42137 Europa si Asia Centrala BANCA MONDIALA Dezvoltare Sociala si Ecologica Durabila _______________________________________________________ MOLDOVA NOTE CU PRIVIRE LA POLITICA AGRARA Terenuri Agricole PROIECTUL FINAL: 1 noiembrie 2005 ECHIVALENTUL VALUTAR (la data de 15 august 2005) Unitate valutara = Leu moldovenesc (LEI) 1 USD = 12,49 LEI ACRONIME SI ABREVIERI ACSA Agentia pentru Consultanta si Scolarizare în Agricultura ECE Europa Centrala si de Est MET Memorandum Economic pe Tara (Banca Mondiala) CSI Comunitatea Statelor Independente DAI Development Alternatives Inc. EAS Europa si Asia Centrala UE Uniunea Europeana FAO Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite PIB Produs Intern Brut IFPRI Institutul International de Cercetari în domeniul Politicilor Alimentare LPSP Proiectul de Sustinere a Privatizarii Pamântului (USAID) MAIA Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare LM Lei Moldovenesti ONG Organizatie Non-guvernamentala PNP Programul National Pamânt PFAP Programul de Asistenta a Fermierilor Privati (USAID) TFP Factorul Total al Productivitatii USAID Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala BM Banca Mondiala ii CUPRINS PREFATA..........................................................................................................................................iv SUMAR EXECUTIV............................................................................................................................v 1. SITUATIA REFORMEI FUNCIARE ÎN MOLDOVA ...................................................................1 Obiectivele si domeniul..................................................................................................................1 Reforma funciara a fost finalizata cu succes în cea mai mare parte........................................................1 Modificarile proprietatii funciare si folosirii terenurilor începând cu 1990...............................................5 Rezultatele reorganizarii întreprinderilor agricole.................................................................................10 Reorganizarea gospodariilor agricole nu a luat sfârsit ..........................................................................13 2. IMPACTUL ECONOMIC AL REFORMEI FUNCIARE...................................................................16 Comparatiile eficientei productivitatii pe tip de gospodarie agricola .......................................................16 Continuarea reformei funciare..........................................................................................................21 3. SITUATIA PIETELOR FUNCIARE..............................................................................................25 Pietele de vânzare a terenurilor agricole.............................................................................................27 Pietele de arenda a terenurilor agricole .............................................................................................30 4. DEZVOLTAREA PIETELOR FUNCIARE.....................................................................................37 Fragmentarea dimensiunilor gospodariilor agricole..............................................................................37 Fragmentarea parcelelor..................................................................................................................39 Proiectele pilot de re-parcelare a terenurilor agricole ...........................................................................41 Bazele re-parcelarii terenurilor agricole ..........................................................................................41 Conceptul propus al proiectelor pilot de re-parcelare în Moldova......................................................44 Anexa: Calcule ale Factorului Total al Productivitatii...........................................................................50 iii PREFATA Acest raport a fost elaborat de o echipa condusa de William Sutton, în componenta careia au intrat, Zvi Lerman, Niels Otto Haldrup, Morten Hartvigsen, Stephen Butler, Alexandru Muravschi,Victor Moroz si Natalia Otel. Raportul a fost elaborat sub îndrumarea Managerului de Sector, Benoit Blarel. Controlul calitatii raportului a fost efectuat de Edward Cook, Stephen Mink si Mona Sur. iv SUMAR EXECUTIV 1. Moldova a realizat progrese semnificative privind implementarea reformei funciare în urma aplicarii Programului National Pamânt (PNP) în 1998-1999. Acest progres a însemnat o crestere esentiala a proprietatii funciare private, care a s-a majorat practic de la zero în 1998, la 67% din toate terenurile agricole (si la o cifra înca mai impresionanta de 80% din terenurile folosite de producatorii agricoli), urmata de o atribuire în natura aproape deplina a terenurilor agricole unui numar de peste 1 milion de locuitori ai localitatilor rurale. Aceste tendinte extrem de pozitive se pare ca au condus spre semne provizorii de redresare în agricultura pe care le observam din 2000, când declinul vertiginos al productiei agricole a fost stopat si atât producerea, cât si productivitatea si-au reînceput cresterea. Cresterea în agricultura a fost destul de modesta pâna în prezent, în special datorita secetei din 2003, însa daca cresterea dupa cum credem noi, are într-adevar legatura cu progresul în domeniul reformelor, atuncine putem astepta la o dezvoltare mai accentuata în viitorul imediat. Prin urmare recomandarea noastra principala este ca Moldova sa urmeze calea reformelor si sa se abtina de la rasturnari majore de strategie pentru ca realizarile ce au avut loc pâna acum sa-si produca efectul deplin. 2. Progresul în domeniul privatizarii terenurilor nu a fost pe deplin egalat cu progresul individualizarii în agricultura - cea de a doua componenta importanta a tranzitiei spre o agricultura bazata pe principii de piata. 50 % din exploatatiile agricole din Moldova înca se mai afla în cadrul întreprinderilor agricole mari. Acest lucru reprezinta o realizare, care depaseste cu mult rezultatele reformei în Rusia si Ucraina (unde întreprinderile agricole mari înca mai detin controlul a 80% din terenuri agricole). Cu toate acestea, progresul nu este sufic ient în comparatie cu modelul de folosire a terenurilor în economiile de piata unde întreprinderile agricole mari prelucreaza mai putin de 2% din terenurile agricole. Agricultura bazata pe principii de piata cuprinde un spectru larg de forme organizatorice; de la gospodariile de familie partial comerciale (echivalente cu loturile de pe lânga casa din Moldova) la întreprinderile agricole destul de mari. Cu toate acestea este necesar sa tinem cont de doua puncte caracteristice: ? La nivel mondial, agricultura bazata pe principii de piata este în primul rând agricultura practicata de gospodariile agricole individuale de tip familial si nu cea practicata de întreprinderile agricole mari: întreprinderile agricole mari sunt putine la numar si detin controlul a unei parti mici de terenuri agricole. ? Într-o agricultura bazata pe principii de piata, întreprinderile agricole mari sunt în mediu cu mult mai mici decât întreprinderile agricole mari din Moldova: ele prelucreaza100-300 hectare si nu 1,000-3,000 hectare dupa cum este cazul în Moldova. 3. Gospodariile agricole individuale de tip familial din Moldova sunt mai eficiente si mai productive decât întreprinderile agricole mari, inclusiv cooperativele agricole de producere. Problema structurii gospodariilor agricole conform celor doua puncte de mai sus are doua dimensiuni: (a) dimensiunea ce tine de forma organizatorica­ gospodarii agricole individuale comparativ cu întreprinderi agricole mari (corporative) si (b) dimensiunea ce tine de marime ­ gospodarii agricole mici comparativ cu întreprinderii agricole de dimensiuni mari. Aceste doua dimensiuni sunt puternic corelate în Moldova (desi mai putin în alte tari). Privitor la forma organizatorica un lucru este cert: cooperativele agricole de producere sunt în general mai putin eficiente decât gospodariile agricole individuale si întreprinderile Produs în lei pe unitate totala a factorilor de producere. v lei output per unit aggregated inputs 25 20 15 Figura 1: Factorul productivitatii Individual totale pentru gospodariile agricole Corporate individuale si întreprinderile agricole 10 mari, 1990-2003. 5 agricole mari bazate pe principiile pietii. Acest lucru este demonstrat de bine cunoscuta teorie a 0 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 cooperativelor, însa este cu mult mai important ca acest fapt este Figure 1: Total factor productivity for individual and corporate farms, dovedit de lipsa aproape totala a 1990-2003 cooperativelor de producere în economiile de piata.1 Referitor la dimensiunea ce tine de marimea gospodariei agricole, rezultatele analizei noastre în Moldova bazate pe studii indica cu un înalt grad de încredere ca gospodariile agricole mici sunt mai eficiente decât întreprinderile agricole mari. Întrucât masurarea productivitatii muncii si productivitatii terenului în mod separat nu ofera rezultate temeinice, am calculat factorul total al productivitatii (TFP) pentru gospodariile agricole mici si întreprinderile agricole mari. Avantajul TFP consta în faptul ca acesta ia în considerare atât factorii de producere, cât si forta de munca. Rezultatele din Figura 1 indica faptulca gospodariile agricole individuale (care sunt aproape în exclusivitate private) sunt mai eficiente decât întreprinderile agricole mari (care sunt aproape în exclusivitate corporative). Constatarile facute în Moldova sunt sustinute de un studiu recent al fermelor din SUA, care a demonstrat ca odata cu cresterea dimensiunilor întreprinderii agricole se reduce productivitatea agricola (în baza masurarilor TFP). Acest fapt nu înseamna ca întreprinderile agricole mari nu au dreptul la existenta. Economiile de piata au ajuns la o structura echilibrata a gospodariilor agricole ce include o combinare a gospodariilor agricole individuale (marea majoritate) si a întreprinderilor agricole mari (minoritatea) care este determinata de culturi, disponibilitatea resurselor, capacitatea manageriala si preferintele personale ale producatorilor agricoli si investitorilor. Un proces similar poate avea loc în Moldova, însa dezvoltarea întreprinderilor agricole mari trebuie sa fie dirijata de fortele pietii fara imixtiunea Guvernului si în lipsa oricarei programari. 4. Moldova se afla într-o situatie mai buna în prezent datorita aplicarii reformelor ce au dus spre restructurarea gospodariilor agricole si privatizarea pamântului. Este de înteles ca datorita provocarilor tranzitiei, multe persoane din sectorul agrar al Moldovei se afla într-o situatie mai grea decât în sistemul sovietic, însa aceasta nu este o comparatie valabila. Este important sa ne amintim motivele ce au stat în spatele restructurarii întreprinderilor agricole din anii 90. În lipsa subventiilor masive pentru procurarea factorilor de producere si a pietelor de desfacere garantate de sistemul sovietic, fostele gospodarii agricole colective si de stat nu au fost în stare sa faca fata competitiei si în timp scurt au falimentat. În prezent Guvernul Moldovei nu dispune de resurse pentru a reanima aceste subventii, iar fostele canale de distributie au încetat sa existe. Întreprinderile agricole mari din Moldova reprezinta o ramasita a erei sovietice. Ideologia agrara sovietica era stimulata de asteptarile economiilor de scara. Aceasta ideologie este cauza multor nemultumiri referitoare la fragmentarea terenurilor agricole si necesitatea de a implementa consolidarea prin tranzitia spre cooperative sau întreprinderi agricole mari. De fapt aproape o jumatate de secol de cercetari la 1Exemplul kibbutz-ului israelian este deseori adus ca un contraargument la aceasta propunere însa acest lucru este inexact: (a) pe parcursul întregii istorii a Israelului nici odata nu au existat mai mult de 200 de kibbutzim, ceea ce este practic egal cu zero în plan mondial; (b) kibbutz-ulisraelian a suferit schimbari organizatorice radicale la sfârsitul anilor 80 ce includ privatizarea proprietatii comune si individualizarea activitatilor comune; (c) pe parcursul deceniilor pâna în anii 70, kibbutz-ul în calitate de cooperativa era mentinut de angajamente ideologice profunde ale membrilor sai si de abilitatea de a asigura un standard mai înalt de trai decât cel din oras ­ nimic din acestea nu sunt valabile în prezent în Israel si nici o data nu au fost valabile pentru cooperativele din Moldova. vi nivel mondial efectuate de economisti în domeniul agrar au demonstrat ca în mediu gospodariile agricole individuale folosesc resursele într-un mod mai eficient decât întreprinderile agricole mari, altfel spus, economiile de scara negativa sunt norma în agricultura. Datorita avantajelor eficientei mentionate mai sus, gospodariile agricole individuale din Moldova, produc în prezent peste 70 de procente din produsele agricole pe o suprafata de aproximativ 50 procente din terenuri. 5. Analizând situatia din tarile membre ale CSI constatam ca statele care au efectuat cu succes tranzitia spre gospodariile agricole individuale se afla într-o situatie mai buna decât cele care s-au opus reformei. În cazul specific al tarilor CSI în tranzitie, încercarile de a pastra întreprinderile agricole mari în fostele republici sovietice (fie sub forma de cooperative agricole sau sub forma de noi întreprinderi agricole mari cu denumiri comerciale rasunatoare), în general au suferit esec. Idealul rusesc si ucrainean al ,,transformarii pe orizontala" orientat spre eficientizarea brusca a întreprinderile agricole mari ce manifestau o permanenta ineficienta a dat gres. Pe de alta parte, cele trei tari mici ce au abandonat în mod hotarât întreprinderile agricole mari si au efectuat o tranzitie stabila spre gospodariile agricole individuale ­ Armenia, Azerbaidjan si Kirgizstan demonstreaza cea mai impresionanta crestere printre tarile CSI în anii recenti. Moldova are mai multe puncte comune cu aceste trei tari mici dens populate decât cu Rusia si Ucraina. 6. Pentru a se apropia de modelul structurii gospodariei agricole tipice pentru economiile de piata, Moldova ar trebui sa faciliteze transferul de terenuri de la întreprinderile agricole mari spre gospodariile agricole individuale. O analiza comparativa a structurii gospodariilor agricole din Moldova si din tarile UE (ca tari reprezentate ale economiei de piata) demonstreaza ca Moldova este caracterizata de o concentrare cu mult mai mare a terenurilor agricole în cadrul întreprinderilor agricole mari decât orice alt stat membru UE. În special, în tarile în care conditiile agricole sunt foarte similare cu cele ale Moldovei cum sunt Portugalia si Grecia, sectorul întreprinderilor agricole mari controleaza o suprafata cu mult mai mica de terenuri, iar gospodariile agricole individuale au o pondere cu mult mai mare. Este necesar sa adaugam ca în ciuda suprafetelor mici, producatorii agricoli din UE totusi reusesc sa aplice cele mai moderne tehnologii. Cresterea individualizarii în agricultura prin reducerea concentrarii terenurilor agricole în cadrul întreprinderile agricole mari si majorarea cotelor de teren aflate în proprietatea gospodariilor agricole individuale ar asigura un grad marit de conformitate a agriculturii Moldovei cumodelul de piata a concentrarii terenurilor. În acelasi timp, una din cele doua manifestari ale fragmentarii terenurilor în Moldova ar fi corectata cel putin partial: suprafata medie a celor mai mici gospodarii agricole individuale se va mari putin odata cu dobândirea mai multor terenuri din contul întreprinderilor agricole mari. Aditional, este probabil ca terenurile celor mai mici gospodariilor casnice, care nu doresc sau nu pot sa le prelucreze vor fi de asemenea transferate gospodariilor taranesti (de fermier) individuale. În baza avantajelor comparative ale Moldovei în producerea fructelor si legumelor cu valoare înalta (vezi Nota cu privire la politica pietelor agricole) este probabil realde a se astepta ca în viitor majoritatea gospodariilor agricole individuale de tip familialviabile vor avea în proprietate între 5 si 50 de hectare. 7. Pentru a permite gospodariilor agricole mai eficiente sa evolueze, Guvernul trebuie sa asigure conditii egale gospodariilor agricole de toate marimile si formelor organizatorice si sa evite politici ce favorizeaza întreprinderile agricole mari. Modul în care politicile guvernului favorizeaza întreprinderile agricole mari include subventiile pentru plantarea vitei-de-vie si procurarea tehnicii agricole, care este accesibila doar acestora (mai multe detalii sunt oferite în Nota cu privire la politica cheltuielilor în agricultura). Analiza structurii gospodariilor agricole sugereaza ca Moldova ar avea putin de câstigat de pe urma preferintei pentru întreprinderile agricole mari si ar trebui sa puna accentul pe îmbunatatirea conditiilor de activitate a gospodariilor agricole individuale de tip familial. Referitor la terenurile agricole este important ca orice program de încurajare a consolidarii terenurilor sau a re-parcelarii sa nu favorizeze interesele întreprinderilor agricole mari deoarece acest fapt ar fi contraproductiv din punct de vedere a eficientei. 8. Cele mai importante instrumente de ajustare a dimensiunilor gospodariilor agricole pentru a vii obtine o productivitate si eficienta marita sunt pietele funciare dar nu reglementarile guvernamentale. ,,Consolidarea terenurilor" agricole este deseori nominaliza prioritara pentru solutionarea performantei scazute a sectorului agricol din Moldova. Totusi, consolidarea terenurilor finantata de Guvern este utila doar în masura în care aceasta contribuie la îmbunatatirea functionarii eficiente a pietelor agricole, iar pietele agricole perfectionate sunt folositoare doar în masura în care împreuna cu alte îmbunatatiri în domeniul politicilor, serviciilor si investitiilor pentru sector; maresc productivitatea, promoveaza cresterea în agricultura si reduc saracia în zonele rurale. Pietele funciare în Moldova deja încep sa functioneze în calitate de purtatori ai transferurilor si consolidarii fara interventia statului. Piata vânzarilor s-a dezvoltat rapid, iar numarul tranzactiilor si volumul mediu al fiecarei tranzactii au crescut. Consolidarea terenurilor prin intermediul arenzii este practicata si mai des. 9. Pentru a îmbunatati pietele funciare, a reduce costurile tranzactiilor, a mari disponibilitatea informatiei si a asigura siguranta proprietatii funciare. Discutiile frecvente referitoare la consolidarea ,,administrativa", obligatorie a terenurilor agricole a înspaimântat proprietarii de terenuri si investitorii potentiali din sector, a descurajat dezvoltarea pietelor de vânzare a terenurilor si a promovat în schimb arenda pe termen scurt . Daca însa Guvernul doreste sa protejeze toate partile prin asigurarea proprietatii funciare si informarea sporita privitor la drepturi; proprietarii de terenuri si investitorii potentiali vor fi reasigurati ca drepturile lor de proprietate vor fi respectate, iar aceasta va mari stimulentele pentru procurarea si arenda pe termen lung a terenurilor agricole si efectuarea investitiilor în îmbunatatirea terenurilor (de exemplu, investitiile în infrastructura corespunzatoare de irigare ). Aditional, masurile luate de Guvern sunt recomandate pentru facilitarea transferurilor de proprietate si încurajarea dezvoltarii pietelor funciare, dupa cum urmeaza: ? Simplificarea procedurilor administrative de transfer al dreptului de proprietate (birocratia, numarul de vizite la Oficiile Cadastrale Teritoriale, etc.) ? Reducerea costurilor tranzactiilor prin micsorarea la minimum a taxelor notariale si calcularea acestora pe baza de pro-rata si permiterea de a considera parcelele multiple ca pe o tranzactie consolidata. ? Îmbunatatirea disponibilitatii informatiei cu privire la tranzactiile funciare si preturi. ? Instruirea ambelor parti cu privire la tranzactiile funciare, în acest caz gospodariile agricole individuale, în special privitor la drepturile lor în conformitate cu legea si asigurarea solutionarii extra-judiciare a litigiilor. 10. Arenda reprezinta o alternativa practica vânzarii terenurilor în scopul facilitarii alocarii mai eficiente a terenurilor agricole. Arenda reprezinta un component de baza a tranzactiilor funciare în toate economiile de piata si suplimenteaza achizitionarea terenurilor prin asigurarea unui canal aditional de transfer al terenurilor unor utilizatori mai eficienti si pentru ajustarea suprafetelor gospodariilor agricole. Un nou studiu al Bancii Mondiale cu privire la pietele de arenda a terenurilor a relatat ca arenda terenurilor este complet consecventa cu sistemele agricole moderne si este des întâlnita în economiile de piata dezvoltate (de exemplu, în SUA fermele dau în arenda jumatate din terenurile pe care le prelucreaza). În general, arenda este de asemenea mai importanta pentru schimbul de terenuri decât vânzarea terenurilor în tarile europene si din Asia Centrala (EAC) si poate oferi beneficii importante pe parcursul tranzitiei spre o economie de piata. Beneficiile potentiale ale pietelor de arenda a terenurilor sunt urmatoarele: ? Permit ajustari mai flexibile a suprafetei terenurilor utilizate la costuri tranzactionale relativ joase; ? Solicita capital limitat, în acest fel mai multe lichiditati fiind disponibile pentru investitii în producere decât blocarea resurselor financiare în pamânt; ? Faciliteaza realocarea usoara a terenurilor catre persoanele care prelucreaza terenurile într-un mod mai eficient decât proprietarii curenti; ? Asigurara o punte de trecere spre proprietatea privata pentru persoanele care nu dispun de pamânt. viii Arenda este deja un element important în Moldova, desi majoritatea contractelor de arenda sunt pe termen scurt. Arenda terenurilor reprezenta de asemenea o sursa importanta de venit pentru gospodariile casnice din mediul rural, desi ar putea fi si mai considerabila daca arendasii si-ar onora obligatiunile mai des. Pentru a realiza mai deplin beneficiile potentiale ale arenzii, Guvernul ar trebui sa asigure drepturile de proprietate si sa ofere stimulente suficiente arendatorilor pentru efectuarea investitiilor în agricultura. 11. Cu toate ca nu exista dovezi suficiente cu privire la impactul sau asupra productiei agricole, exista o preocupare raspândita în Moldova referitoare la o alta dimensiune a fragmentarii terenurilor ce implica fragmentarea terenurilor agricole (nu a marimii gospodariei agricole). Nu am dispus de date în acest studiu pentru a efectua o analiza corespunzatoare a faptului cum farâmitarea terenurilor agricole mici în mai multe (si mai mici) parcele afecteaza productivitatea, iar practica internationala are opinii împartite referitor la aceasta problema. În lipsa datelor oficiale cu privire la acest subiect, este necesar de a efectua un studiu special pentru a cuprinde atât fragmentarea, cât si variabilele de producere pentru un esantion de gospodarii agricole de diferite dimensiuni. În baza unui studiu efectuat mai devreme sunt unele dovezi conform carora exista o oarecare relatie negativa între productivitate si fragmentarea parcelelor la nivel de gospodarie casnica (gospodarii de dimensiuni foarte mici). Cu toate acestea este necesar de efectuat un studiu special, care va include în egala masura gospodariile taranesti (de fermier) si întreprinderile agricole mari pentru a stabili cu un oarecare grad de siguranta daca fragmentarea terenurilor are un efect negativ sau nu asupra productivitatii. În general, luarea de decizii cu privire la politica agrara în Moldova ar fi facilitata foarte mult de disponibilitatea datelor de o calitate îmbunatatita. În ciuda lipsei dovezilor sigure, exista o convingere raspândita în Moldova conform careia consolidarea parcelelor mici si separate în terenuri adiacente este preferata de producatorii agricoli si proprietarii de terenuri, iar aceasta este o preocupare majora a Guvernului. 12. Orice program de re-parcelare trebuie sa suplimenteze, dar nu sa înlocuiasca consolidarea bazata pe principii de piata prin vânzarea-cumpararea si arendarea terenurilor agricole. Ca si în cazul fragmentarii dimensiunilor gospodariei agricole, fragmentarea parcelelor poate fi de asemenea abordata prin intermediul pietei funciare unde proprietarii de terenuri pot schimba, procura sau arenda terenuri unii de la altii pentru a crea unul sau doua terenuri adiacente din terenuri multiple, mici si dispersate. Este totusi important sa punem accentul pe faptul ca re-parcelarea trebuie efectuata în baza strict voluntara în conformitate cu principii de piata clare. Orice implicarea statului sau din exterior ar fi necesara în masura în care piata funciara nu poate functiona eficient datorita constrângerilor existente, care rezulta în costuri exorbitante pentru efectuarea tranzactiilor. Aceste constrângeri pot fi diminuate, iar tranzactiile în baza principiilor de piata ce pot reduce fragmentarea parcelelor pot fi facilitate de un program organizat de re-parcelare. Se recomanda ca acest tip de re-parcelare a terenurilor contrar ,,consolidarii" în întreprinderi agricole mari sa fie testat mai întâi prin intermediul proiectelor-pilot de re-parcelare la scara mica pentru a testa abordarea, a evalua impactul si interesul în conditiile date. Trebuie mentionat ca nu este necesar de lansat programe nationale pe scara larga si nu trebuie efectuate modificari la Codul Funciar existent pâna ce activitatile pilot nu vor fi deplin implementate si evaluate minutios. În caz contrar va fi imposibil sa evaluam experienta acumulata în rezultatul activitatilor pilot, iar scopul acestora nu va fi atins. 13. Exista o baza buna pentru implementarea activitatilor pilot de re-parcelare în Moldova. Exista o vasta experienta internationala în Europa de Vest si cea de Est privitor la re-parcelare ce poate fi utilizata. În tarile Europei de Vest, inclusiv Danemarca, Germania si Olanda, re-parcelarea terenurilor a fost aplicata de mult timp si a fost demonstrat ca este un instrument de succes în gestionarea proprietatilor funciare. Recent, tarile din Europa de Est si CSI au început al doilea val de reforma funciara utilizând re-parcelarea (de exemplu, Lituania, Letonia, Bulgaria si mai recent Armenia). Moldova dispune de o baza buna de implementare a unor asemenea proiecte deoarece în rezultatul primei faze a reformei funciare au fost stabilite proceduri operationale de actualizare a registrelor funciare, procesul de privatizare a fost implementat cu succes, iar pietele funciare se afla în proces de dezvoltare. În Moldova exista deja o experienta de implementare a proiectelor de consolidare/re-parcelare prin intermediul Proiectului de Sustinere a Privatizarii Pamântului (LPSP) finantat de ix USAID si de Institutul de Proiectari pentru Organizarea Teritoriului. În rezultatul acestor eforturi au fost elaborate proceduri simplificate de înregistrare si implementare a tranzactiilor funciare, si s-a demonstrat cererea semnificativa pentru re-parcelarea terenurilor din partea proprietarilor de terenuri. De asemenea, s-a demonstrat ca re-parcelarea terenurilor este posibila în cadrul Codului Funciar existent. În acest sens, implementarea proiectelor-pilot de re-parcelare în circumstantele prezente este relevanta si fezabila. Totusi, credem ca eforturile depuse pâna acum au neglijat interesele gospodariilor agricole individuale de tip familial în favoarea investitorilor mari. Mai mult ca atât, nici una din activitatile de consolidate de pâna acum nu face parte dintr-o strategie guvernamentala clara si nu sunt durabile. 14. Drept raspuns am propus un nou concept pentru proiectele-pilot de consolidare în Moldova. Ca parte a Notei cu privire la politica terenurilor agricole, la cererea Guvernului Republicii Moldova a fost elaborat un Raport de Fond care prezinta conceptul re-parcelarii terenurilor agricole. Acest raport a fost elaborat de un grup de specialisti danezi în probleme de consolidare contractati de Banca Mondiala si a fost prezentat separat la Conferinta cu genericul ,,Programul National de Consolidare a Terenurilor Agricole" din iulie 2005 din Chisinau, organizata de MAIA si USAID/DAI. Obiectivul Raportului de Fond este efectuarea unei analize a situatiei curente pe piata agricola din Moldova si a politicilor de gestionare a terenurilor, si sa ofere recomandari practic e cu privire la scopurile, procedurile si cele mai bune practici moderne referitoare la re-parcelarea terenurilor. O analiza mai detaliata a recomandarilor raportului este prezentata în Capitolul 4 si în Raportul de Fond. Modelul activitatilor pilot de consolidare prezentate va fi finalizat într-un Raport al Modelelor Proiectelor Pilot dupa receptionarea opiniilor de la partile cointeresate: Guvern, proprietari de terenuri, ONG-uri, donatori. 15. Se propune de a lansa proiecte-pilot pentru a testa abordarea în conditiile existente si de a demonstra rezultatele diferitor parti cointeresate. Abordarea propusa pentru re-parcelare este caracterizata ca un proces ce ofera îmbunatatiri în materie de amplasare, proprietate si utilizare a terenurilor agricole, depasind ceea ce pot realiza proprietarii de teren prin intermediul schimbului bilateral de terenuri. Re- parcelarea terenurilor ofera o resursa organizationala care asigura simultan un volum mai mare de tranzactii într-un termen mai scurt si la un pret mai mic decât cel pe care l-ar putea obtine proprietarii. Abordarea se bazeaza pe principiile participarii voluntare si utilizarii pietei funciare, si ar trebui în principiu sa faciliteze o dezvoltare ulterioara a pietei funciare. Principalul grup-tinta al proiectelor-pilot de re-parcelare sunt gospodariile taranesti (de fermier)/de tip familial. Aceasta reprezinta diferenta în prioritati dintre activitatile de re-parcelare precedente din Moldova, care au reflectat initiativa si agenda jucatorilor mai puternici de pe piata funciara, în special a marilor investitori. Includerea unui component puternic de evaluare si monitorizare va fi de o importanta majora pentru proiectele-pilot. Acesta ar demonstra beneficiile potentiale altor agentii guvernamentale sau donatori ce ar dori sa ia în considerare finantarea implementarii proiectelor de re-parcelare majore în viitor si proprietari de teren care ar dori sa participe. 16. Re-parcelarea terenurilor poate oferi beneficii semnificative Moldovei dar trebuie considerata drept un instrument specific pentru a aborda o provocare potentiala din multe altele cu care se confrunta sectorul agrar. Re-parcelarea terenurilor este utila în masura în care aceasta faciliteaza functionarea eficienta a pietei agricole. Însa chiar si acest lucru nu este suficient. Experienta altor tari a demonstrat ca pietele agricole sunt afectate negativ de imperfectiunea pietelor factorilor de producere, de desfacere si pietelor de creditare si dupa cum este aratat în alte note cu privire la politici din aceasta serie, aceste probleme sunt cu precadere evidente în Moldova. De fapt, gospodariile casnice analizate în cadrul acestui studiu au relatat ca dau în arenda terenurile agricole în loc sa le prelucreze nu datorita problemelor legate de terenurile agricole, însa în primul rând datorita functionarii proaste a pietelor agricole. Dovezile prezentate în Nota cu privire la politica pietelor agricole demonstreaza ca preturile la care producatorii agricoli moldoveni comercializeaza productia sunt cu mult mai mici în comparatie cu preturile internationale. Acest fapt reduce profitabilitatea agriculturii, micsoreaza stimulentele si abilitatea proprietarilor de a investi, inclusiv în procurarea terenurilor. În conditiile economice de astazi, competitivitatea (în special, exporturi) este un x indicator al succesului cu mult mai important decât producerea. În acest context, re-parcelarea terenurilor trebuie privita doar ca unul din aspectele unei strategii coordonate de dezvoltare a sectorului agrar, care de asemenea trebuie sa includa abordarea problemelor altor piete mentionate, îmbunatatirea serviciilor guvernamentale si investitiile în sector. xi 1. SITUATIA REFORMEI FUNCIAREÎN MOLDOVA Obiectivele si domeniul 1.1 Aceasta nota face parte dintr-o serie de trei note cu privire la politici elaborate de Banca Mondiala în scopul consultarii noului Guvern al Moldovei si informarii factorilor de decizie a Bancii Mondiale cu privire la politicile agricole în scopul cresterii economice si reducerii saraciei în urmatoarele domenii: ? Cheltuieli publice ? Piete ? Terenuri agricole Relatiile dintre aceste trei subiecte, importanta sectorului agrar pentru cresterea economiei în ansamblu si principalele provocari cu care se confrunta sectorul fac parte din capitolul cu privire la agricultura al Memorandumului Economic pe Tara al Moldovei din 2005. 1.2 Obiectivul acestei note cu privire la politici consta în oferirea asistentei Guvernului Moldovei în scopul îmbunatatirii eficientei gestionarii terenurilor agricole pentru a spori contributia sectorului la cresterea economica a Moldovei si obiectivelor de reducere a saraciei. În cadrul acestei note este analizat progresul efectuat pâna în momentul de fata în raport cu reforma funciara în Moldova, fiind efectuata o analiza economica riguroasa a impactului reformelor si a situatiei prezente a pietelor funciare. Aceasta nota ofera recomandari cu privire la optiunile pentru îmbunatatirea functionarii pietelor funciare. 1.3 Documentul este organizat în felul urmator. În Capitolul 1 este analizat în detaliu progresul reformei funciare, inclusiv modificarile referitoare la proprietatea funciarasi folosirea terenurilor din 1990; dupa aceasta vom descrie rezultatele reorganizarii gospodariilor agricole, inclusiv unele comparatii cu structura gospodariilor agricole în economiile de piata (dupa cum sunt reprezentate de UE - 15). În Capitolul 2 vom examina impactul reformei funciare asupra indicatorilor economici, cum ar fi productivitatea diferitor tipuri de gospodarii agricole. În Capitolul 3 vom analiza dezvoltarea pietelor funciare pâna în prezent în baza informatiei obtinute de la Agentia de Stat Relatii Funciare si Cadastru, un studiu al gospodariilor agricole efectuat pentru aceasta nota si alte resurse. În Capitolul 4 vom oferi recomandari bazate pe cea mai buna practica internationala pentru marirea eficientei utilizarii terenurilor prin îmbunatatirea functionarii pietelor funciare, inclusiv consultatii practice pentru implementarea activitatilor pilot de re-parcelare a terenurilor. REFORMA FUNCIARA A FOST FINALIZATA CU SUCCES ÎN CEA MAI MARE PARTE 1.4 Reforma funciara în Moldova ca si în restul fostelor republici sovietice a implicat transferul terenurilor de la stat în proprietate privata, urmata de atribuirea în natura a cotelor de teren echivalent. În perioada sovietica toate terenurile agricole se aflau în proprietatea statului (inclusiv loturile ,,private" de pe lânga casa cultivate de populatia rurala). Principiile reformeifunciare au fost elaborate si formulate în perioada în care Moldova înca era în componenta URSS însa implementarea acestor principii a fost posibila doar dupa adoptarea noului Cod Funciar si a Legii cu privire la gospodariile taranesti (de fermier) (decembrie 19991-ianuarie 1992). Codul Funciar prevedea mecanismele privatizarii pamântului, în timp ce Legea cu privire la gospodariile taranesti (de fermier) oferea instrumentele legale pentru crearea gospodariilor individuale prin procesul de retragere din întreprinderile agricole colective. 1 1.5 Desi a avut un început lent ritmul reformei s-a accelerat dupa 1996, fiind finisata cu succes. Desi reformele din Moldova au început devreme, guvernului si parlamentului le-au lipsit vointa politica pentru a le duce pâna la capat. În rezultat, sustinerea administrativa a privatizarii terenurilor si restructurarii întreprinderilor agricole era destul de slaba la începutul reformei în 1992, iar presedintii fostelor întreprinderi de stat si colective nu doreau sa participe la schimbare. Reforma a fost stopata la sfârsitul anilor 94 cu adoptarea unor legi ce puneau piedici aditionale de ordin birocratic si tehnic în calea procesului, iar agricultura Moldovei a mentinut multe structuri mostenite din era sovietica. Ritmul reformelor s-a accelerat din nou dupa interventia Curtii Constitutionale, care a condus spre înlaturarea blocajelor legale în februarie 1996. Hotarârea curtii a oferit un imbold pentru schimbari semnificative si fundamentale în organizarea sectorului agricol. Programul National Pamânt (PNP) lansat în 1997 cu sustinerea USAID a pus accentul pe emiterea titlurilor de proprietate asupra terenurilor fostelor întreprinderi colective si distribuirea cotelor parti dupa ce, în primul rând a fost solutionata problema datoriilor neachitate a întreprinderilor agricole. Astazi, Moldova detine o pozitie unica printre tarile-membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI) prin abordarea cuprinzatoare a reformei funciare, care a combinat procesele de distribuire a pamântului si bunurilor cu o procedura radicala de solutionare a problemelor datoriilor întreprinderilor agricole fara interventia instantelor de judecata. Din2 ianuarie 2004, dupa 12 ani de la demararea reformei funciare doua treimi din terenurile agricole se afla în proprietate privata (vezi Figura 1.1). Restul terenurilor se afla în proprietatea statului si municipiilor. Private 67% De stat* 9% Fondul de rezerva 16% Municipale 8% Figura 1.1. Structura proprietatii funciare în Moldova (ianuarie 2004). Sursa: Cadastrul de Stat; suprafata totala a terenurilor agricole este 2,5 milioane ha. Nota: Segmentul "De stat" reprezinta terenuri aflate în proprietatea statului alocate producatorilor agricoli (atât de stat, cât si privati). 1.6 Succesele reformei funciare nu au fost pe deplin egalate cu progresul individualizarii în agricultura. Cu ajutor PNP au fost finisate doua directii ale procesului reformei funciare în Moldova: prima, distribuirea titlurilor de autentificare a drepturilor detinatorilor de teren catre populatia din mediul rural (privatizarea formala a pamântului), si a doua, delimitarea în natura a cotei de teren agricol (privatizarea de facto). Cu toate acestea, se presupune ca reforma trebuie sa implice transformarea întreprinderilor agricole mari în gospodarii agricole ce activeaza în baza principiilor pietei. DesiMoldova a efectuat progrese în a treia directie a reformei, ponderea întreprinderilor agricole mari ramâne a fi cu mult mai mare decât în tarile cu o economie de piata. (vezi Boxa 1 pentru o descriere detaliata a terminologiei). 2Referitor la discutiile pe marginea solutionarii problemei datoriei în Moldova, vezi C.Csaki, Z. Lerman si S. Sotnikov, Datoriile întreprinderilor agricole din CSI, Studiu al mai multor tari, cauze majore si solutii propuse, Document de discutie a Bancii Mondiale 424, Banca Mondiala,Washington, DC (2001), p.81-113. 2 Boxa 1: Nota referitoare la terminologie Terminologia care descrie sectorul agrar în perioada de tranzitie este la fel de fluctuanta ca si tranzitia. Vom încerca sa sistematizam terminologia utilizata în cadrul acestui studiu, care în cea mai mare masura urmeaza uzantele aprobate treptat în literatura de specialitate. Termenul privat este utilizat pentru a caracteriza dreptul de proprietate în sensul juridical acestui cuvânt. ,,Terenul privat' este opusul terenurilor aflate în ,,proprietatea statului". Acesta include terenul aflat în proprietatea privata a persoanelor si de asemenea terenul aflat în proprietatea întreprinderilor agricole private, adica toate întreprinderile care nu sunt întreprinderi agricole de stat. În acest sens, privatizareaînseamna transferul proprietatii funciare de la stat catre persoanele si întreprinderile agricole private. Privatizarea proprietatii asupra pamântului nu înseamna înmod necesar prelucrarea individuala a pamântului. Procesul prin intermediul caruia pamântul este transferat în folosinta individuala se numeste individualizare. Structura gospodariilor este divizata în virtuteaformeiorganizatorice în privata si colectiva. Gospodariile agricole private reprezinta în mare masura echivalentul gospodariilor agricole individuale de tip familial în economiile de piata. În cadrul acestor gospodarii agricole, producatorul agricol (capul gospodarieicasnice, sau capul familiei) este atât proprietar, cât simanager. Gospodariile agricole private pun accentul în cea mai mare masura pe munca membrilor familiei, care în caz de necesitate poate fi suplimentata cu lucratori angajati.În economiile în tranzitie, sectorul agrar individual este subdivizat ulterior în gospodarii casnice cu loturi foarte mici de pe lânga casa siîn ,,gospodarii taranesti/de fermier" de dimensiuni putin mai mari. În cadrul acestui studiu, evidentiem faptul când gospodariile agricole individuale includ atât loturile de pe lânga casa, cât si gospodariile taranesti (de fermier), la fel si când discutia cu privire la sectorul individual se limiteaza doar la gospodariile taranesti (de fermier). Întreprinderile agricole mari sunt persoane juridice, corporatii în sensul standard al acestui cuvânt. Ele sunt asa numitele ,,întreprinderi agricole" sau ,,organizatii agricole" ­ termeni mosteniti din statisticile sovietice.Întreprinderile agricole mari au diferite forme organizatorice specificate în Codul Civil si în Legea cu privire la întreprinderi si antreprenoriat. În virtutea formei de proprietate ele sunt divizate în întreprinderi agricole private si întreprinderi agricole de stat. Cele mai importante forme organizatorice printre întreprinderile agricole private sunt: parteneriatele, societatile cu raspundere limitata, societatile pe actiuni si cooperative agricole de producere. Aceste forme organizatorice sunt de obicei numite"întreprinderi agricole noi" deoarece nu au existat în cadrul legislatiei sovietice si au început sa apara abia dupa 1991. Formele corporative traditionale includ întreprinderile de stat si colhozurile ­ întreprinderi colective mostenite din era sovietica. Din punct de vedere juridic, kolhozurile sunt întreprinderi agricole corporative private deoarece se afla în proprietatea membrilor colectivului si nu a statului. Întreprinderile agricole colective traditionale înca mai exista în Moldova, însa rolul lor în agricultura a scazut de la o dominarea totala laaproape zero. Întreprinderile agricole mari se afla în proprietatea actionarilor si sunt gestionate de manageri profesionisti. În tarile în curs de tranzitie, inclusiv Moldova, actionarii sunt de obicei locuitorii satelor - fosti membri ai întreprinderilor colective agricole locale, care au primit cote-echivalente de teren si cote-valorice. În principiu, investitorii straini pot de asemenea procura cote-parti în întreprinderile agricole mari. Întreprinderile agricole mari se bazeaza pe munca angajatilor. Unii dintre lucratori pot fi actionari, însa ei sunt platiti pentru activitatea pe care o îndeplinescca si restul angajatilor. Toti actionarii au dreptul la dividende de pe urma activitatii întreprinderii agricole mari. O caracteristica importanta a restructurarii întreprinderilor agricole introdusa dupa 1997 este ca noile unitati nu sunt nevoite sa angajeze toti fostii membri care prelucrau terenurile agricole de pe lânga întreprindere (adica, actionarii initiali). Noile unitati pot micsora activitatea membrilor, atât cât ei continua sa achite dividende actionarilor sau plata de arenda proprietarilor de terenuri pe care ei le cultiva. În cele ce urmeaza, câteva cuvinte cu privire la termenii fragmentare si consolidare, care sunt centrul dezbaterilor politice continue în Moldova. Acesti termeni sunt utilizati în doua sensuri total diferite (desi, consolidarea este mereu contrariul fragmentarii). Fragmentarea se poate referi, fie la fragmentarea parcelelor sau la fragmentarea dimensiunii gospodariei agricole. Fragmentarea parcelelor reflecta faptul ca terenul utilizat de o gospodarie agricola este divizat în mai multe parcele în diferite locuri.Datorita dorintei de a asigura echitatea, procesul privatizarii pamântului în Moldova a rezultat în 3 fragmentarea parcelelor, fiecare persoana primind în mediu 0,6 hectare de teren agricol divizat în trei parcele de teren (o parcela de teren arabil, livada si vie). Aceasta înseamna fragmentare si în acest sens consolidarea terenului ar include schimbul percelelor initiale pentru a crea parcele adiacente (care ar putea include de exemplu renuntarea la vie si achizitionarea mai multor terenuri arabile). Fragmentarea dimensiunii gospodariilor agricole reflecta existenta unui numar mare de gospodarii agricole foarte mici. Astazi în Moldova, structura utilizarii terenurilor este fragmentata în ambele sensuri. Exista un numar enorm de gospodarii agricole foarte mici si fiecare din aceste gospodarii agricole este divizata în trei sau patru parcele. Examinarea noastra a fragmentarii dimensiunilor gospodariilor agricole a condus spre o alta divizare a acestora în partea empirica a acestui studiu. În paralel cu dihotomia formei organizatorice (gospodarii agricole individuale comparativ cu întreprinderi agricole mari) folosim dihotomia bazata pe dimensiunea gospodariei: gospodarii mici (pâna la 10-15 hectare) si întreprinderi agricole mari (în principiu mai maride 50 de hectare, însa în practica depasesc 100 de hectare). Existao suprapunere considerabila dintre dihotomia formei organizatoricesi dihotomia dimensiunilor gospodariilor agricole în Moldova, iardeseori ele sunt reciproc substituibile . Cu toate acestea, cele doua dihotomii nu sunt identice. Gospodariile agricole individuale sunt de obicei gospodarii mici, însa unele gospodarii individuale fac parte din categoria gospodariilor agricole mari. Întreprinderile agricole mari sunt de obicei mari însa unele fac parte din categoria celor mici. În cele din urma exista o diferenta dintre proprietateaasupra pamântului si folosireaacestuia. Proprietatea funciara este un statut de posesiune oferit unei persoane sau întreprinderi agricole corporative prin înregistrare legala, de obicei pentru o perioada nelimitata de timp. Folosirea terenului se refera la suprafata care este de fapt exploatata de un producator agricol sau întreprindere agricola. Ar putea include terenul aflat în proprietate si terenul arendat, dat cu împrumutul sau achizitionat prin alte masuri. Aceasta este suprafata care este de fapt exploatata pentru producere agricola de catre o unitate agricola. Boxa 2: Nota cu privire la resursele informationale Datele utilizate în acest studiu sunt bazate pe statisticile oficiale si pe diferite studii al e gospodariilor agricoleefectuate pâna în 1997. Statistici oficiale: Anuare de statistica ale Moldovei (DepartamentulStatistica) Agricultura Moldovei în 2004 (Departamentul Statistica) Activitatea agricola a gospodariilor casnice si gospodariilor agricole ­ Rezultatele Studiului Statistic, 2002 si 2003 (Departamentul Statistica) Tabelele bilantului funciar (Agentia de Stat Cadastru) Studii ale gospodariilor agricole: Studiul Bancii Mondiale/ARA ale managerilor gospodariilor agricole si gospodariilor casnice (Lerman,Moroz,Csaki),1997 Studiu de scenariu a Bancii Mondiale ­ elaborarea Strategiei Agricole a Moldovei (Lerman, Moroz, Izman, Kim), 2000 Studiul Bancii Mondiale ­ studiu de tara a impactului reformei (Muravschi, Bucatca), 2003 Studiul Bancii Mondiale cu privire la arenda ­ o noua cercetare cu privire la relatiile de arenda efectuata pentru acest studiu, 2005. Precizia si consecventa statisticilor referitoare la gospodariile taranesti (de fermier) lasa mult de dorit si creeaza provocari pentru oricine care încearca sa analizeze gospodariile agricole mici. De exemplu, cifrele oficiale cu privire la numarul gospodariilor taranesti (de fermier) oscileaza semnificativ de la 283,200 la 558,000, în timp ce cifrele cu privire la suprafata totala a gospodariilor taranesti (de fermier) variaza de la 526,000 la 750,000 ha. Pentru a putea compara distributia dimensiunile gospodariilor agricole trebuie sa ne bazam pe datele oferite de diferite studii efectuate în Moldova din 2000, iar statisticile oficiale din Moldova nu includ informatii cu privire la distributia dimensiunilor gospodariilor agricole. 4 Inexactitatile statisticilor oficiale cu privire la arenda de obicei ne obliga sa ne bazam pe datele studiilor pentru a analiza situatia cu privire la arenda în agricultura. Banca Mondiala a efectuat mai multe studii cuprinzatoare ale mediului rural (1997, 2000 si 2003) care au fost create pentru a acoperi o gama larga de subiecte referitoare la reforma si a inclus printre altele, si anumite aspecte ale situatiei cu privire la arenda în agricultura. Pentru a actualiza informatia cu privire la arenda terenurilor (si pietele funciare în general) a fost efectuat un nou studiu specializat în mai 2005, cu accentul pe tranzactiile cu terenurile agricole si cu privire la echitatea relatiilor dintre arendatori (de obicei micii proprietari de terenuri) si arendasi (gospodarii taranesti (de fermier) orientate spre piata si gospodarii agricole mari). Cercetarea a fost efectuataîncooperare cu studiul regional Europa si Asia Centrala a pietelor de arenda a terenurilor efectuat de catre Banca Mondiala. Studiul efectuat de Banca Mondiala în 2005 a fost orientat spre doua grupuri de respondenti: proprietari mici de terenuri care reprezinta oferta pe pietele terenurilor agricole sigospodariile agricole comerciale si întreprinderi agricole mari care reprezinta cererea pe pietele terenurilor agricole (,,utilizatorii terenurilor"). Instrumentele studiului au permis caproprietarii terenurilor sa fie la fel si utilizatori ai terenurilor în sensul în care ei prelucrau cel putin o parte a terenului, iar gospodariile taranesti (de fermier) si gospodariile agricole mariaveau în proprietate anumite terenuri agricole si puteau contribui la asigurarea ofertei pe pietele terenuriloragricole. ,,Utilizatorii terenurilor" au fost selectati în baza listelor la nivel de sat, acoperind toate gospodariile taranesti(de fermier) si gospodariile agricole mari din zona. Proprietarii terenurilor au fost selectati dintre familiile din mediul rural, carenu erau înregistrati în calitate de fermieri. Îmbunatatirea calitatii, acoperii si disponibilitatii datelor agricole oficiale pentru o luare de decizii mai bine informata. Un studiu de acest fel trebuie sa se bazeze în primul rând pe date statis tice oficiale. Doar în absenta unor datelor oficiale suntem nevoiti sa utilizam diferite studii pentru o informatie aditionala si analiza. Datele statistice referitoarelaagricultura Moldovei în forma în care sunt disponibile publicului, din pacate nu satisfac scopurile noastre, fapt care explicautilizarea datelor din studiile private. Mai mult ca atât, accesul la datele aditionale colectate în prezent de agentiile guvernamentale cum ar fi Departamentul Statistica însa care nu sunt incluse în publicatiile oficiale (care ofera doar date generale) s-a dovedit a fi dificil. Lipsa informatiei îngreuneaza raspunsul la întrebarile arzatoare de mare interes pentru Guvernul Republicii Moldova cu privire la politica agricola, cum ar fi cele referitoare la impactul fragmentarii. Expertilor din cadrul Departamentului Statistica, MAIA si altor agentii guvernamentale li s-a recomandat analiza acestui raport pentru a identifica lacunele în datele statisticii oficiale ce urmeaza a fi completate. MODIFICARILEPROPRIETATII FUNCIARE SI FOLOSIRIITERENURILORÎNCEPÂND CU1990 1.7 Privatizarea a avut drept rezultat transferuri esentiale ale resurselor de la stat catre întreprinderile agricole private si realocarea continua a terenurilor între diferite forme organizatorice private. Structura proprietatii funciare a suferit schimbari fundamentale din 1990 (vezi Figura 1.2 si Tabelul 1.1). Întreprinderile agricole de stat care controlau peste 90% din terenurile agricole (inclusiv formele "corporative" vechi cum erau cele colective, vezi Boxa 1) practic au disparut în ultimii zece ani deoarece aproape toate au primit în proprietate terenurile lor de la stat. ,,Privatizarea" de facto a pamântului (în alte cuvinte, transferul terenurilor în proprietate privata) a fost stabilizata din 1996 (data hotarârii istorice a Curtii Constitutionale). Statul în calitate de reclamant cu titlu universalîn procesul privatizarii retine proprietatea a 33% din terenuri agricole, iar aceasta cifra nu s-a modificat cu mult de la crearea fondului de rezerva în 1994-19953 (vezi Tabelul 1.1 si Figura 1.1). Între 1996-2003, peste 700,000 ha (aproape 30% din toate terenurile agricole) au fost transferate din sectorul întreprinderilor agricole mari spre sectorul individual, în mod specific spre sub-sectorul gospodariilor taranesti (de fermier), care si-a marit suprafata totala a 3Rezerva funciara de stat a fost creata în 1994 cu scopul de a oferi terenuri pentru redistribuire si pentru utilizatorii viitori. Fondul de rezerva a fost creat prin extragerea unei anumite portiuni de teren administrata de întreprinderile agricole mari, iar prima faza de reducere a proprietatii de stat asupra terenurilor (1990-94) a fost în întregime atribuita acestui proces. (vezi de asemenea Figura 1.3). 5 terenurilor aproape de 10 ori din 1995 (vezi Figura 1.2). Reducerea ulterioara a suprafetei terenurilor aflate în proprietatea statului va trebui sa fie efectuata prin distribuirea fondului de rezerva spre proprietarii privati. 1.8 Proprietatea funciara privata nu înseamna utilizarea individuala a pamântului. Din ianuarie 2001, sectorul privat (gospodarii agricole private si loturile de pe lânga casa) a administrat peste 40% a terenurilor agricole din Moldova, dublu fata de 1997, iar sectorul întreprinderilor agricole mari a pierdut fosta pozitie dominanta (vezi Figura 1.2). Totusi, conform Figurii 1.3. (comparati cu Figura 1.1), jumatate din terenurile aflate în proprietate privata continua sa fie administrata de întreprinderile agricole mari, care de fapt sunt structuricorporative ale actionarilor, care cultiva pamântul în comun si nu în mod individual (întreprinderi agricole noi, cum sunt societatile pe actiuni, cooperative agricole de producere, societatile cu raspundere limitata,etc.). În afara de aceasta, întreprinderile agricole de stat au revenit aproape de la zero în 2001 la controlul a 9% din terenuri agricole.4 Structura proprietatii (privata comparativ cu cea de stat) difera de structura utilizarii terenurilor deoarece întreprinderile agricole (în special în sectorul individual) cultiva terenurile aflate în proprietatea statului si amunicipalitatilor (aditional terenurilor aflate în proprietate privata). În acest fel, doua treimi din terenurile aflate în proprietatea municipiilor sunt de fapt alocate loturilor de pe lânga casa pentru activitatile agricole de familie si doar o treime sunt retinute pentru utilizarea de catre municipii. . '000 ha terenuri agricole 3000 2500 Rezerva 2000 Loturi 1500 Gosp. taran Într.noi 1000 Într. colective Într. de stat 500 0 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 4 Acest ,,salt" este rezultatul unei transformari cuprinzatoare în 2001 a terenurilor întreprinderilor agricole mari care erau clasificate ca proprietate privata a statului. Aproape 200,000 mii de ha. de terenuri în proprietate privata gestionate de întreprinderile agricole mari au fost re clasificate în terenuri aflate în proprietatea statului. Acest proces aminteste de transformarea întreprinderilor agricole colective în întreprinderi agricole de stat ­ o practica frecventa în perioada sovietica, însa nu dispunem de informatia cu privire la motivele exacte ale acestei reclasificari. În prezent, întreprinderile de stat sunt reprezentate de centrele de selectie a semintelor si animalelor, statii experimentale si institutii de învatamânt. Ele nu dispun de o producere comerciala la scara larga ca în trecut. 6 Figura 1.2. Structura folosirii terenurilor agricole în Moldova 1990-2003. Sursa: Cadastrul de Stat; transpus la sfârsitul anului. 7 Table 1.1. Structura folosiri i terenurilor agricole 1990-2003 (date la sfârsit de an, procente din terenul agricol)* 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Sectorul de stat 32.1 26.7 26.2 32.2 29.8 16.4 17.1 17.4 17.4 17.0 17.8 27.0 27.2 27.4 Într. agr. de stat 31.4 26.0 24.2 17.7 15.7 2.4 2.9 2.7 2.5 2.2 2.2 8.8 8.8 8.9 Fondul de rezerva 0.6 0.7 0.6 13.2 13.8 13.9 14.1 14.5 14.6 14.6 15.4 16.7 16.6 16.4 Alti utilizatori de stat 0.0 0.0 1.3 1.3 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2 0.1 0.2 1.5 1.7 2.1 Forme corporative 59.5 63.0 63.0 56.5 55.4 68.0 64.7 61.4 57.2 46.0 37.5 28.8 31.0 32.5 Într. colective 59.5 63.0 63.0 56.1 45.2 39.3 23.1 15.1 13.2 10.8 5.3 0.5 0.5 0.5 Forme corporative noi 0.0 0.0 0.0 0.4 10.3 28.7 41.6 46.2 44.0 35.3 32.2 28.2 30.4 31.9 Sectorul individual 8.5 10.3 10.8 11.3 14.8 15.6 18.1 21.2 25.5 37.0 44.7 44.2 41.9 40.1 Gospodarii taranesti (de fermier) -- -- 0.0 0.0 2.1 2.4 4.8 7.8 12.0 22.3 29.8 30.9 28.9 27.6 Loturi de pe lânga casa 8.5 10.3 10.8 11.3 12.7 13.2 13.4 13.4 13.4 14.7 14.9 13.3 12.9 12.5 Total terenuri agricole 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 `000 ha 2562.2 2563.6 2559.6 2557.3 2556.7 2556.3 2555.5 2555.7 2556.6 2550.3 2543.6 2538.7 2533.8 2528.3 *Datele includ Transnistria. Sursa: Cadastrul de stat, tabelele bilantului funciar, transpus la sfârsitul anului Întrep. agr.mari 32% De stat 11% Gosp. taranesti( Fond de rezerva 28% 16% Gospodarii casnice 13% Figura 1.3. Structura folosirii terenurilor agricole în Moldova (ianuarie 2004). Sursa: Cadastrul de Stat; total terenuri agricole 2.5 milioane ha. 8 Nota: Utilizatorii de stat cuprind, întreprinderi agricole de stat, municipiile si întreprinderile colective de "stil vechi" (0.5% din teren). 9 REZULTATELE REORGANIZARII ÎNTREPRINDERILOR AGRICOLE 1.9 Transpunerea în natura a cotelor de teren echivalent a înlesnit reorganizarea întreprinderilor agricole. Initial, anterior lansarii Programului National Pamânt (PNP), terenurile si cotele valorice utilizate în perioada privatizarii aveau forma unor certificate de hârtie ce reprezentau dreptul fiecarei persoane asupra unei parti din terenul si activele întreprinderii colective. Persoanele aveau dreptul de a alege fie pastrarea cotei în întreprinderea agricola restructurata sau parasirea întreprinderii agricole, retragându-si terenul si cotele valorice. PNP a schimbat accentul pe transpunerea în natura a cotelor de teren si atribuirea cotelor valorice titularilor, inclusiv emiterea de titluride proprietate obligatorii din punct de vedere juridic. Astfel, au fost încurajate si simplificate numeroase decizii de reconfigurare, fie retragerea din vechile întreprinderi ca fermieri privati, sau participarea într-o noua întreprindere agricola corporativa cu alti membri. 1.10 O buna parte din persoanele care au primit terenuri agricole au decis sa-si retraga cotele echivalente de teren, creând o noua clasa de gospodarii agricole individuale de tip familial. De la lansarea Programului National Pamânt în 1997-1998, crearea noilor gospodarii taranesti (de fermier) s-a accelerat vizibil. La sfârsitul lui 2003, circa 650,000 de detinatori ai cotelor echivalente de teren, sau aproximativ doua treimi din toti beneficiarii au retras aproape 900,000 de ha. de terenuri agricole din întreprinderile colective mari (vezi Tabelul 1.2). Cresterea numarului de retrageride terenuri dintre 1991 si 2003 este aratata în Figura 1.4. O persoana care îsi retrage terenul dintr-o fosta întreprindere agricola colectiva, în principiu devine un producator agricol independent. În realitate, astazi în Moldova exista 300,000 de gospodarii taranesti (de fermier) înregistrate oficial ce au în proprietate putin peste 500,000 de hectare de pamânt, în acest fel dimensiunea medie a unei gospodarii taranesti (de fermier) fiind de 1,9 hectare.5 Informatia limitata cu privire la distributia dimensiunii gospodariilor taranesti (de fermier) este disponibila doar pe perioada cuprinsa între 2001-2003. Aceasta informatie este totalizata în Tabelul 1.3. Aproximativ 80% din terenurile agricole se afla în proprietatea gospodariilor agricole ce dispun de 50 hectare în mediu. Restul terenurilor sunt controlate de doar 300-400 gospodarii agricole (din totalul de 283,200 gospodari agricole înregistrate). Tabelul 1.2: Retragerea terenurilor din cadrul gospodariilor agricole mari si crearea gospodariilor taranesti (de fermier) 1999 2000 2001 2002 2003 Numarul persoanelor care au primit terenuri agricole, `000 429.0 502.7 565.8 617.0 645.3 Total, terenuri alocate, `000 ha 590.8 701.8 805.4 836.6 867.9 Numarul gospodariilor taranesti (de fermier)înregistrate,`000 131.6 201.5 248.3 268.4 283.2 Total, terenuri în gospodariile taranesti (de fermier) înregistrate, 285.4 364.1 448.5 513.6 526.0 `000 ha Dimensiunea medie a gospodariei taranesti (de fermier), ha 2.17 1.81 1.81 1.91 1.86 Raportul terenurilor din gospodariile taranesti (de fermier) la 0.48 0.52 0.56 0.61 0.61 terenurile alocate 5 Din pacate nu exista informatie cantitativa exacta cu privire la aceste procese, iar sursele oficiale ofera cifre contradictorii referitoare la suprafata terenurilor agricole aflate în proprietatea gospodariilor taranesti (de fermier). În Agricultura în Moldova 2004, un tabel (p. 120) contine informatia privitor la 526,000 mii hectare în proprietatea a 283,200 de gospodarii taranesti (de fermier) înregistrate, în timp ce alt tabel de pe pagina urmatoare contine cifra de 706,700 hectare (cu 34% mai mult) ce apartin unui numar nespecificat de gospodarii taranesti (de fermier) (presupunem ca sunt atât cele înregistrate, cât si cele neînregistrate). O alta sursa oficiala (Activitatea agricola a gospodariilor casnice si gospodariilor agricole în Republica Moldova, editia 2003) ofera o cifra si mai mare a suprafetei terenurilor în cadrul gospodariilor taranesti (de fermier) (în jur de 750,000 mii de hectare). Datele cadastrale totalizate în Tabela 2.2 corespund unui numar de 558,000 de gospodarii taranesti (de fermier) ce înseamna o dimensiune medie a gospodariei agricole de 1,3 hectare. 10 Raportul numarului fermierilor înregistrati la numarul persoanelor 0.31 0.40 0.44 0.44 0.44 care au primit terenuri Sursa: Agricultura în Moldova 2004, Tabelul 5.1, p. 120; date transpuse la sfârsitul anului. (Mii) Thousands 1000 800 600 land, ha recipients 400 200 0 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 Figura 1.4:Potentialul gospodariilor taranesti (de fermier): alocarea cotelor de teren 1991-2003.Sursa: 1991-1998 din bilanturile funciare ale Cadastrul de Stat; 1999-2003 din Agricultura în Moldova2004, Tabelul 5.1, p. 120. Tabelul 1.3: Cota terenurilor în gospodariile taranesti (de fermier) cu o suprafata mai mica de 50 si 10 hectare. 2001 2002 2003 Terenuri agricole încadrul gospodariilor taranesti (de fermier), 791.7 796.5 743.5 `000 ha % terenurilor în gospodarii agricole mai mici de 50 ha 81.9 75.7 81.7 % terenurilor în gospodarii agricole mai mici de 10 ha nu sunt 74.7 80.8 disponibile Sursa: Activitatea agricola a gospodariilor casnice si gospodariilor taranesti (de fermier) în Republica Moldova, editiile 2002 si 2003. 1.11 O parte semnificativa a terenurilor ramân în cadrul gospodariilor agricole mari de tip nou. Din mai mult de un milion de proprietari de terenuri, circa 700,000 au decis sa nu se orienteze spre prelucrarea independenta a pamântului. Ei si-au încredintat cotele echivalente de teren ,,liderilor" - persoane cu spirit întreprinzator, care doresc sa gestioneze terenurile si cotele valorice ale unui grup de persoane. În timp ce unii din acesti "lideri" sunt adevarati antreprenori noi din zona rurala, altii sunt fosti directori de întreprinderi colective traditionale. Astazi ,,liderii"gestioneaza un numar de aproximativ 1,500 de întreprinderi agricole mari înregistrate în calitate de forme colective noi, majoritatea carora (78%) sunt SRL, însa de asemenea si societati pe actiuni, cooperative agricole si asociatii de fermieri. Formele ,,corporative" traditionale ­ întreprinderile colective si de stat au disparut. Totusi, 50% din terenurile agricole controlate de structuri corporative ramâne a fi o cifra mai înalta decât cea care este de regula prezenta în economiile bazate pe principii de piata unde întreprinderile agricole mari controleaza circa 2% din terenuri agricole sau mai putin. În Tabelul 4.1 este prezentata o analiza deplina a diferitor forme organizatoricedin Moldova. 11 Tabelul 1.4: Reorganizarea întreprinderilor agricole mari Numarul de unitati din ianuarie Numarul de unitati în 2004 1991 Formetraditionale: Întreprinderi agricole de stat 75 389 Întreprinderi colective 4 600 Cooperative inter-gospodaresti 7 96 Formenoi: Societati pe actiuni 95 - Societati cu raspundere limitata 1,188 - Cooperative agricole de producere 111 - Asociatii de fermieri 44 - Total, formeorganizatorice mari 1,527 1,085 Terenuri agricole, `000 ha 994 2,274 Suprafata medie, ha 650 2,096 Sursa: Tabele bilantului funciar, Agentia de Stat Cadastru . 1.12 Desi gospodariile agricole mari de astazi sunt noi din punct de vedere juridic, ele nu reprezinta o noutate din punct de vedere a modului de activitate. Aceste forme organizatoricenu au existat în legislatia sovietica. Ele au fost introduse în ianuarie 1992 prin Legea cu privire la antreprenoriat si întreprinderi si au fost introduse ulterior în Codul Civil. Cu toate acestea nu este sigur ca acestea sunt ,,noi" în ceea ce priveste fondarea si stilul de administrare. Multe din aceste întreprinderi agricole ,,noi" au fost create printr-o reorganizare directa (iar uneori doar printr-o simpla înregistrare mecanica) a fostelor întreprinderi colective traditionale. Celelalte sunt ,,ramasite" ale fostelor întreprinderi colective care au fost divizate în doua sau trei componente mai mici în procesul reformei. Nu au fost efectuate studii cu privire la performanta comparativa a noilor întreprinderi agricole mari si întreprinderilor colective traditionale din Moldova. 1.13. În prezent întreprinderile agricole mari sunt în mediu mai mici decât întreprinderile mari din trecut. Înainte de 1990, structura întreprinderilor agricole din Moldova ca si în restul Uniunii Sovietice era caracterizata de o dualitate extrema. Existau întreprinderi de stat si colective foarte mari la capatul distributiei si loturi de pe lânga casa foarte mici la cealalta extrema. Schimbarile ce au avut loc din 1990 au redus substantial dimensiunea întreprinderilor agricole mari (vezi Tabelul 1.4), în timp ce suprafata loturilor de pe lânga casa practic s-a dublat si a aparut o noua categorie de gospodarii taranesti (de fermier) de dimensiuni medii pentru a echilibra structura extrem de duala din trecut. În prezent o gospodarie agricola medie administreaza 650 hectare în comparatie cu 2,100 hectare în 1991. În total, gospodariile agricole ce depasesc 1,000 hectare gestioneaza în prezent mai putin de 20% din terenuri agricole, în timp ce 35% sunt prelucrate de o categorie noua de gospodarii agricole de dimensiuni medii de pâna la 500 ha (Figura 1.5). procente de terenuri PNP 12 percent of NLP land 30 25 20 15 10 5 0 Individuals <100 ha 100-500 500-1000 1000+ Figura 1.5: Distributia terenurilor catre noile gospodarii agricole ,,gestionate de lideri": septembrie 2000. Sursa: Raport de performanta nepublicat, PNP, Chisinau 2001. REORGANIZAREA GOSPODARIILOR AGRICOLE NU A LUAT SFÂRSIT 1.14 Suprafata medie prelucrata de gospodariile agricole individuale în Moldova nu pare sa fie prea mica în comparatie cu formele organizatorice similare din UE. Nu exista o dimensiune optima a gospodariilor agricole pentru toate tarile. Din contra, acesta este un produs al resurselor naturale, cum ar fi existenta terenurilor arabile si densitatea populatiei rurale, care difera de la tara la tara. În acest sens, Europa populata relativ dens si saraca în pamânt este un exemplu cu mult mai adecvat pentru Moldova decât America de Nord, care este putin populata si dispune de terenuri agricole imense (similar cu Rusia). De fapt, dimensiunea medie a unei gospodarii agricole în UE -15 nu este cu mult mai mare decât cea a unei gospodarii taranesti (de fermier) medii din Moldova, în acelasi timp fiind cu mult mai mica decât dimensiunea unei gospodarii agricole corporative medii din Moldova. Ca grup, în UE-15, suprafata medie a terenurilor prelucrate de o gospodarie agricola medie este 18,7 ha, însa 58% din întreprinderi agricole au mai putin de 5 hectare (date din 2000). Analizând tara cu tara, UE-15 demonstreaza o variabilitate considerabila în suprafetele medii ale gospodariilor agricole (Tabelul 1.5). În trei din 15 tari membre ale UE (Grecia, Italia si Portugalia) suprafata medie a unei gospodarii agricole este mai mica decât 10 hectare, în alte cinci tari suprafata medie este între 10 si 30 hectare, în sase tari suprafata este între 30 si 50 hectare, si doar o tara (Marea Britanie) dispune de gospodarii agricole cu suprafete medii de 70 hectare. În Europa, o comparatie relevanta pentru Moldova este Grecia, Italia si Portugalia datorita conditiilor climaterice similare, nu însa Marea Britanie si Franta. Dat fiind aceste repere, suprafata medie a gospodariilor agricole individuale în Moldova nu este prea mica. Tabelul 1.5: Dimensiunea medie a gospodariilor agricole înUE-15 in 2000 Hectare EU-15 (media ponderata) 18.7 Grecia 4.4 Italia 6.1 Portugalia 9.3 Austria 17.0 13 Olanda 20.0 Spania 20.3 Belgia 22.6 Finlanda 27.3 Irlanda 31.4 Germania 36.3 Suedia 37.7 Franta 42.0 Luxemb urg 45.4 Danemarca 45.7 Marea Britanie 67.7 Media neponderata pentru UE- 15 28.9 Sursa: Agricultura în Uniunea Europeana: Informatie statistica si economica 2002, Directia Agricola Generala a UE (februarie 2003) 1.15 Distributia generala a terenurilor agricole în Moldova ramâne destul de concentrata. Diferenta mare dintre dimensiunile medii ale întreprinderilor agricole mari si ale celor individuale este reflectata într-o concentrare destul de puternica a terenurilor în cele mai mari gospodarii agricole din Moldova. Curba Lorenz reprezinta un instrument standard pentru vizualizarea inegalitatilor distributiei terenurilor între întreprinderile agricole mari si gospodariile agricole mici. Reprezentând grafic procentul cumulativ al numarului gospodariilor agricole (de la cele mai mici la cele mai mari) pe axa orizontala si procentul cumulativ al terenurilor agricole utilizate de gospodariile agricole pe axa verticala vom obtine o curba a carei convexitate mai jos de diagonala ofera o masura a inegalitatii concentrarii. Curba Lorenz pentru Moldova este aratata în Figura 1.6 unde observam ca 70% din cele mai mici gospodarii agricole (majoritatea carora sunt gospodarii individuale) detin mai putin de 1% din terenuri agricole, în timp ce celelalte 30% din întreprinderile agricole mari (întreprinderile agricole mari plus un numar mare de gospodarii agricole destul de mari) prelucreaza 99% din terenuri agricole. În UE-15, 10% din cele mai mari întreprinderi agricole prelucreaza 64% din terenuri agricole în comparatie cu 73% în Moldova. Mai mult ca atât, în UE-15, 80% dintre cele mai mici gospodarii agricole prelucreaza 17,5% din terenuri agricole în comparatie cu 6,4% în Moldova. 14 procente de terenuri agricole percent of ag land 100 80 60 40 EU-15 20 Moldova 0 0 20 40 60 80 100 percent of farms procente de gospodarii agricole Figura 1.6: Curbele de concentrare a terenurilor în Moldova (2003) si UE-15 (2000). Sursa: Moldova în baza a trei studii din 2003; UE-15 vezi Tabelul 3.2. În lipsa unei distribuiri a marimii pe tot teritoriul tarii pentru toate gospodariile agricole din Moldova, am produs o mostra a curbei Lorenz clasificând gospodariile conform dimensiunilor în toate cele trei studii din 2003 (studiul Bancii Mondiale din 2003 si doua studii a PFAP, n = 1885). 1.16 Pentru a se apropia de modelul de piata, Moldova urmeaza sa ajusteze si mai departe dimensiunile gospodariilor agricole. Conform constatarilor efectuate, Moldova se afla undeva între modelul de piata si fostul model de tip sovietic: concentrarea terenurilor nu este atât de extrema ca în Rusia si Ucraina, care înca sunt foarte aproape de fostul model sovietic caracterizat de structuri ale întreprinderilor agricole extrem de duale, însa este cu mult mai pronuntata decât în UE (si decât în SUA si Canada). Analiza noastra demonstreaza în mod clar ca progresul continuu spre modelul de piata a dimensiunilor gospodariilor agricole în Moldova ar beneficia de pe urma unei micsorari ulterioare semnificative a dimensiunii întreprinderilor agricole mari si transferul ulterior al terenurilor spre gospodariile individuale mici. Altfel spus, pentru a avea o structura a gospodariilor agricole mai asemanatoare celei din UE, Moldova trebuie sa se miste spre stânga în Figura 1.6 ceea ce înseamna o mai mare concentrare a terenurilor în cadrul gospodarii agricole mici. 15 2. IMPACTUL ECONOMIC AL REFORMEI FUNCIARE 2.1 În acest capitol vom prezenta dovezi empirice pentru a demonstra ca gospodariile agricole mici au o productivitate si eficienta mai mare decât întreprinderile agricole mari. Fragmentarea terenurilor ca urmare a privatizarii pamântului si recomandarile de a implementa masuri administrative pentru a încuraja consolidarea si re-crearea gospodariilor agricole mari se afla în centrul dezbaterilor politice continue în Moldova. Pentru a aborda aceste probleme într-un mod cuprinzator, am efectuat o analiza a productivitatii utilizând mai multe seturi de date. În primul rând, folosim statistici la nivel national pentru a calcula masurile productivitatii totale si partiale ale întreprinderilor agricole mari si ale gospodariilor agricole individuale. Dupa aceasta vom analiza patru studii efectuate de Banca Mondiala si PFAP (Programul USAID de Asistenta a Fermierilor Privati) în 2000 si 2003 unde datele pot fi divizate conform dimensiunilor gospodariilor agricole (gospodariile mici comparativ cu cele mari). În cea mai mare parte, întreprinderile agricole corporative sunt gospodarii mari, în timp ce gospodariile individuale (inclusiv gospodariile taranesti (de fermier) si loturile de pe lânga casa) sunt gospodarii agricole mici. Dihotomia formei organizatorice în cadrul analizei le nivel national este prin urmare un înlocuitor bun pentru dihotomia dimensiunilor gospodariei agricole în analiza efectuata în cadrul studiilor. Seturile de date diferite demonstreaza în mod consecvent ca productivitatea si eficienta gospodariilor agricole mici este cu mult mai mare decât cea a întreprinderilor agricole mari. COMPARATIILE EFICIENTEI PRODUCTIVITATIIPE TIP DE GOSPODARIE AGRICOLA 2.2 Din 2003, sectorul individual care prelucreaza aproximativ 50% din toate terenurile agricole produce mai mult de 70% din productia agricola si angajeaza peste 75% din forta de munca în agricultura. Dupa cum am observat, transferul continuu al terenurilor agricole de la întreprinderile agricole mari la cele mici a produs o schimbare esentiala în structura folosirii terenurilor de catre producatorii agricoli. Din 1999-2000, terenurile agricole sunt divizate în mod egal între întreprinderile agricole mari si cele individuale (inclusiv gospodariile taranesti (de fermier) si loturile de pe lânga casa), fiecare din sectoare prelucrând circa 50% din toate terenurile (cu excluderea fondului de rezerva; vezi Tabelul 2.1). Schimbarile semnificative în folosirea terenurilor au afectat structura producerii în agricultura. În timp ce productia întreprinderilor agricole colective si corporative a scazut printr-o îmbinare complexa a factorilor ce au inclus pierderi de teren si distrugerea structurii economice vechi, productia sectorului individual a fost în crestere (Figura 2.1). În 1998, sectorul individual a întrecut sectorul corporativ si colectiv prin valoarea productiei. În acelasi timp, numarul total al angajatilor în agricultura (inclusiv persoanele angajate, membrii cooperativelor si societatilor pe actiuni si auto-angajati) a ramas destul de stabil la 700,000-750,000 de mii între 1990 si 2002 (Tabelul 2.1).6 Totusi, în timp ce munca agricola a scazut destul de rapid în întreprinderile agricole mari, în special între 1995-2001, munca din sectorul individual s-a majorat în special dupa 1996 în urma unui aflux de terenuri agricole în sectorul individual (Figura 2.2). Tendintele inverse de angajare în întreprinderile agricole mari si individuale au rezultat într-o crestere rapida a cotei activitatilor agricole în sectorul individual ­ de la 25% la începutul anilor 90 la mai mult de 75% în 2000-2003. Tabelul 2.1. Terenuri, productie si activitati conformtipului de gospodarie agricola1990-2003 Terenuri agricole utilizate de gospodarii agricole * Produsul Agricol Brut Angajati în agricultura `000 ha Corporativ Individual Milioane Corporativ, Individual, Angajati Corporativ, Individual, 6Numarul raportat al angajatilor în agricultura a scazut cu peste 20% în 2003, însa motivele pentru acest lucru înca nu sunt clare si pot fi pur tehnice. 16 % % lei, preturi % % `000 % % din 2000 1990 2545.8 91.5 8.5 17757 79.6 20.4 678 83.2 16.8 1991 2544.9 89.6 10.4 15749 76.3 23.7 743 75.8 24.2 1992 2509.5 89.0 11.0 13311 70.6 29.4 749 74.1 25.9 1993 2187.3 86.8 13.2 14647 62.5 37.5 730 73.1 26.9 1994 2196.6 82.7 17.3 11086 58.1 41.9 767 69.6 30.4 1995 2196.4 81.9 18.1 10293 55.5 44.5 771 69.2 30.8 1996 2191.3 78.9 21.1 9071 53.8 46.2 711 67.4 32.6 1997 2181.2 75.1 24.9 10108 54.4 45.6 684 63.2 36.8 1998 2177.8 70.1 29.9 8935 42.8 57.2 750 48.5 51.5 1999 2173.8 56.6 43.4 8184 32.8 67.2 731 33.8 66.2 2000 2146.7 47.1 52.9 7917 29.0 71.0 766 23.1 76.9 2001 2076.0 46.0 54.0 8427 28.0 72.0 764 20.7 79.3 2002 2069.2 48.7 51.3 8717 29.0 71.0 747 20.6 79.4 2003 2059.8 50.7 49.3 7535 25.0 75.0 583 23.9 76.1 *Date de la sfârsitul anului; terenuri utilizatede gospodarii agricole cu excluderea suprafetelor nealocate producatorilor agricoli (rezerva de stat, terenuri diverse de stat, si o parte a terenurilor municipale nealocate producatorilor agricoli). Gospodariile individuale includ atât gospodariile taranesti (de fermier), cât si loturile de pe lânga casa. Sursa: Publicatii statistice la nivel national (Anuar statistic al Moldovei pentru diferiti ani si Agricultura Moldovei 2004 ). Milioane lei, preturi constante (2000) million lei, constant prices (2000) 16 14 12 10 Individual 8 Corporate 6 4 2 0 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 Figura 2.1: Produsul agricol brut al gospodariilor agricole individuale si a întreprinderiloragricolemari 1990-2004. Sursa: Anuare statistice Moldova 1999, 2004. `000 angajati procente individual 17 '000 workers 800 percent individual100 600 75 Corporate 400 50 Individual %Individual 200 25 0 0 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 Figura 2.2: Angajarea în întreprinderile agricole mari si gospodarii individuale:mii lucratori (curbe compacte) si cota gospodariilor agricole individuale în angajarea totala (bare). Sursa: Departamentul Statistica; numarul angajatilor în gospodariile agricole individuale calculati ca diferenta dintre numarul total al angajatilor si numarul angajatilor în întreprinderile agricole mari. 2.3 Productivitatea terenurilor este în mod cert mai mare în cadrul gospodariilor agricole individuale, în timp ce rezultatele referitoare la productivitatea muncii sunt neclare. Evaluând valoarea productiei agricole în suma de 2000 lei (Tabelul 2.1) putem calcula productivitatea partiala a terenurilor si a muncii în termeni absoluti la nivel national. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 2.2 si în Figurile 2.3 si 2.4. Una din caracteristicile clar vizibile este declinul general al productivitatii în agricultura din 1990 pentru gospodariile agricole de toate tipurile. Reformele continue nu au produs îmbunatatiri semnificative în productivitate în urma socului initial. Totusi, în ciuda tendintelor similare, productivitatea întreprinderilor agricole individuale este în general mai înalta decât productivitatea întreprinderilor agricole mari. Altfel spus, situatia agriculturii Republicii Moldova este în mod clar mai buna în rezultatul implementarii reformelor funciare. Productivitatea terenurilor din cadrul gospodariilor agricole individuale se afla creste în fiecare an între 1990 si 2003. Productivitatea muncii a crescut în 11 ani din cei 14, cu exceptia perioadei 2000-2002 când productivitatea muncii întreprinderilor agricole mari s-a marit datorita unor semne ale productiei majorate îmbinata cu o micsorare a volumului muncii agricole în acesti ani. În alte tari în tranzitie, de asemenea observam ca productivitatea terenurilor este mai mare în gospodariile agricole individuale, iar productivitatea muncii este mai mare în cadrul întreprinderilor agricole mari. În acest fel, cei doi indicatori partiali ai productivitatii terenurilor si muncii nu ofera un tablou consecvent. Tabelul 2.2: Productivitatea terenurilor si a muncii în întreprinderile agricole mari si cele individuale Productivitatea terenurilor, `000 lei/ha Productivitatea muncii, `000 lei/angajat anul Corporativ Individual Corporativ Individual 1990 6.1 16.8 25.0 32.0 1991 5.3 14.2 21.3 20.8 1992 4.2 14.2 16.9 20.2 1993 4.8 18.9 17.2 27.9 1994 3.5 12.2 12.1 19.9 1995 3.2 11.5 10.7 19.3 18 1996 2.8 9.0 10.2 18.1 1997 3.4 8.5 12.7 18.3 1998 2.5 7.9 10.5 13.2 1999 2.2 5.8 10.9 11.4 2000 2.3 4.9 13.0 9.5 2001 2.5 5.4 14.9 10.0 2002 2.5 5.8 16.5 10.4 2003 1.8 5.5 13.5 12.7 Mediu 1990-2003 3.4* 10.1* 14.7 17.4 Mediu 1990-1996 4.3* 13.8* 16.2* 22.6* Mediu 1997-2003 2.4* 6.3* 13.1 12.2 *Diferenta dintre întreprinderile agricole mari si gospodariile agricole individuale la p <0.1 prin intermediul testelor parametrice si non-parametrice. În timp ce conform statisticilor, productivitatea terenurilor gospodariilor agricole individuale este mai înalta decât c ea a întreprinderilor agricole mari, diferenta în productivitatea muncii din punct de vedere statistic nu este semnificativa, desi media pentru toata perioada 1990-2003 este mai înalta pentru gospodariile agricole individuale. Sursa: Calculat din Tabelul 4.1. `000lei/ha (preturi din 2000) '000 lei/ha (2000 prices) 20 15 Corporate 10 Individual 5 0 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 Figura 2.3: Productivitatea terenurilor prelucrate întreprinderile agricole mari si gospodariile agricole individuale 1990-2003 (valoarea absoluta în preturi constante din 2000). Sursa: Calculele autorului (Tabelul 4.1). 19 `000 lei/angajat (preturi din 2000) '000 lei/worker (2000 prices) 35 30 25 20 Corporate 15 Individual 10 5 0 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 Figura 2.4: Productivitatea muncii în cazul întreprinderilor agricole mari si gospodariilor agricole individuale 1990-2003 (valoarea absoluta în preturi constante din 2000). Sursa: Calculele autorului (Tabelul 4.1). 2.4 Calculele referitoare la Factorul Total al Productivitatii demonstreaza elocvent ca gospodariile agricole mici sunt mai eficiente decât întreprinderile agricole mari. Indicatorii productivitatii partiale cum sunt cei prezentati mai sus, reflecta utilizarea unui singur factor de producere (terenuri sau munca) în mod separat. Adesea ei prezinta un tablou ambiguu deoarece unele gospodarii agricole pot avea o productivitate mai înalta a terenurilor (de exemplu) si o productivitate mai mica a muncii. Ambiguitatea este solutionata prin schimbarea de la productivitatea partiala, la factorul productivitatii totale (TFP) care ia în considerare valoarea productiei utilizând factorii de producere pentru terenuri si munca. Detaliile acestor calcule sunt prezentate în Anexa cu privire la Calculele Factorului Total al Productivitatii. Am calculat TFP pentru diferite grupuri de întreprinderi agricole utilizând diferite seturi de date. Valorile medii ale TFP obtinute prin aceasta metoda pentru gospodariile marisi mici în cele patru mostre ale studiului sunt prezentate în Tabelul 2.3 si Figura 2.4. Ele demonstreaza faptul ca micile gospodarii individuale obtin în mod constant un TFP cu mult mai mare decât întreprinderile agricole mari.7 Calculele TFP în acest fel elimina ambiguitatea dintre productivitatea partiala a terenului si a muncii pentru întreprinderile agricole mari si mici, si demonstreaza faptul cagospodariile agricole mici utilizeaza resursele lor într-un mod mai eficient decât întreprinderile agricole mari.8 Rezultatele de asemenea demonstreaza micsorarea randamentelor de scala Tabelul 2.3: TFP (lei pe unitatea totala a factorilor de productie) Gospodarii (individuale) Întreprinderile (corporative) Ponderea mici-mari mici mari 7Diferentele din punct de vedere statistic sunt semnificative la p ­ 0,1. 8Rezultatele noastre pentru TFP relativ al întreprinderilor agricole mari si individuale nu sunt foarte diferite de rezultatele obtinute de Dudwick, Fock si Sedik (Banca Mondiala, februarie 2005), care calculeazaTFP ca raportul valorii productiei la valoarea costurilor totale. TFP al întreprinderilor agricole mari la Dudwick et al.(Tabelul 5) reprezinta 30% din TFP al gospodariilor individuale în timp ce conform rezultatelor noastre TFP este 45% (prin analiza variabililor fictive pentru esantionul din 2003 a BM si prin intermediul totalului factorilor de productie pentru esantionul combinat). 20 Studiul BM 2003 6,426 4,745 0.74 Studii ale PFAP 7,424 3,464 0.47 Studiul BM 2000 8,420 4,010 0.48 '000 lei 10 8 6 WB2003 PFAP 4 WB2000 2 0 Small farms Large farms Figura 2.4: Factorul productivitatii totale pentru întreprinderile agricole de diferite tipuri. Sursa: În baza a doua studii ale Bancii Mondiale (2000,2003) si doua studii ale PFAP (2003). CONTINUAREA REFORMEIFUNCIARE 2.5 Moldova se afla într-o situatie mai buna în prezent datorita implementarii reformelor funciare. Baza de date nationala contine informatii referitoare la valoarea productiei agricole (valoarea constanta de 2000 de lei) si volumul celor doi factori de producere: terenurile agricole si munca agricola. Aceste date sunt disponibile pentru o perioada de 14 ani; din 1990 pâna în 2003 separat pe gospodarii agricole individuale si întreprinderiagricole mari. Pentru a obtine un tablou calitativ alschimbarilor în timp al TFP am efectuat o simulare utilizând aceste date cu un model în baza rezultatelor estimarilor pentru bazele de date mai mici de mai sus.9 Figura 2.5 prezinta rezultatele TFP în timp. TFP pentru gospodariile agricole individuale este mai mare decât pentru întreprinderile agricole maripe parcursul întregii perioade 1990-2003 cu indicatori de 11,5 pentru gospodariile agricole individuale si 4,4 pentru întreprinderile agricole mari.10 Desi, cresterea 9Am presupus o functie a producerii conventionale Cobb-Dougals cu cote de factor de 0,7 pentru terenuri si 0,3 pentru munca. Detaliile aditionale sunt oferite în Anexa. 10Din punct de vedere a statisticii diferenta este semnificativa. 21 productivitatii în agricultura Moldovei mai ramâne înca în urma mediei CSI (si este cu mult mai mica decât media ECE) ea a început sa se restabileasca (vezi Figura 2.6). Restabilirea productivitatii în Moldova poate fi atribuita intensificarii proceselor reformei funciare dupa implementarea PNP ce a rezultat în transferul resurselor funciare de la întreprinderile agricole mai putin eficiente catre gospodariile individuale cu o eficienta ridicata. Prin urmare este clar ca preocuparile referitoare la faptul ca reforma funciara încetineste cresterea agricola prin crearea gospodariilor agricole mici si individuale sunt lipsite de temei si orice efort de a inversa aceste reforme ar fi contraproductiv. produs în lei pe o unitate totala a factorilor de producere lei output per unit aggregated inputs 25 20 15 Individual Corporate 10 5 0 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 Figura2.5: Factorul productivitatii totale pentru gospodariile individuale si întreprinderile agricole mari1990-2003 (factorii de productie din Tabelul 4.1 adunati utilizând factori ipotetici de la 0.7 pentru terenuri si0.3 pentru munca). 1990=100 160 140 120 100 Moldova 80 CIS CEE 60 40 20 0 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 22 Figura 2.6:.Productivitatea muncii agricole în Moldova, CSI si EEC (numere de ordine, procente din 1990). Sursa: Calcule bazate pe Tabelul 4.2 pentru Moldova, Statistici oficiale ale tarilor CSI,CD-ROM 2004-2009 pentru CSI si statisticile oficiale din anuare statistice pentru EEC. 2.6 Aceste rezultate sunt consecvente cu rezultatele observate în alte tari. O analiza cuprinzatoare efectuata recent de Institutul International de Cercetari în domeniul Politicilor Alimentare (IFPRI) a constat ca gospodariilor agricole individuale de tip familialau avantaje care le permit sa mentina o pozitie dominanta în raport cu alte tipuri de gospodarii agricole.11 Aceste avantaje includ costuri reduse pentru remunerarea muncii si mai multi lucratori din cadrul familiei la un hectar, astfel majorându-se calitatea muncii. Aceste caracteristici sunt deosebit de importante în producerea fructelor si legumelor de valoare înalta si consumatoare de forta de munca în care Moldova detine un avantaj comparativ (vezi nota cu privire la politica pietelor agricole si MET). Studiul IFPRI de asemenea a constatat trei conditii necesare unei tari pentru a reduce saracia: (i) majorarea numarului de locuri de munca pentru paturile sarace, (ii) majorarea salariilor pentru angajatii necalificati, (iii) un acces mai mare la produse alimentare la preturi mici. Cresterea productivitatii în cadrul gospodariilor agricole mici de tip familial are potentialul de a le majora pe toate trei. Conform constatarilor noastre, TFP este mai mare la gospodariile agricole mai mici, iar faptul ca TFP se micsoreaza odata cu cresterea dimensiunilor gospodariilor agricole a fost nuantat de rezultatele recente ale fermelor din SUA.12 Utilizând seria cronologica a muncii si capitalului în fermele din SUA în perioada 1978-1996, cercetatorii au observat ca majorarea dimensiunilor fermei mai degraba reduce decât majoreaza productivitatea agricola (conform masurarilor TFP). De fapt, aproape un secol de cercetari efectuate de economistii în domeniul agrar a rezultat într-un fapt conventional: gospodariile individuale de tip familial în general utilizeaza terenurile, munca si capitalul într-un mod mai eficient decât întreprinderile agricole mari ce depind în primul rând de lucratorii angajati.13 Acest lucru de asemenea a fost demonstrat în alte tari în tranzitie din CSI.14 2.7 Forma organizatorica este probabil un determinant mai important al performantei decât dimensiunea gospodariei agricole. Pâna acum am analizat seturile de date ale doua grupuri diametral opuse: gospodarii agricole individuale (în general, gospodarii agricole care prelucreaza suprafete mai mici de 50 ha) întreprinderi agricole mari (întreprinderi cu mai mult de 50 de ha care în practica însa gestioneaza în mediu sute si mii de hectare). Datorita acestei dihotomii am obtinut dovezi ale micsorarii randamentelor de scala si dovezi clare ale majorarii factorului total al productivitatii în gospodariile agricole individuale. Baza de date a PFAP (fara a o combina cu studiul efectuat de Banca Mondiala în 2003) ofera 512 observari ale întreprinderilor agricole mari. Coeficientii functiei de productie pentru acesti factori estimati pentru aceasta mostra însumeaza mai mult de 1 (0,81 pentru pamânt si 0,31 pentru munca)15 si de aceea demonstreaza randamente de scala majorate. Acest rezultat este consecvent cu constatarile precedente pentru întreprinderile agricole mari din Rusia, unde mai multi cercetatori au observat randamente de scala mari în special în cazul întreprinderilor agricole mari (Uzun, 2005; Epshtein, 2003, 2005). Situatia diferita în cazul mostrelor omogene ale întreprinderilor agricole mari poate fi înteleasa daca ne amintim de faptul ca în mostrele noastre scala este un înlocuitor pentru tipulde gospodarii agricole. Gospodariile agricole mici sunt de obicei gospodarii agricole individuale si sunt mai eficiente decât întreprinderile agricole mari nu datorita dimensiunilor însa datorita 11Lipton M. (2005) Gospodaria agricola de tip familial într-o lume a globalizarii, IFPRI 2020 Document pentru discutii 40. 12Ahearn, M.,J. Yee si W. Huffman, ,,Efectul micsorarii si consolidarii asupra productivitatii gospodariilor agricole", documentele prezentate la atelierul de lucru cu subiectul ,,Economia micsorarii", Annapolis, MD (iulie 2002). 13van den Brink, R.,G.Thomas si H. Binswanger, ,,Redistribuirea accelerata a terenurilor agricole în Africa: spre o implementare accelerata", Documentul tehnic al Bancii Mondiale, (iunie 2005). 14Lerman, Z.,C.Csaki si G. Feder, ,,Agricultura în tranzitie: Politici funciare si structuri agrare în curs de dezvoltare în tarile post-sovietice", Lexington Books, Lanham MD (2004). 15Diferenta de 1 este semnificativa din punct de vedere statistic p=0,01 23 efectului formei organizatorice; gospodariile individuale de tip familial depasesc întreprinderile agricole mari la capitolul indicatorilor de productie. 2.8 Moldova trebuie sa continue reformele prin crearea unor conditii egale, care ar permite celor mai eficiente întreprinderi agricole sa prospere. În general acest lucru înseamna ca terenurile vor continua sa treaca de la întreprinderile agricole mari la gospodariile agricole individuale, care dupa cum am observat sunt mai eficiente (desi, dimensiunile optime si forma organizatorica vor varia în functie de culturi si raportul local ale muncii la terenuri). Acest fapt ar aduce structura întreprinderilor agricole din Moldova în conformitate cu tendintele concentrarii terenurilor în economiile de piata. Acest fapt va majora stimulentele pentru investitii în agricultura deoarece gospodariile agricole individuale sunt mai eficiente decât întreprinderile agricole mari si mai ales cooperativele agricole de producere. Ele de asemenea vor crea locuri de munca în zonele rurale deoarece gospodariile agricole de tip familial mai mici sunt consumatoare mai mari de forta de munca. În acelasi timp, acest lucru poate corecta cel putin partial una din cele doua manifestari ale fragmentarii terenurilor în Moldova, dimensiunile medii ale celor mai mici gospodarii agricole individuale se vor mari putin din contul terenurilor întreprinderilor agricole mari. Acest proces poate fi facilitat de functionarea eficienta a pietei funciare. 24 3. SITUATIA PIETELOR FUNCIARE 3.1 Emiterea titlurilor si înregistrarea drepturilor de proprietate în registrele bunurilor imobile de stat, reprezinta în general o conditie preliminara pentru functionarea normala a pietelor funciare deoarece asigura siguranta tranzactiilor funciare. Sistemul cadastral din Moldova a fost creat în anii 1998-1999 cu sustinerea puternica a donatorilor în cooperare cu PNP. Progresul realizat în domeniul înregistrarii terenurilor agricole în registrele bunurilor imobile din anul 2000 este ilustrat în Figura 3.1.16 Numarul terenurilor agricole înregistrate a crescut de la circa 1 milion în 2000 la 3,2 milioane în 2004. Suprafata totala înregistrata a crescut de la 600,000 hectare la 2,8 milioane hectare si acum se pare ca practic toate terenurile agricole si loturile de pe lânga casa au fost suspuse înregistrarii. mln plots mln ha 3.5 3.5 3 3 2.5 2.5 2 2 Area 1.5 1.5 Plots 1 1 0.5 0.5 0 0 2000 2001 2002 2003 2004 Figura 3.1:Progresul înregistrarii terenurilor agricole 2000-2004. 3.2 Piata funciara în Moldova a început sa se dezvolte în urma schimbarilor introduse de PNP si de atunci a fost în crestere. Numarul total de tranzactii cu terenuri agricole a crescut rapid de la zero în 1999 la circa 130,000 în 2003-2004 (vezi Figura 3.2). Pe parcursul a cinci ani (2000-2004) ASRFC a raportat un numar de circa 400,000 de tranzactii cu terenuri agricole, iar pâna la sfârsitul lui 2005 numarul total al tranzactiilor urmeaza sa depaseasca 555,000 de mii. Din numarul total de tranzactii înregistrate, 36% reprezinta vânzarea-cumpararea terenurilor agricole, 13% reprezinta arenda, iar 51% reprezinta mostenirea si donatia (cota tranzactiilor de diferite tipuri a ramas destul de constanta în timp din 2001). Numarul relativ mic al tranzactiilor de arenda se datoreaza faptului ca doar acordurile de arenda cu o perioada de 3 ani si mai mult sunt înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial, aditional la posibilitatea de raportare sub nivelul real. 16Agentia de Stat Cadastru si Relatii Funciare este unica sursa de informatie referitoare la tranzactiile funciare, inclusiv vânzare-cumparare si contracte de arenda. Cu toate acestea atât ASRFC, cât si Primul Proiect Cadastru nu distribuie aceasta informatie în mod deschis publicului, aceste organizatii nu au o pagina de Internet si nu publica date statistice. Cooperam cu personalul tehnic al Primului Proiect Cadastru în scopul colectarii informatii oficiale si actualizate referitor la numarul de tranzactii,volumul anual al tranzactiilor funciare si preturile la terenurile agricole. În timp ce aceasta activitate se deruleaza,ne-am bazat pe doua surse alternative: (a) tabelele cu sumarele numarului tranzactiilor pe an (din 1999 pâna în 2004) oferite cu bunavointa de dl Valeriu Ginju, Seful Primul Proiect Cadastru; Scenariul de baza a pietei terenurilor agricole în Moldova efectuat de ONG Consultanta si Credit în Agricultura (CCA) (noiembrie 2003) oferit cu bunavointa de dl V. Chodsky de la DAI/USAID în Chisinau 25 Dimpotriva, studiile gospodariilor individuale efectuate de Departamentul Statistica indica faptul ca 57% din respondenti au dat în arenda toate terenurile altor utilizatori, iar multi respondenti din cei 43% ramasi au dat în arenda cel putin o parte din terenurile lor.17 Conform estimarilor expertilor locali, cel putin 70% din toate contractele de arenda din Moldova sunt pe un termen mai scurt de 3 ani. Acest lucru înseamna ca numarul real al contractelor de arenda poate fi estimat la 185,000 mii sau o treime din toate tranzactiile funciare din Moldova în perioada 1999-2005. Suprafetele supuse tranzactiilor de asemenea s-au majorat (vezi Tabelul 3.1). Suprafata totala unde a fost modificata proprietatea pe parcursul anilor 1999-2005 este de 13% din toate terenurile agricole sau 18% din toate terenurile agricole private din tara. Daca privim în perspectiva este necesar sa estimam ratele de transfer: raportul dintre numarul transferurilor de titluri de proprietate transferate anual la numarul titlurilor înregistrate în registrul bunurilor imobile. Rata de transfer în Moldova a fost de 2,5%-3% în perioada recenta. Aceasta rata este cu mult mai mica decât media pe UE de 7%, însa este comparabila cu tarile în tranzitie ca Ungaria (2,5% în 1998) si este mai mare decât ratele de transfer într-un numar tari din ECE (circa 1% în Republica Ceha, Slovacia, Letonia, Polonia si Slovenia în 1998).18 În alte cuvinte, pietele funciare în Moldova se dezvolta destul de bine. Mii Thousands 160 140 120 100 Lease 80 Inherit+Gift Sale 60 40 20 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Figura 3.2. Numarul tranzactiilor cu terenuri agricole 1999-2005. Nota: Tranzactiile de arenda includ doar tranzactii înregistrate oficial pentru perioade mai mari de 3 ani. Sursa: Primul Proiect Cadastru; datele din 2005 transpuse pe un an întreg. Tabelul 3.1: Suprafete de terenuri supuse tranzactiilor 1999-2005 (cu exceptia arenzii) Suprafata supusa tranzactiilor, ha Procent din total Media tranzactiilor, ha Alte Alte Alte transferuri transferuri transferuri de de de Sale proprietate Total Vânzare proprietate Vânzare proprietate Total 1999 74 28 102 73 27 0.68 0.48 0.57 17Activitatea agricola a gospodariilor casnice si întreprinderilor agricole în Republica Moldova în 2003 ­ Rezultatele studiului statistic, Chisinau, 2004, p. 12. 18Comparatiile la nivel international sunt preluate de la R. Baldwin, Dezvoltarea pietelor funciare în Europa Centrala si de Est, Proiectul ACE P2128R, Bruxelles (iunie 1998). Vezi de asemenea Z. Lerman, C. Csaki, si G. Feder, Agricultura în tranzitie: Politici funciare si structuri agrare în dezvoltare în tarile post-sovietice, Lexington Books, Lanham MD (2004), p.81 26 2000 1879 1364 3243 58 42 0.61 0.61 0.61 2001 9,238 14,201 23,439 39 61 0.62 0.74 0.65 2002 17,599 28,825 46,424 38 62 0.63 0.59 0.61 2003 36,248 47,036 83,284 44 56 0.66 0.68 0.67 2004 53,818 40,421 94,239 57 43 1.15 0.58 0.73 2005* 32,363 38,952 71,215 45 55 1.62 0.89 1.06 1999-2005 151,121 170,825 321,946 47 53 0.88 0.68 0.72 Sursa: Primul Proiect Cadastru. *Date preliminare pentru ianuarie-aprilie 2005. PIETELEDE VÂNZARE ATERENURILORAGRICOLE 3.3 Cresterea marimii medii a tranzactiilor poate reflecta anumite tendinte ale consolidarii terenurilor agricole în Moldova. Suprafata medie a unui teren agricol înregistrat în cadastrul national, tranzactionat în perioada dintre 1999-2005 a fost mai micade 1 hectar. (vezi Tabelul 3.1). Totusi, dupa ce a fost destul de constanta la 0,6-0,7 hectare din 1999-2003, suprafata medie a terenurilor tranzactionate a depasit 1 hectar în 2004-2005 (vezi Figura 3.3). Aceasta este suprafata medie a unei parcele înregistrate ca obiect cadastral în sistem, reflectând fragmentarea initiala a cotelor de teren echivalente în procesul privatizarii. Fiecare tranzactie efectuata de un cumparator ar putea implica mai multe parcele mici de acest fel. mii ha pe tranzactie thousands 100 ha per transaction2.5 80 2 60 1.5 Transactions Area 40 1 Ave area 20 0.5 0 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Figura 3.3: Numarul tranzactiilor de vânzare a terenurilor (curba neagra), suprafata totala a terenurilor agricole (curba s ura) si suprafata medie pe tranzactie (bare). Sursa: Primul Proiect Cadastru; datele pentru 2005 transpuse pentru un an întreg. 3.4 Informatia referitoare la pret arata ca pietele de vânzare a terenurilor agricole ramân relativ restrânse. Pretul mediu al terenurilor agricole în 2004-2005 a fost de 5,400 lei pe hectar în cele 11 oficii cadastrale teritoriale cu exceptia capitalei Chisinau19 Preturile la terenurile agricole demonstrau o 19Sursa: Prima Agentie de Cadas tru 27 variatie regionala considerabila. Pretul mediu era cuprins între mai putin de 3,000 lei pe hectar în Soroca (la nord) si mai mult de 10,000 lei pe hectar în Balti si Comrat (nord-centru si sud, respectiv). Pretul la pamânt în limitele municipiului Chisinau a fost cu mult mai mare: 53,000 lei pe hectar în 2004-05.20 Deseori se ia drept bun ca preturile la terenuri sunt invers proportionale cu distanta de la capitala. Totusi, în cadrul analizei noastre nu am reusit sa identificam o relatie statistica dintre preturi si distanta de la capitala deoarece Chisinaul a fost scos din analiza (vezi Figura 3.4). O alta particularitate care reiese din Figura 3.4 este caracterul constant al preturilor în timp. Amestecul aleatoriu a punctelor pentru diferiti ani în fiecare regiune cadastrala (de ex. pentru fiecare distanta) arata lipsa unei cresteri sistematice (sau descresteri) a preturilor reale ajustate la inflatie între 2001 si 2005. Acest fapt probabil indica ca cererea pentru terenuri agricole este mica deocamdata, si nu a fost suficienta pentru a încuraja cresterea preturilor în timp. Concluziile vizuale din Figura 3.4 sunt confirmate de analiza regresionala efectuata pentru acest studiu, care nu a reusit sa identifice nici un impactsemnificativ al distantei si timpului asupra preturilor reale la pamânt. Într-un set separat de analize nu am identificat o asociatie semnificativa în statistica între preturile la pamânt si factorii de oferta a terenurilor (dupa cum sunt substituite de numarul tranzactiilor sau suprafata tranzactionata). Constatarea probabil indica faptul ca la etapa curenta exista o oferta excesiva de terenuri care este mai mult decât suficienta pentru a satisface cererea limitata la preturile date. Pentru ca situatia sa se schimbe, profitabilitatea activitatilor agricole trebuie majorata, iar acest fapt va depinde în primul rând de îmbunatatirile pe pietele agricole (vezi Nota cu privire la politica pietelor agricole si MET). Preturi reale (înregistrate) Figura 3.4: Preturile terenurilor comparate cu distanta de la Chisinau 2001-2005. Sursa: Primul Proiect Cadastru. 20Desi oficial acesta este teren agricol, preturile mai mari în capitala probabil vizeaza asteptarile unor câstiguri neasteptate de pe urma utilizarii terenului în scopuri non-agrare, lucru posibil în cazul unei schimbari eventuale a destinatiei. 28 3.5 Dezvoltarea pietei terenurilor agricole ar putea fi încurajata prin reducerea costurilor tranzactiilor. Am observat ca pretul mediu la pamânt în Moldova este de aproximativ 5,000 lei pe hectar. Deoarece o tranzactie medie înregistrata în Cadastrul de Stat este de 0,9 ha, procurarea unui hectar de teren agricol implica o tranzactie cadastrala (,,parcela"). În timpul vizitelor noastre în teren am estimat ca costurile aferente înregistrarii unei tranzactii de transfer a proprietatii sunt de 300 de lei (Tabelul 3.2)21. Aceasta suma reprezinta 5%-10% din pretul terenului, care nu este unul exorbitant în comparatie cu standardele din CSI (în Rusia de exemplu costurile tranzactiei pot depasi pretul terenului cu o marja considerabila22). Cu toate acestea, acest cost nu include masurarile geodezice si cartografierea, care au fost efectuate cu finantarea USAID ca parte a PNP. Fara masurari geodezice, componentul de cost cel important ramâne a fi plata pentru serviciile notariale la autentificarea documentelor. Plata este de 180 de lei pe tranzactie si reprezinta 60% din costul total al tranzactiei. Teoretic, platile pentru serviciile notariale sunt solicitate pro rata la o scala descendenta. Cu toate acestea aceasta scala descendenta începe la 1,3% dar nu mai putin de 180 lei. Plata minima este de 1,3% din suma de 14,000 lei care este echivalent unei tranzactii cu 3 hectare. Deoarece tranzactia medie este de fapt de 0,9 ha, daca eliminam minimumul, plata pentru serviciile notariale ar fi de 65 de lei, în loc de 180 de lei. Practica de a solicita o taxa fixa pentru tranzactiile mici pare a fi universala în CSI si este contrara practicii din Statele Unite si UE. Pentru a reduce costurile aferente tranzactiilor în conditiile în care terenurile sunt puternic fragmentate, platile pentru serviciile trebuie calculate pro rata, iar taxa exorbitanta trebuie eliminata. Tabelul 3.2: Estimarile costurilor pentru tranzactiile funciare conform procedurilor standard si optiunea consolidata Procedura standard Procedura consolidata Extrasul din registrul cadastral 25.50 - Autentificarea acordurilor de vânzare- 180.00 25.00 cumparare la notar Taxa de stat pentru autentificare 15.00 - Înregistrarea noua a proprietatii 42.50 34.00* Doua vizite la oficiul cadastral (o vizita 37.00 - pentru a prezenta documentele, a doua vizita pentru a intra în posesia noului Titlu) Total 300.00 59.00 *Primaria primeste o reducere sau o plata de 8.50 lei pe titlu dela Guvern. Sursa: Vizita în teren la primariaJoradeMijloc, raionul Orhei (februarie 2005). 3.6 Costurile aferente tranzactiilor ar putea fi reduse si mai mult în contextul re-parcelarii terenurilor în toate satele. Dupa cum a fost mentionat mai sus, fiecare tranzactie efectuata de un cumparator ar putea implica mai multe parcele mici. De exemplu, un antreprenor care cumpara 120 ha ar trebui sa înregistreze în mediu 200 de tranzactii pentru a finisa transferul de proprietate fapt ce rezulta în costuri aferente înalte. Prin adoptarea procedurii consolidate prin care secretarul primariei întocmeste o lista unica a tuturor tranzactiilor de vânzare-cumparare a terenurilor din sat la un moment anumit si înregistrându-le la OCT din numele tuturor cumparatorilor si vânzatorilor, costurile aferente ar putea fi reduse de la nivelul prezent de 180 de lei la 65 de lei (Tabelul 3.2). Secretarul primariei are dreptul legal de a activa în calitate de notar pentru locutorii comunei si de obicei solicita o plata de 25 de lei pentru servicii (în comparatie cu plata pentru serviciile notariale de 180 lei). Mai mult ca atât, secretarul cunoaste situatia de pe loc si poate 21Pentru estimari similare vezi Piata terenurilor agricole în Moldova: Scenariu de baza USAID/CCA, Chisinau (noiembrie 2003), p. 47. 22Pentru o analiza detaliata a costurilor tranzactiilor în Rusia,vezi N. Shagaida, Piata funciara în Rusia: Activând într- un mediu constrâns Studii economice comparative, 47 (1): 127-140 (martie 2005) 29 autentifica acordul de vânzare-cumparare fara a solicita extrasul din registrul cadastral în acest fel eliminând un alt cost. Aceasta procedura este implementata în calitate de experiment în primaria Jora de Mijloc (raionul Orhei) si în cazul în care va fi aprobata oficial ar putea duce spre economii substantiale ale costurilor aferente tranzactiilor pentru cumparatori care sunt nevoiti sa-si comaseze terenul dintr-o multime de parcele mici. Am putea de asemenea presupune ca este în interesul public de a sustine faza initiala de re-parcelare prin intermediul proiectelor ce pot facilita procesul de subventionare a costurilor la nivel local (vezi urmatorul capitol pentru informatii aditionale). PIETELE DE ARENDA A TERENURILORAGRICOLE 3.7 Arenda reprezinta o alternativa practica cumpararii si vânzarii pamântului. Arenda este un component de baza a tranzactiilor, care au loc pe piata funciara în toate economiile de piata si suplimenteaza cumpararea pamântului prin oferirea unui canal aditional de transfer a terenurilor unor utilizatori mai eficienti, si de ajustare a dimensiunilor gospodariilor agricole. Un nou studiu al Bancii Mondiale privitor la arenda în agricultura a identificat ca arenda terenurilor este deplin consecventa cu sistemele agrare moderne si este utilizata pe larg în economiile de piata (de exemplu în SUA, fermierii arendeaza în mediu o jumatate din terenul pe care îl prelucreaza).23 Arenda este de asemenea mai importanta pentru schimbul de terenuri decât vânzarea în tarile Europei si Asiei Centrale (EAC) si poate oferi beneficii importante în perioada tranzitiei spre o economie de piata. Beneficiile potentiale de pe urma pietelor de arenda a terenurilor sunt urmatoarele: ? Permit ajustari mai flexibile ale suprafetelor terenurilor utilizate la costuri tranzactionale relativ mici; ? Solicita capital limitat, în acest fel mai multe lichiditati fiind disponibile pentru investitii în producere decât blocarea resurselor financiare în pamânt; ? Faciliteaza realocari usoare a terenurilor catre persoanele care prelucreaza terenurile într-un mod mai eficient decât proprietarii existenti; ? Asigurara o punte de trecere spre proprietate privata pentru persoanele care nu dispun de pamânt. 3.8 Datorita lacunelor din datele oficiale, ne bazam pe datele cercetarilor pentru analizarea arenzii terenurilor în Moldova, inclusiv pe o noua cercetare efectuata pentru acest studiu (vezi Boxa 2).Studiul Bancii Mondiale din 2005 a vizat doua grupuri majore de respondenti: proprietarii mici de terenuri în calitatea de furnizori si gospodariile agricole comerciale si întreprinderile agricole mari în calitate de cumparatori. Studiul a demonstrat ca diferenta dintre ,,proprietari de terenuri" si ,,utilizatori de terenuri" în Moldova este destul de clara. ,,Proprietarii de terenuri" se refera la gospodarii casnice în cele ce urmeaza, iar ,,utilizatorii de terenuri" în general se divizeaza în gospodarii taranesti (de fermier) (o forma comerciala individuala sau bazata pe activitatea de familie) si întreprinderi agricole mari. 3.9 Arenda terenurilor faciliteaza ajustarea dimensiunilor gospodariilor agricole în Moldova. Datele studiului demonstreaza faptul ca gospodariile taranesti (de fermier) care arendeaza terenuri sunt în mediu mult mai mari decât gospodariile agricole, care se bazeaza doar pe terenul pe care îl au în proprietate privata. Efectul de ajustare a dimensiunilor realizat de gospodariile taranesti (de fermier) prin intermediul arenzii terenurilor este demonstrat în Tabelul 3.3. În cadrul studiului Bancii Mondiale din 2000, toate gospodariile agricole atât individuale, cât si corporative sau bazat foarte mult pe terenuri arendate pentru a-si 23Swinnen, J. si V. Vranken (2005), Pietele de arenda a terenurilor agricole în Europa si Asia Centrala: dezvoltari, constrângeri si consecinte, proiect de raport al Bancii Mondiale, Universitatea din Leuven. 30 mari suprafata. A fost observata o corelatie foarte puternica24 dintre dimensiunea gospodariei agricole si volumul terenului arendat: în mediu, o crestere de 1 ha a fost obtinuta în întregime ca urmare a arendarii terenurilor agricole. Pietele de arenda a terenurilor au evoluat puternic în timp: conform studiului din 1997 doar 6% din tarani au arendat terenuri agricole, însa procentul s-a marit la 28% în studiul din 2005. Desi, pâna în prezent nu exista statistici oficiale cuprinzatoare cu privire la arenda, piata de arenda a devenit mai puternica odata ce liderii întreprinderilor agricola marise alatura producatorilor agricoli privati în competitia pentru terenuri aditionale printre proprietarii de terenuri inactivi.25 Tabelul 3.3: Dimensiunea gospodariilor taranesti (de fermier) cu si fara terenuri arendate BM 1997 BM 2003 BM 2005 Gospodarii Gospodarii Gospodarii Gospodarii Gospodarii Gospodarii agricole fara agricole cu agricole fara agricole cu agricole fara agricole cu terenuri terenuri terenuri terenuri terenuri terenuri arendate arendate arendate arendate arendate arendate Procentul 94 6 79 21 72 28 gospodariilor agricole Total, utilizarea 2.8 16.9 3.8 11.6 3.7 9.5 terenurilor Terenuri private 2.8 3.4 3.8 3.1 3.7 5.0 Terenuri -- 13.5 -- 8.5 -- 4.5 arendate Sursa: Studiile Bancii Mondiale,1997,2003, si 2005. 3.10 Exista o dihotomie puternica dintre gospodariile casnice în calitate de furnizori si producatorii comerciali (gospodariile taranesti (de fermier) si întreprinderile agricole mari) care asigura cererea pe pietele de arenda. În baza constatarilor studiului efectuat de Banca Mondiala, o gospodarie casnica medie din cadrul esantionului detine 2,7 hectare de terenuri agricole, însa de fapt prelucreaza mai putin de 0,5 hectare sau doar 18% din suprafata totala. Portiunea prelucrata reprezinta terenul traditional al gospodariei casnice (0,13 hectare pe lânga casa si 0,32 hectare în câmp în afara satului, de obicei aceasta suprafata fiind divizata în doua parcele). Cele 2,2 hectare ramase reprezinta cotele echivalente de teren primite în procesul privatizarii, acest teren fiind dat în arenda agentilor economici (vezi Tabelul 3.4). În timp ce toate gospodariile casnice dau în arenda terenurile, nici una nu a relatat ca a luat în arenda terenuri pentru a-si mari suprafata. Nici o familie nu a raportat procurarea sau vânzarea terenurilor în ultimii trei ani. Familiile dau în arenda majoritatea terenurilor întreprinderilor agricole mari, ponderea carora este de 90% din toate terenurile date în arenda de catre gospodariile casnice în studiul BM din 2005. Cele 10% ramase sunt date în arenda gospodariilor taranesti (de fermier)26 Daca privim acest lucru din punct de vedere al cererii, gospodariile taranesti (de fermier) si întreprinderile agricole mari arendeaza terenuri în special de la gospodari casnice. Unele terenuri agricole sunt arendate intern (de la membrii gospodariei agricole sau actionari) însa 70% sunt arendate de la proprietarii externi (Tabelul 3.4). Terenurile ramase au fost arendate de la autoritatile locale. În consecventa cu rolul 24R2 =0,85, p<0,001 25Dupa cum a fost mentionat mai devreme, doar contractele pentru un termen de 3 ani si mai mult sunt înregistrate la OCT. Cu toate acestea, chiar si cu aceasta restrictie a disponibilitatii datelor, numarul tranzactiilor de arenda înregistrate în Cadastrul de Stat s-a marit de la aproximativ 3000 la peste 21000 între 2000 si 2004. 26Rezultatele sunt foarte aproape de cele obtinute de studiul BM din 2000 unde 86% terenurile agricole ale gospodariilor casnice au fost arendate de întreprinderile agricole mari, iar 11% de gospodariile taranesti (de fermier). 31 gospodariilor taranesti (de fermier) ca arendasi, ei au oferit doar 12% din terenurile arendate de întreprinderile agricole mari. Tabelul 3.4: Arenda terenurilor agricole: cui si de la cine (procente de terenuri arendate) Arendatori: oferta Arendasi: cererea Gospodarii Gospodarii Gospodarii Întreprinderi casnice taranesti (de taranesti (de agricole mari fermier) fermier) Membrii gospodariei -- -- 33 12 agricole/actionarii Gospodariile casnice -- -- 67 70 Gospodariile taranesti(de fermier) 10 -- -- 12 Întreprinderi agricole mari 90 100 -- -- Altele -- -- -- 6 Terenuri arendate, ha (media pe 2.2 0.3 1.3 1006 gospodarie) Sursa: Studiu din 2005 al BM. 3.11 Folosirea terenurilor este mai putin fragmentata decât proprietatea funciara, iar folosirea terenurilor este mai relevanta pentru producerea agricola si eficienta gospodariilor agricole. Rolul gospodariilor casnice în calitate de furnizori de terenuri în sectorul agrar devine clar când analizam structura terenurilor celorlalte grupuri în studiul BM din 2005 ­ gospodarii taranesti (de fermier) si întreprinderi agricole mari. În aceste doua tipuri de gospodarii agricole, terenurile private reprezinta doar o portiune din terenurile utilizate (contrar loturilor de pe lânga casa, care folosesc doar o portiune din terenurile private), iar diferenta rezulta din arendarea terenului de la surse externe (vezi Tabelul 3.5). Dependenta de terenurile arendate este în special pronuntata în cazul întreprinderilor agricole mariunde componentul terenurilor aflate în proprietate este foarte mic (1%). Analizând problema fragmentarii terenurilor doar în baza proprietatii funciare poate fi înselator deoarece nu ia în considerare consolidarea de facto care are loc prin intermediul arenzii. Tabelul 3.5: Structura terenurilor în gospodarii agricole de diferite tipuri (procenteterenuri utilizate) Gospodarii casnice Gospodarii taranesti (de Întreprinderi agricole mari fermier) Suprafata, Structura Suprafata, Structura Suprafata, Structura ha utilizarii ha utilizarii ha utilizarii terenurilor, terenurilor terenurilor % % % Total în proprietate 2.7 540 5.7 85 14 1 Luat în arenda 0.0 0 1.3 19 1006 100 Dat în arenda 2.2 440 0.3 4 12 1 Total utilizat 0.5 100 6.7 100 1008 100 Sursa: Studiul BM 2005. 3.12 Gospodariile casnice doresc sa se ocupe cu agricultura. Studiul efectuat în 2005 demonstreaza ca situatia existenta când gospodariile casnice din zona rurala prelucreaza terenurile agricole mici si dau în arenda cotele echivalente de teren altor producatori ­ nu reprezinta ceea ce îsi doresc oamenii cu adevarat. Chestionati cu privire la dimensiunile optime ale gospodariei lor, 50% din respondenti au indicat dimensiunile dorite la 1,0 hectare, 25% au indicat ca ar dori sa prelucreze mai mult de 3,0 hectare, iar 10% au indicat ca dimensiunea optima ar fi de 5,0 hectare sau mai mare (vezi Tabelul 3.6). În comparatie cu terenurile prelucrate în prezent (circa 0,5 hectare) cresterea medie dorita de gospodariile casnice este mai mare de un factor de 3 iar 25% din respondenti au dorit sa-si mareasca suprafata curenta a terenului agricol cu un factor 32 de 7,5 sau mai mult.27 Terenurile care se afla în prezent în proprietate privata (circa 2,7 hectare) pe de o parte par a fi suficiente pentru a satisface majorarea dorita pentru mai mult de jumatate din gospodariile casnice. Prin urmare ne ciocnim de faptul când persoanele au suficient pamânt pentru a-si satisface necesitatile si totusi dau în arenda majoritatea acestui teren si pastreaza un teren care este cu mult mai mic decât suprafata dorita. Tabelul 3.6: Majorarea dorita asuprafetei terenului conform relatarilor gospodariilor casnice* Mediu Mediu Cuartila de sus Teren utilizat 0.46 0.44 0.55 Teren în proprietate 2.66 2.20 3.38 Dimensiunea "optimala" a 2.86 1.00 3.00 gospodariei agricole Procente utilizare 0.23 0.18 0.26 Factorul de crestere Comparat cu terenul 7.1 3.3 7.7 utilizat Comparat cu terenul 1.3 0.8 1.0 aflat în proprietate *Pentru respondenti care au relatat dimensiunea "optimala" diferita de zero (n = 73). Sursa: Studiul Bancii Mondiale 3.13 Gospodariile casnice dau în arenda terenurile nu datorita fragmentarii dar din cauza pietelor ineficiente. Conform studiului BM din 2005, principala motivatie pentru gospodariile casnice de a da în arenda pamântul sunt constrângerile de pe piata de munca, în mod special, insuficienta locurilor de munca (40% din respondenti din studiul din 2005 al BM). Dificultatile legate de accesul la factorii de produceresi împrumuturi (sau mijloace financiare în general) sunt un alt motiv. În general, motivele legate de functionarea pietelor normale (non-funciare) sunt mentionate de 89% din familiile ca fiind responsabile de decizia acestora de a da în arenda pamântul, în timp ce constrângerile fizice legate de teren sunt mentionate doar de 4% dintre respondenti (vezi Tabelul 3.7). Este posibil ca persoanele care mentioneaza pietele ca dovada principala pentru a da în arenda terenurile ar prefera sa prelucreze terenul de sine statator daca pietele distorsionate sau absente ar fi eficientizate. Aceasta opinie este sustinuta de observarea conform careia factorii de crestere doriti sunt cu mult mai mari în cazul respondentilor care atribuie darea în arenda imperfectiunilor pietei decât în cazul respondentilor care dau în arenda datorita constrângerilor fizice ale terenului. Imperfectiunile pietelor sunt abordate în detaliu în cadrul Notei cu privire la politica pietei agricole. Între timp, exista un grup mic de respondenti (7%) care se clasifica ca ,,co-proprietari pasivi" sau ,,actionari". Ei sunt obligati din punct de vedere legal sa dea în arenda terenurile gospodariilor agricole mari (,,liderului"), însa cu siguranta nu sunt satisfacuti complet de aceasta situatie când ei ramân cu un teren foarte mic pentru prelucrare. Pentru acesti respondenti, factorul mediu de crestere este cu mult mai mare decât pentru celelalte doua grupuri, indicând o posibila existenta a presiunilor externe asupra proprietarilor din partea ,,liderilor" gospodariilor agricole mari. 27Factorii de majorare pentru arendasi sunt cu mul mai moderati: mediile respective sunt 1,7 pentru gospodariile taranesti (de fermier) si 1,2 pentru întreprinderile agricole mari (comparate cu terenul utilizat). 33 Tabelul 3.7: Motivele de a da în arenda terenul si relatia cu factorul de crestere pentru gospodariile casnice Procentul Categoria Procentul Factorul mediu de crestere arendatorilor motivelor arendatorilor Comparat cu Comparat cu terenul arendat terenul aflat în proprietate Terenul este departe de 1 casa Terenul este prea mic 3 Fizic 4 1.0 0.2 Terenul are o 0 productivitate joasa Activitatea agricola nu 11 este profitabila Factorii de producere nu 19 sunt disponibili Lipsa mijloacelor 15 Piata 89 4.7 0.8 financiare Forta de munca 40 insuficienta Lipsa canalelor de 3 vânzare Obligat sa dea în arenda 7 Institutional 7 50.0 7.3 ca membru/actionar Sursa: studiul BM din 2005. 3.14 Platile de arenda au un impact semnificativ asupra standardului de viata a gospodariilor casnice din localitatile rurale, desi în general situatia acestora este mai proasta decât cea a gospodariilor taranesti (de fermier). Ponderea platilor pentru arenda este de 12% în venitul total al gospodariilor casnice analizate. Ponderea acestor plati este cu mul mai mica în cadrul gospodariilor taranesti (de fermier) deoarece producatorii agricoli dau în arenda terenul într-o masura cu mult mai mica decât gospodariile casnice. Tabelul 3.8 arata structura venitului gospodariilor casnice si gospodariilor taranesti (de fermier). Pentru a evalua contributia platii pentru arenda la bunastarea generala a gospodariilor casnice din mediul rural am analizat relatia dintre platile pentru arenda si standardul de viata a familiei dupa cum acesta este evaluat de catre respondentii studiului BM din 2005. Respondentii au evaluat standardul de trai dupa o scara de patru nivele: sub nivelul de subzistenta (venitul gospodariei casnice nu este suficient pentru a procura hrana); nivelul de subzistenta (venitul gospodariei casnice este suficient pentru a procura hrana si articole pentru necesitatile zilnice); nivelul confortabil (venitul gospodariei casnice este suficient pentru a procura îmbracaminte si alte bunuri de consum care depasesc necesitatile zilnice); nivel satisfacator (nu exista dificultati de ordin material). Figura 3.5 demonstreaza ca în general gospodariile taranesti (de fermier) au un nivel de viata mai înalt decât familiile din mediul rural în cadrul studiului. Printre gospodariile casnice ponderea platilor pentru arenda a fost de 20% din venitul familiilor, care au raportat un nivel confortabil de viata si doar 9,5% în familiile la nivel de subzistenta. Astfel, orice politica care ar înlatura posibilitatea familiilor din mediul rural de a câstiga venituri din darea în arenda a terenurilor fara a oferi o alternativa viabila ar reduce bunastarea acestora. O alternativa potentiala ar fi de a majora numarul gospodariilor taranesti (de fermier) prin crearea unui mediu, care ar permite familiilor doritoare si capabile sa prelucreze în mod profitabil cote de teren mai mari. Tabelul 6.8: Structura venitului gospodariilor casnice si producatorilor agricoli în cadrul studiului (în procente) Gospodarii casnice Gospodarii taranesti (defermier) Venitul din activitati agricole (inclusiv valoarea consumului 29 64 produselor proprii) 34 Venitul din salariu 28 10 Venit din activitati non-agricole 14 21 Pensii si transferuri sociale 17 3 Plata pentru arenda si dividendele 12 2 Venitul total al gospodariei casnice 100 100 Sursa: Studiul din 2005 al Bancii Mondiale. procente de respondenti percent of respondents 80 70 60 50 Households 40 Farmers 30 20 10 0 Below subsistence Subsistence Comfortable Sub subzistenta Subzistenta Confortabil Figura 3.5: Standardul de viata perceput al gospodariilor casnice din localitatile rurale si a fermierilor. Sursa: Studiul BM din 2005 3.15 Adeseori arendasii nu-si onoreaza obligatiunile în fata arendatorilor, iar acest fapt limiteaza impactul potential asupra bunastarii gospodariilor casnice din localitatile rurale. Darea în arenda a cotelor de tern echivalent de catre gospodariile casnice este în general formalizata de un acord cu o persoana juridica (reprezentând o întreprindere agricola mare). Acest mod de formalizare a relatiilor este indicat de 80% din familiile din cadrul studiului BM din 2005 si doar 8% au semnat un acord de arenda cu managerul ca persoana fizica. Investitiile prin intermediul cotelor de teren echivalent în capitalul propriu al întreprinderilor agricole mari nu sunt indicate de nici o gospodarie casnica. În timp ce arenda este formalizata în cea mai mare parte de acorduri formale, situatia cotelor valorice este alta: aproape 40% din proprietarii cotelor valorice indica faptul ca cotele lor valorice sunt utilizate de întreprinderile agricole mari fara acordul lor formal (ceilalti au contracte formale sau informale). Însa chiar si în cazul existentei unor acorduri formale, arendasii nu-si onoreaza întotdeauna obligatiunile. 17% din gospodariile casnice respondente nu au primit nici o plata care urma sa fie achitata conform prevederilor acordurilor de arenda, iar 45% au primit doar plati partiale. Arendasii si-au onorat deplin obligatiile doar în cazul a 37% din respondenti. Printre cei care au primit unele plati pentru arenda, doua-treimi au fost plati în natura si o treime au fost plati în numerar si în natura. Plata exclusiv în numerar de obicei nu se practica. 3.16 Producatorii agricoli privati au nevoie de mai mult pamânt pentru un trai mai confortabil. În mod curios, în datele statistice nu a fost identificata nici o legatura semnificativa dintre nivelul de viata si suprafata terenurilor aflate în proprietatea gospodariilor casnice analizate. Acest lucru este contrar constatarilor din alte tari în tranzitie. Din alta parte pentru producatorii agricoli un nivel confortabil de viata este asociat cu o suprafata cu mult mai mare a terenurilor agricole decât standardele mai mici de viata. 35 Legatura dintre nivelul de viata si suprafata terenului este ilustrata în Figura 3.6. Probabilitatea de a avea cel mai înalt nivel de viata (curba de culoare sura) se mareste odata cu suprafata terenului, în timp ce probabilitatea de a fi la nivelul cel mai jos de subzistenta sau nivelul saraciei (curba groasa de culoare neagra) descreste puternic odata cu suprafata terenului.28 Gospodariile taranesti (de fermier) care raporteaza un nivel confortabil al vietii au în mediu 11 hectare de teren agricol, în comparatie cu mai putin de 5 hectare în proprietatea gospodariilor agricole din cele doua categorii mai joase. Nivelul de viata al proprietarilor agricoli este prin urmare o functie crescânda a suprafetei gospodariei agricole. Modelul diferit pentru gospodariile casnicesi producatorii agricoli poate fi atribuit importantei cu mult mai mari a venitului gospodariei agricole pentru producatorii agricoli. În special, venitul gospodarieiagricole demonstreaza cea mai mare dependenta de suprafata acesteia, în timp ce gospodariile casnice sunt caracterizate de o dependenta puternica de componentele ce nu au legatura cu utilizarea terenului cum ar fi, salariile, indemnizatiile si în final plata pentru arenda care reprezinta o antiteza a suprafetei gospodariei agricole. Aceste rezultate ofera o dovada clara a potentialului activitatilor agricole de a elimina saracia în gospodariile casnicedin mediul rural si de a încuraja dezvoltarea pietei funciare pentru ca pamântul sa nimereasca în mâniile fermierilor eficienti si sa îmbunatateasca bunastarea probabilitate probability 1 0.8 0.6 Poverty Subsistence 0.4 Comfortable 0.2 0 0 10 20 30 40 50 land use, ha utilizarea terenului, ha Figura3.6: Probabilitatea de a atinge un anumit nivel de viata în calitate de functie a dimensiunii suprafetei terenurilor ale producatorilor agricoli. Cel mai jos nivel de viata ,,Saracia" corespunde la,,Mai jos de subzistenta" în Figura 3.5. Sursa: Studiul BM din 2005. 28Probabilitatile de a atinge un anumit nivel de viata au fost obtinute printr-o regresie logistica multinominala, utilizând cele trei nivele ale nivelului de viata în calitate de variabila dependenta discreta si suprafata terenului în calitate de variabila continua. 36 4. DEZVOLTAREA PIETELOR FUNCIARE 4.1 În toate economiile bazate pe principii de piata, pietele funciare ofera un mediu care permite terenurilor agricole sa treaca de la producatorii agricoli mai putin productivi la cei mai productivi, în acest fel contribuind la cresterea productivitatii în sectorul agrar. Pietele funciare includ atât pietele de desfacere, cât si cele de arenda. Cu cât activitatea acestor piete va fi mai eficienta, cu atât mai efective vor fi în transmiterea terenurilor în posesia acelor producatori agricoli care le vor utiliza în modul cel mai rentabil. Dupa cum am observat în capitolul precedent, pietele funciare s-au dezvoltat în Moldova, desi au ramas probleme la acest capitol. Faptul ca terenurile agricole nu sunt utilizate în mod eficient este mai degraba o functie a eficientei pietelor funciare în prezent decât a procesului de privatizare din trecut. În afara de aceasta, pietele funciare nu functioneaza într-un vacuum: imperfectiunile pietelor factorilor de producere, de desfacere si creditare le afecteaza în mod negativ. 4.2 Fragmentarea terenurilor agricole este posibil cea mai mare preocupare a Guvernului si a unor parti cointeresate din sectorul agrar. Adeseori, fragmentarii terenurilor agricole i se incrimineaza reducerea eficientei productiei agricole în Moldova. Cu toate acestea, nu este întotdeauna clar la care tip de fragmentare a terenurilor se face referinta ­ fragmentarea parcelelor sau fragmentarea dimensiunilor gospodariei agricole (vezi Boxa 1). Este important de a clarifica aceasta chestiune deoarece consecintele pentru politica funciara sunt diferite. 4.3 Cele mai importante instrumente de ajustare a dimensiunilor gospodariilor agricole spre o productivitate si eficienta marita sunt pietele funciare si nu reglementarile guvernamentale. ,,Consolidarea terenurilor" agricole este deseori nominaliza drept prioritara pentru solutionarea performantei scazute a sectorului agrar din Moldova. Totusi, dupa cum am observat în capitolul precedent, pietele funciare în Moldova deja încep sa functioneze în calitate de purtatori ai transferurilor si consolidarii. Consolidarea terenurilor finantata de Guvern este utila doar în masura în care aceasta îmbunatateste functionarea eficienta a pietelor agricole, iar pietele agricole perfectionate sunt folositoare doar în masura în care împreuna cu alte îmbunatatiri în domeniul politicilor, serviciilor si investitiilor pentru sector ­maresc productivitatea, promoveaza cresterea în agricultura si reduc saracia în zonele rurale. În egala masura, tipul necesar al consolidarii terenurilor depinde de tipul fragmentarii ce trebuie abordat. FRAGMENTAREA DIMENSIUNILOR GOSPODARIILORAGRICOLE 4.4 Crearea conditiilor egale în care celor mai eficiente gospodarii agricole li se va permite sa se dezvolte. În prezent, Moldova a introdus anumite politici în sectorul agrar care par sa favorizeze întreprinderile agricole mari. De exemplu, fondurile oferite pentru plantarea vitei-de-vie tinere pot fi accesate de gospodariile agricole ale caror dimensiuni sunt mai mari de 5 hectare; suprafata de cinci ori mai mare decât suprafata medie a unei gospodarii agricole medii în Moldova. Programul de subventionare a Statiilor Tehnologice de Masini este de asemenea prin definitie orientat spre întreprinderile agricole mari.29 Dupa cum am observat, întreprinderile agricole mari sunt mai putin productive decât gospodariile agricole private. În acest sens aceste politici sunt contraproductive deoarece ele subventioneaza întreprinderile agricole cele mai putin eficiente si de asemenea ridica semne de întrebare din punct de vedere a echitatii. Din contra, guvernul trebuie sa întreprinda masuri pentru a crea un mediu în care vor prospera cele mai eficiente întreprinderi agricole. Recomandarile pentru a aborda cele doua domenii prioritare în acest sens sunt oferite în Nota cu 29Vezi Nota cu privire la politicile cheltuielilor publice în agricultura pentru mai multa informatie referitoare la aceste subventii. 37 privire la pietele agricole si Nota cu privire la cheltuielile publice în agricultura. Într-un mediu de politici îmbunatatit, practicarea agriculturii va fi mai profitabila pentru întreprinderile agricole mai eficiente, iar acest lucru le va oferi stimulente pentru a-si extinde activitatile prin intermediul procurarii si arendarii terenurilor agricole. 4.5 Îmbunatatirea vânzarii terenurilor agricole si pietelor de arenda pentru a permite terenurilor sa ajunga la cei mai eficienti utilizatori ­ în cea mai mare parte gospodariile agricole individuale de tip familial. În general, acest lucru însemna ca pamântul va continua sa fie transferat de la întreprinderile agricole foarte mari catre gospodariile taranesti (de fermier) destul de mici, care dupa cum am vazut sunt mai eficiente (desi dimensiunea optimala va varia putin în functie de cultura si corelatia locala dintre munca si pamânt). Mai important este faptul ca aceasta va majora ulterior stimulentele de a investi în agricultura deoarece gospodariile private sunt mai eficiente în aceasta privinta decât întreprinderile agricole mari si în special structurile corporative. Aditional, este de asemenea posibil ca pamântul va fi transferat de la cele mai mici cote de teren ale gospodariilor casnice care nu doresc sau nu sunt în stare sa le prelucreze. Drept rezultat aceasta va corecta cel putin partial, una din cele doua manifestari ale fragmentarii terenurilor în Moldova. Suprafata medie a celor mai mici gospodarii agricole individuale se va mari putin (de exemplu, de la 5 la 50 de hectare) odata ce vor dobândi mai multe terenuri din contul întreprinderilor agricole mari. De asemenea, va aduce structura gospodariilor agricole într-o conformitate mai mare cu modelul concentrarii terenurilor si structurii gospodariilor agricole în economiile bazate pe principii de piata. Totusi, aceasta nu va afecta în mod necesar cealalta dimensiune a fragmentarii terenurilor, care implica fragmentarea parcelelor (mai degraba decât dimensiunea gospodarie agricole). 4.6 Pentru a îmbunatati pietele funciare, a reduce costurile aferente tranzactiilor, a mari disponibilitatea informatiei si a asigura siguranta proprietatii funciare. Discutiile frecvente referitoare la consolidarea ,,administrativa", obligatorie a terenurilor agricole au înspaimântat proprietarii de terenuri si investitorii potentiali din sector, a descurajat dezvoltarea pietelor de vânzare a terenurilor, si a promovat în schimb arenda pe termen scurt. Protejarea tuturor partilor prin asigurarea proprietatii funciare si informarea sporita cu privire la drepturi, va reasigura proprietarii de terenuri si investitorii potentiali ca drepturile lor de proprietate vor fi respectate, iar aceasta va mari stimulentele pentru procurare si arenda pe termen lung a terenurilor agricole si investitii în îmbunatatirea terenurilor (inclusiv, de exemplu, investitiile în infrastructura corespunzatoare de irigare ). Aditional, se recomanda ca Guvernul sa ia masuri în vederea facilitarii transferurilor de proprietate si încurajarii dezvoltarii pietelor funciare, dupa cum urmeaza: ? Simplificarea procedurilor administrative de transfer al dreptului de proprietate (birocratia, numarul de vizite la Oficiile Cadastrale Teritoriale, etc.) ? Reducerea costurilor tranzactiilor prin micsorarea la minimum a taxelor notariale si calcularea acestora pe baza de pro-rata si permiterea de a considera parcelele multiple ca o tranzactie consolidata. ? Îmbunatatirea disponibilitatii informatiei cu privire la tranzactiile funciare si preturi. ? Instruirea ambelor parti cu privire la tranzactii funciare, în acest caz gospodariile agricole individuale, în special, privitor la drepturile lor în conformitate cu legea si asigurarea solutionarii extra-judiciare a litigiilor. 4.7 În perioada tranzitiei spre pietele agricole dezvoltate, arenda faciliteaza o alocare mai eficienta a pamântului. Dupa cum a fost discutat în capitolul precedent, pietele de arenda sunt o alternativa practica vânzarilor de teren care au oferit anumite beneficii în economiile în tranzitie. Pentru a realiza aceste beneficii, Guvernul trebuie sa asigure siguranta drepturilor de proprietate, în acelasi timp oferind stimulente suficiente pentru investitii în agricultura de catre proprietarii de terenuri. În Europa de Vest acest lucru a fost obtinut în unele cazuri prin legislatia cu privire la îmbunatatirea sigurantei proprietarului de pamânt, 38 reglementând durata minima a acordurilor de arenda si prin regulamente pentru compensarea proprietarilor de terenuri pentru îmbunatatiri si investitii. FRAGMENTAREA PARCELELOR 4.8 Practica internationala cu privire la impactul fragmentarii terenurilor asupra eficientei agricole este împartita. Nu exista multe studii internationale cu privire la aceasta chestiune. O evaluare a doua tari din Africa a identificat ca desi fragmentarea parcelelor era la un nivel avansat în ambele tari, parcelarea nu a parut sa aiba vre-un impact negativ asupra productivitatii.30 Studiul a identificat existenta costurilor mai ridicate asociate cu distante mai mari dintre locul de trai al fermierilor si loturile acestora însa marea majoritate a loturilor din esantion erau situate relativ aproape de localitatile lor. În acelasi timp, o fragmentare mai mare a parcelelor a marit capacitatea acestora de a diversifica productia, care la rândul sau a redus riscurile. Concluzia principala a fost ca politicile de consolidare a terenurilor nu pareau sa mareasca în mod semnificativ productivitatea în tarile din cadrul studiului. Constatarile au implicatii importante pentru Moldova unde fragmentarea parcelelor exista într-o mare masura datorita unui obiectiv implicit de diversificare în procesul de privatizare: fiecare persoana în mod intentionat a primit trei tipuri diferite de parcele în trei locuri diferite: teren arabil, livada si vie. Deocamdata nu este clar daca proprietarii de terenuri vor dori sa renunte la aceasta diversificare de dragul consolidarii sau daca ei ar beneficia de pe urma acestui fapt. Totusi, o analiza suplimentara efectuata pentru acest studiu utilizând datele din Georgia în care exista un grad similar de fragmentare a terenurilor ca si în Moldova (dimensiunea medie a gospodariei în esantion este de 1,6 hectare divizat în 2 sau 4 parcele) nu ofera dovezi a relatiilor negative dintre fragmentarea parcelelor si productivitatea pamântului.31 În acelasi timp, pe seama distributiei echitabile a terenului în Georgia la începutul anilor 90 a fost pusa evitarea raspândirea foamei în aceasta perioada. 4.9 Nu exista dovezi cantitative suficiente ca fragmentarea cotelor de teren a avut un impact negativ asupra eficientei agriculturii sau productiei în Moldova în general, desi estimarile la nivelul gospodariilor casnice demonstreaza o relatie negativa. Nu exista date suficiente pentru a examina cum fragmentarea terenurilor în mai multe parcele mici afecteaza productivitatea în Moldova. La prima încercare, am putut obtine o estimare a acesteia pentru gospodariile casniceutilizând datele studiului BM din 2003, însa nu am putut face acelasi lucru pentru gospodariile taranesti(de fermier) si întreprinderile agricole maridatorita lipsei de informatie. Estimarea a implicat utilizarea venitului raportat de catre respondentii gospodariilor casnice (inclusiv atât veniturile din vânzari cât si valoarea consumului propriu) în calitate de înlocuitor pentru productia agricola si dupa aceasta calculând venitul gospodariei casnice pe hectar si pe zi ca estimare a productivitatii partiale a terenului si muncii (vezi Tabelul 4.1).În cele din urma, relatia dintre aceste masuri partiale ale productivitatii si numarul parcelelor a fost examinat, utilizând analiza regresionala. Rezultatele demonstreaza o relatie negativa dintre productivitate si numarul parcelelor pentru o anumita suprafata a terenului. Totusi, fara un studiu special pentru a colecta datele necesare de la gospodariile taranesti(de fermier) si întreprinderile agricole individuale este dificil de a stabili cu un anumit grad de autoritate daca fragmentarea terenurilor în parcele mici are un impact negativ asupra productivitatii sau nu. 30Blarel, B.,P. Hazell, F. Place si J. Quiggin, ,,Economia fragmentarii terenurilor agricole: dovezi din Ghana su Rwanda", Analiza economica a Bancii Mondiale, vol.6:2, mai 1992. 31Aceasta analiza este baza ta pe studiul a 2,529 de gospodari casnice din mediu rural în 40 de sate d in Georgia efectuate de Universitatea Ebraica din Ierusalim finantat de USAID/CDR în martie aprilie 2003. Productivitatea gospodariei agricole a fost reprezentata de productivitatea partiala a terenului,calculata ca valoarea sumara a productiei terenului p e hectar. Fragmentarea terenurilor a fost reprezentata de trei masuri: numarul parcelelor; distanta medie catre parcele în fiecare gospodarie agricola si indicele Simpson calculat ca 1 minus raportul sumei suprafetei parcelelor la patrat la suprafata patrata a gospodariei. Toate masurile au fost semnificative la p=0,05 sau mai mult. 39 Tabelul 4.1: Productivitatea partiala a terenului si muncii si fragmentarea parcelelor Venitul gospodariei Venitul gospodariei pe zi Numarul parcelelor Numarul observarilor agricole pe ha lucratoare 1 35 946 6.3 2 54 562 3.0 3 72 348 3.4 4 52 288 4.6 5 52 202 2.1 6 30 251 3.6 7 22 193 1.7 8 12 188 1.6 9 5 136 1.3 10 si mai mult 6 97 0.9 Sursa: Studiul BM din 2003 si calculele echipei care a efectuat studiul 4.10 În ciuda lipsei unor dovezi convingatoare, se pare ca în societatea moldoveneasca exista o convingere generala ca fragmentarea parcelelor reprezinta o problema. Exista o convingere generala ca re-aranjarea parcelelor mici fragmentate în terenuri adiacente este preferata de fermierii si proprietarii de terenuri din Moldova. Dovezile în sprijinul acestui fapt sunt oferite de rezultatele pozitive ale întrunirilor ce au avut loc le nivel de comuna. Acest fapt este contrar consolidarii terenurilor în cadrul cooperativelor de producere referitor la care un studiu recent a constatat opozitia atât din partea fermierilor privati (70,6%), cât si a directorilor întreprinderilor agricole mari. (77,4%).32 4.11 Orice programe de re-parcelare trebuie sa suplimenteze dar nu sa înlocuiasca consolidarea în baza principiilor pietii prin cumpararea si arendarea terenurilor de catre antreprenorii privati. Ca si în cazul fragmentarii suprafetei gospodariei agricole, fragmentarea parcelor poate fi de asemenea abordata prin intermediul pietelor funciare, prin schimbul sau cumpararea-vânzarea parcelelor de catre fermieri pentru a crea unul sau mai multe terenuri adiacente din parcele multiple, mici si dispersate. În multe cazuri, datorita acestui lucru producatorii agricoli vor trebui sa se specializeze într-un anumit domeniul de activitate. De exemplu, un producator agricol ar putea renunta la o portiune de vie si sa procure mai mult teren arabil, sau invers. Cu toate acestea este important de a accentua ca re-parcelarea trebuie efectuata în baza strict voluntara în conformitate cu principii de piata clare. Orice interventie a guvernului sau din strainatate ar fi necesara doar în masura în care pietele funciare nu vor fi în stare sa activeze eficient datorita constrângerilor în cadrul conditiilor existente care rezulta în costuri exorbitante aferente tranzactiilor. Asemenea constrângeri pot fi rezultatul urmatoarelor: solicitarea de a crea terenuri adiacente prin intermediul tranzactiilor numeroase ce implica prea multe parti diferite, comunicarea dintre proprietarii de terenuri este restrictionata de exemplu de lipsa sau inabilitatea de a identifica proprietarii de terenuri, si costurile exorbitante aferente tranzactiilor. Aceste constrângeri ar putea fi diminuate, iar tranzactiile în baza principiilor pietii pentru reducerea fragmentarii parcelelor ar putea fi facilitate printr-un program organizat de re-parcelare. Acest tip de re-parcelare a terenurilor ,,contrar" consolidarii în terenuri agricole mai mari ar putea fi încercat în primul rând prin proiecte pilot pentru a testa abordarea în contextul Moldovei si a evalua impactul si interesul. 32,,Politica agricola în viziunea fermierilor", Institutul de Mangament East-West, Programul de Asistenta a Fermierilor Privati, Chisinau (2005). 40 PROIECTELEPILOTDERE-PARCELARE A TERENURILORAGRICOLE Bazele re-parcelarii terenurilor agricole 4.12 Exista un volum mare de experienta internationala referitoare la re-parcelarea terenurilor ce poate fi utilizata, atât în Europa de Vest, cât si în cea de Est. În tarile Europei de Vest, inclusiv Danemarca, Germania si Olanda re-parcelarea terenurilor a fost aplicata de mult timp si a demonstrat ca este un instrument de succes în gestionarea proprietatilor funciare. Recent, tarile din Europa de Est si CSI au început al doilea val de reforma funciara utilizând re-parcelarea. Similar cu Moldovaîn majoritatea acestor tari reforma funciara initiala a fost efectuata în baza echitatii si impartialitatii politice si a avut succes în acest domeniu, însa a rezultat în fragmentarea terenurilor. Drept raspuns, aproape toate tarile din regiune au avut experiente de re-parcelare a terenurilor în anii ce au urmat independentei din 1991. Multe proiecte au fost finantate de donatori si implementate împreuna cu experti si agentii în domeniul re-parcelarii / consolidarii din Europa de vest. Unele tari se afla înca la începuturile procesului de elaborare a propriilor modele de re-parcelare în baza experientelor pilot, în timp ce alte tari sunt gata sau deja au început programe la nivel national de re-parcelare. Un exemplu este Lituania unde primul proiect pilot de consolidare a terenurilor a început în anul 200033. Dupa al doilea proiect pilot cu trei localitatiimplicate si incorporarea experientei capatate34, Lituania va introduce proiecte de amploare larga în domeniul re-parcelarii începând cu 2005, co-finantate în cadrul programului UE de Dezvoltare Rurala (vezi Boxa 3). Drept o tentativa de a încuraja toate tarile Est Europene si din CSI sa acumuleze experienta în re- parcelarea / consolidarea terenurilor, FAO a publicat un ghid de planificare a terenurilor si un manual operational despre implementarea proiectelor pilot de consolidare a terenurilor în baza celor mai bune practici internationale35. Boxa 3: Experienta proiectelor pilot de consolidare a terenurilor în Lituania Odata cu obtinerea independentei în 1991, Lituania a trecut prin un proces îndelungat de reforma funciara, cu restituirea proprietatii private asupra terenului agricol. La 1 ianuarie 2005, drepturile asupra pamântului au fost restabilite la 91 procente din suprafata.1 Rezultatul procesului de restituire a fost o structura agricola cu dimensiunile medii a unei gospodarii (9,1 ha) mai mici decât dimensiunile acesteia în 1939 înainte de cel de-al II Razboi Mondial. Primele experiente de consolidare a terenurilor în Lituania au aparut în cadrul proiectului pilot bilateral Danez-Lituanian de consolidare a terenului în regiunea Dotnuva în perioada septembrie 2000 - ianuarie 20021. Scopul principal al acestui prim proiect a fost îmbunatatirea structurii agricole în regiunea pilot prin largirea dimensiunilor gospodariilor, reducerea fragmentarii si îmbunatatirea accesului la drumuri. A fost aplicata metoda benevola, bazata pe piata. Au fost negociate acorduri cu toti proprietarii de teren si alte parti implicate. Din 79 proprietari privati de teren din regiune, 19 au participat la proiect, si 86 ha de teren si-au schimbat proprietarul. Al doilea proiect de consolidare a terenului a început în octombrie 2002 si a fost finalizat la sfârsitul anului 2003. Ideea generala a proiectului a fost de a continua lucrul început în cadrul primului proiect si de a introduce consolidarea terenurilor drept un instrument pentru implementarea masurilor de dezvoltare rurala locala. Au fost selectate trei localitati pilot pentru consolidarea terenurilor, Akademija, Pabaiskassi Puskelniai. În zona de proiect Akademija,proiectul de consolidare a terenului s -a concentrate asupra îmbunatatiriistructuriiagricole.21 proprietari de teren ai participat si 122 ha si-au schimbat proprietarul. Cei trei fermieri mari din localitate toti si-au largit dimensiunile gospodariilor iar fragmentarea terenurilor a fost redusa. Multe parcele mici au fost comasate într-o singura parcela mare. Patru hectare de teren în proprietate de stat a fost privatizat în cadrul proiectului. 33Proiectul Pilot de Consolidare a Terenurilor, Localitatea Dotnuva, Lituania. Raport Final, DAPBA, aprilie 2002. 34Consolidarea Terenurilor: Un instrument pentru Dezvoltarea Rurala durabila. Raport Final, DAPBA, martie 2004. 35Modelul proiectelor pilot de consolidare a terenurilor în Europa Centrala si de Est, Studiul FAO cu privire la detinerea terenurilor, nr. 6. FAO, 2003 si Manual Operational al proiectelor pilot de consolidare a terenurilor în Europa Centrala si de Est, Manualele FAO în Detinerea Terenurilor nr. 1. FAO, 2004. 41 În zona de proiect Pabaiskas,proiectul de consolidare a terenului a inclus 32 proprietari de teren si 82 ha si-au schimbat proprietarul în rezultatul proiectului. Proiectul de stat de plantare a padurilor a fost masura principala pentru dezvoltarea locala rurala. Împadurirea a fost implementata în rezultatul consolidarii terenurilor. 18 ha de teren de calitate inferioara aflat în proprietatea statului au fost transferate la Întreprinderea Silvica de Stat locala pentru împadurire. Proiectul de împadurire va sustine si suplimenta investitiile private în dezvoltarea turismului rural. În total, 38 ha de teren din proprietatea Statuluiafost privatizat în cadrul proiectului. În zona de proiect Puskelniai, proiectul de consolidare a terenului a inclus 10 proprietari de teren. 22 ha si-au schimbat proprietarul în perioada proiectului. Multe parcele de teren au fost intersectate în timpul constructiei noii sosele Via Baltica. Obiectivul major al proiectului a fost de a reduce fragmentarea cauzata de noul drum. Una din principalele activitati ale proiectului a fost de a oferi o experienta practica si a contribui la lucrul desfasurat de Ministerul Agriculturii Lituaniei la pregatirea legislatiei cu privire la consolidarea terenurilor. Legislatia cu privire la consolidarea terenurilor a fost adoptata în ianuarie 2004 de catre Seim ca parte a modificarii masive a Codului Funciar. Lituania va începe proiecte la scara nationala de consolidare a terenurilor în a doua jumatate a anului 2005 ­ cufinantarede la programul UE de dezvoltare rurala. 4.13 În Moldova exista o oarecare experienta de consolidare a terenurilor. Pe parcursul ultimilor doi ani a fost acumulata o experienta valoroasa în teren, atât în cadrul componentului de consolidare a Proiectului de Sustinere a Privatizarii Pamântului finantat de USAID (PSPP), cât si în cadrul Institutului de Proiectari pentru Organizarea Teritoriului (vezi Boxa 4 pentru detalii). Au fost elaborate proceduri simplificate pentru înregistrarea si implementarea tranzactiilor funciare. Aceste proceduri vor fi foarte utile la elaborarea viitoarelor proceduri de re-parcelare a terenurilor în Moldova. Experienta de consolidare de pâna acum a demonstrat un interes clar din partea mai multor proprietari de terenuri agricole din Moldova. Cu toate acestea, atât proiectele LPSP, cât si proiectele Institutului de Proiectari pentru Organizarea Teritoriului nu s-au concentrat deplin asupra satisfacerii intereselor proprietarilor de terenuri din localitatile rurale. În cea mai mare masura scopul a fost de a oferi asistenta cumparatorilor investitorilor care de obicei reprezentau întreprinderi agricole mari de a procura atât de multe terenuri adiacente cât era posibil de la micii proprietari de terenuri. Conform evaluarilornoastre, interesele gospodariilor agricole de familie au fost într-o mare masura neglijate în cadrul proiectului. Un motiv pentru acest lucru este ca programele de re-parcelare a terenurilor ar trebuie sa fie constituite din doua faze: (i) faza deplanificare; (ii) faza de înregistrare si implementare (vezi mai jos pentru detalii). Experimentele mentionate mai sus,au constat doar din ultima faza, de obicei la cererea unui investitor mare. Mai mult ca atât, nici una dinactivitatile de consolidare de pâna acum nu fac parte dintr-o strategie clar definita a Guvernului. Componentul de consolidare a LPSP nu are durabilitate deoarece toate activitatile urmeaza sa se finiseze la sfârsitul proiectului la începutul lui 2006. Pentru a asigura durabilitatea oricaror programe de re-parcelare din viitor este necesar de a eficientizaexperienta programelor precedente la nivelnational, de a le integra în sistemul guvernamental si dea asigura ca necesitatile micilor proprietari de terenuri sa fie luate în considerare. Boxa 4: Experienta consolidarii terenurilor agricole în Moldova Proiectul de Sustinere a Privatizarii Pamântului (LPSP) Proiectul de Sustinere a Privatizarea Pamântului în Moldova este finantat de USAID si implementat de compania americana DAI. Perioada proiectului este între mai 2003 ­ mai 2006. scopul principal al proiectului este corectarea problemelor cu titlurile de proprietate asupra pamântului, care au aparut la privatizarea terenurilor agricole si înregistrarea proprietatii private asupra pamântului. Au fost depistate si corectate sistematic diferite tipuri de greseli. Un component separat în cadrul acestui proiect este de a acorda asistenta la efectuarea tranzactiilor funciare36. În timpul implementarii PSPP, de asemenea a aparut necesitatea solutionarii problemei fragmentarii, în rezultatul influentei pe care o are fragmentarea asupra dezvoltarii pietelor funciare si a sectorului agricol în general. 36PSPP, Raport asupra Activitatilor Proiectului (Mai 2003 ­ Mai 2004), 2004, p. 14. 42 Activitatile de re-parcelare a terenurilor în cadrul PSPP au fost începute în calitate de proiect pilot în satul Antonesti raionul Stefan-Voda în partea de sud a Moldovei37. Proiectul a fost realizat în vara-toamna anului 2004. Peste 200 proprietari de teren au participat si circa 160 ha au fost consolidate prin un contract de arenda pe 25 ani de catre fabrica de vinuri. În rezultatul re-parcelarii, la fabrica de vinuri vor fi create o suta locuri de munca pentru sateni. La începutul anului 2005 înca câteva proiecte erau deja implementate sau în proces de implementare. Dupa primul proiect de re- parcelare în raionul Stefan-Voda, activitatile de re -parcelare în cadrul PSPP s-au început în majoritatea regiunilor Moldovei. În marea majoritate aproiectelor instrumentul principal a fost vânzarea si cumpararea terenurilor, si nu arenda. Proiectele de re-parcelare în cadrul PSPP sunt în mod normal initiate de catre un cumparator activ (fabrica de vinuri si / sau întreprinderi agricole) în zona proiectului, care pentru o perioada de timp încercau sa procure loturi de teren adiacente pentru producere agricola de scara larga. Este responsabilitatea cumparatorului de a negocia contractele cu proprietarii marunti individuali, si negocierea nu constituie parte integra a proiectului de re-parcelare. Proiectul serveste drept intermediar între proprietarii de teren si cumparatori si sustine primaria locala la utilizarea metodei simplificate de tranzactionare elaborate în cadrul PSPP si în efectuarea procedurilor descrise de modificarea din 2002 a codului funciar (vezi paragraful 2.3.1). proiectele în teren sunt operate de consultantii juridici de la ONG Agentia de Consultanta si Scolarizare în Agricultura (ACSA). Consultantii ACSA sunt plasati în 35 centre regionale si sunt de asemenea implicati în alte componente ale PSPP. Când proprietarii mici de teren cu parcele de pamânt în zona de interes prefera sa nu vânda pamântul sau, lor de obicei li se ofera posibilitatea de schimb benevol a parcelelor lor, pentru a pune parcelele acestora la dispozitia initiatorului proiectului. Proprietarii marunti sunt compensati prin acorduri benevole cu alte parcele de teren care se afla deseori mai aproape de / lânga alte parcele pe care le detin. Totusi, accentul proiectelor de re-parcelare în cadrul PSPP sunt principalii cumparatori / investitori si rezultatul este dezvoltarea gospodariilor de scara larga, deseori în proprietatea fabricilor de vinuri sau întreprinderilor agricole din afara satului, si doar în calitate de rezultat secundar dezvoltarea gospodariilor agricole private de familie. Situatia în satul Jora de Mijloc din raionul Orhei (vezi boxa de mai jos) ilustreaza foarte bine procesul proiectului de re-parcelare al PSPP. O realizare majora a proiectelor de re-parcelare în cadrul PSPP este elaborarea procedurii simplificate de înregistrare si implementare a tranzactiilor funciare în cadrul proiectului, unde printre alte lucruri unele sarcini care în mod normal erau îndeplinite de catre notari pot fi îndeplinite de primarie. Procedura simplificata reduce timpul si costul tranzactiei. PSPP subventioneaza costurile si mai departe pentru a dezvolta piata funciara. Toate activitatile de re-parcelareseprevedesase sfârseasca catre finalizarea PSPP în mai 2006 (dar majoritatea spre sfârsitul 2005). Institutul de Organizare si Planificare a Teritoriului În ultimii doi ani unele activitati de re-parcelare a terenurilor au fost de asemenea efectuate în cadrul unui Program al Guvernului operat de catre Institutul de Proiectari pentru Gestionare Funciara. Au fost realizate noua proiecte de re- parcelare, în majoritatea lor în sudul Moldovei. În multe aspecte proiectele implementate de institut urmeaza aceleasi proceduri ca si proiectele de re -parcelare ale PSPP inclusiv procedura tranzactiilor simplificata în baza modificarilor din 2002 la Codul Funciar. Nu toate 9 proiecte urmeaza exact aceleasi proceduri dar 2-3 modele diferite. Lipsa finantarii limiteaza activitatile de re-parcelare efectuate de catre institut. Accentul proiectelor pare sa fie în mod tipic interesele investitorului care cumpara sau arendeaza pamânt de la detinatori marunti. Aceasta este într-o oarecare masura asemanarea cu proiectele realizate de PSPP (vezi paragraful 2.5.1 de mai sus). Proiectul cel mai mare de re-parcelare efectuat de institut pâna acum a fost în satul Cociulia, raionul Cantemir. La proiect au participat 172 proprietari de teren si 294 ha de teren si-au schimbat proprietarul. 257 parcele sau fost consolidate în 181 parcele. Figurile 1 si 2 de mai jos ilustreaza planul cadastral a câmpului înainte si dupa proiectul de re -parcelare. Beneficiarii proiectului sunt atât cumparatorii activi (întreprinderea agricola) cât si unii proprietari marunti care au redus numarul de parcele si astfel au sporit valoarea productiva.În unul din proiectele specifice în satul Tomai raionul Stefan-Voda, scopul proiectului a fost crearea din nou a gospodariei de tip întreprindere. Fostilor proprietari privati li se emit titluri de proprietate fara amplasarea fizica a terenului (membri ai gospodariei colective). În proces, proprietarii privati care nu doresc sa-si uneasca parcelele în 37PSPP, Raport Trimestrial asupra Activitatilor Proiectului (iunie ­septembrie 2004). p. 12. 43 cooperativa, primesc parcele în schimb în afara zonei principale de interes a gospodariei colective. 4.14 În prezent exista o baza buna pentru implementarea la scara larga a activitatilor pilot de re- parcelare a terenurilor în Moldova. În prima faza a reformei funciare din Moldova au fost elaborate procedurile operationale pentru actualizarea registrelor funciare, a fost implementat cu succes procesul de privatizare, iar pietele funciare se dezvolta cu succes. Conform opiniei publice care esteconfirmata de vizitele în teren efectuate în cadrul acestui studiu, exista o problema referitoare la fragmentarea terenurilor. În acelasi timp, studiile de tipul celui efectuat de BM în 2005 si discutate în detaliu în capitolul precedent, sugereaza existenta unui numar semnificativ de familii din mediul rural care sunt interesate în activitati agricole. Mai mult ca atât, deja exista o experienta privitor la implementarea proiectelor de consolidare re-parcelare a terenurilor. Aceste experiente au ajutat la elaborarea procedurilor simplificate de înregistrare si implementare a tranzactiilor. De asemenea au demonstrat ca implementarea re-parcelarii terenurilor este posibil în cadrul Codului Funciar curent fara un cadru legal aditional. În acest fel, implementarea proiectelor pilot de re- parcelare este relevanta si fezabila în conditiile curente. Conceptul propus al proiectelor pilot de re-parcelare în Moldova 4.15 Ca parte a Notei cu privire la politica terenurilor agricole, la cererea Guvernului Republicii Moldova a fost elaborat un Raport de Fond, care expune conceptul re-parcelarii terenurilor agricole. Acest raport a fost elaborat de un grup de specialisti danezi în probleme de consolidare contractati de Banca Mondiala si a fost prezentat separat la Conferinta Nationala de Consolidare a Terenurilor Agricole din iulie 2005 din Chisinau, organizata de MAIA si USAID/ DAI38. Obiectivul Raportului de Fond este efectuarea unei analize a situatiei curente pe piata agricola din Moldova si a politicilor de gestionare a terenurilor, si sa ofere recomandari practice cu privire la scopurile, procedurile si cele mai bune practici moderne cu privire la re-parcelarea terenurilor. O analiza mai detaliata a recomandarilor raportului este prezentata mai jos. Sunt oferite principiile de baza, iar aspectele practice ale abordarii sunt prezentate printr-o analiza scurta a organizarii, tehnicilor si cunostintelor necesare pentru implementare, la fel si rezultatele scontate. Modelul activitatilor pilot de consolidare prezentate va fi finalizat într-un Raport al Modelelor Proiectelor Pilot dupa receptionarea opiniilor de la partile cointeresate; Guvern, proprietari de terenuri, ONG-uri, donatori. Detaliile aditionale, inclusiv o estimare a costurilor si a perioadei estimative a proiectului sunt prezentate în Raportul de Fond. 4.16 Se propune initierea proiectelor pilot de re-parcelare pentru a testa abordarea în conditiile Moldovei si de a demonstra rezultatele diferitor parti co-interesate. Abordarea propusa pentru re- parcelare este caracterizata ca un proces ce ofera îmbunatatiri în materie de amplasare, proprietate si utilizare a terenului agricol, depasind ceea ce pot realiza proprietarii de teren prin intermediul schimbului bilateral de terenuri. Re-parcelarea terenurilor ofera o resursa organizationala care asigura simultan un volum mai mare de tranzactii, într-un termen mai scurt si la un pret mai mic decât ar fi posibil pentru proprietari. Abordarea se bazeaza pe principiile participarii voluntare si utilizarii pietei funciare. 4.17 Principalul grup-tinta al proiectelor-pilot de re-parcelare sunt gospodariile agricole taranesti/ de tip familial. Aceasta reprezinta diferenta în prioritate dintre activitatile de re-parcelare precedente din Moldova, care au reflectat initiativa si agenda jucatorilor mai puternici de pe piata funciara, care sunt de obicei cumparatorii. Acest lucru nu exclude beneficiile complementare si mutuale, si participarea tuturor tipurilor de 38Haldrup, N. si M. Hartvigsen (2005), Raport de Fond, Studiul cu privire la re-parcelare a terenurilor, întocmit de Banca Mondiala de catre Departamentul pentru alimentare, piscicultura si agro-business, Directia de Consolidare a terenurilor agricole. 44 proprietari de terenuri si parti co-interesate. Accentul principal se pune pe preferintele proprietarilor de terenuri. Activitatea esentiala este identificarea preferentelor proprietarilor de terenuri si determinarea schimburilor de terenuri în care oamenii ar dori sa participe. 1.18 Principiile de baza a participarii voluntare sunt: ? Schimburile de terenuri în cadrul proiectelor pilot de re-parcelare reprezinta tranzactii de vânzare- cumparare dintre proprietarii de terenuri. ? Proprietarii au dreptul sa încheie sau nu o asemenea tranzactie, cu conditia respectarii legislatiei, ca si în cazul oricarei alte tranzactii. ? Proprietarul îsi asuma obligatii doar odata cu semnarea contractului cu privire la tranzactia concreta. Astfel, proprietarii nu au nici o obligatie la începutul proiectului de re-parcelare si au dreptul sa examineze orice alte optiuni pe parcursul etapei de negociere. 4.19 Aceste principii implica anumite avantaje de simplificare: În primul rând, nu exista cerinte specifice referitoare la planul schimburilor de teren pentru a egala valoarea pâna la schimb cu valoarea dupa efectuarea schimbului. Asemenea cerinte de obicei se formuleaza pentru a proteja drepturile proprietarilor care nu sunt de acord, în cazurile în care re-parcelarea terenurilor este fortata. În practica, asemenea cerinte cauzeaza costuri în forma de necesitati de date detaliate si mai mult lucru. În modelul participarii benevole, diferentele de valoare pot fi stinse prin efectuarea unor plati asupra carora partile cad de acord si pe care si le pot permite. În afara de aceasta, posibilitatea de a efectua vânzarea neta usureaza schimburile cu marimi diferite; largirea neta a terenului pentru unii proprietari presupune vânzare neta de catre alti proprietari. În al doilea rând, nu exista problema fortarii, deci nu vor exista cazuri de apel la judecata. Proprietarii care gasesc optiunile posibile drept ne-atractive au dreptul sa nu participe. Dar totusi pot exista si plângeri. Unele pot fi referitor la erorile tehnice, când un proprietar nu primeste parcela pentru care a platit. Unii proprietari pot spune ca preferintele sau propunerile lor nu au fost examinate serios, posibil unii se vor plânge referitor la comportamentul inginerului care va efectua planificarea, etc. La etapa pilot, plângerile pot fi examinate de catre un comitet de coordonare. Într-un cadru mai avansat, agentia care îsi va asuma responsabilitatea generala pentru re-parcelarea terenurilor va examina si plângerile. 4.20 Componentele operationale ale proiectelor pilot de re-parcelare a terenurilor sunt enumerate sub patru capitole: Organizarea, tehnicile, necesitatile de cunostinte si rezultatele. Partea care urmeaza examineaza pe scurt aceste componente, care urmeaza sa fie aplicate în operatiuni la o etapa mai avansata a elaborarii proiectului. Un termen special este utilizat pentru a descrie activitatea de negociere si elaborare a solutiei de re-parcelare a terenului. În prezentul text utilizam "elaborarea planului de re-parcelare a terenului" iar persoana care efectueaza aceste functii o numim "inginer de re-parcelare". Organizarea 4.21 Absenta curenta de coordonare între eforturile existente de re-parcelare a terenurilor în Moldova trebuieste depasita. Trebuie de creat un forum pentru coordonarea initiativelor în domeniul proiectelor pilot si pentru inovatii în metodologie. Trebuie de elaborat o viziune si o metoda comuna care sa serveasca drept punct de plecare. Un asemenea forum ar putea fi un comitet coordonator cu participarea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Agentia de Stat pentru Relatii Funciare si Cadastru, administratia locala din localitatile pilot, Institutul de Proiectari pentru Gestionarea Funciara, proiectul PSPP, ACSA si reprezentantii fermierilor. 4.22 Problemele importante ce tin de organizarea initiala care trebuiesc hotarâte în procesul elaborarii cadrului pentru proiectele pilot includ: 45 ? Atingerea acordului asupra conceptului în general ? Expunerea principiilor de baza ? Selectarea localitatilor pentru proiectul pilot ? Specificarea aportului si stimulilor oferite si a finantarii sigure ? Numirea personalului responsabil. Pentru organizarea operationala, mai multe proceduri existente pot fi aplicate, inclusiv procedura de obtinerea a informatiei cu privire la proprietate, procedura de corectare a diferitor erori de înregistrare identificate în proces, procedura de obtinere a planurilor (hartilor), si procedura de efectuare a tranzactiilor cu proprietatea. 4.23 Noua activitate este cea care urmeaza sa fie efectuata de catre echipa de elaborare a planului de re-parcelare a terenului în teritoriu. Activitatea lor are urmatoarele aspecte: ? Consultare: Informarea initiala si activitati de constientizare si consultare / interviuri cu persoanele individuale. ? Servicii de extensiune referitoare la proprietate: datfiindfaptulcamultiproprietariauputinaexperienta în tranzactiile de proprietate, este posibil ca ei vor avea nevoie de asistenta în clarificarea consecintelor si pre-conditiilor deciziilor sale. Legatura cu serviciile de extensiune referitoare la pamânt asa ca consultantii în relatii funciare ai ACSA va deveni foarte importanta. Consultantii pot sfatui în mod individual proprietarii de teren referitor la costurile si beneficiile diferitor optiuni ai participarii la proiect. ? Evaluarea: Va exista necesitatea de a acorda asistenta în obtinerea unui nivel de preturi acceptabil atât pentru cumparator cât si pentru vânzator.39 ? Medierea:Combinareaunuinumarmaredepreferinteindividualeimplicaobunapartedemediere.Echipa de elaborare a planului lucreaza cu toti proprietarii, devine familiarizata cu toate relatiile interne existente în localitate, si asigura confidentialitatea si tratarea echitabila a tuturor proprietarilor. Componenta echipei locale de elaborare a planului de re-parcelare a terenului va include un inginer de re-parcelarea terenului cu experienta în procesul de înregistrare, care va lucra cu inginerul cadastral local. O asemenea combinare va îmbina cunostintele locale si impartialitatea externa si profesionista. Echipa de elaborare va trebui sustinuta pe perioada implementarii proiectului pilot de catre o echipa de experti internationali. Tehnici 4.24 Proiectele pilot vor înfrunta dificultati si explora inovatii în mai multe aspecte tehnice.Trebuiesa existe stimule economice concrete pentru proprietarii de teren participanti. În mod normal acestea sunt posibilitatea de a efectua tranzactiile în mod gratuit în cadrul proiectului de re-parcelare a terenului, costurile fiind finantate din proiectul pilot. Totusi, principalul stimul pentru proprietarul de teren si persoanele interesate de a participa sunt beneficiile asteptate în urma procesului de re-parcelare; pacele adiacente care se afla la distante mai mici si acces mai usor la pietele funciare în viitor. Primele proiecte pilot trebuie sa fie de marime si durata limitata pentru ca acestea sa fie gestionabile. 4.25 Abordarea participativa este necesara pentru a crea metode mai bune de utilizare a hartilor,(si posibil ca programul de computer GIS bazat pe harti digitale) si registrele disponibile de informatii pot servi drept 39Principiile de evaluare a re-parcelarii terenurilor sunt discutate în mai multe detalii în Raportul de fond asupra re- parcelarii terenurilor elaborat pentru necesitatile acestui studiu. 46 instrumente de a implica beneficiarii în proces. Prezentarea situatiei initiale si diferitor propuneride re-parcelare este o problema tehnica speciala în conditiile unei fragmentari extreme. Ne catând la aceasta, trebuie elaborate tehnici care sa prezinte imaginile amplasarii si alternativelor posibile într-un mod util. 4.26 Principiul participarii benevole defineste procesul de participare în cadrul caruia solutia apare numai când proprietarul semneaza acordul sau de a efectua tranzactia. Aceasta înseamna ca solutia nu este cunoscuta la început si ca ea se materializeaza doar la etape avansate. Anume înacest aspect elaborarea planului de re-parcelare difera de sarcina conventionala de înregistrare a terenurilor care în mod tipic începe în baza unor regulamente care necesita respectare de catre proprietari si aprobare de catre profesionisti. O implicatia suplimentara este ca notiunea de "aprobare a planului" nu este aplicabila. Exista numai tranzactii individuale, cu singura diferenta ca ele sunt planificate sa ia loc simultan. 4.27 Selectarea celei mai bune localitati pilot pentru proiectul de re-parcelare a terenurilor în Moldova este o preconditie pentru obtinerea unui rezultat bun al proiectului pilot40. Pentru primele activitati pilot se propune provizoriu de a selecta aproximativ trei localitati diferite ce reprezinta diferite regiunicu diferite conditii a pietii terenurilor agricole. Este relevant de a considera un sir larg de aspecte înainte de a selecta una sau mai multe localitati pentru activitati pilot de re-parcelare. Datorita cunostintelor detaliate necesare pentru a identifica si evalua localitati le pentru activitati pilot de re-parcelare, participarea autoritatilor locale este un component foarte important pentru asigurarea succesului procesului de selectare. Criteriile care sunt importante pentru selectare urmeaza, nu în ordinea prioritatii: ? Existenta gospodariilor de familie cu potential de producere comerciala si dorinta de a-si largi gospodaria. ? Fragmentarea terenurilor. ? Existenta unei piete funciare (prezenta atât a cumparatorilor cât si vânzatorilor potentiali). ? Disponibilitatea pamântului aflat în proprietatea statului pentru includerea în proiect (vânzarea si schimbul). ? Un numar relativ mic de proprietari absenti. ? Gradul înalt de finalizare a reformei funciare / privatizarii si înregistrarii drepturilor de proprietate asupra terenurilor. ? Un nivel înalt de satisfactie în rândurile proprietarilor locali de teren si persoanelor interesate de rezultatele procesului de privatizare. ? Putine litigii funciare si lipsa litigiilor problematice. ? Sol cu potential bun pentru producere agricola. ? Amplasare într-o zona de crestere economica a tarii (re-parcelarea terenurilor poate fi legata cu alte activitati de dezvoltare). 40Bazat pe Desfasurarea Proiectelor Pilot deConsolidare a Terenurilor. Document de discutie al seminarului FAO de Niels Otto Haldrup si Morten Hartvigsen, DAPBA, ianuarie 2005, pp. 2-3. 47 ? Existenta hartilor / planurilor cadastrale (digitale) si altor harti tematice. ? Planuri / masuri pentru dezvoltarea rurala locala, îmbunatatirea infrastructurii, protectie a naturii / mediului. ? Initiativa si angajament din partea administratiei locale ? Capacitati locale pentru elaborarea planurilor de re-parcelare a terenurilor si planificare a utilizarii pamântului. ? Apropierea de capitala sau alta baza de amplasare a Agentiei responsabile de activitatea de re- parcelare. 4.28 Este necesar de a preciza un moment. Dupa cum a fost mentionat în Capitolul 1, Moldova înca detine un volum semnificativ (33%) de terenuri agricole care apartin Guvernului, atât la nivel local, cât si la nivel central. O parte a acestor terenuri (16%) sunt pentru fondul de rezerva, care la început urma sa fie folosit pentru redistribuire, desi nu a fost nici o data utilizat pentru acest lucru. Experienta din alte tari a demonstrat ca disponibilitatea fondurilor de teren de stat pot avea rolul de catalizator pentru re- parcelarea terenurilor, simplificând într-o mare masura sarcina si îmbunatatirea rezultatelor finale.41 Necesitatile de cunostinte 4.29 Calificarea de baza este capacitatea lucratorilor în teren, a echipei de elaborare a planului de re- parcelare a terenului, de a efectua procesul de cercetare a preferintelor proprietarilor de teren si principalelor persoane interesate, de a asimila un complex întreg de fapte, si în sfârsit de a combina preferintele individuale în tranzactii asupra carora proprietarii sa se puna de acord si sa le poata efectua. Inginerul / echipa de re-parcelare este responsabila de consultarea corecta si luarea deciziilor. Calificarile de baza includ capacitatea de a lucra cu oamenii, atât în grup cât si individual, de a atinge un echilibru între flexibilitate si impartialitate, si ­ mai presus decât toate ­ de a asigura confidentialitatea. Indicatorul crucial este daca proprietarii si alte persoane implicate sunt satisfacute de proces. 4.30 Candidati evidenti pentru functia de inginer de re-parcelare sunt persoanele care au participat la procesele de privatizare si înregistrare. Ei cunosc bazele conceptelor si procedurilor în administrarea funciara. Ei de asemenea cunosc tehnicile de elaborare a planurilor (hartilor) si gestionarea datelor si documentelor. Elaborarea planurilor de re-parcelare a terenurilor va crea pentru ei un profil profesionist mai larg si inter- disciplinar. Aportul critic al proiectelor pilot instruirea bine structurata ajustata la necesitatile specifice ale persoanelor si monitorizarea strânsa. Odata ce etapa privatizarii si înregistrarii primare a proprietatii a fost depasita, exista problema generala de a transfera profesionistii la alte activitati si astfel de a pastra cunostintele acestora. Re- parcelarea terenurilor poate fi una din asemenea metode de a mentine si consolida experienta profesionista în administrarea si gestiunea funciara. Rezultatele asteptate 4.31 Obiectivul general al proiectelor pilot este de a testa cererea pentru o re-parcelare benevola a 41Raportul atelierului de lucru si declaratia de la atelierul de lucru international: Creditarea ipotecara/fondurile funciare în calitate de instrument pentru o gestionare funciara îmbunatatita în tarile din centrul si estul Europei si CSI, Tonder, Danemarca, 17-20 martie 2004, DFFE FAO 2004. 48 terenurilor cu accentul asupra proprietatilor gospodariilor mici / gospodariilor private de familie, dar deschisa pentru toti proprietarii de teren si persoanele interesate. Proiectele pilot vor oferi mai multa informatie, vor acumula experienta si posibil vor identifica mai multe probleme în urmatoarele aspecte: ? Îmbunatatirea structurii agricole locale prin re-parcelarea terenurilor. ? Preferintele concrete ale proprietarilor. ? Participarea proprietarilor la procesul de elaborare a planurilor. ? Necesitatea în consultatii în domeniul problemelor ce tin de proprietate. ? Gestionarea unei situatii de amploarea întregului sat în calitate de proces iterativ. ? Tehnici de evaluare. ? Tehnici de elaborare a hartilor. ? Nivelul de cost. ? Potentialul de a îmbunatati baza pentru creditare prin re-parcelare. ? Necesitatile de instruire si experienta supravegherii. ? Indicatori ai necesitatilor viitoare de instruire în domeniul profesionist. 4.32 Includerea unui component eficient de evaluare si monitorizare are o importanta majora pentru activitatile pilot. Ca parte a Raportului de elaborare a proiectului pilot, parametrii proiectului urmeaza a fi structurati într-un cadrul logic. Acest fapt ca oferi repere pentru monitorizare si evaluare repetata. În afara de aceasta, va fi stabilita o linie de baza înainte de implementarea activitatilor pilot utilizând masurarile initiale si date secundare si masuri comparabile luate dupa implementare pentru a evalua impactul asupra unor asemenea parametri importanti cum sunt structura gospodariei, eficienta, echitatea si investitiile. Acest fapt va îmbunatati abilitatea de a convinge donatorii care ar lua în considerare finantarea implementarii unor proiecte majorede re- parcelare în viitor si pe fermieri care ar dori sa participe referitor la beneficiile potentiale. 4.33 Re-parcelarea terenurilor are potentialul de a oferi beneficii semnificative Moldovei, dar trebuie considerata drept un instrument specific pentru a aborda o provocare potentiala din multe altele cu care se confrunta sectorul agricol. Re-parcelarea terenurilor este utila în masura în care aceasta faciliteaza functionarea eficienta a pietei agricole. Dar chiar si acest lucru nu este suficient. Experienta altor tari a demonstrat ca pietele agricole sunt afectate negativ de imperfectiunea resurselor, produselor si pietelor de creditare si dupa cum este aratat în alte note cu privire la politici din aceasta serie, aceste probleme sunt evidente în Moldova. În acest context, re-parcelarea terenurilor trebuie privita ca doar unul din aspectele unei strategii coordonate de dezvoltare a sectorului agricol, care de asemenea trebuie sa includa abordarea problemelor altor piete mentionate, îmbunatatirea serviciilor guvernamentale si investitiilor în sector. 49 ANEXA: CALCULEALEFACTORULUI TOTAL AL PRODUCTIVITATII 1. Pentru a solutiona ambiguitatea inerenta calculelor masurilor productivitatii partiale în Capitolul 2, trebuie sa calculam o masura a factorului total al productivitatii (TFP). Productivitatea partiala reflecta utilizarea unui singur factor de producere (pamânt sau munca) în mod separat. Adesea, acestea prezinta un tablou ambiguu, deoarece unele gospodarii pot avea o productivitate mai mare a pamântului (de exemplu) si o productivitate scazuta a muncii. Ambiguitatea este solutionata prin schimbarea de la productivitatea partiala la factorul total al productivitatii (TFP), care este calculat ca raportul dintre valoarea productiei la costul total al factorilor de producere. În lipsa preturilor de piata pentru evaluarea costurilor factorilor de producere (cum ar fi pretul la pamânt), TFP este de obicei determinat prin estimarea functiei productiei si utilizarea coeficientilor estimativi ai factorilor de producere în calitate de ponderea pentru calculul valorii unei cantitati de factori de producere.42 Tabelul A. 1: Caracteristicile dimensiunii si masurile de productivitate pentruîntreprinderile mari si mici: datele studiului. Studiul Bancii Mondiale din Studiile PFAP din 2003 Studiul de baza a BM din 2003 2003 Gospodarii Întreprinderi Gospodarii Întreprinderi Gospodarii Întreprinderi agricole mici agricole mari agricole mici agricole mari agricole mici agricole mari (individuale) (corporative) (individuale) (corporative) (individuale) (corporative si individuale) Numar de observatii 176 22 1,166 521 170 180 Terenuri agricole (ha) 4.48 971 4.02 918 5.7 533 Angajati 4.51 332 6.27 150 1.6 43.7 Productie agricola 25.8 3,230 25.3 2,038 75.4 1,642 (`000 lei) Productie/ha (lei) 6,765 2,745 9,535 2,085 6,414 3,145 Productie/angajat (lei) 6,857 17,135 5,145 17,824 55,304 54,393 Angajat/ha 1.42 0.26 3.25 0.19 Nota: Toate diferentele dintre întreprinderile agricole mici si mari sunt semnificative din punct de vedere statistic la p=0,1 (cu exceptia diferentelor în productivitatea muncii-productie angajat în studiul BM din 2000). 2. Calculele TFP demonstreaza în mod concludent faptul ca gospodariile agricole mici sunt mai eficiente decât întreprinderile agricole mari. Pentru a demonstra acest lucru am estimat functiile de producere pentru a calcula TFP în valori absolute pentru diferite grupuri de gospodarii agricole utilizând mai multe seturi de date diferite. Date exhaustive referitoare la gospodariile mici si mari sunt disponibile din patru studii: studiul Bancii Mondiale din 2003 efectuat ca parte a unui studiu asupra impacturilor reformelor în toata tara, studiul PFAP al 42În principiu, functia de producere poate fi estimata pentru orice cantitate de factori de producere observati. În literatura de profil economic, TFPeste de obicei calculat având în vedere doi factori de producere: capitalul si munca. Am decis sa urmam aceeasi abordare din considerente de siguranta a datelor, care de asemenea a sugerat utilizarea pamântului în calitate de înlocuitor pentru capital (ignorarea datelor extrem de deficiente referitoare la echipament si încaperile gospodariei agricole). Variabilele fizice (suprafata terenului si numarul de angajati) au fost socotite ca fiind cu mult mai sigure si consecvente decât cifrele contabile pentru alti factori de producere ,cum ar fi costul factorilor de producere procurati si valoarea mijloacelor fixe (în special pentru gospodariile individuale). Pentru a calcula TFP ca raport alproductiei la costul raportat al factorilor de producere, vezi raportul recent al Bancii Mondiale cu privire la restructurarea întreprinderilor agricole de N. Duswick, K. Fock si D. Sedik (2005). 50 întreprinderilor agricole mari din 2003, studiul PFAP al gospodariilor individuale din 2003 si studiul de baza al Bancii Mondiale din 2000 efectuat ca parte a activitatii pregatitoare pentru Strategia Agricola a Moldovei. Tabelul A.1 ofera o privire generala a diferitor seturi de date.43 Tabelul A.2 reprezinta coeficienti estimativi ai functiilor de producere si ponderea utilizata în calculele TFP. Este important de a pune accentul pe doua puncte caracteristice în aceste numere. În primul rând, în literatura de profil economic referitoare la functiile de producere bazate pe doi factori de producere, ponderea terenului agricol este de aproximativ 70% din factori de producere, iar ponderea muncii este de 30% (vezi coloanele ponderii factorilor de producere); rezultatele de aici sunt consecvente cu modelul. În al doilea rând, esantioanele combinate ale gospodariilor agricole individuale si întreprinderilor agricole mari (BM 2003 si BM 2000) relateaza micsorarea randamentelor de scala (suma coeficientilor estimati este cu mult mai mica decât 1) Tabelul A.2: Coeficientii regresiei si ponderea factorilor de producere în functiile de productie estimate pentru trei esantioane Studiul BM din Gospodarii agricole Întreprinderi Studiul BM 2000 2003 individuale PFAP agricole mari PFAP (n = 268) (n = 198) (n = 1166) (n = 521) Coeficienti estimativi: Terenuri agricole 0.6007 0.5247 0.8150 0.6305 Angajati 0.2993 0.1865 0.3068 0.2325 Suma coeficientilor 0.90 0.71 1.12 0.86 R2 0.77 0.40 0.84 0.89 Ponderea factorilor de producere: Terenuri agricole 0.67 0.74 0.73 0.73 Angajati 0.33 0.26 0.27 0.37 Nota: Coeficientii estimati sunt diferiti de zero (p< 0.01); toate sumele coeficientilor sunt semnificativ diferite de 1. 43Analizele generale ale acestui studiu pot fi gasite în urmatoarele rapoarte nepublicate: N. Dudwick, K. Fock si D. Sedik, Inventarul reformei funciare si restructurarea întreprinderilor agricole în Bulgaria, Moldova, Azerbaidjan si Kazahstan (Banca Mondiala, februarie 2005) pentru studiul BM din 2003; A. Muravschi si altii, Eficienta sectorului agrar în perioada ce a urmat dupa privatizare (USAID PFAP, Chisinau, 2004) pentru doua studii ale PFAP din 2003; si Z. Lerman, Moldova: Scenariul de baza a întreprinderilor agricole, octombrie -noiembrie 2000 (Banca Mondiala, aprilie 2001). 51