2 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ 3 De-a lungul istoriei, nicio regiune sau țară, nu a reușit să se dezvolte fără a se urbaniza în paralel. Procesul de creștere economică la nivel mondial a fost însoțit în permanență de un proces de urbanizare. Orașele generează dezvoltare și productivitate mai ridicate, iar procesul dezvoltării și creșterii economice încurajează la rândul său procesul de urbanizare. Nu există în momentul de față nicio țară dezvoltată care să nu fie și o țară profund urbanizată. La fel stă situația și la nivel regional. Cu câteva excepții regiunile cu cel mai mare PIB pe cap pe locuitor din UE sunt regiuni formate în jurul unor zone metropolitane sau a unor aglomerări urbane. Fără o zonă metropolitană sau o aglomerare urbană puternică, o regiune nu poate performa la înălțime. O țară fără un sistem de zone metropolitane și aglomerări puternice nu își poate susține creșterea pe termen lung. Mai mult, zonele metropolitane și aglomerările urbane cele mai dinamice au și cel mai mare succes în a atrage în continuare oameni și investiții. Acest raport prezintă o serie de soluții pentru a întări principalele zone metropolitane și aglomerări urbane din România. Raportul se adresează atât factorilor de decizie din România și UE, cât și cetățenilor și actorilor ce doresc să se implice în dezvoltarea comunităților în care trăiesc. Octombrie 2019 ROMÂNIA METROPOLITANĂ Marcel Ionescu-Heroiu, Marius Cristea, Andreea China, Adina Vințan, Ioana Irimia, Oana Franț, Bianca Butacu, Grațian Mihăilescu, Ciprian Moldovan, Bogdan Dolean, Viorela Sfârlea Octombrie 2019 ROMÂNIA METROPOLITANĂ Marcel Ionescu-Heroiu, Marius Cristea, Andreea China, Adina Vințan, Ioana Irimia, Oana Franț, Bianca Butacu, Grațian Mihăilescu, Ciprian Moldovan, Bogdan Dolean, Viorela Sfârlea Octombrie 2019 ABREVIERI ȘI ACRONIME ACOR Asociația Comunelor din România ADI Asociația de Dezvoltare Intercomunitară AMR Asociația Municipiilor din România ANL Agenția Națională pentru Locuințe AP Axa Prioritară BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare CE Comisia Europeană CERN Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară / Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională FZMAUR Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane IPTANA Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene IT Tehnologia Informației (TI) ITI Investiții Teritoriale Integrate OECD Organizația Europeană pentru Cooperare și Dezvoltare MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MPGT Master Planul General de Transport PATZM Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Metropolitan PIAROM Patronatul Investitorilor Autohtoni din România PIB Produs Intern Brut POR Programul Operațional Regional PMUD Planul de Mobilitate Urbană Durabilă PNDI Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii PNDL Planul Național de Dezvoltare Locală PNDM Planul Național de Dezvoltare Metropolitană PPP Parteneriat Public Privat PUG Planul Urbanistic General RLU Regulamentul Local de Urbanism SIDU Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană SUA Statele Unite ale Americii UAT Unitate Administrativ Teritorială UE Uniunea Europeană UNCJR Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România ZUF Zona Urbană Funcțională CUPRINS IMPORTANȚA DEZVOLTĂRII METROPOLITANE /1 De ce sunt importante zonele metropolitane și aglomerările urbane/5 Dinamici de dezvoltare în Uniunea Europeană/13 Importanța metropolelor magnet/19 Către metropole mai competitive în România/25 Cum pot metropolele românești să acceseze piețe mari și în creștere/28 Atragerea firmelor cu acces ușor la piețele din UE/30 Atragerea firmelor cu acces ușor la piețele din SUA/38 Atragerea firmelor cu acces ușor la piețele din Asia de Est/44 Cum pot metropolele românești să atragă mai mulți oameni/51 Nevoia unei viziuni de creștere/54 Nevoia promotorilor urbani/57 Nevoia unui plan ambițios/57 De unde pot metropolele românești să atragă oameni/67 Nevoia oportunităților pentru a face metropolele românești mai atractive/74 Nevoia unor piețe funciare și imobiliare dinamice/78 Nevoia investițiilor în mobilitate urbană durabilă/81 Nevoia investițiilor în infrastructură și servicii publice care să crească calitatea vieții/82 Nevoia investițiilor în infrastructură și servicii de business și inovare/89 Cum pot metropolele românești să devină mai inovative/92 Recomandări/95 La nivelul Comisiei Europene/95 La nivelul structurilor administrației centrale din România (Guvernamental)/96 La nivelul structurilor administrației locale din România (primării, consilii județene și structuri asociative ale acestora)/102 CAMPANIA „ALEGE PRIORITĂȚILE ORAȘULUI TĂU”/109 Reprezentare grafică proiecte prioritare Pitești/148 Reprezentare grafică proiecte prioritare Ploiești/149 Obiective/111 Reprezentare grafică proiecte prioritare Râmnicu Vâlcea/150 Durată/112 Reprezentare grafică proiecte prioritare Reșița/151 Reprezentare grafică proiecte prioritare Satu Mare/152 Metodologie/113 Reprezentare grafică proiecte prioritare Sfântu Gheorghe/153 Selectarea proiectelor de dezvoltare metropolitană/113 Reprezentare grafică proiecte prioritare Sibiu/154 Realizarea chestionarului pentru ierarhizarea proiectelor/113 Reprezentare grafică proiecte prioritare Slatina/155 Lansarea și derularea campaniei/114 Reprezentare grafică proiecte prioritare Slobozia/156 Rezultate/118 Reprezentare grafică proiecte prioritare Suceava/157 Reprezentare grafică proiecte prioritare Târgoviște/158 Reprezentare grafică proiecte prioritare Târgu Jiu/159 Reprezentare grafică proiecte prioritare Târgu Mureș/160 ANEXA 1/123 Reprezentare grafică proiecte prioritare Timișoara/161 Reprezentare grafică proiecte prioritare Tulcea/162 Reprezentare grafică proiecte prioritare București-Ilfov/124 Reprezentare grafică proiecte prioritare Vaslui/163 Reprezentare grafică proiecte prioritare Alba Iulia/125 Reprezentare grafică proiecte prioritare Zalău/164 Reprezentare grafică proiecte prioritare Alexandria/126 Reprezentare grafică proiecte prioritare Arad/127 Reprezentare grafică proiecte prioritare Bacău/128 Reprezentare grafică proiecte prioritare Baia Mare/129 Reprezentare grafică proiecte prioritare Bistrița/130 Reprezentare grafică proiecte prioritare Botoșani/131 LISTĂ FIGURI Reprezentare grafică proiecte prioritare Brașov/132 Reprezentare grafică proiecte prioritare Brăila/133 Figura 1. La nivel mondial, creșterea economică a mers mereu mână în mână cu urbanizarea/5 Reprezentare grafică proiecte prioritare Buzău/134 Figura 2. Clasament PIB pe regiuni NUTS 2/7 Reprezentare grafică proiecte prioritare Călărași/135 Figura 3. PIB pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare/9 Reprezentare grafică proiecte prioritare Cluj-Napoca/136 Figura 4. Densitatea populației în UE, la nivel de județ (NUTS 3), în 2015/10 Reprezentare grafică proiecte prioritare Constanța/137 Figura 5. PIB pe cap de locuitor (ajustat la putere de cumpărare), la nivel de județ (NUTS3), în 2014/11 Reprezentare grafică proiecte prioritare Craiova/138 Figura 6. Performanța regiunilor NUTS 2 din UE în 2005, 2010 și 2015/14 Reprezentare grafică proiecte prioritare Deva-Hunedoara-Simeria/139 Figura 7. Regiunile din UE care au înregistrat un regres față de media UE între 2000 și 2015/15 Reprezentare grafică proiecte prioritare Drobeta-Turnu Severin/140 Figura 8. Numărul de autoturisme vândute într-o selecție de țări/18 Reprezentare grafică proiecte prioritare Focșani/141 Figura 9. Ratele de fertilitate într-o selecție de țări/18 Reprezentare grafică proiecte prioritare Galați/142 Figura 10. Creșterea economică a mers mereu mână în mână cu creșterea populației/19 Reprezentare grafică proiecte prioritare Giurgiu/143 Figura 11. Venitul Brut per Capita (Metoda Atlas) într-o selecție de țări, între 1980 și 2017/23 Reprezentare grafică proiecte prioritare Iași/144 Figura 12. UE a pierdut peste 15 milioane tineri (cu vârsta între 20 și 35 ani) între 2000 și 2016/24 Reprezentare grafică proiecte prioritare Miercurea Ciuc/145 Figura 13. Principalele surse de venituri externe ale României (în mld. USD)/25 Reprezentare grafică proiecte prioritare Oradea/146 Figura 14. Cum s-a transformat orașul Seoul în doar câțiva ani/26 Reprezentare grafică proiecte prioritare Piatra Neamț/147 Figura 15. Piețele principale de export ale Coreei de Sud, din 1962 până în 2014/27 Figura 16. Transformarea economiei noilor țări membre UE/29 Figura 17. Zona de acces de o oră (cu mașina) a polilor de creștere/30 Figura 55. Imagine de promovare a campaniei/112 Figura 18. PIB pe cap de locuitor (PPS) în capitalele din UE/31 Figura 56. Pagina de Facebook a campaniei/114 Figura 19. Perimetrele de exploatare din România și cine le exploatează/37 Figura 57. Platforma web a campaniei/115 Figura 20. Ponderea în consumul global pe regiuni/44 Figura 58. Exemplu de mesaj de promovare din partea autorităților publice subnaționale/115 Figura 21. Vânzările de autovehicule în diferite țări / regiuni/45 Figura 59. Articol despre campanie publicat de publicația locală Ziua Constanța/116 Figura 22. Volumul comerțului extern pe județe, în 2016/53 Figura 60. Articol despre campanie publicat de publicația națională Republica/116 Figura 23. Cele mai mari orașe din SUA în 1840/55 Figura 61. Mesaj de promovare pe platforma social media UrbanizeHub/117 Figura 24. Planul urbanistic al lui Daniel Burnham, pentru orașul Chicago (1909)/56 Figura 62. Mesaj de promovare pe platforma web și social media UrbanizeHub/117 Figura 25. Planul orașului San Francisco din 1852/58 Figura 63. Exemplu de promovare a rezultatelor finale (Top 3 proiecte alese în Baia Mare)/118 Figura 26. Cum arată planul din 1852 al orașului San Francisco, suprapus peste harta actuală a orașului/59 Figura 64. Procentaj de răspunsuri în funcție de domeniul de referință/119 Figura 27. Străzile în pantă din San Francisco, implementate după vechiul plan al orașului/59 Figura 65. Număr de răspunsuri la nivel de oraș/120 Figura 28. Planuri urbane istorice ce au dat direcția de dezvoltare a unor mari orașe/60 Figura 66. Evoluția numărului de răspunsuri pe parcursul desfășurării campaniei/120 Figura 29. Trama stradală în New Amsterdam (stânga) și Planul Urbanistic pentru dezvoltarea Orașului New York (dreapta)/62 Figura 67. Imagine de promovare a campaniei/121 Figura 30. Structura compactă a Bucureșiului cu adițiile neplanificate de după 1989/62 Figura 31. Planul lui Ildefons Cerda din 1859/63 Figura 32. Imagine istorică: Zona din jurul Catedralei Sagrada Familia, în momentul în care/63 Figura 33. Cum arată Barcelona acum/64 LISTĂ TABELE Figura 34. Cum arată zona din jurul Sagradei Familia/64 Tabel 1. Cele mai bogate regiuni NUTS 2 din UE/6 Figura 35. Rețeaua de autostrăzi a României propusă în 1968/65 Tabel 2. Cele mai productive regiuni NUTS 2 din UE - PIB pe cap de locuitor (ajustat la putere de cumpărare)/8 Figura 36. Planul Brăilei din 1892, după modelul promovat de Kiseleff/66 Tabel 3. Cele mai mari economii din lume/20 Figura 37. Orașe dunărene pentru care a fost elaborat plan de sistematizare pe vremea lui Kiseleff/67 Tabel 4. Indicele de Complexitate al Economiei, pe țări/22 Figura 38. Zonele urbane funcționale ale Bucureștiului și ale reședințelor de județ/69 Tabel 5. Top exportatori pe județe/32 Figura 39. Estimarea numărului posibil de migranți în viitorul apropiat/71 Tabel 6. Cele mai mari companii din Europa în 2015/33 Figura 40. Țările cu cea mai mare diasporă românească/72 Tabel 7. Cele mai mari companii din SUA, în 2018/39 Figura 41. Județele cu cele mai mari salarii medii nete/76 Tabel 8. Indici de avantaj tehnologic relativ (RTA) în funcție de sector, în 2007/43 Figura 42. Numărul de locuințe finalizate per 1.000 de locuitori stabili în zonele urbane funcționale ale principalelor orașe din Tabel 9. Firmele cele mai mari din Asia de Est, în 2018/46 România, în anul 2016/80 Tabel 10. Orașele din România în care oamenii și-ar dori cel mai mult să locuiască/52 Figura 43. De câte noi locuințe e nevoie în cele mai dinamice orașe din România/80 Tabel 11. Număr de migranți atrași de SUA din 1850 în 2016/68 /82 Figura 44. Numărul de autoturisme înmatriculate la 1000 de locuitori în anul 2017 Tabel 12. Populația pentru o selecție de zone urbane funcționale din România/70 Figura 45. Rata natalității la 1000 de locuitori în anul 2016/83 Tabel 13. De unde atrag țări din Europa de Est migranți/73 Figura 46. Numărul elevilor înscriși în școli profesionale în anul 2015/84 Tabel 14. Ponderea angajaților cu salarii mari (peste 700 euro net/lună), în anul 2016/74 Figura 47. Numărul de studenți străini înscriși în centrele universitare din România, în anul 2016/86 Tabel 15. Cele mai mari centre universitare din România/77 /86 Figura 48. Numărul absolvenților de studii de nivel licență în domeniul informaticii și ingineriei în anul 2016 Tabel 16. Locuințe noi dezvoltate între 1990 și 2015 și prețul mediu pe metro pătrat/78 Figura 49. Speranța de viață (ani) în anul 2016/88 Tabel 17. Topul universităților de cercetare din SUA/94 Figura 50. Densitatea firmelor cu capital străin la 1000 de locuitori în anul 2017/89 Tabel 18. Bugetul ce poate fi alocat pentru investiții de capital într-o selecție de zone urbane funcționale din România, între Figura 51. Densitatea agenților economici cu capital autohton la 1.000 de locuitori, în anul 2017/90 2014-2023/103 Figura 52. Harta parcurilor industriale din România în anul 2018/91 Figura 53. Patente în vigoare la nivelul anului 2016/92 Figura 54. Un sistem de monitorizare și evaluare eficient/107 14 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 15 Regiunile NUTS 2 clasificate după categoriile politicii de coeziune (stânga) și categoriile regiunilor rămase în urmă (dreapta) Regiune a politicii de coeziune UE Regiuni rămase în urmă Dezvoltate Venituri mici În Tranziţie Creștere lentă Sub dezvoltate Inițiativa privind regiunile rămase în urmă: Non-UE sau fără date „The Catching-up Regions Initiative” Mandatul politicii de coeziune a UE este acela de a reduce decalajele de dezvoltare și disparitățile dintre statele membre și dintre regiunile acestora. S-au alocat fonduri structurale și de investiții europene (ESI) în valoare de aproximativ 454 de miliarde EUR pentru a ajuta regiunile din UE să devină mai competitive în perioada de programare 2014-2020, cu accent pe regiunile mai puțin dezvoltate [cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic decât 75% din media UE] și pe regiunile aflate în tranziție [cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) cuprins între 75% și 90% din media UE]. Cu toate acestea, nu toate regiunile din UE au reușit să profite pe deplin de beneficii, printre altele din cauza efectelor crizei economice din 2008 și a problemelor structurale. Prin urmare, Corina Crețu, comisarul pentru politica regională, împreună cu Grupul operativ pentru o mai bună punere în aplicare, a lansat Inițiativa privind regiunile rămase în urmă pentru a identifica constrângerile în materie de creștere din regiunile mai puțin dezvoltate și a furniza asistență specifică și programe de stimulare a creșterii. Astfel se oferă sprijin pentru dezvoltarea regiunilor rămase în urmă unei game largi de părți interesate [administrații 0 250 500 1,000 km 0 250 500 1,000 km regionale și locale, instituții de învățământ, instituții de sprijinire a între prinderilor, întreprinderi mici și mijlocii (IMM- uri), antreprenori, investitori, organizații neguvernamentale, instituții de finanțare internaționale). Acesta este menit să maximizeze impactul investițiilor regionale. Au fost identificate două tipuri de regiuni rămase în urmă la nivelul UE: Cu toate acestea, orașele puternice nu sunt suficiente. Pentru a asigura extinderea beneficiilor dezvoltării orașelor și către teritoriile care gravitează în jurul zonelor urbane, este esențial să se conceapă și să se încurajeze cooperarea și · REGIUNI CU CREȘTERE LENTĂ: acoperă regiunile mai puțin dezvoltate și aflate în tranziție care nu s-au dezvoltarea interjurisdicțională. Foarte puține investiții urbane au în prezent impact asupra unei singure unități ad- apropiat de media UE între anii 2000 și 2013 din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca ministrative, deci trebuie prevăzute dispoziții pentru planificarea și implementarea interjurisdicțională. Cifrele vorbesc SPC) sub media UE din 2013. Acestea includ aproape toate regiunile mai puțin dezvoltate și aflate în tranziție de la sine. Astfel, zonele suburbane și periurbane ale capitalei București și ale celor 40 de reședințe de județ gene- din Grecia, Italia, Spania și Portugalia. rează 20% din veniturile firmelor din țară, au atras 31% dintre migranți și au primit 32% din noile unități locative după 1990. Cu toate acestea, s-au făcut prea puține pentru a stimula dinamica interjurisdicțională dintre centrele urbane · REGIUNI CU VENITURI MICI: acoperă toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic și zonele suburbane și periurbane ale acestora (de exemplu, mobilitate metropolitană, investiții interjurisdicționale, decât 50% din media UE din 2013. Acest grup include regiunile mai puțin dezvoltate din Bulgaria, Ungaria, utilizarea în comun a serviciilor). Polonia și România.. Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană a decis că Fondul european de dezvoltare regională Polonia și România au fost primele țări care au pus în aplicare această inițiativă, cu câte două regiuni fiecare: (FEDR) va pune un accent mai puternic pe activitățile de dezvoltare urbană durabilă (DUD), statele membre trebuind să Świętokrzyskie și Podkarpackie în Polonia și Nord-Vest și Nord-Est în România. De la lansarea acestor prime proiecte-pi- aloce cel puțin 6% din FEDR dezvoltării integrate în zonele urbane (dezvoltare urbană durabilă), fie prin intermediul unui lot, activitățile au fost extinse atât din punct de vedere tematic, cât și geografic (de exemplu, a fost inclusă în iniția- program operațional special, printr-o axă prioritară specială în cadrul unui program operațional, fie cu ajutorul unor in- tivă și Slovacia), cu accent pe determinarea modului în care regiunile pot deveni mai competitive și mai incluzive. strumente precum investițiile teritoriale integrate (ITI) sau dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC). De asemenea, Comisia Europeană dorește să ofere „mai multe stimulente pentru o guvernanță mai eficientă Lucrările analitice desfășurate în ultimii ani1 indică faptul că performanța regiunilor din UE este în mod clar legată de bazată pe parteneriat, guvernanța pe mai multe niveluri și o abordare locală integrată în programele sale”2. performanța zonelor urbane din regiunile respective. Cele mai dinamice regiuni din UE fie au una sau mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane în interiorul granițelor lor, fie sunt situate în apropierea uneia din altă regiune. Astfel, toate statele membre ale UE, inclusiv România, trebuie să pună un accent mai puternic pe abordările inter- În lipsa unor zone urbane puternice nu pot exista nici regiuni puternice. Orașele acționează ca faruri călăuzitoare, sectoriale și interjurisdicționale (de ex. abordări metropolitane) și să răspundă mai bine nevoilor teritoriilor care pot propagând dezvoltarea în zonele care le înconjoară. să nu fie definite de o graniță administrativă clară. 1 A se vedea, de exemplu: Farole, Thomas, Soraya Goga și Marcel Ionescu-Heroiu. 2018. Rethinking Lagging Regions: Using Cohesion Policy to Deliver on the Potential of Europe’s Regions (Regândirea regiunilor rămase în urmă: folosirea politicii de 2 Comisia Europeană. 2018. Obiectivul de politică 5 – Europa mai aproape de cetățeni și instrumente pentru dezvoltarea coeziune pentru realizarea potențialului regiunilor europene). Publicațiile Băncii Mondiale. teritorială integrată. [Document de politică] Zonele Metropolitane Funcționale din România Sursa: Banca Mondială 18 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ 1 I M PORTA N Ț A D E Z V O LT Ă R I I METROPOLITANE Tot pământul avea o singură limbă și aceleași cuvinte. Călătorind spre răsărit, oamenii au găsit o câmpie în țara Șinar și au locuit acolo. Atunci fiecare i‑a zis semenului său: „Haideți să facem cărămizi și să le ardem bine.“ Ei foloseau cărămizi în loc de pietre și smoală în loc de mortar. Apoi au zis: „Haideți! Să ne construim o cetate și un turn cu vârful până la ceruri și să ne facem un nume, ca să nu fim împrăștiați pe fața întregului pământ!“ Domnul S‑a coborât să vadă cetatea și turnul pe care oamenii le construiau. Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur popor, toți au aceeași limbă, iar acesta este doar începutul a ceea ce vor să facă. Nimic din ceea ce și‑au propus să facă nu va fi imposibil pentru ei. Haideți! Să Ne coborâm și să le încurcăm acolo limba, astfel încât să nu‑și mai înțeleagă limba unii altora.“ Astfel, Domnul i‑a împrăștiat de acolo pe suprafața întregului pământ, iar ei au încetat să mai construiască cetatea. De aceea, cetății i s‑a pus numele Babel, pentru că acolo Domnul a încurcat limba întregului pământ și apoi i‑a împrăștiat pe suprafața întregului pământ. 4 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ DE CE SUNT I M PORTANTE ZON ELE M ETROPOLITAN E Ș I AGLOM ER ĂRI LE URBAN E 5 De ce sunt importante zonele metropolitane și aglomerările urbane De-a lungul istoriei, nicio regiune sau țară, nu a reușit să se dezvolte fără a se urbaniza în paralel. Procesul de creștere economică la nivel mondial a fost însoțit în permanență de un proces de urbanizare. Orașele generează dezvoltare și productivitate mai ridicate, iar procesul dezvoltării și creșterii economice încurajează la rândul său procesul de urbanizare. Nu există în momentul de față nicio țară dezvoltată care să nu fie și o țară profund urbanizată. La fel stă situația și la nivel regional. Figura 1. La nivel mondial, creșterea economică a mers mereu mână în mână cu urbanizarea Sursa: Banca Mondială 6 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ DE CE SUNT I M PORTANTE ZON ELE M ETROPOLITAN E Ș I AGLOM ER ĂRI LE URBAN E 7 Un raport al Băncii Mondiale1 arată că cele mai performante regiuni din UE sunt ori dens populate, ori aproape de Figura 2. Clasament PIB pe regiuni NUTS 2 regiuni dens populate. În ceea ce privește regiunile dens populate, două tipuri mari pot fi identificate: 1) regiuni cu cel puțin o zonă metropolitană majoră; 2) regiuni cu cel puțin o aglomerare urbană majoră. În tabelul următor, se poate vedea că cele mai mari regiuni din UE, economic vorbind, sunt toate regiuni ce includ cel puțin o zonă metropolitană majoră sau o mare aglomerare urbană. Aceste 30 de regiuni generează 36% din PIB-ul Uniunii Europene. Tabel 1. Cele mai bogate regiuni NUTS 2 din UE PIB Zona Metropolitană / Aglomerarea Urbană Regiune NUTS 2 (ajustat la puterea de cumpărare) principală din regiune în mil. euro, în 2016 1 Île de France € 621,625 Paris 2 Lombardia € 373,430 Milan-Como-Bergamo Romania € 334,236 3 Oberbayern € 237,296 Muenchen-Ingolstadt-Garmish-Partenkirchen 4 Cataluña € 237,373 Barcelona 5 Comunidad de Madrid € 234,888 Madrid 6 Southern and Eastern London € 219,223 Londra 7 Inner London - West € 205,995 Londra 8 Rhône-Alpes € 197,708 Lyon-Grenoble-Clermont-Ferrand 9 Düsseldorf € 197,620 Duesseldorf-Duisburg-Essen-Wuppertal 10 Stuttgart € 192,957 Stuttgart 11 Lazio € 189,430 Roma 12 Darmstadt € 183,336 Frankfurt-Darmstadt-Wiesbaden 13 Köln € 172,775 Koeln 14 Mazowieckie € 169,806 Varșovia 15 Andalucía € 166,027 Sevilia-Malaga-Granada 16 Veneto € 158,438 Veneția-Padova-Verona 17 Emilia-Romagna € 156,892 Bologna-Parma-Modena-Rimini 18 Provence-Alpes-Côte d'Azur € 141,692 Marsilia-Nisa-Cannes 19 Zuid-Holland € 135,837 Rotterdam-Haga-Delft 20 Noord-Holland € 133,645 Amsterdam-Haarlem 21 Piemonte € 131,753 Torino-Novara 22 Berlin € 122,578 Berlin Sursa: EuroStat 23 Inner London - East € 115,595 Londra 24 Comunidad Valenciana € 116,187 Valencia-Alicante 25 26 Arnsberg Stockholm € 113,697 € 113,494 Dortmund-Zona Ruhr Stockholm Regiunile cu zone metropolitane și aglomerări 27 28 Toscana Karlsruhe € 114,349 € 110,530 Florența-Livorno-Pisa Karlsruhe-Ettlingen-Bruchsal urbane nu sunt doar motoarele economice ale 29 30 Hamburg Attiki € 104,796 € 101,711 Hamburg Atena Uniunii Europene, ci și, în medie, mult mai productive Sursa: Banca Mondială decât celelate regiuni. Cu câteva excepții (de exemplu, zona petroliferă Nord-Est din Scoția), regiunile cu cel mai mare PIB pe cap pe 1 Farole, Thomas et al. 2017. “rethinking lagging regions in the EU: evidence-based principles for future cohesion policy”. World bank locuitor din UE sunt tot regiuni formate în jurul unor zone metropolitane sau a unor aglomerări urbane. 8 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ DE CE SUNT I M PORTANTE ZON ELE M ETROPOLITAN E Ș I AGLOM ER ĂRI LE URBAN E 9 Tabel 2. Cele mai productive regiuni NUTS 2 din UE - PIB pe cap de locuitor Figura 3. PIB pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare (ajustat la putere de cumpărare) PIB Zona Metropolitană / Aglomerarea Regiune NUTS 2 (ajustat la puterea de cumpărare) Urbană principală din regiune în mil. euro, în 2016 1 Inner London - West € 178,200 Londra 2 Luxembourg € 75,100 Luxemburg 3 Southern and Eastern € 63,400 Londra Région de Bruxelles-Capitale / Brussels 4 € 58,400 Bruxelles Hoofdstedelijk Gewest 5 Hamburg € 58,300 Hamburg 6 Bratislavský kraj € 53,700 Bratislava 7 Praha € 53,100 Praga Muenchen-Ingolstadt-Garmish- 8 Oberbayern € 51,500 Partenkirchen 9 Île de France € 51,100 Paris 10 Stockholm € 50,400 Stockholm 11 Inner London - East € 48,700 Londra 12 Noord-Holland € 47,800 Amsterdam-Haarlem 13 Stuttgart € 47,200 Stuttgart 14 Darmstadt € 46,600 Frankfurt-Darmstadt-Wiesbaden 15 Hovedstaden € 46,300 Copenhaga 16 Bremen € 45,200 Bremen 17 Salzburg € 44,800 Salzburg 18 Wien € 44,700 Viena 19 Berkshire, Buckinghamshire and Oxfordshire € 43,900 Londra 20 Provincia Autonoma di Bolzano/Bozen € 43,400 Bolzano 21 Utrecht € 43,300 Utrecht 22 North Eastern Scotland € 42,000 Aberdeen 23 Helsinki-Uusimaa € 41,900 Helsinki 24 Vorarlberg € 41,100 Liechstenstein Sursa: EuroStat 25 Prov. Antwerpen € 40,500 Antwerp 26 Bucuresti - Ilfov € 40,400 București 27 28 Tirol Karlsruhe € 40,200 € 39,900 Innsbruck Karlsruhe-Ettlingen-Bruchsal Fără o zonă metropolitană sau o aglomerare urbană 29 Outer London - West and North West € 39,300 Londra puternică, o regiune nu poate performa la înălțime. O țară fără un sistem de zone metropolitane și 30 Mittelfranken € 39,100 Nueremberg Sursa: Banca Mondială aglomerări puternice nu își poate susține creșterea pe termen lung. Mai mult, zonele metropolitane și aglomerările urbane cele mai dinamice au și cel mai mare succes în a atrage în continuare oameni și investiții. 10 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ DE CE SUNT I M PORTANTE ZON ELE M ETROPOLITAN E Ș I AGLOM ER ĂRI LE URBAN E 11 Următoarele două hărți demonstrează cum regiunile cu cea mai mare densitate a populației sunt în medie mai Figura 5. PIB pe cap de locuitor (ajustat la putere de cumpărare), productive decât restul. Mai mult, regiunile care sunt mai aproape de axa de dezvoltare a Europei (o zonă ce la nivel de județ (NUTS3), în 2014 cuprinde Anglia, Olanda, Belgia, Vestul Germaniei, Elveția, Austria, Nordul Italiei), sunt în medie mai dezvoltate decât cele ce se află la o oarecare distanță. Cu cât o regiune este mai depărtată de această axă de dezvoltare a Europei, cu atât performanța lor este mai dependentă de prezența unei zone metropolitane sau a unei aglomerări urbane majore. Implicațiile pentru România și regiunile ei sunt clare. Figura 4. Densitatea populației în UE, la nivel de județ (NUTS 3), în 2015 Sursa: EuroStat Sursa: EuroStat 12 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ DI NAM ICI DE DEZVOLTARE Î N UN IUN EA EUROPEANĂ 13 Dinamici de dezvoltare în Uniunea Europeană Pe fundalul declinului demografic, economia UE a avut o creștere relativ slabă în ultimii ani, cu diferențe totuși destul de mari între regiuni. Astfel, regiunile din noile țări membre au cunoscut o creștere accelerată, în timp ce regiunile din vechile țări membre, au cunoscut o oarecare stagnare, sau chiar regres. Mai ales regiunile mai îndepărtate de axa de dezvoltare a Europei și/sau regiunile fără o zonă metropolitană sau aglomerare urbană majoră au avut cel mai mult de suferit. Cele mai urbanizate regiuni din România (București-Ilfov, Vest, Centru) au ajuns în ultimii ani să performeze mai bine decât regiuni din Grecia, Portugalia, precum și din sudul Italiei sau sudul Spaniei. 14 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ DI NAM ICI DE DEZVOLTARE Î N UN IUN EA EUROPEANĂ 15 Figura 6. Performanța regiunilor NUTS 2 din UE în 2005, 2010 și 2015 O dinamică asemănătoare se poate observa și în regiunile din Polonia, Cehia, Slovacia, sau Ungaria, unde regiunile cele mai urbanizate și/sau mai apropiate de axa de dezvoltare a Europei, înregistrează și cea mai bună performanță economică. Ceea ce este îngrijorător, însă, este că, în timp ce periferia de Est a Uniunii Europene a cunoscut o creștere spectaculoasă, periferiile de Sud, Vest și Nord au trecut printr-un proces de declin economic. Unele regiuni au scăzut cu peste 30% față de media europeană între 2000 și 2015. O astfel de dinamică va avea inerent implicații și pentru regiunile din estul Uniunii Europene. Figura 7. Regiunile din UE care au înregistrat un regres față de media UE între 2000 și 2015 Sursa: EuroStat Cauza principală a performanței modeste a economiei europene este declinul demografic – în special declinul demografic al clasei de mijloc din Europa, cu o scădere dramatică a ratei fertilității în cadrul oamenilor înstăriți. În niciun moment din istoria omenirii, rata globală a creșterii economice nu a depășit rata de creștere a populației – creșterea s-a concentrat numai în câteva zone mai performante. Mai exact, câteva regiuni, precum Europa de Vest, SUA sau Asia de Est, au avut un ritm al creșterii economice mai mare decât în alte zone. În medie consumul persoanei de rând a rămas destul de stabil, deși oamenii din zonele mai înstărite consumă mult mai mult decât cei Sursa: EuroStat din zonele sărace. 16 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ DI NAM ICI DE DEZVOLTARE Î N UN IUN EA EUROPEANĂ 17 Implicațiile acestei dinamici sunt profunde - atât pentru țările dezvoltate, cât și pentru țările în curs de dezvoltare. O scădere a populației înseamnă, de asemenea, o micșorare a piețelor. Având în vedere că declinul populației în țările dezvoltate afectează mai ales clasa de mijloc, înseamnă că piețele trec printr-un proces și mai accentuat de contracție. Cetățeanul mediu la nivel mondial a consumat aproximativ 4.800 dolari/an în 2015; un cetățean UE a consumat aproximativ 27.000 de dolari în același an, în timp ce cetățeanul american mediu a consumat în jur de 43.000 de dolari. Astfel, o scădere a populației de aproximativ 1 milion în UE este echivalentă cu o scădere a consumului de aproximativ 27 miliarde de euro (mai mult decât PIB-ul a 94 de țări în 2016). În realitate însă, populația cu vârstă între 20-35 ani, seva oricărei economii, a scăzut cu 15 millioane de oameni între 2000 și 2016 – o dinamică ce va avea grave repercusiuni asupra întregii economii a UE. Figura 8. Numărul de autoturisme vândute într-o selecție de țări Declinul demografic în UE, în special scăderea clasei mijlocii active, va fi principalul impediment pentru performanța economică viitoare a Uniunii Europene. O clasă de mijloc mai mică înseamnă piețe mai mici și este dificil pentru o economie să își mențină creșterea atunci când piețele sale se micșorează. Nu contează cât de multe mașini, televizoare, calculatoare sau aparate de espresso cumpără o persoană, la un moment dat va ajunge la saturație. Scăderea piețelor din lumea dezvoltată este deja o realitate. De exemplu, când vine vorba de achiziționarea de autoturisme personale, unul din produsele de bază al economiei UE, s-a înregistrat o scădere dramatică în ultimii ani. După cum se poate vedea în figura de mai jos, numărul autoturismelor vândute în Europa de Sud a scăzut semnificativ. Printre puținele piețe auto care sunt în creștere în ultimii ani se regăsesc cele ale țărilor în curs de dezvoltare – în special China și India. Sursa: International Organization of Motor Vehicle Manufacturers Aspectele negative ale declinului demografic și micșorarea piețelor se vor simți probabil și în anii următori. Figura prezentată în continuare evidențiază cum ratele de fertilitate din țările din Europa de Sud au scăzut cu rate alarmante și au stat sub nivelul de înlocuire pentru mai mult de trei decenii. 18 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ I M PORTANȚA M ETROPOLELOR MAGN ET 19 De asemenea, unele dintre țările dezvoltate care au înregistrat performanțe relativ mai bune în ultimii ani au avut rate de fertilitate mai ridicate – deși tot sub nivelul de înlocuire. Figura 9. Ratele de fertilitate într-o selecție de țări Importanța metropolelor magnet De-a lungul istoriei omenirii, creșterea economiei a fost strâns legată de creșterea populației. Chiar dacă unele țări au avut o creștere a productivității mai rapidă, per ansamblu, productivitatea globală a mers mână în mână cu ritmul de creștere a populației. Atât că unele regiuni (în primul rând metropole și aglomerări urbane) au produs o pondere disproporțională din bunurile și serviciile consumate de restul lumii. Figura 10. Creșterea economică a mers mereu mână în mână cu creșterea populației Sursa: Banca Mondială Sursa: Silva, Dan. 2017. Das Book on Growth and Development Notă: Populația este reprezentată în 1.000 oameni. Datele pe PIB per Capita sunt în million de dolari la curs fix pentru anul 1990 după metodologia Geary-Khamis 20 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ I M PORTANȚA M ETROPOLELOR MAGN ET 21 Țările dezvoltate adună la un loc numai 16% din Zonele metropolitane și aglomerările urbane pot populația lumii, dar generează 68% din tot ce se rămâne motoare de creștere pentru regiunile și consumă în lume. țările lor dacă accesează piețe mai mari sau în La rândul lor, țările dezvoltate sunt propulsate de câteva zone metropolitane și aglomerări urbane. Tabelul de mai jos evidențiază cum dintre cele 100 cele mai dezvoltate economii ale lumii, 45 sunt zone metropolitane. Nu s-au creștere. inclus aici aglomerările urbane, datorită lipsei datelor culese la acest nivel. Alternativa este să își asigure propria creștere. Tabel 3. Cele mai mari economii din lume Un oraș este asemenea unui organism viu, iar entropia oricărui organism este să crească, să intre într-o fază de maturizare, și ulterior în declin. Un oraș care nu mai crește are un destin destul de clar. PIB în PIB în PIB în # Țară / metropolă # Țară / metropolă # Țară / metropolă mld. USD mld. USD mld. USD 0 Europa 18495 34 Washington DC (SUA) 433 68 Seattle (SUA) 235 1 SUA 15094 35 Houston (SUA) 420 69 Chile 234 2 3 China Japonia 7298 5869 36 37 Osaka (Japonia) Austria 471 417 70 71 Shanghai (China) Egipt 233 230 În deceniile ce vor urma, orașele vor fi într-o 4 5 Germania Franța 3569 2774 38 39 Africa de Sud Dallas – F Worth (SUA) 408 401 72 73 Filipine Frankfurt (Germania) 224 221 competiție din ce în ce mai acerbă pentru oameni. 6 Brazilia 2476 40 Mexico City (Mexic) 390 74 Irlanda 217 7 Marea Britanie 2416 41 Sao Paulo (Brazilia) 390 75 Algeria 217 8 Italia 2198 42 Philadelphia (SUA) 388 76 Cehia 215 Acolo unde procesul de urbanizare nu s-a finalizat, competiția va fi pentru oamenii ce nu sunt deja parte activă a 9 India 1897 43 Emiratele Arabe Unite 371 77 Sydney (Australia) 213 unei zone metropolitane sau aglomerări urbane. Pentru țările cu orașe mature, competiția va fi pentru imigranți. 10 Rusia 1857 44 Boston (SUA) 363 78 Mumbai (India) 209 Această competiție va fi din ce în ce mai acerbă având în vedere că rata medie a fertilității la nivel global a scăzut 11 Canada 1739 45 Buenos Aires (Argentina) 362 79 Pakistan 209 de la aproximativ 5 în 1960 la 2,4 în 2016. 12 Spania 1492 46 Tailanda 345 80 Rio de Janeiro (Brazilia) 208 13 Australia 1483 47 Dallas (SUA) 338 81 Phoenix (SUA) 200 Imigrarea este în mod evident un subiect cu puternică încărcătură socială și politică și puține țări au o politică 14 Tokyo (Japonia) 1479 48 Danemarca 333 82 Irak 195 activă de încurajare a imigrării. Interesant este că, de-a lungul istoriei, 15 New York (SUA) 1406 49 Columbia 333 83 Minneapolis (SUA) 194 16 Mexic 1154 50 Moscova (Rusia) 321 84 San Diego (SUA) 191 17 Coreea de Sud 1116 51 Hong Kong (China) 320 85 România 189 Țările dezvoltate care au fost mai deschise către 18 Indonezia 846 52 Venezuela 317 86 Kazakhstan 186 19 Olanda 837 53 Madrid (Spania) 308 87 Istanbul (Turcia) 182 imigrare, au avut o performanță economică mult 20 Los Angeles (SUA) 792 54 Atlanta (SUA) 304 88 Barcelona (Spania) 177 21 Turcia 773 55 San Francisco (SUA) 301 89 Peru 176 mai bună decât țările închise imigrației. 22 Elveția 637 56 Grecia 299 90 Melbourne (Australia) 173 23 Arabia Saudită 576 57 Houston (SUA) 297 91 Qatar 173 24 Chicago (SUA) 574 58 Miami (SUA) 292 92 New Delhi (India) 167 25 Londra (Marea Britanie) 565 59 Seoul (Coreea de Sud) 291 93 Beijing (China) 166 26 Paris (Franța) 564 60 Malaiezia 278 94 Denver (SUA) 165 27 Suedia 537 61 Nigeria 272 95 Ucraina 165 28 Polonia 514 62 Finlanda 266 96 Noua Zeelandă 161 29 Belgia 512 63 Singapore 259 97 Kuweit 156 30 Iran 499 64 Toronto (Canada) 253 98 Manila (Filipine) 149 31 Norvegia 485 65 Detroit (SUA) 253 99 Montreal (Canada) 148 32 Taiwan 467 66 Israel 243 100 Cairo (Egipt) 145 33 Argentina 446 67 Portugalia 237 Sursa: www.pedroortiz.com 22 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ I M PORTANȚA M ETROPOLELOR MAGN ET 23 Tabel 4. Indicele de Complexitate al Economiei, pe țări JAPONIA ȚARA 2010 2011 2012 2013 2014 2015 1 Japan 2.11934 2.31329 2.32408 2.37352 2.31842 2.34767 Un exemplu elocvent este cel al Japoniei. În 2015, conform datelor de la MIT Observatory of Economic Complexity, 2 Switzerland 1.91575 1.95964 2.01041 2.05181 1.99456 2.12416 3 South Korea 1.57505 1.70696 1.64658 1.82762 1.90646 1.97403 Japonia avea cea mai complexă economie din lume. Cu toate acestea, de aproximativ două decenii, economia 4 Germany 1.88894 1.9408 1.87347 1.84608 1.81367 1.91906 Japoniei pare să fi intrat într-o recesiune. 5 Singapore 1.58854 1.68651 1.70347 1.71717 1.71171 1.72081 6 Austria 1.68617 1.7891 1.71686 1.72767 1.64981 1.66445 La finalul anilor ’90, Japonia avea un PIB pe cap de locuitor mai mare decât cel al Statelor Unite ale Americi, 7 Sweden 1.75419 1.80518 1.75179 1.75214 1.6459 1.61477 8 Czech Republic 1.55689 1.69489 1.68896 1.53381 1.52129 1.56023 Canadei, Australiei și Noii Zeelande. Între timp însă, Japonia a fost depășită de toate aceste țări – inclusiv de Noua 9 Finland 1.67979 1.71439 1.61173 1.57477 1.49895 1.45829 Zeelandă, ale cărei principale exporturi sunt laptele concentrat, untul, carnea de oaie și de capră. 10 Hungary 1.39419 1.53397 1.52192 1.43941 1.38229 1.40749 11 Slovenia 1.38479 1.46906 1.43073 1.4359 1.41088 1.39199 În mare parte, performanța slabă a Japoniei se datorează declinului demografic și îmbătrânirii populației. În timp 12 Hong Kong 0.50893 0.80165 1.09895 1.26313 1.35236 1.35536 13 United Kingdom 1.57193 1.54878 1.49378 1.45544 1.40296 1.34514 ce în SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă, aproximativ 25% din populație este născută în altă țară, numai 1,5% 14 United States 1.49428 1.49138 1.45359 1.43702 1.30167 1.32592 din populația Japoniei este născută în afara Țării Soarelui Răsare. 15 Ireland 1.33093 1.1731 1.24971 1.28901 1.22044 1.31565 16 Slovakia 1.35695 1.37252 1.3272 1.21794 1.20436 1.27947 17 Italy 1.34589 1.33488 1.31024 1.21525 1.24155 1.24787 18 France 1.45099 1.43611 1.36854 1.24155 1.15748 1.20672 19 China 0.77490 0.90990 1.00792 1.04036 1.16379 1.17107 Figura 11. Venitul Brut per Capita (Metoda Atlas) într-o selecție de țări, între 1980 și 2017 20 Israel 1.09395 1.21174 1.27127 1.22703 1.14081 1.16926 21 Thailand 0.73691 0.87084 0.964292 0.87724 0.955651 1.05247 22 Malaysia 0.58805 0.79172 0.91952 0.810485 0.828817 0.971262 23 Mexico 1.00189 1.00796 0.954246 0.846744 0.953003 0.959052 24 Belgium 1.1659 1.13515 1.04707 0.951062 0.90581 0.9484 25 Denmark 1.29129 1.2369 1.13685 0.995356 0.95349 0.885645 26 Netherlands 1.09691 0.952353 0.885129 0.818227 0.756212 0.860275 27 Poland 1.03324 1.07468 0.960828 0.817343 0.839266 0.832384 28 Romania 0.698277 0.73466 0.70694 0.751166 0.787654 0.82995 29 Croatia 0.926024 0.91927 0.92595 0.822129 0.837178 0.745808 30 Estonia 0.704934 0.746338 0.76017 0.68394 0.752262 0.738564 31 Belarus 0.675162 0.918398 0.82272 0.689295 0.731427 0.702788 32 Norway 0.635977 0.535507 0.571734 0.614676 0.667969 0.682789 33 Spain 1.01742 0.980784 0.842403 0.700457 0.701443 0.656088 34 Lithuania 0.549397 0.64032 0.722513 0.673455 0.63807 0.561721 35 Bosnia and Herzegovina 0.574773 0.592368 0.545884 0.562599 0.578374 0.486929 36 Portugal 0.706405 0.650139 0.6184 0.433862 0.4937 0.480985 37 Canada 0.703779 0.526191 0.534847 0.421886 0.411362 0.3821 38 Philippines 0.209171 0.331523 0.394726 0.341858 0.477815 0.381438 39 Latvia 0.626987 0.600318 0.571625 0.478137 0.431584 0.373305 40 Turkey 0.432695 0.42938 0.450234 0.287393 0.378481 0.364792 41 Bulgaria 0.467999 0.447953 0.497365 0.278113 0.290812 0.318417 42 Serbia 0.621737 0.590053 0.562507 0.361921 0.366673 0.316878 43 Ukraine 0.51783 0.480965 0.469842 0.28954 0.268345 0.2257 44 Tunisia 0.073213 0.233429 0.291069 0.16411 0.214778 0.163278 45 Lebanon 0.253783 0.293449 0.281872 0.107992 0.177455 0.151603 46 India 0.111379 0.091946 0.144541 -0.13459 -0.0147 0.016682 47 Costa Rica 0.10939 0.024263 0.247592 0.158575 0.093993 0.005485 Sursa: Banca Mondială 48 Jordan 0.244437 0.161675 0.216056 -0.14042 -0.01002 -0.00442 49 Russia 0.153215 0.009965 0.077047 0.048022 0.008439 -0.02679 50 Vietnam -0.3501 -0.21599 -0.10449 -0.23146 -0.12996 -0.06973 51 Brazil 0.248326 0.190826 0.161553 0.032264 -0.15123 -0.07908 52 Indonesia -0.12726 -0.1432 -0.08712 -0.16023 -0.10201 -0.08812 53 El Salvador -0.04982 -0.11734 -0.00723 -0.14517 -0.07068 -0.13322 54 Greece 0.243817 0.052732 -0.02161 -0.21038 -0.16786 -0.15753 55 South Africa 0.119045 0.016592 -0.0238 -0.19208 -0.20497 -0.18886 56 New Zealand 0.14369 0.064004 0.166665 -0.096978 -0.119421 -0.206663 … 82 Australia -0.397884 -0.516626 -0.528256 -0.816851 -0.846322 -0.763708 Sursa: MIT Observatory of Economic Complexity 24 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 25 UNIUNEA EUROPEANĂ În Uniunea Europeană, ponderea celor născuți în afara Uniunii Europene este de aproximativ 10%, ceea ce, pe fondul declinului demografic și al îmbătrânirii populației, explică performanța economică relativ modestă din ultimii ani. Chiar dacă bună parte din țările UE au reușit să mențină o creștere a populației, datorită creșterii speranței de viață și datorită imigrației, per ansamblu ele au avut de suferit. Populația tânără, cu vârsta între 20 și 35 ani, a scăzut în aproape fiecare regiune din UE și nu a fost compensată de imigrație. Figura 12. UE a pierdut peste 15 milioane tineri (cu vârsta între 20 și 35 ani) între 2000 și 2016 Către metropole mai competitive în România România, ca orice țară în curs de dezvoltare, este dependentă de piețe externe, mai ales de cele ale țărilor dezvoltate, pentru a-și susține creșterea. Fără exporturi, o țară cu greu își poate susține creșterea, bazându-se numai pe propriile piețe. Această realitate economică nu necesită o analiză detaliată. Ajunge un simplu calcul matematic pentru a înțelege că dacă populația unei țări a consumat X0 bunuri și servicii la momentul T0, nu are cum să consume mai multe bunuri la momentul T1, fără a avea relații de comerț strânse cu alte țări. Principalele trei căi prin care resurse adiționale pot fi atrase din afară sunt: exporturile, investițiile străine directe și remitențele de valută ale lucrătorilor din străinătate. Dintre acestea, exporturile au de departe cea mai mare importanță pentru performanța economică a unei țări în curs de dezvoltare. Figura 13. Principalele surse de venituri externe ale României (în mld. USD) Sursa: EuroStat Fără o politică pro-activă pe imigrare, Uniunea Europeană nu va putea să își mențină competitivitatea pe termen mediu, cu implicații clare și pentru economia României, având în vedere că aproximativ 75% din exporturile României pleacă spre UE. Performanța socio-economică a României din anii următori, va depinde de măsura în care administrațiile locale vor ști să devină mai competitive. Pentru a deveni mai competitive, orașele României trebuie să devină orașe magnet – mai exact, ele trebuie să găsească instrumente și stimulente pentru a atrage cât mai mulți investitori și oameni. În cele ce urmează vom discuta câteva dintre aceste instrumente și stimulente. Sursa: Banca Mondială 26 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 27 MAREA BRITANIE Figura 15. Piețele principale de export ale Coreei de Sud, din 1962 până în 2014 Marea Britanie, prima economie cu adevărat capitalistă, și-a susținut creșterea prin exploatarea resurselor din vastul imperiu la care avea acces. O populație relativ mică, a reușit să folosească în scop propriu și să facă comerț cu mirodenii din India, zahăr din Caraibe sau piei de animale din America de Nord și, în timp au clădit o clasă de mijloc solidă, care la rândul ei a clădit instituții democratice care să apere interesele clasei de mijloc. La rândul lor, Statele Unite ale Americii au profitat de accesul preferențial la piețele europene (în prima parte a secolului 19, mai mult de 80% din exporturile SUA plecau spre Europa) și de accesul la vaste resurse pentru a-și clădi economia. La fel a făcut Japonia, care, după al doilea Război Mondial, a avut un acces preferențial la piața din SUA. COREEA DE SUD Unul din exemplele cele mai titrate de transformare economică spectaculoasă este cel al Coreei de Sud, mai ales juxtapusă cu sub-dezvoltarea Coreei de Nord. În timpul războiului din 1950 - 1953, Coreea era o țară sub-dezvoltată. Orașul Seoul, de exemplu, nu avea nimic din caracteristicele unei metropole dinamice (vedeți poza de mai jos). Figura 14. Cum s-a transformat orașul Seoul în doar câțiva ani Sursa: MIT Observatory of Economic Complexity Creșterea economiei Coreei de Sud a fost susținută de orașele sale principale. În 1960, Coreea de Sud avea un grad de urbanizare de numai 27% și un PIB pe cap de locuitor de numai $150. Până în 2017 a ajuns la un grad de urbanizare de 82% și un PIB pe cap de locuitor de $30.000. Seoul, cu o populație de peste 25 milioane oameni la nivel metropolitan, a devenit una din cele mai importante economii ale lumii. Coreea de Nord era în 1960 mai urbanizată (grad de urbanizare de 40%) și mai dezvoltată. În timp ce Coreea de Sud s-a bucurat de accesul la piețele mari și în creștere din SUA și Japonia, Coreea de Nord a avut acces la piețele mai puțin dinamice din blocul țărilor comuniste (China, URSS etc.). Nu este necesară o dezbatere cu privire la modelul economic care a fost mai de succes. Între timp, Coreea de Nord a devenit o țară închisă, cu foarte puține relații comerciale și cu o economie slăbită. Pentru România, și orice țară în curs de dezvoltare, lecțiile celor două Coree sunt cât se poate de clare. Fără un acces facil la piețe de desfacere mari, România nu poate să își susțină creșterea prin Sursa: Muzeul de Istorie al Seoulului forțe proprii. În același timp, fără zone metropolitane și aglomerări urbane puternice, accesul la aceste piețe nu se va materializa în dezvoltare pentru România. După Războiul din Coreea însă, Coreea de Sud a beneficiat de o relație privilegiată cu Statele Unite ale Americii și În cele ce urmează, vom prezenta ce pot face administrațiile locale din România pentru a se conecta mai bine la Japonia (unul dintre aliații cei mai importanți ai SUA după al Doilea Război Mondial). Ca atare, exporturile către piețele globale. piețele din SUA și Japonia au jucat un rol primordial în punerea economiei Coreei de Sud pe roate, cu peste 70% din exporturile sale mergând numai către aceste două țări, în anii de expansiune economică. 28 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 29 Cum pot metropolele românești Figura 16. Transformarea economiei noilor țări membre UE SĂ ACCESEZE PIEȚE MARI ȘI ÎN CREȘTERE Fără îndoială, accederea României la Uniunea Europeană, este probabil una dintre cele mai mari realizări politice, sociale și economice din întreaga istorie a țării. Efectele integrării României în UE sunt multiple și nu avem spațiu suficient pentru a le detalia aici. Din punct de vedere economic, perioada din jurul integrării în UE și ulterioare ei, este una din cele mai faste din istoria României. Performanța economică spectaculoasă a României, înregistrată după intrarea în Uniunea Europeană, se datorează accesului la piețele UE, unde acum Sursa: MIT Observatory of Economic Complexity merg peste 75% din exporturile țării. Notă: Datele se referă la exporturi (în dolari americani) în următoarele trei sectoare: mașini, transport și produse chimice. Noile țări membre ale UE incluse aici sunt: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Vechile state membre ale UE incluse sunt: Belgia, Danemarca, Finlanda, Germania, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia, Marea Britanie. În această perioadă, România a avut una din cele mai rapide creșteri economice din lume și a reușit să depășească, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, economii precum Mexicul, Brazilia sau Columbia. Această dinamică ne dă un prim indiciu privind opțiunile pe care le au administrațiile locale din Exporturile României au crescut valoric de peste România pentru a-și crește performanța economică. 20 de ori din 1990 până în 2016 În mod evident, un primar nu va avea prea mare succes încercând să îi convingă pe alții să cumpere ce se produce în localitatea sa, dar își poate construi o echipă care să încerce să atragă în mod pro-activ firme ce au acces la – fiind unul din cei mai importanți contributori la aceste piețe. creșterea bunăstării în România în acești ani Avantajele unui investitor străin nu sunt numai capitalul, experiența și expertiza pe care o aduce, ci și existența unei rețele logistice și de distribuție bine dezvoltate precum și, cel mai important lucru, acces la o rețea de clienți (adică piețe) la nivel global. Să luăm exemplu Uzina Dacia de la Mioveni, care vindea la momentul cumpărării ei de către Grupul Renault doar 60,000 de autoturisme, la fel ca în 1989. Astăzi vinde peste 300,000 de unități, dintre Integrarea economiei românești în economia UE, a însemnat și o transformare rapidă a economiei naționale, care 85% la export. conform modelului economiei UE. Dacă în 1990, principalele exporturi ale României erau „uleiuri lubrifiante”, „mobilă”, „tablă” și „textile”, acum România exportă predominat tipul de produse care definesc economia UE – „automobile și În mod ideal, primarii ar trebui să atragă firme mari, cu o rețea de distribuție globală și în sectoare ce oferă salarii componente de automobile”, „echipamente electrice și electrotehnice”, sau „circuite și cabluri electrice”. mari. Firmele cu acces la piețe mari pot da un impuls pozitiv semnificativ economiei locale, aducând la nivel local resurse importante. Firmele ce operează în sectoare cu salarii medii ridicate vor face localitatea mai atractivă De altfel, dacă ne uităm la toate noile țări membre UE, vedem că se întâmplă același lucru – economiile lor seamănă pentru oamenii cu pregătire ridicată. din ce în ce mai mult cu economia UE. Într-un articol celebru, Vernon Henderson a arătat că orașele nu pot să își susțină creșterea dacă nu reușesc să Trei sectoare mari domină economia Uniunii Europene: 1) transport (producția de automobile, trenuri, avioane, atragă investiții private în sectoare cu valoare adăugată mare. Pe măsură ce un oraș se dezvoltă, crește și costul autobuze, nave, tramvaie etc.); 2) aparate electrice și electrotehnice (mașini de spălat, televizoare, toastere, mașini vieții în acel oraș, și singurul mod în care poate fi contracarată această creșetere a costului vieții este printr-o de cafea, aspiratoare, aragazuri etc.); și 3) chimice (detergenți, îngrășăminte chimice, farmaceutice, săpunuri etc.). creștere a salariilor în oraș. 30 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 31 Care sunt sectoarele din care ar trebui atrase firme? Ce fel de firme ar trebui „primarii” să vâneze? Succesul economic al Bucureștiului se datorează Vom încerca să dăm răspunsul la această întrebare în cele ce urmează. În mod evident, administrațiile locale trebuie să aibă în vedere avantajul comparativ pe care îl au. Un oraș industrial nu poate deveni un hub IT – nu peste noapte cel atractivității sale pentru investitori străini. Între 2000 și 2015, PIB-ul pe cap de locuitor puțin. Poate însă să atragă pro-activ firme ce au acces facil la piețele mari și piețele în creștere în momentul de față. În termeni practici, acest lucru presupune firme cu acces la piețe din: 1. UE - cea mai importantă piață pentru România 2. SUA - cea mai mare piață a lumii, unde se consumă 25% din ce se produce la nivel global al Bucureștiului a crescut de peste 3. Asia de Est - piața cu cea mai rapidă creștere în ultimii ani 4 ori Bucureștiul fiind astăzi practic unul din Atragerea firmelor cu acces ușor la piețele din UE motoarele de creștere al UE, concurând cot la cot Firmele străine care deservesc piețele UE au fost principalul motor al dezvoltării economiei românești în ultimii ani, cu celelalte capitale din Uniunea Europeană iar zonele metropolitane care au reușit să atragă aceste firme au avut cea mai bună performanță în ultimii ani. În În mod evident, va fi greu pentru un oraș de 300.000 locuitori să replice succesul unei metropole de peste 2 mod evident, bună parte din aceste firme s-au stabilit în București și în zona de influență a Bucureștiului. Firmele milioane locuitori și cu o zonă de influență cu peste 4 milioane locuitori, dar nu este imposibil. Trebuie avută însă o înregistrate în zona de acces de o oră (cu mașina) în jurul Bucureștiului (vedeți harta de mai jos) generează 50% din venitul tuturor firmelor din România. Această zonă este inima economică a țării. atitudine pro-activă și o disponibilitate de a intra într-un dialog direct și continuu cu sectorul privat. Primarii trebuie să înceapă să meargă pro-activ către investitori, să învețe să curteze firmele ce pot transforma pozitiv economia locală și nu să aștepte ca acestea să vină spre ei. Figura 17. Zona de acces de o oră (cu mașina) a polilor de creștere Figura 18. PIB pe cap de locuitor (PPS) în capitalele din UE Sursa: EuroStat Tabelul de mai jos include cei mai mari exportatori din București și județele unde se află cei șapte poli de creștere ai României. Ceea ce devine evident imediat este faptul că printre aceste firme se află un număr de branduri cunoscute, dar puține companii care sunt în topul celor mai mari firme din Europa. Dintre cele mai mari 500 firme la nivel global, conform topului întocmit de Fortune 500, următoarele sunt prezente în România: Honeywell, OMV, Continental, Emerson, Lukoil, Michelin, Ford, Renault, British American Tobacco, Philip Morris, Arcelor Mital, Siemens, Daimler. Sursa: Banca Mondială. 2013. Poli de Creștere 32 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 33 Tabel 5. Top exportatori pe județe Următorul tabel include cele mai mari companii din Europa – mai exact companiile incluse in lista Global Fortune 500. Administrațiile locale din România ar trebui să fie pro-active în atragerea companiilor din această listă, dar Rang în Rang în bineînțeles nu exclusiv aceste companii. Aceste companii au însă acces la cele mai mari piețe și pot genera un Județ Companie Județ Companie județ județ impuls pozitiv semnificativ pentru administrațiile locale din România. Honeywell Technologies Sarl - Reprezentat Fiscal 1 SC Autoliv Romania Srl 1 De Honeywell Garrett Srl 2 SC Continental Powertrain Romania Srl Parte din aceste companii (de exemplu, E.ON, ING, Allianz, Carrefour, Enel, Societe Generale, Metro, Auchan, UniCredit, 2 SC Omv Petrom SA 3 SC Schaeffler Romania Srl Heineken, Unilever, Holcim, Lafarge, Veolia, Anheuser-Busch InBev, Alstom, Accenture, Delhaize, Danone) sunt deja 3 Dis Draxlmaier Industrial Solutions Gmbh 4 SC Stabilus Romania Srl BRAȘOV 5 SC Preh Romania Srl prezente pe piața din România, dar în primul rând pentru a deservi o piață locală în creștere, nu pentru a deservi 4 SC Nidera Romania Srl BUCUREȘTI 6 SC Premium Aerotec Srl piețe externe. 5 SC Adm Romania Trading Srl 7 SC Kronospan Romania Srl Kazmunaygas Trading A.G. - Reprezentat Fiscal De 8 SC Hutchinson Srl 6 Kmg Rompetrol Srl 9 SC Quin Romania Srl Tabel 6. Cele mai mari companii din Europa în 2015 7 Robert Bosch Gmbh 10 SC Sit Romania Srl 8 SC Cargill Agricultura Srl 1 SC Michelin Romania SA Philip Morris Italia Srl - Reprezentat Fiscal De Rang în Rang Venituri 9 SC Holzindustrie Schweighofer Srl 2 Companie Oraș Țară Sector Philip Morris Romania Srl Europa global (mil. $) 10 Adient Ltd. & Co.Kg 3 SC Makita Eu Srl 1 5 Royal Dutch Shell Haga Olanda $311.870 Rafinarea petrolului Flextronics Manufacturing Europe Bv Reprezentat 1 Philip Morris International Management SA - Fiscal De Flextronics Romania Srl 4 2 7 Volkswagen Wolfsburg Germania $260.028 Autovehicule și piese auto Reprezentat Fiscal De Philip Morris Romania Srl ILFOV 2 SC Continental Automotive Romania Srl 5 SC Monsanto Romania Srl 3 8 BP Londra Marea Britanie $244.582 Rafinarea petrolului 3 SC Continental Automotive Products Srl 6 SC Global Leather Supplier Srl 7 SC Monbat Recycling Srl 4 14 Glencore Baar Elveţia $205.476 Minerit, Procesarea țițeiului 4 SC Hella Romania Srl TIMIȘ 5 SC Delphi Packard Romania Srl 8 SC Porsche Romania Srl 5 16 Daimler Stuttgart Germania $185.235 Autovehicule și piese auto 9 Va Intertrading Aktiengesellschaft 6 SC Trw Automotive Safety Systems Srl 6 19 EXOR Group Amsterdam Olanda $161.677 Servicii financiare diversificate 10 SC Chipita Romania Srl 7 SC Kathrein Romania Srl 1 SC De'longhi Romania Srl 7 27 AXA Paris Franţa $149.461 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 8 SC Valeo Lighting Injection SA 2 SC Emerson Srl 8 28 Total Courbevoie Franţa $149.099 Rafinarea petrolului 9 SC Zoppas Industries Romania Srl 3 SC Ecolor Srl 10 SC Contitech Romania Srl 4 SC Trelleborg Automotive Dej Srl 9 38 Allianz Munchen Germania $123.532 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 5 Xindao B.V. CLUJ 1 SC Rompetrol Rafinare SA 10 44 BNP Paribas Paris Franţa $117.375 Servicii bancare 6 SC Inter Cars Romania Srl 2 SC Daewoo-Mangalia Heavy Industries SA 7 SC Eckerle Automotive Srl 11 49 Gazprom Moscova Rusia $111.983 Energie 3 SC Ameropa Grains SA 8 SC Mmm Autoparts Srl 12 50 Prudential Londra Marea Britanie $111.458 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 4 SC Alnaser Srl 9 SC Pehart Tec Tissue SA CONSTANȚA 5 SC Maria Trading Srl 10 SC Sortilemn Sa 13 51 BMW Munchen Germania $111.231 Autovehicule și piese auto 6 SC Al Kastal Chartering Srl 1 SC Delphi Diesel Systems Romania Srl 14 59 Assicurazioni Generali Trieste Italia $100.552 Asigurare: viață, sănătate (stoc) Silotrans Srl Constanta- Reprezentant Fiscal Ptr 2 SC Arcelormittal Tubular Products Iasi SA 7 3 SC Olimpias Mfg. Romania Srl 15 63 Lukoil Moscova Rusia $93.897 Rafinarea petrolului Chs Europe SA 8 SC Santierul Naval Constanta SA 4 SC Ig Watteeuw Romania Srl 16 66 Siemens Munchen Germania $91.585 Mașini industriale 5 SC Antibiotice SA 9 SC Rojen Commerce Srl IAȘI 6 SC Eurotex Company Srl 17 68 Carrefour Boulogne-Billancourt Franţa $91.276 Retail 10 SC Tolil Company Srl 7 SC Omco Romania Srl 18 69 Nestlé Vevey Elveţia $91.222 Alimente de consum 1 SC Petrotel - Lukoil SA 8 SC Te-Rox Prod Srl 2 SC Yazaki Romania Srl Motexco Srl - Reprezentant Fiscal Al Seyntex 19 75 Bosch Group Stuttgart Germania $87.997 Autovehicule și piese auto 9 British American Tobacco Western Europe Nv(Belgia) 20 77 Banco Santander Madrid Spania $87.401 Servicii bancare 3 Commercial Trading Limited - Reprezentat Fiscal 10 SC Fondal International Srl De British - American Tobacco Romania In 1 SC Ford Romania SA 21 81 Deutsche Telekom Bonn Germania $84.481 Telecomunicații 4 SC Cameron Romania Srl 2 SC Cerealcom Dolj Srl 22 82 Crédit Agricole Paris Franţa $84.222 Servicii bancare PRAHOVA 5 SC Ducati Energia Romania SA 3 SC Cummins Generator Technologies Romania SA 4 SC Casa Noastra SA 23 83 Enel Roma Italia $84.134 Utilități 6 SC Timken Romania SA 5 SC Italian Knitwear Srl DOLJ 24 88 Uniper Düsseldorf Germania $81.428 Energie 7 Swiss Caps AG 6 SC Maglierie Cristian Impex Srl 8 SC Calsonic Kansei Romania Srl 25 89 ENI Roma Italia $80.006 Rafinarea petrolului 7 SC Kautex Craiova Srl Unilever Supply Chain Company Ag - Reprezentat 8 SC Popeci Utilaj Greu SA 26 90 HSBC Holdings Londra Marea Britanie $79.637 Servicii bancare 9 Fiscal Prin Unilever South Central Europe SA 9 SC E.M.W. Srl 27 94 Electricité de France Paris Franţa $78.490 Utilități 10 SC Oztasar Srl 10 SC Vitall Srl 28 102 Tesco Welwyn Garden City Marea Britanie $75.405 Retail Sursa: INS 34 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 35 Rang în Rang Venituri Rang în Rang Venituri Companie Oraș Țară Sector Companie Oraș Țară Sector Europa global (mil. $) Europa global (mil. $) 29 104 Engie Courbevoie Franţa $75.279 Energie 67 226 Vinci Rueil-Malmaison Franţa $46.302 Inginerie, Constructii 30 105 Airbus Group Leiden Olanda $75.261 Industria aerospațială și de apărare 68 231 Saint-Gobain Courbevoie Franţa $46.002 Materiale de constructii, Sticla 31 108 Peugeot Rueil-Malmaison Franţa $73.506 Autovehicule și piese auto 69 254 E.ON Essen Germania $42.795 Energie 32 112 BASF Ludwigshafen Germania $72.677 Chimicale 70 257 Swiss Re Zurich Elveţia $42.487 Asigurare: proprietate și accidente grave (stoc) 33 115 Rosneft Oil Moscova Rusia $72.028 Rafinarea petrolului 71 262 Repsol Madrid Spania $41.863 Rafinarea petrolului 34 118 Royal Ahold Delhaize Zaandam Olanda $70.891 Retail 72 265 SSE Perth Marea Britanie $41.383 Utilități Deutsche Post DHL 73 268 ZF Friedrichshafen Friedrichshafen Germania $41.080 Autovehicule și piese auto 35 119 Bonn Germania $70.545 Servicii poștale Group 74 269 Metro Düsseldorf Germania $40.957 Retail 36 120 Munich Re Munchen Germania $70.143 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 75 271 Sanofi Paris Franţa $40.810 Produse farmaceutice 37 121 Société Générale Paris Franţa $69.948 Servicii bancare 76 277 Lufthansa Group Koln Germania $40.105 Transport aerian 38 127 ArcelorMittal Luxemburg Luxemburg $68.679 Metale 77 278 Rio Tinto Group Londra Marea Britanie $40.030 Minerit, Procesarea țițeiului 39 134 Renault Boulogne-Billancourt Franţa $66.247 Autovehicule și piese auto 78 284 ACS Madrid Spania $39.338 Inginerie, Constructii 40 139 Aegon Haga Olanda $65.437 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 79 286 Volvo Göteborg Suedia $39.172 Autovehicule și piese auto 41 142 Zurich Insurance Group Zurich Elveţia $63.961 Asigurare: proprietate și accidente grave (stoc) 80 290 GlaxoSmithKline Brentford Marea Britanie $38.868 Produse farmaceutice 42 143 Aviva Londra Marea Britanie $63.934 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 81 291 Talanx Hanovra Germania $38.603 Asigurare: proprietate și accidente grave (stoc) 43 150 Equinor Stavanger Norvegia $61.187 Rafinarea petrolului 82 298 Fresenius Bad Homburg Germania $38.197 Asistență medicală: Echipament medical 44 151 Groupe BPCE Paris Franţa $61.128 Servicii bancare 83 303 Sainsbury (J.) Londra Marea Britanie $37.711 Retail 45 156 Auchan Holding Croix Franţa $60.028 Retail 84 304 Poste Italiane Roma Italia $37.695 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 46 158 Vodafone Group Newbury Marea Britanie $59.838 Telecomunicații 85 305 Maersk Group Copenhaga Danemarca $37.500 Transport naval 47 164 Telefónica Madrid Spania $58.624 Telecomunicații 86 306 UBS Group Zurich Elveţia $37.317 Servicii bancare 48 169 Roche Group Basel Elveţia $56.634 Produse farmaceutice 87 307 Bouygues Paris Franţa $37.259 Inginerie, Constructii 49 170 Anheuser-Busch InBev Leuven Belgia $56.444 Băuturi 88 310 Edeka Zentrale Hamburg Germania $37.125 Angrosiști: Alimente și Băcănie 50 171 ING Group Amsterdam Olanda $56.347 Servicii bancare 89 316 Accenture Dublin Irlanda $36.766 Servicii IT 51 172 Legal & General Group Londra Marea Britanie $55.999 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 90 318 Centrica Windsor Marea Britanie $36.083 Utilități 52 173 Louis Dreyfus Rotterdam Olanda $55.440 Producția de mâncare 91 320 SNCF St Denis Franţa $35.880 Servicii de transport feroviare 53 189 Lloyds Banking Group Londra Marea Britanie $52.422 Servicii bancare 92 324 Intesa Sanpaolo Torino Italia $35.752 Servicii bancare 54 193 Bayer Leverkusen Germania $51.933 Produse farmaceutice 93 330 Iberdrola Bilbao Spania $35.240 Utilități 55 196 Finatis Paris Franţa $51.578 Retail 94 336 Barclays Londra Marea Britanie $34.507 Servicii bancare 56 201 CNP Assurances Paris Franţa $50.737 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 95 338 LyondellBasell Industries Rotterdam Olanda $34.484 Chimicale 57 203 Novartis Basel Elveţia $50.135 Produse farmaceutice 96 341 ABB Zurich Elveţia $34.312 Mașini industriale 58 205 Sberbank Moscova Rusia $49.698 Servicii bancare 97 355 DZ Bank Frankfurt Germania $33.563 Servicii bancare 59 206 Continental Hanovra Germania $49.608 Autovehicule și piese auto 98 366 Chubb Zurich Elveţia $32.243 Asigurare: proprietate și accidente grave (stoc) 60 208 Dior (Christian) Paris Franţa $49.221 Textile 99 373 Credit Suisse Group Zurich Elveţia $31.900 Servicii bancare 61 211 Deutsche Bahn Berlin Germania $48.124 Servicii de transport feroviare 100 377 BT Group Londra Marea Britanie $31.439 Telecomunicații 62 214 RWE Essen Germania $47.832 Utilități 101 382 CRH Dublin Irlanda $31.069 Materiale de constructii, Sticla 63 218 ThyssenKrupp Essen Germania $47.389 Metale Johnson Controls 102 389 Plută Irlanda $30.172 Mașini industriale 64 223 Deutsche Bank Frankfurt Germania $46.511 Servicii bancare International Banco Bilbao Vizcaya 103 392 L'Oréal Clichy Franţa $29.926 Produse de uz casnic 65 224 Bilbao Spania $46.508 Servicii bancare Argentaria 104 396 Medtronic Dublin Irlanda $29.710 Produse Medicale și Echipamente 66 225 Orange Paris Franţa $46.324 Telecomunicații 36 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 37 Rang în Rang Venituri Companiile care se axează pe exploatarea resurselor, investesc acolo unde au ce exploata. Harta de mai jos include Companie Oraș Țară Sector Europa global (mil. $) perimetrele de exploatare resurse și firmele cărora le-au fost concesionate aceste perimetre de exploatare. De 105 402 UniCredit Group Milano Italia $29.257 Servicii bancare interes în momentul de față este zona Mării Negre, unde au fost identificate resurse substanțiale de gaz natural, cu perimetre de exploatare concesionate către Exxon Mobil, OMV, sau Lukoil. Aceste noi investiții pot aduce beneficii 106 406 Air France-KLM Group Paris Franţa $29.064 Transport aerian atât pentru Zona Metropolitană a Constanței, cât și pentru țară în ansamblu, deși o atenție mai mare trebuie 107 408 Inditex Arteixo Spania $28.887 Comercianți de specialitate acordată sectoarelor cu valoare adăugată mare. 108 412 Coop Group Basel Elveţia $28.601 Retail 109 413 Compass Group Chertsey Marea Britanie $28.578 Diverse Figura 19. Perimetrele de exploatare din România și cine le exploatează 110 415 Migros Group Zurich Elveţia $28.518 Retail 111 417 Phoenix Pharma Mannheim Germania $28.401 Angrosiști: Sănătate 112 419 Veolia Environnement Paris Franţa $28.321 Utilități 113 423 Royal Philips Amsterdam Olanda $28.071 Produse Medicale și Echipamente 114 424 Schneider Electric Rueil-Malmaison Franţa $27.891 Electronice și Echipamente electrice 115 426 Danone Paris Franţa $27.816 Alimente de consum 116 429 Gas Natural Fenosa Madrid Spania $27.653 Utilități 117 434 La Poste Paris Franţa $27.177 Servicii poștale 118 435 Koç Holding Istambul Turcia $27.108 Energie 119 439 Mapfre Group Madrid Spania $26.817 Asigurare: proprietate și accidente grave (stoc) Resurse Umane și Servicii ocuparea forței 120 441 Adecco Group Zurich Elveţia $26.670 de muncă 121 444 LafargeHolcim Jona Elveţia $26.545 Materiale de constructii, Sticla 122 445 Altice Amsterdam Olanda $26.489 Telecomunicații 123 446 SAP Walldorf Germania $26.446 Software 124 449 Anglo American Londra Marea Britanie $26.243 Minerit, Procesarea țițeiului Resurse Umane și Servicii ocuparea forței 125 450 Randstad Holding Diemen Olanda $26.234 de muncă British American 126 453 Londra Marea Britanie $26.128 Tutun Tobacco International Airlines 127 460 Harmondsworth Marea Britanie $25.894 Transport aerian Group 128 469 PKN ORLEN Group Plock Polonia $25.256 Rafinarea petrolului 129 472 Achmea Zeist Olanda $24.872 Asigurare: viață, sănătate (reciprocă) Sursa: prelucrare date / hartă Agenția Națională pentru Resurse Minerale 130 475 Heineken Holding Amsterdam Olanda $24.831 Băuturi Energie Baden- Administrațiile locale din România ar trebui să încerce să pornească un dialog cu companii importante din Europa care 131 477 Karlsruhe Germania $24.769 Utilități Württemberg sunt deja prezente pe piața locală (de exemplu, Bosch sau Daimler) sau care nu au încă o prezență pe piața locală. 132 478 Michelin Clermont-Ferrand Franţa $24.754 Autovehicule și piese auto 133 480 Adidas Herzogenaurach Germania $24.669 Textile Printre acestea din urmă, listăm câteva companii care, odată venite în România, s-ar adresa predominant unor 134 482 Heraeus Holding Hanau Germania $24.622 Metale piețe de export: 135 486 Ceconomy Düsseldorf Germania $24.432 Comercianți de specialitate 136 491 Boehringer Ingelheim Ingelheim Germania $23.888 Produse farmaceutice Volkswagen Glencore BASF BMW Thyssen Krupp Bayer 137 492 Rabobank Utrecht Olanda $23.812 Servicii bancare Peugeot Volvo GlaxoSmithKline 138 498 BAE Systems Londra Marea Britanie $23.592 Industria aerospațială și de apărare ABB Christian Dior Schneider Electric 139 500 Ericsson Stockholm Suedia $23.556 Alte echipamente de rețea și comunicații TUI Adidas Fresenius Lyondell Basell Industries Phoenix Pharma Royal Philips Sursa: Fortune Global 500 Boehringer Ingelheim BAE Systems 38 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 39 E de ajuns să ne uităm la producția de automobile în diferite țări din UE pentru a vedea că România încă are loc să Este foarte important ca administrațiile locale din crească și merită să încerce să atragă companii europene mari, în domenii cheie pentru economia UE. România să aibă echipe specializate pe atragerea Conform datelor Organizației Internaționale a Producătorilor de Autovehicule, România a produs în 2017 aproximativ 360.000 vehicule. În același an, Cehia a produs peste 1.400.000 vehicule, Slovacia peste 1.000.000, Polonia și investitorilor. O atenție aparte trebuie acordată unor firme precum: Ungaria peste 500.000. Ca atare, numai în acest sector, esențial pentru economia UE, România poate în continuare să crească. General Electric Hewlett-Packard Apple Procter & Gamble Boeing Dell Intel Merck Disney Pentru a-și susține creșterea, zonele metropolitane Pfizer General Motors Walt Disney din România trebuie să se conecteze la cât mai 3M Time Warner Northrop Grumman Raytheon Halliburton Xerox multe piețe externe cât mai mari. Cel mai ușor mod de a se conecta la aceste Lockheed Martin piețe este prin intermediul companiilor multinaționale, cu rețele de distribuție globale și acces la clienți într-o multitudine de țări. Firmele mari europene sunt cel mai ușor de atras și ele au fost principalii investitori în anii trecuți, precum și cele Tabel 7. Cele mai mari companii din SUA, în 2018 unde administrațiile locale române ar trebui să se străduiască cel mai mult pentru a porni un dialog. Vom discuta într-un capitol separat cum poate fi inițiat și susținut un astfel de dialog. Rang în Rang Venituri Companie Oraș Stat Sector Europa global (mil. $) 1 1 Walmart Bentonville Arkansas $500.343 Retail Atragerea firmelor cu acces ușor la piețele din SUA 2 3 9 10 Exxon Mobil Berkshire Hathaway Irving Omaha Texas Nebraska $244.363 $242.137 Rafinarea petrolului Asigurare: proprietate și accidente grave (stoc) 4 11 Apple Cupertino California $229.234 Computere, Echipamente Periferice SUA este cea mai mare piață globală, dar o piață unde România nu a avut acces facil în anii trecuți. 5 13 McKesson San Francisco California $208.357 Angrosiști: Sănătate 6 15 UnitedHealth Group Minnetonka Minnesota $201.159 Sănătate: Asigurări și Îngrijire medicală În 2016, doar aproximativ 2,9% din exporturile 7 17 CVS Health Woonsocket Rhode Island $184.765 Sănătate: Farmacie și alte servicii 8 18 Amazon.com Seattle Washington $177.866 Servicii de internet și vânzarea cu amănuntul 9 20 AT&T Dallas Texas $160.546 Telecomunicații României (în jur de $1,89 miliarde) au plecat spre 10 21 General Motors Detroit Michigan $157.311 Autovehicule și piese auto 11 22 Ford Motor Dearborn Michigan $156.776 Autovehicule și piese auto SUA – o pondere relativ modestă, dacă ne gândim 12 25 AmerisourceBergen Chesterbrook Pennsylvania $153.144 Angrosiști: Sănătate la importanța pieței americane la scară globală. 13 14 33 34 Chevron Cardinal Health San Ramon Dublin California Ohio $134.533 $129.976 Rafinarea petrolului Angrosiști: Sănătate 15 35 Costco Wholesale Issaquah Washington $129.025 Retail 16 37 Verizon Communications New York New York $126.034 Telecomunicații Cu toate acestea, exporturile de bunuri au fost predominant generate de sectoare cu valoare adăugată mare, 17 39 Kroger Cincinnati Ohio $122.662 Farmacii precum: „telefoane”, „panouri de comandă electrice”, „turbine cu gaz”, „monitoare video”, sau „cauciucuri”. 18 41 General Electric Boston Massachusetts $122.274 Mașini industriale Firmele americane sunt destul de slab reprezentate în România. Chiar dacă firme precum Microsoft, Google, Oracle, 19 43 Walgreens Boots Alliance Deerfield Illinois $118.214 Farmacii sau Amazon sunt prezente la nivel local, ele nu au o prezență substanțială și sunt aici mai mult pentru a deservi 20 47 JPMorgan Chase & Co. New York New York $113.899 Servicii bancare piața națională, sau regională. Firme precum Ford, Honeywell, Philip Morris, sau Emerson se numără printre cei mai District of 21 48 Fannie Mae Washington $112.394 Servicii financiare diversificate mari exportatori din România, însă există mult mai multe companii americane globale fără o prezență în România, Columbia sau numai cu puncte de vânzare. A atrage o firmă americană în România necesită un efort mai mare decât 22 52 Alphabet Mountain View California $110.855 Servicii de internet și vânzarea cu amănuntul atragerea unei firme europene, întrucât firmele americane cercetează oportunități de investiții la nivel global și iau 23 57 Home Depot Atlanta Georgia $100.904 Comercianți de specialitate în considerare mai multe criterii. 40 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 41 Rang în Rang Venituri Rang în Rang Venituri Companie Oraș Stat Sector Companie Oraș Stat Sector Europa global (mil. $) Europa global (mil. $) 24 60 Bank of America Corp. Charlotte North Carolina $100.264 Servicii bancare 62 212 Cisco Systems San Jose California $48.005 Alte echipamente de rețea și comunicații 25 61 Express Scripts Holding St Louis Missouri $100.065 Sănătate: Farmacie și alte servicii 63 215 HCA Healthcare Nashville Tennessee $47.653 Asistență medicală: Echipament medical 26 62 Wells Fargo San Francisco California $97.741 Servicii bancare 64 217 Energy Transfer Equity Dallas Texas $47.487 Transport prin conducte 27 64 Boeing Chicago Illinois $93.392 Industria aerospațială și de apărare 65 233 Bunge White Plains New York $45.794 Producția de mâncare 28 67 Phillips 66 Houston Texas $91.568 Rafinarea petrolului 66 238 Caterpillar Deerfield Illinois $45.462 Construcții și mașini agricole 29 70 Anthem Indianapolis Indiana $90.039 Sănătate: Asigurări și Îngrijire medicală Asigurare: proprietate și accidente grave 67 247 Nationwide Columbus Ohio $43.940 (reciprocă) 30 71 Microsoft Redmond Washington $89.950 Software 68 249 Morgan Stanley New York New York $43.642 Servicii bancare 31 74 Valero Energy San Antonio Texas $88.407 Rafinarea petrolului Liberty Mutual Insurance Asigurare: proprietate și accidente grave 32 76 Citigroup New York New York $87.966 Servicii bancare 69 255 Boston Massachusetts $42.687 Group (stoc) 33 80 Comcast Philadelphia Pennsylvania $84.526 Telecomunicații 70 258 New York Life Insurance New York New York $42.296 Asigurare: viață, sănătate (reciprocă) International Business 71 259 Goldman Sachs Group New York New York $42.254 Servicii bancare 34 92 Armonk New York $79.139 Servicii IT Machines 72 260 American Airlines Group Fort Worth Texas $42.207 Transport aerian 35 93 Dell Technologies Round Rock Texas $78.660 Computere, Echipamente Periferice 73 263 Cigna Bloomfield Connecticut $41.616 Sănătate: Asigurări și Îngrijire medicală Asigurare: proprietate și accidente grave 36 95 State Farm Insurance Cos. Bloomington Illinois $78.331 (reciprocă) 74 264 Charter Communications Stamford Connecticut $41.581 Telecomunicații 37 100 Johnson & Johnson New Brunswick New Jersey $76.450 Produse farmaceutice 75 266 Delta Air Lines Atlanta Georgia $41.244 Transport aerian 38 106 Freddie Mac McLean Virginia $74.676 Servicii financiare diversificate 76 274 Facebook Menlo Park California $40.653 Servicii de internet și vânzarea cu amănuntul 39 116 Target Minneapolis Minnesota $71.879 Retail 77 275 Honeywell International Morris Plains New Jersey $40.534 Electronice și Echipamente electrice District of 78 276 Merck Kenilworth New Jersey $40.122 Produse farmaceutice 40 123 U.S. Postal Service Washington $69.636 Servicii poștale Columbia 79 293 Allstate Northbrook Illinois $38.524 Asigurare: proprietate și accidente grave (stoc) 41 128 Lowe's Mooresville North Carolina $68.619 Comercianți de specialitate 80 297 Tyson Foods Springdale Arkansas $38.260 Producția de mâncare 42 131 Marathon Petroleum Findlay Ohio $67.610 Rafinarea petrolului United Continental 81 301 Chicago Illinois $37.736 Transport aerian 43 136 MetLife New York New York $66.153 Asigurare: viață, sănătate (stoc) Holdings 44 138 United Parcel Service Atlanta Georgia $65.872 Servicii poștale 82 302 Oracle Redwood City California $37.728 Software 45 144 PepsiCo Purchase New York $63.525 Alimente de consum 83 319 TIAA New York New York $36.025 Asigurare: viață, sănătate (reciprocă) Semiconductori și alte componente 84 321 TJX Framingham Massachusetts $35.865 Comercianți de specialitate 46 146 Intel Santa Clara California $62.761 electronice 85 327 American Express New York New York $35.583 Servicii financiare diversificate 47 147 DowDuPont Midland Delaware $62.683 Chimicale 86 328 Coca-Cola Atlanta Georgia $35.410 Băuturi 48 152 Archer Daniels Midland Chicago Illinois $60.828 Producția de mâncare 87 334 Publix Super Markets lakeland Florida $34.837 Retail 49 154 Aetna Hartford Connecticut $60.535 Sănătate: Asigurări și Îngrijire medicală 88 340 Nike Beaverton Oregon $34.350 Textile 50 155 FedEx Memphis Tennessee $60.319 Servicii poștale 89 344 Andeavor San Antonio Texas $34.204 Rafinarea petrolului 51 157 Albertsons Cos. Boise Idaho $59.925 Retail 90 351 World Fuel Services Miami Florida $33.696 Energie 52 159 United Technologies Farmington Connecticut $59.837 Industria aerospațială și de apărare 91 356 Exelon Chicago Illinois $33.531 Utilități 53 160 Prudential Financial Newark New Jersey $59.689 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 92 357 Massachusetts Mutual Life Springfield Massachusetts $33.495 Asigurare: viață, sănătate (reciprocă) 54 174 Sysco Houston Texas $55.371 Angrosiști: Alimente și Băcănie 93 363 ConocoPhillips Houston Texas $32.584 Minerit, Procesarea țițeiului 55 176 Disney (Walt) Burbank California $55.137 Divertisment 94 372 CHS Inver Grove Heights Minnesota $31.935 Producția de mâncare 56 183 Humana Louisville Kentucky $53.767 Sănătate: Asigurări și Îngrijire medicală 95 376 3M Sfântul Paul Minnesota $31.657 Diverse 57 187 Pfizer New York New York $52.546 Produse farmaceutice 96 379 Time Warner New York New York $31.271 Divertisment 58 190 HP Palo Alto California $52.056 Computere, Echipamente Periferice 97 383 General Dynamics Falls Church Virginia $30.973 Industria aerospațială și de apărare 59 200 Lockheed Martin Bethesda Maryland $51.048 Industria aerospațială și de apărare 98 386 Schlumberger Houston Texas $30.440 Diverse American International Asigurare: proprietate și accidente grave 60 207 New York New York $49.520 99 387 Rite Aid Camp Hill Pennsylvania $30.215 Retail Group (stoc) 61 210 Centene St Louis Missouri $48.572 Sănătate: Asigurări și Îngrijire medicală 100 390 United Services Auto. Assn. San Antonio Texas $30.016 Asigurare: proprietate și accidente grave (stoc) 42 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 43 Rang în Rang Europa global Companie Oraș Stat Venituri (mil. $) Sector Conexiunea la piața SUA este importantă nu numai 101 102 391 394 Capital One Financial Deere McLean Moline Virginia Illinois $29.999 $29.738 Servicii bancare Construcții și mașini agricole datorită dimensiunii acestei piețe, ci mai ales 103 400 INTL Fcstone New York New York $29.424 Servicii financiare diversificate faptului că SUA generează cel mai mare număr de inovații disruptive și care, astfel, hotărăsc direcția 104 401 Northwestern Mutual Milwaukee Wisconsin $29.331 Asigurare: viață, sănătate (reciprocă) 105 403 Enterprise Products Houston Texas $29.242 Transport prin conducte 106 107 407 409 Travelers Cos. Hewlett Packard New York Palo Alto New York California $28.902 $28.871 Asigurare: proprietate și accidente grave (stoc) Computere, Echipamente Periferice în care va merge economia globală. Enterprise 108 411 Philip Morris International New York New York $28.748 Tutun Nicio altă țară nu a reușit să emuleze succesul SUA în a genera inovații disruptive și sunt șanse slabe să reușească să o facă în viitorul apropriat. De aceea, o prezență a firmelor inovatoare americane în România poate crea condițiile 109 416 Twenty-First Century Fox New York New York $28.500 Divertisment pentru o adaptare mai rapidă și mai eficientă a acestor inovații pe piața românească. 110 422 AbbVie North Chicago Illinois $28.216 Produse farmaceutice 111 433 Abbott Laboratories Abbott Park Illinois $27.390 Produse Medicale și Echipamente Așa cum o arată datele din tabelul de mai jos, Europa este specializată în sectoare cu o intesitate medie pe partea 112 437 Progressive Mayfield Village Ohio $26.839 Asigurare: proprietate și accidente grave (stoc) de cercetare-dezvoltare, în timp ce SUA este specializată în sectoare cu o intensitate mare pe partea de cercetare- 113 451 Kraft Heinz Pittsburgh Pennsylvania $26.232 Alimente de consum dezvoltare. Europa generează inovații marginale (de exemplu, un motor mai eficient), în domenii în care are deja un 114 452 Plains GP Holdings Houston Texas $26.223 Transport prin conducte avantaj comparativ (de exemplu, sectorul automobilistic), în timp ce SUA generează inovații disruptive în domenii noi (de exemplu, software). 115 455 Gilead Sciences Foster City California $26.107 Produse farmaceutice 116 459 Mondelez International Deerfield Illinois $25.896 Alimente de consum Tabel 8. Indici de avantaj tehnologic relativ (RTA) în funcție de sector, în 2007 117 461 Northrop Grumman Falls Church Virginia $25.803 Industria aerospațială și de apărare 118 467 Raytheon Waltham Massachusetts $25.348 Industria aerospațială și de apărare Europa SUA 119 473 Macy's Cincinnati Ohio $24.837 Retail Industria aerospațială și de apărare 1,5 1,13 120 484 DXC Technology Tysons Virginia $24.556 Servicii IT Automobile și piese 1,26 0,58 121 488 US Foods Holding Rosemont Illinois $24.147 Angrosiști: Alimente și Băcănie Biotehnologie 0,32 2,2 Produse chimice 1,31 0,64 122 490 U.S. Bancorp Minneapolis Minnesota $23.996 Servicii bancare Vehicule comerciale și camioane 1,3 1,06 Sursa: Fortune Global 500 Hardware și servicii informatice 0,08 1,39 Componente și echipamente electrice 1,56 0,18 Echipamente electronice și echipamente electronice de birou 0,18 0,37 IRLANDA Telecomunicații fixe și mobile 1,53 0,2 Alimente, băuturi, tutun 0,92 0,74 Echipamente industriale generale 0,61 1,49 Un exemplu bun de urmat pentru România este cel al Irlandei. În 1973, când Irlanda a intrat în UE, era una Echipamente și servicii de îngrijire a sănătății 0,7 1,86 din cele mai sărace țări din Uniune, cu un PIB pe cap de locuitor care era numai 75% din media UE. Între timp, Bunuri gospodărești 0,84 1,6 Irlanda a devenit una din cele mai performante țări din lume și a doua cea mai productivă economie din UE, după Mașini industriale 1,84 0,24 Luxembourg. PIB-ul pe cap de locuitor în Irlanda este acum de două ori mai mare decât media UE. Performanța Metale industriale 1 0,3 Irlandei vine oarecum în contrast cu performanța mai modestă a unor țări precum Grecia, Portugalia, Spania sau Internet 0 2,54 Italia, care între timp au ajuns să aibă un PIB pe cap de locuitor sub media europeană. Produse petroliere 1 0,85 Bunuri personale 1,44 0,69 Într-o mare măsură, șansa Irlandei se datorează deschiderii pe care țara a avut-o față de investitori străini și Produse farmaceutice 1,27 1,16 șansei de a avea o diasporă mare și activă în SUA. În ultimii ani, firme precum Microsoft, Intel, Apple, Facebook, sau Semiconductori 0,5 1,72 Oracle au ales Irlanda pentru a-și lărgi prezența în UE. Aceste cinci firme, la un loc, produc anual în Irlanda dublul Software-ul 0,51 2,05 PIB-ului României. Nu e nevoie de un exercițiu de imaginație foarte elevat pentru a ne închipui ce ar însemna pentru Servicii de suport 0,78 1,19 economia României o prezență a unor firme precum Microsoft, Intel, Appel, Facebook și Oracle, la nivelul prezenței Echipamente de telecomunicații 1,38 1,09 lor din Irlanda. Bineînțeles, ar trebui să comparăm și ce are de oferit Irlanda unor astfel de companii (de exemplu, o Sursa: World Bank. 2012. Golden Growth: Restoring the lustre of the European economic model populație vorbitoare de limbă engleză și foarte bine educată), față de ce ar putea România să ofere. În acest sens, Notă: Avantajul tehnologic relativ este calculat ca pondere între activitatea de cercetare-dezvoltare într-un anumit sector, și întreaga activitate de cercetare-dezvoltare în respectiva țară/regiune. O valoare a avantajului tehnologic relativ care este mai mare de 1 înseamnă că regiunea/țara este specializată tehnologic în sectorul respectiv. vom discuta în curând și despre avantajele și dezavantajele zonelor metropolitane din România. Japonia și restul lumii nu sunt incluse din cauza prea puținelor observații în ceea ce privește descompunerea pe diferite sectoare. Sectoarele de creștere bazate pe inovație sunt evidențiate cu litere aldine și cursive. 44 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 45 Avantajul SUA față de UE este că are o piață unitară și o limbă și cultură comună. Astfel, o inovație generată Dacă ne uităm, de exemplu, la vânzarea de autovehicule la nivel global, vedem că piețele din UE și SUA nu au în California, poate fi ușor testată în orice campus universitar din America. Pe de altă parte, o inovație generată crescut în ultimii ani. Pe de altă parte, vânzarea de autovehicule în China a crescut de la aproximativ 5,75 milioane în Spania nu poate fi testată la fel de ușor într-un campus din Finlanda – diferențele de limbă, cultură și cadrul unități în 2005, la aproape 30 milioane unități în 2017. În momentul de față, China este cea mai mare piață pentru legislativ pentru patente ar face acest lucru relativ dificil. autovehicule din lume, surclasând SUA și UE din acest punct de vedere. În mod evident, faptul că se cumpără multe autovehicule în China, nu înseamnă că producătorii români de autovehicule vor ajunge ușor la această piață – mai Mai mult, dacă Spania ar genera o inovație disruptivă de genul iPhone-ului, genul de inovație care aproape a ales în condițiile în care există o multitudine de producători auto deja prezenți cu facilități de producție proprii pe eliminat Nokia de pe piața telefoniei mobile, s-ar crea tensiuni politice și sociale relativ greu de surmontat. Faptul piața chineză. Aceste cifre arată însă că piața chineză este o piață ce are un ritm de creștere foarte rapid și e ca iPhone-ul din California a dus aproape de faliment Motorola din Illinois este mai ușor de acceptat în SUA, pentru că plus-valoarea generată a rămas în aceeași țară. Pe de altă parte, dacă o inovație dintr-o țară UE ar cauza o important ca ea să fie avută în vedere de către autoritățile locale din România. recensiune într-o altă țară UE, tensiunile create ar fi mult mai mari. Figura 21. Vânzările de autovehicule în diferite țări / regiuni În momentul de față, SUA are cele mai bune șanse și premise pentru a genera inovații disruptive. Pentru a fi în pas cu aceste inovații, orașele românești trebuie să fie cât mai bine conectate la piețele americane și trebuie să își folosească toate avantajele comparative (de exemplu, performanța în sectorul IT) pentru a avea conexiuni cât mai puternice. Atragerea firmelor cu acces ușor la piețele din Asia de Est SUA și UE consumă la un loc cam jumătate din ce se consumă la nivel global. Accesul la aceste două piețe, este absolut vital pentru zonele metropolitane din România. Dezvoltarea orașelor românești din ultimii ani a fost posibilă datorită accesului la piețele UE și datorită investițiilor masive făcute de firmele europene în România. Accesul la piața SUA, mai ales din perspectiva conectării cu firme care generează inovații disruptive și dau tonul evoluției economiei de mâine, are de asemenea o importanță critică pentru menținerea performanței economiei românești. Va fi, însă, din ce în ce mai important ca România să se conecteze la piața Asiei de Est. În 1970, ponderea Asiei de Est în consumul global era de numai 11%. În 2016, această pondere a ajuns la 25%, mai ales pe fondul creșterii economiei chineze și este în prezent peste ponderea UE la nivel global. În prezent, Asia de Est este zona cu cea mai mare creștere a consumului la nivel mondial. Este esențial ca zonele metropolitane din România să analizeze potențialele oportunități pe care le prezintă aceste piețe. Sursa: International Organization of Motor Vehicle Manufacturers Figura 20. Ponderea în consumul global pe regiuni Pe lângă piața chineză, merită avute în vedere companii multinaționale din Asia de Est, mai ales din Japonia și Coreea de Sud, care în momentul de față deservesc piețe globale. Tabelul de mai jos include cele mai mari firme din Asia de Est. Câteva din companiile care ar merita atrase la nivel local în România, mai ales cu facilități de producție, includ: Samsung Hitachi Nissan Panasonic Sony Toshiba Mitsubishi Hyundai Fujitsu Marubeni Itoku LG Kia Suzuki Huawei Sharp Lenovo Mazda Komatsu O mare parte din firmele cu acces la piețe globale sunt firme din Japonia și Coreea de Sud. Având în vedere că atât Japonia cât și Coreea de Sud au ambasade foarte active în România și încearcă în mod pro-activ să faciliteze dialogul cu firmele japoneze și coreene, este important ca administrațiile locale române să aibă o relație strânsă cu aceste ambasade. Sursa: Banca Mondială 46 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 47 Tabel 9. Firmele cele mai mari din Asia de Est, în 2018 Rang în Rang Venituri Rang în Rang Venituri Companie Oraș Țară Sector Companie Oraș Țară Sector Europa global (mil. $) Europa global (mil. $) 1 2 State Grid Beijing China $348.903 Utilități 40 111 Amer International Group Shenzhen China $72.766 Metale 2 3 Sinopec Group Beijing China $326.953 Rafinarea petrolului 41 113 China Post Group Beijing China $72.197 Servicii poștale 3 4 China National Petroleum Beijing China $326.008 Rafinarea petrolului 42 114 Panasonic Osaka Japonia $72.045 Electronice și Echipamente electrice 4 6 Toyota Motor Toyota Japonia $265.172 Autovehicule și piese auto Asigurare: proprietate și accidente 43 117 People's Insurance Co. of China Beijing China $71.579 grave (stoc) 5 12 Samsung Electronics Suwon Coreea de Sud $211.940 Electronice și Echipamente electrice 44 122 COFCO Beijing China $69.669 Retail China State Construction Engi- 6 23 Beijing China $156.071 Inginerie, Constructii neering 45 124 Beijing Automotive Group Beijing China $69.591 Autovehicule și piese auto 7 24 Hon Hai Precision Industry New Taipei City Taiwan $154.699 Electronice și Echipamente electrice 46 125 China FAW Group Changchun China $69.524 Autovehicule și piese auto Industrial & Commercial Bank of Asigurare: viață, sănătate (recip- 8 26 Beijing China $153.021 Servicii bancare 47 126 Nippon Life Insurance Osaka Japonia $68.684 China rocă) 9 29 Ping An Insurance Shenzhen China $144.197 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 48 129 Mitsubishi Tokyo Japonia $68.301 Retail 10 30 Honda Motor Tokyo Japonia $138.646 Autovehicule și piese auto 49 130 Marubeni Tokyo Japonia $68.057 Retail 11 31 China Construction Bank Beijing China $138.594 Servicii bancare 50 132 Tewoo Group Tianjin China $66.577 Retail 12 32 Trafigura Group Singapore Singapore $136.421 Retail 51 140 China North Industries Beijing China $64.646 Industria aerospațială și de apărare 13 36 SAIC Motor Shanghai China $128.819 Autovehicule și piese auto 52 141 China Telecommunications Beijing China $63.974 Telecomunicații 14 40 Agricultural Bank of China Beijing China $122.366 Servicii bancare 53 145 Dai-ichi Life Tokyo Japonia $63.522 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 15 42 China Life Insurance Beijing China $120.224 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 54 149 CITIC Group Beijing China $61.316 Servicii financiare diversificate 16 45 Japan Post Holdings Tokyo Japonia $116.616 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 55 161 Aviation Industry Corp. of China Beijing China $59.263 Industria aerospațială și de apărare 17 46 Bank of China Beijing China $115.423 Servicii bancare 56 162 China Baowu Steel Group Shanghai China $59.255 Metale 18 53 China Mobile Communications Beijing China $110.159 Telecomunicații 57 165 Toyota Tsusho Nagoya Japonia $58.586 Retail 19 54 Nissan Motor Yokohama Japonia $107.868 Autovehicule și piese auto 58 167 ChemChina Beijing China $57.989 Chimicale 20 55 Nippon Tel. & Tel. Tokyo Japonia $106.500 Telecomunicații 59 168 Bank of Communications Shanghai China $57.711 Servicii bancare 21 56 China Railway Engineering Beijing China $102.767 Inginerie, Constructii 60 177 Mitsubishi UFJ Financial Group Tokyo Japonia $54.769 Servicii bancare 22 58 China Railway Construction Beijing China $100.855 Inginerie, Constructii 61 178 LG Electronics Seul Coreea de Sud $54.314 Electronice și Echipamente electrice 23 65 Dongfeng Motor Wuhan China $93.294 Autovehicule și piese auto 62 179 Seven & I Holdings Tokyo Japonia $54.217 Retail Alte echipamente de rețea și Servicii de internet și vânzarea cu 24 72 Huawei Investment & Holding Shenzhen China $89.311 63 181 JD.com Beijing China $53.965 comunicații amănuntul 25 78 Hyundai Motor Seul Coreea de Sud $85.259 Autovehicule și piese auto 64 182 PowerChina Beijing China $53.870 Inginerie, Constructii 26 79 Hitachi Tokyo Japonia $84.559 Electronice și Echipamente electrice 65 184 POSCO Seul Coreea de Sud $53.244 Metale 27 84 SK Holdings Seul Coreea de Sud $83.544 Rafinarea petrolului 66 185 Shandong Weiqiao Pioneering Shandong China $53.203 Textile 28 85 SoftBank Group Tokyo Japonia $82.665 Telecomunicații 67 186 Tokyo Electric Power Tokyo Japonia $52.809 Utilități 29 86 China Resources Hong Kong China $82.184 Produse farmaceutice 68 188 Korea Electric Power Jeollanam-do Coreea de Sud $52.492 Utilități 30 87 China National Offshore Oil Beijing China $81.482 Minerit, Procesarea țițeiului 69 191 Petronas Kuala Lumpur Malaezia $52.028 Rafinarea petrolului China Communications Construc- 70 192 Sumitomo Mitsui Financial Group Tokyo Japonia $52.026 Servicii bancare 31 91 Beijing China $79.417 Inginerie, Constructii tion 71 194 Sinopharm Beijing China $51.844 Produse farmaceutice 32 96 Pacific Construction Group Urumqi China $77.205 Inginerie, Constructii 72 198 Nippon Steel & Sumitomo Metal Tokyo Japonia $51.164 Metale 33 97 Sony Tokyo Japonia $77.116 Electronice și Echipamente electrice Guangzhou Automobile Industry 73 202 Guangzhou China $50.323 Autovehicule și piese auto 34 98 Sinochem Beijing China $76.765 Retail Group 35 99 JXTG Holdings Tokyo Japonia $76.629 Rafinarea petrolului 74 204 Itochu Osaka Japonia $49.732 Retail 36 101 China Energy Investment Beijing China $75.522 Minerit, Procesarea țițeiului Asigurare: proprietate și accidente 75 209 Tokio Marine Holdings Tokyo Japonia $48.731 grave (stoc) 37 103 AEON Chiba Japonia $75.339 Retail 76 213 China Merchants Bank Shenzhen China $47.951 Servicii bancare 38 109 China Minmetals Beijing China $72.997 Metale 77 219 Kia Motors Seul Coreea de Sud $47.360 Autovehicule și piese auto 39 110 China Southern Power Grid Guangzhou China $72.787 Utilități 48 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 49 Rang în Rang Venituri Rang în Rang Venituri Companie Oraș Țară Sector Companie Oraș Țară Sector Europa global (mil. $) Europa global (mil. $) 78 220 China Pacific Insurance Shanghai China $47.319 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 117 322 China Everbright Group Beijing China $35.840 Servicii bancare Asigurare: proprietate și accidente 118 323 Midea Group Foshan China $35.794 Electronice și Echipamente electrice 79 221 MS&AD Insurance Tokyo Japonia $47.095 grave (stoc) 119 326 Toshiba Tokyo Japonia $35.630 Electronice și Echipamente electrice 80 222 Aluminum Corp. of China Beijing China $46.684 Metale 120 329 Aisin Seiki Kariya Japonia $35.281 Autovehicule și piese auto 81 227 Shanghai Pudong Devel. Bank Shanghai China $46.295 Servicii bancare Servicii de internet și vânzarea cu 121 331 Tencent Holdings Shenzhen China $35.179 82 229 Denso Kariya Japonia $46.106 Autovehicule și piese auto amănuntul 83 230 China Evergrande Group Shenzen China $46.019 Servicii imobiliare 122 332 China Vanke Shenzhen China $35.117 Servicii imobiliare 84 234 Shandong Energy Group Jinan China $45.650 Minerit, Procesarea țițeiului 123 333 China Energy Engineering Beijing China $35.048 Inginerie, Constructii 85 235 Hengli Group Suzhou City China $45.563 Textile 124 335 China COSCO Shipping Shanghai China $34.668 Transport naval 86 236 KDDI Tokyo Japonia $45.508 Telecomunicații 125 339 Noble Group Hong Kong China $34.421 Retail 87 237 Industrial Bank Fuzhou China $45.491 Servicii bancare 126 342 Daiwa House Industry Osaka Japonia $34.262 Inginerie, Constructii 88 239 HBIS Group Shijiazhuang China $45.390 Metale China Aerospace Science & 127 343 Beijing China $34.254 Industria aerospațială și de apărare Technology 89 240 Lenovo Group Hong Kong China $45.350 Computere, Echipamente Periferice China Aerospace Science & 90 242 China South Industries Group Beijing China $44.785 Industria aerospațială și de apărare 128 346 Beijing China $34.073 Industria aerospațială și de apărare Industry China National Bldg. Material Asigurare: proprietate și accidente 91 243 Beijing China $44.701 Materiale de constructii, Sticla 129 347 Sompo Holdings Tokyo Japonia $34.028 Group grave (stoc) 92 244 Hanwha Seul Coreea de Sud $44.590 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 130 348 Suzuki Motor Hamamatsu Japonia $33.912 Autovehicule și piese auto 93 245 China Shipbuilding Industry Beijing China $44.431 Transport naval Asigurare: viață, sănătate (recip- 131 350 Sumitomo Life Insurance Osaka Japonia $33.821 94 246 Mitsui Tokyo Japonia $44.155 Retail rocă) 95 248 Wilmar International Singapore Singapore $43.846 Producția de mâncare 132 352 Mitsubishi Chemical Holdings Tokyo Japonia $33.616 Chimicale 96 250 Sumitomo Tokyo Japonia $43.570 Retail 133 353 Country Garden Holdings Foshan China $33.572 Servicii imobiliare 97 251 China Minsheng Banking Beijing China $43.298 Servicii bancare 134 354 Quanta Computer Taoyuan Taiwan $33.564 Computere, Echipamente Periferice 98 252 Greenland Holding Group Shanghai China $42.970 Servicii imobiliare 135 358 JFE Holdings Tokyo Japonia $33.202 Metale 99 256 Sinomach Beijing China $42.638 Mașini industriale 136 359 Jizhong Energy Group Xingtai China $33.188 Minerit, Procesarea țițeiului 100 267 Zhejiang Geely Holding Group Hangzhou China $41.172 Autovehicule și piese auto 137 360 Xiamen ITG Holding Group Xiamen China $32.902 Retail 101 270 Wuchan Zhongda Group Hangzhou China $40.929 Retail 138 361 Cedar Holdings Group Guangzhou China $32.712 Retail China United Network Communi- 139 362 Xiamen C&D Xiamen China $32.588 Retail 102 273 Beijing China $40.664 Telecomunicații cations 140 364 Jiangsu Shagang Group Zhangjiagang China $32.561 Metale 103 279 Mitsubishi Electric Tokyo Japonia $39.995 Electronice și Echipamente electrice 141 365 Bridgestone Tokyo Japonia $32.495 Autovehicule și piese auto 104 280 China Merchants Group Hong Kong China $39.971 Servicii poștale 142 367 Mizuho Financial Group Tokyo Japonia $32.142 Servicii bancare 105 283 Jardine Matheson Hong Kong China $39.456 Autovehicule și piese auto Semiconductori și alte componente 143 368 Taiwan Semiconductor Hsinchu Taiwan $32.126 106 285 Pegatron Taipei Taiwan $39.238 Electronice și Echipamente electrice electronice 107 288 Shaanxi Yanchang Petroleum Xi'an China $38.898 Minerit, Procesarea țițeiului 144 369 China Electronics Beijing China $31.990 Electronice și Echipamente electrice 108 289 China Huaneng Group Beijing China $38.872 Energie 145 370 Jiangxi Copper Guixi China $31.964 Minerit, Procesarea țițeiului 109 294 Shaanxi Coal & Chemical Industry Xi'an China $38.483 Minerit, Procesarea țițeiului China National Aviation Fuel 146 371 Beijing China $31.942 Retail Group 110 295 AIA Group Hong Kong China $38.330 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 147 374 CK Hutchison Holdings Hong Kong China $31.892 Comercianți de specialitate Servicii de internet și vânzarea cu 111 300 Alibaba Group Holding Hangzhou China $37.771 148 375 Xiamen Xiangyu Group Xiamen City China $31.676 Retail amănuntul Asigurare: viață, sănătate (recip- 149 378 Mazda Motor Hiroshima Japonia $31.356 Autovehicule și piese auto 112 309 Meiji Yasuda Life Insurance Tokyo Japonia $37.160 rocă) 150 380 Hyundai Mobis Seul Coreea de Sud $31.091 Autovehicule și piese auto 113 311 Mitsubishi Heavy Industries Tokyo Japonia $37.103 Mașini industriale 151 381 Xinxing Cathay International Beijing China $31.078 Metale 114 312 China Poly Group Beijing China $37.002 Servicii imobiliare 152 384 Subaru Tokyo Japonia $30.735 Autovehicule și piese auto 115 313 Fujitsu Tokyo Japonia $36.991 Servicii IT 153 385 CRRC Beijing China $30.634 Mașini industriale 116 317 Canon Tokyo Japonia $36.388 Computere, Echipamente Periferice China Electronics Technology 154 388 Beijing China $30.176 Industria aerospațială și de apărare Group 50 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 51 Rang în Rang Venituri Analizând listele de firme mari din Europa, SUA, și Asia de Est, este clar că firmele asiatice sunt cele mai slab Companie Oraș Țară Sector Europa global (mil. $) reprezentate la nivel local în România. 155 393 China State Shipbuilding Beijing China $29.797 Transport naval 156 157 395 397 State Power Investment China Huadian Beijing Beijing China China $29.727 $29.612 Energie Utilități Prezența firmelor din Asia de Est în România este 158 159 398 399 Idemitsu Kosan Yankuang Group Tokyo Shandong Japonia China $29.606 $29.474 Rafinarea petrolului Minerit, Procesarea țițeiului importantă mai ales pentru centrele urbane mai 160 161 404 410 Compal Electronics Cathay Life Insurance Taipei Taipei Taiwan Taiwan $29.175 $28.805 Computere, Echipamente Periferice Asigurare: viață, sănătate (stoc) mici, cu un profil industrial, pentru că aceste firme 162 418 Medipal Holdings Tokyo Japonia $28.398 Angrosiști: Sănătate produc bunuri de larg consum, cu o piață globală. 163 420 Kansai Electric Power Osaka Japonia $28.283 Utilități 164 421 Samsung Life Insurance Seul Coreea de Sud $28.273 Asigurare: viață, sănătate (stoc) 165 425 Sumitomo Electric Industries Osaka Japonia $27.820 Autovehicule și piese auto 166 427 Suning.com Group Nanjing China $27.806 Comercianți de specialitate 167 428 Ansteel Group Anshan China $27.792 Metale 168 431 Shougang Group Beijing China $27.489 Metale Cum pot metropolele românești să 169 170 432 436 Wistron CPC Taipei Kaohsiung Taiwan Taiwan $27.480 $27.106 Computere, Echipamente Periferice Rafinarea petrolului ATRAGĂ MAI MULȚI OAMENI 171 438 GS Caltex Seul Coreea de Sud $26.821 Rafinarea petrolului Semiconductori și alte componente 172 442 SK Hynix Gyeonggi Coreea de Sud $26.636 electronice 173 443 East Japan Railway Tokyo Japonia $26.627 Servicii de transport feroviare Faptul că o zonă metropolitană generează mai multe exporturi nu înseamnă automat și dezvoltare, deși fără 174 456 Xinjiang Guanghui Industry Urumqi China $26.106 Retail exporturi nu se poate dezvolta. În același timp, o investiție a unei multinaționale cu acces la piețe globale nu se transformă automat în bunăstare pentru populația locală, dacă această multinațională nu oferă salarii generoase. 175 458 Samsung C&T Seul Coreea de Sud $25.902 Retail 176 462 Chubu Electric Power Nagoya Japonia $25.753 Utilități În raportul „Orașe Magnet”, Banca Mondială a indicat că nivelul dezvoltării unei zone metropolitane poate fi 177 463 NEC Tokyo Japonia $25.673 Servicii IT determinat măsurând atractivitatea acelei zone – adică determinând câți oameni s-au mutat sau s-ar muta în 178 464 Yango Longking Group Fuzhou China $25.605 Servicii financiare diversificate acea zonă și câți oameni fac naveta sau ar face naveta spre acea zonă. Asigurare: viață, sănătate (recip- 179 465 China Taiping Insurance Group Hong Kong China $25.598 rocă) 180 466 Flex Singapore Singapore $25.441 Semiconductori și alte componente electronice O zonă metropolitană care atrage oameni în mod clar oferă o serie de beneficii importante. De exemplu, oferă 181 468 China Datang Beijing China $25.299 Energie 182 471 KB Financial Group Seul Coreea de Sud $25.052 Servicii bancare 183 479 Fubon Financial Holding Taipei Taiwan $24.688 Asigurare: viață, sănătate (stoc) cetățenilor multe oportunități legate de carieră, o calitate a vieții bună, acces la educație de calitate, acces la servicii de sănătate Shanxi Jincheng Anthracite Coal specializate, sau o conectivitate bună. 184 481 Jincheng China $24.659 Minerit, Procesarea țițeiului Mining 185 483 LG Display Seul Coreea de Sud $24.585 Electronice și Echipamente electrice Conform datelor pe migrație de la recensământul din 2011, zonele urbane funcționale care au reușit să atragă cei Asigurare: viață, sănătate (recip- mai mulți migranți la mia de locuitori au fost: Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, București, Sibiu și Alba Iulia. Zonele urbane 186 489 Taikang Insurance Group Beijing China $24.058 rocă) funcționale care au reușit să atragă cei mai mulți navetiști la mia de locuitori au fost: Pitești, Deva, Târgoviște, 187 493 CJ Corp. Seul Coreea de Sud $23.796 Comercianți de specialitate Ploiești, Alba Iulia și București. 188 494 Yangquan Coal Industry Group Yangquan China $23.793 Minerit, Procesarea țițeiului 189 495 Shanxi LuAn Mining Group Changzhi China $23.785 Minerit, Procesarea țițeiului Banca Mondială a făcut, de asemenea, un sondaj la nivel național pentru a identifica zonele cele mai atractive 190 496 Henan Energy & Chemical Zhengzhou China $23.699 Minerit, Procesarea țițeiului pentru români. Tabelul următor arată rezultatele acestui sondaj. 191 497 Datong Coal Mine Group Datong China $23.698 Minerit, Procesarea țițeiului 192 499 Qingdao Haier Qingdao China $23.563 Electronice și Echipamente electrice Sursa: Fortune Global 500 52 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 53 Tabel 10. Orașele din România în care oamenii și-ar dori cel mai mult să locuiască Ce e important de notat este că zonele care exportă cel mai mult, nu sunt neapărat și cele mai atractive pentru oameni. De exemplu, județele Argeș și Arad se numără printre județele cu cele mai mari exporturi din țară, dar nu De ce preferați acest oraș? se numără printre cele mai atractive zone din țară. Acestea atrag un număr mare de navetiști, dar nu și de migranți În ce oraș v-ar În ce oraș, diferit de Ponderea ZUF definitivi. Pe de altă parte, județul Cluj este doar pe locul șapte la nivel național în ceea ce privește exporturile, dar plăcea cel cel în care locuiți în Asistență ZUF din populația Locuri de Calitatea Servicii mai mult să prezent, v-ar plăcea cel medicală Alt motiv pe primul loc în ceea ce privește numărul relativ de migranți atrași și în ceea ce privește ponderea celor care s-ar totală a țării muncă vieții educaționale locuiți? mai mult să locuiți? specializată muta la Cluj. București 15,23% 14,46% 13,43% 4,24 4,18 4,04 4,13 3,08 Cluj-Napoca 11,37% 15,32% 2,34% 4,22 4,27 3,71 4,11 3,5 Timișoara 9,14% 11,88% 2,52% 4,29 4,49 4,11 3,94 2,32 Figura 22. Volumul comerțului extern pe județe, în 2016 Brașov 8,53% 11,53% 2,27% 3,8 4,42 3,56 3,74 4,25 Constanța 5,18% 3,96% 2,72% 3,37 4,22 2,82 3,39 4,71 Sibiu 4,06% 5,16% 1,34% 4 4,33 3,51 3,59 3,86 Iași 3,76% 4,30% 2,06% 4,09 4,53 3,97 3,46 2,75 Oradea 2,64% 2,24% 1,67% 4,35 4,92 3,79 4,3 3 Suceava 2,23% 1,89% 0,91% 2,89 3,71 2,83 3,17 3 Târgu Mureș 2,13% 1,56% 1,25% 3,8 3,3 3,3 2,85 3,78 Pitești 1,93% 2,41% 1,73% 3,68 3,83 3,05 3,37 2,5 Piatra Neamț 1,93% 1,72% 0,74% 3,63 4,28 3,19 3,7 3,75 Râmnicu Vâlcea 1,73% 1,90% 1,16% 2,88 4,06 3,24 3,24 4,4 Arad 1,62% 1,20% 1,48% 3,38 4 3,56 3,5 3,7 Galați 1,52% 0,34% 1,69% 2 3,73 2,87 3,33 X Ploiești 1,52% 0,52% 2,52% 3,13 4,4 3,67 3,4 4 Baia Mare 1,32% 1,03% 1,07% 3,63 4,38 3,25 4,25 3,5 Craiova 1,32% 1,38% 1,89% 4 4,54 3 4,08 4,33 Miercurea Ciuc 1,02% 0,17% 0,49% 2,9 4 3,3 3,7 3,6 Târgu Jiu 1,02% 0,00% 0,72% 4,4 4 4,1 4,1 2,75 Târgoviște 0,91% 0,52% 1,05% 3,44 3,78 3,56 3,56 2,67 Bacău 0,91% 1,20% 1,14% 3,22 3,89 3,11 3,22 5 Alexandria 0,81% 0,34% 0,35% 3,75 3,88 3,13 3,88 2,75 Buzău 0,81% 0,69% 1,28% 4,2 4,8 3,8 3,8 5 Sursa: INS – TEMPO On-line Deva 0,81% 0,34% 0,79% 4,67 4,5 3,63 4,38 X Reșița 0,81% 0,69% 0,40% 4 4,43 2,43 4,25 X Un oraș sau o zonă metropolitană este asemenea unui organism viu. Iar entropia unui organism viu este să crească, Brăila 0,81% 0,34% 0,98% 3,25 3,75 2,5 3,25 3 să intre într-o perioadă de maturizare și ulterior să scadă și să facă loc altui organism viu. Ca atare, o zonă Focșani 0,71% 0,00% 0,86% 2,5 4,14 3,43 2,67 3 metropolitană care nu își poate susține creșterea într-un mod sustenabil, nu are un viitor foarte bun. În mod evident, Giurgiu 0,71% 1,03% 0,40% 3,43 4,29 2,57 3,71 2 un oraș nu poate să crească la infinit, dar nu ar trebui nici să rămână ancorat într-o viziune de conservare. Slatina 0,71% 0,00% 0,66% 4,8 4,8 4,8 4,4 2 Botoșani 0,71% 0,34% 0,64% 3,29 4,14 2,71 4 4 Vaslui 0,61% 0,34% 0,40% 4,5 4,5 3,25 4,75 2 Alba Iulia 0,51% 0,17% 0,56% 2,25 3,5 3,4 2,5 3 Bistrița Satu Mare 0,51% 0,51% 0,52% 0,52% 0,63% 0,97% 2,8 4,4 4,4 4 3,4 3,6 3,4 3,8 4,67 3,67 Din păcate, puține administrații locale în România Sfântu Gheorghe Slobozia 0,51% 0,41% 0,86% 0,69% 0,42% 0,40% 3,2 3,5 4,8 5 2 3 3,2 5 X X au o viziune clară de creștere. Orașele cele mai dezvoltate și cele mai Zalău 0,41% 0,34% 0,45% 1,5 3 1,5 1,5 1 dinamice din țară deplâng lipsa forței de muncă, dar puține au o strategie clară pentru a atrage mai Drobeta-Turnu 0,30% 0,00% 0,60% 3,33 4 3,67 3 X mulți oameni. Severin Călărași 0,20% 0,00% 0,52% 2 2,5 2,5 1,5 4 În cele ce urmează, vom discuta ce pot face administrațiile locale pentru a atrage mai mulți oameni. Tulcea 0,20% 0,34% 0,47% 5 5 3 3 5 Sursa: 2017. Orașe-Magnet: Migrație și navetism în România, Washington, DC: Banca Mondială 54 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 55 Figura 23. Cele mai mari orașe din SUA în 1840 Nevoia unei viziuni de creștere CHICAGO Daniel Burnham, autorul planului urban al orașului Chicago, încuraja planificatorii urbani să „nu facă planuri mici”, pentru că planurile mici „nu animă imaginația oamenilor”. Un plan ar trebui să fie mare și ambițios, pentru că un astfel de plan, chiar dacă va lua mulți ani să fie implementat, „va dăinui tot timpul în mintea noastră” – va fi o sămânță care va aștepta numai să primească apă pentru a putea crește. Daniel Burnham a trăit și gândit într-o perioadă când orașul Chicago era în plină expansiune și necesita câteva linii directoare pentru expansiunea sa. În sine, povestea orașului Chicago e importantă pentru orice primar, pentru că arată câteva din ingredientele necesare dezvoltării urbane. În „Nature’s Metropolis”, o carte ce a câștigat premiul Pulitzer, William Cronon face o trecere în revistă detaliată a modului în care Chicago a evoluat de la o mică așezare într-o zonă mlăștinoasă, la a doua metropolă a Statelor Unite. În 1840, Chicago era o localitate cu numai aproximativ 4.000 locuitori și numai pe locul 92 în ierarhia localităților din SUA (vedeți figura de mai jos). Până în 1870, populația orașului a crescut la aproximativ 300.000 locuitori (adică cât populația orașelor secundare cele mai mari din România de acum) și pe locul 5 în ierarhia orașelor din State. În 1900, adică 30 ani mai târziu, Chicago a ajuns la aproximativ 1,7 milioane locuitori și a urcat pe locul 2 în ierarhia orașelor din SUA. Până în 1930, populația orașului a crescut la 3,4 milioane locuitori. Fiecare generație a adus o creștere exponențială a orașului Chicago, care, în mai puțin de 100 ani, a reușit să crească de aproximativ 850 ori. William Cronon consideră că unul din factorii cei mai importanți în creșterea orașului au fost boosterii – un fel de agenți imobiliari, care lucrau pentru proprietarii de terenuri din zonă. Aceștia erau în competiție cu alți boosteri care operau în orașe similare din zonă, precum St. Louis, Milwaukee, sau Green Bay. Chicago nu avea nici cea mai bună poziționare geografică (se află la extrema de sud a Lacului Michigan, ceea ce lungește mult transportul pe apă pe Mariile Lacuri, vital în acea perioadă), nici cele mai bune condiții pentru viitoare investiții (era într-o zonă mlăștinoasă, cu sol de slabă calitate și inundații frecvente). Orașe precum Milwaukee sau Green Bay aveau premise mult mai bune pentru o dezvoltare rapidă. Chicago a avut însă mai mulți promotori și mai buni susținători, reușind să fie una dintre destinațiile preferate pentru valurile de migranți din acea vreme. Un alt factor care a contribuit la expansiunea orașului este tocmai viziunea de creștere de care vorbea Daniel Burnham. Orașul a avut un număr de vizionari, care au gândit la scară mare orașul lor. Inclusiv planul lui Burnham acoperea o zonă ce se extindea mult în afara zonei locuite efectiv în acel timp. Și chiar dacă planul lui Burnham Sursa: www.biggestUScities.com nu a fost urmat întocmai (cum e cazul, de exemplu, pentru planul New York-ului sau planul Barcelonei), a dat tonul pentru dezvoltarea viitoare a orașului. 56 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 57 Figura 24. Planul urbanistic al lui Daniel Burnham, pentru orașul Chicago (1909) Nevoia promotorilor urbani O localitate cu greu își poate susține creșterea dacă nici măcar cei care locuiesc acolo nu sunt convinși că vor să locuiască acolo. Un oraș nu poate deveni „oraș magnet” dacă este promovat numai de către primar sau de către o mână de oameni – pentru acest lucru este nevoie de o masă critică. În primul rând, este important ca o bună parte din oamenii care locuiesc într-un oraș să fie mândri că locuiesc acolo. Mândria locală este un element cheie, pentru că locuitorii se transformă în agenți de promovare ai orașului. Bineînțeles, cu cât un oraș este mai mare, cu atât poate avea mai mulți promotori și cu atât mai mult îi cresc șansele să atragă și mai mulți oameni. Decizii importante, precum unde să investești, unde să mergi în vizită, unde să te muți, se iau pe baza unor relații interpersonale și pe baza emoției pe care o generează un anumit loc. Pentru ca oamenii să fie atașați de un loc, câteva elemente sunt vitale. În primul și în primul rând, orașul trebuie să aibă o infrastructură urbană bine pusă la punct – așa cum nu ne place să locuim într-o locuință murdară cu vopsea ce se dezlipește de pe pereți, tot așa nu dorim să trăim într-un oraș care dă sentimentul de descompunere. În acest sens, urbanismul și arhitectura de calitate sunt vitale. Din păcate, urbanismul este o profesie în cvasi-letargie în România. Puțini primari au investit în urbanism de calitate și în urbaniști în ultimii ani. Puține concursuri de soluții au fost organizate, în ultimii 30 de ani de economie de piață, pentru regândirea unor spații publice cheie. Urbanismul de calitate nu este un moft – a devenit o absolută necesitate, iar primarii care nu știu să investească în urbanism de calitate, riscă să transforme cetățenii lor în adversari în loc de aliați. Un oraș frumos nu este de ajuns, însă, pentru a încuraja mândria locală. Oamenii doresc să simtă că joacă și ei un rol în dezvoltarea orașului în care locuiesc. Dacă toate deciziile majore privind dezvoltarea orașului sunt luate de o mână de oameni, cetățenii de rând nu se vor implica în viitorul acelui oraș. Atunci când oamenii sunt implicați în procesul de planificare a orașului, ei se transformă din cetățeni latenți în cetățeni activi. Un alt factor ce contribuie mult la atașamentul local este competiția cu alte orașe și poziția efectivă sau relativă a orașului în ierarhia competițională. O echipă de fotbal cu o poziționare bună în clasamentul național sau regional va crește atașamentul oamenilor față de acel loc. Un oraș care este considerat ca fiind cel mai „smart”, cel mai „cool”, sau cu cea mai bună administrație, poate, de asemenea, să genereze mândrie la nivel local și să mobilizeze cetățenii în promovarea sa. Diferite orașe au performanțe bune în diferite domenii – trebuie doar să știe cum să promoveze aceste performanțe. Sursa: Wikipedia În cele ce urmează, vom discuta două lucruri care sunt necesare pentru înscrierea unui oraș pe o pantă de creștere: Nevoia unui plan ambițios 1) prezența unui număr suficient de mare de promotori ai orașului; 2) un plan ambițios. Așa cum spunea și Daniel Burnham, oamenii nu se vor ralia niciodată în jurul unui plan mic sau în jurul unei viziuni modeste. Oamenii vor să fie inspirați și au nevoie de idei mari pentru acest lucru. Master Planul General de Transport al României, de exemplu, a reușit să coaguleze energii și pasiuni în jurul unor proiecte importante – Autostrada Moldovei, Autostrada Pitești-Sibiu sau Autostrada Transilvania. La fel, la nivel local, oamenii au nevoie de o viziune de creștere mare – au nevoie de un plan ambițios care să le anime imaginația. 58 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 59 Având în spate moștenirea planificării centralizate din timpul comunismului, planificarea urbană și regională și-a Figura 26. Cum arată planul din 1852 al orașului San Francisco, suprapus peste harta actuală a orașului pierdut din lustru. Specialiștii români au încetat să planifice pentru că acest lucru era considerat, în mod eronat, ca fiind un instrument de sorginte comunistă. Ca atare, planurile și strategiile elaborate în anii de tranziție arareori propun intervenții ambițioase. Majoritatea PUG-urilor elaborate în ultimii ani rar propun ceva mai ambițios decât un nou drum de centură. Nu se fac planuri care să dea direcția de dezvoltare a unei zone metropolitane pentru următoarea sută de ani. SAN FRANCISCO Unul din motivele importante pentru care genul acesta de planificare ambițioasă nu se mai întâmplă este multitudinea de factori ce trebuie luați în considerare acum, multitudinea de actori ce trebuie implicați în procesul de planificare și multitudinea de analize ce sunt acum considerate esențiale. De exemplu, planul pentru extensia orașului San Francisco (vedeți imaginea de mai jos) a fost elaborat de oameni care nici măcar nu au vizitat zona pentru care au făcut planul. Au propus ca atare un sistem de cvartale fără să aibă idee de topografia destul de variată a zonei. Ca atare, trama stradală urcă în unele zone direct pe deal, în unele locuri la un unghi de 31,5%. Figura 25. Planul orașului San Francisco din 1852 Sursa: davidrumsey.georeferencer.com Figura 27. Străzile în pantă din San Francisco, implementate după vechiul plan al orașului Sursa: Wikipedia Sursa: davidrumsey.georeferencer.com 60 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 61 Astăzi, aceste străzi din San Francisco care urcă direct pe deal, sunt parte a șarmului orașului. Ele nu mai sunt însă posibile în era digitală când fiecare petic de pământ poate fi studiat din confortul unui birou. NEW YORK Gândirea unei trame stradale ambițioase, și eventual a unei rețele feroviare, care să ofere scheletul pentru o viitoare Unul din cele mai faimoase planuri este cel elaborat în 1807 pentru orașul New York (imaginea din Figura 29). posibilă dezvoltare a unei zone metropolitane, este vitală pentru un oraș dinamic. Aproape că nu există plan cu Primele străzi ale New York-ului au fost construite de imigranți olandezi, în vârful Insulei Manhattan, într-o locație o propunere de extindere a tramei stradale, care de-a lungul timpului să nu fi fost implementat. Planul nu este cunoscută la acea vreme ca New Amsterdam. Când britanicii au preluat administrarea Insulei Manhattan de la întotdeauna implementat în întregime, dar o idee de dezvoltare, odată pusă pe hârtie, prinde propria viață. olandezi, au rebotezat orașul New York, au extins trama stradală (zona roșie din figura din dreapta de mai jos) și în perioada 1807-1811 au elaborat un plan pentru toată insula. În imaginea de mai jos vedeți câteva planuri urbanistice istorice pentru unele din metropolele importante ale lumii. Dacă veți căuta imagini cu trama stradală actuală a acestor metropole, veți vedea că acestea urmează într-o mare Planul finalizat în 1811 continuă să dicteze dezvoltarea New York-ului și în ziua de azi. Cu câteva excepții (de exemplu, măsură structura inițială. Frumusețea unui plan ambițios este că aproape întotdeauna este pus în practică – chiar introducerea Parcului Central în mijlocul Insulei Manhattan), Planul a fost urmat întocmai de-a lungul anilor. dacă nu în forma sa inițială, și chiar dacă durează mult timp până scheletul propus în plan este umplut. Figura 28. Planuri urbane istorice ce au dat direcția de dezvoltare a unor mari orașe Liderii New York-ului din 1811 au avut viziunea să gândească și să propună un plan care a ghidat dezvoltarea orașului două secole mai târziu. O altă trăsătură a Planului din 1811 este reziliența tramei stradale odată ce a fost construită. Broadway, singura arteră ce nu urmează sistemul de cvartale în New York (reprezentată în roșu în figura de jos-dreapta) era artera folosită de indienii ce locuiau pe insulă înainte de venirea europenilor. Traseul mai ondulat al arterei Broadway se datorează topografiei mult mai variate a insulei pe vremea când a fost planificată. Manhattan avea pe atunci multe dealuri, care, după elaborarea Planului din 1811, au fost netezite, iar pământul și roca excavate au fost folosite pentru a umple mlaștini și pentru a extinde zona locuibilă a insulei. Broadway a dăinuit și a reușit să supraviețuiască și sistematizării propuse în Planul din 1811. Acum este strada definitorie a New York-ului și adaugă mult la șarmul orașului. Ea este însă și un testament viu că o stradă odată trasată, cu greu mai poate fi schimbată. Probleme apar când străzile sunt construite pentru a rezolva o situație punctuală, de accesibilitate locală, fără a lua în considerare sistemul de transport local/metropolitan în ansamblul său. Acesta este modul în care s-au dezvoltat mai toate orașele românești după 1989. De exemplu, chiar dacă Bucureștiul a fost sistematizat în perioada comunistă, cu un număr de artere mari și centuri urbane, în ultimii ani s-a dezvoltat într-un mod ad-hoc (vedeți un exemplu în imaginea de mai jos). La capetele arterelor de trafic majore, s-a construit în ultimii ani un sistem de străzi mici, care funcționează ca un fel de dop pentru trafic. În lipsa unor artere majore adiționale, tot traficul de pe aceste străzi capilare converge către arterele deja existente, blocând traficul în mare parte a zilei. Bucureștiul a ajuns astfel să fie orașul cu cel mai aglomerat trafic din Europa, depășind metropole precum Moscova, Paris, Roma, Bruxelles, sau Atena. 62 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 63 Figura 29. Trama stradală în New Amsterdam (stânga) și Planul Urbanistic pentru dezvoltarea Orașului New York (dreapta) BARCELONA Prin comparație, Barcelona, care are o populație de 3,9 milioane locuitori la nivelul zonei metorpolitane și primește anual peste 20 milioane turiști (de 6,5 ori mai mult decât Bucureștiul), are probleme de trafic mult mai mici decât Bucureștiul. Barcelona are avantajul că dezvoltarea urbană a orașului și a zonei metropolitane este direcționată de Planul Urbanistic elaborat de Ildefons Cerda în 1859. Planul, inclus în imaginea de mai jos, a propus o sistematizare a tramei stradale în jurul orașului vechi și cu extensii în zona metropolitană, ajungând până la mai multe localități din jur. Cu câteva excepții, Planul lui Ildefons Cerda a fost urmat până în ziua de azi, iar Barcelona se bucură de o tramă stradală ce înlesnește traficul în oraș și care a permis o extensie eficientă a utilităților și a sistemului de transport public. Forța acestui plan devine evidentă dacă studiem cazul uneia din cele mai emblematice clădiri ale Barcelonei – Catedrala Sagrada Familia. Figura 31. Planul lui Ildefons Cerda din 1859 Figura 30. Structura compactă a Bucureșiului cu adițiile neplanificate de după 1989 Sursa: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/89/PlaCerda1859b.jpg Figura 32. Imagine istorică: Zona din jurul Catedralei Sagrada Familia, în momentul în care a început construcția acesteia Sursa: Banca Mondială. 2013. Consolidarea capacității de planificare spațială – precondiție pentru dezvoltare urbană sustenabilă. [Raport pregătit pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului] Sursa:https://ro.pinterest.com/explore/sagrada-familia-history-915626176895/?lp=true 64 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 65 Construcția catedralei a fost începută în 1882, în plin câmp – adică într-o zonă ne-urbanizată din zona metropolitană Tipul acesta de viziune ambițioasă este necesar și pentru principalele zone urbane din România. a Barcelonei. Pornită cu fonduri private de către Josep Maria Bocabella, catedrala a fost localizată într-o zonă ieftină din periferia orașului. Chiar dacă construcția catedralei a început în plin câmp, locația catedralei a fost O tramă stradală pentru extinderea zonei metropolitane nu trebuie să fie neapărat un document normativ. Ajunge foarte precisă – într-unul din cvartalele din Planul lui Ildefons Cerda. să existe un masterplan metropolitan care să ghideze elaborarea PUG-urilor individuale. De exemplu, rețeaua de autostrăzi propusă în Master Planul General de Transport urmează, în mare parte, o propunere făcută de IPTANA Catedrala încă nu a fost finalizată (se anticipează că va fi gata în 2026, la 100 ani de la moartea arhitectului (Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene) în 1968-1969 (vedeți harta următoare). ei, Antoni Gaudi), însă spațiul urban din jurul catedralei a fost deja umplut de mulți ani. Mai mult, acest spațiu urban a fost umplut într-un mod ordonat, cu o extensie eficientă și facilă a infrastructurii urbane necesară pentru Figura 35. Rețeaua de autostrăzi a României propusă în 1968 funcționalizarea zonei. Practic, după 150 ani de la elaborarea sa, Planul lui Ildefons Cerda continuă să aducă multiple beneficii Barcelonei. Figura 33. Cum arată Barcelona acum Sursa: Google Earth Figura 34. Cum arată zona din jurul Sagradei Familia Sursa: IPTANA România, în ciuda urbanizării târzii și forțate, are totuși o istorie în domeniul planificării urbane. Generalul Pavel Kiseleff, după care sunt numite multe străzi în România (inclusiv una din cele mai importante artere din București, gândită de el), a fost plenipotențiar (un guvernator de facto) al divanurilor Țării Românești și Moldovei, între 1829 și 1834, în timpul administrației militare ruse. El a fost unul din marii reformatori ai Rusiei și unul dintre cei mai importanți cataliști pentru reformarea Țării Românești și a Moldovei, jucând un rol crucial în Sursa: http://www.archdaily.com/639498/12-stunning-aerial-photos-taken-with-a-drone/556f0fdae58eceec91000273-12-stunning- reorganizarea administrativă a celor două principate și în elaborarea Regulamentelor Organice – primele Constituții aerial-photos-taken-with-a-drone-photo din istoria celor două principate române. 66 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 67 Mai puțin cunoscut este faptul că Kiseleff a comandat elaborarea unor planuri urbanistice pentru mai multe orașe Figura 37. Orașe dunărene pentru care a fost elaborat plan de sistematizare pe vremea lui Kiseleff de-a lungul Dunării – mai exact „un model complet de o bună organizare a orașului, în toate privirile”. Au fost astfel întocmite planuri pentru sistematizarea orașelor „cu o regulată împărțire a stradelor, a piețelor și cu fixarea locurilor pentru porturi”. Cel mai faimos plan de sistematizare este cel pregătit pentru Brăila, în 1834, de către baronul Borroczyn, la ordinul lui Kiseleff. Acel plan a ghidat dezvoltarea Brăilei de-a lungul anilor, inclusiv în prezent. Figura 36. Planul Brăilei din 1892, după modelul promovat de Kiseleff Sursa: Google Maps De asemenea, avantajele unui plan de sistematizare trebuie să fie clar explicate. De exemplu, valoarea terenurilor pentru care un asemenea plan a fost elaborat crește automat. Mai mult, autoritățile locale pot alege să nu emită autorizații de construcții pentru zone fără un plan de sistematizare, sau mai exact un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Un capitol separat va prezenta câteva idei privind modul în care poate fi gândită / elaborată trama stradală metropolitană. De unde pot metropolele românești SĂ ATRAGĂ OAMENI Sursa: Wikipedia Un plan ambițios și un număr mare de promotori nu înseamnă neapărat că zona metropolitană va și reuși să Mai multe orașe dunărene, însă, poartă amprenta lui Kiseleff. Hărțile de mai jos sunt evocatoare din acest punct atragă oameni mai mulți. Orașe precum Chicago au crescut într-o perioadă în care fertilitatea era foarte ridicată de vedere. Un efort de planificare de asemenea amploare nu este la fel de ușor de implementat în ziua de azi, dar (în medie, o femeie din SUA năștea, la mijlocul secolului al 19-lea, aproximativ 7 copii) și mortalitatea infantilă era în nu este nici imposibil – trebuie doar identificate instrumentele de planificare cele mai adecvate și inițiat un dialog scădere. Mai mult, milioane de migranți ajungeau și continuă să ajungă în SUA în fiecare an. România se dezvoltă cu actorii relevanți. acum într-un context cu fertilitate foarte scăzută, spor natural negativ și migrație externă masivă. 68 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 69 Tabel 11. Număr de migranți atrași de SUA din 1850 în 2016 O zonă urbană funcțională este formată dintr-un An Număr de migranți municipiu plus localitățile limitrofe de unde cel 1850 1860 2,244,600 4,138,700 puțin 15% din forța de muncă face naveta către 1870 5,567,200 respectivul centru urban. 1880 6,679,900 1890 9,249,500 Astfel, o persoană care trăiește în Popești Leordeni este parte a zonei urbane funcționale București, o persoană care trăiește în Florești este parte a zonei urbane funcționale a Clujului, o persoană din Ghiroda este parte a zonei urbane 1900 10,341,300 funcționale a Timișoarei. Harta de mai jos include aceste zone urbane funcționale. 1910 13,515,900 1920 13,920,700 Figura 38. Zonele urbane funcționale ale Bucureștiului și ale reședințelor de județ 1930 14,204,100 1940 11,594,900 1950 10,347,400 1960 9,738,100 1970 9,619,300 1980 14,079,900 1990 19,767,300 2000 31,107,900 2010 39,955,900 2011 40,377,900 2012 40,824,700 2013 41,348,100 2014 42,391,800 2015 43,290,400 2016 43,739,300 Sursa: Migration Policy Institute Chiar dacă populația României este în scădere, nu înseamnă că zonele urbane dinamice nu pot să atragă oameni. România continuă să aibă un grad de urbanizare scăzut și, pe măsură ce țara se va dezvolta, orașele cele mai dinamice din România vor oferi alternative la emigrare. De altfel, zonele din jurul marilor orașe, precum București sau Cluj-Napoca, au fost mult mai puțin afectate de migrația externă decât zonele rurale, aflate la mare depărtare de orașe mari (de exemplu, zona Moldovei, sau nordul țării). În raportul „Orașe Magnet”, Banca Mondială a estimat potențialul de a atrage oameni pentru fiecare reședință de județ din România și pentru București. Punctul de plecare în această analiză a fost stabilirea zonei urbane funcționale pentru fiecare din aceste orașe. Pentru stabilirea zonelor urbane funcționale s-a folosit Sursa: 2017. Orașe-Magnet: Migrație și navetism în România, Washington, DC: Banca Mondială o metodologie a OECD-CE, unde s-a luat în calcul nivelul de navetism pentru toate localitățile limitrofe unui municipiu reședință de județ. 70 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 71 În mod normal, populația unei zone urbane trebuie gândită la acest nivel, nu strict după granițele administrative ale Simplul fapt că cel puțin 22,5% municipiului. O persoană care trăiește într-o localitate limitrofă, dar lucrează, studiază sau beneficiază de servicii / din populația țării trăiește într-o zonă suburbană sau peri-urbană justifică în sine elaborarea unei politici utilități oferite de municipiul din apropiere este parte a acelei zone urbane funcționale. Mergând pe acest criteriu, clare de dezvoltare metropolitană. tabelul de mai jos arată care este populația efectivă în municipiu (măsurată la recensământul din 2011) și populația din zona urbană funcțională. Folosind această măsură, vedem că aceste zone urbane au cu 4,5 milioane mai mulți locuitori decât municipiile per se – mai exact 11,6 milioane față de 7,1 milioane. Mai mult, Banca Mondială a efectuat un sondaj la nivel național pentru a determina înclinația oamenilor de a migra către unul din orașele mai dinamice ale țării (un sondaj similar a fost ulterior realizat de Revista Sinteza, cu Tabel 12. Populația pentru o selecție de zone urbane funcționale din România rezultate apropiate). București Municipiu 1,883,425 ZUF 2,703,015 3,6 milioane de români au indicat că iau în considerare o mutare în următorii 5 ani. Constanța 283,872 546,900 Dintre aceștia, 2,4 milioane consideră o mutare în România, iar 1,71 milioane ar dori să se mute într-un oraș din Timișoara 319,279 508,037 Ploiești 209,945 506,213 România. Tabelul de mai jos include principalele orașe unde acești 1,71 milioane ar dori să se mute. Măsura în care Cluj-Napoca 324,576 470,939 aceste orașe vor reuși să atragă acești oameni ține atât de administrația locală, cât și de multitudinea de actori Brașov 253,200 455,830 locali și de cetățenii din aceste orașe. Întărirea magnetismului unui oraș este inerent o muncă de echipă. Iași 290,422 414,869 Craiova 269,506 380,641 Pitești 155,383 348,981 Figura 39. Estimarea numărului posibil de migranți în viitorul apropiat Galați 249,432 339,408 Oradea 196,367 336,538 Arad 159,074 296,981 Sibiu 147,245 270,064 Buzău 115,494 258,137 Târgu Mureș 134,290 251,523 Râmnicu Vâlcea 98,776 233,497 Bacău 144,307 228,656 Baia Mare 123,738 215,129 Târgoviște 79,610 210,410 Brăila 180,302 196,818 Satu Mare 102,411 195,584 Suceava 92,121 182,955 Focșani 79,315 172,530 Deva 61,123 158,650 Piatra Neamț 85,055 148,011 Târgu Jiu 82,504 144,618 Slatina 70,293 132,789 Botoșani 106,847 129,276 Bistrița 75,076 126,860 Drobeta Turnu Severin 92,617 120,762 Alba Iulia 63,536 113,461 Călărași 65,181 104,323 Miercurea Ciuc 38,966 97,627 Tulcea 73,707 94,092 Zalău 56,202 90,073 Sfântu Gheorghe 56,006 84,341 Reșița 73,282 81,091 Giurgiu 61,353 80,932 Vaslui 55,407 80,861 Slobozia 45,891 80,570 Alexandria 45,434 70,409 Sursa: 2017. Orașe-Magnet: Migrație și navetism în România, Washington, DC: Banca Mondială Sursa: Banca Mondială 72 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 73 Pe lângă potențialii migranți ce pot fi atrași de la nivel național, administrațiile locale ar trebui să ia în considerare încă două surse de migrație: 1) diaspora românească; 2) migranți din alte țări. În măsura în care România își va continua dezvoltarea Conform estimărilor Ministerului Afacerilor Externe, peste din ultimii ani, orașele cele mai dezvoltare din țară 5 milioane de români trăiesc în afara granițelor țării – un număr foarte mare de oameni. pot deveni destinații de migrație-înapoi pentru cei Acești oameni au în mare parte pregătire profesională bună, capital acumulat și conexiuni făcute în țările lor adoptive. din diaspora. Bună parte dintre acești oameni vor fi greu de convins să se întoarcă acasă fără a li se oferi un standard de viață Anticipând o astfel de mișcare, este important ca orașele mari să încerce să atragă consulate din țările ce găzduiesc care măcar să se aproprie de cel din Vest. Liga Studenților Români din Străinătate a realizat mai multe chestionare o populație mare de români. Cel puțin la nivelul polilor de creștere ar trebui să existe câte un consulat pentru în rândul studenților români care studiază peste hotare, pentru a determina în ce condiții aceștia s-ar întoarce următoarele țări: acasă. Rezultatele acestor chestionare sunt surprinzătoare – bună parte dintre respondenți ar fi dispuși să vină · Italia · SUA înapoi în țară pe salarii mai mici decât în țările lor adoptive, atât timp cât vor găsi în România un standard de viață · Spania · Marea Britanie similar cu cel din Vest și un sistem de reguli care nu se schimbă de la o zi la alta. · Germania România va deveni atractivă pentru alți cetățeni, de asemenea. Multe companii aduc deja forță de muncă adițională Figura 40. Țările cu cea mai mare diasporă românească din țări precum Vietnam sau China, pentru a compensa lipsa de forță de muncă la nivel local. Tabelul de mai jos arată de unde vin cei mai mulți migranți din România. Aceste țări vor fi foarte probabil sursa pentru viitori migranți în anii ce urmează. Merită, de asemenea, văzut de unde atrag migranți țările mai dezvoltate din jurul nostru. De exemplu, Polonia și Cehia au atras un număr mare de ucrainieni, mergând pe afinitățile culturale și limba similară. Ungaria a atras un număr mare de sârbi. Polonia a atras un număr mare de bieloruși și lituanieni, mergând tot pe afinitățile culturale și istoria comună. Cehia a atras un număr mare de vietnamezi și ruși. Tabel 13. De unde atrag țări din Europa de Est migranți România Polonia Cehia Ungaria Slovacia Populație totală 19,644,350 38,135,876 10,578,820 9,797,561 5,435,343 Populație născută în altă țară 421,801 453,248 465,056 513,649 186,217 ... din care, în: Moldova 161,846 386 8,254 250 152 Italia 56,515 8,958 4,006 5,585 3,379 Spania 42,165 3,136 1,147 2,250 1,101 Ucraina 16,729 134,228 110,337 55,836 10,738 Marea Britanie 15,346 16,254 5,327 11,157 7,160 Germania 15,121 62,873 16,827 32,410 5,387 Franța 12,589 25,024 3,219 4,422 2,996 Bulgaria 10,646 2,621 11,204 1,402 2,453 Ungaria 8,184 1,204 1,393 - 16,585 Turcia 7,986 571 2,193 2,513 365 Grecia 6,494 2,406 898 1,310 557 Rusia 6,063 9,913 36,218 4,061 2,925 China 5,068 472 5,404 17,460 1,187 SUA 4,428 9,032 7,650 8,358 2,376 Siria 3,492 670 1,235 2,015 263 Israel 2,936 341 670 1,669 218 Belarus 101 35,315 4,502 215 234 Lithuania 82 33,604 662 232 173 Vietnam 225 2,780 46,631 3,563 2,228 Kazakhstan 234 3,400 7,798 641 268 Serbia 2,296 228 2,038 41,978 2,170 Austria 1,934 2,684 2,738 10,339 4,014 Sursa: MAE și Wikipedia Sursa: EuroStat 74 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 75 Ce se remarcă în cazul României este numărul relativ mare de migranți ce vin din țări dezvoltate din UE, precum % angajați cu Italia, Spania, Germania, sau Franța. Nu este clar, însă, câți dintre acești migranți sunt români care au obținut Județ/Municipiu salariul peste % angajați cu salariul peste 1000 euro cetățenie în aceste țări adoptive și s-au întors acasă. 700 euro Dolj 9,5 3,7 Galati 7,3 3,5 Botosani 6,8 3,4 Nevoia oportunităților pentru a face metropolele românești mai atractive Alba 6,4 3,3 Tulcea 9,0 3,3 Bihor 6,5 3,2 Oricât de vizionară, ambițioasă și pro-activă ar fi o administrație locală, nu va putea să atragă oameni dacă nu le Satu Mare 6,1 3,2 oferă un motiv clar pentru a se muta. În cele mai multe cazuri acest motiv este un loc de muncă bine plătit. Bacau 6,4 3,1 Mehedinti 7,7 3,1 Salaj 6,4 3,1 Așa cum a arătat și analiza „Orașe Magnet” a Băncii Mondiale, Buzau 6,0 3,0 un avantaj aparte îl au orașele universitare cu tradiție, Teleorman Covasna 6,5 6,4 3,0 3,0 precum București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Olt 7,2 2,8 Calarasi 6,4 2,8 Dambovita 6,0 2,7 Aceste orașe reușesc, pe de o parte, să atragă oameni tineri și bine pregătiți în oraș (un avantaj comparativ cheie în Neamt 6,2 2,7 contextul declinului demografic din țară și al îmbătrânirii populației), iar, pe de altă parte, reușesc să atragă firme Ialomita 5,9 2,7 cu valoare adăugată mare, care doresc să angajeze absolvenții universitari din zonă. În măsura în care aceste firme Valcea 6,1 2,6 vin într-un număr suficient de mare și crează suficient de multe locuri de muncă bine plătite, absolvenții universitari Braila 5,9 2,6 pot fi ținuți în acel loc, iar oameni din alte orașe pot fi atrași. Caras-Severin 5,4 2,6 Vaslui 6,0 2,6 Tabelul de mai jos include județele cu cea mai mare pondere a salariaților care câștigă salarii mari, în context național Bistrita-Nasaud 5,7 2,5 (peste 700 euro net/lună). Acestea sunt județele ce vor exercita probabil și cea mai mare forță gravitațională pe Maramures 4,9 2,4 viitor, fiind cele mai atractive pentru cei care caută un loc de muncă. Harghita 5,4 2,4 Vrancea 5,6 2,4 Tabel 14. Ponderea angajaților cu salarii mari (peste 700 euro net/lună), în anul 2016 Suceava 5,5 2,3 % angajați cu Hunedoara 5,6 2,2 Județ/Municipiu salariul peste % angajați cu salariul peste 1000 euro Gorj 6,4 2,1 700 euro Bucuresti 11,9 16,2 Sursa: PIAROM Cluj 10,9 11,2 Ilfov 9,7 11,1 Timis 9,3 9,6 Sibiu 10,1 8,0 Un studiu al PIAROM din anul 2018 a evidențiat faptul că Brasov Iasi 9,2 8,6 7,1 6,1 ponderea salariaților care primesc peste 1.000 Prahova Mures 7,1 8,6 5,2 4,8 euro net/lună este de 16,2% în București, 11,2% Constanta Arad 7,7 6,3 4,7 4,5 în Cluj, 11,1% în Ilfov, 9,6% în Timiș, 8% în Sibiu și Arges Giurgiu 10,5 6,0 3,8 3,8 7,1% în Brașov. 76 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 77 La polul opus, Un alt magnet pentru oameni sunt universitățile. cele mai mici procente se înregistrau în județele Într-un context în care populația este în continuă Gorj (2,1%), Hunedoara (2,2%), Suceava (2,3%), scădere și îmbătrânire, universitățile asigură un Vrancea (2,4%) și Bistrița-Năsăud (2,5%). influx continuu de oameni tineri și bine pregătiți. În județele Maramureș, Suceava, Vrancea, Vaslui și Harghita peste Acești oameni tineri și bine pregătiți atrag la rândul lor firme cu valoare adăugată mare ce doresc să profite de dintre angajați primeau salariul minim pe economie, față de sub 40% în București, Brașov, expertiza acestor tineri. Tabelul următor include principalele centre universitare din România. 60% Sibiu, sau Timiș. După cum se poate vedea, anul 2008 a fost un an de inflexiune, când tinerii născuți după 1989 au început să aplice la universitate. Având în vedere că natalitatea a scăzut dramatic după acel an, a scăzut și numărul tinerilor care În mod evident această imagine este una imperfectă pentru magnetismul județelor, deoarece nu reflectă totalitatea puteau teoretic aplica pentru studii universitare. veniturilor forței de muncă locale (de exemplu, veniturile din activități independente, bonusuri, prime). Pentru a determina atractivitatea centrelor universitare individuale, trebuie să ne uităm la ce s-a întâmplat între 1990 și 2015, și între 2008 și 2015. De exemplu, Constanța, Oradea, Sibiu și Arad aveau centre universitare Figura 41. Județele cu cele mai mari salarii medii nete minuscule în 1990. Între timp, ele au devenit centre universitare relativ atractive. De asemenea, centre universitare precum București sau Brașov, au pierdut în 2015 peste 70% din absolvenții ce îi aveau în 2008. Tabel 15. Cele mai mari centre universitare din România Absolvenți Absolvenți Absolvenți Absolvenți 2015 vs Centrul 2015 vs licență - licență – licență - licență - 2008 Universitar 1990 (%) 1990 2000 2008 2015 (%) București 10.237 25.594 88.148 24.486 72,2% 239,2% Cluj-Napoca 2.678 7.574 13.920 9.043 35,0% 337,7% Iași 3.716 7.132 15.197 7.922 47,9% 213,2% Timișoara 2.152 6.296 11.955 5.622 52,0% 261,2% Craiova 1.185 3.677 8.565 4.088 52,3% 345,0% Constanța 206 2.662 8.298 3.785 54,4% 1837,4% Brașov 1.288 3.681 15.687 3.206 79,6% 248,9% Oradea 147 2.627 5.635 2.630 53,3% 1789,1% Sibiu 213 2.247 5.845 2.547 56,4% 1195,8% Arad 31 1.319 5.869 2.259 61,5% 7287,1% Galați 1.081 1.942 5.216 2.129 59,2% 196,9% Sursa: INS În mare, zonele urbane din România cu cele mai puternice centre universitare au și cea mai mare șansă de a oferi salarii mari pe viitor și vor fi, ca atare, cele mai căutate de forța de muncă bine pregătită. E important, însă, să existe un echilibru între sectoarele economice cu productivitate mare și salarii mari, și restul economiei. Există, altfel, riscul ca nivelul costului vieții să crească mult și să scadă calitatea acesteia și atractivitatea orașului pentru profesii cu salarii mai modeste, dar critice pentru orice economie locală (de exemplu, profesori, asistenți medicali, funcționari publici). Sursa: Ziarul Financiar 78 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 79 Nevoia unor piețe funciare și imobiliare dinamice Centrul Zonă Urbană % în zona Preț mediu (euro) pe   peri-urbană a urban Funcțională (ZUF) metru pătrat ZUF Presupunând că o zonă urbană oferă suficiente oportunități pentru a atrage mai mulți oameni, prima problemă Baia Mare 4.048 8.174 50,48% 630 care se pune apoi este unde vor fi „găzduiți” acești noi veniți. Satu Mare 4.387 8.049 45,50% 525 Buzău 3.646 6.957 47,59% 612 Fără piețe funciare și imobiliare funcționale, orașele Botoșani 3.569 5.956 40,08% 600 nu vor putea atrage numărul de oameni pe care își Slobozia 2.925 5.717 48,84% 600 Slatina 2.720 5.686 52,16% 620 doresc să îl atragă. Târgu Jiu Călărași 2.784 3.056 4.955 4.784 43,81% 36,12% 716 470 De aceea, este important de văzut cum se raportează numărul de noi locuințe construite la prețul mediu al acestor Deva 2.563 4.764 46,20% 599 locuințe. Tabelul de mai jos permite această comparație. Ceea ce devine evident imediat este faptul că orașele în Zalău 2.898 4.724 38,65% 492 care s-a construit cel mai mult sunt, în mare parte, și orașele cu cea mai scumpă piață imobiliară. Acest lucru în Alba Iulia 3.487 4.624 24,59% 667 sine sugerează că oferta de noi locuințe nu răspunde adecvat cererii. Vaslui 2.697 4.328 37,68% 591 Tulcea 2.748 3.440 20,12% 780 Tabel 16. Locuințe noi dezvoltate între 1990 și 2015 și prețul mediu pe metro pătrat Drobeta-Turnu Severin 2.306 3.400 32,18% 500 % în zona Sfântu Gheorghe 1.655 2.821 41,33% 491 Centrul Zonă Urbană Preț mediu (euro) pe   peri-urbană a urban Funcțională (ZUF) metru pătrat Alexandria 1.839 2.668 31,07% 555 ZUF Giurgiu 2.212 2.491 11,20% 481 București 68.435 154.631 55,74% 1.014 Miercurea Ciuc 1.412 2.480 43,06% 521 Constanța 20.181 43.531 53,64% 915 Reșița 1.291 1.565 17,51% 448 Cluj-Napoca 18.068 42.753 57,74% 1.099 Iași 12.772 26.598 51,98% 903 Sursa: INS și ANEVAR Timișoara 9.831 26.482 62,88% 942 Per ansamblu, 982.000 de noi unități locative au fost construite între 1990 și 2015. Dintre acestea, 64% au fost Pitești 7.517 22.801 67,03% 773 ridicate în zonele urbane funcționale ale Bucureștiului și ale celor 40 de reședințe de județ, iar 52% dintre aceste Brașov 11.845 20.146 41,20% 866 locuințe au fost construite în afara centrului urban, indicând un puternic proces de suburbanizare. Sibiu 11.309 19.962 43,35% 765 Craiova 11.118 17.335 35,86% 806 În 2016, au fost livrate 52.200 locuințe noi în România, iar dintre acestea numai Ploiești 4.964 17.101 70,97% 737 Arad 13.750 16.827 18,29% 670 2,4% au fost realizate din fonduri publice (mai exact, prin intermediul ANL). Dintre locuințele construite cu fonduri publice, nici măcar una nu a fost construită în piețe cu cerere mare și cu Oradea 10.038 15.975 37,16% 697 prețuri în continuă creștere, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Suceava 5.647 15.915 64,52% 701 Au fost în schimb construite apartamente ANL în localități precum Alexandria sau Huși, unde prețul pe piața liberă Bacău 5.245 14.639 64,17% 687 al unui apartament cu 2 camere este de circa 15.000 euro. Galați 8.146 14.585 44,15% 667 Focșani 3.964 13.406 70,43% 586 Atunci când există o ruptură între cerere și ofertă pe piețele funciare și imobiliare, este important ca administrațiile Râmnicu Vâlcea 5.807 12.827 54,73% 657 publice să intervină. Târgoviște 4.006 11.723 65,83% 548 Pe de o parte, ANL ar trebui să targeteze localitățile cu cea mai mare creștere a prețurilor imobiliare. Pe de altă Târgu Mureș 3.973 10.490 62,13% 745 parte, administrațiile locale din aceste localități ar trebui să joace un rol mult mai pro-activ pe aceste piețe. Ele pot Brăila 7.935 9.480 16,30% 561 nu numai să încurajeze investițiile private prin implementarea unor instrumente de planificare spațială adecvate Bistrița 6.392 9.063 29,47% 582 și prin emiterea rapidă și eficientă a autorizațiilor de construire, ci și prin dezvoltarea strategică de noi locuințe Piatra Neamț 3.219 8.717 63,07% 625 publice. Figura de mai jos indică localitățile cu cea mai activă piață imobiliară, unde autoritățile publice ar trebui să se implice cel mai mult. 80 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 81 Figura 42. Numărul de locuințe finalizate per 1.000 de locuitori stabili în Pentru a avea un estimativ privind nevoia de noi locuințe în orașele cele mai dinamice din România, am împărțit zonele urbane funcționale ale principalelor orașe din România, în anul 2016 numărul românilor care au indicat că s-ar muta în acel oraș la dimensiunea medie a unei gospodării urbane din România (2,5 oameni). Figura de mai sus include un estimativ privind nevoia de noi locuințe în cele mai dinamice orașe din România. Este important ca administrațiile publice locale să urmărească ritmul de livrare al noilor locuințe, pentru a vedea dacă se aproprie de acest număr. Dacă sectorul privat sub-livrează sau supra-livrează, administrațiile trebuie să găsească instrumentele adecvate pentru a tempera sau încuraja piața privată. Nevoia investițiilor în mobilitate urbană durabilă Pe lângă problemele de locuire, orașele cele mai atractive din România se confruntă și cu problema traficului infernal. Creșterea demografică și economică a Bucureștiului, Sursa: https://blog.cluj.info/analize/piata-imobiliara-sta-sa-dea-in-clocot-sunt-necesare- politici-in-domeniul-locuirii-atat-la-nivel-central-cat-si-local/ Clujului sau Timișoarei este impactată de faptul Figura 43. De câte noi locuințe e nevoie în cele mai dinamice orașe din România că oamenii stau în trafic ore întregi în fiecare zi. Acestea sunt orașele în care cei mai mulți români ar dori să se mute (conform sondajului efectuat de Banca Mondială), Rețeaua stradală a acestor orașe a fost concepută într-o perioadă în care numărul de autovehicule era de zeci de ori mai redus decât în prezent, când autoturismul personal, în plus față de utilitatea sa practică, reprezintă și un indicator al statutului social la care românii renunță cu greu. În plus, nivelul de taxare al importurilor de mașini second-hand a făcut ca parcul auto să crească exponențial după aderarea la UE, iar vechimea lui să fie cea mai înaintată de pe continent. Așadar, pe lângă aglomerație, nivelul noxelor emise de autoturisme a atins cote alarmante, orașele București, Brașov și Iași fiind deja subiectul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene. În mod evident, soluția pentru depășirea acestei probleme este cea adoptată de marile orașele vest-europene încă din anii 70-80, respectiv întreprinderea de măsuri pentru descurajarea traficului motorizat și promovarea transportului în comun, a mersului cu bicicleta și pe jos. Treptat, oamenii au renunțat la autoturisme în favoarea transportului public, mai rapid, mai eficient și mai ieftin. Primăriile tuturor reședințelor de județ din România, cu sprijinul Comisiei Europene, al BERD și al MDRAP, au elaborat planuri de mobilitate urbană durabilă pentru orizontul 2030 care ar trebui să rezolve în mare parte problemele de trafic. Din păcate, fondurile europene alocate pentru implementarea lor sunt insuficiente, acestea nefiind completate de fonduri de la bugetul de stat. Așadar, puse pe umerii unor administrații cu venituri în general modeste, aceste investiții de mari dimensiuni (de la construcția de șosele de centură și parcări, la amenajarea de zone pietonale, shared-space, benzi dedicate și stații cu panouri de informare pentru mijloace de transport în comun sau noi linii de tramvai) riscă să rămână pe hârtie. Situația este și mai complicată când vorbim despre transportul în comun la nivel metropolitan, care este funcțional doar în cateva orașe, și în acele cazuri doar în localitățile alipite de centrul urban propriu-zis. Sursa: Banca Mondială 82 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 83 Figura 44. Numărul de autoturisme înmatriculate la 1000 de locuitori în anul 2017 Acest aspect este esențial mai ales pentru atragerea de locuitori de peste hotare, fie din diaspora românească, fie din rândul românilor, care sunt deja obișnuiți cu un anumit standard de viață. De altfel, în ultimii ani, mulți români au plecat în străinătate fiind nemulțumiți nu atât de job-ul lor, ci de perspectivele pe care sistemul medical, cel educațional sau cel al administrației le oferă pentru ei și familiile lor. Astfel, în domeniul educației, atragerea de noi locuitori va însemna, pe termen scurt și mediu, creșterea cererii pentru locuri în creșe, grădinițe și școli. În marile orașe, acestea sunt deja total insuficiente în raport cu numărul copiilor, părinții fiind nevoiți să apeleze la tot felul de subterfugii pentru a prinde un loc într-o astfel de instituție. Sectorul privat a umplut parțial acest gol, însă cu costuri pe măsură (fie că vorbim de grădinițe private sau de bone), care nu sunt accesibile tuturor locuitorilor. Situația este și mai dramatică în cartierele-dormitor din jurul marilor orașe, unde mare parte din traficul infernal este determinat tocmai de părinții care își duc copiii cu propriul autoturism la unitățile de învățământ din oraș. Investițiile de la bugetul de stat în domeniul infrastructurii educaționale nu au abordat coerent această problemă, fiind adesea alocate fonduri pentru zone în declin demografic, în detrimentul celor metropolitane, unde natalitatea a crescut exponențial. Apoi, sistemele de transport public al copiilor și elevilor la școală au fost implementate, la nivel pilot, în doar câteva orașe din țară. Așadar, accesul echitabil la educație pentru copii Sursa: http://www.analizeeconomice.ro/2018/02/topul-judetelor-dupa-numarul-de.html ar trebui să devină o prioritate de urgență maximă O altă problemă care poate fi rezolvată ceva mai simplu și este în mare parte la îndemână primarilor este cea a pentru autoritățile locale. parcărilor. Puține primării din țară au avut curajul de a implementa politici coerente în acest domeniu, prin stabilirea de zone și taxe progresive de parcare, ridicarea mașinilor parcate neregulamentar, desființarea bateriilor de garaje din Figura 45. Rata natalității la 1000 de locuitori în anul 2016 jurul blocurilor, amenajarea de facilități park&ride, implementarea unor soluții de plată facile pentru șoferi etc. În cele mai multe cazuri însă, aceste măsuri au fost tergiversate din cauza temerilor că vor stârni nemulțumirea populației. Nu în ultimul rând, pentru a putea să crească solid, orașele-magnet din România trebuie să-și extindă zona urbană funcțională. În multe cazuri, pe o rază de 50-100 km în jurul acestora trăiesc circa un milion de oameni, dintre care însă doar o mică parte practică navetismul către oraș, principala problemă invocată fiind accesibilitatea. În contextul cultural european, diferit de cel din SUA, oamenii practică în general naveta pe o distanță care nu implică mai mult de 60 de minute de deplasare la job. Blocajele din trafic fac ca, în cazul multor zone metropolitane din România, această durată să implice deplasarea la maxim 10-15 km față de centrul orașului, față de 30-40 km, cât ar fi normal. Prin urmare, este nevoie de investiții în infrastructura conectivă cu hinterland-ul preponderent rural al acestor orașe dinamice, care să asigure necesarul de forță de muncă, mai ales în domenii care reclamă un nivel mai scăzut de calificare. În caz contrar, populația din aceste zone rurale izolate va prefera să migreze în străinătate, fără o ancoră profesională solidă la nivel local. Nevoia investițiilor în infrastructură și servicii publice care să crească calitatea vieții Sondajul realizat de Banca Mondială în rândul românilor cu privire la disponibilitatea de a migra a reflectat un element esențial pentru atractivitatea orașelor-magnet: oamenii valorizează mai mult calitatea vieții decât câștigul material. În termeni concreți, asta înseamnă că ar fi dispuși să se mute într-un alt oraș unde ar fi plătiți la fel sau mai puțin decât în cel de baștină, cu condiția ca acesta să le ofere o calitate mai bună a vieții, înțelegând prin asta Sursa: INS. Tempo Online de la spații publice atractive, la spitale, școli sau oportunități de petrecere a timpului liber. 84 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 85 Pentru a continua să crească, orașele din România Chiar și în contextul în care orașele românești vor reuși să atragă investitori puternici în domenii high-tech, creșterea populației va atrage după sine și o creștere a cererii de servicii diverse, de la cumpărături, la restaurante, transport, vor fi nevoite să atragă forță de muncă din alte curățenie, sport, înfrumusețare, reparații diverse etc. Aceste domenii reclamă, în general, forță de muncă cu o calificare medie, care devine tot mai greu de găsit în marile orașe. Pe de o parte, acești lucrători primesc salarii țări, contextul demografic intern fiind unul tot mai relativ reduse, care adesea nu acoperă costul unei locuințe în marile orașe. Această problemă poate fi rezolvată, în mare măsură, prin antrenarea forței de muncă neocupate din zonele rurale sau din orașele mici din jur, prin investiții nefavorabil. în conectivitatea și mobilitatea lucrătorilor. A doua problemă majoră ține, însă, de educație. Cu precădere în marile orașe din România, școlile profesionale din Mai ales în cazul persoanelor care intenționează să vină în România, care sunt trecute de vârsta de 30 ani și care au deja domenii precum comerțul, alimentația publică, construcțiile sau serviciile personale, care atrăgeau preponderent o familie, unul din aspectele la care se vor uita sunt oportunitățile de studiu pentru copiii lor. Puține orașe din România elevi din zonele rurale adiacente, au fost desființate și transformate în licee cu pregătire teoretică, care nu oferă dispun de școli internaționale, cu programe de studii care să se ridice la pretențiile unui expat, ceea ce adesea atârnă însă perspective realiste de ocupare. Cele care au rămas nu reușesc să atragă suficienți elevi, din cauze multiple, decisiv în opțiunea acestuia de a alege orașele autohtone. Prin urmare, administrațiile locale trebuie să întreprindă măsuri de la mentalitatea părinților și copiilor, la modele învechite de predare. Așadar, administrațiile locale și mediul de active pentru a atrage astfel de instituții private, dacă vor ca orașul lor să devină unul atractiv și cosmopolit. afaceri trebuie să colaboreze și să reformeze învățământul profesional, metoda cea mai eficientă la nivel european fiind modelul dual german, deja implementat cu succes și în unele orașe românești (de exemplu, Școala Profesională Figura 46. Numărul elevilor înscriși în școli profesionale în anul 2015 Kronstadt Brașov). La nivel universitar, competitivitatea României, exceptând unele cazuri punctuale, este una redusă în context european. Universitățile românești se bazează însă pe generațiile tot mai reduse de absolvenți de liceu din țară, în timp ce numărul studenților străini e destul de modest, în comparație chiar și cu țările învecinate. În plus, mediul privat continuă să reclame nealinirea dintre așteptările sale cu privire la absolvenți și oferta universităților. Unele universități din țară au demonstrat deschidere la acest dialog, astfel că există programe educaționale derulate în parteneriat cu companiile locale, programe de internship, practică sau burse oferite de întreprinzători studenților. Totuși, aceste eforturi trebuie amplificate, inclusiv la presiunea administrației locale și a mediului de afaceri, iar universitățile trebuie să treacă la o politică agresivă de internaționalizare dacă vor să stopeze declinul numărului de studenți. Problema locurilor de cazare pentru studenți este, de asemenea, un impediment în cazul multor centre universitare importante din țară. Căminele pentru aceștia au fost dimensionate la nivelul populației studențești din perioada comunistă, care era de câteva ori mai redusă ca în prezent. Prin urmare, mulți studenți sunt nevoiți să închirieze un apartament în oraș, în lipsa unui loc la cămin, ceea ce a dus nivelul chiriilor la cote foarte ridicate, cu impact negativ în lanț și asupra altor categorii sociale. Nu toți absolvenții de liceu își permit însă să plătească o chirie la nivelul pieței, astfel încât mulți ajung chiar să abandoneze planurile de a urma studii universitare. Acolo unde numărul de studenți o justifică, ar trebui extinse campusurile universitare pentru a permite accesul la educație universitară unui număr cât mai mare de tineri. Sursa: Ziarul Financiar (www.zf.ro) 86 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 87 Figura 47. Numărul de studenți străini înscriși în centrele universitare din România, în anul 2016 Orașele-magnet din România trebuie să depună eforturi reale pentru a atrage tineri talentați și viitori antreprenori la nivel local. Cele mai multe dintre acestea se confruntă deja cu deficit accentuat de specialiști, de exemplu în domeniul IT, concurența între orașe și companii pentru atragerea și retenția acestora fiind acerbă. Autoritățile locale pot interveni în acest sens, de exemplu, prin acordarea de burse pentru elevii de la liceele cu profil de informatică sau prin subvenționarea cazării și mesei în căminele studențești pentru absolvenții de licee de profil din alte orașe sau din alte țări care vin să studieze la facultățile locale. În domeniul medical, infrastructura existentă în marile orașe din România este complet depășită cantitativ și calitativ. Spitalele publice existente funcționează în diferite locații împrăștiate în oraș și nu mai fac față numărului tot mai mare de pacienți, trend care se accentuează pe măsură ce populația crește, dar și îmbătrânește. De altfel, multe dintre aceste spitale au ajuns să deservească populația din regiuni întregi, unde se furnizează doar servicii de bază. Sursa: INS. Tempo Online Aspectul pozitiv este că piața de servicii medicale a reacționat rapid și s-a dezvoltat mai repede ca în alte state europene, preluând o parte din cerere, mai puțin în cazul serviciilor de urgență, care rămân complet depășite de cerere. Figura 48. Numărul absolvenților de studii de nivel licență în domeniul informaticii și ingineriei în anul 2016 Totuși, speranța de viață în cele mai mari orașe din România nu trece de 78 de ani, cu 3 ani sub media UE. În acest context, este absolut vital ca autoritățile locale să se implice activ și să pună presiune pe Guvern pentru a dezvolta o rețea de spitale regionale de urgență, pentru care există deja o strategie. Doar o mică parte din această investiție va fi realizată cu fonduri europene, în timp ce restul va trebui să provină din fonduri de la bugetul de stat, bugetele locale sau din PPP. Infrastructura cultural-sportivă este adesea ignorată când vine vorba despre prioritizarea investițiilor publice, dar ea joacă un rol esențial în definirea atractivității orașelor-magnet pentru populația tânără. Sursa: INS. Tempo Online 88 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 89 Figura 49. Speranța de viață (ani) în anul 2016 În acest caz, este nevoie ca autoritățile locale să acceseze cea mai bună expertiză în domeniul amenajării spațiilor publice, care adesea se găsește doar în străinătate. Concursurile internaționale de soluții pentru reamenajarea oricărui spațiu public ar trebui să devină o practică în administrația locală. Acestea ar trebui să implice jurizare externă și consultări cu populația. Nevoia investițiilor în infrastructură și servicii de business și inovare Am făcut referire în capitolele anterioare la faptul că prioritatea „zero” a administrațiilor locale din marile orașe ale României ar trebui să fie atragerea de investiții, cu Sursa: EuroStat precădere a celor străine. Acestea pot oferi salarii mari și oportunități de dezvoltare pe orizontală și verticală. Tinerii sunt cei mai importanți consumatori de evenimente sportive și culturale, abundența și calitatea acestora fiind un factor major pe care îl iau în considerare când decid unde să se mute. În multe orașe importante din România, Datele colectate de Banca Mondială indică, de altfel, că investițiile străine nu exclud inițiativele antreprenoriale evenimentele cultural-sportive se desfășoară în spații insuficiente și care au fost ridicate în anii comunismului, fără autohtone, ci dimpotrivă. Zonele din țară care au atras cele mai multe investiții străine sunt cele care au și cea mai a fi beneficiat între timp de mari îmbunătățiri, fiind total neatractive pentru publicul tânăr. ridicată densitate de firme cu capital românesc. Practic, prezența investițiilor străine creează un mediu fecund pentru dezvoltarea pe orizontală și pe verticală de afaceri locale (de exemplu, preluarea Uzinelor Dacia de la Pitești Și în acest caz, finanțările de la bugetul de stat pentru construcția de centre culturale, săli polivalente sau stadioane de către Grupul Renault a atras după sine succesul unor întreprinzători locali care oferă servicii de transport rutier nu au vizat o dimensiune stragetică, fiind adesea orientate către zone îmbătrânite demografic și în declin, context sau de producție de componente auto pentru acest client de talie mondială). în care stau nefolosite în mare parte din timp, fiind o povară pentru administrațiile locale. Nu în ultimul rând, după cum a demonstrat și sondajul realizat de Banca Mondială, românii (și cu atât mai mult, Figura 50. Densitatea firmelor cu capital străin la 1000 de locuitori în anul 2017 străinii și românii din Diaspora) ar prefera să se mute în orașe care arată bine, ceea ce se rezumă, cel mai adesea, pe lângă calitatea asfaltului de pe străzi, la aspecte precum fațadele clădirilor din centrul istoric, aspectul piețelor, scuarurilor și parcurilor. Majoritatea orașelor mari din România păstrează o zonă istorică care a scăpat de intervențiile comuniste mai mult sau mai puțin mutilată. În cele mai multe din cazuri, aceste zone nu sunt însă atractive, clădirile fiind neîngrijite, iar spațiile publice neatractive. Totuși, unele orașe din țară au implementat cu succes programe de refațadizare a clădirilor publice și private, precum și de amenajare a centrelor istorice ca zone de promenadă, de restaurante, terase în aer liber și de organizare de evenimente, acestea devenind adevărate agore pentru cetățeni și turiști. În ceea ce privește așa-numitele centre civice, amenajate mai ales în comunism, precum și spațiile interstițiale dintre blocuri, situația este însă și mai gravă. Acestea păstrează un aer prăfuit și sunt adesea folosite ca parcări sau sunt parazitate de diferite construcții inestetice (chioșcuri, garaje etc.), nefiind locuri centrale (spații de relaxare sau de socializare) în percepția cetățenilor. Similar, cele mai multe spații verzi din centre urbane polarizatoare au fost amenajate de către autorități, însă soluțiile adoptate nu au favorizat utilizarea lor la maximul potențial de către cetățeni (de exemplu, Sursa: Calcule proprii pe baza datelor ONRC și INS unele sunt îngrădite cu gard metalic sau gard viu, care funcționează ca o barieră pentru locuitori). 90 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 91 Figura 51. Densitatea agenților economici cu capital autohton Figura 52. Harta parcurilor industriale din România în anul 2018 la 1.000 de locuitori, în anul 2017 Sursa: Calcule proprii pe baza datelor ONRC și INS Chiar dacă „primarii” acestor orașe vor întreprinde măsuri de atragere pro-activă de investitori de calibru mondial, în domenii de vârf, și vor reuși chiar să atragă și să formeze la nivel local forța de muncă calificată necesară acestora, rămâne problema locației pentru realizarea investițiilor. În cazul industriei sau logisticii, acești investitori vor avea nevoie de parcele mari de teren, care adesea nu pot fi obținute prin reconversia unei zone brownfield din oraș (din rațiuni de restricții de mediu sau de trafic greu, spre exemplu) și nici nu există în patrimoniul Primăriei municipiului, pentru a putea fi puse la dispoziție investitorilor. În unele situații, ele pot fi găsite la nivel unor localități peri-urbane, deși și acestea au rezerve de teren tot mai restrânse, în contextul în care au fost supuse în ultimii ani unei presiuni imobiliare fantastice. Așadar, rămâne varianta de a apela la proprietățile private, unde pârghiile administrației sunt relativ puține: reglementarea urbanistică a acelei zone pentru funcții economice sau supraimpozitarea terenurilor industriale nefolosite sau subutilizate. În rest, decizia de vânzare rămâne strict la latitudinea proprietarului privat, care va încerca, în mod evident, să obțină un preț cât mai bun de la investitor, speculând momentul. Această situație ar putea periclita succesul investiției, mai Sursa: MDRAP ales în contextul în care alte țări din regiune pun la dispoziție terenuri la prețuri modice pentru investitorii străini. Revenind la antreprenorii locali, susținerea acestora este vitală mai ales în centrele universitare mari, unde există Soluția pentru depășirea acestei situații ar fi amenajarea de către autoritățile locale a unor parcuri industriale sau mulți tineri absolvenți cu idei de afaceri, care nu vor dori să lucreze pentru o corporație străină, ci să-și deschidă logistice, cu parcele mari de teren și utilități complete, care au și avantajul de a oferi unele facilități fiscale pentru propriul business. Fiind proaspăt ieșiți de pe băncile facultății sau chiar ale liceului, aceștia întâmpină dificultăți firmele găzduite. În mod evident, în unele cazuri, acezt lucru va implica achiziționarea de către administrația locală specifice oricărui început: nu știu ce pași trebuie să urmeze pentru a înființa o firmă, nu au bani pentru a închiria a unor terenuri private sau transferul lor din proprietatea unor instituții centrale (de exemplu, foste unități militare). un spațiu, nu au contacte în mediul de business, nu știu de unde să obțină finanțare pentru ideile lor etc. Pentru aceștia e absolut vital să existe facilități de sprijin, cele mai eficiente fiind incubatoarele și acceleratoarele de Contextul actual global face ca orașele mari, mai ales cele din România care nu dispun de infrastructură de transport afaceri, preferabil operate în sistem de parteneriat public-privat. Astfel, autoritățile locale pot pune la dispoziție și pretabilă pentru producția industrială, să fie mai atractive pentru investitorii străini din domeniul serviciilor (de amenaja aceste spații, dar operarea lor este preferabil să se facă de către entități private, care pot angrena și altfel exemplu, companiile de IT, servicii financiare, consultanță, outsourcing etc.). De altfel, aceștia aduc și cea mai mare de actori, precum business angels sau fonduri de investiții de tip seed capital. plus valoare pentru o comunitate, fiind cei care angajează forță de muncă înalt calificată, oferă salarii peste medie, nu poluează, nu ocupă mult spațiu fizic etc. Spre deosebire de firmele din industrie, investitorii de acest tip reclamă O altă nișă de piață care se dezvoltă rapid este cea a delocalizării muncii. Cu precădere în marile orașe din România, existența clădirilor de birouri de clasa A în zone ușor accesibile pentru angajați, preferabil centrale, unde să existe confruntate cu probleme de trafic și suburbanizare accentuată, angajații din domeniul serviciilor doresc să nu se mai diferite facilități (de exemplu, restaurante, stații de transport în comun, creșe, grădinițe, parking-uri etc.). În prezent, deplaseze zilnic la biroul aflat adesea la o oră distanță de zona în care locuiesc, evident în cazul în care profilul job- piața de astfel de spații din România este subdezvoltată și monopolizată de 4-5 orașe, în timp ce în unele orașe ului o permite (de exemplu, în programarea IT). Pe de altă parte, există tot mai mulți antreprenori care nu necesită mari oferta de clădiri de birouri clasa A lipsește cu desăvârșire. Prin urmare, autoritățile locale ar trebui să încurajeze, servicii de incubare pentru ideea lor de afacere, ci doar un spațiu de lucru flexibil, unde să poată lucra temporar sau de exemplu prin facilități fiscale și reglementări urbanistice, astfel de dezvoltări private. unde să aibă o întâlnire cu un client, fără a fi nevoiți să plătească sute de euro pentru a închiria un spațiu dedicat. 92 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CĂTRE M ETROPOLE MAI COM PETITI V E Î N ROMÂN IA 93 În acest context, s-a dezvoltat rapid piața de spații de coworking, unde aceste persoane pot închiria temporar sau Șansele ca o zonă din România să producă inovații disruptive pe termen mediu, sunt relativ limitate – trebuie să pe bază de abonament un spațiu de lucru și / sau de conferințe/întâlniri, cât mai aproape de casă sau de zona în fim realiști. Atunci când zone mult mai dezvoltate din Europa de Vest și din Asia de Est au limitări în generarea de care doresc. Astfel de inițiative private trebuie susținute, fie prin punerea la dispoziție de către autoritățile locale a inovații disruptive, e important să avem un simț al realității. Asta nu înseamnă, însă, că România nu ar trebui să unor locații de coworking care să fie operate de companii private, fie prin acordarea de facilități fiscale. inoveze – o face deja. Trebuie numai înțeles bine ce fel de inovații sunt posibile. O inovație disruptivă are nevoie de o piață mare unde o inovație poate fi testată și promovată. SUA are în momentul de față cea mai mare astfel de piață – adică Cum pot metropolele românești un număr suficient de mare de oameni cu resurse suplimentare și cu apetit pentru lucruri noi. În plus, SUA are avantajul dominației globale pe piața media, iar filmele, serialele sau muzica americană sunt un vehicul ideal pentru SĂ DEVINĂ MAI INOVATIVE a populariza și răspândi la nivel global inovații generate în America. Piața UE pentru idei are dezavantajul că este foarte fragmentată datorită diferențelor lingvistice și culturale. De asemenea, Uniunea Europeană nu a reușit să dezvolte o industrie media la fel de dinamică precum cea din SUA. Ca atare, înainte să încerce să producă inovații disruptive, autoritățile din România ar trebui să se lupte pentru crearea condițiilor ce permit apariția acestor inovații. Câteva din aceste condiții includ: SILICON VALLEY • Folosirea limbii engleze ca limbă de business și cercetare. E foarte important ca inovatorii din UE să vorbească aceeași limbă. Un patent sau un articol în limba finlandeză cu greu va ajunge la alți inovatori din Europa sau din lume. Limba engleză ar trebui în mod normal să fie a doua limbă vorbită de fiecare cetățean UE. Administrații naționale, regionale și locale de pe tot globul încearcă să regândească zone de tip Silicon Valley la ei • Un sistem comun și coerent de protejare a proprietății intelectuale și a inovațiilor. acasă. Silicon Valley este exemplul cel mai titrat al unei zone inovative, și foarte multe administrații publice încearcă să emuleze acest exemplu. Nu contează că nu poți spune neapărat că inovezi când îi emulezi pe alții, dar ideea de • Programe de încurajare a schimbului de experiență între cercetători. a stimula o zonă ce inovează este în sine un demers bun. Un oraș sau o zonă care inovează poate să ajungă să dea tonul pentru restul lumii, în loc să încerce să îi prindă pe alții din urmă. Silicon Valley concentrează acum un număr • Acces facil pentru cercetători la infrastructura universitară din UE, inclusiv la sistemul de promovare a de companii ce definesc viitorul pentru restul omenirii. investițiilor prin intermediul campusurilor universitare. • Încurajarea dezvoltării industriei media, mai ales a canalelor ce deservesc întreaga Uniune, nu numai țări individuale. Figura 53. Patente în vigoare la nivelul anului 2016 În ceea ce privește inovațiile ce pot fi generate în România, e important să existe un simț al realității, dar nici modestia în exces nu va ajuta foarte mult. De exemplu, conceptul Dacia mașină de 5.000 euro este o inovare în materie tehnologică și de promovare generată în România. Această inovație a permis uzinei Dacia să fie una din companiile auto cu cea mai rapidă rată de creștere a cotei de piață în Europa. Dacia are acum o piață mai mare de vânzare în afara României decât în țară, iar mașinile produse la Mioveni sunt cel mai de succes produs de export al României. DACIA Exemplul Dacia, și genul de inovații generat în UE în general, ne pot ghida în ceea ce privește domeniile unde România poate inova cel mai mult în anii următori. După cum discutam mai devreme, trei sectoare economice domină economia UE și în curând vor domina și economia României – transport; chimie; electronice. O bună parte din inovațiile generate în UE, sunt inovații marginale generate în aceste trei sectoare – de exemplu, un motor mai performant, un detergent mai eficient, sau un frigider ce consumă mai puțin curent. În mod evident, UE generează inovații și în alte domenii (de exemplu, internetul a fost inventat la CERN în Elveția, dar a ajuns la maturitate în SUA, și tot de acolo s-a răspândit în restul lumii), dar grosul este reprezentat de inovații marginale în aceste trei sectoare. Sursa: WIPO 94 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ RECOMAN DĂRI 95 ȘCOALA KRONSTADT De aici vin câteva implicații clare pentru administrațiile publice din România. Prima implicație este că o inovație românească are mai mari șanse să vină din învățământul dual și școliile profesionale decât de la nivelul unei universități. Asta nu înseamnă că universitățile nu vor inova, ci că șansele de a genera inovații care să fie adoptate de firme private cresc atunci când ai o relație directă cu aceste firme private. Un exemplu excelent în România este școala profesională Kronstadt, fondată la inițiativa unor firme private din Brașov cu sprijinul Primăriei Brașov, unde elevii învață cum să răspundă direct nevoilor unor firme private. Pentru firme din domeniile transport (auto, feroviar, aerian etc.), chimic și electronic, o importanță majoră o au oamenii cu aptitudini tehnologice în aceste domenii. De cele mai multe ori, forța de muncă de care au nevoie firmele din aceste domenii este educată în sistemul învățământului dual, nu în sistemul învățământului terțiar. Asta presupune o abordare adecvată la nivel local, iar primăriile joacă un rol esențial în întărirea sistemului educațional Recomandări dual și în facilitarea legăturilor dintre firmele private și școli. În anul 2016, companiile europene cu cele mai multe cereri de brevete depuse erau Bosch, Siemens, Daimler, Schaeffler, Philips, Ericsson, Basf, BMW, primele 3 având capacități proprii de producție în România. Prin urmare, lucrătorii români au deja acces la canalele majore de Mai jos trecem în revistă câteva idei privind modul în care zonele urbane funcționale din România pot fi susținute distribuție a inovației în Europa. pentru a deveni cu adevărat motoare de creștere la nivel județean, regional, național și chiar european. În ceea ce privește sistemul educațional terțiar și sistemul de cercetare-dezvoltare, va fi vitală conectarea la universitățile și centrele de cercetare-dezvoltare din SUA. SUA conduce, de departe, lumea în ceea ce privește cercetarea aplicată și teoretică și este foarte important ca legături trainice să fie stabilite peste ocean. În măsura în care au ceva aparte de oferit, administrațiile locale din România pot să încerce să convingă universități și centre de cercetare-dezvoltare din SUA să stabilească unități satelit la noi în țară. De exemplu, Constanța poate LA NIVELUL COMISIEI EUROPENE găzdui un centru universitar satelit pe studii marine, navigație, exploatare petrol și gaze sau turism. Bucureștiul și Consiliul Județean Ilfov pot încuraja dezvoltarea de centre satelit în jurul proiectului de la Măgurele, care dispune de infrastructură de cercetare laser unică în lume. Comisia Europeană a stabilit deja în cursul anului 2018 liniile directoare ale noii politici de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027. Dimensiunea urbană a acestei politici a crescut față de perioada 2014-2020, astfel încât orașele vor beneficia de 6% din bugetul total al FEDR pentru dezvoltare urbană durabilă, vor fi încurajate să Tabel 17. Topul universităților de cercetare din SUA colaboreze în rețea printr-un program dedicat și vor fi sprijinite să își consolideze administrativ autoritățile urbane deja înființate în actualul ciclu financiar. Totul sub umbrela așa-numitei Inițiative Urbane Europene. Poziție Universitate Punctaj Așadar, deși procentul de 6% din bugetul FEDR putea să fie unul mai generos, dată fiind contribuția de peste 60% 1. Harvard 98.5 la PIB-ul comunitar doar a orașelor primare și secundare, Comisia și-a respectat angajamentul de a continua să 2. California Institute of Technology 97.5 investească masiv în orașe. Totuși, aceasta ar putea juca un rol și mai activ în conceperea unei politici coerente 3. Stanford 96.7 în domeniul dezvoltării urbane și metropolitane în România, al cărei principal finanțator este în prezent, dată fiind lipsa unor programe guvernamentale în acest scop. Spre exemplu, instrumentul financiar ITI, conceput la nivelul 4. Princeton 93.9 Comisiei mai ales pentru zonele urbane, a fost utilizat de România în perioada 2014-2020 pentru Delta Dunării. 5. Massachusetts Institute of Technology 91.9 Aceasta este, într-adevăr, o zonă cu un patrimoniu natural de importanță globală, dar este o regiune preponderent 6. University of Chicago 90.1 rurală, cu o densitate foarte redusă a populației și cu un potențial de generare a dezvoltării economice extrem de limitat (ponderea sa în PIB-ul național este de sub 0,5%). Prin urmare, nu putem vorbi de un efect semnificativ 7. University of Pennsylvania 90.1 de multiplicare a investițiilor publice. Chiar dacă decizia cu privire la selectarea acestor teritorii în următorul ciclu 8. University of California, Los Angeles 88.1 financiar aparține României, Comisia Europeană ar putea avea o poziție mai fermă cu privire la așteptările de la 9. Johns Hopkins University 88.1 aplicarea acestui instrument. 10. Yale University 87.0 Sursa: The Times Higher Education World University Rankings 2018 96 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ RECOMAN DĂRI 97 Comisia Europeană ar putea continua dialogul cu De asemenea, trebuie reglementat mai exact modul în care două UAT-uri pot decide să se contopească din punct de vedere administrativ, evident după consultarea populației din cele două comunități, căile legale din prezent fiind autoritățile publice locale și structurile lor asociative unele destul de birocratice pentru a încuraja astfel de demersuri. Soluția, în acest sens, ar fi constituirea rapidă a unui grup de lucru inter-ministerial care să discute un Cod de legi al zonelor metropolitane din România, din care să pentru a stabili cea mai eficientă arhitectură facă parte nu doar reprezentanții administrației centrale, ci și ai FZMAUR, AMR, ACOR, UNCJR etc. instituțională pentru implementarea fondurilor Promovarea (master)planurilor de amenajare a dedicate dezvoltării urbane și metropolitane teritoriului zonal metropolitan. integrate în perioada de programare 2021-2027. Aceste planuri (și asa elaborate doar pentru câteva zone metropolitane din România), pot avea un caracter director (nu este obligatoriu să aibă un caracter normativ), dar e important ca ele să fie discutate cu toți actorii relevanți de Este de notorietate faptul că acestea reclamă faptul că ar dori ca respectivele programe să adreseze într-o la nivel metropolitan, pentru a avea un consens asupra intervențiilor propuse în aceste masterplanuri. Cei mai mulți manieră mai specifică nevoile regionale și locale și să fie mai puțin centralizate, prin intermediul structurilor primari din zonele metropolitane eliberează certificate de urbanism sau autorizații de construire ținând seama doar administrației centrale. de reglementările PUG și fără a avea în vedere prioritățile metropolitane. Elaborarea acestor planuri ar trebui să se facă fie de către Consiliile Județene, fie de către ADI constituite la nivelul zonelor metropolitane. Implicarea FZMAUR ca partener de dialog al tuturor LA NIVELUL STRUCTURILOR ADMINISTRAȚIEI CENTRALE DIN inițiatorilor de demersuri legislative care vizează ROMÂNIA (GUVERNAMENTAL) zonele urbane și metropolitane din România, alături Zonele urbane funcționale din România, cele care generează peste 90% din PIB-ul național, au nevoie urgentă de AMR. de o politică publică integrată, pentru a putea continua să se dezvolte. Fără aceste zone urbane dinamice, România Până în prezent, FZMAUR nu a fost solicitat decât arareori să se implice în procesul decizional de la nivelul nu poate crește, nu poate acumula suficiente resurse pentru a sprijini mai eficient și pe termen lung zonele și administrației centrale cu privire la teme de interes pentru aglomerările urbane, precum legislația în domeniul categoriile mai sărace de populație. Această politică ar trebui să vizeze mai multe paliere: transportului public, al finanțelor publice locale, al finanțării unor programe de dezvoltare locală etc. Este nevoie de un cadru legal eficient și flexibil pentru Conceperea și implementarea unui program de organizarea și funcționarea zonelor metropolitane finanțare de la bugetul de stat pentru finanțarea și a zonelor urbane funcționale în România. elaborării de (master)planuri de amenajare a În prezent, acest cadru este unul destul de difuz, vehiculul de colaborare dintre UAT-urile componente pentru care teritoriului zonal metropolitan. legiuitorul a optat fiind asociațiile de dezvoltare intercomunitară. Acestea au avantajul unei flexibilității mai ridicate decât unitățile administrativ-teritoriale (de exemplu, procedurile birocratice în ceea ce privește implementarea Aceasta ar putea să fie dezvoltat de MDRAP pe modelul Programului pentru finanțarea elaborării PUG și RLU. unor proiecte, recrutarea de personal calificat și salarizarea sa corespunzătoare etc.), însă și unele limitări, care Beneficiarii eligibili ar putea fi consiliile județene și ADI zonă metropolitană. îngreunează derularea unor investiții de interes comun. În mod evident, acest cadru ar trebui să fie unul flexibil, astfel încât să dea posibilitatea fiecărei zone metropolitane să opteze pentru modelul adminsitrativ cel mai potrivit pentru nevoile sale. Unele dintre acestea sunt satisfăcute cu organizarea ca ADI, altele ar dori ca legislația să Aplicarea instrumentului ITI aferent perioadei de permită UAT-urilor componente să transmită către structura de coordonare a zonei metropolitane o gamă mai largă de servicii publice pentru care nu dispun de competențe sau resurse suficiente. De exemplu, municipiul ar programare 2021-2027 la nivelul zonelor urbane putea prelua în administrare și moderniza o serie de căi de comunicații majore din localitățile învecinate pentru a putea dezvolta coridoare de transport, în condițiile în care acestea din urmă nu dispun de suficiente resurse. funcționale din România. 98 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ RECOMAN DĂRI 99 România va trebui să aloce din bugetul total național al FEDR cel puțin 6% pentru dezvoltare urbană durabilă, adică birouri județene etc.) pentru a deveni autorități de management pentru programe de câteva sute de milioane de echivalentul a aproape 2 miliarde de Euro. Poate însă să aloce mai mult decât acest procent, și ar trebui să facă euro/regiune. Prin urmare, decizia este mai degrabă una politică și nu implică riscuri majore de reducere a absorbției, acest lucru, având în vedere că România este cea mai slab urbanizată țară din UE. În mod normal, cam 25%-30% din dacă este luată din timp. De menționat aici este că POR la nivel regional va finanța, prin axa dedicată dezvoltării fondurile europene alocate pentru perioada de programare 2021-2027 ar trebui să fie orientate către motoarele de urbane (corespondentul AP 4 din POR 2014-2020) intervențiile din orașele mici, dar și din zonele urbane funcționale creștere economică ale țării, care sunt reședințele de județ și zonele lor urbane funcționale, după modelul aplicat în care nu au fost selectate pentru finanțare din ITI. Polonia în perioada de programare 2014-2020. În cazul României, dat fiind numărul mare de municipii reședință de județ și pentru a evita disiparea fondurilor și a efectelor acestora în multe locații, se poate opta pentru continuarea politicilor polilor de creștere din perioada de programare 2007-2013 (fie doar cei 7 poli de creștere propriu-ziși, fie aceștia plus cei 13 poli de dezvoltare), sau pentru conceperea unor alte soluții (de exemplu, finanțarea unor structuri asociative ale acestor orașe, deja înființate, de tipul Axa Brașov-București-Constanța (BBC), Alianța Vestului (AVE), Conceperea și implementarea unui program Moldova se Dezvoltă (MDD), Asociația Transilvania de Nord (ATN) etc.). Intervențiile ar trebui să vizeze următoarele arii majore de intervenție: (complement la POR și ITI) cu finanțare de la bugetul 1. INFRASTRUCTURA CONECTIVĂ (sisteme de transport în comun, drumuri, pasaje, de stat pentru dezvoltarea zonelor metropolitane poduri de importanță metropolitană, sisteme de tip park&ride, bike&ride, trasee pietonale (PNDM). etc.) – multe deja identificate în Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă deja elaborate pentru orizontul 2030; Acesta ar fi primul instrument financiar cu alocare de la bugetul de stat de după 1989 care să țintească dezvoltarea metropolitană în România, în condițiile în care programele de investiții ale MDRAP din ultimii 10-15 ani au vizat 2. INFRASTRUCTURA DE BUSINESS (parcuri industriale, științifice, tehnologice, mai ales zonelor rurale și orașele mici (vezi PNDI, PNDL), sub umbrela unei așa-numite politici de coeziune teritorială incubatoare și acceleratoare de afaceri, centre expoziționale, piețe de gross etc.); internă. Programul ar trebui să beneficieze de o alocare multi-anuală, care poate crește gradual, în funcție de resursele disponibile. În cazul în care bugetul de stat nu poate acomoda aceste sume din resurse proprii (date fiind creditele de angajament mari pentru PNDL), se poate apela la soluții de creditare. Banca Mondială, Banca 3. ÎNFIINȚAREA, EXTINDEREA ȘI CONSOLIDAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare sau Banca Europeană de Investiții ar putea acorda împrumuturi pentru PUBLIC METROPOLITAN (autobuz, trenuri metropolitane, tramvaie etc.). astfel de investiții, în condițiile garantării suverane a acestora de către Ministerul Finanțelor Publice. În ceea ce privește eligibilitatea, acest program ar trebui să finanțeze doar proiecte care vizează teritoriul a minim două unități 4. INVESTIȚII ÎN CALITATEA VIEȚII (educație - creșe, grădinițe, campusuri pentru administrativ-teritoriale din aceeași zonă urbană funcțională (pentru delimitarea acestora Banca Mondială a făcut învățământul liceal și profesional dual; sănătate – ambulatorii, spitale regionale etc.; deja o propunere, având în vedere criteriile OECD, organizație la care România face demersuri pentru aderare), spații publice și spații verzi – regenerare urbană în cartiere comuniste și cele noi, centre pentru a evita concentrarea investițiilor doar în nucleele urbane (una dintre criticile aduse AP 1 din POR 2007-2013). istorice, locuri de joacă, zone de agrement etc.). Eligibile ar trebui să fie, cu respectarea aceluiași principiu teritorial, și Consiliile Județene și ADI-urile metropolitane constituite la nivelul zonelor urbane funcționale. De asemenea, proiectele propuse ar trebui să fie incluse obligatoriu într-un document de planificare strategică și/sau teritorială de la nivelul zonei urbane funcționale (de exemplu, Plan În mod ideal, infrastructura conectivă și sistemele de transport public metropolitan ar trebui să primească cea mai de Mobilitate Urbană Durabilă, strategie integrată de dezvoltare, PATZM etc.). Tipologia de proiecte finanțabile mare parte din fonduri, deoarece răspund la cea mai stringentă problemă din majoritatea orașelor importante și ar trebui să fie propusă pentru ITI, cu mențiunea că la aceasta se vor adăuga intervenții care nu sunt, în general, zonele lor urbane funcționale. eligibile pentru finanțări europene. Și în acest caz, cele mai multe fonduri ar trebui orientate către infrastructura conectivă, mai ales către acele proiecte strategice care nu au fost finanțate din fonduri europene. În raportul „Orașe Magnet”, se recomandă elaborarea unui Program Național de Investiții Metropolitane, cu finanțare Descentralizarea POR la nivel regional, în ciclul pe următoarele axe majore: financiar 2021-2027. 1. INFRASTRUCTURĂ CONECTIVĂ METROPOLITANĂ. Aproape fiecare oraș mare din România are nevoie de infrastructură conectivă suplimentară – atât pentru a înlesni o mai bună circulație a oamenilor, bunurilor și ideilor în interiorul zonei metropolitane, cât În prezent, tot mai multe autorități locale reclamă faptul că prioritățile stabilite la nivel național nu corespund și pentru a îmbunătăți legăturile zonei metropolitane cu restul lumii (piețe de desfacere, neapărat cu cele de la nivel regional/local (spre exemplu, toate regiunile de dezvoltare din țară primesc aceeași parteneri de business, locuri de vacanță etc.). alocare procentuală din POR 2014-2020 pentru investiții în transferul tehnologic, deși unele dispun de 2-3 universități de stat, iar altele de peste 10) și că intermedierea acestora de către autoritățile de management de la nivel central îngreunează absorbția. Pe de altă parte, la nivel regional există deja organisme intermediare (Agențiile 2. INFRASTRUCTURĂ DE BUSINESS METROPOLITANĂ. Majoritatea facilităților de Dezvoltare Regională) cu suficientă experiență în toate etapele (de la programare, la help-desk, evaluare, industriale noi sunt construite în prezent în afara teritoriilor administrative ale centrelor contractare, implementare, monitorizare, raportare etc.) și chiar capacitate (au, în medie, peste 100 de salariați, urbane. De obicei, localitățile în care se află aceste facilități nu au bugete suficiente pentru o astfel de infrastructură. 1 00 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ RECOMAN DĂRI 1 01 3. VEHICULE ȘI INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT PUBLIC PENTRU ZONELE locuințe sociale până la locuințe pentru romi sau pentru tineri), dar aceste programe sunt METROPOLITANE (de exemplu, autobuze, tramvaie, microbuze). Există puține sisteme haotice, sporadice și de multe ori lipsite de o strategie. Banca Mondială a prezentat mai de transport metropolitan în România în acest moment, cu toate că datele privind multe recomandări pentru dezvoltarea unui program unitar de construcții de locuințe, numărul de navetiști arată că astfel de sisteme sunt necesare în majoritatea orașelor care să răspundă unor nevoi clare ale ZUF din România. Trebuie precizat, de asemenea, mari. Finanțarea unei infrastructuri metropolitane de transport public (de exemplu, că 52% din investițiile în locuințele noi din zonele urbane funcționale ale celor 40 de stații de tranzit, facilități park-and-ride) și a vehiculelor aferente ar putea încuraja reședințe de județ au fost realizate în zona peri-urbană, nu în interiorul centrului urban. dezvoltarea de astfel de sisteme în mai multe localități, în beneficiul tuturor locuitorilor De cele mai multe ori, localitățile din aceste zone peri-urbane nu dispun de fondurile din zona metropolitană. necesare pentru investiții în locuințe și au nevoie de asistență națională – în special în cazul locuințelor pentru categorii defavorizate. 4. REABILITAREA/MODERNIZAREA/EXTINDEREA SISTEMELOR DE TERMOFICARE. Sistemele de termoficare reprezintă o metodă sustenabilă de furnizare a căldurii și 8. REABILITAREA SPAȚIILOR PUBLICE. Calitatea vieții este considerată ca fiind unul energiei electrice (dacă există sisteme de cogenerare) într-o comunitate. Din păcate, din factorii cheie care atrag oamenii spre orașe, iar cu cât calitatea vieții dintr-un oraș aceste sisteme sunt costisitor de întreținut și exploatat, iar cele mai multe orașe au este mai mare, cu atât acesta va fi mai atractiv. Investițiile în reabilitarea spațiilor dificultăți din cauza lor. În unele orașe, sistemele de termoficare au dispărut complet; publice, extinderea/reabilitarea/modernizarea parcurilor și spațiilor verzi, dezvoltarea de în altele, s-au redus considerabil, fiind înlocuite de centrale termice individuale; în alei pietonale și piste pentru bicicliști au o contribuție majoră la creșterea atractivității acest timp, alte orașe continuă să utilizeze astfel de sisteme, care necesită cheltuieli unui oraș. Multe din orașele din România nu dețin resursele necesare pentru a crește semnificative și, de obicei, subvenții masive din partea autorității locale. Este evident calitatea vieții în ritmul dorit de unii migranți. că trebuie evitate investițiile în sisteme de termoficare ce nu mai sunt justificate din punct de vedere economic. Totuși, în zonele în care un astfel de sistem poate fi operat 9. CREAREA DE PARCURI METROPOLITANE. Majoritatea zonelor urbane din România în mod eficient, este important să fie luată în considerare posibilitatea asistenței de sunt sărace în spații verzi întreținute corespunzător. Conform UE, fiecare centru urban la nivel central. trebuie să pună la dispoziția cetățenilor săi cel puțin 26 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor. Majoritatea orașelor mari din România nu reușesc să atingă acest prag. 5. REGENERAREA URBANĂ A CARTIERELOR DE BLOCURI. 73% din locuitorii municipiilor Asigurarea accesului unui număr cât mai mare de locuitori la spații verzi va necesita, în din România trăiesc la bloc, dar nu există nici un program clar de regenerare urbană multe cazuri, dezvoltarea de parcuri la nivel metropolitan – în special atunci când centrele a cartierelor de blocuri. Un program de investiții al Ministerului Dezvoltării Regionale și urbane nu au suficiente rezerve de terenuri care pot fi transformate în spații verzi. Turismului, destinat izolării termice a blocurilor, a generat ulterior investiții (din fonduri de stat, UE și private) în toată România. Investițiile în izolații termice sunt finanțate acum prin Programul Operațional Regional 2014-2020, iar în multe orașe, investițiile sunt finanțate majoritar din surse private. Folosind modelul programului de izolare Promovarea concentrării investițiilor realizate din termică, Guvernul ar putea oferi finanțare pentru un program de regenerare urbană dedicat nu doar exclusiv blocurilor, ci și spațiilor comune interioare și exterioare (de fonduri europene și de la bugetul de stat în zonele exemplu, zone verzi, terenuri de joacă, parcări, alei, piste de biciclete). urbane funcționale. 6. REABILITAREA CLĂDIRILOR ȘI CENTRELOR URBANE ISTORICE. Multe dintre Acest lucru se poate face relativ simplu, prin includerea unui bonus de punctaj în grilele de evaluare ale proiectelor orașele istorice din România sunt relativ mici și au bugete reduse. Astfel, acestea depuse spre finanțare. Spre exemplu, un proiect de reabilitare a unei școli rurale depus spre finanțare din PNDL nu reușesc de multe ori să își protejeze patrimoniul istoric și cultural, ceea ce atrage va beneficia de punctaj suplimentar de X puncte dacă este inclus într-un document de planificare strategică pierderea de posibile venituri din turism, ratând în același timp șansa de a deveni mai sau teritorială de la nivelul unei zone urbane funcționale. Acest demers este important și pentru eficientizarea atractive pentru oameni și antreprenori. investițiilor publice, cunoscut fiind faptul că singurele zone cu creștere demografică din România sunt cele din jurul marilor orașe. Prin urmare, acestea au cea mai mare nevoie de investiții publice și acolo va fi obținut impactul cel 7. DEZVOLTAREA FONDULUI LOCATIV. Dificultatea de a găsi locuințe accesibile poate mai mare al banilor cheltuiți de la buget. reduce migrația în orașele dinamice și exclude unele persoane cu venituri reduse de pe piața imobiliară a acestor orașe. Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene finanțează mai multe programe de dezvoltare de locuințe (de la 1 02 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ RECOMAN DĂRI 1 03 Tabel 18. Bugetul ce poate fi alocat pentru investiții de capital într-o selecție de zone urbane funcționale din România, între 2014-2023 ZUF Centrul urban Zona peri-urbană a ZUF Alba Iulia 79.335.483 € 31.894.242 € Alexandria 46.260.643 € 12.340.221 € Arad 232.769.605 € 108.216.628 € Bacău 188.467.721 € 46.380.921 € Baia Mare 121.925.796 € 52.188.515 € Bistrița 82.485.241 € 33.131.758 € Botoșani 81.888.934 € 11.699.039 € LA NIVELUL STRUCTURILOR ADMINISTRAȚIEI LOCALE DIN Brăila 149.224.205 € 17.180.585 € ROMÂNIA (PRIMĂRII, CONSILII JUDEȚENE ȘI STRUCTURI Brașov 351.355.206 € 205.220.303 € București 5.654.747.305 € 925.833.873 € ASOCIATIVE ALE ACESTORA) Buzău 137.931.058 € 62.100.824 € Călărași 59.315.472 € 19.173.525 € Cluj-Napoca 419.765.525 € 127.378.156 € Constanța 347.545.474 € 271.325.926 € Craiova 274.330.186 € 78.357.190 € Înființarea unor birouri pentru atragerea de Deva 79.753.116 € 86.630.505 € Drobeta-Turnu Severin 87.125.205 € 20.908.405 € investiții private, străine și autohtone. Focșani 80.345.981 € 50.574.338 € Galați 265.953.658 € 53.513.589 € Giurgiu 52.048.111 € 7.804.176 € Iași 293.573.282 € 57.279.668 € După cum am indicat și mai sus, „prioritatea zero” a administrațiilor publice locale din România ar trebui să fie Miercurea Ciuc 48.510.742 € 33.226.739 € consolidarea sectorului privat prin atragerea de investiții în sectoare cu valoare adăugată și salarii mari. Acest lucru Oradea 225.901.162 € 96.949.924 € va aduce retenția forței de muncă la nivel local, atragerea de noi locuitori din țară și străinătate, dar și fonduri Piatra Neamț 101.196.775 € 33.233.086 € suplimentare la bugetele locale pentru realizarea de investiții publice din resurse proprii (extrem de importante, Pitești 175.617.591 € 182.660.557 € având în vedere că unele dintre regiuni ar putea să nu mai primească fonduri europene la fel de mari după 2027, pe fondul alinierii la PIB-ul mediu din UE și a ieșirii din zona de acțiune a politicii de coeziune). Aceste birouri ar Ploiești 271.826.657 € 206.769.858 € trebui să ofere servicii integrate investitorilor, prin desemnarea de manageri de proiect pentru fiecare companie în Râmnicu Vâlcea 118.712.548 € 90.120.590 € parte, care să îi asiste pe întregul ciclu al investiției, de la identificarea și vizitarea de potențiale locații, la recrutarea Reșița 72.168.216 € 4.697.643 € de personal sau la implicarea în viața comunității după stabilirea la nivel local. ADI constituite la nivelul zonelor Satu Mare 106.628.016 € 51.081.570 € urbane funcționale ar putea fi vectorul cel mai potrivit pentru înființarea acestor birouri, în contextul în care au Sfântu Gheorghe 53.413.468 € 17.736.645 € acoperire metropolitană, multe dintre terenurile disponibile pentru investiții fiind amplasate de facto în afara ariei Sibiu 213.315.669 € 116.573.688 € administrative a municipiilor. Slatina 96.011.879 € 30.411.915 € Slobozia 48.660.441 € 21.521.552 € E important de menționat că multe din municipiile din România au deja un hinterland dezvoltat, cu zone peri- Suceava 123.734.102 € 39.814.303 € urbane foarte atractive pentru investitori. În raportul „Orașe Magnet”, Banca Mondială a identificat bugetul ce Târgoviște 98.853.981 € 56.294.072 € poate fi alocat pentru investiții de capital – atât în municipiile reședință de județ, cât și în localitățile componente Târgu Jiu 84.787.696 € 37.480.986 € ale zonei urbane funcționale (vedeți tabelul următor). Târgu Mureș 184.351.885 € 70.009.762 € Timișoara 417.469.040 € 211.906.432 € Tulcea 82.633.476 € 16.334.304 € Vaslui 48.104.724 € 13.324.763 € Zalău 56.798.556 € 20.510.019 € TOTAL 11.714.843.831 € 3.629.790.795 € Sursa: 2017. Orașe-Magnet: Migrație și navetism în România, Washington, DC: Banca Mondială 1 04 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ RECOMAN DĂRI 1 05 Dezvoltarea învățământului profesional în sistem dual. Stabilirea unei liste clare de investiții prioritare Pe lângă problemele legate de infrastructură, România începe să piardă teren în ceea ce privește atragerea de care să vizeze creșterea calității vieții. investiții din cauza deficitului de forță de muncă calificată. Unele zone din țară, precum Brașovul, au demonstrat Sondajul realizat în rândul populației cu ocazia elaborării raportului „Orașe Magnet. Migrație și navetism în România” că există soluții viabile în acest sens. Acolo s-a înființat o școală profesională în sistem dual („Kronstadt”) german a demonstrat, pe de o parte, că românii sunt mai tentați să se mute în orașe care arată bine, iar, pe de altă parte, cu o rată de promovabilitate și retenție a absolvenților la nivel local absolut remarcabilă. Acesta a fost rezultatul că ar accepta să se mute într-un alt oraș unde ar câștiga la fel sau chiar mai puțin dacă acesta le-ar oferi o calitate unui efort conjugat al administrației locale (prin punerea la dispoziție a infrastructurii educaționale excedentare, de mai bună a vieții. În prezent, cele mai multe orașe din România au strategii de dezvoltare cu idei de proiecte pe sute care dispun multe orașe din România pe fondul declinului demografic) și al sectorului privat, care s-a implicat activ de pagini, care exced de câteva ori resursele financiare de care dispun, dar fără o prioritizare clară, ceea ce face ca în dotarea școlii, dar și în mentoratul elevilor. Astfel de modele ar trebui să fie implementate de toate aglomerările multe din ele să rămână pe hârtie sau în stadii incipiente. Deși au fost mult timp ignorate, în favoarea investițiilor urbane din România, plecând de la specificul economiilor locale. în asfalt și rețele tehnico-edilitare, spațiile publice și cele verzi au devenit un factor major de atractivitate pentru locuitori, care fac diferența între orașe. Așadar, pe lângă fondurile europene și de la bugetul de stat, municipalitățile ar trebui să investească și fonduri publice în organizarea unor concursuri internaționale de soluții pentru remodelarea unor spații publice identitare (de exemplu, centre istorice, centre civice, piețe etc.), a celor din cartierele comuniste Stimularea antreprenoriatului local, mai ales în de blocuri, dar și din noile zone rezidențiale de la periferie, cel mai adesea cu dotare precară. domenii precum IT&C sau industriile creative. Întărirea capacității de pregătire și implementare Mulți tineri absolvenți părăsesc România din cauza imposibilității de a-și pune ideile de afaceri în practică, reclamând accesul dificil la creditare sau lipsa unui sprijin real din partea autorităților. Pentru aceștia, autoritățile a proiectelor de investiții. locale pot gândi pachete de susținere, în limita mijloacelor legale de care dispun. Acestea pot pleca de la amenajarea După cum indicam și mai sus, cele mai multe idei de proiecte din strategiile administrațiilor publice locale din România unor spații de co-working, dezvoltarea în PPP de incubatoare și acceleratoare de afaceri, oferirea de finanțări rămân pe hârtie sau sunt implementate cu mare întârziere. În unele cazuri nu este vorba despre bani (multe orașe nerambursabile pe bază de competiție, acordarea de facilități fiscale etc. mari au înregistrat un excedent al bugetului pentru dezvoltare la sfârșitul mai multor ani consecutivi, deci nu au putut investi cât au planificat), ci despre capacitate administrativă limitată. Cu câteva excepții notabile, primăriile din țară nu au unități de implementare de tip „task force” pentru investiții, cu echipe de specialiști multidisciplinare, suficient de mari încât să poată gestiona un volum mare de investiții. Astfel, procedura de maturizare a unei idei Consolidarea universităților ca vectori de dezvoltare de proiect dintr-o strategie poate implica un circuit de câteva luni a documentelor în interiorul instituției, după care alte câteva luni în faza de licitație, ajungând în implementare peste 2-3 ani. Banca Mondială a propus o schemă în orașele mari din România. de personal pentru o unitate de implementare de acest tip pentru fiecare administrație locală, funcție de bugetul operațional realist al acesteia, instrumente de monitorizare și evaluare a performanței simple și ușor de pus în practică (un sistem de tip „tablou de bord” / „dashboard” pentru conducerea instituției). Cele mai atractive orașe din România au fost în ultimul deceniu și continuă să fie centre universitare mari (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara). Acestea au atras permanent mii de talente de pe areale geografice tot mai largi, care au atras la rândul lor investiții private în domenii de vârf și au pus în mișcare tot sângele economiei locale. În plus, universitățile au atras și un număr tot mai mare de studenți străini, ceea ce a însemnat un plus de putere Schimbul de bune practici și asocierea dintre de cumpărare în acele orașe, dar și o atmosferă cosmopolită, specifică marilor centre urbane din Europa de Vest. Totuși, universitățile românești nu și-au atins potențialul de dezvoltare, dovadă fiind poziționarea lor modestă în autoritățile publice locale. clasamentele europene. În plus, declinul demografic le obligă să iasă din zona de confort și să se uite către studenții Toate orașele importante din România excelează într-un domeniu sau altul, însă acest lucru nu este promovat străini, dar și către o ofertă de nișă. Administrația locală și universitățile ar trebui să colaboreze tot mai strâns corespunzător la nivel de echipe de conducere sau executive. Prin schimbul de bune practici între acestea, cel mai în acest sens. Astfel, administrația poate juca cu succes rolul de liant între sectorul privat și cel academic, dar se probabil jumătate dintre problemele punctuale cu care se confruntă administrațiile locale din România și-ar găsi poate implica și în asigurarea infrastructurii suport, de la extinderea campusurilor universitare, la acordarea de o rezolvare imediată. Așadar, aceste schimburi formale și informale trebuie încurajate. O soluție ar fi elaborarea de ajutoare de stat pentru creșterea numărului de linii aeriene sau acordarea de facilități și burse pentru studenții din ghiduri de bune practici în administrația locală și metropolitană de către AMR și FZMAUR. De asemenea, societatea alte zone care vor să studieze la nivel local și nu își permit. civilă s-ar putea implica pentru a facilita evenimente în care primarii și city-managerii să discute soluții la probleme punctuale. Dar cele mai eficiente rămân schimburile de personal de la nivel executiv, pe teme concrete (de exemplu, regenerarea urbană a centrelor istorice, sistemele metropolitane de transport, interfața administrației cu cetățenii, aplicațiile IT pentru aceștia etc.). 1 06 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ RECOMAN DĂRI 1 07 Implicarea activă a cetățenilor și a mediului de Figura 54. Un sistem de monitorizare și evaluare eficient afaceri în procesul decizional și valorificarea creativității civice. În multe orașe din România încă predomină o atitudine defensivă și reacționară a administrației locale în raport cu cetățenii și chiar cu mediul de afaceri. Cei mai mulți dintre aceștia nu au încredere în administrație și o critică permanent, context în care aceasta evită să-i consulte de o manieră veritabilă când ia decizii. O soluție mult mai eficientă ar fi depășirea acestei prăpastii și valorificarea creativității societății civile în scopul îmbunătățirii calității vieții la nivel local. Proiectele de bugetare participativă s-au demonstrat extrem de eficiente în acest sens, canalizând frustrările și nemulțumirile cetățenilor în idei de proiecte pentru administrație. De asemenea, aplicațiile prin care cetățenii pot face reclamații în timp real cu privire la spațiul public sau activitatea administrației, ca și funcționarea unor consilii civice unde să se dezbată proiecte de interes public sunt demersuri care pot netezi calea unei conlucrări de lungă durată între sectorul public și societatea civilă. Doar într-un astfel de mediu orașele din România se pot dezvolta în continuare. Elaborarea unei viziuni de dezvoltare ambițioase și realiste. Cum s-a discutat în acest raport, oamenii cu greu sunt animați de idei mici sau modeste. O comunitate va fi cu greu galvanizată în jurul unui proiect de asfaltare de străzi – are nevoie de un proiect care să îi anime imaginația. Mândria locală și atașamentul față de un anumit oraș țin nu numai de realizările trecutului (de exemplu, clădiri frumoase, o echipă de fotbal cu un palmares bun), ci și de realizările propuse pentru viitor. Oamenii vor să fie parte a unui plan ambițios și vor să simtă că joacă și ei un rol în realizarea unui astfel de plan. Ca atare, este foarte Sursa: Comisia Europeană. 2006. „Indicative Guidelines on Evaluation Method” important ca administrațiile locale să elaboreze, în strânsă colaborare cu cetățenii și cu actorii locali, o viziune ambițioasă de dezvoltare pe termen lung. Este de asemenea foarte important ca această viziune de dezvoltare pe termen lung să includă borne de performanță intermediare, care, pe de o parte să permită administrației locale să determine dacă este pe drumul cel bun (schema de mai jos, elaborată de Comisia Europeană, indică cum ar trebui să arate un proces de monitorizare și evaluare eficient), iar, pe de altă parte, să dea cetățenilor câștiguri concrete, care îi pot transforma din simplii spectatori, în agenți de dezvoltare. Un cetățean care simte că este parte a unei Fără zone metropolitane puternice, România nu comunități în plină dezvoltare și care simte că are și el/ea un aport la această viziune de dezvoltare, va fi un cetățean care se va lupta activ pentru comunitatea sa. Cu cât o zonă metropolitană va avea mai mulți actori locali are cum să își susțină creșterea pe termen lung. care se vor implica activ în dezvoltarea sa, cu atât va avea șanse mai mari de dezvoltare. Momentul pentru a începe consolidarea zonelor metropolitane din România este acum! 1 08 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 1 09 CAMPANIA „ALEGE PRIORITĂȚILE ORAȘULUI TĂU” 110 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ CAM PAN IA „ALEGE PRIORITĂȚI LE OR AȘULUI TĂU” 111 Campania „ALEGE PRIORITĂȚILE ORAȘULUI TĂU” Banca Mondială în parteneriat cu Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR) și cu sprijinul autorităților publice subnaționale a identificat o serie de proiecte cu impact metropolitan pentru București și cele 40 de reședințe de județ din România. Ulterior, cetățenii au fost invitați să prioritizeze importanța acestor proiecte pentru comunitatea locală, în cadrul celei mai mari campanii de consultare publică din țară pe tema dezvoltării urbane și metropolitane. Misiunea Campaniei „Alege Prioritățile Orașului Tău“ a constat în sprijinirea colaborării dintre autoritățile publice și cetățeni pentru dezvoltarea primei viziuni de dezvoltare metropolitană a României. Obiective Obiectivele principale ale acestui exercițiu au fost: 1. Identificarea unui prim set de proiecte majore ce pot încuraja și cataliza dezvoltarea principalelor zone urbane funcționale și metropolitane din România, agreat atât de către autoritățile publice subnaționale, cât și de comunitățile locale; 2. Inițierea unei discuții asupra priorităților urbane din aceste zone, invitând și încurajând cetățenii să se informeze, să dialogheze și să se implice civic pentru viitorul orașelor lor. 11 2 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ CAM PAN IA „ALEGE PRIORITĂȚI LE OR AȘULUI TĂU” 113 Figura 55. Imagine de promovare a campaniei Metodologie Selectarea proiectelor de dezvoltare metropolitană O etapă importantă înainte de lansarea campaniei de consultare publică a constat în colectarea de proiecte din toate documentele strategice de dezvoltare urbană relevante pentru fiecare reședință de județ din România și pentru București-Ilfov. Astfel, pentru fiecare din cele 41 de zone urbane funcționale, au fost selectate și centralizate într-o bază de date proiectele prevăzute în Planurile Urbanistice Generale (PUG), Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), Strategiile Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) și Master Planul General de Transport (MPGT). În baza de date au fost incluse denumirea proiectului, sursa de finanțare, bugetul estimat și perioada de implementare pentru fiecare proiect în parte. Rezultatul acestui exercițiu a constat în realizarea unei prime selecții de proiecte strategice majore, cu impact la nivelul fiecărei zone urbane funcționale a reședințelor de județ și a Bucureștiului. Propunerea finală de până la zece proiecte strategice atent selectate pentru fiecare din cele 41 de zone urbane functionale a fost realizată în urma unui proces consultativ cu autoritățile publice subnaționale din România, mandate să implementeze astfel de proiecte. Consultarea a început cu o serie de scrisori transmise către toți primarii reședințelor de județ, către președinții consiliilor județene, către prefecți, către directorii Agențiilor de Dezvoltare Regională și către coordonatorii Zonelor Metropolitane din România. Aceste scrisori au explicat exercițiul în derulare al Băncii Mondiale și au solicitat implicarea autorităților publice în selectarea a cel mult zece proiecte cu impact metropolitan ce pot cataliza dezvoltarea zonei pe care o reprezintă. De asemenea, scrisorile menționau obligativitatea proiectelor selectate de a îndeplini următoarele criterii: 1. Să fie incluse într-un document strategic sau programatic existent (SIDU, PIDU, PUG, MPGT). Sursa: Imagine creată de autori 2. Să aibă un prag valoric minim, ajustat în funcție de capacitatea bugetară a fiecărei reședințe de județ. 3. Să nu aibă finanțare asigurată. Durată În cadrul acestui prim proces consultativ, autoritățile publice au transmis echipei selecțiile de proiecte pentru fiecare reședință de județ și pentru zona metropolitană București-Ilfov. Pregătirea Campaniei de consultare publică „Alege Prioritățile Orașului Tău!” a durat aproximativ Realizarea chestionarului pentru ierarhizarea proiectelor 8 luni. În această perioadă, echipa a colectat documentele strategice în vigoare pentru zonele Toatele proiectele au fost incluse într-un chestionar online, creat și personalizat pentru campania de consultare urbane funcționale din România și a desfășurat activități de consultare cu autoritățile publice a cetățenilor „Alege Prioritățile Orașului Tău”. Platforma online utilizată a fost selectată atât pentru ușurința în subnaționale, definitivând astfel listele finale de proiecte cu impact metropolitan. aplicarea tipurilor de întrebări folosite, cât și pentru ușurința utilizării acesteia de către cetățeni, fără a fi necesară introducerea de date personale pentru completarea chestionarului. Aceste criterii au fost gândite pentru a facilita Consultarea publică s-a desfășurat în mediul online în perioada 22 ianuarie – 22 martie 2019 și a și a încuraja utilizarea platformei de cât mai mulți cetățeni. constat în invitarea cetățenilor să ia parte la ierarhizarea proiectelelor de importanță strategică, selectate pentru fiecare zonă urbană funcțională a celor 40 de reședințe de județ din România, Chestionarul a fost creat utilizând două întrebări referitoare la: (1) selectarea orașului și (2) ierarhizarea proiectelor pentru orașul selectat la prima întrebare. Instrucțiuni despre completarea chestionarului și informații despre respectiv pentru zona metropolitană București-Ilfov. campania de consultare au fost puse la dispoziție cetățenilor atât pe pagina platformei ce a găzduit chestionarul, cât și prin intermediul unui video (https://www.facebook.com/prioritatile.orasului.tau/videos/2091168897607694/) Rezultatele campaniei au fost făcute publice în data de 3 aprilie 2019, în urma validării tuturor promovat pe pagina oficială de social media (Platforma Facebook) a campaniei. răspunsurilor. 1 14 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ CAM PAN IA „ALEGE PRIORITĂȚI LE OR AȘULUI TĂU” 115 Lansarea și derularea campaniei Figura 57. Platforma web a campaniei Campania de consultare publică a avut loc în perioada 22 ianuarie - 22 martie 2019. În acest interval, cetățenii au fost invitați să acceseze chestionarul online, să selecteze orașul dorit și să ierarhizeze proiectele generate pentru orașul selectat (pe primul loc cel mai important proiect, iar pe ultimul loc cel mai puțin important proiect) în funcție de importanța și impactul asupra comunității locale și a zonei metropolitane. Comunicarea campaniei s-a desfășurat în principal pe pagina de social media creată în acest scop (www.facebook. com/Prioritatile.Orasului.Tau) și pe pagina web a proiectului (www.prioritatileorasuluitau.ro). Figura 56. Pagina de Facebook a campaniei Sursa: www.prioritatileorasuluitau.ro Pe această platformă web au fost publicate, de asemenea, 41 de hărți ce reprezintă grafic proiectele strategice de dezvoltare urbană și metropolitană incluse în procesul de consultare publică. La finalul campaniei, hărțile au fost modificate conform preferințelor majoritare ale cetățenilor și publicate de data aceasta în secțiunea „Rezultate”. Un rol extrem de important în derularea Figura 58. Exemplu de mesaj de promovare din partea campaniei l-au avut autoritățile autorităților publice subnaționale publice subnaționale implicate în selectarea proiectelor. În acest sens, chestionarul întocmit a fost transmis către reprezentanții fiecărei reședințe de județ în vederea distribuirii acestuia către actorii relevanți din zona Sursa: www.facebook.com/Prioritatile.Orasului.Tau urbană respectivă, și anume: cetățeni, organizații neguvernamentale, mass- În cele două luni de campanie, pagina de Facebook „Prioritățile Orașului Tău” a fost apreciată de peste 2.200 de media, universități, camere de comerț, utilizatori. Pe platforma de social media au fost derulate zeci de acțiuni de promovare cu mesaje adaptate pentru companii private, precum și alte instituții fiecare oraș în parte, invitând cetățenii să completeze chestionarul și astfel să se implice în dezvoltarea orașului publice locale. Pentru a afla preferințele lor. Prin intermediul mesajelor publicate constant, cetațenii au fost menținuți la curent cu situația numărului de cetățenilor în ceea ce privește proiectele răspunsuri pentru fiecare oraș, precum și întrebați dacă sunt de acord cu proiectele votate în topul preferințelor. propuse pentru ierarhizare, autoritățile au recurs la toate canalele de promovare Pagina web a campaniei a fost un instrument foarte important ce a permis transmiterea unui volum mai mare de ce le-au stat la dispoziție: paginile web informații despre acest exercițiu, cum ar fi detaliile din secțiunile „Despre campanie”, „Întrebări frecvente” sau „Cum ale instituțiilor, paginile de social media se completează chestionarul”. O altă secțiune importantă a fost cea care invita cititorul să ocupe un rol central în oficiale sau personale, mass-media locală, campanie, devenind ambasador al acesteia, prin completarea chestionarului și nominalizarea sau invitarea a cel puțin evenimente locale, afișe ș.a.m.d. alte trei persoane să facă același lucru. Astfel, a fost posibilă mobilizarea atât a unor persoane vizibile în spațiul public, cât și a unor cetățeni mai puțin cunoscuți, însă dornici să contribuie la o schimbare pozitivă în orașul lor. Sursa: Pagina de Facebook a Primăriei Municipiului Zalău 1 16 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CAM PAN IA „ALEGE PRIORITĂȚI LE OR AȘULUI TĂU” 1 17 Reprezentanții mass-media, de asemenea, s-au dovedit a fi parteneri extrem de valoroși în procesul de implicare Partenerii principali în campania de promovare a consultării publice „Alege Prioritățile Orașului Tău” au fost a cât mai multor cetățeni în ierarhizarea proiectelor. Peste 100 de redacții de știri locale au sprijinit campania la UrbanizeHub, fondatorii unei platforme colaborative de idei, opinii, proiecte și știri despre orașe inteligente şi TV, radio și pe social media, cu mesaje personalizate pentru fiecare reședință de județ în parte, în timp ce media dezvoltarea urbană sustenabilă. Partenerii noștri au fost extrem de eficienți ca încă de la începutul campaniei națională a asigurat o acoperire unitară a subiectului și a mobilizat, totodată, diaspora. să promoveze consultarea publică pe platformele proprii de comunicare, cât și pe cele ale mass-media locală și națională, prin participarea la emisiuni în domeniu și redactarea de articole personalizate. Figura 59. Articol despre campanie publicat de publicația locală Ziua Constanța Figura 61. Mesaj de promovare pe platforma social media UrbanizeHub Sursa: www.facebook.com/Prioritatile.Orasului.Tau Figura 60. Articol despre campanie publicat de publicația națională Republica Sursa: www.facebook.com/UHubRomania Figura 62. Mesaj de promovare pe platforma web și social media UrbanizeHub Sursa: www.facebook.com/Prioritatile.Orasului.Tau Sursa: www.facebook.com/UHubRomania 118 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ CAM PAN IA „ALEGE PRIORITĂȚI LE OR AȘULUI TĂU” 1 19 La finalul campaniei, mesajele de promovare publicate pe pagina de Facebook „Prioritățile Orașului Tău” au înregistrat peste 400.000 de vizualizări, au ajuns la peste 300.000 de utilizatori unici ai platformei online, din care peste Rezultate 33.000 au interacționat cu pagina campaniei, fie prin publicarea unui comentariu, vizualizarea unui video al campaniei, apreciarea unui mesaj sau a unei fotografii, sau prin împărtășirea cu alți ultilizatori a conținutului paginii. Din punct de vedere demografic, persoanele cele mai receptive în a se implica în campanie, prin intermediul paginii Campania a reușit să ajungă la un număr de peste 150.000 de cetățeni ce au accesat chestionarul și a strâns de Facebook „Prioritățile Orașului Tău” au fost cele cu vârsta cuprinsă între 55-64 și 45-54 de ani, urmate de cele peste 100.000 de răspunsuri la nivel național. din categoria 35-44 și 65+ ani, preponderent bărbați, în special în orașele cu proiecte venind majoritar din domeniul infrastructurii de transport. Conținutul de promovare publicat pe canalul Instagram prin intermediul Facebook a Proiectele prioritare votate de cetățeni pe primul loc în fiecare zonă urbană au fost preponderent proiecte de infrastructură de transport rutier precum construcția de autostrăzi sau drumuri expres (59%), urmate de cele de fost cel mai de succes în rândul persoanelor cuprinse în categoria 18-24 și 25-34 ani. infrastructură de sănătate precum construcția sau renovarea spitalelor județene și regionale (20%). Campania a beneficiat de peste 1.200 de mențiuni în media locală și națională, atingând un număr de peste La finalul campaniei a fost dezvoltată o listă finală de proiecte prioritare majore de dezvoltare urbană, atât pentru 240.000 de vizualizări unice pe platformele web ale mass-mediei din România. Au fost înregistrate peste 300 de București, cât și pentru fiecare dintre cele 40 de reședințe de județ din România. Fiind agreate pentru prima dată domenii de referință unice, printre care, pe lângă presa locală și presa națională, platformele web ale autorităților atât de către administrația publică, cât și de comunitatea locală, aceste liste de proiecte vor putea informa deciziile publice și ale societății civile, precum și social media. Graficul următor prezintă procentul numărului de răspunsuri viitoare de investiții publice respectând o viziune comună. înregistrate din diferitele domenii de referință, cu mențiunea că nu toate domeniile au putut fi înregistrate datorită setărilor individuale de confidențialitate ale utilizatorilor. Așa cum s-a dorit prin realizarea acestui proces de consultare publică, cetățenii s-au implicat nu doar prin ierarhizarea proiectelor, dar și prin inițierea unor discuții asupra acestor proiecte și importanța lor pentru comunitate. Discuțiile au avut ca rezultat o conștientizare mai mare în rândul comunităților a priorităților necesare pentru dezvoltare Figura 64. Procentaj de răspunsuri în funcție de domeniul de referință metropolitană, s-au formulat noi propuneri de proiecte și chiar s-au creat noi inițiative de consultare publică locală. Rezultatele campaniei au fost comunicate prin intermediul celor două platforme online oficiale, respectiv pagina de Facebook „Prioritățile Orașului Tău” și pagina web, secțiunea „Rezultate”. Acestea sunt în continuare disponibile pentru publicul larg. 4% 3%2% Social media Figura 63. Exemplu de promovare a rezultatelor finale (Top 3 proiecte alese în Baia Mare) Altele (neînregistrat) 18% Media locală 48% Societate civilă Autorități publice 25% Media națională Sursa: Date prelucrate de autori Din cele peste 100.000 de răspunsuri primite pentru ierarhizarea proiectelor prioritare, cinci orașe au înregistrat între 7.000 și 10.000 de răspunsuri fiecare, iar 30 de orașe au primit peste 1.000 de voturi de la cetățeni. Numărul de răspunsuri înregistrate din partea cetățenilor a crescut liniar în cele două luni ale consultării publice, această evoluție fiind prezentată în Figura 66 de mai jos, pentru fiecare săptămână de desfășurare a campaniei. Sursa: www.facebook.com/Prioritatile.Orasului.Tau 1 20 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ CAM PAN IA „ALEGE PRIORITĂȚI LE OR AȘULUI TĂU” 1 21 Figura 65. Număr de răspunsuri la nivel de oraș Rezultatele campaniei de consultare publică au fost transmise către fiecare instituție subnațională implicată în acest proces (primăriile reședințelor de județ, consiliile județene și prefecturile), către mass-media națională și locală, către organizațiile neguvernamentale naționale și locale și publicate, de asemenea, pe platformele proprii ale campaniei (platforma web si social media). Rezultatele au fost comunicate prin mijloace interactive și prin diverse materiale de promovare care să faciliteze atractivitatea acestor rezultate pentru cât mai mulți cetățeni. Hărțile care conțin reprezentarea grafică a proiectelor prioritare pentru fiecare zonă urbană funcțională sunt adăugate în Anexa 1 a acestui document. Figura 67. Imagine de promovare a campaniei Sursa: Date prelucrate de autori Figura 66. Evoluția numărului de răspunsuri pe parcursul desfășurării campaniei Sursa: Imagine creată de autori Sursa: Date prelucrate de autori 122 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ 1 23 ROOF OV ER OUR H EADS - HOUS I NG I N BULGARIA 1 23 ANEXA 1 Reprezentări grafice ale proiectelor prioritare rezultate în urma campaniei de consultare publică „ALEGE PRIORITĂȚILE ORAȘULUI TĂU” 1 24 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ 1 25 1 26 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ 1 27 1 28 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ 1 29 AN EXA 1 1 29 1 30 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 1 31 1 32 ROMÂN IA M ETROPOLITANĂ 1 33 1 34 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ 1 35 1 36 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 1 37 1 38 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 1 39 140 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ 141 1 42 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ 143 144 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ 1 45 146 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 147 148 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 149 1 50 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 1 51 1 52 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ 1 53 1 54 ROMÂN IA M E TROP OLITANĂ 1 55 156 ROMÂN IA M ETROP OLITANĂ 1 57 1 58 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 1 59 160 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 1 61 162 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ 163 164 ROMÂN IA M E TROPOLITANĂ