103191 Studiu de fundamentare pentru Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020 Coordonatori: Emil Teșliuc, Vlad Grigoraș, Manuela Stănculescu București, 2015 ISBN 978-973-0-20535-0 Ac eastă pag ină a fo st l ăsa tă g oal ă în mo d in ten țion at Ac eastă pag ină a fo st l ăsa tă g oal ă în mo d in ten țion at Declinarea responsabilităţii: Volumul de faţă a fost realizat de către angajaţii Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/ Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acurateţea datelor incluse în acest document. Raportul de faţă nu reprezintă în mod necesar poziţia Uniunii Europene sau a Guvernului României. Drepturi de autor: Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare. Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două instituții: (i) Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (Strada Dem. I. Dobrescu, Nr. 2-4, Sector 1, București, România); (ii) Banca Mondială (Strada Vasile Lascăr, Nr. 31, Etaj 6, Sector 2, București, România). ISBN 978-973-0-20535-0 Designed by HIPPOS www.hipposgroup.com Mulţumiri Prezentul document de fundamentare a Strategiei naționale Ministerului Muncii şi a DGASPC. O primă versiune a privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea perioada 2015-2020 a fost realizat sub supravegherea sărăciei 2015-2020 și a Planului de Acțiune au fost postate D-lui Andrew Mason şi cu îndrumarea generală a D-nei pe pagina de Internet a a Ministerului Muncii, Familiei, Elisabetta Capannelli și a D-lui Christian Bodewig. Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la data de 26 decembrie 2014, cu scopul de a beneficia de feedback. Raportul a fost coordonat de Emil Teşliuc, Vlad Grigoraş Aceste consultări au fost esenţiale pentru obţinerea unui (lideri de echipă) şi Manuela Sofia Stănculescu. La feedback timpuriu în vederea ajustării documentelor. redactarea prezentului document au contribuit şi Miglena Abels, Daniel Arpinte, Cosmin Briciu, Bogdan Corad, Diana Membrii echipei responsabile de redactarea raportului ţin Chiriacescu, Sabin Chiricescu, Cătălina Iamandi-Cioinaru, să mulţumească partenerilor din cadrul Ministerului Muncii, Eimar Coleman, Dana Fărcășanu, Andy Guth, Adrian Hatos, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în Marcel Ionescu-Heroiu, Ulrich Hoerning, Liviu Ianăși, special D-lui Codrin Scutaru, D-nei Lăcrămioara Corcheş, Fidelie Kalambayi, Sandor Karacsony, Frank Kavanagh, D-nei Elena Dobre, D-nei Rodica Cărăuşu, D-lui Alexandru Mihai Magheru, Monica Marin, Georgiana Neculau, Ana Alexe, D-nei Gabriela Coman şi D-nei Elena Tudor pentru Rădulescu, Irina Râmniceanu, Dumitru Sandu, Alina Sava, îndrumarea, feedback-ul prompt şi sprijinul constant oferit Oleksiy Sluchynskyy, Ken Simler, Andreea Trocea și Claudiu pentru elaborarea raportului. Raportul a beneficiat şi de Tufiș. Simona Anton, Irina Boeru și Alexandru Toth au oferit colaborarea permanentă cu UNICEF, îndeosebi în legătură cu suport în activitățile de colectare de date. Echipa a beneficiat problemele sociale ce afectează copiii vulnerabili şi serviciile de sprijinul Oanei Maria Caraba, al Corinei Grigore, al lui integrate. Mulțumirile noastre se îndreaptă și către D-na Lidia Carmen Laurente, al Alinei Petric şi al Cameliei Guşescu. Onofrei din cadrul Ministerului Sănătății, D-na Steluța Jalia, Monica Lachner a tradus și editat raportul. Fotografiile au D-lor Teofil Gherca și Bogdan Ghinea din cadrul Ministerul fost realizate de către echipa de proiect în cadrul cercetării de Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, D-nei Dana teren. Raportul a beneficiat de evaluarea inter pares realizată Gafițianu din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca de Christian Bodewig, Roberta Gatti, Lucian Bucur Pop, și doamnei Viorica Preda, Ministerul Educației și Cercetării Pedro L. Rodriguez și Istvan Vanyolos. Două dintre capitolele Științifice care ne-au oferit suport în colectarea datelor și tematice ale documentului au fost evaluate informal de către au furnizat feedback pe versiunile inițiale ale studiului de colegii de la Banca Mondială care îşi desfăşoară activitatea în fundamentare. Autoritățile locale din mai mult de 3.100 România în cadrul sectoarelor respective (educaţie – Penny localități din România au furnizat informații asupra activităților Williams şi Janssen Teixteira; sănătate – Richard Florescu, de asistență socială, în mai 2014. Autoritățile locale și Cristina Petcu şi Marcelo Bortman). județene din Arad și Botoșani au sprijinit studiul de cercetare calitativă în perioada iulie-august 2014. Municipalitățile și O primă versiune a acestui studiu de fundamentare a fost populația din Vrancea, Bacău și Suceava ne-au ajutat să transmisă omologilor în vederea obţinerii unui feedback înțelegem care sunt principalele probleme referitoare la în octombrie 2014. Trei runde de consultări inițiale au fost venitul minim garantat. Autoritățile locale din 303 orașe au organizate: (i) cu actorii instituţionali (experţi din toate participat în octombrie 2014 la un sondaj privind locuirea ministerele cheie) la data de 18 octombrie 2014, (ii) cu socială. În ansamblu, un număr foarte mare de oameni și-au o gamă largă de factori de interes (ONG-uri, sindicate, dedicat timp în a ne împărtăși care sunt principalele provocări cercetători şi cadre universitare) în data de 29 ianuarie pe care le au în lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale 2015, sub coordonarea Premierului şi al Ministrului Muncii, în fiecare domeniu de activitate și ne-au furnizat idei creative Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi (iii) despre ce și cum ar trebui schimbat în beneficiul grupurile între 10 şi 11 februarie 2015, Forumul Serviciilor Sociale, sărace și vulnerabile. coordonat de către Confederaţia Caritas, cu participarea Volumul a fost coordonat de: Emil Teșliuc Vlad Grigoraș Manuela Sofia Stănculescu Autori (în ordine alfabetică): Miglena Abels Fidelie Kalambayi Daniel Arpinte Sandor Karacsony Cosmin Briciu Frank Kavanagh Bogdan Corad Mihai Magheru Diana Chiriacescu Monica Marin Sabin Chiricescu Georgiana Neculau Cătălina Iamandi-Cioinaru Ana Rădulescu Eimar Coleman Irina Râmniceanu Dana Fărcășanu Dumitru Sandu Andy Guth Alina Sava Adrian Hatos Oleksiy Sluchynskyy Marcel Ionescu-Heroiu Ken Simler Ulrich Hoerning Andreea Trocea Liviu Ianăși Claudiu Tufiș Cuprins INTRODUCERE 15 1. GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE 29 Situaţia şi prognozele privind sărăcia sau excluziunea socială 1.1.  32 1.1.1. Situaţia şi dinamica riscului de sărăcie sau excluziune socială 34 1.1.2. Prognoze privind sărăcia relativă (AROP) 46 1.2. Principalele grupuri vulnerabile 49 2. POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 53 Ocuparea forţei de muncă 2.1.  56 2.1.1. Activarea persoanelor afectate de sărăcie, care nu sunt nici angajate, nici cuprinse într-o formă de învăţământ sau instruire 57 2.1.2. Reducerea ocupării informale a forţei de muncă şi creşterea productivităţii exploatațiilor agricole mici şi mijlocii 68 2.1.3. Reducerea ratei ridicate a sărăciei în rândul populaţiei ocupate 69 2.1.4. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a resurselor serviciului public de ocupare 69 2.1.5. Creşterea ratei de ocupare a grupurilor vulnerabile 73 2.1.6. Dezvoltarea economiei sociale în scopul creşterii şanselor de angajare ale grupurilor vulnerabile 82 2.2. Transferuri sociale 86 2.2.1. Îmbunătăţirea performanţei sistemului de asistenţă socială 86 2.2.2. Acordarea de sprijin financiar adecvat persoanelor cu dizabilităţi expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială 97 2.2.3. Protecţia persoanelor vârstnice expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială 98 2.2.4. Protecţia consumatorilor săraci şi vulnerabili împotriva creşterii tarifelor la electricitate 106 2.3. Servicii sociale 110 2.3.1. Încurajarea co-deciziei şi a implicării beneficiarilor în furnizarea serviciilor sociale 112 2.3.2. Îmbunătăţirea procesului de evaluare a nevoilor la nivelul comunității și a sistemului de management a informațiilor, precum și asigurarea alinierii acestora la politicile şi practicile decizionale locale 113 2.3.3. Îmbunătăţirea finanţării serviciilor sociale 115 2.3.4. Consolidarea şi îmbunătăţirea asistenţei sociale la nivel comunitar 120 2.3.5. Crearea unor echipe comunitare de intervenţie integrată 129 2.3.6. Dezvoltarea serviciilor sociale adresate grupurilor vulnerabile 137 2.4. Educaţie 184 2.4.1. Îmbunătăţirea sistemului de îngrijire şi educaţie timpurie a copilului 186 2.4.2. Creşterea participării şi îmbunătăţirea rezultatelor tuturor copiilor la nivelul învăţământului primar şi secundar 190 2.4.3. Promovarea unui acces mai mare la învăţământul terţiar în cazul categoriilor subreprezentate 201 2.4.4. Îmbunătăţirea accesului la învăţare şi formare pe tot parcursul vieţii pentru tinerii dezavantajaţi şi populaţia în vârstă de muncă 201 2.4.5. Creşterea accesului la educaţie de calitate pentru copiii din grupurile vulnerabile 202 2.4.6. Creşterea eficacităţii programelor de protecţie socială la nivelul educaţiei 220 Sănătate 2.5.  228 2.5.1. Îmbunătăţirea echităţii în materie de sănătate şi a protecţiei financiare 229 2.5.2. Îmbunătăţirea furnizării de servicii medicale în domeniile de intervenţie relevante pentru categoriile sărace şi vulnerabile 234 2.5.3. Creşterea accesului categoriilor vulnerabile la servicii medicale de calitate 246 Locuire 2.6.  262 2.6.1. Creşterea accesibilităţii financiare şi a calităţii locuinţelor, în special pentru populaţia vulnerabilă 262 2.6.2. Dezvoltarea serviciilor din sectorul locuinţelor sociale 268 2.6.3. Asigurarea unor ajutoare de urgenţă eficiente pentru persoanele fără adăpost şi dezvoltarea capacităţii de reintegrare socială şi prevenţie timpurie 273 Participare socială 2.7.  278 2.7.1. Îmbunătăţirea climatului social şi creşterea încrederii în instituţii 278 2.7.2. Creşterea toleranţei şi reducerea discriminării 280 2.7.3. Creşterea participării la activităţi de voluntariat realizate cu şi pentru grupurile vulnerabile 282 2.7.4. Împuternicirea comunităţilor sărace şi marginalizate prin participare socială activă 282 2.7.5. Creşterea accesului la informaţii şi cunoştinţe prin inovare socială 286 3. POLITICI ZONALE 289 Dimensiunea geografică a sărăciei 3.1.  292 3.1.1. Reducerea inegalităţilor geografice 292 3.1.2. Îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile rurale 297 3.1.3. Îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile urbane mici 308 Integrarea comunităţilor marginalizate 3.2.  318 3.2.1. Integrarea comuni tăţilor rurale marginalizate 321 3.2.2. Integrarea comunităţilor urbane marginalizate 323 3.2.3. Integrarea comunităţilor rome 328 3.2.4. O abordare zonală intersectorială integrată pentru zonele marginalizate 334 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE DE REDUCERE A SĂRĂCIEI ŞI DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE 339 Creşterea capacităţii de elaborare a politicilor şi de gestionare la toate nivelurile 4.1.  342 Dezvoltarea unei abordări integrate pentru formularea politicilor sociale 4.2.  346 Dezvoltarea sistemelor de monitorizare şi evaluare 4.3.  347 Îmbunătăţirea acordării de servicii prin intermediul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor 4.4.  348 Modernizarea sistemelor de plată 4.5.  350 REFERINŢE 353 ANEXE 371 Activități de cercetare ce stau la baza prezentului studiu de fundamentare Anexa 1:  372 Anexa 2: Categorii sărace şi vulnerabile 373 I. Date statistice 373 II. Asumpții ale modelului de prognoză a sărăciei 380 Anexa 3. Ocuparea forţei de muncă 382 I. Date statistice 382 Stabilirea profilului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă II.  383 Evaluarea rezultatelor programelor de activare pe piaţa muncii III.  385  rogramul de garanţie pentru tineret din România, 2014–2015 IV. P 385  iniţiativă de pregătire a personalului în vederea profesionalizării activităţii consilierilor şi a mediatorilor ANOFM V. O 386 Anexa 4: Transferuri sociale 388 Anexa 5: Servicii sociale 391 I. Date statistice 391 Metodologia recensământului privind serviciile de asistenţă socială la nivelul comunităţii II.  394 Servicii de recuperare medicală pentru persoanele cu dizabilităţi III.  395 Servicii de asistenţă pentru persoanele cu dizabilităţi IV:  396  rincipii de organizare şi furnizare a serviciilor adresate consumatorilor de droguri din România V. P 397 Organizarea şi tipurile serviciilor adresate victimelor traficului de persoane din România VI.  398 Organizarea serviciilor adresate victimelor violenţei în familie din România VII.  400 Anexa 6: Educaţie 401 I. Date statistice 401 Cadrul legislativ şi reţeaua educaţională pentru persoanele cu dizabilităţi II.  401 Anexa 7: Sănătate 403 Anexa 8: Locuire 404 I. Date statistice 404 II. Sondajul privind situația locuințelor sociale 406 Anexa 9: Participare socială 412 Anexa 10: Politici zonale 414 Date statistice privind satele mici, satele foarte mici şi satele cu populaţie vârstnică I.  414 Date statistice privind comunele mici (cu mai puţin de 2.000 de locuitori) II.  418 Date statistice privind oraşele mici (cu mai puţin de 20.000 de locuitori) III.  419 IV. Date statistice privind zonele marginalizate 425 Acronime şi abrevieri ABF - Ancheta Bugetelor de Familie CNAS - Casa Națională de Asigurări de Sănătate ACL - Analiză a claselor latente CPECA - Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog ADHD - Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie CPRRPH - Centre pilot de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap ADI - Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară CRIPS - Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesiuni AJPIS - Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Sociale ALIAT - Alianţa pentru Lupta împotriva Alcoolismului şi CRO - Centre de Orientare şi Resurse Toxicomaniilor CRRN - Centre de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică ALOFM - Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă CRRPH - Centre de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu AMC - Asistenţii medicali comunitari handicap ANA - Agenția Națională Antidrog CSC - Cadrului strategic comun al UE ANITP - Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane CV - Curriculum Vitae ANL - Agenţia Naţională pentru Locuinţe DCP - Dezvoltare comunitară participativă ANOFM - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă DDAC - Direcţia de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară ANP - Administrația Națională a Penitenciarelor DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ANPH - Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap DGPC - Direcția Generală de Protecție a Copilului ANPDCA - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (În prezent, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie) ANPIS - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială DLRC - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea ARAS - Asociația Română Anti-Sida comunităţii AROP - Persoane expuse riscului de sărăcie relativă, după DOTS - Strategia privind tratamentul sub directă observaţie transferuri sociale DPH - Direcţia pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap AROPE - Persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială (În prezent, Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap) ASC - Alocația de stat pentru copii DPPD - Adăposturi publice sau case de tip familial pentru ASF - Alocaţia pentru susţinerea familiei adulţi BCPH - Bugetul complementar pentru persoanele cu DSP - Direcțiile de Sănătate Publică handicap DTP - Vaccinul împotriva difteriei, tetanosului şi tusei BM - Banca Mondială ECDC - Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor CASPIS - Comisia Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale EMCDDA - Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Abuzului de Droguri CDI - Consumatori de droguri injectabile ESI - Fonduri structurale şi de investiţii europene CDP - Consumatorilor de droguri problematici ESPAD - Proiectul european de sondaje privind alcoolul şi alte CDPD - Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu droguri în şcoli Dizabilităţi ESSPROS - Sistemul european de statistici integrate privind CE - Comisia Europeană protecţia socială CES - Cerinţe educaţionale speciale EU-SILC - Ancheta europeană privind veniturile şi condiţiile de viaţă CIA - Centre de Îngrijire şi Asistenţă FC - Fondul de coeziune CITO - Centre de integrare prin terapie ocupaţională FEAD - Fondul de ajutor european pentru cele mai CJAS - Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate defavorizate persoane CJRAE - Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă FEADR - Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Educaţională Rurală CMBRAE - Centrul Municipiului București de Resurse și FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională Asistență Educațională FEPAM - Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime OHCHR - Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului FMI - Fondul Monetar Internațional OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii FONPC - Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil ONG Organizaţie neguvernamentală FRA - European Union Agency for Fundamental Rights ONU - Organizația Națiunilor Unite FRDS - Fondul Român de Dezvoltare Socială OUG - Ordonanță Guvernamentală de Urgență FSE - Fondul Social European PDR - Proiectul de Dezvoltare Rurală GAL - Grup de acţiune locală PIRLS - Progress in International Reading Literacy Study HG - Hotărâre de Guvern PISA - Programme for International Student Assessment HIV - Infecţia cu virusul imunodeficienţei umane PNCT - Programul Naţional de Control al Tuberculozei ICC - Indemnizaţia pentru creşterea copilului PNDI - Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii ICCV - Institutul de Cercetare a Calității Vieții PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală IEC - Informare-educare-comunicare PNUD - Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare IETC - Îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului POC - Programul Operaţional Competitivitate IMM - Intreprinderi mici și mijlocii POCU - Programul Operaţional Capital Uman INS - Institutul Național de Statistică POIM - Programul Operaţional Infrastructură Mare IPH - Indemnizația pentru persoanele cu handicap POR - Programul Operaţional Regional IPV - Învăţarea pe tot parcursul vieţii POS - Programul Operațional Sectorial ISJ - Inspectoratul Școlar Județean POSDRU - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 IVET - Învăţământ profesional şi tehnic iniţial PPC - Paritatea puterii de cumpărare LDHI - Indicele dezvoltării umane locale PROST - Pension Reform Options Simulation LEADER - Liaison Entre Actions de Développement de l'Économie Rurale PS - Pensia Socială MADR - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale PTS - Părăsirea timpurie a şcolii M&E - Monitorizare și Evaluare SAPARD - Special Accesssion Programme for Agriculture and Rural Development M/XDR-TB - Tuberculoză multirezistentă şi extensiv rezistentă la medicamente SCC - Structurile Comunitare Consultative MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei SIDA - Sindromul imunodeficienţei dobândite Publice SLS - Studiu al situaţiei locuinţelor sociale MECS - Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice SMD - Lipsuri materiale grave (din engleză, severe material MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi deprivation) Persoanelor Vârstnice SMI - Sistem electronic de management al informaţiei MS - Ministerul Sănătăţii SPAS - Serviciul Public de Asistenţă Socială MSR - Mediatorii sanitari romi SPOR - Programul Social Oportunitate și Responsabilitate NEET Tineri care nu sunt nici angajaţi, nici cuprinşi într-o formă de învăţământ sau instruire STS - Serviciul Telecomunicaţii Speciale NEETD - Adulţi care nu sunt nici angajaţi, nici cuprinşi TBC - Tuberculoză într-o formă de învăţământ sau instruire şi nu au o dizabilitate TEN-T - Rețeaua trans-europeană de transport OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare TIC - Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor Economică TIMSS - Trends in International Mathematics and Science OG - Ordonanța Guvernamentală Study TSA - Tulburări de spectru autist UE - Uniunea Europeană USAID - United States Agency for International Development UNFPA - United Nations Population Fund VET - Învăţământ profesional şi tehnic UNHRC - United Nations Human Rights Council VLWI - Intensitate foarte scăzută a muncii (din engleză, very low work intensity) UNICEF - United Nations Childrens’ Fund VMG - Venit Minim Garantat UNODC - Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate VMI - Venit Minim de Inserţie Ac eastă pag ină a fo st l ăsa tă g oal ă în mo d in ten țion at Ac eastă pag ină a fo st l ăsa tă g oal ă în mo d in ten țion at 14 | INTRODUCERE INTRODUCERE 16 | INTRODUCERE România se doreşte a fi o ţară în care toţi cetăţenii beneficiază de şanse egale de a participa la nivelul societăţii, în care sunt acoperite nevoile de bază şi sunt respectate diferenţele, în care toţi oamenii se simt apreciaţi şi trăiesc demn. România se doreşte a fi o ţară în care: favorabilă creşte şansele ca fiecare cetăţean să îşi • atingă potenţialul şi ca acest potenţial să fie folosit în Toţi cetăţenii au şanse egale. Oricine merită comunitate într-un mod proactiv. • şansa de a participa pe deplin la viaţa economică, socială, politică şi culturală a societăţii în care Orice persoană se simte apreciată şi poate duce o trăieşte şi de a se bucura de tot ce implică acest viaţă demnă. Toate fiinţele umane se nasc libere şi lucru. Prin egalitatea de şanse înţelegem faptul că egale în demnitate şi în drepturi (Art.1, Declaraţia ONU circumstanţele personale ce nu pot fi controlate de privind drepturile omului). Când o persoană se simte către indivizi nu influenţează realizările acestora. apreciată şi trăieşte cu demnitate, are mai multe • şanse de a deţine controlul asupra propriei vieţi, de a Nevoile de bază ale fiecărui cetăţean sunt acoperite. participa şi de a juca un rol activ în societate. Alături de respectarea şi protecţia drepturilor Societatea românească este încă departe de acest ideal. fundamentale ale omului, una dintre principalele În prezent, potrivit metodologiei folosite de Uniunea precondiţii pentru o viaţă decentă este acoperirea Europeană, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia nevoilor de bază ale cetăţenilor legate de locuire, relativă (sărăcie monetară). Sărăcia monetară este în mare hrană, salubritate şi siguranţă, pe lângă servicii parte persistentă, adică peste trei sferturi din populaţia comunitare de bază, precum educaţia, asistenţa săracă se afla în această situaţie în anul de referinţă şi cel medicală şi serviciile sociale. Aceste elemente cheie puţin în ultimii doi sau trei ani. În baza definiţiei naţionale permit oamenilor să trăiască cu demnitate, să deţină a sărăciei absolute, aproximativ 5% din populaţie nu îşi controlul asupra vieţii lor şi să participe în mod activ la permite să achiziţioneze un nivel minim de consum de viaţa comunităţii în care trăiesc. Răspunderea pentru bunuri și servicii. O treime din populaţie se confruntă cu dezvoltarea propriei capacităţi de integrare socială lipsuri materiale grave şi nu îşi permite lucruri considerate şi pentru implicarea activă în soluţionarea situaţiilor necesare sau chiar necesare pentru o viaţă decentă, dificile revine fiecărui individ, dar şi familiei sale, iar conform standardelor statelor membre ale UE. În România, autorităţile publice ar trebui să acţioneze în aşa fel încă sunt copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar încât să asigure şanse egale tuturor sau, în absenţa procentul tinerilor fără o educaţie cu relevanţă pentru acestora, să ofere beneficii şi servicii sociale adecvate. piaţa muncii este extrem de ridicat. Numeroase persoane • Diferenţele dintre persoane sunt respectate. Fiecare om este unic. Diferenţele individuale pot ţine de rasă, gen, apartenenţă etnică, statut socio-economic, sunt în continuare inactive sau lucrează ilegal, cu slabe şanse de a accede la piaţa muncii aşa cum se cuvine. Încă există inegalități majore din punctul de vedere al acoperirii asistenţei medicale primare, în timp ce majoritatea vârstă, orientare sexuală şi convingeri (religioase şi populaţiei sărace este în continuare nevoită să plătească de altă natură), dar şi de abilităţile fizice, cognitive pentru medicamente. Toate aceste probleme afectează sau sociale. Conceptul diversităţii nu se reduce numeroase comunităţi defavorizate, membrilor acestor doar la toleranţă, ci implică şi acceptare şi respect. comunităţi fiindu-le aproape imposibil să rupă cercul vicios Valorificarea diversităţii într-o manieră pozitivă şi al excluziunii fără un sprijin extern susţinut şi integrat. Introducere | 17 Acțiuni strategice la nivel național pentru reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale Documentul de față își propune să continue seria acțiunilor strategice întreprinse în domeniul reducerii sărăciei și promovării incluziunii sociale în ultimii 20 ani. În cele ce urmează este prezentat un scurt istoric al celor mai importante etape parcurse. 1998 Înființarea, în 1998, a unei Comisii pentru Prevenirea și Combaterea Sărăciei, sub patronajul Președinției României. Comisia a elaborat și a adoptat „Strategia pentru prevenirea și combaterea sărăciei” care, deşi nu a fost adoptată de guvern, reprezintă primul document strategic care a stabilit principiile politicilor sociale în România. 2001 Înfiinţarea unei Comisii Anti-Sărăcie şi de Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS), activă în perioada 2001-2006. Această instituţie, împreună cu comisiile judeţene aflate în subordinea sa (responsabile de formularea şi aplicarea politicilor sociale la nivel judeţean), a anticipat participarea României la elaborarea metodei deschise de coordonare de la nivelul UE. În perioada de funcţionare a CASPIS, s-au realizat câteva acţiuni menite să intensifice lupta împotriva sărăciei: (i) stabilirea unei metodologii de măsurare a sărăciei absolute, (ii) crearea unui set de indicatori naţionali şi judeţeni în scopul monitorizării şi (iii) realizarea primei hărţi a sărăciei la nivel local. În plus, Comisia a elaborat Programul naţional anti-sărăcie şi de promovare a incluziunii sociale şi planurile judeţene aferente, care au detaliat şi au adaptat obiectivele naţionale la nevoile locale. 2005 Semnarea, în 2005, a unui Memorandum comun în domeniul incluziunii sociale de către Guvern şi Comisia Europeană ca o primă fază a implementării în comun a unei politici sociale europene. Documentul, coordonat de Ministerul Muncii și redactat împreună cu un număr important de actori relevanți, a urmărit identificarea provocărilor cheie întâmpinate de România în promovarea incluziunii sociale, precum şi a răspunsurilor de politică necesare. 2006 Adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 1271/ 2006 ce stabilește un mecanism național pentru promovarea incluziunii sociale. În baza aceluiași act normativ, s-a înființat și o Comisie națională privind incluziunea socială în cadrul Consiliului interministerial pentru afaceri sociale, sănătate şi protecţia consumatorului. Comisia națională include câte un reprezentant, la nivel de secretar de stat sau președinte, al ministerelor, autorităților, agențiilor și altor instituții guvernamentale cu atribuții în domeniul incluziunii sociale. Are un rol consultativ și este condusă de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. 2010 Adoptarea în 2010 a Memorandumului care include valorile finale ale țintelor naționale pentru Strategia Europa 2020, inclusiv ținta de sărăcie prin care România s-a angajat ca 580.000 oameni să iasă din sărăcie.1 2011 Aprobarea Strategiei privind reforma în domeniul asistenței sociale în 2011, cuprinzând o serie de obiective cheie care au ghidat guvernul în ultimii ani şi care prezintă relevanţă şi pentru studiul de faţă și anume: (i) direcționarea beneficiilor sociale către persoanele cu venituri mici; (ii) reducerea erorilor şi a fraudelor la nivelul sistemului; (iii) reducerea numărului persoanelor în vârstă de muncă care sunt dependente de asistenţă socială; (v) consolidarea beneficiilor sociale și (vi) creșterea capacității de prognoză, planificare strategică, monitorizare și evaluare. 2015 Aprobarea Strategiei Naționale pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020 și a Planului de Acțiune al Guvernului României prin Hotărârea de Guvern nr. 383 din 27 mai 2015. Această Strategie Națională și Planul său de Acțiune au fost realizate pe baza studiului de fundamentare prezentat în acest volum. 1 Ținta de reducere a sărăciei la nivelul UE-28 este să reducă numărul oamenilor care sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane între 2008 și 2020. Guvernul României s-a angajat să contribuie la această țintă prin reducerea populației la risc de sărăcie după transferurile sociale de la 4,99 milioane în 2008 la 4,41 milioane până în 2020. 18 | INTRODUCERE Principalele domenii de politici Programul naţional de reformă pentru 2013 şi Programul de convergenţă pentru perioada 2012-2016, după cum este abordate în acest volum prezentat în Caseta 1. Acest studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015- Abordarea volumului 2020 propune un plan care va permite României să În vederea combaterii excluziunii sociale, principalul scop realizeze progrese substanţiale la nivelul reducerii sărăciei este ca egalitatea de şanse să devină realitate pentru toţi şi promovării incluziunii sociale pentru persoanele, familiile cetăţenii români pe tot parcursul vieţii lor. Realizările oricărui şi grupurile vulnerabile, în următorii şapte ani. Acest volum individ se datorează următoarelor două tipuri de influenţă: prezintă un set structurat de măsuri de politici ce contribuie circumstanţelor şi eforturilor sale.3 Circumstanţele vizează la atingerea obiectivelor prevăzute în Strategia Europa 2020 toţi factorii externi asupra cărora persoana nu deţine niciun pentru România.2 Acest studiu urmăreşte coordonarea control, în timp ce eforturile se referă la toţi factorii controlabili şi actualizarea acţiunilor strategice ce vizează reducerea ce intră în sfera de răspundere a persoanei în cauză. Orice sărăciei, puse în practică în România până la ora actuală. Mai inegalităţi datorate eforturilor sunt acceptabile din punct de mult, pentru a asigura complementaritățile şi coordonarea vedere etic, spre deosebire de cele datorate circumstanţelor, cu alte demersuri realizate în domeniu, volumul cuprinde care ar trebui eliminate. Există, de asemenea, tot mai multe şi elemente preluate din diverse strategii sectoriale şi din evidenţe potrivit cărora şansele inegale duc adesea la irosirea anumite domenii ale politicii de incluziune socială (precum potenţialului productiv şi la alocarea ineficientă a resurselor, combaterea sărăciei copiilor, reducerea discriminării subminând astfel eficienţa economică. Este aşadar esenţial, populaţiei rome şi integrarea comunităţilor marginalizate). atât dintr-o perspectivă morală, cât şi dintr-una economică, Acest studiu de fundamentare a luat de asemenea în să se asigure că toate persoanele se bucură de şanse egale considerare și recomandările Comisiei Europene privind de a-şi dezvolta potenţialul pe întreaga durată a vieţii. SCHEMA 1: Perspectiva ciclurilor vieții În cazul copiilor (persoanele cu vârste cuprinse între 0 şi 17 ani) Pentru adulții în vârstă de muncă Pentru populația ce a trecut de vârsta activă Scopul este de a asigura că fiecare copil are şansa de a-şi atinge potenţialul maxim indiferent de mediul social din care provine, punându-i la dispoziţie toate Obiectivul este acela de a asigura că persoanele condiţiile de care are nevoie în vederea dezvoltării Obiectivul este de a asigura că fiecare are vârstnice sunt apreciate şi respectate, continuă să competenţelor, dobândirii de cunoştinţe şi de şansa de a participa pe deplin la viaţa fie independente, participă la toate aspectele vieţii experienţe necesare pentru a-şi atinge potenţialul economică, socială şi culturală a României. ca cetăţeni activi şi se bucură de o bună calitate a maxim ca elev de succes, persoană sigură pe sine şi vieţii, într-o comunitate sigură. cetăţean responsabil, cu contribuţii reale la dezvoltarea societăţii. 2 Sărăcia relativă (AROP) este indicatorul utilizat de Guvernul României pentru a monitoriza dacă ținta de reducere a sărăciei este atinsă. 3 Roemer (1993). Introducere | 19 CASETA 1 Comparație între Recomandările Consiliului Comisiei Europene4 și domeniile de politici abordate de acest volum Recomandări specifice fiecărei țări Domenii de politici abordate de acest volum Să accelereze reformele în sectorul sănătăţii în scopul de a spori 2.5.1. Îmbunătățirea echității și protecției financiare în eficienţa, calitatea şi accesibilitatea acestuia, inclusiv pentru persoanele materie de sănătate defavorizate şi comunităţile îndepărtate şi izolate. Să intensifice 2.5.3. Creşterea accesului categoriilor vulnerabile la servicii eforturile pentru a reduce plăţile informale, inclusiv prin intermediul unor medicale de calitate sisteme corespunzătoare de gestiune şi control. Să consolideze măsurile active în domeniul pieţei forţei de muncă 2.1.2. Reducerea ocupării informale a forţei de muncă şi şi capacitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă creşterea productivităţii exploatațiilor agricole mici şi mijlocii (ANOFM). Să acorde o atenţie specială activării tinerilor neînregistraţi. 2.1.3. Reducerea ratei ridicate a sărăciei în rândul populaţiei Să consolideze măsurile menite să promoveze capacitatea de inserţie ocupate a lucrătorilor în vârstă. Să elaboreze, în consultare cu partenerii sociali, orientări clare privind stabilirea transparentă a salariului minim, luând 2.1.4. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a resurselor în considerare condiţiile economice şi condiţiile pieţei muncii. serviciului public de ocupare Să asigure creşterea calităţii şi accesului la învăţământul şi formarea 2.4.1. Îmbunătăţirea sistemului de îngrijire şi educaţie profesională, la programe de ucenicie, la învăţământul terţiar şi la timpurie a copilului învăţarea pe tot parcursul vieţii şi să le adapteze la necesităţile pieţei 2.4.2. Creşterea participării şi a rezultatelor tuturor copiilor forţei de muncă. la nivelul învăţământului primar şi secundar Să asigure un acces mai bun la serviciile de îngrijire şi educaţie 2.4.4. Îmbunătăţirea accesului la învăţare şi formare pe tot timpurie a copilului. parcursul vieţii pentru tinerii dezavantajaţi şi populaţia în vârstă de muncă În vederea combaterii sărăciei, să sporească eficienţa şi eficacitatea 2.2.1. Îmbunătăţirea performanţei sistemului de asistenţă transferurilor sociale, în special pentru copii şi să continue reforma socială asistenţei sociale, consolidând legăturile acesteia cu măsurile de 2.1.5. Creşterea ratei de ocupare a grupurilor vulnerabile activare. Să intensifice eforturile în vederea punerii în aplicare a inclusiv romi măsurilor preconizate pentru a favoriza integrarea romilor pe piaţa forţei de muncă, pentru a creşte rata de şcolarizare şi pentru a reduce 2.4.5. Creşterea accesului la educaţie de calitate pentru rata de părăsire timpurie a şcolii, prin intermediul unei abordări bazate copiii din grupurile vulnerabile inclusiv copiii de etnie romă pe parteneriat şi al unui mecanism solid de monitorizare. Să intensifice eforturile pentru a consolida capacitatea administraţiei 4. Dezvoltarea capacităţii instituţionale de reducere a publice, în special prin îmbunătăţirea eficienţei, a managementului sărăciei şi promovare a incluziunii sociale resurselor umane, a instrumentelor decizionale şi a coordonării în cadrul şi între diferitele niveluri administrative, precum şi prin îmbunătăţirea transparenţei, a integrităţii şi a răspunderii. Să accelereze absorbţia fondurilor UE, să consolideze sistemele de gestiune şi de control şi să aducă îmbunătăţiri capacităţii de planificare strategică, inclusiv elementului bugetar multianual. Să remedieze deficienţele persistente din sectorul achiziţiilor publice. Să îmbunătăţească în continuare calitatea şi eficienţa sistemului judiciar, să combată corupţia la toate nivelurile şi să asigure executarea efectivă a hotărârilor instanţelor. 4 Comisia Europeană (2014b) COUNCIL RECOMMENDATION on Romania’s 2014 national reform program and delivering a Council opinion on Romania’s 2014 convergence program. 20 | INTRODUCERE Combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale presupune riscurile (în materie de siguranţă, demnitate şi reputaţie, abordarea nevoilor individuale din perspectiva ciclurilor vieții. de exemplu), trebuie evaluate şi adresate. Populaţia nu va accesa un serviciu disponibil dacă nu îi cunoaşte avantajele Cum copiii care cresc în gospodării sărace se vor confrunta sau dacă acesta presupune costuri prea mari. Mai mult, pe viitor cu un risc de sărăcie mai ridicat, pentru a rupe cercul chiar dacă un serviciu este gratuit, oamenii pot alege să nu intergeneraţional al sărăciei, guvernul trebuie să adopte îl acceseze în cazul în care sunt considerate prea ridicate programe care să vizeze concomitent sărăcia copiilor şi cea costurile de tranzacţie sau de oportunitate. a adulţilor dintr-o gospodărie. Îndeosebi în cazul persoanelor ce se confruntă cu o sărăcie persistentă şi al populaţiei Abordarea este ilustrată în mod sintetic în Schema rome, diferitele dimensiuni ale excluziunii sunt în general 2. Astfel, această carte își propune să contribuie la interconectate şi perpetuate de la o generaţie la alta. Cercul îmbunătățirea vieții săracilor și a persoanelor vulnerabile intergeneraţional al excluziunii este perpetuat atunci când prin abordarea într-o manieră integrată și comprehensivă nivelul scăzut de educaţie şi sănătatea precară limitează a: (i) actorilor care vor implementa politicile recomandate; serios şansele de acces pe piaţa muncii pentru următoarea (ii) țintirii politicilor propriu-zise (sectoriale sau zonale) și generaţie de copii. Ruperea cercului intergeneraţional al iii) principalelor politici sectoriale. sărăciei şi excluziunii va necesita intervenţii ţintite pentru a Identificarea şi acoperirea nevoilor specifice ale categoriilor elimina cauzele multiple ale inegalităţii. sărace şi vulnerabile reprezintă elemente cheie pentru Este necesară o abordare coordonată la nivelul implementării implementarea unor politici eficace de incluziune socială. politicilor, programelor şi intervenţiilor adresate populaţiei Cum grupurile vulnerabile se confruntă cu probleme sărace şi vulnerabile, precum şi zonelor marginalizate. specifice pentru care politicile generale nu pot oferi soluții Există deja un spectru larg de politici, programe şi viabile, guvernul intenţionează să creeze servicii adaptate intervenţii sectoriale care urmăresc reducerea sărăciei şi a şi integrate, menite să sporească participarea socială sau excluziunii sociale, iar experienţa şi instrumentele necesare economică a acestora (în special cu ajutorul serviciilor identificării persoanelor şi zonelor afectate de sărăcie au publice de asistenţă socială şi al lucrătorilor comunitari). fost îmbunătăţite în ultimii ani. Ingredientul cheie care Luând în considerare sectoarele economice şi sociale lipseşte este coordonarea acestor politici, programe şi afectate de excluziune, tiparele geografice ale excluziunii intervenţii. Având în vedere strânsa legătură dintre sărăcie şi gravitatea problemelor sociale cu care se confruntă şi excluziune socială, înregistrarea unor progrese în ambele numeroase persoane, acest studiu împarte diferitele tipuri domenii presupune creşterea şi eficientizarea intervenţiilor de intervenţie în politici adresate populației (sau sectoriale) sociale, care să ofere populaţiei acces la locurile de muncă, și politici zonale. În acest document, politicile adresate sprijin financiar şi servicii. Vor fi, de asemenea, necesare populaţiei se referă la politicile ce vizează direct reducerea îmbunătăţirea capacităţii de evaluare corectă a nevoilor la sărăciei şi creşterea incluziunii sociale în câteva domenii orice nivel şi coordonarea serviciilor sociale, a serviciilor de cheie: venituri (beneficii sociale şi drepturi de asigurări ocupare a forţei de muncă şi a celor de sănătate pentru a sociale), ocupare, educaţie, sănătate, locuire, participare include în câmpul muncii beneficiarii măsurilor de protecţie socială şi servicii sociale. socială ce sunt inactivi, dar apţi de muncă. Astfel, această abordare a sărăciei şi excluziunii sociale se bazează Având în vedere faptul că, în România, sărăcia prezintă o pe conceptul furnizării unor servicii integrate, dar şi pe puternică dimensiune geografică, unul dintre obiectivele armonizarea şi alinierea diferitelor programe şi intervenţii cu centrale este asigurarea alocării resurselor în funcţie de ajutorul unor asistenţi sociali bine pregătiţi şi abilitaţi atât la distribuţia nevoilor la nivelul ţării (prin dezvoltarea politicilor nivel individual, cât şi la nivel de comunitate. zonale). În România, aproape jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural, numeroase persoane fiind puternic În implementarea intervenţiilor, este important să fie dezavantajate atât din punct de vedere al veniturilor abordate atât provocările de la nivelul ofertei, cât şi cele monetare, cât şi al infrastructurii şi serviciilor de bază. Se legate de cerere. În comunităţile sărace şi marginalizate, observă, de asemenea, variaţii importante în mediul urban, din mediul rural sau urban, dar şi în rândul populaţiei de oraşele mici (mai ales cele al căror statut s-a modificat din etnie romă sau non-romă, furnizarea unei noi infrastructuri rural în urban în ultimii 15 ani) fiind cele mai dezavantajate. sau servicii nu înseamnă că acestea vor fi şi folosite. Toate Guvernul caută să reducă discrepanţele dintre mediul obstacolele de la nivelul cererii, precum cele legate de rural şi cel urban, dar şi dintre zonele urbane sărace/ informarea utilizatorilor, mijloacele financiare, capacitatea subdezvoltate şi cele mai dezvoltate. În plus, politicile şi restrânsă, costurile de oportunitate, normele sociale şi programele zonale recomandate în acest volum reprezintă Introducere | 21 un efort coordonat ce urmăreşte reducerea semnificativă a analiza datelor calitative, noile date colectate de echipa sărăciei şi excluziunii sociale în comunităţile marginalizate, Băncii Mondiale şi analizele datelor administrative, de care sunt cele mai dezavantajate din România (atât rome, recensământ şi din sondaje. Activitățile de cercetare cât şi non-rome, din mediul rural şi din cel urban). desfășurate în cadrul prezentului studiu de fundamentare sunt prezentate, pe scurt, în Anexa 1. La baza documentului de faţă stă o combinație de metode de cercetare care include analiza documentară, SCHEMA 2: Răspunsul politicilor pentru reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale TIPURI DE POLITICI IMPLEMENTAREA POLITICII DOMENII DE POLITICI Politici sociale și intervenții zonale Venituri pentru SPAS & lucrători comunitari Servici sociale Ocupare specializate Asistență Educație -regiunile sărace Sănătate Educație & -zonele rurale socială Sănătate Beneficii sociale -orașele mici Locuire -zonele marginalizate Participare socială (urbane/rurale, locuite de romi) 22 | INTRODUCERE Sinteza intervențiilor cheie Din întregul set de politici și intervenții inclus în acest studiu, echipa Băncii Mondiale a dezvoltat planuri detaliate de Pentru fiecare domeniu inclus în această carte, au fost implementare pentru un subset de nouă intervenții cheie identificate obiective cheie, alături de provocări şi direcţii care pot avea cel mai mare impact în termeni de reducere de acţiune în vederea soluţionării acestor probleme. a sărăciei și promovare a incluziunii sociale, intervenții care Această secțiune propune un set de intervenţii pe care le sunt subliniate în textul de mai jos. considerăm, printre altele, viitoare priorităţi naţionale în aceste domenii de politici, în perioada 2015-2020. Ocuparea forței de muncă (Inițiativă cheie #1) Creşterea finanţării politicilor cost eficiente de activare a forţei de muncă, extinderea accesului la aceste servicii în cazul populaţiei sărace şi vulnerabile inactive şi conectarea lor la servicii de remediere sau ocupare personalizate, prin stabilirea, la nivelul grupului ţintă, a profilului statistic al celor care nu au un loc de muncă deşi sunt apţi de muncă. Ţintirea tinerilor vulnerabili, inclusiv prin programe europene cum ar fi „Garanţia pentru tineret”. Utilizarea fondurilor europene pentru a întări capacităţile de monitorizare şi evaluare a măsurilor active privind piaţa muncii, în vederea identificării mecanismelor cu efect pozitiv şi a îmbunătăţirii ofertei programelor existente. (Inițiativă cheie #2) Introducerea unui beneficiu pro-muncă la nivelul noului Venit Minim de Inserție bazat pe testarea mijloacelor (vezi intervenţiile din domeniul Transferurilor sociale), care exclude din calculul venitului total al gospodăriei anumite venituri din muncă. Îmbunătăţirea formării profesionale în cazul exploataţiilor agricole mici şi mijlocii prin: ref: (i) consolidarea, profesionalizarea şi modernizarea actualelor instituţii care furnizează consultanţă şi sprijin către micii agricultori şi exploataţiile agricole de subzistenţă şi (ii) asigurarea unei mai bune acoperiri a şcolilor profesionale şi colegiilor tehnice agricole în vederea îmbunătăţirii competenţelor de bază ale (viitorilor) fermieri. Transferuri sociale (Inițiativă cheie #2) Consolidarea programelor bazate pe testarea mijloacelor într-un program cheie anti-sărăcie (programul privind Venitul Minim de Inserţie – VMI). Cele trei programe restrânse de asistenţă socială ar trebui înlocuite cu un singur program mai amplu care să vizeze într-un mod mai eficient pe cei mai săraci cinci milioane de români, program ce va acorda stimulente și săracilor care muncesc care vor putea astfel combina veniturile din muncă cu beneficiile sociale. Programul VMI va fi bine conectat la serviciile de ocupare, educaţie şi sănătate a copiilor, precum şi la serviciile de locuire. Abordarea obstacolelor de la nivelul cererii legate de accesul la beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale, cum sunt cele ce ţin de informarea utilizatorilor, mijloacele financiare, costurile de oportunitate, normele sociale şi riscurile (siguranţă, demnitate, stigmatizare). Simplificarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la sistemul de protecţie socială prin armonizarea criteriilor medicale de acordare a pensiilor de invaliditate cu indemnizaţiile pentru persoanele cu dizabilităţi şi unificarea sistemului instituţional de evaluare a indemnizaţiilor acordate persoanelor cu dizabilităţi şi a pensiilor de invaliditate. Definirea unor demersuri de reformă în vederea asigurării unor venituri rezonabile la bătrânețe pentru persoanele din mediul rural care nu sunt cuprinse în prezent în sistemul asigurărilor sociale. Servicii sociale Asigurarea disponibilității fondurilor publice pentru dezvoltarea serviciilor sociale în paralel cu finanţările de la Uniunea Europeană. Introducere | 23 (Inițiativă cheie #3) Consolidarea şi îmbunătăţirea asistenţei sociale la nivel comunitar prin: (i) dezvoltarea unui pachet minim de intervenţii ca o responsabilitate obligatorie a fiecărei autorităţi locale; (ii) finanţarea din bugetul de stat a unui program la nivel național – Programul Social Oportunitate și Responsabilitate (SPOR) - pentru a asigura, în fiecare localitate, cel puţin un salariat cu normă întreagă care desfăşoară activităţi de asistenţă socială şi lucrează „unu la unu” cu persoanele aflate în situaţii vulnerabile şi familiile lor; (iii) finanţarea din bugetul de stat a unui program naţional privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenţei sociale şi dezvoltarea de metodologii, ghiduri şi instrumente care să sprijine aplicarea la scară largă a managementului de caz în cadrul SPAS, în special în comunele şi oraşele mici; (iv) dezvoltarea unui sistem solid de monitorizare şi evaluare a serviciilor de asistenţă socială la nivel comunitar. Crearea, în cadrul aceluiași program SPOR, a unor echipe comunitare de intervenţie integrată pentru furnizarea serviciilor sociale (educaţie, ocupare, sănătate, protecţie socială şi alte servicii publice) şi a programelor de intermediere socială şi facilitare la nivel comunitar, în special în comunităţile sărace şi marginalizate de romi şi non- romi, din mediul rural şi urban, prin (i) elaborarea unor metodologii, protocoale şi proceduri de lucru clare pentru lucrătorii comunitari şi (ii) înfiinţarea, în zonele marginalizate extinse, a unor centre comunitare multifuncţionale care să acorde servicii integrate familiilor aflate în sărăcie extremă (dar nu numai). (Inițiativă cheie #5) Consolidarea serviciilor sociale de protecţie a copilului prin: (i) crearea şi dezvoltarea capacităţii de prevenire la nivel comunitar şi a serviciilor de sprijin pentru copil și familie, (ii) regândirea modalităţilor şi a mijloacelor (inclusiv a beneficiilor financiare) de a oferi sprijin familial în vederea prevenirii separării copilului de familie şi (iii) revizuirea serviciilor existente de protecţie a copilului cu scopul de a îmbunătăţi calitatea îngrijirilor acordate şi de a reduce durata de şedere în sistemul de protecție la un minim necesar. Dezvoltarea serviciilor sociale adresate grupurilor vulnerabile prin: (i) creşterea finanţării serviciilor sociale şi îmbunătăţirea procedurilor de contractare a acestora către furnizorii neguvernamentali şi privaţi și (ii) întărirea rolului DGASPC de planificare strategică, îndrumare şi coordonare metodologică pentru SPAS, precum şi a celui de monitorizare şi evaluare a furnizorilor de servicii de la nivel judeţean. Educație Extinderea reţelei de grădiniţe şi creşe pentru a asigura accesul tuturor copiilor. Crearea şi implementarea unui program naţional centrat pe copiii cu risc de abandon şcolar sau necuprinşi în învăţământul primar şi gimnazial prin: (i) elaborarea unor cerinţe coerente care să asigure legătura între sistemul educaţional şi punctele de intrare din toate sistemele care deţin date despre copiii ce provin din familii vulnerabile; (ii) implementarea unui sistem de monitorizare a copiilor cu cel mai mare risc de abandon şcolar sau necuprinşi în sistemul de învăţământ; (iii) consolidarea mecanismelor de monitorizare în şcoli prin urmărirea ulterioară a acestor cazuri; (iv) crearea unui program care să acorde asistenţă, educaţie parentală, sprijin şi monitorizare gospodăriilor cu copii de vârstă şcolară ce nu frecventează şcoala. Creşterea disponibilităţii programelor de tipul „A doua şansă” în mediul rural şi la nivelul învăţământul secundar superior, precum şi alocarea de resurse pentru sprijinirea grupurilor dezavantajate care frecventează programele „A doua şansă” cu scopul de a acoperi costurile educaţionale şi alte costuri indirecte. Îmbunătăţirea accesului la o educaţie de calitate în cazul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) şi/sau cu dizabilităţi prin: (i) revizuirea mecanismelor instituţionale, financiare şi juridice referitoare la educaţia copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi/sau dizabilităţi, ii) crearea unor programe de pregătire a părinţilor, tutorilor şi cadrelor didactice cu privire la modul de interacţionare şi de sprijinire a copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi, eventual prin utilizarea fondurilor din Programul Operaţional Capital Uman (POCU); (iii) includerea tematicii toleranţei faţă de persoanele cu dizabilităţi şi a diversităţii în curriculumul educaţional cu scopul de a reduce stigmatizarea şi respingerea datorată dizabilităţii şi CES; (iv) realizarea de investiţii în Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) astfel încât acestea să devină adevărate centre de resurse în domeniul educaţiei incluzive; (v) îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la copiii cu dizabilităţi şi CES şi la accesul acestora la educaţie. 24 | INTRODUCERE (Inițiativă cheie #4) Asigurarea unor şanse egale tuturor copiilor prin (i) revizuirea metodologiei de finanţare a şcolilor în vederea îmbunătăţirii alocării resurselor pentru copiii aflaţi în dificultate şi (ii) utilizarea fondurilor pentru implementarea unor intervenţii eficiente ce vor creşte accesul la educaţie şi vor îmbunătăţi calitatea educaţiei oferite categoriilor vulnerabile. Redefinirea programelor sociale din sistemul de învăţământ în vederea stimulării participării şcolare şi a calităţii educaţiei în cazul elevilor săraci şi vulnerabili. Sănătate Asigurarea unei mai bune acoperiri a serviciilor de asistenţă medicală primară comunitară (medici de familie, asistenţi medicali comunitari, mediatori sanitari romi) la nivel naţional. Dezvoltarea unor intervenţii de promovare a sănătăţii bazate pe evidenţe şi implementarea, monitorizarea şi evaluarea acestor programe. Printre altele: reducerea consumului nociv de alcool, în special în mediul rural, cu accent pe populaţia cu un nivel scăzut de educaţie şi pe acţiunile de sensibilizare în comunităţile identificate ca fiind cele mai vulnerabile. Redefinirea Programului Naţional de Control al tuberculozei multirezistente și extensiv rezistentă la medicamente (M/XDR-TB) pentru ca acesta să cuprindă sprijin social şi intervenţii ţintite, cu un buget dedicat, care să se adreseze populaţiei sărace şi extrem de vulnerabile cum sunt consumatorii de droguri injectabile, copiii străzii, persoanele fără adăpost, deţinuţii și romii. Locuire Elaborarea şi finanţarea unui program de locuinţe sociale adresat categoriilor vulnerabile care nu reuşesc să acopere costul chiriei și/sau al utilităţilor, cum sunt persoanele fără adăpost, tinerii care părăsesc sistemul de protecţie, foştii deţinuţi, persoanele evacuate din casele retrocedate, persoanele dependente de droguri. Introducerea unei beneficiu pro-locuire la nivelul noului Venit Minim de Inserție (vezi intervenţiile din domeniul Transferurilor sociale) pentru familiile ce ocupă locuinţele sociale sau cu chirie subvenționată, pe lângă ajutorul de încălzire acordat familiilor cu venituri scăzute ce trăiesc în locuinţe proprietate personală. Acest beneficiu pro-locuire va acoperi o parte din costul chiriei şi o parte din costurile de încălzire, scopul fiind prevenirea pierderii locuinţei prin reducerea evacuărilor. Trecerea treptată de la servicii de urgență în domeniul locuirii către programe de integrare pe termen lung în scopul reducerii fenomenului persoanelor fără adăpost. Participare socială Asigurarea integrării unor mecanisme deschise şi reactive de depunere a reclamaţiilor şi plângerilor în cadrul instituţional al serviciilor sociale. Desfăşurarea unor campanii de sensibilizare a opiniei publice şi promovarea diversităţii (inclusiv la nivelul diferitelor categorii de grupuri marginalizate sau discriminate) în completarea altor acţiuni care vizează stigmatizarea şi discriminarea. Încurajarea participării sociale şi a voluntariatului prin îmbunătăţirea legii privind voluntariatul şi prin mobilizarea mass-media şi a societăţii civile în vederea creşterii gradului de conştientizare a celor mai bune practici şi a importanţei participării. Politici zonale Asigurarea dezvoltării teritoriale a zonelor rurale, sub-urbane şi peri-urbane în jurul polilor de creştere, în special al oraşelor mari dinamice, prin: (i) definirea oraşelor, în special a celor mai dinamice, ca zone urbane funcţionale şi (ii) implementarea unor mecanisme instituţionale adecvate pentru gestionarea acestor zone urbane funcţionale care să permită creșterea lor, (iii) dezvoltarea sistemelor de transport public metropolitan în zonele dens populate şi cu un flux ridicat de navetişti şi (iv) investiţii în infrastructura satelor care fac parte din centrele urbane. Introducere | 25 Continuarea investiţiilor care urmăresc extinderea şi modernizarea infrastructurii fizice în mediul rural – drumuri şi utilităţi de bază (în principal apă, canalizare şi gaze naturale). Formare profesională şi activităţi de facilitare puse la dispoziţia autorităţilor locale şi a altor părţi interesate în cadrul programului LEADER şi utilizarea cadrului oferit de GAL-uri (Grupurile de Acţiune Locală) în vederea folosirii cât mai eficiente a fondurilor ESI pentru reducerea sărăciei şi excluziunii sociale în zonele rurale. (Inițiativă cheie #6) Dezvoltarea unui instrument pentru țintirea geografică, monitorizarea și evaluarea intervențiilor pentru reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale, cu focus pe localitățile sărace și comunitățile marginalizate, atât din mediul rural cât și urban, atât rome cât și non-rome. Integrarea comunităților marginalizate prin implementarea pachetelor de servicii sociale integrate constând din echipe comunitare de intervenție integrată și centre comunitare multifuncționale care furnizează acces coordonat la servicii de educație, sănătate, ocupare și locuire (vezi și paragrafele anterioare privind Servicii Sociale). Dezvoltarea capacității instituționale de reducere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale Stabilirea unor politici funcţionale de coordonare intersectorială (MMFPSPV, MDRAP, MECS, MS) şi îmbunătăţirea cooperării dintre autorităţile centrale şi locale cu scopul dezvoltării unei abordări integrate în domeniul combaterii sărăciei şi al promovării politicilor de incluziune socială. (Inițiativă cheie #7) Extinderea acoperirii şi a funcţionalităţii Sistemului de Management al Informației (SMI) în domeniul asistenţei sociale prin: (i) dezvoltarea unor soluţii de management al relaţiei cu clienţii pentru a da posibilitatea autorităţilor locale să automatizeze la maxim toate procesele locale de asistenţă socială astfel încât să poată conecta toate bazele de date locale la SMI din domeniul asistenţei sociale şi (ii) dezvoltarea unui nou SMI în domeniul asistenţei sociale care să permită procesarea automată şi realizarea validărilor (atât ex-ante, cât şi ex-post). (Inițiativă cheie #8) Crearea unui sistem modern de plăţi care să utilizeze tehnologii şi metode moderne de furnizare a serviciilor şi care să asigure: (i) procesarea centralizată a plăţilor; (ii) calculul automat al necesarului de fonduri; (iii) raţionalizarea cererilor bugetare la nivelul Trezoreriei; (iv) utilizarea tehnologiilor moderne de transfer a plăţii; (v) furnizarea unui set de mijloace de plată sigure şi convenabile clienţilor; (vi) încetarea plăţilor directe către terţi; (vii) încorporarea celor mai bune practici de audit şi reconciliere. (Inițiativă cheie #9) Îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare şi evaluare a măsurilor incluse în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei prin: (i) îmbunătăţirea mecanismelor de colectare periodică a datelor administrative şi a celor din sondaje, (ii) dezvoltarea capacităţii personalului, de la diferite niveluri, de a analiza datele calitative şi cantitative privind sărăcia şi excluziunea socială şi (iii) crearea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare a incluziunii sociale. 26 | INTRODUCERE Structura volumului sectoare relevante - servicii sociale, educaţie, sănătate, locuire şi participare socială. Se acordă o atenţie specială Această carte este organizată în patru părți principale. abordării integrate, coordonate şi intersectoriale a furnizării Prima parte debutează cu o analiză a evoluţiei din ultimii ani de serviciii sociale, pentru a răspunde la provocările a sărăciei şi excluziunii sociale şi cu o prognoză referitoare complexe ale sărăciei şi excluziunii sociale într-o manieră la sărăcie pentru următorii cinci ani (2015-2020). Secțiunea cât mai eficace. se încheie cu o scurtă prezentare a principalelor grupuri vulnerabile abordate în acest studiu de fundamentare. A treia parte se axează pe politicile zonale şi analizează disparităţile regionale, diferenţele dintre mediul urban şi cel A doua parte analizează politicile sectoriale care trebuie rural şi problemele specifice oraşelor mici şi satelor, zonelor implementate în vederea soluţionării problemelor marginalizate rurale şi urbane, precum şi comunităţilor identificate în prima parte a volumului. În primul rând, rome și non-rome. subsetul de politici care au un impact direct asupra veniturilor persoanelor sărace şi vulnerabile, şi anume Volumul continuă în cea de-a patra secțiune cu o discuție politicile privind ocuparea forţei de muncă şi transferurile asupra acțiunilor necesare pentru consolidarea capacității sociale (beneficiile de asistenţă socială şi de asigurări sistemului public de reducere a sărăciei și creștere a sociale). Aceasta continuă cu prezentarea principalelor incluziunii sociale. În final, volumul se încheie cu referințe și probleme legate de sărăcie şi incluziune socială în alte anexe bogate în date și note metodologice. Introducere | 27 Ac eastă pag ină a fo st l ăsa tă g oal ă în mo d in ten țion at 28 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE | 29 1. GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE 1 GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE Grupuri sărace şi vulnerabile Acest capitol prezintă principalele caracteristici şi evoluţia categoriilor sărace şi vulnerabile din România, precum şi o prognoză pentru perioada 2015‑2020. Secţiunea se încheie cu o prezentare succintă a categoriilor vulnerabile expuse riscului de excluziune socială. Obiective principale  ituaţia şi prognozele privind sărăcia sau excluziunea socială 1.1. S 32 1.1.1. Situaţia şi dinamica riscului de sărăcie sau excluziune socială 34 1.1.2. Prognoze privind sărăcia relativă (AROP) 46 1.2. Principalele grupuri vulnerabile 49 32 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE  ituaţia şi prognozele privind sărăcia 1.1. S sau excluziunea socială Recunoscând natura complexă a sărăciei şi a excluziunii Persoane expuse riscului de sărăcie SCHEMA 3:  sociale, Guvernul României apelează la o gamă largă de sau excluziune socială indicatori pentru a măsura aceste fenomene.5 Indicatorul cel mai general, utilizat şi pentru a măsura atingerea ţintei asumate la nivelul Uniunii Europene referitoare la creşterea incluziunii sociale, vizează persoanele expuse riscului de Persoane cu risc sărăcie sau excluziune socială (AROPE) care se află în cel de sărăcie după puţin una dintre următoarele trei situaţii: transferuri sociale • Sunt expuse riscului de sărăcie relativă, după transferuri sociale (indicatorul AROP - at risk of poverty). Acestea sunt persoanele al căror venit anual disponibil este sub 60% din venitul median, raportat la numărul de adulţi echivalenţi. Venitul disponibil Persoane care trăiesc Persoane cu lipsuri reprezintă suma tuturor veniturilor realizate (inclusiv în familii cu intensitate materiale grave cele aferente protecţiei sociale: beneficii de asigurări mică a muncii sociale sau de asistenţă socială) din care se scad impozitele (pe venit sau pe proprietate) şi contribuţiile sociale plătite. • Trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută (indicatorul VLWI - very low work intensity), respectiv în gospodării în care membrii cu vârste CASETA 2 cuprinse între 18 şi 59 de ani au folosit mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă într-o activitate Definirea şi măsurarea sărăciei remunerată în anul de referinţă. Nu există o metodologie unică, general • acceptată, de măsurare a sărăciei, Sunt expuse lipsurilor materiale grave (indicele SMD fiecare dintre numeroasele metode - severe material deprivation), respectiv persoanele existente pornind de la premise diferite şi având, din gospodăriile confruntate cu cel puţin patru în consecinţă, rezultate diferite. La modul general, dintre următoarele nouă situaţii: (1) nu îşi permit să pentru a determina nivelul sărăciei printr-o evaluare plătească chiria, ratele la împrumuturi sau facturile unidimensională (sărăcia fiind definită pe baza unui la utilităţi, (2) nu îşi permit să îşi menţină locuinţa singur indicator de bunăstare) sunt necesare două încălzită adecvat, (3) nu pot face faţă, prin propriile elemente: (i) indicatorul care să exprime nivelul resurse, cheltuielilor neprevăzute, (4) nu îşi permit să de bunăstare sau resursele fiecărei gospodării şi consume carne sau proteine cel puţin o dată la două care să permită compararea standardului de viaţă zile, (5) nu îşi permit să plece anual într-o vacanţă al gospodăriilor şi (ii) un prag al sărăciei (nivelul de o săptămână departe de casă, (6) nu își permit să achiziționeze un televizor color, (7) nu își permit să achiziționeze o mașină de spălat, (8) nu își permit să achiziționeze un autoturism şi (9) nu au telefon. 6 5 Indicatorii sunt calculaţi conform unei metodologii naţionale (Hotărârea nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului naţional de indicatori de incluziune socială) şi metodologiei utilizate de Eurostat. 6 Indicatorul face distincţia între persoanele care nu îşi permit un anumit articol sau serviciu şi cele care nu au acest articol sau serviciu din alte motive, de pildă, pentru că nu şi-l doresc sau nu au nevoie de el. Situaţia şi prognozele privind sărăcia sau excluziunea socială | 33 CASETA 2 (continuare) de referinţă al indicatorului de bunăstare cu care economiile de scală dintr-o gospodărie, (iii) structura să fie comparat nivelul de bunăstare al fiecărei eşantionului utilizat pentru sondajul realizat în gospodării astfel încât cele aflate sub acel prag să fie scopul măsurării sărăciei trebuie actualizat în lumina considerate sărace). În România au fost testate, de-a rezultatelor ultimului recensământ. lungul timpului, diverse metodologii de estimare Pentru o bună cunoaştere a mărimii şi profilului a sărăciei care au propus variante diferite ale populaţiei sărace ce necesită intervenţia guvernului, acestor două elemente. Dintre acestea, două sunt trebuie alocate resurse financiare şi umane în considerate mai relevante în contextul prezentului vederea revizuirii metodologiei de calculare a studiu: (a) metoda naţională de calculare a sărăciei sărăciei absolute (inclusiv cu sprijinul altor actori absolute şi (b) metoda de calculare a sărăciei cheie, precum Institutul Naţional de Statistică, relative stabilită la nivel european. institutele de cercetare sau mediul academic cu (i) Metoda naţională de calculare a sărăciei absolute expertiză în acest domeniu). În acest sens, este a fost elaborată de către experţii Băncii Mondiale, important să fie analizată şi adecvarea noii metode ai Comisiei Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii normative de măsurare a sărăciei (cea a bugetelor Sociale (CASPIS) şi ai Institutului Naţional de de referinţă) pilotată la nivelul Uniunii Europene cu Statistică, fiind aprobată de Guvern în 2005 scopul explicit de a calibra mai bine suportul acordat (Hotărârea de Guvern nr. 488/2005). Această persoanelor aflate în dificultate. metodă îşi propune să identifice gospodăriile care (ii) Conform metodei Eurostat de măsurare a sărăciei nu reuşesc să îşi acopere nevoile primare legate relative, pragul de sărăcie (sub care o gospodărie de hrană, servicii şi bunuri nealimentare, stabilind este considerată săracă) este stabilit la 60% din unui minim necesar de consum pe adult echivalent. mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. Ţinând cont de economia de scală (costurile Numărul de adulţi echivalenţi este suma dintre suplimentare aferente fiecărei noi persoane sunt valoarea 1, atribuită primului adult, numărul celorlalţi mai mici decât cele ale primei persoane dintr-o adulţi * 0,5 şi numărul de copii * 0,3. Întrucât pragul gospodărie) şi de costurile diferite în cazul copiilor este calculat în funcţie de veniturile persoanelor faţă de adulţi, se calculează numărul de adulţi dintr-un anumit moment, această metodă măsoară echivalenţi dintr-o gospodărie după formula (nr. mai degrabă inegalitatea dintr-o societate, fără a persoane de peste 14 ani + 0,5*persoane sub 14 indica dacă persoanele sărace şi cele care nu sunt ani)0,9. În plus, metoda foloseşte ca indicator sărace îşi pot satisface nevoile financiare de bază de bunăstare cheltuielile de consum (şi nu sau nu (de exemplu, dacă veniturile dintr-o societate veniturile), ce aproximează mai bine nivelul de s-ar dubla sau s-ar înjumătăţi pentru toţi indivizii trai al gospodăriilor din România (având în vedere într-un an, numărul persoanelor aflate în sărăcie ponderea semnificativă a resurselor nemonetare relativă ar rămâne constant). O modalitate prin provenite din activităţi informale în totalul bugetului care se poate rezolva problema relativităţii pragului gospodăriilor). Totuşi, această metodă are o serie şi implicit a lipsei de comparabilitate între ani o de limite: (i) structura coşului de consum alimentar reprezintă utilizarea în scopul comparaţiei între ani a şi de bunuri nealimentare şi servicii folosit pentru unui prag ancorat în timp (utilizarea unui prag dintr- a calcula pragul sărăciei s-a modificat considerabil un an anterior inflatat la preţurile curente). Cu toate din 2002 până în prezent, ceea ce face ca simpla limitele menţionate mai sus, metodologia sărăciei inflatare a pragului la preţurile curente să nu fie relative este folosită pentru a monitoriza atingerea suficientă pentru a identifica corect persoanele ţintei naţionale de reducere a sărăciei asumate de aflate în dificultate financiară, (ii) formula calculului România şi, prin urmare, va constitui principala numărului de adulţi echivalenţi este probabil metodă de identificare a persoanelor sărace folosită depăşită şi măsoară inadecvat nevoile copiilor şi în acest studiu de fundamentare. 34 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE 1.1.1. Situaţia şi dacă veniturile sale sunt sub pragul sărăciei în anul de referinţă şi în cel puţin doi din ultimii trei ani).9 Aproape o dinamica riscului de treime dintre copii se află în gospodării care se confruntă cu sărăcie persistentă, iar riscul la care sunt expuşi este mult sărăcie sau excluziune mai ridicat decât în cazul oricărei alte grupe de vârstă. Mai socială mult, la nivelul copiilor, riscul de a trăi în sărăcie persistentă a crescut cu aproape 3% între anii 2008 şi 2012, în timp ce pentru toate celelalte grupe de vârstă acelaşi risc a crescut În această secţiune, vom analiza separat fiecare dimensiune cu circa 1% sau chiar a scăzut. a indicatorului AROPE, examinând evoluţia din perioada 2008-2012 şi profilul socio-demografic al persoanelor şi Disparităţi regionale familiilor cu risc crescut de sărăcie sau excluziune socială. În România, situarea unei gospodării în mediul urban sau rural reprezintă un indicator important al nivelului său de Persoane expuse riscului sărăcie sau excluziune socială Din păcate, EU-SILC nu de sărăcie face distincţia între mediul de rezidenţă urban şi cel rural, prin urmare a trebuit să aproximăm această caracteristică Ponderea populaţiei expuse riscului de sărăcie relativă după a gospodăriilor folosind o variabilă care diferenţiază transferuri sociale (AROP - at risk of poverty) reprezintă trei niveluri de urbanizare - zone dens populate, zone primul dintre cei trei indicatori utilizaţi pentru a evalua riscul intermediare şi zone slab populate.10 Pentru simplificarea de sărăcie şi excluziune socială în Uniunea Europeană, analizei, am decis să grupăm zonele dens populate cu fiind şi indicatorul folosit în România pentru a monitoriza zonele intermediare şi să le numim zone urbane.11 atingerea ţintei naţionale privind reducerea sărăciei. Riscul de sărăcie este de trei ori mai mare în zonele rurale În România, rata sărăciei relative (AROP) nu a cunoscut decât în zonele urbane. Caracteristicile decalajului urban/ variaţii semnificative faţă de 2008. Deşi a scăzut cu 2,3 rural din cadrul societăţii româneşti sunt reflectate de puncte procentuale între 2008 şi 2010, rata sărăciei a diferenţa foarte mare dintre valorile indicatorului AROP urmat o tendinţă ascendentă între 2010 şi 2013 (Tabel 1). pentru cele două zone. În 2012, în timp ce doar 11% dintre În consecinţă, sărăcia a scăzut cu 0,9 puncte procentuale persoanele care trăiau în zonele dens populate sau între anii 2008 şi 2013 (reprezentând 211.000 de persoane intermediare erau expuse riscului de sărăcie, 38 % dintre care au ieşit din sărăcie, faţă de obiectivul naţional de cele care trăiau în zonele slab populate erau expuse acestui 580.000).7 Pe lângă faptul că rata sărăciei nu s-a modificat risc (vezi Figura 1). substanţial în perioada 2008-2012,8 deficitul de venit (care În mare parte, impactul diferit al sărăciei poate fi explicat cu măsoară distanţa la care se află populaţia săracă de pragul uşurinţă prin caracteristicile structurale ale unei localităţi sărăciei) a rămas, de asemenea, aproape constant. În baza rurale tipice din România zilelor noastre. Ponderea pragului de sărăcie ancorat, metoda prin care dinamica persoanelor în vârstă de muncă este mai redusă la nivelul sărăciei este măsurată în funcţie de un prag de sărăcie populaţiei rurale decât în zonele urbane (62,5% comparativ menţinut constant în timp din punctul de vedere al puterii de cu 70,9%), unde rata sărăciei tinde să fie semnificativ cumpărare, sărăcia a cunoscut o scădere în perioada 2008- mai mică decât în cazul populaţiei totale (Anexă Tabel 2010, urmată de o uşoară creştere între 2011 şi 2013. 2.1). De asemenea, zonele rurale tind să aibă o populaţie predominant îmbătrânită, cu puţine surse de venit monetar. Sărăcia persistentă În plus, procentul lucrătorilor pe cont propriu în agricultură În România, majoritatea persoanelor aflate în sărăcie este mult mai mare în zonele rurale decât în zonele urbane relativă se confruntă cu o sărăcie persistentă. Dintre (15,8% faţă de numai 2,3%), lucrătorii pe cont propriu fiind persoanele aflate în sărăcie relativă în 2012, 81% trăiau în unul dintre grupurile cu cel mai mare risc de sărăcie, în sărăcie persistentă (o persoană se află în sărăcie persistentă general (Anexă Tabel 2.2). 7 Sărăcia relativă este indicatorul folosit în România pentru a monitoriza atingerea ţintei de reducere a sărăciei. 8 Din cauza unor probleme legate de comparabilitatea anchetelor din 2013 şi ceilalţi ani, ancheta EU-SILC din anul 2012 va fi cea mai recentă dintre cele utilizate în acest capitol. 9 În România, rata riscului de sărăcie persistentă este aproape dublă faţă de rata din UE-28, respectiv 18,2% comparativ cu numai 10,2%. 10 În 2012, 33,7% din populaţie locuia în zone dens populate, 23,9% în zone intermediare şi 42,5% în zone slab populate. 11 Din cauza modificării în 2012 a definiţiei zonelor dens populate, intermediare şi slab populate, datele din 2008-2011 şi 2012-2013 nu sunt comparabile. Situaţia şi prognozele privind sărăcia sau excluziunea socială | 35 TABEL 1: Rata sărăciei relative şi deficitul de venit, 2008-2013 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Rata sărăciei relative 23.3 22.4 21 22.1 22.5 22.4 Deficitul de venit 8.3 8.2 7.1 7.9 8.2 Rata sărăciei ancorate* 23.4 18.2 16.2 17.9 19.9 20.4 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2008-2013. *) Ancorată la pragul sărăciei din 2008. FIGURA 1: Rata sărăciei relative, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, 2012 40 38 33 30 29 30 21 20 19 20 16 11 10 3 0 Urbană Rurală N-E S-W S-E S W C N-W Buc- Ilfov Zonă Regiune Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Chiar şi între rezidenţii cu aceleaşi caracteristici, există o cele mai mari procente ale persoanelor expuse riscului de diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte rata sărăciei între sărăcie sunt regiunile Nord-Est (33%) şi Sud-Est (29%) cei din zonele rurale şi cei din zonele urbane. De exemplu, (Moldova şi Dobrogea), plus regiunea Sud-Vest (Oltenia). în timp ce 11,6% dintre angajaţii din mediul rural trăiau în Deşi o parte dintre diferenţe s-a datorat ponderii persoanelor sărăcie în 2012, numai 3,5% dintre angajaţii care locuiau în din mediul rural (deoarece regiunile cu cele mai mari rate zonele urbane erau săraci. Acest lucru poate fi explicat prin ale sărăciei au şi cea mai numeroasă populaţie rurală), par diferenţele de la nivelul educaţiei şi al oportunităţilor trecute a exista inegalităţi şi în cazul persoanele care trăiesc în şi prezente pe piaţa muncii (Anexă Tabel 2.2). acelaşi mediu de rezidenţă, în regiuni diferite. Există diferenţe uriaşe între regiunile României în ceea Copiii şi tinerii care trăiesc în ce priveşte riscul de sărăcie. Din 2012, cea mai redusă proporţie a persoanelor expuse riscului de sărăcie a fost sărăcie înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov, unde numai 3% din O treime dintre copii trăiesc în sărăcie relativă, iar procentul populaţie trăieşte în sărăcie relativă (Figura 1:). Regiunile nu a scăzut în timp. Din 2008 până în 2012, rata sărăciei Nord-Vest, Centru şi Vest au prezentat, de asemenea, relative în rândul copiilor a fost constant mai mare decât proporţii mai mici decât media naţională. Regiunile cu rata sărăciei calculată la nivelul întregii populaţii (cu circa 10 36 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE TABEL 2: Rata sărăciei, pe grupe de vârstă, 2008-2012 2008 2009 2010 2011 2012 0-17 32.8 32.3 31.6 32.6 34.0 18-24 24.4 25.6 25.6 28.5 31.4 25-49 20.5 20.6 20.1 22.0 21.8 50-64 17.4 16.2 14.8 16.1 16.4 65+ 25.4 20.6 16.4 13.9 14.9 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. puncte procentuale). De asemenea, riscul de a fi în sărăcie rată extrem de ridicată a sărăciei (31,4%),12 foarte apropiată este pe de departe mai mare pentru copii decât pentru de riscul ridicat de sărăcie la care erau expuşi copiii. celelalte categorii de vârstă (Tabel 2). Mai mult, în timp ce Îngrijorător este faptul că, în cazul tinerilor, rata sărăciei a rata sărăciei pentru populaţia totală a scăzut (deşi doar uşor) înregistrat o creştere semnificativă în timp. De exemplu, în aceşti cinci ani, rata sărăciei în rândul copiilor a crescut cu rata sărăciei în rândul celor cu vârste între 18 şi 24 de ani aproximativ 1,2 puncte procentuale. a crescut cu 7 puncte procentuale între 2008 şi 2012, în timp ce creşterea a fost de numai de 1,2 puncte procentuale În mediul rural, unul din doi copii trăieşte în sărăcie relativă. în cazul copiilor, în aceeaşi perioadă. Această creştere este În 2012, peste 50% dintre copiii din zonele rurale trăiau posibil să fi fost cauzată de vulnerabilitatea şi riscurile tot în sărăcie, în comparaţie cu doar 17% dintre copiii din mai mari cu care s-au confruntat tinerii pe piaţa muncii în localităţile urbane. Această mare discrepanţă, combinată respectivii ani. cu o prezenţă aproximativ uniformă a copiilor în zonele urbane şi cele rurale, arată că peste 74% dintre toţi copiii săraci trăiesc în mediul rural (vezi Figura 2 şi Anexă Tabel 2.3). Ceea ce este alarmant, aşa cum se poate vedea în detaliu în capitolele structurate pe sectoare, este că absenţa FIGURA 2: Rata sărăciei în rândul copiilor resurselor materiale, combinată cu lipsa accesului la servicii (cu vârste între 0 și 17 ani), 2012 de bază (sănătate şi educaţie) şi cu o piaţă ineficientă 60 a muncii creşte vulnerabilitatea acestor copii la sărăcia 53 persistentă, chiar şi după ce devin adulţi. Gospodăriile cu mulţi copii sunt mai predispuse la sărăcie. În 2012, în cazul gospodăriilor fără copii rata sărăciei a 40 fost ceva mai mică decât cea naţională (Anexă Tabel 2.4). Odată cu creşterea numărului de copii, creşte semnificativ şi incidenţa sărăciei. Deşi rata sărăciei pentru familiile cu un singur copil nu este semnificativ mai mare decât 20 17 media naţională, familiile cu doi copii au o rată a sărăciei cu peste 10% mai mare decât rata naţională. Aproximativ 20% dintre copii trăiesc în familii cu trei sau mai mulţi copii 0 (Anexă Tabel 2.5), care prezintă un risc de sărăcie de 57% Rural Urban (riscul este chiar mai ridicat în cazul copiilor din astfel de gospodării situate în zone rurale slab populate). Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Tinerii înregistrează cea de-a doua rată a sărăciei ca mărime, fiind principalul grup afectat de criza economică. În 2012, tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani au înregistrat o 12 Aceleaşi concluzii sunt valabile şi pentru grupa de vârstă 16-26 de ani. Situaţia şi prognozele privind sărăcia sau excluziunea socială | 37 Vârstnicii care trăiesc în sărăcie au înregistrat în 2008 o incidenţă a sărăciei doar ceva mai mică decât gospodăriile cu niciun membru vârstnic. Totuşi, Deşi pentru toate celelalte grupe de vârstă situaţia a rămas situaţia gospodăriilor cu un membru vârstnic s-a îmbunătăţit la fel sau s-a deteriorat, rata sărăciei a scăzut semnificativ spectaculos în anii 2008 şi 2009 (footnote 13) datorită în rândul vârstnicilor. În 2008, vârstnicii (definiţi ca având creşterii semnificative a valorii reale a pensiilor în 2008 şi vârste de 65 de ani şi peste) au înregistrat cea de-a doua 2009 (Anexă Tabel 2.6). rată a sărăciei ca mărime, după copii (25%). Totuşi, doi ani mai târziu, după o creştere semnificativă a nivelului pensiilor Chiar dacă bunăstarea relativă a vârstnicilor s-a îmbunătăţit contributive şi sociale, rata sărăciei în rândul vârstnicilor s-a de-a lungul anilor, în cadrul acestui grup există un decalaj redus în aşa măsură încât a devenit mai mică decât pentru mai mare între sexe. Diferenţa din punctul de vedere al orice altă grupă de vârstă (vezi Tabel 3). sărăciei dintre bărbaţii şi femeile cu vârste de 65 de ani şi peste este de 10 puncte procentuale (19,3%pentru Prezenţa membrilor vârstnici scade incidenţa sărăciei la femei, faţă de 9,2% pentru bărbaţi). Diferenţa este şi nivelul gospodăriei. În 2012, incidenţa sărăciei în rândul mai mare în cazul persoanelor cu vârste de 80 de ani gospodăriilor cu un membru vârstnic (21,2%) era cu 1,6 şi peste (vezi Anexă Tabel 2.7). ref:Deşi femeile fără puncte procentuale mai mică decât în gospodăriile fără partener (necăsătorite, văduve etc.) reprezintă numai 16% membri vârstnici (vezi Tabel 3). De asemenea, incidenţa din populaţia cu vârste de 65 de ani şi peste, acestea sărăciei în rândul gospodăriilor cu doi membri vârstnici a fost înregistrează o pondere de 28% la nivelul populaţiei sărace de numai 6,9% în 2012. Este important de notat faptul că, în de 65 de ani şi peste (Anexă Tabel 2.8). Aceasta deoarece 2008, situaţia gospodăriilor cu un membru vârstnic era, de rata sărăciei în rândul femeilor fără partener cu vârste de 65 fapt, mai rea decât cea a celor cu niciun membru vârstnic. de ani şi peste este mult mai mare decât cea a vârstnicilor La fel, gospodăriile cu doi sau mai mulţi membri vârstnici care locuiesc în orice alt tip de gospodărie (Tabel 4). Rata sărăciei relative la nivel de gospodărie, după numărul de vârstnici TABEL 3:  (cu vârste de 65 de ani şi peste) Număr de membri vârstnici în familie 2008 2009 2010 2011 2012 0 20.5 20.7 20.9 21.9 22.8 1 30.1 25.3 21.6 20.5 21.2 2 19.9 14.8 10.1 6.3 6.9 Total 22.8 21.2 19.9 19.9 20.7 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2008-2012. TABEL 4: Rata sărăciei relative la nivel de gospodărie, pentru diferite tipuri de gospodării, 2012 Zone dens populate/ Zone slab Gospodării cu… Total intermediare (rural) populate (urban) Vârstnici care locuiesc singuri (65+), din care… 25.8 9.9 39.5 - Bărbaţi singuri cu vârste de 65 de ani şi peste 13.8 6.0 20.9 - Femei singure cu vârste de 65 de ani şi peste 30.2 11.3 46.1 Cupluri de vârstnici (ambii peste 65 de ani şi căsătoriţi) 5.8 2.4 9.1 Alte tipuri de gospodării cu membri vârstnici 14.4 7.0 21.9 Goospodării fără membri vârstnici 22.7 11.6 43.4 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. 13 Din cauza perioadei de referinţă a studiului, datele EU-SILC pentru un anumit an se referă la anul precedent; cu alte cuvinte, ratele sărăciei din 2008 reflectă situaţia economică din 2007. 38 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE Discrepanţa dintre sexe se datorează diferenţei de la nivelul veniturilor din pensii (vezi Subcapitolul 2.2 Transferurile FIGURA 3: Rata sărăciei relative în funcţie sociale) deoarece femeile au lucrat, în medie, mai puţini ani de nivelul de educaţie în rândul decât bărbaţii (sau deloc). Mai important, rezidenţa urbană persoanelor cu vârste de în comparaţie cu cea rurală este un indicator important peste 16 ani, 2012 al sărăciei în cazul vârstnicilor. Femeile vârstnice singure din zonele rurale au cea mai mare rată a sărăciei în cadrul 40.0 grupei lor de vârstă. Pentru alţi vârstnici, pensia acţionează 35.3 probabil ca o plasă de siguranță care îi protejează de 34.4 sărăcie. Aşa cum s-a arătat anterior, trebuie menţionat faptul că gospodăriile fără niciun membru vârstnic (cu alte 30.0 cuvinte, fără pensii la bugetul gospodăriei) prezintă o rată a sărăciei mai mare decât toate celelalte tipuri de gospodării. Persoanele cu un nivel scăzut al 20.0 15.2 educaţiei şi cele care nu se află pe piaţa muncii sau sunt angajaţi pe 10.0 5.6 cont propriu şi trăiesc în sărăcie 3.1 Educaţia se află în strânsă corelare atât cu indicatorul 0.0 AROP, cât şi cu cel al sărăciei ancorate. Mai mult de o Secundar Secundar Post Primar inferior superior secundar Terțiar treime dintre persoanele care nu au reuşit să absolve decât non terțiar cel mult învăţământul gimnazial sunt expuse unui risc ridicat de sărăcie relativă. Procentul se reduce semnificativ la doar 15% în rândul celor care au terminat liceul şi/sau o Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. şcoală postliceală şi scade chiar mai mult, la doar 6%, în rândul celor care au obţinut o diplomă universitară (vezi Figura 3). Interesant este faptul că, între 2008 şi 2012, incidenţa sărăciei relative în rândul celor cu studii primare Analiza noastră arată că rata sărăciei poate fi diferită în a scăzut, dar a rămas destul de mare comparativ cu media rândul persoanelor cu acelaşi statut ocupaţional, în funcţie naţională (Anexă Tabel 2.9). de mediul în care locuiesc: rural sau urban. Rata sărăciei Un alt determinant important al sărăciei este statutul pentru angajaţii cu vârste între 15 şi 64 de ani este de 11,6% ocupaţional al respondenţilor. Dintre angajaţii cu vârste în mediul rural, în timp ce pentru cei care lucrează în zonele între 15 şi 64 de ani, numai 5,6% sunt consideraţi a fi în risc urbane este de numai 3,5%. Aceasta se datorează faptului de sărăcie, un procent apropiat de cel al angajatorilor (vezi că veniturile sunt, în general, mai mici în zonele rurale, chiar Figura 4). De asemenea, numai 8,4% dintre persoanele şi pentru persoanele cu statut ocupaţional similar, dar şi cu pensie anticipată cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de pentru că sărăcia este estimată la nivel de gospodărie şi, ani prezintă risc de sărăcie. Lucrătorii pe cont propriu în în consecinţă, se iau în calcul şi veniturile celorlalţi membri agricultură sunt în cea mai rea situaţie, deoarece mai mult ai gospodăriei (Anexă Tabel 2.10). În perioada 2008- de jumătate dintre aceștia se confruntă cu riscul sărăciei. 2012, două categorii de persoane au înregistrat o creştere Un procent mare de şomeri prezintă de asemenea risc de accentuată a sărăciei – şomerii (de la 41,5% până la 52,1%) sărăcie. Acest lucru nu este surprinzător, dat fiind faptul şi lucrătorii pe cont propriu fără angajaţi (de la 34,5% până că indicatorul social de referinţă, utilizat pentru stabilirea la 41%), după cum se arată în Anexă Tabel 2.11. indemnizaţiei de şomaj, luând în considerare nivelul venitului de la ultimul loc de muncă şi numărul de ani de Romii care trăiesc în sărăcie contribuţie la sistemul de pensii, este de numai 500 RON Romii prezintă un risc mult mai mare de sărăcie decât (valoarea din 2014). Persoanele inactive (cum ar fi casnicele populaţia generală, indiferent de vârstă, educaţie sau mediu sau persoanele cu dizabilităţi) prezintă de asemenea un risc de rezidenţă (Tabel 5). Conform pragului naţional al sărăciei ridicat de sărăcie. absolute determinat pe baza consumului din anul 2013, Situaţia şi prognozele privind sărăcia sau excluziunea socială | 39 cetăţenii de etnie romă sunt expuşi unui risc de sărăcie de altor etnii decât roma nu se modifică semnificativ în funcţie zece ori mai ridicat decât restul populaţiei, rata de sărăcie de mediul de rezidenţă al persoanelor (Anexă Tabel 2.12). absolută în rândul romilor fiind de 33% în 2013, în timp ce Îngrijorător este faptul că riscul de sărăcie este extrem de numai 3,4% dintre non-romi se situau sub pragul sărăciei. mare la nivelul copiilor romi – rata de sărăcie în cazul lor este Diferenţa dintre persoanele de etnie romă și cele aparținând de 37,7%, în timp ce media naţională este de doar 4,3%. Rata naţională a sărăciei, în funcţie de vârstă şi etnie, 2013 (%) TABEL 5:  Non-romi Romi 0-17 ani 5.6 37.7 18-64 de ani 3.1 31.5 peste 65 de ani 1.7 17.7 Total 3.4 33.1 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele ABF 2013. FIGURA 4: Rata sărăciei relative în rândul populației în vârstă de munca (15-64 de ani), în funcție de statutul ocupațional, 2012 0 10 20 30 40 50 60 70 Lucrători pe cont propriu, calificați sau necalificați în agricultură, silvicultură sau pescuit 61 Șomeri 52 Persoane care îndeplinesc sarcini casnice și 46 responsabilități de îngrijire Persoane cu dizabilități permanente și/sau inapte de muncă 43 Lucrători pe cont propriu fără angajați, alte ocupații 41 Alte persoane inactive 37 Elevi, studenți, formare suplimentară, experiență în activități neremunerate 27 Pensionari 8 Angajați 6 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali) cu angajați 6 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. 40 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE Sărăcia persoanelor care muncesc 2,8). Un alt sfert dintre acestea sunt familii fără niciun copil. Puţin peste jumătate din totalul familiilor persoanelor ocupate În pofida ratei relativ reduse a şomajului, România prezintă o sărace includ o singură persoană care obţine venituri, în timp rată foarte mare a sărăciei în rândul populaţiei ocupate, 18% ce alte 43% cuprind două persoane care încearcă să câştige dintre persoanele ocupate trăind sub pragul sărăciei relative resurse pentru întreţinerea familiei, care rămâne totuşi în din 2010. Acest procent reprezintă dublul ratei UE-27 (9%). sărăcie. Marea majoritate a persoanelor ocupate sărace Sărăcia afectează una din fiecare două persoane în vârstă de cumulează câştigurile cu transferurile sociale (80% din total), muncă din România. Conform profilului persoanelor ocupate alocaţia copiilor fiind cea mai răspândită formă de ajutor. sărace rezumat în Tabel 6, 92% dintre acestea locuiesc în Două treimi dintre persoanele ocupate sărace sunt bărbaţi şi mediul rural, 95% au absolvit învăţământul secundar, o mare o treime sunt femei. parte au doar studii primare sau gimnaziale (50% din total) şi Sărăcia populației ocupate este o consecinţă directă a multe dintre acestea locuiesc în zone rurale (slab populate). productivităţii scăzute, a nivelului redus al încadrării în muncă Familia tipică a unei persoane ocupate sărace este formată cu forme legale şi a cererii totale scăzute de forţă de muncă din doi adulţi şi cel puţin doi copii (57%), fiind mai mare decât din economie. Acest tip de sărăcie este concentrat în mediul o familie medie din România (4,4 persoane, comparativ cu rural, în special în sectorul agricol. TABEL 6: Distribuţia caracteristicilor la nivelul eşantioanelor din cadrul datelor transversale EU-SILC, 2011 Vârstă de muncăa/ Fără loc de muncăb/ Persoane ocupate săracec/ Adult încadrat în muncă Nu 27.9 36.5 32.4 Da 72.1 63.5 67.6 Experienţă în muncă Fără experienţă în muncă 11.2 34.1 1.0 Mai puţin de 2 luni 19.9 58.2 3.9 2 sau mai multe luni 69.0 7.7 95.1 Incapacitate fizică autoevaluată Foarte limitată 4.8 12.8 1.8 Deloc / puțin limitată 95.2 87.2 98.2 Grupe de vârstă (4) 16-24 ani 8.2 8.3 13.8 25-34 ani 25.6 18.0 24.1 35-59 ani 57.4 50.2 59.3 60-64 ani 8.8 23.5 2.8 Gen Masculin 50.2 32.7 64.7 Feminin 49.9 67.3 35.3 Educaţie Studii primare 22.9 33.7 50.2 Studii secundare 58.0 54.0 44.6 Studii terțiare 15.5 7.1 0.9 Nu este cazul 3.6 5.2 4.4 Mediu de rezidenţă Urban 40.3 37.5 7.7 Rural 59.7 62.5 92.3 Soţ/ soţie încadrat în muncă Da 48.2 35.5 42.7 Nu 21.7 33.3 24.9 NU ESTE CAZUL 30.1 31.2 32.4 Statutul economic al soţului/ soţiei Ocupat 48.2 35.5 42.7 Şomer 1.7 1.8 1.5 Pensionar 11.5 26.3 4.3 Inactiv 8.5 5.1 19.1 Situaţia şi prognozele privind sărăcia sau excluziunea socială | 41 TABEL 6 (continuare) Vârstă de muncăa/ Fără loc de muncăb/ Persoane ocupate săracec/ Student/ militar 0.1 Nu este cazul 30.1 31.2 32.4 Dimensiunea familiei 3.8 3.7 4.4 Statut locativ Proprietar 96.3 96.6 97.0 Chiriaş 1.2 0.9 0.5 Chirie subvenționată 0.9 1.0 0.9 Gratis 1.6 1.5 1.7 Structura gospodăriei O persoană 4.8 6.7 3.8 Părinte singur (monoparentală) 1.0 0.6 1.8 Cel puţin 2 adulţi şi niciun copil 38.3 43.2 25.3 Cel puţin 2 adulţi şi 1 copil 14.3 9.1 12.0 Cel puţin 2 adulţi şi cel puţin 41.7 40.4 57.1 2 copii Părinţi în familie Cel puţin unul 9.7 8.0 11.4 Ambii părinţi 14.2 10.6 13.7 Niciunul 76.2 81.4 74.9 Copii sub vârsta de 6 ani 17.7 20.8 22.9 Trei sau mai mulţi copii 3.6 3.6 9.5 Membri vârstnici în familie 15.0 17.1 10.1 (peste 64 de ani) Persoane cu activitate anterioară Nu 11.2 34.1 1.0 Da 20.2 60.8 99.1 Nu este cazul 68.6 5.1 Ani de experienţă în muncă 19.0 25.5 16.5 Perioada lucrată în ultimul an 2 sau mai multe luni 69.0 7.7 95.1 Mai puţin de 2 luni 31.0 92.3 4.9 Capacitate de a încălzi locuinţa Nu 15.5 19.8 24.7 Da 84.5 80.2 75.3 Grad de urbanizare Zone dens populate 39.1 36.2 7.5 Zone intermediare 1.2 1.4 0.3 Zone slab populate (rural) 59.7 62.5 92.3 Regiune RO1 - Nord-Vest, Centru 24.4 23.5 17.4 RO2 - Nord-Est, Sud-Est 28.9 28.8 45.9 RO3 - Sud, Bucureşti-Ilfov 28.0 28.4 15.4 RO4 - Sud-Vest, Vest 18.7 19.4 21.4 Beneficii sociale 63.1 76.5 80.8 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială în baza EU-SILC 2011 (date transversale, România). Notă: Persoanele cu vârste de 16 până la 24 de ani care sunt cuprinse în sistemul de educaţie și nu sunt angajate în muncă (1,5 milioane de persoane) sunt excluse din eşantion. a/ Populaţia în vârstă de muncă cu vârste între 16 şi 64 de ani, cu excepţia persoanelor care nu sunt încadrate în muncă şi a celor cu vârste între 16 şi 24 de ani cuprinse în sistemul de educaţie. b/ Persoane inactive sau şomere cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani, cu excepţia celor care nu sunt încadrate în muncă şi a celor cu vârste între 16 şi 24 de ani cuprinse în sistemul de educaţie. c/ Persoane în vârstă de muncă care lucrează şi trăiesc în gospodării sărace unde venitul disponibil echivalent este mai mic de 60% din venitul median la nivel național. 42 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE Intesitatea foarte scăzută a de categoria de populaţie şi în faptul că acesta nu respectă tendinţa observată în cazul celorlalţi indicatori. Diferenţa muncii dintre persoanele care locuiesc în zone dens populate şi cele din zonele slab populate, de exemplu, este de numai Cea de-a doua componentă a indicatorului agregat AROPE 3,5% (Anexă Tabel 2.13). În mod normal, ne-am aştepta ca este intensitatea muncii, indicând procentul populaţiei procentul persoanelor cu VLWI să fie semnificativ mai mare care trăieşte în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a în zonele slab populate decât nivelul actual, de 9%. muncii (VLWI - very low work intensity). Conform acestui indicator, gospodăriile cu o intensitate a muncii foarte Diferenţele regionale urmează, de asemenea, aceeaşi scăzută sunt cele în care membrii adulţi cu vârsta cuprinsă tendinţă surprinzătoare. Numai 5% dintre persoanele care între 18 şi 59 de ani au muncit la un nivel de sub 20% din locuiesc în regiunea Nord-Est sunt considerate ca făcând potenţialul lor maxim de muncă în anul anterior studiului.14 parte din familii cu o intensitate foarte scăzută a muncii, chiar Importanţa acestui indicator rezidă în faptul că lipsa unui loc dacă aceasta este regiunea care deţine recordul în România de muncă este o sursă atât de sărăcie (prin venitul pierdut), în ceea ce priveşte procentul populaţiei cu risc de sărăcie cât şi de excluziune socială (mai puţini bani înseamnă mai (33%) şi cel mai mare procent al populaţiei afectate de puţine oportunităţi de a socializa, în timp ce lipsa unui loc de lipsuri materiale grave (37%). Această contradicţie aparentă muncă poate însemna pierderea legăturilor sociale). ar putea fi explicată prin faptul că regiunea Nord-Est are, probabil, cel mai mare număr de persoane plecate la muncă Datele EU-SILC arată că numai 7,4% din populaţia în străinătate şi este, de asemenea, una dintre regiunile cu un României de sub 60 de ani trăia în familii cu o intensitate număr foarte mare de persoane care lucrează în agricultură. foarte scăzută a muncii în 2012. Prin comparaţie, media În schimb, regiunea Sud-Est, care are cel mai mic procent de Uniunii Europene a fost de 10,4%. O posibilă explicaţie persoane care lucrează în străinătate, prezintă cel mai mare a performanţei neaşteptat de bune a României la acest nivel al VLWI, şi anume 13%. indicator ar putea fi numărul mare de români care lucrează în alte ţări ale Uniunii Europene. În timp ce statisticile Datele arată că probabilitatea de a face parte dintr-o oficiale româneşti legate de acest subiect nu sunt foarte gospodărie cu intensitate foarte scăzută a muncii este fiabile, numărul poate fi aproximat folosind datele oficiale asociată negativ cu educaţia. Optsprezece la sută din din Italia şi Spania, cele mai obişnuite destinaţii ale populaţia cu vârste între 16 şi 59 de ani ce trăieşte în migraţiei economice pentru circa 2,5 milioane de români astfel de gospodării are studii primare, valoare ce scade la care trăiesc în străinătate. De asemenea, piaţa muncii din 9,6% în cazul celor cu studii gimnaziale, la 6,6% în cazul România este caracterizată printr-un număr extrem de absolvenţilor de liceu şi la numai 3,8% în cazul persoanelor mare de persoane care lucrează neoficial pe cont propriu în cu studii universitare (Anexă Tabel 2.14). domeniul agriculturii de subzistenţă, cu venituri extrem de mici, ceea ce înseamnă că foarte probabil aceste persoane Deprivare multiplă sunt afectate de sărăcie absolută sau relativă. Acest sector agricol supradimensionat, în combinaţie cu absenţa celor Indicatorul referitor la populaţia expusă riscului de sărăcie care au emigrat în căutarea unui loc de muncă, reduce şi excluziune socială (AROPE), aşa cum este definit la presiunea de pe piaţa muncii, care este oricum incapabilă să începutul acestui capitol, se concentrează nu numai pe ofere locuri de muncă tuturor, şi, astfel, determină automat sărăcie din perspectiva resurselor financiare, dar şi pe un punctaj artificial redus pentru România la indicatorul statutul ocupaţional şi pe lipsurile materiale care reprezintă referitor la intensitatea scăzută a muncii. cauze primare ale sărăciei şi excluziunii sociale. Astfel, persoanele afectate de lipsuri materiale grave15 (indicele Influenţa migraţiei economice temporare şi a agriculturii SMD - severe material deprivation) sunt de asemenea de subzistenţă asupra indicatorului VLWI se poate vedea vizate de măsurile UE pentru reducerea sărăciei şi şi în modul în care variază valoarea indicatorului în funcţie excluziunii sociale. 14 Gospodăriile compuse numai din copii, din studenţi cu vârste mai mici de 25 de ani şi/sau persoane de 60 de ani sau peste sunt excluse complet din calculul indicatorului. 15 Indicatorul adoptat de Comitetul pentru protecţie socială (comitet consultativ pentru politici al UE adresat miniştrilor din domeniul ocupării forţei de muncă şi afacerilor sociale din cadrul Consiliului pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale) măsoară procentul populaţiei care întruneşte cel puţin patru dintre următoarele nouă criterii: (1) nu îşi permit să plătească chiria, ratele la împrumuturi sau facturile la utilităţi; (2) nu îşi permit să îşi menţină locuinţa încălzită adecvat; (3) se confruntă cu cheltuieli neaşteptate; (4) nu-şi pot permite să consume carne sau alte proteine în mod frecvent; (5) nu își permit să plece într-o vacanță anuală departe de casă; (6) nu îşi permit să cumpere un televizor; (7) nu au maşină de spălat; (8) nu au autoturism; şi (9) nu au telefon. Indicatorul face distincţia între persoanele care nu îşi permit un anumit articol sau serviciu şi cele care nu au acest articol sau serviciu din alte motive, de pildă, pentru că nu şi-l doresc sau nu au nevoie de el. Situaţia şi prognozele privind sărăcia sau excluziunea socială | 43 FIGURA 5: Procentul persoanelor afectate de lipsuri materiale grave 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 2008 2009 2010 2011 2012 Vacanță Cheltuieli Mașină Total Mâncare Încălzire Mașină Telefon Televizor de spălat color Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2008-2012. Datele EU-SILC pentru perioada 2008-2012 indică o serie majore între urban și rura. Pentru întreaga perioadă 2008- de caracteristici care descriu distribuţia tuturor indicatorilor 2012, datele EU-SILC arată că persoanele care trăiesc în utilizaţi pentru evaluarea sărăciei şi a lipsurilor materiale zone rurale slab populate au o probabilitate de 3,5 ori mai (SMD). Factorii de decizie trebuie să ia în calcul aceste mare de a fi expuse riscului de sărăcie şi de 1,5 ori mai mare caracteristici atunci când concep noi strategii pentru de a fi afectate de lipsuri materiale grave decât acelea din reducerea sărăciei sau când le modifică sau le perfecţionează zonele urbane mai dens populate (în zonele urbane, 24,8% pe cele existente. din populaţie este afectată de lipsuri materiale, în timp ce în mediul rural procentul este de 36,9%). Diferenţele dintre Între anii 2008 şi 2012, valoarea indicatorului lipsurilor zonele rurale şi cele urbane persistă în cazul majorităţii multiple (SMD) a scăzut uşor. Indicatorul per total a scăzut elementelor incluse în indicele SMD (cu excepţia restanţelor cu 3 puncte procentuale, de la 32,9% până la 29,9%, şi a încălzirii), însă pentru cinci dintre cele nouă elemente dar această scădere nu a fost uniformă pentru toate (posibilitatea de a-şi permite o vacanţă, o maşină, de a componentele sale (Anexă Tabel 2.15). Se disting trei include carnea în alimentaţie sau de a deţine o maşină de categorii de elemente la nivelul celor nouă componente ale spălat) se apropie sau depăşesc 10%, după cum se arată în lipsurilor materiale. Prima categorie cuprinde 4 indicatori: Anexă Tabel 2.16. capacitatea de a face faţă unor cheltuieli neaşteptate, posibilitatea de a consuma carne sau proteine, evitarea Din punct de vedere geografic, România este afectată de restanţelor şi încălzirea adecvată a locuinţei. Între anii 2009 o dezvoltare neuniformă, existând un decalaj semnificativ şi 2012, acest set de indicatori a avut un parcurs negativ. A între regiunile din estul şi vestul ţării. Partea de est a ţării doua categorie (posibilitatea de a-şi permite o vacanţă sau (regiunile Nord-Est şi Sud-Est) este caracterizată prin cele un televizor color) a rămas relativ constantă în cei patru ani. mai ridicate niveluri de sărăcie şi prin lipsuri materiale grave. În final, a treia categorie de indicatori (deţinerea unei maşini, Partea de sud (Sud Muntenia şi Sud-Vest Oltenia) cuprind, a unui telefon sau a unei maşini de spălat) s-a îmbunătăţit de asemenea, zone de sărăcie şi lipsuri materiale care sunt pe parcursul perioadei de patru ani. fie mai mari decât media naţională, fie cel puţin la acelaşi nivel. Regiunile centrale şi vestice prezintă niveluri de România este caracterizată, de asemenea, prin disparităţi sărăcie şi de lipsuri materiale care sunt sub media naţională. 44 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE Educaţia este, probabil, cel mai eficient determinant la bună decât gospodăriile fără copii este acela compus din nivel individual care poate ajuta o persoană să evite atât doi adulţi şi un singur copil. Tipul de gospodărie cu cea sărăcia, cât şi lipsurile materiale grave. Datele prezintă un mai mare probabilitate de a fi afectată de lipsuri materiale tipar constant pentru toate cele nouă elemente ale lipsurilor severe este compus din doi adulţi şi cel puţin trei copii. materiale: cu cât este mai ridicat nivelul de educaţie, cu atât Practic, toate persoanele care trăiesc în acest tip de este mai mică probabilitatea ca respondentul să nu-şi poată gospodărie (96%) nu-şi permit să plece într-o vacanţă de permite un anumit element din listă.16 De exemplu, în timp o săptămână, departe de casă. Procentul persoanelor care ce, practic, toţi absolvenţii de învăţământ superior îşi pot nu-şi permit alte patru elemente (să deţină o maşină, să permite trei dintre elemente (un televizor color, un telefon şi facă faţă unor cheltuieli neaşteptate, să consume carne o maşină de spălat), procentul persoanelor cu studii primare la fiecare două zile şi să evite restanţele la plăţi) este care nu-şi pot permite unul dintre aceste elemente creşte de minim 49%. Alte două tipuri de gospodării, mai puţin la 38%. Din perspectiva lipsurilor materiale, discrepanţele obişnuite - familiile monoparentale şi familiile compuse între persoanele cu diferite niveluri de educaţie nu au scăzut din trei adulţi şi cel puţin un copil, întâmpină la rândul lor semnificativ între anii 2008 şi 2012 (Anexă Tabel 2.17). dificultăţi în evitarea lipsurilor materiale. Singurul grup afectat de lipsuri materiale grave într-o Incluziunea socială şi economică a romilor este esenţială măsură mai mare decât populaţia generală sunt copiii pentru ca România să-şi îndeplinească obiectivele stabilite sub 18 ani. Procentul copiilor afectați de astfel de lipsuri a în strategia Europa 2020. Romii nu sunt numai mult mai fost de 37,9% în 2012, în timp ce în toate celelalte grupe săraci decât non-romii, dar sunt şi expuşi unui risc crescut de vârstă s-a situat în jurul a 28%. Structura gospodăriei de excluziune socială. De fapt, marea majoritate a romilor reprezintă, de asemenea, un factor care influenţează din România, ca şi din alte ţări din Europa de Est, continuă semnificativ riscul de sărăcie şi excluziune socială. să trăiască în sărăcie şi nu mai puţin de 90% dintre Singurul tip de gospodărie care se află într-o situaţie mai gospodăriile rome se confruntă cu lipsuri materiale grave FIGURA 6: Principalii indicatori ai lipsurilor materiale severe, pe niveluri de educaţie, 2012 100 Primar 90 Secundar inferior 80 (Post-) Secundar 70 Terțiar + 60 50 40 30 20 10 0 Vacanță Mașină Mâncare Cheltuieli Restanțe Încălzire Mașină de spălat Telefon Televizor color Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Notă: Cifra prezintă proporţia populaţiei (pe categorii) care trăieşte în gospodării ce nu-şi pot permite un anumit element, chiar dacă acesta este dorit sau necesar. 16 Singurul caz care contrazice acest tipar este raportul dintre studiile primare şi deţinerea unui automobil. Se pare că persoanele care au numai studii primare deţin automobile într-o proporţie semnificativ mai mare decât ne-am aştepta. De fapt, procentul persoanelor din cadrul acestui grup care nu deţin un automobil (34%) este chiar mai mic decât cel aferent absolvenţilor de liceu (40%). Analiza datelor poate oferi o explicaţie, dar cel mai probabil acesta este rezultatul faptului că persoanele care au numai studii primare dau mai multă importanţă deţinerii unui automobil decât absolvenţii de liceu. Situaţia şi prognozele privind sărăcia sau excluziunea socială | 45 (comparativ cu 54% dintre vecinii de altă etnie ai acestora alimentarea cu apă curentă a locuinţelor şi (ii) achiziţia de care trăiesc în aceleaşi comunităţi sau în comunităţi echipamente pentru activităţi recreative în aer liber adresate apropiate şi cu media naţională a României de 32%).17 copiilor. În jur de două treimi dintre românii care sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială nu au instalaţii UE testează în prezent noi indicatori ai lipsurilor materiale sanitare de interior (absenţa unui WC interior, precum pe baza indicatorilor suplimentari utilizaţi în ancheta şi a unei căzi de baie sau a unui duş). În cele mai sărace EU-SILC din 2013.18 Aceşti indicatori vor deveni, probabil, regiuni ale ţării (est şi sud), peste jumătate din întreaga principalul instrument pentru monitorizarea şi evaluarea populaţie, nu doar persoanele sărace (AROPE), nu deţin populaţiei expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială instalaţii sanitare de interior. Dacă guvernul, în colaborare din punctul de vedere al obiectivelor strategiei Europa cu autorităţile locale, ar formula un plan pentru finanţarea 2020. Recomandăm ferm ca Guvernul României să acestui tip de infrastructură, acest lucru ar avea probabil elaboreze strategii care să crească şansele României un efect semnificativ nu numai din perspectiva reducerii de a obţine performanţe mai bune din perspectiva numărului de persoane cu risc de sărăcie, ci şi la nivelul noilor indicatori. Altfel, atunci când noua măsură va fi îmbunătăţirii calităţii vieţii, atât pentru persoane, cât şi implementată în întreaga UE, România va continua să fie pe pentru comunități. ultimul loc în clasamentul statelor membre. Analiza noastră privind lipsurile multiple a identificat Persoane expuse riscului de două domenii prioritare asupra cărora guvernul ar putea să se concentreze pentru a atinge obiectivele referitoare sărăcie sau excluziune socială la sărăcie stabilite pentru anul 2020. Este de aşteptat (AROPE) ca aceste domenii de intervenţie să atragă cea mai mare reducere a sărăciei prin cheltuirea unei sume de bani Am folosit cei trei indicatori prezentaţi mai sus pentru foarte mici. Potrivit atât a indicatorilor principali, cât şi a a crea un singur indicator agregat, care indică numărul indicatorilor incluşi în modulul privind lipsurile materiale de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune din cadrul EU-SILC 2009, se pare că cele mai eficiente socială (AROPE). Conform acestui indicator, o persoană investiţii din punctul de vedere al costului pentru reducerea este inclusă în categoria AROPE dacă se încadrează în cel lipsurilor multiple, care ar permite evitarea consecinţelor puţin unul din cei trei indicatori componenţi: (i) prezintă adverse sau neintenţionate în economia generală, ar fi: (i) risc de sărăcie monetară (AROP), (ii) trăieşte într-o familie Procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, pe indicatori individuali, TABEL 7:  2008-2012 2008 2009 2010 2011 2012 NUMAI persoane AROP 8.2 7.8 7.7 8.2 8.8 NUMAI persoane din familii cu ISM 2.1 2.0 1.9 1.7 2.0 NUMAI persoane afectate de LMG 17.4 17.4 17.3 15.5 16.1 NUMAI persoane AROP şi din familii cu ISM 0.9 1.0 0.8 0.9 1.0 NUMAI persoane AROP şi afectate de LMG 11.8 11.6 10.9 11.1 11.0 NUMAI persoane din familii cu ISM şi afectate de LMG 1.2 1.1 1.1 0.9 1.0 Persoane AROP, din familii cu ISM şi afectate de LMG 2.4 2.0 1.7 1.8 1.7 Persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială 44.2 43.1 41.4 40.3 41.7 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind EU-SILC 2008-2012. 17 Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2011 şi ale Studiului regional privind romii realizat de PNUD/ Banca Mondială/ CE în 2011. 18 Trei elemente - imposibilitatea de a-şi permite o maşină de spălat, un televizor şi un telefon - nu au niciun impact asupra proporţiei persoanelor care sunt afectate de lipsuri în cele mai multe state membre ale UE (Nolan şi Whelan, 2011: 83-86). Din acest motiv, se renunţă la aceste trei elemente, iar definiţia principală va include imposibilitatea de a-şi permite alte şapte elemente. Acestea sunt (pentru persoanele adulte): (1) îmbrăcăminte nouă, (2) două perechi de pantofi, (3) bani de buzunar, (4) activităţi de timp liber şi (5) a mânca sau a consuma o băutură în oraş o dată pe lună, precum şi (pentru familii): (6) posibilitatea de a înlocui mobila veche şi (7) a deţine un computer şi acces la Internet. În plus, lista elementelor păstrate pentru indicatorul lipsurilor multiple în cazul populaţiei de copii (cu vârste între 1 şi 15 ani) va include 13 elemente noi (pe lângă cele două elemente noi pentru familii, menţionate deja), şi anume imposibilitatea de a-şi permite: (1) îmbrăcăminte nouă, (2) două perechi de pantofi per copil, (3) fructe şi legume proaspete zilnic, (4) carne, pui sau peşte zilnic, (5) cărţi adecvate, (6) echipamente pentru activităţi recreative în aer liber, (7) jocuri de interior, (8) un loc pentru a-şi face temele, (9) activităţi de timp liber, (10) petreceri, (11) întâlniri cu prietenii acasă, (12) excursii şcolare sau (13) o vacanţă (Eurostat, 2012a: 81-82). 46 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE cu intensitate foarte scăzută a muncii (VLWI) sau (iii) este (măsuri ţintite privind ocuparea forţei de muncă, programul afectată de lipsuri materiale grave (SMD). Persoanele în „Garanţia pentru tineret”, creşterea resurselor de asistenţă risc de sărăcie sau excluziune socială reprezintă principalul socială pentru populaţia afectată de sărăcie monetară grup ţintă al programelor concepute de UE şi statele sale relativă şi creşterea resurselor alocate zonelor urbane şi membre pentru reducerea sărăciei, iar progresul realizat rurale marginalizate). faţă de obiectivele de reducere a sărăciei din cadrul Principala concluzie a activităţii noastre de modelare este strategiei Europa 2020 este evaluat în funcţie de numărul că, în absenţa măsurilor recomandate în cadrul Strategiei de persoane din acel grup. naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei Datele din 2012 arată că, din populaţia totală, 42% dintre pentru perioada 2015-2020, nu se va obţine o creştere români erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune economică şi a gradului de ocupare a forţei de muncă socială. În perioada 2008-2012, riscul de sărăcie sau suficientă pentru a putea atinge ţinta de reducere a sărăciei excluziune socială a scăzut uşor, de la 44,2% în 2008, la decât în condiţiile scenariului foarte optimist, dar foarte 41,7% în 2012. Lipsurile materiale severe (SMD) constituie improbabil, conform căruia economia şi gradul de ocupare principalul factor asociat cu riscul de sărăcie sau excluziune a forţei de muncă vor înregistra o creştere semnificativă. socială, urmat de AROP şi VLWI, ultimul având o contribuţie De aceea, pentru a-şi atinge obiectivul privind sărăcia, minoră la rata AROPE (vezi Tabel 7 şi Anexă Tabel 2.18). Guvernul României va trebui să implementeze politicile recomandate vizând creşterea ocupării forţei de muncă şi a 1.1.2. Prognoze privind salariilor populaţiei sărace şi creşterea volumului fondurilor de protecţie socială disponibile pentru chintila cea mai sărăcia relativă (AROP) săracă a populaţiei. Studiul de fundamentare are la bază un model de (A) Asumpțiile modelului microsimulare pentru a prognoza evoluţia sărăciei relative Acest model de simulare utilizat pentru a prognoza şi a sărăciei ancorate între 2012 şi 2020. Am utilizat reducerea sărăciei monetare relative şi ancorate a inclus un modelul pentru a evalua în ce condiţii îşi va atinge România set de ipoteze macroeconomice şi demografice.19 ţinta privind sărăcia (reducerea sărăciei monetare relative, Au fost modelate trei posibile scenarii de creştere aşa cum este măsurată de EU-SILC, în cazul a 580.000 economică - un scenariu de creştere economică scăzută, de de persoane până în 2020) şi ce combinaţie de creştere bază şi ridicată (Tabel 8, coloanele din mijloc). Prognozele economică, ocupare a forţei de muncă, creştere a salariilor şi corespund celor realizate de FMI, Banca Mondială politici menite să garanteze creşterea veniturilor ar asigura şi Uniunea Europeană în septembrie 2014. Conform îndeplinirea obiectivului. La elaborarea modelului, am utilizat scenariului de creştere economică scăzută, se preconizează datele EU-SILC 2012 pentru a simula indicatorii riscului de că PIB-ul pe cap de locuitor al României va creşte cu 2,2 sărăcie şi ai sărăciei ancorate pentru perioada 2013-2020. până la 2,5% pe an în cursul perioadei prognozate. Conform Această secţiune este împărţită în două părţi: (a) o descriere scenariului de creştere economică ridicată, creşterea PIB- a asumpțiilor modelului (variabile exogene), care descriu ului pe cap de locuitor se realizează treptat, de la 3% în evoluţia probabilă a creşterii economice generale, a ocupării 2014 până la 5% în intervalul 2018 - 2020. forţei de muncă, a productivităţii, a salariilor, a structurii Există şi trei scenarii privind creşterea gradului de ocupare demografice şi a acoperirii şi generozităţii sistemului de a forţei de muncă aferente fiecărui scenariu de creştere pensii în perioada de prognozare şi (b) o analiză a trei economică (Tabel 8, primele coloane). Conform scenariului scenarii de creştere economică şi a ocupării forţei de de creştere scăzută, ponderea persoanelor active din muncă în baza ipotezei că niciuna dintre celelalte politici cohorta de 20-64 de ani creşte de la 63,8% în 2012 la implementate în 2012 nu se va modifica semnificativ în 64,9% până în 2020, sau cu 1 punct procentual în cei opt perioada 2013-2020. În plus, în capitolele Ocuparea forţei ani. Această prognoză se află în concordanţă cu creşterea de muncă şi Transferuri sociale, vom descrie alte scenarii redusă a ocupării forţei de muncă realizată în deceniul care iau în calcul impactul estimat al principalelor politici de precedent. Conform scenariului de bază, gradul de ocupare reducere a sărăciei recomandate în cadrul acestui volum a forţei de muncă creşte cu 3,6 puncte procentuale. 19 Detaliile modelului simulat sunt prezentate în Anexa 2, Secțiunea II. Situaţia şi prognozele privind sărăcia sau excluziunea socială | 47 Conform scenariului de creştere ridicată (foarte optimist), Am stabilit venituri pentru aceste persoane preconizate a rata de ocupare a forţei de muncă creşte treptat şi atinge trece de la inactivitate la ocupare în funcţie de nivelul lor 70% până în 2020, care este obiectivul de ocupare a de educaţie, sectorul de activitate, experienţa profesională forţei de muncă al României potrivit strategiei Europa şi alte variabile din datele de anchetă. Tuturor persoanelor 2020 (o creştere de 6,2 puncte procentuale în opt ani). Se ocupate (sau care se preconizează că vor trece de la presupune că productivitatea muncii rămâne constantă în inactivitate la angajare) am atribuit aceeaşi creştere a toate cazurile şi că România îşi va atinge, până în 2020, veniturilor, egală cu creşterea presupusă a productivităţii obiectivele naţionale din domeniul educaţiei stabilite în muncii. Se presupune că nivelul beneficiilor sociale strategia Europa 2020. către gospodării rămâne acelaşi în termeni reali (acestea cresc numai cu nivelul de indexare în funcţie de inflaţia Am încorporat apoi modificările ipotetice înregistrate la preconizată). Prin modificarea veniturilor gospodăriilor din nivelul creşterii economice, ocupării forţei de muncă, eşantion în baza acestor asumpții, modelul a generat o productivităţii muncii şi educaţiei din Tabel 8 într-un model nouă distribuţie a veniturilor, simulată, pentru fiecare an al microeconomic, folosind date din ancheta EU-SILC 2012 perioadei prognozate. a României, aceeaşi anchetă care este utilizată pentru a urmări progresul realizat faţă de ţinta referitoare la sărăcia Modelul a fost, de asemenea, calibrat în funcţie de monetară relativă (AROP). Pentru fiecare dintre anii modificările prognozate la nivel demografic şi în legătură prognozaţi, am modificat venitul gospodăriilor din eşantion cu participarea la piaţa muncii. Prognoza demografică a în baza modificărilor ipotetice privind distribuţia educaţiei, fost preluată de la Institutul Naţional de Statistică. Alte ocuparea forţei de muncă, productivitatea muncii şi creşterea modificări demografice, cum ar fi modificarea gradului de preconizată a PIB-ului. Modelul a ajustat şi distribuţia ocupare formală a forţei de muncă, a ocupării informale educaţiei persoanelor din grupa de vârstă 20-34 de ani a forţei de muncă, a numărului de pensionari şi a valorii astfel încât să o reflecte pe cea preconizată pentru anul reale a pensiilor acestora, au fost simulate prin modelul respectiv. La nivelul grupei de vârstă de 20-64 de ani, ratele PROST (Pension Reform Options Simulation) al Băncii anuale de ocupare a forţei de muncă au fost, de asemenea, Mondiale. În perioada 2012-2020, nivelul si structura ajustate prin modificarea statutului persoanelor şomere/ populaţiei României se vor modifica semnificativ (vezi Tabel inactive cu cea mai mare probabilitate de a fi angajate până 9), populaţia totală fiind preconizată a scădea cu 177.000 când numărul total al persoanelor ocupate a atins nivelul de de persoane. Această modificare va afecta diferit grupele ocupare a forţei de muncă proiectat pentru acel an. de vârstă. În timp ce cohorta de vârstă înaintată (persoane TABEL 8: Scenarii de creştere pentru România Rata de ocupare a forţei % din grupa de Studii universitare Rata de creştere a PIB Productivitatea de muncă vârstă 18-24 de ani absolvite în grupa muncii (rata de cu cel mult studii de vârstă 30-34 Scăzută De bază Ridicată Scăzută De bază Ridicată creştere, pe oră) gimnaziale de ani 2012 63.8 63.8 63.8 2013 63.6 64.1 64.5 3.5 3.5 3.5 1.5 14.8 20.2 2014 64.0 64.6 65.2 2.5 2.7 3.0 1.7 14.3 21.3 2015 64.4 65.1 65.9 2.6 3.1 3.5 2.0 13.8 22.1 2016 64.6 65.6 66.7 2.5 3.7 4.0 2.4 13.3 23.0 2017 64.7 66.1 67.4 2.5 3.9 4.5 2.7 12.8 24.0 2018 64.8 66.5 68.1 2.5 4.0 5.0 2.7 12.3 25.0 2019 64.8 66.8 68.9 2.2 4.1 5.0 2.7 11.8 26.0 2020 64.9 67.4 70.0 2.2 4.1 5.0 2.7 11.3 26.7 Sursa: Estimări ale Băncii Mondiale bazate pe surse multiple. Prognozele de creştere economică au la bază datele FMI, ale Băncii Mondiale şi UE din septembrie 2014. Scenariul de creştere scăzută se bazează pe prognoza Grupului de lucru privind îmbătrânirea activă al UE şi Ministerului Finanţelor din România. Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, pentru scenariile de creştere de bază şi ridicată, creşterile privind productivitatea şi educaţia reprezintă proiecţii ale Băncii Mondiale. 48 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE de 65 de ani şi peste) se preconizează că va creşte cu 436.000 de persoane, populaţia în vârstă de muncă (cei (B) Prognozele referitoare la cu vârste de la 20 până la 64 de ani) se va micşora cu sărăcie bazate pe creşterea 557.000 de persoane, iar numărul de copii (până la 20 de ani) cu 56.000. Deci, populaţia în vârstă activă va economică şi creşterea scădea, în timp ce populaţia vârstnică va creşte, punând ocupării forţei de muncă presiuni şi mai mari asupra veniturilor din impozitele pe Am folosit modelul descris mai sus pentru a prognoza venit şi conducând la o creştere a cererii de pensii, asistenţă sărăcia absolută (ancorată) şi relativă în fiecare an. medicală şi servicii de îngrijire a vârstnicilor. Simulările au luat în considerare trei scenarii. Scenariul de La nivelul micromodelului, populaţia ocupată a fost creştere scăzută s-a bazat pe proiecțiile Grupului de lucru determinată în funcţie de populaţia în vârstă activă (20-64 privind îmbătrânirea activă, scenariul de creştere ridicată ani) prognozată (Tabel 9) şi rata scăzută, de bază şi ridicată a luat în calcul ajustările privind ocuparea forţei de muncă de ocupare a forţei de muncă (Tabel 8). Am recurs şi la alte pentru atingerea obiectivului 2020, în timp ce scenariul presupuneri privind rata şomajului pentru a estima numărul de bază a reprezentat media dintre scenariul de creştere de şomeri din perioada prognozată. Suma persoanelor scăzută şi cel de creştere ridicată. Modelul a presupus ocupate şi a şomerilor a reprezentat populaţia activă totală implicit că politicile de ocupare a forţei de muncă şi de din fiecare an. Am introdus în micromodel modificările protecţie socială nu se vor modifica în perioada 2012-2020. privind mărimea grupelor de persoane ocupate şi şomeri, Sărăcia relativă s-a modificat numai în mică măsură la prin schimbarea ponderilor categoriilor respective. nivelul diferitelor scenarii de creştere. Simulările noastre În final, modelul a încorporat modificările prevăzute privind sugerează că, probabil, sărăcia va creşte uşor între 2012 şi acoperirea şi valoarea reală a pensiei pentru limită de vârstă, 2020 în scenariile de creştere scăzută şi moderată (cu 0,6 aşa cum este prognozată de modelul PROST. Se estimează puncte procentuale şi respectiv 0,2 puncte procentuale). că, între anii 2014 şi 2020, procentul din populaţia vârstnică Figura 7 prezintă tendinţele, în timp ce Anexă Tabel 2.19 ce beneficiază de pensii va scădea uşor, cu circa 1%, datorită include cifrele detaliate. Numai în scenariul de creştere unei creşteri a populaţiei neasigurate din mediul rural, mai ridicată (optimist), în care este atinsă ţinta de ocupare a ales în rândul persoanelor care câştigă venituri din activităţi forţei de muncă (respectiv 70% din populaţia în vârstă de agricole informale. Această schimbare relativ mică nu a muncă este angajată), nivelul sărăciei relative are şanse să fost încorporată în model. Raportul dintre pensia medie şi scadă. Dacă dimensiunile populaţiei nu se modifică şi se salariul mediu, totuşi, este prevăzut a scădea cu circa 10% adevereşte scenariul optimist, numărul persoanelor sărace în perioada 2014-2020, conform formulei de indexare este preconizat a scădea cu 181.000 de persoane între anii elveţiene folosite în primul pilon al sistemului de pensii din 2012 şi 2020 (Anexă Tabel 2.20). Dacă luăm în considerare România. Această modificare a fost încorporată în model. evoluţia prevăzută a populaţiei în perioada 2012-2020 (după cum a fost prognozată de modelul PROST folosind TABEL 9: Principalele modificări demografice, 2014-2020 (în mii de persoane) Grupe de An Modificare vârstă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2014-2020 0-14 3,133 3,127 3,117 3,116 3,117 3,113 3,110 -24 15-19 1,093 1,088 1,092 1,090 1,081 1,071 1,061 -32 20-64 12,464 12,368 12,270 12,174 12,083 12,002 11,907 -557 65+ 3,297 3,381 3,457 3,524 3,592 3,656 3,733 436 Total 19,987 19,964 19,935 19,904 19,873 19,842 19,810 -177 Sursa: Modelul PROST al Băncii Mondiale pentru România. Principalele grupuri vulnerabile | 49 datele recensământului), numărul persoanelor sărace se va Sărăcia ancorată scade în toate cele trei scenarii. Deoarece reduce cu 237.000 (numai scăderea populaţiei va duce la o pragul sărăciei însuşi se modifică în funcţie de distribuţia reducere cu 56.000). veniturilor în timp, acesta a fost fixat la nivelul din 2012 şi am estimat sărăcia absolută folosind pragul sărăciei din 2012. Creşterea economică şi a ocupării forţei de muncă estimate Sărăcia va scădea cu 6,6 puncte procentuale între 2012 pentru perioada 2014-2020 nu sunt suficiente pentru a şi 2020 dacă se va adeveri scenariul de creştere scăzută putea atinge ţinta de reducere a sărăciei decât în condiţiile (vezi Figura 7 pentru tendinţe sau Anexă Tabel 2.19 pentru scenariului foarte optimist, dar foarte improbabil, conform cifre detaliate). Un aspect important îl constituie faptul că căruia economia şi gradul de ocupare a forţei de muncă rata sărăciei ancorate va ajunge la 15,9% în 2020, ceea vor înregistra o creştere semnificativă. De aceea, pentru ce înseamnă că, şi la acea dată, circa 16% din populaţie va a atinge acest obiectiv, Guvernul României va trebui să avea venituri reale inferioare pragului de sărăcie din 2012. implementeze politicile recomandate în acest volum, care Scenariul optimist al unei creşteri economice ridicate este de vizează creşterea ocupării forţei de muncă şi a salariilor aşteptat să aibă un impact mai puternic, însă rata proiectată a populaţiei sărace şi creşterea volumului fondurilor de sărăciei rămâne la un nivel de aproximativ 11% în 2020. protecţie socială disponibile pentru chintila cea mai săracă a populaţiei. FIGURA 7: Proiecții ale ratelor sărăciei ancorate şi sărăciei relative, 2012-2020 Rata sărăciei relative Rata sărăciei ancorate (2012) 24 Creștere mică 24 22 Creștere moderată 22 Creștere mare 20 20 18 18 16 16 14 14 12 12 10 10 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC în cele trei scenarii principale. 1.2. Principalele grupuri vulnerabile Mai multe categorii ale populaţiei se confruntă cu diverse adesea nevoie de servicii integrate şi adaptate, menite să le forme de excluziune socială sau sunt expuse unui risc sporească participarea socială sau economică. Identificarea ridicat de excluziune din motive care uneori, dar nu şi răspunsul adecvat la nevoile specifice ale categoriilor întotdeauna, sunt asociate cu sărăcia. Cum grupurile sărace şi vulnerabile sunt esenţiale pentru elaborarea şi vulnerabile întâmpină probleme specifice pentru care implementarea unor politici de incluziune socială eficiente. politicile generale nu pot oferi o soluţie viabilă, acestea au 50 | GRUPURI SĂRACE ŞI VULNERABILE Tuturor categoriilor vulnerabile, indiferent de dimensiunea estimat de 1,85 milioane de romi,21 aproximativ 1,4 milioane lor, trebuie să li se ofere şanse egale de a-şi atinge de copii săraci (cu vârste cuprinse între 0 şi 17 ani), peste potenţialul şi de a juca un rol activ în societate. Tabel 725.000 de persoane cu vârsta peste 80 de ani, 687.000 10 prezintă pe scurt principalele grupuri vulnerabile din de copii şi adulţi cu dizabilităţi care trăiesc în familie şi alţi România.20 Unele sunt extrem de mari, în timp ce altele 16.800 care trăiesc în instituţii, peste 62.000 de copii numără mult mai puţini membri (nedepăşind câteva sute de cuprinşi în sistemul de protecţie specială (fie în centre de persoane la nivelul întregii ţări). De exemplu, în 2012-2013, plasament, fie în servicii de tip familial) şi aproximativ 1.500 în categoria persoanelor vulnerabile era inclus un număr de copii abandonaţi în unităţile medicale. TABEL 10: Principalele grupuri vulnerabile din România Grupul principala/ (Sub)grupuri 1 Persoane sărace Copii săraci, mai ales cei din familii cu mulţi copii sau din familii monoparentale Persoane active sărace, mai ales muncitori subcalificaţi (în principal din mediul rural); lucrători pe cont propriu atât în agricultură, cât şi în alte domenii Tineri şomeri şi NEET(b) Persoane cu vârste între 50 şi 64 de ani care nu sunt încadrate profesional şi care sunt excluse din programele de asistenţă Persoane vârstnice sărace, mai ales cele cu membri de familie în întreţinere şi persoane vârstnice singure 2. Copii şi tineri lipsiţi de îngrijire Copii abandonaţi în unităţile medicale şi sprijin parental Copii care trăiesc în centre de plasament de mari dimensiuni sau de slabă calitate Tineri care părăsesc instituţiile de tip rezidenţial Copii şi tineri ai străzii Copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, mai ales cei cu ambii părinţi în străinătate şi cei care se confruntă cu separarea pe termen lung de părinţii lor Copii privaţi de libertate Mame minore 3. Persoane vârstnice singure Persoane vârstnice care locuiesc singure şi/sau cu dependenţe complexe sau dependente 4. Romi Copii şi adulţi de etnie romă din gospodării fără un venit sustenabil și la risc de excluziune socială 5. Persoane cu dizabilităţi Copii şi adulţi cu dizabilităţi, inclusiv persoane invalide, în special cei cu dependenţe complexe 6. Alte grupuri vulnerabile Persoane dependente de alcool, droguri şi alte substanţe nocive Persoane private de libertate sau în supravegherea serviciilor de probaţiune Persoane fără domiciliu Victime ale violenţei domestice Victime ale traficului de persoane Refugiaţi şi imigranţi 7. Persoane care trăiesc în Comunităţi rurale sărace și/sau marginalizate comunităţi marginalizate Comunităţi urbane marginalizate Comunităţi rome sărace şi marginalizate Notă: Fiecare dintre grupurile vulnerabile se confruntă cu probleme specifice şi trebuie să beneficieze de şanse egale. De aceea, ordinea în care sunt enumerate acestea nu reflectă un clasament anume al categoriilor vulnerabile. (a) Unele grupuri se pot suprapune. De exemplu, un copil care trăieşte într-o familie monoparentală poate fi afectat şi de sărăcie şi/sau de lipsuri multiple; (b) NEET înseamnă persoane care „nu sunt nici angajate, nici cuprinse într-o formă de învăţământ sau instruire”. 20 În plus faţă de categoriile enumerate în Tabelul 11:, o altă categorie vulnerabilă este cea a militarilor răniţi sau care au suferit invalidităţi şi a urmaşilor celor decedaţi. Această categorie vulnerabilă cuprinde mai puţin de 200 de persoane. Pe lângă măsurile de protecţie socială existente, militarii răniţi şi invalizi sunt tineri şi necesită asistenţă medicală, cum ar fi orteze, proteze şi alte dispozitive medicale, în timp ce urmaşii celor decedaţi au nevoie de măsuri de asistenţă psihologică şi materială. Totuşi, în cazul acestei categorii, considerăm că alocarea unui buget dedicat Ministerului Apărării Naţionale ar fi mai eficientă în ceea ce priveşte dezvoltarea unui sistem special de asistenţă medicală la domiciliu şi de servicii sociale adresat celor imobilizaţi şi fără familie. 21 Având în vedere probabilitatea ca mulţi dintre respondenţii romi să nu declare etnia din care fac parte cu ocazia recensămintelor naţionale, de obicei se utilizează un set alternativ de estimări ale unor experţi în domeniu. Conform Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012–2020, estimările variază de la 535.140 (recensământul din 2002) la 730.000-970.000 (Sandu, 2005) la 619.000 (recensământul din 2011) şi la 1,85 milioane (Comisia Europeană,2011a). Principalele grupuri vulnerabile | 51 Aceast studiu de fundamentare nu analizează fiecare nu au mijloacele necesare pentru a merge la şcoală), categorie separat,22 ci se axează pe definirea unor intervenţii copiilor romi (în principal din cauza problemelor lor de zonale și sectoriale care să răspundă nevoilor aceastora, segregare/ discriminare) şi copiilor cu dizabilităţi (din cauza prezentând aspectele specifice fiecărui grup vulnerabil ori lipsei de servicii educaţionale adaptate nevoilor lor). Tabel 11 de câte ori este necesar. De exemplu, în capitolul dedicat oferă o privire de ansamblu asupra capitolelor în care sunt educaţiei, pe lângă aspectele generale privind incluziunea abordate problemele specifice ale fiecăruia dintre grupurile socială, se acordă o atenţie deosebită copiilor săraci (care vulnerabile. TABEL 11: Analizele specifice din fiecare capitol pentru fiecare grup vulnerabil Persoane Persoane Copii şi tineri care trăiesc Persoane vârstnice Persoane cu Alte grupuri lipsiţi de îngrijire şi Romi în comunităţi sărace singure sau dizabilităţi vulnerabile sprijin parental rurale şi urbane dependente marginalizate Ocuparea forţei de muncă Protecţie socială Servicii sociale Educaţie Sănătate Locuire Participare socială Servicii integrate Politici zonale 22 O analiză a acestor categorii a fost inclusă în analiza socio-economică pentru programarea fondurilor europene din perioada 2014-2020, realizată în noiembrie 2012 de către Grupul de Lucru Tehnic privind Afacerile Sociale şi Incluziunea Socială, coordonat de MMFPSPV. Ac eastă pag ină a fo st l ăsa tă g oal ă în mo d in ten țion at 52 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Principalele grupuri vulnerabile | 53 2. POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2 POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.1. Ocuparea forţei de muncă Pentru abordarea sărăciei şi excluziunii sociale pe piaţa muncii, recomandăm ca guvernul să creeze oportunităţi de angajare şi să promoveze egalitatea de şanse prin: (i) creşterea nivelului calificărilor, educaţiei şi experienţei pe piaţa muncii a persoanelor afectate de sărăcie monetară şi a celor din alte grupuri vulnerabile, (ii) creşterea ratei de ocupare a acestui segment de populaţie şi (iii) implementarea unor măsuri care să determine creşterea ratei de salarizare a grupurilor ţintă (precum măsuri vizând reducerea discriminării). Totuşi, aceste măsuri vor fi doar parţial eficiente dacă nu sunt însoţite de politici economice care să influenţeze cererea, prin crearea de locuri de muncă bine plătite şi durabile. Principala prioritate în acest domeniu trebuie să fie creşterea ocupării forţei de muncă în rândul populaţiei sărace şi vulnerabile, prin extinderea programelor de activare a forței de muncă. Obiective principale  cuparea forţei de muncă 2.1. O 56 2.1.1. Activarea persoanelor afectate de sărăcie, care nu sunt nici angajate, nici cuprinse într-o formă de învăţământ sau instruire 57 2.1.2. Reducerea ocupării informale a forţei de muncă şi creşterea productivităţii exploatațiilor agricole mici şi mijlocii 68 2.1.3. Reducerea ratei ridicate a sărăciei în rândul populaţiei ocupate 69 2.1.4. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a resurselor serviciului public de ocupare 69 2.1.5. Creşterea ratei de ocupare a grupurilor vulnerabile 73 2.1.6. Dezvoltarea economiei sociale în scopul creşterii şanselor de angajare ale grupurilor vulnerabile 82 56 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Ocuparea forţei de muncă 2.1.  Pentru a ajuta 580.000 de persoane să iasă din sărăcie de programare. În termeni practici, aceasta înseamnă: (i) monetară în perioada 2008-2020, avem în vedere măsuri creşterea nivelului calificărilor, al educaţiei şi al experienţei menite să dezvolte capacitatea de generare a veniturilor pe piaţa muncii a persoanelor afectate de sărăcie a celor mai săraci 4,8 milioane de români, astfel încât monetară (active nete), (ii) creşterea ratei de ocupare a veniturile acestora să crească într-un ritm mai alert decât acestui segment de populaţie (intensitatea utilizării) şi (iii) venitul mediu. Venitul total al populaţiei reprezintă suma implementarea unor măsuri care să determine creşterea veniturilor gospodăriilor plus transferurile sociale şi private. ratei de salarizare a grupului ţintă (precum măsuri vizând Veniturile gospodăriilor, la rândul lor, depind de bunurile de reducerea discriminării). Folosind aceeaşi abordare, pot producţie pe care le deţin acestea (forţa de muncă, bunuri creşte şi celelalte active ale gospodăriilor sărace, precum de capital, animale sau terenuri), intensitatea utilizării terenuri (mici suprafeţe) şi stocul de animale. lor şi valoarea de piaţă efectivă a acestora (Schema 4: Ceilalţi factori care determină venitul total al gospodăriilor Cadru conceptual pentru reducerea sărăciei monetare sărace sunt transferurile, fie private, fie ca parte a relative). Pentru a reduce sărăcia monetară relativă, este programelor de protecţie socială. Aceste subiecte vor fi necesară creşterea capacităţii de generare a veniturilor a abordate în Secțiunea 2.2 privind Transferurile sociale. celui mai sărac segment al populaţiei în cursul perioadei SCHEMA 4: Cadru conceptual pentru reducerea sărăciei monetare relative DEZVOLTARE CONDIȚII EXTERNE STRUCTURA PE SECTOARE PRINCIPALEL PREȚURI DURABILITATE DURABILITATE Active nete X Intensitate de utilizare X Prețuri + Transferuri = CAPACITATE DE GENERARE DE VENIT DISTRIBUȚIE MODIFICAREA CAPACITĂȚII DE GENERARE DE VENIT Sursa: Banca Mondială (Bussolo and Lopez-Calva, 2014). Ocuparea forţei de muncă | 57 2.1.1. Activarea descris în secţiunea următoare. Conform evidenţelor internaţionale, stimulentele pentru angajare adresate persoanelor afectate beneficiarilor VMI printr-o nouă formulă a prestaţiilor, plus serviciile personalizate de intermediere a locurilor de muncă de sărăcie, care nu şi măsurile active pe piaţa muncii ar putea ajuta între 10% sunt nici angajate, nici şi 23% dintre persoanele care nu lucrează în prezent să combine activitatea remunerată cu prestaţiile de asistenţă cuprinse într-o formă socială. Acest efect se datorează, în proporţie de două treimi, noii formule a prestaţiilor, mai precis VMI, şi, în proporţie de o de învăţământ sau treime, serviciilor personalizate de intermediere a locurilor de muncă şi măsurilor active pe piaţa muncii. În cazul scenariului instruire optimist, potrivit căruia 23% dintre beneficiarii VMI care nu sunt nici angajaţi, nici cuprinşi într-o formă de învăţământ sau Schimbările demografice ce vor afecta România în perioada instruire şi nu au o dizabilitate (NEETD) îşi găsesc locuri de 2014-2020 vor modifica dramatic piaţa muncii. Potrivit muncă, sărăcia relativă ar scădea cu 3 puncte procentuale în prognozelor, până în 2020, numărul persoanelor în 2016, în timp ce în cazul scenariului pesimist (care presupune vârstă de muncă va scădea cu 4,5%, în timp ce numărul că doar 10% dintre NEETD îşi găsesc un loc de muncă), vârstnicilor va creşte probabil cu 13%. România va trebui sărăcia relativă ar scădea cu 1,4 procente. să-şi mobilizeze toţi cetăţenii ce pot deveni activi din Angajarea pe salarii decente reprezintă cea mai sigură cale punct de vedere economic şi să investească în educaţia şi de a ieşi din sărăcie. Acest studiu de fundamentare prezintă o competenţele acestora pentru a-i face mai productivi. În serie de politici vizând creşterea participării pe piaţa muncii a acest scop, este esenţială mobilizarea tuturor adulţilor în persoanelor sărace, reducerea angajărilor sezoniere în cazul vârstă de muncă din cea mai săracă chintilă care în prezent acestora şi mărirea venitului lor fie prin creşterea câştigurilor, nu lucrează, deşi sunt apţi de muncă. Acest grup reprezintă fie prin posibilitatea de a combina veniturile relativ reduse cu 26% din numărul total al adulţilor din chintilă (aproximativ beneficiile sociale bănești. 730.000 de persoane). O treime din aceşti adulţi care nu sunt nici angajaţi, nici cuprinşi într-o formă de învăţământ Totuşi, măsurile active dedicate pieţei muncii pot doar să sau instruire şi nu au o dizabilitate (NEETD) sau nu sunt contribuie la înlesnirea accesului pe piaţa muncii, făcând pensionaţi anticipat ar putea reintra în câmpul muncii relativ astfel protecția socială mai eficace. Dar aceste programe repede, în timp ce o altă treime ar avea nevoie de politici nu pot constitui principala forţă pentru crearea de locuri de active pe piaţa muncii şi de servicii sociale pentru a accede muncă şi nu pot combate absenţa cererii de mână de lucru la piaţa muncii, iar ultima treime este foarte puţin probabil într-o economie fragilă.24 Pentru a fi eficiente, măsurile să se angajeze. Studiile internaţionale estimează că între active pe piaţa muncii trebuie să fie însoţite de politici 10% şi 23% dintre aceşti adulţi inactivi, aparţinând celei mai economice care să influenţeze cererea, cu alte cuvinte, care sărace chintile, ar putea intra pe piaţa muncii până în anul să creeze locuri de muncă.25 2020 dacă beneficiază de sprijin prin intermediul măsurilor active pe piaţa muncii şi al serviciilor sociale şi dacă li se Profilul populaţiei în vârstă permite să combine veniturile din muncă cu beneficiile de de muncă din chintila cea mai asistenţă socială.23 Pentru a vedea măsură în care intensificarea măsurilor săracă active pe piaţa muncii ar reuşi să reducă sărăcia, am simulat În 2016, guvernul îşi propune implementarea unui nou efectele unui asemenea program asupra beneficiarilor program de asistenţă socială adresat populaţiei sărace, noului program consolidat bazat pe testarea mijloacelor programul privind Venitul Minim de Inserţie (VMI), cu scopul care urmează a fi implementat în România, şi anume de a oferi sprijin chintilei inferioare a populaţiei României, programul privind Venitul Minim de Inserţie Socială (VMI), îmbunătăţind totodată stimulentele pentru angajare 23 Asumpțiile care stau la baza acestei prognoze sunt detaliate în Bachas (2013) şi Gerard (2013). 24 OCDE (2013a: 40). 25 Astfel de politici pot varia de la politici macroeconomice şi fiscale la politici care afectează climatul de investiţii, politici sectoriale, politici privind mobilitatea şi migrarea forţei de muncă şi politici de dezvoltare a afacerilor (Biroul Internațional al Muncii și Cosiliul Europei, 2007). 58 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI dedicate adulţilor apţi de muncă.26 Pentru a îndeplini între populaţia aptă de muncă din cea mai săracă chintilă şi acest obiectiv, noul program va reuni cele trei programe cea din primele trei chintile27 (Figura 8). În rândul bărbaţilor existente, bazate pe testarea mijloacelor de trai, într-unul aflaţi în intervalul de vârstă cel mai productiv (între 35 şi singur, va reduce rata de impozitare marginală (RIM) 44 de ani), rata de ocupare a forţei de muncă este cu 16% implicită a veniturilor pentru a da posibilitatea beneficiarilor mai mică printre cei din chintila inferioară decât printre cei programului să combine asistenţa socială cu activitatea din primele trei chintile. Acest decalaj este chiar mai mare remunerată şi va mări disponibilitatea şi relevanţa măsurilor în cazul femeilor – în jur de 30 de puncte procentuale. active pe piaţa muncii pentru acest grup ţintă. Important Dintre cei 2,8 milioane de adulţi în vârstă de muncă din cea este faptul că programul VMI va servi de asemenea drept mai săracă chintilă (Figura 9), doar 50% sunt persoane instrument pentru identificarea populaţiei sărace. Această ocupate, circa 20% sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ, subsecţiune identifică caracteristicile populaţiei vizate, în au o dizabilitate sau sunt pensionaţi anticipat, iar alţi 26% timp ce următoarea subsecţiune sugerează unele măsuri sunt fie persoane inactive, fie şomeri. În jur de 70% dintre individualizate de activare a acestor categorii. persoanele şomere sau inactive se bazează pe beneficiile de asistenţă socială ca să-şi suplimenteze veniturile. Populaţia expusă riscului de sărăcie (AROP) este aproximată Dintre cei care lucrează, trei sferturi sunt lucrători pe cont în acest capitol în baza distribuţiei veniturilor, reprezentând propriu, mulţi având slujbe sezoniere în agricultură sau în chintila inferioară sau, altfel spus, cele mai sărace 20% construcţii, ceea ce le reduce câştigurile anuale. dintre persoane, clasificate în funcţie de venitul pe adult echivalent (care include şi transferurile de protecţie Pe lângă discrepanţele majore în ceea ce priveşte ocuparea socială). La nivelul distribuţiei veniturilor din România, în totală a forţei de muncă, tipul de ocupare variază mult între cadrul chintilei inferioare se pune un accent deosebit pe chintile. Tabel 12 prezintă statutul ocupaţional în cazul persoanele din categoria NEETD. Acestea sunt persoane chintilei inferioare, al celei de-a doua chintile şi al primelor apte de muncă, în cazul cărora politicile trebuie să acorde trei chintile. Aşa cum s-a văzut anterior, ponderea populaţiei prioritate stimulentelor pentru angajare şi creşterii accesului inactive – suma şomerilor şi a casnicelor – este mult mai pe piaţa muncii. În acest scop, este crucială înţelegerea mare în chintila inferioară. O altă caracteristică importantă a caracteristicilor populaţiei NEETD şi a obstacolelor cu care se chintilei inferioare este ponderea foarte mare a activităţilor pe confruntă aceasta în încercarea de a accede la piaţa muncii. cont propriu, şi anume 35%, şi ponderea mică a activităţilor salariale, 15% (procentul angajatorilor este minor). Pentru Există o strânsă corelare între lipsa oportunităţilor de a face o comparaţie, în primele trei chintile, activităţile angajare şi veniturile mici din muncă, pe de-o parte, şi independente reprezintă 10% şi activităţile salariale 54%. traiul în sărăcie, pe de alta. Există un decalaj pronunţat şi persistent în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, CASETA 3 Date şi metodologie pentru analiza NEETD politicile de activare ţintesc persoanele. Chiar dacă unele probleme de pe piaţa muncii se Analiza datelor din acest capitol se bazează pe valurile manifestă şi la nivelul gospodăriilor (cum ar fi din 2011-2013 ale Anchetei bugetelor de familie (ABF) localizarea în mediul rural cu cerere mică de realizate în România. A fost utilizat acest studiu, şi nu forţă de muncă), capitalul uman şi căutarea unui loc de EU-SILC, deoarece chestionarul este mult mai bogat muncă implică, în principal, investiţii şi eforturi individuale. şi permite o analiză mai detaliată. ABF este o anchetă întreprinsă la nivel de gospodărie, reprezentativă pentru Setul complet de date cuprinde 85.242 de persoane. La populaţia României, care culege informaţii detaliate cu nivelul acestora, 55.952 sunt în vârstă de muncă (definite privire la caracteristicile individuale, cheltuielile şi sursele drept persoane între 15 şi 64 de ani). Dintre acestea, de venit. Pentru optimizarea maximă a eşantionului, 7.527 de persoane aparţin grupului NEETD - nu sunt nici am reunit în aceeaşi analiză diferite secţiuni ale ABF şi, angajate, nici cuprinse într-o formă de învăţământ sau în funcţie de consumul pe adult echivalent, am împărţit instruire şi nu au o dizabilitate, sunt persoane pensionate populaţia României în cinci chintile. anticipat sau mame cu copii sub vârsta de 2 ani. Analiza este efectuată la nivel individual deoarece 26 Această secţiune se bazează pe Bachas (2013). 27 Definiţia chintilelor utilizată în aceste estimări este uşor diferită de cea întrebuinţată în datele EU-SILC. Indiferent de definiţia adoptată, rezultatele sunt foarte similare. Ocuparea forţei de muncă | 59 FIGURA 8: Ocuparea forţei de muncă şi decalajul între sexe, în funcţie de nivelul venitului, 2011-2012 100 Bărbați, prima chintilă 80 60 Bărbați, chintilele 3-5 40 Femei, prima chintilă 20 Femei, chintilele 3-5 0 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind ABF 2012-2013. Notă: Chintile de consum pe adult echivalent. FIGURA 9: Populaţia în vârstă de muncă din cea mai săracă chintilă, în funcţie de statutul ocupaţional, 2011-2012 (total = 2,8 milioane) 0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% Liber-profesioniști 35% Angajați 15% Elevi/Studenți 12% Pensionari 9% Alții (ex. persoane dependente) 4% Șomeri 12% (340 mii) Casnice 14% (390 mii) Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind ABF 2012-2013. Notă: Chintile de consum pe adult echivalent. 60 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI TABEL 12: Statutul ocupațional al persoanelor cu vârste de 15 - 64 de ani, pe chintile*, 2012-2013 Prima chintilă A 2-a chintilă Chintilele 3-5 Total Salariat/ angajator 15 30 54 41 Lucrător pe cont propriu în activități neagricole 9 5 3 5 Lucrător pe cont propriu în agricultură 26 19 7 13 Şomer 12 9 5 7 Pensionar 8 12 14 13 Elev/ Student 12 12 10 11 Casnică 14 10 6 8 Altele 4 2 1 2 Total 100 100 100 100 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind ABF 2012-2013. Notă: Chintile de consum pe adult echivalent. Ratele mici de ocupare a forţei de muncă înregistrate Persoanele NEETD reprezintă 13% din populaţia în vârstă la nivelul adulţilor din chintila cea mai săracă, aflaţi în de muncă şi sunt concentrate în chintilele inferioare ale intervalul de vârstă cel mai productiv, antrenează rate mai populaţiei. Ponderea persoanelor NEETD scade constant mari ale NEETD în rândul populaţiei sărace. Tabel 13, de mai la nivelul chintilelor, de la 26% în chintila inferioară până la jos, prezintă distribuția persoanelor NEETD, pe chintile de 20%, 15%, 10% şi 5% în chintila a patra, a treia, a doua şi consum. respectiv prima. TABEL 13: Ponderea NEETD în totalul populaţiei şi pe chintile, România 2011-2012 Total, din În prima chintilă În a 2-a chintilă În a 3-a chintilă În a 4-a chintilă În a 5-a chintilă care ... Persoane neîncadrate în categoria NEETD, 10.2 13.7 16 20.7 25.9 86.6 în totalul populaţiei în vârstă de muncă Persoane încadrate în categoria NEETD, 3.5 3.4 2.8 2.3 1.4 13.5 în totalul populaţiei în vârstă de muncă Ponderea NEETD în totalul populaţiei 25.8 19.7 15.1 10 5.2 13.5 în vârstă de muncă din fiecare chintilă Sursa: Bachas (2013), folosind datele ABF 2011-2012. Notă: Chintile de consum pe adult echivalent. Deoarece numeroase persoane NEETD fac parte din special în relație cu exploatațiile agricole mici și mijlocii. chintila inferioară, pentru a fi eficient, un program de asistenţă socială adresat acestei chintile ar trebui să vizeze Grupuri omogene de adulţi obstacolele specifice care le împiedică să acceseze locurile de muncă, pe lângă îmbunătăţirea stimulentelor pentru NEETD în chintila cea mai angajare. În acelaşi timp, ponderea mare de activităţi săracă independente şi ponderea mică de activităţi salariale Dată fiind eterogenitatea persoanelor NEETD şi nevoia de în chintila inferioară indică nevoia unor strategii care să politici individualizate menite să mărească şansele acestora încurajeze antreprenoriatul şi acumularea de capital, în 28 Avantajul ACL faţă de alte tehnici de grupare este acela că un caz nu este atribuit în mod absolut unei clase, ci există probabilitatea de a aparţine fiecărei clase într-o anumită pondere. În plus, poate folosi atât date continue, cât şi date categoriale. Numărul optim de clase poate fi identificat prin utilizarea criteriilor AIC (Akaike Information Criterion) sau BIC (Bayesinan Information Criterion) pentru măsurarea adecvării modelului. Ocuparea forţei de muncă | 61 de a deveni active, am utilizat metoda statistică de analiză a de educaţie. O mare parte dintre aceste persoane claselor latente (ACL)28 pentru a separa populaţia NEETD din nu caută activ de lucru, deşi 30% dintre membrii chintila inferioară în grupuri omogene. ACL este una dintre grupului afirmă că sunt pregătiţi să muncească. metodele de analiză cluster care distribuie cazurile analizate Treizeci la sută dintre persoanele din acest grup sunt în submulţimi (numite clustere sau grupări), conform de etnie romă. • caracteristicilor comune ale fiecărei grupări. ACL utilizează algoritmi de grupare în analiza datelor şi metodologia Femeile tinere, cu familie, din mediul rural (11% din statistică pentru construirea grupărilor. Se bazează pe ideea eşantion) au, în medie, doi până la trei copii, dintre că toate cazurile reunite în cadrul unui grup au valori similare care unul are, în general, între 2 şi 6 ani. Nouăzeci ale unei variabile latente (neobservate), care este dedusă din la sută au absolvit doar nivelul gimnazial, după care caracteristicile observate. ACL estimează probabilitatea ca au abandonat şcoala. Femeile din acest grup sunt, un caz/ individ cu caracteristici specifice (variabile observate) de obicei, căsătorite cu un bărbat care este lucrător să aparţină uneia dintre grupările definite. Aceasta estimează pe cont propriu şi care beneficiază, în prezent, de parametrii pentru profilurile de clasă (descrierea fiecărei prestaţii sociale. • clase) şi mărimea clasei. Grupul de tineri necăsătoriţi de etnie romă (10% În realizarea profilului persoanelor NEETD, variabila latentă din eşantion) este compus, în întregime, din adulţi poate fi definită din perspectiva obstacolelor ce împiedică tineri sub vârsta de 25 de ani, care au părăsit accesul pe piaţa muncii. Folosind caracteristici observate, timpuriu școala. Cei mai mulţi au cel puţin un copil şi cum ar fi sexul, mediul de rezidență, educaţia, numărul de beneficiază, în prezent, de asistenţă socială. Numai copii şi etnia, algoritmul ACL a generat opt grupări care pot fi 10% caută un loc de muncă, dar jumătate spun că sunt descrise după cum urmează:29 gata să înceapă să lucreze dacă li se oferă şansa. • Bărbaţii educaţi, fără ocupaţie, din mediul urban reprezintă cel mai mare grup NEETD din chintila cea mai săracă, reprezentând 24% din eşantion. Optzeci • Grupul persoanelor educate, fără ocupaţie, din mediul rural reprezintă 8% din eşantion. Nouăzeci şi unu la sută dintre acestea au absolvit liceul şi 64% au o şi şase la sută dintre bărbaţii din acest grup caută pregătire profesională sau tehnică. Majoritatea sunt activ un loc de muncă, 15% sunt inactivi de mai puţin bărbaţi necăsătoriţi. Acest grup se confruntă cu mai de şase luni, în timp ce 33% afirmă că ar accepta un puţine constrângeri în găsirea unui loc de muncă decât loc de muncă plătit cu până la 1.000 RON pe lună alte grupuri datorită mobilităţii şi a capitalului uman şi 63% ar accepta un loc de muncă plătit cu până existent. Întregul grup caută activ de lucru, dar are la 1.500 de RON pe lună. Prin urmare, acest grup aşteptări destul de mari deoarece afirmă, în proporţie încearcă activ să intre pe piaţa formală a muncii şi de 89%, că ar accepta numai salarii peste 1.000 RON. deţine deja un anumit capital uman deoarece 65% dintre persoane au cel puţin diplomă de bacalaureat. • Femeile de etnie romă, cu familie, din mediul urban • Femeile căsătorite, de vârstă mijlocie, din mediul rural reprezintă 18% din eşantion. Şaizeci şi doi la sută sunt absolvente de liceu sau de învăţământ superior (7% din eşantion) sunt femei tinere, adesea cu trei copii, doi dintre aceştia de vârstă mică (între 2 şi 6 ani). Toate au nivel scăzut de educaţie (cel mult ciclul gimnazial), iar soţii lor sunt liber-profesionişti. Acestea şi cele mai multe dintre aceste femei au un copil sub nu caută de lucru şi sunt inactive de cel puţin doi ani. vârsta de 15 ani. Cu toate că se confruntă cu puţine constrângeri în ceea ce priveşte accesul pe piaţa muncii, acest grup nu caută activ de lucru, deşi 62% ar accepta un loc de muncă dacă ar fi recompensat • Grupul de cupluri tinere din mediul urban (5% din eşantion) este alcătuit din persoane cu doi copii, dintre care unul sub vârsta de 6 ani, care au devenit cu un salariu suficient de atractiv. recent inactive. Majoritatea persoanelor din acest • Grupul care constă în tineri inactivi fără educaţie (17%) cuprinde în majoritate femei care, în ciuda faptului că nu au copii în îngrijire, au un nivel redus grup încearcă activ să se reintegreze pe piaţa muncii. Totuşi, numai jumătate dintre acestea au terminat învăţământul liceal. 29 Mai multe detalii privind caracteristicile cheie ale grupurilor NEETD din chintila inferioară se regăsesc în Anexă Tabel 3.1. Vezi, de asemenea, Sundaram et al (2014). 62 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Această clasificare oferă un tablou mai clar al subgrupurilor în străinătate sau chiar să lucreze câteva luni pe an în care compun populaţia inactivă din chintila inferioară. afara ţării. O altă categorie, care include grupările 3 şi 5, Segmentarea realizată subliniază eterogenitatea situaţiilor reprezintă 27% din populaţie, dar duce o lipsă gravă de şi a constrângerilor privind accesul pe piaţa muncii. capital uman, necesar integrării cu succes pe piaţa muncii. Împreună, grupările 1, 6 şi 8, care reprezintă 37% din Acest grup nu caută de lucru în mod activ, dar majoritatea populaţia chintilei inferioare, sunt persoane care încearcă ar accepta o ofertă de lucru. În final, restul de 36% din activ să se întoarcă pe piaţa muncii şi pentru care politicile grupurile 2, 4 şi 7 reprezintă, în principal, femei care sunt de sprijin în vederea obţinerii unui loc de muncă s-ar inactive în mod voluntar şi au copii în întreţinere. Pentru a putea dovedi eficiente. Totuşi, este posibil ca cel puţin o creşte participarea acestora pe piaţa muncii, ar fi necesare parte dintre aceste persoane să îşi caute un loc de muncă stimulente fiscale şi servicii de îngrijire a copilului. TABEL 14: Descrierea grupurilor NEETD din chintila inferioară G1: Şomeri educaţi din mediul urban G2: Femei căsătorite, de vârstă mijlocie, din mediul rural (dimensiunea: 24% sau 151.000 persoane) (dimensiunea: 18% sau 114.000 persoane) ˆˆ 75% bărbaţi ˆˆ De vârstă mijlocie, dar cu puţini copii ˆˆ 46% au absolvit liceul sau învăţământul profesional ˆˆ 61% au absolvit liceul sau învăţământul profesional ˆˆ 1 copil de vârstă şcolar㠈ˆ  Jumătate sunt şomeri de mai puţin de doi ani, ˆˆ 10% au în îngrijire persoane cu dizabilităţi jumătate sunt şomeri de lungă durată. Nu caută de lucru, dar 1/3 ar lucra pentru ˆˆ  ˆˆ  34% ar accepta un loc de muncă pentru un salariu de până la 1.000 RON un salariu de până la 1.000 RON G3: Tineri inactivi fără educaţie G4: Femei tinere, cu familie, din mediul rural (dimensiunea: 17% sau 110.000 persoane) (dimensiunea: 11% sau 70.000 persoane) ˆˆ 71% femei ˆˆ 2 sau 3 copii sub vârsta de 15 ani ˆˆ 75% au cel mult studii gimnaziale ˆˆ Adesea 1 copil între 2 şi 6 ani ˆˆ 67% din mediul urban ˆˆ 90% au cel mult studii gimnaziale ˆˆ 73% necăsătoriţi, fără copii ˆˆ Soţi lucrători pe cont propriu ˆˆ Nu caută de lucru, dar 30% sunt dispuşi să lucreze ˆˆ Beneficiază de asistenţă social㠈ˆ 30% de etnie romă G5: Tineri de etnie romă G6: Şomeri educaţi din mediul rural (dimensiunea: 10% sau 63.000 persoane) (dimensiunea: 8% sau 50.000 persoane) ˆˆ Jumătate sub 25 de ani, 70% necăsătoriţi ˆˆ 62% femei ˆˆ 67% bărbaţi ˆˆ 100% au cel mult studii gimnaziale ˆˆ 64% au pregătire profesională/ tehnică, toţi au absolvit liceul ˆˆ 1 copil ˆˆ Necăsătoriţi, fără copii ˆˆ Numai 10% caută de lucru, dar jumătate sunt dispuşi să lucreze ˆˆ Caută de lucru, dar acceptă numai salarii mai mari ˆˆ În prezent, beneficiază de asistenţă socială G7: Femei cu familie, de etnie romă, din mediul urban G8: Cupluri tinere din mediul urban (dimensiunea: 7% sau 44.000 persoane) (dimensiunea: 5% sau 32.000 persoane) ˆˆ 3 copii, doi cu vârsta între 2 şi 6 ani ˆˆ 2 copii, unul cu vârsta între 2 şi 6 ani ˆˆ 100% au cel mult studii gimnaziale ˆˆ 11% au în îngrijire persoane cu dizabilităţi ˆˆ Soţi lucrători pe cont propriu ˆˆ Jumătate au absolvit liceul, jumătate ciclul gimnazial ˆˆ Inactive de cel puţin doi ani, nu caută de lucru ˆˆ Recent inactive ˆˆ 2/3 caută de lucru, dar nu prin ANOFM Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind ABF 2012-2013. Notă: Chintile de consum pe adult echivalent. Ocuparea forţei de muncă | 63 Politici de activare a programe sunt cel mai puţin eficace atunci când sectorul informal este vast,32 populaţia vizată este situată în mediul persoanelor NEETD din chintila rural şi nu prezintă mobilitate, iar cererea de forță de muncă cea mai săracă este redusă din cauza condiţiilor macroeconomice. Aceste observaţii sunt relevante în special pentru chintila inferioară Înţelegerea componenţei chintilei inferioare, în special a a populaţiei României. Acest lucru confirmă nevoia unei grupului persoanelor inactive apte de muncă, va permite reforme atent concepute şi cuprinzătoare a pieţei muncii şi a guvernului român să formuleze politici coerente privind politicilor de asistenţă socială din România care să includă o piaţa muncii, individualizate pentru anumite subgrupuri de componentă puternică de politici de activare. persoane NEETD. Toate politicile care vizează o mai bună Politicile de activare vizează o mai bună corelare între identificare a omului potrivit pentru locul de muncă potrivit cererea şi oferta de forţă de muncă. Scopul lor este de sunt numite politici de „activare”. Politicile de activare a remedia deficitele specifice pieţei muncii şi de a ajuta pot lua diferite forme, variind de la programe de educaţie persoanele să depăşească constrângerile privind accesul lor şi pregătire profesională până la consiliere şi subvenţii la capitalul uman şi fizic. Problemele legate de piaţa muncii în domeniul muncii.30 Secţiunea de faţă analizează o se împart adesea în următoarele categorii: serie de evidenţe privind eficienţa politicilor de activare într-o varietate de contexte, la nivel naţional şi global, şi sugerează o gamă de politici individualizate pentru subgrupurile identificate anterior în cadrul populaţiei vizate. • Constrângeri privind capitalul uman: Competenţe insuficiente şi necorelarea între calificările celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi necesităţile Una dintre priorităţile cheie ale guvernului este creşterea angajatorilor. • accesului la locurile de muncă pentru toţi cei care caută de lucru, inclusiv cei săraci şi vulnerabili. Asemenea politici Divergenţe privind informaţiile: În ceea ce priveşte sunt numite politici de activare şi de ieşire din sistemul oferta, acestea apar dintr-o lipsă de cunoştinţe legate de asistenţă socială. Mai exact, politicile de activare sunt de oportunităţile de angajare, iar în ceea ce priveşte politici din domeniul protecţiei sociale şi al muncii, care cererea din modul în care sunt promovate locurile de ajută persoanele inactive să îşi găsească un loc de muncă muncă şi din selecţia negativă. • şi care cresc veniturile persoanelor active. „Politicile de ieşire din sistemul de asistenţă socială” se referă la politicile Constrângeri privind capitalul fizic: Constrângerile adresate persoanelor care beneficiază de asistenţă socială privind creditarea şi slaba susţinere a cu scopul de a le creşte veniturile până la un nivel la care antreprenoriatului. nu mai au nevoie de asistenţă socială. Politicile de activare Fiecare constrângere necesită răspunsuri prin politici de şi de ieşire din sistemul de asistenţă socială trebuie să vină activare diferite. în completarea implementării de succes a programelor de asistenţă socială, împreună cu „parametrii” corespunzători Tabel 15, de mai jos, ilustrează varietatea programelor ai acestor programe (nivel al beneficiilor sociale, rata de de activare care există în întreaga lume şi dă exemple impozitare marginală, restricţii şi responsabilităţi comune). din mai multe ţări. În plus, Caseta 4 prezintă unele studii experimentale care au fost citate frecvent în Potrivit literaturii internaţionale,31 per ansamblu, programele literatura economică, împreună cu lecţii desprinse din de activare prezintă beneficii modeste, dar semnificative şi studiul de documentare. tind să fie cost-eficiente. Este important de reţinut că aceste 30 Kuddo (2012). 31 Almeida et al (2012) reprezintă o analiză extensivă a politicilor de activare din ţările în curs de dezvoltare, care foloseşte mai multe studii de ţară şi exemple de programe aflate în curs. Meta-analiza realizată de Card et al (2010) examinează 97 de studii, care conţin 199 de evaluări ale programelor de politici de activare din Europa şi America de Nord, şi trage concluzii despre eficienţa acestora. 32 Parlevliet și Xenogiani (2008). 64 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI TABEL 15: Programe şi obstacole în calea accesului la piaţa muncii Constrângeri/ Obstacole Tip de program Programe selectate în calea muncii Subvenţii salariale separate Experiment privind subvenţionarea ˆˆ  salariilor tinerilor (Africa de Sud) Bonificacion a la Contratacion de Mano ˆˆ  Lipsa competenţelor/ de Obra-Chile Solidario (Chile) experienţei şi lipsa ˆˆ Jovenes con Mas y Mejor trabajo (Argentina) informaţiilor ˆˆ Idmaj (Maroc) ˆˆ Stage d’initiation a la vie professionnelle (Tunisia) Dezvoltarea/ semnalarea competenţelor ˆˆ Programul de autoafirmare a tinerilor din Kenya (Kenya) Programe cuprinzătoare de pregătire ˆˆ Programul de subproiecte pentru tineri stagiari (Argentina) pentru tineri ˆˆ Juventud y Empleo (Republica Dominicană) ˆˆ Taehil (Maroc) Lipsa competenţelor/ ˆˆ ProbeCat (Mexic) Pregătire tehnică generală şi experienţei şi lipsa profesională Cursurile de pregătire profesională ale Agenţiei pentru ˆˆ  informaţiilor Ocuparea Forţei de Muncă ISKUR (Turcia) A doua şansă  rogramul de studii primare din Afganistan – APEP (Afganistan) ˆˆ P ˆˆ Chilecalifica (Chile) Certificare ˆˆ Proiectul de învăţare şi formare pe tot parcursul vieţii (Argentina) Servicii de ocupare a forţei de munc㠈ˆ Red CIL Pro Empleo (Peru) ˆˆ Servicii de orientare profesională (Slovenia, Lituania) Lipsa informaţiilor şi ˆˆ Cluburi de locuri de muncă (Lituania) lipsa capitalului circulant ˆˆ Târguri de posturi vacante şi de locuri de muncă (Azerbaidjan) Programe de susţinere a antreprenoriatului ˆˆ Fomento del Espiritu Empresarial (Columbia) Educaţie ˆˆ Concours de Plans d’affaires Entreprendre et Gagner (Tunisia) ˆˆ Programul de educaţie în afaceri (Siria) Lipsa competenţelor/ ˆˆ Programul de stagii de ucenicie şi de susţinere experienţei; lipsa antreprenorială pentru tinerii vulnerabili (Malawi) capitalului circulant; Susţinerea IMM-urilor ˆˆ  Fondul de Acţiune Socială pentru Uganda lipsa competenţelor de Nord (NUSAF) (Uganda) antreprenoriale; lipsa informaţiilor ˆˆ Autoafirmarea economică a adolescentelor (EPAG) (Liberia) ˆˆ Servicii comunitare Vodacom: Acces la servicii Microfranciză telefonice în mediul rural (Africa de Sud) Sursa: Almeida et al, 2012. Ocuparea forţei de muncă | 65 CASETA 4 Lecţii desprinse din studiile experimentale Servicii de ocupare a forţei de muncă şi privind politicile de activare programe de informare Capital uman: formarea profesională şi educaţia de tipul Două exemple de servicii de consiliere de „A doua şansă” succes au fost evaluate de către cercetători - programul Restart, din Marea Britanie (Dolton şi O’Neil, 2002), În ciuda creşterii şomajului în rândul tinerilor, atât în şi Programul „Târgul de locuri de muncă”, din Filipine Europa, cât şi în multe ţări aflate în curs de dezvoltare, (Beam, 2013). puţine studii au utilizat un model experimental de evaluare a programelor de pregătire profesională. Aceste Programul Restart a fost lansat în 1987, în Marea Britanie, programe pregătesc, de obicei, tineri adulţi inactivi într-o cu scopul de a reduce dependenţa de ajutoarele sociale. anumită meserie sau practică. Acestea tind să dureze Programul a oferit consiliere şi sprijin celor care se află de la câteva luni până la un an şi sunt adesea cuplate cu în căutarea unui loc de muncă, aplicând totodată mai scurte perioade de stagiu. Două experimente desfăşurate strict criteriile de eligibilitate pentru ajutorul de şomaj. în America Latină au avut rezultate diferite. Pe de-o Programul Restart a inclus un interviu cu durata de parte, un studiu al programului de pregătire profesională aproximativ 20 de minute, care servea drept etapă Juventud y Empleo din Republica Dominicană (Card intermediară pentru accesul la alte servicii, precum et al, 2009) a relevat faptul că programul generase cursuri, pregătire şi cluburi de locuri de muncă. În plus, creşteri moderate ale veniturilor participanţilor (10%), deşi deoarece interviul era obligatoriu, persoanele care nu acest rezultat global a mascat o mare eterogenitate a se prezentau riscau să nu mai beneficieze de prestaţii. rezultatelor. Au beneficiat de programul respectiv numai Autorii au comparat un grup experimental care a parcurs tinerii de la oraş, cu un nivel iniţial de educaţie mai ridicat. interviul cu un grup de control introdus în program şase De asemenea, nu este clar dacă pregătirea subvenţionată, luni mai târziu. Este important de menţionat faptul că furnizată în cadrul programului, a fost sau nu eficientă din grupul „de control” a beneficiat de acelaşi tratament, dar punctul de vedere al costurilor. Pe de altă parte, un studiu i s-a acordat asistenţă socială încă şase luni. De aceea, al Jovenes en Accion, un program similar din Columbia efectul pe termen lung a reflectat impactul unei perioade (Attanasio et al, 2009), a identificat beneficii mai mari ale suplimentare de inactivitate, de şase luni, asupra viitoarei pregătirii profesionale furnizate de acest program - 12% angajări. Autorii au utilizat date administrative timp per total şi 18% în cazul femeilor. În plus, s-a constatat de cinci ani, începând cu primele înrolări în program. că programul a fost cost eficient. Faptul că programul din Interesant este faptul că programul a avut un efect Republica Dominicană a fost implementat numai în oraşe puternic pe termen scurt, dar şi un efect semnificativ pe ar putea ajuta la reconcilierea rezultatelor celor două termen mediu. Impactul pe termen scurt al programului studii. Restart l-a constituit un risc de şomaj cu 10% mai mic în cazul grupului experimental în comparaţie cu grupul de Aceste rezultate pozitive, deși de nivel redus, sunt control. Când a fost introdus în program grupul de control, susţinute de meta-analiza din studiul Card et al (2010). efectul s-a redus, dar a crescut din nou doi ani mai târziu, Autorii au descoperit că cele mai multe programe de iar grupul experimental a continuat să prezinte un risc pregătire desfăşurate în sala de clasă sau la locul de de şomaj cu 6% mai mic. Acest rezultat sugerează că, muncă au un impact pozitiv, dar nesemnificativ asupra pe termen lung, costul inactivităţii şi al dependenţei de veniturilor şi şanselor de angajare pe termen scurt, dar asistenţă socială este ridicat. un impact semnificativ şi mai mare pe termen mediu. În orice caz, succesul acestor programe depinde mult Programul Restart a fost implementat în economia de conţinutul furnizat şi de măsura în care nevoile de dezvoltată şi preponderent urbană a Marii Britanii. Prin calificare de pe piaţa locală a muncii sunt integrate în contrast, experimentul descris de Beam (2013) a avut planul de curs. În plus, programele de succes furnizează loc în mediul rural din Filipine. În experimentul său, cursanţilor informaţii legate de angajare înainte ca aceştia autoarea a acordat cupoane valorice, în baza cărora să termine cursul şi sunt cuplate cu programe care-i ajută posesorii puteau participa la un târg de locuri de muncă, pe absolvenţi să îşi caute un loc de muncă la sfârşitul unde personalul responsabil de recrutare le oferea perioadei de pregătire. informaţii despre locurile de muncă şi realiza scurte 66 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 4 (continuare) interviuri preliminare. Deşi informaţiile furnizate au mărit s-au acordat stimulente au avut nevoie de mai mult timp gradul de cunoaştere a nevoilor şi a condiţiilor de pe pentru a obţine un loc de muncă, fiind mai puţin stimulaţi piaţa muncii în rândul participanţilor, aceasta nu a dus să îşi găsească repede un loc de muncă. Rezultatele au la creşterea eforturilor de căutare a unui loc de muncă mai arătat că locurile de muncă suplimentare obţinute în sau a şanselor de angajare. Totuşi, cupoanele valorice cadrul grupului SSP erau plătite la o valoare apropiată de oferite pentru participarea la târgul de locuri de muncă salariul minim şi că nu a existat nicio creştere salarială au avut un mare impact asupra eforturilor de căutare a semnificativă în timp. Acest rezultat contrazice teoria unui loc de muncă, precum și a şanselor de angajare. acumulării de capital la locul de muncă, conform căreia, Persoanele aflate în căutare de locuri de muncă şi-au atunci când lucrătorii capătă experienţă şi competenţe, reorientat atenţia de la provincia lor către capitala Manila, progresează pe piaţa muncii şi obţin salarii mai mari unde numărul solicitărilor de locuri de muncă s-a dublat. pe termen lung. Prin urmare, cheltuielile publice Chiar şi mai izbitor, la 10 luni după programul de cupoane semnificative cu stimulentele pentru angajare din cadrul valorice, şansele de angajare formală ale celor din grupul SSP au avut efect numai pe termen scurt, disipându-se în experimental au crescut cu 4,7%, reprezentând o creştere întregime până la sfârşitul programului. de 38% faţă de momentul iniţial. Prin urmare, studiul a Proiectul Canadian de Autosuficiență (SSP) este unul arătat că informarea şi târgurile de locuri de muncă pot dintre numeroasele programe de subvenţionare şi genera o schimbare semnificativă în comportamentul instruire care au avut numai efecte limitate. Card et al persoanelor din mediul rural aflate în căutarea unui loc de (2010) au concluzionat că subvenţiile publice şi private muncă, ce beneficiază iniţial de oportunităţi reduse. acordate în vederea angajării au îmbunătăţit rareori, în Rezultatele pozitive ale acestor studii experimentale mod durabil şi consistent, rezultatele de pe piaţa muncii privind programele de asistenţă pentru obţinerea unui la nivelul eşantionului folosit în meta-analiza lor. loc de muncă sunt susţinute de studiile neexperimentale Almeida et al (2012) au concluzionat că certificarea analizate în Card et al (2010) şi Almeida et al (2012), care calificărilor, organizarea de târguri de locuri de muncă şi au susţinut că astfel de programe sunt, în general, cost orientarea profesională reprezintă politici necostisitoare eficiente şi generează beneficii pe termen scurt pentru cu rezultate potenţiale foarte bune. Această opinie este persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. sprijinită atât de Card et al (2010), cât şi de o serie de Subvenţii salariale studii experimentale care au constatat că serviciile de ocupare a forţei de muncă sunt preferabile angajării în Programele de subvenţii salariale şi angajare în sectorul sectorul public şi subvenţiilor salariale, care au puţine public au avut, în general, mult mai puţin succes în ceea efecte pe termen foarte lung şi sunt mult mai costisitoare. ce priveşte obţinerea de rezultate pozitive pe piaţa muncii Oferirea unor oportunităţi persoanelor inactive în vederea pentru beneficiari. Evaluarea realizată de Card şi Hyslop acumulării de capital uman reprezintă un instrument de (2005) cu privire la Proiectul Canadian de Autosuficienţă politică util şi eficient economic care are rezultate scăzute (SSP) oferă un exemplu ilustrativ în acest sens. Proiectul pe termen scurt, dar produce adesea rezultate mult SSP a oferit beneficiarilor de asistenţă socială o subvenţie mai bune pe termen mediu. Programele de acumulare consistentă timp de trei ani în schimbul începerii unei de capital fizic şi sprijin antreprenorial au de asemenea activităţi cu normă întreagă într-un interval de 12 luni. Un succes, în special cele care cuprind în mod integrat număr total de 5.600 de părinţi singuri au fost împărţiţi, granturi, oportunităţi de microfinanţare şi componente ce în mod egal, în două grupuri: un grup experimental şi vizează îmbunătăţirea mijloacelor de trai. (Dieckmann, un grup de control. Din figura de mai jos reiese faptul că 2008; Helmut et al, 2013). Aceste programe ajută programul a produs o creştere semnificativă, pe termen antreprenorul să iniţieze activităţi şi să obţină o creştere scurt, a ieşirilor din sistemul de asistenţă socială. Totuşi, sustenabilă a câştigurilor. Un alt program care poate odată cu stoparea subvenţiilor, decalajul dintre cele două atrage mari beneficii în România constă în furnizarea unor grupuri în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă a facilităţi de îngrijire a copilului pentru a permite mamelor revenit la zero. Beneficiarii de ajutor social cărora nu li să intre pe piaţa muncii. Ocuparea forţei de muncă | 67 Studiile au constatat că diferitele iniţiative de activare aduc României. Coloana 3 prezintă şansele de angajare (fie ca adesea profituri modeste, însă semnificative. Deoarece lucrători pe cont propriu, fie ca salariaţi) ale persoanelor din furnizarea acestor programe implică, de obicei, costuri mici, fiecare dintre grupurile desemnate, folosind o specificaţie este suficientă obţinerea unor rezultate pozitive reduse Probit. Aceasta oferă un indicator al distanţei la care se află pentru ca ele să fie eficiente din punctul de vedere al o persoană faţă de piaţa muncii şi șansele sale de angajare. costurilor. Această concluzie este importantă ținând cont că, Coloana 4 sugerează politici de activare pentru fiecare grup. în prezent, România dedică o parte foarte mică din PIB pentru Cele mai mari două grupuri – bărbaţi educaţi, fără ocupaţie, politicile de activare. Figura 10 arată că nivelul cheltuielilor din mediul urban şi femei căsătorite, de vârstă mijlocie, aferente politicilor de pe piaţa muncii în România este printre din mediul rural – deţin adesea educaţie şi experienţă cele mai mici din UE. Mai mult, diferenţa dintre România şi profesională anterioară şi se află în apropierea pieţei muncii. celelalte ţări membre ale UE se adânceşte în cazul serviciilor Acordarea de asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă aferente pieţei muncii (cu galben) şi al măsurilor privind piaţa şi cursurile de formare pe termen scurt ar putea fi deosebit muncii (albastru). Aceste categorii sunt definite ca sprijin de eficiente în cazul lor. Totuşi, grupurile formate din tineri pentru angajare, instruire şi stimulente şi, prin urmare, pot fi inactivi se află adesea la o distanţă mult mai mare de piaţa incluse în definiţia politicilor de activare. muncii, ceea ce înseamnă că au nevoie de ajutor să îşi să își dezvolte capitalul uman şi să intre pe piaţa muncii. Prin urmare, creşterea cheltuielilor aferente politicilor de activare ar putea juca un rol important în oferirea unor Recomandarea noastră pentru perioada de programare oportunităţi de angajare persoanelor sărace şi categoriilor 2015-2020 este includerea treptată a acestor tehnici în vulnerabile. Tabel 16 sugerează o serie de politici de activare practica Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de pentru fiecare subgrup al populației NEETD din chintila Muncă. Mai întâi, trebuie oferite servicii de intermediere inferioară, așa cum au fost acestea identificate în secțiunile a locurilor de muncă şi măsuri active privind piaţa muncii anterioare. Implementarea unor programe de formare pentru beneficiarii apți de muncă ai programului VMI. profesională şi de ucenicie adresate acestor grupuri este În paralel, trebuie introduse co-responsabilități pentru crucială pentru creşterea capitalului lor uman. Totuşi, aceste primirea ajutoarelor în cazul acestui grup țintă. În alt doilea grupuri se confruntă, adesea, cu bariere suplimentare care rând, beneficiarii pot fi grupaţi în funcţie de caracteristicile le împiedică accesul pe piaţa muncii, ce ţin de statutul similare, așa cum am prezentat în aceste secțiuni, iar lor minoritar şi de numărul mare de copii per gospodărie. ANOFM trebuie să dezvolte și să ofere pachete adaptate de Coloana 1 din Tabel 16 include descrierea grupului, iar servicii acestor grupuri. coloana 2 dimensiunea grupului în raport cu populaţia FIGURA 10: Cheltuielile cu politicile pentru piața muncii ca procent din PIB, 2010 4.5 Total servicii aferente politicilor pentru piața muncii (categoria 1) 4.0 Total măsuri aferente 3.5 politicilor pentru piața muncii (categoriile 2-7) 3.0 Total acțiuni de sprijin aferente politicilor pentru piața muncii 2.5 (categoriile 8-9) 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 EU- EU- BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK NO 27 15 Sursa: Eurostat (2012b: 14). 68 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI TABEL 16: Subgrupurile NEETD din chintila inferioară şi politicile de activare relevante Dimensiunea Grup Şanse de angajare Tipul de politică de activare grupului Şomeri educaţi din mediul rural 76% Ridicate 50,000 Asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă Femei căsătorite, de vârstă mijlocie, din mediul rural Servicii de îngrijire copii, recalificare şi muncă cu 68% Ridicate 114,000 timp parţial Tineri inactivi fără educaţie 67% Ridicate 110,000 Capital uman Număr de persoane cu șanse ridicate 274,000 Bărbaţi educaţi, fără ocupaţie, din mediul urban 63% Medii 151,000 Recalificare, consiliere pentru angajare Femei tinere, cu familie, din mediul rural 60% Medii 70,000 Servicii de îngrijire copii, muncă cu timp parţial Număr de persoane cu șanse medii 221,000 Tineri necăsătoriţi de etnie romă 51% Scăzute 63,000 Integrare, capital uman Cupluri tinere din mediul urban 48% Scăzute 32,000 Servicii pentru angajare, capital uman Femei de etnie romă, cu familie, din mediul urban 33% Scăzute 44,000 Integrarea, servicii de îngrijire copii Număr de persoane cu șanse scăzute 139,000 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind ABF 2012-2013. 2.1.2. Reducerea creşterea densităţii întreprinderilor în zonele rurale, precum şi creşterea disponibilităţii serviciilor şi infrastructurii rurale. ocupării informale Guvernul s-a angajat prin diferite strategii (de la dezvoltarea rurală la competitivitate) să implementeze o serie de a forţei de muncă şi politici care ar îmbunătăţi situaţia agricultorilor din mediul creşterea productivităţii rural, inclusiv prin valoarea adăugată a unei mai bune prelucrări a produselor alimentare şi o producţie agricolă exploatațiilor agricole mai performantă (incluzând silvicultura, piscicultura şi biomasa), sporirea cunoştinţelor şi calificărilor agricultorilor mici şi mijlocii prin colegii tehnice şi servicii asociate sectorului agricol şi consolidarea suplimentară a întreprinderilor agricole. Toate aceste iniţiative vor avea un impact imediat la nivelul În România, şomajul este relativ redus. La jumătatea anului incluziunii sociale prin oferirea unor oportunităţi de angajare 2014, rata şomajului era de 7,3%, înregistrând o uşoară în mediul rural. Secțiunea 3.1 analizează măsurile necesare creştere după criza economică din 2008-2009, când a fost pentru reducerea dezechilibrelor dintre zonele rurale şi cele de 5,8% în 2008 şi de 6,9% în 2009. urbane, precum şi politicile de dezvoltare rurală necesare În schimb, ocuparea informală a forţei de muncă este întâlnită pentru reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale. la scară largă şi se concentrează în mediul rural. Aproximativ În linie cu Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de 70% dintre persoanele ocupate sunt lucrători pe cont propriu Muncă 2014-2020, pentru reducerea ocupării informale a (Figura 9), marea majoritate în agricultura de subzistenţă sau forței de muncă sunt recomandate două măsuri principale: în cea la scară mică. Agricultorii care desfăşoară activităţi (i) reducerea presiunii fiscale şi administrative exercitate pe cont propriu sunt expuşi unui risc de sărăcie mai mare asupra ocupării formale a forţei de muncă (de exemplu, decât şomerii, din cauza productivităţii reduse, a densităţii diminuarea sarcinii fiscale şi a birocraţiei implicate în mici a întreprinderilor, a absenţei pieţelor locale şi a susţinerii angajarea cu forme legale) şi (ii) oferirea de stimulente limitate a veniturilor. Riscul crescut al acestora are legătură fiscale care să atragă şomerii şi persoanele din alte categorii şi cu faptul că mulţi dintre ei nu contribuie la sistemul de vulnerabile (în cazul cărora probabilitatea de a fi nevoiţi să asigurări de sănătate sau la sistemul de pensii. lucreze în sectorul informal este mai mare) pe piaţa formală Pentru a reduce dezechilibrul dintre zonele urbane şi cele a muncii. Introducerea programului VMI, al cărui prag nu va rurale, este esenţială creşterea productivităţii în agricultură, lua în calcul 25% din valoarea estimată a produselor agricole Ocuparea forţei de muncă | 69 sau 50% dintre câştigurile din muncă ale potenţialilor respectiv o treime din total. La acest nivel, o nouă creştere a beneficiari, va permite micilor agricultori săraci să beneficieze salariului minim ar putea reduce ocuparea forţei de muncă în de asistenţă socială şi să câştige în acelaşi timp un salariu din sectorul privat în cazul funcţiilor cu o productivitate marginală agricultură sau pe piaţa formală a muncii, ceea ce va conduce a muncii sub nivelul salariului minim (majorat). Impactul la creşterea veniturilor lor (vezi Secțiunea 2.2.). acestei măsuri în reducerea sărăciei ar putea fi diminuat de scăderea ocupării forţei de muncă în rândul lucrătorilor cu Pentru a reduce dezechilibrul rural-urban în termeni de productivitate scăzută şi salarii mici. oportunităţi de angajare, în perioada 2014 - 2020, guvernul ar trebui să urmărească: (i) îmbunătăţirea procesului de Pentru a restrânge amploarea acestei probleme, guvernul ar formare a proprietarilor de exploataţii agricole mici şi mijlocii, trebui să urmărească: (i) o reformă a ajutoarelor bazate pe prin reînfiinţarea, în variantă modernă, a serviciilor de testarea mijloacelor pentru a creşte stimulentele dedicate sprijinire a agriculturii (inclusiv cele de consultanță agricolă și angajării formale şi extinderea acoperirii acestor ajutoare medicină veterinară) şi a centrelor de instruire pentru fermieri către gospodăriile cu o intensitate scăzută a muncii prin şi prin profesionalizarea operaţiunilor agricole, (ii) furnizarea intermediul programului VMI; (ii) realizarea de investiţii unor facilităţi de investiţii (cum ar fi accesul la credite) pentru în educaţia şi competenţele lucrătorilor cu venituri mici, activităţile cu valoare adăugată din industria alimentară sau fie prin formare la locul de muncă, fie prin învăţare pe tot alte activităţi economice agricole, (iii) continuarea promovării parcursul vieţii; şi (iii) crearea unor reglementări privind consolidării exploataţiilor agricole de subzistenţă cu scopul piaţa muncii şi a unui dialog social cu scopul de a sprijini de a creşte productivitatea şi sustenabilitatea acestora şi (iv) capacitatea lucrătorilor de a negocia salarii proporţionale introducerea unui program naţional pentru tinerii specialişti cu productivitatea lor şi de a diminua lipsa de control a în agricultură. numeroşi lucrători asupra propriilor câştiguri. O măsură cheie pentru reducerea sărăciei în rândul populaţiei 2.1.3. Reducerea ratei ocupate constă în prevederea de a excepta 50% din câștiguri de la calculul veniturilor disponibile în în cadrul formulei ridicate a sărăciei VMI (descrisă în următorul capitol). Această măsură va permite beneficiarilor de VMI să primească un beneficiu în rândul populaţiei pro-muncă concomitent cu câştigarea unui salariu mic. În ocupate acest fel, programul VMI este așteptat să acopere și săracii care muncesc, crescând venitul total al acestora. Aceasta este o îmbunătățire semnificativă adusă sistemul actual În pofida ratei relativ reduse a şomajului, România prezintă de programe bazate pe testarea mijloacelor de trai care, în o rată foarte mare a sărăciei în rândul populaţiei ocupate, cazul VMG, taxează implicit orice câştiguri suplimentare și 18% dintre angajaţi trăind sub pragul sărăciei relative din de aceea nu acoperă persoanele ocupate chiar dacă sunt în 2010. Acest procent reprezintă dublul ratei UE-27 (9%). sărăcie. Cu timpul, beneficiarii VMI s-ar putea califica pentru Sărăcia populaţiei ocupate afectează unul din doi adulți a beneficia de măsurile active de pe piaţa muncii, cu atât mai în România (Tabel 6). Aceasta este o consecinţă directă mult cu cât VMI este proiectat astfel încât să contribuie și la a productivităţii scăzute, a nivelului redus al încadrării în creşterea competenţelor şi salariilor săracilor care muncesc. muncă cu forme legale şi a cererii totale scăzute de forţă de Programul VMI este descris în Secţiunea 2.2.1. muncă din economie. Acest tip de sărăcie este concentrat în mediul rural, în special în sectorul agricol. Astfel, în România, nu este suficient să ai un loc de muncă pentru a 2.1.4. Dezvoltarea evita sau a ieşi din sărăcie. În vederea combaterii parţiale a acestei probleme, guvernul a capacităţii crescut gradual salariul minim. Salariul minim brut a crescut instituţionale şi a de la 800 RON la 1 iulie 2013 la 850 RON la 1 ianuarie 2014, apoi la 900 RON la 1 iulie 2014 şi 975 RON la 1 ianuarie 2015. resurselor serviciului Pe măsură ce a crescut salariul minim, s-a mărit şi numărul angajaţilor plătiţi la acest nivel: de la un procent estimat la public de ocupare 12% în iulie 2013 la 27% în ianuarie 2015. Creşterea propusă a salariului minim la 1.050 RON în luna iulie 2015 va creşte Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi mai mult procentul angajaţilor care câştigă salariul minim, (ANOFM) şi instituţiile de formare profesională (cum ar fi centrele de formare profesională) nu deţin suficient personal 70 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI pentru a putea deservi toate persoanele aflate în căutarea oportunitate decât o condiţionalitate negativă. unui loc de muncă, toţi şomerii, persoanele care nu au găsit Crearea unor agenţii locale pentru ocuparea forţei de muncă un loc de muncă după terminarea şcolii, persoanele care în interiorul sau în apropierea comunităţilor dezavantajate au un loc de muncă pe care doresc să-l schimbe, refugiaţii ar necesita eforturi manageriale majore din partea ANOFM. sau persoanele care sunt protejate în baza unor acorduri Aceste eforturi (inclusiv de creştere a capacităţii manageriale internaţionale şi care îşi caută un loc de muncă, precum şi a personalului operaţional) ar trebui făcute atât la nivel şi persoanele care nu îşi pot găsi un loc de muncă în urma judeţean, cât şi central. ANOFM ar trebui să formuleze linii repatrierii sau a eliberării din închisoare. Nivelul cheltuielilor directoare operaţionale privind modul în care clienţii trebuie aferente măsurilor active pe piața muncii din România este trataţi în cadrul procesului de îndrumare şi consiliere. ANOFM printre cele mai scăzute din UE (0,029% din PIB în 2011). ar trebui să creeze sau să-şi dezvolte abilităţile de contractare Mai mult, există o legătură instituţională limitată între şi capacitatea de a construi parteneriate la nivel local. Nu ar serviciile aferente pieţei muncii, instituţiile de promovare a fi numai o chestiune de subcontractare către un ONG local dezvoltării economice şi instituţiile de învăţământ. (deşi ONG-urile ar constitui o componentă importantă a Primele două secţiuni ale acestui capitol au arătat că modelului). Pentru realizarea acestui lucru, ar fi necesare o aproximativ jumătate din numărul total de adulți apți de structură şi o viziune la nivel naţional dacă guvernul decide muncă, în vârstă de muncă, se află în cea mai săracă chintilă. pilotarea implementării unor agenţii locale de acest tip. În prezent, puţini dintre aceştia sunt cuprinşi în programul În mediul rural, în special în comunităţile marginalizate cu VMG, primesc ajutoare cu condiţia de a-şi căuta un loc de un procent ridicat al adulţilor care nu lucrează, va trebui muncă şi/sau au acces la politicile active privind piaţa muncii. ca serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) să ofere Odată cu debutul său în 2016, programul VMI va extinde persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă informaţii ajutoarele însoţite de condiţia căutării unui loc de muncă şi legate de intermedierea locurilor de muncă şi să le îndrume de acces la politici active pe piaţa muncii pentru aproape spre măsurile active privind piaţa muncii. Deoarece acest toţi adulţii săraci în vârstă de muncă. Acest lucru ar putea lucru va conduce la un volum de muncă mai mare, SPAS avea ca rezultat o creştere de 7% până la 17% a ratei de vor necesita o creştere a personalului, care va trebui ocupare a forţei de muncă în rândul populaţiei sărace, până în să beneficieze de instruire privind modul de accesare 2020. Pentru a asigura realizarea acestui obiectiv, resursele a serviciilor electronice (de exemplu, pentru realizarea ANOFM – atât umane, cât şi operaţionale trebui să crească, intermedierii locurilor de muncă) oferite de ANOFM. precum şi alocările bugetare pentru politicile de activare a forței de muncă. O alternativă, care implică costuri reduse, la crearea unor servicii locale pentru ocuparea forţei de muncă ar fi sprijinirea Capacitatea administrativă a ANOFM ar putea fi consolidată incluziunii sociale prin dezvoltarea TIC. Sistemele TIC dacă aceasta ar crea parteneriate la nivel local în scopul moderne, orientate către client, şi sistemele „servicii publice implementării măsurilor active, în special în comunităţile de ocupare virtuale“ pot permite personalului serviciilor urbane marginalizate, şi dacă ar externaliza unele dintre de ocupare să acorde mai mult timp clienţilor lor mai serviciile sale către ONG-uri. Aceste măsuri, precum şi altele, solicitanţi care au nevoie de mai mult ajutor. Sistemele TIC sunt incluse în Strategia ANOFM şi în Programul Operaţional ale ANOFM deţin toate elementele necesare, însă trebuie Capital Uman 2014-2020 (POCU) al Guvernului. Date fiind armonizate şi coordonate. De exemplu, ar fi utilă dezvoltarea resursele limitate alocate ANOFM de la bugetul de stat, la scară naţională a iniţiativelor actuale bazate pe proiecte, toate aceste intervenţii vor trebui susţinute de Fondul Social cum ar fi call center-ul şi ghişeele electronice care au fost European (FSE) prin POCU 2014-2020, axa prioritară 3. introduse în Cluj (Caseta 5) şi în câteva alte judeţe. Potrivit Nevoile şomerilor de lungă durată şi ale viitorilor beneficiari analizelor internaţionale, multe persoane preferă să utilizeze ai programului VMI ar putea fi acoperite mai bine prin instrumentele electronice de tip autoservire pentru a avea dezvoltarea unor birouri locale specializate pentru acces la informaţii de calitate şi ghiduri pentru realizarea ocuparea forţei de muncă (ALOFM) în zonele urbane auto-evaluărilor şi identificarea posturilor vacante în loc să marginalizate. Aceste ALOFM ar fi concepute în aşa fel încât se deplaseze la oficiul serviciului public de ocupare. Cel să se concentreze pe client, prin servicii dezvoltate pentru puţin o astfel de opţiune de tip autoservire este disponibilă persoanele marginalizate aflate în căutarea unui loc de muncă majorităţii clienţilor deoarece aceştia deţin un telefon mobil ce își doresc să muncească însă nu mai au nicio speranţă că sau pot accesa Internetul în biblioteci, cafenele, acasă sau la vor obţine un loc de muncă real în economia formală. Prin şcoală. Creşterea accelerată a utilizării telefoanelor mobile urmare, deşi beneficiarii VMI ar trebui să se prezinte la cel mai în România oferă noi posibilităţi de incluziune socială având apropiat birou local (ALOFM) pentru a obține beneficiul, s-ar în vedere că, în prezent, majoritatea şomerilor au acces la putea ca ei să considere această prevedere mai degrabă o telefoane mobile în ciuda veniturilor mici. Ocuparea forţei de muncă | 71 CASETA 5 Proiectele pilot asistate de TIC ale ANOFM şi pot publica locurile de muncă Agenţiei Judeţene pentru vacante prin intermediul ghişeelor automate. Ocuparea Forţei de Muncă Cluj Toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (inclusiv cele care nu primesc ajutor de Criza financiară şi economică din anul 2008 a condus şomaj) pot folosi pagina de Internet a agenţiei pentru a la o creştere bruscă a ratei şomajului în România, găsi un loc de muncă. rezultând o cerere mai mare de ajutoare de şomaj şi servicii de ocupare a forţei de muncă. A fost necesară Ghişeele dezvoltarea unor soluţii TIC pentru a permite Agenţiei Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj a integrat Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) sistemul de ghişee electronice în şase oficii din întreg să facă faţă crizei. În plus, sistemul administrativ al judeţul. Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă Agenţiei - care s-a bazat în mare parte pe contact faţă în pot utiliza ghişeele sau pagina de Internet pentru a faţă şi pe procese scriptice - era ineficient şi susceptibil consulta lista cu locurile de muncă vacante. Persoanele de manipulare şi abuz. care primesc ajutor de şomaj trebuie să se conecteze A fost dezvoltat un nou sistem strategic TIC, care la un astfel de ghişeu la o anumită dată în fiecare lună. integrează măsurile pasive (cum ar fi plata ajutoarelor şi Procedura de autentificare implică utilizarea amprentei afişarea listelor cu locuri de muncă) cu măsurile active şi a unui CD care efectuează o verificare încrucişată a (cum ar fi identificarea locurilor de muncă, consiliere identităţii persoanei. Mini CD-ul conţine amprenta, iar un pentru angajare şi formare), cu sprijin în valoare de 4 cititor ataşat la ghişeu citeşte amprenta şi o verifică cu milioane EUR de la UE. Acest nou sistem utilizează cea existentă pe mini CD. Amprenta şi mini CD-ul sunt extensiv tehnologii precum ghişeele automate şi un call înregistrate şi setate când persoana aflată în căutarea unui center desemnat care ajută clienţii în sensul identificării loc de muncă se înregistrează pentru prima dată ca şomer. locurilor de muncă, al interviurilor şi formării. În plus, Proiectul pilot privind ghişeele electronice din judeţul Cluj au fost înăsprite condiţiile de primire a ajutoarelor financiare, care includ în prezent prevederea ca primăria locală să verifice dacă beneficiarii au respectat condiţia de a lucra în cadrul schemelor locale de ocupare a forţei de muncă. În principal, majoritatea contactelor faţă în faţă cu clienţii au încetat în favoarea unei relaţii automate. Baza de date cu locurile de muncă În centrul noului sistem TIC, se află o bază de date online cu locurile de muncă disponibile, anunţate de către angajatori în teritoriul deservit de filiala judeţeană a ANOFM din Cluj şi alte 10 judeţe (sso.ajofmcj.ro). Este obligatoriu ca angajatorii să posteze toate locurile de muncă vacante pe pagina de Internet a agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, în termen de 24 de ore, deşi sunt liberi să apeleze şi la firmele de recrutare din sectorul privat. Angajatorii se înregistrează la ANOFM şi obţin un nume de utilizator şi o parolă, iar apoi postează detaliile posturilor vacante. Sistemul Call center include aplicaţii pentru utilizatori (atât angajatori, cât şi persoane care caută un loc de muncă), care pot fi După ce persoanele care îşi caută un loc de muncă se descărcate şi facilitează căutarea unui loc de muncă. autentifică la ghişeele electronice, acestea primesc Angajatorii fără facilităţi IT se pot prezenta la oficiul automat o listă imprimată de date conţinând detaliile 72 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 5 (continuare) locurilor de muncă vacante şi ale angajatorilor pentru cont propriu. În plus, din cauza unor ambiguităţi legislative, care îndeplinesc condiţiile. Call center-ul agenţiei unele locuri de muncă vacante dedicate anumitor categorii pentru ocuparea forţei de muncă continuă acest profesionale, de exemplu, profesorilor, nu trebuie raportate demers stabilind interviurile. Call center-ul urmăreşte, în baza de date. Există planuri de extindere a serviciului de asemenea, cazurile în care sistemul identifică orice de ghişee electronice în toate primăriile din judeţ, probabil formare profesională care ar putea fi potrivită pentru în contextul noului proiect privind Centrul Electronic de persoana respectivă aflată în căutarea unui loc de muncă. Mediere a Muncii – 2014-2020, ce va fi finanţat de UE. Baza de date a call center-ului înregistrează şi urmăreşte Dezvoltare durabilă toate activităţile de consiliere profesională efectuate în legătură cu persoana înregistrată aflată în căutarea unui Sistemul actual de management al informaţiilor (SMI) loc de muncă. Operatorii call center-ului deţin calificările folosit de Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj necesare pentru a furniza consiliere profesională. Este este destul de complex şi impresionant. Acesta include o interesant faptul că acest call center nu acceptă apeluri combinaţie de intervenţii relativ sofisticate automatizate de la persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi intervenţii manuale ale personalului calificat. Funcţia sau de la angajatori. Acesta acţionează ca un mediator şi de identificare a locurilor de muncă se concentrează foloseşte bazele de date cu locurile de muncă vacante şi pe client şi pare să funcţioneze eficient. Funcţia de call registrul şomerilor pentru a face legătura între persoanele center foloseşte un software specializat şi este susţinută aflate în căutarea unui loc de muncă şi angajatori şi de personal calificat care operează sistemul. În timp ce viceversa. Sistemul call center-ului trimite automat oficiul judeţean Cluj al ANOFM are 50 de angajaţi în un SMS (inclusiv în formatul text to speech) persoanei total, majoritatea personalului implicat în administrarea aflate în căutarea unui loc de muncă, după fiecare apel tehnologiei ghişeelor electronice şi a call center-ului telefonic. aparţine contractanţilor din sectorul privat, iar costurile aferente sunt finanţate de proiectul UE. Extinderea sistemului Sursa: Notele vizitei realizate de echipa Băncii Mondiale la Sistemul actual nu este conceput în aşa fel încât să Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj. cuprindă locurile de muncă sezoniere sau lucrătorii pe Folosirea TIC pentru a oferi servicii de căutare a unui loc de muncă ar putea să se înregistreze direct online, loc de muncă conduce la extinderea oportunităţilor de atunci s-ar face economii atât financiare, cât şi în privinţa angajare disponibile persoanelor aflate în căutarea unui timpului personalului. Mediatorii pentru ocuparea forţei de loc de muncă şi creşte eficienţa serviciilor de ocupare a muncă din call center pot oferi, de asemenea, recomandări forţei de muncă. În Europa, oficiile publice pentru ocuparea directe clienţilor prin Internet folosind sistemul voice-over forţei de muncă prezintă, în general, numai o mică parte IP. Apoi, în momentul în care clienţii se prezintă la oficiul din posturile vacante la nivel naţional într-o anumită zi (cu ANOFM pentru întrevederea cu un funcţionar, înscrierea lor anumite excepţii, cum ar fi Suedia şi Germania). În prezent, electronică s-ar afla deja în sistem, ceea ce ar face interviul este posibil din punct de vedere tehnic să te conectezi şi mai eficient atât în privinţa resurselor, cât şi a timpului. să accesezi paginile de Internet ale agenţiilor private de Această abordare este folosită în Suedia şi Belgia şi a fost recrutare (în timp real) atât din ţară, cât şi din străinătate. implementată în call center-ul din Cluj. Abordarea ar putea Pe de altă parte, acest lucru poate conduce la creşterea fi dezvoltată pe viitor pentru a permite persoanelor aflate radicală a numărului de locuri de muncă vacante disponibile în căutarea unui loc de muncă să completeze online un în sistemul ANOFM prin extinderea parteneriatelor agenţiei instrument de „stabilire a profilului”, după cum se prezintă în publice cu agenţiile private şi cu ziarele. În prezent, dacă Anexa 3. Ocuparea forţei de muncă, Secțiunea II. Stabilirea o persoană doreşte să se înregistreze la ANOFM pentru profilului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. a beneficia de ajutoare, trebuie să se prezinte la un oficiu ANOFM nu a efectuat evaluări sistematice ale rezultatelor ANOFM unde completează un formular de înregistrare, şi impactului politicilor active privind piaţa muncii, însă care reprezintă un curriculum vitae ce include în plus există foarte multe date în sistemul TIC al ANOFM, precum câteva întrebări referitoare la interviul de îndrumare şi date care pot fi accesate prin legăturile sale cu alte baze ANOFM. Dacă toate persoanele aflate în căutarea unui Ocuparea forţei de muncă | 73 de date naţionale. Este esenţială efectuarea unor asemenea vulnerabile din punct de vedere social şi persoanelor evaluări pentru a maximiza eficienţa investiţiilor în politicile ocupate sărace. Îmbunătăţirea funcţionării Serviciului active privind piaţa muncii şi pentru a asigura faptul că Public de Ocupare şi a instituţiilor aferente, cum ar fi acestea cresc gradul de incluziune socială. În prezent, instituţiile de învăţământ liceal, instituţiile de învățământ este posibilă calcularea ratei de plasare a forţei de muncă profesional și tehnic, colegiile tehnice, precum şi serviciile realizată prin politicile active privind piaţa muncii folosind de asistenţă socială, va necesita creşterea finanţării de la sistemele TIC existente. Dacă s-ar adăuga şi baza de date bugetul de stat, mai buna întrebuinţare a resurselor din cu impozitele pe salarii, ar putea fi efectuată o analiză cost- Fondurile structurale şi de investiţii europene (prin mărirea beneficiu longitudinală. Din moment ce sunt disponibile ratei de absorbţie concomitent cu folosirea mai strategică a atât de multe date de calitate, se recomandă guvernului acestora), lărgirea canalelor de acces şi serviciilor ANOFM să analizeze posibilitatea introducerii modului de calcul al (inclusiv prin intermediul TIC) şi dezvoltarea de dispozitive plasării forţei de muncă prezentat în Anexa 3. Ocuparea şi tehnologii de asistare, în special pentru persoanele cu forţei de muncă, Secțiunea III. Evaluarea rezultatelor dizabilităţi. Va fi, de asemenea, necesară dezvoltarea programelor de activare pe piaţa muncii. Abordarea mai des capacităţii administrative, manageriale şi informaţionale a folosită în multe ţări europene constă în evaluarea eficienţei ANOFM în vederea elaborării, implementării şi monitorizării politicilor active privind piaţa muncii prin desfăşurarea unor programe de integrare pe piaţa muncii destinate unor studii de monitorizare, realizate pe un eşantion solicitaţilor de locuri de muncă şi grupurilor vulnerabile. reprezentativ al persoanelor a căror participare s-a încheiat Aceasta ar putea include înfiinţarea unei echipe/ unităţi de cu câteva luni în urmă. Aceste studii strâng, de asemenea, implementare care să vină în sprijinul conducerii ANOFM, date pentru o gamă largă de indicatori, cum ar fi percepţia precum şi a unei unităţi de segmentare şi analiză a clienţilor. participanţilor cu privire la calitatea politicilor active 2.1.5. Creşterea ratei pentru piaţa muncii, măsura în care şi-au folosit abilităţile dobândite prin participarea la măsurile active privind piaţa muncii la locurile de muncă ulterioare şi percepţia măsurii în care politicile active privind piaţa muncii i-au ajutat să-şi de ocupare a grupurilor găsească un loc de muncă. ANOFM ar putea adopta treptat această abordare analitică bazată pe anchete. vulnerabile În concluzie, factorii de decizie trebuie să facă din activarea Numeroase categorii marginalizate din România, în special persoanelor inactive sau şomere o prioritate de prim rang romii, persoanele cu dizabilităţi, tinerii NEETD şi şomerii de în procesul de proiectare şi furnizare a serviciilor adresate lungă durată, înregistrează rate de ocupare mult mai reduse persoanelor excluse din punct de vedere social. Dat fiind decât restul populaţiei. Aceasta este şi situaţia femeilor, nivelul scăzut al resurselor ANOFM, este dificil să se decalajul de ocupare a forţei de muncă dintre sexe fiind cu implementeze programe efective de activare. În ciuda cererii 3,7% mai mare în România decât în UE-28. scăzute de forţă de muncă pe piaţa muncii din România la momentul actual, factorii de decizie trebuie să-şi propună ocuparea persoanelor inactive, a şomerilor, a persoanelor Romii active sărace şi a şomerilor înregistraţi aflaţi în căutarea Romii reprezintă o populaţie tânără, tot mai multe persoane unui loc de muncă. Acest lucru este important mai ales nou intrate pe piaţa muncii provenind din familii rome. Copiii datorită riscului mare de sărăcie la care sunt expuse multe şi tinerii cu vârste între 0 şi 14 ani - următoarea generaţie persoane inactive şi care nu mai au un loc de muncă, cum ce va intra pe piaţa muncii - reprezintă aproape 40% din ar fi femeile din mediul rural care nu sunt angajate, şomerii populaţia romă comparativ cu 15% la nivelul populaţiei de lungă durată, precum şi beneficiarii Programului Venitul totale. În acelaşi timp, aproximativ 17% din populaţia totală Minim Garantat.33 a României are vârsta de 65 de ani şi peste, estimându- Este necesar să crească alocarea resurselor şi să se se că această proporţie va creşte rapid în viitorul apropiat. eficientizeze modul de administrare a instituţiilor de pe piaţa Prin urmare, ponderea ridicată a tinerilor în populaţia romă muncii şi a programelor de activare adresate categoriilor se află în contrast evident cu profilul populaţiei generale a României, ce prezintă o rată de îmbătrânire rapidă. În funcţie 33 Banca Mondială (2014: 5). 74 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI de diferitele estimări ale dimensiunii populaţiei rome, între sume de bani sau vând haine uzate, acestea constituind 6% şi 20% dintre persoanele nou intrate pe piaţa muncii din mijloace de subzistenţă cronofage, prost plătite şi extrem de România sunt în prezent romi. Deoarece se preconizează că vulnerabile. populaţia totală în vârstă de muncă a României va scădea Romii se căsătoresc tineri, fac copii de tineri, iar tinerele cu 30% până în 2050, este de aşteptat ca procentul romilor rome se confruntă adesea cu sarcini timpurii. Circa 28% să crească. dintre romii cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani sunt Bărbaţii şi femeile de etnie romă nu au, în general, acces la căsătoriţi, spre deosebire de doar 2% din populaţia totală a oportunităţile de pe piaţa muncii din România. Romii sunt României. Conform Studiului regional privind romii (SRR) angajaţi mult mai rar decât persoanele non-rome, chiar şi din 2011, vârsta medie la care se doreşte primul copil este comparativ cu vecinii lor de altă etnie de pe aceleaşi pieţe de 21 de ani în cazul femeilor rome, în comparaţie cu 26 de regionale ale muncii.34 Acest lucru reflectă ataşamentul lor ani în rândul femeilor non-rome. Parţial datorită căsătoriei scăzut faţă de piaţa muncii, datorat la rândul lui descurajării şi sarcinii timpurii, romii au o rată mai mare de dependență cauzate de posibilităţile limitate de angajare. Ratele de a populației decât la nivelul populației generale, ceea ce ocupare a romilor în vârsta de muncă (57% în rândul înseamnă că un număr mai mare de persoane care nu bărbaţilor şi 34% în rândul femeilor) sunt mai mici decât sunt pe piaţa muncii depind de membrii comunităţii sau ai cele ale vecinilor non-romi (67% în rândul bărbaţilor şi familiei care desfăşoară o activitate aducătoare de venit. 42% în rândul femeilor). Romii din România înregistrează Acest lucru, în combinaţie cu rata scăzută a ocupării forţei şi o rată mai mare a şomajului, ceea ce înseamnă că mulţi de muncă, exacerbează nivelul sărăciei. dintre ei caută de lucru fără a găsi însă un loc de muncă. Şomerii romi beneficiază de aceleaşi politici privind Mai mult, majoritatea romilor care sunt angajaţi au locuri de piaţa muncii ca orice altă categorie a populaţiei. ANOFM muncă instabile şi în sectorul informal. Datele din ancheta nu dispune de o alocare bugetară separată pentru gospodăriilor indică faptul că numai aproximativ 35% dintre programele destinate romilor, asigurând astfel un acces romii activi sunt angajaţi formal (în baza unui contract scris nediscriminatoriu. Deşi această abordare nediscriminatorie sau a unor documente comerciale juridice) şi beneficiază se bazează pe principii corecte, are ca rezultat lipsa unui de asigurări de sănătate şi sociale, spre deosebire de 81% buget şi a capacităţii la nivel local de a trata aspecte care dintre vecinii de altă etnie. Multe dintre locurile de muncă sunt specifice solicitanţilor de locuri de muncă săraci şi deţinute de romi presupun un nivel scăzut de calificare - necalificaţi, incluzând mulţi romi. Totuşi, este important de probabil ca urmare a lipsei de calificări - şi sunt prost plătite. observat faptul că 72.222 de romi au beneficiat de mediere De exemplu, mulţi romi care lucrează au locuri de muncă în 2013, conform evidenţelor ANOFM, însă numai 4.655 slab remunerate în agricultură. au fost plasaţi în mod activ pe piaţa muncii. Deoarece mulţi O gospodărie romă tipică obține lunar venituri din muncă romi nu-şi declară originea etnică, este foarte probabil în valoare de numai 101 euro, în comparaţie cu 218 euro ca ANOFM să fi făcut mai multe plasări ale romilor, în cazul gospodăriilor vecine de altă etnie. De obicei, în neînregistrate ca atare. gospodăriile rome procentul veniturilor din muncă este ANOFM oferă romilor, dar şi altor grupuri, unele politici mai mic decât în gospodăriile vecine de altă etnie. Sursele active privind piaţa muncii. Acestea includ zilele porţilor alternative de venit sunt şi ele foarte limitate. De exemplu, deschise, târguri de locuri de muncă, caravana ocupării romii deţin mai puţine bunuri care ar putea fi folosite pentru şi „Programul 140“ pentru comunităţile cu populaţie a trăi din agricultură. Cei mai mulţi romi au loturi de teren romă numeroasă, care se concentrează pe diseminarea arabil mai mici de jumătate de hectar. În plus, romii reclamă informaţiilor, mediere şi consiliere, precum şi pe promovarea faptul că, din cauza procedurii discriminatorii de retrocedare, dialogului între ANOFM şi reprezentanţii locali ai romilor. au primit teren necultivabil, de o calitate inferioară, situat Deoarece aceste programe nu au un buget propriu, sunt în zone nefavorabile. Meşteşugurile tradiţionale au fost implementate în mod inegal la nivel local. Fiecare agenţie puternic descurajate de fostul regim socialist şi, prin urmare, judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă poate decide aproape au dispărut. Mulţi romi apelează la alte activităţi, să implementeze sau nu unul sau mai multe dintre aceste cum ar fi colectarea de sticle goale, hârtie sau fier vechi programe, în funcţie de condiţiile locale şi de necesităţi. pe care le predau centrelor de colectare în schimbul unei În parteneriat cu organizaţiile societăţii civile, agenţiile 34 de Laat et al (2012), pe baza studiului regional privind romii realizat de PNUD/ Banca Mondială/ CE (2011). Ocuparea forţei de muncă | 75 judeţene pentru ocuparea forţei de muncă au oferit sprijin şi Ratele ridicate ale lipsei şi instabilităţii locului de muncă nu au desfăşurat programe cu scopul de a răspunde în special numai că limitează venitul şi perpetuează sărăcia în rândul nevoilor femeilor rome aflate în căutarea unui loc de muncă. adulţilor, dar afectează şi copiii, conducând la absenteism şi abandon şcolar, malnutriţie şi boli cronice. La rândul lor, Participarea romilor la formarea profesională a fost scăzută acestea perpetuează nivelul redus de oportunităţi pe piaţa în comparaţie cu cea a altor grupuri etnice, reprezentând muncii cu care se confruntă romii în prezent. Din cauza aproximativ 3% dintre şomerii înregistraţi. În plus, numai veniturilor mici şi neregulate pe care aceştia le obţin din 5% dintre romi reuşesc să găsească un loc de muncă muncă, multe gospodării de romi sfârşesc prin a depinde (comparativ cu 33% în cadrul celorlalte grupuri etnice). de alocaţiile copiilor şi de veniturile informale instabile şi Potrivit evidenţelor, principalele cauze ale participării reduse. În unele cazuri, copiii de vârstă şcolară se aşteaptă scăzute a romilor la formarea profesională sunt: (i) romii să contribuie la venitul familiei lor, lucrând în gospodărie sau consideră problematică înscrierea la programe de formare realizând munci informale. profesională, în principal deoarece condiţia este să fi absolvit 8 clase (totuşi, în centrele de formare profesională Creşterea gradului de incluziune socială a romilor constituie sunt disponibile unele cursuri pentru persoane cu un nivel nu doar o obligaţie morală, ci şi o decizie economică scăzut al educaţiei, cum ar fi cursurile de brutar, lucrător în inteligentă pentru România. În contextul îmbătrânirii industria textilă şi cofetar, spre exemplu în județul Călărași), populaţiei, costurile cu pensiile şi asistenţa medicală vor (ii) nu este disponibil niciun sprijin financiar pentru aceste creşte în viitorul apropiat. Şansele egale de pe piaţa muncii cursuri, (iii) există o neconcordanţă între competenţele ar putea înlesni creşterea mai rapidă a productivităţii şi ar dobândite la cursurile de formare profesională şi locurile de putea genera beneficii fiscale prin creşterea veniturilor din muncă disponibile pentru romi, (iv) mulţi romi nu îşi permit taxe şi reducerea cheltuielilor cu asistenţa socială. Potrivit costurile de transport legate de obţinerea documentelor estimării realizate de Banca Mondială în baza datelor din necesare înscrierii şi (v) nu s-a implementat un marketing 2008, presupunând ca există un număr egal de bărbaţi suficient cu privire la potenţialele beneficii ale formării şi femei rome în vârstă de muncă şi că salariile medii din profesionale şi ale unei certificări vandabile. economie rămân neschimbate, egalizarea câştigurilor de pe piaţa muncii din România în cazul romilor ar putea avea Dat fiind că discriminarea constituie un obstacol în calea ca rezultat potenţiale beneficii economice variind între 887 perspectivelor de angajare a majorităţii romilor, ANOFM milioane de euro şi 2,9 miliarde de euro anual şi beneficii joacă un rol important de legătură între potenţialii angajatori fiscale variind între 202 milioane de euro şi 675 milioane şi persoanele de etnie romă aflate în căutarea unui loc de de euro anual.36 Cu toate că aceste cifre au la bază ipoteze muncă. Printre alţi actori care pot stabili astfel de legături se mult prea simplificate privind ajustările din economie şi de numără autorităţile locale, bisericile, organizaţiile din cadrul pe piaţa muncii, acestea ilustrează potenţialul economic al comunităţilor, ONG-urile, asistenţii sociali, mediatorii comunitari incluziunii romilor. Provocările impuse de disparitatea foarte şi mediatorii romi. Este importantă stabilirea unor obiective mare a rezultatelor de pe piaţa muncii devin mai importante realiste, dar ambiţioase, pentru incluziunea romilor pe piaţa în lumina tendinţelor demografice menţionate anterior, muncii şi asigurarea resurselor umane şi financiare adecvate conform cărora România se va confrunta cu o creştere pentru ANOFM, în vederea atingerii respectivelor obiective. semnificativă a numărului de persoane vârstnice în paralel Participarea redusă şi accesul limitat la locuri de muncă cu diminuarea populaţiei active. Incluziunea pe piaţa muncii stabile şi avantajoase adâncesc precaritatea veniturilor, a populaţiei rome mai tinere ar putea contribui la eliminarea riscul ridicat de sărăcie şi excluziune socială în cadrul provocărilor fiscale şi economice generate de aceste comunităţilor de romi din România şi limitează oportunităţile tendinţe demografice. disponibile copiilor acestora. În anul 1992, s-a estimat că 63% dintre familiile rome trăiau în sărăcie absolută. Alte Persoanele cu dizabilităţi 18% aveau un venit total mai mare decât nivelul minim de subzistenţă, dar nu suficient pentru o viaţă decentă.35 De În România, foarte puţine persoane cu dizabilităţi sunt atunci, atât incidenţa, cât şi gravitatea sărăciei au rămas active pe piaţa muncii - doar 7,25% dintre persoanele cu disproporţionat de ridicate în cadrul populaţiei rome. dizabilităţi cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani. 35 Zamfir şi Zamfir (coord., 1993). 36 Banca Mondială (Anan et al, 2014). 76 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Principalele motive ale acestui fapt sunt: (i) metodologia de fiind „inapte” de muncă sau li s-a comunicat că singura evaluare a dizabilităţii, (ii) rezultatul lipsit de predictibilitate opţiune pe care o aveau la dispoziţie era munca protejată. al acestei evaluări de la un an la altul şi (iii) legătura dintre Întregul sistem de formare profesională era segregat în şcoli capacitatea de muncă a unei persoane şi statutul de speciale, şcoli speciale profesionale şi ateliere protejate. persoană cu dizabilităţi. Astfel, indemnizaţia şi bugetul În prezent, în ciuda multor obstacole, persoanele cu personal complementar acordate persoanelor cu handicap dizabilităţi au acces la o piaţă a muncii deschisă (şi foarte reprezintă principalele surse de venit pentru majoritatea competitivă). Un studiu din 2009, realizat de Fundaţia românilor cu dizabilităţi. Motivation şi de Societatea Academică din România, a Situaţia cel mai des întâlnită în familiile persoanelor cu arătat că doar 1% dintre persoanele cu dizabilităţi angajate dizabilităţi este cea în care unul dintre părinţi (de obicei mama) lucrau în unităţi protejate la vremea respectivă, majoritatea renunţă la locul de muncă şi devine asistentul personal al alegând să-şi găsească un loc de muncă pe piaţa deschisă copilului sau al adultului cu dizabilităţi. Venitul minim plătit a muncii. În România, există un sistem de cote, la fel ca în acestui asistent, împreună cu prestaţiile financiare acordate majoritatea statelor membre ale UE. Legea română prevede în cazul dizabilităţilor, abia acoperă costurile suportate de ca societăţile cu peste 50 de angajaţi să se asigure că un aceste familii. Atunci când familiile respective au doi copii cu procent de cel puţin 4% dintre angajaţii lor este alcătuit din dizabilităţi, situaţia este şi mai critică. persoane cu dizabilităţi. În caz contrar, acestea trebuie să plătească o sumă echivalentă cu jumătate din venitul minim Persoanele cu dizabilităţi au dreptul de a munci, la fel pentru toate posturile care nu sunt ocupate de persoane cu ca toţi ceilalţi cetăţeni, însă au adesea nevoie de sprijin dizabilităţi sau să cumpere produse din unităţile protejate. suplimentar pentru a se pregăti, a găsi, a accesa, a păstra Acest sistem a fost conceput cu scopul de a crea un sau a recăpăta un loc de muncă. La fel ca în domeniul număr estimativ de 140.000 de posturi pentru persoanele educaţiei şi al accesului la toate celelalte servicii cu dizabilităţi. Totuşi, numărul actual al persoanelor cu comunitare, în ceea ce priveşte accesul la ocupare, dizabilităţi angajate formal este doar de aproximativ persoanele cu dizabilităţi necesită adesea modificări ale 29.000. Penalităţile colectate ajung în bugetul general mediului de lucru, care să le permită să îndeplinească de stat şi nu într-un buget care ar putea fi folosit pentru funcţiile esenţiale ale postului. Persoanele cu dizabilităţi stimularea creării de locuri de muncă sau pentru adaptarea pot avea nevoie, parţial sau în întregime, de următoarele locurilor de muncă ale persoanelor cu dizabilităţi. tipuri de servicii de asistenţă pentru angajare: (i) asistenţă în căutarea unui loc de muncă; (ii) medierea procesului de Persoanele cu un grad mare de dependenţă, cu limitări angajare; (iii) un specialist în activitatea de coaching; (iv) funcţionale problematice sau cu afecţiuni medicale grave au sprijin şi supraveghere individualizate la locul de muncă; posibilitatea de a munci în unităţi protejate. Este important (v) interpretare în limbajul mimico-gestual; (vi) dispozitive să se evite percepţia conform căreia acest tip de angajare şi tehnologii asistive; (vii) adaptarea locului de muncă în este asociat cu persoanele cu dizabilităţi. În toate ţările vederea creării unui mediu fără obstacole, cu transport, europene, unităţile protejate sunt concepute ca o soluţie clădiri, spaţii publice şi informaţii accesibile. pentru orice persoane cu o capacitate foarte redusă de funcţionare pe piaţa competitivă a muncii. În România, în timpul regimului anterior, serviciile de asistenţă în domeniul angajării şi al muncii destinate persoanelor cu dizabilităţi erau aproape inexistente. Adulţii Tinerii NEETD şi Programul cu dizabilităţi lucrau în locuri de muncă protejate (organizate „Garanţia pentru tineret” în instituţii rezidenţiale, şcoli speciale, cooperative pentru persoanele cu dizabilităţi sau secţii speciale din spitalele Deşi în 2012 şomajul se situa la 7,3% şi nu înregistrase de psihiatrie). Paleta profesiilor disponibile persoanelor cu creşteri semnificative după criza economică din 2009, dizabilităţi şi a programelor de formare profesională aferente atât şomajul înregistrat în rândul tinerilor, cât şi procentul organizate în şcolile speciale publice era foarte restrânsă, tinerilor care nu sunt nici angajaţi, nici cuprinşi într-o formă constând de obicei în pregătire culinară, vopsirea obiectelor de învăţământ sau instruire (NEET) au crescut din 2009 ca din lemn şi meşteşuguri, fabricarea periilor, activităţi de urmare a crizei economice (până la 22,7%, respectiv 16,8% telefonie, ambalare şi masaj (de obicei, în cazul persoanelor în 2012). Recent, ambele cifre au început să descrească, cu handicap fizic uşor). Aceste calificări se regăsesc încă însă rata NEET este în continuare mult peste media UE în programa multor şcoli speciale profesionale din ţară. (13,2% în 2012). Multe dintre persoanele cu dizabilităţi au fost evaluate ca „Garanţia pentru tineret” este un program european de Ocuparea forţei de muncă | 77 combatere a şomajului în rândul tinerilor, prin asigurarea CASETA 6 accesului individual la locuri de muncă, stagii de ucenicie, stagii profesionale sau educaţie continuă. România Caracteristicile măsurilor active implementează în mod activ această măsură, iar ANOFM de succes privind piaţa muncii, va juca un rol central, deşi nu o va gestiona în mod direct. adresate tinerilor „Garanţia” este că toţi tinerii sub 25 ani – fie că sunt sau nu înregistraţi la serviciile de ocupare a forţei de muncă Raportul Perspective privind ocuparea forţei – primesc o ofertă de angajare atractivă, concretă, în de muncă (Employment Outlook) din 2006 al interval de patru luni de la finalizarea studiilor formale sau Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare de la momentul în care au devenit şomeri. Oferta trebuie Economică (OCDE) indică faptul că programele de să fie pentru un loc de muncă, stagiu de ucenicie, stagiu succes par să aibă câteva caracteristici comune, pe profesional sau formare continuă şi trebuie adaptată la care le enumeră după cum urmează: nevoile şi situaţia fiecărei persoane. În cadrul celor mai recente iniţiative ale „Garanţiei pentru tineret”, guvernul vizează asigurarea a 7.000 de locuri pentru ucenici în • Programele de asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă sunt adesea cele mai rentabile din perspectiva obţinerii unor efecte pozitive, cursul anului 2014 şi al anului 2015. sub forma câştigurilor mai mari şi a angajării. Unele programe de subvenţii salariale şi pentru Pentru ANOFM şi alte agenţii de implementare, acest lucru angajare au dat randament, însă aceste măsuri are implicaţii importante la nivelul resurselor. ANOFM va tind să aibă rezultate slabe în ceea ce priveşte fi principalul catalizator pentru implementarea iniţiativelor impactul lor net asupra perspectivelor viitoare • de angajare ale participanţilor. „Garanţiei pentru tineret”. Plecând de la abordările anterioare, noile Centre de Garanţie pentru Tineret trebuie Programele de formare profesională trebuie să să fie gestionate în mod direct de către Ministerul Muncii, fie concepute cu atenţie, în funcţie de nevoile de pe piaţa locală sau naţională a muncii. Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice În acest sens, este importantă mobilizarea împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, şi implicarea sectorului privat şi a liderilor baza de date aflându-se în proces de extindere pentru a comunităţii în evaluarea cererii locale sau • prelua mai multe date de la instituţiile de învăţământ şi de la naţionale în materie de calificări şi competenţe. alte servicii. Baza de date a „Garanţiei pentru tineret” va fi, Direcţionarea programelor este importantă. în cele din urmă, integrată în sistemul TIC al ANOFM. Fiind De exemplu, este necesar să se facă distincţia o iniţiativă comună, „Garanţia pentru tineret” va necesita o între adolescenţi şi tinerii adulţi şi să se structură de management eficient şi coordonat. Se aşteaptă acorde o atenţie specială persoanelor care renunţă timpuriu la şcoală. Soluţia cea mai ca SPO să fie principalul furnizor al garanţiei pentru tineret, dezirabilă pentru problemele de angajare ale însă şi autorităţile locale vor juca un rol esenţial din punctul adolescenţilor este de a-i ajuta să continue de vedere al furnizării serviciilor de educaţie şi formare să frecventeze cursurile şcolare (sau să se profesională, la fel şi noile autorităţi regionale ce urmează a întoarcă la şcoală), în timp ce în cazul tinerilor fi înfiinţate conform reorganizării planificate a administraţiei adulţi care au în jur de douăzeci de ani, este mai important să fie ajutaţi să acumuleze teritoriale. În prezent, un număr important de autorităţi • experienţă profesională. locale sunt implicate în implementarea de proiecte finanţate prin POSDRU 2007-2013. Este important ca participarea la programe să devină obligatorie pentru tinerii care au Conform Comisiei Europene,37 cele mai importante căutat un loc de muncă timp de maxim şase probleme care vor trebui depăşite în vederea furnizării luni. Deşi aceasta poate duce la o creştere a costurilor şi la o diminuare a eficacităţii „Garanţiei pentru tineret” în România sunt: medii a programelor, impunerea obligativităţii • participării pare să fie singura modalitate de Serviciile publice de ocupare nu au suficientă a garanta că cei care beneficiază de aceste capacitate administrativă pentru a oferi servicii programe sunt adulţii şi tinerii cei mai expuşi individualizate tuturor tinerilor şomeri şi tinerilor riscului de excluziune socială. neînregistraţi care fac parte din categoria NEET. Sursa: OCDE (2006). 37 Comisia Europeană (2014d). 78 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI • Există prea puţină flexibilitate şi diversitate în ceea ce priveşte serviciile de activare şi formarea profesională şi educaţia de care pot dispune tinerii. Beneficiarii VMG apţi de muncă • Nu există destule activităţi de informare pentru tinerii neînregistraţi, care fac parte din categoria NEET, şi în special pentru tinerii romi. Disponibilitatea şi calitatea serviciilor de activare sunt foarte importante pentru beneficiarii actuali ai programului VMG şi vor continua să fie la fel de importante pentru beneficiarii programului VMI după 2016. Clienţii VMG ai ANOFM nu • Există o lipsă de implicare efectivă a sectorului privat în furnizarea de programe de ucenicie, de iniţiative de dublă formare, şi de stagii de practică pentru constituie un grup omogen. În general, printre beneficiarii VMG se numără persoane vârstnice care locuiesc singure, şomeri, persoane fără adăpost, tineri care părăsesc instituţiile de tip rezidențial, precum și persoane care nu au absolvenţii facultăţilor. avut niciodată acces la piața muncii. Intermedierea de locuri Principala măsura ANOFM prin care se acordă asistenţă de muncă şi serviciile de activare trebuie să devină mai personalizată tinerilor dezavantajaţi şi marginalizaţi din personalizate pentru a putea răspunde unor beneficiari atât punct de vedere social, inclusiv acelora care părăsesc de eterogeni. instituţiile, este Programul privind contractele de Modul lipsit de coerenţă în care serviciile locale de asistenţă solidaritate. Prin intermediul acestui program, ANOFM socială şi cele de ocupare îi tratează pe beneficiarii VMG este le furnizează tinerilor care se află în căutarea unui loc de unul dintre motivele aparentei lipse de rezultate pozitive în muncă servicii de orientare şi mediere şi îi pun în legătură cu domeniul ocupării pentru aceşti beneficiari. Serviciul public angajatori adecvaţi. În 2014, obiectivul ANOFM a fost acela de asistenţă socială (SPAS) îi îndrumă pe beneficiarii VMG de a ajuta 1.400 de tineri să îşi găsească un loc de muncă către Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin mediere, târguri de locuri de muncă, îndrumarea către (AJOFM), unde li se cere să se înregistreze o dată la trei luni furnizori specializaţi, asigurarea unei formării profesionale pentru a demonstra că sunt în căutarea unui loc de muncă. de bază şi acordarea de subvenţii angajatorilor. În 2013, Atât pentru beneficiarii VMG, cât şi pentru destinatarii altor programul a ajutat 894 de tineri să îşi găsească un loc tipuri de asistenţă socială, SPAS ocoleşte ocazional AJOFM de muncă, iar în 2012 - un număr de 1.221. Societăţilor li şi îi contactează direct pe angajatori pentru anumiţi clienţi. se acordă, de asemenea, un bonus atunci când încheie Lipsa unei abordări coordonate între cele două servicii se un contract de muncă pe perioadă nedeterminată cu poate datora faptului că unii dintre angajaţii AJOFM presupun o persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, după că beneficiarii VMG nu sunt motivaţi să caute un loc de expirarea contractului de solidaritate. muncă, înregistrându-se doar cu scopul a fi eligibili pentru În timpul elaborării acestui studiu de fundamentare, transferul social şi pentru a avea acces la alte beneficii, cum s-a folosit un set de simulări pentru a estima impactul ar fi serviciile de sănătate. Unii dintre angajaţii locali foarte introducerii acestui program asupra tinerilor absolvenţi presaţi ai AJOFM consideră că resursele pentru măsuri de liceu şi de facultate care se încadrează în categoria active, şi aşa insuficiente, ar putea fi cheltuite mai bine în NEET. Simulările au arătat că implementarea integrală a cazurile în care, în opinia lor, există mai multe şanse de a „Garanţiei pentru tineret”38 ar reduce rata totală a sărăciei obţine rezultate. În acelaşi timp, unii asistenţi sociali ai SPAS cu 0,4 puncte procentuale în 2016. Impactul a fost mult mai sunt foarte nemulţumiţi de serviciile furnizate de unele dintre semnificativ atunci când analiza s-a concentrat pe grupul oficiile AJOFM. Reprezentaţii SPAS consideră că beneficiarii ţintă al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, în VMG s-ar bucura de un nivel mai ridicat de angajabilitate cazul cărora sărăcia ar descreşte cu 1,7 puncte procentuale, dacă ar fi disponibile mai multe resurse pentru a finanţa descreşterea fiind mult mai mare în rândul bărbaţilor decât pregătirea mai intensă a clienţilor înainte de angajare (cum la nivelul femeilor. ar fi formarea competenţelor sociale şi tehnice de bază sau programele de educaţie remedială). Cu toate acestea, nu există niciun fel de stimulente care să permită ANOFM şi 38 În cadrul acestei simulări, se pleacă de la premisa că tuturor absolvenţilor (de liceu sau facultate) li se oferă posibilitatea continuării studiilor, a formării profesionale sau locuri de muncă. Simulările pun accentul pe acele persoane care au terminat şcoala în anul anterior (grupa de vârstă 18-25) şi care sunt şomere sau nu fac parte din forţa de muncă. Pentru absolvenţii de liceu, am presupus că două treimi îşi vor continua studiile şi o treime îşi vor găsi locuri de muncă (am estimat nivelurile salariale pentru persoanele cu cele mai mari şanse de a-şi găsi un loc de muncă). Pentru absolvenţii de facultate, s-a plecat de la ipoteza că 20% vor urma stagii de formare profesională şi 80% îşi vor găsi locuri de muncă (s-a folosit aceeaşi metodologie pentru a li se estima salariile). Ocuparea forţei de muncă | 79 SPAS să îi sprijine pe beneficiarii VMG, a căror integrare eventual sub forma unui grup de lucru comun care să pe piaţa muncii implică costuri mai mari. Introducerea unei includă atât reprezentanţi ai SPAS, cât şi ai AJOFM-urilor, bugetări diferenţiate a costurilor în funcţie de fiecare plasare ar putea duce la îmbunătăţirea proceselor şi a rezultatelor, a forţei de muncă, care să ia în considerare costurile mai mari la fel ca şi interconectarea sistemelor TIC, care ar facilita de deservire a clienţilor VMG, ar putea face posibilă, din punct monitorizarea şi gestionarea cazurilor clienţilor VMG. În de vedere financiar, redirecţionarea unora dintre serviciile plus, va fi necesară o abordare multi-instituţională holistică AJOFM către acest grup. şi personalizată, eventual prin intermediul unui serviciu specializat de ocupare a forţei de muncă, pentru a maximiza Descentralizarea răspunderii pentru clienţii VMG la nivel numărul clienţilor VMG (şi al viitorilor clienţi VMI) care intră judeţean face ca abordarea adoptată să varieze substanţial sau reintră pe piaţa muncii. la nivelul ţării. O mai puternică coordonare la nivel naţional, TABEL 17: Numărul beneficiarilor VMG aflaţi în evidenţa ANOFM, 2013-2014 2013 Primul trimestru din 2013 Primul trimestru din 2014 Intrări înregistrate 826,142 180,189 214,265 Intrările de solicitanţi VMG 117,484 29,947 41,993 Procentul solicitanţilor VMG 14.2 16.6 19.6 Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În prezent, monitorizarea rezultatelor privind ocuparea beneficiarilor VMG aflaţi în căutarea unui loc de muncă Servicii de sprijin pentru este precară, iar ANOFM nu furnizează astfel de date ocuparea grupurilor defalcate. Pentru a efectua o astfel de analiză, ar fi necesară accesarea bazelor de date ale Agenţiei Naţionale pentru vulnerabile Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), care gestionează VMG, Sistemul serviciilor de sprijin pentru ocupare nu este clar şi bazele de date ale Inspecţiei Muncii, care gestionează reglementat şi dispune de fonduri publice limitate. Există toate contractele de muncă semnate în România. Oricum, standarde ocupaţionale pentru specialiştii în activitatea de o astfel de analiză ar fi posibilă prin confruntarea acestor coaching, însă nu şi pentru mediatori şi consilieri. La nivel baze de date. Mai întâi, ar trebui verificată baza de date a naţional, nu este disponibil niciun program de instruire ANPIS cu solicitanţii de locuri de muncă ce au beneficiat pentru aceste profesii, doar programe furnizate de ONG-uri. de VMG în 2013, de exemplu, iar apoi vor compara această Există argumente în favoarea angajării în cadrul cadrul listă cu baza de date a Inspecţiei Muncii pentru anii 2013 serviciului public de ocupare a unor specialişti pregătiţi să şi 2014, pentru a verifica acei dintre clienții VMG care și-au răspundă nevoilor speciale ale romilor aflaţi în căutarea unui găsit dintre clienţii VMG şi-au găsit un loc de muncă. Acest loc de muncă. Aceasta este practica adoptată de unele țări, demers urmează abordarea OCDE potrivit căreia: „eficienţa de exemplu, în Republica Cehă. Externalizarea serviciilor de măsurilor de activare a beneficiarilor ajutorului de şomaj ocupare a romilor este, de asemenea, frecvent întâlnită în creşte adesea dacă există o mai bună coordonare - sau multe servicii publice de ocupare, existând câteva astfel de chiar integrare - între principala organizaţie - serviciul exemple şi în România, cum este cazul Fundaţiei RUHAMA public de ocupare, serviciile de asistenţă socială şi cele din judeţul Bihor.40 Rolul principal al guvernului ar trebui responsabile de angajarea persoanelor cu dizabilităţi. Acolo să fie stabilirea unor obiective realiste, dar ambiţioase, unde există structuri administrative separate, este posibil pentru incluziunea romilor pe piaţa muncii şi asigurarea ca acestea să nu îi comunice periodic clientului informaţii unor bugete adecvate şi dedicate pentru măsurile active şi resurse, precum locurile de muncă disponibile, şi să aibă de ocupare. Serviciile actuale de căutare a unui loc de viziuni diferite cu privire la gestionarea anumitor aspecte, muncă, de îndrumare şi consiliere, serviciile pentru activităţi precum cerinţele legate de disponibilitatea de a munci.”39 independente şi de formare profesională pot fi externalizate către o reţea de furnizori specializaţi. 39 Carcillo şi Grubb (2006: 42). 40 www.carierebihor.ro 80 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În cazul persoanelor cu dizabilităţi, abordarea adoptată în • Angajare asistată multe ţări europene vizează includerea acestora în serviciile Asistenţă profesională în perioada de activitate în •  generale de ocupare a forţei de muncă. Dacă ar fi adoptată unităţile semi-protejate în România, această abordare ar necesita formarea Sprijin şi supervizare individualizate la locul de •  profesională a tuturor mediatorilor şi consilierilor ANOFM muncă pentru ca aceştia să se ocupe de persoanele cu dizabilităţi, ca parte a atribuţiilor lor. Centrele regionale specializate • Interpreţi în limbajul mimico-gestual existente ar putea acorda asistenţă persoanelor cu • Informaţii uşor de citit dizabilităţi, putându-şi asuma şi un rol de mediere generală, • Transport adaptat în caz de nevoie şi dacă au timp la dispoziţie. În unele • TIC şi dispozitive asistive pentru angajare. judeţe, sunt disponibile Centre de Orientare şi Resurse (CRO) pentru solicitanţii de locuri de muncă, iar unele dintre În România, mai multe ONG-uri, precum şi un număr mic acestea ar putea, de asemenea, să se ocupe de persoanele de DGASPC-uri, au iniţiat proiecte de angajare asistată, cu dizabilităţi. Majoritatea acestor centre de resurse dispun menite să asigure angajarea pe termen lung a persoanelor cu de un număr foarte redus de consilieri în domeniul orientării dizabilităţi. Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesiuni profesionale, care sunt insuficient pregătiţi. De exemplu, în Sociale (CRIPS) a întreprins primii paşi pentru a garanta Bucureşti, există doar un CRO, iar resursele acestuia sunt că „activitatea de coaching” este o profesie recunoscută limitate atât în materie de personal, cât şi de spaţiu. Actuala în Clasificarea ocupaţiilor din România (COR). Mai multe Strategie Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ONG-uri au creat întreprinderi sociale care încadrează în 2014-2020 propune creşterea numărului şi a resurselor muncă persoane cu dizabilităţi, cum ar fi fabrici de jucării, alocate acestor centre. Furnizarea serviciilor de orientare brutării, precum şi unități care desfăşoară activităţi de tipărire, şi consiliere individuală persoanelor cu dizabilităţi pare a fi ambalare, croitorie sau artizanale, şi au obţinut rezultate insuficientă, în principal ca urmare a deficitului de resurse semnificative (spre exemplu, Pentru Voi în Timişoara, Alpha umane şi fizice. Principalele servicii create cu scopul de a Transilvania în Târgu Mureş, Alături de Voi în Iaşi, Motivation facilita accesul la locuri de muncă pentru persoanele cu în Clinceni şi Hans Spalinger în Simeria). Responsabilitatea dizabilităţi din România sunt următoarele: socială corporativă a devenit treptat un instrument de • incluziune a persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii sau de Servicii generale de formare profesională şi de finanţare a proiectelor de angajare asistată. ocupare a forţei de muncă România ar putea lua în considerare posibilitatea • Formare profesională contractării serviciilor cu plăţi eşalonate în funcţie de •  Agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă performanţă pentru a direcţiona resursele către şomerii (AJOFM) de lungă durată ori către alte categorii dezavantajate sau • Târguri anuale de locuri de muncă vulnerabile. Această abordare a fost testată în Germania, Olanda, SUA şi Australia, fiind în curs de adoptare în Irlanda. Stimulente fiscale pentru angajatorii care •  În Australia, guvernul externalizează plasarea pe piaţa încadrează în muncă persoane cu dizabilităţi muncii a clienţilor fie către organizaţiile private, fie către (conform ANOFM, 196 au fost finanţaţi în 2013) ONG-uri, cărora le plăteşte comisioanele eşalonat, în funcţie Un sistem de cote (cerinţa ca toate instituţiile cu •  de numărul de clienţi care îşi păstrează locul de muncă peste 50 de angajaţi să angajeze persoane cu la care au fost plasaţi de către contractant. De exemplu, dizabilităţi) dacă un client îşi păstrează locul de muncă timp de şase • luni, atunci guvernul îi plăteşte integral contractantului Servicii specifice pentru persoanele cu dizabilităţi, comisionul de plasare, iar în situaţia în care un client care să includă: renunţă la locul de muncă după doar trei luni, de exemplu, • Şcoli profesionale speciale guvernul îi plăteşte contractantului numai 60% din • Centre ocupaţionale publice (CITO/ DPPD) comision. Comisioanele iau, de asemenea, în calcul şansele clientului de a fi încadrat în muncă. În cazul României, • Unităţi protejate guvernul ar putea preciza că va plăti comisioane maxime • Servicii de sprijinire a incluziunii: •  Asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă şi mediere pentru angajare pentru plasarea cu succes pe piaţa muncii a beneficiarilor VMG şi a romilor, de exemplu. Plăţile intermediare ar putea fi, de asemenea, efectuate în baza îndeplinirii unui Ocuparea forţei de muncă | 81 obiectiv intermediar, cum ar fi finalizarea unui program vulnerabile şi a femeilor. Tinerii în general, locuitorii din de formare profesională menit să dezvolte capacitatea de mediul rural, femeile şi categoriile vulnerabile (inclusiv inserţie profesională a unui client. În Australia, guvernul îi romii, lucrătorii cu dizabilităţi, tinerii care părăsesc instituţiile plăteşte agenţiei contractate un comision de 80 de dolari de tip rezidenţial, foştii deţinuţi) se confruntă cu obstacole pentru plasarea unei persoane care şi-a pierdut recent mai mari în ceea ce priveşte accesul pe piaţa muncii. Aceste locul de muncă, pe când pentru plasarea unui şomer de categorii pot fi ajutate să intre pe piaţa muncii prin programe lungă durată, guvernul plăteşte 1.200 de dolari. Aceste specifice şi politici solide de combatere a discriminării la sume se recuperează de la sine în situaţia în care clientul nivelul întregii societăţi şi a instituţiilor publice. România a îşi păstrează locul de muncă timp de 12 luni, de exemplu, introdus deja prevederi antidiscriminare în toate legile din deoarece guvernul va face economii cu plata beneficiilor şi domeniul ocupării forţei de muncă şi al asistenţei sociale. va colecta atât impozitul pe venit, cât şi taxele pe achiziţii Sunt necesare eforturi suplimentare pentru creşterea (datorită creşterii puterii de cumpărare) de la persoana gradului de conştientizare şi a impactului acestor prevederi. recent angajată. În unele țări în care serviciile publice de Pentru a garanta accesul categoriilor vulnerabile la piaţa ocupare au adoptat această abordare, s-au înregistrat muncii, guvernul ar trebui să urmărească: (i) reducerea costuri mai reduse şi un număr mai mare de plasări. discriminării împotriva grupurilor vulnerabile, în special a Este necesară o politică incluzivă adresată pieţei muncii romilor sau a persoanelor cu dizabilităţi şi a femeilor care care să urmărească creşterea ratei de ocupare a categoriilor îşi caută un loc de muncă; (ii) dezvoltarea unor servicii de CASETA 7 Abordări UE de succes pentru integrarea pe piaţa muncii a şomerilor slab calificaţi şi a • Au asigurat continuitatea instruirii, chiar şi după ce clientul şi-a găsit un loc de muncă. • celor de lungă durată Realizarea unor intervenţii individualizate în vederea Au sprijinit clienţii în activităţile acestora de căutare a unui loc de muncă. • sprijinirii şomerilor de lungă durată în găsirea unui loc de muncă este una dintre principalele recomandări ale unui Au avut o abordare pe termen lung şi au continuat raport recent al OCDE. Raportul a evaluat mai multe să le furnizeze clienţilor asistenţă chiar şi după ce abordări de succes centrate pe persoană şi a constatat aceştia au fost încadraţi în muncă. că acestea aveau următoarele caracteristici comune: Datele din alte ţări UE confirmă faptul că cele mai de • Au asigurat sprijinul potrivit la momentul potrivit şi continuitatea acestuia. succes servicii oferă, de asemenea, consiliere centrată pe persoană pentru a-i remotiva pe şomerii de lungă • durată să reia demersurile de căutare a unui loc de Intervenţiile erau mai degrabă holistice decât muncă, prin sesiuni frecvente cu acelaşi consilier. axate pe un singur aspect al capacităţii de inserţie Sprijinul intensiv conduce la obţinerea unor rezultate profesională. • pozitive. Aceste tipuri de abordări integrate necesită Au pus consilieri personali înalt calificaţi la colaborarea între sau chiar integrarea diferitelor agenţii dispoziţia fiecărei persoane, pentru a răspunde şi organizaţii în jurul unui sistem central de gestionare şi nevoilor acesteia. Când consilierul şi mentorul de urmărire a cazurilor. sunt una şi aceeaşi persoană, acest lucru ajută la întărirea încrederii clientului şi la stabilirea unei Sursa: Comisia Europeană (2014c: 13-14) şi OCDE bune relaţii. (2013c). • Au realizat o evaluare iniţială a competenţelor de bază ale fiecărui client şi au elaborat un plan de dezvoltare a acestora. 82 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI sprijin care să faciliteze angajarea categoriilor vulnerabile, a impactului fondurilor UE asupra economiei sociale, în special a romilor sau a persoanelor cu dizabilităţi; (iii) principalele rapoarte de cercetare finanţate de UE au indicat creşterea accesului la locuinţe şi mijloace de transport rezultate nesatisfăcătoare în perioada de programare pentru şomeri, în special pentru cei care provin din mediul 2007-2013.42 De exemplu, în respectiva perioadă, rural; (iv) dezvoltarea de facilităţi fiscale pentru antreprenorii proiectele finanţate de UE în sectorul economiei sociale care demarează afaceri în zonele rurale şi creează locuri au creat doar 274 de locuri de muncă, adică 10% din ţinta de muncă pentru categoriile dezavantajate; (v) „scheme propusă.43 Diversele entităţi care activează în domeniul de garantare” pentru persoanele dezavantajate din mediul economiei sociale sunt insuficient sau inadecvat sprijinite, rural, precum şi pentru tineri; (vi) sprijinirea activităţilor iar majoritatea activităţilor de economie socială desfăşurate antreprenoriale, în special în cazul tinerilor.41 cu fonduri europene sunt mai degrabă experimentale. Principala activitate finanţată de UE a fost furnizarea de 2.1.6. Dezvoltarea cursuri de formare fără a ţine cont de nevoile efective de dezvoltare. Principala problemă este că prevederile care economiei sociale reglementează fondurile europene nu răspund nevoilor sectorului economiei sociale. Iniţiativele actuale ale în scopul creşterii economiei sociale tind să se concentreze în zonele cele mai dezvoltate, fiind foarte puţine în localităţile cele mai şanselor de angajare sărace.44 Regulile de finanţare complexe şi în continuă ale grupurilor schimbare care guvernează fondurile europene au lărgit aceste discrepanţe şi reduc posibilitatea furnizorilor mai vulnerabile puţin dezvoltaţi şi mai slab finanţaţi de a elabora propuneri şi de a asigura un management adecvat al proiectelor. Drept rezultat, alocarea de fonduri europene ţine cont În iunie 2014, a fost adoptată în România Legea privind mai degrabă de competenţa furnizorilor decât de nevoile economia socială, care include prevederi referitoare la categoriilor sărace şi vulnerabile din România. înregistrarea, reglementarea şi extinderea preconizată a întreprinderilor sociale de inserţie a categoriilor vulnerabile. Deşi există un cadru legal în baza căruia ONG-urile pot În lumina faptului că, în 2011, mai mult de 4,1 milioane strânge fonduri pentru a-şi finanţa proiectele sociale, se de români erau „fără loc de muncă” (şomeri şi inactivi), remarcă unele probleme practice legate de implementarea erau afectaţi de excluziune socială şi se confruntau cu acestuia. Actuala legislaţie permite unui ONG să desfăşoare multiple obstacole pe piaţa muncii, dezvoltarea unui sector o activitate economică fără obligaţia de a plăti impozit pe diversificat al economiei sociale care să includă furnizori de profit dacă profitul realizat nu depăşeşte 15.000 de euro sau servicii sociale comunitare ar putea juca un rol important 10%. Acest prag scăzut reprezintă un obstacol major pentru în promovarea incluziunii acestor cetăţeni în economia dezvoltarea oricărei activităţi economice, în special atunci productivă. când ONG-ul încearcă să acorde oportunităţi de angajare persoanelor vulnerabile din punct de vedere social şi să În pofida fondurilor bugetare considerabile pe care utilizeze profitul pentru finanţarea proiectelor sale sociale. guvernul le-a alocat finanţării proiectelor de economie În realitate, ONG-urilor nu pot exploata la maxim potenţialul socială, eficienţa acestor intervenţii este îndoielnică. Între activităţilor economice respective în vederea asigurării unor 2007 şi 2013, guvernul a alocat peste 600 de milioane resurse care să susţină proiectul (sau să îl co-finanţeze în de euro pentru incluziunea socială. Dintre acestea, cea cazul în care este disponibilă finanţare din surse externe). mai mare parte a fost atribuită demarării unor noi iniţiative Prin urmare, guvernul trebuie să adopte reglementări care de economie socială (peste 350 de milioane de euro, să le faciliteze ONG-urilor mobilizarea propriilor resurse din care aproximativ 150 de milioane pentru proiectele pentru a-şi finanţa activităţile de economie socială. aprobate până în 2010). Deşi nu s-a efectuat nicio evaluare 41 Aceste măsuri strategice recomandate sunt conforme cu Strategia pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020 (HG 1071/2013) şi cu Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020 (HG 859/2014). 42 Arpinte et al (2010), ADV (2011), Stănescu, Cace and Alexandrescu (coord., 2011), Constantinescu (2012), Stănescu et al (2013), MMFPSPV (2013), and Barna (2014). 43 MMFPSPV (2013). 44 Constantinescu (2012). Ocuparea forţei de muncă | 83 Deşi unităţile protejate, unde persoanele vulnerabile reglementări speciale care să susţină capacitatea acestora lucrează într-un spaţiu separat bine definit, pot reprezenta de a angaja persoane cu dizabilităţi. o modalitate de promovare a incluziunii categoriilor Pentru a dezvolta rolul jucat de economia socială în vulnerabile,45 acestea nu sunt suficient încurajate. furnizarea asistenţei sociale, între 2014 şi 2020 guvernul Punând accent în special pe integrarea pe piaţa muncii a va urmări: (i) identificarea intervențiilor Europene de persoanelor cu dizabilităţi, sectorul a cunoscut o creştere finanțare pentru toate tipurile de entităţi ale economiei importantă începând cu 2006. Totuşi, deşi la nivel naţional sociale și furnizarea de asistenţă tehnică în vederea scrierii funcţionează aproximativ 500 de ateliere protejate, există şi depunerii propunerilor pentru finanţare europeană; posibilitatea dezvoltării acestui tip de ocupare. Atelierele (ii) elaborarea legislaţiei secundare necesare dezvoltării protejate au nevoie de subvenţii şi credite preferenţiale durabile a economiei sociale; (iii) încurajarea implicării mai pentru a rămâne competitive pe piaţă, precum şi de intense a ONG-urilor în astfel de activităţi. 45 Acest tip de ocupare se află în contradicţie cu „piaţa deschisă a muncii”, în cadrul căreia persoanele cu vulnerabilităţi intră pe piaţa principală, competitivă, a muncii alături de persoanele fără vulnerabilităţi. 2 POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.2. Transferuri sociale Obiectivul protecţiei sociale este acela de a asigura un venit celor care nu sunt în măsură să lucreze (precum vârstnicii, persoanele cu dizabilităţi sau copiii lipsiţi de ocrotire părintească), de a garanta un venit minim populaţiei extrem de sărace şi de a acorda beneficii bănești persoanelor sărace, în schimbul îndeplinirii de către acestea a unor co- responsabilităţi. Principala co-responsabilitate a adulţilor apţi de muncă este să-şi găsească un loc de muncă, pe cont propriu sau cu ajutorul serviciilor de ocupare a forţei de muncă. Principalele iniţiative de politică recomandate în domeniul protecţiei sociale sunt: (i) introducerea unui program unic destinat populaţiei sărace, şi anume programul privind Venitul Minim de Inserţie (VMI), de care urmează să beneficieze toate familiile sărace până în anul 2016 şi (ii) o creştere a bugetului general al asistenţei sociale alocat populaţiei sărace. Obiective principale 2.2. Transferuri sociale 86 2.2.1. Îmbunătăţirea performanţei sistemului de asistenţă socială 86 2.2.2. Acordarea de sprijin financiar adecvat persoanelor cu dizabilităţi expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială 97 2.2.3. Protecţia persoanelor vârstnice expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială 98 2.2.4. Protecţia consumatorilor săraci şi vulnerabili împotriva creşterii tarifelor la electricitate 106 86 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.2. Transferuri sociale Această secţiune prezintă principalele iniţiative de politică copiilor cu dizabilităţi, cuantumul este de 200 RON recomandate în domeniul transferurilor sociale furnizate pentru cei cu vârsta între 0 şi 3 ani şi de 84 RON populaţiei sărace şi vulnerabile, în special prin creşterea pentru cei cu vârsta între 3 şi 18 ani. Programul volumului resurselor destinate asistenţei sociale acordate utilizează direcţionarea categorială (în funcţie de persoanelor sărace şi prin creşterea progresivităţii globale a vârstă) şi vizează toţi copiii, indiferent de mijloacele cheltuielilor cu protecţia socială. Secţiunea este structurată de trai ale familiei. • pe pilonii tradiţionali ai sistemelor de protecţie socială: (i) transferuri monetare necontributive acordate persoanelor Indemnizaţia pentru creşterea copilului (ICC) sărace şi vulnerabile (transferuri de asistenţă socială); reprezintă un transfer monetar lunar către părinţii care (ii) sprijin financiar acordat persoanelor cu dizabilităţi; stau acasă pentru a avea grijă de copii. Aceasta este (iii) programe financiare adresate populaţiei vârstnice egală cu 85% din venitul mediu obţinut de respectiva (constând în pensii, inclusiv pensii sociale); și (iv) programe persoană în ultimele 12 luni, cu un minimum de 600 financiare adresate populaţiei vârstnice (constând în pensii, RON şi cu o limită maximă care variază în funcţie de inclusiv pensii sociale). Serviciile sociale sunt prezentate în durata beneficiului. ICC se acordă până când copilul următoarea secţiune. împlineşte vârsta de 2 ani sau de 3 ani în cazul în care copilul are un handicap. Părinţii care optează să beneficieze de acest beneficiu pentru o perioadă de 2.2.1. Îmbunătăţirea doi ani primesc o indemnizaţie lunară de maximum performanţei 1.200 RON. Părinţii care optează să beneficieze pentru o perioadă de un an primesc maximum 3.400 sistemului de asistenţă RON. Părinţii care optează pentru programul cu o durată de un an şi revin la lucru înainte de sfârşitul socială programului, sunt eligibili pentru un stimulent de inserţie în cuantum de 500 RON pe lună până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului. ICC reprezintă Politica de asistenţă socială a României combină programele un alt tip de program categorial, care vizează mamele categoriale cu cele bazate pe testarea mijloacelor cu scopul cu copii mici, indiferent de mijloacele de trai ale de proteja venitul familiilor sărace şi vulnerabile. În funcţie de mamei sau ale familiei. obiective şi grupurile ţintă, aceste programe se încadrează în patru categorii: (i) programe privind politica familială; (ii) programe bazate pe testarea mijloacelor adresate familiilor cu venituri mici; (iii) programe destinate persoanelor cu • Programul privind Venitul Minim Garantat (VMG) reprezintă un transfer monetar lunar care completează venitul familiei până la atingerea unui dizabilităţi; (iv) alte programe, în special pensia socială. Şapte prag VMG. Membrilor adulţi ai familiei, care sunt apţi programe stau la baza sistemului de asistenţă socială. Toate de muncă, li se impune obligaţia de a munci (aceştia cele şapte programe sunt de mari dimensiuni atât în ceea trebuie să lucreze în folosul comunităţii în schimbul ce priveşte numărul beneficiarilor deserviţi, cât şi nivelul prestaţiei) şi o condiţie privind activarea pe piaţa cheltuielilor, şi, împreună, reprezintă două treimi din totalul muncii (aceştia sunt obligaţi să caute în mod activ cheltuielilor de asistenţă socială. Datorită dimensiunii şi un loc de muncă prin intermediul AJOFM-urilor). impactului acestora asupra beneficiarilor săraci, studiul de Prestația medie pe beneficiar este de aproximativ 80 faţă se concentrează în principal asupra lor: RON pe lună. Programul este direcţionat către cele • Alocaţia de stat pentru copii (ASC) reprezintă un transfer monetar lunar către toţi copiii cu vârsta între mai sărace 5 procente ale populaţiei şi este bazat pe testarea mijloacelor de trai. 0 şi 18 ani (sau mai mari, dacă sunt în continuare cuprinşi în învăţământ). Nivelul beneficiului diferă în funcţie de vârsta şi statutul beneficiarilor. Toţi copiii • Alocaţia pentru susţinerea familiei (ASF) este un transfer monetar lunar către familiile cu copii aparţinând celor mai sărace trei decile. Pentru a cu vârsta între 0 şi 2 ani primesc 200 RON, iar cei primi acest beneficiu, copiii de vârstă şcolară din cu vârsta între 2 şi 18 ani primesc 42 RON. În cazul Transferuri sociale | 87 familiile beneficiare trebuie să frecventeze cursurile şcolare. Prin programul ASF, se plăteşte o prestaţie Acoperirea şi acurateţea de 82 RON pentru fiecare dintre primii patru copii ai direcţionării programelor de familiilor cu un venit pe membru de familie mai mic de 200 RON şi 75 RON pentru fiecare dintre primii patru asistenţă socială copii ai familiilor cu un venit pe membru de familie Sistemul de asistenţă socială obţine rezultate bune în ceea între 201 şi 530 RON, venit care face obiectul unei ce priveşte acoperirea persoanelor sărace (64,8% din cea anchete sociale suplimentare. Cuantumul prestaţiilor mai săracă chintilă a beneficiat de cel puţin un program de este mai mare în cazul familiilor monoparentale din asistenţă socială în 2013) şi generozitatea (în acelaşi an, fiecare categorie de venit (107 RON şi 102 RON). programele de asistenţă socială au reprezentat 23,2% din • venitul celei mai sărace chintile) (vezi Tabel 18). Cinci dintre Ajutorul pentru încălzire este un transfer monetar programe ating o pondere însemnată la nivelul venitului sezonier care este direcţionat, în urma testării gospodăriilor din cea mai săracă decilă - indemnizaţia mijloacelor de trai, către gospodăriile din cea pentru creşterea copilului, VMG, ajutorul pentru încălzire, mai săracă jumătate a populaţiei. Programul se beneficiile pentru persoanele cu dizabilităţi şi pensia desfăşoară pe perioada iernii (noiembrie-martie). socială. Vasta acoperire a sistemului de asistenţă socială se Acesta acoperă o parte din cheltuielile cu încălzirea datorează, în principal, programelor privind alocaţia de stat locuinţei, oferind subvenţii mai mari familiilor cu pentru copii şi ajutorul pentru încălzire, având în vedere că venituri mai mici. Există patru canale de furnizare a restul programelor acoperă mai puţin de 10% din populaţie. serviciului, în funcţie de tipul de combustibil utilizat Sistemul de asistenţă socială a obţinut rezultate mixte în pentru încălzire: (i) pentru locuinţe conectate la ceea ce priveşte protecţia persoanelor sărace şi vulnerabile. reţeaua centralizată de termoficare; (ii) pentru cele Acurateţea direcţionării diferă de la un program de asistenţă încălzite cu gaze naturale; (iii) pentru locuinţele socială la altul, aşa cum rezultă din Ancheta bugetelor de încălzite cu energie electrică; (iv) pentru cei care îşi familie (ABF) efectuată în 2013. Programele bazate pe încălzesc locuinţa cu lemne, cărbuni sau combustibili testarea mijloacelor (VMG, ASF, AC şi PS) sunt destinate petrolieri. Cuantumul subvenţiei se situează între 16 familiilor cu venituri mici și prezintă o foarte bună acurateţe RON şi 262 RON. a direcţionării, aproximativ două treimi din volumul • Indemnizaţia pentru persoanele cu handicap (IPH) şi bugetul complementar pentru persoanele cu handicap (BCPH) reprezintă plăţi lunare către prestaţiilor revenind celor mai sărace persoane. Acurateţea direcţionării programelor bazate pe testarea mijloacelor se află la acelaşi nivel cu cea a programelor anti-sărăcie din Uniunea Europeană. Această performanţă este mult mai persoanele cu dizabilităţi, stabilite în funcţie de bună decât în cazul programelor categoriale (programe gravitatea handicapului (grav, accentuat şi mediu). privind politica familială sau cele adresate persoanelor Prima componentă oferă sprijin financiar persoanelor cu dizabilităţi), care transferă doar aproximativ o treime cu dizabilităţi. A doua componentă (BCPH) acoperă din fondurile lor către persoanele aflate în cea mai săracă costurile unui asistent pentru persoanele cu handicap chintilă. Per total, acurateţea direcţionării sistemului (33% grav sau accentuat. Programul este categorial. în 2013) este destul de redusă, din cauza prevalenţei • Pensia socială (PS) oferă o pensie minimă persoanelor vârstnice care nu au contribuit suficient la sistemul de pensii astfel încât să fie eligibile pentru programelor categoriale. Modernizarea sistemului de pensia pentru limită de vârstă. Cuantumul prestaţiei asistenţă socială (2010-2014) este de 350 RON. Programul se acordă pe baza testării veniturilor. Sistemul de asistenţă socială din România are baze solide şi a trecut printr-o serie de îmbunătăţiri treptate în ultimii patru ani, pe parcursul implementării Strategiei privind reforma sistemului de asistenţă socială, adoptată la 10 martie 2011. 88 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Acurateţea direcţionării, nivelul de acoperire şi generozitatea principalelor programe de TABEL 18:  asistenţă socială din România (2013) Acurateţea Acoperire Generozitate direcţionării Cele mai sărace Cele mai sărace Cele mai sărace Populaţie Toţi beneficiarii 20% 20% 20% Toate programele de asistenţă socială 33.0 55.6 64.8 7.4 23.2 Programe privind politica familială Alocaţii de stat pentru copii (ASC) 25.8 51.5 56.4 3.5 9.9 Indemnizaţia pentru creşterea copilului (ICC) 20.4 2.8 3.3 24.0 42.7 Programe pentru familiile cu venituri mici Venitul minim garantat (VMG) 86.7 2.9 12.2 22.7 27.5 Alocaţia pentru susţinerea familiei (ASF) 55.7 3.8 10.5 4.2 6.4 Ajutorul pentru încălzire 40.7 13.7 34.8 7.1 10.4 Programe pentru persoane cu dizabilităţi Indemnizaţii pentru persoanele cu handicap 40.9 4.0 7.9 16.4 26.1 Alte programe de asistenţă socială Pensia socială (PS) 61.6 0.4 1.1 6.8 11.4 Burse, „Bani de liceu” 33.8 0.9 2.0 11.5 17.2 Indemnizaţii pentru veteranii de război, 44.1 0.4 0.8 17.6 28.8 persoanele persecutate din motive politice Alte beneficii de asistenţă socială 7.5 0.4 0.2 18.5 22.0 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele ABF din 2013. Notă: Decilele stabilite pe baza venitului net pe adult echivalent obţinut din toate transferurile de asistenţă socială (similar cu definiţia UE). Acurateţea direcţionării reprezintă suma transferată către grup ca procent din transferurile totale acordate populaţiei. Acoperirea programului reprezintă proporţia persoanelor din fiecare grup care beneficiază de transferuri. Generozitatea reprezintă raportul dintre suma transferată către toţi beneficiarii dintr-un grup şi totalul resurselor (veniturilor, în acest caz) beneficiarilor. Prin beneficiari înţelegem toate persoanele care beneficiază direct şi indirect (alţi membri ai gospodăriei) de un transfer. Acoperirea ajutorului pentru încălzire se referă doar la sezonul rece (estimare bazată pe primul trimestru al anului). Principalele obiective ale acestei strategii, care au socială destinate celor mai sărace 20 de procente ale fost în mare parte îndeplinite, s-au concentrat pe: (i) populaţiei (acurateţea direcţionării) concomitent cu îmbunătăţirea echităţii sistemului de asistenţă socială; reducerea costurilor totale ale sistemului de asistenţă (ii) creşterea eficienţei administrative prin reducerea socială. Acurateţea direcţionării cheltuielilor cu asistenţa costurilor administrative ale sistemului şi a costurilor private socială în ansamblu a crescut de la 35,8% în 2009 la pentru solicitanţi; (iii) reducerea erorilor şi fraudei; (iv) 37,6% în 2012. Guvernul a făcut mai multe demersuri dezvoltarea unui sistem de monitorizare a performanţei; (v) pentru a atinge acest obiectiv. În cadrul programelor îmbunătăţirea pregătirii profesionale a personalului angajat categoriale cu o acurateţe redusă a direcţionării, nivelul în sistemul de asistenţă socială şi a calităţii serviciilor pe beneficiilor a fost menţinut constant în termeni nominali. care le oferă aceştia. Este foarte important să se valorifice Durata indemnizaţiei pentru creşterea copilului a fost rezultatele obţinute până acum şi să se continue activităţile redusă în cazul mamelor care aleg opţiunea cu grad care contribuie la atingerea acestor obiective. ridicat de înlocuire a veniturilor salariale, crescând totodată stimulentul de inserţie acordat părinţilor. Numărul Un obiectiv principal al Strategiei din domeniul asistenţei neregulilor din cadrul celor mai mari programe de asistenţă sociale a fost creşterea proporţiei fondurilor de asistenţă Transferuri sociale | 89 socială a fost redus în mod semnificativ datorită inspecţiilor au fost eliminate subvenţiile pentru încălzirea furnizată tematice efectuate de către Agenţia Naţională pentru Plăţi prin sistemul de termoficare, iar programul privind ajutorul şi Inspecţie Socială (ANPIS). În acelaşi timp, a scăzut pentru încălzire a fost ajustat în urma simulărilor ex-ante numărul de beneficiari în programele ţintite, bazate pe ale efectelor diferitelor opţiuni de reformă. Aceste simulări testarea mijloacelor (ajutorul pentru încălzire, ASF şi VMG). au ajutat guvernul să aleagă cele mai eficiente şi adecvate O cauză o reprezintă neindexarea pragurilor stabilite în opţiuni de politică. În 2013 şi 2014, MMFPSPV a realizat programul privind alocaţia pentru susţinerea familiei şi în o analiză similară împreună cu partenerii internaţionali, cel privind venitul minim garantat. O altă cauză o reprezintă în vederea identificării celor mai bune politici menite să introducerea unui amplu set de filtre privind bunurile protejeze consumatorii vulnerabili împotriva majorării deţinute, care exclude din programele bazate pe testarea graduale a preţurilor la energie electrică şi gaze în perioada mijloacelor o mare parte din populaţia cu adevărat săracă 2013-2018. În sfârşit, MMFPSPV este în proces de pregătire (o treime din decila cea mai săracă şi 38% din chintila cea a legislaţiei pentru programul privind Venitul Minim de mai săracă). După introducerea acestor filtre, acurateţea Inserţie (VMI), programul anti-sărăcie emblematic al ţării, direcţionării a scăzut. În urma evaluării datelor la nivel de bazat pe simulări microeconomice solide. gospodărie, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale MMFPSPV a realizat progrese semnificative în procesul de şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a modificat filtrele în monitorizare a rezultatelor politicilor naţionale de asistenţă noiembrie 2013 pentru a creşte acurateţea direcţionării. socială. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Un alt obiectiv al Strategiei din domeniul asistenţei sociale elaborează periodic rapoarte cu privire la plăţile acordate a României este reducerea erorilor şi fraudelor din sistemul beneficiarilor utilizând SAFIR, sistemul său de management beneficiilor de asistenţă socială. În ultimii ani, au fost realizate al informaţiilor. În vederea identificării proporţiei fondurilor progrese semnificative în acest domeniu, plasând România de asistenţă socială care ajung la cele mai sărace 20 de pe primele poziţii în Europa în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procente ale populaţiei, Institutul Naţional de Statistică a normelor privind respectarea condiţiilor programului. În beneficiat de asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale cadrul mai multor programe de asistenţă socială (ASF, ICC şi pentru a elabora un buletin de asistenţă socială. În primă VMG), plăţile sunt efectuate acum prin intermediul Agenţiei fază, MMFPSPV a efectuat o estimare iniţială a costurilor Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, reducându-se private, suportate de beneficiari pentru a li se permite accesul astfel nivelul de discreţionaritate în luarea deciziilor privind la programele bazate pe testarea mijloacelor, şi a elaborat un eligibilitatea la nivel local şi extinzându-se controalele la plan pentru identificarea costurilor private şi administrative nivelul sistemului. Inspecţia Socială a fost, de asemenea, ale furnizării programelor de asistenţă socială, prin utilizarea întărită în termeni numerici, iar inspectorii au fost instruiţi unui mecanism intern de monitorizare. de către omologii lor din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din Marea Britanie. Din 2010, au fost efectuate Un nivel al cheltuielilor prea anual inspecţii tematice în cinci programe de asistenţă socială cu risc şi valoare ridicate (cele trei menţionate mai sus plus ridicat pentru programele ajutorul pentru încălzire şi indemnizaţiile pentru persoanele categoriale şi prea mic cu dizabilităţi). Aceste inspecţii au constatat niveluri ale neregulilor care variază între 2,5% şi 36%. Mai mult, din pentru programele bazate pe 2013, se realizează o acţiune de verificare încrucişată a testarea mijloacelor datelor cu privire la patru mari categorii de prestaţii de asistenţă socială, ceea ce înseamnă că dosarele suspecte pot În pofida acestor îmbunătăţiri, sistemul de asistenţă fi identificate într-un mod mai eficient din punctul de vedere socială este în continuare dominat de programe universale al costurilor. Aceste dosare suspecte cu risc important au şi categoriale, ceea ce reduce impactul cheltuielilor cu fost analizate de către echipa de inspecţie socială şi au fost asistenţa socială asupra reducerii sărăciei. În 2011, bugetul întreprinse acţiuni corective. dedicat programelor bazate pe testarea mijloacelor a scăzut disproporţionat faţă de bugetul alocat programelor MMFPSPV s-a aflat în prima linie a activităţilor de reformare nedirecţionate (de la 21% în 2010 la 13% în 2011), diferenţă a programelor sale de asistenţă socială, pe baza unor care nu a fost încă recuperată (Figura 11). În 2014, bugetul analize aprofundate, atât economice cât şi sociale. Din destinat programelor focalizate reprezenta doar 16% din 2011, guvernul s-a angajat să elimine subvenţiile acordate bugetul total al asistenţei sociale. Aceasta a diminuat producătorilor din sectorul energetic şi să reducă efectul eficienţa sistemului de asistenţă socială în reducerea tarifelor majorate asupra consumatorilor vulnerabili. În 2011, 90 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI sărăciei, dat fiind faptul că programele bazate pe testarea programelor bazate pe testarea mijloacelor şi ponderea mijloacelor canalizează circa 67% dintre fondurile lor către acestora în bugetul total al asistenţei sociale. Acest proces persoanele din cea mai săracă chintilă, în timp ce doar o a început în 2014, cu creşteri ale bugetelor şi nivelurilor treime din prestaţiile furnizate de programele categoriale prestaţiilor programelor privind venitul minim garantat ajunge în chintila respectivă. (VMG) şi alocaţia pentru susţinerea familiei (ASF) (unul dintre motive fiind diminuarea impactului creşterii tarifelor la Pentru a mări contribuţia bugetului de asistenţă socială la energie asupra persoanelor sărace) şi cu dublarea nivelului reducerea sărăciei, guvernul va trebui să crească bugetul ASF în octombrie 2014. FIGURA 11: Bugetul total al asistenţei sociale şi procentul alocat programelor bazate pe testarea mijloacelor de trai Buget total pentru AS (mld. RON) - bazate pe evaluarea mijloacelor % din programe de trai în bugetul de asistență socială total 8 7.5 7.3 6.9 6.7 6.9 25 7 21 6 18 20 16 5 13 13 4 15 3 2 10 2 1.5 1.3 1.1 1 1 5 0 0 2009 2010 2011 2012 2013 2009 2010 2011 2012 2013 Programe bazate pe evaluarea Alte beneficii de mijloacelor de trai (VMG, AF, AI) asistență socială Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele referitoare la VMG, alocaţia pentru susţinerea familiei, ajutorul pentru încălzire, ASC, indemnizaţia şi stimulentul pentru creşterea copilului, bursele şcolare şi indemnizaţiile pentru persoanele cu dizabilităţi. Pentru celelalte prestaţii, bugetul a fost estimat utilizându-se ABF. Notă: Bugetul este exprimat în preţuri nominale. Un subsistem fragmentat şi au bugete mici, o acoperire limitată şi niveluri reduse ale prestaţiilor. Fiecare dintre ele instrumentează dosare costisitor de programe bazate separate pentru beneficiari şi sisteme de plată separate, pe testarea mijloacelor ceea ce este ineficient şi duce la duplicarea inutilă a activităţilor administrative. VMG vizează cele mai sărace Pe lângă faptul că li se alocă o mică parte din bugetul 5 procente ale populaţiei, ASF este direcţionată către global al asistenţei sociale, programele bazate pe testarea familiile cu copii din cele mai sărace trei decile, iar ajutorul mijloacelor de trai sunt şi fragmentate. România are trei pentru încălzire către familiile cuprinse în cele mai sărace programe bazate pe testarea mijloacelor, care susţin 60 de procente ale distribuţiei veniturilor. Deşi aceste veniturile celor mai sărace persoane - venitul minim programe sunt orientate către populaţia cu venituri mici, garantat (VMG), alocaţia pentru susţinerea familiei (ASF) criteriile de eligibilitate variază de la un program la altul.46 şi ajutorul pentru încălzire. Toate aceste trei programe Această fragmentare mărește atît costurile private suportate 46 Înainte de noiembrie 2013, fiecare dintre cele trei programe folosea o procedură diferită de testare a mijloacelor. Însă, din noiembrie 2013, toate cele trei programe folosesc o singură metodologie pentru a evalua mijloacele de trai ale gospodăriilor (venitul oficial, venitul agricol net informal şi filtre privind bunurile deţinute). Totuşi, rămân unele diferenţe la nivelul criteriilor de eligibilitate, legate de unitatea asistată (gospodăria sau familia), scala de echivalenţă utilizată, durata perioadei de recertificare (trei luni în cazul VMG şi ASF şi sezonul rece în cazul ajutorului pentru încălzire) şi metoda de plată (direct către beneficiar sau transferată furnizorului serviciului în cazul utilizatorilor sistemului de termoficare). Transferuri sociale | 91 Costurile private lunare medii pentru accesarea programelor bazate pe testarea mijloacelor de TABEL 19:  trai (RON/ beneficiar/ lună) Ajutorul pentru Ajutorul pentru Ajutorul pentru încălzire: VMG ASF încălzire: încălzire: Sistemul de Lemne Gaze termoficare Total costuri private, din care: 31.5 16.7 9.2 6.5 5.2 Costuri de depunere a cererii 5.1 4.0 4.8 6.5 5.2 Costuri de recertificare 14.8 11.6 Costul certificatului privind ajutorul de şomaj 10.0 Costul încasării în numerar a prestaţiei 1.6 1.1 4.4 Costurile private totale aferente tuturor programelor/ 15.5 beneficiarilor Pro memoria: Numărul mediu al beneficiarilor 194,748 254,714 303,995 115,032 107,709 Cost total per program 6,125,220 4,261,179 2,796,841 744,279 560,576 Costurile totale aferente tuturor programelor 14,488,096 (VMG+ASF+ajutorul pentru încălzire) Numărul de beneficiari pe lună 932,478 Sursa: Grigoraş (2014), folosind datele din cercetarea Citizen’s Score Card realizată de MMFPSPV şi Banca Mondială (2013). Notă: Costurile ASF sunt estimate pentru persoanele care beneficiază exclusiv de acest program (nu şi pentru persoanele care primesc și VMG). de solicitanţi la accesarea programelor, cît şi costurile Fragmentarea prestaţiilor bazate pe testarea mijloacelor administrative ale sistemului. Mai mult, în situaţia actuală, reduce şi accesul populaţiei eligibile la programe. Fiecare fiecare program păstrează evidenţe separate, pe suport de dintre programele bazate pe testarea mijloacelor acoperă hârtie şi în format electronic, privind prelucrarea cererilor de doar între o pătrime şi o treime dintre persoanele sărace, prestaţii, recertificarea şi plăţile. dar combinate, ele acoperă 46% din populaţia săracă în perioada aprilie-noiembrie, respectiv 62% în perioada Aceste diferenţe între cele trei programe bazate pe testarea noiembrie-martie (Tabel 20). Motivele acoperirii reduse mijloacelor duc la apariţia unei complexităţi administrative sunt: (i) costurile private ridicate generate de solicitarea inutile care măreşte riscul de eroare şi fraudă şi implică acestor prestaţii, comparativ cu valoarea lor; (ii) faptul că costuri private mai mari pentru beneficiari (legate de unele evaluări ale bunurilor deţinute, introduse pentru a cereri, recertificare şi plăţi) şi costuri administrative nu le permite gospodăriilor dotate cu bunuri costisitoare pentru sistem. În 2013, costurile private ale beneficiarilor să intre în program, exclud în continuare o mare parte a asociate cu depunerea cererilor, recertificarea şi primirea gospodăriilor cu adevărat sărace; (iii) nefamiliarizarea prestaţiilor ajungeau în medie la 18% în cazul VMG, la persoanelor potenţial eligibile cu aceste prestaţii. 29% în cazul ASF şi la circa 10% în cazul ajutorului pentru încălzire. Acesta este echivalentul în costuri private a două Ca răspuns la problema nivelului redus de acoperire, plăţi lunare VMG, a patru prestaţii lunare ASF şi a unei guvernul a simplificat accesul la aceste programe şi a majorat plăți lunare ca ajutor pentru încălzire. Tabel 19 prezintă nivelurile prestaţiilor. Noile măsuri au inclus unificarea costurile lunare medii estimative pe beneficiar. Costurile criteriilor de testare a mijloacelor şi fluidizarea filtrelor privind administrative ajungeau la circa 10% din bugetul fiecărui bunurile deţinute, în noiembrie 2013, pentru a reduce erorile program în 2012.47 legate de cuprinderea în program, creşterea generozităţii şi 47 Teșliuc et al (2014). 92 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Proporţia populaţiei din chintila cea mai săracă care beneficiază de programe bazate pe TABEL 20:  testarea mijloacelor Acoperirea celei mai sărace chintile Sezonul rece Restul anului Venit minim garantat 24.7 24.7 Alocaţia pentru susţinerea familiei 30.0 30.0 Ajutorul pentru încălzire 39.2 n.a. Total 61.9 46.3 Sursa: Estimări realizate de Banca Mondială folosind datele din ABF 2012, primul trimestru. Notă: Statisticile privind gradul de acoperire au fost corectate pentru a elimina subraportarea. a acoperirii programelor bazate pe testarea mijloacelor, în parametrice, incluzând posibilitatea de a transforma iunie 2014, cu scopul de a oferi protecţie împotriva majorării programele categoriale în prestaţii acordate pe baza testării tarifelor la electricitate şi dublarea alocaţiei pentru susţinerea mijloacelor în 2015. familiei în cazul familiilor sărace cu copii şi mărirea sprijinului acordat copiilor lipsiţi de ocrotire părintească în decembrie Motivaţia introducerii 2014. Totuşi, aceste măsuri au determinat doar parţial depăşirea impedimentelor existente. programului VMI Pentru a mări impactul programelor bazate pe testarea Se preconizează că implementarea programului VMI va mijloacelor asupra reducerii sărăciei, Guvernul României asigura numeroase avantaje solicitanţilor şi administratorilor pregăteşte un cadru legislativ şi normativ menit să unifice programului, comparativ cu situaţia actuală: • cele trei programe actuale bazate pe testarea mijloacelor de trai (VMG, ASF şi ajutorul pentru încălzire) într-un singur Prin mărirea bugetului alocat acestui program la program - programul privind Venitul Minim de Inserţie (VMI). un nivel ce depăşeşte suma bugetelor programelor Această intenţie a fost anunţată în Legea cadru a asistenţei actuale, programul VMI va putea ajuta mai multe sociale (292/decembrie 2011). Noul program consolidat persoane sărace şi va oferi un sprijin mai generos va deveni programul principal de combatere a sărăciei din beneficiarilor săi. Aceasta va reechilibra cheltuielile România. Caracteristicile principale ale acestuia vor fi: (i) o cu asistenţa socială la nivelul programelor creştere a bugetului VMI comparativ cu bugetele combinate direcţionate (bazate pe testarea mijloacelor de trai) ale programelor actuale, pentru a asigura că fondurile de şi al celor categoriale. Mărirea bugetului absolut şi asistenţă socială acoperă majoritatea persoanelor sărace a celui relativ dedicat unui singur program bazat pe şi (ii) introducerea unei formule a prestaţiilor care oferă testarea mijloacelor va avea un impact mai puternic beneficiarilor un stimulent pentru angajare (căutarea unui loc asupra reducerii sărăciei. • de muncă devenind o co-responsabilitate sau condiţie pentru primirea prestaţiilor). Se preconizează că programul va deveni Programul VMI va reuşi să acopere o parte mai mare operaţional la începutul anului 2016. Programul va fi crucial a beneficiarilor săraci (aproximativ 20-22% din pentru atingerea obiectivului de reducere a sărăciei asumat populaţie), datorită economiilor de scară obţinute de România în cadrul strategiei Europa 2020. prin combinarea programelor bazate pe testarea mijloacelor de trai. Actualele programe bazate pe După introducerea programului VMI în 2016, bugetul testarea mijloacelor acoperă numai aproximativ 10% programelor bazate pe testarea mijloacelor este așteptat din populaţie. Cu un buget de două ori mai mare, să crească de la 1,2 miliarde RON în 2014 la 2,2 miliarde programul VMI ar trebui să acopere în totalitate cea RON în 2016 (când se lansează VMI) şi apoi la 2,5 miliarde mai săracă chintilă. Mărirea acoperirii programului RON în 2017, urmând a fi apoi menţinut la acest nivel în va duce, de asemenea, la creşterea gradului de termeni reali. Pentru a crea spaţiu fiscal în cadrul sistemului acceptare politică a reformei (deoarece vor fi mai de asistenţă socială, guvernul trebuie să evalueze mulţi câştigători decât perdanţi) şi va determina şi eficienţa programelor universale şi categoriale în atingerea reducerea sărăciei. obiectivelor şi apoi să ia în considerare o serie de reforme Transferuri sociale | 93 • Programul VMI (care va scuti o parte din veniturile salariale actuale ale membrilor familiilor beneficiare) va acoperi o parte mai mare din săracii care muncesc administrează programul vor putea urmări dacă acesta obţine rezultatele de dezvoltare dorite - reducerea sărăciei monetare a beneficiarilor, prin comparație cu actualul program VMG. Acesta creşterea gradului de frecventare a şcolii în cazul va oferi adulţilor apţi de muncă care sunt în prezent copiilor care participă la program şi mărirea ratei de inactivi şi trăiesc din ajutorul social un stimulent ca ocupare a forţei de muncă şi a câştigurilor în rândul să îşi caute de lucru, permiţându-le să beneficieze beneficiarilor apţi de muncă. Totodată, aceştia vor de asistenţă socială şi să muncească în acelaşi putea aprecia dacă sunt rezonabile costurile legate timp. Tehnic, noul program va înlocui prevederile de furnizarea programului (prin urmărirea costurilor programului privind venitul minim garantat, care administrative şi private), dacă programul identifică în stabileşte o rată de impozitare marginală de 100% mod corect persoanele sărace şi menţine rate reduse a câştigurilor, cu o formulă a prestaţiilor care va ale erorilor şi fraudelor. • avea o rată de impozitare marginală de aproximativ 50%. Potrivit literaturii de specialitate,48 între 7% VMI face posibilă utilizarea fondurilor structurale le şi 17% dintre adulţii apţi de apți de muncă ce nu UE pentru a finanţa măsuri privind capitalul uman sunt nu sunt nici angajaţi, nici cuprinşi într-o formă din perspectiva ofertei, cum ar fi reducerea ratei de de învăţământ sau instruire ar putea trece de la impozitare marginală a câştigurilor şi introducerea asistenţă la angajare sau s-ar putea angaja în timp ce de bonusuri pentru mobilitatea profesională şi încă mai primesc un nivel redus de asistenţă în baza geografică, precum şi alte măsuri active privind acestei formule a prestaţiilor. piaţa muncii şi servicii de remediere care vor reduce • obstacolele din calea angajării pentru persoanele În determinarea beneficiului vor fi ajustate și pragurile cele mai sărace din România. Aceasta oferă României de eligibilitate și nu doar formula de a veniturilor şansa de a stimula ocuparea forţei de muncă în cazul (care nu ia în calcul o parte din veniturile din muncă). familiilor cu venituri mici prin utilizarea fondurilor UE. • Astfel, programul VMI se va deschide către un număr mai mare de săraci care muncesc, dat fiind faptul că Din perspectivă operaţională, VMI va identifica gospodăriile cu membri adulţi care lucrează vor avea persoanele sărace, folosind definiţia UE a sărăciei praguri de eligibilitate mai ridicate decât gospodăriile monetare relative sau AROP, incluzând persoanele ai căror adulţi nu lucrează. din zonele marginalizate. În acest mod, guvernul va • putea utiliza acest instrument unic şi eficient pentru a Prin introducerea unor stimulente de activare orienta alte politici sectoriale către persoanele sărace. şi de şcolarizare în locul condiționalităților din Programul VMI va extinde în mod gradual meniul programele originale (VMG, ASF şi ajutorul pentru intervenţiilor sale cu scopul de a oferi nu doar sume în încălzire), programul VMI va creşte probabil gradul numerar însoţite de co-responsabilităţi, și stimulente, ci de frecventare a şcolii şi va îmbunătăţi rezultatele şi servicii. Aceste diverse beneficii financiare şi servicii şcolare ale copiilor din familiile beneficiare, mărind sunt furnizate în prezent separat, o abordare ineficientă totodată rata de ocupare a adulţilor apţi de muncă. care diminuează impactul potențial pozitiv. VMI este • Consolidarea a trei programe bazate pe testarea mijloacelor care sunt destul de restrânse într-un program unic va reduce cantitatea de informaţii conceput în scopul valorificării complementarităţilor între prestaţiile financiare şi alte servicii sociale (cum ar fi serviciile din domeniul ocupării forţei de muncă, educaţiei, sănătăţii şi locuirii). Mecanismul utilizat în programul necesare pentru procesarea cererilor. Aceasta, la VMI în vederea identificării potenţialilor beneficiari va rândul său, va reduce costurile administrative ale creşte probabil acoperirea populaţiei sărace prin mărirea sistemului, costurile private suportate de beneficiari acurateţei direcţionării (vezi Tabel 21). Potrivit evidenţelor în cadrul programului şi volumul erorilor şi fraudelor. internaţionale, coordonarea transferurilor financiare cu • Prin introducerea unui sistem de management al performanţei în programul VMI, cei care furnizarea de servicii sociale îmbunătăţeşte nivelul de trai al beneficiarilor şi îi ajută să iasă mai rapid din sărăcie. 48 Gerard (2013) şi Bachas (2013). 94 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Trecerea de la furnizarea separată la furnizarea complementară a transferurilor financiare şi TABEL 21:  a serviciilor sociale în cadrul programului VMI Corelare cu: Mecanisme pentru furnizarea serviciilor Servicii de Programul VMI va cuprinde o importantă componentă de activare, cu următoarele elemente: (i) creşterea gradului de ocupare a acoperire a populaţiei ocupate sărace prin scutirea unei părţi din veniturile salariale actuale ale membrilor familiilor forţei de beneficiare, obţinute din activităţi agricole şi non-agricole; (ii) posibilitatea autorităţilor locale de a substitui munca în folosul muncă comunităţii cu cursuri de formare şi de învăţare continuă pentru a creşte capacitatea de integrare profesională a beneficiarilor; (iii) stabilirea unei limite pentru prestaţia totală aferentă unei familii la un plafon corelat cu salariul minim (de ex. 75% sau 80%), pentru a menţine stimulentele pentru angajare şi a reduce stigmatizarea asociată cu actualul VMG. Educaţia şi Programul VMI va include un beneficiu pentru copiii din familiile beneficiare care să stimuleze comportamentele pozitive sănătatea de îngrijire și creștere a copilului: (i) participarea la programul naţional de vaccinare obligatorie a copiilor cu vârste între 0 copiilor şi 1 an; (ii) o rată de frecventare a grădiniţei de 100% de către copiii cu vârste între 3 şi 5 ani, absenţele fiind acceptate doar în baza unei adeverinţe eliberate de medicul de familie; (iii) o rată de frecventare a cursurilor şcolare de 95% de către copiii cu vârste între 6 şi 16 ani, absenţele fiind acceptate doar în baza unei adeverinţe eliberate de medicul de familie. Beneficiul va fi suspendat în lunile în care nu este îndeplinită una dintre condiţii. Totuşi, beneficiul se acordă fiecărui copil din familie. Astfel, nu va fi suspendat în cazul unui copil ai/ale cărui fraţi/surori nu respectă condiţiile. Aceasta este o schimbare majoră faţă de actuala schemă a alocaţiei pentru susţinerea familiei (ASF) care este suspendată pentru întreaga familie dacă unul dintre copii nu respectă condiționalitatea. În logica actualului program ASF, condiţia de şcolarizare este corelată cu obligaţia părinţilor de a trimite copiii la şcoală, conform celor prevăzute în Legea educaţiei. În schimb, logica din spatele programului VMI este de a premia comportamentul pozitiv care are potențialul de a întrerupe cercul vicios intergeneraţional al sărăciei şi excluziunii. Acest cerc vicios este perpetuat atunci când rezultatele slabe la învăţătură şi starea precară de sănătate limitează semnificativ oportunităţile de pe piaţa muncii accesibile următoarei generaţii de copii. Astfel, programul VMI va avea şanse mai mari să întrerupă cercul vicios intergeneraţional al sărăciei şi excluziunii prin transferuri monetare ţintite, care să abordeze multiplii determinanţi ai inegalităţii. Servicii de Programul VMI va include un beneficiu pro-locuire, care vizează familiile ce ocupă locuinţele sociale sau cu chirie locuire subvenționată, pe lângă ajutorul pentru încălzire acordat familiilor cu venituri scăzute ce trăiesc în locuinţe proprietate personală. Acest beneficiu pro-locuire va acoperi costul chiriei şi o parte din costurile cu încălzirea. În acest mod, programul VMI va combate rata ridicată a poverii cheltuielor cu locuința şi va preveni fenomenul persoanelor fără adăpost prin reducerea numărului evacuărilor. Servicii sociale Programul VMI va acoperi populaţia săracă într-o proporţie mai mare decât actualul program VMG şi, de asemenea, va aborda adresate mai eficient problemele categoriilor vulnerabile. VMI va excepta din definiţia mijloacelor de trai ale familiilor anumite prestaţii categoriilor sociale, cum ar fi indemnizaţia pentru persoanele cu dizabilităţi sau indemnizaţia pentru copiii aflaţi în plasament. vulnerabile Punerea în aplicare a programului VMI şi a sistemului său de nivel redus de educaţie. În acest mod, accesul şi participarea management al performanţei va oferi şansa de a coordona şi copiilor săraci la programele naţionale nu va mai depinde de a reduce costurile administrative ale programelor sociale doar de cunoştinţele şi interesul părinţilor. existente, inclusiv ale celor finanţate din fonduri europene Având în vedere componentele interdependente ale (vezi Caseta 8). De exemplu, toţi copiii unei familii care programului VMI, punerea în aplicare a programului va beneficiază de VMI vor putea solicita înscrierea în programul necesita o strânsă coordonare interministerială între naţional de acordare a rechizitelor şcolare, utilizând un simplu MMFPSPV, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul document eliberat de Serviciul Public de Asistenţă Socială Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei (SPAS), spre deosebire de sistemul actual care este, de multe Publice şi Ministerul Fondurilor Europene. ori, prea complex şi costisitor pentru părinţii săraci și cu un Transferuri sociale | 95 CASETA 8 Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) acoperă perioada de programare UE 2014-2020 şi sprijină acţiunile prin care se oferă asistenţă materială (alimente, îmbrăcăminte şi alte articole esenţiale pentru uzul personal) „celor mai defavorizate persoane”. Acest termen este definit ca „persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din persoane, ale căror nevoi de asistenţă au fost stabilite în funcţie de criterii obiective stabilite de către autorităţile naţionale competente în consultare cu actorii din sector, evitând conflictele de interese, sau care sunt definite de organizaţiile partenere şi aprobate de către autorităţile naţionale competente respective şi care pot include elemente necesare pentru a ajunge la persoanele cele mai defavorizate din anumite zone geografice”, potrivit definiţiei din art. 2 al Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului. Aceste fonduri completează finanţarea acordată de Fondul Social European (FSE), în sensul că FEAD răspunde necesităţilor de bază ale celor mai defavorizate persoane pentru a le permite accesul la formare sau la ocupare, asemenea programelor sprijinite de FSE. Resursele disponibile totale ale FEAD la nivelul UE sunt de 3.395.684.880 euro (preţuri din 2011). Alocarea minimă pe stat membru este de 3.500.000 euro (pentru perioada 2014-2020), sumă alocată deja unor ţări precum Cipru, Danemarca, Luxemburg, Malta, Olanda şi Marea Britanie. România beneficiază de o alocare totală de 391.300.000 euro, a treia la nivelul UE (preţuri pe cap de locuitor din 2011). Alocarea FEAD pe stat membru, 2014-2020 (preţuri în EURO din 2011, pe cap de locuitor) 25 20 15 10 5 0 xe ia Su a Ge dia ia ia hia da ru Es a ia rg nța ția Un a Slo ria Slo ia cia lia Po ia Bu ia Po ria Le a Ro ia ia Lit ia nia Ol ie ne a alt li Da and arc nd an ton Lu lg str n n an lon ton ân ec bu Cip Ita ga oa ga lga lan va e ve rita ua Ce Fra Be M Irla Gr Au rm Sp m m m rtu Cr Fin aB are M Sursa: Calcule realizate de autori folosind date din Anexa III a Regulamentului UE nr. 223/2014 şi date demografice (pentru 2014) din baza de date a Eurostat. În România, FEAD finanţează Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, care sprijină distribuirea de alimente şi materiale de bază, cum ar fi ghiozdane şi rechizite şcolare, pentru a creşte nivelul de frecventare a şcolii de către copiii de toate vârstele. Materialele şcolare sunt destinate copiilor din familiile în care venitul net lunar pe membru de familie este mai mic sau egal cu 50% din salariul minim brut pe ţară. Programul se adresează beneficiarilor VMG sau persoanelor al căror venit total este sub 45% din salariul minim brut pe ţară. Categoriile detaliate ale beneficiarilor ajutorului alimentar acordat în cadrul programului sunt menţionate în HG 779/2014 şi includ beneficiarii alocaţiei pentru susţinerea familiei, şomerii, pensionarii ale căror venituri sunt mai mici de 400 de lei pe lună sau beneficiarii pensiei sociale, persoanele cu handicap grav sau accentuat (adulţi şi copii) şi veteranii de război. Implementarea programului necesită o strânsă coordonare interministerială între Ministerul Fondurilor Europene, MMFPSPV şi Ministerul Educaţiei Naţionale (prin inspectoratele şcolare ale acestuia). Managementul programului este asigurat de către Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capital Uman. Programul a fost aprobat de Comisia Europeană în noiembrie 2014, iar implementarea acestuia a început în decembrie 2014 (componenta referitoare la ajutorul alimentar). 96 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Impactul asupra reducerii la nivelul actual de 60% (potrivit datelor ABF ale Institutului Naţional de Statistică, precum şi datelor administrative) la sărăciei al creşterii bugetului VMI circa 80%, cu o acoperire progresivă şi un nivel al prestaţiilor mai mare pentru persoanele cele mai sărace. Mărirea propusă a bugetului VMI este de așteptat să aibă, un impact puternic asupra reducerii sărăciei şi va creşte Simulările au demonstrat că mărirea bugetului programului, semnificativ şansele ca România să-şi atingă obiectivul comparativ cu bugetele combinate ale programelor naţional privind sărăcia înainte de anul 2020. Această actuale, va avea un impact major asupra reducerii sărăciei, iniţiativă politică (anunţată de guvern) va mări atât numărul potrivit tuturor scenariilor economice (Tabel 22, rândul beneficiarilor programelor bazate pe testarea mijloacelor, A). Presupunând o creştere economică moderată, sărăcia cât şi nivelurile prestaţiilor de care beneficiază aceştia. relativă va scădea cu aproximativ 4,4%, de la 22,84% Comparativ cu 2012, se preconizează mărirea treptată a în 2014 la 18,1% în 2016. Simulările arată că programul bugetului, de la 1,1 miliarde RON în 2012 la 2,2 miliarde RON are un impact similar asupra sărăciei absolute (cu pragul în 2016 şi apoi la 2,5 miliarde RON în 2017, urmând a fi de sărăcie ancorat în 2012 şi indexat cu rata inflaţiei). apoi menţinut la acest nivel în termeni reali. Se aşteaptă ca Dată fiind finanţarea suplimentară preconizată pentru noul program să fie mai bine orientat către cea mai săracă 2017 şi parametrii economici, este probabil ca reducerea chintilă decât actualele trei programe (conform experienţei sărăciei datorată programului să fie chiar mai mare în internaţionale, se preconizează că acurateţea direcţionării 2017, ajungând la 5,8% (în scădere de la 17,2% în absenţa noului program va fi de circa 80%). Mai mult, dată fiind programului la 11,4% după introducerea VMI). Aceasta va creşterea fondurilor bugetare, se preconizează că gradul de reduce nivelul sărăciei cu mult peste obiectivul de sărăcie acoperire a familiilor din cea mai săracă chintilă va creşte de asumat de 580.000 de persoane în 2020. TABEL 22: Evoluţia prognozată a sărăciei relative după implementarea programului VMI Politica implementată 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Status quo 22.6 23.1 22.8 22.5 22.4 22.6 22.5 22.8 22.8 A. Creşterea bugetului pentru VMI 18.1 17.8 17.9 18.7 18.7 A+B1. Creşterea bugetului și Scutirea veniturilor în calculul VMI care face ca 17.0 16.6 17.1 17.8 17.9 7% din NEETD să se încadreze în muncă A+B2. Creşterea bugetului și Scutirea veniturilor în calculul VMI care face ca 15.7 15.3 16.1 16.4 16.6 17% din NEETD să se încadreze în muncă Sursa: Estimări realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Notă: NEETD - persoană care nu este nici angajată, nici cuprinsă într-o formă de învăţământ sau instruire şi nu are o dizabilitate. Impactul asupra reducerii efectiv de eligibilitatei precum şi cuantumul prestaţiilor. Mai mult, beneficiarii vor putea continua să primească sărăciei al introducerii în anumite prestaţii de asistenţă socială pe perioada în care programul VMI a excluderii a lucrează, mărindu-şi astfel venitul total. În baza literaturii internaţionale, se aşteaptă ca modificarea criteriilor de 50% din venituri eligibilitate pentru prestaţii să conducă la angajarea unui procent situat între 7% şi 17% dintre persoanele sărace în VMI va utiliza o formulă de calcul a beneficiului care va vârstă de muncă care în prezent nu sunt nici angajate, nici nu va lua în considerare 50% din salariu şi alte venituri sunt cuprinse într-o formă de învăţământ sau instruire şi de natură salarială şi 25% din profitul agricol estimat. nu au o dizabilitate (NEETD). Prin urmare, simulările din Aceasta înseamnă că, în cazul familiilor cu un venit formal, Tabel 22 presupun că beneficiarii care sunt activaţi şi intră cu cât vor lucra mai mult, cu atât va fi mai ridicat pragul pe piaţa muncii primesc un spor reprezentând jumătate din Transferuri sociale | 97 venitul minim pe lună. Acestea presupun, de asemenea, că unificarea cadrului instituţional adresat beneficiarilor cele mai multe dintre persoanele care sunt activate provin de pensii de invaliditate şi de indemnizaţii de handicap, din cea mai săracă chintilă (70%), în timp ce celelalte provin care sunt de multe ori aceleaşi persoane. Operarea a din alte chintile. două surse separate de asistenţă pentru persoanele cu dizabilităţi neinstituţionalizate atrage o serie de probleme. Am simulat o limită superioară şi una inferioară pentru Cele două sisteme se adresează aceluiaşi grup de procentul activat al NEETD care beneficiază de VMI beneficiari, pe care însă îi tratează diferit (pensionarilor li - între 7% şi 17% (Tabel 22, rândurile A+B1, A+B2). se aplică criterii medicale şi funcţionale diferite de cele ale Persoanele din prima chintilă au fost selectate utilizând beneficiarilor indemnizaţiilor), au puncte de intrare diferite metoda corelării scorului de propensiune prin care au fost în sistem şi personal separat. Nivelul de suprapunere identificaţi şi ulterior selectaţi cei cu cele mai mari şanse este ridicat şi în creştere. În anul 2012, aproximativ 30% de a fi angajaţi, în timp ce persoanele din a doua până la a din beneficiarii indemnizaţiilor de handicap primeau şi cincea chintilă au fost selectate aleatoriu. Aceste simulări pensie de invaliditate, iar la nivelul gospodăriilor, nivelul demonstrează că sărăcia poate fi redusă în 2016 cu alte 1,1 de suprapunere era şi mai mare. Peste jumătate dintre până la 2,4 puncte procentuale. beneficiarii indemnizaţiilor de handicap primesc şi un anumit tip de pensie. 2.2.2. Acordarea În general, operarea a două sisteme separate în vederea de sprijin financiar certificării dizabilităţii unui solicitant este ineficientă atât pentru beneficiari, cât şi pentru contribuabili. Din cauza adecvat persoanelor diferitelor criterii de eligibilitate, solicitanţii se confruntă cu un acces inechitabil la serviciile de reabilitare şi cu cu dizabilităţi expuse un cost dublu dacă trebuie să solicite ambele tipuri de riscului de sărăcie sau prestaţii. Din perspectiva contribuabililor, existenţa a două sisteme rezultă în folosirea ineficientă a puţinelor resurse excluziune socială existente, costuri administrative mai mari, managementul necorespunzător al informaţiilor (ceea ce se traduce în elaborarea de slabă calitate a politicilor) şi conformare şi România are un sistem robust ce oferă sprijin persoanelor mai redusă. În plus, nu se oferă acelaşi set de servicii de cu dizabilităţi, existând trei surse principale de asistenţă. În reabilitare tuturor persoanelor cu dizabilităţi. primul rând, persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă în timp ce erau angajate formal primesc o pensie Guvernul lucrează deja la corectarea acestor aspecte de invaliditate şi servicii de reabilitare. Aceste servicii instituţionale în vederea simplificării accesului la sistemul sunt finanţate prin contribuţiile la asigurările sociale şi de asistenţă pentru persoanele cu dizabilităţi şi a folosirii sunt furnizate de Casa de Pensii, care sprijină aproximativ cât mai eficiente a capacităţii administrative limitate. Ca 700.000 de persoane cu un cost anual ce se ridică la parte a strategiei de reformă din domeniul asistenţei sociale, aproximativ 1% din PIB. În al doilea rând, toate persoanele guvernul doreşte: (i) să armonizeze criteriile medicale cu handicap grav, uşor sau moderat beneficiază de un de evaluare a dizabilităţii pentru pensia de invaliditate şi transfer monetar, furnizarea gratuită sau subvenţionată a indemnizaţia de handicap şi (ii) să unifice cadrul instituţional echipamentelor menite să le asigure incluziunea socială şi pentru a crea un singur canal de livrare care să servească servicii de reabilitare (inclusiv îngrijitori). Furnizarea acestor toate persoanele cu dizabilităţi. Noul sistem va oferi o servicii este descentralizată către autorităţile locale şi viaţă mai bună persoanelor cu dizabilităţi şi în multe alte vizează aproximativ 800.000 de persoane. Transferurile moduri. Va include evaluări individuale ale ambelor tipuri monetare plătite se ridică la numai 0,4% din PIB. Aceste de beneficiari (pensionari şi beneficiari ai indemnizaţiilor) prestaţii sunt finanţate atât din venituri publice naţionale, pentru a găsi metode de a îmbunătăţi modul în care cât şi din venituri publice locale. În al treilea rând, există un interacţionează aceste persoane în mediul lor social. Va sistem de îngrijire instituţionalizată care asistă aproximativ îmbunătăţi, de asemenea, sistemul de referire a pacienţilor 17.000 de persoane. Acest sistem este finanţat atât din către serviciile de reabilitare. Va fi mai corect şi echitabil venituri publice naţionale, cât şi din venituri publice locale. pentru a asigura că sunt incluse numai persoanele cu cele mai mari nevoi, ceea ce va creşte eficienţa şi eficacitatea Prima prioritate a guvernului în acest domeniu este generale ale sistemului. 98 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI A doua prioritate a guvernului este de a menţine puterea de de viaţă şi de scăderea ratei de fertilitate.51 Aceste două cumpărare a prestaţiilor financiare acordate persoanelor cu tendinţe demografice modifică în ritm alert structura de dizabilităţi. Cele mai multe persoane cu dizabilităţi trăiesc în vârstă a societăţii românești. Acest proces este accelerat şi familii care se confruntă cu dificultăţi economice şi sociale mai mult de rata ridicată a emigrării nete, în special în rândul majore. Mai mult decât atât, în familiile cu persoane cu populaţiei mai tinere. handicap grav, practica uzuală este ca unul dintre părinţi să îşi părăsească locul de muncă şi să devină asistentul Privire de ansamblu asupra personal al copilului cu dizabilităţi. Un studiu din anul 2010 legat de calitatea vieţii copiilor şi a tinerilor cu dizabilităţi fenomenului de îmbătrânire a fizice a indicat faptul că 89% dintre asistenţii personali populaţiei din România ai acestor persoane sunt membri de familie.49 În cadrul acestor familii, numai 20% dintre respondenţi au afirmat că În următoarele patru decenii, România se va confrunta cu nivelul veniturilor este suficient pentru a asigura o calitate un fenomen fără precedent de îmbătrânire a populaţiei. decentă a vieţii. Familiile monoparentale sunt numeroase Scăderea ratei de fertilitate şi creşterea speranţei de viaţă şi riscul de sărăcie al acestora este adesea unul ridicat, vor mări în mod semnificativ proporţia persoanelor vârstnice în special atunci când familiile au doi sau mai mulţi copii în populaţia totală, precum şi procentul cheltuielilor cu dizabilităţi. În ultimii patru ani, neindexarea prestaţiilor generate de îmbătrânirea populaţiei în PIB, în special al financiare destinate persoanelor cu dizabilităţi le-a agravat celor aferente pensiilor publice şi serviciilor de sănătate şi situaţia. Pentru a soluţiona aceste probleme, guvernul a de îngrijire de lungă durată. adoptat o hotărâre prin care creşte nivelul programelor ce În România, durata medie a vieţii a crescut semnificativ în vizează indemnizaţiile de handicap (cu 15%). În perioada ultimii 60 de ani, speranţa de viaţă la naştere mărindu-se 2016-2020, guvernul doreşte să indexeze aceste prestaţii cu aproximativ 14 ani în cazul femeilor şi cu 10 ani în rândul în funcţie de inflaţie. bărbaţilor (Figura 13). În acelaşi timp, rata totală a fertilităţii A treia prioritate a guvernului este de a îmbunătăţi modul a scăzut de la 2,9 copii per femeie la sfârşitul anilor 1960 de evaluare a dizabilităţii şi serviciile de reabilitare sau la 1,3 la sfârşitul anilor 2000 (Figura 14) prezintă scăderea asistenţă.50 Guvernul se va implica în îmbunătăţirea procentuală înregistrată pe grupe de vârstă între 2002 şi actualului sistem de evaluare a dizabilităţii astfel încât 2011, care subliniază tendinţa de emigrare a persoanelor cu acesta să ia în considerare nevoile reale ale persoanelor cu vârste sub 30 de ani. De exemplu, numai 82% din populaţia dizabilităţi. Aceasta va presupune proiectarea unui sistem care în 2002 avea vârste cuprinse între 10 şi 19 ani s-a holistic care să ţină seama atât de factorii personali şi de regăsit în Recensământul din 2011. mediu, cât şi de obiceiurile de viaţă şi alegerile personale. Este de aşteptat ca, în România, până în 2030, numărul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani să îl depăşească 2.2.3. Protecţia pe cel al persoanelor sub 20 de ani (Figura 15). Până în prezent, creşterea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi persoanelor vârstnice peste a fost rezultatul prelungirii speranţei de viaţă şi al numărului mai mare de persoane care ating această vârstă. expuse riscului de Rata de fertilitate în scădere se reflectă în numărul mic sărăcie sau excluziune de copii înregistrat începând cu 1980 şi în restrângerea populaţiei active începând cu 2010. Este important de socială remarcat faptul că previziunile demografice nu pot fi foarte precise, în special în cazul în care perioada de previzionare cuprinde mai multe decenii. De exemplu, migraţia s-a România se confruntă cu o îmbătrânire fără precedent a dovedit a fi extrem de dificil de estimat. Ratele de fertilitate populaţiei sale, generată de creşterea constantă a speranţei se pot schimba şi ele, deşi orice modificare influenţează 49 ASCHF-România (2010). 50 Acest subiect este discutat pe larg în capitolul privind serviciile sociale. 51 Potrivit proiecţiilor demografice ale Eurostat, se estimează că populaţia în vârstă de muncă a României va înregistra o scădere de 40% până în 2060. Se aşteaptă ca rata de dependenţă a persoanelor în vârstă, adică raportul dintre numărul de persoane vârstnice (65 de ani şi peste) şi numărul de persoane în vârstă de muncă (15-64 de ani), să se dubleze în următoarele patru decenii. Transferuri sociale | 99 FIGURA 12: Structura în funcţie de vârstă a populaţiei României în 2013 şi 2050 100 100 90 90 80 80 70 70 60 60 50 50 40 40 30 30 20 20 10 10 0 0 200 150 100 50 0 50 100 150 200 200 150 100 50 0 50 100 150 200 2013 2050 Bărbați Femei Bărbați Femei Sursa: Calcule ale Băncii Modiale folosind modelul PROST, pe baza datelor din 2013 furnizate de Ministerul Finanțelor Publice. FIGURA 13: Evoluţia speranţei de viaţă în România 90 81.7 82.8 79.3 80.5 78.0 77.6 80 76.7 75.9 72.6 73.6 74.1 72.0 72.4 70.9 69.6 69.5 70 65.0 67.1 66.5 66.1 65.1 61.5 60 1955-60 1965-70 1975-80 1985-90 1995-00 2005-10 2015-20 2025-30 2035-40 2045-50 2055-60 Femei Bărbați Sursa: Proiecţiile ONU privind populaţia. 100 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI FIGURA 14: Evoluţia ratei totale a fertilităţii în România şi efectul negativ asupra dimensiunii grupelor de vârstă, între 2002 şi 2011 Evoluţia ratei totale a fertilităţii în România Reducerea dimensiunii cohortei între 2002 și 2012, (%) 4 3.0 30 27 2.9 3 2.6 2.6 2.5 2.2 2.3 25 2.0 20 18 2 1.5 1.3 1.3 1.3 15 13 13 10 7 7 8 1 5 0 0 0-9 10-19 20-29 30-39 40-49 50-59 60-69 Vârsta în anul 2002 Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale folosind statisticile ONU privind populația (graficul din stânga), Eurostat (graficul din dreapta). FIGURA 15: Numărul de persoane din diferite segmente de vârstă, din 1960 până în 2060 (mii) 15000 12000 9000 6000 3000 0 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 200020052010 2015 20202025 20302035 20402045 20502055 2060 Sub 20 de ani 20-64 Peste 65 Sursa: Statisticile ONU privind populaţia. Proiecţiile demografice ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-2050. Transferuri sociale | 101 rezultatele abia peste câteva decenii. Tendinţa de prelungire Raportul de dependenţă demografică - definit ca raportul a speranţei de viaţă este deja bine înrădăcinată. dintre persoanele sub 20 de ani şi peste 65 de ani şi persoanele în vârstă de muncă (cele cu vârsta cuprinsă Conform previziunilor, România va cunoaşte una dintre cele între 20 şi 64 de ani) - este preconizat să crească, până în mai accelerate scăderi ale populaţiei în vârstă de muncă de 2050, cu mai bine de 0,35, de la nivelul minim de 0,60 din la nivelul Uniunii Europene, iar această tendinţă va exercita, 2013. Această creştere rapidă a ratei de dependenţă va fi probabil, o mare presiune asupra economiei. Proiecţiile parţial determinată de creşterea accentuată a numărului de demografice ale Uniunii Europene estimează că, până în persoane în vârstă de peste 65 de ani ca pondere în totalul 2050, numărul persoanelor cu vârste peste 65 de ani va populaţiei, după cum arată Tabel 23. Tranziţia demografică creşte dramatic şi va reprezenta aproape 30% din totalul preconizată va creşte, probabil, presiunea fiscală asupra populaţiei în 2050. În acelaşi timp, populaţia în vârstă de bugetelor publice, având în vedere că numărul mare al muncă (între 20 şi 64 de ani) va scădea cu peste 10% ca persoanelor vârstnice va atrage cheltuieli ridicate la nivelul şi procent din totalul populaţiei (vezi Figura 16). Ca urmare, pensiilor, al serviciilor de sănătate şi al celor de îngrijire rata de dependenţă a persoanelor vârstnice - definită ca de lungă durată. Odată cu încetinirea creşterii economice raportul dintre persoanele cu vârste peste 65 de ani şi şi reducerea încasărilor din impozitul pe venit - rezultate populaţia în vârstă de muncă - se va dubla în următoarele probabile al scăderii populaţiei în vârstă de muncă, patru decenii, ajungând la 55% în 2050. În următorii ani România va trebui să găsească soluţii cost eficiente pentru rata de dependenţă a persoanelor vârstnice va creşte de a satisface nevoile crescânde ale unei populaţii vârstnice la aproximativ 22% în 2014 la 33% în 2020. Reducerea tot mai numeroase. În absenţa unei reforme, tendinţa de segmentului de populaţie care contribuie la producţia îmbătrânire demografică poate să ducă la rate mai mari economică ar putea avea ca rezultat o creştere mai mică a ale sărăciei, excluziunii sociale şi dependenţei în rândul venitului pe cap de locuitor şi ar putea limita perspectivele persoanelor vârstnice. de creştere economică. FIGURA 16: Modificări preconizate în componenţa pe vârste a societăţii românești (%) 70 63 58 58 60 55 50 45 42 52 40 32 28 30 21 21 20 16 10 0 65+/20-64 20-64/Total population 65+/Total population Sursa: Proiecţiile demografice ale Uniunii Europene pentru perioada 2014-1050. 102 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Tendinţele raportului de dependenţă demografică şi ponderea persoanelor în vârstă de peste TABEL 23:  65 de ani în totalul populaţiei 2015 2020 2025 2030 2050 Raportul de dependenţă demografică 0,61 0,66 0, 71 0, 72 0, 94 Ponderea persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani în totalul 17 19 21 21 28 populaţiei Sursa: Proiecțiile demografice ale Uniunii Europene pentru 2014-2050. Dimensiunile etnice ale ocupată va scădea şi mai rapid decât o sugerează proiecţiile demografice de la nivel naţional. De aceea, fenomenului de îmbătrânire a asigurarea incluziunii minorităţii rome este esenţială populaţiei în România pentru dezvoltarea României. Creşterea ratei de ocupare şi a veniturilor romilor poate aduce beneficii economice Spre deosebire de tendinţele demografice înregistrate la considerabile, variind între 887 de milioane euro şi nivel naţional, una dintre cele mai numeroase minorităţi 2,9 miliarde euro pe an, precum şi beneficii fiscale din România, populaţia romă, reprezintă un grup tânăr, cu suplimentare cuprinse între 202 milioane euro şi 675 de o creştere dinamică.52 Aproximativ 613.000 de români, milioane euro pe an.54 respectiv 3,3% din populaţie, au declarat că sunt de etnie romă cu ocazia Recensământului din 2011, ceea ce Dimensiunile regionale ale înseamnă că romii sunt a doua minoritate etnică din punct de vedere al mărimii din. Experţii estimează că numărul fenomenului de îmbătrânire a actual al romilor este mult mai mare. Potrivit Consiliului populaţiei în România Europei, populaţia romă din România era cuprinsă, în 2010, între 1,2 milioane şi 2,5 milioane (adică între 6,5% şi 13,5% Fenomenul îmbătrânirii populaţiei din România are din populaţia totală). Copiii şi tinerii cu vârste între 0 şi 14 un pronunţat caracter regional, aşa cum rezultă şi din ani – următoarea generaţie ce va intra pe piaţa muncii – distribuţia inegală a populaţiei vârstnice la nivelul ţării (vezi reprezintă aproape 40% din populaţia romă comparativ partea stângă a Anexă Figura 4.2).55 Acest proces inegal cu 15% la nivelul populaţiei totale. Prin urmare, tendinţa de îmbătrânire nu se traduce neapărat printr-o reducere demografică manifestată în rândul romilor se află în contrast regională proporţională a numărului de contribuabili sau evident cu profilul populaţiei generale a României, ce prin creşterea proporţională a cheltuielilor generate de prezintă o rată de îmbătrânire rapidă (Anexă Figura 4.1). îmbătrânirea populaţiei. De exemplu, zonele cu o „densitate Speranţa de viaţă este mult mai scăzută în rândul minorităţii mare de pensionari” prezentate în Anexă Figura 4.2 rome decât la nivelul populaţiei totale a României. Unii (partea dreaptă) nu sunt întotdeauna identice cu cele care estimează diferenţe de până la 6 ani, în timp ce alţii au atras înregistrează cea mai mare pondere a populaţiei în vârstă atenţia asupra unei diferenţe de 16 ani între vârsta medie de de 65 de ani şi peste. Cele două hărţi din Anexă Figura deces a romilor şi cea a populaţiei totale a României.53 4.2 prezintă o concentrare a persoanelor vârstnice şi a pensionarilor în regiunile sudice, în timp ce partea centrală Cum se preconizează o scădere a populaţiei totale în şi de vest a României are în mod semnificativ mai mulţi vârstă de muncă a României, este de aşteptat ca procentul pensionari decât ar sugera numărul de persoane vârstnice, romilor să crească. În funcţie de diferitele estimări ale observându-se situaţia inversă în zona de nord-est. dimensiunii populaţiei rome, menţionate anterior, între 6% şi 20% dintre tinerii de azi din România sunt romi. O analiză mai aprofundată a distribuţiei geografice a Acest grup minoritar este, în general, exclus de pe piaţa populaţiei vârstnice subliniază diferenţe clare în ceea ce muncii şi, dacă situaţia rămâne neschimbată, populaţia priveşte componenţa pe vârste a populaţiei, în funcţie de 52 Această secţiune foloseşte informaţii din documentul Băncii Mondiale (2014a). 53 Banca Mondială (2014a). 54 Banca Mondială (2014a). 55 Această secţiune foloseşte informaţii din Bănca Mondială (2014a). Transferuri sociale | 103 gradul de urbanizare. Pentru aproximarea gradului de mici comunităţi rurale. Totuşi, aproape 25% din populaţia urbanizare, am grupat populaţia României în decile, în urbană beneficiază de pensie, comparativ cu numai 18% funcţie de dimensiunea municipalităţii în care locuieşte până la 20% în mediul rural. Ultima statistică este scăzută (vezi Figura 17). Coloana din extrema stângă reprezintă artificial prin excluderea beneficiarilor pensiilor de agricultor, populaţia Bucureştiului, iar cea din extrema dreaptă având în vedere că începând cu anul 2000 nu mai există reprezintă populaţia care trăieşte în cele mai mici localităţi noi beneficiari în această categorie, aceasta reprezentând rurale, cu o medie de 1.700 de locuitori. Figura 17 arată că tendinţa viitoare a sistemului de pensii în absenţa unei între 12% şi 15% din populaţia urbană are vârsta de peste scheme de pensii de agricultor. 65 de ani, proporţia fiind mai mare (23%) în cele mai FIGURA 17: Proporţia populaţiei vârstnice pe decile de populație în funcţie de gradul de urbanizare Numărul mediu de rezidenți în localitate (în mii) și gradul de urbanizare 40 30 20 pensionari 10 vârsta 75+ vârsta 65-74 0 vârsta 55-64 1,883 275 129 48 16 7.9 5.3 3.9 2.9 1.7 100% urban 100% urban 100% urban 100% urban 90% urban 36% urban 10% urban 2% urban 1% urban 0% urban Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale folosind Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011. Notă: Analiza exclude beneficiarii pensiei de agricultor, care nu se mai acordă din anul 2000, însă continuă să fie plătită dacă a fost acordată înainte de acel an. Distribuţia geografică inegală a fenomenului îmbătrânirii la sistemul de pensii, pierzându-şi astfel dreptul la pensia de populaţiei şi a gradului de acoperire al asigurărilor sociale tip contributiv, care i-ar putea asigura împotriva riscului de va expune probabil, în viitor, multe persoane vârstnice din sărăcie la vârste înaintate. mediul rural unui risc crescut de sărăcie la vârste înaintate. Furnizarea de servicii medico-sociale populaţiei vârstnice După cum indică Figura 18, acoperirea asigurărilor sociale din mediul rural reprezintă o provocare şi mai mare dacă depăşeşte 95% la nivelul populaţiei urbane de peste 65 luăm în calcul distribuţia geografică a persoanelor celor mai de ani. Pe de altă parte, acoperirea pensiei scade în rândul în vârstă. În ciuda speranţei de viaţă mai scăzute înregistrate populaţiei rurale mai în vârstă. În timp ce multe persoane în zonele rurale mai sărace, cea mai mare pondere a vârstnice din mediul rural care nu beneficiază de schema persoanelor celor mai în vârstă – 75 de ani şi peste – trăiesc generală de asigurări sociale sunt eligibile pentru pensia de tot în mediul rural. Până la 11% din populaţia celor mai mici agricultor, acest lucru nu se aplică în cazul populaţiei rurale localităţi se află în acest interval de vârstă şi mai mult de o mai tinere, deoarece nu se mai acceptă noi participanţi treime dintre aceşti cetăţeni trăiesc singuri (Anexă Figura în schema pensiilor de agricultor. Deşi populaţia de la 4.3). Această populaţie este extrem de vulnerabilă la sate poate şi trebuie să participe la sistemul public de sărăcie, excluziune şi lipsa accesului la servicii de sănătate pensii de tip redistributiv, alături de întreaga populaţie a şi îngrijire de lungă durată. României, un procent ridicat desfăşoară activităţi agricole de subzistenţă, situate de obicei în afara economiei bazate pe Diferenţele mari între comunităţile urbane şi cele rurale în fluxuri monetare. Ca urmare, deseori, micii agricultori care ceea ce priveşte rata de dependenţă a persoanelor vârstnice desfăşoară activităţi independente nu pot plăti contribuţiile (vezi Anexă Figura 4.4) se datorează în mare parte migraţiei, 104 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI FIGURA 18: Gradul de acoperire cu asigurări sociale la nivelul populaţiei vârstnice pe decile de populație în funcţie de gradul de urbanizare Numărul mediu de rezidenți în localitate (în mii) și gradul de urbanizare 100% 45 - 54 55 - 64 65 - 74 75 and over 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 1,883 275 129 48 16 7.9 5.3 3.9 2.9 1.7 100% urban 100% urban 100% urban 100% urban 90% urban 36% urban 10% urban 2% urban 1% urban 0% urban Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale folosind Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011. Notă: Analiza exclude beneficiarii pensiei de agricultor, care nu se mai acordă din anul 2000, însă continuă să fie plătită dacă a fost acordată înainte de acel an. în special celei interne datorate urbanizării. Este important pensii au ajutat 61,9% din populaţia vârstnică să iasă din ca factorii de decizie să realizeze că migraţia, cu precădere sărăcie. Alte transferuri sociale au redus rata de incidenţă a migraţia internă către zonele urbane, este un produs sărăciei cu încă 2,6 puncte procentuale. În mod similar, în natural al dezvoltării, de care beneficiază în principal mediul cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 50 şi 64 de ani, urban. Acest fenomen este adesea încurajat în numele transferurile de pensii au diminuat rata de incidenţă a sărăciei productivităţii crescute şi al oportunităţilor de angajare pre-transfer de 48,4% cu 32,8 puncte procentuale, în timp oferite tinerilor, putând fi benefic şi din alte motive. Totuşi, ce alte transferuri sociale au reuşit să o reducă cu 2,1 puncte o rată ridicată a dependenţei persoanelor vârstnice din procentuale. Această analiză indică în mod clar faptul că localităţile rurale reprezintă adesea costul acestei dezvoltări scăderea substanţială a ratelor de înlocuire şi/sau reducerea economice, iar povara acestuia ar trebui distribuită între acoperirii sistemului de pensii ar putea creşte semnificativ comunităţile urbane şi rurale. rata de incidenţă a sărăciei la vârste înaintate în România.56 În România, sistemul de pensii joacă cel mai important rol Pe viitor, nu se preconizează nicio creştere semnificativă în protecţia populaţiei împotriva sărăciei la vârste înaintate. a deficitului sistemului de pensii de tip redistributiv (Anexă Rata de incidenţă a sărăciei în rândul pensionarilor a fost Figura 4.5). Această situaţie se datorează, în principal, relativ mare în perioada de tranziţie a României din anii ‘90. scăderii nivelului de acoperire a pensiei, în special în Totuşi, aceasta a scăzut considerabil în perioada în care s-a mediul rural unde schema pensiilor de agricultor nu mai înregistrat o puternică creştere economică, între 2000 şi acceptă noi participanţi, şi reducerii ratelor de înlocuire. 2008. Sărăcia absolută, calculată pe baza metodologiei Se preconizează că valoarea pensiilor medii din Pilonul I Băncii Mondiale, care ia în considerare nevoile minime de şi Pilonul II combinate, ca procent din salariul mediu, va bază ale unei gospodării, a scăzut de la 35,9% în 2000 scădea cu mai mult de 15 puncte procentuale, reprezentând la aproximativ 5% în 2008. În 2008, rata de incidenţă aproximativ 35% din salariul mediu la finalul perioadei a sărăciei în cazul persoanelor cu vârsta de 65 de ani şi de simulare. Această scădere este cauzată de o indexare peste, înainte de primirea oricărui tip de transfer, a ajuns mai puţin generoasă a pensiei, aşa cum este prevăzut în la 80,7%. Totuşi, transferurile realizate prin sistemul de lege începând cu 2021, când valoarea punctului de pensie 56 Organizația Internațională a Muncii (2010) și Banca Mondială (2015b). Transferuri sociale | 105 trebuie să fie majorată anual cu 100% din rata inflaţiei plus sărăciei populaţiei vârstnice în România. Ca urmare, orice 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizat în scădere a nivelului de acoperire ar putea periclita grav anul precedent. În următorii nouă ani, procentul creşterii şansele României de a-şi atinge obiectivul de a scoate salariale reale, luat în considerare la calcularea valorii din sărăcie 580.000 de persoane până în 2020. Evoluţia pensiei, va fi redus gradual cu 5% pe an până în 2030, când situaţiei din mediul rural ridică şi întrebarea dacă riscul valoarea punctului de pensie se va mări doar în funcţie de sărăciei la vârste înaintate va fi abordat de factorii de decizie creşterea ratei inflaţiei. pe termen mediu spre lung. Schimbările vor afecta în mod special femeile, 32% dintre ele depinzând în prezent de Având în vedere scăderea preconizată a nivelului de pensia de agricultor acordată după împlinirea vârstei de acoperire a pensiei (vezi Tabel 24), în viitor, un număr mai 65 de ani (numai 13% dintre bărbaţii din această grupă de mic de persoane vârstnice vor beneficia de pensia de tip vârstă primesc în prezent pensia de agricultor). Pensiile contributiv pentru limită de vârstă, în special în zonele universale pentru limită de vârstă, pensiile de agricultor rurale ale ţării. După cum s-a menţionat anterior, sistemul restabilite sau programele extinse de asistenţă socială de pensii a avut cel mai important efect asupra reducerii adresate zonelor rurale par a fi singurele opţiuni viabile. TABEL 24: Nivelul preconizat de acoperire a pensiei şi rata preconizată de înlocuire (Pilonii I şi II) (%) 2015 2020 2025 2030 2040 2050 2060 2070 2080 Femei cu vârsta 85 82 78 73 68 67 67 Acoperirea estimată a de 65 de ani sistemului de pensii Bărbaţi cu vârsta 86 85 83 81 77 73 68 67 67 de 65 de ani Rata totală preconizată de înlocuire 49 44 41 37 34 33 33 33 34 (Pilonii I şi II) Sursa: Calcule ale Băncii Modiale folosind modelul PROST, pe baza datelor din 2013 furnizate de Ministerul FinanțelorPublice. Pe viitor, este de aşteptat ca venitul mediu din pensii să durată, în timp ce impozitele pe veniturile salariale se vor crească în continuare, scăzând însă treptat comparativ mări. Se estimează că populaţia în vârstă va creşte atât cu salariile. Reforma pensiilor din anul 2000 a consolidat în termeni absoluţi, cât şi ca pondere în populaţia totală, legătura dintre contribuţiile plătite şi pensiile primite, oferind rezultând astfel o cerere mai mare de servicii medicale şi lucrătorilor unele stimulente pentru a rămâne în câmpul de îngrijire de lungă durată. Această situaţie ridică multe muncii o perioadă mai îndelungată. Reforma a intenţionat semne de întrebare referitoare la modul în care se va reuşi să elimine şi dezechilibrele fiscale provocate de creşterea acoperirea nevoilor crescânde ale vârstnicilor. Totodată, rapidă a ratelor de dependenţă. Factorii de decizie trebuie scăderea estimată a proporţiei populaţiei ce contribuie la apreciaţi pentru că au realizat din timp faptul că, având în producţia economică ar putea avea ca rezultat o creştere vedere evoluţiile demografice, este necesară acumularea mai mică a venitului pe cap de locuitor şi încetinirea creşterii unui număr mai redus de drepturi de pensie. Aceasta economice generale. În absenţa unei reforme, îmbătrânirea înseamnă, desigur, că rata de înlocuire va scădea în cazul în populaţiei poate atrage astfel rate mai ridicate ale sărăciei, care nu se prelungeşte semnificativ perioada de contribuţie. excluziunii sociale şi dependenţei în rândul persoanelor Chiar şi în condiţiile unei creşteri treptate a vârstelor de vârstnice. pensionare aşa cum este prevăzut, este de aşteptat ca rata Pentru a diminua riscurile prezentate de îmbătrânirea de înlocuire să scadă în timp, după cum reiese şi din Tabel populaţiei, recomandăm ca guvernul să implementeze 24. Cei afectaţi de această schimbare vor prefera, probabil, politici care: să muncească mai mult pentru a atenua scăderea relativă a veniturilor din pensie. Această schimbare demografică va exercita o presiune fiscală ridicată asupra sistemului public de pensii, a • Să asigure o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă şi o carieră îndelungată populaţiei vulnerabile în vârstă de muncă. În viitor, presiunile fiscale pot atrage o rată serviciilor de asistenţă medicală şi a îngrijirii de lungă internă redusă a rentabilităţii contribuţiilor la pensii, 106 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI fiind necesare perioade de contribuţie şi mai lungi şi un nivel mai ridicat al contribuţiei pentru a obţine 2.2.4. Protecţia o pensie decentă. Aceasta poate expune riscului de sărăcie numeroşi viitori pensionari. Femeile sunt cu consumatorilor săraci totul vulnerabile deoarece au, în general, un număr şi vulnerabili împotriva creşterii tarifelor la mai mic de ani lucraţi şi câştigă salarii mai mici (acumulând astfel mai puţine drepturi de pensie). De asemenea, adesea trăiesc mai mult decât partenerii lor şi, prin urmare, ajung să locuiască singure, electricitate confruntându-se cu un cost al vieţii mai ridicat şi, implicit, cu un risc mai mare de sărăcie şi excluziune Consumatorii vulnerabili sunt cei care trăiesc în sărăcie socială. Pentru a elimina această problemă, sugerăm monetară, precum şi anumite categorii (precum persoanele ca guvernul să asigure o pensie adecvată persoanelor singure sau în vârstă) cu venituri scăzute spre medii. vârstnice cu o vechime mică în muncă şi cu venituri Guvernul a mărit gradual tarifele la gaze şi energie electrică salariale scăzute, dar şi celor ce trăiesc singure. În pentru a le alinia la tarifele din UE. Aceasta creşte povara plus, este esenţial să se găsească metode de a creşte energetică resimţită de consumatori, în special de familiile vechimea în muncă în sectorul formal şi şansele de mai sărace. angajare sau de a obţine un venit în cazul grupurilor Consumatorii săraci şi cei cu venituri scăzute spre medii vor vulnerabile. continua să beneficieze de prestaţii de asistenţă socială, • Să analizeze politica privind pensiile sociale. Acoperirea redusă a populaţiei în vârstă de muncă de către sistemul de pensii, în special în mediul care vor acoperi o parte din costurile de încălzire pe timpul sezonului rece. Actualele măsuri de diminuare a costurilor includ creşterea nivelului programelor bazate pe testarea mijloacelor (programul privind venitul minim garantat şi rural, va conduce în final la apariţia unui segment alocaţia pentru susţinerea familiei), plus sprijin sezonier prin mare de persoane vârstnice neeligibile pentru programul de ajutoare pentru încălzirea locuinţei. Acesta pensiile contributive şi, prin urmare, expuse riscului din urmă a fost modificat de curând în ideea de a oferi de sărăcie. Acest lucru va exercita, la rândul său, o sprijin consumatorilor a căror unică opţiune de încălzire puternică presiune asupra programelor de asistenţă a locuinţelor este electricitatea, pe lângă ajutorul acordat socială. În consecinţă, trebuie extins gradul de consumatorilor care folosesc lemne, gaze şi sistemul de acoperire al sistemului de pensii şi asigurat un termoficare. Acest program va continua sub auspiciile nivel adecvat al veniturilor în cazul persoanelor viitorului program VMI. vârstnice care nu au dreptul la o pensie contributivă. Ca răspuns la acest risc, guvernul ar trebui să ia în Pe lângă ajutorul pentru încălzire, acordat familiilor cu calcul revizuirea politicilor sale referitoare la pensiile venituri mici care trăiesc în locuinţe proprietate personală, sociale adresate persoanele vârstnice şi identificarea noul program consolidat VMI, bazat pe testarea mijloacelor surselor de finanţare a obligaţiilor aferente pensiilor de trai, va include o componentă locativă adresată familiilor necontributive, care se aşteaptă să crească în ritm care trăiesc în locuinţe sociale. Acest ajutor locativ va alert pe viitor. acoperi costul chiriei suportate de aceştia şi o parte • din costurile cu încălzirea pentru a preveni fenomenul Să analizeze legislaţia privind pensiile anticipate şi persoanelor fără adăpost, prin reducerea numărului viitoarea vârstă de pensionare. Problema reducerii evacuărilor. numărului de pensii anticipate şi cea a prelungirii vârstei de pensionare sunt analizate în detaliu şi documentate corespunzător la nivel naţional. Trebuie stabilite cu atenţie precondiţiile acestor măsuri şi concepute programe adaptate care să pregătească această tranziţie. Transferuri sociale | 107 2 POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.3. Servicii sociale „Scopul nostru este asigurarea unei reţele naţionale de servicii sociale echitabil distribuite, performante şi accesibile tuturor potenţialilor beneficiari la nivel naţional.” Guvernul României: Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale 2006-2013, HG 1826/2005. Obiective principale 2.3. Servicii sociale 110 2.3.1. Încurajarea co-deciziei şi a implicării beneficiarilor în furnizarea serviciilor sociale 112 2.3.2. Îmbunătăţirea procesului de evaluare a nevoilor la nivelul comunității și a sistemului de management a informațiilor, precum și asigurarea alinierii acestora la politicile şi practicile decizionale locale 113 2.3.3. Îmbunătăţirea finanţării serviciilor sociale 115 2.3.4. Consolidarea şi îmbunătăţirea asistenţei sociale la nivel comunitar 120 2.3.5. Crearea unor echipe comunitare de intervenţie integrată 129 2.3.6. Dezvoltarea serviciilor sociale adresate grupurilor vulnerabile 137 110 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.3. Servicii sociale În sensul Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 (art. 27 alin. 1), serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul • Adoptarea unui act normativ ce stabileşte un mecanism de asigurare a calităţii serviciilor sociale;60 • de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, Adoptarea unui act normativ privind profesiile în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, a prevenirii şi specifice domeniului social (precum profesia de a combaterii riscului de excluziune socială, a promovării asistent social şi cea de psiholog, în 2004); • incluziunii sociale şi a creşterii calităţii vieţii.57 Această secţiune vizează serviciile sociale din cadrul sistemului Ratificarea Cartei Sociale Europene (1998), ce de asistenţă socială, având în vedere că celelalte tipuri de reglementează dreptul persoanei la servicii sociale servicii (precum cele din sfera ocupării forţei de muncă, a oferite de asistenţi sociali calificaţi; • educaţiei, a sănătăţii, a justiţiei şi a locuirii) sunt dezbătute în alte capitole. Adoptarea legislaţiei privind funcţionarea sistemului de asistenţă socială (în 2001, 2006 şi 2011), care Dezvoltarea serviciilor sociale constituie un obiectiv reglementează mecanismele de planificare strategică strategic al Guvernului României încă din 2006 şi va a măsurilor de asistenţă socială, pentru a oferi un rămâne o prioritate până în 2020. Începând cu anul 1990, răspuns rapid la schimbările economice, demografice statul, autorităţile locale, ONG-urile şi societăţile comerciale şi sociale. au dezvoltat o gamă largă de servicii sociale adresate categoriilor vulnerabile pe întreg teritoriul României, care Este necesară o reţea de servicii amplă, bine coordonată şi trebuie consolidate şi extinse în continuare. În prezent, integrată pentru a combate cele mai persistente probleme sistemul naţional de asistenţă socială este un sistem sociale ale României, precum nutriţia precară a copiilor, structurat, ce a parcurs următoarele etape cheie: neglijarea şi abuzul copiilor, părăsirea timpurie a şcolii • şi slaba dezvoltare a programelor de educaţie timpurie Adoptarea legislaţiei în baza căreia autorităţile publice a copilului. Printre aceste probleme putem include şi locale trebuie să organizeze, să acorde şi să finanţeze şomajul tinerilor, serviciile medicale primare şi preventive servicii sociale ca servicii de interes public local;58 insuficiente, numărul mic al locuinţelor sociale şi lipsa • serviciilor de sprijin menite să răspundă diferitelor nevoi Adoptarea legislaţiei care prevede un pachet variat de (precum dizabilităţi, dependenţă de droguri şi alcoolism, instrumente de finanţare din fonduri publice (adresate violenţă domestică, lipsa unui adăpost şi nevoile foştilor organizaţiilor private), prin finanţare directă, dar şi în deţinuţi). Sărăcia monetară adânceşte şi mai mult sistem concurenţial;59 vulnerabilităţile, însă doar prin acordarea de beneficii sociale • nu se pot elimina actualele probleme sociale. Beneficiile Redirecţionarea, în 1998, a finanţării acordate de sociale (atât în bani, cât şi în natură) trebuie să ofere MMFPSPV, renunţând la sprijinirea programelor beneficiarilor un venit sigur şi, prin urmare, orice reformă a menite să înfiinţeze sau să reorganizează servicii sistemului va trebui să consolideze şi să optimizeze acest de zi şi de tip rezidenţial în favoarea susţinerii tip de sprijin. Sprijinul financiar este fundamental având cheltuielilor curente ale acestora, în special a celor în vedere nivelul ridicat al sărăciei şi al lipsurilor materiale legate de salarii şi de formarea specialiştilor (în din România şi riscul crescut prezentat de familiile cu paralel cu finanţarea înfiinţării de noi centre); membri tineri şi copii, însă categoriile cele mai vulnerabile 57 Această definiţie a serviciilor sociale concordă cu definiţia cel mai des folosită la nivelul UE, aceea a „serviciilor sociale personale” (Munday, 2007:10). În România, serviciile sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme/ structuri diverse, în funcţie de activităţile desfăşurate şi de nevoile specifice ale fiecărei categorii de beneficiari (Legea 292/2011, art. 27 alin.2). Aceste servicii sunt oferite în diferite locaţii şi cadre instituţionale, cum ar fi la domiciliul persoanei, în centre de zi şi structuri rezidenţiale, fiind deservite de personal ce include asistenţi sociali, îngrijitori, prestatori de servicii de asistenţă la domiciliu, terapeuţi şi cadre aferente creşelor. 58 Inclusiv o secţiune separată în bugetele locale dedicată serviciilor sociale (1996) şi serviciilor de protecţie a copilului (1998); prima Lege privind bugetele locale (după 1989); înfiinţarea serviciilor sociale ca servicii de interes public local (1996, 2001, prin Legea administraţiei publice locale); înfiinţarea serviciilor de protecţie a copilului în subordinea consiliilor judeţene, ca o responsabilitate iniţial opţională (HG 1159/1996), iar mai apoi obligatorie (HG 205/1997); recunoaşterea furnizorilor de servicii sociale ca furnizori de interes public local (2001); o mai mare responsabilizare a autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea şi finanţarea serviciilor sociale (2001, 2003). 59 Programe de subvenţii (1998), finanţări (2005), concesionare şi achiziţii (2001, 2006, 2012). 60 Standarde de calitate (2001, 2004, 2005 etc.), acreditarea furnizorilor de servicii (2004), inspecţia socială a furnizorilor de servicii (2006). Servicii sociale | 111 au nevoie şi de servicii sociale create pentru a răspunde să vizeze, în principal, îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale nevoilor lor specifice. Aşadar, trebuie dezvoltate pachete familiilor, implicarea familiilor în deciziile luate în legătură cu de sprijin acordate categoriilor celor mai vulnerabile, care propriul caz şi sprijinirea familiilor de către comunitate. să integreze prestaţiile financiare şi serviciile sociale în Noua abordare ce trebuie promovată în următorii ani este vederea promovării incluziunii cu succes a acestor persoane una centrată pe familie şi pe persoană, fiind totodată în societate. sustenabilă şi fondată pe o viziune holistică asupra Pe termen mediu, cererea de servicii sociale cel mai dezvoltării. Scopul acestei abordări este să încurajeze probabil va continua să crească, ţinând cont de principalele beneficiarii să folosească în mod creativ şi inovator tendinţe demografice. Potrivit datelor Eurostat bazate pe cunoştinţele deţinute de membrii comunităţii şi resursele Recensământul din 2011, România se află printre primele disponibile în mediul în care trăiesc pentru a-şi acoperi cinci state europene în care se înregistrează o scădere nevoile socio-economice. Această abordare urmăreşte demografică datorată atât creşterii negative a populaţiei, maximizarea potenţialului uman şi promovarea autonomiei cât şi migraţiei. Deşi aproape jumătate din populaţie trăieşte şi a implicării în procesul decizional. Pune, de asemenea, în mediul rural,61 doar 24% dintre serviciile sociale sunt accent pe sprijin şi servicii centrate pe persoană şi familie, furnizate în aceste zone şi doar 6% dintre subvenţiile de integrate şi bazate pe comunitate. Cu alte cuvinte, la bugetul de stat acordate asociaţiilor şi fundaţiilor (Legea abordarea se concentrează pe siguranţa şi nevoile copiilor, nr. 34/1998) ajung la centrele din localităţile rurale. tinerilor, adulţilor şi persoanelor în vârstă aflate în situaţii Îmbătrânirea populaţiei rurale şi pensia opţională pentru vulnerabile în familiile şi comunităţile lor şi se bazează agricultori (2010), dar şi plecarea la muncă în străinătate pe punctele forte ale familiilor în vederea obţinerii celor a tinerilor şi a adulţilor se aşteaptă să ducă la o creştere a mai bune rezultate. În concordanţă cu această abordare, cererii de servicii sociale din partea persoanelor vârstnice prezentul studiu subliniază nevoia de servicii adecvate şi a copiilor lăsaţi în ţară de către părinţi. În România, există pentru întreaga populaţie, în special pentru persoanele încă o puternică tradiţie a îngrijirii oferite în familie, cu toate sărace, cele vulnerabile şi cele cu nevoi speciale, că numărul mare al persoanelor active ce au plecat la promovează serviciile integrate şi comunitare în scopul muncă în străinătate face ca tot mai mulţi copii şi vârstnici asigurării unor intervenţii durabile şi recunoaşte faptul că să nu beneficieze de sprijin familial. În următorii ani, asistenţii sociali, printre alţi profesionişti, joacă un rol cheie emigrarea (mai ales a femeilor) va avea, probabil, un impact în dezvoltarea capacităţii populaţiei de a elimina cauzele şi şi mai mare asupra cererii şi ofertei de servicii de asistenţă consecinţele sărăciei şi vulnerabilităţii lor. socială. Dezvoltarea serviciilor sociale trebuie încadrată într-o Pe termen scurt, o schimbare de paradigmă în procesul politică coerentă în baza unei abordări incluzive, create de dezvoltare a protecției sociale este necesară. Faptul cu scopul de a sprijini persoanele în cadrul familiilor şi că guvernul pune, la ora actuală, accent pe beneficiile comunităţilor, mai ales în contextul regionalizării şi al sociale monetare este criticat deoarece acestea creează descentralizării financiare şi administrative.62 În acest scop, dependenţă şi nu sunt oportune sau favorabile dezvoltării. studiul de fundamentare identifică şase obiective principale: Majoritatea practicilor de dezvoltare comunitară adoptate (1) încurajarea co-deciziei şi a implicării beneficiarilor în în prezent, în România, sunt criticate pentru că nu se acordarea serviciilor sociale; (2) îmbunătăţirea procesului concentrează pe împuternicirea individului sau pe de evaluare a nevoilor la nivelul comunităților locale și dezvoltarea umană dezvoltare umană. Numeroase servicii a sistemului de management a informațiilor, precum sociale sunt criticate pentru că nu răspund nevoilor reale ale și asigurarea alinierii acestora la politicile şi practicile beneficiarilor lor sau pentru că nu sunt centrate pe persoană decizionale locale; (3) îmbunătăţirea finanţării serviciilor (clientul fiind, adesea, perceput ca un simplu beneficiar sociale; (4) consolidarea şi îmbunătăţirea asistenţei sociale pasiv). Prin urmare, trebuie să se treacă la o abordare care la nivel comunitar; (5) crearea unor echipe comunitare 61 Potrivit noii clasificări NUTS (nomenclatorul comun al unităţilor teritoriale de statistică), România are două judeţe ce sunt predominant urbane (cu o populaţie rurală de sub 20%), 18 judeţe intermediare (cu o populaţie rurală între 20% şi 50%) şi 27 de judeţe ce sunt predominant rurale (cu o populaţie rurală de peste 50%). 62 Serviciile sociale sunt înfiinţate într-un sistem descentralizat (2003) şi, prin urmare, nu sunt supuse procesului de descentralizare (2006). Aşadar, este nevoie să se modifice Legea nr. 195/2006 privind descentralizarea. Creşterea capacităţii administrative de a asigura acces la servicii publice de calitate reprezintă un obiectiv general al Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 (Obiectivul general IV, Anexa 1: 83-85,www.mdrap.ro/userfiles/consultari_publice/30_06_14/anexa1.doc). Strategia recomandă dezvoltarea standardelor de calitate şi de cost pentru toate serviciile publice pentru ca acestea să devină mai eficiente şi să beneficieze de o calitate mai bună. De asemenea, propune crearea unui pachet minim de servicii publice de bază pe care va trebui să îl ofere fiecare unitate administrativ teritorială, precum şi un pachet opţional de servicii ce trebuie acordat de localităţile mai dezvoltate. Guvernul analizează la ora actuală alocările bugetare necesare pentru a atinge acest obiectiv. 112 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI de intervenţie integrată, în special în comunităţile sărace şi marginalizate; (6) dezvoltarea serviciilor adresate categoriilor vulnerabile, inclusiv copiilor şi persoanelor • Reglementarea condiţiilor speciale în care operatorii economici cu scop lucrativ pot acorda servicii sociale. Diferenţierea naturii economice a serviciilor sociale cu dizabilităţi (și/ sau cu probleme de sănătate mintală), după tipul de contract, nu după tipul de entitate. • persoanelor vârstnice şi altor grupuri vulnerabile. Aceste obiective sunt dezbătute în secţiunile ce urmează. Asigurarea că legislaţia este în concordanţă cu Directiva privind serviciile în cadrul pieţei interne (2006) şi cu obligaţia de a stabili un punct de contact 2.3.1. Încurajarea co- unic (OUG 49/2009); deciziei şi a implicării beneficiarilor în • Analizarea diferitelor tipuri de parteneriate public- private în domeniul serviciilor sociale, în concordanţă cu Directiva privind achiziţiile publice şi cu Legea furnizarea serviciilor privind parteneriatul public-privat (de exemplu, analiza modului în care Fondul Român de Dezvoltare sociale Socială alege grupurile din cadrul comunităţilor rurale sărace ce pot iniţia activităţi generatoare de venituri Implicarea participativă a beneficiarilor este esenţială sau proiecte de mică infrastructură); • pentru succesul şi sustenabilitatea serviciilor sociale oferite în cadrul unei comunităţi. Este, de asemenea, necesar Simplificarea procedurilor de acreditare a furnizorilor să se asigure că intervenţiile din sfera asistenţei sociale de servicii sociale (înregistrare online cu confirmare au un impact pozitiv şi produc rezultate consistente. ulterioară); organizarea registrului pe regiuni astfel România nu deţine încă nişte linii directoare clare privind încât viitoarele autorităţi regionale să îl poată prelua implicarea beneficiarilor în procesul decizional al serviciilor în momentul în care îşi asumă responsabilităţile sociale. Prin urmare, guvernul ar trebui să ia măsuri delegate de către guvernul central; • speciale, în concordanţă cu alte forme de protecţie a drepturilor consumatorilor, astfel încât să se asigure că Îmbunătăţirea Nomenclatorului Serviciilor Sociale beneficiarii au un cuvânt de spus în deciziile legate de (detalierea nivelului 4 din clasificarea CAEN, planificarea, dezvoltarea, gestionarea şi evaluarea tuturor descrierea succintă a atribuţiilor, precizări legate de tipurilor de servicii sociale. Răspunderea socială include tipul de furnizor ce are dreptul să presteze serviciile şi responsabilităţile şi obligaţiile furnizorilor de servicii respective); sociale în relaţia cu beneficiarii lor, dar şi necesitatea de a implementa mecanisme pentru gestionarea şi soluţionarea reclamaţiilor şi a petiţiilor. • Includerea obligaţiei de înregistrare a contractului de finanţare la oficiul de cadastru, în baza unei proceduri aplicate în cazul investiţiilor în centrele de Trebuie extins rolul furnizorilor privaţi şi al ONG-urilor în zi şi cele de tip rezidenţial, astfel încât să se asigure acordarea şi dezvoltarea serviciilor sociale atât la nivel sustenabilitatea investiţiilor; • naţional, cât şi local. Actualele parteneriate public-private au avut o evoluţie pozitivă de-a lungul anilor în ceea ce Eliminarea obligaţiei ca entităţile non-profit străine priveşte numărul şi amploarea activităţilor lor. Guvernul să obţină aprobarea prealabilă a guvernului pentru a doreşte să ofere un sprijin mai consistent ONG-urilor putea funcţiona în România şi recunoaşterea oficială ce oferă servicii sociale şi să creeze proceduri adecvate a utilităţii publice a furnizorilor privaţi de servicii de contractare în vederea creşterii numărului şi calităţii sociale (oferite de consiliile locale şi judeţene sau prin serviciilor sociale disponibile comunităţilor şi cât mai multor parteneriate intercomunitare/ regionale). persoane vulnerabile şi excluse. Mai mult, în conturarea legislaţiei secundare aferente Legii nr. 292/2011, MMFPSPV are în vedere: Servicii sociale | 113 2.3.2. Îmbunătăţirea (prin Direcţiile Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau DGASPC), nu de către comunităţile locale. procesului de Aşadar, monitorizarea şi evaluarea serviciilor sociale evaluare a nevoilor necesită îmbunătăţiri pentru ca sistemul de servicii sociale să devină mai responsabil, relevant şi eficient. Actuala la nivelul comunității bază de date (registrul naţional) cu furnizorii de servicii este limitată şi nu este în întregime operaţională la nivelul și a sistemului de anumitor funcţii, care ar putea susţine colectarea datelor şi management a documentarea politicilor publice. Investiţia într-un sistem electronic complex de asistenţă informațiilor, precum socială este esenţială pentru planificarea, monitorizarea şi evaluarea eficientă a prestaţiilor şi serviciilor de protecţie și asigurarea alinierii socială. Acest gen de sistem electronic ar permite acestora la politicile şi verificarea încrucişată automată a datelor din sfera asistenţei sociale în toate bazele de date relevante. Sistemul practicile decizionale electronic de asistenţă socială ar include: (i) o bază de date electronică a finanţelor publice, (ii) un registru agricol locale electronic, (iii) un registru electronic referitor la ocuparea forţei de muncă şi pensii, (iv) un registru civil electronic şi În sectorul serviciilor sociale, procesul de evaluare a (v) un registru naţional al furnizorilor de servicii sociale. nevoilor şi sistemele de gestionare a informaţiilor sunt în Implementarea unui astfel de sistem la nivelul autorităţilor continuare deficitare, fiind rareori folosite ca resurse pentru locale ar ajuta beneficiarii să acceseze informaţii, prestaţii politicile şi practicile decizionale locale.63 Unul dintre şi servicii, ar simplifica procedurile, ar evita suprapunerea principalele obstacole pentru dezvoltarea şi monitorizarea schemelor, ar diminua costurile administrative şi cele serviciilor sociale este lipsa de date referitoare la pentru beneficiari şi ar reduce sau chiar ar preveni erorile, problemele sociale locale, în special la nevoile populaţiei fraudele şi corupţia, respectând totodată dreptul clientului la sărace şi ale categoriilor vulnerabile, la serviciile disponibile protecţia datelor şi intimitate.64 şi modalităţile de referire. Serviciile existente nu sunt Sistemul electronic de asistenţă socială ar acoperi şi nevoile evaluate periodic şi, prin urmare, nu există informaţii care să beneficiarilor într-un mod mai eficient, prin facilitarea ghideze responsabilii de politici sau managerii de programe coordonării prestaţiilor cu serviciile sociale. Aceste două în vederea realizării ajustărilor necesare. Serviciile sociale componente ale sistemului de asistenţă socială trebuie să nu sunt oferite în baza unui plan transparent conectat la devină complementare şi mai bine coordonate, astfel încât nevoile locale şi regionale. Nu există o metodologie pentru să asigure bunăstarea şi incluziunea tuturor beneficiarilor. realizarea evaluării nevoilor comunitare şi a planificării Având o imagine clară asupra fiecărui beneficiar şi a tuturor strategice locale a serviciilor sociale, iar autorităţile locale prestaţiilor financiare primite de aceştia, asistenţii sociali ar nu deţin suficiente cunoştinţe sau suficientă capacitate putea crea un amplu sistem de planificare a serviciilor de pentru a îndeplini aceste sarcini, mai ales în mediul rural sprijin, ar putea îndruma beneficiarii într-un mod informat şi în comunităţile urbane mici. În consecinţă, în ultimul către serviciile specializate (acolo unde este cazul) şi ar deceniu, serviciile sociale (inclusiv cele de prevenţie) au putea observa şi evalua impactul măsurilor de sprijin. fost, în general, gestionate de către autorităţile judeţene 63 Legea nr. 292/2011 prevede responsabilitatea autorităţilor publice locale de a planifica contractarea serviciilor sociale în funcţie de nevoile comunităţii, de a inventaria serviciile sociale existente şi eficienţa acestora, de a colabora cu furnizorii de servicii publici şi privaţi în vederea elaborării unor criterii de transmitere a datelor legate de tipurile de servicii sociale ce urmează a fi contractate, de a cuprinde programul de contractare a serviciilor sociale în planurile lor de acţiune anuale şi de a include fondurile necesare în bugetele locale. 64 Ministerul Fondurilor Europene (2014). 114 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI TABEL 25: Starea actuală și nevoile de dezvoltare, 2014 Nevoia de dezvoltare Starea actuală Mecanisme de supraveghere – nivel macro Evaluarea nevoilor locale Se face doar în cazuri izolate, în ciuda stipulării prin lege (în Legea asistenţei sociale nr. 292/2011) Se face doar în cazuri izolate. Nu există o metodologie, dar reprezintă o obligaţie ce revine autorităţilor Cartografierea nevoilor locale, conform legii. Se face doar în cazuri izolate. Nu există o metodologie, dar reprezintă o obligaţie ce revine autorităţilor Cartografierea serviciilor existente locale, conform legii. Sistem informaţional integrat la nivel Încă deficitar. Există o bază de date comună cu furnizorii de servicii acreditaţi. S-a accesat un naţional împrumut al Băncii Mondiale pentru dezvoltarea e-asistenţei. Gate-keeping mechanisms – micro level În cazul persoanelor cu dizabilităţi, evaluarea este foarte „medicalizată”. Metodologia de evaluare se Evaluarea nevoilor individuale află în curs de revizuire, cu sprijinul Băncii Mondiale/ finanţare din partea guvernului japonez. În cazul altor grupuri vulnerabile, evaluarea este slab dezvoltată. Slab dezvoltat, mai ales în comunităţile mai mici. Mai bine organizat, dar necesită îmbunătăţiri în cazul Managementul de caz copiilor aflaţi în grija statului. Aproape absent în cazul adulţilor cu dizabilităţi. Este o obligaţie ce revine autorităţilor locale, conform legii. În cazul categoriilor celor mai vulnerabile, sistemul de referire este slab dezvoltat sau complet absent. Asistenţii sociali ai SPAS nu cunosc serviciile specializate existente la nivel judeţean şi, prin urmare, nu pot îndruma beneficiarii într-un mod informat. Sistemul de referire a persoanelor cu dizabilităţi este Referirea către servicii învechit. În lipsa unei hărţi a serviciilor existente, comisiile de referire nu cunosc reţeaua de servicii disponibilă la nivel local. În plus, persoanele cu dizabilităţi parcurg un proces special de referire în România după ce sunt încadrate în grad de handicap. În general, membrii comisiei nu sunt pregătiţi corespunzător şi nu beneficiază de formare continuă. Proceduri de licenţiere/ acreditare Procesul de licenţiere şi acreditare a fost modificat în 2013. În prezent, este în curs o nouă reformă a Proceduri de licenţiere/ acreditare acestuia. Standarde de calitate Învechite. Nevoie puternică de revizuire şi modernizare, mai ales în cazul serviciilor pentru adulţi. Proceduri de contractare şi finanţare a furnizorilor de servicii Contractare (autorităţi naţionale sau Procedura nu este încă prevăzută clar în legislaţie. La ora actuală, se fac demersuri consistente de locale) advocacy la nivel naţional în favoarea acestei proceduri. Opţiuni puţine, bugete mici la nivel local şi naţional şi lipsa costurilor unitare pentru bugetarea şi Proceduri de finanţare (incluzând toate dezvoltarea noilor (şi actualelor) servicii. Cele câteva costuri unitare existente nu sunt actualizate şi tipurile de mecanisme de finanţare) trebuie revizuite, mai ales în cazul serviciilor pentru adulţi. Monitorizare şi evaluare Monitorizare Nu există profesionişti în domeniu, în ciuda obligaţiei de monitorizare prevăzute prin lege. Nu există profesionişti în domeniu, în ciuda obligaţiei prevăzute prin lege de a evalua periodic Proceduri de evaluare serviciile. Servicii sociale | 115 2.3.3. Îmbunătăţirea crescut în perioada crizei financiare globale, în timp ce serviciilor li s-au alocat constant aproximativ 4-5% din PIB-ul finanţării serviciilor României faţă de media UE-28 de 8-10% (peste 10% în UE- 15, cu o tendinţă de creştere după 2008).67 sociale Fondurile totale alocate serviciilor sociale (din toate sursele de finanţare) au fost în permanenţă reduse. În termeni Această secţiune are la bază o analiză a datelor incluse în absoluţi, alocarea bugetară totală aferentă serviciilor sociale Sistemul European de Statistici Integrate privind Protecţia (prestaţiilor în natură) a crescut de la aproximativ 300 Socială (pe scurt ESSPROS).65 PPC68 la 573 PPC pe cap de locuitor, între 2003 şi 2011. Demersurile României din domeniul protecţiei sociale se Chiar şi aşa, aceasta este foarte mică comparativ cu media numără încă printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, UE-28 de aproape 2.500 PPC pe cap de locuitor sau cu în ciuda disponibilităţii crescute a fondurilor. Cheltuielile cu cea de peste 2.800 PPC pe cap de locuitor din ţările UE-15. protecţia socială66 ca procent din PIB sunt mult mai mici în Peste 85% dintre cheltuielile totale ale României cu România decât în ţările europene dezvoltate, atât la nivelul prestaţiile în natură intră în sfera asistenţei medicale (bunuri prestaţiilor financiare, cât şi al celor în natură (bunuri şi şi servicii în domeniul prevenţiei, tratării sau reabilitării).69 servicii) (vezi Figura 19). În România, cheltuielile cu prestaţiile Astfel, în 2011, doar aproximativ 0,6% din PIB a fost alocat financiare au urmat tendinţa europeană, mai precis au serviciilor sociale altele decât cele medicale, inclusiv FIGURA 19: Cheltuielile cu protecţia socială, în funcţie de tip, 2000-2011 România EU-15 25 25 21.6 21.3 21.1 20 19.9 19.8 19.4 19.5 20 20 19 18.8 18.5 18.4 15 13.1 13.2 15 17.7 17.5 17.4 16.9 16.617 Prestații de protecție 10.9 12.2 socială, din care: 9.3 9.3 9.8 9.4 9.9 10 12.3 12.511.6 10 Prestații financiare 10 Prestații în natură 8.2 8.5 8.8 8.5 9 5 5 2.8 2.8 2.7 (bunuri și servicii) 2.3 2.3 2.4 2.5 2.5 2.5 1.1 0.8 1 0.9 0.9 0.9 0.8 0.70.6 0 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele Eurostat, ESSPROS, accesate la 29 august 2014. Notă: *Prestaţii în natură (bunuri şi servicii) altele decât asistenţa medicală. 65 Date accesate la 29 august 2014. ESSPROS cuprinde date administrative naţionale referitoare la cheltuielile cu protecţia socială, incluzând transferurile monetare şi prestaţiile în natură (bunuri şi servicii), colectate folosind o metodologie ce permite realizarea unor comparaţii coerente între ţările europene. 66 Protecţia socială cuprinde toate intervenţiile organismelor publice sau private menite să elibereze gospodăriile şi persoanele fizice de povara unui set de opt riscuri sau nevoi, cu condiţia să nu existe un acord reciproc sau individual simultan. Cele opt riscuri (sau nevoi) includ: (1) boală, îngrijire medicală; (2) dizabilitate; (3) bătrâneţe; (4) pierderea unui membru al familiei; (5) copii şi familii; (6) şomaj; (7) locuire; (8) excluziunea socială ce nu intră în alte categorii, precum reabilitarea persoanelor dependente de substanţe. Prestaţiile financiare includ plăţi în numerar efectuate persoanelor asistate şi rambursarea cheltuielilor efectuate de aceste persoane. Prestaţiile în natură se referă la bunurile şi serviciile acordate direct persoanelor asistate. (Eurostat, Manualul ESSPROS, 2011: 9). 67 Serviciile în natură reprezintă tot mai des instrumentul preferat al guvernelor OCDE. În ultimii 20 de ani, cheltuielile totale cu serviciile sociale au crescut constant, în timp ce cheltuielile cu transferurile monetare au stagnat. În ţările OCDE, sunt şanse ca cheltuielile cu serviciile sociale să continue să crească în contextul actualei crize globale, pe măsură ce creşte gradul de utilizare a serviciilor sociale de primă necesitate. (Richardson şi Patana, 2012: 3). 68 Paritatea Puterii de Cumpărare. 69 Ca o comparaţie, proporţia cheltuielilor aferente cazurilor de boală/ îngrijire medicală în totalul cheltuielilor cu prestaţiile în natură a fost de 73% în ţările UE-28, în 2011. Mai mult, între 2005 şi 2011, această proporţie a crescut în România de la 77,3% la 86,7%, în timp ce în statele europene dezvoltate (UE-15) a rămas la un nivel constant, respectiv 73-74%. 116 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI serviciilor menite să protejeze populaţia împotriva unor familiile, dar şi persoanele cu dizabilităţi. Toate aceste riscuri riscuri sau nevoi legate de bătrâneţe, copii şi familii, locuire, au fost în permanenţă subfinanţate. Din Figura 20 reiese că, pierderea unui membru al familiei, dizabilitate, şomaj sau în România, cheltuielile reduse aferente prestaţiilor în natură excluziune socială (de exemplu, reabilitarea persoanelor au restrâns spectrul serviciilor. Având în vedere principalele alcoolice şi a celor dependente de droguri). În România, tendinţe demografice cu care se va confrunta România în serviciile sociale altele decât cele medicale beneficiază de o următorii ani, guvernul trebuie să acorde mai multă atenţie alocare totală din toate sursele de finanţare de aproximativ şi să aloce bugete mai consistente riscurilor şi nevoilor 84 PPC pe cap de locuitor (comparativ cu media UE-28 asociate bătrâneţii. În plus, serviciile din sectorul locuinţelor de 664 PPC pe cap de locuitor şi cu media UE-15 de peste sociale beneficiază în România de bugete extrem de mici în 764 PPC pe cap de locuitor, în 2011). comparaţie cu alte ţări europene.70 Cea mai mare parte a cheltuielilor cu serviciile sociale Finanţarea serviciilor (şi a bunurilor) adresate persoanelor (altele decât cele medicale) vizează protecţia populaţiei cu dizabilităţi a cunoscut o diminuare în ultimii ani, atât împotriva unor riscuri sau nevoi ce afectează copiii şi ca procent din PIB, cât şi ca PPC pe cap de locuitor. FIGURA 20: Structura cheltuielilor cu serviciile sociale personale, altele decât cele medicale, 2011 (%) 80 66 Uniunea Europeană România 60 40 32 21 22 23 18 20 6 3 6 2 0 0 0 Familie Dizabilitate Vârstă Locuire Excluziune Supraviețuitori și copii înaintată socială necl. Sursa: Eurostat, ESSPROS, date accesate la 29 august 2014. Note: Datele se referă la prestaţiile în natură din toate schemele, inclusiv la îngrijirile de tip rezidenţial, asistenţa la domiciliu, reabilitare, centrele de zi pentru copii, ajutorul de deces, locuinţele sociale şi alte prestaţii în natură. Excluziunea socială necl. (neclasificată altundeva) – include servicii ce nu se încadrează în celelalte categorii. Acest lucru se observă în special în cazul ajutorului şi neglijare a serviciilor. Aceasta a fost exacerbată de acordat pentru realizarea activităţilor cotidiene (asistenţă criza globală. Profesioniştii din serviciile sociale au fost la domiciliu).71 Tendinţa este cu totul îngrijorătoare din obligaţi să se descurce cu puţin, adoptând o abordare perspectiva obiectivului naţional de dezinstituţionalizare dictată mai degrabă de resursele limitate decât de nevoi a îngrijirilor şi de trecere la îngrijiri de tip familial pentru sau priorităţi. Mai mult, în timp ce serviciile specializate de persoanele cu dizabilităţi. protecţie socială au rămas subfinanţate dar în mare parte funcţionale, serviciile preventive de asistenţă socială de la În concluzie, în ciuda eforturilor guvernului de a finanţa nivel comunitar au rămas în continuare în urmă la capitolul corespunzător sistemul de protecţie socială, concentrarea dezvoltare instituţională, capacitate şi grad de utilizare. pe transferurile monetare a dus la o puternică restrângere 70 În 2011, serviciile din sectorul locuinţelor sociale au beneficiat în România de o alocare bugetară de 2,66 PPC pe cap de locuitor comparativ cu media UE-28 de peste 145 PPC pe cap de locuitor. 71 Între 2003 şi 2011, alocarea aferentă asistenţei la domiciliu pentru persoanele cu dizabilităţi a scăzut de la 0,2% la 0,1% din PIB şi de la 15,3 PPC la sub 7 PPC pe cap de locuitor. Prin contrast, cheltuielile cu îngrijirile de tip rezidenţial acordate persoanelor cu dizabilităţi au crescut uşor de la 5,8 la 8,6 PPC pe cap de locuitor. Servicii sociale | 117 În momentul de faţă, autorităţile locale, DGASPC şi ONG-urile nu primesc suficiente fonduri de la bugetul de limitată de fonduri publice în România: • stat pentru dezvoltarea serviciilor sociale. Prin urmare, înfiinţarea serviciilor sociale este, în general, susţinută Subvenții din bugetul de stat, acordate din bugetele locale, drastic micşorate din cauza nivelului pentru anumite tipuri de cheltuieli din scăzut de încasare a taxelor şi impozitelor în perioada de cadrul serviciului, în baza Legii 34/1998, cu modificările ulterioare; • austeritate şi consolidare fiscală. Gradul de colectare a taxelor în mediul rural în 2012, de exemplu, a reprezentat Fonduri nerambursabile acordate de consiliile doar 30% din nivelul normal (potrivit Asociaţiei Comunelor județene sau locale, în baza Legii 350/2005; din România). Din acest motiv, autorităţile locale au nevoie de sprijin suplimentar de la bugetul central pentru dezvoltarea serviciilor sociale. • Fonduri publice utilizate pentru concesionarea sau respectiv dezvoltarea unora dintre serviciile prestate de către DGASPC, finanţate de bugetul de stat şi consiliile judeţene,72 autoritățile publice, în baza OUG 68/2003, privind serviciile sociale.74 constituie principalii furnizori de servicii sociale specializate şi, totodată, principalii contractanţi de servicii sociale. În unele Autoritățile publice pot achiziționa servicii sociale de judeţe, DGASPC întâmpină dificultăţi financiare, mai ales la furnizorii privați de tip non-profit prin procedura la nivelul acordării de servicii persoanelor cu dizabilităţi şi de achiziție reglementată de către OUG 34/2006 vârstnicilor, din cauza reducerii finanţării extrabugetare (cum (actualizată). În cazul folosirii acestei proceduri ar fi donaţii şi sponsorizări).73 Furnizorii neguvernamentali însă, majoritatea autorităților publice (contractante) de servicii sociale se confruntă, la rândul lor, cu o serie de menționează faptul că realizarea caietelor de sarcini provocări majore deoarece fondurile disponibile acestei se poate realiza eficient, în prezent, doar pentru categorii de furnizori sunt în scădere, nesustenabile şi acele servicii pentru care există standarde minime imprevizibile. Mecanismele de finanţare cheie pe care le au la de cost la nivel național. Acestea aparțin îndeosebi dispoziţie ONG-urile sunt subvenţiile (de la bugetul central) şi sectoarelor de protecție a copilului, asistență socială, finanţările din bugetele autorităţilor locale. adopție și anumitor servicii pentru persoanele cu dizabilități, pentru care au fost dezvoltate standarde CASETA 9 de calitate și de cost în perioada 2004-2014. Cu toate acestea, în situația unor situații de urgență la Accesul furnizorilor de servicii nivel local, autoritățile locale și județene pot decide să sociale la finanțarea publică contracteze servicii suplimentare de la furnizorii non- profit chiar și atunci când nu există standarde minime Accesul furnizorilor privați de de cost. În aceste situații însă, procedura de redactare servicii sociale de tip non profit (organizații a caietului de sarcini și cea privind decontarea neguvernamentale, culte) la fonduri publice pentru cheltuielilor variază semnificativ de la un județ la altul, susținerea și dezvoltarea acestor servicii reprezintă în absența unor norme de aplicare specifice serviciilor o problemă pe care majoritatea actorilor cheie o sociale, asociate ordonanței privind achizițiile publice. consideră insuficient reglementată și rezolvată la nivel național. Subfinanțarea generală a sistemului Autoritățile locale subliniază în continuare nevoia de de servicii sociale, pe de o parte, dar și lipsa a avea norme de reglementare clare pentru achiziția reglementărilor clare pentru utilizarea unitară a OUG serviciilor sociale de la furnizorii privați non-profit, în baza 34/2006 (achiziții publice) în domeniul social, pe OUG 34/2006, mai ales în cazul acelor servicii care nu de altă parte, fac ca serviciile sociale să nu poată dispun încă de standarde de cost la nivel național. fi extinse în ritmul și numărul necesar, raportat la Există în prezent un număr foarte limitat de județe nevoile existente ale cetățenilor. care au achiziționat servicii sociale prin acest În prezent, furnizorii non-profit au acces la o paletă mecanism, deși Ministerul Muncii, Familiei, Protecției 72 Conform legii, DGASPC sunt finanţate în proporţie de 75% de la bugetul de stat şi 25% din bugetele judeţene şi locale (prin consiliile judeţene). În realitate, proporţia fondurilor provenite din bugetul judeţean variază semnificativ în funcţie de judeţ. 73 MMFPSPV şi SERA România (2012). 74 Prezenta ordonanță este în vigoare până la realizarea normelor metodologice pentru Legea nr. 292/2011 privind asistența socială. 118 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 9 (continuare) Cadrul de finanţare necesită, de asemenea, îmbunătăţiri Sociale și Persoanelor Vârstnice consideră că pentru a asigura sustenabilitatea finanţării serviciilor această practică ar trebui folosită pe scară largă. În sociale. Acest cadru deţine un rol critic în reglementarea general, dificultățile cele mai frecvente semnalate cererii şi ofertei de servicii sociale şi reprezintă unul dintre de către autorități sunt următoarele: (i) Realizarea instrumentele cheie de politică publică pentru asigurarea caietelor de sarcini specifice serviciilor sociale, mai disponibilităţii, cost eficienţei şi calităţii serviciilor sociale. ales atunci când serviciile pentru care este necesară Cercetarea calitativă realizată în scopul raportului de faţă această achiziție nu dispun de standarde de cost la relevă faptul că autorităţile locale şi cele judeţene prezintă nivel național; (ii) Dificultatea de a dezvolta criterii de o oarecare reticenţă în ceea ce priveşte dezvoltarea apreciere cost-calitate care să permită o comparație serviciilor sociale, chiar şi atunci când există fonduri, din eficientă a ofertelor furnizorilor privați și (iii) Lansarea cauza lipsei unui cadru de finanţare adecvat care să le ofertelor de achiziție în județele sau localitățile cu protejeze împotriva eventualelor acuzaţii de fraudă în cadrul număr foarte limitat de furnizori, în care nu se pot inspecţiilor realizate de Curtea de Conturi a României. întruni condițiile legale ale competiției deschise. Achiziţionarea (şi concesionarea) serviciilor sociale nu este încă reglementată corespunzător la nivel naţional Majoritatea județelor și municipalităților sunt şi nu există nici mecanisme eficiente de monitorizare rezervate în utilizarea acestei ordonanțe, în special şi evaluare. Din acest motiv, autorităţile fiscale recurg datorită interpretărilor diferite ale Curții de Conturi adesea la interpretări diferite ale legislaţiei referitoare la privind gestionarea acestor contracte de achiziție concesionarea serviciilor sociale furnizorilor din sectorul publică a serviciilor sociale. În acest context, o serie de non-profit. În consecinţă, autorităţile locale din multe judeţe servicii pentru care nu există încă standarde minime au devenit reţinute în a contracta aceste servicii de la de cost la nivel național (și uneori nici standarde de furnizorii privaţi, în ciuda capacităţii lor limitate de a acorda calitate dezvoltate unitar) nu sunt achiziționate cu toate serviciile necesare. fonduri publice în baza OUG 34/2006, deși ele sunt foarte solicitate și necesare la nivel local. Cadrul de finanţare ar trebui să garanteze că fondurile limitate disponibile serviciilor sociale sunt cheltuite acolo Obligația României de a transpune în legislație unde nevoia este cea mai mare. Trebuie făcută o prioritizare națională noua Directivă a Achizițiilor Publice din a numeroaselor solicitări pentru a asigura alocarea fondurilor 26 februarie 2014 (2014/24/UE) oferă o șansă de publice categoriilor cu nevoia cea mai mare şi serviciilor reglementare unitară a acestui domeniu, la nivel ce obţin cele mai bune rezultate. Această prioritizare (sau național. Directiva conține o secțiune specifică raţionalizare) necesită personal care să deţină pregătirea şi pentru serviciile sociale (Articolele 74-77), iar cunoştinţele tehnice necesare pentru a realiza evaluarea Statele Membre au obligația de a elabora norme nevoilor şi corelarea serviciilor, precum şi sprijinirea specifice pentru implementarea acestor articole în asistenţilor sociali de la nivel comunitar pentru a identifica legislația națională, până în anul 2016. Un număr potenţialii beneficiari şi serviciile. Cadrul ar trebui şi să important de furnizori non profit de servicii sociale, stabilească standarde de servicii prin care să se asigure că grupați în rețele mari de furnizori la nivel național toţi furnizorii – publici, privaţi sau neguvernamentali – acordă (Dizabnet, SenoriNet, Federația Organizațiilor servicii de calitate, într-un mod eficient. Neguvernamentale pentru Copil, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Pentru a obţine un cadru de finanţare mai eficient, trebuie Sociale) au solicitat în ultima parte a anului 2014 făcute în continuare unele îmbunătăţiri în câteva domenii: • și începutul anului 2015 participarea la discuții și grupuri de lucru cu reprezentanții Ministerului Mecanismele şi procedurile de finanţare trebuie Finanțelor și ANRMAP pentru elaborarea acestor definitivate, mai ales în contextul descentralizării. prevederi specifice pentru sectorul serviciilor sociale. Principalul obiectiv ar trebui să fie acela de a direcţiona mai multe resurse către serviciile Sursa: Opinii prezentate la Forumul Serviciilor Sociale comunitare adresate familiilor cu risc şi îngrijirilor din Brasov (10-12 februarie 2015), organizat de alternative de tip familial. În acelaşi timp, actualele Caritas Romania, Fundatia pentru Voi Timisoara și proceduri de colectare şi utilizare a donaţiilor şi Alături de Voi Iași, în cadrul proiectului „ONG-uri mai sponsorizărilor de către instituţiile publice sunt destul puternice împreună” de greoaie şi trebuie simplificate. Servicii sociale | 119 • Mecanismele de finanţare din diferite sectoare (precum sănătate, educaţie, locuire şi ocupare) trebuie coordonate şi armonizate mai bine pentru a Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a stabilit costuri standard pentru serviciile sociale (HG 23/2010). Cu toate acestea, un studiu din 2012 încuraja şi a susţine dezvoltarea serviciilor integrate. relevă faptul că, deşi 94% dintre DGASPC aplică • aceste costuri standard, 93% dintre ele consideră Îmbunătăţirea, creşterea transparenţei şi că acestea trebuie revizuite şi modificate.75 diseminarea procedurilor de contractare a serviciilor Furnizorii de servicii sociale (mai ales ONG-urile, sociale de la furnizorii neguvernamentali şi privaţi dar nu numai) sunt de părere că actualele costuri reprezintă priorităţi. În cazul serviciilor sociale pentru standard nu sunt corecte şi realiste deoarece sunt care există un set de indicatori de performanţă calculate ca şi costuri medii, puternic influenţate de agreaţi, responsabilii de politici ar putea lua în costurile instituţiilor mari de tip rezidenţial, fără o considerare posibilitatea adoptării unui model de referire directă la standardele de îngrijire. Din acest contractare orientat spre realizări, cu plăţi eşalonate. motiv, este extrem de important să se stabilească Procedurile de concesionare a serviciilor sociale o metodologie şi proceduri mai performante în ar trebui să ţină seama de rezultatele evaluărilor vederea determinării costurilor standard pentru nevoilor locale şi de prioritizarea serviciilor sociale. serviciile sociale, mai ales în cazul adulţilor şi • persoanelor vârstnice. Îmbunătăţirea metodologiei de stabilire a costurilor şi a procedurilor pentru serviciile sociale constituie Pentru dezvoltarea cu succes a sectorului, va fi fundamental o prioritate. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei ca guvernul să asigure fonduri adecvate, în paralel cu finanţarea acordată de diferite organisme europene.76 CASETA 10 Județul Harghita – finanțarea parțială a furnizorilor privați de tip non-profit prin fonduri locale nerambursabile, alocate și • Programul de asistență comunitară - acesta a fost creat în urma constatărilor că există un număr foarte mare de utilizate conform Legii 350/2005 comunități în care oamenii nu au acces nici măcar la cele mai elementare servicii (de Consiliul Județean Harghita a identificat soluții la sănătate, transport etc). S-a creat o rețea de această problemă, cu precădere în ceea ce privește asistenți comunitari care ajută aceste persoane dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu, o să își rezolve problemele zilnice. Asistenții categorie de servicii pentru care nu au existat până în au la dispoziție un microbuz, cu ajutorul prezent standarde naționale de calitate și standarde căruia se deplasează între localități. Ei fac de cost. A fost aleasă varianta sprijinirii acestor servicii cumpărături, plătesc facturi sau rezolvă chestiuni prin acordarea de finanțare prin fonduri nerambursabile administrative, asigură ocazional transportul (conform Legii 350/2005). Fondurile nerambursabile persoanelor cu mobilitate redusă etc. • au fost inițial folosite de Consiliul Județean Harghita în două direcții: (a) dezvoltarea serviciilor de prevenire Programul de îngrijiri la domiciliu pentru din aria protecției copilului și (b) finanțarea activităților persoanele cu nevoi complexe de îngrijire este inovante de la nivelul județului. În ultimii doi ani, unul mai consistent din punct de vedere financiar. Consiliul Județean a decis ca toate programele sociale El este singurul program din țară care a permis finanțate prin acest mecanism să fie transferate spre dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu în gestiune către DGASPC Harghita. Cinci programe sunt toate localitățile județului. Programul a fost posibil finanțate în prezent din fonduri nerambursabile, în județ: prin colaborarea dintre organizația Caritas și 75 MMFPSPV şi SERA România (2012). 76 În 2011, Social Services Europe, un consorţiu al furnizorilor non-profit de servicii sociale din Europa, a recomandat Comisiei Europene să nu permită statelor sale membre să înlocuiască actuala finanţare durabilă a serviciilor de bază cu finanţări de la Fondul Social European (FSE), astfel încât să se asigure continuitatea acordării de servicii şi a activităţilor de bază ale beneficiarilor. 120 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 10 (continuare) Consiliul Județean, dar și printr-o decizie politică. câștigătoare. Aceste fonduri județene completează Consiliul Județean a convins toate Consiliile fondurile puse la dispoziție de consiliile locale, precum Locale să participe la acest program, de-a lungul și fondurile proprii ale organizațiilor sau cele obținute timpului, astfel că, în prezent, fondurile necesare de la bugetul de stat (subvenții). Principalele avantaje sunt acoperite mai ales de Consiliile Locale, cu o ale programului rezidă în special în posibilitatea de a participare din partea Consiliului Județean. sprijini servicii inovante sau serviciile care sunt solicitate • Programul pentru organizațiile persoanelor cu dizabilități – acesta acoperă derularea evenimentelor culturale, sportive sau a serviciilor direct la nivel local, de către cetățeni sau organizațiile lor reprezentative. Acest mecanism are însă și câteva limite: • pentru persoane cu dizabilități; • Eligibilitatea diferitelor categorii de cheltuieli Un program similar pentru persoanele vârstnice care se pot deconta prin program este decisă defavorizate este finanțat tot prin fonduri de către Consiliul Județean. În Harghita de nerambursabile; • exemplu, Consiliul nu acceptă la plată cheltuieli Programul de prevenire a intrării copiilor cu personalul (și nici sub forma contribuțiilor in sistemul de protecție a copilului, care proprii, care trebuie să fie de cel puțin 10%). se derulează în colaborare cu organizațiile Ori, pentru organizațiile furnizoare de servicii neguvernamentale care au activități de protecție sociale, cheltuielile cu personalul sunt cele mai și promovare a drepturilor copilului. consistente. Ele acoperă în general 60-70% din bugetul serviciului respectiv. • În Harghita, fondurile pentru aceste programe se aprobă prin Hotărâre de Consiliu Județean (CJ), după Finanțarea devine efectiv disponibilă la aprobarea bugetului județului. Toate programele jumătatea anului, deci acoperă doar 6-7 luni de finanțate prin Hotărâri ale CJ sunt apoi supuse funcționare a serviciilor sociale, ceea ce face ca dezbaterilor publice (30 zile calendaristice), astfel efortul financiar propriu al organizațiilor să fie în încât aceste fonduri județene devin efectiv disponibile continuare considerabil. abia la jumătatea anului (nu mai devreme de 1 iunie). Având în vedere aceste elemente, utilizarea fondurilor Toate anunțurile și metodologia de aplicare și evaluare nerambursabile ca surse complementare de finanțare a proiectelor pentru accesarea acestor fonduri sunt în raport cu alte fonduri publice și private poate fi transparente, publicate de asemenea în Monitorul apreciată ca fiind foarte eficientă. Deși aceste fonduri nu Oficial. Competiția pe proiectele de servicii sociale pot acoperi nevoia integrală de suport financiar pentru finanțate din fornduri nerambursabile este deschisă serviciile sociale, ele reprezintă un mecanism local tuturor furnizorilor non-profit. Președintele Consiliului important pentru dezvoltarea serviciilor. Județean numește o comisie de evaluare și apoi se încheie contracte specifice cu fiecare organizație Sursa: Interviu cu reprezentanții DGASPC Harghita. 2.3.4. Consolidarea oraşele şi comunităţile rurale din România, ce a stat la baza Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea şi îmbunătăţirea sărăciei 2015-2020. Scopul studiului a fost acela de a afla informații despre angajații autorităţilor locale cu atribuţii în asistenţei sociale la domeniul asistenţei sociale. Chestionarul a fost completat nivel comunitar de 3.014 de localităţi din totalul de 3.180, cu o rată de completare de 95% (vezi şi Anexa 5 Secțiunea II).77 Conform legii (292/2011), autorităţile locale au obligaţia În mai 2014, Banca Mondială a realizat un studiu al de a înfiinţa servicii publice de asistenţă socială, care serviciilor publice de asistenţă socială (SPAS) în toate răspund de punerea în practică a politicilor şi a strategiilor 77 Municipiul Bucureşti nu a fost inclus în analiză. Din cauza non-răspunsurilor parţiale, oraşele cu minim 50.000 de locuitori (40 la număr) au fost, de asemenea, excluse. Astfel, analiza prezentată în această secţiune cuprinde 279 de oraşe cu mai puţin de 50.000 de locuitori şi 2.861 de comune, adică un total de 3.140 de autorităţi locale. Servicii sociale | 121 122 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI FIGURA 21: Atribuţiile de asistenţă socială incluse în organigrama primăriilor rurale şi urbane, în funcţie de populaţie (mii locuitori) şi numărul de posturi 100 1 2 4 11 6 8 13 23 24 19 80 32 51 44 68 60 47 36 82 40 97 42 40 32 28 22 20 47 20 38 34 13 30 25 13 18 3 8 8 4 4 0 0 0-1.9 mii 2-2.9 mii 3-3.9 mii 4-4.9 mii 5+ mii Total 0-9.9 mii 10-19 mii 20-50 mii Total RURAL URBAN 0 posturi în organigramă 1 post 2 posturi 3 posturi sau mai multe Sursa: Banca Mondială, „Servicii de asistenţă socială la nivel comunitar”, mai 2014. Notă: Vezi și Anexă Tabel 5.1. din domeniul asistenţei sociale, precum şi de furnizarea situate în oraşele foarte mici (cu sub 10.000 de locuitori) serviciilor în comunitate. SPAS identifică nevoile nu înfiinţaseră un SPAS, ci au adăugat atribuţiile respective comunităţii, acordă servicii adecvate categoriilor vulnerabile în fişa postului personalului existent (Figura 21).79 Acest şi dezvoltă servicii de prevenţie şi de informare pentru a procent variază semnificativ, de la 47% dintre comunele creşte gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la mici (cele cu sub 2.000 de locuitori) până la 18% dintre riscurile şi problemele sociale. Se aşteaptă ca asistenţii comunele mari (cu minim 5.000 de locuitori). Practic, toate sociali din cadrul SPAS, în colaborare cu profesioniştii de autorităţile locale din oraşele cu peste 10.000 de locuitori la DGASPC, să monitorizeze situaţia tuturor copiilor şi a au înfiinţat un SPAS. adulţilor ce trăiesc în sărăcie sau situaţii vulnerabile în Înfiinţarea serviciilor sociale primare, aşa cum se prevede în comunităţile lor. Cu toate acestea, nu există în prezent nicio lege, a fost împiedicată de lipsa resurselor financiare la nivel metodologie care să ghideze colaborarea dintre SPAS şi local, de blocarea posturilor şi tăierile salariale din sectorul DGASPC, însă guvernul lucrează la elaborarea unui astfel public (ca parte a politicilor de austeritate implementate de document. între 2008 şi 2010), de utilizarea redusă a formelor flexibile Mai sunt încă multe autorităţi locale care nu s-au de angajare (cum ar fi cu timp parţial) în sectorul public conformat cerinţei legislative de a înfiinţa SPAS, mai ales şi de lipsa formării eficiente a personalului. Prin urmare, în comunităţile rurale mai mici. Deşi s-au înregistrat unele autorităţile locale deţin o capacitate limitată de a recruta progrese în ultimii ani,78 în 2014, peste o treime (34%) dintre personal specializat în domeniul asistenţei sociale, mai ales administraţiile publice locale din mediul rural şi 8% din cele în mediul rural. 78 Studiile anterioare au relevat faptul că, în 2011, aproape 45% dintre administraţiile publice locale din mediul rural nu înfiinţaseră serviciile necesare. Mai mult, la nivelul SPAS, doar 30% erau acreditate ca furnizori de servicii sociale, 70% dintre ele neîndeplinind standardele necesare pentru a obţine acreditarea (MMFPSPV şi SERA România, 2012). 79 În realitate, din cauza posturilor vacante, proporţia autorităţilor locale fără SPAS ajunge la 38% în mediul rural (variind între 52% dintre comunele mici şi 21% dintre cele mari) şi la 9% în oraşele foarte mici. Servicii sociale | 123 TABEL 26: Veniturile salariale nete din sistemul de sănătate și cel de asistență socială, în România 2008 2009 2010 2011 2012 Monthly net average wage earnings at national level (nominal, RON) 1,309 1,361 1,391 1,444 1,507 Health and social assistance nominal, RON 1,266 1,342 1,226 1,210 1,315 % monthly average wage at national level 97 99 88 84 87 Sursa: Tempo-Online, Institutul Naţional de Statistică. Notă: Cercetare statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economice şi sociale. Indicatori calculaţi în baza datelor colectate în întreprinderi cu trei sau mai mulţi angajaţi. O altă constrângere cu care se confruntă autorităţile în România, mai ales raportul dintre locuitori şi asistenţii locale în ceea ce priveşte reţinerea şi recrutarea forţei sociali cu pregătire profesională. În România, activează de lucru specializate în domeniul asistenţei sociale o aproape 6.000 de asistenţi sociali (din care, aproape 4.125 constituie salariile foarte mici cu care sunt plătiţi asistenţii sunt înregistraţi în Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali),80 sociali. Salariul mediu net lunar din sectorul sănătăţii şi al la o populaţie totală de 20,1 milioane de locuitori, ceea ce asistenţei sociale reprezintă doar 87% din salariul mediu înseamnă un raport de 3.350 de locuitori la un asistent pe economie (Tabel 26). Având în vedere că salariile din social, mult mai mult decât în alte state europene, precum sectorul medical sunt aproape duble faţă de cele din Suedia (1 la 300), Marea Britanie (1 la 600) sau Italia (1 la domeniul asistenţei sociale, rezultă că salariile asistenţilor 1.600).81 Numărul locuitorilor la un asistent social devine sociali sunt foarte scăzute. chiar mai mare dacă luăm în calcul doar asistenţii sociali din serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) (Figura 22). Numărul de locuitori la un asistent social este foarte ridicat FIGURA 22: Numărul de locuitori (mii locuitori) la un asistent social 16000 12000 8000 4000 0 0-1.9 mii 2-2.9 mii 3-3.9 mii 4-4.9 mii 5+ mii Total 0-9.9 mii 10-19 mii 20-50 mii Total RURAL URBAN Persoană cu atribuții de asistență socială în cadrul SPAS Asistent social profesionist în cadrul SPAS Sursa: Banca Mondială, Sondajul „Servicii de asistenţă socială la nivel comunitar”, mai 2014. 80 /www.cnasr.ro/?modul=stiri&CID=14&pg=42&key= http:/ 81 Campanini et al (2010) în Preda (2013). 124 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Recensământul SPAS realizat de Banca Mondială indică asistenţi sociali profesionişti) ce răspund nevoilor unei faptul că acest raport variază între aproximativ 6.000 şi populaţii care, de obicei, este răspândită în mai multe sate peste 13.000 de locuitori la un profesionist din cadrul SPAS (între 2 şi 40), adesea situate la mulţi kilometri distanţă în mediul rural şi comunităţile urbane mici. Când se ia în unele de altele.82 În comunităţile urbane mici (cu mai puţin calcul întregul personal cu atribuţii în domeniul asistenţei de 20.000 de locuitori), SPAS includ, în mod normal, un sociale, raportul mediu scade la aproape 2.500 de locuitori asistent social profesionist şi alte două sau trei persoane în mediul rural şi la aproximativ 3.000 în oraşele mici. cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale. În oraşele mai mari, SPAS deţin, de obicei, mai mulţi angajaţi. În mediul Serviciile publice de asistenţă socială se confruntă cu o urban, inclusiv în oraşele mari cu peste 50.000 de locuitori, lipsă acută de personal în zonele rurale şi comunităţile numărul mediu al angajaţilor creşte până la 25 pe SPAS. În urbane mici. Figura 23 ilustrează faptul că, în majoritatea realitate, în toate oraşele mari, SPAS cuprind şi un spectru comunităţilor rurale, există doar unul sau doi angajaţi cu larg de servicii sociale, cum sunt cantinele sociale, centrele atribuţii în domeniul asistenţei sociale (şi foarte puţini de zi, adăposturile pentru persoanele fără adăpost şi FIGURA 23: Personalul din domeniul asistenţei sociale la nivelul SPAS, în funcție de mediul de rezidență și mărimea localității (mii persoane) 100 88 12 80 10 60 60 8 60 49 49 43 47 44 40 43 41 43 36 6 36 35 38 40 30 32 31 24 28 25 4 22 19 20 12 9 12 5 2 1 0 0 0 0-1.9 2-2.9 3-3.9 4-4.9 5+ Total 0-9.9 10-19 20-50 Total RURAL URBAN SPAS cu cel puțin un asistent social profesionist SPAS fără nici un asistent social profesionist dar cu o persoană angajată full-time pe asistență socială SPAS fără nici un asistent social profesionist dar cu o persoană angajată part-time pe asistență socială Numărul mediu de persoane cu atribuții de asistență socială (profesioniști sau nu, angajați full-time sau part-time) Sursa: Banca Mondială, „Servicii de asistenţă socială la nivel comunitar” mai 2014. Notă: Vezi și Anexă Figură 5.1. locuinţele sociale. De exemplu, dintre cele 149 de cantine în ultimii 24 de ani, puţini sunt angajaţi în mediul rural şi în sociale raportate de MMFPSPV în decembrie 2013, 137 comunităţile urbane mici. erau gestionate de SPAS din mediul urban, aproape toate Recensământul SPAS realizat de Banca Mondială indică un fiind situate în oraşele mijlocii sau mari (cele cu peste deficit al resurselor umane la nivelul SPAS din localităţile 20.000 de locuitori). Localităţile rurale şi cele urbane mici rurale şi cele urbane mici, estimat a fi cuprins între 2.300 sunt lipsite de personalul, resursele şi capacităţile necesare şi 3.600 de persoane.83 În Figura 24, scenariul minimal pentru a elabora şi implementa activităţi de asistenţă porneşte de la presupunerea că există cel puţin un angajat socială. Aşadar, în ciuda numărului mare al celor ce au cu normă întreagă ce deţine atribuţii în domeniul asistenţei obţinut diplome universitare de asistenţă socială în România sociale în fiecare SPAS local, indiferent dacă acesta este 82 Cele 2.861 de comune includ peste 13.000 de sate. Majoritatea comunelor cuprind între două şi opt sate. 83 În mai 2014, numărul total al angajaţilor SPAS cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din aceste localităţi era de aproximativ 4.800. Servicii sociale | 125 un asistent social profesionist sau nu. Potrivit acestui trai, acest scenariu este mai puţin realizabil în practică scenariu, este nevoie de cel puţin 1.600 de noi angajaţi în fiindcă doar un număr mic de asistenţi sociali profesionişti comunităţile rurale (din care peste jumătate în comunele ar fi dispuşi să accepte un loc de muncă prost plătit, într-o mici) şi de alţi 700 în oraşele cu mai puţin de 50.000 de comunitate săracă şi izolată. locuitori, ceea ce înseamnă un total de 2.300 de persoane. În prezent, majoritatea angajaţilor cu atribuţii în domeniul Scenariul maximal pleacă de la ipoteza unei situaţii mai asistenţei sociale din cadrul SPAS nu au responsabilităţi favorabile, şi anume existenţa a cel puţin unui asistent clar definite şi, deseori, se aşteaptă ca aceştia să social profesionist în fiecare SPAS local. Potrivit acestui desfăşoare şi alte activităţi decât cele de asistenţă socială. scenariu, ar trebui angajate aproape 3.600 de persoane, în Recensământul SPAS realizat de Banca Mondială a mare parte asistenţi sociali profesionişti, din care aproape confirmat constatarea studiilor anterioare.84 Din întregul jumătate în comunele cu mai puţin de 3.000 de locuitori. personal cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale, 35% în Având în vedere transportul ineficient ce leagă multe din mediul rural (de la 46% în comunele mici cu sub 2.000 de aceste comune de zonele urbane şi condiţiile precare de FIGURA 24: Necesarul estimativ de personal la nivelul SPAS, în funcție de mediul de rezidență și mărimea localității, în baza a două scenarii (mii persoane) 3500 3134 3000 2500 2000 1604 1500 913 861 1000 598 676 417 409 327 424 456 500 273 181 341 155 152 192 133 329 171 0 0-1.9 2-2.9 3-3.9 4-4.9 5+ Total 0-9.9 10-19 20-50 Total RURAL URBAN Scenariul minimal: Locuri de muncă disponibile în SPAS cu cel puţin un asistent social profesionist (ASP) sau în SPAS fără ASP dar cu cel puţin o persoană angajată cu normă întreagă în domeniul asistenţei sociale PLUS o persoană angajată cu normă întreagă în domeniu asistenţei sociale în toate celelalte SPAS Scenariul maximal: Locuri de muncă disponibile în SPAS cu cel puţin un ASP PLUS un ASP în toate SPAS care nu au un astfel de angajat Sursa: Banca Mondială, Sondajul „Servicii de asistenţă socială la nivel comunitar”, mai 2014. locuitori la 23% în comunele mai mari cu o populaţie de activităţi de asistenţă socială în 3.140 de localităţi rurale peste 5.000 de locuitori) şi 10% în localităţile urbane cu şi urbane cu mai puţin de 50.000 de locuitori. În jur de mai puţin de 50.000 de locuitori deţin concomitent atribuţii trei sferturi dintre aceştia sunt femei cu vârste cuprinse diferite, cum ar fi responsabil de registrul agricol, arhivar, între 35 şi 54 de ani (73%).85 Majoritatea deţin o diplomă secretar, specialist în resurse umane, bibliotecar, consultant universitară, însă doar unul din patru este asistent social fiscal şi coordonator al ajutoarelor de urgenţă. profesionist (Figura 25). Prin urmare, este absolut necesară dezvoltarea programelor de formare continuă şi de Formarea profesională insuficientă a personalului din supervizare pentru angajaţii SPAS în vederea eficientizării domeniul asistenţei sociale la nivel local constituie o altă serviciilor primare la nivel comunitar. problemă majoră. Aproximativ 4.800 de angajaţi desfăşoară 84 IRECSON (2011), MMFPSPV şi SERA România (2012) și Preda (2013). 85 Distribuirea pe grupe de vârstă este inclusă în Anexă Figură 5.2. 126 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI FIGURA 25: Distribuirea personalului din domeniul asistenţei sociale din cadrul SPAS, în funcție de studii, mediul de rezidență și mărimea localității (mii persoane) % 100 80 46 47 48 47 48 47 50 56 60 56 60 40 22 26 25 28 26 28 26 22 24 4 23 4 3 5 3 4 20 4 4 3 28 1 23 22 22 23 24 19 18 17 15 0 0-1.9 2-2.9 3-3.9 4-4.9 5+ Total 0-9.9 10-19 20-50 Total RURAL URBAN Liceu Școală post-liceală Facultate - Asistență socială sau Sociologie Facultate - Altele Sursa: Banca Mondială, Sondajul „Servicii de asistenţă socială la nivel comunitar”, mai 2014. La nivel local, asistenţa socială presupune aproape urbane mici. Serviciile locale de prevenţie, informare şi exclusiv procesarea documentaţiei necesare gestionării consiliere au un impact foarte redus, în mare parte din cauza prestaţiilor financiare (precum venitul minim garantat, deficitului de asistenţi sociali şi a insuficientei pregătiri ajutorul pentru încălzirea locuinţei, alocaţia copilului şi profesionale a personalului existent. Nu există metodologii alocaţiile familiale).86 Diverse studii calitative întreprinse de de evaluare sau monitorizare a situaţiei diferitelor grupuri UNICEF indică faptul că, în comunităţile rurale, aproximativ vulnerabile din fiecare localitate, nici metodologii pentru 85% din activitatea personalului responsabil de asistenţă detectarea precoce a cazurilor cu risc. Asistenţa socială socială constă în muncă de birou şi sarcini administrative. nu se acordă în baza unor planuri şi obiective clare, ci doar Adeseori, activitatea de asistenţă socială se limitează strict atunci când apare un caz. Asistenţii sociali desfăşoară la acordarea prestaţiilor financiare, inclusiv întocmirea şi rareori muncă de teren deoarece sunt copleşiţi de sarcinile verificarea dosarelor, ţinerea evidenţei plăţilor lunare şi administrative aferente activităţii de acordare a prestaţiilor realizarea vizitelor la domiciliu (mai ales în comunităţile sociale. Sistemele de referire a categoriilor celor mai mari şi foarte mari, cu o populaţie de peste 3.000 de vulnerabile sunt fie prost dezvoltate, fie complet inexistente. locuitori), fără a se desfăşura activităţi de prevenţie şi Asistenţii sociali ai SPAS nu sunt familiarizaţi cu serviciile consiliere adresate persoanelor ce prezintă riscuri sociale. specializate de la nivel judeţean şi, prin urmare, nu sunt De exemplu, dintre toţi copiii beneficiari ai SPAS în 2010, în măsură să îndrume beneficiarii într-un mod informat. doar 24% au beneficiat de servicii, iar celorlalţi li s-au În general, aceştia îndrumă copiii şi familiile către servicii acordat doar prestaţii financiare, deşi 21% dintre beneficiarii fără a se asigura de existenţa acestora la nivelul judeţului. prestaţiilor financiare erau copii expuşi riscului de a fi Atitudinile şi practicile sociale dominante care încurajează abandonaţi de către părinţi.87 discriminarea şi toleranţa faţă de comportamentele negative adaugă şi mai multe obstacole pentru identificarea şi Managementul de caz88 reprezintă principalul instrument referirea copiilor şi adulţilor aflaţi în situaţie de risc. În al asistenţei sociale în România şi în restul Europei, însă aceste condiţii, este cu atât mai important să se asigure că este rareori folosit, mai ales în comunităţile rurale şi în cele 86 Magheru (2009), HHC România (2011) şi UNICEF (2011). 87 FONPC (2012). 88 Managementul de caz este larg răspândit la nivelul ţărilor europene. Acesta vizează nevoile persoanelor şi ale familiilor lor şi urmăreşte mobilizarea tuturor resurselor disponibile pentru acoperirea acestor nevoi, inclusiv a celor ale familiei, comunităţii şi societăţii per ansamblu. Servicii sociale | 127 personalul beneficiază de pregătire profesională, astfel încât În vederea implementării eficiente a acestui pachet minim, să astfel încât calitatea serviciilor și șansele ca acestea să trebuie ca profesioniştii (mai ales universităţile, furnizorii aibă un impact pozitiv să crească. de servicii şi Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România) să elaboreze instrumente şi metodologii centrate În concordanţă cu actuala legislaţie şi ţinând cont de aceste pe familie şi persoană pentru adoptarea, evaluarea, lipsuri, Strategia națională privind promovarea incluziunii planificarea, proiectarea, implementarea, monitorizarea şi sociale și reducerea sărăciei 2015-2020 recomandă evaluarea serviciilor. Aceste instrumente şi metodologii ar dezvoltarea unui pachet minim de intervenţii89 care să trebui predate în cadrul unui program de formare continuă a fie implementat obligatoriu în fiecare comunitate rurală personalului cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale de la şi urbană. Acest pachet minim de intervenţii este aliniat nivel local. la pachetul minim de servicii sociale prevăzut în Legea asistenţei sociale nr. 292/2011 şi la pachetul minim de servicii publice furnizate de administraţiile publice locale CASETA 11 (HG 1/2013 şi Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020). Acest pachet minim de intervenţii ar Pachetul de servicii primare cheie trebui să cuprindă următoarele: testat actualmente de UNICEF • activităţi de teren, esenţiale pentru identificarea potenţialilor beneficiari şi pentru serviciile de intervenţie timpurie; Proiectul „Sprijinirea copiilor invizibili” (HIC - Helping the Invisible Children), implementat în perioada iunie 2011-septembrie 2015, face parte din Programul Servicii Bazate pe Comunitate • evaluarea nevoilor comunităţilor, gospodăriilor şi persoanelor vulnerabile sau ale celor cu riscuri sociale, precum şi planificarea serviciilor necesare, în desfăşurat de UNICEF în România. Acest program vizează dezvoltarea unei abordări preventive în sistemul de protecţie socială, cu precădere în zonele baza unei abordări centrate pe familie şi persoană; rurale. Obiectivul general al proiectului HIC este • creşterea impactului politicilor de protecţie socială servicii de informare şi consiliere adresate categoriilor asupra familiilor şi copiilor săraci şi excluşi din punct vulnerabile şi celor ce prezintă riscuri sociale, de vedere social („invizibili”), cu vârste între 0 şi 17 persoanelor care s-au confruntat cu violenţă ani. Principalele obiective specifice ale HIC sunt: (i) domestică sau neglijare, consumatorilor de droguri/ consolidarea strategiei naţionale privind serviciile foştilor deţinuţi problematici, familiilor monoparentale de prevenţie din punctul de vedere al eficacităţii şi al cu venituri mici şi tinerilor în situaţie de risc (cum ar fi eficienţei, (ii) creşterea la nivel naţional a capacităţii tinerii delincvenţi, tinerii care au abandonat şcoala şi de acordare a unor servicii de bază, cu accent pe copiii din familii cu venituri mici); identificarea copiilor şi a familiilor aflate în situaţie de • risc şi consolidarea mecanismelor de monitorizare şi sprijin administrativ (cum ar fi asistarea clienţilor evaluare şi (iii) pe termen lung, extinderea accesului în vederea completării formularelor de solicitare a la servicii esenţiale pentru 30.000 de copii săraci, prestaţiilor de orice tip), precum şi asistenţă socială, excluşi, vulnerabili. medicală şi juridică; În 2011, au fost angajaţi asistenţi sociali în 96 de • comune din opt judeţe (Bacău, Botoşani, Buzău, referire către serviciile specializate; Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea). După • monitorizarea şi vizitarea la domiciliu a tuturor persoanelor în situaţii vulnerabile din cadrul comunităţii. o scurtă perioadă de formare, asistenţii sociali, supervizaţi de DGASPC aşa cum este prevăzut în lege, au identificat copiii „invizibili” din cadrul comunităţii şi au mobilizat structurile comunitare Ar fi util ca la acest pachet minim de intervenţii să se adauge consultative (SCC). Printre membrii acestor structuri diverse alte servicii (precum cantinele sociale şi centrele de consultative s-au numărat factori de decizie locali, zi), în funcţie de nevoile specifice şi resursele comunităţii. precum primarul/viceprimarul, secretarul primăriei, 89 Începând cu 2011, UNICEF a creat şi a testat un astfel de pachet de servicii primare în cadrul proiectului său „Prima prioritate: niciun copil invizibil”. 128 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 11 (continuare) asistenţi sociali, doctori, poliţişti, reprezentanţi ai baza acestui diagnostic. De asemenea, AURORA şcolii şi preoţi. La începutul proiectului, SCC nu permite utilizatorilor săi să monitorizeze atât copiii funcționau corespunzător, așa cum se întâmplă în vulnerabili, cât şi activitatea de teren a asistenţilor majoritatea localităților din țară (Cojocaru, 2008). sociali în timp real. În plus, permite agregarea datelor la diferite niveluri (precum comunitar, În 2012, proiectul a fost restrâns la 64 de comune, judeţean sau la nivel de proiect) în orice moment, însă au fost diversificare și extinse activitățile ceea ce contribuie la ajustarea promptă a proiectului furnizate în comunitate. S-a implementat în în baza evidenţelor. fază pilot un pachet minim de servicii preventive comunitare de asistenţă socială. Asistenţii sociali În 2014, UNICEF a extins activitatea desfăşurată au desfăşurat activităţi de teren, precum evaluarea în cadrul proiectului HIC, susţinând două proiecte nevoilor, monitorizare, informare şi consiliere, paralele în România ce urmăresc dezvoltarea asistenţă socială, medicală şi juridică şi referirea standardelor de calitate şi a celor de cost necesare către serviciile specializate. De asemenea, au pentru pachetul minim de servicii comunitare de acordat servicii adecvate de asistenţă socială copiilor asistenţă socială. celor mai nevoiaşi şi familiilor acestora. În paralel cu aceste servicii implementate la nivel comunitar, a fost lansată o altă iniţiativă menită să crească Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii locale de a acorda accesul la serviciile medicale comunitare şi să să servicii de asistenţă socială sunt esenţiale pentru întregul aducă îmbunătățiri cadrului legislativ şi normativ al sistem de protecţie socială şi ar trebui să vizeze o paletă asistenţei medicale comunitare. În 2013, cele două largă de nevoi. Având în vedere serioasele constrângeri iniţiative au fuzionat, formând proiectul de dezvoltare bugetare şi de personal cu care se confruntă autorităţile a serviciilor sociale de bază la nivel comunitar, publice locale în mediul rural şi în comunităţile urbane mici, denumit „Prima prioritate: niciun copil „invizibil”!”. prezentul studiu de fundamentare recomandă un program naţional pentru consolidarea serviciilor de asistenţă socială Au fost realizate două evaluări formative ale la nivel comunitar, care să se desfăşoare cel puţin în proiectului, prima în 2012, iar a doua în 2013. O a perioada 2015-2020 şi să includă următoarele acţiuni: • treia evaluare este planificată pentru 2015, urmată de o evaluare a impactului în 2017. Stabilirea unei linii bugetare separate în bugetul de Cea de-a doua evaluare (2013) a indicat faptul stat pentru serviciile de asistenţă socială de la nivel că, în general, proiectul a înregistrat succes. comunitar şi crearea unor mecanisme de monitorizare a utilizării eficiente a acestei linii. Bugetul respectiv iar recomandarea generală este continuarea ar urma să acopere salariul unui angajat cu normă intervenţiei şi intensificarea eforturilor de advocacy întreagă în domeniul asistenţei sociale (de preferat, un astfel încât modelul de servicii comunitare, profesionist cu pregătire) în fiecare localitate eligibilă/ implementat în fază pilot în cadrul proiectului HIC, selectată, precum şi costurile aferente sistemului să fie preluat şi extins la nivel naţional şi judeţean. naţional de monitorizare. Astfel, comunităţile cu un Proiectul este foarte relevant şi extrem de eficient, nivel scăzut de dezvoltare ar urma să beneficieze de însă mai există unele aspecte problematice legate un profesionist specializat, motivat financiar şi capabil de eficacitate şi sustenabilitate. Pentru a face să implementeze şi să dezvolte servicii sociale la faţă acestor provocări, UNICEF a creat o aplicaţie nivel local. • online (AURORA) care oferă îndrumare şi sprijin supervizorilor din cadrul DGASPC şi asistenţilor Includerea de către autorităţile locale în propria sociali (mulţi dintre aceştia neavând pregătire organigramă a cel puţin unui angajat cu normă profesională). AURORA include o metodologie întreagă cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale pentru diagnosticarea tuturor vulnerabilităţilor şi anunţarea acestui post în vederea îmbunătăţirii copiilor, în baza unei grile de indicatori ce trebuie procesului de recrutare a asistenţilor sociali, mai ales aplicată uniform pentru toţi copiii/ toate gospodăriile a profesioniştilor cu pregătire. • şi în toate comunităţile, dar şi o metodologie pentru conceperea unui plan personalizat de intervenţie în Includerea unor activităţi de teren consistente în fişa postului a respectivului angajat cu normă întreagă, Servicii sociale | 129 cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale (de preferat, sociale. În ciuda progreselor remarcabile înregistrate la un asistent social profesionist), şi adoptarea de către nivelul reducerii sărăciei şi al îmbunătăţirii indicatorilor de acesta a unei abordări unu la unu cu persoanele dezvoltare umană începând cu anul 2000, sărăcia extremă aflate în situaţii vulnerabile şi familiile acestora, rămâne o problemă persistentă. Familiile extrem de sărace conform unei planificări prestabilite. Prestaţiile se confruntă cu numeroase constrângeri pe lângă sărăcia financiare (şi dosarele aferente) ar trebui administrate monetară, inclusiv şomajul de lungă durată sau lipsa de către personalul autorităţii locale, permiţând astfel unui loc de muncă în cazul adulţilor, nutriţia deficitară a asistenţilor sociali să îşi îndeplinească sarcinile. copiilor, risc crescut de neglijare şi/sau abuz al copilului (pe • fondul abuzului de alcool al părinţilor), practici parentale Mandatarea formării profesionale a personalului inadecvate, părinți minori sau părinți singuri, instabilitate existent şi a noilor angajaţi din sfera asistenţei sociale conjugală, sănătate precară sau dizabilităţi, absenteism şi elaborarea unor metodologii, ghiduri şi instrumente sau abandon şcolar, starea proastă sau lipsa unei locuinţe, pentru a consolida implementarea managementului violenţă în familie, mică infracţionalitate şi discriminare. de caz în cadrul SPAS, cu precădere în localităţile Mai apare şi problema aspiraţiilor reduse, a stimei de sine rurale şi în cele urbane mici. scăzute şi a neputinţei învățate. Prin urmare, familiile ce trăiesc în sărăcie extremă reprezintă o provocare cu totul Investind în serviciile de asistenţă socială de la nivel aparte, nu doar în ceea ce priveşte competenţele şi capitalul comunitar şi, mai general, în serviciile bazate pe comunitate fizic, ci şi aspectele psihologice. Cercetările realizate au acum, România poate face economii pe termen lung în alte documentat foarte bine sărăcia extremă în România încă domenii de politică. De exemplu, existenţa unor servicii de din anii ‘90, iar studiile mai recente au confirmat, în repetate calitate în comunitate va atrage rezultate mai bune pentru rânduri, faptul că cei mai expuşi riscului sunt tinerii, copiii şi populaţie în materie de sănătate şi educaţie şi va reduce romii (vezi şi Secțiunea 1.1.).90 Mai mult, în România, sărăcia numărul de copii separaţi de familie, ceea ce va diminua extremă nu reprezintă doar un fenomen individual sau consumul de servicii specializate şi povara asupra bugetelor familial, ci şi unul geografic, concentrându-se în general de protecţie socială şi asistenţă medicală. Folosirea fondurilor în zonele marginalizate din mediul urban şi rural, unde UE pentru a susţine dezvoltarea alternativelor la îngrijirea sărăcia extremă se transmite de la o generaţie la alta (vezi instituţională şi pentru a creşte accesibilitatea serviciilor Secţiunea 3.2.). generale va oferi unui număr mai mare de persoane şansa de a se integra în societate şi de a contribui la creşterea socială Trebuie să existe o abordare integrată a acordării de şi economică a acesteia. Mai mult, investiţiile în îngrijirile de servicii sociale din perspectiva ofertei şi programe de tip familial, serviciile comunitare şi cele generale nu doar intermediere şi facilitare socială din perspectiva cererii,91 vor creşte calitatea vieţii utilizatorilor acestora, ci vor crea pentru a reduce efectiv sărăcia extremă şi excluziunea şi mai multe locuri de muncă mai bune în sectorul social, al socială. Familiile ce trăiesc în sărăcie extremă se confruntă educaţiei şi al sănătăţii. Aceasta va ajuta România să atingă cu numeroase probleme complexe, pe lângă nevoia de obiectivele strategiei Europa 2020 în domeniul incluziunii sprijin financiar. Astfel, acordarea de prestaţii financiare sociale, educaţiei şi ocupării forţei de muncă. – deşi necesară – nu poate diminua sărăcia extremă în cazul în care este singura măsură luată. Trebuie oferite şi servicii sociale în domeniul educaţiei, ocupării, sănătăţii, 2.3.5. Crearea unor protecţiei sociale, precum şi alte servicii sociale pe lângă echipe comunitare de prestaţiile financiare astfel încât populaţia săracă să beneficieze de sprijin în gestionarea eficientă a propriei intervenţie integrată vieţi şi îngrijirea corespunzătoare a copiilor. Cu toate acestea, familiile afectate de sărăcie extremă se lovesc de numeroase obstacole în utilizarea acestor servicii, România întâmpină, în continuare, o serie de provocări începând cu necunoaşterea acestora, incapacitatea lor de majore în lupta sa împotriva sărăciei extreme şi a excluziunii a accesa serviciile de protecţie disponibile şi discriminare. 90 Cu privire la „sărăcia extremă” şi „zonele sărace” sau „zonele marginalizate”: Chelcea (2000), Stănculescu and Berevoescu (coord., 2004), Constantinescu et al (2005), Berescu et al (2007), Preda (coord., 2009), Stănculescu et al (2010), Berescu (2010), Stănculescu and Marin (2012), Stănculescu et al (2012), Stănculescu et al (2013) și Banca Mondială (Swinkels et al, 2014a). Cu privire la romi şi comunităţile rome: Zamfir şi Zamfir (coord., 1993), Rughiniş (2000), Zamfir şi Preda (coord., 2002), Duminică și Preda (2003), Sandu (2005), Berescu et al (2006), Bădescu et al (2007), Fleck şi Rughiniş (ed., 2008), Preoteasa et al (2009), ICCV (2010), Botonogu (coord., 2011), Daragiu şi Daragiu (2012), Giurcă (coord., 2012), Tarnovschi (ed., 2012), FRA et al (2012) și Banca Mondială (Anan et al, 2014). 91 Camacho et al (2014). 130 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Aceste constrângeri sunt şi mai mari atunci când oferta arată că integrarea serviciilor sociale prezintă o serie de de servicii este insuficientă şi/sau acordarea serviciilor avantaje faţă de abordarea fragmentară,92 în ceea ce sociale este fragmentată şi complicată, cu numeroase priveşte soluţionarea diferitelor probleme complexe din sisteme neconectate şi reguli şi reglementări diferite sfera excluziunii sociale, facilitarea unui acces mai bun la potrivit cărora solicitanţii trebuie să prezinte o serie de servicii, asigurarea continuităţii şi a sustenabilităţii acordării documente şi certificate. În consecinţă, sistemul este dificil de servicii, creşterea eficienţei şi a eficacităţii furnizării de gestionat de către familiile sărace. Dintr-o perspectivă serviciilor, reducerea suprapunerilor între diferitele servicii şi instituţională, integrarea protecţiei sociale, a ocupării, a evitarea cheltuielilor inutile.93 educaţiei, a asistenţei medicale şi a altor servicii publice Integrarea completă a serviciilor presupune renunţarea – cu o coordonare orizontală şi verticală reală între agenţii la abordarea fragmentară şi la administrarea separată a – este vitală pentru acordarea de sprijin adecvat familiilor serviciilor naţionale şi locale în favoarea echipelor multi- şi copiilor ce trăiesc în sărăcie extremă. În acelaşi timp, instituţionale la nivel naţional, regional şi local. Aceste programele de mediere sau facilitare socială sunt necesare echipe ar urma să lucreze în cadrul unei structuri integrate pentru a ajuta familiile extrem de sărace, mai ales cele din de management, cu bugete, programe şi obiective comune zonele marginalizate, să acceseze serviciile de protecţie şi un singur responsabil cheie (sau manager de caz) care atât în mediul rural, cât şi în cel urban. să coordoneze diversele intervenţii ale diferitelor agenţii Pe termen mediu, guvernul ar trebui să creeze echipe şi profesionişti implicaţi. Având în vedere actualul cadru multidisciplinare, formate din lucrători comunitari, la normativ din România şi deficitul de resurse umane şi nivel local şi să asigure cooperare intersectorială şi multi- financiare din sectorul social, integrarea completă a instituţională la toate nivelurile, ca un prim pas spre serviciilor va rămâne, probabil, un obiectiv pe termen lung. integrarea completă a serviciilor pe termen lung. Studiile Totuşi, pe termen scurt şi mediu, responsabilii de politici CASETA 12 Proiectul pilot al UNICEF privind echipele identificarea familiilor cu risc prin activităţi de multidisciplinare menite să integreze teren, implementarea unor planuri coerente de serviciile sociale şi medicale la nivel evaluare a nevoilor, implementarea eficientă şi comunitar eficace a unui pachet minim de servicii primare şi creşterea accesului la servicii sociale şi medicale Conceptul unor echipe multidisciplinare de profesionişti integrate adresate categoriilor celor mai vulnerabile din la nivel comunitar reprezintă un prim pas spre comunitate, cu accent pe copii şi familiile lor. Echipele acordarea integrată a serviciilor sociale şi medicale. locale nu includ neapărat asistenţi sociali calificaţi, însă În această etapă, diverşi profesionişti lucrează în sunt coordonate şi monitorizate de profesionişti din cadrul unei echipe comunitare (de exemplu, asistenţi cadrul DGASPC şi direcţiile judeţene de sănătate publică sociali, asistenţi medicali comunitari, mediatori romi şi (DSP). La baza cooperării comunitare stau metodologii poliţişti). Aceste echipe sunt create mai degrabă în urma armonizate pentru evaluarea nevoilor şi pentru iniţiativelor locale decât în cadrul unui program naţional. realizarea planurilor personalizate de intervenţie ce sunt Cooperarea este fondată pe relaţii personale şi mai puţin cuprinse într-o aplicaţie online (AURORA), care îndrumă pe metodologii comune sau proceduri formale. Există şi sprijină echipele comunitare şi permite actorilor cheie deja astfel de iniţiative în unele comunităţi. să îşi monitorizeze activitatea de teren în timp real. De Din 2014, UNICEF implementează în fază pilot un model asemenea, aplicaţia permite agregarea datelor la diferite mai formal de echipe multidisciplinare, ce includ un niveluri (comunitar, judeţean şi la nivel de proiect) în asistent social şi un asistent medical comunitar, în 32 orice moment. Evaluarea impactului acestui proiect şi de comunităţi rurale din regiunea Nord-Est. Proiectul model va fi disponibilă abia în 2017. „Prima prioritate: niciun copil „invizibil”!” vizează 92 Fiecare agenţie activează exclusiv în limitele ariei sale de competenţă. 93 Comitetul European pentru Coeziune Socială (2006). Servicii sociale | 131 pot avansa România pe scara integrării (Schema 5), prin crearea unor echipe multidisciplinare de profesionişti SCHEMA 5: „Scara integrării" la nivel comunitar (Caseta 12) şi prin iniţierea cooperării şi coordonării între diferitele agenţii sectoriale. Aşadar, în viitorul apropiat, scopul guvernului este integrarea Integrarea ministerelor și Nivel 8: Integrare ministere și politici guvernamentale centrale: implementare în managementului asistenţei sociale la nivel comunitar politicilor guvernamentale toate nivelurile societății şi crearea în acelaşi timp a cadrului necesar integrării complete a serviciilor sociale după 2020. Această integrare Funcționarea întregului Nivel 7: Funcționarea întregului sistem sistem - nenecesară pe tot cuprinsul unei țări a intervenţiilor la nivel comunitar ar trebui însoţită de introducerea venitului minim de inserţie socială (VMIS) Agenții servicii multiple, Nivel 6: Agenții de servicii multiple, într-o astfel încât să se asigure că programul poate răspunde singură locație pentru evaluare și servicii o singură locație nevoilor specifice ale categoriilor vulnerabile. Scara urcă de la aproape niciun efort de integrare, la bază, Agenție sau parteneriat Nivel 5: Agenție sau parteneriat servicii, cu implicații pentru schimbări structurale și trecând prin diferite niveluri de coordonare, cooperare şi servicii co-finanțare, etc. colaborare, până la integrare în partea superioară. Nivelurile Nivel 4: Cooperare și coordonare servicii nu se exclud reciproc deoarece fiecare dintre ele include Cooperare/coordonare planificate și susținute, adesea facilitate prin planificată/susținută rețele sau parteneriate formale (atât formale, una sau mai multe componente ale celorlalte niveluri. cât și informale). În prezent, integrarea ad hoc predomină în sectorul social Echipă specialiști Nivel 3: Echipe multidisciplinare cu din România. Aceasta apare mai degrabă din necesitate şi multi-disciplinară diverși specialiști sub presiune externă. Cooperarea dintre servicii este, de obicei, informală şi fondată pe contacte şi relaţii personale. Cooperare pentru Nivel 2: Cooperare pentru reacție ad hoc pentru a răspunde la situații de criză sau Doar în cazuri izolate profesioniştii din serviciile publice sau reacție ad hoc alte situații urgente ONG-uri iau iniţiativa fie individual, fie în grup, şi cooperează în interesul clienţilor lor. Fragmentare/separare Nivel 1: Separare și fragmentare aproape aproape completă completă a serviciilor Dezvoltarea capacităţii serviciilor publice locale de Sursa: Taylor (2014) după Munday (2007). asistenţă socială Echipele comunitare de intervenţie integrată94 vor fi Consolidarea SPAS locale constituie un obiectiv cheie, deservite de asistenţi sociali de la nivel local, inclusiv de prin prisma faptului că acestea vor reprezenta principalul asistenţi sociali ce desfăşoară o activitate de asistenţă promotor al serviciilor integrate prin implementarea socială cu normă întreagă, mediatori sanitari comunitari, activităţilor de intermediere socială şi a celor de teren în mediatori sanitari romi, mediatori şcolari, consilieri beneficiul persoanelor şi familiilor ce trăiesc în sărăcie şcolari şi experţi romi. În funcţie de nevoile şi resursele extremă, precum şi în zonele marginalizate. Aşadar, comunităţii, echipa poate include şi un asistent medical, programul naţional de consolidare a serviciilor de asistenţă un medic de familie, profesori sau agentul de poliţie din socială la nivel comunitar va juca un rol esenţial în localitate. În cazul în care comunitatea deţine puţine resurse dezvoltarea echipelor comunitare de intervenţie integrată proprii, autorităţile locale pot crea echipe comunitare de (vezi secţiunea anterioară, 2.3.4.). intervenţie integrată care să acopere mai multe comune sau oraşe învecinate, în cadrul asociaţiilor de dezvoltare Investirea într-un număr mai mare de profesionişti bine intercomunitară sau al grupurilor de acţiune locală (GAL). pregătiţi în sectorul social este absolut necesară pentru dezvoltarea serviciilor primare multidisciplinare integrate 94 ONG-urile şi unele autorităţi locale proactive au testat abordarea serviciilor integrate în mai multe localităţi din România. La o scară mai mare, UNICEF a elaborat şi testat integrarea serviciilor sociale şi medicale la nivel comunitar în câteva comune sărace din regiunea Nord-Est (în proiectul său „Prima prioritate: niciun copil invizibil”). Pe viitor, Banca Mondială va implementa proiectul Incluziune socială şi servicii de bază integrate în comunităţile marginalizate selectate din mediul urban şi rural din România, în perioada 2016-2020, sub auspiciile Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu implicarea Ministerului Sănătăţii, al Educaţiei şi al Dezvoltării Regionale, precum şi a Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS). 132 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI la nivelul comunităţilor. Aşa cum reiese şi din subsecţiunile acordarea serviciilor educaţionale. Centrele Judeţene precedente, deficitul de personal, atât ca număr, cât şi ca de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) pregătire profesională, reprezintă o problemă acută în toate răspund de sprijinirea educaţiei copiilor cu nevoi sectoarele sociale. Se remarcă de asemenea un deficit de speciale şi a mediatorilor şcolari. Mediatorii şcolari sunt lucrători comunitari de orice tip (precum asistenţi medicali angajaţi de către şcoli, finanţaţi de la bugetul de stat comunitari, mediatori sanitari romi şi mediatori şcolari), cu din resursele puse la dispoziţie de Ministerul Educaţiei precădere în mediul rural şi în comunităţile urbane mici (vezi şi nu au nicio relaţie oficială cu administraţia locală în şi secţiunea 2.5.3.). ceea ce priveşte raportarea. Nu există niciun sistem de monitorizare a mediatorilor şcolari la nivel naţional. În perioada 2014-2020, agenda guvernului privind politicile sociale va viza, în principal, transferul finanţării publice la nivel comunitar şi crearea serviciilor comunitare integrate, în care un rol decisiv îl vor juca actorii locali. • Ministerul Sănătăţii, prin intermediul Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică (DSP), este preocupat doar de sistemul medical. La nivel local, asistenţii Astfel, introducerea programului privind venitul minim medicali comunitari şi mediatorii sanitari romi sunt de inserţie socială ar trebui să însoţească dezvoltarea angajaţi fie de către autorităţile locale, fie de către serviciilor de sprijin integrat la nivelul comunităţilor astfel medicii de familie din localitate (din 2012), sunt încât să se asigure un răspuns adaptat la nevoile specifice finanţaţi de la bugetul de stat din resursele puse la ale categoriilor vulnerabile. De asemenea, direcţiile dispoziţie de Ministerul Sănătăţii şi nu au nicio relaţie strategice ale UE în domeniul sănătăţii pentru perioada ce oficială cu administraţia locală în ceea ce priveşte urmează implică trecerea de la îngrijirea instituţionalizată raportarea. Coordonarea şi monitorizarea lor revine la cea comunitară. Prin acest cadru general, România are DSP. Nu există niciun sistem de monitorizare a oportunitatea să îşi reconfigureze sistemele de asistenţă asistenţilor medicali comunitari la nivel naţional. medicală şi socială, cu sprijinul unora dintre viitoarele fonduri europene, pentru a creşte accesul la servicii sociale de calitate, sustenabile şi accesibile financiar, pentru a reduce inegalităţile interregionale şi pentru a oferi • Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), alături de DGASPC de la nivel judeţean, este preocupat de categoriilor defavorizate şi comunităţilor marginalizate un programele de asistenţă socială. Asistenţii sociali, acces mai bun la îngrijiri adecvate. mediatorii romi şi experţii romi sunt angajaţi şi finanţaţi de către autorităţile locale pentru a lucra Îmbunătăţirea coordonării în cadrul serviciilor publice de asistenţă socială orizontale şi verticale şi (SPAS). Relaţia dintre DGASPC şi SPAS nu este încă reglementată. Capacitatea SPAS, mai ales a celor din asigurarea integrării serviciilor localităţile rurale şi cele urbane mici, este în general sociale una limitată. Nu există niciun sistem de monitorizare a asistenţilor sociali din cadrul SPAS la nivel naţional. • Va fi nevoie de un nou cadru normativ şi de armonizarea mecanismelor de finanţare pentru a permite agenţiilor Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei din diferitele sectoare sociale să lucreze împreună Publice reglementează şi finanţează locuinţele eficient. În România, fiecare localitate oferă, într-un mod sociale. Cu toate acestea, autorităţile locale hotărăsc descentralizat, educaţie primară şi secundară, asistenţă ce clădiri sunt folosite ca locuinţe sociale, determină medicală primară, servicii şi prestaţii de asistenţă socială, criteriile de eligibilitate pentru obţinerea unei astfel precum şi alte servicii publice şi programe sociale, în de locuinţe şi răspund de gestionarea fondului general cu o largă acoperire. Cu toate acestea, va trebui ca de locuinţe sociale. Nu există niciun sistem de resursele existente să fie folosite mai eficient la nivel local în monitorizare a locuinţelor sociale la nivel naţional. vederea eliminării principalelor cauze ale sărăciei extreme Dezvoltarea serviciilor integrate, precum a celor socio- şi excluziunii. În prezent, serviciile existente îşi desfăşoară medicale, a serviciilor complexe de reabilitare sau a activitatea fragmentar, după cum urmează: centrelor vocaţionale şi de ucenicie, este îngreunată de • Ministerul Educaţiei, prin intermediul Inspectoratelor Şcolare Judeţene (ISJ), este preocupat doar de această organizare fragmentară. Reglementarea rigidă şi separată a serviciilor din diferitele sectoare, mai ales în Servicii sociale | 133 privinţa finanţării, a stabilirii costurilor serviciilor,95 a alocării Astfel, îmbunătăţirea coordonării orizontale în cadrul de personal, a procedurilor interne, a normelor de practică ministerelor şi între acestea, dar şi a coordonării verticale în şi a standardelor de funcţionare, împiedică crearea unor domeniul acordării serviciilor sociale între nivelul central, echipe multidisciplinare sau mobile (de exemplu, pentru judeţean şi local este imperioasă pentru promovarea a ajuta copiii cu dizabilităţi izolaţi sau persoanele în vârstă dezvoltării eficace a oricărui tip de servicii integrate. cu dependenţe complexe, în special în comunităţile rurale). CASETA 13 Coordonarea furnizării de servicii sociale în necesită mecanisme formale şi informale baza unei relaţii de încredere şi egalitate ce au la bază un interes şi o înţelegere comune. Parteneriatele sunt sortite eşecului Ca o metodă de acordare integrată a serviciilor sociale, dacă partenerii sunt obligaţi să coopereze. coordonarea „reprezintă armonizarea planificată şi În Europa, acest gen de cooperare se observă adesea intenţionată a activităţilor diferitelor agenţii într-un mod atunci când parteneriatele ce vizează serviciile integrate mai sistematic. Coordonarea presupune ca fiecare dintre sunt stabilite ca o precondiţie pentru accesarea agenţiile implicate să renunţe într-o oarecare măsură la fondurilor. Nevoia de încredere şi echilibru al puterii nu autonomie, planurile fiind stabilite în baza unui protocol, înseamnă că nu există un rol de lider sau coordonator sau ca deciziile să fie luate de un terţ (de exemplu, care îşi asumă responsabilitatea pentru întregul proces un manager de caz), responsabil de coordonare.” şi obiectivele generale ale parteneriatului. Parteneriatele (Kuzminskyi, 2013: 8) nu trebuie să funcţioneze ca nişte instituţii în adevăratul Coordonarea cu adevărat oficială, facilitată de reţele sens al cuvântului, iar stabilirea sau implementarea sau parteneriate oficiale, necesită un nivel de încredere lor nu necesită eforturi extraordinare. Trebuie doar reciprocă şi nu poate funcţiona eficient când există o să găsească metode flexibile de cooperare pentru a luptă pentru influenţă şi resurse. Aceasta presupune răspunde nevoilor clienţilor. ca parteneriatul să fie fondat pe puteri echilibrate şi Sursa: Taylor (2014: 24-25). Estimarea riguroasă a a identificat trei tipuri de costuri ce pot apărea în procesul de integrare: (i) costurile cu personalul şi sistemele de costurilor şi alocarea unui sprijin; (ii) costurile curente aferente furnizării de servicii; buget adecvat (iii) costurile de înfiinţare. Costurile vor fi mult mai ridicate în primele etape ale implementării, însă vor scădea cu Este esenţial să se estimeze estimeze riguros costurile timpul. Experienţele internaţionale arată că o investiţie înființării şi funcţionării echipelor comunitare de intervenţie nu prezintă, de obicei, randament pe termen scurt integrată, iar apoi să se aloce un buget corespunzător care spre mediu. Având în vedere constrângerile cu care se să acopere aceste costuri. Guvernul trebuie să elaboreze o confruntă România în sfera cheltuielilor publice, modelul strategie financiară completă pentru integrarea asistenţei de integrare propus în prezentul studiu de fundamentare sociale (inclusiv un buget dedicat), luând în considerare vizează nivelul comunitar. Cu toate acestea, vor fi necesare toate liniile bugetare relevante din alte sectoare şi fonduri suficiente pentru a asigura un număr adecvat de resursele reprezentate de fondurile europene şi orice angajaţi bine pregătiţi şi resurse IT. În momentul de faţă, alte tipuri de finanţare externă. Așa cum arată și Leutz nu există estimări clare ale costurilor directe şi indirecte (1999), „integrarea implică nişte costuri înainte de a fi reale implicate în momentul înfiinţării unor astfel de servicii, profitabilă”, atât în termeni umani, cât şi financiari. Leutz inclusiv ale costurilor resurselor umane, financiare şi IT. 95 Unele servicii costă dublu atunci când sunt furnizate în sectorul medical faţă de aceleaşi servicii oferite de către o instituţie din domeniul asistenţei sociale (vezi secţiunea referitoare la serviciile acordate persoanelor cu dizabilităţi). 134 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 14 Punerea în practică a modelului de servicii de fiecare” (PNUD), Sprijinirea copiilor invizibili bază integrate (UNICEF) şi altele din regiune şi nu numai, în special experienţele pozitive ale programelor În perioada 2016-2020, Banca Mondială va testa un Chile Solidario şi Colombia Red Unidos. La model de servicii de bază integrate în România. Proiectul baza sa va sta conceptul potrivit căruia mediatorul social Incluziune socială şi servicii de bază integrate va avea sau asistentul social reprezintă figura centrală care drept scop ruperea cercului intergeneraţional al sărăciei ajută persoanele şi familiile să depăşească situaţia de şi excluziunii, sporind capacitatea sistemului de protecţie excluziune socială şi va cuprinde puternice componente socială de a asista comunităţile şi gospodăriile sărace de intermediere socială şi consiliere familială. Proiectul şi de a le conecta la servicii. Proiectul: (i) va consolida va adopta şi o abordare de tipul dezvoltării plasate sub legăturile dintre comunităţi/ gospodării şi servicii şi (ii) va responsabilitatea comunităţii, prin încurajarea membrilor implementa un pachet integrat de intervenţii simultane, comunităţii să identifice problemele, să găsească soluţii şi menite să elimine o multitudine de probleme cu care se să participe la implementarea şi monitorizarea proiectului, confruntă populaţia săracă şi marginalizată a României. cu ajutorul autorităţilor locale. Proiectul va apela la diferite metodologii de implementare, Programul va fi implementat în comunităţile marginalizate adecvate diferitelor zone geografice (cu o atenţie specială selectate din mediul urban şi rural din România, în acordată localităţilor cu valori mici ale indicatorilor de perioada 2016-2020, sub auspiciile Ministerului Muncii, dezvoltare, şomaj ridicat şi nivel redus de acces sau Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, utilizare a serviciilor), dar şi diferitelor contexte şi nevoi de cu implicarea Ministerului Sănătăţii, al Educaţiei şi al dezvoltare umană. Va fi fondat pe experienţele de succes Dezvoltării Regionale, precum şi a Fondului Român de ale unor programe, precum „Un start bun” (Fondul de Dezvoltare Socială (FRDS). Scopul este stabilirea unui Educaţie pentru Romi), Programul de intervenţii prioritare model care să consolideze sistemul de protecţie socială, (Fondul Român de Dezvoltare Socială), „Un loc pentru dar şi crearea unei intervenţii integrate de incluziune O abordare integrată cu intervenţii din perspectiva cererii şi a ofertei Infrastructura serviciilor comunitare de bază Sănătate și educație: Programe de dezvoltare Facilitarea, sensibilizarea și a abilităților parentale identificarea nevoilor (de (0-3)| Sănătatea către asistenții sociali) copilului (0-6) | Servicii preșcolare (3-6) CUNOȘTINȚE ȘI ACCES LA SERVICII SUPERIOARE Oportunități de Controlul calității și angajare: Susținere la monitorizare (de către angajare și programe de județe și comune) Înregistrarea însușire a abilităților de cetățenilor (cărți de bază pentru părinți identitate, legalizarea situației locuințelor, titluri de proprietate asupra terenurilor) Servicii sociale | 135 CASETA 14 (continuare) Pentru a susţine acest rezultat, responsabilii de politici ar trebui să aibă în vedere următoarele acţiuni: (i) formarea adecvată a tuturor lucrătorilor comunitari, inclusiv a socială ce poate fi replicată cu finanţare din fondurile asistenţilor sociali, asistenţilor medicali comunitari, structurale europene după 2020. mediatorilor sanitari romi, mediatorilor şcolari şi experţilor Abordarea integrată a serviciilor va fi centrată pe romi, în domeniul managementului de caz; (ii) definirea asistenţii sociali, pe care îi va abilita să găsească clară a grupurilor ţintă şi a criteriilor de eligibilitate, în baza soluţii împreună cu gospodăriile şi familiile nevoiaşe. legislaţiei sau a liniilor directoare stabilite de organismele Activitatea acestora va viza identificarea corectă guvernamentale competente; (iii) elaborarea metodologiilor a nevoilor gospodăriei sărace sau vulnerabile şi şi a instrumentelor pentru realizarea unei evaluări complete acoperirea acelor nevoi, în principal cu ajutorul a nevoilor care să ofere îndrumare şi sprijin constant soluţiilor generate şi implementate la nivel local. La lucrătorilor comunitari, având în vedere că mulţi dintre ei baza abordării va sta facilitarea locală intensivă şi nu vor fi pregătiţi în domeniul managementului de caz de la activităţile de teren realizate de lucrătorii comunitari bun început; (iv) elaborarea unor protocoale care să ghideze (sau mediatorii sociali). Procesul de facilitare intensivă echipele de lucrători comunitari în diverse domenii, inclusiv a va fi completat de acordarea unui pachet integrat de unor linii clare de responsabilitate şi reguli legate de raportare, servicii ce va cuprinde următoarele elemente: transferul de informaţii şi documentarea activităţilor; (v) • Sănătate şi educaţie de bază – investiţii pentru extinderea şi îmbunătăţirea serviciilor incluzive de dezvoltare timpurie a copilului crearea unor relaţii funcţionale între echipele de lucrători comunitari şi nivelurile superioare de management pentru a asigura coordonarea, supervizarea şi formarea/ recalificarea (precum programele de educaţie parentală), profesională; (vi) definirea relaţiilor funcţionale dintre echipele a educaţiei timpurii (grădiniţe) şi a serviciilor de lucrători comunitari şi alţi furnizori de servicii (precum medicale de bază (precum campanii publice medici de familie, asistenţii medicali ai medicilor de familie şi de informare şi promovare a sănătăţii pentru ONG-uri); (vii) definirea unor protocoale pentru planificarea copii şi mame şi activităţi recreative). cazurilor împreună cu alţi furnizori de servicii, pe baza • Oportunităţi de angajare – programe menite să crească şansele de angajare ale părinţilor (precum programe de alfabetizare şi consiliere principiului egalităţii tuturor participanţilor; (viii) elaborarea procedurilor de referire şi a protocoalelor de cooperare între agenţii; (ix) elaborarea procedurilor pentru implicarea profesională). beneficiarilor în acordarea serviciilor sociale; (x) crearea unor • Infrastructură comunitară – investiţii pentru creşterea disponibilităţii şi calităţii serviciilor de bază. centre comunitare multifuncţionale, în zonele marginalizate mai extinse, care să ofere servicii primare şi preventive integrate, în principal (dar nu exclusiv) familiilor afectate de sărăcie extremă, inclusiv romilor. Trebuie conceput un sistem naţional de evaluare integrată, Elaborarea unor metodologii, prin care să se măsoare eficacitatea şi eficienţa echipelor multidisciplinare ale lucrătorilor comunitari (echipelor protocoale şi proceduri de comunitare de intervenţie integrată), rezultatele obţinute lucru clare pentru beneficiari şi satisfacţia acestora din urmă. Crearea sistemului electronic de asistenţă socială va fi utilă în acest Principalul rol al asistenţilor sociali şi al altor lucrători sens, dar nu suficientă. Evaluarea performanţei echipelor comunitari ce colaborează în cadrul unei echipe comunitare de intervenţie integrată va necesita un cadru care multidisciplinare va fi acela de a încuraja cererea şi de a ajuta să permită măsurarea rezultatelor obţinute atât pentru copii, familiile extrem de sărace şi cele din zonele marginalizate cât şi pentru adulţi, pe mai multe planuri, precum educaţie, să acceseze serviciile de protecţie disponibile, atât în mediul sănătate, competenţe, ocupare, venituri şi locuire. Evaluarea rural, cât şi în cel urban. Cu alte cuvinte, aceştia vor asigura satisfacţiei beneficiarilor va necesita o componentă separată. implementarea pachetului minim de intervenţii şi servicii În plus, performanţa personalului în ceea ce priveşte folosirea de bază cheie, conform descrierii din Secţiunea 2.3.4., abordării managementului de caz va trebui, de asemenea, concentrându-se astfel mai degrabă asupra clientului decât evaluată. În fiecare etapă a acordării serviciului ar trebui asupra integrării structurale a agenţiilor care vor acorda integrată o evaluare ca mod de examinare a eficacităţii tuturor diferitele servicii. proceselor. Ideal ar fi să se creeze un sistem online pentru introducerea şi monitorizarea datelor în timp real. 136 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 15 Experienţa pozitivă a Chile Solidario transferului scade la fiecare şase luni. Toate familiile care parcurg cu succes etapa Ca răspuns la constrângerile ce afectau eficacitatea de asistenţă psihologică intră automat în programelor sociale, ţările din America Latină au creat următoarea fază, cea în care Programa Puente programe de intermediere socială în care sprijinul acordat le monitorizează şi urmăreşte condiţiile de viaţă. De-a populaţiei sărace este abordat dintr-o perspectivă lungul acestei perioade de trei ani, familiile beneficiază sistemică, holistică şi bazată pe familie. Programele de în continuare de prestaţiile garantate şi acces intermediere socială nu oferă familiilor prestaţii financiare preferenţial la programele sociale, iar transferul monetar sau în natură, ci le ajută să acceseze alte programe, familial este înlocuit de un transfer monetar de ieşire din sporindu-le astfel şansele de a ieşi treptat din sărăcia program, acordat timp de 36 de luni ca „premiu” pentru extremă prin acoperirea nevoilor lor specifice. Astfel, parcurgerea primei etape. pentru a avea şanse de reuşită, acestea trebuie să fie bine integrate în sistemul de asistenţă socială. Serviciul de asistenţă psihologică este oferit de către consilieri familiali cu pregătire profesională. După ce Sistema Chile Solidario a fost primul program de familiile semnează acordul obligatoriu de participare, acest gen din regiune. Chile Solidario nu reprezintă un consilierul familial le vizitează periodic la domiciliu şi program distinct sau o prestaţie socială, ci un model le îndrumă spre serviciile sociale locale. Un consilier de management la baza căruia stă crearea unor reţele familial lucrează cu 60-100 de familii simultan, unele instituţionale şi locale ce acordă protecţie socială familiilor aflate în faza iniţială intensivă (o dată sau de două ori pe celor mai sărace. Chile Solidario pune la dispoziţia săptămână), altele în faza de monitorizare şi urmărire persoanelor şi familiilor afectate de sărăcie extremă (vizite lunare, bilunare sau trimestriale). Chile Solidario şi vulnerabilitate (cum ar fi persoanele fără adăpost, oferă periodic formare consilierilor familiali. De două ori vârstnicii ce trăiesc singuri şi copiii deţinuţilor) protecţie pe an, aceşti consilieri parcurg un proces obligatoriu de socială garantată timp de cinci ani, cu scopul de a evaluare a performanţelor şi doar cei care au obţinut îndruma persoanele şi familiile spre accesarea autonomă punctaje satisfăcătoare îşi pot continua activitatea în şi utilizarea eficientă a reţelei de servicii sociale. această calitate. Procesul de evaluare a performanţelor Componenta de sprijin familial şi conceperea unui examinează consilierii în baza a trei criterii: (i) abilităţi plan de dezvoltare familială reprezintă elementele de personale; (ii) capacitatea de a gestiona oferta de bază ale Chile Solidario. Grupul ţintă al programului servicii; (iii) productivitate (acoperirea beneficiarilor, îl constituie cele mai sărace 5% dintre familiile numărul de familii ce parcurg întregul program şi chiliene. Participarea la program este voluntară, însă abilitarea socială a familiilor). 95% dintre aceşti participanţii se angajează să depună eforturi pentru consilieri familiali sunt absolvenţi de universitate. a atinge obiectivele măsurabile. Atât pentru instituţii, Chile Solidario şi-a început activitatea în 2002. Până cât şi pentru beneficiarii implicaţi, obiectivele comune în 2012, programul a asistat efectiv 482.558 de şi măsurabile sunt structurate în jurul a 53 de condiţii familii (sau în jur de 2 milioane de persoane). Această „minime privind calitatea vieţii”, încadrate în şapte cifră include familiile care au parcurs ambele faze ale categorii: identificare, sănătate, educaţie, dinamica programului, excluzându-le pe cele care au refuzat să familiei, locuire, muncă şi venituri. participe (doar 2,2% dintre familiile invitate) şi pe cele Accesul în program se face prin Serviciul de asistenţă care nu au parcurs cele două faze (5,6% dintre cele ce psihologică (Programa Puente), în cadrul căruia un au semnat acordul de participare). Toate aceste familii consilier familiar lucrează cu o familie timp de doi ani au ajuns să lucreze cu Chile Solidario prin Programa prin vizite la domiciliu, informare, îndrumare şi referire Puente. Din 2006, alte grupuri ţintă vulnerabile şi-au către serviciile sociale şi programele de prestaţii. găsit locul în sistem, precum persoanele fără adăpost, Serviciul de asistenţă psihologică este însoţit de un vârstnicii ce trăiesc singuri şi copiii dependenţi ai transfer monetar lunar acordat familiei (o sumă fixă pe adulţilor aflaţi în penitenciare. În toate cele trei cazuri, familie), de preferat unui membru feminin al familiei, şi componenta de sprijin a programului a fost adaptată menit să contribuie la acoperirea costurilor suportate nevoilor specifice ale acestor categorii. de familii în momentul utilizării serviciilor. Valoarea Servicii sociale | 137 CASETA 15 (continuare) 2.3.6. Dezvoltarea Gama de programe şi servicii sociale sponsorizate serviciilor sociale şi coordonate de Chile Solidario a fost restructurată de-a lungul timpului. Au fost create şi câteva noi adresate grupurilor programe menite să acopere nevoile beneficiarilor Chile Solidario, cum ar fi subvenţionarea taxei de vulnerabile eliberare a actelor de identitate, o subvenţie plătită direct şcolilor pentru menţinerea copiilor în şcoală, Rolul serviciilor sociale este să menţină, să redea şi să o masă suplimentară pe zi servită la şcoală, ateliere dezvolte capacitatea persoanelor şi familiilor de a funcţiona privind dinamica familiei, un program de locuinţe în cadrul societăţii. Direcţiile Judeţene de Asistenţă Socială şi sprijin pentru dezvoltarea producţiei proprii. şi Protecţia Copilului (DGASPC), finanţate de bugetul de stat Guvernul din Chile a crescut semnificativ bugetul şi consiliile judeţene, reprezintă atât principalul furnizor, cât total al programului, de la 3,6 milioane USD în 2002 şi principalul contractant de servicii sociale specializate. la 182 milioane USD în 2012. Din aceste fonduri, În următorii ani, toate eforturile vor viza reducerea în jur de 14% au finanţat componenta de asistenţă fragmentării şi a lipsei de coordonare din sectorul serviciilor psihologică, 24% au reprezentat transferuri specializate. În 2011, guvernul a adoptat Legea asistenţei monetare şi 62% au fost transferate altor programe sociale (292/2011), însă legislaţia secundară nu a fost încă sociale pentru a elimina lipsurile existente. Costurile elaborată. Această lipsă, dublată de o insuficientă alocare administrative par a fi relativ mici. În 2009 (cel mai bugetară (la nivel naţional, dar şi la cel local), a dus la recent an pentru care sunt disponibile informaţii), fragmentarea şi lipsa de coordonare a sectorului serviciilor acestea au reprezentat în jur de 3% din bugetul total. specializate, cu precădere în mediul rural şi în zona Analiştii evaluează diferit impactul Chile Solidario, serviciilor pentru adulţi. în funcţie de metodologia de evaluare şi de Pentru a atinge obiectivele Strategiei naționale privind datele folosite. Toţi analiştii sunt însă de părere că incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020, va programele de intermediere socială reprezintă nişte trebui consolidat rolul jucat de DGASPC în planificarea instrumente solide şi cost eficiente de sprijinire strategică, coordonarea metodologică şi susţinerea SPAS a familiilor sărace şi marginalizate. Programul la nivel comunitar, dar şi în monitorizarea şi evaluarea inovator şi intensiv Chile Solidario a reuşit să ajute furnizorilor de servicii din judeţ. Totodată, Direcţiile ar populaţia săracă să acceseze prestaţii financiare, să trebui să renunţe treptat la calitatea de principalul furnizor afle despre existenţa programelor sociale şi să se de servicii sociale. În consecinţă, va trebui ca DGASPC bucure de un nivel mai ridicat de bunăstare socio- din majoritatea judeţelor să fie reorganizate din temelii şi emoţională, generând totodată rezultate pozitive consolidate, prin contractarea serviciilor existente de la în materie de sănătate şi educaţie (frecventarea furnizori neguvernamentali sau privaţi şi prin creşterea şcolii, alfabetizare şi formare profesională) numărului de profesionişti implicaţi în planificarea strategică, pentru beneficiari. Cu toate acestea, capacitatea monitorizare şi evaluare, dar şi în managementul de caz. programului de a transforma viaţa familiilor celor În prezent, doar 60% dintre Direcţii au elaborate strategii, mai sărace din perspectiva anumitor rezultate cheie planuri, proceduri şi metodologii, doar 53% recurg la privind protecţia socială pe termen lung – ocupare şi metoda managementului de caz sau au stabilite proceduri locuire – face obiectul anumitor controverse. de management de caz şi numai 61% au raportat că Surse: Camacho et al (2014) şi Carneiro et al (2014). deţin manageri de caz. Un manager de caz gestionează în medie 74 de cazuri, doar 61% dintre Direcţii au înfiinţat un departament pentru prevenirea marginalizării sociale şi în doar 65% dintre ele a fost creat un departament de management al calităţii serviciilor sociale. Nu în ultimul rând, în numai 29% dintre DGASPC funcţionează un departament responsabil de coordonarea şi sprijinirea SPAS.96 96 HHC România (2011), MMFPSPV şi SERA România (2012); FONPC (2012). 138 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI DGASPC vor avea nevoie de resurse financiare şi umane Totodată, actualul personal al serviciilor specializate sustenabile şi adecvate pentru a crea o reţea naţională ale DGASPC este nevoit să gestioneze un număr foarte de servicii sociale. DGASPC reprezintă mari angajatori mare de cazuri din cauza lipsei de profesionişti, mai ales pentru personalul specializat,97 însă întâmpină serioase după tăierile bugetare din 2009. Tăierile au afectat atât greutăţi în acoperirea propriilor nevoi de personal şi de personalul DGASPC şi asistenţii maternali (de la 15.023 competenţe pentru furnizarea serviciilor. Lipsa indicatorilor în 2008 la 12.201 în 2013), cât şi personalul centrelor de performanţă face imposibilă evaluarea performanţelor de plasament (de la 16.534 în 2008 la 12.513 în 2013). profesionale ale angajaţilor DGASPC. Investiţiile în formarea La finele lui 2012, studiile au indicat un deficit de 11.000 continuă a personalului specializat98 sunt reduse şi nu de asistenţi sociali în întregul sistem de servicii primare se măsoară valoarea adăugată a acestui tip de formare. (SPAS) şi specializate (DGASPC). FIGURA 26: Distribuirea personalului DGASPC, în funcţie de tipul serviciului de protecţie socială şi regiune, la sfârşitul lui decembrie 2013 8000 6000 4000 2000 0 Nord-Est Sud-Est Sud- Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru București Ilfov Muntenia Oltenia DGASPC Asistență maternală Centre de plasament Alte servicii sociale Sursa: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Guvernul trebuie să creeze un sistem de formare iniţială În ceea ce priveşte sistemul de formare iniţială şi continuă a şi continuă adresat profesioniştilor din serviciile sociale, profesioniştilor din serviciile sociale, responsabilii de politici inclusiv celor implicaţi în sistemul de reglementare a ar trebui să aibă în vedere următoarele acţiuni: (i) înfiinţarea serviciilor sociale. Nu există încă un mecanism dedicat unor organisme interministeriale coordonate (de exemplu, pentru evaluarea serviciilor sociale sau pentru formarea cu reprezentarea Ministerului Educaţiei, Ministerului evaluatorilor serviciilor sociale. În prezent, inspectorii ce Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi evaluează serviciile sociale răspund şi de controale şi Ministerului Tineretului şi Sportului) care să gestioneze sancţiuni la nivelul sectorului, ceea ce creează adesea formarea profesioniştilor din serviciile specializate; (ii) confuzie şi conflicte de interese. Capacitatea Inspecţiei gestionarea procesului de acreditare a curriculumurilor şi Sociale de a evalua şi controla serviciile sociale trebuie, de formarea formatorilor; (iii) crearea unui program complet asemenea, consolidată. de formare la nivel naţional (inclusiv prin învăţare mixtă şi 97 La 31 decembrie 2013, personalul DGASPC era format din peste 32.000 de persoane, din care 77% lucrau în centrele de plasament sau ca asistenţi maternali, iar 9% erau angajaţi în alte servicii, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA). 98 Doar 20% din personalul DGASPC din 45 de judeţe a urmat cursuri de formare profesională în 2010 (HHC România, 2011). Servicii sociale | 139 la distanţă); (iv) crearea unui sistem de acreditare pentru serviciile specializate, iar unele tipuri de servicii trebuie asistenţii sociali profesionişti; (v) crearea unui sistem de dezvoltate în continuare. Anumite categorii expuse riscului evaluare continuă şi de perfecţionare sau recalificare a de excluziune ar trebui să beneficieze de acces mai mare asistenţilor sociali profesionişti; (vi) crearea unor cursuri de la servicii sociale de calitate în România, precum copiii formare specializate pentru evaluatorii serviciilor sociale. lipsiţi de ocrotire părintească sau trataţi necorespunzător de către familia lor, bătrânii singuri, persoanele cu Dezinstituţionalizarea şi dezvoltarea alternativelor de tip dizabilităţi şi dependenţe complexe, persoanele care suferă familial vor continua să se numere printre principalele de dependenţe şi boli cronice, persoanele cu afecţiuni obiective ale guvernului atât pentru sistemul de protecţie medicale rare sau victime ale abuzului şi persoanele fără a copilului, cât şi pentru serviciile adresate adulţilor cu adăpost. Ar trebui create servicii speciale pentru nevoile dizabilităţi. Din experienţa internaţională reiese faptul specifice ale acestora, inclusiv intervenţii timpurii, îngrijire că îngrijirile instituţionalizate sunt mai costisitoare şi de lungă durată, îngrijire la domiciliu sau în ambulatoriu, mai puţin benefice pentru client decât abordările mai locuinţe sociale, o gamă variată de servicii de sprijin în incluzive, concepute cu scopul de a susţine persoanele în vederea incluziunii/ participării (în diverse domenii, cum ar cadrul propriilor lor familii. În realitate, pe lângă faptul că fi educaţie, ocuparea forţei de muncă, justiţie şi asistenţă reprezintă o violare a drepturilor omului, instituţionalizarea medicală) şi servicii socio-medicale integrate. Acestea ar nejustificată a unora dintre categoriile cele mai vulnerabile trebui să mai includă şi servicii care să faciliteze tranziţia şi/sau marginalizate (fie că e vorba de copii, persoane cu de la un ciclu al vieţii la altul (de la şcoală la piaţa muncii, dizabilităţi și/ sau cu probleme de sănătate mintală sau de de la o viaţă instituţionalizată la o viaţă independentă, de la persoane vârstnice dependente) plasează o povară excesivă piaţa muncii la pensionare, de exemplu) şi echipe mobile asupra sistemelor sociale şi de sănătate. multidisciplinare. Trebuie sporit accesul anumitor grupuri vulnerabile la TABEL 27: Principalele nevoi de dezvoltare a resurselor umane din sectorul serviciilor sociale, 2014 Profesia Situaţia actuală Pregătire formală Asistenţi sociali În principal la nivel judeţean şi în SPAS din mediul urban. Insuficienţi. Psihologi În principal la nivel judeţean şi în SPAS din mediul urban. Insuficienţi în domeniul dizabilităţilor. Sociologi Rari în domeniul dizabilităţilor Educatori Nepregătiţi în domeniul educaţiei incluzive. Educatori din Număr redus la nivel naţional. Curriculumul de formare este relativ învechit şi neadaptat la nevoile actuale ale învăţământul special copiilor şi familiilor. Profesori din învăţământul Puţini la nivel naţional. Curriculumul de formare este relativ învechit şi neadaptat la nevoile actuale ale copiilor şi special familiilor. Numărul redus al şcolilor speciale după 2008. Educatori-specialişti în Foarte puţinii profesionişti sunt formaţi de ONG-uri sau prin programe de cooperare internaţională, ceea ce reabilitare înseamnă că nu sunt pregătiţi în contextul sistemului românesc. Nefamiliarizaţi cu dizabilitatea în general, cu excepţia profesioniştilor din domeniul medicinei de reabilitare şi al Medici psihiatriei. Nevoie acută de formare generală în cazul medicilor de familie şi al pediatrilor. Activitate de teren foarte redusă în rândul medicilor de familie. Nefamiliarizaţi cu dizabilitatea în general, cu excepţia profesioniştilor din domeniul medicinei de reabilitare şi al Asistenţi medicali psihiatriei. Nevoie acută de formare generală. Logopezi Există doar la nivel judeţean şi în oraşele mari. Terapeuţi ocupaţionali Rari în România. Nu există formare oficială pentru această profesie. Nevoie mare. Acoperire mai bună în mediul urban, număr foarte redus în mediul rural. O mare nevoie de profesionişti situaţi cât Fizioterapeuţi mai aproape de persoanele cu dizabilităţi. 140 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI TABEL 27 (continuare) Acoperire mai bună în mediul urban, număr foarte redus în mediul rural. O mare nevoie de profesionişti situaţi cât Ortoprotezişti mai aproape de persoanele cu dizabilităţi. Tehnicieni protezişti- Acoperire mai bună în mediul urban, număr foarte redus în mediul rural. O mare nevoie de profesionişti situaţi cât ortezişti mai aproape de persoanele cu dizabilităţi. Terapeuţi prin artă Rari în România. Nu există formare oficială pentru această profesie. Cerere tot mai mare. Persoane de bază în sistemul serviciilor de sprijin. Salariile mici de la ora actuală nu încurajează asistenţii cu Asistenţi personali pregătire profesională să intre în sistem, angajându-se astfel pe aceste posturi membrii familiei. Nevoie uriaşă de asistenţi mai bine pregătiţi profesional la nivel local şi de mai multă pregătire formală (în jur de 40 de ore). Nepregătiţi în domeniul dizabilităţii. Plasarea cu dificultate a copiilor cu dizabilităţi la asistenţi maternali sau familii Asistenţi maternali adoptive Pregătire informală Potrivit legii, asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi trebuie să urmeze un număr obligatoriu de ore de Asistenţi personali formare (40), însă în prezent doar DGASPC acordă acest tip de formare, foarte rară în realitate. Consilier, mediator pe Formare oferită numai de ONG-uri sau de agenţii private de formare. piaţa muncii Îngrijitori la domiciliu Formare oferită numai de ONG-uri sau de agenţii private de formare. Interpreţi în limbajul Formare oferită numai de ONG-uri sau de agenţii private de formare, plus un program de masterat la Universitatea mimico-gestual din Cluj. Instructori pentru câini Formare oferită de un singur ONG specializat (Light into Europe). ghizi Lucrători CBR (reabilitare Nu există în România. Ar fi foarte utili în zonele rurale îndepărtate şi izolate. în comunitate) În cele ce urmează, sunt descrise principalele obiective şi unor servicii preventive şi specializate în funcţie de acţiuni pentru dezvoltarea serviciilor sociale specializate, nevoile identificate; (iv) identificarea categoriilor de organizate în funcţie de grupurile vulnerabile: copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate ce • prezintă risc social şi crearea unor servicii de sprijin Crearea şi finanţarea serviciilor adresate copiilor pentru aceştia şi pentru adulţii care au grijă de ei. • lipsiţi de ocrotire părintească pentru: (i) reducerea ratei abandonului copilului în unităţile medicale, în Crearea şi finanţarea serviciilor adresate persoanelor principal prin crearea şi consolidarea mecanismelor cu dizabilităţi, care potrivit Strategiei naţionale pentru preventive cheie la nivel comunitar; (ii) reducerea persoanele cu dizabilităţi 2015-2020 ar trebui să numărului de copii din sistemul de protecţie vizeze următoarele: (i) crearea unui set funcţional specială99, mai ales prin regândirea modalităţilor şi şi coerent de metodologii de evaluare a dizabilităţii a mijloacelor (inclusiv a prestaţiilor financiare) de a şi invalidităţii; (ii) extinderea spectrului serviciilor oferi sprijin familial în vederea prevenirii separării pentru persoanele cu dizabilităţi şi transformarea copilului de familie şi prin revizuirea actualelor servicii acestora în servicii mai eficiente şi mai accesibile din de protecţie a copilului pentru a creşte calitatea punct de vedere financiar; (iii) finanţarea şi asigurarea îngrijirilor acordate şi a reduce durata de şedere în dezvoltării continue a serviciilor de sprijin pentru sistem la un minim necesar; (iii) reducerea (şi în tinerii cu dizabilităţi ce trăiesc în comunitate; (iv) final eradicarea) fenomenului copiilor fără adăpost, accelerarea şi eficientizarea tranziţiei de la îngrijirile în principal prin evaluarea şi cartografierea situaţiei de tip rezidenţial la serviciile comunitare pentru adulţii reale a copiilor străzii la nivel naţional şi prin crearea cu dizabilităţi; (v) reformarea drastică a serviciilor de 99 Potrivit Strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2014-2020 (HG 1113/2014), copiii de vârste mai mici reprezintă un grup ţintă prioritar în următoarea fază a reformei sistemului de protecţie a copilului. Servicii sociale | 141 îngrijire de lungă durată şi de recuperare adresate plan individualizat, conceput de către un manager de caz al persoanelor cu probleme de sănătate mintală, în baza DGASPC. Din cauza informaţiilor adesea limitate disponibile unui plan agreat şi întocmit de comun acord de către în legătură cu trecutul şi antecedentele copiilor şi familiilor MMFPSPV şi Ministerul Sănătăţii; (vi) continuarea lor, dar şi din cauza lipsei capacităţii DGASPC, majoritatea planului naţional privind creşterea accesului la spaţii planurilor individualizate de protecţie sunt incomplete şi publice şi mediul înconjurător. structurate în jurul disponibilităţii serviciilor, nu al nevoilor • specifice ale copilului. Crearea şi finanţarea unui palete largi de servicii adaptate nevoilor specifice ale vârstnicilor cu cerinţe A. Copiii abandonaţi în unităţile complexe, cu accent special pe serviciile de îngrijire medicale la domiciliu, în concordanţă cu Strategia naţională privind persoanele vârstnice şi îmbătrânirea activă. Tot mai mulţi copii sunt abandonaţi în secţiile spitalelor. Deşi • numărul copiilor abandonaţi în unităţile medicale a scăzut Reglementarea, dezvoltarea şi finanţarea serviciilor cu două treimi în ultimii 10 ani (de la 4.614 în 2004 la 1.449 sociale adaptate pentru alte grupuri vulnerabile, în 2014), s-a înregistrat o creştere de 12% între 2010 şi inclusiv mamele minore, adulţii privaţi de libertate sau 2012. În ultimii trei ani, numărul a stagnat la peste 1.400, cu în supravegherea serviciilor de probaţiune, persoanele un maxim de 1.474 de copii abandonaţi în 2013. Majoritatea dependente de droguri, alcool sau substanţe, acestor copii au fost abandonaţi în secţiile de maternitate victimele traficului de persoane şi victimele violenţei. (56,94% în 2010 şi 65,78% în 2011), pe locul doi situându- Aceste servicii ar trebui să fie dezvoltate de către se copiii abandonaţi în secţiile de pediatrie (31,86% în 2010 MMFPSPV împreună cu MDRAP (care elaborează şi 27,30% în 2011). Strategia națională privind locuirea), Administrația Sărăcia şi lipsa actelor de identitate reprezintă principalele Națională a Penitenciarelor (responsabilă de Strategia cauze ale abandonului copilului în unităţile medicale. națională pentru integrarea socială a persoanelor Studiile realizate în România arată că motivul invocat private de libertate 2015-2019), Agenția Națională frecvent de mame pentru abandonul copiilor lor sănătoşi în Antidrog (responsabilă de Strategia națională antidrog instituţiile medicale este lipsa actelor de identitate. Aceasta 2013-2020), Agenția Națională Împotriva Violenței nu permite înregistrarea oficială a copilului şi, prin urmare, Domestice (responsabilă pentru Strategia națională îi afectează dreptul la un nume şi cetăţenie.100 Sărăcia este pentru prevenirea și combaterea fenomenului asociată cu familiile monoparentale, mamele adolescente, violenței în familie pentru perioada 2013-2017) și cu sarcinile extraconjugale, copiii cu dizabilităţi şi lipsa Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane accesului la servicii medicale/ de monitorizare şi sprijin (responsabilă de Strategia națională privind prevenția social adecvate, toate numărându-se printre principalele și lupta împotriva traficului de persoane 2012-2016). cauze ale abandonului copilului în unităţile medicale. Următoarele secţiuni tratează pe larg nevoile de dezvoltare a Majoritatea nou-născuţilor şi a copiilor foarte mici ce ajung serviciilor sociale pentru fiecare categorie vulnerabilă în parte. în sistemul de protecţie a copilului au fost abandonaţi în unităţile medicale. În ciuda unei evoluţii pozitive a numărului Servicii adresate copiilor lipsiţi copiilor ce revin în familia lor naturală şi extinsă, care a de ocrotire părintească crescut constant în ultimii patru ani, este alarmant faptul că majoritatea copiilor ce au părăsit unităţile medicale au intrat Sprijinul acordat pentru a asigura bunăstarea copiilor şi a în sistemul de protecţie a copilului (aproximativ 60%). În familiei reprezintă unul dintre fundamentele strategiei de mare parte, aceştia au fost plasaţi unui asistent maternal (în protecţie socială a României, fiind ancorat în interesul faţă jur de 45% între 2010 şi 2012 şi cu 3% mai puţin în 2013), de drepturile omului şi cost eficienţă. În acest scop, sunt unii au intrat în grija serviciilor de tip rezidenţial (centre de esenţiale dezvoltarea şi armonizarea prestaţiilor financiare plasament şi centre de primire în regim de urgenţă), unde şi a serviciilor sociale adresate copiilor şi familiilor în s-a înregistrat cel mai mare număr în 2013 (79 de copii sau diferite situaţii. Odată ce un copil este separat de familia sa, 6,2% din numărul total al copiilor abandonaţi care au intrat sistemul de protecţie a copilului îi oferă ocrotire în baza unui în sistemul de protecţie a copilului). 100 Stativă et al (2005). 142 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Din cauza deficienţelor de la nivelul sistemului, unii copii care pot prelua bebeluşii chiar şi în situaţii de urgenţă. petrec luni bune în spitale neadaptate la nevoile lor de Managementul de caz şi planificarea adecvate ar trebui să dezvoltare. Este îngrijorător şi faptul că, din numărul total reducă perioada petrecută de copii în sistemul de protecţie al copiilor abandonaţi în unităţile spitaliceşti, anual o parte a copilului, fie prin reintegrarea lor în familia naturală sau din ei rămân în aceste unităţi (236 în 2010, 248 în 2011, extinsă, fie prin găsirea unor familii adoptive pentru aceştia. 234 în 2012 şi 175 în 2013). Astfel, aceşti copii sunt ţinuţi într-un cadru instituţional nedotat corespunzător pentru a B. Copiii ce trăiesc în instituţii de răspunde nevoilor lor de dezvoltare, lucru ce le poate afecta tip rezidenţial sau alternative de grav dezvoltarea fizică, cognitivă şi emoţională (în funcţie de vârsta copiilor şi de durata spitalizării) deoarece copiii tip familial mici sunt puternic afectaţi de instituţionalizare. Acest lucru Reducerea numărului de copii în sistemul de protecţie a se datorează, în principal, absenţei unor proceduri clare de copilului rămâne o prioritate în următorii ani. Guvernul a referire între instituţiile medicale şi cele de protecţie socială, înregistrat progrese semnificative în ultimii 15 ani în ceea lipsei actelor de identitate ale părinţilor şi lipsei unor familii ce priveşte reducerea numărului de copii aflaţi în instituţiile disponibile şi pregătite să ofere asistenţă maternală copiilor de ocrotire şi dezvoltarea alternativelor de tip familial. cu vârste între 0 şi 2 ani. Numărul copiilor din instituţii (centre de plasament publice Reducerea ratei abandonului copilului în unităţile medicale şi private, inclusiv case de tip familial) a scăzut de la un va presupune crearea şi/sau consolidarea unor mecanisme maxim de 57.181 în decembrie 2000 la 21.365 în 30 preventive cheie la nivel comunitar. Unele dintre aceste iunie 2014. Cu toate acestea, în 2011, pentru prima dată măsuri vizează întregul domeniu al protecţiei sociale, în 15 ani, numărul copiilor instituţionalizaţi a crescut101 ca precum întocmirea actelor de identitate pentru orice o consecinţă a sărăcirii populaţiei şi a bugetului limitat cetăţean, consolidarea serviciilor de asistenţă socială la destinat serviciilor familiale. Totuşi, rata a început să scadă nivel comunitar şi asigurarea accesului egal la prestaţiile din nou în ultimii trei ani. Numărul total al copiilor plasaţi sociale. Altele vor urmări restrângerea anumitor grupuri în grija statului (fie în instituţii, fie într-un mediu familial) vulnerabile – precum cea a mamelor singure şi a părinţilor s-a micşorat semnificativ, de la aproximativ 98.000 de adolescenţi, prin educaţie sexuală şi servicii de planificare copii în 1997 la aproximativ 62.000 la finele anului 2013 familială. Aceste două tipuri de măsuri vor trebui coordonate (şi la aproape 59.000 la sfârşitul lui iunie 2014). Însă, a şi armonizate. De exemplu, îmbunătăţirea monitorizării scăzut şi populaţia totală de copii a ţării şi, prin urmare, tuturor sarcinilor ţine, în mod evident, de competenţa rata copiilor aflaţi în grija statului de fapt a stagnat (1.776 serviciilor medicale. Cu toate acestea, aceasta va trebui în 2000 şi 1.641 în 2011), ceea ce denotă eşecul sistemului să includă măsuri care să permită identificarea precoce de a diminua numărul copiilor ce intră în sistemul de a sarcinilor cu risc crescut de abandon al copilului şi să protecţie (Figura 27). asigure referirea lor imediată către serviciile sociale pentru a Studiile arată că toţi aceşti copii care ajung în sistemul se oferi consiliere şi sprijin cât mai repede cu putinţă. Astfel, public de protecţie prezintă vulnerabilităţi multiple şi în momentul naşterii, va exista deja un plan pe termen complexe la nivelul gospodăriei din care provin. Aşa lung, dacă este cazul. Tot pe partea preventivă, mamele cum s-a menţionat anterior, mulţi dintre copiii ce intră (sau părinţii, în general) ce se adresează unităţilor medicale în sistemul de protecţie a copilului au fost abandonaţi în fără acte de identitate ar trebui considerate, fără excepţie, spitale. Potrivit datelor colectate de Autoritatea Naţională ca prezentând un risc crescut de abandon al copilului. pentru Protecţia Drepturilor Copilului, principalele trei Pentru asemenea cazuri, responsabilii de politici trebuie să cauze ale separării copilului de familie şi ale intrării în conceapă proceduri care să permită personalului medical sistemul public de protecţie sunt sărăcia (42%), abuzul şi să alerteze serviciile sociale (cele de protecţie a copilului) şi neglijarea (25%) şi dizabilitatea (10%). Cu toate acestea, poliţia (în scopul identificării). responsabilii de politici ar trebui să se asigure că sărăcia Reducerea perioadei petrecute de bebeluşii abandonaţi nu reprezintă niciodată singurul criteriu în baza căruia în secţiile de maternitate va necesita dezvoltarea unor copilul este lipsit de ocrotire părintească,102 evidenţele servicii speciale de răspuns, precum asistenţi maternali sugerând că separarea este determinată de vulnerabilităţi 101 MMFPSPV, DGPC (2011: 1). Numărul copiilor instituţionalizaţi era de 23.240 în 2011, comparativ cu 23.103 în 2010. 102 ONU (2009) şi Comisia Europeană (2013b). Servicii sociale | 143 FIGURA 27: Proporţia copiilor din sistemul de protecţie specială (1997-2013) 2 1.6 1.2 0.8 0.4 0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Ponderea copiilor aflați în îngrijire rezidențială în numărul total de copii Ponderea copiilor aflați în medii familiale protejate în numărul total de copii Ponderea copiilor aflați în sistemul de protecție specială în numărul total de copii Sursa: Estimări realizate de Banca Mondială folosind datele referitoare la numărul copiilor din sistemul de protecţie socială furnizate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi baza de date TransMonEE pentru numărul total al copiilor (0-17 ani). multiple şi complexe.103 În majoritatea cazurilor, aceste fost identificaţi şi înregistraţi de către autorităţile locale. vulnerabilităţi complexe constă într-o combinaţie de Structurile comunitare consultative (SCC) reprezintă factori, precum sărăcie extremă, şomajul părinţilor, starea entităţi constituite juridic la nivel comunitar, ai căror proastă sau lipsa unei locuinţe, absenteism sau abandon membri provin din rândul actorilor locali (autorităţi locale, şcolar, competenţe parentale inadecvate, violenţă asistenţi sociali, doctori, poliţie şi profesori). Acest studiu al domestică, risc crescut de neglijare şi abuz al copilului (pe UNICEF a constatat faptul că numărul copiilor „invizibili” fondul abuzului de alcool al părinţilor), părinţi tineri sau este mult mai mic în comunele în care funcţionează singuri, instabilitate conjugală, aşteptări reduse şi/sau structuri comunitare consultative, create însă în foarte stimă de sine scăzută şi neputinţă dobândită. puţine locuri din România. Sistemul se află, în continuare, într-o fază de stagnare, iar autorităţile locale nu par să îşi Reducerea numărului de copii plasaţi în sistemul de fi asumat răspunderea de a implementa servicii menite să protecţie va necesita dezvoltarea unor servicii comunitare prevină separarea copiilor de familie. de prevenţie şi de sprijin. Minorii ajung adesea în sistemul de protecţie a copilului din cauza lipsei unor servicii de Responsabilii de politici ar trebui să revizuiască actualele identificare a copiilor în situaţie de risc, a serviciilor de proceduri referitoare la plasamentul copiilor în alternative intervenţie timpurie şi a sistemelor de referire la nivelul de tip familial în vederea reducerii numărului total al copiilor comunităţii. Potrivit statisticilor oficiale, copiii expuşi cu măsuri de protecţie. La ora actuală, în România, peste riscului separării de familie reprezintă aproape 1,4% dintre 60.000 de copii sunt lipsiţi de ocrotire părintească.105 Dintre copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 17 ani. Totuşi, un studiu aceştia, 61,4% se află în alternative de tip familial, respectiv al UNICEF din 2012 estimează un procent mai ridicat 30,8% au fost plasaţi la asistenţi maternali profesionişti şi – de aproape 2% dintre copiii de 0-17 ani – dacă se iau 30,6% sunt în grija familiei lor extinse (a rudelor) sau a altor în calcul copiii „invizibili”.104 Aceştia sunt copii ce nu au familii. Proporţia copiilor plasaţi în alternative de tip familial 103 Stănculescu et al (2013). 104 Stănculescu şi Marin (2012). Copiii „invizibili” se referă la copiii care „în familiile, comunităţile şi societăţile lor, ies din atenţia guvernelor, donatorilor, societăţii civile, mass-media şi chiar a altor copii”, potrivit UNICEF (2006). 105 61.749, potrivit datelor ANPDCA pentru decembrie 2013. 144 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI a scăzut de la 65,3% în 2007 la 61,4% în 2013. Acest lucru de sub 2 EUR pe copil pe zi, în timp ce un asistent maternal s-a datorat, în principal, tăierilor bugetare, care au dus la profesionist primeşte un salariu, însoţit de un pachet de reducerea semnificativă a numărului asistenţilor maternali prestaţii în natură ce include echipamente, lenjerie de pat, profesionişti,106 dar şi scăderii cu 25% a numărului copiilor jucării, articole igienico-sanitare, rechizite şi cheltuielile plasaţi în grija rudelor. Numărul copiilor plasaţi familiei de trai pentru copilul preluat în plasament. Anul acesta, extinse sau altor familii este destul de mare, plasamentul ANPDCA a elaborat noi norme menite să încurajeze şi să în grija rudelor fiind adesea, de fapt, un mod prin care copiii sprijine plasamentul în familie prin extinderea acoperirii rămân în familie şi nu reprezintă o măsură de protecţie acestor prestaţii în natură pentru a beneficia de ele şi familia propriu-zisă. Cu toate acestea, faptul că asistenţii sociali extinsă sau alte familii de plasament.107 trebuie să continue monitorizarea acestor cazuri adaugă Accelerarea procesului de închidere a tuturor vechilor o presiune inutilă asupra personalului, şi aşa limitat, din instituţii de protecţie a copilului trebuie să rămână o sistemul de protecţie a copilului. Prin urmare, responsabilii prioritate, mai ales în cazul celor cu peste 10 copii.108 de politici ar trebui să revizuiască actuala procedură privind Guvernul a recunoscut deja că îngrijirea copilului în plasarea copilului în grija rudelor şi să o reîncadreze din instituţii este mai costisitoare şi mai puţin benefică decât măsură de protecţie în măsură preventivă, delegând alternativele de tip familial. La 30 iunie 2014, din numărul responsabilitatea monitorizării acestui tip de plasament total al copiilor lipsiţi de ocrotire părintească, 21.365 autorităţilor locale, sub directa supraveghere a angajaţilor (36,3%) se aflau în instituţii de protecţie. Majoritatea DGASPC. Acest lucru ar urma să reducă volumul de muncă acestora trăiau în case de tip familial, însă 9.937 trăiau în al managerilor de caz din cadrul DGASCP (ceea ce, în continuare în instituţii (atât clasice, cât şi restructurate/ schimb, ar creşte calitatea managementului de caz) şi, modulate). Dintre aceştia, 8.679 se aflau în instituţii publice reducând costurile, ar îmbunătăţi monitorizarea modului în şi 1.258 în instituţii administrate de ONG-uri sau furnizori care sunt îngrijiţi copiii de către rude prin delegarea acestei privaţi de servicii. După 2007, a început procesul de activităţi la nivelul comunităţii. închidere a acestor instituţii, însă într-un ritm foarte lent. În Un aspect problematic îl constituie faptul că plasarea prezent, mai sunt funcţionale 248 de instituţii, din care 110 copilului în grija rudelor/ familiei nu este reglementată la fel sunt instituţii clasice (25 dintre acestea fiind administrate ca şi asistenţa maternală. Pe de-o parte, nu există criterii şi de furnizori privaţi de servicii) şi 138 reprezintă instituţii nici nu se impune pregătirea familiei înaintea plasamentului restructurate/ modulate (23 dintre ele fiind administrate copilului la familia sa extinsă sau la o altă familie, situaţie de furnizori privaţi de servicii). Aşa cum arată şi Harta ce poate implica riscuri pentru respectivii copii. Aşadar, este 1, instituţiile clasice ce ar trebui închise sunt distribuite important să se stabilească standarde minime de calitate neuniform pe teritoriul ţării. Din cele 41 de judeţe, 14 au pentru îngrijirile de tip familial, precum şi criterii de selecţie finalizat procesul de închidere a instituţiilor clasice,109 în timp şi condiţii referitoare la pregătirea familiilor de plasament. ce în trei judeţe mai funcţionează opt până la zece instituţii O familie de plasament beneficiază de o alocaţie lunară de de protecţie a copilului de mari dimensiuni (mai precis în doar 97 RON (aproximativ 22 EUR) şi de o alocaţie de hrană Prahova, Sibiu şi Vâlcea). 106 De la 16.534 în 2008 la 12.513 în 2013. 107 În baza aceleiaşi reglementări, alocaţia de hrană va fi dublată (până la aproape 4 EUR pe copil pe zi) pentru toţi copiii, fie din instituţiile de tip rezidenţial, fie din alternativele de tip familial. Per total, alocaţia disponibilă pentru un copil plasat la o familie sau un asistent maternal va creşte până la 600 RON (aproximativ 130 EUR) pe lună. 108 Chiar dacă închiderea sau restructurarea instituţiilor rezidenţiale de ocrotire a copilului clasice reprezintă demersul cel mai stringent, mai trebuie realizate eforturi pentru a restructura unele dintre serviciile rezidenţiale modulate în care trăiesc numeroşi copii. 109 Aceste judeţe sunt: Alba, Arad, Brăila, Călăraşi, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman şi Vaslui. Dintre cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti, două (2 şi 4) au finalizat procesul. Servicii sociale | 145 HARTA 1: Harta serviciilor rezidenţiale de protecţie a copilului, pe judeţe BUCUREȘTI Servicii pentru copii în sistemul de protecție a copilului 5 5 SATU MARE Regiune BOTOȘ ANI SECTOR 1 MARAMUREȘ 2 SECTOR 6 Județ 4 SECTOR 2 2 SUCEAVA 1 2 SECTOR 3 1 32 unități 1 SECTOR 5 BISTRIȚA-NĂSĂUD 5 SECTOR 4 IAȘ I Numar de unități SĂLAJ 2 1 0 2 4 6 km 3 rezidențiale clasice (mari) NEAMȚ BIHOR CLUJ 5 3 MUREȘ VASLUI HARGHITA BACĂU ARAD 8 ALBA 1 8 2 5 1 COVASNA SIBIU TIMIȘ HUNEDOARA BRAȘOV VRANCEA GALAȚI 5 6 7 9 10 2 1 CARAȘ -SEVERIN BUZAU DÂMBOVIȚA BRĂILA PRAHOVA TULCEA GORJ VÂLCEA 1 ARGEȘ 4 4 ILFOV IALOMIȚA Unități rezidențiale BUCUREȘTI clasice (mari) MEHEDINȚI 1 Servicii rezidențiale CĂLĂRAȘ I 3 restructurate (modulate) OLT Locuințe mici DOLJ CONSTANȚA (case și apartamente) GIURGIU TELEORMAN Centre de urgență 30 15 0 30 60 90 km Centre maternale Sursa: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Notă: Printre instituţiile de tip rezidenţial se numără centre de plasament, case de tip familial şi apartamente gestionate de furnizori publici şi privaţi. Copiii foarte mici ar trebui să constituie grupul ţintă toate acestea, dintre toţi copiii plasaţi în grija serviciilor prioritar în următoarele etape ale reformei sistemului de publice de protecţie, majoritatea au vârste cuprinse între 10 protecţie a copilului. Cu toate că s-au depus eforturi pentru şi 13 ani (29%), urmând apoi grupa de vârstă de 14-17 ani evitarea instituţionalizării copiilor sub 3 ani (şi există legi (25%). Împreună, aceste două grupe de vârstă reprezintă ce interzic plasamentul copiilor sub 2 ani în instituţii de peste jumătate dintre copiii aflaţi în instituţii, numărul total tip rezidenţial),110 peste 700 de copii sub 3 ani se aflau în şi ponderea lor crescând constant în ultimii patru ani (de la instituţii de tip rezidenţial la sfârşitul lui iunie 2014. Strategia 12.379, sau 53,6%, în 2010 la aproape 12.500 de copii, sau în domeniul protecţiei copilului urmăreşte integrarea acestor peste 58%, la finele lunii iunie 2014). copii în familiile lor sau plasarea la asistenţi maternali. Cu 110 La ora actuală, se urmăreşte interzicerea, prin lege, a plasamentului instituţionalizat al tuturor copiilor sub 3 ani. 146 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI FIGURA 28: Distribuirea copiilor din serviciile de protecţie, pe grupe de vârstă şi tipuri de servicii, iunie 2014 18000 16829 14666 15000 12000 9007 9000 7651 6724 6000 2926 3000 1111 0 < 1 an 1- 2 ani 3-6 ani 7-9 ani 10-13 ani 14-17 ani 18-26 ani Copii în plasament la familia extinsă sau la alte familii Copii în plasament la asistent maternal Copii în unități de îngrijire rezidențială Numărul total de copii aflați în îngrijire publică Sursa: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Notă: Printre instituţiile de tip rezidenţial se numără centre de plasament, case de tip familial şi apartamente gestionate de furnizori publici şi privaţi. Creşterea calităţii îngrijirilor, însoţită de reducerea perioadei a unor servicii adecvate, adaptate nevoilor lor specifice, petrecute în sistemul de protecţie la un minim necesar, şi reducerea perioadei petrecute în sistem la un minim este critică. Din cauza crizei economice, sistemul public de necesar prin planificare, implementare şi revizuire adecvate; protecţie se confruntă cu o lipsă cronică de personal. Din (ii) revizuirea şi aplicarea standardelor managementului 2007, numărul total al angajaţilor din sistemul de protecţie de caz pentru a îmbunătăţi comunicarea şi colaborarea a copilului a scăzut cu 27%. Personalul serviciilor de tip intersectorială şi multidisciplinară; (iii) investirea în rezidenţial s-a diminuat cu 18% în aceeaşi perioadă. Cum formarea continuă a tuturor angajaţilor DGASPC (inclusiv a fiecare manager de caz gestionează, în medie, 74 de cazuri asistenţilor maternali). active, cazul fiecărui copil este revizuit doar o dată la şase De asemenea, trebuie să aibă în vedere următoarele acţiuni luni, nu la trei luni aşa cum o cere legea, iar monitorizarea pentru a îmbunătăţi mecanismele de control al calităţii plasamentului are şi ea de suferit, în general. Mecanismele în cadrul sistemului de protecţie a copilului: (i) revizuirea de control al calităţii sunt slabe, inspecţia socială efectuând actualelor cerinţe legislative în sensul creşterii frecvenţei o singură vizită obligatorie în teren, din cinci în cinci ani, controalelor de calitate şi al aplicării standardelor minime când trebuie reînnoită autorizaţia instituţiei, remarcându-se de calitate; (ii) introducerea unui mecanism de evaluare totodată lipsa unor mecanisme de depunere a plângerilor periodică a performanţelor angajaţilor din sistemul de adecvate copilului. Această situaţie ridică preocupări protecţie a copilului şi a unui set specific de indicatori de serioase legate de calitatea îngrijirilor oferite copiilor în performanţă pentru evaluarea performanţelor profesionale sistemul de protecţie, ceea ce poate expune copiii la abuz, ale personalului DGASPC; (iii) introducerea unor mecanisme neglijare şi exploatare. Din cauza acestei incapacităţi a de evaluare periodică (anuală) a calităţii serviciilor oferite de sistemului de protecţie a copilului, copiii rămân în sistem, DGASPC, inclusiv a unor evaluări realizate de beneficiarii în medie, aproximativ şapte ani, chiar dacă îngrijirea în finali (copii şi părinţi); (iv) introducerea unor mecanisme sistemul public ar trebui să fie temporară. de depunere a plângerilor accesibile şi adecvate copiilor Responsabilii de politici trebuie să aibă în vedere realizarea (concepute cu contribuţia directă a copiilor) pentru a următoarelor demersuri pentru a consolida managementul îmbunătăţi controlul calităţii şi a reduce riscul de abuz, de caz în cadrul sistemului de protecţie a copilului: (i) neglijare şi exploatare. acordarea copiilor ce intră în sistemul de protecţie a copilului Servicii sociale | 147 C. Tinerii ce părăsesc instituţiile de modalităţi de a include în astfel de activităţi copiii de orice vârstă deoarece deprinderile de viaţă reprezintă un proces tip rezidenţial de învăţare pe tot parcursul vieţii. Tinerii de peste 18 ani pot rămâne în sistemul de protecţie a Responsabilii de politici ar trebui să se pregătească copilului până la vârsta de 26 de ani dacă urmează o formă acum pentru următoarele contingente de copii ce vor de învăţământ. Astfel, la 30 iunie 2014, peste 11% dintre părăsi instituţiile, prin consolidarea serviciilor ce oferă copiii aflaţi în grija statului erau, de fapt, tineri cu vârste sprijin în vederea integrării sociale. În prezent, tinerii ce cuprinse între 18 şi 26 de ani. părăsesc instituţiile nu au parte de sprijinul familiei sau Principala prioritate în anii ce urmează va fi creşterea de deprinderile necesare integrării socio-profesionale. numărului copiilor şi al tinerilor ce părăsesc serviciile de Având în vedere numărul tot mai mare de tineri ce părăsesc protecţie a copilului pentru o viaţă sustenabilă. În perioada instituţiile anual (aproximativ 4.000 în 2014), se remarcă 1 iulie 2013-30 iunie 2014, în România, peste 8.500 de o nevoie acută de servicii care să îi ajute să ducă o viaţă copii au ieşit din sistemul de protecţie a copilului. Părăsirea independentă, să îşi găsească un loc de muncă şi să sistemului se face în următoarele cazuri: reintegrarea obţină o locuinţă adecvată. Cu toate că această problemă copilului în familia sa naturală sau extinsă (40%), integrarea a fost declarată o prioritate a programului de guvernare socială/ viaţă independentă (40%), adopţie (11%) şi alte încă din 2006, odată cu adoptarea Strategiei naţionale situaţii ce includ transferul în sistemul de protecţie a de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de adulţilor (9%). Tinerii (cei peste 18 ani) reprezintă 43% din protecţie a copilului 2006-2008, situaţia nu s-a ameliorat aceste ieşiri, majoritatea fiind integraţi în societate (39% din încă. Pentru a facilita integrarea socială a tinerilor ce totalul ieşirilor) şi sub 4% fiind reintegraţi în familiile lor. În părăsesc sistemul de protecţie, responsabilii de politici ar cazul copiilor mai mici, principala cale de ieşire o constituie trebui să aibă în vedere acordarea de sprijin în tranziţia lor reintegrarea în familia lor naturală sau extinsă (mai ales în de la instituţionalizare la o viaţă independentă, inclusiv cazul celor cu vârste cuprinse între 7 şi 17 ani) sau adopţia locuinţe protejate sau sociale, consiliere şi asistenţă pentru (în special în cazul celor cu vârste cuprinse între 1 şi 6 ani). găsirea unui loc de muncă. Acordarea de sprijin copiilor din sistemul de protecţie pentru D. Tinerii şi copiii străzii a-şi dezvolta deprinderile necesare unei vieţi independente este extrem de importantă din punctul de vedere al integrării Fenomenul copiilor fără adăpost ar trebui gestionat ca o lor sustenabile şi cu succes în societate. În momentul de prioritate majoră, în vederea eradicării sale complete. Pentru faţă, serviciile de integrare socială şi profesională şi cele a atinge acest obiectiv, responsabilii de politici vor trebui de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă sunt să elimine cauzele principale ale fenomenului şi să creeze slab dezvoltate în România, cu toate că au fost adoptate servicii specializate adresate copiilor străzii. standarde de calitate şi linii directoare în acest sens, acum Prioritatea cea mai stringentă trebuie să fie realizarea câţiva ani. Tocmai din acest motiv, tinerii ce părăsesc unei analize naţionale a problematicii copiilor străzii. sistemul de protecţie a copilului la împlinirea vârstei de DGASPC au raportat un total de 954 de copii ai străzii 18 ani reprezintă un grup vulnerabil, expusă riscului de la finele anului 2013.111 Din cauza slabelor mecanisme excluziune socială. Prin urmare, guvernul trebuie să impună de monitorizare şi a fiabilităţii discutabile a datelor dezvoltarea şi formarea obligatorie a deprinderilor de viaţă disponibile, se cunoaşte prea puţin situaţia reală a copiilor în sistemul de protecţie a copilului, conform standardelor de şi tinerilor ce trăiesc pe străzi.112 Cu toate acestea, studiile calitate şi liniilor directoare. Deşi accentul ar trebui să cadă anterioare au arătat faptul că tinerilor şi copiilor străzii prioritar pe copiii de 14-17 ani, aceste demersuri ar trebui să li se neagă majoritatea drepturilor şi că aceştia sunt se adreseze şi copiilor de 10-13 ani, căutându-se totodată excluşi din societate. Traiul pe străzi este însoţit de grave 111 Tinerii şi copiii străzii au fost împărţiţi în următoarele categorii: (i) 383 ce trăiesc pe străzi, fără familie, perioade îndelungate de timp; (ii) 339 ce trăiesc cu familia, dar merg sau sunt purtaţi pe străzi zilnic pentru a cerşi, a curăţa parbrize şi pentru alte activităţi similare; (iii) 232 ce trăiesc pe străzi cu familia lor. 112 În 2009, Salvaţi Copiii a făcut un calcul estimativ în trei mari oraşe – Bucureşti, Braşov şi Constanţa. Numărul copiilor astfel identificaţi a fost de aproape 1.400 (cel mai mic număr fiind de 800 şi cel mai mare de 1.700). Majoritatea lor trăiesc în capitală (aproximativ 1.150). În oraşul de pe litoral, Constanţa, numărul acestora variază în mare parte în funcţie de anotimp. Peste jumătate sunt copii (0-17 ani), ceilalţi fiind tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani. Copiii ce trăiesc pe străzi au, în general, un nivel scăzut de educaţie (majoritatea au terminat cel mult ciclul primar), iar principala lor sursă de venit o constituie cerşitul, urmat de munci zilnice ocazionale şi spălatul maşinilor/ parbrizelor. În general, au acces redus sau deloc la servicii. Deşi în Bucureşti situaţia este ceva mai bună, peste jumătate dintre subiecţi (55,9%) beneficiind de servicii la un moment dat, în Braşov şi Constanţa foarte puţini au beneficiat de astfel de servicii (Grigoraș, 2009). 113 Alexandrescu (2002). 148 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI probleme de sănătate, malnutriţie cronică, abandon şcolar ca statisticile oficiale să subestimeze numărul copiilor şi analfabetism (aproximativ 50%), abuz fizic (uneori chiar confruntaţi cu această situaţie deoarece iau în calcul din partea poliţiei),113 abuz sexual (început, de obicei, în doar emigranţii care intenţionează să îşi schimbe oficial familie şi continuat pe străzi), stigmatizare şi discriminare, domiciliul.116 În realitate, părinţii migranţi informează acces limitat la servicii sociale (educaţie, servicii medicale foarte rar (7%) autorităţile locale despre intenţia lor de şi asistenţă socială), consum de droguri sau solvenţi a pleca la muncă în străinătate. Alte surse de date117 (inclusiv aurolac sau diluanţi) şi chiar prostituţie. sugerează, de asemenea, că numărul copiilor cu părinţi migranţi este mai mare decât cel reflectat de statisticile Prioritar, se remarcă necesitatea unui sistem de oficiale ale DGASPC. În plus, la nivel comunitar, există monitorizare a copiilor străzii şi a serviciilor create pentru mai multe instituţii care adună date referitoare la aceşti a răspunde nevoilor lor, pentru a le asigura integrarea în copii, inclusiv SPAS (care raportează către DGASPC), societate şi a preveni această problemă pe viitor. Cu toate şcolile şi, uneori, autorităţile locale. Totuşi, nu există o că există politici naţionale menite să elimine fenomenul metodologie uniformă pentru colectarea şi diseminarea copiilor şi al adulţilor fără adăpost, iniţiativele curente se acestor date între instituţii, ceea ce înseamnă că acestea limitează la a oferi sprijin social, acces la servicii medicale sunt rareori analizate şi folosite pentru a informa deciziile de urgenţă şi locuinţe de urgenţă şi temporare. ONG- politice de la nivel naţional sau local. urile, pe de altă parte, oferă asistenţă medicală, educaţie, sprijin psihosocial şi, uneori, locuinţe, folosesc tehnici Copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate prezintă stradale şi desfăşoară campanii de sensibilizare cu privire o provocare aparte pentru serviciile de protecţie socială la acest fenomen. Totuşi, acţiunile lor au o slabă acoperire deoarece nevoile lor de dezvoltare sunt, în principal, de şi depind puternic de disponibilitatea fondurilor, în special natură emoţională, nu financiară. Aceşti copii au, în general, din partea donatorilor internaţionali. Pentru a elimina o situaţie materială bună. Un studiu al UNICEF118 arată că această problemă, responsabilii de politici ar trebui să aibă migraţia părinţilor aduce familiei unele avantaje pe termen în vedere următoarele acţiuni fundamentale: (i) revizuirea scurt, precum creşterea nivelului de trai, dar este posibil ca standardelor de calitate pentru serviciile adresate copiilor aceşti copii să fie vulnerabili la şocurile sărăciei monetare străzii cu scopul de a asigura un răspuns integrat (care să din cauza puternicei lor dependenţe de remitenţe. Cu toate includă sprijin psihosocial, educaţie, asistenţă medicală că accesul lor la serviciile de sănătate nu pare a fi foarte şi asistenţă juridică); (ii) externalizarea sau contractarea diferit de cel al copiilor din familii complete, principala serviciilor de la ONG-uri sau alţi furnizori privaţi de servicii; consecinţă pentru aceşti copii este suferinţa emoţională (iii) elaborarea şi implementarea unor mecanisme de şi psihologică, descrisă atât de părinţi, cât şi de copii.119 În prevenţie adaptate, care să elimine principalele cauze ceea ce priveşte profilul copiilor lăsaţi acasă de migranţi, ale problemei, aşa cum sunt identificate acestea în jumătate dintre copiii cu ambii părinţi plecaţi au sub 10 ani, studii; (iv) introducerea mecanismelor (multidisciplinare/ iar peste jumătate dintre aceşti au între 2 şi 6 ani. În ceea intersectoriale) de identificare timpurie, referire şi răspuns ce priveşte timpul petrecut fără părinţi, 16% dintre copiii pentru copiii aflaţi în situaţii de risc. cu ambii părinţi plecaţi în străinătate au stat peste un an fără să-şi vadă părinţii, iar 3% au petrecut peste patru ani E. Copiii cu părinţi plecaţi la muncă separaţi de părinţii lor. în străinătate În ciuda lipsei datelor cantitative exacte, se poate estima că Ar trebui creat un sistem permanent şi fiabil pentru o proporţie importantă a copiilor cu părinţi migranţi nu par a monitorizarea copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în avea nevoie de servicii de sprijin. Dintre copiii lăsaţi acasă, străinătate. Potrivit datelor oficiale (colectate de DGASPC cel mai mare risc îl prezintă cei cu ambii părinţi plecaţi începând cu 2006), în decembrie 2013, 80.036 de copii peste hotare, care se pot confrunta cu traume psihologice aveau părinţi migranţi.114 Cu toate acestea, numărul lor din cauza separării îndelungate de părinţii lor. În cazul pare să fi scăzut din decembrie 2010.115 Însă, este posibil majorităţii copiilor luaţi în evidenţă de către DGASPC,120 114 Dintre aceştia, 22.329 aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 47.394 aveau unul dintre părinţi plecat la muncă peste hotare şi 10.313 proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate. 115 În decembrie 2010, se aflau în evidenţă 84.084 de copii cu părinţi migranţi. 116 Toth et al (2008). 117 Toth et al (2007) a relevat faptul că 170.000 de elevi din clasele V-VIII aveau cel puţin unul dintre părinţi plecat la muncă peste hotare, dar doar 82.464 dintre copii erau înregistraţi oficial ca atare la acea vreme. Un alt studiu sociologic întreprins în 2008 a identificat 350.000 de copii români cu părinţi migranţi (Toth et al, 2008). Servicii sociale | 149 CASETA 16 Copiii cu părinţi migranţi, conform datelor au ambii părinţi plecaţi. Părinţii ce rămân Recensământului din 2011 acasă să aibă grijă de copii sunt cel mai adesea salariaţi (35%), lucrători pe cont Numărul total al copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 17 propriu în agricultură (22%) sau persoane ani înregistrat în România cu ocazia Recensământului casnice (26%). Ceilalţi părinţi, până la 100%, deţin din 2011 a fost de 3,83 de milioane. Aproximativ 3% un statut ocupaţional diferit, precum patron (0,4%), din totalul copiilor (sau peste 116.000 de copii) au sau persoană fizică autorizată în sectorul non-agricol (2%), au avut unul (1,8%) sau ambii (1,2%) părinţi plecaţi la şomer (5,2%) sau student (1,2%). Prin comparaţie, în muncă în străinătate. Numărul copiilor lăsaţi acasă de familiile cu ambii părinţi prezenţi, 56% dintre părinţi unul sau ambii părinţi ce pleacă peste hotare este mai sunt salariaţi, 13% sunt lucrători pe cont propriu în mare în mediul rural decât în cel urban (4,1% faţă de agricultură şi alte 13% sunt persoane casnice. Prin 1,8%), discrepanţă ce se adânceşte odată cu creşterea urmare, bunăstarea familiilor cu copii în care un părinte vârstei copilului – de la 2,6% în cazul copiilor de sub 1 a rămas acasă, iar celălalt lucrează peste hotare an, 3% în cazul copiilor de 2-9 ani, 3,2% pentru copiii depinde puternic de remitenţe. În ceea ce priveşte de 10-14 ani până la 3,1% în cazul adolescenţilor de educaţia (Anexă Tabel 5.2), datele Recensământului 15-17 ani. din 2011 arată că în cazul copiilor cu ambii părinţi Datele recensământului indică un tipar predominant, plecaţi la muncă (fie în străinătate, fie în ţară) riscul potrivit căruia mama rămâne acasă să aibă grijă de a nu merge la şcoală este extrem de ridicat. Lipsa de copii, iar tatăl pleacă la muncă în străinătate (şi ocrotirii părinteşti plasează copilul într-o situaţie probabil trimite bani acasă pentru a-şi întreţine familia). de mare vulnerabilitate, în timp ce prezenţa unui Din totalul copiilor cu părinţi migranţi, 43% trăiesc părinte în familie îi oferă un sentiment de stabilitate şi cu mama lor şi 16% cu tatăl lor, iar restul de 41% contribuie la dezvoltarea copilului. Copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate (mii) 50 46 VÂRSTA MEDIUL DE REZIDENȚĂ 40 36 30 22 20 15 14 13 13 13 12 10 10 10 7 7 5 5 3 1 0 0 0-1 2-5 6-9 10-14 15-17 București Orașe Orașe Rural ani ani ani ani ani mijlocii > 30 mii și mari locuitori Copii cu un părinte migrant în străinătate Copii cu ambii părinți migranți în străinătate Sursa: Calculate realizate de Banca Mondială folosind datele Recensământului din 2011. Notă: Persoane plecate la muncă sau studii în străinătate, care nu sunt prezente în familie de mai puţin de 12 luni. 150 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI persoana responsabilă de copil (părintele prezent sau o Botoşani, Iaşi, Dâmboviţa şi Bacău.122 Mai mult, 45% rudă) nu beneficiază de niciun fel de sprijin specializat. dintre copiii cu ambii părinţi plecaţi provin din aceleaşi Dintre cei 80.036 de copii cu părinţi migranţi înregistraţi şapte judeţe. oficial în 2013, în jur de 3.700 au avut nevoie de măsuri de protecţie specială,121 însă numărul lor a scăzut faţă de 2010. F. Servicii adresate copiilor privaţi În prezent, autorităţile locale nu dispun de resursele umane de libertate şi materiale necesare pentru a combate acest fenomen. Este esenţial să se dezvolte capacitatea instituţiilor locale Numărul copiilor privaţi de libertate se află în scădere, de a răspunde la acest fenomen deoarece nu sunt semne în România. În al treilea trimestru al anului 2013, 2.400 care să arate că plecarea la muncă în străinătate se va de copii care au comis infracţiuni nu executau pedepse reduce în viitorul apropiat, iar aceşti migranţi se întorc rareori privative de libertate, iar alţi 1.700 de copii figurau în acasă sau chiar deloc. statisticile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor ca aflându-se în detenţie.123 Rata oficială a delincvenţei Obiectivul principal al guvernului trebuie să fie acordarea juvenile124 a rămas relativ constantă din 2003, cifrele unor servicii de sprijin adecvate copiilor în situaţie de risc ai apropiindu-se de nivelul din 2011 de 1.400 la 100.000 căror părinţi muncesc peste hotare şi adulţilor în grija cărora de copii, scăzând uşor până la 1.211 în 2012. Situaţia s-a se află aceştia. Ţinând cont de acest obiectiv, responsabilii ameliorat în ultimii ani la nivelul tuturor indicatorilor.125 de politici ar trebui să aibă în vedere următoarele demersuri: Băieţii reprezintă 95% dintre copiii arestaţi, 91% dintre copiii (i) consolidarea serviciilor de asistenţă socială la nivel condamnaţi şi 95% dintre minorii aflaţi în detenţie.126 comunitar, lucru esenţial pentru întregul sistem de protecţie socială şi pentru acoperirea unei palete largi de S-a înregistrat o scădere şi mai spectaculoasă în ceea ce nevoi; (ii) îmbunătăţirea şi consolidarea mecanismelor priveşte numărul copiilor aflaţi în detenţie (cu alte cuvinte, de monitorizare şi raportare la nivel local (SPAS) pentru la nivelul numărului total al copiilor privaţi de libertate în a permite identificarea timpurie a copiilor care au nevoie regim închis în urma implicării lor probate sau suspectate în de sprijin; (iii) capacitarea şcolilor în sensul compensării activităţi infracţionale). Acest indicator a scăzut de la 1.955 absenţei părinţilor prin consiliere; (iv) dezvoltarea serviciilor de cazuri în 2000 la 444 în 2012, potrivit ultimelor date socio-educaţionale de tipul after-school. disponibile.127 Este dificil de făcut comparaţii internaţionale deoarece există diferenţe semnificative între sistemele de Dezvoltarea serviciilor de sprijin adresate copiilor în situaţie justiţie juvenilă din ţările europene (Harta 2). de risc ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi adulţilor în grija cărora se află aceştia ar putea viza zonele Nu sunt disponibile date publice cu privire la rata recidivei geografice cu cea mai mare incidenţă a acestei categorii sau a comiterii de noi infracţiuni în rândul copiilor şi de copii. Datele Recensământului din 2011 indică faptul tinerilor eliberaţi din detenţie, însă experţii estimează128 că că 71% dintre copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi peste aproximativ 8 din 10 copii şi tineri ce ies din închisoare vor hotare provin din mediul rural şi că peste 40% trăiesc în ajunge din nou în detenţie la un moment dat. Este necesară şapte judeţe, respectiv Maramureş, Satu Mare, Suceava, o analiză completă a profilului socio-demografic al copiilor 118 Stănculescu et al (2012). 119 Toth (2008). 120 În decembrie 2013, 95% dintre copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi şi 88% dintre copiii cu unul dintre părinţi plecat la muncă în străinătate. 121 Peste jumătate (53%) erau plasaţi la rude, 14% erau încredinţaţi asistenţilor maternali, 8% au fost plasaţi la alte familii şi 25% se aflau în instituţii de tip rezidenţial. 122 Numărul copiilor cu părinţi migranţi ca procent din numărul total al copiilor din judeţ era de 8,4% în Maramureş, 7,1% în Satu Mare, 6,1% în Suceava, 5,3% în Botoşani, 5% în Iaşi, 4,6% în Dâmboviţa şi 4,5% în Bacău. 123 ANP (2014a). Conform Administrației Naționale a Penitenciarelor, în România, există patru penitenciare de minori (Bacău, Craiova, Tichileşti şi Târgu Mureş) şi trei centre de reeducare (Buziaş, Găieşti şi Târgu Ocna). 124 Datele TransMonEE includ doar infracţiunile comise de infractorii minori în vârstă de 14-17 ani şi nu iau în calcul infracţiunile comise cu participarea infractorilor minori. Sunt incluse toate infracţiunile comise de minori raportate, indiferent de anul înregistrării lor. 125 În termeni absoluţi, numărul infracţiunilor comise de minori sau cu participarea copiilor cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani a scăzut de mai bine de două ori în 2012 (10.713), comparativ cu 2000 (25.470). Numărul copiilor arestaţi a scăzut, de asemenea, de la 790 în 2004 la 450 în 2011, dar a crescut la 887 în 2012. Numărul minorilor acuzaţi de o infracţiune a scăzut de la 16.510 în 2001 (0,32% din populaţia de 0-17 ani) la 10.482 în 2012 (0,24% din populaţia de 0-17 ani). În 2012, 444 de copii au fost arestaţi şi închişi în instituţii de detenţie, ceea ce înseamnă mai puţin de o pătrime din nivelul perioadei 2000-2002. Numărul minorilor condamnaţi în 2012 a fost de 3.026, reprezentând din nou aproximativ jumătate din nivelul înregistrat între 2000 şi 2006. (Baza de date TransMonEE 2014). 126 Baza de date TransMonEE 2014. 127 Rata (ca procent din populaţia totală de copii) a scăzut de la 0,03% la 0,01%. Rata condamnării minorilor (la 100.000 de copii de 14-17 ani) s-a diminuat de asemenea, de la 518 la 342 (baza de date TransMONEE 2014). 128 Aceste estimări au la bază consultările întreprinse în 2010-2011 de experţii Salvaţi Copiii cu copiii şi tinerii cu pedepse şi măsuri educaţionale privative de libertate şi cu experţii din penitenciare. Consultările au fost realizate în cadrul proiectului JUST – Justiţie juvenilă. 129 Observatorul Internaţional de Justiţie Juvenilă (2010). Servicii sociale | 151 privaţi de libertate din România în vederea informării zilnică. Cu toate acestea, în afară de Tribunalul pentru viitoarelor măsuri de politică. Minori şi Familie Braşov, nu prea există instanţe speciale care să audieze cazurile în care sunt implicaţi copii, iar Stabilirea unui răspuns de politică adecvat la problema judecătorii şi funcţionarii instanţelor nu beneficiază de delincvenţei juvenile este relevantă atât la nivel naţional, formare specială care să asigure o practică coordonată şi cât şi la nivel UE deoarece vizează un grup vulnerabil ce corespunzătoare în domeniul justiţiei juvenile.131 prezintă risc crescut de excluziune socială. În plus, cuprinde activităţi de prevenire a „infracţiunilor comise de adulţii de Legislaţia prevede ca penitenciarele, centrele de reeducare mâine.”129 Consiliul European pentru Justiţie Juvenilă a şi centrele de detenţie să organizeze şi să ofere, pe durata selectat trei principii ce vor sta la baza intervenţiilor sale detenţiei, activităţi educaţionale, culturale, terapeutice, în perioada 2015-2017: (i) facilitarea accesului la justiţie psihologice şi asistenţă socială, care să faciliteze şi drepturi procedurale, dificil de implementat în cazul reintegrarea socială a persoanelor deţinute. În cadrul copiilor care ajung în sistemul de justiţie, (ii) promovarea proiectelor elaborate în parteneriat cu MMFPSPV sau alţi justiţiei restaurative, definită ca „un sistem de justiţie ce parteneri, Administraţia Naţională a Penitenciarelor oferă renunţă la abordarea punitivă în favoarea implicării mai minorilor aflaţi în detenţie cursuri de formare profesională, active a victimei, infractorului şi comunităţii, într-un scop orientare şi consiliere vocaţională, precum şi asistenţă educativ” şi (iii) asigurarea că „minorii neînsoţiţi, copiii pentru plasarea pe piaţa muncii în ideea de a-i ajuta să se migranţi şi victimele traficului de persoane” nu sunt supuse reintegreze în societate după eliberare.132 „exploatării, discriminării, abuzului şi violenţei.”130 Cu toate Legea prevede şi acordarea de asistenţă psihosocială acestea, problema delincvenţei juvenile nu a fost abordată copiilor implicaţi în acte de delincvenţă, inclusiv celor aflaţi în cele mai recente documente relevante de programare ale în detenţie. Membrii acestei categorii sunt adesea expuşi României – proiectul de Strategie de dezvoltare a sistemului actelor de violenţă şi influenţelor antisociale în mediul lor judiciar 2015-2020 sau recent adoptata Strategie naţională social şi, în perioada de detenţie în centrele de reeducare în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor omului sau penitenciare, riscă să nu aibă un parcurs normal de 2014-2016. De asemenea, delincvenţa juvenilă este rar dezvoltare. Cu toate acestea, în România, măsura în care menţionată în Strategia naţională de reintegrare socială a colaborează magistraţii şi specialiştii din serviciile de persoanelor private de libertate 2015-2019, elaborată de asistenţă psihosocială variază de la un judeţ la altul şi se Administraţia Naţională a Penitenciarelor. remarcă o lipsă acută de servicii de sprijin adresate copiilor Guvernul României a făcut deja câţiva paşi spre crearea victime şi celor în conflict cu legea.133 unui cadru legislativ aferent măsurilor de justiţie Ar trebui dezvoltată prevenţia delincvenţei juvenile la restaurativă, însă implementarea sa lasă de dorit. În ultimii nivelul comunităţilor, cu implicarea sectorului educaţiei doi ani, majoritatea deţinuţilor „minori” (inclusiv cei cu şi al asistenţei sociale. În plus, sistemul de justiţie vârste cuprinse între 18 şi 21 de ani) au fost eliberaţi din restaurativă nu va funcţiona dacă nu se întăreşte penitenciare după adoptarea de către guvern a noului cooperarea între membrii sistemului judiciar şi personalul Cod Penal. Direcţia Naţională de Probaţiune raportează DGASPC şi SPAS. Studiile au identificat lipsa serviciilor că, din cei 7.700 de deţinuţi evaluaţi pentru a beneficia disponibile copiilor privaţi de libertate ca principala cauză de regimul de probaţiune în 2013, peste 5.000 erau pentru slaba colaborare intersectorială.134 minori (sub 21 de ani). Totodată, 20.446 de foşti deţinuţi eliberaţi în 2013 şi în anii precedenţi au continuat să se Cu toate că în centrele de detenţie se desfăşoară activităţi afle sub supraveghere, din care 18.710 erau minori. Noile de reabilitare, când sunt eliberaţi, copiii şi tinerii se confruntă prevederi ale Codului Penal stabilesc sentinţe neprivative cu numeroase obstacole ce cresc riscul de recidivă. Cele de libertate în cazul copiilor care au săvârşit o faptă mai frecvente sunt lipsa sprijinului şi/sau respingerea din penală. Aceste sentinţe pot include un stagiu de formare partea familiei (ceea ce duce la lipsa unui adăpost la ieşirea civică, consemnare la sfârşit de săptămână şi asistare din detenţie), dificultăţi legate de găsirea unui loc de muncă 130 Consiliul European pentru Justiţie Juvenilă, Foaie de parcurs 2015-2017. 131 Alternative Sociale (2010). 132 Potrivit legislaţiei, tinerii de 16 ani şi peste cu cel puţin opt clase pot accesa o gamă de cursuri de formare. 133 Alternative sociale (2010). 134 Alternative sociale (2010). 152 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Distribuirea ţărilor europene, în funcţie de vârsta de răspundere penală şi proporţia copiilor HARTA 2:  sub 18 ani aflaţi în detenţie, în 2013 Sursa: Aebi şi Delgrande (2014: 83). Notă: Această hartă trebuie folosită cu precauţie. Multe din cifrele prezentate sunt parţiale şi nu permit comparaţii între ţări. Mai multe state nu au furnizat date referitoare la populaţia carcerală generală. Aşadar, uneori au fost folosite datele disponibile (de exemplu, doar cele privitoare la deţinuţii cu condamnare). Mai mult, câteva ţări incluse în hartă (de exemplu, Italia) nu cuprind în populaţia carcerală persoanele aflate în instituţiile pentru infractori minori. În consecinţă, procentul deţinuţilor cu vârste sub 18 ani este zero sau aproape zero. Servicii sociale | 153 (calificări profesionale necorespunzătoare, dublate de lipsa sănătate a adolescentelor în vederea detectării precoce a deprinderilor şi cunoştinţelor necesare căutării unui loc de sarcinilor; (iii) sporirea accesului adolescenţilor la servicii de muncă), nivel scăzut de educaţie şi lipsa competenţelor consiliere medicală şi planificare familială. şi abilităţilor minime pentru a face faţă vieţii în libertate, Din punctul de vedere al serviciilor sociale, va fi necesară cum ar fi independenţă, interacţiune socială şi folosirea consilierea categoriilor expuse riscului pentru a reduce transportului public. şi a preveni comportamentele sexuale cu risc şi sarcinile Principalele obiective ale guvernului pentru această în rândul adolescenţilor. Responsabilii de politici trebuie categorie de copii trebuie să fie asigurarea reintegrării să conceapă protocoale clare privind referirea imediată a cu succes a acestora în familiile lor şi în societate şi tuturor adolescentelor însărcinate către serviciile sociale prevenirea recidivei. În scopul atingerii acestor obiective, pentru a beneficia de consiliere şi sprijin cât mai devreme. ar trebui avute în vedere următoarele acţiuni: (i) crearea Aceste servicii vor urmări să menţină copilul în familie (dacă unei reţele de servicii adresate copiilor aflaţi în conflict se poate) sau să îi găsească un cămin stabil, dar şi să ajute cu legea; (ii) creşterea calităţii serviciilor de detenţie mamele să îşi continue studiile sau să îşi găsească un loc de pentru minori şi tineri; (iii) îmbunătăţirea mecanismelor muncă, după caz. de monitorizare a serviciilor de detenţie pentru minori şi Serviciile adresate mamelor adolescente şi copiilor lor tineri; (iv) consolidarea şi dezvoltarea capacităţii SPAS de trebuie dezvoltate în întreaga ţară, mai ales în mediul rural. a furniza servicii de sprijin la nivel local; (v) îmbunătăţirea Potrivit Recensământului din 2011, 73% dintre copiii cu şi consolidarea mecanismelor specifice de monitorizare mame adolescente şi 72% dintre mamele adolescente şi raportare la nivelul SPAS astfel încât să se asigure trăiesc la ţară, majoritatea în 10 judeţe – Mureş, Dolj, Bihor, identificarea timpurie a minorilor ce au nevoie de sprijin şi Iaşi, Dâmboviţa, Braşov, Bacău, Argeş, Galaţi şi Constanţa. aplicarea unor intervenţii eficiente. Servicii adresate mamelor Servicii adresate persoanelor mamelor minore cu dizabilităţi Persoanele cu dizabilităţi şi cele ce suferă de invaliditate Numărul naşterilor în rândul mamelor minore de sub reprezintă aproape 7% din populaţia României, procent ce 15 ani a crescut într-un mod îngrijorător în ultimii ani. a crescut constant din 2006. Persoanele cu dizabilităţi se Potrivit datelor INS, în 2011, s-au înregistrat 2.898 de estimează că reprezintă 3,5% din populaţie, majoritatea naşteri în rândul mamelor cu vârste de sub 20 de ani, locuind cu familia lor sau fiind independente (peste 98%). reprezentând 10,6% din totalul naşterilor din acelaşi an. Deşi rata naşterilor a scăzut în rândul tuturor mamelor La ora actuală, se lucrează la crearea unui sistem unic adolescente (de la 13,2% în 2006), este alarmant faptul de evaluare a limitărilor funcţionale ale persoanelor. că, în 2011, 748 dintre mame aveau mai puţin de 15 ani În România, peste 1,4 milioane de persoane prezintă (3,6% din numărul total al naşterilor înregistrate în rândul diferite niveluri de limitări funcţionale, fie din cauza mamelor adolescente), în creştere de la 551 de naşteri şi pierderii capacităţii de muncă (parţiale sau totale) în cazul 1,9% în 2006. persoanelor în vârstă activă (denumită „invaliditate”), fie din cauza unei boli sau a unui handicap din naştere. Serviciile preventive, în special cele din domeniul educaţiei Potrivit actualei legislaţii naţionale, limitările funcţionale şi al sănătăţii, sunt esenţiale pentru reducerea sarcinilor ale persoanelor sunt evaluate de două comisii separate, minorelor. De exemplu, responsabilii de politici ar putea una ce se ocupă de accidentele de muncă şi cealaltă de avea în vedere următoarele: (i) introducerea unor politici dizabilităţile ce nu ţin de domeniul muncii. În prezent, un educaţionale (cum ar fi campanii de informare) care să proiect al Băncii Mondiale asistă guvernul să fuzioneze prevină comportamentele sexuale riscante135 în rândul criteriile şi instrumentele de evaluare din cele două sisteme. adolescenţilor; (ii) îmbunătăţirea monitorizării stării de 135 Comportamentul sexual la risc al adolescenţilor este direct legat de fenomenul sarcinilor adolescentine şi al mamelor adolescente. Un studiu recent arată că, în România, 25% dintre adolescenţii de peste 14 ani şi 1% dintre cei sub 14 ani sunt activi din punct de vedere sexual (CURS, ISE şi UNICEF, 2013). În medie, adolescenţii îşi încep viaţa sexuală la 15 ani şi jumătate. La momentul studiului, adolescenţii activi din punct de vedere sexual avuseseră 2,3 parteneri şi 68% dintre ei erau implicaţi într-o relaţie stabilă. Mai puţin de jumătate (47%) dintre adolescenţii cu viaţă sexuală activă foloseau în mod consecvent mijloace de protecţie, în principal pentru prevenirea sarcinii şi nu pentru a se proteja împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Sondajul din care au fost preluate aceste date a fost realizat pe un eşantion de 607 adolescenţi (de 10-17 ani), cu o marjă de eroare de +/- 3,9% şi un nivel de încredere de 95%. 154 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 17 Mamele minore, conform datelor opus, mamele adolescente de 16-17 ani provin de obicei din mediul rural, se află într-o Recensământului din 2011 uniune consensuală sau sunt căsătorite şi trăiesc – alături de partener şi copilul lor – cu Datele Recensământului din 2011 au înregistrat la familia extinsă, iar 77% dintre ele au renunţat la şcoală, nivelul ţării 8.605 de cazuri de mame adolescente cu majoritatea lor devenind casnice. vârste cuprinse între 11 şi 17 ani (cu 8.422 de copii în familiile lor). Dintre acestea, 7.175 aveau 16 sau 17 ani De asemenea, datele recensământului indică faptul că (7.246 de copii), ceea ce înseamnă că rata mamelor vulnerabilităţile prezentate de mamele adolescente adolescente din această grupă de vârstă era de 3,3%. sunt perpetuate mai târziu în viaţă. Astfel, tinerele de 18- Această rată este semnificativ mai mare în mediul rural 24 de ani care au devenit mame în adolescenţă prezintă decât în cel urban (4,7% faţă de 1,8%) şi este extrem de un dezavantaj faţă de cele care au născut primul copil ridicată la nivelul fetelor de etnie romă (22,1%). după vârsta de 18 ani, dezavantaj care este şi mai mare atunci când le comparăm cu tinerele fără copii (Anexă Majoritatea româncelor de 16-17 ani sunt nemăritate, Figură 5.3) trăiesc cu părinţii şi familia şi sunt eleve la zi. La polul Comparaţie între mamele minore şi alte fete de 16-17 ani (%) Locuiesc cu copilul 81 Uniune consensuală 2 58 Căsătorite 1 14 Nu au fost 89 25 căsătorite niciodată Casnice 3 51 Eleve/ studente 91 23 Roma 4 31 Maghiară 5 4 Română 81 58 Rural 52 74 0 20 40 60 80 100 Fete cu vârsta între 16 și 17 ani care nu au născut niciodată Mame adolescente cu vârsta cuprinsă între 16 și 17 ani Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale realizate folosind datele Recensământului din 2011. Servicii sociale | 155 Unificarea sistemelor de evaluare a limitărilor funcţionale cu dizabilităţi 2015-2020, iar al doilea reprezintă noua este absolut necesară având în vedere faptul că pensia de metodologie unificată pentru evaluarea situaţiei şi nevoilor invaliditate este mult mai generoasă decât indemnizaţia de persoanelor cu dizabilităţi şi a celor ce suferă de invaliditate, handicap. Această diferenţă face ca potenţialii beneficiari în concordanţă cu Clasificarea Internaţională a Funcţionării, să încerce să devină eligibili pentru obţinerea pensiei de Dizabilităţii şi Sănătăţii (CIF). Recomandările formulate invaliditate, mai ales că actuala legislaţie permite accesarea în studiu de fundamentare au ţinut seama şi de părerile ambelor prestaţii simultan. În 2010, aproximativ 50% dintre familiilor, profesioniştilor şi persoanelor cu dizabilităţi, persoanele ce primeau indemnizaţia de handicap beneficiau exprimate în ultimii ani diferitelor ONG-uri din domeniul şi de o pensie, iar 20% primeau o pensie de invaliditate.136 dizabilităţii sau în cadrul consultărilor din procesul de Totuşi, acest lucru se datorează, în principal, oportunităţilor elaborare a Strategiei naţionale pentru incluziunea socială a limitate pe care le au persoanele cu dizabilităţi pentru a intra persoanelor cu dizabilităţi 2015-2020.137 pe piaţa muncii în timpul vieţii lor active, din cauza barierelor Persoanele cu dizabilităţi şi cele ce suferă de invaliditate structurale descrise în capitolul Ocuparea forţei de muncă. au nevoi comune, dar şi diferite legate de serviciile sociale. În plus, comisia de evaluare consideră, adesea, găsirea Cei care se încadrează în ambele categorii necesită măsuri unui loc de muncă un motiv de anulare sau reducere a referitoare la accesibilitate, dar şi servicii medicale şi eligibilităţii beneficiarului pentru primirea indemnizaţiei de (re)abilitare,138 transport adaptat, servicii de respiro, de handicap. Aceasta descurajează aceste persoane să centre de zi, îngrijire de lungă durată sau la domiciliu, acceadă la piaţa formală a muncii şi îi determină să încerce adaptarea locuinţei şi învăţare pe tot parcursul vieţii.139 să obţină pensia de invaliditate. Cu toate acestea, nevoile legate de diagnosticarea şi Cerinţele specifice în materie de acces la servicii în cazul intervenţia precoce, educaţie şi primele etape ale formării persoanelor cu dizabilităţi sau invaliditate sunt abordate profesionale sunt mai degrabă specifice persoanelor cu în două documente de politică importante, actualmente dizabilităţi deoarece, în cazul majorităţii lor, dizabilităţile se în curs de elaborare de către MMFPSPV. Primul este manifestă înainte de vârsta activă. Strategia naţională pentru incluziunea socială a persoanelor TABEL 28: Evoluţia numărului de persoane cu dizabilităţi sau invaliditate (în mii)   Dec 2011 Dec 2012 Dec 2013 Numărul total al persoanelor cu dizabilităţi în România (copii + adulţi), din care: 690 697 692 Copii (total) 60 61 61 Adulţi (total) 629 636 631 Copii cu handicap grav 30 31 32 Adulţi cu handicap grav 202 203 203 Copii în instituţii de tip rezidenţial pentru adulţii cu dizabilităţi 0.026 0.015 0.012 Copii în instituţii de tip rezidenţial pentru copiii cu dizabilităţi (servicii de tip rezidenţial publice şi private, cumulat) 9 9 8 Adulţi în instituţii de tip rezidenţial 17 17 17 Numărul total al beneficiarilor unei pensii de invaliditate 805 748 715 Sursa: MMFPSPV (Buletin statistic trimestrial, decembrie 2013). 136 Banca Mondială (2014a). 137 Recomandări specifice legate de consultările realizate pe marginea viitoarei strategii sunt puse la dispoziţie de Secretariatul ONG coordonat de Fundaţia Alpha Transilvana, Târgu Mureş, www.alphatransilvana.ro 138 Prioritățile cheie pentru îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la asistența medicală, care sunt prezentate în secțiunile următoare, sunt aliniate cu cele recomandate de UNICEF (de exemplu, Stanciu, 2013; UNICEF, 2013) și Handicap International (Chiriacescu, 2008). 139 În contextul Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, serviciile de abilitare şi reabilitare includ o gamă variată de activităţi care permit persoanelor cu dizabilităţi să obţină gradul maxim de independenţă şi participare la viaţa socio-economică. În timp ce abilitarea se referă, în principal, la acele măsuri prin care persoanele ating un nivel de funcţionare mult mai mare faţă de cel anterior (limitat, de obicei, din cauza deficienţelor din naştere sau apărute la o vârstă foarte fragedă), serviciile de reabilitare se concentrează asupra redobândirii (sau compensării) abilităţilor care s-au pierdut din cauza unei deficienţe sau vătămări. Diferenţierea terminologică se datorează faptului că aceste două situaţii necesită, adesea, tipuri diferite de servicii şi intervenţii. În documentul de faţă, se foloseşte termenul „servicii de (re)abilitare” atunci când se face referire la ambele măsuri. 156 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 18 Persoane cu limitări funcţionale totale, Aceste persoane sunt femei şi bărbaţi din conform datelor Recensământului din 2011 întreaga ţară, din mediul rural, comunităţile urbane mici şi mari şi din toate judeţele. Recensământul din 2011 a inclus un set de întrebări cu Majoritatea au 55 de ani şi peste, 5% sunt privire la afecţiunile medicale ce împiedică subiectul să copii, 28% au între 18 şi 54 de ani, 13% au vârste îşi desfăşoare activitatea zilnică. Aproximativ 906.000 cuprinse între 55 şi 64 de ani, 17% au între 65 şi 74 persoane au declarat că activitatea lor zilnică este de ani, iar 37% sunt persoane de 75 de ani şi peste. limitată de una sau mai multe probleme de sănătate ce Majoritatea trăiesc în familie, iar 61% beneficiază de le afectează vederea, auzul, mersul sau urcatul scărilor, ajutor şi sprijin şi din partea membrilor familiei sau a memoria sau concentrarea, îngrijirea personală sau altor persoane. Cu toate acestea, 30% dintre persoanele comunicarea. Majoritatea au raportat limitări minore, cu limitări totale datorate problemelor de sănătate se cauzate de probleme de vedere. Limitarea totală confruntă cu serioase dificultăţi deoarece nu primesc datorată problemelor de sănătate a fost raportată de ajutor din partea nimănui, în această situaţie aflându-se către 115.000 persoane (sau 0,6% din populaţia totală). chiar şi unii dintre cei ce trăiesc cu familia. Numărul persoanelor a căror activitate zilnică este limitată de probleme de sănătate 1000000 800000 600000 400000 200000 0 Vedere Auz Mers/ Memorie/ Îngrijire Comunicare urcat scări concentrare personală Limitare totală Problemă serioasă Problemă minoră Nici o problemă Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele Recensământului din 2011. Notă: N=906,5 mii de persoane. Sprijinul acordat de familie persoanelor cu limitări totale datorate problemelor de sănătate 60 54 40 25 20 8 9 5 0 Locuiesc cu familia Locuiesc cu familia Locuiesc singuri Locuiesc singuri Nu locuiesc și primesc ajutor de dar nu primesc nici dar primesc ajutor fără nici un fel de într-o la ceilalți membri un fel de ajutor de la alte persoane ajutor de la alte gospodărie persoane Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele Recensământului din 2011. Servicii sociale | 157 Servicii de detectare precoce şi Cu toate acestea, există câteva tipuri de boli – precum tulburările din spectrul autist (TSA), tulburările de intervenţie timpurie comportament, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD) şi unele boli genetice rare – care rămân Este esenţial să se asigure o gamă mai largă de servicii adesea nediagnosticate, chiar şi de către departamentele de detectare precoce şi intervenţie timpurie în vederea medicale specializate. În timp ce diagnosticarea medicală acordării unor îngrijiri corespunzătoare copiilor cu a afecţiunilor neuromotorii şi senzoriale este relativ dizabilităţi.140 Diagnosticarea precoce şi intervenţia timpurie frecventă, mai ales în spitalele de pediatrie sau în unităţile deţin o importanţă majoră în cazul copiilor cu dizabilităţi. În de recuperare fizică din spitalele generale, diagnosticarea funcţie de afecţiunea medicală a copilului, o deficienţă sau dificultăţilor de dezvoltare şi de învăţare şi a dizabilităţilor limitare funcţională poate fi detectată cu succes imediat intelectuale este mai rară deoarece se pune accent pe după naştere (de exemplu, diferite forme de agenezie sau detectarea precoce şi intervenţia timpurie în cazul acestor paralizie cerebrală) sau în primele şase luni până la trei afecţiuni abia din 2001 sau 2002. Mai mult, serviciile de ani de viaţă. Detectarea precoce creşte şansele copilului intervenţie timpurie sunt, de obicei, situate în reşedinţa de de a dobândi deprinderile de care are nevoie pentru a trăi judeţ, ceea ce înseamnă că sunt generalmente inaccesibile cât mai independent posibil. În acest sens, studiul de faţă multor familii ce trăiesc în oraşele mici sau în mediul rural recomandă următoarele: deoarece transportul nu este întotdeauna bine pus la punct • Fiecare spital pediatric ar trebui să aibă un departament de detectare precoce, cu profesionişti pregătiţi să acopere întregul spectru al afecţiunilor ce sau accesibil ca preţ. Calitatea serviciilor existente de detectare precoce şi intervenţie timpurie din România ar putea fi îmbunătăţită pot cauza dizabilităţi.141 prin adoptarea bunelor practici testate. • Fiecare secţie de maternitate şi spital pediatric ar trebui să aibă un departament de consiliere care să ofere sprijin familiilor după diagnosticarea • Numărul profesioniştilor ce se specializează în diagnosticarea precoce este încă foarte redus, majoritatea actualilor practicieni fiind formaţi – sau dizabilităţii efective sau potenţiale. Consilierea dobândind calificări suplimentare în domeniu – în familială ar trebui să ofere îndrumare, sprijin concret, cadrul unor programe din Europa de Vest (precum soluţii practice şi informaţii în primele etape ale pediatrii, neuropediatrii, neurologii, logopezii, procesului de (re)abilitare. psihologii şi fizioterapeuţii). Cu toate acestea, • Universitatea din Cluj oferă în prezent un program Fiecare oraş ar trebui să aibă cel puţin un de formare a profesioniştilor în detectarea precoce departament de intervenţie timpurie sau servicii a deficienţelor şi în intervenţia timpurie, în cadrul speciale pentru persoanele confruntate cu diferite Facultăţii de Psihopedagogie Specială. Ministerul tipuri de limitări funcţionale (fizice, senzoriale, Educaţiei a aprobat curriculumul în 2013.142 • intelectuale şi comportamentale). În România, modul în care familiile sunt Reţeaua serviciilor de detectare precoce şi intervenţie informate despre dizabilitatea copilului lor este timpurie ar trebui să acopere întregul spectru al necorespunzător. Potrivit mai multor ONG-uri,143 dizabilităţilor şi întreg teritoriul ţării. În prezent, în părinţii au declarat că personalul medical a descris România, detectarea precoce a afecţiunilor medicale adesea dizabilitatea copiilor lor ca pe o afecţiune ce pot cauza apariţia unei dizabilităţi este realizată de ireversibilă şi o povară ce va afecta viaţa familiei. În către medicii de familie sau specialiştii din unităţile de ciuda câtorva exemple şi iniţiative pozitive, practica pediatrie, neuropediatrie sau neuropsihiatrie infantilă. generală este destul de umilitoare şi apăsătoare 140 Detectarea precoce reprezintă un proces de screening şi de diagnosticare, conceput pentru a identifica posibilele riscuri de deficienţă, întârzieri în dezvoltare sau limitări funcţionale la sugari şi copii mici. Intervenţia timpurie reprezintă un set de servicii interdisciplinare complete ce contribuie la dezvoltarea sugarilor şi a copiilor mici cu dizabilităţi (0-3 ani) şi reduc la minim riscul apariţiei retardului fizic, psihologic sau de dezvoltare. 141 De exemplu, tulburările din spectrul autist (TSA), sindromul Down, sindromul X fragil, paralizie cerebrală, diverse forme de agenezie, sindromul Prader Willi, sindromul Coffins Siris, alte boli genetice rare, ADHD, dificultăţi de învăţare şi întârzieri de vorbire. 142 http://www.monitoruljuridic.ro/act/anexa-din-18-ianuarie-2013-privind-continutul-educativ-pentru-interventie-timpurie-anteprescolara-destinat-copiilor-cu-deficiente-senzoriale- multiple-surdocecitate-emitent-ministerul-educatiei-147553.html 143 Autism România, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități şi Asociaţia Părinţilor Copiilor cu Dizabilităţi Fizice. 158 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI pentru familii. Prin urmare, cadrele medicale trebuie persoanelor cu TSA.144 Astfel de servicii de sprijin să beneficieze de formare în acest sens. sunt foarte necesare în întreaga ţară, cu precădere în • oraşele mai mici. • În ultimii cinci ani, s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul diagnosticării TSA, însă În ultimul deceniu, câteva ONG-uri145 au început să familiile din oraşele mici şi din mediul rural au rareori dezvolte servicii de intervenţie timpurie şi sprijin acces la profesionişti medicali capabili să evalueze pentru copiii în situaţie de risc şi familiile acestora, şi să diagnosticheze astfel de cazuri. În perioada în cooperare cu autorităţile locale şi/sau serviciile 2010-2013, MMFPSPV, în parteneriat cu Fundaţia publice existente (spitale, grădiniţe şi servicii de Romanian Angel Appeal şi Asociaţia de Psihoterapii consiliere). Secţiile de maternitate şi spitalele de Cognitive şi Comportamentale din România, a creat pediatrie din localităţile pilot au aderat treptat la 40 de centre de consiliere şi sprijin pentru familiile programul de screening precoce al copiilor cu risc. TABEL 29: Servicii de diagnosticare precoce şi intervenţie timpurie în România Servicii generale* Servicii specifice Servicii de sprijin Tipologie A. Medicină de familie A. Servicii medicale A. Consiliere familială, elaborarea Servicii complexe de screening şi diagnosticare planurilor individualizate de B. Secţii de maternitate pentru copiii cu risc de deficienţă sau limitare reabilitare pentru copii, adaptarea C. Servicii de pediatrie funcţională. Acestea sunt disponibile, în principal, locuinţei şi asistenţă psihologică în spitalele de pediatrie, dar şi în unităţile de pentru părinţi şi familia extinsă D. Unităţi neuropediatrice neuropsihiatrie pentru tulburările din spectrul B. Grupuri de auto-ajutor pentru E. Unităţi neuropsihiatrice autist (TSA). familii B. Servicii multidisciplinare C. Informare şi conştientizare, atât a Serviciile de intervenţie timpurie sunt disponibile familiilor, cât şi a profesioniştilor în câteva din marile oraşe, punând accent mai ales pe fizioterapie, logopedie, terapii comportamentale şi de învăţare (inclusiv terapii specifice pentru TSA), stimulare senzorială (auz şi văz) şi terapie prin artă. Aceste servicii sunt oferite de unităţile de reabilitare medicală sau ONG-uri. C. Educaţie timpurie – descrisă în capitolul Educaţie Profesionişti ce Medici de familie Neuropediatri Psihologi oferă astfel de Neonatologi Ortopezi Logopezi servicii în prezent Pediatri Neuropsihiatri infantili Fizioterapeuţi Neuropediatri Psihologi Psihopedagogi Ortopezi Educatori Asistenţi sociali Neuropsihiatri Psihopedagogi Logopezi Fizioterapeuţi Terapeuţi ocupaţionali Notă: * Aceste servicii sunt destinate să informeze familia în legătură cu riscul apariţiei unei deficienţe sau limitări funcţionale. 144 /autism.raa.ro/servicii/centre-de-consiliere-si-asistenta. Poate fi consultată o hartă a acestor servicii la adresa http:/ 145 Câteva exemple ar fi Alpha Transilvana din Târgu Mureş (pentru copiii cu dizabilităţi neuromotorii); Speranţa din Timişoara (pentru copiii cu probleme de dezvoltare); Centrul pentru Reabilitare Motorie din Cluj; Thysia şi Albin din Oradea; Sense International din Bucureşti, Oradea, Timişoara şi Iaşi (pentru copiii cu deficienţe de auz şi vedere); World Vision din Cluj, Craiova şi Bucureşti; Help Autism din Bucureşti; Centrul Iulia Pantazi din Bucureşti şi Fundaţia Inocenti din Bistriţa. Servicii sociale | 159 Servicii de reabilitare Servicii adresate persoanelor Trebuie create echipe multidisciplinare mobile de intervenţie cu probleme de sănătate timpurie, mai ales pentru copiii cu dependenţe majore şi mintală afecţiuni medicale complexe şi pentru cei ce trăiesc în localităţile rurale sau izolate. Numărul şi componenţa acestor Potrivit OMS, sănătatea mintală reprezintă o stare de bine echipe ar trebui adaptate la nevoile locale (judeţene). Cu toate graţie căreia individul îşi poate atinge potenţialul, poate acestea, exemplele de bună practică implică, de obicei, o face faţă stresului normal al vieţii, poate munci într-un medie de trei sau patru echipe pe judeţ, fiecare cuprinzând un mod productiv şi poate aduce o contribuţie comunităţii. fizioterapeut, un psiholog, un logoped, un asistent medical, Tulburările mintale cuprind o gamă largă de probleme un asistent social şi un psihopedagog sau educator. În cu o simptomatologie diferită. Cu toate acestea, sunt prezent, acest gen de echipă multidisciplinară mobilă este generalmente caracterizate printr-o combinaţie de gânduri, rar folosit pentru intervenţii timpurii în România. În 2011, emoţii, comportamente şi relaţii negative cu ceilalţi. Câteva MMFPSPV a creat 20 de echipe mobile menite să sprijine exemple de afecţiuni psihice sunt depresia, anxietatea, familiile ce au grijă de copiii lor cu dizabilităţi, în 18 judeţe şi tulburările de comportament la copii, tulburarea bipolară şi două sectoare din Bucureşti.146 schizofrenia. Factorii cheie ce împiedică persoanele astfel afectate să acceseze servicii de calitate sunt discriminarea Sunt necesare mai multe centre şi servicii de (re)abilitare în şi marginalizarea, stigmatizarea şi lipsa coordonării comunităţile mici, inclusiv echipe mobile care pot oferi servicii intersectoriale, care se traduce în slaba colaborare între integrate în zonele rurale şi cele izolate şi persoanelor cu instituţiile de la nivel central şi cel local. mobilitate redusă. În mod evident, abilitarea/ reabilitarea nu se limitează la asistenţă medicală. Cuprinde o gamă mult Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt mai largă de activităţi, inclusiv terapii fizice, psihosociale expuse unui risc crescut de sărăcie şi excluziune socială. şi ocupaţionale, precum şi o varietate de servicii de sprijin Problemele de sănătate mintală şi sărăcia formează, de pentru viaţa în comunitate şi activităţile de zi cu zi. obicei, un cerc vicios. Persoanele ce trăiesc în sărăcie dezvoltă mai uşor probleme de sănătate mintală, care sunt Deşi, în trecut, reabilitarea medicală se făcea, în general, mai grave, mai de durată şi cu consecinţe mai serioase într-un cadru instituţional, aceste servicii sunt tot mai des decât în cazul restului populaţiei.147 Invers, în absenţa furnizate la nivelul comunităţii de către autorităţile locale protecţiei şi asistenţei sociale şi financiare ţintite, persoanele sau ONG-uri acreditate (Anexa 5 Secțiunea III. Servicii de cu probleme mintale pot cădea în sărăcie sau nu reuşesc recuperare medicală pentru persoanele cu dizabilităţi). să iasă din sărăcie.148 Pentru a rupe cercul vicios al sărăciei Ministerul Sănătăţii sprijină această tendinţă pozitivă. Cu şi discriminării, va fi necesară introducerea mai multor toate acestea, responsabilii de politici trebuie să încurajeze programe de abilitare comunitară şi de generare a veniturilor crearea mai multor servicii de reabilitare medicală pentru adresate persoanelor cu probleme de sănătate mintală. adulţi, care rămân în urma celor adresate copiilor, mai ales la capitolul accesibilitate fizică şi financiară. În Stigmatizarea reprezintă un obstacol major în accesarea mod similar, în timpul cercetării calitative, ONG-urile au îngrijirilor adecvate pentru persoanele cu probleme de menţionat nevoia unui număr mai mare de echipamente sănătate mintală. Multora le este teamă de „etichetarea” medicale, consumabile medicale şi medicamente gratuite ca persoană cu probleme de sănătate mintală, motiv sau compensate pentru persoanele cu dizabilităţi. De pentru care amână sau evită să se trateze. Această auto- asemenea, furnizorii de servicii atrag atenţia asupra stigmatizare însoţită de experienţele anterioare negative stimulentelor necesare pentru a atrage şi a reţine personalul trăite în sistemul de sănătate mintală (de exemplu, ce lucrează cu persoanele cu dizabilităţi complexe sau atitudinea discriminatorie a personalului medical, costurile dependenţe majore, având în vedere plecarea în străinătate mari şi lipsa cunoştinţelor în materie de sănătate din partea a multora dintre aceşti profesionişti, la mare cerere în pacientului) fac de multe ori ca persoana cu probleme Europa de Vest. mintale să amâne consultarea unui profesionist.149 146 Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa Năsăud, Brăila, Braşov, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Sălaj, Satu Mare, Vaslui şi Bucureşti (Sectoarele 4 şi 6). Fiecare echipă mobilă este formată dintr-un logoped, un fizioterapeut, un psiholog, un asistent social, un pediatru, un terapeut ocupaţional şi un psihopedagog. http:/ /www.mmuncii.ro/j33/ index.php/ro/transparenta/comunicare/comunicate-de-presa/2009-rezultatele-implementarii-proiectului-cresterea-capacitatii-autoritatilor-publice-locale-din-romania-in-vederea- sprijinirii-copiilor-cu-dizabilitati-in-cadrul-propriilor-familii. 147 Lunda et al (2010). 148 OMS (2012a). 149 Wahlbeck și Huber (2009). 160 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În acest context, multe probleme de sănătate mintală rămân şi consiliile judeţene, la nivel naţional sunt supravegheate insuficient diagnosticate şi netratate. Este important ca de către Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu specialiştii din domeniul medical şi social care lucrează Dizabilităţi, iar la nivel judeţean sunt subordonate Direcţiilor cu persoanele cu probleme de sănătate mintală să ofere Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului informaţii accesibile referitoare la simptome şi tratament (DGASPC) şi consiliilor judeţene. şi să se asigure că pacienţii îşi înţeleg drepturile. Sunt Prin urmare, pentru binele pacientului, trebuie să existe mai necesare programe educaţionale şi de advocacy pentru multă colaborare între instituţii şi sectoare. În momentul promovarea sănătăţii mintale şi eliminarea miturilor legate de faţă, unele servicii oferite de spitalele de psihiatrie şi de de problemele mintale, în rândul populaţiei largi şi al secţiile de psihiatrie ale spitalelor generale se suprapun medicilor specialişti. cu serviciile CRRN. Deşi spitalele de psihiatrie şi CRRN ar În 2002, Guvernul României a adoptat Legea sănătăţii trebui să furnizeze servicii complementare pacienţilor cu mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice. probleme de sănătate mintală, în practică oferă adesea Aceasta a intrat în vigoare abia în 2006, când s-a lansat servicii similare, dar cu specialişti diferiţi, surse de finanţare Strategia naţională în domeniul sănătăţii mintale. Din 2007, diferite şi standarde diferite de costuri unitare (Caseta 19). Ministerul Sănătăţii implementează Programul Naţional de Lipsurile instituţionale au determinat apariţia unor mecanisme Sănătate Mintală, ce are drept scop asigurarea accesibilităţii, funcţionale informale. În multe spitale de psihiatrie, chiar şi continuităţii şi calităţii serviciilor adresate persoanelor cu în secţiile de psihiatrie ale spitalelor generale, majoritatea probleme de sănătate mintală. În 2009, guvernul a înfiinţat pacienţilor rămân internaţi ani de zile, în unele cazuri mai Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog şi a bine de 15 ani. Această situaţie este consecinţa cercului vicios demarat procesul de reformare a sistemului de asistenţă în datorat numărului mic de instituţii care pot prelua astfel de domeniul sănătăţii mintale. Strategia naţională din domeniul pacienţi după ce ies din spital (în principal, numărului mic de sănătăţii 2014-2020 – „Sănătate pentru prosperitate” CRRN) şi familiilor şi/sau autorităţilor locale care nu deţin subliniază nevoia de a ameliora sănătatea mintală a capacitatea necesară pentru a le oferi îngrijirile specializate populaţiei prin asigurarea unui acces egal la servicii medicale de care au nevoie. În majoritatea cazurilor, spitalele şi secţiile adecvate şi eficiente. Dreptul copiilor cu tulburări psihice de psihiatrie umplu acest gol instituţional, oferind acestor la tratament, demnitate şi participare activă în comunitate pacienţi tratament medical specializat de tip rezidenţial ca este prevăzut în Strategia naţională de sănătate mintală a răspuns la o problemă socială (vezi textul din Caseta 19, copilului şi adolescentului, recent aprobată după ce s-a aflat extras dintr-un interviu). în dezbatere din anul 2007. Aceşti factori pun şi mai multă presiune asupra familiilor Există o puternică nevoie de colaborare orizontală şi persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Pentru a verticală între instituţii în vederea acordării serviciilor combate fenomenul, responsabilii de politici ar trebui să medicale şi sociale corespunzătoare persoanelor cu aibă în vedere posibilitatea finanţării consilierii şi sprijinului probleme mintale. Teoretic, un pacient cronic poate psihosocial acordat familiilor şi altor persoane ce au grijă de fi spitalizat pentru maxim 44 de zile (114 zile în cazul aceşti pacienţi. pacienţilor cronici de lungă durată) într-un spital de psihiatrie, după care ar trebui transferat într-o instituţie CRRN au fost create ca o alternativă viabilă la spitalele specializată de tip rezidenţial, precum centrele de de psihiatrie pentru pacienţii cu afecţiuni psihice cronice. recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică (CRRN), care în Acestea au rolul unor instituţii în care persoanele cu principiu trebuie să ofere îngrijiri specializate de recuperare dizabilităţi neuropsihice trăiesc într-un mediu familial şi şi reabilitare de tip rezidenţial şi să asigure, atunci când este unde nevoile lor individuale sunt satisfăcute prin activităţi posibil, reintegrarea socială şi profesională a persoanelor menite să le asigure recuperarea, reabilitarea şi reintegrarea cu probleme de sănătate mintală. Cu toate acestea, în în societate. Cu toate acestea, au fost înfiinţate foarte puţine practică, acest lucru variază la nivelul ţării fiindcă nu există astfel de centre până acum. Potrivit rapoartelor MMFPSPV, mecanisme de referire clare sau protocoale de colaborare la 31 martie 2014, doar 53 de CRRN primiseră autorizaţia şi între instituţii. Cel puţin două dintre ministere trebuie să îşi funcţionau în România, având 5.310 de beneficiari. Procesul coordoneze politicile şi strategiile – Ministerul Sănătăţii şi de restructurare sau închidere a marilor instituţii de tip Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor rezidenţial ce nu îndeplinesc standardele minime de calitate Vârstnice (MMFPSPV), dar şi cele două structuri locale – a început în 2002 şi a fost consolidat în 2006 prin Strategia spitalele de psihiatrie şi CRRN, gestionate sau nu direct naţională. Scopul este reducerea dimensiunii instituţiilor de către MMFPSPV. CRRN sunt finanţate de MMFPSPV ce oferă îngrijiri persoanelor cu dizabilităţi neuropsihice, Servicii sociale | 161 CASETA 19 O comparaţie între spitalele de psihiatrie şi centrele de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică SPITALE DE PSIHIATRIE CENTRE DE RECUPERARE ŞI REABILITARE NEUROPSIHIATRICĂ (CRRN) Coordonate de Ministerul Sănătăţii Finanţate de Ministerul Sănătăţii şi, parţial, de consiliile Coordonate de DGASPC judeţene Finanţate de MMFPSPV şi consiliile judeţene Reprezintă opţiunea clasică pentru persoanele Reprezintă opţiunea modernă în principal pentru adulţii ce au fost neinstituţionalizate care consultă specialistul din instituţionalizaţi în copilărie. De obicei, sunt îndrumaţi către proprie iniţiativă sau sunt aduse de către familie, CRRN de SPAS sau DGASPC, în funcţie de locurile disponibile. SMURD sau altcineva Acordă îngrijiri pacienţilor cu afecţiuni cronice Acordă îngrijiri pacienţilor cu afecţiuni acute sau cronice 100% dintre pacienţi sunt de lungă durată Aproximativ 50% sunt pacienţi de lungă durată Sunt unităţi deschise şi conectate, cu un mare grad de integrare a Sunt unităţi închise şi izolate, situate de obicei în beneficiarilor în comunitate parcuri şi/sau păduri Beneficiază de serviciile oferite de un medic de familie, asistenţi Beneficiază de serviciile oferite cel puţin de către un medicali şi infirmieri medic psihiatru În caz de criză, pacientul este transferat la secţia de urgenţă a În caz de criză, pacienţilor li se administrează tratament celui mai apropiat spital de psihiatrie. medical pe loc sau sunt transferaţi la secţia de urgenţă În majoritatea cazurilor, oferă servicii sociale (de exemplu, a celui mai apropiat spital de psihiatrie cu secţie pentru ergoterapie). pacienţii acuţi Majoritatea nu oferă servicii sociale (ergoterapie) ACCES LA SERVICII O persoană diagnosticată cu o tulburare mintală cel mai probabil … … nu are o casă sau un venit … este singură Raportul beneficiari-angajaţi ai … a fost instituţionalizată în copilărie Raportul beneficiari-angajaţi spitalului nu este cunoscut … are familie care nu îi mai oferă sprijin. CRRN este de 1,45. Costul pe pacient pe zi este de Costul pe pacient pe zi este de aproximativ 120 RON. aproximativ 72 RON. COSTURI Opinia administratorului unui spital de educate. Ne spun: „Nu puteţi să îl mai ţineţi în spital psihiatrie încă puţin?”. Şi e normal, pentru că întreaga răspundere a tratamentului le revine lor odată ce pacientul ajunge În spitalul nostru, majoritatea pacienţilor, peste acasă. Mulţi nu înţeleg acest lucru … aşa că nu acordă 70%, reprezintă cazuri sociale. Teoretic, perioada importanţă tratamentului şi starea pacientului se de spitalizare pentru cazurile cronice este de 44 de înrăutăţeşte … Aici… toată lumea este fericită, toată zile. În mod normal, după 44 de zile, ar trebui să le lumea se simte bine. Dacă discutaţi cu pacienţii, veţi facem ieşirea din spital, dar nu putem pentru că nu vedea, mulţi dintre ei nu vor să meargă acasă, nu vor avem unde să îi trimitem. Discutăm aceste cazuri cu să se întoarcă la familiile lor. Ce să înţelegi din asta? Ce municipalitatea… [dar] municipalitatea nu îi acceptă, deşi tratament poate primi un astfel de pacient în familia lui? fiecare primărie ar trebui să aibă locuinţe speciale sau Vă spun, sunt la marginea societăţii. protejate pentru astfel de persoane. Însă ştim că asta implică costuri ridicate. […] Cei care au familii ar trebui Sursa: Studiu calitativ realizat de Banca Mondială în iulie- reintegraţi în familie. Dar ştiţi cum e, şi familiile trebuie august 2014, în vederea pregătirii volumului de față. 162 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI numărul optim de beneficiari fiind de maxim 60 de Deşi CRRN au fost create pentru a reintegra în comunitate persoane. Cu toate acestea, 16 CRRN ce au primit aprobare pacienţii pacienții cu probleme cronice de sănătate mintală până acum au peste 100 de locuri şi alte 17 găzduiesc deja ce au ieşit din spitale, majoritatea actualilor beneficiari peste 100 de beneficiari fiecare. Astfel, în 2014, 33 dintre sunt foştii copii instituţionalizaţi. CRRN sunt folosite ca o cele 53 de CRRN existente erau suprapopulate. În ceea ce soluţie la problema copiilor instituţionalizaţi după împlinirea priveşte disponibilitatea locurilor în cele 53 de CRRN, 13 vârstei de 18 ani. Succesul pe termen lung al serviciilor de nu mai au locuri, 13 au între unu şi zece locuri disponibile, sănătate mintală va depinde de coordonarea între serviciile 16 au peste 10 locuri vacante, 8 şi-au depăşit capacitatea medicale şi cele oferite de alte sectoare, în special de cel cu 1-10 persoane, iar 3 şi-au depăşit capacitatea cu peste social. Provocările întâmpinate de sectorul sănătăţii mintale 10 persoane. La nivel naţional, în cele 53 de CRRN, există ţin de schimbarea paradigmei în tratarea persoanelor cu peste 400 de locuri libere şi totuşi 97 de beneficiari trăiesc probleme de sănătate mintală. În trecut, politica adoptată în CRRN care au depăşit capacitatea aprobată. a fost segregarea lor de restul societăţii, pe când acum se urmăreşte reintegrarea în comunitate, pe cât posibil. Locurile din cadrul CRRN sunt rezervate persoanelor diagnosticate cu o afecţiune ori handicap psihic, psihologic Aceasta implică trecerea de la un model de îngrijiri sau asociat. În 2014, aproximativ 80% dintre beneficiari preponderent spitaliceşti la un model integrat de îngrijiri în aveau probleme probleme de sănătate mintală. În restul comunitate.152 Pentru reuşita acestei abordări, va trebui să de 20% din cazuri, 9% suferă de afecţiuni asociate şi 11% se ofere servicii multidisciplinare de sprijin la nivel comunitar prezintă alte tipuri de handicap, persoane ce ar putea fi astfel încât să se asigure că persoanele cu probleme de considerate mai degrabă cazuri sociale decât pacienţi cu sănătate mintală sunt acceptate de comunităţile lor şi să li se probleme neuropsihice. protejeze dreptul la o viaţă independentă. Deşi se doreşte ca CRRN să constituie un pas spre reintegrarea pacienţilor în comunitate, majoritatea Servicii de abilitare şi pacienţilor consideră că acestea sunt instituţii ce oferă reabilitare psihiatrică şi îngrijire de lungă durată sau chiar pe viaţă. Prin urmare, mulţi pacienţi cronici preferă spitalele unde şederea este pe psihosocială perioadă determinată. Un director CRRN din judeţul Arad Numărul serviciilor de abilitare şi reabilitare psihiatrică afirmă, într-un studiu al Băncii Mondiale, că „probabil, se şi psihosocială ar trebui, de asemenea, să crească, iar gândesc că venirea lor aici este pentru totdeauna, o decizie distribuţia lor geografică ar trebui să reflecte repartizarea pe viaţă. Şi, în acest context, preferă să nu adopte o poziţie nevoilor la nivelul ţării. În prezent, acest tip de (re)abilitare definitivă… cel puţin teoretic, când duci pacienţii la spital, la este oferit astfel: (i) se acordă servicii generale copiilor un moment dat trebuie să îi iei înapoi acasă.”150 în câteva şcoli şi grădiniţe de masă, programe publice şi Un Raport de evaluare al ANPIS151 din 2013 a relevat faptul private de tip after-school şi centre de (re)abilitare publice că numeroşi pacienţi din cadrul CRRN nu beneficiază de şi private şi (ii) se oferă servicii specifice persoanelor cu nicio terapie de recuperare sau programe de incluziune dizabilităţi în structuri de tip rezidenţial pentru copiii şi socială fiindcă nu sunt disponibile astfel de programe adulţii cu dizabilităţi, centre de zi publice şi private pentru (din cauza lipsei de personal, a unui număr adecvat de persoanele cu dizabilităţi şi centre de reabilitare publice locuri sau a materialelor), acestea nu răspund nevoilor şi private pentru persoanele cu dizabilităţi sau afecţiuni beneficiarilor sau pacienţii nu sunt încurajaţi să participe. psihice. (Re)abilitarea psihiatrică şi psihosocială este Totuşi, comparativ cu spitalele de psihiatrie, CRRN sunt reglementată prin standardele de calitate stabilite în comun mai bine conectate la viaţa comunităţii, beneficiarii de către MMFPSPV, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul putând ieşi în afara centrului, lucra în comunitate şi lua Educaţiei şi este oferită de psihologi, psihopedagogi, parte la evenimente sociale (cum ar fi zilele comunităţii şi psihiatri şi terapeuţi ocupaţionali. Foarte probabil, odată evenimente religioase). cu dezvoltarea corespunzătoare a terapiei ocupaţionale în 150 Studiu calitativ realizat de Banca Mondială în iulie-august 2014, în vederea pregătirii volumului de față. 151 ANPIS (2013) - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. 152 Caldas de Almeida și Killaspy (2011). Servicii sociale | 163 CASETA 20 Cele mai bune practici: implicarea comunităţii posibil numai graţie generozităţii personalului creşte şansele de reabilitare ale persoanelor medical implicat, care a lucrat gratis. Totodată, cu probleme de sănătate mintală pacienta a fost inclusă într-un program local de asistenţă socială ce îi oferă hrană în cadrul unei Succesul intervenţiilor menite să ajute o persoană cu cantine sociale şi care a ajutat-o să solicite şi să primească probleme de sănătate mintală se datorează adesea o pensie de invaliditate şi ajutor pentru încălzirea locuinţei. strânsei colaborări dintre comunitate şi asistenţii sociali. Săptămânal, este vizitată de asistentul medical comunitar, Această colaborare s-a dovedit a fi foarte eficientă în cazul care îi monitorizează starea de sănătate. Acesta este unei femei din Arad ce suferea de schizofrenie, care a un exemplu al modului în care o intervenţie integrată primit ajutor după ce serviciile de asistenţă socială (SPAS) oferită de comunitate, asistenţi sociali şi specialişti din fuseseră sesizate de asociaţia proprietarilor din blocul în domeniul medical poate acorda sprijin eficient şi prompt care locuia aceasta. Femeia locuia singură, cu mijloace persoanelor cu probleme de sănătate mintală, într-un financiare limitate (ceva bani primiţi după moartea mamei), cadru neinstituţionalizat. Concluzia cea mai importantă fără asigurare de sănătate sau un diagnostic. Asociaţia este că intervenţia a fost iniţiată de către comunitate. proprietarilor şi-a asumat un rol proactiv în vederea ameliorării stării de sănătate a vecinei lor, oferindu-i Sursa: Interviu cu un reprezentant al Direcţiei de sprijinul necesar (mai ales în ceea ce priveşte cheltuielile Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară Arad, Studiu calitativ de bloc şi costul utilităţilor). Provocarea pentru SPAS a realizat de Banca Mondială în iulie-august 2014, în fost diagnosticarea şi acordarea accesului la tratament vederea pregătirii volumului de față. fără costuri enorme pentru beneficiar. Acest lucru a fost România, reabilitarea psihosocială şi terapia ocupaţională vizeze metodologiile de finanţare şi evaluare şi includerea vor fuziona. Va fi esenţial să se creeze un sistem de profesioniştilor nou formaţi în toate serviciile publice formare continuă a profesioniştilor la nivel judeţean şi şi private ce lucrează cu persoanele cu dizabilităţi. naţional deoarece aceştia lucrează adesea singuri, fără o Dezvoltarea terapiei ocupaţionale în România este în fază reţea profesională sau sprijin reciproc. Suplimentar, s-ar incipientă. Aceasta reprezintă un nou punct de plecare putea oferi formare psihiatrilor pe tema diferitelor tipuri pentru practica (re)abilitării. Ca un prim pas în dezvoltarea de dizabilităţi şi a prevederilor Convenţiei ONU privind serviciului, ar trebui creată o echipă mobilă formată din Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi. terapeuţi ocupaţionali în fiecare judeţ, aşa cum s-a realizat în programul coordonat de MMFPSPV în 2011.154 Pe termen Servicii de terapie lung, fiecare unitate ce oferă servicii de reabilitare (în domeniul medical, social sau al sănătăţii mintale) ar trebui ocupaţională să angajeze cel puţin un terapeut ocupaţional. Profesioniştii din domeniu sunt actualmente formaţi în Bacău (unde Guvernul trebuie să elaboreze norme complete în există un programe de studii de licenţă la Universitatea domeniul terapiei ocupaţionale.153 Acestea ar trebui să Vasile Alecsandri), Timişoara (Universitatea de Vest) şi 153 Terapia ocupaţională se referă la folosirea tratamentului în scopul dezvoltării, recuperării sau menţinerii deprinderilor necesare vieţii cotidiene şi profesionale în cazul persoanelor ce suferă de o afecţiune fizică, psihică sau de dezvoltare. Terapia ocupaţională pune accent pe adaptarea mediului, modificarea sarcinilor, predarea competenţelor şi educarea persoanelor cu dizabilităţi (şi/sau a familiilor lor) pentru ca acestea să se bucure de un nivel mai ridicat de participare şi să îşi poată desfăşura activităţile zilnice, mai ales cele importante pentru persoana în cauză. Terapia ocupaţională implică, adesea, terapii fizice menite să prevină apariţia unor boli, să crească calitatea vieţii şi să amelioreze funcţionalitatea fizică. Pe de altă parte, mai include: (i) activităţi de dezvoltare a abilităţilor copiilor şi tinerilor, care îi ajută să se implice în activităţi importante şi răspund nevoilor lor psihosociale astfel încât să poată participa la evenimente importante în viaţă; (ii) servicii de sănătate mintală, precum stabilirea unei rutine, abilităţi de gestionare a unor situaţii, gestionarea medicaţiei, ocupare, educaţie, acces şi participare la viaţa comunităţii, dezvoltarea abilităţilor sociale, activităţi de timp liber, gestionarea banilor şi protecţia copilului; (iii) servicii adresate vârstnicilor cu dizabilităţi care îi ajută să îşi păstreze independenţa şi rutina zilnică şi le adaptează corespunzător locuinţa; (iv) formare cu privire la utilizarea dispozitivelor asistive. 154 http:/ /www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/comunicare/comunicate-de-presa/2009-rezultatele-implementarii-proiectului-cresterea-capacitatii-autoritatilor-publice- locale-din-romania-in-vederea-sprijinirii-copiilor-cu-dizabilitati-in-cadrul-propriilor-familii 155 Aceste facultăţi pregătesc profesionişti pentru următoarele servicii: (i) servicii de sănătate – spitale generale, centre de reabilitare, staţiuni termale, chirurgie estetică, secţii de neurologie, secţii de pediatrie, medicină internă, secţii de cardiologie şi secţii de pneumologie; (ii) Centre de Îngrijire şi Asistenţă (CIA) - centre de reabilitare de tip rezidenţial pentru persoanele cu dizabilităţi şi centre de integrare prin terapie ocupaţională (CITO) coordonate de DGASPC; (iii) centre de plasament publice şi private pentru copii; (iv) servicii publice şi private pentru persoanele vârstnice; (v) servicii de probaţiune. 164 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Oradea,155 în cooperare cu ENOTHE, o reţea profesională europeană a terapeuţilor ocupaționali (European Network of Occupational Therapy in Higher Education). Finanţarea • Creşterea numărului de centre de respiro pentru copiii şi adulţii cu dizabilităţi. Aceste centre oferă un moment de pauză familiilor care acordă îngrijire serviciului de terapie ocupaţională ar putea fi asigurată de permanentă persoanelor cu dependenţe complexe şi, Ministerul Sănătăţii împreună cu MMFPSPV. astfel, permit acestor persoane să rămână în familie. Centrele de respiro nu sunt reglementate în întregime Servicii de sprijin în cadrul la nivel naţional, de exemplu, în ceea ce priveşte standardele de calitate şi costurile unitare. comunităţilor Serviciile de sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi menite să le ajute să ducă un trai independent sau într-un • Testarea unui buget personalizat pentru un trai independent, un mecanism care ar permite persoanelor cu dizabilităţi să îşi acopere cheltuielile mediu asistat sunt cruciale pentru a asigura incluziunea de bază ale vieţii în comunitate (precum chiria pentru cu succes a acestora în societate. Acesta este domeniul un apartament şi costul utilităţilor şi transportului) în care serviciile de sprijin joacă cel mai important rol după o îndelungată instituţionalizare. Acest aspect ar (vezi Anexa 5, Secțiunea IV). Majoritatea persoanelor cu trebui avut în vedere în contextul unei reforme menite dizabilităţi din România trăiesc în familie şi nu reuşesc să să eficientizeze întregul set de prestaţii financiare acceseze locuinţe cu preţuri convenabile sau servicii de acordate persoanelor cu dizabilităţi. sprijin pentru un trai independent. Adaptarea locuinţelor la dizabilitatea persoanei este costisitoare din moment ce subvenţiile statului acoperă doar dobânda unui împrumut bancar făcut în acest scop. Multe dintre familiile • Consolidarea şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială la nivel comunitar în vederea acordării de sprijin profesional şi reciproc familiilor şi îngrijitorilor persoanelor cu dizabilităţi nu câştigă venituri suficient persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv consiliere, grupuri de mari pentru a fi eligibile pentru un împrumut bancar, de auto-ajutor şi asistenţă legată de procedurile astfel încât subvenţionarea dobânzii este irelevantă. Mai administrative şi pentru solicitarea prestaţiilor sau mult, din cercetarea calitativă reiese că autorităţile locale serviciilor pertinente. Cu totul importantă este nu acordă întotdeauna prioritate solicitărilor depuse de asistarea îngrijitorilor în vederea obţinerii certificatului familiile persoanelor cu dizabilităţi pentru obţinerea unei de handicap pentru copiii cu nevoi, ca un prim pas locuinţe sociale, aşa cum prevede Legea nr. 448/2006. Au spre accesarea unor drepturi (prestaţii financiare şi început să apară diferite case de tip familial şi oportunităţi servicii). În practică, familiile din mediul rural sau de trai asistat, majoritatea adresate copiilor şi adulţilor cu comunităţile defavorizate nu prea solicită eliberarea dizabilităţi intelectuale. Sprijinul la domiciliu, asistenţa certificatului de încadrare în grad de handicap. juridică şi programele recreative, culturale şi sportive Potrivit UNICEF şi câtorva ONG-uri,157 un număr accesibile, toate sunt foarte limitate la nivel naţional, semnificativ de copii cu dizabilităţi nu sunt declaraţi dar se dezvoltă treptat. Pentru a accelera acest proces, în aceste zone, din trei motive: (i) lipsa informaţiilor responsabilii de politici ar putea avea în vedere următoarele: despre procedura de solicitare, (ii) stigmatizarea ce • Crearea unui program naţional care să încurajeze traiul independent sau asistat al persoanelor cu dizabilităţi şi care să acopere costul total sau parţial al însoţeşte adesea dizabilitatea în aceste comunităţi şi (iii) costurile implicate, inclusiv cele de deplasare din oraşul de domiciliu al persoanei până la comisia judeţeană sau sediul DGASPC. adaptărilor locuinţelor. • Revizuirea sistemului de reglementare şi a standardelor de cost şi de calitate astfel încât • Creşterea controlului asupra modului de aplicare a legislaţiei, mai ales prin prisma abuzurilor şi a neregulilor sesizate de către numeroase familii ale serviciile de locuire să ţină cont de nevoile persoanelor cu dizabilităţi. Un exemplu este prezentat persoanelor cu dizabilităţi.156 în Caseta 21. 156 De exemplu, o persoană care a fost instituţionalizată mulţi ani s-ar putea să aibă nevoie de sprijin mai consistent în primul an de după dezinstituţionalizare, însă această nevoie de sprijin se va diminua progresiv pe parcursul anilor. 157 Salvaţi Copiii, World Vision şi Alpha Transilvana. Servicii sociale | 165 CASETA 21 Remunerarea asistenţilor personali ai şi 2011 sau au fost concediaţi (colectiv) de persoanelor cu dizabilităţi grave către primării, salariile lor fiind înlocuite automat de indemnizaţiile de însoţitor. În perioada 2009-2013, persoanele cu dizabilităţi Asistenţii personali au pierdut contractele grave au sesizat numeroase abuzuri şi întârzieri în de muncă şi, prin urmare, drepturile de asigurări de remunerarea asistenţilor lor personali (de obicei, membri sănătate şi cele sociale. Numărul proceselor intentate de familie). În unele cazuri, salariul asistentului personal de asistenţii personali împotriva autorităţilor publice a fost plătit la nivelul indemnizaţiei de însoţitor, care este locale a crescut semnificativ în 2011 şi 2012. mai mică. Aceste două tipuri de prestaţii sunt folosite după cum urmează: Legislaţia a fost modificată pentru a se reveni la situaţia din 2006, însă autorităţile locale adoptă în continuare Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea aceeaşi practică. În prezent, multe familii vorbesc despre drepturilor persoanelor cu handicap face referire presiunea puternică exercitată de primării, mai ales în la asistentul personal în felul următor: „Art. 42 mediul rural, să accepte indemnizaţia în locul salariului alin. 4: Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului asistentului personal (însoţit de un contract de muncă cu handicap grav, adulţii cu handicap grav ori pentru asistent). reprezentanţii legali ai acestora, cu excepţia celor cu handicap vizual grav, pot opta între asistent personal şi Mulţi membri ai familiilor din România nu au altă primirea unei indemnizaţii lunare.” Indemnizaţia lunară posibilitate decât să devină asistenţi personali pentru este mai mică decât salariul asistentului personal, copiii lor cu dizabilităţi grave. Lipsa serviciilor de sprijin fiind echivalentul salariului net al unui asistent social şi venitul mic al acestor asistenţi nu oferă familiilor prea debutant cu studii medii din sistemul public. multe opţiuni. În aceste condiţii, eliminarea acestei oportunităţi de a deveni asistent personal remunerat (cu În septembrie 2010, guvernul a emis Ordonanţa nr. contract/ asigurat) în cadrul familiei face ca multe dintre 84/2010, ce permite autorităţilor locale să ignore aceste familii să fie expuse riscului sărăciei, ceea ce opţiunea părinţilor sau a persoanelor cu dizabilităţi şi pune în pericol bunăstarea acestui grup vulnerabil. să treacă automat de la plata salariului asistentului personal la cea a indemnizaţiei de însoţitor, efectuată /legeaz.net/legea-448-2006/art-42- Surse: http:/ direct persoanei cu dizabilităţi. Această schimbare a / asistentul-personal-servicii-si-prestatii-sociale; http:/ fost justificată de imposibilitatea autorităţilor locale www.dsclex.ro/legislatie/2010/septembrie2010/ de a acoperi salariile asistenţilor personali şi de mo2010_654.htm#oug84; http:/ /www.mmuncii.ro/ blocarea posturilor în sistemul public. În urma acestei pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L%20 reglementări, marea majoritate a asistenţilor personali 136-2012.pdf nu şi-au primit salariile timp de peste şase luni în 2010 166 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Există o nevoie aparte de servicii de sprijin pentru tinerii cu prioritate şi este inclusă în Strategia naţională de incluziune dizabilităţi ce trăiesc în comunităţile lor. Nevoile adulţilor cu socială a persoanelor cu dizabilităţi (2015-2020). Procesul dizabilităţi au fost adesea tratate ca şi cele ale persoanelor de dezinstituţionalizare a adulţilor cu dizabilităţi a fost unul vârstnice. Cu toate acestea, în timp ce unele servicii de foarte lent. În timpul regimului comunist, serviciile de (re) sprijin pot deservi ambele categorii (precum sprijin la abilitare şi îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi din România domiciliu pentru persoanele cu dependenţe complexe, erau acordate în instituţii segregate de tip rezidenţial, foarte asistenţă pentru realizarea activităţilor casnice zilnice şi mari. Condiţiile de trai inacceptabile oferite persoanelor îngrijire personală), există o gamă largă de nevoi specifice cu dizabilităţi în aceste instituţii au fost aduse în centrul tinerilor cu dizabilităţi care, de obicei, nu se întâlnesc în atenţiei în repetate rânduri de către numeroase organizaţii cazul vârstnicilor. Printre acestea se numără: (i) nevoia de a internaţionale, activişti pentru drepturile persoanelor cu obţine şi a păstra o locuinţă accesibilă, de a trăi independent dizabilităţi şi mass-media. În ultimul deceniu, s-au făcut şi, în unele cazuri, de a gestiona bunurile financiare şi tot mai multe apeluri la acţiune adresate guvernului pentru personale; (ii) nevoia de servicii de abilitare şi reabilitare a închide aceste instituţii şi pentru a crea rapid servicii adaptate nevoilor specifice ale adulţilor cu dizabilităţi şi comunitare în locul lor. Cu toate că vechile instituţii mari oferite în contextul traiului independent; (iii) nevoia de de tip rezidenţial au fost, în mare parte, transformate în pregătire profesională, formare, îndrumare profesională centre de reabilitare159 şi modernizate într-o oarecare şi sprijin pentru angajare (toate adaptate la persoanele de măsură, practicile generale de îngrijire nu au cunoscut o diferite vârste şi în diferite etape ale ciclului profesional); îmbunătăţire simţitoare, iar procentul serviciilor reale şi (iv) nevoia de a accesa alte servicii comunitare (precum eficiente de (re)abilitare este în continuare foarte redus asistenţă medicală, servicii juridice, activităţi desfăşurate în aceste instituţii. Rapoartele recente ale Centrului de în aer liber, activităţi culturale şi centre de agrement); Resurse Juridice au ridicat serioase preocupări legate de (v) nevoia de a avea o viaţă familială echilibrată (ceea calitatea serviciilor oferite în centrele mari de (re)abilitare şi ce implică, de exemplu, consiliere familială şi educaţie în secţiile de neuropsihiatrie. sexuală). Din aceste motive, serviciile pentru un trai Trebuie să crească ritmul şi eficacitatea procesului de independent reprezintă o categorie distinctă şi importantă, dezinstituţionalizare a adulţilor cu dizabilităţi. În acest ce trebuie dezvoltată în anii ce urmează. scop, responsabilii de politici ar trebui să aibă în vedere Continuarea planului naţional de transformare a spaţiilor următoarele acţiuni: (i) elaborarea şi implementarea unui publice în locuri mai accesibile ar trebui să fie o prioritate plan naţional pentru transferul progresiv al adulţilor cu majoră în domeniul dizabilităţii. Acest plan a fost iniţiat în dizabilităţi din centrele rezidenţiale în case de tip familial 2006 şi urmăreşte să sporească accesibilitatea serviciilor, cu maxim 50 de beneficiari (case sau apartamente precum a celor de transport, şi a mediului construit închiriate în comunitate sau structuri rezidenţiale de mici pentru persoanele cu dizabilităţi. Trebuie evaluat stadiul dimensiuni pentru persoanele cu dependenţe majore de implementare a planului în vederea continuării sale. sau afecţiuni medicale ce necesită servicii permanente Reînnoirea şi extinderea acestui plan prezintă o relevanţă de îngrijire medicală sau reabilitare); (ii) crearea unui aparte pentru România având în vedere că respectarea mecanism permanent de monitorizare a tuturor formelor de art. 9 al Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor abuz şi neglijare a persoanelor cu dizabilităţi din serviciile cu Dizabilităţi (Accesibilitate) reprezintă o condiţionalitate de tip rezidenţial; (iii) încetarea tuturor noilor investiţii ex-ante generală pentru obţinerea finanţării din fondurile în infrastructura actualelor centre de tip rezidenţial, cu structurale şi de investiţii europene (ESI).158 excepţia cazului în care siguranţa şi/sau viaţa actualilor beneficiari este pusă în pericol de lipsa unor astfel de Tranziţia de la îngrijirea de investiţii; (iv) consolidarea serviciilor de asistenţă socială tip rezidenţial la servicii la nivelul comunităţii şi investirea în serviciile comunitare, precum centre de zi şi alte servicii de sprijin pentru un comunitare trai independent sau asistat (cum ar fi transport, asistenţi personali, dispozitive asistive şi interpreţi). Tranziţia de la îngrijirea de tip rezidenţial la serviciile comunitare în cazul adulţilor cu dizabilităţi rămâne o 158 Comisia Europeană (2014a: 349). 159 În prezent, acestea sunt coordonate din punct de vedere metodologic de către Direcţia Protecţia Persoanelor cu Handicap (din cadrul MMFPSPV), iar din punct de vedere administrativ şi financiar ţin de DGASPC. Servicii sociale | 167 Servicii adresate persoanelor o importanţă majoră. Trebuie puse la dispoziţia populaţiei în vârstă mai multe servicii eficiente în comunităţile rurale vârstnice şi urbane, în special celor fără sprijin familial şi/sau cu Se aşteaptă ca ponderea persoanelor vârstnice în populaţia dependenţe complexe. În prezent, în România, gama totală să crească considerabil, ceea ce înseamnă că cererea serviciilor de îngrijire (inclusiv îngrijire la domiciliu şi îngrijire de servicii medicale şi de îngrijire de lungă durată va de lungă durată), dar şi numărul angajaţilor acestor servicii înregistra o creştere constantă. Potrivit Recensământului sunt insuficiente. Trebuie dezvoltate toate tipurile de servicii din 2011, 16,1% din populaţia României avea 65 de ani şi de îngrijire, inclusiv centre de îngrijire, centre de respiro, peste (în jur de 3,24 de milioane de persoane). Conform centre de zi şi servicii sociale furnizate la domiciliu pentru previziunilor UE, acest procent va creşte rapid în viitorul persoanele dependente. apropiat şi va ajunge la aproape 30% în 2050. În 2011, MMFPSPV şi Ministerul Sănătăţii trebuie să creeze o reţea peste 1,45 milioane de persoane aveau 75 de ani şi peste integrată a serviciilor sociale, medicale şi de îngrijire la (7,2% din populaţia României). Această grupă de vârstă domiciliu. Aşa cum indică datele Recensământului din 2011, necesită o atenţie specială din partea responsabililor de aproximativ 6-7% din populaţia în vârstă a României are politici sociale având în vedere nevoia mai mare a populaţiei nevoie de servicii de îngrijire la domiciliu, însă doar 0,23% în vârstă de servicii de îngrijire de lungă durată. beneficiază efectiv de astfel de servicii în momentul de faţă. Persoanele vârstnice fără sprijin din partea familiei sunt Numărul cererilor de îngrijire de lungă durată, la domiciliu expuse unui risc mai mare al sărăciei şi excluziunii sociale. sau în centrele de tip rezidenţial creşte constant şi 81% dintre Aşa cum s-a menţionat deja, populaţia în vârstă a României furnizorii români de servicii raportează o creştere permanentă prezintă un risc relativ scăzut de sărăcie comparativ cu alte a cererilor de servicii din partea vârstnicilor.161 În multe grupe de vârstă, mai ales copiii şi tinerii, însă riscurile cu care gospodării, veniturile bătrânilor nu sunt suficiente pentru a se confruntă se datorează pensiilor mici (pensii din agricultură, le acoperi costurile legate de medicamente, hrană şi utilităţi. pensii de boală sau de urmaş) şi incidenţei mai mari a Din acest motiv, multe persoane în vârstă preferă îngrijirea de problemelor de sănătate.160 Vârstnicii fără sprijin familial sunt lungă durată într-o instituţie de tip rezidenţial. Totuşi, nivelul expuşi unui risc mult mai ridicat al sărăciei, în special femeile acestor servicii este în continuare insuficient. În România, în vârstă (vezi profilurile sărăciei din capitolul Categorii sărace există la ora actuală 393 de centre de tip rezidenţial, din care şi vulnerabile). Numărul persoanelor vârstnice fără sprijin 67 nu sunt acreditate, iar capacitatea lor totală nu depăşeşte familial se aşteaptă să crească pe viitor, mai ales din cauza 17.000 de locuri.162 Responsabilii de politici trebuie să acorde migraţiei în masă peste hotare a populaţiei active. prioritate creării unei reţele ample de servicii de îngrijire la domiciliu accesibile ca preţ şi centrate pe persoană în Guvernul a făcut un prim pas spre definirea sistematică a mediul urban şi rural, dezvoltării infrastructurii TIC şi a noilor nevoilor sociale şi medicale ale persoanelor în vârstă în anul tehnologii care ar putea veni în sprijinul nevoilor persoanelor 2000, când a introdus Grila naţională de evaluare a nevoilor vârstnice la domiciliu şi diversificării îngrijirilor astfel încât persoanelor vârstnice. Aceasta include toate elementele acestea să includă centre de îngrijire, teleasistenţă, centre necesare pentru a evalua situaţia socio-economică a de zi, servicii integrate etc. Pe termen lung, aceste acţiuni ar persoanei în vârstă, starea sa de sănătate şi nevoile de reduce semnificativ presiunea exercitată asupra sistemului îngrijire asociate, astfel încât să se determine trei niveluri instituţional de îngrijire. de nevoi de îngrijire şi tipurile de servicii sociale şi medicale necesare. Grila ţine cont de preferinţele beneficiarului şi Servicii adresate persoanelor ale persoanei care are grijă informal de acesta, precum şi de disponibilitatea serviciilor locale. În prezent, sunt aflate în alte situaţii vulnerabile în pregătire reforme legislative în vederea unificării Pe lângă grupurile vulnerabile mari, mai precis copiii, procedurilor de evaluare folosite pentru persoanele cu persoanele cu dizabilităţi şi persoanele vârstnice, guvernul dizabilităţi şi cele în vârstă. ar trebui să urmărească şi reglementarea, dezvoltarea şi Reglementarea, dezvoltarea şi finanţarea unui spectru larg finanţarea serviciilor sociale adaptate nevoilor altor grupuri de servicii adaptate nevoilor specifice ale vârstnicilor deţin vulnerabile, inclusiv ale adulţilor privaţi de libertate sau în 160 Vezi, de asemenea, și CNPV (2013) – Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice. 161 /www.seniorinet.ro/. Conform proiectului SeniorNet al Confederaţiei Caritas - http:/ 162 /www.seniorinet.ro/. http:/ 168 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 22 Persoanele vârstnice aflate în situaţii urcatul scărilor, memoria sau concentrarea, vulnerabile, potrivit datelor Recensământului îngrijirea personală sau comunicarea. Peste din 2011 242.000 de vârstnici au raportat serioase limitări, din care aproximativ 5.000 locuiau Dintre românii de 65 de ani şi peste, sub 1% trăiesc în în structuri de tip rezidenţial şi 237.000 trăiau instituţii, iar restul trăiesc în familie. Peste 26% locuiesc în familie. În plus, peste 62.000 de persoane vârstnice singuri, 28% locuiesc în gospodării cu alte persoane au raportat o limitare totală din cauza problemelor de în vârstă (majoritatea acestora reprezintă cupluri de sănătate, din care în jur de 4.000 trăiesc în instituţii pensionari) şi 45% trăiesc cu familia extinsă. Persoanele şi 58.000 în familie. Aproximativ 212.000 de bătrâni cu vârste cuprinse între 65 şi 74 de ani reprezintă 55% (sau 6,5% dintre persoanele de 65 de ani şi peste) dintre bătrâni, iar femeile ating un procent de aproape se confruntă cu limitări serioase sau totale, dar nu 60%. Majoritatea persoanelor vârstnice trăiesc în mediul beneficiază de ajutorul familiei şi, prin urmare, au nevoie rural (55%). de sprijin pentru realizarea activităţilor lor zilnice. Dintre Potrivit Recensământului din 2011, 14% dintre aceste persoane, 68.200 locuiesc singure, 127.000 au persoanele vârstnice au declarat că activitatea lor zilnică 75 de ani şi peste şi 47.300 sunt persoane singure de este limitată din cauza uneia sau mai multor probleme 75 de ani şi peste. de sănătate ce le afectează vederea, auzul, mersul sau Sprijinul acordat de familie persoanelor vârstnice cu limitări totale sau serioase datorate problemelor de sănătate, pe grupe de vârstă 160 Locuiesc cu familia și primesc 120 ajutor de la ceilalți membri 80 Locuiesc cu familia dar nu primesc nici un fel de ajutor 40 Locuiesc singuri dar primesc ajutor 44 de la alte persoane 20 0 1 3 Limitare Limitare Limitare Limitare Locuiesc singuri fără nici un fel de totală serioasă totală serioasă ajutor de la alte persoane Bătrâni cu vârsta între 65 și 74 ani Bătrâni cu vârsta >75 ani Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele Recensământului din 2011. Notă: Limitări totale sau serioase încadrate în oricare dintre următoarele categorii medicale: vederea, auzul, mersul sau urcatul scărilor, memoria sau concentrarea, îngrijirea personală sau comunicarea. Servicii sociale | 169 supravegherea serviciilor de probaţiune, ale persoanelor statelor membre ale UE27, închisorile din România sunt dependente de droguri, alcool sau substanţe, ale victimelor suprapopulate, depăşind rata de ocupare de 100%.164 traficului de persoane şi ale victimelor violenţei. Aceste Există mai mulţi factori care expun populaţia din servicii ar trebui create în colaborare de către MMFPSPV penitenciare la un risc ridicat de excluziune socială.165 şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (responsabilă Majoritatea deţinuţilor sunt bărbaţi (peste 90%), cu un nivel de Strategia naţională de reintegrare socială a persoanelor scăzut de studii. Un număr semnificativ dintre aceştia au private de libertate 2015-2019, HG 389/2015), Agenţia urmat doar învăţământul primar, în timp ce doar un sfert Naţională Antidrog (responsabilă de Strategia naţională au absolvit învăţământul vocaţional. Înainte de a fi închişi, antidrog 2013-2020, HG 784/2013), Agenția Națională jumătate dintre ei erau şomeri sau lucrau la negru. Cu toate Împotriva Violenței Domestice (responsabilă de Strategia acestea, majoritatea deţinuţilor au o atitudine pozitivă faţă naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de muncă şi formare profesională. Deşi s-au făcut eforturi violenţei în familie 2013-2017, HG 1156/2012) şi Agenţia pentru a-i ajuta pe deţinuţi să îşi găsească un loc de muncă Naţională împotriva Traficului de Persoane (responsabilă de după eliberare, aceştia au la dispoziţie puţine oportunităţi Strategia naţională împotriva traficului de persoane 2012- viabile de angajare, atât în timpul detenţiei, cât şi după 2016, HG 1142/2012). eliberare, mai ales după apariţia crizei economice. A. Servicii adresate adulţilor privaţi În general, nivelul scăzut de educaţie şi instruire de libertate sau în supravegherea reprezintă unul din principalii factori ai excluziunii sociale a prizonierilor. Statisticile europene arată că maximul 25% serviciilor de probaţiune din populaţia adultă din penitenciarele din statele membre În prezent, în România nu există un sistem eficient pentru UE (inclusiv România) beneficiază de vreo instruire în promovarea incluziunii sociale a foştilor deţinuţi, după timpul detenţiei.166 Conform estimărilor la nivel european, eliberarea acestora din închisoare. Politici necorespunzătoare doar între 3 şi 5% din populaţia din penitenciare are nivelul de integrare pot afecta negativ posibilităţile de ocupare ale de educaţie corespunzător pentru a urma învăţământul acestor persoane, precum şi accesul la o locuinţă, documente terţiar.167 În plus, deţinuţii percep învăţământul într-un de identitate, prestaţii sociale şi servicii de sănătate mentală. mod negativ, ca urmare a propriilor experienţe negative Prin urmare, pentru foştii deţinuţi, riscul de excluziune din timpul şcolii şi nu văd utilitatea pe termen lung a socială este mare şi mulţi dintre aceştia recurg din nou la programelor socio-educative.168 Anumitor categorii de activităţi infracţionale, din nevoie. Administraţia Naţională a deţinuţi, ca minorii, femeile şi cetăţenii străini, le este mai Penitenciarelor (ANP) estimează că între 60% şi 80% din greu să aibă acces la educaţie în timp ce sunt închişi. actualii deţinuţi vor ajunge din nou în închisoare. Oricum, în Sistemul penitenciarelor şi de probaţiune nu dispun de prezent nivelul de recidivă este ridicat, 45% din deţinuţii din suficient personal socio-educativ şi psihosocial, care să 2013 fiind recidivişti. îi ajute pe deţinuţi, pregătindu-i pentru reintegrarea în În perioada 2010- 2013,163 sistemul închisorilor şi cel societate, reducând astfel riscul de recidivă. Standardele de probaţiune au resimţit o presiune foarte mare, din europene recomandă un psiholog/ asistent social la fiecare cauza numărului mare de deţinuţi şi al celor eliberaţi sub 200 de deţinuţi şi un educator pentru aproximativ 100 de supravegherea sistemului de probaţiune. Populaţia din deţinuţi. Cu toate acestea, conform datelor ANP,169 în 2013, închisoare a crescut de la 28.244 (în 2010) la 33.434 (în în închisorile din România lucrau doar 659 specialişti în 2013). Dintre aceştia din urmă, peste 10.000 au fost eliberaţi domeniul socio-educativ. În plus, asistenţilor sociali - care sub supraveghere în 2013 (faţă de aproximativ 8.000 în joacă un rol important în sprijinirea reabilitării sociale a 2010) şi 659 au fost eliberaţi condiţionat. Ca în majoritatea deţinuţilor - nu le este permis (prin regulile interne din 163 ANP (2013). 164 În România sunt 36 de închisori (dintre care patru sunt pentru minori şi tineri, una pentru femei şi încă şase secţii pentru femei în închisori mixte), şase spitale penitenciar şi două centre de corecţie. Dintre penitenciare, 16 sunt în regim deschis sau semi-deschis, iar 17 în regim închis, de maximă securitate. 165 IRECSON (2012) prezintă rezultatele unui sondaj realizat pe un eşantion de 5000 de deţinuţi, reprezentativ la nivel naţional. 166 GHK Consulting (2013). 167 Conform legislaţiei române, deţinuţii de toate vârstele au dreptul să beneficieze de formare profesională generală şi de educaţie non-formală, în timpul detenţiei. Începând cu 2011, guvernul a introdus un sistem de credite, prin care deţinuţii care participă şi finalizează programe educaţionale sau alte activităţi (ca diferite tipuri de munci) primesc puncte. Acumularea de puncte le aduce deţinuţilor beneficii suplimentare, ca vizite ale membrilor familiei. În anumite situaţii, dacă deţinuţii termină programele de educaţie generală sau de calificare, sentinţa le poate fi redusă cu un anumit număr de zile. Deţinuţii care urmează învăţământul universitar sau cursuri de calificare pot primi şi o sumă de bani lunar, echivalentul venitului minim garantat. 168 Dâmboeanu (2011). 169 ANP (2013). 170 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI penitenciare) să viziteze locuinţele deţinuţilor, pentru a le 2019 vede procesul de integrare ca pe un proces continuu, vedea condiţiile de viaţă. În 2013, sistemul de probaţiune care începe în penitenciar şi continuă după eliberare. Datele avea mai puţin de 400 de ofiţeri, pentru aproximativ 10.000 existente sugerează că este nevoie ca măsurile de integrare de persoane în supravegherea sa.170 În plus, nu există niciun să fie adaptate deţinuţilor, atât atunci când sunt închişi, fel de formare specifică continuă pentru fiecare tip de cât şi după eliberare. Cum nu există prea multe servicii personal, din penitenciare sau din sistemul de probaţiune.171 post-detenţie, mulţi deţinuţi care primesc acest suport în Şi nici nu există spaţiul corespunzător sau materiale penitenciare sunt privaţi de el odată eliberaţi. În continuare suficiente pentru a organiza eficient activităţi educative şi nu există o legislaţie relevantă pentru organizarea serviciilor psihosociale în penitenciare. suport post-detenţie. Serviciile existente trebuie dezvoltate şi integrate (de exemplu, cele care urmăresc reducerea Nu a fost posibil ca deţinuţii să aibă acces suficient la servicii efectelor nocive şi de reabilitare socială) continuu, făcând medicale generale sau la servicii specializate (de exemplu, o legătură între viaţă în detenţie şi viaţa pe care persoana programe de tratament cu metadonă pentru dependenţii respectivă o are apoi în comunitate. Aceste măsuri ar trebui de droguri sau teste pentru depistarea HIV, a hepatitei B să se concentreze pe reducerea riscului de recidivă, pe sau a hepatitei C). De asemenea, nici serviciile medicale o mai bună integrare a foştilor deţinuţi pe piaţa forţei de din comunitate nu sunt disponibile suficient pentru a le muncă şi pe reducerea stigmatizării sociale şi instituţionale asigura asistenţă medicală deţinuţilor, după eliberare.172 În asociate cu statutul de deţinut. primul rând, cultura din penitenciare perpetuează condiţii şi practici care pun în pericol sănătatea fizică şi mentală a Sistemul de probaţiune este responsabil cu gestionarea deţinuţilor (igienă precară, tatuaje, consum de droguri, mai reintegrării sociale a persoanelor condamnate, cu ales a celor injectabile, consum de alcool, violenţă şi abuz pedepse neprivative de libertate, servind drept punte psihologic în rândul deţinuţilor). În al doilea rând, odată întorşi între sistemul judiciar (în timp ce se execută pedeapsa) şi în comunitate, deţinuţii se găsesc în condiţii care le limitează comunitate.174 Între 2007 şi 2011, numărul persoanelor care accesul la servicii medicale şi de recuperare, mai ales la aveau de executat pedepse neprivative de libertate, sub intervenţii majore, ca cele chirurgicale, tratament anti-TBC supravegherea serviciului de probaţiune, a crescut treptate şi tratament psihiatric. Printre aceste condiţii se numără de la 7673 la 12.857 cazuri. Se estima că la momentul la stigmatizarea, lipsa asigurărilor medicale, a documentelor de care noul cod penal va intra în vigoare, în 2014, numărul identitate sau a unui domiciliu stabil, sau resurse financiare cazurilor administrate de sistemul de probaţiune ar fi fost insuficiente pentru a achiziţiona servicii medicale. de 34.000, urmând să crească şa 48.400 în anii următori. Pe măsură ce cifrele la nivel naţional sunt în creştere si Reglementarea, dezvoltarea şi finanţarea serviciilor Uniunea Europeană încurajează alternativele la detenţie, post-detenţie la nivelul comunităţii sunt esenţiale pentru administrarea eficientă a procesului de probaţiune pentru a asigura incluziunea eficientă a foştilor deţinuţi. După ce fiecare infractor aflat în evidenţă va necesita resurse părăsesc închisorile, foştii deţinuţi tind să fie marginalizaţi semnificative.175 În prezent nu există o strategie sectorială din punct de vedere social, din cauza lipsei serviciilor publică pentru sistemul de probaţiune. esenţiale post-detenţie, într-un moment în care nu dispun de capital economic sau social şi când, de multe ori, sunt În acest context, parteneriatele dintre serviciile de stigmatizaţi de comunitate.173 Strategia Naţională pentru probaţiune, administraţiile locale şi/sau centrale şi integrarea socială a persoanelor private de libertate 2015- societatea civilă pot reprezenta o soluţie. În multe ţări 170 Sistemul de probaţiune este coordonat de Direcţia Naţională de Probaţiune, subordonată Ministerului de Justiţie. Există servicii de probaţiune în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Bucureşti, ca urmare a restructurării serviciilor de probaţiune de pe lângă tribunale. Numărul maxim de persoane în aceste structuri teritoriale a fost de 370 în 2013, 663 în 2014, 945 în 2015 şi un număr previzionat de 1177 posturi în 2016. Personalul din fiecare serviciu de probaţiune este alcătuit din şeful de serviciu şi ofiţerii de probaţiune, care trebuie să aibă studii universitare şi să deţină o diplomă în asistenţă socială, psihologie, pedagogie, drept sau sociologie. 171 Datele ANP (2013) arată că peste 3000 de angajaţi ANP au urmat o formare continuă în măsuri de prevenire şi control, însă personalul din domeniul socio-educativ nu au beneficiat de nicio formare. 172 ANP (2014b). Conform Legii privind asistenţa socială (2011), deţinuţii pot beneficia de servicii educaţionale, sociale şi de consiliere psihologică, precum şi de asistenţă medicală, gratuit, în penitenciare. Aceste servicii ar trebui furnizate ca parte a unui sistem integrat, cu servicii educaţionale, psihologice, asistenţă socială, formare profesională şi vocaţională, care sunt asigurate de Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi al Persoanelor Vîrstnice sau ONG-uri, în parteneriat cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor. În timpul detenţiei, aceştia pot beneficia şi de consiliere cu privire la serviciile sociale disponibile în comunitatea în care vor locui după eliberare. Acelaşi tip de consiliere este disponibilă şi în cadrul serviciilor de probaţiune. În plus, penitenciarele trebuie să asigure servicii prin care se reduce riscul de vătămare (sesiuni educative privind sănătatea, teste pentru HIV, hepatită B sau C şi tratamente de substituţie cu metadonă pentru dependenţii de droguri), dar şi măsuri specifice pentru reintegrarea socială a deţinuţilor care îşi revin după o dependenţă de droguri (în trei comunităţi terapeutice, în Jilava, Rahova şi Târgşor). 173 ANP (2014b) - Administraţia Naţională a Penitenciarelor. 174 Acesta operează ca parte a sistemului judiciar, însă are legături puternice cu organizaţii şi instituţii publice, private şi non-profit care asigură servicii sociale. Sistemul de probaţiune este finanţat de la bugetul de stat, însă dezvoltarea sa instituţională a fost puternic sprijinită de proiecte finanţate din surse externe. 175 Serviciile de probaţiune le asigură persoanelor pe care le au în evidenţă următoarele servicii: consiliere psihologică, asistenţă pentru găsirea unui loc de muncă şi mediere, formare, asistenţă pentru a avea acces la îngrijire medicală şi la serviciile comunitare de suport. Servicii sociale | 171 europene fondurile structurale UE sunt folosite adesea studiu176 din 2011 a arătat că, la nivel local, există o lipsă pentru reintegrarea deţinuţilor, însă în prezent, în România, de cooperare între penitenciare şi serviciile de probaţiune nu există o cooperare foarte bună între penitenciare şi (care nu dispun de personal suficient pentru a-i acorda sistemele de probaţiune, pe de o parte, şi instituţiile din asistenţă personalizată fiecărui deţinut eliberat cu măsuri comunitate, de cealaltă parte. De exemplu, conform de supraveghere), Direcţiile de asistenţă socială şi protecţia legislaţiei în vigoare (Legea 275/2006 privind executarea copilului (care, de multe ori, sunt reticente când vine vorba sentinţelor), în penitenciare se vor organiza cursuri de ca un copil să meargă la penitenciar pentru a-şi vizita un şcolarizare pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal. Cu părinte), Casa de pensii şi chiar ONG-uri (a căror misiune toate acestea, deşi sistemul reuşeşte adesea să satisfacă poate nu reflectă nevoia de reintegrare socială a deţinuţilor). nevoia pentru învăţământ primar, de multe ori nu poate Prin urmare, consolidarea cooperării dintre penitenciare, asigura cursurile gimnaziale, din cauza faptului că profesorii serviciile de probaţiune şi instituţiile de la nivel local şi din comunitate refuză să predea în comunitate sau a central care joacă un rol în reintegrarea socială a deţinuţilor faptului că inspectoratele şcolare susţin că nu dispun de va fi vitală pentru ca România să îşi poată atinge ţinta resursele necesare pentru organizarea acestor cursuri. Un privind incluziunea socială. CASETA 23 Servicii de integrare pe piaţa muncii a foştilor Serviciului de Probaţiune sau DGASPC. deţinuţi în judeţul Arad Serviciul de Probaţiune din Arad a fost creat Cercetarea calitativă întreprinsă pentru acest studiu în cadrul unui proiect pilot de către autorităţile de fundamentare a confirmat rezultatele rapoartelor şi centrale, în 1997. Conform legislaţiei din 2014, Serviciul documentelor disponibile, potrivit cărora există puţine de Probaţiune se adresează mai multor tipuri de servicii care acordă sprijin foştilor deţinuţi, fie că e vorba clienţi adulţi: (i) persoane condamnate în cazul cărora de servicii de pregătire şi integrare pe piaţa muncii sau judecătorul a solicitat un raport de evaluare; (ii) adulţii de servicii de promovare a incluziunii sociale. Cu toate în cazul cărora s-a dispus suspendarea pedepsei; (iii) acestea, în judeţul Arad se remarcă o serie de iniţiative adulţi în cazul cărora s-a dispus amânarea pedepsei; locale ce răspund nevoilor acestei categorii sociale (iv) adulţi pentru care s-au dispus măsuri educative vulnerabile. neprivative de libertate; (v) adulţi eliberaţi condiţionat din închisoare; (vi) deţinuţi sau foşti deţinuţi ce solicită Două instituţii publice sunt implicate în promovarea sprijinul Serviciului de Probaţiune; (vii) victimele serviciilor de integrare pe piaţa muncii a foştilor deţinuţi infracţiunilor comise cu violenţă. Tipul de intervenţie şi în Arad. Serviciul de Probaţiune este principalul frecvenţa interacţiunii serviciului cu beneficiarii variază responsabil pentru incluziunea socială a persoanelor în funcţie de tipul de pedeapsă şi regimul de executare. condamnate ce nu se află în detenţie, iar cealaltă entitate este Direcţia Generală de Asistenţă Socială Una dintre principalele provocări ale consilierilor de şi Protecţia Copilului (DGASPC), printr-un proiect probaţiune este timpul limitat avut la dispoziţie pentru finanţat de Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea a lucra direct cu fiecare beneficiar, un demers esenţial Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU). În plus, pentru orice încercare de reintegrare socială. Aceasta interviurile realizate cu reprezentanţii Serviciului de se datorează lipsei de personal. În Arad, sunt disponibili Probaţiune în cadrul cercetării calitative a studiului doar şase consilieri de probaţiune, care lucrează cu 500 de fundamentare au indicat faptul că penitenciarul de beneficiari din diverse categorii, cu diferite tipuri de Arad oferă, ocazional, un oarecare sprijin educativ şi intervenţii pentru fiecare client. Numărul beneficiarilor a psihosocial informal anumitor foşti deţinuţi. Agenţia crescut în ultimul timp şi se aşteaptă să crească şi mai Judeţeană pentru Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) mult având în vedere extinderea categoriilor supuse în nu lucrează în mod special cu această categorie, iar prezent acestui tip de supraveghere, conform noului rolul său se limitează la a transmite posturile vacante Cod Penal şi noului Cod de Procedură Penală. Reforma 176 Dâmboeanu (2011). 172 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 23 (continuare) administrativă (Legea 252/2013) a trecut finanţarea Foştii deţinuţi se confruntă cu numeroase obstacole sistemului de la instanţele locale la Direcţia Naţională majore în ceea ce priveşte găsirea unui loc de muncă. de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, mărind De exemplu, nu există suficiente cursuri de formare presiunea asupra personalului existent. Acum, consilierii adresate lor. Acest lucru este exacerbat de gradul mare de probaţiune trebuie să se ocupe de sarcini precum de stigmatizare asociată statutului de fost deţinut, ceea planificare bugetară, contabilitate sau achiziţii publice, ce înseamnă că puţini angajatori sunt dispuşi să îi ia fără a avea pregătire corespunzătoare în domeniu. în calcul ca posibili angajaţi. În interviurile din cadrul cercetării calitative, au fost menţionate câteva cazuri Cu toate acestea, Serviciul de Probaţiune din Arad de succes, dar acestea sunt considerate mai degrabă încearcă să recurgă la o abordare personalizată, excepţii de la regulă deoarece majoritatea beneficiarilor de la caz la caz, în relaţia cu foştii deţinuţi pentru nu reuşesc să îşi găsească de lucru. a promova perspectivele de angajare. Serviciul de Probaţiune a încheiat un parteneriat cu Inspectoratul DGASPC Arad are un departament specializat ce Şcolar Judeţean, în baza căruia beneficiarii cu studii promovează ocuparea persoanelor aparţinând incomplete au acces la şcolile ce oferă programe de categoriilor vulnerabile. Acest departament a fost creat educaţie „A doua şansă”. Conform acestui protocol, în cadrul proiectului POS DRU „Şanse egale pe piaţa Inspectoratul monitorizează prezenţa şi rezultatele muncii”, menit să crească şansele de angajare ale şcolare ale acestora. Se acordă şi sprijin ocazional, persoanelor cu dizabilităţi. Finanţarea s-a încheiat în precum îmbrăcăminte, articole igienico-sanitare şi 2012, însă proiectul are o perioadă de sustenabilitate de transport subvenţionat, în urma unui parteneriat cu trei ani. În această fază, proiectul a extins eligibilitatea un ONG local. O relaţie similară cu AJOFM asigură la nivelul tuturor categoriilor vulnerabile din punct de accesul persoanelor supravegheate la listele cu locurile vedere social, inclusiv foştilor deţinuţi. Reprezentanţii de muncă actualizate săptămânal. Dacă o persoană DGASPC au raportat că se confruntă cu dificultăţi aflată sub supraveghere este interesată de un anumit similare celor întâmpinate de Serviciul de Probaţiune în loc de muncă, consilierul său de probaţiune contactează ceea ce priveşte încercarea de a identifica oportunităţi angajatorul şi stabileşte un interviu. Serviciul de reale de angajare pentru foştii deţinuţi. Probaţiune ajută beneficiarii şi să îşi redacteze CV-ul şi Sursa: Studiu calitativ realizat de Banca Mondială în iulie- le oferă îndrumare în legătură cu interviurile pentru un august 2014, în vederea pregătirii acestui volum. loc de muncă. B. Servicii adresate persoanelor bărbaţi şi 0,6% dintre femei.179 Nu există alte date din sondaje recente care să documenteze nevoile şi profilul categoriilor care au probleme cu alcoolul predispuse la abuzul de alcool. De asemenea, nu există Nu există un sistem naţional de colectare şi analiză a niciun sistem național de culegere și analiză a datelor care să datelor care să permită realizarea unor estimări periodice permită o estimare periodică a numărului de indivizi care fac a numărului de persoane care fac abuz de alcool (inclusiv abuz de alcool (situația este aceeași în cazul dependenței). a celor dependente). Singurele estimări disponibile în ceea Prin urmare, este esenţial să se stabilească modalităţi de ce priveşte abuzul de alcool în România sunt cele ale identificare a acestor persoane astfel încât să se conceapă Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).177 Potrivit celor măsuri preventive adresate efectiv celor cu risc crescut. mai recente date disponibile, 3,8% dintre bărbaţii de 15 ani La nivelul comunităţii, acţiunile actuale de prevenţie sunt în şi peste şi 1,1% dintre femeile de aceleaşi vârste fac abuz de general pasive, în timp ce activităţile desfăşurate în rândul alcool,178 în timp ce dependenţa de alcool afectează 2% dintre elevilor constă mai degrabă în intervenţii active. Principalele 177 OMS (2014a). 178 Abuzul de alcool se referă la consumul cronic cu efecte medicale, psihologice şi sociale asupra individului, precum şi la dependenţa de alcool (OMS, 2014a: 232). 179 România este una dintre ţările europene cu cel mai mare număr de decese cauzate de ciroză sau cancer hepatic datorat consumului de alcool (70-102 decese la 100.000 locuitori în 2013). În 2012, suma totală decontată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pacienţilor spitalizaţi din cauza problemelor de sănătate provocate de consumul nociv de alcool a fost de 107.487.375,50 RON – în jur de 25 de milioane de EUR. În acelaşi an, s-au înregistrat 1.396 de accidente rutiere în care unul dintre şoferi se afla sub influenţa alcoolului (OMS, 2013b). Servicii sociale | 173 măsuri la nivel comunitar sunt: impunerea unei vârste CASETA 24 minime legale pentru consumul de alcool (18 ani); toleranţă zero faţă de condusul sub influenţa alcoolului; avertismente Cele mai bune practici – Centre de în presă despre riscurile asociate consumului excesiv de tratament şi reintegrare socială alcool la finalul reclamelor la băuturi alcoolice; interzicerea pentru persoanele dependente de reclamelor la băuturi alcoolice în apropierea şcolilor şi în alcool mass-media între orele 6 şi 22.180 Intervenţiile realizate în şcoli constă în cursuri opţionale de educaţie pentru Două centre de tratament şi reintegrare socială au sănătate în clasele I-XII şi concursul naţional al proiectelor fost înfiinţate în 2011, în Bucureşti şi Târgovişte, sub antidrog „Împreună” care ajută, de mai bine de 10 ani, coordonarea ONG-ului ALIAT, cu co-finanţare din elevii din clasele IX-X să îşi pună în practică ideile legate de partea Fondului Social European. Aceste centre prevenirea consumului de droguri în licee.181 oferă servicii de selecţie şi evaluare a cazurilor (evaluări psihiatrice, evaluarea nivelului de consum Pe lângă oferta insuficientă de servicii, accesul la serviciile al pacienţilor şi planuri personalizate de intervenţie), existente este împiedicat de o serie de factori, inclusiv tratament personalizat (consiliere psihologică de lipsa resurselor umane specializate, lipsa informării adresată pacienţilor pentru a-i motiva şi a preveni şi de stigmatizare. Peste 80% dintre persoanele care au recidiva, dar şi familiilor şi copiilor afectaţi de abuzul probleme cu alcoolul nu au apelat la serviciile disponibile de alcool) şi asistenţă socială (consiliere juridică, actualmente pentru că nu ştiau de existenţa lor. Cei care consiliere profesională, evaluarea competenţelor recurg la aceste servicii sunt, de obicei, într-o stare avansată profesionale, acces la formare profesională şi a abuzului de alcool, majoritatea fiind dependenţi.182 Cu medierea muncii). Centrele fac parte dintr-un toate acestea, principala barieră în accesarea acestor mecanism de servicii intersectoriale ce implică servicii este stigmatul ce apare atunci când o persoană psihiatri, psihologi, psihoterapeuţi, asistenţi sociali, este identificată ca având o problemă cu alcoolul. 70% psihopedagogi, consilieri juridici, consilieri vocaţionali dintre medicii specialişti, peste 50% dintre beneficiarii şi furnizori de formare profesională. Între 2011 şi tratamentului şi 80% dintre persoanele cu probleme de 2014, cele două centre au ajutat 1.220 de persoane consum de alcool care nu au apelat la servicii specializate dependente de alcool (din care 400 au beneficiat au identificat stigmatul ca principala barieră în accesarea şi de formare profesională) şi 440 de membri ai serviciilor.183 familiilor acestora, inclusiv copii. ALIAT doreşte, de În România, nu s-a realizat nicio evaluare a eficienţei şi a asemenea, să formeze 750 de medici generalişti din impactului măsurilor de prevenţie, recuperare şi reintegrare Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia pentru a recunoaşte socială în sfera consumului şi abuzului de alcool. În cazul primele semne ale dependenţei de alcool şi pentru populaţiei şcolare, singurul instrument ce adună date a implementa intervenţii pe termen scurt care pot referitoare la impactul măsurilor de prevenţie este Proiectul reduce nivelul de dependenţă al pacientului. european de sondaje privind alcoolul şi alte droguri în şcoli (ESPAD), la care România contribuie din 2004.184 Totuşi, nu există studii care să fi evaluat impactul măsurilor pasive sau active menite să prevină consumul şi abuzul de alcool în rândul adulţilor.185 180 În plus, se acordă servicii de informare, evaluare şi referire şi de către: (i) Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) ale Agenţiei Naţionale Antidrog din fiecare judeţ; (ii) cele patru Infocentre înfiinţate de ALIAT în Bucureşti, Câmpulung Moldovenesc, Miercurea Ciuc şi Craiova, în parteneriat cu spitalele locale; (iii) singura platformă de sănătate online pentru prevenirea şi tratarea abuzului de alcool (www.alcohep.ro), gestionată tot de ALIAT. Între 2010 şi 2013, ALIAT a implementat singura sa măsură activă de prevenţie – Caravana Alcoohelp, o campanie mobilă în cadrul căreia au fost organizate evenimente în comunităţile urbane şi rurale cunoscute pentru nivelul ridicat al consumului de alcool. 181 Pe lângă iniţiativele Ministerului Sănătăţii, câteva alte instituţii publice (Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog ale Agenţiei Naţionale Antidrog) şi ONG-uri desfăşoară anual acţiuni de prevenţie adresate elevilor (precum sesiuni de informare în şcoli, competiţii, tabere, evenimente sportive şi culturale). 182 Medicii generalişti nu reuşesc, de obicei, să diagnosticheze din timp bolile asociate consumului de alcool, ci doar când acestea sunt într-un stadiu destul de avansat. Astfel, 55% dintre pacienţii cu probleme de alcool au primit informaţii legate de abuzul de alcool din partea medicului lor generalist şi 44% au fost trimişi la un serviciu de specialitate, comparativ cu doar 2% şi 3% dintre non-pacienţi (ALIAT, 2011). 183 ALIAT (2011). 184 Hibell et al (2012). 185 Deşi implementarea Strategiei naţionale antidrog 2005-2012 (ANA, 2005a) a beneficiat de o evaluare finală în 2012, aceasta s-a concentrat asupra măsurilor de reducere a cererii şi ofertei de droguri ilegale, nu asupra alcoolului. 174 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În prezent, nu există un document strategic naţional pentru C. Servicii adresate consumatorilor prevenţia, recuperarea şi reintegrarea socială a persoanelor ce se confruntă cu abuzul de alcool. În principiu, reducerea de droguri cererii de alcool este unul dintre obiectivele Strategiei Cu toate că există date referitoare la prevalenţa consumului naţionale antidrog, fiind de asemenea de-a lungul timpului o de droguri ilegale de-a lungul vieţii la nivelul populaţiei componentă a diferitelor programe naţionale implementate generale, nu există evidenţe clare cu privire la numărul de Ministerul Sănătăţii (inclusiv a unui program de promovare consumatorilor de droguri cu risc crescut (sau consumatori a sănătăţii şi a unui program de sănătate mintală). Cu toate acestea, nu există nicio instituţie care să coordoneze efectiv toate acţiunile legate de prevenţie, tratament şi îngrijire în CASETA 25 acest sector. Mai mult, cu excepţia documentelor redactate de Agenţia Naţională Antidrog (Strategia naţională antidrog 2013-2020 şi Standardele sistemului naţional de asistenţă Profilul consumatorilor medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri), de droguri injectabile nu sunt disponibile linii directoare sau protocoale care să În 2012, consumatorul tipic de heroină reglementeze tratamentul integrat al abuzului de alcool. prezenta următoarele caracteristici: bărbat Un sondaj realizat în 2011 de către Alianţa pentru Lupta de 30-39 de ani, cu un nivel scăzut de educaţie. împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT), a indicat Majoritatea au solicitat ajutor din proprie iniţiativă. faptul că, dintre toţi psihiatrii secţiilor în care se tratează Majoritatea aveau un cămin stabil, trăiau cu dependenţa, doar jumătate au beneficiat de pregătire în părinţii sau familia şi, în general, nu aveau niciun domeniul dependenţei de alcool în ultimii trei ani şi aproape venit, fiind şomeri. Majoritatea au început să o treime nu aveau nicio astfel de pregătire. Procentul este consume droguri la 15-19 ani, erau consumatori şi mai ridicat la nivelul medicilor generalişti şi al celor cu de lungă durată (cel puţin şase ani) şi au solicitat alte specializări medicale, care pot juca un rol important în anterior tratament pentru consumul de substanţe referirea persoanelor cu probleme legate de abuzul de alcool cu proprietăţi psihoactive. De obicei, îşi injectau către serviciile specializate, 65% dintre ei nebeneficiind de heroină zilnic (majoritatea injectându-şi drogul în niciun fel de pregătire pe această temă. Până în prezent, ultimele 30 de zile de dinaintea internării pentru de formarea specialiştilor în domeniul identificării timpurii tratament) şi majoritatea consumau exclusiv a abuzului de alcool şi al terapiilor comportamentale s-au heroină (cu alte cuvinte, nu exista un policonsum ocupat mai ales ONG-urile.186 de droguri sau consum secundar de alte droguri). Intervenţia este foarte necesară în condiţiile în care, potrivit Consumatorul tipic de substanţe noi cu proprietăţi OMS, la fiecare persoană care are probleme cu alcoolul, psihoactive (SNPP) prezintă următoarele sunt afectate în medie şapte alte persoane (familie, rude şi caracteristici: bărbat până în 40 de ani, cu un nivel prieteni). Mai mult, studiile recente realizate de UNICEF187 scăzut de educaţie, utilizator al serviciilor medicale au arătat că nutriţia copilului, neglijarea şi/sau abuzul de urgenţă, trăieşte cu părinţii/ familia într-un copilului şi separarea acestuia de familie sunt puternic cămin stabil, cel mai probabil fără niciun venit sau corelate cu abuzul de alcool al părinţilor. elev/ student. Aproximativ unu din trei consumatori Documentul de faţă recomandă guvernului să redacteze de SNPP au început să consume droguri înainte de o strategie integrată multisectorială pentru prevenirea şi împlinirea vârstei de 19 ani. Majoritatea consumau combaterea abuzului de alcool, atât în rândul adulţilor, cât SNPP de maxim doi ani, cel mai adesea prin şi al minorilor. Acest plan naţional ar trebui să fie însoţit injectare, şi au experimentat policonsumul (inclusiv de o metodologie clară pentru monitorizarea şi evaluarea alcool, opiacee sau canabis). realizărilor şi a rezultatelor măsurilor de prevenţie, asistenţă Sursa: ANA și EMCDDA (2013). şi recuperare adresate persoanelor cu probleme legate de abuzul de alcool. 186 De exemplu, în 2013, ALIAT a implementat două programe de formare pentru specialiştii din domeniul medical şi psihosocial ce lucrează cu persoanele afectate de abuzul de alcool. Peste 130 de medici generalişti au participat la o sesiune de formare privind identificarea timpurie şi intervenţiile pe termen scurt în cazul bolilor asociate consumului excesiv de alcool, iar 24 de specialişti au fost formaţi în domeniul terapiei prin artă şi al tehnicilor de terapie cognitiv-comportamentală (ALIAT, 2013). 187 Precum Klingeman (2001), Stănculescu et al (2012). Servicii sociale | 175 problematici) la nivel naţional. Potrivit ultimelor date CASETA 26 disponibile furnizate de Agenţia Naţională Antidrog pentru anul 2010,188 4,3% dintre românii de 15-64 de ani declară Îngrijiri integrate pentru că au consumat droguri ilegale cel puţin o dată (inclusiv persoanele dependente substanţe cu proprietăţi psihoactive vândute sub denumirea de „etnobotanice”, legale la momentul sondajului) În 2013, în Bucureşti şi Ilfov erau şi aproximativ alte 4 procente au afirmat că au luat disponibile următoarele servicii de îngrijire adresate persoanelor dependente: • medicamente fără recomandarea medicului (tranchilizante, sedative şi antidepresive). Drogurile folosite cel mai des au Cinci unităţi medicale ale Ministerului fost „etnobotanicele” şi canabis, urmate de ecstasy, heroină Sănătăţii, trei dintre care oferă servicii şi cocaină – în ordinea descrescătoare a frecvenţei.189 de dezintoxicare şi asistenţă medicală şi psihologică, iar două oferă servicii în Consumatorii de droguri problematici şi cei cu risc ambulatoriu ce includ asistenţă medicală, crescut reprezintă principalele grupuri ţintă ale politicilor psihologică şi socială şi tratament substitutiv guvernamentale concepute pentru a reduce vulnerabilităţile cu metadonă, suboxonă sau naltrexonă asociate drogurilor. Consumul cu risc crescut a fost definit pentru dependenţa de opiacee de către Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Abuzului de Droguri (EMCDDA) în 2012 ca fiind „consumul de droguri în mod repetat ce cauzează daune efective • Trei centre ale Agenţiei Naţionale Antidrog, ce oferă asistenţă medicală, psihologică şi socială pacienţilor în ambulatoriu şi asistenţă (consecinţe negative) persoanei (inclusiv dependenţă, dar integrată persoanelor dependente, inclusiv şi alte probleme psihologice sau de sănătate) sau pune tratament substitutiv cu metadonă, suboxonă persoana într-o situaţie de probabilitate/ risc crescut de a sau naltrexonă pentru dependenţa de opiacee suferi astfel de daune.”190 Potrivit legislaţiei române (Legea 143/2000, revizuită), drogurile de mare risc aflate sub control includ opiaceele, cocaina, fentanilul, derivativele • Trei centre/ clinici private din Bucureşti (administrate de Asociaţia Naţională de Intervenţii în Toxicomanii, PSYMOTION şi şi „etnobotanicele.” Substanţele precum canabis şi D&C Medical), care oferă asistenţă integrată barbituricele intră într-o altă categorie – „droguri de risc.” persoanelor dependente, inclusiv tratament În rândul consumatorilor de droguri cu risc crescut, substitutiv pentru dependenţa de opiacee pacienţilor în ambulatoriu • consumatorii de droguri injectabile (CDI) prezintă o vulnerabilitate socială ridicată.191 Consumul de droguri Două centre din Bucureşti, denumite injectabile predispune individul la infecţii cu transmitere Arena şi Titan, administrate de organizaţia hematogenă (precum HIV, virusul hepatitei B sau C), la neguvernamentală ARAS, care oferă condiţii de trai precare şi la şomaj. Datele disponibile asistenţă integrată persoanelor dependente indică o creştere, în 2012, a prevalenţei hepatitei B, (inclusiv tratament substitutiv pentru dependenţa de opiacee) în ambulatoriu • hepatitei C şi HIV în rândul CDI, ultimele două depăşind mediile europene.192 Două centre ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, situate în închisorile Jilava Măsurile de reintegrare socială a consumatorilor de droguri şi Rahova, care oferă asistenţă integrată cu risc crescut urmăresc două scopuri: (i) reducerea deţinuţilor dependenţi (inclusiv tratament efectelor nocive asupra sănătăţii fizice şi mintale, asociate substitutiv pentru dependenţa de opiacee). consumului de droguri injectabile (inclusiv infecţii cu HIV, virusul hepatitei B sau C, supradoze, abcese la locul injectării şi efecte neurocognitive) şi (ii) sprijinirea şi încurajarea consumatorilor să renunţe la droguri şi să-şi refacă viaţa. 188 ANA și EMCDDA (2013). Ultimul sondaj ce a adunat date referitoare la prevalenţă a fost realizat de către Agenţia Naţională Antidrog în 2014, dar aceste date nu sunt încă disponibile. 189 Există o asociere între droguri şi diferitele profiluri socio-demografice. De exemplu, solvenţii şi medicamentele luate fără reţetă sunt cel mai des folosite de femeile adulte cu vârste între 45 şi 64 de ani. Heroina şi cocaina sunt cele mai răspândite în regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru, în timp ce solvenţii/ substanţele inhalante sunt cel mai des consumate în regiunile Vest, Sud-Vest, Bucureşti, Nord-Est şi Nord-Vest. Există şi droguri care sunt consumate în aproape toate regiunile – etnobotanice, canabis şi ecstasy. 190 EMCDDA (2012). 191 Iliescu și Georgescu (2013). 192 Abel-Ollo et al (2014). 176 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În România, majoritatea acestor iniţiative au reprezentat integrate sau puternic corelate cu serviciile de reabilitare proiecte implementate de ONG-uri şi/sau organizaţii socială.197 Consilierea psihologică/ psihoterapia şi sprijinul publice.193 Numărul acestor servicii a scăzut semnificativ în social ar trebui oferite CDP înainte şi după tratamentele de 2010, odată cu finalizarea programelor finanţate de Fondul dezintoxicare, mai ales în cazul CDP care prezintă deficienţe Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei neurocognitive cauzate de consumul cronic de droguri. În şi de Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC). prezent, nu există suficiente servicii disponibile CDP ce Specialiştii estimează că restrângerea serviciilor reprezintă trăiesc în comunităţi sau în detenţie. unul dintre principalii factori ce au determinat creşterea Serviciile preventive, mai ales cele din sectorul educaţiei numărului de infecţii cu HIV în rândul consumatorilor, în şi al sănătăţii, sunt vitale pentru reducerea consumului perioada 2010-2013.194 de droguri şi al consumului nociv de tutun şi alcool în Pentru a oferi un răspuns de politică coerent, trebuie rândul adolescenţilor. Responsabilii de politici ar trebui să dezvoltate în continuare servicii integrate de îngrijire aibă în vedere: (i) introducerea unor politici educaţionale acordate persoanelor dependente (asistenţă medicală, adecvate vizând prevenirea comportamentelor de risc psihologică şi socială) la nivel naţional.195 În prezent, în rândul adolescenţilor şi (ii) acordarea mai intensă doar Bucureşti şi Ilfov deţin o gamă variată de servicii, a serviciilor de consiliere în materie de sănătate şi inclusiv măsuri de reducere a riscurilor, disponibile atât în planificare familială adolescenţilor. comunitate, cât şi în penitenciare.196 Cu toate că furnizorii de servicii şi cadrele universitare active în domeniu au D. Servicii de reducere a riscului atras atenţia guvernului asupra necesităţii unor servicii de a deveni victimă a traficului de specializate de reducere a riscurilor şi de reintegrare socială adresate minorilor ce consumă droguri, nu s-au luat măsuri persoane în acest sens până în prezent. Evidenţele disponibile sugerează că femeile şi persoanele Pentru a asigura integrarea socială a consumatorilor de cu o situaţie socio-economică precară sunt extrem droguri problematici (CDP), serviciile de sănătate ar trebui de vulnerabile la fenomenul traficului de persoane în TABEL 30: Numărul victimelor traficului de persoane identificate Victime identificate * Tendinţă Victime ale traficului Tendinţă (număr) (an anterior) (număr) (an anterior) 2013 896 -14% 419 -24% 2012 1,041 -1% 554 -9% 2011 1,048 -9% 606 -3% 2010 1,154 +32.5% 626 +94.5% 2009 780 -37% 322 +0.4% 2008 1,240 -30% 321 Sursa: ANITP (2014a). Notă: *Victime identificate în 2013 = victime ale traficului identificate în 2013 + victime ale traficului din anii precedenţi, dar identificate în 2013. 193 De exemplu, în perioada 2010-2013, ONG-ul ARAS (Asociaţia Română Anti-SIDA) a implementat un proiect care a ajutat foşti consumatori de droguri injectabile să se reintegreze pe piaţa muncii prin cursuri de calificare, consiliere şi orientare profesională şi medierea muncii. Totuşi, aceste activităţi au fost sistate odată cu finalizarea proiectului. 194 Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. dr. Matei Balș” (2013), ANA și EMCDDA (2014) şi Andrus et al (2014). 195 Principiile ce stau la baza organizării şi furnizării serviciilor adresate consumatorilor de droguri în România sunt prezentate în Anexa 5, Secțiunea V. 196 ANA și EMCDDA (2014) şi Andrus et al (2014). 197 EMCDDA (2003) ECDC și EMCDDA (2011), EMCDDA (2012). Servicii sociale | 177 România.198 Cel mai mare număr de cazuri se înregistrează măsura în care scăderea numărului victimelor identificate în judeţele din regiunile Nord-Vest, Sud-Vest, Vest şi Centru. se datorează unei reduceri efective a fenomenului sau funcţionării deficitare a Mecanismului naţional de Raportul din 2014199 al Agenţiei Naţionale împotriva identificare şi referire. Traficului de Persoane (ANITP) arată o scădere generală a numărului de victime ale traficului de persoane în 2013 Serviciile disponibile create pentru prevenirea şi comparativ cu anii precedenţi, precum şi o diminuare a combaterea traficului de persoane şi pentru protecţia şi proporţiei victimelor provenite din mediul rural. Asemenea reintegrarea socială a victimelor au o capacitate extrem de anilor anteriori, în 2013 riscul cel mai mare de a fi traficate redusă de a-şi duce la îndeplinire atribuţiile.205 Diversele l-au prezentat femeile (77%), persoanele cu un nivel scăzut demersuri preventive iniţiate de către autorităţile publice de educaţie (47% cu cel mult opt clase) şi minorii (48%).200 şi ONG-uri nu sunt coordonate sau de durată şi nu au o Cu toate acestea, nu există suficiente informaţii sistematice acoperire naţională. Singura intervenţie permanentă este cu privire la caracteristicile traficului de fiinţe umane. Cu linia de asistenţă telefonică creată de ANITP, un număr excepţia datelor statistice adunate şi furnizate de autorităţile gratuit la care poate suna oricine să ceară informaţii despre publice, s-au realizat puţine studii recente (în ultimii cinci drepturile victimelor traficului de persoane şi despre ani) care să descrie profilul şi nevoile persoanelor celor mai serviciile disponibile la nivelul ţării. Un raport din 2012 al vulnerabile la trafic sau ale victimelor. Analiza statistică Ministerului de Interne206 a evidenţiat capacitatea relativ recentă a victimelor traficului de persoane identificate în scăzută de monitorizare şi evaluare a măsurilor de prevenire perioada 1 ianuarie-30 iunie 2014, publicată de ANITP201, a traficului de persoane şi a sprijinului acordat victimelor. confirmă faptul că tendinţele sociale şi demografice Această constatare relevă lipsa unor date actualizate şi prezentate mai sus au continuat în 2014. complete care să permită analiştilor să facă estimări corecte ale fenomenului şi ale nevoii de servicii adresate victimelor, Sistemul românesc de gestionare a victimelor traficului de precum şi lipsa evaluărilor imparţiale ale impactului persoane ar trebui construit în jurul Mecanismului naţional politicilor naţionale din acest domeniu. În prezent, de identificare şi referire cu aplicare interinstituţională, care principalul raport ce evaluează rezultatele politicilor reprezintă un instrument intersectorial şi interinstituţional naţionale din domeniu este cel realizat anual de Ambasada de monitorizare a copiilor exploataţi, a celor cu risc de Statelor Unite în România. exploatare prin muncă, a copiilor victime ale traficului de fiinţe umane, a copiilor români migranţi şi a victimelor Cel mai recent raport al Ambasadei SUA, referitor la anul altor tipuri de violenţă pe teritoriul altor state.202 Agenţia 2014, arată că numărul psihologilor ce lucrează în actualele Naţională împotriva Traficului de Persoane (ANITP) din servicii nu atinge nivelul necesar, chiar dacă asistenţa cadrul Ministerului de Interne203 este instituţia centrală psihologică constituie una dintre principalele modalităţi de ce coordonează, monitorizează şi analizează politicile din a ajuta victimele traficului de persoane. În întreaga ţară, domeniul traficului de persoane.204 În prezent, acest sistem există doar şase centre de tranzit pentru minorii neînsoţiţi funcţionează defectuos la nivelul identificării victimelor şi sau victime ale traficului de persoane, deşi copiii reprezintă referirii acestora către serviciile de protecţie şi asistenţă. aproape jumătate (48%) dintre victime. Prin urmare, este necesară o evaluare care să determine 198 Traficul de persoane (conform art. 165 al Codului Penal) înseamnă recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării sexuale comerciale sau necomerciale a acesteia, prin muncă sau servicii forţate, în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activităţi criminale, de prelevare a organelor sau ţesuturilor pentru transplantare, săvârşită prin: ameninţare cu aplicarea violenţei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor sau servitute, în scopul rambursării unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil; înşelăciune; abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăţi sau beneficii pentru a obţine consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane, cu aplicarea violenţei ce pune în pericol viaţa, sănătatea fizică sau psihică a persoanei; prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, a dependenţei fizice, a armei, a ameninţării cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane, precum şi a altor mijloace. 199 ANITP (2014a). 200 Numărul cel mai mare de victime ale traficului de persoane s-a constatat în judeţul Mureş (peste 40 de victime) şi în Iaşi, Dolj, Olt, Braşov, Bihor şi Timiş (între 21 şi 40 de victime). La polul opus, în 2013, nu s-a înregistrat niciun caz în judeţele Maramureş, Harghita şi Vrancea. Pentru mai multe detalii, vezi Harta 3. În general, femeile victime ale traficului de persoane sunt supuse exploatării sexuale, iar bărbaţii sunt exploataţi prin muncă în agricultură şi construcţii. Datele disponibile nu includ numărul cetăţenilor străini identificaţi ca victime ale traficului de persoane pe teritoriul României. 201 ANITP (2014b) 202 Descrise în HG 49/2011. 203 În 2012, acest minister se numea Ministerul Administrației și Internelor. 204 ANITP deţine 15 centre regionale în judeţele în care există curţi de apel: Oradea, Cluj, Suceava, Iaşi, Bacău, Mureş, Alba, Timiş, Craiova, Argeş, Braşov, Galaţi, Prahova (Ploieşti), Constanţa şi Bucureşti. Principalele atribuţii ale centrelor regionale sunt diagnosticarea şi monitorizarea fenomenului (inclusiv colectarea datelor referitoare la fiecare victimă identificată), referirea victimelor către serviciile de protecţie, asistenţă şi reintegrare socială şi coordonarea activităţilor actorilor publici şi neguvernamentali activi în acest domeniu în regiune. Victimele care solicită să le fie protejată identitatea sau care refuză sprijinul sunt înregistrate ca şi cazuri anonime în scop statistic. 205 Organizarea şi tipurile de servicii adresate victimelor traficului de persoane în România sunt prezentate în Anexa 5, Secțiunea VI. 206 Ministerul Afacerilor Interne (2012). 178 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI HARTA 3: Judeţele de origine ale victimelor traficului de persoane, 2014 Sursa: ANITP (2014b). Niciunul dintre aceste centre de tranzit pentru minori nu al Ambasadei SUA evidenţează faptul că, deşi există centre este situat în Bucureşti, cu toate că o mare parte dintre de asistenţă şi servicii de protecţie în fiecare judeţ, doar victime sunt repatriate cu avionul şi ajung la aeroportul una din trei victime înregistrate în 2013 (291 de persoane) internaţional din Bucureşti. Când nu sunt transferaţi la au beneficiat de servicii specializate de protecţie, asistenţă unul din cele şase centre de tranzit, victimele minore sunt şi reintegrare. Potrivit legislaţiei, victimele sunt acceptate îndrumate către serviciile generale de protecţie a copilului în centrele de primire de tip rezidenţial, la solicitarea lor. (din cadrul DGASPC), care nu sunt calificate să ofere Cu toate acestea, victimele se plâng de faptul că le este asistenţă specializată victimelor traficului de persoane.207 restricţionată libertatea de mişcare pe timpul şederii în aceste centre. În plus, în unele cazuri, deşi beneficiarii au Sub aspectul cererii, serviciile existente sunt accesate de dreptul la asistenţă medicală gratuită, accesul lor la servicii un număr foarte mic de victime, şi pentru că aceste servicii medicale specializate este limitat dacă nu sunt asiguraţi sau adresate victimelor le restrâng drepturile. Raportul din 2014 nu au acte de identitate. 207 Ambasada SUA în România (2014). Servicii sociale | 179 În concluzie, reducerea riscului de a deveni victimă a numeroase cazuri „invizibile”, ce nu sunt raportate sau traficului de persoane necesită iniţiative multisectoriale incluse în statistici.212 integrate deoarece acest risc depinde de o varietate de Nu există măsuri naţionale permanente pentru prevenirea213 factori – gen, vârstă, mediu familial, condiţii de trai, valori violenţei în familie (inclusiv a abuzului emoţional şi a personale şi nivelul de dezvoltare economică al mediului abandonului copilului) şi pentru reducerea factorilor de de rezidenţă al victimei.208 Din cauza resurselor limitate risc, cum ar fi dependenţa, dizabilitatea, problemele disponibile şi a capacităţii instituţionale reduse, iniţiativele de sănătate mintală şi dependenţa economică. Potrivit implementate actualmente la nivel naţional nu dau dovadă raportului european al reţelei Women Against Violence de integrare, continuitate şi acoperire corespunzătoare. Europe (WAVE),214 România este unul din cele nouă state Trebuie continuate eforturile de creştere a gradului de membre din UE-28 care nu au o linie naţională de asistenţă conştientizare a populaţiei cu privire la riscurile şi formele telefonică pentru identificarea cazurilor de violenţă domestică traficului de persoane. Iniţiativele de prevenire a traficului împotriva femeilor şi pentru referirea victimelor către serviciile de persoane trebuie extinse şi dezvoltate la nivel naţional specializate. Experienţa internaţională demonstrează şi local prin campanii de sensibilizare, linii de asistenţă eficienţa implementării iniţiativelor integrate, care îmbină telefonică, programe şcolare şi distribuirea de materiale măsurile de prevenire a violenţei în familie cu cele de informative moderne şi interactive. reducere a acesteia. Astfel, documentul de faţă recomandă E. Servicii de reducere a riscului de guvernului să ia în considerare implementarea următoarelor măsuri în perioada 2014-2020: (i) dezvoltarea intervenţiilor a deveni victimă a violenţei psihoterapeutice şi a terapiilor comportamentale adresate Se remarcă necesitatea colectării mai multor date cu privire familiilor afectate de abuzul de alcool sau substanţe; (ii) la dimensiunea şi caracteristicile violenţei domestice209 crearea mai multor iniţiative de genul „Şcoala părinţilor” în România. Ca şi în cazul altor ţări, statisticile oficiale (care informează şi formează părinţii pe teme legate de referitoare la acest fenomen sunt contradictorii la nivelul creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, cu accent pe instituţiilor ce îndeplinesc roluri diferite (prevenţie, asistenţă adoptarea practicilor pozitive); (iii) dezvoltarea măsurilor şi reglementare).210 Mai trebuie încă elaborată o metodologie psihoterapeutice şi a terapiilor comportamentale adresate completă pentru înregistrarea numărului de persoane victimelor violenţei în familie şi agresorilor; (iv) dezvoltarea (victime şi autori), care să permită compararea cu numărul măsurilor psihoterapeutice şi a terapiilor comportamentale de infracţiuni sau cazuri sesizate instanţei de către victime. adresate copiilor cu tulburări de comportament (violenţă, În prezent, principalele statistici disponibile sunt cele abandon şcolar şi delincvenţă); (v) formarea profesorilor, a privitoare la numărul victimelor violenţei domestice care personalului medical şi a angajaţilor serviciilor sociale cu au acces la servicii sociale (gestionate de MMFPSPV)211 şi privire la procedurile de identificare şi referire a cazurilor cele privitoare la numărul infracţiunilor ce implică violenţă de violenţă domestică spre serviciile specializate; (vi) domestică (de competenţa Inspectoratului General al desfăşurarea unor campanii de sensibilizare a populaţiei Poliţiei Române). Şi Ministerul Justiţiei deţine date cu privire pentru a face cunoscute prevalenţa şi efectele violenţei în la numărul de dosare legate de incidentele de violenţă familie, alături de campanii menite să schimbe atitudinea în familie, inclusiv dosare în care victimele au solicitat şi comportamentul prin modificarea normelor sociale din eliberarea unui ordin de restricţie împotriva agresorului. România referitoare la violenţa domestică. Totuşi, din cauza toleranţei ridicate a populaţiei şi a Câteva ONG-uri şi parteneriate public-private oferă servicii autorităţilor faţă de violenţa domestică, există de asemenea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. 208 Preda (coord., 2009). 209 Potrivit legislaţiei române (Legea nr. 271/2003), infracţiunile de violenţă domestică acoperă un spectru larg, precum abandon familial, privare de libertate, ameninţarea de vătămare gravă, omor şi tentativă de omor. 210 În 2013, au fost înregistrate 4.619 de infracţiuni domestice în dosarele penale. Majoritatea infracţiunilor (2.900 de cazuri) au constat în abandon familial, însă este îngrijorător faptul că aproape una din cinci infracţiuni s-au încadrat în categoria „lovire sau alte violenţe” (864 cazuri) şi vătămare (57 cazuri), în timp ce 4,7% din totalul infracţiunilor au reprezentat crime (115 cazuri), loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (20 de cazuri) şi tentative de omor (73 de cazuri). Aceste statistici nu arată însă numărul persoanelor implicate (victime şi agresori) deoarece un dosar poate avea o singură victimă şi mai mulţi agresori, mai multe victime şi un singur agresor, o victimă sau un agresor şi mai multe infracţiuni (Inspectoratul General al Poliţiei Române, 2014). De asemenea, numărul şi profilul victimelor şi autorilor nu sunt înregistrate în datele referitoare la numărul de cazuri sesizate instanţei de către victime pentru obţinerea unui ordin de restricţie (2.453 de dosare în aproximativ 14 luni în perioada 2012-2013). MMFPSPV (2012) şi Transcena (2013b). 211 Potrivit datelor MMFPSPV, în 2012, numărul victimelor violenţei domestice înregistrate de serviciile sociale era de 7.000 de persoane, din care 2.575 erau femei, 4.955 erau copii şi 898 erau bărbaţi. 212 De exemplu, Stănculescu şi Marin (2012). 213 Definită ca măsurile de prevenire a violenţei sau care creează circumstanţe ce reduc probabilitatea ca o persoană să devină victimă sau agresor. 214 Lesur et al (2014). 180 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În ceea ce priveşte serviciile sociale disponibile215 victimelor locală şi de scurtă durată şi au vizat doar un număr mic violenţei în familie şi agresorilor (vezi VII. Organizarea de cazuri.218 Astfel, măsurile recomandate în acest volum serviciilor adresate victimelor violenţei în familie din pentru perioada 2015-2020 includ: (i) asigurarea accesului România), majoritatea sunt organizate de către instituţiile tuturor victimelor violenţei în familie la servicii specifice, publice (65%), aproximativ o treime de către actorii privaţi inclusiv la cele create pentru a oferi sprijin persoanelor (ONG-uri sau organizaţii cu scop lucrativ) şi doar 3% dependente, persoanelor cu dizabilităţi şi persoanelor cu reprezintă parteneriate public-private, potrivit datelor boli contagioase sau tulburări de comportament, fie prin MMFPSPV pentru anul 2012. adaptarea serviciilor existente la nevoile acestor grupuri, fie prin crearea de noi servicii; (ii) asigurarea accesului tuturor Capacitatea serviciilor sociale adresate victimelor violenţei victimelor violenţei domestice la consultul medico-legal prin în familie este redusă faţă de standardele UE, în ceea informarea acestora şi prin acoperirea costurilor consultului; ce priveşte atât serviciile disponibile, cât şi personalul (iii) realizarea unor studii privind factorii ce influenţează specializat. Standardele UE recomandă câte un loc într-un accesul victimelor la serviciile specializate. adăpost specializat la 10.000 de locuitori. Luând în calcul actuala populaţie a României, aceasta ar însemna că este În ceea ce priveşte personalul specializat, serviciile oferite nevoie de 2.000 de locuri în astfel de adăposturi. Însă, victimelor violenţei pun mare accent pe voluntari. Un studiu numărul total al locurilor disponibile este mult mai redus, recent219 realizat de un ONG arată că aproximativ un sfert 14 din cele 41 de judeţe ale ţării neavând niciun serviciu dintre persoanele ce lucrează în cadrul serviciilor adresate specializat de tip rezidenţial în domeniul protecţiei victimelor. victimelor violenţei sunt voluntari, majoritatea lucrând pe În 2012, doar 689 de femei şi 1.136 de copii au beneficiat posturi administrative, ca asistenţi sociali şi psihologi.220 de un loc într-un adăpost, ceea ce înseamnă că s-a acoperit Prin urmare, apar diferenţe majore între servicii similare, doar aproximativ un sfert din cerere (7.530 de femei, copii la nivelul numărului şi calificării angajaţilor. Există centre şi bărbaţi se aflau în evidenţa serviciilor specializate).216 de tip rezidenţial care au doar doi angajaţi (un psiholog Mai mult, doar unele victime primite în unităţile de tip şi un asistent social), în timp ce altele au 11 angajaţi.221 rezidenţial în 2012 au beneficiat de servicii precum: consiliere Participarea personalului la cursuri de formare continuă psihologică şi juridică (595 persoane), asistenţă şi consiliere este de asemenea redusă.222 În plus, nu există un sistem în vederea găsirii unui loc de muncă (478 persoane), de supervizare profesională a personalului ce lucrează consiliere şi asistenţă pentru creşterea gradului de siguranţă cu victimele violenţei în familie. Angajaţii au nevoie de personală la ieşirea din centru (445 persoane) sau asistenţă feedback cu privire la calitatea intervenţiilor lor, dar şi de în cadrul audierilor în instanţă (82 persoane). sprijin care să îi ajute să facă faţă stresului psihologic ce apare în mod normal în lucrul cu victimele violenţei. Pe lângă numărul mic al serviciilor disponibile, victimele violenţei domestice întâmpină încă un obstacol în încercarea Pe partea de politici, sunt necesare îmbunătăţiri pentru a de a le accesa. Legislaţia română prevede ca victimele transforma ordinul de restricţie într-un instrument eficient să deţină un certificat medico-legal pentru a putea obţine şi eficace de protecţie a victimelor violenţei domestice. ordinul de restricţie împotriva agresorilor lor şi pentru a primi Problemele cheie ţin de: (i) accesul la informaţii; (ii) un loc într-un adăpost.217 Acest certificat costă în jur de 40 termenul de eliberare a ordinului de restricţie; (iii) tipul de lei şi, prin urmare, este prea scump pentru multe victime. restricţiilor incluse în ordinul de restricţie. Adesea, victimele Au existat unele iniţiative menite să uşureze obţinerea nu deţin suficiente informaţii despre cum pot obţine un ordin certificatului medico-legal, însă acestea au avut o acoperire de restricţie sau despre efectele acestuia.223 215 Organizarea şi tipurile de servicii adresate victimelor violenţei domestice în România sunt prezentate în Anexa 5, Secțiunea VII. 216 Deficitul de adăposturi este menţionat şi în raportul WAVE 2013 (Lesur et al, 2014), care estima că în 2013 era nevoie de 2.012 de locuri în adăposturi pentru femeile victime din România, însă erau disponibile doar 590. 217 Legea 25/2012 prevede eliberarea unui certificat medico-legal înainte ca victima unui abuz domestic să poată solicita un ordin de restricţie împotriva agresorului său. 218 De exemplu, în baza unui protocol de cooperare încheiat între un ONG şi Institutul de Medicină Legală din Bucureşti, în jur de 100 de femei victime au beneficiat gratuit de consult medico-legal, în 2012 şi 2013. De asemenea, anumite servicii publice acoperă costul eliberării acestor certificate din propriile bugete. 219 Transcena (2013a). 220 Numărul cel mai mic de voluntari se observă la nivelul asistenţilor sociali, consilierilor şi doctorilor. Aceste servicii au printre angajaţi şi asistenţi medicali, profesori şi consilieri juridici (Transcena, 2013a). 221 Majoritatea centrelor de tip rezidenţial au între patru şi opt angajaţi (Transcena, 2013a). 222 Participarea la cursurile de formare continuă este mai frecventă în rândul consilierilor (64% dintre aceştia au luat parte la cursuri de formare în perioada 2011-2013) şi al psihologilor (aproape jumătate din ei au luat parte la cursuri de formare în 2012), atât în serviciile de tip rezidenţial, cât şi în cele non-rezidenţiale. Mai mult, doar 11% dintre angajaţii centrelor de tip rezidenţial au participat la cursuri de formare între 2011 şi 2013 (Transcena, 2013a). 223 Un studiu recent arată că aproximativ jumătate dintre cererile depuse de victime sunt acceptate de judecători, restul fiind respinse (în general) sau retrase. Principalul motiv pentru care judecătorii resping solicitarea unui ordin de restricţie este că cererea a fost completată incorect sau parţial (Transcena, 2013b). Servicii sociale | 181 Mai mult, termenul de eliberare a ordinelor de restricţie este domestice în România sunt incluse în Strategia naţională prea lung (în medie, între 20 şi 60 de zile).224 În plus, chiar pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în dacă se emite un ordin de restricţie, acesta poate fi uneori familie 2013-2017, HG 1156/2012.226 Această strategie a insuficient (de exemplu, agresorul trebuie să păstreze o fost concepută graţie unui efort intersectorial coordonat distanţă de doar 1,5 metri faţă de victimă) sau poate include de MMFPSPV, în parteneriat cu Ministerul de Interne, restricţii contradictorii (de exemplu, agresorul trebuie să Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Justiţiei. Cu toate acestea, păstreze o distanţă de 50 de metri faţă de victimă, dar nu există studii care să evalueze rezultatele şi impactul nu se impune agresorului sau victimei să părăsească măsurilor implementate în cadrul strategiei. Nu există nici domiciliul comun). Aceasta sugerează interpretarea un mecanism pentru evaluarea impactului şi a rezultatelor neuniformă de către instanţe a rolului pe care ar trebui serviciilor şi campaniilor care vizează prevenirea şi să îl aibă acest instrument în prevenirea şi combaterea combaterea violenţei în familie. Mai exact, guvernul nu violenţei domestice. Modul în care instanţele aplică la deţine un feedback care să stea la baza programării viitoare ora actuală legea privind emiterea ordinelor de restricţie a unor aspecte importante, precum impactul campaniilor de are un impact negativ asupra eforturilor de prevenire şi prevenţie asupra grupurilor ţintă, măsura şi modul în care combatere a violenţei domestice.225 Pentru ca ordinul de serviciile acordate în adăposturi sau centre de recuperare restricţie să devină un instrument mai eficient de protecţie contribuie la creşterea calităţii vieţii beneficiarilor sau cost a victimelor violenţei în familie, studiul de fundamentare eficienţa serviciilor adresate femeilor, copiilor şi agresorilor. recomandă următoarele acţiuni prioritare: (i) desfăşurarea Legea 292/2011 prevede acordarea serviciilor sociale unor intervenţii naţionale (precum campanii de sensibilizare victimelor violenţei domestice în cadrul unui sistem integrat, şi servicii de informare) care să ofere victimelor violenţei în care ţine cont de toate aspectele problemei, respectiv familie informaţii cu privire la drepturile lor şi la modul de medicale, psihologice, sociale şi juridice. Ar trebui adoptată folosire şi de aplicare a ordinelor de restricţie; (ii) creşterea o abordare integrată pentru stabilirea standardelor de competenţelor de utilizare a acestui tip de ordine în cazul cost aferente acestor servicii, însă deocamdată nu se angajaţilor ce trebuie să le emită, prin formare, modificarea/ întâmplă acest lucru. De exemplu, stabilirea costurilor îmbunătăţirea normelor metodologice pentru aplicarea Legii pentru centrele de tip rezidenţial nu ia în calcul costurile 25/2012 de modificare şi completare a Legii nr. 217/2003 dobândirii certificatelor medico-legale sau ale acordării de pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie; (iii) produse igienico-sanitare beneficiarilor.227 De asemenea, reducerea stigmatizării sociale ce este adesea întâlnită în servicii similare pot avea costuri standard diferite. De cazul victimelor violenţei domestice, prin introducerea unor exemplu, centrele de recuperare au costuri pe beneficiar campanii de informare şi sensibilizare şi a unor programe mai mari decât centrele de primire în regim de urgenţă, educative în şcoli. deşi ambele tipuri de unităţi oferă servicii asemănătoare.228 Trebuie dezvoltată capacitatea guvernului de a monitoriza Aşadar, costurile standard ale serviciilor adresate victimelor şi a evalua nevoile la nivel central. Măsurile cheie din violenţei domestice trebuie revizuite pentru a creşte sfera politicilor de prevenire şi combatere a violenţei calitatea, accesibilitatea financiară şi eficienţa serviciilor. 224 Victima trebuie examinată mai întâi de o unitate de urgenţă, apoi trebuie să obţină un certificat medico-legal care să ateste agresiunea fizică, iar pe urmă trebuie să depună o cerere instanţei. Pe lângă certificatul medico-legal, victima trebuie să adune alte tipuri de dovezi, precum dovada unei plângeri depuse anterior. În cazurile ce nu sunt urgente, ordinele de restricţie pot fi emise chiar şi peste mai bine de 60 de zile (Transcena, 2013b). 225 De exemplu, aceleaşi studii Transcena (2013a şi 2013b) relevă faptul că, uneori, victimele îşi retrag cererea de a beneficia de protecţie sau refuză să acceseze serviciile specializate de teama agresorului sau pentru că nu doresc să fie stigmatizate ca victime. Personalul serviciilor ce asistă victimele violenţei în familie se simte expus, la rândul său, riscului unor acte de violenţă din partea agresorilor împotriva cărora nu beneficiază de niciun fel de protecţie. În plus, adesea poliţiei îi este greu şi uneori imposibil să aplice ordinul de restricţie care conţine prevederi contradictorii. 226 MMFPSPV (2012). Această Strategie are următoarele priorităţi: (i) stabilirea unui cadru legislativ coerent şi funcţional; (ii) promovarea unor practici profesionale armonizate în rândul serviciilor sociale oferite victimelor violenţei; (iii) dezvoltarea serviciilor prin extinderea gradului lor de acoperire şi a numărului şi a calificării specialiştilor lor; (iv) promovarea unei culturi a non-violenţei. 227 Transcena (2013a). 228 MMFPSPV și SERA România (2012). 2 POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.4. Educaţie Guvernul ar trebui să asigure tuturor copiilor acces egal la educaţie de calitate. O atenţie specială ar trebui acordată calităţii educaţiei şi a formării, precum şi relevanţei acestora în raport cu nevoile pieţei muncii şi cele individuale. Obiective principale 2.4. Educaţie 184 2.4.1. Îmbunătăţirea sistemului de îngrijire şi educaţie timpurie a copilului 186 2.4.2. Creşterea participării şi îmbunătăţirea rezultatelor tuturor copiilor la nivelul învăţământului primar şi secundar 190 2.4.3. Promovarea unui acces mai mare la învăţământul terţiar în cazul categoriilor subreprezentate 201 2.4.4. Îmbunătăţirea accesului la învăţare şi formare pe tot parcursul vieţii pentru tinerii dezavantajaţi şi populaţia în vârstă de muncă 201 2.4.5. Creşterea accesului la educaţie de calitate pentru copiii din grupurile vulnerabile 202 2.4.6. Creşterea eficacităţii programelor de protecţie socială la nivelul educaţiei 220 184 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.4. Educaţie Discuţiile din acest capitol sunt structurate pe niveluri mondial, date potrivit cărora sprijinirea elevilor şi a şcolilor de învăţământ, cu accent special pe creşterea accesului dezavantajate conduce la dezvoltarea capacităţii indivizilor copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile la o educaţie de calitate. şi a societăţii de a răspunde la recesiune şi contribuie la Conţinutul capitolului de faţă se află în concordanţă creşterea economică şi bunăstarea socială. Cadrul strategic cu raportul OCDE din 2012,229 Echitatea şi calitatea în PTS al Băncii Mondiale a stabilit principalele direcţii educaţie, şi cu proiectul de Cadru strategic pentru reducerea strategice pentru atingerea ţintei prevăzute în strategia părăsirii timpurii a şcolii (PTS) în România (denumit în Europa 2020 a Uniunii Europene, şi anume reducerea ratei continuare, în acest capitol, Cadrul strategic PTS), elaborat de părăsire timpurie a şcolii231 de la 17,3% în 2013 la 11,3% de Banca Mondială.230 Raportul OCDE a prezentat, la nivel până în 2020. CASETA 27 Îmbunătăţirea echităţii şi calităţii în educaţie vizează prevenirea eşecului şi promovarea absolvirii învăţământului secundar superior: În 2012, OCDE a realizat un raport denumit Echitatea (1) eliminarea repetenţiei; (2) evitarea orientării şi calitatea în educaţie, care a demonstrat beneficiile precoce spre anumite filiere educaţionale demersurilor de îmbunătăţire a echităţii şi de reducere şi amânarea procesului de selecţie a elevilor pentru a ratei de eşec şcolar, în condiţiile în care educaţia nivelul secundar superior; (3) gestionarea procesului de reprezintă un motor al creşterii economice. Una dintre alegere a şcolii pentru a evita segregarea şi creşterea cele mai eficiente strategii educaţionale disponibile inechităţilor; (4) elaborarea unor strategii de finanţare guvernelor este investirea în toate nivelurile de care răspund nevoilor de incluziune ale elevilor şi învăţământ, de la cel preşcolar la învăţământul secundar şcolilor; (5) stabilirea unor parcursuri şcolare alternative superior, astfel încât să se asigure că toţi elevii au acces şi echivalente la nivelul învăţământului secundar la o educaţie de calitate pe parcursul ciclului, rămân în superior pentru a asigura absolvirea acestuia. sistem până cel puţin la finele învăţământului secundar superior şi dobândesc competenţele şi cunoştinţele Raportul a conturat alte cinci recomandări referitoare necesare participării în cadrul societăţii şi pe piaţa la sprijinirea dezvoltării şcolilor dezavantajate (cu un muncii. Guvernele pot preveni eşecul şcolar şi reduce procent mai ridicat de elevi dezavantajaţi). Acestea sunt: abandonul prin două abordări paralele: eliminarea (6) întărirea şi sprijinirea conducerii şcolii; (7) stimularea practicilor de la nivelul sistemului care împiedică unei atmosfere şcolare favorabile şi a unui mediu propice asigurarea echităţii şi acordarea de sprijin şcolilor învăţării; (8) atragerea, sprijinirea şi păstrarea profesorilor dezavantajate cu performanţe slabe. Elevii din familiile de calitate; (9) utilizarea unor strategii eficace de învăţare sărace sunt, probabil, cei mai dezavantajaţi. Potrivit în clasă; (10) stabilirea legăturii dintre şcoli, pe de-o parte, rezultatelor obţinute la evaluarea PISA din 2012, atât şi părinţii şi comunităţile locale, pe de alta. la citire, cât şi la matematică, se remarcă o diferenţă de În plus, politicile educaţionale trebuie aliniate la alte aproximativ 100 de puncte între elevii de 15 ani care se politici guvernamentale, precum cele care vizează încadrează, în baza statutului socio-economic, în primii locuirea sau protecţia socială, în vederea garantării 20% şi cei încadraţi în ultimii 20%, echivalentul unui succesului elevilor. decalaj şcolar de aproximativ 2,5 ani. Sursa: OCDE (2012a: 9-12). Raportul OCDE a formulat cinci recomandări ce 229 OCDE (2012a). 230 Banca Mondială (2014b). 231 Părăsirea timpurie a şcolii (PTS) este definită în România ca procentul tinerilor de 18-24 de ani care au absolvit cel mult ciclul gimnazial (echivalentul a 8 clase) şi nu urmează nicio formă de învăţământ/ instruire. Cei care au absolvit învăţământul obligatoriu, respectiv 10 clase conform legislaţiei române, nu sunt incluşi în definiţia PTS, chiar dacă nu au absolvit învăţământul secundar superior (12 clase). Educaţie | 185 Aspectele cheie ale sectorului educaţiei232 din România următoarele categorii ce prezintă risc de părăsire timpurie ţin de calitatea educaţiei şi a formării, precum şi de a şcolii în România şi care, implicit, sunt potenţiale ţinte ale relevanţa acestora în raport cu nevoile pieţei muncii şi intervenţiilor propuse: • cele individuale. Provocările ce necesită un răspuns sunt: (i) şcolarizarea şi frecventarea educaţiei timpurii, (ii) Copiii şi tinerii cu vârste cuprinse între 11 şi 17 ani • participarea la învăţământul terţiar şi (iii) participarea la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii.233 Responsabilii Copiii şi tinerii din familii cu o situaţie socio- de politici din sectorul educaţiei şi al formării ar trebui să economică precară • urmărească o creştere inteligentă şi incluzivă pentru a preveni şi a reduce fenomenul părăsirii timpurii a şcolii, Copiii şi tinerii din mediul rural • dar şi pentru a asigura o mai bună participare la nivelul învăţământului terţiar şi al programelor de învăţare pe tot Romii şi alte categorii marginalizate şi parcursul vieţii. Cadrul strategic PTS subliniază necesitatea subreprezentate. prioritizării acordării de sprijin categoriilor ce prezintă risc Cadrul strategic PTS propune patru piloni şi şase programe de părăsire timpurie a şcolii. Fără un astfel de sprijin, este cheie menite să reducă părăsirea timpurie a şcolii în posibil ca principalul obiectiv al Cadrului strategic PTS să nu România, în perioada 2014-2020, aşa cum este prezentat fie atins sau, cel puţin, să fie compromis. Cadrul defineşte în Tabel 31. Scurtă prezentare a pilonilor, programelor cheie şi domeniilor tematice din TABEL 31:  Cadrul strategic PTS Domeniu tematic Pilon 1: Asigurarea Accesului la Educaţie și o Educaţie De Calitate Pentru Toţi Copiii Program cheie 1.1: creşterea accesului la îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului P Program cheie 1.2: asigurarea unui învăţământ primar şi gimnazial de calitate pentru toţi copiii PI Pilon 2: Asigurarea finalizării învăţământului obligatoriu de către toţi copiii Program cheie 2.1: Dezvoltarea unor sisteme de avertizare timpurie şi consolidarea programelor remediale şi de PI sprijin adresate elevilor în situaţie de risc din învăţământul obligatoriu Program cheie 2.2: Creşterea atractivităţii, incluziunii, calităţii şi relevanţei sistemului de învăţământ profesional şi I tehnic VET/ IVET Pilon 3: Reintegrarea în sistemul educaţional a persoanelor care au părăsit timpuriu şcoala Program cheie 3.1: Asigurarea unei oferte corespunzătoare de programe educaţionale de tipul „a doua şansă”, C de calitate Pilon 4: Acordarea de sprijin instituţional adecvat Program cheie 4.1: Consolidarea capacităţii guvernului de a implementa, monitoriza şi evalua strategia de reducere a P părăsirii timpurii a şcolii Sursa: Banca Mondială (2014b: 9). Notă: *P = Prevenţie, I = Intervenţie, C = Compensare. 232 În România învăţământul obligatoriu este de 11 ani, începând cu învăţământul primar şi cuprinzând învăţământul secundar inferior şi primii doi ani din învăţământul secundar superior (clasele a IX-a şi a X-a). Învăţământul românesc preuniversitar cuprinde: (i) educaţia timpurie (0-6 ani), (ii) învăţământul primar (clasele 0-IV), (iii) învăţământul secundar inferior/ gimnaziul (clasele V-VIII) şi (iv) învăţământul secundar superior (clasele IX-XII sau IX-XIV, în funcţie de filieră: teoretică, vocaţională sau tehnologică). Întregul ciclu al învăţământului secundar superior (liceal) este preconizat să devină obligatoriu până în anul 2020. Învăţământul terţiar include învăţământul universitar şi non-universitar. Sistemul de evaluare a elevilor include două praguri care determină trecerea la nivelurile superioare: un examen naţional la finele clasei a VIII-a şi Bacalaureatul la absolvirea învăţământului secundar superior, acesta fiind obligatoriu pentru admiterea la universitate, dar nu şi pentru absolvirea învăţământului secundar superior sau pentru admiterea în învăţământul terţiar non-universitar. 233 Ministerul Fondurilor Europene (2013). Fiecare dintre cele trei provocări trebuie detaliată şi programată prin strategii separate: Strategia de reducere a abandonului şcolar, Strategia în domeniul învăţământului terţiar, Strategia privind învăţarea pe tot parcursul vieţii şi Strategia pentru dezvoltarea infrastructurii educaţionale. 186 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În linie cu această abordare centrată pe categoriile de copii până la 85,5% în 2012.237 Sunt în continuare prezente şi tineri cu risc crescut şi pe şcolile dezavantajate, capitolul discrepanţe între mediul rural şi cel urban, cu toate că s-au de faţă furnizează informaţii suplimentare ce vor putea fi redus în fiecare an.238 România are o situaţie mai bună folosite la elaborarea unor politici eficace prin care să se decât unele dintre ţările vecine de la sud şi est, însă rata sa asigure că fiecare copil rămâne în sistemul de educaţie de cuprindere rămâne sub media UE-28 şi are slabe şanse şi formare cel puţin până la vârsta de 16 ani şi termină să atingă ţinta UE de 95%. În procesul de elaborare a unor minim zece clase.234 Capitolul este structurat pe niveluri politici care să sporească accesul echitabil la IETC, va trebui de învăţământ, cu accent special pe creşterea accesului ca responsabilii de politici să ţină seama de două aspecte copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile la o educaţie de calitate. cheie: (i) abordarea problemei celor 15% din copii de vârstă preşcolară (4-6 ani) care sunt privaţi de educaţie timpurie şi (ii) inegalităţile legate de calitatea educaţiei timpurii a 2.4.1. Îmbunătăţirea copilului înregistrate în rândul celor care au acces la acest sistemului de îngrijire tip de educaţie. La nivelul ofertei, reducerea numărului de grădiniţe, în urma şi educaţie timpurie a raţionalizării de către guvern a costurilor din învăţământ, a copilului afectat în mod inegal copiii din mediul rural şi din cel urban. Odată cu mutarea grădiniţelor mici în centrul comunelor pentru a reduce costurile, satele mai mici şi cătunele cu un număr mai Îngrijirea şi educaţia timpurie ajută copiii să îşi atingă redus de copii de vârstă preşcolară au rămas fără nicio unitate potenţialul maxim, fiind un factor cheie determinant pentru de învăţământ preşcolar. Această situaţie face ca mulţi copii din parcursul lor ulterior atât în şcoală, cât şi pe piaţa muncii. aceste localităţi să nu beneficieze de educaţie timpurie, nu doar Literatura de specialitate din domeniul educaţiei subliniază din cauza costurilor implicate, ci şi a distanţelor mari. Cadrul permanent importanţa unei îngrijiri şi educaţii timpurii a strategic PTS evidenţiază importanţa creşterii accesului la copilului (IETC) de bună calitate, care asigură copilului serviciile IETC. Măsurile propuse în raportul respectiv vizează capacitatea de a se adapta la mediul şcolar, de a dobândi consolidarea demersurilor realizate de Guvernul României în competenţe şi de a obţine performanţe bune pe viitor în două domenii cheie: (i) extinderea cadrului instituţional astfel posturi ce îi oferă satisfacţie. Datele arată şi că accesul la încât să cuprindă copiii de 0-6 ani şi (ii) formarea cadrelor IETC de calitate creşte şansele obţinerii unui nivel mai ridicat didactice şi a inspectorilor în vederea aplicării noului curriculum de educaţie şi reduce riscul de părăsire timpurie a şcolii. şi a metodologiilor de predare incluzivă la nivelul IETC. Mai Potrivit ultimei evaluări PISA, „la nivelul statelor OCDE, elevii mult, Cadrul strategic PTS propune crearea unui program care au declarat că au frecventat unităţile de învăţământ cheie care să introducă un mix de scheme de mobilitate şi preşcolar mai bine de un an au obţinut un punctaj mai mare stimulente financiare, menite să încurajeze profesorii tineri să cu 53 de puncte la matematică – echivalentul a peste un an se ofere voluntar pentru posturile din învăţământul preşcolar de şcoală – faţă de elevii care nu au participat la educaţia disponibile în zonele izolate, rurale şi dezavantajate. preşcolară”.235 Conform unui studiu recent,236 creşterea La nivelul cererii, rata reală de frecventare a grădiniţei în participării la nivelul educaţiei preşcolare de la 0% la 100% mediile dezavantajate pare a fi mai mică decât cea din poate determina mărirea cu 6,6% a PIB-ului. datele oficiale. Deşi, în România, rata de participare la După tendinţa puternic ascendentă a ratei educaţiei timpurii educaţia timpurie a copilului este încurajatoare faţă de a copilului înregistrată în România până în 2008, nivelul situaţia din alte state UE, evidenţele empirice obţinute de participare a început să scadă. În ultimul deceniu, s-au prin intermediul interviurilor realizate cu experţii din dezvoltat educaţia şi îngrijirea timpurie a copiilor cu vârste domeniu239 indică faptul că rata reală de frecventare a cuprinse între 4 şi 6 ani, rata brută de cuprindere crescând grădiniţei, în special în zonele rurale şi marginalizate, este semnificativ din 2001-2002 până în 2008 şi scăzând uşor semnificativ mai redusă decât se arată în datele oficiale. 234 În România, învăţământul obligatoriu este de zece clase. 235 OCDE (2013b: 14). 236 Checchi et al (2014). 237 În acelaşi timp, îngrijirea copiilor de 0-3 ani în cadrul unor centre este relativ rară, doar 2% dintre aceşti copii fiind înscrişi în creşe. Creşterea disponibilităţii unor centre de zi sigure şi fiabile ar permite mai multor copii să beneficieze de IETC, mai ales celor ale căror mame lucrează şi nu au membri de familie la care să apeleze pentru a avea grijă de copil. 238 Arnhold et al (2013). Educaţie | 187 FIGURA 29: Procentul aferent grupei de vârstă cuprinse între vârsta de 4 ani şi vârsta de începere a învăţământului obligatoriu 100 93 93 94 92 92 89 91 87 88 87 87 88 90 89 88 87 86 86 80 85 82 83 83 70 75 72 69 60 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 România UE (28 țări) Sursa: Eurostat. Aceasta înseamnă că acei copii ce aparţin categoriilor familială complementară, venitul minim garantat pentru celor mai vulnerabile – din mediul rural, de etnie romă, familiile sărace, „cornul şi laptele” gratuit în şcoli şi rechizite cu dizabilităţi şi cei din comunităţile marginalizate – sunt gratuite pentru elevii vulnerabili. Grădiniţele sunt stimulate mai puţin pregătiţi pentru şcoală şi mai puţin capabili să să înscrie aceşti copii, dar nu le pot controla prezenţa. se adapteze la cerinţele învăţământului primar. Părinţii din Cu toate că grădiniţele de stat ar trebui să fie gratuite gospodăriile marginalizate şi cu venituri mici au, de obicei, deoarece sunt subvenţionate integral din fonduri publice, un nivel scăzut de educaţie, prin urmare nu îşi pot ajuta în accesul la educaţia timpurie a copilului la nivelul preşcolar mod eficient copiii la teme. În plus, este posibil ca pentru este împiedicat de taxele percepute părinţilor de către ei educaţia să nu fie un lucru important în viaţă, acordând aceste unităţi pentru a funcţiona. Aceste taxe constituie, astfel o atenţie redusă participării copiilor lor la activităţile adesea, o povară pentru familiile sărace şi vulnerabile, educative. Aceasta pe lângă faptul că au la dispoziţie puţini care nu îşi permit să îşi înscrie copiii în instituţiile de bani pe care să îi investească în educaţia copiilor. O altă educaţie timpurie. Acest lucru limitează capacitatea copiilor măsură propusă de Cadrul strategic PTS vine în sprijinul respectivi de a se adapta la cerinţele învăţământului primar eforturilor depuse în prezent de Guvernul României prin: şi îi împinge spre un risc crescut de eşec şcolar pe viitor. (i) dezvoltarea unor scheme de sprijin adresate părinţilor din grupurile vulnerabile şi comunităţile dezavantajate; (ii) Practica anumitor grădiniţe de a selecta „cei mai buni desfăşurarea unor campanii de conştientizare a importanţei copii” reprezintă o altă cauză a accesului inegal la educaţia educaţiei timpurii a copilului; (iii) dezvoltarea şi extinderea timpurie a copilului. Deşi nu s-a efectuat până acum o educaţiei parentale (prin mentorat şi furnizarea de materiale analiză sistematică a acestui fenomen, evidenţele empirice didactice) în rândul categoriilor vulnerabile, inclusiv al arată că unii directori de grădiniţă refuză să accepte romilor; (iv) acordarea de sprijin financiar părinţilor din copii din familii sărace şi vulnerabile, percepând taxe grupurile vulnerabile sub forma unor tichete de creşă şi a suplimentare sau manipulând în mod arbitrar numărul de programelor de protecţie socială existente, precum alocaţia locuri disponibile. Acest fenomen este întâlnit, se pare, mai 239 Interviurile cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, cu directorii de şcoli şi profesorii din judeţele Botoşani şi Arad au fost realizate în aprilie-august 2014, pentru acest studiu de fundamentare. 188 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI des în marile oraşe, care se confruntă anual cu o lipsă acută de locuri în grădiniţe. Combinate, restricţionarea opţiunilor pe care la au la dispoziţie părinţii şi selectarea copiilor de • Formarea sistematică a educatorilor şi îngrijitorilor cu privire la acordarea serviciilor de IETC copiilor din familii sărace şi vulnerabile şi implementarea unor către unitate pot duce la apariţia unor grădiniţe segregate riguroase politici anti-discriminare la nivel preşcolar. • din punct de vedere social. Extinderea proiectului de microbuze şcolare (sau a În România, s-au implementat mai multe proiecte în valorii cheltuielilor de transport decontate) pentru a domeniul educaţiei timpurii incluzive, eforturi ce trebuie acoperi transportul copiilor preşcolari la grădiniţe. consolidate şi continuate. Două exemple extrem de vizibile ar fi următoarele: • Din 2007, Ministerul Educaţiei implementează Programul de Educaţie Timpurie Incluzivă240, finanţat de Banca Mondială (6,1 milioane de EUR) şi CASETA 28 Eficienţa şi echitatea investiţiilor Guvernul României (1,7 milioane de EUR), în cadrul timpurii în educaţie Programului de Incluziune Socială I. Acest program Figura de alături prezintă diferitele rate se adresează copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani de ale rentabilităţii unei investiţii constante la etnie romă şi din alte categorii dezavantajate. În 2013, toate nivelurile de învăţământ. Investiţia în îngrijirea programul a vizat 5.000 de copii, beneficiind de 4 şi educaţia timpurie a copilului are o rentabilitate milioane de RON. ridicată, mai ales în cazul copiilor dezavantajaţi, • în timp ce investiţia în formare şi învăţare pe tot Proiectul „Grădiniţe incluzive” a fost implementat de parcursul vieţii prezintă o rentabilitate pozitivă, dar către Asociaţia RENINCO România (Reţeaua Naţională mai redusă decât în cazul nivelurilor de învăţământ de Informare şi Cooperare pentru Integrarea în inferioare. Elevii dezavantajaţi beneficiază mai mult Comunitate a Copiilor şi Tinerilor cu Cerinţe Educative de pe urma investiţiilor educaţionale timpurii, pe Speciale), cu sprijinul UNICEF, în perioada 2009-2011, când copiii înstăriţi beneficiază mai mult de pe urma şi a vizat cu precădere copiii cu dizabilităţi.241 celor ulterioare. Priorităţile responsabililor de politici din domeniul educaţiei în viitorul apropiat sunt îmbunătăţirea calităţii Rata sistemului IETC şi dezvoltarea unei abordări centrate rent- abilității Copii dezavantajați pe egalitate, în vederea asigurării participării universale. Pentru a atinge aceste obiective, aceştia pot avea în vedere următoarele acţiuni: • Introducerea unor tichete pentru familiile dezavantajate. Fiecare tichet ar trebui să acopere taxa medie lunară sau anuală percepută de Copii care nu sunt la risc grădiniţe. Aceste tichete ar trebui să fie nominale şi netransferabile. Beneficiarii ar trebui să fie copiii din familiile vizate de venitul minim garantat. Folosirea Educație Formare şi tichetelor ar trebui să fie strict condiţionată de Școală Învățământ învăţare pe Vârsta timpurie superior frecventarea efectivă a grădiniţei de către copii. tot parcursul • vieţii Identificarea unor modalităţi de evaluare corectă Surse: OCDE (2012a: 27) în baza datelor oferite de a ratei de frecventare a grădiniţei şi stabilirea unor Cunha şi Heckman (2007 şi 2008) pentru SUA şi măsuri pentru creşterea numărului de zile/ ore de Woessmann (2008) pentru Europa. petrecute de copii în aceste unităţi. 240 /proiecte.pmu.ro/web/guest/peti http:/ 241 Vrăjmaș şi Vrăjmaș (coord., 2012). Educaţie | 189 CASETA 29 Folosirea tichetelor de masă pentru a încuraja tichet lunar în valoare de 50 RON acordat copiii dezavantajaţi să frecventeze grădiniţa familiei pentru fiecare copil care frecventează grădiniţa. Principala condiţie pentru obţinerea Programul Fiecare copil în grădiniţă (FCG), implementat acestuia este ca prezenţa la grădiniţă să fie de asociaţia OvidiuRo, asigură tichete de masă copiilor de aproape 100%, singurele absenţe admise fiind cele dezavantajaţi dintr-o serie de localităţi rurale selecţionate, pentru care există un certificat eliberat de medicul de cu condiţia de a frecventa regulat grădiniţa. Acest familie. În lunile în care nu se respectă această cerinţă, program este finanţat de importanţi investitori privaţi şi beneficiul este suspendat. Beneficiul este acordat prin Schema de granturi Schema de granturi a Spațiului individual, ceea ce înseamnă că nu se pierde în cazul Economic European (2009-2014), în timp ce autorităţilor în care îi este retras fratelui sau surorii copilului din locale din localităţile respective li se solicită să asigure cauza absenţelor de la grădiniţă. Prin aceasta programul sume mici care să acopere plata îmbrăcămintei şi diferă de programele publice de asistenţă socială, cum încălţămintei elevilor. Autorităţile locale se pot înscrie în ar fi alocaţia pentru susţinerea familiei. Programul le program fie pentru întreaga comună, fie doar pentru unul mai solicită părinţilor să participe la Ziua părinţilor (o sau mai multe din satele componente. Pentru a fi eligibile, activitate specială lunară care implică părinţi şi copii) autorităţile locale trebuie: (i) să estimeze numărul copiilor şi la activităţile de zi cu zi de la grădiniţă, ca asistenţi ai dezavantajaţi care nu frecventează grădiniţa; (ii) să educatorilor, 5 zile pe an. dovedească faptul că există capacitatea locală şi dorinţa de a implementa programul (actorii cheie sunt consideraţi Pe lângă tichetele de masă, programul mai oferă, în primarul şi directorul şcolii, dar existenţa unor mediatori fiecare an, şi alte tipuri de ajutor financiar. OvidiuRo şcolari, asistenţi sociali, profesori, mediatori sanitari sau alocă 15 euro pentru fiecare copil pentru materiale inspectori şcolari judeţeni care să susţină proiectul este şcolare, iar consiliul local trebuie să asigure fiecărui considerată de asemenea relevantă); (iii) să se angajeze copil încălţăminte şi îmbrăcăminte în valoare de 35 că vor derula un proces temeinic de recrutare din uşă de euro. O serie de activităţi interconectate facilitează în uşă. Decizia finală de selecţie a unei localităţi se face implementarea programului. Instruirea echipelor de după vizita la faţa locului a echipei OvidiuRo. Se formează implementare şi a personalului didactic este asigurată un grup de acţiune locală în satul sau comuna selectată la faţa locului, iar pentru copiii selectaţi şi elevii din ciclul pentru implementarea programului, iar mediatorul şcolar primar şi cel gimnazial sunt organizate şcoli de vară. şi asistentul social fac un recensământ al gospodăriilor Începând cu anul 2012, a fost inclusă în program pentru a determina dimensiunea reală a nevoilor locale o componentă de sănătate, constând în activităţi şi pentru a stabili o listă provizorie a beneficiarilor. Echipa preventive, cum ar fi vaccinări, analize medicale OvidiuRo întreprinde apoi o a doua vizită la faţa locului complexe, nutriţie sănătoasă (fructe) şi suplimente pentru a stabili lista finală a beneficiarilor. nutritive cu vitamine, lecţii de igienă şi ajutor pentru Familiile şi copiii sunt eligibili pentru program dacă: (i) accesarea serviciilor de sănătate (de exemplu, acoperirea nivelul venitului pe membru de familie este sub 150 costurilor medicaţiei, transport până la unităţile medicale RON, (ii) condiţiile de locuit sunt sub standard (aşa şi chiar tratament pentru copiii bolnavi). cum sunt definite în prevederile Legii asistenţei sociale Programul FCG s-a extins semnificativ în ultimii ani. În stabilite în baza Legii locuinţei 114/1996) şi (iii) părinţii anul 2014, a fost implementat într-un număr de sate de au un nivel de educaţie scăzut. Conform reprezentaţilor patru ori mai mare decât în 2010 (84 de sate din 43 de OvidiuRo, marea majoritate a beneficiarilor trăiesc în localităţi). În jur de 2.400 de copii din 89 de grădiniţe condiţii caracterizate prin sărăcie intergeneraţională sunt cuprinşi în program în anul şcolar 2014/2015. Mai extremă, condiţii de locuit precare şi gospodării extinse mult, rata de reţinere s-a îmbunătăţit. Dacă, după primul suprapopulate. Le lipseşte accesul la apă potabilă sau an de implementare, şase din cele 21 de sate implicate canalizare şi trăiesc în case cu sisteme de încălzire au ieşit din program, în 2014 aceasta s-a întâmplat improvizate, adesea situate la marginea localităţii, în cazul unui singur sat. Modificările aduse structurii cu un risc crescut de tuberculoză şi de mortalitate a programului vizează în mod constant atingerea unor copiilor sub vârsta de 5 ani. Stimulentul constă într-un rezultate mai bune. 190 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 29 (continuare) Sistemul tichetelor de masă este în prezent destul sociale (cum ar fi ajutoare alimentare pentru cei săraci şi de răspândit în mediul comercial din România. ajutor pentru vârstnici). Reprezentanţii OvidiuRo raportează că, de regulă, există Supervizarea programului la nivel local şi central de către câteva magazine în fiecare localitate, unde beneficiarii OvidiuRo pare a fi esenţială pentru succesul funcţionării pot folosi tichetele de masă. Coordonatorii programului FCG. Dacă se pune problema extinderii programului, este îşi amintesc o singură situaţie în care beneficiarii posibil să fie nevoie de elaborarea unor reguli mai stricte dintr-un sat au fost nevoiţi să meargă în localitatea şi mai standardizate şi ar putea fi necesară supervizarea învecinată pentru a utiliza tichetele. Au fost menţionate calităţii la nivel local, asigurată extern. chiar şi câteva mici magazine care nu sunt înscrise în sistemul tichetelor de masă, dar care le acceptă Impactul unei intervenţii similare, bazate pe FCG cu pentru că le pot folosi în achiziţionarea de produse de la adaptare locală, este evaluat în prezent în Bulgaria cu furnizorii importanţi. Cu toate acestea, există o problemă participarea OvidiuRo, a Băncii Mondiale, a Ministerului de implementare care afectează sustenabilitatea Educaţiei din Bulgaria, a Trust for Social Achievement programului, legată de absenţa legislaţiei care să Bulgaria şi a diverse instituţii academice. Această reglementeze dreptul autorităţilor publice de a folosi evaluare analizează impactul beneficiilor şi al condiţiilor tichete de masă. Managementul programului asigurat legate de prezenţa la grădiniţă asupra dezvoltării eficiente de autorităţile publice locale diferă de la un judeţ la a aptitudinilor ce ţin de educaţia timpurie. Grupul de altul. De exemplu, în Cluj, Consiliul Judeţean a acceptat control selectat aleatoriu va include aproximativ 200 să preia coordonarea programului şi se folosesc de comunităţi rurale şi 2.000 de copii, iar rezultatele actualmente tichetele de masă, pe când alte autorităţi evaluării se aşteaptă să fie disponibile în 2016. publice locale le folosesc pentru diverse programe 2.4.2. Creşterea criza economică a schimbat tendinţa, iar în 2010 şi 2011, rata abandonului a crescut din nou până la 6% în învăţământul participării şi primar şi până la 8,9% în cel secundar. îmbunătăţirea Aproximativ 69.800 de copii cu vârste între 7 şi 14 ani au fost înregistraţi ca aflându-se în afara sistemului de educaţie rezultatelor tuturor cu ocazia Recensământului din 2011, din care 48.400 erau analfabeţi (definiţi ca persoanele fără o educaţie formală). copiilor la nivelul Aproape 99% dintre ei locuiau cu familia şi doar 1% trăiau învăţământului primar fie în instituţii, fie pe străzi. Cu toate acestea, rata copiilor de vârsta ciclului primar (7-9 ani) aflaţi în afara sistemului şi secundar de educaţie era de 6% în rândul copiilor din familie şi peste 16% în cazul celor din instituţii sau care trăiau pe străzi.243 Ratele echivalente ale adolescenţilor de vârsta ciclului Ratele de participare în învăţământul primar şi în cel secundar gimnazial (10-14 ani) aflaţi în afara sistemului de educaţie inferior sunt, în continuare, reduse în România comparativ cu erau de 3% şi de 11%.244 În cazul copiilor ce trăiesc în familie, media europeană, în ciuda unor îmbunătăţiri înregistrate în rata neşcolarizării era ceva mai ridicată în mediul rural ultimii ani. În 2012, rata de participare în învăţământul primar (4,3%) decât în mediul urban (3,7%), în timp ce pentru copiii a coborât până la 90,6% de la un maxim de peste 100%242 ce trăiesc în afara familiilor lor riscul neşcolarizării este de în 2005-2006, observându-se o disparitate constantă între aproape cinci ori mai mare în mediul urban decât în cel rural, ratele de cuprindere din mediul rural şi cel urban. După o mai ales în oraşele mijlocii şi mari. scurtă perioadă în care rata abandonului şcolar a scăzut, 242 „În anul şcolar 2003/2004, rata brută a cuprinderii şcolare pentru învăţământul primar şi secundar a crescut considerabil, până la aproape 100%, datorită aplicării prevederilor care stipulează începerea şcolii la 6 ani (determinând admiterea concomitentă a celor de 6 şi 7 ani în clasa întâi, în acest an şcolar). Ulterior acest indicator a scăzut gradual de la an la an.” (MECS, 2014: 49). 243 Institutul de Statistică al Unesco raportează că 6,3% dintre copiii de vârsta ciclului primar (7-10 ani) nu erau cuprinşi în sistemul de educaţie în 2009 (http:/ /data.uis.unesco.org). 244 Institutul de Statistică al Unesco raportează că 6,9% dintre copiii de vârsta ciclului gimnazial (11-14 ani) nu erau cuprinşi în sistemul de educaţie în 2009 (http://data.uis.unesco.org). Educaţie | 191 FIGURA 30: Rata cumulată a abandonului şcolar până la ultima clasă în învăţământul primar şi cel secundar, România (%) 14.0 11.5 12.0 9.8 9.5 8.9 9.9 8.9 10.0 8.4 8.5 7.7 6.7 7.2 8.0 6.2 6.3 6.5 6.0 6.0 4.8 4.8 5.1 5.2 4.2 2.9 4.0 2.0 0.0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Educație primară Educație generală secundară inferioară /data.uis.unesco.org. Sursa: Institutul de Statistică al Unesco, http:/ Notă: Definiţie = proporţia elevilor dintr-o cohortă cuprinşi într-o anumită clasă într-un anumit an şcolar care nu mai sunt cuprinşi în următorul an şcolar. FIGURA 31: Numărul copiilor de 7-14 ani aflaţi în afara sistemului de educaţie, România 40.0 37.3 35.0 30.0 25.0 20.0 16.4 15.0 10.2 10.0 4.8 5.0 0.0 Copil cu vârsta 6-9 Copil cu vârsta 10-14 Copil cu vârsta între 10 Copil cu vârsta între 10 ani, care nu a fost ani, care nu a fost și 14 ani care a absolvit și 14 ani care a absolvit înscris la școală înscris la școală un nivel de educație un nivel de educație primară secundară Sursa: Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011, calcule ale Băncii Mondiale. Notă: Definiţie = copii ce se încadrează în vârsta şcolară oficială a ciclului primar care nu sunt cuprinşi nici în şcolile primare, nici în cele secundare. 192 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În rândul copiilor de 7-14 ani ce trăiesc în familie, copiii cu dintre copiii romi şi cei de altă etnie este semnificativă dizabilităţi, copiii romi şi cei săraci se confruntă cu un risc şi atunci când nivelul de educaţie al părinţilor este al neşcolarizării extrem de ridicat. Categoriile de copii ce acelaşi şi când aceştia provin din aceeaşi zonă prezintă cel mai mare risc de a nu participa sau absolvi geografică. • învăţământul obligatoriu sunt:245 • Copiii cu mulţi fraţi, din familii cu trei sau mai mulţi Copiii cu cel puţin o incapacitate completamente copii (6,8%). • invalidantă (55,4%) şi cei cu cel puţin o incapacitate semnificativă (20,4%) Copiii lipsiţi de ocrotire părintească, altfel spus cu • părinţi absenţi (5,4%). Copiii ale căror mame nu deţin o educaţie formală Copiii care au abandonat şcoala şi cei din afara educaţiei (22,7%) sau au terminat doar ciclul primar (10,6%) sunt, în general, concentraţi în anumite zone, mai ales în • Copiii romi (18,7%). Deşi nivelul de educaţie al mamei este un predictor relevant al participării şcolare, diferenţa dintre persoanele de etnie romă și cele de mediul rural sau în comunităţile urbane marginalizate ce includ, uneori, un procent ridicat de romi. Pe lângă faptul că părăsirea timpurie a şcolii sau neşcolarizarea afectează în mod disproporţionat categoriile dezavantajate în ceea ce alte etnii este mare, chiar şi atunci când se păstrează priveşte şansele în viaţă, din cauza segregării aceste două constant nivelul de educaţie al mamei. Discrepanţa FIGURA 32: Rata copiilor romi şi a celor de altă etnie de 7-14 ani aflaţi în afara sistemului de educaţie, în funcţie de mediul de rezidenţă şi nivelul de educaţie al mamei 0 5 10 15 20 25 30 35 3 Mame cu studii post-secundare, terțiare și peste 2 12 13 3 Mame cu studii profesionale: școală 2 profesională, de ucenici 11 9 3 Mame cu studii gimnaziale (5-8) 3 12 11 7 Mame cu studii primare (1-4) 7 19 17 14 Mame fără studii formale 14 31 27 Non-Romi - Urban Non-Romi - Rural Romi - Urban Romi - Rural Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011. Notă: Se iau în calcul doar copiii ce trăiesc în familie. 245 Rata totală a copiilor de 7-14 ani aflaţi în afara sistemului de educaţie, ce trăiesc în familie, a fost de 4%. Educaţie | 193 fenomene tind să acapareze anumite zone şi, în consecinţă, dintre cei din ciclul gimnazial se încadrează în categoria anumite şcoli, adesea în localităţile rurale cu mulţi romi. celor ce abandonează şcoala. Statistic vorbind, aceasta În judeţele Bihor şi Caraş-Severin, 50% dintre elevii ce înseamnă că doar aproximativ 50% dintre elevii înscrişi în au abandonat studiile în şcoala generală (clasele I-VIII) clasa I în şcolile cu o proporţie ridicată de copii dezavantajaţi proveneau din doar 5% dintre şcoli.246 termină opt clase. O situaţie similară îngrijorătoare a fost semnalată în Atlasul zonelor urbane marginalizate din Un studiu recent realizat în mai multe şcoli247 cu un procent România249 (vezi mai multe în Secțiunea 3.2.). În zonele ridicat de elevi dezavantajaţi a identificat o incidenţă foarte urbane marginalizate, proporţia copiilor cuprinşi în sistemul mare a eşecului şi abandonului şcolar în ciclul primar (peste de învăţământ este mai mică decât în altele, mai ales în 25%) şi o incidenţă şi mai mare în ciclul gimnazial (aproape cazul celor mai mari de 14 ani şi al copiilor de etnie romă 50%).248 În baza unei analize a situaţiilor şcolare, acelaşi (Tabel 32). studiu arată că 10% dintre elevii din ciclul primar şi 37% Cuprinderea în sistemul de învățământ a copiilor din zonele marginalizate ale României (%) TABEL 32:  România, urban Zone urbane marginalizate Grupa de vârstă Total Romi Total Romi Populaţia 0-5 ani 6 13.2 11.1 15.4 (% populaţia totală/ romi) 6-10 an 4.6 10.8 8.9 12.5 11-14 ani 3.7 7.9 6.8 8.9 15-19 ani 4.8 8.5 7.2 8.7 Cuprinşi în educaţie 6-10 ani 78.1 68.9 75.9 69.2 (% grupa de vârstă) 11-14 ani 97.7 77.3 90.8 77.4 15-19 ani 86.7 46.3 67.1 43.3 Sursa: Banca Mondială (2014: 18), pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011. Legea prevede gratuitatea învăţământului obligatoriu pentru Trebuie menţionat faptul că se cheltuie mult mai puţin pe toţi copiii, însă mecanismele de aplicare sunt ineficiente la educaţie în gospodăriile în care există şomeri, lucrători nivelul punerii în practică a prevederilor relevante. În ciuda informali, lucrători informali romi şi/sau doi sau mai mulţi existenţei prevederilor legislative, diverse studii privind copii. Acestea cheltuie mai puţin şi pe copil. De exemplu, copiii arată că învăţământul obligatoriu gratuit implică suma medie alocată lunar de către gospodăriile lucrătorilor o serie de costuri ascunse, inclusiv taxe precum fondul informali romi este sub 3 EUR pe copil. La polul opus, şcolii şi cel al clasei, care sunt sancţionate de lege.250 gospodăriile lucrătorilor formali scot din buzunar, în medie, Majoritatea familiilor cu copii alocă lunar, în medie, 30 de 56 EUR pe copil, în fiecare lună. Tocmai din cauza costurilor EUR251 pe copil pentru cheltuieli şcolare, inclusiv rechizite, ridicate ale educaţiei, părinţii din gospodăriile sărace şi manuale/ caiete, uniformă şi echipament sportiv, fondul vulnerabile declară, adesea, că se confruntă cu mari şcolii/ fondul clasei, evenimente organizate, transport dificultăţi în ceea ce priveşte înscrierea copiilor lor la şcoală, la/ de la şcoală, meditaţii şi alte contribuţii plătite şcolii. precum şi continuarea şi/sau terminarea studiilor. 246 Hatos (2011). Această concentrare se poate observa mai degrabă la nivel local sau inferior (sate sau mici zone marginalizate) decât la cel judeţean. Potrivit datelor recensământului din 2011, copiii de 7-14 ani aflaţi în afara educaţiei se regăsesc la nivelul tuturor judeţelor, cu procente ce variază de la minim 1% în Giurgiu la maxim 7,1% în Mureş (cu o medie naţională de 4%). În şapte judeţe, rata copiilor de 7-14 ani aflaţi în afara sistemului de educaţie depăşeşte 5 procente, mai precis în Arad, Bihor, Braşov, Cluj, Ialomiţa, Mureş şi Timiş. Totuşi, aceste şapte judeţe înregistrează doar 27% din totalul copiilor de 7-14 ani aflaţi în afara educaţiei, ceea ce denotă o concentrare limitată a fenomenului în anumite judeţe. 247 Aşa-numitele zone de educaţie prioritară, identificate în cadrul unui proiect implementat de UNICEF şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. 248 Jigău et al (2012). 249 Banca Mondială (Swinkels et al, 2014a). 250 Grădinaru et al (2010) şi Stănculescu şi Marin (2011). 251 Aceasta înseamnă în jur de 125 lei pe lună, cu o medie anuală de 1.500 lei. 194 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În consecinţă, deşi educaţia este obligatorie, problema – obţin performanţe mai slabe decât cele mai incluzive. copiilor din afara sistemului de învăţământ persistă. Însă, Prin urmare, responsabilii de politici din domeniul educaţiei aceasta nu a fost atacată de niciun program sau instituţie. naţionale trebuie să restrângă influenţa factorilor socio- Cercetarea calitativă întreprinsă pentru acest studiu de economici pe cât posibil, astfel încât să reducă inegalitatea fundamentare a evidenţiat faptul că, chiar şi atunci când şi să minimizeze riscul de eşec şi excluziune. Orientarea anumite cadre didactice şi/sau lucrători comunitari iau spre filiere educaţionale în baza abilităţilor ar trebui realizată iniţiativa şi identifică în comunitate copii de vârstă şcolară ce abia în etapele avansate ale educaţiei (cum ar fi cu ocazia nu sunt cuprinşi în educaţie, nu îi pot obliga să se înscrie sau admiterii în învăţământul superior) şi ar trebui să se pună să meargă la şcoală. Pentru a realiza în mod eficient dreptul un puternic accent pe asigurarea unei educaţii profesionale copilului la educaţie, aşa cum este prevăzut în Convenţia extensive şi dezvoltate la nivelul învăţământului secundar cu privire la Drepturile Copilului (art. 28), trebuie conceput superior şi post-secundar. şi implementat un program naţional care să vizeze copiii de vârsta învăţământului obligatoriu ce sunt în afara sistemului În România, învăţământul obligatoriu cuprinde zece clase. de educaţie, cu beneficii pentru toţi copiii din România. Cu toate acestea, învăţământul secundar superior include clasele IX-XII254 şi cuprindea în trecut patru filiere. Trei În România, este necesară îmbunătăţirea calităţii educaţiei dintre acestea sunt afiliate liceului: (i) filiera teoretică (cu atât la nivelul învăţământului primar, cât şi al celui secundar, două profiluri, uman şi real); (ii) filiera vocaţională (profil în vederea promovării incluziunii sociale. O educaţie a pedagogic, artistic, sportiv, militar şi teologic); (iii) filiera cărei calitate este suficient de bună pentru pregătirea tehnologică (agricultură şi servicii). A patra filieră era unei forţe de lucru calificate prezintă avantaje atât pentru învăţământul profesional şi tehnic (IVET). În 2009, când indivizi, cât şi pentru societate. Datele recente referitoare guvernul a dispus închiderea şcolilor de arte şi meserii, la evaluarea competenţelor în România au produs copiii care au ales sistemul IVET (şcolile profesionale) au rezultate inconsistente. Punctajele obţinute de România fost integraţi în filiera tehnologică. În consecinţă, în timp la testul PISA denotă evidente îmbunătăţiri în ultimele ce rata brută de cuprindere în liceu a crescut de la 72% trei runde de evaluare, însă România rămâne una dintre în 2008-2009 la 92,7% în 2012-2013, rata brută de ţările cu cele mai proaste performanţe din UE. În 2012, cuprindere în IVET a scăzut semnificativ de la 25,3% la 3% s-a constatat faptul că 41% dintre elevii români nu deţin în aceeaşi perioadă (Figura 33). Distribuţia elevilor pe sexe competenţe funcţionale de aritmetică şi 37% se confruntă este una echilibrată la toate nivelurile, cu excepţia IVET, ce cu analfabetism funcţional. Rezultatele obţinute de elevii are mai mare succes în rândul băieţilor, care au reprezentat de clasa a VIII-a la matematică în cadrul evaluărilor TIMMS 76% din totalul elevilor IVET în 2012-2013.255 şi PIRLS s-au încadrat într-o tendinţă negativă. Rezultatele elevilor români la ştiinţe au rămas, în mare parte, aceleaşi în Datele arată un declin major al participării şcolare între ultimele cinci runde de evaluare, asemenea celor obţinute finalul ciclului gimnazial şi începutul învăţământului la citire în ultimele trei runde.252 Variaţiile înregistrate la secundar superior (cu alte cuvinte, între clasa a VIII-a şi nivelul statutului socio-economic al elevilor pot oferi o a IX-a), mai ales în cazul celor din decila cea mai săracă. explicaţie parţială pentru diferenţele de la nivelul rezultatele Se remarcă o scădere şi mai consistentă a participării la testelor.253 Sistemele cu şcoli segregate – în special cele nivelul claselor din învăţământul secundar superior odată mai exclusive, în care elevii provenind din medii socio- ce acestea nu mai fac parte din învăţământul obligatoriu economice similare sunt adunaţi în aceleaşi şcoli sau clase (mai precis, între clasele a X-a şi a IX-a) în rândul celor mai sărace patru decile (Figura 34).256 252 Toate datele TIMMS şi PIRLS au fost accesate la adresa http:/ /timssandpirls.bc.edu/ la 26 august 2014. 253 De exemplu, 19,3% din variaţia înregistrată în rândul elevilor români la nivelul performanţelor la matematică în cadrul testului PISA este explicată de statutul socio-economic al elevului, peste media OCDE de 14,8%, fără a fi însă semnificativă. 254 La finalul clasei a XII-a, elevii susţin un examen de bacalaureat, ce poate fi repetat, dacă este cazul. 255 INS (2013a). 256 În liceele române, rata medie a abandonului şcolar a crescut de la 2,2% la 3,8% între 2009 şi 2011, fiind chiar mai ridicată la nivelul liceelor tehnologice (5,3% în 2011) şi în cele din mediul rural (în jur de 7% în clasa a XI-a în 2012). Educaţie | 195 FIGURA 33: Rata brută de cuprindere în liceu şi IVET (%) 100 85 90.8 94.6 92.7 80 72 66.4 60.5 54.7 60 40 27.6 26.8 25.8 25.3 15.8 20 7.8 1.8 3 0 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 Liceu Educație profesională Sursa: Banca Mondială (2014b). Notă: Chintile ale venitului total pe adult echivalent (folosind scala de echivalenţă a OCDE, modificată). FIGURA 34: Rata de cuprindere şcolară a copiilor din cele mai sărace patru decile în România 100 90 Cea mai săracă decilă (1) 80 Decilele 2-3 70 Decilele 4-5 60 Decilele 6-10 50 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Vârsta Sursa: Banca Mondial folosind date din ABF 2012-2013. Notă: Chintile ale venitului total pe adult echivalent (folosind scala de echivalenţă a OCDE, modificată). 196 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Elevii români abandonează liceul din diverse motive,257 Elevii ale căror mame au cel mult patru clase prezintă un principalul fiind însă lipsa mijloacelor financiare, în special risc de 25% de a renunţa la şcoală faţă de doar 2% în cazul în cazul copiilor din mediul rural. Motivele pentru care elevii elevilor ale căror mame au terminat liceul sau au studii abandonează liceul se încadrează în trei mari categorii: superioare. O regresie multiplă (Anexă Tabel 6.1) indică (i) pedagogice, (ii) financiare şi (iii) personale. Motivele de faptul că mediul de rezidenţă, venitul şi nivelul de educaţie ordin pedagogic ţin de calitatea slabă a educaţiei în licee, al mamei reprezintă factori semnificativi în ceea ce priveşte unde actul didactic este nesatisfăcător, conducând astfel părăsirea timpurie a şcolii, însă nivelul de educaţie obţinut elevii spre eşec şi abandon şcolar. Alte motive pedagogice de mamă este determinantul care influenţează cel mai mult sunt aşteptările scăzute ale părinţilor în ceea ce priveşte participarea copiilor la învăţământul secundar superior. Cu randamentul educaţiei, precum şi costurile de oportunitate alte cuvinte, dacă un copil termină învăţământul obligatoriu, mai ridicate ale participării. Cauzele financiare se referă acest lucru se datorează mai mult educaţiei mamei sale la costurile mari ale participării, altele decât taxele de (prin prisma sprijinului acordat şi a valorii ataşate educaţiei) şcolarizare, inclusiv costul cărţilor, al rechizitelor şi al decât banilor sau zonei geografice din care provine. transportului. Un studiu din 2014258 arată că 47,3% dintre Există numeroase evidenţe empirice potrivit cărora părinţii elevilor ce trăiesc în mediul rural au invocat lipsa dobândirea unor competenţe este benefică pentru individ resurselor financiare ca principalul motiv pentru care şi duce la numeroase realizări pe parcursul vieţii sale. De copiii lor nu îşi continuă studiile în învăţământul secundar exemplu, studiul privind competenţele adulţilor realizat de superior. Această constatare este în concordanţă cu un OCDE arată că adulţii foarte calificaţi au de două ori mai studiu din 2011 privind accesul şi egalitatea la nivelul multe şanse să fie angajaţi şi aproape de trei ori mai multe educaţiei superioare,259 potrivit căruia 38,3% dintre elevii şanse să câştige peste salariul mediu decât adulţii slab care au abandonat şcoala au declarat că principalul motiv calificaţi.260 În mod special, s-a constatat că inegalitatea l-au reprezentat constrângerile financiare pe care le implică înregistrată la nivelul competenţelor poate fi redusă prin frecventarea unui liceu. Motivele personale includ lipsa asigurarea unui puternic sistem profesional, mai ales în motivaţiei elevilor de a continua să studieze, evenimentele învăţământul secundar superior.261 Aceasta se datorează din viaţa lor, precum migraţia părinţilor, sarcinile precoce faptului că cei care deţin competenţe inferioare obţin sau căsătoria, intimidarea sau prejudecăţile din mediul performanţe mai bune în cadrul unor astfel de sisteme. şcolar şi/sau preferinţele limitate ale elevilor (de exemplu, Cu alte cuvinte, învăţământul profesional poate promova preferă să se bucure de diverse plăceri sau consum incluziunea. Pe de altă parte, s-a constatat că orientarea acum decât să amâne aceste lucruri pe mai târziu şi să timpurie spre un anumit profil sau filieră educaţională dobândească mai multe competenţe între timp). măreşte inegalitatea la nivelul competenţelor, fără a La nivel naţional, proporţia adolescenţilor de 15-18 ani prezenta avantajul eficacităţii educaţionale.262 necuprinşi într-o formă de învăţământ sau instruire a fost de Rata abandonului şcolar în învăţământul profesional şi tehnic 11% în perioada 2009-2012, constatându-se o discrepanţă constituie o preocupare aparte pentru responsabilii de politici substanţială între mediul urban (6%) şi cel rural (17%). Pe din România şi a inspirat unele modificări la nivel de politici. lângă mediul de rezidenţă, factori precum venitul şi educaţia În 2009-2010, guvernul a decis închiderea şcolilor de arte mamei influenţează major rata de părăsire timpurie a şi meserii din sistemul profesional şi tehnic, în principal din şcolii (Figura 35). De exemplu, în cazul adolescentelor din cauza slabei lor calităţi şi structuri. Aceasta a avut un impact localităţile rurale ale căror mame au cel mult studii primare, semnificativ în următorul an şcolar, când s-a înregistrat o rata de părăsire timpurie a şcolii este de 57% în gospodăriile rată a abandonului aproape dublă în rândul elevilor IVET, cele mai sărace, de peste două ori mai ridicată decât cea de la 8,6% în 2009-2010 la 19,8% în 2010-2011. Se poate înregistrată în gospodăriile cu venituri peste medie (25%). ca acest impact să fi afectat şi elevii din ciclul gimnazial cu Pe de altă parte, dacă situaţia financiară a elevilor se puţine şanse de succes în filiera teoretică/ academică şi care păstrează constantă, atunci educaţia mamei are un puternic e posibil să nu mai fi simţit niciun motiv pentru a rămâne în impact asupra riscului copilului de a părăsi timpuriu şcoala. 257 O analiză a factorilor determinanţi ai părăsirii timpurii a şcolii, la nivelul cererii şi ofertei, este prezentată în studiul Băncii Mondiale cu privire la părăsirea timpurie a şcolii, 2014: 26-28. 258 Bădescu et al (2014: 27). 259 Pricopie et al (2011). 260 OCDE (2013a). 261 Checchi et al (2014). 262 Checchi et al (2014). Educaţie | 197 FIGURA 35: Proporţia adolescenţilor de 15-18 ani necuprinşi într-o formă de învăţământ sau instruire, în funcţie de sex, mediu de rezidenţă, nivelul de educaţie al mamei şi decile de venit (%) 100 Boys 80 67 55 53 60 44 37 34 40 40 26 24 30 19 18 16 22 20 8 12 8 3 13 11 73 11 5 731 5 62 4 2 0 Decila 1 Decila 2 Decile Decile Decila 1 Decila 2 Decile Decile 3-4 5-10 3-4 5-10 Rural Urban 60 57 Girls Mame care au absolvit cel mult ciclul primar (1-4 clase) 44 42 Mame care au absolvit ciclul gimnazial (5-8 clase) 40 34 Mame cu studii secundare superioare (scurte): 27 30 şcoală profesională, de ucenici 25 22 18 17 Mame cu studii secundare superioare, 20 13 13 15 post-secundare sau terţiare 8 9 8 11 5 6 41 52 7 52 3 2 3 31 1 0 Decila 1 Decila 2 Decile Decile Decila 1 Decila 2 Decile Decile 3-4 5-10 3-4 5-10 Rural Urban Sursa: Calcule ale Băncii Mondiale în baza Anchetei bugetelor de familie 2009-2012 (date compilate). Note: Prima decilă cuprinde 10% din populaţie, cu veniturile cele mai reduse de la nivelul ţării. Decilele 5 până la 10 cuprind jumătate din populaţie, cu venituri medii spre mari. şcoală până la finalul ciclului gimnazial odată ce nu au mai secundar superior, cum ar fi cerinţele foarte mari ale avut la dispoziţie alternativa oferită de VET. În decembrie examenului de bacalaureat şi nerevizuirea pragului 2013, guvernul a modificat sistemul IVET printr-o ordonanţă veniturilor în cadrul programului de burse „Bani de liceu”. şi a oferit elevilor noi oportunităţi de a se înscrie în programe Prin urmare, un număr tot mai mare de absolvenţi ai clasei profesionale (şcoli profesionale) imediat după terminarea a VIII-a au ales şcolile profesionale, mai ales cei din medii clasei a VIII-a, la finalizarea ciclului gimnazial. Conform sărace şi dezavantajate, deoarece învăţământul profesional noilor norme, elevii nu mai trebuie să ajungă în învăţământul permite elevilor să dobândească rapid competenţe şi să secundar superior înainte de a avea acces la sistemul IVET.263 acceadă mai repede la piaţa muncii. Nivelul de participare la învăţământul profesional şi tehnic Creşterea atractivităţii IVET ar putea mări nivelul de iniţial (IVET – nivelurile educaţionale ISCED 3c) este încă cuprindere a elevilor. Adesea, elevii din ciclul gimnazial foarte scăzut, deşi în creştere. Pe de o parte, a fost creat defavorizaţi din punct de vedere socio-economic nu sunt Programul de burse profesionale cu scopul de a creşte informaţi corespunzător despre oportunităţile economice cererea la nivelul IVET Programul oferă 200 RON lunar pe care le au la dispoziţie absolvenţii de şcoli profesionale, oricărui elev care se înscrie în învăţământul profesional şi despre diferitele şcoli existente şi specializările acestora. tehnic. Pe de altă parte, câteva contrastimulente împiedică Aceasta este într-o oarecare măsură explicaţia pentru elevii să se înscrie în filierele academice ale învăţământului faptul că nu doar oferta este relativ limitată în domeniul 263 Banca Mondială (2014b: 26). 198 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI formării profesionale şi tehnice, ci şi cererea. Pentru a creşte VIII-a şi a IX-a, de la 20.000 în 2012 la 26.000 în 2013 şi la cererea la nivelul IVET, măsurile propuse în Cadrul strategic 51.000 în 2014-2015 (numărul stagiilor de practică a crescut PTS includ servicii de consiliere profesională în şcoli şi o la rândul său, până la 5.000 în anul şcolar 2014-2015). La promovare mai viguroasă a IVET în cadrul şi în afara şcolilor ora actuală, în momentul în care creează cursuri IVET, şcolile (de către profesori, consilieri şcolari, mediatori şcolari sau trebuie să prezinte un acord semnat de elevi şi familiile lor, mass-media), cu accent pe oportunităţile profesionale şi de şcoală şi una sau mai multe companii ce vor oferi stagii creşterea flexibilităţii educaţiei. elevilor. Fără acest document, Ministerul Educaţiei nu acordă şcolii aprobarea oficială pentru a crea cursul respectiv. Din În paralel cu aceste acţiuni menite să crească cererea, acest motiv, oferta şi calitatea cursurilor IVET depind puternic responsabilii de politici trebuie să întreprindă o serie de de interesul şi angajamentul companiilor faţă de formarea demersuri pentru a spori oferta şi relevanţa IVET. Multe dintre elevilor din acest sistem. şcolile profesionale existente oferă calificări şi competenţe ce nu răspund nevoilor pieţei muncii. Acesta este un alt motiv pentru care absolvenţii clasei a VIII-a din categoriile defavorizate nu aleg filiera profesională în învăţământul • Câteva acţiuni utile pe care ar trebui să le aibă în vedere responsabilii de politici în acest domeniu sunt: secundar superior. De exemplu, şcolile agricole din mediul rural se axează, în continuare, pe metodele de organizare şi tehnologiile agricole ce se pliază pe cerinţele marilor • Crearea unor programe de ucenicie în cadrul cursurilor IVET. întreprinderi, deşi fermele din România sunt, în prezent, relativ mici. Acest lucru se datorează dependenţelor istorice (dependenţelor de cale) şi constrângerilor materiale din cauza • Restructurarea curriculumului IVET astfel încât să pună accent pe câteva sectoare industriale cheie în fiecare regiune. • cărora şcolile nu îşi permit să îşi modernizeze infrastructura sau să îşi diversifice oferta. Cu toate acestea, s-a înregistrat Dezvoltarea unor programe naţionale de sponsorizare un oarecare progres la nivelul creşterii ofertei, în ultimii ani. împreună cu marile companii şi încurajarea Printr-o serie de ordine, guvernul a crescut numărul de parteneriatelor cu companiile private locale. locuri disponibile în şcolile VET pentru cei ce termină clasa a CASETA 30 Model de bună practică: Şcoala zona Braşov). Principalele activităţi ale şcolii profesională Kronstadt sunt prevăzute într-un acord de parteneriat şi cuprind selecţia şi instruirea personalului Cercetarea calitativă realizată pentru acest studiu de didactic, procesul de examinare, elaborarea fundamentare a dezvăluit două aspecte contradictorii. Pe curriculumului şi predarea cursurilor atât teoretice, cât şi de-o parte, există o cerere mare pentru lucrători calificaţi practice. În faza de admitere, studenţii trebuie să aleagă în toate judeţele şi localităţile în care au fost efectuate tipul de calificare de care sunt interesaţi, precum şi interviuri. Pe de altă parte, şcolile tehnice şi profesionale potenţialul angajator. din acele zone folosesc un curriculum depăşit, iar stagiile de practică la angajatori sunt insuficiente şi Şcoala Kronstadt funcţionează în locul vechii şcoli parţial irelevante, din moment ce elevii nu dobândesc profesionale, respectiv al Grupului Şcolar Industrial deprinderile necesare calificării pentru care se pregătesc. afiliat fabricii Rulmentul din Braşov până în 1997, când fabrica a fost declarată falimentară. O mare parte În acest context, Şcoala profesională Kronstadt din din fostul personal de la Rulmentul a fost angajată, România este un bun exemplu de program profesional începând din 2005, de nou înfiinţata întreprindere care poate instrui cu succes profesionişti de top, Schaeffler, satisfăcând astfel parţial cererea companiei îmbunătăţindu-le perspectivele de angajare. Şcoala internaţionale pentru o forţă de muncă calificată. Cu prezintă o rată de angajare după absolvire apropiată toate acestea, personalul a trebuit instruit în tehnici de 100%. Consiliul de administraţie al şcolii este de producţie moderne, chiar dacă mulţi dintre ei alcătuit din reprezentanţi ai 12 mari antreprenori activi se apropiau de vârsta de pensionare, iar proaspeţii pe piaţa locală (majoritatea angajatorilor operează în Educaţie | 199 CASETA 30 (continuare) absolvenţi ai sistemului educaţional nu deţineau evaluarea aptitudinilor tehnice/ practice relevante calificări relevante. Potrivit unui studiu local realizat pentru meseria în cauză (cum ar fi concentrarea, pentru conducerea Shaeffler, anterior proiectului şcolii coordonarea şi dexteritatea). Elevii sunt pregătiţi în profesionale, curriculumul nu reflecta tehnicile moderne cadrul unor programe de doi ani (începând cu clasa de producţie, iar practica în laborator era insuficientă. a X-a) sau trei ani (începând cu clasa a IX-a), putând Pentru a compensa lipsa de angajaţi instruiţi, a fost alege între specializări precum operator la maşini-unelte fondată Şcoala Kronstadt. Shaeffler angajează în jur de cu comandă numerică (profilul cel mai răspândit), jumătate dintre absolvenţii şcolii, chiar dacă nu este cea electromecanic maşini-unelte, operator instalaţii mai mare companie implicată în proiect. industriale, sculer matriţer sau confecţioner articole din piele. Ocazional, şcoala oferă cursuri de pregătire Şcoala a început să funcţioneze în 2012, când primăria a de şase luni pentru adulţi, iar perspectiva unei angajări construit o nouă clădire, iar companiile au dotat sălile de preferenţiale atrage şi absolvenţi de studii superioare. clasă. În prezent, Consiliul Local este în curs de renovare a atelierului şcolii, în timp ce firmele participante vor Fiecare elev al Şcolii Kronstadt trebuie să semneze un furniza echipamentul tehnic. Principalele aspecte contract care, printre alte condiţii obligatorii, impune o caracteristice ale Şcolii Kronstadt includ: (i) standarde rată a prezenţei de 95%. Curriculumul este adaptat la pedagogice şi tehnice înalte în ceea ce priveşte educaţia standardele şi cerinţele mediului economic, reflectând şi practica; (ii) instruire practică făcută atât de instructorii caracteristicile tehnologice ale procesului de producţie. angajatorilor, cât şi de personalul şcolii în unităţile Practica profesională este coordonată de angajatori, angajatorilor, folosind echipamente performante; (iii) un cu un raport de un instructor şi un profesor la 12 elevi. certificat de calificare recunoscut la nivel internaţional; Ponderea pregătirii practice creşte treptat la nivelul (iv) transport la locul de muncă, masă şi regim de curriculumului şi ajunge în ultimii ani de studiu să fie internat pentru copiii care vin din alte zone susţinute de mai mare decât cea a cursurilor teoretice. De exemplu, angajatori; (v) un ajutor de 200 de lei pe lună plătit de practica ocupă 25% din timp în clasa a IX-a, ajungând angajatori pe durata studiilor, pe lângă alocaţia de 200 până la 75% în clasa a XI-a în programul de trei ani. de lei plătită din fonduri publice; (vi) o rată de angajare Prevederile contractului nu obligă absolvenţii să accepte după absolvire de aproape 100%, aşa cum ilustrează oferte de muncă de la companiile alese iniţial, dar acest şi rata de angajare a primei generaţii de absolvenţi, din lucru se întâmple de obicei datorită nivelului salarial 2014, care a fost de 93,7%. ridicat şi pachetelor extra-salariale. În prima generaţie de elevi nu au existat cazuri de abandon, deşi şase elevi Pentru a asigura o bază cât mai largă pentru selecţia s-au transferat la alte şcoli. Printr-un acord încheiat între elevilor, angajatorii desfăşoară activităţi de promovare şcoală şi o reţea privată de sănătate, se asigură îngrijire şi recrutare în şcolile generale şi prin intermediul medicală, sanitară şi activităţi de planificare familială, campaniilor publice. Şcoala organizează un turneu de precum şi asistenţă psihologică şi profesională. promovare în judeţele în care îşi au sediile angajatorii. Mulţi elevi află de şcoală din vorbă în vorbă, foştii În cazul Şcolii Kronstadt, implicarea unor mari investitori angajaţi ai fabricii Rulmentul şi actualii angajaţi ai a contribuit semnificativ la stabilirea aranjamentelor Schaeffler răspândind informaţia în nord-estul ţării şi instituţionale şi la oferirea constantă de sprijin financiar în alte zone mai îndepărtate, de unde sunt originari. şi tehnic. În acelaşi timp, Primăria Braşovului, unul Perspectivele educaţionale şi de angajare promiţătoare dintre cele mai dezvoltate oraşe din ţară din punct de ale şcolii atrag un număr mare de candidaţi în fiecare vedere economic, a asigurat 10 din cele 16 miliarde de an – de şase ori mai mare decât cele 375 de locuri lei ale investiţiei iniţiale. Pentru a înfiinţa şcoli similare alocate pentru anul şcolar 2014-2015, 60% dintre în alte zone urbane şi rurale mai puţin dezvoltate, va fi elevi provenind din alte judeţe decât Braşov, cum nevoie de sprijinul autorităţilor locale şi de elaborarea ar fi Iaşi, Maramureş, Buzău şi Vaslui. Examenul de unei strategii riguroase de recrutare a antreprenorilor, admitere combină întrebările de cultură generală din împreună cu strategii clare legate atât de sistemul diverse domenii (cum ar fi logică şi matematică) cu educaţional, cât şi de serviciile de pe piaţa muncii. 200 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Îmbunătăţirea calităţii IVET constituie o prioritate cheie pentru creşterea caracterului incluziv al acesteia. Rata • Restructurarea programelor IVET ţinând cont de elevii cu risc crescut de abandon. • abandonului în IVET este cea mai mare dintre toate nivelurile de învăţământ. Bursa profesională, recent Monitorizarea prezenţei şi a performanţelor şcolare introdusă, se aşteaptă să acopere o parte din costurile ale elevilor în situaţie de risc. directe şi indirecte ale participării la învăţământul În România, este în curs de desfăşurare o reformă a profesional în cazul elevilor săraci şi al familiilor lor, dar sistemului de învăţământ profesional şi tehnic (VET), sunt slabe şanse să acopere aceste costuri la un nivel dar aceasta necesită analize suplimentare şi mai mult care ar permite reducerea semnificativă a abandonului, sprijin. Potrivit Cadrului strategic PTS264 (Banca Mondială, mai ales în rândul elevilor care au terminat cele zece clase 2014:60), reformele VET au în faţă două provocări majore: ale învăţământului obligatoriu. Mai mult, rata ridicată a (i) VET nu oferă competenţe tehnice de înaltă calitate abandonului în şcolile profesionale indică lipsa de implicare care să îi ajute pe elevi să acceadă la piaţa muncii şi (ii) şcolară a elevilor, care denotă la rându-i probleme legate nu furnizează un nivel corespunzător de competenţe de calitatea actului didactic, gradul de adaptare şcolară generice care să ofere elevilor un punct de plecare solid şi socială şi aşteptările elevilor. Absenţa unor programe pentru continuarea studiilor. În alte ţări, VET a devenit un profesionale adaptate la nevoile tinerilor deja activi pe mijloc eficient de reducere a părăsirii timpurii a şcolii şi de piaţa muncii (cum ar fi învăţământul seral şi programe de direcţionare spre învăţarea pe tot parcursul vieţii (IPV). În ucenicie) constituie o altă cauză a participării atât de reduse. România, s-au implementat câteva proiecte şi programe265 Câteva acţiuni pe care ar trebui să le aibă în vedere ce au obţinut unele rezultate încurajatoare. Cu toate responsabilii de politici pentru a îmbunătăţi calitatea IVET acestea, majoritatea acestor proiecte au fost intervenţii pilot sunt: la scară mică, fiind necesară o abordare mai amplă pentru a asigura implementarea integrală a acestor reforme. FIGURA 36: Cuprinderea în programe de educaţie de tipul „A doua şansă” (2007/2008-2012/2013) 5 4 Primar - Rural 3 Secundar inferior - Rural 2 Primar - Urban 1 Secundar inferior - Urban 0 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 Sursa: Banca Mondială (2014b) în baza datelor furnizate de Ministerul Educaţiei. 264 Banca Mondială (2014b: 60). Cadrul strategic PTS include două măsuri ce vizează creşterea atractivităţii şi relevanţei VET. Acestea sunt: (i) restructurarea parcursurilor VET în sensul creşterii flexibilităţii şi permeabilităţii şi reformarea curriculumului şi (ii) organizarea de cursuri de formare pentru profesori şi management. 265 În diverse domenii: pregătirea profesorilor, dezvoltare curriculară, conectarea VET la nevoile pieţei, deschiderea şcolilor către comunitate şi mediul de afaceri, elaborarea şi monitorizarea planurilor de acţiune ale şcolilor. De exemplu, vezi http:/ /www.tvet.ro/index.php/ro/proiecte-de-dezvoltare-a-invamantului-profesional-si-tehnic/88.html sau http:/ /www.tvet.ro/index. php/ro/proiecte-de-dezvoltare-a-invamantului-profesional-si-tehnic/191.html. Educaţie | 201 Educaţia de tipul „A doua şansă” reprezintă principala oarecare ameliorare în perioada 2002-2009, elevii din reformă implementată de Ministerul Educaţiei.266 Din Figura gospodăriile mai sărace (şi rurale) continuă să rămână 36 reiese că cele mai multe înscrieri la cursurile „A doua mult în urma colegilor lor mai înstăriţi în ceea ce priveşte şansă” se înregistrează în mediul urban, numărul cel mai parcurgerea învăţământului terţiar. mare prezentându-l ciclul gimnazial. Alte măsuri includ Câteva dintre acţiunile prioritare pe care ar trebui să le aibă introducerea cursurilor serale în învăţământul secundar şi a în vedere responsabilii de politici sunt: celor cu frecvenţă redusă în învăţământul primar şi secundar. Având în vedere numărul actual al copiilor sub 18 ani ce nu merg la şcoală, este esenţial să se găsească alternative adresate celor ce nu pot frecventa cursurile „A doua şansă” • Stabilirea unor parcursuri clare privind trecerea de la învăţământul profesional sau alte tipuri de învăţământ secundar la învăţământul terţiar • după ciclul gimnazial. VET de tipul „A doua şansă” este singurul program de acest gen disponibil după nivelul gimnazial. Înlocuirea derogărilor de la plata taxei de şcolarizare Totuşi, numărul mic al înscrierilor indică faptul că numeroşi acordate pe baza meritelor cu un set mai limitat de copii sub 20 de ani aflaţi în afara sistemului de învăţământ nu burse oferite în funcţie de nevoi • beneficiază de astfel de cursuri. Din totalul de 8.143 de elevi înscrişi în VET de tipul „A doua şansă” în anul şcolar 2012- Lansarea unui program de împrumuturi pentru 2013,267 două treimi (5.372) aveau minim 20 de ani. studenţi cât mai repede cu putinţă 2.4.3. Promovarea • Încurajarea instituţiilor de învăţământ terţiar să asiste studenţii din categoriile subreprezentate şi studenţii unui acces mai mare netradiţionali, inclusiv adulţii la învăţământul terţiar • Creşterea transparenţei informaţiilor legate de oportunităţile şi rezultatele educaţionale şi acordarea în cazul categoriilor de îndrumare adecvată studenţilor pentru a asigura alegerea informată a parcursului educaţional şi subreprezentate pentru a reduce rata abandonului. Principalele provocări întâmpinate de responsabilii de politici în domeniul învăţământului terţiar constă în creşterea 2.4.4. Îmbunătăţirea accesului, susţinerea participării, îmbunătăţirea calităţii şi creşterea relevanţei la nivelul acestui subsector. Înscrierea accesului la învăţare în învăţământul terţiar a scăzut cu 35%, de la 716.464 (în şi formare pe tot 2005/2006) până la 464.592 (în 2012/2013). Conform INS, în cazul studenţilor de 18 ani (vârsta de accedere la parcursul vieţii pentru educaţia terţiară), rata de cuprindere în învăţământul terţiar a scăzut cu 50% din 2005/2006 până în 2012/2013. În tinerii dezavantajaţi şi plus, ca peste tot în lume, în România există o puternică legătură între statutul socio-economic şi alegerea şi populaţia în vârstă de absolvirea educaţiei terţiare. În 2009, peste 50% dintre muncă tinerii români din grupa de vârstă 25-29 ani ce fac parte din chintila cea mai înstărită deţineau o diplomă universitară, în Participarea categoriilor dezavantajate la programe de timp ce la nivelul chintilei celei mai sărace rata de absolvire învăţare pe tot parcursul vieţii (IPV) este deosebit de a învăţământului terţiar, în aceeaşi grupă de vârstă, era scăzută. Obiectivul pentru România, aşa cum este prevăzut de doar 5% (în 2009). Cu toate că situaţia a cunoscut o în ţintele strategiei Europa 2020 a Uniunii Europene, este 266 Educaţia de tipul „A doua şansă” este furnizată de către Ministerul Educaţiei încă din 2001, cu accent pe tinerii cu vârste între 14 şi 24 de ani, cu scopul de a-i ajuta să termine studiile gimnaziale. Această abordare a fost ulterior extinsă pentru a cuprinde alte zone de educaţie. A fost conceput şi implementat un nou curriculum pentru educaţia de tipul „A doua şansă” în învăţământul primar şi cel secundar. S-au implementat în fază pilot programe „A doua şansă” care vizează în principal categoriile cu risc, mai ales populaţia romă. 267 Cu o alocare de 18.326 milioane RON în 2013. 202 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI creşterea ratei de participare a adulţilor (cu vârste între 25 şi 64 de ani) la IPV până la 10% în 2020. Între 2007 şi Copiii cu cerinţe educaţionale 2013, România nu a înregistrat niciun progres semnificativ speciale şi copiii cu dizabilităţi la acest capitol, rata crescând uşor de la 1,3% la doar 2%. În România, persoanele cu dizabilităţi sunt prinse într-un Rata din 2012 (1,4%) s-a aflat mult sub media UE-27 de cerc vicios al accesului limitat la educaţie, discriminării, 8,9%. România prezintă una dintre cele mai mici creşteri oportunităţilor reduse de angajare şi sărăciei.269 Mai multe medii din UE în acest domeniu şi nu reuşeşte să realizeze studii publicate în ultimii ani arată că diferitele programe progresele minime cerute de Comisia Europeană. Lipsa finanţate de guvern şi/sau UE cu scopul de a creşte resurselor financiare împiedică participarea la programele participarea persoanelor cu dizabilităţi la educaţie şi piaţa IPV, în special în cazul categoriilor dezavantajate. Într-un muncii au ameliorat prea puţin situaţia acestora.270 Aceasta studiu realizat de Banca Mondială în 2014, 22,8% dintre cei din cauza lipsei de sprijin din partea profesorilor, a părinţilor aproape 400 de actori implicaţi în învăţarea pe tot parcursul şi a angajatorilor, precum şi a lipsei unor acţiuni decisive vieţii în România au declarat că un obstacol pentru realizate de autorităţile locale şi centrale. creşterea participării este costul educaţiei şi al formării.268 Acesta reprezintă un factor foarte important la nivelul Sunt necesare o metodologie standardizată pentru politicii de incluziune socială deoarece IPV este esenţială statisticile anuale şi un mecanism dedicat de monitorizare pentru abilitarea celor ce se confruntă cu riscul excluziunii. permanentă şi fiabilă astfel încât să se poată documenta accesul la educaţie al copiilor cu cerinţe educaţionale Cadrul strategic pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii din speciale (CES) şi/sau dizabilităţi.271 Statisticile oficiale sunt România (2014) include anumite iniţiative şi măsuri menite realizate fragmentar de către numeroase departamente să crească nivelul de participare la IPV. Cadrul recomandă şi ministere, fiind colectate şi raportate sistematic doar de dezvoltarea serviciilor de consiliere cu privire la educaţie şi Direcţia pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap (DPH) formare adresate elevilor din învăţământul secundar superior şi de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor şi cel terţiar, adulţilor care au ieşit din sistemul de educaţie Copilului şi Adopţie (ANPDCA), ambele subordonate formală, solicitanţilor de locuri de muncă şi categoriilor Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi subreprezentate. Mai recomandă acordarea unor tichete Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV). Totuşi, aceste două şi burse şomerilor pentru a-i ajuta să îşi continue studiile. seturi de statistici nu sunt comparabile fiindcă ANPDCA Combinaţia de burse, tichete şi consiliere intensivă cu scopul include şi copiii din instituţii, în timp ce DPH nu are acces de a-i ajuta pe potenţialii cursanţi să facă alegeri corecte ar la astfel de date. Aşadar, la finalul lui 2013, DPH a raportat trebui să ducă la creşterea cererii de servicii IPV. un număr de 60.993 de copii cu dizabilităţi în România, în timp ce ANDPCA a declarat un număr de 70.647.272 Datele 2.4.5. Creşterea ANPDCA referitoare la participarea la educaţie a copiilor cu dizabilităţi sunt furnizate de către Direcţiile Judeţene accesului la educaţie de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC). de calitate pentru Ocazional, Ministerul Educaţiei publică, la rândul său, date legate de numărul copiilor cu dizabilităţi din şcoli, aşa cum copiii din grupurile a făcut-o de exemplu în cadrul răspunsului Guvernului României la chestionarul Biroului Înaltului Comisar ONU vulnerabile pentru Drepturile Omului (OHCHR) în legătură cu dreptul la educaţie al persoanelor cu dizabilităţi273, din decembrie 2013. Din nou, au existat diferenţe între datele oficiale Această secţiune vizează copiii cu cerinţe educaţionale furnizate de ANDPCA şi cele publicate de Ministerul speciale, copiii cu dizabilităţi, copiii romi şi copiii ce trăiesc în Educaţiei. În plus, o serie de studii au furnizat alte zonele rurale izolate. 268 Banca Mondială (2014c). 269 Guttman (2011). 270 Preda (coord., 2009), Szekely (2012), Tudorache et al (2013). 271 Vezi, de exemplu, Agenția Europeană pentru Dezvoltarea Educației Speciale (2009). 272 În decembrie 2013, DPH a raportat 60.993 de copii cu dizabilităţi, din care 31.740 copii cu dizabilităţi grave, 11.922 cu dizabilităţi accentuate, 16.494 cu dizabilităţi medii şi 837 cu dizabilităţi uşoare (MMFPSPV, Buletin statistic, decembrie 2013 http:/ /www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/dizabilitati_anul_2013.pdf). Pentru aceeaşi perioadă, ANPDCA a raportat 70.647 de copii cu dizabilităţi, din care 34.905 copii cu dizabilităţi grave, 13.861 cu dizabilităţi accentuate, 20.121 cu dizabilităţi medii şi 1.760 cu dizabilităţi uşoare (MMFPSPV, /www.copii.ro/alte_categorii.html). Buletin trimestrial privind copiii cu dizabilităţi, decembrie 2013 http:/ /www.crj.ro/userfiles/editor/files/Response%20by%20the%20Government%20of%20Romania.doc. 273 http:/ Educaţie | 203 statistici.274 În ceea ce priveşte copiii cu cerinţe educaţionale cooperează cu comisiile de orientare şcolară, organizate speciale (CES), nu există niciun sistem de monitorizare şi diferit, în funcţie de judeţ. Această comisie decide parcursul nicio agenţie guvernamentală nu publică rapoarte periodice şcolar al fiecărui copil cu dizabilităţi şi CES în învăţământul cu privire la situaţia acestora. Unii copii cu CES prezintă şi preşcolar, primar şi secundar şi eliberează un certificat prin dizabilităţi, însă majoritatea sunt copii superdotaţi sau, mai care recomandă tipul de şcoală pentru fiecare ciclu de patru frecvent, copii cu tulburări de comportament sau întârzieri ani (ciclul primar, secundar inferior şi superior), precum şi de dezvoltare asociate traiului în familii extrem de sărace. recomandări pentru un plan de servicii adresat fiecărui copil. Şi opusul este valabil, şi anume unii copii cu dizabilităţi Potrivit legislaţiei naţionale, copiii şi tinerii cu dizabilităţi pot prezintă şi cerinţe educaţionale speciale, dar nu toţi (cu alte beneficia de educaţie în şcolile de masă, în şcolile speciale cuvinte, majoritatea acestor copii au un handicap fizic, nu sau în clase speciale integrate în şcolile de masă. În teorie, şi unul mental sau intelectual). Din cauza lipsei unor date opţiunea cea mai potrivită pentru fiecare copil este aleasă consistente, este imposibil de analizat relaţia dintre aceste de familia acestuia, care se consultă cu comisia de orientare două categorii de copii (cu CES şi/sau dizabilităţi) sau şcolară de la nivel judeţean. În temeiul legislaţiei române, de cuantificat nivelul actual al participării lor la educaţie. gradul şi tipul de handicap al copilului ar trebui să determine Ponderea persoanelor cu dizabilităţi în populaţia totală parcursul şcolar ales. Cu toate acestea, în timpul studiului a României este estimată undeva la 3,5%. Dintre aceste calitativ realizat în cadrul acestui proiect, au fost evidenţiate persoane, sub 10% sunt copii, ceea ce înseamnă că diverse probleme de către profesioniştii din domeniul incidenţa dizabilităţii în rândul copiilor din România pare a educaţiei, educaţiei speciale şi protecţiei copilului, de către fi mult mai scăzută decât nivelul mondial de aproximativ ONG-uri şi familiile copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi: 10%. Este posibil ca acest lucru să se datoreze problemelor întâmpinate de autorităţile române în încercarea de a identifica toate cazurile de dizabilitate.275 Aceste probleme sunt, în mare parte, cauzate de eforturile eşuate ale • Serviciul de evaluare complexă al DGASPC informează copiii cu dizabilităţi şi familiile lor despre existenţa comisiei de orientare şcolară, însă lasă la guvernului însoţite de stigmatul ataşat dizabilităţii, ceea ce latitudinea familiei decizia de a se prezenta sau nu face ca persoanele în cauză să nu-şi dorească să admită în faţa comisiei. Totodată, nu există un mecanism că au o dizabilitate.276 Aşa cum subliniază adesea literatura oficial prin care serviciul de evaluare complexă de specialitate din domeniul dizabilităţii, subraportarea să transmită comisiilor de orientare şcolară lista incidenţei dizabilităţii şi a cerinţelor educaţionale speciale completă a copiilor cu dizabilităţi, deşi acest lucru ar face ca mulţi copii cu nevoi să nu beneficieze de îngrijire şi facilita monitorizarea acestor copii şi a participării lor educaţie corespunzătoare. la educaţie. Aceasta înseamnă că deciziile legate de În vederea creşterii participării la educaţie a copiilor cu participarea şcolară a unui copil cu dizabilităţi revin dizabilităţi, evaluarea cerinţelor educaţionale speciale ar exclusiv părinţilor, fără niciun sprijin sau îndrumare. trebui îmbunătăţită şi corelată mai eficient cu evaluarea În consecinţă, un număr mare de copii cu dizabilităţi şi confirmarea anuală a dizabilităţilor copiilor de către rămân neşcolarizaţi. • DGASPC. În sectorul educaţiei, Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) răspund de Chiar dacă părinţii se prezintă la comisia de orientare, integrarea în sistemul de învăţământ a copiilor cu nevoi adesea aceasta nu ţine cont de părerile exprimate speciale. CJRAE au de asemenea sarcina de a oferi şcolilor, de copiii cu dizabilităţi şi familiile lor, ci tinde să îi părinţilor şi profesorilor sprijin şi asistenţă profesionistă direcţioneze spre şcolile speciale. Cu toate acestea, cu scopul de a asigura o educaţie incluzivă (Legea 1/2011, Legea educaţiei prevede educarea copiilor cu art. 99 (6)). În domeniul protecţiei copilului, serviciul dizabilităţi, în principal, în şcolile de masă (Legea de evaluare complexă din cadrul DGASPC confirmă 1/2011, Capitolul 2, art. 50). • diagnosticul copiilor cu dizabilităţi anual şi formulează propuneri pentru includerea lor în sistemul de învăţământ, Potrivit legislaţiei, un copil nu trebuie să posede un cu un plan special de recuperare. În ceea ce priveşte certificat de încadrare în grad de handicap pentru a fi şcolarizarea copiilor cu dizabilităţi, CJRAE şi DGASPC evaluat în vederea acordării de sprijin specific în şcoli 274 Vrăjmaș et al (2010). 275 Preda (coord., 2009) și Hatos (2010). 276 UNICEF (2007). 204 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI (fie de masă, fie speciale). Identificarea copiilor cu orientare şcolară elevii adolescenţi cu rezultate CES se face prin intermediul unui serviciu de evaluare şcolare slabe, în special pe cei dintr-un mediu specială ce funcţionează în cadrul CJRAE. Includerea familial defavorizat sau cei cu tulburări de copiilor cu CES în şcolile de masă sau cele speciale se comportament, în principal pentru că nu sunt decide de către comisiile de orientare şcolară. Părinţii, pregătiţi să facă faţă acestor cazuri dificile, iar educatorii (din creşe sau grădiniţe), profesorii, psihologii şcolile nu au consilieri sau psihologi care să ofere şcolari şi/sau alţi profesionişti ce lucrează cu copilul sprijin propriu-zis acestor copii. • într-o anumită etapă a dezvoltării sale sunt cei care solicită evaluarea copilului de către CJRAE. Evaluarea Sarcina monitorizării situaţiei copilului pe parcursul şi orientarea copiilor cu CES (mai ales a celor fără întregii sale educaţii ar trebui atribuită în mod clar dizabilităţi) sunt denaturate de următoarele practici: uneia sau mai multor agenţii relevante, cum ar fi •  Adesea, părinţii se simt „ruşinaţi” de faptul că au CJRAE, şcolile sau inspectoratele şcolare. Situaţia un copil cu cerinţe educaţionale speciale, aşadar trebuie (re)evaluată constant şi orice măsuri de sprijin nu contactează comisia de orientare şcolară, chiar trebuie ajustate periodic la nevoile în schimbare ale dacă semnele sunt evidente.277 copilului. •  Părinţii cu un nivel scăzut de educaţie nu sunt întotdeauna în măsură să recunoască semnele CES şi preferă să spună că respectivului copil „nu îi • Mulţi copii cu dizabilităţi complexe termină învăţământul obligatoriu, dar nu reuşesc să treacă examenele necesare pentru a accede la nivelul place şcoala”, lăsându-l mai degrabă să renunţe la secundar superior sau examenul de bacalaureat, în studii decât să caute o soluţie alternativă care să fie principal din cauza lipsei unor servicii de sprijin (cum în interesul superior al copilului. ar fi consilierii) şi a neadaptării curriculumului şi a Uneori, părinţii din gospodăriile extrem de sărace •  planurilor de intervenţie personalizate la nevoile lor. află că în şcolile speciale se acordă elevilor diverse Astfel, una dintre cele mai serioase probleme cu care prestaţii în natură şi servicii de sprijin (precum se confruntă persoanele cu dizabilităţi este trecerea alimente, îmbrăcăminte şi rechizite) ce nu sunt de la un ciclu de învăţământ la altul. În aceste etape, disponibile în şcolile de masă. În încercarea de este necesar un plus de coordonare între diferitele a obţine aceste beneficii, contactează comisia organisme implicate, inclusiv serviciul de evaluare de orientare şcolară. În multe cazuri, copiii lor complexă şi comisia de orientare şcolară. În mod sunt acceptaţi pentru că prezintă o întârziere de similar, comisia de orientare şcolară trebuie să ia dezvoltare de doi ani ca urmare a traiului în sărăcie în calcul programele de formare profesională sau extremă, fără sprijin şi îngrijire corespunzătoare, cursurile oferite de şcolile profesionale. într-un mediu ostil şi nestimulator. Dezvoltarea unei culturi incluzive în şcoli şi comunităţi este Unii profesori, mai ales cei din şcolile şi clasele •  esenţială pentru creşterea participării copiilor cu dizabilităţi de vârf, care se concentrează excesiv pe la educaţie şi încurajarea integrării lor în şcolile de masă. performanţele şcolare, tind să îndrume spre Diferite cercetări, rapoarte şi interviuri cu familiile copiilor cu comisia de orientare şcolară orice copil din dizabilităţi ilustrează problemele cheie cu care se confruntă familiile cu venituri mici sau cu probleme care este familiile în momentul în care copiii lor cu dizabilităţi intră în repartizat clasei lor, adesea cu sprijinul familiilor sistemul de învăţământ.278 S-a dovedit că educarea copiilor celorlalţi elevi. cu dizabilităţi în şcolile de masă nu este uşoară, mai ales Sunt profesori care îndrumă spre comisia •  pentru că mulţi profesori şi familiile copiilor fără dizabilităţi de orientare şcolară unii dintre elevii lor cu sunt împotriva prezenţei lor în şcoli. Nu există o cultură a rezultate slabe, în condiţiile în care profesorii pot incluziunii în şcoli, nici respect pentru diferenţe sau pentru primi bonusuri anuale de performanţă pentru maximizarea potenţialului individual. Accentul, la nivelul identificarea copiilor cu CES şi integrarea acestora învăţământul românesc, pe competiţie şi cunoştinţe, dublat în clasele lor. de sistemul de notare, pune o mare presiune pe elevi, •  Profesorii tind să îndrume către comisia de profesori şi familii. Părinţii copiilor cu dizabilităţi au invocat 277 UNICEF (2012: 42). Educaţie | 205 frecvent această atitudine ca fiind principalul obstacol Guvernul ar trebui să scrie şi să adopte o lege privind pentru accesul la educaţie al copiilor lor. Aceasta înseamnă educaţia incluzivă, conform recomandării Biroului Înaltului că preferă, de multe ori, să îşi trimită copiii la şcoli speciale Comisar ONU pentru Drepturile Omului (Caseta 31). atâta timp cât găsesc un parcurs educaţional adecvat Cadrul legislativ ce reglementează accesul la educaţie pentru copilul lor în acest sector. Pentru a promova o cultură al persoanelor cu dizabilităţi este vast şi acoperă toate mai incluzivă la nivelul şcolilor, responsabilii de politici ar aspectele educaţiei, de la nivelul preşcolar până la trebui să aibă în vedere următoarele acţiuni: învăţământul terţiar şi formarea profesională (vezi Anexa • 6, Secțiunea II). România a ratificat Convenţia ONU privind Crearea unor noi programe de formare a părinţilor, Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (CDPD) în decembrie a îndrumătorilor şi a personalului didactic cu privire 2010, însă nu a transmis încă Comitetului ONU pentru la interacţiunea şi asistarea copiilor cu CES şi/sau Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi un raport naţional dizabilităţi, eventual prin utilizarea fondurilor din cadrul oficial referitor la implementarea Convenţiei (aşa cum ar fi Programului Operaţional Capital Uman (POCU). trebuit să o facă în 2013). Dreptul persoanelor cu dizabilităţi • la educaţie în şcolile de masă este prevăzut în art. 24, Includerea temei referitoare la toleranţa faţă alin. 2 lit. (a) al CDPD, potrivit căruia niciunui elev nu i se de persoanele cu dizabilităţi şi la diversitate în poate refuza accesul la învăţământul general din cauza curriculumul şcolar pentru a reduce stigmatul şi dizabilităţii. Ca o măsură anti-discriminare, această „clauză respingerea ce însoţesc dizabilitatea şi CES. de ne-respingere” produce efecte imediate. Responsabilii Colaborarea dintre profesori şi familii trebuie întărită. În de politici ar trebui să asigure adoptarea unei noi legi a momentul de faţă, nu există un cadru pentru un parteneriat educaţiei care să cuprindă, în mod explicit, o „clauză de efectiv şi constructiv între profesori şi părinţii elevilor lor, ceea ne-respingere” ce interzice neacceptarea în şcolile de masă ce înseamnă că aşteptările de ambele părţi sunt deseori a elevilor cu dizabilităţi şi garantează continuitatea educaţiei nerealiste şi influenţate de concepţii greşite şi prejudecăţi. acestora. Ar trebui să se elimine evaluările centrate pe Ar fi indicat ca responsabilii de politici să ia în considerare deficienţe, realizate actualmente, pentru repartizarea posibilitatea mandatării sarcinii creării unor mecanisme elevilor în şcoli şi, în schimb, ar trebui evaluaţi elevii cu instituţionale solide în şcoli (cum ar fi asociaţii ale părinţilor/ dizabilităţi pentru a le identifica nevoile de sprijin în scopul profesorilor), care ar facilita stabilirea unei relaţii de încredere, participării lor efective la şcolile de masă. Ministerul Muncii, cooperare şi dialog între profesori şi părinţi. Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice este în curs de elaborare a unei Strategii privind incluziunea socială CASETA 31 Oportunitatea introducerii unei legi privind cu obiective măsurabile. Statele ar trebui să educaţia incluzivă creeze programe de pregătire a profesorilor, să înfiinţeze fonduri pentru realizarea adaptării În 2013, Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile rezonabile, să pună la dispoziţie materiale Omului a realizat un Studiu tematic privind dreptul la accesibile, să promoveze medii incluzive, să perfecteze educaţie al persoanelor cu dizabilităţi. Citatul de mai jos metodele de testare, să promoveze transferul din şcolile este preluat din secţiunea de concluzii şi recomandări a speciale în şcolile de masă, să promoveze monitorizarea raportului respectiv. cu ajutorul unor indicatori ai educaţiei incluzive, să „Statele ar trebui să înfiinţeze, prin legi privind educaţia acorde sprijin adecvat elevilor şi să utilizeze mijloacele de incluzivă, un sistem de educaţie incluzivă sub egida comunicare şi formatele corespunzătoare. Şcolile trebuie ministerelor educaţiei, care să interzică neacceptarea în finanţate adecvat, în timp ce disponibilitatea resurselor nu şcolile de masă pe criterii de dizabilitate şi să prevadă ar trebui să stea la baza refuzului accesului la dreptul la adaptarea rezonabilă a condiţiilor. În baza unui plan educaţie pentru un elev cu dizabilitate.” de transformare, ar trebui să se stabilească un cadru Sursa: OHCHR (2013). de implementare a unui sistem de educaţie incluzivă, 278 De exemplu, Horga și Jigău (2010), Ghergut (2011), Toth (2013), Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (2013) și Chiriacescu (2014). 206 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI a persoanelor cu dizabilităţi (2015-2020). afara sistemului de învăţământ în România. Familiile şi ONG-urile trag un semnal de alarmă cu privire la metodele Copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES) şi copiii cu necorespunzătoare folosite actualmente de multe şcoli (de dizabilităţi se numără printre categoriile cu cel mai mare risc masă şi speciale) pentru a cuprinde:281 de neşcolarizare, mai ales în mediul rural. Aşa cum indică şi Recensământul din 2011, unul din trei copii de 7-14 ani cu o incapacitate invalidantă (totală sau parţială) fie nu a fost • Copiii cu tulburări din spectrul autismului niciodată înscris la şcoală, fie a abandonat studiile. Potrivit datelor oficiale, proporţia totală a copiilor cu dizabilităţi ce • Copiii cu probleme de comportament nu frecventează niciun tip de şcoală (de masă sau specială) • Copiii cu ADHD • variază între 24% şi 40%, în funcţie de sursa datelor.279 De asemenea, 5.191 de copii nu beneficiază de servicii de Copiii cu HIV/SIDA şi boli rare • sprijin educaţional, deşi au fost identificaţi ca având CES de către serviciul de evaluare al CJRAE. În plus, diverse studii Copiii cu dizabilităţi intelectuale grave arată că majoritatea copiilor cu dizabilităţi care nu merg la şcoală provin din mediul rural (vezi Tabel 33).280 Din aceste Copiii cu dizabilităţi complexe (cum ar fi deficienţe asociate date reiese clar că numeroşi copii cu dizabilităţi rămân în sau limitări funcţionale şi dependenţe complexe). Numărul copiilor români cu dizabilităţi neşcolarizaţi, în funcţie de gradul de handicap, grupa TABEL 33:  de vârstă şi mediul de rezidenţă, 2011 Grad de handicap 3-6 ani 7-10 ani 11-14 ani Rural Urban Total Handicap uşor 364 23 33 236 184 420 Handicap mediu 1,490 364 393 1,081 1,166 2,247 Handicap accentuat 1,211 479 521 1,266 945 2,211 Handicap grav 3,805 2,454 2,369 4,867 3,761 8,628 Total 6,870 3,320 3,316 7,450 6,056 13,506 Sursa: UNICEF (2012: 25). Notă: Numărul total al copiilor cu dizabilităţi la acea vreme era de 60.269, potrivit statisticilor oficiale ale DPH Creşterea numărului programelor de formare profesională vocaţional special mai accesibil persoanelor cu dizabilităţi adresate adolescenţilor cu dizabilităţi în funcţie de ar creşte oportunităţile de angajare ale acestora, având în capacităţile lor şi de oportunităţile existente pe piaţa muncii vedere că multe dintre ele urmează în prezent acest parcurs a devenit o necesitate. Un studiu de cercetare realizat în educaţional. Cu toate acestea, în practică, rata ocupării 2009282 arată că procentul persoanelor cu dizabilităţi cu forţei de muncă nu este mai mare în rândul persoanelor vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, fără o educaţie formală, cu dizabilităţi ce termină o şcoală profesională, în principal era de şapte ori mai mare decât în rândul populaţiei totale, pentru că învăţământul profesional nu este adaptat şi iar rata abandonului după ciclul primar era de două ori mai nu ţine cont de capacităţile persoanelor sau de cerinţele ridicată. Studiul a constatat, de asemenea, că doar 17,5% pieţei. Actualul sistem de formare profesională adresat dintre persoanele cu dizabilităţi din această grupă de vârstă persoanelor cu dizabilităţi le califică în profesii sau activităţi a terminat liceul şi doar 8,3% au urmat studii superioare. ce nu mai au căutare pe piaţa muncii sau în ocupaţii pe În acelaşi studiu se afirmă că învăţământul profesional şi care persoanele cu dizabilităţi nu le pot realiza în mod 279 Aceste date au fost furnizate de Ministerul Educaţiei în cadrul răspunsului Guvernului României la chestionarul OHCHR în legătură cu dreptul la educaţie al persoanelor cu dizabilităţi, decembrie 2013. 280 UNICEF (2012). 281 Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (2013). 282 Fundaţia Motivation şi Societatea Academică din România (2009). Educaţie | 207 corespunzător. Prin urmare, majoritatea dintre puţinii Creşterea incluziunii persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa tineri cu dizabilităţi care reuşesc să obţină o calificare muncii va presupune o mai bună participare a acestora se confruntă cu provocări majore în găsirea unui loc de la educaţie, lărgind spectrul programelor de învăţare pe muncă. În concluzie, responsabilii de politici ar trebui să tot parcursul vieţii şi flexibilizând sistemele de calificare. se gândească la crearea şi implementarea unor noi filiere În prezent, persoanele cu dizabilităţi au foarte puţine profesionale în învăţământul secundar superior, eventual oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii şi de educaţie cu finanţare europeană, în cadrul cărora să se ofere continuă. Doar 1,5% dintre adulţii cu dizabilităţi erau implicaţi persoanelor cu dizabilităţi calificări adecvate şi căutate de într-un program de formare continuă în 2008, o proporţie proiectele de economie socială. 283 egală cu cea înregistrată la nivelul populaţiei totale în România, dar mult mai scăzută decât media UE-28 de 9,3%. CASETA 32 Reţeaua educaţională disponibilă la ora România. Comisia naţională pentru actuală copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi din alternative educaţionale reglementează aceste şcoli alternative. • România Şcoli profesionale (şcoli vocaţionale) • În prezent, copiii şi tinerii cu dizabilităţi au la dispoziţie următoarele unităţi de învăţământ: Şcoli profesionale speciale • Grădiniţe, şcoli, licee, şcoli postliceale de masă (cu sau fără cadre didactice de sprijin sau itinerante) • • Licee tehnologice speciale Centre de educaţie incluzivă. • • Grădiniţe, şcoli, licee, şcoli postliceale speciale Centre de zi (cu o componentă educaţională) În cazul unor nevoi mai specifice, persoanele cu • dizabilităţi pot beneficia de educaţie de masă sau Educaţie specială integrată, ce constă în: (i) clase specială fie la domiciliu, fie în grupe sau clase organizate speciale integrate în grădiniţele, şcolile şi liceele în spitale şi centre de reabilitare (pentru copiii ce suferă de masă sau (ii) integrarea individuală a copiilor de boli cronice sau cei care au nevoie de o perioadă de cu CES în clasele de masă • reabilitare/ spitalizare de maxim patru săptămâni). Şcoli alternative create de ONG-uri sau instituţii Sursa: Legea educaţiei 1/2011 şi Ordinul 3283/2012 al publice (de exemplu, Freinet, Montessori, Ministerului Educaţiei. pedagogia curativă, Planul Jena, Step by Step şi Waldorf) ce aplică curriculumul existent acreditat pentru aceste metode educative alternative în 283 Vezi, de exemplu, Agenția Europeană pentru Dezvoltarea Educației Speciale (2006). 208 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI FIGURA 37: Numărul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în şcolile din România, 1999-2013 60 53.4 Nr. elevi în școli speciale 48.2 Nr. elevi cu dizabilități în școli de masă 37.9 40 29.4 27.6 27.9 28.9 27.4 25.9 20 16.3 17.4 12.8 14.2 14.2 10.8 11.5 5.7 1.1 0 '99/'00 '00/'01 '01/'02 '02/'03 '03/'04 '04/'05 '05/'06 '06/'07 … 'Dec '13 Sursa: Vrăjmaș et al (2010: 70), actualizat în decembrie 2013 cu datele furnizate de Ministerul Educaţiei în cadrul răspunsului Guvernului României la chestionarul OHCHR în legătură cu dreptul la educaţie al persoanelor cu dizabilităţi. S-a înregistrat un progres în tranziţia copiilor cu CES şi/ Educaţională (CJRAE) astfel încât acestea să devină sau dizabilităţi din şcolile speciale în cele de masă, care ar adevărate centre de resurse pentru educaţia incluzivă trebui să continue şi în următorii ani. Începând cu 1998, au ar constitui o realizare majoră în domeniul educaţiei fost luate câteva măsuri lăudabile legate de transferarea copiilor cu dizabilităţi. CJRAE, finanţate corespunzător mai multor elevi cu dizabilităţi în clase normale. Reforma şi dotate cu personal profesionist şi servicii de sprijin consistentă de la nivelul politicilor din anul 2000 a conferit disponibile tuturor şcolilor şi familiilor din judeţ, ar putea Ministerului Educaţiei rolul de a asigura incluziunea contribui enorm la promovarea şi dezvoltarea educaţiei copiilor cu CES în şcolile de masă. Patru ani mai târziu, incluzive. De exemplu, CJRAE pun deja la dispoziţie Ministerul a emis un ordin menit să încurajeze şcolile să centre logopedice interşcolare, precum şi centre de înscrie copiii cu CES (Ordinul nr. 5379/25.11.2004). Prin asistenţă psihopedagogică, ce oferă servicii de consiliere urmare, numărul elevilor cu CES din şcolile speciale s-a profesorilor, elevilor şi familiilor. În 2013, bugetul alocat redus la jumătate (de la 53.000 în 2000 la sub 26.000 în CJRAE a fost de 460.372 milioane de RON pentru 2013), în timp ce numărul elevilor cu CES înscrişi în şcoli sprijinirea a 16.609 de copii cu CES. normale a depăşit 17.000 la finalul lui 2013 (Figura 37). Guvernul ar trebui să sprijine transformarea şcolilor Actualele prevederi legislative (Legea 1/2011, Capitolul 2, speciale în centre de resurse în scopul incluziunii, care art. 50) recomandă ca majoritatea copiilor cu dizabilităţi să ofere asistenţă pedagogică şcolilor de masă. Acestea să fie educaţi în şcolile de masă. În plus, potrivit datelor ar urma să apeleze la expertiza profesorilor din şcolile oficiale, 5.191 de elevi identificaţi ca având nevoie de sprijin speciale ca o modalitate mai degrabă de susţinere a educaţional special nu primesc acest suport educativ educaţiei copiilor cu dizabilităţi în cadrul şcolilor de masă individualizat (probabil din cauza numărului insuficient al decât de menţinere a segregării. Cu toate că reforma profesorilor de sprijin) şi 1.137 de elevi sunt şcoliţi acasă. demarată în anul 2000 a vizat modernizarea sectorului Este important de evidenţiat faptul că închiderea şcolilor educaţiei speciale, procesul nu a fost finalizat, iar şcolile de arte şi meserii a dus la scăderea numărului de elevi speciale au în momentul de faţă mai puţine resurse, cu CES înscrişi în învăţământul profesional special, de la angajaţi şi oportunităţi de modernizare decât în primii 12.468 în 2000 la 2.094 în 2012, continuând să scadă ani ai reformei. Anii de austeritate economică (2008- până la 1.628 în 2012-2013. 2013), alături de blocarea posturilor în sistemul public, Investirea în Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă au contribuit semnificativ la apariţia acestei situaţii Educaţie | 209 dificile. Numărul şcolilor speciale a fost de asemenea Va fi de asemenea necesară adaptarea tehnologiei redus treptat, de la 180 în 2006 la 167 în 2013. Aceste informaţiei folosite de actualele şcolile pentru a integra şcoli sunt, în general, situate în principalele oraşe ale copiii cu CES şi/sau dizabilităţi. Informaţiile uşor de citit, fiecărui judeţ şi administrează structuri rezidenţiale pictogramele şi spaţiile de învăţare speciale pentru copiii pentru găzduirea copiilor din localităţile învecinate. Având cu cerinţe educaţionale complexe sunt rare în şcolile în vedere numărul mare de copii cu dizabilităţi grave şi de masă. Mai mult, nu există dispozitive sau tehnologii accentuate (aproape 44.000 de copii ce trăiau în familie asistive,284 cu excepţia şcolilor care integrează deja copii la finalul lui 2013), este evident că aceste şcoli speciale cu dizabilităţi senzoriale. În plus, şcolile de masă nu sunt insuficiente şi, în consecinţă, un număr mare de copii beneficiază de interpreţi în limbajul mimico-gestual şi, cu dizabilităţi complexe rămân la ora actuală în afara prin urmare, copiilor cu deficienţe de auz sau dizabilităţi sistemului de învăţământ. senzoriale asociate le este foarte greu să funcţioneze într-o astfel de şcoală. Un program naţional de introducere Este absolut necesar să se extindă şi să se adapteze a tehnologiilor asistive în şcoli ar aduce serioase avantaje sistemele de transport disponibile copiilor cu dizabilităţi. copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi. Transportul adaptat nu este disponibil pe întreg teritoriul ţării şi, astfel, mulţi copii cu dizabilităţi neuromotorii sau Şcolile speciale acordă servicii sociale, medicale sau asociate nu pot merge la şcoală, cu excepţia cazurilor în de reabilitare, spre deosebire de cele de masă, unde care părinţii lor sau un ONG găsesc un mijloc de transport acest lucru se întâmplă foarte rar. Aceasta reprezintă o adecvat. În oraşele mai mici (cum este Roman în judeţul importantă barieră pentru integrarea copiilor cu dizabilităţi Neamţ), unde nu există transport public de niciun fel, în şcolile de masă. Copiii înscrişi în şcolile speciale persoanele cu dizabilităţi fizice sunt practic izolate în casă. beneficiază de fizioterapie şi logopedie în şcoală deoarece În mediul rural, transportul şcolar prezintă o acoperire şcolile speciale au dreptul să angajeze direct astfel de inegală. De autobuzele şcolare oferite iniţial de către profesionişti. Cu toate acestea, copiii din şcolile de masă Ministerul Educaţiei răspund în prezent consiliile locale care au nevoie de servicii de reabilitare, precum logopedie, şi, prin urmare, întreţinerea lor variază. Iarna, mulţi copii fizioterapie, tratament medical intensiv şi terapii cognitive din zonele rurale sau izolate, chiar şi fără dizabilităţi, sunt sau comportamentale, sunt obligaţi să îşi adapteze izolaţi în casă din cauza lipsei opţiunilor de transport. programul zilnic astfel încât să includă aceste activităţi după (sau înaintea) orelor de şcoală. Astfel de servicii sunt Este necesar un program de investiţii în infrastructura de rareori situate aproape de domiciliul elevului, ceea ce bază pentru a asigura accesul elevilor la toate unităţile înseamnă că familiile trebuie să facă eforturi suplimentare publice de învăţământ, de la orice nivel. Aceste investiţii ar pentru a încerca să găsească cea mai practică soluţie putea fi acoperite de fondurile structurale şi de coeziune. în cazul acestor activităţi cotidiene. Pentru a avea un Responsabilii de politici de la nivel naţional şi local ar program flexibil, familiile sunt nevoite să facă apel la putea contribui cu reglementări care să ceară tuturor terapeuţii din sectorul privat (în locul serviciilor acoperite instituţiilor de învăţământ şi îngrijire să devină complet de asigurarea de sănătate sau de instituţiile publice), ceea accesibile persoanelor cu dizabilităţi fizice. Accesul la ce înseamnă o povară financiară în plus. şcolile de masă şi speciale, dar şi la materialele didactice este în continuare inegal. În timp ce şcolile speciale În prezent, se oferă sprijin pedagogic redus profesorilor au început să investească în infrastructura din sfera din şcolile de masă care au elevi cu dizabilităţi în clasă, în accesibilităţii încă din 2004-2005, şcolile de masă ciuda existenţei unor proiecte de formare continuă iniţiate sunt, în general, inaccesibile persoanelor în scaune cu de CJRAE în unele judeţe. Există o slabă cooperare între rotile şi celor cu dizabilităţi senzoriale sau asociate. Şi şcolile de masă şi cele speciale şi, prin urmare, lipseşte copiii cu dizabilităţi motorii întâmpină dificultăţi, mai dialogul şi schimbul de experienţă între profesori cu privire ales în învăţământul secundar, atunci când clasele sau la metodologiile şi instrumentele pedagogice dedicate laboratoarele nu se află la parter şi clădirea nu este dotată predării copiilor cu dizabilităţi. La nivel naţional, numărul cu lifturi sau platforme electrice mobile. consilierilor şcolari şi al mediatorilor şcolari este foarte 284 Dispozitivele asistive includ orice dispozitiv pe care îl pot folosi copiii (sau adulţii) cu dizabilităţi pentru a-i ajuta să înveţe şi să funcţioneze mai eficient. Printre acestea se numără scaune cu rotile, aparate auditive şi dispozitive de amplificare a sunetului, ecrane cu luminozitate redusă, dispozitive de mărire a imaginii, dispozitive de luare a notiţelor în Braille şi softuri şi tehnologii de recunoaştere vocală ce permit elevilor cu dizabilităţi grave să îşi controleze calculatorul prin simpla urmărire vizuală a literelor şi comenzilor de pe ecran. În România, procesul de dezvoltare a unor astfel de dispozitive asistive nu este foarte avansat. Producătorii au o oarecare reţinere în ceea ce priveşte intrarea pe piaţă pentru că marea majoritate a dispozitivelor nu sunt acoperite de asigurările de sănătate, ceea ce înseamnă că majoritatea potenţialilor utilizatori nu îşi permit să le cumpere. 210 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI mic – 2.184, respectiv 232 la finalul lui 2013. Există, în copii. În realitate, un profesionist trebuie, uneori, să lucreze medie, un psiholog şcolar pentru minim 800 de elevi. În în mai multe şcoli sau să lucreze o parte din timp ca aceste condiţii, incluziunea copiilor cu dizabilităţi depinde profesor de sprijin într-o şcoală de masă şi restul timpului adesea mai degradă de un profesor sau director motivat ca profesor itinerant pentru un număr mic de copii, aflaţi ori carismatic decât de legislaţie, drepturile omului sau uneori în locaţii diferite. Astfel, calitatea serviciului este normele profesionale în vigoare. afectată de volumul de muncă ridicat. Familiile elevilor deserviţi de aceşti profesori se plâng de numărul de ore Copiii din zonele rurale sau izolate sunt afectaţi insuficient, mai ales atunci când copiii sprijiniţi de un negativ de lipsa serviciilor de sprijin. Echipele mobile anumit profesor nu fac parte din aceeaşi şcoală sau clasă. (interdisciplinare) sunt aproape inexistente în multe judeţe. Părinţii şi profesorii din şcolile de masă sunt de părere Aceşti copii sunt deseori diagnosticaţi târziu sau deloc, că, pentru a oferi sprijin eficient unui copil fie la clasă, fie rămânând de multe ori complet în afara sistemului de acasă, un profesor de sprijin nu poate lucra cu mai mult de învăţământ şi a protecţiei sociale. un copil cu dizabilităţi (maxim doi) pe săptămână. Ministerul Educaţiei a implementat o varietate de Evidenţele din ultimii 20 de ani au demonstrat că programe preventive şi remediale, cum este „Şcoala resursele existente la nivelul sistemului de învăţământ după şcoală”, care oferă la finalul orelor sprijin remedial nu pot asigura servicii de calitate copiilor cu dificultăţi şi activităţi extraşcolare elevilor ce au nevoie de ajutor comportamentale şi dependenţe complexe care sunt suplimentar. Faza pilot a acestui program s-a desfăşurat educaţi la domiciliu. În decembrie 2013, în România, 1.137 la începutul anului şcolar 2012-2013, cu 5.500 de de astfel de elevi erau şcoliţi acasă, potrivit Ministerului beneficiari şi un buget de 61,395 milioane de RON în Educaţiei. Cadrul didactic itinerant desemnat petrece 2013. Înregistrând un oarecare succes, programul va fi câteva ore pe săptămână cu copilul, întreaga reţea socială extins treptat şi va include o schemă de finanţare pentru a copilului fiind afectată de izolarea acestuia în casă. Cu promovarea inovării la nivelul şcolilor. Totuşi, până acum, toate că educaţia la domiciliu poate fi o soluţie bună pe finanţarea acestor măsuri preventive a fost insuficientă şi perioade scurte (de exemplu, după o operaţie complexă ad-hoc. Ministerul a încurajat şi introducerea serviciilor de sau în timpul unei reabilitări medicale intense), nu este consiliere, a mediatorilor şcolari şi a profesorilor de sprijin/ recomandată pe termen lung. itineranţi (vezi mai jos). Există o puternică nevoie de formare extensivă şi continuă Dezvoltarea educaţiei incluzive nu va fi posibilă fără o a profesorilor din acest sector, în şcolile de masă şi selecţie şi formare adecvate, existenţa şi finanţarea unei cele speciale, alături de modernizarea intervenţiilor, a reţele vaste de profesori de sprijin sau itineranţi în şcolile instrumentelor şi a metodologiilor pedagogice. Se remarcă de masă şi zonele izolate. Serviciile educaţionale sunt o lipsă acută de informaţii şi cunoştinţe la nivelul cadrelor furnizate copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi, atât celor didactice (atât în şcolile de masă, cât şi în cele speciale) educaţi la domiciliu, cât şi celor din învăţământul de masă, cu privire la educarea copiilor cu CES, inclusiv a celor de către un cadru didactic de sprijin sau itinerant. Numărul cu nevoi foarte complexe. Multor profesori din şcolile de cadrelor didactice de sprijin este foarte mic, nefăcându- masă li se pare greu să adapteze curriculumul la nevoile se noi angajări în acest sector în ultimii ani la niciun copiilor cu dizabilităţi deoarece nu sunt familiarizaţi sau nivel – există în total doar 1.310 astfel de profesori pentru nu se simt confortabil cu aceştia. Chiar şi profesorii mai aproximativ 20.000 de copii care sunt şcoliţi la domiciliu experimentaţi întâmpină greutăţi în ajustarea practicilor sau integraţi în învăţământul de masă (în decembrie 2013). lor la nevoile copiilor cu tulburări din spectrul autismului, Reglementările legate de programul săptămânal al probleme de comportament, ADHD, dependenţă cadrelor didactice de sprijin sau itinerante trebuie revizuite complexă, HIV/SIDA, boli rare, dizabilităţi intelectuale pentru a asigura că fiecare copil beneficiază de sprijin de grave şi alte afecţiuni considerate obstacole pentru calitate. Actuala normă prevede ca un cadru didactic de învăţare. Mai multe CJRAE (de exemplu, din Botoşani, sprijin dintr-o şcoală de masă să ofere 16 ore de sprijin Cluj, Neamţ şi Vâlcea) au folosit fonduri locale sau direct pe săptămână, fie pentru opt copii cu dizabilităţi europene pentru a demara cursuri ori proiecte cu scopul uşoare sau medii, fie pentru patru până la şase copii cu de a dezvolta competenţele şi cunoştinţele profesorilor dizabilităţi accentuate, grave sau asociate. Programul de şi consilierilor în domeniul educaţiei incluzive. Cu toate lucru săptămânal al unui cadru didactic itinerant în cazul acestea, au rămas în picioare foarte puţine din aceste copiilor cu dizabilităţi grave sau accentuate şcoliţi acasă iniţiative. Pe viitor, formarea iniţială s-ar putea realiza în este de 16 ore, împărţindu-se între patru până la şase cadrul departamentelor de pedagogie în învăţământul Educaţie | 211 preşcolar şi primar (din cadrul facultăţilor de ştiinţe ale şi dezvoltarea educaţiei incluzive. Guvernul pune la educaţiei), precum şi în universităţi. Formarea continuă se dispoziţie anumite prestaţii în bani şi în natură, cum sunt poate face în cadrul Casei Corpului Didactic sau al CJRAE. alocaţia de hrană şi bani pentru rechizite (Hotărârea În plus, toţi profesorii practicanţi de la toate nivelurile ar Guvernului nr. 1251/2005), copiilor cu dizabilităţi ce trebui să urmeze un modul obligatoriu (de minim cinci zile frecventează şcolile de masă sau speciale. La nivelul lucrătoare, în medie), care să vizeze principiile şi practicile şcolilor, şcolile speciale primesc finanţare suplimentară, implicate în educaţia incluzivă. pe lângă finanţarea pe elev, şi le oferă elevilor o serie de beneficii în natură şi servicii, precum o masă caldă, Slaba formare a profesorilor de la ora actuală se reflectă rechizite şcolare, spaţii igienico-sanitare (toalete adaptate). în lipsa unei adaptări şi diferenţieri a curriculumului. Cu toate acestea, situaţia este diferită în cazul şcolilor Copiii din şcolile speciale beneficiază de un curriculum de masă care integrează copii cu CES şi/sau dizabilităţi. specializat la toate nivelurile de învăţământ şi au de Metodologia de stabilire a costurilor în cazul finanţării asemenea dreptul să depăşească vârsta şcolară maximă pe elev include factori de corecţie atât pentru copiii cu cu doi ani, în medie. În şcolile speciale pentru persoanele CES, cât şi pentru cei cu dizabilităţi. Însă, finanţarea cu dizabilităţi senzoriale (deficienţe de auz şi de vedere), suplimentară ce rezultă din aplicarea factorilor de corecţie copiii urmează curriculumul general, adaptat doar la se acordă numai dacă şcoala creează programe speciale nivelul metodologiilor de comunicare şi al manualelor pentru aceşti copii. Aceste programe trebuie incluse în folosite. Copiilor cu dizabilităţi înscrişi în şcolile de masă curriculumul şcolar, după aprobarea lor de către consiliul trebuie să li se predea în baza unui curriculum adaptat la de administraţie al şcolii şi apoi de către consiliul local, nevoile şi provocările lor, în conformitate cu recomandările consiliul judeţean, Ministerul Educaţiei, ministerul incluse în planul de intervenţie personalizat.285 Aceste responsabil de administraţia publică (actualmente adaptări sunt, teoretic, realizate de către profesori, cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ajutorul consilierilor sau al cadrelor didactice de sprijin. Cu sau MDRAP) şi de Ministerul Finanţelor Publice. Din cauza toate acestea, adaptarea şi diferenţierea curriculumului acestui proces lung şi complicat de solicitare a finanţării nu constituie un demers simplu, mai ales că majoritatea suplimentare, majoritatea şcolilor de masă care au integrat profesorilor nu sunt familiarizaţi sau nu se simt confortabil copii cu CES şi/sau dizabilităţi primesc doar finanţarea de cu acest proces, nefiind capabili să îl adapteze interesului bază, pe elev. Interviurile realizate în cadrul acestui studiu superior al copilului cu dizabilităţi. Mai mult, generaţia de fundamentare au scos în evidenţă această situaţie mai tânără de educatori şi învăţători din învăţământul ca o sursă de frustrare pentru şcoli, mai ales prin prisma preşcolar şi primar, obligată să absolve un program de faptului că formula finanţării pe elev pare să contrazică studii universitare specializate de trei ani începând cu reglementările referitoare la numărul de copii într-o clasă, 2011, a beneficiat în general de un număr foarte mic potrivit cărora un elev cu CES este contabilizat ca doi elevi de ore de pregătire în domeniul educaţiei incluzive şi a normali. Astfel, în timp ce formula de stabilire a numărului psihopedagogiei speciale. Prin urmare, aceştia nu înţeleg de copii într-o clasă promovează clase mai restrânse, cu adevărat nevoile şi cerinţele copiilor cu dizabilităţi făcând mai uşoară adaptarea curriculumului şi acordarea atunci când intră în câmpul muncii. de atenţie specială elevilor cu CES, sistemul de finanţare Profesorii nu sunt pregătiţi să utilizeze metodele de pe elev forţează şcolile să formeze clase cu număr maxim evaluare adaptate. În consecinţă, evaluarea progresului de elevi pentru a accesa finanţarea maximă. Prin urmare, şcolar al copiilor cu dizabilităţi nu este mereu adaptată la mecanismul de finanţare diminuează calitatea educaţiei abilităţile şi nevoile unice ale copilului, în ciuda cerinţelor oferite copiilor cu CES şi/sau dizabilităţi, oricum afectată legislative. Adesea, copiii cu dizabilităţi complexe nu de slaba dezvoltare a serviciilor de sprijin, aşa cum s-a reuşesc să treacă examenele anuale. Mulţi termină discutat anterior. învăţământul obligatoriu, dar nu trec examenul de admitere În plus, ar trebui puse la dispoziţie fonduri publice prin în învăţământul secundar superior sau bacalaureatul. care să se sprijine centrele educaţionale create prin Mecanismul de finanţare a şcolilor de masă care parteneriate public-private sau de către ONG-uri (inclusiv integrează copii cu CES şi/sau dizabilităţi trebuie ajustat şi centrele specializate) acreditate de Ministerul Educaţiei. ar trebui alocat un buget corespunzător pentru promovarea Ar trebui acordat sprijin special acelor centre care acordă 285 Reglementările Ministerului Educaţiei specifică modul în care se poate „adapta” curriculumul şcolar sau „diferenţia în raport cu” nevoile fiecărui copil (HG 1251/2005). 212 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI educaţie în comunităţile mai mici, aproape de domiciliul prezentat în caseta de mai jos. copiilor. Un exemplu ce ilustrează o astfel de iniţiativă este CASETA 33 Model de bună practică: Singura şcoală organizarea de tabere educative. specială privată acreditată de Ministerul În cadrul organizaţiei RCE Speranţa Copiilor Educaţiei ce oferă educaţie primară şi funcţionează şcoala Rază de Soare, un secundară copiilor cu dizabilităţi grave centru educaţional care urmăreşte integrarea copiilor Fundaţia creştină RCE Speranţa Copiilor din judeţul Arad cu dizabilităţi în sistemul educaţional. Şcoala are şase este o organizaţie neguvernamentală şi non-profit creată clase, fiecare cu şase-şapte copii cu vârste cuprinse între prin fuzionarea a două organizaţii neguvernamentale, 3 şi 14 ani, care trăiesc fie cu familiile, fie în centrele de Asociaţia Creştină RCE Arad (fondată în 1992) şi Asociaţia plasament din Arad şi împrejurimi. Fiecare clasă are un Creştină Speranţa Copiilor Arad (fondată în 1994), învăţător şi un asistent educaţional. ambele având acelaşi sponsor, Romanian Christian Fiecare elev beneficiază de un plan educaţional conceput Enterprises din SUA. Chiar dacă, iniţial, era centrată pe pentru a răspunde nevoilor sale specifice, incluzând sprijinirea micro-întreprinderilor prin training şi asigurarea activităţi de citire, matematică, scriere, motricitate fină şi de împrumuturi fără dobândă, viziunea fundaţiei a fost grosieră, limbaj şi socializare. adaptată pentru a ţine cont de nevoile şi priorităţile locale. Programele fundaţiei au fost redefinite cu scopul de a Pe lângă educaţie specială, elevii beneficiază de reduce dependenţa de stat şi de a răspunde unor nevoi psihoterapie, logopedie şi consiliere asigurate de personal umane de bază, în special nevoilor copiilor vulnerabili. specializat. Programele de socializare ale şcolii au loc Aşadar, RCE Speranţa Copiilor este o entitate privată de două ori pe săptămână şi includ mersul la teatru de autorizată şi acreditată ca atare, fără condiţionări politice păpuşi, în excursii, în parc, cu tramvaiul, vizitarea unei sau religioase, dezvoltând programe de protecţie a ferme, a unei brutării sau a companiei de transport. În copilului, de asistenţă şi sprijin pentru diverse grupuri timpul anului şcolar, se sărbătoresc diverse evenimente, vulnerabile. precum Crăciunul, 8 martie, Paştele şi finalul anului şcolar. Scopul organizaţiei este să faciliteze plasamentul sau adopţia copiilor abandonaţi din România, să sprijine copiii Centrul educaţional are 29 de angajaţi, dintre care 21 abandonaţi în orfelinate şi centre de îngrijire şi copiii sunt învăţători. În 2009, Ministerul Educaţiei a aprobat străzii, să îi ajute pe cei aflaţi în nevoie şi care nu se pot extinderea serviciilor educaţionale ale şcolii pentru a ajuta singuri (copii, tineri, vârstnici, oameni cu dizabilităţi include un gimnaziu special şi o grădiniţă specială. În mintale sau psihice, orfani şi alte persoane cu nevoi 2014, 60 de copii au fost admişi şi şase copii erau pe lista speciale), să sprijine şi să instruiască antreprenorii în de aşteptare. Bugetul lunar al centrului este de 11.000 lei vederea dezvoltării şi a extinderii organizaţiilor lor, prin plus donaţii (de exemplu, pentru consumabile, hrană şi angajarea de tineri cu dizabilităţi, şi să sprijine educaţia în îmbrăcăminte). şcoli şi centre de îngrijire pentru copii şi vârstnici. Activităţile extracurriculare includ un cor de clopote, curs Misiunea organizaţiei este acordarea de asistenţă de cusut tapiţerie, ore de informatică, muzică, mişcare, profesionistă copiilor abandonaţi în instituţii, familiilor şi înot şi mersul la cumpărături. Copiilor le sunt asigurate vârstnicilor aflaţi în nevoie. Obiectivele organizaţiei sunt transportul la şcoală, două mese şi o gustare zilnic, de asigurarea incluziunii sociale şi a serviciilor de reabilitare luni până vineri. pentru copiii abandonaţi şi copiii cu nevoi speciale, /www.rcesperantacopiilorarad.org/ Sursa: http:/ îmbunătăţirea calităţii vieţii vârstnicilor aflaţi în nevoie şi Educaţie | 213 Copiii romi Rata de participare a copiilor romi la învăţământul obligatoriu este scăzută. Rezultatele studiului privind romii În România, populaţia de etnie romă se confruntă cu cele din Europa Centrală şi de Sud-Est, realizat de PNUD, Banca mai răspândite şi mai severe forme de deprivare, dintre Mondială şi Comisia Europeană în 2011, arată că rata de acestea lipsa accesului la educaţie fiind de o relevanţă şi cuprindere în învăţământul obligatoriu este semnificativ gravitate deosebite. Studiul recent al Băncii Mondiale286 mai redusă în cazul romilor decât în rândul persoanelor de privind creşterea incluziunii sociale a romilor în România altă etnie (78% comparativ cu 95%). În acelaşi studiu, se a atras atenţia asupra unor date alarmante legate de afirmă că principalele motive invocate de părinţii copiilor participarea la educaţie a copiilor romi. Rata de participare romi pentru a explica de ce nu merg la şcoală copiii lor a acestor copii, la toate nivelurile de învăţământ, este sunt „costurile prea mari,” sentimentul că aceştia sunt deja semnificativ mai mică decât în rândul copiilor non-romi, „suficient de educaţi” sau „trebuie să lucreze ca să câştige inegalitate ce creşte considerabil la nivelul învăţământului bani.”290 Creşterea participării copiilor romi la învăţământul secundar superior.287 obligatoriu presupune o serie de acţiuni din partea responsabililor de politici, precum: Puţini copii romi au acces la educaţie preşcolară de calitate. Doar 37% dintre copiii romi, cu vârste între 3 şi 6 ani, sunt înscrişi în unităţile preşcolare, faţă de 63% dintre vecinii lor de altă etnie (Figura 38). Această slabă cuprindere în • Dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie care să identifice elevii cu risc de abandon şcolar şi care ar permite şcolilor să ia măsuri eficiente înainte ca învăţământul preşcolar afectează negativ pregătirea pentru elevii să se îndepărteze de şcoală, să absenteze şcoală a copiilor romi, precum şi şansele acestora de a urma sau chiar să renunţe la studii. Ministerul Educaţiei ar studii superioare şi de a dobândi calificări profesionale mai putea contracta experţi români sau internaţionali să târziu în viaţă. Potrivit datelor internaţionale, stimularea găsească instrumentele cele mai fiabile şi mai eficace intelectuală precoce în familie sau în unităţile preşcolare pentru identificarea copiilor dezavantajaţi în situaţie favorizează dezvoltarea abilităţilor cognitive şi socio- de risc, atât din comunităţile rome, cât şi din cele de emoţionale, îmbunătăţind şansele socio-economice ale altă etnie. copilului ulterior în viaţă, mai ales în cazul categoriilor vulnerabile.288 De exemplu, în timp ce doar 5% dintre copiii romi de 4-6 ani ce nu merg la grădiniţă pot identifica cel puţin 10 litere din alfabet, procentul ajunge la 40% în aceeaşi grupă • Extinderea şi dezvoltarea activităţilor de mentorat şi remediale pentru a ajuta elevii să depăşească dificultăţile şcolare, sociale sau personale. Printr-o de vârstă în cazul celor ce frecventează grădiniţa.289 Costurile abordare unu la unu (mentorat) sau în grupuri mici educaţiei preşcolare contribuie la rata redusă de cuprindere (meditaţii), elevii ar beneficia de sprijin ţintit din a copiilor romi. Părinţii copiilor romi din unităţile preşcolare partea cadrelor didactice, a membrilor comunităţii şi a raportează cheltuieli cu grădiniţa de 7,50 EUR pe lună, colegilor lor. aproximativ 4% din venitul gospodăriei lor, copiii aducându-şi prânzul de acasă în peste trei cincimi din cazuri. Cu toate că aceasta poate părea o sumă destul de mică, costurile sunt totuşi invocate frecvent de către părinţii romi ca un lucru ce • Alte politici ar putea include: (i) transformarea şcolilor în unele mai incluzive, relevante şi prietenoase pentru copiii romi; (ii) facilitarea implicării părinţilor în îi împiedică să îşi trimită copiii la grădiniţă. Numărul mic de educaţie; (iii) investirea în transportul copiilor romi ce locuri disponibile în grădiniţele locale şi calitatea, în general, locuiesc departe de şcoli. redusă a educaţiei timpurii din comunităţile rome limitează şi mai mult accesul copiilor romi. 286 de Laat (coord., 2012), în baza datelor din studiul privind romii din Europa, realizat de PNUD, Banca Mondială şi Comisia Europeană (2011). 287 Datele referitoare la romi trebuie interpretate cu precauţie – fiecare din sursele de date are propriile lipsuri (studiul referitor la comunităţile rome nu estimează corect situaţia romilor dispersaţi, în timp ce recensământul subestimează numărul romilor şi surprinde, cel mai probabil, doar romii cei mai defavorizaţi – ceilalţi nedeclarându-şi etnia). 288 Kendall et al (2008). 289 de Laat (coord., 2012: 35). 290 FRA, PNUD și Comisia Europeană (2012). 214 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI FIGURA 38: Discrepanţa rezultatelor din domeniul educaţiei între persoanele de etnie roma şi non-roma Rate de înscriere Romi Alte etnii - Cel mai înalt nivel educațional completat (25-64) 95 Alte etnii 2 9 32 52 5 100 90 83 78 80 70 63 60 Romi 31 31 28 10 0 50 37 40 30 23 0% 50% 100% 20 Fără studii formale 10 0 Educație primară - ISCED 1 Rata de înscriere Rata de Rata de înscriere Educație secundară inferioară - ISCED 2 în învățământul înscriere în în învâțământul preșcolar învățământul secundar superior Educație secundară superioară - ISCED 3 (3-6 ani) obligatoriu (16-19 ani) Educație post-secundară - ISCED 4+ (7-15 ani) Sursa: Estimări ale Băncii Mondiale, în baza sondajului regional PNUD/ BM/ CE (2011). 291 . Politicile din domeniul educaţiei şi al ocupării forţei de muncă Din cauza discrepanţelor semnificative de la nivelul ar trebui să vizeze creşterea competenţelor şi a angajabilităţii dezvoltării şi educaţiei timpurii a copilului, romii au mai copiilor romi, într-o manieră coordonată. Romii prezintă o rată puţine şanse de angajare la maturitate. Acţiunile pe care redusă de absolvire a învăţământului secundar. În România, responsabilii de politici ar trebui să le aibă în vedere pentru a acesta durează patru ani: clasele IX-X (învăţământ secundar elimina acest decalaj includ: • inferior) sunt obligatorii, în timp ce clasele XI-XII (învăţământ secundar superior) sunt opţionale. Conform sondajului Extinderea şi eficientizarea programului de mediatori PNUD/ BM/ CE (2011), 90% dintre persoanele de etnie romă şcolari romi. • cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani au absolvit un nivel de educație secundar inferior sau mai puțin, comparativ cu 42% Introducerea educaţiei de tipul „A doua şansă” şi în cazul persoanelor de alte etnii (Figura 38). Diferențele în a stagiilor profesionale, inclusiv a programelor de ratele de participare școlară dintre persoanele de etnie romă alfabetizare a adulţilor. • și cele de altă etnie sunt larg întâlnite în rândul populației tinere, cu vârste între 16 și 19 ani – numai 23% dintre tinerii Crearea unor programe de practică, stagii şi plasare de etnie romă sunt înscriși în învățământul secundar superior, în posturi administrative la nivel central, regional şi comparativ cu 83% dintre cei non-romi; ratele de absolvire local, mai ales pentru femeile rome tinere. sunt scăzute în special în rândul populației feminine de etnie Dezvoltarea capacităţii personalului didactic este esenţială romă – doar 18% dintre femeile cu vârste cuprinse între 16 pentru acordarea eficientă a unei educaţii incluzive copiilor și 19 ani sunt încă în școală comparativ cu 29% în rândul romi. Următoarele acţiuni ar putea fi avute în vedere: • bărbaților de etnie romă. 292 Şi alţi indicatori punctează în aceeaşi direcţie. Nivelul de cunoştinţe de operare a Dezvoltarea şi introducerea modulelor de competenţă calculatorului şi rata de participare la formarea profesională culturală în cadrul curriculumului obligatoriu pentru sunt aproape cu jumătate mai mici în rândul romilor decât în formarea iniţială şi continuă a funcţionarilor publici. cazul vecinilor lor aparținând altor etnii. 291 /www.eurasia.undp.org/content/dam/rbec/docs/Roma_survey_data___Romania_2011.xls http:/ 292 Banca Mondială (Anan et al, 2014). Educaţie | 215 • Extinderea curriculumului universitar pentru formarea profesorilor, cu cursuri centrate pe predarea copiilor din categoriile dezavantajate (inclusiv a celor romi). Aplicarea mai eficientă şi mai consistentă a legislaţiei împotriva discriminării prin modificarea legii şi a cadrului instituţional al Consiliului Naţional pentru Combaterea • Discriminării. Efectuarea de practică la clasele din şcolile Pentru a asigura incluziunea eficientă a populaţiei rome, vor dezavantajate, care să însoţească măsurile de mai sus. fi esenţiale adoptarea riguroasă a politicilor anti-segregare Pentru a asigura o incluziune amplă a populaţiei rome, şi continuarea desegregării şcolilor rome. Discriminarea şi combaterea stereotipurilor negative este crucială. Copiii prejudecăţile duc la segregare, clase segregate şi chiar şcoli romi sunt adesea excluşi la nivelul şcolii din cauza etniei lor. segregate. Aşa cum se arată într-un raport de cercetare Un studiu UNICEF arată că riscul de abandon şcolar şi cel recent, prejudecăţile etnice ale profesorilor reprezintă unul de părăsire timpurie a şcolii sunt corelate negativ cu nivelul dintre principalele obstacole ce împiedică desegregarea.297 de educaţie al părinţilor, venitul gospodăriei şi cheltuielile În consecinţă, şansele copiilor romi de a-şi dezvolta gospodăriei legate de educaţie.293 De asemenea, sunt corelate abilităţile sunt restricţionate şi mai mult de gradul ridicat pozitiv cu apartenenţa etnică (de exemplu, cea romă), mediul al segregării elevilor de etnie romă în clase. Aproape un rural, numărul mare de copii în gospodărie şi rangul copilului sfert dintre copiii romi cuprinşi în prezent în învăţământul în familie294. În familiile cu mulţi copii, cei mai mici prezintă general se regăsesc în clase în care majoritatea elevilor un risc mult mai ridicat de a părăsi şcoala timpuriu decât sunt romi.298 Acesta este un lucru îngrijorător, în condiţiile fraţii lor mai mari. Cu toate acestea, în modelele de regresie în care evidenţele arată că segregarea şcolară are puternice multiplă,295 etnia a fost singurul determinant semnificativ al implicaţii negative la nivelul calităţii educaţiei şi dezvoltării riscului de abandon şcolar sau al celui de părăsire timpurie abilităţilor elevilor romi. Rezultatele studiilor internaţionale a şcolii. Aşadar, identificarea unui elev ca rom de către un sugerează faptul că elevii din şcolile integrate, atât romi, profesor creşte considerabil riscul acestuia de a termina cât şi non-romi, obţin performanţe mai bune la testele cel mult opt clase, toate celelalte aspecte fiind egale sau standardizate de înţelegere a unui text scris şi în ceea constante. Aceasta reflectă discriminarea copiilor romi în ce priveşte dezvoltarea abilităţilor necognitive şi a unei şcoli, o constatare ce confirmă evidenţele legate de atitudinea atitudini tolerante.299 Cadrul strategic PTS recomandă negativă faţă de romi, foarte des întâlnită în rândul părinţilor, guvernului să ajute comunităţile şi şcolile să realizeze un al membrilor autorităţilor locale, al profesorilor, al directorilor echilibru demografic reprezentativ la nivelul claselor.300 de şcoală şi chiar al copiilor non-romi. Cercetările întreprinse Cadrul sugerează un set de activităţi care ar putea deschide în unele dintre cele mai mari comunităţi rome arată că romii se familiile, comunităţile şi şcolile către romi şi alte grupuri confruntă frecvent cu remarci discriminatorii în şcoli.296 Aşa culturale minoritare. Această iniţiativă ar urma să fie cum am prezentat în capitolul referitor la participarea socială, însoţită de evenimente comunitare punctuale, în scopul romii sunt în continuare afectaţi de discriminare şi prejudecăţi diseminării informaţiilor legate de incluziunea socială pentru în România din cauza etniei lor, în ciuda eforturilor continue ale a destrăma miturile create adesea în legătură cu minorităţile autorităţilor române, societăţii civile şi donatorilor internaţionali etnice. Propune de asemenea desemnarea mai multor de a combate această problemă. Unele măsuri menite să mediatori care să ajute directorii şcolilor să asigure un elimine această problemă socială sunt sugerate în acelaşi echilibru etnic în clase şi să faciliteze dialogul cu părinţii. capitol, la care se pot adăuga următoarele recomandări: Investirea în mediatori şcolari poate fi benefică în cazul Introducerea unui ombudsman terţ care să monitorizeze romilor deoarece aceşti mediatori par a juca un rol pozitiv respectarea principiilor nediscriminării de către furnizorii de în creşterea nivelului de participare a copiilor romi la servicii publice (de exemplu, asistenţă medicală, programe învăţământul obligatoriu. Numărul mediatorilor şcolari este de asistenţă socială şi şcoli). mic şi a scăzut în ultimii ani. Un studiu recent al ONG-ului 293 Stănculescu et al (2012: 63). 294 În familiile cu mulţi copii, cei mai mici prezintă un risc mult mai ridicat de a părăsi şcoala timpuriu decât fraţii lor mai mari. 295 Păstrând toate celelalte aspecte egale, apartenenţa la etnia romă creşte semnificativ probabilitatea unui copil de a abandona sau părăsi timpuriu şcoala, indiferent de vârsta, genul şi starea sa de sănătate, nivelul de educaţie al mamei, numărul de copii în familie, numărul de părinţi prezenţi, situarea gospodăriei şi cheltuielile gospodăriei legate de educaţie (sau venitul gospodăriei). 296 ERRC (2013: 10). 297 Fox (2012: 2). 298 Banca Mondială (Anan et al, 2014: 37), în baza studiului regional privind romii realizat de PNUD/BM/CE (2011). Vezi și Surdu (2008). 299 Kezdi şi Suranyi (2009). 300 Banca Mondială (2014b). 216 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Împreună arată că peste jumătate (55%) dintre şcolile În ciuda investiţiilor constante, multe şcoli rurale, mai studiate nu au un mediator şcolar, inclusiv şcolile în care ales cele mai mici din satele izolate, deţin în continuare copiii romi reprezintă peste 50%. Între 2003 şi 2013, prin o infrastructură proastă şi sunt slab dotate cu materiale diverse programe, în România au fost formaţi în total 1.001 didactice şi echipament modern, precum TIC şi conexiune mediatori şcolari, însă doar 232 erau angajaţi de către la Internet. Multe dintre ele nu au primit autorizaţia sanitară Ministerul Educaţiei ca mediatori şcolari la nivel naţional din cauza lipsei toaletelor şi a sistemelor de canalizare în decembrie 2013. Unii primari au direcţionat resursele corespunzătoare. Mai mult, numeroase şcoli rurale nu au pentru programul de mediatori romi spre alte domenii, iar sisteme de încălzire sigure şi eficiente. în alte cazuri, mediatorii romi au renunţat la post din cauza În mediul rural, există un număr mic de profesori calificaţi salariilor mici. Pe viitor, va fi vitală realizarea unei mai bune cu normă întreagă, prin urmare şcolile au fost nevoite să reglementări a rolului mediatorilor romi. De exemplu, în angajeze, cu timp parţial, numeroşi profesori slab calificaţi, prezent, directorii cer mediatorilor să efectueze sarcini care fac naveta. În consecinţă, se remarcă fluctuaţia ridicată administrative sau chiar activităţi de curăţenie. În alte cazuri, a personalului în şcolile rurale. sunt solicitaţi să predea copiilor romi în timp ce profesorii predau exclusiv elevilor non-romi.301 Nivelul limitat de infrastructură de calitate, directori şi profesori se observă în mediul rural la toate nivelurile Copiii din mediul rural şi zonele educaţiei, dar mai ales în învăţământul profesional şi tehnic. Profesionalizarea tot mai mare a agriculturii urbane marginalizate face necesară punerea la dispoziţia elevilor din mediul rural a unor programe relevante de educaţie generală şi Vor fi necesare investiţii suplimentare în şcolile rurale în tehnică. Cadrul strategic PTS include recomandări ce vederea asigurării accesului egal la o educaţie de calitate reflectă priorităţile stabilite în Strategia naţională pentru copiilor din mediul rural defavorizat. Zonele rurale sunt dezvoltarea sectorului agroalimentar.303 dezavantajate faţă de oraşe (vezi capitolul referitor la comunităţile rurale marginalizate), la fel şi şcolile rurale în Este esenţial să se facă investiţii în infrastructura de comparaţie cu cele urbane, în ceea ce priveşte fondurile transport şi proiecte conexe pentru a asigura accesul la disponibile, resursele umane, infrastructura şi accesibilitatea. educaţie de calitate copiilor din comunităţile rurale izolate şi prost conectate. Există două programe ce oferă sprijin Deşi metodologia de stabilire a costurilor pentru finanţarea majorităţii elevilor care fac naveta spre şi dinspre şcoală, pe elev foloseşte un factor de corecţie în favoarea şcolilor mai precis autobuzele şcolare gratuite şi decontarea rurale, în numeroase cazuri nu reuşeşte că compenseze transportului. În anul şcolar 2012/2013, au funcţionat 2.238 aceste şcoli pentru numărul mic de elevi din clase. Prin de autobuze şcolare la nivelul ţării, iar Ministerul Educaţiei urmare, şcolile cu un număr mai mic de elevi beneficiază de a raportat că s-a decontat transportul pentru un număr un buget insuficient şi sunt supuse periodic mecanismului total de elevi cuprins între 150.000 şi 170.000. În timp ce de reechilibrare bugetară pentru a acoperi salariile şi programul de transport şcolar s-a implementat la o scară taxele. Bugetul pe care îl au la dispoziţie pentru „cheltuieli mult mai mare în 2013 şi 2014, decontarea transportului a materiale”302 este, de asemenea, foarte redus şi nu le fost întârziată şi redusă atât ca buget total, cât şi ca metodă permite să se dezvolte sau să achiziţioneze toate dotările de evaluare, astfel încât suma medie decontată unui copil necesare. Costul standard pe elev pentru achiziţia de bunuri pentru aceeaşi distanţă a fost aproape înjumătăţită.304 şi servicii este de 296 RON în mediul rural, faţă de 347 Numărul copiilor din mediul rural al căror transport la şi de la RON în mediul urban. şcoală nu este decontat este încă ridicat.305 301 Banca Mondială (Anan et al, 2014: 19). 302 Acesta acoperă toate costurile legate de întreţinerea şi funcţionarea unităţii de învăţământ, inclusiv achiziţia de bunuri, reparaţii, cărţi şi publicaţii pentru bibliotecă, cheltuieli efectuate pentru organizarea unor sesiuni de formare şi alte costuri autorizate de prevederile statutare. 303 Banca Mondială (2014b). Aceste recomandări includ măsuri privind: (i) „accelerarea tranziţiei structurale spre o agricultură viabilă economic în paralel cu alinierea la tendinţele demografice şi asigurarea unei reduceri echitabile a surplusului de forţă de muncă din agricultură” şi (ii) „redobândirea statutului de exportator agroalimentar net, în concordanţă cu potenţialul de producţie sectorial şi ca răspuns la cererea crescândă de alimente la nivel mondial.” 304 Potrivit unui raport de monitorizare al Ministerului Educaţiei, în 2013, întârzierea de şase luni şi restrângerea programului au fost consecinţa costurilor ridicate neprevăzute ale biletelor (ce trebuiau decontate). Valoarea biletelor a variat mult de la o localitate la alta, cea mai ridicată fiind de 10 ori mai mare decât preţul biletului cel mai ieftin pentru o călătorie pe aceeaşi distanţă. 305 Un raport public a indicat faptul că nu există autobuze şcolare sau o altă soluţie sustenabilă pentru transportul local al copiilor spre şi dinspre şcoală în mai multe judeţe - Argeş, Mehedinţi, Vaslui şi Suceava (Avocatul Poporului, 2013). În ceea ce priveşte decontarea transportului, numărul efectiv de elevi ce fac naveta pentru a ajunge la şcoală în alte judeţe este mai mare decât numărul celor ce solicită decontarea transportului pentru că unii elevi apelează la serviciile de transport ale furnizorilor privaţi care nu emit întotdeauna bilete de transport. Educaţie | 217 Această problemă afectează, în special, copiii preşcolari fie din ambele puncte de vedere, mai ales cele cu mulţi şi elevii din învăţământul primar şi secundar ce trăiesc copii din zonele marginalizate. Majoritatea şcolilor urbane în zonele izolate, lipsite de drumuri funcţionale. Multe dezavantajate deţin o infrastructură similară cu cea a şcolilor gospodării rurale ce trăiesc din agricultura de subzistenţă normale, însă unele (cu precădere cele segregate) nu au nu îşi permit cheltuielile de transport implicate de grupuri sanitare şi încălzire adecvată. În majoritatea acestor şcolarizarea copiilor lor. De asemenea, nu este eficient din şcoli lipsesc materialele didactice şi echipamentul modern punct de vedere educaţional ca elevii să locuiască departe şi se observă o fluctuaţie ridicată de personal deoarece de şcoală. Acest lucru se întâmplă însă în cazul câtorva profesorii tineri, fără experienţă, aleg să plece să lucreze şcoli profesionale mari ce oferă pregătire şi educaţie multor altundeva cu prima ocazie. Acest lucru are un efect negativ adolescenţi de la ţară, pentru care programul de decontare asupra copiilor, având în vedere că profesorii mai tineri deţin a transportului este vital, mai ales pentru cei din familii cunoştinţe limitate pentru a lucra cu copiii vulnerabili (şi cu venituri mici. Aşadar, prioritatea ar fi ca acest program familiile lor). Fluctuaţia ridicată a personalului duce la lipsa extrem de popular să revină la nivelul sprijinului iniţial. continuităţii îngrijirii şi atenţiei acordate elevilor cu nevoi, iar Responsabilii de politici pot avea în vedere câteva alte legăturile şi relaţia de încredere între profesori, pe de-o parte, acţiuni, inclusiv: şi elevi şi familiile lor, pe de alta, devin mai fragile.306 Statutul • şi reputaţia acestor şcoli sunt de asemenea scăzute, în Extinderea serviciului de transport şcolar pentru a consecinţă părinţii mai înstăriţi tind să le ocolească. cuprinde şi transportul copiilor preşcolari (şi al părinţilor, Programul de reabilitare a infrastructurii şcolare,307 iniţiat în acolo unde este vorba de distanţe mai lungi) din mediul 2004 şi implementat până la data de 31 decembrie 2015, rural, dacă nu există alte mijloace de transport. vizează reabilitarea, modernizarea şi mobilarea şcolilor din • Revizuirea programului de transport şcolar pentru a include criterii clare şi explicite, precum numărul copiilor cu nevoi speciale ce frecventează o şcoală fără învăţământul primar şi secundar. Programul este gestionat de Ministerul Educaţiei şi finanţat printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Principalul său obiectiv este reabilitarea, internat şi care au nevoie de transport la şi de la şcoală. modernizarea şi mobilarea a 1.336 de şcoli din învăţământul • Acordarea de sprijin financiar adecvat localităţilor în care sunt disponibile autobuze pentru a asigura sustenabilitatea programului. În prezent, primar şi secundar din România şi a 16 cămine, în ideea de a restabili siguranţa clădirilor şcolare şi a îmbunătăţi condiţiile sanitare şi de confort. În 2013, programul s-a desfăşurat în combustibilul şi salariile şoferilor sunt, de obicei, 320 de localităţi din România, cu o alocare de 250 milioane finanţate printr-o combinaţie de plăţi directe efectuate de RON. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe de autorităţile judeţene şi plăţi din bugetul şcolii. investiţii în acest domeniu. • Crearea unei scheme de evaluare a nevoilor pentru copiii din familiile sărace şi vulnerabile prin care să se acopere integral costul transportului în cazul în care nu se Mecanisme de finanţare care răspund nevoilor elevilor şi ale întâmplă acest lucru prin actuala schemă de transport. şcolilor • Investirea în internate şcolare. Sunt necesare şi investiţii sporite la nivelul şcolilor Înainte de toate, îmbunătăţirea calităţii şi a echităţii sistemului de învăţământ din România va presupune mărirea finanţării totale acordate educaţiei. În România, dezavantajate din zonele urbane marginalizate. În mediul nivelul finanţării ce revine educaţiei se numără printre cele urban, există unele şcoli cu un număr mare de copii mai mici din Europa şi continuă să scadă. Cheltuielile totale aparţinând categoriilor vulnerabile, inclusiv copii cu cerinţe cu educaţia ca procent din PIB s-au diminuat substanţial, educaţionale speciale, copii cu dizabilităţi, copii romi sau de la 4,25% în 2007 la 3,1% în 2011 (Figura 39). Suma copii din familii cu venituri mici ori foarte sărace. Unele dintre pe care o cheltuie un guvern într-un anumit sector social aceste şcoli urbane sunt şi segregate, fie geografic, fie etnic, depinde parţial de constrângerile sale fiscale generale, 306 Coleman (1988). 307 /www.schoolrehabilitation.ro/. http:/ 218 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI parţial de prioritatea dată acelui sector în momentul alocării publice totale (în scădere de la 11,1% în 2007) comparativ resurselor publice.308 Aşadar, contextul fiscal al ţării309 cu valoarea constantă de 10,8% de la nivelul UE, ceea ce reprezintă principalul determinant al cheltuielilor relativ înseamnă că autorităţile centrale acordă o prioritate destul scăzute din domeniul educaţiei, România înregistrând un de redusă sectorului educaţiei. În plus, cheltuielile private din nivel al cheltuielilor publice totale de 39,4% din PIB (în 2011) învăţământ au scăzut de asemenea în România, de la 0,5% faţă de media UE-27 de 47,9%. Cu toate acestea, cheltuielile din PIB în 2007 la 0,11% din PIB în 2011, nivelul fiind aproape publice cu educaţia reprezintă doar 7,8% din cheltuielile de şapte ori mai mic decât media UE-27, şi anume 0,74%. FIGURA 39: Relaţia dintre cheltuielile cu educaţia, contextul fiscal şi prioritatea acordată sectorului educaţiei în România şi în UE-27 în 2011 (%) 12 10.9 11.0 10.9 10.8 10.8 10.8 10.9 10.9 10.8 10.8 10.8 10.7 10 11.1 11.1 10.0 10.3 10.3 10.3 10.3 % din cheltuiala publică totală - UE-27 9.8 8 9.0 9.0 8.8 7.6 % din cheltuiala publică totală - România 6 5.0 5.0 5.0 5.4 5.4 5.3 4.9 5.0 5.0 4.9 4.9 4.9 % din PIB - UE-27 4 4.3 4.3 4.2 % din PIB - România 3.3 3.5 3.5 3.3 3.5 3.5 3.5 2 2.9 3.1 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Sursa: Eurostat. CASETA 34 Îmbunătăţirea echităţii şi calităţii educaţiei utilizarea strategiilor de finanţare, precum formulele ponderate de finanţare, care ţin Raportul OCDE din 2012, Echitatea şi calitatea în seama de posibilele costuri educaţionale educaţie, a prezentat strategiile de finanţare necesare mai ridicate în cazul elevilor dezavantajaţi. pentru a îmbunătăţi echitatea şi calitatea educaţiei, după În plus, este important să se creeze un echilibru între cum urmează: „Resursele disponibile şi modul în care descentralizare/ autonomie locală şi responsabilizare sunt cheltuite acestea influenţează oportunităţile de la nivelul resurselor pentru a asigura sprijin elevilor şi învăţare ale elevilor. Pentru a asigura echitate şi calitate în şcolilor celor mai dezavantajate.” învăţământ, strategiile de finanţare ar trebui: să garanteze accesul la îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului (IETC) Sursa: OCDE (2012a: 10-11). de calitate, în special în cazul familiilor dezavantajate; 308 Această relaţie a fost demonstrată pentru sectorul sănătăţii de către Kutzin şi Jakab (2010). 309 Contextul fiscal se referă la capacitatea actuală şi estimată a unui guvern de a cheltui fonduri. Ţările mai bogate sunt în general mai eficiente în ceea ce priveşte colectarea veniturilor din taxe şi, astfel, au un nivel mai ridicat de cheltuieli publice ca procent din PIB, în timp ce atunci când o ţară are un spaţiu fiscal mai limitat, rezultatul este de obicei un nivel mai redus al cheltuielilor publice, inclusiv pentru educaţie şi sănătate. Educaţie | 219 Finanţarea pe elev a şcolilor române are la bază o formulă ponderată care ţine seama de posibilele costuri educaţionale mai ridicate decât media în cazul elevilor dezavantajaţi.310 • Şcolile, de obicei din mediul rural, care şi-au pierdut statutul oficial din cauza numărului de elevi sub minimul legal, devenind astfel parte a unei instituţii Aceste costuri pe elev se aplică doar finanţării de bază. mai mari a cărei conducere transferă doar suma Costurile asociate educării copiilor săraci şi vulnerabili minimă şcolii • se încadrează în secţiunea bugetului referitoare la finanţarea complementară sau suplimentară. Finanţarea Şcoli mari prestigioase cu personal extrem de complementară acoperă cheltuielile aferente cantinelor, calificat, din mediul urban (cu salarii ridicate) • internatelor şcolare, alocaţiilor şcolare şi programelor naţionale de sprijin (de exemplu, cele ce vizează costul Şcolile profesionale în care procesul pedagogic rechizitelor şi bursele pentru liceeni) şi se acordă din bugetele implică activităţi unu la unu • autorităţilor locale, din deducerea TVA. Prin finanţarea suplimentară, se alocă fonduri programelor ce încurajează Şcolile de ucenici unde activităţile de învăţare minorităţile etnice să se înscrie la şcoală, programelor de practică necesită materiale scumpe. prevenire a abandonului şcolar şi de sprijin pentru elevii cu Aşadar, multe şcoli rurale întâmpină serioase dificultăţi probleme sociale sau dizabilităţi. Finanţarea suplimentară financiare ce afectează negativ calitatea educaţiei pe care se acordă de la bugetul central şi local. În ciuda acestor o oferă. Acest lucru se întâmplă chiar dacă formula de surse variate de finanţare, majoritatea directorilor de şcoală finanţare este ponderată în favoarea şcolilor rurale pentru raportează faptul că bugetele lor abia reuşesc să acopere a compensa efectivul redus de elevi al claselor. Intenţia cheltuielile de bază (în principal salariile).311 declarată a Ministerului Educaţiei de a închide şcolile Finanţarea pe elev a şcolilor române nu pare să răspundă nesustenabile din punct de vedere financiar din zonele nevoilor actuale ale şcolilor care deservesc sau sunt situate izolate contravine nevoii de a asigura accesul tuturor în comunităţile dezavantajate, mai ales în mediul rural. În copiilor la educaţie. Un sistem de finanţare mai echitabil, cadrul finanţării de bază, costurile unitare pe elev312 iau în care să includă criterii sociale în calculul finanţării pe elev, ar calcul caracteristicile şcolilor, inclusiv situarea lor (în mediul permite unora dintre aceste şcoli să devină sustenabile şi să urban sau rural), nevoile acestora legate de utilităţi (pentru rămână deschise. cele cu facturi mai ridicate la utilităţi pe timpul iernii), În plus, finanţarea suplimentară, actualmente bazată nivelul de învăţământ (preşcolar, primar sau secundar), pe o formulă ponderată pentru copiii aflaţi în situaţii profilurile educaţionale pe care le oferă (cu alte cuvinte, vulnerabile, trebuie revizuită şi acordată corespunzător teoretic, profesional ş.a.m.d.), forma de învăţământ (zi, cu tuturor şcolilor de masă în care sunt înscrişi astfel de copii. frecvenţă redusă sau la distanţă) şi tipul (public sau privat). Finanţarea de bază include o serie de factori de corecţie Finanţarea şcolilor este descentralizată autorităţilor locale, care acoperă costurile suplimentare ale şcolilor ce predau deşi statul stabileşte formula pe elev pentru a se asigura că copiilor în limbile minorităţilor. Categoriile vizate de aceşti şcolilor nu le lipsesc fondurile, indiferent de cât de limitate factori de corecţie propuşi pentru finanţarea suplimentară sunt posibilităţile locale de generare a veniturilor. Cu toate sunt ilustrate în Tabel 34. Finanţarea suplimentară este acestea, un studiu recent al UNICEF313 arată că multe disponibilă şcolilor de masă doar dacă elaborează programe unităţi şcolare înregistrează sistematic un deficit bugetar, cu speciale pentru acei copii. Aşa cum am prezentat anterior, precădere următoarele categorii de şcoli: programele respective trebuie integrate în curriculumul • Şcolile din satele mici cu un număr de elevi în scădere, care nu reuşesc de obicei să atragă copiii din localităţile învecinate pentru a-şi mări efectivul şcolii, după un lung şi complicat proces de aprobare. În consecinţă, deşi au o proporţie de elevi dezavantajaţi peste medie, aceste şcoli deţin resurse limitate şi, în general, nu reuşesc să implementeze nicio activitate care să sprijine de elevi elevii cu risc de repetenţie, absenteism sau abandon şcolar. 310 Noul sistem de finanţare a fost introdus prin Legea educaţiei naţionale din 2011 şi implementat mai târziu prin hotărâri de guvern care prevăd metodologia de stabilire a costurilor şi de alocare (HG 1274/2011 şi HG 1165/2013), precum şi costurile standard propriu-zise. O prevedere legislativă ulterioară (HG 344/2013) permite redistribuirea fondurilor bugetare şcolilor în cazul în care alocarea pe elev nu acoperă toate cheltuielile. 311 Fartuşnic et al (2014). 312 Costul unitar de referinţă este decis anual prin ordonanţă de guvern şi este estimat pentru un elev din ciclul gimnazial din mediul urban prin împărţirea valorii salariului mediu de profesor la numărul mediu de elevi pe profesor. 313 Fartuşnic et al (2014). 220 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI TABEL 34: Factori de corecţie pentru finanţarea suplimentară Categorii de elevi Factori de corecţie Observaţii vulnerabili Elevi de etnie romă 3.07% Aplicat doar dacă există programe speciale pentru aceşti elevi la nivelul şcolii. Elevi cu dizabilităţi 2.59% Aplicat dacă sunt copii cu dizabilităţi în şcoală. Elevi din categoriile 6.31% Aplicat doar dacă există programe speciale pentru aceşti elevi la nivelul şcolii. dezavantajate Elevi cu CES 0.68% Aplicat doar dacă există programe speciale aprobate pentru aceşti elevi. zonă cu risc mare – 0,65% Elevi cu nevoi sociale Depinde de zona în care este situată şcoala, gradul de risc fiind determinat de zonă cu risc mediu – 0,43% speciale Direcţia Judeţeană de Statistică. zonă cu risc redus – 0,21% Sursa: www.isj.dj.edu.ro. Notă: Factorii de corecţie propuşi se aplică doar asupra costului unitar standard. Responsabilii de politici ar trebui să ia în considerare posibilitatea acordării finanţării suplimentare prin 2.4.6. Creşterea contabilizarea tuturor copiilor din familiile foarte sărace, având în vedere riscul crescut al acestora de a abandona eficacităţii programelor sau părăsi timpuriu şcoala (Figura 35). Un studiu recent de protecţie socială la nivelul educaţiei al UNICEF314 a evaluat mai multe măsuri alternative pentru creşterea egalităţii în învăţământul românesc, concluzionând că măsura cea mai simplă şi mai eficientă ar fi să se asigure că familiile acestor elevi beneficiază de Guvernul României şi autorităţile locale aplică numeroase venitul minim garantat (care se va numi în curând venitul scheme de ajutor financiar şi în natură, menite să ajute minim de inserţie - VMI). Avantajele aplicării acestei măsuri familiile sărace şi vulnerabile să depăşească barierele sunt următoarele: (i) este o prestaţie acordată la nivel financiare ce împiedică şcolarizarea copiilor lor. Aceste naţional, în baza unor criterii standard; (ii) contribuie la scheme sunt prezentate pe scurt în Tabel 35. Însă, cu identificarea familiilor cu cel mai mare risc de excluziune toate aceste programe financiare, elevii invocă barierele socială; (iii) anchetele sociale aferente sunt efectuate de financiare ca principala cauză a neparticipării lor la direcţia de asistenţă socială a autorităţii locale. Aceste învăţământul secundar superior. Rata abandonului în licee venituri suplimentare ar putea fi folosite de către şcoală este în creştere, observându-se o scădere a numărului doar în cadrul său şi doar pentru a acoperi costul serviciilor solicitanţilor la nivelul majorităţii schemelor. Individual şi adresate copiilor eligibili, precum mese calde, programe colectiv, schemele nu au reuşit să oprească declinul acut al after-school, programe speciale de sprijin şi stimulente participării la învăţământul secundar superior în România. care să atragă profesorii să lucreze cu copiii din categoriile dezavantajate. 314 Fartuşnic et al (2014). Educaţie | 221 Sinteza schemelor de ajutor financiar şi în natură menite să faciliteze accesul la educaţie al TABEL 35:  elevilor dezavantajaţi Naţional – burse Programul „Bani de liceu” oferă lunar o bursă în bani consistentă (180 lei sau 51 USD) liceenilor din clasele IX-XII ce aparţin în bani decilei celei mai sărace. Programul de burse profesionale oferă lunar o bursă în bani şi mai consistentă (200 lei sau 57 USD) elevilor din filiera profesională, indiferent de venit, atât în şcolile publice, cât şi în cele private. Programul de decontare a transportului rambursează valoarea efectivă a transportului (până la 50 de kilometri) elevilor ce merg la şcoală în altă localitate. Naţional – sprijin Programul de rechizite şcolare oferă un pachet standard de bunuri cu o valoare foarte redusă (25-30 lei sau 7-8,5 USD) o în natură dată pe an elevilor din clasele I-VIII ce aparţin decilei celei mai sărace. Programul Euro 200 oferă un bon valoric unic familiilor din decila cea mai săracă pentru achiziţionarea unui calculator. Autobuzele şcolare au fost cumpărate în scopul eliminării barierelor legate de transport, mai ales în mediul rural. Programul „Cornul, laptele şi mărul” oferă alimente de bază tuturor elevilor din clasele 0-VIII și grădinițe.315 Local Se acordă o serie de burse locale, în special burse de excelenţă (pentru note mari), burse de studiu (pentru elevii cu note bune ale căror familii câştigă sub venitul minim pe economie, pe membru de familie) şi burse sociale (pentru elevii ale căror familii câştigă mai puţin de jumătate din salariul pe ţară, pe membru de familie). Sumele acordate, criteriile de eligibilitate şi acordarea efectivă a acestor burse sunt foarte flexibile; Decontarea de către autorităţile locale a 50% din cheltuielile de transport ale copiilor dezavantajaţi din localitate. Conform teoriei prestaţiilor de asistenţă socială, acolo baze de date (cum ar fi evidenţele fiscale, cartea funciară unde există deja o piaţă, transferul monetar este, de obicei, sau evidenţa populaţiei), se poate reduce volumul de cel mai potrivit tip de prestaţie ce poate fi oferit pentru sarcini administrative necesare procesării fiecărei cereri, că permite familiilor să îşi optimizeze alegerile din sfera realizându-se în acelaşi timp verificări pentru identificarea consumului, aşa cum reiese şi din evidenţele disponibile. cererilor frauduloase. Armonizarea criteriilor de eligibilitate Efectuarea unui transfer monetar mamei dintr-o familie şi a formularelor de cerere pentru multiplele prestaţii şi/ creşte şansele ca banii să fie cheltuiţi pe copii şi în scopuri sau introducerea automată în sistem în cazul în care un productive. În zonele în care există pieţe financiare prospere, solicitant este eligibil pentru o altă schemă pot reduce transferul de bani în contul bancar sau pe cardul de costurile individuale ale solicitanţilor. economii al familiei poate promova incluziunea financiară şi Se pot face următoarele observaţii în legătură cu actualul poate stimula realizarea de economii. Cuantumul prestaţiei sistem de protecţie socială, care vizează elevii săraci şi ar trebui să fie suficient de ridicat pentru a preveni apariţia vulnerabili: unor dificultăţi serioase, dar suficient de redus pentru a nu descuraja munca. Adăugarea unor condiţii pentru primirea acestor transferuri monetare (mai precis, condiţia ca familia să asigure continuarea studiilor de către copii) este cea mai • Trei scheme (programul de rechizite şcolare, Bani de liceu şi Euro 200) folosesc un prag al eligibilităţii extrem de scăzut, respectiv un venit de 150 lei (43 eficientă soluţie acolo unde există servicii disponibile ce USD sau aproximativ 1,5 USD pe zi) pe adult. Venitul nu sunt accesate din cauza constrângerilor financiare ale gospodăriilor din decila cea mai săracă (care câştigă potenţialilor utilizatori. un venit pe adult echivalent între 0 şi 187 lei) se În ţările cu multiple scheme de asistenţă socială, depunerea încadrează în acest nivel. Pragul nu a fost modificat în dosarelor implică adesea cheltuieli ridicate pentru familii, ultimii 10 ani, cu excepţia creşterii sale la 200 lei timp iar costurile administrative ale acestor scheme pot fi de de un an în programul „Bani de liceu”, în 2008, lucru asemenea mari. Când aceste programe funcţionează în care a oprit temporar declinul ratei de cuprindere în baza unor sisteme de gestiune informatică conectate la alte schemă, care a crescut cu 10% în acel an. 315 O analiză comparativă a programelor care introduc fructele în școală din țările europene, inclusiv în România, este disponibilă în AFC Management Consulting AG și CO CONCEPT Marketing Consulting (2012). Pentru o analiză a programului cornul și laptele, vezi Arpinte et al (2009). 222 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI • În cadrul fiecărei scheme, solicitanţii trebuie să prezinte numeroase acte legalizate şi să se deplaseze la primărie pentru a le fi verificate documentele. În din aceste scheme a fost evaluată din punctul de vedere al impactului sau al cost eficienţei şi se pare că Ministerul Educaţiei Naţionale nu a realizat nicio cazul programului de rechizite şcolare, costurile de revizuire strategică a compatibilităţii şi a concordanţei depunere a cererii sunt, se pare, egale sau mai mari dintre schemele naţionale şi locale sau dintre decât valoarea bunurilor oferite, iar în cazul schemei programele implementate de diverse ministere la Euro 200, elevul trebuie să acopere suma din preţul nivel naţional. calculatorului ce depăşeşte valoarea bonului oferit. În plus, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi • Familiile cu mulţi copii trebuie să depună o cerere pentru fiecare schemă separat şi pentru fiecare copil în parte, anual, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mari Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) gestionează o serie de scheme monetare de asistenţă socială, inclusiv alocaţia familială (ce va fi în curând integrată în venitul minim de inserţie şi care se acordă doar în baza şcolarizării copiilor). pentru ele. Pragul de eligibilitate al alocaţiei familiale a crescut de două • În programul „Bani de liceu”, copilul trebuie să frecventeze şcoala un număr minim de ore (85%), fără posibilitatea de a reintra în program dacă nu ori în ultimii ani, ajungând la 530 lei. Acesta este de trei ori şi jumătate mai mare decât pragul de 150 lei din programul „Bani de liceu”, însă nivelul prestaţiei este de patru ori şi jumătate mai mic, mai precis 40 lei (urmând să crească îndeplineşte acest prag, chiar dacă în mediul rural curând la 74 lei) comparativ cu prestaţia de 180 lei plătită copiii de liceu sunt adesea implicaţi în munci agricole prin programul „Bani de liceu”. Există suprapuneri majore săptămâni sau luni la rând. între scheme la nivelul obiectivelor, iar inspectoratele şcolare • Schema de decontare a transportului a fost afectată atunci când companiile de transport şi-au mărit preţurile, conştiente că se decontează întreaga sumă, trebuie să transmită liste separate de prezenţă Ministerului Educaţiei Naţionale pentru schema „Bani de liceu” şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor ceea ce a dus la o întârziere de şase luni a plăţilor către Vârstnice pentru programul de alocaţie familială. elevi. Unii furnizori de transport privaţi nu emit facturi. Există câteva recomandări formulate în baza acestor • observaţii, unele minore, altele ambiţioase: În programul „Bani de liceu”, elevii solicită şi primesc banii prin şcoală (în numerar sau pe card), creându-se Printre modificările tehnice minore ce ar putea fi luate în astfel câteodată riscul comiterii unor fraude minore calcul se numără: (i) fuzionarea programelor de rechizite de către administratorii şcolilor. De asemenea, poate şcolare şi „Bani de liceu” într-o singură bursă în bani pentru apărea riscul stigmatizării elevilor, care sunt văzuţi toţi elevii, crescând pragul de eligibilitate pentru schemele că solicită şi primesc bani de la biroul directorului în de ajutor financiar, (ii) limitarea programului de burse fiecare lună. profesionale la elevii din mediile mai sărace şi/sau (iii) • restrângerea condiţiilor impuse pentru solicitarea de sprijin În programul „Bani de liceu”, suma de bani acordată în cadrul unora sau al tuturor schemelor. elevului depăşeşte venitul pe adult al gospodăriei din O acţiune ambiţioasă, la un nivel moderat, ar putea fi care provine, ceea ce ridică nişte semne de întrebare armonizarea condiţiilor de solicitare a ajutorului şi a legate de utilizarea optimă a fondurilor. Mai mult, pragurilor de eligibilitate pentru toate programele, rezultând suma nu este mai mare în cazul elevilor din clasele astfel un proces unic de aplicare, cu înscrierea automată opţionale (a XI-a şi a XII-a) şi în care nu se mai oferă a elevilor pe tot parcursul anilor şcolari (dacă nu au fost gratuit rechizite. suspendaţi din cauza absenţelor) şi cu însărcinarea • solicitantului de a informa administratorii de orice schimbare Se mai pot face câteva observaţii generale legate pozitivă survenită în situaţia gospodăriei lor. de gestionarea acestor scheme. Cei implicaţi în administrarea schemelor (inclusiv directorii de Mai ambiţios ar fi să se restructureze întregul set de şcoli, personalul de la inspectoratele şcolare şi din programe de ajutor financiar, să se admită că acestea intră minister) sunt de părere că acestea încurajează în realitate în sfera asistenţei sociale şi să se integreze frecventarea liceului de către elevii din familiile programele naţionale de ajutor financiar în programul sărace şi vulnerabile. Cu toate acestea, nu am de alocaţie familială (care va deveni în curând VMI) al reuşit să obţinem evidenţe care să arate că vreuna MMFPSPV, ce prezintă costuri reduse de depunere a Educaţie | 223 dosarelor şi o bună capacitate de monitorizare şi control. numărul de copii înscriși, caracteristicile școlilor, precum și numărul și calificarea cadrelor didactice). Actualizarea Pentru ca deciziile care se iau la nivel sectorului educațional continuă a informațiilor de acest tip, va duce în timp, pe de să aibă impact pozitiv la nivelul copiilor aflați la risc de o parte, la îmbunătățirea designului, calității monitorizării excluziune socială trebuie crescută capacitatea actorilor și ajustarea politicilor și pe de altă parte, la acumularea din domeniu în ceea ce privește colectarea de date și de dovezi care să ajute la evaluarea corectă a diferitelor monitorizarea. 316 De curând, Ministerul Educației a pus în programe și măsuri care luptă împotriva excluziunii de la aplicare un sistem complex de colectare a datelor cu privire educație sau angajare. la grădinițe și școli (cu informații privind, de exemplu, despre CASETA 35 Asigurarea unei mese copiilor vulnerabili bune. Au fost stabilite trei grupuri ţintă: din şcolile dezavantajate din Arad (i) copiii cu risc de a fi separaţi de părinţi; (ii) copiii reintegraţi în familie după ce au Două sute de copii vulnerabili din şase şcoli beneficiat de o măsură specială de protecţie dezavantajate din Arad sunt beneficiarii unui program (cei care ies din „sistemul special de protecţie”) şi (iii) local care le asigură o masă caldă pe zi. Aceşti copiii cu risc de abandon şcolar. beneficiari sunt copii din familii cu venituri sub 470 de lei pe membru de familie, expuse unui risc social Costul mesei calde, subvenţionat de autorităţile crescut (risc de separare de familie sau de abandon locale, este de 8 lei pe copil şi acoperă doar finanţarea şcolar) şi care frecventează ciclul primar în şcolile meselor asigurate de cantina socială. Costul locale selectate. programului destinat copiilor vulnerabili din şcolile dezavantajate este comparabil cu costurile acoperite Biroul de asistenţă socială din Arad, cu alte cuvinte de părinţi pentru programele after-school din şcolile Direcţia de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară – bune, acestea fiind estimate între 6 şi 12 lei (meniul DDAC, finanţează, coordonează şi monitorizează fiind la discreţia părinţilor). programul. Cantina socială, deţinută şi operată de DDAC, livrează mâncarea după orele de curs, la Cadrul instituţional al programului este prevăzut sediile şcolilor selectate. Programul DDAC este în protocolul de cooperare încheiat între DDAC şi completat de un centru de zi, Curcubeu, unde copiii Inspectoratul Şcolar Judeţean – ISJ. În baza unei decizii, din şcoala cea mai săracă din oraş (Şcoala Nr. 2), Consiliul Local a stabilit, printre alte aspecte, pragul aflată în proximitatea centrului de zi, iau parte la de eligibilitate la un venit de 470 RON pe membru de activităţi after-school şi beneficiază de o gamă largă de familie, un prag mult mai ridicat decât cel din vechea servicii, inclusiv de sprijin alimentar; acest centru de zi Lege nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social (care deserveşte un total de 127 de copii săraci, majoritatea folosea pragul stabilit pentru o persoană singură în Legea de la Şcoala Nr. 2. privind venitul minim garantat). Obiectivele declarate ale programului de sprijin DDAC a transmis o cerere oficială către ISJ, care alimentar sunt menţinerea, remedierea şi dezvoltarea a selectat cele mai dezavantajate şcoli. Cu toate capacităţilor acestor copii şi ale părinţilor lor de acestea, criteriile de selecţie folosite nu sunt complet a rezista condiţiilor critice care ar putea duce la transparente, neexistând (la nivel naţional sau judeţean) separarea de familie sau la abandon şcolar şi sprijinirea un sistem pentru stabilirea celor mai dezavantajate copiilor în obţinerea unor rezultate şcolare cât mai şcoli. În aceste şcoli, diriginţii întocmesc o listă 316 O analiză detaliată, precum și recomandări specifice pot fi găsite în Banca Mondială (2014b: 72-83). Capitolul 5 discută mecanismele de monitorizare și evaluare (M&E), incluzând aici logica lor de funcționare, indicatorii propuși, procesele de monitorizare a schimbărilor, frecvența activităților de M&E, precum și alocarea responsabilităților. 224 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 35 (continuare) provizorie de copii, bazându-se pe cunoştinţele pe care definirea clară a beneficiarilor programului şi acordarea le au despre statutul socio-economic al fiecărui elev unei mese calde în locul actualului pachet cu lapte, corn şi al familiilor acestora. DDAC efectuează o anchetă şi un fruct. Aceasta este una dintre ideile de reformare a socială şi întocmeşte un dosar, care include formularul programului cel mai frecvent menţionate şi disputate. Pe de cerere, documente de identitate şi alte acte de lângă beneficiul său intrinsec, şi anume asigurarea unei stare civilă, precum şi documente care să dovedească mese sănătoase şi nutritive, programul pare a reprezenta, veniturile (salarii, pensii şi ajutoare sociale). Aproximativ în ochii factorilor de interes, un important stimulent pentru 10% dintre propunerile şcolilor sunt respinse în urma asigurarea prezenţei şcolare şi prevenirea abandonului anchetei sociale a DDAC. şcolar. Cu toate acestea, nu este clar dacă duce la îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor, având Aspectele critice ale programului par să fie: (i) în vedere că activităţile legate de meditaţii şi sprijin social asigurarea cooperării părinţilor în procesul de aplicare; au fost abandonate temporar. (ii) condiţia ca mâncarea să fie livrată în recipiente individuale, în conformitate cu standardele de igienă, în Luând în considerare posibila redefinire a programului cazul şcolilor care nu au cantină sau sală de mese (ceea naţional de sprijin alimentar, personalul responsabil ce duce la o uşoară creştere a costurilor): (iii) procesul de implementarea programului la Arad sugerează de selecţie, cu mecanisme neclare de selectare a o serie de soluţii disponibile pentru a nu limita şcolilor şi copiilor. accesul copiilor mai înstăriţi. O idee simplă ar putea fi distribuirea meselor în funcţie de pragul de venit al În general, gradul de satisfacţie faţă de program pare familiei, adică gratuit pentru cei mai săraci copii şi cu să fie ridicat atât în rândul managerilor (DDAC, ISJ şi costuri progresive pentru familiile cu venituri, atâta şcoli), cât şi al beneficiarilor. Asigurarea unei mese calde timp cât acestea îşi doresc să beneficieze de un astfel complete (cu trei feluri de mâncare) este considerată de serviciu. Deschiderea programului către toţi copiii ar o intervenţie excelentă, reprezentând „poate singura putea reprezenta un aspect important, mai ales având mâncare gătită pe care o primesc aceşti copii într-o zi”, în vedere că, în România, peste o familie din cinci nu conform declaraţiei reprezentantului administraţiei unei îşi permite o masă care să conţină carne, peşte sau şcoli. Programul este deosebit de relevant în contextul un echivalent vegetarian o dată la două zile, conform dezbaterii publice aflate în desfăşurare cu privire la datelor Eurostat pentru 2013. reajustarea sprijinului alimentar oferit în şcoli, prin Educaţie | 225 2 POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.5. Sănătate „Dorim ca toţi să beneficieze de bunăstare şi o sănătate mai bună, ca un drept egal al tuturor fiinţelor umane. Sănătatea nu se obţine cu ajutorul banilor. Politicile publice care promovează echitatea au mai multe şanse de reuşită în acest sens. Trebuie să analizăm principalele cauze (ale inegalităţilor şi ale stării de sănătate precare) prin prisma determinaţilor sociali şi a unei abordări care să implice întregul guvern şi întreaga societate.” (Margaret Chan, Director General al OMS) Obiective principale Sănătate 2.5.  228 2.5.1. Îmbunătăţirea echităţii în materie de sănătate şi a protecţiei financiare 229 2.5.2. Îmbunătăţirea furnizării de servicii medicale în domeniile de intervenţie relevante pentru categoriile sărace şi vulnerabile 234 2.5.3. Creşterea accesului categoriilor vulnerabile la servicii medicale de calitate 246 228 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.5. Sănătate Sănătatea şi sărăcia sunt puternic interconectate. Sărăcia stării de sănătate”). În consecinţă, prevenirea îmbolnăvirii contribuie în mod direct la o stare de sănătate precară, în şi asigurarea accesului la servicii sociale de sănătate timp ce sănătatea precară poate constitui un important factor eficace şi accesibile din punctul de vedere al costurilor sunt determinant al sărăciei, reducând capacitatea de muncă a modalităţi importante de combatere a sărăciei. unei persoane şi conducând la costuri ridicate cu tratamentul Politicile intersectoriale care iau în considerare şi îngrijirea. De exemplu, la nivelul UE, există diferenţe determinanţii sociali ai stării de sănătate sunt cea mai semnificative statistic între membrii diferitelor categorii eficientă modalitate de îmbunătăţire a sănătăţii persoanelor de venit în ceea ce priveşte starea de sănătate, limitarea sărace. Teoria determinanţilor sociali ai stării de sănătate activităţii personale din cauza unei boli sau a unei dizabilităţi, (Schema 6) elaborată cu câteva decenii în urmă, reprezintă precum şi speranţa de viaţă la naştere, cu o diferenţă de la nivel mondial baza tuturor strategiilor şi intervenţiilor până la 10 ani în cazul bărbaţilor şi de până la 6 ani în rândul care au drept scop reducerea decalajului în materie de femeilor317 între categoriile populaţiei cu un nivel socio- sănătate dintre populaţia săracă şi cea generală. După cum economic scăzut şi cele cu un nivel ridicat. Speranţa de viaţă se arată în Schema 6:, accesul la serviciile de sănătate sănătoasă în România – numărul mediu de ani în care starea constituie numai unul dintre factorii determinanţi ai stării de sănătate este bună – se află mult sub media UE-15 de de sănătate, deci creşterea accesului, deşi esenţială, are peste 70 de ani, aşa cum se întâmplă de altfel în majoritatea o contribuţie limitată la îmbunătăţirea stării de sănătate în celorlalte ţări din Europa de Sud-Est.318 Evidenţele arată că rândul persoanelor sărace. Numai o abordare integrată, care sunt afectate în mod special persoanele de etnie romă. Gradul include nu numai un acces mai bun la serviciile sociale şi ridicat al sărăciei, nivelul limitat al educaţiei şi rata scăzută de sănătate (cu accent pe prevenţie), dar şi îmbunătăţirea de ocupare a forţei de muncă în rândul populaţiei rome educaţiei, a alimentaţiei şi a condiţiilor de locuit, inclusiv contribuie la o stare de sănătate precară, din cauza căreia alimentare cu apă şi salubritate, va conduce la o ameliorare speranţa de viaţă este cu şase ani mai mică, în medie, decât semnificativă a stării de sănătate în rândul populaţiei sărace. cea a populaţiei de altă etnie.319 Această abordare este recomandată în raportul Biroului Persoanele sărace şi vulnerabile sunt mai predispuse regional pentru Europa al OMS, intitulat „Sănătate 2020: la îmbolnăvire şi prezintă o vârstă de deces mai mică un cadru european de politici”,320 ca fiind esenţială pentru decât populaţia generală. Sărăcia determină o stare de realizarea obiectivelor strategice de îmbunătăţire a sănătăţii sănătate precară din cauza condiţiilor de trai inadecvate întregii populaţii şi de reducere a inegalităţilor în domeniul (absenţa unei locuinţe decente, a apei potabile şi/sau a sănătăţii. În acest scop, statele membre au fost invitate salubrizării adecvate). De asemenea, conduce la o nutriţie să iniţieze politici intersectoriale cuprinzătoare şi durabile deficitară şi la un regim alimentar nesănătos, ceea ce vizând reducerea decalajului în materie de sănătate între face ca populaţia săracă să fie mai vulnerabilă la boli. populaţia săracă şi populaţia generală. În plus, Platforma Sărăcia este însoţită şi de analfabetism, din cauza căruia Europeană de Combatere a Sărăciei şi a Excluziunii Sociale, oamenii sunt mai puţin informaţi şi educaţi în privinţa una dintre cele şapte iniţiative emblematice ale UE care comportamentelor sănătoase şi a riscurilor pentru sănătate. susţin obiectivele sociale ale strategiei Europa 2020, Nu în ultimul rând, sărăcia îngreunează accesul la serviciile subliniază nevoia stringentă de politici naţionale eficiente în de sănătate şi la medicamente, atunci când este nevoie. domeniul sănătăţii, care să asigure în acelaşi timp accesul Există dovezi ştiinţifice solide care arată că starea de universal la servicii medicale de calitate. sănătate a persoanelor şi a comunităţilor se ameliorează Aşa cum a afirmat şi Comisia Europeană în iunie 2014,321 treptat, pe măsură ce se îmbunătăţeşte statutul socio- România a înregistrat unele progrese322 la nivelul reformei economic al acestora (numit generic „gradientul social al 317 European Commission (2010b). 318 Cele mai recente estimări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind speranţa de viaţă ajustată în funcţie de dizabilităţi au indicat o speranţă de viaţă sănătoasă de 65 de ani pentru români, în 2007. (http://data.euro.who.int/hfadb/, date descărcate la 20 noiembrie 2014.) 319 Banca Mondială (Anan et al, 2014). 320 OMS (2012c). 321 Comisia Europeană (2014b). 322 Conform categoriilor standardizate utilizate de CE pentru a evalua progresul privind implementarea recomandărilor specifice de ţară în 2013: „Unele progrese înseamnă că statul membru a anunţat sau a adoptat măsuri ca răspuns la recomandările specifice de țară. Aceste măsuri sunt promiţătoare, dar nu au fost implementate toate încă, iar implementarea nu este certă în toate cazurile.” Sănătate | 229 SCHEMA 6: Factorii sociali determinanţi ai sănătăţii CONDIȚII GENERALE SOCIO-ECONOMICE, CULTURALE ȘI DE MEDIU CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ Mediu Șomaj de lucru REȚELE SOCIALE ȘI COMUNITARE Apă și salubrizare Educație FACTORI INDIVIDUALI PRIVIND STILUL DE VIAȚĂ Servicii de sănătate Producție agricolă și alimentară FACTORI CARE ȚIN DE VÂRSTĂ, SEX Locuință ȘI CONSTITUȚIE Sursa: Dahlgren și Whitehead (2007: 20). sistemului de sănătate, având drept scop creşterea eforturilor pentru a limita plăţile informale, inclusiv prin eficienţei şi a accesibilităţii şi îmbunătăţirea calităţii, managementul corespunzător şi prin sisteme de control”.325 în conformitate cu recomandările specifice de ţară ale 2.5.1. Îmbunătăţirea Consiliului European din 2013. Comisia a apreciat proiectul de Strategie Naţională de Sănătate a României 2014- 2020323 pentru faptul că urmăreşte asigurarea unui acces mai echitabil la servicii medicale de calitate, dar a echităţii în materie de considerat că prevalenţa plăţilor informale324 reprezintă un obstacol semnificativ în calea accesibilităţii, în special sănătate şi a protecţiei pentru persoanele cele mai vulnerabile. De aceea, reforma din sectorul sănătăţii rămâne una dintre cele opt financiare recomandări specifice de ţară ale Comisiei pentru România, Guvernul a iniţiat strategii şi politici care vizează creşterea după cum urmează: „Intensificarea reformelor în sectorul echităţii în domeniul sănătăţii, proces ce trebuie accelerat sănătăţii pentru a creşte eficienţa, calitatea şi accesibilitatea pe viitor, principala provocare fiind punerea în practică a acestui sector, inclusiv pentru persoanele dezavantajate reformelor promise. Măsurile cheie luate de către guvern şi pentru comunităţile îndepărtate şi izolate; Creşterea includ programul de compensare a 90% dintre cheltuielile 323 Ministerul Sănătății (2014). 324 Plăţile informale sunt definite ca o tranzacţie monetară sau în natură dintre un pacient şi un membru al personalului pentru servicii medicale care sunt, oficial, gratuite în sectorul public. 325 Comisia Europeană (2014b: 7). 230 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI medicale ale pensionarilor care au venit mai mic de 700 şi în continuă scădere. Cheltuielile totale cu sănătatea ca de lei pe lună, cu peste 1.000.000 de beneficiari,326 şi pondere din PIB au scăzut de la aproximativ 6% în 2010 la creşterea cu circa 34% a bugetului asigurărilor de sănătate 5,1% în 2012 (Figura 40), dar cifrele oficiale nu iau în calcul alocat serviciilor de îngrijire la domiciliu în 2014 comparativ plăţile informale larg răspândite. Bugetul pe care îl cheltuie cu anul anterior. Reformele promise în sistemul de orice guvern într-un anumit sector social depinde parţial sănătate includ: (i) un pachet minim de servicii de sănătate de constrângerile fiscale generale, parţial de prioritatea îmbunătăţit, care să includă servicii preventive (evaluarea pe care o acordă sectorului respectiv la nivelul alocării riscurilor pentru sănătate) şi curative suplimentare pentru resurselor publice.328 De aceea, contextul fiscal al ţării329 populaţia neasigurată, pe lângă serviciile de urgenţă şi de este principalul factor ce determină cheltuielile reduse îngrijire medicală la care are dreptul aceasta în prezent; ale guvernului în domeniul sănătăţii, România având un (ii) pachetul de bază de servicii medicale revizuit, acoperit nivel general de cheltuieli guvernamentale de 35,2% de asigurările sociale de sănătate, cu mai multe resurse din PIB (în 2012) comparativ cu media UE-27 de 48%. financiare alocate serviciilor de prevenţie primară şi Totuşi, cheltuielile publice cu sănătatea reprezintă numai secundară; (iii) o revizuire a programelor naţionale de 14,5% din cheltuielile guvernamentale totale (scăzând sănătate existente, cu accent crescut pe prevenţie şi de la 16,3% în 2005) comparativ cu media constantă a pe intervenţiile ţintite; (iv) creşterea ponderii serviciilor UE de circa 20%, ceea ce înseamnă că guvernul central medicale ambulatorii şi de asistenţă medicală primară; (v) acordă o prioritate destul de mică330 sectorului sănătăţii. revizuirea listei medicamentelor compensate. Guvernul În consecinţă, cheltuielile totale cu sănătatea pe cap de a aprobat, în noiembrie 2014, Strategia Naţională de locuitor ale României sunt de aproape patru ori mai mici331 Sănătate 2014-2020, care a stabilit strategia de reducere decât media UE27 – 873 USD (PPC) comparativ cu 3.346 a inegalităţilor în domeniul sănătăţii, însă nu există încă USD.332 Datele corespund recentului raport „Sănătatea pe intervenţii coerente de punere în practică a acestei strategii. scurt: Europa 2014” (Health at a Glance: Europe 2014), De exemplu, ar trebui formulate reglementări simple şi cost publicat de Comisia Europeană în decembrie 2014, potrivit eficiente care să încurajeze prescrierea medicamentelor căruia România are cele mai mici cheltuieli cu sănătatea pe generice, excluderea medicamentelor cu dovezi limitate cap de locuitor (753 euro PPC) dintre statele membre şi de privind eficacitatea, utilizarea anumitor medicamente pentru 3 ori mai scăzute decât media UE-28. Între timp, dacă în afecţiuni specifice, excluderea medicamentelor care nu sunt perioada 2009-2012, cheltuielile cu sănătatea în termeni avantajoase din punctul de vedere al costurilor sau a celor reali (ajustate cu inflaţia) au scăzut în medie cu 0,6% (din care au un echivalent generic disponibil. cauza scăderii forţei de muncă şi a salariilor din domeniul medical, a reducerilor de taxe plătite furnizorilor de servicii Stabilirea unei finanţări care medicale, a preţurilor farmaceutice mai mici şi a creşterii co-plăţilor acoperite de pacienţi), în România, rata medie de să răspundă nevoilor specifice creştere anuală a cheltuielilor cu sănătate pe cap de locuitor ale grupurilor vulnerabile în termeni reali a fost de 0,4% (2009-2012), comparativ cu 9,1% în anii anteriori (2000-2009).333 În ciuda cifrelor Mai presus de toate, îmbunătăţirea calităţii şi a echităţii generale, România a crescut constant cheltuielile publice serviciilor de sănătate din România va necesita o creştere cu sănătatea – dacă luăm în calcul puternica relaţie dintre a finanţării generale la nivelul sectorului. Cheltuielile cu nivelul general al veniturilor unei ţări şi nivelul cheltuielilor sănătatea nu reprezintă numai un cost, ci şi o investiţie acelei ţări din domeniul sănătăţii. Cheltuielile publice cu cu impact pe termen lung asupra dezvoltării socio- sănătatea trebuie să continue să crească, cu aplicarea în economice a unei ţări.327 În România, nivelul cheltuielilor acelaşi timp a unor politici transparente şi cost eficiente de totale de sănătate este printre cele mai reduse din Europa alocare a resurselor. 326 Programul Naţional de Reformă 2014, Guvernul României, aprilie 2014 (date cumulative începând din 2011; asiguraţii Casei Speciale a Angajaţilor din Apărare, Ordine Publică şi Autorităţi Judecătoreşti nu sunt incluşi). 327 Comisia Europeană (2007). 328 Kutzin şi Jakab (2010). 329 Contextul fiscal se referă la capacitatea actuală şi estimată a unui guvern de a cheltui fonduri. Ţările mai bogate sunt în general mai eficiente în ceea ce priveşte colectarea veniturilor din taxe şi, astfel, au un nivel mai ridicat de cheltuieli publice ca procent din PIB, în timp ce atunci când o ţară are un spaţiu fiscal mai limitat, rezultatul este de obicei un nivel mai redus al cheltuielilor publice, inclusiv pentru educaţie şi sănătate. 330 Totuşi, prioritatea acordată atât de Guvernul României, cât şi de UE sectorului sănătăţii a fost mereu mai mare decât cea acordată sectorului educaţiei. 331 Cu toate acestea, în ceea ce priveşte cheltuielile totale cu sănătatea, exprimate în USD PPC pe cap de locuitor, decalajul dintre România şi UE-27 s-a micşorat continuu, de la sub 1/8 din cheltuielile UE în 1990 la peste 1/4 în 2012. 332 Estimările OMS pentru 2012, http:/ /data.euro.who.int/hfadb. 333 OCDE (2014). Sănătate | 231 FIGURA 40: Cheltuielile publice totale cu sănătatea ca procent din PIB / cheltuielile publice totale în România şi în UE-27 19.1 19.4 19.7 19.8 19.9 19.9 19.9 19.9 20 20 18.1 18.2 18.5 16 16.2 16.3 14.4 14.8 14.3 16 13.7 13.8 13.7 13.1 12.1 11.3 12 9.9 9.8 9.6 8.5 8.8 8.8 9 8.9 8.9 9.2 8 8.2 8 5.3 5.4 5.5 5.4 5.6 6 4.6 5.1 5.2 5.6 4.3 4.4 4 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 % din PIB - UE 27 % din PIB - Romania % din cheltuieli publice totale - UE-27 % din cheltuieli publice totale - România Sursa: Calculele Băncii Mondiale folosind Baza de date europeană HFA, OMS/ Europa, noiembrie 2014. Este necesar ca alocările bugetare pentru asistenţa Casa de Asigurări de Sănătate este compus dintr-o plată medicală primară să crească, trebuind îmbunătăţite per capita (50%) şi o plată per serviciu (50%), dar medicii concomitent măsurile de monitorizare a serviciilor furnizate de familie percep plata pentru consultaţie ca plată per de către medicii de familie. Deşi toate guvernele succesive serviciu, chiar dacă aceasta ar trebui acoperită de plata au declarat asistenţa medicală primară o prioritate, aceasta per capita. Serviciile de asistenţă medicală primară ar a avut întotdeauna alocări bugetare reduse. În 2008, MS trebui rambursate printr-o plată per serviciu numai în cazul a iniţiat un exerciţiu de screening al populaţiei costisitor în care sunt considerate priorităţi de sănătate publică334 şi discutabil, în vederea evaluării stării de sănătate a sau, ca în alte ţări, dacă medicii de familie îndeplinesc un populaţiei, ceea ce explică creşterea bruscă a bugetului anumit obiectiv legat de o prioritate de sănătate publică (de pentru asistenţa medicală primară, care a scăzut în anii exemplu, să atingă o rată de vaccinare de 90% în rândul următori (Tabel 36). Diferite organizaţii internaţionale au copiilor eligibili dintr-o anumită arie de acoperire, cum ar fi încurajat România să mărească bugetul alocat asistenţei un sat, indiferent dacă aceşti copii sunt incluşi sau nu pe medicale primare până la cel puţin 10% din bugetul Casei lista de finanţare per capita a medicului de familie). Naţionale de Asigurări de Sănătate. Creşterea disponibilităţii Măsurile ţintite care vizează sănătatea populaţiei sărace şi asistenţei medicale primare este fără îndoială cea mai bună vulnerabile ar trebui să beneficieze de finanţare adecvată. cale de a spori accesul categoriilor sărace şi vulnerabile Un bun exemplu este planificarea familială. În timp ce unul la servicii medicale de calitate, în special prin promovarea din zece născuţi-vii are o mamă adolescentă, statul alocă cel sănătăţii, educaţie pentru sănătate şi prevenirea maladiilor. mult 20 RON pe persoană pe an pentru planificare familială Bugetul unui cabinet medical de familie contractat de 334 Lista cu domeniile strategice de intervenţie ale României şi obiectivele generale aferente poate fi găsită în Ministerul Sănătății (2014: 26). 232 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Bugetul pentru asistenţa medicală primară, 2005-2014 TABEL 36:  2014 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 (aprobat) Bugetul asigurărilor de 9.3 10.1 12.9 16.6 15.3 17.5 17.8 19.5 23.1 22.6 sănătate (milioane RON) Bugetul pentru asistenţa medicală primară 0.5 0.5 0.7 1.5 1.1 1.1 1.1 1.2 1.3 1.5 (milioane RON) Cheltuielile cu asistenţa medicală primară ca 4.9 4.6 5.8 8.8 7.2 6.3 6.2 6.2 5.7 6.6 % din bugetul total al asigurărilor de sănătate Sursa: Date agregate din rapoartele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (www.cnas.ro). şi maxim două vizite gratuite pe an la un medic de familie negativ asupra sănătăţii lor. Conform „Analizei funcţionale pentru consiliere privind metodele contraceptive. Un medic a sectorului de sănătate”),338 62% din populaţia săracă a de familie câştigă mai mulţi bani din eliberarea unui certificat României nu are acces gratuit la medicamente şi aproape de deces decât din furnizarea serviciilor de planificare 60% dintre persoanele internate în spital au declarat că au familială unei femei neasigurate. Dacă medicul de familie este făcut plăţi informale în 2008, faţă de circa 30% în 2001. De medic primar, atunci certificatul de deces eliberat de acesta asemenea, 63% dintre familiile din chintila cea mai săracă are aproape aceeaşi valoare financiară ca şi îngrijirea post- plătesc pentru serviciile de sănătate din fonduri proprii, natală acordată de un medic de familie specialist unei femei comparativ cu 88% din chintila cea mai bogată. Multe dintre neasigurate (33 RON faţă de 37 RON).335 persoanele sărace care au nevoie de servicii medicale nu apelează la acestea. Deoarece rata medie a compensaţiilor Asigurarea protecţiei este aceeaşi în cazul persoanelor sărace ca şi în rândul tuturor celorlalte categorii de venit şi utilizarea serviciilor de financiare pentru categoriile sănătate este mai mare la nivelul categoriilor cu venituri mai sărace şi vulnerabile mari, este evident că clasa de mijloc şi grupurile cu venituri mari beneficiază cel mai mult de pe urma serviciilor de Plăţile directe şi plăţile informale reprezintă un obstacol sănătate subvenţionate. pentru accesarea serviciilor de sănătate de către populaţia Guvernul trebuie să conceapă, să implementeze şi să săracă şi vulnerabilă, care nu-şi poate permite să le finanţeze o politică clară cu privire la plăţile informale din plătească. Co-plăţile acoperite de pacienţi pentru servicii sistemul public de sănătate, la nivel naţional. Statisticile furnizate în sistemul public reprezintă o componentă relativ privind plăţile directe din domeniul sănătăţii subestimează mică a cheltuielilor totale de sănătate, dar plăţile directe probabil fenomenul, deoarece pacienţii efectuează şi plăţi (din fonduri proprii)336 sunt semnificative şi în creştere. informale (intenţionat sau nu) pentru serviciile de sănătate. Estimările OMS arată că plăţile directe pentru sănătate, Mai multe studii pe tema plăţilor informale acordate în ca pondere din cheltuielile totale cu sănătatea, au crescut schimbul asistenţei medicale în România au arătat că acestea continuu începând cu 2007, de la 17% până la aproape sunt larg răspândite atât la nivelul serviciilor de sănătate 22% în 2012. Aceasta în comparaţie cu o medie UE-27 ambulatorii, cât şi în spitale şi că sunt aproape universale constantă de 16 până la 17%, în aceeaşi perioadă.337 Acest în cazul operaţiilor, al naşterilor şi al procedurilor cu risc lucru împiedică numeroase persoane cu venituri mai mici crescut. Un studiu efectuat de Institutul Român pentru să acceseze asistenţa medicală, ceea ce are un efect Evaluare şi Strategie (IRES) în 2011 a arătat că, din totalul 335 Contractul cadru şi aplicarea acestuia în vederea furnizării de servicii în perioada 2014-2015 în cadrul Sistemului naţional al asigurărilor de sănătate (Hotărârea de Guvern nr. 400/2014; Ordonanţa MS/ Casei de Asigurări de Sănătate nr. 619/360, mai 2014). 336 Definite de către OMS ca incluzând costurile nerambursabile, cheltuielile deductibile, co-plăţile şi taxele pentru servicii, dar excluzând plăţile făcute de societăţile care acordă propriilor angajaţi beneficii medicale şi paramedicale, impuse sau nu prin lege. Se exclud, de asemenea, plăţile pentru tratamentul în străinătate. 337 OMS/Europa, Baza de date HFA. 338 Banca Mondială (2011a). Sănătate | 233 plăţilor informale pentru servicii publice raportate de către beneficiile modificărilor adresate atât părţilor interesate din populaţie (11%, la nivel naţional), cele pentru serviciile de sistemul de sănătate, cât şi publicului. sănătate sunt cele mai răspândite (5% pentru medic şi 2,5% Absenţa resurselor face şi mai dificilă pentru sistemul la spital).339 Totuşi, majoritatea plăţilor informale raportate naţional de sănătate furnizarea serviciilor de tratament şi au fost făcute în semn de recunoştinţă pentru asistenţa a medicaţiei adecvate. Unul dintre indicatorii de sănătate medicală oferită, deoarece numai 1,2% dintre pacienţi au ai UE relevant pentru incluziunea socială este procentul declarat că plăţile au fost solicitate de personal. Un sondaj autoraportat privind nevoile nesatisfăcute de asistenţă reprezentativ la nivel naţional efectuat în 2012 a indicat medicală. Datele Eurostat arată că 9,6% din populaţia faptul că, în România, cadourile (cum ar fi cafeaua, ciocolata, României a declarat în 2012 că nu-şi poate permite carnea, florile şi ţigările) reprezintă 88% din plăţile informale, asistenţă medicală sau a considerat că aceasta este prea în timp ce plăţile informale în bani reprezintă aproximativ costisitoare (comparativ cu 0,1% în Marea Britanie şi 37%. Cele mai multe cadouri au fost oferite la sfârşitul Finlanda, 0,2% în Olanda şi 5,9% în Bulgaria). Au existat tratamentului, în timp ce majoritatea plăţilor în bani au fost diferenţe semnificative bazate pe statutul socio-economic, făcute înainte sau în timpul tratamentului.340 De obicei, suma de la 13,3% pentru cei din chintila cu veniturile cele mai mici pe care pacienţii o plătesc informal pentru asistenţa medicală (cei mai săraci 20% din populaţia României) până la 3,5% reflectă gravitatea bolii. Astfel, un studiu efectuat în 2013 în pentru cei din chintila cu cele mai mari venituri (cei mai Bucureşti a arătat că plata informală acordată unui medic bogaţi 20% din populaţia României). Deşi aceste procente de familie era în jur de 34 de lei (circa 8 euro), în timp ce în au scăzut comparativ cu anul trecut, România rămâne unul spitale, pentru o problemă care nu necesita operaţie, creştea dintre primele trei state membre ale UE în ceea ce priveşte la aproximativ 360 de lei (sau 80 de euro)341 şi ajungea la nevoile neacoperite în materie de asistenţă medicală pentru 1.130 lei (sau 250 de euro)342 în cazurile în care era necesară populaţia din toate categoriile de venit. o intervenţie chirurgicală.343 Pacienţii mai înstăriţi, mai bine educaţi şi mai tineri tind să plătească mai mult, adesea ca În acest domeniu, guvernul trebuie să ia în considerare: • o cale de a obţine un tratament de mai bună calitate. O analiză recentă a literaturii de specialitate, care acoperă opt Identificarea unor modalităţi de a face accesibile ţări est-europene,344 a ajuns la concluzia că: „După 1990, medicamentele generice prescrise, consumabilele plăţile informale au devenit mai frecvente, mai explicite, fiind şi tehnologiile medicale pentru cele mai vulnerabile tot mai des în bani şi mai puţin accesibile populaţiei. Plăţile comunităţi, inclusiv pentru cele rurale şi izolate; • informale sunt generate de dorinţa pacienţilor de a primi tratament mai bun, de salariile mici ale personalului, de lipsa Planificarea şi implementarea unor campanii acută de finanţare şi de tradiţie. Atitudinile faţă de plăţile de sensibilizare a consumatorilor cu privire la informale variază de la puternic negative (dacă sunt solicitate) economiile în materie de costuri, siguranţa şi calitatea până la tolerante (dacă sunt iniţiate de pacienţi), în funcţie medicamentelor generice. de circumstanţe. Totuşi, vorbind la modul general, atitudinile Asigurarea acoperirii tuturor categoriilor sociale de către tolerante faţă de astfel de practici sunt predominante atât în serviciile medicale este esenţială pentru reducerea rândul pacienţilor, cât şi al personalului medical.” inegalităţilor în materie de sănătate. Există încă inegalităţi Plăţile informale pot fi asociate cu factori culturali şi istorici, majore în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor medicale dar acestea au apărut în principal deoarece sistemul public în România. O mare parte a lucrătorilor liber-profesionişti de sănătate nu poate asigura acces adecvat la serviciile de din agricultură şi a populaţiei rurale de etnie romă nu este bază. Prin urmare, acţiunile recomandate în următoarele acoperită de asigurările de sănătate. Procentul persoanelor secţiuni se referă, în principal, la întărirea şi îmbunătăţirea înscrise la un medic de familie în cadrul sistemului de calităţii asistenţei medicale primare şi la dezvoltarea reţelei asigurări de sănătate a crescut semnificativ, de la 87,8% de asistenţă medicală comunitară. În plus, guvernul trebuie în 2008 la 95,9% în 2010, pentru ca mai apoi să scadă să implementeze campanii frecvente de informare privind la 85,3% în 2012. Pe tot parcursul acestei perioade, a 339 IRES (2011). 340 Spridon (2011). 341 În medie, 76% au mers către medici şi 24% către asistenţi. 342 În medie, 60% au mers către chirurgi, 24% către anestezişti şi 16% către asistenţi. 343 Stoica (2013). 344 Stănculescu și Neculau (2014: 48). Țările sunt Bulgaria, Croaţia, Kosovo, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Moldova, Muntenegru, România şi Serbia. 234 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI existat permanent o diferenţă considerabilă între acoperirea asigurărilor de sănătate în mediul rural şi cel urban, fiind 2.5.2. Îmbunătăţirea cu până la 20% mai mare în zonele urbane (în 2012 - acoperire de 94,1% în zonele urbane, spre deosebire de furnizării de servicii 74,6% în zonele rurale.345 Cu excepţia unor cazuri rare, medicale în domeniile de intervenţie persoanele neasigurate nu au dreptul la examinări medicale în ambulatoriu sau la medicamente recomandate ori prescrise de către medicul de familie, chiar dacă bugetul asigurărilor de sănătate pentru servicii ambulatorii si relevante pentru investigaţii paraclinice în ambulatoriu a fost dublat în 2014. În afară de urgenţe, sarcini şi anumite boli infecţioase, categoriile sărace şi persoanele neasigurate sunt obligate să plătească pentru orice investigaţii şi medicamente. Acest lucru conduce vulnerabile la agravarea stării medicale şi/sau la o suprasolicitare a În sfera reformei sistemului de sănătate din România, serviciilor medicale de urgenţă prespitaliceşti şi spitaliceşti anumite domenii de intervenţie prezintă o relevanţă (serviciul de ambulanţă, Serviciul Mobil de Urgenţă pentru aparte pentru categoriile sărace şi vulnerabile (Schema Reanimare şi Descarcerare şi unităţile de primiri urgenţe 7). În ceea ce priveşte indicatorii care măsoară starea de din spitale) care oferă tratament şi consultaţii în mod sănătate, România are cea mai mare rată a mortalităţii gratuit. Combinate, sărăcia, analfabetismul şi incapacitatea în rândul copiilor sub 5 ani dintre toate ţările UE-27 şi sistemului de sănătate de a furniza servicii de prevenţie un risc de mortalitate maternă la naştere de cinci ori mai sau acces la asistenţă medicală de bază conduc la o rată mare decât media UE-27.346 România înregistrează, de ridicată a sănătăţii precare în rândul populaţiei sărace şi la asemenea, cea mai mare rată a sărăciei în rândul copiilor costuri mari implicate în tratarea, în unităţile spitaliceşti, dintre toate cele 35 de ţări incluse în analiza sărăciei a persoanelor sărace cu afecţiuni grave sau care le pun infantile, efectuată de UNICEF în 2012.347 Prin urmare, viaţa în pericol. Guvernul trebuie să emită legi privind sănătatea mamei şi a copilului şi sănătatea reproducerii asigurările medicale private pentru cei care îşi pot permite ar trebui să devină domenii prioritare pentru intervenţiile această opţiune, micşorând presiunea asupra bugetului ce vizează creşterea incluziunii în domeniul sănătăţii, public, care trebuie folosit pentru îmbunătăţirea/ sporirea în perioada 2014-2020. În acelaşi timp, România are o serviciilor incluse în pachetul minim de servicii şi/sau pentru speranţă de viaţă la naştere mult mai mică decât media programe ţintite bazate pe evidenţe, care să se adreseze din UE şi o rată a mortalităţii standardizată în funcţie de populaţiei celei mai vulnerabile. vârstă, în cazul bărbaţilor, de aproape două ori mai mare decât cea din ţările membre ale UE cu cele mai mici rate - peste 1.200 la 100.000 de locuitori comparativ cu media UE de 866.348 Principalele două cauze de deces sunt bolile cardiovasculare (România având una dintre cele mai mari rate din regiunea europeană a OMS) şi cancerul, ambele prezentând tendinţe de creştere. Din acest motiv, guvernul trebuie să se concentreze asupra reducerii bolilor cronice, prin promovarea sănătăţii şi prevenirea maladiilor ca modalitate de îmbunătăţire a stării de sănătate a persoanelor sărace şi vulnerabile, având în vedere că există dovezi ce demonstrează fără echivoc faptul că bolile netransmisibile pot fi, în mare măsură, prevenite.349 Deşi bolile transmisibile prezintă o pondere mică datorită 345 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (2013: 113). 346 OMS, Baza de date HFA. 347 Centrul ce Cercetare UNICEF Inocenti (2012). 348 OCDE (2012). 349 OMS (2011). Sănătate | 235 SCHEMA 7: Domeniile specifice de intervenţie relevante pentru creşterea incluziunii şi îmbunătăţirea sănătăţii categoriilor sărace şi vulnerabile ECHITATE ÎN MATERIE DE SĂNĂTATE ȘI PROTECȚIE FINANCIARĂ DOMENII SPECIFICE DE REZULTATE BUNE DIN INTERVENȚIE PUNCT DE VEDERE AL SĂNĂTĂȚII Actori Tipuri de activități Promovarea sănătății Sănătate reproductivă Personal din (servicii către populație sistemul de pentru a reduce preva- Îngrijire și nutriție mamă și copil asistență medicală lența factorilor de risc) de bază Boli cronice, afecțiuni de lungă INDICATORI DE SĂNĂTATE MAI Prevenție primară și durată și decese care pot fi evitate BUNI ȘI INCLUZIUNE SOCIALĂ (servicii individuale cadre medicale pentru controlul factorilor comunitare de risc) Boli infecțioase (tuberculoză, BTS, cu inclusiv HIV/SIDA) resurse Prevenție secundară adecvate (servicii personale pentru Necesități specifice de sănătate ale a întârzia evoluția și grupurilor vulnerabile complicațiile) sistemului de supraveghere din ce în ce mai bun şi gradului Schema 7 arată domeniile specifice de intervenţie relevante de acoperire a imunizării, România are cea mai mare pentru categoriile sărace şi vulnerabile. Acestea sunt incidenţă a tuberculozei (TBC) din cadrul Uniunii Europene, stabilite în cadrul strategic care trebuie utilizat în sectorul de iar numărul de cazuri de tuberculoză multirezistentă este sănătate şi care respectă abordarea integrată a serviciilor în creştere. De asemenea, bolile cu transmitere sexuală, sociale adoptată în România. Abordarea integrată implică inclusiv HIV/SIDA, reprezintă în continuare o problemă echipe multidisciplinare de lucrători comunitari la nivel serioasă de sănătate publică în România.350 În cadrul local, dar şi cooperare şi coordonare între mai multe agenţii Uniunii Europene, se întâlnesc rate moderate spre ridicate din diferite sectoare sociale la nivel naţional (vezi Secțiunea de incidenţă a hepatitei virale B, C şi D numai în România 2.3.). Reţeaua de asistenţă medicală primară şi de asistenţă şi în alte trei ţări.351 Tuberculoza este strâns legată de medicală comunitară reprezintă, în mod cert, cel mai bun sărăcie,352 în timp ce bolile cu condiţionare socială353 au cel cadru pentru implementarea intervenţiilor recomandate mai mare impact negativ asupra calităţii şi duratei vieţii şi se la o scară adecvată. Recomandările sunt prezentate în numără printre principalele cauze ale sărăciei, discriminării secţiunea finală a acestui capitol. şi marginalizării.354 În consecinţă, bolile infecţioase trebuie Domeniile specifice de intervenţie relevante pentru să constituie un alt domeniu de intervenţie pentru creşterea categoriile sărace şi vulnerabile sunt discutate în incluziunii în materie de sănătate, în perioada 2014-2020. 350 Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” (2013). 351 Bulgaria, Letonia şi Turcia (Rechel at al, 2011). 352 OMS, și ECDC (2014). 353 Bolile cu condiţionare socială sunt acelea care nu sunt exclusiv ereditare, ci sunt influenţate de stilul de viaţă şi de mediul socio-economic. 354 ONU (2008). 236 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI următoarele secţiuni, cu accent pe serviciile de prevenţie, Pentru prevenirea maternităţii timpurii şi a sarcinilor de detectare precoce a bolilor şi pe serviciile directe nedorite, toate femeile de vârstă fertilă (în special fetele şi adresate grupului ţintă, dar şi pe monitorizarea şi evaluarea femeile tinere) trebuie să poată accesa servicii de sănătate intervenţiilor. În toate domeniile, MS trebuie să schimbe sexuală şi a reproducerii de bună calitate şi accesibile ca paradigma politicii de sănătate publică prin: preţ.356 Numărul intervenţiilor realizate de MS în sfera • sănătăţii reproducerii pentru populaţia vulnerabilă a scăzut Creşterea fondurilor alocate serviciilor preventive treptat din 2008, la fel şi bugetele aferente. Nu au fost bazate pe evidenţe, dezvoltând totodată capacitatea actualizate reglementările, metodologiile şi instrumentele programatică la toate nivelurile sistemului de sănătate Programului Naţional al MS (criteriile referitoare la grupurile • vulnerabile eligibile pentru servicii gratuite de sănătate Implementarea unor mecanisme eficiente pentru a reproducerii, sistemul de management al informaţiilor analiza nevoilor, planificarea serviciilor, coordonarea, privind contraceptivele şi distribuţia acestora, lista de monitorizarea şi evaluarea intervenţiilor şi controlul contraceptive gratuite şi aşa mai departe). Reţeaua de furnizorilor de servicii. cabinete ale medicilor de familie care furnizează servicii de sănătate a reproducerii a fost destructurată, din cauza Îmbunătăţirea serviciilor de lipsei de stimulente (pregătire, bugete şi interes al factorilor de decizie de la nivel naţional şi judeţean pentru acest sănătate a reproducerii program). Nu există programe sustenabile de educaţie În România, procentul sarcinilor nedorite este de peste 50% medicală continuă adresate medicilor de familie cu privire în cazul tinerelor sub 19 ani, în timp ce una din zece naşteri la sănătatea reproducerii. Un număr limitat de medici este înregistrată în rândul mamelor adolescente (cu vârste de familie - mult mai puţini decât sunt necesari la nivel cuprinse între 15 şi 19 ani). Conform celor mai fiabile date naţional - au fost de acord să distribuie anticoncepţionale din ultimul Studiu privind sănătatea reproducerii realizat în gratuite, eficienţa acestui program de contracepţie gratuită România (studiu efectuat în 2004, în colaborare, de către fiind de asemenea afectată de un buget mic şi de un grad MS, USAID, UNFPA, UNICEF şi Banca Mondială), procentul mare de incoerenţă în ceea ce priveşte procurarea şi de sarcini nedorite era de 50,4% în rândul adolescentelor distribuţia contraceptivelor. Există o lipsă de date fiabile cu vârste între 15 şi 19 ani şi de 48,7% în rândul femeilor cu privind activitatea lucrătorilor medicali comunitari (asistenţii vârste între 15 şi 44 de ani. Maternitatea timpurie, mai ales medicali comunitari şi mediatorii sanitari din comunităţile atunci când sarcina este nedorită, poate duce la abandonul rome) în domeniul sănătăţii reproducerii şi, deoarece acest copilului, abandonul şcolii şi chiar la excluziune socială. De personal nu mai beneficiază de programe de pregătire, aceea, este importantă reducerea ratei sarcinilor nedorite. ghiduri metodologice sau materiale educaţionale, este Există dovezi potrivit cărora serviciile actuale de planificare foarte probabil ca aceste servicii să fie puţin frecvente familială sunt ineficiente, mai ales în cazul femeilor sărace şi de slabă calitate. Descentralizarea responsabilităţii şi vulnerabile. Acest lucru reiese din numărul încă mare pentru serviciile de sănătate de la guvernul central către de sarcini nedorite care au ca rezultat avortul, în special autorităţile locale, care a fost slab coordonată şi insuficient în rândul fetelor cu vârste mai mici de 19 ani, precum şi reglementată, combinată cu criza economică recentă, a din numărul în creştere de nou-născuţi abandonaţi în condus la situaţia actuală. maternităţi în ultimii ani (918 copii în 2012, în creştere de Acţiunile prioritare pe care recomandăm să le întreprindă la 762 de copii în 2010). Creşterea procentului naşterilor guvernul în următorii câţiva ani sunt: • survenite în afara căsătoriei, de la 15% din totalul naşterilor în 1992 până la aproape 28% în 2010, reprezintă un Revizuirea criteriilor pentru distribuţia gratuită a fenomen demografic cu consecinţe semnificative la nivel contraceptivelor • socio-economic şi în sfera sănătăţii. Procentul este mai mare în zonele rurale (33%), unde atitudinile tradiţionale Specificarea beneficiarilor prioritari (cum ar fi zonele faţă de reproducere par să nu fie la fel de puternice.355 rurale, comunităţile sărace şi defavorizate şi anumite grupe de vârstă) 355 INS (2012) și INS (2013b). 356 O definiţie cuprinzătoare a serviciilor de sănătate a reproducerii include şi alte domenii prioritare de sănătate publică, precum: (i) planificare familială; (ii) sănătate sexuală; (iii) maternitate fără riscuri; (iv) avorturile nesigure şi bolile cu transmitere sexuală, inclusiv HIV; (v) cancer de col uterin. Secţiunea de faţă se concentrează, în special, pe planificarea familială şi pe sănătatea sexuală, în timp ce celelalte domenii sunt prezentate în secţiunile următoare. Sănătate | 237 • Asigurarea continuităţii accesului la o varietate de contraceptive gratuite pentru femeile vulnerabile de vârstă fertilă sănătăţii reproducerii, programul de sănătate a femeii şi copilului al MS (care includea toate intervenţiile de sănătate a reproducerii şi serviciile de îngrijire prenatală şi postnatală) • şi activităţi de asistenţă medicală comunitară şi de mediere Extinderea reţelei de medici de familie dispuşi să în domeniul sănătăţii pentru comunităţile rome. De distribuie contraceptive gratuit şi asigurarea unei asemenea, guvernul a dezvoltat şi a consolidat reţeaua de bune acoperiri geografice planificare familială, a distribuit anticoncepţionale gratuite • femeilor sărace şi/sau femeilor cu risc, pe baza unor criterii Instruirea şi reinstruirea furnizorilor de servicii obiective, şi a implementat un sistem de management medicale de la nivel comunitar (medici de familie, informaţional şi logistic foarte funcţional, care a asigurat asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari continuitatea furnizării de anticoncepţionale. romi) în vederea acordării unor servicii de sănătate Pentru revizuirea şi actualizarea programului naţional al sexuală şi a reproducerii de calitate Ministerului Sănătăţii cu privire la sănătatea reproducerii • Stabilirea de parteneriate cu ONG-uri specializate şi locale pentru furnizarea de servicii şi intervenţii în domeniul sănătăţii reproducerii şi planificarea familială, recomandăm responsabililor de politică din domeniul sănătăţii să ia în considerare următoarele acţiuni: • Planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea campaniilor de informare-educare- • Efectuarea unui studiu privind sănătatea reproducerii la fiecare cinci ani în vederea colectării de date corecte pentru indicatorii de referinţă şi a măsurării ulterioare a comunicare (IEC) şi a intervenţiilor stradale în domeniul sănătăţii reproducerii, individualizate în rezultatelor şi a impactului intervenţiilor, beneficiind de funcţie de nevoile, convingerile şi tradiţiile celor mai experienţa organizaţiilor care au implementat studiile vulnerabile comunităţi. anterioare (Institutul Naţional de Statistică, instituţii publice şi ONG-uri). Recomandăm realizarea studiului Intervenţiile Programului Naţional al MS în domeniul atât înainte, cât şi după implementarea Strategiei de sănătăţii reproducerii şi al planificării familiale trebuie promovare a incluziunii sociale și reducere a sărăciei revizuite şi actualizate. Nu există date defalcate sau 2015-2020 • studii recente care să fie folosite pentru conceperea unor intervenţii de sănătate a reproducerii cost eficiente şi nu Crearea unui sistem logistic de management al a fost dezvoltată o abordare coerentă şi sistematică ce să informaţiilor solid, pe baza bunelor practici testate guverneze politicile şi acţiunile necesare. Până în 2007, cu anterior • ajutorul ONU, al Băncii Mondiale şi al agenţiilor bilaterale (cum ar fi USAID), sănătatea reproducerii a fost unul dintre Conceperea unor intervenţii care să vizeze populaţia domeniile prioritare ale reformei sistemului de sănătate săracă şi cea mai vulnerabilă, în baza evidenţelor din România, ceea ce a contribuit direct la îmbunătăţirile evaluărilor periodice ale rezultatelor obţinute • înregistrate ulterior la nivelul mortalităţii infantile şi al mortalităţii materne. Intervenţiile implementate au avut la Conceperea şi dezvoltarea unor mecanisme solide de bază strategii coerente, rezultate din analiza nevoilor, şi monitorizare şi evaluare, inclusiv pentru intervenţiile studii de impact care au utilizat metodologii validate pe plan direcţionate către categoriile sărace şi vulnerabile. internaţional. Studiul privind sănătatea reproducerii (SSR) Stabilirea unui parteneriat cu ONG-urile pentru furnizarea a fost realizat în 1994, 1999 şi 2004 pe un eşantion de de servicii la nivel comunitar este esenţială, atât în prezent, peste 10.000 de femei de vârstă fertilă. Studiile rezultate cât şi pe viitor, mai ales că ONG-urile pot fi un catalizator au demonstrat influenţa pozitivă a anumitor intervenţii pentru dezvoltarea unei abordări naţionale coerente eficiente şi durabile asupra indicatorilor de sănătate şi au a intervenţiilor din domeniul sănătăţii reproducerii. În recomandat ca aceste intervenţii să fie direcţionate în primul absenţa unei finanţări sustenabile, multe ONG-uri active în rând către populaţia rurală, cea săracă şi către anumite domeniul sănătăţii reproducerii - foste partenere ale MS şi grupuri vulnerabile. Conform datelor SSR, între anii 1990 ale organizaţiilor internaţionale - au trebuit să reducă sau şi 2007, guvernul a conceput şi a implementat, cu sprijin să suspende furnizarea de servicii către beneficiari, cel mai şi asistenţă tehnică internaţionale (ONU, agenţii bilaterale, adesea fiind afectate cele mai sărace comunităţi sau grupuri precum USAID) strategii succesive de îmbunătăţire a vulnerabile, cum ar fi comunităţile rome. 238 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În prezent, cele mai multe dintre aceste ONG-uri programelor preventive şi curative în „programe naţionale de implementează proiecte bazate pe priorităţile decise sănătate publică” finanţate de la bugetul de stat, programele de sursele de finanţare existente, şi nu de necesităţile care includ o componentă de prevenţie semnificativă au beneficiarilor lor. Multe intervenţii neguvernamentale început să dispună de bugete din ce în ce mai mici, în timp ce considerate bune practici în trecut (între anii 1992 şi bugetul pentru programele curative a crescut. 2007) au fost întrerupte deoarece instituţiile publice nu şi le-au asumat. De asemenea, MS nu deţine mecanismele Îmbunătăţirea serviciilor şi reglementările necesare încheierii de contracte cu ONG-urile pentru implementarea intervenţiilor incluse în medicale pentru sănătatea şi programele naţionale de sănătate publică. nutriţia mamei şi copilului Guvernul trebuie să mărească alocările bugetare pentru Deşi Guvernul României a elaborat un Program naţional serviciile de prevenţie în domeniul sănătăţii reproducerii de sănătate a femeii şi a copilului şi un Program naţional şi trebuie să implementeze mecanisme eficiente de de imunizare, indicatorii care măsoară starea de sănătate monitorizare, evaluare şi de control al furnizorilor de servicii. a mamei şi a copilului arată unele tendinţe alarmante în Actualele documente strategice ale MS oferă un cadru România. general adecvat pentru efectuarea intervenţiilor adresate persoanelor vulnerabile în sfera sănătăţii reproducerii. Copiii care provin din familii sărace şi rome se confruntă cu Conform Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020, dezavantaje semnificative în ceea ce priveşte sănătatea elaborate de MS la sfârşitul lui 2013 (şi aprobate de guvern şi bunăstarea, dezavantaje ce pot apărea chiar în primele în noiembrie 2014): „Succesul intervenţiei de planificare etape ale copilăriei. Un studiu recent al UNICEF357 a indicat familială depinde în mare măsură de întărirea capacităţii de faptul că familiile cu un venit total pe persoană sub limita management al programului la nivel central, de continuarea pragului naţional al sărăciei, familiile monoparentale şi pregătirii medicilor şi a asistenţilor din sistemul de asistenţă familiile cu un număr mare de copii care locuiesc în condiţii medicală primară, de accesul la contraceptive gratuite precare şi depind de ajutoarele sociale sunt categoriile cu pentru populaţia vulnerabilă şi de o mai bună ţintire a acestei cele mai mari riscuri pe termen lung pentru sănătatea şi categorii a populaţiei cu ajutorul reţelei emergente de dezvoltarea copiilor. asistenţă medicală comunitară din România.” Totuşi, aceste În România, 11% dintre nou-născuţi sunt prematuri, iar documente strategice trebuie transformate în intervenţii prematuritatea şi complicaţiile asociate acesteia reprezintă eficiente şi bazate pe evidenţe. De exemplu, deşi guvernul a cauza a peste jumătate dintre decesele neonatale. Cei mai planificat revizuirea sau modificarea programelor naţionale mulţi copii prematuri şi/ sau subponderali sunt născuţi de de sănătate în 2014, acest lucru nu s-a întâmplat încă. În anul mame adolescente şi/ sau de mame din categoriile socio- 2014, programul naţional de sănătate a femeii şi a copilului economice defavorizate şi/ sau de etnie romă, de cele cu (care include toate intervenţiile de sănătate a reproducerii) a un nivel redus de educaţie şi de cele care locuiesc în mediul beneficiat de un buget de 10.330.000 RON, care reprezintă rural. Mamele din aceste categorii fie nu apelează la serviciile mai puţin de 50% din bugetul pentru 2013 (24.336.000 de îngrijire prenatală, fie le utilizează inadecvat, în timp ce RON) şi este, de exemplu, de cinci ori mai mic decât cel al 40% dintre femeile care nasc prematur nu beneficiază de programului naţional de transplant de organe, ţesuturi şi consultaţii prenatale sistematice sau regulate.358 celule (RON 52.123.000 RON). De fapt, după fuzionarea 357 Stănculescu et al (2012). 358 Stativa şi Stoicescu (2011). Sănătate | 239 CASETA 36 Declaraţiile medicilor de familie cu privire la Şi la această primă vizită, îi dau o trimitere acordarea serviciilor de îngrijire prenatală în către laborator, una pentru ecografie şi una mediul rural numai când sunt solicitaţi pentru un consult la ginecolog. Pentru a da curs fiecăreia din aceste trei trimiteri, trebuie „Mamele minore sunt înregistrate de medicul de familie să se deplaseze. Cel mai apropiat spital, Maternitatea şi sunt supravegheate pe durata sarcinii, iar copiii lor Botoşani, este la o distanţă de 70-80 de km. Nu are sunt de asemenea înregistraţi. Supravegherea înseamnă bani de transport, deci nu va merge. De asemenea, nu că mama beneficiază de servicii, dar numai dacă şi va veni la mine a doua oară, deoarece tot ce fac eu este când vine la medic... Medicul de familie nu merge la ea să-i dau sarcini nerealiste, şi nu soluţii reale la problema acasă să-i spună: „Vino, te rog”. Astfel, deşi asigurate ei.” pentru că sunt minore, multe dintre ele nu beneficiază de servicii tocmai pentru că nu se adresează cabinetului Sursa: Discuţii de grup cu Colegiul Medicilor de Familie, unui medic de familie. Apoi, vine când este însărcinată în Asociaţia Medicilor de Familie şi Asociaţia Angajatorilor nouă luni şi stă să nască. De ce nu a venit mai repede? Medicilor de Familie, Judeţul Botoşani, iulie 2014. Lipsa informaţiilor, ruşinea, sărăcia, nu are haine pentru Studiu calitativ realizat de Banca Mondială în iulie- a se îmbrăca, nu are cum să ajungă acolo, cine ştie? august 2014, în vederea pregătirii volumului de față. Deşi mortalitatea infantilă înregistrează o tendinţă de căror mame nu au avut acces la educaţia de bază prezintă scădere, rămâne totuşi ridicată, în special în mediul rural şi un risc de deces înainte de vârsta de 5 ani mai ridicat. Mai la nivelul categoriilor celor mai vulnerabile. O mare parte mult de jumătate din decesele copiilor cu vârsta mai mică de din decesele înregistrate în rândul copiilor cu vârsta mai 5 ani sunt cauzate de boli care pot fi prevenite şi tratate prin mică de 1 an se produc la domiciliu, în timp ce majoritatea intervenţii simple şi accesibile.362 nou-născuţilor decedează fără a fi beneficiat de niciun fel de România se confruntă cu o problemă gravă, reprezentată îngrijire medicală pentru boala care a provocat decesul.359 În de deficienţele nutriţionale ale copiilor din cauza accesului timp ce rata mortalităţii infantile a scăzut de la 18,4 în 2001 limitat la alimente şi/sau a bolilor ce afectează copiii. la 8,5 la 1.000 născuţi-vii în 2013, aceasta rămâne cea mai Această problemă necesită un răspuns urgent. Deficienţele mare din UE (media UE-28 fiind de 3,8 la 1.000 născuţi-vii nutriţionale ale copilului se reflectă în prevalenţa unui în 2012). De asemenea, în 2013, rata mortalităţii infantile a raport talie-greutate mic, iar în România acesta depăşeşte fost mai mare în mediul rural decât în zonele urbane (6,8 la standardul internaţional al UNICEF de 10%. Prevalenţa 1.000 născuţi-vii şi 741 decese în rândul copiilor cu vârsta mai raportului talie-greutate mic (un predictor la mortalităţii mică de 1 an în zonele urbane comparativ cu 10,4 la 1.000 copiilor sub vârsta de 5 ani) a crescut semnificativ în ultimii născuţi-vii şi 939 decese în rândul copiilor cu vârsta mai ani, de la 4,4% în 2004 până la 10,4% în 2010, cu rate mică de 1 an în zonele rurale). Există în continuare diferenţe considerabil mai mari în zonele rurale decât în zonele urbane, semnificative între judeţe, valorile maxime fiind de 13-15 la după cum se arată într-un studiu recent.363 Potrivit acestui 1.000 născuţi-vii.360 Rata mortalităţii a copiilor sub 5 ani a studiu, care a evaluat eficienţa programelor naţionale ale scăzut de asemenea semnificativ, dar rămâne mult mai mare MS în ceea ce priveşte starea nutriţională a copiilor sub 2 decât media UE-27 - 12,2 faţă de 4,8 la 1.000 născuţi-vii în ani, copiii cu deficienţe nutriţionale care nu au beneficiat de 2012.361 Riscul de deces înainte de vârsta de 5 ani reprezintă alăptare timpurie, alăptare exclusivă până la vârsta de 6 luni un instrument eficient de măsurare a sănătăţii copiilor şi un sau o dietă minimum diversificată364 au, în general, mame indicator important al sărăciei şi excluziunii sociale. Copiii din adolescente şi/sau mai puţin educate. România ce provin din mediul rural, din familii sărace sau ale 359 Ministerul Sănătății (2013). 360 Institutul Naţional de Statistică, Baza de date Tempo Online. 361 OMS Europa, Baza de date HFA. 362 OMS (2013a). 363 Ministerul Sănătății et al (2011). 364 Un regim incorect diversificat nu include suficientă carne, ouă sau legume şi sunt preferate unele tipuri de fructe în detrimentul altora (de exemplu, banane în loc de mere). 240 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI De asemenea, rata de alăptare exclusivă este clar mai mică în eforturi pentru a asigura un nivel mai mare de acoperire al rândul copiilor crescuţi în familii sărace sau extrem de sărace. vaccinării de rutină şi trebuie să iniţieze campanii publice Aceeaşi cercetare a arătat corelaţia pozitivă semnificativă vizând creşterea încrederii populaţiei în beneficiile pe dintre consilierea prenatală a mamelor cu privire la alăptare termen lung ale vaccinării şi acceptarea imunizării. şi durata alăptării. Numai una din două mame discutaseră Deşi mortalitatea maternă este în scădere, rămâne totuşi despre alăptare cu medicul obstetrician/ ginecolog. Mamele ridicată şi afectează, în principal, categoriile sociale adolescente (cele cu vârste între 15 şi 19 ani), mamele mai dezavantajate. Mortalitatea maternă este în continuare mult puţin educate şi femeile din mediul rural reprezintă categoriile mai mare în România decât media UE-27 – 11,44 comparativ cu cele mai puţine mame care au primit consiliere în timpul cu 5,05 decese materne la 100.000 născuţi-vii în 2012.366 sarcinii. Proporţia mamelor de etnie romă care au beneficiat Este îngrijorător faptul că s-a dublat numărul de decese de pregătire privind alăptarea în timpul sarcinii a fost de survenite în urma avorturilor şi că a crescut mortalitatea aproape două ori mai mică decât în cazul populaţiei non- maternă ca rezultat al riscului obstetrical direct în 2013, rome. În ceea ce priveşte pregătirea postnatală oferită în comparativ cu 2012. Aceste statistici indică faptul că femeile spitale/ secţii de maternitate, numai 33% dintre mame au gravide nu sunt monitorizate şi înregistrate la timp pentru a afirmat că au fost pregătite cu privire la alăptarea exclusivă permite detectarea timpurie a riscului obstetrical şi pentru a şi nu au existat diferenţe semnificative între zonele rurale preveni avorturile. O analiză recentă a mortalităţii materne, şi cele urbane. În final, prevalenţa ridicată a anemiei printre realizată în 2011-2012 în România,367 a arătat că cele mai copiii cu vârsta mai mică de 2 ani (40% în 2010) confirmă multe decese survenite din cauze obstetricale directe se faptul că România se confruntă cu problema deficienţelor înregistrează în rândul femeilor cu un nivel redus de educaţie nutriţionale în rândul copiilor. Copiii din mediul rural consumă (86% dintre femeile din eşantion erau analfabete sau aveau cu până la 15% mai puţine alimente care conţin fier (carne, doar studii primare ori secundare), şomere (74%) şi/sau ouă sau lapte) decât cei din zonele urbane. Medicii de familie mame singure (40%). Rata mortalităţii materne este puţin care au participat la studiu au recunoscut că pacienţii îi mai ridicată în mediul rural decât în zonele urbane şi peste consultă rar cu privire la problemele legate de alimentaţie şi 65% dintre femeile care au decedat în 2011-2012 nu au şi-au exprimat opinia că este datoria mamei să le ceară sfatul beneficiat de servicii prenatale.368 pentru a-şi justifica abordarea, aceea de a interveni numai atunci când sunt solicitaţi. Aceste fenomene alarmante indică faptul că îmbunătăţirea alimentaţiei şi a rezultatelor privind sănătatea femeilor Se remarcă o scădere alarmantă a gradului de acoperire şi a copiilor trebuie să devină o prioritate pentru guvern naţională al imunizărilor. Gradul de acoperire al vaccinului în următorii ani. Actualele intervenţii ale MS în domeniul DTP365 a scăzut de la 99% în 2001 până la 89% în 2013. La sănătăţii mamei şi copilului sunt discontinue, inadecvat sfârşitul anilor 2011 şi 2012, au avut loc în România epidemii finanţate, slab coordonate şi monitorizate şi nu au fost de rubeolă şi pojar. Din cauza numărului mare de adulţi foarte eficiente. De aceea, MS trebuie să evalueze actualele tineri care au contractat rubeolă, această epidemie a afectat sale intervenţii din programele naţionale de sănătate numeroase femei însărcinate, ceea ce a condus la un număr publică focusate pe sănătatea mamei şi a copilului şi să le mare de bebeluşi născuţi cu sindromul rubeolic congenital. menţină numai pe acelea care sunt eficiente din punctul Conform experţilor OMS, acoperirea vaccinării contra de vedere al costurilor, introducând în acelaşi timp altele pojarului în rândul copiilor nu este suficient de mare pentru noi, bazate pe evidenţele furnizate de bunele practici şi pe a opri transmiterea acestei boli. În general, lipsa colectării nevoile reale ale grupurilor vulnerabile. Guvernul trebuie să de date defalcate (cu excepţia celor în funcţie de vârstă, furnizeze finanţare adecvată pentru intervenţii preventive, sex şi locaţie geografică) face imposibilă identificarea inclusiv pentru cele concepute cu scopul de a oferi mamelor grupurilor susceptibile şi deci direcţionarea intervenţiilor. În şi familiilor acestora educaţie şi informaţii privind îngrijirea timp ce medicii de familie şi alţi specialişti susţin că nivelul prenatală şi un stil de viaţă sănătos. În aceste intervenţii de acceptare al publicului este redus în ceea ce priveşte trebuie inclusă educaţia parentală, care trebuie să pună vaccinarea, MS şi organismele sale tehnice trebuie să facă 365 /apps.who.int/immunization_monitoring/globalsummary/timeseries/ Vaccinul împotriva difteriei, tetanosului şi tusei (estimări OMS-UNICEF pentru România, disponibile la http:/ tswucoveragedtp3.html) 366 OMS, Baza de date HFA. 367 Stativă (2013). 368 Peste 125 de copii au rămas fără mamă în urma a 53 de decese materne, dintre care 23 s-au produs ca rezultat al riscului obstetrical direct (11 în timpul sarcinii, 6 în timpul naşterii şi 6 în urma naşterii). Sănătate | 241 accent pe îmbunătăţirea sănătăţii copilului, în special a familie, asistenţi medicali comunitari şi mediatori sănătăţii copiilor din rândul populaţiei dezavantajate.369 sanitari romi), în întreaga ţară. Pentru acoperirea naţională a serviciilor de sănătate destinate mamei şi copilului la acelaşi standard de calitate, decidenţii trebuie să crească accesul populaţiei la aceste • Instruirea sau reinstruirea furnizorilor de servicii medicale de la nivel comunitar (medici de familie, asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari servicii şi să ridice calitatea acestora. Accesul la serviciile de romi) cu privire la furnizarea unor servicii prenatale, sănătate adresate mamei şi copilului este limitat, uneori din postnatale şi de îngrijire a copilului de calitate. cauză că aceste servicii sunt furnizate la distanţe prea mari de populaţia ţintă sau pentru că femeia însărcinată nu-şi permite să plătească transportul până în oraş pentru a face unele investigaţii (ecografii sau analize de laborator). Deşi, • Monitorizarea, evaluarea şi controlul furnizării şi calităţii serviciilor. prin lege, aceste analize trebuie asigurate în mod gratuit, adesea acest lucru nu se întâmplă în practică, deoarece Reducerea numărului de boli bugetul sistemului de sănătate nu este suficient pentru a cronice, afecţiuni de lungă acoperi costurile. Un alt factor care limitează accesul este faptul că multe comunităţi rurale nu au medici de familie durată şi decese evitabile sau nici măcar asistenţi medicali comunitari. Acest lucru O provocare majoră pentru sistemul de sănătate din se datorează parţial faptului că puţini medici de familie România este accesul limitat al populaţiei sărace la par interesaţi să lucreze în acele comunităţi, dar şi, parţial, serviciile medicale destinate tratării bolilor cronice. Pachetul pentru că autorităţile nu supraveghează şi nu controlează minim de servicii, conceput pentru a răspunde nevoilor de activitatea acestora decât pe hârtie. Nu există mecanisme sănătate ale persoanelor neasigurate, nu acoperă aceste pentru evaluarea calităţii serviciilor furnizate de medicii de servicii (vezi Anexă Tabel 7.1). De asemenea, este posibil familie, de exemplu, pentru evaluarea respectării de către ca persoanele sărace să nu fie conştiente de faptul că au aceştia a instrucţiunilor şi protocoalelor privind îngrijirea nevoie de îngrijire medicală. În studii, aproape jumătate prenatală şi postnatală sau îngrijirea nou-născuţilor. dintre respondenţii din rândul persoanelor sărace care De aceea, este nevoie de cercetări pentru a stabili ce afirmă că au nevoie de asistenţă medicală nu o solicită. factori împiedică accesul femeilor însărcinate, al mamelor Decalajul dintre persoanele sărace şi persoanele cu o care alăptează şi al nou-născuţilor la serviciile medicale situaţie materială mai bună este evident, în special în şi pentru a sugera moduri de eliminare a obstacolelor, ceea ce priveşte tratamentul bolilor cronice. Astfel, 42% prin reglementări legale sau prin măsuri coerente de dintre persoanele sărace nu primesc acest tip de îngrijire, monitorizare şi control. În vederea îmbunătăţirii furnizării comparativ cu 17% dintre persoanele cu o situaţie materială serviciilor de îngrijire prenatală, postnatală şi a copilului mic, mai bună. Simulările Băncii Mondiale, care au pornit de la recomandăm următoarele acţiuni prioritare: ipoteza că persoanele sărace şi cele cu o situaţie materială • mai bună au nevoi similare de îngrijire în cazul bolilor Elaborarea de protocoale clinice, ghiduri şi standarde cronice, au arătat că 85% dintre persoanele sărace care de practică şi prevederea obligaţiei medicilor de a se suferă de boli cronice şi necesită îngrijire nu beneficiază supune auditului clinic realizat de către colegii lor. de aceasta.370 Costul medicamentelor şi practica • răspândită a plăţilor informale oferite personalului medical Formularea şi implementarea unor intervenţii au fost raportate ca fiind principale obstacole în calea specifice pentru acoperirea vaccinală a copiilor accesului la servicii de sănătate destinate tratării bolilor vulnerabili care nu sunt incluşi în campaniile cronice. Practicile de segregare şi discriminare întâlnite naţionale de imunizare. la toate nivelurile sistemului de sănătate sunt obstacole • suplimentare cu care se confruntă populaţia de etnie romă Creşterea gradului de acoperire la nivel local al în încercarea de a accesa serviciile medicale. furnizorilor de servicii medicale de bază (medici de Sunt necesare intervenţii inovatoare, individualizate în funcţie 369 În special dat fiind faptul că cele mai multe decese înregistrate în rândul copiilor cu vârsta de până la 1 an care s-au produs la domiciliu se datorează „incapacităţii părinţilor de a recunoaşte boala la timp sau de a evalua corect gravitatea acesteia.” (Anghelescu și Stativă, 2005) 370 Banca Mondială (2011a). 242 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI de factorii de risc prevalenţi cu care se confruntă categoriile formularea unor planuri locale, regionale şi naţionale pentru sărace şi vulnerabile, pentru a reduce rata bolilor cronice reducerea incidenţei comportamentelor nesănătoase şi în rândul acestei populaţii. Aceste intervenţii trebuie să fie pentru prevenirea bolilor cronice. De asemenea, în cadrul concepute, implementate, monitorizate şi evaluate în cadrul programelor naţionale de sănătate publică, MS trebuie să fiecărui program naţional de sănătate publică ce vizează conceapă şi să implementeze intervenţii de promovare vizează bolile cronice. În prezent, programele naţionale a sănătăţii bazate pe evidenţe. Acestea trebuie să se de sănătate publică ale MS nu pun accent suficient nici pe concentreze pe: (i) reducerea consumului nociv de alcool, prevenţia şi detectarea precoce a bolilor cu impact major, mai ales în mediul rural, cu accent pe persoanele mai puţin nici pe principalii factori determinanţi ai celor mai multor boli. educate; (ii) dezvoltarea unor programe de prevenire a Din iunie 2014, medicilor de familie li se solicită să efectueze fumatului în centrele urbane, inclusiv în rândul populaţiei o evaluare a riscurilor în materie de sănătate pentru fiecare mai educate; (iii) iniţierea unor intervenţii de sensibilizare în asigurat din listă, însă o astfel de evaluare nu este prevăzută anumite comunităţi, identificate ca fiind cele mai vulnerabile. şi pentru persoanele neasigurate nici în cadrul sistemului În următorii ani, trebuie evaluată eficienţa programului de asigurări de sănătate, nici prin programele naţionale de naţional de screening pentru depistarea precoce a sănătate publică. De aceea, este nevoie de campanii de cancerului de col uterin. România are în continuare cea informare eficiente, de furnizarea unor servicii de sănătate mai ridicată rată a mortalităţii provocate de cancerul de col care ţin cont de diferenţele culturale371 şi de programe de uterin din UE, în ciuda faptului că această boală este uşor de prevenţie pentru cele mai relevante boli şi factori de risc. prevenit sau de tratat dacă este diagnosticată din timp. Cele Bolile netransmisibile sunt foarte răspândite în România şi mai frecvente tipuri de cancer la femei sunt cancerul de sân, reprezintă cauza a 91% din totalul deceselor. La nivelul bolilor colorectal şi de col uterin, în timp de cancerul de plămâni, netransmisibile, decesele cauzate de cancer ocupă locul al colorectal şi de prostată sunt cel mai frecvent întâlnite la doilea, după cele survenite în urma bolilor cardiovasculare. bărbaţi. În 2012, MS a iniţiat un program de screening al Cei trei factori de risc ce duc la apariţia majorităţii bolilor cancerului de col uterin destinat populaţiei, care este încă în în România sunt riscurile alimentare, tensiunea arterială curs de desfăşurare, însă necesită o componentă specifică ridicată şi fumatul. În 2010, principalul factor de risc pentru direcţionată către femeile cele mai vulnerabile. Programul copiii sub 5 ani a fost poluarea aerului din interiorul locuinţei vizează femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani din cauza combustibililor solizi, în timp ce în cazul adulţilor şi prevede testarea acestora o dată la cinci ani. Medicii de cu vârsta între 15 şi 49 de ani a fost consumul de alcool.372 familie furnizează în cadrul programului liste cu pacienţii lor Fumatul reprezintă o problemă de sănătate majoră în cazul de sex feminin din grupa de vârstă vizată de program, cărora ambelor sexe, mai ales la nivelul grupelor de vârstă mai mici. li se transmite ulterior invitaţia de a participa la screening. Se observă un raport socio-economic invers proporţional Totuşi, aceasta înseamnă că este puţin probabil ca femeile prevalent în rândul bărbaţilor, dar nu şi în rândul femeilor.373 neasigurate să fie incluse în program, deşi acesta este un Fumatul este principalul factor de risc în cazul cancerului. program naţional de sănătate publică. Unii profesionişti din Prevalenţa fumatului este mai mare în rândul bărbaţilor sistemul de sănătate susţin că nu toate femeile care sunt decât al femeilor (37,4% faţă de 16,7%), dar fumatul a crescut diagnosticate cu cancer de col uterin în urma examinării semnificativ în rândul femeilor în ultimul deceniu. România primesc ulterior un tratament, în special cele sărace şi cele este pe primul loc între statele membre ale UE în ceea ce din zonele rurale şi din cele îndepărtate. Această situaţie priveşte consumul de alcool, cu o rată care este cu 130% mai este cauzată de costurile de transport şi tratament, de lipsa mare decât media UE.374 Rata mortalităţii provocate de ciroză unei infrastructuri de sănătate adecvate şi de personalul şi alte efecte ale consumului de alcool a crescut substanţial în medical insuficient (în principal în serviciile de oncologie). ultimii ani. În ceea ce priveşte numărul de ani de viaţă pierduţi De asemenea, în „Raportul de activitate pentru anul din cauza deceselor premature în România, ciroza hepatică 2013” al MS376, unitatea responsabilă de implementarea s-a numărat printre principalele cauze în 2010.375 programelor a identificat multe blocaje la nivelul conceperii Prin urmare, recomandăm guvernului să ia în considerare şi implementării programului şi a sugerat modalităţi simple, 371 Un exemplu de servicii medicale care ţin seama de diferenţele culturale îl reprezintă serviciile de sănătate a reproducerii acordate în anumite comunităţi rome. 372 IHME (2013). 373 Irimie (2012). 374 Consumul de alcool în rândul adulţilor cu vârste de 15 ani şi peste a fost de 16,2 litri de alcool pur pe persoană pe an în 2008, comparativ cu media UE de 12,45 litri (OMS, 2012b: 115). 375 OMS (2012b). 376 Ministerul Sănătății (2013). Sănătate | 243 dar eficiente, de îmbunătăţire a programului de depistare a cancerului de col uterin şi a continuităţii depistării ciclice Îmbunătăţirea serviciilor timpurii - tratament şi îngrijire. În general, este nevoie de de sănătate în cazul bolilor o mai bună planificare, monitorizare şi management al programului de depistare a cancerului de col uterin. transmisibile Controlul şi tratamentul bolilor infecţioase, în special Guvernul trebuie să iniţieze şi să finanţeze un program de al tuberculozei (TBC) şi HIV/SIDA, trebuie să rămână screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân, în unul dintre principalele puncte de pe agenda politică, special pentru femeile sărace şi vulnerabile şi pentru cele din acestea fiind deosebit de răspândite în rândul categoriilor mediul rural. Programul trebuie să vizeze femeile cu vârsta vulnerabile, inclusiv al romilor. TBC rămâne o problemă cuprinsă între 50 şi 69 de ani şi trebuie să includă intervenţii critică în România, afectând în principal adulţii trecuţi de 50 care să ţină cont de posibilele diferenţe culturale de la nivelul de ani. Distribuţia geografică a TBC la nivelul judeţelor este populaţiei sărace şi vulnerabile, inclusiv al celei rome. invers corelată cu nivelul veniturilor şi al educaţiei.378 Deşi În viitorul apropiat, va trebui să se investească în îngrijirile pacienţii cu HIV/SIDA au acces gratuit la medicamente şi paliative şi de lungă durată, având în vedere îmbătrânirea rata de supravieţuire este de aproximativ 30 de ori mai mare populaţiei şi rata ridicată şi în creştere a mortalităţii cauzate decât în 1990, această problemă reprezintă în continuare de cancer. Îngrijirile paliative şi de lungă durată şi serviciile de o preocupare majoră, în condiţiile în care nu există bugete reabilitare nu sunt suficient de dezvoltate în cadrul sistemului sau servicii publice în domeniul prevenţiei, în special pentru public de sănătate, iar aceasta este o problemă ce nu a grupurile vulnerabile, precum consumatorii de droguri fost abordată în mod consecvent în România. Majoritatea injectabile (CDI).379 îngrijirilor de lungă durată sunt acordate de familia Tuberculoza este o boală a sărăciei, prin urmare controlul pacientului, existând puţine resurse de sprijinire a îngrijitorilor acestei maladii rămâne o prioritate esenţială în domeniul informali. Puţinele activităţi de îngrijire profesională de lungă sănătăţii publice în România. Legăturile dintre sărăcie şi rata durată şi de îngrijire la domiciliu existente sunt finanţate, în mortalităţii cauzate de tuberculoză au fost documentate principal, din donaţii și alte contribuții externe (organizații vreme îndelungată. Incidenţa şi prevalenţa bolii în România de caritate, ONG-uri finanțate prin donații private sau au scăzut în mod constant în ultimul deceniu, dar OMS încă taxă de membru; unele state primesc finanțate din partea include România în rândul celor 18 ţări cu prioritate ridicată UE).377 Disponibilitatea serviciilor de îngrijire paliativă este în din regiunea europeană a OMS, din cauza numărului mare continuare foarte limitată. Specialiştii în îngrijire profesională de cazuri de tuberculoză multirezistentă (MDR-TB). afirmă că, în prezent, numai aproximativ 5% până la 10% dintre persoanele care necesită tratament paliativ beneficiază Pacienţii cu tuberculoză din România se confruntă cu de acesta în mod efectiv. Conform datelor din 2010, furnizate numeroase probleme. În general, medicii ce oferă asistenţă de Asociaţia Naţională de Îngrijiri Paliative şi Fundaţia medicală primară nu sunt interesaţi în mod special de Hospice Casa Speranţei, îngrijirile paliative specializate sunt prevenirea sau tratarea tuberculozei. Există, de asemenea, disponibile numai în 16 judeţe. În total, există 46 de unităţi un timp de aşteptare pentru consultarea unui medic de de îngrijire paliativă, însă distribuţia acestora este neregulată familie, şi, prin urmare, pacienţii preferă adesea să solicite (12 dintre acestea fiind situate în Bucureşti, iar altele 12 în asistenţă medicală de urgenţă în spital., Diagnosticarea Braşov). Majoritatea pacienţilor în stadii avansate de cancer târzie şi spitalizarea excesiv de lungă faţă de standardele sunt trataţi acasă şi sunt lăsaţi în grija medicilor de familie, internaţionale reprezintă regula în România, alături de care de obicei duc lipsă de instruire şi de practică în acest o disponibilitate limitată şi, adesea, o discontinuitate a domeniu. Decontarea îngrijirilor paliative prin sistemul medicamentelor prescrise. Mulţi pacienţi nu beneficiază asigurărilor de sănătate este insuficientă (până la 90 de zile de tratament de specialitate sau asistenţa psihologică de îngrijire pe pacient), iar unităţile de îngrijire paliativă pretind necesară pentru a continua tratamentul în afara spitalului. că, în practică, finanţarea oferită prin asigurările de sănătate acoperă doar 20% până la 50% din costurile reale. 377 Genet et al (2012). 378 Banca Mondială (2011). 379 Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” (2013). 244 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Ajutorul social este limitat la 100% din salariul pacientului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) în 2014. pentru un an de concediu medical, însă se acordă numai La data de 2 octombrie 2012, în timpul vizitei în România pacienţilor care au fost încadraţi în muncă înainte de a Directorului Regional al OMS şi a Comisarului European începerea tratamentului. Nu există fonduri publice care să pentru Sănătate Publică şi Protecţia Consumatorului, vină în sprijinul şomerilor, al lucrătorilor pe cont propriu, al premierul a lansat oficial Planul naţional de prevenire şi persoanelor care lucrează în agricultură sau al categoriilor control al M/XDR-TB382 2012-2015. Totuşi, implementarea vulnerabile, cum ar fi persoanele fără adăpost. Autorităţile acestuia a fost amânată din lipsă de resurse financiare, în locale nu deţin cunoştinţele necesare în acest sens şi, ciuda misiunilor comune de monitorizare ale OMS-ECDC prin urmare, nu îşi pot asuma angajamentul de a sprijini menite să pună presiune asupra guvernului. intervenţiile de control al TBC. Recomandările noastre pentru reconfigurarea şi ajustarea Deşi, în ultimii ani, România a înregistrat progrese Planului naţional de prevenire şi control al M/XDR-TB remarcabile în depistarea şi tratarea tuberculozei, rata de 2012-2015 sunt următoarele: • notificare a cazurilor de TBC rămâne cea mai ridicată dintre toate statele membre UE. Datele din Programul Naţional Asigurarea finanţării adecvate şi includerea unor de Control al Tuberculozei (PNCT) din cadrul MS380 arată măsuri specifice adresate categoriilor şi comunităţilor că există disparităţi semnificative la nivelul judeţelor, celor mai vulnerabile. • variind de la un minim de 26 la 100.000 locuitori până la un maxim de 114 de cazuri în 2013. În rândul deţinuţilor, Includerea sprijinului social şi a intervenţiilor speciale ratele de notificare a cazurilor de TBC sunt de până la destinate persoanelor sărace, cum ar fi cupoanele şapte ori mai mari decât cele ale populaţiei generale (479 valorice pentru transportul la unităţile medicale şi cazuri la 100.000 în 2013 în comparaţie cu 16.711 cazuri la subvenţiile acordate pacienţilor de MDR-TB pentru 100.000 în rândul populaţiei generale). În plus, utilizarea o nutriţie adecvată sau consiliere psihologică. De tratamentului sub directă observaţie (DOT), una dintre cele asemenea, dezvoltarea (şi alocarea unor bugete mai eficiente modalităţi de a controla răspândirea bolii în adecvate din fonduri naţionale şi internaţionale) de fază incipientă, a înregistrat o scădere în România, în ultimii intervenţii specifice adresate categoriilor vulnerabile, ani.381 Există puţine opţiuni disponibile pentru a beneficia cum ar fi CDI, copiii străzii, persoanele fără adăpost şi de DOT în ambulatoriu. În faza de continuare, tratamentul romii. La nivel mondial, a fost testată o gamă largă de împotriva TBC este furnizat de medicii de familie, care intervenţii menite să reducă incidenţa TBC în rândul sunt în general nemotivaţi să acorde DOT pacienţilor care populaţiei vulnerabile, acestea fiind recomandate suferă de TBC şi MDR-TB, în lipsa stimulentelor financiare cu fermitate de OMS şi de organismele tehnice ale din partea MS. Pacienţii trebuie să se deplaseze pentru acestuia (Parteneriatul Stop TB). • tratament la dispensarele TBC judeţene sau, la sfârşit de săptămână, când sunt închise dispensarele, trebuie să îşi Consolidarea Strategiei privind tratamentul administreze singuri tratamentul. Se recurge rar la furnizorii sub directă observaţie (DOTS), prin măsuri de alternativi de DOT, cum sunt asistenţii medicali comunitari, reglementare şi cartografiere a resurselor la mediatorii sanitari romi şi membrii de familie, şi nu este nivelul judeţelor. Folosirea medicilor de familie implementată încă nicio abordare centrată pe pacient. şi a lucrătorilor medicali comunitari disponibili (în special în mediul rural), în vederea aplicării Obiectivul guvernului în acest domeniu ar trebui să fie riguroase a DOT. Dezvoltarea fazelor de planificare, mărirea accesului la îngrijirea şi prevenirea TBC printr-o implementare, monitorizare şi evaluare, asigurarea abordare integrată, centrată pe pacient, care să ia în finanţării adecvate, elaborarea liniilor directoare şi a considerare incidenţa crescută a acestei maladii în România procedurilor pentru implementarea DOT şi asigurarea şi directa corelare a acesteia cu sărăcia şi vulnerabilitatea. de către coordonatorii PNCT a unui nivel adecvat de Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, guvernul ar trebui îndrumare, supervizare şi control. Cel mai important, să-şi reformeze eforturile naţionale de combatere a TBC se impune instruirea şi/sau reinstruirea periodică a pentru a le alinia la recomandările emise de OMS şi Centrul furnizorilor de DOT. 380 Programul national de control al tuberculozei, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, date din 2014. 381 DOTS- Strategie OMS („Strategia privind tratamentul sub directă observaţie”) care prevede că un cadru medical instruit sau o altă persoană desemnată (alta decât un membru al familiei) furnizează direct pacientului medicamentele prescrise împotriva TBC şi se asigură că acesta înghite fiecare doză. 382 M/XDR-TB semnifică tuberculoză multirezistentă şi extensiv rezistentă la medicamente. Sănătate | 245 • Îmbunătăţirea procesului de identificare a persoanelor cu TBC, prin intervenţii de informare, educare şi comunicare (IEC). Angajarea şi instruirea furnizorilor destinate gospodăriilor sărace, populaţiei rurale, romilor şi altor grupuri vulnerabile cu risc crescut de contractare a TBC. • de servicii medicale (managerii PNCT judeţeni, reţeaua medicilor de familie, asistenţii medicali Revizuirea sistemului informatic al PNCT şi comunitari) şi a susţinătorilor DOT. Informarea şi colectarea de date dezagregate atât la nivel de judeţ, instruirea factorilor de interes din cadrul comunităţii cât şi la nivel naţional. Elaborarea unor criterii solide în vederea identificării cauzelor TBC. Conceperea, pentru identificarea pacienţilor săraci şi a celor mai actualizarea şi distribuirea periodică de materiale vulnerabili atât în rândul cazurilor suspectate, cât şi IEC către furnizori şi pacienţi. Semnarea de contracte al celor confirmate. Efectuarea unei analize periodice cu ONG-uri pentru a ajunge în cele mai îndepărtate a datelor colectate prin sistemul revizuit de informaţii comunităţi din întreaga ţară. Creşterea gradului de privind sănătatea al PNCT. Documentarea tuturor conştientizare la nivelul comunităţilor şi al autorităţilor intervenţiilor ţintite, în fiecare rundă a PNCT. • locale cu privire la TBC şi la existenţa serviciilor de tratament. Planificarea, monitorizarea şi evaluarea Formularea procedurilor şi a liniilor directoare pentru intervenţiilor de informare în vederea educării depistarea şi îngrijirea HIV/SIDA şi TBC, în baza grupurilor vulnerabile, a pacienţilor şi a comunităţilor recomandărilor şi a protocoalelor internaţionale. cu privire la TBC. Derularea unor campanii IEC Realizarea de investiţii în prevenirea HIV/SIDA, cu accent pe grupurile vulnerabile. CASETA 37 Sprijin internaţional acordat României pentru posibil ca România să primească maxim controlul bolilor infecţioase 12,8 milioane USD pentru controlul TBC, cu condiţia ca guvernul să aprobe şi să aloce un Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, buget pentru Planul de prevenire şi control al Tuberculozei şi Malariei sprijină eforturile României de M/XDR-TB pentru 2014-2020. Datorită sprijinului pe combatere a TBC încă din anul 2004. Fondul Global termen lung al Fondului Global, în România există o a aprobat pentru România patru granturi în valoare reţea de ONG-uri active şi bine informate în domeniul totală de 68,8 milioane USD în vederea combaterii controlului TBC. TBC şi a HIV/SIDA, între 2004 şi 2014. Ajutorul acordat de Fondul Global pentru lupta împotriva HIV/ Mecanismul Financiar Norvegian sprijină iniţiativele MS SIDA în România s-a încheiat în anul 2009. România în domeniul sănătăţii publice, inclusiv controlul TBC, este în continuare eligibilă pentru sprijin destinat prin programul denumit Iniţiative de Sănătate Publică, combaterii TBC, din cauza incidenţei crescute a bolii ce se axează pe MDR-TB, HIV/SIDA şi hepatita B şi C. în ţara noastră. Actualul grant al Fondului Global a Programul are un buget de 5,3 milioane de euro şi are fost acordat cu scopul de a ajuta guvernul să extindă ca prioritate creşterea accesului categoriilor vulnerabile, furnizarea de tratamente şi îngrijiri MDR-TB de înaltă precum romii, la asistenţa medicală primară şi la calitate. Printre alte activităţi sprijinite prin granturi se serviciile de îngrijire comunitară. O a doua propunere de numără instruirea furnizorilor de servicii medicale şi proiect privind TBC, de aproximativ 5 milioane de euro, de programe de educare şi de promovare a participării a fost aprobată de Mecanismul Financiar Norvegian în destinate săracilor, persoanelor fără adăpost, deţinuţilor, vara anului 2014. Ambele programe vor fi implementate romilor şi comunităţilor rurale. În 2015-2016, este până la sfârşitul lunii aprilie 2016. 246 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.5.3. Creşterea (CNAS). Anual, aceştia negociază şi semnează contracte cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) în accesului categoriilor vederea furnizării unui „pachet de servicii medicale de bază” populaţiei asigurate (beneficiarii eligibili înregistraţi pe vulnerabile la servicii propria lor listă de pacienţi) şi neasigurate (care are dreptul medicale de calitate să primească „un pachet minimal de servicii medicale”). Deşi asistenţa medicală primară este asociată cu medicii, un rol foarte important îl joacă şi asistenţii angajaţi de medicii Prezenta secţiune se concentrează asupra reţelei de de familie din bugetul cabinetelor lor medicale. asistenţă medicală primară şi de asistenţă medicală Pentru a adapta furnizarea serviciilor medicale primare la comunitară din România, care reprezintă cel mai bun nevoile persoanelor celor mai dezavantajate, recomandăm cadru pentru implementarea eficientă a recomandărilor ca guvernul să aibă în vedere adoptarea următoarelor menţionate în secţiunile anterioare. Medicii de familie măsuri prioritare: şi asistenţii acestora, împreună cu asistenţii medicali comunitari, asistenţii sociali, mediatorii şcolari şi mediatorii sanitari romi reprezintă actori cheie în asigurarea accesului la servicii medicale pentru categoriile sărace şi vulnerabile • Conceperea şi implementarea unor noi modele de furnizare a serviciilor medicale, cum ar fi serviciile diversificate şi reţele de furnizori (îngrijire în şi în comunităţile sărace sau marginalizate (atât rurale, cât ambulatoriu, spitale, îngrijire de lungă durată, îngrijire şi urbane). Recomandăm ca toate aceste părţi interesate să la domiciliu şi îngrijiri paliative) în anumite zone, odată devină parte a echipelor multidisciplinare de la nivel local, cu extinderea rolului furnizorilor de servicii medicale care vor implementa abordarea integrată pentru furnizarea de primare în managementul de caz al pacienţilor, în servicii sociale în următorii câţiva ani (vezi Secțiunea 2.3.5.). special pentru bolile cronice şi cu accent pe prevenţia primară şi secundară. Consolidarea şi îmbunătăţirea calităţii furnizării de servicii de asistenţă medicală primară • Dezvoltarea, cu prioritate, a serviciilor medicale comunitare în satele în care nu există cabinete permanente de medicină de familie (Secțiunea 2.3.). În prezent, reţeaua de servicii de asistenţă medicală primară din România nu reuşeşte să furnizeze eficient servicii medicale populaţiei sărace. Aceasta se întâmplă • Explorarea soluţiilor alternative inovatoare, cum ar fi telemedicina, pentru a ajunge la comunităţile izolate şi pentru a elimina distribuţia inegală a resurselor şi a din două motive principale: (i) absenţa resurselor umane, a cadrelor medicale; ca o condiţie preliminară, aplicarea stimulentelor şi a bugetelor adecvate, în special în mediul legislaţiei pentru înlesnirea unei asemenea abordări. rural şi (ii) comportamentul medicilor de familie, a căror activitate zilnică nu este atent monitorizată. La nivelul ofertei, nu există încă nicio strategie efectivă privind forţa de muncă din domeniul sănătăţii, în special Reţeaua de asistenţă medicală primară trebuie extinsă şi pentru atragerea şi retenţia personalului în mediul rural. În consolidată. Profesia de medic de familie a fost introdusă România, disponibilitatea tuturor tipurilor de cadre medicale în a doua jumătate a anilor nouăzeci, ca parte a reformei este mult sub media europeană, în special în zonele rurale generale din domeniul asistenţei medicale primare. (Tabel 37). Un număr mare de medici şi asistenţi medicali au Necesită patru ani suplimentari de studii postuniversitare renunţat la medicină şi chiar au plecat din ţară în căutarea faţă de pregătirea necesară profesiei de medic generalist, unor câştiguri şi a unor condiţii de muncă mai bune şi/sau a pentru care e nevoie doar de studii universitare. Această recunoaşterii sociale. Între anii 2000 şi 2005, aproximativ reformă a eliminat şi diferenţa dintre furnizorii de asistenţă 10% (5.180) din numărul total al medicilor şi 5% (4.440) medicală primară pentru adulţi şi cei pentru copii. Medicii de dintre asistenţii instruiţi în România au lucrat în ţări ale familie au devenit furnizori independenţi de servicii, în baza OCDE.383 Extinderea UE în 2007 şi criza economică din unui contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate 2009-2010 au făcut să crească considerabil aceste fluxuri 383 Simoens şi Hurst (2006). Aceste procentaje erau mai mari în cazul românilor comparativ cu cetăţenii altor ţări foste comuniste. De exemplu, procentajele echivalente pentru bulgari erau de 6,2% în cazul medicilor şi 2,6% în cazul asistenţilor medicali. Sănătate | 247 migratorii către ţările vestice din UE.384 Dat fiind faptul asistenţă medicală primară se vor accentua şi mai mult, în că medicina de familie este una dintre cele mai căutate cazul în care continuă şi/sau se accentuează procesul de specializări în unele state membre ale UE, cel mai probabil emigrare a medicilor de familie. actualele inegalităţi legate de accesul la serviciile de Resurse disponibile la nivelul serviciilor medicale în 2011 (număr) TABEL 37:  Diferite resurse la 100.000 de locuitori Medici Medici activi Medici specialişti Farmacişti Asistenţi Paturi de spital generalişti Romania 68 239 70 68 551 611 UE-28 79 346 92 * 836 540 Sursa: OMS/ Europa, Baza de date europeană HFA, noiembrie 2014. Notă: *Date nedisponibile. În vederea reducerii eficiente a inegalităţilor socio-economice, zonele urbane387. Aşadar, în zonele rurale, plecarea chiar şi guvernul trebuie să formuleze un plan naţional de servicii a unui număr mic de specialişti din domeniul sănătăţii poate medicale, urmat de investiţii prudente în infrastructură reduce în mod substanţial accesul la serviciile de sănătate. şi investiţii semnificative în resurse umane. Lipsa unui Migraţia cadrelor medicale reprezintă o preocupare majoră număr suficient de cadre medicale şi distribuţia inegală pentru factorii de decizie, în special din cauza faptului că a acestora, împreună cu discrepanţele geografice de la regiunea Nord-Est, cea mai defavorizată din punct de vedere nivelul distribuţiei infrastructurii de sănătate au contribuit economic, şi zonele rurale cel mai puţin acoperite de medici, la accesul inegal la asistenţă medicală. Majoritatea ca număr, au înregistrat printre cele mai ridicate rate de infrastructurii medicale este situată în zonele urbane,385 emigrare a medicilor şi asistenţilor medicali.388 Un studiu în timp ce în mediul rural se regăsesc doar 8% din spitale, recent a arătat că, în mediul rural, serviciile de asistenţă 8% din clinici/ cabinete medicale specializate şi 24% din medicală primară sunt distribuite în mod inegal la nivel totalul farmaciilor. Aceasta este situaţia, în ciuda faptului geografic, cele mai mari diferenţe fiind identificate în regiunile că aproximativ jumătate din populaţia naţională locuieşte Nord-Est, Sud şi Sud-Est.389 în mediul rural (Institutul Naţional de Statistică, 2012). Din Astfel, în următorii ani, recomandăm guvernului să ia în acest motiv, la nivel european, România înregistrează cei mai considerare: mari timpi de deplasare la un spital important, după nordul Norvegiei, nordul Scoţiei, sudul Italiei, insulele greceşti şi estul Poloniei.386 Prin urmare, furnizorii de asistenţă medicală primară şi asistenţii comunitari (vezi, de asemenea, Secțiunea • Reexaminarea şi revizuirea actualelor stimulente financiare şi nefinanciare, concepute să atragă şi să menţină medicii în zonele rurale şi în cele izolate. 2.3.) deţin cheia asigurării accesului la serviciile de sănătate în majoritatea comunităţilor rurale sau sărace. Cu toate acestea, densitatea la scară naţională a medicilor de familie şi a celor generalişti este de numai 0,5 la 1.000 de locuitori • Instituirea unor planuri locale, judeţene şi regionale de servicii medicale, care trebuie consolidate într- un plan naţional de servicii medicale şi urmate de în mediul rural, comparativ cu 0,73 la 1.000 de locuitori în investiţii prudente în infrastructură şi resurse umane. 384 Galan et al (2011). Numai în 2007 au plecat aproximativ 3% din totalul medicilor practicanţi din România (1.421 de medici). În 2009-2010, îngheţarea posturilor şi diminuarea cu 25% a salariilor din sectorul public (ca parte a „politicii de austeritate” a guvernului) au contribuit la creşterea numărului de emigrări. Conform Colegiului Naţional al Medicilor, din 2007 până în decembrie 2014, autoritatea competentă a emis pentru medicii români peste 16.000 de certificate de recunoaştere a diplomelor medicale în spaţiul UE. 385 INS (2013c). 386 Bertolini et al (2008). 387 INS (2013c). 388 Galan et al (2011). 389 Schaapveld et al (2011). 248 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI • Efectuarea unor investiţii rentabile în infrastructura şi tehnologia din domeniul medical, conform cerinţelor planului naţional de servicii medicale şi în baza Calitatea serviciilor de asistenţă medicală primară trebuie îmbunătăţită în mod considerabil, dar şi monitorizată şi controlată în mod sistematic, în special la nivelul serviciilor evidenţelor documentate. furnizate populaţiei sărace şi vulnerabile. Diferite părţi interesate, locale şi centrale, şi-au exprimat nemulţumirea În plus, guvernul ar trebui să ia în calcul posibilitatea de a le generală cu privire la performanţele profesionale ale permite autorităţilor locale să angajeze medici generalişti medicilor de familie şi ale medicilor generalişti.390 Numeroşi în anumite circumstanţe, cu fonduri de la Casa Naţională medici de familie sunt orientaţi exclusiv către caracterul de Asigurări de Sănătate. Într-un caz recent, într-o comună comercial al meseriei lor şi nu dau dovadă de empatie cu mai puţin de 800 de locuitori din regiunea Nord-Est, faţă de pacienţii şi comunităţile cu care interacţionează, medicul de familie a decedat, iar moştenitorii acestuia au în special faţă de persoanele sărace (Caseta 38). Aceştia pus în vânzare cabinetul său medical. Autoritatea locală nu s-au organizat într-o asociaţie a medicilor de familie, a putut furniza locuitorilor comunei niciun fel de asistenţă similară unui patronat, şi ameninţă în mod frecvent cu greva medicală, deoarece reglementările actuale în vigoare nu dacă le sunt afectate drepturile, contractele sau salariile permit deschiderea unui al doilea cabinet medical (sau actuale. De asemenea, ameninţă cu greva şi atunci când punct de lucru/ unitate) într-o localitate cu un număr atât de primesc atribuţii suplimentare fără compensaţii financiare, mic de locuitori. deşi veniturile lor (oficiale) actuale sunt comparabile sau În vederea atingerii obiectivului de a asigura întregii populaţii chiar mai ridicate decât cele ale medicilor care lucrează în acces la asistenţă medicală de calitate, guvernul va trebui spitale. În plus, mulţi medici de familie refuză să participe să implementeze măsuri care să garanteze continuitatea la programele medicale preventive, finanţate de MS, dacă îngrijirilor la toate nivelurile sistemului şi să instituie un nu sunt remuneraţi în plus pentru aceste activităţi, în ciuda sistem fiabil de referire de la medicii de familie la specialişti faptului că beneficiarii acestor programe sunt cel mai şi invers. În prezent, pacienţii asiguraţi au acces la serviciile adesea persoane asigurate pentru care medicul primeşte specializate şi spitaliceşti numai cu trimitere de la medicii deja finanţare per capita de la CNAS. Un exemplu în acest lor de familie. După standardele internaţionale, în România sens este programul de depistare a cancerului de col uterin, rata de referire către structurile medicale specializate este pentru care medicii de familie primesc plăţi suplimentare ridicată - 9% în zonele rurale şi 12% în zonele urbane. de la MS din fondurile alocate programului, deşi majoritatea Totuşi, această situaţie este cauzată, parţial, de regulile femeilor care sunt examinate este deja înscrisă pe listele impuse medicilor de familie de către Casa Naţională de de capitaţie ale medicilor de familie. După cum declara un Asigurări de Sănătate, care îi împiedică să furnizeze ei înşişi factor de decizie de la nivel înalt într-un interviu realizat anumite analize şi tratamente. Prin urmare, guvernul trebuie pentru un studiu recent, „mulţi medici de familie sunt să ia în calcul: precum vânzătorii din micile magazine. Deschid la ora 9 şi • închid la ora 17, nu au nici timp, nici interes pentru activităţile Elaborarea unor metodologii şi standarde de îngrijire de prevenţie şi nu cunosc nimic despre pacient în afară medicală menite să integreze serviciile comunitare, de ceea ce este trecut în dosarul medical al acestuia”.391 furnizarea de servicii medicale de către medicii de În plus, specialiştii intervievaţi sunt, în general, de părere familie şi de îngrijiri medicale specializate. că medicii de familie îşi petrec majoritatea timpului scriind • reţete pentru medicamente compensate, activitate plătită la Includerea în Sistemul Informatic Unic al sectorului fel ca şi o consultaţie obişnuită, cu o taxă per serviciu, fără de sănătate a unui modul menit să monitorizeze a furniza însă pacienţilor consultaţii în adevăratul sens al continuitatea asistenţei medicale. cuvântului. Cu toate acestea, medicii de familie obişnuiesc • să reclame că efectuează mai multe consultaţii zilnice Analizarea rezultatelor activităţii de monitorizare la decât cele compensate, deoarece contractele lor cu CNAS/ nivel judeţean şi naţional şi utilizarea acestora ca CJAS acoperă doar un număr limitat de consultaţii pe lângă puncte de plecare pentru planurile locale, judeţene şi plata per capita. Nu în ultimul rând, nu există, practic, nicio naţionale de servicii medicale. monitorizare şi niciun control ale activităţilor medicilor de familie. Atât Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică ale 390 Stănculescu şi Neculau, 2014, şi cercetarea calitativă efectuată pentru documentarea prezentului studiu de fundamentare. 391 Stănculescu şi Neculau (2014: 88). Sănătate | 249 MS, cât şi Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate au o capacitate limitată şi funcţionează în baza unor reglementări • Efectuarea unui audit clinic392 al furnizorilor de servicii medicale primare. • neclare, care limitează controlul furnizorilor de servicii de asistenţă medicală primară. Drept rezultat, au existat cazuri Instituirea unor mecanisme naţionale şi a unor de medici de familie care au semnat contracte de prestări de responsabilităţi clare pentru monitorizarea şi servicii pentru mai multe locaţii, dar s-au deplasat rar în cea evaluarea periodică a serviciilor medicale primare. • de-a doua şi în cea de-a treia locaţie contractată, adesea fiind vorba de comunităţi sărace, izolate, cu numai câteva Elaborarea unui sistem de colectare a datelor despre sute de locuitori. pacienţi şi implementarea unui sistem de colectare a datelor dezagregate şi de analiză a procesului de Prin urmare, recomandăm guvernului să ia în considerare furnizare a serviciilor medicale primare. cu prioritate următoarele acţiuni: CASETA 38 Opinia medicilor de familie cu privire desigur, pot presta servicii, însă numai dacă la furnizarea de servicii medicale şi atunci când comunitatea le solicită şi persoanelor sărace plăteşte o anumită sumă, să zicem, suficientă pentru angajarea unui asistent în plus sau Cercetarea calitativă efectuată în scopul prezentului chiar a unui al doilea medic.... Bineînţeles, medicii de raport în iunie 2014 a evidenţiat opiniile medicilor de familie ar trata persoanele vulnerabile sau pe cele familie cu privire la furnizarea de servicii medicale neasigurate dacă ar primi stimulente. De exemplu, populaţiei sărace şi vulnerabile, exprimate de colegului mai experimentat care are numai pacienţi reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale acestora: blonzi cu ochi albaştri, oferiţi-i 2 RON per punct, însă „Oamenii vin la noi, însă nu sunt informaţi şi, de obicei, plătiţi-i 100 RON per punct pentru un ţigan. În acest caz, întârzie. Cu toate acestea, ei solicită atenţie şi încep să desigur că m-aş ocupa de comunitatea de ţigani din se plângă spunând: Ce ar trebui să fac? O să mor! Şi ce zona mea, însă nu în alte condiţii... prestatorul trebuie dacă, răspund eu, sunt destui preoţi, lăsaţi-mă în pace. să primească stimulente.” (Extras dintr-o discuţie Nu mai suport, oamenii sunt pur şi simplu prea dificili şi de grup cu reprezentanţi ai Colegiului Medicilor de nu ne arată respect sau consideraţie. Ei ne confundă pe Familie, ai Asociaţiei Medicilor de Familie şi ai Asociaţiei noi, medicii de familie cu studii universitare, cu asistenţii Angajatorilor Medicilor de Familie, Judeţul Botoşani.) medicali comunitari. Confundă merele cu nucile. Ca să „Dacă pacientul poate să-şi aleagă medicul de familie, înţelegeţi mai bine, în prezent, Casa de Asigurări mă la fel pot şi eu să spun: nu vreau să înregistrez pe obligă să mă ocup doar de pacienţii asiguraţi, deoarece lista mea pe cutare sau cutare. Dacă, în plus, această numai aşa îmi pot primi plata. Şi ca să fiu sincer, nu persoană nu este asigurată, nu o poţi înregistra. Înainte am timpul necesar, având în vedere tarifele mici, să îi era posibil, însă în prezent Casa de Asigurări pur şi tratez pe cei neasiguraţi... pe cei vulnerabili. Din când simplu îi taie de pe listă, iar eu nu îmi primesc plata.” în când, fac şi opere de caritate deoarece oamenii mă (Interviu cu un reprezentant al Colegiului Medicilor de cunosc şi nu vreau să fiu scuipat în faţă sau să mi se Familie, Judeţul Arad.) arunce cu pietre în maşină. Însă ea, comunitatea, nu se gândeşte că relaţia noastră ar trebui să fie un fel de Sursa: Studiu calitativ realizat de Banca Mondială în iulie- yin şi yang... În cazul pacienţilor asiguraţi sunt plătit de august 2014, în vederea pregătirii volumului de față. Casa de Asigurări, iar în cazul pacienţilor vulnerabili, 392 Auditul clinic este un proces de perfecţionare a calităţii, menit să îmbunătăţească îngrijirea şi rezultatele pacienţilor prin revizuirea sistematică a îngrijirii medicale şi prin realizarea schimbărilor necesare. 250 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI La nivelul cererii, MS trebuie să crească gradul de utilizare şi inclusă pentru prima dată în serviciile medicale primare a serviciilor medicale primare prin dezvoltarea serviciilor ce urmează să fie furnizate populaţiei asigurate o evaluare a de educaţie pentru sănătate şi prevenirea maladiilor. riscurilor pentru sănătate. Pachetul minimal revizuit include Nivelul de accesare a serviciilor medicale primare de şi servicii preventive suplimentare de asistenţă medicală către populaţie este scăzut. Datele proiectului pilot din primară, care vizează anumite boli cronice şi afecţiuni de 2012 „Monitorizarea indicatorilor de sănătate la nivelul lungă durată (precum şi îngrijiri prenatale şi postnatale Comunităţii Europene (ECHIM)” au indicat faptul că numărul şi consiliere în domeniul planificării familiale, acordate în mediu al vizitelor auto-raportate la medicii generalişti din cadrul asistenţei medicale ambulatorii de specialitate), însă România este printre cele mai scăzute din UE, cu 2,7 vizite aceste servicii adresate persoanelor neasigurate vor intra pe an pentru persoanele cu vârsta de 15 ani şi peste, în în vigoare abia în 2015. Între timp, bugetul pentru asistenţa comparaţie cu 4,8 în UE. Contrastul este şi mai evident în medicală dentară acordată în ambulatoriu a crescut cu cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, 450% în 2014 comparativ cu 2013, însă nu şi în cazul 1,9 consultaţii pe persoană anual faţă de media UE de 4,1 persoanelor neasigurate. Acestea au dreptul la acest tip de consultaţii pe persoană anual. Faptul că multe persoane servicii numai în caz de urgenţă şi trebuie să plătească din din rândul populaţiei generale nu înţeleg că au dreptul la fonduri proprii orice examinare solicitată în plus (inclusiv servicii medicale, aşa cum este prevăzut în Constituţie, radiografii sau medicamente), în timp ce pentru o persoană contribuie la inegalităţile în materie de sănătate şi la o rată adultă asigurată se rambursează (ca măsură preventivă) de utilizare scăzută a serviciilor medicale primare. Cele un consult anual la stomatolog până la concurenţa sumei mai dezavantajate categorii sunt persoanele sărace şi de 80 RON. Ca şi în trecut, o persoană neasigurată se vulnerabile –cel mai adesea neasigurate – care nu îşi pot poate înregistra şi în 2014 la un medic de familie pe o listă permite să consulte un medic de familie, acesta din urmă separată şi poate beneficia de un pachet limitat de servicii neîncurajându-le în niciun fel să apeleze la serviciile sale. medicale (Anexă Tabel 7.1). Utilizarea sporită a serviciilor medicale primare va necesita Pentru a adapta furnizarea serviciilor medicale primare introducerea unor măsuri preventive de educaţie pentru la nevoile persoanelor celor mai dezavantajate, guvernul sănătate şi prevenirea maladiilor, menite să reducă trebuie să aibă în vedere următoarele măsuri prioritare: • decalajul dintre persoanele sărace şi vulnerabile şi vecinii mai avantajaţi ai acestora. În toate domeniile de intervenţie Revizuirea şi diversificarea intervenţiilor incluse în relevante pentru categoriile sărace şi vulnerabile, MS pachetele de servicii medicale minimal şi de bază, trebuie să planifice şi să implementeze campanii de furnizate de către medicii de familie, şi creşterea informare-educaţie-comunicare (IEC) şi intervenţii stradale, ponderii serviciilor care s-au dovedit eficace (bazate individualizate în funcţie de nevoile, convingerile şi tradiţiile pe dovezi ştiinţifice) atunci când au fost furnizate celor mai vulnerabile grupuri, asigurându-se în acelaşi timp persoanelor sărace, cu accent pe prevenire, că aceste intervenţii sunt monitorizate şi evaluate. depistarea precoce a bolilor (cum ar fi depistarea cancerului) şi vizitele la domiciliu. În acelaşi timp, cererea ar putea creşte prin adaptarea furnizării de servicii medicale primare la nevoile categoriilor sărace şi vulnerabile. MS a definit un nou pachet de servicii medicale de bază, furnizat populaţiei asigurate începând • Evaluarea periodică a eficacităţii şi a eficienţei costurilor respectivelor intervenţii. cu mijlocul anului 2014. Ministerul a revizuit şi pachetul minimal de servicii medicale acordat populaţiei neasigurate, însă acesta a intrat în vigoare numai din luna ianuarie 2015. • Elaborarea şi implementarea unor programe de educaţie medicală continuă pentru medicii de familie şi asistenţii acestora, adaptate nevoilor persoanelor Deşi MS a finalizat pachetul minimal în acelaşi timp cu celor mai dezavantajate. • pachetul de servicii medicale de bază, numai persoanele asigurate beneficiază de aceste servicii îmbunătăţite, Elaborarea, implementarea şi monitorizarea unor inclusiv de programele de prevenţie. Aceasta, chiar dacă ghiduri de practică, a unor protocoale clinice şi a unor bugetul aferent serviciilor medicale primare şi asistenţei proceduri de management pentru intervenţiile şi medicale ambulatorii de specialitate a crescut în 2014 serviciile furnizate persoanelor sărace în cadrul reţelei cu peste 11%, respectiv 10%. Pachetul de servicii de bază de servicii medicale primare. include în mod explicit prevenirea bolilor, fiind standardizată Sănătate | 251 Dezvoltarea reţelei naţionale în principal de ordin geografic. În general, aceştia nu sunt incluşi în sistemul asigurărilor de sănătate şi, de regulă, emergente a lucrătorilor sunt mai săraci, mai puţin educaţi şi mai puţin informaţi sanitari comunitari decât populaţia urbană. Romii au o stare de sănătate mai precară decât populaţia de altă etnie, cu o rată mai crescută În ciuda eforturilor guvernului de a dezvolta asistenţa de boli infecţioase şi cronice. Şi în ceea ce îi priveşte copiii medicală primară, anumite segmente ale populaţiei romi, rata de vaccinare este mai scăzută, fapt cauzat în accesează în continuare cu dificultate serviciile de sănătate mare parte de lipsa de informaţii şi educaţie, precum şi de adecvate, în special gospodăriile sărace şi vulnerabile, lipsa documentelor de identitate. În România, 42% dintre locuitorii din mediul rural şi din oraşele mici şi populaţia romi nu solicită asistenţă medicală în cazuri grave și 80% romă. Obstacolele cu care se confruntă locuitorii din dintre romii care nu solicită asistenţa medicală de care au zonele rurale, în special cei din satele îndepărtate, sunt nevoie declară că acest lucru se datorează constrângerilor financiare sau lipsei asigurării de sănătate.393 CASETA 39 Lucrătorii sanitari comunitari din România: Definiţii şi activităţi • Asigurarea serviciilor medicale la domiciliu pentru femeile însărcinate şi lăuze, pentru nou-născuţi şi copii. • Asistenţii medicali comunitari (AMC) sunt asistenţi medicali calificaţi care lucrează în domeniu, ocupându-se Asigurarea serviciilor de îngrijire la în special de promovare şi educaţie în domeniul sănătăţii, domiciliu pentru pacienţii cu boli cronice, prevenirea bolilor, îngrijiri la domiciliu şi consiliere. persoanele cu dizabilităţi mintale şi persoanele vârstnice. Programul privind mediatorii sanitari De fapt, AMC reprezintă reactivarea asistenţilor romi (MSR) a fost conceput cu scopul de a comunitari care existau înainte de 1989. În prezent, îmbunătăţi starea de sănătate a romilor şi de a aceştia continuă să furnizeze servicii medicale şi sociale spori accesul acestora la serviciile medicale. şi/sau să faciliteze accesul la servicii de asistenţă Programul MSR a fost iniţiat de MS în baza medicală primară pentru categoriile dezavantajate (cum unui model de bune practici instituit de un ONG (Romani Criss). ar fi persoanele cu dizabilităţi fizice sau cu probleme de sănătate mintală, persoanele vârstnice, persoanele Aceşti mediatori sanitari sunt, în principali, femei de marginalizate, inclusiv romii, şi comunităţile rurale fără etnie romă cu un nivel de educaţie mediu (sau scăzut), medici de familie sau medici generalişti). care au fost recomandate de comunităţile locale şi care au finalizat cu succes un curs de formare de scurtă Activităţile AMC, aşa cum sunt definite de durată. reglementările actuale, sunt următoarele: • Activităţile MSR, aşa cum sunt definite de Asigurarea educaţiei şi a intervenţiilor comunitare reglementările actuale, sunt următoarele: • în domeniul sănătăţii cu privire la igiena mediului, precum şi consiliere socială şi în materie de Să asigure educaţie pentru sănătate. • sănătate. Asigurarea educaţiei în domeniul sănătăţii cu • Să servească drept puncte de legătură între comunităţile rome şi cadrele medicale. privire la comportamentul cu risc pentru sănătate şi un stil de viaţă sănătos. • Să îi ajute pe romi să beneficieze de acces la • asistenţă medicală. • Asigurarea prevenţiei secundare şi terţiare. Asigurarea educaţiei pentru sănătatea reproducerii şi planificare familială. • Să sprijine intervenţiile în domeniul sănătăţii publice în cadrul comunităţilor rome. 393 Banca Mondială (Anan et al, 2014). 252 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În 2002, guvernul a creat o reţea naţională de asistenţi de MS. La început, descentralizarea a creat confuzie în medicali comunitari (AMC) şi mediatori sanitari romi toate sferele, majoritatea autorităţilor locale nereuşind (MSR), în încercarea de a spori accesul grupurilor sărace să înţeleagă rolul lucrătorilor sanitari comunitari. Unele şi vulnerabile la serviciile medicale primare. Aceasta a au refuzat să angajeze asistenţi medicali comunitari şi fost iniţiată după eşecul reformei din domeniul asistenţei mediatori sanitari romi, în ciuda faptului că salariile acestora medicale primare, care viza sporirea accesului la serviciile au continuat să fie plătite de MS, cu excepţia costurilor de sănătate a reproducerii şi de îngrijire a mamei şi copilului operaţionale legate de activitatea lor.394 Prin urmare, pentru populaţia cea mai vulnerabilă. numărul AMC a scăzut considerabil (de la 1.228 la 780 la nivel naţional). Numărul MSR a rămas mai mult sau mai Sistemul de asistenţă medicală comunitară trebuie extins puţin stabil deoarece aceştia erau mai bine organizaţi decât şi consolidat, deoarece acesta reprezintă cel mai puternic AMC. În 2013, sistemul de asistenţă medicală comunitară „egalizator” din sistemul de sănătate. În prezent, acest a început să îşi revină, deşi funcţiona cu mai puţin de sistem este foarte puţin utilizat (Figura 41). Între 2002, jumătate din cadrele necesare deservirii întregii ţări conform anul creării sistemului, şi 2008, numărul lucrătorilor legislaţiei în vigoare (Hotărârea de Guvern 459/5 mai sanitari comunitari, atât AMC, cât şi MSR, a crescut în mod 2010). O cauză majoră ce determină această situaţie, în treptat. În 2009, în timpul crizei economice, guvernul a afara lipsei personalului specializat şi a salariilor mici, este început procesul de descentralizare a răspunderii pentru aceea că legislaţia secundară referitoare la lucrătorii sanitari asistenţa medicală către administraţiile locale, în urma comunitari nu este suficient de clară sau precisă (vezi căruia lucrătorii sanitari comunitari au fost preluate de Caseta 40). către autorităţile locale, deşi au continuat să fie finanţate FIGURA 41: Numărul lucrătorilor sanitari comunitari din România 2500 2032 2000 1500 1228 979 1000 908 780 463 462 474 447 500 304 282 160 174 94 0 '02 '03 '04 '05 '06 '07 '08 '09 '10 '11 '12 '13 Necesitățile în 2013, pe baza MSR - Mediatori sanitari pentru comunitățile rome HG 459/5 Mai 2010 AMC - Asistenți medicali comunitari Sursa: Ministerul Sănătăţii. Note: Datele pentru 2009 sunt cele valabile la momentul descentralizării asistenţei medicale din 30 iunie. Datele pentru anul 2013 sunt din 1 februarie. Numărul lucrătorilor sanitari comunitari necesari a fost estimat conform reglementărilor în vigoare. 394 Chiar şi în recensământul Serviciului Public de Asistenţă Socială (SPAS) efectuat în scopul prezentului raport, în luna mai 2014, doar aproximativ un sfert dintre mediatorii sanitari romi au fost declaraţi angajaţi SPAS ai autorităţilor locale în localităţile rurale şi oraşele mici (cu mai puţin de 50.000 de locuitori). Sănătate | 253 CASETA 40 Reglementările referitoare la lucrătorii se adesea nevoiţi să renunţe la vizitele la sanitari comunitari necesită îmbunătăţiri domiciliu şi la activităţile de informare. Toţi aceşti factori diminuează eficacitatea reţelei Cercetarea calitativă efectuată în scopul acestui raport de lucrători sanitari comunitari. a evidenţiat faptul că reglementările existente privind asistenţii medicali comunitari (AMC) reprezintă un „Asistenţii medicali comunitari sunt asistenţi medicali obstacol major pentru dezvoltarea profesiei, dar şi a unei calificaţi, care au parcurs cursuri speciale de formare şi reţelei naţionale. Pe de-o parte, AMC sunt angajaţi de care, prin urmare, îşi cunosc meseria. În multe localităţi, autorităţile locale şi, în calitate de angajaţi ai primăriilor, mai există încă asistenţi medicali comunitari, însă unii trebuie să desfăşoare activităţile stabilite de primar dintre aceştia nu efectuează munca pentru care au sau de viceprimar. Pe de altă parte, salariile acestora fost instruiţi şi pentru care au experienţă. În schimb, sunt plătite de MS şi, prin urmare, Direcţiile Judeţene completează hârtii pentru unele prestaţii financiare sau de Sănătate Publică le monitorizează şi coordonează au diverse alte sarcini de birou, care le sunt atribuite metodologia. Câteodată, autoritatea locală şi direcţia de primari. Există multe persoane bolnave care nu se judeţeană intră în conflict, AMC fiind prinşi la mijloc. pot mişca şi nu au pe nimeni care să îi ajute şi care nu Mai mult, medicul de familie sau medicul generalist al beneficiază de servicii de îngrijire tocmai din cauza lipsei comunităţii îi cere adesea AMC să îndeplinească diverse de coordonare dintre serviciile sociale şi cele medicale sarcini privind furnizarea de servicii medicale, care nu şi a statutului neclar al asistenţilor medicali comunitari.” sunt incluse în atribuţiile AMC, aşa cum sunt definite Sursa: Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, Botoşani, acestea de autoritatea locală. În aceste circumstanţe, Studiu calitativ realizat de Banca Mondială în iulie-august mulţi AMC au doar un volum limitat de timp pentru a 2014, în vederea pregătirii volumului de față. se dedica asistenţei medicale comunitare, văzându- Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale de bază adresate au asigurat sesiuni de formare profesională pentru lucrătorii categoriilor sărace şi vulnerabile va necesita investiţii comunitari în cadrul unor proiecte, la mai bine de cinci ani importante, menite să consolideze capacitatea lucrătorilor de la descentralizare nu există niciun sistem de formare sanitari comunitari de a presta serviciile necesare. Se medicală iniţială sau continuă pentru AMC. remarcă lipsa organizării fluxurilor de activitate, a planificării Recomandăm guvernului să aibă în vedere următoarele activităţilor sau a evaluării periodice a rezultatelor în cazul măsuri prioritare pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor lucrătorilor sanitari comunitari. Atribuţiile AMC sunt vag medicale primare prestate de lucrătorii sanitari comunitari definite în legislaţie. În general, autorităţile locale deţin o (AMC şi MSR): înţelegere limitată a conceptelor de promovare a sănătăţii şi a serviciilor preventive primare şi secundare. Capacitatea MS şi a direcţiilor descentralizate ale acestuia de a controla, evalua şi coordona activitatea AMC s-a diminuat • Revizuirea, actualizarea şi aprobarea atribuţiilor şi a fişelor de post ale lucrătorilor sanitari comunitari, implementarea unui sistem standardizat de dramatic în momentul în care răspunderea pentru AMC planificare, raportare, monitorizare şi supervizare a fost transferată autorităţilor locale, dar şi ca urmare a a calităţii muncii prestate de lucrătorii sanitari frecventelor schimbări în structura şi personalul MS atât comunitari şi evaluarea periodică a rezultatelor în la nivel local, cât şi la nivel naţional. Direcţiile Judeţene de raport cu obiectivele planificate Sănătate Publică nu reuşesc să desfăşoare nicio activitate în domeniul asistenţei medicale comunitare, nici măcar să organizeze reuniunile semestriale de orientare impuse de reglementări, rezumându-se la asigurarea transferului • Instruirea şi reinstruirea periodică a lucrătorilor sanitari comunitari, efectuarea unor evaluări periodice ale nevoilor de formare şi elaborarea unor sesiuni de lunar al bugetelor salariale de la MS la autorităţile locale formare de scurtă durată, orientate către găsirea unor pentru AMC şi MSR. Cu excepţia diverselor ONG-uri care soluţii practice 254 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI SCHEMA 8: Fluxul financiar al serviciilor medicale comunitare (asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari romi) TRANSFERURI Buget de stat Bugetul MS TRANSFERURI TRANSFERURI Bugetul Direcției Județene Buget local de Sănătate Publică Sursă nespecificată Salarii pentru asistenții medicali Buget pentru activitățile comunitare și pentru mediatorii sanitari pentru legate de sănătate comunitățile rome • Consolidarea rolului şi a capacităţii Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică de a asigura sprijin şi supervizare profesionale lucrătorilor sanitari comunitari salariilor de către MS reprezintă cea mai sigură alegere. Totuşi, dezavantajele se referă la faptul că responsabilitatea comună înseamnă că niciuna dintre părţi nu îşi asumă • răspunderea directă în ceea ce priveşte lucrătorii sanitari Stabilirea unui proces standardizat de planificare, comunitari, nici autorităţile locale, nici organismele MS de evaluare şi reînnoire periodică a echipamentului la nivel judeţean neasumându-şi responsabilitatea pentru de bază necesar activităţii asistenţilor medicali planificarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea comunitari şi a mediatorilor sanitari romi, inclusiv serviciilor medicale comunitare. Autorităţile locale nu truse medicale de bază, materiale IEC, autovehicule deţin nici cunoştinţele, nici capacitatea necesară, iar şi decontarea transportului şi infrastructură IT Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică nu au suficienţi • angajaţi pentru a face acest lucru. Drept rezultat, cel puţin Implementarea serviciilor sociale, medicale şi deocamdată, reţeaua de servicii medicale comunitare educaţionale comunitare integrate şi promovarea evoluează în vid, fără niciun fel de îndrumare profesională, parteneriatelor cu ONG-uri specializate sau locale, sprijin metodologic sau control şi fără niciun fel de prevederi consolidând în acelaşi timp capacitatea autorităţilor pentru asigurarea sustenabilităţii finanţării cheltuielilor locale de a planifica şi gestiona aceste servicii operaţionale, altele decât salariile. Din cauza unei erori care comunitare integrate. nu a fost remediată în ultimii cinci ani, niciun document Guvernul trebuie să asigure o finanţare adecvată pentru legislativ nu specifică cine este responsabil pentru dezvoltarea serviciilor medicale comunitare şi trebuie finanţarea activităţilor de asistenţă medicală comunitară să clarifice prevederile care guvernează cheltuielile sau din ce sursă, iar autorităţile locale consideră că este operaţionale şi costurile suplimentare legate de prestarea imposibil să acopere cheltuielile aferente reţelei (cum ar acestora. Actualele dispoziţii privind fluxurile financiare fi trusele medicale, cheltuielile de deplasare în sate şi prezintă avantaje şi dezavantaje (Schema 8). participarea lucrătorilor sanitari comunitari la sesiunile de formare profesională organizate de Direcţia Judeţeană Avantajele sunt următoarele: fiind angajaţi ai autorităţilor de Sănătate Publică în reşedinţele de judeţ). În prezent, locale, lucrătorii comunitari se află în proximitatea există situaţii în care medicul de familie angajează (în mod beneficiarilor direcţi, iar prevederea referitoare la asigurarea oficial sau neoficial) un asistent medical comunitar pentru Sănătate | 255 a face vizite la domiciliu sau pentru a lucra în cabinetul medicali comunitari au avut un impact substanţial asupra său medical. Astfel, statul sfârşeşte prin a plăti dublu scăderii mortalităţii infantile, de la aproximativ 25 de decese pentru acelaşi serviciu, acoperind atât salariului AMC, cât infantile la 1.000 născuţi-vii în 2002 la mai puţin de 14 şi onorariul medicului de familie pentru serviciile prestate, decese infantile la 1.000 născuţi-vii în 2013. MS a anunţat de fapt, de acelaşi asistent medical comunitar. Acesta este recent o iniţiativă de extindere a reţelei de asistenţă medicală doar un exemplu al lipsei de coerenţă şi control de la nivelul şi mediere sanitară, însă nu se ştie dacă acest lucru va fi de sistemului de sănătate. ajuns pentru îndeplinirea obiectivului declarat al ministerului, acela de a spori accesul persoanelor sărace sau vulnerabile Trebuie analizată rentabilitatea reţelei naţionale a la serviciile de sănătate, în lipsa altor măsuri menite să lucrătorilor sanitari comunitari în vederea identificării celor soluţioneze celelalte probleme cu care se confruntă reţeaua. mai adecvate metode de a veni în întâmpinarea nevoilor categoriilor sărace şi vulnerabile şi de a stabili cuantumul La nivel naţional, un număr insuficient de localităţi finanţării necesare pentru integrarea serviciilor sociale beneficiază de serviciile unui asistent medical comunitar. (primare) la nivel comunitar. Deocamdată este imposibil de Conform datelor MS, la începutul anului 2014, existau spus dacă asistenţa medicală comunitară este rentabilă sau aproximativ 1.000 AMC la nivel naţional,397 dintre care nu, deoarece nu există nicio analiză şi nici date disponibile numai 18 erau angajaţi de către autorităţile locale. În anul cu privire la intervenţiile şi rezultatele acesteia. Persoanele anterior, aceşti AMC au prestat servicii medicale comunitare care beneficiază de asistenţă medicală declară că AMC pentru aproximativ 1 milion de persoane, inclusiv aproximativ şi MSR le sunt de mare ajutor lor şi comunităţilor din care 250.000 de copii. În privinţa mediatorilor sanitari romi, datele provin. Un studiu calitativ regional efectuat în 2011 asupra MS indică faptul că, în 2013, cei 447 MSR au facilitat accesul mediatorilor sanitari romi395 a arătat că mediatorii reuşesc, la serviciile de sănătate pentru aproximativ 200.000 de romi. în general, să dezvolte cunoştinţelor furnizorilor de servicii Totuşi, nu există un proces de colectare sistematică a datelor medicale legate de romi şi să schimbe atitudinile negative pentru monitorizarea reţelei de lucrători sanitari comunitari ale acestora. Mediatorii au raportat că au notat o diminuare şi, prin urmare, nu sunt disponibile date fiabile care să fie a comportamentelor discriminatorii şi a limbajului abuziv analizate cu privire la tipurile de servicii oferite, caracteristicile în rândul medicilor cu care au lucrat. Potrivit mediatorilor, beneficiarilor sau rezultatele medicale. aceste schimbări au condus la îmbunătăţirea interacţiunii Cu toate acestea, a fost posibilă efectuarea unui exerciţiu medicilor cu pacienţii lor romi şi, implicit, a îngrijirilor de cartografiere prin folosirea datelor oficiale, preluate de medicale. Un raport ulterior al Băncii Mondiale, intitulat pe pagina de Internet a Casei Naţionale de Sănătate şi a Studiu de diagnosticare şi consultanţă pentru politicile Caselor Judeţene de Sănătate, privind disponibilitatea de sprijinire a incluziunii romilor din România,396 a unui medic de familie, medic generalist, farmacist, asistent evidenţiat faptul că mediatorii sanitari locali pot contribui medical comunitar şi/sau mediator sanitar rom în cadrul la schimbarea normelor sociale care descurajează accesul fiecărei localităţi între lunile septembrie şi noiembrie 2014.398 la serviciile de sănătate, prin atenuarea stigmatului social Exerciţiul a arătat că peste 6% dintre toate localităţile nu au asociat cu accesarea serviciilor de consiliere, a serviciilor medici de familie, nici asistenţi medicali comunitari şi nici de sănătate a reproducerii şi a analizelor pentru depistarea mediatori sanitari romi. Majoritatea (aproximativ 5% dintre infecţiilor cu transmitere sexuală. toate localităţile) reprezintă zone albe prin lipsa serviciilor Studiul calitativ efectuat în scopul prezentei cărți, în iulie medicale primare şi comunitare, în timp ce celelalte au 2014, a furnizat dovezi suplimentare privind rezultatele doar o farmacie. „Zone albe” sunt toate localităţile rurale, pozitive înregistrate de lucrătorii sanitari comunitari. Judeţul fiind răspândite în toată ţara (cu excepţia a patru judeţe, şi Botoşani este unul dintre puţinele judeţe cu un număr anume Argeş, Brăila, Dolj şi Gorj), cu o incidenţă mai mare corespunzător de asistenţi medicali comunitari înainte de în Buzău, Ialomiţa, Caraş-Severin, Vrancea şi Hunedoara. descentralizare, care a reuşit să păstreze această reţea şi Majoritatea „zonelor albe” sunt comune mici, cu mai puţin după 2009. În special în zonele rurale ale judeţului, asistenţii de 2.000 de locuitori (care, de regulă, nu sunt deservite 395 Fundaţia pentru o Societate Deschisă (2011). 396 Banca Mondială (Anan et al, 2014). 397 Costurile salariale anuale totale suportate de MS pentru aceste activităţi pot fi estimate la aproximativ 20 de milioane RON deoarece salariul mediu anual al unui asistent medical comunitar este de aproximativ 20.000 RON. 398 În cazul a patru judeţe - Călăraşi, Giurgiu, Mehedinţi şi Timiş - datele au devenit disponibile prea târziu pentru a fi incluse în această analiză. Datele colectate de MS în iulie 2014 cu privire la mediatorii sanitari romi contractaţi în 2013 s-au suprapus cu datele din recensământul Serviciilor Publice de Asistenţă Socială, realizat de Banca Mondială în 2014. 256 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 41 Impactul pozitiv al reţelei de asistenţi medicali Când consideră că este vorba de o problemă comunitari în judeţul Botoşani de care trebuie să se ocupe un specialist, medicul de familie trimite pacienta la medicul „Impactul [reţelei de asistenţi medicali comunitari] ginecolog. Asistenţii medicali comunitari este foarte vizibil la nivelul scăderii clare a mortalităţii facilitează procesul şi oferă sprijin continuu femeilor infantile. Acesta este unul dintre indicatorii ce însărcinate care se află într-o asemenea situaţie, acesta înregistrează o tendinţă pozitivă tocmai datorită muncii fiind modul în care am reuşit să înregistrăm o scădere a asistenţilor medicali comunitari. Ei administrează mortalităţii infantile... De asemenea, numărul mamelor registrul femeilor însărcinate, merg şi discută cu acestea adolescente care îşi abandonează copiii s-a diminuat în despre importanţa prezentării la spital şi a consultaţiilor mod considerabil, de la 33 de copii abandonaţi în 2009 regulate şi, în consecinţă, femeile însărcinate sunt la numai două cazuri în 2013.” monitorizate şi informate în mod constant cu privire la posibilele riscuri. Uneori, sarcina prezintă riscuri şi, Sursa: Interviu Inspector, Direcţia Judeţeană de din acest motiv, trebuie monitorizată mai intens de Sănătate Publică Botoşani, Banca Mondială, iulie 2014. către medicul de familie şi de către medicul ginecolog. Relaţia dintre mortalitatea infantilă, rata natalităţii şi reţeaua de asistenţi medicali comunitari 25 20 Mortalitate infantilă (la 15 1.000 de născuți vii) 10 Natalitate (la 1.000 de 5 locuitori) 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 120 Număr de 100 asistați medicali 80 comunitari (AMC) 60 40 Număr de localități 20 cu AMC 0 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Sursa: Date privind AMC raportate de Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, Botoşani. Rata natalităţii şi cea a mortalităţii infantile preluate de la Institutul Naţional de Statistică, baza de date Tempo Online. Notă: Rata natalităţii reprezintă numărul de naşteri la 1.000 locuitori pe an. Sănătate | 257 de asistenţi sociali, vezi Secțiunea 2.3.), în general cu un regăsesc în toate judeţele, fiind vorba în special de oraşe401, nivel scăzut de dezvoltare umană,399 cu o capacitate fiscală dar şi de comune mai mari unde există, în general, un nivel redusă a autorităţilor locale400 şi cu un număr relativ scăzut mare de dezvoltare umană (conform indicelui dezvoltării de persoane care se autoidentifică romi. Harta 4 indică faptul umane locale), unde autorităţile locale au o capacitate fiscală că zonele albe sunt mai degrabă situate la graniţele judeţelor. relativ mare şi unde există un număr mai mare de persoane Explicaţia poate fi faptul că nu distanţa până la un oraş este care se autoidentifică romi. De asemenea, în aceste comune cea care influenţează disponibilitatea serviciilor de sănătate există, de obicei, un Serviciu Public de Asistenţă Socială la nivel local, ci gradul de apropiere de centrul administrativ al cu mai mulţi angajaţi şi mai multe resurse financiare. În judeţelor; profesioniştii din domeniul medical au mai degrabă concluzie, se remarcă un proces de polarizare în ceea ce tendinţa de a căuta locuri de muncă în localităţile care se află priveşte prestarea serviciilor între comunităţile rurale sărace în apropierea reşedinţelor de judeţ, din motive atât economice şi mici, din care lipsesc toate tipurile de servicii sociale, şi (în general, veniturile sunt mai mari în aceste oraşe), cât şi comunităţile rurale şi oraşele mai dezvoltate şi mai mari, care legate de dezvoltarea carierei. Totuşi, atât în localităţile rurale, au reuşit să dezvolte mai multe servicii diversificate la nivel cât şi în cele urbane, majoritatea comunităţilor tind să aibă local. Prin urmare, extinderea reţelei naţionale a lucrătorilor unul sau mai mulţi medici de familie şi una sau mai multe sanitari comunitari ar trebui demarată, cu prioritate, în „zonele farmacii. Aproximativ 10% dintre localităţi pot fi considerate albe” şi în comunele în care nu există cabinete permanente „campioane” deoarece dispun de medici de familie, farmacii de medicină a familiei. şi lucrători sanitari comunitari. Astfel de „campioni” se 399 Estimate conform Indicelui dezvoltării umane locale (LDHI), care măsoară capitalul total al unităţilor administrative rurale şi urbane din România, din perspectiva a patru criterii: capital uman, capital de sănătate, capital vital şi capital material (Ionescu-Heroiu et al, 2013a). Capitalul uman se măsoară prin indicatorul referitor la stocul de educaţie, la nivel local (pentru populaţia de 10 ani şi peste). Capitalul de sănătate se măsoară ca speranţa de viaţă la naştere, la nivel local. Capitalul vital se măsoară în baza vârstei medii a populaţiei adulte (de 18 ani şi peste). Nu în ultimul rând, capitalul material este măsurat prin scorul factorial compus din trei indicatori ce ţin de nivelul de trai: dimensiunea suprafeţei locuibile, numărul de automobile personale la 1.000 de locuitori şi distribuţia gazelor pentru consum casnic în respectiva unitate teritorială. Cele patru valori ale dimensiunii capitalului comunitar sunt agregate prin calcularea unui alt scor factorial. 400 Prima cuartilă a ponderii veniturilor proprii în veniturile totale din bugetul local, valoarea medie anuală pentru 2009-2012. 401 Procentul „campionilor” este de 36% în rândul municipalităţilor urbane şi de numai 6% în rândul celor rurale. 258 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI HARTA 4: Acoperirea serviciilor medicale comunitare şi primare Servicii medicale de baza și comunitare Legenda Granița de stat Regiune de dezvoltare Județ UAT de bază Lipsa date Puncte albe: lipsa oricaror servicii de sanatate Dotare parțială: dar lipsesc medicii de familie și AMC/ MSR Dotare parțială: dar au fie medici de familie, fie AMC/MSR Model dominant: medici de familie și farmacii 30 15 0 30 60 90 km Model campion: dotare completă Sănătate | 259 2 POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.6. Locuire Guvernul ar trebui să urmărească obiectivul creşterii accesului la servicii în domeniul locuirii, în special în cazul persoanelor fără adăpost şi al altor persoane ce nu îşi permit o locuinţă. Obiective principale Locuire 2.6.  262 2.6.1. Creşterea accesibilităţii financiare şi a calităţii locuinţelor, în special pentru populaţia vulnerabilă 262 2.6.2. Dezvoltarea serviciilor din sectorul locuinţelor sociale 268 2.6.3. Asigurarea unor ajutoare de urgenţă eficiente pentru persoanele fără adăpost şi dezvoltarea capacităţii de reintegrare socială şi prevenţie timpurie 273 262 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.6. Locuire Precaritatea şi lipsa locuinţei reprezintă forme extreme ale private (fondate, printre altele, pe principiul proprietăţii) sărăciei şi excluziunii sociale în societatea de azi. Accesul la şi pieţei. Cu timpul, componenta de locuire a dispărut locuinţe adecvate cu preţuri accesibile reprezintă un drept din denumirea şi organigramele ministerelor. Datele fundamental, dar şi o bază pentru clădirea unei vieţi sigure, recensămintelor referitoare la locuinţe nu au fost niciodată sănătoase şi productive. În cazul persoanelor afectate de analizate într-o manieră coerentă sau aprofundată404 şi sărăcie extremă, hrana şi adăpostul constituie principalele au fost extrem de rar folosite pentru justificarea şi/sau nevoi de bază, în care investesc majoritatea resurselor elaborarea politicilor din domeniu. financiare în detrimentul altor aspecte ale vieţii lor, precum Prin urmare, programele menite să combată diverse sănătatea sau accesul la educaţie. Incapacitatea de a obţine probleme din sfera locuirii nu au fost extrem de coerente sau de a păstra o locuinţă decentă atrage alte vulnerabilităţi sau integrate. În plus, în domeniul locuinţelor sociale, din cauza cărora cei săraci nu reuşesc să urmeze un responsabilitatea a fost descentralizată la nivelul parcurs normal de dezvoltare. autorităţilor locale, considerându-se că acest tip de locuinţe La nivel european, recenta criză economică a ridicat o s-a încadrat întotdeauna în interesele şi responsabilităţile serie de preocupări legate de costul locuinţelor, mai ales locale, cu toate că se ştia că fondul de locuinţe disponibil în cazul categoriilor sociale celor mai sărace. Potrivit primăriilor era insuficient şi/sau într-o stare proastă. Cum în Comisiei Europene (2010b), creşterea accesului la locuinţe numeroase oraşe şi majoritatea localităţilor rurale economia reprezintă cheia pentru atingerea obiectivului strategiei a înregistrat un declin sau chiar colaps, bugetele locale Europa 2020 privind reducerea numărului de persoane s-au dovedit a fi insuficiente pentru a sprijini investiţiile în afectate sau expuse riscului de sărăcie sau excluziune locuinţe. Prin urmare, au apărut discrepanţe semnificative socială. Din 2007, locuinţele sociale sunt considerate un la nivelul fondului de locuinţe între diferitele regiuni ale ţării, serviciu social de interes general,402 eligibil pentru ajutorul mai ales între mediul urban şi cel rural, dar şi între unități de stat, ceea ce lărgeşte paleta de oportunităţi pentru teritorial-administrative de aceeaşi dimensiune şi/sau tip. responsabilii de politici. În România, garantarea dreptului la o locuinţă accesibilă ca preţ reprezintă o altă provocare majoră. Răspunsurile 2.6.1. Creşterea de politică eficiente şi alocările bugetare în domeniul locuinţelor sociale sunt foarte limitate, în timp ce numeroase accesibilităţii financiare categorii vulnerabile confruntate cu sărăcia extremă, şi a calităţii locuinţelor, cum ar fi persoanele fără adăpost şi cele ce ocupă ilegal spaţii, populaţia din zonele marginalizate sau cu condiții în special pentru inadecvate de locuit, sunt insuficient vizate de programele actuale de locuire. populaţia vulnerabilă În general, după 1990, principalele evoluţii403 în domeniul La nivel naţional, există un cadru legislativ şi instituţional405 locuirii nu au intrat în sfera de control a guvernului. Astfel, referitor la locuire, însă guvernul nu a elaborat nicio politică dezvoltarea sectorului a revenit preponderent iniţiativelor sau strategie în acest domeniu. De asemenea, aşa cum se 402 Huber et al (2007). 403 În perioada 1990-1999, s-au construit puţine locuinţe, majoritatea lor în anumite zone rurale (mai înstărite). În aceeaşi perioadă, dezindustrializarea economiei a condus, sub aspectul locuirii, la deteriorarea sau abandonarea căminelor de nefamilişti / blocurilor de garsoniere. De asemenea, creşterea migraţiei economice peste hotare a afectat serios sectorul construcţiilor fiindcă mulţi profesionişti şi muncitori calificaţi au părăsit România. Anii de creştere economică (2000-2008) au reprezentat perioada de aur a planurilor de anvergură în domeniul locuinţelor, mai ales în oraşele mari, precum şi a extinderii şi expansiunii generate de noile proiecte de dezvoltare imobiliară în aproape toate oraşele. Aceasta a coincis şi cu perioada de preaderare, în care s-au implementat programe SAPARD pentru sporirea accesului la apă şi canalizare în oraşele mici şi mediul rural, inclusiv pentru reabilitarea reţelelor de distribuţie. Perioada de după integrarea europeană, din 2007 până în 2009 (începutul crizei globale), a fost marcată de dezvoltarea sectorului construcţiilor şi al restructurărilor imobiliare, alimentată preponderent de remitenţele trimise de românii plecaţi la muncă în străinătate. După 2009, numeroase proiecte de construcţie au fost suspendate, unii investitori imobiliari dispărând înainte de terminarea lucrărilor, activitatea din sectorul construcţiilor s-a restrâns, iar preţul locuinţelor a scăzut. 404 Cu excepţia descrierii condiţiilor de locuit generale în studiile, de altfel meritoase, realizate de către diferite institute de cercetare. 405 De exemplu, Legea 50/1991 ce permite concesionarea terenurilor municipale pentru construcţia de locuinţe, privatizarea masivă a fondului de locuinţe deţinut de stat între 1991 şi 1993, Legea 10/2001 privind imobilele, în special imobilele naţionalizate între 1945 şi 1989 (proces care a implicat numeroase evacuări cu consecinţe nefericite), Legea locuinţei (Legea 114/1996), înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (cu efecte mai degrabă limitate asupra condiţiilor de locuit) şi Legea 190/2013 privind planificarea regională şi urbană (cu câteva rezultate pozitive). Locuire | 263 menţionează în Secţiunea 2.3. Servicii sociale, cheltuielile Mai generic, fondurile publice dedicate construirii de locuinţe publice cu locuinţele sociale au fost, în mod constant, scăzute s-au diminuat drastic la începutul anilor ‘90 şi au rămas la în România în comparaţie cu alte ţări europene.406 acelaşi nivel extrem de mic şi în prezent (Figura 42). FIGURA 42: Locuinţe finalizate în anul curent, pe surse de finanţare (număr) 70000 61171 60000 50000 42820 41547 40000 26744 30000 20000 5779 10000 1520 2040 0 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 Locuințe finalizate în cursul anului curent - Total fonduri publice Locuințe finalizate în cursul anului curent - Total fonduri private Sursa: Tempo Online, Institutul Naţional de Statistică. România se află pe primul loc între ţările UE în ceea ce ridicat al tinerilor ce trăiesc cu părinţii. Potrivit Eurostat, priveşte fondul de locuinţe aflate în proprietate privată – aproape două treimi dintre tineri (cu vârste între 18 şi 34 de 97% faţă de media UE-28 de 70,4% în 2012 (Anexă Tabel ani) şi 45% dintre tinerii ce lucrează cu normă întreagă încă 8.1). Aceasta pare să aducă un avantaj comparativ la nivelul locuiesc cu părinţii lor (Anexă Tabel 8.2). Lipsa locuinţei siguranţei căminului,407dar prezintă şi unele dezavantaje. poate constitui unul dintre factorii ce determină tinerii să De exemplu, proprietarii fac adesea eforturi mari pentru amâne luarea unor decizii familiale importante, cum ar fi să a-şi păstra locuinţele, există puţine locuinţe disponibile se căsătorească sau să facă copii. Greutăţile întâmpinate celor aflaţi în căutare de oportunităţi de angajare în zonele de tineri în a-şi întemeia o familie, dublate de dependenţa noi, iar oferta de locuinţe de închiriat sau de cumpărat la economică şi/sau fizică a unora dintre vârstnici au dus preţuri accesibile pentru generaţia mai tânără este limitată. la apariţia a numeroase gospodării supraaglomerate în Cumulate, lipsa locuinţelor accesibile din punct de vedere România. Peste jumătate din populaţie trăieşte în locuinţe financiar, penuria de oportunităţi economice disponibile supraaglomerate409, cel mai ridicat procent dintre toate tinerilor menite să îi ajute să-şi permită o locuinţă pentru un statele europene şi de trei ori mai mare decât media UE-28 trai independent şi cultura locală care încurajează tinerii să (16,8%). Supraaglomerarea este chiar mai acută în rândul continue să locuiască cu părinţii408 se reflectă în procentul populaţiei sărace. În ceea ce priveşte numărul persoanelor 406 În 2011, în România, serviciilor din domeniul locuinţelor sociale li s-au alocat 2,66 PPC pe cap de locuitor comparativ cu media UE-28 de peste 145 PPC pe cap de locuitor. 407 Potrivit Sondajului european privind calitatea vieţii 2011/2012, 90,8% dintre români au declarat că este foarte puţin probabil să ia în considerare posibilitatea părăsirii locuinţei în următoarele şase luni pentru că nu şi-o mai permit comparativ cu media europeană de 81,5%. 408 În special în mediul rural, acest lucru se datorează faptului că mai multe generaţii ale unei familii rămân împreună în aceeaşi gospodărie pentru a maximiza producţia agricolă a gospodăriei şi pentru a profita de sprijinul intergeneraţional în creşterea copiilor şi realizarea activităţilor casnice. 409 Definite ca locuinţe ce nu îndeplinesc următoarele standarde: cel puţin o încăpere pe persoană în vârstă de 18 ani sau pentru două persoane de acelaşi sex cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani şi/sau o încăpere pentru doi copii sub 12 ani. 264 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI pe încăpere, ratele Anchetei bugetelor de familie din 2012 mai mare în rândul populaţiei cu venituri reduse din aceste (INS) indică un raport ce variază între 0,73 în gospodăriile zone. Mai mult, rata poverii costurilor locative este mult din decila cu veniturile cele mai ridicate şi 1,44 în decila cu mai ridicată în cazul persoanelor expuse riscului de sărăcie veniturile cele mai mici, aşa cum reiese şi din Anexă Tabel (41,4% în comparaţie cu nivelul naţional de 16,5%). Datele 8.3.410 În acelaşi timp, spaţiul disponibil la nivelul locuinţei Anchetei bugetelor de familie (INS) indică o situaţie critică, scade de la o medie de 29,4 metri pătraţi pe persoană în mai ales în cazul populaţiei sărace din mediul urban gospodăriile mai înstărite la sub 15 metri pătraţi în cazul (vezi Figura 44). Astfel, costurile la utilităţi (electricitate, celor mai sărace (Anexă Tabel 8.4). energie termică, gaze, lemne de foc/ cărbune/ petrol, apă şi salubritate) reprezintă, în medie, peste 52% din Calitatea fondului de locuinţe este destul de slabă. Pe cheltuielile lunare totale ale gospodăriilor din decila cu lângă problema supraaglomerării, lipsurile locative severe veniturile cele mai mici din mediul urban comparativ cu afectează 23% din populaţia României, de patru ori mai mult 20% din cheltuielile locuitorilor mai înstăriţi din localităţile decât media UE-28 (Figura 43). Cu toate că situaţia s-a urbane.412 Mai precis, cifrele Eurostat pentru 2012 arată ameliorat după 2007 (Anexă Tabel 8.5), lipsurile locative faptul că peste un sfert din populaţia totală a României şi o severe au rămas o problemă acută în cazul populaţiei sărace treime dintre gospodăriile cu copii aveau restanţe la plata (49%) şi al gospodăriilor cu copii (37% dintre copii). utilităţilor aferente anului precedent, faţă de media UE-28 Având în vedere proporţia mare a populaţiei rurale, de aproximativ 10%.413 majoritatea lipsurilor severe apar la nivelul spaţiilor Populaţia romă este, în general, exclusă de pe piaţa imobiliară, igienico-sanitare, 35% din populaţie trăind fără o baie sau aşa cum reiese dintr-un studiu recent al Băncii Mondiale:414 duş în casă şi 37% fără o toaletă modernă în casă pentru uzul exclusiv al membrilor gospodăriei (Anexă Tabel 8.6). Potrivit Recensământului din 2011, din cele 8,72 de milioane de locuinţe din România, 3,96 de milioane sunt • Majoritatea românilor de etnie romă trăiesc în comunităţi segregate. Studiul regional privind romii (SRR) a constatat că 56% dintre gospodăriile rome situate în mediul rural şi 4,76 de milioane în localităţile sunt situate în localităţi în care etnia dominantă este urbane. În mediul rural, majoritatea locuinţelor reprezintă cea romă, indicând astfel un nivel ridicat al segregării case individuale (3,81 milioane) cu două sau trei camere, spaţiale. Există o corelare puternică între segregarea construite înainte de 1970 cu materiale de proastă calitate spaţială şi sănătatea precară, părăsirea timpurie a (chirpici sau paiantă), fără apă caldă curentă, baie sau duş şcolii, integrarea redusă pe piaţa muncii şi accesul în casă şi neconectate la sistemul de canalizare. În mediul costisitor la alte servicii (precum transport public şi urban, majoritatea locuinţelor sunt apartamente în blocuri servicii medicale). (3,22 milioane) sau case individuale cu două sau trei camere, construite între 1960 şi 1990 din beton armat sau unităţi prefabricate, fiind conectate la utilităţi. Aşadar, fondul locativ este vechi şi doar unul din patru imobile respectă • O proporţie semnificativă a romilor trăiesc în locuințe de proastă calitate, confruntându-se cu o infrastructură inadecvată, supraaglomerare şi standardele seismice actuale. lipsa siguranţei locative. Condiţiile de locuit ale Preţul inaccesibil al locuinţelor reprezintă o altă problemă, gospodăriilor rome sunt mult mai precare decât cele cu toate că aproape întreaga populaţie trăieşte în locuinţe din gospodăriile nerome. Datele SRR relevă faptul proprietate personală, fără vreun împrumut sau ipotecă. În că 30% dintre familiile rome locuiesc într-o casă 2012, România a fost una dintre ţările europene cu cea mai dărăpănată sau în mahala, faţă de doar 4% dintre ridicată rată a poverii cheltuielilor cu locuința (procentul familiile de altă etnie ce trăiesc în apropiere. Doar populaţiei ce trăieşte în gospodării în care cheltuielile totale aproximativ jumătate dintre gospodăriile rome din cu locuința reprezintă peste 40% din venitul disponibil).411 mediul urban au acces la locuinţe de calitate relativ Costurile la utilităţi sunt mult mai ridicate în unele localităţi bună, precum construcţii noi, locuinţe din materiale decât în altele, ceea ce înseamnă un grad de îndatorare tradiţionale în localităţi mai vechi sau locuinţe sociale 410 Decilele de venit sunt calculate în baza venitului monetar lunar total al gospodăriei pe membru (fără consum propriu). 411 Această măsură este esenţială pentru monitorizarea riscului de pierdere a locuinţei. Potrivit Eurostat, proporţia populaţiei ce trăieşte în gospodării în care cheltuielile cu locuința depăşesc 40% din venitul disponibil a fost cea mai ridicată în Grecia (33,1%), urmată de Danemarca (18,2%), Germania (16,6%), România (16,5%) şi Bulgaria (14,5%). Pentru a face o comparaţie, media UE-28 este de 11,2%, constatându-se valori mult mai mici în Malta (2,6%), Cipru (3,3%), Finlanda (4,5%), Luxemburg (4,9%), Franţa şi Slovenia (ambele cu 5,2%). 412 Cu toate acestea, în cifre absolute, gospodăriile sărace (D1) din mediul urban cheltuie lunar, în medie, 225 de lei pe facturile la utilităţi, în timp ce gospodăriile mai înstărite (D10) plătesc în jur de 500 de lei. 413 Alte tipuri de restanţe, precum cele la chirie şi ipotecă, sunt mai puţin întâlnite în rândul populaţiei din România. 414 Banca Mondială (Anan et al, 2014), în baza datelor Studiului regional privind romii (SRR) realizat în Europa de PNUD, Banca Mondială şi Comisia Europeană în 2011. Locuire | 265 FIGURA 43: Lipsuri locative severe, în funcţie de riscul de sărăcie şi vârstă (copii), 2012 (%) 70 64 60 49 50 40 37 30 23 18 20 13 8 10 5 0 România UE-27 România UE-27 România UE-27 România UE-27 Populația totală Populația la risc Copii Copii la risc de sărăcie de sărăcie Sursa: Eurostat. Notă: Pragul sărăciei este stabilit la 60% din venitul disponibil pe adult echivalent. FIGURA 44: Costurile la utilităţi ca procent din cheltuielile lunare totale ale gospodăriilor, pe decile de venituri, 2012 (%) 60 50 40 Total 30 Urban 20 Rural 10 0 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 D10 Decile de venit Sursa: Estimări realizate de Banca Mondială folosind datele Anchetei bugetelor de familie (INS) 2012. Notă: Utilităţile includ electricitate, energie termică, gaze, lemne de foc/ cărbune/ petrol, apă şi salubritate. Decilele de venit sunt calculate în baza venitului monetar lunar total al gospodăriei pe membru (fără consum propriu). Figura prezintă valorile medii pe decile. 266 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI oferite de către autorităţile locale. Restul de 40-45% de dezindustrializare, a adâncit discrepanţele între veniturile trăiesc în blocuri cu multe etaje, de proastă calitate, proprietarilor de apartamente. În multe cazuri, familiile recent în mahalale sau tabere temporare cu structuri de venite la oraş au decis să se mute înapoi la ţară, însă multe au proastă calitate şi infrastructură inadecvată, doar hotărât să păstreze apartamentul de la oraş. Noua legislaţie 20% dintre vecinii non-romi locuind în astfel de privind societăţile comerciale le-au permis să îşi transforme condiţii precare. În mediul rural, în jur de o treime apartamentele din localităţile urbane în sedii de firme. Acest dintre gospodăriile rome trăiesc în locuinţe de proastă lucru a ridicat probleme la nivelul administrării imobilelor, calitate. diminuând totodată fondul de locuinţe şi punând mai multă • presiune asupra preţurilor (în condiţiile în care firmele nu Numeroase gospodării rome nu au acces la apă şi erau dispuse să plătească chirii mai mari decât familiile salubritate. Doar aproximativ 17% dintre familiile rome ce aveau nevoie de o locuinţă). Una dintre consecinţele au spaţii sanitare în casă (toaletă, baie şi canalizare), preţurilor mici la apartamentele din imobilele colective a fost în timp ce aproximativ 44% dintre familiile de altă faptul că unii dintre noii proprietari nu au acordat importanţă etnie din zonă deţin astfel de dotări. În mod similar, întreţinerii proprietăţii recent achiziţionate, fie din cauza doar aproximativ 17% dintre gospodăriile rome au preţului de achiziţie mic,415 fie din lipsă de resurse. A persistat acces la apă curentă comparativ cu 34% dintre vecinii oarecum atitudinea de dinainte de 1989, noii proprietari lor de altă etnie. În jur de 36% dintre gospodăriile continuând să investească doar în interiorul apartamentelor rome declară că nu se face colectarea deşeurilor sau lor – modernizare, renovare, îmbunătăţirea dotărilor (precum că aceasta se face rareori în zona lor, comparativ cu schimbarea ferestrelor şi a instalaţiilor sanitare) şi întreţinere 18% dintre vecinii lor de altă etnie. generală – fără a întreţine spaţiul comun (precum casa scării • sau ascensoarele) şi exteriorul clădirilor.416 Proprietarii au Mulţi romi se confruntă, în continuare, cu lipsa actelor demonstrat (şi încă demonstrează) o lipsă acută de interes de identitate, ceea ce le restricţionează şi mai mult faţă de starea şi calitatea instalaţiilor ascunse, precum ţevile accesul la servicii şi credite. Un obstacol major îl de apă şi canalizare din imobile, ceea ce a dus la deteriorarea reprezintă obligaţia de a face dovada domiciliului, acestei infrastructuri. Cu toate că analiştii au avertizat cu lucru imposibil pentru mulţi romi din cauza situaţiei privire la gravitatea acestor probleme, responsabilii de locative informale. Alte bariere sunt analfabetismul, politici încă nu au elaborat strategii sau programe coerente în precum şi atitudinea discriminatorie a personalului ce vederea combaterii lor.417 se ocupă de emiterea documentelor. Au fost create şi implementate câteva programe de locuințe Privatizarea masivă a fondului de locuinţe în perioada 1991- cu scopul de a creşte accesibilitatea preţurilor şi calitatea 1993 a reprezentat, probabil, măsura cea mai importantă ce locuinţelor. Totuşi, majoritatea lor s-au concentrat în mediul a afectat sectorul locuinţelor şi piaţa imobiliară. Justificată de urban, unde cererea de locuinţe este mai mare, apărând responsabilii de politici ca o necesitate din punct de vedere astfel o serie de probleme sociale în ultimele decenii. În politic şi social, privatizarea s-a realizat prin scoaterea la mediul rural, lipsurile locative persistente şi cele materiale vânzare a locuinţelor deţinute de stat la preţuri foarte mici, grave (sărăcia energetică) nu au făcut încă obiectul unor permiţând practic tuturor locatarilor (care înainte plăteau politici speciale. chirie statutului pentru apartamentele lor) să devină Cel mai important program în sensul numărului de locuinţe proprietari. Fondul locativ privatizat a cuprins, în cea mai de stat construite este Programul de Locuinţe pentru Tineri, mare parte, apartamente din imobile colective de toate coordonat de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL). În tipurile şi de orice calitate, iar noii proprietari au cumpărat o cadrul programului, se construiesc locuinţe ce sunt mai parte din aceste imobile, restul proprietăţii intrând în domeniul apoi închiriate tinerilor şi tinerilor specialişti. De la debutul privat al autorităţilor publice locale. Reglementările referitoare programului în 2001, s-au construit 31.244 de locuinţe în la co-proprietatea imobilelor colective au fost adoptate abia aproximativ 195 de oraşe din ţară. Programul se adresează după trecerea câtorva ani de la privatizare. Restructurarea tinerilor care nu îşi permit să cumpere un apartament economiei după 1990, care a implicat în principal un proces sau să plătească o chirie pe piaţa privată. În cazul în 415 Discrepanţa dintre „apetitul pentru statutul de proprietar” şi „responsabilităţile generate de acest statut” a fost descrisă ca un fel de „divorţ.” Deţinerea unei locuinţe (apartament sau casă) a devenit, după această privatizare în masă, o „normă socială” obligatorie (Voicu şi Noica, 1999). 416 În ceea ce priveşte acoperişurile deteriorate, mulţi proprietari adoptă o atitudine de indiferenţă. Aceasta este considerată o problemă a celor ce locuiesc la ultimele etaje. Situaţia nu se va schimba, cel puţin până când nu se stabilesc norme clare privind co-proprietatea imobilelor. 417 Presa a informat recent că „lucrările de îmbunătăţire a instalaţiilor interioare ale imobilelor” ar putea fi eligibile pentru co-finanţări din fonduri UE în perioada 2014-2020, împreună cu lucrările de termoizolare, eligibile deja. Locuire | 267 care autoritatea locală identifică o cerere de locuinţe din prezent, a 534 de locuinţe în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, partea populaţiei evacuate în urma retrocedărilor (caselor Sibiu, Fălticeni, Timişoara şi Rădăuţi. Programul Renaşterea naţionalizate), 20% dintre imobilele construite în cadrul satului românesc (HG 151/2010) vizează construirea unor Programului de Locuinţe pentru Tineri pot fi folosite ca locuinţe de serviciu pentru tinerii specialişti din comune.420 locuinţe sociale. Acestea sunt, în general, locuinţe de o De asemenea, 70 de municipalităţi urbane deţin un total calitate relativ bună, mult mai bună decât cea a fondului de aproximativ 800 de locuinţe de serviciu pentru tinerii locativ mediu din România. Chiriile sunt, de obicei, mai mici specialişti. Un alt program are drept scop închirierea decât chiria normală şi pot creşte progresiv la un maxim de temporară a unor locuinţe de necesitate (similar locuinţelor 70% din preţul pieţei în cazul locatarilor de peste 35 de ani. sociale) persoanelor şi familiilor ale căror case au devenit Astfel, din punctul de vedere al subvenţiilor, Programul de inutilizabile.421 Cu toate acestea, locuinţele de necesitate sunt Locuinţe pentru Tineri seamănă cu programul de locuinţe foarte rare în mediul rural,422 iar în mediul urban doar 46 de sociale, însă are o adresare foarte diferită. Potrivit Legii municipalităţi locale deţin un fond total de aproximativ 1.000 152/2011, locuinţele pentru tineri pot fi acum vândute418 de astfel de unităţi. Legea 15/2003 reglementează regimul titularilor contractelor respective cu un venit mediu pe atribuirii de teren423 din domeniul unităţilor administrativ- membru de familie ce nu depăşeşte media naţională, teritoriale de către autorităţile locale tinerilor cu vârste între la cererea acestora şi după o perioadă neîntreruptă de 18 şi 35 pentru construirea unei case. Cu toate acestea, închiriere de minim un an, indiferent de vârsta solicitantului. sunt disponibile date referitoare la atribuirea acestor terenuri Autorităţile locale par dornice să vândă aceste locuinţe, doar pentru mediul urban. Dintre toate municipalităţile în principal din cauza faptului că chiriile sunt prea mici urbane, 152 au atribuit peste 11.500 de parcele de teren pentru a acoperi costurile de întreţinere. Cu toate acestea, tinerilor. În încercarea de a reduce marginalizarea socială la nivel naţional, s-au vândut până în prezent sub 3% (în jur prin îmbunătăţirea situaţiei locative, Legea 116/2002 oferă de 900) dintre locuinţe. Acest lucru se datorează faptului consiliilor judeţene posibilitatea de a strânge fonduri pentru că unii chiriaşi au venituri ce depăşesc media naţională a facilita accesul la locuinţe al tinerilor sub 35 de ani care nu (deci nu sunt eligibili pentru achiziţionarea acelor locuinţe), îşi permit să cumpere o locuinţă. Criteriile de eligibilitate pot în timp ce alţii nu îşi permit nici măcar preţul de vânzare fi stabilite de către consiliile judeţene, însă trebuie acordată subvenţionat. De asemenea, având în vedere chiriile prioritate tinerilor ce provin din centrele de plasament şi foarte mici percepute pentru astfel de locuinţe şi absenţa orfelinate, persoanelor până în 35 de ani cu copii, persoanelor unui plafon privind numărul total de ani pentru care pot fi până în 35 de ani fără copii şi celorlalte persoane sub 35 de închiriate, numeroşi chiriaşi prosperi preferă să nu se mute, ani. Nu există date în legătură cu sumele alocate actualmente chiar dacă locuinţele respective ar putea fi repartizate unor acestui program de la bugetele judeţene. De asemenea, nu chiriaşi mai tineri sau cu venituri mai mici. există nici evaluări ale acestor programe de locuințe. Alte programe guvernamentale din sectorul locuinţelor Guvernul a introdus şi câteva iniţiative de finanţare a sunt de anvergură mică sau foarte mică. Programul locuinţelor (de exemplu, programul Prima Casă şi subvenţiile guvernamental de susţinere a creditelor ipotecare se pentru produsele de economisire), precum şi diverse adresează cetăţenilor români ce pot recurge la un credit programe ce vizează locuinţele şi infrastructura aferentă, ipotecar pentru construirea unei locuinţe, Agenţia Naţională precum ajutoare pentru încălzirea locuinţei, stimulente pentru Locuinţe răspunzând de preluarea, în mod gratuit, de fiscale, izolarea termică masivă a blocurilor (OUG 18/2009), la autorităţile locale a unor terenuri conectate la utilităţi.419 Un programul Casa Verde şi reabilitare seismică (OG 20/1994). program de locuinţe pentru medicii rezidenţi care nu îşi permit Aceste programe sunt analizate în documentul Considerente să închirieze sau să deţină o casă (nici măcar prin Programul pentru elaborarea Strategiei naţionale a locuirii, redactat de Locuinţe pentru Tineri) a dus la construirea, până în recent de Banca Mondială pentru Ministerul Dezvoltării 418 Preţul de vânzare al locuinţei este stabilit de către autorităţile administraţiei publice locale (sau autorităţile centrale în cazul tinerilor specialişti din educaţie şi sănătate), conform OG 2401/2013. 419 În perioada 2000-2014, au fost finalizate 3.200 de locuinţe în 16 judeţe şi Bucureşti. Aproape jumătate dintre locuinţe (1.589) au fost construite în Bucureşti. 420 Acesta este finanţat de la bugetul de stat şi se adresează angajaţilor din sectorul public din mediul rural, inclusiv profesorilor, doctorilor, asistenţilor medicali şi poliţiştilor. Locuinţele reprezintă case cu două sau trei camere, ce nu depăşesc 100, respectiv 120 de metri pătraţi, construite pe terenuri de 500 de metri pătraţi. Se pot construi maxim 10-15 case pe comună. Se acordă prioritate solicitanţilor care au sub 35 de ani. Angajaţii din sectorul public pot închiria locuinţele doar pe durata contractului de muncă în localitatea respectivă. 421 Locuinţele de necesitate sunt finanţate şi construite în aceleaşi condiţii ca locuinţele sociale. Locuinţele de necesitate pot fi folosite ca locuinţe sociale în cazul în care sunt disponibile, tot aşa cum locuinţele sociale pot fi folosite ca locuinţe de necesitate în caz de urgenţă. 422 În 2005, ANL a coordonat un program special adresat persoanelor afectate de inundaţii. În cadrul acestui program, 1.617 de case au fost reconstruite şi 16.076 de gospodării au primit materiale de construcţii pentru renovarea locuinţei. 423 Suprafaţa terenului variază în funcţie de locaţie: între 150 şi 300 de metri pătraţi în municipii şi sectoarele din Bucureşti, între 250 şi 400 de metri pătraţi în oraşe şi între 250 şi 1.000 de metri pătraţi în comune şi sate. 268 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Regionale şi Administraţiei Publice.424 azilurile pentru persoanele fără adăpost. În temeiul aceleiaşi legi, în 1997, a fost demarat programul de construire a În concluzie, toate programele existente ce urmăresc locuinţelor sociale (administrat de MDRAP), finanţat de la reabilitarea şi modernizarea locuinţelor şi a utilităţilor trebuie bugetul de stat şi bugetele locale. În cadrul acestui program, regândite în sensul adoptării unei abordări mai favorabile autorităţile locale sunt responsabile de construirea de noi populaţiei sărace și vulnerabile. De asemenea, programele locuinţe sau de renovarea celor existente în scopul folosirii create cu scopul de a creşte eficienţa energetică trebuie să lor ca locuinţe sociale. se adreseze gospodăriilor cu venituri mici şi să protejeze consumatorii vulnerabili (ar trebui ca în cazul gospodăriilor În România, sectorul locuinţelor sociale este puternic cu venituri mici să compenseze pentru o parte din costul subfinanţat în comparaţie cu alte state membre ale UE (vezi eficientizării energetice a propriilor locuințe, raportat la secţiunea 2.3.1 privind finanţarea serviciilor sociale). Fondul constrângerile financiare și nevoile energetice). de locuinţe sociale intră în sfera de control şi răspundere a consiliilor locale din unităţile teritorial-administrative. Potrivit Recensământului din 2011, la nivel naţional, statul 2.6.2. Dezvoltarea deţine doar 122.538 de locuinţe (sau 1,4% din fondul total serviciilor din sectorul de locuinţe), din care doar o mică proporţie este folosită în scopul locuinţelor sociale. Dintre acestea, 26.156 (21,3%) se locuinţelor sociale află în mediul rural şi 96.382 în mediul urban. Procesul de construire de noi locuinţe sociale a fost, de asemenea, unul foarte lent. În 2012 şi 2013, au fost finalizate doar aproximativ Rezoluţia Parlamentului European din 11 iunie 2013 200 de locuinţe sociale pentru persoanele evacuate în urma referitoare la locuinţele sociale din Uniunea Europeană retrocedărilor caselor naţionalizate (HG 74/2007), în 26 (2012/2293(INI)) „reaminteşte Comisiei, statelor membre şi de localităţi în 2012 şi în 23 de localităţi în 2013. În aceeaşi autorităţilor locale şi regionale că subvenţionarea sectorului perioadă, numărul locuinţelor sociale disponibile altor tipuri locuinţelor sociale şi accesibile permite o garantare a de beneficiari eligibili (potrivit Legii 114/1996) a oscilat tot drepturilor fundamentale, un răspuns la nevoile sociale în jurul a 200 pe an, mult sub cele 2.000 de locuinţe pe an acute şi, fiind vorba de investiţii sociale strategice, contribuie construite, în medie, în perioada 1998-2007. durabil la crearea de locuri de muncă locale, nedelocalizabile, Penuria de locuinţe sociale disponibile a reprezentat o la stabilizarea economiei prin reducerea riscului de bule problemă generală după 1990.426 Autorităţile publice locale imobiliare şi a supraîndatorării gospodăriilor, promovează deţin şi gestionează fondul de locuinţe cu caracter social ce mobilitatea forţei de muncă, combate schimbările climatice, pot fi închiriate populaţiei celei mai sărace, însă acest fond nu sărăcia energetică şi atenuează problemele de sănătate este unul de „locuinţe sociale” deoarece nu se încadrează în datorate supraaglomerării şi condiţiilor precare de trai; cerinţele impuse de lege. Cel mai adesea, fondul de unități insistă, prin urmare, asupra faptului că locuinţele sociale nu de locuire socială include case naţionalizate sau de proastă ar trebui considerate costuri care trebuie reduse, ci investiţii calitate, neglijate în ultimii ani şi situate în zone urbane rentabile pe termen lung, prin îmbunătăţirea stării de sănătate neatractive, cu acces dificil şi utilităţi limitate, dar şi cu o şi a bunăstării sociale, prin acces la piaţa muncii şi prin valoare de piaţă scăzută. autonomizarea persoanelor, în special a persoanelor în vârstă, pentru a duce o viaţă independentă.” În octombrie 2014, în cadrul prezentului studiu de fundamentare, Banca Mondială, în colaborare cu MDRAP, a Nu există o definiţie a locuinţelor sociale general acceptată realizat un sondaj asupra situaţiei locuinţelor sociale (SLS)427 la nivel european. În România, locuinţa socială este definită în toate localităţile urbane.428 Cercetarea SLS a arătat că în Legea locuinţei 114/1996425 ca fiind locuinţa care se aproximativ 28.000-29.000 de locuinţe deţinute de stat atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii sunt înregistrate oficial ca locuinţe sociale, din care 19.000- care nu au acces la o locuinţă în proprietate sau închirierea 20.000 se află în blocuri de apartamente şi 8.000-9.000 unei locuinţe în condiţiile pieţei imobiliare libere. Această sunt situate în alte tipuri de imobile. Aceste locuinţe nu sunt definiţie a locuinţei sociale nu include serviciile de locuire distribuite uniform la nivelul oraşelor – 131 nu deţin nicio adresate categoriilor vulnerabile, precum adăposturile sau 424 Banca Mondială (2015a). 425 În prezent, MDRAP colaborează cu MMFPSPV pentru modificarea acestei legi. 426 Constantinescu și Dan (2005). 427 Sondajul SLS a constituit de asemenea o parte din pregătirea Strategiei naționale în domeniul locuirii (Banca Mondială, 2015a). 428 Din totalul de 319 de municipalităţi urbane şi cele şase sectoare din Bucureşti, 19 municipalităţi urbane şi trei sectoare nu au răspuns sondajului. Locuire | 269 locuinţă socială,429 în timp ce altele au între una şi 2.500 de SLS confirmă faptul că majoritatea unităților de locuire locuinţe de acest gen (Anexă Tabel 8.1). Un lucru este clar, şi socială constă în apartamente cu una sau două camere, anume faptul că oferta de locuinţe sociale este mult inferioară cu o suprafaţă de 10-37 de metri pătraţi, în care locuiesc cererii. Numărul de solicitări primite de către municipalităţile familii numeroase (Anexă Figură 8.4.). Spaţiile comune sunt, urbane depăşeşte 67.000, în timp ce autorităţile locale de obicei, vechi, deteriorate şi/sau murdare, iar serviciile estimează o nevoie de 55.000-60.000 de locuinţe (Anexă precum electricitatea, canalizarea şi alimentarea cu apă fie Tabel 8.2). Autorităţile locale au un interes vădit să extindă lipsesc, fie au fost întrerupte din cauza restanţelor la plată. fondul de locuinţe sociale pentru a face faţă creşterii cererii Supraaglomerarea masivă pune presiune serioasă asupra la nivel local, însă resursele disponibile sunt minime, atât din blocurilor de apartamente, care nu sunt proiectate din punct punct de vedere financiar, cât şi din perspectiva terenurilor şi de vedere tehnic pentru un număr atât de mare de locatari. a imobilelor vacante. Cum infrastructura este în mare parte veche şi deteriorată, subsolul acestor blocuri este, de obicei, inundat de apă şi Pentru a putea beneficia de o locuinţă socială, familiile noroi. Prin urmare, pereţii şi acoperişul se erodează şi sunt trebuie să fi obţinut în ultimele 12 luni un venit mediu net afectate de umezeală, ceea ce constituie un risc de sănătate lunar pe persoană de sub 380 de euro (venitul mediu net pentru locatari. Unele dintre zonele cu locuinţe sociale sau lunar la nivel naţional).430 Cum venitul mediu net lunar la cu caracter social riscă să devină – sau au devenit deja – nivel naţional reflectă, în general, percentila 90 a populaţiei „insule” de sărăcie (mai ales mahalalele), cu condiţii de totale, majoritatea gospodăriilor din România sunt eligibile, locuit inadecvate şi şomaj generalizat. Autorităţile locale se în baza venitului, pentru o locuinţă socială. În plus, criteriile comportă, de obicei, ca nişte simpli administratori financiari de eligibilitate includ alte categorii largi de populaţie, ai clădirilor, iar programele de locuire socială existente nu inclusiv persoanele evacuate din casele naţionalizate includ stimulente prin care să se încurajeze sau să se ceară retrocedate, cuplurile căsătorite cu vârste până în 35 de chiriaşilor să participe activ la piaţa muncii sau la educaţie ori ani, tinerii ce părăsesc sistemul de protecţie a copilului, să acceseze alte servicii sociale. persoanele cu dizabilităţi, veteranii şi văduvele de război, precum şi victimele regimului comunist şi ale revoluţiei, Gestionarea financiară a locuinţelor sociale sau cu caracter conform legislaţiei privind drepturile acestora (118/1990 şi social este complicată pentru că aceste locuinţe acumulează 341/2004). În aceste condiţii, multe autorităţi locale acordă adesea restanţe mari, în special la plata utilităţilor publice. acces prioritar la locuinţele sociale familiilor cu un număr Această situaţie duce, de multe ori, la debranşarea întregului mic de copii şi cu un venit care le permite să plătească imobil, acolo unde nu există dispozitive de contorizare a utilităţile (Anexă Tabel 8.3). În consecinţă, familiile cele mai consumului individual în fiecare locuinţă. Chiria percepută sărace şi cele cu mulţi copii (în special rome) sunt adesea de autoritatea locală nu poate depăşi 10% din venitul excluse din acest proces. Mai mult, SLS arată că deși rata locatarilor, diferenţa până la valoarea nominală a chiriei fiind de ocupare a tuturor tipurilor de locuințe sociale este de subvenţionată din bugetul local. Cum aceşti locatari sunt în 97%, doar 57% sunt închiriate familiilor cu venituri reduse, general săraci, nivelul chiriei nu acoperă nici măcar costurile iar 40% altor persoane. Cu toate acestea, autorităţile de întreţinere, astfel încât unitățile de locuire socială reprezintă publice locale repartizează locuinţele sociale în baza unei o povară considerabilă pentru finanţele locale. În cazul liste de criterii, stabilite anual.431 Studiul calitativ întreprins locuinţelor sociale sau cu caracter social, sistemul contabil al în scopul prezentului studiu de fundamentare a analizat autorităţii locale atribuie restanţele la plata chiriei locuinţei și mai multe hotărâri ale consiliilor locale şi a constatat că nu chiriaşului ceea ce înseamnă că orice datorie neplătită este familiilor sărace cu copii li se acordă, de fapt, acces prioritar reportată următorului chiriaş. Sistemul de stingere a datoriilor la locuințe cu chirie subvenționatăși mai puțin la locuințe neplătite ce nu au putut fi recuperate este dificil din punct de care întrunesc criteriile legale de locuințe sociale. vedere administrativ (deoarece presupune adoptarea unei reglementări de către consiliul local), prin urmare mulţi dintre Proasta calitate a fondului de locuinţe sociale sau cu caracter noii chiriaşi ai unităților de locuire socială primesc odată cu social (adică, cu chirie subvenționată) reprezintă o altă locuința și datoriile istorice ale acesteia, ei fiind consideraţi problemă majoră. Deşi Legea 114/1996 stipulează standarde responsabili pentru plata restanţelor acumulate de noua lor tehnice minime pentru locuinţele sociale nou construite, locuinţă. Pentru mai multe detalii, vezi Caseta 42. aceste standarde nu se aplică clădirilor mai vechi. Datele 429 Totuşi, 34 dintre aceste oraşe au locuinţe de stat închiriate populaţiei cu venituri mici ce nu sunt înregistrate oficial ca locuinţe sociale. 430 Dacă venitul mediu net lunar pe gospodărie depăşeşte cu 20% nivelul specificat timp de doi ani fiscali consecutivi, contractul se reziliază (art. 42 al Legii 114/1996). 431 Fiecare autoritate locală îşi stabileşte propriile criterii pentru repartizarea locuinţelor sociale aflate în administrarea sa (art. 43 al Legii 114/1996). Locuinţele de serviciu şi cele de necesitate sunt atribuite potrivit aceloraşi criterii ca şi locuinţele sociale. Criteriile vizează: componenţa gospodăriei, nivelul venitului, actuala situaţie locativă, raportul dintre suprafaţă şi numărul de persoane în actuala locuinţă, data la care a fost depusă cererea, situaţii sociale sau locative speciale şi nivelul de educaţie. Există şi criterii de eligibilitate stabilite la nivel naţional – de exemplu, familia trebuie să nu fi deţinut vreodată o locuinţă. 270 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI CASETA 42 Sistemul ineficient al restanţelor la chiria Stingerea obligaţiilor fiscale prin plăţi percepută pentru locuințele sociale sau cu voluntare: ordine caracter social Există unele reguli generale ce se aplică în Pentru beneficiarii locuinţelor sociale din comunităţile cazul stingerii obligaţiilor fiscale prin plăţi voluntare. dezavantajate, plata chiar şi a unei chirii lunare mici de Când o persoană datorează mai multe tipuri de taxe 20-104 lei (aproximativ 4-23 de euro) poate constitui o sau alte obligaţii fiscale cu scadenţe diferite şi când povară enormă. Datoriile istorice se acumulează rapid, suma plătită efectiv nu acoperă toate obligaţiile fiscale nivelul scăzut al veniturilor lunare ale locatarilor fiind datorate, autorităţile fiscale distribuie suma achitată insuficient pentru a le acoperi nevoile de bază zilnice, cu pentru a stinge obligaţiile existente, în ordinea stabilită atât mai puţin pentru a plăti propriile restanţe şi cele ale de lege şi prezentată mai jos într-o formă simplificată: chiriaşilor care au ocupat anterior locuinţa respectivă. Regulile stabilite de autorităţile locale, prin care vechile restanţe se reportează actualilor chiriaşi, provoacă o • În primul rând, se sting toate creanţele fiscale (creanţa principală, dobânda şi majorările) incluse în graficul eşalonat al plăţilor fiscale aprobat de serie de greutăţi serioase locatarilor în unități de locuire către autorităţile fiscale şi datorate la data plăţii. socială, şi aşa dezavantajaţi. Se sting toate celelalte obligaţii fiscale a căror Potrivit actualei legislaţii, autorităţile fiscale calculează achitare nu este impusă ca o precondiţie pentru continuarea plăţilor eşalonate. • dobândă şi penalităţi pentru neplata oricăror taxe datorate statului sau autorităţilor locale. Rata aplicabilă În al doilea rând, toate creanţele fiscale principale este stabilită prin ordonanţă sau hotărâre de guvern. se sting în ordine cronologică. Termenul generic al taxelor include aici alte venituri la buget, inclusiv chiria pentru locuinţe sociale sau cu • În al treilea rând, dobânda şi penalităţile se sting tot în ordine cronologică. • caracter social. În al patrulea rând, viitoarele obligaţii fiscale sunt Dobânda de întârziere incluse în graficul de plăţi eşalonate. Dobânda se adaugă la orice taxă datorată statului Cu toate acestea, foarte puţini membri ai comunităţilor sau autorităţii locale neachitată, din ziua următoare dezavantajate care au dreptul la o locuinţă socială scadenţei până la data plăţii. Rata dobânzii de întârziere beneficiază de un grafic eşalonat al plăţilor fiscale. Unul este actualmente stabilită prin ordonanţă de guvern, dintre motive este faptul că autorităţile fiscale solicită dar în trecut era reglementată prin hotărâre de guvern. o garanţie pentru aprobarea unui grafic eşalonat al În prezent, rata dobânzii pentru neachitarea unei taxe plăţilor, pe care beneficiarii locuinţelor sociale nu o pot este de 0,04% pe zi. Dobânda se aplică cuantumului prezenta, în general. neachitat al taxei. Astfel, în ceea ce priveşte plata chiriei, majoritatea Majorări în caz de neachitare membrilor comunităţilor dezavantajate se încadrează în a doua sau a treia fază, mai precis au acumulat restanţe Majorările de întârziere se aplică oricărei părţi a la plata chiriei sau uneori le-au moştenit de la chiriaşii taxei datorate statului sau autorităţii locale care nu precedenţi, iar aceste datorii istorice au acumulat este achitată la data scadenţei. Din ziua următoare dobânzi şi majorări de întârziere. scadenţei, autorităţile fiscale centrale impun o majorare pentru neplata taxei, de 0,02% pe zi, care se aplică Perpetuarea spiralei datoriilor cuantumului neachitat al taxei. În unele situaţii, se perpetuează spirala datoriilor. Ca o excepţie de la regula generală ce se aplică în cazul Următorul exemplu ipotetic ilustrează mai clar acest taxelor aferente bugetului de stat, rata majorării pentru mecanism. O familie dintr-o comunitate dezavantajată neachitarea la timp a taxelor locale este de 2% pe lună, care ocupă o locuinţă socială închiriată de la primărie adică 0,06% pe zi sau 0,07% pe zi, în funcţie de numărul este formată din patru membri: doi adulţi şi doi copii. de zile din lună. Majorările de întârziere sunt datorate Venitul mediu net total al familiei (cu toate alocaţiile pentru întreaga lună sau fracţiune de lună până la plata disponibile) ajunge la 600 de lei pe lună. integrală şi se aplică cuantumului neachitat al taxei. Locuire | 271 CASETA 42 (continuare) Prestaţiile sociale se încasează în data de 25 ale fiecărei ianuarie 2013) este de 943 lei, din care: luni. Chiria pentru locuinţa socială este de 60 de lei pe lună, iar scadenţa este data de 10 a fiecărei luni. În ciuda • 780 lei reprezintă restanţe la plata chiriei din ultimele 12 luni plus chiria din luna curentă • faptului că familia s-a mutat în locuinţa respectivă doar la începutul anului (1 ianuarie 2013), a moştenit de la 62 de lei reprezintă dobânda acumulată chiriaşii precedenţi datorii istorice reprezentând restanţe la plata chirie pentru întregul an 2012, în cuantum de 863 de lei, din care: • 101 lei reprezintă majorările acumulate. Veniturile familiei din luna curentă pot acoperi numai • dobânda acumulată până în prezent, însă, potrivit 720 de lei reprezintă restanţe la plata chiriei normelor actuale, vor fi folosite pentru a acoperi chiria din ultimele 12 luni datorată în urmă cu 12 luni (10 ianuarie 2012). Nu se • • 54 de lei reprezintă dobânda 89 de lei reprezintă majorările. acoperă deloc chiria, dobânda şi majorările aferente lunii în curs. Restul chiriei istorice şi chiria pe luna în curs vor continua să genereze dobândă şi majorări, iar acest În primul rând, familia trebuie să plătească chiria în data mecanism va perpetua spirala datoriilor, deşi familia va de 10, dar primeşte prestaţiile sociale abia în 25 ale continua să plătească chiria datorată în fiecare lună. fiecărei luni. Cum nu câştigă un venit suficient pentru a Câteva soluţii posibile ar fi: face economii, nu poate plăti chiria pentru luna curentă din veniturile câştigate în luna precedentă. Astfel, din (a) Crearea unor proceduri fiscale mai flexibile pentru data de 10 până pe 26 (ziua în care pot face plata, o zi familiile cele mai dezavantajate, inclusiv reducerea după ce încasează prestaţiile), mai precis timp de 16 cerinţelor referitoare la unitățile de locuire socială. zile, curg dobânda şi majorările atât pentru datoriile (b) Reglarea de urgenţă a datoriilor istorice aferente istorice, cât şi pentru chiria datorată în prezent. locuinţelor sociale sau cu caracter social şi eliminarea Suma totală a datoriei acumulate în ziua plăţii (26 reportării restanţelor la plata chiriei către noii chiriaşi.. Plata utilităţilor poate reprezenta o provocare majoră pentru complex foarte mare ce include servicii sociale, o şcoală locatarii săraci ai locuinţelor sociale sau cu caracter social. generală şi un liceu, facilitând astfel accesul la educaţie Unele autorităţi locale au reuşit să creeze sisteme ce s-au pentru toţi copiii din zonă. dovedit a fi sustenabile şi care ajută totodată populaţia să Evacuarea chiriaşilor este ultima măsură luată în cazul îşi acopere costurile lunare la utilităţi. De exemplu, zona restanţelor neachitate. Potrivit legii, durata închirierii este Cuprom din Baia Mare este dotată cu toate utilităţile, lucru de cinci ani, cu posibilitate de prelungire. Cu toate acestea, foarte apreciat de locuitorii de acolo (463 de persoane din au fost sesizate cazuri în care autorităţile locale decid 135 de familii). Prin acest sistem, locatarii beneficiază de să închirieze unitățile de locuire socială pentru perioade utilităţi gratuit în primele trei luni. În următoarele trei luni, mult mai scurte (chiar şi trei luni) pentru a le fi mai uşor să sunt obligaţi să plătească sume mici (20 de lei, respectiv evacueze chiriaşii care nu îşi plătesc chiria sau facturile la 30 de lei, în funcţie de numărul de camere închiriate). Apoi, utilităţi. Pentru a împiedica acumularea de datorii de către facturile lor cresc treptat, o dată la trei luni, până la limita de chiriaşii locuinţelor sociale sau cu caracter social, unele 100 de lei pe lună pentru un apartament cu o cameră şi 120 municipalităţi îi evacuează în ideea de a-i „responsabiliza.” de lei pe lună pentru un apartament cu două camere, din Astfel, în timp ce departamentul primăriei ce se ocupă de care 50 de lei reprezintă chiria şi 70 de lei costurile curente. locuinţe nu face altceva decât să aplice legea atunci când Datoriile neplătite sunt mici şi nu a fost evacuat nimeni. evacuează persoanele cu restanţe, serviciul public de Pentru a asigura încălzirea pe timp de iarnă, primăria oferă asistenţă socială fie nu este informat, fie nu intervine. Nu locatarilor radiatoare portabile ce sunt preluate la începutul este clar ce se întâmplă cu cei evacuaţi, aceste persoane primăverii. Baia Mare este, de asemenea, un oraş dat ca vulnerabile, inclusiv copiii lor, trăind o experienţă de viaţă exemplu de bună practică datorită existenţei în zonă a unui traumatizantă, fără niciun fel de protecţie. 272 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În cazul lor, drepturile omului şi ale copilului nu sunt deloc programului privind venitul minim de inserţie socială (VMIS), respectate de către instituţiile statului. Pentru a elimina incluzând un beneficiu pro-locuire adresat persoanelor problema evacuărilor datorate restanţelor la plata chiriei celor mai vulnerabile (în special familiilor cu copii) ce ocupă sau a utilităţilor, prezentul studiu propune introducerea locuinţe sociale. CASETA 43 Problemele principale identificate de autoritățile publice locale în gestionarea • Stocul de locuințe disponibile insuficient raportat la cerere; locuințelor sociale Autoritățile publice locale care au luat parte la întâlnirea organizată de Banca Mondială în cadrul proiectului • Calitatea scăzută a stocului existent de locuințe sociale sau cu caracter social. În plus, locuințele sociale care respectă standardele impuse de lege presupun costuri ridicate pe care Cadrul de Reglementare a Studiilor de Impact în beneficiarii nu le pot acoperi; • România, în București pe 12 Februarie 2015 au identificat următoarele probleme în managementul și Problema beneficiarilor cu acte de identitate dezvoltarea stocului de locuințe sociale: eliberate pe raza unei alte localități decât cea • unde se află locuințele sociale; Decentralizarea responsabilităților, dar nu și a finanțării în sectorul locuirii sociale; • Lipsa loturilor de teren disponibile pentru • construcția de noi locuințe sociale; Veniturile scăzute ale chiriașilor care conduc la (a) întârzieri la plata datoriilor și (b) evacuări, ambele creând probleme autorităților locale; • Nevoia clarificării definiției și a criteriilor de eligibilitate privind locuințele sociale. Atenție • deosebită ar trebui să primească criteriul referitor la proprietatea anterioară; • Faptul că locuirea socială nu este acompaniată de alte măsuri de asistență socială; În definiția familiei ar trebui inclusă și uniunea consensuală. În ceea ce priveşte populaţia de etnie romă, guvernul întreţinute din cauza stigmatului şi a riscului excluziunii implementează un program de locuinţe sociale (HG sociale a locatarilor romi. 1237/2008) ce are drept scop construirea a 301 locuinţe,432 Diverse studii calitative au scos în evidenţă reticenţa generală în concordanţă cu strategia guvernului de îmbunătăţire faţă de extinderea locuinţelor sociale pe motiv că locatarii a situaţiei romilor.433 Guvernul alocă 10 milioane de lei acestora ar putea fi consideraţi elemente nedezirabile ale pentru acest proiect, însă nu a fost încă finalizat niciun societăţii, în special romii, care suferă din cauza prejudecăţilor imobil. Aşa cum arată şi recentul raport al Băncii Mondiale pe mai multe planuri.435 Prin urmare, se remarcă o serie de Considerente pentru elaborarea Strategiei naţionale a factori politici şi financiari care nu stimulează guvernul şi locuirii,434 este posibil ca acest lucru să se datoreze lipsei autorităţile locale să construiască noi locuinţe sociale. unor prevederi legislative clare şi faptului că nicio autoritate locală nu va co-finanţa din proprie iniţiativă locuinţe Guvernul ar trebui să evalueze nevoia de locuinţe sociale sociale speciale pentru romi când cererea pentru astfel de în cazul categoriilor vulnerabile (inclusiv al persoanelor fără locuinţe din partea populaţiei generale este atât de ridicată. adăpost, al tinerilor ce au părăsit instituţiile, al foştilor deţinuţi, Într-adevăr, construirea unor locuinţe sociale exclusiv al victimelor violenţei în familie, al persoanelor evacuate pentru romi s-ar putea să nu fie o idee bună, având în din casele retrocedate şi al persoanelor dependente de vedere evidenţele potrivit cărora aceste imobile sunt prost droguri). Ulterior, ar trebui să stabilească un cadru strategic 432 Locuinţa trebuie să îndeplinească standardele minime prevăzute în Legea locuinţei. Numărul de locuinţe/ camere în fiecare locaţie trebuie stabilit în funcţie de numărul solicitanţilor şi de structura şi mărimea familiilor acestora. 433 Programul vizează 11 localităţi din următoarele judeţe: Arad (49 de locuinţe), Bihor (28 de locuinţe), Bistriţa-Năsăud (21 de locuinţe), Braşov (21 de locuinţe), Constanţa (49 de locuinţe), Iaşi (49 de locuinţe), Mehedinţi (28 de locuinţe), Olt (28 de locuinţe) şi Sibiu (28 de locuinţe). 434 Banca Mondială (2015). 435 Banca Mondială (Anan et al, 2014). Locuire | 273 naţional clar pentru politica sa de locuire, prin coordonare intersectorială şi cooperarea autorităţilor centrale şi locale. • Persoanele ce riscă să fie evacuate din cauza restanţelor la plata chiriei şi a utilităţilor • Ar trebui lărgită paleta de instrumente din domeniul locuirii sociale, iar guvernul ar trebui să aibă în vedere posibilitatea Persoanele ce ies din spitale, din unităţile de acordării unor alocaţii pentru locuire persoanelor aflate în psihiatrie şi cele adresate persoanelor cu dizabilităţi • cea mai mare dificultate. În acest scop, ar trebui extinsă finanţarea serviciilor din sectorul locuirii sociale. Persoanele eliberate din penitenciare 2.6.3. Asigurarea • Victimele violenţei în familie unor ajutoare de • Persoanele vârstnice victime ale escrocheriilor imobiliare urgenţă eficiente pentru persoanele • Persoanele dependente de droguri fără adăpost şi • Locatarii caselor naţionalizate retrocedate foştilor proprietari – au fost adoptate prevederi legislative speciale438 care facilitează atribuirea unei locuinţe dezvoltarea capacităţii sociale acestei categorii de persoane, însă primăriile de reintegrare socială nu dispun de fondul locativ necesar şi prevenţie timpurie • Victimele traficului de persoane Nu s-a întreprins nicio evaluare recentă a dimensiunii fenomenului persoanelor fără adăpost în România, • Persoanele ce ocupă ilegal spaţii şi cele din locuinţele improvizate. chiar dacă sunt disponibile unele date furnizate de Capacitatea adăposturilor pentru persoanele fără locuinţă Recensământul din 2011 şi alte studii.436 Profilul persoanelor pare a fi în creştere. Dintre toate municipalităţile urbane ce fără adăpost ce reiese din datele Recensământului au participat la studiul privind Situația locuinţelor sociale,439 concordă, în general, cu constatările studiilor anterioare.437 63 au raportat că deţin unu până la zece adăposturi. În total, Marea majoritate a persoanelor fără adăpost trăiesc în la 1 septembrie 2014, funcţionau 104 adăposturi pentru mediul urban (95%), 88% dintre ele fiind concentrate persoanele fără locuinţă în mediul urban, cu un total de 2.525 în reşedinţele de judeţ şi în capitală (o treime trăiesc în de locuri disponibile. Cu toate acestea, cercetarea calitativă Bucureşti). Peste trei sferturi dintre cei fără adăpost sunt realizată în scopul prezentului studiu de fundamentare bărbaţi şi adulţi în vârstă de muncă (trei sferturi au vârste a arătat că acestea nu acoperă încă în totalitate nevoile cuprinse între 25 şi 64 de ani). În mod alarmant, copiii existente. În unele zone, există şi adăposturi specializate, reprezintă peste una din zece persoane fără adăpost. de exemplu, pentru victimele violenţei în familie. Cu toate că adăposturile ar trebui considerate o soluţie temporară, Câteva categorii ale populaţiei prezintă un risc major de multe dintre ele oferă cazare pe termen lung actualilor lor lipsă a adăpostului sau condiţii de locuire precare în absenţa beneficiari, în special din cauza lipsei locuinţelor sociale unor măsuri de intervenţie timpurie cu privire la locuire: sau a altor alternative locative. Prin urmare, persoanele • rămase recent fără locuinţă trebuie să apeleze la alte tipuri Tinerii ce părăsesc instituţiile de tip rezidenţial – de cazare ieftină, precum case şi cămine administrate pentru aceşti tineri, sunt disponibile tot mai multe privat, improvizate sau insalubre, sau să împartă o chirie apartamente şi case sociale, însă capacitatea la nivel în zonele cu o valoare extrem de scăzută şi în comunităţile local este încă insuficientă. marginalizate. 436 Doar 1.542 de persoane au fost înregistrate ca fiind fără adăpost în cadrul Recensământului, în timp ce şi cele mai optimiste estimări anterioare erau de cel puţin trei ori mai mari (Ministerul Dezvoltării Regionale, 2008 în baza cifrelor raportate de către autorităţile locale). Unele estimări au sugerat un număr de persoane fără adăpost chiar de zece ori mai ridicat la nivel naţional decât cel înregistrat în cadrul Recensământului. 437 De exemplu, Samusocial (2010, Paraschiv (2013). 438 Hotărârea de Guvern 74/2007. 439 Banca Mondială și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, octombrie 2014. 274 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI În anii următori, capacitatea intervențiilor de urgenţă în familie şi persoanelor dependente de droguri. Ar trebui adresate oamenilor străzii va trebui dezvoltată astfel: creată o strategie mai eficientă pentru monitorizarea şi (i) serviciile stradale adresate persoanelor fără adăpost controlul fenomenului ocupării ilegale a spaţiilor şi al trebuie îmbunătăţite pentru a răspunde nevoilor de bază condiţiilor de locuit inadecvate, însoţită de programe ale acestora legate de hrană, apă şi asistenţă medicală; speciale care să ajute ocupanţii să acceseze infrastructura (ii) aşa cum pare să indice şi imaginea parţială a distribuirii fizică şi socială. Ar trebuie pus capăt evacuărilor ilegale şi teritoriale a fenomenului persoanelor fără adăpost, sunt celor realizate în absenţa unor alternative locative. necesare mai multe adăposturi în reşedinţele de judeţ şi Ca o problemă stringentă, fenomenul copiilor fără adăpost în alte localităţi urbane mari; (iii) este nevoie de programe trebuie redus dramatic până la eradicarea sa. În acest scop, pilot care să ofere pachete integrate de servicii sociale serviciile de protecţie a copilului trebuie să devină mai persoanelor fără adăpost, inclusiv locuinţe; (iv) problematica proactive în demersurile lor stradale, cu sprijinul furnizorilor acestei „populaţii invizibile” ar trebui adusă în atenţia locali de servicii şi al SPAS în calitate de entităţi de referire. publicului larg pentru a obţine sprijin în favoarea acestor Ar trebui acordat sprijin care să permită copiilor să meargă la intervenţii şi totodată pentru a pleda în favoarea renunţării la şcoală fără a li se cere o documentaţie complexă, asigurându- practicile nocive (cum este cerşitul). le totodată transport gratuit şi alte materiale necesare. Cu toate acestea, simpla îmbunătăţire a cadrului Trebuie măsurată dimensiunea populaţiei fără adăpost la instituţional nu va reduce problema cronică a persoanelor nivel naţional şi în toate marile oraşe, în baza unor date mai fără adăpost şi sărăcia extremă. Pentru a orienta treptat fiabile. Pentru a crea un sistem de înregistrare timpurie şi de politicile spre prevenţie, locuinţele sociale ar trebui acordate monitorizare a persoanelor fără adăpost, trebuie să existe în cadrul unui pachet integrat de servicii sociale adresate colaborare între toate instituţiile publice relevante, ONG-uri persoanelor ce părăsesc penitenciarele, instituţiile de şi institutele de statistică şi cercetare. protecţie a copilului, azilurile şi spitalele, victimelor violenţei CASETA 44 Programul de intervenţii prioritare – generalizată, şomaj ridicat, abandon şcolar acordarea de servicii integrate într-o (70%) sau lipsa accesului la şcoală (copii comunitate urbană marginalizată cu neînregistraţi) şi acces limitat la utilităţi. populaţie romă Proiectul are două componente cheie: Un proiect de dezvoltare comunitară implementat în (i) infrastructura – construirea unui centru social cartierul de romi extrem de sărac Bora de la marginea multifuncţional pe terenul pus la dispoziţie de primărie Sloboziei, judeţul Ialomiţa, este recunoscut în plan şi (ii) servicii sociale comunitare – inclusiv activităţi internaţional ca exemplu de bună practică în ceea ce educative, şcolare şi de after-school, activităţi de timp priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale comunităţilor liber şi culturale tradiţionale, consiliere socială şi juridică marginalizate. Proiectul reprezintă unul din cele 133 pentru adulţi şi informare şi educaţie pentru sănătate. de proiecte incluse în amplul Program de intervenţii Proiectul implică un amplu proces participativ, 30 de prioritare (PIP), desfăşurat la nivelul ţării de către Fondul reprezentanţi ai comunităţii făcând parte dintr-un grup Român de Dezvoltare Socială (FRDS), în cadrul unui de iniţiativă ce se ocupă de identificarea problemelor, Proiect de incluziune socială (PIS) mai larg. Caracteristica găsirea soluţiilor şi facilitarea dialogului. Implementarea cheie a programului de intervenţii prioritare este accentul proiectului este monitorizată de un compartiment special pe comunităţile rome. Proiectele sale vizează diferite de monitorizare, facilitatori comunitari şi supervizori ai aspecte ale excluziunii sociale a romilor, precum accesul proiectului din partea FRDS şi de reprezentanţii primăriei. redus la educaţie, sănătate, protecţie socială şi diferite Proiectul a obţinut rezultate pozitive. De exemplu, 50 de tipuri de infrastructură (precum lipsa drumurilor în copii romi beneficiază de activităţi şcolare şi de after- comunităţile lor). school, inclusiv de masă gratuită, iar 214 părinţi romi sunt Cei 214 beneficiari ai proiectului Bora – din care 129 implicaţi în activităţi de networking şi consiliere menite sunt copii – se numără printre cei mai săraci din cei să susţină participarea copiilor la educaţie. Drept urmare, aproximativ 1.700 de romi ce trăiesc în cartierul respectiv. absenteismul şi abandonul şcolar au scăzut cu 20%. Bora este caracterizat de lipsuri multiple, inclusiv sărăcie Locuire | 275 CASETA 44 (continuare) Un punct forte cheie al proiectului îl constituie proiectului, schimburi de cunoştinţe cu alte comunităţi implicarea comunităţii de la bun început, din faza de similare, dezvoltarea relaţiilor de cooperare între diferite elaborare. Unele dintre abordările sale participative comunităţi, asistarea beneficiarilor în vederea accesării cele mai eficiente ar putea fi preluate de proiectele altor tipuri de sprijin şi monitorizarea şi evaluarea implementate în alte comunităţi dezavantajate, constante la faţa locului, cu implicarea comunităţii. precum cele adresate beneficiarilor locuinţelor sociale, Sursa: Studiu calitativ realizat de Banca Mondială în iulie- inclusiv utilizarea facilitatorilor pe parcursul ciclului august 2014, în vederea pregătirii volumului de față. Dacă nu se combate fenomenul persoanelor fără adăpost stradale de urgenţă, asigurând acoperirea nevoilor de bază pe viitor, costurile pentru societate vor creşte. Trebuie luate ale persoanelor nevoiaşe legate de hrană, apă şi asistenţă câteva măsuri cruciale în viitorul apropiat: (i) eradicarea medicală; (v) adoptarea unor programe de regenerare care fenomenului copiilor fără adăpost printr-o abordare mai să abordeze problema aşezărilor ilegale; (vi) încetarea tuturor proactivă a serviciilor de protecţie a copilului în acţiunile evacuărilor ilegale; (vii) adoptarea unor politici preventive care lor stradale şi prin încurajarea furnizorilor locali de servicii să ofere protecţie persoanelor ce riscă să ajungă în stradă, şi a asistenţilor sociali ai SPAS să îndrume mai sistematic inclusiv persoanelor ce părăsesc penitenciarele, instituţiile persoanele cu risc spre serviciile speciale de care au nevoie; de protecţie a copilului, centrele de tip rezidenţial şi spitalele, (ii) evaluarea dimensiunii populaţiei fără adăpost în toate victimelor violenţei în familie, persoanelor dependente de marile oraşe; (iii) creşterea capacităţii adăposturilor; (iv) droguri şi persoanelor vulnerabile, singure şi vârstnice. dezvoltarea capacităţii de implementare a intervenţiilor 2 POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.7. Participare socială Pentru a se bucura de drepturi depline într-un sistem democratic, membrii societăţii trebuie să fie informaţi şi să devină cetăţeni activi, să beneficieze de şansa de a se alătura celorlalţi şi de a conlucra pentru atingerea obiectivelor comune. Participarea socială în sine este nu numai un lucru benefic, ci are şi efecte multiplicatoare: creşte bunăstarea grupurilor vulnerabile şi guvernanţa locală şi, în general, asigură o mai mare coeziune la nivelul societăţii. Guvernul ar trebui să încurajeze atât acţiunile de voluntariat, prin care populaţia României poate oferi sprijin grupurilor vulnerabile, cât şi alte tipuri de participare socială care fac auzită, în mod direct şi prompt, vocea celor defavorizaţi şi marginalizaţi. Obiective principale Participare socială 2.7.  278 2.7.1. Îmbunătăţirea climatului social şi creşterea încrederii în instituţii 278 2.7.2. Creşterea toleranţei şi reducerea discriminării 280 2.7.3. Creşterea participării la activităţi de voluntariat realizate cu şi pentru grupurile vulnerabile 282 2.7.4. Împuternicirea comunităţilor sărace şi marginalizate prin participare socială activă 282 2.7.5. Creşterea accesului la informaţii şi cunoştinţe prin inovare socială 286 278 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.7. Participare socială Participarea socială cuprinde aspecte extrem de variate, aspectele specifice sărăciei.445 Din aceeaşi perspectivă de la voluntariat până la vot şi acţiuni politice. Volumul teoretică, împuternicirea persoanelor sărace poate de față se concentrează asupra a două forme cheie de permite îmbunătăţirea diferitelor aspecte ale vieţii lor, cum participare socială ce afectează direct persoanele excluse ar fi sporirea accesului la servicii de bază, perfectarea din punct de vedere social: (i) acţiunile de voluntariat, mecanismelor de conducere la nivel local şi naţional, prin care populaţia neafectată de vulnerabilitate poate promovarea unei ample reforme economice şi dezvoltarea ajuta grupurilor vulnerabile (participare socială pentru cei unei pieţe favorabile persoanelor sărace, dar şi sporirea defavorizaţi), şi (ii) alte tipuri de participare socială care fac accesului la justiţie.446 auzită, în mod direct şi prompt, vocea celor defavorizaţi şi În concluzie, participarea socială pentru şi a grupurilor marginalizaţi. vulnerabile poate fi încurajată prin crearea unui mediu Rata participării în cadrul diferitelor tipuri de organizaţii de social benefic, creşterea încrederii în instituţii şi a toleranţei, voluntariat440 este mult mai scăzută în România decât în precum şi prin reducerea discriminării. Este în egală măsură majoritatea altor ţări din Europa, în timp ce implicarea în important să se creeze mecanisme instituţionale care să acţiuni de voluntariat care vizează grupurile vulnerabile permită grupurilor sărace sau marginalizate să participe este aproape inexistentă. În medie, 26% dintre europeni mai mult în cadrul comunităţilor lor şi care să încurajeze iau parte la acţiuni voluntare şi caritabile (în afara activităţii inovaţiile sociale menite să susţină participarea. lor remunerate), fie periodic, fie ocazional,441 însă doar 15% 2.7.1. Îmbunătăţirea dintre români se implică în activităţi de voluntariat (doar patru alte state au un număr mai mic de voluntari – Grecia, Bulgaria, Portugalia şi Polonia). Numai 3% dintre români au declarat în sondaje că fac muncă voluntară în cadrul unei climatului social şi organizaţii ecologiste, caritabile sau de apărare a drepturilor omului (procent ce include persoanele ce desfăşoară creşterea încrederii în astfel de activităţi doar ocazional). Proporţia persoanelor implicate doar în acţiuni caritabile este de doar 1%. instituţii Participarea socială a grupurilor vulnerabile este, Climatul social creează contextul în care acţionează adesea, un scop declarat al proiectelor de dezvoltare populaţia. Acesta poate fi coerent şi favorabil participării concepute pentru împuternicirea acestor grupuri, de sociale sau poate fi fragmentat, conducând astfel exemplu prin sporirea accesului lor la informaţii. În la izolare, marginalizare şi chiar la conflicte sociale. acest sens, participarea este definită ca „procesul prin Populaţia poate fi mulţumită sau nu de modul în care care responsabilii de politici influenţează şi împart decurg lucrurile, de propria viaţă, de instituţii sau alţi controlul la nivelul iniţiativelor de dezvoltare şi al actori din sectorul public. Nemulţumirea atrage, adeseori, deciziilor şi resurselor ce le afectează.”442 În acest cadru inhibarea abilităţilor de dezvoltare personală şi a implicării conceptual, analiştii prezintă frecvent împuternicirea443 comunitare a indivizilor, dar şi autoizolarea şi refuzul de a grupurilor marginalizate ca un mijloc de a reduce, în lua parte la viaţa socială. mod durabil, sărăcia în comunităţile defavorizate.444 Mai Climatul social al României este mult mai divizat decât în mult, împuternicirea nu reprezintă doar o modalitate celelalte state membre ale UE, deteriorându-se în perioada de reducere a sărăciei monetare, ci şi un scop în sine, imediat următoare crizei, în contextul recesiunii economice, lipsa de control asupra propriei vieţi fiind unul dintre 440 Există o largă paletă de organizaţii de voluntariat, ce include organizaţii religioase, organizaţii profesionale, sindicate, asociaţii culturale, cluburi sportive şi partide politice. 441 În plus, doar 2% dintre români sunt implicaţi în aceste activităţi în mod regulat, nu doar ocazional (România se situează la finele clasamentului, împreună cu Bulgaria şi Polonia). 442 Banca Mondială (1996: XI). 443 Împuternicirea înseamnă „capacitatea persoanelor sărace şi a altor categorii excluse de a participa, negocia, schimba şi trage la răspundere instituţiile ce le afectează bunăstarea” (Klugman, ed., 2002: 2). 444 Narayan (2000), Pozzoni (2005) şi Eberlei (2007). 445 Klugman (2002:2) și Pozzoni (2005: 14). 446 Banca Mondială (2002: vii). Participare socială | 279 FIGURA 45: Climatul social din România, 2009-2012 2009 2010 2011 2012 1 0 Indicele general al climatului social -1 -2 Satisfacția față de situația personală -3 -4 Satisfacția față de aspectele ce țin de protecția și incluziunea socială -5 Percepția indicatorilor economici -6 naționali -7 Sursa: CE, Eurobarometre 2005-2012. Notă: Graficul prezintă valorile medii a 15 scoruri, de la -10 („complet nemulţumit"/ „foarte prost") la +10 („foarte mulţumit"/ „foarte bun"). Satisfacţia faţă de situaţia personală este dată de valoarea medie a patru scoruri care evaluează satisfacţia respondentului faţă de: (i) viaţă în general: (ii) mediul de rezidenţă; (iii) situaţia profesională personală; (iv) situaţia financiară a familiei. Percepţia economiei naţionale este reflectată de media a şase scoruri legate de următoarele aspecte: (i) costul vieţii; (ii) accesibilitatea costurilor energiei; (iii) accesibilitatea locuinţei; (iv) eficienţa administraţiei publice; (v) starea generală a economiei; (vi) situaţia ţării la nivelul ocupării. Satisfacţia faţă de aspectele ce ţin de protecţia şi incluziunea socială este dată de scorul mediu din cinci domenii: (i) furnizarea serviciilor medicale; (ii) asigurarea pensiilor; (iii) ajutorul de şomaj; (iv) relaţiile dintre persoanele ce provin din medii culturale sau religioase diferite ori de naţionalitate diferită; (v) modul în care guvernul răspunde la problemele inegalităţii sociale şi sărăciei. Indicele general al mediului social este media tuturor celor 15 scoruri. măsurilor de austeritate şi crizei politice. Rezultatele celor nemulţumiţi). Indicatorul a înregistrat valori mai mici imediat cinci sondaje Eurobarometru447 menite să monitorizeze după 2009 şi o tendinţă uşor ascendentă după 2011. Mai impactul crizei (2009 şi 2010) şi ale eurobarometrelor mult, în opinia populaţiei – începând cu perioada de criză speciale privind climatul social (2011 şi 2012) au scos în – sărăcia s-a răspândit, resursele financiare ale cetăţenilor evidenţă o realitate îngrijorătoare. La nivelul statelor membre au scăzut considerabil şi a devenit tot mai dificilă plata ale UE, România şi Grecia s-au clasat pe ultimele locuri din cheltuielilor de întreţinere, a utilităţilor şi a costurilor medicale. perspectiva celor trei dimensiuni măsurate: (i) satisfacţia Situaţia este agravată de faptul că administraţia publică şi respondenţilor faţă de situaţia personală; (ii) satisfacţia serviciile de sănătate sunt percepute ca funcţionând într-o acestora faţă de aspectele ce ţin de protecţia şi incluziunea manieră nesatisfăcătoare, iar protecţia împotriva sărăciei şi socială; (iii) percepţia indicatorilor economici naţionali.448 inegalităţii este considerată deficitară. Într-adevăr, un sondaj Generalmente, românii percep starea economiei naţionale recent realizat la nivelul populaţiei mai tinere a arătat, cât se într-un mod destul de pesimist, majoritatea respondenţilor poate de clar, faptul că sărăcia, corupţia şi şomajul reprezintă situând-se aproape de baza scării satisfacţiei (complet probleme grave ce trebuie eliminate în România.449 447 În România, sondajele Eurobarometru au fost realizate de către TNS Opinion & Social, la cererea Direcţiei Generale Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune. 448 Singurele ţări cu valori similare au fost Ungaria, Bulgaria şi Portugalia, însă acestea s-au descurcat mai bine, cel puţin în unele privinţe. 449 Sandu et al (2014). 280 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Climatul social se poate schimba prin îmbunătăţirea instituţiile statului ar trebui să îmbunătăţească modul durabilă a economiei, cu impact direct asupra bunăstării în care răspund persoanelor cu care interacţionează şi populaţiei, prin scăderea nivelului perceput al corupţiei care le fac solicitări, adică clienţilor lor. În al doilea rând, şi a ineficienţei administraţiei publice, precum şi prin trebuie diseminate la scară largă exemplele pozitive de acordarea de servicii şi prestaţii sociale cheie. În absenţa interacţiune între cetăţeni şi instituţii (din România şi din acestor elemente, orice alt efort de a creşte în mod direct lume) pentru a promova modul în care au fost soluţionate participarea sunt sortite a avea doar un impact limitat. probleme similare şi pentru a încuraja astfel participarea socială pe termen lung. Încrederea instituţională este o altă condiţie indispensabilă pentru succesul participării sociale. Principalul motiv pentru care populaţia trebuie să aibă o oarecare încredere (unii autori o numesc încredere precaută) în instituţiile 2.7.2. Creşterea statului este acela că participarea socială presupune, în mare parte, interacţiunea cu instituţiile centrale, regionale toleranţei şi reducerea sau locale. Dacă nu au încredere în instituţii, cetăţenii nu discriminării doresc să interacţioneze cu acestea, rezultând astfel o societate civilă care este separată de stat şi se află într-o Toleranţa constituie una dintre precondiţiile principale relaţie mai degrabă conflictuală decât de cooperare. ale participării sociale. Deşi participarea socială poate Încrederea în instituţii este redusă şi a scăzut începând cu avea loc şi în contexte caracterizate de intoleranţă, acest 2009. 450 Diferitele sondaje relevă un nivel tot mai mic al tip de participare socială nu încearcă să creeze legături încrederii în instituţii după 2009. În 2012, aceasta a ajuns între grupuri. Nici nu caută să înţeleagă şi să îl accepte (potrivit Sondajului mondial privind valorile) la un nivel la pe „celălalt”, indiferent de cum este definit acesta. Într-un care doar în jur de 30% din populaţie avea încredere în context intolerant, participarea socială are loc în cadrul guvern şi numai 20% avea încredere în Parlament (ambele propriului grup, în spatele uşilor închise şi elimină orice înregistrând variaţii anuale semnificative) şi în Preşedinţie posibilitate de implicare mai consistentă, ceea ce conduce, (în ultimii cinci ani remarcându-se o scădere semnificativă în final, la fragmentarea societăţii sau a comunităţii. faţă de nivelurile înregistrate în anii 2000). Faptul că cel Participarea în contexte caracterizate de un grad ridicat mult o treime dintre respondenţi au încredere în instituţii de toleranţă, însă, deschide calea posibilităţii unei mai sugerează că cetăţenii nu au niciun motiv să creadă că mari implicări. „Celălalt” este acceptat ca un interlocutor sistemul politic va răspunde cerinţelor sau nevoii lor de în adevăratul sens al cuvântului, ca un partener acceptabil participare socială. În cazul în care aceasta este realitatea, (sau chiar apreciat ori de încredere). Mai mult, acest tip populaţia nu va fi prea dornică să recurgă la participare de participare reuneşte şi pune în legătură persoane din socială pentru a-şi atinge obiectivele şi s-ar putea să diferite grupuri, creşte toleranţa dintre grupuri şi şansele aleagă alte strategii care, în opinia sa, se pot dovedi mai unei cooperări viitoare între acestea. eficiente în condiţiile date, precum corupţia sau litigiile Toleranţa faţă de grupurile vulnerabile a crescut duse la extrem.451 substanţial în România ultimilor ani, însă discriminarea Pentru a creşte nivelul de încredere instituţională, continuă să plaseze aceste grupuri într-o situaţie de instituţiile publice cu responsabilităţi în anumite domenii risc în ceea ce priveşte excluziunea socială.452 Din sociale (precum ocuparea forţei de muncă, învăţământ Tabel 38 reiese că încă se mai adoptă comportamente superior şi protecţia copilului) sunt (sau ar trebui să fie) discriminatorii în interacţiunile de zi de zi, având în vedere deschise tuturor. Dacă publicul percepe negativ modul numărul mare al persoanelor cu o atitudine negativă faţă în care îşi îndeplinesc responsabilităţile aceste instituţii, de cei vulnerabili, atitudine fondată pe simpla apartenenţă atunci nu îşi va dori să interacţioneze cu ele. Soluţia la a acestora din urmă la un anumit grup. Potrivit Sondajului această problemă vizează două aspecte. În primul rând, european privind valorile realizat în 2008, populaţia adultă a României prezintă cea mai mică toleranţă faţă 450 În România, nivelul încrederii instituţionale depinde foarte mult de etapa ciclului electoral în care se măsoară (vezi de exemplu Tufiş, 2012). 451 Pentru mai multe detalii, vezi Sztompka (1999). 452 Deşi nu există o metodologie general acceptată de măsurare a toleranţei, majoritatea experţilor din domeniu folosesc una din cele trei metode disponibile (pentru mai multe detalii, vezi Gibson, 2013). Rezultatele prezentate aici au la bază una din aceste trei metode de măsurare. Cu cât este mai mare numărul persoanelor ce fac parte dintr-un grup, cu atât mai ridicat tinde să fie nivelul de intoleranţă a populaţiei faţă de acel grup. Participare socială | 281 de trei categorii considerate a fi posibil periculoase: angajatorii le-au spus deschis că îi tratează diferit pentru persoanele alcoolice, dependenţii de droguri şi persoanele că sunt romi şi alte 5% au primit acelaşi răspuns din partea cu antecedente penale.453 Există însă o explicaţie pentru agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă. acest tip de intoleranţă. Toate cele trei grupuri cuprind Educaţia este un bun indicator al nivelului de toleranţă persoane ce par a fi mai predispuse la acte de violenţă şi de încredere în ceilalţi. Există o puternică relaţie (sau cel puţin deranjante), acte ce pot fi interpretate ca o între gradul de intoleranţă şi educaţie, în cazul tuturor ameninţare personală, întreaga literatură publicată până grupurilor, cu excepţia persoanelor alcoolice şi a în prezent identificând percepţia ameninţării ca unul dintre dependenţilor de droguri. Datele privitoare la elevii cei mai importanţi predictori ai intoleranţei.454 Îngrijorător de liceu din România, prezentate în Anexă Tabel 9.2. este faptul că numeroşi români s-au arătat în continuare denotă trei tipare importante. În primul rând, liceenii intoleranţi faţă de unele grupuri vulnerabile, precum sunt mult mai intoleranţi decât restul populaţiei faţă de persoanele cu HIV/SIDA sau homosexualii. orice grup. Diferenţa poate fi explicată de o combinaţie Romii continuă să fie discriminaţi din cauza etniei lor. de factori, inclusiv efectul de atenuare a intoleranţei Datele Sondajului european privind valorile au indicat datorat educaţiei, tendinţa de exagerare a adolescenţilor un nivel mare al intoleranţei faţă de romi, fondate pe şi respectarea de către aceştia în mai mică măsură prejudecăţi. Astfel, reiese că 40% din populaţia adultă a standardelor comune referitoare la corectitudinea a României nu şi-ar dori vecini de etnie romă, dublu faţă politică. În al doilea rând, cu cât este mai ridicat capitalul de procentul persoanelor ce ar respinge un vecin cu alte educaţional al familiei, cu atât este mai scăzut nivelul caracteristici, inclusiv musulman (23%), de altă rasă intoleranţei. În al treilea rând, această relaţie dintre (21%), imigrant (21%) sau evreu (19%). educaţie şi intoleranţă este complet inversată în cazul romilor, în sensul că şansele ca o familie să se arate Romilor li se neagă accesul la servicii şi pieţe din motive intolerantă faţă de această etnie cresc direct proporţional etnice. Discuţiile de grup realizate cu comunităţile rome cu nivelul educaţiei. de către Banca Mondială în 2014 au evidenţiat faptul că atitudinea discriminatorie a furnizorilor de servicii Sunt necesare acţiuni de advocacy pentru a creşte gradul constituie principalul obstacol ce împiedică accesul romilor de conştientizare şi toleranţa faţă de diversitate (inclusiv la servicii.455 De exemplu, la nivelul educaţiei, un studiu al în cazul diferitelor grupuri marginalizate sau discriminate) UNICEF a arătat că (hetero)identificarea unui elev drept şi pentru a crea un mediu social şi instituţional care să rom de către un profesor creşte considerabil probabilitatea faciliteze integrarea socială a grupurilor vulnerabile. ca profesorul să se aştepte ca acel elev să termine cel Acest tip de advocacy ar trebui să vizeze nu doar mult opt clase, toate celelalte aspecte fiind egale sau populaţia, ci şi factorii de decizie şi angajatorii. Includerea constante.456 În sfera sănătăţii, practicile discriminatorii reprezentanţilor grupurilor vulnerabile în comisiile şi faţă de pacienţii romi se manifestă prin „evitarea organismele decizionale de la nivel local (atât formale, cât contactului fizic cu pacienţii; neconsultarea pacienţilor şi a şi informale) ar contribui la consolidarea rolului şi a poziţiei aparţinătorilor acestora în alegerea tratamentului; omiterea acestora în comunitatea lor. Educaţia este, de asemenea, explicaţiilor legate de riscurile administrării unui anumit fundamentală pentru o mai bună acceptare a grupurilor tip de tratament; folosirea unor proceduri agresive.”457 marginalizate. Reducerea părăsirii timpurii a şcolii, în Romii raportează practici discriminatorii şi pe piaţa muncii. general, şi creşterea numărului absolvenţilor de studii Într-un sondaj realizat în rândul a 402 romi din România, universitare pot scădea nivelul intoleranţei pe termen Bulgaria, Slovacia, Cehia şi Ungaria, 64% dintre romii mediu şi lung. în vârstă de muncă au declarat că s-au confruntat cu discriminare.458 Un procent alarmant de 49% au afirmat că 453 Nivelul intoleranţei a fost determinat prin măsurarea proporţiei din populaţia totală care şi-a exprimat nemulţumirea de a avea drept vecini reprezentanţi ai categoriilor enumerate. 454 Gibson (2006). 455 Banca Mondială (2014). 456 Stănculescu (2013). Etnia constituie singurul determinant semnificativ, în modelele de regresie multiplă, al riscului de abandon şcolar şi părăsire timpurie a şcolii. Ceteris paribus, apartenenţa la etnia romă creşte substanţial probabilitatea ca acel copil să abandoneze/ părăsească timpuriu şcoala, indiferent de vârstă, sex, stare de sănătate, nivelul de educaţie al mamei, numărul copiilor din gospodărie, numărul părinţilor prezenţi în familie, mediul de rezidenţă sau nivelul cheltuielilor şcolare ale gospodăriei (ori venitul gospodăriei). 457 Wamseidel et al (2012). 458 ERRC (2007). 282 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI Proporţia din populaţia totală ce şi-a exprimat nemulţumirea de a avea drept vecini TABEL 38:  reprezentanţi ai categoriilor enumerate Populaţia de 18 ani şi peste Elevi de liceu 1993 1999 2008 2011 Familii numeroase 22% 14% 16% - Persoane de altă rasă - - 21% 27% Persoane cu HIV/SIDA 66% 47% 39% 65% Romi 72% 52% 40% 71% Persoane labile emoţional 64% 53% 45% - Homosexuali - - 55% 74% Persoane cu antecedente penale 67% 69% 56% - Dependenţi de droguri 76% 74% 61% - Persoane alcoolice 79% 77% 63% - Sursa: Sondajul european privind valorile din 1993, 1999 şi 2008; Fundaţia pentru o Societate Deschisă (2011). 459 2.7.3. Creşterea Cu toate acestea, companiile pot contribui cel mai mult la promovarea voluntariatului. Până în prezent, puţine participării la activităţi companii au sprijinit acţiunile de voluntariat şi, cel mult, şi- au încurajat angajaţii să devină voluntari după orele de lucru de voluntariat realizate şi la sfârşit de săptămână. Pe viitor, companiile ar putea să cu şi pentru grupurile acorde timp liber angajaţilor lor, de orice vârstă şi cu orice vechime, pentru a se implica în calitate de voluntari. În plus, vulnerabile ar putea să se asigure că programele şi consilierea oferite angajaţilor înaintea pensionării includ, de obicei, informaţii despre oportunităţile şi avantajele voluntariatului. Actualul cadru legislativ ce reglementează voluntariatul nu încurajează participarea socială. Legea voluntariatului (nr. 95/2001) a fost adoptată în 2001, modificată în 2006 2.7.4. Împuternicirea şi revizuită din nou în 2014 (Legea nr. 78/2014). Cu toate acestea, cadrul legal prezent ridică unele obstacole pentru comunităţilor sărace dezvoltarea participării sociale, din mai multe puncte de vedere. Cerinţa de a semna un contract descurajează şi marginalizate prin voluntariatul spontan şi pe termen scurt. De asemenea, asigurarea de sănătate şi împotriva accidentelor legate participare socială de riscurile implicate de activitatea voluntară nu pare a fi activă obligatorie pentru organizaţiile de voluntariat şi nu există prevederi care să-i stimuleze pe angajatori să îşi încurajeze Abordarea ce vizează dezvoltarea comunitară participativă angajaţii să devină voluntari.460 (DCP) reprezintă un mecanism de finanţare popular la nivel În vederea asigurării unei participări mai consistente, comunitar, ce are în vedere împuternicirea populaţiei sărace. mass-media are rolul de a creşte gradul de conştientizare DCP plasează controlul asupra deciziilor de planificare şi a cu privire la bunele practici şi importanţa participării. resurselor de investiţii pentru proiectele de dezvoltare locală 459 Sondaj de opinie Religie și comportament religios, desfășurat în iunie 2011, pe un eșantion de 1204 persoane cu vârste de peste 18 ani, http://www.fundatia.ro/romanii-devin-mai- toleranti-religios. Calcule realizate de Claudiu Tufiș. 460 Banca Mondială (2014a). Pe lângă faptul că ar încuraja angajaţii să se implice, aceste schimbări ar putea şi să ajute tinerii să dobândească competenţe şi experienţă profesională în timpul activităţii de voluntariat. Participare socială | 283 la nivelul grupurilor comunitare. Susţinătorii DCP pretind regulilor ce guvernează funcţionarea unei instituţii). că aceasta asigură o alocare optimă a resurselor şi creşte Aceste efecte rămân sub controlul direct al actorilor ce eficienţa, eficacitatea şi sustenabilitatea investiţiilor mici. În utilizează resursele şi, din acest motiv, sunt considerate plus, aceştia sunt de părere că resursele sunt folosite mai realizări (rezultate directe) ale proiectelor. • eficient, scade nivelul de sărăcie, iar serviciile şi facilităţile sunt mai bine adresate persoanelor sărace (printr-o În cazul în care resursele sunt folosite corespunzător distribuire progresivă a resurselor). Pe lângă efectele sale şi se obţin rezultatele dorite, se estimează o creştere economice, dezvoltarea cu implicarea comunităţii este a influenţei comunităţilor, membrii comunităţii menită să sporească transparenţa procesului decizional, să deţinând un control mai mare asupra modului în care dezvolte capacitatea autorităţilor şi să le responsabilizeze se iau deciziile şi se distribuie resursele publice. • mai mult. În teorie, toate aceste obiective pozitive pot fi atinse prin creşterea nivelului de informaţii disponibile şi a Printr-o mai bună împuternicire a comunităţilor participării (în special a celor săraci), dar şi prin dezvoltarea şi o mai mare responsabilizare a autorităţilor, capitalului social al populaţiei.461 impactul pe termen lung al unui proiect DCP poate fi îmbunătăţirea considerabilă a calităţii În abordarea DCP, persoanele sărace sunt privite ca o resursă, vieţii persoanelor sărace şi iniţierea unui proces de nu ca o problemă socială ce trebuie rezolvată. DCP reprezintă dezvoltare durabilă pentru aceste gospodării. un tip de dezvoltare ce caută să ofere „controlul asupra deciziilor şi a resurselor grupurilor comunitare.”462 În alte tipuri Cu toate că imaginea prezentată de susţinătorii acestei de proiecte, persoanele sărace sunt considerate o problemă abordări este atrăgătoare, impactul la nivel mondial al socială ce trebuie soluţionată de către experţi înzestraţi cu proiectelor DCP este unul mixt, inclusiv în cazul celor din competenţe şi resurse, în timp ce teoria dezvoltării comunitare Proiectul de Dezvoltare Rurală (PDR), implementat de Banca participative subliniază faptul că populaţia săracă constituie Mondială în România între 2002 şi 2006 (vezi Caseta 45). o resursă cheie pentru propria dezvoltare. Astfel, susţinătorii Pornind de la evidenţele adunate, se pot trage o serie de lecţii: • DCP afirmă că cei nevoiaşi au capacitatea necesară pentru „a se organiza eficient ca să ofere bunuri şi servicii ce răspund Mecanismele participative de direcţionare a nevoilor lor stringente … în cazul în care beneficiază de reguli resurselor sunt utile doar atunci când proiectele clare, acces la informaţii şi sprijin adecvat.”463 vizează comunităţile sărace, nu gospodăriile sărace dispersate. Cu alte cuvinte, direcţionarea teritorială Abordarea DCP este fondată pe un model logic explicit de poate fi una progresivă, însă acest lucru este rareori administrare a resurselor, activităţilor şi rezultatelor, ce valabil în cazul adresării gospodăriilor sărace în trebuie urmărit în momentul implementării unui astfel de general.464 Mai mult, unele studii au relevat faptul proiect pentru a obţine rezultatele dorite (Schema 9): că eficacitatea direcţionării teritoriale depinde • Resursele includ resursele necesare implementării proiectului şi eforturile ce trebuie depuse pentru a schimba cadrul legislativ şi politic la nivel local. şi de plasarea persoanelor sărace într-un spaţiu participativ creat de intervenţiile DCP, prin urmare dacă nivelul de incluziune a săracilor nu este unul consistent, adresarea unor astfel de programe va fi Important este faptul că modul în care sunt distribuite sortită eşecului.465 Un alt studiu arată că populaţia şi folosite resursele se decide de către comunitate, în săracă poate fi vizată în mod eficient de un mecanism baza nevoilor comunităţii. participativ dacă agenţiile finanţatoare îşi desfăşoară • Se aşteaptă ca efectul acestui mod de utilizare a resurselor să fie, pe de-o parte, îmbunătăţirea infrastructurii (ceea ce va creşte calitatea vieţii sau chiar activitatea într-un ritm adecvat, cu o monitorizare eficientă şi mijloace de evaluare. În cazul în care finanţatorii deţin „o experienţă redusă în ceea ce priveşte abordările participative” şi se confruntă veniturile pe termen lung) şi, pe de alta, schimbarea cu „nevoia de a obţine rezultate rapide şi vizibile”, cadrului legislativ şi politic (cu impact asupra normelor/ rezultatele vor fi dezastruoase.466 461 Klugman (2002) și Mansuri şi Rao (2013). 462 Klugman (ed, 2002:303). 463 Klugman (ed, 2002:303). 464 Wassenich şi Whiteside (2004: 82). 465 Mansuri şi Rao (2004:17) şi Banca Mondială (2005: 23). 466 Platteau (2002:10). 284 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI SCHEMA 9: Schema rezultatelor din cadrul unei intervenţii de dezvoltare comunitară participativă (DCP) sprijinite de Banca Mondială OUTPUT OUTCOME Acces crescut al comunităților la infrastuctura de bază, servicii și activități generatoare de venit Comunități împuternicite Un mediu legislativ și de politici favorabil, alături de Control al comunității și management instituții puternice ale administrației publice locale. al deciziilor și resurselor INPUT IMPACT Resurse pentru finanțarea dezvoltării capacității la nivel comunitar pentru pregătirea și implementarea planurilor Dezvolatrea susținută și impact pozitiv asupra vieții de dezvoltare în acord cu prioritățile comunitare. persoanelor sărace Sprijin pentru consolidarea mediului legislativ și de politici, alături de instituțiile administrației publice. Sursa: Banca Mondială (2005: 57). • Evidenţele referitoare la împuternicirea populaţiei prin astfel de proiecte nu sunt, nici ele, convingătoare. Ceea ce sună bine în teorie, nu funcţionează întotdeauna comunităţii care poate administra şi supraveghea proiectele de investiţii (de exemplu, colectarea fondurilor pentru reparaţii sau pentru consum şi în practică fiindcă progresele depind de motivarea individual şi penalizarea gospodăriilor care nu plătesc autorităţilor locale să susţină abordarea DCP (vezi sau nu îşi îndeplinesc obligaţiile).468 evidenţele evaluării PDR România din Caseta 45).467 În concluzie, persoanele sărace şi alte grupuri vulnerabile • Sustenabilitatea mult lăudată a abordării DCP pare să depindă şi ea foarte mult de modul de implementare. Sustenabilitatea investiţiei atinge nivelul maxim ar trebui împuternicite prin creşterea accesului la informaţii şi participarea la procesul decizional. Sunt necesare trei măsuri cheie pentru ca acest lucru să devină realitate: (i) când se implementează mici proiecte de infrastructură în următoarele situaţii: (i) în comunităţile în care la nivel local, abordarea participativă ar trebui integrată gospodăriile sunt cele care aleg tipul şi locaţia automat în aceste proiecte, cu accent pe incluziunea investiţiei; (ii) când sunt implicate în proiect ONG-urile celor săraci şi vulnerabili; (ii) guvernul ar trebui să ofere şi persoanele ce pot creşte nivelul de comunicare în autorităţilor locale relevante şi populaţiei vizate asistenţă cadrul comunităţii şi accesul persoanelor defavorizate tehnică privind implementarea şi managementul acestor la informaţii şi procesele decizionale; (iii) când atât proiecte; (ii) autorităţile locale ar trebui instruite pentru autorităţile, cât şi cetăţenii beneficiază de instruire a înţelege importanţa incluziunii categoriilor sărace şi cu privire la modul adecvat de utilizare, întreţinere şi vulnerabile în procesele decizionale (inclusiv în formularea exploatare a infrastructurii (precum sistemele de apă/ şi implementarea proiectelor mici de investiţii). canalizare); (iv) când există o organizaţie la nivelul 467 Potete (2003) 468 Sara şi Katz (2000), Mansuri şi Rao (2004) Participare socială | 285 CASETA 45 Evaluarea Proiectului de Dezvoltare Rurală, către autorităţile locale. Mai mult, aproximativ o 2002-2006 cincime dintre ei au afirmat că au fost implicaţi în deciziile legate de aceste investiţii. Cu toate Descrierea proiectului: Proiectul de Dezvoltare Rurală acestea, se remarcă variaţii semnificative în (PDR), implementat în perioada 2002-2006, a avut ceea ce priveşte nivelul de informare a respondenţilor. drept scop creşterea capacităţii de dezvoltare rurală În satele cu sub-proiecte de infrastructură, informaţiile a autorităţilor din cinci judeţe (Sălaj, Dolj, Botoşani, au fost diseminate în mai mare măsură decât în satele Tulcea şi Călăraşi) şi 100 de comune din cadrul acestor lipsite de orice investiţii. Mai mult, persoanele sărace şi judeţe, precum şi acordarea unor granturi de investiţii cele vârstnice au fost mai puţin informate decât restul (în domeniul apei şi drumurilor). Granturile acordate populaţiei. În general, persoanele cu un nivel de educaţie au fost concepute pentru a „facilita învăţarea practică, mai scăzut au participat într-o mai mică măsură la îmbunătăţind în paralel nivelul de trai al locuitorilor din procesul de luare a deciziilor. mediul rural.” A trebuit ca autorităţile locale – atât la nivelul judeţelor, cât şi al comunelor – „să stabilească Împuternicirea şi participarea la întâlnirile publice: priorităţi şi strategii de investiţii, să aleagă dintr-o listă PDR pare să fi avut un impact direct pozitiv atât asupra de tipuri şi tehnologii de infrastructură şi să coordoneze participării (la întâlnirile publice), cât și în ceea ce implementarea, exploatarea şi întreţinerea investiţiilor.” privește împuternicirea persoanelor. Mai mult, proiectul Obiectivele finale au fost: „(i) creşterea eficienţei pare să fi avut efecte indirecte asupra gradului de procesului decizional şi a managementului autorităţilor încredere şi informare, chiar şi atunci când se păstrează locale; (ii) o mai mare responsabilizare a autorităţilor faţă constante caracteristicile individuale (precum sexul, de cetăţeni şi grupurile comunitare şi creşterea implicării venitul şi educaţia), caracteristicile comunitare şi nivelul acestora din urmă în procesul de luare a deciziilor; (iii) iniţial al aspectelor studiate (participare, împuternicire, creşterea eficacităţii autorităţilor locale în ceea ce priveşte încredere şi informare). În plus, analizând mecanismele obţinerea unor beneficii investiţionale pentru beneficiari.” din spatele schimbărilor, se poate observa că îmbunătăţirea participării pare a se datora schimbării Structura evaluării: În vederea evaluării proiectului, s-a comportamentului autorităţilor (care au devenit mai avut în vedere o structură elaborată, cu realizarea unui dispuse să invite sătenii la întâlnirile publice), în timp studiu iniţial în 2002 şi a unuia de evaluare în 2006, ce împuternicirea locuitorilor pare să fi fost influenţată care au vizat atât localităţile din proiect, cât şi unele de participarea la procesul decizional din cadrul PDR comune de control (cu şanse similare de a lua parte la şi chiar de o bună informare cu privire la modul în care program), şi au fost elaborate instrumente de cercetare s-au luat deciziile la nivelul PDR. concepute pentru colectarea datelor la nivel de comună, sat şi gospodărie/ individual. Sustenabilitatea investiţiei: În teorie, unul dintre avantajele abordării DCP este sustenabilitatea investiţiilor, Performanţa direcţionării: În cadrul comunelor din PDR, în condiţiile în care cetăţenii sunt mai dornici să le majoritatea sub-proiectelor de infrastructură rutieră au întreţină şi să efectueze lucrări publice. Totuşi, evaluarea fost implementate în centrele administrative care aveau impactului nu prezintă rezultate clare în acest sens. deja drumuri mai bune şi acces mai mare la instituţii decât Deşi autorităţile publice par a fi mai dispuse să implice alte sate. Există câteva posibile explicaţii ale acestui fapt. comunităţile în astfel de activităţi, rata participării nu a De exemplu, este posibil ca populaţia acestor sate să fi crescut semnificativ în comunităţile din proiect. fost mai bine reprezentată la nivel administrativ local şi/ sau să fie mai numeroasă. Un alt motiv poate fi faptul Impactul asupra bunăstării: Având în vedere perioada că de aceste drumuri beneficiază nu numai populaţia scurtă în care s-a implementat PDR şi suma mică centrelor administrative, ci şi locuitorii din alte sate. investită în infrastructură, evaluarea nu a relevat niciun impact major asupra bunăstării beneficiarilor (cu excepţia Informarea şi participarea la activităţile PDR: Datele gradului de conectare la reţeaua de alimentare cu apă). actuale arată că aproximativ jumătate din respondenţii sondajului au fost informaţi despre proiect, în principal de Sursa: Grigoraş (2015). 286 | POLITICI ADRESATE POPULAŢIEI 2.7.5. Creşterea Braille, caractere de mari dimensiuni, limbaj mimico-gestual sau subtitrare, niciunul dintre acestea nefiind răspândit în accesului la informaţii şi România. Aşadar, responsabilii de politici ar trebui să aibă în vedere următoarele acţiuni: (i) furnizarea unor informaţii cunoştinţe prin inovare accesibile în toate domeniile cu privire la politicile publice, socială servicii şi bunuri şi dezvoltarea unor tehnologii care să elimine barierele de comunicare în cazul tuturor grupurilor vulnerabile, precum şi (ii) crearea unor puncte de informare Potrivit Cadrului strategic comun (CSC) al UE,469 acţiunile accesibile persoanelor cu dizabilităţi, cât mai aproape de ce se încadrează în obiectivul tematic al incluziunii sociale domiciliul acestora, de exemplu, prin creşterea numărului (şi ar trebui aliniate la acţiunile enumerate în cadrul obiectivelor a formării) interpreţilor în limbajul mimico-gestual şi acces la tematice de dezvoltare a TIC, creştere a competitivităţii materiale uşor de citit, în Braille şi audio. întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi investire în Persoanelor cu dizabilităţi, în mod special, va trebui să li se educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii. Fondul asigure un mediu lipsit de bariere. Această categorie este Social European470 promovează inovarea socială în toate puternic afectată de lipsa accesibilităţii, de exemplu, la nivelul sectoarele ariei sale de competenţă, iar statele membre sunt locuinţelor şi al comunicării, mai ales în mediul rural sau zonele invitate să identifice iniţiative de inovare socială care răspund urbane defavorizate. Aceasta limitează mobilitatea persoanelor unei nevoi efective. Inovarea socială presupune formularea cu dizabilităţi, dar şi accesul lor la informaţii, rămânând astfel în şi aplicarea unor noi idei (produse, servicii şi modele) cu afara unei game variate de oportunităţi şi servicii. scopul de a elimina provocările sociale din diverse domenii, cum ar fi cel al incluziunii sociale. Inovaţiile sociale din sfera Agenda digitală pentru Europa prezintă opţiunile reţelelor de socializare pot consolida autonomia cetăţenilor, tehnologice de creştere a participării grupurilor vulnerabile pot asigura accesul grupurilor vulnerabile la informaţii şi la nivelul societăţii. Pe lângă formele de participare aduse servicii sociale, dar şi la piaţa muncii, şi pot spori participarea până acum în discuţie, inovaţiile tehnologice din ultimii acestor categorii la nivelul societăţii. În consecinţă, asigurarea 20 de ani au deschis calea către noi tipuri de participare, accesului la Internet pe întreg teritoriul ţării şi sprijinirea care fie se manifestă integral în mediul virtual, fie îmbină dezvoltării competenţelor digitale reprezintă factori cheie prezenţa online cu activităţi în spaţiul fizic. Deşi aceste noi favorabili inovării sociale. forme de participare pot creşte numărul de cetăţeni activi şi pot încuraja participarea, mai ales în situaţiile în care acest Noile tehnologii, TIC şi serviciile inovatoare lipsesc aproape lucru era dificil în trecut, pot implica şi costuri de acces prea cu desăvârşire în sectorul social. În perioada 1995-2005, ridicate pentru unele grupuri vulnerabile. utilizarea acestor tehnologii a cunoscut o răspândire rapidă în multe sectoare din România, urmată de o scădere dramatică În primul rând, pentru a putea accesa Internetul şi a participa din cauza neconcordanţelor legislative, lipsei fondurilor şi la mediul online, trebuie să fie disponibilă infrastructura fizică. reducerii numărului de profesionişti în sistem. Toate acestea Aceasta nu constituie neapărat o barieră în România – cu au contribuit la adoptarea, la nivelul cercetării, mai degrabă a excepţia, poate, a zonelor celor mai izolate – având în vedere unei strategii de „subzistenţă” decât a unei gândiri inovatoare că, la finele lui 2013, 90% dintre locuinţele din România şi revoluţionare, mai ales în sectorul social. aveau acces la conexiune fixă în bandă largă (comparativ cu media UE de 97%). Chiar şi în mediul rural, acest tip de Sunt necesare investiţii pentru a spori accesul tuturor conexiune era disponibil în 78% dintre gospodării.471 grupurilor vulnerabile la informaţii şi cunoştinţe în formate cât mai diversificate. Într-un mod sau altul, toate formele În al doilea rând, există problema costului financiar de participare presupun costuri, iar accesul la informaţii nu individual. Pentru a putea accesa Internetul şi a participa constituie o excepţie. E nevoie de timp şi/sau bani pentru a la mediul online, trebuie să deţii un calculator conectat la accesa sursele de informaţii. Unele persoane pot avea un Internet, lucru ce implică nişte costuri. Aceste costuri se acces redus la informaţii fiindcă nu ştiu să citească sau au pot dovedi prea mari pentru mulţi români, în condiţiile în nevoie de o prezentare într-un format special, cum ar fi în care jumătate dintre cei cu risc de sărăcie şi excluziune 469 Comisia Europeană, SWD(2012) 61 final, Partea II, Bruxelles, 14 martie 2012. 470 Propunere de regulament privind FSE, COM (2011) 607 final. 471 /ec.europa.eu/digital-agenda/en/country/romania. https:/ Participare socială | 287 socială nu îşi permit un calculator, iar 42%, servicii de calculatoarele reprezintă un mijloc ineficient de a asigura Internet. Datele Agendei digitale relevă faptul că 56% incluziunea şi participarea acestora. Mai mult, majoritatea dintre gospodăriile din România deţineau un abonament de utilizatorilor români accesează Internetul doar pentru a se Internet în bandă largă la finele lui 2013, mult sub media UE informa sau a socializa şi foarte puţini în scopul participării (76%), dar peste nivelul înregistrat la sfârşitul lui 2012. economice, sociale, culturale sau politice (de exemplu, prin comerţ online, vânzări online, căutarea unui loc de Nu în ultimul rând, există şi un cost educaţional. Chiar dacă muncă, învăţare online, e-sănătate sau e-guvernare). Acest o persoană are acces la un calculator conectat la Internet, tipar comportamental reflectă nu numai preferinţele şi trebuie să deţină cunoştinţe de operare a acestuia pentru competenţele populaţiei, ci şi proasta dezvoltare a serviciilor a putea accesa Internetul şi a participa la mediul virtual. de e-guvernanţă. Foarte puţine servicii publice sunt Aceasta nu constituie neapărat o problemă pentru generaţia actualmente disponibile online, iar nivelul lor de sofisticare mai tânără, însă poate fi un obstacol insurmontabil cel este relativ redus.472 Strategia naţională de e-guvernare puţin pentru unele persoane vârstnice din mediul rural, mai (e-România) cuprinde obiective ambiţioase (promovarea ales dacă acestea nu au utilizat niciodată un calculator. În transparenţei, creşterea eficienţei administrative prin 2013, 45% dintre români au declarat că intră pe Internet reducerea costurilor şi a birocraţiei, asigurarea accesului cel puţin săptămânal (utilizatori regulaţi), mult sub media larg şi permanent la informaţii şi servicii publice şi UE de 72%. 42% din populaţie nu a folosit niciodată prevenirea corupţiei cu ajutorul instrumentelor digitale), însă Internetul – mai puţin ca în 2012, dar încă mult peste media se aplică în continuare doar la nivel teoretic. Toate acestea UE de 20%. Per ansamblu, populaţia deţine competenţe denotă faptul că Guvernul României nu depune suficiente digitale foarte reduse, iar nivelul este şi mai scăzut în cazul eforturi pentru a conecta populaţia la economia bazată pe grupurilor dezavantajate, ceea ce înseamnă că Internetul şi cunoaştere şi pentru a deschide calea inovării sociale. CASETA 46 Dezvoltare comunitară prin inovare socială – În ceea ce priveşte grupurile vulnerabile, Un exemplu de bună practică impactul cel mai vizibil a fost asupra copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 15 ani şi asupra Proiectul de economie bazată pe cunoaştere (EBC), tinerilor de 16-24 de ani. Indiferent de factori implementat în perioada 2006-2012 de Ministerul precum situaţia economică a familiei, etnie (romii Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi finanţat sunt suprareprezentaţi statistic în aceste comunităţi), de Banca Mondială, a creat o legătură benefică între nivelul de educaţie, statutul ocupaţional al părinţilor dezvoltarea TIC şi incluziunea socială. Proiectul a vizat sau dotările gospodăriei, copiii şi tinerii din aceste 255 de comune şi oraşe mici, selectate în funcţie de comunităţi folosesc calculatorul şi Internetul în mod deficitul identificat la nivelul cunoştinţelor. Proiectul regulat, cu o rată comparabilă cu media europeană (70 a dus la creşterea gradului de deţinere, acces şi – 80%). Aceşti tineri posedă competenţe digitale mai utilizare a competenţelor digitale de către cetăţeni, bune decât restul populaţiei, fiind puternic implicaţi în firme şi servicii publice locale. Iniţial dezavantajate, diverse acţiuni comunitare. În plus, tinerii au dezvoltat comunităţile implicate în proiect au ajuns să înregistreze o preferinţă pentru mijloacele online de informare valori ale indicatorilor referitori la cunoştinţe egale sau şi interacţionare cu autorităţile publice. Principalul peste media naţională. În aceste comunităţi, serviciile determinant al acestui comportament îl reprezintă publice locale (inclusiv cele sociale) s-au dezvoltat, dotarea cu TIC a şcolilor şi numărul mult mai mare al serviciile online locale s-au multiplicat (rata de utilizare lecţiilor asistate de calculator. Aşadar, proiectul EBC fiind semnificativ mai ridicată decât la nivel naţional), este un model de inovare socială ce recurge la TIC iar infrastructura socială s-a extins şi modernizat pentru a încuraja incluziunea socială şi a asigura şanse considerabil. În prezent, multe din aceste comunităţi se egale grupurilor vulnerabile, mai ales copiilor, tinerilor, numără printre cele cu cea mai ridicată rată de utilizare femeilor, romilor şi persoanelor cu dizabilităţi. a fondurilor europene pentru dezvoltare. Sursa: Stănculescu și Aprahamian (2013). 472 Astfel, în 2013, doar 5% din populaţia de 16-74 de ani a folosit serviciile de e-guvernanţă (faţă de 41% în UE-27). Ac eastă pag ină a fo st l ăsa tă g oal ă în mo d in ten țion at 3. POLITICI ZONALE 3 POLITICI ZONALE 3.1. Dimensiunea geografică a sărăciei Guvernul ar trebui să aibă ca obiectiv reducerea inegalităţilor geografice printr-o mai bună definire a zonelor urbane şi rurale şi prin dezvoltarea unor soluţii instituţionale pentru administrarea zonelor urbane funcţionale care să permită oraşelor dinamice să îşi lărgească masa demografică şi economică. Calitatea vieții în comunitățile rurale ar trebui să crească prin îmbunătățirea accesului la servicii și infrastructură de bază de calitate, explorând, în același timp posibilitatea unei reforme administrative a localităților rurale. Nu în ultimul rând, este necesar un program care să ofere mai multe resurse şi asistenţă oraşelor mici recent declarate şi oraşelor foarte mici. Obiective principale Dimensiunea geografică a sărăciei 3.1.  292 3.1.1. Reducerea inegalităţilor geografice 292 3.1.2. Îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile rurale 297 3.1.3. Îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile urbane mici 308 292 | POLITICI ZONALE Dimensiunea geografică a sărăciei 3.1.  Sărăcia are o puternică dimensiune geografică în România, special cele situate mai aproape de graniţă, sunt în general prin urmare unul dintre principalele obiective ale guvernului mai puţin dezvoltate. Într-o oarecare măsură, dezvoltarea ar trebui să fie asigurarea unei alocări a resurselor în funcţie deficitară a acestor regiuni poate fi atribuită schimburilor de distribuirea geografică a nevoilor la nivelul ţării, în plan comerciale limitate dintre România şi ţări precum Ucraina, regional, judeţean şi local. În acest sens, secţiunea de faţă Moldova sau Bulgaria şi distanţei lor faţă de graniţa de vest, dezbate modul în care este distribuită sărăcia pe teritoriul pe unde trec 70% din exporturile României. După cum ţării şi analizează posibile modalităţi de reducere a acestor se menţionează şi în proiectul de Strategie de dezvoltare inegalităţi geografice. teritorială a României, Munţii Carpaţi împiedică, la rândul lor, accesul localităţilor din est şi sud la pieţele occidentale. 3.1.1. Reducerea Un alt tipar geografic, aşa cum reiese din Harta 5, este dat de importanţa oraşelor în ceea ce priveşte impulsionarea inegalităţilor dezvoltării. De obicei, cu cât este situată mai aproape de un oraş dezvoltat, cu atât este mai dezvoltată localitatea. geografice Aşadar, este esenţial să crească accesul la centrele urbane dinamice, aceasta fiind una dintre cele mai eficiente soluţii, În cadrul său financiar multianual pentru perioada 2014– ce permite unui număr mai mare de cetăţeni să profite de 2020, UE a alocat un buget de un trilion de euro sprijinirii oportunităţile oferite de astfel de oraşe (precum locuri de creşterii şi a locurilor de muncă, precum şi reducerii sărăciei muncă, educaţie, servicii medicale, cultură şi divertisment). şi excluziunii sociale. Succesul depinde de elaborarea În cazul României, hărţile sărăciei474 întocmite de Banca unor politici şi programe adecvate şi de adresarea eficientă Mondială în 2013 confirmă informaţiile disponibile cu privire a acestora. Hărţile sărăciei pot oferi, acum, informaţii la sărăcia înregistrată la nivelul ţării, relevând totodată noi mai detaliate decât în trecut despre variaţiile sărăciei date. De exemplu, din studiile anterioare reiese că regiunea la nivel naţional, putând astfel îmbunătăţi procesul de Nord-Est prezintă cele mai ridicate rate ale sărăciei, harta alocare a resurselor. Hărţile pot, de asemenea, determina sărăciei la nivel judeţean (Harta 6) confirmând faptul că responsabilii de politici să acorde o atenţie mai mare celui toate cele şase judeţe din regiune se confruntă cu un risc mai eficient mod de alocare a resurselor, în ideea de a crescut de sărăcie. În schimb, regiunea Sud este eterogenă, creşte nivelul de trai, prin vizarea fie a zonelor sărace, fie a cuprinzând judeţe cu rate foarte ridicate ale sărăciei, populaţiei nevoiaşe. Deşi cea mai potrivită combinaţie de precum Călăraşi şi Teleorman, şi judeţe cu rate ale sărăciei abordări variază de la o ţară la alta, hărţile oferă informaţii relativ scăzute, cum este Prahova. În mod similar, în judeţul importante care ajută responsabilii de politici să găsească Cluj se înregistrează a doua cea mai mică rată a sărăciei din cea mai bună soluţie. România (după Bucureşti), însă în judeţele învecinate din Indicele dezvoltării umane locale (LHDI),473 conceput în regiunea Nord-Vest (Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj şi scopul măsurării nivelului general de dezvoltare în fiecare Satu Mare) sărăcia atinge un nivel superior mediei naţionale. localitate dintr-o anumită ţară, arată că sărăcia comunitară Identificarea judeţelor în care rata sărăciei este mai mare are o puternică dimensiune geografică în România. Aşa poate ajuta responsabilii de politici să direcţioneze mai cum reiese din Harta 5, localităţile din estul şi sudul ţării, în eficient resursele în scopul dezvoltării şi reducerii sărăciei. 473 LHDI măsoară capitalul total al unităţilor administrative rurale şi urbane din România, din perspectiva a patru dimensiuni: (i) capital uman, (ii) capital de sănătate, (iii) capital vital şi (iv) capital material. Capitalul uman se măsoară prin indicatorul referitor la stocul de educaţie, la nivel local (pentru populaţia de 10 ani şi peste). Capitalul de sănătate se măsoară ca speranţa de viaţă la naştere, la nivel local. Capitalul vital se măsoară în baza vârstei medii a populaţiei adulte (de 18 ani şi peste). Nu în ultimul rând, capitalul material este măsurat printr-un scor factorial compus din trei indicatori ce ţin de nivelul de trai: (i) dimensiunea suprafeţei locuibile, (ii) numărul de automobile personale la 1.000 de locuitori şi (iii) distribuţia gazelor pentru consum casnic în respectiva unitate teritorială. Cele patru valori ale dimensiunii capitalului comunitar sunt agregate prin calcularea unui alt scor factorial (Ionescu-Heroiu et al, 2013a). 474 Pentru mai multe detalii privind metodologia de creare a hărților sărăciei la nivelul comunității prin combinarea datelor de sondaj cu cele de recensământ a se vedea Elbers et al (2003) și Elbers et al (2004). Dimensiunea geografică a sărăciei | 293 HARTA 5: Indicele dezvoltării umane locale pentru 2011 Regiuni Indicele dezvoltării umane locale (LHDI) 2011 Foarte sărace Sărace Mediu scăzut dezvoltate Mediu dezvoltate Mediu ridicat dezvoltate Dezvoltate Foarte dezvoltate Sursa: Banca Mondială (Ionescu-Heroiu et al, 2013a: 109). 294 | POLITICI ZONALE HARTA 6: Rata riscului de sărăcie şi numărul de persoane sub pragul sărăciei în 2012, la nivel judeţean (mii) Rata sărăciei înregistrează variaţii semnificative, fiind mai ridicată în regiunea Nord- Est şi de-a lungul graniţei de sud. Numărul cel mai mare de persoane sărace se întâlneşte în Nord-Est, dar în unele zone cu o rată scăzută trăiesc totuși multe persoane sărace. Sursa: Estimări realizate de Banca Mondială folosind datele Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011 şi ale anchetei EU- SILC 2012, colectate de Institutul Naţional de Statistică. Notă: Riscul de sărăcie este definit în baza standardului UE de 60% din venitul median pe adult echivalent la nivel naţional, după transferurile sociale. Dimensiunea geografică a sărăciei | 295 Adresarea zonelor sărace se poate face eficace doar dacă la disparităţile geografice). Ratele mortalităţii infantile şi se acordă prioritate acelor zone care înregistrează nu numai a copiilor sub 5 ani au fost întotdeauna mult mai ridicate o rată ridicată a sărăciei, ci şi un număr mare de persoane în rândul copiilor de la ţară decât al celor de la oraş.477 În sărace. Responsabilii de politici sunt atenţi atât la zonele mediul rural, infrastructura a fost mereu mai slab dezvoltată cu un nivel ridicat al sărăciei, cât şi la cele cu cel mai mare şi de mai proastă calitate. Accesul la învăţământul secundar număr de persoane sărace. Aceşti doi indicatori nu sunt superior, serviciile medicale şi sociale este mult mai limitat identici: zonele extrem de sărace pot avea o densitate în localităţile rurale. În general, gospodăriile din mediul demografică redusă, în timp ce oraşele mari tind să aibă rural sunt situate mult mai departe de un liceu sau spital rate scăzute ale sărăciei, dar un număr important de important decât locuitorii din mediul urban (vezi şi capitolele persoane sărace din cauza populaţiei mari. De exemplu, în Educaţie şi Sănătate). Prin urmare, următoarea secţiune a ciuda unei rate a sărăciei mai scăzute, judeţul Cluj are mai acestui capitol va analiza calitatea vieţii din zonele rurale mulţi locuitori expuşi riscului de sărăcie decât Sălajul, iar şi comunităţile urbane mici, precum şi fondurile europene în Bucureşti trăiesc mai multe persoane cu risc de sărăcie disponibile pentru finanţarea dezvoltării comunitare. decât în 14 judeţe. Hărţile sărăciei sugerează o altă abordare Actuala definiţie administrativă a zonelor rurale şi a celor privind alocarea resurselor în vederea reducerii sărăciei, urbane trebuie îmbunătăţită, din perspectiva noilor zone abordare ce ia în calcul faptul că multe persoane sărace suburbane sau periurbane ce continuă să fie considerate trăiesc în zone relativ înstărite. Ambele hărţi ilustrează clar zone rurale. În Raportul privind dezvoltarea globală 2009: faptul că regiunea Nord-Est – în special Botoşani, Iaşi şi remodelarea geografiei economice,478 Banca Mondială a Suceava – prezintă atât o rată ridicată a sărăciei, cât şi un propus o metodologie unitară pentru măsurarea urbanizării număr mare de persoane nevoiaşe şi ar trebui să i se acorde (indicele de aglomerare). Potrivit acestui indice, teritoriul prioritate pe fiecare criteriu. României este urban în proporţie de aproximativ 65% şi Regiunile Nord-Est şi Sud ale ţării înregistrează valori rural în proporţie de 35% în cazul în care zonele suburbane mai slabe decât alte zone la aproape toţi indicatorii socio- sau periurbane (cunoscute şi ca „zone urbane funcţionale”) economici, mai ales în mediul rural. Ca o regulă generală, sunt definite drept urbane. Raportul din 2014 al Băncii în România, cu cât proporţia populaţiei rurale este mai Mondiale, Oraşe competitive: remodelarea geografiei mare, cu atât este mai adâncă sărăcia în regiunea sau economice a României,479 indică faptul că, deşi populaţia judeţul respectiv.475 Aşadar, disparităţile interregionale ţării s-a diminuat între 1990 şi 2010, inclusiv în cele sunt, în principal, rezultatul marilor discrepanţe dintre mai mari centre urbane, unele localităţi au înregistrat o zonele urbane şi cele rurale. Un studiu realizat recent creştere a populaţiei. Aşa cum ilustrează şi harta de mai de Comisia Europeană arată cât se poate de clar faptul jos, cea mai mare creştere demografică a avut loc în zonele că decalajul rural-urban este mai accentuat în România periurbane ale oraşelor mari şi dinamice (Harta 7). Pentru decât în ţările din Europa de Vest.476 După 1989, odată a deveni motoare de creştere, oraşele, în special cele mai cu realizarea primelor schimbări structurale în România, dinamice, trebuie definite ca zone urbane funcţionale. În decalajul urban-rural s-a adâncit, mediul rural ocupând în caz contrar, există riscul subminării chiar şi a celor mai mod vădit o poziţie tot mai dezavantajată. Zonele rurale bune strategii locale şi al obţinerii, în final, a unor rezultate sunt caracterizate printr-o incidenţă a sărăciei monetare nesatisfăcătoare în domeniul dezvltării. mai mare decât în mediul urban (vezi secţiunea referitoare 475 Sandu (1999 and 2011), Sandu et el (2009). 476 Bertolini et al (2008). 477 De exemplu, în 2013, rata mortalităţii infantile era de 10,4 născuţi-vii la 1.000 de locuitori în mediul rural, comparativ cu 6,8 în mediul urban (Institutul Naţional de Statistică, Tempo Online, https:/ /statistici.insse.ro/shop/). 478 Banca Mondială (2009). 479 Ionescu-Heroiu et al (2013a). 296 | POLITICI ZONALE HARTA 7: Marile oraşe cu zone urbane funcţionale Rezultatele Recensământului din 2011 i-au determinat pe mulţi să vorbească despre măsuri politice care să vizeze migraţia dinspre mediul urban spre cel rural, înregistrată în România. O analiză a datelor arată însă că, în mare parte, această migraţie de la oraş spre sate se datorează, de fapt, mutării populaţiei în suburbiile oraşelor Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Iaşi şi Ploieşti, majoritatea acestor suburbii fiind, în continuare, definite în mod eronat drept zone rurale. Sursa: Banca Mondială, (Ionescu-Heroiu et al, 2013a: 22). Dimensiunea geografică a sărăciei | 297 Responsabilii de politici trebuie, de asemenea, să identifice financiar şi fizic la infrastructura şi serviciile de bază; (iii) şi să implementeze mecanisme instituţionale adecvate calitatea infrastructurii şi serviciilor de bază. Fiecare dintre pentru gestionarea zonelor urbane funcţionale, care să aceste aspecte va necesita un răspuns politic adaptat. permită oraşelor dinamice (sau polilor de creştere) să îşi lărgească masa demografică şi economică. Un studiu A. Disponibilitatea fizică a al Băncii Mondiale480 a propus înfiinţarea unor agenţii infrastructurii şi serviciilor de bază de dezvoltare metropolitană, similare Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională ale României, care ar urma să în mediul rural planifice şi să administreze zonele urbane funcţionale, dar În România, există un decalaj pronunţat între mediul urban şi să implementeze proiecte la nivel metropolitan. Pentru şi cel rural la nivelul disponibilităţii fizice a infrastructurii ca zonele urbane funcţionale dinamice să devină motoare şi serviciilor de bază, comunităţile rurale aflându-se într-o economice în regiunile în care sunt situate, responsabilii de poziţie extrem de dezavantajată din acest punct de vedere. politici ar trebui să le ajute să îşi extindă masa economică Totuşi, se observă variaţii în funcţie de tipul infrastructurii şi demografică. Este, de asemenea, important ca un număr sau al serviciilor. Având în vedere actualul decalaj între cât mai mare de persoane să aibă acces la oportunităţile mediul rural şi cel urban, responsabilii de politici trebuie să pe care le oferă aceste oraşe (precum locuri de muncă, extindă rapid oferta de servicii şi infrastructuri de bază în educaţie, servicii medicale, cultură, divertisment etc.). Având localităţile rurale. Aceasta va presupune măsuri „tangibile”, în vedere că aceşti poli de creştere au atras deja numeroase precum proiecte zonale de investiţii, finanţate în principal noi investiţii, va fi necesar să se extindă sistemele de prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), transport public metropolitan (în mod ideal, către zonele dens Programul Operaţional Regional (POR) şi, într-o oarecare populate şi cu un flux ridicat de navetişti), să se dezvolte o măsură, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare nouă infrastructură de conectare, să se modernizeze şi să se (POIM). Principalele domenii în care ar trebui efectuate întreţină corespunzător infrastructura existentă.481 astfel de investiţii sunt: Reţeaua rutieră: În 2012, întreaga reţea rutieră se întindea 3.1.2. Îmbunătăţirea pe 81.185 de kilometri. Rețeaua de drumuri judeţene şi municipale cuprindea în total 67.298 de kilometri, din care calităţii vieţii în drumurile municipale reprezentau 47%. Densitatea drumurilor comunităţile rurale rurale era de 15 kilometri la 100 km2, adică mai puţin de jumătate din media naţională (35,1). Aceste niveluri de densitate sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Aproape jumătate din populaţie (46%, potrivit Utilităţi de bază: Localităţile rurale se află mult în urma Recensământului din 2011) trăieşte în zonele administrative celor urbane în ceea ce priveşte disponibilitatea utilităţilor rurale. Îmbătrânirea populaţiei rurale şi plecarea la muncă în de bază, precum alimentarea cu apă, canalizarea şi străinătate a multor locuitori de la ţară – în special a tinerilor gazele naturale, o excepţie importantă reprezentând-o şi femeilor – duc la adâncirea sărăciei din mediul rural. însă curentul electric, care este disponibil practic în toate locuinţele din mediul rural. În 2012, doar 13% (2.011) dintre Accesul la infrastructură şi comunităţile rurale erau conectate la reţeaua publică de servicii de bază de calitate în alimentare cu apă potabilă, faţă de 99% dintre oraşe. Doar 4% (616) dintre localităţile rurale erau conectate la sistemul mediul rural public de canalizare, comparativ cu 97% dintre cartierele urbane. În plus, doar 4% (650) dintre comune şi sate aveau Disponibilitatea unor servicii şi infrastructuri de bază fiabile acces la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, spre reprezintă o precondiţie fundamentală pentru asigurarea deosebire de 95% dintre locuinţele urbane. unei bune calităţi a vieţii şi a incluziunii sociale în mediul rural. În această secţiune, vom analiza: (i) disponibilitatea Unităţi preşcolare: Mediul rural este chiar şi mai afectat în fizică a infrastructurii şi serviciilor de bază; (ii) accesul ceea ce priveşte unităţile preşcolare şi şcolile profesionale/ 480 Ionescu-Heroiu et al (2013b). 481 Aceste investiţii ar trebui prioritizate în baza unei atente analize a tendinţelor locale şi regionale şi a unui set de criterii clare (de exemplu, disponibilitatea resurselor necesare pentru întreţinerea şi funcţionarea infrastructurii noi sau a celei modernizate). 298 | POLITICI ZONALE specializate, confruntându-se cu un deficit infrastructural Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor: Nivelul de major. Grădiniţele de aici reprezintă numai 7,4% din totalul implementare a TIC în România rămâne unul foarte scăzut, acestor unităţi înregistrat la nivel naţional în anul şcolar potrivit standardelor europene. În 2012, doar jumătate dintre 2012/2013. În mod similar, în 2011, doar 1% din cele 295 de gospodăriile române aveau cel puţin un calculator şi acces creşe din România erau situate în comunităţi rurale. Lipsa la Internet. Gospodăriile rurale sunt şi mai în urmă, doar acestor unităţi preşcolare în mediul rural împiedică părinţii 32% deţinând un calculator şi numai 28% fiind conectate la copiilor de vârstă preşcolară să se întoarcă la muncă cu Internet. Acesta constituie un decalaj infrastructural major, normă întreagă, ceea ce limitează venitul familiei. ce trebuie eliminat. Şcolile: Numărul total al şcolilor publice a scăzut semnificativ B. Decalajul între mediul rural şi atât în mediul rural, cât şi în cel urban, deşi declinul a fost mult mai accentuat în zonele rurale. Între 1996 şi 2012, cel urban la nivelul accesului la numărul şcolilor urbane a scăzut cu 55%, în timp ce numărul infrastructura şi serviciile de bază şcolilor rurale s-a diminuat cu 85%. În schimb, numărul elevilor a scăzut cu numai 20% în ambele medii, în aceeaşi Populaţia din mediul rural se confruntă, de asemenea, cu perioadă. Chiar dacă populaţia României a urmat o tendinţă numeroase bariere fizice şi financiare în ceea ce priveşte generală descendentă, nici populaţia urbană, nici cea rurală accesarea infrastructurii şi serviciilor de bază. Cel mai bun nu a înregistrat o scădere mai mare de 10% după 1990. răspuns la provocările identificate în această subsecţiune Declinul numărului de unităţi de învăţământ a fost mult este oferit de programele „intangibile”, care se adresează mai precipitat. Se remarcă diferenţe notabile de dinamică categoriilor celor mai vulnerabile. Împreună cu programele între nivelurile de învăţământ. În timp ce numărul unităţilor sociale, PNDR şi Programul Operaţional Competitivitate de învăţământ primar şi secundar s-a înjumătăţit în mediul (POC), acestea pot contribui la creşterea veniturilor în urban, scăderea a fost de 75% în mediul rural. În cazul mediul rural, prin crearea de locuri de muncă şi sprijinirea liceelor, s-a constatat o uşoară creştere a numărului total în diversificării veniturilor, în special pentru persoanele în ambele medii. Mai mult, se estimează că peste 90% dintre vârstă de muncă cu venituri mici (precum şomerii de la ţară şcolile primare şi gimnaziale – dintre care 70% se află în sau micii agricultori). mediul rural – necesită îmbunătăţiri.482 Cu toate acestea, în Reţeaua rutieră: Doar jumătate dintre comune au acces timp ce numărul şcolilor a scăzut, cel al profesorilor a urmat direct la reţeaua rutieră naţională, ceea ce înseamnă că mai mult sau mai puţin tendinţa ratei de cuprindere a elevilor, actuala reţea de drumuri deserveşte doar trei cincimi din reducându-se cu un procent similar. Se observă un bun totalul populaţiei rurale. Aceasta atrage un decalaj major la raport numeric între elevi şi profesori şi nu există disparităţi nivelul accesului, decalaj ce trebuie eliminat. însemnate între mediul urban şi cel rural, cel puţin la nivelul învăţământului preuniversitar. Utilităţi de bază: În ceea ce priveşte accesul financiar la utilităţile de bază, precum apă curentă, canalizare, curent Învăţământul secundar superior: Numărul liceelor agricole a electric şi gaze naturale, statisticile existente nu indică, în scăzut cu peste 80% în ultimii 15 ani şi numai 34 funcţionau termeni nominali, niciun decalaj major între gospodăriile încă în mediul rural în 2011. Lipsa învăţământului agricol din mediul urban şi cele din mediul rural. În realitate, specializat în localităţile rurale atrage managementul prost 66,3% dintre gospodăriile urbane – comparativ cu doar al exploataţiilor agricole şi reduce oportunităţile de câştig 33,6% dintre cele rurale – s-au confruntat cu dificultăţi pentru o serie de categorii profesionale care se confruntă cu şi întârzieri la plata facturilor de utilităţi în 2012. Cu toate venituri mici şi sărăcie. acestea, nu există o analogie numerică perfectă, prin Sănătate: Asemenea şcolilor, numărul clinicilor medicale urmare comparaţiile pot induce în eroare. Disponibilitatea a cunoscut, în România, o tendinţă extrem de negativă, mult mai redusă a acestor servicii în mediul rural face ca şi ca şi numărul cadrelor medicale de altfel. Declinul incidenţa facturilor la utilităţi să fie proporţional mai mică, înregistrat în mediul rural (de 38,9% din 2005) a fost ceea ce poate explica aparenta disciplină a gospodăriilor mai rapid decât la nivel naţional (de 17%). Mai multe rurale (Harta 8). Dacă disponibilitatea acestor servicii ar fi detalii despre decalajul urban-rural sunt disponibile egală, este posibil ca balanţa să încline din nou în favoarea în Secțiunea 2.5.3. Creşterea accesului categoriilor gospodăriilor urbane, având în vedere veniturile mai ridicate vulnerabile la servicii medicale de calitate ale acesora. 482 Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (2012). Dimensiunea geografică a sărăciei | 299 HARTA 8: Ponderea populației cu acces la apă curentă (sus) și canalizare (jos), în 2011 Acces la apă curentă 2011 75.1% - 100% 50.1% - 75% 35.1% - 50% 0% - 35% În general, orașele au acces mai bun la serviciile de bază deoarece beneficiază de efectele economiei de scară. Orașele dezvoltate dau și comunităților învecinate posibilitatea să beneficieze de prosperitatea lor. Acces la canalizare 2011 Acesta este un aspect ce 75.1% - 100% trebuie luat în calcul atunci 50.1% - 75% când se încearcă prioritizarea 35.1% - 50% investițiilor pentru extinderea infrastructurii și a serviciilor 0% - 35% de bază. Sursa: Banca Mondială (Ionescu-Heroiu et al, 2013a: 152). 300 | POLITICI ZONALE Educaţie: În 2011, doar 45,5% dintre copiii sub 4 ani din Trebuie clar îmbunătăţită infrastructura de transport şi mediul rural erau înscrişi la creşă. Mai mult, cei 256.856 de extinsă reţeaua de unităţi sanitare în mediul rural. copii din comune înscrişi la grădiniţă reprezintă numai 80% Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor: Veniturile mici din numărul echivalent înregistrat în mediul urban. La nivel ale majorităţii populaţiei rurale reprezintă principala cauză a naţional, absolvirea învăţământului primar (clasele I-IV) penetrării şi utilizării reduse a Internetului în bandă largă în este satisfăcătoare (peste 90%), fără disparităţi majore între mediul rural. În plus, nivelul competenţelor digitale este, în mediul urban şi cel rural. Cu toate acestea, încep să apară continuare, scăzut în comunităţile rurale, deşi acestea ajung decalaje în ciclul gimnazial (clasele V-VIII), în cazul căruia rapid din urmă restul ţării. Aproximativ 60% din populaţia nivelul de absolvire ajungea, în 2012, la 66% în mediul rural rurală de 16-74 de ani nu a folosit niciodată un calculator şi la 85% în mediul urban, diferenţa lărgindu-se şi mai mult sau Internetul, faţă de 30% din populaţia urbană (în 2013). la finele liceului. În 2013, trei sferturi dintre persoanele cu Totuşi, numărul locuitorilor din comune care au accesat loc de muncă din localităţile urbane aveau studii liceale sau Internetul a crescut de 3,5 ori între 2007 şi 2013, un ritm superioare, în timp ce 42% dintre persoanele ocupate din mult mai alert decât cel înregistrat în rândul locuitorilor de mediul rural deţineau doar studii primare ori secundare sau la oraş. nu aveau niciun fel de studii. Ocuparea forţei de muncă: Decalajul înregistrat în educaţie C. Calitatea infrastructurii şi între mediul urban şi cel rural se reflectă în structura forţei serviciilor de bază în mediul rural de muncă ocupate, având un impact direct asupra nivelului veniturilor şi a oportunităţilor de angajare. În 2013, un sfert Calitatea infrastructurii şi serviciilor de bază din mediul dintre persoanele ocupate din mediul rural erau lucrători rural este la fel de importantă ca şi disponibilitatea şi familiali neremuneraţi, iar o altă treime erau lucrători pe cont accesibilitatea acestora şi nu ar trebui ignorată, deşi este propriu. Ca o comparaţie, în mediul urban, peste 90% din mai greu de fundamentat prin date statistice. Anumiţi forţa de lucru era constituită din salariaţi. indicatori de performanţă (precum realizările în domeniul educaţiei şi sănătăţii din mediul urban în comparaţie cu Sănătate: Pe lângă infrastructura defectuoasă şi numărul cele din mediul rural) pot oferi unele informaţii, deşi în insuficient de cadre medicale, mai ales în mediul rural, determinarea acestor rezultate sunt implicaţi factori multipli. constrângerile financiare limitează, la rândul lor, accesul Cu toate acestea, guvernul trebuie să intensifice eforturile la serviciile de sănătate. În această privinţă, nu există de monitorizare a calităţii infrastructurii şi serviciilor de bază diferenţe semnificative între locuitorii din mediul urban şi şi de îmbunătăţire a acesteia, acolo unde este cazul. Aceste cei din mediul rural, 75,8%, respectiv 74,2% afirmând că nu eforturi ar trebui să vizeze, în principal, implementarea îşi permit astfel de servicii. Cu toate acestea, se remarcă o unor programe care să finanţeze dezvoltarea infrastructurii diferenţă notabilă între cele două medii la nivelul accesului rurale (precum străzi şi utilităţi), dar şi monitorizarea fizic, datorată distanţei foarte mari sau lipsei transportului calităţii serviciilor rurale prin ministerele de resort (cum ar fi public până la serviciile medicale – 5% faţă de 8,2%. Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Educaţiei). TABEL 39: Distribuţia drumurilor publice în funcţie de categorie şi gradul de modernizare, în 2012 Naţional Judeţean Municipal Modernizat 93% 27% 8% Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 6% 45% 16% Pietruit 2% 22% 47% De pământ 0% 6% 28% Sursa: Institutul Naţional de Statistică. Dimensiunea geografică a sărăciei | 301 Reţeaua rutieră: În cazul drumurilor din mediul rural, reţeaua transeuropeană de transport TEN-T, 60% au nevoie calitatea inferioară reprezintă un inconvenient şi mai de reparaţii. Prin urmare, o mare parte a forţei de muncă mare decât disponibilitatea sau accesul fizic. Drumurile din mediul rural nu se poate deplasa spre centrele urbane comunale se află într-o stare mult mai proastă decât în căutare de lucru. Harta 9 indică judeţele cu cel mai drumurile naţionale şi cele judeţene (Harta 9). Doar 8% mare procent de drumuri judeţene şi comunale ce trebuie dintre drumurile rurale sunt modernizate (comparativ cu modernizate. Per ansamblu, potrivit standardelor de cost 93% dintre drumurile naţionale) şi 75% dintre ele sunt ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei drumuri pietruite sau de pământ. În caz de ploi sau ninsori Publice, pentru modernizarea tuturor drumurilor judeţene abundente, multe din aceste drumuri devin impracticabile, de pământ şi a celor pietruite din România ar fi nevoie în jur blocând accesul populaţiei la provizii şi servicii vitale şi de 3,4 miliarde de euro, în timp ce modernizarea drumurilor întrerupând activităţile economice. Din cei 23.000 de judeţene de pământ şi a celor pietruite ar necesita kilometri de drumuri judeţene ce asigură legătura cu aproximativ 4,7 miliarde de euro. Judeţele cu cea mai mare pondere a drumurilor judeţene şi comunale ce necesită modernizare, HARTA 9:  în 2011 Drumuri județene și comunale Botosani % pământ și piatră, 2012 0% - 35% Maramures Suceava Satu Mare 35.1% - 50% Iasi Salaj Bistrita-Nasaud 50.1% - 65% Neamt Bihor Cluj Vaslui Mures Harghita Bacau Arad Alba Covasna Galati Sibiu Vrancea Brasov Timis Hunedoara Buzau Braila Tulcea Prahova Caras-Severin Valcea Arges Gorj Dambovita Ialomita Ilfov Mehedinti Bucuresti Calarasi Olt Constanta Giurgiu Dolj Teleorman Sursa: Institutul Naţional de Statistică. 302 | POLITICI ZONALE Utilităţi de bază: Disponibilitatea fizică extrem de redusă urbane. Legea prevede evaluarea externă a învăţământului a utilităţilor de bază, precum apă curentă, canalizare, românesc, o dată la cinci ani. Un set format din 24 de electricitate şi gaze naturale, limitează discuţiile referitoare indicatori de performanţă – stabiliţi prin Hotărârea de la calitate. Cu toate acestea, este evident că majoritatea Guvern nr. 21 din 2007 – stă la baza acreditării şi evaluării infrastructurii fizice existente are mare nevoie de reparaţii şcolilor. Folosind aceşti indicatori, se calculează un scor sau reconstrucţie. Nivelul de calitate şi fiabilitate al cumulat pentru fiecare şcoală. Concluzia raportului de serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare din evaluare a fost că elevii din mediul rural au acces la o România este, în general, unul scăzut, mai ales în mediul educaţie de calitate inferioară faţă de colegii lor din mediul rural, unde calitatea apei nu îndeplineşte întotdeauna urban şi că guvernul trebuie să intensifice eforturile menite standardele igienice minime. Potrivit master planurilor să elimine decalajul de calitate. regionale ale României din domeniul apei, investiţia Sănătate: Nu există date clare referitoare la standardele de necesară în aceste două sectoare se ridică la aproximativ calitate din cadrul sistemului român de sănătate. În acest 30 de miliarde de euro. Harta 10 prezintă regiunile cu cele domeniu, asigurarea calităţii este încă în fază incipientă mai mari nevoi în această privinţă. (vezi Strategia naţională de sănătate 2014-2020),483 cu Educaţie: Calitatea învăţământului preuniversitar este excepţia laboratoarelor. Standardele de calitate, procedurile mai scăzută în mediul rural decât în cel urban. Conform şi protocoalele pentru unităţile medicale sunt în curs de unui studiu realizat pentru Ministerul Educaţiei Naţionale elaborare, însă evidenţele empirice au arătat nu o dată că nu în 2012, în şcolile rurale indicatorii referitori la calitatea se îndeplinesc nici măcar standardele minime, acolo unde standard înregistrează valori cu 10% mai mici decât în cele există astfel de standarde. HARTA 10: Investiţii necesare în reţeaua de apă şi canalizare, pe regiuni, în 2014 (în mii de euro) Sursa: Master planurile regionale din domeniul apei. 483 Ministerul Sănătății (2014: 36). Dimensiunea geografică a sărăciei | 303 Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor: În general, ales cele cu o populaţie îmbătrânită şi/sau situate în zone România se situează pe o poziţie fruntaşă în ceea ce priveşte izolate (vezi Anexă Tabel 10.1). Recensământul din 2011 a calitatea serviciului de Internet în bandă largă. Potrivit unui identificat un total de 3.172 de sate cu mai puţin de 200 raport recent realizat de Akamai, un important administrator de locuitori, din care aproximativ jumătate (1.610 sate) sunt de conţinut online de la nivel mondial, România ocupă poziţia foarte mici (sub 100 de locuitori). În jur de 3,4% din întreaga a 18-a în lume, cu o viteză medie de conexiune de 9,3 Mbps populaţie rurală (aproximativ 312.000 de persoane) locuieşte în primul trimestru al anului 2014.484 Conform aceluiaşi în sate mici, din care sub 1% locuieşte în satele foarte mici. raport, viteza de penetrare a Internetului în România este Majoritatea acestor sate mici ocupă o poziţie periferică la de asemenea mare, ţara situându-se pe locul şase la nivel nivelul comunelor din care fac parte (fiind situate uneori la mondial în privinţa creşterii trimestriale a conectivităţii în mulţi kilometri de satul central) şi au o populaţie în vârstă bandă largă (peste 4 megabiţi pe secundă). Deşi nu există (Anexă Tabel 10.4, Anexă Tabel 10.7). Peste 41% din populaţia o defalcare a calităţii serviciilor de Internet pe medii de satelor cu mai puţin de 200 de locuitori şi 45% din populaţia rezidenţă, putem presupune că principalul inconvenient satelor foarte mici este în vârstă de 55 de ani şi peste.487 pentru potenţialii utilizatori rurali nu este calitatea serviciilor Satele mici şi foarte mici sunt răspândite pe întreg teritoriul TIC. În schimb, guvernul trebuie să se concentreze pe ţării, dar par a fi mai concentrate în regiunile Vest şi Centru asigurarea disponibilităţii acestor servicii şi extinderea (Anexă Tabel 10.2, Anexă Tabel 10.3). De asemenea, satele cu accesului, mai ales prin creşterea oportunităţilor de generare o populaţie în vârstă sunt mai des întâlnite în regiunile vestice a veniturilor şi a competenţelor digitale în mediul rural. ale ţării (Nord-Vest, Vest şi Sud-Vest)(Anexă Tabel 10.8). În privinţa infrastructurii de bază, satele mici şi foarte mici Comunităţile rurale mici şi prezintă nevoi de dezvoltare similare cu cele ale comunităţilor mai mari (Anexă Tabel 10.5, Anexă Tabel 10.9).488 Însă, din izolate cauza structurii lor demografice, aceste sate au şi nevoi specifice legate, în special, de dezvoltarea serviciilor sociale, Zonele rurale sunt extrem de eterogene. Acestea sunt mai precis sprijin oferit vârstnicilor în activitatea zilnică (sprijin organizate în 2.861 de comune (unităţi administrative), la domiciliu) şi acces mai bun la educaţie de calitate (mai ales ce cuprind în jur de 12.373 de sate.485 Principalele criterii la educaţia timpurie a copilului şi învăţământul primar pentru de diferenţiere a satelor sunt poziţia geografică, numărul copiii mai mici) deoarece, în multe din aceste sate, şcolile au de locuitori, distanţa până la cel mai apropiat oraş şi tipul fost închise sau sunt subfinanţate din cauza numărului mic administrativ (central/ periferic). 88% dintre comune de elevi (Anexă Tabel 10.6). sunt formate dintr-un sat centru plus între 1 și 40 sate periferice. De regulă, satele centru tind să concentreze Între comunităţile rurale, comunele mici cu sub 2.000 de resursele administrative şi instituţionale ale comunei locuitori sunt cele mai dezavantajate din punctul de vedere (primăria, dispensarul, şcoala, biblioteca, poşta şi secţia de al dezvoltării umane şi sociale. În comunele din România, poliţie). Spre deosebire, infrastructura publică, prea puţin numărul de locuitori variază semnificativ, de la un minim modernizată în majoritatea comunităţilor rurale, este mult de 119 locuitori până la un maxim de aproape 23.000.489 mai proastă în satele periferice. Satele cele mai prospere Comunele mici (cele cu mai puţin de 2.000 de locuitori) sunt cele situate în apropierea unui oraş şi/sau a unui drum reprezintă 26% (sau 751 comune) şi au, la un loc, o populaţie european.486 De fapt, multe dintre aceste sate dezvoltate fac de peste 1,1 milioane de locuitori (vezi Anexă Tabel 10.10). parte din localităţi suburbane sau periurbane. Aceste comune sunt răspândite pe tot teritoriul ţării, dar par a fi mai concentrate în regiunile Vest, Centru şi Sud-Vest, Satele mici şi foarte mici sunt cele mai dezavantajate, mai urmând un tipar similar cu cel al satelor mici şi al celor cu o 484 Akamai (2014). 485 În ianuarie 2015, Nomenclatorul unităților administrativ-teritoriale (INS) a raportat 13,755 de sate (unități SIRUTA) la nivel national, care erau grupate în 3.181 unități teritorial- administrative (comune și orașe). Cu toate acestea, 129 de sate sunt “fictive” (nu au nici un locuitor) și nu au date corespunzătoare în Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 (114 din mediul rural și 15 din mediul urban). Deoarece cele mai multe analize prezentate în următoarele secțiuni se bazează pe datele recensământului din anul 2011, ne vom referi doar la acele sate care sunt “valide”, 13,626 de unități SIRUTA, dintre care 12,373 în zonele rurale și 1,253 în zonele urbane. 486 Sandu (2000) şi Stănculescu (2004). 487 În acelaşi timp, copiii cu vârste între 0 şi 17 ani reprezintă doar 18%, respectiv 16% din populaţia totală. Pentru a face o comparaţie, în satele cu peste 200 de locuitori, copiii reprezintă 22%, în timp ce locuitorii de 55 de ani şi peste constituie 31% din totalul populaţiei. 488 Satele cu o pondere ridicată a locuitorilor în vârstă par a înregistra un procent mai mic al locuinţelor conectate la utilităţi, precum gaze naturale, apă curentă sau canalizare, însă de obicei cererea pentru aceste servicii este şi ea mai redusă (unii vârstnici sunt prea săraci ca să poată acoperi costul gazelor şi al apei curente, în timp ce alţii nu doresc să investească în astfel de facilităţi pentru că sunt obişnuiţi să aducă apă de la izvor sau fântână). 489 Brebu Nou (Weidenthal) este cea mai mică comună din ţară (119 locuitori, potrivit Recensământului din 2011). Aceasta este o fostă comună săsească ce include două sate şi este situată în Munţii Semenic, în judeţul Caraş-Severin din vestul României. Cea mai mare comună este Floreşti, o suburbie periurbană a oraşului Cluj-Napoca, judeţul Cluj, în regiunea Centru. 304 | POLITICI ZONALE pondere ridicată a populaţiei în vârstă (Anexă Tabel 10.11). mici sunt, în general, mai slab conectate la cele mai apropiate În privinţa disponibilităţii, accesibilităţii financiare şi calităţii oraşe decât comunele mai mari (cu alte cuvinte, prezintă infrastructurii de bază, comunele mici înregistrează un un risc mai mare de izolare). Deşi în perioada 2002-2011 procent al locuinţelor conectate la utilităţi şi al gospodăriilor comunele mici au prezentat o evoluţie pozitivă la nivelul care se confruntă cu dificultăţi şi întârzieri la plata facturilor dezvoltării infrastructurii, iar între 2009 şi 2012 au atras mai de utilităţi (încălzire, curent şi gaze) similar cu cel al celorlalte multe fonduri europene pe cap de locuitor decât comunele comune (Anexă Tabel 10.12, Anexă Tabel 10.13). Cu toate mai mari, comunele mici nu au reuşit să reducă semnificativ acestea, Indicele dezvoltării umane locale (LHDI) indică decalajul de dezvoltare. Mai mult, potrivit celor prezentate în faptul că aceste comune mici au fost şi sunt în continuare secţiunile anterioare cu privire la serviciile sociale, educaţie mult mai puţin dezvoltate decât comunele mai mari, chiar şi sănătate, comunele mici se află în mod clar într-o poziţie şi atunci când acestea din urmă sunt izolate (Tabel 40). dezavantajată, în sensul că deţin un număr mai mic de Din Tabel 40 putem vedea că, pe de-o parte, comunele lucrători comunitari (asistenţi sociali, asistenţi medicali izolate (cele slab conectate la centrele urbane) riscă să fie comunitari, mediatori sanitari romi, mediatori şcolari şi cadre dezavantajate doar dacă sunt mici (altfel spus, când au mai didactice calificate), instituţii locale cu capacităţi reduse şi puţin de 2.000 de locuitori), iar, pe de altă parte, comunele foarte puţine servicii primare şi comunitare. Dezvoltarea umană şi economică a comunelor mici şi a comunelor izolate TABEL 40:  Comune mici Comune izolate Alte comune (nici Mediul urban (<2.000 de locuitori) (>2.000 de locuitori) mici, nici izolate) Număr comune 751 375 1,735 320 Populaţie medie (număr locuitori) 1,474 3,558 3,932 34,000 Indicele de conectivitate urbană (IURCON) 1.4 1.0 1.7 1.4 Ponderea comunelor izolate (%) 23 100 0 - Indicele dezvoltării umane locale 2002 (LHDI 2002) 29.8 32.7 33.5 44.3 Indicele dezvoltării umane locale 2011 (LHDI 2011) 33.5 36.7 37.7 47.2 Evoluţia LHDI (2011 ca % din 2002) 112 112 112 106 Cheltuieli totale aferente proiectelor cu finanţare europeană, 174 153 112 61 în perioada 2009-2012 (euro pe cap de locuitor) Ponderea veniturilor proprii în veniturile totale ale 12.9 16.0 17.4 38.6 bugetului local, în 2007 (%) Ponderea veniturilor proprii în veniturile totale ale 19.1 20.8 22.8 41.6 bugetului local, în 2012 (%) Evoluţia veniturilor proprii (2012 ca % din 2007) 148 130 131 108 Ponderea investiţiilor de capital în cheltuielile totale ale 26.0 22.6 25.4 19.4 bugetului local, în 2007 (%) Ponderea investiţiilor de capital în cheltuielile totale ale 20.7 18.4 20.4 16.5 bugetului local, în 2012 (%) Evoluţia investiţiilor de capital (2012 ca % din 2007) 80 81 80 85 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială, folosind Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011; Banca Mondială (Ionescu-Heroiu et al, 2013a) pentru LHDI 2002 şi 2011; Date privind execuţia bugetelor locale, postate de Ministerul Administraţiei şi Internelor.490 Note: IURCON estimează conectivitatea urbană, în baza distanţei unei comune faţă de oraşele învecinate mici, mijlocii, mari şi foarte mari. Cu cât valoarea IURCON este mai mare, cu atât comuna este mai bine conectată la centrele urbane. Comunele izolate sunt localităţile din chintila inferioară a indicelui IURCON. 490 În prezent, datele privind execuţia bugetelor locale sunt raportate de Ministerul Finanțelor. Ministerul Administrației și Internelor este Ministerul Afacerilor Interne. Dimensiunea geografică a sărăciei | 305 Totodată, indicatorii referitori la bugetul local arată că aceste creeze comunităţi mai puţine ca număr, dar de dimensiuni comune mici sunt dezavantajate şi din punctul de vedere al mai mari, care să fie mai bine conectate la centrele urbane dezvoltării economice (Tabel 40). Măsura în care comunităţile (în special la polii de creştere). Aceasta va contribui la locale depind de sprijin de la bugetul de stat este un indicator reducerea inegalităţilor existente între mediul rural şi cel relevant al potenţialului local de creştere economică. Dacă urban, precum şi în interiorul comunităţilor rurale. bugetul local cuprinde un număr mic de transferuri de la bugetul central şi un nivel ridicat al veniturilor proprii (din Fondurile europene ca colectarea de taxe locale), acesta este un semn că localitatea respectivă se bucură de o dezvoltare economică solidă şi instrument de dezvoltare a că deţine o bază extinsă de contribuabili (cetăţeni şi firme). infrastructurii şi serviciilor de Conform datelor Ministerului de Finanțe, proporţia medie a veniturilor proprii (sau a independenţei faţă de bugetul de bază în mediul rural stat) în cazul localităţilor din România era de doar 24%, la România beneficiază de finanţări din partea mai multor finalul lui 2012. La nivelul acestei medii, se constată variaţii fonduri europene pentru a-şi extinde realizările în domeniul semnificative între oraşe (42%), comune (22%) şi comunele sănătăţii, serviciilor sociale, mediului fizic şi infrastructurii mici (19%). Doar un număr mic de localităţi au reuşit să atingă economice în regiunile sale cel mai puţin dezvoltate. Aceste pragul de independenţă de peste 50% în 2012, mai precis 84 fonduri sunt Fondul European de Dezvoltare Regională de oraşe (sau 26% dintre oraşe, cu excepţia Bucureştiului) şi (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul European 135 de comune (din care 109 nu sunt nici mici, nici izolate). În pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Se consecinţă, investiţiile de capital sunt reduse şi au scăzut în aşteaptă ca guvernul să aloce aproximativ 3,5 miliarde de ultimii ani, în toate localităţile. euro (10%) din aceste fonduri pentru atingerea Obiectivului Aceasta înseamnă că responsabilii de politici ar trebui să tematic 9 al UE privind promovarea incluziunii sociale şi ia în considerare reformarea structurii administraţiei locale, combaterea sărăciei şi a discriminării.491 ca un mod realist şi eficient de a încuraja dezvoltarea Va trebui ca aceste fonduri să fie cheltuite cu atenţie pentru rurală. În momentul de faţă, este prea scump pentru a le garanta eficienţa. În Tabel 41, prezentăm domeniile în majoritatea localităţilor să investească în dezvoltarea care se impun investiţii în infrastructura şi serviciile de bază oricărei infrastructuri sau serviciu de bază. Prin urmare, din mediul rural, prioritizându-le în funcţie de nevoile cele responsabilii de politici trebuie să formuleze legi adecvate mai stringente. care să permită comunităţilor rurale să fuzioneze şi să Priorităţile de investiţie în infrastructura şi serviciile de bază din mediul rural TABEL 41:  Disponibilitate fizică Acces financiar şi fizic Calitate Drumuri Medie Medie Ridicată Utilităţi de bază: - Apă potabilă Ridicată Ridicată Ridicată - Canalizare Ridicată Ridicată Ridicată - Curent electric Redusă Redusă Redusă - Gaze naturale Ridicată Redusă Ridicată Educaţie Medie* Redusă Medie Sănătate Ridicată Ridicată Nu este disponibil** TIC Medie Medie Redusă Note: *Ridicată doar în cazul educaţiei preşcolare şi al şcolilor profesionale/ specializate. **Nu sunt disponibile evaluări ale calităţii. 491 Distribuţia provizorie a fondurilor europene în sprijinul Obiectivului tematic 9 în România este următoarea: FEDR (0,5 miliarde de euro), FSE (1,1 miliarde de euro) şi FEADR (1,8 miliarde de euro). 306 | POLITICI ZONALE Având în vedere priorităţile prezentate în Tabel 41, fondurile de educaţie şi sănătate), în mod diferit pentru centrele europene trebuie utilizate pentru: urbane şi comunităţile rurale. • A extinde şi moderniza infrastructura fizică a zonelor rurale, mai precis drumurile şi utilităţile de bază (în special sistemele de apă, canalizare şi gaze naturale). • A crea programe menite să diversifice veniturile şi să creeze noi oportunităţi de angajare în mediul rural (folosind fondurile FEADR, FEDR şi FSE), precum • şi să sporească mobilitatea forţei de muncă şi A extinde şi moderniza unităţile de învăţământ şi dobândirea de competenţe (folosind fondurile FEADR medicale din mediul rural şi pentru a crea stimulente şi FSE) pentru a depăşi barierele datorate veniturilor, care să încurajeze furnizorii de servicii (precum ce pot împiedica accesul anumitor segmente ale profesorii şi medicii) să activeze în aceste zone. populaţiei rurale la infrastructură şi servicii. • A extinde reţeaua TIC în mediul rural şi a elabora politici menite să crească nivelul de competenţe digitale în aceste zone. • A împuternici comunităţile locale – prin LEADER492 – astfel încât acestea își asume responsabilitatea pentru propria lor dezvoltare şi să îşi prioritizeze • nevoile de investiţii. Aceasta va contribui la A crea programe adresate categoriilor vulnerabile direcţionarea fondurilor spre zonele unde nevoia este (atât în mediul urban, cât şi în cel rural) în vederea cea mai mare. creşterii accesului acestora la educaţie şi sănătate. Tabel 42 prezintă o sinteză a investiţiilor prioritare, precum • A elabora, monitoriza şi aplica standarde de calitate pentru serviciile de dezvoltare umană (precum cele şi principala sursă de finanţare pentru fiecare dintre ele. Priorităţi cheie în vederea creşterii disponibilităţii infrastructurii şi serviciilor de bază în TABEL 42:  mediul rural, cu principalele surse de finanţare Investiţii pentru facilitarea Investiţii pentru creşterea Investiţii pentru sporirea disponibilităţii fizice accesului financiar şi fizic calităţii*** Drumuri Drumuri locale (FEADR/PNDR), drumuri judeţene (FEDR/POR), La fel ca şi pentru n.d. TEN-T (FEDR şi FC/POIM) disponibilitate fizică Utilităţi de bază: Apă potabilă şi Localităţi cu 2.000-10.000 de locuitori echivalenţi* (FEADR/ La fel ca şi pentru n.d. canalizare PNDR), peste acest nivel (FEDR şi FC/POIM) disponibilitate fizică Curent electric n.d. n.d. n.d. Gaze naturale n.d. TBD** n.d. Educaţie Grădiniţe, creşe şi unităţi after-school din mediul rural, licee La fel ca şi pentru TBD** agricole (FEADR/PNDR), alte unităţi de învăţământ (FEDR/POR) disponibilitate fizică Sănătate Clinici rurale şi centre de îngrijire comunitară (FEADR/PNDR), La fel ca şi pentru spitale regionale şi judeţene, centre de asistenţă primară şi centre TBD** disponibilitate fizică integrate de îngrijire comunitară (FEDR/POR) TIC Mica infrastructură TIC din mediul rural (FEADR/PNDR), alt tip La fel ca şi pentru TBD** de infrastructură TIC (FEDR/PO Competitivitate) disponibilitate fizică Note: *Localităţile sub 2.000 de locuitori trebuie să mai aştepte până cel puţin în 2018, dată până la care localităţile mai mari trebuie să îndeplinească anumite standarde UE. TBD** - Măsuri „intangibile” adresate populaţiei ce urmează a fi determinate. *** Măsurile complementare (inclusiv monitorizarea şi aplicarea corespunzătoare) nu sunt incluse în acest tabel. n.d. - datele nu sunt disponibile. 492 LEADER (Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale sau Conectarea Acţiunilor de Dezvoltare a Economiei Rurale) este o metodă de dezvoltare locală concepută de Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală (REDR), care permite membrilor comunităţilor locale să dezvolte o anumită zonă, folosind potenţialul inerent al acesteia. Dimensiunea geografică a sărăciei | 307 FEADR acoperă cam 50% din resursele puse la dispoziţia un impact pozitiv la nivelul turismului local şi să stimuleze României de fondurile UE în vederea realizării obiectivelor dezvoltarea activităţii economice la nivel local. de incluziune socială şi reducere a sărăciei. Aceste fonduri FEDR, prin Programul Operaţional Regional, acoperă doar vor finanţa următoarele acţiuni:493 aproximativ 14% din resursele menite să ajute România • Crearea, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri locale în mediul rural. Conectivitatea la reţeaua de drumuri principale este unul dintre principiile să sporească incluziunea socială şi să reducă sărăcia. Cu toate acestea, POR oferă României fonduri suplimentare care au efecte pozitive asupra calităţii vieţii în mediul rural. Fondurile FEDR vor finanţa următoarele acţiuni: importante ce stau la baza investiţiilor FEADR. • Crearea, extinderea şi îmbunătăţirea reţelelor publice de apă şi canalizare (M07, sub-măsura 7.2). • Crearea unei reţele de spitale regionale, dotarea spitalelor judeţene cu tehnologii adecvate, dezvoltarea sistemului de asistenţă medicală primară şi înfiinţarea Aceste proiecte de investiţie sunt complementare unor centre integrate de îngrijire comunitară. Pentru celor demarate în cadrul Programului Operaţional această componentă, este alocat un buget provizoriu Infrastructură Mare. Vor fi implementate doar în de 400 de milioane de euro (contribuţia UE). Cu toate localităţile rurale cu o populaţie cuprinsă între 2.000 acestea, în momentul de faţă, nu este disponibilă şi 10.000 de locuitori echivalenţi (L.E.),494 cu condiţia o defalcare pe subcomponente sau ţinte. Centrele să fie incluse în master planurile regionale. Localităţile integrate de îngrijire comunitară deţin o relevanţă cu sub 2.000 locuitori echivalenți vor putea finanţa importantă în ceea ce priveşte eliminarea decalajului investiţii în infrastructura de apă după 2018, dacă de la nivelul accesului la serviciile medicale din mediul România îşi îndeplineşte angajamentele asumate în rural. Acestea vor integra servicii medicale şi sociale şi concordanţă cu Directiva 91/271/CEE. Potrivit liniilor vor căuta să fie, printr-o mai bună acoperire teritorială, directoare ale UE, investiţiile în infrastructura de apă mai aproape de beneficiari. trebuie efectuate în localităţile cu cel puţin 50 de locuitori, în timp ce investiţiile în sistemul de canalizare ar trebui realizate în comunităţile cu cel puţin 2.000 de locuitori echivalenţi. • Investiţii în infrastructura educaţională, ce vor sprijini modernizarea unităţilor de învăţământ, de la cele preşcolare şi şcoli generale până la • Crearea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de educaţie/ îngrijire a copilului (M07, sub-măsura 7.2): (i) crearea şi modernizarea (inclusiv mobilarea) liceele specializate şi universităţi. Pentru această componentă, este alocat un buget provizoriu de 340 de milioane de euro (contribuţia UE). Aceste investiţii sunt prevăzute în Strategia naţională din domeniul grădiniţelor, creşelor şi unităţilor after-school şi (ii) educaţiei şi formării profesionale 2014-2020. Deşi extinderea şi modernizarea unităţilor de învăţământ strategia recunoaşte că mediul rural se confruntă secundar cu profil agricol. cu provocări mai mari, nu stabileşte ţinte specifice • Crearea şi/sau modernizarea clinicilor medicale pentru modernizarea unităţilor rurale de învăţământ. rurale şi a centrelor de îngrijire comunitară (M07, sub- măsura 7.2). Comunele vor fi eligibile pentru finanţare în cadrul acestor • Investiţii în infrastructura rutieră. POR prevede 900 de milioane de euro (contribuţia UE) pentru modernizarea drumurilor judeţene care asigură patru măsuri, dar şi ONG-urile vor putea beneficia de conectarea la reţeaua TEN-T. Totodată, acoperă susţinere în scopul modernizării unităţilor de învăţământ (a dezvoltarea sau repararea centurilor adiacente. grădiniţelor) şi a infrastructurii sociale (a unităţilor after- Accesul la mica infrastructură TIC şi la infrastructura school). Se aşteaptă ca, până în 2023, să se deruleze şi serviciile de bază poate fi îmbunătăţit şi prin axa şi să se finalizeze un total de 1.151 de operaţiuni. În plus, LEADER, care acordă sprijin grupurilor de acţiune locală PNDR investeşte în întreţinerea, conservarea şi renovarea active în mediul rural şi oraşele mici cu mai puţin de patrimoniului cultural local din mediul rural (M07, măsura 20.000 de locuitori. 7.6), inclusiv a mănăstirilor, ceea ce se aşteaptă să genereze 493 La 1 iulie 2014, nu era disponibilă o distribuţie financiară detaliată pe măsuri. 494 L.E. reprezintă raportul dintre nivelul total al poluării produse într-un interval de 24 de ore de unităţile industriale şi servicii şi nivelul individual al poluării, sub forma reziduurilor menajere, produse de o persoană în acelaşi interval. 308 | POLITICI ZONALE În plus, POIM (Infrastructură Mare) – combinând resursele între zonele slab populate şi cele dens populate. Mai mult, oferite de FEDR şi Fondul de Coeziune (FC), în valoare de 2,5 rata riscului de sărăcie (AROP)495 – una dintre cele mai miliarde de euro, respectiv 6,9 miliarde de euro – va contribui, ridicate la nivelul statelor membre ale UE – înregistrează printre altele, la dezvoltarea reţelei TEN-T şi la modernizarea variaţii semnificative, de la aproximativ 7% în zonele infrastructurii mari de apă şi canalizare. Cu toate că nu se dens populate la 19% în cele cu o densitate medie (zone concentrează pe localităţile rurale în mod special, aceste urbane mici) şi peste 31% în zonele (rurale) slab populate. proiecte de investiţie vor produce beneficii indirecte. Aşadar, diferenţele (în funcţie de gradul de urbanizare) sugerează că rata riscului de sărăcie nu depinde exclusiv În vederea folosirii cât mai optime a fondurilor europene de caracteristicile personale, precum educaţia, statutul pentru reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale în mediul ocupaţional, tipul gospodăriei şi vârsta, din moment ce în rural, ar trebui acordat mai mult sprijin autorităţilor locale zonele (rurale) slab populate rata este de 4,5 ori mai mare şi actorilor locali de la nivelul micro-regiunilor (grupuri decât în zonele dens populate (oraşe mijlocii şi mari). de comune/ GAL) sau al comunităţilor rurale pentru dezvoltarea serviciilor sociale de bază şi a celor integrate. Majoritatea centrelor urbane din România sunt oraşe Trebuie dezvoltată capacitatea autorităţilor locale de a mici, cu mai puţin de 20.000 de locuitori, mai precis integra priorităţile de finanţare şi de a elabora proiecte 225 dintr-un total de 320 de oraşe (Figura 46). Cu toate legate de infrastructura şi serviciile sociale, în sensul: (i) acestea, datele Recensământului din 2011 indică faptul că evaluării nevoii de servicii sociale şi integrate (inclusiv majoritatea populaţiei urbane (43,1% din 10,859 milioane de servicii de îngrijire la domiciliu şi de lungă durată, centre de locuitori) locuieşte în oraşe mijlocii, 37,6% în oraşe mari şi zi, servicii recreative etc.), (ii) formării şi facilitării cu privire doar 19,3% în aceste oraşe mici (vezi Anexă Tabel 10.14). la programul LEADER şi folosirii cadrului GAL (grup de Sunt necesare investiţii în infrastructura satelor anexate acţiune locală), (iii) utilizării mai eficiente a infrastructurii TIC oraşelor, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei din în serviciile comunitare, inclusiv a noilor tehnologii care pot oraşele mici şi a eliminării decalajului dintre oraşele mici veni în sprijinul nevoilor locuitorilor din mediul rural. dezavantajate şi alte zone urbane. În România, doar 81 de oraşe (din cele 320) nu includ sate (aşezări compacte cu 3.1.3. Îmbunătăţirea case ce au un aspect rural, situate de obicei la câţiva kilometri distanţă de centrul oraşului). În schimb, 88% dintre oraşele calităţii vieţii în mici declarate recent (în perioada 2002-2006), 80% dintre celelalte oraşe mici şi 62% dintre oraşele mijlocii cuprind comunităţile urbane între 1 şi 21 de sate, aşa cum reiese şi din Figura 47. Există, mici de exemplu, oraşe mici în zona montană, unde satele sunt răspândite pe o rază de peste 10 km faţă de centrul oraşului. Într-adevăr, multe oraşe mici sunt slab populate şi apar pe Comunităţile urbane sunt mult mai dezvoltate decât cele hartă ca nişte aglomerări de aşezări distante, cu o slabă rurale, însă există discrepanţe majore între diferitele tipuri conectare rutieră între acestea. Spre deosebire de ele, oraşele de zone urbane, în funcţie de numărul de locuitori. Potrivit mijlocii sunt dens populate, iar creşterea lor se datorează, în Anuarului Regional 2013 (Eurostat), în întreaga Europă, rata principal, unui proces de suburbanizare. Unele oraşe mijlocii riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) prezintă s-au întins până la graniţa anumitor sate, încorporându- o puternică dimensiune geografică sau, altfel spus, este le astfel în mod natural. Aşadar, la nivelul oraşelor mici, influenţată de poziţia geografică. Cu toate acestea, la nivelul prezenţa satelor reflectă mai degrabă un efort de a atinge riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), riscului pragul demografic administrativ pentru dobândirea statutului de sărăcie (monetară) (AROP) şi lipsurilor multiple grave, de unitate administrativă urbană, în timp ce, în cazul oraşelor cel mai mare decalaj în funcţie de gradul de urbanizare este mijlocii, prezenţa satelor ţine mai mult de extinderea zonei înregistrat în Bulgaria şi România. Astfel, România prezintă funcţionale. a doua cea mai mare diferenţă între ratele riscului de sărăcie Numărul de sate încorporate (sau de cartiere rurale) este sau excluziune socială înregistrate la nivelul a trei grade puternic corelat496 cu nivelul de dezvoltare umană a diferite de urbanizare: o diferenţă de 19 puncte procentuale 495 Rata riscului de sărăcie nu este ajustată în funcţie de diferenţele înregistrate la nivelul costului vieţii între diversele tipuri de zonă şi, prin urmare, decalajul dintre diferitele zone poate fi supraestimat. 496 Coeficientul Pearson de corelaţie între numărul satelor anexate şi LHDI2002 este -0,18 (p=0,001) şi -0,23 (p=0,000) pentru LHDI 2011. Dimensiunea geografică a sărăciei | 309 FIGURA 46: Distribuţia regională a oraşelor din România, în funcţie de mărimea populaţiei (număr) 40 38 33 34 31 31 30 30 24 20 18 14 14 12 9 10 10 5 4 4 1 2 1 1 1 1 1 1 0 Nord Est Sud Est Sud- Sud Vest Vest Nord Vest Centru București Muntenia 1,641-20,000 locuitori 20,000-200,000 locuitori 200,000 sau mai mulți locuitori Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Notă: Doar 9 oraşe au peste 200.000 de locuitori (inclusiv capitala Bucureşti, cu peste 1,88 milioane de locuitori). FIGURA 47: Oraşele din România, în funcţie de mărimea populaţiei şi numărul de sate încorporate (număr) 35 30 25 20 15 10 5 0 Orașe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 13 14 16 18 21 fără sate Numărul satelor anexate orașului, în orașele care încorporează sate 51 de orașe mici noi (declarate în 2002-2006) Orașe foarte mici <7.500 loc. (dinainte de 2002) 7,500 <20,000 locuitori 20,000 <200,000 locuitori Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza datelor SIRUTA (INS). 310 | POLITICI ZONALE oraşului: cu cât numărul de sate anexate oraşului este mai unei foste mari întreprinderi din industria grea), în timp ridicat, cu atât este mai mare şi probabilitatea ca acel oraş ce altele au fost declarate oraşe din punct de vedere să fie subdezvoltat (în baza LHDI).497 Din moment ce oraşele administrativ în ultimii ani (în urma presiunii de a creşte mici declarate recent (între 2002 şi 2006) şi oraşele foarte proporţia populaţiei urbane la nivelul ţării). Din cele 225 mici cu sub 7.500 de locuitori includ, în medie, un număr de oraşe mici (cu sub 20.000 de locuitori), 79 sunt foarte mai mare de sate (peste cinci), acestea au un caracter rural vechi, fiind create înainte de 1950, 90 au fost înfiinţate în mult mai accentuat şi un risc de subdezvoltare mai ridicat perioada comunistă (1950-1989), 5 au fost incluse oficial decât alte zone urbane. între aşezările urbane în perioada 1990-2000, iar 51 au fost declarate oraşe498 în ultimii ani (2002-2006). Aceste oraşe Oraşe mici declarate recent mici recent declarate cuprind, în total, aproximativ 385.000 de locuitori şi au o populaţie medie de aproximativ 7.500 de Categoria oraşelor mici este extrem de eterogenă, locuitori (vezi Anexă Tabel 10.15). reprezentând un mix de oraşe agricole, foste oraşe (mono) În România, oraşul tipic este mic, include sate, are sau avea industriale şi zone turistice. Unele oraşe mici au o istorie în trecut un aspect industrial,499 nu prezintă componente şi tradiţii îndelungate (mai ales în Transilvania – regiunea turistice sau istorice500 şi este oarecum subdezvoltat din Centru), altele au fost formate în perioada comunistă, ca punct de vedere social. urmare a procesului de industrializare (în special în jurul FIGURA 48: Nivelul mediu al dezvoltării umane locale (LHDI) în zonele urbane din România, în funcţie de tip şi mărimea populaţiei, în 2002 şi 2011 60 53 56 49 52 46 47 46 48 42 42 44 44 43 44 41 38 40 20 0 Cele 51 Orașe mici 5.000 <7.500 7.500 10.000 15.000 20.000 >200.000 loc. de orașe <5.000 loc. loc. <10.000 loc. <15.000 loc. <20.000 <200.000 mici noi loc. loc. (declarate în 2002-2006) LHDI2002 Indicele dezvoltării locale 2002 LHDI2011 Indicele dezvoltării locale 2011 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială, pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011 şi Banca Mondială (Ionescu-Heroiu et al, 2013a) pentru LHDI 2002 şi 2011. 497 Vezi definiţia LHDI din nota de subsol de la începutul acestui capitol. 498 De exemplu, Legea nr. 83/2004, prin care 35 de aşezări au fost declarate oraşe; http:/ /www.lege-online.ro/lr-LEGE-83%20-2004-(51035).html. 499 Profilul economic dominant al oraşelor mici, determinat în baza unei tipologii elaborate într-un studiu anterior al Băncii Mondiale (Stănculescu, 2005), indică faptul că aproximativ 180 de oraşe mici (din cele 225 în total) prezentau, în trecut, o componentă industrială. Numărul, dimensiunea şi sectorul economic ale întreprinderilor locale au variat, dar în majoritatea oraşelor mici fostele întreprinderi au fost închise după 1990 şi au fost înfiinţate ulterior doar firme mici, în special în sectorul comerţului şi al serviciilor. 500 Dimensiunea istorică se referă la existenţa în oraş a unui centru sau zone istorice care, înainte de perioada comunistă, a fost locuită de evrei (în regiunile estice) sau de saşi (în regiunile centrale şi vestice ale ţării). Mai târziu, casele din aceste zone au fost naţionalizate. După 1990, unele au fost restituite foştilor proprietari, în timp ce altele au rămas în proprietatea municipalităţii, care le-a folosit pe post de locuinţe sociale. La ora actuală, în aceste zone locuiesc cel mai adesea categoriile sărace şi marginalizate ale populaţiei. Totuşi, casele respective sunt bine poziţionate în cadrul oraşului şi au o valoare imobiliară ridicată. Turismul nu este neapărat asociat aspectului istoric. Cel mai adesea, acesta depinde de existenţa spaţiilor culturale, sportive, recreative sau istorice la nivelul oraşului. Sub aspectul locuirii, în oraşele turistice mici predomină casele care, datorită utilizării lor în scop turistic, sunt mai mari, modernizate, mai bine întreţinute şi, astfel, mai scumpe decât în alte oraşe mici. Dimensiunea geografică a sărăciei | 311 Oraşele mici cele mai dezavantajate sunt cele 51 declarate Buget local: Din analiza datelor privind execuţia bugetelor recent. De fapt, acestea sunt aşezări urbane cu un nivel slab locale501 reiese că: (i) veniturile proprii pe cap de locuitor502 de dezvoltare a infrastructurii, facilităţilor, funcţionalităţii şi ale oraşelor mici sunt de 2-3 ori mai mari decât cele ale aspectului urban. Indicele dezvoltării umane locale (LHDI) comunităţilor rurale – chiar şi atunci când se păstrează arată că acestea au fost şi sunt în continuare mult mai puţin constante numărul de locuitori şi judeţul – dar mult mai dezvoltate decât alte zone urbane (Figura 48). Mai mult, reduse decât în oraşele mai mari; (ii) la nivelul aşezărilor 57% dintre aceste oraşe mici declarate recent se numără urbane, oraşele mici declarate recent deţin cea mai scăzută printre zonele urbane cel mai puţin dezvoltate din România „putere economică”; (iii) cheltuielile aferente proiectelor cu (chintila inferioară a LHDI2011). Pe lângă acestea, un număr finanţare europeană503 sunt mai mari în comunităţile rurale mare (41%) de oraşe foarte mici (sub 7.500 de locuitori) se decât în oraşele mici, mai ales în cazul localităţilor foarte află printre zonele urbane cel mai puţin dezvoltate din ţară. mici, cu sub 5.000 de locuitori. Datele sunt prezentate în Figura 49 şi Anexă Tabel 10.18. Oraşele mici recent declarate, deşi mai dezvoltate decât zonele rurale de dimensiuni asemănătoare, sunt cele mai Utilităţi de bază: Oferta serviciilor de bază este mult mai dezavantajate aşezări urbane din multe puncte de vedere, săracă în oraşele mici, mai ales în cele declarate recent, după cum urmează: comparativ cu oraşele mai mari, însă mult mai bună decât în localităţile rurale, la nivelul următoarelor servicii: FIGURA 49: Indicatori ai bugetului local – comparaţie între oraşele mici, oraşele mai mari şi comune 250 225 200 164 150 133 Comune 107 100 72 Orașe mici recent declarate 58 51 57 Orașe mici declarate înainte de 2002 50 Orașe mai mari (>20.000 locuitori) 0 Venituri proprii ale localităților Volumul total al cheltuielilor (media anuală pe cap de locuitor, la aferente proiectelor cu finanțare constanta din 2009, RON) europeană, în perioada 2009-2012 (euro pe cap de locuitor) Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială, folosind datele privind execuţia bugetelor locale, postate de Ministerul Administraţiei şi Internelor. 504 501 Date postate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, disponibile la: http:/ /www.dpfbl.mai.gov.ro/sit_ven_si_chelt_uat.html (data accesării: 10 ianuarie 2014), precum şi date demografice de la Recensământul din 2011 (Institutul Naţional de Statistică). 502 Veniturile proprii reflectă autonomia fiscală a municipalităţii şi potenţialul economic local. Acestea nu includ cotele defalcate din impozitul pe venit în scopul echilibrării bugetelor locale pentru a analiza categoria de venituri asupra căreia municipalitatea deţine un control mai mare. Formula pe cap de locuitor permite comparaţii verticale (localităţi cu statut sau dimensiuni diferite – urban/ rural) şi orizontale (localităţi cu acelaşi statut, dar din judeţe diferite). Se calculează ca medie anuală pentru perioada 2009-2012, în baza datelor privind execuţia bugetelor locale. Veniturile sunt calculate în lei constanţi, cu baza 2009; indicele inflaţiei este preluat din datele Institutului Naţional de Statistică (www.insse.ro). 503 Cheltuielile aferente proiectelor finanţate din surse externe includ programe cu finanţare europeană (fonduri structurale, Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional pentru Pescuit), dar şi alte programe (precum cele finanţate de ambasadele străine). Cu toate acestea, se poate presupune că, la nivel naţional, acestea reflectă cu precădere programele cu finanţare europeană şi, în cazul comunelor, cheltuielile acoperite de Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală. Se calculează ca variabilă substitutivă pentru volumul total al fondurilor europene absorbite în perioada 2009-2012, ca suma tuturor cheltuielilor efectuate în proiectele finanţate de fondurile europene (în euro pe cap de locuitor), date transformate în euro folosind rata anuală de schimb valutar a Băncii Naţionale a României şi datele demografice de la Recensământul din 2011 (Institutul Naţional de Statistică). Acest tip de cheltuieli nu este disponibil pentru perioada 2007-2008 în sursa de date administrative (Ministerul Administraţiei şi Internelor). 504 În prezent, datele privind execuţia bugetelor locale sunt raportate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. 312 | POLITICI ZONALE apă curentă prin reţeaua publică; apă caldă prin reţeaua conectate la sistemul public de canalizare variază între 4% publică; sistem de canalizare conectat la o staţie publică de în comunităţile rurale şi 22% în oraşele mici recent create, evacuare a apelor reziduale; curent electric; gaze naturale ajungând la 64% în oraşele mici declarate înainte de 2002. prin reţeaua publică. De exemplu, procentul locuinţelor Datele sunt prezentate în Anexă Tabel 10.18. FIGURA 50: Procentul de salariați în rândul populației de vârstă de muncă (15-64 de ani), în funcție de mărimea localității, 2011 (%) (mii locuitori) 70 64 57 56 58 58 60 54 48 49 46 50 45 45 40 40 35 30 30 20 10 0 0-4.9 5-7.4 7.5-9.9 10-14.9 15-19.9 0-4.9 5-7.4 7.5-9.9 10-14.9 0-4.9 5-7.4 7.5-9.9 10-14.9 20+ Orașe Orașe mici declarate înainte de 2002 Orașe mici recent declarate Comune mai mari (>20.000 locuitori) Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială, pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011. Educaţie: Nivelul de educaţie al populaţiei în vârstă de mult sprijin şi asistenţă în încercarea lor de a recupera muncă este mult mai scăzut în oraşele mici declarate decalajele de dezvoltare şi de a se dezvolta mai rapid recent comparativ cu alte oraşe mici (şi în special cu decât alte zone urbane. oraşele mai mari), dar mai ridicat decât în mediul rural (vezi Anexă Tabel 10.1). Fondurile europene ca Ocuparea forţei de muncă: Rata ocupării forţei de muncă instrument de dezvoltare în sectoarele non-agricole este mult mai mare în zonele urbane mici decât în cele rurale, dar mai mică decât în comunitară oraşele mai mari, în timp ce în comunităţile rurale, ocuparea Autorităţile publice locale ale oraşelor mici şi comunelor din în agricultură atinge un nivel foarte ridicat (vezi Anexă România au diferite surse de venituri la bugetul local, printre Tabel 10.19). Astfel, Anexă Tabel 10.19 şi Anexă Tabel 10.20 cele mai importante numărându-se bugetul de stat şi Uniunea arată că, la nivelul populaţiei în vârstă de muncă, ponderea Europeană. În secţiunea de faţă, analiza se concentrează salariaţilor creşte de la 28% în comune la 42% în oraşele pe cheltuielile de investiţii din surse externe bugetului local, mici recent declarate, la 51% în alte oraşe mici şi 57% în finanţate din diferite fonduri europene, dintr-o perspectivă oraşele mai mari cu peste 20.000 de locuitori. comparativă cu cele de la bugetul de stat. Alte surse de În concluzie, pe lângă oraşele mari dinamice, considerate venituri ale bugetului local sunt veniturile proprii, sumele de motoare de creştere, cele 51 de oraşe mici recent declarate echilibrare, transferurile din Fondul de rezervă al Guvernului, (sub 20.000 de locuitori) şi cele 61 de oraşe foarte mici împrumuturile bancare, dar acestea nu vor fi abordate în (sub 7.500 de locuitori) trebuie să beneficieze de mai această secţiune. Sunt analizate trei întrebări cheie: Dimensiunea geografică a sărăciei | 313 • Pentru care dintre programele finanţate din fonduri europene sunt eligibile autorităţile publice locale? dar nu este disponibil autorităţilor locale din mediul urban. O soluţie pentru această problemă ar putea fi crearea • parteneriatelor urban-rurale, prezentată în paragrafele Care sunt variaţiile de la nivelul criteriilor de eligibilitate următoare. în cazul autorităţilor publice locale din România? Mărimea populaţiei localităţii reprezintă un alt criteriu de • Care sunt principalele obiective de investiţii finanţate din fonduri europene şi din cele de la bugetul de stat? diferenţiere la nivelul fondurilor europene. Sunt utilizate trei praguri demografice explicite ca şi criteriu de eligibilitate pentru localităţile urbane, cele de 10.000, 20.000 şi Autorităţile publice locale reprezintă beneficiari eligibili 100.000 locuitori pentru POR (Axa 1.1, DMI 1.1),506 Axa pentru aproape toate fondurile europene. Cu excepţia LEADER din PNDR507 şi Programul Operaţional pentru a două programe operaţionale (Transport şi Asistenţă Pescuit (AP 4).508 Totuşi, chiar şi în programele care nu Tehnică), toate celelalte programe europene (inclusiv menţionează un prag clar, mărimea populaţiei joacă un Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul rol important în finanţarea proiectelor de investiţii, cum Operaţional pentru Pescuit) includ autorităţile publice locale este cazul sistemelor de apă şi canalizare din Programul printre beneficiarii eligibili. Cu toate acestea, criteriile de Operaţional Sectorial Mediu, care precizează că „se eligibilitate diferă între programe în privinţa: (i) tipului de concentrează, din motive de eficienţă (rezultat pe cap zonă, urbană versus rurală, (ii) mărimea populaţiei şi (iii) de locuitor), asupra aglomerărilor medii si mari”.509 Mai forma parteneriatului. mult decât atât, numărul locuitorilor este, de asemenea, În cadrul programelor finanţate din fonduri europene, un predictor important al capacităţii financiare a unităţii criteriile de eligibilitate sunt diferite pentru zonele urbane administrativ-teritoriale, care este în acelaşi timp esenţială şi cele rurale. Zonele urbane şi cele rurale sunt definite pentru asigurarea co-finanţării (inclusiv prin împrumuturi în baza legislaţiei naţionale (diferită de standardele bancare) necesare fluxului financiar al proiectelor. OCDE), care include comunele şi satele în zona rurală Dezvoltarea unor parteneriate între autorităţile locale şi oraşele/ municipiile (precum şi satele aparţinătoare) reprezintă un element cheie în atragerea investiţiilor din în zona urbană. O diferenţiere clară între zonele urbane fonduri europene. Aceste fonduri sunt deschise finanţării şi cele rurale este inclusă în Programul Operaţional pentru două tipuri de parteneriate prevăzute la nivelul Regional (POR), Programul Operaţional Sectorial Mediu programelor operaţionale: asociaţiile de dezvoltare şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). POR intercomunitară (ADI) şi Grupurile de Acţiune Locală este direcţionat, în principal, către autorităţile publice (GAL), dar şi parteneriate între autorităţile locale şi alţi locale din mediul urban (consilii judeţene şi municipalităţi parteneri eligibili. Ambele forme de parteneriat (ADI şi urbane), în timp ce PNDR vizează în principal zonele rurale. GAL) au fost prevăzute ca metode de îmbunătăţire a Totuşi, ambele includ beneficiarii din celălalt mediu de capacităţii administrative. Parteneriatele măresc şansele rezidenţă (drumurile judeţene în cazul POR şi oraşele ca primăriei din mediul rural de a accesa fonduri europene.510 parte a GAL în cadrul PNDR). Cu toate acestea, această Un partener cu o capacitate administrativă dezvoltată diferenţiere creează, la rândul ei, inegalităţi în termeni de (inclusiv resurse umane specializate) sau un nivel înalt al acces la finanţare. În contrast cu toate celelalte programe capacităţii financiare (pentru susţinerea costurilor studiilor operaţionale, beneficiarii PNDR (majoritatea din mediul de fezabilitate sau a celor aferente firmelor de consultanţă) rural) pot beneficia de serviciile Fondului de Garantare poate ajuta toţi membrii parteneriatului să atragă surse de a Creditului Rural, care oferă credit în condiţii mult mai finanţare externe bugetului local din fonduri europene. Mai avantajoase decât cele oferite de instituţiile financiare (cum mult decât atât, dimensiunea ridicată a populaţiei acoperite sunt băncile). Acest program oferă oportunităţi de finanţare de parteneriat permite satisfacerea condiţiilor de cost chiar şi pentru cele mai sărace comune din România, 505 eficienţă pentru investiţiile majore. 505 Marin (2015). Sărăcia definită în termeni de capacitate financiară (ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului local). 506 Sunt eligibile numai oraşele cu peste 10.000 locuitori. 507 Atât comunele, cât şi oraşele mici (sub 20.000 locuitori) sunt eligibile, dar numai ca membri ai unui GAL ce poate include unul sau mai multe oraşe (doar în cazuri excepţionale). Totuşi, aceste localităţi nu pot avea, la un loc, o populaţie mai mare de 20.000 locuitori sau peste 25% din numărul total al locuitorilor din GAL (MADR, 2013: 396). 508 Sunt eligibile zonele rurale şi cele urbane (sub 100.000 locuitori) ca membre ale parteneriatului local (Grupului de Acţiune Locală pentru Pescuit), dar populaţia totală inclusă în acest tip de parteneriat ar trebui să fie cuprinsă între 10.000 şi 150.000 locuitori (MADR, 2014: 86). 509 Programul Operațional Sectorial pentru Mediu, februarie 2012: 68. 510 Marin (2015). 314 | POLITICI ZONALE CASETA 47 Grupurile de Acţiune Locală, Axa LEADER, reprezentate în regiunile Nord-Est şi Centru. România, 2013 Astfel, proporţia localităţilor membre în GAL-uri scade la nivelul oraşelor mici (urban), de la Raportul anual de progrese privind implementarea 35% în Nord-Est şi 32% în Centru la 18-26% în Programului Naţional de Dezvoltare Rurală în anul celelalte regiuni; rata participării la GAL-uri a comunelor 2013 (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 2014: (rural) scade de la aproape 80% în Centru la 69% în 105-109) prezintă cele mai recente date referitoare Nord-Est, 62-65% în Vest şi Nord-Vest, 57-60% în Sud- la Grupurile de Acţiune Locală (GAL) aprobate pentru Est şi Sud şi mai puţin de 48% în Sud-Vest, respectiv 13% finanţare în cadrul Axei LEADER. în Bucureşti-Ilfov. La sfârşitul anului 2013, fuseseră selectate pentru Cu cât un oraş (cu mai puţin de 20.000 locuitori) finanţare 163 de GAL-uri cu planuri de dezvoltare locală, are mai mulţi locuitori şi o capacitate financiară mai de două ori mai multe decât în anul 2011 (81 GAL-uri). ridicată, cu atât cresc şansele ca acesta să acceseze Aceste 163 GAL-uri au acoperit o suprafaţă totală de fonduri europene pe cont propriu şi nu în parteneriate 142,267 km2, reprezentând 78,3% din ţinta preconizată cu comunităţile rurale învecinate. Oraşele mici cu o și o populaţie de peste 6,77 milioane locuitori (comparativ probabilitate mai mare de a participa la GAL-uri pentru cu ţinta de 9,36 milioane). În total, 1,781 de comune și 77 accesarea finanţărilor europene sunt cele recent orașe mici, precum și 5,103 ONG-uri și parteneri privați declarate (după 2001), cu o populaţie între 5.000 şi au fost implicate în parteneriate. GAL-urile au primit 7.000 locuitori, cu un nivel relativ scăzut de dezvoltare asistenţă financiară pentru implementarea a 2,040 comunitară şi de potenţial economic (nivel redus al de proiecte comparativ cu ţinta de 9.502. Majoritatea veniturilor proprii ale bugetului local). Pentru că mărimea proiectelor, chiar şi cele mai mari granturi, au fost atrase populaţiei reprezintă un criteriu, rata participării la GAL- de GAL-urile din trei regiuni: Nord-Est (518 proiecte în uri este de 52% în cazul oraşelor cu 5.000-7.500 de valoare totală de 16 milioane de euro), Sud (354 proiecte, locuitori, de 37-39% pentru oraşele foarte mici, cu mai peste 15,1 milioane de euro) şi Centru (301 proiecte, mai puţin de 5.000 de locuitori, şi cele cu 7.500-10.000 de mult de 12.1 milioane de euro). locuitori şi de 22% pentru oraşele cu 10.000-15.000 de Harta Grupurilor de Acţiune Locală selectate pentru locuitori, respectiv un singur oraş cu peste 15.000 de finanţare în cadrul Axei LEADER, sfârşitul anului 2013 locuitori. Între oraşele mici nou înfiinţate, rata participării la GAL este de 43% comparativ cu 32% în cazul oraşelor declarate în mod oficial înainte de 2002. Aceste oraşe accesează fonduri europene ca parteneri în cadrul GAL- urilor nu numai datorită criteriului legat de populaţie, dar şi din cauza capacităţii lor reduse de a co-finanţa şi implementa proiecte de mari dimensiuni. De fapt, rata de participare la GAL-uri a oraşelor mici scade de la 46% pentru cele mai puţin dezvoltate (chintila inferioară a LHDI2011) la 25% pentru cele mai dezvoltate. Comunele de toate tipurile se implică în GAL-uri. Totuşi, se pare că cele care au cel mai scăzut nivel al veniturilor proprii şi un grad mai ridicat al sărăciei prezintă o tendinţă mai accentuată de participare la GAL-uri. În acelaşi timp, comunităţile mici şi izolate (cu mai puţin de 2.000 locuitori) întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte participarea la parteneriate locale. / Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, http:/ Astfel, rata participării este de 54% pentru comunele www.pndr.ro/content.aspx?item=2243&lang=RO. mici şi izolate, 63% în cazul celor mici dar neizolate, Localităţile membre în GAL-uri sunt răspândite în întreaga 69% pentru comunele izolate cu peste 2.000 locuitori ţară, după cum arată harta de mai sus, dar sunt mai bine şi 62% pentru celelalte comune. Dimensiunea geografică a sărăciei | 315 În acelaşi timp, aceste ADI sau GAL-uri formate din comune cererilor). Măsura 322 finanţează investiţii în infrastructura şi oraşe pot contribui la dezvoltarea integrată a zonelor rutieră, de apă, în cea socială şi culturală, dar majoritatea urbane şi rurale, în parteneriat cu alţi factori interesaţi fondurilor sunt cheltuite pentru îmbunătăţirea drumurilor privaţi. Chiar şi autorităţile publice locale care nu sunt şi a infrastructurii de apă în zonele rurale. În mediul urban, menţionate în mod explicit printre beneficiarii eligibili ai investiţii asemănătoare sunt finanţate prin POR şi POS anumitor fonduri europene pot dezvolta parteneriate cu alţi Mediu. În 2013, mai multe programe adresate sistemelor beneficiari (eligibili) pentru a depune cereri de finanţare pe de apă şi canalizare finanţate de la bugetul de stat512 au aceste linii. De exemplu, Programul Operaţional Sectorial fost unite sub umbrela Planului Naţional de Dezvoltate Dezvoltarea Resurselor Umane include ca beneficiari a Infrastructurii (PNDI). PNDI are un portofoliu extins de eligibili instituţiile şi organizaţiile membre ale Pactelor investiţii în infrastructura rurală. Valoarea totală a proiectelor regionale şi locale pentru ocuparea forţei de muncă şi finanţate se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei, cu circa incluziunea socială. În plus, un alt tip de parteneriat cu jumătate din investiţii în drumuri comunale şi judeţene şi beneficii potenţiale pentru un număr mare de comune şi jumătate în proiecte de apă şi canalizare. oraşe mici este reprezentat de asociaţiile autorităţilor locale, Importanţa finanţării europene pentru autorităţile locale a cum sunt Asociaţia Comunelor din România şi Asociaţia crescut în ultimii ani datorită diminuării resurselor pentru Oraşelor din România. Ambele asociaţii au implementat investiţii disponibile de la bugetul de stat,513 cu excepţia proiecte de mari dimensiuni, finanţate din fonduri PNDI. Asociaţia Comunelor din România concluzionează europene,511 care au avut un impact în numeroase localităţi. că „majoritatea arieratelor a fost cauzată de politicile Se pare că oraşele mici au mai puţine surse de finanţare imprevizibile ale Guvernului şi ale ministerelor în finanţarea decât comunele, iar accesul acestora la finanţare europeană proiectelor de dezvoltare prin programele naţionale de depinde în mare măsură de capacitatea lor de a dezvolta investiţii. Practica acestor programe a fost de a aproba mii şi a se implica în parteneriate. Pentru oraşele mici, de obiective şi a transfera sume mici pentru implementare, parteneriatele sunt o condiţie esenţială pentru accesarea fără un orizont de timp clar în privinţa alocării tuturor finanţării europene disponibile, în special prin ADI şi GAL resurselor până la finalizare”.514 În acest context, o mare (Caseta 47). Este totuşi necesară o analiză a volumului parte a finanţării disponibile prin fondurile europene finanţărilor disponibile, precum şi a diferenţelor legate de poate reprezenta o soluţie mai bună de finanţare pentru capacitatea de absorbţie (atât la nivel de program, cât şi la autorităţile locale, în special dacă ţinem cont de nivelul nivelul autorităţilor locale). scăzut al veniturilor proprii de care dispun comunele sărace şi oraşele mici. Totuşi, în general, cadrul accesării fondurilor Proiectele de investiţii finanţate din fonduri europene europene a fost perceput de autorităţile locale ca fiind lipsit corespund, în cea mai mare parte, nevoilor de dezvoltare de predictibilitate (în special pentru POSDRU) şi ca având locală ale comunelor şi oraşelor mici. Un bun exemplu o complexitate crescută în ceea ce priveşte documentaţia, este Măsura 322 a PNDR, de departe cel mai popular legislaţia relevantă şi numărul instituţiilor de control.515 program (în termeni de volum al fondurilor solicitate în baza 511 Detaliile privind proiectele implementate pot fi consultate pe paginile www.acor.ro şi www.aor.ro. 512 În principal, administrate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care a devenit în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. 513 ExpertForum (2014). 514 Agenda Comunelor din România (2012: 5). 515 Marin (2015). 3 POLITICI ZONALE 3.2. Integrarea comunităţilor marginalizate Guvernul ar trebui să urmărească eliminarea segregării spaţiale datorate inegalităţilor economice şi financiare, prin implementarea unor servicii integrate - sociale, de sănătate şi educaţionale - la nivel comunitar, pe baza unor parteneriate cu organizaţii neguvernamentale care acţionează la nivel local. Obiective principale Integrarea comunităţilor marginalizate 3.2.  318 3.2.1. Integrarea comuni tăţilor rurale marginalizate 321 3.2.2. Integrarea comunităţilor urbane marginalizate 323 3.2.3. Integrarea comunităţilor rome 328 3.2.4. O abordare zonală intersectorială integrată pentru zonele marginalizate 334 318 | POLITICI ZONALE Integrarea comunităţilor marginalizate 3.2.  Segregarea spaţială sau rezidenţială ocupă, din nou, un tranziţia ţării la o economie de piaţă, şomajul, precaritatea loc prioritar pe agenda europeană în condiţiile în care economică în creştere şi fragilitatea sistemelor de protecţie afectează aproape toate oraşele europene, atât cele socială, precum şi politicile imobiliare şi de urbanism prospere sau în creştere, cât şi cele aflate în descreştere. promovate în perioada comunistă şi în primul deceniu post- Segregarea rezidenţială se referă la mediul de trai, însă comunist. segregarea este un fenomen ce poate apărea şi în şcoli, Măsurarea şi monitorizarea segregării rezidenţiale nu la locul de muncă sau în cadrul serviciilor publice, putând reprezintă, în prezent, o practică comună în oraşele afecta populaţia la nivelul oricărei dimensiuni sociale şi europene. Totuși, unele autorităţi locale din Germania şi demografice, inclusiv vârstă, etnie, religie, venit sau clasă Olanda au creat „sisteme de avertizare timpurie” sofisticate socială (locuitorii înstăriţi într-o zonă, săracii în alta) sau pentru monitorizarea segregării (de exemplu, în Berlin în o combinaţie a acestora. În contextul dezvoltării urbane, 1998), eforturi analizate de o multitudine de studii.518 Un segregarea rezidenţială constituie principalul cadru de ghid util referitor la monitorizarea dezvoltării urbane a fost referinţă. Segregarea depinde puternic de concentrarea realizat de Ministerul Federal German al Transportului, demografică, implicând suprareprezentarea statistică a Construcţiilor şi Dezvoltării Urbane în 2009, ca o resursă unui grup şi subreprezentarea unuia sau mai multor altor pentru planurile integrate de dezvoltare locală. Respectivul grupuri într-un spaţiu anume, dar şi de fragmentarea ghid include o varietate de indicatori ce vizează mediul spaţiului urban în zone cu vizibile diferenţe spaţiale. „Când fizic (de exemplu, vechimea şi calitatea locuinţelor, forme aceste fragmente devin inaccesibile, avem de-a face locative), contextul social şi datele demografice (de cu segregarea în ghetouri, comunităţi închise sau alte exemplu, grupe de vârstă, etnie şi persoane în întreţinere), manifestări ale suprasegregării. Una dintre cele mai extreme calitatea vieţii şi şansele sociale (de exemplu, venit, loc forme de segregare este polarizarea, în cazul căreia există o de muncă, studii şi sănătate). Interpretarea acestor date confruntare între diferitele părţi ale oraşului.”516 este însă critică şi sensibilă deoarece o astfel de analiză Segregarea spaţială poate reprezenta o alegere deliberată, defineşte, adesea, unele zone ca fiind „problematice”, ca şi în cazul gentrificării anumitor zone sau al comunităţilor interpretare preluată la nivelul politicilor. Având în închise – care sunt forme de autosegregare alese de vedere importanţa contextului local, cercetarea calitativă categoriile mai înstărite. Un alt exemplu este separarea constituie o completare esenţială la analiza statistică, forţată a anumitor persoane ca urmare a unor factori externi, oferind înţelegerea mai aprofundată a unei zone. Desigur, cum este cazul zonelor sărace cu o populaţie marginalizată cunoștințele solide sunt importante în elaborarea politicilor, numeroasă. Ghetoul reprezintă forma cea mai extremă de dar acestea nu pot înlocui voința politică de a realiza o segregare forţată. „Nu există o regulă universală pentru a schimbare. stabili ce poate fi considerat ‘acceptabil’ şi ce constituie un De obicei, politicile europene, naţionale şi locale încurajează nivel „extrem” de segregare, însă este clar că ambele forme intervenţii zonale acolo unde se consideră că există extreme de autosegregare a persoanelor înstărite şi formele probleme. Intervenţiile zonale se împart, în mod normal, în forţate de segregare a populaţiei sărace contribuie la o măsuri tangibile şi măsuri intangibile,519 după cum urmează: societate inegală şi la o dezvoltare urbană „inechitabilă”.”517 Tipul cel mai răspândit de segregare, în România, este cel provocat de inegalităţile economice şi financiare. Acestui aspect i s-a acordat o atenţie redusă în literatura de • Printre intervenţiile tangibile se numără programele de restructurare fizică, ce implică demolarea anumitor clădiri şi construirea de noi infrastructuri şi locuinţe specialitate, cel puţin comparativ cu dimensiunea rasial- sau reabilitarea locuinţelor, crearea unor noi spaţii etnică. Factorii ce au dus la apariţia segregării spaţiale, publice (precum centre sociale sau culturale şi în România, sunt schimbările structurale provocate de parcuri) şi îmbunătăţirea transportului în comun. 516 Colini at al (2013: 10). 517 Colini at al (2013: 11). 518 Reţeaua tematică RegGov URBACT (2011). 519 Colini et al (2013: 29). Integrarea comunităţilor marginalizate | 319 • Intervenţiile intangibile includ consolidarea reţelelor şi a interacţiunilor între localnici (de exemplu, prin programe de inserţie profesională şi formare Olanda şi Suedia. În alte ţări, precum Ungaria sau Spania, regulile şi criteriile de selecţie a zonelor defavorizate sunt determinate la nivel naţional sau în anumite domenii, activităţi stradale menite să regional, însă actorii de la nivel local decid ce zone identifice şi să rezolve problemele stringente ale necesită intervenţiile respective. • persoanelor fără adăpost sau ale altor categorii de persoane în situaţii extreme, festivaluri locale Integrarea orizontală a politicilor înseamnă care reunesc comunitatea) şi acordarea de sprijin coordonarea tuturor politicilor relevante pentru populaţiei în vederea accesării pieţei muncii prin dezvoltarea unei zone. Pe lângă intervenţiile din formare, practică şi stagii. plan fizic, sunt importante şi componentele politicilor sectoriale ce ţin de locuire, transport public, educaţie, Însă, de multe ori, aceste iniţiative nu vizează locuri de muncă, cultură şi acordarea de servicii factorii determinanţi ai segregării spaţiale, cum ar fi sociale. Integrarea orizontală a politicilor implică dereglementarea pieţei imobiliare sau nivelul redus al adaptarea serviciilor şi a organizaţiilor existente la protecţiei sociale. Pe de altă parte, în atenţia proiectelor nevoile specifice zonei şi o mai bună coordonare de regenerare a cartierelor intră adesea clădirile şi între diferiţii furnizori de servicii. Pentru consolidarea infrastructura, fără a se ţine cont de factorul demografic, integrării orizontale, URBACT, un program UE ce acceptându-se preţuri tot mai mari la terenuri şi case, promovează dezvoltarea urbană durabilă, sugerează ceea ce îi obligă pe locuitorii cu posibilităţi mai reduse „crearea unor spaţii multifuncţionale şi proiecte de să se mute. Proiectele de regenerare, cel puţin în teorie, colaborare cu diferiţi parteneri în vederea stabilirii trebuie să găsească un echilibru între incluziune socială unei acţiuni concrete care să permită partenerilor să şi competitivitate economică, putând fi eficiente dacă colaboreze la nivel orizontal.”520 beneficiază de susţinere din partea unui număr mare de actori publici şi privaţi (instituţii publice, proprietari, locatari La nivel european, segregarea rezidenţială şi integrarea şi firme). În timp ce politicienii dau, de multe ori, câştig de cartierelor marginalizate sau defavorizate au făcut obiectul cauză intervenţiilor rapide şi vizibile cu efecte imediate, unor discuţii şi analize, în principal, în contextul zonelor un cartier nu se schimbă de la o zi la alta, iar măsurile urbane, ca parte a politicilor de regenerare şi dezvoltare progresive mai „blânde” se dovedesc adesea mai eficiente urbană. Totuşi, în România, o mare parte a populaţiei trăieşte pe termen lung. De asemenea, cel puţin în România, în mediul rural. Din cele 3.181 de unităţi administrative de la numeroase comunităţi marginalizate şi cartiere defavorizate nivelul ţării, doar 320 reprezintă aşezări urbane, iar 2.861 au o proastă reputaţie în rândul populaţiei largi, ceea ce sunt comune. Comunităţile segregate şi marginalizate, cu înseamnă că administraţia locală şi politicienii care se un nivel ridicat de sărăcie extremă „nouă”, provocată de implică în regenerarea lor pot adesea pierde sprijinul politic. schimbările structurale ale tranziţiei la economia de piaţă, şomaj, precaritatea în creştere şi fragilizarea sistemelor de Atât intervenţiile zonale, cât şi cele adresate populaţiei protecţie socială, apar în special în zonele urbane. Totuşi, sunt esenţiale pentru combaterea segregării în zonele şi mediul rural are parte de comunităţi marginalizate, deşi marginalizate. Intervenţiile sectoriale (adresate populaţiei) şi acestea sunt mai puţin extinse decât în cazul oraşelor. cele spaţiale (zonale) trebuie integrate în strategie. Politicile şi programele relevante ar trebui coordonate între diferitele În contextul României, comunităţile marginalizate niveluri de guvernanţă (integrarea verticală a politicilor) şi „problematice” sunt, prin definiţie, zone ce acumulează sectoare (integrarea orizontală a politicilor): capital uman redus, grad redus de ocupare formală a forţei • de muncă şi locuinţe inadecvate. Această definiţie este Integrarea verticală a politicilor poate fi realizată prin folosită atât pentru zonele rurale, cât şi pentru cele urbane, numeroase moduri. Un mod ar fi ca responsabilii însă cele două metodologii de identificare au la bază de politici de la nivel naţional să elaboreze politici indicatori diferiţi, în ideea de a reflecta specificul fiecărui naţionale importante, selectând zonele de intervenţie mediu de rezidenţă (vezi Anexă Tabel 10.21). şi încurajând cooperarea la nivel regional şi local. Acest model este des întâlnit în Anglia, Franţa, 520 URBACT (2011: 54) în Collini et al (2013: 33). 521 Banca Mondială (Swinkels et al, 2014). 320 | POLITICI ZONALE CASETA 48 Exemple de bune practici în domeniul urbană şi să întărească solidaritatea între intervenţiilor menite să elimine segregarea cetăţeni în zonele urbane. Prin cerinţele socio-spaţială în Europa legislative prevăzute, acesta promovează diversitatea formelor locative. În zonele Sunt disponibile câteva exemple de bune practici urbane, fiecare municipalitate trebuie să atingă o în domeniul intervenţiilor zonale şi al celor adresate pondere a locuinţelor sociale de minim 20% din populaţiei, din diferite ţări europene. totalul locuinţelor până în 2020. (Pentru informaţii INTERVENŢII ZONALE suplimentare, vezi www.aurg.org/sru/sru.htm.) Anglia: New Deal for Communities Germania: Soziale Stadt (Oraşul social) Programul New Deal for Communities a fost iniţiat de Acest program se adresează „cartierelor cu nevoi guvernul Blair şi a vizat câteva dintre cartierele cele mai speciale de dezvoltare” şi a fost lansat de guvernul defavorizate din Anglia. Acesta s-a desfăşurat între 1999 federal în 1999, ca o continuare a primei Iniţiative şi 2008, cu scopul de a „elimina discrepanţele” dintre 39 Comunitare URBAN. Face parte dintr-o schemă de zone urbane defavorizate şi restul ţării, prin investiţii finanţată de guvernul federal şi de landuri (Länder), ce s-au ridicat, în medie, la 50 de milioane de euro pentru adresată oraşelor din întreaga Germanie şi la care, până fiecare zonă în decursul celor zece ani. Abordarea folosită în 2012, au participat peste 500 de cartiere. a urmărit realizarea unei schimbări holistice prin trei Programul Soziale Stadt urmăreşte modernizarea şi rezultate la nivel de zonă – infracţionalitate, comunitate, stabilizarea zonelor urbane critice pentru a preveni locuire şi mediu fizic – şi trei rezultate la nivelul populaţiei adâncirea excluziunii sociale şi a segregării, invitând – educaţie, sănătate şi şomaj. În cadrul acestui program, locuitorii cartierelor să ia parte la elaborarea, prioritizarea s-au încheiat parteneriate locale pentru fiecare zonă şi punerea în practică a acţiunilor locale „de jos în sus”. de regenerare în vederea asigurării unei schimbări coordonate de către comunitate. Soziale Stadt din Renania de Nord-Westfalia a fost una dintre primele iniţiative zonale şi a beneficiat de schema INTERVENŢII SECTORIALE (ADRESATE de finanţare dedicată dezvoltării urbane, iniţiată în POPULAŢIEI) landul respectiv în 1993. Abordarea sa reprezintă unul Franţa: Mixitate socială şi regenerare urbană dintre cele mai complete modele de regenerare urbană integrată la nivel de cartier din Europa. Optzeci de cartiere În anul 2000, a intrat în vigoare în Franţa o lege numită urbane din Renania de Nord-Westfalia au creat şi aplicat Solidarité et Renouvellement Urbains (solidaritate şi planuri locale de acţiune în cadrul acestui program. revitalizare urbană). Principalul scop al programului, aflat în curs de desfăşurare, este să elimine segregarea Sursa: Colini et al (2013: 28-30). Metodologia de identificare a zonelor urbane marginalizate ocupare formală şi (c) locuire. Prin definiţie, zonele a fost concepută în cadrul Atlasului zonelor urbane (sectoarele de recensământ) marginalizate acumulează marginalizate,521 iar cea aferentă zonelor rurale dezavantaje pe toate cele trei criterii. marginalizate a fost stabilită în cadrul prezentului studiu În următoarele trei secţiuni, vom prezenta comunităţile de fundamentare şi va fi elaborată mai în detaliu într- marginalizate din mediul rural şi cel urban din România, un Atlas al zonelor rurale marginalizate, prezentat în rome şi non-rome. Secţiunea finală prezintă abordarea Inițiativa Cheie #6. Ambele metodologii (pentru zonele zonală multisectorială integrată, cea mai potrivită pentru urbane şi cele rurale) au la bază datele Recensământului integrarea acestor comunităţi, cuprinzând totodată lecţiile din 2011, iar analizele sunt realizate la nivel de sector de învăţate din precedentele intervenţii implementate de către recensământ (vezi Anexă Tabel 10.22), folosind indicatori diverse autorităţi locale sau organizaţii neguvernamentale. referitori la trei criterii generale: (a) capital uman, (b) Integrarea comunităţilor marginalizate | 321 3.2.1. Integrarea acces redus la infrastructura şi utilităţile de bază (case supraaglomerate şi/sau fără acces la apă ori curent). Aceste comuni tăţilor rurale zone marginalizate sunt considerate „problematice” din cauza unei combinaţii de factori, mai precis numărului mare marginalizate de gospodării cu venituri mici, nivelului scăzut al educaţiei şi al calificărilor cerute pe piaţa muncii, preponderenţei În România, majoritatea persoanelor cu risc de sărăcie sau mamelor singure, numărului mare de copii şi ratei ridicate a excluziune socială trăiesc în mediul rural (vezi Capitolul infracţiunilor minore. Într-o măsură mai mare decât celelalte 2). Cu toate acestea, sărăcia rurală are multe nuanţe, de comunităţi rurale, zonele marginalizate sunt caracterizate la sărăcia satelor mici şi a celor cu populație îmbătrânită printr-o proastă accesibilitate fizică, cu drumuri de (descrise într-o secţiune anterioară) la cea întâlnită în pământ, locuinţe necorespunzătoare, expunere la riscuri comunităţile marginalizate ce acumulează capital uman de mediu (inundaţii, alunecări de teren etc.) şi proasta redus, nivel scăzut de ocupare formală a forţei de lucru şi calitate sau absenţa serviciilor publice. Tabel 43 și Figura condiții precare de locuire. 51 compară profilul zonelor marginalizate cu cel al zonelor nemarginalizate din mediul rural. La nivel naţional, 6,2% din populaţia rurală, 5,3% dintre gospodării şi 5,2% dintre locuinţe sunt situate în zone rurale În 42% dintre sectoarele rurale marginalizate, un număr marginalizate. Aceste zone rurale reprezintă sectoare de relativ ridicat de locuitori aparţin minorităţii etnice rome. recensământ extrem de defavorizate, în care populaţia Astfel, romii autoidentificaţi reprezintă, în medie, 27% are cel mult studii gimnaziale, câştigă venituri informale din totalul locuitorilor, ceea ce pare să indice o proporţie (mai ales din agricultură) şi trăieşte în locuinţe precare, estimată522 a romilor heteroidentificaţi de aproximativ 42%. chiar şi după standardele rurale, care au în general un Potrivit cercetărilor calitative523 disponibile, comunităţile FIGURA 51: Zone rurale marginalizate, în funcție de indicatorii cheie, în 2011 90 80 83 80 72 70 Capital uman 54 56 60 45 47 Ocupare 50 36 38 40 Locuire - curent electric 29 30 Locuire - supraaglomerare 20 13 14 10 5 Locuire - Apă curentă 1 1 0 Zone rurale nemarginalizate Zone rurale marginalizate Rural total 522 Potrivit Studiului naţional privind romii, realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii în 1998 (Zamfir şi Preda, 2002), în mediul rural din România, la fiecare 100 de persoane heteroidentificate de etnie romă de către autorităţi, 64 de persoane se autoidentifică drept rome. 523 De exemplu, Stănculescu şi Berevoescu (coord., 2004); Sandu (2005); Berescu et al (2007); Stănculescu (coord., 2010). Nu sunt disponibile studii mai recente referitoare la acest subiect. În scopul realizării Atlasului zonelor rurale marginalizate, un studiu calitativ a fost realizat în mai-iunie 2015 pentru a identifica principalele subtipuri şi caracteristici ale comunităţilor rurale marginalizate. 322 | POLITICI ZONALE Zonele rurale marginalizate, în funcţie de indicatorii cheie, în 2011 TABEL 43:  Criterii/ Zone rurale Zone rurale Total Indicatori cheie Dimensiune nemarginalizate marginalizate Rural Proporţia populaţiei de 15 -64 de ani care a absolvit Capital uman 45 80 47 maxim 8 clase Ocuparea Proporţia persoanelor de 15-64 ani care nu urmează o forţei de formă de învăţământ şi nu au fost niciodată încadrate pe 54 83 56 muncă piaţa formală a muncii (angajaţi, patroni sau pensionari) Proporţia locuinţelor fără curent electric 1 5 1 Locuire Proporţia locuinţelor supraaglomerate) 13 29 14 Proporţia locuinţelor fără apă curentă 36 72 38 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011. rurale marginalizate includ două mari tipuri de comunităţi, marginalizare ale categoriilor cheie de populație, pentru mai precis cătunele rome şi comunităţile de „venetici”. mediul rural, sunt prezentate în Anexă Tabel 10.23. Cătunele rome sunt numite popular „ţigănii” şi sunt, În timp ce în comunităţile rurale marginalizate, 80% de obicei, situate la periferia unui sat. Comunităţile de dintre locuitorii adulţi au terminat mai puţin de opt clase, „venetici” au fost formate de către persoanele venite în zonă din care 35% au numai studii primare, în comunităţile înainte de 1989 şi care s-au aşezat în satele din apropierea nemarginalizate procentele scad la 45%, respectiv 8%. oraşelor. Acestea au primit apartamente în zonele cu blocuri Procentul persoanelor ce nu sunt nici angajate, nici cuprinse construite în anii ‘80 sau în cartiere compacte (precum într-o formă de învăţământ sau instruire (NEET) este de fostele ferme de stat sau fostele colonii de muncitori) şi au aproape două ori mai ridicat în rândul tinerilor de 15-19 lucrat fie la cooperativa din sat, fie la o întreprindere de stat ani ce trăiesc în zonele marginalizate (51% faţă de 23% în dintr-un oraş apropiat. După 1990, o mare parte dintre ei zonele nemarginalizate – Anexă Tabel 10.24). Proporţia au fost disponibilizaţi. Nefiind de loc din comună, nu li s-a persoanelor care nu sunt nici angajate, nici cuprinse într-o restituit pământ, dar au rămas în sat. Prin urmare, mulţi formă de învăţământ sau instruire în rândul populaţiei dintre ei au căzut în sărăcie. de 20-64 de ani ajunge la aproape 64% în zonele Per ansamblu, la nivelul comunelor din România, 2.244 nemarginalizate, dar creşte până la 88% în zonele rurale de sectoare de recensământ524 se încadrează în criteriile marginalizate; indicatorul atinge valoarea maximă în cazul stabilite pentru zonele rurale marginalizate, în care trăiesc femeilor rome din zonele rurale marginalizate (95%). peste 564 mii de persoane. Copiii (0-17 ani) reprezintă Comunităţile rurale marginalizate fac parte din 992 peste o treime (34%) din populaţia totală a zonelor rurale de comune (sau 35% din comunele de la nivelul ţării), marginalizate, în timp ce ponderea persoanelor vârstnice prezentând diferenţe regionale semnificative (vezi Anexă este de doar 13% (pentru a face o comparaţie, proporţia Tabel 10.26). Sectoarele de recensământ marginalizate medie la nivel rural este de 22% în cazul copiilor şi 19% sunt situate în 1.605 sate (14% din sate) din toate judeţele în cazul persoanelor de 65 de ani şi peste). Una din patru şi regiunile ţării. Proporţia populaţiei ce trăieşte în zonele gospodării situate în zonele rurale marginalizate este (sectoarele de recensământ) rurale marginalizate este de formată din cinci sau mai mulţi membri (în timp ce în zonele peste două ori mai mare în comunele din regiunea Nord- nemarginalizate numai 15% dintre gospodării au cel puţin Est (6,2%) decât media națională rurală. Deşi majoritatea cinci membri), iar 16% dintre gospodării au minim trei copii comunelor (şi a satelor) nu prezintă zone marginalizate, în (ponderea este de numai 5% în zonele nemarginalizate). 663 de sate peste jumătate din populaţie trăieşte în astfel Ponderea mamelor minore este de peste trei ori mai mare de zone.525 La nivelul comunelor, în 157 (reprezentând 5,5% în zonele rurale marginalizate decât în cele nemarginalizate din totalul comunelor)526 mai bine de o treime din populaţie (4,6% din fetele de 13-17 ani faţă de 1,3%). Ratele de se regăseşte în comunităţi marginalizate.527 524 Din totalul de 46.547 de sectoare stabilite pentru recensământul din 2011 în mediul rural. Un număr de 2.523 sectoare nu au fost incluse în analiză pentru că fie aveau mai puțin de 50 de locuitori (2.470), fie nu erau sectoare de gospodării ale populației. 525 În 197 de sate, între 40% şi 49% din populaţie trăieşte în zone marginalizate, iar în 209 sate ponderea este cuprinsă între 30% şi 39%. 526 Cele cinci comune cu cea mai mare pondere a populaţiei marginalizate sunt Bărbuleşti (judeţul Ialomiţa), Lipovu (Dolj), Ibăneşti (Vaslui), Voineşti (Vaslui) şi Jorăşti (Galaţi). 527 În 298 de comune (10,4%), între 10% şi 19% din populaţie trăieşte în zone marginalizate, iar în 155 (5,4%) ponderea se ridică la 20-29%. Integrarea comunităţilor marginalizate | 323 3.2.2. Integrarea şi aşa marginalizate, traiul în zone „problematice” poate deveni o povară în plus din cauza stigmatizării teritoriale comunităţilor urbane ce poate reduce şansele la o educaţie adecvată, locuri de muncă optime sau ascensiune socio-economică. În general, marginalizate interesele acestor zone sunt subreprezentate în structurile de decizie politică de la nivel local. În ultimele decenii, în mediul urban din România şi-a făcut Zonele urbane marginalizate sunt adesea discriminate apariţia un nou tip de sărăcie extremă, concentrată la nivel din punctul de vedere al drepturilor omului, în condiţiile în teritorial.528 În cadrul oraşelor, au apărut „insule” de sărăcie, care romii reprezintă o proporţie semnificativă a populaţiei locuitorii cărora sunt excluşi de la orice tip de servicii în aproximativ 46% din zonele marginalizate identificate. sociale. În termeni comparativi, sărăcia este distribuită mai Cu toate acestea, potrivit Studiului naţional privind romii uniform în mediul rural. În localităţile rurale mici, izolate realizat în 1998, romii autoidentificaţi reprezintă, în medie, şi cu populaţie în vârstă, care necesită la rândul lor politici 20,7% din populaţia totală a zonelor urbane marginalizate de incluziune socială, proporţia copiilor şi a categoriilor din România, ceea ce indică o proporţie estimată a romilor vulnerabile afectate ajunge rareori la nivelul înregistrat în heteroidentificaţi de aproximativ 40%.530 Astfel, 60 până la aceste „insule” urbane de sărăcie extremă. 80% dintre locuitorii zonelor urbane marginalizate aparţin La nivel naţional urban, 3,2% din populaţie, 2,6% dintre altor grupuri etnice (majoritatea fiind români). gospodării şi 2,5% dintre locuinţe sunt situate în zone Per ansamblu, 1.139 dintre cele 50.299 de sectoare marginalizate. Acestea sunt zone extrem de defavorizate, de recensământ din zonele urbane stabilite pentru ce acumulează capital uman redus (nivel slab de educaţie, Recensământul din 2011 se încadrează în criteriile formulate sănătate precară şi/sau număr mare de copii), grad redus pentru zonele marginalizate, în care locuiesc aproape 342 de ocupare formală a forţei de muncă şi condiţii inadecvate mii de persoane. Acestea sunt situate în 264 de oraşe de locuit.529 Pe de-o parte, zonele urbane marginalizate din toate judeţele şi în capitala Bucureşti (vezi Harta 11). reprezintă, adesea, zone sărace, izolate din punct de vedere Datele recensământului arată că 342.933 de persoane social, din cadrul oraşelor din România şi, ca atare, nu sunt locuiau în 2011 în zone urbane marginalizate. Copiii (0- întotdeauna reflectate corespunzător în statisticile agregate 17 ani) reprezintă aproape o treime (31,3%) din populaţia referitoare la sărăcie, realizate la nivel local sau judeţean. Pe totală a zonelor urbane marginalizate, în timp ce ponderea de altă parte, ele reprezintă zone „problematice” descrise în persoanelor vârstnice este de doar 4,1%. Una din cinci diverse studii şi vizate de programele de regenerare urbană gospodării situate în zonele urbane marginalizate este şi de politicile de combatere a segregării. Aceste zone formată din cinci membri sau mai mulţi, iar 11,9% dintre marginalizate sunt considerate „problematice” din cauza gospodării au cel puţin trei copii. Aproape jumătate dintre unei combinaţii de factori, precum locuinţe neadecvate, locuitorii adulţi (48,9%) ai zonelor marginalizate au absolvit străzi insalubre şi ponosite, numărul mare de gospodării mai puţin de 8 clase. Ponderea persoanelor ce nu sunt cu venituri mici, nivel scăzut al educaţiei şi al calificărilor nici angajate, nici cuprinse într-o formă de învăţământ sau cerute pe piaţa muncii, starea de sănătate precară a instruire (NEET) este aproape de trei ori mai ridicată în populaţiei, preponderenţa mamelor singure, numărul mare rândul tinerilor de 15-19 ani ce trăiesc în zone marginalizate de copii, şcoli de proastă calitate şi/sau segregate şi rata decât media urbană (28% faţă de 10%). Proporţia ridicată a infracţiunilor minore. Aceste zone pot prezenta şi persoanelor ocupate în rândul populaţiei de 20-64 ani inaccesibilitate fizică, sunt expuse degradării mediului, iar ajunge la aproape 63% la nivel naţional în mediul urban, dar serviciile publice lipsesc sau sunt de proastă calitate. Astfel, scade la aproximativ 48% în zonele marginalizate şi chiar valoarea de piaţă a terenurilor şi locuinţelor din zonă se află mai mult, până la 35%, în rândul femeilor, respectiv până mult sub cea din alte părţi ale oraşului. Pentru categoriile la sub 31% în cazul romilor din aceste comunităţi, ajungând 528 Stănculescu şi Berevoescu (coord., 2004); Sandu (2005); Berescu et al (2006); Berescu et al (2007); Preda (coord., 2009); Stănculescu et al (2010); Botonogu (coord., 2011); și Banca Mondială (Swinkels et al, 2014). 529 Metodologia de identificare a zonelor urbane marginalizate a fost elaborată folosind datele recensământului din 2011, în cadrul unui studiu al Băncii Mondiale (Banca Mondială, 2014). Aceasta a folosit trei criterii generale: (i) capital uman, (ii) ocupare formală şi (iii) locuire. Analiza a fost realizată la nivel de sector de recensământ. Zonele (sau sectoarele de recensământ) marginalizate au fost definite ca fiind cele dezavantajate din toate cele trei privinţe. În plus, studiul a identificat alte trei tipuri de zone urbane dezavantajate din punctul de vedere al unuia sau a două din cele trei criterii. Astfel, majoritatea populaţiei urbane (67,8%) locuieşte în zone nedezavantajate, în timp ce 11,7% trăieşte în zone dezavantajate pe capital uman, 9,9% în zone afectate de şomaj, 5,2% în zone dezavantajate pe criteriul locuirii, iar 2,3% în alte zone urbane. 530 Potrivit Studiului naţional privind romii realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii în 1998 (Zamfir şi Preda, 2002), raportul între romii heteroidentificaţi şi cei autoidentificaţi este următorul: la fiecare 100 de persoane heteroidentificate de etnie romă de către autorităţi, 56 de persoane în mediul urban şi 64 în mediul rural se autoidentifică drept rome. 324 | POLITICI ZONALE la un minim de 14% în cazul femeilor rome din zonele ori mai ridicată în oraşele foarte mici (cu mai puţin de urbane marginalizate (vezi Anexă Tabel 10.25).Ratele de 10.000 de locuitori) decât în Bucureşti. Mai mult, numărul marginalizare ale categoriilor cheie de populație, în mediul cel mai mare de locuitori ai zonelor urbane marginalizate urban, sunt prezentate în Anexă Tabel 10.23. se întâlneşte în oraşele mici (aproape 153.000 în oraşele cu mai puţin de 20.000 de locuitori). Cu toate că 56 de Există zone urbane marginalizate în majoritatea oraşelor oraşe nu prezintă zone marginalizate, în cinci oraşe,531 peste ţării, remarcându-se însă o serie de diferenţe regionale o treime din populaţie (până la 47%) trăieşte în astfel de semnificative (vezi Anexă Tabel 10.25). Sectoare de zone. Se înregistrează şi discrepanţe regionale. Ponderea recensământ urbane marginalizate sunt localizate în 256 populaţiei din zonele marginalizate este de 4,3% în Nord- de orașe, din toate județele, și în orașul-capitală, București Est şi Centru, 4,2% în Sud-Est şi 3,7% în Vest, în timp ce (vezi Harta 11). Proporţia populaţiei ce trăieşte în sectoare celelalte regiuni înregistrează rate egale sau mai mici decât de recensământ urbane marginalizate este de peste zece media naţională de 3,2%. Proporţia populaţiei urbane ce trăieşte în fiecare tip de zonă dezavantajată sau în zonele HARTA 11:  marginalizate, în fiecare din cele 42 de judeţe BOTOȘ ANI Tipologia zonelor urbane SATU MARE MARAMUREȘ SUCEAVA BISTRIȚA-NĂSĂUD IAȘ I SĂLAJ BIHOR NEAMȚ CLUJ MUREȘ HARGHITA VASLUI BACĂU ARAD ALBA COVASNA SIBIU TIMIȘ VRANCEA GALAȚI HUNEDOARA BRA?OV BUZĂU CARAȘ -SEVERIN ARGEȘ VÂLCEA PRAHOVA BRĂILA TULCEA GORJ DÂMBOVIȚA ILFOV MEHEDINȚI IALOMIȚA Regiune BUCHAREST Județ CĂLĂRAȘ I OLT CONSTANȚA DOLJ TELEORMAN GIURGIU Populație stabilă % populație în zone nedezavantajate % populație în zone dezavantajate pe locuire % populație în zone dezavantajate pe ocupare % populație în zone dezavantajate pe capital uman Sursa datelor: INS, Recensamântul Populației și al Locuințelor 2011 Cartografie: ESRI, ArcGIS 10.1 % populație în zone marginalizate 50 25 0 50 100 150 km % populație în zone cu instituții sau cu mai puțin de 50 de persoane Sursa: Banca Mondială (Swinkels et al, 2014a: 14). 531 Aceste oraşe sunt: Aninoasa (judeţul Hunedoara), Podu Ilioaiei (judeţul Iaşi), Budeşti (judeţul Călăraşi), Băneasa (judeţul Constanţa) şi Ștefăneşti (judeţul Botoşani). Integrarea comunităţilor marginalizate | 325 Atlasul zonelor urbane marginalizate publicat recent, a Comunităţile de tip ghetou sunt împărţite între proprietari folosit metode de cercetare calitativă pentru a identifica şi chiriaşi, între „răi” şi „cuminţi”, între lideri autoproclamaţi patru mari subtipuri de zone urbane marginalizate, care se şi cei „slabi”, caracterizaţi prin stimă de sine scăzută, suprapun parţial:532 neîncredere în alte persoane şi în instituţii (publice sau private). În aceste comunităţi, predomină şi sentimentul (1) Zone de tip ghetou cu blocuri de proastă neputinţei, accentuat de permanenta ruşine de a locui calitate sau foste colonii de muncitori.533 într-o zonă cu o reputaţie proastă şi însoţit de o atitudine de desconsiderare şi discriminare din partea majorităţii populaţiei. Mulţi locuitori ai zonelor de tip ghetou nu îşi dezvăluie adresa tocmai pentru a fi respectaţi. (2) Zone de tip mahala cu case şi/sau adăposturi improvizate.534 Aceste zone marginalizate includ complexele de locuinţe de proastă calitate, construite înainte de 1990 pentru muncitorii marilor întreprinderi socialiste. Cel mai adesea, sunt zone cu o populaţie redusă spre medie (cu 150-500 Aceste zone sunt cartiere vechi, de periferie, cu comunităţi de locatari), concentrată într-unul sau mai multe blocuri de extrem de sărace ce includ atât romi, cât şi non-romi. proastă calitate, cu un aspect dezolant. Printre principalele Multe dintre ele s-au extins după 1990. Pe lângă casele probleme întâlnite aici se numără supraaglomerarea, de proastă calitate din chirpici, au fost ridicate de-a lungul care pune o serioasă presiune asupra instalaţiilor comune timpului numeroase adăposturi improvizate, fie în curţile (curent, apă, canalizare, salubritate). vechilor case, fie pe domeniul public. Aceste adăposturi Pe lângă condiţiile mizere, locuitorii zonelor de tip ghetou sunt, de obicei, realizate din plastic şi cartoane, cu o se confruntă cu trei probleme majore: (i) plata utilităţilor, structură din lemn. (ii) teama de a fi evacuaţi din cauza restanţelor (în cazul În aceste mahalale, comunitatea este răspândită pe un locatarilor din locuinţele sociale) şi (iii) reţelele de sprijin teritoriu întins, ceea ce îngreunează şi mai mult rezolvarea insuficient dezvoltate şi capitalul social scăzut din cauza problemelor lor. În unele mahalale, practic nu există nici proastei reputaţii a zonei. Plata utilităţilor reprezintă o urmă de infrastructură sau au, în cel mai bun caz, un robinet provocare pentru o mare parte a populaţiei României, dar care asigură necesarul de apă pentru întreaga zonă. În în special pentru locuitorii zonelor de tip ghetou. În aproape altele, există infrastructură pe strada principală, însă nu toate ghetourile, majoritatea populaţiei are datorii la plata este disponibilă în restul zonei (nici măcar curent electric). utilităţilor, unele chiar istorice, acumulate de locatarii Prin urmare, multe din aceste zone sunt insalubre şi precedenţi. Pentru a evita creşterea datoriilor la plata chiriei expuse riscurilor climatice, cum ar fi ploile abundente sau percepute pentru locuinţa socială, unele municipalităţi inundaţiile. recurg la evacuări. 532 Banca Mondială (Swinkels et al, 2014a). De notat faptul că aceste subtipuri nu se pot distinge din datele recensământului. 533 Foto: Banca Mondială (Swinkels et al, 2014a). Aleea Romanilor, Călan, judeţul Hunedoara. 534 Foto: Berescu (2010). Pata Rât, Cluj, judeţul Cluj. 326 | POLITICI ZONALE Principala problemă pentru populaţia acestor zone, pe lângă (3) Locuinţe sociale modernizate.536 sărăcia extremă şi condiţiile de trai mizere, o constituie lipsa actelor de identitate şi de proprietate, chiar şi acolo unde autorităţile locale declară că au soluţionat această problemă. Aceasta este o problemă întâlnită în toate zonele de tip mahala. Mult mai complicată este situaţia celor ce locuiesc în adăposturi din plastic şi cartoane, amplasate pe domeniul public. Actuala legislaţie nu permite municipalităţilor să le confere statutul de proprietari sau dreptul legal de posesie. Problema poate fi soluţionată doar prin intermediul legislaţiei naţionale. În unele zone, în special în cele cu adăposturi improvizate, nu se cunoaşte cu exactitate numărul de locuitori, iar recenzorii au reuşit să obţină date doar de la o parte din Dezvoltarea acestui tip de locuinţe în zonele urbane s-a populaţie. Prin urmare, locuitorii acestor zone sunt, de realizat, adesea, prin proiecte integrate, care au îmbinat fapt, cel puţin parţial invizibili la nivelul cifrelor oficiale, cu investiţiile de amploare în noi imobile cu o serie de excepţia celor ce solicită ajutoare sociale. În consecinţă, intervenţii în plan social. Aceste zone beneficiază de o localnicii pretind că se află la voia liderilor puternici ai bună infrastructură şi servicii de utilităţi (uneori chiar mai bandelor opozante, active în zonă. Unele mahalale sunt bune decât în restul urbei), însă adesea nu sunt însoţite de mai liniştite, în special cartierele vechi, în timp ce altele costuri accesibile. De asemenea, de cele mai multe ori, sunt sunt nesigure. situate la periferia oraşului, unde populaţia a fost adusă din mahalale sau alte zone urbane marginalizate. Astfel, Principalele probleme ce trebuie rezolvate în zonele de plata utilităţilor rămâne o provocare majoră pentru locatarii tip mahala presupun investiţii uriaşe în infrastructură locuinţelor sociale care sunt, de obicei, persoane sărace, cu şi urbanism şi/sau amendamente legislative (în cazul o situaţie socială dificilă. Aceasta atrage adesea deteriorarea mahalalelor de pe domeniul public). Problema participării rapidă a locuinţelor şi poate conduce la evacuări forţate. scăzute la educaţie şi a ratei ridicate a abandonului şcolar ar trebui abordată de către autorităţile locale, şcoli, liderii În cazul multor zone cu locuinţe sociale modernizate, romi, experţii romi, experţii în educaţie şi organizaţiile proiectanţii nu au acordat suficientă atenţie următoarelor societăţii civile. Abordarea problemei în aceste comunităţi aspecte: (i) situarea complexului de locuinţe sociale în cu tendinţe de extindere necesită un cadru naţional interiorul oraşului, (ii) desfăşurarea unui proces de informare pentru realizarea unor acţiuni bine coordonate pe termen şi consultare înainte de orice relocalizare şi (iii) componenţa mediu şi lung, precum şi investiţii consistente. Comisia etnică a populaţiei relocalizate. Când o zonă este scoasă Europeană recomandă formularea unei strategii privind din contextul urban, oferă doar servicii de locuire, este utilizarea terenurilor şi locuinţele la nivelul întregii zone populată de o singură categorie, definită în termeni etnici, urbane funcţionale – oraşul „de facto” – pentru a preveni sociali, economici sau culturali (de exemplu, populaţie romă, segregarea.535 săracă), prezintă un potenţial redus de dezvoltare şi depinde de transportul public pentru accesarea serviciilor de bază precum şcolile, atunci zona este segregată, indiferent cât de moderne sunt condiţiile de trai. Acest aspect este exacerbat când noua zonă ia naştere printr-un proces de relocalizare forţată, realizat într-un interval de timp scurt şi fără a da un preaviz corespunzător populaţiei vizate. În consecinţă, unele zone cu locuinţe sociale modernizate au adâncit segregarea, în loc să promoveze integrarea. În plus, autorităţile locale din diferite oraşe intenţionează să elimine „insulele” de sărăcie ce au apărut în cadrul oraşului şi să relocalizeze populaţia 535 Comisia Europeană (2011b). 536 Foto: Banca Mondială (Swinkels et al, 2014a). Zona Drochia, Dorohoi, judeţul Botosani. Integrarea comunităţilor marginalizate | 327 de acolo, majoritatea comunităţi sărace şi rome, în complexe Cu excepţia poziţiei centrale, condiţiile de trai ale acestor de clădiri compacte, bine utilate şi cu aspect „mai agreabil”, comunităţi seamănă mult cu cele întâlnite în zonele de undeva în afara oraşului, de exemplu, „pe un deal” sau „lângă tip mahala. Cum aceste case sunt situate într-o zonă ce o pădure.” Aceste planuri, oricât de bine intenţionate ar fi, prezintă atractivitate pentru investitori şi au un potenţial riscă să exacerbeze segregarea. imobiliar ridicat, foştii proprietari (sau moştenitorii lor) au făcut tot posibilul pentru a le recupera. În temeiul Legii (4) Clădiri cu locuinţe sociale situate în centrul istoric nr. 10/2001, aceste case au fost retrocedate foştilor al oraşului.537 proprietari (sau moştenitorilor acestora), iar locatarii au avut la dispoziţie cinci ani să îşi găsească o nouă locuinţă. Anumitor persoane li s-a permis să rămâne în unele clădiri dărăpănate, fără însă a li se face acte de identitate în care să figureze adresa respectivă, din moment ce clădirea figurează în evidenţele administrative ca fiind distrusă. Prin urmare, multe persoane care locuiesc într-o anumită zonă de 10-15 ani sau mai mult deţin doar acte de identitate provizorii, cu menţiunea „fără domiciliu”. Aceasta înseamnă că persoana în cauză nu se poate angaja, nu are dreptul la servicii medicale sau ajutor social şi se poate confrunta cu o serie de alte lipsuri. Zonele marginalizate cu locuinţe sociale din „centrele Peste tot în Europa, argumentul potrivit căruia concentrarea istorice ale oraşelor” sau „zonele istorice urbane” sunt, populaţiei sărace într-o zonă anume este însoţită de de fapt, zone cu case individuale – adesea într-o stare infracţionalitate este folosit în mod hazardat pentru avansată de degradare – care au fost naţionalizate în timpul a justifica politicile de dispersare a populaţiei fără o perioadei comuniste şi care au fost folosite după 1990 ca relocalizare adecvată.538 Evidenţele internaţionale arată locuinţe sociale. Majoritatea acestor case au fost atribuite de că politicile de dispersare sunt, adesea, însoţite de costuri către autorităţile locale familiilor sărace, fie înainte de 1989, umane imense. Când se recurge şi la demolări, vorbim de fie la începutul anilor ‘90. Unele, mai ales cele aflate într-o un eşec al politicilor, cu costuri enorme, existând numeroase stare foarte proastă, au fost ocupate ilegal de persoane exemple care arată că rezultatele unor astfel de intervenţii fără adăpost. Acestea sunt cartiere vechi, cu persoane care sunt controversate (vezi Caseta 49). locuiesc acolo de mai bine de 30 de ani. CASETA 49 Intervenţii de relocalizare în România sunt, de obicei, precipitate şi forţate, implicând în multe cazuri distrugerea puţinelor bunuri Cele mai îngrijorătoare intervenţii pe care le-au realizat pe care le deţine populaţia din zonă. Acest tip autorităţile locale în zonele urbane marginalizate de acţiune adânceşte excluziunea socială şi din România sunt cele ce presupun strămutarea elimină şansele copiilor, care trăiesc şi cresc în condiţii de amploare a locuitorilor. În majoritatea zonelor mizere, de a scăpa de sărăcie şi marginalizare. Din marginalizate, clădirile se află într-o stare proastă (unele nefericire, foarte puţine autorităţi locale au ales, până sunt pe punctul de a se prăbuşi), salubritatea lasă de acum, să reacţioneze la problemele zonelor urbane dorit (din cauza lipsei apei curente şi a canalizării), iar marginalizate cooperând cu instituţiile sau ONG-urile diferitele forme de violenţă şi mică infracţionalitate din domeniul sănătăţii, educaţiei, culturii sau religiei, dar sunt răspândite (agravate de supraaglomerare). Drept şi cu populaţia vizată pentru a identifica soluţii mai bune. răspuns, autorităţile locale decid, adesea, să adopte o abordare radicală şi să evacueze locuitorii din zonă, Sursa: Stănculescu şi Berevoescu (coord., 2004), încercând să îi relocalizeze altundeva. Aceste evacuări Berescu (2010) şi Banca Mondială (Swinkels et al, 2014a). 537 Foto: Banca Mondială (Swinkels et al, 2014a). Centrul istoric Uranus, Bucureşti. 538 Colini at al (2013: 29). 328 | POLITICI ZONALE 3.2.3. Integrarea Cluj-Napoca, Târgu-Mureş şi Sibiu) şi în sud-vest între Craiova şi Drobeta-Turnu Severin, aproape de graniţa cu comunităţilor rome Bulgaria şi Serbia. Hărţile sărăciei estimate în baza datelor Recensământului din 2011 indică faptul că populaţia cu risc de sărăcie sau excluziune socială este concentrată în estul Populaţia romă nu este întotdeauna concentrată în regiunile şi sudul ţării, în zone în care numărul romilor este relativ cele mai sărace ale României, după cum reiese dintr-un scăzut. În consecinţă, responsabilii de politici ar trebui să studiu al Băncii Mondiale referitor la Oraşele competitive.539 aibă în vedere faptul că este posibil ca măsurile menite să Potrivit Recensământului din 2011, romii autoidentificaţi răspundă la provocările întâmpinate de categoriile sărace şi locuiesc, în principal, în aşezări aproape de graniţa de vest marginalizate, în general, să nu aibă un impact direct asupra a României, în centrul Transilvaniei (de obicei, în apropierea multor romi deoarece aceste două categorii ale populaţiei marilor centre urbane, cum sunt Timişoara, Arad, Oradea, nu se suprapun din punct de vedere geografic. Corelaţia între Indicele dezvoltării umane locale (LHDI) şi prezența comunităților rome HARTA 12:  Sursa: Banca Mondială (Ionescu-Heroiu et al, 2013a: 169). 539 Banca Mondială (Swinkels et al, 2013a: 167). Integrarea comunităţilor marginalizate | 329 Cu toate acestea, se pare că există un număr mare de în secţiunile anterioare. Metodologia de identificare a localităţi sărace la sud şi est de Bucureşti, care prezintă, comunităţilor marginalizate (în mediul rural şi cel urban) se de asemenea, o pondere relativ ridicată a romilor. Această poate folosi pentru a identifica şi aloca resurse persoanelor informaţie cheie, inclusă în studiul Oraşe competitive,540 a cu nevoi (inclusiv romilor). Cu toate acestea, întrebarea care rezultat din compararea Indicelui dezvoltării umane locale se pune este dacă acest instrument surprinde problemele (LHDI)541 cu prezenţa comunităţilor rome (vezi Harta 12). specifice comunităţilor cu o pondere ridicată a romilor şi Faptul că aceste comunităţi rurale sunt situate atât de dacă nu cumva exclude segmente ale populaţiei rome ce se aproape de capitala ţării şi principalul motor economic, dar confruntă cu situaţii dificile. Răspunzând la aceste întrebări, nu beneficiază de propagarea efectelor pozitive în teritoriu analizele noastre au arătat următoarele: subliniază necesitatea de a formula măsuri speciale pentru (1) Metodologia de identificare a comunităţilor marginalizate, comunităţile rome. aplicată datelor Recensământului din 2011, confirmă că Evidenţele arată că majoritatea romilor din România populaţia autoidentificată de etnie romă543 este extrem trăiesc în comunităţi segregate. Studiul recent al Băncii de concentrată la nivel teritorial (vezi Anexă Tabel 10.23). Mondiale542 privind integrarea romilor (2014) a constatat că În mediul rural, aproape 39% dintre romii autoidentificaţi 56% dintre gospodăriile rome sunt situate în aşezări în care trăiesc în comunităţi marginalizate (care acumulează etnia dominantă este cea romă, indicând un nivel ridicat capital uman redus, nivel scăzut de ocupare formală şi al segregării spaţiale. Segregarea spaţială este puternic condiţii precare de locuit) faţă de sub 5% dintre persoanele corelată cu o sănătate precară, părăsirea timpurie a şcolii, aparținând altor etnii. În mediul urban, aproape 31% dintre prezenţa slabă pe piaţa muncii şi costurile ridicate ale romii autoidentificaţi locuiesc în zone marginalizate, în timp accesului la alte servicii (transport public, unităţi medicale ce ponderea persoanelor non-rome este de doar 2,6%. etc.). Aproape jumătate (51%) dintre familiile rome din Mai mult, Atlasul zonelor urbane marginalizate544 arată comunităţile segregate trăiesc în case deteriorate sau că alţi 40% dintre romii autoidentificaţi trăiesc în zone condiţii de zonă marginalizată de tip mahala. dezavantajate din punctul de vedere al capitalului uman,545 care, prin definiţie, diferă de zonele marginalizate doar Un aspect cheie, cu implicaţii politice directe pentru din perspectiva locuirii. Aceasta nu înseamnă că romii din elaborarea unor intervenţii ţintite, se referă la suprapunerea zonele dezavantajate pe capital uman au condiţii de trai comunităţilor rome cu cele marginalizate, prezentate Locuinţă romă într-o zonă urbană dezavantajată din punctul de Locuinţă romă dintr-o zonă urbană marginalizată vedere al capitalului uman Foto: Banca Mondială (2014). Valea Rece, o zonă tipică cu vile, Târgu-Mureş, judeţul Mureş. Foto: Banca Mondială (2014). Zona Poligon, Aiud, judeţul Alba. 540 Banca Mondială (Ionescu-Heroiu et al, 2013a). 541 Vezi definiția la nota de subsol 472, de la începutul capitolului 3.1. 542 Banca Mondială (Anan et al, 2014). În baza datelor Studiului regional privind romii realizat de PNUD/ Banca Mondială/ CE (2011). 543 Un număr de 621.573 de persoane s-au autodeclarat de etnie romă la nivel naţional cu ocazia Recensământului din 2011, dintre care 230.670 în mediul urban. 544 Banca Mondială (Swinkels et al, 2014a). 545 Proporţia romilor autoidentificaţi ce trăiesc în zonele nedezavantajate este foarte mică, de doar 16,1%. Pentru a face o comparaţie, majoritatea populaţiei urbane (67,8%) locuieşte în zone nedezavantajate şi doar 11,7% trăieşte în zone dezavantajate pe capital uman şi 3,2% în zone marginalizate. 330 | POLITICI ZONALE optime, însă condițiile lor de locuire nu sunt foarte proaste, zonelor urbane marginalizate, 29% prezintă o pondere aşa cum este cazul locuinţelor din zonele marginalizate. a romilor ce depăşeşte 20% şi numai 25% nu au niciun Fotografiile de mai sus ilustrează această diferenţă. membru de etnie romă (doar în 1,8% din toate sectoarele de recensământ urbane, proporţia romilor autodeclaraţi este de (2) Cu cât este mai ridicată proporţia romilor într-o peste 20%). În mod similar, în mediul rural, probabilitatea comunitate, cu atât este mai mare şi probabilitatea ca marginalizării creşte de la 4% dintre comunităţile fără romi respectiva comunitate să fie marginalizată (Figura 52). autodeclaraţi la 53% dintre comunităţile cu mari procente În mediul urban, în timp ce doar 1% dintre comunităţile de romi. De asemenea, dintre cele 2.244 de sectoare fără membri autodeclaraţi romi sunt marginalizate, 47% de recensământ identificate ca fiind marginalizate, 29% dintre comunităţile cu procente ridicate de romi sunt prezintă o pondere a romilor de peste 20% faţă de doar 5% dezavantajate din toate cele trei privinţe (capital uman, din toate sectoarele rurale. ocupare şi locuire). Dintre cele 1.139 de sectoare de recensământ identificate ca fiind marginalizate în Atlasul FIGURA 52: Distribuţia sectoarelor de recensământ marginalizate şi nemarginalizate, în funcţie de ponderea romilor în populaţia totală, în mediul urban şi rural din România, 2011 100% 290 521 1310 276 164 162 80% 188 494 60% 37,156 11,432 33,151 7,262 40% 937 383 20% 166 434 0% 0 0.1-19.9 20-39.9 40-100 0 0.1-19.9 20-39.9 40-100 Urban Rural Ponderea romilor în populația totală a sectoarelor de recensământ Nemarginalizat Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011. Marginalizat Notă: Numărul total al sectoarelor de recensământ a fost de 50.298 în mediul urban şi 44.028 în mediul rural. (3) În cadrul aceloraşi tipuri de comunităţi (rurale sau până la 52% în cazul non-romilor. În comunităţile urbane urbane, marginalizate/ nemarginalizate şi cu procente marginalizate în care romii ating un procent de sub 20%, similare de romi în comunitate), romii sunt mult mai des la nivelul populaţiei rome în vârstă de muncă ce nu este excluşi din punct de vedere social de la educaţie şi locuri cuprinsă într-o formă de învăţământ, 68% nu lucrează de muncă. Următoarele două figuri (Figura 53 şi Figura sau sunt pensionari; procentul este de doar 39% în cazul 54) demonstrează acest lucru. De exemplu, în comunităţile non-romilor ce trăiesc în aceleaşi comunităţi. În general, marginalizate din mediul rural cu un număr mare de romi, decalajul dintre romi şi non-romi este mai accentuat în proporţia tinerilor de 16-24 de ani ce au terminat cel mult mediul urban, mai ales în comunităţile nemarginalizate şi în ciclul gimnazial este de 83% în rândul romilor şi scade zonele cu puţini romi. Integrarea comunităţilor marginalizate | 331 FIGURA 53: Proporţia tinerilor de 16-24 de ani cu cel mult studii gimnaziale şi care nu sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ, în funcţie de etnie, tipul zonei şi procentul romilor (%) 90 84 83 80 79 79 75 78 7576 75 Ponderea 70 romilor 61 6256 60 în populația 60 52 totală a 43 sectoarelor de 38 35 34 31 31 33 31 recensământ 2728 30 0 6 9 0 0 0 0 0 (0.1-19.9) Romi Non-Romi Romi Non-Romi Romi Non-Romi Romi Non-Romi (20-39.9) Zone marginalizate Zone ne-marginalizate Zone marginalizate Zone ne-marginalizate (40-100) RURAL URBAN Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011. FIGURA 54: Persoanele de 15-64 de ani necuprinse într-o formă de învăţământ ce nu sunt nici pensionate, nici angajate, în funcţie de etnie, tipul zonei şi procentul romilor (%) 120 Ponderea 92 94 93 84 84 romilor 90 8278 85 în populația 82 73 6971 7272 totală a 68 60 sectoarelor de 57 5455 60 50 47 recensământ 45 44 3939 40 30 19 21 0 0 0 0 0 (0.1-19.9) 0 Romi Non-Romi Romi Non-Romi Romi Non-Romi Romi Non-Romi (20-39.9) Zone marginalizate Zone ne-marginalizate Zone marginalizate Zone ne-marginalizate (40-100) R UR AL URBAN Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011. 332 | POLITICI ZONALE (4) Lipsa accesului romilor la condiții decente de locuire sunt mai dezavantajaţi decât non-romii, în special dacă este un lucru specific zonelor urbane, în timp ce în mediul locuiesc în mediul urban, fie în comunităţi cu mulţi romi, fie rural accesul redus la utilităţi este destul de generalizat. în zone marginalizate. Anexă Tabel 10.26 prezintă decalajul substanţial existent (5) În general, cu cât este mai mare ponderea romilor într-o între locuinţele urbane şi cele rurale în ceea ce priveşte comunitate marginalizată, cu atât sunt mai scăzute valorile utilităţile de bază. Locuinţele din zonele marginalizate sunt tuturor indicatorilor referitori la excluziunea socială. Deşi mai puţin conectate la utilităţi decât cele din comunităţile în toate comunităţile marginalizate, situaţia este mult mai nemarginalizate, însă decalajul este mult mai mare în precară decât în alte zone, ponderea romilor continuă să zonele urbane. De exemplu, proporţia persoanelor ce fie un bun predictor/ discriminator al gravităţii problemelor trăiesc în locuinţe fără apă curentă variază în mediul din aceste zone. Dacă, de exemplu, în zonele marginalizate urban de la 8% în comunităţile nemarginalizate la 34% în fără romi autodeclaraţi, 31% dintre tinerii de 16-24 de cele marginalizate, crescând în mediul rural până la 66% ani nu merg la şcoală şi au cel mult studii gimnaziale, în în comunităţile nemarginalizate, respectiv 86% în cele comunităţile marginalizate cu o populaţie romă de peste marginalizate. În mediul rural, decalajul este mult mai mic 40%, procentul este de 65% (Figura 55). Ponderea romilor din perspectiva altor servicii, având în vedere că 99% din este un bun predictor și al severităţii excluziunii în zonele populaţia rurală trăieşte în locuinţe fără apă caldă curentă, nemarginalizate, chiar şi în cazul unei amplitudini mai 94% fără canalizare şi 90% fără gaze naturale. Variaţia mari. De exemplu, acelaşi indicator referitor la proporţia în funcţie de ponderea romilor în populaţia totală este tinerilor care au terminat cel mult ciclul gimnazial variază nesemnificativă în mediul rural,546 dar este importantă în între doar 6% în zonele urbane nemarginalizate fără romi mediul urban, mai ales în comunităţile nemarginalizate (vezi autodeclaraţi şi 63% în cele cu mulţi romi (unde valoarea Anexă Tabel 10.27). Astfel, din perspectiva locuirii, romii este aproape egală cu cea din zonele urbane marginalizate). FIGURA 55: Diferenţele înregistrate la nivelul educaţiei şi ocupării între zonele cu diferite ponderi ale romilor, în comunităţile marginalizate şi cele nemarginalizate, din mediul urban şi rural (%) Proporția tinerilor de 16-24 ani Persoane nepensionate și neangajate ca necuprinși în educație și cu cel mult pondere în totalul populației 15-64 ani studii gimnaziale necuprinse în educație 90 86 90 83 81 81 76 RURAL 65 69 64 66 65 63 62 Zone marginalizate 61 60 61 60 60 55 RURAL 51 49 49 47 45 48 Zone ne-marginalizate 46 41 31 35 URBAN 31 27 Zone marginalizate 30 30 23 19 12 URBAN 6 Zone ne-marginalizate 0 0 0 (0.1-19.9) (20-39.9) (40-100) 0 (0.1-19.9) (20-39.9) (40-100) Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011. 546 Cu excepţia accesului la curent electric. Integrarea comunităţilor marginalizate | 333 (6) Cu totul important este faptul că, din perspectiva dezavantajate, fără însă a fi însoţite de metodologii specifice capitalului uman, a ocupării formale şi chiar a accesului de măsurare a dezavantajului. Cu toate că nu este mereu la utilităţi (în mediul urban), situarea într-o zonă urbană nevoie ca romii să fie vizaţi în mod exclusiv, absenţa unor marginalizată sau nemarginalizată influenţează foarte puţin criterii specifice pentru identificarea grupurilor ţintă şi lipsa sau deloc situaţia romilor; ceea ce contează este proporţia unei metodologii clare prin care să se măsoare aceste criterii romilor în populaţia totală din zonă. Indiferent dacă trăiesc îngreunează adresarea programelor sociale la nivel local. într-o zonă urbană marginalizată sau nemarginalizată, Vizarea comunităţilor rome este restricţionată de o anumită în cazul romilor, valoarea tuturor indicatorilor referitori la lipsă a datelor legate de apartenenţa etnică, ce nu sunt capital uman şi ocupare este semnificativ mai mică decât în colectate sistematic în vederea monitorizării progreselor. cazul altor grupuri etnice. Decalajul dintre romii ce trăiesc Informaţiile referitoare la etnie ar permite o mai bună urmărire în zonele marginalizate şi cei din zonele nemarginalizate a rezultatelor sociale în comunităţile rome şi nerome şi o este mult mai mic decât decalajul înregistrat în rândul non- analiză mai aprofundată a determinanţilor sărăciei. romilor. În toate tipurile de zone (marginalizate sau nu), cu Insuficienta capacitate a comunităţilor locale de a formula cât ponderea romilor (autoidentificaţi) este mai mare, cu atât şi a implementa proiecte, din cauza sprijinului inadecvat sunt mai reduse capitalul uman şi nivelul ocupării formale de la nivel central, reduce abilitatea multor comunităţi în cazul locuitorilor romi (dar nu neapărat şi în rândul non- dezavantajate de a beneficia de fonduri UE.548 Fondurile romilor). În ceea ce priveşte indicatorii referitori la locuire, structurale, Fondul de Coeziune şi Fondul European indiferent dacă trăiesc în zone marginalizate sau comunităţi Agricol pentru Dezvoltare Rurală nu ajung într-o măsură cu mulţi etnici romi, romii se confruntă cu dificultăţi la suficientă la comunităţile rome marginalizate. Rata totală de nivelul accesului la apă potabilă şi al conectării la sistemul absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune în perioada de canalizare sau electricitate. 2007–2013 a fost, de asemenea, mică în România. Acest În concluzie, intervenţiile ce ţintesc zonele marginalizate lucru se datorează mai multor factori cheie: (a) lipsa au doar un impact parţial asupra romilor. Trebuie concepute alinierii legislaţiei privind implementarea instrumentelor măsuri care să vizeze în mod special comunităţile rome, mai structurale la alte legi naţionale relevante; (b) complexitatea ales cele cu un număr mai mare de romi, în baza principiului procedurilor administrative; (c) lipsa capacităţii „explicit, dar nu exclusiv”547 şi cu un puternic accent pe administrative atât la nivelul autorităţilor de management, capital uman (educaţie, competenţe şi sănătate), ocupare cât şi al beneficiarilor; (d) slaba responsabilizare a formală şi acces la utilităţile de bază (apă, canalizare, autorităţilor locale în ceea ce priveşte eliminarea electricitate). În momentul de faţă, romii nu sunt întotdeauna problemelor cu care se confruntă romii şi alte comunităţi vizaţi în mod explicit de programele de incluziune socială. dezavantajate; (e) lipsa capacităţii de co-finanţare a În prezent, politicile sociale, programele şi proiectele de autorităţilor locale; (f) împărţirea neclară a sarcinilor între investiţii se adresează, de cele mai multe ori, categoriilor ministere şi alte entităţi publice la nivel naţional. 547 Cele 10 principii de bază comune privind incluziunea romilor ale Uniunii Europene recomandă adresarea „explicită, dar nu exclusivă” a măsurilor, „vizarea romilor ca grup ţintă, dar nu şi excluderea altor persoane care trăiesc în condiţii socio-economice similare” (Principiul nr. 3). „Politicile şi proiectele ar trebui să fie orientate către „grupurile vulnerabile”, „grupurile aflate la marginea pieţei forţei de muncă”, „grupurile dezavantajate” sau „grupurile care trăiesc în zonele defavorizate” etc., cu o menţiune clară privind includerea romilor în aceste /www.coe.int/t/dg4/youth/Source/Resources/Documents/2011_10_Common_Basic_Principles_Roma_Inclusion.pdf. grupuri” (Principiul nr. 2). http:/ 548 Banca Mondială a întreprins un studiu (Anan et al, 2014) în cadrul Evaluării comunicării şi colaborării între autoritatea de management şi organismele intermediare ale Programelor Operaţionale Regionale şi facilitării sprijinului proactiv şi direct pentru beneficiari. Acesta indică faptul că, deşi multe comunităţi locale reuşesc să depună cereri de finanţare, adesea ele nu deţin capacitatea necesară pentru a elabora şi implementa proiecte. La nivelul capacităţii, punctele slabe sunt definirea sau verificarea specificaţiilor tehnice ale proiectelor de investiţii şi desfăşurarea procedurilor de achiziţie în conformitate cu reglementările referitoare la fondurile europene. 334 | POLITICI ZONALE 3.2.4. O abordare echitabil, din orice parte a oraşului, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi instituţiile cheie, cu zonală intersectorială ajutorul mijloacelor de transport în comun. integrată pentru zonele Intervenţiile zonale şi cele adresate populaţiei trebuie integrate într-un cadru de dezvoltare comunitară marginalizate participativă în vederea combaterii eficiente a segregării. Pentru perioada de programare 2014-2020, Uniunea Europeană propune o abordare denumită dezvoltare Proiectele intersectoriale integrate de regenerare, locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC), care găsesc un echilibru între incluziune socială şi prin care populaţia este invitată să formeze parteneriate competitivitate economică, reprezintă cel mai bun mod de locale pentru elaborarea şi implementarea unor strategii a reduce sărăcia concentrată la nivel teritorial în zonele zonale multisectoriale integrate, care să vizeze eliminarea urbane marginalizate, comunităţile rome şi anumite zone segregării şi a sărăciei în zonele marginalizate. Similar rurale izolate. Aceste intervenţii pot fi eficiente dacă rolului jucat de iniţiativa LEADER în mediul rural, DLRC se beneficiază de susţinere din partea unui număr mare doreşte a fi o metodă eficientă de reducere a segregării în de actori publici şi privaţi (instituţii publice, proprietari, zonele urbane sărace şi marginalizate. LEADER şi FEPAM locatari şi firme). Politicile de combatere a segregării pot vor oferi României fonduri dedicate DLRC pentru localităţile viza o anumită zonă geografică (intervenţii zonale) sau rurale şi oraşele foarte mici, iar FEDR şi FSE vor pune la anumite sectoare (politici adresate populaţiei). Zonele dispoziţie fonduri pentru mediul urban. Acest sprijin duce la „problematice” au nevoie de servicii accesibile şi de creşterea bugetului total disponibil acţiunilor de dezvoltare calitate – locuinţe la un preţ convenabil, educaţie, locuri de locală şi permite autorităţilor locale să ia în considerare o muncă, servicii de îngrijire a copilului, asistenţă medicală gamă mai largă de intervenţii. Cu toate acestea, strategiile şi transport în comun – pentru a asigura un nivel de finanţate din mai multe surse sunt greu de elaborat şi pus integrare apropiat celui din celelalte părţi ale oraşului. În în aplicare, necesitând experienţă în domeniul dezvoltării acest scop, responsabilii de politici ar putea avea în vedere urbane şi relaţii de colaborare funcţionale între partenerii adoptarea unor politici sectoriale sau adresate populaţiei, locali. Acestea „pot fi greu de implementat de către care să urmărească ameliorarea situaţiei persoanelor sau a grupurile care sunt novice în demersurile de dezvoltare familiilor cu venituri mici şi nevoi specifice, din aceste zone locală. Din acest motiv, este esenţial să se analizeze „problematice”. Aceste politici ar putea include: capacitatea GAL (grupurilor de acțiune locală) şi să se • Demersuri specifice privind acordarea de servicii publice în zonele „problematice” împartă sarcinile în mod corespunzător între GAL şi autorităţile responsabile de elaborarea şi implementarea programului. Trebuie să se realizeze o pregătire solidă şi • Politici educaţionale şi şcolare care să crească nivelul calității întregii educaţii şi să asigure mixitatea etnică şi socio-economică a elevilor în orice şcoală acţiuni consistente de dezvoltare a capacităţii în vederea creşterii capacităţii lor administrative”.549 Capacitatea de elaborare şi implementare a proiectelor • integrate de la nivel local şi central reprezintă un factor Intervenţii economice menite să crească gradul de vital pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale romilor ocupare a forţei de muncă, să susţină firmele nou şi comunităţilor marginalizate. Până la ora actuală, în înfiinţate şi să dezvolte oportunităţile de formare România, responsabilii de politici nu au avut la dispoziţie • stimulentele necesare pentru a stopa declinul urban O politică referitoare la locuinţele sociale care să şi a direcţiona fondurile către cartierele segregate, iar asigure locuinţe accesibile în orice parte a oraşelor prevederile generale referitoare la finanţările europene • au oferit puţine oportunităţi în acest sens. De asemenea, Reglementări în domeniul planificării care să se remarcă lipsa unei abordări integrate în formularea împiedice crearea comunităţilor închise intervenţiilor. În ciuda diferitelor abordări de reducere a • segregării comunităţilor dezavantajate puse în aplicare în O politică privind mobilitatea, care să asigure accesul România, nu s-a realizat o evaluare completă a succesului 549 Comisia Europeană (2013a: 29). Integrarea comunităţilor marginalizate | 335 CASETA 50 Lecţii învăţate din intervenţiile anterioare 4. Pentru a responsabiliza comunitatea, desfăşurate în România intervenţia trebuie să fie fondată pe reguli şi proceduri clare, măsurabile şi transparente, Intervenţiile de integrare implementate deja în România supuse dezbaterii publice, aprobate de toate oferă o serie de lecţii. părţile interesate şi puse în aplicare. De exemplu, 1. Este necesar un cadru legislativ naţional care să o politică locală clară şi bine diseminată, menită să reglementeze politicile referitoare la comunităţile reglementeze locuinţele sociale, ar aduce un plus marginalizate. Acest cadru ar trebui să cuprindă de valoare relaţiei chiriaşilor cu autoritatea locală. reglementări legate de: Trebuie stabilite penalităţi şi recompense clare pentru • recunoaşterea şi recompensarea comportamentelor O politică naţională în domeniul locuinţelor (ce dezirabile şi descurajarea celor indezirabile. Poate fi trebuie elaborată) • utilă diseminarea atât a exemplelor pozitive, cât şi a Reglementări referitoare la proprietăţile din celor negative în rândul chiriaşilor pentru a-i face să zonele de tip mahala înţeleagă ce se aşteaptă de la ei. • Aplicarea Legii nr. 15/2003 (în baza căreia primăriile pot concesiona teren public pentru construcţii cetăţenilor, ale căror propuneri sunt 5. Intervenţiile din zonele marginalizate trebuie să aibă o durată medie sau lungă, cu o etapă de pregătire de unul sau doi ani, în care autorităţile locale şi comunitatea selectate pe baza unui set de criterii) marginalizată învaţă să comunice, să construiască un • parteneriat de la egal la egal şi să creeze un mediu Investiţii în clădiri comune, co-deţinute de favorabil participării, cu un set de reguli bine definite, municipalitate şi de locatari • măsurabile şi transparente. Modificarea normelor fiscale privind calcularea 6. Intervenţiile din zonele marginalizate ar trebui dobânzilor şi a penalităţilor pentru neplata taxelor să includă componente adresate comunităţilor datorate statului sau bugetului local de către nemarginalizate învecinate, în ideea de a încuraja locatarii locuinţelor sociale • integrarea socială şi de a creşte şansele ca proiectul să Prescrierea datoriilor istorice ce ţin de serviciile fie acceptat de către toţi cetăţenii. acordate în cazul locuinţelor sociale. 7. Intervenţiile ar trebui să ţină cont de următoarele În plus, la nivel municipal, trebuie elaborate strategii diferenţe legate de: privind utilizarea terenurilor şi locuinţele pentru întreaga zonă urbană funcţională în vederea prevenirii proliferării • Infrastructură (blocuri de apartamente versus mahala versus locuinţe sociale) • segregării extreme. (Comisia Europeană, 2011b). 2. Intervenţiile din zonele marginalizate ar trebui să fie Proprietate (proprietari versus chiriaşi în locuinţe integrate, îmbinând proiectele de investiţii în locuinţe şi sociale versus persoane ce trăiesc în adăposturi improvizate) • infrastructură cu proiecte ce vizează locurile de muncă, educaţia copiilor şi a adulţilor, servicii de salubritate, Participare comunitară (comunităţi concentrate cursuri de educaţie parentală, planificare familială, în blocuri de apartamente versus comunităţi hrană caldă pentru copii, dezvoltarea deprinderilor de răspândite pe un teritoriu larg) viaţă (în cazul adolescenţilor), combaterea discriminării, autonomizarea comunităţii şi orice alte activităţi sociale, • Leadership (comunităţi cu lideri informali puternici versus comunităţi fără lideri puternici) • medicale sau culturale. Trebuie pusă la dispoziţia adulţilor, din zonele marginalizate, fără studii sau cu un Vechimea zonei (cartiere vechi, tradiţionale nivel redus de educaţie formală (cel mult opt clase), o versus cartiere noi) schemă naţională de formare profesională. 8. Intervenţiile centrate pe copil au mai multe şanse 3. Responsabilii de politici trebuie să caute soluţii de propagare la nivel comunitar şi pot creşte sprijinul inovatoare la problemele zonelor marginalizate, cu acordat de locuitorii ce nu beneficiază în mod direct de costuri accesibile populaţiei sărace, care să vizeze şi pe urma proiectului. creşterea veniturilor familiilor din comunitate. Doar în Sursa: Banca Mondială (Swinkels et al, 2014b: 32). acest mod se poate asigura o intervenţie sustenabilă şi creşterea calităţii vieţii. 336 | POLITICI ZONALE sau eşecului acestor abordări. Prin urmare, nu există date izolare fizică şi segregare a categoriilor marginalizate. despre rezultatele propriu-zise ale celor câtorva politici Acest principiu al nesegregării este prevăzut în art. 7 al şi programe de integrare din România, despre practicile Regulamentului privind Fondul European de Dezvoltare de succes şi motivul pentru care funcţionează acestea, Regională (FEDR), modificat în mai 2010 pentru a încuraja dar nici despre modalităţile de eludare a sistemelor utilizarea fondurilor FEDR în scopul unor intervenţii din sfera guvernamentale, adesea foarte rigide, astfel încât să locuinţelor care promovează integrarea şi previn izolarea şi se asigure implementarea unor programe de integrare excluziunea comunităţilor marginalizate. pertinente şi eficiente. Existenţa unor mecanisme instituţionale bine coordonate Consultările restrânse cu privire la politicile referitoare la constituie o precondiţie pentru elaborarea unor politici incluziunea socială a comunităţilor rome şi marginalizate la eficiente, implementarea intervenţiilor prioritare şi reducerea nivel local pot limita relevanţa şi sustenabilitatea măsurilor decalajelor la nivelul acordării de servicii. Recomandăm de implementare. Astfel, nu se asigură că măsurile de Guvernului României să clarifice responsabilităţile reducere a segregării comunităţilor rome şi marginalizate diferitelor instituţii implicate în eforturile de a reduce sărăcia reflectă nevoile şi oportunităţile locale. Mai mult, atitudinea concentrată la nivel teritorial. Acest lucru se poate realiza discriminatorie faţă de romi a unor funcţionari poate să prin legislaţie şi prin crearea unor proceduri de cooperare îi descurajeze pe aceştia să participe la elaborarea şi locală. Guvernul ar trebui să pună în aplicare o lege-cadru implementarea programelor de incluziune. care să stipuleze relaţiile funcţionale dintre diferitele organisme şi sursele lor bugetare. De asemenea, ar trebui Aşadar, comunităţile locale ar trebui implicate în procesul să susţină dezvoltarea capacităţii autorităţilor locale, lucru de formulare şi punere în practică a intervenţiilor. În acest esenţial în ceea ce priveşte utilizarea cât mai eficientă a scop, autorităţile locale ar putea forma membrii comunităţii fondurilor europene. Responsabilii de politici ar trebui să în domenii precum procesul decizional participativ, formuleze şi o metodologie pentru obţinerea de feedback responsabilizare şi educaţie financiară de bază. În plus, din partea factorilor de interes, încurajarea participării locale implicarea populaţiei locale în acţiunile de modernizare a la elaborarea şi implementarea intervenţiilor şi stabilirea infrastructurii locale ar putea creşte gradul de asumare a de parteneriate cu comunităţile rome şi marginalizate. Nu acestora, oferind în acelaşi timp oportunităţi profesionale în ultimul rând, simplificarea procedurilor de solicitare a şi de dezvoltare a competenţelor. Este important să se fondurilor europene pentru comunităţile locale poate creşte asigure că aceste îmbunătăţiri ale infrastructurii locale şi cererea şi încuraja iniţiativele locale. ale locuinţelor nu conduc la o şi mai mare concentrare, Integrarea comunităţilor marginalizate | 337 Ac eastă pag ină a fo st l ăsa tă g oal ă în mo d in ten țion at 4. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE DE REDUCERE A SĂRĂCIEI ŞI DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE 4 DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE DE REDUCERE A SĂRĂCIEI ŞI DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE Dezvoltarea capacităţii instituţionale de reducere a sărăciei şi de promovare a incluziunii sociale Guvernul trebuie să urmărească creşterea capacităţii sistemului public, la toate nivelurile, de a facilita colaborarea tuturor actorilor în vederea formulării şi a implementării unor politici de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale. Principalele priorităţi sunt: (i) modernizarea actualului sistem și implementarea unui sistem electronic de asistenţă socială solid; (ii) consolidarea mecanismelor de coordonare şi dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare şi evaluare; (iii) crearea unui sistem de plată modern. Fiecare capitol dedicat politicilor sectoriale sau politicilor zonale prezintă în detaliu măsurile prioritare recomandate pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea capacităţii instituţionale de reducere a sărăciei şi de promovare a incluziunii sociale. Mai precis, fiecare capitol include o analiză sectorială a nevoilor de dezvoltare în sfera resurselor umane, a cadrului legal, a resurselor financiare, a mecanismelor de monitorizare şi evaluare, alături de exemplele pozitive disponibile, care trebuie folosite şi, în anumite cazuri, extinse la nivel naţional. Acest capitol prezintă un rezumat al principalelor recomandări din fiecare dintre aceste domenii. Obiective principale Creşterea capacităţii de elaborare a politicilor şi de gestionare la toate nivelurile 4.1.  342 Dezvoltarea unei abordări integrate pentru formularea politicilor sociale 4.2.  346 Dezvoltarea sistemelor de monitorizare şi evaluare 4.3.  347 Îmbunătăţirea acordării de servicii prin intermediul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor 4.4.  348 Modernizarea sistemelor de plată 4.5.  350 342 | DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE DE REDUCERE A SĂRĂCIEI ŞI DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE  reşterea capacităţii de elaborare a 4.1. C politicilor şi de gestionare la toate nivelurile Activităţile de planificare şi de gestionare reprezintă, prioritizarea şi standardizarea procedurilor de management în continuare, o provocare la orice nivel al sistemului şi şi de implementare. în orice sector. Politicile, programele şi serviciile nu ţin Dezvoltarea capacităţii de formulare, planificare şi seama de datele furnizate de cercetări şi beneficiază gestionare a politicilor reprezintă o precondiţie la toate rareori de evaluări speciale ale nevoilor, fiind astfel doar nivelurile şi în toate sectoarele relevante pentru elaborarea parţial posibilă analiza eficienţei lor. În plus, există puţine unor politici anti-sărăcie şi de incluziune socială. Sunt mecanisme de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor. necesare prevederi legislative pentru stabilirea elementelor Lipsa unei planificări sistematice, fundamentate pe şi procedurilor esenţiale implicate în proiectarea, concluziile unor analize situaţionale, reprezintă un obstacol managementul şi implementarea programelor sociale. în toate etapele de implementare a intervenţiilor, făcând dificilă stabilirea unor obiective şi ţinte clare, precum şi Tabel 44 prezintă un rezumat al schimbărilor necesare la nivelul cadrului legislativ actual. TABEL 44: Schimbări sectoriale în cadrul legislativ actual Ocuparea forţei de Stabilirea unor reglementări privind piaţa muncii şi promovarea dialogului social pentru a susţine capacitatea muncă persoanelor active de a negocia salarii corelate cu cu productivitatea lor. Protecţie socială Aplicarea unui nou cadru legislativ şi normativ în vederea consolidării celor trei programe actuale bazate pe testarea mijloacelor (VMG, ASF şi ajutorul de încălzire) într-un singur program – programul privind Venitul Minim de Inserţie (VMI), care să devină curând programul cheie anti-sărăcie în România Stabilirea unei perioade de contribuţie mai lungi şi a unui nivel mai ridicat al contribuţiei pentru a obţine o pensie decentă în viitor Revizuirea politicii privind pensiile sociale (soluţionarea problemei reprezentate de gradul redus de acoperire al sistemului de pensii la nivelul populaţiei în vârstă de muncă, în special în mediul rural) Revizuirea legislaţiei privind pensiile anticipate şi viitoarea vârstă de pensionare (problemele legate de reducerea numărului de pensionări anticipate şi de creştere a vârstei de pensionare) În 2011, guvernul a aprobat o amplă lege a asistenţei sociale (292/2011), dar încă este necesară formularea legislaţiei secundare Unificarea criteriilor medicale pentru evaluarea gradului de handicap al persoanele cu dizabilităţi şi crearea unui canal unic de furnizare a serviciilor persoanelor cu dizabilităţi (actualmente, funcţionează două sisteme separate pentru evaluarea dizabilităţii, unul pentru acordarea pensiei, celălalt pentru acordarea alocaţiei). Stabilirea unor reglementări cuprinzătoare privind terapia ocupaţională (referitoare la finanţare şi metodologiile de evaluare) şi includerea profesioniştilor nou instruiţi în toate serviciile publice şi private care deservesc persoane cu dizabilităţi. Educaţie Aplicarea unor mecanisme eficiente de aplicare a legii pentru asigurarea învăţământului obligatoriu gratuit pentru toţi copiii Elaborarea şi aprobarea unei legi privind educaţia incluzivă (în acord cu recomandările Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului). Asigurarea unor mecanisme de aplicare a legii, în concordanţă cu legislaţia naţională, pentru a oferi acces la educaţie copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi în şcolile de masă, în şcolile speciale sau în clase speciale integrate în şcolile de masă. Dezvoltarea unui cadru coerent pentru un parteneriat real şi constructiv între profesori şi părinţii elevilor cu cerinţe educaţionale speciale. Redefinirea actualelor programe din domeniul învăţământului profesional (crearea de stagii de ucenicie, redefinirea curriculumului, crearea unor programe naţionale de sponsorizare cu marile companii, ţintirea elevilor cu risc crescut de abandon şcolar). Dezvoltarea capacităţii instituţionale de reducere a sărăciei şi de promovare a incluziunii sociale | 343 TABEL 44 (continuare) Sănătate Schimbarea paradigmei politicilor de sănătate publică, prin creşterea alocărilor destinate serviciilor de prevenţie şi de promovare a sănătăţii, alături de întărirea capacităţii de programare la toate nivelurile Revizuirea programelor naţionale de sănătate din 2014, inclusiv a Programului naţional de sănătate a femeii şi copilului. Formularea unui plan naţional de servicii medicale, urmat de investiţii prudente în infrastructură şi resurse umane Luarea în considerare a elaborării unor planuri locale, regionale şi naţionale privind reducerea incidenţei comportamentelor nocive pentru sănătate şi prevenirea bolilor cronice Luarea în considerare a schimbării prevederilor legislative pentru a permite autorităţilor locale să angajeze medici de familie cu finanţare acordată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate Revizuirea, actualizarea şi aprobarea sarcinilor şi a fişei postului pentru asistenţii medicali comunitari Revizuirea şi diversificarea intervenţiilor incluse în pachetele minimale şi de bază furnizate de medicii de familie şi creşterea ponderii serviciilor care s-au dovedit eficiente (servicii bazate pe evidenţe) în sprijinirea populaţiei sărace Redefinirea Planului Naţional de Prevenire şi Control al M/XDR-TB 2012-2015. Consolidarea, prin reglementări şi cartografierea resurselor la nivel judeţean, a Strategiei privind tratamentul sub directă observaţie şi dezvoltarea, pe baza protocoalelor şi a recomandărilor internaţionale, a procedurilor de detectare şi de tratare a cazurilor de infectare cu HIV/TBC. Elaborarea legislaţiei privind asigurările medicale private pentru cei care îşi permit o asemenea opţiune. Locuire Elaborarea unei politici şi strategii de locuire menite să elimine costurile de locuire excesiv de mari pentru populaţia săracă, alături de prevenirea fenomenului persoanelor fără adăpost, rezultat în special ca urmare a evacuărilor Asigurarea concentrării asupra populaţiei sărace în programele mari de infrastructură destinate reabilitării şi modernizării fondului de locuinţe şi utilităţi Asigurarea unor îmbunătăţiri la nivelul infrastructurii locale şi al locuinţelor ce nu conduc la un grad crescut de concentrare, izolare fizică şi segregare a comunităţilor marginalizate Creşterea capacităţii adăposturilor, îmbunătăţirea capacităţii de desfăşurare a intervenţiilor stradale de urgenţă, realizarea unor programe de regenerare pentru a aborda problema taberelor ilegale, încetarea evacuărilor ilegale şi adoptarea unor politici preventive adresate persoanelor ce riscă să rămână fără adăpost. Participare socială Modificarea actualului cadru legislativ privind voluntariatul în vederea încurajării participării sociale. În privinţa resurselor umane, este necesar un personal mai numeros şi mai bine format profesional în toate sectoarele sociale. Astfel, capitolele precedente au evidenţiat • Creşterea numărului de profesionişti specializaţi în planificare strategică, monitorizare şi evaluare şi management de caz în cadrul DGASPC pentru a dezvolta următoarele nevoi principale de dezvoltare: planificarea strategică, coordonarea metodologică • şi sprijinul acordat SPAS, dar şi în monitorizarea şi Creşterea numerică a personalului managerial şi evaluarea furnizorilor de servicii din judeţ. • operativ al ANOFM în vederea înfiinţării unor agenţii locale pentru ocuparea forţei de muncă (ALOFM), Crearea unui sistem de formare profesională continuă alături de crearea de parteneriate locale pentru adresat profesioniştilor care lucrează în serviciile implementarea măsurilor active de ocupare a forţei sociale, inclusiv celor care răspund de sistemul de de muncă şi externalizarea serviciilor. reglementare a serviciilor sociale. Nu există încă un • mecanism dedicat de evaluare a serviciilor sociale Crearea unui program naţional pentru consolidarea sau pentru formarea evaluatorilor de servicii sociale. • serviciilor de asistenţă socială la nivel comunitar în perioada 2015-2020, alături de investiţii în servicii Întărirea capacităţii Inspecţiei Sociale de a evalua şi comunitare, precum centrele de zi şi alte servicii controla serviciile sociale şi prestaţiile financiare. • de sprijin pentru o viaţă independentă sau asistată (transport, asistenţi personali, dispozitive asistive şi Realizarea de investiţii şi creşterea numerică a interpreţi). personalului disponibil în CJRAE astfel încât acestea să devină adevărate centre de resurse în domeniul educaţiei incluzive. 344 | DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE DE REDUCERE A SĂRĂCIEI ŞI DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE • Formarea profesională sistematică a profesorilor şi a furnizorilor de servicii de îngrijire în domeniul educaţiei preşcolare oferite copiilor din familii sărace • Programe de educaţie medicală continuă adresate medicilor de familie şi asistenţilor medicali ai acestora, adaptate la nevoile în materie de sănătate şi vulnerabile. ale categoriilor celor mai dezavantajate. • Dezvoltarea capacităţii personalului din învăţământ pentru a asigura acordarea eficientă a unei educaţii incluzive copiilor romi. • Extinderea numărului de profesionişti specializaţi în identificarea timpurie a nevoii de servicii în cazul copiilor cu dizabilităţi. • Introducerea unui program naţional adresat tinerilor specialişti din agricultură. • Crearea unor programe de practică, stagii şi plasare în posturi administrative la nivel central, regional şi • local, mai ales pentru femeile rome tinere. • Creşterea rolului şi a capacităţii DSP de a furniza sprijin şi supervizare profesionale lucrătorilor sanitari Organizarea unor cursuri de formare adresate comunitari (asistenţi medicali comunitari şi mediatori membrilor comunităţii în domeniul participării la sanitari romi). luarea deciziilor, al contabilităţii şi al educaţiei • financiare de bază. • Formularea unei strategii eficiente adresate personalului din domeniul sănătăţii, în special pentru Formare şi facilitare la nivelul programului LEADER atragerea şi menţinerea acestuia în mediul rural. şi utilizarea cadrului oferit de Grupurile de Acţiune • Locală. Extinderea şi consolidarea sistemului de asistenţă În afara schimbărilor legislative şi de resurse umane, trebuie medicală comunitară astfel încât acesta să devină cel asigurat un nivel adecvat de finanţare guvernamentală, mai puternic „egalizator” din sistemul de sănătate. în paralel cu finanţarea acordată de diferite organisme Dezvoltarea unor servicii medicale comunitare în europene, în vederea reducerii sărăciei şi a promovării zonele unde nu există un cabinet permanent de incluziunii sociale. Aşa cum s-a menţionat deja în capitolele medicină a familiei. anterioare, sunt necesare creşterea finanţării totale şi • Formarea profesională a furnizorilor de servicii medicale la nivelul comunităţii (medic de familie, asistent medical comunitar, mediator sanitar rom) în îmbunătăţirea managementului financiar în toate sectoarele sociale. Principalele aspecte legate de finanţare, prezentate în capitolele anterioare, sunt incluse în Tabel 45. domeniul acordării unor servicii de îngrijire a copilului şi de îngrijire prenatală şi postnatală de calitate. Principalele aspecte privind finanţarea serviciilor sociale TABEL 45:  Ocuparea forţei de Creşterea resurselor alocate şi îmbunătăţirea managementului instituţiilor de ocupare a forţei de muncă, precum şi a muncă politicilor de activare adresate categoriilor vulnerabile din punct de vedere social şi populaţiei active sărace Protecţie socială Creşterea bugetului programelor bazate pe testarea mijloacelor şi a ponderii acestora în bugetul general al asistenţei sociale Creşterea bugetului VMI în raport cu bugetele combinate ale celor trei programe, astfel încât fondurile din domeniul asistenţei sociale să vizeze persoanele cele mai sărace Alocarea unei linii bugetare în cadrul bugetului de stat pentru serviciile comunitare de asistenţă socială şi dezvoltarea mecanismelor de monitorizare a utilizării eficiente a acestei linii (finanţarea salariului unui angajat cu normă întreagă, precum şi a costurilor legate de sistemul naţional de monitorizare) Creşterea bugetului alocat pentru dezvoltarea serviciilor sociale adresate categoriilor vulnerabile Îmbunătăţirea cadrului de finanţare pentru asigurarea sustenabilităţii finanţării serviciilor sociale - dezvoltarea mecanismelor şi a procedurilor de finanţare, coordonarea şi armonizarea mecanismelor de finanţare din diferite sectoare (sănătate, educaţie, locuire şi ocupare), creşterea transparenţei şi o mai bună diseminare a procedurilor de contractare a serviciilor sociale şi îmbunătăţirea metodologiei şi a procedurilor de stabilire a costurilor pentru serviciile sociale Dezvoltarea capacităţii instituţionale de reducere a sărăciei şi de promovare a incluziunii sociale | 345 TABEL 45 (continuare) Educaţie Creşterea volumului finanţării în sectorul educaţiei Continuarea programului de investiţii în infrastructura de bază pentru a asigura accesul elevilor la toate instituţiile de învăţământ, la toate nivelurile. Această investiţie ar putea fi finanţată din fondurile structurale şi de coeziune Creşterea investiţiilor în şcolile dezavantajate din zonele rurale şi urbane marginalizate. Revizuirea finanţării suplimentare, care foloseşte în prezent o formulă ponderată pentru copiii aflaţi în situaţii vulnerabile, şi acordarea acesteia şcolilor de masă în care sunt înscrişi astfel de copii Reorganizarea întregii serii de programe financiare implementate prin intermediul şcolilor, recunoaşterea efectivă a acestora ca şi componente ale asistenţei sociale şi unificarea programelor naţionale de prestaţii financiare în programul privind alocaţia pentru susţinerea familiei (care va deveni în curând programul VMI, cu costuri reduse de aplicare şi o bună capacitate de monitorizare şi supraveghere) Sănătate Creşterea alocării financiare pentru sectorul de sănătate, în special a alocărilor bugetare dedicate asistenţei medicale primare, şi asigurarea unui buget adecvat pentru dezvoltarea reţelei de servicii medicale comunitare Revizuirea actualelor stimulente financiare şi nefinanciare concepute pentru a atrage şi a menţine medicii în zonele rurale şi izolate Conceperea, implementarea şi bugetarea unei politici coerente la nivel naţional cu privire la plăţile informale din sectorul de sănătate Asigurarea unei finanţări adecvate pentru măsuri ţintite care să vizeze sănătatea populaţiei sărace şi vulnerabile şi pentru sprijin social şi intervenţii adresate celor săraci, cum sunt tichetele de transport acordate pacienţilor de MDR-TB pentru a ajunge la unităţile medicale sau bugete adecvate pentru intervenţii specifice destinate categoriilor vulnerabile, precum CDI, copiii străzii, persoanele fără adăpost, deţinuţii şi romii Creşterea alocărilor bugetare dedicate serviciilor preventive în domeniul sănătăţii reproducerii Furnizarea unui buget adecvat pentru redefinirea Planului Naţional de Prevenire şi Control al M/XDR-TB 2012-2015 Investiţii cost eficiente în infrastructura şi tehnologia din domeniul medical, în concordanţă cu cerinţele planului naţional de servicii medicale şi evidenţele documentate Locuire Creşterea alocărilor bugetare dedicate locuinţelor sociale Investiţii în infrastructura satelor anexate oraşelor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din oraşele mici Participare socială Investiţii menite să asigure accesul categoriilor vulnerabile la informaţie şi cunoştinţe într-o gamă largă de formate Comunităţi Finanţarea, din bugetul naţional, fonduri europene sau împrumuturi, a unui pachet de intervenţii integrate în comunităţile marginalizate marginalizate (în dezvoltare rurală, dezvoltare regională şi capital uman) pentru a reduce semnificativ şi a eradica incidenţa sărăciei extreme, concentrate şi persistente în România, până în anul 2020 Reformele instituţionale ar trebui să fie atent planificate personalului cu experienţă şi ar putea afecta negativ şi evaluate, dat fiind faptul că ele pot duce la pierderea capacitatea acestor instituţii de a furniza servicii. 346 | DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE DE REDUCERE A SĂRĂCIEI ŞI DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE  ezvoltarea unei abordări integrate 4.2. D pentru formularea politicilor sociale Adoptarea unei abordări integrate în procesul de profesioniştii din domeniul educaţiei, mediatorii comunitari elaborare a politicilor, de acordare a serviciilor şi de şi alţi specialişti pertinenţi în ceea ce priveşte abordarea utilizare a resurselor locale poate îmbunătăţi modul în integrată a furnizării de servicii; (iv) să încurajeze categoriile care autorităţile naţionale şi locale planifică şi folosesc vulnerabile să fie mai active în procesul decizional, la toate resursele existente în scopul reducerii sărăciei şi a nivelurile, de la acordarea de servicii la nivel local până excluziunii sociale. Intervenţiile bazate pe o abordare la formularea de politici la nivel naţional; (v) să asigure integrată sunt produsul cooperării intersectoriale şi iau în o alocare bugetară corespunzătoare, din surse locale şi calcul toate aspectele bunăstării grupurilor vizate. naţionale, pentru toate activităţile de mai sus. Mai multe condiţii sunt esenţiale pentru a pune în practică Intervenţiile adresate populaţiei şi cele zonale sunt această abordare integrată. Este recomandabil ca guvernul esenţiale pentru combaterea segregării în zonele să îşi propună: (i) să înfiinţeze o Comisie intersectorială marginalizate. Politicile şi programele relevante ar trebui de incluziune socială, cu un secretariat tehnic, care să să fie coordonate între toate nivelurile de guvernanţă fie responsabilă de implementarea Planului de acţiune (integrare politică verticală) şi între toate sectoarele asociat Strategiei naționale pentru incluziune socială (integrare politică orizontală). Proiectele intersectoriale și reducerea sărăciei 2015-2020 și să implementeze integrate de regenerare, care găsesc un echilibru între efectiv un sistem de monitorizare şi evaluare a incluziunii incluziune socială şi competitivitate economică, reprezintă sociale; (ii) să elaboreze o legislaţie specifică, standarde de cel mai bun mod de a reduce sărăcia concentrată calitate şi un sistem de reglementare cuprinzător pentru geografic în zonele urbane marginalizate, comunităţile grupurile vulnerabile; (iii) să pregătească lucrătorii sociali, rome şi anumite zone rurale izolate. Dezvoltarea sistemelor de monitorizare şi evaluare | 347 Dezvoltarea sistemelor de monitorizare 4.3.  şi evaluare Este necesar ca guvernul să dezvolte un sistem naţional de şi coordonării între diferite instituţii în cadrul activităţilor din monitorizare şi evaluare (M&E) pentru a urmări progresul domeniul sărăciei şi al incluziunii sociale. faţă de obiectivele fixate în Strategia națională privind Pentru a urmări rezultatele iniţiativelor reprezentative în incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020. ceea ce priveşte reducerea sărăciei, guvernul îşi propune Sistemul este necesar pentru a asigura că rezultatele să consolideze capacitatea de monitorizare a anchetei intervenţiilor cuprinse în Strategie pot fi măsurate şi EU-SILC pentru România prin: (i) adăugarea unui modul monitorizate în perioada 2015-2020 şi că elementele suplimentar la chestionar care să vizeze unele dintre esenţiale ale reducerii sărăciei, incluziunii şi participării aceste iniţiative şi (ii) extinderea eşantionului cercetării cu sociale şi abordarea integrată a serviciilor sociale sunt subeşantioane reprezentative pentru beneficiarii acestor reflectate în politicile naţionale şi locale. iniţiative. Aceste îmbunătăţiri ale structurii anchetei vor Dezvoltarea unui astfel de sistem ar mări, de asemenea, permite guvernului să urmărească (i) nivelul de sărăcie responsabilitatea şi eficienţa alocării resurselor publice, al beneficiarilor programului VMI şi integrarea lor pe acoperind astfel mai eficient nevoile reale ale persoanelor piaţa muncii, (ii) utilizarea măsurilor active de ocupare sărace şi vulnerabile. Pentru planificarea adecvată a şi a activităţilor de formare de către beneficiarii VMI dezvoltării sistemului naţional de M&E a incluziunii sociale, şi ai „Garanţiei pentru tineret” şi (iii) nivelul sărăciei în guvernul ar trebui, cu asistenţă din partea Băncii Mondiale, comunităţile marginalizate. să pregătească un plan de M&E până la sfârşitul lunii iunie Vor fi necesare mai multe evaluări care să stea la baza 2015, care să prezinte succesiunea logică a intervenţiilor de reformelor de la nivelul politicilor în perioada următoare: (i) implementare şi monitorizare. evaluarea impactului diferitelor elemente ale programului În contextul resurselor limitate şi al numeroaselor privind Venitul Minim de Inserţie;550 (ii) evaluarea impactului necesităţi (care trebuie prioritizate şi abordate în cel mai programelor de activare pe piaţa muncii a persoanelor eficient mod posibil), guvernul îşi propune să continue să sărace şi vulnerabile (inclusiv al programului „Garanţie investească în consolidarea capacităţii sale de M&E prin: pentru tineret”); (iii) evaluarea procesului şi impactului (i) îmbunătăţirea periodică a mecanismelor de colectare proiectelor de economie socială finanţate de UE; (iv) atât a datelor administrative, cât şi a celor din cercetări; (ii) evaluarea impactului şi analize cost-beneficiu ale serviciilor dezvoltarea capacităţii personalului de la diferite niveluri sociale comunitare integrate; (v) evaluarea impactului (central, judeţean şi local) de a analiza date cantitative ajutoarelor bazate pe testarea mijloacelor, care vizează şi calitative în domeniul sărăciei şi al excluziunii sociale; creşterea participării şcolare şi îmbunătăţirea rezultatelor (iii) creşterea competenţelor personalului ministerelor şcolare ale copiilor dezavantajaţi; (vi) evaluări de proces ale de resort responsabile cu implementarea Strategiei, cu serviciilor sociale (prioritizând serviciile sociale de protecţie privire la desfăşurarea diferitelor tipuri de evaluări (cum ar a copilului); (vii) evaluarea nevoilor serviciilor sociale fi evaluarea nevoilor, evaluarea proceselor şi a impactului specializate la nivel local, regional şi naţional. sau analizele cost-beneficiu); (iv) consolidarea cooperării 550 Elementele structurale ale VMI ce trebuie evaluate sunt impactul mărimii veniturilor din muncă ale familiilor care nu sunt luate în calcul la stabilirea venitului asupra activării populaţiei sărace în vârstă de muncă şi succesul sau eşecul condiţionalităţilor legate de participarea şcolară, rezultatele şcolare şi intervenţiile privind sănătatea. 348 | DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE DE REDUCERE A SĂRĂCIEI ŞI DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE Îmbunătăţirea acordării de servicii prin 4.4.  intermediul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor Gradul de utilizare a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) variază între diferitele ministere şi agenţii responsabile de politicile de ocupare a forţei de muncă, protecţie • Sistemul de procesare a asistenţei sociale se bazează masiv pe documente pe suport de hârtie, iar diferitele reguli de eligibilitate şi procesare impun o serie de socială, sănătate şi educaţie. În general, acestea operează costuri private, publice şi de conformare, toate aceste fragmentat, diseminând şi făcând rareori un schimb de aspecte creând un sistem greoi şi ineficient. Aceste informaţii referitoare la beneficiarii lor. Cele mai multe sisteme deficienţe sunt exacerbate de lipsa infrastructurii TIC de management al informaţiilor (SMI) au fost dezvoltate cu în majoritatea autorităţilor locale. La nivel judeţean - şapte până la zece ani în urmă şi atât hardware-ul, cât şi unde se centralizează cererile trimise de autorităţile software-ul acestora este depăşit din punct de vedere tehnic. locale - Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială utilizează un sistem TIC central (SAFIR) Este nevoie de actualizarea sau modernizarea celor mai pentru a administra majoritatea prestaţiilor. Cu toate multe SMI sectoriale, însă în relație cu implementarea acestea, sistemul SAFIR este învechit, prea puţin Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea flexibil şi nu oferă suficiente facilităţi pentru a verifica sărăciei 2015-2020 este necesară extinderea – în datele ex-ante. Per ansamblu, SAFIR nu este capabil momentul implementării programului VMI - rolul cheie de să susţină din punct de vedere tehnic viitoarele instrument de înregistrare a beneficiarilor şi de direcţionare cerinţe sistemice recomandate în acest volum. a programelor adresate populaţiei sărace. Obiectivul este acela de a dezvolta un SMI care: (i) va da posibilitatea asistenţilor sociali de la nivel local să aloce mai mult timp şi mai multe resurse activităţilor de asistenţă socială; (ii) va • Principala responsabilitate în ceea ce priveşte administrarea sistemului actual de asistenţă socială îi revine Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi face posibilă urmărirea, monitorizarea şi managementul Inspecţie Socială. ANPIS are însă resurse interne şi de caz al populaţiei sărace şi vulnerabile, conducând la o capacitate extrem de reduse pentru administrarea mai bună elaborare a politicilor şi la o mai bună adresare sau dezvoltarea sistemelor TIC, bazându-se în a resurselor; (iii) va consolida rolul asistenţilor sociali de la prezent pe o altă instituţie guvernamentală (STS) şi nivel local de a referi cazurile către serviciile specializate un contractant din sectorul privat pentru operarea (cum ar fi ocuparea forţei de muncă, sănătate, educaţie, şi întreţinerea sistemului SAFIR. Acest deficit dizabilităţi, protecţia copilului şi îngrijire de lungă durată). atrage riscuri serioase la nivelul implementării Sistemul actual de procesare a prestaţiilor sociale cuprinde recomandărilor din acest volum (și preluate în prestaţii bazate pe testarea mijloacelor, categoriale şi Strategia națională privind incluziunea socială și universale. În cele mai multe cazuri, autoritatea locală reducerea sărăciei 2015-2020), afectând totodată este instituţia la care potenţialii beneficiari trebuie să negativ şi funcţionarea actuală a sistemului. depună cererile pentru prestaţiile de asistenţă socială. Se recomandă ca guvernul să simplifice condiţiile de Această situaţie prezintă avantajul proximităţii serviciilor de eligibilitate pentru prestaţiile de asistenţă socială, să solicitanţi, al disponibilităţii asistenţei la nivel local pentru fluidizeze sistemul de procesare, să raţionalizeze numărul completarea formularelor şi a informaţiilor locale de care de centre decizionale, să întărească sistemul de inspecţie are nevoie solicitantul în cadrul procesului de testare a şi să dezvolte un nou SMI în domeniul asistenţei sociale mijloacelor de trai. Totuşi, în unele cazuri, autoritatea locală pentru automatizarea procesării şi realizarea validărilor este împovărată de gestionarea cererilor care ar putea fi, (atât ex-ante, cât şi ex-post). Acest nou SMI trebuie să în schimb, depuse direct (printr-un portal web) de către includă procesarea şi auditarea plăţilor în mod automat, ca solicitant, facilitate ce va fi oferită de noul SMI. instrumente de management de caz şi prioritizare pentru a Sistemul actual de asistenţă socială este inutil de complex, sprijini personalul de întreţinere din cadrul autorităţile locale, ineficient şi deficitar din punctul de vedere al sistemului TIC AJPIS şi instituţiile partenere. prin care este administrat: Îmbunătăţirea acordării de servicii prin intermediul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor | 349 Se recomandă ca strategia SMI din domeniul asistenţei acoperi mai eficient nevoile clienţilor lor. Având o imagine sociale să se concentreze pe patru mari domenii: (i) clară asupra fiecărui beneficiar şi a tuturor prestaţiilor guvernanţă TIC; (ii) un model de operaţiuni economice; (iii) financiare primite de aceştia, asistenţii sociali ar putea dezvoltarea SMI; (iv) reforma serviciilor de plată. Aceste crea un amplu sistem de planificare a serviciilor de sprijin, măsuri vor implica o consolidare instituţională semnificativă, ar putea îndruma beneficiarii într-un mod informat către centralizarea procesului decizional şi reforma proceselor serviciile specializate (acolo unde este cazul) şi ar putea funcţionale. Vor presupune, de asemenea, implementarea observa şi evalua progresul unui client şi impactul diferitelor unui program major de dezvoltare a TIC într-un interval tipuri de asistenţă furnizate acestuia. de cinci ani. La nivelul autorităţilor locale, se recomandă Se recomandă implementarea SMI în domeniul asistenţei dezvoltarea în continuare a soluţiilor locale de management sociale în trei etape. Între 2015 şi 2017, guvernul: (i) va oferi al relaţiei cu clienţii pentru a le da posibilitatea să asistenţă TIC suplimentară pentru noua prestaţie unificată automatizeze la maxim toate procesele locale de asistenţă VMI, (ii) va trece programul SAFIR la versiunea Oracle socială astfel încât să poată conecta toate bazele de date 12 a bazei de date, (iii) va oferi asistenţă TIC autorităţilor locale la SMI din domeniul asistenţei sociale. locale şi (iv) va reforma modul de guvernanţă a întregului În centrul noului SMI se vor afla: (i) transferul electronic sistem de asistenţă socială, mai ales la nivel central. Între de date referitoare la programele bazate pe testarea 2016 şi 2018, vor fi necesare: (i) dezvoltarea noului model mijloacelor, realizat de către autorităţile locale; (ii) interfeţe de operare economică în domeniul asistenţei sociale şi (ii) web între guvern şi cetăţeni pentru programele universale începerea modernizării sistemului de plăţi. Din 2018 până şi categoriale; (iii) un centru de procesare centralizată în 2020, guvernul: (i) va dezvolta şi implementa SMI în a datelor la nivelul ANPIS; (iv) transferul electronic de domeniul asistenţei sociale şi (ii) va finaliza modernizarea date între SMI şi altă organizaţie guvernamentală; (v) un sistemului de plăţi. sistem centralizat de plată a prestaţiilor sociale (pentru Noul SIM va automatiza semnificativ procesarea toate tipurile de prestaţii - bazate pe testarea mijloacelor, prestaţiilor. Acest lucru va degreva personalul de la baza categoriale şi universale); (vi) managementul centralizat al sistemului şi îi va permite să se concentreze asupra furnizorilor de servicii de asistenţă socială; (vii) interfeţe web clienţilor cei mai vulnerabili şi, utilizând abordarea între guvern şi mediul de afaceri care fac posibilă accesarea managementului de caz, să direcţioneze intervenţiile şi SMI de asistenţă socială de către furnizori autorizaţi de acţiunile prioritare către acei clienţi. Alte beneficii esenţiale servicii de asistenţă socială; (viii) o interfaţă contabilă care vor decurge din noul SIM vor include: (i) costurile (registrul general); (ix) raportare şi analize avansate, inclusiv reduse ale procesului de aplicare şi eligibilitate şi sistemul realizarea de profiluri de risc, pentru a împiedica şi detecta de plăţi; (ii) acurateţea mai mare a procesului decizional; posibilele erori sau cazuri de fraudă. (iii) mai puţine pierderi fiscale, ca rezultat al numărului Sistemul electronic de asistenţă socială propus va permite, mic de erori şi fraude; (iv) direcţionarea îmbunătăţită a de asemenea, o mai bună coordonare a prestaţiilor sociale intervenţiilor şi a serviciilor de asistenţă esenţiale. cu serviciile sociale, astfel încât ambele sisteme vor putea 350 | DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE DE REDUCERE A SĂRĂCIEI ŞI DE PROMOVARE A INCLUZIUNII SOCIALE Modernizarea sistemelor de plată 4.5.  Actualul sistem de plată a prestaţiilor de asistenţă socială Obiectivele generale ale programului vor fi: (i) raţionalizarea implică un set complex de proceduri (în majoritate manuale) şi şi automatizarea funcţiei de transfer de fonduri între ANPIS nu beneficiază de tehnologii moderne. Cele mai multe prestaţii şi Trezorerie; (ii) eliminarea treptată a plăţilor nesigure, în de asistenţă socială sunt calculate de sistemul SMI SAFIR. numerar; (iii) asigurarea că beneficiarii îşi primesc plăţile Totuşi, toate activităţile ulterioare - de la obţinerea fondurilor în mod convenabil, în condiţii de siguranţă şi securitate; de la Trezorerie până la efectuarea plăţilor către beneficiari - (iv) utilizarea tehnologiilor celor mai cost eficiente, sigure, sunt desfăşurate în afara platformei SAFIR. Sistemul actual de încredere şi durabile pentru plata prestaţiilor sociale; prin care autorităţile de la diferite niveluri solicită, obţin şi (v) asigurarea plăţii tuturor prestaţiilor direct beneficiarilor distribuie fondurile necesare pentru plata prestaţiilor este (inclusiv a ajutoarelor pentru încălzire şi a prestaţiilor acordate manual, ineficient, fragmentat şi complicat. Modalităţile de persoanelor cu handicap). plată existente sunt învechite, nesigure şi implică transportul Avantajele strategice ce pot fi câştigate prin adoptarea acestui unor cantităţi mari de bani lichizi către oficiile poştale pentru nou sistem sunt următoarele: (i) o reducere semnificativă a fi distribuiţi beneficiarilor. În plus, funcţiile de audit şi a complexităţii administrării şi a volumului de muncă; (ii) reconciliere a sumelor plătite sunt inadecvate. disponibilizarea resurselor precare pentru a fi realocate altor Pentru a remedia ineficienţele şi punctele slabe ale actualului servicii esenţiale de asistenţă; (iii) eliminarea costurilor de sistem, este recomandabil ca guvernul să implementeze un tipărire şi distribuire a chitanţelor de plată; (iv) reducerea program de modernizare a plăţilor, care va avea ca rezultat pierderilor fiscale prin minimizarea tranzacţiilor desfăşurate plăţi automate prin transfer electronic de fonduri. Noul sistem numai în numerar; (v) o creştere a opţiunilor disponibile central de distribuţie a fondurilor şi de procesare a plăţilor va beneficiarilor pentru efectuarea de cumpărături şi plăţi; (vi) fi gestionat la nivel central, nu de cele 42 de oficii AJPIS de la auditul şi reconcilierea automate ale plăţilor; (vii) reducerea nivel judeţean. costurilor de securitate asociate cu transportul unui volum mare de numerar către/ dinspre oficiile poştale; (viii) reducerea Programul de modernizare a plăţilor va cuprinde doi piloni excluziunii financiare a categoriilor vulnerabile. principali: (i) reformarea sistemului de solicitare şi de distribuire a fondurilor pentru plata prestaţiilor sociale, prin Recomandăm ca trecerea la plăţile electronice să fie făcută înlocuirea actualului sistem fragmentat şi multistratificat cu un în etape, pe o perioadă de cinci ani, şi să implice anumite singur sistem centralizat de transfer şi distribuţie a fondurilor, categorii de beneficiari în fiecare etapă. Mulţi beneficiari vor şi (ii) reformarea metodelor utilizate pentru plăţile către avea nevoie de sprijin pentru a trece de la plăţile în numerar la beneficiari, prin trecerea strategică la o platformă electronică plăţile electronice şi vor trebui implementate măsuri speciale, de plată a prestaţiilor sociale şi prin utilizarea unor modalităţi cum ar fi sprijin pentru deschiderea unui cont bancar. Va fi de plată care sunt mai sigure, mai puţin costisitoare şi mai uşor necesar şi un plan amplu de comunicare pentru a explica noul accesibile beneficiarilor. sistem publicului şi pentru a crea încredere în acesta. Modernizarea sistemelor de plată | 351 Ac eastă pag ină a fo st l ăsa tă g oal ă în mo d in ten țion at REFERINŢE 354 | REFERINŢE 1. Abel-Ollo, K., Kalambayi, F., Karnite, A, Luizov, A., Narkauskaite, L., Rusev, A., Rüütel, K., Stoniene, L., Talu, A., Upite, E. și Uusküla, A. (2014) Report on a cross-sectional study among injecting drug users. Assessment on HIV and TB knowledge and the barriers related to access to care among vulnerable groups. Tallin, Estonia: National Institute for Health and Development. Disponibil la adresa: https:/ /intra. tai.ee/images/prints/documents/139766011328_TUBIDU_study%20report_final_2014.pdf 2. Abraham, D., (coord.), Abraham, A., Dalu, A.M., Fierbinteanu, C., Marcovici, O., Mitulescu, S., Plaesu, A. și Sufaru, I. (2013) Situaţia adolescenţilor din România. Raport Final. București: Centrul de Sociologie Urbană şi Regională(CURS), Institutul de Știinţe ale Educaţiei /www.unicef.ro/wp-content/uploads/Studiu-privind-situatia-adolescentilor-din-Romania.pdf (ISE) și UNICEF. Disponibil la adresa: http:/ 3. ADV – Fundația Alături de Voi (2011) Politici, practici și tendințe în economia socială în România si Uniunea Europeană în ansamblu. /www. Proiect ”Alianţa pentru Dezvoltarea Economiei Sociale” și Fundația ”Alături de Voi” România. Disponibil la adresa: http:/ unitatiprotejate.ro/web/upload/documents/Politici,%20practici%20si%20tendinte%20in%20economia%20sociala%20in%20 Romania%20si%20Uniunea%20Europeana%20in%20ansamblu.pdf 4. Aebi, M.F., Delgrande, N. (2014) SPACE I – Council of Europe Annual Penal Statistics: Prison populations. Survey 2013. Strasbourg: /www.statewatch.org/news/2015/feb/coe-penal-stats.pdf Consiliul Europei. Disponibil la adresa: http:/ 5. AFC Management Consulting AG, CO CONCEPT Marketing Consulting (2012) Evaluation of the European School Fruit Scheme. Final /ec.europa.eu/agriculture/evaluation/market-and-income-reports/school-fruit-scheme-2012_en.htm Report. Disponibil la adresa: http:/ 6. Agenția Europeană pentru Dezvoltarea Educației Speciale (2006) Individual Transition Plans Supporting the Move from School to Employment. Disponibil la adresa: www.european-agency.org 7. Agenția Europeană pentru Dezvoltarea Educației Speciale (2009) Development of a set of indicators for inclusive education in Europe. Disponibil la adresa: www.european-agency.org 8. Akamai (2014) Akamai’s State of the Internet. Disponibil la adresa: http:/ /www.akamai.com/dl/akamai/akamai-soti-q114.pdf 9. Alexandrescu, G. (2002) Romania. Working Street Children in Bucharest: A Rapid Assessment, International Labor Organisation /tdh-childprotection.org/documents/romania- - International Programme on the Elimination of Child Labor. Disponibil la adresa: http:/ working-street-children-in-bucharest-a-rapid-assessment 10. ALIAT - Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (2011) Comunicat de presă. Disponibil la adresa: http:/ /medlive. hotnews.ro/studiu-rusinea-de-a-apela-la-serviciile-specializate-intarzie-tratarea-dependentei-de-alcool.html 11. ALIAT - Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (2013) Raport de activitate 2013. Disponibil la adresa: http:/ /www. aliatong.ro/uploads/raport-anual/raport-de-activitate-aliat-2013.pdf 12. Almeida, R., Arbelaez, J., Honorati, M., Kuddo, A., Lohmann, T., Ovadiya, M., Pop, L., Sanchez Puerta, M. L. și Weber M. (2012) Improving Access to Jobs and Earnings Opportunities: The Role of Activation and Graduation Policies in Developing Countries. Background Paper for the World Bank 2012 – 2022 Social Protection and Labor Strategy. Social Protection & Labor Discussion Paper No. 1204. Washington D.C.: Banca Mondială. 13. Alternative Sociale (2010) Analiza privind sistemul de justiție pentru copii din România. Asociatia Alternative Sociale, Asociatia /www.unicef.ro/wp-content/uploads/analiza- Magistratilor Iasi și UNICEF România. Iași: Alternative Sociale. Disponibil la adresa: http:/ privind-sisitemul-de-justitie-pentru-copii-din-romania_web.pdf 14. Ambasada Statelor Unite în România (2014) The Traffic in Human Beings in 2014. Disponibil la adresa: http:/ /romania.usembassy. gov/2014_tip_ro.html 15. ANA - Agenția Națională Antidrog (2005a) Strategia Națională Antidrog 2005-2012. Disponibil la adresa: http:/ /www.ana.gov.ro/hg73.php 16. ANA - Agenția Națională Antidrog (2005b) Standardele sistemului naţional de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri. Disponibil la adresa: http:/ /www.ana.gov.ro/tratament/standardele-sistemului-national-de-asistenta-medicala-psihologica-si- sociala-a-consumatorilor-de-droguri.pdf 17. ANA - Agentia Nationala Antidrog (2013) Strategia Națională Antidrog 2013-2020. Monitorul Oficial, Partea I, nr. 702 bis/Noiembrie 15, /cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2013/03/snad.pdf 2013. Disponibil la adresa: http:/ 18. ANA - Agenția Națională Antidrog și EMCDDA - European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (2013) Raport Național privind Situația Drogurilor 2013. România. Noi evoluții, tendințe și informații detaliate cu privire la temele de interes european. București: Reitox. /www.ana.gov.ro/images/RN_2013_cop.jpg Disponibil la adresa: http:/ Referinţe | 355 19. ANA - Agenția Națională Antidrog și EMCDDA - European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (2014) Raport Național privind Situația Drogurilor 2013. România. Noi evoluții și tendințe. Disponibil la adresa: http:/ /www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RO_ RN_2014.pdf 20. Anan, K., Karacsony, S., Anton, S., Balica, M., Botonogu, F., Catana, A., Dan, A., Danchev, P., Farcasanu, D., Ferre, C., Florescu, R., Grigoras, V., Ionita, S., Ivasiuc, A., Kits, B., Kullman, A., de Laat, J., Magheru, M., Mathema, A., Mihalache, C., Moarcas, M., Ofiteru, L., Rokx, C., Rostas, I., Stanculescu, M. S., Swinkels, R., Tan, L., Thapa, D. și Weber, M. (2014) Achieving Roma inclusion in Romania : what does it take? (Vol. 2). Final report. Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ /documents.worldbank.org/curated/ en/2014/02/19362999/achieving-roma-inclusion-romania-take-vol-2-2-final-report 21. Andrus C., Asandi S., Kalambayi, F și Mănescu N. (2014) 2013 Romania: The Evaluation of the National Antidrug Strategy. Raport UNICEF. /www.unicef.org/evaldatabase/index_72659.html Disponibil la adresa: http:/ 22. Anghelescu, C. și Stativă, E. (2005) Cunostinte, Atitudini si Practici Parentale în România, pe intervalul de vârstă la naștere până la 3 ani. București: Centrul de Educatie si Dezvoltare STEP BY STEP și UNICEF România. . Disponibil la adresa: http:/ /www.unicef.org/romania/ro/ RAPORT_practici_parentale.pdf 23. ANITP - Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (2014a) Situaţia statistică a victimelor traficului de persoane identificate in anul 2013. Disponibil la adresa: http:/ /www.anitp.mai.gov.ro/wp-content/uploads/analiza%20a%20victimelor%20in%202014%20-%20 25.08.2015.pdf 24. ANITP - Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane (2014b) Analiza statistica a situatiei victimelor traficului de persoane identificate in perioada 1-30.06.2014 in România, Decembrie 2014. Disponibil la adresa: http:/ /www.anitp.mai.gov.ro/analiza-statistica-a- situatiei-victimelor-traficului-de-persoane-identificate-in-perioada-01-01-30-06-2014-in-romania/ 25. ANP - Administrația Națională a Penitenciarelor (2013) Raport anual de activitate – 2013. Disponibil la adresa: http:/ /anp.gov.ro/ documents/10180/2256331/Bilant+ANP+2013+Rom.pdf/16418a7b-9258-4f2d-9320-1baea7a7f61f 26. ANP - Administrația Națională a Penitenciarelor (2014a) Notă privind situația pe luna februarie 2014 a dinamicii și structurii efectivelor de persoane private de libertate. Disponibil la adresa: http:/ /anp.gov.ro/documents/10180/2454575/ SITUA%C5%A2IA+LUNAR%C4%82%20-+februarie+2014.pdf/52501ce2-458b-449e-b747-1e2651493155 27. ANP - Administraţia Naţională a Penitenciarelor (2014b) Strategia Naţională de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate 2015-2019. Monitorul Oficial, nr. 532 / 16 iulie 2015. 28. ANPIS - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (2013) Raport tematic naţional privind ,,Controlul modului de respectare a standardelor specifice de calitate pentru centrele rezidenţiale (centrele de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică) pentru persoanele /www.crj.ro/userfiles/editor/files/RAPORT%20ANPIS.doc adulte cu handicap”. Disponibil la adresa: http:/ 29. Arpinte, D., Cace, S., Preotesi, M. și Tomescu, C. (2009) Cornul și Laptele: Perceptii, Atitudini și Eficiență. București: Expert. 30. Arpinte, D., Cace, S. și Scoican, A.N. (2010) Economia Socială în România. Două profiluri regionale. București: Expert. 31. Arnhold, N., Arias, O., Păuna, C., Moarcăș, M. D., Laat, J., Florescu, R. și Cahu, P. (2013) Europe 2020 Romania: evidence-based policies for productivity, employment, and skills enhancement. Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ /documents.worldbank. org/curated/en/2013/07/18114817/europe-2020-romania-evidence-based-policies-productivity-employment-skills-enhancement 32. Asociaţia Comunelor din România (2012) Agenda Comunelor din România. Disponibil la adresa: www.acor.ro 33. ASCHF-Romania (2010) Cunoaște lumea mea! Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic România. Disponibil la adresa: http:/ /www. aschfr.ro/doc/Studiu%20chestionare%20ASCHFR%202010.pdf 34. Attanasio, O. P., Kugler, A. D. și Meghir, C. (2009) Subsidized vocational training for disadvantaged youth in developing countries: Evidence from a randomized trial. Discussion Paper no. 4251, Bonn: IZA (Institute for the Study of Labor). 35. Avocatul poporului (2013) Raport Special privind transportul elevilor din mediul rural. Disponibil la adresa: http:/ /www.avp.ro/rapoarte- speciale/raport_special_transport_elevi.pdf 36. Bachas, P. (2013) Modifying the benefit schedule of Romanian social assistance programs: Profiling the targeted beneficiaries and activation policies. Raport nepublicat. Banca Mondială. 37. Banca Mondială (1996) The World Bank Participation Sourcebook. Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ /www- wds.worldbank.org/servlet/WDSContentServer/IW3P/IB/1996/02/01/000009265_3961214175537/Rendered/PDF/multi_page.pdf 356 | REFERINŢE 38. Banca Mondială (2002) Empowerment and Poverty Reduction: A Sourcebook. Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: /siteresources.worldbank.org/INTEMPOWERMENT/Resources/486312-1095094954594/draft.pdf http:/ 39. Banca Mondială (2005) The effectiveness of World Bank support for community-based and -driven development - an OED evaluation. /documents.worldbank.org/curated/en/2005/07/6501661/effectiveness- Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ world-bank-support-community-based--driven-development-oed-evaluation 40. Banca Mondială (2009) World Development Report 2009: Reshaping Economic Geography. Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil /www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2008/12/03/000333038_200812032349 la adresa: http:/ 58/Rendered/PDF/437380REVISED01BLIC1097808213760720.pdf 41. Banca Mondială (2011a) Romania - Functional review: health sector. Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ / documents.worldbank.org/curated/en/2011/05/17056888/romania-functional-review-health-sector 42. Banca Mondială (2011b) Romania - Functional review: labor and social protection sector. Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la /documents.worldbank.org/curated/en/docsearch/report/74291 adresa: http:/ 43. Banca Mondială (2014a) Preparation of a Draft National Strategy Regarding Elderly and Active Aging. Living Long, Staying Active and Strong: Promotion of Active Aging in Romania. București. Disponibil la adresa: http:/ /www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_ in_dezbatere/2014/2014-12-18_Anexa_HG_SAA.pdf 44. Banca Mondială (2014b) Draft Strategic Framework to Reduce Early School Leaving in Romania. Pregătit de Banca Mondială pentru /www.edu.ro/index.php/articles/22311 Ministerul Educației și Cercetării Științifice. București. Disponibil la adresa: http:/ 45. Banca Mondială (2014c) Draft Strategic Framework for Lifelong Learning in Romania. Pregătit de Banca Mondială pentru Ministerul Educației și Cercetării Științifice. București. 46. Banca Mondială (2015a) Inputs for the National Housing Strategy. Pregătit de Banca Mondială pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. București. 47. Banca Mondială (2015b) What’s next in aging Europe: AGING WITH GROWTH IN CENTRAL EUROPE AND THE BALTICS. Washington /www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/Publications/ECA/aging%20europe.pdf D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ 48. Barna, C. (2014) Atlasul economiei sociale România. București: Institutul de Economie Socială. Disponibil la adresa: http:/ /www.fdsc.ro/ library/files/atlas_economie_sociala.pdf 49. Bădescu, G., Grigoraş, V., Rughiniş, C., Voicu, M. și Voicu, O. (2007) Barometrul Incluziunii Romilor. București: Fundația pentru o societate /www.edrc.ro/docs/docs/cercetari/Barometrul-incluziunii-romilor.pdf deschisă. Disponibil la adresa: http:/ 50. Bădescu, G., Petre, N. și Angi, D. (2014) Bunăstarea copilului din mediul rural 2014. Raport World Vision România, Buzducea, D. și /www.worldvision.ro/_downloads/allgemein/ Gazibar, M. (coord.), Ed. a 2-a revizuită. Cluj-Napoca: Risoprint. Disponibil la adresa: http:/ Bunastarea_copilului_2014.pdf 51. Beam, E. A. (2013) Information and Labor Markets in the Philippines. A dissertation submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy (Public Policy and Economics) in The University of Michigan. Disponibil la adresa: http:/ /deepblue.lib. umich.edu/bitstream/handle/2027.42/99855/ebeam_1.pdf?sequence=1 52. Berescu, C., Celac, M., Ciobanu, O. și Manolache, C. (2006) Locuirea şi sărăcia extremă. Cazul romilor. Bucuresti: Editura Universitară Ion Mincu. 53. Berescu, C., Celac M., Botonogu F, Marin V. și Balteanu A. (2007) Metodologie de reabilitare a locuirii în zone afectate de degradare fizică şi excluziune socială. Raport nepublicat pregătit pentru Ministerul Dezvoltării Regional și Administrației Publice. 54. Berescu C. (2010) Locuire și sărăcie. O privire interdisciplinară asupra spațiului locuirii sărace. Teză de doctorat nepublicată. Universitatea de Arhitectură si Urbanism Ion Mincu Bucuresti. 55. Bertolini, P., Montanari, M. și Peragine, V. (2008) Poverty and Social Exclusion in Rural Areas. European Commission, Directorate-General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities Unit E2. 56. Biroul Internațional al Muncii și Consiliul Europei (2007) Employment Policy Review ”The Former Yugoslav Republic of Macedonia”. /staging.ilo.org/public/libdoc/igo/2006/410626.pdf Geneva: Organizația Internațională a Muncii. Disponibil la adresa: http:/ 57. Botonogu, F. (coord.) (2011) Ferentari. Comunităţi ascunse. Centrul de Politici pentru Roma și Minorităţi, București: Expert. Referinţe | 357 58. Bussolo, M. și Lopez-Calva, L. F. (2014) Shared Prosperity: Paving the Way in Europe and Central Asia. Washington D.C.: Banca Mondială. /www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/Feature%20Story/ECA/shared-prosperity-paving-the-way-in- Disponibil la adresa: http:/ europe-and-central-asia.pdf 59. Caldas de Almeida, J. și M., Killaspy, H. (2011) Long-Term Mental Health Care for People with Severe Mental Disorders. IMPACT Consortium, European Commission. Disponibil la adresa: http:/ /ec.europa.eu/health/mental_health/docs/healthcare_mental_disorders_en.pdf 60. Camacho, A., Cunningham, W., Rigolini, J. și Silva, V. (2014) ”Addressing Access and Behavioral Constraints through Social Intermediation Services: A Review of Chile Solidario and Red Unidos”, IZA Policy Paper Nr. 94. Disponibil la adresa: http:/ /ftp.iza.org/pp94.pdf 61. Campanini, A. Frost, L. și Höjer, S. (2010) The making of effective social work practitioners? Prezentare la Joint World Conference on Social Work and Social Development: The Agenda, iunie 10-14, 2010, Hong Kong. 62. Carcillo, S. și Grubb, D. (2006) From Inactivity to Work: The Role of Active Labor Market Policies. OECD Social, Employment and Migration Working Papers. Paris: OECD. Disponibil la adresa: http:/ /www.oecd.org/els/emp/36945194.pdf 63. Card, D. și Hyslop, D. E. (2005) ”Estimating the Effects of a Time-Limited Earnings Subsidy for Welfare-Leavers”. Econometrica, Vol. 73, /davidcard.berkeley.edu/papers/time-lim-earning-sub.pdf Nr. 6, 1723-1770. Disponibil la adresa: http:/ 64. Card, D., Kluve, J. și Weber, A. (2010) ”Active Labour Market Policy Evaluations: A Meta-Analysis”. The Economic Journal, 120 (November), F452–F47. Disponibil la adresa: http:/ /eml.berkeley.edu/~card/papers/card-kluve-weber-EJ.pdf 65. Carneiro, P., Galasso, E. și Ginja, R. (2014) ”Tackling Social Exclusion: Evidence from Chile”, CEMMAP Working Paper Nr. 24, Londra: Centre for Microdata Methods and Practice. Disponibil la adresa: http:/ /www.ucl.ac.uk/~uctppca/cs_may9_wp.pdf 66. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (2013) Raport de Activitate Anul 2012. Disponibil la adresa: http:/ /www.cnas.ro/media/pageFiles/ Raport%20de%20activitate%20pe%20anul%202012.pdf 67. Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (2013) Research on the quality of education of children with disabilities. /www.cedcd.ro/media/comunicate/169,romania-minte-cu-nerusinare-la-onu/ Disponibil la adresa: http:/ 68. Chelcea, L. (2000) ”Grupuri marginale în zone centrale: gentrificare, drepturi de proprietate și acumulare primitivă postsocialistă în Bucuresti”. In Sociologie Românească, Nr. 3-4, 51-68. Disponibil la adresa: http://www.arsociologie.ro/sociologieromaneasca/arhiva/21- revista-sociologie-romaneasca/rezumate/887-chelcea-3-4-2000 69. Checchi, D., Van de Werfhorst, H., Braga, M. și Meschi, E. (2014) ”The Policy Response to Educational Inequalities. Changing Inequalities in Rich Countries”. In Analytical and Comparative Perspectives, 294. Disponibil la adresa: http:/ /checchi.economia.unimi.it/pdf/78.pdf 70. Chiriacescu, D. (2008) Shifting the Paradigm in Social Service Provision: Making Quality Services Accessible for People with Disabilities in South East Europe. Disability Monitor Initiative, Sarajevo: Handicap International - Regional Office for South East Europe. Disponibil la /www.hiproweb.org/fileadmin/cdroms/Kit_Formation_Services/documents/Module-2/2-B-8_Shifting_the_Paradigm_in_ adresa: http:/ Social_service_Provision.pdf 71. Chiriacescu, D. (2014) Results of four focus groups with families of children with neuromotor disabilities in Bucharest and Giurgiu, Arges, Neamt counties. Procesul de planificare strategică pentru perioada 2015-2020 pentru Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic România (ASCHF-R). 72. Cojocaru, S. (2008) ”Child protection in Romania after the fall of communism: challenges for the development of community social services”. In International Journal of Environmental Studies, vol. 65, Nr. 4: 515-527. 73. Coleman, J. S. (1988) ”Social Capital and Schools”. In The Education Digest, Nr. 53(8): 6. 74. Colini, L., Czischke, D., Güntner, S., Tosics, I. și Ramsden, P. (2013) Against divided cities in Europe. Cities of Tomorrow – Action Today. URBACT II Capitalisation. Disponibil la adresa: file:/ /C:/Users/Georgiana/Downloads/19765_Urbact_WS4_DIVIDED_low_FINAL.pdf / 75. Comisia Europeană (2007) Together for Health: A strategic approach for the EU 2008–2013. White paper. COM(2007) 630 final, /ec.europa.eu/health-eu/doc/whitepaper_en.pdf Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la adresa: http:/ 76. Comisia Europeană (2010a) Communication from the Commission. Europe 2020: A strategy for smart, sustainable and inclusive growth. /ec.europa.eu/eu2020/pdf/COMPLET%20EN%20 COM (2010) 2020. Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la adresa: http:/ BARROSO%20%20%20007%20-%20Europe%202020%20-%20EN%20version.pdf 358 | REFERINŢE 77. Comisia Europeană (2010b) Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. The European Platform against Poverty and Social Exclusion: A European framework for social and territorial cohesion. COM (2010) 758 final. Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la adresa: http:/ /eur-lex.europa.eu/ LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0758:FIN:EN:PDF 78. Comisia Europeană (2011a) An EU Framework for National Roma Integration Strategies up to 2020. COM(2011) 173 final. Bruxelles: /ec.europa.eu/justice/policies/discrimination/docs/com_2011_173_en.pdf Comisia Europeană. Disponibil la adresa: http:/ 79. Comisia Europeană (2011b) Cities of Tomorrow: challenges, visions, ways forward. DG Regional Policy. Bruxelles: Comisia Europeană. /ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/citiesoftomorrow/citiesoftomorrow_final.pdf Disponibil la adresa: http:/ 80. Comisia Europeană (2012a) COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT. Elements for a Common Strategic Framework 2014 to 2020, the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund. SWD (2012) 61 final, Part II. Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la /ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/working/strategic_framework/csf_part2_en.pdf adresa: http:/ 81. Comisia Europeană (2012b) REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on the European Social Fund and repealing Council Regulation (EC) No 1081/2006. COM(2011) 607 final /2. Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la adresa: http:/ / ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/pdf/2014/proposals/regulation/esf/esf_proposal_en.pdf 82. Comisia Europeană (2013a) Common Guidance of the European Commission’ Directorates-General Agri, Empl, Mare and Regio on community-led local development in European Structural and Investment Fund. Versiunea 30 ianuarie 2013. Bruxelles: Comisia /www.mdrap.ro/userfiles/espon_CLLD_guidance_2013_01_30%201.pdf Europeană. Disponibil la adresa: http:/ 83. Comisia Europeană (2013b) COMMISSION RECOMMENDATION of 20 February 2013. Investing in children: breaking the cycle of disadvantage (2013/112/EU). Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Disponibil la adresa: http:/ /eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ ALL/?uri=CELEX:32013H0112 84. Comisia Europeană (2014a) Guidance on Ex-ante Conditions for the European Structural and Investment Funds PART II. 13 February /ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/eac_ 2014. Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la adresa: http:/ guidance_esif_part2_en.pdf 85. Comisia Europeană (2014b) COUNCIL RECOMMENDATION on Romania’s 2014 national reform programme and delivering a Council opinion on Romania’s 2014 convergence programme. COM(2014) 424 final. Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la adresa: http:/ / ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/csr2014_romania_en.pdf 86. Comisia Europeană (2014c) PES approaches for sustainable activation of the long- term unemployed. Peer Review Comparative Paper Final May 2014. PES to PES Dialogue. The European Commission Mutual Learning Programme for Public Employment Services. 87. Comisia Europeană (2014d) COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT. Assessment of the 2014 national reform programme and convergence programme for ROMANIA. SWD(2014) 424 final. Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la adresa: http:/ /ec.europa.eu/ europe2020/pdf/csr2014/swd2014_romania_en.pdf 88. Comitetul European pentru Coeziune Socială (2006) Policy Guidelines for the Design and Implementation of Integrated Models of Social Services. CM(2006) 194, 7 November 2006. Disponibil la adresa: https:/ /wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=1075999&Site=CM 89. Consiliul European pentru Justiţie Juvenilă (2015) Roadmap 2015-2017. Disponibil la adresa: http:/ /www.oijj.org/en/ user?destination=docs/general/european-council-for-juvenile-justice-roadmap-2015-2017 90. CNPV - Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice (2013) Evoluția condițiilor de viață ale populației vârstnice din România în perioada 2007-2012. Disponibil la adresa: http:/ /www.cnpv.ro/pdf/analize2013/evolutia_conditiilor_de_viata_ale_populatiei_varstnice_din_ romania_in_perioada_2007-2012.pdf 91. Constantinescu, M., Nițulescu, D. și Băjenaru, C. (2005) ”Zone precare de locuire în spaţiul urban”. In Calitatea Vieţii, XVI, Nr. 1–2, 2005: 65–85. Disponibil la adresa: http://www.revistacalitateavietii.ro/2005/CV-1-2-05/4.pdf 92. Constantinescu, M. și Dan, M. (2005) ”Locuințele sociale în România: o privire de ansamblu”. In Calitatea vieții, XVI (1-2): 87-100. Disponibil /www.revistacalitateavietii.ro/2005/CV-1-2-05/5.pdf la adresa: http:/ 93. Constantinescu, Șt. (2012) Atlasul Economiei Sociale. România 2012. București: Institutul de Economie Socială. Disponibil la adresa: http:/ / www.fdsc.ro/library/files/atlasul_economiei_sociale_2012_ro.pdf 94. Cunha, F. și Heckman, J..J. (2007) ”The Technology of Skill Formation”. In American Economic Review, 97 (2): 31–47. Disponibil la adresa: /jenni.uchicago.edu/papers/Cunha-Heckman_AER_v97n2_2007.pdf http:/ Referinţe | 359 95. Cunha, F. și Heckman, J..J. (2008) ”Formulating, identifying and estimating the technology of cognitive and noncognitive skill formation”. In Journal of Human Resources, 43 (4): 738–782. Disponibil la adresa: http://sites.sas.upenn.edu/fcunha/files/jhr_ch_small.pdf 96. Dahlgren, G. și Whitehead, M. (2007) European strategies for tackling social inequities in health: leveling up part 2. Copenhagen: WHO /www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0018/103824/E89384.pdf Regional Office Europe. Disponibil la adresa: http:/ 97. Daragiu, M. și Daragiu, L.A. (2012) Liderii romi şi contribuţia acestora în procesul de incluziune socială a comunităţilor. Studiu de caz în judeţul Bihor. Fundaţia Ruhama. Disponibil la adresa: www.ruhama.ro 98. Dâmboeanu, C. (2011) ”Fenomenul recidivei în România”. In Calitatea Vieții, XXII, No. 3: 295–312. Disponibil la adresa: http:/ /www. revistacalitateavietii.ro/2011/CV-3-2011/05.pdf 99. de Laat, J. (coord.) (2012) Toward an Equal Start: Closing the Early Learning Gap for Roma Children in Eastern Europe. Banca Mondială. /siteresources.worldbank.org/EXTROMA/Resources/RomaECD_FinalReport.pdf Disponibil la adresa: http:/ 100. de Laat, J., Asenov, R., Hut, S., Kits, B. și Torracchi, F. (2012) Reducing vulnerability and promoting the self-employment for Roma in Eastern Europe through financial inclusion. Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ /www-wds.worldbank. org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2012/09/06/000333037_20120906002654/Rendered/ PDF/723310WP0P127200financial0inclusion.pdf 101. Dieckmann, R. (2008) Microfinance: An emerging investment opportunity. Deutsche Bank Research, Disponibil la adresa: https:/ /www. db.com/us/docs/Emerging_Investment_Opportunities.pdf 102. Dolton, P. și O’Neil, D. (2002) ”The Long-Run Effects of Unemployment Monitoring and Work-Search Programs: Experimental Evidence from the United Kingdom”. In Journal of Labor Economics, Nr. 2: 381-403. Disponibil la adresa: http:/ /www.jstor.org/ stable/10.1086/338686?seq=1#page_scan_tab_contents 103. Duminică, G. și Preda, M. (2003) Accesul romilor pe piaţa muncii. București: Editura Cărţii de Agribusiness. Disponibil la adresa: http:/ / www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/Accesul_romilor_pe_piata_muncii.pdf 104. Eberlei, W. (2007) ”Accountability in Poverty Reduction Strategies: The Role of Empowerment and Participation”. In Social Development Papers. Paper Nr. 104 / Mai. Disponibil la adresa: http:/ /www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2007/1 0/09/000020439_20071009131003/Rendered/INDEX/410160Accounta1Strategies101PUBLIC1.txt 105. ECDC - European Centre for Disease Prevention and Control și EMCDDA - European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (2011) Prevention and control of infectious diseases among people who inject drugs. Guidance in brief. Disponibil la adresa: http:/ /www.ecdc. europa.eu/en/publications/Publications/111012_Guidance_Infectious_diseases_IDU_brief.pdf 106. Elbers, C., Lanjouw, J. O. și Lanjouw, P. (2003) ”Micro–Level Estimation of Poverty and Inequality”. In Econometrica, 71(1), 355-364. /onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/1468-0262.00399/abstract Disponibil la adresa: http:/ 107. Elbers, C., Lanjouw, P. F., Mistiaen, J. A., Özler, B. și Simler, K. (2004) ”On the unequal inequality of poor communities”. In The World Bank Economic Review, 18(3), 401-421. Disponibil la adresa: http:/ /elibrary.worldbank.org/doi/abs/10.1093/wber/lhh046?journalCode=wber 108. EMCDDA - European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (2003) Drug use amongst vulnerable young people. Prevention strategies need to target young people most at risk. Disponibil la adresa: www.emcdda.europa.eu/attachements.cfm/att_33728_EN_ Dif10en.pdf 109. EMCDDA - European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (2012) The State of the Drug Problem in Europe. Disponibil la adresa: www.emcdda.europa.eu/...cfm/att_190854_EN_TDAC12001ENC_.pdf 110. ERRC - European Roma Rights Centre (2007) The Glass Box: Exclusion of Roma from Employment, Budapesta: ERRC. Disponibil la /www.errc.org/cms/upload/media/02/14/m00000214.pdf adresa: http:/ 111. ERRC - European Roma Rights Center (2013) Written Comments by The Europe Roma Rights Centre Concerning Romania. For Consideration by the European Commission on the Transposition and Application of the Race Directive and on the Legal Issues Relevant to Roma Integration. Budapesta. Disponibil la adresa: http:/ /www.errc.org/cms/upload/file/romania-red-written-comments-5-april-2013.pdf 112. Eurostat (2011) ESSPROS Manual. The European System of Integrated Social Protection Statistics. Disponibil la adresa: http:/ /ec.europa. eu/eurostat/documents/3859598/5917481/KS-RA-11-014-EN.PDF/ee86d517-3348-4c20-94ee-a37c330755b1 113. Eurostat (2012a) Measuring material deprivation in the EU: Indicators for the whole population and child-specific indicators. Luxembourg, /ec.europa.eu/eurostat/documents/3888793/5853037/KS-RA-12- Publications Office of the European Union. Disponibil la adresa: http:/ 018-EN.PDF 360 | REFERINŢE 114. Eurostat (2012b) Labor market policy – expenditure and participants, Luxembourg, Publications Office of the European Union. Disponibil /ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/5749013/KS-DO-12-001-EN.PDF/9611f495-94e0-4be6-9602- la adresa: http:/ f458a023b703?version=1.0 115. Eurostat (2013) Eurostat Regional Yearbook 2013, Luxembourg, Publications Office of the European Union. Disponibil la adresa: http:/ / www.trf.sll.se/Global/Dokument/Statistik/externa_rapporter/Eurostat-regional-yearbook-2013.pdf 116. Expert Forum (2014) Amurgul investiţiilor. Disponibil la adresa: expertforum.ro/wp-content/uploads/2014/06/PB-31-EFOR-Clientelism.pdf 117. Fartușnic, C., Florian, B., Iosifescu, S. și Măntăluță, O. (2014) Financing the pre-university education system based on the standard cost: a current assessment from the equity perspective. UNICEF, București: Vanemonde. Disponibil la adresa: http:/ /www.unicef.org/romania/ Studiu.ISE.eng.pdf 118. FDSC - Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (2010) România 2010. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinţe, provocări. /www.ies.org.ro/resurse/cercetari/alte-studii-din-romania/romnia-2010-sectorul- București: FDSC. Disponibil la adresa: http:/ neguvernamental 119. Fleck, G. și Rughinis, C. (eds.) (2008) Come Closer. Inclusion and Exclusion of Roma in Present Day. Romanian Society. Human Dynamics. Disponibil la adresa: https://www.academia.edu/285918/Come_Closer._Inclusion_and_Exclusion_of_Roma_In_Present_Day_ Romanian_Society 120. FONPC - Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (2012) Children’s Rights Protection. Problems Identified and Suggestions for System Improvement. București: FONPC. 121. Fox, J. (2012) ”Education on the Edge: Roma Segregation in the Schools of Five EU Member States”. In Comparative Policy Brief, Vol. 5. Florența: European University Institute. 122. FRA - European Union Agency for Fundamental Rights, PNUD și Comisia Europeană (2012) The situation of Roma in 11 EU Member States. Survey results at a glance. Raport pregătit de FRA și PNUD pentru Comisia Europeană, în baza studiului regional privind romii realizat de PNUD/BM/EC în 2011. Luxembourg: Publications Office of the European Union. Disponibil la adresa: http:/ /fra.europa.eu/sites/default/ files/fra_uploads/2099-FRA-2012-Roma-at-a-glance_EN.pdf 123. Fundaţia pentru o Societate Deschisă (2011) Roma Health Mediators SUCCESSES AND CHALLENGES. Disponibil la adresa: https:/ /www. opensocietyfoundations.org/sites/default/files/roma-health-mediators-20111022.pdf 124. Galan, A., Olsavszky, V. și Vlădescu, C. (2011) ”Chapter 16. Emergent challenge of health professional emigration: Romania’s accession to the EU”. In Wismar, M., Maier, C.B., Glinos, I.A., Dussault, G. și Figueras, J. (eds.) Health Professional Mobility and Health Systems. Evidence from 17 European countries, p. 449-478. Copenhaga: Organizația Mondială a Sănătății. Disponibil la adresa: http:/ /www.euro. who.int/__data/assets/pdf_file/0017/152324/e95812.pdf 125. Genet, N., Boerma, W., Kroneman, M., Hutchinson, A. și Saltman, R.B. (2012) Home Care across Europe. Organizația Mondială a Sănătății. /www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0008/181799/e96757.pdf Disponibil la adresa: http:/ 126. Gerard, F. (2013) Modifying the benefit schedule of Romanian social assistance programs: financial work incentives. Raport nepublicat. Banca Mondială. 127. Ghergut, A. (2011) ”Education of Children with Special Needs in Romania; Attitudes and Experiences”. Prezentare la International Conference on Education and Educational Psychology 2010, in Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volume 12: 595-599. Disponibil la adresa: www.sciencedirect.com 128. GHK Consulting (2013) Prison Education and Training in Europe. Current State-of-Play and Challenges. Disponibil la adresa: http:/ / ec.europa.eu/education/library/study/2013/prison_en.pdf 129. Gibson, J. (2006) ”Enigmas of Intolerance: Fifty Years after Stouffer’s Communism, Conformity, and Civil Liberties”. In Perspectives on Politics, 4 (1): 21-34. 130. Gibson, J. (2013) ”Measuring Political Tolerance and General Support for Pro-Civil Liberties Policies: Notes, Evidence, and Cautions”. In Public Opinion Quarterly, 77 (S): 45-68. 131. Giurcă, D. (coord.) (2012) Incluziunea romilor din România: politici, instituţii, experienţe. Proiect “EU INCLUSIVE – transfer de date şi experienţe privind integrarea pe piaţa muncii a romilor între România, Bulgaria, Italia şi Spania” POSDRU/98/6.4/S/63841, implementat de Fundația Soros România. Disponibil la adresa: http:/ /www.soros.ro/ro/program_articol.php?articol=400# 132. Guvernul României (2015) Strategy for the Inclusion of Romanian Citizens Belonging to Roma Minority 2012–2020. Disponibil la adresa: /ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_romania_strategy_en.pdf http:/ Referinţe | 361 133. Grădinaru, C., Manole, M. și Paraschiv, R. (2010) Free education costs! Research on „hidden costs” of education. București: Salvați Copiii /salvaticopiii.ro/upload/p000600010001_Raport%20cercetare%20invatamantul%20gratuit%20 România. Disponibil la adresa: http:/ costa.pdf 134. Grigoraș, V. (2009) Estimating the Number of Homeless Young and Children in Bucharest, Brașov and Constanta Based on Capture- Recapture Method. București: Salvați Copiii România. 135. Grigoraș, V. (2014) Methodology of measuring private costs. Raport nepublicat. Banca Mondială. 136. Grigoraș, V. (2015) Impactul programelor de dezvoltare comunitară asupra comunităților locale. București: Tritonic. 137. Guttman, F. (2011) ”Dizabilitatea ca o condiţie determinantă a sărăciei”. In Revista Română de Sociologie, Nr. 3-4: 249-256. Disponibil la /revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr3-4-2011/04-FGuttman.pdf adresa: http:/ 138. Hatos, A. (2010) ”Educația”. In Vlăsceanu, L. (coord.) Sociologie, p. 596-644, Iași: Polirom. 139. Hatos, A. (2011) Raportul anchetei în școlile din județele Bihor și Caraș. Proiect POSDRU - 91/2.2/S/60909 „A doua șansă în educație”. Raport nepublicat. 140. Helmut, K. E., Frank, L. și Salome, G. (2013) European Small Business Finance Outlook. Luxembourg: European Investment Fund. Disponibil la adresa: http://www.eif.org/news_centre/publications/eif_wp_2013_18.pdf 141. HHC România - Hope and Homes for Children (2011) Audit of Social Services for Children in Romania. Consolidated Report. Disponibil la /drive.google.com/file/d/0B3UFn1Xvp24mRXl3NUtpZzVsUDg/edit?pli=1 adresa: https:/ 142. Hibell, B., Guttormsson, U., Ahlström, S., Balakireva, O., Bjarnason, T., Kokkevi, A. și Kraus, L. (2012) The 2011 ESPAD Report – Substance Use Among Students in 36 European Countries. Ministerul Sănătății și Afacerilor Sociale din Suedia și Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Abuzului de Droguri (EMCDDA), Stockholm. Disponibil la adresa: http:/ /www.espad.org/Uploads/ESPAD_reports/2011/ The_2011_ESPAD_Report_FULL_2012_10_29.pdf 143. Horga, I. și Jigău, M. (2010) Situația copiilor cu cerințe educative speciale incluși în învățământul de masă. UNICEF, București: Vanemonde. 144. Huber, M., Maucher, M. și Sak, B. (2007) Study on Social and Health Services of General Interest in the European Union Final Synthesis Report. Bruxelles: Comisia Europeană. 145. Iliescu, R. și Georgescu, M. (2013) Cercetare la nivelul municipiului Bucureşti în rândul populaţiei consumatorilor problematici de droguri neinstituţionalizaţi, în vederea evaluării riscului/gradului de excludere socială cu care se confruntă aceste persoane. Agenția Națională Antidrog. Disponibil la adresa: http://www.ana.gov.ro/studii/Raport%20de%20cercetare%20excludere%202013%20final%20OK.pdf 146. IHME - Institute for Health Metrics and Evaluation (2013) Global, regional, and national levels of neonatal, infant, and under-5 mortality during 1990–2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013. Disponibil la adresa: http:/ /www.healthdata.org/ research-article/global-regional-and-national-levels-neonatal-infant-and-under-5-mortality-during 147. ICCV – Institutul de Cercetare a Calității Vieții (2010) Legal şi egal pe piaţa muncii pentru comunităţile de romi. Diagnoza factorilor care influenţează nivelul de ocupare la populaţia de romi din România. Project ”L@EGAL 2 – investiţie europeană pentru viitorul romilor din România” POSDRU/70/6.2./S/30873. București: Fundația Soros România. Disponibil la adresa: http:/ /www.fundatia.ro/sites/default/ files/Raport%20-%20Legal%20si%20egal.pdf 148. Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. dr. Matei Balș” (2013) Evoluția infecției HIV/SIDA în România. Disponibil la adresa: http:/ /www. cnlas.ro/images/doc/rom_31122013.pdf 149. INS - Institutul Național de Statistică (2012) Evoluţia natalităţii si fertilităţii in România. Disponibil la adresa: http:/ /www.insse.ro/cms/files/ publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii%20in%20Romania_n.pdf 150. INS - Institutul Național de Statistică (2013a) Sistemul educaţional în anul şcolar/universitar 2012-2013. Cercetări exhaustive de învăţământ pe niveluri educaţionale. Disponibil la adresa: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/sistem%20 educational/sistemul%20_educational_2013_r.pdf 151. INS - Institutul Național de Statistică (2013b) Demografia in Romania. Disponibil la adresa: http:/ /www.insse.ro/cms/files/publicatii/ pliante%20statistice/12_Brosura%20demo.pdf 152. INS - Institutul Național de Statistică (2013c) Activitatea Unităților Sanitare. Disponibil la adresa: http:/ /www.insse.ro/cms/files/publicatii/ Activitatea%20unitatilor%20sanitare%202012.pdf 362 | REFERINŢE 153. Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S. I., Sandu, D., Cojocaru, St., Blankespoor, B., Iorga, E., Moretti, E., Moldovan, C., Man, T., Rus, R. și van der Weide, R. (2013a) Romania - Competitive cities: reshaping the economic geography of Romania. Romania regional development program. Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ /documents.worldbank.org/curated/en/2013/12/19060303/romania- competitive-cities-reshaping-economic-geography-romania-vol-1-2-full-report 154. Ionescu-Heroiu, M., Neagu, M., Burduja, S., Sandu, D., Moldovan, C., Man, T., Rusu, R., Licciardi, G., Keicho, T. și Bere, R. (2013b) Growth poles policy: the next phase (Vol. 2) Summary report. Romania regional development program. Washington D.C.: Banca Mondială. /documents.worldbank.org/curated/en/2013/12/18903248/romania-growth-poles-policy-next-phase-vol-2-2- Disponibil la adresa: http:/ summary-report 155. IRECSON - Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Economico-Socială (2011) Stadiul dezvoltării serviciilor sociale în 2011 în România. Scurtă prezentare a concluziilor studiului. Proiect POSDRU „Creşterea gradului de implementare a legislaţiei privind serviciile sociale la nivel local în contextul procesului de descentralizare” implementat by the MMFPSPV. 156. IRECSON - Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Economico-Socială (2012) Studiu la nivel naţional privind nevoile specifice de formare profesională ale persoanelor private de libertate şi ale personalului/profesioniştilor din penitenciare şi centrele de reeducare. Disponibil la /www.viata-dupa-gratii.ro/images/pdf/Raport-Anexe.pdf adresa: http:/ 157. IRES - Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (2011) Bilanțul Anului 2011. Disponibil la adresa: http:/ /www.ires.com.ro/uploads/ articole/ires_anul2011-%C3%AEn-perceptia-romanilor_bilantul_activitatilor-umane-si-al-practicilor-sociale.pdf 158. Irimie, S. (2012) Global Adult Tobacco Survey (GATS) Romania 2011. Ministerul Sănătății și OMS, Cluj: Eikon. Disponibil la adresa: http:/ / www.who.int/tobacco/surveillance/survey/gats/gats_romania_report_2011.pdf 159. Jigău, M., Fartușnic, C., Apostu, O., Balica, M., Florian, B., Horga, I. și Voinea, L. (2011). Estimarea dimensiunii fenomenului de abandon școlar folosind metodologia analizei pe cohortă. Subeșantion de unități școlare din rețeaua ZEP, incluse în proiectul „Hai la școală”! UNICEF. București: Institutul de Științe ale Educației. Disponibil la adresa: http:/ /www.ise.ro/estimarea-dimensiunii-fenomenului-de- abandon-scolar-folosind-metodologia-analizei-pe-cohorta 160. Kendall, P. C., Hudson, J., Gosch, E., Flannery-Schroeder, E. și Suveg, C. (2008) ”Child and family therapy for anxiety-disordered youth: results of a randomized clinical trial”. In Journal of Consulting and Clinical Psychology, 76: 282–297. 161. Kezdi, G. și Suranyi, E. (2009) A Successful School Integration Program. An Evaluation of the Hungarian National Government’s School Integration Program, 2005-2007. Fondul de Educație pentru Romi. Disponibil la adresa: http:/ /www.romaeducationfund.hu/sites/default/ files/publications/a_succesful_school_integration_kezdi_suranyi.pdf 162. Klingemann, H. (2001) Alcohol and its Social Consequences – the Forgotten Dimension. Organizația Mondială a Sănătății. Disponibil la /www.unicri.it/min.san.bollettino/dati/E76235.pdf adresa: http:/ 163. Klugman, J. (ed.) (2002) A Sourcebook for Poverty Reduction Strategies (Vol. 1). Washington D.C.: Banca Mondială. 164. Kuddo, A. (2012) Public Employment Services and Activation Policies. Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ / siteresources.worldbank.org/SOCIALPROTECTION/Resources/SP-Discussion-papers/Labor-Market-DP/1215.pdf 165. Kutzin, J. și Jakab, M. (2010) ”Fiscal context and health expenditure patterns”, in Kutzin et al. (eds.) Implementing health financing reform: lessons from countries in transition, p. 65-84. Copenhaga: WHO Regional Office for Europe (European Observatory on Health Systems /www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0014/120164/E94240.pdf and Policies). Disponibil la adresa: http:/ 166. Kuzminskyi, V. (2013) Support the Set-up of a Monitoring and Evaluation System for Integrated Social Service in Armenia, CEE/CIS Consultancy Group – Partnership for Every Child, UNICEF. 167. Lesur, M., Stelmaszek, B. și Golden, I. (2014) WAVE Country Report 2013. Reality Check on European Services for Women and Children Survivors of Violence. A Right for Protection and Support? Viena: Women Against Violence Europe. Disponibil la adresa: http:/ /www.wave- network.org/sites/default/files/WAVE%20Country%20Report%202013%20Final%20Version.pdf 168. Leutz, W., N. (1999) ”Five Laws for Integrating Medical and Social Services: Lessons from the United States and the United Kingdom”. In The Milbanck Quarterly, Vol. 77, No. 1: 77-110. Disponibil la adresa: http:/ /www.socialesalute.it/res/download/febbraio2013/walter_leutz.pdf 169. Lunda, C., Breena, A., Flishera, A. J., Kakumab, R., Corrigalla, J., Joskaa, J. A., Swartzc, L. și Pateld, V. (2010) ”Poverty and common mental disorders in low and middle income countries: A systematic review”. In Social Science & Medicine, Volume 71, Issue 3: 517-528, August 2010. Disponibil la adresa: http:/ /www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20621748 170. Magheru, M. (2009) Blueprint for policy development in the area of basic social services. București: UNICEF. Referinţe | 363 171. Mansuri, G. și Rao, V. (2004) Community-Based and -Driven Development: A Critical Review. World Bank Policy Research Working Paper /wbro.oxfordjournals.org/content/19/1/1.abstract 3209. Disponibil la adresa: http:/ 172. Mansuri, G. și Rao, V. (2013) Localizing Development. Does Participation Work? Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: /openknowledge.worldbank.org/bitstream/handle/10986/11859/9780821382561.pdf?sequence=1 https:/ 173. Marin, M. (2015) Absorbția fondurilor europene pentru comunele din România: Rolul capacității administrative. București: Lumen. 174. Ministerul Afacerilor Interne (2012) Strategia națională privind prevenția și lupta împotriva traficului de persoane 2012-2016. Disponibil la /www.mai.gov.ro/Documente/Transparenta%20decizionala/Anexa_1%20Strategie%20trafic%20persoane.pdf adresa: http:/ 175. MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (2013) Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Versiunea Noiembrie 2013. Disponibil la adresa: www.pndr.ro. 176. MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (2014) Raport de Progres pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală în 2013. Disponibil la adresa: www.madr.ro 177. Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (2012) Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Regional 2007-2013, Versiunea 12. Disponibil la adresa: http:/ /www.fonduri-structurale.ro/Document_Files/Regional/00000026/xv71c_dci_februarie2012.pdf 178. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (2014) Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020. Disponibil la adresa: www.mdrap.ro/userfiles/consultari_publice/30_06_14/anexa1.doc 179. Ministerul Economiei (2014) Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020. Disponibil la adresa: http:/ /www.dreptonline.ro/legislatie/hg_859_2014_strategia_ dezvoltarea_sectorului_intreprinderilor_mici_mijlocii_imbunatatirea_mediului_afaceri_Romania_Orizont_2020.php 180. MECS - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (2014) Education for All 2015 National Review Report: Romania. Disponibil la adresa: /unesdoc.unesco.org/images/0023/002303/230309e.pdf http:/ 181. Ministerul Fondurilor Europene (2013) Romanian Partnership Agreement for the 2014-2020 Programming Period. First Draft. October 2013. Disponibil la adresa: http:/ /files.finantare.ro/2013/Partnership_Agreement_01.10.2013.pdf 182. Ministerul Fondurilor Europene (2014) Romanian Partnership Agreement for the 2014-2020 Programming Period. Official version. March 2014. Disponibil la adresa: http:/ /media.hotnews.ro/media_server1/document-2014-04-1-16945501-0-31-martie-2014-official-version.pdf 183. Ministerul Mediului (2009) Framework Document for Implementation of the Sectoral Operational Programme Environment, Version 2. Disponibil la adresa: www.mmediu.ro. 184. MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și SERA România (2012) Analiza instituţională a serviciilor publice de asistenţă socială. Proiect PODCA: Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a sistemului de protecţie a copilului în România, cod SMIS 26554. 185. MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (2011) Strategia privind reforma în domeniul asistenței sociale. Disponibil la adresa: http:/ /www.mmuncii.ro/pub/img/site/files/58bd6ffc9844fbc4a8a639672450872b.pdf 186. MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (2012) Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie. Monitorul Oficial, Partea I Nr. 819/2012. Disponibil la adresa: http:/ /www.mmuncii.ro/pub/ imagemanager/images/file/Proiecte%20legislative/2012-09-20_Anexa1_strategie%20violenta%20sept%202012.pdf 187. MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (2013) Analiza socio-economică pentru programarea fondurilor europene 2014 - 2020 în domeniul antreprenoriat si economie socială. Disponibil la adresa: http:/ /www.fonduri-structurale.ro/ Document_Files/ /Stiri/00011968/hcqxi_Analiza%20socio-ec%20antreprenoriat%20si%20economie%20sociala.pdf 188. MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (2013) Buletin Statistic. Diferite numere. Disponibil la /www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/buletin-statistic; http:/ adresa: http:/ /www.copii.ro/statistici/ 189. MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (2014) Strategia națională pentru ocuparea forţei de muncă 2014-2020. Hotărârea de Guvern Nr. 1071/2013. Disponibil la adresa: http:/ /www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/ Munca/2014-DOES/2014-01-31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf 190. MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (2014) Strategia naţională „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi” 2015-2020. Disponibil la adresa: http:/ /www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in- dezbatere/3655-2014-12-29-proiecthg-stratenatgdizabilitati 364 | REFERINŢE 191. Ministerul Sănătății, USAID, UNFPA, UNICEF şi Banca Mondială (2005) Reproductive health survey: Romania 2004. Disponibil la adresa: /www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/gender/vaw/surveys/Romania/Romania_Publication.pdf http:/ 192. Ministerul Sănătății, UNICEF România și Institutul pentru ocrotirea mamei și copilului „Alfred Rusescu” (2011) Assessment of the effectiveness of the Ministry of Health national programs on under 2 year child nutrition - Final Report. București: UNICEF. 193. Ministerul Sănătății (2013) Raport de Activitate. Disponibil la adresa: http:/ /www.ms.ro/upload/Raport%20de%20activitate%202013.pdf 194. Ministerul Sănătății (2014) Strategia Națională de Sănătate 2014-2020. Sănătate pentru Prosperitate. Disponibil la adresa: http:/ /www. ms.ro/documente/Anexa%201%20-%20Strategia%20Nationala%20de%20Sanatate_886_1761.pdf 195. Fundaţia Motivation şi Societatea Academică din România (2009) Diagnostic: excluși de pe piața muncii. Bariere în ocuparea persoanelor cu dizabilități. Disponibil la adresa: www.motivation.ro 196. Munday, B. (2007) Integrated Social Services in Europe. Raport al Consiliului Europei, Strasbourg. Disponibil la adresa: http:/ /eurocef.eu/ en/publications/integrated-social-services-in-europe/ 197. Narayan, D. (2000) ”Poverty is Powerlessness and Voicelessness”. In Finance and Development, 37 (4), 18-21. 198. Nolan, B. și Whelan, C. (2011) The EU 2020 Poverty Target. Gini Discussion Paper 19. Disponibil la adresa: http:/ /www.researchgate.net/ publication/254390408_GINI_DP_19_The_EU_2020_poverty_target 199. Observatorul Internaţional de Justiţie Juvenilă (2010) Freedom, Security and Justice: What will be the future? Consultation on priorities of the European Union for the next five years (2010-2014). Bruxelles: International Juvenile Justice Observatory. Disponibil la adresa: http:// ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/public-consultation/2008/pdf/contributions/international_juvenile_justice_observatory_en.pdf 200. OCDE (2005) Employment Outlook 2005. Disponibil la adresa: http:/ /www.oecd.org/els/employmentoutlook-previouseditions.htm 201. OCDE (2006) Employment Outlook Boosting Jobs and Incomes. Disponibil la adresa: http:/ /www.oecd.org/els/employmentoutlook- previouseditions.htm 202. OCDE (2012a) Equity and Quality in Education: Supporting Disadvantaged Students and Schools. OECD Publishing. Disponibil la adresa: /dx.doi.org/10.1787/9789264130852-en http:/ 203. OCDE (2012b) Health at a Glance: Europe 2012. OECD Publishing. Disponibil la adresa: http:/ /dx.doi.org/10.1787/9789264183896-en 204. OCDE (2013a) OECD Skills Outlook 2013: First Results from the Survey of Adult Skills. OECD Publishing. Disponibil la adresa: http:/ /dx.doi. org/10.1787/9789264204256-en 205. OCDE (2013b) PISA 2012 Results: Excellence Through Equity. Giving Every Student the Chance to Succeed (Volume II). PISA, OECD /dx.doi.org/10.1787/9789264201132-en Publishing. Disponibil la adresa: http:/ 206. OCDE (2013c) Tackling Long-Term Unemployment Amongst Vulnerable Groups. OECD Programme on Local Economic and Employment /www.oecd.org/cfe/leed/Tackling%20Long_Term%20unemployment_%20WP_covers.pdf Development (LEED). Disponibil la adresa: http:/ 207. OCDE (2014) Health at a Glance: Europe 2014. OECD Publishing. Disponibil la adresa: http:/ /dx.doi.org/10.1787/health_glance_eur-2014-en 208. OHCHR - Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (2013) Thematic study on the right of persons with disabilities to education. Raport A/HRC/25/29. Disponibil la adresa: http:/ /www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/RegularSessions/Session25/ Documents/A-HRC-25-29_en.doc 209. Organizația Internațională a Muncii (2010) World Social Security Report 2010/11: Providing coverage in times of crisis and beyond. Geneva: /www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/@dgreports/@dcomm/@publ/ Organizația Internațională a Muncii. Disponibil la adresa: http:/ documents/publication/wcms_146566.pdf 210. OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2011) Global status report on non-communicable diseases 2010. Geneva: OMS. Disponibil la /www.who.int/nmh/publications/ncd_report_full_en.pdf adresa: http:/ 211. OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2012a) Risks to Mental Health: An Overview of Vulnerabilities and Risk Factors. Background Paper by Who Secretariat for the Development of a Comprehensive Mental Health Action Plan. Disponibil la adresa: http:/ /www.who.int/ mental_health/mhgap/risks_to_mental_health_EN_27_08_12.pdf 212. OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2012b) World health statistics 2012. Geneva: OMS. Disponibil la adresa: http:/ /apps.who.int/iris/ bitstream/10665/44844/1/9789241564441_eng.pdf Referinţe | 365 213. OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2012c) Health 2020: a European policy framework supporting action across government and society for health and well-being. Sixty-second session, Malta, 10–13 Septembrie 2012. Copenhaga: OMS Biroul Regional pentru Europa. /www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0009/169803/RC62wd09-Eng.pdf Disponibil la adresa: http:/ 214. OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2013a) Children: reducing mortality. WHO Fact sheet N°178, actualizat Septembrie 2013. /www.who.int/mediacentre/factsheets/fs178/en/ Disponibil la adresa: http:/ 215. OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2013b) Status Report on Alcohol and Health in 35 European Countries. Copenhaga: OMS Biroul /www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/190430/Status-Report-on-Alcohol- Regional pentru Europa. Disponibil la adresa: http:/ and-Health-in-35-European-Countries.pdf 216. OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2014a) Global Status Report on Alcohol and Health 2014. Country profiles, Romania. Disponibil la /www.who.int/substance_abuse/publications/global_alcohol_report/msb_gsr_2014_2.pdf?ua=1 adresa: http:/ 217. OMS - Organizaţia Mondială a Sănătăţii (2014b) The equity action spectrum: taking a comprehensive approach; Guidance for addressing inequities in health. Disponibil la adresa: http:/ /ec.europa.eu/health/social_determinants/docs/policybrief_equityaction_en.pdf 218. OMS și ECDC - Organizaţia Mondială a Sănătăţii și Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (2014) Review of the national tuberculosis programme in Romania, 10-21 March 2014. Copenhaga: OMS Biroul Regional pentru Europa. Disponibil la adresa: http:/ /www. euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0007/269269/Review-of-the-national-tuberculosis-programme-in-Romania.pdf 219. ONU - Organizația Națiunilor Unite (2008) Millennium Declaration. Disponibil la adresa: www.un.org/millennium/declaration/ares552e.htm 220. ONU - Organizația Națiunilor Unite (2009) Guidelines for the Alternative Care of Children. Disponibil la adresa: http:/ /www.unicef.org/ protection/alternative_care_Guidelines-English.pdf 221. ONU - Organizația Națiunilor Unite (2013) World Population Prospects: The 2012 Revision, Highlights and Advance Tables. Department of Economic and Social Affairs, Population Division, Working Paper No. ESA/P/WP.228. 222. Paraschiv, M. (2013) Persoanele fără adăpost ca indicator al sărăciei urbane în București. Teză de doctorat nepublicată. Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. 223. Parlevliet, J. și Xenogiani, Th. (2008) Report on Informal Employment in Romania. OECD Working Paper Nr. 271, Paris: OECD. Disponibil la adresa: http:/ /www.oecd.org/dev/41012694.pdf 224. Platteau, J.-P. (2002). Rushing to Help the Poor Through Participation May Be Self-Defeating. Centre for Research on the Economics of Development (CRED), Belgia. 225. Poteete, A. (2003). The Implications of Social Capital for Empowerment and Community-Driven. Think Pieces: Empowerment, CDD, and Social Capital. Empowerment Community of Practice, Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ /siteresources.worldbank.org/ INTEMPOWERMENT/Resources/486312-1097679640919/think_pieces_poteete.pdf 226. Pozzoni, B. (2005). A Review of the Literature on Participatory Approaches to Local Development for an Evaluation of the Effectiveness of World Bank Support for Community-Based and -Driven Development Approaches. Banca Mondială. Operations Evaluation Department. 227. Preda, M. (coord.) (2009) Riscuri şi inechităţi sociale în România. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice. Iasi: Polirom. Disponibil la adresa: http://www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf 228. Preda, M., (coord.), Buzducea, D., Fărcășanu, D., Grigoras, V., Lazăr, F. și Rentea, G. (2013) Analiza situaţiei copiilor în România. UNICEF. București: Vanemonde. Disponibil la adresa: https:/ /florinlazar.files.wordpress.com/2014/04/unicef-an-sit-copii-v7.pdf 229. Preoteasa, A. M., Cace, S. și Duminică, G. (coord.) (2009) Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor: vocea comunităţilor. Agenţia de Dezvoltare Comunitară ”Împreună”. Disponibil la adresa: http:/ /www.agentiaimpreuna.ro/files/publicatii/10-RAPORT_tipar-p- ro.pdf 230. Pricopie, R., Reinhardt, Z., Nicolescu, L., Almășan, O., Bogdan, A. și Grecea, D. (2011) Internaționalizare în învățământul superior. București. Disponibil la adresa: http://uefiscdi.gov.ro/Upload/b10491ba-28b7-4c16-b48d-39a1e52c1e97.pdf 231. Rechel, B., Mladovsky, Ph., Devillé, W., Rijks, B., Petrova-Benedict, R. și McKee, M. (2011) Migration and health in the European Union. World Health Organization on behalf of the European Observatory on Health Systems and Policies. Open University Press, McGraw-Hill. /www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0019/161560/e96458.pdf Disponibil la adresa: http:/ 232. RegGov - Regional Governance of Sustainable Integrated development of Deprived Urban Areas (2011) Final Report. Disponibil la /www.sodertalje.se/mainupload/dokument/Kommun%20o%20demokrati/Politik%20och%20p%C3%A5verkan/ adresa: http:/ Kommunstyrelsen/Sammantr%C3%A4deshandlingar/2011/2011-10-27/13T_KS20111027.pdf 366 | REFERINŢE 233. Richardson, D. și Patana, P. (2012) Integrating service delivery: why, for who, and how? Discussion paper OECD, Integrated Services and Housing Consultation, Noiembrie 2012. Disponibil la adresa: www.oecd.org/social/integratedservices.htm 234. Roemer, J. E. (1993) On a Mechanism for Implementing Egalitarism with Responsibility. Papers 93-18, California Davis - Institute of Governmental Affairs. 235. Rughiniş, C. (2000) “Proiecte de dezvoltare în comunități de romi: echilibrarea unei relații asimetrice”, in Revista de Cercetări Sociale, Nr. 3-4: 77-96. 236. Samusocial (2010) Cauzele pentru care persoanele adulte fără adăpost sunt în stradă. Disponibil la adresa: http:/ /www.samusocial.ro/ media/statistici-cifre/ 237. Sandu, D. (1999) ”Development and poverty in the Romanian villages”. In Romanian Sociology. Annual English Edition (1): 188-212. Disponibil /www.arsociologie.ro/images/stories/sr/articles/sr_1999_4/SR_1999%5BIII%5D1%284%29_117-138_Sandu.pdf la adresa: http:/ 238. Sandu, D. (2000) Social Assessment for Rural Development Project: Social Needs and Actions in Romanian Villages. Raport Banca Mondială, București. 239. Sandu D. (2005) Roma Social Mapping. Targeting by a Community Poverty Survey. Raport Banca Mondială, București. Disponibil la /www.anr.gov.ro/docs/statistici/Roma_Social_Mapping_187.pdf adresa: http:/ 240. Sandu, D., Voineagu, V. și Panduru, F. (2009) Development of Communes in Romania. Institutul Național de Statistică și Universitatea București. 241. Sandu, D. (2011) ”Social Disparities in the Regional Development and Policies of Romania”. In International Review of Social Research, I (1): 1-30. Disponibil la adresa: www.ceeol.com 242. Sandu, D., Stoica, C. A. și Umbres, R. (2014) Romanian Youth: concerns, aspirations, attitudes and life style. Research report by the Center for Urban and Regional Sociology (CURS) for Friedrich-Ebert-Stiftung Romania (FES). Disponibil la adresa: http:/ /www.fes.ro/media/2014_ news/Report-FES-Romanian_Youth.pdf 243. Sara, J. și Katz, T. (2000) Making Rural Water Supply Sustainable: Report on the Impact of Project Rules. PNUD și Banca Mondială. /www.wsp.org/sites/wsp.org/files/publications/global_ruralreport.pdf Disponibil la adresa: http:/ 244. Schaapveld, K., Chanturidze, T., Gabunia, T., Tiede, W. și Padeanu, C. (2011) Report on Rural PHC Needs Assessment in Romania. Annex I in Chanturidze, T., February 2012, Strategy for primary healthcare in underserved rural areas and related Action Plan, Final Report. Oxford Policy Management și Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ /www.opml.co.uk/sites/default/files/Technical%20Assistance%20 for%20Project%20Management%20Unit%20APL%202%2C%20within%20the%20Ministry%20of%20Health%20of%20Romania%20 -%20Final%20Report.pdf 245. Simoens, S. și Hurst, J. (2006) The Supply of Physician Services in OECD Countries. OECD Health Working Papers Nr. 21. Disponibil la /www.oecd.org/health/health-systems/35987490.pdf adresa: http:/ 246. Spridon, C. (2011) Plățile informale, o problemă a sistemului sanitar românesc. Proiect INFOPAY – The Assessment of the impact of informal payments in the health system 2010-2013. Cluj-Napoca: Centrul de Sănătate Publică și Politici de Sănătate (CHPPH). Disponibil /www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Platile-informale_-o-problema-a-sistemului-sanitar-romanesc_15192/ la adresa: http:/ 247. Stanciu, M. (2013) Children with disabilities. București: UNICEF România. Disponibil la adresa: http:/ /www.pentrueducatie.ro/_upload/doc/ Copiii%20cu%20dizabilitati%20-%20Raport%20septembrie%202013,%20UNICEF.pdf 248. Stativă, E. (coord.), Anghelescu, C., Mitulescu, R., Nanu, M. și Stanciu, N. (2005) The Situation of Child Abandonment in Romania. București: UNICEF România. Disponibil la adresa: http:/ /www.unicef.org/ceecis/GDD_2005_Romania_Child_abandonment.pdf 249. Stativă, E. și Stoicescu, S. (ed.) (2011) Evaluarea eficienței intervențiilor incluse în programele naționale privind nutriția copiilor sub 2 ani. Disponibil la adresa: http://portal-iomc.ro/c/document_library/get_file?uuid=6f9e4d5f-b5ec-42f7-a7c1-67fa44e2ab87&groupId=10138 250. Stativă. E. (2013) Analysis of 2011-2012 maternal mortality. Raport Institutul pentru ocrotirea mamei și copilului „Alfred Rusescu”. 251. Stănculescu, M.S. și Berevoescu, I. (coord.) (2004) Sărac lipit, caut altă viaţă. București: Nemira. 252. Stănculescu, M.S. (2005) A Knowledge Typology of the Romanian Rural and Small Urban Local Communities. Raport Banca Mondială și Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, București. Referinţe | 367 253. Stănculescu, M. S. (coord.), Marin, M. și Branişte, S. (2010) Calitatea vieţii şi gradul de satisfacţie privind locuirea în cartierul Cetate, municipiul Alba Iulia. Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia. Proiect ”Legături între regenerarea urbană, planificarea spaţială – NODUS WG6”, Programul Operaţional de Cooperare Teritorială URBACT. Disponibil la adresa: www.albaiulia-aida.ro/nodus/NODUS%20 WG6%20-%20Studiu%20Sociologic%20(Raport%20Final%20 254. Stănculescu, M. S. și Marin, M. (2011) Impacts of the international economic crisis in Romania 2009-2010. In 2009 ‘only on TV‘, in 2010 ‘kneeled us‘. A panel study based on qualitative methods. UNICEF, București: Vanemonde. Disponibil la adresa: http://www.unicef.org/ romania/Impacts_of_the_international_crisis.pdf 255. Stănculescu, M. S. și Marin, M. (2012) Supporting Invisible Children. Evaluation Report. UNICEF, București: Vanemonde. Disponibil la /www.unicef.org/romania/Raport_HIC_engleza.pdf adresa: http:/ 256. Stănculescu, M. S. (coord.) Marin, M. și Popp, A. (2012) Being a Child in Romania. A Multidimensional Diagnosis. UNICEF, București: Vanemonde. Disponibil la adresa: http:/ /www.unicef.org/romania/Being_a_child.pdf 257. Stănculescu, M.S. (coord.), Anton, S., Iamandi-Cioinaru, C., Corad, B., Neculau, G. și Trocea, A. (2013) Helping invisible children. Second evaluation report. UNICEF, București: Vanemonde. Disponibil la adresa: http:/ /www.unicef.org/romania/HIC.eng.web.pdf 258. Stănculescu, M. S. și Aprahamian, A. (2013) Impact of the Knowledge Economy Project. Evaluation Report. Proiect Economia Bazată pe Cunoaștere. Banca Mondială. 259. Stănculescu, M.S. (coord.), Neculau, G. (2014) The Performance of Public Health-care Systems in South-Eastern Europe – A comparative qualitative study. Friedrich-Ebert-Stiftung, Belgrad, Serbia. Disponibil la adresa: http:/ /library.fes.de/pdf-files/bueros/belgrad/10758.pdf 260. Stănescu, S. M., Cace, S. și Alexandrescu, F. (coord.) (2011) Între oportunități și riscuri: oferta de economie socială în regiunile de dezvoltare București-Ilfov și Sud-Est. București: Expert. Disponibil la adresa: http:/ /integrat.org.ro/files/oferta_es.pdf 261. Stănescu, S. M. (coord.), Asiminei, R. și Vîrjan, D. (2013) Raport de recomandări al economiei sociale. România 2013. București: ADD Media Communication. Disponibil la adresa: http:/ /www.academia.edu/6308173/Raport-de-recomandari-al-economiei-sociale_online 262. Stoica, C. A. (2013) Bucureştenii şi bolile sistemului de sănătate. Proiect „Social Mapping of Bucharest”, sondajul „Bucureștenii și sănătatea” implementat de Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), coord. Mihăilescu, V., Bulai, A., Iancu, B., Vâlcu, V. /augustinstoica.blogspot.ro/2013/06/bucurestenii-si-bolile-sistemului-de.html și Stoica, C. A. Disponibil la adresa: http:/ 263. Sundaram, R., Hoerning, U., De Andrade Falcao, N., Millan, N., Tokman, C. și Zini, M. (2014) Portraits of Labor Market Exclusion. /www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2 Washington D.C.: Banca Mondială. Disponibil la adresa: http:/ 014/10/29/000470435_20141029084631/Rendered/PDF/918830WP0P14360240PoLME0Full0Report.pdf 264. Surdu, L. (2008) Report on Monitoring the Measures Against School Segregation in Romania. Romani CRISS și UNICEF România. Disponibil /www.unicef.ro/wp-content/uploads/monitorizarea-aplicarii-masurilor-impotriva-segregarii-scolare-in-romania.pdf la adresa: http:/ 265. Swinkels, R., Stănculescu, M.S., Anton, S., Koo, B., Man, T. și Moldovan, C. (2014a) The Atlas of Urban Marginalized Areas in Romania. Proiect ”Elaboration of Integration Strategies for Urban Poor and Disadvantaged Communities”. București: Banca Mondială. Disponibil la /backend.elard.eu/uploads/wb-project-in-ro/atlas_24april_en.pdf adresa: http:/ 266. Swinkels, R., Stănculescu, M.S., Anton, S., Corad, B., Iamandi-Cioinaru, C., Neculau, G., Trocea, A., Man, T., Moldovan, C. și Koo, B. (2014b) Integrated Intervention Tool. Proiect ”Elaboration of Integration Strategies for Urban Poor and Disadvantaged Communities”. București: Banca Mondială. Disponibil la adresa: http://backend.elard.eu/uploads/wb-project-in-ro/atlas_24april_en.pdf 267. Szekely, M. (2012) Discriminarea în plan socio-profesional a persoanelor cu dizabilităţi din România. Teză de doctorat, Universitatea /doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2012/sociologie/Szekely_ „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Disponibil la adresa: http:/ Maria_Ro.pdf 268. Sztompka, P. (1999) Trust: A Sociological Theory. Cambridge: Cambridge University Press. 269. Tarnovschi, D. (coord.) (2012) Situaţia romilor în România, 2011. Între incluziune socialã şi migraţie. Raport de țară în cadrul proiectului “EU INCLUSIVE – transfer de date şi experienţe privind integrarea pe piaţa muncii a romilor între România, Bulgaria, Italia şi Spania” POSDRU/98/6.4/S/63841, implementat de Fundația Soros România. Disponibil la adresa: http:/ /www.soros.ro/ro/publicatii.php# 270. Taylor, A. (2014) A Short Overview on Best Practice in Integrated/Coordinated Provision of Social Assistance and Employment Programmes in Europe. Raport nepublicat Banca Mondială. 271. Teșliuc, E., Pop, L., Grosh, M. și Yemtsov, R. (2014) Income Support for the Poorest: A Review of Experience in Eastern Europe and Central Asia. Directions in Development, Human Development. Banca Mondială. 368 | REFERINŢE 272. Toth, G., Toth, A., Voicu, O. și Ştefănescu, M. (2007) Efectele migraţiei: Copiii rămaşi acasă. București: Fundația Soros România. Disponibil la adresa: http://www.soros.ro/ro/comunicate_detaliu.php?comunicat=54 273. Toth, A., Munteanu, D. și Bleahu A. (2008) National Analysis of the Phenomenon of Children Left Home by Their Parents who Migrate Abroad for Employment. UNICEF și Asociația Alternative Sociale, București. Disponibil la adresa: http:/ /en.antitrafic.ro/publications/ national-analysis-of-the-phenomenon-of-children-left-home-by-their-parents-who-migrate-abroad-for-employment--p259.html 274. Toth, A. (2013) Assessment of the needs and expectations of parents of children with neuromotor disabilities from the Bucharest Branch of ASCHF-R. Raport cercetare calitativă. București: Sociometrics. 275. Tudorache, L. A., Folostina, R., Tutunea, J. și Sima, H. (2013) ”Disability as a risk factor on the access to labor market”. In Review of Applied Socio-Economic Research, 5(1): 130-135. Disponibil la adresa: http:/ /reaser.eu/RePec/rse/wpaper/R5_15_Tudorache_Folostina_ Tutunea_Sima_p130_135.pdf 276. Tufiș, C. (2012) Learning Democracy and Market Economy in Post-Communist Romania. Iași: Institutul European. 277. Transcena (2013a) Studiu exploratoriu privind serviciile sociale pentru victimele violenţei în familie. Disponibil la adresa: http:/ /transcena. ro/wp-content/uploads/Studiu-la-nivel-national-servicii-sociale-violenta-in-familie-decembrie-2013.pdf 278. Transcena (2013b) Studiu la nivel naţional cu privire la implementarea ordinului de protecţie – Legea 25 din 2012 (Legea 217/2003 republicată pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie). Disponibil la adresa: http:/ /transcena.ro/wp-content/uploads/Studiu-la- nivel-national-ordine-de-protectie-decembrie-2013.pdf 279. UNICEF (2006) The State of the World’s Children 2006: Excluded and Invisible. Disponibil la adresa: www.unicef.org 280. UNICEF (2007) Education for Some More than Others? UNICEF Regional Office for Central and Eastern Europe and the Commonwealth of Independent States, Geneva. Disponibil la adresa: www.unicef.org/ceecis 281. UNICEF (2011) Making ends meet. A Summary Situation Analysis of Children in Romania. Raport nepublicat. București. 282. UNICEF (2012) Analyzing the situation of out of school children in Romania, within the Global Initiative All children in School by 2015. /www.unicef.org/romania/romania-oosci-report-2012-en.pdf București: UNICEF. Disponibil la adresa: http:/ 283. UNICEF (2013) The State of World’s Children 2013: Children with Disabilities. Disponibil la adresa: www.unicef.org/sowc2013 284. UNICEF Innocenti Research Centre (2012) Measuring Child Poverty: New league tables of child poverty in the world’s rich countries. Innocenti Report Card 10. Florența: UNICEF Innocenti Research Centre. Disponibil la adresa: http:/ /www.unicef-irc.org/publications/pdf/ rc10_eng.pdf 285. Voicu, B. și Noica, R. (1999) „Basic statistics related to the need and demand for housing”. Proiect The Prospects for Housing Finance in Romania, USAID și Urban Institute (coord. Sally Merrill, Harold Katsura, Carol Rabenhorst), Noiembrie 1999. 286. Vrăsmaș, T. (ed.), Vrăjmaș, E., Stanciu, M., Codreș, A., Nicolae, D., Murariu Botez, C., Baba, L. și Gălbinașu, F. (2010) Incluziunea școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale. Aspirații și realități. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, RENINCO și UNICEF, București: Vanemonde. Disponibil la adresa: http:/ /www.unicef.ro/wp-content/uploads/incluziunea_scolara.pdf 287. Vrăsmaş, E. și Vrăsmaş, T. (coord.) (2012) Educaţia incluzivă în grădiniţă : dimensiuni, provocări şi soluţii. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, RENINCO și UNICEF, Buzău: Alpha MDN. Disponibil la adresa: http:/ /www.unicef.ro/wp-content/uploads/Educatia-incluziva- pt-web.pdf 288. Wahlbeck, K. și Huber, M. (2009) Access to Health Care for People with Mental Disorders in Europe. Policy Brief, Aprilie 2009. Centrul /www.euro.centre.org/data/1240307367_27951.pdf European. Disponibil la adresa: http:/ 289. Wamseidel, M., Vincze, E. și Ionescu, I. (2012) Roma Health: Perspective of the Actors Involved in the Health System – Doctors, Health Mediators, and Patients. București: Romani CRISS. Disponibil la adresa: http://www.romanicriss.org/PDF/raport%20final%20osi%20 health%20_engleza.pdf 290. Wassenich, P. și Whiteside, K. (2004) CDD Impact Assessments Study: Optimizing Evaluation Design Under Constraints. Banca Mondială. /siteresources.worldbank.org/INTRANETSOCIALDEVELOPMENT/214578-1111660828964/20486408/ Disponibil la adresa: http:/ CDD+Impact+Assessments.pdf 291. Woessmann, L. (2008) ”Efficiency and equity of European education and training policies”. In Tax Public Finance Vol., 15, Nr. 1: 199-230. 292. Zamfir, E. și Zamfir, C. (coord.) (1993) Ţiganii între ignorare şi îngrijorare. București: Alternative. 293. Zamfir, C. și Preda, M. (coord.) (2002) Romii în România. București: Expert. Referinţe | 369 Ac eastă pag ină a fo st l ăsa tă g oal ă în mo d in ten țion at Anexe | 371 ANEXE 372 | ANEXE Activități de cercetare ce stau la baza Anexa 1:  prezentului studiu de fundamentare 1. Cercetare calitativă: • Segmentarea NEETD la nivelul grupului ţintă • beneficiar al prestaţiilor bazate pe testarea mijloacelor Studii de caz în judeţele Arad şi Botoşani (peste 150 (EU-SILC) • de interviuri) • Profilurile categoriilor vulnerabile – mame minore Interviuri cu reprezentanţi ai autorităţilor publice copii cu părinţi migranţi, persoane cu dizabilităţi, centrale (peste 20 de interviuri) persoane vârstnice singure, persoane din mediul • Interviuri cu asistenţii sociali şi cu beneficiari sau potenţiali beneficiari de prestaţii sociale bazate pe rural, copii aflaţi în afara sistemului de educaţie, persoane fără adăpost (Recensământ 2011) testarea mijloacelor 2. Culegerea şi analiza datelor cantitative: • Diagnoza problemelor de locuire pentru populaţia generală (Recensământ 2011) • Recensământ al primăriilor urbane cu privire la locuinţele sociale • Diagnoza problemelor localităţilor urbane mici/ recent declarate (Recensământ 2011 şi date • administrative) • Recensământ al asistenţilor sociali din SPAS (>3.100 de chestionare completate de către autorităţile locale) Identificarea satelor sărace (Recensământ 2011) • Bază de date consolidată la nivel de localitate privind medicii de familie, reprezentanţii farmaciilor, asistenţii • Identificarea comunităţilor rurale marginalizate (Recensământ 2011) • medicali comunitari/ mediatorii sanitari Set de date administrative referitoare la serviciile • Analiza comunităţilor rome şi a comunităţilor urbane/ rurale marginalizate • sociale adresate persoanelor vârstnice Set de date administrative referitoare la serviciile • Analiza condiţiilor şi tipurilor de participare socială. 3. Alte analize (studii de caz, cercetare documentară, note sociale adresate persoanelor cu dizabilităţi informative): • Set de date administrative referitoare la serviciile de protecţie specială a copilului • Analiza funcţională a rolului Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în reducerea • Identificarea „comunităţilor-sursă” (rural/ urban) sărăciei şi excluziunii sociale pentru copiii din serviciile de protecţie specială, pe baza datelor administrative din CMTIS (Child • Analiza microcreditelor şi a atelierelor protejate adresate persoanelor cu dizabilităţi • Monitoring Tracking Information System) gestionate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Analiza învăţământului special pentru copiii cu Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) dizabilităţi • Cercetare, realizată în cooperare cu UNICEF şi • Analiza programelor privind nutriţia desfăşurate în şcoli • ANPDCA, cu privire la copiii din serviciile de protecţie a copilului şi comunităţile-sursă Analiza programelor bazate pe testarea mijloacelor • desfăşurate la nivelul şcolilor (rechizite şcolare, „Bani Analiza sărăciei şi a lipsurilor materiale ce afectează de liceu”, burse şcolare administrate la nivel local etc.) • categoriile vulnerabile – 2008/2012 (EU-SILC) • Analiza fondurilor europene disponibile localităţilor Prognoza evoluţiei sărăciei – 2013/2020 (EU-SILC) urbane mici • Simularea impactului diferitelor politici asupra sărăciei (EU-SILC) Anexe | 373 Anexa 2: Categorii sărace şi vulnerabile I. Date statistice Procentul populaţiei şi rata sărăciei relative, în funcţie de vârstă şi zonă/ mediu de ANEXĂ TABEL 2.1:  rezidenţă, 2012   Structura populaţiei Rata sărăciei relative   Rural* Urban** Rural* Urban** 0-15 ani 16.6 13.8 52.1 16.5 16-64 ani 62.5 70.9 39.2 11.2 peste 65 de ani 21.0 15.3 23.5 6.3 Total 100 100 38.1 11.2 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Notă: *Rural = zone slab populate. **Urban = zone dens populate şi intermediare. Procentul populaţiei şi rata sărăciei relative, în funcţie de statutul ocupaţional ANEXĂ TABEL 2.2:  şi zonă/ mediu de rezidenţă, 2012   Structura populaţiei Rata sărăciei relative   Rural* Urban** Rural* Urban** Total < 16 ani 16.9 14.0 52.1 16.5 33.3 Salariaţi 18.2 39.0 11.6 3.5 5.6 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali) cu angajaţi 0.1 0.4 0.0 6.6 5.5 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali) fără angajaţi, lucrători calificaţi sau necalificaţi în agricultură, silvicultură sau pescuit 15.8 2.3 57.4 54.0 56.8 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali) fără angajaţi, alte ocupaţii 5.6 2.4 49.7 22.7 39.8 Şomeri 2.0 2.4 62.9 45.6 52.1 Elevi, studenţi, formare profesională, activităţi neremunerate 5.8 8.8 44.1 15.8 25.1 Pensionari 24.6 24.3 20.7 5.1 11.8 Persoane cu dizabilităţi permanente şi/sau inapte de muncă 1.0 0.6 49.3 38.6 44.7 Îndeplinirea de sarcini casnice şi responsabilităţi de îngrijire 9.4 5.0 55.7 29.8 44.8 Alte persoane inactive 0.6 1.0 63.9 23.6 36.3 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Notă: *Rural = zone slab populate. **Urban = zone dens populate şi intermediare. 374 | ANEXE Rata sărăciei în rândul copiilor (0-17 ani) şi al tinerilor (18-24 ani), în funcţie de zonă/ ANEXĂ TABEL 2.3:  mediu de rezidenţă, 2012 Copii Tineri Urban* 17.0 18.4 Rural** 52.6 47.1 Total 34.0 31.4 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Notă: *Rural = zone slab populate. **Urban = zone dens populate şi intermediare. Rata sărăciei la nivelul gospodăriilor, în funcţie de numărul de copii, 2012 (%) ANEXĂ TABEL 2.4:  Gospodării cu… Total Urban* Rural** 0 copii 16.5 8.2 29.0 1 copil 22.6 12.3 41.8 2 copii 33.8 16.1 52.0 Cel puţin 3 copii 56.6 39.2 65.2 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Notă: *Rural = zone slab populate. **Urban = zone dens populate şi intermediare. Procentul copiilor, în funcţie de numărul de copii pe gospodărie şi zonă/ mediu ANEXĂ TABEL 2.5:  de rezidenţă, 2012 Gospodării cu… Total Urban** Rural* 0 copii 0 0 0 1 copil 36 24 13 2 copii 45 23 22 Cel puţin 3 copii 19 6 13 Total 100 52 48 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele din EU-SILC 2012. Notă: *Rural = zone slab populate. **Urban = zone dens populate şi intermediare. Indicii pensiei medii reale a pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale de stat, ANEXĂ TABEL 2.6:  inclusiv pensiile corespunzătoare Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii (anul de bază 2000) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 100 105.9 109.5 117.4 131.2 141.8 154.8 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 190.1 255.1 285.8 278.9 265.7 265.9 266 Sursa: Tempo Online, Institutul Naţional de Statistică. Anexe | 375 Rata sărăciei relative, în funcţie de sex, 2012 (%) ANEXĂ TABEL 2.7:  Vârstă Femei Bărbaţi 0-17 34.9 33.1 18-24 30.4 32.4 25-49 22.3 21.2 50-64 15.1 17.6 65-79 16.6 7.8 80+ 26.5 14 65+ 19.3 9.2 Total 23.1 21.9 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Procentul membrilor vârstnici şi vârstnici săraci, în funcţie de tipul ANEXĂ TABEL 2.8:  de gospodărie, 2012   % vârstnici (cu vârste de peste 65 de ani) % vârstnici săraci (cu vârste de peste 65 de ani) Vârstnici singuri (peste 65 de ani), din care… 22 33 Bărbaţi 6 5 Femei 16 28 Cupluri de vârstnici (ambii peste 65 de ani şi căsătoriţi) 23 8 Alte tipuri de gospodării cu membri vârstnici 34 26 Gospodării fără membri vârstnici 0 0 Total 100 100 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Rata sărăciei relative în rândul persoanelor cu vârste de peste 16 ani, în funcţie ANEXĂ TABEL 2.9:  de educaţie   2008 2009 2010 2011 2012 Studii primare 42.1 37.4 36.4 35.1 35.3 Studii gimnaziale 33.6 30.2 31.7 34.5 34.4 Studii liceale 14.8 11.9 13.3 15.2 15.2 Educaţie postliceală non-universitară 3.3 2.1 4.6 5.1 5.6 Primul ciclu de învăţământ terțiar 0.7 1.2 1.1 2 3.1 Vârsta<=16 ani 32.4 31.4 31.3 32.4 34 Total 23.4 20.8 21.1 22.2 22.6 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. 376 | ANEXE Rata sărăciei relative în rândul populaţiei în vârstă de muncă (între 15 şi 64 de ani), ANEXĂ TABEL 2.10:  în funcţie de statutul ocupaţional şi zonă/ mediu de rezidenţă, 2012   Rata sărăciei relative % din total   Rural* Urban** Total Salariaţi 11.6 3.5 5.6 44.2 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali) cu angajaţi 0.0 6.7 5.6 0.4 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali) fără angajaţi, lucrători calificaţi sau necalificaţi în agricultură, 61.8 54.5 60.6 10.4 silvicultură sau pescuit Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali) 52.7 21.9 41.0 5.2 fără angajaţi, alte ocupaţii Şomeri 62.9 45.6 52.1 3.2 Elevi, studenţi, formare profesională, activităţi neremunerate 46.7 16.0 27.0 12.9 Pensionari 15.0 5.3 8.4 12.3 Persoane cu dizabilităţi permanente şi/sau inapte de muncă 48.6 34.5 42.5 1.0 Îndeplinirea de sarcini casnice şi responsabilităţi de îngrijire 56.7 30.9 45.9 9.4 Alte persoane inactive 63.8 24.6 37.0 1.2 Total 39.6 11.3 22.5 100.0 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Note: *Rural = zone slab populate. **Urban = zone dens populate şi zone intermediare. Rata sărăciei relative în rândul populaţiei în vârstă de muncă (între 15 şi 64 de ani), ANEXĂ TABEL 2.11:  în funcţie de statut ocupaţional, 2008-2012   2008 2009 2010 2011 2012 Salariaţi 5.5 5.1 5.0 5.9 5.6 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali) cu angajaţi 3.5 2.2 0.0 2.1 5.6 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali) fără angajaţi, lucrători calificaţi sau necalificaţi în agricultură, silvicultură sau pescuit 62.0 66.0 58.7 63.0 60.6 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali) fără angajaţi, alte ocupaţii 34.5 39.0 35.8 41.3 41.0 Şomeri 41.5 40.4 42.0 45.3 52.1 Elevi, studenţi, formare profesională, activităţi neremunerate 23.6 21.8 20.6 23.5 27.0 Pensionari 12.5 10.7 8.5 9.3 8.4 Persoane cu dizabilităţi permanente şi/sau inapte de muncă 39.0 35.8 33.2 35.5 42.5 Îndeplinirea de sarcini casnice şi responsabilităţi de îngrijire 43.4 40.4 41.7 45.8 45.9 Alte persoane inactive 33.2 44.2 39.0 36.1 37.0 Total 21.2 20.9 20.2 22.0 22.5 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2008-2012. Anexe | 377 Rata sărăciei în funcţie de etnie şi mediu de rezidenţă, în 2013 (%) ANEXĂ TABEL 2.12:    Non-Roma Roma Rural 5.6 37.0 Urban 1.6 28.0 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele ABF 2013. Procentul persoanelor sub 60 de ani care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte ANEXĂ TABEL 2.13:  scăzută a muncii din diferite tipuri de zone geografice 2012   2012 Zone dens populate 5.5 Zone intermediare 7.4 Zone slab populate 9.0 Total 7.4 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2008-2012. Procentul persoanelor cu vârste între 16 şi 59 de ani care trăiesc în gospodării cu o ANEXĂ TABEL 2.14:  intensitate foarte scăzută a muncii, în funcţie de studii, 2008-2012   2008 2009 2010 2011 2012 Studii primare 20.0 21.7 18.9 17.8 18.0 Studii gimnaziale 11.0 9.8 9.2 9.8 9.6 Studii liceale 7.1 6.4 5.8 5.5 6.6 Educaţie postliceală non-universitară 8.6 8.6 8.1 9.0 9.2 Învăţământ terțiar 2.0 2.2 2.2 2.1 3.8 Vârsta<=16 ani 5.6 6.7 3.7 3.0 4.6 Total 8.2 7.6 6.8 6.6 7.3 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2008-2012. Procentul persoanelor afectate de lipsuri materiale grave, 2008-2012 ANEXĂ TABEL 2.15:  Nu îşi permit să ... 2008 2009 2010 2011 2012 ... plece în vacanţă 75.7 75.6 77.1 76.1 75.2 ... deţină un automobil 48.8 46.6 43.6 41.3 39.6 ... să consume carne sau alte proteine în mod frecvent 19.5 23.7 21.4 21.9 23.7 ... să facă faţă unor cheltuieli neaşteptate 41.9 41.8 44.7 50.5 53.2 ... să plătească chiria, ipoteca sau facturile la utilităţi 0.4 0.6 0.4 0.6 0.6 ... să îşi menţină locuinţa încălzită adecvat 13.9 14.9 16.1 17.3 18.1 ... să cumpere o maşină de spălat 20.2 17.8 15.5 13.7 12.9 ... să deţină un telefon 12.4 9.4 7.2 6.6 5.8 ... să cumpere un televizor color 2.6 2.2 1.8 1.4 1.5 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2008-2012. 378 | ANEXE Procentul persoanelor afectate de lipsuri materiale grave, în funcţie de zonă/ mediu ANEXĂ TABEL 2.16:  de rezidenţă, 2012 Nu îşi permit să ... Zone slab populate Zone dens populate/ intermediare ... plece în vacanţă 86,2 67,1 ... deţină un automobil 46,8 34,3 ... să consume carne sau alte proteine în mod frecvent 29,1 19,8 ... să facă faţă unor cheltuieli neaşteptate 59,5 48,6 ... să plătească chiria, ipoteca sau facturile la utilităţi 0,2 0,8 ... să îşi menţină locuinţa încălzită adecvat 17,5 18,6 ... să cumpere o maşină de spălat 22,4 5,9 ... să deţină un telefon 9,8 2,9 ... să cumpere un televizor color 2,7 0,6 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2012. Procentul persoanelor afectate de lipsuri materiale grave, în funcţie de nivelul de ANEXĂ TABEL 2.17:  educaţie (2008-2012)   2008 2009 2010 2011 2012 Studii primare 52.9 50.9 51.0 47.2 46.9 Studii gimnaziale 43.2 41.4 40.7 38.9 38.0 Studii liceale 25.7 25.5 24.9 24.3 25.3 Educaţie postliceală non-universitară 15.9 15.0 13.1 11.1 11.7 Primul ciclu de învăţământ terțiar 6.6 8.1 9.0 9.0 8.8 Vârsta<=16 ani 39.3 40.1 36.7 36.0 38.6 Total 32.9 32.2 31.0 29.4 29.9 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC 2008-2012. ANEXĂ TABEL 2.18: Procentul populaţiei expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, 2008-2013   2008 2009 2010 2011 2012 2013 Persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) 44.2 43.1 41.4 40.3 41.7 40.4 Populaţia expusă riscului de sărăcie relativă după transferuri sociale (AROP) 23.4  22.4  21.1  22.2  22.6  22.4  Persoane afectate de lipsuri materiale grave (SMD) 32.9 32.2 31 29.4 29.9 28.5 Persoane care trăiesc în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii (populaţia cu vârste între 0 şi 59 de ani) (VLWI) 8.3 7.7 6.9 6.7 7.4 6.4 Sursa: Eurostat. Anexe | 379 Ratele prognozate ale sărăciei ancorate şi sărăciei relative, 2012-2020 ANEXĂ TABEL 2.19:    Rata sărăciei relative Rata sărăciei ancorate (pragul sărăciei ancorat în 2012) Creştere scăzută Creştere moderată Creştere ridicată Creştere scăzută Creştere moderată Creştere ridicată 2012 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 22.5 2013 23.1 23.1 22.8 21 21 21 2014 22.9 22.8 22.3 20.3 19.9 19.6 2015 22.9 22.4 22.5 19.4 18.7 18.7 2016 22.7 22.3 22.3 18.8 18.1 17.6 2017 22.9 22.5 22.2 18.2 17.1 16.3 2018 22.9 22.5 22.1 17.4 15.5 14.5 2019 23 22.7 22.2 16.7 14.4 13 2020 23.1 22.7 21.6 15.9 13.4 11.2 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC şi trei scenarii principale. ANEXĂ TABEL 2.20: Reducerea numărului de persoane sărace în scenariul cel mai optimist, 2012-2020 Diff 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2020- 2012 Populaţie estimată 2012-2020 (mii 20,071 20,020 19,988 19,964 19,935 19,904 19,873 19842 19,810 persoane) Rata estimată a 22.5 23 22 23 22.3 22.2 22.1 22.2 21.6 sărăciei (%) Numărul estimat al persoanelor sărace dacă nu se modifică 4,516 4,576 4,476 4,516 4,476 4,456 4,436 4,456 4,335 -181 dimensiunea populaţiei (mii persoane) Numărul estimat al persoanelor sărace dacă se modifică 4,516 4,565 4,457 4,492 4,445 4,419 4,392 4,405 4,279 -237 dimensiunea populaţiei (mii persoane) Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele EU-SILC şi trei scenarii principale. 380 | ANEXE II. Asumpții ale modelului de prognoză a sărăciei Exercițiul de estimare a sărăciei se bazează pe cap de locuitor se realizează treptat, de la 3% în 2014 un micromodel al forţei de muncă cu caracter până la 5% în intervalul 2018-2020. • macrodemografic, ce urmăreşte cuantificarea reducerii probabile a sărăciei monetare relative între 2014 şi 2020. Există trei scenarii privind creşterea gradului de Modelul este utilizat pentru a evalua în ce condiţii va atinge ocupare a forţei de muncă aferente fiecărui scenariu România ţinta privind sărăcia şi ce combinaţie de creştere de creştere economică (Tabel 2.21, primele coloane). economică, ocupare a forţei de muncă, creştere a salariilor Conform scenariului de creştere scăzută, ponderea şi politici concepute pentru a mări veniturile populației persoanelor active din cohorta de 20-64 de ani sărace ar asigura îndeplinirea obiectivului. Modelul creşte de la 63,8% în 2012 la 64,9% până în 2020, utilizează datele EU-SILC 2012 pentru a simula indicatorii sau cu 1 punct procentual în cei opt ani. Această riscului de sărăcie şi ai sărăciei ancorate pentru perioada prognoză se află în concordanţă cu creşterea redusă 2014-2020. a ocupării forţei de muncă realizată în deceniul precedent. Conform scenariului de bază, gradul Modelul de prognozare a sărăciei se bazează pe un set de de ocupare a forţei de muncă creşte cu 3,6 puncte ipoteze macroeconomice, demografice şi legate de forţa de procentuale. Conform scenariului de creştere ridicată muncă: (foarte optimist), rata de ocupare a forţei de muncă • Au fost modelate trei posibile scenarii de creştere economică - un scenariu de creştere economică creşte treptat şi atinge 70% până în 2020, care este obiectivul de ocupare a forţei de muncă al României potrivit strategiei Europa 2020 (o creştere de 6,2 scăzută, de bază şi ridicată (Tabel 2.21, coloanele din puncte procentuale în opt ani). mijloc). Prognozele corespund celor realizate de FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană în septembrie 2014. Conform scenariului de creştere economică scăzută, se preconizează că PIB-ul pe cap de locuitor • Se presupune că productivitatea muncii rămâne constantă în toate cazurile, în timp ce tendinţele privind educaţia derivă din prezumpţia că România al României va creşte cu 2,2 până la 2,5% pe an în îşi va atinge, până în 2020, obiectivele naţionale din cursul perioadei prognozate. Conform scenariului de domeniul educaţiei stabilite în strategia Europa 2020. creştere economică ridicată, creşterea PIB-ului pe ANEXĂ TABEL 2.21: Scenarii de creştere pentru România % din grupa de Studii terțiare Productivitatea Rata de ocupare a forţei de vârstă 18-24 de absolvite în   Rata de creştere a PIB muncii (rata de muncă (20-64 ani) ani cu cel mult grupa de vârstă creştere, pe oră) studii gimnaziale 30-34 de ani Scăzută De bază Ridicată Scăzută De bază Ridicată 2012 63.8 63.8 63.8 2013 63.6 64.1 64.5 3.5 3.5 3.5 1.5 14.8 20.2 2014 64.0 64.6 65.2 2.5 2.7 3.0 1.7 14.3 21.3 2015 64.4 65.1 65.9 2.6 3.1 3.5 2.0 13.8 22.1 2016 64.6 65.6 66.7 2.5 3.7 4.0 2.4 13.3 23.0 2017 64.7 66.1 67.4 2.5 3.9 4.5 2.7 12.8 24.0 2018 64.8 66.5 68.1 2.5 4.0 5.0 2.7 12.3 25.0 2019 64.8 66.8 68.9 2.2 4.1 5.0 2.7 11.8 26.0 2020 64.9 67.4 70.0 2.2 4.1 5.0 2.7 11.3 26.7 Anexe | 381 Modificările ipotetice înregistrate la nivelul creşterii populaţia totală va scădea cu 177.000 de persoane. Această economice, ocupării forţei de muncă, productivităţii muncii modificare va afecta diferit grupele de vârstă. În timp ce şi educaţiei din Tabelul 2.21 au fost apoi încorporate într-un cohorta de vârstă înaintată (persoane de 65 de ani şi peste) model microeconomic, folosind date din ancheta EU-SILC se preconizează că va creşte cu 436.000 de persoane, 2012 a României, aceeaşi anchetă care este utilizată pentru populaţia în vârstă de muncă (cei cu vârste de la 20 până la a urmări progresul realizat faţă de ţinta referitoare la sărăcia 64 de ani, inclusiv) se va micşora cu 557.000 de persoane, monetară relativă (AROP) şi rata ancorată a sărăciei.551 iar numărul de copii (până la 20 de ani) cu 56.000. Deci, populaţia în vârstă activă va scădea, în timp ce populaţia Modelul este, de asemenea, calibrat în funcţie de vârstnică va creşte, punând presiuni şi mai mari asupra modificările prognozate la nivel demografic şi în legătură veniturilor din impozitele pe venit şi conducând la o creştere cu participarea la piaţa muncii 552. În perioada 2012-2020, a cererii de pensii, asistenţă medicală şi servicii de îngrijire a nivelul si structura populaţiei României se vor modifica vârstnicilor. semnificativ (vezi Tabelul 2.22). Se preconizează că ANEXĂ TABEL 2.22: Principalele modificări ale structurii demografice, 2014-2020 (în mii de persoane) An Modificare 2014- Grupe de vârstă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2020 0-14 3,133 3,127 3,117 3,116 3,117 3,113 3,110 -24 15-19 1,093 1,088 1,092 1,090 1,081 1,071 1,061 -32 20-64 12,464 12,368 12,270 12,174 12,083 12,002 11,907 -557 peste 65 3,297 3,381 3,457 3,524 3,592 3,656 3,733 436 Total 19,987 19,964 19,935 19,904 19,873 19,842 19,810 -177 Sursa: Modelul PROST al Băncii Mondiale pentru România. La nivelul micromodelului, populaţia ocupată a fost pensiei pentru limită de vârstă, aşa cum este prognozată determinată în funcţie de populaţia în vârstă de muncă de modelul PROST. Raportul dintre pensia medie şi prognozată (Tabel 2.22) şi rata scăzută, de bază şi ridicată salariul mediu, totuşi, este prevăzut a scădea cu circa 10% de ocupare a forţei de muncă (Tabel 2.21). S-a recurs şi în perioada 2014-2020, conform formulei de indexare la alte presupuneri privind rata şomajului pentru a estima elveţiene folosite în primul pilon al sistemului de pensii din numărul de şomeri din perioada prognozată. Suma România. Această modificare este încorporată în model. persoanelor ocupate şi a şomerilor reprezintă populaţia Modificările privind mărimea grupelor de persoane ocupate activă totală din fiecare an. şi şomeri au fost introdus în micromodel prin schimbarea În final, modelul a încorporat modificările prevăzute ponderilor categoriilor respective. privind acoperirea (presupusă stabilă) şi valoarea reală a 551 Pentru fiecare dintre anii prognozaţi, am modificat venitul gospodăriilor din eşantion în baza modificărilor ipotetice privind distribuţia educaţiei, ocuparea forţei de muncă, productivitatea muncii şi creşterea preconizată a PIB-ului. Modelul a ajustat şi distribuţia educaţiei astfel încât să o reflecte pe cea preconizată pentru anul respectiv; această ajustare afectează numai persoanele din grupa de vârstă 20-34 de ani. Ocuparea forţei de muncă a fost de asemenea ajustată pentru a atinge ratele de ocupare a forţei de muncă ale grupei de vârstă 20-64 de ani din anul respectiv. Statutul persoanelor şomere/ inactive cu cea mai mare probabilitate de a fi angajate a fost modificat în „persoane ocupate” până când numărul total al persoanelor ocupate a atins nivelul de ocupare a forţei de muncă proiectat pentru acel an. Am stabilit venituri pentru aceste persoane preconizate a trece de la inactivitate la angajare în funcţie de nivelul lor de educaţie, sectorul de activitate, experienţa profesională şi alte variabile din datele de anchetă. Tuturor persoanelor ocupate (sau care se preconizează că vor trece de la inactivitate la angajare) am atribuit aceeaşi creştere a veniturilor, egală cu creşterea presupusă a productivităţii muncii. Se presupune că nivelul transferurilor sociale către gospodării rămâne acelaşi în termeni reali (cu alte cuvinte cresc numai cu rata preconizată a inflaţiei). Prin modificarea veniturilor gospodăriilor din eşantion în baza acestor presupuneri, modelul a generat o nouă distribuţie a veniturilor, simulată, pentru fiecare an al perioadei prognozate. 552 Prognoza demografică a fost preluată de la Institutul Naţional de Statistică. Alte modificări demografice, cum ar fi modificarea gradului de ocupare formală a forţei de muncă, a ocupării informale a forţei de muncă, a numărului de pensionari şi a valorii reale a pensiilor acestora, au fost simulate prin modelul PROST al Băncii Mondiale. 382 | ANEXE Anexa 3. Ocuparea forţei de muncă I. Date statistice Caracteristici cheie ale grupurilor NEETD din chintila inferioară ANEXĂ TABEL 3.1:  Vârstă Cel puţin Necăsătorit Copii <15 Copii <16 Grup Dimensiune Scurtă descriere Bărbaţi (%) Urban (%) modală liceu (%) (%) (Medie) (Medie) Bărbaţi educaţi fără 1 24 ocupaţie, din mediul 75 74 35-44 65 39 0.53 0.15 urban Femei căsătorite, de 2 18 vârstă mijlocie, din 12 31 35-44 62 0 0.81 0.27 mediul rural Tineri inactivi, fără 3 17 28 67 15-24 25 49 0.1 0.0 educaţie Femei tinere, cu 4 11 familie, din mediul 4 6 25-34 9 0 2.45 0.74 rural Tineri necăsătoriţi de 5 10 38 35 15-24 0 70 1.26 0.19 etnie romă Şomeri cu studii din 6 8 67 1 25-34 91 71 0.15 0.15 mediul rural Femei de etnie romă, 7 7 cu familie, din mediul 0 100 25-34 0 0 2.84 1.78 urban Cupluri tinere din 8 5 47 97 25-34 52 0 2.28 0.85 mediul urban Sursa: Bachas (2013). Politici de activare ANEXĂ TABEL 3.2:  Categorie vulnerabilă Politici de activare Policies Şomeri cu studii din mediul urban Consiliere şi asistenţă profesionale Un obstacol suplimentar îl poate constitui cererea mică de la nivel local Şomeri cu studii din mediul rural ->mai multe informaţii şi asistenţă pentru căutarea unui loc de muncă Obstacole în creştere Acordarea de oportunităţi profesionale prin crearea unor unităţi de Femei inactive cu studii îngrijire a copilului Educaţie de tipul „A doua şansă”, recalificare ţintită pentru o nouă Cupluri tinere şi de vârstă medie ocupaţie Dezvoltarea timpurie a capitalului uman (prin CCT), învăţământ Tineri şomeri care au abandonat şcoala timpuriu profesional Femei inactive cu puţină experienţă de lucru şi cu mulţi Abordarea barierelor ce împiedică ocuparea forţei de muncă copii Sursa: Bachas (2013). Anexe | 383 Stabilirea profilului persoanelor aflate în II.  căutarea unui loc de muncă În România nu există, la nivel naţional, un model sistematic activat. O modalitate de dezvoltare a actualei abordări de de stabilire a profilului solicitanţilor de locuri de muncă ce autoasistenţă ar fi să se ofere posibilitatea persoanelor aflate să contribuie la clasificarea acestora, aşa cum se practică în căutarea unui loc de muncă să completeze un instrument în unele ţări, ca de exemplu în Australia, Germania, Irlanda, de „stabilire a profilului” online sau pe hârtie, pentru cei care Danemarca, Franţa şi Serbia. nu au acces la TIC. Aceasta ar permite clasificarea clienţilor autoînregistraţi şi prioritizarea interviurilor cu cei care au cea Un avantaj al acestor sisteme de stabilire a profilului este mai mare nevoie. Clienţii a căror autoevaluare indică faptul că că acestea pot reduce costurile implicate în pregătirea nu au nevoie de un interviu în profunzime pot fi încurajaţi să clienţilor pentru angajare, permiţând astfel serviciilor de utilizeze calea autoasistenţei în căutarea unui loc de muncă ocupare a forţei de muncă să aloce mai multe resurse şi să se înscrie la cursuri de formare profesională sau la stagii asistării categoriilor dezavantajate care sunt greu de de practică online. ANEXĂ TABEL 3.3: Realizarea profilurilor în sistemul public de ocupare a forţei de muncă din Serbia Niveluri de realizare a profilului Servicii furnizate: Nivelul 1 Informare şi identificarea locurilor de muncă Clienţi cu angajabilitate crescută pe piaţa deschisă a muncii şi cărora li Târguri de locuri de muncă pentru romi se oferă servicii de mediere de bază de către SPO. Nivelul 2 Informare şi identificarea locurilor de muncă Clienţi cu angajabilitate pe piaţa deschisă a muncii, dar care necesită Pregătirea CV-ului şi tehnici de interviu - căutare activă de locuri de asistenţă prin serviciile active de căutare de locuri de muncă ale SPO. muncă Cluburi de locuri de muncă Nivelul 3 Instruire pentru „autoeficienţă” Clienţi care au nevoie de asistenţă intensivă din partea SPO Seminarii organizate înainte de cluburile de locuri de muncă pentru a ajuta această categorie de clienţi să participe la astfel de cluburi Subvenţii pentru angajare Programe de lucrări publice Programe de educaţie suplimentară Nivelul 4 Consiliere individuală intensivă Clienţi pentru care medierea pe termen scurt nu este posibilă fără Evaluarea capacităţii de lucru asistenţă intensivă pentru reintegrarea lor pe piaţa muncii Instruire pentru „autoeficienţă” Reabilitare socială şi profesională Sursa: Comunicare a Serviciului Public de Ocupare din Serbia, 2010. Realizarea profilului este, în prezent, unul dintre domeniile mai puţin în cazul clienţilor care se pot descurca singuri cheie de experimentare şi studiu în Europa (există deja decât în cazul celor care chiar au nevoie de ajutor. Această lungă tradiţie de realizare a profilurilor în SUA). Realizarea abordare susţine conceptul unui sistem intern dual de profilului este, în esenţă, un mod de a identifica clienţii cu stabilire a tarifelor, aşa cum este practicat de unele servicii cele mai mari nevoi atunci când se înregistrează la serviciul publice de ocupare din UE şi ţările OCDE, astfel încât să public de ocupare, astfel încât resursele să fie direcţionate poată fi alocate mai multe resurse financiare clienţilor care corect şi eficient din punctul de vedere al costurilor (vezi au nevoie de asistenţă extensivă şi care sunt greu de plasat modelul sârb descris mai sus). Ideea este că se intervine pe piaţa muncii. 384 | ANEXE Există un număr de abordări care pot fi utilizate pentru a Instrumentul de clasificare a persoanelor aflate în căutarea realiza profiluri, abordarea econometrică generând cel mai unui loc de muncă din Australia (JSCI) se bazează pe mare interes printre profesionişti, în prezent. Caracteristicile modelul econometric şi calculează riscul de şomaj de lungă fiecărei abordări pot fi descrise după cum urmează: durată în funcţie de o serie de caracteristici individuale. • Pe baza rezultatelor JSCI obţinute, persoanele aflate în Evaluare de către un consilier. În această abordare, căutarea unui loc de muncă sunt îndrumate către serviciile care este utilizată în prezent în ANOFM din România, de forţă de muncă australiene (Job Services Australia) evaluarea riscului de şomaj de lungă durată al pentru a beneficia de nivelul de asistenţă care se potriveşte clienţilor este efectuată numai de către personalul cel mai bine nevoilor lor. Dacă JSCI indică faptul că un client serviciului de ocupare a forţei de muncă pe baza are nevoie de cea mai intensivă asistenţă din partea Job interviurilor. Evaluarea riscului poate fi mai mult Services Australia sau de asistenţa furnizată de serviciile de sau mai puţin oficială din punctul de vedere al ocupare a persoanelor cu dizabilităţi, persoana în căutare de utilizării chestionarelor şi a listelor de verificare. loc de muncă va fi supusă unei alte evaluări cuprinzătoare Principalele avantaje ale acestei abordări sunt că a capacităţii de muncă înainte de a fi trimisă la serviciul aceasta identifică factorii de risc specifici individului specializat cel mai potrivit. şi, astfel, facilitează evaluarea nevoilor. Cât despre dezavantaje, abordarea este costisitoare, iar JSCI calculează riscul de şomaj de lungă durată pe baza a acurateţea evaluării poate varia substanţial în funcţie 14 caracteristici individuale, după cum urmează: de mediatorii ocupării forţei de muncă. • Vârstă • Verificare de grup. În această abordare, riscul de • Sex • şomaj de lungă durată este determinat pe baza apartenenţei sau nu a unui individ la unul sau Limbă şi nivel de alfabetizare mai multe grupuri ţintă de risc, evaluare care este • Dizabilităţi sau afecţiuni medicale • efectuată, de obicei, de către personalul serviciului de ocupare a forţei de muncă, folosind analize statistice. Experienţă de muncă recentă sau lipsa acesteia Principalele avantaje ale abordării sunt costurile • Stabilitate locativă • mici şi obiectivitatea având în vedere că evaluarea nu necesită contribuţia consilierilor. Dezavantajul Rezultate educaţionale abordării este că nu ia în calcul caracteristicile şi • Cazier judiciar • factorii de risc specifici fiecărei persoane, deoarece evaluarea este bazată numai pe caracteristici de grup. Caracteristici personale care necesită analiză • profesională sau specializată Modelul econometric (statistic). În abordarea econometrică, toate caracteristicile fiecărui client • Statut de indigen/ născut în Australia/ originar din insulele din Marea Sudului • sunt introduse într-un model matematic bazat pe indicatori statistici şi pe cunoaşterea relaţiilor cauzale. Ţara de origine Modelul calculează apoi un coeficient de risc pentru fiecare client. Principalele avantaje ale acestei metode • Localizare geografică includ costurile sale mici, obiectivitatea acesteia şi • Calificări profesionale • combinaţia între teorie şi date empirice. Dezavantajele modelului includ lipsa lui de flexibilitate, Statut familial/ aranjamente locative complexitatea construirii modelului şi nevoia de date statistice privind caracteristicile şi rezultatele persoanei aflate în căutare de locuri de muncă, ce • Contact (posibilitate de utilizare a unui telefon) Numai persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie actualizate în mod periodic. Introducerea expuse unui risc ridicat sunt consiliate imediat de către abordării econometrice necesită mai mult timp decât managerii lor de caz, în timp ce cele expuse unui risc scăzut alte metode deoarece aceasta trebuie precedată sunt eligibile pentru instruire în vederea căutării unui loc de cercetare pentru a stabili factorii econometrici de muncă numai după câteva luni. Având în vedere datele ce urmează a utilizaţi în realizarea profilului. În extensive disponibile în prezent Agenţiei Naţionale pentru consecinţă, timpul necesar pentru a introduce modelul Ocuparea Forţei de Muncă din România, se recomandă econometric este de aproximativ doi ani. luarea în considerare a acestei abordări. Anexe | 385 Evaluarea rezultatelor programelor de activare III.  pe piaţa muncii Un sistem sustenabil de măsurare a rezultatelor programelor sumele mai mari colectate din impozite pe care le generează de activare pe piaţa muncii este dezbătut în documentul depăşesc costul acestora.” Perspective privind ocuparea forţei de muncă al OCDE Un exemplu practic al modului în care pot fi calculate pentru anul 2005.553 Acest sistem depinde de existenţa economiile din ajutoarele sociale, rata impozitului şi unor baze de date interconectate, cum ar fi acelea care sunt economiile din salarii este aplicarea pe termen scurt a sau vor fi disponibile ANOFM. Autorii raportului OCDE au sistemului de măsurare a rezultatelor la nivelul cluburilor propus ca SPO să urmărească rezultatele privind ajutoarele de locuri de muncă din Irlanda şi al intervenţiilor similare din sociale, ocuparea şi câştigurile pentru participanţii la program Zonele de angajare ale Jobcentre Plus din Marea Britanie. pe o perioadă de până la cinci ani în vederea identificării Costul curent al plasării imediate a unei persoane în cadrul programelor cu impact benefic real pe termen lung. Aceştia unui club de locuri de muncă554 din Irlanda este de 800 de au sugerat că aprecierea unei solide unităţi de măsură a euro atunci când sunt luate în calcul toate costurile de capital rezultatelor pe termen lung se poate face prin formula „B şi de personal ale clubului. Rata de impozitare a salariului + tW”, unde B reprezintă prestaţiile sociale economisite, pentru acea persoană în primele şase luni de angajare (600 t este rata impozitului şi W reprezintă totalul câştigurilor euro până la 1.000 euro în total, în funcţie de locul de muncă) obţinute de participanţi (produsul dintre rata de ocupare a poate depăşi costul intervenţiei clubului. Economisirea forţei de muncă şi valoarea salariilor). Aceştia continuă prin ajutorului de şomaj (să spunem 720 de euro pe lună înmulţit a sugera că „atunci când se măsoară impactul pe perioade cu şase) se adaugă câştigului din impozit. Dacă solicitantul lungi, câştigurile care sunt incluse în această formulă pot de loc de muncă astfel plasat este urmărit pe o perioadă fi relativ mari. Managementul eficient al performanţei, cu îndelungată, economia pentru guvern este în multe cazuri rezultatele evaluate conform formulei (B + tW), nu numai că chiar mai substanţială, folosind formula B+ tW. De aceea, ar reduce şomajul total, dar ar creşte şi furnizarea unor servicii este clar că intervenţiile simple şi active de căutare a unui loc substanţiale de ocupare a forţei de muncă ce îmbunătăţesc de muncă desfăşurate de cluburile de locuri de muncă pe o gradul de ocupare pe termen lung şi rezultatele privind piaţă normală a muncii pot reprezenta unele dintre cele mai câştigurile. Ar îmbunătăţi de asemenea soldul financiar net al eficiente şi mai rentabile măsuri proactive de ocupare a forţei guvernului deoarece, potrivit criteriului (B + tW), programele de muncă pe care le au la dispoziţie guvernele. sunt selectate atunci când economiile din ajutoarele sociale şi Programul de garanţie pentru tineret din România, IV.  2014–2015 În România, vor fi înfiinţate 22 de centre de garanţie pentru a îndeplini condiţiile necesare pentru primirea ajutoarelor tineret în următorul an, existând deja 10 care au început băneşti. Existenţa unui serviciu care funcţionează în paralel, să funcţioneze recent. Acestea vor funcţiona ca centre de dar este conectat la ANOFM ar putea avea implicaţii la informare şi angajare, folosind multe dintre instrumentele nivelul modului în care se va gestiona pe viitor furnizarea şi serviciile existente ale ANOFM. Centrele sunt concepute serviciilor privind piaţa muncii tinerilor. pentru a oferi un pachet de servicii mai cuprinzător decât Serviciile planificate a fi implementate prin Iniţiativa gama de servicii furnizată de agenţiile locale de ocupare a Garanţiei pentru Tineret în 2014 şi 2015 includ: forţei de muncă, inclusiv oportunităţi de educare şi formare, precum şi mediere pentru angajare. Unul dintre motivele 1. Măsuri timpurii de intervenţie şi activare înfiinţării acestor centre este reţinerea percepută a multor tineri aflaţi în căutarea unui loc de muncă de a folosi serviciile actualului SPO în orice alt scop decât acela de • O bază de date integrată privind şomajul în rândul tinerilor 553 OCDE (2005). 554 Rata de plasare este în medie de 70% în cazul clienţilor pregătiţi pentru angajare. 386 | ANEXE • Campanii de informare în şcoli • Măsuri de activare pentru desfăşurarea unei activităţi • independente şi antreprenoriale • Extinderea sistemelor de autoasistenţă şi implementarea acestora la nivel local, mai ales în Consiliere şi îndrumare profesională • zonele rurale • Formare profesională • Continuarea programelor „A doua şansă la o educaţie primară şi gimnazială” şi „Bani de liceu” Alocaţii de mobilitate 2. Măsuri de integrare pe piaţa muncii • Plăţi stimulatorii pentru angajatori • Programe pilot de garanţie pentru tineret.  iniţiativă de pregătire a personalului în V. O vederea profesionalizării activităţii consilierilor şi a mediatorilor ANOFM Abordarea avută în vedere este ca ANOFM să încheie un abordările din sfera îndrumării şi a consilierii, dar şi analize contract cu o universitate (fie cu o facultate de psihologie, ale cazurilor clienţilor, reflecţii privind bunele practici şi fie cu departamentul de educaţie/ consiliere a adulţilor) competenţe de îndrumare aplicate. Temele seminariilor ar pentru a furniza împreună un program de pregătire, pe putea include: • două niveluri, adresat consilierilor şi mediatorilor pentru angajare şi altor categorii de personal care lucrează în Dezvoltarea adulţilor şi procesul de îndrumare prima linie în domeniul ocupării forţei de muncă. Primul nivel (cu frecvenţă redusă, timp de şase luni) va fi furnizat • Modele de îndrumare a adulţilor întregului personal relevant şi va consta într-o introducere • Competenţe de îndrumare aplicate • în orientarea profesională în cadrul SPO. Al doilea nivel (vezi Anexă Caseta 3. 1 de mai jos) va fi iniţial furnizat unui Sistem de asistenţă, contacte şi limite număr selectat de absolvenţi ai primului nivel, fiind necesari doi ani pentru absolvirea acestuia, cu o frecvenţă redusă. • Schimbare, tranziţie şi pierdere Scopul final va fi acela ca cea mai mare parte a personalului • Înţelegerea agresiunii şi a conflictului • doritor, ce lucrează în prima linie în domeniul ocupării forţei de muncă, să beneficieze de pregătire la al doilea nivel. Dezvoltarea unei vieţi profesionale de calitate • Cursurile descrise în Anexă Caseta 3. 1 au fost elaborate în Irlanda de către National University of Ireland, din Încheierea proiectelor şi evaluare. Maynooth,555 iar în România o astfel de iniţiativă ar trebui Procedurile de evaluare ar putea include demonstrarea dezvoltată de la zero, luând în considerare condiţiile locale competenţelor la locul de muncă şi prezentări de caz, şi o analiză a nevoilor de formare. jurnale de învăţare şi interviuri realizate de către formator. Dacă există condiţiile potrivite, primul nivel de pregătire Pregătirea va furniza competenţele şi strategiile utilizate în poate fi implementat rapid. În Irlanda, acesta este furnizat consiliere, informare şi îndrumare, evaluarea informaţiilor şi într-un cadru deschis de învăţare, care integrează materiale a contactelor în contextul pieţei muncii, lucrul efectiv cu alte de învăţare pentru studiu acasă şi seminarii. Metodologia persoane în echipe şi reţele, gestionarea relaţiilor şi a limitelor seminariilor va fi bazată pe o abordare practică, ce în ceea ce priveşte clienţii şi definirea rolurilor în diferite încurajează cursanţii să se angajeze într-un proces de situaţii şi contexte. învăţare prin reflecţie critică. Cursul va explora modelele şi 555 Acest model se bazează pe cursul pentru Certificatul de îndrumare şi consiliere, dezvoltat de Departamentul pentru Educaţia Adulţilor al National University of Ireland-Maynooth împreună cu SPO irlandez (FAS). Anexe | 387 ANEXĂ CASETĂ 3.1 Programe de orientare profesională a 4. Munca în echipă adulților nivel 2 adresate consultanților în Unitatea I: Facilitarea în grup: abilități și stiluri ocupare/ mediatorilor Unitatea II: Abordări experimențiale privind Cursul își propune să dezvolte abilități de analiză critică dinamica și procesele de grup a rolului profesional pe care participanții îl au, prin: Perspective teoretice privind munca în Unitatea III:  • Dezvoltarea cunoștințelor despre orientarea și consilierea adulților; echipă 5. Teorie și practivă privind orientarea și consilierea • Explorarea problemelor legate de marginalizare și excluziune și modul în care acestea influențează Unitatea I: Abilități de orientare aplicate Unitatea II: Abilități de consiliere aplicate ocuparea și șomajul; Unitatea III: Perspective teoretice privind consilierea • Dezvoltarea abilității participanților de a lucra cu clienții lor; 6. Cercetare și metodologii de evaluare Unitatea I: Abordări cantitative ale cercetării Programul s-ar desfășura pe durata a doi ani universitari, în regim part-time și ar fi livrat într-un format Unitatea II: Abordări calitative ale cercetării de învățare deschis, care încorporează materiale în Unitatea III: Tehnici de cercetare aplicată format electronic și ateliere de lucru. 7. Psihologia muncii și a vieții de muncă Orele de curs includ 212 de ore de învățare individuală, Unitatea I: Sisteme și dinamici organizaționale de acasă și 216 de ore de atelier (în total 428 ore). Unitatea II: Managementul resurselor umane Atelierele vor fi furnizate în 2 x 3 zile și 6 x 2 sesiuni Unitatea III: Psihologie ocupațională în fiecare an și un atelier cu durata de o săptămână  robleme profesionale în orientarea și consilierea 8. P cu teste psihometrice în primul an. Participanții sunt adulților așteptați să participe, în medie, la un atelier pe lună. Unitatea I: Lucrul cu persoane diferite Modul introductiv Unitatea II: Lucrul cu persoane cu dizabilități Unitatea I: Ghidul cursului Competențe aplicate: de două ori pe an, participanții Unitatea II: Abilități de învățare pentru adulții care revin sunt obligați să prezinte un interviu înregistrat, împreună la învățare cu un comentariu scris. Acest exercețiu va fi finalizat Unitatea III: Învățarea a un mod de a fi ținând cont atât aspectele teoretice, cât și de cele 1. Psihologia dezvoltării umane practice studiate pe parcursul cursului. Studiile de caz vor evalua capacitatea participanților de a demonstra o Unitatea I: Tranziția la vârsta adultă utilizare competentă a abilităților. Unitatea II: Stadii de dezvoltare la vârsta adultă Unitatea III:  Dezvoltare și schimbare în contextul Un portofoliu de activități de învățare la domiciliu se excluziunii sociale va completa de către fiecare participant și va evalua înțelegerea materialului parcurs. 2. Perspective sociologice privind munca, angajarea și viața de zi cu zi Eseu/Cercetare: Participanții trebuie să prezinte două eseuri pe durata cursului. Unul din ele trebuie să se fundamenteze Unitatea I: Munca, angajarea și viața de zi cu zi pe informațiile acumulate în cadrul modulului de Teorie și Unitatea II: Muncă și șomaj practică în orientare și consiliere. Participanții vor finaliza, Unitatea III: Perspective istorice de asemenea, un proiect de cercetare care va integra 3. Orientare profesională perspective studiate în diverse module. Unitatea I: Informații despre carieră și tehnologia Autoevaluarea: De două ori pe întreaga durată a informației cursului, participanții vor depune o declarație privind Unitatea II: Teorie și practică privind dezvoltarea carierei dezvoltarea personală și progresul în învățare. Teorie și aplicare a practică a testării Unitatea III:  psihometrice 388 | ANEXE Anexa 4: Transferuri sociale ANEXĂ FIGURA 4.1: Piramide contrastante ale populaţiei: Romii şi populaţia generală din România Roma Non - Roma 80+ 80+ 75-79 75-79 70-74 70-74 65-69 65-69 60-64 60-64 55-59 55-59 50-54 50-54 45-49 45-49 40-44 40-44 35-39 35-39 30-34 30-34 25-29 25-29 20-24 20-24 15-19 15-19 10-14 10-14 5-9 5-9 0-4 0-4 15 10 5 0 5 10 15 15 10 5 0 5 10 15 Femei Bărbați Femei Bărbați Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Studiului regional privind romii realizat de PNUD/ Banca Mondială/ CE în 2011. Anexe | 389 ANEXĂ FIGURA 4.2: Stânga: Ponderea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste în totalul populaţiei, Dreapta: Ponderea pensionarilor în totalul populaţiei Ponderea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste în totalul populaţiei 2.8 - 15.0 % 15.1 - 18.0 % 18.1 - 21.0 % 21.1 - 25.3 % 25.4 - 55.0 % Regiune Țară Ponderea pensionarilor în totalul populaţiei 2.9 - 15.0 % 15.1 - 18.3 % 18.4 - 20.9 % 21.0 - 24.6 % 24.7 - 57.1 % Regiune Țară 50 25 0 50 100 150 km Intervalele reprezintă chintile calculate la nivel de localitate. Sursa: Date Recensământul Populației și Locuințelor 2011. Cartografiere: ESRI, ArcGIS 10.1 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. 390 | ANEXE ANEXĂ FIGURA 4.3: Proporţia persoanelor în vârstă de peste 75 de ani care trăiesc singure, în funcţie de gradul de urbanizare, pe decile de populaţie 12 11.0 9.7 8.9 8.0 8 6.9 6.8 5.6 5.2 5.6 4.7 4.0 3.0 3.3 4 2.6 2.5 1.9 1.8 1.5 1.6 2.0 0 1,883 275 129 48 16 7.9 5.3 3.9 2.9 1.7 100% urban 100% urban 100% urban 100% urban 90% urban 36% urban 10% urban 2% urban 1% urban 0% urban Numărul mediu de rezidenți în localitate și gradul de urbanizare Cu vârste de minimum 75 ani Cu vârste de minim 75 ani și care locuiesc singuri Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. ANEXĂ FIGURA 4.4: Raportul de dependenţă demografică, în funcţie de gradul de urbanizare, pe decile de populaţie 160 138 122 120 105 93 75 80 66 53 56 58 57 36 41 29 32 40 20 18 18 17 20 24 0 1,883 275 129 48 16 7.9 5.3 3.9 2.9 1.7 100% urban 100% urban 100% urban 100% urban 90% urban 36% urban 10% urban 2% urban 1% urban 0% urban Numărul mediu de rezidenți în localitate și gradul de urbanizare Rata de dependență a persoanelor vârstnice (peste 65/18-64) Rata de dependență a sistemului (pensionari/angajați) Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. ANEXĂ FIGURA 4.5: Deficitul proiectat al sistemului de pensii de tip redistributiv, ca procent din PIB -2 2014 2019 2024 2029 2034 2039 2044 2049 2054 2059 2064 2069 2074 2079 -2.5 -3 -3.5 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind sistemul PROST, pe baza datelor din 2013, furnizate de Ministerul Finanțelor Publice Anexe | 391 Anexa 5: Servicii sociale I. Date statistice Administrative Organization of the SPAS at the Community Level (%) ANEXĂ TABEL 5.1:  Nicio structură Număr de Direcţie Serviciu Compartiment Birou Total   specializată localităţi Rural 0-1.999 locuitori 4 46 3 47 100 751 2.000-2.999 6 54 3 38 100 782 3.000-3.999 10 57 4 29 100 603 4.000-4.999 13 60 3 24 100 326 peste 5.000 de locuitori 11 66 5 18 100 399 Total 8 55 3 34 100 2,861 Urban <10.000 locuitori 2 33 48 9 8 100 134 10.000-20.000 7 46 41 7 0 100 91 20.000-50.000 29 63 6 2 0 100 54 Total 8 43 38 7 4 100 279 Sursa: Banca Mondială, „Servicii de asistenţă socială la nivel comunitar”, mai 2014. ANEXĂ FIGURA 5.1: Resurse umane la nivelul SPAS (mii locuitori) 10 9.7 8 6 4.4 4.5 4 2.6 1.8 2.2 1.1 1.2 1.3 1.5 1.3 1.1 2 0.5 0.7 1.0 0.2 0.3 0.4 0.4 0.3 0.0 0.0 0 0-1.9 2-2.9 3-3.9 4-4.9 5+ Total 0-9.9 10-19 20-50 Total RURAL URBAN Numărul mediu de lucrători sociali profesioniști la nivelul SPAS per localitate Numărul mediu al tuturor persoanelor cu sarcini de asistență socială la nivelul SPAS per localitate Sursa: Banca Mondială, „Servicii de asistenţă socială la nivel comunitar”, mai 2014. 392 | ANEXE ANEXĂ FIGURA 5.2: Distribuţia pe grupe de vârstă a personalului cu atribuţii de asistenţă socială la nivelul SPAS (%) 25 23 22.0 22 21.8 20 16 16 17 16.2 17 17 17 15 13 13.0 12 9 9.5 10 8 8.5 5 5.2 4 5 3 2 2.7 1 1.2 0 0 20-24 ani 25/29 30/34 35/39 40/44 45/49 50/54 55/59 60+ ani Rural Urban <50 mii Total Sursa: Banca Mondială, „Servicii de asistenţă socială la nivel comunitar”, mai 2014. Notă: Localităţi urbane = cele cu mai puţin de 50.000 de locuitori. ANEXĂ TABEL 5.2: Participarea la educaţie a copiilor cu părinţi migranţi (%) % din copiii cu vârste % din copiii cu vârste % din copiii cu vârste de 10-14 ani cuprinşi de 6-9 ani cuprinşi în de 15-17 ani cuprinşi în în sistemul de sistemul de educaţie sistemul de educaţie   educaţie Copii cu ambii părinţi acasă 75.5 97.3 92.8 Copii cu un părinte acasă şi celălalt plecat la muncă în străinătate 77.1 97.9 91.3 Copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate 60.3 87.0 73.3 Copii cu un părinte acasă şi celălalt plecat la muncă în ţară 77.2 97.5 92.1 Copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în ţară 65.3 89.4 86.8 Copii cu un părinte plecat la muncă în străinătate şi un părinte plecat 67.1 93.8 89.9 la muncă în ţară Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Notă: Părinţii migranţi sunt cei care au plecat la muncă sau studii în străinătate sau în ţară, care sunt absenţi din cadrul familiei timp de mai puţin de 12 luni. Anexe | 393 ANEXĂ FIGURA 5.3: Comparaţii între tinerele femei (18-24 de ani) foste mame adolescente, cele care au avut primul copil după vârsta de 18 ani şi cele care nu au copii (%) 0% 20% 40% 60% 80% 100% Grupa A - foste mame adolescente 27 73 Grupa B - mame peste 18 ani 35 65 Grupa C - fără copii 61 39 Urban Rural 0% 20% 40% 60% 80% 100% Grupa A - foste mame adolescente 64 4 29 3 Grupa B - mame peste 18 ani 81 5 10 4 Grupa C - fără copii 83 6 2 9 Românce Maghiare Rome Altă etnie 0% 20% 40% 60% 80% 100% Grupa A - foste mame adolescente 12 50 36 2 Grupa B - mame peste 18 ani 9 70 19 2 Grupa C - fără copii 78 10 5 6 Care nu au fost niciodată căsătorite Căsătorite Care trăiesc în uniune consensuală Alt statut 0% 20% 40% 60% 80% 100% Grupa A - foste mame adolescente 17 18 3 63 Grupa B - mame peste 18 ani 26 17 4 52 Grupa C - fără copii 31 11 43 15 Angajate Șomere Eleve/studente Casnice sau inactive Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. 394 | ANEXE  etodologia recensământului privind serviciile de II. M asistenţă socială la nivelul comunităţii Banca Mondială a realizat un recensământ al serviciilor organizaţiei. Chestionarul a fost completat de 3.014 localităţi publice de asistenţă socială (SPAS) în oraşele şi în din totalul de 3.180, rata de completare fiind de 95%. comunităţile rurale din România, în mai 2014, pentru a obţine Având în vedere caracteristicile sale speciale, Bucureşti nu datele necesare pentru realizarea Strategiei naționale privind a fost inclus în analiză. Din cauza non-răspunsurilor parţiale, incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020. cele 40 de oraşe cu cel puţin 50.000 de locuitori au fost, de Scopul recensământului a fost acela de a cartografia toate asemenea, excluse din analiză. Astfel, analiza prezentată în persoanele cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale angajate acest volum acoperă toate cele 279 de oraşe cu o populaţie de autorităţile locale. Chestionarul a adunat informaţii cu mai mică de 50.000 de locuitori şi toate cele 2.861 de privire la numărul de persoane cu atribuţii în domeniul comune, reprezentând în total 3.140 de autorităţi locale. asistenţei sociale, tipul de contract pe care îl aveau, nivelul Datele nu sunt ponderate. lor de educaţie şi calificările, precum şi funcţiile lor în cadrul Rata de răspuns, în funcţie de zonă (urbană şi rurală) şi mărimea populaţiei ANEXĂ TABEL 5.3:  Număr de localităţi Număr de localităţi   Mărimea populaţiei Rata de răspuns (%) din România care au răspuns Romania Total 3,180 3,014 95 Urban 0/4,999 29 27 93 5,000/9,999 105 103 98 10,000/14,999 64 61 95 15,000/19,999 27 25 93 20,000/49,999 54 50 93   50,000/99,999 21 21 100   100,000/500,000 19 14 74   Total 319 301 94 Rural 0/1,999 751 704 94 2,000/2,999 782 739 95 3,000/3,999 603 577 96 4,000/4,999 326 315 97 5,000+ 399 378 95   Total 2,861 2,713 95 Sursa: Banca Mondială „Servicii de asistenţă socială la nivel comunitar”, mai 2014. Anexe | 395 Servicii de recuperare medicală pentru III.  persoanele cu dizabilităţi În România, serviciile de recuperare medicală pentru îngrijiri în ambulatoriu persoanelor cu dizabilităţi care nu sunt persoanele cu dizabilităţi erau acordate în trecut în medii instituţionalizate. Toate aceste servicii, inclusiv profesioniştii instituţionalizate, dar tendinţa este ca autorităţile locale sau care lucrează pe cont propriu, trebuie să se supună în prezent ONG-urile acreditate să furnizeze aceste servicii din ce în ce unui proces de acreditare pentru a se asigura că există un mai mult în cadrul comunităţii. inventar precis la nivel administrativ, pentru fiecare judeţ (în cadrul Direcţiei de Sănătate). Serviciile comerciale, inclusiv Copiii beneficiază de recuperare fizică medicală în centre micile centre de recuperare multidisciplinare şi centrele de speciale gestionate de Ministerul Sănătăţii, fie în spitalele de fizioterapie, se extind de asemenea foarte rapid, mai ales în recuperare din Buşteni (Prahova), Gura Ocniţei (Dâmboviţa), oraşele mai mari. Dezna (Arad), Băile Felix (Bihor) şi Mangalia (Constanţa), fie în centrele de recuperare de la nivel judeţean şi municipal. Câteva exemple de servicii de recuperare medicală care sunt Aceste centre sunt relativ bine echipate şi sunt conduse de furnizate în prezent în România sunt următoarele: profesionişti calificaţi. Tendinţa actuală este de a face trecerea Servicii generale de recuperare, care includ servicii de la un număr mai mare de servicii de recuperare mai mici, recuperare fizică medicală în spitale şi staţiuni balneare (cum situate în municipii şi gestionate de DGASPC. ONG-urile ar fi fizioterapie, electroterapie şi hidroterapie) dezvoltă, de asemenea, servicii de recuperare medicală din anii 1990, fie în centre specializate (de exemplu, în Cluj, Iaşi Servicii specializate de recuperare pentru persoanele cu şi Timişoara), fie ca servicii specifice în cadrul centrelor de zi dizabilităţi (în cadrul centrelor de zi, centrelor rezidenţiale sau al caselor de tip familial de mici dimensiuni. sau centrelor speciale de recuperare pentru persoanele cu dizabilităţi). Aceste servicii sunt destinate nevoilor de Adulţii beneficiază de recuperare medicală în spitale publice recuperare medicală specifice diferitelor grupuri de persoane şi unităţi generale de recuperare, dar şi în centre specializate cu dizabilităţi (cum ar fi paralizie cerebrală, boli rare şi şi staţiuni balneare, în funcţie de tipul de intervenţie şi de agenezie). DGASPC oferă servicii de recuperare la nivel dizabilităţi. Totuşi, există rapoarte care arată că adulţilor judeţean copiilor cu dizabilităţi (prin servicii de tip rezidenţial cu dizabilităţi le este mai dificil să acceseze servicii de şi de zi) şi adulţilor cu dizabilităţi în următoarele unităţi: recuperare decât copiilor. Legea 448/2006 prevede dreptul acestora la acces gratuit la programe de recuperare şi dispozitive medicale, în baza Contractului-cadru al Casei • Centre pilot de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap (CPRRPH) • Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Asistenţii personali sunt obligaţi să însoţească gratis persoanele cu Centre de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu dizabilităţi grave şi observabile la aceste unităţi medicale sau handicap (CRRPH) de recuperare. Totuşi, în practică, marea majoritate a familiilor susţin că sunt obligate să plătească asistenţii personali, precum şi un număr semnificativ de consumabile medicale, • Centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică (CRRN) medicamente şi echipamente din cauza bugetului anual limitat al CNAS. • Servicii de asistenţă pentru activităţile zilnice, inclusiv: Unităţile de recuperare de tip rezidenţial sunt organizate Producţia de dispozitive ortopedice, proteze şi alte •  sub coordonarea metodologică a Autorității Naţionale echipamente medicale care măresc capacitatea pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap (ANPH) şi sunt persoanei de a îndeplini funcţii şi activităţi zilnice administrate de DGASPC judeţene (finanţate de la bugetul de Furnizarea de consumabile medicale pentru •  stat). Alte centre de recuperare medicală sunt administrate persoanele cu dizabilităţi (cum ar fi articole pentru de Ministerul Sănătăţii. Începând cu 2007, sunt înfiinţate incontinenţă, alimentaţie lichidă şi îngrijirea plăgilor). regulat noi unităţi de reabilitare medicală pentru a furniza 396 | ANEXE Servicii de asistenţă pentru persoanele IV:  cu dizabilităţi Creşterea accesului persoanelor cu dizabilităţi la programe, facilităţi şi servicii de asistenţă pentru viaţă independentă • Servicii de tip rezidenţial private pentru persoanele cu dizabilităţi, de obicei în structuri familiale sau case de sau asistată este crucială pentru asigurarea integrării lor tip familial, dar şi în structuri rezidenţiale mai mari. complete în societate. Viaţa independentă sau asistată Servicii de asistenţă pentru viaţă independentă sau pentru reprezintă un domeniu în care serviciile de asistenţă joacă îngrijire la domiciliu: un rol cheie. În prezent, sistemul serviciilor sociale din România include următoarele componente: Servicii generale: • Dobândă subvenţionată la împrumuturile bancare contractate de persoanele cu dizabilităţi pentru • cumpărarea sau renovarea/ adaptarea specială a Locuinţe sociale - alocarea unei locuinţe sociale, fără unei case sau a unui apartament • plata chiriei, persoanelor cu dizabilităţi trebuie să fie o prioritate pentru furnizorii de servicii sociale. Familia Asistent personal unei persoane cu dizabilităţi trebuie să dispună de o cameră suplimentară. Se pot folosi apartamente aflate în proprietatea statului pentru cazarea • Locuinţe subvenţionate în apartamente sau case situate în comunitate persoanelor cu dizabilităţi (Legea 448/2006). • Asistenţă la domiciliu pentru rutina şi activităţile zilnice • Structuri de tip rezidenţial pentru vârstnici • Centre respiro pentru familii • Asistenţă maternală pentru copiii cu dizabilităţi lipsiţi de ocrotire părintească. • Interpreţi în limbajul mimico-gestual, pentru o comunicare lesne Servicii specifice pentru persoanele cu dizabilităţi: • TIC şi dispozitive asistive • Centre publice pentru îngrijire şi asistenţă (CIA/DPPD) • Mijloace de transport adaptate • Adăposturi publice sau case de tip familial pentru adulţi (DPPD) • Consilier pentru viaţă independentă/ manager de caz pentru persoanele cu dizabilităţi. • Centre de tip rezidenţial pentru copiii cu dizabilităţi (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului) Anexe | 397  rincipii de organizare şi furnizare a serviciilor V. P adresate consumatorilor de droguri din România Conform standardelor naţionale dezvoltate de Agenţia pentru HIV şi hepatită; (vi) distribuirea de prezervative; (vii) Naţională Antidrog,556 consumatorii de droguri din România consiliere înainte şi după testare; (viii) vaccinare împotriva beneficiază de trei niveluri de servicii. hepatitei A şi B; (ix) îngrijire medicală generală; (x) terapie ocupaţională (ergoterapie); (xi) îngrijire medicală psihiatrică; Serviciile de nivelul 1 sunt furnizate atât de instituţii publice, (xii) psihoterapie individuală, de grup sau de familie; (xiii) cât şi de ONG-uri şi nu au acoperire naţională. Acestea testare standardizată pentru evaluarea psihologică şi (xiv) implică identificarea consumatorilor, convingerea acestora promovarea serviciilor furnizate de centrul de asistenţă să beneficieze de tratament, îndrumarea către serviciile integrată în adicţii. specializate, acoperirea nevoilor lor sociale şi medicale de bază şi coordonarea cu furnizorii de servicii de nivelul Serviciile de nivelul al 3-lea sunt compuse din servicii 2 şi 3. Concret, principalele servicii furnizate de nivelul 1 de reintegrare socială şi sunt furnizate de centre post- sunt: (i) tratament substitutiv; (ii) testarea rapidă pentru tratament şi comunităţi terapeutice. HIV şi hepatită (B şi C); (iii) distribuirea de prezervative; (iv) Principiile care stau la baza standardelor ce guvernează consiliere înainte şi după testare; (v) vaccinare împotriva serviciile destinate consumatorilor de droguri din România hepatitei A şi B; (vi) îngrijire medicală generală şi (vii) sunt după cum urmează: (i) toate nivelurile de servicii promovarea serviciilor de reducere a riscurilor asociate trebuie să fie disponibile în toate regiunile ţării (de preferat consumului de droguri. în fiecare judeţ); (ii) tratamentul oferit consumatorului de Serviciile de nivelul al 2-lea sunt furnizate de unităţi droguri nu trebuie să se concentreze numai pe tratarea specializate din sistemul public de sănătate şi de centre dependenţei, ci şi pe rezolvarea problemelor de sănătate, de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog (CPECA). sociale, juridice şi profesionale asociate consumului Acestea furnizează îngrijire şi monitorizare de specialitate de droguri; (iii) medicaţia necesară pentru tratarea şi îndrumă consumatorii către serviciile de nivelul al dependenţei trebuie să fie însoţită de consiliere psihologică 3-lea. Concret, principalele servicii furnizate de nivelul al şi psihoterapie comportamentală; (iv) recuperarea unei 2-lea sunt: (i) tratament substitutiv; (ii) tratament pentru persoane dependente de droguri este un proces de lungă continuarea abstinenţei; (iii) reabilitare în ambulatoriu; durată, care trebuie monitorizat de specialişti şi ajustat (iv) teste de droguri în fluide corporale; (v) testare rapidă atunci când este necesar. 556 ANA (2005b). 398 | ANEXE Organizarea şi tipurile serviciilor adresate VI.  victimelor traficului de persoane din România Conform legislaţiei şi politicii naţionale, victimele traficului Social Internaţional, Organizaţia Internaţională pentru de persoane au dreptul la servicii gratuite furnizate în primul Migraţie şi alte organizaţii internaţionale active în acest rând prin: (i) centre de asistenţă a victimelor; (ii) servicii de domeniu. protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor; (iii) Victimele violenţei domestice sunt îndrumate în principal ONG-uri. de către poliţie, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Centrele de asistenţă sunt înfiinţate şi organizate conform Copilului, autorităţile locale şi ONG-uri. Legii 678/2001, în fiecare judeţ şi sector. Acestea sunt De asemenea, dacă o victimă a traficului de persoane este subordonate direcţiilor judeţene de asistenţă socială şi implicată într-un proces penal declanşat de către autorităţi protecţie a copilului şi sunt finanţate de Consiliul Judeţean, împotriva traficanţilor, aceasta poate solicita protecţie fizică inclusiv centrele de tranzit pentru adulţi şi minori neînsoţiţi. şi/sau să fie plasată într-un centru de asistenţă sau într-un Serviciile de protecţie a victimelor şi reintegrare socială program de protecţie a martorilor. În plus, conform Legii a infractorilor sunt înfiinţate şi organizate conform Legii 211/2004, victimele pot primi compensaţii financiare. 2011/2004, în fiecare judeţ, la nivelul tribunalelor. Ambele Furnizorii din acest domeniu sunt implicaţi şi în acţiuni de tipuri de servicii se adresează atât victimelor traficului de prevenire a traficului de fiinţe umane, cum ar fi seminarii, persoane, cât şi victimelor violenţei domestice. campanii de prevenţie şi serviciul de asistenţă telefonică ONG-urile pot organiza servicii în domeniul traficului de gestionat de ANITP. De asemenea, aceştia ajută la persoane independent sau în parteneriat cu autorităţile monitorizarea fenomenului prin raportarea datelor despre publice (de exemplu, cu centrele şi serviciile menţionate beneficiarii serviciilor centrelor regionale ale ANITP sau mai sus sau consiliile locale). Totuşi, serviciile ONG-urilor altor instituţii responsabile de prevenirea şi combaterea destinate victimelor traficului de persoane sunt organizate traficului de persoane. separat de cele adresate victimelor violenţei domestice. În afara serviciilor furnizate în unităţi specializate, aşa cum O serie de instituţii sunt implicate în îndrumarea victimelor este descris mai sus, conform legii (292/2011), victimele pot traficului de persoane către servicii specializate. Acestea beneficia şi de servicii comunitare compuse din asistenţă includ Poliţia de Frontieră, Direcţia de Combatere a socială, sprijin emoţional, consiliere psihologică, consiliere Criminalităţii Organizate, Direcţia de Asistenţă Socială şi juridică, îndrumare profesională şi sprijin în vederea Protecţia Copilului, ANITP, autorităţile locale, Serviciul reintegrării sociale. Anexe | 399 Tipuri de servicii furnizate victimelor traficului de persoane din România ANEXĂ TABEL 5.4:  Centre de Servicii de Nume/ Categorie de servicii Tip de măsură ONG-uri asistenţă protecţie Informaţii (privind drepturile şi Distribuire de materiale informative Da Da Da serviciile disponibile) Informare faţă în faţă Evaluare psihologică Psihoterapie individuală Asistenţă psihologică Psihoterapie de grup Da Da Da Terapie de cuplu sau de familie Terapie artistică Sprijin pentru dobândirea actelor de identitate Medierea relaţiilor victimelor cu autorităţile, cu Asistenţă socială familiile lor şi cu alte servicii de asistenţă socială Da Da Consiliere în scopul integrării sociale şi profesionale a victimelor Furnizarea de suplimente alimentare, produse Ajutor material de igienă şi de curăţenie, îmbrăcăminte şi Da încălţăminte Cazare temporară (de la 10 zile până la 3 luni) într-un centru de primire a victimelor Asistenţă locativă Da Da Asistenţă pentru găsirea unei locuinţe permanente Asistenţă juridică Consiliere juridică Da Da Da Îndrumarea victimelor către servicii medicale Îngrijire medicală Da Da specializate, dacă au nevoie de îngrijire medicală Asistenţă pentru reintegrarea Furnizată în cooperare cu Inspectoratul Şcolar Da Da Da şcolară Judeţean Consiliere şi îndrumare profesională Asistenţă pentru reintegrarea (conform Legii 678/2001, victimele traficului de persoane beneficiază de servicii „prioritare” din Da Da Da profesională partea agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă şi formare profesională) 400 | ANEXE Organizarea serviciilor adresate victimelor VII.  violenţei în familie din România Măsurile de prevenire şi combatere a violenţei domestice perioada 2013-2018.557 Combaterea violenţei domestice în România sunt descrise în cel mai recent document reprezintă un efort intersectorial, coordonat de MMFPSPV de politică, Strategia naţională pentru prevenirea şi în parteneriat cu Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii şi combaterea fenomenului violenţei în familie pentru Ministerul Justiţiei. Servicii sociale adresate victimelor violenţei în familie şi agresorilor în România, 2012 ANEXĂ TABEL 5.5:  Număr de unităţi/ Tip de unitate Descriere acoperire în teritoriu Adăposturi (centre de primire în regim de urgenţă) 26/ nu în toate judeţele Unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate Centre de recuperare pentru victimele violenţei în juridică, ce oferă victimelor găzduire, îngrijire, 15/ nu în toate judeţele familie reabilitare şi integrare socială Centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în 12/ nu în toate judeţele familie Centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a 8/ nu în toate judeţele populaţiei Birouri pentru prevenirea şi combaterea violenţei în 3/ nu în toate judeţele familie Unităţi de asistenţă socială, cu sau fără personalitate juridică, ce oferă servicii agresorilor, în regim rezidenţial sau semirezidenţial, pentru reabilitarea şi Centre de asistenţă destinate agresorilor reintegrarea socială, educare, consiliere şi mediere 2/ nu în toate judeţele familială şi tratamente psihiatrice sau împotriva dependenţei de alcool sau de droguri (în colaborare cu spitale/ clinici specializate) Centre de primire în regim de urgenţă a minorilor 11/ nu în toate judeţele Centre de plasament 4/ nu în toate judeţele Unităţi de asistenţă socială care furnizează servicii şi 22/ nu în toate judeţele victimelor violenţei în familie Ordin de protecţie (măsură conform Legii 25/2012), ca instrument de asistare a victimelor violenţei La nivel naţional în familie şi de sprijinire a recuperării/ reabilitării agresorului Servicii sociale primare furnizate în cadrul La nivel naţional comunităţii 557 MMFPSPV (2012). Anexe | 401 Anexa 6: Educaţie I. Date statistice Model explicativ al abandonului şcolar în rândul adolescenţilor ANEXĂ TABEL 6.1:  cu vârste de 15-18 ani Raport de probabilitate Modelul 1 Modelul 2 Modelul 3 Rural comparativ cu urban 1.8*** 3.3*** 2.0*** Bărbaţi comparativ cu femei 1.5*** 1.2*** 1.5*** Educaţia mamelor: Studii cel mult primare comparativ cu 49.4*** 23.8*** studii cel puţin liceale Educaţia mamelor: Studii gimnaziale comparativ cu studii 10.7*** 6.7*** cel puţin liceale Educaţia mamelor: Studii gimnaziale comparativ cu studii 3.7*** 2.7*** cel puţin liceale Prima decilă comparativ cu cel puţin a 5-a decilă 4.0*** A 2-a decilă comparativ cu cel puţin a 5-a decilă 2.4*** A 3-a şi a 4-a decilă comparativ cu cel puţin a 5-a decilă 1.5*** Constantă 0.08*** 0.5*** 0.01*** Pseudo R^2 0.04 0.21 0.23 Probabilitate logaritmică -4193 -2570 -2485 LR chi2; df, prob>chi2 375; 2; 0.0 1326; 5; 0.0 1497; 8; 0.0 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind datele ABF 2009-2012.  adrul legislativ şi reţeaua educaţională II. C pentru persoanele cu dizabilităţi Cadrul legislativ care reglementează accesul la educaţie pentru persoanele cu dizabilităţi este larg şi acoperă • Legea 18/1990 pentru ratificarea Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, republicată în Monitorul toate aspectele educaţiei, de la studii preşcolare la studii Oficial nr. 314/2001. • universitare şi formare profesională. • Legea educaţiei, nr. 1/ 05.01.2011 (vezi în principal Constituţia României (articolul 16, Egalitatea în capitolul 2, secţiunile 13 şi 16). • drepturi). • Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea Legea 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei ONU drepturilor persoanelor cu handicap. • privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. 402 | ANEXE • Ordonanţa 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu • Ordinul 5555/2011 privind funcţionarea CJRAE/ CMBRAE. • modificările şi completările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial nr.69/ianuarie 2002), aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 3414/16.03.2009 Legea nr. 48/2002 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ • pentru învăţământul special - clasele IX-XI, ciclul Legea 107/2004 pentru modificarea Legii 76/2002 inferior al liceului, filiera tehnologică. • privind sistemul asigurărilor pentru şomaj (ref. la pregătirea gratuită a adulţilor şomeri). Ordin ministerial nr. 4928/08.09.2005 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ pentru Plus următoarele: clasele/ grupele/ unităţile de învăţământ special care • Hotărârea Ministerului Educaţiei nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii şcolarizează copii/ elevi/ tineri cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate (clasele I - X). de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/ elevilor/ tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul • Ordin ministerial 4927/08.09.2005 privind aprobarea Planului-cadru de învățământ pentru clasele/ grupele din învățământul special sau de sistemului de învăţământ special şi special masă care școlarizează elevi cu deficiențe moderate integrat (http:/ /lege5.ro/Gratuit/haydgojw/ sau ușoare. • hotararea-nr-1251-2005-privind-unele-masuri- de-imbunatatire-a-activitatii-de-invatare-instruire- Ordin ministerial nr. 5379/25.11.2004 privind compensare-recuperare-si-protectie-speciala-a-cop- Metodologia de organizare şi funcţionare a serviciilor iilor-elevilor-tinerilor-cu-cerinte-educative-speciale-) educaţionale prin cadre didactice de sprijin/ itinerante • pentru copiii cu cerinţe educative speciale, şcolarizaţi Ordinul nr. 6552/2011 al Ministerului Educaţiei în învăţământul de masă. • privind funcţionarea Comisiei, respectiv a Serviciului de evaluare şi orientare şcolară a copiilor, elevilor Hotărârea de Guvern nr. 522/08.05.2003 pentru şi tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale din aprobarea Normelor metodologice de aplicare a cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 Educaţională (CJRAE). privind formarea profesională a adulţilor. Anexe | 403 Anexa 7: Sănătate Pachetul minimal de servicii medicale pentru populaţia neasigurată, 2014 ANEXĂ TABEL 7.1:  Număr Onorariul Onorariul Valoarea Frecvenţa de medicilor medicilor Serviciu monetară a consultaţiilor puncte generalişti generalişti cu punctelor (RON) pe vizită (RON) vechime (RON) 1 consultaţie pe 1. Servicii medicale pentru situaţiile de urgenţă medico- persoană, pe 5.5 1.83 10 12 chirurgicală episod 1 consultaţie pe 2. Supraveghere şi depistare - boli infecţioase cu risc persoană, pe 5.5 1.83 10 12 endemic/ epidemic - suspectate şi confirmate boală 3. Îngrijire prenatală şi postnatală 3.a. Înscriere sarcină - primul trimestru 1 consultaţie 5.5 1.83 10 12 1 consultaţie pe 3.b. Monitorizare lunară (lunile 3-6) 5.5 1.83 10 12 lună 2 consultaţii pe 3.c. Monitorizare bilunară (lunile 7-9) 5.5 1.83 20 24 lună 3.d. Îngrijire postnatală - vizită la domiciliu după 1 vizită la 15 1.83 27 33 naştere domiciliu 3.e. Controlul mamei la 4 săptămâni după naştere 1 consultaţie 5.5 1.83 10 12 2 consultaţii 4. Servicii de planificare familială pe persoană, 5.5 1.83 20 24 pe an 1 vizită la 5. Eliberare certificat de deces 15 1.83 27 33 domiciliu Sursa: Date din Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015 şi normele metodologice de aplicare a acestuia (Hotărârea de Guvern 400/2014; Ordonanţa Ministerului Sănătăţii/ Casei de Asigurări de Sănătate nr. 619/360, mai 2014). 404 | ANEXE Anexa 8: Locuire I. Date statistice Locuinţe aflate în proprietate personală în UE-28: cele cinci ţări cu cel mai mare ANEXĂ TABEL 8.1:  procent şi cele cu cel mai mic procent, în 2000 şi 2012 2000 2012 Total Săraci* Total Săraci* UE27 70.4 52.6 România 97 95 96.6 96.0 Lituania 95 92 91.9 85.6 Ungaria 94 86 90.5 82.9 Slovacia 90.4 82.3 Croaţia 89.5 87.3 Danemarca 64.3 29.1 Franţa 70 52 63.7 35.2 Austria 69 68 57.5 30.5 Germania 56 36 53.3 24.9 Elveţia 43.8 31.7 Sursa: Eurostat. * Persoane cu risc de sărăcie monetară în baza pragului de 60% din venitul median. Procentul adulţilor tineri, cu vârste de 18-34 de ani, care locuiesc cu părinţii lor ANEXĂ TABEL 8.2:    2007 2008 2009 2010 2011 2012 UE-28 47.1 47.5 47.7 47.4 48.2 48 România 57.2 57.1 58.3 58.9 60 61.7 Lituania 54.7 54.8 55.4 55.7 54 56.6 Ungaria 51.5 53.2 58.2 60.6 61.9 63.1 Croaţia 68.7 70.5 71.3 Bulgaria 59.7 62.7 62.8 66 66.7 64.5 Italia 60.7 60.5 61.1 60.5 62.6 64 Polonia 59.4 58.5 58.2 58.4 60.5 60.2 Sursa: Eurostat. Anexe | 405 Număr de persoane pe încăperi locuite, 2012 ANEXĂ TABEL 8.3:  ROMANIA URBAN RURAL Decile de Dev. Dev. Dev. Media Min Max Media Min Max Media Min Max venit Std. Std. Std. D1 1.44 0.91 0.13 7 1.76 1.11 0.13 7 1.37 0.84 0.20 7 D2 1.02 0.64 0.13 7 1.35 0.80 0.25 6 0.92 0.54 0.13 7 D3 0.92 0.57 0.13 4 1.22 0.68 0.14 4 0.80 0.48 0.13 4 D4 0.91 0.56 0.17 5 1.17 0.65 0.17 4 0.77 0.45 0.17 5 D5 0.88 0.52 0.14 6 1.06 0.58 0.20 4 0.73 0.43 0.14 6 D6 0.83 0.48 0.13 4 0.96 0.52 0.25 4 0.67 0.35 0.13 4 D7 0.81 0.44 0.14 4 0.90 0.46 0.17 4 0.65 0.34 0.14 2 D8 0.79 0.40 0.14 4 0.85 0.40 0.14 3 0.66 0.36 0.14 4 D9 0.79 0.39 0.17 3 0.84 0.40 0.17 3 0.61 0.29 0.17 2 D10 0.73 0.37 0.13 3 0.76 0.38 0.13 3 0.55 0.28 0.17 2 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind ABF 2012. Notă: Decile de venit în baza venitului monetar lunar total pe membru de familie (fără autoconsum). Suprafaţa încăperilor locuite (metri pătraţi) pe persoană, 2012 ANEXĂ TABEL 8.4:  ROMANIA URBAN RURAL Decile de Dev. Dev. Dev. Media Min Max Mean Min Max Media Min Max venit Std. Std. Std. D1 14.79 10.98 1.17 200.0 12.93 12.45 1.17 200 15.25 10.54 1.50 95 D2 20.64 13.39 2.29 130.0 16.41 11.07 2.29 88 22.00 13.79 2.29 130 D3 23.36 14.92 3.43 147.0 18.03 12.81 3.50 87 25.42 15.17 3.43 147 D4 23.66 15.29 3.00 130.0 18.72 12.31 3.00 120 26.34 16.06 3.00 130 D5 24.59 14.73 3.50 180.0 20.94 12.95 3.50 100 27.49 15.39 3.50 180 D6 26.42 16.10 3.13 170.0 22.91 13.43 3.33 96 30.74 17.95 3.13 170 D7 26.46 14.79 3.00 120.0 23.45 12.86 3.00 100 31.62 16.39 6.00 120 D8 27.00 15.36 3.00 150.0 24.91 13.74 4.80 112 32.05 17.73 3.00 150 D9 26.81 14.29 4.14 135.0 25.08 13.22 4.14 120 32.33 16.07 6.00 135 D10 29.40 15.27 4.67 140.0 28.10 14.33 4.67 140 35.76 17.95 7.00 128 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială folosind ABF 2012. Notă: Decile de venit în baza venitului monetar lunar total pe membru de familie (fără autoconsum). 406 | ANEXE Lipsuri locative grave, în funcţie de riscul de sărăcie şi vârstă (copii), 2007-2012, (%) ANEXĂ TABEL 8.5:  Romania UE-28   2007 2012 2007 2012 Populaţia totală 31.8 22.8 7.2 5.0 Populaţie expusă riscului de sărăcie 52.6 49.2 15.6 12.6 Copii 46.1 36.9 10.0 7.5 Copii expuşi riscului de sărăcie 71.4 63.6 21.8 18.1 Sursa: Eurostat. ANEXĂ TABEL 8.6: Proporţia populaţiei afectate de diferite tipuri de lipsuri locative (%)   2007 2008 2009 2010 2011 2012 Lipsa unei căzi de baie sau a unei cabine de UE-28 3.6 3.4 3.1 2.9 2.8 2.7 duş în locuinţă România 41.8 41.7 41.2 38.9 36.8 35.4 Lipsa unei toalete interioare pentru uzul UE-28 4.1 3.7 3.5 3.4 3.1 3 exclusiv al gospodăriei România 44 41.2 42.5 40.8 38.7 37 Acoperiş deteriorat, pereţi, podele sau UE-28 28.2 26.4 25.8 25.7 24.3 23.5 fundaţie cu igrasie sau rame ale ferestrelor ori podele putrezite România 44.9 37.7 34.9 33.2 35.1 30 UE-28 8.2 7.2 7.3 6.8 6.8 6.1 Locuinţa este considerată prea întunecoasă România 7.6 8.2 8.7 7.6 7.7 6.4 Sursa: Eurostat. II. Sondajul privind situația locuințelor sociale În octombrie 2014, ca parte a pregătirii Strategiei naționale Datele au fost colectate în perioada septembrie-noiembrie privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015- 2014. Eșantionul a inclus toate unitățile administrativ- 2020, Banca Mondială în colaborare cu Ministerul teritoriale urbane din România - 319 orașe și cele 6 sectoare Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a din București. Scopul studiului a fost de a oferi o imagine de realizat o analiză a situației locuințe sociale sociale din toate ansamblu a situației locuințelor aflate în proprietate publică unitățile administrative urbane din România. Sondajul a fost în România. Chestionarul a colectat informații despre rezultatul colaborării dintre două echipe ale Băncii Mondiale următoarele teme: din două proiecte diferite de asistență tehnică pentru 1. Locuințe sociale sau cu caracter social Guvernul României: (i) sprijin pentru elaborarea unui plan de acțiune și a unei strategii naționale privind incluziunea - Stocul de locuințe sociale sau cu caracter social socială și reducere a sărăciei 2015-2020 (pentru Cererea și oferta de locuințe sociale sau cu caracter - MMFPSPV) și (ii) sprijin în dezvoltarea unei strategii privind social locuirea și dezvoltarea infrastructurii (pentru MDRAP). Beneficiari și aspecte ce țin de ocuparea locuințelor - sociale și a locuințelor cu caracter social 558 Echipa de cercetare a fost compusă din Corad Bogdan, Cătălina Iamandi-Cioinaru, Monica Marin, Georgiana Neculau și Andreea Trocea, cu suport din partea Alexandrei Călin. 559 Din partea MRDPA, Teofil Ghercă și Bogdan Ghinea au oferit suport pentru dezvoltarea metodologiei și colectarea datelor. Anexe | 407 -C  alitatea stocului de locuințe sociale sau cu caracter social • Locuința socială este definită conform legii locuinței 114/1996 ca o locuință care se atribuie cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii, a căror  atorii la plata utilităților și a chiriei în locuințele -D situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă sociale sau cu caracter social în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile 2. Programe privind locuirea socială pieţei. Această definiție nu include serviciile de locuire adresate grupurilor vulnerabile, precum adăposturile - Locuințe de serviciu pentru persoanele fără adăpost. • - Locuințe de urgență Locuințe cu caracter social (numite și ”locuințe - Programul case pentru tineri ieftine” de către autoritățile locale) reprezintă stocul - Loturi pentru tinerele familii de locuințe deținut și gestionat de autoritățile publice locale, care este închiriat către populația săracă și/ Alte tipuri de programe de închiriere de locuințe - sau vulnerabilă. Locuințele cu caracter social nu se deținute de autoritățile publice locale califică drept ”locuințe sociale”, adică în cea mai mare - Adăposturi pentru persoanele fără adăpost parte nu respectă standardele impuse de lege pentru astfel de locuințe. Adeseori, locuințele cu caracter 3. Politici locale privind construirea și managementul social se referă la case naționalizate nerevendicate locuințelor sociale de proprietari sau la locuințe în clădiri vechi, de o -S  trategii locale și bugete locale alocate locuirii sociale calitate scăzută, situate în zone neatractive, cu acces dificil, slab sau deloc conectate la utilități și cu un preț  ugete pentru construirea, renovarea și -B de piață redus. managementul stocului de locuințe sociale sau cu caracter social în 2012-2013 Un număr de 300 unități administrative urbane și trei sectoare din București au completat chestionarul, ceea  rincipalele probleme de management al stocului de -P ce reprezintă o rată totală de răspuns de 93%. Cele mai unități de locuire socială ridicate rate de răspuns au fost înregistrate în regiunile  rincipalele probleme de dezvoltare a stocului de -P Sud-Est (97%) și Centru (96%). Cele mai scăzute rate de locuințe sociale la nivel local răspuns au fost în regiunile București-Ilfov (79%) și Nord- Est (89%). De asemenea, rate mai mici de răspuns au avut În concordanță cu legislația curentă, studiul privind situația localitățile mici desemnate ”oraș” în perioada 2002-2006. locuințelor sociale a utilizat următoarele definiții: 408 | ANEXE Rate de răspuns la sondajul SLS în funcție de regiune, mărimea populației, compoziția ANEXĂ TABEL 8.7:  și istoricul orașului Non-răspuns Răspunsuri Total Rate de răspuns (număr) (număr) (număr) (procent) TOTAL 22 303 325 93.2 Regiunea de Nord-Est 5 41 46 89.1 dezvoltare Sud-Est 1 34 35 97.1 Sud Muntenia 3 45 48 93.8 Sud-Vest 4 36 40 90.0 Vest 2 40 42 95.2 Nord-Vest 2 41 43 95.3 Centru 2 55 57 96.5 București-Ilfov 3 11 14 78.6 Mărime 1,6-9,9 mii locuitori 7 127 134 94.8 populație 10-19,9 mii locuitori 8 83 91 91.2 (Recensământ 2011) 20-49,9mii locuitori 2 52 54 96.3 50+mii locuitori 2 38 40 95.0 București 3 3 6 50.0 Compoziția Orașe care nu încorporează sate 4 76 80 95.0 orașului Orașe care încorporează sate 18 227 245 92.7 Istoricul orașului Localități mici (<20 mii), desemnate ”oraș” <2002 9 165 174 94.8 Orașe mici (<20 mii) nou desemnate 2002+ 6 45 51 88.2 Orașe/municipii medii și mari (20+ mii) 7 93 100 93.0 Sursa: MDRAP și Banca Mondială, Sondaj privind Situația Locuințelor Sociale (SLS), septembrie-noiembrie 2014, N=300 orașe/municipii și 3 sectoare din București. Datele obținute din chestionare au fost completate cu informații furnizate de Primăria Generală a Municipiului București (PGMB) la întâlnirea cu părțile interesate organizată de Banca Mondială în cadrul proiectului Cadrul de Reglementare a Studiilor de Impact în Romania, în București, pe 12 februarie 2015. Trei sectoare din București (sectoarele 1, 2 și 6) au răspuns la sondaj, în timp ce PGMB a furnizat informații suplimentare privind situația din sectoarele 3, 4 și 5. Anexe | 409 ANEXĂ FIGURA 8.1: Profilul stocului de locuințe sociale și cu caracter social în mediul urban din România, la 1 septembrie 2014 Compoziția Orașe care încorporează sate 33507 orașului 16427 Orașe care nu încorporează sate 14000 12740 București 9534 1534 (Recensământ 50+mii locuitori 20478 15677 populație Mărime 2011) 20-49,9mii locuitori 8662 6106 10-19,9 mii locuitori 4941 3157 1,6-9,9 mii locuitori 3892 2693 B-Ilfov 9871 1584 Centru 6725 4921 Regiunea de dezvoltare N-V 5555 4534 V 5170 3611 S-V 3892 2419 S-Muntenia 3817 Număr locuințe sociale și locuințe cu caracter social 2970 S-E 8473 6161 Număr de locuințe înregistrate oficial ca locuințe sociale N-E 4004 2967 0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 Sursa: MDRAP și Banca Mondială, Sondaj privind Situația Locuințelor Sociale (SLS), septembrie-noiembrie 2014. N=300 orașe/municipii și 3 sectoare din București, completat cu informații furnizate de Primăria Generală a Municipiului București privind situația din sectoarele 3, 4 și 5, în februarie 2015. Note: Număr total de locuințe sociale = 29,167 unități. Număr total de locuințe sociale plus unități cu caracter social = 47,507 unități. 410 | ANEXE ANEXĂ FIGURA 8.2: Cererea și oferta de locuințe sociale și cu caracter social în mediul urban din România, la 1 septembrie 2014 80000 67100 70000 60000 55317 47507 50000 40000 29167 30000 20000 10000 0 Număr de locuințe Număr total de locuințe Numărul de dosare Nevoia de locuințe sociale înregistrate de sociale plus locuințe cu depuse pentru locuințele (număr de unități) autoritățile locale ca caracter social, declarate sociale la nivelul estimată de autoritățile locuințe sociale de autoritățile locale autorităților locale locale OFERTA la 1 Septembrie 2014 CEREREA la 1 Septembrie 2014 Sursa: MDRAP și Banca Mondială, Sondaj privind Situația Locuințelor Sociale (SLS), septembrie-noiembrie 2014. N=300 orașe/municipii și 3 sectoare din București, completat cu informații furnizate de Primăria Generală a Municipiului București privind situația din sectoarele 3, 4 și 5, în februarie 2015. ANEXĂ FIGURA 8.3: Beneficiarii și ratele de ocupare ale locuințelor sociale și cu caracter social în mediul urban din România, la 1 septembrie 2014 30000 1070 25000 Neocupate 11226 835 20000 15000 7861 Închiriate altor persoane 10000 235 16021 3531 5000 10887 Închiriate familiilor cu 4968 venituri reduse 0 Total locuințe sociale Locuințe sociale Locuințe sociale în blocuri în alte tipuri de clădiri Sursa: MDRAP și Banca Mondială, Sondaj privind Situația Locuințelor Sociale (SLS), septembrie-noiembrie 2014. N=168 orașe/municipii și 3 sectoare din București care au raportat unități de locuit în proprietate publică înregistrate ca ”locuințe sociale”; N=154 orașe/municipii și 3 sectoare din București cu locuințe sociale în blocuri de locuit și N=102 orașe cu locuințe sociale în alte tipuri de clădiri. Notă: Închiriate familiilor cu venituri reduse, conform art. 42 din legea nr. 114/1996. Anexe | 411 ANEXĂ FIGURA 8.4: Calitatea locuințelor sociale și cu caracter social în mediul urban din România, la 1 septembrie 2014 70 63 58 60 49 50 45 40 31 33 29 30 24 20 14 15 13 6 8 7 5 10 0 0 1.6-9.9 mii 10-19.9 mii 20-49.9 mii 50+ mii Non-răspunsuri % din orașele care au locuințe sociale în ... mai puțin de 37 metri pătrați blocuri sau în alte tipuri de clădiri, cu o suprafață medie de... … între 37 și 52 metri pătrați … de 53 metri pătrați sau mai mult Sursa: MDRAP și Banca Mondială, Sondaj privind Situația Locuințelor Sociale (SLS), septembrie-noiembrie 2014. N=168 orașe/municipii (sectoarele din București nu sunt incluse) care au raportat unități de locuit în proprietate publică înregistrate ca ”locuințe sociale”. 412 | ANEXE Anexa 9: Participare socială Ţintele atitudinii intolerante a populaţiei adulte a României, 2008 ANEXĂ TABEL 9.1:  Persoane Persoane Persoane Dependenţi Homo- Persoane Musul- cu cazier Romi de altă Imigranţi Evrei alcoolice de droguri sexuali cu SIDA mani judiciar rasă Sexul Bărbaţi 62% 64% 58% 60% 47% 43% 22% 21% 21% 18% Femei 70% 66% 61% 59% 45% 43% 24% 20% 21% 19% Vârsta 18 - 49 ani 66% 63% 57% 56% 44% 42% 21% 22% 21% 20% 50 - 64 ani 65% 67% 60% 60% 47% 42% 22% 18% 20% 18% 65 de ani şi peste 73% 69% 68% 68% 49% 50% 28% 22% 21% 17% Studii Primare 69% 68% 67% 65% 51% 53% 32% 28% 28% 19% Secundare 64% 66% 63% 64% 45% 47% 25% 21% 20% 20% Liceale 67% 63% 56% 54% 46% 39% 20% 20% 20% 19% Universitare 70% 66% 52% 54% 36% 29% 12% 11% 14% 9% Statut ocupaţional Activ 65% 64% 57% 55% 43% 39% 20% 21% 20% 18% Şomer 66% 74% 46% 70% 42% 47% 21% 9% 9% 12% Pensionar 71% 68% 66% 66% 53% 48% 27% 21% 22% 18% Alte persoane inactive 65% 64% 58% 58% 39% 46% 22% 20% 22% 21% Mărimea comunităţii Sub 5.000 67% 69% 64% 66% 48% 48% 29% 29% 27% 25% 5.000 - 20.000 64% 60% 61% 58% 41% 49% 25% 18% 19% 18% 5.000 - 20.000 64% 66% 51% 60% 42% 37% 17% 17% 17% 18% 100.000 - 500.000 70% 62% 61% 52% 52% 36% 20% 17% 19% 11% Peste 500.000 67% 71% 53% 55% 39% 38% 13% 12% 14% 15% Regiunea Nord-Est 65% 63% 66% 62% 52% 56% 33% 30% 33% 26% Sud-Est 53% 47% 47% 44% 40% 23% 29% 28% 25% 17% Sud Muntenia 67% 67% 42% 68% 54% 45% 16% 21% 18% 23% Sud-Vest (Oltenia) 74% 65% 68% 57% 48% 44% 22% 21% 20% 17% Vest 75% 65% 82% 70% 45% 45% 15% 10% 17% 12% Nord-Vest 79% 81% 64% 65% 59% 54% 20% 16% 15% 17% Centru 60% 63% 60% 52% 26% 37% 22% 12% 11% 11% Bucureşti-Ilfov 68% 74% 57% 58% 41% 40% 18% 19% 19% 20% TOTAL 67% 65% 60% 59% 46% 43% 23% 21% 21% 19% Sursa: Studiul european privind valorile din 2008. Notă: Datele din tabel reprezintă procentul populaţiei căreia nu i-ar plăcea să aibă ca vecini reprezentanţi ai categoriei respective. Anexe | 413 Ţintele atitudinii intolerante a elevilor de liceu din România, 2011 ANEXĂ TABEL 9.2:  Persoane cu Persoane de Homosexuali Romi Musulmani Evrei SIDA altă rasă Capitalul educaţional al gospodăriei Fără liceu 82% 65% 74% 52% 45% 33% Liceu 78% 70% 65% 47% 36% 29% Facultate 66% 74% 59% 40% 30% 20% Studii postuniversitare 56% 79% 55% 32% 27% 18% Nivelul autoevaluat al sărăciei Săraci 72% 63% 55% 46% 35% 30% Situaţie materială medie 75% 69% 66% 45% 35% 26% Destul de înstăriţi 74% 76% 64% 48% 39% 26% Bogaţi 72% 80% 69% 47% 41% 37% Rural/ Urban Rural 82% 70% 70% 52% 46% 36% Urban 68% 72% 60% 40% 29% 21% TOTAL 74% 71% 65% 45% 36% 27% Sursa: Fundaţia pentru o Societate Deschisă (2011). Notă: Datele din căsuţe reprezintă procentul elevilor de liceu cărora nu le-ar plăcea să aibă ca vecini reprezentanţi ai categoriei respective. 560 /www.fundatia.ro/romanii-devin-mai- Sondaj de opinie Religie și comportament religios, desfășurat în iunie 2011, pe un eșantion de 1204 persoane cu vârste de peste 18 ani, http:/ toleranti-religios. Calcule realizate de Claudiu Tufiș. 414 | ANEXE Anexa 10: Politici zonale Date statistice privind satele mici, satele foarte I.  mici şi satele cu populaţie vârstnică ANEXĂ TABEL 10.1: Distribuţia satelor şi a populaţiei rurale, în funcţie de mărimea populaţiei satului, 2011 Ponderea în populaţia rurală Populaţia satului ... Număr de sate % din numărul total al satelor Populaţie totală totală (%) <50 locuitori 830 7 20,822 0.2 50-99 780 6 57,746 0.6 100-149 787 6 98,533 1.1 150-199 775 6 134,729 1.5 200-249 686 6 153,920 1.7 250-299 663 5 181,677 2.0 peste 300 locuitori 7845 63 8,615,424 93 Total 12,366 100 9,262,851 100 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. ANEXĂ TABEL 10.2: Distribuţia satelor mici (sub 200 locuitori), în funcţie de regiune, 2011 Sate mai Sate mai Număr sate Ponderea în Sate mici Sate mici Total mari mari numărul total al satelor (%) <200 loc. peste 200 <200 loc. peste 200 Regiuni (%) (%) loc. (%) (%) loc. (%) Nord-Vest 1,744 14 13 14 24 76 100 Centru 1,688 14 22 11 41 59 100 Nord-Est 2,332 19 14 21 19 81 100 Sud-Est 1,385 11 10 12 23 77 100 Sud Muntenia 1,959 16 10 18 17 83 100 Bucureşti-Ilfov 89 1 0 1 3 97 100 Sud-Vest (Oltenia) 1,939 16 17 15 27 73 100 Vest 1,230 10 14 9 36 64 100 Total 12,366 100 100 100 26 74 100 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Anexe | 415 Distribuţia satelor foarte mici (sub 100 locuitori), în funcţie de regiune, 2011 ANEXĂ TABEL 10.3:  Sate foarte Sate mai Sate foarte Sate mai Număr sate Ponderea în Total mici mari mici mari numărul total al satelor (%) <100 loc. peste 100 <100 loc. peste 100 Regiuni (%) (%) loc. (%) (%) loc. (%) Nord-Vest 1,744 14 12 14 11 89 100 Centru 1,688 14 29 11 27 73 100 Nord-Est 2,332 19 11 20 8 92 100 Sud-Est 1,385 11 10 11 12 88 100 Sud Muntenia 1,959 16 8 17 7 93 100 Bucureşti-Ilfov 89 1 0 1 1 99 100 Sud-Vest (Oltenia) 1,939 16 14 16 12 88 100 Vest 1,230 10 16 9 21 79 100 Total 12,366 100 100 100 13 87 100 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Ponderea copiilor şi a vârstnicilor în populaţia totală a satelor mici şi foarte mici, 2011 ANEXĂ TABEL 10.4:  Sate foarte Sate mai mari Total Sate mici Sate mai mari Total mici peste 100 loc. peste 200 loc. Populaţie în vârstă de ... <100 loc. (%) (%) <200 loc. (%) (%) (%) (%) <18 ani 16 22 22 18 22 22 peste 50 de ani 50 37 37 47 37 37 peste 55 de ani 45 32 32 41 31 32 peste 60 de ani 38 25 26 35 25 26 peste 65 de ani 29 18 18 26 18 18 peste 70 de ani 24 14 14 21 14 14 peste 75 de ani 16 9 9 14 9 9 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. 416 | ANEXE ANEXĂ TABEL 10.5: Ponderea locuinţelor conectate la utilităţi în satele mici şi foarte mici, 2011 Sate foarte Sate mai Sate mai Total Sate mici Total mici mari mari <100 loc. peste 100 <200 loc. peste 200 Locuinţe dotate cu… (%) (%) (%) loc. (%) (%) loc. (%) Apă curentă prin reţeaua publică 32 32 32 28 33 32 Sistem de canalizare conectat la o staţie publică de 4 6 6 4 6 6 evacuare a apelor uzate Curent electric 99 99 99 99 99 99 Gaze pentru gătit prin reţeaua publică 10 10 10 9 10 10 Source: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011. Ponderea în populaţia totală a persoanelor cu capacitate limitată din cauza ANEXĂ TABEL 10.6:  problemelor de sănătate, în satele mici şi foarte mici, 2011 Ponderea Sate foarte în populaţia Sate mai mari Sate mici Sate mai mari mici totală Persoane cu capacitate limitată din cauza peste 100 loc. peste 200 Număr total (%) <100 loc. (%) <200 loc. (%) problemelor de sănătate ... (%) loc. (%) ... cu dificultăţi majore, din care: 264,416 2.9 4.4 2.8 4.0 2.8 - fără ajutor din partea altor persoane 177,083 1.9 3.1 1.9 2.9 1.9 ... cu incapacitate totală, din care: 57,299 0.6 0.8 0.6 0.8 0.6 - fără ajutor din partea altor persoane 17,099 0.2 0.3 0.2 0.2 0.2 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Sate cu cu populaţie îmbătrânită, 2011 ANEXĂ TABEL 10.7:  Ponderea în Copii care Sate cu peste 50% dintre Ponderea în Mărimea medie Număr sate numărul total al Populaţia totală locuiesc în locuitori în vârstă de … populaţia totală a satului satelor aceste sate* (%) (%) (%) peste 50 de ani 2,342 18.9 637,760 6.9 272 14 peste 55 de ani 1,288 10.4 238,183 2.6 185 12 peste 60 de ani 625 5.1 70,587 0.8 113 10 peste 65 de ani 208 1.7 8,973 0.1 43 5 peste 70 de ani 108 0.9 2,859 0.03 26 3 peste 75 de ani 32 0.26 270 0 8 0 Populaţia rurală totală 12,366 100 9,262,851 100 749 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Notă: * Ponderea copiilor de 0-17 ani care locuiesc în aceste sate în populaţia totală a acestor sate. Anexe | 417 Distribuţia satelor cu populaţie îmbătrânită, pe regiuni, 2011 ANEXĂ TABEL 10.8:  Sate cu peste 50% dintre locuitori în Sate cu peste 50% dintre locuitori în Sate cu peste 50% dintre locuitori în vârstă de peste 50 de ani (%) vârstă de peste 55 de ani (%) vârstă de peste 60 de ani (%) Regiuni Nu Da Total Nu Da Total Nu Da Total Nord-Vest 78 22 100 86 14 100 92 8 100 Centru 81 19 100 88 12 100 93 7 100 Nord-Est 93 7 100 97 3 100 99 1 100 Sud-Est 82 18 100 90 10 100 96 4 100 Sud Muntenia 83 17 100 91 9 100 96 4 100 Bucureşti-Ilfov 98 2 100 100 0 100 100 0 100 Sud-Vest (Oltenia) 72 28 100 85 15 100 94 6 100 Vest 72 28 100 86 14 100 93 7 100 Total 81 19 100 90 10 100 95 5 100 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Ponderea locuinţelor conectate la utilităţi în satele cu populaţie îmbătrânită, 2011 ANEXĂ TABEL 10.9:  Sate cu peste 50% dintre locuitori Sate cu peste 50% dintre locuitori Sate cu peste 50% dintre locuitori în vârstă de peste 50 de ani (%) în vârstă de peste 55 de ani (%) în vârstă de peste 60 de ani (%) Locuinţe dotate cu… Nu Da Total Nu Da Total Nu Da Total Apă curentă prin reţeaua 33 26 32 32 27 32 32 29 32 publică Sistem de canalizare conectat la o staţie publică 6 3 6 6 4 6 6 4 6 de evacuare a apelor uzate Curent electric 99 99 99 99 99 99 99 99 99 Gaze pentru gătit prin 11 6 10 10 7 10 10 6 10 reţeaua publică Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. 418 | ANEXE  ate statistice privind comunele mici II. D (cu mai puţin de 2.000 de locuitori) Distribuţia comunelor şi a populaţiei rurale, în funcţie de mărimea populaţiei ANEXĂ TABEL 10.10:  comunei, 2011 Ponderea în numărul total Ponderea în populaţia Populaţia comunei ... Număr comune Populaţia totală al comunelor (%) rurală totală (%) <1.000 locuitori 88 3 65,117 1 1.000-1.499 247 9 314,583 3 1.500-1.999 416 15 727,606 8 2.000-2.499 419 15 941,083 10 2.500-2.999 363 13 992,611 11 peste 3.000 de locuitori 1,328 46 6,221,851 67 Total 2,861 100 9,262,851 100 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Distribuţia comunelor mici (sub 2.000 de locuitori), în funcţie de regiune, 2011 (%) ANEXĂ TABEL 10.11:  Comune Comune mai Comunele după mărimea populaţiei (număr de locuitori) mici mari 1000- 1500- 2000- 2500- <2000 de peste 2000   <1000 3000+ Total Total 1499 1999 2499 2999 locuitori de locuitori Nord-Vest 6 21 13 15 15 13 14 15 14 14 Centru 27 17 16 13 12 9 12 17 11 12 Nord-Est 0 5 13 14 17 24 18 9 21 18 Sud-Est 16 11 12 12 9 13 12 12 12 12 Sud Muntenia 6 11 13 20 18 21 18 12 20 18 Bucureşti-Ilfov 0 0 0 0 0 2 1 0 2 1 Sud-Vest (Oltenia) 15 16 19 18 17 10 14 18 13 14 Vest 31 18 14 8 12 6 10 17 7 10 Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Nord-Vest 1 13 13 16 14 43 100 27 73 100 Centru 7 12 18 15 13 35 100 37 63 100 Nord-Est 0 3 11 12 12 63 100 13 87 100 Sud-Est 4 8 14 14 10 50 100 26 74 100 Sud Muntenia 1 5 11 16 12 55 100 17 83 100 Bucureşti-Ilfov 0 0 0 0 0 100 100 0 100 100 Sud-Vest (Oltenia) 3 10 20 19 15 34 100 32 68 100 Vest 10 16 20 11 15 28 100 46 54 100 Total 3 9 15 15 13 46 100 26 74 100 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Anexe | 419 Ponderea locuinţelor conectate la utilităţi, în funcţie de mărimea populaţiei ANEXĂ TABEL 10.12:  comunei, 2011 (%) Comunele după mărimea populaţiei (număr de locuitori) 2000- 2500- Locuinţe dotate cu… <1000 1000-1499 1500-1999 3000+ Total 2499 2999 Apă curentă prin reţeaua publică 31 28 34 28 29 33 32 Sistem de canalizare conectat la o staţie 5 4 6 3 4 6 6 publică de evacuare a apelor uzate Curent electric 99 99 99 99 99 99 99 Gaze pentru gătit prin reţeaua publică 12 9 8 7 6 12 10 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Ponderea locuinţelor conectate la utilităţi în comunele mici, 2011 (%) ANEXĂ TABEL 10.13:  Comune mici Comune mai mari Locuinţe dotate cu… <2000 de locuitori peste 2.000 de locuitori Total Apă curentă prin reţeaua publică 32 32 32 Sistem de canalizare conectat la o staţie publică de 5 6 6 evacuare a apelor uzate Curent electric 99 99 99 Gaze pentru gătit prin reţeaua publică 9 11 10 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Date statistice privind oraşele mici III.  (cu mai puţin de 20.000 de locuitori) ANEXĂ TABEL 10.14: Distribuţia populaţiei urbane, în funcţie de mărimea oraşului şi regiune (%) Oraşe mici Oraşe medii Oraşe mari 1.641-20.000 de locuitori 20.000-200.000 de locuitori >200.000 de locuitori Total Nord-Est 2.8 7.2 2.7 12.7 Sud-Est 1.9 5.8 4.9 12.5 Sud Muntenia 3.2 6.3 1.9 11.4 Sud-Vest 2.9 3.5 2.5 8.8 Vest 2.7 4.8 2.9 10.5 Nord-Vest 2.6 7.0 3.0 12.6 Centru 2.9 7.4 2.3 12.6 Bucureşti-Ilfov 0.5 1.0 17.3 18.9 TOTAL 19.3 43.1 37.6 100.0 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. 420 | ANEXE Distribuţia oraşelor mici şi a populaţiei urbane, în funcţie de mărimea populaţiei, 2011 ANEXĂ TABEL 10.15:  Localităţi (număr) Populaţie (număr) Oraşe mici Oraşe mici Oraşe mici Oraşe mici Populaţie ... declarate înainte Total oraşe mici declarate înainte Total oraşe mici declarate recent declarate recent de 2002 de 2002 0-4,999 locuitori 19 10 29 65,175 42,585 107,760 5,000-7,499 42 23 65 270,593 144,109 414,702 7,500-9,999 33 7 40 288,993 61,129 350,122 10,000-14,999 54 10 64 643,044 121,406 764,450 15,000-19,999 26 1 27 444,489 15,329 459,818 Total 174 51 225 1,712,294 384,558 2,096,852 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Nivelul mediu de dezvoltare umană locală (LHDI), în funcţie de tipul localităţii şi ANEXĂ TABEL 10.16:  mărimea populaţiei, în 2002 şi 2011 Oraşe mici (sub 20.000 de Oraşe mai mari peste Oraşe mici (sub 20.000 de locuitori) declarate înainte Comune 20.000 de locuitori locuitori) declarate recent de 2002 Populaţie ... LHDI 2002 LHDI 2011 LHDI 2002 LHDI 2011 LHDI 2002 LHDI 2011 LHDI 2002 LHDI 2011 0-4.999 locuitori - - 41.7 43.9 37.4 41.1 31.9 35.7 5,000-7,499 - - 40.8 43.7 37.4 41.4 36.0 40.6 7,500-9,999 - - 42.9 46.0 39.3 43.6 38.0 44.1 10,000-14,999 - - 44.2 46.9 39.1 43.9 39.9 46.3 15,000-19,999 - - 46.4 48.3 * * - - 20,000 or over 49.7 52.1 - - - - * * Total 49.7 52.1 43.2 45.9 38.1 42.5 32.6 36.6 Sursa: Indicele dezvoltării umane locale (LHDI) stabilit de Banca Mondială (Ionescu-Heroiu et al, 2013a). Notă: * Un singur caz. Anexe | 421 Comparaţia indicatorilor bugetului local: între oraşe mici, oraşe mai mari şi comune, ANEXĂ TABEL 10.17:  în funcţie de mărimea populaţiei Volumul total al cheltuielilor aferente proiectelor cu Venituri proprii ale localităţilor (media anuală pe cap de finanţare europeană, în perioada 2009-2012 (euro pe cap locuitor în RON, la valoarea reală a RON din 2009) de locuitor) Oraşe mici Oraşe mici Oraşe mici Oraşe mici Populaţie declarate înainte Comune declarate înainte Comune declarate recent declarate recent de 2002 de 2002 0-4,999 locuitori 186 151 54 75 14 143 5,000-7,499 150 84 70 55 55 83 7,500-9,999 158 69 108 79 46 48 10,000-14,999 178 130 113 37 87 41 15,000-19,999 148 * * 63 * * Total 164 107 58 57 51 133 /www.dpfbl.mai.gov.ro/ Sursa: Date privind execuţia bugetelor locale postate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, disponibile la: http:/ sit_ven_si_chelt_uat.html (data accesării: 10 ianuarie 2014), precum şi date demografice de la Recensământul din 2011 (Institutul Naţional de Statistică). Calcule realizate de Banca Mondială. Notă: * Un singur caz de 15.000 de locuitori sau peste.561 561 În prezent, date referitoare la execuția bugetelor locale sunt raportate de către Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice. 422 | ANEXE ANEXĂ TABEL 10.18: Ponderea medie a locuinţelor conectate la utilităţi în oraşele mici şi în comune, 2011 (%) Oraşe mici Oraşe mici Mărimea Oraşe mici Oraşe mici declarate înainte Comune declarate înainte Comune populaţiei declarate recent declarate recent de 2002 de 2002 Sistem de canalizare conectat la o staţie publică de evacuare Apă curentă prin reţeaua publică a apelor uzate 0-4,999 locuitori 75 48 27 48 23 3 5,000-7,499 70 40 33 42 15 7 7,500-9,999 74 41 44 52 16 13 10,000-14,999 79 45 47 56 21 22 15,000-19,999 81 * * 63 * * Total 75.5 43 28 52 19 4 Gaze pentru gătit prin reţeaua publică 0-4,999 locuitori 36 15 6 5,000-7,499 25 21 13 7,500-9,999 37 28 25 10,000-14,999 47 25 34 15,000-19,999 51 * * Total 39 23 8 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Note: Mărimea localităţii şi judeţul căruia îi aparţine localitatea au fost menţinute constante. Pentru a compara localităţi rurale şi urbane similare, a fost folosită metoda tendinţei scorurilor. * Numai un oraş şi o comună cu peste 15.000 de locuitori. ** Pentru a face o comparaţie, ponderea medie a locuinţelor conectate la utilităţi în oraşele mai mari (20.000 de locuitori şi peste) este următoarea: 92% apă curentă prin reţeaua publică, 85% sistem de canalizare conectat la o staţie publică de evacuare a apelor uzate, 75,5% gaze pentru gătit prin reţeaua publică. Anexe | 423 ANEXĂ FIGURA 10.1: Distribuţia populaţiei în vârstă de muncă ce nu este cuprinsă într-o formă de învăţământ sau instruire (în funcţie de cel mai înalt nivel de educaţie absolvit, în oraşele mici şi comune, şi după mărimea populaţiei), 2011 (%) 0 10 20 30 40 50 60 27 0-4,999 41 50 31 5,000-7,499 43 44 30 7,500-9,999 41 42 27 10,000-14,999 41 36 15,000-19,999 23 Oraşe mici declarate înainte de 2002 Orașe mici declarate recent Comunități rurale Sursa: Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011. Calcule realizate de Banca Mondială. Note: Pentru oraşele mici recent declarate şi pentru comune, nu a fost inclusă categoria de 15.000-19.999 de locuitori din cauza numărului mic de localităţi (numai un oraş şi o comună). În România, învăţământul primar cuprinde clasele I-IV, în timp ce învăţământul secundar inferior cuprinde ciclul gimnazial (clasele V-VIII). 424 | ANEXE Statutul ocupaţional al populaţiei în vârstă de muncă din oraşele mici şi comune, ANEXĂ TABEL 10.19:  în funcţie de mărimea populaţiei, 2011 (valoare medie %) Oraşe mici Oraşe mici Oraşe mici Oraşe mici Mărimea populaţiei declarate înainte Comune declarate înainte Comune declarate recent declarate recent de 2002 de 2002 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali Salariaţi neremuneraţi) în agricultură 0-4,999 locuitori 51 43 27 4 11 28 5,000-7,499 48 41 31 5 11 24 7,500-9,999 50 40 36 5 10 17 10,000-14,999 52 44 41 3 10 17 15,000-19,999 52 * * 3 * * Total 51 42 28 4 11 27 Şomeri Persoane inactive, altele decât studenţii sau pensionarii 0-4,999 locuitori 7 7 4 14 19 21 5,000-7,499 7 6 4 18 20 20 7,500-9,999 8 6 4 17 22 23 10,000-14,999 7 6 4 16 19 19 15,000-19,999 7 * * 15 * * Total 7 6 4 17 19 21 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Notă: * Numai un oraş şi o comună. Statutul ocupaţional al populaţiei în vârstă de muncă din oraşele cu peste 20.000 ANEXĂ TABEL 10.20:  locuitori, în funcţie de mărimea populaţiei, 2011 (valoare medie %) 20,000-199,999 200,000+ Total Salariaţi 57 60 57 Lucrători pe cont propriu (inclusiv lucrători familiali 1.2 0.4 1.1 neremuneraţi) în agricultură Şomeri 6 5 6 Persoane inactive, altele decât studenţii sau 12 8 12 pensionarii Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Anexe | 425 IV. Date statistice privind zonele marginalizate Cele trei criterii ale marginalizării, cu indicatorii cheie şi pragurile naţionale ANEXĂ TABEL 10.21:  aferente, în mediul urbane şi rural (%) URBAN RURAL Criterii/ Dimensiune Indicatori cheie A 80-a sutime = Indicatori cheie A 80-a sutime = pragul urban la pragul rural la nivel nivel naţional *) naţional **) Capital uman Proporţia populaţiei cu vârste de 22.1 Proporţia populaţiei cu vârste de 59.3 15-64 de ani care a absolvit cel mult 15-64 de ani care a absolvit cel mult 8 clase 8 clase Proporţia persoanelor cu dizabilităţi, 8 - boli cronice sau alte afecţiuni medicale care le îngreunează activităţile zilnice   Proporţia copiilor (0-17 ani) în 20.5 - populaţia totală Ocuparea forţei de Proporţia persoanelor de 15-64 22.2 Proporţia persoanelor de 15-64 72.1 muncă ani care nu sunt încadrate pe piaţa ani care nu urmează o formă de formală a muncii (salariaţi sau învăţământ şi nu au fost niciodată patroni) şi nu urmează o formă de încadrate pe piaţa formală a muncii învăţământ (salariaţi, patroni sau pensionari) Proporţia locuinţelor fără curent 0.0***) Proporţia locuinţelor fără curent 2.7****) electric electric Locuire Proporţia locuinţelor 54.7 Proporţia locuinţelor 26.1****) supraaglomerate (<15,33 m2 pe supraaglomerate (indicator persoană) Eurostat*****)   Nesiguranţă locativă: proporţia 12.3 Proporţia locuinţelor fără apă curentă 87.9****) gospodăriilor care nu deţin o locuinţa proprietate personală Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Pentru mediul urban, Swinkels et al (2014a: 9). Note: *) În mediul urban, pragurile sunt calculate folosind doar sectoarele de recensământ cu gospodării, cu un număr total de 50-500 de locuitori. **) În mediul rural, pragurile sunt calculate folosind doar sectoarele de recensământ cu gospodării, cu un număr total de minim 50 de locuitori. ***) Sub 1% dintre locuinţele urbane sunt fără curent electric, a 80-a sutime fiind prin urmare 0%. Orice sector urban de recensământ în care cel puţin o locuinţă nu este conectată la reţeaua electrică (şi prin urmare valoarea este mai mare de 0%) depăşeşte acest prag. ****) Pentru criteriul referitor la locuire, pragul rural la nivel naţional a fost fixat la a 90-a sutime, iar criteriul este depăşit dacă oricare dintre cei trei indicatori este mai mare decât pragul aferent. *****) Indicatorul Eurostat privind supraaglomerarea, fără condiţia referitoare la existenţa unei camere pentru gospodărie. 426 | ANEXE Distribuţia sectoarelor de recensământ după mărimea localităţii, în mediul rural ANEXĂ TABEL 10.22:  şi urban, în 2011 Sectoare de recensământ Dimensiunea localităţii Număr mediu pe Număr minim pe Număr maxim pe Număr de localităţi Număr total Populaţia stabilă: localitate localitate localitate RURAL: 2,861 46,547 16 2 61 119-499 12 85 7 4 11 500-999 76 615 8 3 21 1,000<2,000 663 6,775 10 2 37 2,000<3,000 782 10,783 14 6 36 3,000<7,500 1,236 25,152 20 7 61 7,500<20,000 91 3,107 34 17 58 20,000<30,000 1 30 30 30 30 URBAN: 320 50,299 157 10 7,573 1,000<2,000 1 12 12 12 12 2,000<3,000 6 80 13 10 16 3,000<7,500 87 2,675 31 12 62 7,500<20,000 131 7,325 56 27 100 20,000 - 149,999 82 19,290 235 67 773 150,000 sau mai mult 12 13,344 1,112 739 1,459 București 1 7,573 7,573 7,573 7,573 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Rata de marginalizare a categoriilor cheie de populație, în mediul rural şi urban, “în ANEXĂ TABEL 10.23:  2011 RURAL URBAN Zone Zone Zone Zone Indicatori cheie Total Total marginalizate nemarginalizate marginalizate nemarginalizate % % % % % % POPULAŢIE (Populaţia stabilă) 6.2 93.9 100 3.2 96.8 100 Romi (autoidentificaţi) 38.7 61.3 100 30.8 69.2 100 Non-romi 4.7 95.3 100 2.6 97.4 100 Persoane cu dizabilităţi, boli cronice 4.9 95.1 100 3.4 96.6 100 sau alte afecţiuni medicale Vârstnici peste 65 de ani 4.1 95.9 100 1.2 98.8 100 Copii de 0-17 ani 9.6 90.4 100 5.8 94.2 100 Populaţia cu vârste de 15-64 de ani 21.0 79.0 100 18.2 81.8 100 care a absolvit cel mult 4 clase Anexe | 427 RURAL URBAN Zone Zone Zone Zone Indicatori cheie Total Total marginalizate nemarginalizate marginalizate nemarginalizate % % % % % % Populaţia cu vârste de 15-64 de ani 9.9 90.1 100 8.8 91.2 100 care a absolvit cel mult 8 clase Populaţia în vârstă de muncă (15-64 de 5.8 94.2 100 2.9 97.1 100 ani) necuprinsă în sistemul de educaţie Proporţia persoanelor cu vârste de 15-64 de ani care nu urmează o formă de învăţământ şi nu au fost niciodată 21 79 100 6.3 93.7 100 încadrate pe piaţa formală a muncii (salariaţi, patroni sau pensionari) GOSPODĂRII 100 2.6 97.4 100 Gospodării cu minim 5 membri 8.3 91.7 100 6.4 93.6 100 Gospodării cu minim 3 copii 15.9 84.1 100 14.8 85.2 100 LOCUINŢE 5.2 94.8 100 2.5 97.5 100 Locuinţe neconectate la reţeaua de 9.9 90.1 100 11.9 88.1 100 alimentare cu apă Locuinţe neconectate la sistemul de 7.8 92.2 100 11.9 88.1 100 canalizare Locuinţe fără curent electric 26.6 73.4 100 24.7 75.3 100 Locuinţe supraaglomerate*) 10.7 89.3 100 4.0 96.0 100 Gospodării cu situaţie locativă incertă 5.9 94.1 100 7.3 92.7 100 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Pentru mediul urban, Swinkels et al (2014a: 281). Note: *) În mediul urban, se măsoară în raport cu un prag de <15,33 m2 pe persoană; în mediul rural, pe baza indicatorului Eurostat privind supraaglomerarea, fără condiţia referitoare la existenţa unei camere pe gospodărie. Ponderea persoanelor care nu sunt ocupate/ salariate sau cuprinse în sistemul de ANEXĂ TABEL 10.24:  învăţământ, în funcţie de vârstă, gen şi tipul zonei de rezidență % dintre persoanele care nu sunt nici angajate, % dintre persoanele care nu sunt nici angajate,     nici cuprinse în sistemul de învăţământ nici cuprinse în sistemul de învăţământ Zone marginalizate Zone nemarginalizate Zone marginalizate Zone nemarginalizate 15-19 ani   36 17 51 23 20-64 Total 45 36 88 64 Bărbaţi 38 33 85 59 Femei 53 40 90 69 Bărbaţi, romi 62 62 92 81 Bărbaţi, non-romi 30 32 83 59 Femei, rome 69 64 95 88   Femei, non-rome 47 39 88 69 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. 428 | ANEXE ANEXĂ TABEL 10.25: Persoane din mediul urban în funcție de indicatori de ocupare a populației şi tipul zonei de rezidență (%) URBAN Indicatori cheie Zone marginalizate Zone nemarginalizate Total Lucrători vulnerabili*) 15-64 ani 8.2 91.8 100 Lucrători în sectorul informal**) 15-64 ani 5.1 94.9 100 Casnice și alte persoane dependente din punct de 7.4 92.6 100 vedere economic 15-64 ani Populația cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, care nu sunt nici angajate, nici cuprinse într-o formă de 13.3 86.7 100 învăţământ sau instruire (NEET) Populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani angajate 2.1 97.9 100 Sursa: Swinkels et al (2014a: 281). Nota: *) Categoria lucrători vulnerabili include: ajutoarele familiale neplătite, muncitorii în agricultură, muncitorii cu ziua. **) Lucrători vulnerabili și lucrători pe cont propriu. Rate ale marginalizării în funcție de mărimea localității și regiune, în zone rurale și ANEXĂ TABEL 10.26:  urbane, 2011 (% din populație) RURAL URBAN Zone Zone Zone Zone Indicatori cheie Total Total marginalizate nemarginalizate marginalizate nemarginalizate % % % % % % DIMENSIUNEA LOCALITĂŢII (Populaţia stabilă) 6,2 93,9 100 3,2 96,8 100 < 2.000 5.6 94.4 100 11,2 88,8 100 2.000 – 4.999 6.7 93.3 100 6,9 93,1 100 5.000 – 9.999 5.6 94.4 100 9,0 91,0 100 10.000 – 19.999 2.0 98.0 100 6,3 93,7 100 20.000 - 149.999 - - 100 3,6 96,4 100 peste 150.000 - - 100 1,1 98,9 100 Bucureşti - - 100 0,8 99,2 100 REGIUNEA DE DEZVOLTARE Nord-Est 11.3 88.7 100 4,3 95,7 100 Sud-Est 6.8 93.2 100 4,2 95,8 100 Sud Muntenia 4.0 96.0 100 2,9 97,1 100 Sud-Vest Oltenia 4.5 95.5 100 2,5 97,5 100 Vest 1.2 98.8 100 3,7 96,3 100 Nord-Vest 4.4 95.6 100 3,1 96,9 100 Centru 8.0 92.0 100 4,3 95,7 100 Bucureşti-Ilfov 0.6 99.4 100 1,2 98,8 100 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Pentru mediul urban, Swinkels et al (2014a: 13). Anexe | 429 Proporţia persoanelor care trăiesc în locuinţe fără servicii de bază, în funcţie de ANEXĂ TABEL 10.27:  etnie şi tipul zonei (%) RURAL URBAN Diferența Diferența Persoane Total Romi Non-romi (romi - Total Romi Non-romi (romi – non-romi) non-romi) Zone 66 75 65 10 8 31 8 23 Apă curentă prin nemarginalizate reţeaua publică Zone marginalizate 86 82 88 -5 34 49 30 19 Total 67 78 66 11 9 37 8 28 Zone 99 99 99 1 63 88 63 26 Apă caldă prin nemarginalizate reţeaua publică Zone marginalizate 100 100 100 0 92 96 91 5 Total 99 100 99 1 64 91 63 27 Sistem de canalizare Zone 94 98 94 4 16 53 15 38 conectat la o staţie nemarginalizate publică de evacuare Zone marginalizate 99 100 99 0 59 77 54 22 a apelor uzate Total 94 98 94 4 17 60 16 44 Zone 0.7 3.9 0.6 3 0.1 1.7 0.1 2 nemarginalizate Curent electric Zone marginalizate 5.3 9.5 3.7 6 3.9 10.3 2.2 8 Total 1.0 6.1 0.7 5 0.2 4.4 0.2 4 Zone 89 93 89 4 25 66 24 41 Gaze pentru gătit nemarginalizate prin reţeaua publică Zone marginalizate 98 98 98 -1 73 88 69 19 Total 90 95 89 6 26 73 25 47 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială pe baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. 430 | ANEXE Proporţia persoanelor care trăiesc în locuinţe fără servicii de bază, în funcţie de ANEXĂ TABEL 10.28:  etnie, tipul zonei şi ponderea romilor (%)   Ponderea romilor Zone nemarginalizate Zone marginalizate în populaţia totală a sectorului de Total Romi Non-romi Total Romi Non-romi recensământ URBAN Apă curentă prin reţeaua publică 0 7 0 7 40 0 40 (0.1-19.9) 9 23 9 25 34 25 (20-39.9) 30 40 26 32 46 27 (40-100) 44 50 37 48 54 37 Apă caldă prin reţeaua publică 0 60 0 60 94 0 94 (0.1-19.9) 68 83 67 90 94 90 (20-39.9) 93 95 92 91 96 89 (40-100) 97 98 96 96 97 93 Sistem de canalizare conectat la o 0 14 0 14 65 0 65 staţie publică de evacuare a apelor (0.1-19.9) 18 39 18 48 57 48 uzate (20-39.9) 57 69 53 57 71 52 (40-100) 77 82 70 77 84 67 0 0 0 0 2 0 2 Curent electric (0.1-19.9) 0 2 0 2 7 2 (20-39.9) 1 2 1 5 9 3 (40-100) 1 2 1 9 11 5 Gaze pentru gătit prin reţeaua 0 23 0 23 80 0 80 publică (0.1-19.9) 28 54 27 66 78 65 (20-39.9) 62 76 56 71 86 64 (40-100) 85 91 76 82 90 69 RURAL Curent electric 0 1 0 1 4 0 4 (0.1-19.9) 1 3 1 4 9 3 (20-39.9) 2 4 1 6 11 4 (40-100) 3 5 1 8 9 4 Sursa: Calcule realizate de Banca Mondială în baza Recensământului populaţiei şi al locuinţelor 2011. Titlul programului: Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investește în oameni! Titlul proiectului: Considerente pentru elaborarea proiectului de Strategie Națională și a Planului de Acțiune privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020) Editor: Banca Mondială Data publicării: 30 Octombrie 2015 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.