția de orientare 07 (SV-NE) începe de deasupra cartierului Mănăștur-Grigorescu și se încheie la baza pistei. În partea estică a aeroportului, suprafața de apropiere se dezvoltă peste localitățile Dezmir-Apahida și se extinde până în apropiere de localitatea Corpadea. În cadrul spațiului aerian aeroportuar sunt delimitate și patru zone de servitute aeroportuară, reprezentate în PUG-ul municipiului Cluj-Napoca și al UAT-urilor învecinate cu aeroportul, cu scop de reglementare urbanistică. În planul suprafeței de apropiere se interpun o serie de obstacole naturale și antropice (arbori, dealuri, antene, paratrăsnete, biserici, clădiri sau macarale) care influențează direct panta planului de apropiere spre pistă și implicit manevrele de aerizare/decolare a aeronavelor. Cele mai numeroase obstacole în planul de apropiere sunt localizate pe direcția de aterizare/decolare 07 SV-NE, în incinta intravilanului municipiului Cluj- Napoca. Acest fapt condiționează în prezent și în viitor atât dezvoltarea aeroportului, prin disponibilitatea limitată de terenuri pentru extinderea pistei și dezvoltarea a altor infrastructuri aeroportuare, cât și a intravilanului municipiului (tip, localizare și regim de înălțime al construcțiilor), în vederea prezervării planului de apropiere al pistei și în final obligând la o dezvoltare pe orizontală a orașului. Pe direcția de aterizare/decolare 25 NE-SV, planul de apropiere este mult mai liber, acesta intersectându-se doar cu o unitate de producție asfalt și culmile a două dealuri, totuși planul de apropiere suprapunându-se peste localități (Apahida, Dezmir) în care se impun limite în PUG-uri privind localizarea, tipul și regimul de înălțime al construcțiilor. Suplimentar acestui efect direct, sunt vizibile și alte aspecte nefavorabile, cum ar fi: creșterea poluării fonice și fizice, aglomerație. Există riscul de creștere a poluării fonice a municipiului Cluj- Napoca și localitățile adiacente din cadrul ZMCN ca urmare a intensificării traficului aerian, extinderii aeroportului și a pistei care vor crea premise pentru operarea în cadrul aeroportului a 341 aeronavelor de clasă tehnică D cu un nivel mult mai mare de zgomot (peste 80 dB la nivelul zonei aeroportuare și 60 dB deasupra orașului; lipsa unui masterplan de dezvoltare aeroportuară aduce multiple consecințe negative cum ar fi planificarea sinergică inadecvată a întregului complex aeroportuar (ex. terminale separate), flexibilitate insuficient planificată în cadrul infrastructurii (în special datorită volatilității de astăzi a planificării pieței transportului aerian de pasageri) fără a ține seama de nevoile și aspirațiile părților interesate. 7.4. Transport public rutier și feroviar în interiorul județului 1. Transport public rutier. Fiecare dintre centrele urbane ale județului Cluj beneficiază de autogări și stații de plecare-sosire a autobuzelor. Gradul de acoperire cu servicii de transport public este diferențiat, scoțând în evidență arii periferice (acoperite cu servicii de transport din partea unui singur centru urban) și arii puternic deservite cu acest serviciu. Configurația rutelor de transport public scoate în evidență acoperirea cu servicii de transport rutier cu plecare din Cluj -Napoca, situat în zona centrală a județului, pe direcțiile est, nord-vest, vest și sud-vest. Zona nordică și nord-periferică, zona sud și sud-periferică și zona vest-periferică nu sunt acoperite cu servicii de transport public cu plecare din municipiul Cluj-Napoca. Accesul spre și dinspre aceste zone spre municipiul reședință de județ este astfel îngreunat și poate fi realizat doar prin rute indirecte și fragmentate, cu stații intermediare. 2. Transport public feroviar. Transportul feroviar de călători este realizat pe magistralele feroviare:300 (Războieni – Călărași – Câmpia Turzii – Cluj-Napoca – Huedin – Piatra Craiului); 400 (Beclean – Dej – Cășeiu – Câțcău); 401 (Apahida – Gherla – Dej), desfășurânduse majoritar pe axa est-vest a județului. Au fost analizate rutele: Călărași Turda Hm – Cluj-Napoca; Huedin – Cluj- Napoca; Câțcău – Dej Călători; Dej Călători – Apahida; Dej Călători – Cluj-Napoca. Gradul de complementaritate al serviciilor de transport feroviar este vizibil pe distanțe de aproximativ 50 de km est și vest față de municipiul Cluj-Napoca, durata deplasării pe distanța maximă a rutelor disponibile cu opriri în fiecare stație/haltă fiind de aproximativ 1 oră. Programul trenurilor permite astfel efectuarea transportului în scop de navetă pentru serviciu și școală a grupurilor de călători interesați. Cu privire la numărul de călători care accesează acest serviciu, menționăm că gradul de atractivitate al acestora pentru transportul feroviar este puternic influențat de calitatea serviciilor și a dotărilor infrastructurii de transport și complementare. 7.5. Transport public urban și metropolitan 1. Transportul public urban ecologic și alternativ este în proces incipient de dezvoltare în municipiile Turda și Dej și mai avansat în cazul municipiului Cluj-Napoca. 2. În municipiul Cluj-Napoca nu există o rețea unitară de piste pentru bicicliști, ci doar secvențial, fapt ce determină discomfort, grad redus de siguranță al acestui tip de transport și grad redus de atractivitate pentru populație. Propunere: extindere a infrastructruii de piste de bicilete pentru a crea o rețea unitară. 342 3. Rețeaua de transport public urban este subdimensionată la nivelul liniilor de parcurs cu troleibuzul, aceasta nefiind prezentă în cartiere precum Grigorescu, Baciu, Zorilor, Bulgaria și Dâmbu Rotund. Acest fapt determină supra utilizarea transportului cu autobuzul și creșterea nivelului de poluare în aceste zone. Propunerea: extinderea rețelei de transport cu troleibuzul pentru a deserve aceste zone rezidențiale. 4. Modernizarea liniei de tramvai din Cluj-Napoca a eficientizat utilizarea tramvaiului și a crescut calitatea acestui tip de transport urban, dar nu se mai suprapune fluxurilor de călători care s -a intensificat pe direcția est – vest, pe această direcție neexistând rețea de transport cu tramvaiul. 5. În Cluj-Napoca se pot identifica mini-hub-uri de transport multimodal, dar fără a avea dotările și amenajările specifice (ex. Piața Gării unde se intersectează transportul feroviar cu cel urban și cu cel auto interurban; zona aeroportuară, unde se intersectează transportul aerian, cu cel rutier urban și interurban). 6. Ca urmare a schimbării locației spațiale a principalelor zone rezidențiale și industriale, la nivelul municipiului Cluj-Napoca și ZMCN, în utlimul deceniu s-au modificat și fluxurile principale de călători. Astfel că, în prezent, cea mai mare intensitate se regăsește pe axa est-vest, fapt ce determină subutilizarea actualei linii de tramvvai, pe direcția nord-est – sud-vest și suprautilizarea celorlalte mijloace de transport pe direcția est – vest. Popunere – construirea și amenajarea unei noi linii de tramvai între Jucu și Căpușu, etapizat: faza 1 Aeroport – Florești, faza 2. Florești – Gilău; aeroport – Apahida; etapa 3. Gilău – Căpuș - Apahida – Jucu. 7. Transportul metropolitan nu acoperă încă toată zona metropolitană, conform cu configurația ZMCN, aceasta extinzându-se maxim pănă la localitățile din al doilea inel. 8. Lipsă rute de transport metropolitan care să asigure legătura directă între localitățile din primul inel al ZMCN. 9. Rutele metropolitane actuale nu au trasee care să străbată integral municipiul Cluj-Napoca pe direcțiile est-vest și nord-sud și care să ofere populației accesul la principalele dotări publice (aeroport, gară, autogară, unități de învățământ, unități sanitare). Acest fapt crește timpii de parcurs a distanțelor, implică schimbul a cel puțin încă unui mijloc de transport și scade atractivitatea călătorilor față de serviciile de transport în comun. 10. Transportul public urban și metropolitan este îngreunat datorită suprapunerii rutelor de parcurs pe arterele naționale de acces-ieșire din municipiul Cluj-Napoca, traficul fiind rezultanta combinării transportului de mărfuri, călători-public și călători-privat. Acest fapt creează ambuteiaje frecvente, timpi extinși de parcurgere a distanțelor, disconfort, grad scăzut de atractivitate a transportului public, creșterea nivelului de poluare fonică, a aerului și riscului de accidente. 11. Introducerea rutelor de transport metropolitan reprezintă un factor cheie în coagularea dezvoltării integrate a zonei metropolitane. În cazul municipiului Cluj-Napoca este într-un stadiu mai avansat, în timp ce în cazul municipiului Dej este la nivel incipient. 343 12. Lipsa spațiilor de parcare a mijoacelor de transport aparținătoare determină gararea mijloacelor de transport public în Municipiul Cluj-Napoca și deplasări suplimentare nerentabile financiar și ca timpi de acces dimineața și seara câtre destinațiile de plecare a traseelor. 13. Programul de circulațieprin transport public metropolitan estelimitatpână la ora 23:00, deplasarea pe timp de noaptefiindrealizatprinmijloacepropriisau cu taxi, faptcecreștecosturile de deplasare. 7.6. Transport intermodal 1. Județul Cluj a fost echipat înainte de 1989 cu două stații intermodale feroviar-rutier pentru asigurarea transportului de mărfuri în sistem containerizat, în principalele centre industriale ale județului de la cea vreme: Cluj-Napoca (stația CF Cluj-Napoca Est) și Turda (stația CF Turda), iar în prezent acestea sunt echipate cu câte o macara de manevrare a containerelor și sunt operaționale. Problema majoră a acestor stații intermodale este vechimea infrastructurii și lipsa cererii la momentul actual pentru această schemă logistică de trasport la nivel național, fapt ce a determinat degradarea continuă a acestora. Din imaginile satelitare se poate observa că pe teritoriul stației nu există activitate și nici containere depozitate în așteptare de procesare. În celelalte stații feroviare din județul Cluj nu au fost construite stații de transport intermodal ale CFR sau în regim privat. Infrastructura transportului inter și multimodal nu este dezvoltată nici în cazul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Acesta nu dispune la momentul actual de un terminal cargo conectat la infrastructura feroviară și centura VOCE pentru a fa cilita accesul direct al mijloacelor intermodale de transport. 2. Județul Cluj nu dispune la momentul actual de hub-uri de transport multimodal de pasageri și mărfuri, situație ce crează o multitudine de probleme cu interconectivitatea și dezavantaje în exploatarea formelor actuale de transport, cu precădere din municipiul Cluj-Napoca, unde între infrastructura aferentă transportului terestru (rutier și feroviar) și aerian nu există o legătură directă. 344 8. DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE. PROPUNERI DE ELIMINARE/DIMINUARE A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților • Infrastructura de transport rutier • Lipsa sau stagnarea programelor și • Planificarea proactivă a priorităților de investiții în proiectelor de construcție a noi drumuri de infrastructura rutieră la nivel județean și regional. legătură între arterele rutiere principale, variante ocolitoare ale centrelor urbane intens solicitate de traficul de transit sau de cel zilnic. Rețea de drumuri subdimensionată. • Slaba conectivitate și accesibilitate în • Finalizarea sectorului de autostradă A3, si a teritoriu, manifestată prin lipsa punctelor de drumurilor expres propuse prin MPGTR, acces la autostrada între Turda și Gilău, implementarea propiectelor de conectare a calitatea rea și foarte rea a unor drumuri drumurilor județene la autostrada A3, construirea județene (prezența sectoarelor de pământ) drumurilor de legătură pentru a realiza fapt ce blochează sau îngreunează conexiunea cu drumurile expres și cu autostrada. accesibilitatea la nivelul întregului drum și determină un grad scăzut de conectivitate între localități și către alte puncte de interes. • Suprasolicitarea infrastructurii rutiere prin • Finalizarea proiectelor de construcție și tranzitarea drumurilor naționale de către un amenajare a drumurilor ocolitoare și alternative număr extrem de ridicat de autovehicule, pentru traficul greu care să nu mai tranziteze inclusiv prin intravilanele localităților urbane municipiile Cluj-Napoca și localitățile din primul manifestată prin permanente ambuteiaje și inel al ZMCN, Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gilău, blocaje ale traficului urban și periurban, cu o Izvoru Crișului și Huedin. multitudine de efecte conexe (întârzieri, poluare, stres, accidente, degradare rapidă a suprastructurii rutiere etc). • Calitateaprecară a lucrărilor de artă și a • Conceperea proiectelor de modernizare a infrastructurii complementare pe drumurile infrastructurii complementare de transport și publice din județ (poduri, podețe, intersecții planificarea etapizată a lucrărilor de reabilitare și de drumuri, intersecții la nivel cu calea modernizare, luând în considerare și opinia ferată, semnalizare rutieră, etc). comunităților locale și prin colaborarea cu societatea civilă de oricâte ori este necesar și oportun. • Nivelul redus de dotare al rețelei de drumuri • Conceperea unui program de amenajare a cu servicii conexe (spații de parcare, oprire și drumurilor publice județene prin dotarea cu staționare, stații de alimentare cu carburant, facilități și servicii conform nevoilor identificate cu stații de alimentare cu energie electrică). ajutorul participanților la trafic cât și din perspectiva comunității de afaceri.. • Siguranța scăzută în traffic determinată de • Propuneri de înlocuire a trecerilor de pietoni la următoarele condiții: a. subcapacitatea nivel prin inlocuirea cu pasarele pietonale dotate drumurilor de a susține volumul de traffic cu lift pentru fluidizarea traficului mai ales pe intensificat (majoritar, drumuri cu o singură drumurile naționale în interiorul intravilanelor bandă pe sens, lipsă benzi de preselecție municipiilor pentru fluidizarea traficului si acces pe alte drumuri, intersecții diminuarea numărului de accidente. neamenajate, lipsă treceri de pietoni și/sau 345 Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților pasaje pentru traversare pietoni), b. echipare • Propuneri de control intensivizat al traficului, prin deficitară a drumurilor cu elemente de amenajarea de treceri de pietoni semaforizate și susținere a traficului (parapeți de sprijin, limitarea vitezei pe sectoarele de drumuri marcaje longitudinale de separare a naționale care traversează intravilanele sensurilor de mers, elemente de semnalizare localităților pentru scăderea numărului de verticală, borne kilometrice, sensuri giratorii, accidente. intersecții la nivel cu calea ferată amenajate) • Propunere de inițiere a uneicampanii de și viteza de deplasare a autovehiculelor educareprivindsiguranțatraficului pe drumurile (inclusive depășiri neregulamentare, și c. din cadruljudețului Cluj. viteză crescută de parcurs în cadrul localităților, suplimentată de lipsa trecerilor de pietoni semaforizate sau a pasarele pietonale pe segmentele de drum intens circulate). • Lipsa inițiativelor associative și de • Demararea unor inițiative ale administrațiilor parteneriat public-privat de construcție și județene și locale de identificare potențialilor reabilitare a segmentelor de drum investitori interesați în dezvoltarea infrastructurii rutiere. Această măsură ar implica identificarea și cartografierea value-chains pentru oportunitățile de afaceri / economii existente sau potențiale, acțiune cu impact suprajudețean și național, și care ar afecta părțile interesate (guvern și sectorul privat). • Crearea cadrului de parteneriat prin care să se poată derula activități comune de dezvoltare a infrastructurii rutiere principale și complementare. • Lipsă sistem de semnalizare și de informare • Conceperea unui proiect de semnalizare online privind accesul restrictiv al autovehiculelor (aplicații telefon/google maps, moovit) privind pe anumite segmente de drum. accesibilitatea și conectivitatea drumurilor județene și posibilitatea de accesare a drumurilor județene atât în scop turistic cât și în alte scopuri în conformitate cu caracteristicile in timp real ale drumurilor județene – limitări de trafic, limitări de conectivitate, limitări de gabarit a vehiculelor, riscuri de calamități sau derapaje și accidente datorită condițiilor de teren (posibil instrument de utilizat: Waze). • Infrastructura de transport feroviar • Grad redus de reabilitare, modernizare și • Creșterea calității și sustenabilității transportului electrificare al căilor ferate din județ. feroviar prin implementarea proiectelor de reabilitare, modernizare și electrificare a tronsonului Cluj-Napoca – Huedin – cu prelungire spre Episcopia Bihor. • Vulnerabilitate la procese de risc natural • Încurajareainvestițiilorînfortificareainfrastructurii (sectorul de caleferatăafectat de alunecări de de căiferate pe sectoarele vulnerabile la riscuri teren și inundații între Câmpia Turzii și natural și conceperea proiectelor de reabilitare Apahida). În total, 7.773 m de cale ferată afectată de fenomene de risc. 346 Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților sustenabilă a sectoarelor de cale ferată afectate de fenomene naturale de risc. • Calitateminimă a dotărilor – aparate de cale, • Creșterea calității serviciilor și dotărilor prin material rulant și stații/halte. Haltele, crearea unor programe de parteneriat între înproporție de peste 66%, au o stare foarte administrațiile locale și județene și SN CFR pentru rea, iarambelenoduriferoviareprincipale din modernizarea infrastructurii de transport feroviar. județul Cluj, Dej Călători și Apahida, rămân încă într-un stadiu avansat de degradare și necesită reparații capitale. • Risc ridicat de accidente la intersecția rețelei • Creșterea siguranței transportului public rutier și feroviare cu drumuri de clasă tehnică feroviar și diminuarea riscului de accidente prin inferioară ori neclasificate, unde nu există demararea unor proiecte de modernizare a montate sisteme de avertizare și oprire a intersecțiilor de cale ferată la nivel în parteneriat. traficului rutier de tip barieră. • Grad redus de favorabilitate/preferință în • Pe bazauneianalize a tiparului de uzanță a exploatare de către călători. Utilizarea stransportului public feroviarși cu ajutorul feed- infrastructurii feroviare și a transportului back-uluioferit de utilizatorii acestui serviciu de feroviar se remarcă în principal pentru transport public, se propune elaborarea unui deplasarea pe distanțe lungi, extrajudețene program de susținere și dezvoltare a căii ferate și și destinații scurte extraurbane. achiție a echipamenteleor pentru asigurarea transportului feroviar de mare viteza pentru navetă la nivel local și metropolitan. • Creșterea atractivității transportului feroviar pe ruta Cluj-Napoca – Oradea prin reabilitarea, modernizarea și electrificarea căii ferate pe acest segment și susținerea măsurilor de creștere a calității serviciilor de transport public feroviar. • Existența sectoarelor de cale ferată • Utilizarea alternativă a traseelor de cale ferată neexploatate, scoase din funcțiune temporar dezafectate în scop turistic. Oportunitatea acestui sau definitiv. demers poate fi probate prin consultarea comunităților locale, a turiștilor și a întreprinderilor de turism active la nivel local și regional. • Conceperea unor programe de conversie/reabilitare/ amenajare a căilor ferate cu ecartament îngust în scop turistic – ex. CF 309 Turda – Câmpeni – Abrud – garnitură feroviară de tip „Mocăniță” cu destinație turistică după modelul celor de pe Valea Vaserului din Maramureș. • Viabilitatea scăzută a modului de transport • Creșterea sustenabilității și favorabilității utilizării feroviar și grad redus de complementaritate transportului public feroviar zilnic în scopul față de transportul rutier în județ navetei prin efectuarea lucrărilor de reabilitare și modernizare a căilor ferate pentru eliminarea restricțiilor de viteză. • Dezvoltarea rețelei de cale ferată intrajudețeană/ metropolitană pe linii scurte și viteză ridicată în scopul încurajării navetei utilizând transportul feroviar 347 Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților • Transportul feroviar de mărfuri și grad de • Elaborarea unui program de susținere și integrare încadrare/relaționare cu celelalte tipuri de a modului de transport feroviar în cadrul transport și infrastructure specifice. transportului intermodal prin parteneriate de construcție a nodurilor și platformelor de transfer. • Lipsa investițiilor în parteneriat pentru • Conceperea unui program de asistare și dezvoltarea integrată a rețelei și a încurajarea inițierii parteneriatelor pentru transportului feroviar de călători și mărfuri. dezvoltare a infrastructurii de bază și complementare și prestare servicii de transport feroviar • Infrastructura de transport aerian • Grad limitat de funcționalitate a • Extinderea terminalului pasageri și cargo pentru Infrastructurii aeroportuare și capacității de traficul care se va dubla pe termen lung, luând în susținere a traficului în continua creștere. Se considerare costurile de achiziție ale terenurilor și remarcă tendința de creștere rapidă a de relocare a actorilor implicați, disponibilitatea traficului de pasageri și marfă, care solicit de terenuri și opțiunile specifice de realizare, cu capacități crescute de mișcări ale atenție sporită înspre minimizarea costurilor și aeronavelor și spații mai extinse de riscurilor sociale, mai ales cu privire la grupurile gestionare a pasagerilor și mărfurilor. sociale vulnerabile (defavorizate). • Lipsa conectivității directe a aeroportului la • Pe baza unei analize de preferință, particularități, infrastructura feroviară și la autostrada nevoi și comportament și feedback-ul pasagerilor limitează accesul direct al pasagerilor și care folosesc serviciile aeroportului se propune mărfurilor care vin spre aeroport pe calea racordarea aeroportului la transportul intermodal ferată și pe cale rutieră și determină durată prin conectarea cu stația feroviară principală (Cluj- mare a deplasării și traversării orașului; Napoca)și secundară (Cluj-Napoca Est) și crearea conectivității cu VOCNE și cu autostrada. • Lungimea actuală a pistei principale (2.190 m • Devierea cursului râului Someș și extinderea pistei lungime fizică și 2.040 lungime operațională) la 3500 m. limitează operarea aeronavelor de mediu • Construirea unei piste de serviciu suplimentară, parcurs și dezvoltarea unor noi rute; paralelă cu cea existentă, pentru pentru a crește capacitatea de rulare a aeronavelor. • Dezvoltarea și extinderea suprafeței • Pe termen lung, previzionarea relocării aeroportuare și, implicit, efectuarea infrastructurii de transport aerian a mărfurilor și operațiunilor de decolare-aterizare este persoanelor, și estimarea costurilor economice și condiționată în present și în viitor de o serie sociale implicate de achiziția de noi terenuri și de obstacole natural și antropice în planul relocarea actorilor implicați. suprafeței de apropiere și de disponibilitatea limitată de terenuri pentru extinderea pistei 348 Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților și dezvoltarea altor infrastructure aeroportuare. • Sunt vizibile aspect nefavorabile ale • Pe termen lung, previzionarea relocării poziționării aeroportului în intravilanul infrastructurii de transport aerian a mărfurilor și municipiului Cluj-Napoca și a ZMCN, cum ar persoanelor, și estimarea costurilor economice și fi: creșterea poluării fonice și fizice, sociale implicate de achiziția de noi terenuri și aglomerație, ca urmare a intensificării relocarea actorilor implicați. traficului aerian, extinderii aeroportului și pe viitor a pistei. • Lipsa unui masterplan de dezvoltare • Conceperea unui program strategic de dezvoltare aeroportuară corelat cu planurile strategice aeroportuară și a transportului aerian în de dezvoltare ale modurilor de transport concordanță cu limitele și condițiile de feroviar și rutier, implicând planificare interoperabilitate cu celelalte moduri de transport sinergică neadecvată a întregului complex la nivelul municipiului Cluj-Napoca și a ZMCN. aeroportuar și flexibilitate redusă în implementarea viitoarelor proiecte de investiții. • Transport public intrajudețean • Gradul de acoperire cu servicii de transport • Demararea unei analize de rentabilitate a public estediferențiat, transportului public în interioriul județului, scoțândînevidențăariiperiferice (acoperite cu identificarea rutelor viabile și neviabile, din punct servicii de transport din de vedere al orarului, frecvenței, preferința și parteaunuisingurcentru urban) particularitățile grupurilor de beneficiari, pentru șiariiputernicdeservite cu acestserviciu. propunerea unor soluții de creștere a gradului de acoperire a teritoriului cu servicii de transport public • Zona nordică și nord-periferică, zona sud și • Creșterea accesibilității populației din zonele sud-periferică și zona vest-periferică nu sunt periferice ale județului spre municipiul reședință acoperite cu servicii de transport public cu de județ prin crearea condițiilor infrastructurale plecare din municipiul Cluj-Napoca. Accesul de conectare a modurilor de transport și spre și dinspre aceste zone spre municipiul adaptarea programelor de transport public rutier reședință de județ este astfel îngreunat și și feroviar în acord cu nevoile consumatorilor. poate fi realizat doar prin rute indirecte și • Nevoile consumatorilor vor fi estimate pe baza fragmentate, cu stații intermediare. unei cercetări asupra percepției rezidenților din aceste zone periferice. • Lipsa unui studiu de eficiență a rutelor de • Demararea unei analize de rentabilitate a transport public și de rentabilitate financiară. transportului public în interioriul județului, identificarea rutelor viabile și neviabile pentru propunerea unor soluții de creștere a gradului de acoperire a teritoriului cu servicii de transport public • Lipsa alternativelor de transport verde în • Conceperea unui program de construcție și zonele rurale periferice. amenajare a pistelor pentru bicicliști în interioriul județului pentru încurajarea transportului verde/nepoluant în siguranță și posibilitatea de circulație pentru bicicliști pe drumurile naționale și județene. 349 Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților • Transport public urban și metropolitan • Transportul public urban ecologic și • Crearea unui program de încurajare a adoptării alternativ este în proces incipient de politicii de transport urban verde prin oferirea de dezvoltare în municipiile Turda și Dej și mai modele de bune practici și asistență în dezvoltarea avansat în cazul municipiului Cluj-Napoca. proiectelor de ecologizare a transportului urban și periurban în cadrul municipiilor Dej și Turda. • Promovarea transportului cu troleibuzul prin conceperea unuor proiecte de dezvoltare a infrastructurii de susținere a acestui tip de transport în zone urbane și periurbane favorabile. Ex. Turda – Câmpia Turzii, Gherla. • Încurajarea transportului cu bicicleta în municipiile Turda, Câmpia Turzii, Dej și Gherla și zonele periurbane și crearea unor programe de amenajare a infrastructurii specifice. • În municipiul Cluj-Napoca și în ZMCN nu • Extindere și /sau amenajare a pistelor pentru există o rețea unitară de piste pentru bicicliști în interioriul municipiului Cluj-Napoca și bicicliști, ci doar secvențial, fapt ce determină pe teritoriul localităților incluse în cel puțin primul discomfort, grad redus de siguranță al acestui inel din ZMCN pentru încurajarea transportului tip de transport și grad redus de atractivitate verde/nepoluant în siguranță și eliminarea pentru populație. posibilității de circulație bicicliști pe drumurile naționale și județene. • Rețeaua de transport public urban este • Extinderea rețelei de transport cu troleibuzul subdimensionată la nivelul liniilor de parcurs pentru a deserve zonele rezidențiale și diminuarea cu troleibuzul, aceasta nefiind prezentă în utilizării autobuzelor convenționale și electrice cartiere precum Grigorescu, Baciu, Zorilor, pentru creșterea rentabilității financiare și Bulgaria și Dâmbu Rotund. Acest fapt scăderea nivelului de poluare. determină supra utilizarea transportului cu autobuzul și creșterea nivelului de poluare în aceste zone. • În Cluj-Napoca se pot identifica mini-hub-uri • Demararea unui program de dezvoltare a de transport multimodal, dar fără a avea transportului multi și intermodal în cadrul dotările și amenajările specifice (ex. Piața muncipiului Cluj-Napoca și ZMCN Gării unde se intersectează transportul feroviar cu cel urban și cu cel auto interurban; zona aeroportuară, unde se intersectează transportul aerian, cu cel rutier urban și interurban). • Ca urmare a schimbării locației spațiale a • Construirea și amenajarea unei noi linii de tramvai principalelor zone rezidențiale și industriale, între Jucu și Căpușu, etapizat: faza 1 Aeroport – la nivelul municipiului Cluj-Napoca și ZMCN, Florești, faza 2. Florești – Gilău; aeroport – în utlimul deceniu s-au modificat și fluxurile Apahida; etapa 3. Gilău – Căpuș - Apahida – Jucu. principale de călători. Astfel că, înprezent, cea mai mare intensitate se regăsește pe axa est-vest, fapt ce determină subutilizarea actualei linii de tramvai, pe direcția nord-est – sud-vest și suprautilizarea celorlalte mijloace de transport pe direcția est – vest. 350 Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților • Transportul metropolitan nu acoperă încă • Introducerea rutelor de transport metropolitan toată zona metropolitană, conform cu pentru creșterea gradului de funcționalitate a configurația ZMCN, aceasta extinzându-se ZMCN. maxim pănă la localitățile din al doilea inel. • Conceperea unui plan de implementare a unor noi Lipsă rute de transport metropolitan care să rute de transport public care să acopere nevoile asigure legătura direct între localitățile din călătorilor. primul inel al ZMCN • Elaborarea unui proiect de dotare cu echipamente și mijloace de transport pentru a asigura necesarul transportului pe aceste rute suplimentare. • Rutele metropolitane actuale nu au trasee • Conceperea unui plan de implementare a unor noi care să străbată integral municipiul Cluj- rute de transport public care să acopere nevoile Napoca pe direcțiile est-vest și nord-sud și călătorilor. care să ofere populației accesul la • Elaborarea unui proiect de dotare cu echipamente principalele dotări publice (aeroport, gară, și mijloace de transport pentru a asigura necesarul autogară, unități de învățământ, transportului pe aceste rute suplimentare. unitățisanitare). Acest fapt crește timpii de • Creșterea gradului de conectivitate la nivel parcurs a distanțelor, implică schimbul a cel metropolitan prin extinderea programului de puțin încă unui mijloc de transport și scade transport public pe timp de noapte pe rute care să atractivitatea călătorilor față de serviciile de lege principalele puncte de interes (gară, transport în comun. Mai mult, programul de aeroport). circulație este limitat până la ora 23:00, transportul pe timp de noapte fiind realizat prin mijloace proprii sau cu taxi, fapt ce crește costurile de deplasare. • Transportul public urban și metropolitan este • Finalizarea proiectelor de construcție și îngreunat datorită suprapunerii rutelor de amenajare a drumurilor ocolitoare și alternative parcurs pe arterele naționale de acces-ieșire pentru traficul greu care să nu mai tranziteze din municipiul Cluj-Napoca, traficul fiind municipiul Cluj-Napoca și localitățile din primul rezultanta combinării transportului de inel al ZMCN. mărfuri, călători-public și călători-privat. • Fluidizarea traficului și reducerea timpilor de Acest fapt creează ambuteiaje frecvente, parcurs prin extinderea benzilor dedicate pentru timpi extinși de parcurgere a distanțelor, transportul public cu autobuzul acolo unde există disconfort, grad scăzut de atractivitate a posibilitățile tehnice. transportului public, creșterea nivelului de poluare fonică, a aerului și riscului de accidente. • Lipsa spațiilor de parcare a mijoacelor de • Crearea unor acorduri de parteneriat în vederea transport aparținătoare determină gararea amenajării unor parcări secundare RATC în mijloacelor de transport public în Municipiul localitățile metropolitane deservite de transport Cluj-Napoca și deplasări suplimentare public al CTP Cluj-Napoca, pentru gararea nerentabile financiar și ca timpi de acces mijloacelor de transport dimineața și seara. dimineața și seara câtre destinațiile de plecare a traseelor. • Infrastructura de transport intermodal • Lipsa hub-urilor de transport multimodal de • Antrenarea stakeholderilor (actorilor pasageri și mărfuri la nivel județean, ceea ce implicați/afectați direct și indirect în dezvoltarea cauzează probleme de interconectivitate și infrastructurii de transport multimodal la nivel dezavantaje în exploatarea formelor actuale județean prin crearea unor programe de de transport, cu precădere din municipiul partenriat public-privat, chiar și în sistem pilot. Cluj-Napoca, unde, între infrastructura 351 Disfuncționalități identificate Propuneri de eliminare / diminuare a disfuncționalităților aferentă transportului terestru (rutier și • Dezvoltarea unei stații moderne de transport feroviar) și aerian nu există o legătură intermodal în județul Cluj, cel mai pretabil directă. amplasament fiind în zona Parcului Industrial TETAROM III din Jucu. • Cele două stații de transport intermodal ale • Dezvoltarea sistemului intermodal de transport în CFR din Cluj-Napoca și Turda, desi paralel cu modernizarea infrastructurii feroviare funcționale în regim limitat, nu înregistrează din județ, în vederea scurtării timpilor de parcurs activitate semnificativă. și a creșterii eficienței energetice. 352 9. PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE În aceste condiții, se propun următoarele scenarii de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier, feroviar și aerian în județul Cluj pentru următorul deceniu: Scenariul ”Dezvoltare Zero” (”Do Nothing”) – pleacă de la ipoteza că trendurile din prezent vor continua, în lipsa unor intervenții strategice care să susțină dezvoltarea integrată a infrastructurii de transport public rutier, feroviar și aerian și implicit a dezvoltării teritoriale. În acest sens, concluzionăm următoarele aspecte: • gradul de congestie a traficului rutier va continua să crească în m od accentuat în zona centrelor urbane și a câtorva localități rurale de tranzit și intersecție a arterelor rutiere principale - drumurile naționale DN 1, DN 1C, DN 1N, DN 15, (Cluj-Napoca, Turda, Dej și Huedin, cât și Apahida, Sânnicoară, Gilău, Baciu, Feleacu), în timp ce în jurul municipiului Cluj-Napoca, în zona Metropolitană va continua fenomenul de suburbanizare, iar circulația de tranzit de persoane și mărfuri va continua să fie efectuată pe aceleași rute.gradul de conectivitate și accesibilitate la nivel județean va continua să fie deficitar în condițiile nefinalizării lucrărilor de modernizare a drumurilor județene care prezintă încă sectoare mediane de pământ. Ca efect, chiar și în formă preliminară, în lipsa unor evaluări privind piața muncii și a mediului de afaceri,zonele rurale ale județului Cluj nu vor reprezenta destinații atractive pentru eventuale investiții economice alternative agriculturii, care ar asigura noi locuri de muncă și dezvoltarea economică a comunităților situate la distanță mai mare de centrele urbane, accentuându-se disparitățile rural- urban și efectul de periferie. • transportul feroviar nu va putea contribui la degrevarea traficului rutier de mărfuri și persoane nici la nivel metropolitan, nici la nivel regional. În acest răstimp, viteza de deplasare a trenurilor se va diminua continuu datorită lipsei investițiilor în înlocuire a echipamentelor și instalațiilor de parcurs (căi, vagoane). În plus, gradul de atractivitate al transportului feroviar în comparație cu cel rutier în scopul navetei la nivel județean sau în scopul deplasărilor la nivel regional și național își va continua tendința de diminuare datorită gradului redus de confort oferit călătorilor și implic a gradului redus de satisfacție al acestora. • transportul aerian va continua să înregistreze creșteri la nivel minim sau va stagna cu privire la traficul de persoane în lipsa finalizării lucrărilor de investiții cu scopul măririi capacității de trafic în interitorul aerogării atât pentru călători cât și pentru aeronave. În lipsa corelării propunerilor/implementării proiectelor de investiții ale Aeroportului Internațional Avram Iancu cu implementarea proiectului de deviere a traselului râului Someșu Mic pentru extinderea pistei existente. • caracterul centripet al infrastructurii se va menține în lipsa amenajării/creării unor noi rute de tranzit interjudețean și intraregional rutier și feroviar, generând dezvoltare teritorială inegală în cadrul județului, menținându-se focalizarea pe cele trei noduri de convergență principale (Cluj- Napoca, Turda, Dej) și nodul rutier secundar (orașul Huedin). Scenariul de Referință (”Do Minimum”) – ia în calcul doar finalizarea proiectelor deja inițiate la nivel județean/regional, pentru care există planuri concrete și surse de finanțare asigurate/identificate. Acțiunile cuprinse în acest tip de scenariu reflectă nivelul de complexitate a abordării dezvoltării infrastructurii de transport, în raport cu scopul general de protejare a mediului și intensificare a relațiilor economice cu teritoriile adiacente sau la distanță, cu atenție deosebită oferită infrastructurii de transport rutier și aerian, dar și celui feroviar și predominând abordarea integrativă de conectare a rețelei județene de drumuri la rețeaua regională și zonală (conectarea cu polii de dezvoltare regionali și cu coridoarele naționale și europene de transport rutier și feroviar), dezvoltarea transportului aerian de pasageri și 353 mărfuri și creșterea viabilității și favorabilității transportului feroviar de persoane și de mărfuri. Scopul final este de creștere a conectivității județului cu județele învecinate, parte a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, creșterea accesibilității la nivel intra și interjudețean și a zonelor rurale din estul și nord -vestul județului, încurajarea mobilității teritoriale, fluidizarea traficului, creșterea vitezei de deplasare și a calității și siguranței în trafic. În acest sens, concluzionăm următoarele aspecte: • Finalizarea implementării proiectelor de modernizare a sectoarelor de drumuri județene, parte din proiectul strategic de îmbunătățire a infrastructurii rutiere de importanță regională traseul regional Transilvania de Nord demarat de ADR NV care cuprinde Drumul Nordului, Drumul Satu Mare, Drumul Apuseni şi Drumul Bistriţei. Județul Cluj este beneficiar în cadrul acestui proiect alături de celelalte 5 județe ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare și Sălaj). Perioada de efectuare a lucrărilor de reabilitare și modernizare a Drumului Bistriței și Drumului Apusenilor corespunde exercițiului financiar 2014-2020 iar finanțarea este asigurată prin Programul Operațional Regional, Axa prioritară 6. Scopul principal ale acestui proiect strategic este cel de a asigura creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale din zona estică, nord-vestică și montană a județului Cluj și crearea unor rute de acces către rețeaua de transport TEN-T (rutieră, feroviară și aeriană). Obiective implicite: scăderea timpilor de deplasare în urma creșterii calității îmbrăcăminții asfaltice, creșterea siguranței călătorilor prin modernizarea semnalizării rutiere verticale și orizontale; creșterea confortului în deplasare prin amenajarea spațiilor de retragere și repaus a vehiculelor (parcări, zone belvedere); creșterea calității comerțului cu produse agricole și a oportunităților economice pentru sectoarele non-agricole o dată cucreșterea conectivității teritoriale la nivel județean și regional prin crearea unor rute de conectare și acces către drumurile naționale, autostrăzile A3 și A10 și traseul regional Transilvania Nord; degrevarea de transport greu a centrelor urbane prin dezvoltarea unor alternative de tranzitare a teritoriului județului către zonele învecinate. • Finalizarea implementării proiectelor de modernizare a drumurilor județene din fonduri proprii, neîntegrate în proiecte strategice regionale, dar care vor contribui la conectarea cu traseul regional Transilvania Nord și cu drumurile naționale pe teritoriul județului Cluj. • Finalizarea lucrărilor de întreținere, reabilitare și modernizare a rețelei feroviare pe raza județului Cluj, cu finanțare din sursele proprii ale Companiei Naționale CFR S.A., alocate Surcursalei Regionale CFR Cluj, cu accent pe următoarele aspecte: creșterea siguranței traficului la intersecțiile drumurilor cu calea ferată prin modernizarea trecerilor la nivel (6 puncte); creșterea confortului călătorilor în stațiile CF prin reabilitarea clădirilor (inclusiv termică) – stațiile Dej și Gherla; creșterea vitezei de deplasare pe liniile CF prin reabilitarea și modernizarea liniilor (Florilor – Boju) și a podurilor, podețelor și tunelurilor. Finalizarea lucrărilor de proiectare și execuție cu fonduri de la bugetul de stat și fonduri europene nerambursabile (FEDR și POIM) pentru implementarea obiectivelor de dezvoltare a rețelei feroviare pe raza județului Cluj, în acord cu obiectivele propuse prin Master Planul General de Transport al României (MPGT), care cuprind lucrări de: modernizare treceri la nivel cu calea ferată (8), reabilitare și electrificare linie cale ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor șireparațielinie CF 416 fir I Dej-Triaj-BecleanpeSomeș, reabilitarepoduri (3), podețe (3) șituneluri (1) șimodernizarestație CF DejCălători. Obiective implicite: creșterea vitezei medii de deplasare și diminuarea întârzierilor în urma modernizării și electrificării căilor ferate și reabilitării podurilor și podețelor la standardele internaționale în vigoare; creșterea siguranței traficului feroviar prin modernizarea trecerilor de cale ferată la nivel cu drumurile județene și comunale; creșterea confortului călătorilor și a gradului de incluziune socială a pasagerilor din grupuri vulnerabile prin amenajarea spațiilor de așteptare (gări, stații, halte); îmbunătățirea calității 354 serviciilor de transport feroviar prin creșterea atractivității transportului feroviar ca alternativă la transportul rutier pentru persoane și mărfuri; • Finalizarea proiectelor în execuție și proiectare aflate pe lista priorităților administrației aeroportuare și județene cu privire la dezvoltarea infrastructurii aeroportuare în perioada 2017- 2030 – Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca, care includ următoarele obiective de investiții: construirea unei noi căi de rulare paralelă cu pista; extindere platformă de staționare Terminal de pasageri și construcția unui nou Terminal Cargo aeroport; construcție clădire remiză PSI; extindere pistă de decolare – aterizare până la 3.500 m și, implicit devierea cursului râului Someșu Mic; construcție platformă cargo; construcție cale de rulare cargo și asigurare facilități aferente clădire administrativă Aeroport; conceperea și adoptarea primelor măsuri de diminuare a nivelului de poluare conform programului emisii zero carbon 2050, pentru care aeroportul și -a asumat angajamentul în iunie 2019. Obiective implicite: creșterea disponibilității de rulare a aeronavelor de mari dimensiuni prin extinderea pistei de decolare-aterizare; creșterea capacității de gestionare a pasagerilor la ore de vârf, creșterea capacității de trafic mărfuri și contribuirea la dezvoltarea nodului multimodal Cluj-Napoca. Obiective generale ale acestui scenariu: Măsurile și acțiunile întreprinse vor susține nivelul minim-mediu de mobilitate și conectivitate în interitoruiul județului. Acest scenariu va crea premisele unei dezvoltări teritoriale echilibrate în interiorul județului și va permite menținerea poziției județului Cluj la nivel național, cu privire la gradul de siguranţăşi securitate pe toate modurile de transport şi impact diminuat al transporturilor asupra mediului. Pe termen mediu și lung, demersurile inițiate déjà la nivel județean vor conduce la reducerea costurilor generate de accidentele şi incidentele rutiere și feroviare și la crearea premiselor de atingere a obiectivelor stabilite în convenţiileşi acordurile internaţionale referitoare la Reţelele de Transport Trans-European (TEN) şi Standardele Tehnice de Interoperabilitate (STI). Scenariul de Dezvoltare (”Do Something”) – este cel pentru care s-a optat și ia în considerare nu doar finalizarea proiectelor de investiții publice deja inițiate pentru dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel județean și regional, ci și a măsurilor de intervenție care să asigure o dezvoltare bazată pe principiile de eficiență economică, integrare și conectare la rețeaua Trans-Europeană TEN-T, sustenabilitate economică și de mediu. Măsurile acestui scenariu sunt complexe și abordează toate modurile de transport aflate deja la un anumit nivel de dezvoltare, pentru conceperea unui sistem de transport multimodal și intermodal având scopul de a crește nivelul de conectivitate și accesibilitate în interiorul județului, fluidizare a traficului de persoane și mărfuri în zonele urbane, periurbane și ZMCN și rurale. Implicit, prin îndeplinirea obiectivelor stabilite pe termen scurt și mediu, se vor contura premisele unei dezvoltări economice echilibrate în interiorul județului și diminuării fenomenului de hiperconcentrare și/sau periferie în teritoriu. 355 Prioritate de intervenție Acțiuni propuse Priorități de intervenție pentru transportul rutier regional, interurban, metropolitan și urban Creșterea gradului de Finalizarea execuției lucrărilor de construcție și amenajare a centurii metropolitane mobilitate în centrele urbane TRAN®IO FELEAC TR 35, care va asigura conectivitatea rutieră între A3 (Gilău) bazat pe abordare incluzivă și DN 1F (Baciu) Proiectare și execuție autostrada urbană – municipiul Cluj-Napoca Extinderea benzilor dedicate pentru transport public de persoane (fie cu delimitări orare, fie reversibile temporar) Creșterea gradului de Fluidizarea traficului și reducerea timpilor de parcurs prin extinderea benzilor mobilitate în zona dedicate pentru transportul public cu autobuzul acolo unde există posibilitățile metropolitană tehnice. Pentru eliminarea timpilor morți de parcurs a mijloacelor de transport în comun, dimineața și seara, crearea unor acorduri de parteneriat în vederea amenajării unor parcări secundare RATC în localitățile metropolitane deservite. Creșterea gradului de conectivitate la nivel metropolitan prin extinderea programului de transport public pe timp de noapte pe rute care să lege principalele puncte de interes (gară, aeroport) Facilitarea tranzitării centrelor Redirecționarea traficului de mărfuri și persoane aflate în tranzit pe alte rute urbane de către traficul greu și Finalizarea variantelor ocolitoare pentru toatel centrele urbane din județ. conectare la drumurile naționale și autostrăzi Creșterea siguranței și calității Finalizare proiecte de modernizare a căii ferate și a dotărilor complementare traficului rutier și feroviar Modernizarea intersecțiilor de cale ferată la nivel prin parteneriat între administrațiile județene și locale și companiile de transport public și feroviar în administrarea cărora se flaă sectoarele de infrastructură. Îmbunătățirea condițiilor de Măsuri de limitare (cantitativă și calitativă) a traficului pe drumurile naționale și viață pentru populația județene care traversează localități. localităților aflate pe traseul Măsuri de amenajare a segmentelor de drum care traversează intravilanele drumurilor intens circulate, de localităților pentru creșterea siguranței pietonilor. importanță națională și regională Conceperea și implementarea unei campanii de informare/educare pentru creșterea siguranței a participanților la trafic Priorități de intervenție pentru transportul feroviar Creșterea atractivității Reabilitarea, modernizarea și electrificarea sectoarelor de cale ferată de interes transportului feroviar în relația județean și regional cu transportul rutier în ZMNC Creșterea confortului și calității serviciilor prin dotarea cu facilități suplimentare și reabilitarea stațiilor și dotărilor existente. Introducerea cursleor noi conform cu cerințele pieței locale. Creșterea valorii transportului Reabilitarea și modernizarea platformelor intermodale Cluj-Napoca Est și Turda feroviar de mărfuri și Reabilitarea și punerea în funcțiune a căii ferate Câmpia Turzii – Turda. impunerea ca alternativă viabilă la transportul rutier Implementarea unui program de dezvoltare a infrastructurii de legătură a rețelei feroviare cu rețeaua de transport rutieră și aeriană. 356 Prioritate de intervenție Acțiuni propuse Priorități de intervenție pentru transportul aerian Menținerea și dezvoltarea Conceperea unui program cu măsuri etapizate pentru atingerea standardelor de sustenabilă a traficului aerian conectivitate confom cu viziunea MPGT pentru orizontul 2025, în colaborare cu autoritățile locale sau ceilalți administratori ai infrastructurii naționale. Standardele de conectivitate obligatorii de îndeplinit de către Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca, încadrat în categoria Aeroport internațional, sunt: legătură rutieră directă, legătură feroviară (trenuri din 30 în 30 de min la ore de vârf), serviciu de transport public cu autobuzul, serviciu de transport public cu trenul (stațiile de tren/autobuz nu vor fi mai departe de 15 min de mers pe jos față de terminalul de plecări), servicii de taxi (cu fluzuri separate de restul traficului) și parcare de lungă durată disponibilă). Priorități de intervenție pentru transportul intermodal Racordarea la politica de Implementarea proiectelor de reabilitare și amenajare a platformelor intermodale dezvoltare sustenabilă prin CF Cluj-Napoca Est și Turda promovarea și dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurii de conectare a modurilor de transport în județ pentru transportului intermodal care asigurarea interoperabilității tuturor tipurilor de transport să asigure diminuarea consumului energetic și a emisiilor de carbon. Priorități de intervenție generale/sintetice pentru toate tipurile de transport Diminuarea cantității de emisii de carbon și poluare fonică prin implementarea unui program de dezvoltare a infrastructurii și achiziției echipamentelor pentru transport verde (electric, velo și pietonal) cu prioritate în centrele urbane ale județului Identificarea, evaluarea și gestionarea riscurilor și impacturilor sociale (de exemplu, achiziția de terenuri și relocarea) și adoptarea de măsuri diferențiate, astfel încât impactul advers să nu afecteze în mod disproporționat grupurile defavorizate sau vulnerabile. Asigurarea condițiilor de implementare a programelor și proiectelor de dezvoltare și amenajare a infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene și multimodale Prioritizarea investițiilor din fonduri proprii și europene conform cu principiul eficienței economice, al racordării/integrării la rețeaua europeană TEN-T și diminuarea disparităților teritoriale Dezvoltarea programelor de investiții în parteneriat public-privat pentru demararea acțiunilor de modernizare sau construcție a facilităților de transport Priorități de intervenție generale/sintetice pentru dezvoltare la nivel regional, propuse în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest, având ca scop creșterea accesibilității prin îmbunătățirea infastructuriipentru transport Aceste priorităţi se încadrează în priorităţile de dezvoltare regional amintite mai sus, prin faptul că vor oferi o bază de dezvoltare a județului. Odată rezolvate problemele de infrastructură rutieră respective echipare tehnico – edilitară, ale județului, aceasta va atrage după sine şi creşterea competitivităţii economice a zonei precum şi atractivitatea turistică a acesteia. Prin propunerile referitoare la modernizarea infrastructurii rutiere se urmăreşte fluentizarea traficului rutier și desfășurarea acestuia in condiții de siguranță și confort pentru participanții la trafic. 357 Prioritate de intervenție Acțiuni propuse ►Eliminarea traficului de tranzit din centrul localităţilor, prin realizarea unor inele/centuri ar înlesni circulaţia în interiorul localităţilor afectate şi ar îmbunătăţi legăturile pe cale rutieră dintre diferitele localităţi/trupuri ale teritoriului administrativ. ►De asemenea, amenajarea / crearea de locuri de parcare în zonele aglomerate ar fi o soluție pentru eficientizarea deplasărilor din interiorul localităților. ►Se pot implementa cu succes, pentrunavetiștișituriști,proiecte de tip “Park & Ride” (parchează și călătorește cu mijloace de transport în comun). Astfel, cei care își vor lăsa mașinile în acest tip de parcări vor călători mai departe gratuit cu transportul în comun. ► Realizarea de lucrări accesorii cum ar fi bornarea/rebornarea/completarea cu borne kilometrice și hectometrice ale traseelor drumurilor existente, în special pe traseele drumurilor comunale (unde aceste elemente lipsesc), de asemenea corelarea intravilanului cadastral existent cu poziția tablelor indicatoare de intrare/ieșire din localitate ar eficientiza identificarea obiectivelor, respectiv propunerilor de dezvoltare din teren. ► Prin reconsiderarea, dezvoltarea şi modernizarea tramei stradale; rezolvarea principalelor noduri de circulaţie de pe traseele drumurilor, se vor facilita deplasările pentru muncă şi relaţii în teritoriu. ► Pentru executarea virajului spre stânga, se va avea în vedere realizarea unor benzi suplimentare la toate intersectâțiile din afara localităților; deasemenea este necesară reglementarea juridicăși rutieră a drumurilor de exploatare care au acces în drumurile județene și comunale existente. ► Prin identificarea unor trasee pentru amenajarea unor piste de biciclete și rasteluri, recomandat paralel cu axul drumurilor, în interiorul șiîntre localități se poate reduce numărul de autoturisme. Mersul pe bicicleta se află pe un trend ascendent în toata Europa. ►Prin implementarea unor proiecte de tip “bike-sharing” autoritățtile pot veni atât în sprjinul cetățenilor cât și al turiștilor. Prin implementarea unor astfel de proiecte se urmărește descongestionarea traficului rutier, evitarea aglomerației în mijloacele de transport în comun. Bike sharing-ul are efecte benefice asupra sănătății bicicliștilor și contribuie la reducerea poluării fonice și a aerului din localități. ► Reabilitarea și extinderea rețelei de trotuare ți alei pietonale în localități, pentru asigurarea circulației pietonale în condiții de siguranță și confort, pentru încurajarea și facilitaarea mersului pe jos. La clădirile social-culturale, administrative, magazine se vor crea rampe de acces pentru persoane cu handicap locomotor. ► Pe traseele drumurilor cu partea carosabilă de 3.50m - 4.0m și circulație în ambele sensuri, se impune amplasarea de platforme de incrucișare de o parte și de alta a drumului, alternativ, la o distanță de cca. 250m – 300m una de cealaltă. Deasemenea, in localități unde trama stradală nu permite lărgirea paărții carosabile se pot reamenaja șanturile existente și acoperi cu dale carosabile. ►De asemenea prezența vehiculelor cu tracţiune animală şi agricolă pe drumurile publice din județ face ca circulaţia să fie greoaie şi nesigură, astfel apare necesitatea realizării de rețele de drumuri agricole care să preia circulația acestora. 358 10. ANEXE Detalierea situației în plan teritorial a stării infrastructurii rutiere (tipului de îmbrăcăminte și starea acesteia) poate fi regăsită în Anexele 1-12. 359 Anexa 1. Tipul de îmbrăcăminte rutieră la nivelul drumurilor naționale din județul Cluj. Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte Pavaj măsurată Lungime Drum în lucru Pietruit Pământ crt. drum sector drum definitivă uşoară beton de ciment piatră cioplită pe teren totală (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) DN 15 (Câmpia Turzii) - DN 0+000 - 1 A3 61,200 1F (Nădășelu) 61+200 Total 0,000 61,200 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 61,200 61,200 Limită jud. Alba - A3 62+410 - 2 A10 7,590 (Turda) 70+000 Total 0,000 7,590 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 7,590 7,590 Limită județ Alba 433+000 - 11,700 (Dumbrava) - Turda 444+700 Limită intravilan Turda 444+700 - (sud) - Limită intravilan 4,900 449+600 Turda (nord) 3 Limită intravilan Turda 449+600 - (nord) - intersecție DN 1C 27,800 477+400 (Cluj-Napoca) Intersecție DN 1C (Cluj- 477+400 - Napoca) - intersecție DJ 15,300 492+700 107P (Gilău) DN 1 492+700 - 19,200 511+900 Intersecție DJ 107P (Gilău) 511+900 - - Intersecție DN 1R 1,500 513+400 (Huedin) 513+400 - 13,500 526+900 Intersecție DN 1R (Huedin) 526+900 - - Intersecție DJ 103H 12,200 539+100 (Bologa) Intersecție DJ 103H 539+100 - 24,900 (Bologa) - Limită jud. Bihor 564+000 Total 0,000 131,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 131,000 131,000 0+000 - Intersecție DN 1 (Cluj- 8,800 8+800 Napoca) - Intersecție DN 8+800 - 16 (Apahida) 4,500 13+300 intersecție DN 16 - 13+300 - Intersecție sens giratoriu 2,820 16+120 VOCE 16+120 - Suprapunere VOCE 0,060 16+180 Intersecție sens giratoriu 16+180 - VOCE - sens giratoriu VGH 26,840 4 DN 1C 43+020 (Gherla) 43+020 - Suprapunere DJ 172F 2,420 45+440 Suprapunere DJ 172F + DJ 45+440 - 0,300 109C 45+740 45+740 - Suprapunere DJ 109C 3,850 49+590 Intersecție VGH - 49+590 - 7,570 intersecție DJ 161D 57+160 Intersecție DJ 161D - 57+160 - 2,060 intersecție DJ 161C 59+220 360 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte Pavaj măsurată Lungime Drum în lucru Pietruit Pământ crt. drum sector drum definitivă uşoară beton de ciment piatră cioplită pe teren totală (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) Intersecție DJ 161C - 59+220 - 2,310 intersecție DN 17 61+530 Intersecție DN 17 - 61+530 - 5,430 intersecție DN 18B 66+960 Intersecție DN 17 (Dej) - 66+960 - 9,900 Limită județ Sălaj 76+860 Total 0,000 76,860 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 76,860 76,860 DN 1 (Cluj-Napoca) - Limită 0+000 - 5 DN 1F 36,140 jud. Sălaj 36+140 Total 0,000 36,140 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 36,140 36,140 DN 1 (Huedin) - Limită jud. 0+000 - 6 DN 1G 3,850 Sălaj 3+850 Total 0,000 0,000 3,850 0,000 0,000 0,000 0,000 3,850 3,850 DN 1 (Căpușu Mare) - DN 0+000 - 7 DN 1J 15,035 1F (Nădășelu) 15+035 Total 0,000 15,035 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 15,035 15,035 0+000 - 1,650 1+650 Intersecție DN 1 (Huedin) - 1+650 - 0,500 intersecție DJ 108C 2+150 2+150 - 6,300 8+450 8+450 - Suprapunere DJ 108C 0,900 9+350 9+350 - 1,950 11+300 11+300 - 2,600 13+900 13+900 - 8 DN 1R 11,700 Intersecție DJ 108C - 25+600 Intersecție DJ 107P 25+600 - 3,900 29+500 29+500 - 2,960 32+460 32+460 - 1,390 33+850 33+850 - 11,300 45+150 Intersecție DJ 107P - Limită 45+150 - 2,800 jud. Alba 47+950 47+950 - 10,600 58+550 Total 2,960 11,450 44,140 0,000 0,000 0,000 0,000 58,550 58,550 0+000 - 11,600 11+600 11+600 - 0,600 DJ 161B (Turda) - Limită 12+200 9 DN 15 jud. Mureș 12+200 - 0,300 12+500 12+500 - 8,500 21+000 Total 0,300 20,700 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 21,000 21,000 0+000 - 10 DN 16 35,100 35+100 361 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte Pavaj măsurată Lungime Drum în lucru Pietruit Pământ crt. drum sector drum definitivă uşoară beton de ciment piatră cioplită pe teren totală (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 35+100 - 2,100 37+200 DN 1C (Apahida) - Limită 37+200 - jud. Mureș (Sărmășel 2,350 39+550 Gară) 39+550 - 1,050 40+600 Total 0,000 40,600 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 40,600 40,600 Limită DN 1C (Dej) - 0+000 - 11 DN 17 6,650 Limităjud. Bistrița-Năsăud 6+650 Total 0,000 6,650 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 6,650 6,650 64+648 - 15,414 Limită jud. Maramureș - 80+062 12 DN 18B DN 1C (Cășeiu) 58+342 - 6,306 64+648 Total 0,000 15,414 6,306 0,000 0,000 0,000 21,720 21,720 Limită județ Alba (Vidolm) 135+000 - 137+500 - - Intersecție DJ 107M 2,500 5,950 137+500 143+450 (Buru) 143+450 - Suprapunere DJ 107M 1,400 13 DN 75 144+850 144+850 - Intersecție DJ 107M (Buru) 4,850 149+700 - intersecție DN 1 (Mihai 149+700 - Viteazu) 11,900 161+600 Total 0,000 14,400 0,000 12,200 0,000 0,000 0,000 26,600 26,600 DN 1 (Cluj-Napoca) - Str. 0+000 - 14 VTCJ 2,453 Fagului (Cluj-Napoca) 2+453 Total 0,000 2,453 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,453 2,453 VOCE (DN DN 1 (Vâlcele) - DN 1C 0+000 - 15 23,664 1N) (Apahida) 23+664 Total 0,000 23,664 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 23,664 23,664 B-dul Muncii (Cluj-Napoca) 0+000 - 16 VOCNE 4,520 - VOCE (Sub Coastă) 4+520 Total 0,000 4,520 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,520 4,520 DN 1C (Băița) - DN 1C 0+000 - 17 VGH 5,047 (Bunești) 5+047 Total 0,000 5,047 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,047 5,047 DN 1N (Apahida) - DN 1C 0+000 - 18 VAP 1,225 (Apahida) 1+225 Total 0,000 1,225 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,225 1,225 Total general 3,260 471,988 54,296 12,200 0,000 0,000 0,000 543,704 543,704 362 Anexa 2. Tipul de îmbrăcăminte rutieră la nivelul drumurilor județene din județul Cluj. Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 13+200 - 12,570 25+770 25+770 - 1,730 27+500 27+500 - 4,780 32+280 32+280 - 0,820 33+100 33+100 - 2,850 35+950 35+950 - 3,930 39+880 39+880 - 1,370 Limită jud. Alba - DN 1 41+250 1 DJ 103G (Cluj-Napoca) 41+250 - 4,100 45+350 45+350 - 3,020 48+370 48+370 - 0,530 48+900 48+900 - 0,700 49+600 49+600 - 17,350 66+950 66+950 - 4,550 71+500 71+500 - 1,950 73+450 Total 0,000 38,470 4,750 0,530 0,000 16,500 0,000 60,250 61,207 0+000 - 11,850 DN 1 (Bologa) - DJ 108 C 11+850 2 DJ 103H (Scrind-Frăsinet) 11+850 - 7,400 19+250 Total 0,000 7,400 11,850 0,000 0,000 0,000 0,000 19,250 19,250 DJ 103G - Cabana Cheile 0+000 - 3 DJ 103I 1,200 Turzii 1+200 Total 0,000 0,000 1,200 0,000 0,000 0,000 0,000 1,200 1,400 0+000 - 1,500 1+500 1+500 - 5,000 6+500 6+500 - 0,600 7+100 DN 1R (Sîncraiu) - Cabana 7+100 - 4 DJ 103J 2,550 Vlădeasa 9+650 9+650 - 1,300 10+950 10+950 - 4,100 15+050 15+050 - 5,150 20+200 Total 0,000 6,500 1,300 0,000 0,000 12,400 0,000 20,200 20,200 363 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+000 - 4,850 4+850 4+850 - 0,700 DN 1 (Căpușu Mare) - DN 5+550 5 DJ 103K 1R (Beliș) 5+550 - 8,600 14+150 14+150 - 14,800 28+950 Total 0,000 28,950 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 28,950 24,310 DJ 108C (Mănăstireni) - DJ 0+000 - 6 DJ 103L 4,900 103K (Râșca) 4+900 Total 0,000 4,900 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,900 8,000 DN 1 (Vâlcele) - DJ 103G 0+000 - 7 DJ 103M 8,180 (Aiton) 8+180 Total 0,000 8,180 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 8,180 8,180 DN 1 (Șaula) - Limită jud. 0+000 - 8 DJ 103N 2,800 Sălaj 2+800 Total 0,000 2,800 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,800 2,800 DN 1 (Feleacu) - DRTV 0+000 - 9 DJ 103T 2,450 (Feleacu) 2+450 Total 0,000 2,450 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,450 2,450 DN 1 (Cluj-Napoca) - DJ 0+000 - 10 DJ 103U 2,200 107R (Cluj-Napoca) 2+200 Total 0,000 2,200 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,200 3,000 0+000 - 0,500 0+500 0+500 - 3,500 4+000 4+000 - 3,000 7+000 7+000 - 2,600 9+600 9+600 - 4,400 DJ 107P (Someșu Rece) - 14+000 11 DJ 103V DJ 107L (Vălișoara) 14+000 - 2,300 16+300 16+300 - 2,100 18+400 18+400 - 0,500 18+900 18+900 - 1,740 20+640 20+640 - 0,100 20+740 Total 0,000 6,700 3,100 0,000 0,000 9,200 1,740 20,740 21,075 0+000 - 1,400 DN 1 (Florești) - 1+400 12 DJ 105L Mănăstirea Florești 1+400 - 2,100 3+500 Total 0,000 1,400 2,100 0,000 0,000 0,000 0,000 3,500 3,500 0+000 - 13 DJ 105S DN 1C (Cluj-Napoca) - Boju 0,200 0+200 364 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+200 - 3,200 3+400 3+400 - 0,480 3+880 3+880 - 0,770 4+650 4+650 - 0,350 5+000 5+000 - 3,100 8+100 8+100 - 7,300 15+400 Total 0,000 7,980 3,100 3,970 0,000 0,350 0,000 15,400 15,200 0+000 - 3,700 3+700 3+700 - 10,900 14+600 DN 1F (Cluj-Napoca) - DN 14+600 - 14 DJ 105T 0,200 1F (Berindu) 14+800 14+800 - 4,950 19+750 19+750 - 2,000 21+750 Total 0,000 0,000 12,900 3,700 0,000 0,200 4,950 21,750 21,750 0+000 - 3,810 Limită jud. Alba (9+860) - 3+810 15 DJ 107F DN 15 3+810 - 0,700 4+510 Total 0,700 3,810 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,510 4,510 0+000 - 3,740 3+740 3+740 - 0,260 4+000 4+000 - 4,800 8+800 8+800 - DJ 107M (Săvădisla) - 2,150 10+950 16 DJ 107J Finișel - Valea Ierii - Caps - 10+950 - Cerc 0,300 11+250 11+250 - 3,400 14+650 14+650 - 4,200 18+850 18+850 - 3,300 22+150 Total 0,000 4,200 3,740 0,000 0,000 12,060 2,150 22,150 19,148 0+000 - 0,500 0+500 0+500 - 1,350 DN 1 (Turda) - DJ 107M 1+850 17 DJ 107L (Lita) 1+850 - 12,450 14+300 14+300 - 1,000 15+300 365 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 15+300 - 7,600 22+900 22+900 - 2,000 24+900 24+900 - 5,600 30+500 Total 3,000 21,900 5,600 0,000 0,000 0,000 0,000 30,500 30,950 DN 1 (Luna de Sus) - 0+000 - intersecție DJ 107R (Filea 21,300 21+300 de Jos) Intersecție DJ 107R (Săcel) 21+300 - - intersecție DJ 107R 3,100 24+400 (Băișoara) 24+400 - 18 DJ 107M Intersecție DJ 107R 8,400 32+800 (Băișoara) - Intersecție DN 32+800 - 75 (Buru) 5,900 38+700 38+700 - Sector suprapunere DN 75 1,400 40+100 Intersecție DN 75 (Buru) - 40+100 - 3,000 Limită județ Alba 43+100 Total 24,400 0,000 17,300 1,400 0,000 0,000 0,000 43,100 42,000 0+000 - 14,100 14+100 DJ 107M (Băișoara) - DJ 14+100 - 19 DJ 107N 14,500 107P (Someșu Rece) 28+600 28+600 - 7,600 32+600 Total 0,000 21,700 0,000 0,000 0,000 14,500 0,000 36,200 36,200 DN 1 (Gilău) - intersecție 0+000 - 3,800 DJ 107N (Someșu Rece) 3+800 3+800 - 19,800 23+600 23+600 - 1,000 Intersecție DJ 107N 24+600 (Someșu Rece) - 24+600 - 8,500 Intersecție DJ 107T 33+100 (Mărișel) 33+100 - 0,800 33+900 20 DJ 107P 33+900 - 1,100 35+000 35+000 - 2,600 37+600 37+600 - Intersecție DJ 107T 4,600 42+200 (Mărișel) - intersecție DN 42+200 - 1R (Acumularea Beliș- 0,100 42+300 Fântânele) 42+300 - 1,960 44+260 Total 23,600 6,560 12,200 1,000 0,000 0,900 0,000 44,260 44,260 DN1 - drumul Sf. Ioan 0+000 - 21 DJ107R (suprapunere str. Bucium 0,500 0+500 Cluj-Napoca) 366 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) Drumul Sf. Ioan - 0+500 - intersecție Str. Primăverii - 6,900 7+400 DJ 103U Intersecție DJ103U - 6+900 - 15,100 DJ107L 22+000 Intersecție DJ107L - 22+000 - DJ107R - Sector 1,800 23+800 suprapunere DJ107L Intersecție DJ107R - Filea 23+800 - 5,700 de Sus 29+500 Filea de Sus - DJ 107M - 29+500 - 1,700 suprapunere DJ107M 31+200 31+200 - DJ107M - Băișoara 3,100 34+300 44+500 - 7,800 Băișoara - Stațiunea 34+300 - 52+300 10,200 Muntele Băișorii 44+500 52+300 - 0,700 53+000 Total 4,900 38,400 8,500 0,000 0,000 1,700 0,000 53,500 58,650 DJ 107N (Gura Râșca) - DJ 0+000 - 22 DJ 107S 11,000 107T (Măguri Răcătău) 11+000 Total 0,000 11,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 11,000 11,000 0+000 - 1,100 1+100 1+100 - 6,450 7+550 7+550 - 3,640 DJ 107P (Mărișel) - Măguri 11+190 23 DJ 107T Răcătău - Limită jud. Alba 11+190 - 2,650 13+840 13+840 - 7,050 20+890 20+890 - 25,110 46+000 Total 0,000 0,000 3,750 0,000 0,000 42,250 0,000 46,000 46,000 0+000 - 2,000 2+000 DN 1 (Ciucea) - Vânători - 2+000 - 24 DJ 108A 1,000 Limită jud. Sălaj 3+000 3+000 - 4,400 7+400 Total 0,000 7,400 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 7,400 7,400 Limită județ Sălaj (54+400) 54+400 - 3,700 - intersecție DJ 109 58+100 58+100 - Suprapunere DJ 109A 0,300 58+400 25 DJ 108B Intersecție DJ 109A (Dealu 25+200 - Jurcii) - Limită intravilan 28,800 54+000 Dej Limită intravilan Dej - 54+000 - 1,100 intersecție DN 1C (Dej) 55+100 Total 0,000 33,900 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 33,900 33,200 DN 1 (Bucea) - Limită jud. 0+000 - 26 DJ 108I 0,700 Bihor 0+700 367 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) Total 0,000 0,000 0,700 0,000 0,000 0,000 0,000 0,700 0,700 DN 1J (Gârbău) - DJ 763 0+000 - 1,700 (Doda Pilii) 1+700 Intersecție DC 140 - 1+700 - 3,500 intersecție DC 142A 5+200 Intersecție DC 142A - 5+200 - 1,600 Aghireșu 6+800 intersecție DC 138 - 6+800 - 0,200 intersecție DC 140A 7+000 intersecție DC 140A - 7+000 - 5,500 intersecție DJ 108N 12+500 12+500 - 5,000 intersecție DJ 108N - 17+500 intersecție DN 1 17+500 - 4,700 22+200 22+200 - Suprapunere DN 1 0,800 23+000 23+000 - intersecție DN 1 - DC 115 3,800 26+800 27 DJ 108C Intersecție DC 115 - 26+800 - 0,800 intersecție DC 116 27+600 Intersecție DC 116 - 27+600 - 4,100 intersecție DC 117 31+700 Intersecție DC 117 - 31+700 - 8,400 Intersecție DN 1R 40+100 40+100 - Suprapunere DN 1R 0,900 41+000 Intersecție DN 1R - 41+000 - Intersecție drum turistic 1,100 42+100 Cascada Vălul Miresei 42+100 - 16,000 58+100 Intersecție drum turistic 58+100 - 9,900 Cascada Vălul Miresei - 68+000 Doda Pilii 68+000 - 6,000 74+000 74+000 - 0,600 74+600 Total 0,000 63,200 11,400 0,000 0,000 0,000 0,000 74,600 84,376 0+000 - Limită jud. Bihor (26+455) 1,040 1+040 28 DJ 108K - DJ 764 (Baraj Acumulare 1+040 - Drăgan-Floroiu) 2,000 3+040 Total 0,000 0,000 3,040 0,000 0,000 0,000 0,000 3,040 3,040 DJ 108C (Aghireșu) - 0+000 - 29 DJ 108N 2,700 Limităjud. Sălaj 2+700 Total 2,700 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,700 2,800 DN 1C (Răscruci) - Limită 0+000 - 30 DJ 109 32,670 jud. Sălaj 32+670 Total 32,670 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 32,670 32,670 DN 1F (Cluj-Napoca - Str. 0+000 - 31 DJ 109A Giordano Bruno) - Pod 5,700 5+700 Valea Chintăului 368 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) Pod Valea Chintăului - 5+700 - 7+000 - Limită administrativă Cluj- 1,300 2,500 7+000 9+500 Napoca Limită administrativă Cluj- Napoca - Intersecție DJ 9+500 - 17,600 109 (Vultureni) - 9+500 - 27+100 27+100 Intersecție DJ 109 27+100 - (Vultureni) - intersecție DJ 10,800 37+900 161 (Panticeu) Intersecție DJ 161 37+900 - (Panticeu) - intersecție DJ 10,400 48+300 108B (Dealu Jurcii) 48+300 - Suprapunere DJ 108B 0,300 48+600 Intersecție DJ 108B - 48+600 - 7,600 Limită intravilan Ciubanca 56+200 Limită intravilan Ciubanca 56+200 - 1,100 - limită județ Sălaj 57+300 Total 21,200 24,900 7,600 2,500 0,000 1,100 0,000 57,300 57,300 0+000 - 19,300 DN 1C (Fundătura) - DJ 19+300 32 DJ 109B 108B (Oșorhel) 19+300 - 10,700 30+000 Total 0,000 19,300 10,700 0,000 0,000 0,000 0,000 30,000 30,000 0+000 - 4,100 4+100 DN 1C (Bunești) - DN 16 4+100 - 33 DJ 109C 1,490 (Cămărașu) 5+590 5+590 - 38,300 43+890 Total 0,000 43,890 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 43,890 39,200 0+000 - 10,300 10+300 10+300 - 3,070 13+370 13+370 - 1,730 15+100 15+100 - 8,400 DJ 109C (Gherla) - DN 1C 23+500 34 DJ 109D (Juc-Herghelie) 23+500 - 1,850 25+350 25+350 - 1,450 26+800 26+800 - 1,700 28+500 28+500 - 5,350 33+850 Total 0,000 33,850 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 33,850 34,120 0+000 - 0,450 0+450 DJ 108B (Dej) - Limită județ 0+450 - 35 DJ 109E 1,300 Sălaj 1+750 1+750 - 12,750 14+500 369 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 14+500 - 2,500 17+000 Total 0,000 15,250 0,450 1,300 0,000 0,000 0,000 17,000 17,000 0+000 - 1,620 1+620 1+620 - 10,900 DJ 109A (Vechea) - DJ 109 12+520 36 DJ 109S (Borșa) 12+520 - 1,100 13+620 13+620 - 0,700 14+320 Total 0,000 0,000 3,420 0,000 0,000 10,900 0,000 14,320 14,320 0+000 - 1,850 DJ 109D (Nicula) - 1+850 37 DJ 109T Mănăstirea Nicula 1+850 - 1,010 2+860 Total 0,000 1,850 1,010 0,000 0,000 0,000 0,000 2,860 2,860 0+000 - 6,600 6+600 6+600 - 4,850 DJ 109A (Cluj-Napoca) - DJ 11+450 38 DJ 109V 109S (Giula) 11+450 - 1,750 13+200 13+200 - 2,190 15+390 Total 0,000 4,850 6,600 0,000 0,000 3,940 0,000 15,390 15,390 0+000 - 1,300 1+300 1+300 - 9,700 11+000 11+000 - 3,000 14+000 14+000 - 1,100 15+100 15+100 - 2,200 17+300 17+300 - 7,600 24+900 DN 15 (Câmpia Turzii) - DJ 24+900 - 39 DJ 150 8,300 161G (Pălatca) 33+200 33+200 - 7,500 40+700 40+700 - 2,900 43+600 43+600 - 4,400 48+000 48+000 - 0,100 48+100 48+100 - 2,850 50+950 50+950 - 0,300 51+250 Total 0,000 48,000 0,000 0,000 0,000 0,400 2,850 51,250 49,580 370 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) DN 15 (Luna) - Baza 0+000 - 40 DJ 150A 3,160 Aeriană 71 3+160 Total 0,000 3,160 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,160 3,160 12+500 - 41 DJ 151C Limită jud. Mureș - DJ 150 10,200 22+700 Total 0,000 10,200 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 10,200 10,200 0+000 - 6,000 6+000 6+000 - 1,600 7+600 7+600 - 4,500 12+100 12+100 - 4,900 17+000 17+000 - 1,600 18+600 18+600 - 3,400 DN 16 (Căianu Vamă) - 22+000 42 DJ 161 Limită jud Sălaj (Sărata) 22+000 - 7,700 29+700 29+700 - 12,050 41+750 41+750 - 1,150 42+900 42+900 - 0,500 43+400 43+400 - 3,400 46+800 46+800 + 4,580 51+380 Total 4,500 14,150 24,750 0,000 0,000 7,980 0,000 51,380 49,780 0+000 - 7,000 7+000 7+000 - 0,500 7+500 7+500 - 0,700 8+200 8+200 - 1,500 9+700 9+700 - 0,900 DN 1C (Apahida) - DJ 150 10+600 43 DJ 161A (Ceanu Mare) 10+600 - 0,400 11+000 11+000 - 4,250 15+250 15+250 - 1,650 16+900 16+900 - 6,100 23+000 23+000 - 7,200 30+200 Total 0,000 7,200 23,000 0,000 0,000 0,000 0,000 30,200 29,800 DJ 161A (Ceanu Mare) - DC 0+000 - 44 DJ 161B 1,300 68A (Călărași Gară) 1+300 371 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 1+300 - 3,900 5+200 5+200 - 4,800 10+000 10+000 - 1,000 11+000 11+000 - 0,950 11+950 11+950 - 2,150 14+100 14+100 - 12,800 26+900 26+900 - 2,350 29+250 29+250 - 0,750 30+000 30+000 - 0,450 30+450 30+450 - 1,750 32+200 32+200 - 0,800 33+000 33+000 - 0,700 33+700 33+700 - 12,800 46+500 Total 0,000 30,150 4,150 1,550 0,000 5,850 4,800 46,500 45,980 0+000 - 1,300 1+300 1+300 - 2,900 4+200 4+200 - 0,600 4+800 4+800 - 1,160 5+960 5+960 - 1,140 7+100 7+100 - 6,000 13+100 13+100 - 45 DJ 161C DN 1C (Iclod) - DN 1C (Dej) 0,300 13+400 13+400 - 1,700 15+100 15+100 - 2,950 18+050 18+050 - 7,100 25+150 25+150 - 2,200 27+350 27+350 - 4,000 31+350 31+350 - 1,100 32+450 Total 0,000 7,300 12,260 0,000 0,000 9,940 2,950 32,450 26,300 DC 174 (Jichișu de Sus) - 0+000 - 46 DJ 161D 5,000 Dej 5+000 372 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 5+000 - 3,500 8+500 8+500 - 5,950 14+450 14+450 - 0,620 15+070 Intersecția DN 1C - 15+070 - 2,100 Intersecție 172F 17+170 17+170 - 1,400 18+570 18+570 - Suprapunere DJ 172F 0,850 19+420 19+420 - 20,930 40+350 40+350 - 0,100 40+450 DJ 172F - Valea 40+450 - Ungurașului 2,600 43+050 43+050 - 0,300 43+350 43+350 - 3,100 Ceaba – DJ 161E 46+450 (Târgușor) 46+450 - 7,900 54+350 54+350 - 2,300 56+650 Total 0,000 42,050 11,600 0,000 0,000 0,400 2,600 56,650 55,691 0+000 - 1,600 1+600 1+600 - 0,800 2+400 2+400 - 0,700 3+100 3+100 - 1,200 4+300 4+300 - 1,100 5+400 5+400 - 0,700 DJ 161D (Târgușor) - DJ 6+100 47 DJ 161E 109C (Hodaie) 6+100 - 2,130 8+230 8+230 - 8,100 16+330 16+330 - 5,900 22+230 22+230 - 2,000 24+230 24+230 - 2,010 26+240 26+240 - 2,500 28+740 Total 0,000 0,000 15,900 0,800 0,000 9,910 2,130 28,740 27,510 DJ 161E (Valea Caldă) - DC 0+000 - 48 DJ 161F 1,500 22 (Cătina) 1+500 373 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) Total 0,000 0,000 1,500 0,000 0,000 0,000 0,000 1,500 1,500 0+000 - 4,380 4+380 4+380 - 0,820 5+200 5+200 - 8,980 14+180 14+180 - 1,020 15+200 15+200 - 1,200 16+400 DJ 109C (Sucutard) - 16+400 - 49 DJ 161G 1,000 Căianu 17+400 17+400 - 1,200 18+600 18+600 - 1,200 19+800 19+800 - 1,800 21+600 21+600 - 0,400 22+000 22+000 - 1,106 23+106 Total 0,000 1,200 16,020 0,000 0,000 5,886 0,000 23,106 23,106 0+000 - 50 DJ 161H DN 16 - DC 48 (Suatu) 4,000 4+000 Total 0,000 4,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,000 4,000 0+000 - 0,900 DN 16 (Zorenii de Vale) - DJ 0+900 51 DJ 161J 109C (Geaca) 0+900 - 6,400 7+300 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 7,300 0,000 7,300 7,100 0+000 - 2,100 2+100 2+100 - 3,490 5+590 DN 16 (Căianu Vamă) - DJ 5+590 - 52 DJ 161K 1,060 161G (Chiriș) 6+650 6+650 - 8,050 14+700 14+700 - 6,200 20+900 Total 0,000 0,000 11,790 0,000 0,000 9,110 0,000 20,900 20,120 0+000 - 6,400 DN 1F (Topa Mică) - DJ 109 6+400 53 DJ 170B (Așchileu Mic) 6+400 – 8+000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,600 6,400 8,000 8,000 33+000 - 3,300 36+300 Limită jud. Bistrița-Năsăud 36+300 - 54 DJ 172A 0,800 - DJ 109C (Țaga) 37+100 37+100 - 2,300 39+400 374 Tip îmbrăcăminte drum Lungime Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte placă Lungime Nr. Denumire Drum în lucru Pavaj piatră cubică Pietruit Pământ măsurată Denumire sector drum definitivă uşoară beton totală crt. drum pe teren Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime (km) Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) Total 0,000 0,000 6,400 0,000 0,000 0,000 0,000 6,400 6,400 0+000 - 2,420 2+420 2+420 - 0,300 2+720 2+720 - 1,400 DN 1C (Gherla) - Limită 4+120 55 DJ 172F jud. Bistrița-Năsăud 4+120 - 11,400 15+520 15+520 - 0,850 16+370 16+370 - 9,840 26+210 Total 0,000 24,810 1,400 0,000 0,000 0,000 0,000 26,210 22,570 DN 18B (Chiuiești) - 0+000 - 56 DJ 182E 7,000 Mănăstirea Cășiel 7+000 Total 0,000 0,000 7,000 0,000 0,000 0,000 0,000 7,000 7,000 0+000 - 0,800 0+800 DN 17 (Cuzdrioara) - DN 0+800 - 57 DJ 182F 5,650 18B (Rugășești) 6+450 6+450 - 4,950 11+400 Total 0,000 0,000 5,750 0,000 0,000 5,650 0,000 11,400 9,980 Limită jud. Sălaj - DJ 108A 31+310 - 58 DJ 191D 4,470 (Vânători) 35+780 Total 0,000 4,470 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,470 4,470 32+760 - 6,400 Limită județ Bihor - DJ 39+160 59 DJ 763 108C (Doda Pilii) 39+160 - 4,100 43+260 Total 0,000 0,000 4,100 0,000 0,000 6,400 0,000 10,500 10,500 0+000 - 16,000 16+000 16+000 - 1,400 DN 1 - Valea Drăganului - 17+400 60 DJ 764B Lunca Vișagului – DJ 108K 17+400 - 0,400 17+800 17+800 - 4,800 22+600 Total 0,000 0,000 22,600 0,000 0,000 0,000 0,000 22,600 22,600 Total 117,670 670,580 304,530 16,750 0,000 196,426 30,570 1336,526 1324,763 375 Anexa 3. Tipul de îmbrăcăminte rutieră la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj. Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+000 - 1 DC 1 DN 1C - Muncel 3+400 3,400 Total 0,000 0,000 3,400 0,000 0,000 0,000 0,000 3,400 3,400 0+000 - 0+300 0,300 0+300 - 1+400 1,100 1+400 - DN 1C (Câțcău) - Sălișca - 1+850 0,450 2 DC 2 DN 1C (Coplean) 1+850 - 2+200 0,350 2+200 - 3+000 0,800 3+000 - 4+600 1,600 Total 0,000 0,000 0,650 0,000 0,000 3,950 0,000 4,600 5,500 0+000 - 4+800 4,800 DN 18B (Rugășești) - Guga 4+800 - 3 DC 3 - Comorâța 6+800 2,000 6+800 - 7.420 0,620 Total 0,000 0,000 4,800 0,000 0,000 2,000 0,620 7,420 7,420 0+000 - 4 DC 4 DC 3 (Guga) - Custura 2+400 2,400 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,400 0,000 2,400 2,400 0+000 - DN 18B (Sălătruc) - 2+300 2,300 5 DC 5 Leurda 2+300 - 3+700 1,400 Total 0,000 0,000 2,300 0,000 0,000 1,400 0,000 3,700 3,700 0+000 - DN 1B (Chiuiești) - Dosu 0+100 0,100 6 DC 6 Bricii 0+100 - 3+900 3,800 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,100 3,800 3,900 3,900 DJ 182E (Valea 7 DC 7 Cășeielului) - Strâmbu - 0+000 - Huta 8+600 8,600 Total 0,000 0,000 8,600 0,000 0,000 0,000 0,000 8,600 8,600 DC 9A (Valea lui Opriș) - 0+000 - 8 DC 8 Valea lui Opriș 1+000 1,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,000 0,000 1,000 1,000 0+000 - DJ 182E (Chiuiești) - Valea 2+100 2,100 9 DC 9A lui Opriș 2+100 - 3+900 1,800 376 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) Total 0,000 0,000 2,100 0,000 0,000 1,800 0,000 3,900 3,900 DN 17 (Mănășturel) - 0+000 - 10 DC 10 Mănășturel 1+900 1,900 Total 0,000 0,000 1,900 0,000 0,000 0,000 0,000 1,900 1,900 0+000 - 0+950 0,950 0+950 - 1+550 0,600 11 DC 12 DJ 161D (Unguraș) - Daroț 1+550 - 1+750 0,200 1+750 - 5+000 3,250 Total 0,000 0,000 0,950 0,000 0,000 0,800 3,250 5,000 5,000 0+000 - 12 DC 13 DJ 161D (Batin) - Batin 2+000 2,000 Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 0+200 0,200 13 DC 14 DJ 161D - Sicfa 0+200 - 2+000 1,800 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 2,000 3+800 - 5+700 1,900 Limită jud. Bistrița- 5+700 - 14 DC 14A Năsăud - DJ 161D (Valea 5+850 0,150 Ungurașului) 5+850 - 6+000 0,150 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,150 2,050 2,200 2,500 0+000 - 3+050 3,050 3+050 - DJ 172F (Mintiu Gherlii) - 4+000 0,950 15 DC 16 Pădureni 4+000 - 6+480 2,480 6+480 - 7+000 0,520 Total 0,000 0,000 6,480 0,000 0,000 0,520 0,000 7,000 7,000 0+000 - 0+500 0,500 DJ 172F (Valea Luncii) - 0+500 - 16 DC 17 Valea Cireșoii 0+800 0,300 0+800 - 1+600 0,800 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,500 1,100 1,600 1,600 0+000 - DJ 161E (Valea Caldă) - DJ 2+400 2,400 17 DC 18 109C (Geaca) 2+400 - 3+800 1,400 377 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 3+800 - 5+000 1,200 5+000 - 5+300 0,300 Total 0,000 0,000 2,900 0,000 0,000 2,400 0,000 5,300 5,000 0+000 - 1+500 1,500 18 DC 19 DJ 161E - Măhal 1+500 - 2+000 0,500 Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 2+200 2,200 2+200 - 19 DC 20 DJ 161E (Buza) - Rotunda 3+300 1,100 3+300 - 6+200 2,900 Total 0,000 0,000 3,300 0,000 0,000 2,900 0,000 6,200 6,200 0+000 - 2+000 2,000 2+000 - 2+300 0,300 DJ 161F (Cătina) - DJ 161E 2+300 - 20 DC 21 (Feldioara) 2+500 0,200 2+500 - 4+200 1,700 4+200 - 7.200 3,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 7,200 0,000 7,200 7,500 0+000 - 2+300 2,300 DC 21 (Cătina) - Limită 2+300 - 21 DC 21B jud. Bistrița-Năsăud 3+800 0,500 2+800 - 4+500 1,700 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,500 0,000 4,500 4,500 DJ 161F (Cătina) - Hagău - 0+000 - 22 DC 22 DJ 161E (Hodaie) 6+500 6,500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 6,500 0,000 6,500 8,100 0+000 - 6+200 6,200 23 DC 23 DJ 172A (Țaga) - Năsal 6+200 - 6+350 0,150 Total 0,000 0,000 6,200 0,000 0,000 0,150 0,000 6,350 6,350 0+000 - 24 DC 24 DJ 109C (Lacu) - Lacu 1+600 1,600 Total 0,000 0,000 1,600 0,000 0,000 0,000 0,000 1,600 1,600 DJ 109C (Sâmboleni) - 0+000 - 25 DC 25 Zorenii de Vale - Năoiu 2+850 2,850 378 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 2+850 - 4+350 1,500 4+350 - 6+300 1,950 6+300 - 12+100 5,800 12+100 - 12+600 0,500 Total 0,000 1,950 10,650 0,000 0,000 0,000 0,000 12,600 13,000 0+000 - 0+500 0,500 0+500 - 2+500 2,000 DJ 161G (Petea) - DJ 109C 2+500 - 26 DC 30 (Geaca) 3+200 0,700 3+200 - 4+000 0,800 4+000 - 6+700 2,700 Total 0,000 0,000 3,400 0,000 0,000 3,300 0,000 6,700 6,000 0+000 + 0+300 0,300 0+300 - 0+800 0,500 0+800 - 3+930 3,130 DJ 161 (Bonțida) - Coasta 3+930 - 27 DC 32 - Tăușeni - DJ 161K 4+030 0,100 4+030 - 5+030 1,000 5+030 - 8+580 3,550 8+580 - 9+880 1,300 Total 0,000 1,000 0,300 0,000 0,000 4,150 4,430 9,880 9,880 0+000 - 28 DC 33 DJ 161K (Sava) - Băgaciu 2+500 2,500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,500 0,000 2,500 2,500 0+000 - 4+800 4,800 29 DC 34 DJ 109C (Sucutard) - Puini 4+800 - 5+600 0,800 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,800 0,800 5,600 5,600 0+000 - 1+400 1,400 DJ 109C (Sântioana) - 1+400 - 30 DC 35 Sântejude-Vale - 6+800 5,400 Sântejude 6+800 - 7+800 1,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 7,800 0,000 7,800 7,800 379 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+000 - 10+600 10,600 DJ 109C (Sântioana) - DJ 10+600 - 31 DC 36 109D (Săcălaia) 10+800 0,200 10+800 - 12+000 1,200 Total 0,000 0,000 1,200 0,000 0,000 0,200 10,600 12,000 12,000 0+000 - 1+400 1,400 32 DC 37 DJ 172F (Gherla) - Silivaș 1+400 - 6+400 5,000 Total 0,000 1,400 5,000 0,000 0,000 0,000 0,000 6,400 6,000 0+000 - 1+800 1,800 33 DC 38 DN 1C (Iclod) - Iclozel 1+800 - 3+000 1,200 Total 0,000 0,000 1,800 0,000 0,000 1,200 0,000 3,000 3,000 0+000 - 1+100 1,100 1+100 - 3+300 2,200 DJ 172F (Gherla) - DJ 3+300 - 34 DC 39 109D (Săcălaia) 6+900 3,600 6+900 - 7+100 0,200 7+100 - 7+300 0,200 Total 0,000 1,100 2,200 0,000 0,000 0,400 3,600 7,300 7,300 0+000 - 1+800 1,800 DJ 109D (Juc-Herghelie) - 1+800 - 35 DC 40 Jucu de Mijloc - DN 1C 2+200 0,400 (Juc-Herghelie) 2+200 - 3+870 1,670 Total 0,000 0,000 3,870 0,000 0,000 0,000 0,000 3,870 2,000 0+000 - DN 1C (Apahida) - DJ 2+300 2,300 36 DC 41 109D (Jucu de Sus) 2+300 - 7+200 4,900 Total 0,000 0,000 7,200 0,000 0,000 0,000 0,000 7,200 7,080 0+000 - DN 16 (Corpadea) - 3+300 3,300 37 DC 42 Corpadea 3+300 - 3+400 0,100 Total 0,000 0,000 3,300 0,000 0,000 0,000 0,100 3,400 3,400 0+000 - DN 16 (Căianu Vamă) - DJ 0+300 0,300 38 DC 43 161A (Cojocna) 0+300 - 2+100 1,800 380 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 2+100 - 6+600 4,500 Total 0,000 0,000 4,500 0,000 0,000 0,300 1,800 6,600 7,350 0+000 - 0+010 0,010 0+010 - DJ 161A (Iuriu de Câmpie) 0+020 0,010 39 DC 45 - Huci 0+020 - 1+600 1,580 1+600 - 2+000 0,400 Total 0,000 0,000 0,010 0,000 0,000 1,990 0,000 2,000 2,000 0+000 - 0+150 0,150 DJ 161G (Căianu) - DN 16 0+150 - 40 DC 46 (Căianu Mic) 2+500 2,350 2+500 - 4+100 1,600 Total 0,000 0,000 0,150 0,000 0,000 3,950 0,000 4,100 4,100 0+000 - DJ 161H (Suatu) - 5+700 5,700 41 DC 47 Aruncuta 5+700 - 6+000 0,300 Total 0,000 0,000 5,700 0,000 0,000 0,300 0,000 6,000 6,000 0+000 - 4+300 4,300 DC 47 (Suatu) - DJ 150 4+300 - 42 DC 47A (Berchieșu) 6+000 1,700 6+000 - 7+700 1,700 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 6,000 1,700 7,700 5,000 0+000 - DJ 161H (Suatu) - 4+000 4,000 43 DC 48 Dâmburile 4+000 - 6+700 2,700 Total 0,000 0,000 4,000 0,000 0,000 0,000 2,700 6,700 6,700 0+000 - 0+800 0,800 0+800 - 1+000 0,200 44 DC 49 DJ 150 (Crișeni) - Boteni 1+000 - 1+400 0,400 1+400 - 2+000 0,600 Total 0,000 0,000 1,400 0,000 0,000 0,600 0,000 2,000 2,000 0+000 - DJ 150 (Crișeni) - Limită 0+500 0,500 45 DC 49A jud. Mureș (Vișinelu) 0+500 - 1+700 1,200 381 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,700 0,000 1,700 1,700 0+000 - 0+900 0,900 0+900 - 46 DC 50 DJ 150 (Frata) - Olariu 1+200 0,300 1+200 - 2+200 1,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,200 0,000 2,200 2,200 DJ 150 (Frata) - Frata - 47 DC 51 Poiana Frății - Limită jud. 0+000 - Mureș 7+900 7,900 Total 0,000 0,000 7,900 0,000 0,000 0,000 0,000 7,900 8,560 0+000 - 48 DC 52 DC 51 (Frata) - Oaș 2+700 2,700 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,700 0,000 2,700 2,700 0+000 - 0+100 0,100 0+100 - DJ 150 (Frata) - Pădurea 1+000 0,900 49 DC 53 Iacobeni 1+000 - 1+500 0,500 1+500 - 1+800 0,300 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,100 1,700 1,800 1,800 0+000 - 1+200 1,200 50 DC 54 DJ 150 - Răzoare 1+200 - 2+000 0,800 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - DJ 150 (Ceanu Mare) - 1+300 1,300 51 DC 55 Iacobeni - Limită jud. 1+300 - Mureș 4+000 2,700 Total 0,000 0,000 4,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,000 4,000 0+000 - DJ 150 (Boian) - Boian - 1+230 1,230 52 DC 56 Hodăi-Boian - Limită jud. 1+230 - Mureș 4+280 3,050 Total 0,000 0,000 1,230 0,000 0,000 3,050 0,000 4,280 4,470 0+000 - DJ 150 (Bolduț) - Valea lui 1+200 1,200 53 DC 57 Cati - DJ 161B 1+200 - 4+400 3,200 Total 0,000 0,000 1,200 0,000 0,000 3,200 0,000 4,400 4,400 0+000 - DJ 151C - Pădureni - Lim. 1+000 1,000 54 DC 58 jud. Mureș 1+000 - 2+670 1,670 382 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 2+670 - 4+800 2,130 Total 0,000 0,000 2,670 0,000 0,000 2,130 0,000 4,800 4,800 0+000 - 3+120 3,120 3+120 - DJ 151C (Tritenii de Jos) - 4+820 1,700 55 DC 59 Clapa - Limită jud. Mureș 4+820 - 5+100 0,280 5+100 - 5+800 0,700 Total 0,000 0,000 3,400 0,000 0,000 2,400 0,000 5,800 5,650 0+000 - 0+700 0,700 0+700 - DC 59 (Tritenii de Jos) - 2+450 1,750 56 DC 60 Tritenii-Hotar 2+450 - 3+290 0,840 3+290 - 4+500 1,210 Total 0,000 0,000 3,290 0,000 0,000 1,210 0,000 4,500 4,500 0+000 - 3+800 3,800 3+800 - 57 DC 61 DJ 150 - Urca 5+000 1,200 5+000 - 6+000 1,000 Total 0,000 0,000 3,800 0,000 0,000 1,200 1,000 6,000 6,000 0+000 - 1+100 1,100 1+100 - DN 15 (Câmpia Turzii) - DC 1+300 0,200 58 DC 62 68 (Călărași Gară) 1+300 - 6+400 5,100 6+400 - 6+800 0,400 Total 0,000 0,000 1,700 0,000 0,000 5,100 0,000 6,800 6,800 0+000 - 0+500 0,500 59 DC 63 DJ 161B (Stârcu) - Stârcu 0+500 - 1+000 0,500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,500 0,500 1,000 1,000 DJ 161B (Valea l.uiCati) - 60 DC 64 Ciurgău - Dosu Napului - 0+000 - DC 69 (Valea Florilor) 9+200 9,200 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 9,200 0,000 9,200 9,000 DJ 161A (Strucut) - DC 64 0+000 - 61 DC 65 (Ciurgău) 1+500 1,500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,500 0,000 1,500 1,500 383 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+000 - 1+900 1,900 DJ 161A (Ceanu Mare) - 1+900 - 62 DC 66 Fânațe - DJ 150 (Ceanu 2+500 0,600 Mare) 2+500 - 6+200 3,700 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,600 0,600 6,200 5,700 0+000 - DJ 172F (Gligorești) - 2+000 2,000 63 DC 67 Gligorești - Limită jud. 2+000 - Alba 2+600 0,600 Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 0,600 0,000 2,600 2,600 0+000 - 0+800 0,800 DJ 150A (Baza Aeriană 71) 0+800 - 64 DC 68 - DJ 161B (Călărași-Gară) 1+400 0,600 1+400 - 3+000 1,600 Total 0,000 0,000 1,600 0,000 0,000 1,400 0,000 3,000 3,000 0+000 - 0+600 0,600 0+600 - DJ 161B (Călărași Gară) - 0+700 0,100 65 DC 68A Limită jud. Alba 0+700 - 0+800 0,100 0+800 - 2+270 1,470 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,700 1,570 2,270 2,270 0+000 - 3+500 3,500 DJ 161B (Ploscoș) - Valea 3+500 - 66 DC 69 Florilor - Lobodaș 4+500 1,000 4+500 - 5+900 1,400 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,900 0,000 5,900 4,350 0+000 - 1+460 1,460 1+460 - 3+700 2,240 DN 15 (Câmpia Turzii) - DJ 3+700 - 67 DC 69A 161B (Ploscoș) 5+000 1,300 5+000 - 7+800 2,800 7+800 - 9+600 1,800 Total 0,000 0,000 1,460 0,000 0,000 5,340 2,800 9,600 9,600 0+000 - DC 69 (ValeaFlorilor) - DJ 1+200 1,200 68 DC 70 161B (Crairât) 1+200 - 2+480 1,280 384 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 2+480 - 2+980 0,500 2+980 - 3+780 0,800 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 1,780 3,780 2,500 0+000 - 1+000 1,000 DN 1 (Feleacu) - Casele 1+000 - 69 DC 71 Micești 4+900 3,900 4+900 - 5+600 0,700 Total 0,000 0,000 1,000 0,000 0,000 3,900 0,700 5,600 5,600 DN 1 (Copăceni) - 0+000 - 70 DC 72 Copăceni 2+000 2,000 Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 DN 1 (Comșești) - 0+000 - 71 DC 73 Comșești 2+500 2,500 Total 0,000 0,000 2,500 0,000 0,000 0,000 0,000 2,500 2,500 0+000 - DN 1 (Mărtinești) - 1+800 1,800 72 DC 74 Mărtinești 1+800 - 1+900 0,100 Total 0,000 0,000 1,800 0,000 0,000 0,100 0,000 1,900 1,900 0+000 - 1+000 1,000 1+000 - DJ 103M (Vâlcele) - DC 77 2+400 1,400 73 DC 75 (Sărădiș) 2+400 - 4+100 1,700 4+100 - 5+500 1,400 Total 0,000 0,000 2,400 0,000 0,000 3,100 0,000 5,500 5,120 DJ 161A (Cojocna) - DJ 0+000 - 74 DC 76 105S (Boju) 6+500 6,500 Total 0,000 0,000 6,500 0,000 0,000 0,000 0,000 6,500 6,000 0+000 - 0+200 0,200 0+200 - DJ 103G (Gheorghieni) - 3+600 3,400 75 DC 77 DJ 103T (Feleacu) 3+600 - 4+850 1,250 4+850 - 5+350 0,500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,950 3,400 5,350 5,350 0+000 - DJ 105S (Boju) - DJ 161A 0+700 0,700 76 DC 78 (Iuriu de Câmpie) 0+700 - 1+500 0,800 385 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 1+500- 8+600 7,100 8+600 - 12+100 3,500 12+100 - 13+700 1,600 13+700 - 14+000 0,300 Total 0,000 0,000 1,500 0,000 0,000 3,800 8,700 14,000 14,000 0+000 - 1+800 1,800 77 DC 79 DJ 105S (Pata) - Bodrog 1+800 - 2+000 0,200 Total 0,000 0,000 1,800 0,000 0,000 0,000 0,200 2,000 2,000 0+000 - 2+400 2,400 2+400 - 2+500 0,100 DN 1N (Cluj-Napoca) - 2+500 - 78 DC 80 Dezmir - Cara - DJ 161A 10+000 7,500 10+000 - 11+590 1,590 11+590 - 13+000 1,410 Total 0,000 0,000 3,810 0,000 0,000 1,690 7,500 13,000 13,000 0+000 - 0+700 0,700 79 DC 81 DN 1 - Stejeriș 0+700 - 3+000 2,300 Total 0,000 0,000 0,700 0,000 0,000 2,300 0,000 3,000 3,000 0+000 - 2+800 2,800 DN 1 - Bădeni - Plăiești - 2+800 - 80 DC 82 DJ 103G (Moldovenești) 8+300 5,500 8+300 - 9+400 1,100 Total 0,000 0,000 9,400 0,000 0,000 0,000 0,000 9,400 10,000 0+000 - 10+000 10,000 10+000 - 81 DC 85 DJ 103G (Tureni) - Micești 10+500 0,500 10+500 - 11+893 1,393 Total 0,000 0,000 10,000 0,000 0,000 0,500 1,393 11,893 11,893 0+000 - DJ 107L (Petreștii de Jos) - 3+080 3,080 82 DC 86 Deleni 3+080 - 3+800 0,720 Total 0,000 0,000 3,080 0,000 0,000 0,720 0,000 3,800 3,800 386 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+000 - 4+000 4,000 DJ 107L (Petreștii de Jos) - 4+000 - 83 DC 87 DC 107 (Borzești) 4+600 0,600 4+600 - 6+900 2,300 Total 0,000 0,000 4,000 0,000 0,000 2,900 0,000 6,900 8,170 0+000 - 3+400 3,400 3+400 - 84 DC 88 DJ 107L - DC 104 (Livada) 3+800 0,400 3+800 - 4+800 1,000 Total 0,000 0,000 3,400 0,000 0,000 0,400 1,000 4,800 5,400 0+000 - 2+950 2,950 85 DC 89 DJ 107L (Crăiești) - Plaiuri 2+950 - 3+100 0,150 Total 0,000 0,000 2,950 0,000 0,000 0,150 0,000 3,100 3,100 0+000 - 2+000 2,000 2+000 - 86 DC 90 DJ 107L - Pădureni 2+400 0,400 2+400 - 3+000 0,600 Total 0,000 0,000 2,400 0,000 0,000 0,600 0,000 3,000 3,000 0+000 - 1+500 1,500 1+500 - 2+630 1,130 2+630 - 4+500 1,870 87 DC 91 DJ 107L - DJ 107R (Sălicea) 4+500 - 5+200 0,700 5+200 - 8+200 3,000 8+200 - 10+500 2,300 Total 0,000 0,000 1,130 0,000 0,000 9,370 0,000 10,500 10,300 0+000 - 2+310 2,310 88 DC 92 DJ 107L - Șutu 2+310 - 2+500 0,190 Total 0,000 0,000 2,310 0,000 0,000 0,190 0,000 2,500 2,500 89 DC 93A Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,100 0+000 - 90 DC 94 DJ 107M (Săcel) - Săcel 0+700 0,700 Total 0,000 0,000 0,700 0,000 0,000 0,000 0,000 0,700 0,700 387 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+000 - 2+500 - 91 DC 96 DJ 105L (Tăuți) - Tăuți 2+500 2,500 3+100 0,600 Total 0,000 0,000 2,500 0,000 0,000 0,600 0,000 3,100 3,100 0+000 - DN 1 (Luna de Sus) - DJ 0+800 0,800 92 DC 98 107M (Luna de Sus) 0+800 - 1+100 0,300 Total 0,000 1,100 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,100 1,100 0+000 - 93 DC 99 DJ 107M (Lita) - Hășdate 5+000 5,000 Total 0,000 0,000 5,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,000 5,000 DJ 107R (Muntele 94 DC 100A Băișorii) - Muntele 0+000 - Bocului 6+000 6,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 6,000 0,000 6,000 6,000 DJ 107N (Moara de 0+000 - 95 DC 101 Pădure) - Muntele Săcel 3+500 3,500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,500 0,000 3,500 3,500 0+000 - 0+050 0,050 0+050 - 1+750 1,700 DJ 107N (Moara de 1+750 - 96 DC 101A Pădure) - Muntele Filii 2+150 0,400 2+150 - 4+500 2,350 4+500 - 6+000 1,500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,950 4,050 6,000 6,000 0+000 - 1+000 1,000 1+000 - 6+000 5,000 DJ 107M (Iara) - Valea 6+000 - 97 DC 102 Vadului 6+800 0,800 6+800 - 7+800 1,000 7+800 - 9+000 1,200 Total 0,000 0,000 6,000 0,000 0,000 3,000 0,000 9,000 9,000 0+000 - DC 102 (Iara) - DC 102 5+600 5,600 98 DC 102A (Mașca) 5+600 - 7+400 1,800 Total 0,000 0,000 5,600 0,000 0,000 1,800 0,000 7,400 7,560 0+000 - 4+000 4,000 99 DC 103 DJ 107M (Iara) - Agriș 4+000 - 5+100 1,100 Total 0,000 0,000 5,100 0,000 0,000 0,000 0,000 5,100 5,100 388 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+000 - 0+540 0,540 0+540 - 1+900 1,360 1+900 - 1+960 0,060 1+960 - 2+460 0,500 Făgetu Ierii - DC 106 2+460 - 100 DC 104 (Măgura Ierii) 3+960 1,500 3+960 - 4+460 0,500 4+460 - 5+160 0,700 5+160 - 5+860 0,700 5+860 - 9+910 4,050 Total 0,000 0,060 1,360 0,000 0,000 4,440 4,050 9,910 7,700 0+000 - 0+650 0,650 DJ 107M (Iara) - DN 75 0+650 - 101 DC 105 (Lungești) 8+040 7,390 8+040 - 11+640 3,600 Total 3,600 0,000 0,000 0,000 0,000 0,650 7,390 11,640 12,850 DJ 107M - DC 104 0+000 - 102 DC 106 (Măgura Ierii) 2+500 2,500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,500 0,000 2,500 3,000 0+000 - 0+150 0,150 0+150- 103 DC 107 DN 75 (Buru) - Borzești 3+760 3,610 3+760 - 5+000 1,240 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,390 3,610 5,000 5,000 DJ 107N (Mănăstirea 104 DC 110 Muntele Rece) - Râșca 0+000 - Cătun 5+000 5,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,000 0,000 5,000 5,000 0+000 - DJ 107T 1+000 1,000 105 DC 110C (CoadalaculuiSomeșuRec 1+000 - e) - DC 111 (Măguri ) 4+000 3,000 Total 0,000 0,000 4,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,000 4,000 0+000 - DJ 107T (Măguri Răcătău) 4+600 4,600 106 DC 111 - DC 110C (Măguri) 4+600 - 7+700 3,100 389 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 7+700 - 9+500 1,800 Total 0,000 0,000 1,800 0,000 0,000 7,700 0,000 9,500 7,000 DJ 103K (Dângău Mare) - 0+000 - 107 DC 113 Bălcești 2+000 2,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - DN 1 (Căpușu Mic) - 3+000 3,000 108 DC 114 Căpușu Mic 3+000 - 3+500 0,500 Total 0,000 0,000 3,000 0,000 0,000 0,500 0,000 3,500 3,500 0+000 - 2+400 2,400 109 DC 115 DJ 108C - Bedeciu 2+400 - 3+000 0,600 Total 0,000 0,000 2,400 0,000 0,000 0,600 0,000 3,000 3,000 DJ 108C (Dretea - DC 119 0+000 - 110 DC 116 (Dretea) 0+800 0,800 Total 0,000 0,000 0,800 0,000 0,000 0,000 0,000 0,800 3,000 0+000 - 1+000 1,000 1+000 - 7+100 6,100 7+100 - 7+200 0,100 DJ 108C (Mănăstireni) - 7+200 - 111 DC 117 Șăula - Nearșova (DN 1) 7+600 0,400 7+600 - 7+800 0,200 7+800 - 8+300 0,500 8+300 - 9+410 1,110 Total 0,000 0,000 3,010 0,200 0,000 0,100 6,100 9,410 9,410 0+000 - 7+600 7,600 DJ 103K (Râșca) - DJ 103K 7+600 - 112 DC 118 (Dângău Mic) 8+000 0,400 8+000 - 12+840 4,840 Total 0,000 0,000 7,600 0,000 0,000 0,400 4,840 12,840 12,840 0+000 - 1+500 1,500 1+500 - DC 117 - Bica - DC 116 2+200 0,700 113 DC 119 (Dretea) 2+200 - 2+350 0,150 2+350 - 2+500 0,150 Total 0,000 0,000 1,650 0,000 0,000 0,150 0,700 2,500 2,500 390 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) DJ 108C (Răchițele) - DN 0+000 - 114 DC 121 1R (Beliș) 17+900 17,900 Total 0,000 0,000 17,900 0,000 0,000 0,000 0,000 17,900 17,250 0+000 - 115 DC 122 DN 1R (Călățele) - Finciu 3+340 3,340 Total 3,340 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,340 3,340 0+000 - 2+600 2,600 116 DC 123 Bociu - DJ 108C - Ciuleni 2+600 - 5+100 2,500 Total 0,000 0,000 5,100 0,000 0,000 0,000 0,000 5,100 5,100 0+000 - 1+000 1,000 DN 1R (Huedin) - Domoșu 1+000 - 117 DC 124 - Horlacea 1+200 0,200 1+200 - 5+250 4,050 Total 0,000 0,000 5,250 0,000 0,000 0,000 0,000 5,250 5,250 0+000 - 4+000 4,000 4+000 - 4+800 0,800 DJ 103J (Sâncraiu) - 4+800 - 118 DC 126 Hodișu 6+100 1,300 6+100 - 8+600 2,500 8+600 - 11+900 3,300 Total 0,000 0,000 11,900 0,000 0,000 0,000 0,000 11,900 15,200 0+000 - 119 DC 127 DC 126 - Morlaca 2+000 2,000 Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - DJ 108C (Doda Pilii) - 6+700 6,700 120 DC 128A Giurcuța de Sus 6+700 - 8+700 2,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 8,700 0,000 8,700 8,700 DC 128A (Doda Pilii) - 0+000 121 DC 128C Smida 1+700 1,700 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,700 0,000 1,700 1,700 0+000 - DJ 103H (Săcuieu) - 6+100 6,100 122 DC 129 Rogojel 6+100 - 9+000 2,900 Total 0,000 0,000 6,100 0,000 0,000 2,900 0,000 9,000 9,000 0+000 - DJ 103J - DC 131 3+850 3,850 123 DC 130 (Tranișu) 3+850 - 4+450 0,600 391 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 4+450 - 5+550 1,100 5+550 - 6+450 0,900 6+450 - 7+050 0,600 Total 0,000 0,000 4,450 0,000 0,000 1,500 1,100 7,050 7,050 DJ 764B (Valea 124 DC 131 Drăganului) - DC 130 0+000 - (Tranișu) 4+000 4,000 Total 0,000 0,000 4,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,000 4,000 0+000 - 2+750 2,750 2+750 - 125 DC 132 DN 1 (Negreni) - Prelucele 3+250 0,500 3+250 - 7+000 3,750 Total 0,000 0,000 2,750 0,000 0,000 0,500 3,750 7,000 7,000 0+000 - DC 137 (Ticu Colonie) - 1+000 1,000 126 DC 133 Dâncu 1+000 - 2+000 1,000 Total 0,000 0,000 1,000 0,000 0,000 1,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 3+500 3,500 DN 1 (Izvoru Crișului) - 3+500 - 127 DC 135 Nadășu - Limită jud. Sălaj 4+300 0,800 4+300 - 5+460 1,160 Total 0,000 0,000 4,300 0,000 0,000 0,000 1,160 5,460 5,460 DJ 108N (Limită jud. Sălaj) 0+000 - 8+400 - 128 DC 137 - Ticu Colonie - Arghișu 8+400 8,400 10+500 2,100 Total 0,000 0,000 8,400 0,000 0,000 0,000 2,100 10,500 10,500 0+000 - 1+200 1,200 1+200 - DN 1 (Dumbrava) - Inucu - 1+500 0,300 129 DC 138 DJ 108C (Dorolțu) 1+500 - 4+870 3,370 4+870 - 9+870 5,000 Total 0,000 0,000 6,200 0,000 0,000 0,300 3,370 9,870 9,870 DN 1 (Căpușu Mare) - 0+000 - 0+400 - 130 DC 139 Straja 0+400 0,400 3+000 2,600 Total 0,000 0,000 0,400 0,000 0,000 2,600 0,000 3,000 3,000 0+000 - DJ 108C (Gârbău) - Turea 4+300 4,300 131 DC 140 - Cornești 4+300 - 8+500 4,200 392 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 8+500 - 10+000 1,500 Total 0,000 0,000 8,500 0,000 0,000 0,000 1,500 10,000 10,000 DJ 108C (Dorolțu) - 0+000 - 132 DC 140A Băgara 2+000 2,000 Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 133 DC 141 DN 1F - Suceagu 3+700 3,700 Total 0,000 0,000 3,700 0,000 0,000 0,000 0,000 3,700 3,700 0+000 - 1+600 1,600 1+600 - DN 1J (Viștea) - DN 1 6+250 4,650 134 DC 141A (Gilău) 6+250 - 6+450 0,200 6+450 - 7+400 0,950 Total 0,000 0,000 2,550 0,000 0,000 0,200 4,650 7,400 7,400 0+000 - 135 DC 141B DN 1F (Mera) - Mera 2+000 2,000 Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 DJ 108C (Halta Macău) - 0+000 - 136 DC 142A Macău 3+000 3,000 Total 0,000 0,000 3,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - 1+500 1,500 1+500 - 4+300 2,800 DJ 109A (Cluj-Napoca) - 4+300 - 137 DC 142B DJ 105T (Popești) 5+500 1,200 5+500 - 6+600 1,100 6+600 - 7+950 1,350 Total 0,000 1,500 3,650 2,800 0,000 0,000 0,000 7,950 5,000 0+000 - DN 1N (Sub Coastă) - DN 1+400 1,400 138 DC 142C 1N (VOCE) 1+400 - 2+100 0,700 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,400 0,700 2,100 7,600 0+000 - 1+550 1,550 1+550 - DN 1C (Cluj-Napoca) - 2+300 0,750 139 DC 142D Colonia Sopor (Cluj- 2+300 - Napoca) 4.550 2,250 4+550 - 5+000 0,450 Total 0,000 1,550 0,750 0,000 0,000 2,700 0,000 5,000 5,000 393 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+000 - 140 DC 143 DN 1F (Șardu) - Șardu 3+000 3,000 Total 0,000 0,000 3,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - 0+500 0,500 DN 1F (Sânpaul) - 0+500 - 141 DC 144 Șumurducu - DJ 105T 3+400 2,900 (Săliștea Nouă) 3+400 - 7+000 3,600 Total 0,000 0,000 0,500 0,000 0,000 2,900 3,600 7,000 7,000 0+000 - 0+700 0,700 0+700 - 1+500 0,800 DJ 105T (Berindu) - 1+500 - 142 DC 145 Cristorel - DJ 109 5+120 3,620 (Așchileu Mare) 5+120 - 5+320 0,200 5+320 - 9+020 3,700 Total 0,000 0,000 4,400 0,000 0,000 1,000 3,620 9,020 9,020 0+000 - 0+950 0,950 0+950 - DJ 109 (Fodora) - DC 157 2+450 1,500 143 DC 146 (Cătălina) 2+450 - 4+950 2,500 4+950 - 7+300 2,350 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,450 3,850 7,300 5,000 0+000 - DJ 109 (Așchileu Mare) - 1+000 1,000 144 DC 146A DC 146 (Dorna) 1+000 - 4+000 3,000 Total 0,000 0,000 1,000 0,000 0,000 3,000 0,000 4,000 4,000 0+000 - DJ 109 V (Pădureni) - DC 1+500 1,500 145 DC 147 156 (Feiurdeni) 1+500 - 4+310 2,810 Total 0,000 0,000 4,310 0,000 0,000 0,000 0,000 4,310 4,310 DJ 109A (Șoimeni) - 0+000 - 146 DC 148A Șoimeni 2+000 2,000 Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 2+800 2,800 DJ 109A (Făureni) - 2+800 - 147 DC 150 Făureni - DJ 109 5+300 2,500 (Vultureni) 5+300 - 5+700 0,400 394 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,200 2,500 5,700 5,700 0+000 - 148 DC 151 DJ 109 (Borșa) - Bădești 3+000 3,000 Total 0,000 0,000 3,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - 0+900 0,900 DJ 109S (Borșa) - Borșa 0+900 - 149 DC 151A Crestaia 1+400 0,500 1+400 - 3+700 2,300 Total 0,000 0,000 0,900 0,000 0,000 0,500 2,300 3,700 3,700 0+000 - 0+800 0,800 0+800 - DJ 109S (Giula) - 1+100 0,300 150 DC 152 Ciumăfaia (DJ 109) - 1+100 - Chidea 2+300 1,200 2+300 - 5+800 3,500 Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 3,500 0,300 5,800 8,500 0+000 - DN 1C (Sânnicoară) - DN 0+500 0,500 151 DC 153 1N (VOCE) 0+500 - 1+000 0,500 Total 0,000 0,000 1,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,000 3,800 0+000 - DN 1C (Câmpenești) - DC 0+750 0,750 152 DC 154 156 (Câmpenești 0+750 - 4+700 3,950 Total 0,000 0,000 0,750 0,000 0,000 3,950 0,000 4,700 6,000 0+000 - 153 DC 155 DJ 161 - Cubleșu Someșan 6+780 6,780 Total 0,000 0,000 6,780 0,000 0,000 0,000 0,000 6,780 6,780 0+000 - DC 154 (Câmpenești) - DC 1+800 1,800 154 DC 156 147 (Feiurdeni) 1+800 - 6+500 4,700 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 1,800 4,700 6,500 6,500 0+000 - 155 DC 157 DJ 161 - Cătălina 3+200 3,200 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,200 0,000 3,200 3,200 0+ 000 - 2+550 2,550 2+550 - 156 DC 158 DJ 109A (Panticeu) - Elciu 4+300 1,750 4+300 - 4+600 0,300 Total 0,000 0,000 1,750 0,000 0,000 2,850 0,000 4,600 4,600 395 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+000 - DJ 109B (Lujerdiu) - 5+670 5,670 157 DC 159 Bârlea - Tioltiur 5+670 - 6+000 0,330 Total 0,000 0,000 5,670 0,000 0,000 0,330 0,000 6,000 6,000 DJ 109B (Oșorhel) - Antăș 0+000 - 158 DC 160 - Blidărești 3+500 3,500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,500 0,000 3,500 3,500 0+000 - DJ 109A (Ciubăncuța) - 3+700 3,700 159 DC 162 Osoi 3+700 - 3+850 0,150 Total 0,000 0,000 3,700 0,000 0,000 0,000 0,150 3,850 3,850 0+000 - 0+800 0,800 160 DC 163 DJ 109A - Escu 0+800 - 1+700 0,900 Total 0,000 0,000 0,800 0,000 0,000 0,900 0,000 1,700 1,700 0+000 - 1+200 1,200 1+200 - 161 DC 164 DJ 108B (Bobâlna) - Pruni 4+000 2,800 4+000 - 4+300 0,300 Total 0,000 0,000 1,200 0,000 0,000 3,100 0,000 4,300 4,300 DJ 108B (Maia) - Suarăș - 0+000 - 162 DC 165 Băbdiu 5+300 5,300 Total 5,300 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,300 5,300 0+000 - DJ 108B (Șomcutu Mic) - 0+300 0,300 163 DC 166 Peștera 0+300 - 5+000 4,700 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,300 4,700 5,000 5,000 0+000 - 164 DC 168 DJ 161C (Corneni) - Vale 2+000 2,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 165 DC 169 DJ 161C - Girolt 5+000 5,000 Total 0,000 0,000 5,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,000 5,000 0+000 - 166 DC 170 DJ 161C (Aluniș) - Pruneni 3+000 3,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - 5+990 5,990 5+990 - 167 DC 171 DN 1C (Livada) - Orman 6+750 0,760 6+750 - 7+000 0,250 Total 0,000 0,000 6,750 0,000 0,000 0,000 0,250 7,000 7,000 396 Tip îmbrăcăminte rutieră Lungime Nr. Denumire Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte asfaltică Îmbrăcăminte beton de măsurată Lungime Denumire sector drum Drum în lucru Pavaj piatră cioplită Pietruit Pământ crt. drum definitivă uşoară ciment pe teren totală (km) (km) Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Lungime Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie Poziţie (km) (km) (km) (km) (km) (km) (km) 0+000 - 0+200 0,200 0+200 - 168 DC 172A DN 1C (Băița) - Băița 1+800 1,600 1+800 - 2+500 0,700 Total 0,000 0,000 1,800 0,000 0,000 0,700 0,000 2,500 2,500 0+000 - 169 DC 172B DN 1C (Bunești) - Bunești 1+200 1,200 Total 0,000 0,000 1,200 0,000 0,000 0,000 0,000 1,200 1,200 0+000 - 3+500 3,500 170 DC 173 DN 1C (Nima) - Nima 3+500 - 4+000 0,500 Total 0,000 0,000 4,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,000 4,000 0+000 - DJ 161D (Jichișu de Sus) - 2+500 2,500 171 DC 174 Șigău 2+500 - 2+780 0,280 Total 0,000 0,000 2,500 0,000 0,000 0,280 0,000 2,780 2,780 0+000 - 172 DC 175 DJ 161D - Tărpiu 5+000 5,000 Total 0,000 0,000 5,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,000 5,000 0+000 - 1+400 1,400 173 DC 176 DJ 161D (Dej) - Codor 1+400 - 3+000 1,600 Total 0,000 0,000 1,400 0,000 0,000 1,600 0,000 3,000 3,000 0+000 - 0+050 0,050 0+050 - DN 1C (Câțcău) - r. Someș 0+550 0,500 0+550 - 1+600 1,050 174 DC 177 1+600 - r. Someș - DJ 109E 1+950 0,350 1+950 - Suprapunere DJ 109E 2+850 0,900 Intersecție DJ 109E (Vad) 2+850 - - Calna 13+000 10,150 Total 0,000 0,000 11,100 0,000 0,000 1,900 0,000 13,000 13,000 0+000 - DC 177 (Bogata de Jos) - 1+700 1,700 175 DC 178 Curtuiușu Dejului 1+700 - 2+000 0,300 Total 0,000 0,000 1,700 0,000 0,000 0,300 0,000 2,000 2,000 Total 12,240 9,660 440,420 3,000 0,000 280,200 146,433 891,953 899,833 397 398 Anexa 4. Starea drumurilor naționale din județul Cluj. 399 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Lungime Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Număr Lungime Nr. Denumire Denumire Intersecți măsurată benzi Benzinării totală crt. drum sector drum i CF pe teren Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţi Lungime Poziţi Lungime Poziţie Poziție circulație (km) Curs hidrografic Stare Tip (km) km (km) km (km) km (km) km (km) e km (km) e km (km) km km 0+000 - Pod v. Odăi 61,200 1+500 FB 61+200 Beteag Pasaj 2+120 supratraversare FB DC 62 Pasaj 2+195 supratraversare FB CF 300 Pasaj 8+100 supratraversare FB DJ 161B Pasaj bretea 8+400 FB legătură A10 Pasaj bretea 9+000 FB legătură A10 Pasaj bretea 9+470 FB conexiune DN 1 Pasaj 10+100 subtraversare FB DN 1 Pasaj 11+600 supratraversare FB DN 75 12+800 - Viaduct r. Arieș + FB 14+200 v. Pordei 15+700 - Pod v. 2 benzi de DN 15 FB 15+900 Săndulești circulație (Câmpia 1 A3 Viaduct pe sens + 1 Turzii) - DN 1F 18+400 supratraversare FB bandă de (Nădășelu) DJ 107L urgență Pasaj 20+900 subtraversare FB DJ 107G Pod v. 22+000 FB Negoteasa Viaduct 24+400 - supratraversare FB 24+900 DC 86 26+300 - Viaduct v. Seușei FB 26+600 27+800 - Viaduct v. FB 28+100 Fâneții 29+800 - Viaduct v. FB 30+100 Săliștei 31+800 Pod v. Pruniș FB Pasaj v. Ciurila + 33+100 supratraversare FB DJ 107R Pod v. Fără 38+100 FB nume 39+300 - Viaduct v. FB 39+500 Vălișoara Pod v. Fără 39+900 FB nume 400 Viaduct 43+300 - supratraversare FB 43+700 DJ 107M Pasaj 47+200 supratraversare FB DJ 103V 49+200 - Viaduct FB 49+900 Viaduct 50+800 - supratraversare FB 51+450 DN 1 Pasaj subtraversare 52+100 FB bretea acces DN 1 Viaduct Canal 52+600 - aducțiune + r. FB 52+900 Someșu Mic Pod v. Fără 54+200 FB nume 54+400 - Viaduct v. FB 54+700 Vistileaca 55+500 - Pod v. Fără FB 55+600 nume 56+000 - Pod v. Fără FB 56+100 nume 57+000 - Viaduct FB 57+250 60+900 - Pod v. Fără FB 61+000 nume Total 0,000 61,200 0,000 0,000 0,000 0,000 61,200 61,200 62+410 - 63+100 - 7,590 Pod v. Stejeris FB 70+000 63+210 Pasaj 63+570 subtraversare FB DC 81 65+200 Viaduct FB 2 benzi de 65+890 - Limită jud. Viaduct FB circulație 66+100 2 A10 Alba - A3 pe sens + 1 Pasaj (Turda) bandă de 67+500 subtraversare FB urgență DN 1 68+200 Pasaj FB Pasaj subtraversare 69+320 FB bretea acces DN 1 Total 0,000 7,590 0,000 0,000 0,000 0,000 7,590 7,590 433+000 433+000 - OMV - 11,700 438+200 Pasaj A10 FB 433+150 CDP 449+600 și 442+300 444+700 492+700 - LUKOIL 444+700 Pasaj 564+000 - 442+600 Limită jud. - 4,900 441+200 subtraversare B 433+500 CP Sector cu 1 A&A Alba 449+600 bretea A3 bandă de 444+700 3 DN 1 (Dumbrava) - 449+600 Pasaj circulație Rompetrol Limită jud. - 27,800 441+700 subtraversare B 435+800 CP pe sens; 449+800 Bihor 477+400 A3 449+600 - MOL 477+400 477+400 - 449+900 - 15,300 443+268 Pasaj DN 75 M 437+200 CP și 477+400 LUKOIL 492+700 - 492+700 465+900 401 492+700 - Sector cu PETROM - 19,200 444+840 Pod r. Arieș FR 438+100 CP 2 benzi de 473+400 511+900 circulație OMV Pasaj CF pe sens 473+900 511+900 industrial cu Rompetrol - 1,500 445+200 FR 438+400 CP ecartament 474+300 513+400 îngust MOL 513+400 474+600 Pod v. Fără - 13,500 445+700 M 439+000 CP LUKOIL nume 526+900 474+800 526+900 Rompetrol Pod v. Fără partener - 12,200 445+800 R 443+200 CP nume 475+900 539+100 539+100 LUKOIL - 24,900 448+100 Pod r. Racilor M 467+200 CP 479+850 564+000 OMV 481+150 458+872 Pod r. Racilor B 493+300 CP MOL 460+600 Pod canal M 498+000 CP 487+900 Pasaj Rompetrol 465+580 subtraversare FB 507+600 CDP 488+100 VOCE OMV Pod v. Fără 490+200 471+740 M 512+500 CDP AGIP nume Pasaj intersecție 490+300 480+500 denivelată B 523+100 CP Rompetrol Calvaria Partener Pasaj intersecție 496+020 481+750 denivelată Calea FB 537+400 CDP Benzinărie Florești 513+100 Pod canal PETROM 481+788 M 537+800 CP 525+100 scurgere LUKOIL 482+370 Pod v. Gârbăului FB 539+300 CP 526+500 Pasaj acces MOL 482+550 complex B 539+800 CP 529+000 comercial VIVO VEGAS OIL 484+950 Pod r. Tăuți B 546+900 CP 556+400 485+900 Pod v. Ciorgăului B 548+000 CP Pod canal 488+361 M 548+300 CP scurgere Pod canal 492+942 aducțiune CHE M 549+750 CP Florești I Pod r. Someșu 493+069 M 550+300 CP Mic 501+824 Pod r. Căpuș B 551+700 CP 502+210 Pod v. Strajei M 554+650 CP Pod r. Crișul 517+150 M 556+400 CP Repede Pod r. Crișul 522+316 M 558+400 CDP Repede 523+033 Pod v. Nearșova M 561+300 CP 526+734 Pod v. Domoș B 561+350 CDP 527+950 Pod v. Nearsău M 561+450 CDP Pasaj r. Crișul 531+302 M 561+700 CDP Repede + CF 300 548+810 Pod v. Poicu B 561+800 CP 551+947 Pod v. Ghermin B 562+200 CP 402 553+944 Pod v. Caselor B 562+700 CP 556+112 Pod v. Negrii B 563+300 CP Pod v. 560+290 B Făgădăului 563+161 Pod v. Șoimului B Total 0,000 69,800 56,300 4,900 0,000 0,000 131,000 131,000 Pasaj intersecție 0+000 - 2+100 denivelată B 15+350 CP 8+800 8,800 Mărăști 8+800 - 4,500 3+700 Pasaj CF 300 B 31+360 CP 13+300 13+300 - 5+300 Pod r. Becaș FB 34+850 CP 16+120 2,820 20+225 - 16+120 - Pod v. Zăpodie OMV intersecți 0,060 8+594 FB 46+280 CDP 16+180 (Petii) 1+700 e CF Pod canal MOL industrial 8+698 M 56+070 CP scurgere 2+100 ă, fără Pod canal OMV bariere – 16+180 - 26,840 11+660 colector (v. FB 66+815 CDP 3+000 deserveșt 43+020 Mărătorii) PETROM e UM 43+020 - 6+300 Jucu, dale 2,420 13+172 Pod r. Maraloiu B 68+930 CP 45+440 SOCAR beton 1 bandă de 45+440 - Pod r. Someșu 6+700 asfalt; 0,300 14+936 M 70+240 CP circulație 45+740 Mic (metalic) LUKOIL 55+665 - pe sens, cu 45+740 - 8+400 CF 3,850 17+800 Pod v. Feiurdeni B 70+640 CP excepția 49+590 PETROM industrial sectoarelor 49+590 - 43+710 ă, 7,570 25+665 Pod v. Borșa B 73+890 CP : 0+000 - 57+160 Rompetrol amenajat 8+800; 57+160 - Express ă, fără 2,060 31+352 Pod v. Lonea B 57+160 - 59+220 28+670 bariere, 59+520 (2 DN 1 (Cluj- 59+220 - DHR spre 2,310 32+494 Pod v. Lujerdiu B benzi de Napoca) - DN 61+530 42+670 Ocna Dej, circulație 4 DN 1C 17 (Dej) - 61+530 - Pod v. Aluniș MOL dale 5,430 35+788 B pe sens); Limită jud. 66+960 (Mărului) 56+100 cauciuc Sălaj 66+960 - OMV elastic; 9,900 38+175 Pod v. Orman B 56+050 57+320 - 76+860 Pod r. Someșu Rompetrol CF 43+253 M 57+170 industrial Mic (metalic) Pod Canalul LUKOIL ă, 43+944 M 58+230 dezafecta Morii PETROM t, dale 47+619 Pod r. Fizeș M 60+430 beton Pod r. Someșu ciment 48+888 M Mic 49+590 Pod v. Bunești M 52+750 Pod v. Nima M 55+840 Pod v. Sărata M 60+650 Pod r. Someș M Pod v. Fără 61+300 R nume 61+430 Pasaj CF 400 M Pod v. Fără 61+620 M nume Pod canal 65+165 M scurgere Pod v. 66+860 Sălătrucului B (Satului) 403 Pod v. Fără 68+812 M nume 72+675 Pod v. Câțcău B Pod v. 73+423 B Muncelului Total 0,000 60,870 13,680 2,310 0,000 0,000 76,860 76,860 0+000 - Pod r. Someșu 11,700 0+600 FB 10+500 CP 11+700 Mic 11+700 - 24,440 2+000 Pasaj CF 300 M 22+100 CP 36+140 11+295 – 2+300 Pod r. Nadăș M 24+800 CP trecere la Pod v. Valea nivel CF 4+918 M 29+400 CP Rompetrol Seacă 300cu 2+700; DN 1 (Cluj- pasajruti 10+786 Pod r. Nadăș M 31+200 CP 1 bandă de PETROM Napoca) - er; 5 DN 1F 11+295 Pasaj CF 300 M 31+700 CP circulațiepe 5+200 Limită jud. 16+920 – sens PECO Sălaj Pasaj r. Nadăș + trecere la 16+920 M 33+600 CP Mera - CF 300 nivel CF 14+650 Pod r. Nădășel 300, 18+449 B 34+700 CDP cupasajru (Valea Mare) Pod v. Fără tier 19+279 B nume Pod v. Valea 21+956 M Mare (Sânpaul) Total 0,000 11,700 24,440 0,000 0,000 0,000 36,140 36,140 0+000 - Pod r. Crișul 0+426 - 3,850 0+200 M 1+500 CP 3+850 Repede trecere la 1+800 CP nivel CF DN 1 (Huedin) 1 bandă de 300, cu 6 DN 1G - Limită jud. 2+800 CP circulațiepe semibarie Sălaj sens re, dale 2+900 CP beton ciment Total 0,000 0,000 0,000 3,850 0,000 0,000 3,850 3,850 0+000 - 15,035 0+163 Pod r. Căpuș B 2+500 CP 15+035 10+025 Pod v. Aruat M 4+380 CP Pod v. Fără 13+300 B 5+900 CP nume DN 1 (Căpușu 1 bandă de 7 DN 1J Mare) - DN 1F Pasaj circulațiepe (Nădășelu) 14+600 subtraversare M 6+400 CP sens DN 1F 13+000 CP 13+100 CP 14+400 CP Total 0,000 0,000 0,000 15,035 0,000 0,000 15,035 15,035 0+000 - 1,600 6+340 Pod r. Călata M 26+250 CP 1+600 1+600 - 0,550 8+050 Pod v. Sarsăului M 27+850 CDP 2+150 DN 1 (Huedin) 2+150 - 6,300 9+335 Pod v. Bociu M 28+050 CDP 1 bandă de - DJ 107P - 8+450 8 DN 1R circulațiepe Limită jud. 8+450 - 0,900 13+440 Pod r. Călata M 29+450 CDP sens Alba 9+350 9+350 - Pod r. Călata 1,950 17+250 R 36+950 CP 11+300 (Coca) 11+300 - Pod r. Călata 2,600 17+780 M 38+850 CP 13+900 (Coca) 404 13+900 - Pod r. Călata 11,700 18+970 R 39+350 CP 25+600 (Coca) 25+600 - 3,900 21+350 Pod r. Călata M 52+150 CP 29+500 29+500 - 29+550 - 2,960 Baraj Fântânele R 53+050 CP 32+460 29+950 32+460 - Pod v. Zvârca 1,390 31+274 M 53+750 CP 33+850 Mare 33+850 - Pod v. Fără 11,300 31+950 M 55+450 CP 45+150 nume 45+150 - Pod v. 2,800 32+550 M 55+650 CP 47+950 Mestecăniș 47+950 - 10,600 36+945 Pod v. Morii M 55+950 CP 58+550 36+972 Pod v. Grinduri M 56+250 CP 38+100 Pod v. Pârtei M 38+850 Pod v. Monoșei M Pod v. 42+285 M Monoșeilor 42+865 Pod v. Bubuia M 44+100 Pod r. Beliș M 47+530 Pod r. Beliș B 50+238 Pod v. Apa Caldă M Pod v. Fără 53+650 FB nume 54+257 Pod v. Apa Caldă M Total 2,960 9,850 1,600 44,140 0,000 0,000 58,550 58,550 0+000 - Pod v. Fără 7+750 - 11,600 11+400 M 20+100 CP 11+600 nume 8+100 - 11+600 - Pod v. Fără subtraver 0,600 13+927 B 12+200 nume MOL asare CF 12+200 - 0+150 300 în 0,300 20+179 Pod r. Arieș M ESO Câmpia 12+500 DJ 161B PETROL Turzii, (Turda) - 9 DN 15 1 bandă de 2+200 stare Limită jud. circulațiepe LUKOIL medie, cu 7+856 – Mureș sens 8+700 ris de pas. Inf. 12+500 - Pod canal 8,500 20+959 M PECO A3 inundare CF 300 21+000 descărcare 12+000 prin (Câmpia PETROM acumular Turzii – 20+300 ea apei Cluj- pluviale Napoca Total 0,300 11,600 9,100 0,000 0,000 0,000 21,000 21,000 0+000 - 35,100 10+209 Pod v. Căian FB 0+300 CDP 35+100 35+100 - 2,100 16+415 Pod v. Cămăraș M 0+400 CDP 37+200 0+050 - 37+200 - intersecți DN 1C 2,350 25+856 Pod v. Butucei M 0+550 CDP 39+550 e la nivel (Apahida) - 39+550 - 1 bandă de Rompetrol cu CF Limită jud. 1,050 0+650 CDP 10 DN 16 40+600 circulațiepe Partener 401, dale Mureș 6+800 CP sens 26+000 cauciuc (Sărmășel elastic, Gară) 7+800 CP semibarie 10+500 CP ră 22+600 CP 27+600 CDP 405 36+300 CDP 38+100 CP 38+200 CP 39+190 CP 39+550 CP 40+250 CP Total 0,000 0,000 37,450 3,150 0,000 0,000 40,600 40,600 Limită DN 1C 0+000 - 2,600 4+650 Pod v. Castanilor B (Dej) - 2+600 1 bandă de Rompetrol 11 DN 17 Limităjud. circulațiepe partener 2+600 - Pod v. Gărbău Bistrița- 4,050 5+286 B sens 0+650 6+650 Dejului Năsăud Total 0,000 4,050 2,600 0,000 0,000 0,000 6,650 6,650 58+342 - 6,306 60+750 Pod v. Pleșei B 58+650 CDP 64+648 16+648 - 15,414 61+002 Pod v. Gura B 58+750 CDP 80+062 61+300 Pod v. Măgoaja B 59+050 CP sector 62+551 Pod v. Măgoaja B 59+250 CDP 58+342 - 66+120 Pod v. Măgoaja B 59+350 CDP 64+648 - 1 Pod v. singură Limită jud. 68+310 M 59+850 CDP bandă de Strâmbului PECO Maramureș - circulație; 12 DN 18B 70+590 Pod v. Bricii B 59+950 CDP Chiuiești DN 1C sector 72+349 Pod v. Leurdei B 61+850 CP 67+750 (Cășeiu) 16+648 - Pod v. 80+062 - 1 72+909 B 64+450 CP Sălătrucului bandă de 74+690 Pod v. Guga M 67+050 CP circulație pe sens 67+100 CP 73+750 CP 77+450 CP 79+650 CP Total 0,000 0,000 15,414 6,306 0,000 0,000 21,720 21,720 135+000 Pod v. - 2,500 137+072 B 135+200 CP Ocolișelului 137+500 137+500 - 5,950 143+554 Pod r. Iara M 139+300 CP 143+450 136+747; 143+450 137+269; Pod r. Borzești 138+360; - 1,400 148+138 M 141+900 CP (Bertiș) 139+462; 144+850 144+850 143+387; Limită județ - 4,850 150+079 Pod r. Arieș B 143+950 CP 1 bandă de 144+408 Alba (Vidolm) PECO ANT 13 DN 75 circulațiepe 154+170 - DN 1 (Mihai 149+700 151+400 sens -- Viteazu) 149+700 Pasaj intersecți - 11,900 160+600 subtraversare B 145+900 CP i la nivel 161+600 A3 CF îngust, Pasaj fără 160+700 subtraversare B 146+200 CDP bariere DN 1 147+400 CDP 151+000 CP 153+700 CP 406 154+000 CP 154+200 CP 156+900 CP 160+200 CP Total 0,000 14,400 0,000 12,200 0,000 0,000 26,600 26,600 DN 1 (Cluj- 1 bandă de Napoca) - Str. 0+000 - 14 VTCJ 2,453 2+050 CP circulațiepe Fagului (Cluj- 2+453 sens Napoca) Total 0,000 0,000 2,453 0,000 0,000 0,000 2,453 2,453 0+000 - 23,664 0+000 Pasaj DN 1 FB 23+664 Viaduct Vâlcele 0+860 FB + v. Racilor Pasaj 3+840 supratraversare FB DC 77 Viaduct DN 1 (Vâlcele) 6+982 FB 1 bandă de VOCE (DN Gheorgheni I OMV 15 - DN 1C circulațiepe 1N) Viaduct 20+060 (Apahida) 7+812 FB sens Gheorgheni II 12+510 Pod v. Zăpodie FB Pasaj DN 1C + 17+602 FB CF 300 Pod r. Someșu 19+305 FB Mic 22+214 Pod v. Caldă FB Total 0,000 23,664 0,000 0,000 0,000 0,000 23,664 23,664 B-dul Muncii 1 bandă de (Cluj-Napoca) 0+000 - 16 VOCNE 4,520 circulațiepe - VOCE (Sub 4+520 sens Coastă) Total 0,000 4,520 0,000 0,000 0,000 0,000 4,520 4,520 0+000 - 5,047 0+957 Pod v. Giurgău FB 5+047 DN 1C (Băița) 1 bandă de 17 VGH - DN 1C 2+168 Pod v. Zăpodie FB circulațiepe (Bunești) sens 4+400 Pod v. Bunești FB Total 0,000 5,047 0,000 0,000 0,000 0,000 5,047 5,047 DN 1N 1 bandă de (Apahida) - 0+000 - Pod r. Someșu 18 VAP 1,225 0+450 FB circulațiepe DN 1C 1+225 Mic sens (Apahida) Total 0,000 1,225 0,000 0,000 0,000 0,000 1,225 1,225 Total 3,260 285,146 159,857 93,481 0,000 0,000 543,704 543,704 407 Anexa 5. Starea drumurilor județene din județul Cluj. Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 13+200 - 15+88 12,570 Pod v. Hidișului M 13+550 CP 25+770 0 25+770 16+40 Pod v. - 1,730 R 13+700 CP 0 Rachișului 27+500 27+500 Pasaj 32+15 - 4,780 supratraversar FB 16+790 CP 0 32+280 e A3 32+280 33+10 - 0,820 Pod r. Arieș B 23+120 CDP 0 33+100 Pasaj 33+100 - 45+35 2,850 supratraversar FB 26+200 CP 35+950 0 e A3 35+950 - 48+37 3,930 Pod v. Racilor FB 26+450 CP 39+880 0 39+880 64+45 Pod v. Fără - 1,370 R 33+350 CDP 0 nume 41+250 41+250 70+25 Pod v. Fără - 4,100 M 33+450 CP 0 nume 45+350 Limită jud. 45+350 - 71+04 3,020 Pod r. Becaș M 34+570 CP 1 bandă de circulație pe Alba - DN 1 48+370 0 ANT OIL 1 DJ 103G sens, cu excepția drum (Cluj- 48+370 - 27+000 0,530 35+950 CP pietruit + suprapunere DN Napoca) 48+900 48+900 - 0,700 40+550 CP 49+600 49+600 - 17,350 40+650 CP 66+950 66+950 - 4,550 40+750 CP 71+500 71+500 - 1,950 46+850 CP 73+450 47+350 CP 55+900 CP 56+520 CP 56+850 CDP 57+150 CDP 57+500 CP 58+150 CP Total 0,000 32,800 10,950 16,500 0,000 0,000 60,250 61,207 0+000 - Pod r. Crișul 0+080 3,350 0+050 M 3+350 Repede Trecere la 3+350 - Întreg nivel cu cale 8,500 0+250 Pod r. Săcuieu M 0+550 CP DN 1 11+850 drumul ferată 300 (Bologa) - DJ 11+850 - Pod v. Fără nu este (Cluj- 7,400 0+750 M 1 bandă de circulațiepe 2 DJ 103H 108 C 19+250 nume deservit Napoca - Pod v. Fără sens (Scrind- 1+150 M de nici o Oradea), Frăsinet) nume benzinăr dale beton, Pod v. Fără ie fără 1+350 M nume bariere, 6+750 Pod r. Săcuieu R semaforizat 408 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 12+55 ă cu risc Pod r. Săcuieu R 0 major de 12+85 accidente Pod v. Aluniș M 0 Total 0,000 0,000 10,750 8,500 0,000 0,000 19,250 19,250 DJ 103G - 0+000 - 1 bandă de circulațiepe 3 DJ 103I Cabana 1,200 0+400 CP 1+200 sens Cheile Turzii Total 0,000 1,200 0,000 0,000 0,000 0,000 1,200 1,400 1+500 - 0+000 - 5,000 1,500 1+300 Pod v. Călata FB 0+150 CP 6+500 1+500 10+96 Pod r. Săcuieu R 0+400 CP 0 Întreg 6+500 - 13+26 Pod v. 1 bandă de circulațiepe 0,600 R 1+050 CP drumul DN 1R 7+100 0 Vișagului sens, nu este (Sîncraiu) - 7+100 - 15+05 Pod v. Fără excepție 13+250 - 4 DJ 103J 2,550 R 4+400 CP deservit Cabana 9+650 0 nume 20+200 - sector îngustat de nici o Vlădeasa 9+650 - cu 1 singură bandă de 1,300 benzinăr 10+950 circulație ie 10+950 - 4,100 15+050 15+050 - 5,150 20+200 Total 0,000 5,000 1,500 6,000 7,700 0,000 20,200 20,200 0+000 - 19+95 Pod v. Fără 4,850 M 22+650 CP 4+850 0 nume 4+850 - Pod r. 0,700 5+250 M 22+550 CP 5+550 Agârbiciu 5+550 - Pod r. 8,600 4+850 M 22+450 CP 14+150 Agârbiciu 14+150 - 14,800 22+350 CP 28+950 22+250 CP 22+150 CDP 21+350 CP 20+950 CP 20+450 CDP DN 1 20+050 CP Stație (Căpușu 1 bandă de circulațiepe 5 DJ 103K PECO Mare) - DN 19+950 CP sens 18+600 1R (Beliș) 19+750 CP 14+150 CDP 13+550 CP 12+150 CP 11+550 CP 10+750 CP 10+650 CDP 10+550 CDP 5+550 CP 3+550 CP 3+450 CP 409 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 2+250 CP 1+550 CDP 1+350 CDP 0+550 CDP 0+350 CDP Total 0,000 14,800 13,450 0,700 0,000 0,000 28,950 24,310 0+000 - 4,900 0+000 Pod r. Căpuș M 0+300 CDP DJ 108C 4+900 (Mănăstireni 0+500 CDP 1 bandă de circulațiepe 6 DJ 103L ) - DJ 103K sens (Râșca) 0+900 CP 3+300 CP Total 0,000 4,900 0,000 0,000 0,000 0,000 4,900 8,000 0+000 - 3,700 0+300 Pod v. Racilor R 0+350 CP 3+700 3+700 - Pod v. Fără 2,500 3+800 M 1+900 CP 6+200 nume DN 1 6+200 - Pod v. Fără 1,980 6+200 M 3+500 CDP 1 bandă de circulațiepe 7 DJ 103M (Vâlcele) - DJ 8+180 nume sens 103G (Aiton) 4+350 CP 4+450 CP 4+680 CP Total 0,000 5,680 2,500 0,000 0,000 0,000 8,180 8,180 2+800 - 0+000 - trecere la 2,800 0+140 CP 2+800 nivel CF 300 DN 1 (Șaula) – dale 1 bandă de circulațiepe 8 DJ 103N - Limită jud. beton, fără sens Sălaj bariere, cu 2+400 CP risc major de accidente Total 0,000 0,000 2,800 0,000 0,000 0,000 2,800 2,800 DN 1 N (Feleacu) - 0+000 - 1 bandă de circulațiepe 9 DJ 103T 2,450 DRTV 2+450 sens (Feleacu) Total 0,000 2,450 0,000 0,000 0,000 0,000 2,450 2,450 0+000 - 2,200 0+200 CP DN 1 (Cluj- 2+200 Napoca) - DJ 0+250 CP 1 bandă de circulațiepe 10 DJ 103U 107R (Cluj- sens 1+200 CP Napoca) 1+600 CP Total 0,000 2,200 0,000 0,000 0,000 0,000 2,200 3,000 Pasaj 0+000 - 0,500 9+950 subtraversare FB 1+100 CP 0+500 Întreg A3 DJ 107P Sector asfaltat - 1 bandă drumul 0+500 - 11+70 (Someșu 3,500 Pod v. Feneșu R 1+300 CP de circulație pe sens; nu este 4+000 0 11 DJ 103V Rece) - DJ sector pietruit + pământ - deservit Pasaj 107L 4+000 - 20+70 1 singură bandă de de nici o 3,000 subtraversare FB 2+100 CP (Vălișoara) 7+000 0 circulație benzinăr A3 ie 7+000 - 2,600 3+700 CP 9+600 410 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 9+600 - 4,400 3+900 CP 14+000 14+000 - 2,300 5+800 CP 16+300 16+300 - 2,100 6+200 CDP 18+400 18+400 - 0,500 6+600 CDP 18+900 18+900 - 1,740 20+640 20+640 - 0,100 20+740 Total 0,000 2,800 7,000 5,600 5,340 0,000 20,740 21,075 0+000 - DN 1 1,400 3+000 Pod v. Tăuți R 1+450 CP 0+000 - 1+400 - 1 bandă 1+400 (Florești) - pe sens; 1+400 - 3+500 - 1 12 DJ 105L Mănăstirea singură bandă de Florești 1+400 - circulație 2,100 3+500 Total 0,000 0,000 1,400 2,100 0,000 0,000 3,500 3,500 0+000 - 0,200 0+630 Pod r. Becaș R 10+000 CP 0+200 0+200 - 3,200 4+900 Pod r. Zăpodie M 11+250 CP 3+400 3+400 - 0,480 11+750 CP 3+880 Întreg 3+880 - drumul 0,770 12+100 CP DN 1C (Cluj- 4+650 nu este 1 bandă de circulațiepe 13 DJ 105S Napoca) - 4+650 - deservit 0,350 12+300 CP sens Boju 5+000 de nici o 5+000 - benzinăr 3,100 12+600 CP 8+100 ie 8+100 - 7,300 13+650 CP 15+400 14+300 CP 14+500 CP Total 0,000 0,480 13,800 1,120 0,000 0,000 15,400 15,200 0+000 - Pod v. Fără 3,700 0+750 M 7+900 CP 3+700 nume 3+700 - Întreg 10,900 3+700 Pod v. Popești B 20+550 CP 14+600 1 bandă de circulație pe drumul DN 1F (Cluj- 14+600 - 20+45 Pod v. sens, cu excepția sector nu este Napoca) - 0,200 M 14 DJ 105T 14+800 0 Cocoșului 14+600 - 19+750 - 1 deservit DN 1F 14+800 - 21+65 Pod v. Topa singură bandă de de nici o (Berindu) 4,950 FB 19+750 0 Mică circulație benzinăr 19+750 ie - 2,000 21+750 Total 0,000 12,900 0,000 3,700 5,150 0,000 21,750 21,750 0+000 - Întreg 3,810 drumul 3+810 Limită jud. nu este 1 bandă de circulațiepe 15 DJ 107F Alba (9+860) deservit sens - DN 15 3+810 - de nici o 0,700 4+510 benzinăr ie 411 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) Total 0,700 3,810 0,000 0,000 0,000 0,000 4,510 4,510 0+000 - 3,740 3+020 Pod r. Finișel M 2+280 CP 3+740 3+740 - 0,260 3+690 Pod r. Finișel M 2+320 CP 4+000 4+000 - 4,800 8+970 Pod r. Finișel R 8+970 CDP 8+800 8+800 - 15+45 2,150 Pod r. Iara M 9+500 CDP Întreg 10+950 0 DJ 107M Sector asfaltat - 1 bandă drumul 10+950 - 18+05 (Săvădisla) - 0,300 Pod r. Iara M 9+650 CP de circulație pe sens; nu este 11+250 0 16 DJ 107J Finișel - sector pietruit + pământ - deservit 11+250 - Valea Ierii - 3,400 10+010 CP 1 singură bandă de de nici o 14+650 Caps - Cerc circulație benzinăr 14+650 ie - 4,200 10+200 CP 18+850 18+850 - 3,300 10+530 CDP 22+150 10+720 CP 14+650 CP Total 0,000 4,200 7,040 3,660 7,250 0,000 22,150 19,148 Pasaj 0+000 - 0,500 3+350 subtraversare FB 2+300 CP 0+500 A3 0+500 - 12+55 1,350 Pod r. Hășdate M 8+300 CP 1+850 0 1+850 - 14+95 12,450 Pod v. Livezii FB 8+400 CP 14+300 0 14+300 Întreg 15+30 - 1,000 Pod r. Hășdate FB 8+500 CP drumul 0 DN 1 (Turda) 15+300 nu este 15+300 1 bandă de circulațiepe 17 DJ 107L - DJ 107M 19+50 deservit - 7,600 Pod v. Săliște FB 13+500 CP sens (Lita) 0 de nici o 22+900 benzinăr 22+900 ie - 2,000 19+750 CP 24+900 24+900 - 5,600 29+250 CP 30+500 29+300 CP 29+450 CP Total 3,000 20,550 0,000 6,950 0,000 0,000 30,500 30,950 DN 1 (Luna de Sus) - 0+000 - intersecție 21,300 3+400 Pod v. Sărății R 1+300 CP 21+300 DJ 107R (Săcel) Întreg 21+300 Suprapuner drumul - 3,100 4+600 Pod r. Stolna R 8+500 CP e DJ 107R nu este 24+400 1 bandă de circulațiepe 18 DJ 107M deservit Intersecție 24+400 - sens 8,400 6+700 Pod r. Feneș R 10+800 CP de nici o DJ 107R 32+800 benzinăr (Băișoara) - 32+800 - ie Intersecție 5,900 8+500 Pod r. Feneș R 11+000 CP 38+700 DN 75 (Buru) Sector P + 38+700 - suprapunere 1,400 9+000 Pod r. Feneș R 12+300 deces 40+100 DN 75 e 412 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) Intersecție Pasaj DN 75 (Buru) 40+100 - 3,000 9+100 subtraversare B 13+000 CDP - Limită 43+100 A3 județ Alba 10+00 Pod v. R 15+300 CP 0 Pleșcuței 11+40 Pod v. M 18+600 CP 0 Pleșcuței 15+60 Pod r. Hășdate M 25+200 CP 0 28+60 Pod v. Negrului R 33+900 CP 0 32+80 Pod v. Agrișului M 34+100 CP 0 34+80 Pod v. Măgura R 34+400 CP 0 Ierii 40+15 Pod r. Arieș M 37+200 CP 0 41+00 Pod r. Rimetea R 37+400 CP 0 42+60 Pod r. Rimetea R 37+700 CP 0 Total 24,400 0,000 5,900 9,800 3,000 0,000 43,100 42,000 0+000 - 33+10 14,100 Pod v. Seacă B 34+400 CP 14+100 0 14+100 - 32+48 14,500 Pod v. Brădet B 34+300 CP 28+600 0 28+600 - 31+70 Pod r. Someșu 7,600 M 30+600 CP 32+600 0 Rece 29+54 Pod r. Someșu R 29+320 CP 0 Rece 0+000 Pod r. Iara FB 29+200 CP 29+050 CP 28+450 CP 27+900 CP 26+400 CP 25+800 CP Întreg DJ 107M Sector de drum asfaltat - drumul 24+500 CDP (Băișoara) - cu 1 bandă de circulație nu este 19 DJ 107N DJ 107P 23+800 CP pe sens; sectorul de drum deservit (Someșu pietruit - 1 singură bandă de nici o Rece) 22+200 CP de circulație benzinăr 22+120 CP ie 21+700 CDP 21+600 CDP 21+500 CP 21+400 CDP 21+000 CP 16+300 CDP 15+400 CDP 15+100 CDP 14+700 CDP 14+600 CDP 413 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 14+400 CDP 14+200 CP 13+000 CP 11+200 CP 10+000 CP 9+350 CP 9+250 CP 9+150 CP 9+050 CP 8+900 CP 8+700 CP 8+600 CP 8+450 CP 6+200 CP 5+200 CP 4+800 CP 2+100 CP 0+200 CP Total 0,000 0,000 21,700 14,500 0,000 0,000 36,200 36,200 DN 1 (Gilău) - intersecție 0+000 - DJ 107N 3,800 3+800 (Someșu Rece) 3+800 - Pod r. Someșu 19,800 3+900 M 8+400 CP 23+600 Rece Intersecție 23+600 - Pod r. Someșu DJ 107N 1,000 4+300 M 11+100 CP 24+600 Cald (Someșu 24+600 - Baraj Someșu Rece) - 8,500 4+900 R 11+300 CDP 33+100 Cald Intersecție 33+100 - Pod r. Someșu DJ 107T 0,800 8+000 M 12+600 CP 33+900 Cald (Mărișel) 33+900 - 1,100 9+500 Baraj Tarnița R 13+500 CP Întreg 35+000 35+000 - 10+40 drumul 2,600 Pod Lac Tarnița R 13+700 CP nu este Intersecție 37+600 0 1 bandă de circulațiepe 20 DJ 107P DJ 107T 37+600 deservit 12+90 Pod v. Fără sens (Mărișel) - - 4,600 M 14+200 CDP de nici o 0 nume benzinăr intersecție 42+200 DN 1R 42+200 - 15+30 Pod v. Fără ie 0,100 M 14+600 CDP (Acumularea 42+300 0 nume Beliș- 42+300 17+90 Pod v. Fără Fântânele) - 1,960 M 15+300 CP 0 nume 44+260 23+60 Pod v. Leșului R 17+300 CP 0 24+30 Pod v. Fără R 18+300 CP 0 nume 25+40 Pod v. Fără R 22+900 CP 0 nume 26+40 Pod v. Fără M 27+400 CP 0 nume 28+500 CDP 414 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 29+200 CDP 31+000 CP 32+700 CP Total 23,600 6,560 0,000 3,700 10,400 0,000 44,260 44,260 DN1 - drumul Sf. Ioan 0+000 - 17+70 0,500 Pod v. Sălicea R 5+100 CP (suprapuner 0+500 0 e str. Bucium Cluj-Napoca) Drumul Sf. Ioan - intersecție 0+500 - 24+05 6,900 Pod r. Hășdate M 8+100 CP Str. 7+400 0 Primăverii - DJ 103U Intersecție 6+900 - 26+80 DJ103U - 15,100 Pod v. Filea B 12+200 CP 22+000 0 DJ107L Intersecție DJ107L - 22+000 DJ107R - 28+90 1 bandă de circulațiepe - 1,800 Pod v. Filea M 15+000 CDP Sector 0 sens cuexcepția 0+000 - 21 DJ 107R 23+800 Întreg suprapunere 0+500 - 2 benzi de drumul DJ107L circulațiepe sens nu este Intersecție 23+800 deservit DJ107R - - 5,700 19+000 CDP de nici o Filea de Sus 29+500 benzinăr Filea de Sus - ie DJ 107M - 29+500 - 1,700 26+700 CDP suprapunere 31+200 DJ107M 31+200 DJ107M - - 3,100 Băișoara 34+300 34+300 - 10,200 Băișoara - 44+500 Stațiunea 44+500 - Muntele 7,800 52+300 Băișorii 52+300 - 0,700 53+000 Total 4,900 37,900 8,300 0,000 2,400 0,000 53,500 58,650 0+000 - Pod v. Râșca 11,000 0+100 M 4+500 CP 11+000 Mare Pod v. Fără 1+550 M 4+700 CP nume Pod r. Someșu Întreg DJ 107N 2+600 M 6+200 CP drumul Rece (Gura Râșca) Pod r. Someșu nu este 5+550 M 6+500 CP 1 bandă de circulațiepe 22 DJ 107S - DJ 107T Rece deservit sens (Măguri de nici o Răcătău) 6+690 CDP benzinăr 7+800 CP ie 8+250 CP 8+450 CP Total 0,000 0,000 11,000 0,000 0,000 0,000 11,000 11,000 DJ 107P 0+000 - 1 singură bandă de Întreg 23 DJ 107T 1,100 6+400 CDP (Mărișel) - 1+100 circulație drumul 415 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) Măguri 1+100 - nu este 6,450 6+890 CDP Răcătău - 7+550 deservit Limită jud. 7+550 - de nici o 3,640 8+170 CDP Alba 11+190 benzinăr 11+190 - ie 2,650 8+320 CDP 13+840 13+840 - 7,050 8+450 CDP 20+890 20+890 - 25,110 8+640 CDP 46+000 8+770 CDP 8+930 CDP 9+210 CDP 9+640 CDP Total 0,000 0,000 3,750 0,000 13,500 28,750 46,000 46,000 0+000 - DN 1 2,000 0+200 Pod v. Dude M 2+000 CP 2+000 (Ciucea) - 2+000 - 1 bandă de circulațiepe 24 DJ 108A Vânători - 1,000 4+800 Pod v. Poicu B 3+400 CP 3+000 sens Limită jud. 3+000 - Sălaj 4,400 5+700 Pod v. Poicu B 7+400 Total 0,000 6,400 1,000 0,000 0,000 0,000 7,400 7,400 Limită județ Sălaj 21+200 (21+200) - - 3,700 intersecție 24+900 DJ 109 24+900 Suprapuner - 0,300 e DJ 109A 25+200 25+200 28+50 - 28,800 Pod v. Pustuța R 27+200 CP 0 54+000 30+30 Pod v. Fără FB 27+400 CP 0 nume Întreg 35+30 Pod v. Pruni FB 28+100 CDP drumul 0 Intersecție nu este 38+80 Pod v. 1 bandă de circulațiepe 25 DJ 108B DJ 109A FB 36+900 CP deservit 0 Dobrichii sens (Dealu Jurcii) de nici o 40+40 Pod v. - Limită FB benzinăr 0 Răzbuneni intravilan ie 42+30 Pod v. Dej FB 0 Fundăturii 49+10 Pod v. Sălciua FB 0 51+10 Pod r. Olpret FB 0 53+60 Pod v. Fără FB 0 nume Limită intravilan 54+000 - 55+10 Dej - 1,100 Pod r. Jichiș FB 55+100 0 Intersecție DN 1C (Dej) Total 0,000 32,800 1,100 0,000 0,000 0,000 33,900 33,200 416 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 0+030 - Întreg trecere la drumul nivel CF 300 DN 1 (Bucea) nu este – dale 0+000 - 1 bandă de circulațiepe 26 DJ 108I - Limită jud. 0,700 deservit beton, fără 0+700 sens Bihor de nici o bariere, cu benzinăr risc major ie de accidente Total 0,000 0,000 0,000 0,700 0,000 0,000 0,700 0,700 DN 1J (Gârbău) - DJ 0+000 - 1,700 1+800 Pod v. Gârboel R 9+050 CP 763 (Doda 1+700 Pilii) intersecție DC 140 - 1+700 - 3,500 6+850 Pod v. Enucu M 11+700 CP intersecție 5+200 DC 142A Intersecție DC 142A - DC 5+200 - 12+10 1,600 Pod r. Nadășu M 14+100 CP 138 6+800 0 (Aghireșu) intersecție DC 138 - 6+800 - 14+20 0,200 Pod r. Nadășu M 16+000 CP intersecție 7+000 0 DC 140A intersecție DC 140A - 7+000 - 16+05 5,500 Pod v. Leghia M 16+100 CP intersecție 12+500 0 DJ 108N 12+500 intersecție 35+30 - 5,000 Pod v. Călatei B 16+900 CP DJ 108N - 0 0+200 - 17+500 intersecție intersecție 17+500 - 36+00 DN 1 4,700 Pod v. Călatei R 19+900 CDP CF 22+200 0 Rompetr industrială 22+200 Suprapuner 36+20 ol nefuncționa - 0,800 Pod v. Călatei M 20+200 CDP 1 bandă de circulațiepe 27 DJ 108C e DN 1 0 partener lă, la nivel, 23+000 sens Express dale beton, intersecție 23+000 39+10 8+000 fără DN 1 - DC - 3,800 Pod v. Călatei B 20+800 CDP 0 bariere, 115 26+800 fără Intersecție semafor 26+800 DC 115 - 39+90 - 0,800 Pod r. Săcuieu M 21+000 CDP intersecție 0 27+600 DC 116 Intersecție 27+600 DC 116 - 42+10 - 4,100 Pod v. Bociu R 21+100 CP intersecție 0 31+700 DC 117 Intersecție DC 117 - 31+700 - 42+50 8,400 Pod v. Bociu M 21+300 CP Intersecție 40+100 0 DN 1R Suprapuner 40+100 - 46+80 Pod v. 0,900 R 28+700 CP e DN 1R 41+000 0 Mărgăului Intersecție 41+000 48+00 Pod v. DN 1R - - 1,100 R 28+750 CP 0 Podișorului Intersecție 42+100 drum turistic Cascada 42+100 - 52+60 16,000 Pod r. Săcuieu R 29+350 CP Vălul 58+100 0 Miresei Intersecție 58+100 - 53+30 9,900 Pod v. Cetății R 30+000 CP drum turistic 68+000 0 417 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) Cascada 68+000 54+60 Vălul - 6,000 Pod v. Săcuieu R 32+500 CP 0 Miresei - 74+000 Doda Pilii 74+000 58+25 Pod v. - 0,600 B 33+500 CP 0 Răchițele 74+600 60+10 Pod v. FB 33+700 CP 0 Răchițele 60+50 Pod v. FB 46+200 CP 0 Răchițele 60+80 Pod v. FB 46+500 CP 0 Răchițele 67+60 Pod v. FB 51+700 CDP 0 Prislopului 73+90 Pod v. Firii FB 62+900 CDP 0 63+200 CDP 65+200 CDP 67+000 CDP 67+600 CDP 1 singură bandă de 70+200 CP circulație 73+900 CP 74+300 CDP Total 0,000 34,700 39,000 0,900 0,000 0,000 74,600 84,376 Limită jud. 0+000 - Întreg 1,040 1+640 CP Bihor 1+040 drumul (26+455) - DJ 1+040 - nu este 2,000 2+140 CP 1 bandă de circulațiepe 28 DJ 108K 764 (Baraj 3+040 deservit sens Acumulare de nici o Drăgan- 2+340 CP benzinăr Floroiu) ie Total 0,000 0,000 0,000 0,000 1,040 2,000 3,040 3,040 0+400 - Întreg intersecție drumul CF 300, DJ 108C nu este neamenajat (Aghireșu) - 0+000 - 1 bandă de circulațiepe 29 DJ 108N 2,700 deservit ă, fără Limităjud. 2+700 sens de nici o bariere, cu Sălaj benzinăr risc major ie de accidente Total 2,700 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,700 2,800 0+000 - 27+77 Pod v. 32,670 R 32+670 0 Muncelului 26+12 Pod v. Rece M 0 25+22 Pod v. Dorna R Întreg 0 drumul DN 1C 23+02 Pod v. Fodora M nu este (Răscruci) - 0 1 bandă de circulațiepe 30 DJ 109 deservit Limită jud. 20+62 Pod v. sens FB de nici o Sălaj 0 Fundăturii benzinăr 14+02 Pod v. Chidea M ie 0 12+17 Pod v. Bădești R 0 10+37 Pod v. Fără R 0 nume 418 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) Total 32,670 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 32,670 32,670 DN 1F (Cluj- Napoca - Str. Giordano 0+000 - Pod v. 5,700 5+700 M Bruno) - Pod 5+700 Chintenilor Valea Chintenilor Pod Valea Chintăului - Limită 5+700 - Pod v. 3,800 9+500 M administrati 9+500 Chintenilor vă Cluj- Napoca 9+500 - 22+70 17,600 Pod v. Șoimeni M 16+900 CP Limită 27+100 0 administrati 23+80 Pod v. Șoimeni M 17+600 CP vă Cluj- 0 Napoca - 26+30 Pod v. Șoimeni M 20+300 CP Intersecție 0 DJ 109 26+80 Pod r. Borșa M 21+590 CP (Vultureni) - 0 9+500 - 21+900 CP 27+100 22+600 CP 27+100 - 10,800 30+790 CDP 37+900 0+ 000 - 1+900 - sector cu 36+78 1 bandă pe sens; 1+900 - Pod v. Clujului M 30+900 CDP Întreg 0 2+700 - sector cu 2 benzi Intersecție drumul CDP + pe sens; 2+ 700 - 5+700 - DJ 109 nu este 31+400 victi sector cu 1 bandă pe sens; 31 DJ 109A (Vultureni) - deservit me sector cu 1 bandă pe sens Intersecție de nici o (5+700 - 48+600); sector DJ 161 31+600 CDP benzinăr cu 1 singură bandă de (Panticeu) ie 31+700 CDP circulație (48+600 - 56+200) 35+400 CP 35+800 CP 37+900 38+10 - 10,400 Pod v. Panticeu R 43+300 CP 0 48+300 Intersecție 38+70 DJ 161 Pod v. Elciu M 47+500 CDP 0 (Panticeu) - 43+18 Pod v. Recea- intersecție M 0 Cristur DJ 108B 43+30 Pod v. Recea- (Dealu Jurcii) M 0 Cristur 45+60 Pod v. Fără R 0 nume 48+300 Suprapuner 46+60 Pod v. - 0,300 M e DJ 108B 0 Căprioara 48+600 48+600 - 7,600 56+200 Intersecție 52+20 DJ 108B - Pod v. Escu R 0 Limită 52+60 Pod v. intravilan M 0 Ciubanca Ciubanca 55+20 Pod v. Fără R 0 nume 419 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) Limită intravilan 56+200 - 55+70 Pod v. Ciubanca - 1,100 M 57+300 0 Ciubanca limită județ Sălaj Total 21,200 17,900 13,300 3,800 1,100 0,000 57,300 57,300 0+000 - 19+300 - Pod v. Fără 19,300 10,700 6+800 FB 1+150 CP 19+300 30+000 nume 9+100 Pod v. Lujerdiu B 1+250 CP 15+65 Pod v. Fără B 1+500 CP 0 nume 20+20 Pod v. Fără M 1+600 CP 0 nume 27+10 Pod v. Vâlcele M 6+450 CP 0 Întreg 28+75 0+000 - 24+000 - drumul DN 1C Pod v. Antăș M 10+190 CDP 0 segmentcu 1 bandă de nu este (Fundătura) 29 + 32 DJ 109B Pod v. Pustuța M 10+350 CP circulațiepe sens; 24+000 - deservit - DJ 108B 990 30+000 - segment cu 1 de nici o (Oșorhel) 10+450 CP bandă de circulație benzinăr ie 12+350 CP 12+590 CP 14+500 CP 15+700 CP 24+500 CDP 25+050 CDP 25+400 CDP Total 0,000 19,300 0,000 0,000 0,000 10,700 30,000 30,000 0+000 - Pod r. Someșu 4,100 0+700 FB 22+590 CP 4+100 Mic 4+100 - 4+840 - 1,490 2+000 Pod r. Fizeș M 5+590 intersecție Întreg 5+590 - 14+29 CF 401 - 38,300 Pod r. Fizeș M drumul DN 1C 43+890 0 fără nu este (Bunești) - 28+59 1 bandă de circulațiepe bariere, 33 DJ 109C Pod v. Puini M deservit DN 16 0 sens dale beton, de nici o (Cămărașu) 30+69 Pod v. Fără cu B benzinăr 0 nume semanfor, ie 35+59 risc de Pod r. Fizeș M accidente 0 37+79 Pod v. Fără M 0 nume Total 0,000 42,400 1,490 0,000 0,000 0,000 43,890 39,200 0+000 - Pod v. Fără 10,300 9+250 M 0+950 CP 33+800 - 10+300 nume intersecție 10+300 - 13+37 Pod v. Fără Întreg 3,070 B 3+500 CP CF 401 – 13+370 0 nume drumul DJ 109C dale 13+370 - 28+70 nu este (Gherla) - DN 1,730 Pod r. Gădălin M 3+600 CP 1 bandă de circulațiepe cauciuc 34 DJ 109D 15+100 0 deservit 1C (Juc- sens elastic, cu 15+100 de nici o Herghelie 31+50 Pod r. Someșu semafor, - 8,400 FB 4+000 CP benzinăr 0 Mic fără 23+500 ie bariere, risc 23+500 - accidente 1,850 4+850 CP 25+350 420 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 25+350 - 1,450 5+050 CP 26+800 26+800 - 1,700 8+000 CP 28+500 28+500 - 5,350 9+350 CP 33+850 9+500 CP 9+850 CP 10+050 CP 12+550 CDP 12+650 CDP 13+050 CP 13+100 CP 15+700 CP 15+800 CP 16+520 CP 18+200 CP 19+350 CP 19+790 CP 19+850 CP 20+400 CP 20+500 CP 22+050 CP 22+550 CDP 23+300 CDP 23+500 CDP 24+900 CP 25+350 CP 32+600 CP 32+800 CP Total 0,000 20,150 7,080 4,920 1,700 0,000 33,850 34,120 0+000 - 0,450 0+450 Pod r. Olpret M 2+300 CP 0+450 0+450 - 11+90 1,300 Pod v. Vadului M 5+200 CP Întreg 1+750 0 DJ 108B 1+750 - 12+85 drumul 12,750 Pod v. Groșilor M 5+600 CP 1 bandă de 35 DJ 109E (Dej) - Limită 14+500 0 nu este circulațiepesens județ Sălaj 14+500 deservit 17+00 Pod v. de nici o - 2,500 B 6+350 CP 0 Ciocmani benzinăr 17+000 ie Total 0,000 2,500 12,750 1,300 0,450 0,000 17,000 17,000 0+000 - 13+92 1,620 Pod v. Borșa M Întreg 1+620 0 DJ 109A drumul 1+620 - 1 bandă de circulațiepe 36 DJ 109S (Vechea) - DJ 10,900 nu este 12+520 sens 109 (Borșa) deservit 12+520 - 1,100 de nici o 13+620 421 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 13+620 - benzinăr 0,700 14+320 ie Total 0,000 0,000 1,100 13,220 0,000 0,000 14,320 14,320 0+000 - 1,850 1+850 CP 1+850 Întreg 1+850 - 0+000 - 1+850 - 1 bandă drumul DJ 109D 1,010 1+900 CDP 2+860 de circulație pe nu este (Nicula) - 37 DJ 109T 2+000 CDP sens;1+850 - 2+860 - 1 deservit Mănăstirea singură bandă de de nici o Nicula circulație benzinăr 2+200 CDP ie Total 0,000 1,850 1,010 0,000 0,000 0,000 2,860 2,860 0+000 - 15+35 6,600 Pod v. Giula B 0+150 CP 6+600 0 6+600 - 4,850 0+400 CDP 11+450 11+450 - 1,750 0+600 CP 13+200 13+200 - 2,190 0+700 CP 15+390 1+600 CDP Întreg drumul DJ 109A 2+400 CDP nu este (Cluj- 1 bandă de circulațiepe 38 DJ 109V 2+700 CDP deservit Napoca) - DJ sens de nici o 109S (Giula) 4+700 CDP benzinăr 5+100 CP ie 7+500 CDP 7+900 CP 8+000 CP 9+200 CP 9+350 CDP Total 0,000 4,850 8,790 1,750 0,000 0,000 15,390 15,390 0+000 - Pod Canal 1,300 0+500 B 1+900 CP 1+300 colector 1+300 - 9,700 1+300 Pod r. Arieș M 5+000 CP 11+000 11+000 - 3,000 1+840 Pod v. Largă M 7+900 CP 14+000 14+000 - 17+30 1,100 Pod v. Largă M 13+800 CP 15+100 0 15+100 - 18+70 Pod v. 2,200 M 13+900 CP PETROM 17+300 0 Fânațului DN 15 sector drum asfaltat - 1 0+450 17+300 - 19+85 (Câmpia 7,600 Pod v. Largă R 16+700 CP bandă de circulație pe Benzinăr 24+900 0 39 DJ 150 Turzii) - DJ sens; sector drum pietruit ie în 24+900 - 34+25 Pod v. Fără 161G 8,300 M 16+800 CP și de pământ - 1 singură construc 33+200 0 nume (Pălatca) bandă de circulație ție 33+200 - 35+40 Pod v. Fără 7,500 R 17+200 CP 8+000 40+700 0 nume 40+700 - 2,900 20+850 CP 43+600 43+600 - 4,400 20+900 CDP 48+000 48+000 - 0,100 22+750 CP 48+100 48+100 - 2,850 23+450 CDP 50+950 422 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 50+950 - 0,300 23+760 CDP 51+250 24+900 CP 28+300 CP 31+300 CP 47+180 CDP Total 0,000 0,000 19,100 18,500 13,650 0,000 51,250 49,580 DN 15 (Luna) 0+000 - 1 bandă de circulațiepe 40 DJ 150A - Baza 3,160 3+160 sens Aeriană 71 Total 0,000 3,160 0,000 0,000 0,000 0,000 3,160 3,160 12+500 - 10,200 13+500 CP 22+700 19+200 CP 17+850 CDP 17+990 CDP 18+390 CDP 18+570 CDP Limită jud. TREETEN 18+980 CDP 1 bandă de circulațiepe 41 DJ 151C Mureș - DJ 17+490 19+200 CP sens 150 19+800 CDP 20+000 CDP 20+200 CDP 20+470 CP 21+300 CP 21+450 CDP 21+500 CP Total 0,000 10,200 0,000 0,000 0,000 0,000 10,200 10,200 0+000 - Pod v. Fără 6,000 1+700 M 31+000 CP 6+000 nume 6+000 - Pod v. Fără 1,600 1+900 M 31+100 CP 7+600 nume 7+600 - Pod v. 4,500 2+000 M 31+200 CP 12+100 Gădălinului 12+100 - 4,900 5+900 Pod v. Vișea M 32+100 CP 17+000 16+950 - 17+000 Întreg trecere la 13+50 DN 16 - 1,600 Pod r. Gădălin R drumul nivel CF 0 (Căianu 18+600 nu este 401, dale 1 bandă de circulațiepe 42 DJ 161 Vamă) - 18+600 - 14+80 Pod Canalul deservit beton, fără 3,400 M sens Limită jud 22+000 0 Morii de nici o bariere, cu Sălaj (Sărata) 22+000 - 15+00 Pod r. Someșu benzinăr risc ridicat 7,700 R 29+700 0 Mic ie de 29+700 accidente 28+10 Pod v. Fără - 12,050 R 0 nume 41+750 41+750 - 30+60 Pod v. Fără 1,150 M 42+900 0 nume 42+900 32+75 - 0,500 Pod v. Lonea M 0 43+400 423 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 43+400 - 42+90 Pod v. 3,400 B 46+800 0 Panticeului 46+800 + 48+70 Pod v. Fără 4,580 M 51+380 0 nume Total 4,500 14,150 4,550 12,600 5,000 10,580 51,380 49,780 0+000 - Pod v. 7,000 0+680 M 2+700 CP 7+000 Mălăroiu 7+000 - 10+05 0,500 Pod v. Cojocna R 3+300 CP 7+500 0 0+110 - 7+500 - 10+60 Pod v. Fără intersecție 0,700 M 6+800 CP 8+200 0 nume la nivel CF 8+200 - 10+90 300, 1,500 Pod v. Rojutu M 8+000 CDP 9+700 0 semaforizat 9+700 - 29+70 Pod v. Fără ă, dale 0,900 M 8+500 CP 10+600 0 nume beton, fără Întreg 10+600 - bariere, cu DN 1C 0,400 8+700 CP drumul 11+000 risc de (Apahida) - nu este 11+000 - 1 bandă de circulațiepe accidente; 43 DJ 161A DJ 150 4,250 10+000 CP deservit 15+250 sens 0+300 - (Ceanu de nici o 15+250 - intersecție Mare) 1,650 12+200 CP benzinăr 16+900 la nivel CF ie 16+900 - 401, 6,100 15+250 CP semaforizat 23+000 23+000 ă, dale - 7,200 16+900 CP beton, fără 30+200 bariere, cu risc de 22+100 CP accidente 24+500 CP 27+600 CP 27+900 CDP Total 0,000 7,200 15,650 6,250 1,100 0,000 30,200 29,800 0+000 - 30+10 11+900 - 1,300 Pod r. Arieș B 11+600 CP 1+300 0 trecere la Pasaj nivel CF 1+300 - 35+00 3,900 subtraversare FB 12+080 CP 300, în 5+200 0 A3 rampă, dale 5+200 - beton, fără 4,800 14+100 CP 10+000 bariere, cu 10+000 - semnalizare 1,000 14+300 CP 11+000 , cu risc de 11+000 - accidente; 0,950 15+600 CDP 11+950 30+500 - 11+950 - Întreg 2,150 20+350 CP 0+000 - 11+950 - segment intersecție DJ 161A 14+100 drumul 1 singură bandă de la nivel cu (Ceanu nu este 14+100 circulație; 11+950 - CF 309 44 DJ 161B Mare) - DC deservit - 12,800 22+400 CP 46+500 - sector cu 1 (Câmpia 68A (Călărași de nici o 26+900 bandă de circulație pe Turzii - Gară) benzinăr 26+900 - sens Turda) – 2,350 24+100 CDP ie 29+250 dale beton, 29+250 - fără bariere 0,750 24+200 CDP și fără 30+000 30+000 - semnalizare 0,450 26+300 CDP , cu risc de 30+450 30+450 - accidente; 1,750 27+700 CP 30+750 - 32+200 32+200 - intersecție 0,800 27+900 CP la nivel cu 33+000 33+000 - CF 0,700 37+500 CDP industrială, 33+700 424 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 33+700 - dale beton, 12,800 40+000 CP 46+500 fără bariere, cu semaforizar e, cu risc de accidente; 46+100 - intersecție la nivel cu 42+700 CP CF 300 – dale beton, fără bariere, cu semaforizar e, cu risc de accidente Total 0,000 12,800 5,700 22,200 5,800 0,000 46,500 45,980 0+000 - 1,300 5+250 Pod v. Mărului R 8+600 CP 1+300 1+300 - 2,900 8+700 Pod v. Mărului M 8+880 CP 4+200 4+200 - 11+25 0,600 Pod v. Mărului M 12+200 CP 4+800 0 4+800 - 12+35 1,160 Pod v. Mărului R 14+800 CP 5+960 0 5+960 - 12+90 1,140 Pod v. Corneni M 21+150 CP 7+100 0 7+100 - 27+05 Pod v. Fără Întreg 6,000 FB 22+550 CP 13+100 0 nume 1 bandă de drumul 13+100 - 27+55 Pod v. Fără circulațiepesens;excepțies nu este DN 1C (Iclod) 0,300 B 45 DJ 161C 13+400 0 nume ectorul 31+800 - 32+150 - deservit - DN 1C (Dej) 13+400 - 28+45 2 benzi de circulațiepe de nici o 1,700 Pod v. Sărată B 15+100 0 sens benzinăr 15+100 - 31+85 ie 2,950 Pod r. Jichiș B 18+050 0 18+050 - 32+00 7,100 Pod r. Jichiș B 25+150 0 25+150 - 2,200 27+350 27+350 - 4,000 31+350 31+350 - 1,100 32+450 Total 0,000 8,200 1,100 9,740 9,000 4,410 32,450 26,300 0+000 - 5,000 6+100 Pod v. Jichiș M 0+500 CP 5+000 5+000 - 3,500 6+800 Pod v. Jichiș M 0+650 CDP 8+500 8+500 - 17+97 5,950 Pod v. Sărată M 0+750 CDP 14+450 0 1 bandă de circulație pe Întreg 17+190 - 18+17 Pod r. Someșu sens, cu excepția: sector drumul intersectție M 1+100 CDP DC 174 0 Mic 15+070 - 17+170 - 2 benzi nu este CF 401 – 46 DJ 161D (Jichișu de Pod Canal de circulație pe sens; deservit dale 18+57 Sus) - Dej aducțiune CHE M 1+400 CP sectorul 40+350 - 46+450 - de nici o cauciuc 0 Dej 1 singură bandă de benzinăr elastic, cu 19+27 Pod r. circulație ie semibariere M 1+500 CDP 0 Ungurașului 24+32 Pod r. R 1+590 CP 0 Ungurașului 25+07 Pod v. Beliorii M 1+800 CP 0 425 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 14+450 25+32 Pod r. - 0,620 M 24+320 CP 0 Ungurașului Intersecția 15+070 DN 1C - 15+070 - 26+41 Pod v. Fără 2,100 M 24+450 CP Intersecție 17+170 0 nume 172F 17+170 27+77 Pod r. - 1,400 M 25+270 CP 0 Ungurașului 18+570 Suprapuner 18+570 - 28+92 Pod r. 0,850 M 30+270 CP e DJ 172F 19+420 0 Ungurașului 19+420 30+27 - 20,930 Pod v. Cotior M 33+670 CP 0 DJ 172F - 40+350 Valea 40+350 - 31+40 Pod v. Fără 0,100 M 33+720 CP Ungurașului 40+450 0 nume 40+450 - 32+49 Pod r. 2,600 B 34+920 CP 43+050 0 Ungurașului 43+050 - 35+37 0,300 Pod v. Batin B 35+070 CP 43+350 0 43+350 - 38+09 Pod r. 3,100 B 37+290 CP 46+450 0 Ungurașului 46+450 - 39+99 7,900 Pod v. Bandău FB 39+370 CP 54+350 0 54+350 52+45 Pod v. Fără - 2,300 M 53+550 CP 0 nume 56+650 52+55 Pod v. Bocșig M 53+850 CP 0 55+450 CP Ceaba – DJ 161E 56+750 CDP (Târgușor) 57+000 CP 57+250 CP 57+350 CP 57+400 CP 57+500 CDP 57+650 CP 57+750 CP 64+900 CP Total 0,000 36,200 14,350 3,500 0,000 2,600 56,650 55,691 0+000 - Pod v. 1,600 0+020 M 5+600 CP 1+600 Târgușorului 1+600 - 0,800 2+400 Pod v. Crăiesei M 6+400 CDP 2+400 2+400 - 0,700 3+100 Întreg 3+100 - 1,200 1 bandă de circulație pe drumul DJ 161D 4+300 sens, cu excepția nu este (Târgușor) - 4+300 - 47 DJ 161E 1,100 sectorului 5+400 - 8+230 - deservit DJ 109C 5+400 1 singură bandă de de nici o (Hodaie) 5+400 - 0,700 circulație benzinăr 6+100 ie 6+100 - 2,130 8+230 8+230 - 26+19 8,100 Pod v. Cătinii M 11+120 CDP 16+330 0 16+330 - 28+66 5,900 Pod r. Fizeș M 11+620 CP 22+230 0 426 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 22+230 - 2,000 14+190 CDP 24+230 24+230 - 2,010 17+330 CP 26+240 26+240 - 2,500 17+730 CP 28+740 20+430 CDP 21+530 CDP 21+930 CP Total 0,000 2,010 16,000 8,600 0,000 2,130 28,740 27,510 DJ 161E (Valea 0+000 - 1 bandă de circulațiepe 48 DJ 161F 1,500 Caldă) - DC 1+500 sens 22 (Cătina) Total 0,000 0,000 1,500 0,000 0,000 0,000 1,500 1,500 0+000 - 4,380 1+110 Pod v. Chiriș R 1+100 CP 4+380 4+380 - 15+10 Pod v. Fără 0,820 M 5+500 CP 5+200 0 nume 5+200 - 16+00 Pod v. Vaida 8,980 M 6+400 CP 14+180 0 Cămăraș 14+180 - 16+80 Pod v. Fără 1,020 M 9+800 CP 15+200 0 nume Întreg 15+200 - 1 bandă de circulație pe drumul 1,200 10+050 CP DJ 109C 16+400 sens, cu excepția ultimului nu este 49 DJ 161G (Sucutard) - 16+400 - sector de drum pietruit deservit 1,000 11+880 CP Căianu 17+400 unde există 1 singură de nici o 17+400 - bandă de circulație benzinăr 1,200 12+000 CP 18+600 ie 18+600 - 1,200 12+700 CDP 19+800 19+800 - 1,800 13+750 CP 21+600 21+600 - 0,400 16+800 CP 22+000 22+000 - 1,106 18+500 CP 23+106 Total 0,000 0,000 11,380 8,600 3,126 0,000 23,106 23,106 0+000 - Pod v. 4,000 0+100 FB 2+300 CP 4+000 Ghirișului STRICT DN 16 - DC Pod v. Valea de 1 bandă de circulațiepe 50 DJ 161H 2+300 FB PREST 48 (Suatu) după Pădure sens 0+030 3+150 Pod v. Suatu FB Total 0,000 4,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,000 4,000 0+000 - 0,900 0+900 DN 16 0+000 - 3+500 - sector cu (Zorenii de 1 bandă de circulație pe 51 DJ 161J Vale) - DJ sens, cu excepția sectorul 109C 3+500 - 7+300 - 1 singură (Geaca) bandă de circulație 0+900 - 6,400 7+300 Total 0,000 0,000 0,000 6,400 0,900 0,000 7,300 7,100 427 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 0+000 - 16+45 2,100 Pod v. Imbuz B 5+400 CP 2+100 0 2+100 - 20+90 3,490 Pod v. Chiriș M 6+900 CP 5+590 0 5+590 - Întreg 1,060 8+180 CP 6+650 drumul DN 16 6+650 - 8,050 13+550 CDP nu este (Căianu 14+700 1 bandă de circulațiepe 52 DJ 161K deservit Vamă) - DJ 14+700 sens de nici o 161G (Chiriș) - 6,200 14+600 CDP benzinăr 20+900 ie 15+930 CP 16+350 CDP 16+500 CP Total 0,000 7,260 11,540 2,100 0,000 0,000 20,900 20,120 0+000 - Întreg DN 1F (Topa 6,400 drumul 6+400 Mică) - DJ nu este 1 singură bandă de 53 DJ 170B 109 deservit 6+400 – circulație (Așchileu 1,600 de nici o Mic) 8+000 benzinăr ie Total 0,000 0,000 0,000 0,000 8,000 0,000 8,000 8,000 33+000 - 39+25 3,300 Pod r. Fizeș M 35+000 CP Limită jud. 36+300 0 Bistrița- 36+300 - 1 bandă de circulațiepe 54 DJ 172A 0,800 Năsăud - DJ 37+100 sens 109C (Țaga) 37+100 - 2,300 39+400 Total 0,000 0,000 0,000 3,300 0,800 2,300 6,400 6,400 0+000 - Pod r. Someșu 2,420 0+160 M 6+400 CP 2+420 Mic 2+420 - Pod canal 0,300 0+890 M 17+960 CDP 2+720 colector 2+720 - 4+190 - 1,400 4+540 Pod r. Fizeș M 19+820 CP 4+120 intersecție DN 1C 4+120 - 12+56 Pod v. CF 401 – 11,400 M 20+290 CP (Gherla) - 15+520 0 Salatiului dale beton, 15+520 - 13+80 Pod v. 1 bandă de circulațiepe PETROM 55 DJ 172F Limită jud. 0,850 M 21+150 CP fără 16+370 0 Mănăstirea sens 0+650 Bistrița- bariere, cu Năsăud 16+370 - 16+29 Pod r. semafor, cu 9,840 R 23+600 CP 26+210 0 Ungurașului risc de 21+06 Pod v. accidente M 23+700 CP 0 Șuștereiu 23+66 Pod canal B 24+300 CP 0 colector Total 0,000 14,120 12,090 0,000 0,000 0,000 26,210 22,570 0+000 - Pod v. Valea lui 7,000 2+700 FB 1+100 CP DN 18B 7+000 Opriș (Chiuiești) - Pod v. 1 bandă de circulațiepe 56 DJ 182E 6+070 R Mănăstirea Cășeielului sens Cășiel Pod v. 6+350 FB Cășeielului Total 0,000 0,000 7,000 0,000 0,000 0,000 7,000 7,000 DN 17 0+000 - 1 bandă de circulație, cu 0,800 (Cuzdrioara) 0+800 excepția 0+000 - 0+800 - 1 57 DJ 182F - DN 18B 0+800 - 11+05 bandă de circulație pe Întreg 5,650 Pod v. Sălătruc M 3+400 CP (Rugășești) 6+450 0 sens drumul 428 Stare drum Lungim Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe e Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea Nr. Denumire Denumire Benzinăr Intersecții măsurat Lungime Număr benzi circulație crt. drum sector drum Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Lungim Poziţie Curs Poziție ii CF ă pe totală (km) Stare Tip teren km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km e (km) km hidrografic km (km) 6+450 - nu este 4,950 8+600 CP 11+400 deservit 8+900 CP de nici o benzinăr 9+100 CDP ie Total 0,000 0,000 0,800 5,650 4,950 0,000 11,400 9,980 31+310 31+31 - 4,470 Pod r. Oșteana R 35+050 CP Întreg 0 35+780 drumul Limită jud. 34+200 CP nu este Sălaj - DJ 1 bandă de circulațiepe 58 DJ 191D deservit 108A 33+100 CP sens de nici o (Vânători) 32+800 CP benzinăr ie 32+000 CP Total 0,000 4,470 0,000 0,000 0,000 0,000 4,470 4,470 32+760 - 39+55 Pod r. Someșu Întreg 6,400 FB 40+100 CP 39+160 0 Cald 1 bandă de circulație pe drumul Limită județ sens cu excepția (39+150 nu este Bihor - DJ 59 DJ 763 - 40+500; 42+050 - deservit 108C (Doda 43+260) - 1 singură bandă de nici o Pilii) 39+160 - de circulație benzinăr 4,100 ie 43+260 Total 0,000 0,000 4,100 0,000 0,000 6,400 10,500 10,500 0+000 - Pod r. Crișul 16,000 0+150 R 20+700 CDP 16+000 Repede 16+000 - Pod v. Lazului 1,400 5+380 M 21+300 CP Întreg 17+400 de Sus 0+050 - DN 1 - Valea 17+400 - drumul 0,400 7+300 Pod r. Drăgan M 21+800 CP trecere la Drăganului - 17+800 nu este 1 bandă de circulațiepe nivel CF 60 DJ 764B Lunca 17+800 - 19+59 deservit 4,800 Pod r. Drăgan M 21+900 CP sens 300, cu Vișagului – 22+600 0 de nici o barieră, DJ 108K benzinăr 23+300 CP dale beton ie 23+500 CP 23+800 CP Total 0,000 0,000 0,400 4,800 16,000 1,400 22,600 22,600 464,85 333,72 221,66 127,35 1336,52 Total 117,670 71,270 0 0 0 6 6 1324,763 429 Anexa 6. Starea drumurilor comunale din județul Cluj. Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 0+300 CDP 1 singură 0+000 - 1 DC 1 DN 1C - Muncel 3,400 bandă de 3,400 3,400 3+400 2+300 CP circulație Total 0,000 3,400 0,000 0,000 0,000 0,000 3,400 3,400 0+000 - 0,300 0+100 CP 0+300 0+300 - 1,100 1+400 1+400 - 0,450 DN 1C (Câțcău) 1+850 1 singură 2 DC 2 - Sălișca - DN 1C bandă de (Coplean) 1+850 - circulație 0,350 2+200 2+200 - 0,800 3+000 3+000 - 1,600 4+600 Total 0,000 0,000 0,300 1,600 2,700 0,000 4,600 5,500 0+000 - 4,800 1+500 Pod v. Rugășești B 4+800 Sector DN 18B asfaltat - (Rugășești) - 4+800 - 1 bandă 3 DC 3 2,000 Guga - 6+800 de Comorâța circulație 6+800 - pe sens 0,620 7.420 Total 0,000 0,000 4,800 2,000 0,620 0,000 7,420 7,420 1 singură DC 3 (Guga) - 0+000 - 4 DC 4 2,400 bandă de Custura 2+400 circulație Total 0,000 0,000 0,000 2,400 0,000 0,000 2,400 2,400 0+000 - 2,300 DN 18B 2+300 1 singură 5 DC 5 (Sălătruc) - bandă de Leurda 2+300 - circulație 1,400 3+700 Total 0,000 0,000 2,300 0,000 1,400 0,000 3,700 3,700 430 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 0+000 - 0,100 DN 1B 0+100 1 singură 6 DC 6 (Chiuiești) - bandă de Dosu Bricii 0+100 - circulație 3+900 3,800 Total 0,000 0,000 0,100 0,000 0,000 3,800 3,900 3,900 0+000 - DJ 182E (Valea 8,600 0+000 Pod v. Cășeielului FB 2+000 CP 1 singură 8+600 7 DC 7 Cășeielului) - bandă de Strâmbu - Huta circulație 4+090 Pod v. Strâmbu FB 5+600 CDP Total 0,000 8,600 0,000 0,000 0,000 0,000 8,600 8,600 DC 9A (Valea lui 1 singură 0+000 - 8 DC 8 Opriș) - Valea 1,000 bandă de 1+000 lui Opriș circulație Total 0,000 0,000 0,000 1,000 0,000 0,000 1,000 1,000 0+000 - Pod v. Valea lui 2,100 1+000 R DJ 182E 2+100 Opriș 1 singură 9 DC 9A (Chiuiești) - bandă de Valea lui Opriș 2+100 - circulație 1,800 3+900 Total 0,000 0,000 2,100 1,800 0,000 0,000 3,900 3,900 DN 17 1 singură 0+000 - 10 DC 10 (Mănășturel) - 1,900 1+300 CP bandă de 1+900 Mănășturel circulație Total 0,000 1,900 0,000 0,000 0,000 0,000 1,900 1,900 0+000 - Sector 0,950 0+050 Pod r. Unguraș M 1+650 CP 0+950 asfaltat - 1 bandă 0+950 - de 0,600 1+750 CP circulație DJ 161D 1+550 pe sens; 11 DC 12 (Unguraș) - sector de Daroț 1+550 - 0,200 2+050 CP pământ și 1+750 pietruit - 1 singură 1+750 - bandă de 3,250 5+000 circulație Total 0,000 0,950 0,600 0,000 3,450 0,000 5,000 5,000 1 bandă DJ 161D (Batin) 0+000 - de 12 DC 13 2,000 0+750 Pod v. Batin B - Batin 2+000 circulațiep e sens Total 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 431 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 0+000 - 0,200 0+200 1 singură 13 DC 14 DJ 161D - Sicfa bandă de 0+200 - circulație 2+000 1,800 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,200 1,800 2,000 2,000 3+800 - 6+000 Pod v. Bandău FB 5+700 1,900 Limită jud. Bistrița-Năsăud 1 singură 5+700 - 14 DC 14A - DJ 161D 0,150 bandă de 5+850 (Valea circulație Ungurașului) 5+850 - 0,150 6+000 Total 0,000 0,000 0,150 0,000 0,150 1,900 2,200 2,500 0+000 - 3,050 0+600 CP 3+050 3+050 - 0,950 2+450 CP 4+000 4+000 - 2,480 2+550 CDP 6+480 6+480 - 0+000 - 0,520 2+780 CDP 7+000 1+400 - 1 bandă de 2+900 CP circulație DJ 172F (Mintiu pe sens; 15 DC 16 Gherlii) - 3+050 CP 1+400 - Pădureni 7+000 - 1 singură 3+100 CDP bandă de circulație 3+300 CDP 3+550 CDP 5+450 CDP 5+500 CP 6+050 CP Total 0,000 0,000 5,530 1,470 0,000 0,000 7,000 7,000 0+000 - 0,500 0+200 CDP DJ 172F (Valea 0+500 1 singură 16 DC 17 Luncii) - Valea bandă de Cireșoii 0+500 - circulație 0,300 0+300 CDP 0+800 432 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 0+800 - 1+600 0,800 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,800 0,800 1,600 1,600 0+000 - 2,400 3+900 Pod v. Blenchii M 4+750 CP 2+400 2+400 - 1,400 DJ 161E (Valea 3+800 1 singură 17 DC 18 Caldă) - DJ 109C bandă de (Geaca) 3+800 - circulație 1,200 5+000 5+000 - 0,300 5+300 Total 0,000 0,000 0,300 3,800 1,200 0,000 5,300 5,000 0+000 - 1,500 0+780 Pod v. Măhal R 0+780 CP 1+500 1 singură 18 DC 19 DJ 161E - Măhal bandă de 1+500 - circulație 0,500 2+000 Total 0,000 1,500 0,500 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 0+000 - 2,200 2+200 CP 2+200 3+300 - 1 bandă de 2+200 - circulație DJ 161E (Buza) - 1,100 3+800 CP pe sens; 19 DC 20 3+300 Rotunda 3+300 - 6+200 - 1 3+300 - singură 2,900 bandă de 6+200 circulație Total 0,000 2,200 1,100 2,900 0,000 0,000 6,200 6,200 0+000 - 2,000 2+700 CP 2+000 2+000 - 0,300 2+300 DJ 161F 1 singură (Cătina) - DJ 2+300 - 20 DC 21 0,200 bandă de 161E 2+500 circulație (Feldioara) 2+500 - 1,700 4+200 4+200 - 3,000 7.200 Total 0,000 0,000 0,000 5,200 2,000 0,000 7,200 7,500 433 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 0+000 - 2,300 2+800 CP 2+300 DC 21 (Cătina) - 1 singură 2+300 - 21 DC 21B Limită jud. 0,500 bandă de 3+800 Bistrița-Năsăud circulație 2+800 - 1,700 4+500 Total 0,000 0,000 0,000 4,000 0,500 0,000 4,500 4,500 DJ 161F 1 singură (Cătina) - Hagău 0+000 - 22 DC 22 6,500 bandă de - DJ 161E 6+500 circulație (Hodaie) Total 0,000 0,000 0,000 6,500 0,000 0,000 6,500 8,100 0+000 - 6,200 1 bandă 6+200 DJ 172A (Țaga) de 23 DC 23 - Năsal circulațiep 6+200 - e sens 0,150 6+350 Total 0,000 0,000 6,200 0,150 0,000 0,000 6,350 6,350 1 bandă DJ 109C (Lacu) - 0+000 - de 24 DC 24 1,600 Lacu 1+600 circulațiep e sens Total 0,000 1,600 0,000 0,000 0,000 0,000 1,600 1,600 0+000 - 2,850 0+050 CDP 2+850 2+850 - 1,500 2+850 CP 4+350 DJ 109C 1 bandă (Sâmboleni) - 4+350 - de 25 DC 25 1,950 2+950 CP Zorenii de Vale 6+300 circulațiep - Năoiu e sens 6+300 - 5,800 10+700 CDP 12+100 12+100 - 0,500 12+600 Total 0,000 2,850 9,250 0,500 0,000 0,000 12,600 13,000 0+000 - 0,500 DJ 161G (Petea) 0+500 1 singură 26 DC 30 - DJ 109C bandă de (Geaca) 0+500 - circulație 2,000 2+500 434 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 2+500 - 0,700 3+200 3+200 - 0,800 4+000 4+000 - 2,700 6+700 Total 0,000 3,400 0,000 1,300 2,000 0,000 6,700 6,000 0+000 + 0,300 0+490 CP 0+300 0+300 - 0,500 0+650 CP 0+800 0+800 - 0+970 CP 3+930 3,130 DJ 161 (Bonțida) - 1 singură 3+930 - 27 DC 32 Coasta - 0,100 1+020 CP bandă de 4+030 Tăușeni - DJ circulație 161K 4+030 - 1,000 5+030 5+030 - 3,550 8+580 8+580 - 9+880 1,300 Total 0,000 1,300 0,000 4,050 0,100 4,430 9,880 9,880 0+000 - 0+700 - 1 bandă de circulație DJ 161K (Sava) - 0+000 - pe sens; 28 DC 33 2,500 0+300 CP Băgaciu 2+500 0+700 - 2+500 - 1 singură bandă de circulație Total 0,000 0,000 2,500 0,000 0,000 0,000 2,500 2,500 0+000 - 0+000 - 4+200 - 1 4,800 4+800 bandă de circulație DJ 109C pe sens; 29 DC 34 (Sucutard) - 4+200 - Puini 4+800 - 5+600 - 1 0,800 singură 5+600 bandă de circulație 435 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km Total 0,000 0,000 0,000 4,800 0,800 0,000 5,600 5,600 0+000 - 1,400 1+400 DJ 109C 1 bandă (Sântioana) - 1+400 - de 30 DC 35 5,400 Sântejude-Vale 6+800 circulațiep - Sântejude e sens 6+800 - 1,000 7+800 Total 0,000 0,000 5,400 2,400 0,000 0,000 7,800 7,800 0+000 - 10,600 10+790 Pod v. Săcălaia R 10+850 CP 10+600 DJ 109C 1 singură 10+600 - 31 DC 36 (Sântioana) - DJ 0,200 bandă de 10+800 109D (Săcălaia) circulație 10+800 - 1,200 12+000 Total 0,000 0,000 0,000 1,400 10,600 0,000 12,000 12,000 1+400 - 0+000 - 1,400 1+100 CP intersecție 1+400 CF 401 – 1 bandă DJ 172F dalebeton, de 32 DC 37 (Gherla) - cusemafor, circulațiep Silivaș fărăbariere, 1+400 - e sens 5,000 curisc de 6+400 accidente, înpantă Total 0,000 5,000 1,400 0,000 0,000 0,000 6,400 6,000 0+000 - 0+700 - 1,800 1+300 Pod canal colector M 0+200 CP 1+800 Sector intersecție asfaltat - CF 1+800 - 1 bandă industrială 1,200 1+580 Pod r. Someșu Mic M 0+330 CP de dezafectată; 3+000 circulație 1+150 - DN 1C (Iclod) - 33 DC 38 pe sens; intrsecție CF Iclozel 0+980 CDP sector 401 – dale pietruit - beton, fără 1+650 CP 1 singură bariere, bandă de semaforizată circulație , cu risc de 1+780 CP accidente Total 0,000 0,000 1,800 1,200 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - Sector 0+350 - 1,100 0+390 CP DJ 172F 1+100 asfaltat - trecere la 34 DC 39 (Gherla) - DJ 1 bandă nivel CF 401, 109D (Săcălaia) 1+100 - de dale beton, 2,200 2+700 CP 3+300 circulație fără bariere, pe sens; cu semafor, 436 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 3+300 - sector de cu risc de 3,600 3+100 CP 6+900 pământ și accidente pietruit - 6+900 - 1 singură 0,200 bandă de 7+100 circulație 7+100- 0,200 7+300 Total 0,000 3,300 0,000 0,200 3,800 0,000 7,300 7,300 0+000 - 3+860 - 1,800 0+350 CP 1+800 intersecție DJ 109D (Juc- 1 bandă CF 401 – Herghelie) - 1+800 - de dalebeton, 35 DC 40 Jucu de Mijloc - 0,400 2+200 CP 2+200 circulațiep fărăbariere, DN 1C (Juc- e sens cusemafor, Herghelie) 2+200 - curisc de 1,670 accidente 3+870 Total 0,000 3,470 0,400 0,000 0,000 0,000 3,870 2,000 0+000 - 2,300 1+750 CP 2+300 0+800 - intersecțiecu DN 1C 2+300 - 1 bandă CF 401 – (Apahida) - DJ 4,900 1+950 CP de dalebeton, 36 DC 41 7+200 109D (Jucu de circulațiep fărăbariere, Sus) e sens cusemafor, 6+700 CP curisc de accidente 6+800 CP Total 0,000 2,300 4,900 0,000 0,000 0,000 7,200 7,080 Sector 0+000 - asfaltat - 3,300 2+100 CP 3+300 1 bandă de DN 16 circulație 37 DC 42 (Corpadea) - pe sens; Corpadea sector de 3+300 - pământ - 0,100 2+300 CP 3+400 1 singură bandă de circulație Total 0,000 3,300 0,000 0,000 0,100 0,000 3,400 3,400 0+000 - Sector 0,300 5+850 CP 0+300 asfaltat - DN 16 (Căianu 1 bandă 0+300 - de 38 DC 43 Vamă) - DJ 5+150 CP 2+100 1,800 circulație 161A (Cojocna) pe sens; 2+100 - sector de 4,500 pământ - 6+600 1 singură 437 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km bandă de circulație Total 0,000 4,500 0,000 0,300 0,000 1,800 6,600 7,350 0+000 - 0,010 0+010 0+010 - 0,010 DJ 161A (Iuriu 0+020 1 singură 39 DC 45 de Câmpie) - bandă de Huci 0+020 - circulație 1,580 1+600 1+600 - 0,400 2+000 Total 0,000 0,010 0,000 1,590 0,400 0,000 2,000 2,000 0+000 - 0,150 2+100 Pod v. Căianului M 2+100 CP 0+150 DJ 161G 1 singură 0+150 - 40 DC 46 (Căianu) - DN 2,350 3+750 Pod v. Suatu M bandă de 2+500 16 (Căianu Mic) circulație 2+500 - 1,600 4+100 Total 0,000 0,000 1,750 2,350 0,000 0,000 4,100 4,100 0+000 - 5,700 0+200 CP 5+700 0+000 - 5+000 - 1 5+700 - bandă de 0,300 0+950 CP circulație 6+000 DJ 161H (Suatu) pe sens; 41 DC 47 - Aruncuta 5+000 - 1+550 CP 6+000 - 1 singură 5+200 CP bandă de circulație 5+600 CP Total 0,000 5,700 0,000 0,300 0,000 0,000 6,000 6,000 0+000 - 4,300 0+250 Pod v. Berchieș R 4+300 DC 47 (Suatu) - 1 singură 4+300 - 42 DC 47A DJ 150 1,700 bandă de 6+000 (Berchieșu) circulație 6+000 - 1,700 7+700 Total 0,000 0,000 0,000 4,300 3,400 0,000 7,700 5,000 438 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km drum 0+000 - asfaltat - 4,000 0+100 CP 4+000 1 bandă de circulație DJ 161H (Suatu) 43 DC 48 pe sens; - Dâmburile sector de 4+000 - pământ - 2,700 6+700 1 singură bandă de circulație Total 0,000 4,000 0,000 0,000 2,700 0,000 6,700 6,700 0+000 - 0,800 0+800 0+000 - 1+400 - 1 0+800 - bandă de 0,200 circulație 1+000 DJ 150 (Crișeni) pe sens; 44 DC 49 - Boteni 1+400 - 1+000 - 2+000 - 1 0,400 1+400 singură bandă de 1+400 - circulație 0,600 2+000 Total 0,000 0,000 0,400 1,400 0,200 0,000 2,000 2,000 0+000 - DJ 150 (Crișeni) 0,500 0+500 1 singură - Limită jud. 45 DC 49A bandă de Mureș 0+500 - circulație (Vișinelu) 1,200 1+700 Total 0,000 0,000 0,000 0,500 1,200 0,000 1,700 1,700 0+000 - 0+000 - 0,900 0+900 0+900 - 1 bandă de 0+900 - circulație DJ 150 (Frata) - 0,300 pe sens; 46 DC 50 1+200 Olariu 0+900 - 2+200 - 1 1+200 - singură 1,000 bandă de 2+200 circulație Total 0,000 0,000 0,900 1,000 0,300 0,000 2,200 2,200 DJ 150 (Frata) - 1 bandă Frata - Poiana 0+000 - de 47 DC 51 7,900 Frății - Limită 7+900 circulațiep jud. Mureș e sens Total 0,000 0,000 7,900 0,000 0,000 0,000 7,900 8,560 DC 51 (Frata) - 0+000 - 48 DC 52 2,700 1 bandă Oaș 2+700 de 439 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km circulațiep e sens Total 0,000 0,000 0,000 2,700 0,000 0,000 2,700 2,700 0+000 - 0,100 0+100 0+100 - 0,900 DJ 150 (Frata) - 1+000 1 singură 49 DC 53 Pădurea bandă de Iacobeni 1+000 - circulație 0,500 1+500 1+500 - 0,300 1+800 Total 0,000 0,000 0,900 0,600 0,300 0,000 1,800 1,800 0+000 - 1,200 1+200 1 singură DJ 150 - 50 DC 54 bandă de Răzoare 1+200 - circulație 0,800 2+000 Total 0,000 0,000 1,200 0,800 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 1,300 0+080 Pod v. Largă M 0+300 CP 1+300 1+300 - 2,700 1+000 CP 4+000 DJ 150 (Ceanu 1 bandă Mare) - 1+200 CDP de 51 DC 55 Iacobeni - circulațiep Limită jud. e sens Mureș 2+590 CP 2+890 CDP 2+920 CDP Total 0,000 1,300 2,700 0,000 0,000 0,000 4,000 4,000 0+000 - DJ 150 (Boian) - 1,230 1 bandă 1+230 Boian - Hodăi- de 52 DC 56 Boian - Limită circulațiep jud. Mureș 1+230 - e sens 3,050 4+280 Total 0,000 1,230 0,000 3,050 0,000 0,000 4,280 4,470 DJ 150 (Bolduț) 0+000 - 0+000 - 53 DC 57 - Valea lui Cati - 1,200 0+100 Pod v. Largă M 1+200 - 1 1+200 DJ 161B bandă de circulație 440 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km pe sens; 1+200 - 1+200 - 4+400 - 1 3,200 4+400 singură bandă de circulație Total 0,000 0,000 1,200 3,200 0,000 0,000 4,400 4,400 0+000 - 0+000 - 1,000 0+750 CP 1+000 4+300 - 1 bandă de 1+000 - circulație DJ 151C - 1,670 1+890 CP 2+670 pe sens; 54 DC 58 Pădureni - Lim. 4+300 - Jud. Mureș 4+800 - 1 2+670 - singură 2,130 bandă de 4+800 circulație Total 0,000 1,000 1,670 2,130 0,000 0,000 4,800 4,800 0+000 - 3,120 0+550 CP 3+120 0+000 - 3+300 - 1 3+120 - bandă de DJ 151C 1,700 0+850 CDP circulație 4+820 (Tritenii de Jos) pe sens; 55 DC 59 - Clapa - Limită 3+300 - jud. Mureș 4+820 - 5+800 - 1 0,280 5+450 CP 5+100 singură bandă de 5+100 - circulație 0,700 5+800 Total 0,000 0,000 3,400 2,400 0,000 0,000 5,800 5,650 0+000 - 0,700 1+670 CP 0+700 0+000 - 0+700 - 1 0+700 - bandă de 1,750 circulație DC 59 (Tritenii 2+450 pe sens; 56 DC 60 de Jos) - 0+700 - Tritenii-Hotar 2+450 - 0,840 4+500 - 1 3+290 singură bandă de 3+290 - circulație 1,210 4+500 Total 0,000 1,750 0,700 2,050 0,000 0,000 4,500 4,500 0+000 - 3,800 2+700 Pod v. Fără nume M 2+600 CP 0+000 - 3+800 3+800 - 1 3+800 - bandă de 57 DC 61 DJ 150 - Urca 1,200 3+700 CP circulație 5+000 pe sens; 3+800 - 5+000 - 6+000 - 1 1,000 6+000 singură 441 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km bandă de circulație Total 0,000 3,800 0,000 1,200 1,000 0,000 6,000 6,000 0+000 - Pasaj 1,100 4+800 FB 3+600 CP 1+100 subtraversare A3 0+400 intersecție la 1+100 - nivel cu CF 0,200 1 bandă acces BA 71, DN 15 (Câmpia 1+300 de dale beton, 58 DC 62 Turzii) - DC 68 circulațiep nesemnalizat (Călărași Gară) 1+300 - 5,100 e sens ă și fără 6+400 bariere, cu risc de 6+400 - accidente 0,400 6+800 Total 0,000 0,000 6,600 0,200 0,000 0,000 6,800 6,800 0+000 - 0,500 0+500 1 singură DJ 161B 59 DC 63 bandă de (Stârcu) - Stârcu 0+500 - circulație 1+000 0,500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,500 0,500 1,000 1,000 0+000 - 0+000 - 9,200 8+650 Pod v. Florilor R 0+550 CDP 9+200 2+580 și 4+500 - 8+400 - 1 8+700 - DJ 161B (Valea 0+780 CDP singură trecere la l.uiCati) - bandă de nivel cu CF Ciurgău - Dosu circulație; 300, dale 60 DC 64 Napului - DC 6+550 CP 2+580 - beton, cu 69 (Valea 4+500 și barieră cu Florilor) 8+400 - acțiune 9+200 - 1 mecanică bandă de 8+400 CP circulație pe sens Total 0,000 0,000 0,000 9,200 0,000 0,000 9,200 9,000 1 bandă DJ 161A 0+000 - de 61 DC 65 (Strucut) - DC 1,500 1+500 circulațiep 64 (Ciurgău) e sens Total 0,000 0,000 1,500 0,000 0,000 0,000 1,500 1,500 0+000 - DJ 161A (Ceanu 1,900 1+900 1 singură Mare) - Fânațe 62 DC 66 bandă de - DJ 150 (Ceanu 1+900 - circulație Mare) 0,600 2+500 442 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 2+500 - 3,700 6+200 Total 0,000 0,000 0,000 5,600 0,600 0,000 6,200 5,700 0+000 - DJ 172F 2,000 1 bandă 2+000 (Gligorești) - de 63 DC 67 Gligorești - circulațiep Limită jud. Alba 2+000 - e sens 0,600 2+600 Total 0,000 2,000 0,000 0,600 0,000 0,000 2,600 2,600 0+000 - 1+400 - 0,800 0+800 3+000 - 1 bandă de DJ 150A (Baza 0+800 - circulație Aeriană 71) - DJ 0,600 pe sens; 64 DC 68 1+400 161B (Călărași- 0+000 - Gară) 1+400 - 1 1+400 - singură 1,600 bandă de 3+000 circulație Total 0,000 0,000 2,400 0,000 0,600 0,000 3,000 3,000 0+000 - 0,600 0+600 0+600 - 0,100 DJ 161B 0+700 1 singură 65 DC 68A (Călărași Gară) - bandă de Limită jud. Alba 0+700 - circulație 0,100 0+800 0+800 - 2+270 1,470 Total 0,000 0,000 0,000 0,600 0,200 1,470 2,270 2,270 0+000 - 0+000 - 3,500 5+400 Pod v. Fără nume M 3+050 CP 3+500 3+500 - 1 bandă de DJ 161B 3+500 - circulație (Ploscoș) - 1,000 3+200 pe sens; 66 DC 69 4+500 Valea Florilor - 3+500 - Lobodaș 5+900 - 1 4+500 - singură 1,400 bandă de 5+900 circulație Total 0,000 0,000 3,500 1,000 1,400 0,000 5,900 4,350 0+000 - 0+000 - 2+990 - 1,460 0+100 Pod canal colector R DN 15 (Câmpia 1+460 2+990 - 1 trecere la 67 DC 69A Turzii) - DJ 161B bandă de nivel CF 300, (Ploscoș) 1+460 - 1+300 - circulație dale beton, 2,240 Pod r. Arieș B 3+700 1+380 pe sens; fără bariere 2+990 - și fără 443 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km Pasaj 9+600 - 1 semnalizare, 3+700 - subtraversare singură cu risc de 1,300 1+680 B bandă de accidente 5+000 CF 300 circulație 5+000 - 2,800 7+800 7+800 - 1,800 9+600 Total 0,000 0,000 0,000 5,500 4,100 0,000 9,600 9,600 0+000 - 1,200 0+550 CP 1+200 1 singură bandă de 1+200 - circulație, 0+700 CP cu DJ 161B 2+480 1,280 excepția 68 DC 70 (Crairât) - DC 69 0+000 - (ValeaFlorilor) 2+480 - 0,500 2+480 CP 1+200 - 1 2+980 bandă de circulație 2+980 - pe sens 0,800 3+780 Total 0,000 0,000 1,200 0,800 0,500 1,280 3,780 2,500 0+000 - 0+000 – 1,000 2+500 CP 1+000 2+700 - 1 bandă de 1+000 - circulație DN 1 (Feleacu) - 3,900 2+900 CP pe sens; 69 DC 71 4+900 Casele Micești 2+700 – 5+600 - 1 4+900 - singură 0,700 3+000 CP bandă de 5+600 circulație Total 0,000 0,000 1,000 3,900 0,700 0,000 5,600 5,600 1 bandă DN 1 0+000 - de 70 DC 72 (Copăceni) - 2,000 2+000 circulațiep Copăceni e sens Total 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 1 bandă DN 1 0+000 - de 71 DC 73 (Comșești) - 2,500 1+800 CP 2+500 circulațiep Comșești e sens Total 0,000 2,500 0,000 0,000 0,000 0,000 2,500 2,500 0+000 - 72 DC 74 1,800 1 bandă 1+800 de 444 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km DN 1 circulațiep 1+800 - (Mărtinești) - 0,100 e sens 1+900 Mărtinești Total 0,000 1,800 0,000 0,100 0,000 0,000 1,900 1,900 0+000 - 1,000 0+700 Pod v. Vâlcele M 2+000 CP 1+000 1 singură bandă de 1+000 - circulație; 1,400 1+800 Pod v. Vâlcele M excepție DJ 103M 2+400 sector 73 DC 75 (Vâlcele) - DC 0+000 - 77 (Sărădiș) 2+400 - 1,700 1+000 - 1 4+100 bandă de circulație 4+100 - pe sens 1,400 5+500 Total 0,000 1,400 0,000 2,700 1,400 0,000 5,500 5,120 0+610 - trecere la nivel CF 300, 1 bandă dale beton, DJ 161A 0+000 - de fără bariere, 74 DC 76 (Cojocna) - DJ 6,500 0+400 CP 6+500 circulațiep cu 105S (Boju) e sens semnalizare (semafor), risc de accidente Total 0,000 6,500 0,000 0,000 0,000 0,000 6,500 6,000 Pasaj 0+000 - 0,200 3+700 subtraversare FB 5+250 CP 0+200 VOCE DJ 103G 0+200 - 3,400 1 singură (Gheorghieni) - 3+600 75 DC 77 bandă de DJ 103T circulație (Feleacu) 3+600 - 4+850 1,250 4+850 - 0,500 5+350 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 4,100 1,250 5,350 5,350 0+000 - 0,700 0+700 DJ 105S (Boju) - 1 singură 0+700 - 76 DC 78 DJ 161A (Iuriu 0,800 bandă de 1+500 de Câmpie) circulație 1+500- 7,100 8+600 445 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 8+600 - 3,500 12+100 12+100 - 13+700 1,600 13+700 - 0,300 14+000 Total 0,000 0,000 0,700 0,000 11,700 1,600 14,000 14,000 0+000 - 1,800 1+800 1 singură DJ 105S (Pata) - 77 DC 79 bandă de Bodrog 1+800 - circulație 0,200 2+000 Total 0,000 1,800 0,000 0,000 0,200 0,000 2,000 2,000 0+000 - 2,400 12+950 Pod v. Maraloiu M 2+000 CP 2+400 drum asfaltat - 2+400 - 1 bandă 0,100 de 12+790 - 2+500 circulație trecere la DN 1N (Cluj- pe sens; nivel CF 300, Napoca) - 2+500 - 78 DC 80 7,500 sector dale beton, Dezmir - Cara - 10+000 pietruit și fără bariere, DJ 161A de cu 10+000 - pământ - semaforizare 1,590 11+590 1 singură bandă de 11+590 - circulație 1,410 13+000 Total 0,000 3,810 0,000 1,690 7,500 0,000 13,000 13,000 Pasaj 0+000 - 0,700 0+300 supratraversare FB 1 bandă 0+700 A10 de 79 DC 81 DN 1 - Stejeriș circulațiep 0+700 - e sens 2,300 3+000 Total 0,000 0,700 0,000 2,300 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - 2,800 3+120 Pod v. Bădeni M 5+400 CP 2+800 DN 1 - Bădeni - 1 bandă Plăiești - DJ 2+800 - de 80 DC 82 5,500 7+950 Pod v. Fără nume B 9+300 CP 103G 8+300 circulațiep (Moldovenești) e sens 8+300 - 1,100 8+300 Pod r. Văleni B 9+400 Total 0,000 5,500 3,900 0,000 0,000 0,000 9,400 10,000 446 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 0+000 - 10,000 0+900 CP 10+000 0+000 - 10+000 - 0,500 2+750 CP 7+000 - 1 10+500 bandă de circulație DJ 103G 10+500 pe sens; 81 DC 85 (Tureni) - - 1,393 3+000 CP 7+000 - Micești 11+893 11+893 - 1 singură bandă de 7+700 CP circulație 8+800 CP Total 0,000 10,000 0,000 0,500 1,393 0,000 11,893 11,893 0+000 - Pasaj 3,080 2+150 FB 3+250 CP 1 bandă DJ 107L 3+080 subtraversare A3 de 82 DC 86 (Petreștii de circulațiep Jos) - Deleni 3+080 - 0,720 e sens 3+800 Total 0,000 0,000 3,800 0,000 0,000 0,000 3,800 3,800 0+000 - 4,000 0+350 Pod r. Hășdate M 3+900 CP 4+000 DJ 107L 1 bandă (Petreștii de 4+000 - de 83 DC 87 0,600 5+400 CP Jos) - DC 107 4+600 circulațiep (Borzești) e sens 4+600 - 2,300 5+900 CP 6+900 Total 0,000 0,000 6,300 0,600 0,000 0,000 6,900 8,170 0+000 - drum 3,400 1+800 CP asfaltat - 3+400 1 bandă de 3+400 - circulație 0,400 1+900 CP 3+800 pe sens; DJ 107L - DC 84 DC 88 excepție 104 (Livada) drum de pământ și 3+800 - pietruit - 1,000 1 singură 4+800 bandă de circulație Total 0,000 3,400 0,000 0,400 1,000 0,000 4,800 5,400 0+000 - 2,950 0+250 Pod r. Hășdate M DJ 107L 2+950 1 singură 85 DC 89 (Crăești) - bandă de Plaiuri 2+950 - circulație 0,150 3+100 447 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km Total 0,000 0,000 2,950 0,150 0,000 0,000 3,100 3,100 0+000 - 2,000 0+400 Pod r. Hășdate M 1+800 CP 2+000 1 singură 2+000 - bandă de 0,400 DJ 107L - 2+400 circulație 86 DC 90 Pădureni + alveole 2+400 - de 0,600 retragere 3+000 Total 0,000 2,000 0,400 0,600 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - Pasaj 1,500 0+200 FB 2+200 CP 1+500 subtraversare A3 1+500 - 1,130 2+650 Pod v. Fără nume R 3+000 CP 2+630 1 bandă de 2+630 - circulație 1,870 3+650 CP pe sens; 4+500 DJ 107L - DJ excepție - 87 DC 91 107R (Sălicea) sector 4+500 - asfaltat - 0,700 3+750 CP 5+200 1 singură bandă de 5+200 - circulație 3,000 8+200 8+200 - 2,300 10+500 Total 0,000 0,000 3,000 4,500 3,000 0,000 10,500 10,300 0+000 - 1 singură 2,310 0+390 Pod r. Hășdate M 2+310 bandă de circulație 88 DC 92 DJ 107L - Șutu + alveole 2+310 - de 0,190 2+500 retragere Total 0,000 2,310 0,000 0,000 0,190 0,000 2,500 2,500 89 DC 93A Drum Bună Ziua N/A Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,100 1 singură DJ 107M (Săcel) 0+000 - 90 DC 94 0,700 bandă de - Săcel 0+700 circulație Total 0,000 0,000 0,700 0,000 0,000 0,000 0,700 0,700 DJ 105L (Tăuți) - 0+000 - 91 DC 96 2,500 1+800 Pod v. Tăuțiului M Tăuți 2+500 448 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 1 singură 2+500 - 0,600 bandă de 3+100 circulație Total 0,000 2,500 0,000 0,600 0,000 0,000 3,100 3,100 0+000 - 0,800 1 bandă DN 1 (Luna de 0+800 de 92 DC 98 Sus) - DJ 107M circulațiep (Luna de Sus) 0+800 - 0,300 e sens 1+100 Total 0,000 0,300 0,800 0,000 0,000 0,000 1,100 1,100 1 singură DJ 107M (Lita) - 0+000 - 93 DC 99 5,000 0+450 Pod r. Hășdate B bandă de Hășdate 5+000 circulație Total 0,000 5,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,000 5,000 DJ 107R (Muntele 1 singură 0+000 - 94 DC 100A Băișorii) - bandă de 6+000 Muntele circulație Bocului 6,000 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 6,000 6,000 6,000 DJ 107N 1 singură (Moara de 0+000 - 95 DC 101 3,500 0+050 Pod r. Iara R bandă de Pădure) - 3+500 circulație Muntele Săcel Total 0,000 0,000 3,500 0,000 0,000 0,000 3,500 3,500 0+000 - 0,050 0+050 Pod r. Iara B 0+050 0+050 - 1+750 1,700 DJ 107N 1 singură (Moara de 1+750 - 96 DC 101A 0,400 bandă de Pădure) - 2+150 circulație Muntele Filii 2+150 - 4+500 2,350 4+500 - 1,500 6+000 Total 0,000 0,000 0,000 0,050 1,900 4,050 6,000 6,000 0+000 - Sector 1,000 0+190 Pod r. Iara M 2+200 CP 1+000 asfaltat - DJ 107M (Iara) - 97 DC 102 1 bandă Valea Vadului 1+000 - de 5,000 3+700 CP 6+000 circulație pe sens; 449 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 6+000 - sector 0,800 3+750 CP 6+800 pietruit - 1 singură 6+800 - bandă de 1,000 4+050 CP circulație 7+800 7+800 - 1,200 4+300 CP 9+000 4+450 CP 7+800 CP Total 0,000 5,000 1,000 2,000 1,000 0,000 9,000 9,000 0+000 - 5,600 3+000 CP 5+600 5+600 - 1 bandă DC 102 (Iara) - 1,800 4+050 CP de 98 DC 102A 7+400 DC 102 (Mașca) circulațiep e sens 4+500 CP 5+100 CP Total 0,000 5,600 0,000 1,800 0,000 0,000 7,400 7,560 0+000 - 4,000 2+100 CP 4+000 4+000 - 1 bandă DJ 107M (Iara) - 1,100 2+250 CP de 99 DC 103 5+100 Agriș circulațiep e sens 3+200 CP 4+000 CP Total 0,000 4,000 1,100 0,000 0,000 0,000 5,100 5,100 0+000 - 0,540 1+520 Pod r. Iara M 5+760 CP 0+540 Sector 0+540 - 1,360 asfaltat - 1+900 1 bandă de 1+900 - circulație 0,060 Făgetu Ierii - DC 1+960 pe sens; 100 DC 104 106 (Măgura sector Ierii) 1+960 - pietruit și 0,500 de 2+460 pământ - 1 singură 2+460 - 1,500 bandă de 3+960 circulație 3+960 - 0,500 4+460 450 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 4+460 - 0,700 5+160 5+160 - 0,700 5.860 5+860 - 4,050 9+910 Total 0,000 1,360 0,500 2,800 5,250 0,000 9,910 7,700 0+000 - 0,650 0+200 Pod r. Iara R 0+650 DJ 107M (Iara) - 1 singură 0+650 - 101 DC 105 DN 75 11+040 Pod v. Ocolișelului M bandă de 8+040 7,390 (Lungești) circulație 8+040 - 3,600 11+640 Total 3,600 0,000 0,000 0,650 0,000 7,390 11,640 12,850 0+000 - 2,500 0+070 CDP 2+500 0+260 CDP DJ 107M - DC 0+370 CDP 1 singură 102 DC 106 104 (Măgura bandă de Ierii) circulație 0+510 CDP 0+700 CP 1+350 CDP Total 0,000 0,000 0,000 0,000 2,500 0,000 2,500 3,000 0+000 - 0,150 0+450 CDP 0+150 0+150 - 3,610 0+750 CDP 3+760 1 singură DN 75 (Buru) - 103 DC 107 bandă de Borzești 3+760 - 1,240 0+880 CDP circulație 5+000 1+070 CP 1+270 CP Total 0,000 0,000 0,000 1,240 3,760 0,000 5,000 5,000 DJ 107N 1 singură (Mănăstirea 0+000 - 104 DC 110 5,000 bandă de Muntele Rece) - 5+000 circulație Râșca Cătun 451 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km Total 0,000 0,000 0,000 0,000 5,000 0,000 5,000 5,000 0+000 - 1,000 0+700 CDP 1+000 DJ 107T 1+000 - 3,000 1+000 CP 1 singură (CoadalaculuiSo 4+000 105 DC 110C bandă de meșuRece) - DC circulație 111 (Măguri ) 2+300 CDP 2+400 CP Total 0,000 1,000 0,000 3,000 0,000 0,000 4,000 4,000 0+000 - 4,600 4+600 DJ 107T 1 singură (Măguri 4+600 - 106 DC 111 3,100 bandă de Răcătău) - DC 7+700 circulație 110C (Măguri) 7+700 - 1,800 9+500 Total 0,000 0,000 0,000 4,900 4,600 0,000 9,500 7,000 1 bandă DJ 103K 0+000 - de 107 DC 113 (Dângău Mare) 2,000 2+000 circulațiep - Bălcești e sens Total 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 3,000 3+300 Pod r. Căpuș M 1 bandă DN 1 (Căpușu 3+000 de 108 DC 114 Mic) - Căpușu circulațiep Mic 3+000 - 0,500 e sens 3+500 Total 0,000 3,000 0,000 0,000 0,500 0,000 3,500 3,500 0+000 - 2,400 1+900 Pod r. Căpuș B 0+570 CP 2+400 1 singură DJ 108C - 109 DC 115 bandă de Bedeciu 2+400 - circulație 0,600 0+700 CP 3+000 Total 0,000 0,000 2,400 0,600 0,000 0,000 3,000 3,000 DJ 108C (Dretea 1 singură 0+000 - 110 DC 116 - DC 119 0,800 bandă de 0+800 (Dretea) circulație Total 0,000 0,000 0,800 0,000 0,000 0,000 0,800 3,000 DJ 108C 0+000 - 111 DC 117 1,000 8+900 Pod v. Nearșova M (Mănăstireni) - 1+000 Șăula - 452 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km Nearșova (DN 1+000 - 6,100 1) 7+100 7+100 - 0,100 7+200 7+200 - 0,400 7+600 1 singură bandă de 7+600 - circulație 0,200 7+800 7+800 - 0,500 8+300 8+300 - 1,110 9+410 Total 0,000 1,110 2,100 0,100 6,100 0,000 9,410 9,410 0+000 - 7,600 0+600 CP 7+600 7+600 - DJ 103K (Râșca) 0,400 1+170 CP 1 singură 8+000 112 DC 118 - DJ 103K bandă de (Dângău Mic) circulație 8+000 - 4,840 3+200 CP 12+840 3+500 CP Total 0,000 0,000 7,600 0,400 4,840 0,000 12,840 12,840 0+000 - 1,500 1+500 1+500 - 0,700 2+200 1 singură DC 117 - Bica - 113 DC 119 bandă de DC 116 (Dretea) 2+200 - circulație 0,150 2+350 2+350 - 0,150 2+500 Total 0,000 0,000 1,650 0,150 0,700 0,000 2,500 2,500 8+300 CP 0+000 - 2+900 - 1 8+900 CP bandă de circulație DJ 108C 0+000 - pe sens; 114 DC 121 (Răchițele) - DN 17,900 14+300 CP 17+900 2+900 - 1R (Beliș) 17+900 - 14+600 CDP 1 singură bandă de 14+700 CDP circulație 453 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 17+030 CDP 17+200 CDP Total 0,000 17,900 0,000 0,000 0,000 0,000 17,900 17,250 0+800 CDP DN 1R 1 singură 0+000 - 115 DC 122 (Călățele) - 3,340 1+100 CP bandă de 3+340 Finciu circulație 1+200 CP Total 3,340 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,340 3,340 0+000 - 2,600 1+300 CP 2+600 1 singură Bociu - DJ 108C 116 DC 123 2+600 - bandă de - Ciuleni 2,500 1+400 CP 5+100 circulație 2+590 CP Total 0,000 0,000 5,100 0,000 0,000 0,000 5,100 5,100 0+000 - 1,000 3+000 Pod v. Domoșu M 1+000 1 bandă DN 1R (Huedin) 1+000 - de 117 DC 124 - Domoșu - 0,200 1+200 circulațiep Horlacea e sens 1+200 - 4,050 5+250 Total 0,000 1,000 4,050 0,200 0,000 0,000 5,250 5,250 0+000 - 4,000 4+000 Pod r. Călata B 3+600 CDP 4+000 1 bandă 4+000 - Pod r. Crișul de 0,800 8+100 M 4+100 CP circulațiep 8+560 - 4+800 Repede e sens cu trecere la DJ 103J excepție nivel CF 300 4+800 - 118 DC 126 (Sâncraiu) - 1,300 4+500 CDP 8+600 – – dale beton, 6+100 Hodișu 11+900 - fără barieră, 1 cu risc de 6+100 - singurăba accidente 2,500 7+800 CP 8+600 ndă de circulație 8+600 - 3,300 9+600 CP 11+900 Total 0,000 8,600 3,300 0,000 0,000 0,000 11,900 15,200 0+000 - DC 126 - 0+000 - 1+300 - 1 119 DC 127 2,000 Morlaca 2+000 bandă de circulație pe sens, 454 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 1+300 - 2+000 - 1 singură bandă de circulație Total 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - Pod r. Someșul 0+400 FR 6+700 6,700 Cald 1 bandă DJ 108C (Doda de 120 DC 128A Pilii) - Giurcuța 6+700 - 2,000 1+900 Pod v. Șimonu FR circulațiep de Sus 8+700 e sens 2+600 Pod v. Fără nume FR Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 6,700 8,700 8,700 1 bandă DC 128A (Doda 0+000 de 121 DC 128C 1,700 Pilii) - Smida 1+700 circulațiep e sens Total 0,000 0,000 0,000 0,000 1,700 0,000 1,700 1,700 0+000 - 6,100 1 bandă DJ 103H 6+100 de 122 DC 129 (Săcuieu) - circulațiep Rogojel 6+100 - 2,900 e sens 9+000 Total 0,000 6,100 0,000 2,900 0,000 0,000 9,000 9,000 0+000 - 3,850 3+850 3+850 - 0,600 4+450 1 singură DJ 103J - DC 4+450 - 123 DC 130 bandă de 131 (Tranișu) 5+550 1,100 circulație 5+550 - 0,900 6+450 6+450 - 0,600 7+050 Total 0,000 0,000 4,450 0,600 0,900 1,100 7,050 7,050 0+000 - 4,000 0+200 Pod v. Vișagului R 1+300 CP DJ 764B (Valea 4+000 1 singură Drăganului) - 124 DC 131 bandă de DC 130 0+500 Pod v. Vișagului M 2+900 CP circulație (Tranișu) 0+800 Pod v. Tranișu R 455 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 1+100 Pod v. Tranișu B Total 0,000 4,000 0,000 0,000 0,000 0,000 4,000 4,000 0+000 - Pod r. Crișul 0+020 - 2,750 0+170 M 2+500 CDP 2+750 Repede trecere la nivel CF 300 2+750 - 1 singură – dale beton, DN 1 (Negreni) 0,500 125 DC 132 3+250 bandă de nesemnalizat - Prelucele circulație ă și fără bariere - risc 3+250 - ridicat de 3,750 7+000 accidente Total 0,000 0,000 0,000 3,250 3,750 0,000 7,000 7,000 drum 0+000 - asfaltat - 1,000 1+300 Pod v. Dâncului M 0+400 CP 1+000 1 bandă de DC 137 (Ticu circulație 126 DC 133 Colonie) - pe sens, Dâncu drum 1+000 - pietruit - 1,000 0+600 CP 2+000 1 singură bandă de circulație Total 0,000 0,000 1,000 1,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 3,500 2+100 CP 3+500 DN 1 (Izvoru 1 singură Crișului) - 3+500 - 127 DC 135 0,800 bandă de Nadășu - Limită 4+300 circulație jud. Sălaj 4+300 - 1,160 5+460 Total 0,000 3,500 0,800 0,000 1,160 0,000 5,460 5,460 0+000 - 8,400 5+700 Pod v. Arghiș M 0+100 CDP drum 8+400 asfaltat - 1 bandă 8+400 - de DJ 108N (Limită 2,100 7+100 Pod v. Arghiș M 2+300 CP 10+500 circulație jud. Sălaj) - Ticu 128 DC 137 pe sens, Colonie - 2+400 CP drum de Arghișu pământ - 2+500 CP 1 singură bandă de circulație 7+400 CP Total 0,000 0,000 8,400 0,000 2,100 0,000 10,500 10,500 0+000 - 0+000 - 129 DC 138 DN 1 5+570 Pod v. Inucu M 1+200 1,200 4+870 - 1 (Dumbrava) - singură 456 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km Inucu - DJ 108C 1+200 - bandă de 0,300 5+270 Pod v. Hosnoș M (Dorolțu) 1+500 circulație; 4+870 - 1+500 - 9+870 - 1 3,370 bandă de 4+870 circulație pe sens 4+870 - 5,000 9+870 Total 0,000 0,000 0,300 5,000 3,370 1,200 9,870 9,870 drum 0+000 - asfaltat - 0,400 0+400 1 bandă de circulație DN 1 (Căpușu 130 DC 139 pe sens, Mare) - Straja drum 0+400 - pietruit - 2,600 3+000 1 singură bandă de circulație Total 0,000 0,000 0,400 2,600 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - 4,300 0+400 Pod r. Nadășu M 4+300 0+000 - 4+300 - 1 4+300 - 0+200 - 4,200 2+700 Pod v. Șomtelecu B bandă de 8+500 Intersecție circulație DJ 108C cu CF 300 la pe sens; 131 DC 140 (Gârbău) - nivel, cu 8+500 - 4+300 - Turea - Cornești 1,500 3+000 Pod v. Șomtelecu B barieră, dale 10+000 8+500 - 1 beton, fara singură semaforizare 3+800 Pod v. Fără nume R bandă de circulație 7+600 Pod v. Fără nume B Total 0,000 4,200 4,300 0,000 1,500 0,000 10,000 10,000 0+000 - 1+000 - 1 0+150 - bandă de Intersecție circulație cu CF 300 la DJ 108C 0+000 - pe sens; nivel, fără 132 DC 140A (Dorolțu) - 2,000 0+500 Pod r. Nadășu M 2+000 1+000 - barieră, dale Băgara 2+000 - 1 beton, risc singură major de bandă de accidente circulație Total 0,000 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 0,500 1+950 Pod v. Suceagu M 0+500 CP 1 bandă 0+500 DN 1F - de 133 DC 141 Suceagu circulațiep 0+500 - e sens 2,400 2+900 457 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 2+900 - 0,800 3+700 Total 0,000 0,000 0,500 2,400 0,800 0,000 3,700 3,700 0+000 - drum cu 1,600 0+300 Pod v. Viștea B 0+350 CP îmbrăcăm 1+600 inte asfaltică 1+600 - ușoară - 4,650 cu 1 6+250 bandă de circulație DN 1J (Viștea) - 134 DC 141A 6+250 - pe sens; DN 1 (Gilău) 0,200 6+450 segment de drum pietruit și de pământ - 6+450 - 0,950 1 singură 7+400 bandă de circulație Total 0,000 0,000 2,550 0,200 4,650 0,000 7,400 7,400 0+000 - 0+075 - 1,400 0+280 Pod v. Nadășu M 1+400 trecere la nivel CF 300, 1 bandă 1+400 - dale beton, DN 1F (Mera) - 0,600 0+700 Pod v. Mera R de 135 DC 141B 2+000 cu Mera circulațiep semaforizar, e sens fără bariere, 1+400 Pod v. Fără nume M cu risc ridicat de accidente Total 0,000 0,000 1,400 0,000 0,600 0,000 2,000 2,000 0+000 - 1 bandă DJ 108C (Halta 3,000 2+200 Pod v. Macău M 3+000 de 136 DC 142A Macău) - circulațiep Macău 2+400 Pod v. Macău M e sens Total 0,000 0,000 3,000 0,000 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - 1,500 7+950 Pod v. Popești R 3+200 CP 1+500 1+500 - 2,800 7+200 CDP 1 bandă DJ 109A (Cluj- 4+300 de 137 DC 142B Napoca) - DJ circulațiep 105T (Popești) 4+300 - 1,200 e sens 5+500 5+500 - 1,100 6+600 458 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 1 singură 6+600 - 1,350 bandă de 7+950 circulație Total 0,000 0,000 2,700 4,150 1,100 0,000 7,950 5,000 0+000 - 1 bandă 1,400 de 1+400 circulație DN 1N (Sub pe sens, 138 DC 142C Coastă) - DN 1N cu (VOCE) 1+400 - excepția 0,700 2+100 sector de pământ Total 0,000 0,000 0,000 1,400 0,700 0,000 2,100 7,600 0+000 - 1,550 1+850 Pod v. Becaș M 0+000 - 1+550 1+550 - 2benzi de 1+550 - circulațiep DN 1C (Cluj- 0,750 2+300 e sens; MOL Napoca) - 139 DC 142D sector Colonia Sopor 2+300 - 1+550 - 0+050 (Cluj-Napoca) 2,250 4.550 2+300 - 1 bandă de circulațiep 4+550 - 0,450 e sens 5+000 Total 0,000 1,550 1,200 2,250 0,000 0,000 5,000 5,000 1 bandă 0+000 - de 140 DC 143 DN 1F - Șardu 3,000 0+050 Pod v. Valea Mare R 3+000 circulațiep e sens Total 0,000 0,000 3,000 0,000 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - 0,500 0+000 Pod v. Valea Mare FR 0+500 DN 1F (Sânpaul) 1 singură - Șumurducu - 0+500 - 141 DC 144 2,900 bandă de DJ 105T 3+400 circulație (Săliștea Nouă) 3+400 - 3,600 7+000 Total 0,000 0,000 0,500 0,000 6,500 0,000 7,000 7,000 1 bandă 0+000 - de DJ 105T 0,700 8+920 Pod r. Borșa M 0+700 circulațiep (Berindu) - e sens 142 DC 145 Cristorel - DJ 109 (Așchileu Mare) 1 singură 0+700 - 0,800 bandă de 1+500 circulație 459 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 1 singură 1+500 - bandă de 5+120 3,620 circulație 1 singură 5+120 - 0,200 bandă de 5+320 circulație 1 bandă 5+320 - de 3,700 9+020 circulațiep e sens Total 0,000 0,000 4,400 0,000 1,000 3,620 9,020 9,020 0+000 - 0,950 0+950 0+950 - 1,500 DJ 109 (Fodora) 2+450 1 singură 143 DC 146 - DC 157 bandă de (Cătălina) 2+450 - circulație 2,500 4+950 4+950 - 2,350 7+300 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 7,300 0,000 7,300 5,000 1 bandă 0+000 - de 1,000 DJ 109 1+000 circulațiep (Așchileu Mare) e sens 144 DC 146A - DC 146 (Dorna) 1 singură 1+000 - 3,000 bandă de 4+000 circulație Total 0,000 0,000 0,000 4,000 0,000 0,000 4,000 4,000 1 singură 0+000 - 1,500 3+100 Pod v. Feiurdeni B 2+400 CP bandă de 1+500 circulație DJ 109 V 1+500 - 2,810 3+200 CP 145 DC 147 (Pădureni) - DC 4+310 156 (Feiurdeni) 1 bandă de 3+400 CP circulațiep e sens 4+100 CP Total 0,000 0,000 2,810 1,500 0,000 0,000 4,310 4,310 DJ 109A 0+000 - 146 DC 148A (Șoimeni) - 2,000 1 bandă 2+000 Șoimeni de 460 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km circulațiep e sens Total 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 2,800 2+300 Pod v. Făurenilor M 2+800 DJ 109A 1 singură (Făureni) - 2+800 - 147 DC 150 2,500 bandă de Făureni - DJ 109 5+300 circulație (Vultureni) 5+300 - 0,400 5+700 Total 0,000 0,000 2,800 0,400 2,500 0,000 5,700 5,700 1 singură bandă de DJ 109 (Borșa) - 0+000 - circulație, 148 DC 151 3,000 0+550 CP Bădești 3+000 cu alveole de retragere Total 0,000 3,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - 0,900 0+050 Pod v. Giula M 0+900 1 bandă DJ 109S (Borșa) 0+900 - de 149 DC 151A 0,500 0+400 Pod v. Fără nume M - Borșa Crestaia 1+400 circulațiep e sens 1+400 - 2,300 3+700 Total 0,000 0,000 1,400 0,000 2,300 0,000 3,700 3,700 1 singură 0+000 - 0,800 2+000 Pod r. Borșa M bandă de 0+800 circulație 1 singură 0+800 - 0,300 bandă de 1+100 circulație DJ 109S (Giula) 150 DC 152 - Ciumăfaia (DJ 1 bandă 109) - Chidea 1+100 - de 1,200 2+300 circulațiep e sens 1 bandă 2+300 - de 3,500 5+800 circulațiep e sens Total 0,000 0,800 0,000 4,700 0,300 0,000 5,800 8,500 461 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 0+000 - 0,500 0+800 Pod r. Someșu Mic M 1 bandă DN 1C 0+500 de 151 DC 153 (Sânnicoarâ) - circulațiep DN 1N (VOCE) 0+500 - 0,500 e sens 1+000 Total 0,000 0,000 0,500 0,500 0,000 0,000 1,000 3,800 0+000 - DN 1C 0,750 0+550 Pod v. Feiurdeni B 1 bandă 0+750 (Câmpenești) - de 152 DC 154 DC 156 circulațiep (Câmpenești 0+750 - e sens 3,950 4+700 Total 0,000 0,000 0,750 0,000 3,950 0,000 4,700 6,000 0+000 - 3+400 - 1 bandă de circulație DJ 161 - pe sen; 0+000 - 153 DC 155 Cubleșu 6,780 2+400 Pod v. Cubleș M 3+400 - 6+780 Someșan 6+780 - 1 singură bandă de circulație, cu alveole Total 0,000 0,000 6,780 0,000 0,000 0,000 6,780 6,780 0+000 - DC 154 1,800 0+000 Pod v. Teleacului R 1+800 1 singură (Câmpenești) - 154 DC 156 bandă de DC 147 1+800 - circulație (Feiurdeni) 4,700 6+500 Total 0,000 0,000 0,000 0,000 6,500 0,000 6,500 6,500 1 bandă DJ 161 - 0+000 - de 155 DC 157 3,200 Cătălina 3+200 circulațiep e sens Total 0,000 0,000 0,000 0,000 3,200 0,000 3,200 3,200 0+ 000 - 0+000 – 2,550 2+550 2+550 – 1 bandă de 2+550 - circulație DJ 109A 1,750 4+300 pe sens; 156 DC 158 (Panticeu) - 2+550 – Elciu 4+600 – 1 4+300 - singură 0,300 bandă de 4+600 circulație Total 0,000 1,750 0,300 2,550 0,000 0,000 4,600 4,600 462 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 0+000 - 5,670 0+250 Pod r. Lujerdiu M 1+700 CDP DJ 109B 5+670 1 singură 157 DC 159 (Lujerdiu) - bandă de Bârlea - Tioltiur 5+670 - circulație 0,330 6+000 Total 0,000 0,000 5,670 0,000 0,330 0,000 6,000 6,000 DJ 109B 0+000 - 3,500 0+850 Pod v. Antăș B 1 singură (Oșorhel) - 3+500 158 DC 160 bandă de Antăș - circulație Blidărești 1+900 Pod v. Antăș M Total 0,000 0,000 3,500 0,000 0,000 0,000 3,500 3,500 0+000 - 3,700 2+000 Pod v. Osoiului M DJ 109A 3+700 1 singură 159 DC 162 (Ciubăncuța) - bandă de Osoi 3+700 - circulație 0,150 3+850 Total 0,000 0,000 3,700 0,000 0,150 0,000 3,850 3,850 0+000 - 0,800 0+050 CP 0+800 1 singură 160 DC 163 DJ 109A - Escu bandă de 0+800 - circulație 0,900 1+700 Total 0,000 0,800 0,000 0,000 0,900 0,000 1,700 1,700 1 bandă 0+000 - de 1,200 1+450 CP 1+200 circulațiep e sens DJ 108B 161 DC 164 (Bobâlna) - 1+200 - Pruni 2,800 1+550 CP 4+000 1 singură bandă de circulație 4+000 - 0,300 4+300 Total 0,000 0,000 1,200 2,800 0,300 0,000 4,300 4,300 0+000 - 1 bandă DJ 108B (Maia) 5,300 0+010 Pod r. Olpret M 5+300 de 162 DC 165 - Suarăș - circulațiep Băbdiu 1+700 Pod v. Bobâlna B e sens Total 5,300 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,300 5,300 0+000 - 163 DC 166 0,300 0+300 463 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km DJ 108B 1 singură 0+300 - (Șomcutu Mic) - bandă de 5+000 Peștera 4,700 circulație Total 0,000 0,000 0,000 0,300 0,000 4,700 5,000 5,000 0+000 - 2,000 1+600 Pod v. Vale M 1 singură DJ 161C 2+000 164 DC 168 bandă de (Corneni) - Vale circulație 1+900 Pod v. Fără nume M Total 0,000 0,000 2,000 0,000 0,000 0,000 2,000 2,000 0+000 - 1 bandă 5,000 4+050 Pod v. Giroltului B 3+300 CP 5+000 de 165 DC 169 DJ 161C - Girolt circulațiep 3+400 CP e sens Total 0,000 5,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,000 5,000 DJ 161C 1 singură 0+000 - 166 DC 170 (Aluniș) - 3,000 bandă de 3+000 Pruneni circulație Total 0,000 0,000 0,000 0,000 3,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - Sector 5,990 5+600 Pod v. Ormanului M 5+990 asfaltat - 1 bandă 5+990 - de 0,760 6+010 Pod v. Ormanului R circulație DN 1C (Livada) - 6+750 167 DC 171 pe sens; Orman sector de pământ - 6+750 - 1 singură 0,250 7+000 bandă de circulație Total 0,000 0,000 5,990 0,760 0,250 0,000 7,000 7,000 0+000 - 0+000 - 0,200 0+200 Pod v. Băița B 0+200 1+600 - 1 bandă de 0+200 - circulație DN 1C (Băița) - 1,600 pe sens; 168 DC 172A 1+800 Băița 1+600 - 2+500 - 1 1+800 - singură 0,700 bandă de 2+500 circulație Total 0,000 0,000 0,200 2,300 0,000 0,000 2,500 2,500 0+000 - 1 bandă 1,200 0+200 Pod v. Fără nume B DN 1C (Bunești) 1+200 de 169 DC 172B - Bunești circulațiep 0+900 Pod v. Bunești M e sens 464 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km Total 0,000 0,000 1,200 0,000 0,000 0,000 1,200 1,200 1 bandă 0+000 - de 3,500 1+800 Pod v. Nima B 3+500 circulațiep DN 1C (Nima) - e sens 170 DC 173 Nima 1 singură 3+500 - 0,500 bandă de 4+000 circulație Total 0,000 0,000 3,500 0,000 0,500 0,000 4,000 4,000 0+000 - 2,500 2+500 1 singură DJ 161D (Jichișu 171 DC 174 bandă de de Sus) - Șigău 2+500 - circulație 0,280 2+780 Total 0,000 2,500 0,000 0,280 0,000 0,000 2,780 2,780 0+000 - 5,000 0+200 Pod v. Săcădat FB 1+200 CP 5+000 1 bandă DJ 161D - 0+600 Pod v. Săcădat FB 3+380 CP de 172 DC 175 Tărpiu circulațiep 4+700 Pod v. Săcădat FB e sens 4+990 Pod v. Săcădat FB Total 0,000 5,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,000 5,000 0+000 - 1,400 0+120 Pod r. Jichiș M 1 bandă 1+400 DJ 161D (Dej) - de 173 DC 176 Codor circulațiep 1+400 - e sens 1,600 3+000 Total 0,000 0,000 1,400 1,600 0,000 0,000 3,000 3,000 0+000 - 0,050 3+050 Pod v. Vadului M 5+850 CP 0+050 DN 1C (Câțcău) 0+050 - 0+550 - 0,500 4+550 Pod v. Fără nume M 6+950 CP intersecție - r. Someș 0+550 CF 400, dale beton, fără 1 singură 0+550 - bariere, fără 174 DC 177 1,050 5+950 Pod v. Fără nume M 10+250 CDP bandă de 1+600 semaforizare circulație , vizibilitate redusă, risc R. Someș - DJ 1+600 - de 0,350 7+000 Pod v. Fără nume R 109E 1+950 accidente. Suprapunere DJ 1+950 - 0,900 8+450 Pod v. Curtuiușului M 109E 2+850 465 Stare drum Baraje/viaducte/pasaje/poduri Curbe Număr Lungime Lungime Nr. Denumire Denumire Drum în lucru Stare foarte bună Stare bună Stare medie Stare rea Stare foarte rea benzi Benzinării Intersecții CF măsurată pe totală crt. drum sector drum circulație teren (km) (km) Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Lungime Poziţie Poziție Curs hidrografic Stare Tip km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km (km) km km 1 bandă Intersecție DJ 2+850 - de 109E (Vad) - 10,150 9+250 Pod v. Morii B 13+000 circulațiep Calna e sens Total 0,000 0,000 11,100 0,850 1,050 0,000 13,000 13,000 0+000 - DC 177 (Bogata 1,700 1+700 1 singură de Jos) - 175 DC 178 bandă de Curtuiușu 1+700 - circulație Dejului 0,300 2+000 Total 0,000 1,700 0,000 0,300 0,000 0,000 2,000 2,000 Total 12,240 216,350 239,900 188,560 179,513 55,390 891,953 899,833 466 Anexa 7. Probleme și disfuncționalități la nivelul drumurilor naționale din județul Cluj. Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Probleme și disfuncționalități Observații crt. pe teren totală (km) (km) 1). Racordarea cu DN 15 se realizează prin bretea acces autostradă în lungime de 0,600 km cu sens giratoriu amenajat. 2). Ieșirea de pe autostradă în DN 1F se realizează prin bretea în lungime de 1,0 km, cu sens giratoriu amenajat. 3). Între pozițiile km 13+200 - 14+900, 15+900 - 20+000, 20+900 - 22+000, 49+200 - 51+450 – sector cu pantă + plus bandă preselecție trafic greu. DN 15 (Câmpia Turzii) - DN 1F 1). Lipsă acces autostradă din DJ 103G, DJ 107R, DJ 107L, DJ 107M - situație care reduce 1 A3 4). La momentul actual autostrada A3, sectorul Câmpia Turzii - Nădășelu, îndeplinește rol de șosea de centură pentru (Nădășelu) accesul la autostradă și influențează accesibilitatea în teritoriu. municipiile Câmpia Turzii, Turda și Cluj-Napoca. 5). Intensitatea traficului mediu zilnic anual (MZA) este sub nivelul clasei tehnice a drumului (clasă tehnică I) acest fapt datorându-se nefinalizării autostrăzii A3 pe traseul: București - Ploiești - Brașov - Cluj-Napoca - Borș. 6). La pozițiile km 12+250 și 45+000 - buclă întoarcere sens circulație autostradă. Total 61,200 61,200 1). Între poziția km 65+200 - 68+700 – sector cu pantă + plus bandă de preselecție trafic greu între poziția km 67+500 - 2 A10 Limită jud. Alba - A3 (Turda) 68+200. Total 7,590 7,590 1). Drum modernizat. 2). Între poziția km 436+600 - 439+200 – sector pantă accentuată cu risc de accidente și derapaj + bandă de selectare trafic greu. 3). Între poziția km 436+600 - 439+200 – există bandă preselecție trafic greu (urcare) + deformare carosabil - banda 1 (trafic greu). 4). La poziția km 440+100 – sens giratoriu amenajat cu 1 singură bandă de circulație (Turda). 5). La pozițiile km 446+000 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi de circulație (Turda). 6). La poziția km 446+400 – sens giratoriu amenajat cu 1 singură bandă de circulație (Turda). 7). Între poziția km 446+400 - 447+400 – sector cu sens unic de circulație cu 2 benzi pe sens - suprapunere str. Ioan Rațiu. 1). Sector suprapunere intravilan Turda - grad ridicat de poluare fonică, a aerului, 8). Intre pozițiile km 451+000 - 454+600 și 457+400 - 459+100 – sector cu pantă accentuată cu risc de derapaj și deformare deformare carosabil, vibrații și risc de accidente. carosabil banda 1 (trafic greu). 2). Intersecție nemenajată, fără sens giratoriu (448+000 km) generatoare de ambuteiaje 9). Între poziția km 465+950 - 473+200 – sector cu 1 bandă de circulație pe sens. în trafic. 10). Între poziția km 466+600 - 473+200 – sector cu pantă accentuată, succesiune curbe periculoase și deosebit de 3). Inexistența separatoarelor de sens pe întreaga lungime a acestui sector care periculoase, risc de derapaj și accidente mortale. generează risc de accidente datorită vitezei excesive. 11). Pe raza localităților Tureni, Mărtinești, Vâlcele, Feleacu și Cluj-Napoca – risc de accidente pietoni. 4). Sectorul de drum nu este amenajat la standard de drum expres dar este exploatat în 12). Începând cu poziția km 471+500 - DN 1 se desfășoară în intravilan Cluj-Napoca. regim de drum expres, cu două benzi. 13). Între poziția km 475+200 - 476+600 – suprapunere str. Calea Turzii – sector cu pantă accentuată și risc major de 5). La poziția km 465+950 – segment drum îngustat generator de încetinire trafic, accidente. ambuteiaje și accidente. Limită jud. Alba (Dumbrava) - 14). La poziția km 469+700 – sens giratoriu amenajat, cu 1 bandă de circulație (Feleacu). 3 DN 1 6). Sector suprapunere intravilan Cluj-Napoca – grad ridicat de poluare fonică, a aerului, Limită jud. Bihor 15). La poziția km 473+200 – intersecție DJ 103U – sens giratoriu amenajat, cu 2 benzi de circulație (Cluj-Napoca). deformare carosabil, vibrații și risc de accidente + intersecție DN1 și DN1C (477+400 km) 16). La pozițiile km 474+200 – sens giratoriu amenajat, cu 2 benzi de circulație + bandă de preselecție (Cluj-Napoca). – supraaglomerare. 17). La poziția km 483+100 – sens giratoriu neamenajat, cu 2 benzi de circulație (Florești). 7). La intersecție cu DJ107P nu există sens giratoriu amenajat, fapt care generează 18). La poziția km 485+900 – sens giratoriu amenajat, cu cu 2 benzi de circulație (Florești). dificultăți de intrare și ieșire pe direcția DJ 107P. 19). La poziția km 488+200 – sens giratoriu amenajat, cu 1 bandă de circulație (Luna de Sus). 8). Sector suprapunere intravilan Huedin – grad ridicat de poluare fonică, a aerului, 20). Între poziția km 487+500 - 492+700 (Gilău) – îngustare drum la 1 bandă pe sens. deformare carosabil, vibrații și risc de accidente. 21). Sector cu risc major de accidente pietoni pe fond de viteză, supraaglomerare trafic și ambuteiaje între orele 06:30 - 9). Pe raza localităților Bucea, Negreni, Ciucea, Poieni – risc accidente pietoni pe fondul 09:00 și 16:30 - 19:30 pe raza localității Florești. vitezei crescute + poluare fonică, fizică și afectarea structurii de rezistență a clădirilor 22). Sector drum între Cluj-Napoca, intravilan Florești și intravilan Gilău – beneficiează de iluminat public. datorită traficului foarte intens. 23). Pe raza localităților Izvoru Crișului și Căpușu Mare – risc de accidente cu pietoni, datorită comerțului stradal cu suveniruri. 24). Între pozițiile km 515+400 - 517+500, 520+000 - 520+800, 521+700 - 524+100, 524+700 - 526+200 – sector cu pantă accentuată, succesiune de curbe periculoase și risc de derapaj + bandă de selectare trafic greu. 25). La poziția km 496+020 (intersecție DJ 107P) – sector cu risc de accidente pe fondul prezenței pietonilor și sector supraaglomerare trafic. 26). Între poziția km 527+900 - 531+400 – sector cu risc de accidente pe fondul vitezei crescute, orbire în trafic. 27). Între poziția km 526+900 - 527+900 – sector cu ambuteiaje frecvente și supraaglomerare trafic. 28). Intre poziția km 561+000 - 564+000 – sector cu pantă accentuată, succesiune de curbe periculoase, risc de accidente prin derapaj + bandă de selectare trafic greu. Total 131,000 131,000 1). La poziția km 1+500 – sens giratoriu amenajat, 2 benzi de circulație (Piața Mărăști). DN 1 (Cluj-Napoca) - DN 17 1). Sector cu trafic supraaglomerat, cu risc de accidente pe fond de viteză crescută în 4 DN 1C 2). La poziția km 7+850 – sens giratoriu amenajat, 2 benzi de circulație (Aeroport Internațional Avram Iancu). (Dej) - Limită jud. Sălaj cadrul localităților pe care le tranzitează, poluare fonică și a aerului. 3). La poziția km 9+580 sens giratoriu amenajat, 2 benzi de circulație (Dezmir). 467 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Probleme și disfuncționalități Observații crt. pe teren totală (km) (km) 4). Suprapunere peste traseu transport urban Cluj-Napoca. 5). Sector suprapus pentre intravilan municipiu Cluj-Napoca conține numeroase intersecții semaforizate care îngreunează traficul. 6). Între poziția km 0+000 (P-ța Avram Iancu) - 1+500 (sens giratoriu Mărăști) – sector suprapunere str. Dorobanților, stare bună, 3 benzi de circulație, îmbrăcăminte asfaltică definitivă, sens unic. 7). Între poziția km 16+120 - 16+180 – sector suprapunere DN 1C cu VOCE. 8). La poziția km 16+180 – sens giratoriu amenajat, cu 2 benzi de circulație, intersecție VOCE, VAP și DN 1. 9). Între pozițiile km 16+180 - 43+020, 49+590 - 56+150 – sector cu risc de accidente pe fondul vitezei crescute și pietoni. 10). Sectorul cuprins între intersecție DJ 161C (59+220) din municipiul Dej, plus sector suprapunere DJ 161C, DJ 161D, până la sens giratoriu intersecție DN 1C cu DN 17 (61+530) - sector supraaglomerare trafic datorită suprapunerii traficului de pe 2 drumuri naționale (DN 1C și DN 17 și de pe două drumuri județene DJ 161C și DJ 161D). 11). La poziția km 60+090 sens giratoriu amenajat, 2 benzi de circulație (Dej). 12). La poziția km 61+530 sens giratoriu amenajat, 1 bandă de circulație (Dej). 13). Între pozițiile km 61+530 - 76+860 - sector risc ridicat de accidente datorită vitezei crescute. 14). Pe raza localiăților Urișor, Cășeiu, Coplean, Câțcău – risc major de accidente pietoni. Total 76,860 76,860 1). Între poziția km 0+000 - 0+200 – sector cu sens unic, 3 benzi de circulație pe sens - suprapunere Piața Unirii. 2). Între poziția km 0+200 - 0+600 – sector cu 2 benzi de circulație pe sens - suprapunere B-dul Ferdinand. 3). Între poziția km 0+600 - 1+700 – sector cu 2 benzi de circulație pe sens + suprapunere cu linie tramvai + pistă bicicliști pe ambele sensuri de circulație + suprapunere str. Horea. 4). Între poziția km 1+700 - 1+880 – sector cu sens unic, 2 benzi de circulație pe sens, suprapunere str. Gării + linie tramvai. 5). Între poziția km 1+800 - 4+400 – sector cu 2 benzi de circulație pe sens - suprapunere str. Septimiu Mureșan + str. DN 1 (Cluj-Napoca) - Limită jud. 1). Pe raza localităților Baciu, Rădaia, Nădășelu, Sânpaul, Mihăiești, Topa Mică - risc major 5 DN 1F Corneliu Coposu. Sălaj de accidente pietoni datorită vitezei excesive, poluare fonică și a aerului. 6). La poziția km 4+400 - sens giratoriu amenajat cu 2 benzi de circulație. 7). Între poziția km 4+400 - 5+000 – sector cu 2 benzi de circulație pe sens - suprapunere Calea Baciului. 8). Între poziția km 5+000 - 36+140 – sector 1 bandă de circulație pe sens. 9). La poziția km 16+350 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi, acces autostradă A3. 10). Între poziția km 33+300 - 36+140 – sector cu pantă accentuată, cu risc de accidente și derapaj, cu bandă preselecție trafic greu. Total 36,140 36,140 1). Între pozițiile km 2+800 - 3+800 – sector cu pantă accentuată, succesiune de curbe periculoase și risc de accidente 6 DN 1G DN 1 (Huedin) - Limită jud. Sălaj 1). La poziția km 3+400 – ruptură drum + drum afectat de alunecări de teren. prin derapaj. Total 3,850 3,850 1). La poziția km 15+035 – sens giratoriu amenajat. DN 1 (Căpușu Mare) - DN 1F 7 DN 1J 1). Parte carosabilă deformată ca urmare a traficului greu. 2). Între poziția km 1+500 - 9+300 – sector cu pantă accentuată, succesiune de curbe periculoase și risc de accidente prin (Nădășelu) 2). La poziția km 3+750 – ruptură drum + drum afectat de alunecări de teren. derapaj. Total 15,035 15,035 1). Lipsă bandă de preselecție acces din DN 1 (Huedin) înspre DN 1R – intersecție 1). Între pozițiile km 0+000 - 2+150 – sector cu risc de accidente pe fondul vitezei crescute (se suprapune pestre intravilan nedirijată + risc de accidente. DN 1 (Huedin) - DJ 107P - Limită oraș Huedin). 2). Între pozițiile km 8+450 - 9+350 – DN1R suprapus peste sector din DJ 108C. 8 DN 1R 2). Drum afectat de exploatările forestiere și transport masă lemnoasă. jud. Alba 3). Între pozițiile km 26+850 - 28+050 și 52+000 - 58+500 - sector de drum cu pantă accentuată, cu succesiune de curbe 3). Între pozițiile km 33+850 - 45+150 și 47+950 - 58+550 – grad ridicat de uzură a periculoase și risc de accidente prin derapaj. parapeților și lipsă marcaje orizontale. Total 58,550 58,550 1). La poziția km 0+000 - sens giratoriu amenajat cu 2 benzi circulație; 2). La poziția km 0+900 - sens giratoriu neamenajat cu 1 bandă circulație; 3). La poziția km 2+000 - sens giratoriu amenajat cu 1 bandă circulație; DJ 161B (Turda) - Limită jud. 1). Pe raza localităților Luncani, Luna, Câmpia Turzii și Turda – risc de accidente cu pietoni 4). La poziția km 2+400 - sens giratoriu amenajat cu 1 bandă circulație; 9 DN 15 Mureș pe fondul vitezei excesive de circulație. 5). La poziția km 5+200 - sens giratoriu amenajat cu 1 bandă circulație; 2). Pe raza localităților Luncani, Luna, Câmpia Turzii și Turda - afectare structură 6). La poziția km 9+150 - sens giratoriu amenajat cu 1 bandă circulație; rezistență clădiri, vibrații, poluare fonică. 6). La poziția km 11+600 - sens giratoriu amenajat + acces autostrada A3. 3). Între poziția km 0+000 - 5+200 - sector cu trafic supraaglomerat. 3). Între poziția km 12+200 - 12+500 - pasaj supratraversare A3 (în construcție). Total 21,000 21,000 1). Între pozițiile km 0+400 - 0+900, 6+200 - 7+800, 21+300 - 22+600, 26+800 - 27+700, 1). La poziția km 0+000 - sens giratoriu amenajat cu 2 benzi circulație. DN 1C (Apahida) - Limită jud. 10 DN 16 39+550 - 40+600 – sector cu pantă accentuată, curbe periculoase și risc de accidente prin 2). Drum de improtanță regională, acesta asigurând legătura pe direcție est-vest între DN 1C (Cluj-Napoca) și DN 15 Mureș (Sărmășel Gară) derapaj. (Reghin) cu acces spre regiunea Moldova; 468 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Probleme și disfuncționalități Observații crt. pe teren totală (km) (km) 2). Între poziția km 39+550 - 40+600 – drumul prezintă deformări ale îmbrăcăminții asfaltice. Total 40,600 40,600 Limită DN 1C (Dej) - Limităjud. 1). La poziția km 0+000 – sens giratoriu amenajat ci 1 bandă circulație. 11 DN 17 Bistrița-Năsăud 2). Sector de drum cu risc de accidente pe fondul vitezei excesive. Total 6,650 6,650 1). La poziția km 58+350 – depozit clandestin de deșeuri pe marginea drumului și în pădure. 1). Între poziția km 58+342 - 60+750 – sector cu pantă accentuată, succesiune de curbe periculoase și deosebit de Limită jud. Maramureș - DN 1C 12 DN 18B 2). La limita între județul Cluj și Maramureș nu este amenajată parcare pentru popas periculoase, risc accidente prin derapaj + suprapus cu segment drum cu 1 bandă de circulație, afectat de alunecări de (Cășeiu) turiști. teren. 3). Pe întregul drumul – lipsă borne kilometrice sau cu grad avansat de uzură. Total 21,720 21,720 Limită județ Alba (Vidolm) - DN 1). Intersecție cu cale ferată cu ecartament îngust (dezafectată); 13 DN 75 1 (Mihai Viteazu) 2). Între pozițiile km 143+450 - 144+900 – sector suprapunere DJ 107M Total 26,600 26,600 DN 1 (Cluj-Napoca) - Str. Fagului 1). Între poziția km 0+000 - 1+200 – sector drum în lucru pentru lărgire. 14 VTCJ 1). Lipsă totală semnalizare rutieră în DN 1 pe direcția VTCJ. (Cluj-Napoca) 2). Între poziția km 1+700 - 2+453 – sectoare cu pantă. Total 2,453 2,453 1). La pozițiile km 17+360 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi circulație. 2). La pozițiile km 20+060 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi circulație. DN 1 (Vâlcele) - DN 1C 3). La pozițiile km 23+664 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi circulație. 15 VOCE (DN 1N) (Apahida) 4). Între pozițiile km 0+700 - 6+800 și 8+200 - 10+500 – sector cu pantă + bandă preselecție trafic greu). 5). Sector de drum cu risc ridicat de accidente pe fondul vitezei excesive. 6). Acest drum reprezintă un segment al centurii ocolitoare externe a zonei metropolitane Cluj. Total 23,664 23,664 1). Sector cu trafic intens + sector cu risc ridicat de accidente pe fondul vitezei excesive + risc de producere ambuteiaje în B-dul Muncii (Cluj-Napoca) - 16 VOCNE trafic. VOCE (Sub Coastă) 2). La poziția km 0+600 – sens giratoriu neamenajat cu 1 bandă circulație. Total 4,520 4,520 1). La poziția km 0+000 – sens giratoriu amenajat cu 1 bandă circulație 1). Lipsă bandă preselecție trafic greu pe sectorul cu pantă. 2). Sector cu risc ridicat de accidente pe fondul vitezei excesive. 17 VGH DN 1C (Băița) – DN 1C (Bunești) 2). Între poziția km 46+450 - 47+500 - sector afectat de alunecări de teren. 3). Între poziția km sectoare 1+700 - 4+400 – secor cu pantă, fără bandă preselecție trafic greu. 4). La poziția km 46+450 – curbă periculoasă cu vizibilitate redusă. Total 5,047 5,047 DN 1N (Apahida) - DN 1C 18 VAP 1). Reprezintă sector de suprapunere cu DN 1C de la km 15+000 până la km 16+225. (Apahida) Total 1,225 1,225 Total general 543,704 543,704 469 Anexa 8. Probleme și disfuncționalități la nivelul drumurilor județene din județul Cluj. Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 1). Între poziția km 27+500 - 32+280 – sector suprapunere cu DN 75. 2). Între poziția km 41+250 - 45+350 – sector suprapunere cu DJ 107L. 3). Între poziția km 48+900 - 49+600 – sector suprapunere cu DN 1. 4). La pozițiile km 41+250 - sens giratoriu amenajat cu1 bandă circulație. 5). La poziția km 66+450 - sens giratoriu amenajat cu1 bandă circulație. Limită jud. Alba - DN 1 (Cluj- 1 DJ 103G 1). Sector drum afectat de exploatările miniere de la cariera Cheia (33+100 - 35+950). 6). La poziția km 72+750 - sens giratoriu neamenajat cu1 bandă circulație. Napoca) 5). Între pozițiile km 13+200 - 15+800, 17+480 - 18+200, 18+500 - 20+200, 26+000 - 26+200, 33+200 - 35+950, 37+250 - 37+700, 40+550 - 40+950, 51+150 - 54+650, 58+150 - 59+050, 65+550 - 66+450, 66+650 - 66+950, 68+350 - 69+550, 69+550 - 70+250, 72+750 - 73+450 – sectoare cu pantă accentuată. 6). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 0,957 km. Total 60,250 61,207 DN 1 (Bologa) - DJ 108 C (Scrind- 1). Lipsă bandă preselecție trafic pentru acces din DN 1 pe direcția DJ 103H (Scrind- 2 DJ 103H Frăsinet) Frăsinet). Total 19,250 19,250 1). Între poziția km 0+000 - 1+000 – sector cu pantă foarte accentuată (15%). 3 DJ 103I DJ 103G - Cabana Cheile Turzii 2). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de -0,200 km. Total 1,200 1,400 1). Între poziția km 0+400 - 0+700 – sector cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. 1). Drumul asigură conectivitate scăzută între localitățile și obiectivelor turistice aflate pe 2). Între poziția km 7+100 - 9+650 – sector cu pantă foarte accentuată (>15%). DN 1R (Sîncraiu) - Cabana traseul drumului datorită lipsei de continuitate a îmbrăcăminții asfaltice. 3). Între pozițiile km 9+650 - 10+350 – sector suprapunere cu DJ 103H. 4 DJ 103J Vlădeasa 2). Între poziția km 7+100 - 9+650 – sector drum greu accesibil în sezonul rece și ploios al 4). Drum cu valențe turistice - origine în loc. Sâncraiu (localitate turistică) și face conexiunea cu cabana Vlădeasa. anului și inaccesibil iarna și risc de accidente prin derapaj. 5). Pe raza localității Sâncraiu și nici la intersecția cu DJ 103H nu există indicator către destinația finală a drumului - Cabana Vlădeasa. Total 20,200 20,200 1). Între poziția km 0+000 - 9+450 – sector de drum cu lipsă marcaje orizontale. 1). Între pozițiile km 0+350 - 2+150, 3+450 - 9+450, 21+950 - 22+650 – sectoare cu pantă accentuată, cu succesiune de 2). Lipsă indicator cu direcția Căpușu Mare în intersecția din DN 1R și la fel din DN 1 nu DN 1 (Căpușu Mare) - DN 1R curbe periculoase și risc de accidente prin derapaj. 5 DJ 103K este indicator pe direcția Beliș, ci spre Dângău Mare. (Beliș) 2). Drum cu valențe turistice. 3). Lipsă bandă de preselecție trafic în DN 1 și DN 1R pentru acces în DJ 103K. 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +4,640 km. 4). La poziția km 3+950 - ruptură drum și alunecare de teren. Total 28,950 24,310 1). Între pozițiile km 0+900 - 1+200, 1+800 - 3+700 – sectoare de drum cu pantă. DJ 108C (Mănăstireni) - DJ 103K 6 DJ 103L 2). Drum modernizat. (Râșca) 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de -3,100 km. Total 4,900 8,000 1). Între pozițiile km 0+350 - 2+200, 3+300 - 4+800, 5+600 - 5+800, 6+200 - 7+500 – sectoare de drum cu pantă, cu 1). Lipsă indicativ drum DJ 103M la semnalizarea în DN 1 pe direcția Rediu - Vâlcele, 7 DJ 103M DN 1 (Vâlcele) - DJ 103G (Aiton) succesiune de curbe periculoase și risc de accidente prin derapaj. dinspre Turda. 2). Drum modernizat. Total 8,180 8,180 8 DJ 103N DN 1 (Șaula) - Limită jud. Sălaj 1). Lipsă bandă preselecție acces din DN 1 pe direcția DJ 103N. 1). Drum modernizat prin program Regio. Total 2,800 2,800 1). Între poziția km 0+000 - 1+200 – sector de drum cu pantă. DN 1 N (Feleacu) - DRTV 1). Lipsă totală semnalizare (destinație și indicativ drum). 9 DJ 103T 2). Există semnalizare în DN 1N dar doar pe direcția Ski Resort Feleacu. (Feleacu) 2). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 3). Drum de importanță turistică. Total 2,450 2,450 1). Între poziția km 0+000 - 0+600 – sector de drum cu pantă, cu succesiune de curbe periculoase și risc de accidente prin derapaj. DN 1 (Cluj-Napoca) - DJ 107R 1). Tot sectorul de drum este cu risc de accidente pe fondul vitezei crescute și intersecție 10 DJ 103U 2). Sectorul de drum este dublat de pistă pentru bicicliști. (Cluj-Napoca) pietoni. 3). Drum de importanță turistică. 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de -0,800 km. Total 2,200 3,000 470 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 1). Între pozițiile km 0+000 - 2+500, 3+400 - 4+000, 5+800 - 7+000 – sectoare de drum cu pantă accentuată, cu succesiune 1). Lipsă semnalizare în DJ 107P pe direcția DJ 103V (Vălișoara). de curbe periculoase și risc de derapaj. DJ 107P (Someșu Rece) - DJ 2). Semnalizare cu indicativ greșit al drumului în DJ 107M pe direcția Stolna (este 2). Între poziția km 9+600 - 14+000 – sector de drum suprapunere cu DJ 107M. 11 DJ 103V 107L (Vălișoara) menționat DC 97 în loc de DJ 103V. 3). Între poziția km 14+000 - 16+300 – sector de drum modernizat. 3). Lipsă totală semnalizare în DJ 107L, pe direcția DJ 103V (Someșu Rece). 4). Între poziția km 2+500 - 3+000 – sector de drum în plafon cu valențe turistice și recreative. 5). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de -0,335 km. Total 20,740 21,075 DN 1 (Florești) - Mănăstirea 12 DJ 105L 1). Între poziția km 1+400 - 2+500 – segment afectat de alunecări de teren. 1). Semnalizare greșită în DN 1 unde se specifică direcție DC 96 în loc de DJ 105L. Florești Total 3,500 3,500 1). Între pozițiile km 12+900 - 13+500, 13+500 - 15+400 – sectoare de drum cu pantă accentuată. 2). La poziția km 0+200 – sens giratoriu amenajat cu 1 bandă de circulație. 13 DJ 105S DN 1C (Cluj-Napoca) - Boju 3). Între poziția km 0+200 - 3+400 – sector pistă bicicliști (suprapunere str. Someșeni). 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +0,200 km. Total 15,400 15,200 1). Între poziția km 0+000 - 3+700 – sector cu risc de accidente și pierderi de vieți omenești pe fondul vitezei excesive. DN 1F (Cluj-Napoca) - DN 1F 1). Semnalizare greșită acces DN 1F spre Berindu. 14 DJ 105T 2). Între poziția km 14+800 - 19+750 – datorită sectorului de pământ drumul, nu este practicabil în perioada rece și (Berindu) 2). Lipsă bandă preselecție acces spre DJ 105T. ploioasă a anului, neasigurându-se conectivitatea între Popești (DN 1F) și Berindu (DN 1F). Total 21,750 21,750 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 15 DJ 107F Limită jud. Alba (9+860) - DN 15 1). Drum modernizat prin Programul Regio. 1). Lipsă totală semnalizare în DN 15 pe direcția DJ 107F (Unirea). Total 4,510 4,510 1). Între pozițiile km 4+000 - 6+000, 8+970 - 11+250 – sectoare de drum cu pantă accentuată, cu procese de șiroire și spălare). 1). Semnalizarea în DJ 107M (Săvădisla) este pe direcția Finișel, cu indicativ de drum 2). Între poziția km 20+850 - 22+150 – drum afectată de procese de șiroire și spălare versant). DJ 107M (Săvădisla) - Finișel - comunal, și nu spre Cerc (DJ 107J). 16 DJ 107J 3). Drum de importanță turistică, legând zonele turistice Săvădisla, Muntele Rece, Valea Ierii, Muntele Mare. Valea Ierii - Caps - Cerc 2). Datorită sectorului de pământ, drumul nu asigură conectivitatea între localitățile 4). Între poziția km 11+250 - 14+650 – sector de drum suprapunere cu DJ 107N. Finișel (DJ 107M) și Plopi (DJ 107N), acesta fiind impracticabil circulației rutiere. 5). Traseul este greșitmarcatpe Google Maps. 6). Lungimeadrumuluimăsuratăînteren nu corespundecuceaîntegistratăîncatalog, diferențafiindde +3,002 km. Total 22,150 19,148 1). La poziția km 0+500 – sens giratoriu neamenajat cu 1 bandă de circulație. 2). Între pozițiile km 0+500 - 1+850, 4+600 - 5+700, 7+450 - 9+100 – sectoare de drum cu pantă. 3). Între poziția km 1+850 - 14+300 – sector de drum modernizat de Consiliul Județean Cluj. 1). Lipsă intersecție amenajată în DN 1 care determină risc de accidente și ambuteiaje. 4). Între poziția km 14+300 - 15+300 – sector de drum în lucru - modernizare prin programul Regio. 17 DJ 107L DN 1 (Turda) - DJ 107M (Lita) 2). Lipsă semnalizare și bandă de preselecție trafic în DN 1 pe direcția DJ 107L către Lita. 5). Între poziția km 3+400 - 7+450 – sector de drum suprapunere cu DJ 103G. 3). La pozițiile km 1+300, 1+600 – drum afectat de alunecare de teren. 6). La poziția km 3+400 – intersecție DJ 103G și semnalizare pe direcția Lita. 7). Între poziția km 15+300 - 22+900 – sector de drum modernizat. 8). Între poziția km 22+900 - 24+900 – sector de drum suprapunere cu DJ 107R. 9). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de -0.450 km. Total 30,500 30,950 1). Între poziția km 0+000 - 21+300 – drum în lucru. 2). Sector de drum cu lucrări de reabilitare parțial finalizate. 3). Sector de drum cu pantă accentuată și risc de accidente - limită administrativă Săvădisla. 4). Între poziția km 12+800 - 21+300 – sector de drum cu lucrări de refacere a cuverturii asfaltice modernizate anterior. 1). Grad ridicat de uzură a parapeților de sprijin. DN 1 (Luna de Sus) - Buru - 5). Între poziția km 21+300 - 24+400 – sector de drum în lucru, cu lucrări de reabilitare parțial finalizate + sector de drum 2). Semnalizare rutieră verticală - în lipsă sau greu vizibile. 18 DJ 107M Limită județ Alba cu lucrări de refacere a cuverturii asfaltice modernizate anterior. 3). Borne kilometrice cu uzură avansată. 6). Pe raza intravilanului localității Iara – stare rea a drumului. 4). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 7). La poziția km 37+400 - izvor cu apă potabilă – neamenajat. 8). Între poziția km 21+300 - 24+400 – sector drum suprapunere cu DJ 107R. 9). Între poziția km 38+700 - 40+100 – sector drum suprapunere cu DN 75. 10). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +1,100 km. Total 43,100 42,000 1). Drumul asigură conectivitate redusă între Băișoara și Muntele Rece datorită sectorului 1). Între pozițiile km 20+300 - 29+300 și 11+150 - 17+350 – sectoare de drum cu pantă accentuată, cu succesiune de curbe DJ 107M (Băișoara) - DJ 107P 19 DJ 107N de drum pietruit din zona montană greu accesibil datorită stării îmbrăcăminții rutiere. periculoase, cu risc de derapaj, greu accesibil în perioada ploioasă și rece a anului, inclusiv vara. (Someșu Rece) 2). Semnalizare greșită la ieșirea din localitatea Someșu Rece - DJ 107P în loc de DJ 107N. 2). Drum de interes turistic. 471 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 3). La intersecția cu DJ 107S nu există indicator pe direcția Valea Ierii și Băișoara, ci doar 3). La poziția km 22+600 – izvor cu apă potabilă amenajat. spre Mănăstirea Muntele Rece. 4). Drumul asigură acces către Mănăstirea Muntele Rece și Cimitirul Eroilor din cel de-al doilea Război Mondial. 4). Sectorul de drumpietruit este intensafectat de spălări de versant, căderi de pietreșiravenație. 5). Lipsă borne kilometrice pe sectorul pietruit, lipsă semnalizare de informare privind acces restrictiv automobile. Total 36,200 36,200 DN 1 (Gilău) - intersecție DJ 1). Între poziția km 26+400 - 32+700 – sector cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. 107N (Someșu Rece) - 1). Lipsă marcaje orizontale și semnalizare rutieră verticală. 2). Între pozițiile km 3+800 - 23+600 – drum în lucru. 20 DJ 107P intersecție DN 1R (Acumularea 2). Lipsă parapeți sprijin. 3). Între pozițiile km 3+800 - 35+000, 35+000 - 44+400 – sector de drum cu risc de înzăpezire. Beliș-Fântânele) 4). Între pozițiile km 43+300 - 44+400, 11+100 - 11+300 – sector de drum cu risc cădere arbori și risc de accidente. Total 44,260 44,260 1). La poziția km 0+500 – dificultăți trafic la intersecție cu linie Tramvai + Ratuc. 2). Între pozițiz km 0+500 - 7+400 – lipsă spații amenajate pentru oprire/ popas/ parcare. 1). Între pozițiile km 0+500 - 7+400, 6+900 - 22+000 – sectoare de drum modernizat cu funcție turistică. 3). Lipsă sens giratoriuintersecțiecu DJ 103U. 2). Pistă pentru bicicliști amenajată pe sectorul - intersecție str. Primăverii - Restaurant Roata Făget. DN1 - Băișoara - Stațiunea 4). Întrepozițiile km 6+900 - 22+000 – lipsaspațiiamenajatepentruoprire/ popas/ parcare. 3). La poziția km 10+600 – popas amenajat + pericol accidente în intravilan Sălicea. 21 DJ 107R Muntele Băișorii 5). La poziția km 16+400 – sector afectat de alunecări de teren. 4). Între poziția km 22+000 - 23+800 – sector de drum suprapunere cu DJ107L, în lucru – decopertare. 6). La poziția km 17+700 – pod (v. Sălicea) - subdimensionat, afectată structura de 5). Între poziția km 29+500 - 31+200 – sector de drum suprapunere cu DJ107M, în lucru – decopertare. rezistență. 6). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de -5.150 km. 7). Între pozițiile km 22+000 - 23+800 și 29+500 - 31+200 – sector circulație cu dificultate. Total 53,500 58,650 1). Lipsă indicator intersecție DJ 107N și cu DJ 107T. DJ 107N (Gura Râșca) - DJ 107T 22 DJ 107S 2). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 1). Drum cu valențe turistice. (Măguri Răcătău) 3). Lipsă borne kilometrice. Total 11,000 11,000 1). Drumul nu asigură continuitate de circulație între sectorul Mărișel și Măguri Răcătău, 1). Între poziția km 7+550 - 11+190 – sector de drum cu pantă foarte accentuată (15%), greu accesibil în perioada rece și și respectiv Măguri Răcătău, Blăjoaia și limită jud. Alba datorită stării proaste și foarte ploioasă și inaccesibil iarna. DJ 107P (Mărișel) - Măguri 23 DJ 107T proaste a îmbărăcăminții rutiere. 2). Drum cu valențe turistice. Răcătău - Limită jud. Alba 2). La intersecția din DJ 107S spre Mărișel lipsă semnalizare către Blăjoaia și limită jud. 3). Între poziția km 20+890 - 46+000 – drumul se suprapune peste drum de exploatare forestieră, nemenajat și Alba (DJ 107T). neîntreținut, cu acces extrem de dificil - nu a putut fi verificată lungimea segmentului de drum inaccesibil în munte. Total 46,000 46,000 1). Lipsă semnalizare în DN 1 pe direcția DJ 108A spre Vânători - este menționată DN 1 (Ciucea) - Vânători - Limită destinația Românași (SJ). 24 DJ 108A jud. Sălaj 2). Lipsă bandă preselecție acces spre DJ 108A. 3). Drumul este afectat de exploatări balastiere. Total 7,400 7,400 Limită județ Sălaj (21+200) - 1). Între pozițiile km 21+200 - 24+900; 25+200 - 54+000 - sector de drum afectat de 1). Drum modernizat. 25 DJ 108B Limită intravilan Dej - alunecări de teren. 2). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +0.700 km. Intersecție DN 1C (Dej) Total 33,900 33,200 DJ 108I DN 1 (Bucea) - Limită jud. Bihor 1). Lipsă semnalizare și bandă preselecție în DN 1 pe direcția DJ 108I. Total 0,700 0,700 1). Între pozițiile km 19+900 - 21+400, 26+100 - 26+800, 31+700 - 35+000, 62+900 - 66+000 – sector de drum cu pantă accentuată, cu succesiune de curbe periculoase și deosebit de periculoase, cu risc de accidente prin derapaj. DN 1J (Gârbău) - DJ 763 (Doda 1). Între intersecție DN 1R și Răchițele nu sunt modernizate podurile și secțiunile de asfalt 2). Drum de importanță intrajudețeană, conectând 3 drumuri naționale: DN 1, DN 1J și DN 1R. 26 DJ 108C Pilii) aferente acestora. 3). Drum de importanță turistică, ce leagă zona turistică Mănăstireni, Călata, Mărgău, Răchițele, Doda Pilii și Padiș. 4). Între poziția km 40+100 - 41+000 – sector de drum suprapunere cu DN 1R. 5). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de -9.776 km. Total 74,600 84,376 Limită jud. Bihor (26+455) - DJ 1). Lipsă semnalizare în DJ 764 pe direcția DJ 108K - Limită jud. Alba. 27 DJ 108K 764 (Baraj Acumulare Drăgan- 2). Lipsă semnalizare în DJ 108K pe direcția DJ 764 (Baraj acumulare Drăgan-Floroiu). Floroiu) Total 3,040 3,040 472 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 1). Drum de importanță interjudețeană, asigurând legătra între județul Cluj și județul Sălaj. DJ 108C (Aghireșu) - Limităjud. 28 DJ 108N 2). Între poziția km 0+500 - 2+700 – sector de drum cu pantă. Sălaj 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de -0.100 km. Total 2,700 2,800 1). DJ 109 este inclus în programul Regio pentru modernizare - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță DN 1C (Răscruci) - Limită jud. regională. Traseu regional Transilvania Nord, drumul Bistriței, prin modernizarea și reabilitarea DJ 109 de la DN 1C - limită 29 DJ 109 Sălaj jud. Sălaj (0+000 - 31+976). 2). Drum de importanță regională ce asigură legătura între culoarul Someșului Mic peste Dealurile Clujului, spre Hida (DN 1G). Total 32,670 32,670 1). Între poziția km 1+900 - 2+700 – sector suprapunere linie tramvai pe str. Oașului. 2). Între poziția km 27+100 - 37+900 – sectoare cu pantă accentuată cu risc de înzăpezire și accidente prin derapaj. 1). Existența 1 sens giratoriu neamenajat intersecție Str. Giordano Bruno cu Str. 3). Pistă bicicliști în lungime de 0.800 km pe str. Maramureșului. Maramureșului. 4). La poziția km 0+125 – sens giratoriu neamenajat cu 1 bandă de circulație. DN 1F (Cluj-Napoca) - Limită 2). Existența a 2 sensuri giratorii neamenajate pe str. Maramureșului. 30 DJ 109A 5). La poziția km 1+320 – sens giratoriu neamenajat cu 1 bandă de circulație. județ Sălaj 3). Între poziția km 48+600 - 56+200 – sector subdimensionat pentru rangul de drum 6). La poziția km 1+9 – sens giratoriu neamenajat cu 1 bandă de circulație. județean + lipsă alveole de retragere + lipsă semnalizare rutieră verticală și marcaje 7). La poziția km 2+650 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi de circulație. orizontale. 8). Între poziția km 9+500 - 27+100 – sector drum modernizat + grad ridicat de uzură a infrastructurii de semnalizare verticală și a parapeților de sprijin. Total 57,300 57,300 1). La poziția km 2+950 – ruptură drum. 1). Între poziția km 24+000 - 25+900 – sector de drum cu pantă accentuată, succesiune de curbe și risc de accidente prin 2). La poziția km 16+900 – lipsă marcaje orizontale, grad avansat de uzură parapeți și DN 1C (Fundătura) - DJ 108B derapaj. 31 DJ 109B borne kilometrice. (Oșorhel) 2). Între poziția km 0+000 - 19+300 – sector de drum modernizat. 3). Între poziția km 19+300 - 30+000 – segment de drum afectat de alunecări de teren, 3). Sectorul de drum nemodernizat asigură un grad redus de conectivitate între Tiocu de Sus și Oșorhel. tasări, rupture. Total 30,000 30,000 1). Între poziția km 3+850 - 4+150 – sector de drum suprapunere cu DJ 172F. 2). Între poziția km 5+590 - 43+890 – sector drum modernizat. 3). Între poziția km 0+000 - 4+100 – sector de drum cu risc ridicat de accidente pe fondul vitezei crescute și intersecție DN 1C (Bunești) - DN 16 1). Lipsă totală semnalizare în DN 1C (Bunești) pe direcția Gherla, Mintiu Gherlii, Geaca, 32 DJ 109C pietoni. (Cămărașu) Reghin. 4). Drum de importanță intrajudețeană, asigurând legătura între DN 1C (Gherla) cu DN 16 (Cămărașu). 5). Drum de importanță turistică ce asigură accesul spre complexul lacustru de pe Valea Fizeșului. 6). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +4.690 km. Total 43,890 39,200 1). Între pozițiile km 9+500 - 13+100, 19+790- 21+000, 21+800 - 23+500 – sectoare cu pantă accentuată. 2). Între poziția km 26+800 - 28+500 – sector de drum suprapunere cu DJ 161. 3). Drum modernizat. 1). Semnalizare în DJ 109C (Gherla) doar către Sic și nu către destinația finală - Juc- 4). La poziția km 11+100 – ruptură drum. Herghelie. 5). Între poziția km 23+500 - 25+350 – sector de drum afectat de tasări, gonflări, zonă umedă. DJ 109C (Gherla) - DN 1C (Juc- 33 DJ 109D 2). La capătul drumului (DN 1C) - există semnalizare cu indicativ doar către Sic, nu către 6). La poziția km 33+490 – sens giratoriu amenajat. cu 2 benzi circulație. Herghelie Gherla. 3). Datorită traficului intens în DN 1C, accesul este deosebit de dificil pe direcția 7). Drum de importanță intrajudețeană, asigurând legătura între DJ 109C și DJ 161 și DN 1C. DJ 109D. 8). Drum de importanță turistică, asigurând accesul spre Mănăștirea Nicula, localitatea turistică Sic, zona naturală protejată Stufărișurile de la Sic și zona naturală protejată Lacul Știucii. 9). Drum afectat de alunecări de teren, tasări, gonflări. 10). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de -0,270 km. Total 33,850 34,120 1). Între poziția km 0+450 - 1+750 – sector stare avansată de uzură a bornelor kilometrice, 1). Între poziția km 2+500 - 2+600 – sector ruptură drum ca urmare a producerii unei alunecări masive de teren datorate 34 DJ 109E DJ 108B (Dej) - Limită județ Sălaj parapeților de sprijin și semnalizare rutieră. acțiunii corozive a apei freatice scurse din Platforma de deșeuri Dej + risc întrerupere circulație pe acest sector. Total 17,000 17,000 DJ 109A (Vechea) - DJ 109 1). Lipsă bandă preselecție trafic acces DJ 109S din DJ 109A. 35 DJ 109S (Borșa) 2). Semnalizare direcție drum poziționată greșit. Total 14,320 14,320 1). Între poziția km 1+850 - 2+860 – sector de drum cu pantă accentuată, cu succesiune de curbe deosebit de periculoase DJ 109D (Nicula) - Mănăstirea 1). Lipsă indicativ drum județean la semnalizarea în DJ 109D pe direcția DJ 109T 36 DJ 109T și risc de accidente prin derapaj. Nicula (Mănăstirea Nicula). 2). Drum de importanță turistică. Total 2,860 2,860 473 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 1). Între pozițiile km 0+000 - 2+900, 9+350 - 11+450 – sectoare de drum cu pantă accentuată, succesiune de curbe DJ 109A (Cluj-Napoca) - DJ 109S 37 DJ 109V 1). Lipsă bandă preselecție din DJ 109A pentru acces în DJ 109V. periculoase, risc de derapaj și accidente. (Giula) 2). Între poziția km 0+000 - 2+900 – sector de drum afectat de alunecări de teren. Total 15,390 15,390 1). Lipsă semnalizare cu indicativ DJ 150 în DN 15 (Câmpia Turzii) pe direcția Mociu - Pălatca dinspre Turda. 1). Între pozițiile km 22+750 - 24+200, 24+900 - 25+400, 26+800 - 29+850, 30+500 - 32+500, 45+500 - 45+900, 48+100 - 2). Lipsă bandă de preselecție trafic pentru acces pe direcția DJ 150. 51+250 - sectoare se drum cu pantă, cu succesiune de curbe periculoase și deosebit de periculoase și risc de accidente 3). Lipsă toatală semnalizare în DJ 161G (Pălatca) pe direcția Mociu-Câmpia Turzii. prin derapaj. DN 15 (Câmpia Turzii) - DJ 161G 4). Drumul nu asigură conectivitate între Mociu și Pălatca prin Chesău datorită sectorului 2). În ansamblul său, drumul este de importanță economică zonală, asigurând legătura între DN 15 și DN 16. 38 DJ 150 (Pălatca) de pământ, impracticabil pentru circulația rutieră. 3). Semnalizarea în DN 15 (Câmpia Turzii) dinspre Turda este pe direcția Viișoara – 2,5 km. 5). Lucrările de reparații din sectorul Falca - Mociu sunt de calitate foarte slabă, calitatea 4). Între poziția km 40+700 - 43+600 – sector drum suprapunere cu DN 16. drumului neridicându-se la stare medie în urma finalizării acestora. 5). Pe Google Maps - traseu greșit al DJ 150 între localitățile Falca și Mociu. 6). Sectorul de drum dintre Câmpia Turzii și Bolduț este afectat de traficul greu, ca urmare 6). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +1,670 km. a funcționării fabricii de cărămidă și blocuri ceramice – Wienerberger. Total 51,250 49,580 1). Lipsă semnalizare cu indicativ drum în DN 15. 1). Între poziția km 2+550 - 3+100 – sector de drum interzis circulației publice - zonă militară Baza Aerană 71. 39 DJ 150A DN 15 (Luna) - Baza Aeriană 71 2). Lipsă bandă de preselecție trafic pentru acces din DN 15 pe direcția DJ 150A (Baza 2). Drum cu funcție specială, asigurând legătura între DN 15 și BA 71. aeriană 71). Total 3,160 3,160 1). Între pozițiile km 13+000 - 15+500, 17+850 - 21+900 – sectoare de drum cu pantă, succesiune de curbe periculoase și deosebit de periculoase, cu risc de accidente prin derapaj. 40 DJ 151C Limită jud. Mureș - DJ 150 2). Drum modernizat prin Programul Regio. 3). Drum de importanță interjudețeană, asigurând conexiunea între DJ 150 și DJ 151. Total 10,200 10,200 1). Între poziția km 6+000 - 7+600 – sector drum suprapunere cu DJ 109D. DN 16 (Căianu Vamă) - Limită 1). Sectorul pietruit între poziția km 43+400 - 51+380 - asigură slabă conectivitate cu 2). Între poziția km 17+000 - 18+600 – sector drum suprapunere cu DN 1C. 41 DJ 161 jud Sălaj (Sărata) județul Sălaj, fiind greu accesibil în perioada rece și ploaioasă a anului. 3). Între poziția km 42+900 - 43+400– sector drum suprapunere cu DJ 109A. 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +1,600 km. Total 51,380 49,780 1). Între pozițiile km 6+300 - 9+700, 12+200 - 15+250, 21+600 - 23+000 – sectoare de drum cu pantă, succesiune de curbe 1). La poziția km 7+100 - ruptură drum și alunecare de teren. periculoase și risc de accidente prin derapaj. 2). Lipsă bandă preselecție trafic și semnalizare pe direcția DJ 161A în DN 1 C (Apahida). 2). Între poziția km 7+000 - 8+200 – sector de drum afectat de alunecări de teren și rupturi de drum. DN 1C (Apahida) - DJ 150 42 DJ 161A 3). Între poziția km 0+000 (Apahida) și 23+000 (Ceanu Mare) calitatea îmbrăcăminții 3). Între poziția km 23+000 - 30+200 – sector drum modernizat prin Programul Regio - de menționat - segmentul de drum (Ceanu Mare) asfaltice oscilează deseori de la stare rea la stare bună + lipsă marcaje orizontale, grad modernizat a fost preluat de la capătul final către origine, iar în cadrul sectorului modernizat bornele kilometrice nou ridicat de uzură semne de circulație și borne kilometrice. implantate fiind în discordanță cu cele vechi. 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +0.400 km. Total 30,200 29,800 1). Între pozițiile km 0+000 - 1+300, 9+400 - 10+000, 14+100 - 16+200, 17+200 - 19+600, 25+400 - 26+300, 26+900 - 28+500, 41+00 - 42+700 – sectoare de drum cu pantă accentuată, succesiune de curbe periculoase cu risc de accidente prin derapaj. 1). Sectorul de drum din pământ, de la 5+200 - 10+000, devine impracticabil în sezonul 2). La pozițiile km 28+250 – sens giratoriu amenajat cu 1 bandă circulație. rece și ploios al anului și nu asigură conectivitatea între Ceanu Mare și Turda. 3). La pozițiile km 28+500 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi de circulație. DJ 161A (Ceanu Mare) - DC 68A 2). Lipsă totală de semnalizare a DJ 161B și destinație în punctul de origine (DJ161A). 43 DJ 161B 4). La pozițiile km 29+250 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi de circulație. (Călărași Gară) 3). Datorită gradului scăzut de conectivitate al sectorului de pământ, localitățile Stârcu și 5). La pozițiile km 30+450 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi de circulație. Andici s-au depopulat și destructurat. 6). Drumul se compune dintr-o diversitate mare de îmbrăcăminți rutiere cu diferite tipuri de calitate. 4). Drumul nu se finalizează într-un drum de grad echivalent sau superior acestuia. 7). Între poziția km 29+250 - 30+000 – sector de drum suprapus cu DN 1. 8). Între poziția km 30+000 - 30+450 – sector de drum suprapus cu DN 15. 9). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +0,520 km. Total 46,500 45,980 1). Între pozițiile km 27+550 - 28+250, 22+350 - 23+150, 20+750 - 21+450 – sectoare de drum cu pantă accentuată, 1). Lipsă totală semnalizare în DN 1C pe direcția Ocna Dejului, Pintic și Iclod. succesiune de curbe periculoase și risc de accidente prin derapaj. 2). Datorită sectorul de pământ dintre Corneni și Pintic, care este impracticabil circulației 2). La poziția km 31+560 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi circulație. 44 DJ 161C DN 1C (Iclod) - DN 1C (Dej) rutiere, drumul județean DJ 161C nu asigură conectvitate între localitățile Iclod și Dej. 3). La poziția km 31+800 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi circulație. 3). Datorită lipsei de conectivitate între localitățile Iclod și Dej se generează generează 4). La poziția km 32+000 – sens giratoriu amenajat cu 1 bandă circulație. blocaj în dezvoltarea acestei zone (centrale) a județului. 5). La poziția km 32+150 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi circulație. 474 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 6). Între poziția km 25+150 - 32+450 – sector de drum cu risc ridicat de accidente pe fondul vitezei crescute și intersecție pietoni. 7). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +6,150 km. Total 32,450 26,300 1). Între pozițiile km 0+400 - 2+200, 53+150 - 54+650, 56+150 - 57+950 – sectoare de drum cu pantă accentuată și curbe periculoase, risc de accidente prin derapaj. 2). Între poziția km 1+200 - 1+500 – sector de drum cu căderi de pietre. 1). Datorită sectorul de pământ dintre Valea Ungurașului și Ceaba, care este impracticabil 3). La poziția km 7+700 – izvor apă potabilă + parcare amenajată. DC 174 (Jichișu de Sus) - DJ 172F circulației rutiere, drumul județean nu asigură conectvitate între localitățile Valea 4). Între poziția km 11+600 - 14+450 – sector de drum cu risc de accidente pe fondul vitezei crescute și prezenței 45 DJ 161D - Valea Ungurașului - Ceaba - DJ Ungurașului, Ceaba, Târgușor, cu legătură spre DJ 109C și respectiv DJ 161E. pietonilor. 161E (Târgușor) 2). Datorită lipsei de conectivitate între localitățile Valea Ungurașului și Ceaba se 5). Între poziția km 14+450 - 15+070 – sector de drum suprapunere cu DJ 161C. generează generează blocaj în dezvoltarea acestei zone (central-estice) a județului. 6). Între poziția km 15+070 - 17+170 – sector de drum suprapunere cu DN 1C. 7). Între poziția km 18+570 - 19+420 – sector de drum suprapunere cu DJ 172F. 8). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +0.959 km. Total 56,650 55,691 1). La poziția km 0+900 – ruptură drum. 1). Între pozițiile km 5+400 - 7+830; 13+230 - 15+630; 18+230 - 21+130 – sectoare de drum cu pantă. 2). La poziția km 5+350 – trecere prin vad (pod distrus peste v. Diviciorii Mici). 2). Drumul reprezintă segmentul periferic estic al rețelei de drumuri județene, cu conectivitate foarte scăzută, fapt ce 3). Sectorul de drum între Diviciorii Mici și intersecția cu DJ 172A este de pământ, stare influențează negativ fluxurile de circulație pe direcția Nord-Sud în cadrul rețelei. DJ 161D (Târgușor) - DJ 109C 46 DJ 161E foarte rea, impracticabil și nu asigură conectivitate între DJ 161D (Târgușor) și DJ 172A, 3). Drumul este format dintr-o diversitate de tipuri de îmbrăcăminți și calitate, ceea ce nu asigură uniformitate în (Hodaie) cu continuare spre Buza, spre DJ 109C (Hodaie). exploatare. 4). Datorită lipsei de conectivitate între localitățile Diviciorii Mici și DJ 172A se generează 4). Drum de importanță interjudețeană, asigurând conexiunea între Dej și Reghin, prin Sărmașu. generează blocaj în dezvoltarea acestei zone (central-estice) a județului. 5). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +1,230 km. Total 28,740 27,510 DJ 161E (Valea Caldă) - DC 22 1). Lipsă semnalizare în DJ 161E pe direcția Cătina (DJ 161F). 47 DJ 161F 1). Drumul nu se intersectează cu drum de rang echivalent sau superior. (Cătina) 2). Drumul nu asigură conectivitate cu județul Bistrița-Năsăud. Total 1,500 1,500 1). La poziția km 14+180 - alunecare de teren, tasare drum, stare foarte rea. 1). Între pozițiile km 0+600 - 1+100, 8+700 - 9+000, 10+300 - 13+750 – sectoare de drum cu pantă. 2). La poziția km 17+200 - sector drum cu tasare. 2). Între poziția km 18+600 - 19+800 – sector de drum suprapus cu DN 16. 3). Semnalizare greșită în DJ 109C (Sucutard) pe direcția Palatca - indicativ drum DC 29. 48 DJ 161G DJ 109C (Sucutard) - Căianu 3). La poziția km 16+800 – izvor apă potabilă amenajat. 4). Lipsă bandă de preselecție trafic în DN 16 pentru acces pe direcția Sucutard și Căianu. 4). Drumul are mai multe tipuri de îmbrăcăminți de calități diferite, fapt care nu asigură o exploatare corespunzătoare. 5). Lipsă indicativ drum pe direcția Căianu din DN 16. 5). Drumul se finalizează în localitatea Căianu, fără a avea conexiune cu un alt drum de clasă echivalentă sau superioară. 6). Lipsă semnalizare în DN 16 pe direcția Sucutard (DJ 161G). Total 23,106 23,106 1). Lipsă bandă de preselecție trafic în DN 16, pe direcția DJ 161H. 49 DJ 161H DN 16 - DC 48 (Suatu) 1). Drum modernizat prin programul Regio. 2). Drumul nu se conecteazăcu un drum de rang echivalentsausuperior. Total 4,000 4,000 1). Între poziția km 0+000 - 0+900 – sector de drum cu pantă, procese de șiroire și spălare. DN 16 (Zorenii de Vale) - DJ 1). Lipsă bandă de preselecție trafic în DN 16, pe direcția DJ 161J. 50 DJ 161J 2). Drum de importanță turistică, cu acces spre complexul lacustru Geaca. 109C (Geaca) 2). Intersecția în DN 16 este în curbă periculoasă. 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +0,200 km. Total 7,300 7,100 1). Între pozițiile km 7+500 - 9+000, 10+000 - 10+600, 13+550 - 14+700 – sectoare de drum cu pantă accentuată, cu DN 16 (Căianu Vamă) - DJ 161G 1). Lipsăbandă de preselecție trafic în DN 16 pentruaccespedirecția DJ 161K. succesiune de curbe periculoase și risc de derapaj. 51 DJ 161K (Chiriș) 2). Lipsă borne kilometrice, lipsă marcaje orizontale. 2). Între poziția km 14+700 - 20+900 – sector de drum modernizat. 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +0,780 km. Total 20,900 20,120 1). Lipsă bandă preselecție acces din DN 1F. 2). Lipsă semnalizare direcție din DN 1F și DJ 109. DN 1F (Topa Mică) - DJ 109 52 DJ 170B 3). Datorită sectorului integral de pământ, drumul nu este practicabil în perioada rece și 1). Drum județean clasificat nefolosit actualmente în circulația rutieră. (Așchileu Mic) ploioasă a anului, neasigurându-se conectivitatea între Topa Mică (DN 1F) și Așchileu Mic (DJ 109). Total 8,000 8,000 1). Datorită stării predominant rea a îmbrăcăminții rutiere, asigură conectivitate redusă Limită jud. Bistrița-Năsăud - DJ între DJ 109C (BN) și DJ 161E (CJ) și jud. Bistrița-Năsăud. 1). Între poziția km 33+400 - 36+300 – sector de drum cu pantă. 53 DJ 172A 109C (Țaga) 2). Semnalizare greșită în DJ 109C, cu indicativ de drum communal. 2). Drum de importanță interjudețeană, asigurând legătura între Județul Cluj și județul Bistrița-Năsăud. 3). Lipsă totală semnalizare în intersecție cu DJ 161E. 475 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) Total 6,400 6,400 1). Între poziția km 14+800 - 15+300 – sector de drum cu pantă accentuată. 2). Între poziția km 2+420 - 2+720 – sector drum suprapunere cu DJ 109C. 1). La poziția km 15+150 – ruptură + prăbușire drum, cu risc de blocare a circulației. DN 1C (Gherla) - Limită jud. 3). Între poziția km 15+520 - 16+370 – sector drum suprapunere cu DJ 161D. 54 DJ 172F 2). Între poziția km 15+500 - 26+190 – sector drum cu risc ridicat de accidente pe fondul Bistrița-Năsăud 4). Drum de importanță interjudețeană, de legătură între județul Cluj și Bistrița-Năsăud, cu rol de degrevare a traficului vitezei crescute. de pe DN 17. 5). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +3.640 km. Total 26,210 22,570 DN 18B (Chiuiești) - Mănăstirea 55 DJ 182E 1). Lipsă marcaje orizontale și semnalizare rutieră verticală. 1). Între poziția km 5+000 - 7+000 – sector de drum îngustat la o singură bandă de circulație. Cășiel Total 7,000 7,000 1). Între pozițiile km 0+000 - 0+800, 6+450 - 11+400 - lipsă marcaje orizontale + lipsă 1). Între poziția km 8+200 - 9+200 – sector de drum cu pantă accentuată. DN 17 (Cuzdrioara) - DN 18B 56 DJ 182F borne kilometrice. 2). Între poziția km 8+200 - 9+200 – sector de drum afectat de alunecări de teren. (Rugășești) 2). La poziția km 5+500 - traversare prin vad peste v. Gârboului. 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de +1,420 km. Total 11,400 9,980 1). Între pozițiile km 31+350 - 33+600, 34+900 - 35+800 – sectoare de drum cu pantă accentuată, cu succesiune de curbe Limită jud. Sălaj - DJ 108A 57 DJ 191D 1). Lipsă marcaje orizontale și verticale, parapeți de sprijin și borne kilometrice. periculoase și risc de accidente prin derapaj. (Vânători) 2). Drum modernizat. Total 4,470 4,470 Limită județ Bihor - DJ 108C 58 DJ 763 1). Risc de înzăpezire pe întreg sector de drum. (Doda Pilii) Total 10,500 10,500 1). Drum afectat de exploatările silvice. 1). Între poziția km 19+550 - 23+300 – sector de drum cu pantă accentuată, cu risc de accidente și derapaj. DN 1 - Valea Drăganului - Lunca 59 DJ 764B 2). Datorită stării proaste a îmbrăcăminții asfaltice se asigură o conectivitate scăzută în 2). La poziția km 17+400 – izvor apă potabilă + parcare amenajată. Vișagului – DJ 108K zona turistică Valea Drăganului - Lacul Flororiu și județul Bihor. 3). Drum de importanță turistică pe Valea Drăganului. Total 22,600 22,600 Total 1336,526 1324,763 476 Anexa 9. Probleme și disfuncționalități la nivelul drumurilor comunale din județul Cluj. Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 1). Între pozițiile km 0+150 - 0+900; 1+200 - 1+700 – sectoare cu pantă accentuată cu risc de derapaj. 1 DC 1 DN 1C - Muncel 1). Lipsă alveole de retragere pe drum cu 1 bandă de circulație. 2). Drum modernizat. Total 3,400 3,400 DN 1C (Câțcău) - Sălișca - DN 1C 2 DC 2 1). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 0,900 km. (Coplean) Total 4,600 5,500 DN 18B (Rugășești) - Guga - 1). La poziția km 5+000 – traversare v. Comorâța prin vad (lipsă pod). 1). Între pozițiile km 5+700 - 6+100 – sector cu pantă accentuată. 3 DC 3 Comorâța 2). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 2). Între poziția km 3+200 - 4+800 – drum asfaltat îngustat la 1 bandă de circulație. Total 7,420 7,420 4 DC 4 DC 3 (Guga) - Custura 1). Lipsă totală semnalizare în DC 3 (indicativ drum - DC 4 + destinație - Custura). Total 2,400 2,400 5 DC 5 DN 18B (Sălătruc) - Leurda 1). Drum afectat de alunecări de teren. 1). Între poziția km 0+100 - 2+000 – sector de drum cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. Total 3,700 3,700 1). Lipsă totală semnalizare în DN 18B (indicativ drum - DC 6 + destinație - Dosu Bricii). 6 DC 6 DN 1B (Chiuiești) - Dosu Bricii 2). Între poziția km 0+100 - 3+900 - sector de drum impracticabil în sezonul rece și ploios al anului fapt ce asigură o slabă conectivitate între localitățile Chiuiești și Dosu Bricii. Total 3,900 3,900 1). Între poziția km 5+600 - 7+000 – sector de drum cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. DJ 182E (Valea Cășeielului) - 7 DC 7 2). Între poziția km 8+400 - 8+600 – sector de drum cu pantă accentuată și risc de accidente. Strâmbu - Huta 3). Drum modernizat. Total 8,600 8,600 DC 9A (Valea lui Opriș) - Valea 8 DC 8 lui Opriș Total 1,000 1,000 DJ 182E (Chiuiești) - Valea lui 9 DC 9A Opriș Total 3,900 3,900 1). Lipsă bandă preselecție trafic pentru acces din DN 17 în DC 10. DN 17 (Mănășturel) - 10 DC 10 2). Lipsă totală semnalizare în DN 17 (indicativ drum - DC 10 + destinație - Mănășturel). 1). Drummodernizat. Mănășturel 3). Lipsăconexiune la capătul de destinație a drumuluicu DN 17. Total 1,900 1,900 1). Lipsătotalăsemnalizareîn DJ 161D (indicativdrum - DC 12 + destinație - Daroț). 2). Drumulasigură o conectivitatescăzutădatorităsectoruluipietruitși a celui de pământ de 1). Între pozițiile km 1+000 - 1+200 și 1+550 - 3+950 - sectoare de drum cu pantă. 11 DC 12 DJ 161D (Unguraș) - Daroț starereașifoarterea. 2). Drumul deservește o localitate depopulată. 3). Drumul este greuaccesibilîntimpulanuluișiinaccesibilînperioadareceșiploioasă. Total 5,000 5,000 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 161D pe direcția DC 13 (Batin). 12 DC 13 DJ 161D (Batin) - Batin 1). Drum modernizat. 2). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. Total 2,000 2,000 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 161D pe direcția DC 14 (Sicfa). 2). Drumul asigură o conectivitate scăzută datorită sectorului de pământ de stare rea și 1). Drumul deservește o localitate depopulată. 13 DC 14 DJ 161D - Sicfa foarte rea. 3). Drumul este greu accesibil în timpul anului, și inaccesibil în perioada rece și ploioasă. Total 2,000 2,000 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 161D pe direcția DC 114A (Beudiu - BN). 1). Între poziția km 3+800 - 5+850 – sectoare de drum cu pantă foarte accentuată, greu accesibilă. Limită jud. Bistrița-Năsăud - DJ 2). Drumul nu asigură conectivitate între localitățile Valea Ungurașului (CJ) și Beudiu (BN), 14 DC 14A 2). Drum de improtanță interjudețeană. 161D (Valea Ungurașului) datorită sectorului de pământ, greu accesibil în timpul anului, și impracticabil în perioada 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 0,300 km. rece și ploioasă a anului. 477 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) Total 2,200 2,500 DJ 172F (Mintiu Gherlii) - 1). Între pozițiile km 1+400 - 3+600 și 4+000 - 6+050 – sectoare de drum cu pantă accentuată, cu succesiune de curbe 15 DC 16 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 172F pe direcția DC 16 (Pădureni). Pădureni periculoase și deosebit de periculoase, cu risc de accidente prin derapaj. Total 7,000 7,000 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 172F pe direcția DC 17 (Valea Cireșoii). 1). Între poziția km 0+020 - 0+400 – sectoare de drum cu pantă accentuată. DJ 172F (Valea Luncii) - Valea 2). Drumul asigură o conectivitate scăzută datorită sectorului pietruit și a celui de pământ 16 DC 17 2). Drumul deservește o localitate depopulată. Cireșoii de stare rea și foarte rea. 3). Drumul este greu accesibil în timpul anului și inaccesibil în perioada rece și ploioasă. Total 1,600 1,600 1). Între poziția km 5+100 - 5+300 – sector de drum cu pantă. DJ 161E (Valea Caldă) - DJ 109C 17 DC 18 1). Lipsă totală semnalizare atât în punctul de origine, cât și în punctul de destinație. 2). Drum de importanță turistică, asigurând accesul la lacurile piscicole și de agrement: Cătina, Tău Popii și Geaca. (Geaca) 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 0,300 km. Total 5,300 5,000 18 DC 19 DJ 161E - Măhal 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 161E pe direcția DC 19 (Măhal) Total 2,000 2,000 19 DC 20 DJ 161E (Buza) - Rotunda 1). Lipsă semnalizare și indicativ drum în DJ 161E pe direcția Rotunda. Total 6,200 6,200 1). Între poziția km 2+000 - 2+300 – sector cu pantă accentuată, afectat de șiroire și spălări de versant. 1). Între pozițiile km 4+400 - 4+700, 5+100 - 5+400, 5+900 - 6+300, 6+500 - 7+000 – sectoare de drum cu pantă. 2). Lipsă semnalizare în DJ 161F pe direcția Copru și nici indicativ drum communal. DJ 161F (Cătina) - DJ 161E 2). În sezonul rece și ploios al anului – drum greu accesibil datorită calității îmbrăcăminții rutiere care asigură o 20 DC 21 3). Lipsă semnalizare în DJ 161E (Feldioara) pe direcția Cătina și nici indicativ drum (Feldioara) conectivitate scăzută între Cătina, Copru și Feldioara. communal. 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 0,300 km. 4). Între pozițiile km 2+500- 2+900 și 3+200 - 4+200 - sector cu pantă accentuată, afectat de șiroire, spălare versant și risc de accidente prin derapaj. Total 7,200 7,500 1). Lipsă indicator de semnalizare în DC 21 pe direcția Țagu (Limită jud. BN). DC 21 (Cătina) - Limită jud. 1). Între poziția km 2+300 - 2+800 – sector cu pantă accentuată, drum afectat de șiroire și spălări de versant, cu risc de 21 DC 21B 2). Sector de drum greu accesibil în perioada rece și ploioasă a anului care asigură o slabă Bistrița-Năsăud accidente prin derapaj. conectivitate între Cătina (CJ) și Țagu (BN). Total 4,500 4,500 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 161F (Cătina) pe direcția Hagău – Hodaie. 1). Între poziția km 1+000 - 1+500, 1+800 - 2+600 și 2+600 - 2+900 km – sectoare de drumcu pantă accentuată. DJ 161F (Cătina) - Hagău - DJ 22 DC 22 2). Lipsă indicativ drum la semnalizarea din Hodaie pe direcția Hagău-Fânațe, nu se 2). Datorită sectorulului cu pantă accentuată dintre localitățile Hagău și Cătina, drumul asigură o slabă conectivitate. 161E (Hodaie) menționează destinația finală, Cătina. 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 1,600 km. Total 6,500 8,100 23 DC 23 DJ 172A (Țaga) - Năsal 1). Lipsă indicativ drum la semnalizarea din DJ 172A pe direcția DC 23 (Năsal). 1). Drum de interes turistic, asigurând accesul spre lacul piscicol și de agrement Țaga. Total 6,350 6,350 24 DC 24 DJ 109C (Lacu) - Lacu 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 1). Drum modernizat. Total 1,600 1,600 1). Între pozițiile km 0+050 - 0+350, 2+950 - 4+300, 4+350 - 6+300, 7+900 - 9+000, 9+800 - 10+700 – sectoare de drum cu DJ 109C (Sâmboleni) - Zorenii 1). Informațiile oferite de Google Maps sunt greșite în totalitate privind traseul dinspre pantă. 25 DC 25 de Vale - Năoiu Sâmboleni spre Năoiu. 2). Între pozițiile km 4+350 - 6+300 – sector suprapunere cu DN 16. 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 0,400 km. Total 12,600 13,000 1). Între poziția km 0+500 - 2+500 – sector de drum în pantă. DJ 161G (Petea) - DJ 109C 26 DC 30 1). Lipsă totală semnalizare din DJ 161G pe direcția Legii și Geaca. 2). Datorită sectorului de drum pietruit, stare rea, drumul asigură conectivitate scăzută între localitățile Petea și Legii. (Geaca) 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 0,700 km. Total 6,700 6,000 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 161 pe direcția DC 32 (Coasta - Tăușeni). DJ 161 (Bonțida) - Coasta - 27 DC 32 2). Datorită sectoarelor de pământ, care sunt innacesibile circulației rutiere, drumul nu 1). Drum de importanță zonală (Zona Metropolitană Cluj). Tăușeni - DJ 161K asigură conectivitate între Bonțida și Coasta și între Tăușeni și DJ 161K. Total 9,880 9,880 28 DC 33 DJ 161K (Sava) - Băgaciu 478 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) Total 2,500 2,500 29 DC 34 DJ 109C (Sucutard) - Puini 1). Drumul de pământ nu este practicabil în perioada rece și ploioasă a anului și nu poate fi utilizat în circulația rutieră. Total 5,600 5,600 DJ 109C (Sântioana) - 1). Între poziția km 1+400 - 6+800 – sectorul drum cu îmbrăcăminte de tip macadam. 30 DC 35 Sântejude-Vale - Sântejude 2). Drum de importanță turistică asigurând accesul spre lacul piscicol și de agrement Sântejude. Total 7,800 7,800 1). Lipsă totală semnalizare atât în punctul de origine, cât și în cel de destinație. DJ 109C (Sântioana) - DJ 109D 1). Lungimea drumului nu a putut fi verificată în totalitate în teren, datorită sectorului de pământ impracticabil circulației 31 DC 36 2). Datorită sectorului de pământ, care este impracticabil în perioada rece și ploioasă a (Săcălaia) rutiere. anului, drumul nu asigură conectivitate între Sântioana și Săcălaia. Total 12,000 12,000 1). Între poziția km 0+000 - 1+400 sector suprapunere cu str. Hășdății din municipiul Gherla. 32 DC 37 DJ 172F (Gherla) - Silivaș 2). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 0,400 km. Total 6,400 6,000 33 DC 38 DN 1C (Iclod) - Iclozel Total 3,000 3,000 Între poziția km 1+100 - 3+300 – sector de drum cu pantă accentuată, cu succesiune de curbe periculoase și risc de accidente prin derapaj. 1). Lipsă totală semnalizare atât în punctul de origine, cât și în cel de destinație. 2). Drum de importanță turistică, facilitând accesul spre băile sărate Gherla și Lacul Știucii. DJ 172F (Gherla) - DJ 109D 34 DC 39 2). Datorită sectorului de pământ, care este impracticabil în perioada rece și ploioasă a 3). Datorită sectorului de pământ, impracticabil circulației rutiere, drumul nu asigură conectivitatea între Gherla și (Săcălaia) anului, drumul nu asigură conectivitate între Gherla și Săcălaia. Săcălaia. 4). Lungimea drumului nu a putut fi verificată în totalitate în teren, datorită sectorului de pământ impracticabil circulației rutiere. Total 7,300 7,300 DJ 109D (Juc-Herghelie) - Jucu 1). Între poziția km 0+000 - 1+800 – drum modernizat prin PNDR. 35 DC 40 de Mijloc - DN 1C (Juc- 1). Semnalizarea în DJ 109C este doar pe direcția Jucu de Mijloc, fără indicativ de drum. 2). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 1,870 km. Herghelie) Total 3,870 2,000 1). Lipsă semnalizare totală și bandă de preselecție trafic în DN 1C pentru acces pe direcția 1). Între poziția km 3+300 - 3+600 – sector de drum cu pantă. DN 1C (Apahida) - DJ 109D (Jucu 36 DC 41 DC 41 (Jucu de Sus). 2). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 0,120 km. de Sus) 2). Lipsă totală semnalizare în DJ 109D pe direcția DC 41 (Apahida). 3). Drum de importanță zonală (Zona metropolitană Cluj). Total 7,200 7,080 37 DC 42 DN 16 (Corpadea) - Corpadea 1). Lipsă bandă preselecție trafic în DN 16 pentru acces în DC 42. Total 3,400 3,400 1). Semnalizarea în DN 16 pe direcția Cojocna are greșit specificat numărul de km de 1). Între poziția km 2+100 - 6+600 – sector de drum modernizat. DN 16 (Căianu Vamă) - DJ 161A parcurs până la Cojocna. 2). Reprezintă drum alternativ de acces spre Cojocna din DN 16. 38 DC 43 (Cojocna) 2). Lipsă totală semnalizare în DJ 161A pe direcția DC 43 (Căianu Vamă). 3). Datorită sectorului de pământ, stare foarte rea, drumul nu asigură conectivitate între Corpadea (DN 16) și Cojocna. 3). Lipsă bandă preselecție trafic în DN 16 pentru acces DC 43. 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 0,750 km. Total 6,600 7,350 39 DC 45 DJ 161A (Iuriu de Câmpie) - Huci 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 161. 1). Între poziția km 1+600 - 2+000 – sector de drum cu pantă accentuată. Total 2,000 2,000 1). Lipsă semnalizare în DJ 161G în direcția Căianu Mic (DC 46). DJ 161G (Căianu) - DN 16 40 DC 46 2). Lipsă bandă preselecție trafic și indicator de semnalizare în DN 16 pe direcția Văleni, (Căianu Mic) Căianu. Total 4,100 4,100 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul cu îmbrăcăminte asfaltică. 2). Între poziția km 4+650 - 5+600 – sector cu pantă, cu succesiune de curbe periculoase 41 DC 47 DJ 161H (Suatu) - Aruncuta 1). Drum modernizat. și risc de accidente prin derapaj. 3). Lipsă indicativ drum (DC 47) în DJ 161H. Total 6,000 6,000 1). Lipsă semnalizare în DJ 150 spre direcția Suatu. DC 47 (Suatu) - DJ 150 1). Între poziția km 6+000 - 7+700 – sector de drum cu pantă, afectat de spălări de versant și șiroire. 42 DC 47A 2). Amplasare necorespunzătoare în DJ 161H a panoului de semnalizare pe direcție (Berchieșu) 2). Drum de importanță turistică asigurând accesul spre lacul de agrement și pescuit sportiv Suatu. Berchieșu și lipsă indicativ drum comunal (DC 47A). 479 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 3). Datorită sectorului de drum cu pantă afectat de șiroire și spălări de versant drumul asigură o conectivitate scăzută între localitățile Suatu și Berchieșu. 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 2,700 km. Total 7,700 5,000 1). Între poziția km 0+100 - 2+100 – sector de drum cu pantă. 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 2). Între pozițiz km 0+000 - 4+000 – drum modernizat (4,000 km). 43 DC 48 DJ 161H (Suatu) - Dâmburile 2). Lipsă indicativ drum în intersecția din DJ 161H. 3). Drumul de pământ se continuă în afara localității pe o lungime de 2,700 km, acesta neavând funcție de deservire a unei alte localități, acesta fiind impracticabil. Total 6,700 6,700 1). Între poziția km 0+800 - 1+000 – sector de drum afectat de lucrări edilitare apă + 44 DC 49 DJ 150 (Crișeni) - Boteni canalizare. Total 2,000 2,000 1). Între pozițiz km 0+500 - 1+500 – sector cu pantă accentuată, afectat de procese de 1). Datorită stării proaste a îmbrăcăminții rutiere și a sectorului în pantă drumul este greu accesibil în sezonul rece și DJ 150 (Crișeni) - Limită jud. șiroire și spălare versant. 45 DC 49A ploios al anului. Mureș (Vișinelu) 2). Amplasare necorespunzătoare în DJ 150 a indicatorului de semnalizare pe direcția 2). Drumul asigură o conectivitate scăzută între Crișeni (CJ) și Vișinelu (MS). Vișinelu și lipsă indicativ DC 49A. Total 1,700 1,700 46 DC 50 DJ 150 (Frata) - Olariu 1). Lipsă totală semnalizare din DJ 150 pe direcția DC 50. 1). Între pozițiile km 0+000 - 0+500 și 0+650 - 1+400 – sector de drum cu pantă accentuată. Total 2,200 2,200 DJ 150 (Frata) - Frata - Poiana 1). Lipsă totală semnalizare din DJ 150. 47 DC 51 1). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 0,660 km. Frății - Limită jud. Mureș 2). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. Total 7,900 8,560 48 DC 52 DC 51 (Frata) - Oaș 1). Lipsă indicativ drum la semnalizare din DC 51 pe direcția Oaș. 1). Între poziția km 0+700 - 1+100 – sector de drum cu pantă. Total 2,700 2,700 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 150 pe direcția DC 53 (Pădurea Iacobeni). DJ 150 (Frata) - Pădurea 49 DC 53 2). Sectorul de drum de pământ este impracticabil în perioada rece și ploioasă a anului 1). Între poziția km 0+100 - 1+000 – sector de drum cu pantă accentuată. Iacobeni asigurând o slabă conectivitate cu Pădurea Iacobeni. Total 1,800 1,800 50 DC 54 DJ 150 - Răzoare 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 150 pe direcția Răzoare (DC 54). 1). Între pozițiile km 0+000 - 0+300; 1+200 - 1+600; 1+700 - 2+000 – sector de drum cu pantă. Total 2,000 2,000 1). Între pozițiile km 0+200 - 1+300, 1+600 - 2+590; 2+920 - 3+600 – sectoare de drum cu pantă, succesiune de curbe DJ 150 (Ceanu Mare) - Iacobeni periculoase și risc de accidente prin derapaj). 51 DC 55 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. - Limită jud. Mureș 2). Între poziția km 0+000 - 1+300 – drum modernizat. 3). Acest drum se continuă și pe teritoriul județului Mureș. Total 4,000 4,000 1). Între poziția km 1+580 - 2+480 – sector de drum cu pantă. 2). Între poziția km 4+280 - 4+470 – sector de drum pietruit, stare medie se află pe teritoriul județului Mureș (în consecință 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 151A (MS) pe direcția Hodăi-Boian și Boian (Cluj). DJ 150 (Boian) - Boian - Hodăi- nu a fost luată în calcul lungimea de 0.190 km). 52 DC 56 2). Lipsă semnalizare în DJ 150 pe direcția Hodăi-Boian și Boian dispre sensul Câmpia Boian - Limită jud. Mureș 3). Drumul are rol de legătură suplimentară (pe scurtătură) între DJ 150 (CJ) și DJ 151C (MS). Turzii. 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 0,190 km (distanță integrată în limitele administrative ale județului Mureș). Total 4,280 4,470 DJ 150 (Bolduț) - Valea lui Cati - 1). Lipsă totală semnalizare atât în DJ 150 pe direcția Valea lui Cati cât și în DJ 161B pe 1). La poziția km 1+200 - 2+200 – sector de drum cu pantă. 53 DC 57 DJ 161B direcția Valea lui Cati - Bolduț. 2). Drum de legătură între DJ 150 și DJ 161B. Total 4,400 4,400 DJ 151C - Pădureni - Lim. Jud. 54 DC 58 1). Existăsemnalizarefărăindicativdrumîn DJ 151C – pedirecțiaPădureni. 1). Accesulpedirecția DC 58 se realizeazădin DJ 151C încurbădeosebit de periculoasă. Mureș Total 4,800 4,800 DJ 151C (Tritenii de Jos) - Clapa 1). Accesuldin DJ 151C pedirecția DC 59 se realizeazăîncurbădeosebit de periculoasă. 1). Întrepozițiile km 0+700 - 1+700 și 4+800 - 5+450 - sectoare de drumcupantăaccentuată. 55 DC 59 - Limităjud. Mureș 2). Lipsămarcajeorizontalepesectorul de drumcuîmbrăcăminteasfaltică. 2). Lungimeadrumuluimăsuratăînteren nu corespundecuceaîntegistratăîncatalog, diferențafiindde + 0,150 km. Total 5,800 5,650 480 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 1). Lipsă totală semnalizare (destinație + indicativ drum) în DC 59 pe direcția DC 60 DC 59 (Tritenii de Jos) - Tritenii- 56 DC 60 (Tritenii-Hotar). 1). Între poziția km 1+200 - 2+000 – sector de drum cu pantă. Hotar 2). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. Total 4,500 4,500 1). Lipsă indicativ drum la semnalizarea din DJ 150 pe direcția Urca. 1). Între poziția km 3+000 - 4+100 – sector de drum cu pantă. 57 DC 61 DJ 150 - Urca 2). Intersecție de acces spre Urca localizată în curbă deosebit de periculoasă. 2). Drum modernizat. Total 6,000 6,000 1). Lipsă bandă preselecție trafic pentru acces spre DC 62, fără semnalizare pe direcția DN 15 (Câmpia Turzii) - DC 68 58 DC 62 Călărași Gară și indicativ DC 62. 1). Sectorul de drumpietruit a fostmodernizatprin PNDL. (Călărași Gară) 2). Lipsă semnalizare în DC 68 pe direcția Câmpia Turzii și indicativ DC 62. Total 6,800 6,800 1). Lipsă indicator de semnalizare pe direcția DC 63 (Stârcu). 59 DC 63 DJ 161B (Stârcu) - Stârcu 2). Drumul nu este accesibil în perioada rece și ploioasă a anului și oferă o slabă 1). Drumul deservește o localitate depopulată. conectivitate în direcția Stârcu. Total 1,000 1,000 1). Între pozițiile km 0+000 - 1+500 și 4+500 - 6+600 – sectoare de drum cu pantă accentuată. 2). Între poziția km 6+600 - 7+000 – sector de drum cu pantă. DJ 161B (Valea l.uiCati) - 3). Drum de importanță zonală care, împreună cu DC 69, asigură legătura între DJ 161B (Ploscoș) și DJ 161A (Ceanu Mare) 60 DC 64 Ciurgău - Dosu Napului - DC 69 în situația în care DJ 161B este impracticabil pe segmentul mijlociu (între localitățile Andici, Morțești și Ploscoș). (Valea Florilor) 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 0,200 km. 5). Drum modernizat prin PNDL (pietruire). Total 9,200 9,000 DJ 161A (Strucut) - DC 64 1). Lipsă totală semnalizare din DJ 161A pe direcția Ciurgău (DC 65). 61 DC 65 (Ciurgău) 2). Lipsă totală semnalizare în DC 64 pe direcția Strucut (DC 65). Total 1,500 1,500 1). Lipsă indicativ drum la semnalziare în DJ 150 pe direcția Fânațe. 2). Lipsă totală semnalizare în DJ 161A pe direcția Fânațe. 1). Între pozițiile km 0+000 - 0+400, 0+800 - 0+900, 1+000 - 1+200, 1+300 - 1+900, 1+900 - 3+000, 3+300 - 3+400 – sectoare DJ 161A (Ceanu Mare) - Fânațe 62 DC 66 3). Sectorul de pământ nu este practicabil în perioada rece și ploioasă a anului de drum cu pantă accentuată. - DJ 150 (Ceanu Mare) neasigurând continuitate în exploatarea drumului, localnicii folosind o cale alternativă, 2). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 0,500 km. pietruită pentru circulație. Total 6,200 5,700 DJ 172F (Gligorești) - Gligorești 1). Lipsă indicator semnalizare pe direcția DC 67 Gligorești - limită județ Alba din DJ 172F. 63 DC 67 1). Sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară este drum modernizat. - Limită jud. Alba 2). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. Total 2,600 2,600 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 2). Lipsă indicator acces în DC 68 pe direcția Călărași Gară (DJ 150A). DJ 150A (Baza Aeriană 71) - DJ 64 DC 68 3). Lipsă indicator acces în DJ 161B pe direcția Luna. 1). Între poziția km 0+000 - 0+800 – sector inaccesibil circulației publice, aflându-se în incinta bazei Bazei Aeriene 71. 161B (Călărași-Gară) 4). Drumul nu asigură conectivitate între Călărași Gară și Luna datorită sectorului încorporat în incinta Bazei Aeriene 71 unde trecerea este interzisă. Total 3,000 3,000 1). Lipsă indicator de semnalizare în DJ 161B pe direcția Lunca Mureșului (Limită jud. DJ 161B (Călărași Gară) - Limită Alba). 65 DC 68A 1). Drumul poate servi ca legătură (varianta scurtă) între DJ 161B (CJ) și DJ 107F (AB). jud. Alba 2). Drumul nu asigură conectivitate între Călărași Gară și Lunca Mureșului datorită sectorului de pământ impracticabil circulației rutiere. Total 2,270 2,270 1). Între poziția km 3+500 - 4+500 – sector de drum cu pantă, afectat de procese de șiroire și spălare de versant. DJ 161B (Ploscoș) - Valea 2). Între poziția km 5+700 - 5+900 – sector de drum cu pantă accentuată. 66 DC 69 1). Lipsă indicativ la semnalizarea din DJ 161B pe direcția Valea Florilor (DC 69). Florilor - Lobodaș 3). Între pozițiz km 0+000 - 3+500 – sector drum modernizat prin PNDL (pietruire). 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 1,550 km. Total 5,900 4,350 DN 15 (Câmpia Turzii) - DJ 161B 1). Lipsă totală semnalizare în DN 15 (Câmpia Turzii) pe direcția Ploscoș, și în DJ 161B 67 DC 69A 1). Podul peste r. Arieș de la poziția km 1+300 – are cale de rulare subdimensionată la 1 singură bandă de circulație. (Ploscoș) (Ploscoș) pe direcția Câmpia Turzii. 481 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 2). Datorită sectorului de pământ, impracticabil circulației rutiere, drumul nu asigură conectivitate între Câmpia Turzii și Ploscoș. Total 9,600 9,600 1). Întrepoziția km 0+000 - 0+550, 1+200 - 2+480 – sectoare de drumcupantăaccentuată, afectate de ravenațieșiimpracticabilpentrucirculațiarutieră. DJ 161B (Crairât) - DC 69 68 DC 70 2). Datorităsectorului de pământ, care este impracticabilînperioadareceșiploioasă a anului, drumulasigură o (ValeaFlorilor) conectivitatescăzutăîntrelocalitățileCrairât, LobodașșivaleaFlorilor. 3). Lungimeadrumuluimăsuratăînteren nu corespundecuceaîntegistratăîncatalog, diferențafiindde + 1,280 km. Total 3,780 2,500 1). Sectorul de drum de pământ între poziția km 4+900 - 5+600 este impracticabil circulației rutiere în perioada rece și ploioasă a anului. 1). Între pozițiile km 0+000 - 0+350, 2+700 - 5+600 – 1 singură bandă de circulație. 69 DC 71 DN 1 (Feleacu) - Casele Micești 2). Traseul marcat pe Google Maps este prin pădure, pe un drum impracticabil. 2). Întrepoziția km 0+350 - 2+700 –1 bandă de circulațiepe sens. 3). Drumul comunal nu asigură legătura cu DJ 107R, ceea ce reduce considerabil 3). Drum de importanțăturistică, asigurândaccescătreunitățile de agrementșicazaredin zona Feleacu - CaseleMicești. conectivitatea localității Casele Micești. Total 5,600 5,600 1). Drum de importanță turistică care asigură accesul spre zona turistică Cheile Turenilor. 70 DC 72 DN 1 (Copăceni) - Copăceni 2). Drum modernizat. Total 2,000 2,000 1). Între pozițiile km 0+900 - 1+100, 1+800 - 2+000 – sectoare de drum cu pantă accentuată. 71 DC 73 DN 1 (Comșești) - Comșești 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 2). Drum modernizat. Total 2,500 2,500 72 DC 74 DN 1 (Mărtinești) - Mărtinești 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 1). Drum de importanță turistică, care oferă acces la complexul lacustru Mărtinești. Total 1,900 1,900 1). Între pozițiile km 3+900 - 4+100, 1+800 - 2+400, 0+500 - 1+300 – sectoare de drum cu pantă accentuată. DJ 103M (Vâlcele) - DC 77 1). Lipsă totală semnalizare în DC 77 pe direcția DC 75 (Sărădiș - Vâlcele). 2). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 0,380 km. 73 DC 75 (Sărădiș) 2). Lipsă totală semnalizare în DJ 103M pe direcția Vâlcele - Sărădiș. 3). Traseul drumului pe Google Maps este greșit reprezentat, segmentul de drum parcurs pe teren fiind altul decât afișat, de calitate superioară, situat între Sărădiș și Vâlcele. Total 5,500 5,120 1). Drum modernizat. 2). Traseul de pe Google Maps nu corespunde cu cel de pe teren, drumul având originea în DJ 161A în afara localității DJ 161A (Cojocna) - DJ 105S 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 161A (Cojocna) pe direcția DC 76 (Boju). Cojocna, între Cojocna și Cara, acest drum fiind modernizat, în timp ce varianta de traseu de pe Google Maps fiind de 74 DC 76 (Boju) 2). Lipsă totală semnalizare în DJ 105S (Boju) pe direcția DC 76 (Cojocna). pământ, inaccesibil circulației rutiere. 3). Acest drum este o alternativă de acces a turiștilor disnspre Cluj-Napoca spre Cojocna, drum de importanță turistică. 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 0,500 km. Total 6,500 6,000 1). Drum de importanță zonală (Zona Metropolitană Cluj). DJ 103G (Gheorghieni) - DJ 103T 1). Lipsă totală semnalizare în DC 75 pe direcția DC 77 (Gheorghieni). 2). Datorită calității rele și foarte rele a îmbrăcăminții rutiere, precum și datorită sectorului de pământ, care este 75 DC 77 (Feleacu) 2). Lipsă totală semnalizare în DJ 103G pe direcția DC 77 (Vâlcele). impracticabil în perioada rece și ploioasă a anului, drumul nu asigură conectivitatea între DJ 103T și DJ 103G. 3). Drumul are importanță turistică pentru acces la dotările turistice din zona Feleac. Total 5,350 5,350 1). Datorită sectoarelor de pământ, drumul nu asigură conectivitate între localitățile Boju, 1). Între poziția km 0+000 - 1+500 – sector de drum cu pantă accentuată. Boju-Cătun, Straja și Iuriu de Câmpie. 2). Între poziția km 9+200 - 9+800 – sector de drum cu pantă accentuată cu spălări de versant și șiroire). DJ 105S (Boju) - DJ 161A (Iuriu 76 DC 78 2). Accesul spre localitățile Boju-Cătun și Straja se realizează la momentul prezent pe o 3). Între poziția km 12+100 - 12+600 sector de drum cu pantă accentuată, afectat de ravenație, șiroire și spălări de versant, de Câmpie) cale alternativă (DEA), cu origine în DC 45 spre Boju-Cătun, cu îmbrăcăminte asfaltică sector de drum impracticabil. ușoară (sector modernizat) și îmbrăcăminte de piatră. 4). Drum de importanță zonală, ce asigură legătura între DJ 105S (Boju) și DJ 161A (Iuriu de Câmpie). Total 14,000 14,000 1). Lipsă alveole de retragere pe drum cu 1 bandă de circulație. 77 DC 79 DJ 105S (Pata) - Bodrog 2). Lipsă totală semnalizare în DJ 105S pe direcția DC 79. 3). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. Total 2,000 2,000 1). Datorită sectorului de pământ, de stare rea, drumul nu asigură conectivitate între DN 1N (Cluj-Napoca) - Dezmir - 1). Între poziția km 0+600 - 2+000 – sector de drum cu pantă accentuată. 78 DC 80 Dezmir și Cara, acesta fiind impracticabil în perioada rece și ploioasă, și greu accesibil în Cara - DJ 161A 2). La poziția km 0+000 – sens giratoriu amenajat. restul anului; 482 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 2). Lipsă semnalizare (dinspre Cojocna) în DJ 161A pe direcția DC 80, iar semnalizarea 3). Lungimea drumului nu a putut fi verificată în totalitate în teren, datorită sectorului de pământ impracticabil circulației existentă dinspre celălalt sens de mers este doar pentru destinația Cara. rutiere. 3). Semnalizarea din DN 1 N - este doar pentru destinația Dezmir. 4). Traseul marcat pe Google Maps nu mai este valabil. 5). Drumul nu mai are originea în DN 1C, ci în DN 1N. Total 13,000 13,000 1). Lipsă bandă preselecție trafic pentru acces din DN 1 în DC 81. 79 DC 81 DN 1 - Stejeriș 6). La poziția km 0+000 - 0+700 – sector drum reabilitat cu ocazia modernizării autostrăzii A10. 2). Intersecție DN 1 - porțiune drum pietruit în pantă accentuată. Total 3,000 3,000 1). Drum de importanță zonală, asigurând legătura între DN 1 și DN 75 pe variantă mai scurtă de traseu. DN 1 - Bădeni - Plăiești - DJ 80 DC 82 1). Lipsă bandă preselecție trafic în DN 1 pe direcția DC 82; 2). Drum de importanță turistică, asigurând accesul spre zona turistică Piatra Secuiului – Râmetea. 103G (Moldovenești) 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 0,600 km. Total 9,400 10,000 1). Între pozițiile km 0+000 - 0+900, 1+200 - 2+300, 2+500 - 3+200, 5+700 - 6+200 - sectoare de drum cu pantă. 1). Sectorul de drum de pământ nu este practicabil în sezonul rece și ploios al anului, 81 DC 85 DJ 103G (Tureni) - Micești 2). Drum modernizat. asigurând o conectivitate redusă spre punctul turistic Lacul Micești. 3). Drum de importanță turistică - poate asigura accesul spre zona turistică Feleacu - Casele Micești. Total 11,893 11,893 DJ 107L (Petreștii de Jos) - 82 DC 86 Deleni Total 3,800 3,800 1). Între pozițiile km 1+100 - 1+700, 2+800 - 3+400, 5+900 - 6+400 - sectoare de drum cu pantă. DJ 107L (Petreștii de Jos) - DC 83 DC 87 2). Drum de importanță turistică asigurând accesul spre Mănăstirea Schimbarea la Față din Petreștii de Sus. 107 (Borzești) 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 1,270 km. Total 6,900 8,170 1). Între poziția km 3+400 - 5+400 – sector de drum cu pantă. 1). Sectorul de pământ nu este practicabil în sezonul rece și ploios al anului, asigurând o 84 DC 88 DJ 107L - DC 104 (Livada) 2). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 0,600 km. conectivitate scăzută între localitățile Livada și Valea Agrișului. 3). Sectorul de pământ este greu accesibil în perioada rece și ploioasă a anului. Total 4,800 5,400 1). Lipsă alveole de retragere pe drum cu 1 bandă de circulație. 85 DC 89 DJ 107L (Crăești) - Plaiuri 2). Denumirea localității Căiești este scrisă greșit pe placuța de informare intrare în 1). Între poziția km 0+250 - 0+750 – sector de drum cu pantă. localitate. Total 3,100 3,100 86 DC 90 DJ 107L - Pădureni 1). Între poziția km 1+600 - 2+000 – sector de drum cu pantă Total 3,000 3,000 1). Indicativ drum greșit (DC 92 în loc de DC 91) în cazul semnalizării din DJ 107L pe 1). Între pozițiile km 0+500 - 1+500, 2+100 - 4+100, 5+200 - 6+900, 7+500 - 7+950, 8+200 - 8+900, 9+700 - 10+400 – direcția Pruniș/Săliște, fără a fi menționată destinația finală Sălicea. sectoare de drum cu pantă accentuată. 2). Lipsă totală semnalizare în DJ 107R pe direcția Săliște/Pruniș. 87 DC 91 DJ 107L - DJ 107R (Sălicea) 2). Semnalizare prezentă în DJ 107L pe direcția Pruniș, Săliște. 3). Starea precară a carosabilului determină accesibilitate scăzută a populației către 3). Drum de importanță turistică datorită existenței unităților de cazare și agrement care funcționează în zonă. unitățile care oferă servicii de recreere din zona localității Sălicea. 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + 0,200 km. 4). Sectoarele de drum în pantă accentuată sunt afectate de șiroire și spălare de versant. Total 10,500 10,300 88 DC 92 DJ 107L - Șutu Total 2,500 2,500 89 DC 93A Drum Bună Ziua 1). Drumul nu a putut fi identificat pe teren. Total 0,000 2,100 90 DC 94 DJ 107M (Săcel) - Săcel Total 0,700 0,700 91 DC 96 DJ 105L (Tăuți) - Tăuți 1). Drum modernizat. Total 3,100 3,100 DN 1 (Luna de Sus) - DJ 107M 1). Lipsă totală semnalizare în DN 1 pe direcția DC 98 (Luna de Sus). 92 DC 98 (Luna de Sus) 2). Lipsă bandă preselecție trafic în DN 1 pentru acces pe direcția DC 98. 483 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) Total 1,100 1,100 93 DC 99 DJ 107M (Lita) - Hășdate 1). Prima parte a traseului este marcată greșit pe Google Maps. Total 5,000 5,000 1). Drumul este impracticabil cu autoturismul pe întreaga perioadă a anului datorită pantei accentuate și a faptului că este din pământ de calitatea proastă, accesul spre 1). Datorită stării proaste a îmbrăcăminții rutiere și a sectorului în pantă accentuată drumul este greu accesibil în sezonul DJ 107R (Muntele Băișorii) - 94 DC 100A localitatea Muntele Bocului realizându-se dinspre localitatea Muntele Săcelului pe un rece și ploios al anului. Muntele Bocului drum neclasificat. 2). Drumul deservește o localitate depopulată. 2). Lipsă semnalizare în DJ 107R spre direcția Muntele Bocului. Total 6,000 6,000 DJ 107N (Moara de Pădure) - 1). Lipsă indicativ drum comunal la semnalizare în DJ 107N pe direcția DC 101 (Muntele 95 DC 101 1). Drum de importanță turistică, asigurând accesul spre zona turistică Muntele Băișorii. Muntele Săcel Săcel) Total 3,500 3,500 1). Între poziția km 0+050 - 1+750 – sector de drum cu pantă accentuată. 2). Actualmente, accesul spre Muntele Filii se realizeaza din DC 101 (Muntele Săcel) prin DEF până la Muntele Bocului, în DC 100A, și prin DEF spre Muntele Filii (DC 101A). 3). Drum de importanță turistică, facilitând accesul spre zona turistică Muntele Băișorii. DJ 107N (Moara de Pădure) - 96 DC 101A 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 107N pe direcția DC 101A (Muntele Filii). 4). Actualul drum DC 101A, datorită sectorului de pământ, cu pantă accentuată, care este impracticabil în perioada rece Muntele Filii și ploioasă a anului, nu asigură conectivitate între DJ 107N (Moara de Pădure) și Muntele Filii. 5). Semnalizarea în DJ 107N este plasată în aceeași poziție ca și pentru DC 101 (Muntele Săcel). 6). Lungimea drumului nu a putut fi verificată în totalitate în teren, datorită sectorului de pământ impracticabil circulației rutiere. Total 6,000 6,000 1). Între pozițiile km 3+700 - 4+200, 5+300 - 6+000, 6+000 - 6+400 – sector de drum cu pantă accentuată. 2). Între pozițiile km 6+600 - 6+800, 7+200 - 8+200 – sector de drum cu pantă. 1). Există semnalizare cu indicativ în DJ 107M pe direcția Mașca, dar nu și spre Valea 3). Între poziția km 1+000 - 6+000 – sector de drum modernizat. 97 DC 102 DJ 107M (Iara) - Valea Vadului Vadului. 4). Lipsă marcaje verticale și orizontale. 5). Drum de importanță turistică, cu acces spre zona turistică Muntele Băișorii, Cheile Ocolișelului, și spre Cheile Runcului (AB). Total 9,000 9,000 1). Între poziția km 2+700 - 4+500 – sector cu pantă accentuată. 2). Între poziția km 0+900 - 2+700 – sector de drum cu pantă. 98 DC 102A DC 102 (Iara) - DC 102 (Mașca) 1). Lipsă totală semnalizare atât la origine cât și la destinație drum. 3). Drum de importanță turistică, asigurând accesul spre Valea Vadului. 4). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 0,160 km. 5). Traseuldrumuluipe Google Maps este reprezentatgreșit. Total 7,400 7,560 1). Între pozițiile km 0+700 - 2+100, 2+100 - 3+400 – sectoare de drum cu pantă accentuată. 2). Între poziția km 3+400 - 4+000 – sector de drum cu pantă. 99 DC 103 DJ 107M (Iara) - Agriș 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 3). Drum modernizat. 4). Drum de importanță turistică. Total 5,100 5,100 1). Între pozițiile km 5+160 - 5+260, 5+260 - 5+360, 5+860 - 6+600 – sectoare de drum cu pantă accentuată. 2). Lungimea drumului măsurată în teren și pe hartă nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de + Făgetu Ierii - DC 106 (Măgura 1). Datorită sectorului de pământ care este impracticabil pentru circulația rutieră, drumul 2,210 km. 100 DC 104 Ierii) nu asigură conectivitate între localitățile Valea Agrișului și Măgura Ierii. 3). Drum de importanță turistică, asigurând legătura între zona turistică Iara și zona turistică Cheile Turzii. 4). Lungimea drumului nu a putut fi verificată în totalitate în teren, datorită sectorului de drum impracticabil circulației rutiere. Total 9,910 7,700 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 107M (Iara) pe direcția DC 105 (Ocolișel). 1). Sectorul de drum de pământ este impracticabil pentru circulația rutieră, drumul neasigurând conectivitate între DJ 107M (Iara) - DN 75 2). Lipsă bandă preselecție trafic în DN 75 (Lungești) pentru acces pe direcția DC 105 localitățile Iara și Ocolișel. 101 DC 105 (Lungești) (Ocolișel - Iara), iar semnalizarea cu indicativ de drum comunal este doar pentru 2). Drum de importanță turistică, asigurând accesul spre Cheile Ocolișelului. destinația Ocolișel. 3). Lungimea drumului măsurată în teren nu corespunde cu cea întegistrată în catalog, diferența fiind de - 1,210 km. Total 11,640 12,850 484 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 1). Între poziția km 0+000 - 1+350 – sector de drum cu pantă foarte accentuată (15%). 2). Între poziția km 1+350 - 2+500 – sector de drum cu pantă accentuată. 3). Localitatea Măgura Ierii are accesibilitatea cea mai scăzută din județul Cluj. 1). Datorită drumului cu pantă foarte accentuată și accentuată și a stării degradate a 4). Drum de importanță turistică. 102 DC 106 DJ 107M - DC 104 (Măgura Ierii) acestuia, impracticabil circulației rutiere, drumul nu asigură conectivitate cu localitatea 5). Lungimea drumului nu a putut fi verificată în totalitate în teren, datorită sectorului de drum impracticabil circulației Măgura Ierii, aceasta aflându-se într-o stare de semi-izolare. rutiere. 6). Lungimea drumului calculată în teren și pe hartă nu corespunde lungimii înregistrate în catalog, diferența fiind de - 0,500km. Total 2,500 3,000 1). Între poziția km 0+000 - 1+500 – sector de drum cu pantă accentuată, cu succesiune de curbe periculoase, afectat de 1). Sectorul de drum de pământ este impractical circulației rutiere, drumul neasigurând spălări de versant și șiroire. 103 DC 107 DN 75 (Buru) - Borzești conectivitate între localitățile Buru și Borzești. 2). Drum de importanță turistică asigurând accesul pe direcția Cheile Borzești și Mănăstirea Schimbarea la Față (Petreștii 2). Lipsă totală semnalizare rutieră în DN 75 (Buru) pe direcția DC 107 (Borzești). de Sus). Total 5,000 5,000 1). Lipsă totală semnalizare în DJ 107N pe direcția DC 110 (Râșca - Cătun). 1). Drumul este greu accesibil în perioada caldă și impracticabil în perioda rece și ploioasă a anului, asigurând o DJ 107N (Mănăstirea Muntele 104 DC 110 2). Traseu greșit pe Google Maps. conectivitate foarte scăzută cu Cătun Râșca. Rece) - Râșca Cătun 3). Drum îngustat, neîntreținut și greu utilizabil pentru circulația rutieră. 2). Drum de importanță turistică, asigurând legătura între Mănăstirea Muntele Rece și Cătunul Râșca. Total 5,000 5,000 DJ 107T 1). Întrepoziția km 0+000 - 3+700 – sector de drumcupantăfoarteaccentuată (12%) șirisc de accidente prinderapaj. 105 DC 110C (CoadalaculuiSomeșuRece) - DC 2). Însezonulrece – risc de înzăpezire. 111 (Măguri ) Total 4,000 4,000 1). Întrepoziția km 0+000 - 4+600 – sector de drumcupantăfoarteaccentuată (15%) șirisc de accidente prinderapaj. 1). Datorităpanteifoarteaccentuate (15%) și a proceselor de șiroireșispălare versant 2). Drumgreuaccesibilînperioadacaldășiinaccesibilînperioadareceșiploioasă a anului. DJ 107T (MăguriRăcătău) - DC 106 DC 111 drumul este greuaccesibilcirculațieirutiereșiasigură o 3). Datorităstăriipărțiicarosabile (pietruitstareproastă) drumulasigură o conectivitatescăzutălocalitățiiMăguri, 110C (Măguri) conectivitatescăzutăîntrelocalitățileMăgurișiMăguriRăcătău. acestafiindutilizatcuprecădere la coborâre. 4). Lungimeamăsuratăînteren nu corespundelungimiiînregistrateîncatalog, diferențafiind de + 2,500 km. Total 9,500 7,000 DJ 103K (Dângău Mare) - 107 DC 113 1). Drum afectat de lucrări edilitare - construcție sistem de canalizare. Bălcești Total 2,000 2,000 108 DC 114 DN 1 (Căpușu Mic) - Căpușu Mic 1). Drum modernizat. Total 3,500 3,500 109 DC 115 DJ 108C - Bedeciu Total 3,000 3,000 DJ 108C (Dretea - DC 119 110 DC 116 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 1). Lungimea măsurată în teren nu corespunde lungimii înregistrate în catalog, diferența fiind de - 2,200 km. (Dretea) Total 0,800 3,000 DJ 108C (Mănăstireni) - Șăula - 1). Între poziția km 1+000 - 7+100 – sector de drum de pământ, este impracticabil în 111 DC 117 Nearșova (DN 1) perioada rece și ploioasă a anului, nu asigură conectivitatea între Bica și Nearșova. Total 9,410 9,410 1). Datorită sectorului de pământ drumul nu asigură conectivitatea între Lăpuștești și DJ 103K (Râșca) - DJ 103K Dângău Mic, acesta fiind impracticabil în perioada rece și ploioasă a anului, iar în perioada 112 DC 118 1). Drum cu valențe turistice. (Dângău Mic) caldă este inaccesibil datorită eroziunii liniare. 2). Sectorul de drum Râșca - Lăpuștești în sezonul rece poate fi înzăpezit. Total 12,840 12,840 1). Între poziția km 0+000 - 1+000 – sector cu pantă accentuată, risc de accidente prin derapaj. 113 DC 119 DC 117 - Bica - DC 116 (Dretea) 2). Sectorul de drum de pământ, impracticabil în perioada rece și ploioasă a anului, nu asigură conectivitatea între Bica și Dretea. Total 2,500 2,500 DJ 108C (Răchițele) - DN 1R 1). La poziția km 11+600 – punct belvedere neamenajat; 1). Între pozițiile km 6+900 - 7+900 și 13+800 - 17+900 – sectoare de drum cu pantă accentuată succesiune de curbe 114 DC 121 (Beliș) 2). La poziția km 17+600 – ruptură drum și eroziune mal. deosebit de periculoase și risc de derapaj. 485 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 3). Lipsă indicator spre Beșiș din DJ 108C (Răchițele) – este menționată destinația Dealu 2). Drum cu valențe turistice deosebite. Botii. 3). Lungimea măsurată în teren nu corespunde lungimii înregistrate în catalog, diferența fiind de + 0,650 km. Total 17,900 17,250 1). Între poziția km 1+200 - 2+400 – sector de drum cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. 115 DC 122 DN 1R (Călățele) - Finciu 1). Lipsă bandă preselecție în DN 1R pentru acces în DC 122 pe direcția Finciu. 2). Drum în lucru - program PNDR – finalizare 2020. Total 3,340 3,340 1). Între poziția km 1+300 - 2+600 – sector de drum cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. 116 DC 123 Bociu - DJ 108C - Ciuleni 2). La poziția km 2+600 – intersecție cu DJ 108C. 3). Acces dificil din DJ 108C pe direcția Bociu și Ciuleni. Total 5,100 5,100 DN 1R (Huedin) - Domoșu - 117 DC 124 1). Între poziția km 1+000 - 1+200 – sector afectat de alunecări de teren. Horlacea Total 5,250 5,250 1). Între pozițiile km 9+200 - 10+000 și 10+600 - 12+300 – sectoare de drum cu pantă accentuată și risc de accidente prin 1). Între pozițiz km 8+600 - 11+900 (sectorul între DN 1 și Hodișu) – lipsă marcaje derapaj. orizontale. 118 DC 126 DJ 103J (Sâncraiu) - Hodișu 2). Drumul se desfășoară la nord și sud de DN 1. 2). Lipsă bandă preselecție trafic pentru acces din DN 1 în DC 126 către Hodișu și din DN 3). Lungimea măsurată în teren nu corespunde lungimii înregistrate în catalog, diferența fiind de - 3,300 km. 1 în DC 126 către Morlaca deși ar trebui semnalizare de infromare pe direcția Sâncraiu. 4). Drum de importanță turistică care oferă acces spre localitatea turistică Sâncraiu. Total 11,900 15,200 1). Accesul direct din DN 1 către Morlaca, pe direcția DC 127 – se realizează prin intermediul unui segment de drum 119 DC 127 DC 126 - Morlaca neclasificat care face legătura cu DC 126 și reprezintă de fapt punctul de origine al DC 127. Total 2,000 2,000 DJ 108C (Doda Pilii) - Giurcuța 1). Drum cu grad avansat de uzură a părții carosabile asfaltice ușoare care astfel asigură o conectivitate scăzută cu 120 DC 128A de Sus localitatea Giurcuța de Sus. Total 8,700 8,700 1). Sectorde drum cu risc de înzăpezire. 121 DC 128C DC 128A (Doda Pilii) - Smida 2). Deservește localitate cu funcție turistică - Smida Park. Total 1,700 1,700 1). DC 129 asigură doar parțial accesul spre Cabana Vlădeasa și Stația meteo Vlădeasa – 1). Între poziția km 5+000 - 5+800 – sector de drum cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. 122 DC 129 DJ 103H (Săcuieu) - Rogojel deoarece DEF care asigură conectivitatea este pietruit în stare medie, iar DJ 103J este 2). Drum modernizat. pietruit, satre rea pe ultimul segment. Total 9,000 9,000 1). Sectorul de pământ între poziția km 4+450 - 5+550 este impracticabil în sezonul rece 1). Între poziția km 0+000 - 3+850 – sector de drum cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. 123 DC 130 DJ 103J - DC 131 (Tranișu) și ploios al anului determinând o slabă conectivitate. 2). Drumul asigură o conectivitate scăzută între Vișagu și Traniș și de asemenea între DJ 764B și DJ 103J. Total 7,050 7,050 DJ 764B (Valea Drăganului) - DC 1). La poziția km 3+900 – ruptură drum. 1). Între pozițiile km 0+200 - 2+600, 2+900 - 3+900 – sector de drum cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. 124 DC 131 130 (Tranișu) 2). La poziția km 0+600 – căderi de pietre din versant. 2). La poziția km 4+000 – intersecție cu DJ 103H, drumul se continuă din pământ, stare rea, fiind sector neclasificat. Total 4,000 4,000 1). Drum afectat de exploatări forestire. 2). Sectorul de drum din pământ este impracticabil în sezonul rece și ploios al anului 1). Între poziția km 2+000 - 2+750 – sector de drum cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. 125 DC 132 DN 1 (Negreni) - Prelucele seterminând o slabî conectivitate. 2). La poziția km 0+170 – pod peste r. Crișul Repede cu cale pod din traverse de lemn. 3). La poziția km 0+900 – sector căderi pietre versant. Total 7,000 7,000 1). Între poziția km 0+400 - 1+000 – sector de drum cu pantă foarte accentuată (15%) și risc de accidente prin derapaj. 126 DC 133 DC 137 (Ticu Colonie) - Dâncu 2). La poziția km 1+300 – pod peste v. Dâncu cu cale pod din traverse de lemn. Total 2,000 2,000 1). Sectorul de drum de pământ, impracticabil în perioada rece și ploioasă a anului, nu DN 1 (Izvoru Crișului) - Nadășu - asigură conectivitatea între Nadășu, Halta CF 300 Gălășeni (SJ), Gălășeni, până la DJ 108N 127 DC 135 Limită jud. Sălaj (SJ). 2). Lipsăbandă de preselecțieîn DN 1 pentruaccesîn DC 135. Total 5,460 5,460 486 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) DJ 108N (Limită jud. Sălaj) - Ticu 128 DC 137 Colonie - Arghișu Total 10,500 10,500 DN 1 (Dumbrava) - Inucu - DJ 1). Între poziția km 1+500 (Dumbrava) - 4+870 (Inucu) - sector de drum de pământ, impracticabil în perioada rece și 129 DC 138 1). Lipsă bandă de preselecție trafic în DN 1 pentru acces pe direcția DC 138 (Dorolțu). 108C (Dorolțu) ploioasă a anului, nu se poate asigura conectivitatea între DN 1 și DJ 108C. Total 9,870 9,870 130 DC 139 DN 1 (Căpușu Mare) - Straja 1). Între poziția km 2+300 - 2+700 – sector de drum cu pantă accentuată. Total 3,000 3,000 DJ 108C (Gârbău) - Turea - 1). Între poziția km 0+000 - 4+300 – lipsă marcaje rutiere orizontale, grad avansat de 131 DC 140 Cornești uzură a parapeților de sprijin. Total 10,000 10,000 132 DC 140A DJ 108C (Dorolțu) - Băgara Total 2,000 2,000 1). Lipsă bandă preselecție trafic pentru acces din DN 1F pe direcția DC 141 (Suceagu). 133 DC 141 DN 1F - Suceagu 1). Între poziția km 2+900 - 3+700 – sector de drum afectat de lucrări edilitare pentru construcție sistem apă-canalizare. 2). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. Total 3,700 3,700 1). Între poziția km 1+600 - 6+250 – sector de drum de pământ, impracticabil în perioada 134 DC 141A DN 1J (Viștea) - DN 1 (Gilău) rece și ploioasă a anului, nu se poate asigura conectivitatea între DN 1J (Viștea) și DN 1(Gilău). Total 7,400 7,400 1). Lipsă bandă preselecție trafic pentru acces din DN 1 F. 135 DC 141B DN 1F (Mera) - Mera 2). Lipsă semnalizare rutieră orizontală. 3). La poziția km 0+700 – pod cu cale subdimensionată. Total 2,000 2,000 136 DC 142A DJ 108C (Halta Macău) - Macău 1). Între poziția km 2+400 - 3+000 – sector de drum cu 1 bandă de rulare. Total 3,000 3,000 1). Între poziția km 1+500 - 3+200, 6+600 - 7+200 – sectoare de drum cu pantă accentuată și risc de accidente prin derapaj. DJ 109A (Cluj-Napoca) - DJ 105T 2). Între poziția km 0+000 - 1+500 – sector de drum suprapus peste str. Partizanilor din Cluj-Napoca, pe care este 137 DC 142B 1). Între poziția km 5+500 - 6+000 – sector drum afectat de alunecări de teren. (Popești) amenajată și pistă bicicliști în lungime de 0,400 km. 3). Lungimea măsurată în teren nu corespunde lungimii înregistrate în catalog, diferența fiind de + 2,950 km. Total 7,950 5,000 1). Ca urmare a construcției centurii ocolitoare Vâlcele - Apahida (VOCE), DC 142C a fost intersectat la km 2+100 de către DN 1N (Sub Coastă) - DN 1N Între poziția km 1+400 - 2+100 – sector de drum de pământ, impracticabil în perioada 138 DC 142C centură, acesta nemaiavând continuitate spre Apahida. (VOCE) rece și ploioasă a anului, nu se poate asigura conectivitatea cu DN 1N. 2). Lungimea măsurată în teren nu corespunde lungimii înregistrate în catalog, diferența fiind de – 5,500 km. Total 2,100 7,600 1). Între poziția km 0+000 - 1+550 – sector suprapunere cu str. Teodor Mihaly și Vaida Voievod din Cșluj-Napoca. DN 1C (Cluj-Napoca) - Colonia 139 DC 142D 2). La poziția km 0+890 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi circulație. Sopor (Cluj-Napoca) 3). La poziția km 1+550 – sens giratoriu amenajat cu 2 benzi circulație. Total 5,000 5,000 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 140 DC 143 DN 1F - Șardu 2). La poziția km 2+700 – ruptură drum. Total 3,000 3,000 DN 1F (Sânpaul) - Șumurducu - 1). Datorită sectorului de pământ, cuprins între poziția km 3+400 - 7+000, drumul nu poate asigura conectivitatea cu DJ 141 DC 144 1). Lipsă bandă preselecție trafic pentru acces din DN 1F în DC 144. DJ 105T (Săliștea Nouă) 105T (Săliștea Nouă). Total 7,000 7,000 DJ 105T (Berindu) - Cristorel - DJ 1). Întrepoziția km 1+500 -5+120 – sectorcupantăaccentuată, drum de pământ, 142 DC 145 109 (Așchileu Mare) impracticabil, nu asigurăconectivitateacu DJ 105T și DJ 109. Total 9,020 9,020 DJ 109 (Fodora) - DC 157 1). Întreguldrum este impracticabilpeperioadareceșiploioasă a anuluiși nu 143 DC 146 1). Lungimeamăsuratăînteren nu corespundelungimiiînregistrateîncatalog, diferențafiind de + 2,300 km. (Cătălina) asigurăconectivitateaîntre DJ 109 (Fodora) și DC 157 (Cătălina). Total 7,300 5,000 487 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) DJ 109 (Așchileu Mare) - DC 146 144 DC 146A 1). Între poziția km 1+800 - 3+000 – sector de drum cu pantă accentuată. (Dorna) Total 4,000 4,000 DJ 109 V (Pădureni) - DC 156 1). Între pozițiz km 0+000 - 1+300 – sector pantă accentuată, afectat de alunecări de 145 DC 147 (Feiurdeni) teren. Total 4,310 4,310 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 1). Între pozițiile km 0+200 - 1+900, 1+600 - 2+000 – sector de drum cu pantă. 146 DC 148A DJ 109A (Șoimeni) - Șoimeni 2). Lipsă totală semnalizare în DJ 109A pe direcția DC 148A (Șoimeni). 2). Drum modernizat. Total 2,000 2,000 DJ 109A (Făureni) - Făureni - DJ Între poziția km 2+800 - 5+300 – sector impracticabil în sezonul rece și ploios și nu asigură 147 DC 150 109 (Vultureni) conectivitatea între DJ 109A (Făureni) și DJ 109 (Vultureni). Total 5,700 5,700 148 DC 151 DJ 109 (Borșa) - Bădești 1). Drum modernizat. Total 3,000 3,000 1). Între pozițiile km 0+100 - 0+900 – sector de drum cu pantă accentuată. 149 DC 151A DJ 109S (Borșa) - Borșa Crestaia 1). Lipsă semnalizare direcție DC 151A din DJ 109S. 2). Sectorul de pământ este impracticabil în sezonul rece și ploios și nu asigură conectivitatea între Borșa și Crestaia. Total 3,700 3,700 DJ 109S (Giula) - Ciumăfaia (DJ 1). Între poziția km 0+800 - 1+100 – drum de pământ impracticabil, nu asigură 1). Între poziția km 0+000 - 1+100 – sector de drum cu pantă accentuaă cu risc de accidente prin derapaj. 150 DC 152 109) - Chidea conectivitatea între DJ 109S (Giula) și DJ 109 (Ciumăfaia). 2). Lungimea măsurată în teren nu corespunde lungimii înregistrate în catalog, diferența fiind de - 2,700 km. Total 5,800 8,500 1). Actualmente, drumul este intens exploatat, folosit sub formă de scurtătură de acces din DN 1C spre DN 1N, conducând DN 1C (Sânnicoarâ) - DN 1N 1). Lipsă bandă preselecție acces spre DC 153. 151 DC 153 la uzură intensă a îmbrăcăminții rutiere. (VOCE) 2). Lipsă semnalizare atât în DN 1C și pe direcția DC 153 (DN 1N) cât și în DN 1N. 2). Lungimea măsurată în teren nu corespunde lungimii înregistrate în catalog, diferența fiind de -2,800 km. Total 1,000 3,800 DN 1C (Câmpenești) - DC 156 1). Stare drumului este inadecvată pentru deservirea populației rezidențiale din cartierul rezidențial Câmpenești. 152 DC 154 (Câmpenești 2). Lungimea măsurată în teren nu corespunde lungimii înregistrate în catalog, diferența fiind de - 1,300 km. Total 4,700 6,000 1). La poziția km 1+700 – drum afectat de alunecări de teren. 153 DC 155 DJ 161 - Cubleșu Someșan 2). Drum modernizat. Total 6,780 6,780 DC 154 (Câmpenești) - DC 147 1). Întregul drum este impracticabil pe perioada rece și ploioasă a anului și nu asigură conectivitatea între DC 154 154 DC 156 (Feiurdeni) (Câmpenești) și DC 147 (Feiurdeni). Total 6,500 6,500 155 DC 157 DJ 161 - Cătălina Total 3,200 3,200 156 DC 158 DJ 109A (Panticeu) - Elciu Total 4,600 4,600 DJ 109B (Lujerdiu) - Bârlea - 157 DC 159 Tioltiur Total 6,000 6,000 DJ 109B (Oșorhel) - Antăș - 158 DC 160 Blidărești Total 3,500 3,500 488 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 159 DC 162 DJ 109A (Ciubăncuța) - Osoi 1). Lipsă marcaje orizontale și semnalizare rutieră verticală. Total 3,850 3,850 1). Între poziția km 0+000 - 0+800 sector de drum cu pantă accentuată cu risc de înzăpezire și derapaj. 160 DC 163 DJ 109A - Escu 2). Drum modernizat. Total 1,700 1,700 161 DC 164 DJ 108B (Bobâlna) - Pruni 1). Între poziția km 1+200 - 2+000 – sector de drum cu pantă accentuată și accesibilitate redusă. Total 4,300 4,300 162 DC 165 DJ 108B (Maia) - Suarăș - Băbdiu 1). Drum în lucru - propunere finalizare 2020. Total 5,300 5,300 DJ 108B (Șomcutu Mic) - 1). Sectorul de drum din pământ este impracticabil în sezonul rece și ploios, drumul asigurând o conectivitate foarte 163 DC 166 Peștera scăzută și deservind localitatea Peștera – care actualmente este depopulată. Total 5,000 5,000 164 DC 168 DJ 161C (Corneni) - Vale Total 2,000 2,000 165 DC 169 DJ 161C - Girolt 1). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 1). Drum modernizat. Total 5,000 5,000 1). Întrepozițiile km 1+000 - 1+600, 1+800 - 2+300, 2+600 - 3+000 – sectoare de drumcupantă, afectate de procese de 166 DC 170 DJ 161C (Aluniș) - Pruneni șiroireșispălare versant. Total 3,000 3,000 1). La poziția km 0+800 – ruptură drum. 1). Lipsă bandă preselecție trafic în DN 1C pentru acces pe direcția DC 171 (Orman). 2). Între pozițiile km 0+800 - 1+100 și 1+300 - 1+600 – sectoare de drum afectate de tasări. 167 DC 171 DN 1C (Livada) - Orman 2). Accesul din DN 1C se realizează din curbă deosebit de periculoasă. 3). La poziția km 1+600 - 1+800 – sector de drum afectat de alunecări de teren. 3). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 4). La poiția km 6+500 – sector de drum afectat de viitură și inundații. Total 7,000 7,000 1). Lipsă bandă preselecție trafic în DN 1C. 168 DC 172A DN 1C (Băița) - Băița 2). Lipsă semnalizare și indicativ drum pe direcția DC 172A (Băița). Total 2,500 2,500 1). Lipsă bandă preselecție trafic în DN 1C. 169 DC 172B DN 1C (Bunești) - Bunești 2). Lipsă semnalizare și indicativ drum pe direcția DC 172B (Bunești). 3). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. Total 1,200 1,200 1). Lipsă bandă preselecție acces din DN 1C în DC 173. 170 DC 173 DN 1C (Nima) - Nima 1). Lipsă marcaje orizontale și semnalizare verticală. 2). Lipsă indicator direcție DC 173. Total 4,000 4,000 171 DC 174 DJ 161D (Jichișu de Sus) - Șigău 1). La poziția km 0+900 - 1+100 – sector cu ruptură drum. Total 2,780 2,780 172 DC 175 DJ 161D - Tărpiu 1). Drum modernizat. Total 5,000 5,000 173 DC 176 DJ 161D (Dej) - Codor Total 3,000 3,000 489 Lungime Nr. măsurată Lungime Denumire drum Denumire sector drum Disfuncții Observații crt. pe teren totală (km) (km) 1). Drumul se continuă spre localitatea Vad și Calna peste râul Someș. Infrastructura de traversare a r. Someș este DN 1C (Câțcău) - r. Someș - 1). Datorită distrugerii sistemului de transfer cu bac-ul între localitățile Câțcău și Vad nu dezafectată ceea ce determină imposibilitatea traversării r. Someș pe DC 177. 174 DC 177 Suprapunere DJ 109E – Vad - există conectivitate peste r. Someș. 2). La poziția km 1+400 - depozitare clandestină deșeuri. Calna 2). Lipsă marcaje orizontale pe sectorul de drum cu îmbrăcăminte asfaltică. 3). Drum modernizat. Total 13,000 13,000 DC 177 (Bogata de Jos) - 175 DC 178 1). Lipsă semnalizare rutieră orizontală și verticală. 1). Drum modernizat. Curtuiușu Dejului Total 2,000 2,000 Total general 891,953 899,833 490 Anexa 10. Lista drumurilor naționale din județul Cluj Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Câmpia Turzii, Câmpia Turzii, DN 15 (Câmpia Turda, Gilău, Turda, Gilău, 1 A3 0+000 61+200 DN 1F (Nădășelu) 61,200 Turzii) Florești, Cluj- Florești, Cluj- Napoca, Nădășelu Napoca, Baciu Turda, 2 A10 62+410 Limită județ Alba 70+000 Turda 7,590 Aiud, Turda Moldovenești Turda, Copăceni, Tureni, Mărtinești, Vâlcele, Feleacu, Cluj-Napoca, Turda, Săndulești, Florești, Luna de Tureni, Feleacu, Sus, Gilău, Căpușu Cluj-Napoca, Limită județ Alba Limită județ Bihor Mare, Căpușu Mic, Florești, Gilău, 3 DN 1 433+000 564+000 132,287 (Dumbrava) (Piatra Craiului) Dumbrava, Căpușu Mare, Păniceni, Izvoru Izvoru Crișului, Crișului, Șaula, Huedin, Poieni, Huedin, Bologa, Ciucea, Negreni Cerbești, Poieni, Ciucea, Negreni, Bucea Cluj-Napoca, Sânnicoară, Apahida, Juc- Cluj-Napoca, Herghelie, Apahida, Jucu, Limită județ Sălaj Tetarom III, Bonțida, Iclod, 4 DN 1C 0+000 DN 1 (Cluj-Napoca) 76+860 77,221 (Căpâlna) Răscruci, Gherla, Mintiu Fundătura, Iclod, Gherlii, Dej, Livada, Băița, Cășeiu, Câțcău Gherla, Bunești, Nima, Parc 491 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Industrial Arc – Dej (Tetarom IV), Dej, Urișor, Cășeiu, Coplean, Câțcău Cluj-Napoca, Baciu, Suceagu, Cluj-Napoca, Rădaia, Mera, 5 DN 1F 0+000 DN 1 (Cluj-Napoca) 36+000 Limită județ Sălaj 36,141 Baciu, Gârbău, Nădășelu, Șardu, Sânpaul Sânpaul, Mihăiești, Topa Mică Limită județ Sălaj 6 DN 1G 0+000 DN 1 (Huedin) 3+850 3,827 Huedin Huedin (Tetișu) Căpușu Mare, DN 1 (Căpușu Căpușu Mare, 7 DN 1J 0+000 15+035 DN 1F (Nădășelu) 15,035 Gârbău, Viștea, Mare) Gârbău Nădășelu Huedin, Sâncraiu, Călata, Călățele, Dealu Negru, Beliș, Limită județ Alba Huedin, Sâncraiu, 8 DN 1R 0+000 DN 1 (Huedin) 58+550 58,550 Stațiunea Beliș- Reclasificat din DJ 108 (Pasul Ursoaia) Călățele, Beliș Fântânele, barajul lacului Fântânele, Poiana Horea Turda, Câmpia Turda, Câmpia 9 DN 15 0+000 DN 1 (Turda) 21+000 Limită județ Mureș 20,989 Turzii, Luna, Turzii, Luna Luncani Apahida, Corpadea, Căianu- Vamă, Căianu Mic, Limită județ Mureș Apahida, Căianu, 10 DN 16 0+000 DN 1C (Apahida) 40+600 40,709 Ghirișu Român, (Sărmășel-Gară) Mociu, Cămărașu Turmași, Mociu, Zorenii de Vale, Cămărașu 492 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Dej, Urișor, Limită județ Bistrița- Platforma Dej, Cășeiu, 11 DN 17 0+000 DN 1C (Dej) 6+650 Năsăud (Ciceu- 6,681 Industrială Dej Est, Cuzdrioara Mihăești) Cuzdrioara, Mănășturel Măgoaja, Chiuiești, Limită județ 12 DN 18B 58+342 80+062 DN 1C (Cășeiu) 21,720 Sălătruc, Chiuiești, Cășeiu Maramureș Rugășești, Cășeiu Lungești, Buru, Iara, Limită județ Alba Moldovenești, Moldovenești, 13 DN 75 135+000 161+600 DN 1 (Turda) 26,593 (Vidolm) Cornești, Mihai Mihai Viteazu, Viteazu, Turda Turda 14 VTCJ 0+000 Strada Bună Ziua 2+453 Strada Fagului 2,453 Cluj-Napoca Cluj-Napoca Vâlcele, Sărădiș, VOCE (DN Gheorghieni, 15 0+000 DN 1 (Vâlcele) 23+664 DN 1C (Apahida) 23,664 Feleacu, Apahida 1N) Sânnicoară, Sub Coastă, Apahida Centura Cluj Est (Sub 17 VOCNE 0+000 B-dul Muncii 4+520 4,520 Cluj-Napoca Cluj-Napoca Coastă) Prin reclasare DJ 105R Băița, Gherla, Gherla, Mintiu 18 VGH 0+000 DN 1C (Băița) 5+047 DN 1C (Bunești) 5,047 (Gara Bunești – DN 1C Bunești Gherlii Băița) Sânicoară, Cluj- DN 1N (Cluj- Cluj-Napoca, 19 VAP 0+000 1+225 DN 1C (Apahida) 1,225 Napoca, Apahida, Napoca) Apahida Sub Coastă *** VTCJ – Variantă Trafic Greu Cluj; VOCE – Variantă de Ocolire Cluj prin Est; VOCNE – Variantă Ocolire Cluj Nord-Est; VGH – Variantă Ocolire Gherla; VAP – Variantă Apahida – Cluj-Napoca. Sursa date – HG 782/2014 pentru modificarea anexelor la HG 540/2000, Anexele 1-4 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice. Publicat în Monitorul Oficial nr. 707 Bis din 29 septembrie 2014. 493 Anexa 11. Lista drumurilor județene din județul Cluj Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Reclasat din DC 84 + suprapunere DN 75 Podeni, Pietroasa, (4,670 km) + DC 83 + Moldovenești, Moldovenești, suprapunere DJ 107L Mihai Viteazu, Cheia, Săndulești, (4,120 km) + DC 85 DN 1 (Inoc) - Limită Săndulești, 1 DJ 103G 13+200 74+407 DN 1C (Cluj-Napoca) 61,207 Tureni, Ceanu Mic, (sector DJ 107L – județ Alba Tureni, Aiton, Aiton, Tureni – 2,107 km) + Feleacu, Cluj- Gheorghieni, Cluj- stradă comuna Tureni Napoca Napoca (2,850 km) + suprapunere DN 1 (0,700 km) + DC 75 *** Cerbești nu este arondat la DJ 103H. Se DJ 108C (Scrind- Bologa, Săcuieu, Poieni, Săcuieu, propune DC de 2 DJ 103H 0+000 DN 1 (Bologa) 19+250 19,250 Frăsinet) Scrind-Frăsinet Mărgău legătură între Cerbești și DN 1 prin reclasare stradă Cerbești Complex Turistic 3 DJ 103I 0+000 DJ 103G 1+400 Cabana Cheile Turzii 1,400 Mihai Viteazu Cheile Turzii Reclasat din DC 125 + suprapunere DJ 103H (1,748 km) + DC 130 Sâncraiu, Alunișu, (sector DJ 103H - loc 4 DJ 103J 0+000 DN 1R (Sâncraiu) 21+948 Cabana Vlădeasa 20,200 Săcuieu, Cabana Sâncraiu, Săcuieu Vișagu – 2,100 km) + Vlădeasa DE (între DC 130 – Cabana Vlădeasa – 7,900 km) Căpușu Mare, Căpușu Mare, Suprapunere DN 1 5 DJ 103K 0+000 DN 1 (Căpușu Mare) 24+310 DN 1R (Beliș) 24,310 Agârbiciu, Dângău Râșca, Călățele, (1,410 km) + DC 112 + Mare, Dângău Mic, Beliș suprapunere DJ 103L 494 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Mărcești, Râșca, (2,840 km) + DEA Dealu Negru (sectorul Râșca – Beliș - 7,200 km) Reclasat din DC 118 DJ 108C Mănăstireni, 6 DJ 103L 0+000 8+000 DJ 103K (Râșca) 8,000 Mănăstireni, Râșca (Mănăstireni – Râșca – (Mănăstireni) Râșca 8,000 km) Reclasat din DC 75 Vâlcele, Rediu, 7 DJ 103M 0+000 DN 1 (Vâlcele) 8+180 DJ 103G (Aiton) 8,180 Feleacu, Aiton (Vâlcele – 0,380 km) + Aiton DC 76 Limită județ Sălaj. Șaula (CJ) + Jebucu Reclasat din DEA 8 DJ 103N 0+000 DN 1 (Șaula) 2+800 Destinație finală DN 2,800 și Sfăraș + Halta CF Izvoru Crișului (sector Șaula – limită 1G (SJ) Jebucu (SJ) județ Sălaj – 2,800 km) Reclasat din DC 77 (sector Feleacu – km Complex Turistic 7+400 – km 5+350 – Teleski Feleacu + 9 DJ 103T 0+000 DN 1 (Feleacu) 2+450 DC 77 (Releu TV) 2,450 Feleacu lungime – 2,050 km) + Releu Radio-TV DEA (sectorul DC 77 – Feleacu releu TV – lungime 0,400 km) DJ 107R (Cabana 10 DJ 103U 0+000 DN 1 (Cluj-Napoca) 3,000 3,000 Cluj-Napoca Cluj-Napoca Reclasat din DC 93 Făget) Someșu Rece, Reclasat din DC 97 + DJ 107P (Someșu 11 DJ 103V 0+000 21+075 DJ 107L (Vălișoara) 16+570 Stolna, Vlaha, Gilău, Săvădisla suprapunere DJ 107M Rece) Vălișoara, (4,505 km) + DC 95 Reclasat din DC 96 (Florești – 2,900 km) + Mănăstirea Florești 12 DJ 105L 0+000 DN 1 (Florești) 3+500 3,500 Florești, Tăuți Florești DEA (între DC 96 și (Tăuți) Mănăstirea Tăuți – 0,600 km) Suprapunere pe DN 1N Cluj-Napoca, Pata, Cluj-Napoca, + Reclasat din stradă 13 DJ 105S 0+000 DN 1C (Cluj-Napoca) 15+200 Boju 15,200 Boju Apahida, Cojocna Cluj-Napoca (3,200 km) + DC 78 (sector 495 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Cluj-Napoca – Boju – 12,000 km) Cluj-Napoca, Popești, Corușu, Cluj-Napoca, Reclasat din DC 142 + 14 DJ 105T 0+000 DN 1F (Cluj-Napoca) 21+750 DN 1F (Berindu) 21,750 Săliștea Nouă, Baciu, Chinteni, DC 145 (sector Berindu Săliștea Veche, Sânpaul – DN 1F – 1,750 km) Berindu Unirea (AB), Unirea (AB), Ocna DJ 107D (Unirea – Războieni-Cetate Mureș (AB), Lunca 15 DJ 107F 9+860 județ Alba). Limită 14+370 DN 15 4,510 (AB), Lunca Mureșului (AB), județ Alba Mureșului (AB), Luna (CJ) Luncani (CJ) Săvădisla, Finișel, Reclasat din DC 98 + Săvădisla, Valea 16 DJ 107J 0+000 DJ 107M (Săvădisla) 19+148 Cerc 15,700 Valea Ierii, Caps, suprapunere DJ 107N Ierii Cerc (3,448 km) + DC 108 Turda, Săndulești, Turda, Săndulești, Cariera Săndulești, 17 DJ 107 L 0+000 DN 1 (Turda) 30+950 DJ 107M (Lita) 30,950 Petreștii de Jos, Petreștii de Jos, Săvădisla Crăiești, Lita Luna de Sus, Vlaha, Limită județ Alba. Săvădisla, Lita, Florești, Destinație finală – DJ Liteni, Săcel, 18 DJ 107M 0+000 DN 1 (Luna de Sus) 42+000 42,000 Săvădisla, 107L (AB) (Aiudul de Băișoara, Iara, Băișoara, Iara Sus) Surduc, Buru – limită județ Alba Băișoara, Moara de Pădure, Frăsinet, Valea Băișoara, Valea DJ 107P (Someșu 19 DJ 107N 0+000 DJ 107 M (Băișoara) 36+200 36,200 Ierii, Plopi, Ierii, Măguri- Rece) Mănăstirea Răcătău, Gilău Muntele Rece, Someșu Rece 496 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Gilău, Someșu DN 1R (Acumularea 20 DJ 107P 0+000 DN 1 (Gilău) 44+260 44,260 Cald, Baraj Tarnița, Gilău, Mărișel Fântânele) Mărișel Cluj-Napoca, Reclasat din DJ 107R + Sălicea, Ciurila, suprapunere DJ 107L Filea de Jos, Filea (2,090 km) + DC 94 (DJ Cluj-Napoca, 21 DJ 107R 0+000 DN 1 (Cluj-Napoca) 63+764 Muntele Mare 58,650 de Sus, Săcel, 107L – Săcel – 7,300 Ciurila, Băișoara Băișoara, Muntele km) + suprapunere DJ Băișorii, Stațiunea 107M (3,024 km) + DC Muntele Băișorii 100 Reclasat din DC 110A DJ 107N (Gura DJ 107T (Măguri- Uzina, Măguri- Gilău, Măguri- (Sectorul Gura Râșca – 22 DJ 107S 0+000 11+000 11,000 Râșca) Răcătău) Răcătău Răcătău Măguri-Răcătău – 11,000 km) Reclasat din DC 110A Mărișel, Măguri- (Mărișel – Măguri- Răcătău, Baraj Răcătău – 11,600 km) Mărișel, Măguri- 23 DJ 107T 0+000 DJ 107P (Mărișel) 46+000 Limită județ Alba 46,000 Someșu-Rece,. + DC 110B + DF 2058 Răcătău Complex Turistic (Lunca Diacului – Blăjoaia, limită județ Alba – 22,400 km) 24 DJ 108A 0+000 DN 1 (Ciucea) 7+400 Limită județ Sălaj 7,400 Ciucea, Vânători Ciucea Pustuța, Oșorhel, Bobâlna, Răzbuneni, Maia, Recea-Cristur, 25 DJ 108B 21+200 Limită județ Sălaj 54+400 DN 1C (Dej) 33,200 Șomcutu Mic, Bobâlna, Dej cartier Viile Dejului, Dej Gârbău, Dorolțu, Aghireșu-Fabrici, Gârbău, Aghireșu, Reclasat din DJ 108C 26 DJ 108C 0+000 DN 1J (Gârbău) 84+376 DJ 763 - Doda Pilii 82,569 Aghireșu, Leghia, Mănăstireni, prin re-kilometrare Dretea, Ardeova, Călățele, Mărgău Mănăstireni, 497 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Văleni, Călata, Buteni, Mărgău, Scrind-Frăsinet, Răchițele, Doda- Pilii 27 DJ 108I 0+000 DN 1 (Bucea) 0+700 Limită județ Bihor 0,700 Bucea Negreni Complex Turistic DJ 764B (Baraj 28 DJ 108K 26+455 Limită județ Bihor 29+495 3,040 Baraj Drăgan- Acumulare Drăgan) Floroiu 29 DJ 108N 0+000 DJ 108C (Aghireșu) 2+800 Limită județ Sălaj 2,800 Aghireșu Aghireșu Răscruci, Borșa- Cătun, Borșa, Bonțida, Borșa, Ciumăfaia, 30 DJ 109 0+000 DN 1C (Răscruci) 32+670 Limită județ Sălaj 32,670 Vultureni, Vultureni, Fodora, Așchileu Așchileu Mare, Așchileu Mic Chinteni, Deușu, Băbuțiu, Șoimeni, Chinteni, Vultureni, Reclasat din DJ 109A + DJ 108S (Hășmaș - Vultureni, 31 DJ 109A 0+000 DN 1F (Cluj-Napoca) 57+604 57,300 Panticeu, Recea- suprapunere DJ 108D județ Sălaj) Panticeu, Recea- Cristur, Căprioara, (0,304 km) + DC 161 Cristur Jurca, Ciubăncuța, Ciubanca Fundătura, Lujerdiu, Morău, Stoiana, Cornești, Iclod, Cornești, 32 DJ 109B 0+000 DN 1C (Fundătura) 30+000 DJ 108B (Oșorhel) 30,000 Tiocu de Jos, Tiocu Bobâlna de Sus, Igriția, Vâlcelele, Oșorhel Bunești, Gherla, Mintiu Gherlii, Fizeșu Gherlii, 33 DJ 109C 0+000 DN 1C (Bunești) 39+200 DN 16 (Cămărașu) 39,200 Gherla, Fizeșu Sântioana, Țaga, Gherlii, Țaga, Sucutard, Geaca, 498 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Hodaie, Geaca, Cătina, Sâmboleni, Cămărașu Cămărașu Reclasat din DJ 109D + Gherla, Nicula, DC 39 + suprapunere Bonț, Săcălaia, Sic, Gherla, Fizeșu DN 1C (Juc- DJ 161 (1,610 km) + DC 34 DJ 109D 0+000 DJ 109C (Gherla) 34+120 32,210 Coasta, Vișea, Jucu Gherlii, Sic, Herghelie) 40 + suprapunere DN de Sus, Juc- Bonțida, Jucu 1C (0,300 km) + DEA Herghelie (0,800 km) DJ 108B (Dej – Dej, Cetan, Vad, 35 DJ 109E 0+000 17+000 Limită județ Sălaj 17,000 Dej, Vad cartier Viile Dejului) Valea Groșilor Vechea, Deușu, 36 DJ 109S 0+000 DJ 109A (Vechea) 14+320 DJ 109 (Borșa) 14,320 Sânmartin, Giula, Chinteni, Borșa Borșa Nicula, Mănăstirea 37 DJ 109T 0+000 DJ 109D 2+860 Mănăstirea Nicula 2,860 Fizeșu Gherlii Reclasat din DC 15 Nicula Reclasat din DC 147 DJ 109A (Cluj- Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, (Cluj-Napoca – 38 DJ 109V 0+000 Napoca – cartier 15+390 DJ 109S (Giula) 15,390 Pădureni, Satu Chinteni, Borșa Pădureni – 8,190 km) + Fânațe) Lung, Giula DC 148 Câmpia Turzii, Viișoara, Bolduț, Boian, Ceanu Câmpia Turzii, Reclasat din DJ 150 + DN 15 (Câmpia Mare, Soporu de Viișoara, Ceanu 39 DJ 150 0+000 49+580 DJ 161G (Pălatca) 48,800 suprapunere DN 16 Turzii) Câmpie, Frata, Mare, Frata, (0,780 km) + DC 28 Berchieșu, Crișeni, Mociu, Pălatca Boteni, Mociu, Chesău, Pălatca Baza aeriană 71 Luna, Baza aeriană 40 DJ 150A 0+000 DN 15 (Luna) 3+160 3,160 Luna (Luna) 71 Tritenii de Sus, Limită județ Mureș 41 DJ 151C 12+500 22+700 DJ 150 10,200 Tritenii de Jos, Tritenii de Jos (Valea Pădurii) Colonia 499 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Căianu-Vamă, Gădălin, Bonțida, Căianu, Jucu, Reclasat din DJ 161 + DN 16 (Căianu- Limită județ Sălaj Luna de Jos, 42 DJ 161 0+000 49+780 49,050 Bonțida, Dăbâca, suprapunere DJ 109A Vamă) (Voievodeni) Dăbâca, Pâglișa, Panticeu (0,730 km) + DC 156 Dârja, Panticeu, Sărata Apahida, Moriști, Cara, Cojocna, Apahida, Cojocna, 43 DJ 161A 0+000 DN 1C (Apahida) 29+800 DJ 150 (Ceanu Mare) 29,800 Iuriu de Câmpie, Ceanu Mare Strucut, Ceanu Mare Ceanu Mare, Reclasat din DC 62 + Ciurgău, Andici, DC 69 (Ploscoș - Turda Morțești, Ploscoș, Ceanu Mare, – 14,650 km) + DJ 161A (Ceanu Salina Turda, 44 DJ 161B 0+000 45+980 Călărași-Gară 42,530 Ploscoș, Turda, suprapunere DN 1 Mare) Turda, Mănăstirea Călărași (3,450 km) + DC 68A Mihai Vodă, (Turda - Călărași-Gară Bogata, Călărași, – 15,030 km) Călărași-Gară Iclod, Aluniș, 45 DJ 161C 0+000 DN 1C (Iclod) 26+300 DN 1C (Dej) 26,300 Corneni, Pintic, Iclod, Aluniș, Dej, Reclasat din DC 167 Ocna Dejului, Dej Jichișu de Sus, Jichișu de Jos, Dej, Reclasat din DC 174 Mănăstirea, Nireș, (Jichișu de Sus – Dej – Daroț, Unguraș, Jichișu de Jos, Dej, 9,000 km) + DC 174 (Jichișu de Batin, Valea 46 DJ 161 D 0+000 55+691 DJ 109C 53,367 Mica, Unguraș, suprapunere DN 1C Sus) Ungurașului, Sânmartin (1,341 km) + DC 11 + Ceaba, Cutca, suprapunere DJ 171F Sâmboieni, (0,983 km) + DC 11 Sânmartin, Târgușor 500 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Târgușor, Diviciorii Mari, Diviciorii Sânmartin, Buza, 47 DJ 161E 0+000 DJ 161D (Târgușor) 27+510 DJ 109C (Hodaie) 27,510 Mici, Buza, Reclasat din DC 18 Cătina Feldioara, Valea Caldă, Hodaie Reclasat din DC 21 DJ 161E (Valea 48 DJ 161F 0+000 1+500 DC 22 (Cătina) 1,500 Valea Caldă, Cătina Cătina (Valea Caldă – Cătina – Caldă) 1,500) Reclasat din DC 29 + Sucutard, Chiriș, suprapunere DN 16 Petea, Pălatca, Geaca, 49 DJ 161G 0+000 DJ 109C (Sucutard) 23+106 DN 16 (Căianu) 21,900 (1,206 km) + DC 46 Vaida-Cămăraș, PălatcaCăianu (0,500 km) + stradă Căianu Mic Căianu (2,000 km) Ghirișu Român, Reclasat din DC 47 (DN 50 DJ 161H 0+000 DN 16 4+000 DC 48 (Suatu) 4,000 Mociu, Suatu Suatu 16 – Suatu – 4,000 km) DN 16 (Zorenii de Zorenii de Vale, 51 DJ 161J 0+000 7+100 DJ 109C (Geaca) 7,100 Mociu, Geaca Reclasat din DC 26 Vale) Roșieni, Geaca Căianu-Vamă, DN 16 (Căianu- Bărăi, Sava, Căianu, Pălatca, 52 DJ 161K 0+000 20+120 DJ 161G (Chiriș) 20,120 Reclasat din DC 31 Vamă) Mureșenii de Geaca Câmpie, Chiriș Reclasat din DEA (Topa Topa Mică, 53 DJ 170B 0+000 DN 1F (Topa Mică) 8+000 DJ 109 (Așchileu Mic) 8,000 Sânpaul, Așchileu Mică – Așchileu Mic – Așchileu Mic 8,000 km) Limită județ Bistrița- 54 DJ 172A 33+000 39+400 DJ 109C (Țaga) 6,400 Năsal, Țaga Țaga Năsăud Gherla, Mintiu Gherlii, Petrești, Braniștea (Limită Salatiu, Gherla, Mintiu 55 DJ 172F 0+000 DN 1C (Gherla) 22+570 județ Bistrița- 22,570 Mănăstirea, Mica, Gherlii, Mica Năsăud) Dâmbu Mare, Sânmărghita, Valea Luncii, limită 501 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă județ Bistrița- Năsăud Reclasat din DC 7 Chiuiești, Valea (Chiuiești – DC 9 – 56 DJ 182E 0+000 DN 18B (Chiuiești) 7+000 Mănăstirea Cășiel 7,000 Cășielului, Chiuiești 5,000 km) + DC 9 (DC 7 Mănăstirea Cășiel – Mănăstirea Cășiel – 2,000 km) Cuzdrioara, Valea Reclasat din DC 3 (DN DN 17 (Cuzdrioara) Cuzdrioara, 57 DJ 182F 0+000 9+980 DN 18B (Rugășești) 9,980 Gârboului, Gârbău 17 – DJ 182 – 9,980 (Cuzdrioara) Cășeiu Dejului, Rugășești km) Complex Turistic Oșteana, cătun 58 DJ 191D 31+310 Limită județ Sălaj 35+800 DJ 108A (Vânători) 4,470 Ciucea Calea Lată, Vânători Limită județ Bihor. Reclasat din DEF 2091 Origine inițială DN – sector Limită județ 59 DJ 763 32+760 43+260 DJ 108C (Doda Pilii) 10,500 Ic-Ponor, Doda Pilii Mărgău 76 (Sudrigiu – județ Bihor – Doda Pilii Bihor) (10,500 km) DJ 108K (Baraj Valea Drăganului, 60 DJ 764B 0+000 DN 1 22+600 Acumulare Drăgan- 22,600 Poieni Lunca Vișagului Floroiu) *** DE – drum de exploatare. DEA – drum de exploatare agricolă. DEF – drum de exploatare forestieră. DEM – Drum de exploatare minieră. Sursa date – HG 782/2014 pentru modificarea anexelor la HG 540/2000, Anexele 1-4 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice. Publicat în Monitorul Oficial nr. 707 Bis din 29 septembrie 2014 502 Anexa 12. Lista drumurilor comunale din județul Cluj. Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă 1 DC 1 0+000 DN 1C 3+400 Muncel 3,400 Câțcău, Muncel Câțcău 2 DC 2 0+000 DN 1C (Câțcău) 5+500 Coplean (DN 1C) 5,500 Câțcău, Sălișca Câțcău Rugășești, Guga, Reclasat din DJ 182 3 DC 3 0+000 DN 18B (Rugășești) 7+420 Comorâța 7,420 Cășeiu Comorâța Comorâța (7,420 km) 4 DC 4 0+000 DC 3 (Guga) 2+400 Custura 2,400 Guga, Custura Cășeiu 5 DC 5 0+000 DN 18B (Sălătruc) 3+700 Leurda 3,700 Sălătruc, Leurda Cășeiu 6 DC 6 0+000 DN 18B (Chiuiești) 3+900 DosuBricii 3,900 DosuBricii Chiuiești Reclasat din DJ 182E 7 DC 7 0+000 DJ 182E 8+600 Huta 8,600 Strâmbu, Huta Chiuiești (8,600 km) 8 DC 8 0+000 DC 9A 1+000 Valea lui Opriș 1,000 Valea lui Opriș Chiuiești Chiuiești, Valea lui 9 DC 9A 0+000 DJ 182E (Chiuiești) 3+900 Valea lui Opriș 3,900 Chiuiești Opriș 10 DC 10 0+000 DN 17 1+900 Mănășturel 1,900 Mănășturel Cuzdrioara 11 DC 12 0+000 DJ 161D (Unguraș) 5+000 Daroț 5,000 Unguraș, Daroț Unguraș 12 DC 13 0+000 DJ 161D 2+000 Batin 2,000 Batin Unguraș Sicfa (limită județ 13 DC 14 0+000 DJ 161D 2+000 2,000 Sicfa Unguraș Bistrița-Năsăud) Origine DJ 172I loc. Beudiu (BN) - Limită Bediu, Valea Nușeni (BN), Reclasat din DEA 1521 14 DC 14A 2+500 5+000 Valea Ungurașului 2,500 județ Bistrița- Ungurașului Unguraș (CJ) (2,500) Năsăud DJ 172F (Mintiu Mintiu Gherlii, 15 DC 16 0+000 7+000 Pădureni 7,000 Mintiu Gherlii Gherlii) Pădureni DJ 172F (Valea 16 DC 17 0+000 1+600 Valea Cireșoii 1,600 Valea Luncii Mica Luncii) DJ 161E (Valea Reclasat din DEA Valea 17 DC 18 0+000 5+000 DJ 109C (Geaca) 5,000 Valea Caldă, Geaca Cătina, Geaca Caldă) Caldă – Geaca (5,000) 18 DC 19 0+000 DJ 161E 2+000 Măhal 2,000 Măhal Sânmartin 503 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Reclasat din Strada 19 DC 20 0+000 DJ 161E (Buza) 6+200 Rotunda 6,200 Buza, Rotunda Buza Buza (2,000 km) + DC 20 Reclasat din DC 21 Cătina, Copru, 20 DC 21 0+000 DJ 161F (Cătina) 7+500 DJ 161E (Feldioara) 7,500 Cătina Cătina-Feldioara Feldioara (7,500) Reclasat din DEA Limită județ Bistrița- Cătina (CJ), Țagu Cătina (CJ), Cătina – limită județ 21 DC 21B 0+000 DC 21 (Cătina) 4+500 Năsăud. Destinație 4,500 (BN) Budești (BN) Bistrița-Năsăud finală DC 21 (BN) (4,500) Cătina, Hagău, 22 DC 22 0+000 DJ 161F (Cătina) 8+100 DJ 161E (Hodaie) 8,100 Cătina Hodaie 23 DC 23 0+000 DJ 172A (Țaga) 6+350 Năsal 6,350 Țaga, Năsal Țaga 24 DC 24 0+000 DJ 109C 1+600 Lacu 1,600 Lacu Geaca Sâmboleni, Zorenii 25 DC 25 0+000 DJ 109C (Sâmboleni) 13+000 Năoiu 13,000 Cămărașu, Mociu de Vale, Năoiu 26 DC 30 0+000 DJ 161G (Petea) 6+500 DJ 109C (Geaca) 6,500 Petea, Legii, Geaca Pălatca, Geaca Bonțida, Coasta, 27 DC 32 0+000 DJ 161 (Bonțida) 9+880 DJ 161K 9,880 Bonțida Tăușeni 28 DC 33 0+000 DJ 161K (Sava) 2+500 Băgaciu 2,500 Sava, Băgaciu Pălatca 29 DC 34 0+000 DJ 109C (Sucutard) 5+600 Puini 5,600 Sucutard, Puini Geaca Sântioana, 30 DC 35 0+000 DJ 109C (Sântioana) 7+800 Sântejude 7,800 Sântejude Vale, Țaga Sântejude Sântioana, Țaga, Fizeșu 31 DC 36 0+000 DJ 109C (Sântioana) 12+000 DJ 109D (Săcălaia) 12,000 Săcălaia Gherlii Conform Google maps Gherla, Hășdate, 32 DC 37 0+000 DJ 172F (Gherla) 6+000 Silivaș 6,000 Municipiul Gherla originea nu e DN 1C, ci Silivaș DJ 172F 33 DC 38 0+000 DN 1C (Iclod) 3+000 Iclozel 3,000 Iclod, Iclozel Iclod 504 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Reclasat din Strada DJ 172 F (Gherla) Municipiul Gherla (1,600 km) + 34 DC 39 0+000 * Vezi nota de la DC 7+300 DJ 109D (Săcălaia) 7,300 Gherla, Săcălaia Gherla, Fizeșu DEA Gherla – Săcălaia 37 Gherlii (5,700) Reclasat din DE (2,000 DJ 109D (Juc- DN 1C (Jucu de Juc-Herghelie, Jucu km) 35 DC 40 0+000 2+000 2,000 Jucu Herghelie) Mijloc) de Mijloc DJ 109D în loc de DN 1C Apahida, Jucu, 36 DC 41 0+000 DN 1C (Apahida) 7+080 DJ 109D (Jucu de Sus) 7,080 Apahida, Jucu Jucu de Sus 37 DC 42 0+000 DN 16 (Corpadea) 3+400 Corpadea 3,400 Corpadea Apahida DN 16 (Căianu- Căianu-Vamă, 38 DC 43 0+000 7+350 DJ 161A (Cojocna) 7,350 Căianu, Cojocna Vamă) Cojocna DJ 161A (Iuriu de Iuriu de Câmpie, 39 DC 45 0+000 2+000 Huci 2,000 Cojocna Câmpie) Huci Reclasat din DC 46 Căianu, Văleni, 40 DC 46 0+000 DJ 161G (Căianu) 4+100 DN 16 (Căianu Mic) 4,100 Căianu Căianu-Văleni (1,500 Căianu Mic km) + DEA (2,600) Reclasat din DC 47 41 DC 47 0+000 DC 47A (Suatu) 6+000 Aruncuta 6,000 Suatu, Aruncuta Suatu Suatu-Aruncuta (6,000 km) Reclasat din DE (5,000 42 DC 47A 0+000 DJ 161H (Suatu) 5+000 DJ 150 (Berchieșu) 5,000 Suatu, Berchieșu Suatu, Frata km) 43 DC 48 0+000 DJ 161H (Suatu) 6+700 Dâmburile 6,700 Suatu, Dâmburile Suatu 44 DC 49 0+000 DJ 150 (Crișeni) 2+000 Boteni 2,000 Boteni Mociu Limită județ Mureș Reclasat din DEA Mociu (CJ), Oraș 45 DC 49A 0+000 DJ 150 (Crișeni) 1+700 (DC 104 – loc. 1,700 Crișeni, Vișinelu Crișeni – limită județ Sărmașu (MS) Vișinelu) Mureș (1,700 km) 46 DC 50 0+000 DJ 150 (Frata) 2+200 Olariu 2,200 Frata, Olariu Frata Frata, Oaș, Poiana Reclasat din DC 51 + 47 DC 51 0+000 DJ 150 (Frata) 8+560 Limită județ Mureș 8,560 Frata Frății DEA (4,000 km) 48 DC 52 0+000 DC 51 (Frata) 2+700 Oaș 2,700 Frata, Oaș Frata 505 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Soporu de Câmpie, 49 DC 53 0+000 DJ 150 (Frata) 1+800 Pădurea Iacobeni 1,800 Frata Pădurea Iacobeni 50 DC 54 0+000 DJ 150 2+000 Răzoare 2,000 Răzoare Frata Iacobeni (CJ). Soporul de Frata (CJ), Ceanu DJ 150 (Ceanu Destinație finală DC 51 DC 55 0+000 4+000 4,000 Câmpie, Iacobeni, Mare (CJ), Valea Mare) 99 – loc. Valea Frăției Valea Frăției Largă (MS) (MS) DJ 151C (loc. Valea Boian, Hodăi Ceanu Mare (CJ), 52 DC 56 0+000 DJ 150 (Boian) 4+470 Pădurii - județ 4,470 Boian, Valea Valea Largă (MS) Mureș) Pădurii DJ 161B (Valea lui Bolduț, Valea lui 53 DC 57 0+000 DJ 150 (Bolduț) 4+400 4,400 Ceanu Mare Cati) Cati Pădureni. Destinație 54 DC 58 0+000 DJ 151C 4+800 finală – limită județ 4,800 Pădureni Tritenii de Jos Mureș DJ 151C (Tritenii de Clapa. Limită județ Tritenii de Jos, 55 DC 59 0+000 5+650 5,650 Tritenii de Jos Jos) Mureș Clapa DC 59 (Tritenii de Tritenii de Jos, 56 DC 60 0+000 4+500 Tritenii-Hotar 4,500 Tritenii de Jos Jos) Tritenii-Hotar 57 DC 61 0+000 DJ 150 6+000 Urca 6,000 Urca Viișoara Reclasat din Strada Municipiul Câmpia Turzii (1,200 Câmpia Turzii, 58 DC 62 0+000 Câmpia Turzii 6+800 DC 68 (Călărași-Gară) 6,800 Câmpia Turzii, km) + DEA Câmpia Călărași-Gară Călărași Turzii – Călărași Gară (5,600 km) 59 DC 63 0+000 DJ 161B (Stârcu) 1+000 Stârcu 1,000 Stârcu Ceanu Mare Ciurgău, Dosu DJ 161B (Valea lui Ceanu Mare, 60 DC 64 0+000 9+000 DC 69 (Valea Florilor) 9,000 Napului, Valea Cati) Ploscoș Florilor 61 DC 65 0+000 DJ 161A (Strucut) 1+500 DC 64 (Ciurgău) 1,500 Strucut, Ciurgău Ceanu Mare Ceanu Mare, 62 DC 66 0+000 Ceanu Mare 5+700 DJ 150 5,700 Ceanu Mare Fânațe 506 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Limită județ Alba Destinație finală DC 2 63 DC 67 0+000 DJ 107F (Gligorești) 2+600 2,600 Gligorești Luna – loc. Gura Arieșului (AB) Reclasat din DEA Luna DJ 150A (Luna – DC 68A (Călărași- Baza aeriană 71, 64 DC 68 0+000 3+000 3,000 Luna, Călărași – Călărași-Gară (3,000 baza aeriană 71) Gară) Călărași-Gară km) Limită județ Alba. Destinație finală în DJ Călărași (CJ), Reclasat din DC 68 A DJ 161B (Călărași- Călărași-Gară, 65 DC 68A 0+000 2+270 107F (Lunca 2,270 Lunca Mureșului Călărași-Gară – limită Gară) Lunca Mureșului Mureșului, județ (AB) județ Alba (2,270 km) Alba) Reclasat din DC 69 Ploscoș, Valea 66 DC 69 0+000 DJ 161B (Ploscoș) 4+350 Lobodaș 4,350 Ploscoș Ploscoș-Lobodaș Florilor, Lobodaș (4,350 km) Câmpia Turzii, trupuri de Reclasat din DEA DN 15 (Câmpia Muncipiul Câmpia 67 DC 69A 0+000 9+600 DJ 161B (Ploscoș) 9,600 intravilan Câmpia Turzii – Turzii) Turzii, Ploscoș (Petrilaca, Ploscoș (9,600 km) Cânepiști), Ploscoș Crairât, Valea 68 DC 70 0+000 DJ 161B (Crairât) 2+500 DC 69 (Valea Florilor) 2,500 Ploscoș Florilor Reclasat din DC 77 Feleacu, Casele 69 DC 71 0+000 DN 1 (Feleacu) 5+600 Casele Micești 5,600 Feleacu Feleacu – Casele Micești Micești (5,600 km0 70 DC 72 0+000 DN 1 2+000 Copăceni 2,000 Copăceni Săndulești 71 DC 73 0+000 DN 1 (Mărtinești) 2+500 Comșești 2,500 Comșești Tureni 72 DC 74 0+000 DN 1 1+900 Mărtinești 1,900 Mărtinești Tureni Reclasat din DC 75 DC 77 (Sărădiș) + DN 73 DC 75 0+000 DJ 103M (Vâlcele) 5+120 5,120 Vâlcele, Sărădiș Feleacu Vâlcele – DJ 103J – 1N Sărădiș (5,120 km) 74 DC 76 0+000 DJ 161A (Cojocna) 6+000 DJ 105S (Boju) 6,000 Cojocna, Boju Cojocna 507 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Intersectează DN 1N Reclasat din CD 77 DJ 103G Gheorghieni, 75 DC 77 0+000 5+350 și destinație finală în 5,350 Feleacu Gheorghieni – DJ 103T (Gheorghieni) Sărădiș, Feleacu DJ 103T (5,350 km) Boju, Boj-Cătun, Reclasat din DC 78 DJ 161A (Iuriu de 76 DC 78 0+000 DJ 105S (Boju) 14+000 14,000 Straja, Iuriu de Cojocna Boju – Iuriu de Câmpie Câmpie) Câmpie (14,000 km) 77 DC 79 0+000 DJ 105S (Pata) 2+000 Bodrog 2,000 Pata, Bodrog Apahida 78 DC 80 0+000 DN 1N (Cluj-Napoca) 13+000 DJ 161A 13,000 Dezmir, Cara Apahida, Cojocna 79 DC 81 0+000 DN 1 3+000 Stejeriș 3,000 Stejeriș Moldovenești DJ 103G Bădeni, Plăiești, 80 DC 82 0+000 DN 1 10+000 10,000 Moldovenești (Moldovenești) Moldovenești Reclasat din DC 85 81 DC 85 0+000 DJ 103G (Tureni) 11+893 Micești 11,893 Tureni, Micești Tureni Tureni – Micești (11,893 km) DJ 107L (Petreștii de Petreștii de Jos, 82 DC 86 0+000 3+800 Deleni 3,800 Petreștii de Jos Jos) Deleni Petreștii de Jos, DJ 107L (Petreștii de Petreștii de Mijloc, Petreștii de Jos, 83 DC 87 0+000 8+170 DC 107 (Borzești) 8,170 Jos) Petreștii de Sus, Iara Borzești 84 DC 88 0+000 DJ 107L 5+400 DC 104 (Livada) 5,400 Livada Petreștii de Jos 85 DC 89 0+000 DJ 107L (Crăiești) 3+100 Plaiuri 3,100 Crăiești, Plaiuri Petreștii de Jos Petreștii de Jos, 86 DC 90 0+000 DJ 107L 3+000 Pădureni 3,000 Crăești, Pădureni Ciurila Reclasat din DC 91 + 87 DC 91 0+000 DJ 107L 10+300 DJ 107R (Sălicea) 10,300 Pruniș, Săliște Ciurila DEA Săliște – DJ 107R (6,000 km) 88 DC 92 0+000 DJ 107L 2+500 Șutu 2,500 Șutu Ciurila 89 DC 93A 0+000 DN 1 2+100 Drum Bună Ziua 2,100 90 DC 94 0+000 DJ 107M 0+700 Săcel 0,700 Săcel Băișoara 508 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Reclasat din DC 96 – DJ 91 DC 96 0+000 DJ 105L 3+100 Tăuți 3,100 Tăuți Florești 105L – Tăuți (3,100 km) Reclasat din DEA 92 DC 98 0+000 DN 1 1+100 Luna de Sus 1,100 Luna de Sus Florești (0+400) + Strada Luna de Sus (0+700) 93 DC 99 0+000 DJ 107M (Lita) 5+000 Hășdate 5,000 Lita, Hășdate Săvădisla DJ 107R (Muntele Muntele Băișorii, 94 DC 100A 0+000 6+000 Muntele Bocului 6,000 Băișoara Băișorii) Muntele Bocului DJ 107N (Moara de Moara de Pădure, 95 DC 101 0+000 3+500 Muntele Săcelului 3,500 Băișoara Pădure) Muntele Săcelului DJ 107N (Moara de Moara de Pădure, 96 DC 101A 0+000 6+000 Muntele Filii 6,000 Băișoara Pădure) Muntele Filii Iara, Mașca, Valea 97 DC 102 0+000 DJ 107M (Iara) 9+000 Valea Vadului 9,000 Iara Vadului Iara, Cacova Ierii, 98 DC 102A 0+000 DC 102 (Iara) 7+560 DC 102 (Mașca) 7,560 Iara Mașca 99 DC 103 0+000 DJ 107M (Iara) 5+100 Agriș 5,100 Iara, Agriș Iara Făgetu Ierii, Iara, 100 DC 104 0+000 Făgetu Ierii 7+700 DC 106 (Măgura Ierii) 7,700 Valea Agrișului, Iara Măgura Ierii Iara, Ocolișel, 101 DC 105 0+000 DJ 107M (Iara) 12+850 DN 75 (Lungești) 12,850 Iara Lungești 102 DC 106 0+000 DJ 107M 3+000 DC 104 (Măgura Ierii) 3,000 Măgura Ierii Iara 103 DC 107 0+000 DN 75 (Buru) 5+000 Borzești 5,000 Buru, Borzești Iara Mănăstirea DJ 107N Muntele Rece (Cătun Muntele Rece, 104 DC 110 0+000 (Mănăstirea 5+000 5,000 Măguri-Răcătău Râșca) Cătun Râșca, sat Muntele Rece) Muntele Rece DJ 107T (Coada 105 DC 110C 0+000 lacului Someșul 4+000 DC111 (Măguri) 4,000 Măguri Măguri-Răcătău Rece) 509 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă DJ 107T (Măguri Măguri, Măguri- 106 DC 111 0+000 7+000 DC 110C (Măguri) 7,000 Măguri-Răcătău Răcătău) Răcătău DJ 103K (Dângău 107 DC 113 0+000 2+000 Bălcești 2,000 Bălcești Căpușu Mare Mare) 108 DC 114 0+000 DN 1 3+500 Căpușu Mic 3,500 Căpușu Mic Căpușu Mare 109 DC 115 0+000 DJ 108C 3+000 Bedeciu 3,000 Bedeciu Mănăstireni 110 DC 116 0+000 DJ 108C 3+000 DC 119 (Dretea) 3,000 Dretea Mănăstireni DJ 108C Mănăstireni, Bica, Mănăstireni, 111 DC 117 0+000 9+410 DN 1 (Șaula) 9,410 (Mănăstireni) Șăula, Nearșova Izvoru Crișului Râșca, Dealu Mare, Reclasat din DC 118 Râșca, Căpușu 112 DC 118 0+000 DJ 103K (Râșca) 12+840 DJ 103K (Dângău Mic) 12,840 Lăpuștești, Dângău Râșca – Dângău Mic Mare Mic (12,840 km) Reclasat din DEA 117C 113 DC 119 0+000 DC 117 2+500 DC 116 (Dretea) 2,500 Bica, Dretea Mănăstireni – Dretea (2,500 km) Reclasat din DC 121 + Beliș, Bălcești, 114 DC 121 0+000 DN 1R (Beliș) 17+250 DJ 108C (Răchițele) 17,250 Beliș, Mărgău DEA Beliș - Dealu Botii Răchițele (9,150 km) + DC 128B 115 DC 122 0+000 DN 1R (Călățele) 3+340 Finciu 3,340 Călățele, Finciu Călățele Bociu, Buteni, 116 DC 123 0+000 Bociu 5+100 Ciuleni 5,100 Mărgău Ciuleni Huedin, Domoșu, 117 DC 124 0+000 DN 1R (Huedin) 5+250 Horlacea 5,250 Huedin, Sâncraiu Horlacea Sâncraiu, Brăișoru, 118 DC 126 0+000 DJ 103J (Sâncraiu) 15+200 Hodișu 15,200 Sâncraiu, Poieni Hodișu 119 DC 127 0+000 DC 126 2+000 Morlaca 2,000 Morlaca Poieni Cătun, Doda Pilii, 120 DC 128A 0+000 DJ 108C 8+700 Giurcuța de Sus 8,700 Beliș Giurcuța de Sus 121 DC 128C 0+000 DJ 128A 1+700 Smida 1,700 Smida Beliș 122 DC 129 0+000 DJ 103H (Săcuieu) 9+000 Rogojel 9,000 Săcuieu, Rogojel Săcuieu Reclasat din DC 130, 123 DC 130 0+000 DJ 103J 7+050 DC 131 (Tranișu) 7,050 Vișagu, Tranișu Săcuieu, Poieni sector DJ 103J – Vișagu (7,050) 510 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă DJ 764B (valea 124 DC 131 0+000 4+000 DC 130 (Tranișu) 4,000 Tranișu Poieni Drăganului) 125 DC 132 0+000 DN 1 (Negreni) 7+000 Prelucele 7,000 Prelucele Negreni DC 137 (Ticu- Ticu-Colonie, 126 DC 133 0+000 2+000 Dâncu 2,000 Aghireșu Colonie) Dâncu Limită județ Sălaj. Izvoru Crișului, DN 1 (Izvoru Destinație finală DJ 127 DC 135 0+000 5+460 5,460 Nadășu, Halta CF Izvoru Crișului Crișului) 108N (Petrindu – jud. Gălășeni (SJ) Sălaj) DJ 108N (limită Ticu-Colonie, 128 DC 137 0+000 10+500 Arghișu 10,500 Aghireșu județ Sălaj) Arghișu Dumbrava, Inucu, Căpușu Mare, 129 DC 138 0+000 DN 1 (Dumbrava) 9+870 DJ 108C (Dorolțu) 9,870 Dorolț Aghireșu Căpușu Mare, 130 DC 139 0+000 DN 1 (Căpușu Mare) 3+000 Straja 3,000 Căpușu Mare Straja Gârbău, Turea, 131 DC 140 0+000 DJ 108C (Gârbău) 10+000 Cornești 10,000 Gârbău Cornești Reclasat din DEA 132 DC 140A 0+000 DJ 108C (Dorolț) 2+000 Băgara 2,000 Băgara Aghireșu (2,000 km) Reclasat din stradă 133 DC 141 0+000 DN 1F 3+700 Suceagu 3,700 Suceagu Baciu localitatea Suceagu (3,700 km) Reclasat din stradă 134 DC 141A 0+000 DN 1J 7+400 DN 1 (Gilău) 7,400 Viștea, Gilău Gârbău, Gilău localitatea Viștea (2,000 km) Reclasat din stradă 135 DC 141B 0+000 DN 1F 2+000 Mera 2,000 Mera Baciu localitatea Mera (2,000 km) DJ 108C (Halta 136 DC 142A 0+000 3+000 Macău 3,000 Macău Aghireșu Macău) DJ 109A (Cluj- Cluj-Napoca, Municipiul Cluj- 137 DC 142B 0+000 5+000 DJ 105T (Popești) 5,000 Napoca) Popești Napoca, Baciu 511 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Sub Coastă, 138 DC 142C 0+000 DN 1N (Sub Coastă) 7+600 DN 1C (Apahida) 7,600 Apahida Apahida Cluj-Napoca (Colonia Municipiul Cluj- 139 DC 142D 0+000 DN 1C (Cluj-Napoca) 5+000 5,000 Cluj-Napoca Sopor) Napoca 140 DC 143 0+000 DN 1F 3+000 Șardu 3,000 Șardu Sânpaul Sânpaul, DJ 105T (Săliștea 141 DC 144 0+000 DN 1F (Sânpaul) 7+000 7,000 Sumurducu, Sânpaul, Baciu Nouă) Săliștea Nouă DJ 109 (Așchileu Berindu, Cristorel, 142 DC 145 0+000 DJ 105T (Berindu) 9+020 9,020 Sânpaul, Așchileu Mare) Așchileu Mare Fodora, Dorna, Așchileu, 143 DC 146 0+000 DJ 109 (Fodora) 5+000 DC 157 (Cătălina) 5,000 Cătălina Panticeu DJ 109 (Așchileu Așchileu Mare, 144 DC 146A 0+000 4+000 DC 146 (Dorna) 4,000 Așchileu Mare) Dorna Reclasat din DC 147 – Pădureni, 145 DC 147 0+000 DJ 109V (Pădureni) 4+310 DC 156 (Feiurdeni) 4,310 Chinteni sector Pădureni – Feiurdeni Feiurdeni (4,310 km) Reclasat din stradă 146 DC 148A 0+000 DJ 109A (Șoimeni) 2+000 Șoimeni 2,000 Șoimeni, Vultureni Vultureni localitatea Șoimeni 147 DC 150 0+000 DJ 109A 5+700 DJ 109 (Vultureni) 5,700 Făureni, Vultureni Vultureni 148 DC 151 0+000 DJ 109 (Borșa) 3+000 Bădești 3,000 Bădești Vultureni 149 DC 151A 0+000 DJ 109S (Borșa) 3+700 Borșa-Crestaia 3,700 Borșa-Crestaia Borșa Giula, Ciumăfaia, 150 DC 152 0+000 DJ 109S (Giula) 8+500 Chidea 8,500 Borșa, Vultureni Chidea 151 DC 153 0+000 DN 1C (Sânnicoară) 3+800 DN 1L 3,800 Sânnicoară Apahida 152 DC 154 0+000 DN 1C 6+000 DC 156 (Câmpenești) 6,000 Câmpenești Apahida 153 DC 155 0+000 DJ 161 6+780 Cubleșu Someșan 6,780 Cubleșu Someșan Panticeu DC 154 Câmpenești, 154 DC 156 0+000 6+500 DC 147 (Feiurdeni) 6,500 Apahida, Chinteni (Câmpenești) Feiurdeni 155 DC 157 0+000 DJ 161 3+200 DC 146 (Cătălina) 3,200 Cătălina Panticeu Panticeu, Recea- 156 DC 158 0+000 DJ 109A (Panticeu) 4+600 Elciu 4,600 Elciu Cristur 512 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă Lujerdiu, Bârlea, 157 DC 159 0+000 DJ 109B (Lujerdiu) 6+000 Tioltiur 6,000 Cornești Tioltiur Oșorhel, Antăș, 158 DC 160 0+000 DJ 109B (Oșorhel) 3+500 Blidărești 3,500 Bobâlna Blidărești DJ 109A 159 DC 162 0+000 3+850 Osoi 3,850 Ciubăncuța, Osoi Recea-Cristur (Ciubăncuța) 160 DC 163 0+000 DJ 109A 1+700 Escu 1,700 Escu Recea-Cristur 161 DC 164 0+000 DJ 108B (Bobâlna) 4+300 Pruni 4,300 Bobâlna, Pruni Bobâlna Maia, Cremenea, 162 DC 165 0+000 DJ 108B (Maia) 5+300 Băbdiu 5,300 Bobâlna Suarăș, Băbdiu DJ 108B (Șomcutu Șomcutu Mic, 163 DC 166 0+000 5+000 Peștera 5,000 Municipiul Dej Mic) Peștera 164 DC 168 0+000 DJ 161C (Corneni) 2+000 Vale 2,000 Vale Aluniș 165 DC 169 0+000 DJ 161C (Iclod) 5+000 Ghirolt 5,000 Ghirolt Aluniș 166 DC 170 0+000 DJ 161C (Aluniș) 3+000 Pruneni 3,000 Aluniș, Pruneni Aluniș 167 DC 171 0+000 DN 1C (Livada) 7+000 Orman 7,000 Livada, Orman Iclod Reclasat din stradă 168 DC 172A 0+000 DN 1C 2+500 Băița 2,500 Băița Municipiul Gherla localitatea Băița (2,500 km) Reclasat din stradă 169 DC 172B 0+000 DN 1C 1+200 Bunești 1,5200 Bunești Mintiu Gherlii localitatea Bunești (1,200 km) 170 DC 173 0+000 DN 1C 4+000 Nima 4,000 Nima Mintiu Gherlii Reclasat din DC 174 – DJ 161D (Jichișu de 171 DC 174 0+000 2+780 Șigău 2,780 Șigău Jichișu de Jos sectorul Jichișu de Sus Sus) - Șigău (2,780) 172 DC 175 0+000 DJ 161D 5+000 Tărpiu 5,000 Tărpiu Jichișu de Jos 173 DC 176 0+000 DJ 161D (Dej) 3+000 Codor 3,000 Codor Jichișu de Jos Câțcău, Vad, Bogata de Jos, 174 DC 177 0+000 DN 1C (Câțcău) 13+000 Calna 13,000 Câțcău, Vad Bogata de Sus, Calna 513 Origine Destinație UAT-ul pe raza Nr. Denumire Lungime Localități Poziție Poziție căreia se Observații crt. drum Locație Locație (km) deservite (km) (km) dezvoltă DC 177 (Bogata de 175 DC 178 0+000 2+000 Curtuiușu Dejului 2,000 Curtuiușu Dejului Vad Jos) *** DE – drum de exploatare. DEA – drum de exploatare agricolă. DEF – drum de exploatare forestieră. DEM – Drum de exploatare minieră. Sursa date – HG 782/2014 pentru modificarea anexelor la HG 540/2000, Anexele 1-4 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice. Publicat în Monitorul Oficial nr. 707 Bis din 29 septembrie 2014 514 1