MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE Decembrie 2019 © 2018 International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank 1818 H Street NW Washington DC 20433 CUPRINS Telephone: 202-473-1000 Internet: www.worldbank.org This work is a product of the staff of The World Bank with external contributions. The findings, interpretations, and conclu- sions expressed in this work do not necessarily reflect the views of The World Bank, its Board of Executive Directors, or the REZUMAT IX governments they represent. The World Bank does not guarantee the accuracy of the data included in this work. The boundaries, colors, denominations, INTRODUCERE 1 and other information shown on any map in this work do not imply any judgment on the part of The World Bank concern- ing the legal status of any territory or the endorsement or acceptance of such boundaries. Abordarea dezvoltării urbane durabile pentru perioada de programare 2014-2020 6 Cum au implementat DUD statele membre ale UE în perioada 2014-2020? 8 Rights and Permissions The material in this work is subject to copyright. Because The World Bank encourages dissemination of its knowledge, this work may be reproduced, in whole or in part, for noncommercial purposes as long as full attribution to this work is given. STUDII DE CAZ 15 Any queries on rights and licenses, including subsidiary rights, should be addressed to World Bank Publications, The World Bank Group, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433, USA; fax: 202-522-2625; e-mail: pubrights@worldbank.org. POLONIA 17 Abordarea ITI din Polonia 17 Caracteristicile strategiilor de dezvoltare urbană durabilă 26 Integrarea cunoștințelor 28 Cadrul instituțional 29 Studii de caz din Polonia 33 Concluzii 44 ITALIA 47 Prezentare generală 51 Caracteristicile strategiilor de dezvoltare urbană durabilă 56 Cadrul instituțional 57 Monitorizare și evaluare 54 CEHIA 57 Context 59 Abordarea DUD în Cehia 60 Programul operațional Praga – pol de creștere 60 ITI din Cehias 63 SPANIA 69 DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII Context 71 Caracteristicile strategiilor spaniole de dezvoltare urbană durabilă 77 Prezentul raport a fost elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Cadru instituțional 80 Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu Monitorizare și evaluare 78 reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale, ale Comisiei FRANȚA 81 Europene sau ale Guvernului României. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor Context 81 cuprinse în această lucrare. PORTUGALIA 87 Context 88 Prezentul raport a fost prezentat în luna septembrie 2019, în temeiul Acordului administrativ nr. Caracteristicile strategiilor de dezvoltare urbană durabilă 91 2019CE160AT020 (în cadrul TF073325) privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru Cadru instituțional 93 România, semnat între Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Monitorizare și evaluare 92 Raportul corespunde Livrabilului 3 din cadrul acordului sus-menționat. GERMANIA (RENANIA DE NORD-WESTFALIA) 93 Context 94 Caracteristicile strategiei de dezvoltare urbană 96 Cadru instituțional 98 Monitorizare și evaluare 102 FINLANDA 103 Anexa 7: Cum se creează un fond de dezvoltare urbană/metropolitană 184 Context 104 Cum se implementează un fond de dezvoltare urbană/metropolitană 176 Program operațional 104 Caracteristicile strategiei de dezvoltare urbană 105 Avantajele implementării FDU pentru perioada de programare 2021-2027 178 Cadru instituțional 105 Principalele provocări ale implementării FDU în perioada de programare 187 ANGLIA 109 BIBLIOGRAFIE 189 Context 110 Cadru instituțional 113 Monitorizare și evaluare 113 MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE I NTERJURISDICȚIONALE DIN ROMÂNIA 115 LISTA FIGURILOR AXA DEDICATĂ PENTRU DUD 116 ITI NON-DUD 121 FIGURA 1. Mix of Heating Sources in SFBs Before and After the Boiler Replacement Program XI DLRC 126 FIGURA 1. Regiunile NUTS 2 clasificate după categoriile cuprinse în politica de coeziune (stânga) și categoriile cuprinse în regiunile rămase în urmă (dreapta) 9 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE MODELELOR ORGANIZAȚIONALE-CHEIE 129 FIGURA 2. Mecanisme de implementare ale abordărilor teritoriale în cadrul politicii de coeziune 15 FIGURA 3. Alocări (EUR și % din FEDR) și mecanisme de implementare pentru DUD 2014-2020 16 RECOMANDĂRI 133 MAI MULTE RESURSE 137 FIGURA 4. Zonele urbane din DUD și valoarea medie a alocărilor 17 Mai multe alocări de resurse - peste 6% din FEDR 132 FIGURA 5. Sprijinul pentru politica de coeziune realizat prin ITI 18 Mai multă concentrare a resurselor 133 FIGURA 6. Utilizarea FEDR pe tipuri de teritoriu și pe instrumente teritoriale 19 Mai multe resurse pentru ZUF-uri 140 FIGURA 7. Localizarea investițiilor teritoriale integrate DUD în Polonia. 21 FIGURA 8. Obiective tematice generale ale politicii de coeziune: % din toate prioritățile ITI din MAI MULTĂ DIVERSITATE 142 Polonia. N=22 de strategii 27 Mai multă diversitate tematică 136 FIGURA 9. Obiective tematice detaliate ale politicii de coeziune: % din strategiile ITI din Polonia. Mai multă diversitate teritorială 136 N=22 de strategii 27 Mai multă diversitate organizațională 142 FIGURA 10. Harta Subregiunii Centrale a Voievodatului Slaskie 34 MAI MULTĂ FLEXIBILITATE 149 FIGURA 11. Împărțirea Subregiunii Centrale în 5 „subregiuni” 38 Mai multă flexibilitate organizațională 143 FIGURA 12. Harta zonei funcționale Lublin 42 Mai multă flexibilitate în cooperare 143 FIGURA 13. Zonele metropolitane acoperite de PO Orașe Metropolitane 52 Mai multă flexibilitate operațională 150 FIGURA 14. Regiunile NUTS2 din Italia și nivelul de dezvoltare al acestora 54 FIGURA 15. Instrumente pentru dezvoltare urbană integrată utilizate de Cehia în perioada de MAI MULTĂ DESCENTRALIZARE 150 programare 2014-2020 59 Mai multă descentralizare regională 144 FIGURA 16. Zona Metropolitană Brno 66 Mai multă descentralizare locală 144 FIGURA 17. Viziunea strategiei ITI Brno 67 Mai multă descentralizare la nivelul comunității 151 FIGURA 18. Pilonii strategici ai Zonei Metropolitane Brno 68 OPȚIUNI PENTRU DUD 2021-2027 153 FIGURA 19. Chestionar privind primarii din Zona Metropolitană Brno 69 FIGURA 20. Zona metropolitană Pilsen 70 CONCLUZIE 159 FIGURA 21. Zonele metropolitane din Spania, în funcție de categorie 73 Anexa 1: Domenii tematice vizate de ITI din Polonia 164 FIGURA 22. Procesul de elaborare a strategiilor integrate de dezvoltare urbană în Spania 77 Anexa 2: Lista ministerelor și a programelor operaționale 166 FIGURA 23. Strategii integrate de dezvoltare urbană în Spania 78 Anexa 3: Fonduri ITI 167 FIGURA 24. Modele organizaționale pentru acorduri interjurisdicționale din țările din UE 116 Anexa 4: ADI ITI DD Organigramă și principalele funcții 168 FIGURA 25. Zonele metropolitane existente și zonele urbane funcționale propuse ale reședințelor de județ din România 119 Anexa 5: Proiecte ITI Delta Dunării organizate de Pilonii de dezvoltare 169 FIGURA 26. Zona ITI Delta Dunării 122 Anexa 6: Tipuri de intervenții posibile în cadrul ITI Delta Dunării 173 FIGURA 27. Procesul de formare a GAL 125 FIGURA 28. GAL-uri din mediul rural și orașe mici din România, pentru 2014-2020 FIGURA 29. Cele mai productive regiuni NUTS2 din UE 126 130 ABREVIERI ȘI ACRONIME FIGURA 30. Alocare medie DUD pe zone urbane, în țările UE, pentru perioada 2014-2020 134 FIGURA 31. Polii de creștere și polii de dezvoltare din România 138 AA Acord Administrativ FIGURA 32. Mecanisme de implementare a modelelor ZUF pentru zonele metropolitane 139 AFM Administrația Fondului pentru Mediu FIGURA 33. Zona extinsă București este inima economică a României 139 ANFP Agenția Națională a Funcționarilor Publici ANIF Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare FIGURA 34. Modelul gravitațional demografic (stânga) și economic (dreapta) pentru Regiunea Sud 123 ANL Agenția Națională pentru Locuințe ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă DLRC Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității CNI Compania Națională de Investiții BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare LISTA TABELELOR FSE FEIS Fondul Social European Fondul European pentru Investiții Strategice FSIE Fondurile structurale și de investiții europene TABELUL 1. Modele ITI din anumite regiuni ale Poloniei 19 FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională TABELUL 2. Forma juridică, mărimea și bugetul ITI DUD în Polonia 22 ESPON Rețeaua europeană de observare teritorială TABELUL 3. Aria de cuprindere a delegării sarcinilor către autoritățile locale pe parcursul UE Uniunea Europeană implementării ITI 28 SF Studiu de fezabilitate ZUF Zonă urbană funcțională TABELUL 4. Date cheie privind studiile de caz din Polonia 30 PIB Produsul Intern Brut TABELUL 5. Alocările pentru intervențiile DUD în cadrul POR-urilor din Italia 49 GIS Sistem de informații geografice TABELUL 6. Priorități tematice acoperite de POR-urile din Italia 51 GR Guvernul României OI Organism Intermediar TABELUL 7. Axele prioritare ale PO Praga – pol de creștere 61 ADI Asociație de dezvoltare intercomunitară TABELUL 8. Organizarea administrativă pentru implementarea PO Praga 63 ITI Investiții Teritoriale Integrate TABELUL 9. ITI din Cehia 64 PIDU Planuri integrate de dezvoltare urbană SIDU Strategie integrată de dezvoltare urbană TABELUL 10. Alocări DUD 2014-2020 în Spania 65 JRC Centrul Comun de Cercetare TABELUL 11. Centre urbane specifice în zonele teritoriale ale Portugaliei 87 GAL Grup de acțiune locală TABELUL 12. Alocări DUD în AP 88 AM Autoritate de management MC Ministerul Culturii TABELUL 13. Alocări DUD în POR portughez 88 MEN Ministerul Educației Naționale TABELUL 14. Priorități de investiții și obiective specifice DUD 89 MS Ministerul Sănătății TABELUL 15. Alocări financiare orientative pentru DUD în Finlanda 103 MMFPS Ministerul Muncii și Justiției Sociale MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice TABELUL 16. Indicatori pentru strategiile ITI ale celor șase orașe finlandeze 108 MT Ministerul Turismului TABELUL 17. Alocare pentru DUD în Anglia 110 ONG Organizație neguvernamentală TABELUL 18. Alocări FEDR pentru DUD Anglia 111 PPP Parteneriat public-privat PNCDI Programul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare TABELUL 19. Alocarea fondurilor DUD pe zone urbane din România 118 PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală TABELUL 20. Prioritățile de investiții vizate de Axa 4 din POR 122 PUG Plan Urbanistic General TABELUL 21. Axe PO pentru care există alocări ITI pentru regiunea Deltei Dunării (2014 - 2020) 124 PUZ Plan Urbanistic Zonal RAS Acord pentru servicii de asistență tehnică rambursabile TABELUL 22. Nevoile de investiții pe sectoare în România (în milioane EUR) 138 ADR Agenția pentru Dezvoltare Regională TABELUL 23. Alocări DUD propuse pentru 2021-2029 141 POR Programul operațional regional TABELUL 24. Cât de importante sunt zonele urbane pentru economiile regionale. 146 DUD Dezvoltare urbană durabilă PMUD Plan de Mobilitate Urbană Durabilă UAT Unitate administrativ-teritorială FF Fond fiduciar PT Proiect tehnic AU Autoritate Urbană BM Banca Mondială MULȚUMIRI Acest raport este transmis conform prevederilor Acordului administrativ privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru România și a fost elaborat sub conducerea și îndrumarea dlui David N. Sislen (manager operațional în domeniul social, urban, rural și reziliență pentru Europa și Asia Centrală) și a dnei Tatiana Proskuryakova (manager de țară, România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă aflată sub coordonarea lui Paul Kriss (specialist principal în domeniul urban) și alcătuită din Eva-Viorela Sfârlea (specialist în domeniul urban), Marcel Ionescu-Heroiu (specialist senior în dezvoltare urbană), Marius Cristea (specialist senior în urbanism), Yondela Silimela (specialist senior în domeniul urban), Sylwia Borkowska-Waszak (specialist senior în domeniul urban), Ioana Ivanov (specialist senior în domeniul urban), Nic Țarălungă (specialist principal în dezvoltare urbană), Sorina Racoviceanu (specialist principal în urbanism), Reinhold Stadler (specialist senior în dezvoltare urbană), Daiana Ghintuială (specialist în dezvoltare REZUMAT urbană), Maria-Magdalena Manea (specialist operațiuni), Adina Vințan (specialist operațiuni), și George Moldoveanu (asistent informații). Echipa dorește să-și exprime recunoștința pentru calitatea excelentă a cooperării, îndrumării și a feedbackul-ui pe care le-au primit din partea reprezentanților Comisiei Europene, a reprezentanților Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din România, a reprezentanților Ministerului Fondurilor Europene din România, precum și a numeroșilor actori locali și regionali care au contribuit la elaborarea acestui raport. . REZUMAT XI Acest raport face parte dintr-un ansamblu de lucrări care analizează diferitele aspecte ale cooperării interjurisdicționale, de la evaluarea sectoarelor/domeniilor de cooperare interjurisdicțională în România la investigarea studiilor de caz de la nivel internațional și extragerea unor învățăminte cheie cu scopul de a fundamenta Perioada de Programare 2021-2027, cu accent pe cele 39 de zone urbane menționate la articolul 7. Într-o primă etapă, raportul examinează modul de aplicare a Dezvoltării Urbane Durabile în UE și analizează în profunzime o serie de studii de caz. Raportul investighează apoi modelele organizaționale care au fost utilizate până în prezent în România și se încheie prin recomandări privind modul în care acestea pot fi în continuare perfecționate astfel încât să aibă o performanță sporită. Studiile de caz cuprinse în raport se concentrează mai ales pe statele membre UE care au beneficiat de alocări substanțiale prin DUD 2014-2020 sau care au abordat DUD în moduri in fovatoare. FIGURA .1. Alocări (mil. EUR și % FEDR) și mecanisme de implementare pentru DUD 2014-2020 Sursa: Matkó, Marton. 2016. Sustainable urban development in Cohesion policy programmes 2014- 2020, a brief overview (Dezvoltarea urbană durabilă în programele politicii de coeziune 2014-2020, scurtă prezentare). Lucrare prezentată la întâlnirea Rețelei de Dezvoltare Urbană din 18 februarie 2016.. Trebuie menționat încă de la început că România a beneficiat atât de una dintre cele mai mari alocări DUD 2014-2020, cât și de una dintre cele semnificative alocări - 11% - destinate acestui XII LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE REZUMAT XIII tip de intervenții din fondul FEDR, depășind procentul minim de 5% stabilit prin Regulamentul teritorială integrată în orașul Praga a accesat și finanțare din alte programe operaționale. FEDR. Aceasta reprezintă o caracteristică pozitivă care ar trebui perpetuată pe Perioada de • Stabilirea țintelor și implementarea trans-regională - Spania a utilizat o abordare Programare 2021-2027. asemănătoare României, deoarece DUD a fost implementată printr-o axă prioritară din Abordarea DUD în România are totuși o serie de deficiențe, cum ar fi: cadrul POR național. Cu toate acestea, alocarea fondurilor a vizat anumite ținte - având • Intervențiile și proiectele emanate din acordurile interjurisdicționale nu au fost trei priorități cheie 1, municipalități cu circa 20.000 de locuitori, direcționarea fondurilor reglementate prin prevederi specifice privind eligibilitatea, ca atare fondurile au fost către zonele defavorizate - grad de sărăcie demonstrabil - și dezvoltarea unor planuri îndreptate mai ales către orașele principale. integrate pentru zonele cu handicap demografic și social. Spania a reușit de asemenea să implementeze ușor ITI în toate regiunile, ceea ce reprezintă o lecție importantă pentru • Alocarea medie pe zonă urbană a fost relativ scăzută în comparație cu alte țări - adică România. de aproximativ 30 de milioane euro pe zonă urbană din România, comparabil cu 138 de milioane euro în Republica Cehă, sau 133 de milioane euro în Polonia. • Monitorizare și evaluare intensivă - în perioada 2014-2020, Franța a alocat 10% din • Pe durata Perioadei de Programare 2014-2020 și în cadrul ferestrei de finanțare DUD, FEDR/FSE pentru inițiativele SIDU, iar în perioadele de programare 2007-2013 și 2014- zonele urbane din România nu au putut accesa decât la 4 arii tematice de intervenții, 2020, și-a triplat numărul de teritorii urbane participante. Acest fapt indică o politică ceea ce reprezintă semnificativ mai puțin decât alte țări (de exemplu, zonele urbane din aflată pe calea maturizării, precum și o concentrare fiscală pe agenda urbană. Această Polonia au avut acces la 39 de arii tematice), ceea ce înseamnă că zonele urbane din maturizare a fost de asemenea însoțită de monitorizarea și evaluarea măsurilor luate. România nu au putut susține toate intervențiile prin abordarea DUD, deși aveau nevoi Un exemplu îl reprezintă existența unei structuri dedicate coordonării SIDU, aceasta mai mari; elaborând o listă orientativă de indicatori care acoperă aspectele demografice, locative, pe cele aferente ocupării forței de muncă etc. Monitorizarea și evaluarea sunt de regulă • Povara birocratică pentru accesarea fondurilor DUD poate fi considerată disproporționată efectuate de către comisii de monitorizare și control formate din reprezentanții mai în raport cu fondurile disponibile. multor agenții, iar învățămintele trase de pe urma acestor intervenții sunt considerate • Concentrarea resurselor este deficitară, marile zone urbane beneficiind de sume exemple de bune practici care ar trebui încorporate in ansamblul celorlalte proiecte. asemănătoare cu cele primite de zonele urbane mici (pentru aceleași arii tematice), deși nevoile variază semnificativ. De exemplu, Constanța, oraș cu o populație de aproximativ • Integrarea sectorială - Portugalia implementează DUD prin patru programe operaționale 500.000 de locuitori cu domiciliul zona urbană funcțională, a avut acces la 47 mil. euro regionale axate pe întărirea zonelor metropolitane și promovarea regenerării urbane în pentru abordarea DUD - față de suma de 22 mil. euro disponibilă pentru zona urbană centrele urbane de cea mai mare importanță. Strategiile integrate de dezvoltare urbană Sfântu Gheorghe, oraș cu o populație de numai 85.000 de locuitori trebuie să derive din trei planuri preexistente: Planurile de mobilitate; Planurile de măsuri pentru regenerarea urbană; și Planurile de măsuri pentru comunitățile defavorizate. Examinarea diferitelor moduri în care statele membre UE au utilizat abordarea DUD pentru a finanța acordurile interjurisdicționale ne poate oferi idei utile despre modul în care abordarea • Descentralizarea - Germania evidențiază o abordare accentuat descentralizată, DUD în România s-ar putea îmbunătăți în România în Perioada de Programare 2021-2027. deciziile privind implementarea DUD fiind luate la nivelul celor 16 guverne regionale. Includem mai jos o serie de învățăminte cheie desprinse din comparație: Această abordare include utilizarea instrumentului ITI, axe prioritare dedicate în cadrul • Creșterea alocării resurselor și a flexibilității - pentru a implementa DUD, Polonia s-a programelor operaționale, precum și apeluri competitive pentru Strategii integrate de sprijinit cu precădere pe instrumentul ITI, 24 de zone metropolitane și aglomerări urbane dezvoltare urbană implementate printr-o combinație de axe prioritare. beneficiind astfel de sprijin prin intermediul acestui instrument. Polonia a avut numai • Concentrarea tematică și inovația - În abordarea DUD, Finlanda s-a concentrat pe o ITI o concentrare mai mare a resurselor pentru fiecare zonă metropolitană/aglomerare compusă din primele șase mari orașe din țară (Helsinki, Espoo, Vantaa, Oulu, Tampere și urbană, ci a și accesat un număr mai ridicat de intervenții și a utilizat fondurile UE Turku). Scopul primordial al strategiei ITI este acela de a întări competitivitatea Finlandei cu mai mare flexibilitate. Această flexibilitate sporită a fost totodată facilitată de o prin utilizarea marilor orașe ca medii de dezvoltare și testare a inovațiilor. Luând în abordare regională, constând în 16 programe operaționale (PO) regionale cărora le-au considerare sumele mici care pot fi accesate de fiecare oraș (în medie 6,6 milioane euro fost subsumate ITI. Prin comparație, România a avut numai un singur astfel de program. pe oraș), abordarea prezintă o concentrare tematică. • Diversitatea - dintre toate statele membre UE, Italia are cea mai mare diversitate • Angajarea mai multor părți interesate - Regatul Unit a implementat DUD printr-o în abordarea SUD. Italia are un PO național pentru zonele metropolitane, care oferă abordare descentralizată, structurile responsabile de elaborarea strategiilor DUD fiind finanțare pentru 14 zone metropolitane principale. Pe lângă acesta, 21 de regiuni au pus Parteneriatele de Acțiune Locală (parteneriate între administrațiile locale, sectorul în aplicare DUD fie prin intermediul ITI, fie printr-o axă prioritară specială din cadrul privat, ONG-uri și alți actori locali). Strategiile DUD au fost livrate în zonele urbane programelor lor regionale. Italia și Slovenia sunt de asemenea singurele state membre principale (zone urbane cu peste 600.000 de locuitori, incluzând Londra, Birmingham, UE care implementează în comun i ITI transfrontalieră. • Sursele multiple de finanțare - Republica Cehă a avut un PO dedicat zonei metropolitane 1 1) Praga, precum și 7 ITI dedicate celor mai mari zone metropolitane și aglomerări urbane Îmbunătățirea mediului fizic și ambiental al zonelor urbane (Orașe durabile) - corespondență cu OT4 și OT6 2) Îmbunătățirea dimensiunii economice și a competitivității zonelor urbane (Orașe inteligente) - corespondență cu OT2 și 3) Îmbunătăți- din țară. Deși circumscrisă Programului Operațional Praga - Pol de creștere, investiția rea dimensiunii sociale a zonelor urbane (Orașe inclusive) - corespondență cu OT9. XIV LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE REZUMAT XV Bristol, Leeds, Liverpool, Nottingham, Manchester, Newcastle, Sheffield) prin intermediul specific pentru zona București- Ilfov care să răspundă mai bine nevoilor specifice ITI, concentrându-se mai degrabă pe zonele urbane funcționale decât pe orașe în sine. de dezvoltare a acestei zone, ținând cont de rolul acesteia în dezvoltarea urbană națională și regională. Această concentrare nu ar trebui să se producă în Din diferitele studii de caz privind statele membre UE, am extras o serie de învățăminte și detrimentul altor zone urbane - orașele de tip magnet potențează în mod clar am formulat recomandări cu privire la abordarea DUD în România în perioada 2021-2027. dezvoltare economică națională, iar aceste orașe necesită sprijin specific și țintit. Recomandările sunt structurate pe patru piloni principali, și anume: 1 I RESURSE Mai multe – s-a stabilit că zonele urbane constituie motoare ale creșterii economice 3 I FLEXIBILITATE Mai multă – în modelele organizaționale, de cooperare și operaționale la nivel național, așadar ar trebui să beneficieze de atenția, resursele și sprijinul care să reflecte acest rol. Propunerea privind creșterea resurselor are două dimensiuni - creșterea Flexibilitatea organizațională ar putea include determinarea zonelor metropolitane sumei de bani direcționată către zonele urbane și îmbunătățirea concentrării investițiilor în care, pe baza unui plan metropolitan integrat bine articulat cu o mai mare diversitate tematică, s-ar putea conceptualiza (prin procesele participative) Creșterea cuantumului investițiilor dedicate zonelor urbane - se estimează 2 că pentru și finanța direct programe și proiecte la scară metropolitană, care să nu mai perioada de implementare 2021-2029, municipalitățile ar putea absorbi (în mod treacă prin procesul competitiv. sustenabil) investiții de capital de aproximativ 16 mld. euro. Finanțarea DUD Flexibilitatea la nivel de cooperare - în alegerea instrumentelor legale adoptate - de 2021-2027 ar acoperi numai o mică parte din aceste nevoi. Astfel, 6% din FEDR/ la utilizarea structurilor existente pentru arii cu o complexitate și capacitate FSE ar reprezenta numai 1,039 mld. EUR, 11% ar reprezenta 1,905 mld. EUR, iar reduse, la abordări organizaționale mai complexe pentru proiectele complexe. 15% ar reprezenta 2,598 mld. EUR Flexibilitatea la nivelul operațional - elementul cheie sub acest aspect este abilitatea Îmbunătățirea concentrării investițiilor - deciziile de investiție au urmat de regulă de a ajusta programele și intervențiile pentru a răspunde schimbărilor mediului o logică de investiții echilibrată. Cu toate acestea, finanțarea DUD axată de operațional. zonele cu o densitate ridicată a populației, cu cele mai mari nevoi și cel mai IDESCENTRALIZARE mare potențial, contribuind astfel atât la creșterea economică națională cât și la Mai multă încetinirea migrației populației, are un impact semnificativ mai mare. Mai mult 4 – sistemul din România rămâne puternic centralizat. Există decât atât, investițiile nu ar trebui să se concentreze exclusiv pe orașele mari, ci dovezi ale îmbunătățirii performanței (rezultate sub aspectul dezvoltării și al absorbției ar trebui să aibă în vedere zonele urbane funcționale, optimizând astfel mai bine fondurilor) în zonele descentralizate, precum și în cele capacitate. interdependențele caracteristice dintre zonele urbane și zonele peri-urbane din vecinătatea acestora. Descentralizarea regională - aceasta ar conduce la crearea unor programe operaționale regionale autorizate să determine și să aprobe intervențiile și proiectele. I DIVERSITATE O mai mare Descentralizarea locală - ar permite o mai largă implicare a administrațiilor locale, precum 2 – Unul dintre învățămintele trase din studiile de caz îl reprezintă efectul și înființarea unor organisme intermediare (OI) locale. Aceasta ar necesita concertarea nefavorabil al restrângerii numărului de zone tematice la care s-ar putea încadra intervențiile. eforturilor de formare a capacității și a resurselor. Propunem ca în perioada de programare 2021-2027, DUD să evidențieze o parte mai mare Angajarea cetățenilor - perfecționarea și aplicarea instrumentelor de angajare a cetățenilor, dintre tipurile de diversitate enumerate mai jos: precum și direcționarea în acest scop a resurselor de forma. Diversitate tematică - fundamentată pe realitățile locale, însă răspunzând agendei Pentru a încorpora considerentele de mai sus în etapa de proiectare a programului, astfel naționale ce creștere încât agenda de dezvoltare a României bazată pe mediul urban să continue să se consolideze, Diversitate teritorială - concentrarea nu numai pe orașele cele mai importante, ci o proiectarea DUD 2021-2027 ar trebui să ia în considerare următoarele opțiuni: agendă de dezvoltare integrată fundamentată pe efectuarea unei analize atente a zonelor urbane funcționale și nevoile acestora de a-și îmbunătăți performanța Opțiunea 1. de mediu și socioeconomică. O axă dedicată în cadrul POR 2021-2027, așa cum se prezintă lucrurile și acum, însă cu o Diversitatea organizațională - România evidențiază trei tipologii urbane distincte: mai mare concentrare a fondurilor care țintesc zonele urbane și cu posibilitatea unor acorduri Capitala țării, marile zone urbane cu o populație e peste 200 000 de locuitori interjurisdicționale sau a unor parteneriate bazate pe proiecte care să fie eligibile pentru și zonele urbane cu mai puțin de 200 000 de locuitori. Se recomandă ca în finanțarea prin fondurile UE. Administrațiile locale care aleg să urmeze abordările de tipul zonelor următoarea perioadă de programare, învățămintele trase din abordarea Republicii urbane funcționale pot beneficia de stimulente sub forma unor prime sau ar putea exista linii de Cehe - un PO specific pentru Praga - să fie avute în vedere la elaborarea unui PO finanțare dedicate proiectelor strategice cu impact metropolitan. Jurisdicțiile urbane ar trebui totodată să poată alege dintr-o varietate mai mare de domenii de intervenție - ca răspuns la 2 Banca Mondială, 2014. Identificarea modelelor de selectare a proiectelor pentru Programul Operațional Regional 2014-2020. provocările sau oportunitățile specifice pe care doresc să le valorifice. XVI LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE REZUMAT XVII • Conform Articolului 65, paragraful 1 din propunerea de politică de coeziune, „… Opțiunea 2. statele membre vor identifica o autoritate de management și o autoritate de Un program operațional al zonelor metropolitane dedicat polilor de creștere și polilor de dezvoltare audit pentru fiecare program.” În calitatea sa de coordonator național, Ministerul din perioade de programare 2007-2013 (urmând modelul italian), care să dispună de o diversitate Fondurilor Europene ar putea identifica, de exemplu, agențiile de dezvoltare regională tematică mai largă și să permită eligibilitatea tuturor unităților administrative incluse în zona ca autorități de management pentru 8 programe operaționale. Conform Anexei metropolitană/zona urbană funcțională a acestor poli de creștere și poli de dezvoltare. În cadrul XIV din propunerea de politică de coeziune, statutul autorității de management acestui PO, ar putea exista una sau mai multe axe dedicate proiectelor interjurisdicționale care poate fi acela al unui organism public național, regional sau local, sau cel al unei răspund dinamicii metropolitane sau a aglomerării urbane. Proiectele circumscrise acestor axe ar entități private. putea fi negociate și ierarhizate dinainte, fără să mai facă subiectul selecției competitive. Toate • Potrivit Articolului 65, paragraful 3, autoritatea de management regională „poate celelalte zone urbane ar putea avea o axă dedicată în cadrul POR 2021-2027, asemănătoare Axei identifica unul sau mai multe organisme intermediare care să efectueze anumite 13 din POR 2014-2020. Suplimentar, pentru aspecte țintite, zonele urbane ar trebui să dispună sarcini sub responsabilitatea acesteia”. de posibilitatea de a forma Grupuri de Acțiune Locală cu alte administrații, cu reprezentanți • În funcție de abordarea DUD decisă la nivel regional, rolul de organism intermediar ai sectorului privat și/sau cu ONG-uri. De asemenea, la fel cum se întâmplă și în cazul DUD ar putea fi jucat de administrațiile locale. Articolul 23, paragraful 4 indică faptul că 2014-2020, pentru acele arii tematice care nu sunt incluse în mod specific în PO al zonelor „atunci când o autoritate urbană, locală sau altă autoritate teritorială îndeplinește metropolitane, administrațiilor locale ar trebui să li se permită accesul la finanțarea din alte alte sarcini din sfera de responsabilitate a autorității de management decât programe operaționale. selectarea operațiunilor, acea autoritate va fi identificată ca organism intermediar.” Opțiunea 3. Opțiunea 5.2. Menținerea cadrului curent cu un POR național pentru o parte dintre regiuni Investiții teritoriale integrate pentru cei 7 poli de creștere, însumând aproximativ 50% din totalul și programe operaționale regionale pilot pentru 3-5 regiuni, pe bază de voluntariat. În cadrul fondurilor DUD. Restul de 50% alocate celorlalte 32 de reședințe de județ în cadrul unei axe acestei opțiuni, una dintre variante ar fi o combinație de programe regionale: unul dintre prioritare dedicate inclusă în POR (asemănător cu axa 4 din prezent, însă cu ajustările discutate acestea gestionat la nivel național (asemănător celui din 2014-2020) și 3-5 programe la opțiunea 1). Toate celelalte zone urbane ar putea dispune de o axă dedicată inclusă în POR operaționale regionale gestionate asemănător cu opțiunea 5.1, în care funcția și sarcinile 2021-2027, asemănător abordării utilizate în prezent pentru axa 13 din cadrul POR 2014-2020. autorității de management sunt transferate la nivel regional. Participarea la un astfel de Pentru aspecte țintite, zonele urbane ar trebui să dispună de posibilitatea de a forma grupuri program pilot s-ar face pe bază de voluntariat. de acțiune locală cu alte administrații, cu reprezentanți ai sectorului privat și/sau cu ONG-uri. Pentru acele arii tematice care nu sunt incluse în mod specific în axele dedicate, administrațiilor Opțiunea 5.3. Păstrarea unui POR național, cu o axă și o alocare dedicată fiecărei regiuni, locale ar trebui să li se permită accesul la finanțarea din alte programe operaționale. reflectate în mod consecvent și într-un transfer al competențelor către regiuni. Modelul ce ar putea fi utilizat ar fi cel al Grantului global din PO Infrastructură Mare. În cadrul Opțiunea 4. acestei opțiuni, totul este organizat în cadrul unui singur program operațional regional. Programul operațional pentru dezvoltare urbană pentru cele 39 de zone urbane menționate în Caracteristicile fiecărei regiuni sunt totuși transpuse la nivelul axelor specifice și al unei prezent la articolul 7. Așa cum am discutat la opțiunile 1 și 2, ar trebui să fie disponibile axe alocări diferențiate. Autoritatea de management de la nivel central deține exclusiv rolul de prioritare dedicate pentru proiectele strategice cu impact metropolitan. POR 2021-2027 ar trebui coordonator al programului, toate celelalte atribuții fiind exercitate la nivelul agențiilor de să pună la dispoziția zonelor urbane de mici dimensiuni axă prioritară dedicată, printr-o abordare dezvoltare regională, în calitatea acestora de organisme intermediare. Pentru abordarea asemănătoare cu Axa 13 inclusă în prezent în cadrul POR 2014-2020. Pentru aspecte țintite, DUD, administrațiile locale ar putea funcționa ca organisme intermediare secundare. zonele urbane ar trebui să dispună de posibilitatea de a forma Grupuri de Acțiune Locală cu alte administrații, cu reprezentanți ai sectorului privat și/sau cu ONG-uri. Pentru acele arii tematice Aceste opțiuni pledează pentru ideea adaptării intervențiilor la nevoile specifice ale fiecărei zone care nu sunt incluse în mod specific în axele dedicate, administrațiilor locale ar trebui să li se urbane. În ceea ce privește zonele unde ar putea fi utilizat instrumentul ITI, unele dintre ele ar putea permită accesul la finanțarea din alte programe operaționale. beneficia de o combinație dintre zonele DUD și zonele non-DUD. Zonele DUD ITI ar putea cuprinde: Opțiunea 5. • București-Ilfov; Programe operaționale regionale în care abordarea DUD să fie decisă în mod separat pentru fiecare regiune (așa cum se întâmplă în cazul Italiei). Referitor la acest aspect, pot fi luate în • 7 poli regionali de creștere (așa cum s-a procedat în Polonia) - adică zonele metropolitane considerare mai multe sub-opțiuni, după cum urmează: Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara; Opțiunea 5.1. 8 programe operaționale regionale, având fiecare propria autoritate de • 3 aglomerări urbane (Brăila-Galați, Deva-Hunedoara-Simeria, Valea Jiului (asemănător management regională. În cadrul acestei opțiuni, funcțiile și atribuțiile autorității de abordării din Cehia); management sunt transferate la nivel regional către agențiile de dezvoltare regională, • Alte zone metropolitane constituite care prezintă argumente convingătoare cu privire care preiau anumite domenii gestionate în prezent la nivelul național al programelor. la modul în care o investiție teritorială integrată ar putea contribui la dezvoltarea XVIII LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE REZUMAT XIX urbană a acestora, mai ales din perspectiva stabilirii unor parteneriate intermunicipale. Finanțarea - studiile de caz au evidențiat diferitele moduri de finanțare a acestor structuri și În această situație, s-ar putea organiza un sistem de competiție a strategiilor, așa cum a activității acestora. Deși accentul s-a pus pe modul de utilizare a fondurilor europene, s-a procedat în Italia. reiese în mod clar că rezultatele au fost mai bune acolo unde a existat o certitudine financiară (fonduri naționale alocate acelorași zone și sectoare). În ceea ce privește abordarea non-DUD, o parte dintre opțiunile care trebuie luate în considerare sunt: Claritatea rolurilor și a responsabilităților - cooperarea multijurisdicțională necesită o • Delta Dunării - continuarea abordării din perioada 2014-2020, cu un accent mai puternic delimitare clară a rolurilor și a responsabilităților diferiților actori. pe aspectul de durabilitate al mediului înconjurător; Capacitatea - cooperarea multijurisdicțională necesită o anumită capacitate pe care • Stațiunile de pe litoralul Mării Negre - asemănător abordării din Spania (Azul și Mar municipalitățile locale pot să nu o dețină în mod uzual, iar formarea acestei capacități Menor) - ceea ce presupune existența unor investiții integrate axate pe zonele de coastă; reprezintă un angrenaj important în cadrul dezvoltării unor administrații urbane robuste. • Munții Apuseni - o zonă confruntată cu un declin economic accentuat și probleme de Această capacitate ar trebui totodată să se concentreze pe îmbunătățirea participării îmbătrânire a populației; cetățenilor, precum și a implicării sectorului privat. • Laser Valley Măgurele - cel mai mare hub de cercetare și dezvoltare din România. În cele din urmă, chiar dacă toate aceste recomandări ar fi puse în practică, implementarea lor nu ar reprezenta o garanție a unei performanțe mai bune a zonelor urbane din România. Cu toate acestea, dacă fondurile DUD sunt alocate cu pricepere, acestea ar putea contribui la consolidarea Pentru a duce mai departe rezultatele pozitive obținute în perioadele de programare anterioare avantajelor și, în paralel, la tratarea dezavantajelor. Evident, acest fapt ar necesita o bună înțelegere și pentru a oglindi învățămintele trase din experiența României și a altor state membre UE, atât a avantajelor, cât și a dezavantajelor, precum și o rafinare a instrumentelor politice și fiscale, raportul recomandă o abordare DUD mai îndrăzneață pentru perioada de programare 2021- astfel încât să conducă simultan la optimizarea avantajelor și la minimizarea dezavantajelor. 2027, care să scoată în evidență și să extindă agenda urbană. În perioada de programare următoare, partenerii de dezvoltare trebuie nu numai să abordeze provocările investițiilor de capital, ci și să trateze provocările structurale cum ar fi, dimensiunea periferică, capacitatea și calitatea scăzută a instituțiilor. Aceasta se poate înfăptui printr-o mai bună aliniere a politicilor UE, naționale și regionale și cu ajutorul resurselor care să asigure condițiile preliminare pentru creșterea economică. O parte dintre condițiile preliminare, culturale și instituționale, pe care le- am identificat sunt următoarele: Abordările din cadrul cooperării multijurisdicționale au evoluat pe măsură ce s-au maturizat, așadar, guvernul trebuie să-și formeze o viziune pe termen lung și să încorporeze mecanisme și capabilități de învățare și perfecționare care să țină pasul cu maturizarea sistemului. Structurile de cooperare multijurisdicțională fundamentate pe o strategie națională de dezvoltare urbană/strategie de creștere clare par să fi avut rezultate mai bune. O evaluare națională a polilor de creștere și menținerea în timp a zonelor urbane funcționale aferente acestora, susținută de resurse instituționale, de planificare și fiscale robuste, crește performanța zonelor urbane identificate, consolidează legăturile dintre mediul urban și cel rural și satisface nevoia de face investiții integrate dincolo de limita unității administrativ-teritoriale. Răspunsuri administrative flexibile - există dovezi ale varietății abordărilor privind structurarea cooperării multijurisdicționale, mergând de la acorduri informale la acorduri formale. Decizia cu privire la modalitatea care funcționează cel mai bine ar trebui să se bazeze pe factori cum ar fi contextul, capacitatea etc. Pentru a răspunde nivelurilor diferite de capacitate și de resurse, guvernele naționale ar trebui să ia în considerare o abordare a implementării DUD de tipul „încheierii unor înțelegeri”. Această abordare ar permite existența unor structuri, responsabilități și operațiuni adaptate, asigurând în același timp îndeplinirea așteptărilor de la nivel național și european. INTRODUCERE INTRODUCERE 3 Mandatul politicii de coeziune a UE este acela de a micșora decalajele de dezvoltare și de a reduce discrepanțele dintre statele membre, susținând în același timp într-o manieră generală agenda de creștere a Uniunii Europene. În perioada de programare 2014-2020 s-au alocat aproximativ 454 mld. EUR din Fondurile structurale și de investiții europene (FSIE) pentru creșterea competitivității regiunilor din Uniunea Europeană, accentul fiind pus pe regiunile mai puțin dezvoltate (cu un PIB pe cap de locuitor - SPC - sub 75% din media de la nivelul UE) și pe regiunile în tranziție (cu un PIB pe cap de locuitor - SPC - între 75% și 90% din media de la nivelul UE). Cu toate acestea, nu toate regiunile din UE au fost capabile să valorifice din plin beneficiile, datorită, între altele, efectelor crizei economice din 2008 și a problemelor structurale. Prin urmare, Comisarul pentru Politica Regională Corina Crețu, a lansat, odată cu Grupul operativ pentru o mai bună implementare, Inițiativa privind regiunile rămase în urmă având ca scop identificarea elementelor care împiedică creșterea în regiunile mai puțin dezvoltate, precum și furnizarea unui sprijin și a unor programe care vizează stimularea creșterii economice. Astfel, sprijinul în vederea dezvoltării regiunilor rămase în urmă este oferit unui spectru larg de părți interesate (administrații regionale și locale, instituții de învățământ, întreprinderi mari și mijlocii - IMM-uri - antreprenori, investitori, organizații neguvernamentale, instituții financiare internaționale ). Acest sprijin este destinat maximizării impactului investițiilor regionale. În UE, s-au identificat două tipuri de regiuni rămase în urmă: • REGIUNI CU CREȘTERE LENTĂ: categoria acoperă regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile în tranziție care nu au atins convergența cu media UE între anii 2000 și 2013 din statele membre având un PIB pe cap de locuitor (SPC) sub media UE în 2013. Aceste regiuni includ aproape toate regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile în tranziție din Grecia, Italia, Spania și Portugalia. • REGIUNI CU VENITURI MICI: categoria acoperă toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor (SPC) sub 50% din media UE în 2013. Acest grup include regiunile mai puțin dezvoltate din Bulgaria, Ungaria, Polonia și România. Figura 1. Regiunile NUTS 2 clasificate după categoriile cuprinse în politica de coeziune (stânga) și categoriile cuprinse în regiunile rămase în urmă (dreapta) Polonia și România au fost primele țări pilot din cadrul acestei inițiative, fiecare cu câte două regiuni - Świętokrzyskie și Podkarpackie din Polonia și regiunile Nord-Vest și Nord-Est din România. 4 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE INTRODUCERE 5 FIGURA 1. Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană a propus ca Fondul European Regiunile NUTS 2 clasificate în funcție de categoria prevăzută în politica de coeziune (stânga) și de categoria de Dezvoltare Regională (FEDR) să pună un accent mai puternic pe dezvoltarea urbană durabilă referitoare la regiunile rămase în urmă (dreapta) (DUD), iar statele membre să fie obligate să aloce cel puțin 6% din fondurile FEDR pentru dezvoltarea integrată din zonele urbane (dezvoltare urbană durabilă), fie prin intermediul unui Regiune a politicii de coeziune UE Regiuni rămase în urmă Dezvoltate Venituri mici program operațional dedicat, o axă prioritară dedicată în cadrul unui program operațional, fie cu Creștere lentă În tranziţie ajutorul unor instrumente cum ar fi investițiile teritoriale integrate (ITI) sau dezvoltarea locală Sub dezvoltate Non-UE sau fără date plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC). Comisia Europeană dorește deopotrivă să ofere prin programele sale stimulente suplimentare pentru o guvernanță mai eficace, bazată pe parteneriat, guvernanță multinivel și o abordare integrată bazată pe localizare4 Astfel, toate statele membre, inclusiv România, trebuie să se concentreze mai puternic pe abordările trans-sectoriale și interjurisdicționale și trebuie să răspundă mai bine nevoilor teritoriilor, care pot să nu fie definite printr-o graniță administrativă clar delimitată. Având în vedere toate acestea, s-a semnat un nou Acord administrativ privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional din România între Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, având ca obiectiv susținerea României în identificarea modalităților de a îmbunătăți impactul investițiilor pe care le face în zonele urbane, printr-o mai bună planificare teritorială, precum și prin furnizarea de date de pornire pentru proiectarea instrumentelor de finanțare multijurisdicțională și de recomandări privind structurile instituționale relevante. Proiectul vizează următoarele activități: 0 250 500 1,000 km 0 250 500 1,000 km • Activitatea 1. Identificarea zonelor/sectoarelor de intervenție unde ar putea exista o valoare adăugată intrinsecă a direcționării finanțării UE prin municipalități, structurile asociative din cadrul ZUF/metropolitan și/sau regional (cum ar fi ADI-urile, ADR-urile De la aceste prime proiecte pilot, eforturile din cadrul inițiativei s-au extins atât tematic cât și etc.) în locul sau suplimentar față de autoritățile naționale responsabile pentru domenii geografic (de exemplu, a fost inclusă și Slovacia), accentul fiind pus pe identificarea modalităților cum ar fi sănătatea, turismul, energia, educația, serviciile sociale, transportul urban și prin care regiunile pot deveni mai competitive și mai inclusive. metropolitan/regional, competitivitatea și sprijinul pentru IMM-uri și inovație etc. Studiile analitice din ultimii ani3 indică faptul că performanța regiunilor din UE este în mod clar legată de performanța zonelor urbane din cadrul acestora. Cele mai dinamice regiuni din UE • Activitatea 2. Analiza necesității unor forme de cooperare teritorială generală sau au pe teritoriul lor fie una sau mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane, fie au în specifice unui sector (cum ar fi cooperarea la nivelul metropolitan, al asociațiilor pentru vecinătatea lor o astfel de zonă sau aglomerare urbană aflate pe teritoriul altei regiuni. Regiunile dezvoltare intra-comunitară, al parteneriatelor orientate pe proiect încheiate între UAT- puternice nu pot exista în lipsa unor zone urbane puternice. Orașele funcționează ca semnalul uri etc.), pentru acele situații în care finanțarea UE ar putea fi organizată la nivelul sub- pulsatil al unei balize, diseminând dezvoltarea către zonele din jurul lor. național. Aceste forme de cooperare ar putea completa sau înlocui modelul utilizat în prezent pentru finanțarea UE, care se concentrează numai pe teritoriul administrativ al Însă nu sunt suficiente orașele puternice. Pentru a asigura efectul de diseminare a dezvoltării unei reședințe de județ eligibilă. unui oraș către zonele de dincolo de acesta, este esențială încurajarea cooperării și dezvoltării interjurisdicționale. În prezent, sunt puține investiții urbane care să aibă un impact exclusiv la • Activitatea 3. Dacă se confirmă oportunitatea pentru un astfel de model intercomunitar nivelul unei singure unități administrative, în consecință ar trebui să existe prevederi cu privire sau regional pentru oricare dintre zonele/sectoarele de intervenție analizate, proiectul va la planificarea și implementarea interjurisdicțională. De exemplu, suburbiile și zonele peri-urbane identifica modele organizaționale adecvate (de exemplu, înființarea unei noi asociații ale Bucureștiului și cele 40 de orașe reședință de județ generează 20% din veniturile firmelor intercomunitare sau utilizarea unei asociații existente, ori inițiative ad-hoc, cum ar fi de la nivelul întregii țări și după 1990, au beneficiat de 32% din unitățile locative nou construite. un acord de parteneriat pentru un anumit proiect de investiții) care să funcționeze în Cu toate acestea, s-au făcut prea puține pentru a stimula dinamica interjurisdicțională între România în cadrul fiecărei zone de intervenție/sector. principalele orașe și suburbiile sau zonele peri-urbane ale acestora (de exemplu, mobilitatea metropolitană, investițiile transjurisdicționale, furnizarea în comun a serviciilor). • Activitatea 4. În cazul în care se propune ca finanțarea UE să presupună un model 3 A se vedea, de exemplu: Farole, Thomas, Soraya Goga și Marcel Ionescu-Heroiu. 2018. Regândirea regiunilor mai puțin dezvoltate: 4 Comisia Europeană 2018. Obiectivul de politică 5 - Europa mai aproape de cetățeni și instrumente pentru dezvoltare teritorială inte- Utilizarea politicii de coeziune pentru valorificarea potențialului regiunilor din Europa. Publicațiile Băncii Mondiale.. grată [Document de politică]. 6 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE INTRODUCERE 7 organizațional alternativ și nou, diferit de cele deja existente în România și care să de se concentrează pe elementul de cunoștințe din intervențiile la nivel de politici (înțelegerea problemelor bazeze pe bunele practici internaționale, se vor stabili implicațiile pentru: la nivel local și cunoștințele noi, externe sunt combinate pentru a aborda provocările) și pledează i Nevoia unor strategii/planuri de dezvoltare urbană integrată. pentru guvernanța multinivel și abordarea bazată pe parteneriat, dispunând de interacțiuni puternice ii. Nevoia de consolidare a capacității administrative, la diferite niveluri. între diferitele niveluri ale administrației și actorii cu un statut mai larg. În UE, politica de dezvoltare regională funcționează în cadrul unui context de guvernanță multinivel și instituțional de mare Acest raport corespunde Activității 3 prezentată mai sus. Raportul analizează mecanismele sau complexitate, ceea ce este fundamental pentru natura și modul de funcționare ale politicii de coeziune. modelele organizaționale utilizate de statele membre UE pentru a implementa DUD în perioada Pe acest fundal, s-a evidențiat din ce în ce mai mult UE pentru o dimensiune urbană. Interesul de programare 2014-2020. Sunt discutate în profunzime o serie de studii de caz, cu scopul de explicit pentru zonele urbane datează încă de acum două decenii, 1998, anul în care la Viena a a înțelege mai bine modelele organizaționale utilizate, precum și măsura în care aceste modele fost lansat primul Forum urban. De atunci au fost adoptate numeroase inițiative și instrumente au contribuit la satisfacerea nevoilor de dezvoltare ale zonelor urbane. Se va pune accentul pe (URBACT, URBAN, CITIES etc.). URBACT funcționează în primul rând ca o platformă pentru acordurile de guvernanță multinivel pentru zonele urbane. schimbul de cunoștințe, permițând autorităților să lucreze în rețea și să învețe unele de la celelalte. Dimensiunea urbană curentă din cadrul politicii de coeziune poate fi văzută ca făcând parte dintr-o evoluție mai cuprinzătoare a agendei urbane a UE, cea mai recentă formulare a Abordarea dezvoltării urbane durabile pentru perioada de acesteia fiind prezentată în Caseta 1. programare 2014-2020 Sursa: Forumul CITIES - Orașele de mâine: Investind în Europa. Pentru perioada 2014-2020 s-a consolidat dimensiunea urbană a politicii de coeziune. Această consolidare a urmat unei perioade de reflecție conceptuală cu privire la rolul politicii de coeziune CASETA 1. Dimensiunea urbană a UE socială, care a avut loc cu precădere în perioada 2008-20115. Inițiativa comunității urbane a fost lansată în perioada de programare 1994-1999, a continuat în perioada 2000-2006 și a fost Pe 17-18 februarie 2014, Comisia Europeană a organizat un forum de o importanță majoră, integrată în programele de investiții pentru creștere și locuri de muncă din perioada 2007-2013. „ORAȘELE - Orașele de mâine: Investiția în Europa”, pentru a discuta despre modul în care se Inițiativa comunității urbane a pornit de la premisa că orașele joacă un rol cheie în dezvoltarea poate consolida dimensiunea urbană a politicilor elaborate la nivelul UE și despre modul în care unei regiuni, precum și a unei țări, în ansamblul său, și că ar trebui adoptate măsuri adecvate de se poate aduce o mai bună recunoaștere rolului cheie jucat de orașe în cadrul politicilor UE și dezvoltare urbană integrată pentru a contribui la creșterea performanței zonelor urbane. Evoluțiile naționale. Scopul principal al forumului a fost acela de a iniția discuții cu privire la o agendă urbană a UE care să: conceptuale cu privire la abordările bazate pe localizare au avut o influență deosebit de puternică6 și au fost susținute de o serie de rapoarte cu autoritate7. Aceste abordări argumentează de regulă • stimuleze rolul de facilitator la dezvoltării urbane al Uniunii Europene faptul că „spațiul contează” și că acesta modelează potențialul de dezvoltare nu numai al teritoriilor, • să integreze și mai mult politicile sectoriale și să le adapteze și mai bine la realitățile ci, prin extensie, și pe cel al persoanelor care trăiesc pe aceste teritorii. Astfel, (se argumentează urbane; și că), strategiile de dezvoltare nu ar trebui să fie (și de fapt nici nu sunt) neutre față de spațiu, ci, • să servească drept o pârghie pentru întărirea agendelor urbane naționale. dimpotrivă, este necesar ca acestea să fie explicit bazate pe localizare și în strânsă dependență cu contextul. Așa cum se afirmă în Raportul Barca8: Natura acestor provocări impune un mic de intervenții integrate pentru creșterea impactului “O politică bazată pe localizare reprezintă o strategie pe termen lung care vizează acestora și valorificarea deplină a potențialului de dezvoltare al diferitelor tipuri de teritorii. Se abordarea subutilizării persistente a potențialului și reducerea excluziunii sociale pune un accent special pe stimularea dezvoltării urbane durabile prin strategii integrate, pentru a persistente din anumite locuri prin intervenții externe și guvernanță multinivel. Aceasta consolida astfel reziliența orașelor. promovează furnizarea de bunuri și servicii integrate adaptate la diferitele contexte și generează schimbări instituționale. … Într-o politică bazată pe localizare, intervențiile Creșterea recunoașterii aduse dimensiunii urbane izvorăște din următoarele premise: publice se sprijină pe cunoștințele locale, sunt verificabile și sunt supuse votului și, concomitent, sunt luate în considerare legăturile dinte locuri.” • centrele urbane sunt zone importante de creștere economică și ca atare joacă un rol Logica abordării bazate pe localizare se fundamentează pe două premise. În primul rând, contextul cheie în politica de coeziune și în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; geografic contează și privește în mod special natura eterogenă a sistemelor urbane. În al doilea rând, • provocările cu care se confruntă zonele urbane - economice, sociale și democratice - sunt întrețesute, prin urmare, ar trebui combinate măsurile care țintesc diferite probleme de 5 Tosics. I. (2015) Investițiile teritoriale integrate - o oportunitate ratată? Lucrare prezentată la: Provocări pentru noua politică dezvoltare; de coeziune 2014-2020, Cea de a 2-a conferință comună cu privire la politica de coeziune a UE Riga 2-4 februarie 2015. 6 van der Zwet. A. și Mendez, C. (2015) Către o Europă a localităților? Abordările integrate bazate pe localizare în cadrul politicii • strategiile integrate de dezvoltare urbană pot face ca politicile publice să livreze rezultate de coeziune 2014-20 și mai departe. Lucrare prezentă la: Provocări pentru noua politică de coeziune 2014-2020, Cea de a 2-a într-un mod mai eficace și mai eficient prin integrarea diferitelor fluxuri de finanțare și conferință comună cu privire la politica de coeziune a UE Riga 2 - 4 februarie 2015. 7 Barca F. (2009) O agendă pentru o politică de coeziune reformată, o abordare bazată pe localizare pentru a răspunde a diferitelor instrumente; și provocărilor și așteptărilor din Uniunea Europeană.; OCDE (2009). Cum cresc regiunile. Paris: Organizația pentru Creștere Economică și Dezvoltare; OCDE (2009b). Regiunile contează: Redresarea economică, inovarea și creșterea durabilă. Paris: • o mai mare influență a localităților în structurile de decizie îmbunătățește implementarea. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Abordările teritoriale integrate din cadrul politicii de coeziune sunt concepute pentru a ținti 8 Barca F. (2009) op. cit. 8 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE INTRODUCERE 9 tipurile variate de teritorii prin instrumente diferite. Articolul 7 din Regulamentul FEDR prevede Cum au implementat DUD statele membre ale UE în alocarea a 5 procente din fondurile SIE pentru dezvoltarea integrată urbană durabilă (SIDU), pentru care zonele eligibile trebuie să elaboreze o strategie de dezvoltare urbană. Această perioada 2014-2020? abordare se bazează pe două principii: resursele ar trebui concentrate într-o manieră integrată astfel încât să țintească zone cu provocări urbane specifice; și, în același timp, proiectele de Se estimează că pentru perioada de programare 2007-2013, s-au alocat pentru dezvoltarea urbană dezvoltare urbană finanțate din FEDR ar trebui integrate în obiectivele mai largi ale programelor. și investițiile în infrastructura socială aproximativ 11 procente din FEDR, adică circa 29 miliarde EUR9. Principalele elemente ale noii abordări sunt următoarele: Investițiile care au vizat direct dezvoltarea urbană s-au limitat însă la aproximativ 10,5 milioane EUR, • sprijinul pentru elaborarea unor strategii integrate de dezvoltare urbană cu un caracter fiind distribuite inegal între țări. În anumite situații, intervențiile privind dezvoltarea urbană au fost mai holistic; livrate prin axe prioritare dedicate (de exemplu, în România, axa prioritară 1 din Programul Operațional Regional 2007-2013 a fost dedicată polilor de creștere, polilor de dezvoltare și centrelor urbane), însă, • un accent mai puternic pe dezvoltarea urbană la un nivel strategic; de regulă, aceste intervenții au fost livrate prin axe prioritare cu un spectru tematic mai larg. • priorități de investiții care abordează în mod specific provocările dezvoltării urbane; Pentru perioada de programare 2014-2020, intervențiile privind dezvoltarea urbană au crescut ca • instrumente pentru realizarea de măsuri integrate; importanță și au devenit mai structurate. Pe de o parte, a crescut alocarea pentru intervențiile • potențialul de a utiliza instrumente financiare pentru a susține dezvoltarea urbană; integrate privind dezvoltarea urbană. Potrivit estimărilor pentru 2019, sumele cheltuite prin diferite mecanisme pentru intervențiile aferente articolului 7 vor reprezenta aproximativ 31 miliarde EUR, • un minim de cinci procente din ERDF cu destinație exclusivă; deoarece fiecare stat membru a trebuit să aloce pentru intervențiile DUD cel puțin 5 procente • puteri sporite de decizie pentru autoritățile urbane; din alocările FEDR, având la dispoziție mai multe opțiuni pentru a face acest lucru. Pe de altă parte, o parte mai mare a responsabilităților aferente implementării DUD au fost transferate • sprijin pentru măsuri urbane inovatoare; și consolidarea lucrului în rețea (Rețeaua de către nivelul local. Administrațiile locale au trebuit cel puțin să înființeze autorități urbane Dezvoltare Urbană și Cooperarea Teritorială Europeană). având sarcina de a identifica un pachet de intervenții integrate prioritare. Mai mult decât atât, Unul dintre principalele aspecte de noutate ale abordării constă în cerința de a delega sarcinile Regulamentul FEDR promovează inovarea și abordarea experimentală la nivel urban (Articolul 8 de implementare pentru intervențiile in implementare a SIDU programate în cadrul cotei de din Regulamentul 1301/2013), precum și introducerea unei Rețele de dezvoltare urbană (Articolul cinci procente din FEDR. Pe lângă aceasta, regulamentul încurajează introducerea inovației și a 9 din Regulamentul 1301/2013). Mecanismele disponibile pentru implementarea DUD se găsesc experimentelor (Acțiuni inovatoare în domeniul dezvoltării urbane, articolul 8 din Regulamentul evidențiate în figura 2. O analiză recentă10 a arătat că din totalul programelor operaționale 1301/2013), precum și introducerea unei Rețele de dezvoltare urbană în scopul aprofundării finanțate din FEDR, 114 includ în perioada de programare 2014-2020 intervenții DUD, fie prin discuției cu privire la implementarea investițiilor urbane și a proiectelor de dezvoltare urbană programe operaționale naționale, multiregionale sau regionale. (articolul 9 din Regulamentul 1301/2013). FIGURA 3. Alocări (EUR și % din FEDR) și mecanisme de implementare pentru DUD 2014-2020 FIGURA 2. Articolul 7 poate fi implementat utilizând o serie de Mecanisme de implementare ale abordărilor teritori- abordări și instrumente diferite. Figura 2 prezintă ale în cadrul politicii de coeziune o trecere în revistă a acestor posibilități. Strategia SIDU poate fi implementată prin așa-numitele abordări prin încorporare (asemănător modului în care sunt implementate alte fonduri SIE), fie ca un program operațional (PO) separat, fie ca o axă prioritară separată. Alternativ, strategia SIDU poate fi de asemenea implementată prin abordări noi, mai ales prin investiții teritoriale integrate (ITI), deși dezvoltarea locală plastă sub responsabilitatea comunității (DLRC) poate de asemenea să contribuie la îndeplinirea cerințelor SIDU. Aplicarea ITI și DLRC are o sferă mult mai largă și aceste instrumente pot ținti deopotrivă zone din afara contextului SIDU sau alte tipuri de Sursa: Matkó, Marton. 2016. Sustainable urban development in Cohesion policy programmes 2014- 2020, a brief overview (Dezvoltarea urbană dura- bilă în programele politicii de coeziune 2014-2020, scurtă prezentare). Lucrare prezentată la întâlnirea Rețelei de dezvoltare urbană, 18 februarie 2016. teritorii (rural-urban, sub-regional, transfrontalier, Sursa: Van der Zwet A, Miller S și Gross F. 2014. IQ-Net Thematic Paper precum și teritorii cu trăsături geografice specifice) 35(2), European Policies Research Centre, University of Strathclyde, Glasgow (a se vedea figura 2). 9 Comisia Europeană. 2015. Ex post evaluation of Urban Development and Social Infrastructures, Final Report, Work Package 10, disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/pdf/expost2013/wp10_final_en.pdf 10 Van der Zwet et.al. 2017. Integrated territorial and urban strategies: how are ESIF adding value in 2014-2020? 10 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE INTRODUCERE 11 Alocarea pentru intervențiile DUD a reprezentat aproximativ 7,8 procente din totalul finanțării Pe de o parte, a crescut alocarea pentru intervențiile integrate privind dezvoltarea urbană. FEDR, adică circa 14,5 milioane EUR, existând variații relativ semnificative între statele membre, Conform datelor colectate 11 , totalul alocărilor FSIE pentru intervențiile ITI se ridică la aproximativ atât din punctul de vedere al cuantumului alocării, cât și din punctul de vedere al mecanismelor 13,8 miliarde EUR. Aproximativ 28 de procente din finanțarea ITI sunt concentrate numai în utilizate. S-a evidențiat tendința ca țările cu o alocare mai mare din fondurile UE să aibă de Polonia. Aproximativ 80 de procente din finanțarea ITI sunt concentrate în nouă state membre. asemenea o alocare mai mare pentru DUD. În ceea ce privește mecanismele utilizate pentru FIGURA 5. implementarea DUD, majoritatea țărilor au ales să utilizeze numai un singur mecanism - cu Sprijinul pentru politica de coeziune realizat prin ITI precădere instrumentul ITI sau o axă prioritară din cadrul unui PO. Italia, țară cu aproximativ aceeași alocare, se remarcă prin utilizarea a trei mecanisme. O trecere în revistă a mecanismelor DUD pare să indice faptul că țările care au utilizat pentru implementarea DUD mecanismele ITI, nu doar că au alocat mai multe resurse pentru acest tip de intervenții, ci și că acestea au fost mai bine țintite (s-au concentrat pe un număr mai mic de zone urbane) și mai bine integrate. În medie, zonele urbane care au utilizat ITI au fost de două ori mai mari decât zonele urbane care au utilizat o axă prioritară, iar finanțarea pentru dezvoltarea acestora a fost mai substanțială și mai diversificată. De exemplu, aria de cuprindere a finanțării tematice pentru ITI a fost dublă față de cea oferită de axele prioritare. FIGURA 4. Zonele urbane din DUD și valoarea medie a alocărilor Sursa: Matkó, Marton. 2016. Cohesion policy framework for integrated, sustainable urban development (Cadrul politicii de coeziune pentru o dezvoltare urbană durabilă integrată). Grupul de lucru IUD, 22-24 Martie, Bruxelles. Marton Matko sintetizează într-un mod extrem de util dimensiunea urbană a politicii de coeziune oferind totodată un grafic care ilustrează diferitele instrumente utilizate pentru a sprijini și încuraja inițiativele de dezvoltare urbană în UE12: • Dezvoltare urbană durabilă (Art. 7 FEDR) ¯¯ Strategii integrate de dezvoltare urbană => peste 800 de zone urbane implicate ¯¯ Fonduri cu destinație specială (min. 5% => 15 miliarde EUR Sursa: Matkó, Marton. 2016. Sustainable urban development in Cohesion policy programmes 2014- 2020, a brief overview (Dezvoltarea urbană durabilă în ¯¯ Puteri delegate = responsabilitatea alegerii proiectelor aparține orașelor programele politicii de coeziune 2014-2020, scurtă prezentare). Lucrare prezentată la întâlnirea Rețelei de dezvoltare urbană, 18 februarie 2016. • Acțiuni urbane inovatoare (Art. 8) Acesta este un punct de importanță vitală pentru România în următoarea perioadă de programare. ¯¯ 370 mil. EUR finanțare pentru experimentare, teme aferente agendei urbane Pe perioada 2014-2020, zonele urbane din România au avut acces la finanțări relativ limitate ¯¯ Primul apel de proiecte: 16 dintre cei 18 câștigători sunt membri EUROCITIES aferente axei 4 din POR - aproximativ 1,3 miliarde EUR pentru 39 de zone urbane cu o populație de circa 8,9 milioane de locuitori, reprezentând aproximativ aceeași alocare ca cea pentru ITI • Rețeaua de dezvoltare urbană pentru Delta Dunării, cu o populație de circa 200.000 de locuitori. În plus, tipurile de intervenție ¯¯ Formarea capacității, lucrul în rețea și punerea în comun a cunoștințelor privind Art. care ar putea fi accesate de zonele urbane conform Axei 4 din POR au fost limitate - activitățile 7 și orașele UIA (acțiuni inovatoare urbane) celor 39 de zone urbane din România sunt finanțate prin patru arii tematice, în vreme ce cele 24 de zone urbane din Polonia beneficiază de 39 de arii tematice pentru finanțarea activităților. Investițiile teritoriale integrate oferă mai multă flexibilitate, deoarece finanțarea poate să provină 11 Ibid. 12Matkó, Marton. 2016. Cohesion policy framework for integrated, sustainable urban development (Cadrul politicii de coeziune pentru o din surse diferite, nu numai din FEDR, ci și din ESF și, indirect, din FC. dezvoltare urbană durabilă integrată). Grupul de lucru IUD, 22-24 Martie, Bruxelles). 12 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE • URBACT ¯¯ Programe de învățare pentru orașe - în ansamblul UE - prin intermediul rețelelor tematice • Instrumente teritoriale ¯¯ ITI: combinarea diferitelor surse de finanțare pentru a implementa o strategie integrată ¯¯ DLRC: abilitarea comunităților locale în scopul implementării propriilor strategii • Priorități de investiții „urbane” în OT ale FEDR ¯¯ De exemplu, regenerarea zonelor industriale dezafectate, comunitățile defavorizate, mobilitatea urbană multimodală. FIGURA 6. Utilizarea FEDR pe tipuri de teritoriu și pe instrumente teritoriale Sursa: ibid. Deși analiza implementării DUD in perioada 2014-2020 se poate face pe trei categorii (axă prioritară, PO sau ITI), între statele membre există o variație considerabilă care conduce la multe abordări unice la nivelul UE. Vom discuta mai multe studii de caz astfel încât să analizăm în profunzime mecanismele și modelele organizaționale utilizate de o serie de țări pentru a implementa DUD în perioada de programare 2014-2020. STUDII DE CAZ STUDII DE CAZ - POLONIA 17 Polonia Această secțiune oferă o trecere în revistă a modului în care Polonia a abordat strategia integrată de dezvoltare urbană (SIDU) pentru perioada de programare 2014-2020. Polonia a ales să utilizeze un singur instrument în acest scop, și anume investițiile teritoriale integrate (ITI), creând astfel un model specific pentru implementarea acestuia. În prima parte a secțiunii, vom analiza sistemul ITI din Polonia, urmând cele patru dimensiuni ale integrării incluse în „abordarea bazată pe localizare” din cadrul politicii de coeziune a UE. Abordarea a fost prezentată în raportul elaborat de Fabrizio Barca, aceasta stând în prezent la temelia tuturor instrumentelor DUD. Cele patru dimensiuni ale „abordării bazate pe localizare„ includ: 1. Integrarea geografică, subliniind specificitatea locurilor, provocările și nevoile de dezvoltare ale acestora, precum și nevoia de a aborda aceste provocări privind dincolo de granițele administrative tradiționale; 2. Integrarea intervențiilor, concentrându-se pe efectul sinergic al mai multor investiții diverse și complementare de pe un singur teritoriu; 3. Integrarea cunoștințelor, incluzând actorii locali în stabilirea unui diagnostic al nevoilor și provocărilor dintr-o anumită zonă, precum și în proiectarea posibilelor soluții; 4. Integrarea guvernanței, abilitând actorii locali prin descentralizarea gestionării fondurilor UE, într-un mod care sporește nivelul acestora de responsabilitate în cadrul procesului și care permite lărgirea sferei de coordonare între autorități. În a doua parte a secțiunii vor oferi o analiză mai detaliată a exemplelor concrete de implementare a ITI în două zone urbane funcționale. Vom descrie mecanismele instituționale cheie utilizate în cele două zone și vom discuta funcționalitatea acestora din perspectiva colaborării intermunicipale, a implementării eficiente a politicii și a probabilității anduranței lor în viitor Abordarea ITI din Polonia Această secțiune se bazează cu precădere pe conținutul strategiilor ITI din Polonia, precum și pe documentele de politici referitoare la planificarea și implementarea ITI. Secțiunea explică tipologia zonelor urbane, delimitarea acestora și diferențele dintre regiunile ITI din Polonia. Secțiunea include apoi o discuție cu privire la colaborarea pe perioada de implementare a ITI, precum și cu privire la fundalul general al colaborării intermunicipale din Polonia. Integrarea geografică Statele membre UE au putut decide cu privire la tipurile de teritorii vizate de instrumentele DUD. Aproape jumătate dintre acestea au preferat ca teritoriile să urmărească granițele administrative ale orașelor, în vreme ce alte state membre au preferat să reducă zonele la teritoriul unui district orășenesc sau să îl extindă la aria geografică a masivilor muntoși sau a unor insule. La fel ca o treime dintre statele membre, Polonia s-a decis ca abordarea DUD să se concentreze pe zonele urbane funcționale. Acest model necesită cooperarea dintre orașul (orașele) principal(e) și localitățile înconjurătoare. Unul dintre principalele scopuri ale politicii ITI din Polonia a fost acela de a încuraja acest tip de parteneriate, deoarece nu au existat multe instrumente care să încurajeze autoritățile locale poloneze să-și coordoneze investițiile pentru a rezolva problemele comune. 18 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 19 În comparație cu alte țări care au implementat investiții teritoriale integrate, Polonia a menținut Delimitarea ZUF un oarecare echilibru între numărul și mărimea teritoriilor vizate. Există 24 de strategii DUD Delimitarea zonelor urbane funcționale s-a dovedit o misiune dificilă. Ministerul Dezvoltării a solicitat care vizează toate ZUF din toate regiunile Poloniei. Din aceste 24 de strategii, 17 vizează o expertiză care să arate care dintre municipalități sunt conectate funcțional cu principalele orașe capitale regionale, iar 7 – orașe importante de la nivel subregional. Strategiile ITI ale zonelor din Polonia. Analiza efectuată de membrii Academiei de Științe a Poloniei (Śleszyński, 2013), a urbane funcționale sunt încorporate în obiectivele programelor operaționale regionale. Fiecare rămas principala bază a delimitării ITI ZUF. De multe ori, lista a fost însă extinsă cu alte câteva dintre cele 24 de zone urbane funcționale a elaborat o strategie de implementare ITI. Șase dintre municipalități (marcate cu albastru deschis în figura 7, alături de municipalitățile incluse inițial zonele urbane funcționale sunt localizate în jurul celor mai mari orașe poloneze și reprezintă în analiză, marcate cu verde) pe baza legăturilor istorice și a dorinței de colaborare (Kaczmarek zone metropolitane cu peste 1 milion de locuitori. Celelalte ITI sunt destinate zonelor urbane de și Kociuba, 2017, p. 55; Krukowska și Lackowska, 2017, p. 281). În alte situații, s-a redus numărul importanță subregională sau zonelor urbane de mărime medie (200.000-650.000 de locuitori pe municipalităților (jurisdicțiile excluse sunt marcate în figura 7 cu gri închis). Prin urmare, variază teritoriul ZUF). ITI non-DUD sunt localizate în jurul orașelor de mărime medie sau mică (70.000- puternic numărul partenerilor incluși în zonele urbane funcționale (de la 5 la 81). 200.000 de locuitori). Decizia ca ITI să vizeze orașele cele mai mari și zonele funcționale ale acestora a fost luată la nivel ministerial. Ideea inițială a fost ca finanțarea ITI să se limiteze numai la zonele urbane funcționale Strategiile acoperă o populație totală de 18 milioane de locuitori,, reprezentând aproape 50% din ale capitalelor regionale). Acesta a fost contestată de autoritățile locale și regionale (Kozak, 2016b), populația Poloniei. Mai multe detalii despre populația acoperită de fiecare ZUF se găsesc în tabelul unele dintre acestea reușind prin eforturile lor de lobby să extindă finanțarea ITI prin selecția unui 2. A se vedea figura 7 pentru localizarea fiecărei ZUF care realizează investiții teritoriale integrate. număr limitat de ZUF subregionale. În câteva regiuni nu s-au creat ITI suplimentare, însă regiunile FIGURA 7. au hotărât că aloce o parte din fondurile POR altor câtorva ZUF (Frankowski și Szmytkowska, Localizarea investițiilor teritoriale integrate DUD în Polonia. 2015). Aceste zone urbane funcționale nu sunt acoperite de fondurile cu destinație specială bazate pe articolul 7 din Regulamentul FEDR și sunt cunoscute de regulă sub denumirea ITI non-DUD, pentru a le diferenția de ITI DUD a căror finanțare izvorăște din articolul 7. Prin urmare, în Polonia există mai multe modele de ITI regionale (Ferry, Borkowska-Waszak, 2018): 1. O singură ITI DUD într-o regiune (Podlaskie, Podkarpackie, Opolskie, Kujawsko-Pomorskie, Lodzkie); 2. Mai multe ITI DUD într-o regiune (Lubuskie, Slaskie, Dolnoslaskie, Zachodniopomorskie, Wielkopolskie); 3. O singură ITI DUD și câteva ITI non-DUD (Warminsko-Mazurskie, Lubelskie); 4. O singură ITI și un mecanism „para-ITI” dedicat orașelor mai mici finanțate prin POR (Pomorskie, Mazowieckie, Malopolskie); și 5. Orizontal: O zonă urbană funcțională în jurul unuia sau mai multe orașe (Bydgszcz- Torun, Koszalin-Kolobrzeg, Bialograd, Subregiunea Centrală, Golful Gdansk, Kalisz- Ostrow Wielkopolski) Modelele ITI pot fi clasificate în 8 grupe. Așadar, variază considerabil contextul și problemele ITI enumerate în continuare. TABELUL 1. Modele ITI din anumite regiuni ale Poloniei O singură ITI DUD și O ITI DUD și Modelul O singură ITI DUD Mai multe ITI DUD mai multe modele ITI un mecanism ITI pe regiune pe regiune non-DUD „para-ITI” • Lubuskie, • Podlaskie, • Dolnoslaskie, Un singur • Podkarpackie, • Warminsko- • Parțial: • Warminsko-Mazurskie, oraș • Opolskie, Mazurskie, • Slaskie • Lubelskie principal • Lodzkie • Lubelskie • Zachodniopomorskie, • Swietokrzyskie • Wielkopolskie Parțial: Mai multe • Kujawsko- • Slaskie orașe x • Pomorskie Pomorskie • Zachodniopomorskie, principale • Wielkopolskie Sursa: Wolański et al, 2018 Sursa: Ferry, Borkowska-Waszak 2018 20 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 21 Forme de cooperare au existat cazuri de investiții foarte asemănătoare, concurente, în comunități învecinate - niciuna dintre ele nemaifiind sustenabilă în prezent - care au provocat datorii ambelor municipalități Aspectele referitoare la forma juridică a cooperării intermunicipale nu au fost rezolvate de la (de exemplu, două parcuri acvatice construite în municipalități învecinate; Różalski, 2012). Nici începutul procesului. În Polonia, există patru posibilități pentru parteneriatele multijurisdicționale: politicile naționale nu au stimulat dezvoltarea urbană integrată, cel puțin nu în măsura în care se 1. Acord intermunicipal, dorea în perioada care a urmat introducerii agendei urbane a UE în 2014. Cea mai mare inovație 2. Asociație intermunicipală, a ITI sub acest aspect este o abordare a dezvoltării urbane prin parteneriat. Introducerea 3. Uniune intermunicipală, mecanismului ITI a facilitat apariția unor structuri noi de colaborare intermunicipală sau a 4. Companie intermunicipală. formalizat și activat o parte dinte inițiativele de colaborare existente (Krukowska și Lackowska, 2017, p. 279). Anterior ITI, în Polonia nu exista niciun instrument care să susțină direct crearea Inițial, Ministerul Dezvoltării dorea ca toate municipalitățile de pe teritoriul unei ZUF să creeze o unor instituții metropolitane cu sarcini, resurse și finanțare independente, iar colaborarea asociație. Pe de altă parte, autoritățile locale aveau diferite idei cu privire la formele posibile de interlocală se concentra pe contractele bilaterale de servicii (Swianiewicz, 2016) Un sistem de cooperare. În cele din urmă, ministerul a decis să permită două forme de cooperare: acord sau colaborare intermunicipală mai dezvoltat și mai matur promite o valoare adăugată importantă asociație. Primul constituie cea mai simplă formă de colaborare, în cadrul căreia municipalitățile și este creat în așa fel încât să îmbunătățească integrarea intervențiilor de dezvoltare locală. partenere nu formează o entitate separată, ci colaborează în mod voluntar pe un anumit aspect (în acest caz, implementarea ITI). Partenerii încheie un acord în care se specifică regulile cheie ale colaborării (de exemplu, votul din cadrul adunărilor etc.) și se deleagă principalele sarcini comune Caracteristicile strategiilor de dezvoltare urbană durabilă liderului asociației (de regulă, orașul principal al unei aglomerări urbane). Spre deosebire de acorduri, asociațiile presupun crearea unor instituții noi, având ca membri oficiali municipalitățile. Strategiile DUD din Polonia ar trebui analizate din două perspective ale integrării investițiilor Asociațiile au de regulă o structură mai complexă (consiliu director și un președinte al acestuia, programate: sursele de finanțare și aria de cuprindere tematică a strategiilor ITI. În partea secretariat, consiliu consultativ), reguli de colaborare mai amănunțite și un spectru mai larg de următoare vom discuta aceste aspecte ale sistemului ITI din Polonia. În plus, acestea vor fi sarcini. În contextul implementării ITI, principala diferență a constat în entitatea care primește analizate din perspectiva integrării cunoștințelor, și anume, a implicării diferiților actori la funcția de organism intermediar (OI). În cazul acordurilor, sarcinile OI au fost delegate unui singur pregătirea și implementarea strategiilor. oraș, în vreme de în cazul asociațiilor, funcția de OI a fost atribuită secretariatelor. Majoritatea zonelor urbane funcționale au decis să coopereze sub forma acordului, cu complexitate Surse de finanțare a investițiilor teritoriale integrate din Polonia redusă (14 din 24). Restul de 10 reprezintă asociații, formă aleasă de regulă în acele ZUF unde existau Un aspect cheie care trebuie luat în considerare pentru integrarea investițiilor îl reprezintă deja structuri de cooperare relativ active anterior implementării ITI. A se vedea tabelul 2 pentru a conectarea diferitelor fonduri, permițând astfel o mai bună coordonare a intervențiilor tehnice și identifica formele de cooperare pentru care au optat zonele urbane funcționale. Este important de non-tehnice dintr-o anumită zonă. Toate strategiile ITI din Polonia includ intervenții finanțate atât subliniat că există avantaje și neajunsuri pentru fiecare dintre formele de cooperare. Pe de o parte, prin FEDR câr și prin FES, acestea fiind încorporate în programele operaționale regionale multifond. asociațiile asigură o mai mare independență și un subiectivism redus față de interesele unei singure În plus, o mare parte dintre ZUF și-au planificat investiții complementare din FC prin programele municipalități. Pe de altă parte, crește povara administrativă a noii instituții, în timp ce într-un operaționale naționale: PO Zona de Est a Poloniei și PO Infrastructură și Mediu. Oficial, aceste acord multe sarcini sunt îndeplinite de serviciile uzuale ale administrației orășenești. investiții nu aparțin însă bugetelor ITI și intervențiilor potrivit articolului 7. În total, Polonia a alocat în cadrul ITI sume relativ ridicate pentru zonele urbane funcționale, crescând Contextul istoric alocarea minimă de 5% din FEDR la peste 11% și adăugând la investițiile prin acest instrument o sumă În majoritatea capitalelor regionale din Polonia, cooperarea intermunicipală a existat și înaintea din FSE. Având în vedere că Polonia este de departe cel mai mare beneficiar al politicii de coeziune perioadei ITI. Cu toate acestea, această cooperare era preponderent fie neoficială, fie inactivă în perioada 2014-2020, fondurile alocate prin ITI au o influență covârșitoare asupra dezvoltării locale (Krukowska și Lackowska, 2017, p. 279). Numai asociațiile din Katowice și Poznań aveau în derulare și regionale. În total s-au investit până acum aproximativ 6 miliarde EUR, din care 3,11 miliarde din inițiative comune, inclusiv proiecte cu finanțare UE. Cercetătorii explică adesea această lipsă de FEDR și aproximativ 0,57 miliarde EUR din FSE. Această sumă va fi completată cu aproximativ 2,5 cooperare intensă este prin capitalul social redus din Polonia, având ca urmări lipsa încrederii, miliarde EUR din resursele naționale, incluzând atât contribuția proprie a autorităților locale, cât și competențe și dorință de cooperare scăzute (Kozak, 2016a). Fenomenul ar putea fi totodată proiecte naționale complementare, finanțate din Fondul de Coeziune. În plus, sunt alocate alte 140 atribuit lipsei unei baze legale și stimulentelor guvernamentale insuficiente pentru intensificarea milioane EUR pentru ITI non-DUD din cele 6 zone urbane funcționale subregionale. cooperării. Așadar, decizia Ministerului Dezvoltării de a utiliza instrumentul ITI pentru a intensifica cooperarea intermunicipală sugerează că ITI pot fi văzute oarecum ca un experiment care arată Finanțarea SIE disponibilă pentru anumite ZUF se ridică în medie la 153 milioane EUR, însă că stimulentele financiare și liniile directoare formale pot îmbunătăți parteneriatele de lungă bugetele sunt foarte diferite: de la 40 la 739 milioane EUR. Finanțarea disponibilă variază de la 61 durată, asigurând astfel dezvoltarea integrată și eficientă a zonelor urbane. EUR pe cap de locuitor la 542 EUR pe cap de locuitor și de la 2,1 milioane EUR pe municipalitate la 19,4 milioane EUR pe municipalitate. Aceste variații pot fi explicate prin cuantumurile diferite Din punct de vedere istoric, dezvoltarea urbană integrată a fost relativ deficitară în Polonia. din alocările POR care sunt investite în instrumentul ITI. Un alt aspect al integrării investițiilor îl Anterior perioadei de programare 2014-2020, singurele fonduri UE dedicate direct orașelor din constituie utilizarea diferitelor tipuri de ajutor financiar (granturi, instrumente financiare, fonduri Polonia au fost URBAN (2004-2006), URBACT (din 2007) și JESSICA (Kaczmarek și Kociuba, private) pentru a crește sustenabilitatea investițiilor. În cazul Poloniei, singurul tip de finanțare 2017; Krukowska și Lackowska, 2017). Aceste instrumente nu au stimulat însă o abordare integrată disponibil pentru ITI – atât DUD, cât și non-DUD – îl reprezintă împrumuturile nerambursabile. Unele de tipul cooperării intermunicipale, ceea ce a condus la fragmentarea investițiilor UE. Prin urmare, ITI din Polonia utilizează instrumente financiare și împrumuturi rambursabile. 22 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 23 TABELUL 2. Forma juridică, mărimea și bugetul ITI DUD în Polonia TOTAL pe Zona Urbană Funcțională Forma Numărul Numărul de FEDR FSE TOTAL pe cap de TOTAL pe cap de Regiune municipalitate ITI DUD juridică municipalităților locuitori [mil. EUR] [mil. EUR] locuitor [EUR] locuitor [EUR] [mil. EUR] 1 Dolnoslaskie Zona Funcțională Jelenia Gora Acord 18 209,108 87.0 26.4 113.4 542 6.3 2 Dolnoslaskie Aglomerarea Walbrzych Acord 22 415,800 152.4 41.3 193.6 466 8.8 3 Dolnoslaskie Zona funcțională Wroclaw Acord 15 725,219 240.8 50.5 291.3 402 19.4 4 Kujawsko-Pomorskie Zona funcțională Bydgoszcz-Torun Acord 24 853,000 143.3 23.5 166.8 196 6.9 5 Lodzkie Zona metropolitană Lodz Asociație 23 1,100,000 181.6 30.6 212.2 193 9.2 6 Lubelskie Zona metropolitană Lublin Acord 16 547,784 93.3 12.1 105.4 192 6.6 7 Lubuskie Zona funcțională Gorzow Wielkopolski Acord 5 153,300 42.5 6.8 49.3 321 9.9 8 Lubuskie Zona funcțională Zielona Gora Acord 6 185,209 46.9 11.5 58.3 315 9.7 9 Malopolskie Zona funcțională Cracovia Asociație 14 1,030,000 202.1 34.0 236.1 229 16.9 10 Mazowieckie Zona funcțională Varșovia Acord 40 2,700,000 142.1 23.7 165.8 61 4.1 11 Opolskie Aglomerarea Opole Asociație 21 334,000 56.9 14.5 71.4 214 3.4 12 Podkarpackie Zona funcțională Rzeszow Acord 13 359,336 65.5 7.3 72.8 203 5.6 13 Podlaskie Zona funcțională Bialystok Asociație 9 415,531 67.2 8.8 76.0 183 8.4 14 Pomorskie Zona metropolitană Gdansk-Gdynia-Sopot Asociație 30 1,270,000 193.4 65.8 259.3 204 8.6 15 Slaskie Subregiunea Centrală Asociație 73 2,759,961 639.1 100.0 739.1 268 10.1 16 Slaskie Subregiunea Nord Acord 34 527,575 95.9 11.2 107.1 203 3.2 17 Slaskie Subregiunea Sud Acord 38 665,269 92.9 12.2 105.1 158 2.8 18 Slaskie Subregiunea Vest Asociație 24 637,712 92.9 12.5 105.4 165 4.4 19 Swietokrzyskie Zona funcțională Kielce Acord 12 340,317 68.6 13.8 82.4 242 6.9 20 Warminsko-Mazurskie Zona funcțională Olsztyn Acord 7 230,000 42.1 16.5 58.6 255 8.4 21 Wielkopolskie Aglomerarea Kalisz-Ostrow Wielkopolski Asociație 24 358,012 61.3 7.8 69.1 193 2.9 22 Wielkopolskie Zona funcțională Poznan Asociație 22 1,014,194 174.4 22.2 196.6 194 8.9 23 Zachodniopomorskie Zona funcțională Koszalin-Kolobrzeg-Bialograd Acord 19 298,740 34.0 6.0 40.0 134 2.1 24 Zachodniopomorskie Zona metropolitană Szczecin Asociație 13 687,247 97.9 11.2 109.1 159 8.4 TOTAL 522 17,817,314 3113.9 570.2 3684.1 207 7.1 Sursa: Sinteză proprie pe baza lucrărilor lui Ferry, Borkowska-Waszak 2018 24 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 25 Aria tematică a investițiilor teritoriale integrate din Polonia Aria de cuprindere a coordonării diferă de la o ZUF la alta și chiar și în cadrul aceleiași ZUF, unde coordonarea și complementaritatea sunt mai bine reflectate în anumite proiecte. Există Unul dintre aspectele cele mai vizibile ale integrării investițiilor din Polonia este utilizarea a diverse ZUF care au inclus complementaritatea printre criteriile formale de evaluare a proiectelor, însă obiective tematice (OT) pentru a diferenția tipul de investiții dintr-o anumită zonă și a obține un operaționalizarea acestui criteriu a avut un caracter geografic. Aceasta înseamnă că un proiect efect sinergic. Obiectivele tematice atinse în strategiile ITI poloneze sunt foarte diverse. Toate dintr-o municipalitate aparținând unei ZUF era complementar cu orice altă investiție din aceeași ITI au programat investiții în cadrul OT 4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon. ZUF. Un alt tip de coordonare, mai degrabă funcțională (de exemplu, o pistă de biciclete către Acest obiectiv este totodată cel mai popular printre statele membre când este vorba de investițiile oraș care străbate o altă municipalitate sau distribuția strategică a școlilor vocaționale sau DUD (Van der Zwet et al., 2017). Diferitele sub-priorități ale acestui obiectiv reprezintă 22% din a grădinițelor), a avut loc la un nivel informal. Acest tip de coordonare s-a bazat în special ansamblul priorităților din strategiile ITI (în medie, 3,2 sub-priorități din cadrul acestui obiectiv pe pe comunicarea informală dintre primari și oficialitățile orașului care au identificat nevoia unor strategie). Pe lângă OT 4, prioritățile de investiție alese cel mai frecvent sunt următoarele: OT 10. investiții coerente. Au existat câteva situații în care această comunicare a făcut să se evite Investiția în educație, formare și învățarea continuă (16%, 2,3 priorități pe strategie) și OT 3. Creșterea suprapunerea investițiilor (de exemplu, construirea unor noduri de transport de ambele părți ale competitivității IMM-urilor (13%, 1,9 priorități pe strategie). Aceste din urmă obiective diferă de cele graniței administrative dintre două municipalități). Este recomandabil ca în viitor să se acorde o alese de alte state membre, care au optat mai frecvent pentru OT 6. Mediul și eficiența resurselor mai mare atenție și importanță aspectului coordonării funcționale a anumitor investiții și pentru OT 9. Incluziune socială. Sinteza tuturor priorităților generale vizate de strategiile ITI din Polonia se găsește în figura 8. FIGURA 9. Obiective tematice detaliate ale politicii de coeziune: % din strategiile ITI din Polonia. N=22 de strategii FIGURA 8. Obiective tematice generale ale politicii de coeziune: % din toate prioritățile ITI din Polonia. N=22 de strategii Source: Ferry, Borkowska-Waszak 2018. Note: Annex 1 includes a description of the thematic areas. Integrarea cunoștințelor Unul dintre scopurile „abordării bazate pe localizare” a fost acela de a utiliza cunoștințele actorilor locali în scopul planificării și implementării dezvoltării urbane durabile. Atunci când evaluăm integrarea Sursa: Ferry, Borkowska-Waszak 2018 cunoștințelor din cadrul acestor ITI, este important să evidențiem actorii locali participanți, etapa când au participat, precum și gradul lor de influență. În Polonia, principalii actori locali incluși în În total, sunt 39 de sub-priorități sau arii tematice (a se vedea figura 9) finanțate în cadrul proces au fost primarii, personalul organismelor intermediare ITI nou create, precum și coordonatorii investițiilor teritoriale integrate din Polonia, printre care cele mai populare sunt 4e, 4c, 10iv și 3a. municipali ITI din rândurile administrației locale, desemnați pentru a contribui la proiectele ITI. O strategie ITI acoperă în medie 12 priorității de investiție (maxim 23 în zona Wroclaw, minim 7 în zona Varșovia). Este frapant că niciun ITI din Polonia nu investește în OT 11. Îmbunătățirea eficienței administrație publice, și că numai 3 din cele 22 de strategii analizate investesc în OT Primarii 1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării. Acest fapt nu însemnă însă că zonele În Polonia, actorii locali au contribuit la formarea sistemului ITI încă dinainte de înființarea funcționale vizate nu investesc nimic din fondurile UE în administrația publică și în inovație. formală a acestui instrument. Aceștia au intervenit activ în etapa de delimitare a zonelor ZUF Organismele intermediare au fost finanțate mai ales prin Programul Operațional Național și au avut un rol de decizie în alegerea formelor legale de colaborare. Sub acest aspect, rolul cel Asistență Tehnică, iar autoritățile locale au putut să apeleze la alte surse din finanțarea UE, de mai important l-au avut primarii care au militat activ pentru soluțiile preferate. Un alt aspect exemplu la Programul Operațional Național Economie Inovatoare. Aceste domenii nu au fost însă a fost etapa de oficializare a asociațiilor sau al acordurilor stabilite în scopul implementării ITI, incluse în niciuna dintre strategiile ITI din Polonia. care a necesitat avizul pozitiv al primarilor fiecărei municipalități. În etapa de pregătire a strategiilor ITI, primarii au participat activ la discuțiile privind obiectivele strategice și proiectele Alte aspecte care merită luate în considerare în contextul integrării tematice a investițiilor sunt non-competitive, acestea constituind elemente cruciale pentru realizarea efectivă a strategiei. legăturile urban-rural, precum și coordonarea anumitor proiecte pentru a crea efecte de scară și Strategia a fost aprobată de consiliul director sau adunarea ITI a zonei respective (în funcție de complementaritatea funcțională și pentru a evita fragmentarea și suprapunerile. Primul aspect a forma juridică), ceea de indică un rol suplimentar al primarilor. Primarii au jucat de asemenea un fost rareori menționat ca scop sau ca zonă de intervenție explicite în strategiile ITI, ignorându-se rol crucial la identificarea proiectelor finanțate prin ITI și la coordonarea investițiilor planificate provocări tipice ale aglomerărilor urbane cum ar fi expansiunea urbană. în municipalitățile învecinate. 26 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 27 Administrațiile locale: Organismul intermediar ITI și obiectul unor negocieri individuale, iar sub acest aspect, liniile directoare naționale au permis coordonatorii municipali ITI flexibilitatea. Autoritățile de management au rămas de regulă jucătorii principali din procesul de implementare. Singura excepție o reprezintă implementarea ITI în ZUF Walbrzych din regiunea De asemenea, administrațiile locale au început pregătirea strategiilor comune încă dinaintea Dolnoslaskie, în care au autoritățile locale au reușit să negocieze trecerea întregii responsabilități perioadei 2014-2020, prin efectuarea unor analize-diagnostic a propriului teritoriu - ce are de către OI. În toate regiunile, AM-urile s-au arătat reticente să delege prea multe sarcini, deoarece oferit și care sunt provocările - și prin pregătirea unor proiecte de parteneriat. Rolul crucial a autoritățile locale nu aveau niciun fel de experiență privind gestionarea fondurilor UE, cu excepția revenit funcționarilor publici din toate municipalitățile pe cale să devină partenere, care au fost perspectivei beneficiarilor. Lipsa experienței crea riscul de a cauza întârzieri și erori pe parcursul implicați în mod activ în culegerea datelor și au participat la întâlnirile pe tema proiectelor comune. implementării, motiv pentru care sfera de cuprindere inițială a sarcinilor delegate către OI a fost Asemănător altor state membre, actorii locali din Polonia au exercitat cea mai mare influență în destul de limitată - vom intra în detalii ulterior. etapa de pregătire a strategiei. Rolul cheie l-a avut nou-înființatul organism intermediar ITI local, structură care a avut în mod oficial sarcina de a pregăti strategia și a coordonat procesele de Este important de subliniat că, pe parcursul procesului de implementare, organismele intermediare colaborare dintre toate municipalitățile partenere. Astfel, pregătirea strategiei se reliefează ca locale și-au îmbunătățit capacitatea administrativă (Ferry, Borkowska-Waszak, 2018), acestea unul dintre momentele cheie în care s-au utilizat cunoștințele actorilor locali pentru a îmbunătăți gestionând procese legate de facilitarea colaborării intermunicipale și de diseminarea perspective calitatea strategiei ITI. Actorii locali au jucat un rol important și la pregătirea proiectelor ITI, metropolitane în cadrul planificării investițiilor, a coordonării proiectelor, precum și de evitarea deoarece municipalitățile sunt de departe (uneori unicele) entități beneficiare ale fondurilor ITI. fragmentării investițiilor și de monitorizarea procesului de implementare. Anumite organisme Organismele intermediare ITI au jucat un rol crucial și la coordonarea informală reciprocă a intermediare au negociat extinderea sarcinilor delegate de către autoritățile de management (a investițiilor planificate, pentru a atinge astfel un nivel al sinergiei investițiilor, și au efectuat se vedea secțiunea studii de caz). La acest punct vom prezenta schemele uzuale de guvernanță de asemenea sarcinile necesare pentru evaluarea proiectelor și realizarea investițiilor teritoriale convenite între autoritățile de management și organismele intermediare. integrate. Rolul pe care aceste organisme l-au jucat în evaluare nu a fost însă specificat. Conceperea strategiei Consilierii municipali, părțile interesate locale și cetățenii Toate organismele intermediare ITI DUD au fost responsabile pentru pregătirea strategiilor de În mod oficial, pregătirea strategiei a presupus un proces de consulare publică la care au putut dezvoltare ale zonelor ZUF în contextul implementării ITI. Acesta a constat în următoarele: să participe părțile interesate de la nivel local, precum și cetățenii. Majoritatea strategiilor ITI din Polonia susțin că s au organizat consultări online și întâlniri publice ocazionale, însă nu specifică • efectuarea analizei-diagnostic a situației socioeconomice a ZUF, în ce măsură opiniile culese au influențat strategia finală. Mai mult decât atât, participarea • solicitarea unor studii de expertiză suplimentare (universități, entități think-tank, firme consilierilor locali la acest proces a fost extrem de limitată. Aceștia au aprobat în mod oficial de consultanță), acordul de colaborare, strategia ITI, precum și fiecare investiție municipală finanțată prin ITI, • facilitarea procesului de definire a nevoilor și provocărilor cheie, a obiectivelor strategice deoarece investițiile includeau întotdeauna finanțarea parțială de la bugetul municipal, ceea pentru ZUF și - în cea mai mare parte din cazuri - pentru proiectele ITI vitale pentru ce le-a adus un drept de veto și o funcție de control la planificarea investițiilor ITI. Accesul implementarea strategiei (stabilită de primarii tuturor municipalităților), părților interesate locale la finanțarea și implementarea ITI a fost limitat. În multe regiuni, părțile locale au avut acces numai la apelurile de proiecte pentru fondul FSE, nefiind implicate • organizarea consultărilor publice. nici în monitorizarea și evaluarea implementării ITI, spre deosebire de alte state membre care un implicat părțile interesate de la nivel local într-o măsură mult mai mare. Era necesar ca strategia să fie aprobată de către toți primarii și consilierii municipali, și ulterior acceptată de AM regională și de ministerul de resort.. Cadrul instituțional Implementarea ITI fac parte din toate cele 16 programe operaționale regionale din Polonia. Au fost create ZUF Walbrzych este singura ITI implementată în Polonia prin delegarea întregii responsabilități organisme intermediare (OI) pentru toate cele 24 de ITI DUD. Structurile cărora le-au fost atribuite de selecție, evaluare și gestiune financiară a proiectului. Zona urbană funcțională beneficiază rolul de OI au variat în funcție de forma juridică de cooperare în cadrul ZUF. În cazul asociațiilor de fonduri suplimentare din POR Asistență Tehnică, ceea ce le permite să angajeze 50 de intermunicipale, sarcinile specifice OI au fost îndeplinite de secretariatele acestor asociații, iar persoane. Toate celelalte organisme intermediare beneficiază de finanțare din PO Asistență pentru acordurile intermunicipale, s-a selectat câte un lider ZUF, acesta înființând un birou special Tehnică, ceea ce le permite să angajeze 10 persoane, însă variază sarcinile efectuate de ITI în cadrul structurilor sale administrative. Acest tip de instituții implicate în gestionarea acest personal suplimentar în cele trei domenii de implementare menționate anterior. fondurilor europene nu au mai fost niciodată create în Polonia până la acel moment. Toate organismele intermediare din Polonia sunt implicate în selecția proiectelor. Acestea asigură Autoritățile regionale de management (AM) au încheiat contracte oficiale de delegare a transparența schimbului de informații și facilitează discuțiile dintre primari pe marginea proiectelor sarcinilor cu toate organismele intermediare ITI. Sfera de cuprindere a sarcinilor și normele ITI vitale. Majoritatea ZUF au putut să facă selecția preliminară a proiectelor non-competitive care guvernează colaborarea AM-OI diferă de la regiune la regiune, deoarece acestea au făcut finanțate din FEDR, ceea ce a presupus un proces de negociere între autoritățile locale. În cadrul 28 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 29 acestui proces, OI au moderat discuțiile și au încercat să coordoneze proiectele între ele, în timp ce TABELUL 3. autoritățile de management au asigurat coerența cu ghidurile europene și naționale. Competiția Aria de cuprindere a delegării sarcinilor către autoritățile locale pe parcursul implementării ITI de proiecte a fost modalitatea utilizată de majoritatea regiunilor pentru selectarea proiectelor FSE iar, în cazuri izolate, și pentru proiectele FEDR (de exemplu zonele urbane funcționale din regiunea Etapa de implementare a politicii Instituția responsabilă Slaskie). În plus, OI sugerează criterii de evaluare a proiectelor, aceste criterii privind coerența cu strategia ITI. Inițial, pregătirea acestora a fost problematică, deoarece nimeni nu știa cum Concepție Condusă de OI urban, aprobată de AM și de guvernul național ar trebui să arate astfel de criterii, iar majoritatea s-au concentrat pe coerența dintre proiect și Selectarea proiectelor Împărțită între AM și OI urban obiectivele strategiei ITI, complementaritatea cu alte proiecte realizați în cadrul ZUF și contribuția la atingerea indicatorilor cheie livrați de fiecare ITI. Gestiune financiară Condusă de AM, influență informală a OI Monitorizare OI urban, raportare către AM În majoritatea zonelor urbane funcționale, responsabilitățile privind evaluarea proiectelor sunt împărțite între OI și MA. AM-urile realizează evaluarea formală inițială, precum și evaluarea Evaluare AM calitativă principală. Atunci când sunt îndeplinite toate criteriile necesare, organismele Sursa: van der Zwet, Mendez, Borkowska-Waszak (planificat pentru 2019) intermediare evaluează conformitatea proiectului cu strategia ITI. Această evaluare este realizată fie de personalul OI, fie de experți independenți. Deși, teoretic, influența OI asupra selecției pare limitată, în practică, proiectele sunt de regulă pre-selectate, iar evaluarea presupune mai degrabă Concluzie o validare a calității decât o reală selecție, prin urmare rolul informal al organismelor intermediare În general, valoarea adăugată a investițiilor teritoriale integrate se evidențiază în mod clar pe este de fapt mai larg. următoarele dimensiuni: În afară de cazul zonei Walbrzych, AM-urile și-au păstrat responsabilitatea pentru gestiunea • ITI este primul instrument de implementare care aduce o finanțare substanțială zonelor financiară, cu accent pe următoarele activități cheie: ZUF, prezentând elemente de noutate atât prin faptul că reprezintă un instrument • distribuția fondurilor între diferitele priorități de investiție disponibile pentru ITI, care vizează în mod specific orașele, cât și prin faptul că stimulează coordonarea teritorială între investițiile finanțate din fondurile UE. • gestionarea apelurilor de proiecte și decizia privind sumele disponibile pentru fiecare dintre aceste apeluri, • Ca instrument organizațional, ITI oferă stimulente externe și un cadru pentru parteneriatele intermunicipale între zonele urbane funcționale din Polonia. Anterior • semnarea contractelor de proiect cu beneficiarii, introducerii ITI prin finanțarea CE, puține dintre municipalitățile ZUF erau stimulate • validarea cheltuielilor rambursabile. să stabilească cadre de cooperare, iar în cazurile stabilirii unui astfel de cadru, acesta avea o activitate extrem de restrânsă. În prezent, există 10 asociații și 14 Organismele intermediare de regulă joacă un rol consultativ în aceste procese, reprezentând acorduri funcționale, iar ITI joacă un rol direct la formalizarea și activarea cooperării nevoile autorităților locale. Ele negociază disponibilitatea priorităților de investiție, sugerează intermunicipale dintre zonele urbane funcționale din Polonia. calendarul și sumele ce pot fi accesate pentru diferite apeluri de proiecte și își exercită influența • Instrumentul ITI a stimulat pregătirea în comun a strategiilor. Ca instrument de (lobby) pentru prioritizarea proiectului ITI în diferite etape procedurale. planificare, ITI a făcut posibil ca o serie de municipalități să elaboreze o strategie care să includă și zone din afara propriilor granițe administrative. Calitatea strategiilor ITI Monitorizare și evaluare diferă și există cu siguranță loc de mai bine din punctul de vedere al abordării integrate Toate organismele intermediare din Polonia sunt responsabile pentru implementarea ITI. a dezvoltării urbane, însă, fără îndoială, ITI au motivat municipalitățile învecinate să-și Monitorizarea a fost interpretată și efectuată în diferite moduri, de exemplu: discute problemele și să încerce să-și coordoneze investițiile. • culegerea datelor cu privire la absorbția fondurilor, • Ca instrument de angajare, ITI a făcut posibilă includerea mai multor autorități urbane în sfera de influență informală și formală cu privire la alocarea finanțării UE • coordonarea pregătirii și realizării proiectelor, și la selecția proiectelor. Acest fapt s-a datorat dominanței modului necompetitiv de • diseminarea informației între municipalități și AM-uri, selectare a proiectelor ITI, precum și participării active a organismelor intermediare nou-create la selecția preliminară a proiectelor, la elaborarea criteriilor de proiect și la • vizite de monitorizare pentru a evalua progresul înregistrat în realizarea proiectului. evaluarea proiectelor. În toate regiunile, evaluarea ITI este încorporată în sistemul de evaluare al POR și este efectuată • Organismele intermediare ITI sunt responsabile pentru monitorizarea implementării în întregime de către AM-uri. Aceasta constă în evaluarea progresului cu privire la absorbția ITI, ceea ce reprezintă o nouă sarcina aferentă fondurilor UE la nivel urban. fondurilor, îndeplinirea indicatorilor specifici aferenți obiectivelor tematice, precum și în evaluările • Privite ca o platformă de formare a capacităților și de lucru în comun, ITI constituie o tematice ale anumitor aspecte ale implementării ITI. plusvaloare crucială pentru formarea competențelor, normelor și practicilor de colaborare 30 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 31 intermunicipală între zonele urbane funcționale din Polonia. OI joacă un rol important Studii de caz din Polonia în medierea parteneriatului: facilitarea colaborării, livrarea informațiilor și a formării, Secțiunea următoare caracterizează mecanismele utilizate pentru implementarea ITI în două atenuarea conflictelor și organizarea întâlnirilor regulate la nivel politic și operațional zone urbane funcționale din Polonia: Subregiunea Centrală a Voievodatului Slaskie și Zona între partenerii ZUF, ca și între autoritățile locale și regionale. urbană funcțională Lublin. Am selectat aceste zone luând în considerare forma juridică, mărimea, • Deoarece ITI sunt implementate în toate regiunile Poloniei, acestea au stimulat crearea populația, bugetul acestora, precum și modul de selecție a proiectelor. Datele cheie privind aceste unor noi rețele trans-regionale de OI și ZUF. În plus, câteva dintre ZUF s-au alăturat două ZUF sunt prezentate mai jos. rețelelor internaționale pentru a face schimb de experiență cu alte țări în domeniul DUD. TABELUL 4. • Ansamblul aspectelor menționate mai sus relevă rolul substanțial al ITI la formarea Date cheie privind studiile de caz din Polonia capacității administrative la nivel local. Nu numai că s-au creat instituții locale noi, ci Subregiunea Centrală a Zona funcțională STUDIU DE CAZ acestea au și primit responsabilități noi și importante cu privire la gestionarea fondurilor Voievodatului Slaskie Lublin UE, deoarece s-a dovedit că joacă un rol semnificativ la gestionarea dezvoltării locale Formă juridică Asociație Acord integrate și la colaborarea intermunicipală. Orașul principal ITI Katowice/Gliwice 13 Lublin Se mențin însă anumite limitări cu privire la măsura în care ITI generează schimbarea față Numărul administrațiilor locale 81 16 de perioadele anterioare de implementare a politicii de coeziune a UE în Polonia. Organismele Număr de locuitori 2,76 mil. 0,55 mil. intermediare au fost implicate în aproape toate stadiile de implementare a ITI, însă principala Bugetul ITI 739,1 mil. EUR 105,4 mil. EUR răspundere și putere de decizia a rămas în mâinile AM-urilor. Autoritățile regionale au aprobat Buget ITI pe cap de locuitor 286 EUR 192 EUR strategiile ITI și regulamentele de colaborare ZUF, au elaborat cea mai mare parte a criteriilor de selectare a proiectelor, și-au păstrat responsabilitățile de gestiune financiară și au pregătit Buget ITI pe administrație locală 9,12 mil. EUR 6,6 mil. EUR sistemul de evaluare al ITI. În plus, trecerea către o abordare integrată a dezvoltării locale a Modul de selecție a proiectelor Competitiv Preselecție început, însă mai sunt multe de îmbunătățit. Sursa: Sinteză proprie pe baza strategiilor ITI Cota proiectelor ITI realizate în parteneriat este insuficientă (Janas și Jarczewski, 2017, p. 70-71), Fiecare studiu de caz va fi analizat sub următoarele aspecte: deși chiar și parteneriatele formalizate nu pot garanta integrarea teritorială deplină. De asemenea, caracterul majoritar al proiectelor individuale planificate pare să fie destul de fragmentat, iar Contextul local, pentru a capta elementele care modelează colaborarea intermunicipală în potențialul de a influența municipalitățile învecinate este în multe situații limitat. Inițiativele fiecare ZUF; integrate, studiile de expertiză sau proiectele comune inițiate de organismele intermediare ITI Aria de cuprindere a colaborării, pentru a caracteriza acțiunile comune convenite de parteneri; constituie încă excepții notabile, jucând rolul de bune practici recente promovate de guvernul național în rândul celorlalte ZUF. Acest fapt se poate explica prin elaborarea cu întârziere a Mecanismele instituționale stabilite în fiecare ZUF cu scopul de a capta problemele cheie ghidurilor de implementare ITI la nivelul UE și prin numeroasele modificări ale ghidurilor naționale care necesită să fie convenite pentru a asigura implementarea ITI; aferente, ceea ce a condus la pregătirea în grabă a strategiilor și a proiectelor ITI, într-un context Perspectivele viitoare, pentru a evalua probabilitatea prelungirii colaborării între parteneri al ambiguității normelor și a definițiilor. odată cu încheierea finanțării dedicate ITI. O altă problemă o reprezintă ambiția liderilor politici locali, care au încercat să folosească STUDIUL DE CAZ 1: influența ierarhică asupra alocării fondurilor ITI în interesul propriu, ceea ce poate conduce la proiecte pe termen scurt, non-strategice. În plus, presiunea pentru a crește viteza de absorbție Subregiunea Centrală a Voievodatului Slaskie a fondurilor, exercitată de Comisia Europeană, guvernul național și AM, influențează direct Contextul local comportamentul actorilor locali, care sunt stimulați să acorde prioritate mai degrabă proiectelor simple și de scurtă durată decât celor complexe și de calitate. Astfel, proiectele în parteneriat Subregiunea Centrală a voievodatului Slaskie constituie cea mai mare zonă urbană funcțională din și caracterul integrat cresc riscul întârzierii implementării, procesele de pregătire a proiectelor UE vizată de instrumentul ITI. Este una din cele mai mari zone metropolitane din Polonia, având fiind de durată, deoarece presupun mai mulți actori și o sferă mai largă a intervenției. Presiunea o populație de aproape 2,7 milioane de locuitori. Zona are o structură policentrică, incluzând 15 asupra absorbției constituie o caracteristică a sistemului de gestionare a fondurilor UE. Dacă se orașe, fiecare cu o populație de aproximativ 100.000-250.000 de locuitori, și 58 de municipalități învecinate. Numărul municipalităților contează din perspectiva procesului de negociere în cadrul așteaptă ca ITI să crească calitatea și gradul de integrare al investițiilor UE, să trateze provocări realizării investițiilor teritoriale integrate, deoarece cu cât numărul actorilor implicați este mai complexe în mai multe jurisdicții, va trebui ca unele dintre aceste reguli să fie regândite. mare, cu atât poate fi mai dificil să se ajungă la un consens și totodată sporește numărul partenerilor care trebuie să împartă între ei finanțarea ITI. 13 Capitala oficială a regiunii este Katowice, însă sediul asociației ITI este la Gliwice. 32 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 33 FIGURA 10. Unul dintre punctele de tensiune cele mai importante, care a influențat colaborarea cu precădere Harta Subregiunii Centrale a Voievodatului Slaskie la începutul acesteia, a fost cel dintre orașul-capitală și celelalte municipalități. Primarii celorlalte municipalități nu aveau încredere că orașul-capitală va distribui resursele ITI în mod echitabil și au dorit să se asigure că acordul de colaborare va acoperi și propriile interese. Mecanismele de asigurare a distribuției echitabile a puterii și a resurselor vor face obiectul secțiunii următoare. Alte tensiuni potențiale dintre primari, cu efect de influențare a colaborării, ar putea avea un caracter politic, de partizanat. Se pare că astfel de aspecte au avut însă o semnificație limitată în Subregiunea Centrală. Potrivit actorilor locali, afilierea ideologică a primarilor a contant numai pentru aspectul de distribuție a puterii în cadrul consiliului director ITI, incluzând 15 din 73 de municipalități (pentru detalii suplimentare, a se vedea secțiunea următoare). În etapele ulterioare, cele de distribuție a resurselor, de pregătire a strategiei ITI și de realizare efectivă a investițiilor teritoriale integrate, se pare că factorii de partizanat au exercitat o influență marginală. Punctele de divergență dintre primari s-au bazat mai degrabă pe eficiența absorbției fondurilor UE (municipalitățile care au utilizat toate fondurile alocate fără nicio întârziere față de municipalitățile care s-au confruntat cu probleme privind capacitatea administrativă sau care nu au pregătit proiectele planificate din diferite alte motive). Unul dintre factorii de succes îl constituie caracterul și personalitatea celor cu rol de lider. În Sursa: Strategia ITI a Subregiunii Centrale Source: The ITI strategy of the Central Subreg Subregiunea Centrală, atât președintele consiliului director ITI, cât și cel al secretariatului ITI al Caracterul policentric modelează colaborarea intermunicipală, deoarece nu există o singură asociației au dat dovadă de trăsăturile caracteristice ale unui lider. Președintele consiliului director municipalitate dominantă și nici o interdependență pronunțată între jurisdicții. Dimpotrivă, ITI a jucat un rol fundamental în modelarea colaborării din cadrul Subregiunii Centrale. Acesta există mai mulți parteneri cu provocări, potențial și ambiții asemănătoare. Pe de o parte, această s-a implicat activ în formarea încrederii între primari, în demontarea prejudecăților împotriva omogenitate permite înțelegerea reciprocă a problemelor și a intereselor și oferă o bază pentru orașului-capitală și în crearea unor mecanisme de colaborare percepute de toate municipalitățile abordarea prin parteneriat. Pe de altă parte, ambițiile asemănătoare stimulează competiția ca mecanisme juste și care includ propriile interese. Experiența personală a președintelui dintre municipalități, ceea ce ar putea să le descurajeze să facă schimb de informații și să-și consiliului ITI în domeniul colaborării intermunicipale, precum și respectul de care s-a bucurat în susțină reciproc dezvoltarea. rândul celorlalți primari au reprezentat factori cheie ai succesului proceselor de colaborare din Subregiunea Centrală. În mod asemănător, directorul secretariatului asociației a jucat un rol În acest context, trebuie evidențiat că Subregiunea Centrală este caracterizată de o puternică cheie în medierea parteneriatului dintre funcționarii publici implicați în implementarea ITI și în identitate regională. Acest fapt este oarecum ieșit din comun în Polonia, deoarece cetățenii din asigurarea coordonării proiectelor. alte regiuni au tendința să se identifice cu municipalitățile, iar, la nivelul următor, cu națiunea în ansamblul său. Identitatea din Silezia se bazează pe trecutul istoric, deoarece regiunea a fost Deoarece investițiile teritoriale integrate din Polonia sunt încorporate în programele operaționale vreme îndelungată condusă de autoritățile germane ori autonomă. Chiar și în prezent există regionale (POR), au avut importanță relațiile dintre autoritățile locale și cele regionale. La început, un partid politic „Mișcarea Autonomă din Silezia” care obține locuri în parlamentele regionale autoritatea de management (AM) a POR a avut un grad limitat de încredere în capacitatea și naționale. Cetățenii simt diferența culturală față de restul țării, ceea ce creează între ei un administrativă a asociației de municipalități nou-create, pe motivul lipsei de experiență a sentiment de unitate. Este o trăsătură care caracterizează și primarii asociați în cadrul ITI, autorităților locale în domeniul gestionării fondurilor UE. Anterior instrumentului ITI, administrațiile aceștia vorbind adesea despre beneficiile dezvoltării pentru întreaga regiune metropolitană, nu locale aveau numai rolul de beneficiar al fondurilor europene, în vreme ce pentru implementarea doar pentru municipalitatea proprie. O mică parte din zona funcțională a aparținut istoric părții ITI, rolul jucat de acestea era cel al unui organism intermediar. Acest fapt a influențat decizia din Polonia care a fost ocupată de Rusia și și-a dezvoltat o cultură și identitate diferite. Aceste de a delega numai o arie restrânsă a sarcinilor la nivelul local, asemănător altor ZUF din Polonia. contexte istorice și geografice au creat tensiuni între primarii reprezentând municipalitățile din Aria de cuprindere a sarcinilor s-a lărgit însă odată cu trecerea timpului (a se vedea secțiunea cele două părți ale Subregiunii Centrale și au influențat negocierile privind acordul de colaborare următoare), ceea ce indică creșterea capacității organismului OI și a încrederii în relațiile dintre pentru implementarea ITI. nivelul local și cel regional. Distanța dintre o serie de municipalități din cadrul ZUF depășește 100 km. Dimensiunea zonei Ce de-al doilea aspect la relațiilor multi-nivel îl reprezintă faptul că regiunea Silezia este puternic influențează colaborarea intermunicipală, deoarece proximitatea determină o interdependență mai urbanizată, majoritatea cetățenilor trăind în Subregiunea Centrală. Acesta a fost unul dintre strânsă între jurisdicții. Acest aspect ar putea submina dorința de colaborare între municipalitățile motivele pentru care autoritățile regionale au vizat această regiune ca țintă a unor investiții îndepărtate, însă caracterul policentric, precum și direcțiile variate ale mobilității cotidiene a substanțiale în dezvoltarea urbană durabilă și au împărțit regiunea în 4 subregiuni, fiecare având locuitorilor au contribuit la consolidarea nevoii de colaborare, chiar și într-o zonă atât de extinsă. un instrument ITI propriu. În plus, autoritățile au investit mai ales în Subregiunea Centrală, 34 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 35 suplimentând resursele alocate din POR Silezia și crescând finanțarea ITI peste pragul minim de Un alt exemplu îl constituie coordonarea investițiilor în grădinițe după o analiză comună a zonei 5%. Acest fapt a influențat colaborarea intermunicipală, deoarece resursele mai mari disponibile funcționale din perspectiva deficitului de locuri în grădinițe pentru copiii din anumite municipalități. prin intermediul ITI au făcut să crească avantajele participării în cadrul colaborării, iar, pe de Jurisdicțiile și-au recunoscut reciproc nevoile, observând că uneori familiile care locuiesc aproape altă, parte au ridicat și interesul politic față de acest instrument. Partenerii ITI au recunoscut de granița administrativă a unei municipalități pot utiliza facilitățile dintr-o jurisdicție învecinată că Silezia nu a mai beneficiat niciodată de o șansă la dezvoltare atât de importantă precum și hotărând astfel să solicite investiții pentru localitățile cu cel mai mic acces la grădinițe. cea oferită de instrumentul ITI. Este un aspect care a motivat puternic primarii să colaboreze și a creat un interes comun important. Resursele substanțiale totodată au redus tensiunile dintre Ultimul exemplu privește regenerarea urbană a cartierelor de locuințe din fostele zone miniere parteneri, deoarece aceștia simțeau că vor exista suficiente investiții pentru toată lumea. și industriale. În Subregiunea subcentrală, aceste teritorii sunt adesea localizate la granița administrativă dintre două municipalități, ceea ce face ca investiția pe o singură parte a acestei Un alt factor care a influențat implementarea ITI în Subregiunea Centrală l-a reprezentat granițe să producă un efect inconsecvent. Prin urmare, jurisdicțiile și-au coordonat investițiile în experiența anterioară în domeniul colaborării interjurisdicționale. Toate municipalitățile din Silezia regenerarea urbană din cadrul instrumentului ITI. fac parte din Asociația Autorităților din Silezia, președintele consiliului director ITI fiind totodată conducătorul Asociației Orașelor din Polonia. Mai mult decât atât, în perioada de programare Există de asemenea exemple ale efectelor de scară atinse de o serie de inițiative de achiziții 2007-2013, majoritatea municipalităților au participat la un proiect pilot prin s-au direcționat publice comune, de exemplu, întocmirea documentației privind pistele pentru biciclete de fonduri către o serie de municipalități care au convenit asupra unor proiecte preselectate. Toate către un sigur contractor, solicitare lansată de mai multe municipalități învecinate. Această aceste experiențe le-au permis reprezentanților politici și administrativi ai municipalităților abordare a permis atât economia de costuri privind întocmirea acestei documentații, cât să se cunoască și să testeze mecanismele de colaborare (unele mai reușite decât celelalte). și asigurarea unui traseu coerent al pistelor pentru biciclete, permițând localnicilor să facă În felul acesta, colaborarea în cadrul implementării ITI s-a bazat pe un nivel de încredere deja naveta între două municipalități. existent între municipalități. În cadrul implementării ITI, nu au existat activități care să acopere un bazin comun de resurse ori internalizarea efectelor externe. Aria de cuprindere a colaborării ITI Literatura de specialitate privind acțiunile comune distinge 4 tipuri principale de colaborare Municipalitățile din Subregiunea Centrală s-au implicat însă în activități care depășesc sfera intermunicipală. finanțării ITI. În calitate de asociație, acestea au solicitat împreună finanțare UE în baza 1. Coordonarea, care se concentrează pe schimbul reciproc de informații privind unor proiecte externe și au comandat o analiză-diagnostic comună privind transportul din activitățile, precum și pe încercarea de a ajusta reciproc planurile cu scopul de a realiza întreaga zonă. Cea din urmă reprezintă cea mai mare investiție într-o abordare metropolitană complementaritatea funcțională sau fizică; a planificării transportului, deoarece măsoară mobilitatea cotidiană a locuitorilor, atât cu mijloacele de transport în comun, cât și cu mijloace proprii. Abordarea este deosebit de 2. Efectele de scară, permițând economia de costuri aferente livrării acelorași servicii; importantă datorită caracterului policentric al zonei, locuitorii parcurgând drumul dus-întors 3. Bazinul comun de resurse, tip de colaborare în cadrul căreia este împărțită în diferite direcții, ceea ce necesită un sistem de transport integrat. Studiul a fost finanțat răspunderea de a gestiona resursele la care au acces mai multe jurisdicții, de exemplu, parțial de la bugetul de stat, însă toate municipalitățile au fost de acord să contribuie la un râu, lac, parc, o pădure etc.; cofinanțarea acestui proiect din resursele proprii. 4. Internalizarea elementelor externe, tip de colaborare care se concentrează pe reducerea la minim a efectelor negative ale activităților unei municipalități asupra altei municipalități (de exemplu, poluarea) sau pe împărțirea beneficiilor aduse de Mecanismele instituționale stabilite pentru implementarea ITI activitățile cu impact pozitiv. Primul mecanism care s-a impus a fost forma juridică de cooperare. Pentru implementarea ITI, primarii au decis să creeze o nouă asociație intermunicipală. Afilierea ca membru la această În Subregiunea Centrală, cea mai mare parte a activităților ITI s-au concentrat pe coordonare. asociație s-a făcut pe bază de voluntariat, fiind necesar ca fiecare municipalitate să-și exprime Această coordonare a fost gestionată de biroul ITI, structură care a jucat un rol important acordul oficial privind afilierea și ca fiecare primar să semneze acordul de colaborare. Acest la facilitarea schimbului de informații dintre municipalități, la organizarea întâlnirilor la nivel document a inclus scopurile colaborării și regulile acesteia, a definit cotizația membrilor și a politic și administrativ pe marginea anumitor subiecte, precum și la stabilirea legăturilor dintre specificat principalele structuri responsabile pentru acțiunile comune, cum ar fi: partenerii care planifică investiții asemănătoare. Proiectele au fost rareori pregătite în cadrul unor parteneriate formale, însă a fost stimulată coordonarea informală. De exemplu, municipalitățile 1. Secretariatul, structură formată din 10 angajați, și-au coordonat investițiile în școlile vocaționale, convenind distribuția geografică a specializărilor 2. Adunarea ITI, formată din toate municipalitățile și structurile de tip județ (powiat), din aceste școli. Ideea a fost aceea de a dota școlile din vecinătate cu facilități diferite, de a 3. Împărțirea formală a zonei în cinci subunități, denumite „subregiuni”, urmărind delimitările diversifica oferta învățământului vocațional din zona metropolitană și de a evita suprapunerea oficiale ale regiunilor NUTS3 (bazate mai degrabă pe numărul de locuitori decât pe investițiilor în școlile situate aproape una de cealaltă. numărul municipalităților - a se vedea figura 11), 36 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 37 4. Consiliul director al ITI format din 15 primari – câte 3 reprezentanți ai fiecăreia din cele efectuată anterior exclusiv de AM. A doua este implicarea extinsă în monitorizarea implementării 5 subregiuni, ITI, în acest scop secretariatul creând o platformă online dedicată schimbului de informații între municipalități, precum și un sistem continuu de colectare a datelor cu privire la progresul 5. Președintele Consiliului director al ITI, denumit în mod uzual „liderul ITI”, înregistrat la absorbția fondurilor ITI. În plus, membri secretariatului pregătesc rapoarte anuale 6. Comitetul de revizuire al ITI, format din instituții cheie situate în Subregiunea Centrală, referitoare la absorbția fondurilor ITI și la participarea reprezentanților fiecărei municipalități 7. Coordonatorii locali ITI din toate cele 15 municipalități reprezentate în Consiliul director la cursurile de formare specifice ITI. Acest fapt stimulează cunoașterea reciprocă a progresului al ITI. investițiilor și consolidează relația bidirecțională dintre formarea capacității administrative și performanța privind absorbția fondurilor UE. Compunerea acestor organisme indică sistemul de distribuție a puterilor convenit între parteneri. Alte mecanisme care au necesitat acordul sunt următoarele: Rolul de președinte al Consiliului director al ITI a fost încredințat primarului din Gliwice, una dintre • criterii de selecție a proiectelor specifice ITI, cele 15 municipalități mari care constituie ITI. Astfel, s-a asigurat faptul că orașul-capitală nu • modul de selecție a proiectelor (competitiv, necompetitiv) și va domina asociația. Consiliul se întrunește lunar pentru a conveni aspectele curente aferente • forma proiectelor (individuale sau legate printr-un parteneriat oficial). implementării ITI. În paralel, funcția de președinte al adunării ITI a revenit capitalei regiunii, Katowice, ceea ce i-a asigurat un rol important în cadrul asociației. Adunarea se întrunește cel Criteriile specifice de selecție a proiectelor a fost create suplimentar față de criteriile bazate pe puțin o dată pe an pentru a valida raportul anual privind activitatea asociației și pentru a decide meritele acestora, luate în considerare în etapa de evaluare inițială a proiectelor. Fiecare proiect a împreună alte aspecte de importanță vitală care necesită votul tuturor municipalităților. Personalul trebuit să îndeplinească cel puțin 50% din aceste criterii, asigurând astfel adecvarea la strategia secretariatului este format din locuitori din diferite municipalități pentru a preîntâmpina astfel ITI. Aceste criterii sunt evaluate de către personalul secretariatului (atunci când proiectul este dominația intereselor unui singur oraș în cadrul administrației comune. finanțat din FES) sau de către experți independenți angajați de către secretariat (atunci când proiectul este acoperit de FEDR). FIGURA 11. Secretariatul îndeplinește sarcinile delegate Împărțirea Subregiunii Centrale în 5 „subregiuni” organismului intermediar ITI, și anume, coordonarea Modul de selecție a proiectelor a reprezentat un subiect de controversă în Subregiunea Centrală, proiectelor între municipalități, organizarea deoarece asociația a preferat modul necompetitiv, utilizat în majoritatea ZUF din Polonia care întâlnirilor și a cursurilor de formare destinate implementează ITI în cadrul finanțării FEDR. Comisia Europeană nu a fost însă de acord cu acest acestora, precum și colaborarea cu instituțiile de la mod de selecție, pe motivul resurselor substanțiale dedicate Subregiunii Centrale, prin urmare toate nivel superior în scopul asigurării unei implementări resursele ITI sunt distribuite prin procedura cererii competitive de proiecte. Această procedură ITI eficiente. Împărțirea în 5 subregiuni a fost o a deschis accesul organizațiilor private și neguvernamentale la fondurile ITI, de regulă rezervate soluție la provocările legate de suprafața imensă a municipalităților. Pentru a răspunde acestei situații, asociația a creat un mecanism care să zonei, precum și de numărul mare de municipalități. stimuleze entitățile externe să informeze asociația despre planurile lor de a depune proiecte și au Subregiunile își organizează propriile întâlniri ale acordat puncte suplimentare acelor proiecte pe care le susțineau pe motivul alinierii mai strânse primarilor tuturor municipalităților cel puțin o cu strategia ITI. Deși proiectele erau selectate conform procedurii competitive, municipalitățile dată la 3 luni, celor 3 delegați revenindu-le ulterior au rămas conștiente de nevoia unei strategii comune și a unor investiții coordonate. Prin urmare, sarcina de a reprezenta interesele și aspectele au creat un sistem informal de schimb de informații privind investițiile planificate, fapt care a limitat suprapunerea proiectelor și competiția pentru fondurile UE. Atunci când partenerii convenite la nivel subregional în cadrul consiliului ITI. conveneau împreună că municipalitățile mai mici necesitau un anumit tip de investiții, orașele În acest mod, împărțirea puterii capătă relevanță mai mari nu mai depuneau proiecte în cadrul unei anumite cereri de proiecte. În acest mod, toate geografică. Coordonatorii locali ITI sunt funcționari municipalitățile au beneficiat de șansa de a absorbi fonduri UE, în vreme ce, anterior, jurisdicțiile publici responsabili atât pentru pregătirea mai mici, cu capacitate administrativă și financiară reduse, deseori pierdeau competiția în fața proiectelor ITI în cadrul propriilor municipalități, cât orașelor mai mari. și pentru coordonarea proiectelor la nivelul fiecărei subregiuni. Aceștia de întâlnesc cel puțin o dată la În cele din urmă, Subregiunea Centrală a optat pentru coordonarea proiectelor la nivel informal Sursa: Site-ul Subregiunii Centrale 3 luni pentru a discuta aspectele operaționale și și nu pentru proiectele circumscrise unui parteneriat formal. Acest fapt s-a datorat cu precădere administrative privind implementarea ITI. interdependenței formale a investițiilor municipale și a diferitelor stadii de pregătire ale proiectelor, a căror evaluare inițială ar fi putut încetini absorbția fondurilor. S-a creat astfel riscul unui În ceea ce privește aria de cuprindere a puterilor și a funcțiilor delegate către organismul comportament oportunist, deoarece, din diferite motive, o municipalitate poate depune solicitarea intermediar, Subregiunea Centrală a urmat împărțirea uzuală descrisă la capitolul privind sistemul pentru un alt proiect decât cel convenit. Prin urmare, s-au creat mecanisme suplimentare pentru ITI din Polonia. Există două diferențe majore, care s-au introdus după o anumită perioadă de a preveni abaterile, aceste mecanisme bazându-se cu precădere pe presiunea exercitată de implementare, depinzând de dorința de a prelua mai multe sarcini exprimată de secretariatul primari unii asupra celorlalți la un nivel informal. ITI. Prima se referă la o evaluare inițială a proiectelor ITI pe baza meritelor acestora, sarcină 38 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 39 Perspective viitoare influențează puternic colaborarea, deoarece capitala are resurse, capacitate, potențial și ambiții mult mai mari, dar se și confruntă cu provocări mult mai mari din partea celorlalte municipalități. În Subregiunea Centrală, continuarea colaborării dintre municipalități a fost percepută ca un fapt Aceste municipalități depind în mod clar de orașul în care mulți dintre locuitorii din zonele imediat evident și necesar. Succesul implementării ITI - încă în derulare - a fost atribuită parțial acestui fapt, învecinate lucrează sau învață și unde utilizează o multitudine de servicii. Această configurație precum și recentei recunoașteri legale a unei noi unități administrative - metropola Gornoslasko- creează o relație inegală, în care orașul poate dicta regulile. Urmare a acestui fapt, începutul Zaglebiowska. Acest statut a condus la crearea unicei autorități oficiale la nivel metropolitan colaborării a fost dificil, deoarece municipalitățile manifestau față de Lublin o încredere limitată din Polonia, unitatea fiind formată din cea mai mare parte a municipalităților din Subregiunea și se temeau de repartiția inechitabilă a resurselor. Centrală. Metropola a fost creată după un lung proces de lobby pe lângă guvernul național și reprezintă o dovadă vie a voinței municipalităților de a rezolva problemele care depășesc granițele Un alt aspect important îl constituie relativa omogenitate a celor 15 municipalități, fapt care administrative proprii. pe de o parte stimulează competiția, iar pe de altă parte acționează în sens contrar colaborării datorită intereselor asemănătoare. Aspectul provocărilor comune este întărit prin proximitate, În ceea ce privește percepția beneficiilor aduse de colaborare, reprezentanții municipalităților au deoarece distanța fizică redusă dintre municipalități crește numărul problemelor și provocărilor subliniat faptul că ceea ce a stimulat în mod direct începutul colaborării a fost posibilitatea de comune. În plus, în comparație cu zonele mai mari, numărul relativ scăzut de municipalități din a dispune de fonduri UE dedicate. Deoarece fondurile alocate investițiilor teritoriale integrate au cadrul ZFL ar putea înlesni consensul. fost rezervate zonelor urbane funcționale, au fost eligibile mai puține municipalități. Ca urmare a acestui fapt, competiția a fost mai puțin strânsă, iar șansa de a intra în posesia acestora a Un aspect contextual important este de asemenea situația economică slabă a zonei urbane fost mai mare. Mai mult decât atât, planurile inițiale au inclus posibilitatea selecției preliminare a funcționale, deoarece acesta influențează capacitatea administrativă, precum și posibilitățile de proiectelor, ceea se aseamănă unei garanții de finanțare a proiectelor convenite. Potrivit unui mare investiții. Motivele istorice au făcut ca regiunile din estul Poloniei să se numere printre zonele cele număr de reprezentanți ai municipalităților, finanțarea nu a constituit însă singurul beneficiu. O mai sărace din țară. serie dintre aceștia au recunoscut interdependența dintre municipalități, precum și posibilitatea FIGURA 12. ca efectele pozitive ale dezvoltării unei municipalități învecinate să întindă la nivelul întregii regiuni. Harta zonei funcționale Lublin Acest aspect a fost subliniat în mod deosebit de liderul ITI, care a susținut în mod activ propagarea acestei abordări în rândul celorlalți primari. În ceea ce privește beneficiile observate în timpul implementării ITI, actorii locali au enumerat învățarea și inspirația reciprocă atât la nivel strategic, cât și operațional, precum și consolidarea unei voci comune, cea a asociației, în procesul de negociere a anumitor aspecte cu organizațiile de la nivel superior. Mulți dintre reprezentanții municipalităților au declarat că totodată au ajuns să se cunoască și să simtă că aparțin aceluiași grup. Municipalitățile deja se angajează în activități comune care nu sunt finanțate prin ITI, de exemplu, studiul privind transportul descris anterior în acest capitol și care este finanțat parțial prin contribuția municipalităților. Acestea au pregătit de asemenea o analiză post-2020 privind domeniul potențial al colaborării. Aceste aspecte ne indică faptul că municipalitățile văd beneficii în colaborare chiar și în absența fondurilor destinate ITI, deși instrumentul fiscal stimulează în mod evident posibilitățile unor acțiuni și investiții comune și oferă cadrul structural și stimulentele pentru organizarea unor întâlniri regulate, atât la nivel politic, cât și operațional. Acestea cresc la rândul lor încrederea și întăresc perspectivele viitoare ale colaborării. Sursa: Strategia ITI a zonei funcționale Lublin Deși dezvoltarea orașului Lublin este relativ dinamică, municipalitățile învecinate au venituri foarte limitate, duc lipsa infrastructurii de bază (de exemplu, sistemele de canalizare) și dispun de un buget de investiții minim. În această situație, administrația publică locală dispune de un STUDIUL DE CAZ 2: personal format dintr-un număr restrâns de funcționari publici (în total circa 20 de persoane Zona funcțională Lublin pentru cele mai mici municipalități), incluzând deseori numai o singură persoană care se ocupă de pregătirea proiectelor UE. Având resurse umane limitate, municipalitățile mici din cadrul Contextul local ZUF au de regulă o șansă mică de a beneficia de fondurile UE. Numărul proiectelor pregătite Zona funcțională Lublin (ZFL) este caracterizată de trăsături asemănătoare unui instrument de aceste municipalități nu este mare și este dificil să se asigure calitatea acestora, mai ITI de mărime medie din Polonia. Zona include 16 municipalități (a se vedea figura de mai jos), ales deoarece dispun de o expertiză tematică și de resurse umane limitate precum și de un acoperă o populație de peste 500.000 de locuitori și dispune de un buget de peste 100 milioane buget insuficient. Capacitatea administrativă a acestor municipalități este scăzută și crește EUR. Structura sa este aceea a unei zone monocentrice gravitând în jurul capitalei regionale Lublin, lent, datorită slabei acumulări în timp a experienței de gestionare a proiectelor UE. În paralel, oraș care adăpostește aproximativ 67% din populația ZFL. Fiecare din restul de 15 municipalități capitala dispune de o întreagă echipă care lucrează exclusiv la pregătirea și implementarea reprezintă aproximativ între 1% și 8% din populație. Caracterul dominant al unui singur partener proiectelor UE, precum și de unități tematice care angajează experți în anumite domenii, 40 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 41 contribuind astfel la asigurarea calității investițiilor planificate. Prin urmare, în situația În fine, municipalitățile din cadrul Zonei funcționale Lublin au avut relativ puțină experiență unei cereri competitive de proiecte pentru fondurile UE, orașul are o șansă mult mai mare anterioară privind cooperarea interjurisdicțională. Lublin se concentrează cu precădere pe de a obține finanțarea. În acest context, colaborarea intermunicipală vine cu un beneficiu colaborarea cu orașele mari sau de mai mici dimensiuni din afara zonei ZFL, mai ales de la potențial imens din punctul de vedere al învățării reciproce, al coordonării investițiilor între nivel internațional sau pe baza colaborării pe un anumit sector economic. La nivelul individual, parteneri și al construirii capacității administrative în ansamblul ZUF. municipalitățile au încheiat acorduri bilaterale privind livrarea în comun a serviciilor sau au mai colaborat cu o serie de alte municipalități la solicitarea fondurilor dintr-un proiect UE. O serie Asemănător zonei Slaskie, afilierea politică a primarilor nu pare să exercite o influență de municipalități au încheiat acorduri intermunicipale privind turismul sau alte arii tematice. majoră asupra modelării colaborării. Partenerii au avut divergențe clare asupra diviziunii între Experiența crucială, cea care a construit de fapt fundamentele pentru colaborarea ITI, a fost capitală și restul municipalităților, însă aceste divergențe se întemeiază pe un motiv mult un proiect UE condus de Lublin și la care a participat cea mai mare parte a municipalităților mai complex decât simplul partizanat, așa cum am arătat parțial mai sus. Afilierea partinică din cadrul ZFL, în calitate de parteneri. Acest proiect a fost derulat la sfârșitul perioadei pare însă să conteze în relațiile dintre autoritățile locale, regionale și naționale, mai ales cele 2007-2013, având drept scop pregătirea unei analize-diagnostic a situației social-economice dintre guvernul Poloniei, guvernatorul voievodatului Lubelskie și primarul orașului Lublin, fapt din întreaga regiune și colectarea datelor în scopul strategiei ITI finale. Efectele informale ale care s-a evidențiat mai ales ulterior schimbării autorităților după alegerile naționale din 2016 proiectului au inclus faptul că reprezentanții municipalităților au ajuns să se cunoască, să și alegerile locale și regionale din 2018. construiască un nivel inițial de încredere și să realizeze care sunt provocările și oportunitățile de dezvoltare comune. Mulțumită acestei experiențe, implementarea ITI nu a pornit de la Relațiile dintre nivelul regional și cel local au exercitat o influență directă asupra ariei de zero, ci a reprezentat o continuare a activităților comune anterioare. cuprindere a sarcinilor delegate dinspre autoritatea de management către organismul intermediar ITI. Autoritățile regionale au avut un grad redus de încredere față de administrația locală datorită lipsei de experiență a acesteia privind gestionarea implementării politicilor Aria de cuprindere a colaborării UE. În consecință, au decis să aleagă varianta sferei minime de implicare a administrației Activitățile din cadrul implementării ITI în zona Lubelskie vor fi analizate urmărind cele 4 locale în procesul de implementare a ITI. Această sferă a fost lărgită ulterior la vizitele acțiuni comune uzuale prezentate în literatura de specialitate (coordonarea, efectele de de monitorizare, ca urmare a ordinului de ministru privind includerea OI ITI în procesul scară, bazinul comun de resurse și internalizarea elementelor externe). de monitorizare a implementării proiectelor. Pe lângă aceste aspecte, un rol important în configurarea colaborării ITI în zona Lubelskie fost jucat de caracterul rural al regiunii. În zona Lubelskie, cea mai mare parte a activităților comune s-au concentrat pe coordonare. Majoritatea locuitorilor trăiesc în sate sau în orașe mici, prin urmare autoritățile regionale În primul rând, s-au conectat în cadrul unui parteneriat formal proiectele din zonele nu au dorit să investească mai mult de cele 5 procente obligatorii din alocarea FEDR și tematice asemănătoare planificate de diferite municipalități. Acestea au inclus investițiile în fondurile FES alocate la nivelul național pentru ZFL. Această decizie a influențat mărimea revitalizare, transport, internetul de mare viteză și mediu. Este dificil să se evalueze măsura bugetului ITI, care este mult mai mic decât cel din Silezia, nu numai în termeni nominali, ci complementarității tuturor proiectelor, deoarece deseori acestea nu au fost planificate și pe cap de locuitor și pe municipalitate. Mărimea bugetului a influențat percepția privind împreună. Aceste proiecte au trecut totuși prin aceeași procedură, iar municipalitățile s-au importanța instrumentului. Pentru municipalitățile mai mici, ITI a reprezentat o sursă consultat în procesul de pregătire a proiectelor. Există două exemple concrete de coordonare: atractivă de investiții, în vreme ce pentru orașul-capitală, acest instrument a constituit una 1. Pistele pentru biciclete care străbat o serie de municipalități, creând astfel o investiție dintre numeroasele oportunități importante de finanțare (de exemplu, pe lângă Programul coerentă. Coerența investiției se datorează unui funcționar din cadrul administrației Operațional Estul Poloniei). Percepția generală a fost aceea că fondurile au fost insuficiente, locale, care a încurajat celelalte municipalități să a apeleze la același proiectat pentru prin urmare competiția pentru finanțare dintre municipalități ar putea fi considerată mai pistele de biciclete, cu indicația ca pistele să fie de același tip și să permită trecerea strânsă decât în Silezia. dintr-o municipalitate în alta. Inițiativa a permis parcurgerea drumului de la un alt În contextul unei încrederi scăzute a municipalităților față de capitală și disproporția clară oraș până la Lublin - deși nu sunt învecinate - străbătând alte două municipalități. dintre capacități, rolul crucial a fost cel al primarul orașului Lublin în calitate de lider ITI. Trebuie însă subliniat faptul că proiectul de construire a pistelor de biciclete pentru Atitudinea acestuia față de colaborare a influențat în mod direct amplitudinea și profunzimea întreaga zonă nu a presupus planificarea în comun. activităților comune, importanța acordată întâlnirilor ITI, precum și construirea încrederii între 2. Un sistem de noduri de transport, inclusiv unul în Lublin (devenit apoi Centrul de parteneri. Această atitudine a fost în general pozitivă însă limitată, din cauza constrângerilor Comunicații Integrate - CCI), și alte zece la marginea orașului. Acest sistem le legale privind stabilirea colaborării într-o serie din domeniile de maximă importanță, cum permite locuitorilor din municipalitățile mai mici să facă naveta la Lublin într-un mod ar fi amenajarea teritoriului. Într-adevăr, în Polonia nu există fundamentarea legală privind mai eficient, de exemplu, lăsându-și mașinile sau bicicletele într-o parcare de la care planurile obligatorii de urbanism la nivelul aglomerărilor urbane. Trebuie totuși subliniat faptul își pot continua călătoria cu mijloace de transport public. Investiția în centrul ICC că o serie de ZUF din Polonia au pregătit în comun astfel de planuri pentru propriile teritorii împreună cu nodurile de transport corespunzătoare acestuia a fost percepută ca și le-au urmat în mod informal în propriile activități de amenajare a teritoriului. În acest cea mai importantă investiție ITI din zona ZFL. Decizia privind amplasarea acestora context, directorul biroului ITI a fost perceput ca un mediator al parteneriatului, care ia a fost într-o oarecare măsură coordonată de Autoritatea de Transport din Lublin măsurile necesare astfel încât colaborarea dintre primari și funcționarii publici reprezentând și s-a bazat pe date concrete, însă o parte dintre elementele componente au fost toate municipalitățile să se desfășoare fără opreliști și eficace. 42 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 43 amplasate la inițiativa individuală a municipalităților, deoarece nu a existat niciun Forma acestor organisme indică sistemul de distribuție a puterilor convenit între parteneri. studiu comun care să indice amplasamentele cele mai relevante. Unul dintre exemple Numărul municipalităților a permis participarea directă a tuturor primarilor la principalul ne indică totuși coordonarea eficientă a nodurilor de transport - două dintre ele fiind organism decizional. Consiliul se întrunește cel puțin de două ori pe an pentru a conveni cele mai planificate unul în vecinătatea celuilalt, de cele două părți ale graniței administrative importante aspecte strategice privind colaborarea și implementarea ITI. Sistemul de vot prevede între Lublin și Glusk. Municipalitățile au comunicat între ele și au convenit ca nodul ca o decizie comună să fie aprobată cu majoritatea simplă a municipalităților, cu condiția ca de transport să fie amplasat în Lublin și finanțat de către acesta, iar Glusk să una dintre acestea să fie Lublin. Altfel spus, Lublin și-a rezervat dreptul de veto, asigurându- construiască un drum care să ducă din centrul orașului până la nodul de transport. În se că nu este luată nicio decizie fără aprobarea sa. Această regulă nu a fost contestată de acest mod, mecanismul ITI a permis să se evite suprapunerea proiectelor de investiții municipalități, acestea percepând poziția dominantă a capitalei ca fiind normală și justă. Prin asemănătoare construite unul în vecinătatea celuilalt. urmare, funcția de lider ITI a fost atribuită fără prea multe dezbateri primarului din Lublin. În practică, cel care de regulă a prezidat întâlnirile consiliului ITI a fost vice-primarul din Lublin, care l-a suplinit pe primar. Fiecare municipalitate a delegat un coordonator ITI din rândul propriilor Efectele de scară au fost atinse de o serie de inițiative de achiziții publice comune și de livrare angajați, acesta fiind responsabil pentru proiectele ITI în cadrul jurisdicției. Coordonatorii au în comun a serviciilor. Un exemplu care ilustrează ambele tipuri de efecte de scară îl reprezintă primit o primă salarială, finanțată aproape în întregime (85%) din proiectul de asistență tehnică, proiectul în parteneriat „E-municipalități”, prin care s-a introdus o rețea de internet de mare din care au provenit și salariile majorității angajaților din cadrul biroului ITI. Coordonatorii s-au viteză în toate municipalitățile. Acestea au pregătit împreună proiectul, proiectând o rețea care întâlnit lunar pentru a discuta cele mai presante probleme privind aspectele operaționale ale să le acopere pe toate. Ulterior, au organizat o procedură comună de achiziții publice pentru implementării ITI. Biroul ITI a fost creat în cadrul structurilor primăriei Lublin, ceea ce înseamnă că a alege compania care va livra tuturor municipalităților serviciile de internet de mare viteză. toți angajații acestui birou au fost de fapt angajați de către orașul Lublin. Acest fapt a influențat Municipalitățile implicate au estimat că atât pregătirea în comun a proiectelor cât și selecția relațiile de putere dintre municipalități, deoarece biroul ITI a fost subordonat direct primarului și, unui operator de servicii comun au condus la economii de costuri pentru fiecare municipalitate, prin urmare, era firesc ca angajații să fie obligați să reprezinte mai degrabă interesele orașului asigurând concomitent aceeași calitate a serviciului. decât ale întregii zone ZFL. Acest aspect a limitat inițial încrederea municipalităților mai mici în instrumentul ITI, dar, pe de altă parte, acestea s-au bucurat să delege sarcinile organismului În cadrul implementării ITI, nu au existat activități care să acopere un bazin comun de resurse intermediar către oraș. Încrederea și reprezentarea unui interes mai larg au fost construite în ori internalizarea efectelor externe. Una dintre municipalități a recunoscut potențialul pentru un timp de către angajații biroului ITI, însă aspectul dublei subordonări (la nivel formal, față de proiect comun privind o pădure situată la granița dintre două jurisdicții, iar o alta a menționat Lublin, iar la nivel funcțional, față de ansamblul municipalităților), s-a dovedit uneori problematic un plan de dezvoltare turistică axat pe un râu care străbate mai multe municipalități din cadrul și a creat conflicte de interese. ZFL. Niciuna dintre aceste idei nu s-au materializat însă într-un proiect ITI. În ceea ce privește aria de cuprindere a sarcinilor delegate către organismul intermediar, Lubelskie Dincolo de parteneriatele formale create în jurul proiectelor finanțate din FEDR, o serie de a urmat de asemenea împărțirea uzuală descrisă la capitolul privind sistemul ITI din Polonia. Rolul municipalități s-au oferit să se asocieze cu altele pentru a depune proiecte comune finanțate principal al acestui organism a fost să consolideze procedurile colaborare, să preia conducerea din FES. Proiectele au urmat o procedură competitivă, municipalitățile nefiind obligate să se activităților de pregătire a strategiei ITI ZFL, precum și să coordoneze pregătirea proiectelor. angajeze în colaborarea intermunicipală în acest sens. Procesul de parteneriat s-a bazat în acest Organismul intermediar a organizat de asemenea întâlnirile tuturor structurilor ITI descrise caz pe o colaborare reușită, pe interesele comune precum și pe recunoașterea avantajelor reale anterior, a colaborat cu AM regională, cu alte instrumente ITI din Polonia, precum și cu guvernul național pe aspecte privind normele de implementare, ghidurile și planurile ITI din prezent. Pe ale conlucrării. Municipalitățile nu s-au angajat însă în niciun proiect privind dezvoltarea ZFL care măsură ce implementarea a avansat, guvernul a cerut organismelor intermediare ITI să preia să fie finanțat din alte surse decât ITI sau diferitele programe operaționale regionale. și rolul de monitorizare, prin urmare, zona ZFL va colabora cu AM pentru a efectua vizitele de monitorizare, văzând astfel progresul anumitor investiții chiar la locul derulării acestora. Mecanismele instituționale stabilite pentru implementarea ITI La fel ca în regiunea Slaskie, a fost necesară stabilirea celorlalte mecanisme, și anume: Primul mecanism instituțional care a necesitat să fie stabilit a fost forma de cooperare. Primarii au decis să aleagă opțiunea mai simplă și să semneze un acord de colaborare în scopul • criteriile de selecție a proiectelor specifice ITI, implementării ITI. Asocierea la acest acord s-a făcut pe bază de voluntariat, presupunând nu • modul de selecție a proiectelor (competitiv, necompetitiv) și numai semnarea sa de către primar, ci și ca fiecare municipalitate să-și exprime dorința de • forma proiectelor (individuale sau legate printr-un parteneriat oficial). a participa la colaborare. Acest document a inclus scopurile colaborării și regulile acesteia și a specificat principalele structuri responsabile pentru acțiunile comune: În plus față de criteriile formale și bazate pe meritele proiectelor analizate în etapa de evaluare 1. Consiliul ITI format din toți primarii din municipalitățile partenere, inițială, s au creat criterii specifice de selecție a proiectelor. Fiecare proiect a trebuit să îndeplinească cea mai mare parte a acestor criterii, asigurând astfel adecvarea la strategia ITI. 2. Președintele consiliului ITI, denumit de regulă „lider ITI”, Aceste criterii au fost evaluate de către angajații secretariatului, atât pentru proiectele finanțate 3. Coordonatorii locali ITI din toate cele 16 municipalități, din FEDR, cât și pentru cele finanțate fin FSE. În plus, proiectele ITI sunt evaluate conform acelorași criterii, formale și de merit, la fel ca toate celelalte proiecte din cadrul cererilor de 4. Biroul ITI format din 10 angajați. proiecte aferente Programului Operațional Regional Lubelskie. 44 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 45 Modul de selecție utilizat pentru proiectele ITI FEDR din zona ZFL este procedura necompetitivă. deoarece a condus la întâlniri frecvente între municipalitățile implicate în proiecte asemănătoare, Aceasta corespunde așteptărilor municipalităților, care au dorit să dobândească o influență stimulând astfel schimbul de cunoștințe cu privire la investițiile reciproce și, implicit, coordonarea. directă asupra selecției investițiilor, fapt perceput ca o garanțe a planurilor proprii de Cu toate acestea, trebuie să ținem cont de faptul că astfel s-a încetinit procesul de implementare, investiție. Această garanție a fost importantă pentru municipalități pe motivul concurenței deoarece municipalitățile care își finalizaseră partea lor investiții au fost nevoite să bată pasul pe neobișnuit de mari pentru a obține fonduri UE, ceea ce face ca municipalitățile mai mici loc, așteptând după cele implicate în probleme mai complicate privind documentația, de natură să nu aibă prea multe șanse să-și asigure finanțarea. În plus, a asigurat că nu se vor irosi organizațională sau politică. În plus, măsura reală a coordonării funcționale a investițiilor rămâne fondurile investite de municipalități în pregătirea documentației tehnice a unui proiect. În necunoscută, deoarece numai un număr redus de municipalități a fost implicat în planificarea fine, modul de selecție necompetitiv a limitat totodată logica de distribuție a fondurilor UE comună a investițiilor ITI. pe principiul „părții leului”, așa cum s-a întâmplat în Lubelskie potrivit unor actori locali. În perioada de pregătire a strategiei ITI, municipalitățile au contribuit cu o listă de proiecte - Perspective viitoare strategice pentru dezvoltarea zonei ZFL - pe care le-au inclus în strategia oficială. Această Continuarea colaborării dintre municipalitățile din cadrul Zonei funcționale Lublin este percepută etapă a inclus de asemenea împărțirea oficială a resurselor ITI, deoarece proiectele erau ca fiind potențial utilă, însă nu evidentă. Acestea susțin că multe lucruri depind de continuarea diferite din punctul de vedere al bugetului și al ariilor tematice. Din această perspectivă, finanțării UE dedicată ITI, deoarece numeroase municipalități sunt într-o stare financiară proastă a fost deosebit de important să se identifice o soluție care să fie percepută ca justă de și nu ar putea să se implice în investiții comune fără finanțarea UE. În plus, sunt reticente față către toate municipalitățile, deoarece, în lipsa unui consens, primarii nu ar fi fost dispuși de transformarea acordului într-o asociație ITI, în mare parte datorită constrângerilor financiare să continue colaborarea și implementarea ITI. Negocierile au fost complicate prin poziția (cotizație, nevoia de a finanța secretariatul și ca noua organizație să gestioneze resursele umane, dominantă a orașului Lublin, care a susținut că serviciile și infrastructura pe care le oferă precum și aspectele legale și cele privind achizițiile, în vreme ce totul este acoperit în prezent de sunt utilizate de toți locuitorii zonei ZFL și că, prin urmare, aproape toate investițiile ar către oraș). Aceste temeri au fost exprimate după ce guvernul a sugerat că s-ar putea ca toate ITI trebui să fie localizate în oraș. Acest fapt a fost inacceptabil pentru restul municipalităților, să fie nevoite să se transforme în asociații, o formă mai avansată de cooperare intermunicipală acestea dorind să investească direct în teritoriul propriu. În cele din urmă s-a convenit să care permite mai multă independență și mai multe activități. Pe lângă aceste aspecte, o serie de fie urmată logica proporționalității fondurilor cu procentul populației în cadrul ZFL. Este municipalități sunt sceptice față de acest instrument deoarece presupune prea mult formalism discutabil dacă acest tip de alocare reflectă dezvoltarea strategică, însă faptul care contează și, indirect, întârzieri. Acest fapt este direct legat de suprareglementarea în ceea ce privește din perspectiva colaborării interjurisdicționale este percepția echității dintre factorii cheie numărul versiunilor de lucru ale proiectelor preselectate, procedurile de monitorizare și control și de decizie - în acest caz, primarii (și mai ales riscul alternativ al redistribuirii fondurilor pe parteneriatele oficiale pe proiecte. Aceste elemente ale sistemului ITI din Lubelskie, deși create principiul „partea leului”). Prin felul în care s-a procedat, instrumentul ITI a abilitat actorii cu scopuri rezonabile, au provocat frustrări în rândul partenerilor și a restrâns percepția privind locali, (primarii), conducând la descentralizarea puterii de decizie către primari. Autoritatea beneficiile colaborării. de management și-a păstrat rolul în aprobarea strategiei și a listei de proiecte preliminare, pe care le-a evaluat din punctul de vedere al acurateței formei și a calității, în același mod În același timp, municipalitățile reliefează că există domenii în care colaborarea nu reprezintă ca și pentru procedura competitivă. În plus, anterior etapei oficiale de depunere a proiectelor, numai o nevoie acută, ci și o necesitate. Unul dintre aceste domenii îl reprezintă integrarea autoritățile din cadrul ZFL au avut sarcina de a pregăti fișe de proiect - care să fie acceptate transportului, de exemplu asigurarea transportului public până în zonele periferice. Acest proces în cadrul listei preselectată de autoritatea de management - iar apoi să întocmească proiectul. este gestionat în prezent de Autoritatea de Transport din Lublin, pe baza acordurilor bilaterale cu În acest fel, AM a monitorizat procesul de implementare a proiectelor ITI, însă a și sporit alte municipalități - de regulă învecinate cu Lublin - care solicită servicii de transport. Nu există formalitățile unui proces care ar fi trebuit să fie mai simplu. Pentru finanțarea proiectelor niciun plan pentru a crea un sistem de transport public coerent pentru întreaga aglomerare FSE din alocarea pentru ITI, municipalitățile trebuie să depună cerere în cadrul unei proceduri urbană. Un alt domeniu de colaborare semnalat de municipalități - pe lângă ceea ce există în competitive oficiale. prezent în cadrul ITI - este oferta comună de turism. Municipalitățile evidențiază faptul că este greu pentru o singură municipalitate să atragă turiștii care vizitează Lublin și că văd un potențial Municipalitățile care au pregătit proiecte cu teme înrudite au încheiat acorduri oficiale de în schimbul de informații privind atracțiile turistice ale fiecărei localități, încurajând astfel turiștii parteneriat pe proiecte. Această soluție a fost recomandată de JASPERS în etapa de pregătire să vadă mai multe locuri și să rămână mai multă vreme în ZFL. Alte domenii includ planificarea a modelului ITI implementat în Lubelskie și a fost ulterior introdusă printre cerințele autorității în comun a localizării investițiilor, amenajarea teritoriului și continuarea dezvoltării serviciilor de de management. Un aspect interesant este acela că Lublin nu s-a alăturat în mod oficial acestor internet de mare viteză. parteneriate, orașul reușind să negocieze urmărirea exclusivă a investițiilor individuale. Argumentul a fost acela că proiectele orașului Lublin sunt mai mari și mai complexe decât cele pregătite de Din punctul de vedere al beneficiilor colaborării intermunicipale deja vizibile pentru actorii locali, municipalități și că orașul-capitală dorea să limiteze interdependența acestora - la nivel formal acestea se concentrează pe învățarea reciprocă autentică. Aceasta include faptul că află - pentru a asigura astfel eficiența implementării. Fiecare dintre cele patru parteneriate („O ZFL despre investițiile celorlalte municipalități, despre detaliile tehnice care permit sporirea vitezei mobilă”, „O ZFL verde”, „E-municipalități” și „Revitalizare”) au ales ca lider o municipalitate care a și a acurateței procesului de pregătire a proiectelor, precum și a calității investițiilor planificate. preluat rolul de coordonator al fiecărui proiect și a organizat întâlnirile din cadrul parteneriatului, Dispare senzația de izolare din etapa de pregătire a proiectelor - fapt important mai ales pentru cel puțin o dată la 4 luni. Crearea unor parteneriate formale poate fi estimată ca un fapt pozitiv, municipalitățile care dispun numai de un singur angajat pentru proiectele UE - și devine normal 46 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - POLONIA 47 ca atunci când există dubii să se apeleze la alte municipalități pentru un sfat sau pentru a face În ceea ce privește aria de cuprindere a colaborării, în ambele cazuri analizate au predominat schimb de informații. În ceea ce privește primarii, aceștia apreciază faptul că au o voce mai activitățile comune concentrate pe coordonare. Coordonarea reprezintă tipul de acțiune comună puternică atunci când comunică cu instituții externe în calitate de ZFL, față de vocea unei singure cu cele mai mici riscuri, prin urmare aceste model poate fi explicat prin aceea că colaborarea municipalități. În sfârșit, coordonatorii ITI și primarii au închegat prietenii personale, ceea ce a intermunicipală a fost cu precădere ocazională și informală anterior ITI. Prin urmare, colaborarea transformat colaborarea într-o experiență plăcută și i-a încurajat să participe la întâlnirile ITI. a început prin schimbul de informații privind investițiile fiecărei municipalități și uneori prin ajustarea reciprocă a acestor investiții. O serie de situații au indicat încercări de planificare în Deși nu se angajează în multe activități comune care nu sunt finanțate din ITI, municipalitățile și- comun pentru întreaga zonă, de exemplu în domeniul transporturilor, al școlilor vocaționale sau al au exprimat recent dorința de a continua colaborarea prin pregătirea unor documente strategice grădinițelor. Alte situații au inclus efecte de scară și economii înregistrate mulțumită achizițiilor și definirea ariilor și obiectivelor unei posibile colaborări viitoare. Aceste documente exprimă publice și a livrării serviciilor în comun. speranța de a beneficia de fonduri UE pentru realizarea obiectivelor comune, însă se pare că cel puțin o serie dintre investițiile convenite sunt suficient de importante pentru a fi realizate chiar și Cu privire la mecanismele instituționale stabilite, între cazuri există diferențe semnificative. În fără sprijin extern. Totuși pare să fie esențial să se păstreze cel puțin un organism administrativ primul rând, opțiunea pentru forme diferite de colaborare a determinat mecanisme de împărțire a comun la nivelul aglomerării pentru a asigura astfel o colaborare eficientă, fie finanțată prin puterii diferite. Asociația a reprezentat o structură decizională mai avansată presupunând întâlniri fondurile UE, fie prin alte fonduri externe sau interne. regulate ale partenerilor politici pentru a discuta problemele curente privind implementarea ITI. Aceasta a introdus totodată un mecanism de vot mai egalitar, prin care fiecare municipalitate are o influență identică asupra deciziilor. În cadrul acordului, întâlnirile au presupus cel mai des nivelul operațional, iar sistemul de vot a oferit liderului ITI puterea de decizie dominantă. Printre Concluzii avantajele asociației s-au numărat o mai mare flexibilitate precum și deschiderea la extinderea Această sinteză va reflecta concluziile majore desprinse din analiza studiilor de caz din perspectiva colaborării dincolo de implementarea ITI. Secretariatul asociației a avut deopotrivă o poziție celor patru elemente luate în considerare: contextul local, aria de cuprindere a colaborării, mai neutră, reprezentând aglomerația urbană în ansamblul său. Acest fapt a creat mai puține mecanismele instituționale și perspectivele viitoare. probleme privind răspunderea și a contribuit la construirea încrederii între municipalități. Acordul are însă avantajul unor costuri administrative scăzute, acoperite în mare parte de administrația Analiza studiilor de caz ne arată faptul că contextul local influențează puternic forma de principalului oraș. În acest mod, biroul ITI a putut deopotrivă utiliza capacitatea unei structuri colaborare interjurisdicțională, aria de cuprindere a acestei colaborări, împărțirea puterii și a organizaționale mai mari, de exemplu, din punctul de vedere al expertizei tematice. resurselor, precum și beneficiile finale. Acest fapt se datorează cu precădere încrederii dintre parteneri și în special dintre primarii care reprezintă anumite municipalități. În ambele studii de Un alt aspect a fost acela al modului de selecție a proiectelor. Se pare că procedura necompetitivă caz, linia principală de demarcație a fost între orașul-capitală și restul municipalităților. Aceasta a funcționat mai bine din perspectiva obiectivelor ITI, deoarece a abilitat actorii locali să ia decizii indică că ar trebui acordată o atenție specială construirii active a încrederii în această privință. privind investițiile cheie care să le permită să îndeplinească obiectivele strategiei concepute în Liderii ITI au jucat un rol deosebit de important la construirea încrederii și la atingerea consensului comun. Această procedură a limitat competiția dintre municipalitățile partenere, care au fost între parteneri. Modul în care acești lideri au perceput beneficiile colaborării (interdependență, mai dispuse să facă schimb de informații privind planurile lor de investiții, ceea ce a permis perspectivă metropolitană asupra dezvoltării), precum și relațiile lor cu alți primari au fost coordonarea, învățarea și inspirația reciprocă, precum și evitarea suprapunerilor. Unul dintre esențiale pentru a stabili legături și mecanisme de colaborare. Un alt aspect care trebuie luat în dezavantajele selecției preliminare a proiectelor este faptul că percepția privind garantarea considerare este dimensiunea unei zone. Analiza ne arată că zonele urbane funcționale ar trebui fondurilor a influențat deseori negativ viteza de absorbție a acestora. Trebuie însă subliniat că delimitate cu mare grijă. Cu cât numărul partenerilor este mai mare, cu atât este mai dificil să procesul de colaborare necesită timp pentru atingerea consensului și pentru realizarea coordonării se ajungă la un consens. Cu cât municipalitățile sunt mai apropiate, cu atât crește posibilitatea activităților comune. Așadar, ar trebui să ne așteptăm ca implementarea politicilor care presupun de a avea interese comune. succesul colaborării intermunicipale să aibă o rată de absorbție ușor mai redusă. Un alt aspect foarte important îl constituie capacitatea redusă de la nivel local. Această Descentralizarea sarcinilor către organismele intermediare de la nivel local a fost esențială capacitate a făcut ca inițial AM să limiteze aria sarcinilor delegate către organismele intermediare pentru îndeplinirea obiectivelor ITI. Aceste organisme au jucat un rol cheie în formarea capacității și a evidențiat discrepanțele dintre municipalități din punctul de vedere al rapidității și locale privind pregătirea proiectelor de bună calitate și au mediat procesul de coordonare a calității pregătirii proiectelor. În ambele studii de caz din Polonia, organismele intermediare ITI investițiilor ITI. Ele au preluat de asemenea responsabilitatea de a pregăti strategia ITI și au și-au format capacitatea în mod eficace, sporindu-și în timp aria de sarcini. Mai mult decât reprezentat în mod oficial interesele întregii ZUF. Organismele intermediare au construit în mod atât, aceste organisme au jucat un rol important la stimularea capacității administrative a activ încrederea între municipalități prin transparență și prin asigurarea egalității accesului municipalităților din cadrul zonelor funcționale, deoarece s-au implicat foarte activ în furnizarea la informație între toate jurisdicțiile. Prin organizarea întâlnirilor regulate la nivel operațional cursurilor pe subiecte privind rolurile vitale și detaliile tehnice, facilitând de asemenea schimbul și politic, organismele intermediare au construit relații care au permis buna funcționare a de informații și învățarea reciprocă între jurisdicții. Aceste organisme au jucat totodată un rol colaborării și a implementării ITI . Aria de cuprindere a sarcinilor din procesul de implementare esențial la captarea și reprezentarea intereselor aglomerației urbane, deoarece municipalitățile a fost inițial redusă, însă a reieșit în mod clar că cu cât activitățile organismelor intermediare se concentrează de regulă pe interesele proprii. capătă mai multă importanță, cu atât colaborarea funcționează mai bine. Aceste organisme au fost totodată motivate direct să accelereze implementarea și să formeze părțile implicate 48 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - ITALIA 49 pentru a pregăti proiecte de bună calitate, deoarece aveau o relație mai directă cu ZUF decât autoritățile regionale și cunoșteau bine provocările locale. Italia Cerința privind abordarea de sus în jos a parteneriatului din cadrul unui proiect nu s-a dovedit o soluție bună. Pe de o parte, a oferit o structură pentru întâlniri tehnice regulate privind proiecte Prezentare generală cu teme înrudite. Pe de altă parte, nu a garantat o complementaritate funcțională reală a proiectelor, deoarece uneori relația dintre acestea nu era deloc clară. Este posibil să ne imaginăm Italia a atribuit aproximativ 45% din alocarea totală FEDR din perioada 2007-2013 instrumentelor complementaritatea proiectelor din diferite arii tematice, de exemplu, o pistă de biciclete care teritoriale dedicate DUD, reprezentând cota cea mai ridicată dintre toate statele membre. În conduce către o destinație atractivă turistic prin biodiversitatea ei, sau un proiect de revitalizare perioada de programare curentă, Italia se situează pe locul 2 după Polonia, după cota de fonduri a infrastructurii combinat cu o intervenție socială. În plus, parteneriatele formale au condus la - în termeni reali - alocată pentru DUD, fiind urmată de România, Cehia și Spania. Finanțarea întârzieri în cadrul investițiilor multiple, deși majoritatea elementelor componente de la nivelul totală pentru această prioritate atinge 1,4 miliarde EUR, aproape identică cu cea din România municipalităților erau finalizate. Acest fapt a provocat frustrări și a împiedicat dezvoltarea (1,3 miliarde EUR). mai rapidă a colaborării. În consecință, ar trebui ca actorilor locali să li se acorde un grad de flexibilitate pentru a putea să hotărască când este util un parteneriat pe proiecte și când nu este Italia este de asemenea printre puținele state membre (alături de Franța și de Polonia) care are necesar. Această idee urmează logica autentică a abordării bazate pe localizare. mai mult de un singur program operațional pentru a sprijini intervențiile urbane, dispunând de câte un program POR pentru fiecare regiune de dezvoltare. În plus, Italia este unul dintre cele patru În ceea ce privește prelungirea colaborării interjurisdicționale din studiile de caz din Polonia, situația state membre care utilizează, printre alte instrumente, un PO pentru implementarea DUD axat variază. Într-unul din cazuri, localizarea este percepută ca evidentă și necesară, în vreme ce în pe cele 14 orașe metropolitane definite prin lege. Acest program izvorăște din dorința de a alinia celălalt, actorii locali încă explorează amploarea și profunzimea potențială a acestei colaborări. finanțarea UE cu o serie de reforme naționale recente privind statutul zonelor metropolitane. În În ambele cazuri, fondurile UE sunt percepute ca un stimulent util care amplifică posibilitățile de fine, Italia utilizează instrumentul ITI atât pentru intervențiile DUD cât și pentru cele non-DUD. a acționa împreună. Mai mult decât atât, în zonele Slaskie și Lubelskie se vede o îmbunătățire clară a conștientizării interdependenței (mai ales în domeniile transport și educație deoarece Astfel, dezvoltarea urbană durabilă este implementată în Italia cu ajutorul următoarelor locuitorii fac zi de zi drumul dus-întors în toate direcțiile din ZUF). Municipalitățile și-au dat instrumente: seama de provocările și interesele lor comune, au apreciat faptul că vocea lor este mai puternică • un program operațional național dedicat - PO Orașe Metropolitane; atunci când reprezintă ZUF decât atunci când reprezintă o singură municipalitate și au încredere • axe prioritare dedicate în cadrul programelor operaționale regionale; unele în altele mai mult decât la începutul implementării ITI. Ambele zone au pregătit documente • finanțare prin programele operaționale regionale. de planificare a colaborării lor în viitor, sperând să își realizeze obiectivele pentru perioada post- 2020 cu fonduri UE, însă recunoscând nevoia de a colabora indiferent de sprijinul Uniunii. Documente de programare Acordul de parteneriat specifică atenția specială acordată dimensiunii teritoriale, în special în domeniul dezvoltării urbane și al intervențiilor din zonele interne.14 Cel puțin 5% din alocarea FEDR vor fi investite în măsuri de dezvoltare urbană durabilă implementate în Italia printr-o axă prioritară sau prin investiții teritoriale integrate. Politica de coeziune va fi livrată printr-o combinație de programe operaționale (PO) mono-fond și multifond, naționale și regionale. Cele care țintesc în mod specific zonele urbane sunt următoarele: • PO „Orașe Metropolitane” - reprezintă un program multifond, inclus în Agenda urbană națională a Italiei și în DUD. Programul va susține unirea eforturilor și o metodă de cooperare între cele 14 orașe metropolitane desemnate conform legislației recente din Italia. Scopul este acela de a îmbunătăți calitatea și eficiența serviciilor urbane și ale incluziunii sociale pentru populația mai fragilă. • POR-urile pentru cele 21 de regiuni și provincii autonome, finanțate cu precădere din FEDR și FES, cu excepția regiunilor Calabria, Molise și Puglia care vor dispune fiecare de un program multifond, ceea ce reprezintă un total de 39 de programe regionale. 14 http://www.ponmetro.it/home/documenti/versioni-del-programma/ 50 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - ITALIA 51 FIGURA 13. Bugetul fiecărui POR din Italia variază între 64 mil EUR și 7.120 mil. EUR, în funcție de mărimea Zonele metropolitane acoperite de PO Orașe Metropolitane și stadiul de dezvoltare al fiecărei regiuni. În total, pentru DUD, POR-urile au beneficiat de o alocare de aproximativ 510 mil. EUR din fondul FEDR. Contribuția națională la această axă se ridică la 347 mil. EUR.15 TABELUL 5. Alocările pentru intervențiile DUD în cadrul POR-urilor din Italia Alocare pentru Bugetul total Contribuția UE FEDR FSE POR DUD (mil. EUR) (mil. EUR) (mil. EUR) (mil. EUR) (mil. EUR) Abruzzo 271.5 153.8 153.8 0 23 Basilicata 550.7 413.0 413.0 0 0 Calabria 2,378.9 1,784.2 1,529.9 254.3 0 Campania 4,113.5 3,085.2 3,085.2 0 286 Emilia-Romagna 481.9 240.9 240.9 0 0 Friuli-Venezia-Giulia 230.8 115.4 115.4 0 11 Lazio 969.1 484.5 484.5 0 0 Liguria 392.5 196.3 196.3 0 40 Lombardia 970.5 485.2 485.2 0 60 Marche 585.4 292.3 292.3 0 0 Molise 129.0 76.8 52.9 23.9 0 PA Bolzano 136.6 68.3 68.3 0 0 PA Trento 108.7 54.3 54.3 0 0 Sursa: https://iris.unipa.it/retrieve/handle/10447/225044/409428/Atti_2016_EURA.pdf Piemonte 965.8 482.9 482.9 48.2 Acordul de Parteneriat prevede faptul că ITI vor fi utilizate atât pentru zonele urbane cât și zonele interne (care nu sunt acoperite de prevederile articolului 7 din Regulamentul FEDR), inclusiv Puglia 7,120.9 3,560.5 2,788.1 772.4 65.0 zonele transfrontaliere (zone GECT). Sardegna 930.9 465.5 465.5 0 0 Finanțarea Sicilia 4,273.0 3.418,4 3,418.4 0 0 Bugetul total al PO „Orașe Metropolitane” este de aproximativ 859 milioane EUR, din care 588,1 Toscana 792.4 396.2 396.2 0 49.2 milioane EUR reprezintă contribuția UE, iar 271 milioane EUR – contribuția națională. Contribuția UE provine din FEDR (466 mil. EUR) și FSE (142 mil. EUR). Umbria 412.3 206.1 206.1 0 30.8 Finanțarea FSIE pentru acest PO se va concentra pe cinci priorități principale: Valle d Aosta 64.4 32.2 32.2 0 0 • Agenda digitală metropolitană (98 mil. EUR, FEDR, 16,7%) Veneto 600.3 300.2 300.2 0 77.0 • Sustenabilitatea serviciilor publice și mobilitatea urbană (210,8 mil. EUR, FEDR, 35,9%) TOTAL 26479.1 12893.8 15261.6 1050.6 690.2 • Servicii pentru incluziunea socială (142,4 mil. EUR, FSE, 24,2%) • Infrastructuri pentru incluziunea socială (113,3 mil. EUR, FEDR, 19,2%) • Asistență tehnică (23,5 mil. EUR, FEDR, 4,0%) 15 https://ec.europa.eu/regional_policy/en/atlas/programmes/ 52 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - ITALIA 53 FIGURA 14. Teme Regiunile NUTS2 din Italia și nivelul de dezvoltare al acestora PO „Orașe Metropolitane” are patru priorități tematice: • AT - Asistență Tehnică • OT 2 - Tehnologii TIC • OT 4 - Economia bazată pe emisii reduse de carbon • OT 9 - Incluziunea socială. Pentru POR-uri, numărul priorităților tematice variază după cum urmează: TABELUL 6. Priorități tematice acoperite de POR-urile din Italia POR Priorități tematice Abruzzo AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5, OT6 Basilicata AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT6, OT7, OT9, OT10 Calabria AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5, OT6, OT7, OT8, OT9, OT10 Campania AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5, OT6, OT7, OT9, OT10 Emilia-Romagna AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5, OT6 Friuli-Venezia-Giulia AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT6 Lazio AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5 Liguria AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5 Lombardia AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT6, OT9 Marche AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5, OT6 Molise AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT6, OT8, OT9, OT10, OT11 Alocarea totală pentru ITI în Italia este de aproximativ 1,1 miliarde EUR. Instrumentele ITI din Italia PA Bolzano AT, OT1, OT2, OT4, OT5 aferente articolului 7 utilizează numai jumătate (528 mil. EUR, plus o contribuție națională de PA Trento AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5 244 mil. EUR) din alocarea FEDR pentru dezvoltarea urbană durabilă, în timp ce restul finanțării Piemonte AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT6 (512 mil. EUR) este direcționată către axele prioritare din POR-uri care au fost selectate pentru a susține DUD. Puglia AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5, OT6, OT7,OT8, OT9, OT10, OT11 Sardegna AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5, OT6, OT9 De exemplu, în Regiunea Sardinia, au fost nominalizate în POR trei zone urbane eligibile pentru mecanismul ITI, și anume, orașele Calgari, Olbia și Sassari, fiecare cu un buget estimativ de Sicilia AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5, OT6, OT7, OT9, OT10 aproximativ 15 mil. EUR. În Regiunea Marche, din 5 orașe eligibile au fost selectate numai 3, Toscana AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT6, OT9 fiecare cu un buget între 7 și 14 mil. EUR. În Regiunea Sicilia au fost nominalizate 9 ITI, cu o Umbria AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5, OT6 alocare medie de 40 mil. EUR. În total, alocarea medie pentru un instrument urban ITI se ridică în Italia la 30 mil. EUR. ITI pentru teritoriile care nu sunt acoperite de articolul 7 din Regulamentul Valle d Aosta AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT6 FEDR (așa-numitele „aree interne”) primesc o alocare asemănătoare cu aceea pentru ariile urbane Veneto AT, OT1, OT2, OT3, OT4, OT5, OT9 (512 mil. EUR), alocarea medie fiind și în acest caz 30 mil. EUR/strategie16 Pentru ITI care vizează legătura urban-rural (aree interne) este posibilă și finanțarea din FEADR. Sursa: https://ec.europa.eu/regional_policy/en/atlas/programmes/ 16 https://www.sardegnaprogrammazione.it/index.php?xsl=1227&s=35&v=9&c=14759&es=6603&na=1&n=10&ni=1 54 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - ITALIA 55 ITI, indiferent dacă se adresează zonelor urbane sau zonelor interne, trebuie să se concentreze uneori cu o cerere de depunere de proiect) care stabilește legătura dintre abordările existente ale pe toate sau o parte dintre obiectivele tematice din cadrul POR-urilor. De exemplu, în Sicilia, ITI dezvoltării urbane sau regionale cu prioritățile din cadrul programului operațional. Aceste strategii urbane au trebuit să se concentreze numai pe obiectivele tematice nr. 2, 3, 4, 5, 6 și 9 17. Peste sunt totodată strâns legate de strategiile sectoriale existente, cum ar fi cele pentru specializarea jumătate din buget este însă alocat eficienței energetice a clădirilor publice și private, respectiv inteligentă. promovării mobilității verzi. ITI din Potenza, din Regiunea Basilicata, cu o alocare de 45 mil. EUR, nu vor finanța decât intervențiile care se încadrează în OT 1, 3, 4, 6, 9 și 10 - din cele 8 obiective Coordonarea cu strategiile/cadrele existente tematice ale POR18. Începând cu 2013, Agenția pentru Coeziune Teritorială din Italia a oferit sprijin tehnic În medie, un instrument ITI destinat strategiei urbane integrate/ ITI urban are 6 priorități de administrațiilor centrale, regionale și locale pentru implementarea programelor de politici investiție (maxim 11 și minim 2), în comparație cu cifra fixă de 4 priorități pentru România, și proiectelor de investiții regionale. În perioada de programare 2014-2020 s-au introdus noi ceea ce indică o mai mare flexibilitate a autorităților locale atunci când decid în ce doresc să instrumente inovatoare de consolidare a capacității administrative, destinate administrațiilor investească. Numărul priorităților pentru ITI destinate zonelor interne variază între 11 și 23. publice implicate în gestionarea programelor finanțate prin Fondul structural și de investiții european. Au intrat în vigoare o serie de reforme teritoriale, dintre care se remarcă reformele la nivel de provincie alături de înființarea categoriei de orașe metropolitane. Caracteristicile strategiilor de dezvoltare urbană durabilă În 2016, guvernul italian a lansat Pacturile pentru Sud, acoperind opt regiuni (Abruzzo, Molise, Campagna, Basilicata, Puglia, Calabria, Sicilia și Sardinia), precum și șapte orașe metropolitane (Napoli, Bari, Reggio Calabria, Messina, Catania, Palermo și Cagliari) și orașul Taranto. Aceste Procesul de selectare a strategiilor DUD acorduri contractuale stipulează angajamentul administrațiilor naționale și regionale față Pentru a fi eligibile pentru finanțarea FSIE, 89 de municipalități din Italia au elaborat strategii de un cadru comun de intervenții, identificând priorități, măsuri în vederea implementării și integrate de dezvoltare durabilă, împreună cu 41 de strategii pentru investițiile teritoriale integrate responsabilități. destinate zonelor interne. România și Italia au avut o abordare asemănătoare din punctul de vedere al dispersiei alocării către un număr mare de orașe. Strategiile SIDU din Italia au fost În cadrul Strategiei Italiei pentru Zonele Interne au fost selectare 72 de zone de proiect din toate aprobate cu anumite modificări datorate abordării regionale, însă, în general, înaintea celor din regiunile, acoperind 1.072 municipalități și 2 milioane de locuitori (3% din totalul populației și 17% România. din teritoriul național) Aceste zone constituie teritorii periferice, situate la minim 40 de minute distanță de orașele principale. Intervențiile în aceste zone interne se concentrează pe furnizarea Majoritatea strategiilor integrate de dezvoltare durabilă din Italia vizează populații de mărime serviciilor de bază și tratarea scăderii populației, concomitent cu încercarea de a valorifica medie, la fel ca în cazul strategiilor pentru zonele interne. Nu există un model național pentru resursele naturale și culturale existente. Populația medie din aceste zone este de aproximativ alegerea zonei de acoperire a strategiilor, aceasta mergând de la un cartier (centrul istoric din 30.000 de locuitori. Emilia Romagna, cu o alocare redusă și o țintă spațială clară) la o zonă multijurisdicțională. Italia, alături de Slovenia, este singurul stat membru care utilizează mecanismele ITI pentru zonele transfrontaliere (teritoriul Gorizia – Nova Gorica) 19. Elaborarea strategiilor de dezvoltare urbană durabilă (criterii) Autoritatea de management (AM) pentru fiecare POR a lansat cereri de strategii, selectând numai o Pentru selectarea zonelor care beneficiază de fonduri pentru dezvoltarea urbană durabilă, precum parte dintre acestea până la plafonul bugetar regional pentru acest instrument. Criteriile de selecție și a zonelor ITI non-urbane, Italia a utilizat exclusiv procedura competitivă, în timp ce România au fost aprobate anterior de către comitetul de monitorizare al POR, iar autoritatea de management a adoptat un sistem în care cele 39 de orașe eligibile au beneficiat de fonduri dedicate. Este a nominalizat o comisie de selecție. Rezultatele evaluării inițiale a SIDU au fost mai apoi aprobate de important de menționat la acest punct faptul că abordarea competitivă are la origine abordarea către guvernul regional („Giunta Regionale”). Criteriile sunt împărțite în trei categorii: de jos în sus a elaborării strategiei, în care autoritățile locale și regionale au fost implicate activ în proiectarea programului operațional. a) Criterii de acceptabilitate: conformitatea cu procedura administrativă de depunere a strategiei; Orașele și zonele ITI din Italia au beneficiat de mai multă flexibilitate la proiectarea strategiilor b) Criterii de admisibilitate: eligibilitatea zonei, acordurile de parteneriat existente între proprii în comparație cu România. În cea mai mare parte a situațiilor, etapa de elaborare s-a bazat UAT-uri, adecvarea autorității urbane; pe o largă participare, iar analiza efectuată de experți a fost supusă reviziei inter pares de către Rețeaua de Dezvoltare Urbană. Aceste strategii reprezintă în general o sinteză (asemănătoare c) Evaluarea calității strategiei: calitatea analizei contextului și identificarea problemei; coerența dintre strategie și formularea obiectivelor; nivelul de integrare și complementaritate; validitatea abordării metodologice, organizaționale și procedurale a 17 https://www.euroinfosicilia.it/po-fesr-sicilia-2014-2020/politiche-territoriali/agenda-urbana/ strategiei; adecvarea sistemului de guvernanță. 18 http://www.comune.potenza.it/?p=23296 19 https://www.ita-slo.eu/en/programme/integrated-territorial-investment-iti 56 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - ITALIA 57 Cadrul instituțional Formarea capacității Una dintre problemele legate de implementarea instrumentelor de dezvoltare urbană în Italia constă în lipsa unui cadru național de politică urbană și în fragmentarea responsabilităților pentru Organismele Intermediare dezvoltare urbană la nivelul central. Aceasta implică necesitatea ca orașele să interacționeze cu Organismele regionale constituie autoritățile de management pentru POR-uri, în timp ce PO diferite ministere și agenții, un context similar cu cel din România. Schimbările politice frecvente „Orașe Metropolitane” este gestionat de Agenția pentru Coeziune Teritorială, aceasta având au avut de asemenea un impact negativ asupra programului și a proiectării strategiei. totodată și rolul de autoritate de certificare. Potrivit articolului 7 din Regulamentul FEDR, în Italia s-au înființat structuri noi pentru a implementa strategiile finanțate în cadrul POR-urilor și a Abordarea de jos în sus pe care Italia a adoptat-o pentru proiectarea și implementarea programului operațional „Orașe Metropolitane”, care se referă la municipalitățile care au primit strategiilor integrate de dezvoltare urbană a avut niște limite din punctul de vedere al încorporării sprijin pentru DUD. Aceste organisme intermediare poartă numele de autorități urbane, sunt planificării bazate pe localizare în cadrul de politici regional, național și european, indicând nevoia formate din personal numit de către primar și semnează un contract de delegare cu AM. intensificării dialogului și a schimbului de practici între orașe. În ciuda alocării modeste pentru fiecare oraș, această nouă abordare integrată a reușit să dezvolte abilitatea locală a diferiților În general, autoritățile urbane sunt organizate după cum urmează: actori de a se angaja în planificarea strategică pe termen lung a politicilor bazate pe localizare. ¯¯ Comitetul de coordonare; Această abordare a condus deopotrivă la restructurarea unei serii de servicii publice prin crearea unui punct unic de acces multidimensional pentru servicii sociale (de exemplu, Torino). ¯¯ Departamentul pentru programare, evaluare și comunicare; ¯¯ Departamentul pentru selecție; ¯¯ Departamentul pentru implementare; ¯¯ Departamentul pentru verificarea și controlul cheltuielilor; ¯¯ Departamentul de monitorizare; ¯¯ Departamentul de asistență tehnică; Activitățile curente ale autorităților urbane sunt finanțate prin axa AT din POR sau prin PO „Orașe Metropolitane”. Responsabilități privind implementarea AM-urile pentru POR-uri și PO „Orașe Metropolitane” trebuie să selecteze și să aprobe strategiile SIDU elaborate de către autoritățile urbane, să verifice eligibilitatea proiectelor depuse și să joace rolul central la monitorizarea și evaluarea progresului programelor. Monitorizare și evaluare Responsabilitățile privind evaluarea Sarcinile privind strategia și monitorizarea sunt parțial delegate autorităților urbane, în calitatea acestora de organisme intermediare, însă într-un mod integrat cu Sistemul de management și de informații al Programului Operațional Național Orașe Metropolitane. Această abordare permite autorității de management să obțină informațiile necesare pentru a aproba declarațiile de plăți emise de organismul intermediar. În etapa de evaluare finală, autoritatea de management are însă obligația de se consulta cu privire la criteriile de evaluare cu organismele intermediare ale celor 14 orașe eligibile. Activitatea organismelor intermediare este susținută financiar din fonduri aferente axei asistență tehnică din cadrul programului. STUDII DE CAZ - CEHIA 59 Cehia Context În Cadrul strategic 2030, guvernul Cehiei recunoaște că „creșterea este generată și probabil va continua să fie generată de orașele mari sau de aglomerările de așezări ale orașelor medii și mici strâns interconectate.” Cadrul strategic al Cehiei indică și faptul că orașele mari sunt, de obicei, mai productive și că acestea tind să favorizeze hinterlandul lor. Astfel, este esențial să fie identificate abordări integrate pentru aceste zone urbane, iar guvernul Cehiei își asumă un rol proactiv în sprijinirea acestor zone urbane. Sprijinul proactiv al guvernului Cehiei pentru zonele sale urbane poate fi observat și în modul în care acesta a fost alocat, cu cea mai mare alocare dedicată a FEDR per zonă urbană din orice țară a UE (aproximativ 138 mil. euro per zonă urbană). Acordul de Parteneriat Cehia-UE 2014-2020 evidențiază și necesitatea unor abordări pentru o dezvoltare integrată și întărirea relațiilor urban-rural. Ca atare, pentru perioada de programare 2014-2020 au fost elaborate în total 13 instrumente integrate, concentrându-se asupra zonelor metropolitane principale, a aglomerărilor urbane și a zonelor urbane funcționale mai mici (a se vedea figura de mai jos). În plus, grupurile de acțiune locală (GAL) au accesat fonduri pentru dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), ceea ce înseamnă acorduri de cooperare între administrațiile locale (în principal din zonele rurale și din orașele mici – a se vedea harta de mai jos), firme private și/sau ONG-uri 60 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - CEHIA 61 FIGURA 15. Instrumente pentru dezvoltare urbană integrată utilizate de Cehia în perioada de programare 2014-2020 Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale din Cehia 62 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - CEHIA 63 De asemenea, este important de reținut faptul că Cehia are un program operațional dedicat Baza pentru programul operațional Praga a fost reprezentată de un document analitic („Analiza zonei metropolitane – Programul operațional Praga – pol de creștere. domeniilor de intervenție în cadrul politicii de coeziune în orașul Praga pentru perioada de programare 2014-2020”) elaborat de Departamentul de Politici Strategice al municipalității Praga. Acesta este un punct critic întrucât implică faptul că orașul Praga deține capacitatea Abordarea DUD în Cehia internă de planificare necesară pentru a-și identifica prioritățile și a elabora un plan pentru a răspunde acestor priorități. În România, administrațiile locale externalizează, în mare măsură, Au fost alocate aproximativ 1,5 miliarde de euro din fondurile europene pentru abordarea DUD elaborarea strategiilor și a planurilor locale către părți terțe. în Cehia, fiind disponibile finanțări prin FEDR și FSE prin următoarele programe operaționale: Programul operațional regional integrat, Programul operațional pentru cercetare, dezvoltare și Au fost alocate aproximativ 202 mil. euro pentru PO Praga, pentru următoarele priorități: educație, Programul operațional pentru întreprinderi și inovare pentru competitivitate, Programul operațional Praga – pol de creștere și Programul operațional pentru ocuparea forței de muncă. TABELUL 7. O alocare orientativă suplimentară de aproximativ 0,8 miliarde de euro este disponibilă pentru Axele prioritare ale PO Praga – pol de creștere DUD din Fondul de coeziune, prin Programul operațional mediu și prin Programul operațional Ponderea transporturi. asistenței totale de la Axă Asistență Uniune în Obiectiv Oficial, DUD se implementează cu ajutorul a două mecanisme organizaționale: prioritară Fond UE tematic Prioritate de investiție programul operațional 1. Programul operațional Praga – pol de creștere; FEDR FSE 2. 7 ITI – 4 axate pe principalele zone metropolitane ale țării (Praga, Brno, Ostrava și Pilsen) și 3 axate pe aglomerările urbane mari (Usti nad Labem-Chomutov, Hradec Kralove – Pardubice și Olomuc). 1.1. Promovarea învestiților în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior, în În plus, au fost elaborate planuri de dezvoltare integrată a zonelor (PDIZ) pentru zonele funcționale special promovarea investițiilor în dezvoltarea de ale următoarelor 6 orașe: Ceske Budejovice, Jihlava, Karlovy Vary, Liberec, Mlada Boleslav și Zlin. produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea, aplicațiile de servicii publice, Beneficiarii din aceste 6 zone funcționale pot accesa fonduri europene prin cereri de proiecte Consolidarea 1. Consolidarea stimularea cererii, crearea de rețele și de grupuri specifice. PDIZ se bazează pe planurile de dezvoltare urbană integrate (PDUI) elaborate pentru cercetării, 62.492,932 cercetării, 31,0 și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, 1 dezvoltării FEDR EUR - dezvoltării perioada de programare 2007-2013, dar au fost extinse pentru a răspunde necesităților zonei tehnologice % tehnologice și precum și sprijinirea activităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor-pilot, acțiunilor de funcționale mai mari a acestor orașe. Astfel, autoritățile cehe au utilizat fonduri europene pentru și inovării inovării validare precoce a produselor, capacităților de a încuraja cooperarea interjurisdicțională chiar și între zonele urbane mai mici. producție avansate și de primă producție, în special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz general [articolul 5 alineatul (1) Celor 7 ITI din Cehia le sunt prealocate fonduri din diferitele axe prioritare ale programelor litera (b) din Regulamentul operaționale enumerate mai sus. Pentru a accesa aceste fonduri, au trebuit să fie elaborate FEDR] strategii ITI pentru zonele urbane funcționale delimitate pe harta de mai sus. Verificarea conformității acestor strategii a fost realizată de Ministerul Dezvoltării Regionale din Cehia și de diferitele autorități de management ale PO relevante. Strategiile integrate sunt implementate prin intermediul cereri specifice ale PO. 2.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în Programul operațional Praga – pol de creștere clădirile publice, și în sectorul locuințelor [articolul 5 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul FEDR] 4. Promovarea Autoritățile din Cehia au avut o abordare relativ unică și inovatoare în programarea fondurilor tranziției către Mobilitatea europene pentru perioada de programare 2014-2020. Acestea au conceput un program o economie cu durabilă și 60.477,031 30,0 operațional separat pentru zona metropolitană a orașului Praga, plecând de la premisa conform 2 FEDR - emisii scăzute conservarea EUR % de dioxid de căreia capitala „este o regiune esențială în contextul Republicii Cehe” și că „orice evoluții ale energiei carbon în toate 2.2 Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de situației acesteia ar putea avea o influență considerabilă asupra prosperității și potențialului sectoarele dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în de dezvoltare ale întregii țări”20 Se înțelege astfel că în cazul în care Praga va evolua bine, se va special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea întâmpla la fel și cu restul țării. mobilității urbane multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare [articolul 5 alineatul (4) litera (e) din Regulamentul FEDR] 20 Programul operațional Praga – pol de creștere 64 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - CEHIA 65 Ponderea În mod interesant, în afară de PO Praga – pol de creștere a fost creat și instrumentul ITI pentru asistenței zona metropolitană a orașului Praga, axat pe măsuri cu impact metropolitan. ITI Praga poate totale de la accesa finanțare din PO Praga, PO mediu și POR integrat, axată pe următoarele domenii tematice: Axă Asistență Uniune în Obiectiv Fond Prioritate de investiție prioritară UE programul tematic transport (sistem de transport public metropolitan integrat), mediu (măsuri de prevenire a operațional inundațiilor) și sistem de învățământ regional (întărirea capacității școlilor din zonele periurbane FEDR FSE ale orașului Praga). 3.1 Investiții în infrastructurile sanitare și sociale care Finanțarea pentru ITI Praga din PO Praga este relativ limitată (aproximativ 17 mil. euro) și se contribuie la dezvoltarea la nivel național, regional și local, reducând inegalitățile în materie de sănătate, concentrează exclusiv pe îmbunătățirea atractivității sistemului de transport public metropolitan promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea prin dezvoltarea facilităților de tip „park and ride” în vecinătatea principalelor noduri feroviare. accesului la servicii sociale, culturale și de recreare, 12.498,586 6,2 precum și trecerea de la serviciile instituționale la FEDR - EUR % 9.Promovarea serviciile prestate de colectivitățile locale [articolul 5 Tabelul de mai jos cuprinde o prezentare de ansamblu a entităților principale angajate în Promovarea incluziunii sociale, incluziunii alineatul (9) litera (a) din Regulamentul FEDR] implementarea PO Praga – pol de creștere. Autoritatea de management se află în subordinea combaterea 3 sociale și combaterea sărăciei și a primăriei orașului Praga și este responsabilă pentru: managementul programului operațional, oricărei forme de 3.2 Oferirea de sprijin întreprinderilor sociale [articolul sărăciei discriminare selectarea intervențiilor, gestiunea financiară și controlul programului operațional. Organismul 5 alineatul (9) litera (c) din Regulamentul FEDR] intermediar responsabil pentru implementarea ITI Praga se află în subordinea Institutului de 3.3 Creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și Planificare și Dezvoltare din Praga (http://en.iprpraha.cz/), care întreprinde majoritatea eforturilor FSE 13.304,947 - 6.6% de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și strategice și de planificare pentru orașul Praga (acesta elaborează, printre altele, și planul de EUR servicii sociale de interes general [articolul 3 alineatul amenajare a teritoriului metropolitan pentru Praga). (1) litera (b) punctul (iv) din Regulamentul FSE] 10. Investițiile TABELUL 8. în educație, în Organizarea administrativă pentru implementarea PO Praga Educație formare, inclusiv 4.1 Investițiile în educație, în formare, inclusiv și învățare în formare Șeful autorității/organismului în formare profesională pentru dobândirea de Autoritate/organism Denumirea autorității/organismului și sprijin profesională (persoana responsabilă) 18,143,110 9,0 competențe și pentru învățarea pe tot parcursul vieții 4 pentru FEDR - pentru EUR % prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și de Orașul Praga/primăria orașului ocuparea dobândirea de forței de competențe și formare [articolul 5 alineatul (10) din Regulamentul Autoritatea de management Praga – Dept. pentru finanțări Director muncă pentru învățarea FEDR] europene pe tot parcursul vieții Organismul intermediar pentru Primarul orașului Praga/directorul Departament/ secție a orașului implementarea ITI1 departamentului/secției orașului 4.2 Reducerea și prevenirea abandonului școlar statutar, primărie/ statutar, primăria/ timpuriu și promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv 24.190,813 Ministerul Dezvoltării Regionale din FSE - 12% la parcursuri de învățare formale, nonformale și EUR Autoritatea națională de coordonare Cehia/ Departamentul pentru orientarea Director informale pentru reintegrarea în educație și formare [articolul 3 alineatul (1) litera (c) punctul (i) din politicii de coeziune Educație Regulamentul FSE] și învățare Ministerul Finanțelor din Cehia 2/ Fondul și sprijin Autoritatea de certificare Director național 4 pentru 8. Promovarea ocuparea ocupării durabile 4.3 Egalitate între femei și bărbați în toate domeniile, forței de a forței de inclusiv în ceea ce privește accesul la piața forței Ministerul Finanțelor din Cehia 3/ Autoritatea de audit Director muncă muncă, a de muncă, evoluția în carieră, reconcilierea vieții Autoritatea de audit 2.419,081 FSE - 1.2% locurilor de profesionale cu cea privată și promovarea unei EUR muncă de remunerații egale pentru muncă egală [articolul 3 Organismul către care Comisia face Ministerul Finanțelor din Cehia 4/ Fondul calitate alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din Regulamentul Director plățile național și a mobilității FSE] forței de muncă Note: 1. Organisme intermediare cu niveluri de delegare a competențelor clar definite, în scris, în sensul articolului 123 alineatul (6) din Regulament. Asistență 8.063,604 5 FSE - 4,0% - - 2. Prin Hotărârea de Guvern nr. 448 din 12 iunie 2013 pentru normele de gestionare și coordonare pentru perioada de tehnică EUR programare 2014-2020 Ministerului Finanțelor din Cehia i-au fost încredințate atribuțiile de autoritate de certificare și plată. 3. Prin Hotărârea de Guvern nr. 448 din 12 iunie 2013 pentru normele de gestionare și coordonare pentru perioada de programare 2014-2020 Ministerului Finanțelor din Cehia i-au fost încredințate atribuțiile de autoritate de audit. FEDR 201.590.104 4. Prin Hotărârea de Guvern nr. 448 din 12 iunie 2013 pentru normele de gestionare și coordonare pentru perioada de Total PO - - - - + FSE EUR programare 2014-2020 Ministerului Finanțelor din Cehia i-au fost încredințate atribuțiile de autoritate de certificare și plată 66 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - CEHIA 67 ITI din Cehia IMPLEMENTAREA Guvernul ceh a decis să utilizeze instrumentul ITI pentru zone metropolitane/aglomerări 1. Gestionarea strategiei cu structurile de personal ale titularului ITI și a cererilor de cu mai mult de 300.000 de locuitori. Finanțarea pentru ITI este disponibilă din 4 programe comunicare operaționale FEDR, 2 programe operaționale FSE și 2 programe operaționale FC, concentrându- 2. Descrierea cooperării în cadrul parteneriatului se pe următoarele domenii: transport, educație și ocuparea forței de muncă, integrare socială, 3. Monitorizarea și evaluarea strategiei ITI cercetare și dezvoltare, inovare și spirit antreprenorial, protecția mediului și infrastructură tehnică. Ministerul Dezvoltării Regionale furnizează ghiduri pentru crearea ITI, iar funcționarea organismelor intermediare ITI este finanțată prin PO Asistență Tehnică. ANEXE 1. Planificare financiară și indicatori TABELUL 9. ITI din Cehia 2. Analiza de risc Număr de localități 3. Statutul și regulamentul de procedură pentru comitetul director și grupurile de lucru în zona Zonă metropolitană/aglomerare Număr de locuitori metropolitană/ aglomerare Organismul intermediar ITI se află în centrul urban și poartă responsabilitatea deplină Praga 2,000,000 515 pentru identificarea proiectelor prioritare. De asemenea, organismul intermediar ITI stabilește Ostrava 990,000 233 criterii pentru selecția proiectelor, asigură coordonarea cererilor diferiților beneficiari din zone, Brno 610,000 167 monitorizează și evaluează și depune eforturi de comunicare. Grupurile de lucru reunesc toți Usti-Chomutov 520,000 75 Olomuc 440,000 230 solicitanții relevanți pentru a negocia și a identifica prioritățile care urmează a fi finanțate. Hradec-Pardubice 330,000 145 Pilsen 310,000 117 În cele ce urmează, raportul discută în detaliu două exemple de ITI (Brno și Pilsen). TOTAL 5,200,000 1,482 ITI Brno Pentru a accesa fonduri europene prin mecanismul ITI, autoritățile locale trebuie să pregătească planuri de mobilitate și strategii de dezvoltare integrate pentru zona vizată. Organismul Elaborarea și implementarea ITI Brno s-a realizat cu ușurință pentru că exista deja o schemă intermediar, situat în centrul urban al fiecărei zone metropolitane/aglomerări realizează o primă de cooperare metropolitană. Figura de mai jos prezintă extinderea Zonei Metropolitane Brno. verificare oficială/privind eligibilitatea/privind calitatea strategiei, cu opțiunea de a trimite înapoi În 2014, administrațiile locale din Zona Metropolitană Brno au semnat un memorandum de strategiile pentru revizuire sau de a le prezenta Ministerului Dezvoltării Regionale pentru aprobarea cooperare, plecând de la premisa că intervențiile în sectoare cheie (de exemplu, protecția împotriva finală. Ulterior, autoritățile de management ale PO individuale evaluează aceste strategii pentru a inundațiilor, protecția mediului, infrastructura de legătură, transportul public, amenajarea se asigura că respectă cerințele PO. Strategiile ITI urmăresc o structură simplă: teritoriului) sunt mai eficiente dacă se realizează la nivel metropolitan. Memorandumul a fost reînnoit în 2018, pentru a include utilizarea instrumentului ITI la nivel metropolitan, pentru perioada de programare 2014-2020. PARTEA ANALITICĂ 1. Analiza socioeconomică Strategia ITI pentru Zona Metropolitană Brno se axează pe patru domenii majore: 1) transport și mobilitate, 2) mediu, 3) competitivitate și educație și 4) coeziune socială. În cadrul acestor 2. Analiza părților interesate patru piloni principali au fost propuse mai multe proiecte, totalizând aproximativ 230 mil. 3. Analiza SWOT euro, cum ar fi: extinderea liniilor de tramvai și de troleibuz, terminale de transport, piste pentru biciclete, sprijinirea industriilor creative (adică dezvoltarea unui centru creativ), controlul 4. Analiza problemelor/nevoilor inundațiilor și măsuri de revitalizare a râurilor, gestionarea deșeurilor și dezvoltarea infrastructurii sociale metropolitane. Finanțarea a fost accesată din PO Transport, POR Integrat, PO Mediu, PARTEA STRATEGICĂ PO Ocuparea forței de muncă, PO C&D și Educație și PO Antreprenoriat și Inovare pentru 1. Viziunea și obiectivele specifice/strategice Competitivitate. 2. Măsurile Este important de reținut că deși responsabilii locali din Zona Metropolitană Brno consideră 3. Matricea care evidențiază soluțiile integrate fondurile europene ca fiind un stimulent pentru planificarea și dezvoltarea metropolitană, ei subliniază că beneficiile aduse de cooperarea interjurisdicțională sunt suplimentare celor ale 4. Corelarea cu temele orizontale și documentele strategice relevante granturilor Uniunii și ajută la soluționarea provocărilor principale cu care se confruntă regiunea. Matricea de mai jos evidențiază pilonii principali care stau la baza Zonei Metropolitane Brno. 68 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - CEHIA 69 FIGURA 16. FIGURA 17. Zona Metropolitană Brno Viziunea strategiei ITI Brno Sursa: iti.brno.cz FIGURA 18. Pilonii strategici ai Zonei Metropolitane Brno Surse: iti.brno.cz Sursa: Fișa informativă ESPON SPIMA despre Brno 70 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - CEHIA 71 Autoritățile locale din Zona Metropolitană Brno doresc să valorifice experiența ITI pentru a Organismul intermediar ITI se află în subordinea orașului Pilsen, iar responsabilitățile sale întări cooperarea interjurisdicțională, deși câțiva primari ar dori să fuzioneze cu orașul Brno principale includ: pentru a crea o zonă urbană contiguă și gestionată în comun. Domeniile care prezintă cel • asigură contactul cu solicitanții care au depus proiecte și cu beneficiarii și le furnizează mai mare interes pentru continuarea cooperării metropolitane cuprind: 1) Material – probleme informații privind implementarea strategiei ITI; metropolitane; 2) Cultural – sensibilizare, încredere reciprocă; și 3) Instituțional – forme de cooperare, proces de planificare, documente conceptuale, forme de guvernanță, legislație etc. • propune un set de criterii pentru selecția proiectelor, inclusiv pentru verificarea conformității proiectelor integrate cu strategia integrată de dezvoltare a teritoriului; FIGURA 19. • lansează apeluri de proiecte; Chestionar privind primarii din Zona Metropolitană Brno • realizează verificări privind eligibilitatea cererilor de asistență UE; • întreprinde evaluări ale cererilor pentru conformitatea cu obiectivele strategiei ITI • propune ajustări ale cererilor de proiecte. Deciziile cheie din cadrul ITI sunt luate de comitetul director al ITI Pilsen, care cuprinde reprezentanți ai tuturor administrațiilor locale constituente. Sunt organizate grupuri de lucru tematice pentru domeniile principale vizate de strategia ITI, fiecare grup tematic fiind condus de un coordonator tematic cu experiență în domeniu. Grupurile de lucru sunt organizate în termen de maximum 10 zile de la finalizarea apelului de proiecte și sunt destinate să asiste beneficiarii, cu un accent principal pe ajustarea cererilor, dacă este cazul. FIGURA 20. Zona metropolitană Pilsen Un proiect finanțat în cadrul ITI Pilsen include asistență integrată pentru dezvoltarea sectorului de învățământ tehnic din zona metropolitană Pilsen. În cadrul proiectului sunt disponibile aproximativ 9,6 milioane, beneficiarii fiind 56 de școli elementare (care pot utiliza fondurile pentru achiziționarea de echipamente informatice și pentru a realiza săli de clasă profesionale și tehnice), 21 de școli din învățământul Sursa: Sasinka, Petr et. Al. 2019. (2019): Cooperarea diferă. Intențiile municipalităților în legătură cu cooperarea metropolitană în spațiul post-socialist – Brno, secundar tehnic (care pot utiliza Republica Cehă, Studii de planificare europeană fondurile pentru achiziția de Unele dintre domeniile care sunt avute în vedere pentru anul viitor includ: un plan de amenajare a echipamente informatice și pentru teritoriului metropolitan, dezvoltarea unui birou/unei agenții metropolitane de expertiză, realizarea a realiza săli de clasă profesionale și unui fond metropolitan, posibilitatea propunerii unei legislații metropolitane la nivel național. tehnice) și universitatea din Boemia de Vest (care poate accesa fonduri pentru cercetare aplicată și pentru ITI Pilsen dezvoltarea centrelor de excelență). Zona metropolitană Pilsen cuprinde 117 localități (a se vedea harta de mai jos) și reunește Un alt proiect ITI se concentrează aproximativ 310.000 de locuitori. Pentru perioada de programare 2014-2020, zona metropolitană asupra extinderii și reabilitării rețelei a implementat un instrument ITI pentru a accesa fonduri europene. Strategia ITI a fost elaborată de linii de tramvai, pentru o sumă de orașul Pilsen și se concentrează pe patru domenii majore: 1) cercetare aplicată și dezvoltarea totală de aproximativ 40,3 mil. euro. sectoarelor cu valoare adăugată mare, 2) mobilitate, 3) educație și ocuparea forței de muncă, incluziune socială și servicii de sănătate, 4) infrastructură tehnică și de mediu. Proiectele ITI Sursa: iti-plzen.cz sunt finanțate din POR Integrat, PO Transport, PO Mediu, PO Ocuparea forței de muncă, PO Antreprenoriat și inovare pentru competitivitate și PO Cercetare, dezvoltare și educație. STUDII DE CAZ - SPANIA 73 Spania Context În Spania dezvoltarea urbană s-a concentrat în mod tradițional pe politica în domeniul locuințelor și pe proiectele de infrastructură, cu o experiență mai redusă în proiectarea și implementarea dezvoltării teritoriale integrate. Aceste inițiative au fost testate doar recent la nivel central și regional, așa cum se evidențiază în Strategia spaniolă privind dezvoltarea durabilă urbană și locală (EESUL). În Spania, sunt responsabili pentru dezvoltarea urbană următori actori: • secretarul de stat pentru locuințe și acțiuni urbane din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice este responsabil cu politica de dezvoltare urbană în Spania; • Ministerul Agriculturii, Alimentației și Mediului promovează dezvoltarea durabilă, printre altele, la nivel urban și local; • Ministerul Finanțelor și al Administrației Publice, prin canalizarea proiectelor FEDR dedicate dezvoltării urbane integrate (URBAN și URBANA) și-a asumat rolul de mediator între entitățile de la diferite niveluri administrative din Spania; • câteva regiuni au adoptat un cadru legislativ pentru implementarea dezvoltării și reabilitării urbane într-o abordare integrată. Astfel, programul „Ley de Barrios” din Catalonia (2004) și din insulele Baleare (2009), dar și programul local de coeziune IZARTU (2001-2008) promovat de Guvernul Basc, au introdus o abordare integrată pentru dezvoltarea urbană. FEDR și Comisia Europeană au jucat un rol central în promovarea abordării pentru dezvoltarea urbană integrată și durabilă, concentrându-se asupra vecinătăților dezavantajate. Programul „Proiecte pilot urbane” și inițiativa URBAN au reprezentat primii pași în această direcție între 1990 și 2006. În perioada de programare 2007-2013, asistența pentru dezvoltarea urbană durabilă a făcut parte din cadrele de referință strategice naționale și din programele operaționale regionale. În plus, programul URBANA (care a finanțat 46 de proiecte) a fost lansat în 2007 pentru municipalitățile cu o populație de peste 50.000 de locuitori și pentru capitalele de provincii, pentru a sprijini proiecte integrate, în conformitate cu programul URBAN anterior. Nu în ultimul rând, în 2008 a fost creată rețeaua de inițiative urbane (RIU) ca o rețea și for comun pentru inițiativele de dezvoltare urbană sprijinită prin FEDR în Spania. Documente de programare Acordul de parteneriat pentru 2014-2020 prevede că inițiativele DUD din Spania se vor concentra pe trei priorități:21 1) îmbunătățirea mediului fizic și ambiental al zonelor urbane (orașe durabile) – corespunzătoare OT4 și OT6; 2) îmbunătățirea dimensiunii economice și a competitivității zonelor urbane (orașe inteligente) – corespunzătoare OT2; 3) îmbunătățirea dimensiunii sociale a zonelor urbane (orașe incluzive) – corespunzătoare OT9. 21 http://www.dgfc.sepg.hacienda.gob.es/sitios/dgfc/es-ES/ipr/fcp1420/p/Paginas/inicio.aspx 74 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - SPANIA 75 DUD se va concentra doar asupra orașelor și zonelor cu mai mult de 20.000 de locuitori pentru să constituie un nucleu urban unic din punct de vedere morfologic, în conformitate a obține un impact teritorial rezonabil și pentru a asigura o guvernanță locală adecvată. În ceea cu definiția zonelor funcționale urbane. Această tipologie se referă la „zone ce privește finanțarea, DUD va beneficia de asistență în cadrul PO multiregional și regional, prin policentrice” caracterizate prin existența mai multor centre care coexistă într-un axele prioritare dedicate. Coordonarea între FSE și FEDR va fi asigurată prin intermediul măsurilor teritoriu având atât relații bazate pe concurență, cât și pe complementaritate. DLRC care vizează zonele urbane defavorizate. Acestea sunt zone urbane funcționale care nu prezintă o dependență marcantă Pe de altă parte, AP a indicat și faptul că mecanismul ITI va fi utilizat pentru mai multe zone de un nucleu central și împărtășesc probleme comune de diferite categorii. SIDU pentru a răspunde mai multor necesități și priorități teritoriale, dar și pentru valorificarea pentru aceste teritorii trebuie să justifice într-o manieră coerentă și motivată oportunităților zonelor subregionale specifice sau pentru implementarea intervențiilor integrate existența problemelor comune, să demonstreze continuitatea fizică urbană, pentru teritorii cu handicapuri economice sau demografice. ITI vor fi coordonate direct de AM a precum și motivul pentru care scara urbană supramunicipală este soluția optimă PO sau de autoritățile regionale. pentru abordarea acestora probleme. UAT implicate trebuie să definească un OI unic, care poate fi una dintre municipalitățile menționate sau un organism supramunicipal existent sau nou creat În această etapă de programare, autoritățile naționale au nominalizat un număr de patru proiecte eligibile în ITI regionale non-DUD: FIGURA 21. 1) ITI Azul – pentru a permite implementarea Strategiei Atlantice cu asistența financiară Zonele metropolitane din Spania, în funcție de categorie a fondurilor ESI; 2) ITI de Mar Menor (Murcia) – pentru implementarea strategiei de management integrat pentru zonele costiere din Man Menor și a împrejurimilor acestora – cu asistența financiară a FSE, FEPAM și FEDR; 3) ITI pentru provincia Cadiz (Andaluzia) – pentru a reduce impactul crizei globale și al poziției periferice asupra economiei locale; 4) ITI Industrial Extremadura – concentrat pe crearea unei rețele de poli industriali în regiune în conformitate cu Strategia Industrială pentru Extremadura. Pe de altă parte, POR național - PRIEST (care include fostul PO pentru creștere durabilă) prevede că, în perioada 2014-2020, următoarele zone urbane pot fi eligibile pentru cofinanțarea operațiilor incluse în strategiile SIDU: • Zone urbane constând dintr-o singură municipalitate cu o populație mai mare de 20.000 de locuitori. Aceste strategii la scară locală se pot referi la întreaga zonă municipală sau pot fi limitate la unele zone cu o anumită tipologie morfologică și funcțională: centre istorice, vecinătăți dezavantajate sau zone suburbane cu probleme specifice și provocări unice. OI pentru implementarea unor astfel de strategii ar trebui să fie municipalitățile înseși. • Grupuri de municipalități, fiecare cu o populație care depășește 20.000 de locuitori, pot prezenta în comun o strategie supra-municipală, în conformitate cu definiția zonelor funcționale urbane. Strategiile ar trebui să justifice într- Sursa: https://www.laspalmasgc.es/export/sites/laspalmasgc/.galleries/documentos-participacionciudadana/EDUSI-LPGC-VD-14122015.pdf un mod coerent și motivat existența problemelor comune, complementaritatea funcțiilor urbane, ca fiind motivul pentru care abordarea problemei împreună reprezintă modul optim de obținere a soluțiilor la aceste probleme. De asemenea, Finanțare acestea trebuie să explice modul în care relațiile dintre municipalități se vor În perioada de programare 2014-2020, Spania ocupă locul 5 în UE din punct de vedere al ponderii intensifica pentru a beneficia de sinergii și complementarități. În acest caz, fondurilor alocate pentru dezvoltarea urbană durabilă, imediat după România și Cehia. Atât primăriile participante trebuie să definească un OI unic pentru strategii, care poate Spania, cât și România abordează DUD în cadrul unui program unic, prin intermediul unei axe fi una dintre primăriile orașelor sau un organism supramunicipal nou constituit. prioritare a unui PO foarte complex pentru întreaga țară, cu priorități de investiții multiple, cu o alocare similară (1 miliard de euro în Spania și 1,3 miliarde de euro în România). O altă abordare • Zone urbane formate de o municipalitate sau o conurbație cu mai mult de comună se observă în marea dispersie a fondurilor pentru dezvoltarea urbană durabilă pentru 20.000 de locuitori și municipalități periferice cu mai puțin de 20.000 de un număr mare de orașe, fără o concentrare clară asupra orașelor mari. Ambele țări au alocat locuitori. Aceste UAT trebuie să prezinte o continuitate urbană fizică, astfel încât aproximativ 1 miliard de euro pentru ITI în perioada de programare 2014-2020, dar în Spania 76 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - SPANIA 77 o parte din finanțarea acestor instrumente a fost direcționată către zonele urbane, în timp ce ITI Azul beneficiază de a doua cea mai mare finanțare din UE după ITI Delta Dunării din România, România a investit doar într-un ITI care nu se încadrează la articolul 7. cu o alocare totală de 902 milioane de euro, dar și de al doilea cel mai mare număr de priorități Acțiunile axei prioritare pentru DUD din cadrul acestui PO vor fi cofinanțate de un singur fond, de investiții (50), din nou după Delta Dunării (63). Acest ITI vizează zona costieră în care se află FEDR, deși acestea vor fi coordonate strâns cu FSE, putând beneficia de flexibilitatea permisă atât regiuni mai dezvoltate, cât și regiuni de tranziție, cu toate că în România ITI este localizat de regulament de a aplica 10% din resursele FEDR pentru acțiuni de tip FSE. În egală măsură, în întregime într-o regiune mai puțin dezvoltată. Populația totală a teritoriului vizat de ITI în cadrul acestei axe vor fi eligibile acțiunile necesare pentru proiectarea, implementarea și Azul este de aproximativ 9 milioane de oameni, în timp ce în ITI Delta Dunării trăiesc gestionarea proiectelor aparținând SIDU, elaborate de autoritățile urbane. doar 200.000. Operațiile care contribuie la ITI regional Azul (care nu se încadrează la articolul 7 din Regulamentul FEDR) vor fi evaluate în cadrul fiecărui PO regional contribuitor. Autoritățile PO a alocat inițial o sumă totală de 1 miliard de euro pentru axa DUD pentru proiecte urbane regionale includ o secțiune specială dedicată ITI în fiecare raport anual de implementare pentru integrate care acționează asupra mai multor obiective tematice, inclusiv cele de natură socială, fiecare PO. De asemenea, până în 2020, se va realiza și o evaluare specifică la nivel central a ITI care țin cont de principiul orizontal al șanselor egale între femei și bărbați și care vor fi gestionate Azul de către DG Fonduri Europene, care este autoritatea de management a tuturor PO FEDR direct de municipalitățile cărora le-au fost acordate. 2014-2020 în Spania.22 După un proces de consultare în cadrul rețelei de inițiative urbane și a unei logici de intervenție bazate pe analiza tipologiei orașelor spaniole, s-a decis ca ajutorul oferit prin această axă să se Teme concentreze pe următoarele obiective tematice: • OT2. Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informației și comunicațiilor Ca rezultat al lucrărilor rețelei de inițiative urbane, a fost elaborat un studiu care a stabilit că axa cu o pondere relativă de 15% din totalul acestei axe. prioritară pentru DUD va include acțiuni din obiectivele tematice OT2, OT4, OT6 și OT9: • OT4. Promovarea tranziției la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate • OT2: Îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informației și sectoarele, cu o pondere de 25%. comunicațiilor. Acesta este unul dintre domeniile care au cea mai mare influență asupra • OT6. Conservarea și protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, 31%. dezvoltării urbane durabile și inteligente, datorită aplicării sale transversale: energie, • OT9. Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, cu 28% din total. transport, resurse, servicii publice, educație etc. TIC sunt importante mai ales pentru îmbunătățirea serviciilor urbane ale administrației locale, ținând cont de disparitatea Pe de altă parte, revizuirea tehnică a cadrului financiar multianual a alocat Spaniei 2,1 miliarde de de gen. Tehnologiile informației și comunicațiilor la nivel urban vor fi promovate, inclusiv euro din fondurile structurale (FEDR și FSE). Din această sumă, DUD a primit suplimentar 340,5 accesibilitatea acestora pentru toți cetățenii, care contribuie la gestionarea inteligentă mil. euro, ceea ce a rezultat într-o alocare finală de peste 1,6 miliarde de euro. a activităților și serviciilor și a conexiunii dintre acestea, orientate spre conceptul de TABELUL 10. „Oraș inteligent” și de „e-Guvernare locală”, în conformitate cu Agenda digitală pentru Alocări DUD 2014-2020 în Spania Spania. Este necesară completarea proiectelor integrate de dezvoltare urbană cu acțiuni Alocare inițială Alocare suplimentară Alocare finală pentru în Orașele inteligente care să promoveze transformarea orașelor în toate dimensiunile Regional pentru DUD (mil. EUR) pentru DUD (mil. EUR) DUD (mil. EUR) lor și în special cea a e-guvernării orașului. Acest lucru se va obține prin implementarea Extremadura 73.3 14.4 87.4 platformelor de gestionare și servicii pentru Orașul inteligent, a rețelelor de senzori, Subtotal regiuni mai puțin dezvoltate 73.3 14.4 87.4 actuatoare și/sau de comunicații, precum și prin dezvoltarea și/sau implementarea Andaluzia 344.3 189.3 533.6 aplicațiilor și serviciilor pentru oraș, în special cele destinate îmbunătățirii nivelului Castilla-La Mancha 63.1 45.1 108.2 serviciilor pentru turiști și cetățeni, de exemplu prin aplicații mobile. Murcia 39.1 22.4 61.5 Insulele Canare 70.1 30.3 100.4 • OT4: Promovarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon Subtotal regiuni de tranziție 517.4 287.1 804.5 în toate sectoarele. Orașele sunt consumatoare importante de energie și foarte intense Galicia 118.8 0.0 118.8 din punct de vedere al modurilor de transport, care nu sunt întotdeauna cele mai Com. Valenciana 118.6 29.0 147.6 eficiente. Gradul de competitivitate și vulnerabilitatea acestora în viitor va depinde de Asturias 25.3 5.0 30.3 capacitatea lor de a-și schimba modurile de viață astfel încât să necesite o utilizare mai Castilla y León 38.5 5.0 43.5 Cantabria 3.9 3.0 6.9 puțin intensivă a energiei, cu generarea unei cantități mai mici de CO2. Vor fi promovate Insulele Baleare 12.7 8.0 20.7 toate acțiunile economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon în orașe, inclusiv, printre La Rioja 2.0 0.0 2.0 altele, eficiența energetică, promovarea surselor de energie regenerabilă, mobilitatea Aragon 8.9 0.0 8.9 urbană durabilă. Planurile de mobilitate durabilă reprezintă o șansă deosebită pentru Catalonia 47.6 0.0 47.6 reducerea emisiilor prin măsuri care să contribuie la utilizarea transportului în comun și Navarra 2.7 0.0 2.7 a modurilor de deplasare ușoare, cum ar fi deplasarea cu bicicleta. Țara Bascilor 9.3 0.0 9.3 Madrid 33.9 0.0 33.9 Subtotal regiuni mai dezvoltate 422.1 50.0 472.1 Total Spania 1,013.7 340.5 1,651.2 22https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/integrated_strategies/ Sursa: https://ec.europa.eu/regional_policy/en/atlas/programmes?countryCode=ES measuring_integrated_strategies_en.pdf 78 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - SPANIA 79 • OT6: Conservarea și protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a FIGURA 22. resurselor. În egală măsură, orașele sunt consumatoare importante de resurse naturale, Procesul de elaborare a strategiilor integrate de dezvoltare urbană în Spania cum ar fi apa și solul, generează poluare atmosferică și fonică, precum și o cantitate mare de deșeuri. Este necesar ca mediul urban să respecte mediul înconjurător, prin urmare, trebuie lansate acțiuni în cadrul operațiilor integrate în OT6. În acest cadru, pot fi finanțate acțiuni privind apa și deșeurile, cu condiția ca aceste acțiuni să fie accesorii și relevante pentru realizarea reabilitării. În cazul în care există un plan de reabilitare urbană, acțiunile vor trebui să fie în concordanță cu acel document. În egală măsură, patrimoniul cultural și natural al orașelor trebuie să fie păstrat și valorificat, în special pentru interesul turistic al acestora. Vor fi susținute și măsurile orientate spre îmbunătățirea completă a mediului urban, spre reducerea și adaptarea la schimbările climatice, în conformitate cu Planul național de adaptare la schimbările climatice, și spre reducerea tuturor formelor de poluare, în special în concordanță cu măsurile din planul național privind calitatea aerului. În final, dat fiind impactul turismului asupra activității economice urbane, conservarea și restaurarea patrimoniului cultural, natural și istorico- Capacitatea de a monitoriza și de a evalua planul de acțiune este atribuibilă unei serii de indicatori. artistic al orașelor va avea un rol important. Participarea publică și obiectivele tematice definite în SDSC sunt axe transversale ale întregii strategii. Până acum, au fost aprobate 123 de strategii, iar în prezent se află în etapa de dezvoltare. • OT9: Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei și a oricărei forme de Cele mai multe dintre acestea provin din regiunile Andaluzia (34), Galicia (16) și Comunidad discriminare. Segregarea spațială și economică a crescut în unele orașe din Spania ca Valenciana (15). În regiunile Cantabria, Insulele Baleare, La Rioja, Navarra și Țara Bascilor a fost urmare a crizei și a afectat populația cea mai vulnerabilă, inclusiv imigranții, rezidenții cu prezentată doar o singură strategie. O cerere de propuneri recentă a adăugat alte 50 de strategii dizabilități și populația din lumea rurală. Este necesar ca regenerarea comunităților din care vor primi finanțare.. zonele urbane dezavantajate să fie susținută, ținându-se cont și de perspectiva de gen. Acțiunile din PO în acest domeniu vor fi coordonate cu măsurile din planul național de FIGURA 23. incluziune socială. Vor fi promovate acțiuni care să răspundă priorității 9.b) sprijin pentru Strategii integrate de dezvoltare urbană în Spania revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților din zonele urbane dezavantajate, avându-se în vedere și sprijinirea comerțului local din aceste zone, ca activitate accesorie, și ținându-se cont de perspectiva de gen. FEDR sprijină realizarea infrastructurii sociale, educaționale, medicale și de îngrijire pentru persoanele dependente (grădinițe și centre pentru persoane vârstnice), care permite incluziunea și integrarea cetățenilor cu risc de excluziune și care îmbunătățește armonizarea vieții profesionale, familiale și personale, și acțiuni în domeniul economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Logica intervenției pentru axa DUD creează o diferențiere clară între strategia și proiectele care urmează să fie finanțate. Prima, care ar trebui să aibă o perspectivă pe termen lung, ar trebui să fie susținută, pe lângă asistența primită de la FEDR, din alte resurse, asistență și acorduri, cu un orizont mai larg, cu intervenții în toate acele domenii tematice care afectează dezvoltarea urbană durabilă, în timp ce programul de acțiuni finanțat prin axa DUD, va aborda acțiuni care vor contribui parțial la dezvoltarea strategiei. Caracteristicile strategiilor spaniole de dezvoltare urbană durabilă Procesul de selecție al strategiilor DUD Din 2015, Spania a lansat trei apeluri publice pentru orașe urmărind să obțină asistență financiară din fondul FEDR pentru DUD. În acest context, rețeaua de inițiative urbane (RIU) a întocmit anterior un ghid orientat spre elaborarea diferitelor SIDU (EDUSI în spaniolă) care a inclus cerințe conform cărora strategiile trebuie să delimiteze teritorial domeniul de acțiune, trebuie să reflecte o analiză și o diagnoză integrate pe baza căror se va elabora un plan de acțiune. Sursa: Icaro Obeso Muniz. Rolul dimensiunii spațiale în politicile de dezvoltare. Strategii integrate de dezvoltare urbană durabilă, un exemplu din Spania 80 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - SPANIA 81 Harta arată că partea de nord-est a Spaniei, cu multe regiuni dezvoltate, a primit asistență FEDR de mobilitate urbană durabilă au reprezentat punctul de plecare pentru intervențiile din cadrul mai redusă pentru DUD. Finanțarea s-a concentrat pe regiunile mediteraneene și pe vest/nord- OT4, planul național pentru adaptarea la schimbările climatice și planul național pentru calitatea vest, unde regiunile sunt în tranziție sau chiar mai puțin dezvoltate. aerului au fost asociate cu OT6, iar planul național pentru incluziune socială cu OT9. Toate strategiile au fost evaluate complet independent de către trei departamente ministeriale diferite (secretarul de stat pentru bugete și cheltuieli, autoritățile regionale și Ministerul Lucrărilor Elaborarea strategiilor de dezvoltare urbană durabilă (criterii) Publice). Acestea au fost examinate și de trei departamente sectoriale cu experiență în aspectele Procesul de elaborare a strategiilor a fost, în general, monitorizat îndeaproape de autoritatea de privind tehnologiile informației și comunicațiilor (Red.es), tranziția către economia cu emisii management, care a oferit orientări oficiale, șabloane sau formate standardizate, asemănător scăzute de dioxid de carbon [Institutul pentru diversificarea și economisirea energiei (IDAE – cazului României, organismele regionale fiind coresponsabile pentru elaborarea strategiilor acronim în limba spaniolă)] și incluziune socială și combaterea sărăciei (FSE), precum și de rețelele integrate de dezvoltare urbană. Cu toate acestea, au existat cazuri în care au fost furnizate specifice responsabile pentru afaceri de mediu și egalitate de șanse. orientări externe, s-au creat rețele și s-au produs schimburi între municipalități cu privire la procesul de elaborare a strategiilor (de exemplu, Malaga). La reuniunile organizate de comitetul de evaluare au participat toate persoanele implicate (mai mult de 30 de specialiști), precum și reprezentanți ai Comisiei Europene. Toate evaluările au fost Consultările cu părțile interesate au fost în general o combinație de evenimente de amploare ale validate și ratificate de membrii comitetului de evaluare. 23 părților interesate, reuniuni publice și consultări online. În unele orașe spaniole, cum ar fi Malaga, abordarea participativă s-a dovedit a fi una de succes și foarte influentă, conducând la decizia Evaluarea și selecția cererilor s-a realizat pe baza unei concurențe competitive bazate pe autorităților de a implica și mai mult cetățenii în evaluarea și actualizarea strategiei în cursul documentația furnizată. În prima etapă, comisia de evaluare a stabilit dacă strategiile au aderat implementării ei, prin intermediul platformelor web sau al rețelelor de socializare. la criteriile de evaluare tehnică în conformitate cu lista de verificare definită de AM. Ulterior, s-a realizat o evaluare a celor care au fost considerate admisibile în conformitate cu criteriile Strategiile trebuie să răspundă conținutului specificat în ghidurile furnizate de AM, incluzând de evaluare prestabilite, obținând un scor cuprins între 0 și 100 de puncte pentru fiecare SIDU următoarele elemente: prezentat. Strategiile care au obținut un scor minim de 50 de puncte au fost avute în vedere pentru finanțare, în cadrul limitei disponibile a fondurilor FEDR în fiecare comunitate autonomă a. identificarea inițială a problemelor sau provocărilor urbane din zonă; (regiune), iar finanțarea a fost atribuită mai întâi strategiilor care obținuseră cel mai mare scor. b. o analiză a întregii zone urbane dintr-o perspectivă integrată; Comisia de evaluare a solicitat și a colectat toate informațiile care au fost necesare pentru a c. o diagnosticare a situației zonei urbane, precum și o definire a rezultatelor așteptate și verifica datele pentru documentarea procesului de decizie de acordare a ajutorului. cuantificarea acestora: valoarea actuală și valoarea obiectivă la 31 decembrie 2022 pe baza indicatorilor de rezultat definiți de AM; Coordonarea cu strategiile/cadrele existente d. delimitarea domeniului de acțiune; Spania a adoptat mecanismul ITI pentru a răspunde provocărilor puse de strategia atlantică. e. un plan de implementare a strategiei care va include liniile de acțiune. Linia de acțiune În 2011, Comisia Europeană a adoptat Strategia Atlantică, care vizează revitalizarea economiei va fi înțeleasă drept o măsură care implementează o politică de interes public încadrată maritime și marine în regiunea Atlanticului. Dezbaterea în cadrul Forumului Atlantic a dat naștere într-un obiectiv specific, gestionată de o entitate unică (beneficiară sau agenție cu un planului de acțiune pentru Strategia Atlantică, care va ghida implementarea acesteia până în parcurs financiar stabilit) și caracterizată prin obiective și proceduri de management 2020. Scopul acestuia este de a revitaliza economia marină și maritimă în zona Atlanticului și de specifice și scheme de finanțare omogene; a identifica proiectele și recomandările prioritare pentru implementarea sa. Aceste proiecte vor fi finanțate printre altele din surse precum fondurile ESI, inițiativa „Orizont 2020” sau investiții f. descrierea mecanismelor de participare a cetățenilor și agenții sociali; private. Prioritățile identificate de plan sunt: promovarea antreprenoriatului și a inovării, protejarea, g. garanția capacității administrative pentru implementarea sa; asigurarea și ameliorarea mediului marin și costier și îmbunătățirea accesibilității și conectivității. h. referirea la principiile orizontale și la obiectivele transversale. ITI Azul definit în AP permite configurarea într-un instrument unic contribuția fondurilor ESI la Strategia Atlantică, facilitând vizibilitatea și monitorizarea acesteia. Domeniul de aplicare Documentele prezentate nu trebuie să depășească 250.000 de caractere cu spații, inclusiv teritorială a ITI Azul vizează regiunile spaniole de la Atlantic: Galicia, Asturias, Cantabria, Țara anexele, traducerile etc. În afara celor 250.000 de caractere, au fost acceptate doar grafice și Bascilor, Insulele Canare și Andaluzia. Obiectivele tematice relevante pentru strategia atlantică desene. Strategia a trebuit să fie prezentată în oricare dintre limbile oficiale din Spania, incluzând sunt OT1, OT3 și OT4. în orice caz o copie a întregii documentații în limba spaniolă. În ceea ce privește strategia de dezvoltare ITI, mai multe strategii sectoriale existente au jucat un rol central în stabilirea priorităților de investiții. Astfel, agenda digitală pentru Spania și strategiile SIDU elaborate de municipalitățile spaniole variază între orașe. În unele cazuri, documentele de regionale de specializare inteligentă stau la înseși originile măsurilor finanțate prin OT2, planurile planificare au fost pregătite pentru întreaga zonă metropolitană, iar în altele doar pentru o vecinătate (de exemplu, Eje del Besos din Barcelona). Alte cazuri (de exemplu, Alcara de Henares) au vizat vecinătăți specifice în legătură cu unele obiective tematice, în timp ce alte obiective 23 http://www.conselleriadefacenda.es/documents/10433/3678839/Eval+Selec+EDUSI+Informe+F+Resumen+%28feb+2018%29. aveau legătură cu întregul teritoriu al orașului. Numărul mediu de priorități de investiții per pdf/32d33f18-1894-4831-ba10-b4ec58e438f4 strategie integrată urbană este de 5, cu un minimum de 4 și un maximum de 7. 82 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - SPANIA 83 Cadru instituțional împreună cu entitățile beneficiare, cerințele de evaluare pentru strategiile SIDU, în scopul integrării evaluărilor, care sunt prevăzute în domeniul dezvoltării urbane, în planul de evaluare in a POCS. Organisme intermediare Pentru ITI Azul, o comisie pentru coordonarea și monitorizarea ITI, responsabilă pentru elaborarea rapoartelor anuale pentru fiecare program operațional. Aceasta trebuie să propună și actualizări Municipalitățile sau entitățile supramunicipale, preexistente sau nou create, reprezentative ale strategiei, portofolii de proiecte și să informeze comitetele de monitorizare ale fiecărui PO cu pentru zonele funcționale definite care au prezentat SIDU în conformitate cu prevederile AP, au privire la progresul implementării și la rezultate. Monitorizarea se bazează pe indicatorii cantitativi statut de entități beneficiare. Caracterul de entități care beneficiază de ajutor implică faptul că principali ai PO completați cu o listă de indicatori specifici orașelor proveniți din strategiile și acestea își asumă rolul de organisme intermediare. sistemele existente. În plus, pentru ITI Azul, un raport anual de progres trebuie să includă nu doar indicatori cantitativi, ci și evaluarea calitativă a intervențiilor. Procesul de evaluare pentru acest OI vor asigura gestionarea, interpretarea și rezolvarea adecvată a tuturor aspectelor privind ITI presupune că fiecare operație va fi evaluată în cadrul fiecărui program operațional regional dosarele pentru acordarea ajutorului solicitat, precum și pentru monitorizarea, evaluarea și contribuitor. Astfel, autoritățile regionale trebuie să includă o secțiune specială dedicată ITI în controlul acestuia. Entitățile beneficiare, care vor participa în calitate de OI în scopul selectării fiecare raport anual de implementare pentru fiecare program operațional. De asemenea, până în operațiilor în cadrul SIDU, vor realiza selecția menționată care va fi validată de autoritatea de 2020, se va realiza o evaluare specifică la nivel central a ITI Azul de către DG Fonduri Europene, management. Entitățile beneficiare vor solicita rambursarea granturilor FEDR determinate de care este autoritatea de management a tuturor PO FEDR în Spania.24 cheltuielile pe care le-au efectuat. Pentru aceasta, ele vor furniza OI de care depind informațiile pe care au obligația să le furnizeze, transmițându-le documentațiile justificative stabilite în instrucțiunile corespunzătoare. Potrivit sistemului de gestiune financiară asigurat conform Consolidarea capacităților primului capitol din titlul I al părții a patra din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului Una dintre problemele principale în conceperea și implementarea strategiilor ITI în Spania a fost European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 și al articolului 125 din Regulamentul (UE) nr. reprezentată de dificultățile în alinierea priorităților și cadrelor locale cu obiectivele programului 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, OI va justifica AM operațional, provenite din concentrarea tematică. Acesta a fost și cazul pentru ITI Delta Dunării cheltuielile pentru operațiile certificate corespunzător de entitățile beneficiare pentru a transmite din România, care a primit o finanțare importantă pentru eficiența energetică, un subiect mai Comisiei Europene cererea de rambursare către acestea a ajutorului corespunzător. Pentru a puțin important pentru o zonă care este rezervație naturală. În general, experimentul ITI este se conforma obligațiilor de control menționate anterior, OI vor realiza controale administrative considerat în Spania ca fiind o oportunitate majoră în atragerea de investiții private în economia și pe teren pentru a verifica și a inspecta evoluția acțiunilor subvenționate și eligibilitatea albastră. În plus, abordarea locală integrată din unele orașe a creat o platformă bună pentru cheltuielilor certificate. Entitățile beneficiare vor fi obligate să furnizeze elementele necesare în îmbunătățirea dialogului între actorii de pe același teritoriu. scopul verificării și al controlului financiar care se realizează atât de către OI, cât și de către alte organisme competente la nivel național sau la nivelul Uniunii Europene. Responsabilități privind implementarea AM a ajutorului acordat pentru DUD este Subdirecția Generală pentru Gestionarea FEDR din cadrul Direcției Generale pentru Fonduri Comunitare. Subdirecția Generală pentru Cooperare Teritorială și Dezvoltare Urbană din cadrul Direcției Generale pentru Fonduri Comunitare și Subdirecția Generală pentru Cooperare Locală din cadrul Direcției Generale pentru Coordonarea Competențelor cu Comunitățile Autonome și Entitățile Locale vor fi organizațiile intermediare de management. Entitățile beneficiare ale operațiilor care urmează a fi cofinanțate în cadrul SIDU vor fi OI doar în scopul selecției operațiilor. Monitorizare și evaluare Responsabilități privind evaluarea OI împreună cu entitățile beneficiare vor monitoriza periodic progresul strategiilor, care va include prezentarea realizărilor. Aceste realizări vor fi cuantificate pe baza indicatorilor de rezultat definiți de AM. În cazul în care monitorizarea strategiilor constată orice tip de dificultate pentru progresul implementării, se vor lua măsurile corespunzătoare în conformitate cu secțiunea 18 a aceluiași 24 http://www.dgfc.sepg.hacienda.gob.es/sitios/dgfc/es-ES/ipr/fcp1420/p/ITIAzul/Paginas/ITIAzul.aspx apel. 5. Subdirecția Generală pentru Programarea și Evaluarea Programelor Comunitare va defini, STUDII DE CAZ - FRANȚA 85 Franța Context Acordul de parteneriat Franța s-a angajat să aloce 10% din fondurile FEDR-FSE care îi revin pentru strategiile de dezvoltare urbană durabilă. DUD este implementată prin intermediul unei abordări integrate multisectoriale și va urmări: • să promoveze dinamismul economic în teritorii și combaterea excluziunii; • să limiteze impactul orașelor asupra mediului și să îmbunătățească condițiile de viață, de locuire și de ocupare a forței de muncă; • să abordeze problemele din districtele prioritare; • să încurajeze parteneriatele locale și guvernanța comună și să furnizeze asistență tehnică; și • să elaboreze noi metode de guvernanță între autoritățile urbane și să îmbunătățească atractivitatea orașelor franceze în străinătate. Aceste fonduri (implementate printr-un ITI sau printr-o axă prioritară dedicată), vor fi utilizate pentru a finanța implementarea contractelor multisectoriale stat-autorități urbane pentru zonele urbane defavorizate. Politica urbană a Franței este implementată printr-un format unic de contracte multisectoriale semnate între stat și autoritățile locale care încorporează districte, vizate de acoperirea spațială a politicii urbane. Prioritatea (aproximativ 95%) pentru ITI va fi acordată teritoriilor care sunt acoperite de aceste contracte [„contracte cu orașul” (contrats de ville) – 300 din cele 400 se preconizează că urmează a fi semnate până la sfârșitul lunii iulie pentru perioada 2015-2020]. Metoda utilizată pentru identificarea zonelor vizate (care nu vor face în totalitate subiectul unui ITI) include: • date privind venitul median și concentrarea sărăciei (procentul din populație al cărei venit se situează sub 60% din venitul median național). Acest indice are ca scop să vizeze zone care se confruntă cu mai multe dezavantaje în același timp; • se aplică teritoriilor care fac parte din zone urbane cu 10.000 de locuitori sau mai mulți. (PO prezintă excepțiile pentru Bretania și Limousin, care vor implementa 21 de ITI urbane și 1 ITI rural.) Toate regiunile, cu excepția a 7, au identificat în PO lor respective teritoriile care vor beneficia de ITI. Celelalte vor lansa apeluri de proiecte. Condiții suplimentare aplicate procesului de selecție apar în PO și în apelurile de proiecte. Sumele orientative pentru FEDR sunt de 850.215.000 euro (10,09% din anvelopa totală), iar pentru FSE de 62.370.225 euro (1,83% din anvelopa totală). Programe operaționale Acordul de parteneriat (AP) identifică patru aspecte principale care să fie vizate în contextul dezvoltării urbane: • strategia imobiliară și valorificarea spațiilor (în special pentru a limita extinderea urbană); 86 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - FRANȚA 87 • rețele și mobilitate (dezvoltarea oportunităților de mobilitate durabile și mai curate; rețele comparativ cu perioada 2007-2013 (numite proiecte urbane integrate în perioada 2007-2013) de electricitate, apă, transport, încălzire mai eficiente și mai inteligente; dezvoltarea și vor fi implementate o serie de cadre prin intermediul axelor multitematice dedicate din PO. La nivel național, strategia se axează pe trei piloni: coeziune socială, condiții de viață și regenerare capacităților rețelelor digitale); urbană și dezvoltare economică și ocuparea forței de muncă. De asemenea, există trei axe • coeziune socială, condiții de viață și atractivitate teritorială (promovarea diversității orizontale: egalitatea de gen, tineret, combaterea discriminării. Una dintre cerințele esențiale, sociale la nivelul districtului, diversificarea ofertei de locuințe la nivelul relevant, dezvoltarea care este greu de îndeplinit, este implicarea cetățenilor, prin intermediul „consiliilor cetățenești”, în definiția strategiei, în comitetul director și în implementarea contractului (inclusiv în elaborarea serviciilor, activităților și afacerilor pentru a echilibra spațiile urbane); și proiectelor și a inițiativelor), precum și în etapa de evaluare. • mediu și resurse (reducerea consumului de energie, apă și materii prime și reducerea producției de deșeuri, CO2 și substanțe poluante; anticiparea schimbărilor climatice, a Strategiile de dezvoltare sunt elaborate la nivel regional, dar există o uniformitate considerabilă riscurilor naturale și industriale; orașe mai verzi). la nivel național. Ca exemplu, Evry (Ile de France) utilizează următoarele surse de date pentru a-și elabora strategia: În consecință, cele mai abordate teme în PO sunt mobilitatea urbană durabilă și eficiența • date economice (număr de întreprinderi sau grupuri de activități, crearea de întreprinderi, energetică (OT 4 – incluse în 19 ITI), utilizarea eficientă a resurselor și protecția mediului (OT 6), domenii, cifre referitoare la ocuparea forței de muncă); incluziunea socială (OT 9), sprijin pentru IMM-uri (OT 3) și TIC (OT 2) în 10 până la 13 ITI fiecare. • date sociale cu comparații în timp, alocarea teritorială și comparații cu alte niveluri Aproximativ 10% (924 de milioane de euro) din resursele FSE-FEDR vor fi utilizate pentru geografice, departamentale și naționale (venit median, structuri ale gospodăriilor, dezvoltarea urbană durabilă, la care se vor adăuga 200 de milioane de euro din PO național proporția de locuințe sociale, beneficii sociale, rata de promovare); FSE. Această sumă se preconizează să crească în cursul perioadei, întrucât alocările FSE sunt • date demografice (proporția de tineri, categorii profesionale); și mai dificil de anticipat deoarece acestea vizează publicul și nu teritoriul. Media de 10% ascunde disparitățile regionale în alocarea resurselor, de exemplu regiunea centrală și Poitou-Charentes • dotări edilitare. se vor conforma minimului european de 5%, în timp ce Ile-de-France va aloca 20% din fondurile sale pentru DUD. La strategia de dezvoltare urbană contribuie diferite scheme de finanțare: • fonduri ESI; 16 regiuni din 27 au decis să abordeze problemele urbane prin ITI, în timp ce alte 10 vor implementa • credite de stat pentru politica urbană (programul 147); o prioritate urbană multitematică. Acest lucru este în concordanță cu experiența Franței în • alte finanțări sectoriale de la stat; abordarea teritorială integrată, în special pentru politicile urbane. Abordările teritoriale vor fi implementate și prin intermediul a 5 PO interregionale, care reprezintă 165 milioane de euro, și a • credite sectoriale ale autorităților de la nivel subnațional (municipalități din cadrul 4 axe pluriregionale integrate în PO regionale și care reprezintă 39 milioane de euro. grupării, regiune, departament); • Casa de depuneri și consemnațiuni (și pentru asistență tehnică); Nivelul cel mai local al autorităților autorizate să gestioneze fondurile DUD este gruparea de autorități de la nivel subnațional și al marilor metropole (un tip special de municipalități cu puteri • organizații din domeniul locuințelor sociale; extinse; municipalitățile obișnuite nu sunt eligibile individual). Aproximativ 150 de grupări vor fi • Agenția națională pentru regenerare urbană (ANRU). responsabile pentru implementarea unui ITI (= vor lansa apelurile de proiecte în mod coordonat cu statul), față de 62 de PUI în ultima perioadă. Municipalitățile se vor asocia pentru implementarea În cazul în care domeniile selectate sunt deja vizate de politica urbană națională, acest document pe teritoriul lor atunci când le revine competența. poate constitui baza strategiei integrate. Cu toate acestea, se observă că cele mai bune strategii nu au fost în mod necesar cele elaborate de teritoriile vizate anterior de proiectele urbane integrate Din punct de vedere al monitorizării și evaluării, se instituie un comitet director care este prezidat în (PUI) în perioada FEDR 2007-2013. comun de reprezentații statului și de actorii grupărilor și cei municipali implicați în implementarea contractului. Mai participă și regiunea, departamentul, structurile responsabile pentru locuințele Cadru instituțional sociale, unitatea regională a Casei de depuneri și consemnațiuni (investitor public tradițional, în special în domeniul locuințelor și al infrastructurii), mai multe departamente de securitate O structură de coordonare dedicată, Managementul proiectelor sociale și urbane (Maitrise d’oeuvre socială, Agenția națională pentru ocuparea forței de muncă și șomaj, consilii cetățenești. Urbaine et Sociale – MOUS), care se află în strânsă legătură cu municipalitățile responsabile cu CGET este responsabilă pentru supravegherea la nivel național a acestor contracte. implementarea contractului, este însărcinată cu coordonarea acțiunilor actorilor mai specializați. Următoarele niveluri vor colabora pentru implementarea strategiei: Caracteristicile strategiilor de dezvoltare urbană • departamentele (coeziune socială și incluziune, locuințe sociale); • regiunile (transport, formare profesională, dezvoltare economică); Franța a triplat numărul de teritorii acoperite de instrumentele de intervenție integrate 88 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - FRANȚA 89 • Casa de depuneri și consemnațiuni (regenerare urbană și locuințe sociale; dezvoltare În unele cazuri, aceste grupări intermunicipale au fost deja responsabile în trecut pentru o serie economică și tranziție ecologică); din fondurile FEDR în calitate de organisme intermediare și, prin urmare, au o oarecare experiență anterioară. Cu toate acestea, în alte cazuri experiența este limitată sau lipsește cu desăvârșire. La • serviciile statului de la nivel departamental (toate domeniile sau când este implicat PO nivel intermunicipal, regiunile au dedicat 5% din PO asistență tehnică/ingineria de proiect pentru național FSE privind incluziunea socială); a ajuta unele dintre viitoarele organisme intermediare. A fost lansată o cerere de exprimare a • consiliile cetățenești, rețelele teritoriale, structurile municipale specializate vor lansa și interesului și toți respondenții, 12 grupări intermunicipale, au fost acceptați. În afară de Bordeaux promova proiecte, vor comunica cu privire la oportunitățile existente. Metropole, acestea sunt în mare parte grupări conduse de orașe mai mici. Abordarea DUD este percepută ca fiind o oportunitate de dezvoltare a dialogului și a coordonării între diferitele niveluri A fost elaborată o listă de indicatori propuși pe baza datelor demografice, privind locuințele, de elaborare a politicilor. ocuparea forței de muncă, nivelul de trai, educația, siguranța, sănătatea. Datele sunt furnizate de instituții relevante (stat, municipalități și grupări, instituții responsabile pentru politica Monitorizare și evaluare socială) și a fost semnată o convenție între autoritatea de management și teritoriile selectate. În cazurile în care metropolele implementează DUD prin intermediul unui grant global, acestea Acestea includ DUDI implementate prin ITI sau ca axă multitematică. Ea acoperă teritoriile sunt responsabile pentru monitorizarea și controlul fondurilor. Dar aceste cazuri sunt excepționale. pentru care au fost elaborate „Contracte cu orașul”. În cazul în care există zone vizate de DUD Nu există comitete speciale de monitorizare și control pentru fondurile SIDU. Membrii sunt care nu sunt acoperite la nivel național de politica urbană națională, vor continua să fie utilizate AM, autoritatea urbană relevantă, reprezentanții municipalităților care fac parte din grupare, convenții, corelate cu alte politici regionale sau locale, dar fără un document cadru care să intre statul, Casa de depuneri și consemnațiuni, pe lângă cei care au solicitat Contracte cu orașul sub incidența politicii urbane naționale. sau alte fonduri europene din PO. AM (regiunile) va fi responsabilă pentru îndeplinirea activității de monitorizare și control. Este, de exemplu, cazul Aquitaine, unde autoritățile urbane vor fi Grupările intermunicipale sunt create ca entități juridice formate din asociații ale municipalităților responsabile doar pentru selecția proiectelor. care împart un set de responsabilități în funcție de opțiunile municipalităților și de statutul juridic al asocierii lor. Volumul și domeniul responsabilităților acestor grupări este variat. Aceste Cerințele UE din punct de vedere al evaluării sunt percepute ca fiind o oportunitate pentru grupări vor fi titularele proiectului și sunt organisme intermediare, în sensul că ele implementează aplicarea bunelor practici la toate contractele cu orașul. Conform unui ghid național, fondurile strategia prin selectarea proiectelor/alocarea fondurilor. Grupările intermunicipale sunt și europene impun o abordare specifică din punct de vedere al gestionării, monitorizării și evaluării. potențiali gestionari. Ar trebui să existe activități specifice de evaluare pentru fondurile DUD, pe lângă cele aplicate contractelor cu orașul sau altor fonduri europene din PO. În cele mai multe cazuri, AM a PO (regiunile) își asumă responsabilitatea pentru evaluarea DUD. Fondurile de AT din PO vor fi Responsabilitățile pot fi limitate (de exemplu, selecția proiectelor) sau mai largi (de exemplu, utilizate pentru a furniza asistență. Cu toate acestea, într-un număr mai limitat de cazuri în grantul global). Este la latitudinea AM să hotărască dacă delegarea implică grantul global sau care se utilizează granturi globale, evaluarea este responsabilitatea organismului intermediar. Se este o delegare de responsabilități mai limitată. CGET a anunțat că fiecare „metropolă” (Paris, recomandă utilizarea unui evaluator extern pentru evaluările DUD. În cursul perioadei anterioare, Marseille, Lyon și în jur de alte zece zone urbane cu 400.000 de locuitori sau mai mulți) care va actorul principal al PUI (ex-ITI) era responsabil pentru transmiterea informațiilor și a datelor solicita un grant global îl va obține. Cu toate acestea, se preconizează că utilizarea granturilor referitoare la indicatori către autoritatea de management, în vederea executării activităților de globale va fi limitată. evaluare. Unele regiuni implementează DUD prin intermediul „Contractelor cu orașul”, ceea ce presupune un număr mare de actori și pentru care autoritatea urbană/gruparea intermunicipală (Métropoles et EPCI) este responsabilul principal. Ea este responsabilă „cel puțin” (conform AP) pentru selecția proiectelor. Acestea sunt monitorizate de comitetul director (COPIL). În acest cadru, este posibilă delegarea responsabilității pentru implementare către municipalități. Altele recurg și la fonduri DUD pentru teritoriile care nu sunt acoperite de contracte cu orașul. O altă excepție se aplică pentru două regiuni care recurg la fonduri DUD în zone rurale. Organismele intermediare [art. 123 alin. (6) din RDC] sunt grupări intermunicipale care sunt responsabilul principal al comitetului director pentru contractele cu orașul, care reprezintă cadrul principal (dar nu singurul) în baza căruia se vor utiliza fondurile DUD. Comitetele tehnice (cu grupuri de lucru tematice) pregătesc reuniunile comitetelor directoare. STUDII DE CAZ - PORTUGALIA 91 Portugalia Context Orientarea teritorială a DUD în Portugalia se axează pe nivelul metropolitan și pe așa numitele centre urbane de nivel superior, astfel cum sunt definite în strategia națională de amenajare a teritoriului, iar DUD este implementat prin intermediul axelor prioritare dedicate din cadrul programelor operaționale regionale. Obiectivul abordării DUD portugheze este de a: • întări rolul zonelor metropolitane în structurarea sistemului urban, cu un accent special pe provocările asociate cu strategiile pentru reducerea emisiilor de carbon (de exemplu, eficiență energetică și mobilitate durabilă) și de regenerare și renovare urbană; • promova regenerarea urbană în centrele urbane care structurează sistemul urban național și care asigură o interfață în coordonarea legăturilor urban-rural, adică așa numitele centre urbane de nivel superior definite în strategia de amenajare a teritoriului PNPOT/PROT), și zonele de reabilitare urbană (Áreas de Reabilitação Urbana), astfel cum sunt definite în regimul juridic pentru regenerarea urbană (Decretul-lege nr. 307/2009, modificat prin Legea nr. 32/2012 din 14 august). Centrele urbane specifice sunt identificate în PO regionale relevante după cum urmează: TABELUL 11. Centre urbane specifice în zonele teritoriale ale Portugaliei Zone teritoriale (centre urbane de nivel superior) Arouca; Espinho; Gondomar; Maia; Matosinhos; Oliveira de Azeméis; Paredes; Porto; Póvoa do Varzim; Santa Maria da Feira; Santo Tirso; S. João da Madeira; Trofa; Vale de Cambra; Valongo; Nord Vila do Conde; Vila Nova de Gaia; Braga; Vila Real; Bragança; Barcelos; Chaves; Guimarães; Lamego; Macedo de Cavaleiros; Mirandela; Penafiel; Viana do Castelo; Vila Nova de Famalicão. Aveiro; Coimbra; Figueira da Foz; Leiria; Viseu; Guarda; Covilhã; Castelo Branco; Torres Vedras; Caldas da Rainha; Ovar; Ílhavo; Águeda; Cantanhede; Pombal; Marinha Grande; Mangualde; Centru Tondela; Seia; Gouveia; Oliveira do Hospital; Ourém; Tomar; Torres Novas; Entroncamento; Abrantes; Alcobaça; Nazaré; Óbidos; Peniche e Alenquer Alcochete; Almada; Amadora; Barreiro; Cascais; Lisboa; Loures; Mafra; Moita; Montijo; Lisabona Odivelas; Oeiras; Palmela; Seixal; Sesimbra; Setúbal; Sintra; Vila Franca de Xira. Évora; Beja; Portalegre; Santarém; Elvas; Campo Maior; Sines; Santiago de Cacém; Santo André; Ponte de Sôr; Nisa; Vendas Novas; Montemor-o-Novo; Estremoz; Reguengos de Monsaraz; Alentejo Castro Verde; Aljustrel; Serpa; Moura; Odemira; Grândola; Alcácer do Sal; Almeirim; Benavente; Coruche; Cartaxo; Rio Maior. Sursa: “Planos Estratégicos de Desenvolvimento Urbano”, Convite para a apresentação de candidaturas. 92 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - PORTUGALIA 93 Justificarea pentru selectarea acestor zone este descrisă în acordul de parteneriat ca fiind • regenerarea centrelor urbane în concordanță cu strategia de amenajare a teritoriului, documentată prin caracteristicile funcționale (în special în zonele metropolitane), considerentele în special prin mobilizarea priorităților de investiții pentru reducerea emisiilor de CO2 și de coerență și impact împreună cu alinierea la zonele de reabilitare urbană (ARU) definite în promovarea sistemelor de mobilitate urbană mai durabile (PI 4.5). cadrul juridic preexistent pentru politica de dezvoltare urbană (Legea nr. 307/2009). PO regionale implementează DUD prin intervenții integrate pentru a sprijini regenerarea urbană, mobilitatea și zonele urbane defavorizate, cu unele diferențe între PO în formularea obiectivelor Finanțare specifice din cadrul acestor priorități de investiții. Acordul de parteneriat stabilește următoarele alocări financiare pentru DUD. TABELUL 14. TABELUL 12. Priorități de investiții și obiective specifice DUD Alocări DUD în AP Priorități de investiții Fond Alocare Ponderea fondului PI 6.5: Adoptarea de măsuri PI 4.5: Promovarea de strategii destinate îmbunătățirii mediului FEDR 908,000,000 euros 8.4% cu emisii scăzute de dioxid de PI 9.8: Sprijin pentru urban, revitalizării orașelor, carbon pentru toate tipurile de FSE 96,000,000 euros 1.3% revitalizarea fizică, economică regenerării și decontaminării teritorii, în special pentru zonele Sursa: Acordul de parteneriat pentru Portugalia, p. 313 PO regionale și socială a comunităților terenurilor industriale dezafectate urbane, inclusiv promovarea defavorizate din regiunile urbane (inclusiv a zonelor de reconversie), mobilității urbane multimodale și rurale reducerii poluării aerului și Alocările finale pentru DUD au fost convenite în cadrul negocierilor PO regional și variază între promovării măsurilor de reducere durabile și a măsurilor de adaptare și atenuare relevante 11,9% (Centru) și 14,1% (Alentejo) din alocările totale FEDR. a zgomotului TABELUL 13. Obiective specifice Alocări DUD în POR portughez Promovarea mobilității durabile Pon- într-un cadru mai larg de Promovarea calității mediului, Axă Prioritate de Ponderea derea Promovarea incluziunii sociale dezvoltare economică și socială urbanisticii și peisajului centrelor PO Fond Alocare (€) în zonele urbane dezavantajate și de întărire a orașelor ca spații prioritară investiție FEDR FEDR + Nord urbane ca factor al structurii prin inițiative de regenerare fizică, privilegiate cu emisii scăzute de FSE economică și socială teritoriale, bunăstării sociale și dioxid de carbon pentru politici 4.5 FEDR 209,277,052 competitivității regionale P5. Sistem integrate și ancore pentru Nord 6.5 FEDR 102,868,742 13.76% 11.39% dezvoltarea regională urban 9.8 FEDR 72,608,789 Promovarea incluziunii sociale 4.5 FEDR 63,000,000 în zonele urbane dezavantajate Promovarea calității mediului, Sprijinirea mobilității urbane P9. Întărirea 6.5 FEDR 134,000,000 Centru prin inițiative de regenerare fizică, urbanisticii și peisajului centrelor durabile și a decarbonizării Centru 12.05% 9.79% urbane centrelor urbane rețelei urbane economică și socială 9.8 FEDR 14,000,000 4.5 FEDR 30,000,000 Promovarea mobilității durabile P8. Dezvoltare într-un cadru mai larg de Lisbabona urbană 6.5 FEDR 19,000,000 11.89% 8.88% dezvoltare economică și socială durabilă 9.8 FEDR 25,000,000 Promovarea incluziunii sociale cu emisii scăzute de dioxid de în zonele urbane și rurale Promovarea calității mediului, P4. Dezvoltare 4.5 FEDR 25,291,187 carbon, promovarea coeziunii Alentejo dezavantajate prin inițiative de urbanisticii și peisajului centrelor economice și sociale și asigurarea Alentejo urbană 6.5 FEDR 86,3777,252 14.13% 11.72% regenerare fizică, economică și urbane durabilă echității teritoriale în ceea ce 9.8 FEDR 15,243,045 socială privește accesul la infrastructură, Sursa: POR Nord, Centru, Lisabona și Alentejo; Apel comun pentru strategii de dezvoltare urbană prin AM POR. instalațiile colective și serviciile de interes general Teme Promovarea calității mediului, urbanisticii și peisajului prin Orientarea tematică a axei prioritare DUD în PO regionale (Nord, Centru, Lisabona și Alentejo) se Regenerarea fizică, socială și Promovarea mobilității ecologice regenerarea terenurilor industriale Lisabona economică a comunităților cu emisii scăzute de dioxid de axează pe trei priorități de investiții (PI). dezavantajate dezafectate și îmbunătățirea carbon calității informațiilor și a • regenerarea fizică a comunităților economice și sociale și a zonelor urbane defavorizate monitorizării calității aerului prin intervenții integrate cu dimensiuni fizice (inclusiv clădiri), economice și sociale (PI Sursa: „Planos Estratégicos de Desenvolvimento Urbano”, Convite para a apresentação de candidaturas. 9.8); • îmbunătățirea mediului urban și regenerarea orașelor, concentrată pe intervenții destinate modernizării spațiilor publice și clădirilor (inclusiv locuințe), în scopul îmbunătățirii mediului urban (PI 6.5); și 94 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - PORTUGALIA 95 Caracteristicile strategiilor de dezvoltare urbană durabilă 2015 și a durat până la 10 septembrie 2015. Aceasta a stabilit următorul conținut obligatoriu: 1. diagnostic; Procesul de selecție al strategiilor DUD 2. obiective și strategie; 3. priorități de investiții; Responsabilitatea pentru aprobarea DUD revine AM a fiecărui PO regional pe baza unui proces 4. componentele planurilor de acțiune aplicabile (planul pentru mobilitate urbană durabilă, de selecție competitiv. Principalele criterii/principii de evaluare sunt legate de indicatorii și țintele planul de acțiune pentru regenerare urbană și planul de acțiune integrat pentru PO, de justificarea și proporționalitatea investițiilor propuse, de capacitatea administrativă a comunitățile dezavantajate); autorităților urbane, de caracteristicile sociofuncționale ale zonelor, de coerența și coordonarea 5. rezultate preconizate, factori critici de succes și interdependențe; și intervențiilor cu alte instrumente de regenerare urbană și de masa critică suficientă pentru 6. modelul de guvernanță. obținerea impactului. Au existat două etape în procesul de evaluare/selecție. • Etapa 1. Prima etapă a cuprins analiza (1) coerenței și calității DUD ținându-se cont de Criterii pentru structura strategiei Cerințe prevăzute în cererea pentru strategii de dezvoltare urbană strategia de dezvoltare teritorială integrată preexistentă și (2) nivelului de ambiție privind de dezvoltare urbană obiectivele și rezultatele investiției și a mecanismelor de guvernanță, monitorizare și Datele ar trebui să acopere caracteristicile sociofuncționale ale zonei, principalele evaluare. O evaluare calitativă se realizează utilizând trei calificative (bun, suficient și probleme și priorități bazate pe indicatorii statistici preexistenți în mare măsură insuficient). Un calificativ „insuficient” duce la respingere cu posibilitatea de retransmitere Date utilizate pentru descrierea contextului din datele de recensământ. Datele privind accesibilitatea ar trebui să se bazeze pe urban: Date statistice (demografice, datele institutului național de statistică. Analiza zonelor defavorizate ar trebui să a unei cereri revizuite ținând cont de condițiile și calendarul stabilite în decizia AM. ocuparea forței de muncă, industriale) Alte includă cel puțin 3 dintre următorii indicatori: șomajul pe termen lung, activitatea Propunerile cu un calificativ „bun” sau „suficient” sunt evaluate din nou de către AM în dovezi menționate economică, sărăcia și excluziunea socială, excluziunea socială în legătură cu imigranții și minoritățile, părăsirea timpurie a școlii, criminalitatea, datele colaborare cu agențiile publice cu competențe în domeniile vizate de planuri, și anume DG demografice și de mediu. pentru Teritoriu, Institutul pentru Locuințe și Reabilitare Urbană, Institutul de Securitate Socială și Institutul pentru Mobilitate și Transport. Acest aviz se bazează pe principiile/ Trebuie furnizate obiectivele și strategia, inclusiv coerența și corelarea cu obiectivele PO cu alte instrumente de dezvoltare urbană: criteriile de evaluare menționate mai sus. 1. strategia integrată de dezvoltare a teritoriului pentru ITI aprobată la nivelul Obiectivul strategiei (deziderat principal, • Etapa 2. A doua etapă implică negocieri între AM și municipalitate privind configurația viziune, obiective majore): NUTS III (comunități intermunicipale și zone metropolitane); 2. programe și planuri teritoriale care să acopere teritoriul vizat, în special PROT și justificarea investițiilor, angajamentele din punct de vedere al rezultatelor și țintelor și și master planuri municipale; și capacitatea de implementare a DUD. Aceste negocieri pot duce la ajustări ale conținutului 3. zone de reabilitare urbană, bazate pe cadrul juridic pentru politica urbană. planului din punct de vedere al ambiției, nivelului de detaliere, precum și al contribuției la Program de acțiune: Există o defalcare a Tipurile de acțiuni și calendarul de finalizare trebuie să fie incluse în strategia de scopurile și obiectivele PO și al alocărilor financiare. acțiunilor și/sau un calendar de finalizare? dezvoltare urbană pe baza unei fișe anexate la cerere. Schema de finanțare: Sinteza resurselor Decizia finală privind aprobarea luată de autoritatea de management cuprinde: necesare și a resurselor potențiale (inclusiv, Nivelurile și sursele de finanțare trebuie să fie specificate într-o fișă model • competențele delegate de către fiecare autoritate de management în legătură cu dar fără a se limita la FEDR/FSE)? costurile asociate cu exercitarea acestor competențe, finanțate în cadrul asistenței Acțiunile trebuie să precizeze actorii implicați tehnice a PO respectiv; De asemenea, este necesară o secțiune pentru mecanismele de guvernanță. • sumele finanțate și calendarul de finanțare; Indicatorii SIDU ar trebui să țină cont de indicatorii PO din cadrul axei prioritare de dezvoltare urbană: (1) Indicatori de realizare, inclusiv numărul de planuri de • angajamentele din punct de vedere al investițiilor, scopurilor și rezultatelor; mobilitate urbană durabilă implementate, proiecte de mobilitate aprobate, • aspecte privind guvernanța referitoare la instrumentele și mecanismele de conducere, Cadru de execuție: Cine va executa coridoare de transport cu cerere mare implementate, interfețe multimodale acțiunile? Care sunt mecanismele de participare, responsabilitate, monitorizare, supraveghere, evaluare și audit; guvernanță? Ce indicatori se vor utiliza sprijinite, trasee dedicate transportului ușor (pietoni/bicicliști) sau pentru reducerea emisiilor de carbon, spații deschise create sau regenerate, clădiri • orice alte condiții considerate necesare. pentru monitorizarea progresului? construite sau reabilitate; și (2) Indicatori de rezultate, inclusiv creșterea satisfacției rezidenților din zonele cu strategii de dezvoltare urbană; emisiile de gaze cu efect de seră estimate; Coordonarea cu strategiile/cadrele existente Autoritățile urbane pot propune indicatori alternativi în cazul în care indicatorii de mai sus nu sunt relevanți pentru strategiile propuse. Strategiile de dezvoltare urbană sunt documentate și concepute pe baza a trei planuri preexistente: • Planul de mobilitate urbană durabilă la nivelul NUTS III. Există o descriere a riscurilor? Care sunt Oficial, nu este obligatorie o analiză a riscurilor. Cu toate acestea, trebuie acestea? Ce pași se propun pentru reducere identificați factorii critici de succes • Planul de acțiune pentru regenerarea urbană într-o zonă geografică definită, bazată pe Sursa: „Planos Estratégicos de Desenvolvimento Urbano”, Convite para a apresentação de candidaturas, 19.6.2015 zonele de reabilitare urbană (ARU) create în baza Decretului-lege nr. 32/2012, și în centre istorice specifice, zone aflate de-a lungul râurilor sau terenuri industriale abandonate. • Planurile de acțiune integrate pentru comunitățile dezavantajate vizate, cu o zonă teritorială definită la nivel infra-municipal bazată pe caracteristicile sociofuncționale. Cadru instituțional Cadrul instituțional pentru aplicarea cerințelor de dezvoltare urbană durabilă integrată din politica de coeziune este prevăzut în acordul de parteneriat, în programele operaționale și în legislația Elaborarea strategiilor de dezvoltare urbană durabilă (criterii) națională care definește modelul de guvernanță pentru fondurile ESI (Decreto-Lei Nº 137-2014, 12 Cererea pentru strategii de dezvoltare urbană în cadrul PO regionale a fost lansată la 19 iunie septembrie 2014) și în reglementarea națională pe tema utilizării durabile și eficiente a resurselor 96 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - GERMANIA (RENANIA DE NORD-WESTFALIA) 97 (Portaria No. 57-B/2015, 27 februarie 2015). Dezvoltarea urbană durabilă integrată va fi implementată prin intermediul unei axe prioritare din PO regionale Nord, Centru, Lisabona și Alentejo în Portugalia continentală. PO regionale Germania (Renania de Nord-Westfalia) sunt gestionate de comisiile regionale pentru coordonare și dezvoltare, agenții descentralizate responsabile cu dezvoltarea regională. Autoritățile de Management sunt responsabile pentru aprobarea strategiilor de dezvoltare urbană, care sunt propuse și implementate de municipalități. Context Organisme intermediare Documente de programare Municipalitățile ale căror strategii de dezvoltare urbană au fost aprobate li se vor delega Germania are un PO național FSE (gestionat de Ministerul Federal pentru Ocuparea Forței de responsabilități în calitate de organisme intermediare și vor avea autoritatea de implementare Muncă și Afaceri Sociale). În plus, fiecare din cele 16 landuri/regiuni are un PO FEDR și un PO FSE a strategiilor și de selecție a proiectelor, pe baza criteriilor de selecție a proiectelor aprobate de (excepție face Saxonia Inferioară, care are un PO FEDR/FSE comun) (gestionate de ministerele comitetul de monitorizare al PO respectiv. landurilor). Toate deciziile privind strategiile și structurile PO se iau la nivelul autorității de management relevante – adică structurile tind să difere între landuri. Cu toate acestea, începând Responsabilități privind implementarea cu perioada 2007-2013, au avut loc întâlniri regulate între toate autoritățile de management, Autoritățile de management ale programelor operaționale regionale sunt responsabile pentru ceea ce a dus la dezbaterea problemelor comune și la adoptarea unor poziții comune față de aprobarea strategiilor de dezvoltare urbană – propuse și implementate de municipalități – și Comisie în legătură cu problemele specifice. pentru verificarea eligibilității proiectelor și a compatibilității acestora cu planurile de acțiune pentru regenerare urbană respective pe parcursul etapei de implementare. Acordul de parteneriat AP (pp. 216-221) remarcă faptul că autoritățile locale (adică Städte, Kreise și Gemeinde) și ale Länder În cadrul normelor UE și naționale, municipalităților li se deleagă responsabilități (în calitate de dețin deja cunoștințe importante în ceea ce privește strategiile de dezvoltare urbană și planurile de organisme intermediare) pentru implementarea strategiilor de dezvoltare urbană și pentru selecția amenajare a teritoriului. proiectelor (pe baza criteriilor de selecție a proiectelor aprobate de comitetul de monitorizare al Cea mai mare parte a PO FEDR (toate fiind la nivel de land) finanțează proiecte de dezvoltare PO respectiv) asigurându-se alinierea proiectelor selectate cu strategia de dezvoltare urbană urbană integrată în contextul strategiilor de dezvoltare funcțională și spațială integrată, deseori aprobată. implicând cooperarea între un număr mare de actori diferiți. Abordarea adoptată va varia între Länder, adică prin intermediul: • ITI (în Schleswig-Holstein); Monitorizare și evaluare • al centrelor urbane predefinite implementate prin axe prioritare mixte, care includ finanțare pentru mai mult de un obiectiv tematic (OT) sau Responsabilități privind evaluarea • al cererilor competitive sau al apelurilor de proiecte pentru proiecte DUDI implementate prin Responsabilitatea pentru evaluarea strategiilor de dezvoltare urbană revine AM POR, care vor axe prioritare mixte, care includ finanțare pentru mai mult de un obiectiv tematic (OT). realiza evaluările intermediare ale strategiilor de dezvoltare urbană în 2019. Unele PO FSE finanțează și DUDI, de exemplu prin intermediul PO federal FSE. Acest lucru va Consolidarea capacităților continua abordarea existentă de finanțare a proiectelor destinate îmbunătățirii ocupării forței de muncă și oportunităților educaționale pentru persoanele dezavantajate din zonele urbane slab Sunt disponibile fonduri pentru asistență tehnică pentru finanțarea costurilor responsabilităților dezvoltate din punct de vedere structural. delegate de autoritățile de management către organismele intermediare municipale. A fost lansat și un apel pentru sprijinirea elaborării strategiilor de dezvoltare urbană, finanțată prin AT AP afirmă că PO relevante (adică din Schleswig-Holstein) includ informații privind principiile utilizate a PO, cu o limită de 25.000 € per atribuire. pentru selectarea zonelor ITI și pentru identificarea și selecția proiectelor. Aceasta remarcă, în special, că proiectele vor trebui să demonstreze valoare adăugată europeană. În măsura în care ITI sprijină dezvoltarea urbană durabilă, actorii relevanți și solicitanții care depun proiecte își vor asuma responsabilitatea de a se asigura că proiectele îndeplinesc cerințele articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul FEDR. PO FEDR Schleswig-Holstein a identificat domeniile care trebuie acoperite de ITI. De asemenea, AP germană a stabilit principiile care au fost utilizate pentru selecția proiectelor în domeniul dezvoltării urbane și regionale integrate (adică nu doar cele finanțate prin intermediul 98 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - GERMANIA (RENANIA DE NORD-WESTFALIA) 99 unui ITI) și care reprezintă deja componente bine stabilite ale strategiilor integrate de dezvoltare Axa prioritară a PO FEDR RNW se concentrează pe OT6 și OT9 și fiecare listă de proiecte urbană în Germania: finanțate trebuie să vizeze ambele OT. În mod specific, obiectivele sunt: • analiza punctelor forte și a punctelor slabe ale orașului și ale zonelor din interiorul orașului; • OT9(b) „oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale”, • formularea unor obiective de dezvoltare coerente pentru zona urbană și o viziune pentru oraș; • OT(6) „realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de • coordonarea planurilor de amenajare a teritoriului, sectoriale și tehnice existente și a reconversie), reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului” și măsurilor politice, precum și pașii pentru a se asigura că investițiile planificate contribuie la dezvoltarea echilibrată a zonei urbane; • OT6(d) „protejarea și refacerea biodiversității și a solurilor, precum și promovarea unor servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și infrastructuri ecologice”. • gruparea spațială și coordonarea finanțării publice și private în contextul unei politici de dezvoltare urbană integrată bazată pe parteneriat; și Finanțarea totală prin FEDR va fi cu puțin sub 218 milioane € sau 17,96% din finanțarea FEDR. • coordonarea instrumentelor de planificare la nivelul zonelor locale și urbane, precum și Responsabilitatea finală pentru DUDI va reveni autorităților centrale însărcinate cu PO FEDR participarea cetățenilor și a altor persoane care pot contribui la calitatea economică, RNW: ecologică, orientată spre efectele climatice, socială, demografică și culturală a acestor zone. • autoritatea de management a PO FEDR este o unitate din cadrul ministerului landului Mai mult de 5% din finanțarea FEDR din 2014-2020 a fost alocată pentru proiecte de dezvoltare pentru economie, energie, industrie, IMM-uri și sectorul meșteșugăresc și este responsabilă urbană integrată (comparativ cu 7,5% pentru dezvoltarea urbană integrată și durabilă în Germania pentru elaborarea cererii de oferte pentru proiecte, supraveghere, monitorizare, evaluare; în 2007-2013). Finanțarea FEDR pentru DUDI s-a concentrat în principal pe OT6 și OT9, cu unele finanțări suplimentare pentru OT1, OT3, OT4 și OT5. Finanțarea FSE pentru DUDI se va concentra • autoritatea de certificare a PO FEDR este o unitate separată în cadrul ministerului asupra OT8, OT9 și OT10. landului pentru economie, energie, industrie, IMM-uri și sectorul meșteșugăresc; • autoritatea de audit a PO FEDR se află la ministerul de finanțe al landului. Program operațional Una dintre cele patru axe prioritare din PO FEDR Renania de Nord-Westfalia (cinci, dacă se Autoritatea de management a delegat sarcini importante către organismele intermediare. În include și asistența tehnică) poartă numele de: Dezvoltarea durabilă a cartierelor/Abordare cazul DUDI, diviziunea muncii este următoarea: preventivă (axă prioritară mixtă). Nu va exista niciun ITI. În schimb, axa prioritară va finanța strategii integrate și proiecte din cadrul acestor strategii. Astfel, strategiile integrate reprezintă • cele 5 birouri deconcentrate ale landului din regiunile RNW (Bezirksregierungen) sunt numite o condiție prealabilă pentru finanțare, iar aceste strategii trebuie să includă o descriere a oficial organisme intermediare ale PO și sunt responsabile pentru gestionarea financiară provocărilor economice, de mediu, climatice, demografice și sociale care afectează autoritățile (angajamente, plăți etc.) și pentru deciziile formale finale privind selecția proiectului; locale [așa cum se menționează în articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul FEDR]. • autoritățile locale, care sunt responsabile pentru proiectarea și implementarea DUDI și pentru selecția proiectelor din cadrul acestor strategii (sub rezerva aprobării oficiale a Această abordare este înscrisă în politicile existente ale landurilor, în special: Bezirksregierungen). • abordarea sa preventivă pentru problemele legate de incluziunea socială, în special sub deviza „Niciun copil lăsat în urmă”; Ulterior, va fi instituit un comitet la nivelul landului pentru a selecta strategiile care urmează a fi finanțate – format din reprezentanți ai Bezirksregierungen și experți externi în domeniile relevante • strategia sa cadru integrată pentru programul „Orașul social” și pentru abordarea (de exemplu dezvoltare urbană, măsuri preventive, aspecte sociale, mediu). preventivă pentru dezvoltarea cartierelor; • finanțarea sa orientată spre recuperarea și reutilizarea terenurilor industriale și care au Caracteristicile strategiei de dezvoltare urbană aparținut anterior armatei; și • strategia sa în domeniul biodiversității. Landul RNW a lansat o cerere de propuneri multifond (FEDR, FSE și FEADR) pentru strategii DUDI va fi selectată prin intermediul unui apel de proiecte tematice care va viza autoritățile urbane integrate în februarie 2015, care va beneficia și de finanțare națională din partea locale și alți actori de la nivel local. Un juriu format din specialiști va evalua propunerile de landului și a autorității municipale. Cererea acoperă toate cele trei fonduri europene (adică DUDI pe baza unor criterii transparente și va face recomandări privind finanțarea. În funcție inclusiv FEADR) pentru că guvernul landului a luat decizia politică de a depune eforturi de a de rezultatele unei evaluări ex ante, autoritățile din RNW pot decide să aloce finanțări FEDR îmbunătăți coordonarea și integrarea diferitelor fonduri europene în perioada 2014-2020, chiar și pentru crearea unui fond de dezvoltare urbană, care ar putea oferi împrumuturi autorităților dacă deseori acest lucru este dificil (de exemplu, din cauza ușoarelor diferențe în interpretarea locale și organismelor similare. normelor celor trei fonduri). 100 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - GERMANIA (RENANIA DE NORD-WESTFALIA) 101 Cererile de propuneri sunt organizate în jurul a două secțiuni separate: • o descriere a angajamentului societății civile; • una finanțată prin FEDR și FSE, axată pe strategiile urbane integrate pentru zone/ • o descriere a posibilei investiții private (prin firme din domeniul locuințelor, sectorul cartiere din orașe și orașe și serviciilor și domeniul comercial); • una finanțată prin FEADR și FSE, axată pe strategiile locale integrate sau pe strategiile • o descriere a monitorizării orientate spre impact și a procedurilor de control al calității de dezvoltare a satelor, pentru zonele rurale. (pe baza indicatorilor utilizați pentru selectarea zonelor DUDI); • declarații privind modul de atingere a obiectivelor declarate; Se bazează DUDI pe strategiile preexistente? • declarații privind proiectele care urmează a fi finanțate prin împrumuturi (de exemplu, dezvoltarea fondului locativ sau fond de împrumuturi pentru dezvoltarea urbană a landului). Autoritățile landului și cele municipale din RNW au deja o experiență considerabilă în strategiile urbane integrate, care inter alia au fost finanțate prin PO FEDR al landului în 2007-2013. Ce date se utilizează pentru a descrie contextul urban? Strategiile existente au fost deseori utilizate ca bază pentru participarea la cererea din Selectarea zonelor care urmează a fi vizate s-a bazat pe o comparație la nivel de oraș, utilizând februarie 2015. Cu toate acestea, ele trebuie revizuite și actualizate pentru a îndeplini cerințele indicatori care reflectă problemele specifice ale diferitelor zone, de exemplu: cererii, în special: • structura demografică, în special un procent peste medie de copii și tineri; • o descriere a problemelor cu care se confruntă zonele specifice; • structura socială, cum ar fi ratele șomajului, procentul de beneficiari de ajutor de șomaj • o evaluare a măsurilor de regenerare întreprinse; sau de ajutoare sociale (SGB II sau SGB III) sau pensie de boală, pensie de invaliditate și pensie (SGB IV), în special în rândul persoanelor cu vârsta sub 18 ani, și procentul de familii • obiectivele strategice și măsurile specifice compatibile cu cererea, și anume concentrarea monoparentale; pe măsuri preventive pentru integrarea socială și prevenirea sărăciei, includerea celor cinci axe prioritare ale PO FEDR și cel puțin un proiect legat de mediu și unul legat de • rata activităților independente în sectoarele afacerilor, serviciilor, comerțului și meseriilor; integrare socială. • condiții de mediu precare; • probleme în situația climatică a orașului; Structura DUDI • deficite în mediul fizic urban; și • calitate sub medie a locuințelor. Cererea de ofertă din februarie 2015 a stabilit elementele care trebuie incluse în DUDI. Aceste elemente, care sunt convenite de comitetul de monitorizare FEDR/FSE, au fost utilizate pentru a selecta ce DUDI vor fi aprobate pentru finanțare. Aceste elemente au inclus: Surse de finanțare • o analiză SWOT, axată pe provocările economice, ecologice, climatice, demografice și Cererea de proiecte prevede că va fi acordată prioritate măsurilor care pot fi cofinanțate prin sociale cu care se confruntă zonele vizate de DUDI; programele existente la nivel federal sau de land, în special: • programe de finanțare principale [cum ar fi asistență în vederea angajării pentru • o strategie de acțiune adecvată care stabilește obiective de dezvoltare ancorate în persoane individuale, furnizată prin intermediul Agenției Federale pentru Ocuparea Forței strategiile de dezvoltare la nivel municipal (în special pentru planificare socială și măsuri de Muncă (Bundesagentur für Arbeit) sau prin Jobcenter], care pot fi cofinanțate prin preventive); resurse europene; • măsuri concrete, inclusiv planuri de stabilire a costurilor și finanțării și, în cazul în care • programe federale, cum ar fi „Educație, afaceri și forță de muncă în cartiere” (Bildung, scopul a fost obținerea finanțării FEDR, detalii ale proiectelor care au legătură cu Wirtschaft, Arbeit im Quartier, BIWAQ) și „Susținerea tinerilor din cartiere” (Jugend stärken im următoarele obiective specifice ale PO FEDR: Quartier), care sunt finanțate prin PO federal FSE și sunt strâns legate de abordarea DUDI; ˚˚ Obiectivul 11: Îmbunătățirea integrării grupurilor sociale dezavantajate în ocuparea • programele la nivel de land pentru dezvoltarea spațiului locativ, care pot fi utilizate pentru forței de muncă, în educație și în comunitate; teme care nu sunt eligibile pentru finanțarea europeană; ˚˚ Obiectivul 12: Revitalizarea ecologică a orașelor și a hinterlandurilor urbane; • sprijinirea autorităților municipale pentru crearea de locuri de muncă în domeniile ˚˚ Obiectivul 13: Dezvoltarea și recuperarea terenului pentru dezvoltarea urbană sau în îngrijirea copiilor mici, educație și menținerea ordinii. scopuri ecologice; DUDI va combina finanțarea din fondurile FEDR/FSE (până la 50%) cu finanțarea națională din • respectarea obiectivelor orizontale de durabilitate, nediscriminare și egalitate de gen; partea landului (30-40%) și finanțarea din partea autorității locale (10-20%). • o descriere a structurilor și procedurilor de implementare la nivel local (de exemplu, gestionarea cartierelor, participarea cetățenilor, cooperare interdepartamentală și trans-sectorială); 102 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - GERMANIA (RENANIA DE NORD-WESTFALIA) 103 Cadru instituțional furnizate de guvernul landului. În cazul în care autoritățile locale ar fi fost OI, acestea ar fi avut puterea de a hotărî cum s-ar fi utilizat finanțarea din partea landului, dar în Cadrele instituționale pentru DUDI în RNW sunt complexe. Această secțiune evidențiază temeiul legislației naționale, autoritățile locale nu au puterea de a hotărî cum se poate entitățile principale de la diferite niveluri, precum și atribuțiile lor principale. În perioada 2007- utiliza finanțarea din partea landului, doar guvernul regional (al landului) putând face 2013, PO FEDR RNW avea 108 organisme intermediare/de implementare, dar numărul acestora acest lucru. a fost redus semnificativ la 7 OI principale plus 2 OI mici în 2014-2020. Noile OI sunt: • cele 5 subregiuni administrative ale RNW (Bezirksregierungen) – adică componente Soluția de compromis este ca autoritățile locale să preia doar unele dintre sarcinile OI. Mai regionale ale administrației landului care nu au fost alese; exact, un comitet de la nivelul landului va selecta strategiile de dezvoltare urbană, dar fiecare • o agenție cu sediul într-un centru de cercetare important, care este responsabilă pentru autoritate locală în parte va selecta proiectele care vor fi finanțate în cadrul strategiei – chiar cea mai mare parte a sprijinului pentru inovare (Leitmarkt Agentur.NRW); dacă decizia formală finală va fi luată de către cele 5 subregiuni administrative ale landului (Bezirksregierungen). • banca de dezvoltare a landului (NRW.BANK); • două agenții însărcinate cu administrarea finanțărilor specifice, de valoare mică. Pentru a justifica această abordare în fața Comisiei, autoritatea de management a trebuit să ajungă la un acord juridic formal cu fiecare autoritate locală cu privire la diviziunea muncii, iar Reducerea numărului de OI a permis numeroase alte schimbări: acest lucru a trebuit făcut înainte ca strategiile de dezvoltare urbană să poată fi elaborate. • OI vor fi responsabile pentru majoritatea sarcinilor curente de implementare (de exemplu, Această activitate se consideră ca fiind greoaie și inutilă atât din perspectiva landului, cât și din angajarea fondurilor și efectuarea plăților), iar AM le va acorda seturi de fonduri pentru cea a autorității locale. Există în continuare preocupări că această abordare ar putea însemna că a le gestiona (deși în perioada 2007-2013 principalele sarcini de gestiune financiară erau autoritățile locale pot face obiectul vizitelor de audit ale autorității de audit FEDR, ale Comisiei îndeplinite de AM sau de AC); Europene sau ale Curții de Conturi a Uniunii Europene. • OI vor realiza monitorizarea curentă a proiectelor, în timp ce AM se va concentra pe controlul calității, pe controlul proiectelor prin sondaj, pe cazurile în care există conflicte Autoritățile landului RNW responsabile pentru PO FEDR și FSE și pe proiectele mari; Unele funcții-cheie sunt păstrate de autoritățile centrale responsabile pentru PO FEDR și FSE RNW: • OI vor introduce datele privind proiectele direct în baza de date de monitorizare, deși în • autoritatea de management a PO FEDR este o unitate din cadrul ministerului landului perioada 2007-2013 acest lucru putea fi realizat doar de AM; pentru economie, energie, industrie, IMM-uri și sectorul meșteșugăresc, în timp ce • OI vor fi membri în comitetul de monitorizare al PO. autoritatea de management a PO FSE este o unitate din cadrul ministerului landului pentru ocuparea forței de muncă, integrare și afaceri sociale; Autoritățile de management din RNW menționează următoarele beneficii datorate numărului • autoritatea de certificare a PO FEDR este o unitate separată din cadrul ministerului mai mic de OI: landului pentru economie, energie, industrie, IMM-uri și sectorul meșteșugăresc, în timp • se poate asigura mai ușor o abordare administrativă constantă și de înaltă calitate la ce autoritatea de management a PO FSE este o unitate separată din cadrul ministerului nivelul tuturor componentelor PO; landului pentru ocuparea forței de muncă, integrare și afaceri sociale; • se poate asigura mai ușor că tot personalul este la zi cu toate procedurile și sarcinile • autoritatea de audit atât pentru PO FEDR, cât și pentru PO FSE, se află la ministerul de tehnice și poate furniza consiliere adecvată și corectă solicitanților; finanțe al landului. • structuri mai transparente și simplificate pentru solicitanți, acum fiind un singur OI responsabil pentru toate etapele cererilor individuale (în timp ce, în trecut, o entitate era Autoritățile de management sunt responsabile pentru: responsabilă pentru etapa de depunere a solicitărilor și o altă entitate pentru etapa de • sarcinile principale de gestionare a PO, inclusiv supravegherea, monitorizarea și evaluarea implementare); PO (cu excepția sarcinilor delegate organismelor intermediare, inclusiv prin intermediul unui acord formal între autoritatea de management a FEDR și fiecare autoritate • definirea mai clară a responsabilităților între autoritatea de management și OI. municipală în parte); Dificultatea principală în legătură cu OI în Germania în perioada 2014-2020 a fost că personalul • elaborarea cererii de oferte pentru DUDI (care stabilește criteriile de selecție pentru Comisiei Europene a susținut în timpul negocierilor că autoritățile locale trebuie să fie OI pentru DUDI), în colaborare cu alte ministere ale landului, în special Ministerul Construcțiilor, strategiile de dezvoltare urbană (articolul 7 din Regulamentul FEDR 2014-2020). Problemele Locuințelor, Dezvoltării Urbane și Transporturilor, care gestionează dezvoltarea urbană; principale din perspectiva landului RNW au fost: • verificarea procedurilor de selecție a proiectelor și a rezultatelor; • doreau foarte mult să simplifice procedurile administrative, pe care le-au considerat a fi dependente de reducerea numărului de OI, dar în RNW există 60-70 de autorități locale; • luarea deciziei oficiale privind eligibilitatea (pe baza normelor europene) înainte de aprobarea prin urmare, dacă acestea ar fi fost OI, abordarea simplificată nu ar fi fost posibilă; proiectelor (deși această sarcină poate fi delegată organismelor intermediare de tipul 1). • cele mai multe cofinanțări naționale pentru strategiile de dezvoltare urbană sunt 104 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - GERMANIA (RENANIA DE NORD-WESTFALIA) 105 Alte sarcini delegate autorităților municipale • nominalizarea unei entități sau a unei persoane care să fie responsabilă pentru selecția proiectelor și care să acționeze în calitate de organism intermediar pentru sarcinile Pe lângă selecția proiectelor, autoritățile municipale sunt responsabile pentru: de selecție a proiectelor (în temeiul articolului 7 din Regulamentul UE 1301/2013 și al • selectarea zonelor care urmează a fi vizate de DUDI, utilizând indicatorii sociali care articolului 123 alineatul (6) din Regulamentul UE 1303/2013); reflectă problemele specifice ale acestor zone; • selectarea proiectelor pentru implementarea DUDI (asigurând o abordare nediscriminatorie • elaborarea și asigurarea aprobării la nivel municipal a DUDI; pentru selecția proiectelor, pe baza criteriilor de selecție stabilite în cererea pentru DUDI ), • prezentarea proiectului de DUDI și descrieri ale proiectelor/măsurilor asociate în atenția sub rezerva aprobării formale de către Bezirksregierungen (pentru finanțări FEDR/FSE) și Bezirksregierung pentru a fi evaluate de juriul regional; de către alte ministere ale landului (pentru orice cofinanțare națională din partea landului); • prezentarea cererilor de finanțare a proiectelor în atenția Bezirksregierungen relevante • documentarea în scris a procedurilor de selecție a proiectelor și a rezultatelor; (pentru finanțările FEDR/FSE) și a altor ministere ale landului (pentru orice cofinanțări • prezentarea cererilor de finanțare a proiectelor în atenția Bezirksregierungen relevante naționale din partea landului); (pentru finanțările FEDR/FSE) și a altor ministere ale landului (pentru orice cofinanțări • implementarea DUDI. naționale din partea landului); • implementarea DUDI. Organisme intermediare de tip 1 – birourile regionale ale landului Autoritățile de management FEDR și FSE au delegat sarcini importante pentru DUDI către două Jurii regionale tipuri de organisme intermediare. Primul grup de organisme este format din cele cinci birouri Fiecare Bezirksregierung instituie un juriu, format din reprezentanți ai Bezirksregierung (în calitate deconcentrate ale landului din regiunile RNW (Bezirksregierungen), care sunt organisme intermediare de președinte), ai Societății pentru sprijinirea inovatoare a ocupării forței de muncă (Gesellschaft für PO oficiale (și pentru alte componente ale PO FEDR și FSE). În contextul DUDI, sarcinile acestora innovative Beschäftigungsförderung, GIB), ai Proiectului RNW de ocupare a forței de muncă (NRW. sunt următoarele: ProjektArbeit), ai biroului de coordonare pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor în regiunea • asistarea și consilierea autorităților municipale în elaborarea DUDI și a proiectelor și Rinului (Koordinierungsstelle Kinderarmut beim Landschaftsverband Rheinland), ai biroului pentru cererilor asociate; activități educaționale al uniunii sindicatelor din RNW (DGB Bildungswerk NRW), ai centrului de • transmiterea cererilor DUDI prezentate pentru a fi evaluate de către juriul regional; informare și formare pentru autoritățile locale al Universității Ruhr din Bochum (Informations- und Qualifizierungszentrum für Kommunen an der RuhrUni Bochum), ai biroului teritorial pentru natură, • transmiterea cererilor de proiecte specifice pentru acele DUDI care au fost aprobate mediu și protecția consumatorilor din RNW (Landesamt für Natur, Umwelt und Verbraucherschutz formal de grupul de lucru interministerial; Nordrhein-Westfalen) și ai băncii publice de dezvoltare din RNW (NRW.Bank). Fiecare juriu a evaluat • luarea deciziei formale de selecție a proiectelor în numele autorităților de management proiectul de DUDI prezentat de autoritățile municipale pe baza următoarelor criterii: pentru componenta de finanțare prin FEDR/FSE, pe baza documentelor din cererea de • dovada necesității de a se interveni; proiecte, eventual documentată și prin deciziile de finanțare ale ministerelor relevante • calitatea DUDI și contribuția acesteia la obiectivele PO FEDR și FSE; ale landului; • criterii juridice, inclusiv condiții de bază privind eligibilitatea pentru FEDR și FSE, și un • întreprinderea procedurilor legate de angajamentele financiare, control și plăți, în numele autorității de management. plan financiar. Fiecare juriu face recomandări privind selecția DUDI grupului de lucru interministerial pentru Organisme intermediare de tip 2 – autorități municipale orașul social (IntermAG) al landului. Al doilea grup de organisme intermediare este format din autoritățile municipale. Autoritatea de management FEDR a semnat un acord formal cu fiecare autoritate municipală privind împărțirea Grupul de lucru interministerial (IntermAG) al landului RNW responsabilităților în legătură cu selecția proiectelor în contextul DUDI. Sarcinile acestora sunt Pe baza recomandărilor juriilor regionale, grupul de lucru interministerial pentru orașul social următoarele: (IntermAG) al landului RNW ia decizii oficiale privind adoptarea DUDI și face recomandări privind • selectarea zonelor care urmează a fi vizate de DUDI, utilizând indicatorii sociali care ce proiecte DUDI ar trebui să primească finanțare națională din partea landului și finanțare reflectă problemele specifice ale acestor zone; FEDR/FSE. Autoritățile municipale sunt informate cu privire la aceste rezultate. Deși decizia • elaborarea și asigurarea aprobării la nivel municipal a DUDI; IntermAG asigură baza pentru utilizarea fondurilor naționale și europene, pentru a obține finanțarea pentru proiecte specifice, autoritățile municipale trebuie să transmită cereri oficiale • prezentarea proiectului de DUDI și descrieri ale proiectelor/măsurilor asociate în atenția către Bezirksregierungen (pentru finanțările prin FEDR/FSE) și către alte ministere ale landului Bezirksregierung pentru a fi evaluate de juriul regional; (pentru orice cofinanțare națională din partea landului). 106 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - GERMANIA (RENANIA DE NORD-WESTFALIA) 107 Ministerele landului RNW responsabile cu sursele de finanțare interne • structuri mai transparente și simplificate pentru solicitanți, acum fiind un singur Pe lângă finanțările prin FEDR/FSE, autoritățile municipale pot solicita cofinanțare din sursele de finanțare naționale (ale landului și federale) existente (de exemplu, pentru incluziune socială, organism intermediar responsabil pentru toate etapele cererilor individuale (în timp ce, în îmbunătățiri ale mediului, formare profesională, regenerare urbană). Pentru a accesa această trecut, o entitate putea fi responsabilă pentru etapa de depunere a solicitărilor și o altă cofinanțare națională, autoritățile municipale trebuie să transmită, după aprobarea DUDI, entitate pentru etapa de implementare); solicitări oficiale pentru proiecte către ministerele relevante ale landului prin canalele obișnuite. Ministerele landului hotărăsc dacă alocă cofinanțare națională, în funcție de normele naționale • o abordare administrativă constantă și de înaltă calitate la nivelul tuturor componentelor și de disponibilitatea resurselor bugetare ale landului. PO, întreg personalul fiind la zi cu toate procedurile și sarcinile tehnice, care, la rândul său, permite delegarea mai multor sarcini de la autoritatea de management către Asistență și consiliere pentru autoritățile locale organismele intermediare. În contextul PO FSE, autoritatea de management a FSE a creat un organism suplimentar (alături de Bezirksregierungen) pentru a acorda consiliere și asistență autorităților municipale în elaborarea dimensiunilor sociale ale strategiilor și proiectelor lor. Acesta este Biroul pentru combaterea Acest efort a fost în concordanță cu declarația fostului comisar european Hahn – care solicita sărăciei orientată spre spațiul social (Fachstelle für sozialraumorientierte Armutsbekämpfung, FSA) reducerea numărului de organisme intermediare – dar contrar opiniei personalului Comisei din proiectul RNW de ocupare a forței de muncă (NRW.ProjektArbeit). Europene din timpul negocierilor PO (c. 60 a RNW), conform căreia autoritățile municipale ar trebui să fie organisme intermediare pentru DUDI. În ultimă instanță, numărul de organisme Avantaje intermediare pentru PO FEDR RNW s-a redus de la 108 în 2007-2013 la șapte organisme principale (care includ cele cinci Bezirksregierungen plus încă două organisme mai mici) în 2014- Principalele avantaje ale acestui cadru sunt: 2020. • garantează că autoritățile municipale au dreptul să își dezvolte propriile strategii și proiecte pe baza cunoștințelor, capacităților și experienței anterioare locale (o abordare În plus, cea mai mare parte a cofinanțării naționale pentru DUDI este asigurată din diferite care este, în orice caz, în concordanță cu sistemul constituțional și administrativ național); surse de finanțare gestionate de diferite ministere ale landului. În cazul în care autoritățile municipale ar fi fost organisme intermediare, acestea ar fi avut nevoie de puterea de a lua decizii • în același timp, limitează expunerea autorităților municipale la sarcinile administrative oficiale privind modul în care s-ar fi utilizat alocarea acestei cofinanțări naționale, dar, în temeiul asociate cu gestionarea și implementarea fondurilor europene; legislației naționale, autoritățile municipale nu au puterea de a hotărî modul în care ar trebui • corespunde cu structurile naționale, de exemplu prin asigurarea că organismele utilizat bugetul landului – adică doar autoritățile landului pot face aceasta. responsabile pentru deciziile oficiale privind selecția proiectelor (ministerele landului și Bezirksregierungen) sunt, de asemenea, responsabile, în context național, pentru luarea Pentru a justifica această abordare pe două niveluri adoptată pentru organismele intermediare deciziilor oficiale privind alocarea finanțării naționale din partea landului; în fața Comisiei Europene, autoritatea de management a PO FEDR a trebuit să ajungă la un • permite autorităților landului (care au experiența și capacitatea relevante pentru aceste acord juridic formal cu fiecare autoritate locală cu privire la diviziunea muncii, iar acest lucru a trebuit făcut înainte ca strategiile de dezvoltare urbană să poată fi elaborate. Această activitate sarcini) să păstreze controlul general asupra PO FEDR și FSE din punct de vedere al se consideră ca fiind greoaie și inutilă atât din perspectiva landului, cât și din cea a autorității gestionării financiare, implementării și monitorizării globale. locale. În plus, există preocupări că autoritățile locale ar putea face obiectul vizitelor de audit ale autorității de audit a PO FEDR, ale Comisiei Europene sau ale Curții de Conturi a Uniunii Europene. Provocări instituționale Au existat mai multe provocări importante în dezvoltarea acestei arhitecturi, în special în legătură cu Provocări din punct de vedere al conținutului întrebarea ce entități ar trebui să acționeze în calitate de organisme intermediare și cum ar trebui împărțite sarcinile între organismele intermediare și autoritățile de management – astfel încât să fie O altă problemă pentru DUDI a fost cerința europeană conform căreia fiecare DUDI trebuie să îndeplinite cerințele Comisiei Europene și, de asemenea, pentru a fi practic, legal și adecvat din punct acopere două obiective tematice și că acestea trebuie să fie selectate la nivelul PO în ansamblu. de vedere al legislației naționale. Autoritatea de management a FEDR ar fi preferat să acorde o flexibilitate mai mare autorităților municipale (de exemplu, să selecteze un obiectiv tematic sau altul). Cele două obiective tematice Landul RNW a dorit să reducă numărul de organisme intermediare în perioada 2014-2020, pentru a selectate în RNW sunt OT9 Incluziune socială și OT6 Mediu. Dificultatea constă în faptul că se asigura: problema principală cu care se confruntă autoritățile municipale din punct de vedere al dezvoltării • o concentrare strategică mai puternică la nivelul PO, cu o fragmentare mai redusă la urbane este excluziunea socială – în timp ce aspectele de mediu sunt abordate de alte surse de finanțare și de alți actori. nivelul organismelor de punere în aplicare cu obiective și priorități diferite; • o definire mai clară a responsabilităților între autoritatea de management și organismele intermediare; 108 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - FINLANDA 109 Monitorizare și evaluare Finlanda Supravegherea autorităților municipale de către autoritatea de management Context Autoritățile de management sunt responsabile pentru sarcinile principale de gestionare la nivelul întregului PO, care includ supravegherea, monitorizarea și evaluarea PO, inclusiv verificarea Acordul de parteneriat procedurilor de selecție a proiectelor și a rezultatelor autorităților municipale. Autoritățile de management au delegat sarcinile curente de monitorizare și control către Bezirksregierungen, în Acordul de parteneriat menționează că dezvoltarea urbană durabilă se implementează pe baza timp ce ele se concentrează asupra controlului calității, a verificării prin sondaj a proiectelor și a unei strategii ITI elaborate de o rețea formată din cele mai mari șase orașe. În cursul perioadei cazurilor în care există conflicte. de programare pot fi elaborate strategii de investiții integrate suplimentare, bazate pe nevoile actorilor regionali. Strategia ITI are trei priorități: platforme de inovare deschise, date și interfețe deschise și participare deschisă. Acordul de parteneriat menționează că pentru punerea în Proceduri pentru delegarea sarcinilor către autoritățile municipale aplicare a acestor priorități se utilizează atât măsuri FEDR, cât și măsuri FSE. De asemenea, Autoritatea de management FEDR a semnat un acord formal cu fiecare autoritate municipală menționează că măsurile FEDR și FSE sunt gestionate în comun la nivelul grupului de gestionare privind împărțirea responsabilităților în legătură cu selecția proiectelor în contextul DUDI. Acest a strategiei și că organismele intermediare ale programului colaborează îndeaproape pentru acord prevede că sarcinile legate de angajamentele financiare, control și plăți vor fi realizate de monitorizarea obiectivelor strategiei. organismul intermediar desemnat de autoritatea de management. Entitățile care se ocupă de elaborarea și implementarea strategiei ITI, denumită „Strategia celor șase orașe – servicii deschise și inteligente” (avoimet ja älykkäät palvelut), sunt cele mai mari orașe din Finlanda, și anume: Helsinki, Espoo, Vantaa, Oulu, Tampere și Turku. Strategia ITI este foarte importantă la nivel național, întrucât orașele participante reprezintă 30% din populația totală a Finlandei. Orașele sunt și centre pentru activități de cercetare, dezvoltare și inovare din Finlanda. Orașele împărtășesc provocarea comună de dezvoltare a unor servicii mai bune, de promovare a competitivității, precum și de creare a unor modele de operare deschise și durabile. Scopul principal al strategiei este de a întări competitivitatea Finlandei prin utilizarea celor mai mari orașe ca medii de dezvoltare și testare pentru noi inovații. La rândul lui, acest lucru va întări competitivitatea Finlandei în ansamblu. Noile modele de operare rezultate sunt apoi disponibile pentru a fi utilizate de către toate orașele și municipalitățile din Finlanda. Alocările orientative din acordul de parteneriat sunt prevăzute în tabelul de mai jos. TABELUL 15. Alocări financiare orientative pentru DUD în Finlanda Fond Finanțare orientativă Ponderea fondului FEDR 39, 460, 000 5% Total 39, 460, 000 5% Notă: Regiunile propun ponderea FSE pentru implementarea strategiei. FSE nu este alocat în avans. Program operațional Tema DUD în Finlanda este „crearea și utilizarea celor mai noi informații și cunoștințe” într-un mod care să sprijine reabilitarea orașelor. Tema este în concordanță cu Prioritatea 2 „crearea și utilizarea celor mai noi informații și cunoștințe” din PO și implică toate prioritățile de investiții. În plus, strategia ITI implică măsuri FSE în concordanță cu Prioritatea 3 „ocuparea și mobilitatea forței de muncă” din PO și cu Prioritatea 4 „educație, forță de muncă calificată și învățare pe tot parcursul vieții”. 110 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - FINLANDA 111 Strategia va fi condusă de un grup de gestionare constând din câte un reprezentant al fiecărui prin utilizarea celor mai mari orașe ca terenuri de dezvoltare și testare pentru noi inovații. Scopul oraș participant. Grupul de gestionare este cel mai înalt organ de decizie pentru strategie în este de a crea noi cunoștințe, afaceri și locuri de muncă. Strategia ITI finlandeză nu s-a bazat cadrul căruia se decid propunerile de proiecte după pregătirea întreprinsă de grupul de coordonare. pe și nu a fost adaptată plecând de la o strategie preexistentă. Cele șase orașe au cooperat (în Grupul de coordonare este format din reprezentanți ai orașului și finanțatori, precum și din alți special pentru lobby) și înainte de strategia ITI, dar această cooperare s-a realizat fără să existe experți. Grupul de gestionare selectează proiectele care urmează a fi implementate prin FEDR o strategie oficială. Prin urmare, deși asocierea orașelor este veche, strategia este nouă. prin intermediul unui proces deschis și transparent (adică sarcina de a decide dacă proiectul este adecvat), iar organismul intermediar ia decizia tehnică de finanțare (adică dacă este legal și în Strategia are ca scop să îmbunătățească serviciile furnizate în orașe, să îmbunătățească concordanță cu programul). În legătură cu proiectele FSE, acestea urmează un proces normal, în competitivitatea afacerilor și să permită o implicare mai largă în activitățile de dezvoltare. În care organismul intermediar (Centrul ELY din Häme) îndeplinește ambele funcții. Regiunile pot plus, accesibilitatea serviciilor, impactul și productivitatea se îmbunătățesc, de exemplu prin decide singure cu privire la finanțarea prin FSE și aceasta nu este prevăzută separat în program. dezvoltarea serviciilor de rețea. Când obiectivele sunt atinse, orașele pot răspunde la schimbările viitorului și pot profita de oportunități. Serviciile urbane se dezvoltă prin intermediul a trei priorități principale: platforme deschise de inovare, date și interfețe deschise și participare Caracteristicile strategiei de dezvoltare urbană deschisă. Activitățile de dezvoltare urmărite în cadrul acestor priorități sunt subliniate de scopul Punctul de pornire pentru ITI a fost cererea de a se aloca 5% din fondurile structurale în scopul de a oferi un sens al comunității, deschiderii și accesibilității. dezvoltării urbane durabile. Procesul a demarat cu solicitarea adresată de Ministerul pentru Ocuparea Forței de Muncă și Economie rețelelor de orașe de a face propuneri comune privind Strategia menționează că: dezvoltarea urbană durabilă. Propunerile au fost elaborate și transmise de către orașele mari în • cele șase orașe reprezintă 30% din totalul populației Finlandei; același timp cu acordurile lor de dezvoltare internă.25 Ideea din spatele acestui proces comun a fost de întărire a legăturilor între politica regională și urbană și politica de coeziune a UE.26 Ministerul • cele șase orașe sunt centre pentru activitățile de C&D&I; a primit două propuneri, iar strategia ITI pentru cele mai mari șase orașe (adică Helsinki, Espoo, • utilizarea celor șase orașe ca teren de dezvoltare pentru inovații întărește competitivitatea Vantaa, Oulu, Tampere și Turku) a fost selectată datorită caracterului său inovator, precum și a Finlandei, întrucât acestea reprezintă o zonă suficient de mare în contextul global. alinierii sale la obiectivele PO. În practică, ITI este un „mic” instrument care se utilizează (printre toate celelalte instrumente diferite) pentru implementarea acordurilor de dezvoltare internă. În Din punct de vedere al finanțării, 5% din FEDR a fost alocat pentru strategie, reprezentând general, procesul de dezvoltare s-a realizat în strânsă cooperare cu ministerul și orașele și astfel ar putea fi descris ca implicând ambele abordări – ascendentă și descendentă. aproximativ 80 de milioane € pe parcursul implementării strategiei. În practică, finanțarea este atribuită pe baza proiectelor. Orașele trebuie să contribuie cu 33% la finanțarea proiectelor. Cu toate că cele mai mari șase orașe au creat o rețea în trecut, acest lucru s-a realizat în principal Finanțarea FSE este decisă în mod independent de regiuni și nu se alocă în avans. Această din motive de lobby pentru a urmări activități de dezvoltare economică și nu într-un mod oficial. finanțare este decisă în momentul în care comitetele regionale de gestionare de la nivelul regiunilor Procesul de elaborare a ITI a permis celor șase orașe pentru prima dată să încerce să înțele314agă se reunesc. În ceea ce privește diferitele teme, finanțarea este împărțită după cum urmează: ce pot face împreună și s-a decis cu privire la trei teme diferite (adică date deschise, platforme de platforme de inovare deschise (aproximativ 4,5 milioane €), date deschise (aproximativ 4,5 inovare deschise, participare deschisă). ITI a fost instrumentul pentru ca orașele să se implice mai milioane €) și participare deschisă (aproximativ 1,5 milioane €, cea mai mare parte a finanțării mult în activitățile de dezvoltare (datorită alocării și delegării de responsabilități către orașe). provenind din FSE). Finanțarea pentru biroul 6AIKA, care este responsabil pentru aplicarea operativă a strategiei, reprezintă o sumă totală de 750.000 € pe an. Aceasta s-a implementat Comisia Europeană a fost interesată și oarecum prudentă cu privire la abordarea de conectare ca un proiect FEDR în perioada 16 mai 2014-30 aprilie 2017. a șase orașe într-un singur ITI (în loc ca ITI să fie condus de un singur oraș). Comisia a subliniat că strategia nu a abordat în mod necesar cu claritate provocările comune cu care se confruntă cele șase orașe. Opinia în Finlanda este că cele șase orașe au propriile provocări specifice, dar Cadru instituțional că în general orașele prezintă și similarități și, ca atare, există posibilitatea de a pune în aplicare Structura instituțională este oficializată printr-o decizie ministerială, care este un document strategia ITI împreună. Finlanda a adoptat de mult timp o abordare care se bazează pe potențiale concis care evidențiază implementarea articolului 7 în Finlanda. De asemenea, Comisia a oferit și nu pe abordarea explicită a problemelor specifice. Au avut loc și discuții Comisia cu privire la orientări privind procedurile pentru supravegherea (în ceea ce privește contractele etc.), dar s-a diferitele teme promovate prin articolul 7 și, în special, dacă trebuie acoperite toate temele sau considerat că acest lucru a avut loc prea târziu, întrucât structurile instituționale existau deja. dacă nu ar fi suficientă concentrarea asupra unora dintre teme. Misiunea strategiei ITI este: servicii mai bune, competitivitate și orașe durabile prin intermediul Strategia ITI este condusă de un grup de gestionare, care are câte un reprezentant din fiecare unei abordări deschise. Scopul principal al strategiei este de a întări competitivitatea în Finlanda oraș participant (directori responsabili cu aspectele economice sau de inovarea sau cu dezvoltarea urbană). Grupul de gestionare, care a fost creat voluntar de către orașe, este cel mai înalt organ 25 Acordurile de dezvoltare sunt scrisori de intenție în care statul și cele mai mari 12 orașe convin asupra priorităților-cheie de decizie în aplicarea strategiei. Propunerile de proiecte sunt prezentate grupului de gestionare pentru dezvoltarea strategică. după pregătirea lor de către grupul de coordonare. Grupul de gestionare este responsabil și pentru 26 Kestävää kasvua ja työtä 2014-2020, Suomen rakennerahasto-ohjelma, 23 ianuarie, 2014 112 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - FINLANDA 113 coordonarea și monitorizarea strategiei împreună cu organismul intermediar (și anume, consiliul regional și Centrul ELY). Responsabilitățile grupului de gestionare includ:27 deciziile grupului de gestionare și cu direcțiile grupului de coordonare. Biroul pentru strategia celor • decizia privind obiectivele și bugetele; șase orașe va fi implementat ca un proiect FEDR. Biroul pentru strategia celor șase orașe este responsabil pentru30: • numirea reprezentanților grupului de coordonare; • asigurarea că implementarea strategiei și a proiectelor și cooperarea dintre acestea • decizia privind criteriile de selecție specifice pentru proiecte; progresează conform acordului; • acționarea ca promotor pentru generarea de idei pentru proiecte, elaborarea proiectelor • decizia privind conținutul apelului de proiecte; și cooperare; • decizia privind ordinea de prioritate pentru proiectele FEDR și prezentarea acesteia • apeluri de proiecte și procese de evaluare împreună cu grupul de coordonare; regiunii Helsinki-Uusimaa; • acționarea în calitate de expert în domeniu; • avizul privind proiectele FSE care au fost propuse de finanțator (de exemplu, Centrul ELY • sprijinirea coordonării specifice orașului; din Häme) și prezentarea acesteia regiunii Helsinki-Uusimaa; și • sprijinirea implementării și administrării proiectelor, adoptarea și diseminarea rezultatelor (de exemplu, instrumente și practici); • monitorizarea implementării strategiei și a proiectelor. • construirea și menținerea de rețele naționale și internaționale; • dezvoltarea și monitorizarea indicatorilor strategiei și raportarea rezultatelor; Grupul de coordonare, care este responsabil pentru implementarea strategiei, include reprezentanți • monitorizarea implementării finanțării; ai orașelor, experți și reprezentanți ai Ministerului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Economie • raportarea proiectului biroului celor șase orașe, precum și a plăților către partenerii de proiect; și ai regiunii Helsinki-Uusimaa. Grupul de coordonare punctează proiectele în conformitate • comunicarea comună a strategiei celor șase orașe și sprijinirea comunicării privind cu criteriile de selecție ale PO și ale apelului. Grupul de coordonare propune proiecte grupului proiectele; de gestionare pentru luarea deciziilor, care trebuie să fie luate în unanimitate. După aceasta, • implementarea atelierelor și evenimentelor comune ale strategiei; și propunerile de proiecte sunt prezentate regiunii Helsinki-Uusimaa, care este responsabilă pentru • pregătirea reuniunilor și acționarea în calitate de persoană de contact pentru finanțatori luarea deciziei tehnice de finanțare pe baza deciziei grupului de gestionare.28 și Ministerul pentru Ocuparea Forței de Muncă și Economie. În ceea ce privește proiectele FSE, acestea sunt procesate în conformitate cu procedura normală pentru proiecte în care organismul intermediar (adică Centrul ELY din Häme) ia toate deciziile. În cadrul fiecărui oraș, activitățile ITI sunt coordonate între reprezentantul grupului de gestionare, În cazul FSE, grupul de gestionare doar recomandă ce proiecte să fie finanțate, dar centrul grupului de coordonare și coordonatorul biroului celor șase orașe. Fiecare oraș este responsabil ELY din Häme ia decizia finală (care poate diferi de recomandarea grupului de gestionare). Cu pentru organizarea activităților în conformitate cu modelul său organizațional specific 31 toate acestea, activitățile FEDR și FSE sunt tratate împreună în grupul de gestionare al ITI, iar finanțatorii PO lucrează, de asemenea, împreună pentru monitorizarea obiectivelor ITI. (Regiunile, Programele sunt livrate de funcționari publici. În contextul FEDR, organismul intermediar existent, în cadrul comitetelor regionale de gestionare individuale, fac propuneri pentru finanțările FSE adică regiunea Helsinki-Uusimaa, este responsabil pentru luarea deciziei tehnice de finanțare pe în scopul implementării strategiei ITI, întrucât, spre deosebire de FEDR, FSE nu este alocat).29 baza deciziei grupului de gestionare. În ceea ce privește proiectele FSE, acestea sunt procesate în Grupul de coordonare este responsabil pentru: conformitate cu procedura normală pentru proiecte în care organismul intermediar (adică Centrul ELY din Häme) ia toate deciziile. Prin urmare, în cazul FSE, OI are un rol mult mai independent în • pregătirea listei cu probleme pentru grupul de gestionare și implementarea deciziilor procesul de luare a deciziilor. acestuia; Împărțirea rolurilor este văzută ca fiind clar stabilită, orașele având responsabilitățile principale • gestionarea apelurilor de proiecte și a proceselor de evaluare; în ceea ce privește conținutul, iar organismele intermediare în ceea ce privește eligibilitatea și alinierea la PO. Prin utilizarea acestei structuri, orașele nu sunt suprasolicitate cu administrarea • monitorizarea implementării proiectelor pe baza rapoartelor furnizate de proiecte; proiectului, putând decide însă cu privire la proiecte (cel puțin în contextul FEDR). Cu toate că în multe țări delegarea responsabilităților la nivel de oraș a reprezentat o problemă (supranumită • coordonarea activității biroului pentru strategia celor șase orașe; și „delefobie”) din cauza lipsei competențelor, nu a fost și cazul Finlandei. Conform AM, consiliile regionale au fost optimiste cu privire la delegarea responsabilităților la nivelul orașului. În plus, • raportarea implementării strategiei către grupul de gestionare. orașele au experiență în dezvoltare, precum și capacitățile și cunoștințele necesare. Biroul pentru strategia celor șase orașe este responsabil pentru aspectele operaționale, mai exact de sprijinirea gestionării și implementării strategiei. Acesta este nodul-cheie al strategiei, La elaborarea structurii instituționale, au fost momente în care cooperarea nu a fost optimă, care garantează că implementarea strategiei la nivel național progresează în conformitate cu întrucât uneori orașele au avut tendința de a concura în loc de a conlucra. Cu toate acestea, 27 6Aika – Avoimet ja älykkäät palvelut – strategia, 9 iuie, 2014 28 Ibid 30 6Aika – Avoimet ja älykkäät palvelut – strategia, 9 iunie 2014 29 Kestävää kasvua ja työtä 2014-2020, Suomen rakennerahasto-ohjelma, 23 ianuarie, 2014 31 6Aika – Avoimet ja älykkäät palvelut – strategia, 9 iunie 2014 114 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - ANGLIA 115 persoanele de bază care au susținut proiectul au ajutat suplimentar la implementarea arhitecturii instituționale. Au avut loc discuții privind statutul OI. S-a luat decizia ca regiunea Helsinki-Uusimaa Anglia să fie OI pentru strategie, întrucât aceasta era deja OI în contextul fondurilor structurale și astfel orașele nu ar trebui să se ocupe de toate aspectele privind implementarea proiectelor. Context Monitorizare și evaluare Fiecare proiect își poate decide propriul model de guvernanță. Solicitantul principal este Acordul de parteneriat responsabil pentru administrarea proiectului în conformitate cu ghidul de finanțare al FEDR sau FSE. Responsabilitatea și sarcinile în legătură cu conținutul pot fi convenite în timpul etapei Anglia prezintă o variație semnificativă din punct de vedere al indicatorilor socioeconomici de planificare a proiectului. Grupul de gestionare ITI este responsabil pentru monitorizarea și regionali, cum ar fi PIB-ul pe cap de locuitor, cheltuielile pentru C&D și nivelurile de deprivare evaluarea implementării proiectului ca parte a monitorizării strategiei ITI în ansamblu. A fost materială. AP recunoaște această variație și toate obiectivele tematice (OT), cu excepția OT11 elaborat un set de indicatori specifici (a se vedea tabelul de mai jos). În termeni mai generali, (Întărirea capacității instituționale) vor primi asistență prin fondurile ESI. FEDR va sprijini OT 1-7, se aplică aceleași norme și ghiduri pentru proiectele ITI ca și pentru alte proiecte finanțate precum și OT 9 (Promovarea incluziunii sociale). prin FEDR sau FSE. Singura diferență principală este legată de procesul de luare a deciziilor și de faptul că orașele își pot stabili partenerii, conținutul proiectului și își pot alege entitățile de Guvernul Regatului Unit – în special Ministerul pentru Comunități și Administrație Locală implementare a proiectului. Proiectele se implementează în etape, astfel încât soluțiile rezultate (Department for Communities and Local Government – DCLG), AM pentru PO FEDR Anglia – a din aceste proiecte pot fi aplicate la o scară mai mare. Toate proiectele vor include actori din cel dorit să acorde prioritate rolului actorilor de la nivel local în implementarea fondurilor integrate puțin două orașe participante. Soluțiile diferite care s-a observat că au avut succes pot fi apoi pentru DUD. Acest lucru este considerat ca fiind cel mai bun mijloc de a asigura intervenții integrate copiate în alte orașe. În continuare, după faza pilot, pot fi elaborate bune practici cu ajutorul pentru a aborda complexitatea necesităților. Un rol central pentru asigurarea utilizării integrate a FEDR.32 fondurilor ESI îl au parteneriatele între întreprinderilor locale: „parteneriate între afacerile locale și administrația locală și alți actori principali, cum ar fi universitățile, sectorul voluntar și comunitare TABELUL 16. și partenerii sociali și de mediu, pentru a adopta o perspectivă strategică privind cel mai bun mod Indicatori pentru strategiile ITI ale celor șase orașe finlandeze pentru a asigura creșterea și a crea locuri de muncă în zonele lor economice” (PO, p. 5). Fiecare parteneriat între întreprinderile locale din centrul urban trebuie să își elaboreze propria strategie Prioritate Indicatori de dezvoltare urbană durabilă (conform articolului 7 din Regulamentul FEDR) înainte de a putea Platforme de inovare deschise să implementeze un ITI. Platforme de inovare Numărul de proiecte-pilot practice, numărul de utilizatori ai proiectelor-pilot, numărul deschise de firme participante și volumul de investiții C&D&I, numărul de proiecte de cercetare Fondurile ESI care sprijină DUD vor fi implementate prin ITI în centrele urbane, în conformitate și dimensiunea acestora. cu strategiile de dezvoltare urbană durabilă ale acestora.33 S-a stabilit deja că ITI care Achiziții inovative Numărul de idei și provocări, numărul de firme participante, numărul de prototipuri Date și interfețe deschise implementează DUD va fi aplicat în Londra și în cele opt centre urbane (Birmingham, Bristol, Date deschise în cele șase Volumul de date deschise, firmele care utilizează date deschise, aplicații noi, soluții în Leeds, Liverpool, Nottingham Manchester, Newcastle, Sheffield). Principiul major care stă la orașe diferite orașe baza direcționării spațiale este acela că trebuie considerate zonele economice funcționale și Instantaneu al mobilității Firme care implementează și utilizează instantaneul, soluții noi rezultate din serviciu, în orașe flux de trafic și consecințele asupra mediului nu limitele administrative stabilite istoric. Acest lucru este în concordanță cu rolul important al Participare deschisă parteneriatelor între întreprinderile locale, fiecare dintre acestea acoperind o zonă economică Servicii municipale prin Numărul de firme care dezvoltă servicii, numărul de firme și de alți actori care funcțională. Autoritățile urbane responsabile pentru zonele urbane cu o populație care mai multe canale (și participă la provocările ridicate de proiectarea serviciului, numărul de persoane sub depășește 600.000 sunt eligibile, adică centrele urbane engleze. dezvoltarea acestor 29 de ani și peste 54 de ani accesate prin intermediul serviciului, accesul la grupuri orientată spre utilizator) țintă specifice, cum ar fi imigranții. Nu există alte criterii stabilite pentru identificarea zonelor urbane în care urmează să fie implementate Etapa de elaborare a strategiei s-a bazat în mod predominant pe parteneriate cu orașele care acțiuni pentru DUD. Fiecare strategie de dezvoltare urbană durabilă trebuie să includă o „analiză conduc procesul, dar și pe invitarea participării de la nivel central. În timpul procesului de pregătire, teritorială și demografică robustă care să prezinte o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a s-a luat decizia (în conformitate cu articolul 7) ca orașele să aibă responsabilitatea de luare a oportunităților și a amenințărilor din zona urbană/aglomerarea urbană” care va evidenția zonele deciziilor cu privire la proiectele care ar urma să primească finanțare (acest lucru se realizează în urbane cu nevoi de dezvoltare specifice (PO, p. 246). cadrul grupului de gestionare), în timp ce AM să fie implicată în grupul de coordonare. Ministerul Suma maximă disponibilă pentru centrele de aglomerări urbane pentru DUD sunt prezentate în tabelul nu trebuie doar să monitorizeze progresul în cadrul participării sale la grupul de coordonare, ci și de mai jos. Și Londra va desfășura acțiuni integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă și astfel va să ofere ajutor în ceea ce privește consolidarea și aducerea în discuție a perspectivei naționale. În contribui la cei 5% prevăzuți în Regulamentul FEDR. Contribuția Londrei va fi de 204.893.693 €. cazul unor modificări majore ale strategiei, este necesară aprobarea Ministerului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Economie. 33 Cutoate că DLRC se va aplica în zonele urbane, aceasta nu va contribui la DUD. DLRC se va utiliza doar în zonele cu 10.000-150.000 de locuitori (fiind posibile unele excepții) în timp ce DUD se va aplica în zonele urbane ale centrului urban cu 32 6Aika – Avoimet ja älykkäät palvelut – strategia, 9 iunie 2014 <600.000 de locuitori.. 116 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - ANGLIA 117 TABELUL 17. DCLG este AM și autoritatea de certificare pentru PO FEDR Anglia. Funcția autorității de Alocare pentru DUD în Anglia audit este îndeplinită de un serviciu interministerial de audit intern, găzduit în comun de DCLG, Ministerul pentru Afaceri, Inovare și Competențe (Department for Business Innovation and Skills Centrul urban Maximum eligibil pentru DUD – BIS), Ministerul Educației (Department for Education), Ministerul Transporturilor (Department Birmingham 12.730.670 € for Transport) și Ministerul Finanțelor (Her Majesty’s Treasury). Bristol 3.334.501 € Conform PO FEDR Anglia, AM (DCLG) are următoarele responsabilități privind gestionarea (p. Leeds 19.855.174 € 258) în legătură cu DUD: Liverpool 12.847.466 € Manchester 22.191.077 € • evaluează și aprobă strategiile de dezvoltare urbană durabilă elaborate de autoritățile Newcastle 15.884.139 € urbane desemnate; Nottingham 12.146.695 € • evaluează competența și capacitatea autorităților urbane de a implementa sarcinile Sheffield 10.511.768 € delegate și le monitorizează pe durata delegării; Sursa: Acordul de parteneriat Anglia-UE • aprobă în scris, cu fiecare autoritate urbană desemnată, termenii delegației pentru investiții teritoriale integrate și dezvoltare urbană durabilă; Programe operaționale • îndeplinește toate sarcinile care nu sunt delegate autorităților urbane desemnate. ITI nu vor fi implementate în Anglia prin intermediul unei axe prioritare dedicate, ci prin intermediul strategiilor de dezvoltare urbană durabilă din fiecare oraș relevant. Fiecare strategie Autoritățile urbane din centrele urbane engleze (Birmingham, Bristol, Leeds, Liverpool, Nottingham de dezvoltare urbană durabilă reprezintă un cadru strategic individual adaptat la zona urbană Manchester, Newcastle, Sheffield) au fost stabilite drept OI și sunt responsabile pentru operațiile vizată, însă aceasta trebuie să aibă legătură cu axele prioritare și OT din PO. Caracteristicile sunt de selecție. Londra va fi, de asemenea, desemnată în calitate de OI cu o gamă mai largă de sarcini următoarele (proiect de PO, p. 246): delegate în conformitate cu articolul 123 alineatul (7), reflectând dimensiunea sa relativă și statutul de organism intermediar existent. • o analiză teritorială și demografică robustă care să prezinte o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor din zona urbană/aglomerarea urbană; Suma orientativă din asistența fondului european de dezvoltare regională pentru acțiunile integrate de dezvoltare urbană durabilă este prezentată în tabelul de mai jos. ITI pentru susținerea DUD în • o justificare clară care să stabilească valoarea adăugată cu care contribuie la viziunea Anglia va fi finanțat doar prin FEDR. Cu toate acestea, strategiile DUD trebuie să „descrie cum va pe termen lung a strategiei locale pentru fondurile structurale și de investiții europene și fi completată activitatea propusă de prevederile fondului social european, acolo unde este cazul” la programul operațional; (PO FEDR Anglia, p. 258). • acțiuni interconectate care urmăresc să realizeze o îmbunătățire durabilă a condițiilor economice, de mediu, climatice, sociale și demografice ale zonei urbane vizate. Strategiile TABELUL 18. Alocări FEDR pentru DUD Anglia trebuie să combine cel puțin două obiective tematice și să descrie cum va fi completată activitatea propusă de prevederile fondului social european, acolo unde este cazul, și de Suma orientativă din asistența fondului european de Ponderea Fond dezvoltare regională pentru acțiunile integrate de dezvoltare alte investiții majore avute în vedere pe durata de viață a programului în cadrul zonelor alocării urbană durabilă urbane vizate; Total fondul european pentru 314,395,183 8.67% • cum va fi organizată, inclusiv identificarea autorității principale responsabile, împreună dezvoltare regională cu o descriere clară a mecanismelor de guvernanță și a modului în care parteneriatele Total fondul social european extinse între întreprinderile locale din zonă vor fi implicate în implementarea strategiei; TOTAL FEDR și FSE 314,395,183 • descrierea priorităților de investiții, a obiectivelor specifice, a realizărilor și rezultatelor care urmează a fi obținute prin acțiunile integrate propuse. Contracte cu orașul la nivel național Elaborarea și implementarea DUD a avut loc pe fondul apariției Contractelor cu orașul. Contractele Strategiile centrelor urbane pentru acțiuni urbane integrate sprijină următoarele OT: 1 (consolidarea CDTI), 3 (competitivitatea IMM-urilor), 4 (economie cu emisii scăzute de dioxid cu orașul sunt „pachete de finanțare și puteri de decizie adaptate”.34 Scopul acestei abordări a de carbon), 5 (adaptare la schimbările climatice) și 6 (mediu și utilizarea eficientă a resurselor). fost de a facilita dezvoltarea economică locală ținând cont de factorii dezvoltării endogene și Fiecare strategie de dezvoltare urbană durabilă are propria combinație de obiective specifice. Nu de susținere a agendei Guvernului Regatului Unit privind deconcentrarea. 35 Referitor la ultimul există criterii stabilite pentru identificarea zonelor urbane în care urmează să fie implementate aspect, Contractele cu orașul ar permite zonelor locale: acțiuni pentru DUD. Fiecare strategie de dezvoltare urbană durabilă trebuie să includă o „analiză teritorială și demografică robustă care să prezinte o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a 34 Ward M (2017) City deals briefing paper (Document de informare privind Contractele cu orașul), no. 7158, House of Commons oportunităților și a amenințărilor din zona urbană/aglomerarea urbană” care va evidenția zonele Library 35 Atterton J (2017) Place Based Policy Approaches and Rural Scotland (Abordările politicii locale și Scoția rurală). SRUC Edin- urbane cu nevoi de dezvoltare specifice (PO FEDR Anglia, p. 258). Fiecare strategie DUD trebuie burgh. Disponibil la: https://www.sruc.ac.uk/downloads/file/3605/place-based_policy_approaches_and_rural_scotland. Accesat să includă o descriere a mecanismelor de guvernanță. la 29 martie 2018. 118 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE STUDII DE CAZ - ANGLIA 119 • să preia controlul și să își asume răspunderea pentru deciziile care le afectează zona; Londra este diferită. Autoritatea Londrei Mari (Greater London Authority – GLA) – o autoritate • să facă ceea ce consideră că este cel mai bine pentru a ajuta dezvoltarea afacerilor; regională strategică care deține competențe în domeniul dezvoltării economice – este OI • să genereze creștere economică; și desemnat și are responsabilități extinse pentru DUD în plus față de selecția proiectelor. • să decidă cum ar trebui cheltuiți banii publici (Guvernul Britanic 2013). Întrucât autoritățile unitare (adică consiliile orășenești) sunt esențiale pentru constituirea Abordarea Contractelor cu orașul oferă o abordare inovativă pentru instituirea unui program de autorităților urbane, funcționarii publici salarizați au rolul principal în aplicare, fiind sprijiniți de operații adaptate nevoilor zonelor urbane, fiind aliniate totodată la obiectivele politicii naționale membrii parteneriatelor între întreprinderile locale (în mare parte pe bază de voluntariat). GLA urbane și economice. În Scoția, abordarea Contractelor cu orașul a fost adoptată într-o formă este formată din funcționari publici salarizați. Toate autoritățile urbane – din cauza implicării puțin diferită, concentrându-se mai mult pe parteneriatele interjurisdicționale care implică mai esențiale a consiliilor orășenești – au o experiență bogată în strategiile de dezvoltare economică multe municipalități, precum și contribuții de la Guvernul Scoției.36 și de creștere spațială pentru orașele lor respective acumulată de-a lungul anilor. Strategiile DUD aflate în curs de elaborare se vor baza în mare măsură pe planurile de creștere, dezvoltare și infrastructură preexistente și vor fi aliniate la acestea. Cu toate că parteneriatele între Cadru instituțional întreprinderile locale ca atare sunt nou formate, membrii acestora au fost implicați anterior în Pentru cele opt centre urbane, AM (DCLG) a delegat responsabilitatea pentru selectarea agențiile de dezvoltare regională, înainte ca acestea să fie desființate în 2012, astfel încât se proiectelor (selectarea proiectelor doar în această etapă) către autoritățile urbane. Aceste consideră că și ei au experiență. „autorități urbane” ca atare nu sunt o organizație distinctă. Principalul avantaj al abordării din Anglia este că membrii autorității urbane sunt foarte Aplicarea DUD în Anglia se bazează în mare măsură pe ideea de sprijinire a zonelor economice familiarizați cu nevoile zonelor urbane care primesc intervenții DUD. Există și un anumit funcționale, adică teritoriile parteneriatelor între întreprinderi locale. Fiecare aglomerare urbană, sprijin descendent; există o echipă interguvernamentală pentru orașe și dezvoltare locală cu în care se va aplica DUD, se încadrează într-o zonă economică funcțională condusă de un reprezentanți ai BIS și DCLG. De asemenea, este probabil ca acțiunile de integrare (adică ITI parteneriat între întreprinderi locale. Parteneriatul între întreprinderile locale va fi implicat în care sprijină obiective tematice multiple) să fie mai bune datorită gamei de actori care formează mare măsură în acordarea fondurilor ESI în perioada 2014-2020. autoritățile urbane. Autoritățile urbane nu folosesc consultanți externi, întrucât acestea au deja capacitatea și experiența de a-și elabora propriile strategii DUD. De asemenea, nu s-a În plus, fiecare parteneriat între întreprinderile locale a fost obligat să instituie un comitet local efectuat nicio alocare financiară din partea fondurilor ESI sau din surse naționale pentru a pentru fondurile ESI „prezidat de un partener local care, alături de ceilalți membri, provine din sprijini utilizarea consultanților. sectoarele afaceri, public, mediu, voluntariat și societate civilă, vor fi avocații oportunităților și impactului fondurilor ESI” (PO FEDR Anglia, p. 267). Aceste comitete locale pentru fondurile O provocare a fost și a rămas aplicarea acordurilor cu Comisia, care a dorit ca DCLG să clarifice ESI funcționează în subordinea și îi raportează comitetului de monitorizare a PO FEDR Anglia, mai bine împărțirea responsabilităților între AM și comitetele locale pentru fondurile ESI în cunoscut sub numele de Comisia pentru Programul de Dezvoltare (Growth Programme Board). cursul programării PO. Prin urmare, PO clarifică acum în mod explicit faptul că aceste comitete Acestea sunt în esență legătura principală dintre Comisia pentru Programul de Dezvoltare la locale pentru fondurile ESI „nu vor fi responsabile pentru niciuna dintre sarcinile prevăzute în nivel național (adică în Anglia) și parteneriatele între întreprinderile locale implicate în aplicarea regulamentele europene pentru care sunt responsabile autoritățile de management în legătură la nivel local, iar funcția lor principală este de monitorizare a proiectelor și de raportare. cu gestionarea fondurilor ESI” (PO FEDR Anglia, p. 267), astfel încât să se evite orice confuzie privind suprapunerea responsabilităților. O altă provocare este cea a gestionării riscurilor dat Cu toate acestea, parteneriatele între întreprinderile locale ca atare (și, prin extensie, comitetele fiind că aceste acorduri sunt noi și nu au fost testate. Pe viitor, o posibilă provocare este locale pentru fondurile ESI) nu sunt entități juridice. Astfel, parteneriatele între întreprinderile schimbarea situației în ceea ce privește deconcentrarea către orașe în temeiul acordurilor de locale ca atare nu ar fi putut fi desemnate legal drept OI pentru aplicarea politicii de coeziune tipul Contract cu orașul. (și, prin extensie, a ITI). Prin urmare, în practică autoritățile urbane sunt formate din membri ai autorităților unitare relevante (adică consiliile orășenești sau locale), fiind prezente și persoane din comitetele locale pentru fondurile ESI bazate pe parteneriatele între întreprinderile locale. Monitorizare și evaluare Componența acestor autorități urbane diferă între cele opt centre urbane, nu în ultimul Pentru cele opt centre urbane, funcția de selectare a proiectelor este funcția principală care rând pentru că zonele parteneriatelor între întreprinderile locale nu coincid în mod necesar le-a fost atribuită în acest moment. În prezent, DCLG realizează o analiză a acestui aspect în cu perimetrele districtelor metropolitane. De exemplu, parteneriatul între întreprinderile locale vederea extinderii acestor funcții pe viitor, lucru care depinde în parte de modul în care evoluează D2N2 acoperă Derby, Derbyshire, Nottingham și Nottinghamshire, adică două orașe. deconcentrarea către centrele urbane. În ceea ce privește Greater London Authority, PO menționează doar că acesteia îi „va fi delegată o gamă largă de sarcini” (p. 268). 36 Van der Zwet, A. Clark, J. Dempsey, D. Mammath, S. and Pautz, H. (prevăzută pentru 2019) Multi-level Deal Making: Challenges and opportunities for (Încheierea de contracte pe mai multe niveluri: provocări și oportunități pentru aglomerările Principala legătură dintre AM și autoritățile urbane este asigurată de legătura Comisiei pentru urbane scoțiene), Armondi, S și de Gregorio-Hurtado, S. (eds) Foregrounding the Urban Agendas In European Policy Making Programul de Dezvoltare cu comitetele locale pentru fondurile ESI, care, așa cum s-a menționat, (Prioritizarea agendelor urbane în elaborarea politicilor europene), Springer 120 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE sunt organizațiile principale responsabile pentru „conectarea” activităților de la nivel de oraș cu DCLG. Cu toate acestea, AM vizează în mod explicit să nu „supravegheze” autoritățile urbane; principalul obiectiv al DCLG este de monitorizare a conformității, nu de supraveghere în cele mai mici detalii a proiectelor, chiar dacă bineînțeles că va interveni direct dacă/atunci când apar erori sau dificultăți. Una dintre provocările principale ale acestor măsuri organizatorice este faptul că acestea sunt noi și nu au fost testate. Noutatea abordării planificate creează riscuri, iar AM sesizează o mare ambiguitate în ghidurile și dispozițiile care reglementează utilizarea ITI pentru DUD. Descentralizarea responsabilității către OI înseamnă provocări mai mari legate de coordonarea între cele 9 orașe, întrucât acestea vor progresa cu viteze diferite. Comisia pentru Programul de Dezvoltare va fi esențială pentru monitorizarea progreselor. MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE Există mai multe modele și instrumente organizaționale, care sunt utilizate de țările din UE pentru a răspunde nevoilor interjurisdicționale. Figura 24 de mai jos prezintă toate aceste modele INTERJURISDICȚIONALE DIN organizaționale și măsura în care au fost utilizate de fiecare țară din UE. România a folosit trei ROMÂNIA MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE DIN ROMÂNIA 123 instrumente majore: 1) axa dedicată pentru DUD; 2) ITI pentru o zonă non-DUD; și 3) DLRC. În paragrafele următoare, sunt analizate aceste trei modele. FIGURA 24. Modele organizaționale pentru acorduri interjurisdicționale din țările din UE Sursa: Parlamentul European. 2019. Investițiile teritoriale integrate ca instrument eficace al politicii de coeziune. [Analiză aprofundată solicitată de Comisia CONT] Axa dedicată pentru DUD România a decis să implementeze DUD pentru perioada de programare 2014-2020 printr-o axă dedicată - Axa prioritară 4 a Programului Operațional Regional. Beneficiarii sunt 39 de zone urbane - toate reședințele de județ, cu excepția orașului Tulcea, care are acces la fonduri dedicate prin ITI Delta Dunării. În total, aproximativ 1,3 miliarde EUR au fost pre-alocate acestor 39 de zone urbane. Tabelul de mai jos include alocările preliminare pe zone urbane 124 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE DIN ROMÂNIA 125 TABELUL 19. Populație Alocare Alocarea fondurilor DUD pe zone urbane din România Alocare 50% I. Alocare Populație II. Alocare totală pe Reședință regională Alocare Regiune regională (mil. iulie 2013 ponderată pe populație reședințe de de județ totală (mil. regională EUR (%) (mil. EUR) județ (mil. EUR) (mil. EUR) (nr. pers.) EUR) ARAD 18.7962 180,579 26.70% 20.0744 38.8706 Populație Alocare Alocare 50% I. Alocare Populație II. Alocare totală pe Reședință regională Alocare DEVA 18.7963 71,296 10.55% 7.9321 26.7284 Regiune regională (mil. iulie 2013 ponderată pe populație reședințe de de județ totală (mil. regională Vest EUR (%) (mil. EUR) județ (mil. EUR) (mil. EUR) REȘIȚA 150.37 75.185 18.7963 90,824 13.43% 10.0973 28.8936 (nr. pers.) EUR) BACĂU 18.6416 195,022 19.880% 22.2358 40.8774 TIMIȘOARA 18.7962 333,545 49.32% 37.0812 55.8774 BOTOȘANI 18.6416 124,143 12.650% 14.1490 32.7906 Total Vest 75.1850 676,244 100.00% 75.1850 150.3700 IAȘI 18.6417 348,303 35.500% 39.7067 58.3484 BAIA MARE 15.2567 149,330 15.32% 13.9415 29.1982 Nord - Est PIATRA BISTRIȚA 15.2567 92,280 9.41% 8.6139 23.8706 223.700 111.850 18.6417 117,219 11.950% 13.3661 32.0078 NEAMȚ CLUJ VASLUI 18.6417 79,847 8.140% 9.1046 27.7463 15.2567 320,561 32.70% 29.9336 45.1903 Nord – NAPOCA SUCEAVA 18.6417 116,569 11.880% 13.2878 31.9295 Vest 183.08 91.54 ORADEA 15.2567 223,731 22.82% 20.8894 36.1461 Total Nord - Est 111.8500 981,103 100.000% 111.8500 223.7000 SATU MARE 15.2567 124,465 12.70% 11.6256 26.8823 BRĂILA 18.9850 216,348 20.080% 19.0609 38.0459 ZALĂU 15.2567 70,001 7.14% 6.5360 21.7927 BUZĂU 18.9850 138,201 12.820% 12.1694 31.1544 Total Nord - Vest 91.5400 980,368 100.00% 91.5400 183.0800 Sud-Est CONSTANȚA 18.9850 320,477 29.730% 28.2212 47.2062 189.850 94.925 ALBA IULIA 14.7133 73,522 9.24% 8.1571 22.8704 FOCȘANI 18.9850 95,674 8.880% 8.4294 27.4144 GALAȚI 18.9850 307,113 28.490% 27.0441 46.0291 BRAȘOV 14.7133 292,071 36.72% 32.4164 47.1297 Total Sud - Est 94.9250 1,077,813 100.000% 94.9250 189.8500 MIERCUREA- 14.7134 42,543 5.35% 4.7230 19.4364 CIUC ALEXANDRIA 14.3636 53,170 6.940% 6.9778 21.3414 Centru SFÂNTU CĂLĂRAȘI 14.3636 78,777 10.290% 10.3461 24.7097 176.56 88.28 14.7134 65,743 8.20% 7.2919 22.0053 GHEORGHE GIURGIU 14.3636 70,532 9.210% 9.2602 23.6238 SIBIU 14.7133 169,594 21.32% 18.8213 33.5346 Sud - PITEȘTI 14.3635 178,135 23.260% 23.3868 37.7503 Muntenia 201.09 100.545 TÂRGU 14.7133 151,977 19.11% 16.8703 31.5836 PLOIEȘTI 14.3635 236,304 30.860% 31.0282 45.3917 MUREȘ SLOBOZIA 14.3636 53,676 7.010% 7.0482 21.4118 Total Centru 88.2800 795,450 100.00% 88.2800 176.5600 TÂRGOVIȘTE 14.3636 95,203 12.430% 12.4977 26.8613 Total alocare pentru 1,277.580 638.790 638.7900 638.7900 1,277.5800 Axa prioritară 4 Total Sud Muntenia 100.5450 765,797 100.000% 100.5450 201.0900 Sursa: inforegio.ro CRAIOVA 15.2930 308,546 42.66% 32.6200 47.9130 DROBETA- TURNU 15.2930 112,008 15.48% 11.8368 27.1298 Pentru a accesa aceste fonduri pre-alocate în conformitate cu axa 4 a POR, administrațiile SEVERIN locale au trebuit să elaboreze strategii integrate de dezvoltare urbană și planuri de mobilitate și Sud-Vest - Oltenia RÂMNICU să identifice o listă de proiecte prioritare care urmau să fie finanțate. Cei șapte poli de creștere 152.93 76.465 15.2930 119,363 16.50% 12.6166 27.9096 VÂLCEA (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara) au trebuit să se concentreze SLATINA 15.2930 85,619 11.84% 9.0535 24.3465 pe strategia și planul de mobilitate din cadrul zonei metropolitane - în continuarea „abordării privind TÂRGU JIU 15.2930 97,802 13.52% 10.3381 25.6311 polul de creștere” utilizată pentru perioada de programare 2007-2013. Celelalte administrații locale au avut opțiunea de a pregăti strategia pentru teritoriul unei zone metropolitane existente Total Sud-Vest Oltenia 76.4650 723,338 100.00% 76.4650 152.9300 sau pentru o zonă urbană funcțională (în cazul în care nu aveau o zonă metropolitană stabilită). Figura de mai jos indică zonele metropolitane active și zonele urbane funcționale propuse de Banca Mondială (și utilizate de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional) cu o metodologie OCDE-CE. 126 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE DIN ROMÂNIA 127 FIGURA 25. Zonele metropolitane existente și zonele urbane funcționale propuse ale reședințelor de județ din România Source: The World Bank 128 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE DIN ROMÂNIA 129 Deși în practică, administrațiile locale au avut opțiunea să dezvolte proiecte interjurisdicționale, În 2018, a fost introdusă o axă suplimentară în POR 2014-2020, Axa prioritară 13, care oferă localitățile suburbane nu au fost incluse pe lista potențialilor beneficiari, iar fondurile au fost pre- finanțare, pe criterii ce țin de competitivitate, pentru zonele urbane cu mai puțin de 100.000 de alocate doar pentru centrul urban. Prin urmare, nu au existat stimulente pentru a întreprinde locuitori care nu sunt eligibile pentru finanțare în cadrul Axei 4. Bugetul alocat pentru această intervenții transjurisdicționale la acest nivel37. În plus, fondurile disponibile pre-alocate au fost axă este de 200 milioane EUR, cu activități eligibile precum: 1) îmbunătățirea serviciilor sociale, relativ reduse (comparativ cu alocările pentru polii de creștere și zonele urbane din alte țări ale UE), educaționale și cultural-recreative (de exemplu, construcția/ extinderea/ finalizarea/ modernizarea/ astfel cum este detaliat în tabelul de mai sus. reabilitarea/ dotarea centrelor sociale, a cantinelor sociale, a locuințelor sociale, a infrastructurii educaționale, a facilităților cultural-recreative); 2) îmbunătățirea spațiilor urbane (construcția/ În ceea ce privește tipurile de proiecte care ar putea fi finanțate cu fonduri pre-alocate în cadrul extinderea/ modernizarea/ reabilitarea drumurilor publice, a zonelor pietonale, a zonelor verzi, a Axei 4 din POR, cele 39 de zone urbane au avut o gamă de opțiuni limitată (a se vedea tabelul de parcurilor, a spațiilor publice, a piețelor, a sistemelor de supraveghere video, a sistemelor de iluminat mai jos). În mod evident, aceste activități eligibile nu răspund la paleta variată de nevoi ale orașelor public, a sistemelor de apă și ape uzate, a sistemelor Wi-Fi, a mobilierului urban, a micilor loturi de românești și sunt aplicate într-o manieră uniformă, indiferent de nevoile diferite ale celor 39 de zone parcare; demolarea clădirilor care nu sunt incluse în patrimoniul național). În mod interesant, zonele urbane. De obicei, nevoile unui oraș cu 35.000 de locuitori sunt cu totul diferite de nevoile unei zone urbane mai mici au acces la o gamă mai largă de opțiuni de finanțare (fiind mai potrivite nevoilor urbane cu 500.000 de locuitori. reale ale acestora) în cadrul Axei 13, decât zonele urbane mai mari din cadrul Axei 4. TABELUL 20. Prioritățile de investiții vizate de Axa 4 din POR ITI non-DUD Instrumentul de investiții teritoriale integrate (ITI) a permis României, la fel ca oricărui alt stat Prioritate de investiții Obiectiv tematic (în conformitate cu Activități eligibile membru al UE, să grupeze finanțarea din mai multe axe prioritare a unuia sau mai multor normele FEDR) programe operaționale (PO), pentru a asigura implementarea a unei strategii integrate pentru un anumit teritoriu. Elementele-cheie ale unui program ITI sunt: (a) un teritoriu desemnat (zonă OT 4 - Sprijinirea tranziției către Măsuri pentru reducerea emisiilor de CO2 în zonele urbane PI (e) - Mobilitate urbană funcțională); (b) o strategie de dezvoltare teritorială integrată conexă; (c) un pachet de acțiuni o economie cu emisii scăzute de (piste pentru biciclete, achiziție de vehicule ecologice/ durabilă carbon în toate sectoarele electrice de transport public etc.). (proiecte) prioritare care urmează să fie implementate (un plan de investiții); și (d) acorduri de OT 6 - Conservarea și protejarea guvernanță pentru gestionarea implementării programului ITI. PI 6 (e) - Regenerarea mediului și promovarea Reabilitarea terenurilor dezafectate. urbană eficientizării resurselor FIGURA 26. PI 9 (b) - Abordări Măsuri integrate pentru comunitățile marginalizate, prin: Zona ITI Delta Dunării OT 9 - Promovarea incluziunii integrate pentru facilități cu scopuri educaționale, culturale și recreative; sociale, combaterea sărăciei și a comunitățile reabilitarea micilor zone verzi, a spațiilor publice, a piețelor; oricărui tip de discriminare marginalizate mici străzi urbane și rețele de utilități. OT 10 - Investiții în educație, pregătire și formare PI 10 - Investiții în Infrastructura educațională (creșe, grădinițe, școli profesională pentru dezvoltarea educație tehnologice, școli profesionale). competențelor și învățare pe tot parcursul vieții Cea mai mare parte a finanțării din cadrul Axei 4 este destinată măsurilor de mobilitate urbană durabilă, aceasta fiind tema pe care s-au concentrat majoritatea zonelor urbane eligibile - în special achiziția de autobuze și/sau de tramvaie ecologice/electrice și dezvoltarea unei infrastructuri de transport durabile (trasee dedicate pentru autobuze, piste pentru biciclete și zone pietonale). În ceea ce privește organizarea instituțională, două noi tipuri de entități sunt implicate în gestionarea fondurilor din Axa 4 - Structura de sprijinire a dezvoltării urbane (SSDU) și autoritatea urbană (AU). SSDU a extins responsabilitățile Biroului coordonator al polului de creștere (instituit pentru a oferi sprijin polilor de creștere pentru perioada de programare 2007-2013) la toate zonele urbane eligibile din regiunea respectivă. SSDU se află în subordinea Agenției de Dezvoltare Regională, care este organismul intermediar pentru gestionarea fondurilor POR din România .38 În fiecare dintre cele 39 de reședințe de județ eligibile au fost create autorități urbane, având misiunea să identifice proiectele prioritare care vor fi finanțate în cadrul Axei 4 a POR. 37 În perioada 2007 - 2013, pentru polii de creștere s-au pre-alocat aproximativ 90 milioane EUR și, respectiv, 100 milioane EUR. 38 O descriere mai detaliată cu privire la rolul și responsabilitățile agențiilor de dezvoltare regională din România este disponibilă aici: http://documents.worldbank.org/curated/en/153401468094485248/ Managing-authority-and-intermediate-bodies-collaboration-and-communication-full-report Sursa: Strategia ITI Delta Dunării 130 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE DIN ROMÂNIA 131 Guvernul României a decis să utilizeze instrumentul ITI pentru zona Delta Dunării și a alocat PO / Axe prioritare 1,3 miliarde EUR pentru ITI din diferite programe operaționale (a se vedea anexa 3 pentru Fond PO și sumele alocate) și pentru o gamă variată de intervenții. Acordul de parteneriat România- Programul Operațional Regional (POR) UE, capitolul 3, descrie abordarea ITI propusă în România. Pentru a accesa finanțarea prin ITI, a fost elaborată o Strategie integrată pentru dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării și implementarea prin AP 7 – Promovarea energiei curate și a eficienței energetice în vederea susținerii unei economii cu FEDR emisii reduse de carbon investiții teritoriale integrate. Strategia a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu finanțare europeană (în cadrul PO Asistență Tehnică 2007-2013) și PO Competitivitate cu ajutorul Băncii Mondiale. AP 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) pentru sprijinirea competitivității economice și a dezvoltării afacerilor FEDR Geografic, zona ITI include Rezervația Biosferei Deltei Dunării (RBDD) și zonele înconjurătoare: AP 2 - Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă municipiul Tulcea, 3 orașe (Babadag, Isaccea și Sulina), 29 de comune din județul Tulcea și 4 PO Capital Uman comune (Corbu, Istria, Mihai Viteazu și Săcele) din județul Constanța (sud-estul județului Tulcea AP 1 - Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și RBDD). AP 3 – Locuri de muncă pentru toți FSE În ceea ce privește intervențiile acoperite în cadrul ITI Delta Dunării, spectrul este destul de variat. AP 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei Tabelul de mai jos indică toate programele operaționale individuale și axele prioritare respective din AP 6 – Educație și competențe care a fost pusă la dispoziție o finanțare dedicată ITI. Anexa 6 oferă o imagine de ansamblu mai detaliată a intervențiilor posibile. După cum se poate observa, cea mai mare parte a intervențiilor PO Asistență Tehnică eligibile se concentrează pe aspecte socioeconomice și nu neapărat pe aspecte de mediu. Mai mult, AP 1 – Consolidarea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiectele finanțate prin FEDR o zonă cu doar 200.000 de locuitori are acces la aceeași sumă de finanțare pre-dedicată (1,3 fondurile ESI și diseminarea informațiilor corespunzătoare acestora miliarde EUR) și pentru o gamă mult mai largă de intervenții eligibile, ca 39 de zone urbane cu o Programul Național de Dezvoltare Rurală populație totală de aproximativ 8,9 milioane. Măsura 4 – Investiții în active fizice TABELUL 21. Măsura 6 – Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor Axe PO pentru care există alocări ITI pentru regiunea Deltei Dunării (2014 - 2020) Măsura 7 – Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale FEADR PO / Axe prioritare Măsura 10 – Agro-mediu și climă Fond Măsura 19 – Sprijinirea dezvoltării locale de tip LEADER (DLRC) Programul Operațional Regional (POR) PO Pescuit și Afaceri Maritime AP 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii Prioritatea Uniunii 1 – Promovarea pescuitului sustenabil, eficient din punctul de vedere al resurselor, AP 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon inovativ, bazat pe competitivitate și cunoștințe AP 5 – Îmbunătățirea mediului urban și a conservării sustenabile, a protecției și a valorificării Prioritatea Uniunii 2 – Stimularea acvaculturii sustenabile, eficiente din punctul de vedere al resurselor, patrimoniului cultural inovative, bazate pe competitivitate și cunoștințe FEPAM FEDR AP 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională Prioritatea Uniunii 4 – Creșterea ratei de angajare și consolidarea coeziunii teritoriale AP 7- Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului Prioritatea Uniunii 5 – Stimularea comercializării și a procesării AP 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale AP 10 – Îmbunătățirea infrastructurii de învățământ Strategia ITI Delta Dunării a identificat proiecte bazate pe nevoile locale și a formulat portofoliul de proiect în cadrul a cinci piloni, dintre care unul se concentrează pe capacitatea PO Capacitate Administrativă de gestionare a implementării proiectelor. Proiectele propuse în cadrul pilonilor I-IV sunt AP 1 – Sisteme administrative publice și juridice eficace prezentate geografic în anexa 5. FSE AP 2 – Sisteme administrative și juridice accesibile și transparente În cadrul pilonului I, proiectele privind „Protejarea mediului și a resurselor naturale” au fost PO Infrastructură mare propuse pentru o mai bună gestionare a activelor și a riscurilor naturale care pot avea un impact AP 2 – Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal de calitate, durabil și eficient FEDR major asupra ecosistemului, proiecte organizate în cinci domenii sectoriale care vizează (1). Biodiversitatea și gestionarea ecosistemelor; (2). Eficiența energetică; (3). Schimbările climatice; AP 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu din perspectiva gestionării eficiente a resurselor FC (4) Gestionarea riscului de dezastre; (5). Situațiile de urgență provocate de poluare. AP 4 – Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, de monitorizare a calității aerului FEDR și decontaminarea siturilor poluate istoric În cadrul pilonului II, „Îmbunătățirea intervențiilor din sectorul economic”, proiectele subliniază AP 5 – Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și gestionării riscurilor FC rolul esențial al serviciilor turistice, al agriculturii și al pescuitului la dezvoltarea economiei locale. 132 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE DIN ROMÂNIA 133 Proiectele vizează (1). Turismul bazat pe natură; (2). Pescuitul și acvacultura; (3) Agricultura și Rurală. Există, de asemenea, grupuri de acțiune locală pentru pescuit (GALP), care implementează dezvoltarea rurală; (4). Turismul bazat pe cultură. proiecte ale Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). FIGURA 27. În cadrul pilonului III, „Asigurarea conectivității”, proiectele vizează crearea unui sistem eficient Procesul de formare a GAL de transport de persoane, mărfuri și idei privind (1). Transportul; (2). Tehnologia informației și comunicațiilor. În cadrul pilonului IV, „Furnizarea de servicii publice”, au fost propuse proiecte Exprimarea interesului Facilitare și sprijin Constituirea GAL pentru creșterea calității vieții în zona proiectului ITI cu atenție la (1). Alimentarea cu apă, sistemele de canalizare și managementul integrat al apei; (2) Gestionarea deșeurilor solide; (3). Sănătate; (4). Educație; (5). Incluziune și protecție socială În cadrul pilonului V, „Promovarea eficienței, accesibilității și durabilității”, proiectele propuse Autoritate locală Organisme Intermediare au ca obiectiv dezvoltarea capacității pentru o implementare eficientă și durabilă a strategiei. comune (ADR) – Autoritate locală Proiectele publice vizează administrarea și gestionarea programelor. – Instituții publice Pentru a contribui la implementarea Strategiei ITI Delta Dunării, a fost înființată o asociație de dezvoltare intercomunitară. ADI ITI-DD este o asociație cu personalitate juridică de drept privat – Sector privat cu statut de utilitate publică, creată pentru implementarea mecanismului ITI în zona ITI Delta 1. Personal Sector privat – Societatea civilă Dunării. Asociație de dezvoltare intercomunitară reunește 38 de unități administrativ-teritoriale GAL Societatea civilă (UAT). În conformitate cu dispozițiile protocolului operațional semnat de Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și autoritățile de management – Comunitate marginalizată relevante, ADI-ITI DD are sarcina de a organiza, reglementa, finanța, monitoriza și coordona intervenții din Strategia ITI Delta Dunării, în comun cu unitățile administrativ-teritoriale care fac Zonă marginalizată 2. Facilitator – Comunități parte din zonă. Anexa 4 prezintă o organigramă detaliată a ADI ITI-DD. Zonă(e) învecinată(e) învecinate DLRC Instituții publice Regulamentul nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului European stabilește cadrul pentru implementarea abordării privind dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea Sursa: Banca Mondială. 2014. Elaborarea strategiilor de integrare pentru comunitățile urbane marginalizate comunității (DLRC). DLRC se dorește a fi un instrument integrat, care poate fi utilizat pentru a răspunde problemelor complexe de dezvoltare, necesitând cooperarea mai multor părți interesate Pentru DLRC-urile din mediul urban, accentul se pune, de regulă, pe comunitățile marginalizate din sectorul public, neguvernamental și privat. Pentru a accesa finanțarea DLRC, părțile interesate dintr-o zonă urbană, cu accent pe reducerea riscului de sărăcie și excluziune, în special în relevante trebuie să formeze grupuri de acțiune locală (GAL), adoptând aceeași abordare ca cea rândul comunităților de romi. Pentru DLRC-urile din mediul rural, accentul se pune, de regulă, folosită pentru programul LEADER în perioada de programare 2007-2013. Procesul de formare a pe cooperarea interjurisdicțională, precum și pe cooperarea cu reprezentanții sectorului privat GAL este descris în figura de mai jos. și ONG-urile, pentru a răspunde provocărilor concrete legate de dezvoltarea locală. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice indică faptul că există 22 de GAL-uri urbane (din GAL, odată format, trebuie să elaboreze o strategie DLRC și să o prezinte organelor intermediare 49 de strategii prezentate), 239 GAL-uri rurale și 14 GALP-uri. GAL-urile rurale sunt formate aproape exclusiv din parteneriate între două sau mai multe administrații locale. Per ansamblu, și autorităților de management relevante pentru verificarea eligibilității și aprobarea finală. 2821 de localități rurale și urbane mici fac parte dintr-un GAL (a se vedea harta de mai jos), ceea Conform Regulamentului nr. 1303/2013, strategiile DLRC trebuie să includă „un set coerent de ce indică că este posibilă o cooperare interjurisdicțională chiar și pentru administrațiile locale cu operațiuni cu scopul de a răspunde obiectivelor și nevoilor locale și care contribuie la îndeplinirea o capacitate administrativă relativ redusă. strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și care este conceput și realizat de un grup de acțiune local”. Din punct de vedere instituțional, GAL-urile includ trei niveluri operaționale diferite: Finanțarea DLRC este disponibilă pentru două tipuri de GAL în România: 1) comunitățile 1. Adunarea generală, care include toți membrii GAL; marginalizate din zonele urbane cu peste 20.000 de locuitori; 2) zonele rurale și orașele cu mai Comitetul director, care este organul decizional al GAL și este ales de Adunarea generală; și 2. puțin de 20.000 de locuitori. În primul caz, finanțarea este disponibilă din FEDR și FSE prin intermediul POR și al PO Capital uman. În cel de al doilea caz, finanțarea este disponibilă din Personalul GAL, responsabil de funcționarea și operațiunile zilnice. 3. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) prin Programul Național de Dezvoltare 134 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE FIGURA 28. GAL-uri din mediul rural și orașe mici din România, pentru 2014-2020 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE MODELELOR ORGANIZAȚIONALE-CHEIE Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE MODELELOR ORGANIZAȚIONALE-CHEIE 137 Acordurile urbane interjurisdicționale se pot baza pe patru tipuri principale de modele organizaționale: 1) PO-uri dedicate; 2) axa prioritară dedicată în cadrul unui PO; 3) ITI; 4) DLRC- uri. Instrumentul DLRC este conceput în principal pentru intervenții la scară mică, nefiind necesare aranjamente speciale sau abordări integrate. Prin urmare, doar primele trei modele organizaționale vor fi discutate aici. Programul operațional dedicat pentru zonele urbane/metropolitane Doar Italia a folosit un program operațional urban dedicat pentru mai multe zone urbane. Cu toate acestea, având în vedere amploarea provocărilor privind dezvoltarea urbană din România, aceasta poate fi o abordare valabilă. Printre avantajele acestei abordări se numără: • Concentrarea clară asupra zonelor urbane, mai degrabă decât asupra zonelor și regiunilor urbane; • Sume de bani dedicate pentru zonele urbane; • Posibilitatea unei diversități tematice mai mari; • Posibilitatea de a avea o abordare mai competitivă, grupurile de zone urbane trebuind să concureze pentru fondurile dedicate în cadrul axelor prioritare; • Posibilitatea de a avea axe prioritare dedicate proiectelor mari de importanță strategică pentru zonele urbane/metropolitane. • Posibilitatea de a asocia clar prioritățile urbane naționale cu Programul operațional. Printre dezavantaje se numără: • Este posibil ca un PO nou să aibă nevoie de timp pentru a se dezvolta și, prin urmare, implementarea sa ar putea întârzia; • Există mai puține posibilități de a combina finanțarea cu ceea ce se oferă în cadrul altor PO; • Va exista o finanțare și posibilități mai reduse pentru Programul operațional regional. Axa prioritară dedicată în cadrul unui program operațional Acesta este modelul organizațional folosit în prezent de România și de alte țări (de exemplu, Spania, Ungaria). Printre avantajele acestui model se numără: • Este bine cunoscut și există deja un cadru instituțional pentru acest tip de abordare; 138 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE • Reduce sarcina administrativă pentru autoritățile naționale; • Este cel mai simplu dintre toate modelele organizaționale. Printre deficiențele acestuia se numără: • Oferă mai puțină diversitate tematică; • Oferă aceleași opțiuni pentru toate zonele urbane, în pofida nevoilor variate; • Presupune o povară administrativă semnificativă (de exemplu, SIDU, Planuri de mobilitate, autorități urbane) pentru alocări relativ mici; • Limitează semnificativ tipurile de intervenții care pot fi întreprinse; • Reduce vizibilitatea inițiativelor de dezvoltare urbană, întrucât acestea sunt incluse într-o structură de program care nu are o identitate clară. ITI RECOMANDĂRI ITI-urile au fost utilizate pe scară largă de țări precum Polonia și Cehia, iar dovezile de până acum arată că instrumentul a avut un succes relativ. Printre beneficiile ITI-urilor se numără: • Posibilitatea de a accesa finanțare din toate PO-urile relevante, inclusiv FEDR, FSE, FC și, posibil, FEADR; • Permit un nivel mai ridicat de diversitate tematică, o mai bună integrare a surselor de finanțare și un răspuns mai bun la nevoile urbane; • Potențial de finanțare dedicată mai mare pentru zonele urbane; • Un grad sporit de descentralizare a responsabilităților, generând o asumare a responsabilității la nivel local. • Deciziile sunt luate mult mai aproape de cetățeni și de părțile interesate; • Oferă o identitate puternică pentru parteneriate și strategii; • Pot favoriza cooperarea dincolo de granițele administrative, limitând fragmentarea fondurilor europene, evitând suprapunerea investițiilor și stimulând sinergiile și efectele la scară; • Limitează concurența privind fondurile europene între municipiile vizate de ITI, încurajând schimbul de informații cu privire la planurile de investiții, învățarea reciprocă și coordonarea sporită a proiectelor UE; • Oferă stabilitate care facilitează planificarea pe termen lung; • Promovează abordarea metropolitană a dezvoltării strategice; • Facilitează consolidarea capacităților administrative la nivel local și creșterea calității proiectelor și investițiilor UE. Printre deficiențele ITI-urilor se numără: • Dificultate în a decide zonele pentru care să se utilizeze ITI și nivelul ridicat de concurență între zone pentru a garanta finanțarea; • Pot duce la apariția unor efecte de „bulgăre de zăpadă” și politizare, având în vedere că mai multe autorități încearcă să obțină pachete de finanțare dedicate; • Necesită o capacitate locală adecvată și o sarcină birocratică mai mare; • Pot necesita mai mult timp în ceea ce privește dezvoltarea cadrului organizațional în comparație cu alte modele organizaționale; • Pot afecta absorbția, deoarece există o concurență redusă pentru fonduri; • Reduc impulsul competitiv și nu răsplătesc în mod adecvat performanțele ridicate. RECOMANDĂRI 141 Zonele metropolitane și aglomerările urbane puternice sunt un ingredient central pentru performanța regiunilor din România și a economiei românești în ansamblu. La o simplă consultare a datelor EuroStat, se observă că cele mai performante regiuni NUTS2 din UE, atât din punctul de vedere al producției economice globale, cât și al productivității, sunt cele care au cel puțin o zonă metropolitană sau o aglomerare urbană puternică și dinamică în interiorul lor. 39 Prin urmare, este de așteptat ca o abordare privind dezvoltarea economică și teritorială cu un accent puternic pe dezvoltarea urbană în România să determine o creștere a productivității, a producției și performanței economice globale a țării. Cu toate acestea, regiunile administrative nu respectă întotdeauna frontierele zonelor funcționale, creând astfel necesitatea unor abordări inovatoare care să meargă dincolo de jurisdicțiile administrative. În practică, aceasta înseamnă că, prin dezvoltarea unui cadru național de politici urbane, susținut de instrumente fiscale și administrative adecvate, guvernul național ar trebui să caute diverse modalități de consolidare a zonelor urbane. Fondurile europene, în special cele furnizate prin intermediul fondurilor ESI, sunt un instrument esențial pentru implementarea acestor dezvoltări. O astfel de abordare ar trebui să urmeze raționamentul dezvoltării urbane durabile integrate, recunoscând totodată contextul specific în care operează România și fiecare dintre zonele urbane din România. Provocările precum amplasarea geografică relativ periferică a țării sunt dificil de depășit. Figura de mai jos arată clar că amplasarea geografică este unul dintre factorii-cheie ai creșterii economice, regiunile NUTS2 cele mai productive din UE fiind regiunile metropolitane/ aglomerările urbane situate în centrul Europei (și anume la intersecțiile celor mai importante rute comerciale de pe continent). Alte zone foarte performante sunt marile zone metropolitane, de obicei capitalele precum București, Stockholm sau Helsinki. Deși zonele urbane mari din România au performanțe mult mai bune decât orașele mai mici sau zonele rurale, acestea mai încă multe de făcut pentru a ajunge din urmă zonele urbane similare din Europa de Vest. De exemplu, le lipsește infrastructura publică de bază (de exemplu, o rețea rutieră și un sistem de transport public metropolitan, dotări urbane și o infrastructură de calitate) pentru a concura în mod adecvat cu zonele similare din occident. 39 Banca Mondială. 2018. Regândirea regiunilor mai puțin dezvoltate: folosirea politicii de coeziune pentru realizarea potențialului regiunilor europene. 142 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE RECOMANDĂRI 143 Atunci când se iau în considerare opțiunile politicii de dezvoltare, guvernele trebuie să găsească FIGURA 29. o modalitate de a echilibra COMPETITIVITATEA și ECHITATEA. O țară cu o creștere puternică, Cele mai productive regiuni NUTS2 din UE unde o mare parte din populație și din teritoriu este lăsată în urmă, mai devreme sau mai târziu va înțelege că o astfel de creștere dezechilibrată nu este sustenabilă. În mod similar, o țară fără motoare de creștere care să o propulseze înainte nu va putea aborda provocările de dezvoltare pe termen lung. Indicatorii arată că România a reușit să își îmbunătățească competitivitatea (are una dintre cele mai mari rate de creștere a PIB-ului din Europa și din lume), asigurând în același timp echitatea (sărăcia a scăzut constant). Cu toate acestea, au fost implementate puține măsuri consecvente pentru a asigura o competitivitate durabilă pe termen lung. De exemplu, peste 5 milioane de români au părăsit țara în ultimii ani (numărul cel mai mare dintr-o țară în care nu există conflicte, aflată pe locul al doilea după Siria, la nivel mondial), în căutarea unei vieți mai bune. Un studiu recent realizat de Banca Mondială cu privire la tiparele migrației 40 iindică faptul că motivul principal pentru care românii au ales să se mute este calitatea relativ scăzută a vieții - preferința pentru acest motiv fiind mai mare decât cea pentru un salariu mai bun. Concret, majoritatea românilor doresc să trăiască (în primul rând) în orașe similare celor din vestul Europei. Fondurile europene sunt o pârghie importantă în ceea ce privește abordarea unora dintre aceste provocări. Acestea oferă o contribuție la infrastructura de investiții publice esențiale în zonele urbane care vor permite orașelor din România să își atingă obiectivele de creștere durabilă, să asigure o creștere a calității vieții și a competitivității. Astfel, pentru perioada de programare 2021-2027, va fi esențial să se elaboreze o abordare DUD care să poată răspunde mai adecvat nevoilor zonelor urbane. Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, abordarea DUD trebuie consolidată în cadrul următorilor patru piloni extinși: Mai multe RESURSE Mai multă DIVERSITATE Mai multă FLEXIBILITATE Mai multă DESCENTRALIZARE Sursa: EuroStat Pentru fiecare dintre acești patru piloni, se vor discuta despre diferitele opțiuni de utilizare a modelelor organizaționale. Accentul se va pune în mod clar pe modelele organizaționale care răspund nevoilor acordurilor interjurisdicționale urbane (de exemplu, zonele metropolitane). Deși Mai multe resurse Guvernul României poate decide să se concentreze doar asupra centrelor urbane, cu abordarea Similar altor țări, nevoile de investiții ale României depășesc cu mult resursele disponibile. Banca DUD, așa cum este cazul pentru perioada de programare 2014-2020, această opțiune nu va fi Mondială a elaborat un tabel sintetic cu nevoile de investiții din România pe sectoare și a estimat luată în considerare aici. Opțiunile-cheie discutate aici includ: 1) programul operațional pentru că deficitul de finanțare este de cel puțin 83 miliarde EUR. Stabilirea modului de prioritizare a zonele urbane/metropolitane; 2) ITI pentru zonele metropolitane și aglomerările urbane; 3) axa acestor nevoi extinse cu resurse limitate este un proces care implică corelarea dovezilor științifice prioritară dedicată în cadrul unui program operațional pentru zonele urbane. cu alegerile politice. Dacă există un deficit de dovezi - așa cum se întâmplă adesea în România - există un risc mare ca deciziile politice să fie luate fără o înțelegere deplină a impactului În plus, în mod ideal, modelele organizaționale ar trebui să fie adaptate tipurilor de zone urbane intenționat și neintenționat al investițiilor. existente în România în acest moment. În mare, aceste tipuri urbane includ: • Orașul București - capitala și una dintre marile metropole din Europa. O strategie națională de dezvoltare cuprinzătoare poate oferi un cadru pentru contribuții cu dovezi în procesele politice, stabilind și prioritățile politice. România nu deține în prezent o strategie • Zonele urbane mai mari, cu peste 200.000 de locuitori. națională de dezvoltare cuprinzătoare și nici o viziune clară asupra sectoarelor prioritare pentru • Zonele urbane cu mai puțin de 200.000 de locuitori. țară. România are un număr mare de strategii sectoriale, dar nu are o viziune comună privind dezvoltarea națională. În practică, țara se bazează pe prioritățile supranaționale definite de 40 Banca Mondială. 2017. Orașe-magnet: Migrația și naveta în România Comisia Europeană pentru UE în ansamblul său, dar interpretarea acestora în ceea ce privește 144 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE RECOMANDĂRI 145 prioritățile naționale poate fi dificilă. Există un consens general că, fără măsuri care să consolideze Programe de investiții sectorul privat, promovând în același timp incluziunea socială și durabilitatea mediului, este dificil să se integrate în celelalte municipii 3.568 € 2.614 € 954 € - - 0€ (63) și orașe (217) mențină creșterea și dezvoltarea pe termen lung. În același timp, există deficite importante în ceea ce privește cunoștințele și politicile în legătură cu zonele urbane, ceea ce înseamnă că echilibrul între aceste ITI Delta Dunării 1.114 € 1.114 € 0€ dimensiuni diferite nu este bine înțeles. De exemplu, rolul esențial pe care îl joacă orașele în dezvoltarea TOTAL 133.394 € 19.962 € 22.312 € 5.292 € 3.143 € 83.239 € unei țări este în mare parte ignorat în România și este demonstrat de lipsa aproape completă a Sursa: informații culese din diverse masterplanuri, strategii și programe operaționale existente. „dimensiunii de dezvoltare urbană” în programele politice, documentele de politici publice sau programele naționale de investiții. Alocarea resurselor pentru zonele urbane constă într-o serie de dimensiuni care includ proporția totală a fondurilor europene care sunt alocate pentru dezvoltarea DUD, dar și modul în care TABELUL 22. aceste resurse sunt direcționate. Discuția de mai jos va lua în considerare ambele dimensiuni. Nevoile de investiții pe sectoare în România (în milioane EUR) Alocări din Alocări Nevoi de fonduri UE bugetare Decalaj de Mai multe alocări de resurse - peste 6% din FEDR Sector prioritar investiții propuse de stat/ Credite PPP-uri finanțare (mil. EUR) pentru județene/ Pentru perioada de implementare 2014-2023, Banca Mondială a estimat că cele 40 de reședințe 2014-2023 locale de județ din România ar putea întreprinde în mod durabil investiții de capital de aproximativ Autostrăzi 13.254 € 1.742 € 824 € 2.935 € 1.897 € 5.856 € 6 miliarde EUR. Premisa de bază a acestei estimări este aceea că fiecare decizie de investiții Drumuri expres 10.367 € 586 € 491 € 772 € - 8.518 € publice ar trebui să ia în considerare costurile de exploatare și întreținere, și investițiile nu ar Drumuri naționale 2.292 € 445 € 73 € 268 € - 1.506 € trebui să fie întreprinse dacă astfel de costuri viitoare nu pot fi acoperite de bugetele interne. Din Variante de ocolire 332 € 181 € 34 € 117 € - 0€ această sumă de 6 miliarde EUR, zonele urbane pot accesa în jur de 2,7 miliarde EUR (46% din Drumuri județene 6.413 € 946 € 1.774 € - - 3.693 € pachetele de investiții de capital) prin fonduri europene în perioada de implementare 2014 - 2023 - fie prin fonduri dedicate din Axa prioritară 4 a POR (în total 1,3 miliarde), fie printr-un proces Drumuri comunale 4.728 € 440 € 3.428 € - - 4.288 € competitiv prin alte axe prioritare în cadrul programelor operaționale existente. Căi ferate 14.382 € 2.070 € 1.626 € - 810 € 9.876 € Metroul bucureștean 9.880 € 683 € 200 € - - 8.997 € 46% din pachetele de investiții de capital din fondurile europene reprezintă o proporție relativ mare Infrastructura portuară 3.381 € 619 € 486 € - - 2.276 € din totalul finanțărilor UE pentru marile zone urbane din România. Cu toate acestea, atunci când Infrastructura aeroportuară 1.421 € 552 € 434 € - - 435 € datele sunt defalcate, devine clar că orașele mari, care sunt esențiale pentru competitivitatea Noduri de transport regiunilor din care fac parte, primesc în mod disproporționat mai puține fonduri europene. Pentru 316 € 70 € 55 € - - 191 € multimodal perioada de programare 2021-2027, este important ca fondurile europene să fie alocate în Apă și ape uzate 23.804 € 3.014 € 2.880 € 1.200 € - 16.710 € funcție de nevoile reale, la fel cum au făcut și alte țări din UE. (studiile de caz din Polonia, Gestionarea deșeurilor solide 352 € 352 € ? Italia sau Cehia oferă un bun exemplu de modalitate în care resursele ar putea fi alocate într-un mod mai echitabil). Cadastru 1.300 € 313 € 600 € 387 € Zone industriale dezafectate 8.500 € 338 € 35 € 8.127 € Pentru perioada de programare 2014-2020, țările UE au trebuit să aloce cel puțin 5% din Izolație termică 5.300 € 1.187 € 1.006 € 184 € 2.923 € fondurile FEDR pentru abordarea DUD. România are o alocare FEDR de 12,9 miliarde EUR Încălzire centralizată 1.000 € 250 € - - - 750 € pentru 2014-2020, ceea ce înseamnă că ar fi trebuit să aloce cel puțin 0,65 miliarde EUR. Cu Infrastructură turistică 650 € 119 € - - - 531 € toate acestea, a alocat 11% pentru DUD (aproximativ 1,3 miliarde EUR), printr-o axă prioritară Reabilitare seismică 180 € - - - - 180 € dedicată în cadrul POR, ceea ce demonstrează un angajament considerabil față de obiectivele Locuințe publice/sociale 4.500 € 25 € - - - 4.475 € de dezvoltare urbană durabilă. Zone istorice 1.125 € - - - - 1.125 € Pentru perioada de programare 2021-2027, România va avea o alocare FEDR propusă în Infrastructură socială în zone rurale (educație, sănătate, 3.705 € 522 € 788 € - - 2.395 € jur de 17,3 miliarde EUR. Din această sumă, noua politică de coeziune indică faptul că cel sport, cultură) puțin 6% ar trebui să se aloce pentru abordarea DUD. Astfel, dacă România ar aloca valoarea Plan de investiții integrat minimă de 6% din FEDR pentru DUD, suma totală ar ajunge la 1,039 miliarde EUR. Dacă (inclusiv planul de mobilitate) 5.654 € 500 € 5.154 € - ? 0€ se va aloca pentru DUD un procent de 11% din FEDR, cum este cazul pentru 2014-2020, pentru București suma totală se va ridica la 1,905 miliarde EUR. Cu toate acestea, pentru a sprijini pe deplin Programe de investiții potențialul de creștere economică al zonelor urbane și pentru a obține o distribuție globală integrate (inclusiv planuri de mobilitate) pentru reședințele 5.977 € 2.746 € 2.890 € - 251 € 0€ mai echitabilă a fondurilor, ar fi de dorit o creștere a alocării la aproximativ 15% din FEDR, de județ ceea ce ar face ca suma totală să se ridice la 2,598 miliarde EUR. 146 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE RECOMANDĂRI 147 Mai multă concentrare a resurselor Mai multe resurse pentru ZUF-uri Fondurile DUD sunt concepute în principal pentru zonele urbane, nu doar pentru orașe și, după Mai multe resurse nu înseamnă doar o alocare mai mare, ci implică și concentrarea acestor resurse cum au arătat exemplele din acest raport, majoritatea țărilor au folosit fonduri DUD pentru zonele în acele zone în care produc cel mai mare impact. Având în vedere nevoile mari și răspândirea acestor urbane funcționale (ZUF), nu doar pentru orașe individuale. Ca atare, este important ca autoritățile nevoi pe un teritoriu geografic larg, există un impuls inerent de a răspândi resursele în mod echilibrat. române să pună cu adevărat fondurile DUD la dispoziția ZUF. În practică, aceasta înseamnă că Deși acest lucru asigură echitatea în rândul autorităților locale și, ca atare, evitarea conflictelor, nu localitățile suburbane și periurbane ar trebui să devină eligibile și pentru finanțarea DUD. răspunde neapărat la dinamica de dezvoltare reală. Dezvoltarea este în mod inerent dezechilibrată În tabelul de mai jos, sunt estimate pachetele de investiții de capital pentru perioada 2021-2029 și se bazează pe un număr relativ mic de motoare economice care determină creșterea în beneficiul pentru actualii 39 beneficiari DUD (conform articolului 7) și pentru localitățile care fac parte altor zone. Și, deși este important să se asigure că distanța dintre aceste motoare economice și din zonele urbane funcționale ale acestora. În continuare, sunt analizate cele trei scenarii DUD restul țării nu devine prea mare, este la fel de important să se asigure funcționarea la potențialul discutate mai sus (cu 6%, 11% și 15% din finanțarea FEDR alocate pentru DUD), iar fondurile DUD maxim a acestor motoare economice. Pe scurt, investițiile în zone care pot oferi creștere pot avea au fost distribuite pe ZUF-uri, în funcție de dimensiunea pachetelor de investiții de capital. consecințe negative nu doar pentru acele zone, ci și pentru restul țării. TABELUL 23. În contextul specific al zonelor urbane din România, pe lângă analizarea producției economice sau Alocări DUD propuse pentru 2021-2029 a productivității, este important să înțelegem succesul acestor zone în ceea ce privește oferirea unei alternative potențiale la migrație. Cu alte cuvinte, calitatea vieții împreună cu nevoile de Pachete de investiții de capital Alocări de fonduri DUD propuse pentru 2021-2029 pentru 2021-2029 dezvoltare economică a zonelor urbane trebuie să stea la baza deciziei de alocare a resurselor, ZUF dacă se dorește ca orașele din România să devină competitive și să fie considerate o alternativă Zonă peri-urbană Centru urban 6% din FEDR 11% din FEDR 15% din FEDR a ZUF la orașele din Europa de Vest. Alba Iulia 89.943.358 € 36.158.792 € 13.342.044 € 24.460.413 € 33.355.109 € Alexandria 52.446.111 € 13.990.221 € 7.029.194 € 12.886.855 € 17.572.984 € În esență, o mai mare concentrare a resurselor poate asigura că investițiile critice vor merge către Arad 263.893.016 € 122.686.174 € 40.901.416 € 74.985.929 € 102.253.539 € acele orașe care au cel mai mare potențial de a acționa ca „baraje” în calea emigrării. Figura de Bacău 213.667.568 € 52.582.472 € 28.170.175 € 51.645.321 € 70.425.438 € mai jos arată că alocarea medie pentru DUD per zonă urbană din România este destul de mică Baia Mare 138.228.383 € 59.166.594 € 20.885.071 € 38.289.298 € 52.212.678 € în comparație cu alte țări ale UE. Zone urbane precum Wroclaw (Polonia), Brno (Republica Cehă), Bistrița 93.514.267 € 37.561.775 € 13.868.299 € 25.425.214 € 34.670.747 € Gdansk (Polonia) sau Poznan (Polonia) beneficiază de alocări DUD de peste 200 milioane EUR - o Botoșani 92.838.228 € 13.263.307 € 11.225.909 € 20.580.834 € 28.064.774 € sumă mult mai mare decât cele fondurile de 50 milioane EUR pe care le au la dispoziție orașe Brăila 169.176.837 € 19.477.785 € 19.960.312 € 36.593.905 € 49.900.779 € similare românești, precum Constanța, Brașov sau Cluj-Napoca. De asemenea, trebuie menționat Brașov 398.334.589 € 232.660.122 € 66.761.423 € 122.395.943 € 166.903.558 € aici că alocarea relativ scăzută per zonă urbană în țările UE mai dezvoltate se datorează atât Buzău 156.373.694 € 70.404.268 € 23.993.893 € 43.988.804 € 59.984.732 € alocărilor de fonduri europene relativ mici pentru regiunile dezvoltate (cele mai mari finanțări se Călărași 67.246.490 € 21.737.199 € 9.414.782 € 17.260.434 € 23.536.955 € concentrează pe regiunile mai puțin dezvoltate), cât și resurselor suplimentare substanțiale pe Cluj-Napoca 475.891.989 € 144.409.773 € 65.630.072 € 120.321.799 € 164.075.181 € care orașele dezvoltate le au la dispoziție din bugetele proprii. Constanța 394.015.461 € 307.604.667 € 74.233.837 € 136.095.368 € 185.584.592 € Craiova 311.010.624 € 88.834.258 € 42.304.972 € 77.559.115 € 105.762.430 € FIGURA 30. Deva 90.416.832 € 98.213.791 € 19.957.772 € 36.589.249 € 49.894.431 € Alocare medie DUD pe zone urbane, în țările UE, pentru perioada 2014-2020 Drobeta-Turnu 98.774.636 € 23.704.049 € 12.958.669 € 23.757.559 € 32.396.671 € Severin Focșani 91.088.969 € 57.336.586 € 15.703.937 € 28.790.552 € 39.259.843 € Galați 301.514.078 € 60.668.842 € 38.320.206 € 70.253.711 € 95.800.515 € Giurgiu 59.007.416 € 8.847.665 € 7.179.302 € 13.162.054 € 17.948.256 € Iași 332.826.697 € 64.938.480 € 42.084.932 € 77.155.708 € 105.212.329 € Miercurea Ciuc 54.997.069 € 37.669.456 € 9.804.439 € 17.974.805 € 24.511.097 € Oradea 256.106.200 € 109.913.010 € 38.726.099 € 70.997.847 € 96.815.246 € Piatra Neamț 114.727.703 € 37.676.652 € 16.124.908 € 29.562.331 € 40.312.270 € Pitești 199.099.258 € 207.083.933 € 42.975.587 € 78.788.576 € 107.438.967 € Ploiești 308.172.351 € 234.416.867 € 57.407.816 € 105.247.663 € 143.519.541 € Râmnicu Vâlcea 134.585.494 € 102.170.532 € 25.049.607 € 45.924.279 € 62.624.016 € Reșița 81.817.762 € 5.325.761 € 9.220.086 € 16.903.491 € 23.050.215 € Satu Mare 120.885.150 € 57.911.640 € 18.917.319 € 34.681.751 € 47.293.297 € Sfântu Gheorghe 60.555.334 € 20.108.196 € 8.534.480 € 15.646.548 € 21.336.201 € Sibiu 241.837.912 € 132.160.649 € 39.570.342 € 72.545.626 € 98.925.854 € Slatina 108.849.540 € 34.478.264 € 15.164.577 € 27.801.725 € 37.911.444 € Slobozia 55.166.784 € 24.399.179 € 8.418.354 € 15.433.649 € 21.045.885 € Sursa: Matko, Marton. 2016. Dezvoltare urbană durabilă în programele politicii de coeziune 2014-2020. [Prezentare PowerPoint susținută la 18 februarie 2016 la Bruxelles.] 148 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE RECOMANDĂRI 149 Pachete de investiții de capital Alocări de fonduri DUD propuse programare 2014-2020, fără acces la finanțare care să răspundă în mod clar nevoilor lor (de pentru 2021-2029 pentru 2021-2029 exemplu, resurse mari pentru dezvoltarea infrastructurii conective, a infrastructurii urbane, a ZUF infrastructurii educaționale sau de sănătate). Pentru a preveni o situație similară în perioada de Zonă peri-urbană Centru urban 6% din FEDR 11% din FEDR 15% din FEDR programare 2021-2027, mecanismele DUD ar trebui să permită includerea unei game mai largi de a ZUF Suceava 140.278.476 € 45.137.837 € 19.617.687 € 35.965.760 € 49.044.218 € teritorii și să stimuleze legăturile în cadrul ZUF-urilor . În cazul în care se optează pentru utilizarea Târgoviște 112.071.656 € 63.821.101 € 18.610.062 € 34.118.447 € 46.525.156 € mecanismelor teritoriale integrate, acestea ar trebui să fie proiectate ținând cont de nivelul Târgu Jiu 96.124.581 € 42.492.534 € 14.666.170 € 26.887.979 € 36.665.426 € optim al „masei critice” necesare pentru a asigura funcționalitatea zonelor urbane, suburbane și Târgu Mureș 209.001.407 € 79.370.703 € 30.510.767 € 55.936.406 € 76.276.917 € periurbane și pe baza mecanismelor participative și de parteneriat activate anterior. Timișoara 473.288.443 € 240.240.247 € 75.493.804 € 138.405.307 € 188.734.510 € Vaslui 54.536.763 € 15.106.405 € 7.368.488 € 13.508.895 € 18.421.220 € Zalău 64.393.039 € 23.252.395 € 9.273.190 € 17.000.849 € 23.182.975 € Mai multă diversitate organizațională TOTAL 6.776.704.167 € 3.046.982.180 € 1.039.380.000 € 1.905.530.000 € 2.598.450.000 € Având în vedere gama relativ diversă de zone urbane din România, ar fi benefic să se ofere o gamă mai largă de modele organizaționale pentru fondurile DUD, pentru a răspunde acestor nevoi. Principalele opțiuni includ: 1) programul operațional pentru zonele urbane/metropolitane; 2) ITI pentru zonele metropolitane și aglomerările urbane; 3) axa prioritară dedicată în cadrul unui program operațional. În plus, s-ar putea înființa fonduri JESSICA, pentru a permite părților Mai multă interesate din zonele urbane să acceseze sume mici pentru intervențiile de care au nevoie. DIVERSITATE În mod ideal, modelele organizaționale ar trebui să fie adaptate tipurilor de zone urbane existente în România în acest moment. În mare parte, în România există trei tipuri de zone urbane: Abordarea DUD este încorporată într-un raționament bazat pe o abordare locală pentru dezvoltarea economică. Un aspect-cheie care stă la baza acestei logici este faptul că teritoriile au nevoi de 4. Orașul București - capitala și una dintre marile metropole din Europa. dezvoltare diferite și că actorii locali sunt cei mai în măsură să răspundă la aceste provocări. Cu alte cuvinte, recunoaște diversitatea locurilor și, prin urmare, este necesară o diversitate de 5. Zonele urbane mai mari, cu peste 200.000 de locuitori. abordări ca răspuns la provocările legate de dezvoltare și exploatarea oportunităților. 6. Zonele urbane cu mai puțin de 200.000 de locuitori. Pentru perioada de programare 2021-2027, va fi esențial să se permită zonelor urbane să acceseze o paletă mai diversă de intervenții în cadrul DUD. Unele opțiuni sunt analizate mai jos. Modul în care fondurile europene au fost alocate pentru zonele urbane urmează mai mult sau mai puțin această tipologie. De exemplu, pentru perioada de programare 2007-2013, fondurile Mai multă diversitate tematică europene au fost prealocate pentru 7 poli de creștere și 13 poli de dezvoltare care au fost considerați a reprezenta principalele zone urbane din regiunile respective și motoarele pentru Orașele au o paletă variată de nevoi și, de obicei, cu cât orașul este mai mare, cu atât este mai creșterea regiunilor respective. Celelalte zone urbane, inclusiv orașul București, ar putea concura diverse și mai complexe sunt nevoile. Livrabilul 2 în cadrul acestui program privind Domeniile/sectoarele pentru fonduri într-o categorie dedicată acestora. Pentru perioada de programare 2014-2020, de cooperare interjurisdicțională oferă o listă extinsă de domenii/sectoare care ar putea fi luate în 39 de reședințe de județ (cu excepția orașului Tulcea, care ar putea accesa fonduri în cadrul ITI considerare pentru DUD 2021-2027. Evident, nu toate aceste domenii/sectoare ar trebui să fie luate Delta Dunării) au avut o gamă dedicată de fonduri în cadrul Axei 4 a POR, în timp ce celelalte în considerare, dar lista ar putea fi utilizată ca bază pentru discuții cu administrațiile locale, pentru a stabili modul în care fondurile europene ar putea răspunde mai bine nevoilor lor. zone urbane ar putea concura pentru fonduri într-o gamă dedicată în cadrul Axei 13 a POR.. Actualele 39 de orașe din România (conform articolului 7) au acces la doar patru domenii tematice, Atât abordările adoptate în perioada 2007-2013, cât și în perioadele de programare 2014-2020 cu un accent mare pe mobilitatea durabilă. Prin comparație, Polonia a permis accesul la 39 de au meritele și punctele lor slabe. O abordare mai diversificată ar putea aborda aceste puncte domenii tematice. Prin urmare, pentru a ajuta zonele urbane să dezvolte strategii mai capabile slabe. În primul rând, este important să existe o abordare separată și integrată pentru București, să își orienteze nevoile de dezvoltare, acestea ar trebui aibă la dispoziție o gamă mai largă de întrucât provocările cu care se confruntă acest oraș sunt unice. Apoi, este important să se ia în priorități de investiții. considerare modul în care ar putea fi ajutate zonele urbane secundare majore, astfel încât acestea să devină piloni de dezvoltare regională care să poată consolida competitivitatea regiunilor, Mai multă diversitate teritorială atrăgând totodată oamenii și reducând fluxul migrator în afara țării. În sfârșit, este important să se acorde finanțare pentru zonele urbane subregionale pentru a le ajuta să ridice nivelul de trai După cum s-a menționat mai sus, alocările de resurse ar trebui să vizeze mai degrabă ZUF-urile și să devină ancore ale comunităților rurale. În practică, acest lucru înseamnă că finanțarea DUD decât orașele, iar intervențiile în zonele urbane ar trebui să țină seama de nevoile comunităților ar trebui să fie direcționată în mod copleșitor către cele mai mari orașe secundare (de exemplu, suburbane și periurbane. Multe dintre aceste comunități suburbane și periurbane sunt definite polii de creștere și polii de dezvoltare), capabile să impulsioneze economia regiunilor respective. ca zone rurale și pot accesa finanțarea doar din Programul Național de Dezvoltare Rurală, deși nevoile lor sunt destul de specifice și similare cu cele ale zonelor urbane. De fapt, zonele suburbane și periurbane au fost lăsate în zone mai mult sau mai puțin gri pentru perioada de Câteva abordări vor fi analizate mai jos 150 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE RECOMANDĂRI 151 FIGURA 31. Stockholm), fie printr-un ITI care să poată atrage fonduri din diferite programe și axe prioritare. Polii de creștere și polii de dezvoltare din România Este important de menționat că, deși orașul București este o zonă dezvoltată - deși o zonă dezvoltată (încă) cu multe probleme -, este înconjurat de zone mai puțin dezvoltate, care depind de performanțele bune ale capitalei pentru propria dezvoltare. Orașul București adună în jur de 2 milioane de locuitori, dar zona de acces din jurul Bucureștiului care poate fi parcursă cu mașina într-o oră (a se vedea figura de mai jos) reunește peste 4 milioane de locuitori (20% din populația țării). Dacă Bucureștiul are performanțe mai bune, în mod ideal, beneficiile se vor răspândi în rândul tuturor acestor 4 milioane de locuitori, dar și la nivel național în ansamblu. În această situație, un ITI ar putea să combine fonduri din FEDR, FSE, FC și, posibil, FEADR pentru a aborda provocările într-un mod mai orientat. Cu toate acestea, cazul orașului Praga demonstrează, de asemenea, că este util să se combine un PO separat cu un ITI. Programul operațional se va concentra asupra centrului urban, în timp ce ITI ar putea să se concentreze pe ZUF mai mare și ar include zonele periurbane și rurale. Acestea din urmă ar putea fi deservite prin intermediul DLRC integrată în ITI (a se vedea Figura 32 din stânga). FIGURA 33. Zona extinsă București este inima economică a României DUD 2021-2027 pentru București-Ilfov Regiunea București-Ilfov este o regiune dezvoltată FIGURA 32 Mecanisme de implementare a modelelor ZUF pentru și, ca atare, primește o alocare mai modestă zonele metropolitan de fonduri europene. Bucureștiul a beneficiat direct de fonduri care vizează incluziunea socială, competitivitatea IMM-urilor, cercetarea și dezvoltarea și durabilitatea mediului. În mod indirect, orașul București a beneficiat de investiții mari în infrastructură - șosele, drumuri, căi ferate sau sistemul de metrou. Multe dintre aceste investiții au fost însă implementate fără să existe o strategie de ansamblu de dezvoltare integrată și, prin urmare, sunt lipsite de coordonare. Modelele gravitaționale de mai jos arată cât de importantă este zona București-Ilfov pentru zonele înconjurătoare. Astfel, atunci când se ia în considerare concentrația demografică și economică Pentru perioada de programare 2021-2027, ar fi din Regiunea Sud (regiunea care înconjoară zona București-Ilfov), este evident că beneficiile important să se folosească un instrument care economice se răsfrâng și în afara zonei București-Ilfov - în principal de-a lungul autostrăzii A1 să încurajeze o abordare integrată a zonei. Acest către Pitești și a drumului național DN1 către Ploiești. În plus, există o zonă cu o densitate lucru poate consta fie într-un program operațional demografică ridicată între București, Ploiești, Târgoviște și Pitești, care se pare că nu și-a atins separat, așa cum se întâmplă în mai multe încă întregul potențial economic - în special zona din jurul orașului Târgoviște. orașe europene importante (Praga, Bruxelles sau 152 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE RECOMANDĂRI 153 FIGURA 34. VENITURI Modelul gravitațional demografic (stânga) și economic (dreapta) pentru Regiunea Sud POPULAȚIE ANGAJAȚI   % % FIRME (mil. % (2011) (2011) EUR), în 2015 Oradea 336.538 12,9% 154.595 14,5% 4.362 € 17,7% Baia Mare 215.129 8,3% 91.812 8,6% 2.339 € 9,5% Satu Mare 195.584 7,5% 77.998 7,3% 2.088 € 8,4% Bistrița 126.860 4,9% 64.419 6,0% 1.602 € 6,5% Zalău 90.073 3,5% 41.931 3,9% 936 € 3,8% Total ZUF 1.435.123 55,2% 646.030 60,4% 20.199 € 81,7% Nord-Est (rămasă 3.302.217 100,0% 1.441.083 100,0% 16.093 € 100,0% în urmă) Iași 414.869 12,6% 193.830 13,5% 3.855 € 24,0% Bacău 228.656 6,9% 108.638 7,5% 2.923 € 18,2% Suceava 182.955 5,5% 85.310 5,9% 1.402 € 8,7% Piatra Neamț 148.011 4,5% 66598 4,6% 1.268 € 7,9% DUD 2021-2027 pentru zonele urbane secundare Botoșani 129.276 3,9% 56509 3,9% 1.099 € 6,8% Vaslui 80.861 2,4% 39.929 2,8% 533 € 3,3% Raportul Băncii Mondiale intitulat Orașe-magnet 41 discută pe larg importanța consolidării Total ZUF 1.184.628 35,9% 550.814 38,2% 11.080 € 68,8% zonelor urbane secundare, ca mod de ancorare a economiilor regionale și de a impulsiona Vest 1.828.313 100,0% 747.149 100,0% 19.213 € 100,0% economia națională. În mod similar, Strategia de dezvoltare teritorială a României 42 pledează pentru dezvoltarea policentrică și nevoia de consolidare a zonelor urbane secundare. Tabelul de mai jos Timișoara 508.037 27,8% 236.703 31,7% 9.004 € 46,9% arată că în fiecare regiune există câteva zone urbane care generează cea mai mare parte a Arad 296.981 16,2% 131.041 17,5% 4.821 € 25,1% producției economice regionale. Mai mult, aceste zone urbane sunt în mod disproporționat mai Deva 158.650 8,7% 76.433 10,2% 1.270 € 6,6% productive decât zonele urbane mai mici și restul regiunii - cu alte cuvinte mărimea prezintă Reșița 81.091 4,4% 33.375 4,5% 558 € 2,9% un avantaj clar. Din păcate, zonele urbane secundare din România sunt în prezent prea mici Total ZUF 1.044.759 57,1% 477.552 63,9% 15.654 € 81,5% pentru a ancora economia regională mai amplă. Consolidarea acestor zone urbane secundare și Centru 2.360.805 100,0% 940.345 100,0% 26.183 € 100,0% transformarea lor în zone mai atractive pentru oameni vor fi aspecte esențiale pentru deblocarea potențialului de dezvoltare al fiecărei regiuni. Fondurile europene joacă un rol important, în special Brașov 455.830 19,3% 202.138 21,5% 8.486 € 32,4% în ceea ce privește furnizarea de investiții de capital pentru dezvoltarea condițiilor favorabile Târgu-Mureș 251.523 10,7% 110.199 11,7% 4.631 € 17,7% pentru aceste zone urbane secundare. Sibiu 270.064 11,4% 124.109 13,2% 3.677 € 14,0% Alba Iulia 113.461 4,8% 54.331 5,8% 2.544 € 9,7% Pentru perioada de programare 2021-2027, există o serie de modele organizaționale care ar Sfântu Gheorghe 84.341 3,6% 36.307 3,9% 670 € 2,6% putea răspunde nevoilor acestor zone urbane secundare: 1) un program operațional dedicat; 2) Miercurea Ciuc 97.627 4,1% 42.672 4,5% 510 € 1,9% o axă dedicată în cadrul unui program operațional; 3) ITI-uri. Fiecare dintre aceste abordări are Total ZUF 1.272.846 53,9% 569.756 60,6% 20.517 € 78,4% meritele și deficiențele sale, iar acestea au fost discutate în secțiunea anterioară. Sud-Est 2.545.923 100,0% 1.048.866 100,0% 21.484 € 100,0% TABELUL 24. Constanța 546.900 21,5% 219.753 21,0% 8.686 € 40,4% Cât de importante sunt zonele urbane pentru economiile regionale Galați 339.408 13,3% 151.776 14,5% 4.196 € 19,5% VENITURI Buzău 258.137 10,1% 111.139 10,6% 2.595 € 12,1% POPULAȚIE ANGAJAȚI   % % FIRME (mil. % (2011) (2011) Brăila 196.818 7,7% 76.422 7,3% 1.470 € 6,8% EUR), în 2015 Tulcea 94.092 3,7% 70.114 6,7% 1.092 € 5,1% Nord-Vest (rămasă 2.600.132 100,0% 1.069.626 100,0% 24.714 € 100,0% în urmă) Focșani 172.530 6,8% 77.227 7,4% 1.060 € 4,9% Cluj-Napoca 470.939 18,1% 215.275 20,1% 8.872 € 35,9% Total ZUF 1.607.885 63,2% 706.431 67,4% 19.098 € 88,9% Sud (rămasă în 3.136.446 100,0% 1.344.065 100,0% 26.381 € 100,0% 41 Banca urmă) Mondială. 2017. Orașe-magnet: Migrația și naveta în România 42 http://sdtr.mdrap.ro/ 154 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE RECOMANDĂRI 155 VENITURI O altă opțiune demnă de luat în considerare este modul în care cele 3 acorduri de parteneriat POPULAȚIE ANGAJAȚI   % % FIRME (mil. % urban semnate în ultimii ani (Brașov-București-Constanța, Oradea-Arad-Cluj-Timișoara, Suceava- (2011) (2011) EUR), în 2015 Iași-Piatra-Neamț-Roman-Botoșani-Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei) pot fi susținute Pitești 348.981 11,1% 183.206 13,6% 9.218 € 34,9% prin finanțare europeană. Acestea sunt inițiative de jos în sus lansate de administrațiile locale Ploiești 506.213 16,1% 213.284 15,9% 7.041 € 26,7% constituente, fără a necesita stimulente externe. Sprijinirea unor astfel de inițiative le poate face Târgoviște 210.410 6,7% 99.872 7,4% 1.199 € 4,5% mai durabile pe termen lung decât necesitatea înființării de noi entități pentru accesarea fondurilor Slobozia 80.570 2,6% 33.639 2,5% 946 € 3,6% europene. Facilitarea unui ITI pentru aceste parteneriate poate să contribuie, de asemenea, Călărași 104.323 3,3% 43.774 3,3% 863 € 3,3% la consolidarea și aprofundarea acestora. Aceasta este, de asemenea, o abordare care a fost Alexandria 70.409 2,2% 31.766 2,4% 641 € 2,4% implementată cu succes în Finlanda, printr-un parteneriat între marile zone urbane din țară. Giurgiu 80.932 2,6% 33.276 2,5% 412 € 1,6% Este posibil ca aceste asociații (unele dintre ele având deja statut juridic și regulamente de Total ZUF 1.401.838 44,7% 638.817 47,5% 20.320 € 77,0% funcționare, de exemplu, Asociația „Moldova se dezvoltă”) ar putea asigura o dinamică mai bună Sud-Vest 2.075.642 100,0% 857.119 100,0% 11.352 € 100,0% a pregătirii și implementării proiectelor lor de investiții, prin mecanismele interne proprii, pentru a stimula cooperarea între membri și pentru a minimiza blocajele sau întârzierile. Craiova 380.641 18,3% 171.052 20,0% 4.398 € 38,7% Slatina 132.789 6,4% 63.374 7,4% 1.996 € 17,6% Pentru a alege opțiunile cele mai potrivite și mai fezabile, se recomandă cu tărie să existe Râmnicu Vâlcea 233.497 11,2% 106.795 12,5% 1.803 € 15,9% consultări permanente și implicare din partea beneficiarilor viitoarelor intervenții și asociațiile Târgu Jiu 144.618 7,0% 67.396 7,9% 1.305 € 11,5% acestora, învățând din dificultățile care apar în implementarea actualului POR. Este posibil să fie Drobeta Turnu 120.762 5,8% 56.541 6,6% 450 € 4,0% necesare mai multe abordări, cel puțin în funcție de următoarele elemente: specificul teritoriului, Severin probleme, nevoi, resurse, capacitatea administrativă, disponibilitate pentru colaborare, gradul de Total ZUF 1.012.307 48,8% 465.158 54,3% 9.952 € 87,7% maturitate al asociațiilor existente, constrângeri legislative relevante. Un PO dedicat sau o axă prioritară dedicată ar avea o abordare generală prin definiție, fiind pregătit(ă) pentru o selecție de zone urbane. Pe de altă parte, instrumentul ITI permite adaptarea intervențiilor la nevoile fiecărei zone urbane. În ceea ce privește domeniile pentru Mai multă care ar putea fi utilizat instrumentul ITI, ar putea fi incluse atât zone DUD, cât și non-DUD. Zonele ITI DUD ar putea include: FLEXIBILITATE Similar nevoii de mai multă diversitate, pentru a se adapta la natura variată a zonelor urbane • București - Ilfov și diferitelor etape în ceea ce privește dezvoltarea capacităților, a rețelelor și a parteneriatelor, • 7 poli de creștere regională (astfel cum s-a procedat în Polonia) - și anume zonele o abordare flexibilă ar consolida implementarea abordărilor teritoriale DUD și non-DUD în metropolitane Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara; perioada de implementare. Flexibilitatea se referă la mai multă flexibilitate organizațională, de cooperare și operațională. • 3 aglomerări urbane (Brăila-Galați, Deva-Hunedoara-Simeria, Valea Jiului) (similar abordării din Cehia); • Alte zone metropolitane instituite care constituie un caz convingător pentru modul în care Mai multă flexibilitate organizațională Ar trebui organizate consultări aprofundate cu administrația locală pentru a stabili tipul de modele un ITI ar ajuta la dezvoltarea lor metropolitană, în special în ceea ce privește stabilirea organizaționale care le-ar satisface cel mai bine nevoile și pentru a încerca stabilirea acestor modele de parteneriate intermunicipale. În această situație, s-ar putea organiza o competiție organizaționale cât mai aproape de viziunea acestor administrații locale. Unele zone urbane pot privind strategia, așa cum s-a întâmplat în Italia. necesita intervenții integrate complexe care necesită un instrument ITI, în timp ce altele pot avea nevoie de o intervenție de infrastructură mare care ar putea fi realizată dintr-o axă prioritară În ceea ce privește abordarea non-DUD, unele opțiuni de luat în considerare includ: dedicată. În mod similar, unele zone urbane pot necesita intervenții din 30 de domenii tematice, în timp ce altele vor necesita intervenții dintr-un număr mai mic de domenii tematice. • Delta Dunării - continuarea abordării pentru perioada 2014-2020, cu un accent mai puternic pe durabilitatea mediului; Mai multă flexibilitate în cooperare • Stațiunile de la malul Mării Negre - similar abordării din Spania (Azul și Mar Menor), Dinamica dezvoltării urmărește rareori granițele administrative stricte, astfel încât autorităților pentru a avea investiții integrate axate pe zonele de coastă; locale ar trebui să li se ofere posibilitatea de accesare a fondurilor europene pentru diferite tipuri • Munții Apuseni - o zonă care se confruntă cu declin demografic sever și cu probleme de aranjamente interjurisdicționale. De exemplu, în Spania există un ITI care cuprinde mai multe legate de îmbătrânire; regiuni NUTS2 și LAU2. Italia și Slovenia au reușit să elaboreze un ITI transfrontalier. Și zonele rurale din România implementează în mod obișnuit proiecte transjurisdicționale prin abordarea • Laser Valley Măgurele - cel mai mare centru de cercetare și dezvoltare din România. DLRC, deși unii consideră că acest lucru este imposibil pentru zonele urbane din România. 156 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE RECOMANDĂRI 157 Poate chiar mai important, ITI pare a fi un instrument excelent pentru consolidarea proiectelor și pronunțat rural și mai puțin dezvoltate. O opțiune ar putea fi ca programul operațional regional a parteneriatelor interjurisdicționale în zonele urbane funcționale. Cazul Poloniei este deosebit de național să includă un capitol comun privind investițiile, pentru nevoile comune ale regiunilor și instructiv, demonstrând că parteneriatele interjurisdicționale latente în mare parte preexistente pachete cu opțiuni specifice pentru fiecare regiune, în funcție de nevoile locale/regionale. pot fi readuse la viață și consolidate prin intermediul instrumentului ITI. Alocarea finanțării pentru Cu toate acestea, o gamă mai largă de sarcini operaționale (în mod ideal, tot ceea ce permit aceste parteneriate oferă un impuls real cooperării și constituie baza unor relații mai profunde. legislația și reglementările) ar trebui transferată de la nivel național către agențiile de dezvoltare regională (ADR-uri) și către alte organisme intermediare, pentru a permite ca operațiunile să fie Este important să oferim flexibilitate în ceea ce privește alegerea formei legale de colaborare, cât mai aproape de beneficiar. în funcție de contextul local, sfera de colaborare planificată, capacitatea, numărul de municipii implicate și nivelul de încredere în rândul acestora. Exemplul polonez arată că, în unele cazuri, Posibilitatea definirii priorităților regionale la nivel regional, eventual prin intermediul programelor o formă simplă este suficientă pentru a atenua efectele negative ale unei implementări ITI operaționale regionale, ar face, de asemenea, mai fezabile modele organizaționale precum ITI. comune. Formele mai simple limitează costurile care trebuie investite în activități de colaborare ITI-urile metropolitane au fost utilizate cel mai mult în țările cu programe operaționale regionale, și permit acoperirea majorității sarcinilor în cadrul structurilor administrative existente. În altele, domeniile tematice acoperite de ITI fiind decise la nivel local, mai degrabă decât la nivel național. actorii locali preferă o formă mai avansată având în vedere capacitatea mai mare și domeniul de colaborare mai amplu. O nouă organizație intermunicipală separată permite relații mai echilibrate între municipalități și o mai mare independență în ceea ce privește activitățile comune, atât din Mai multă descentralizare locală perspectivă politică, cât și organizațională. Programele operaționale din România sunt excesiv de centralizate, multe decizii nefiind luate de oamenii vizați de acestea. Ca atare, administrațiile locale ar trebui să fie implicate mai mult Mai multă flexibilitate operațională în planificarea, proiectarea și implementarea programelor operaționale. În măsura posibilului și Deși este important să se stabilească priorități clare la începutul unei perioade de programare și să se în conformitate cu capacitatea reală, o putere de decizie mai mare ar trebui transferată de la urmărească aceste priorități, este, de asemenea, important să se lase un oarecare spațiu de negociere nivel național la nivel local. De exemplu, în Cehia, a fost conceput un program operațional pentru pentru ajustări la jumătatea perioadei. Dinamica dezvoltării se poate schimba dramatic într-o perioadă zona metropolitană Praga, autoritatea de management fiind primăria orașului Praga. În mod de implementare de 9 ani, deci trebuie să se permită o anumită flexibilitate operațională. similar, celelalte mari zone metropolitane și aglomerări urbane din Cehia ar putea profita de pe urma instrumentului ITI și pot avea organisme intermediare, cu responsabilități semnificative, în Un aspect important aici este acela că zonele urbane au niveluri diferite de experiență și subordinea administrației centrului urban. În Polonia, programul operațional regional național a capacitate. Este probabil ca acestea să se schimbe pe parcursul unei perioade de programare. fost utilizat în perioada 2004-2006, iar mai târziu sistemul a fost descentralizat în mod eficace Odată ce autoritățile urbane își consolidează capacitățile și își demonstrează competența, ar prin crearea a 16 POR-uri. De-a lungul anilor, capacitatea administrativă a crescut semnificativ trebui să li se permită să își extindă responsabilitățile. Procedurile operaționale ar trebui să în regiunile care și-au instruit personalul și s-au specializat în gestionarea fondurilor europene. permită o abordare iterativă a învățării. Majoritatea țărilor din UE au instituit în mod eficace organisme intermediare (OI) la nivel local Mai multă pentru a descentraliza gestionarea fondurilor europene și a urma abordarea bazată pe nivelul local privind politicile UE. În majoritatea țărilor au existat probleme inițiale cu capacitatea DESCENTRALIZARE administrativă la nivel local, iar sfera sarcinilor delegate acestora diferă. Cu toate acestea, analizele inițiale arată că, în timp, s-au observat îmbunătățiri ale performanței acestor instituții, Din revizuirea modelelor organizaționale din alte țări din UE, reiese clar că un grad mai mare iar capacitatea inițială redusă nu ar trebui să descurajeze descentralizarea gestionării fondurilor de descentralizare a permis mai multe resurse în toate sectoarele (de exemplu, prin programe europene. Se recomandă abilitarea instituțiilor locale în procesul de implementare, creșterea operaționale regionale), mai multă diversitate (cu mai multe domenii tematice disponibile) și mai numărului de OI locale și atribuirea unei sfere de aplicare mai extinse a sarcinilor acestora. Aceasta multă flexibilitate (cu o varietate de abordări de la o regiune la alta și de la o zonă urbană la alta). va promova o mai bună adaptare a investițiilor UE la nevoile locale și va crește capacitatea în municipii, consolidând dezvoltarea urbană durabilă în România. Unele opțiuni care pot fi luate în considerare aici includ: descentralizarea regională; descentralizarea locală; descentralizarea la nivelul comunității.. Alte instrumente care pot permite administrațiilor locale să ia decizii de dezvoltare la nivel local sunt fondurile revolving, cum ar fi JESSICA. Astfel de fonduri revolving ar putea fi înființate la nivel metropolitan și ar ajuta diversele părți interesate (de exemplu, municipii mai mici, IMM-uri, Mai multă descentralizare regională ONG-uri) să acceseze finanțare pentru proiect de dezvoltare (în general) mici. Când împrumutul Fără regiunile administrative NUTS 2, va fi greu să existe o descentralizare regională adevărată din fondul revolving este rambursat, fondul se reînnoiește și pot fi finanțate alte proiecte. Anexa și să se folosească programe operaționale regionale pentru fiecare regiune. Dacă fiecare regiune 7 oferă mai multe detalii cu privire la modul în care ar putea fi creat un astfel de fond pentru și-ar putea elabora propriul program operațional regional, ar putea viza mai bine nevoile sale dezvoltare urbană/metropolitană și la unele dintre avantajele și dezavantajele unui astfel de fond. distincte. Un program operațional regional național unic cu greu ar putea răspunde unei game Există o serie de exemple de instrumente financiare integrate cu abordările DUD, inclusiv ITI (de largi de nevoi - de la regiunile cu caracter pronunțat urban și mai dezvoltate, la cele cu caracter exemplu, din Haga, Bruxelles, Londra). 158 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE Mai multă descentralizare la nivelul comunității Toate intervențiile finanțate de UE ar trebui să răspundă în cele din urmă nevoilor oamenilor care locuiesc în zonele vizate. Ca atare, ar trebui create instrumente de implicare a cetățenilor mai ambițioase și mai creative 43 pentru a vedea cum ar putea fi adaptat programul de investiții la nevoile oamenilor. De exemplu, eforturile Băncii Mondiale de implicare a cetățenilor în cadrul campaniei Prioritățile orașului tău au arătat o preferință disproporționată a oamenilor, în multe zone urbane, pentru infrastructura de sănătate - un domeniu/sector care nu este acoperit atât de bine cum ar putea fi (având în vedere preferința clară a oamenilor pentru acesta). Având în vedere natura extrem de centralizată a structurilor de guvernanță din România, autoritățile locale au o experiență relativ redusă în ceea ce privește implementarea fondurilor OPȚIUNI PENTRU DUD ESI. Astfel de autorități ar trebui să fie sprijinite prin intermediul rețelelor urbane la nivel național și european. Introducerea DUD în perioada 2014-2020 a dus la consolidarea sau crearea rețelelor de dezvoltare urbană (de exemplu, în Spania, Polonia etc.) pentru a sprijini eforturile de consolidare a capacităților. Împreună cu rețeaua de dezvoltare urbană la nivel european, astfel de structuri sunt importante pentru a face schimb informații, a stabili legături și a dezvolta idei noi. 2021-2027 Descentralizarea ar trebui să includă, de asemenea, părțile interesate locale (întreprinderi private, organizații neguvernamentale, universități, diverse instituții din sectorul public) în procesul de programare și de implementare a instrumentelor DUD. În contextul capacității administrative scăzute a autorităților locale. Este important să se folosească cunoștințele altor actori locali care ar putea contribui la furnizarea de date, la diagnosticarea problemelor esențiale ale zonelor urbane și la stabilirea obiectivelor de dezvoltare. Organizarea de consultări publice, grupuri de experți și proiecte de parteneriat ar putea ajuta la legitimarea strategiilor DUD, la creșterea calității acestora și la proiectarea intervențiilor esențiale pentru dezvoltarea locală. În unele țări, de exemplu, Cehia și Finlanda, OI locale au creat parteneriate intersectoriale care au ajutat la conceperea strategiei DUD și apoi la monitorizarea implementării acesteia. O abordare similară ar putea ajuta la depășirea provocărilor locale privind capacitatea din România. 43 Înconceperea instrumentelor, ar trebui să se acorde atenție caracterului adecvat și exactității acestora, de exemplu, pentru a elimina posibilitatea unui vot multiplu de către același respondent. OPȚIUNI PENTRU DUD 2021-2027 161 Printre opțiunile care pot fi luate în considerare pentru următoarea perioadă de programare se numără: Opțiunea 1. Axa dedicată în cadrul POR 2021-2027, așa cum se întâmplă în prezent, dar cu o concentrare mai mare de fonduri - și anume alocări mai mari pentru zonele urbane mai mari și cu posibilitatea încheierii de acorduri interjurisdicționale sau parteneriate bazate pe proiecte care să fie eligibile pentru finanțare europeană. Ar trebui să se ofere prime administrațiilor locale care aleg să adopte abordări funcționale în zona urbană sau liniile de finanțare ar putea fi dedicate proiectelor strategice cu impact metropolitan. De asemenea, zonele urbane ar trebui să aibă la dispoziție o paletă mai amplă de domenii de intervenție din care să aleagă. Opțiunea 2. Un Program Operațional Zone Metropolitane, dedicat polilor de creștere și polilor de dezvoltare din perioada de programare 2007-2013 (urmând modelul italian), cu o diversitate tematică mai mare și cu eligibilitate deschisă pentru toate unitățile administrativ-teritoriale care fac parte din zona metropolitană/zona urbană funcțională a acestor poli de creștere și de dezvoltare. Una sau mai multe axe din cadrul acestui PO ar putea fi dedicate proiectelor interjurisdicționale care răspund la dinamica metropolitană sau a aglomerărilor urbane. Proiectele din cadrul acestor axe ar putea fi negociate și clasificate în funcție de priorități din timp și nu ar face obiectul unei selecții competitive. Toate celelalte zone urbane ar putea avea o axă dedicată în POR 2021-2027, similară cu actuala Axa 13 din POR 2014-2020. În plus, pentru problemele vizate, zonele urbane ar trebui să aibă posibilitatea de a forma grupuri de acțiune locală cu alte administrații locale, reprezentanți ai sectorului privat și/sau ONG-uri. De asemenea, așa cum se întâmplă în cazul DUD 2014- 2020, pentru domeniile tematice care nu sunt incluse în mod special în PO Zone Metropolitane, administrațiilor locale ar trebui să li se permită să acceseze finanțare din alte PO-uri. Opțiunea 3. ITI-uri pentru cei 7 poli de creștere, cu aproximativ 50% din finanțarea DUD totală. Alte 50 de procente alocate pentru celelalte 32 de reședințe de județ în cadrul unei axe prioritare dedicate în cadrul POR (similar axei 4 actuale, dar cu ajustările discutate la opțiunea 1). Toate celelalte zone urbane ar putea avea o axă dedicată în POR 2021-2027, similară abordării utilizate în prezent cu actuala axa 13 din POR 2014-2020. Pentru problemele vizate, zonele urbane ar trebui să aibă posibilitatea de a forma grupuri de acțiune locală cu alte administrații locale, reprezentanți ai sectorului privat și/sau ONG- uri. Pentru domeniile tematice care nu sunt incluse în mod special în axele prioritare, administrațiilor locale ar trebui să li se permită să acceseze finanțare din alte PO-uri. 162 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE OPȚIUNI PENTRU DUD 2021-2027 163 FIGURA 33. Option 5.1. 8 programe operaționale regionale cu AM regionale. În cadrul acestei opțiuni, funcția Zona functionala urbană a Bucurestiului si a celor 40 de municipii capitala de judet și atribuțiile autorității de management sunt transferate la nivel regional către ADR-uri, preluând unele zone din programele operaționale gestionate la nivel național. • onform articolului 65 alineatul (1) din propunerea de politică de coeziune, „... statele C membre identifică, pentru fiecare program, o autoritate de management și o autoritate de audit.” Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de coordonator național, ar putea, de exemplu, să identifice agențiile de dezvoltare regională ca autorități de management pentru cele 8 programe operaționale regionale. În conformitate cu anexa XIV la propunerea de politică de coeziune, statutul autorității de management poate fi cel al unui organism public național, regional sau local sau al unei entități private. • Î n baza articolului 65 alineatul (3), AM regională „poate identifica unul sau mai multe organisme intermediare care să desfășoare anumite sarcini sub responsabilitatea sa”. • n funcție de abordarea DUD decisă la nivel regional, administrațiile locale ar putea juca Î rolul organismelor intermediare. Articolul 23 alineatul (4) indică faptul că „[a]tunci când o autoritate sau un organism teritorial urban, local sau de alt nivel îndeplinește sarcini care intră sub responsabilitatea autorității de management, altele decât selecționarea operațiunilor, autoritatea este identificată de către autoritatea de management ca organism intermediar.” Opțiunea 5.2. Menținerea cadrului actual cu un POR național pentru o parte din regiuni și PO-uri regionale pilot pentru 3-5 regiuni voluntare. În cadrul acestei opțiuni, este posibil să se combine programele regionale: unul gestionat la nivel național (similar celui din 2014-2020) și 3-5 PO-uri regionale gestionate similar opțiunii 5.1 în care funcțiile și sarcinile autorității de management sunt transferate la nivel regional. Participarea la un astfel de program-pilot ar fi voluntară. Opțiunea 5.3. Menținerea unui POR național, cu o axă și o alocare dedicate fiecărei regiuni, precum și cu un transfer constant de competențe către regiuni. Modelul de grant global al PO Infrastructură Mare poate fi utilizat ca model. În cadrul acestei opțiuni, totul este organizat în cadrul unui singur program operațional regional. Cu toate acestea, particularitățile fiecărei regiuni sunt transpuse la nivelul axei specifice și al alocării diferențiate. Autoritatea de management la nivel central are exclusiv rolul de coordonare al programului, toate celelalte atribuții fiind exercitate la nivelul ADR-urilor ca organisme intermediare. Pentru abordarea DUD, administrațiile locale ar putea funcționa ca organisme intermediare secundare. Opțiunea 4. Programul operațional de dezvoltare urbană pentru cele 39 de zone urbane actuale prevăzute la articolul 7 . Astfel cum s-a discutat la opțiunile 1 și 2, axele prioritare dedicate ar trebui să fie disponibile pentru proiecte strategice cu impact metropolitan. O axă prioritară dedicată în cadrul POR 2021-2027 ar fi disponibilă pentru zonele urbane mici, cu o abordare similară cu actuala axă 13 din POR 2014-2020. Pentru problemele vizate, zonele urbane ar trebui să aibă posibilitatea de a forma grupuri de acțiune locală cu alte administrații locale, reprezentanți ai sectorului privat și/sau ONG-uri. Pentru domeniile tematice care nu sunt incluse în mod special în axele prioritare, administrațiilor locale ar trebui să li se permită să acceseze finanțare din alte PO-uri. Opțiunea 5. Programele operaționale regionale, cu abordarea DUD decisă individual pentru fiecare regiune (astfel cum se întâmplă în Italia). Mai multe sub-opțiuni pot fi luate în considerare aici, după cum urmează: CONCLUZIE CONCLUZII 167 Majoritatea statelor membre ale UE au conceput modele organizaționale care facilitează cooperarea interjurisdicțională pentru accesarea fondurilor europene, în legătură cu dezvoltarea urbană durabilă, adesea cu accent puternic pe zonele metropolitane și zonele urbane funcționale. Și România a folosit modele organizaționale care au beneficiat de cooperarea interjurisdicțională, dar în principal în medii non-urbane - și anume ITI Delta Dunării și Grupurile de acțiune locală din zonele rurale. Din mai multe motive, România a alocat fonduri europene pentru centrele urbane mai degrabă decât pentru zonele urbane funcționale. Raportul de față susține că pentru perioada de programare 2021-2027, ar putea fi promovată o abordare DUD mai îndrăzneață - una care să ia în considerare și zonele metropolitane și aglomerările urbane. După cum au arătat diferitele studii de caz din UE, indiferent de modelul organizațional major utilizat (PO dedicat, axă prioritară dedicată, ITI), accentul DUD a fost cel mai adesea plasat pe zonele urbane, nu doar pe centrele urbane per se. Finanțarea din fondurile ESI este un factor-cheie pentru dezvoltarea zonelor urbane din România; în special zonele urbane secundare ar trebui să beneficieze de acest sprijin. Dovezile obținute din studiile OCDE și ale Băncii Mondiale demonstrează că aceste zone urbane sunt motoarele economice care vor susține creșterea pe viitor pentru economia românească în ansamblul său. Pentru a maximiza impactul finanțării din fondurile ESI, strategiile ar trebui să se extindă dincolo de granițele administrative tradiționale și să țintească zonele urbane funcționale. Cu toate acestea, finanțarea din fondurile ESI sau modelele organizaționale ale UE pentru cooperarea interjurisdicțională nu ar trebui considerate unicul remediu pentru toate problemele. Pentru a face față provocărilor structurale, cum ar fi localizarea periferică, capacitatea, calitatea inferioară a instituțiilor, obiectivele de politică și resursele la nivel european, național, regional și urban trebuie să fie aliniate. Doar în acest fel, condițiile prealabile pentru oportunitățile economice pot fi susținute în cea mai mare măsură. Cu toate acestea, studiile de caz individuale au identificat o serie de modalități prin care fondurile ESI pot determina modificări la nivel de cultură, organizare și politici: 1. Abordările de cooperare multijurisdicțională au evoluat pe măsură ce s-au maturizat (a se vedea exemplele din Polonia și Portugalia). Această maturitate este probabil legată de ritmul de urbanizare - pe măsură ce zonele urbane s-au dezvoltat, la fel s-a întâmplat și cu abordările pentru gestionarea provocărilor urbane complexe. Susținătorii acestei abordări trebuie să aprecieze acest lucru, să aibă o perspectivă pe termen lung și să construiască mecanisme și capacități de învățare și perfecționare pe măsură ce sistemul se maturizează. 168 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE 2. Structurile de cooperare multijurisdicțională care au avut la bază informații provenind dintr-o strategie națională clară de dezvoltare/creștere urbană par să fi avut mai mult succes. O evaluare națională a polilor de creștere și a zonelor urbane funcționale asociate menținute de-a lungul timpului, susținută de resurse instituționale, de planificare și fiscale robuste, îmbunătățește performanțele zonelor urbane identificate, consolidează legăturile dintre mediul urban și cel rural și satisface nevoia de a se realiza investiții integrate în afara teritoriului administrativ, pentru a oferi servicii publice în corelație cu cererea și cu dimensionarea optimă a potențialilor utilizatori. În plus, o strategie națională solidă oferă o bază pentru alinierea cadrelor de politici europene cu cele de la nivel național, în timp ce, fără aceasta, există riscul ca politicile să devieze și să fie lipsite de direcție. 3. Răspunsuri instituționale flexibile - există dovezi ale diferitelor abordări de structurare a cooperării multijurisdicționale, de la cele informale (acorduri) la cele formale. Decizia asupra modului de funcționare ar trebui luată ținând cont de factori precum contextul, ANEXE capacitatea etc. Pentru a răspunde diferitelor niveluri de capacitate și resurse, guvernele naționale ar trebui să ia în considerare o abordare de tipul „încheierii unui acord” în ceea ce privește implementarea DUD. Aceasta ar permite structuri, responsabilități și operațiuni adaptate, asigurând în același timp îndeplinirea așteptărilor naționale și europene. Această flexibilitate ar trebui extinsă într-un mod iterativ; ceea ce înseamnă că atunci când zonele urbane învață și își dezvoltă capacitatea, baza cooperării poate fi consolidată. 4. Finanțarea - studiile de caz au evidențiat diferitele moduri în care aceste structuri și activitatea lor au fost finanțate. Deși s-a pus accentul pe modul în care au fost utilizate fondurile europene, este clar că acolo unde a existat certitudine financiară (fondurile naționale fiind alocate pentru aceleași domenii și sectoare) succesul a fost mai mare. În același timp, ar fi necesar ca finanțarea națională să fie concepută astfel încât să nu concureze cu finanțarea europeană, cu riscul ca beneficiarii să o prefere pe cea națională (în special dacă mecanismul național este mai simplu), afectând negativ atragerea de fonduri europene. 5. Claritatea rolurilor și a responsabilităților - cooperarea multijurisdicțională necesită delimitarea clară a rolurilor și responsabilităților între diferite părți. Acestea variază de la formularea și aprobarea strategiei, selectarea și monitorizarea proiectului, până la raportare și evaluare. Aceste decizii ar trebui, de asemenea, luate ținând cont de capacitate și capabilitate. În Portugalia, de exemplu, municipiile și-au asumat competențele și funcțiile specifice OI. În România, ADR-urile sunt cele care au acumulat și au dovedit experiență ca OI, precum și sprijinirea structurilor pentru dezvoltarea urbană în cele mai recente două perioade de programare. O etapă naturală pentru următoarea perioadă ar fi extinderea atributelor structurii actuale, pentru a sprijini toate categoriile de orașe să identifice și să implementeze proiecte de dezvoltare urbană durabilă. 6. Capacitatea - cooperarea multijurisdicțională necesită o capacitate care ar putea să nu provină de la nivelul municipalităților locale. De exemplu, analitica mobilității la nivel metropolitan, dezvoltarea strategiei și execuția proiectului. Consolidarea acestei capacități este un pas important în dezvoltarea unei suite de instrumente pentru a consolida planificarea la nivel metropolitan, implementarea proiectelor și absorbția fondurilor. Rețelele urbane la nivel european, național și potențial regional pot juca un rol important în ceea ce privește consolidarea capacităților. 170 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 1. DOMENII TEMATICE VIZATE DE ITI DIN POLONIA 171 ANEXA 1. 6d.) Protejarea și restaurarea biodiversității și a solului și promovarea serviciilor ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și infrastructura verde: Domenii tematice vizate de ITU din Polonia 6i.) Abordarea nevoilor semnificative de investiții în ...; 6ii.) Abordarea nevoilor semnificative de investiții în ...; 1b.) Promovarea investițiilor de afaceri în cercetare și dezvoltare, dezvoltarea de legături și sinergii 6iv.) Îmbunătățirea mediului urban, inclusiv regenerarea ...; între întreprinderi, centre de cercetare și dezvoltare și sectorul învățământului superior, [...]; 7b.) Consolidarea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale; 2c.) Consolidarea aplicațiilor TIC pentru e-guvernare, e-learning, e-incluziune, e-cultură și e-sănătate; 7c.) Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport ecologice (inclusiv a celor cu zgomot redus) și cu emisii reduse de carbon, inclusiv a căilor navigabile interioare și a sistemelor de 3a.) Promovarea antreprenoriatului, în special prin facilitarea exploatării economice a noilor idei și transport maritim, a porturilor, a legăturilor multimodale și infrastructurilor aeroportuare, încurajarea creării de noi firme, inclusiv prin incubatoare de afaceri; cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local; 3b.) Dezvoltarea și implementarea de noi modele de afaceri pentru IMM-uri, în special în ceea ce 7d.) Dezvoltarea și reabilitarea sistemelor feroviare cuprinzătoare, de înaltă calitate și interoperabile privește internaționalizarea; și promovarea măsurilor de reducere a zgomotului; 3c.) Sprijinirea creării și extinderii capacităților avansate pentru dezvoltarea de produse și servicii; 8i.) Asigurarea accesului la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive...; 4a.) Promovarea producției și a distribuției de energie din surse regenerabile; 8ii.) Integrarea durabilă a tinerilor care nu sunt încadrați profesional...; 4c.) Sprijinirea eficienței energetice, gestionarea inteligentă a energiei și utilizarea energiei din surse regenerabile în infrastructura publică, inclusiv în clădirile publice și în sectorul 8iii.) Activitatea independentă, antreprenoriatul și înființarea de întreprinderi; locuințelor; 8iv.) Egalitatea între bărbați și femei și reconcilierea între ...; 4e.) Promovarea strategiilor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilității urbane 8v.) Adaptarea lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor la ...; multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare; 8vi.) Îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate; 4iii.) Sprijinirea eficienței energetice și a consumului de energie din surse regenerabile în ...; 9a.) Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel 4iv.) Dezvoltarea de sisteme inteligente de distribuție de joasă tensiune ...; național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate și promovând incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale 4v.) Promovarea strategiilor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon pentru zonele urbane; și de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile plasate sub responsabilitatea comunității; 4vi.) Promovarea utilizării de rețele de energie termică și electrică în sistem de cogenerare de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă; 9b.) Sprijinirea regenerării fizice, economice și sociale a comunităților defavorizate din zonele urbane și rurale; 5b.) Promovarea investițiilor pentru a face față unor riscuri specifice, asigurarea rezistenței în fața dezastrelor și dezvoltarea sistemelor de gestionare a dezastrelor; 9i.) Incluziunea activă; 5ii.) Promovarea investițiilor pentru a face față riscurilor specifice, asigurând ...; 9iv.) Îmbunătățirea accesului la ... accesibile, durabile și ...; 6a.) Investiții în sectorul deșeurilor pentru a răspunde cerințelor prevăzute de acquis-ul Uniunii în 9v.) Promovarea economiei sociale și a întreprinderilor sociale; domeniul mediului și pentru a răspunde nevoilor identificate de statele membre în ceea ce privește investițiile care depășesc aceste cerințe; 10a.) Investiții în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin ...; 6b.) Investiții în sectorul apei pentru a răspunde cerințelor prevăzute de acquis-ul Uniunii în 10i.) Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și promovarea accesului egal ...; domeniul mediului și pentru a răspunde nevoilor identificate de statele membre în ceea 10iii.) Îmbunătățirea accesului la învățarea pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea ...; ce privește investițiile care depășesc această cerință; 10iv.) Îmbunătățirea relevanței pe piața muncii a educației .... 6c.) Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural; 172 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 3. FONDURI ITI 173 ANEXA 2. ANEXA 3. Lista ministerelor și a programelor operaționale Fonduri ITI MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE: Instrumentul ITI oferă finanțare pentru proiecte din toate programele operaționale, inclusiv pentru investiții susținute de FC, FEDR, FSE, FEADR și FEPAM. Astfel, în perioada de programare 2014- • POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare) - aprobat în iulie 2015; 2020 pentru Instrumentul ITI s-au stabilit alocări indicative în valoare totală de aproximativ 1,11 miliarde EUR, distribuite pe programe operaționale după cum urmează: • POCU (Programul Operațional Capital Uman) - aprobat în februarie 2015; • POAT (Programul Operațional Asistență Tehnică) - aprobat în decembrie 2014; Programul Operațional Infrastructură Mare - 407.640.000,00 EUR; • POC (Programul Operațional Competitivitate) - aprobat în decembrie 2014. • Programul Operațional Infrastructură Mare - 407.640.000,00 EUR; • Program Operațional Regional - 358.106.383,00 EUR; MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE: • Programul Operațional Capital Uman - 60.000.000,00 EUR; • POR (Programul Operațional Regional) - aprobat în iunie 2015; • Programul Operațional Competitivitate - 60.000.000,00 EUR; • POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă) - aprobat în februarie 2015; • Programul Operațional Capacitate Administrativă - 16.000.000,00 EUR; • Programele Operaționale de Cooperare Teritorială Europeană. • Programul Național de Dezvoltare Rurală - 168.000.000,00 EUR (inclusiv contribuția națională); MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE: • Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime - 37.000.000,00 EUR; • Programul Operațional Asistența Tehnică - 5.000.000 EUR • PDR (Programul de Dezvoltare Rurală) - aprobat în mai 2015; • POPAM (Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime) - aprobat în decembrie 2015. Legătura dintre ADI-ITI Delta și Ministerul Fondurilor Europene (MFE) și alte ministere, respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este asigurată de grupul de lucru funcțional al cărui secretariat este MFE, în calitate de coordonator al ministerului. 174 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 5. PROIECTE ITI DELTA DUNĂRII ORGANIZATE DE PILONII DE DEZVOLTARE 175 ANEXA 4. ANEXA 5. ADI ITI DD organigramă și principalele funcții Proiecte ITI Delta Dunării organizate de pilonii de dezvoltare Adunarea 38 Generală Președintele 1 Comitetul 50 consultativ Nivel decizional Nivel executiv Consiliul de 3 administrație Director executiv 1 (coordonator ITI) Secretariat Serviciul Administrativ 3 1 juridic Resurse umane Asistență IT Serviciul 2 2 Bază de date financiar Relația cu Strategia DD și 1+2 1+5 Relația cu AM 1+1 beneficiarii proiecte ITI Sarcini principale: Sarcini principale: Sarcini principale Biroul de asistență / îndrumări Monitorizarea și revizuirea Raportarea către AM pentru beneficiari Strategiei DD și a proiectelor ITI Revizuirea documentelor PO Informare și comunicare Stabilirea eligibilității Aspecte privind revizuirea proiectelor (administrativ) și date privind dezvoltarea/ modificările locale Participare în cadrul Comisiei tehnice a beneficiarilor Relația cu Consiliul Consultativ 176 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 5. PROIECTE ITI DELTA DUNĂRII ORGANIZATE DE PILONII DE DEZVOLTARE 177 178 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 6. TIPURI DE INTERVENȚII POSIBILE ÎN CADRUL ITI DELTA DUNĂRII 179 ANEXA 6. Tipuri de intervenții posibile în cadrul ITI Delta Dunării Intervenții care pot fi finanțate prin POIM Prioritate R Axa (ridicată) PO Tipul intervenției Beneficiar /M (medie) /S (scăzută) Compania Națională de Reabilitarea drumurilor județene și sprijin pentru mobilitatea urbană Autostrăzi și Drumuri M  Naționale - CNADNR Agenția Națională Modernizarea porturilor (Tulcea, Sulina, Măcin, Isaccea, Mahmudia și Chilia) a Porturilor - Secția  S regională Tulcea Axa 2 Ministerul Transporturilor Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii aeroporturilor S  - Autoritatea Aeronautică Civilă Agenția Națională Reabilitarea și modernizarea Canalului Sulina a Porturilor - Secția S regională Tulcea Solicitantul va fi ADI Tulcea Apă pentru (Proiecte în zone cu > 2.000 locuitori echivalenți) următoarele localități: Tulcea, Babadag, Axa 3 Îmbunătățirea STA, reabilitarea părților vechi din rețeaua de distribuție a apei. Măcin, Sulina, Isaccea, R  Extinderea rețelei de canalizare și interconectivitatea cu colectorul principal de Greci, Vacareni, canalizare, inclusiv stații de pompare pentru canalizare Somova, Maliuc, Sarichioi, Chilia Veche, Crișan, Smardan Investiții în Sistemele GDS privind tratarea separată a deșeurilor (separarea IDA Tulcea DEȘEURI  M deșeurilor la sursă, colectarea, modalități de sortare și transportare). Containere de compost pentru gospodăriile din mediul rural pentru procesarea IDA Tulcea DEȘEURI  S deșeurilor organice Axa 3 Colectarea deșeurilor plutitoare de pe canalele râurilor RBDD  R DS Investiții în metodele de tratare și eliminare a deșeurilor provenite din IDA Tulcea DEȘEURI  S construcții și demolări Dezvoltarea și implementarea unor măsuri pentru reducerea deversării RBDD R  deșeurilor solide în zonele naturale. Echipamente și costuri de operare pentru intervenții fizice pentru a restabili RBDD M circulația naturală a apei și zonele cu areal-cheie. Reabilitarea sistemelor ecologice și a habitatelor naturale în cadrul rețelei „Natura 2000” pentru speciile de interes european de conservare, prin lucrări de Axa 4 RBDD M reabilitare ecologică în lacurile din cadrul complexelor lacustre naturale afectate de procesele aluviale cauzate de intervenția umană Reconstrucția/reabilitarea habitatelor naturale afectate de activități RBDD M neecologice în sectorul agricol, al pescuitului și în zonele forestiere 180 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 6. TIPURI DE INTERVENȚII POSIBILE ÎN CADRUL ITI DELTA DUNĂRII 181 Prioritate Intervenții care pot fi finanțate prin POC R Prioritate Axa (ridicată) R PO Tipul intervenției Beneficiar /M (ridicată) (medie) Axa PO Tipul intervenției Beneficiar /M /S (medie) (scăzută) /S Reabilitarea sistemelor ecologice și a habitatelor naturale din cadrul rețelei (scăzută) „Natura 2000” pentru speciile de interes european de conservare, prin lucrări de reconstrucție ecologică pentru îmbunătățirea regimului hidrologic și hidrochimic Centre de cercetare și RBDD M Creșterea nivelului investițiilor private în CDI și încurajarea cererii de CDI S din complexele lacustre naturale ale RBDD, împreună cu dezvoltarea unui dezvoltare sistem eficient integrat de monitorizare care să acopere întreaga zonă a Rezervației Biosferei Delta Dunării (inclusiv zonele transfrontaliere) Creșterea nivelului de cunoștințe, a tehnologiei și a transferului de personal Sectorul privat și cu competențe în materie de CDI prin parteneriate între mediul privat și de centrele de cercetare și S Reabilitarea sistemelor ecologice și a habitatelor naturale din rețeaua „Natura cercetare dezvoltare 2000” pentru speciile de interes european de conservare, prin lucrări de igienizare a zonelor de desiș degradate, implementarea de măsuri pentru gestionarea Axa 1 Creșterea nivelului de excelență al bazei științifice ca motor pentru inovare, prin Centre de cercetare și speciilor invazive, igienizarea ecosistemului natural, gestionarea animalelor S dezvoltarea infrastructurii de cercetare și dezvoltare dezvoltare domestice abandonate, implementarea de măsuri de protecție a speciilor RBDD M afectate, inclusiv o stație de monitorizare a speciilor migratoare și facilități pentru sprijinirea populațiilor din specii ale florei și faunei aflate în declin sau Creșterea gradului de implicare în cercetarea la nivel UE prin deblocarea afectate (platforme de cuibărit, cuiburi artificiale, centru de tratare a animalelor potențialului de excelență în CDI, cum ar fi în cadrul programului-cadru Orizont Centre de cercetare și S bolnave sau rănite etc.) 2020 și prin atragerea de talente și de abilități avansate către sistemul național dezvoltare de CDI. Lucrări pentru asigurarea unei protecții eficace și a unui bun management în Axa 4 RBDD prin marcarea și semnalizarea limitelor zonelor funcționale ale RBDD; RBDD R Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare Autoritățile publice în dezvoltarea căilor de acces pentru vizitarea RBDD cu impact minim asupra S viteză „spațiile albe” habitatelor naturale; Îmbunătățirea gestionării prin dezvoltarea unui sistem modern de gestionare Acces crescut la infrastructura de internet în bandă largă/internet de mare Autoritățile publice în R a riscurilor prin modelare hidraulică și implementarea unui sistem modern/ viteză pentru ecoturism „spațiile albe” RBDD R eficient de monitorizare și a unui model de previzionare privind dinamica procesului de sedimentare din Delta Dunării; Creșterea integrării verticale a soluțiilor inovatoare TIC în economia locală Sectorul privat S Înființarea unui Centru Internațional pentru Studii Avansate privind Dunărea - RBDD R Axa Creșterea gradului de utilizare a sistemelor de e-guvernanță Sectorul public M Delta Dunării - Marea Neagră pentru conservarea biodiversității 2 Studii și AT pentru conservarea biodiversității și refacerea ecosistemelor și Crearea și menținerea unei baze de date interinstituționale privind factorii risc a habitatelor naturale în cadrul rețelei „Natura 2000” afectate de impactele RBDD M Zona de studiu S pentru mediu și sănătate antropice Studii de fezabilitate și proiecte tehnice pentru refacerea habitatelor naturale Formularea și implementarea politicilor deschise de informații pentru autoritățile Autorități publice locale S afectate de desfășurarea activităților neecologice în sectorul agricol, al publice locale RBDD  M pescuitului și în zonele forestiere - supuse integral sau parțial lucrărilor de restaurare ecologică. Dezvoltarea infrastructurii și a sistemelor TIC și a abilităților digitale pentru a Întreprinderi private S sprijini educația, sănătatea, cultura online și incluziunea digitală Furnizarea de mașini și echipamente speciale necesare ISU și SMURD pentru ISU Delta R intervenții în caz de dezastru Tulcea Intervenții care pot fi finanțate prin POAT ISU Delta Creșterea capacității de reacție la dezastre a autorităților implicate în Tulcea R Prioritate gestionarea crizelor și a populației R Axa 5 Autoritățile locale (ridicată) Axa ISU Delta PO Tipul intervenției Beneficiar /M Modernizarea, reabilitarea și construcția infrastructurii Inspectoratului pentru S (medie) Situații de Urgență (ISU) în Tulcea, Măcin, Crișan, Babadag, Topolog Tulcea /S (scăzută) Lucrări pentru protecția împotriva inundațiilor în localitățile Ceatalchioi, Beștepe, Greci, Vulturu, Ilganii de Jos, Nufăru, Ilganii de Sus, Luncăvița, Sulina, Județul Tulcea M Sarichioi, Pardina, Săcele și Sf. Gheorghe. Asistență Tehnică (AT) pentru gestionarea programului ITI: Public (UAT, consilii județene, ADI ITI) și Autorități publice locale Se va pune accent pe consolidarea capacităților de gestionare a proiectului în privat (de exemplu, Axa 6 Promovarea folosirii surselor regenerabile de energie R Axa 1 ceea ce privește elaborarea documentelor tehnice și de altă natură; achiziții M programe de instruire Întreprinderi publice; contabilitate; evaluare de mediu; și alte funcții de management de comunitară privind proiect. Trebuie incluse și eforturile de comunicare. accesarea fondurilor) 182 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 6. TIPURI DE INTERVENȚII POSIBILE ÎN CADRUL ITI DELTA DUNĂRII 183 Intervenții care pot fi finanțate prin POR Prioritate R Prioritate (ridicată) Axa R PO Tipul intervenției Beneficiar /M (ridicată) (medie) Axa PO Tipul intervenției Beneficiar /M /S (medie) (scăzută) /S (scăzută) Construirea de piste pentru biciclete de la Chilia Veche la Sulina și de la Sulina la Sf. Gheorghe Chilia Veche, Sulina, Dezvoltarea de incubatoare de afaceri durabile în sectoare-cheie inovatoare IMM-uri M Sf. Gheorghe Încurajarea dezvoltării de IMM-uri durabile și competitive IMM-uri S Consiliul Județean Creșterea competitivității energetice a IMM-urilor locale Elaborarea și implementarea unui program la destinație pentru dezvoltarea de Axa Tulcea, ARBDD, R produse și de atracții 2 7 Tulcea, Sulina, Crișan, Sf. Gheorghe, Consolidarea productivității IMM-urilor durabile din zonă IMM-uri S Implementarea unui program extins pentru înfrumusețarea așezărilor M Mila 23, Chilia Veche și altele Unități Îmbunătățirea eficienței energetice și creșterea gradului de utilizare a surselor administrativ- S Unități regenerabile de energie în clădirile publice (școli, spitale, clădiri administrative etc.) teritoriale (UAT) Dezvoltarea și instalarea infrastructurii pentru vizitatori administrativ- R Îmbunătățirea eficienței energetice și creșterea gradului de utilizare a surselor Asociațiile teritoriale individuale M regenerabile de energie în clădirile rezidențiale gospodărești Reabilitarea facilităților, modernizarea echipamentelor de laborator, a vehiculelor, Axa Extinderea și îmbunătățirea eficienței energetice a sistemelor de iluminat public UAT S a caravanei medicale și a bărcilor Direcția de Sănătate 3 Elaborarea unor orientări clare și ușor de folosit pentru programele privind schimbările climatice și eficiența energetică Unități Autoritățile locale S Reabilitarea/modernizarea facilităților și a echipamentelor medicale, de birou și administrativ- S IT; case pentru medicii de familie din localitățile din Delta Dunării teritoriale individuale Unități Modernizare și echipamente și organizarea unei clădiri funcționale la Spitalul Consolidarea și promovarea activelor de patrimoniu cultural din zonă administrativ- S Axa 8 Consiliul Județean Clinic de Urgență Tulcea (inclusiv pentru departamentul de asistență S teritoriale Tulcea, orașul Măcin Axa ambulatorie), precum și pentru Spitalul Măcin 5 Orașul Tulcea și Reabilitarea/transformarea pavilionului TBC din cadrul Spitalului de Urgență Consiliul Județean Intervenții de reînnoire urbană cele patru orașe din M S Tulcea într-un centru de cazare socială (adăpost pentru îngrijire rezidențială) Tulcea regiunea DD Modernizarea drumului județean Crearea de centre ambulatorii publice prin reabilitarea clădirilor închise ale UAT Babadag, UAT S Consiliul Județean spitalelor din Babadag și Sulina Sulina a) DJ229E, tronsoanele I și II, Niculițel - intersecția cu DN22 - Zebil - Sarichioi M Tulcea (Int. DJ 222), km 3+300 - 54+886 Serviciul de Furnizarea de ambulanțe pentru asistență medicală de urgență S Consiliul Județean Ambulanță Județean b) DJ222N, Tulcea - Pardina - Chilia Veche (Km 0 - 66) M Tulcea UAT sau asociații c) Modernizarea infrastructurii regionale de transport pe ruta Murighiol - Agighiol - Enisala - Babadag - Slava Rusă (km 62 și km 603 s-au propus pentru ale acestora; ADI modernizare pe segmente) Consiliul Județean ITI. Pentru cele 15 S amplasamente ale Tulcea Axa I) DJ 222C Murighiol – Iazurile – Agighiol km 36+332- 63+105; centrelor comunitare Furnizarea de programe de ÎPV (învățare pe tot parcursul vieții) relevante, 6 II) DJ 222 Agighiol – Sarichioi - Enisala, km 18+400-38+304 existente, inclusiv: accesibile și cu stimulente în materie de turism, agricultură și pescuit durabil în M Beștepe, Ciucurova, Consiliul Județean centrele comunitare pentru învățare permanentă III) DJ 223A Enisala – Babadag – Slava Rusă, km 54+724 - 38+798 S Axa Jijila, Luncavița, Tulcea 10 Peceneaga, DJ 222, Două Cantoane – Beidaud – Sarighiol de Deal, limita jud. Constanța, km Consiliul Județean Ceatalchioi, Grindu, S 72+130 - 94+518 Tulcea Jurilovca, Nufăru, f) DJ226: Tronson DN 22B – Corbu – Săcele – Istria – Mihai Viteazu L=46,2 km, Consiliul Județean Topolog M km 0+000-5+500, km 12+400-53+105 (Constanța) Constanța Crearea unei rețele de educație și formare profesională pentru elevii care ADI ITI sau o Consiliul Județean locuiesc în zone izolate sau cu o populație mai mică de 2.000 de locuitori, pentru S g) DJ 226A : Cetatea Histria – Cogealac – Râmnicu de Jos (Constanța) S asociație de UAT Constanța a asigura accesul la un învățământ primar și gimnazial de calitate pentru toți 184 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 6. TIPURI DE INTERVENȚII POSIBILE ÎN CADRUL ITI DELTA DUNĂRII 185 Prioritate Prioritate R R (ridicată) (ridicată) Axa Axa PO Tipul intervenției Beneficiar /M PO Tipul intervenției Beneficiar /M (medie) (medie) /S /S (scăzută) (scăzută) Asigurarea sprijinului in vederea creării de unități de învățământ profesional Crearea unei platforme de parteneriat privind SC, inclusiv a unui fond privind și tehnic care să fie relevante, atractive și incluzive și care să producă o forță adaptarea la schimbările climatice impulsionată de comunitate care să de muncă ale cărei cunoștințe și competențe să fie conforme cu standardele UAT individuale S vizeze familiile cu venituri mici, un mecanism de acordare de microcredite sau ADI ITI internaționale și relevante pentru cerințele globale ale pieței turismului bazat pe S împrumuturi pentru a sprijini IMM-urile și o facilitate de parteneriat pentru ARBDD natură și a pescuitului recreațional a promova colaborarea dintre sectorul public și cel privat privind acțiunile inovatoare în ceea ce privește clima. Sporirea numărului de grădinițe și creșe prin dezvoltare, sprijin, reabilitare și furnizare de echipamente pentru creșterea nivelului de acces la îngrijirea și UAT individuale S educația timpurie a copilului (ÎETC) Schimbările climatice: Desemnarea unei unități în cadrul ADI ITI cu un mandat clar pentru a aborda problemele legate de schimbările climatice (de exemplu, Inspectoratul Școlar vizarea investițiilor, furnizarea de informații privind solicitanții, coordonarea ADI ITI S Reintegrarea persoanelor care au părăsit timpuriu școala prin programe de tip Județean Tulcea și S sectoarelor public și privat), cu un număr mic de angajați dedicați, specializați „școală după școală” și „a doua șansă” (învățământ primar și gimnaziu). Constanța și capabili să lucreze la nivel trans-sectorial. Axa 2 Instituționalizarea unei organizații de management a destinației turistice ADI ITI R (OMD) în Delta Dunării Intervenții care pot fi finanțate prin POCA OS 2.1. Consolidarea capacității administrative locale pentru planificare strategică Prioritate UAT sau asociații ale și bugetare, luarea deciziilor, gestionarea resurselor umane, monitorizare și M R acestora evaluare, pentru o mai bună guvernanță (ridicată) Axa PO Tipul intervenției Beneficiar /M (medie) Îmbunătățirea planificării strategice și a bugetării pe baza dezvoltării unui /S sistem de gestionare și a unor instrumente în sprijinul obiectivelor economice Toate UAT RDD M (scăzută) și de mediu Analiză detaliată instituțională (analiză funcțională) a ARBDD și reformele Înlocuirea sau modificarea sistemului de tip cherhana UAT individuale M administrative asociate, având scopul de a îmbunătăți performanțele manageriale și cadrul legislativ care guvernează zona RBDD pentru a permite ARBDD R Crearea și menținerea unei baze de date interinstituționale privind răspunderea Toate autoritățile populației să participe direct la protejarea și gestionarea resurselor naturale. pentru mediul înconjurător în vederea facilitării schimbului de date și unei mai S relevante Măsuri de consolidare a capacităților pentru comunități și ARBDD. bune coordonări între agenții pentru prevenirea poluării Planul de gestionare și normele de funcționare pentru Rezervația Biosferei Toate nivelurile de ARBDD S Delta Dunării Formularea și implementarea unor politici privind datele deschise guvernare a ARBDD, S județ, UAT, Prefectură Implementarea și dezvoltarea unui sistem de gestionare a riscurilor în ARBDD S Rezervația Biosferei Delta Dunării Toate nivelurile de Îmbunătățirea serviciilor de e-guvernare și a sistemelor publice locale de Axa 1 guvernare a ARBDD, M monitorizare Revizuirea reglementărilor pentru îmbunătățirea proiectării subvențiilor județ, UAT, Prefectură OS Aparatul central al dedicate gospodăriilor pentru îmbunătățirea accesibilității serviciilor, precum și S 1.1. guvernului o direcționare și o utilizare mai eficace a resurselor financiare și naturale. Axa 2 Societatea civilă și Identificarea, dezvoltarea și implementarea măsurilor de creștere a OS toate nivelurile de transparenței, a incluziunii, a eticii și a integrității și de reducere a corupției la M Consolidarea capacității de analiză a INCDD INCDDD M 2.2. guvernare a ARBDD, nivelul autorităților și a instituțiilor publice județ, UAT, Prefectură Examinarea și revizuirea reglementărilor în materie de impozite în industria pescuitului și a acvaculturii - se referă la intervenția „Compensarea taxelor prin Aparatul central al Administrația publică M eliminarea taxei de acces și pescuit”, componentă a intervenției „Îmbunătățirea guvernului la toate nivelurile acvaculturii” Creșterea transparenței în administrația publică prin dezvoltarea abilităților și ARBDD M instrumente de comunicare în instituțiile publice Studii de contabilitate privind capitalul natural pentru a determina utilizările Prefectură ARBDD și consiliile cu cea mai mare valoare a terenurilor și a resurselor naturale pentru un M județene Societatea civilă management optim Axa 1 Axa 2 Asistență tehnică pentru creșterea rentabilității sectorului de guvernanță/ Toate entitățile administrare (mecanism de plată pentru spitale pentru a oferi stimulente Ministerul Sănătății S OS Îmbunătățirea accesului și a calității serviciilor oferite de sistemul judiciar S OS judiciare 1.2. ambulatoriilor publice, medicilor de familie, precum și sistemelor de telemedicină) 2.3. 186 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 6. TIPURI DE INTERVENȚII POSIBILE ÎN CADRUL ITI DELTA DUNĂRII 187 Intervenții care pot fi finanțate prin POCU Prioritate R Prioritate (ridicată) Axa R PO Tipul intervenției Beneficiar /M (ridicată) (medie) Axa PO Tipul intervenției Beneficiar /M /S (medie) (scăzută) /S (scăzută) Entități relevante de Crearea de parteneriate între angajatori, furnizorii de educație și formare învățământ, formare și și organismele de cercetare, pentru a asigura o mai bună performanță a Entități relevante de certificare, precum și M sistemului de învățământ în ceea ce privește satisfacerea nevoilor de pe piața învățământ, formare SPO în parteneriat cu Implementarea unui mecanism de susținere pentru promovarea Axa 3 muncii și certificare, Oficiul entitățile selectate antreprenoriatului, în special de microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii public pentru ocuparea M Furnizarea de programe de ÎPV (învățare pe tot parcursul vieții) relevante, Entități relevante de din domeniul turismului inovator și durabil, bazat pe natură și cultură și a forței de muncă, accesibile și cu stimulente în turism, agricultură și pescuit, în centrele învățământ, formare și M turismului social angajatori și alte comunitare pentru învățare permanentă certificare entități selectate Autorități locale și Oficiul public pentru ONG-uri în zone cu Dezvoltarea infrastructurii instituționale preșcolare (0-6 ani) în comunitățile cu ocuparea forței de pondere mare de S pondere mare de romi si alte grupuri vulnerabile muncă, angajatori romi si alte grupuri vulnerabile Subvenții dedicate IMM-urilor pentru plasarea forței de muncă pentru tinerii Entități relevante de învățământ, formare S Autorități locale și NEET în domenii relevante și certificare, Oficiul ONG-uri în zone cu Creșterea numărului de mediatori școlari în instituțiile de învățământ cu un public pentru ocuparea pondere mare de S procent mare de romi si alte grupuri vulnerabile forței de muncă și alte romi si alte grupuri Axa 1 vulnerabile entități selectate Local authorities and Entități relevante de NGOs in areas with Extinderea accesului la învățământul profesional pentru agricultură învățământ, formare și S Implementarea fondurilor comunitare pentru intervenție educațională high share of Roma S certificare and other vulnerable groups Furnizarea de programe de ÎPV (învățare pe tot parcursul vieții) relevante, accesibile și cu stimulente în materie de turism, agricultură și pescuit durabil în UAT (unități Îmbunătățirea gradului de alfabetizare digitală în rândul romilor și al altor centrele comunitare pentru învățare permanentă administrativ- S grupuri vulnerabile Axa 4 teritoriale) relevante Entități relevante de învățământ, formare și M Autorități locale inclusiv intervenții Creșterea accesului la servicii sociale și a eficienței acestora publice, DGASPC, S certificare ONG-uri „Dezvoltarea unui program de interpretare la nivelul destinației (învățare)” ONG-uri, „Dezvoltarea și derularea programului pentru asistență de urgență și de prim Furnizarea de sesiuni de formare specifică domeniului pentru profesioniștii din ajutor pentru lucrătorii din turism, furnizorii de servicii” Direcția de Sănătate S domeniul medical Publică Entități relevante de ONG-uri, învățământ, formare Creșterea densității programelor din domeniul sănătății axate pe prevenire și și certificare în Direcția de Sănătate S Implementarea unui mecanism de susținere pentru promovarea screening antreprenoriatului, în special de microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii parteneriat cu Oficiul Publică public pentru ocuparea S din domeniul turismului inovator și durabil, bazat pe natură și cultură și a Entitățile relevante din turismului social forței de muncă și alte domeniile educației, entități selectate Crearea de locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile prin promovarea formării și certificării Angajatori dezvoltării economiei sociale în raport cu sectoarele de dezvoltare prioritare în și Agenția pentru S RBDD ocuparea forței de Oficiul public pentru muncă în parteneriat ocuparea forței de cu entitățile relevante Axa 3 muncă, angajatori Entități relevante de Furnizori de Subvenții dedicate IMM-urilor pentru plasarea forței de muncă pentru tinerii învățământ, formare formare autorizați, S inspectoratele școlare, NEET în domenii relevante și certificare în parteneriat cu Oficiul agenții de ocupare public pentru ocuparea Furnizarea de programe de ÎPV (învățare pe tot parcursul vieții) relevante, a forței de muncă, forței de muncă și alte Axa 6 accesibile și cu stimulente în turism, agricultură și pescuit, în centrele centre private și M entități selectate comunitare pentru învățare permanentă publice de certificare, asociații profesionale și Entități relevante de alte entități relevante Extinderea accesului la învățământul profesional pentru agricultură învățământ, formare și S de învățământ, certificare formare și certificare 188 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 6. TIPURI DE INTERVENȚII POSIBILE ÎN CADRUL ITI DELTA DUNĂRII 189 Prioritate Prioritate R R (ridicată) (ridicată) Axa Axa PO Tipul intervenției Beneficiar /M Tipul intervenției Beneficiar /M (medie) PO (medie) /S /S (scăzută) (scăzută) Entități relevante de Extinderea accesului la învățământul profesional pentru agricultură învățământ, formare și S Fermieri / certificare Cooperative / Grupuri Măsura Modernizarea / reabilitarea infrastructurii de irigații de producători / M 4 Crearea unei rețele de educație și formare profesională pentru elevii care Inspectoratele școlare, asociații sau federații locuiesc în zone izolate sau cu o populație mai mică de 2.000 de locuitori, în colaborare cu de utilizatori de apă S pentru a asigura accesul la un învățământ primar și gimnazial de calitate organizații comunitare, pentru toți UAT Preluarea activităților agricole de către generațiile tinere Persoane fizice M Furnizorii de formare profesională, Fermieri / angajatorii, camerele Consolidarea și modernizarea fermelor mici Cooperative / Grupuri M de industrie și comerț, de producători sindicatele, ONG- Asigurarea sprijinului in vederea creării de unități de învățământ profesional urile, camerele de și tehnic care să fie relevante, atractive și incluzive și care să producă o forță comerț, furnizorii Crearea de întreprinderi mici în afara sectorului agricol Persoane fizice S de muncă ale cărei cunoștințe și competențe să fie conforme cu standardele de consiliere și alte S internaționale și relevante pentru cerințele globale ale pieței turismului bazat entități relevante de Măsura Persoane fizice, ONG- Axa 6 pe natură și a pescuitului recreațional învățământ, formare Conservarea patrimoniului și a tradițiilor locale (inclusiv a meșteșugăritului) S 6 uri, IMM-uri și certificare în parteneriat cu Oficiul public pentru ocuparea Persoane fizice / forței de muncă și alte Promovarea activităților agricole ecologice în regiunea Deltei Cooperative / Grupuri M entități de producători Sporirea numărului de grădinițe și creșe prin dezvoltare, sprijin, reabilitare și Școli, UAT, ONG-uri, Persoane fizice / furnizare de echipamente pentru creșterea nivelului de acces la îngrijirea și S inspectoratele școlare Fermieri / Unități educația timpurie a copilului (ÎETC) Împădurirea terenurilor agricole și neagricole din regiunea Deltei Dunării S administrativ- Reintegrarea persoanelor care au părăsit timpuriu școala prin programe de tip Școli, UAT, ONG-uri, teritoriale (UAT) S „școală după școală” și „a doua șansă” inspectoratele școlare Comunele și Crearea de parteneriate între angajatori, furnizorii de educație și formare Angajatori, furnizori asociațiile acestora Modernizarea infrastructurii rurale (apă, canalizare, drumuri, școli etc.), care și organismele de cercetare, pentru a asigura o mai bună performanță a de educație și în conformitate cu S include, printre altele, următoarele intervenții: sistemului de învățământ în ceea ce privește satisfacerea nevoilor de pe piața formare, organisme de legislația națională în Asigurarea sprijinului în vederea creării de unități de învățământ profesional muncii cercetare, ONG-uri vigoare. și tehnic care să fie relevante, atractive și incluzive și care să producă o forță de muncă ale cărei cunoștințe și competențe să fie conforme cu standardele ONG-urile - Măsura internaționale și relevante pentru cerințele globale ale pieței turismului bazat pe pentru investiții M 7 natură și a pescuitului recreațional în infrastructura Intervenții care pot fi finanțate prin PNDR educațională Sporirea numărului de grădinițe și creșe prin dezvoltare, sprijin, reabilitare și (grădinițe) și socială furnizare de echipamente pentru creșterea nivelului de acces la îngrijirea și Prioritate (infrastructura educația timpurie a copilului (ÎETC) R creșelor și a unităților (ridicată) after-school). Axa PO Tipul intervenției Beneficiar /M (medie) /S Grupurile de acțiune (scăzută) locală (GAL), inclusiv Inițiative de jos în sus pentru dezvoltarea locală autoritățile publice, S Fermieri / ONG-urile și IMM- Modernizarea instalațiilor de colectare / prelucrare / comercializare a produselor Cooperative / Grupuri urile M Măsura agricole de producători / Întreprinderi 19 Măsura Grupurile de acțiune 4 locală (GAL), inclusiv Încurajarea eficienței energetice și a utilizării energiei din surse regenerabile Fermieri / autoritățile publice, S Modernizarea dotării tehnice a fermelor Cooperative / Grupuri S ONG-urile și IMM- de producători urile 190 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 7. CUM SE CREEAZĂ UN FOND DE DEZVOLTARE URBANĂ/METROPOLITANĂ 191 Intervenții care pot fi finanțate prin POPAM ANEXA 7. Prioritate Cum se creează un fond de Dezvoltare Urbană/ R (ridicată) Metropolitană Axa PO Tipul intervenției Beneficiar /M (medie) /S Cum se implementează un fond de dezvoltare urbană/ (scăzută) metropolitană Sprijinirea tranziției de la captura comercială la pescuitul recreativ • Îmbunătățirea amplasamentelor eco-turistice pentru a satisface nevoile 1. Evaluarea implementării FDU, comandată de BEI persoanelor care practică pescuitul recreativ GALP-uri R 2. Procesul de revizuire și modificare a POR (introducerea sprijinului rambursabil pentru • Promovarea și furnizarea de cursuri de formare privind pescuitul recreativ (capturarea urmată de eliberare etc.) dezvoltarea urbană integrată). 3. Încheierea unui acord de finanțare (care să conțină strategia de investiții a fondului de Priori- Adăposturi de pescuit cu facilități de staționare pentru a susține activitatea de GALP-uri R participare) între AM și BEI, prin care se stabilește că Fondul de participare și BEI au tatea 4 pescuit comercial tradițional calitate de manager. Stație de reproducție pentru speciile locale de pești pentru a susține și a reface În Polonia, autoritatea de management a folosit un fond de participare care a fost populațiile de specii sălbatice în declin (bibanul, știuca, crapul sălbatic, carasul GALP-uri R comun etc.) responsabil pentru selectarea, finanțarea și monitorizarea performanței FDU. BEI a fost numit manager al fondului de participare, iar FDU-urile au fost selectate în cadrul Dezvoltarea de zone de pescuit recreativ / sportiv, inclusiv de facilități de unei proceduri de licitație, un lot acoperind sprijinul pentru marile orașe din regiune, iar GALP-uri R camping aferente altul, pentru alte localități și orașe. 44 Priori- Unități de 4. Decizia Comisiei Europene de aprobare a POR modificat pentru încurajarea proiectelor Îmbunătățirea acvaculturii S tatea 2 acvacultură FDU Susținerea procesării peștelui la scară mică 5. Studiu BEI de definire a domeniului de aplicare - analiza pieței regionale, identificarea Prior- Diversificarea procesării peștelui la nivel de gospodărie și sat prin introducerea Organizații ale proiectelor potențiale și a candidaților FDU. itatea unităților de procesare prin conservare la scară mică (pentru caras și alți pești producătorilor, S 5 cu valoare scăzută, precum babușca și plătica) și îmbunătățirea sistemelor de întreprinderi private 6. Înființarea unui consiliu de investiții. Proceduri de raportare convenite. afumare de mici dimensiuni (saci de afumat sau afumătoare electrice de mici dimensiuni); în principal pentru producerea de delicatese pentru turiști. 7. Pregătirea procedurii de selecție FDU. 8. Demararea procedurii de selecție a FDU - BEI a lansat o cerere de exprimare a interesului pentru potențialii manageri. 9. Decizii de selecție FDU: Selecția FDU-urilor de către managerul fondului de participare (BEI) a avut loc printr-o procedură competitivă, cu o invitație pentru exprimarea interesului, și s-a bazat pe evaluarea propunerilor de plan de afaceri ale FDU. Cele mai importante criterii au fost strategia, capacitatea instituțională de gestionare a FDU, experiența în sprijinirea investițiilor în dezvoltare și finanțarea suplimentară pentru FDU propus. 10. Încheierea unui acord operațional între fondul de participare și FDU FDU are un organ decizional sub forma unui Comitet/Consiliu de investiții ale cărui sarcini includ acordarea acceptării finale la semnarea acordurilor de investiții. Un acord important de guvernanță prevede raportarea lunară și trimestrială a performanței FDU către BEI, în calitate de manager al Fondului de participare. 11. Implementarea primelor proiecte bazate pe FDU ca proiecte-pilot care trebuie urmate de zonele metropolitane/urbane din România 44 Studiu de caz - Fondul de dezvoltare urbană din Pomorskie, BEI, 2015 (Sursa: https://www.fi-compass.eu) 192 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 7. CUM SE CREEAZĂ UN FOND DE DEZVOLTARE URBANĂ/METROPOLITANĂ 193 Avantajele implementării FDU pentru perioada de programare 2021-2027 FDU-urile pot oferi o eficiență financiară și socioeconomică sporită a investițiilor în sectorul public. Implementarea unui instrument FDU bazat pe un model JESSICA are următoarele avantaje: 1. Obținerea de experiență directă: înființarea și implementarea Fondului de participare gestionat de BEI și a unui FDU pilot ar oferi autorităților locale o oportunitate ideală de a dezvolta capacitatea de a gestiona mecanismele de împrumut într-o structură de fonduri revolving, cu un partener din sectorul privat cu experiență (cum ar fi o bancă). 2. Efectul de pârghie: atragerea de resurse publice și private suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii urbane în zona metropolitană, suplimentarea finanțării inițiale prin subvenții pentru proiecte care respectă măsurile POR și se concentrează pe proiecte integrate de dezvoltare urbană, dar nu sunt acoperite din surse tradiționale de finanțare. 3. Caracterul reînnoibil al fondurilor: rentabilitatea proiectelor este o condiție necesară pentru rambursarea finanțării, menținând în același timp o orientare socială către nevoile comunității locale. Clădirile istorice, zonele dezafectate, părțile orașelor care ar necesita investiții în regenerare sunt surse cu o valoare socioeconomică ridicată, care generează excedent financiar ce este returnat FDU și este folosit pentru finanțarea altor proiecte viabile financiar, cu un impact social ridicat. 4. Mentalitatea și schimbarea de atitudine în instituțiile publice care anterior se ocupau doar de distribuirea subvențiilor în vederea obținerii de rentabilitate, generarea de venituri din investiții și adoptarea unei atitudini mai deschise față de investitorii privați ca parteneri, datorită caracterului rambursabil al finanțării complementare. 5. Promovarea unei orientări strategice integrate pentru politicile de dezvoltare urbană: proiectele FDU selectate trebuie să se încadreze într-o strategie integrată de dezvoltare urbană cu impact social în regiune, autoritățile regionale gestionând mai eficient fondurile structurale. 6. Implementarea FDU nu determină creșterea nivelului datoriei publice și poate contribui la reducerea acesteia: limitările legale legate de nivelul de îndatorare publică nu se aplică în contextul FDU (modelele JESSICA). Ca atare, împrumuturile/garanțiile pentru a asigura prefinanțarea și/sau cofinanțarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene externe nerambursabile sunt scutite de la limita de 30% a datoriei anuale totale. Conform Studiului de evaluare JESSICA, clarificările oferite de normele de aplicare a Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006 exclud, de asemenea, împrumuturile contractate/garantate de autoritățile locale printr-un mecanism JESSICA de la limita de 30%.45 7. Capacitatea administrației publice locale de a oferi capitaluri proprii, garanții de împrumut și alte tipuri de finanțare decât granturile.: „În plus, în ceea ce privește echitatea sau contribuția în natură, unitățile administrativ-teritoriale pot aproba sprijin sub formă de colaborare sau asociații pentru dezvoltarea lucrărilor și a serviciilor publice locale. Acestea pot decide: - să participe cu contribuții de capital sau în natură la crearea de întreprinderi comerciale sau servicii de interes public (la nivel local sau județean); 45 Studiul de evaluare JESSICA pentru regiunea Brașov (România) - Raport final, decembrie 2010, pag. 29 194 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE ANEXA 7. CUM SE CREEAZĂ UN FOND DE DEZVOLTARE URBANĂ/METROPOLITANĂ 195 - să participe în numele și interesul comunităților reprezentate cu capital propriu Conform lucrărilor Grupului Local de Sprijin URBACT din PC Brașov, investitorii privați sau contribuții în natură la crearea de asociații de dezvoltare comunitară care au afirmat că „nu există o cultură reală a parteneriatului și a încrederii reciproce între ar putea implementa proiecte de dezvoltare de interes regional sau regional.”46 autoritățile publice, sectorul privat și bănci; parteneriatele public-privat sunt cunoscute, dar nu sunt o practică foarte populară, din cauza eșecurilor din trecut; consultarea și cooperarea cu administrația locală este adesea doar de fațadă”, iar administrațiile locale Principalele provocări ale implementării FDU în perioada au reafirmat și faptul că „nu există o cultură reală a parteneriatului și nu există încredere de programare 2021-2027 reciprocă între autoritățile publice, sectorul privat și bănci”.48 1. Depășirea lipsei de experiență operațională legată de fondurile de investiții ale 5 Lipsa de stabilitate asociată modificărilor legislative. autorităților locale, precum și centrale responsabile de programarea pentru următorul exercițiu financiar. 2. Configurarea tehnică a fondurilor de dezvoltare urbană, în special procesul de învățare și înțelegere a mecanismelor financiare de către părțile interesate-cheie (autoritățile și comunitățile locale, autoritățile centrale, autoritatea de management, actorii privați) reprezintă una dintre principalele provocări ale implementării FDU în România. Partenerii trebuie să dezvolte o înțelegere completă a procedurilor, să creeze strategii adecvate pentru ciclul de investiții urbane, planuri integrate, proiecte și portofolii de proiecte și să coopereze cu AM pentru a le încorpora în PO-urile relevante pentru a le finanța prin instrumente financiare precum JESSICA. 3. Mutarea percepției finanțării UE de la acordarea de subvenții, către o utilizare mai rentabilă și generatoare de venituri. 4. Lipsa practicilor dezvoltate și a unei legislații dedicate parteneriatelor public-privat (PPP) pare a fi una dintre cele mai importante provocări pentru asigurarea succesului unui FDU, conform Studiului de Evaluare JESSICA realizat în 2010 Parteneriate public-privat și cadre juridice - Mecanismele de parteneriat public-privat și public-public sunt la fel de utilizate pe scară largă în UE ca și structurile FDU posibile pentru implementarea fondurilor de investiții bazate pe modelul JESSICA. Cu toate acestea, „în conformitate cu reglementările POR din România pentru perioada 2007-2013, PPP-urile nu au fost eligibile pentru implementare în cadrul FDU, deoarece solicitantul fondurilor structurale trebuie să fie o organizație din sectorul public. Această realitate, combinată cu lipsa de experiență în ceea ce privește PPP-urile în România, prezintă atât oportunități, cât și provocări pentru asigurarea succesului înființării unui FDU.” Prin urmare, potrivit studiului de evaluare, „implementarea instrumentelor financiare trebuie să fie precedată mai întâi de modificarea reglementărilor actuale privind PO, pentru a permite mecanismelor PPP între autoritățile locale și operatorii privați să acționeze ca FDU-uri JESSICA. Această realitate, combinată cu lipsa de experiență în ceea ce privește utilizarea PPP-urilor în România, prezintă atât oportunități, cât și provocări pentru asigurarea succesului înființării unui FDU”.47 „Lipsa practicilor dezvoltate și a unei legislații dedicate parteneriatelor public-privat (PPP) pare a fi una dintre cele mai importante provocări pentru asigurarea succesului unui FDU. 46 Studiul de evaluare JESSICA pentru regiunea Brașov (România) - Raport final, decembrie 2010, pag. 29 47 Studiul de evaluare JESSICA pentru regiunea Brașov (România) - Raport final, decembrie 2010, pag. 8 48 Studiul de evaluare JESSICA pentru regiunea Brașov (România) - Raport final, decembrie 2010, pag. 100-101 196 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE BIBLIOGRAFIE 197 BIBLIOGRAFIE Glaeser, Edward L. 2007. „Do Regional Economies Need Regional Coordination?”. Document preliminar Grazi, Fabio et al. 2007. „Spatial welfare economics versus ecological footprint: modeling agglomeration, externalities and trade”. Environmental and Resource Economics, vol. 38 (1), pp. 135-153. Henderson, J. Vernon și Jacques-Francois Thisse. 2001. „On Strategic Community Barca, Fabrizio. 2009. An Agenda for a Reformed Cohesion Policy, A Place-Based Approach to Meeting Development”. Journal of Political Economy, vol. 109 (3), p. 546. European Union Challenges and Expectations. DG REGIO Howell-Moroney, Michael. 2008. „The Tiebout Hypothesis 50 Years Later: Lessons and Lingering Black, Duncan și Vernon Henderson. 1999. „A theory of urban growth”. Journal of Political Challenges for Metropolitan Governance in the 21st Century”. Public Administration Review, vol. Economy, vol. 107 (2), p. 252. 68 (1), p. 97. Briffault, Richard. 1996. „The Local Government Boundary Problem in Metropolitan Areas”. Hwan Suh, Seoung. 1988. „The possibility and impossibility of intercity commuting”. The Journal Stanford Law Review, vol. 48 (5), pp. 1115-1171. of Urban Economics, vol. 23 (1), pp. 86-100. Clinch, Peter J. și Eoin O’Neill. 2009. „Applying Spatial Economics to National Spatial Planning”. Janas, K., & Jarczewski, W. (Eds.). 2017. Zarządzanie i współpraca w miejskich obszarach Regional Studies, vol. 43 (2), pp. 157-178. funkcjonalnych. Raport o stanie polskich miast. Kraków: Instytut Rozwoju Miast. Disponibil Consiliul Europei. 2017. Overview of Metropolitan Governance (Prezentare generală a guvernanței la: http://obserwatorium.miasta.pl/wp-content/uploads/2017/10/OPM_IRM_Zarządzanie-i- metropolitane). [Document pentru Comisia parlamentară pentru construcția statală, politica współpraca-w-miejskich-obszarach-funkcjonalnych_Raport-o-stanie-polskich-miast_2017.pdf regională și autonomie locală, Ucraina] Kaczmarek, T., & Kociuba, D. 2017. Models of Governance in the Urban Functional Areas: Etherington, David și Martin Jones. 2009. „City-Regions: New Geographies of Uneven Policy Lessons From the Implementation of Integrated Territorial Investments (ITIs) in Poland. Development and Inequality”. Regional Studies, vol. 43(2), pp. 247-265. Quaestiones Geographicae, 36(4), 47–64. Comisia Europeană. 2018. Obiectivul de politică 5 – Europa mai aproape de cetățeni și Kozak, M. W. 2016a. Kapitał społeczny a zintegrowane inwestycje terytorialne w Polsce. instrumente pentru dezvoltare teritorială integrată. [Document de politică] Nierówności Społeczne a Wzrost Gospodarczy, 2(46), 374–384. http://doi.org/10.15584/ Comisia Europeană. 2018. Evaluarea performanței strategiilor teritoriale și urbane integrate: nsawg.2016.2.22 Provocări, noi abordări și opțiuni pentru viitor. Kozak, M. W. 2016b. Zintegrowane inwestycje terytorialne jako eksperyment. Studia Regionalne Autoritățile Metropolitane Europene. 2016. The Role of Metropolitan Areas in the Governance of I Lokalne, 3(65), 50–69. http://doi.org/10.7366/1509499536503 Development Challenges: Towards the European Urban Agenda. [Document de politică] Krukowska, J., & Lackowska, M. 2017. Metropolitan Colours of Europeanization. Fan, Simon C., Chen Lin, și Daniel Treisman. 2009. „Political decentralization and corruption: Institutionalization of Integrated Territorial Investment Structures in the Context of Past Evidence from around the world”. Journal of Public Economics, vol. 93, pp. 14-34. Cooperation in Metropolitan Regions. Raumforschung Und Raumordnung, 75, 275–289. http:// Frankowski, J., & Szmytkowska, M. 2015. Regionalne zróżnicowanie nowych doi.org/10.1007/s13147-016-0447-y partnerstw miejskich w polsce. Zarzadzanie Publiczne, 2(30), 131–150. http://doi. Kubo, Yuji. 1995. „Scale economies, regional externalities, and the possibility of uneven regional org/10.4467/20843968ZP.15.012.3583 development”. Journal of Regional Science, vol. 35 (1), p. 29. Friesema, Paul H. 1970. „Interjurisdictional Agreements in Metropolitan Areas”. Administrative Science Quarterly, vol. 15 (2), pp. 242-252. Kunce, Mitch și Jason F. Shogren. 2005. „On interjurisdictional competition and environmental federalism”. Journal of Environmental Economics and Management, vol. 50 (1), p. 212. Geys, Benny. 2006. „Looking across borders: A test of spatial policy interdependence using local government efficiency ratings”. Journal of Urban Economics 60, pp. 443-462. Laurent, Helene et al. 2007. „Regional policy: What is the most efficient instrument?”. Papers in Regional Science, vol. 88 (3), pp. 491-507. Glaeser, Edward L. și Bryce A. Ward. 2009. „The causes and consequences of land use regulation”. Journal of Urban Economics, vol. 65 (3), pp. 265-278 Matkó, Marton. 2016. Sustainable urban development in Cohesion policy programs 2014- 2020, Glaeser, Edward L. și Joshua D. Gottlieb. 2008. „The Economics of Place-making Policies”. a brief overview. Document prezentat în cadrul Reuniunii Rețelei pentru Dezvoltare Urbană, Working Paper for National Bureau of Economic Research. 18 februarie 2016. 198 LIVRABIL 4 / ACTIVITATE 3 - MODELE ORGANIZAȚIONALE PENTRU ACORDURILE INTERJURISDICȚIONALE BIBLIOGRAFIE 199 Matkó, Marton. 2016. Cohesion policy framework for integrated, sustainable urban development. Stansel, Dean. 2006. „Interjurisdictional Competition and Local Government Spending in U.S. Grupul de lucru pentru dezvoltare urbană integrată, 22-24 martie Bruxelles. Metropolitan Areas”. Public Finance Review, vol. 34 (2), p. 173. Swianiewicz, P. 2016. Współpraca międzygminna - formy, zakres, motywacje. Samorząd Mazzaferro, Carlo și Alberto Zanardi. 2008. „Centralisation versus Decentralisation of Public Policies: Terytorialny, 5, 11–31. Does the Heterogeneity of Individual Preferences Matter?”. Fiscal Studies, vol. 29 (1), p. 35. Tosics, I. 2015. Integrated Territorial Investment – a Missed Opportunity? Document prezentat la Mehay, Stephen L. 1977. „Interjurisdictional Spillovers of Urban Police Services”. Southern Conferința „Challenges for the New Cohesion Policy 2014-2020 2nd Joint EU Cohesion Policy” Economic Journal, vol. 43 (3), pp. 1352-1359. de la Riga, 2-4 februarie 2015 Moreaux, M. și A. Reynaud. 2006. „Urban freshwater needs and spatial cost externalities for van der Zwet A, Miller S and Gross F. 2014. A First Stock Take: Integrated Territorial Approaches coastal aquifers: A theoretical approach”. Regional Science and Urban Economics, vol. 36 (2), pp. in Cohesion Policy 2014-20. IQ-Net Thematic Paper 35(2), European Policies Research Centre, 163-186. Universitatea Strathclyde, Glasgow. van der Zwet, A. și Mendez, C. 2015. Towards a Europe of the Localities? Integrated place-based Nunn, Samuel și Mark S. Rosentraub. 1997. „Dimensions of interjurisdictional cooperation”. approaches in Cohesion policy in 2014-20 and beyond. Document prezentat la: Conferința Journal of American Planning Association, vol. 63 (2), p. 205. „Challenges for the New Cohesion Policy 2014-2020 2nd Joint EU Cohesion Policy” de la Riga, 2-4 februarie 2015 OCDE. 2006. Competitive Cities in the Global Economy van der Zwet A., Bachtler J., Ferry, M., McMaster, I., & Miller, S. 201). Integrated territorial and OCDE. 2009. How Regions Grow urban strategies: how are ESIF adding value in 2014-2020? Final Report. Bruxelles. OCDE. 2009b. Regions Matter: Economic Recovery, Innovation and Sustainable Growth Wilsdain, David E. 1989. „Interjurisdictional capital mobility: Fiscal externality and a corrective subsidy”. Journal of Urban Economics, vol. 25 (2), pp. 193-212. OCDE. 2013. Regions at a Glance: Special Focus on Metropolitan Areas Wolanski, M. 2018. (Ed.) Ewaluacja Systemu Realizacji Instrumentu ZIT w Perspektywie Finansowej UE na lata 2014-2020. Raport Koncowy, Ministerstwo Inwestycji i Rozwoju, Warszawa/ OCDE. 2013. Definition of Functional Urban Areas (FUA) for the OECD metropolitan database Banca Mondială. 1997. Raport privind Dezvoltarea Mondială 2009: Statul într-o lume în OCDE. 2014. Approaches to Metropolitan Area Governance: A Country Overview schimbare. OCDE. 2014. The OECD Governance Survey: A Quantitative Description of Governance Banca Mondială. 2009. Raport privind Dezvoltarea Mondială 2009: Reconfigurarea geografiei Structures in large Urban Agglomerations. economice. Banca Mondială. 2013. Orașe competitive: Remodelarea geografiei economice a României. OCDE. 2015. Governing the City Banca Mondială. 2013. Polii de creștere – faza următoare. OCDE. 2015. The Metropolitan Century: Understanding Urbanisation and its Consequences Rose-Ackerman, Susan. 1979. „Market models of local government: Exit, voting, and the land Banca Mondială, 2014. Identificarea modelelor de selecție a proiectelor pentru Programele market”. Journal of Urban Economics, vol. 6 (3), pp. 319-337. Operaționale Regionale 2014-2020 Banca Mondială. 2017. Orașe-magnet: Migrația și naveta în România. Rossi-Hansberg, E. 2004. „Optimal urban land use and zoning”. Review of Economic Dynamics, vol. 7 (1), pp. 69-106. Banca Mondială. 2018. Regândirea regiunilor mai puțin dezvoltate: folosirea politicii de coeziune pentru realizarea potențialului regiunilor europene. Różalski, J. 2012. Miliony topione w aquaparkach. Wspólnota, 7.03.2012. Disponibil la: http:// Zodrow, George R. și Peter Mieszkowski. 1986. „Pigou, Tiebout, property taxation, and the www.wspolnota.org.pl/aktualnosci/aktualnosc/miliony-topione-w-aquaparkach/ underprovision of local public goods”. The Journal of Urban Economics, vol. 19 (3), pp. 356-370. Sethi, Rajiv și Rohini Somanathan. 2004. „Inequality and Segregation”. Journal of Political Economy, vol. 112 (6), pp. 1296-1321. Śleszyński, P. 2013. Delimitacja Miejskich Obszarów Funkcjonalnych stolic województw. Przeglad Geograficzny, 85(2), 173–197. Decembrie 2019