ACS4414 v1 REPUBLICA MOLDOVA PRIORITĂȚI DE POLITICI PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIVAT IUNIE 2013 ECSPF EUROPA ȘI ASIA CENTRALĂ Documentul Băncii Mondiale . Clauza standard de exonerare de răspundere: . Prezentul volum reprezintă un produs al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în acest document nu reflectă neapărat punctul de vedere al Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau a guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează precizia datelor incluse în această lucrare. Hotarele, culorile, denominările, precum şi alte informaţii indicate pe orice hartă din prezenta lucrare nu implică nici-o hotărâre din partea Băncii Mondiale privind statutul juridic al oricărui teritoriu sau avizare sau acceptare a acestor hotare. Declarația privind dreptul de autor: . Materialul din prezenta publicaţie este protejat de dreptul de autor. Copierea şi/sau transmiterea porţiunilor sau întregii lucrări fără permisiune poate reprezenta o încălcare a legislației aplicabile. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/Banca Mondială încurajează diseminarea lucrărilor sale şi în mod normal acordă permisiunea de reproducere a porţiunilor lucrărilor cu promptitudine. Pentru permisiunea multiplicării sau retipăririi oricărei părți din această lucrare, vă rugăm să trimiteţi o solicitare cu informații complete la Centrul de Clarificare a Dreptului de Autor, Inc., 222 Rosewood Drive, Danvers, MA 01923, USA, telefon: 978-750-8400, fax 978-750-4470, http://www.copyright.com/. Toate întrebările privind alte drepturi şi licenţe, inclusiv drepturile subsidiare, trebuie să fie adresate Biroului Editorului, Banca Mondială, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433, USA, fax 202-522-2422, e-mail pubrights@worldbank.org. ii Declarație de recunoștință/Mulțumiri Prezentul studiu a fost elaborat de către o echipă condusă de Melissa A. Rekas şi care a fost formată din Ghenadie Cotelnic, Leyla V. Castillo, Ilka Funke, Eugeniu Osmochescu, Klaus Decker, Dino Merotto și Alexandra Mincu. Viorica Strah şi Jamilya Salieva au oferit asistență echipei. Echipa a beneficiat de ghidare, revizuire şi comentarii valoroase din partea lui Giuliana Cane şi Martha Martinez Licetti (concurenţa); Lalita M. Moorty, Munawer Sultan Khwaja, și Shilpa Pradhan (administrarea fiscală); Gerard McLinden şi Clayton Kerswell (administrarea vamală); Paloma Anos Casero (Manager de Sector); Alexander Pankov (Coordonator de Sector pe țară); Douglas Pearce (Managerul Sectorului Incluziunii Financiare); şi Ruslan Piontkivsky, Andreja Marusic şi Brett E. Coleman (Experți independenți). Kristina Mikulova a oferit asistenţă de redactare, şi Ana Florina Pirlea a contribuit la finalizarea acestui document. Echipa în mod special ar dori să aducă mulțumiri practicii Incluziunii Financiare, Consultanței IFC privind Climatului Investiţional şi colegilor PREM pentru participarea acestora în studiul respectiv lansat în cadrul unității Dezvoltarea Sectorului Privat și Financiar în EAC. Echipa ar dori, de asemenea, să mulțumească autoritățile din Moldova, asociațiile și reprezentanții sectorului privat, precum și alți donatori pentru sprijin valoros și contribuții importante la acest studiu. iii Lista de acronime ANB Agenda Națională de Business ASYCUDA Sistem automatizat pentru datele vamale BRITE Comerț, Investiții și Reglementarea Activității de Întreprinzător BuDDy Baza de date privind diagnosticul și dinamica mediului de afaceri ECE Europa Centrală şi de Est CSI Comunitatea Statelor Independente CODB Sondajul privind Costul de desfășurare a afacerilor/Cost of Doing Business DCFTA Zona de liber schimb aprofundat şi comprehensiv EAC Europa şi Asia Centrală UE Uniunea Europeană EUBAM Misiunea UE de asistență la frontieră ISD Investiţii Străine Directe RCG Raportul Competitivităţii Globale PIB Produsul Intern Brut IFC Corporația Financiara Internațională FMI Fondul Monetar Internaţional LOC Linii de Credit BNS Biroul Naţional de Statistică CNPF Comisia Naţională a Pieţei Financiare SVM Serviciul Vamal din Republica Moldova MOF Ministerul Finanţelor IMF Instituţiile de micro-finanţare BVM Bursa de Valori a Moldovei IFPS Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ANPC Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei DPP Dialogul public/privat AIR Analiza Impactului de Reglementare SRR Strategia Reformei de Reglementare AEÎ Asociațiile de Economii și Împrumut ÎS Întreprinderile de Stat IFS Inspectoratul Fiscal de Stat SFS Serviciul Fiscal de Stat STL Strategia de Transport și Logistică UNCTAD Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare GBM Grupul Băncii Mondiale FEM Forul Economic Mondial iv Cuprins SUMAR EXECUTIV .................................................................................................................... 1 I. Introducere ................................................................................................................. 11 II. Oportunităţile şi provocările aferente dezvoltării sectorului privat ..................... 13 A. Performanța Economică Actuală şi Necesitatea unui Nou Model de Creştere ........... 13 B. Oportunităţi şi provocări ............................................................................................. 15 III. Domeniile Prioritare de Politici pentru Dezvoltarea Sectorului Privat ................ 24 IV. Administrarea vamală ............................................................................................... 26 A. Evidența problemelor ................................................................................................... 26 B. Cauzele care stau la baza problemelor ........................................................................ 34 C. Recomandări de politici ............................................................................................... 38 V. Administrarea fiscală ................................................................................................. 43 A. Evidența problemelor ................................................................................................... 43 B. Cauzele care stau la baza problemelor ........................................................................ 50 C. Recomandări de politici ............................................................................................... 54 VI. Licențe, Autorizații și Control de stat ...................................................................... 58 A. Evidența problemelor ................................................................................................... 58 B. Cauzele care stau la baza problemelor ........................................................................ 64 C. Recomandări de politici ............................................................................................... 67 VII. Concurența ................................................................................................................. 71 A. Evidența problemelor ................................................................................................... 71 B. Cauzele care stau la baza problemelor ........................................................................ 76 C. Recomandări de politici ............................................................................................... 82 VIII. Accesul Întreprinderilor la finanțe ........................................................................... 87 A. Evidența problemelor ................................................................................................... 87 B. Cauzele care stau la baza problemelor ........................................................................ 89 C. Recomandări de politici ............................................................................................... 96 IX. Justiţia ....................................................................................................................... 102 X. Concluzia................................................................................................................... 105 ANEXA A: Tabelul Rezumatului recomandărilor în domeniile prioritare ................................ 107 ANEXA B. Performanţa Republicii Moldova pe Evaluări Internaţionale ale Mediului de Afaceri 112 ANEXA C: Referințe .................................................................................................................. 119 v LISTA DE TABELE Tabelul 1: Recomandări cheie pentru îmbunătățirea mediului de afaceri din Republica Moldova .............. 7 Tabelul 2: Performanța Republicii Moldova pe Componentele Indicatorului Doing Business privind �Comerțul transfrontalier�, 2013........................................................................................................ 29 Tabelul 3: Transporturi după coridoarele de risc, 2012 .............................................................................. 31 Tabelul 4: Procedurile comerciale simplificate disponibile pentru companiile din Republica Moldova ... 32 Tabelul 5: Legile privind reglementarea afacerilor aplicate la vamă .......................................................... 36 Tabelul 6: Impozite şi Sancţiuni rezultate din Vizitele de Control total, 2012 (Milioane MDL) ............... 46 Tabelul 7: Date privind numărul, durata și amenzile din urma vizitelor de control ................................... 47 Tabelul 8: Procesul de contestaţii fiscale .................................................................................................... 49 Tabelul 9: Răspunsurile companiilor la întrebările cu privire la obiectivitatea funcționarilor publici ....... 64 LISTA DE FIGURI Figura 1: Contribuţia Sectorială la Creşterea PIB-ului, 2008-2012 ............................................................ 13 Figura 2: Ocuparea forţei de muncă, şomajul şi remitenţele, 2000-2012 ................................................... 14 Figura 3: Distanța Republicii Moldova până la Frontieră în baza Indicatorilor Doing Business, 2013 ..... 19 Figura 4: Cadrul de diagnostic al creșterii aplicat în Republica Moldova .................................................. 24 Figura 5: Clasamentul Republicii Moldova în baza indicatorului �Comerțul transfrontalier� comparativ cu alte țări EAC, 2013 ............................................................................................................................. 27 Figura 6. Scorul Republicii Moldova conform Indicatorului �Plata Impozitelor� comparativ cu alte țări EAC .................................................................................................................................................... 44 Figura 7: Probleme de administrare fiscală din Moldova conform Companiilor ....................................... 44 Figura 8: Evaluarea schimbărilor în mediul de reglementare ..................................................................... 59 Figura 9: Dificultăţi principale cu care se confruntă întreprinderile ........................................................... 59 Figura 10: Clasamentul Moldovei pe Indicatorul Doing Business privind �Autorizațiile în construcții� comparativ cu țările EAC 2013 .......................................................................................................... 62 Figura 11: Probleme aferente obținerii autorizaţiilor pentru construcţii şi reparaţii (autorizații în construcții).......................................................................................................................................... 63 Figura 12: Autorităţile de control după tip.................................................................................................. 63 Figura 13: Evoluţia procedurilor aferente controalelor ............................................................................... 64 Figura 14: Performanţa Republicii Moldova cu privire la elemente de concurența ale RCG, 2010-2013 . 73 Figura 15: Indicatori ai concurenței pe piață și politica privind concurența ............................................... 73 Figura 16: Structura pieţei în sectorul de producție 2009 ........................................................................... 74 Figura 17: Investigaţiile și încălcările depistate de către ANPC, 2007-2011 ............................................. 76 Figura 18: Estimările ANPC privind ajutorul de stat acordat în Republica Moldova ................................ 78 Figura 19. Dezvoltarea Sectorului Financiar .............................................................................................. 87 Figura 20: Spread-ul/marja ratei dobânzii şi ratele nominale de împrumut – ............................................. 89 Figura 21: Evoluţia ISD, capitalului fix şi a afluxului investiţilor străine nete .......................................... 90 Figura 22: Indicatori financiari ai sistemului bancar din Republica Moldova ............................................ 93 Figura 23: Clasamentele ţărilor EAC privind desfășurarea afacerilor 2013 ............................................. 113 Figura 24: Clasamentele ţărilor ECE privind Indicele Competitivității Globale, 2012-2013 ................... 113 vi SUMAR EXECUTIV 1. Guvernul Republicii Moldova încearcă să schimbe paradigma de dezvoltare a țării și să construiască o economie orientată spre export, caracterizată prin investiții, inovații și competitivitate, după o decadă de „creştere fără locuri noi de muncă�. Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020� are drept scop trecerea de la modelul de creștere bazat pe remitențe și consum la un model bazat pe exporturi în vederea reducerii vulnerabilităților economiei şi stimulării creării locurilor de muncă. Îmbunătățirea mediului de afaceri1 și facilitarea accesului la finanțe sunt doi din pilonii principali ai strategiei. Eforturile Guvernului de promovare a integrării europene constituie, de asemenea, o componentă cheie a schimbării paradigmei de dezvoltare. 2. Succesul Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova 2020 depinde de performanţa sectorului privat, care a fost destul de slabă în ultimii zece ani. Pe lângă anumite progrese nesemnificative şi istorii individuale de succes, datele la nivel de companie indică faptul că ameliorarea eficienței companiilor2 a fost relativ modestă. Doar 23 la sută dintre întreprinderile clasificate ca fiind ineficiente în 2003-2004, şi care au efectuat investiţii au devenit eficiente în 2008-2009. Mai mult ca atât, exporturile din Moldova au înregistrat un dinamism scăzut. În perioada 2000-2004 acestea au dat dovadă de o creștere puternică, dar din 2004 până în 2008, înainte de criză, acestea au crescut cu mai puțin de cinci procente anual în termeni reali3. Acest ritm de creştere a fost mai lent decât cel al PIB-ului din Republica Moldova și media țărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).4 Chiar şi mai important, creşterea exporturilor spre piețele din Europa şi alte pieţe de o valoare mai mare a venit din procesarea mărfurilor, utilizând materia primă şi specificațiile de design produse în alte țări, adică re-exporturile, şi nu exportul de producție proprie a întreprinderilor din Republica Moldova, care nu au reuşit să se extindă semnificativ în ţările din afara regiunii CSI.5 Exporturile au susținut economia moldovenească după criză, cu o creştere puternică în 2010 şi 2011; deși, această creştere s-a diminuat până la 2% în 2012, în contextul şocului negativ din sectorul agricol. 3. Prezentul raport se concentrează pe îmbunătăţirile care vor fi necesare pentru a aduce Republica Moldova la următoarea etapă de dezvoltare, după cum este prevăzut în Strategia Moldova 2020; deşi, reformele din ultima decadă la fel merită să fie recunoscute. Reformele cadrului de reglementare implementate din 2001 până în 2012, pe măsură ce Republica Moldova şi-a dezvoltat economia de piaţă, au demonstrat un progres lent, dar ferm. Cu referinţă la măsura Doing Business privind „Distanţa până la frontieră�, care măsoară cât de 1 În acest raport, "mediul de afaceri" se referă la mediul favorabil afacerilor în ansamblu: politicile, reglementările şi disponibilitatea de resurse (precum finanţe şi infrastructură) care au un impact asupra productivității companiilor. "Mediul de afaceri" nu se referă la comunitatea de afaceri în sine, după cum este utilizat acest termenul uneori în Republica Moldova. Termenul poate fi utilizat ca alternativă pentru �mediu favorabil afacerilor� și este la fel foarte similar cu �climatul investițional�. 2 După cum s-a determinat prin analiza efectuată de echipa Băncii Mondiale, folosind baza de date privind diagnosticul și dinamica afacerilor. Această bază de date a fost elaborată de către Banca Mondială şi populată cu date la nivel de întreprindere din situaţiile financiare ale întreprinderilor şi raportul anual statistic, acordat de către Biroul Naţional de Statistică, 2003/2004, 2008/2009 şi 2010/2011. Întreprinderile "ineficiente" sunt cele cu o productivitate totală a factorilor (TFP) mai joasă decât nivelul mediu, în timp ce firmele "eficiente" au TFP mai mare -decât nivelul mediu. TFP este calculat, folosind metoda Solow rezidual. Vezi analiza mai detaliată începând din paragraful 36. 3 Estimările Băncii Mondiale în baza datelor UN COMTRADE. Vezi Banca Mondială 2011, p. 33. 4 Banca Mondială 2011 5 Banca Mondială 2011 1 departe se află o ţară comparativ cu cea mai bună practică mondială, Republica Moldova a avansat de la 55,9 (în 2006, primul scor disponibil) până la 63,5 (în 2013)6. Reformele au redus procentul timpului petrecut de către management pentru a asigura conformarea cu cerinţele cadrului de reglementare de la 17 procente în 2005 până la 10 procente în 2012, după cum este raportat în studiul pe țară al Cost of Doing Business.7 4. În pofida progresului, competitivitatea întreprinderilor din Republica Moldova rămâne a fi limitată de un mediu de afaceri caracterizat prin incertitudine şi costuri înalte de tranzacţie. Republica Moldova actualmente ocupă locul 83 din 185 de economii (percentila 55) în ediţia din 2013 a raportului Doing Business, şi locul 87 din 144 de economii (percentila 40) în Raportul Competitivităţii Globale al Forului Economic Mondial 2012-2013. Companiile au menţionat obstacole considerabile legate de multe aspecte ale mediului de afaceri, de la obţinerea autorizaţiilor pentru anumite activităţi, până la importul de mărfuri, obţinerea de credite şi un mediu concurenţial echitabil pentru toate companiile. 5. Îmbunătăţirea mediului de afaceri este o sarcină deosebit de importantă ținând cont de nivelele scăzute de resurse naturale şi piaţa internă mică din Republica Moldova. Spre deosebire de multe alte ţări ale fostei Uniuni Sovietice, Republica Moldova dispune de relativ puţine opţiuni pe care să bazeze un model de creştere durabilă. Deşi dispune de un sol agricol bogat, există puţine resurse naturale care ar putea fi exploatate cu uşurinţă pentru a oferi o forţă motrică de creștere. Şi cu o piaţă internă de 3,6 milioane persoane şi de 7 miliarde dolari SUA, Republica Moldova are de asemenea o bază relativ mică de consumatori şi investitori. Astfel, pentru a se dezvolta în mod durabil, necesitatea îmbunătăţirii mediului de afaceri pentru a ajuta companiile interne să-şi majoreze productivitatea şi să atragă investiţii străine devine mult mai acută. 6. Acest studiu îşi propune să identifice problemele cele mai presante din mediul de afaceri care afectează productivitatea şi competitivitatea companiilor moldoveneşti, şi să prezinte recomandări pentru eliminarea acestor obstacole. Analiza se bazează pe o revizuire a rapoartelor existente; interviuri cu oficialii guvernamentali, asociaţiile sectorului privat, un eșantion de întreprinderi şi câțiva experţi în materie; precum şi cercetare initială privind accesul la finanțe. Constatările indică faptul că întreprinderile din Republica Moldova se confruntă cu o incertitudine considerabilă şi/sau costuri ridicate în cadrul interacţiunile sale cu Guvernul, care reduc veniturile reale şi posibilitatea de atribuire a acestor beneficii economice. Problemele sunt combinate în continuare cu dificultățile de acces la finanţe. Acest studiu a identificat că următoarele aspecte ale desfășurării afacerii sunt cele mai problematice: administrarea vamală; administrarea fiscală; reglementarea afacerilor, constând în eliberarea licenţelor, autorizaţiilor, permiselor şi organizarea inspecţiilor; cadrul de concurență; şi accesul la finanțe. Constatările 6 Această măsură indică distanţa fiecărei economii până la „frontieră�, care reprezintă cea mai înaltă performanţă observată cu privire la fiecare dintre indicatorii din toate economiile incluse în Doing Business. Distanta unei economii până la frontieră este indicată pe o scară de la 0 la 100, unde 0 reprezintă cea mai mică performanţă şi 100 frontiera. Spre exemplu, un scor de 75 din Doing Business din 2012 înseamnă că economia a fost la o distanţă de 25 puncte procentuale de la frontiera construită din cele mai bune performanţe din toate economiile şi de-a lungul timpului. O majorare a scorului în timp ar indica faptul că economia se îmbunătăţeşte. În acest fel, măsura distanţei până la frontieră comple mentează anual clasamentul doing business, care compară economiile între ele la un anumit moment în timp. (http://www.doingbusiness.org/data/distance-to- frontier) 7 Banca Mondială, Ministerul Economiei şi ONG Centrul de Dezvoltare Economică Rurală Promo -Terra, 2012; Datele de monitorizare şi cadrul rezultatelor Proiectului Ameliorarea Competitivităţii. 2 raportului sunt susţinute de evaluările internaţionale şi clasamentele mediului de afaceri din Republica Moldova. 7. În ceea ce privește administrarea comerţului internaţional, performanța companiilor moldovenești este afectată negativ de întârzieri, cerinţe şi practici imprevizibile de evaluare, inspecţii împovărătoare şi corupţie. Este de înțeles că aceste probleme introduc incertitudine şi majorează costurile de tranzacţie pentru întreprinderile din întreaga economie: ca o ilustrare a importanţei comerțului, în 2011, importurile au reprezentat aproximativ 74% din PIB. Problemele sunt cauzate – şi alimentate – de către reguli neclare, proceduri complicate, lipsa transparenţei, un grad ridicat de discreție și responsabilitate insuficientă a funcţionarilor vamali, precum şi dependența Guvernului de Serviciul Vamal pentru generarea veniturilor. Pentru a soluționa aceste probleme, ar trebui efectuată o reformă cuprinzătoare pentru a trece de la abordarea bazată pe control la o abordare modernă, abilitată care ar acorda o importanță mai mare facilitării comerțului ca un aspect important al administrării vamale. Serviciul Vamal a depus un număr de eforturi în aceste domenii în ultimii ani şi acestea trebuie să fie lărgite şi consolidate. 8. În administrarea fiscală, companiile sunt împiedicate de abordarea rigidă a autorităților fiscale bazată pe controale stricte și inconsistențe în actel e normative. Lipsa consistenței în aplicarea amenzilor și penalităților, care deseori sunt excesive sau disproporționale dată fiind seriozitatea încălcării este o barieră comună în procesul de desfășurare a afacerii. Aceasta diminuează capacitatea companiilor de a planifica, deoarece costurile lor legate de impozite sunt incerte, în baza experienței, și de regulă sunt mai mari decât se așteaptă. De asemenea, companiile luptă cu ineficiențele din sistemul de soluționare a litigiilor fiscale și în administrarea solicitărilor de restituire a TVA, precum și acuzațiile frecvente de corupție. Aceste probleme sunt simptomatice și fac parte dintr-un cadru de reglementare neclar și adesea contradictoriu; presiunea plasată pe Serviciul Fiscal de Stat (SFS) drept una din sursele primare de venituri ale statului este de a genera venitul necesar; și lipsa unui mecanism prin intermediul căruia SFS ar putea emite soluții fiscale prealabile sau obligatorii. De asemenea, se înregistrează lipsa notabilă a dialogului public-privat cu privire la problemele fiscale. Serviciul Fiscal de Stat a realizat un anumit progres în domeniile cheie, însă încă multe mai sunt de făcut. Noul şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi-a asumat angajamentul să continue şi să consolideze reformele. 9. De asemenea, companiile trebuie să facă față cerințelor multiple și repetitive ce se referă la eliberarea licențelor, permiselor, autorizațiilor și inspecțiile, ce sporesc costul de desfășurare a afacerii. Managerii cheltuiesc aproximativ 10% din timpul lor pentru conformarea cu reglementările statului.8 Claritatea insuficientă a cerințelor, precum și necesitatea de a obține aprobarea de la un număr multiplu de agenții pentru a obține licențe, permise și autorizații contribuie esențial la problema dată. Legea cu privire la licențiere din 2001 a încercat să reformeze acest aspect al desfășurării afacerii. Cu toate acestea, prin restricționarea definiției de licențe la documentele eliberate de către o „autoritate de licențiere�, a fost omisă abordarea unui număr mare de alte autorizații, certificate, permise și cerințe operaționale detaliate ce sunt solicitate de agențiile de stat. Suplimentar, numărul foarte mare al licenţelor şi 8 Banca Mondială, Ministerul Economiei al Republicii Moldova, și Centrul de Dezvoltare Economică Rurală Promo -Terra, CODB 2012 3 permiselor solicitate de autoritățile de stat oferă funcționarilor oportunitatea de a restricționa accesul la piață din alte motive decât cele legate de managementul riscului sau protecția consumătorului: de exemplu, pentru a proteja anumite interese economice. În inspecții, abordarea bazată pe riscuri este rareori aplicată, și aproximativ 40% de inspecții se dublează din cauza că nu au criterii clare, principii comune și proceduri transparente. Guvernul, în special prin intermediul Ministerului Economiei, a depus un efort substanţial pentru aprobarea legislaţiei care abordează aceste probleme, şi aceste legi trebuie să fie pe deplin implementate. Aceste legi includ „Ghilotina 2 +� (Legea nr. 160 din 2011) şi reformele precedente „ghilotinei�, precum şi nouă Lege privind inspecțiile (Legea nr. 131 din 2012), printre altele. Implementarea Strategiei Reformei Regulatorii pentru anii 2013-2020 va fi, de asemenea, un pas important în viitor. 10. Concurența insuficientă pe piața internă din Moldova la fel restricționează creșterea și productivitatea companiilor. În numeroase industrii, există indicații de concentrări mari a companiilor, abuzuri de poziții dominante, profituri monopoliste, coliziuni și alte acorduri orizontale și de cartel. Acest lucru este problematic deoarece nivelul concurenței într-o economie are impact direct asupra productivității, creșterii economice și bunăstării consumătorului. Problemele legate de concurență pornesc de la barierele de intrare pe piață, create de obicei de politicile de stat (inclusiv cerințele extrem de complexe discutate mai sus), și discreția funcționarilor de stat în domeniul eliberării licențelor, autorizațiilor și organizarea inspecțiilor, precum și din deficiențele structurale în cadrul de politici concurențiale pentru toată economia. De asemenea, considerațiile de economie politică și legăturile intre interesele economice și administrația publică au un rol de constrângere. Guvernul a realizat progrese adoptând o Lege nouă privind concurenţa şi Legea ajutorului de stat care au scopul de a aborda o serie de lacune identificate; aceste legi acum trebuie să fie implementate complet. Implementarea reformelor privind reglementarea afacerilor menţionată în paragraful anterior este de asemenea foarte importantă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de intrare pe piaţă, un alt element cheie determinant al concurenţei pe piaţă. 11. În timp ce indicatorii financiari principali ai Republicii Moldova s-au îmbunătățit considerabil pe parcursul ultimilor ani, accesul la finanțare continuă să reprezinte obstacole semnificative pentru dezvoltarea sectorului privat. În particular, companiile mai mici se confruntă cu dificultăţi, deoarece băncile în general continuă să se concentreze pe împrumuturi oferite unui număr mic de clienți mari, iar asociațiile de economii și împrumut și instituțiile de micro-finanțare au tendința să ofere doar împrumuturi mici pe termen scurt. Companiile moldovenești subliniază, de asemenea, costurile înalte legate de împrumuturi, cerințe mari față de gaj și disponibilitatea limitată a împrumuturilor cu scadență de lungă durată ca fiind barierele principale în desfășurarea afacerii. Problemele identificate în acest raport, au fost corelate strâns cu modelul actual de creștere bazată pe remitențe și consum din Republica Moldova, care nu este durabil. În ceea ce privește cererea, în timp ce ratele dobânzii şi marjele sunt în conformitate cu cele din ţările de comparație din regiune, eligibilitatea întreprinderilor pentru credite şi profilurile lor de risc sunt puternic afectate de profitabilitatea joasă și inconsistentă a acestora9. Informația financiară necalitativă prezentată băncilor și integrarea insuficientă în alianțe strategice la fel afectează acesul firmelor la finanțe. În ceea ce privește 9 Punctele slabe aferente cererii privind accesul la finanțe includ deficiențele legate de managementul financiar, planificarea afacerilor și a investițiilor; dependența puternică de un număr redus de piețe de export; producția de o calitate joasă și organizarea ineficientă a lanțurilor de valoare; precum și deficiențele mediului de afaceri și incertitudinea macro-economică. 4 oferta, problemele apar din cauza nivelului scăzut al concurenței dintre bănci și costurile mari de atragere a mijloacelor financiare pe termen lung. Băncile duc lipsă de produse adecvate și tehnici de evaluare a creditelor pentru oferirea împrumuturilor companiilor mai mici şi se confruntă cu deficiențe generale în managementul riscului. Deja au fost întreprinși câțiva pași în vederea eliminării acestor obstacole, după cum s-a înregistrat în capitolul VIII al prezentului raport. Pe lângă recomandările făcute în vederea cererii şi ofertei aferente accesului la finanțe, îmbunătăţirile mediului de afaceri vor avea, de asemenea, un impact pozitiv în acest domeniu. 12. În concluzie, necesitatea de reforma în cele cinci domenii prioritare este foarte mare. Republica Moldova are nevoie de companii productive, competitive şi eficiente, care să creeze locuri de muncă, pentru a ieşi din modelul de dezvoltare economică bazat pe remitenţe şi consum. De asemenea, trebuie să lucreze mai mult decât alte ţări care au pieţe interne mai mari sau mai multe resurse naturale. Companiile din Republica Moldova au nevoie de un mediu favorabil pentru afaceri, a fi creat de către guvern prin reducerea poverii de reglementare și conformare, îmbunătăţirea accesului la finanţare şi intensificarea concurenței pe piața internă. 13. Reformele recomandate nu necesita sume mari de investiţii, şi acestea pot duce la beneficii substanţiale – chiar de transformare. Recomandările privind reformele prioritare pe termen scurt sunt prezentate în Tabelul 1. Recomandările detaliate de reformă sunt prezentate în fiecare capitol şi sunt rezumate în Anexa B. Reformele se concentrează pe amendamente legislative, regulatorii și de politici. Aspectul cel mai important va consta în asigurarea implementării depline a acestor modificări de către autorităţile respective ale Statului. Odată ce sunt implementate reformele de eliminare a constrângerilor prioritare cu care se confruntă întreprinderile, Republica Moldova poate să-şi valorifice avantajele sale comparative, cum ar fi apropierea geografică de pieţele cu o valoare mare, accesul la pieţe diverse de export, costurile reduse ale forţei de muncă şi o forţă de muncă multilingvă, pentru extinderea exporturilor. În cazul în care va fi valorificat acest potenţial, ţara ar putea beneficia imens în urma Acordului de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzător (ALSAC) şi Acordului de Asociere (AA) cu Uniunea Europeană. Deschiderea în continuare a pieţei UE de 13 trilioane de euro şi 500 de milioane de consumători ar putea stimula exporturile şi atragerea ISD. ALSAC va expune, de asemenea, pieţele Moldovei la concurența acerbă cu companiile şi produsele europene. Acest lucru va aduce beneficii companiilor şi consumatorilor din Republica Moldova prin accesul îmbunătăţit la produse şi servicii la un cost mai mic şi de o calitate mai înaltă, și la fel va spori concurența de pe piața internă din Moldova. Companiile din Republica Moldova au nevoie de un mediu intern de afaceri îmbunătățit pentru a profita de avantajele acestor beneficii și a rămâne competitive când piețele interne continuă să se deschidă. 14. Autorităţile moldoveneşti şi-au asumat responsabilitatea soluţionării provocărilor menţionate mai sus. Proiectul Strategiei Reformei Cadrului de Reglementare pentru anii 2013- 2020 încearcă să faciliteze dezvoltarea în unele din cele mai problematice aspecte ale desfăşurării afacerilor, inclusiv administrarea vamală, administrarea fiscală și reglementarea afacerilor. Mai mult ca atât, Serviciul Vamal al Republicii Moldova planifică abordarea câtorva domenii problematice, care necesară reforme si modernizare. La fel, autoritățile fiscale dispun de un plan de dezvoltare; recent a fost îmbunătățit cadrul legal privind concurența si ajutorul de stat, autoritatea responsabilă de concurență a fost reformată, iar infrastructura de susținere a accesului la finanțe a fost ameliorată. Mai mult ca atât, Ministerul Economiei a lucrat asiduu asupra transformării cadrului de reglementare a afacerii încă din 2004. 5 15. Prezentul raport prezintă recomandările pe termen scurt (2013 - 2014) şi pe termen lung (2015-2017) în fiecare din cele cinci domenii de prioritate. Aceste recomandări sunt specifice şi realizabile. Acestea reflectă strategiile și prioritățile în curs de desfăşurare, şi de asemenea, prezintă unele zone suplimentare pentru reformă bazate pe o cunoaştere a practicilor de succes şi a contextului moldovenesc. 6 Tabelul 1: Recomandări cheie pentru îmbunătățirea mediului de afaceri din Republica Moldova Imediate Pe termen scurt Pe termen scurt și mediu Administrarea vamală Articularea eforturilor în curs de Îmbunătățirea dialogului Elaborarea unui nou Cod desfăşurare într-o strategie de reformă public-privat prin formarea Vamal care să corespundă cu cuprinzătoare axată pe managementul unui Grup de lucru Convenția Internațională riscurilor şi facilitarea comerţului permanent în domeniul privind Simplificarea și administrării comerțului Armonizarea Procedurilor internațional cu participarea Vamale (Convenția de la sectorului privat și Kyoto revizuită) și legislația cooperarea cu Grupul de UE. lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător. Pregătirea și adoptarea modificărilor la Inițierea implementării Elaborarea și implementarea Legea 235 și Hotărârea Guvernului conceptului de reformă a deplină a abordării bazate pe Nr.1240 din 2006 care stabilește managementului resurselor risc pentru metodologia pentru Analiza Impactului umane controalele/inspecțiile vamale. de Reglementare (AIR), pentru a clarifica faptul că legislația și regulamentele vamale și fiscale care afectează companiile (inclusiv Ordinele Vamale și alte documente ce impun cerințe companiilor) trebuie să fie însoțite de AIR care este analizată de către Secretariatul AIR și discutată în public cu Grupul de Lucru pentru Reglementarea Activității de Întreprinzător. Publicarea acestora. Prezentarea la Secretariatul AIR/discutarea cu Grupul de lucru și adoptarea modificărilor legale și Ordinelor Vamale recent elaborate, care elimină cerința ca exporturile să fie procesate la cel mai apropiat post vamal terestru unde compania este înregistrată, eliminarea declarației de tranzit pentru exporturi și alte îmbunătățiri. Implementarea unui exercițiu de “ghiliotină� a ordinelor vamale și altor documente ce impun cerințe companiilor. Angajarea unui expert internațional în evaluarea vamală pentru a analiza practicile de evaluare și a asigura că acestea să fie în concordanță cu toate regulile internaționale aplicabile. Adoptarea unui concept pentru reforma managementului resurselor umane 7 (care include instruirea) în baza Planului Vamal al UE Administrarea fiscală Pregătirea și adoptarea Efectuarea unei inventarieri a Clarificarea regulilor existente modificărilor la Legea 235 și regulamentelor, actelor prin elaborarea unui nou Cod Hotărârea Guvernului Nr.1240 din normative, decretelor, scrisorilor Fiscal. 2006 care stabilește metodologia și altor acte cu impact asupra pentru Analiza Impactului de administrării și politicii fiscale. Reglementare (AIR), pentru a clarifica faptul că legislația și regulamentele vamale și fiscale care afectează companiile (inclusiv Deciziile Guvernamentale și alte acte ce impun cerințe companiilor) trebuie să fie însoțite de AIR care este analizată de către Secretariatul AIR și discutată în public cu Grupul de Lucru pentru Reglementarea Activității de Întreprinzător. Publicarea acestora. Implementarea deplină a Aplicarea unui sistem de evaluare Adoptarea legislației pentru eforturilor noului Sef al bazat pe risc pentru a determina stabilirea unui regim de soluții Inspectoratului Fiscal Principal de necesitatea de audit în fiscale. Implementarea acestui Stat întru îmbunătățirea dialogului conformitate cu bunele practici regim în vederea asigurării public-privat și promovarea internaționale. unei certitudini mai mari conformării contribuabililor. contribuabililor privind regulile fiscale aplicabile. Elaborarea și promovarea în Elaborarea și inițierea Guvern și Parlament a implementării reformelor amendamentelor legislative pentru instituționale și a revizuirea sistemului de amenzi și managementului resurselor penalități. umane. Ajustarea indicatorilor de Îmbunătățirea dialogului public- performanță ai Serviciului Fiscal privat prin formarea Grupului de de Stat în vederea punerii lucru permanent în domeniul accentului pe conformare, și nu pe administrării fiscale, cu sancțiuni. participarea sectorului privat și cooperarea cu Grupul de lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător. Licențe, Autorizații și Inspecții Adoptarea Strategiei Reformei Actualizarea inventarierii Monitorizarea implementării Regulatorii pentru anii 2013-2020 licențelor și autorizațiilor Strategiei Reformei Regulatorii și Planului de Acțiuni pentru existente, analiza acestora și și Planului de Acțiuni aferent. implementarea acesteia pentru eliminarea suprapunerilor și perioada 2013-2015. dublărilor prin modificările la legile și regulamentele relevante. Adoptarea de către Guvern a Sistematizarea legilor și Modernizarea portalului e- 8 metodologiei de inspecție bazată regulamentelor ce vizează guvernare pentru a permite pe riscuri care stabilește inspecțiile, conform cerințelor companiilor accesul la toată platforma, tipurile de riscuri, prevăzute în Legea cu privire la informația necesară despre metodologia de calculare a inspecții. Analiza legislației licențiere, autorizații și riscurilor și metodologia privind relevante și propunerea inspecții. Asigurați ca efectuarea inspecțiilor. modificărilor care urmează să fie nerespectarea de către adoptate de Guvern și/sau funcționari a cerințelor Parlament. respective să devină o încălcare. Promovarea de către Ministerul Economiei în Guvern și Parlament a proiectului de modificări la legislație care au drept scop îmbunătățirea unui șir de domenii ce țin de gestionarea afacerilor, inclusiv: autorizații, autorizații de construcții, inspecții, lichidare voluntară a firmei, ghișee unice și alte domenii. Concurența Intrarea pe piață A se vedea în “licențe, autorizații Reducerea regimurilor existente și inspecții� mai sus de licențiere a exportului și controale de preț, și ne-crearea altor noi. Cadrul de concurență și ajutor de stat Implementarea pe deplin a noii Adoptarea și publicarea Implementarea structurii noi a structuri a Consiliului Concurenței legislației secundare necesare Consiliului Concurenței și prin numirea membrilor pentru punerea în aplicare a noii dezvoltarea capacităților Consiliului și aplicarea legislației Legi cu privire la concurență și personalului de implementare a care stabilește funcțiile necesare Legii privind ajutorul de stat. legilor noi. pentru completarea Consiliului cu personalul necesar. Realizarea unei inventarieri Analiza constrângerilor specifice Implementarea mecanismului depline a schemelor existente de care afectează concurența pe de monitorizare a ajutorului de ajutor de stat, folosind drept bază piață in diferite sectoare, folosind stat în baza cerințelor Legii și verificând informația colectată abordarea Reglementarea Pieței privind ajutorul de stat. până în prezent. Produsului a OECD pentru identificarea sectoarelor și acțiunilor prioritare. Accesul la finanțe Aplicarea deplină a modificărilor Crearea unui organ național care Perfecționarea abilităților și din aprilie 2013 la Legea să fie responsabil de capacității întreprinderilor de instituțiilor financiare pentru monitorizarea eforturilor de planificăre a afacerilor și a îmbunătățirea transparenței ameliorare a accesului managementului financiar. acționarilor în sectorul financiar. întreprinderilor la serviciile financiare. Elaborarea și adoptarea Inițierea eforturilor de Perfecționarea metodologiei modificărilor suplimentare la îmbunătățire a funcționării băncilor de evaluare a legislația aplicabilă pentru a Fondului de garantare a riscurilor pentru creditarea 9 cuprinde transparența acționarilor depozitelor și creșterea sumei întreprinderilor mici și si identificarea beneficiarilor garantate. mijlocii. efectivi în sectorul financiar. Îmbunătățirea cunoștințelor în domeniul financiar ale persoanelor fizice, companiilor și investitorilor, ca partea a strategiei de dezvoltare a surselor de finanțare pe termen lung. Intersectorial Continuarea implementării Strategiei Reformei Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016. Nota: Reformele imediate trebuie initiate in perioada curenta si implementate in timp util. Reformele pe termen scurt se referă la perioada din 2013 până în anul 2014. Cele pe termen scurt si mediu se referă la acțiunile care trebuie să fie inițiate în termen scurt însă se vor extinde până în 2015. 10 I. Introducere 16. Acest studiu are drept scop identificarea celor mai presante constrîngeri pentru productivitatea și competitivitatea întreprinderilor impuse de către mediul de afaceri din Republica Moldova10 şi prezentarea recomandărilor cu privire la reformele care ar elimina aceste obstacole. Guvernul Republicii Moldova se angajează să continue implementarea reformelor care abordează provocările substanţiale în dezvoltarea sectorului privat. Angajamentul acestuia faţă de această reformă pe termen scurt şi pe termen mediu a fost documentat în adoptarea unor legi importante, Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2020", Proiectul Strategiei Reformei Regulatorii pentru anii 2013-2020 și Proiectul Strategiei de Transport şi Logistică (ambele fiind preconizate să fie adoptate în curând), precum şi formarea grupurilor de lucru sub umbrela "Moldova 2020". Guvernul, prin intermediul Ministerului Economiei, a solicitat asistenţă suplimentară de la Banca Mondială pentru susţinerea agendei de reformă, prin pregătirea acestei note, precum şi prin activităţile viitoare de creditare investiţională şi asistenţă tehnică. Prezentul studiu va servi, de asemenea, la informarea acestor activităţi viitoare. 17. Prezentul studiu se concentrează asupra mediului de afaceri, inclusiv politicile şi reglementările care afectează companiile de-a lungul întregului său ciclu de viaţă, de la lansarea unei afaceri, pe parcursul operaţiunilor în desfășurare, până la închiderea unei afaceri. Acesta nu a analizat detaliat constrângerile specifice anumitor sectoare sau constrângerile aferente forţei de muncă (deşi abilităţile manageriale şi tehnice par a fi una din cauzele de bază ale dificultăţilor în domeniul accesului la finanțe, şi sunt discutate pe scurt în capitolul II). 18. Provocările sunt analizate din punctul de vedere al companii lor din sectorul privat, şi analiza se bazează în mod substanţial pe rapoartele existente şi interviurile cu persoanele cheie. Studiul se bazează pe: i) o revizuire a rapoartelor existente comandate şi efectuate de către agenţiile guvernamentale din Moldova, asociaţiile sectorului privat, alţi donatori şi studii prealabile efectuate de către Banca Mondială; ii) cercetarea iniţială a echipei privind accesul la finanțe, care este prezentată într-un document de însoţire; III) interviuri cu asociaţiile de business11, funcţionarii guvernamentali12, și alți donatori13; și iv) interviuri detaliate privind "studii de caz" cu un eșantion format din 13 companii14. Această informaţie a fost suplimentată de către un sondaj al 25 companii realizat de către Asociaţia Businessului European în vederea obţinerii altor exemple ilustrative.15 Studiul, de asemenea, s-a informat din cunoştinţele 10 Vezi nota de subsol 1 pentru o definiție a �mediului favorabil de afaceri� și �mediului de afaceri� după cum sunt folosite în prezentul raport. 11 Asociaţia Businessului European, Camera de Comerţ Americană din Moldova, Camera de Comerţ şi Industrie şi Clubul de Business Timpul 12 Inclusiv, dar nu limitat la: Ministerul Economiei, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Serviciul Fiscal de Stat, Directoratul Liniei de Credit, Consiliului Concurenţei, Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. 13 Comisia Europeană, BERD, USAID şi proiectul BRITE, proiectul ACED şi proiectul CEED II finanţate de către USAID. 14 Eşantion destul de reprezentativ pentru distribuţiea și dimensiunea sectorului, localizarea geografică şi distribuţia proprietăţii (externă/internă) a companiilor moldoveneşti. 15 Respondenţii acestui sondaj au fost companiile mijlocii şi mari, străine şi locale. Eşantionul nu este reprezentativ, iar sondajul a servit numai pentru colectarea exemplelor pentru a înţelege în profunzime tipurile de probleme cu care se confruntă companiile. Din motiv că eşantionul nu a fost reprezentativ, rezultatele nu au fost folosite pentru determinarea domeniilor prioritare. 11 acumulate de către Banca Mondială privind bunele practici şi experienţa altor ţări, şi din consultările cu experţi individuali în anumite domenii pe unele subiecte specifice.16 19. În vederea selectării domeniilor prioritare şi înţelegerii modului în care acestea au un impact asupra creşterii economice, s-a folosit cadrul "Diagnosticării Creşterii" de la Hausmann, Rodrik şi Velasco (2005). Acest cadru demonstrează că crearea creşterii economice dinamice necesită oportunităţi de afaceri cu venituri puternice împreună cu un cost rezonabil al finanţării. Cadrul împarte motoarele creşterii economice în două componente: rentabilitatea activităţii economice, şi costul finanţării. Veniturile sunt împărțite în continuare în venituri reale pentru investiţii şi posibilitatea atribuirii acestor venituri proprietarului de capital. Finanţele sunt împărţite în costul internaţional al finanţelor şi factorii locali, care afectează costul finanţelor. 20. Imediat după identificarea domeniilor prioritare, acestea au fost analizate, utilizând următoarea abordare: În primul rând, au fost identificate problemele specifice cu care se confruntă întreprinderile. Ulterior, au fost explorate cauzele de bază ale acestor probleme. În final, au fost formulate recomandările pentru abordarea cauzelor de bază şi, prin urmare, pentru atenuarea problemelor într-un mod semnificativ şi sustenabil. 21. Cealaltă parte a prezentului raport este structurat după cum urmează. Capitolul II prezintă o informaţie de ansamblu a contextului macroeconomic, evaluărilor internaţionale ale mediului de afaceri, datelor privind performanţa companiilor şi o scurtă discuţie privind abilităţile forţei de muncă. Capitolul III prezintă domeniile de politici prioritare, care au fost identificate, folosind cadrul descris în paragraful 19. Capitolele IV - VIII prezintă problemele, cauzele de bază ale problemelor şi recomandările pentru fiecare dintre domeniile prioritare de politici. Capitolul IX pune în discuţie pe scurt rolul sectorul justiţiei ca o funcţie transversală. Capitolul X prezintă concluziile. 16 Inclusiv alt personal al Băncii Mondiale, un expert internaţional în domeniul vamal şi un avocat în probleme de fiscalitate din Moldova, printre alţii. 12 II. Oportunităţile şi provocările aferente dezvoltării sectorului privat A.Performanța Economică Actuală şi Necesitatea unui Nou Model de Creştere 22. Performanţa macroeconomică recentă a Republicii Moldova a fost volatilă, reflectând expunerea la condiţiile economice şi climatice globale. După o scădere de 6% în 2009 din cauza diminuării remitențelor și câștigurilor din exporturi în timpul crizei globale, creşterea economică a ajuns până la 7,1% în 2010 şi 6,4 la sută în 2011. Recuperarea a fost alimentată de condițiile externe favorabile, inclusiv o reluare a fluxurilor remitențelor și cererii externe, care a dus la creșterea puternică a consumului privat și a exporturilor. Economia Republicii Moldova și-a revenit mai repede decât economiile țărilor vecine România, Rusia și Ucraina și PIB-ul a revenit la nivelul său de până la criză către sfârșitul anului 2011. Cu toate acestea, în 2012, PIB- ul real a scăzut cu 0,8% din motiv că economia a suferit două şocuri: în primul rând, criza din zona euro a diminuat cererea pentru exporturi şi remitenţele din Europa s-au redus; şi în al doilea rând, sectorul agricol a fost lovit de o seceta care a redus în jumătate recolta de cereale şi a diminuat valoarea adăugată cu 23%. Figura 1: Contribuţia Sectorială la Creşterea PIB-ului, 2008-2012 Sursa: Calculele Băncii Mondiale în baza datelor statistice oficiale Notes: Bazat pe valoarea adăugată brută; scara este în creștere procentuală 23. În ultimii cinci ani, economia Republicii Moldova a trecut prin schimbări sectoriale semnificative. Sectorul serviciilor a fost cel mai mare contribuitor la creşterea economică și sectoarele dependente de comerţ în special cel agricol şi de producere au stagnat. După cum este prezentat în Figura 1 de mai sus, principalele motoare ale creşterii au fost vânzările cu amănuntul și cu ridicata şi alte servicii, care includ sectorul financiar. Sectorul transporturilor și comunicațiilor la fel a fost puternic. Ponderea în PIB a agriculturii şi industriei se afla într-un declin constant, diminuându-se de la 56% în 1995 până la doar 25 la sută în 2012. 24. Au fost create puţine locuri de muncă şi creşterea economică s-a bazat puternic pe remitenţe. Din motiv că forţa de muncă s-a redus în mod constant, expansiunea PIB-ului Republicii Moldova în ultimul deceniu se atribuie creşterii "fără crearea locurilor de muncă� (vezi Figura 2 de mai jos). În general, productivitatea muncii s-a majorat datorită exodului forţei 13 de muncă din sectoarele cu o productivitate scăzută, în special din agricultură. Salariile relativ mici au declanşat exodul masiv al migranţilor spre două pieţe regionale principale, Uniunea Europeană și Federația Rusă. În 2000-2012, rata de ocupare a forţei de muncă din Republica Moldova a scăzut de la 60 la sută la doar 40 la sută, în timp ce şomajul a scăzut de la 8 ,5% la 5,6%. Prin urmare, se poate concluziona că migraţia a dus la lipsa aparentă de corelaţie între şomaj şi condiţiile economice generale din Republica Moldova. În acelaşi timp, Republica Moldova a devenit ţara cu una din cele mai mari proporţii a remitenţelor în raport cu PIB din lume. Figura 2: Ocuparea forţei de muncă, şomajul şi remitenţele, 2000-2012 Sursa: Calculele autorilor în baza datelor statistice oficiale Notă: RHS indică seriile folosind scara din dreapta 25. Dependenţa excesivă de remitenţe şi crearea insuficientă a locurilor de muncă expune economia Moldovei la mai multe vulnerabilităţi. Dependenţa mare de remitenţe, în cea mai mare parte din Europa de Sud şi Rusia, majorează riscul șocurilor externe cu un impact mare, spre exemplu cele legate de criza actuală a datoriilor în ţările din zona euro şi, potenţial, șocuri care ar încetini creşterea Rusiei (cum ar fi o diminuare a prețurilor globale la petrol). Adițional, un deficit mare structural al contului curent face Republica Moldova vulnerabilă la schimbările atitudinii donatorilor și investitorilor. În acelaşi timp, lipsa progreselor în crearea locurilor de muncă şi migraţia segmentelor mai tinere ale forţei de muncă în străinătate reduce baza de impozitare a economiei şi riscă să pună o presiune mai mare asupra serviciilor publice sociale, deoarece persoanele în vârstă continuă să se pensioneze acasă. În cele din urmă, sectorul agricol rămâne expus la condiţiile meteorologice extreme. Strategia Moldova 2020 spune că “... fără eforturi concertate de schimbare a paradigmei de dezvoltare, potenţialul de creştere în următorii zece ani [scenariu optimist] este limitat la un nivel maxim de 4,5 până la 5% din PIB�17. 26. Deși exporturile s-au majorat substanțial în total din 2000, acestea au înregistrat o dinamică scăzută. Exporturile au demonstrat o creștere puternică din 2000 până în 2004. Din 2004 până în 2008, acestea au continuat să crească, însă au încetinit până la o rată medie anuală 17 Guvernul Republicii Moldova. 2012a 14 de creștere de mai puțin de 5 procente18. Acest ritm a fost mai lent decât cel al creșterii PIB-ului general, şi mai lent decât creșterea exporturilor în multe alte ţări CSI și creșterea medie a exporturilor în alte regiuni ale lumii în curs de dezvoltare.19 O mare parte din creşterea exporturilor înregistrată în Republica Moldova în perioada 2004 - 2008 a fost determinată de reexporturi – procesarea suplimentară a mărfurilor, utilizând materia primă și specificațiile tehnice privind design-ul produse peste hotare. Memorandumul economic pe țară cu Moldova din 2011 (CEM) produs de către Banca Mondială a indicat faptul că reexporturile nu creează locuri de muncă, însă exporturile directe creează locuri de muncă. De extremă importanță a fost mica extindere a exporturilor directe în alte ţări decât cele din CSI în ultimii ani. Exporturile au rămas, de asemenea, relativ concentrate in câteva industrii.20 Exporturile au ajutat economia moldovenească după criza, cu o creştere puternică în 2010 şi 2011, însă creșterea s-a încetinit până la 2,3 procente în 2012, în contextul șocului negativ din sectorul agricol. 27. Ca răspuns la vulnerabilităţi inerente în modelul condus de remitenţe, Guvernul Republicii Moldova a luat o decizie binevenită, angajându-se să promoveze o strategie de creştere economică orientată spre export. Strategia Naţională de Dezvoltare, Moldova 2020, este focusată pe necesitatea trecerii la un model economic dinamic bazat pe investiţii şi dezvoltarea industriilor de export al bunurilor şi serviciilor21. Implementarea acestui model necesită majorări substanţiale ale investiţiilor interne și ISD şi ameliorarea cunoştinţelor și inovării, în vederea sporirii eficienţei şi competitivităţii. Strategia Moldova 2020 se bazează pe șapte priorităţi: mediul de afaceri, accesul la finanțe, educaţie şi infrastructură, care sunt definite drept zone critice; sectorul judiciar ca o zonă de probleme care afectează toate celelalte sectoare; şi consumul de resurse energetice și sistemul de pensii, care afectează în mod disproporţionat populația săracă. B.Oportunităţi şi provocări 28. Dacă Moldova va face perfecționările necesare de politici și de reglementare, întreprinderile vor putea profita de unele dintre avantajele comparative ale ţării . În primul rând, geografia Republicii Moldova este atât un blestem cât şi o binecuvântare: poziţia enclavizată fără eșire la mare şi graniţa contestată au prezentat, desigur, dezavantaje în trecut. Însă locaţia strategică între Europa şi Rusia şi apropierea de alte state CSI oferă întreprinderilor din Republica Moldova potențialul de a răspunde rapid clienţilor de pe pieţele de înaltă valoare şi, în acelaşi timp, diversificarea exporturilor între regiuni cu diverse elemente economice, ca un mod de gestionare a riscului şocurilor externe. În al doilea rând, din pieţele UE și cele din apropierea Uniunii Europene, Republica Moldova are cele mai mici costuri ale forței de muncă. Acest lucru oferă ţării un avantaj suplimentar față de producătorii care, de asemenea, se bucură de beneficiul apropierii din punct de vedere geografic, însă oferă o forță de muncă mai scumpă. În al treilea rând, forţa de muncă din Republica Moldova este bilingvă – limba rusă şi română – şi cunoaşterea limbii române a favorizat învăţarea altor limbi romanice, cum ar fi limba franceză şi italiană, echipând forţa de muncă cu competenţe relevante pentru piaţa UE și serviciile de export (cum ar fi centre de apel/telefonice). În cele din urmă, solul agricol fertil, clima din 18 Estimările personalului Băncii Mondiale în baza datelor UN COMTRADE. Vezi Banca Mondială 2011, p.33 19 Banca Mondială 2011 20 Banca Mondială 2011. Industriile includ vinul, fructele proaspete şi nuci, şi textilele. 21 Guvernul Republicii Moldova 2012a 15 Republica Moldova și cea mai mare cotă a pământului cultivat din suprafaţă totală din lume, oferă Moldovei un avantaj comparativ în domeniul produselor agricole.22 29. Îmbunătățirea mediului de afaceri, un pilon fundamental al strategiei naţionale de dezvoltare, trebuie să rămână o prioritate de vârf, în cazul în care întreprinderile din Republica Moldova urmează să valorifice potențialul acestor oportunităţi. Un cadru de reglementare de bună calitate este esenţial pentru un mediu de afaceri sănătos și o economie competitivă care să prospere. Acest lucru este chiar mai important în Republica Moldova, care depinde de competitivitatea exportului şi ISD ca forțe motrice ale creșterii, ținând cont de dotarea sa relativ slabă cu resurse naturale şi piaţa internă mică. Experienţele altor economii mici, deschise, cum ar fi Georgia şi Letonia demonstrează avantajele tangibile care pot veni de la un efort concertat pentru îmbunătăţirea în mod dramatic a mediului de afaceri (vezi Boxa 1). 22 Banca Mondială 2011 16 Boxa 1: Reformele Mediului de Afaceri din două economii mici, deschise Potrivit raportului Doing Business al Grupului Băncii Mondiale, Guvernul Georgiei a implementat 35 de reforme majore instituţionale şi regulatorii din 2005, într-un efort global de reformare a mediului de afaceri. A fost introdus un birou privat al istoriilor de credit, Guvernul a introdus un registru nou şi mai eficient al proprietății, şi permite în prezent efectuarea majorității procedurilor de înregistrare a companiilor on-line. Numărul de impozite s-a redus de la 21 până la 6, şi ţara a simplificat legislaţia muncii în mod semnificativ. Autorităţile recent au creat zone de vămuire de tipul ghișeului unic în oraşele principale, care activează în fiecare zi. Georgia a fost reformatorul de top din 2005 în regiunea EAC şi în întreaga lume conform raportului Doing Business, şi a avansat de la poziția 112 din 145 de ţări în 2005 la 9 din 185 de ţări în 2013. În paralel cu această îmbunătăţire impresionantă, volumul anual al fluxurilor nete de ISD s-a majorat de patru ori, de la 453 milioane USD în 2005 la 1,878 milioane USD în 2007. Creșterea anuală medie a PIB, în această perioadă, a fost de 10,4%, şi, în 2007, Georgia a fost printre primele 20 de ţări din lume în termeni de ISD drept cotă din PIB. Fluxurile de ISD au încetinit în timpul crizei globale, însă și-au revenit în 2010 şi 2011. În 2011, fluxurile nete de ISD au reprezentat mai mult de 8% din PIB, plasând Georgia înaintea majorității țărilor de referință din regiune şi europene. Creşterea PIB-ului a fost puternică în ambii ani, de 6-7 la sută. De asemenea, Letonia a realizat progrese semnificative în același interval de timp. Costurile de obținere a autorizațiilor de construcție au fost reduse, numărul plăților fiscale pe an a fost redus de la 29 la 6, a fost introdus un serviciu vamal electronic, timpul necesar pentru a obține conexiune la electricitate a fost redus de la 6 la 3 luni, înregistrarea proprietății se poate face acum în mare măsură în format electronic şi timpul necesar pentru transferul proprietății a fost redus de la 55 la 18 zile. Adițional, pentru abordarea unor efecte ale crizei economice recente, Letonia a simplificat procesul de soluţionare a insolvabilității şi a extins disponibilitatea informaţiilor creditare. Ca și în cazul Georgiei, Letonia a înregistrat ritmuri puternice de creştere a PIB, fluxurilor nete de ISD şi cotei ISD în PIB în perioada 2004 - 2007, în timp ce aveau loc importante reforme regulatorii. ISD s- au majorat de la 637 milioane USD în 2004 până la 2,713 milioane USD în 2007. În aceeaşi perioadă, creşterea PIB-ului în medie a fost de 10,2% pe an. Deşi Letonia a fost grav afectată de criza economică, ea a revenit la un ritm susţinut din 2009 şi Guvernul a depus eforturi adiționale de îmbunătăţire a mediului de afaceri pentru susținerea acestui proces. Intrările de ISD din nou au fost puternice în 2011 (1,502 milioane USD), şi creşterea PIB a fost de 5,5 %. Surse: Doing Business 2012 şi 2013, Indicatorii de Dezvoltare Mondială 30. În pofida realizărilor sale de reformă din 2004 (vezi punctul 129), Republica Moldova încă ocupă un loc relativ scăzut în clasamentele globale şi regionale privind competitivitatea și calitatea mediului de afaceri. Deoarece productivitatea este extrem de corelată cu creşterea, Guvernul trebuie să prioritizeze acele aspecte ale mediului de afaceri, care au cel mai mare impact asupra productivităţii. Analiza efectuată pentru CEM 2011 a ajuns la concluzia că reglementarea afacerilor și inspecţiile sunt două dintre domeniile care au cel mai 17 mare impact asupra nivelului productivității. Din motiv că multe companii au un exces de capacitate23, răspunsul lor la îmbunătăţirea rapidă a mediului de afaceri ar putea fi rapid. 31. Următoarele secţiuni examinează mediul de afaceri din Republica Moldova mai detaliat, prezentând concluziile relevante din analiza de la nivelul întreprinderii și ținând cont de importanţa abilităţilor manageriale și tehnice. Capitolul se încheie cu observaţii privind necesitatea reformei. Performanţa Republicii Moldova în evaluarea comparativă a mediului de afaceri24 32. Republica Moldova a înregistrat progrese substanțiale după tranziția la economia de piaţă de două decenii în urmă. În timpul anilor 1990, au fost introduse elementele fundamentale ale economiei de piața, prin liberalizarea majorității controalelor de preţ şi privatizarea numeroaselor întreprinderi. Mai recent atenția a fost direcționată spre optimizarea și îmbunătăţirea interacţiunii cu întreprinderile, inclusiv prin reforme regulatorii, promovând utilizarea tehnologiei informaţionale în serviciile guvernului, îmbunătăţind infrastructura financiară, şi altele. Figura 3 de mai jos indică modul în care Republica Moldova este comparată cu cea mai bună practică mondială pe diferiţi indicatori ai Doing Business al Grupului Băncii Mondiale în timp25. Figura de mai jos indică faptul că domeniile în care Republica Moldova a realizat cel mai mare progres includ lansarea unei afaceri şi înregistrarea proprietăţii. Totuși, protejarea dreptului de proprietate prin punerea în aplicare a contractelor a devenit puțin mai dificilă și progresele în multe alte domenii au fost lente sau stagnante. Infrastructura financiară s-a îmbunătăţit, însă după cum va fi indicat mai târziu în acest raport, obținerea creditelor prezintă mai multe dificultăţi pentru companii. 23 Conform Băncii Mondiale 2011 (Memorandumul Economic pe Țară), utilizarea medie de capacitate este de aproximativ 54 la sută, şi aproximativ 76% din companii își desfășoară activitatea la o capacitate mai mică de 80 la sută – care pentru economia SUA este o capacitatea �optimă�. 24 Pentru o analiză mai detaliată a performanţei Republicii Moldova în sondaje cu participarea mai multor țări privind mediul de afaceri, precum şi datele pentru cele mai importante clasamente citate aici, consultaţi Anexa B. 25 Vezi definiția acestui indicator în referința din paragraful 3. 18 Figura 3: Distanța Republicii Moldova până la Frontieră în baza Indicatorilor Doing Business, 2013 Sursa:Banca Mondială 2013e 33. În ce priveste indicatorii cu privire la competitivitatea actuală, în cadrul Indicelui Competitivității Globale al Forului Economic Mondial 2012-13, Republica Moldova ocupă locul 87 din 144 țări. Acest indice, care face parte din Raportul Competitivității Globale (RCG), oferă o privire asupra competitivității din 144 ţări, oferind o perspectivă privind cauzele de bază ale creşterii productivităţii şi prosperității pe termen lung a acestora. Clasamentul Republicii Moldova în percentila 40 sugerează că există loc remarcabil pentru îmbunătăţire. Republica Moldova are o performanță slabă mai ales în: inovație, sofisticarea afacerilor, instituţii, dezvoltarea pieţei financiare și eficienţa pieţelor (inclusiv concurența); aceasta se plasează între 100 de ţări din lume cu cea mai joasă performanță pe aceşti indicatori. Republica Moldova are cel mai bun clasament la pregătirea tehnologică, locul 65 din lume. Moldova, de asemenea, se plasează la finele spectrului în ce privește sofisticarea economiei sale. RCG, de asemenea, plasează Republica Moldova printre țările cu o economie condusă de factorul Etapei 1 de dezvoltare, alături de alte două ţări din regiunea CSI: Tadjikistan și Republica Kârgâză. În acelaşi timp, semenii Republicii Moldova precum Macedonia şi Muntenegru sunt la Etapa 2, fiind clasificate ca economii conduse de eficiență, în timp ce cele trei ţări baltice deja au trecut la Etapa 3, devenind economii bazate pe inovație. 34. Majoritatea sondajelor internaţionale constată că întreprinderile din Republica Moldova suferă din cauza interacţiunilor împovărătoare cu agenţiile guvernamentale. RCG calculează datele pentru 12 aspecte diverse ale competitivității, de la instituţii, și educaţie și sănătate, până la infrastructură şi inovație. Raportul 2012-2013 concluzionează că cei trei factori cei mai problematici pentru dezvoltarea întreprinderilor moldovenești sunt corupţia, politici în schimbare frecventă şi birocraţia guvernamentală ineficientă. Aceasta corespunde și feedback- ului colectat din alte surse, care indica faptul că principala problema nu este lipsa legislaţiei de calitate, ci mai degrabă incapacitatea administrației publice de a o implementa în mod eficient. 19 35. Sondajele cu participarea mai multor țări confirmă faptul că Republica Moldova se confruntă cu provocări semnificative în mediul său de afaceri. Moldova ocupă locul 83 din 185 economii în Raportul Doing Business al Grupului Băncii Mondiale pentru anul 2013. În timp ce acest lucru marchează o îmbunătăţire de la locul 86 pe care Moldova l-a ocupat anul trecut, ţara încă este sub clasamentul mediu de 73 în țările EAC și se află în percentila 55. RCG a constatat că al patrulea factor cel mai problematic pentru afaceri (împreuna cu cei enumerati în paragraful 34) este accesul la finanțe, care este necesar întreprinderilor pentru a face investiţii care să majoreze productivitatea și competitivitatea acestora. Potrivit Sondajului Întreprinderilor 2009, exportatorii moldoveni consideră că cele mai mari bariere în desfășurarea afacerilor sunt abilitățile sub-dezvoltate ale forței de muncă, accesul insuficient la finanțe, corupţia şi problemele ce țin de administrarea vamală. Extinderea eșantionului la toate firmele ne arată că accesul la finanțe și abilităţile forței de muncă, la fel fac parte din cele mai importante constrângeri. Performanţa și productivitatea întreprinderilor din Republica Moldova26 36. O evaluare a performanţei întreprinderii în baza datelor de grup oferă unele indicii că mediul slab de afaceri are un impact negativ asupra vânzărilor și productivității. Evidența acestei tendinţe putea fi deja observată înainte de criza financiară, în perioada 2003/2004-2008/2009. Deşi creşterea PIB-ului a fost solidă la nivel de şase la sută în medie pe an, companiile din sectorul formal din Republica Moldova nu au înregistrat nici-o majorare a vânzărilor reale (valoarea vânzărilor după corectarea pentru inflație). Trei sectoare principale – agricultură şi industria extractivă, industria şi serviciile – toate s-au confruntat cu o reducere agregată a vânzărilor reale. Declinul proporțional dintre perioadele de până și după criză a fost puțin mai pronunțat în industrie, care a înregistrat un declin al vânzărilor reale de 17 procente între 2008/2009 și 2010/2011. În domeniul serviciilor, vânzările reale au fluctuat aproape de nivelul din 2003/2004 până la începutul crizei din 2008/2009. Datele dezagregate la nivel de sector și eficienţă, indică faptul că doar întreprinderile din sectorul serviciilor și al agriculturii cu o productivitate totală per factor mai mare decât media în 2010/2011, au reușit să majoreze vânzările reale în perioada de criză.27 Pentru înţelegerea relaţiei dintre creşterea PIB-ului și vânzări în scădere, analiza datelor indică faptul că multe întreprinderi au avut pierderi operaționale, însă le-au compensat cu alte surse de venit, pentru a ajunge la un venit net pozitiv. 26 Această secţiune se bazează pe o evaluare realizată de către echipa Băncii Mondiale, folosind baza de date privind Diagnostica și Dinamica Afacerii (BuDDy). Această bază de date a fost elaborată de către Banca Mondială şi este populată cu date la nivel de companie din situaţiile financiare ale companiilor şi Sondajul Anual al Întreprinderilor, furnizate de către Biroul Naţional de Statistică pentru anii 2003/2004, 2008/2009 şi 2010/2011. Analiza prezentată aici urmează un grup de companii de mai mult de 3.600 la număr în acești ani. Grupul este reprezentativ după dimensiune, sector şi locaţia geografică a firmelor din Republica Moldova, deşi după locație, Bălţi este ușor supra-reprezentat și Chișinău –sub-reprezentat. Rezultatele tind să fie doar ilustrative. O analiză mai detaliată este necesară pentru explorarea cauzalității și factorilor determinanți din spatele observațiilor prezentate aici. 27 O companie este considerată eficientă dacă are o productivitate totală a factorilor (TFP) mai mare decât media pentru perioada respectivă. Patruzeci şi nouă, patruzeci şi trei și cincizeci şi două procente din firme au fost plasate peste media TFP în fiecare perioadă. Doar 19% din firme au fost din categoria celor eficiente pe toată perioada, faţă de 23% care au fost ineficiente în întreaga perioadă. Nu există nici-un model clar de sector pentru ineficienţă sau eficienţă, deşi firmele de producție alcătuiesc o parte proporţional mai mare din firmele ineficiente. Aproape toate firmele considerate eficiente în toate perioadele au fost firme private, timp ce 13% au fost firme ineficiente cu capital municipal sau de stat (comparativ cu doar 7% pentru eșantionul de grup în întregime). 20 Aceste alte venituri pot include: investiții financiare, subvenţii şi alte plăţi de transfer şi veniturile economiei tenebre28. 37. Criza financiară globală din 2008-2010 a avut un impact neuniform asupra productivității din diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova. Sectorul serviciilor s- a dovedit a fi cel mai robust, cu o creștere a productivității medii totale a factorilor (TFP) de la 0,04 înainte de criză până la 0,05 după criză. Serviciile, de asemenea, au înregistrat o scădere procentuală mai joasă a vânzărilor şi ocupării forţei de muncă, decât celelalte două sectoare. Între timp, TFP pentru agricultură a rămas negativă, în timp ce TFP din industrie a trecut de la valori pozitive la negative. 38. Chiar înainte de criză, companiile din Republica Moldova în general nu angajau în câmpul muncii, și în timp ce jumătate dintre acestea au realizat investiții, ele nu par să fi devenit mai eficiente. Datele pe grupul de întreprinderi indică faptul că numărul de locuri de muncă cu normă completă, locurile de muncă ale sectorului oficial s-au diminuat cu 27% în perioada din 2003/04 până în 2008/2009. Cincizeci şi cinci procente din întreprinderile moldoveneşti au investit29 în acea perioadă, însă dintre acestea, doar 23 la sută din întreprinderile care au efectuat investiții și care erau ineficiente în 2003/2004 au devenit eficiente până în 2008/2009. Pe de altă parte, 33 procente din întreprinderile investitoare care erau eficiente în 2003/2004 au devenit ineficiente în 2008/2009 și aceste întreprinderi au înregistrat diminuarea vânzărilor sale reale cu 28% în medie. Aceste constatări paradoxale sugerează că întreprinderile au putut suferi efectele adverse ale diverșilor factori micro-economici, chiar în contextul creșterii PIB. Aceasta indică asupra problemelor în mediul de afaceri. 39.Dată fiind rentabilitatea scăzută a investițiilor, calea principală spre o eficienţă sporită pentru companiile din Republica Moldova în perioada de până la criză a fost reducerea forței de muncă. Aproximativ 47 la sută din companiile care au fost ineficiente în 2003/2004 au devenit eficiente până în 2008/2009. După izbucnirea crizei, încă 33 la sută din companiile care erau ineficiente în 2008/2009 au devenit eficiente până în 2010/2011. În 2010/2011, ocuparea forţei de muncă în întreprinderile eficiente a reprezentat doar 45 la sută din nivelul din 2003/2004, iar ocuparea forţei de muncă în întreprinderi ineficiente a fost de 74 la sută din acest nivel prealabil. În general, ocuparea forței de muncă cu normă completă în sectorul formal a scăzut cu 27 la sută în perioada 2003/2004 - 2008/2009. Aceasta a continuat să se diminueze în timpul crizei din 2010/2011 până la nivel de 60 la sută din nivelul 2003/2004. 40. Astfel, totalul constatărilor indică faptul că eficienţa mai mare nu pare a fi pozitiv corelată cu investițiile, companiile își reduc forța de muncă indiferent dacă efectuează sau nu investiții, și companiile din Republica Moldova, care și-au majorat productivitatea totală a factorilor, cel mai des au făcut acest lucru prin reducerea forței de muncă. Această tendinţă subliniază necesitatea de a moderniza mediul de afaceri întru inversarea tendinţei sistematice de diminuare a forţei de muncă. 28 Economia tenebră etimată la 42% din PIB (Banca Mondială 2012a) 29 Aceasta se referă la investiţii de capital. Datele privind formarea capitalului brut fix nu sunt disponibile la nivel de întreprindere. 21 41.Combinaţia productivității în scădere şi a majorării salariilor reale reduce competitivitatea întreprinderilor din Republica Moldova. Până la criza globală (în 2003/2004-2008/2009), salariile reale în companiile oficiale s-au majorat cu 39 la sută, în timp ce valoarea medie reală adaugată raportată la fiecare lucrător s-a diminuat cu 15%. Adițional, companiile care devin ineficiente achită salarii reale semnificativ mai mari. Ruptura dintre salarii și valoarea adăugată per lucrător poate indica asupra unor ineficienţe pe piața forței de munca și/sau o nepotrivire de competenţe în care angajaţii nu sunt capabili să obțină o performanță, precum se preconiza când salariile acestora au fost stabilite (vezi secțiunea de mai jos pentru mai multe detalii). Rolul majorărilor salariilor din sectorul public în stabilirea salariilor în întreaga economie nu trebuie să fie exclusă. 42.Performanța și eficiența întreprinderii au implicaţii importante pentru crearea locurilor de muncă și rezistenţa generală a economiei în faţa unei crize. Companiile mai eficiente din trei cele mai principale sectoare au supraviețuit criza într-o formă mai bună şi și-au revenit mai repede. La începutul crizei, companiile eficiente din sectorul primar (agricultură și industrie extractivă) și cel al serviciilor au raportat o creștere de 3-4 procente a vânzărilor, în timp ce omologii lor ineficienți au înregistrat o diminuare a vânzărilor de 46 la sută în medie. În sectorul de producţie, vânzările au înregistrat un declin pronunțat în ansamblu, însă companiile eficiente au înregistrat un declin mediu de 30 la sută, în timp ce întreprinderile ineficiente au înregistrat pierderi mai mult decât duble, de 68 la sută. În ce priveste locurile de muncă, eficienţa mai mare a întreprinderilor este de asemenea asociată cu o plată reală medie mai bună pentru angajații rămași. Prin urmare, se poate spune că dacă mediul de afaceri este îmbunătăţit, probabilitatea va fi mai mare ca companiile care efectuează investițiile să își sporească eficiența, să creeze locuri de muncă bine plătite și să se poziţioneze bine în orice crize macro-economice. Competenţele manageriale şi tehnice ale forței de muncă din Republica Moldova 43. Un mediu de afaceri mai bun este o premiza necesară, dar insuficientă pentru îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţii la nivel de companie: Republica Moldova, de asemenea, trebuie să îmbunătăţească abilităţile manageriale și tehnice ale forţei de muncă. Un mediu de afaceri mai previzibil și favorabil poate reduce costurile, majorând astfel profitabilitatea. Cu toate acestea, pentru realizarea efectelor de transformare pe termen lung, anume calitatea managementului și abilităţile angajaţilor sunt cele care vor putea transpune aceste îmbunătăţiri într-o productivitate, competitivitate mai mare și o creare mai rapidă a locurilor de muncă. Spre exemplu, o reducere a costului exportului poate majora marja unui producător, însă pentru a valorifica acest lucru, pentru a ajunge la noi pieţe e nevoie de abilităţi de planificare a afacerilor şi analiză a pieţei. 44. Managerii din Moldova trebuie să-și modernizeze abilităţile sale de afaceri în domeniul managementului financiar, a planificării afacerilor, strategiilor de penetrare pe piaţă şi administrare generală. Deşi indicatorii de măsurare a capacității manageriale sunt puţini, dovezi ale acestor necesități se regăsesc în: (i) deficienţele în planificarea afacerilor și managementul financiar intern, care au un impact negativ asupra eligibilității întreprinderilor pentru împrumuturi, după cum este documentat în evaluarea accesului la finanțe (Capitolul VIII); (ii) calitatea joasă a documentaţiei prezentate băncilor comerciale cu cererea de împrumut din partea companiilor ; (iii) dependenţa mare a managerilor companiilor de administratorii facilității de grant a Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii pentru pregătirea documentaţiei în 22 vederea obţinerii serviciilor de dezvoltare a afacerilor; şi (iv) reclamațiile companiilor mici cu privire la incapacitatea acestora de a se conforma cu cerinţele privind documentaţia impuse de către bănci. 45. O forţă de muncă cu studii neadecvate, de asemenea, reţine creșterea companiilor. Sondajul întreprinderilor din 2009 a indicat că aceasta este cea de a doua după importanță constrîngere pentru întreprinderile din Republica Moldova. În 2012-2013, RCG încă a identificat aceasta ca un al cincilea cel mai important obstacol pentru mediul de afaceri din țară. Interviurile cu companiile și asociaţiile sectorului privat sugerează că curriculumul cursurilor tehnice în şcolile profesionale şi universităţi, precum și echipamentul utilizat în timpul studiilor, trebuie să fie actualizate, deoarece acestea nu mai corespund necesităților pieţei. Aceste constatări la fel sunt susținute de Memorandumul Economic pe țară pentru Moldova 2011. Această deficiență a pieței muncii din Republica Moldova este o provocare deosebită pentru investitorii străini. 46. În timp ce dezvoltarea competenţelor este crucială, totuși acest subiect este în afara domeniului de aplicare a acestui studiu. Acest studiu se concentrează pe aspectele legale și de reglementare aferente mediului de afaceri, care trebuie să fie reformat pentru a crea condiții pentru o performanţă îmbunătăţită a companiilor. Cu toate acestea, abilităţile manageriale și tehnice trebuie să beneficieze de mai multă atenţie prin alte eforturi. 23 III.Domeniile Prioritare de Politici pentru Dezvoltarea Sectorului Privat 47. Companiile din Republica Moldova sunt frânate de incertitudine și costurile ridicate ale conformării cu cadrul de reglementare, care reduc veniturile reale și posibilitatea de atribuire a beneficiilor economice, precum și de dificultățile aferente accesării finanțelor. Veniturile reale sunt reduse din cauza lipsei de claritate în legislaţie și reglementări, aplicarea lor neuniformă în practică și existenţa unor proceduri care necesită mult timp. Incertitudinea în aplicarea cadrului de reglementare şi de politici înseamnă că este dificil pentru companii să estimeze costurile de conformare din timp. Deficienţele în cadrul de concurență și sectorul judiciar servesc reducerii posibilității atribuirii veniturilor. Dificultatea obținerii finanţelor de asemenea are un efect negativ asupra performanţei companiei. 48. Figura de mai jos ilustrează modul în care cadrul analitic descris în introducerea prezentului studiu a fost aplicat la economia Republicii Moldova pentru a identifica domeniile prioritare de politica. Priorităţile de politică sunt: administrarea vamală; administrarea fiscală; reglementarea afacerilor, definită prin licențe, permise, autorizaţii, precum şi inspecţii; concurența; și accesul la finanțe. Legăturile acestora cu cadrul analitic sunt descrise în paragrafele care urmează după figură. Figura 4: Cadrul de diagnostic al creșterii aplicat în Republica Moldova 49. Costurile incerte și ridicate exercită cel mai mare impact negativ asupra companiilor în comerţul internaţional şi administrarea fiscală. Întreprinderile care doresc să comercializeze în străinătate se confruntă cu cerințe numeroase și schimbătoare privind documentaţia, inspecții împovărătoare, lipsa consistenței aplicării regulilor vamale şi corupţia. 24 Toate aceste elemente împreună creează întârzieri și inevitabil majorează costurile operațiunilor de import și export. În administrarea fiscală, companiile, de asemenea, se confruntă cu reguli care sunt neclare sau par să fie aplicate într-un mod inconsistent, inspecţii şi audituri fiscale intruzive, sancţiuni/amenzi care par excesive în comparaţie cu prejudiciul cauzat bugetului de stat, şi corupţie. 50. Ineficienţe în reglementarea afacerilor, inclusiv în acordarea licenţelor, autorizaţiilor şi inspecţiilor, de asemenea, majorează costurile și incertitudinea. Companiile trebuie să facă față cerințelor multiple și care se suprapun, atunci când solicită autorizaţii şi licenţe, precum și inspecţiilor paralele sau duble. Uneori, deciziile administrative privind licențele și autorizațiile pot fi luate pentru protejarea intereselor economice specifice, și nu pentru salvgardarea bunăstării consumatorilor (care este obiectivul final al reglementării afacerilor). Prin urmare, chiar dacă o companie a obţinut licenţele și autorizaţiile necesare, există un risc că autoritățile vor lua o decizie care va împiedica abilitatea sa de continuare a desfășurării afacerilor ca de obicei. Aceste probleme atât majorează costurile cât și reduc capacitatea de atribuire a veniturilor companiilor. 51. Există, de asemenea, puncte slabe în identificarea şi acţionarea împotriva comportamentului anticompetitiv. Deciziile privind acordarea de licenţe, permise și autorizaţii uneori sunt utilizate pentru restricţionarea penetrării pe piață sau prezintă dificultăţi pentru întreprinderile care în prezent își desfășoară activitatea pe piaţă. În aceste cazuri, companiile nu pot să-și atribuie veniturile generate. Acordurile de coluziune, de cartel, şi alte acorduri orizontale, precum și companiile care abuzează de poziţii dominante pe o piaţă, limitează capacitatea tuturor participanților de pe piaţă de a concura, genera venituri și a le atribuie. Acordarea ajutorului de stat unor întreprinderi, de asemenea, le pune pe un teren neuniform de joc vis-à-vis concurenţii lor. În timp ce cadrul legal privind concurența și ajutorul de stat din Republica Moldova a fost îmbunătățit recent, acesta trebuie să fie corect implementat. 52. Dificultăţile aferente accesării finanțelor limitează capacitatea companiilor moldovenești de a investi. Ținând cont de punctele slabe aferente generării și atribuirii veniturilor reale, adesea este dificil pentru companii să-și facă proiectele sale viabile din punct de vedere financiar. Cerinţele mari privind gajul reduc semnificativ capacitatea întreprinderilor de canalizare a activelor sale pentru împrumuturi, şi întreprinderile consideră dificilă accesarea finanțării pe termen lung (pe trei sau mai mulți ani). 53. Republica Moldova, de asemenea, duce lipsă de un alt element cheie care susține mediul de afaceri în economii mai competitive: un sistem judiciar care arbitrează și soluţionează litigiile în mod echitabil. Deşi este în afara domeniului de aplicare a prezentului studiu, acest lucru este un alt domeniu prioritar care poate aduce îmbunătățiri fără excepții în mediul de afaceri. Un sistem judiciar solid și supremația legii vor reduce incertitudinea, oferind căi de atac companiilor în situaţii în care regulile de desfășurare a afacerii sunt aplicate incorect sau nedrept. Abilitatea de a primi o decizie echitabilă de la un sistem judiciar imparţial contribuie la reducerea incertitudinilor aferente veniturilor și posibilității atribuirii veniturilor sale, după cum s-a discutat mai sus. Certitudinea faptului că băncile vor putea prelua controlul asupra gajului, atunci când un debitor nu își onorează responsabilitățile privind împrumutul reduce riscul perceput de către bănci, şi prin aceasta, costul finanţării. 25 IV.Administrarea vamală A.Evidența problemelor 54. Aproape fiecare companie din Republica Moldova este afectată de capacitatea administrării vamale de a facilita comerţul; acesta este un element cheie în determinarea competitivității întreprinderilor din Republica Moldova. Legătura dintre administrarea vamală eficientă și exporturi este evidentă: întârzierile și impedimentele la frontieră au un impact direct asupra costului şi a perioadei de timp de livrare a mărfurilor pe piețele lor de destinaţie. Preţul şi promptitudinea sunt cruciale pentru capacitatea exportatorilor din Republica Moldova de a concura pe pieţele de mare valoare, cum ar fi Uniunea Europeană. Administrarea vamală referitoare la procedurile de import, de asemenea, are un impact semnificativ asupra companiilor care produc mărfuri pentru export şi pentru vânzăre pe piața internă. În 2011, importurile au fost egale cu aproximativ 74% din PIB, și în 2009 (cele mai recente date disponibile), 69% din producători au folosit factori de producție de origine străină. Ineficienţele în administrarea vamală care majorează timpul şi costul importurilor și reduc fiabilitatea livrărilor, de asemenea, afectează competitivitatea, previzibilitatea şi structurile de preț a mai multor întreprinderi din Republica Moldova. 55. Ineficienţele şi lipsa transparenţei agenţiilor de gestionare a frontierelor, inclusiv administrarea vamală, în prezent reduc valoarea economiei. Republica Moldova ocupă locul 142 din 185 de economii la indicatorul Doing Business privind “Comerțul transfrontalier�, și locul 16 din 24 de ţări din regiunea Europei și Asiei Centrale (EAC) (vezi Figura 5 de mai jos). În cadrul interviurilor realizate de către Banca Mondială în 2012 şi 2013, funcționarii guvernamentali (cu excepţia funcționarilor din Serviciul Vamal), reprezentanţi ai asociaţiilor sectorului privat și companiilor private au indicat administrarea comerțului internațional ca fiind cea mai importantă barieră pentru desfășurarea unei afaceri în Republica Moldova. Un raport recent al proiectului BRITE finanţat de USAID subliniază gravitatea problemei: “Reglementarea ineficientă a comerţului, mai mult decât orice alt factor, este responsabil pentru eşecul Republicii Moldova de a atinge potenţialul său pentru o mai mare competitivitate pe pieţe noi, în pofida avantajelor sale relative geografice și ale forţei de muncă�30. 30 USAID 2012, pagina 10 26 Figura 5: Clasamentul Republicii Moldova în baza indicatorului �Comerțul transfrontalier� comparativ cu alte țări EAC, 2013 Sursa:Grupul Băncii Mondiale 2013b 56. Pentru Serviciul Vamal este o provocare să îmbunătăţească facilitarea comerţului în timp ce continuă să realizeze și alte obligaţiuni statutare. Autoritățile vamale sunt responsabile de asigurarea faptului că veniturile din tranzacţiile transfrontaliere sunt colectate în mod corespunzător, interzicând intrarea mărfuri neautorizate în ţară, şi salvgardarea siguranţei consumatorului. În 2011, Serviciul Vamal a colectat 11,9 miliarde MDL (aproximativ 1 miliard USD), echivalentul al 39.4 la sută din veniturile totale ale guvernului.31 În 2012, colectările s-au majorat până la 12.6 miliarde MDL și au reprezentat 37,6 procente din veniturile guvernamentale. Se estimează că veniturile pierdute din cauza sub-facturării sau raportării valorii frauduloase ar putea ajunge până la ca 30-40% din sumele colectate în prezent32. Prin urmare, provocarea este acordarea asistenței Serviciului Vamal pentru a minimiza povara asupra comercianţilor care se conformează cu obligaţiunile statutare. 57. Acest capitol prezintă problemele aferente administrării vamale din punctul de vedere al sectorului privat și la fel recunoaște progresul recent realizat de Serviciul Vamal. Serviciul Vamal a lucrat în vederea abordării unei serii de constrângeri care vor fi evidenţiate în acest capitol. Eforturile au început din anul 2011, s-au intensificat în 2012, şi continuă în 2013. Cu toate acestea, este important de înțeles constrângerile care au afectat companiile în ultimii ani pentru a determina în ce mod a fost afectată competitivitatea întreprinderilor, unde este nevoie de efort suplimentar, sau unde companiile nu simt încă beneficiile schimbărilor. Prezentul capitol îşi propune să identifice constrângerile şi să recomande reforme prioritare, luând în considerare informaţia din ambele perspective. 31 Date statistice oficiale de la Guvernul Republicii Moldova (la fel indicate de Banca Mondială și de către Guvernul Republicii Moldova 2012) 32 Banca Mondială și Guvernul Republicii Moldova 2012 27 58. Serviciile aferente comerţului sunt de o calitate slabă, iar procesele sunt împovărătoare. În baza Indicelui de Performanță Logistică al Băncii Mondiale din 2012, Republica Moldova ocupă locul al doilea cel mai rău din regiunea EAC (doar în fața Tadjikistan33), și locul 132 din 155 de ţări din lume. Clasamentul Republicii Moldova pe diferite componente este după cum urmează: eficienţa devamării și a gestionării frontierei - 129, calitatea infrastructurii comerţului şi de transport - 98, uşurinţa organizării transportului internaţional la preţuri competitive - 145, calitatea şi competenţa serviciilor de logistică - 142, abilitatea de înregistrare și urmărire a expediţiilor - 116, şi punctualitate - 126. Astfel, există loc notabil pentru îmbunătăţire. Clasamentul scăzut al Republicii Moldova în regiunea EAC sugerează că dificultăţile întâlnite la frontierele sale sunt constrângeri majore, şi că, dacă Moldova poate elimina aceste constrângeri, întregul lanț valoric de ofertă ar beneficia de aceste îmbunătăţiri. 59. Strategia de Transport şi Logistică a Guvernului Republicii Moldova oferă o introspectivă auto-critică utilă în acest sens, costatând că: “procedurile de export şi cele vamale greoaie și lente împiedică companiile comerciale și exportatoare şi descurajează traficul de tranzit.� 34 Strategia, de asemenea, recunoaşte că procedurile vamale la punctele de trecere a frontierei sunt complicate. În aceeaşi ordine de idei, Agenda Naţional de Business 2012-201335, elaborată de mai mult de 30 de asociaţii de business şi camere de comerţ regionale, evidenţiază administrarea vamală şi administrarea fiscală ca fiind cele două cele mai critice domenii problematice în mediul de afaceri. 60. Exportul din și importul în Republica Moldova durează mult timp. Din aspectele măsurate de indicatorul Doing Business privind “Comerțul transfrontalier�, Republica Moldova are cea mai rea performanță, când vine vorba de timpul necesar pentru exportul sau importul de mărfuri și servicii. În medie, e nevoie de 32 de zile pentru a exporta un container de aproximativ 6 m şi 35 de zile pentru importul acestuia. Mediile din EAC sunt de 26 și 29 zile, respectiv. Pregătirea documentelor durează cel mai mult, necesitând 20 de zile pentru un export şi 21 de zile pentru un import36. Odată ce documentele sunt gata, indicatorii Doing Business sugerează că sunt necesare în medie 6 zile pentru finalizarea unui proces de import, și 3 zile pentru finalizarea unui proces de export. (vezi Tabelul 2 de mai jos) La transportarea mărfurilor, perioada de așteptare la frontieră poate mări de asemenea perioada de procesare și conduce la incertitudinea perioadei de livrare37. Deşi procesarea în sine poate dura puțin timp, cam 20 de minute în mediu raportat de către Serviciul Vamal în baza sistemelor sale IT, timpul de aşteptare înainte de a ajunge în punctul de trecere a frontierei nu este luat în considerație în această măsură.38 33 Turkmenistan nu este inclusă în clasament din cauza lipsei datelor. 34 Proiectul strategiei (Guvernul Republicii Moldova 2012b) a fost elaborat cu asistența Băncii Mondiale. Guvernul a finalizat strategia în limba română, și acest citat a fost verificat cu versiunea finală disponibilă aici: http://www.mtid.gov.md/img/proiecte/MoldovaTLS_Romanian_Dec2012-prelim.pdf 35 ANB, în limba română 36 Acesta include timpul necesar pentru pregătirea tuturor documentelor, inclusiv a celor care pot fi solicitate de către alte autorități, în afară de Serviciul Vamal. 37 Guvernul Republicii Moldova şi Banca Mondială 2012 38 Serviciul Vamal raportează un progres important în reducerea timpului mediu de trecere a frontierei, de la 55 de minute în 2008 până la 20 de minute în 2012, după cum se menţionează în comentariile scrise oferite echipei Băncii Mondiale. Cu toate acestea, aceasta reprezintă doar o fracţiune din timpul pe care companiile îl petrec cu referință la procedurile de comerț internațional. 28 Tabelul 2: Performanța Republicii Moldova pe Componentele Indicatorului Doing Business privind �Comerțul transfrontalier�, 2013 Europa de Est și Indicatorul Moldova OECD Asia Centrală Numărul de documente pentru export 7 7 4 Zile pentru conformarea cu procedurile de 32 26 10 export Costul exporturilor (USD per container) 1.545 2.134 1.028 Numărul de documente pentru import 7 8 5 Zile pentru conformarea cu procedurile de 35 29 10 import Costul importulrilor (USD per container) 1,870 2,349 1,080 Sursa: Grupul Băncii Mondiale 2013b 61. Companiile frecvent se confruntă cu cerințe prea complexe sau imprevizibile privind documentația și cadrul de reglementare. Strategia de Transport și Logistică și alte analize (inclusiv evaluarea proiectului BRITE) indică faptul că importatorii și exportatorii din Republica Moldova trebuie să colecteze un număr mare de documente din mai multe birouri pentru a obţine aprobările necesare. ANB observă că există necesitatea ca Serviciul Vamal să îmbunătăţească transparenţa şi previzibilitatea procedurilor vamale, astfel încât agenţii economici să ştie din timp ce documente trebuie să prezinte, cât vor dura procedurile, și care este consecutivitatea procedurilor. Diferiți funcționari vamali spun companiilor că sunt necesare diferite documente, ceea ce dublează lucrul cu hârtiile și provoacă întârzieri. 62. Serviciul Vamal poate impune cerințe privind documentația, precum și alte cerințe la dorință, de obicei, prin emiterea Ordinelor Vamale sau altor documente. Serviciul Vamal a început să publice Ordinele Vamale la sfârșitul anului 2012. Practica impunerii cerințelor prin intermediul documentelor nepublicate a fost una din cauzele de bază ale cerinţelor imprevizibile şi întârzierilor în comerţul internaţional. Agenţii economici frecvent află despre noile cerinţe abia la punctul de frontieră sau la biroul vamal. Până când ordinele vamale care afectează companiile au început să fie publicate treptat începând cu sfârșitul anului 2012, multe companii nu primeau nici-o notificare privind modificările regulilor. Adițional, fără acces la documente, nu exista nici-o posibilitate pentru companii să afle dacă cerințele pentru un transport anumit este rezultatul unui ordin intern sau altui document oficial, sau determinarea unui funcționar vamal individual.39 Analiza efectuată pentru STL a constatat că vămuirea importurilor poate fi întârziată din cauza diferitor factori, inclusiv lipsa documentelor justificative şi din cauza contestațiilor împotriva unor decizii vamale.40 Imprevizibilitatea cerințelor privind documentația contribuie la întârzieri în transportările internaționale. 63. Serviciul Vamal a început publicarea unor ordine la sfârșitul anului 2012 și a realizat re-inițierea dialogului public-privat începând din decembrie 2012. Având în vedere că feedback-ul cel mai recent din partea sectorului privat pentru acest studiu a fost colectat în martie 39 ANB 2012-2013 caracterizează această problemă, după cum urmează: �În cadrul Serviciului Vamal exista acte normative interne (regulamente, instrucţiuni, scrisori, etc.), care nu sunt disponibile pentru agenţii economici. Acestea cauzează companiilor să suporte cheltuieli neprevăzute în formă de mijloace bănești (plăţi suplimentare, sancţiuni şi amenzi), timp şi efort." (IDIS Viitorul 2011) 40 Guvernul Republicii Moldova şi Banca Mondială 2012 29 2013, este prea devreme de evaluat impactul acestui efort. În orice caz, acesta este un efort lăudabil, şi coresăpunde celor două recomandări importante ale prezentului studiu. 64. În pofida capacităților de procesare a declaraţiilor în mod automatizat, procedurile vamale se bazează mult pe documentele pe suport de hârtie. Acest lucru necesită timp, efort şi bani adiționali din partea companiilor moldoveneşti, şi face procesarea vamală mai puţin eficientă. 65. Practicile de evaluare vamală par a fi inconsistente şi frecvent prezintă dificultăţi pentru importatori. Metodele de determinare a clasificării tarifare, de asemenea, pot fi neclare. Legislaţia privind evaluarea vamală în mare măsură reflectă dispozițiile acordului OMC de evaluare (GATT Art. 7), care solicită o ordine ierarhică a normelor.41 Prima metodă, dacă este cazul, constă în acceptarea prețului declarat pe factură ca fiind valoarea tranzacţiei. Însă analiza efectuată pentru Strategia de Transport și Logistică sugerează că Serviciul Vamal nu respectă în mod constant regulile OMC și adesea respinge preţul din factură fără a solicita inițial probe pentru a verifica valabilitateai acesteia. ANB prevede că metodele de determinare a cuantumului plăţilor vamale nu sunt transparente. Acest lucru creează incertitudine pentru companii. Interviurile cu reprezentanţii organizaţiilor internaţionale care au evaluat serviciul vamal din Moldova susțin aceste constatări. Analiza realizată pentru STL a constatat că vămuirea finală a importurilor poate fi întârziată din cauza problemelor aferente clasificării tarifare și evaluării. 66. Serviciul Vamal a lucrat asupra perfecționării practicelor de evaluare vamală, după cum este indicat în Planul de Activitate pentru anul 2013 și raportul privind progresul activității sale cu EUBAM. Reprezentanţii Serviciului Vamal susțin că practicile sale corespund metodelor de analiză a riscurilor ale Organizației Mondiale a Vămilor și sunt consistente cu liniile directorii și instruirea obținută de la EUBAM. Liniile directorii pentru funcționarii vamali în baza Manualului OMV au fost elaborate cu asistența EUBAM. Un raport recent al EUBAM42 a menționat de asemenea evoluțiile pozitive în acest domeniu. Date fiind discrepanțele în informația despre măsura în care practicile de evaluare au fost îmbunătățite, practicile actuale de la frontieră trebuie să fie examinate mai detaliat. Există de asemenea necesitatea de a comunica mai clar cu sectorul privat cu privire la metodele de evaluare. 67. Există, de asemenea, indicii de neconcordanță în aplicarea clasificărilor tarifare, deși Serviciul Vamal a realizat progrese recente în acest domeniu. După cum s-a menţionat în paragraful de mai sus, acest lucru a reprezentat un motiv pentru întârzieri, care a fost identificat în analiza efectuată pentru STL. Există indicii care arată că dificultățile legate de evaluarea vamală și clasificarea tarifară merg mână în mână. În mai 2012, Serviciul Vamal a început să emită hotărâri cu privire la tarifare. Hotărârile de tarifare pentru aproximativ 66 coduri HS au fost emise şi publicate pe pagina web a Serviciului Vamal.43 Acesta este progres în direcția corectă, și e nevoie de mai mult progres. 41 Acestea sunt: 1) valoarea tranzacţiei, 2) valoarea tranzacţiei mărfurilor identice, 3) valoarea tranzacţiei cu mărfuri similare, 4) metoda deductivă, 5) metoda calculată, 6) metoda de ultima instanță (inclusiv preţuri indicative, numai în ultima instanță). 42 Evaluarea progresului, efectuată de MDCS și UASCS în Implementarea Recomandărilor pentru îmbunătățirea Proceselor Vamale pe Uscat la Nivel Regional și Local, Planul de Acțiuni, Etapa 8, Activitatea Nr.4.1.2 și Activitatea 4.1.4. 43 Serviciul Vamal declară că ei au emis 100 decizii, dar doar 66 au fost găsite în lista publicată. Lista este disponiila aici: http://customs.gov.md/index.php?id=3485 30 68. Inspecţiile vamale pot fi inutil de împovărătoare, și o abordare bazată pe riscuri nu este pe deplin aplicată. Inspecțiile împovărătoare contribuie la întârzieri și extind perioada de timp necesară livrării atât pentru importatori cât și pentru exportatori. Deşi Codul Vamal prevede examinarea selectivă a importurilor în baza practicilor de gestionare a riscurilor, în practică, există o dependență excesivă de inspecţia fizică indiferent de canalul de selectivitate ASYCUDA. Analiza realizată pentru STL indică faptul că ofițerii vamali obișnuiesc să efectueze controale minuțioase asupra tuturor transporturilor de import, indiferent de categoria Coridorului de risc (chiar dacă sunt desemnați drept �coridor verde�)44. Analiza constată de asemenea faptul că Serviciul Vamal utilizează criteriile de selectivitate care sunt prea vaste și totodată folosește prea mult criterii de risc. 69. Serviciul Vamal a confirmat că procesul de management al riscurilor încă mai necesită dezvoltare în continuare în vederea reducerii numărului de inspecții fizice, şi a declarat că numărul de controale fizice s-a diminuat cu 17% in 2012. Serviciul Vamal a oferit următoarele date privind procentul transporturilor care folosesc fiecare din aceste coridoare de risc. Tabelul 3: Transporturi după coridoarele de risc, 2012 Coridorul Verde Coridorul Galben Coridorul Roșu Importuri 48% 19% 32% Exporturi 73% 11% 17% Sursa: Datele furnizate de către Serviciul Vamal direct echipei Băncii Mondiale, 28 mai 2013 70. Adițional, există indicii că toate documentele de export sunt verificate la punctele de trecere a frontierei, în pofida faptului că au fost procesate și verificate de către personalul Serviciului Vamal în depozitul vamal din țară (ICD) înainte de permiterea camionului să se deplaseze spre frontiera. Companiile trebuie să deschidă o declarație de tranzit la ICD, iar apoi să o închidă la frontieră; aceasta mărește perioada necesară pentru a efectua un transport. Problemele legate de examinarea documentației de export la frontieră au fost observate în timpul efectuării analizei pentru pregătirea STL şi de către alţi donatori care activează în domeniul administrării vamale din Republica Moldova. Serviciul Vamal afirmă că funcționarii vamali verifică doar existenţa documentelor, dar nu efectuează controlul dublu al documentelor. Evoluţia acestor practici, şi efectul lor asupra companiilor, trebuie monitorizate. 71. Auditul post vămuire a fost de asemenea descris drept utilizând controalele stricte. Conform analizei pregătite pentru STL, performanţa Departamentului de Audit post-vămuire al Serviciului Vamal este măsurată prin majorarea veniturilor vamale colectate. În 2006, Departamentul a colectat 1,25 milioane MDL în rezultatul a 144 audituri, în timp ce în 2011, acesta a acumulat mult mai mult - 35,7 milioane MDL din 382 audituri. Analiza STL afirmă că Serviciul Vamal: “nu efectuează audituri post-vămuire cu intenţia de a identifica exportatorii cu risc scăzut conformi și legitimi.�45 44 Banca Mondială și Guvernul Republicii Moldova 2012, p. 7 45 Banca Mondială și Guvernul Republicii Moldova 2012, p. 9 31 72. Unele proceduri simplificate au fost introduse, însă companiile încă nu au simțit multe beneficii tangibile ale acestor proceduri. Mai multe categorii de proceduri “simplificate� sunt disponibile pentru companiile certificate ca agenţi economici autorizaţi (sau de încredere). Tabelul 4: Procedurile comerciale simplificate disponibile pentru companiile din Republica Moldova Anul de Denumirea procedurii Descrierea Numărul de implementare companii care beneficiază Iulie 2010 Agent Economic de Atribuit automat �Coridorului verde� 2010: 25 încredere din ASYCUDA 2012: 37 August 2011 Vămuire locală Bunurile importate pot fi transportate 2011: 4 direct la sediul companiei (şi nu la o unitate de controlul vamal pentru vămuire), pot fi declarate electronic cu semnătura electronică şi puse în liberă circulaţie Ianuarie 2013 Proceduri Vamale - Numărul redus de cerinţe privind 2013: 55 Simplificate documentele şi controlul documentelor companii şi controalele vamale fizice, 10% din Notă: Aceasta combină cele - prioritate în implementarea declarațiile două beneficii de mai sus şi controalelor, vamale denumirea de �operator de - vămuirea la locul de destinaţie prin transport de încredere" prezentarea unei declaraţii vamale discutată mai jos într-o a electronice, în cadrul "procedurii de patra desemnare: "agent vămuire locală", economic de încredere" - posibilitatea de vămuire în afara orelor de lucru şi în timpul zilelor libere, - o persoană de contact numită din cadrul vamei. Sursa: Datele furnizate de către Serviciul Vamal direct echipei Băncii Mondiale, 28 mai 2013 Deşi denumirea de �Agent economic de încredere� a fost introdusă în 2010, doar 0,4 la sută din declaraţiile vamale au folosit acest beneficiu în 2011. Serviciul Vamal afirmă că de atunci numărul acesta s-a majorat substanţial. În plus, în iunie 2012, o denumire de �Operator de Transport de Încredere� a fost introdusă. Transporturile acestor companii pot folosi o linie dedicată �operatorilor de încredere� pentru trecerea frontierei. Patru companii au fost autorizate să utilizeze această opțiune. 73. Se pare că există o deconectare între procedurile simplificate implementate de către Serviciul Vamal şi experienţele companiilor. După cum este specificat în tabelul de mai sus, puține companii beneficiază în prezent de aceste proceduri simplificate. Companiile eligibile încă nu au simțit economii substanțiale de timp și costuri. Trebuie să fie introduse proceduri de devamare simplificate, respectând normele UE. După cum s-a afirmat mai devreme în acest capitol, Serviciul Vamal trebuie încă să mai lucreze asupra dezvoltării în continuare a criteriilor 32 de risc şi selectivitate astfel încât transporturile să utilizeze �Coridorul verde� şi să aibă controale mai optimizate. 74. În ultimii ani, a fost dificil pentru companii să obţină informaţii de bază aferente comerţului. În primele nouă luni din 2011, Serviciul Vamal răspundea la solicitările de informații în medie în decurs de 15 zile. Conform analizei efectuate pentru STL, Vama a planificat să reducă timpul până la 10 zile lucrătoare către anu 201446. Cu toate acestea, chiar şi acest timp de procesare este prea lung, mai ales atunci când este vorba despre solicitări simple, cum ar fi codurile tarifare armonizate (HS) . 75. Alte beneficii care au fost menționate de către Serviciul Vamal ca fiind prezente, rămân nerecunoscute de companii și includ următoarele: (i) posibilitatea de a depune declaraţii vamale în week-end-ri, (ii) nici-o restricţie privind locul unde bunurile pot fi declarate, și (iii) un proces accelerat de eliberare a certificatelor de origine. 76. Domeniile adiționale în care administrarea comerţului internaţional are un impact negativ asupra afacerilor includ:  Ne-recunoaşterea certificatelor străine și restricţiile privind produsele avansate: Produsele alimentare care dispun de certificate de conformitate şi alte certificate emise în străinătate trebuie să fie re-certificate în Republica Moldova, ceea ce cauzează întârzieri și majorează costurile pentru companii. Mai mult ca atât, unele produse avansate nu sunt recunoscute de standardele moldoveneşti, şi, prin urmare, nu au voie să intre în Republica Moldova până ce acest standard corespunzător nu este elaborat. Aceasta restricţionează accesul companiilor la unele tehnologii avansate, care ar putea îmbunătăţi productivitatea acestora.  Restricțiile aferente inputurilor agricole străine: există bariere la importul de inputuri agricole străine, chiar şi atunci când acestea nu sunt produse la nivel local (cum ar fi sucul de struguri concentrat). Fermierii care doresc să utilizeze inputuri străine trebuie să le testeze și să le certifice conform standardelor din Republica Moldova, ceea ce reprezintă un proces costisitor și descurajează mulţi fermieri.  Timpul de tranzit: În timp ce Codul Vamal permite până la 4-8 zile, ANB indică că Serviciul Vamal permite de obicei perioade de timp cu mult mai scurte pentru aceasta. Acest lucru provoacă probleme pentru transportatori şi adesea rezultă în sancţiuni pentru sosire întârziată în punctul de destinație de tranzit vamal, chiar dacă transportatorii fac totul posibil pentru a respecta termenul limită. Serviciul Vamal a emis recent un ordin care permite utilizarea perioadelor de tranzit mai mari, în baza necesităților companiilor. Implementarea acestuia trebuie să fie monitorizată. 77. În cele din urmă, o problemă de bază în interacţiunile companiilor cu Vama este prezenţa corupţiei. Problemele enumerate mai sus - cerinţele ne-transparente, solicitarea documentelor suplimentare, evaluarea ne-transparentă, şi controale stricte – prezintă oportunităţi vaste pentru mituire în schimbul cerinţelor relaxate şi reducerea întârzierilor. Analiza efectuată 46 Banca Mondială și Guvernul Republicii Moldova 2012, p. 14 33 în timpul pregătirii analizei STL confirmă faptul că corupţia rămâne o problemă, și subminează eforturile de îmbunătăţire a practicilor de administrare vamală. Planul de Acţiuni al Serviciului Vamal pentru anul 2013 recunoaşte și încearcă să abordeze problema corupţiei declarând oficial stabilirea “unui mecanism de control al respectării normelor etice și prevenirea comportamentului profesional neadecvat�.47 78. Pentru a rezuma, cele mai frecvente probleme aferente comerţului cu care se confruntă companiile sunt: întârzieri, cauzate de procese ineficiente şi cerinţe imprevizibile, cum ar fi ordine vamale nepublicate și discreţia funcționarilor vamali; incoerenţe în abordarea evaluării vamale; inspecțiile împovărătoare care nu beneficiază de abordarea bazată pe risc; o lipsă de opțiuni pentru procedurile simplificate în practică, şi corupţia. Toate aceste probleme introduc incertitudine şi majorează costurile comerţului internaţional. B.Cauzele care stau la baza problemelor 79. Problemele cu care se confruntă companiile sunt conduse în principal de reguli neclare, procese prea complexe, care nu au fost modernizate, lipsa transparenţei, utilizarea excesivă a competenţelor discreţionare și intervenţii fizice, scutirea reglementărilor vamale de principiile de reglementare bună (AIR), o lipsă de responsabilitate a funcţionarilor vamali și dependența mare de Vamă pentru veniturile guvernamentale. Domeniile Codului Vamal sunt vage, lăsând loc pentru interpretări, prin ordine interne ale Vamei și ale ofițerilor de frontieră înşişi. Chiar și atunci când regulile sunt clare, acestea prescriu adesea proceduri inutile, care consumă mult timp. Principiul transparenţei a fost încălcat de practica de ne-publicare a ordinelor vamale care afectează întreprinderile. Acest lucru creează incertitudine şi oportunităţi pentru ca funcționarii vamali să deghizeze încercările de extragere a mitei în cerinţe ale ordinelor interne. Mai mult ca atât, deoarece vama colectează o porțiune substanțială din veniturile guvernamentale, există o presiune de maximizare a colectărilor, care contrazice în mod direct scopul de facilitare a comerțului. În cele din urmă, politicile privind resursele umane existente trebuie să fie reformate pentru a implementa aplicarea normelor existente. Aceste cauze de bază ale problemelor cu care se confruntă companiile sunt descrise detaliat mai jos. 80. Unele părţi ale Codului Vamal sunt confuze și neclare şi lasă loc pentru interpretare. Codul Vamal nu este aliniat la Convenţia revizuită de la Kyoto a Organizației Mondiale a Vămilor sau legislaţia vamală din UE. O revizuire din 2010-2011 a Codului Vamal din punct de vedere al corespunderii cu aceste documente de reper a depistat următoarele punctele slabe, printre altele: (i) cerinţele pentru bunurile care trec frontiera sunt fragmentate în mai multe secţiuni, şi nu există nici-o listă cuprinzătoare; ii) termenii de “eliberare� şi “vămuire� sunt inter-schimbate în comparaţie cu utilizarea acestora în documentele internaţionale, ceea ce poate crea confuzii, iii) Codul Vamal frecvent afirmă că cerinţele “trebuie să fie implementate în conformitate cu legislaţia relevantă,� care lasă loc de interpretare şi discreţie, mai ales deoarece nu există nici-o referință la anumite acte legislative; iv) unele dispoziții tehnice sunt neclare în limba română şi rusă; şi v) Codul Vamal nu cuprinde unele concepte moderne. Întreprinderile nu pot prezenta o declarație din timp, și semnăturile electronice nu sunt acceptate. Declaraţiile vamale sunt transmise în ASYCUDA, însă acestea trebuie să fie tipărite şi mai multe copii trebuie să fie prezentate la punctele de trecere a frontierei. 47 Guvernul Republicii Moldova 2013c 34 81. Pentru importuri încă mai există un șir de proceduri care necesită mult timp. Procesul de colectare a tuturor documentelor necesare, inclusiv cele despre care importatorul poate să nu cunoască în prealabil, este de lungă durată, după cum este documentat mai sus. Apoi, la procesarea unui import, Serviciul Vamal nu separă procedurile de eliberare de cele de vămuire, şi nu eliberează mărfurile până când nu sunt soluționate toate problemele legate de tranzacție.48 Un exerciţiu de cartografiere a procedurilor vamale care este în prezent în curs de desfăşurare, va identifica procedurile specifice care trebuie să fie simplificate și optimizate. 82. Pentru exporturi la fel există proceduri care necesită mult timp. În primul rând, exportatorii trebuie să proceseze marfa lor la depozitul vamal intern (ICD) cel mai apropiat de locul unde este înregistrată compania, chiar dacă acest lucru ar putea să nu fie opţiunea cea mai eficientă. ICD sunt deschise de la orele 8:00 până la 17:00. În al doilea rând, imediat ce exportatorii își prezintă declaraţia lor, plătesc o taxă de procesare și deschid declarația sa de tranzit la un post vamal intern, aceștia trebuie să se oprească ulterior din nou la frontieră pentru a închide declarația de tranzit şi pentru verificarea documentelor sale. Camioanele pot aștepta până la patru ore pe drumurile din apropiere care duc spre punctele de trecere a frontierei. Aceasta majorează timpul și costul. În timp ce Serviciul Vamal afirmă că există o opţiune de a duce marfa direct la frontieră cu procesarea acolo, feed-backul din partea sectorului privat indică că întreprinderile nu o folosesc. Analiza realizată pentru STL la fel a constatat că Serviciul vamal duce lipsă de echipament care le-ar permite să realizeze inspecții mai puțin intrusive. 83. Abordarea bazată pe risc pentru controalele vamale trebuie să fie dezvoltată în continuare înainte ca aceasta să poată fi aplicată în totalitate. Potrivit STL, lipsa abordărilor de gestionare modernă a riscurilor în cadrul Serviciului Vamal este rezultatul unui cadru legal și de reglementare care îi oferă o abordare tradiţională de control. Aceasta include Codul Vamal din 2010, care nu a fost modernizat sau aliniat regulilor Protocolului de la Kyoto sau celor ale UE, și aceasta nu include cooperarea cu sectorul privat. Mai mult ca atât, Serviciul Vamal în prezent duce lipsă de instrumente pentru aplicarea completă a unei abordări moderne bazate pe riscuri. Criteriile de selecție trebuie să fie clarificate, criteriile de risc sistematizate, schimbul de informaţii între părţile interesate îmbunătăţit și capacitatea instituţională semnificativ ridicată. STL, de asemenea, ia act de necesitatea unor echipamente suplimentare pentru a susține implementarea abordării bazate pe riscuri. 84. Adițional, după trecerea prin punctele de frontieră, echipelor vamale şi antifraudă mobile li se permite efectuarea examinărilor pe marginea drumurilor. Acestea pot colecta probe în cazul unei fraude și pot, de asemenea, să ia măsuri împotriva funcționarului vamal care a procesat importul. Această practică oferă un stimulent suplimentar pentru poliţiştii de frontieră vamali să efectueze inspecţii prea minuțioase, chiar și a transporturilor care au fost identificate ca fiind cu risc scăzut. Această practică, de asemenea, oferă o oportunitate pentru oficiali pentru a extrage plăți suplimentare de la importatori şi transportatori. Serviciul Vamal a elaborat un concept nou privind echipele mobile, şi un plan de acţiune asociat este în curs de dezvoltare, cu sprijin din partea EUBAM. 85. Principiile de bună reglementare nu se aplică de obicei la cerințele vamale, deși s-a înregistrat un progres la sfârșitul anului 2012 și începutul anului 2013. Câteva legi privind 48 Guvernul Republicii Moldova şi Banca Mondială 2012 35 reglementarea afacerilor au fost adoptate în scopul îmbunătăţirii și simplificării regulamentelor care afectează companiile. În unele cazuri, documentele eliberate de Vamă au fost excluse din domeniul de aplicare a legii, şi în alte cazuri, legile nu sunt pe deplin aplicate. Legi le și măsura în care acestea au fost aplicate în domeniul vamal, sunt după cum urmează: Tabelul 5: Legile privind reglementarea afacerilor aplicate la vamă Numărul legii Descrierea legii Aplicabilitatea la vamă Lacune în implementare Legea nr. 235 Această lege stabilește ca Această lege nu a fost Aplicabilitatea legii din 2006 proiectele de legi și regulamente aplicată în practică în cazul față de legislația (Ghilotina 2) care afectează întreprinderile și documentelor emise de vamală și cerințele orice modificări propuse la Serviciul Vamal. Serviciul impuse companiilor acestea, să fie supuse Analizei Vamal a trimis un ordin de către Serviciul Impactului Regulatoriu, și vamal la Secretariatul AIR Vamal rămân încă urmează să fie revizuite de către pentru revizuire în anul neclare. Grupul de Lucru al Comisiei de 2013. Acesta este un bun Ordinele vamale Stat pentru Reglementarea prim pas. emise până în anul Activității de întreprinzător, 2013 nu au fost asistată de Secretariatul AIR. supuse revizuirii Legea nr. 160 Această lege afirmă că un act Nouă acte permisive - În practică, alte din 2011 permisiv poate fi invocat sau autorizaţii şi certificate – cerinţe emise de (Ghilotina 2 aplicat numai după includerea emise de Serviciul Vamal Vamă au caracter de +) acestuia în nomenclatorul de acte sunt enumerate în act permisiv, dar nu permisive. nomenclator actelor sunt incluse în permisive. Nomenclator. Legea 239 din Această lege parţial încorporează Serviciul Vamal a început să Trebuie să se asigure 2008 prevederile Articolului X din publice ordinele vamale de la faptul că toate GATT privind publicarea și sfârşitul anului 2012. ordinele vamale care aplicarea reglementărilor față de Ordinele vamale sunt trimise afectează în prezent comerţul internaţional Ministerului Justiţiei pentru întreprinderile au aprobare şi îndrumare cu fost publicate. privire la faptul dacă acestea ar trebui să fie publicate. Acesta este un bun prim pas. Adițional la progresul recent menționat în tabel, în 2012, Serviciul Vamal a revizuit ordinele vamale emise în 2012, a publicat 5 şi a anulat 13 din acestea (proporţia din numărul total de ordine pe care aceasta o reprezintă nu este disponibilă). Serviciul Vamal afirmă că toate ordinele care au un impact asupra afacerilor sunt înregistrate la Ministerul Justiţiei şi publicate. Aceste evoluţii, şi cele enumerate în tabel, sunt binevenite şi trebuie să continue. În pofida progresului recent, lacunele în respectarea principiilor bunei reglementări au afectat în mod semnificativ companiile – şi competitivitatea acestora de export – în anii recenți. Atunci când principiile de bună reglementare nu sunt respectate, Serviciul Vamal deține deplina autonomie asupra chestiunilor care au un impact substanţial asupra întreprinderilor și competitivității lor generale, și permite implementarea cerinţelor care nu pot fi justificate. 36 86. Există probe ale lipsei de comunicare cu sectorul privat. Există o ruptură între practica pe care Serviciul Vamal pretinde că o urmează, și experienţa companiilor cu privire la evaluarea vamală, inspecţii, utilizarea “Coridorului verde�, și procedurile simplificate. Un Consiliu Consultativ Vamal a fost înfiinţat în 2007 pentru a consulta şi obţine feedback-ul din partea sectorului privat, însă Serviciul Vamal nu a programat nici-o întrunire după primăvara anului 2010. Consiliul Consultativ a fost reactivat în decembrie 2012, și a inclus cinci membri noi şi acum are un secretariat care este supus rotației printre membri. Proiectul USAID BRITE și-a asumat rolul secretariatului în timpul primelor şase luni. În plus, Serviciul Vamal afirmă că cele şapte oficii vamale au organizat întâlniri cu reprezentanţii sectorului privat, inclusiv brokeri şi comercianţi, şi că ordinele vamale sunt disponibile companiilor în oficiile vamale. Aceste iniţiative recente sunt binevenite, şi un efort mai mare în acest domeniu ar trebui să continue. 87. În organizarea și politicile privind resursele umane din cadrul Serviciului Vamal din Republica Moldova, au fost identificate numeroase puncte slabe. Ruptura dintre practicile raportate şi cele reale indică faptul că poate exista o lipsă de leadership pentru asigurarea că regulile existente sunt aplicate corect, deficienţele din politicile privind resursele umane care stimulează funcționarii să adere la cadrele existente sau ambele. S-au identificat următoarele puncte slabe în diferite rapoarte revizuite pentru acest studiu:  Funcționarii vamali nu sunt motivați să ofere servicii eficiente. Din motiv că Guvernul depinde de veniturile vamale, care formează o parte importantă a bugetului, există o presiune în cadrul organizaţiei pentru atingerea obiectivelor de venituri prin colectarea mai multor taxe şi sancţiuni de la companii şi aplicarea controalelor mai stricte.  Salariile mici alimentează tendinţa corupției mici. Acceptarea plăţilor neoficiale și a cadourilor a devenit o normă.  Divizarea neclară a rolurilor şi sarcinilor în cadrul organizaţiei estompează responsabilităţile şi majorează ineficienţa. Un studiu de evaluare a reformei regulatorii finanţat de către Banca Mondială a menţionat că există o ruptură între nivelul central şi regional al administrării vamale, şi a remarcat suprapuneri în competenţe și sarcini. Evaluarea a identificat necesitatea organizării mai eficiente a administrării vamale, distribuirii funcțiilor și atribuțiilor în mod clar între diferite niveluri ale Serviciului Vamal şi eliminarea suprapunerilor şi omisiunilor în funcţii.  Lipsa capacității și instruirii susțin practicile ineficiente. Evaluarea STL a efectuat un Sondaj al Abilităților/competențelor personalului și managementului Serviciului Vamal. Rezultatele indică faptul că ambele grupuri duc lipsă în prezent de o varietate de competenţe necesare pentru îndeplinirea sarcinilor operaţionale de zi cu zi într-un mod profesional. Majoritatea personalului a raportat că a învăţat abilităţile sale “la locul de muncă� şi nu a primit nici-o instruire de specialitate. În trecut, oferirea instruirii depindea în mare măsură de ofertele ad hoc din partea donatorilor. Mai recent, sunt elaborate programe de instruire și oferite cursuri de formare suplimentare cu sprijinul EUBAM, a Organizației Mondiale a Vămilor, proiectului BRITE finanţat de USAID şi altora. 37  Politicile de rotaţie a personalului nu consolidează capacitatea. Rotațiile prea frecvente înlocuiesc funcționarii experimentați cu personalul care necesită să înveţe la locul de muncă şi nu și-au dezvoltat capacitatea de a îndeplini sarcinile noi în mod eficient. 88. Hardware-ul inadecvat care susține sistemul ASYCUDA, precum și orele limitate de funcţionare, la fel contribuie la întârzieri. Capacitatea serverului ASYCUDA este inadecvată, ceea ce duce la întârzieri de rutină lunea şi vinerea din cauza volumelor sporite de declarații care urmează să fie procesate până și după weekend. Pot exista întârzieri sau întreruperi de servicii în momente imprevizibile. Serviciul Vamal planifică să actualizeze sistemul ASYCUDA în iunie 2013 prin aducerea celui de al doilea server online. Camerele de comerţ, care emit certificate de origine, nu funcționează în weekend, şi birourile Serviciului Fito-Sanitar sunt deschise numai de la 8:00- 17:00, ceea ce creează alte întârzieri la depozitele vamale interne. 89. Toate aceste elemente contribuie la întârzieri şi costuri mai mari în transporturile transfrontaliere. Gradul întârzierilor a fost remarcat în prima secţiune a acestui capitol. Întârzierile în comerţul internaţional majorează costurile în mod direct, prin costul de transport, prin sancţiunile care pot fi impuse de către clientul care așteaptă mărfurile, din motiv că marfa este oprită la frontieră, și prin alte taxe aplicate de autorităţile moldoveneşti, precum amenda pentru transporturi de tranzit care nu ajung în timp la ieşirea de trecere a frontierei. Întârzierile, de asemenea, diminuează competitivitatea companiilor moldoveneşti pe piețele de export. Promptitudinea și reacţia față de client poate crea sau distruge succesul unei companii pe pieţele de mare valoare, precum piața UE. C.Recomandări de politici 90. Dacă Republica Moldova reduce timpul de procesare pentru importuri și exporturi până la media EAC, volumele sale de comerţ și PIB s-ar putea majora substanțial. Acest lucru ar fi avut un impact puternic, pozitiv asupra competitivității companiilor din Republica Moldova. 91. Reformele care abordează problemele identificate vor necesita o abordare cuprinzătoare concentrată pe managementul riscurilor şi facilitarea comerţului, permițând în acelașii timp Serviciului Vamal să urmărească obiectivele paralele de asigurare a siguranţei şi colectare a veniturilor. Recomandările pe termen scurt și termen mai lung sunt enumerate mai jos. Planurile actuale de reformă ale Guvernului Republicii Moldova, inclusiv Proiectul Strategiei de Reformă Regulatorie și Strategia de Transport şi Logistică, precum şi Planul de Activitate al Serviciului Vamal pentru anul 2013 încorporează multe din recomandările de politică enumerate aici. Serviciul Vamal primeşte asistenţă de specialitate de la donatori, inclusiv EUBAM, precum şi asistenţă tehnică de la proiectul USAID BRITE. Deşi se înregistrează progrese în multe domenii, după cum este subliniat mai sus şi în trimiterile la planurile de reformă de mai jos, impactul asupra sectorului privat trebuie monitorizat pentru asigurarea faptului că aceste eforturi sunt implementate bine şi au efectul scontat. Statutul diferitor recomandări, de asemenea, este inclus mai jos. Recomandările care par să fie complet acoperite de planurile existente sunt notate cu acronime pentru planuri: PASV se referă la Planul de Activitate al Serviciului Vamal pentru anul 2013, şi SRR se referă la Planul de Acțiuni al Strategiei de Reformă Regulatorie pentru anii 2013-2015. Recomandările de mai jos 38 cu privire la care Serviciul Vamal colaborează împreună cu Ministerul Economiei (ME) nu au scopul sugerării faptului că ME are atribuții tehnice legate de Vamă, ci mai degrabă reflectă rolul ME în supravegherea SRR. Recomandări pe termen scurt (până în 2014) a. Articularea eforturilor în curs de desfăşurare într-un plan de reformă comprehensiv axat pe managementul riscurilor şi facilitarea comerţului. Examinarea posibilității includerii limbajului cu privire la ameliorarea comerțului în obiectivele de dezvoltare ale Serviciului Vamal. (Conforme cu SRR. Responsabilitatea: Serviciul Vamal) b. Guvernul aprobă Strategia de Reformă Regulatorie pentru 2013-2020 (SRR) şi Serviciul Vamal și partenerii săi încep să implementeze aspectele vamale ale Planului de Acțiuni pentru 2013-2015. c. Guvernul adoptă Strategia de Transport și Logistică elaborată cu suportul Băncii Mondiale şi Serviciul Vamal și partenerii săi încep să-l implementeze. (preconizat până la 15 iulie 2013) d. Guvernul ratifică Convenția revizuită de la Kyoto (adică Convenția internațională privind simplificarea și armonizarea procedurilor vamale). e. Serviciul Vamal continuă să implementeze Planul său de Activitate pentru anul 2013, şi elaborează viitoarele planuri de activitate coerente cu Strategia de Reformă Regulatorie pentru anii 2013-2020 şi Strategia de Transport şi Logistică. (Responsabilitatea: Serviciul Vamal, în cooperare cu Ministerul Economiei şi Ministerul Transporturilor în calitate de entităţi care supraveghează respectivele strategii. ) f. Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal lucrează împreună la elaborarea unui nou Cod Vamal în conformitate cu aceste practici bune la nivel mondial, valorificând revizuirea pe articole a Codului Vamal din 2010-2011.49 (SRR. Responsabilități: Serviciul Vamal trebuie să preia conducerea pentru componentele tehnice din Codul Vamal, pentru care Ministerul Finanţelor nu dispune de expertiză.) g. Pregătirea și aprobarea modificărilor la Legea 235 și Hotărârea Guvernului Nr.1240 din 2006 care stabilește metodologia pentru Analiza Impactului de Reglementare (AIR), pentru a clarifica faptul că legislația și regulamentele vamale și fiscale care afectează companiile (inclusiv Ordinele Vamale și alte documente care impun cerințe companiilor) trebuie să fie însoțite de AIR, care este analizată de către Secretariatul AIR și discutată în public cu Grupul de Lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător. h. Efectuarea exercițiului de �ghilotină� a ordinelor vamale și altor documente de la Serviciul Vamal care impun cerințe asupra companiilor. Agenţiile vamale și guvernamentale trebuie să conlucreze pentru a supune ordinele vamale interne care afectează întreprinderile acelorași bune practici de reglementare ca și celelalte acte 49 Notă: Această recomandare va contribui, de asemenea, la îmbunătăţiri în mai multe alte domenii acoperite mai jos 39 legislative și pentru a le pune la dispoziție on-line (SRR. Responsabilitatea: Serviciului vamal, în cooperare cu Ministerul Economiei). Aceste etape includ: i. Efectuarea unei inventarieri a tuturor actelor normative interne ale Serviciului Vamal aferente procedurilor de import-export. Eliminarea celor care nu sunt justificate din motive economice sau din motive de siguranţă/securitate. ii. Crearea a două categorii distincte de acte normative: cele care afectează direct întreprinderile şi cele care nu le afectează. iii. Pentru actele care afectează întreprinderile, plasarea acestora pe site-ul web al Serviciului Vamal. iv. Pentru actele care sunt cu adevărat interne după natură, și nu ar trebui să fie publicate, crearea unei denumiri diferite decât pentru cele care afectează întreprinderile, și crearea regulilor clare privind tratamentul acestora. v. Aducerea actelor care afectează întreprinderile la un nivel calitativ care să permită companiilor să estimeze costul, timpul și cerinţele privind documentaţia din timp, rapid şi eficient. Indicarea în mod clar a temeiului juridic pentru cerințe. vi. Traducerea legislației și reglementărilor relevante în engleză. După cum este descris în textul de mai sus, Serviciul Vamal a întreprins niște pași în acest domeniu în anul 2012. Acest efort trebuie să fie extins ca să devină unul atotcuprinzător; iar autorităţile trebuie să asigure faptul că toate actele Serviciului Vamal, care sunt încă în vigoare vor fi supuse acestei proceduri. i. Expedierea la Secretariatul AIR/duscutarea cu Grupul de Lucru și adoptarea modificărilor legale și a Ordinelor Vamale recent elaborate, care anulează cerința de procesare a exporturilor la cel mai apropiat post vamal de locul unde compania este înregistrată, eliminarea declarației de tranzit pentru exporturi și alte îmbunătățiri j. Continuarea procesului de cartografiere a procedurilor de import și export, în prezent fiind susținut de către proiectul BRITE. (În conformitate cu SRR. Responsabil: Serviciul Vamal) Procesul trebuie să: i. Identifice toate procedurile (finalizat). ii. Identifice baza legală pentru toate procedurile și timpul și costurile necesare pentru realizarea acestora. Pentru studiul timpului, utilizaţi Metoda Organizației Mondiale a Vămilor privind Studiul Timpului de Eliberare. iii. Identifice cazurile când procesele pot fi simplificate și optimizate, conform bunelor practici recomandate de UE. k. Implementarea pe deplin a unui Grup de Lucru permanent în domeniul administrării comerțului internațional, cu participarea sectorului privat şi cooperarea cu Grupul de Lucru pentru Reglementarea Activității de Întreprinzător (SRR. Responsabilitate: Serviciul Vamal, în cooperare cu Ministerul Economiei) l. Angajarea unui expert internațional în evaluarea vamală care să analizeze practicile de evaluare şi să asigure că acestea sunt aliniate cu toate normele internaţionale aplicabile; elaborarea procedurilor clare făcând evaluarea vamală transparentă, obiectivă și verificabilă. Implementarea unor tehnici moderne pentru evaluarea vamală este inclusă în Planul de Activitate al Serviciului Vamal pentru anul 2013; cu toate acestea, acțiunile 40 specificate se referă numai la diseminarea informaţiilor companiilor şi oferirea de instruire suplimentară funcționarilor vamali. Pe lângă aceste activităţi planificate, de asemenea, este necesară o evaluare de către un expert internaţional, eventual, în cooperare cu EUBAM. (Responsabilitate: Serviciul Vamal) m. Introducerea declarațiilor electronice (procesarea fără hârtie). (Responsabilitatea: Serviciul Vamal) n. Elaborarea completă a abordării bazate pe risc pentru controalele/inspecţiile vamale și implementarea acesteia. Îmbunătăţirea criteriilor de selectare, sistematizarea criteriilor de risc, îmbunătăţirea schimbului de informaţii între părţile interesate și dezvoltarea capacităţii instituţionale. Serviciul Vamal lucrează acum în acest domeniu, şi planifică să revizuiască conceptul de management al riscurilor în timpul anului 2013 cu susținerea consilierului UE în domeniul politicilor publice, care a fost delegat la Vamă. (PASV, SRR. Responsabilitate: Serviciul Vamal) o. Analiza sancţiunilor aplicate față de comercianţi și raţionalizarea acestora în funcţie de gradul prejudiciului cauzat bugetului de stat. Diferenţierea între încălcările minore și neglijenţa brută. (SRR. Responsabil: Serviciul Vamal) p. Implementarea procedurilor electronice în sistemul ASYCUDA şi îmbunătăţirea schimbului electronic de informaţii cu partenerii comerciali. (Responsabil: Serviciul Vamal) q. Perfecționarea procedurile de clasificare tarifară: i.Evaluarea procesului de emitere a deciziilor obligatorii tarifare, identificarea oricăror îmbunătățiri necesare și implementarea acestora. (Responsabil: Serviciul Vamal) ii.Crearea procedurilor uniforme și clare pentru clasificarea tarifară (SRR) (Responsabil: Serviciul Vamal în cooperare cu Ministerul Economiei) r. Extinderea orelor de lucru pentru procesarea declaraţiilor vamale și cele ale altor agenţii care eliberează acte necesare pentru comerţul internaţional. (Responsabilitatea mai multor entitați) s. Majorarea perioadei de timp în care funcționarii vamali autorizează transporturile de tranzit să traverseze ţară. (Responsabil: Serviciul Vamal) t. Asumarea unui angajament serios la cel mai înalt nivel al Guvernului întru eliminarea corupției din partea vamei și a comerciantului. (Indicaţiile privind acest lucru sunt incluse în Planul de Activitate al Serviciului Vamal pentru anul 2013, dar un grad mai mare, şi mai public, de angajament ar fi foarte util. Responsabilitate: Guvernul, Ministerul Finanţelor şi Serviciul Vamal) u. Lansarea reformei managementului și formării resurselor umane (PASV, SRR. Responsabilitatea Serviciul Vamal. EUBAM actualmente oferă asistență Serviciului Vamal în acest domeniu): i. Aprobarea și lansarea implementării unui concept pentru reforma managementului resurselor umane în baza planului vamal/ Blueprint al UE50. “Conceptul pentru reformarea managementului personalului în cadrul Serviciului Vamal� a fost pregătit cu suportul EUBAM51. 50 Capitolele următoare ale schemei vamale (Blueprint) UE sunt aplicabile: Educaţie şi Formare, Etica şi Anticorupție, Managementul Resurselor Umane, Organizarea şi Managementul, şi comunicarea internă şi externă. 51 Acest lucru este în conformitate cu schema vamală a UE și cuprinde: (i) managementul personalului, (ii) etica profesională, și (iii) formarea profesională continuă. 41 ii. Revizuirea Codului de Conduită pentru angajaţii vamali, în baza declaraţiei revizuite de la Arusha și Modelul OMV al Codului de Etică și Conduită (PASV). iii. Elaborarea și diseminarea unei strategii anticorupţie pe termen lung, bazată pe toate cele expuse mai sus (parțial inclusă în PASV, însă trebuie să fie consolidată). iv. Stabilirea unui plan de instruire, care să permită Serviciului Vamal să ofere formare continuă pentru angajaţii săi, și nu va fi dependent de ofertele ad-hoc ale donatorilor. (parțial inclus în PASV, însă trebuie elaborat un plan de instruire pe un termen mai lung) Recomandări pe termen lung (2015- 2017) a. Continuarea implementării reformelor iniţiate pe termen scurt: i. Strategia de Reformă Regulatorie și Strategia de Transport și Logistică, și armonizarea planurilor de activitate vamală cu aceste două strategii. ii. Îmbunătățiri de proces identificate ca parte a cartografierii procedurilor. iii. Reforma managementului resurselor umane, reforma formării profesionale și politica anti-corupţie. b. Extinderea activității privind managementul riscurilor (PASV. Responsabil: Serviciul Vamal): i. Dezvoltarea și implementarea în continuare a conceptului de agenţi economici autorizaţi. ii. Introducerea şi implementarea procedurilor simplificate suplimentare, inclusiv declaraţiile simplificate și vămuirea locală în conformitate cu reglementările UE. c. Asigurarea faptului că cerinţele veterinare și fito-sanitare ale noii Agenţii Naționale pentru Siguranța Alimentară au o interfață cu ASYCUDA şi că informaţiile sunt accesibile pentru codurile tarifare (Responsabil: Agenția Națională pentru Siguranța Alimentară elaborează informația; Serviciul vamal o include în ASYCUDA). d. Îmbunătăţirea procedurilor de control şi audit post-vămuire (PASV. Responsabil: Serviciul Vamal). e. Îmbunătăţirea schimbului de informaţii şi introducerea Controalelor Vamale Comune cu țările vecine (Aceasta este parțial cuprinsă în Planul de Acțiuni de management integrat al frontierei de stat pentru anul 2011-2013. Responsabil: Serviciul Vamal). f. Acceptarea sistemică a certificatelor străine recunoscute, mai ales atunci când acestea corespund standardelor moldoveneşti. Colaborarea cu partenerii comerciali internaţionali întru majorarea recunoaşterii certificatelor sanitare și veterinare, certificatelor fitosanitare, certificatelor de conformitate şi altor acte permisive relevante pentru importuri şi exporturi (Responsabile sunt mai multe agenții). 42 V. Administrarea fiscală A.Evidența problemelor 92. Un sistem fiscal corporativ sensibil nu ține doar de ratele de impozitare atractive, însă, de asemenea, și de regulile și procedurile de administrare fiscală, care să fie transparente, simple şi uşor de respectat. Administrarea fiscală eficientă poate contribui la încurajarea înregistrării oficiale a întreprinderilor și la creșterea economiei, astfel mărind baza de impozitare şi sporind veniturile fiscale. Administrarea fiscală imprevizibilă și inechitabilă poate avea un efect opus, împingând companiile spre sectorul tenebru, unde acestea nu plătesc nici-un impozit. Conformarea fiscală este majorată în cazul în care regulile sunt pe cât de clare şi simple pe cât e posibil. De fapt, investitorii identifică sistemul de impozitare – inclusiv ratele de impozitare şi costurile de conformare, precum și modul în care impozitele sunt administrate - ca fiind unul din cei mai importanți parametri pentru luarea unei decizii privind investiția. Echipa Doing Business a Grupului Băncii Mondiale a constatat că companiile din întreaga lume consideră administrarea fiscală ca fiind una din opt cele mai mari constrângeri pentru desfășurarea afacerilor.52 Acest capitol se va axa pe problemele aferente administrării fiscale şi va sugera soluţii de termen scurt şi mediu pentru autorităţile din Republica Moldova. 93. Potrivit sondajului Cost of Doing Business din 2012 (CODB),53 una din cele două probleme de top cu care se confruntă companiile din Republica Moldova, atât întreprinderile mici cât și cele mari, este administrarea fiscală. În 2013, la indicatorul Doing Business “Plata impozitelor�,54 Republica Moldova ocupă locul 109 din 185 de ţări din lume, şi locul 15 din 24 de ţări din regiunea EAC. Republica Moldova are o performanță mult mai slabă decât cea medie pe EAC privind numărul de plăţi pe an (48 în comparaţie cu 28), şi deşi perioada de timp petrecută pentru administrarea fiscală este mai mică decât media EAC, aceasta este încă una substanţială, la nivel de 220 de ore pe an. Aceasta echivalează cu 5½ săptămâni de muncă sau mai mult de 10 la sută din timpul de lucru într-un an pentru un angajat. Adițional, studiul CODB relevă faptul că, în 2012, întreprinderile au raportat o creştere considerabilă a timpului necesar pentru prezentarea rapoartelor fiscale. 52 Aceste date şi alte concepte din acest paragraf se bazează pe Grupul Băncii Mondiale 2013d: "Plata impozitelor: de ce aceasta contează," din metodologia Doing Business 53 Banca Mondială, Ministerul Economiei al Republicii Moldova, şi Centrul de Dezvoltare Economică Rurală Promo -Terra 2012 (Cost of Doing Business). Analiza se bazează pe sondaje ale unui eşantion reprezentativ de 621 companii private din Republica Moldova. 54 Grupul Băncii Mondiale 2013c 43 Figura 6. Scorul Republicii Moldova conform Indicatorului �Plata Impozitelor� comparativ cu alte țări EAC Sursa:Banca Mondială 2013b 94. Cele mai frecvente probleme de administrare fiscală citate de companii, după cum este documentat în CODB 2012, sunt procedurile neclare şi sancţiunile severe pentru erori. Datele privind percepţiile întreprinderilor cu privire la diverse aspecte aferente administrării fiscale sunt prezentate în Figura 7 de mai jos. Severitatea problemelor identificate a fost confirmată în interviuri cu companiile private, reprezentanţii asociaţiilor sectorului privat, grupuri de experți/think tanks, şi funcționarii guvernului, realizate de echipa Băncii Mondiale în septembrie 2012 și ianuarie-februarie 2013. Paragrafele de mai jos oferă mai multe detalii privind domeniile care necesită o atenţie specială din partea autorităţilor pentru reformare. Figura 7: Probleme de administrare fiscală din Moldova conform Companiilor Sursa: Banca Mondială, Ministerul Economiei al Republicii Moldova și Centrul de Dezvoltare Economică Rurală Promo-Terra, CODB 2012. Note: Figura prezintă percepţiile companiilor pe o scară de 1-5 puncte, 5 fiind cel mai rău 44 95. În mod important, Guvernul Republicii Moldova a declarat îmbunătățirea sistemului de administrare fiscală drept o prioritate de top. În acest scop, Guvernul a aprobat Planul de Dezvoltare al Serviciul Fiscal de Stat pentru 2011-2015.55 Acesta include un Plan de Acţiuni detaliat, care abordează multe probleme din administrarea fiscală menționate în acest studiu. Mai jos, vom oferi mai multe detalii privind problemele cu care se confruntă companiile în acest sens. 96. Amenzile și sancțiunile care sunt disproporționate în raport cu încălcările comise reprezintă o plângere comună din partea întreprinderilor participante la Sondajul CODB 2012. În Figura 7 de mai sus, aceasta este a doua cea mai mare problemă referitoare la impozitare citată de către companii (ratele mari de impozitare reprezintă cea mai mare problemă menționată, însă aceasta nu este inclusă, deoarece politica de impozitare este în afara domeniului de aplicare a acestui studiu). Comportamentul inspectorilor fiscali care emit sancţiuni, de asemenea, este perceput ca fiind problematic de către companii. În timp ce valoarea amenzilor și penalităţilor este standardă, multe întreprinderi consideră că există o aplicare inegală a acestor amenzi și penalităţi, bazată pe favoruri, corupţie sau necesitatea de a obține venituri adiționale. Aceste probleme au fost abordate în diverse rapoarte, inclusiv în Agenda Națională de Business pentru 2012-2013,56 un sondaj al companiilor din 2013 de către Asociația Businessului European (ABE),57 și un raport din 2012 produs de către proiectul BRITE finanţat de USAID.58 97. Noul Șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS) care a fost recent numit în funcție (mai 2013), Dl. Ion Prisăcaru, a confirmat existența problemei şi intenţia de a o soluționa. Într-un interviu pentru săptămânalul �Capital Market�, acesta a menţionat că � Este necesar să venim cu o iniţiativă legislativă de revizuire a sancţiunilor pecuniare în sensul micşorării lor pentru abateri fiscale nesemnificative. Iar în cazurile în care erorile comise nu au determinat diminuarea impozitelor şi a taxelor – să nu amendăm deloc agenţii economici. În schimb, pentru contravenienţii de rea-credinţă sumele sancţiunilor trebuie sporite apreciabil.�59 98. Tabelul 6 de mai jos indică faptul că sancţiunile colectate au fost mai mari decât valoarea taxelor suplimentare colectate ca urmare a controalelor realizate de către Inspectoratul Fiscal de Stat (IFS) în 2012. Sancţiunile reprezentată 53 la sută din venitul total obținut în urma vizitelor de control şi 62 la sută din veniturile obținute în rezultatul vizitelor de control planificate. O serie de factori pot explica suma mare colectată din sancţiuni, inclusiv: (i) sancţiunile aplicate pentru mai mult de un an fiscal; (ii) greşeli reale, inexactități sau raportarea eronată de către companii; și (iii) aplicarea inadecvată a amenzilor de către inspectorii fiscali. O analiză mai detaliată ar fi necesară pentru a stabili care dintre aceste explicaţii predomină; cu toate acestea, datele, care sunt în concordanţă cu informaţiile furnizate de companii, sugerează că amenzile sunt mari. 55 Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1141 din 16 decembrie 2010 56 Agenda Naţională de Business este un document produs anual de reprezentanţi ai peste 30 asociaţii de business, grupuri de experți, precum şi camere regionale de comerț. 57 Asociaţia Businessului European (ABE) este o organizaţie independentă, non-guvernamentală, creată de unii dintre cei mai mari investitori din Republica Moldova, sub auspiciu Delegaţiei UE, care tinde să alinieze economia naţională şi legislaţia de afaceri la standardele UE şi să promoveze valorile europene şi cele mai bune practici de gestionare a afacerilor în comunitatea de afaceri din Republica Moldova. 58 USAID 2012 59 CAPITAL Market, ediția 20 (491), 29 mai 2013 45 Tabelul 6: Impozite şi Sancţiuni rezultate din Vizitele de Control total, 2012 (Milioane MDL) Venituri din Total Vizite Vizite Vizite planificate neplanificate Impozite 159 70 89 Penalități 180 116 64 Total 339 186 153 Sursa: IFS 99. Amenzile şi sancţiunile substanţiale majorează costurile și pot stimula companiile și întreprinzătorii individuali să recurgă la mită sau să-și realizeze activităţile lor în economia tenebră. Agenda Naţională de Business, elaborată de o parte mare a sectorului privat, inclusiv peste 30 de asociaţii de business, grupuri de experți şi camere de comerţ, comentează cu privire la această problemă, după cum urmează: “Practica conform căreia autoritățile fiscale de stat aplică penalități și sancțiuni, chiar și pentru un prejudiciu potenţial sau virtual, chiar și atunci când nu s-a confirmat nici-un prejudiciu adus bugetului public, este larg răspândită. De asemenea, sunt aplicate sancțiuni în cazurile când este clar că agentul economic nu a avut intenţia de a frauda, dar a făcut o greşeală provocată de factorul uman sau tehnic. Din cauza aplicării sancţiunilor în astfel de situaţii, resursele care ar putea fi investite în dezvoltarea afacerilor sunt eliminate din circuitul de afaceri, ceea ce duce la reducerea viitoarelor acumulări la bugetul de stat. Adițional, această situaţie creează un climat de nervozitate şi de neîncredere între mediul de afaceri şi organele de stat, fapt care la rândul său stimulează creşterea economiei tenebre�60. 100. Un studiu recent efectuat de Prof. Friedrich Schneider, un economist eminent în domeniul dimensionării economiei tenebre, a estimat dimensiunea economiei tenebre din Republica Moldova în 2010 ca fiind de 41,8% din PIB61. Comparaţiile regionale utilizând datele din 2007 (cele mai recente date comparabile disponibile) indică faptul că, în acel an, Republica Moldova a avut a cincea cea mai mare economie tenebră din Europa, şi o economie tenebră mai mare decât a țărilor UE27.62 Cu siguranță, această situaţie prezintă atât o provocare uriaşă pentru autorităţile fiscale, precum și oportunităţi pentru corupţie și înțelegeri secrete. Sondajul Întreprinderilor din 2009 indică faptul că în Republica Moldova 35,5% din agenți economici identifică practicile concurenţilor din sectorul tenebru ca fiind o constrângere majoră, comparativ cu 27,5 la sută în EAC şi 30,5 la sută din întreaga lume. 101. Datele CODB 2012 indică clar că cota companiilor verificate de către autoritatea fiscală şi durata acestor vizite de control este semnificativ mai mare în comparaţie cu orice alt organ de control de stat. Un număr mediu bazat pe un eșantion de 621 companii indică faptul că 74% din toate companiile au fost vizitate de inspectorii fiscali în 2012, cu o frecvenţă de 1,7 vizite de control pe an și o durata medie de 2,9 zile per vizită (urmate de vizite de control 60 IDIS “Viitorul� 2011 61 Banca Mondială 2012a 62 Banca Mondială 2012a. EU27 ţări sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, și Suedia. 46 ale Centrului Național Anti-coruptie de 1,1 zile pentru fiecare vizită de control). Vezi Tabelul 7 de mai jos pentru mai multe detalii. Tabelul 7: Date privind numărul, durata și amenzile din urma vizitelor de control 63 Cota Numărul de zile companiilor Frecvenţa pe vizită inspectate, % Organul de control de stat 2011 2012 2011 2012 2011 2012 Inspectoratul Fiscal 67 74 1.5 1.7 2 2.9 Serviciul de pompieri 54 53 1.2 1.3 1.2 0.6 Serviciul sanitaro-epidemiologic 23 31 1.5 1.6 1.7 0.6 Poliţia 23 31 1.9 1.7 1.3 0.5 Poliţia rutieră 20 23 3 2.8 0.7 0.5 Organele de monitorizare a 7 11 1.8 1.2 1.6 0.7 prețului Organele de monitorizare a 9 16 1.5 1.1 1.5 0.8 standardelor Organele de monitorizare a 6 17 1.3 1.2 1.3 0.4 mediului Organele de licenţiere 27 15 1.3 1.1 1.2 0.7 Centrul National Anti-corupţie 14 22 1.3 1.3 1.7 1.1 Alte ministere şi departamente 13 13 1.5 1.4 1.5 1 Autorităţile publice locale 14 27 1.7 1.5 1.3 0.5 Inspecţia Muncii 35 54 1.4 1.4 1.5 0.7 Sursa: CODB2012 102. În acelaşi timp, potrivit datelor oficiale ale SFS pentru anul 2012, durata medie a unei vizite de control a fost de 1,3 zile. De asemenea, trebuie de menționat că durata maximă a vizitelor de control fiscal este stabilită în Codul Fiscal. Se prevede că aceste vizite de control pot dura până la 2 luni calendaristice şi pot fi prelungite pentru o perioadă adițională de până la 3 luni. În acest context, SFS lucrează în prezent la îmbunătăţirea rezultatelor şi calității vizitelor de control fiscal, inclusiv prin aplicarea noilor abordări în analiza sa complexă. Chiar dacă acest lucru ar putea, în cele din urmă, duce la o creştere în continuare a duratei medii a vizitelor de control, se preconizează că această reformă va reduce numărul acestora. 103. Datele oficiale de la SFS, de asemenea, arată că un procent copleşitor de 68,7% de vizite de control au identificat încălcări ale legislației fiscale, ducând la o penalitate sau sancţiune. În general, 55.113 companii au fost verificate în timpul anului 2012, și 15% din companii au fost supuse mai mult decât unui control. 104. Datele statistice oficiale sunt bine reflectate în percepția companiilor cu privire la sancțiuni și penalități, după cum este documentat în Sondajul CODB 2012. Sondajul care se 63 Banca Mondială, Ministerul Economiei al Republicii Moldova, şi Centrul de Dezvoltare Economică Rurală Promo -Terra 2012 47 bazează pe un eșantion reprezentativ a depistat că o vizita a Inspectoratului Fiscal este de 17 ori mai probabilă să genereze o amendă sau penalitate decât o vizită de către orice alt organ de control. Feedbackul direct de la companii confirmă faptul că ele văd în inspecțiile fiscale o problemă, stipulând că inspectorii fiscali au o abordare intrusivă sau de intimidare. 105. În pofida măsurilor întreprinse în 2008 pentru simplificarea şi accelerarea restituirilor taxei pe valoarea adăugată (TVA), companiile încă se mai confruntă cu dificultăţi în administrarea cererilor de restituire a TVA. Acestea includ întârzieri și birocraţia excesivă în procesarea cererilor de restituire a TVA, bazate pe un sistem de trecere în cont al TVA achitat. Acest lucru este deosebit de problematic pentru exportatori. Adițional, sistemul de restituire al IFS impune ca toate companiile care solicită restituiri de TVA să fie supuse unei vizite de control, cu excepţia câtorva contribuabili mari care îndeplinesc criteriile pentru o procedură simplificată. Într-adevăr, o companie intervievată pentru acest raport a confirmat că cererile de restituire a TVA pot declanşa inspecţii fiscale lungi. Multe dintre problemele asociate cu restituirile de TVA sunt documentate în Raportul FMI din 2013.64 Raportul constată că abordarea actuală a administrării restituirilor de TVA nu este eficientă și nu este aliniată la bunele practici mondiale. Se evidenţiază următoarele aspecte: • Sistemul actual de TVA permite doar parţial plăţile directe la restituirea TVA. • Sistemului actual de restituire a TVA facilitează concurența neloială. Întârzierile sau refuzurile de a restitui TVA achitată transformă TVA din o taxa de consum în o taxa atât de consum, cât şi de producere. • Emiterea restituirilor sau oferirea rapidă a restituirii de TVA achitată este importantă pentru integritatea sistemului TVA. • Trecerea de la sistemul curent la un sistem complet de rambursare a TVA ar putea avea o influenţă pozitivă asupra activităţilor economice, în special asupra celor ale exportatorilor. • Refuzul restituirilor de TVA nu neapărat protejează autorităţile de scurgeri de venituri. 106. Sistemul actual de soluționare a disputelor fiscale prezintă ineficienţe. Contribuabilii care doresc să conteste o evaluare fiscală emisă de către IFS în primul rând trebuie să apeleze la autorităţile fiscale la nivelul administrativ, și apoi pot ridica disputa la nivel judiciar, după cum este prezentat în Tabelul 8 de mai jos. Contestările se depun la acelaşi organ fiscal care a luat decizia contestată. Companiile au raportat chiar cazuri în care calea de recurs a fost examinată de acelaşi funcționar de audit fiscal. În aceste condiţii este foarte puţin probabil ca contestațiile la nivelul administrativ să fie de succes. Datele furnizate de SFS susțin această viziune: din totalul de 430 contestări înaintate la organele fiscale în 2011, doar 45, sau 10,5%, au fost câştigate de către companii. Situaţia a fost similară în 2010, deşi numărul contestărilor depuse a fost mult mai mic. Companiile au câştigat 28 din 230 contestări sau 12 la sută.65 64 Jensen et.al. 2012 (FMI). Conținutul acestui raport constituie consultanța tehnică oferită de personalul Fondului Monetar Internațional autorităților din Republica Moldova ca răspuns la cererea lor de asistență tehnică. 65 Informaţii cu privire la contestările dministrative și judiciare furnizate de Serviciul Fiscal de Stat. 48 Tabelul 8: Procesul de contestaţii fiscale Nivelul Organul de revizuire Administrativ Inspectoratul Fiscal de Stat (IFS) la nivel de municipiu sau teritorial (raional) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) Judiciar Curtea de prima instanţă Curtea de apel Curtea Supremă de Justiţie 107. Date privind hotărârile judecătoreşti în cazurile cu privire la fiscalitate indică o situatie ne-uniformă. În 2011, sistemul judiciar a emis 292 decizii în cadrul cazurilor fiscale depuse de companii împotriva IFS. Dintre acestea, 173, sau 59 la sută, au fost câştigate de contribuabili. Acest lucru este similar cu situația anului 2010, când 177 decizii din 325, sau 55 la sută, au favorizat contribuabilii. Cu toate acestea, situaţia este destul de diferită atunci când vine vorba de deciziile emise pe cazuri depuse de către IFS împotriva contribuabililor. În 2011, din 444 de astfel de decizii, un număr copleşitor de 424 sau 95% au fost câştigate de către autoritatea fiscală.66 108. Alte dificultăţi în rezolvarea disputelor fiscale prin intermediul instanţelor de judecată includ: • Deşi deciziile judecătorești sunt disponibile online, formatul actual de prezentare face dificilă identificarea şi preluarea cazurilor, care abordează probleme fiscale specifice. • Deciziile fiscale deseori sunt supuse unor întârzieri. Companiile au raportat că judecata de obicei durează cel puţin un an, şi adesea până la 3-4 ani, până la emiterea unei hotărâri de judecată definitive. • Judecătorii care iau decizii cu privire la cazurile aferente impozitării, ar putea beneficia de instruire specializată în domeniul legislației fiscale. 109. Corupţia a fost menționată de întreprinderi ca fiind o problemă majoră cu care se confruntă contribuabilii în relaţia lor cu organele fiscale. Indiferent dacă este instigată de către autorităţile fiscale sau de companii, mita poate lua forma unei tranzacţii care duce la un nivel scăzut al plății impozitului si la un venit “scutit de impozite� pentru funcționarul fiscal. Aceste tranzacții au loc din contul veniturilor fiscale generale. Aceste cazuri de corupție de înțelegere secretă se află în centrul mai multor probleme aferente administrării fiscale din Republica Moldova. Câteva companii intervievate pentru acest studiu au raportat că practica de oferire a micilor cadouri şi plăţilor de facilitare funcţionarilor fiscali, a fost una obişnuită și importantă pentru evitarea vizitelor inopinate de control și pentru menţinerea unei relaţii �prietenoase� cu inspectoratul fiscal local. SFS este una din autoritățile guvernamentale care cel mai des este percepută drept fiind coruptă. 110. Toate problemele menţionate mai sus au un impact major asupra costul ui de desfășurare a afacerilor şi a deciziilor privind investiţiile ale companiilor locale și străine. 66 Informaţii cu privire la recursurile administrative și judiciare furnizate de Serviciul Fiscal de Stat 49 Investitorii străini pot examina posibilitatea investirii în alte ţări din regiune pentru evitarea acestor costuri. Investitorii locali pot examina posibilitatea transferării în ţările cu un mediu fiscal mai stabil și previzibil. Investitorii pot opta, de asemenea, pentru transferul operaţiunilor sale în întregime sau parțial în economia tenebră. Potrivit unui studiu recent sponsorizat de Banca Mondială, dimensiunea economiei tenebre în Republica Moldova este estimată la aproximativ 42% din PIB.67 B.Cauzele care stau la baza problemelor 111. Dificultăți aferente aplicării legislaţiei fiscale în parte sunt cauzate de ambiguitatea şi contradicţiile în reglementările fiscale. Codul fiscal, care este piesa principală a legislației fiscale în Republica Moldova, a intrat în vigoare în 1998, și a fost modificat frecvent în ultimul deceniu. Practica uzuală a fost că modificările propuse la Codului fiscal și nota explicativă de însoţire nu au fost supuse unei Analize a Impactului de Reglementare (AIR), care este obligatorie pentru toate legile și reglementările care afectează mediul de afaceri, pentru asigurarea faptului că modificările sunt justificate. 112. Problema majoră pare să fie că anumite prevederi din Codul Fiscal au fost denaturate de actele normative, aprobate de către Guvern, Ministerul Finanţelor, alte ministere de resort sau autorităţile publice locale, după adoptarea Codului Fiscal. Aceste acte normative au fost adesea introduse cu scopul de a impune şi/sau completa Codul Fiscal, însă în realitate acesta nu a fost întotdeauna cazul. Un jurist în impozitare consultat pentru acest studiu a confirmat că numeroase scrisori de la agenţiile guvernamentale, Hotărâri ale Guvernului, decrete şi alte documente normative introduc complexitate și incoerenţe în aplicarea normelor fiscale. În timp ce multe dintre aceste documente încearcă să clarifice Codul Fiscal, conform jurisului, acestea frecvent introduc confuzie și agravează lucrurile. Raportul viitor al Băncii Mondiale privind Standardele și Codurile de Audit și Contabilitate (ROSC) în Republica Moldova oferă un exemplu concret: Codul Fiscal a fost modificat astfel încât orice venituri și cheltuieli rezultate din trecerea de la standardele naţionale de contabilitate la standardele internaţionale de raportare financiară să nu fie recunoscute în scopuri fiscale – o decizie sensibilă și bine venită. Cu toate acestea, nu există nici-o linie directorie/îndrumare privind modul în care această modificare urmează să fie aplicată. 113. Această lipsă de claritate, conform ROSC, are implicaţii semnificative atât pentru sectorul public cât și pentru cel privat în termeni de previzibilitate a veniturilor fiscale, colectărilor și plăţilor fiscale, precum şi pentru corupţie. În ceea ce priveşte lipsa de claritate în normele fiscale, Agenda Naţională de Business (ANB, pentru iniţialele sale în limba română), care reflectă punctele de vedere ale unei game largi de părţi interesate din sectorul privat, afirmă că: “numărul mare de acte normative și neclaritatea lor, descriu procedurile intr-un mod vag, favorizând interpretarea eronată sau interpretarea abuzivă de către funcţionarii fiscali. În aceste condiţii, costurile administrării afacerilor este în creştere, atât privind timpul petrecut pentru rezolvarea acestor probleme cât şi plăţile neoficiale implicate�.68 114. Agenda Naţională de Business, sondajele CODB, BRITE și EBA, toate sugerează că lacunele legislaţiei şi regulile neclare sau contradictorii stau la baza problemelor fiscale din 67 Banca Mondială 2012a 68 IDIS Viitorul 2012 50 Republica Moldova. După cum este prezentat în Figura 7, a doua, a treia și a patra cea mai mare problemă aferentă administrării fiscale identificate de companii se referă la lipsa de certitudine și predictibilitate a normelor fiscale şi aplicarea acestora. ANB prezintă mai multe exemple de neconcordanţe între Codul Fiscal și alte Hotărâri ale Guvernului sau scrisori de la IFPS, inclusiv: • Decizia Guvernului nr. 77 din 30.01.08 specifică o listă limitată de cheltuieli care sunt deductibile; cu toate acestea, Codul Fiscal (Articolul 24) permite întreprinderilor să decidă care cheltuieli sunt ordinare și necesare pentru afacerea lor şi să le deducă în mod corespunzător. • Scrisoarea IFPS privind “Condiţiile obligaţiei fiscale pentru TVA la serviciile importate� (nr. 26-08/2-02/1/2539 din data de 27 aprilie 2011), instituie obligații suplimentare impozabile și condiţii pentru plățile TVA la serviciile importate, care sunt în contradicţie cu ceea ce prevede Codul Fiscal, atunci când vine vorba despre importul de servicii. • Plăţile TVA în avans primite de către întreprinderi nu sunt efectuate în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, dar în conformitate cu practicile neoficiale și scrisorile relevante ale IFPS. • Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 87 din 23.12.2004 privind păstrarea evidenței anvelopelor și acumulatoarelor obligă companiile să se abată de la normele contabile standard de evidenţă a activelor fixe. Aceasta, de asemenea, stabileşte, indirect, o regulă de impozitare care prevede deducerea cheltuielilor pentru anvelope și acumulatoare în scopuri fiscale.69 115. Alte studii revizuite pentru acest raport, precum şi marea majoritate a companiilor intervievate de echipă sunt de părerea că incoerenţele în legislaţia primară şi secundară contribuie la costuri ridicate de conformare şi încurajează corupţia. Astfel de neconcordanţe în legislaţie şi reglementări contribuie la majorarea costurilor de conformare și încurajează corupţia. Acestea afectează capacitatea companiilor de respectare a legilor și reglementărilor relevante, precum şi capacitatea auditorilor fiscali de a le aplica. Consecutiv, aceasta are un impact asupra abordării auditorilor fiscali și amenzilor și sancţiunilor percepute. Inconsecvenţele în reguli, de asemenea, lasă loc pentru discreţia oficialilor fiscali și creează oportunităţi pentru corupţie. 116. Şeful IFPS, Dl. Ion Prisăcaru, a fost de acord în mare măsură cu aceste provocări, după cum este citat de ziarul Capital Market �în primul rând, legislaţia fiscală este imperfectă. Anume neclaritatea şi caracterul vag al multor articole din Codul Fiscal şi al unor acte normative, editate întru executarea acestuia, creează situaţii de conflict între oamenii de afaceri şi reprezentanţii fiscului�. Adițional, el a adăugat: " în primul rând, consider inadmisibilă întinderea de curse fiscale agenţilor economici în documentele emise de IFSP. E necesar să ajutăm la dezvoltarea business-ului, nu să îi punem beţe în roate.70� 117. Interviurile cu companiile, raportul ANB și rapoartele elaborate de către donatorii internaţionali indică faptul că presiunea de a îndeplini obiectivele veniturilor bugetare poate duce, de asemenea, la faptul că autorităţile fiscale se vor concentra asupra 69 IDIS “Viitorul� 2011 70 CAPITAL Market, Ediția 20 (491), 29 mai 2013 51 contribuabililor care se conformează. Se consideră pe larg că practica de plasare a presiunii excesive asupra companiilor din sectorul oficial în vederea extragerii veniturilor suplimentare în formă de impozite şi sancţiuni a fost folosită ca o metodă de lucru, în detrimentul eforturilor de reducere a „decalajului fiscal�71 prin penalizarea companiilor care activează în economia tenebră. Marea majoritate a companiilor intervievate îşi desfăşoară activitatea în sectorul oficial. Sfârșitul anului 2012, când veniturile bugetare erau mai mici decât cele preconizate, s-a dovedit a fi o perioadă deosebit de dificilă pentru multe companii transparente. Cu toate acestea, impactul pe termen lung al lipsei de acțiune asupra economiei tenebre este de natură să genereze un cost mai mare decât câștigurile pe termen scurt, din veniturile suplimentare generate de companiile care sunt conforme cu legislația fiscală. Aducerea sectorului tenebru în economia oficială ar lărgi baza de impozitare și ar îmbunătăți capacitatea guvernului de a îndeplini obiectivele sale privind veniturile. 118. Noul Șef al IFPS a semnalat mai multe evoluții pozitive și binevenite. Autoritatea fiscala intenționează să elaboreze amendamente legislative pentru a revizui sistemul de sancțiuni și penalități și pentru a revizui indicatorii de performanță ai instituției, întru punerea accentului pe conformare, și nu pe sancțiuni. 119. Amendamentele la legislația fiscală în prezent folosesc în mod insuficient mecanisml dialogului public-privat (DPP). Deși autorităţile au instituit un Consiliu pentru discutarea şi examinarea posibilelor amendamente legislative72 şi un alt Consiliu pentru discutarea problemelor de conformare cu sectorul privat73, cercetările efectuate pentru acest studiu nu indică faptul că oricare dintre aceste organe au servit drept un mecanism eficient de DPP. După cum a fost menționat anterior, AIR, care este implementata de către un organism public-privat, nu este efectuata în mod obișnuit pentru legislația și actele fiscale propuse. O revizuire efectuată de către specialiștii Băncii Mondiale pe probleme fiscale în noiembrie 2011, de asemenea, a constatat că educația contribuabililor este slabă. Lipsa generală de interacțiune semnificativă între sectoarele public și privat în procesul legislativ poate duce la politici şi proceduri fiscale necorespunzătoare, sau cel puțin sub-optime, și care ar putea avea un impact negativ asupra conformării contribuabililor și a veniturilor fiscale. Dimpotrivă, un mecanism eficient DPP ar putea îmbunătăți procesul de elaborare, redactare, precum și adoptare a legislației și a actelor normative (inclusiv a regulamentelor și hotărârilor de Guvern). Aceasta ar putea, de asemenea, face companiile mai conștiente de modificările din legislația fiscală, astfel încât acestea să fie mai capabile să le respecte și să planifice. Acest lucru ar reduce costurile și incertitudinea cu care se confruntă companiile atunci când au de a face cu administrarea fiscala. Noul Șef al IFPS a întreprins unii pași pentru îmbunătățiea DPP și intenționează să continue și să consolideze aceste eforturi. 120. IFS nu este abilitat să ofere soluții fiscale sau alte forme de hotărâri cu caracter obligatoriu, care sunt caracteristice multor sisteme moderne de administrare fiscală. Principalul motiv pentru aceasta este faptul că conceptul de �soluții fiscale� nu există în actualul Cod Fiscal. Amendamentele legislative privind soluțiile friscale au fost prezentate în Parlament și așteaptă decizia Parlamentului. Adițional aprobării acestor amendamente la legislația fiscală, în scopul implementării acestei reforme, ar trebui să fie consolidată capacitatea IFS de 71 Decalajul fiscal este diferența dintre impozitele datorate și impozitele plătite 72 Consiliul Consultativ aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 14.02.2011 73 Consiliul pentru Conformare aprobat prin ordinal IFPS nr. 1078 din 10.10.2012 52 administrare a regimului de soluții fiscale. Soluțiile fiscale sunt o parte importantă a asigurării transparenței și certitudinii în comunitatea contribuabililor. Soluțiile fiscale la fel vor contribui la îmbunătățirea procesului actual de contestaţii administrative. 121. Managementul riscurilor a fost inițiat ca un instrument pentru selectarea companiilor, însă acum acoperă doar o parte din toate vizitele de control. În timpul vizitei lor în Republica Moldova în noiembrie 2011, specialiștii Băncii Mondiale în sectorul public au constatat că capacitatea de analiză a riscurilor este slabă. Accesul la informația terților, un aspect critic pentru succesul managementului conformării bazate pe tehnologie, este limitat de restricțiile legislative. Prin urmare, există foarte puține informații automatizate potrivite, și lipsesc aceste componente cheie ale unui sistem de gestionare a riscurilor. Adițional, tehnicile de audit nu sunt bine standardizate sau specializate. Noul Șef al IFPS și-a exprimat intenția de a separa responsabilitatea pentru planificarea și efectuarea controalelor, ceea ce reprezintă un pas pozitiv. 122. Managementul resurselor umane și structura organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat prezintă, de asemenea, puncte slabe. Adițional, Misiunea Băncii Mondiale din noiembrie 2011 a constatat că funcțiile aferente resurselor umane, inclusiv recrutarea, promovarea, și acțiunile disciplinare sunt localizate, și nu există aproape nici-o rotație inter-raională de personal. Acest lucru facilitează favoritismul, complicitatea, și corupția, deoarece companiile și funcționarii fiscali pot crea relații care ar putea încuraja coluziunea. Misiunea, de asemenea, a constatat că structura organizatorică a Serviciului Fiscal de Stat (SFS), cu 35 inspectorate locale, are ineficiențe. Formarea profesională de asemenea necesită o îmbunătățire semnificativă; majoritatea recruților locali sunt instruiți doar printr-un mentor local, din cadrul inspectoratului. Misiunea a concluzionat că “îmbunătățirea conformării voluntare prin aplicarea tehnologiilor moderne va fi benefică doar dacă există reforme corespunzătoare în structura organizațională, managementul resurselor umane, procedurile Serviciului Fiscal de Stat și formarea profesională. Multe dintre aceste reforme vor necesita modificări semnificative ale cadrului legislativ�. 123. În pofida scopului declarat de către inspectorii fiscali de a descoperi acţiunile ilicite ale contribuabililor și întreprinderea măsurilor drastice faţă de economia tenebră, serviciile pentru contribuabili și educația contribuabililor sunt slabe. Misiunea Băncii Mondiale nu a depistat nici-un efort organizat pentru facilitarea conformării contribuabililor și reducerea costurilor de conformare a contribuabililor. Deși acesta este un obiectiv-cheie în planul de dezvoltare al SFS, din noiembrie 2011 nu a existat nici-o dovadă că acest lucru a fost realizat în practică. Există o necesitate clară pentru ca un domeniu funcțional al SFS să se ocupe de asigurarea faptului că contribuabilii pot executa responsabilitățile sale de auto-evaluare în mod eficient și eficace. 124. Procedurile si procesele, de asemenea, sunt învechite și se dublează și tehnologia informaționala este la fel veche în conformitate cu constatările misiunii Băncii Mondiale. În ceea ce privește procesele operaţionale, mai multe funcții de rutină, cum ar fi depunerea lunara a declaraţiilor, sunt efectuate la nivel local. Chiar dacă declarațiile sunt introduse în baza de date la nivel central de către Fiscservinform, acestea sunt iniţial colectate și verificate la nivel local și apoi trimise în loturi spre procesare centralizată. În ceea ce privește infrastructura TI, SFS actualmente operează aproximativ 40 de sisteme de aplicare diferite, care acoperă aspectele principale ale operațiunilor sale. Aceste sisteme nu sunt adesea compatibile unul cu celălalt, fapt 53 ce creează multe ineficiențe și poate face unele politici ineficiente. Misiunea Băncii Mondiale a remarcat că “în actuala infrastructura TI este imposibilă obținerea informațiilor consolidate pentru managementul SFS sau contribuabili�. În timp ce aceste ineficiențe interne nu afectează contribuabilii direct, ele pot duce în mod clar la unele probleme cu care se confruntă companiile, inclusiv cele care decurg din întârzieri în comunicarea cu serviciul fiscal și lipsa unei abordări bazate pe riscuri. 125. Un alt exemplu de ineficiență impusă contribuabililor este depunerea multiplă a informațiilor cu privire la deducerile din salarii. Echipa Băncii Mondiale a constatat că, de la sfârșitul anului 2011, se depun declarații separate la administraţia fiscala, compania de asigurări medicale, și casa națională de asigurări sociale. Întârzierile în schimbul de date și discrepanțele în datele furnizate de diferite instituții face auditul din partea SFS a deducerilor din salarii ineficiente și nu la fel de eficiente cum ar trebui. Acesta este un alt exemplu în favoarea depunerii și distribuirii electronice a informației către agențiile guvernamentale relevante. C.Recomandări de politici 126. În 2011, Guvernul a declarat drept prioritate de vârf îmbunătățirea administrării fiscale. O inițiativă de reformă comprehensivă a administrării fiscale a fost anunțată de prim- ministrul Republicii Moldova în aprilie 2011. În decembrie 2010, Guvernul a aprobat Planul de Dezvoltare al SFS pentru perioada 2011-2015, inclusiv un plan de acțiune detaliat. Înainte de aprobare, aceasta a trecut printr-un proces de consultare pe scară largă, cu implicarea tuturor părților interesate. Prin urmare, aceasta reprezintă o bază solidă pentru realizarea în continuare a reformei administrării fiscale în Republica Moldova. Angajamentul ferm de adoptare a modificărilor în acest domeniu a fost confirmat Vice Preşedintelui și Directorului pe țară ai Băncii Mondiale și reiterat de către Ministrul Finanțelor în timpul discuțiilor cu Managerul pe Ţară și echipa Băncii Mondiale în 2011. Acest nivel de angajament ar trebui să continue în viitor. 127. Recomandările de politici pe termen scurt și mediu sunt enumerate mai jos. Recomandările care fac deja parte din planurile de reformă sunt indicate, folosind acronimele planului (planurilor) relevant. Recomandări pe termen scurt (2013-2014) a. Continuarea implementării acțiunilor de reformă a administrării fiscale prevăzute în Planul de Dezvoltare al SFS pentru anii 2011-2015 (responsabilitatea: SFS). b. Eliminarea neconcordanțelor și ambiguităţii din legislația fiscală (SFS74, SRR75). Efectuarea unei inventarieri a regulamentelor, actelor normative, decretelor, scrisorilor şi altor acte care au impact asupra administrării fiscale şi politicii fiscale. Examinarea necesității elaborării unui nou Cod Fiscal urmată de elaborarea unei Note Explicative oficiale la Codul Fiscal, care ar oferi interpretări detaliate pentru a îmbunătăţi claritatea Codului Fiscal. (Responsabilitatea: Ministerul Finanţelor, SFS) 74 Recomandarea face parte din Planul de Dezvoltare Serviciul Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1141 din 16 decembrie 2010. 75 Recomandarea face parte din Planul de Acțiuni al Strategiei Reformei Regulatorii pentru anii 2013 – 2015. 54 c. Implementarea deplină a eforturilor inițiate de noul Șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat întru îmbunătățirea dialogului public-privat și promovarea conformării contribuabililor. (Responsabilitatea: SFS) d. Elaborarea și promovarea amendamentelor legislative care prevad revizuirea sistemului de sancțiuni și penalitări în Guvern și Parlament. Noul Șef al IFPS a anunțat intenția sa de a face acest lucru (Responsabilitatea: SFS) e. Ajustarea indicatorilor de performanță ai Serviciului Fiscal de Stat pentru a se focusa asupra conformării, și nu asupra sancțiunilor. Noul Șef al IFPS a semnalat intenția sa de a face acest lucru. (Responsabilitatea: SFS) f. Majorarea independenței Serviciului Fiscal de Stat de influență politică. (Responsabilitatea: Guvernul) g. Aprobarea Strategiei Reformei Regulatorii pentru anii 2013-2020 (SRR), și orientarea Serviciului Fiscal de Stat spre implementarea recomandărilor fiscale la Planului de Acțiune al SRR pentru anii 2013-2015. (Responsabilitatea: Guvernul, SFS) h. Implementarea proceselor obligatorii AIR pentru toată legislația fiscală, inclusiv, dar nu limitat la legi, amendamente la legi, hotărâri guvernamentale și ministeriale, decrete și scrisori (SRR). (Responsabilitatea: Guvernul, Ministerul Finanțelor, SFS) i. Crearea unui mecanism formal de dialog public-privat (DPP), care ar permite sectorului privat să interacționeze cu Parlamentul, MF, și SFS pe parcursul procesului de elaborare a politicilor și procedurilor fiscale, precum și la implementarea lor finală (SFS, SRR). Acesta poate lua forma unui grup de lucru privind impozitele care ar coopera cu Grupul de Lucru pentru Reglementarea Activității de Antreprenoriat. Un DPP ameliorat va ajuta SFS să faciliteze conformarea contribuabililor și să reducă costurile de conformare. (Responsabilitatea: Guvernul, Ministerul Finanțelor, SFS) j. Implementarea unui sistem de evaluare bazat pe risc pentru determinarea necesității de audit, în conformitate cu bunele practici internaționale. Restricționarea vizitelor de control fiscal la întreprinderile cu un bun istoric de conformare fiscală. (Responsabilitatea: SFS) k. Implementarea proceselor mai eficiente de restituire a TVA și a sistemelor de revendicare prin respectarea anumitor recomandări prevăzute în raportul FMI.76 (Responsabilitatea: Ministerul Finanțelor, SFS) l. Elaborarea și lansarea introducerii reformelor instituționale și de management al resurselor umane (SFS, SRR). (Responsabilitatea: Guvernul, Ministerul Finanțelor, SFS) Acestea includ: i. Efectuarea unei analize funcționale detaliate și oferirea recomandărilor pentru o structură organizatorică modernă, în bază de regiuni; ii. Înființarea unui institut permanent de instruire/formare în domeniul fiscal cu o completare adecvată cu personal didactic, dezvoltarea serviciului e-learning; iii. Dezvoltarea resurselor umane, inclusiv recrutarea centralizată; 76 Jensen et al 2012 (FMI). Conținutul acestui raport constituie consultanța tehnică oferită de personalul Fondului Monetar Internațional autorităților din Republica Moldova ca răspuns la cererea lor de asistență tehnică. 55 iv. Suport pentru redistribuirea/reamplasarea și re-instruirea profesională; v. Elaborarea unui Sistem de Management al Resurselor Umane (HRMIS); m. Elaborarea și lansarea introducerii reformelor operaționale. Procesele dovedite a fi de succes la nivel internațional (în special în UE) trebui să fie adoptate, iar acest lucru ar trebui să fie corelat cu un efort de actualizare a tehnologiei informaționale și de automatizare. (Responsabilitatea: SFS) Reformele operaționale includ: i. Ameliorarea capacității analitice și de planificare strategică, ii. Capacitate sporită de aplicare a tehnicilor de management al riscului, iii. Modernizarea administrării accizelor, iv. Îmbunătățirea eficienței administrării TVA, v. Modernizarea tehnologiei informației, vi. Altele, după cum sunt enumerate în Aide Memoire-ul Băncii Mondiale din noiembrie 2011 n. Îmbunătățirea cadrului legislativ pentru susținerea acestor reforme și a reformelor instituționale de mai sus (Responsabilitatea: SFS, Ministerul Finanțelor Guvernul unde este cazul), o. Acordarea formării profesionale în domeniul fiscal judecătorilor, eventual împreună cu personalul IFS. Aceasta ar putea începe cu un număr limitat de judecători, care vor fi desemnați să se ocupe de cazurile fiscale, în scopul îmbunătățirii mecanismului de soluționare a litigiilor. (Responsabilitatea: SFS) p. Crearea unui registru electronic web ușor de utilizat al tuturor deciziilor și clarificărilor emise de autoritatea fiscală, precum și hotărârile judecătorești pe probleme fiscale (cazurile precedente). Acest lucru ar spori transparența deciziilor și ar ridica nivelul de conștientizare al contribuabililor și va contribui la asigurarea faptului că legislația este aplicată în mod uniform și consecvent. (Responsabilitatea: SFS) q. Perfecționarea comunicării externe și a transparenței. Implementarea unei campanii de informare privind “drepturile contribuabilului� prin intermediul TV, radio, Internet, broșuri de informare la locațiile birourilor fiscale. (Responsabilitatea: SFS) Recomandări pe termen lung (2015-2017) a. Utilizarea pe scară largă a dialogului public-privat în vederea facilitării procesului de îmbunătățire a legislației și reglementărilor aferente impozitării și păstrarea unei game largi de părți interesate informate și implicate în modificările legislative. (Responsabilitatea: Guvernul, Ministerul Finanțelor, SFS) b. Instituționalizarea unui Sistem optimizat și transparent de Soluționare a Litigiilor Fiscale prin: (Responsabilitatea: Guvernul, SFS) i. Crearea unui sistem de mediere pentru dosarele fiscale.77 77 Serviciul Fiscal din Georgia a implementat proceduri de mediere cu suportul IFC. Adoptarea acestei reforme a dus la faptul că companiile câștigă aproximativ 47% din contestatii, comparativ cu aproximativ 10% (identic cu situația actuală din Republica Moldova) câștigate înainte de reformă. (Sursa: Departamentul Climatului Investițional IFC). 56 ii. Crearea biroului Ombudsmanului Fiscal.78 c. Promovarea și încurajarea în continuare a depunerii documentelor fiscale prin internet și a automatizării în cadrul SFS. Acest lucru va permite întreprinderilor să prezinte rapoartele privind veniturile și să achite impozitele ușor, reducând astfel costurile de conformare. Adițional, experiența internațională demonstrează că reducerea interfeței dintre funcționarii din administrațiile fiscale și contribuabili limitează oportunitățile pentru corupție. (Responsabilitatea: SFS) d. Implementarea unui regim de soluții fiscale. Acest sistem ar trebui să fie introdus treptat pe parcursul unei perioade de timp pentru a permite o vasta pregătire a personalului în domeniul bunelor practici în administrarea soluțiilor fiscale. O utilizare mai extinsă și publicarea soluțiilor fiscale ar oferi o mai mare certitudine contribuabililor, permițându-le să întreprindă, restructureze, sau să renunțe la tranzacțiile bazate pe soluțiile fiscale. Acest mecanism ar putea contribui, de asemenea, la reducerea numărului de contestații. (Responsabilitatea: Guvernul, Ministerul Finanțelor, SFS) e. Continuarea implementării reformelor instituționale, de management al resurselor umane, și operaționale. Ca parte a acestora, implementarea structurii organizaționale bazate pe regiuni și centralizarea managementului resurselor umane. (Responsabilitatea: Guvernul, SFS) 78 Georgia și Armenia au introdus Ombudsmanul Contribuabililor ca o instituție independentă care oferă consiliere contribuabililor cu privire la drepturile lor și le oferă un recurs împotriva autorităților fiscale în materie de servicii, cum ar fi întârzieri nejustificate, comportamentul abuziv și practicile corupte. (Sursa: Departamentul Climatului Investițional IFC) 57 VI. Licențe, Autorizații79 și Controlul de stat A.Evidența problemelor 128. Licențele, autorizațiile, și controlul de stat tind să reducă asimetriile de informații între consumători și companii în ceea ce privește calitatea produselor și serviciilor . Extinderea licențelor și autorizațiilor asupra întreprinderilor calificate este un instrument de management al riscurilor. Controlul de stat face parte din mecanismul prin care agențiile guvernamentale asigură conformarea întreprinderior cu cerințele licențelor și controalelor în timp. Astfel, existența licențelor, autorizațiilor, și controalelor nu este incompatibilă cu un mediu de reglementare bun. Cu toate acestea, este important ca autoritățile publice să le administreze în mod transparent și previzibil, în scopul impunerii costurilor minime asupra întreprinderilor și să permită întreprinderilor să calculeze și să planifice costurile preconizate asociate. După cum s-a subliniat în Raportul de Dezvoltare Mondială din 2005: un climat investițional mai bun pentru toți (Banca Mondială, 2004), un mediu bun de reglementare a afacerilor are un impact asupra productivității investițiilor și, prin urmare, este esențial pentru creșterea durabilă și reducerea sărăciei. Licențele, autorizațiile (care includ permisele) și controalele de stat sunt ingredientele cheie ale cadrului de reglementare. 129. Republica Moldova a continuat reformele pentru a reduce intervenționismul și a eradica corupția din mediul de reglementare, însă reformele nu au produs toate beneficiile așteptate până în prezent. Sondajul privind Costul desfășurării afacerilor (CODB)80 din 2012 indică că percepția întreprinderilor despre mediul de reglementare s-a înrăutățit în 2012 comparativ cu anii precedenți. Ponderea întreprinderilor care au considerat mediul de reglementare mai puțin favorabil s-a majorat de la 33 la suta la 36 la suta din 2011 până în 2012, în timp ce ponderea celor care au raportat îmbunătățiri s-a diminuat de la 25 la suta la 18 la suta. Diferite reforme adoptate și gradul de implementare a acestora vor fi discutate în următoarea secțiune din acest capitol. 79 Prezentul raport analizează "licențele" și "autorizațiile" separat. Prima categorie este reglementată de Legea privind reglementarea prin licenţiere a activității de întreprinzător nr. 451 (Legea licențierii), în timp ce a doua categorie este reglementată prin Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr. 160 (Legea autorizațiilor). Într-un număr mare de cazuri, aceste două categorii de acte permisive se suprapun și se dublează (vezi câteva exemple în acest capitol). 80 Studiul bazat pe sondajul întreprinderilor realizat anual din 2002. 58 Figura 8: Evaluarea schimbărilor în mediul de reglementare Sursa: Banca Mondială, Ministerul Economiei al Republicii Moldova și Centrul de Dezvoltare Economică Rurală Promo-Terra, 2012 CODB 130. În conformitate cu Sondajul CODB din 2012, autorizațiile și controalele de stat s unt al doilea și al treilea domeniu din cele mai dificile pentru companii. Graficul de mai jos arată cum companiile apreciază dificultatea diferitelor componente ale mediului de afaceri în ultimii patru ani, pe o scară de 5 puncte.81 Figura 9: Dificultăţi principale cu care se confruntă întreprinderile Sursa: CODB 2012 131. Constatările cu privire la percepțiile negative ale întreprinderilor cu privire la cadrul de reglementare sunt susținute de diverse studii comparative. În raportului Băncii Mondiale Doing Business, Republica Moldova ocupă locul 83 în lume, sub media regională EAC de 73. Moldova este mult sub mediile EAC și OCDE pe indicatori, cum ar fi obținerea autorizaţiilor în construcții (poziția 168) și comerțul transfrontalier (142). Aceste două domenii 81 Scară de la 1 la 5, unde 1 - nu întâlnesc dificultăți, 5 – se confruntă cu dificultăți serioase. 59 necesită un număr mare de licențe și autorizații. De asemenea, Indicele Libertății Economice din 2013 plasează Moldova pe locul 113 din 177 de economii.82 Probleme aferente Licențelor și Autorizațiilor 132. Numărul mare de cerințe pentru licențe și autorizații ridică costurile de conformare pentru companiile moldovenești. Companiilor le este greu să navigheze în sistemul multi- stratificat, deoarece obținerea unei licențe de la o autoritate necesită de mul te ori acte permisive și certificate emise de alte agenții guvernamentale. Uneori, licența doar confirmă faptul că aceste alte documente au fost deja obținute în mod corespunzător. Vezi Boxa 2 de mai jos pentru exemple ale unor din aceste cerințe care se suprapun. Boxa 2: Exemple de cerințe care se suprapun în domeniul licențierii Licențele pentu importul şi/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor:  Importul și / sau vânzările de produse fitosanitare (pesticide și alte produse ce țin de sănătatea plantelor) și a îngrășămintelor este permisă în cazul în care tipul de produs este înregistrat în Republica Moldova și necesită o licență.  Adițional la aceasta, orice operațiune de import necesită o autorizare separată. Companiile locale care doresc să producă aceste produse necesită o autorizație pentru aceasta. Licența pentru transportul auto de călători în folos public:  Prestarea serviciilor de transport auto public necesită, de asemenea, o licență.  Întreprinderile trebuie să asigure un “pașaport� și un permis de activitate pentru fiecare rută de transport separat. 133. Licențele pot favoriza precum și limita intrarea pe piață, și în Republica Moldova, aceasta din urmă este un motiv de îngrijorare. Intrarea pe piață poate fi limitată prin cerințele care se schimbă și lipsa de transparență în procesul de eliberare și reînnoire a licențelor. Exemple de comportament non-competitiv al autorităților guvernamentale, documentate de către Agenția Națională pentru Protecția Concurenței (ANPC) și discutat în capitolul VII (vezi paragraful 164), prezintă cazuri în care agențiile guvernamentale au făcut dificilă obținerea autorizațiilor și altor permise relevante pentru companii. Accesul pe piață poate fi de asemenea limitat în mod indirect prin intermediul cerințelor de reglementare, cum ar fi cea de restricționare a amplasării farmaciilor la o distanță de 500 de metri una de alta, după cum este stabilit prin Legea cu privire la activitatea farmaceutică (nr. 1456). 134. Licențierea poate reprezenta, de asemenea, o constrângere pentru inovație și, prin urmare va reduce competitivitatea companiei. În prescrierea abilităților și echipamentelor care sunt necesare pentru o licență, sistemul reflectă ipoteze despre tehnologia care ar putea 82 Fundatia Heritage 2013. 60 deveni învechită. Spre exemplu, focus-grupurile cu antreprenorii din zonele rurale din Republica Moldova au indicat că solicitanții de licențe pentru import sau producere a băuturilor alcoolice, sau de comercializare a acestora en-gros, au fost obligați să furnizeze dovezi că dețin un depozit de 500m2, în conformitate cu Legea cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a produselor alcoolice. Această suprafață este în mod clar excesivă pentru volume mai mici. 135. Impunerea unor cerințe de licențiere poate restricționa, de asemenea, intrarea întreprinderilor altfel calificate, care nu-și vor putea permite costul de obținere a licenței. Estimările recente plasează costul mediu de obținere a unei licențe în Republica Moldova la aproximativ 266 dolari SUA, ceea ce constituie 13 la sută din venitul național brut pe cap de locuitor.83 Acest cost ar putea să constituie un obstacol pentru unele întreprinderi, în special întreprinderile mici și mijlocii. Acest lucru afectează apoi modelele de concurență de pe piață. 136. CODB din 2012 identifică autorizațiile 84 ca fiind cea de a doua mare dificultate cu care se confruntă întreprinderile participante la sondaj, după controalele fiscale .85 Legea privind autorizațiile definește termenul de �autorizație� pentru cuprinderea unei varietăți vaste de cerințe pentru desfășurarea afacerilor, inclusiv: autorizare, permis, certificat, avizare, aprobare, coordonare, brevet, și certificat de calificare eliberat de către autoritățile administrației publice și instituțiile care au primit funcții de reglementare și control prin lege. Autorizațiile se aplică față de o gamă largă de domenii: siguranța alimentelor, sănătate și farmacologie, protecția consumatorilor, MSTQ, telecomunicații, energie, finanțe (sistem bancar și nebancar), protecția mediului etc. 137. Numărul mare de autorizații,86 precum și suprapunerile dîn structura juridică și instituțională aferentă eliberării și reînnoirii acestora, impun costuri ridicate de conformare. Numărul mare și varietatea autorizațiilor necesare tind să creeze confuzii pentru agenți economici și complică activitatea de întreprinzător. Spre exemplu, exportatorii de cereale trebuie să colecteze șase autorizații: un certificat de control a cerealelor, un certificat fitosanitar, un certificat sanitar-veterinar, un certificat de origine, un certificat de conformitate, precum și un certificat de calitate pentru siloz de cereale, care sunt toate emise de autorități diferite, cu diferite locații geografice. Colectarea tuturor acestor autorizații, care sunt necesare pentru fiecare transport, necesită 3-4 zile. Problema de suprapunere este discutată în “Cauzele de bază ale problemelor� în continuare în prezentul capitol. Probleme aferente autorizațiilor în construcții 87 138. Întreprinderile care solicită autorizații în construcții se confruntă cu niște costuri ridicate și întârzieri extinse. Cel mai recent raport Doing Business plasează Republica Moldova pe locul 168 și 165 din lume privind obținerea autorizațiilor în construcții pentru anul 2013 și 2012, respectiv. Figura 10, reprezentând Moldova, alături de alte țări CSI și România, 83 Banca Mondială, Ministerul Economiei al Republicii Moldova, și Centrul de Dezvoltare Economică Rurală Promo-Terra 2012 (CODB) 84 CODB este limitat, deoarece definește "autorizațiile" pentru a include doar permisele aferente activităților de antreprenoriat, și abordează construcțiile, certificarea sanitară și certificarea de bunuri și servicii separat. 85 Vezi figura 7 din prezentul capitol. 86 În pofida reducerii de 30 la suta din autorizații prin legea “Ghilotina 2 +�, care urmează să fie discutată în continuare în acest capitol, încă sunt necesare un număr mare de autorizații. 87 Acest permis este discutat separat, ca un caz ilustrativ pentru care sunt disponibile date adecvate la nivel național și între țări (prin intermediul Doing Business). 61 indică faptul că țara rămâne în urma semenilor săi regionali. Figura 11, la rândul său, prezintă principalele dificultăți percepute de către companiile moldovenești la obținerea autorizaţiilor în construcții, în conformitate cu sondajul CODB 2012. Valorile negative (în portocaliu) indică procentul de companii care consideră toate procedurile, durata acestora, sau costul acestora ca fiind o problemă gravă sau critică. Valorile pozitive (în verde) indică procentul de companii care afirmă că aceste probleme sunt nesemnificative sau că nu există probleme. În mod similar, Sondajul Întreprinderilor din 2009 indică faptul că 48,9 zile sunt necesare pentru obţinerea unei autorizații în construcţii în Republica Moldova, comparativ cu, spre exemplu 26,3 zile în Armenia, 29,9 zile – în Estonia; 44,3 zile – în Georgia, şi 46,5 zile – în Azerbaidjan.88 Figura 10: Clasamentul Moldovei pe Indicatorul Doing Business privind �Autorizațiile în construcții� comparativ cu țările EAC 2013 Sursa: Grupul Băncii Mondiale 2013b 88 Sondajul Întreprinderilor din 2009. 62 Figura 11: Probleme aferente obținerii autorizaţiilor pentru construcţii şi reparaţii (autorizații în construcții) Difficult procedures -25% -15% 18% 15% Duration of procedures -27% -12% 19% 10% Cost of procedures -26% -20% 20% 10% Unofficial payments -14% -4% 31% 41% -60% -40% -20% 0% 20% 40% 60% 80% Seriuos problem Critical Insignificant No problem Sursa: CODB 2012 Probleme aferente controalelor de stat 139. Controalele de stat duble și lipsa de coordonare între autoritățile de regulementare cu obiective de control identice sau similare reprezintă un obstacol major cu care se confruntă întreprinderile. Cartografierea IFC a legilor / reglementărilor din 2012 indică că aproximativ 40 la sută din controale tind să se suprapună, și acestea nu au criterii clare și proceduri simple.89 Spre exemplu, în pofida implementării ghișeului-unic și emiterii electronice a autorizațiilor, inspectorii mai solicită certificatele originale emise de agențiile guvernamentale. Cartea Albă a Asociației Investitorilor Străini (FIA) din 2009, subliniază necesitatea unei reforme mai profunde, recomandând “eficientizarea funcțiilor organelor de control, în scopul prevenirii dublării verificărilor.�90 Figura 12: Autorităţile de control după tip Sursa: Raportul privind cartografierea funcțională a Inspecțiilor, IFC, 2012 Notă: Roșu denotă un număr mare de autorități de control, albastru - mediu, și verde - mic. 89 IFC 2011 90 Asociația Investitorilor Străini din Moldova 2009 63 140. Evaluarea controalelor de către întreprinderi indică asupra faptului că costurile de conformare sunt mari. Sondajul CODB 2012 arată că antreprenorii consideră controalele excesive: numărul mediu de vizite pe an s-a majorat de la 4,2 ori în 2011 la 5,2 ori în raportul din 2012.91 Aproape un sfert din companiile intervievate pentru CODB 2012 au declarat că experiența lor cu inspectorii a fost mai rea decât în anul precedent. Mai mult decât atât, ponderea respondenților cu percepții negative se majorează de la an la an, ceea ce este o tendință îngrijorătoare. Mai mult decât atât, o treime din companiile intervievate pentru sondaj, de asemenea, au sugerat că legislaţia privind inspecțiile este aplicată selectiv, în funcție de atitudinea funcționarilor publici. Numai 17 la sută dintre respondenți au spus ca toate companiile erau egale în fața legii (vezi Tabelul 3 de mai jos). Figura 13: Evoluţia procedurilor aferente controalelor 0% 20% 40% 60% 80% 100% 22% 64% 14% worse the same better Sursa: CODB 2012 Tabelul 9: Răspunsurile companiilor la întrebările cu privire la obiectivitatea funcționarilor publici Da Parțial Nu Nu știu Toate companiile sunt tratate în mod 17% 33% 36% 14% egal în fața legii Legea este aplicată selectiv 38% 29% 10% 23% Sursa: CODB 2012 B.Cauzele care stau la baza problemelor Cauzele de bază ale problemelor aferente licențelor și autorizațiilor 141. Republica Moldova a urmat reformele în vederea optimizării și eradicării corupției din mediul de reglementare, însă reformele nu au produs toate beneficiile așteptate până în prezent. A fost un efort concertat timp de mai mult de un deceniu pentru reformarea activității de licențiere și altor acțiuni de reglementare. Aceasta a inclus Legea licențierii din 2001 care a încercat să simplifice cadrul de licențiere și să reducă puterile discreționare ale ministerelor implicate,92 și reforma cadrului de reglementare implementată prin Legea nr. 424 din 2004 (“Ghilotina 1�), Legea nr. 235 din 2006 (“Ghilotina 2�, care la fel a introdus cerința privind 91 CODB 2012. 92 Republica Moldova a implementat o reformă a licențierii în 2001 prin adoptarea Legii licențierii, care a creat un cadru instituțional și legal bazat doar pe Camera de Licențiere, care a cuprins majoritatea funcțiilor ministerelor de resort de autorizare a anumitor activități. Un număr total de 55 de tipuri de activități au căzut sub incidența regimului nou înființat de licențiere. La această etapă, Legea privind licențierea nu acoperă licențele emise de către autoritățile de reglementare independente. În o perioada de mai mult de 10 de ani, Legea privind licențierea fost de mai multe ori modificată și versiunea sa actuală enumeră 44 de licențe, inclusiv cele emise de autoritățile de reglementare independente.. 64 analiza impactului de reglementare), și Legea nr. 160 din 2011 (“Ghilotina 2 +�).93 Cu toate acestea, progresul implementării acestor reforme nu a adus toate beneficiile așteptate, așa cum se va explica în această secțiune. Recentele eforturi de reformă în domeniul controalelor au fost modeste. A fost adoptată o lege, care permite crearea ghișeelor unice, inclusiv pentru emiterea autorizațiilor în construcții, însă niciuna nu a fost implementată. 142. Deși Legea privind licențierea din 2001 a creat cadrul legal și instituțional pentru o singură Cameră de Licențiere, care are menirea să servească drept un ghișeu -unic, această reformă a fost prea îngustă pentru a duce la îmbunătățiri majore. Camera de Licențiere a fost menită să absoarbă cea mai mare parte din funcțiile de autorizare a anumitor activități ale ministerelor de resort�.94 Un total de 55 de tipuri de activități au căzut sub incidența regimului de licențiere nou-stabilit, iar acest lucru a fost redus în timp la nivelul actual de 44 de tipuri de licențe (referința nr. 92). Cu toate acestea, prin definirea licențelor într-un mod prea îngust ca documente emise de o “autoritate de licențiere�, cu anumite caracteristici,95 Legea privind licențierea nu a reușit să transfere responsabilitatea pentru o multitudine de autorizații, certificate și acte permisive pe care întreprinderile trebuie să le obțină, în diferite momente de timp, de la alte agenții guvernamentale. În cele mai multe cazuri, rolul agențiilor care eliberează autorizații constă în asigurarea conformității cu condițiile licențelor. Acest lucru creează dublări, majorează procedurile prin care trebuie să treacă companiile – care uneori se suprapun - și creează, de asemenea, confuzie în rândul întreprinderilor cu privire la ce autoritate urmează să fie contactată în caz de vre-o problemă. 143. Reformele de reducere a numărului de autorizații au fost, de asemenea, limitate în domeniul lor de aplicare, și reformele nu au fost implementate în totalitate. În pofida celor trei exerciții de “ghilotină�, care au dus la unele progrese în acest sens, cerințele privind actele permisive sunt excesive și suprapunerile sunt încă abundente. Spre exemplu, Ghilotina 2 + a analizat 400 de autorizații, însă 277 le-a păstrat, incluzându-le în Legea privind reglementarea prin autorizarea activității de întreprinzător nr. 160 din 2011. Deși reducerea autorizațiilor părea substanțială de 30 la sută, impactul anual asupra sectorului privat nu a fost semnificativ, după cum costurile directe și indirecte s-au redus doar cu 2,4 milioane USD.96 Adițional, cele 400 de autorizații revizuite nu includ întregul univers, și multe dintre autorizațiile care rămân se suprapun cu licențele. Mai mult ca atât, multe autorități publice nu au implementat în totalitate Legea nr. 160 în practică, și nu și-au modificat legile și reglementările lor (specifice sectorului) pentru reflectarea modificărilor aduse de Legea nr. 160. Adițional la aceasta, deși Legea nr. 161 solicită ca toate autoritățile publice să implementeze ghișee unice în interacțiunile sale cu întreprinderile, niciun ghișeu unic nu a fost creat. Multe autorități nu au analizat încă legislația 93 Legea nr. 424 din 2004 prevede ca toate măsurile de reglementare ce afectează întreprinderea să fie puse în aplicare fie prin legi sau alte acte normative. Legea nr. 235 din 2006 a optimizat 82 legi și a abrogat 2 legi. Aceasta la fel face proiectele de legi și reglementări care afectează întreprinderile, precum și orice modificări propuse la acestea, sub rezerva Analizei Impactului Regulatoriu, care urmează să fie revizuite de către Grupul de Lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, asistat de Secretariatul RIA. Un alt rezultat al Legii nr. 235 a fost Legea nr. 160 (Ghilotina 2 +) prevede că un act permisiv poate fi invocat sau aplicat numai după includerea sa în Nomenclatorul actelor permisive, și a redus numărul de autorizații de la 400 până la 277. 94 Legea privind licențierea nu acoperă licențele emise de către autoritățile regulatorii independente. 95 Licențele sunt definite ca fiind acte oficiale, emise de o autoritate de acordare a licențelor, care atestă dreptul titularului de a efectua tipul de activitate specificat în licență pe o perioadă fixă de timp. 96 Pe baza calculelor IFC, utilizând modelul de cost standard. 65 specifică sectorului și nu au propus modificări, în scopul implementării acestor ghișee unice, după cum prevede legislația. 144. Dificultăți în obținerea licențelor și autorizațiilor pot fi, de asemenea, cauzate de către autoritățile guvernamentale care doresc să folosească discreția lor pentru restricționarea accesului pe piață. După cum s-a discutat în paragraful 133, deciziile administrative cu privire la actele permisive pot fi imprevizibile și supuse influenței din afară. Interviurile cu antreprenorii sugerează că organele de reglementare pot să rețină sau să anuleze licențele, fără o explicație. Cauzele de bază ale problemelor aferente autorizațiilor în construcții 145. Spre deosebire de licențe și autorizații, nu a existat nici un efort major pentru reforma autorizațiilor în construcții în Republica Moldova. După cum s-a menționat mai sus, Legea nr. 163, precum și Legea nr. 161 privind implementarea ghișeului unic în activitatea de întreprinzător97 a direcționat autoritățile spre implementarea ghișeelor unice, inclusiv pentru autorizațiile în construcții, însă acest lucru nu a fost pus în aplicare. Un raport recent al IFC,98 subliniază blocaje suplimentare pentru autorizațiile în construcții. Acestea includ: • autorități multiple sunt implicate în procedura de obținere a autorizației în construcții, ceea ce face procesul foarte complicat; • documentația de proiectare necesară este prea detaliată; • procedura de obținere a unui permis de ocupare este foarte complicată; • unele legi speciale nu sunt în concordanță cu Legea cu privire la autorizațiile în construcții; • unele autorități solicită o taxă, deși nu este prevăzută de lege; • nu există o clasificare a clădirilor în dependență de risc; • cerințele tehnice pentru clădiri sunt distribuite printre sute de documente; • planurile urbanistice există doar pentru foarte puține comunități; • terenurile aflate în proprietatea statului de multe ori nu sunt acoperite de Cadastru. Numai prima problemă indicată aici a fost abordată prin Legea cu privire la autorizațiile în construcții; nu au existat încercări de reformare a altor domenii enumerate aici. Cauzele de bază ale problemelor aferente controalelor de stat 146. Multe probleme sistemice contribuie la costurile ridicate și incertitudinea impusă întreprinderilor de către abordarea autorităților față de controale. Nu este utilizată o abordare bazată pe risc pentru controale. Există o lipsă de interacțiune orizontală între autoritățile de reglementare, chiar dacă mandatele acestora se suprapun sau sunt co mplementare. Nu a fost efectuată nicio reformă substanțială a administrației publice ce ține de controale. Ca urmare, controalele sunt excesive și costisitoare. Sistemul complex creează, de asemenea, ample oportunități pentru corupție. Autoritățile moldovenești nu au realizat progrese substanțiale în acest domeniu: până în 2012, niciuna dintre reformele în domeniul reglementării afacerilor nu a încercat să eficientizeze controalele. 97 Adoptată la 22 iunie 2011. 98 IFC 2011a 66 147. Autoritățile fac o încercare solidă de a aborda aceste cauze de bază, printr-o nouă Lege și Hotărâre de Guvern. Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 13199 din 2012 și Hotărârea nr. 147 ce ține de Regulamentul privind Registrul de stat al con- troalelor şi registrele controalelor ţinute de organele de control100 sunt primii pași în direcția cea bună. Legea controalelor introduce principiile controlului de stat, instituționalizează un sistem de supraveghere și monitorizare a entităților de control și stabilește reguli clare pentru controalele pe teren. Decizia cu privire la registru ar putea marca un progres în transparență, deoarece creează o bază pentru un portal guvernamental al controalelor, www.controale.gov.md ce țin de platforma de servicii de e-guvernare, www.servicii.gov.md Cu toate acestea, pentru ca aceste norme să aibă un impact, acestea trebuie să fie puse în aplicare eficient, inclusiv prin armonizarea legilor și regulamentelor de resort (specifice sectorului) cu legile menționate aici. 148. Cu toate acestea, din motiv că legea omite autoritățile vamale și fiscale, este de asemenea posibil să ducă la o reformă doar parțială, ca și în cazul reformelor licențierii și autorizării discutate în secțiunea de mai sus. Opt din 33 organe de control sunt efectiv excluse din procesul de conformare cu Legea privind controalele. Patru dintre acestea sunt scutite, deoarece legislația nu se aplică față de controlul fiscal și vamal. 101 Cele patru rămase sunt obligate numai de prevederile legii care nu contravin legislației speciale ce reglementează activitatea acestora.102 Prin urmare, deși legea solicită celor 25 reglementatori să implementeze sistemul bazat pe risc, aceasta nu acoperă vama și inspectoratul fiscal, citate ca domenii de problemă majoră pentru companii (vezi capitolele IV și V). C.Recomandări de politici 149. Guvernul și-a asumat deja angajamentul de reformare a sistemului de reglementare a afacerilor în mai multe documente cheie de politică. Programul de guvernare 2011-2014, “Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare�, subliniază necesitatea de a: “accelera reforma de reglementare, revizuirea, unificarea și optimizarea cerințelor și criteriilor de licențiere; identificarea posibilităților de optimizare a numărului de tipuri de activități supuse licențierii; sporirea transparenței sistemului de autorizare a afacerilor; definirea clară a procedurilor și cerințelor de autorizare; precum și reducerea numărului de domenii supuse autorizării.�103 Acesta se angajează, de asemenea, să reducă numărul de controale nefondate sau abuzive, și să elaboreze un sistem unic de gestionare a controalelor. În aceiași ordine de idei, Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020�, susține că va păstra principiul de desfășurare a afacerilor cu “reguli clare de joc.�104 150. Viziunea strategică conturată în aceste două documente a informat Proiectul Strategiei de reformă de reglementare a Activităţii de întreprinzător (SRR) şi Planul de Acțiuni aferent pentru anii 2013-2015. Planul de acţiuni, dacă ar fi pus în aplicare în mod 99 Adoptată la 08 iunie 2012 și în vigoare la 1 martie 2013. 100 27 februarie 2013. 101 Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Inspecția Financiară și Banca Națională. 102 Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Consiliul Concurenței, Comisia Națională a Pieței Financiare. 103 Guvernul Republicii Moldova 2011a 104 Guvernul Republicii Moldova 2012a 67 corespunzător, ar trebui să creeze un climat mai bun de investiții, ar reduce barierele administrative și cheltuielile de conformare și ar majora competitivitatea. Recomandăril e de politică pe termen scurt și mai lung sunt enumerate mai jos. Aceste recomandări vizează reducerea substanțială a birocraţiei care majorează costurile de conformare pentru activitatea antreprenorială, și majorează transparenţa și previzibilitatea. Recomandările care sunt incluse în SRR sunt notate cu acest acronim. Recomandări pe termen scurt (până în 2014) a. Adoptarea Strategiei de reformă a cadrului de regmentare pentru anii 2013-2020. Monitorizarea implementării acesteia prin Planul său de Acțiuni. Acest plan va contribui la asigurarea faptului că reformele din 2004-2012 pentru optimizarea şi clarificarea reglementării de către Guvern a activității de antreprenoriat sunt complet implementate.105 Spre exemplu, după cum s-a discutat în capitolele IV şi V, analiza impactului de reglementare (AIR), solicitat prin Legea nr.235, în prezent nu se aplică față de legislaţia fiscală şi vamală. (SRR. Responsabilitatea: Ministerul Economiei (ME) b. Actualizarea inventarului licenţelor și autorizaţiilor existente, revizuirea acestora şi eliminarea suprapunerilor și duplicatelor pentru a asigurafaptul că principiile de bună reglementare și SRR sunt respectate. Efectuarea acestei inventarieri ar permite reformelor Ghilotina 2 + să fie finalizate şi ar include întregul univers al actelor permisive, inclusiv cele care nu au fost acoperite de Ghilotina 2 +. (SRR. Responsabilitatea: ME și autorităților publice centrale) c. Promovarea în Guvern și Parlament de către Ministerul Economiei a proiectul amendamentelor la legislație care au drept scop îmbunătățirea unui șir de alte domenii legate de gestionarea afacerilor, inclusiv: autorizații, autorizații de construcție, controale de stat, lichidare voluntară a companiilor, ghișee unice și alte domenii. (Responsabilitatea: ME) d. Îmbunătățirea proiectului Codului Construcțiilor și adoptarea acestuia întru reformarea cadrului pentru autorizațiile în construcții. Componentele Codului vor permite implementarea deplină a Legi nr.160 și Legii nr.161 în acest sector. Lucrul asupra Codului Construcțiilor este în proces de implementare. (Responsabilitatea: Ministerul Dezvoltării regionale și Construcțiilor, ME) e. Implementarea unui mecanism de monitorizare pentru asigurarea faptului că autoritățile publice continuă să implementeze ghișee-unice pentru interacţiunile lor cu mediul de afaceri, în conformitate cu Legea nr.161. (Responsabilitatea: ME și autorităților publice centrale) f. Simplificarea legilor și reglementărilor, conform cerinţelor Legii controalelor. Fiecare dintre autorităţi cu o funcţie de control trebuie să revizuiască legislația relevantă şi să propună modificări pentru a fi adoptate de Guvern și/sau Parlament pentru reforma instituţională completă a controlului de stat. (SRR. Responsabilitatea: ME și autorităților publice centrale care au o funcție de control) 105 Acestea includ: Legea nr. 235 din 2006, ceea ce presupune ca proiectele de legi şi regulamente care afectează întreprinderile şi modificările propuse la acestea, cu referire la Analiza Impactului de Reglementare, să fie examinate de către Grupul de Lucru National pentru Reglementarea activității de întreprinzător. Legea nr. 160 din 2011 (Ghilotina 2 +), care prevede că toate actele permisive pot fi invocate sau aplicate numai după includerea acestora în nomenclatorul de acte permisive. 68 g. Adoptarea Metodologiei Cadru privind controalele bazate pe risc (CBR), pentru a se conforma cu cerinţele Legii controalelor, care a identificat CBR drept o cerinţă de bază. Metodologia CBR stabilește platforma, tipurile de riscuri, metodologia de calculare a riscurilor și metodologia pentru efectuarea controalelor. Adoptarea Metodologiei constituie de asemenea o precondiție pentru agențiile de resort de a elabora metodologiile CBR sectoriale (SRR. Responsabilitatea: ME) h. Elaborarea și asigurarea aprobării de către Guvern a metodologiilor sectoriale IBR pentru autorităţile care efectuează controale de stat. (SRR. Responsabilitatea: ME și autoritățile publice centrale care au o funcție de control) i. Actualizarea portalului de e-guvernare, pentru a permite antreprenorilor să acceseze toate informaţiile necesare despre acordarea de licenţe și autorizaţii: ce documentaţie urmează a fi prezentată, ce proceduri trebuie să fie urmate și costurile generale. Abaterea de la aceste cerințe trebuie să fie declarată încălcare. (Ține de SRR. Responsabilitatea: Cancelaria de Stat, ME, Centrul de Guvernarei Electronice, autoritățile publice) j. Crearea unui portal online similar pentru controalele de stat cu scopul asigurării faptului că întreprinderile sunt bine informate despre prevederile acestora, sancțiunile cu care se pot confrunta, şi contestațiile/disputele ce țin de controalel în care sunt implicate aceste companii sau alte întreprinderi. (Ține de SRR. Responsabilitatea: Cancelaria de Stat, ME, Centrul de Guvernare Electronică, autoritățile publice care au o funcție de control) Recomandări pe termen lung (2015-2017) a. Extinderea portalului de e-guvernare (servicii.gov.md) la toate agenţiile guvernamentale, astfel încât acesta să servească drept unica interfaţă a Guvernului cu întreprinderile. (Centrul Guvernării Electronice, autoritățile publice. ME pentru monitorizarea procesului) b. Adoptarea unui cadru de conformare voluntară pentru controlul de stat. Un cadru de conformare voluntară presupune coduri de conduită ale întreprinderilor, standarde, și politici de dezvăluire voluntară a informației. Politicile de dezvăluire voluntară a informației reprezintă liniile directoare oficiale emise de stat ca un stimulent pentru ca companiile să realizeze eficient auto-reglementarea. Liniile directoare prevăd, de obicei, că în cazul în care o entitate descoperă încălcări ale reglementărilor prin exploatarea sistemelor sale proprii de conformare interne sau de autoreglementare şi raportează autorităților de control aceste încălcări şi măsurile corective luate, entitatea nu va purta răspundere pentru amenzi şi sancţiuni. (Responsabilitate: autorităţile publice care au o funcţie de control, ME) c. Asigurarea faptului că toate modificările care optimizează regimurile de licențiere și autorizare și reglementarea comisioanelor sunt pe deplin implementate. (Responsabilitatea: Camera de Licențiere, și autoritățile publice care emit autorizații. ME monitorizează procesul) d. Impunerea cerințelor pentru autoritățile guvernamentale de a respecta principiile și procedurile stipulate în portalul online de reglementare a afacerilor. (Responsabilitatea: mai multe agenții, ME monitorizează procesul) 69 e. Eficientizarea reglementărilor autorităților publice locale aferente Codului Construcțiilor. (Responsabilitatea: autoritățile publice locale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor pentru monitorizarea procesului) f. Extinderea portalului e-guvernare pentru a include Municipiul Chișinău și centrele raionale. (Responsabilitatea: autoritățile publice locale, Centrul de Guvernare Electronică) 70 VII. Concurența106 A.Evidența problemelor 151. Concurența pe pieţele interne este esenţială pentru asigurarea creşterii productivităţii, inovației, creşterii economice şi în cele din urmă, a competitivității internaţionale.107 Întreprinderile ce se confruntă cu presiuni competitive mai intense în consecință vor introduce produse noi şi vor actualiza liniile de producere existente. Întreprinderile achiziționează multe dintre inputurile sale (precum servicii de transport, energie, construcţii şi profesionale) de pe pieţele locale. În cazul în care aceste pieţe nu au concurență, bunurile și serviciile necesare pentru producere nu vor fi oferite la prețuri competitive. Ca urmare, întreprinderile pot fi mai puţin competitive decât rivalii lor străini și mai puţin capabile să concureze la nivel global. 152. Evidența empirică indică faptul că o concurență sporită are efecte concrete asupra productivităţii, creșterii și bunăstării consumătorului.108 Exemplele sunt foarte multe. Un studiu a 22 industrii din 12 țări din OCDE au indicat că o îmbunătăţire de 20 puncte procentuale pentru indicele politicii de concurență – se echivalează aproximativ cu trecerea de la nivelul de aplicare a legii în Republica Cehă la cel din Marea Britanie – majorează creşterea productivităţii totale cu un procent. În Australia, reformele politicii de concurență în anii 1990 au majorat PIB- ul cu 2,5%, sau cu 20 miliarde dolari. În 24 de economii în tranziţie, din motiv că a avut loc trecerea de la un sistem economic fără concurență la o economie de piaţă în o perioadă de trei ani, companiile care au rămas ca monopoluri au înregistrat un declin al vânzărilor sale reale de unu la sută, în timp ce companiile care se confruntau cu unul până la trei concurenţi au înregistrat o creştere a vânzărilor de aproape 11 la sută în aceeaşi perioadă109. O analiză a aproape 2.000 de magazine de vânzare cu amânuntul în 41 de oraşe indiene a constatat că reformele pro-concurență pot stimula productivitatea muncii cu cca 87%. În Kenya, eliminarea controalelor privind preţurile şi comerţul privat cu porumb au facilitat cresterea economiilor consumătorilor cu aproape 10,1 milioane dolari SUA pe an. O analiză a 40 carteluri internaţionale în anii 1990 a constatat că prețurile au scăzut cu 20-40% în urma destrămării cartelurilor. Un studiu al 20 de ţări OECD a indicat că reformele ce reduc controlul statului ar majora ratele de angajare pe termen lung cu 2,5-5,0 puncte procentuale. Cercetarea privind ajutorul de stat a indicat că sectoarele unde subvenţiile şi ajutoarele de stat sunt concentrate în doar câteva companii au o creştere a productivităţii mai mică, și efectul este deosebit de puternic în ţările în curs de dezvoltare. 106 Această secţiune se bazează pe abordarea elaborată de către Echipa Politici de Concurenţă a Grupului Băncii Mondiale. În special, vă rugăm să consultaţi "Politica de concurenţă: încurajarea pieţelor prospere pentru dezvoltare", Nota privind punctul de vedere nr. 331, septembrie 2012, şi Abordarea Politicii Concurenţiale, 2012 (Practica Politicii de Concurenţă, Climatul Investiţional, Grupul Băncii Mondiale). 107 Banca Mondială. "Politica în domeniul concurenţei: încurajarea pieţelor prospere pentru dezvoltare", Nota privind punctul de vedere nr. 331, septembrie 2012. 108 Acest paragraf rezumă concluziile din revizuirea literaturii Băncii Mondiale citate la referința nr. 79. 109 Cu toate acestea, acest impuls de vânzări era stimulat cu atât mai mult cu cât mai mulți concurenții apăreau pe piață. Aceste constatări sunt de la Carlin, Schaffer şi Seabright din 2004, care explorează de ce creşterea vânzărilor este mai puternică atunci când se confruntă cu un set mai larg de concurenţi. Lucrarea concluzionează că tranziţia de la cel puţin o rivalitate în piaţă (atunci când firmele se confruntă cu 1-3 concurenţi) stimulează managerii firmei să utilizeze mai eficient resursele. Lucrarea constată, de asemenea, că o concurenţă mai intensă sporeşte creşterea productivităţii. 71 153. Un nivel sănătos de concurență pe pieţele interne poate ajuta întreprinderile să facă faţă şocurilor competitive. În cazul Republicii Moldova, astfel de șocuri ar putea ține de noile intrări pe piaţă după intrarea în vigoare a ALSAC cu Uniunea Europeană. Dimpotrivă, existenţa unor pieţe distorsionate și necompetitive reduc oportunităţile de investiții; sporesc riscurile de afaceri, majorează costurile inputurilor, şi reduce progresul dezvoltării economice și contribuția sectorului privat la reducerea sărăciei. 154. Politicile de concurență sunt definite ca legi şi regulamente care asigură faptul că concurența pe piaţă nu este limitată într-un mod care reduce bunăstarea economică.110 În termeni practici, politica privind concurența, de obicei, implică aplicarea legislației anti-monopol – reguli specifice împotriva conduitei de afaceri anticoncurenţiale și controlul fuziunilor - și promovarea măsurilor care să permită penetrarea şi concurența fermă, prin eliminarea reglementării de piaţă a produselor restrictive şi deschiderea pieţelor pentru concurență – de obicei, denumite promovarea concurenței (competition advocacy).111 Implementarea cu succes a politicii de concurență include: (i) eliminarea reglementării pieții produselor anticoncurenţiale ce limitează intrarea pe piață sau care afectează capacitatea de concurență a întreprinderilor; şi (ii) combaterea practicilor de afaceri anticoncurenţiale prin aplicarea eficientă a legislației anti - monopol. 155. În Republica Moldova, evidența indică faptul că concurența pe pieţele de bunuri şi servicii este limitată de o structură concentrată de piaţă, conformarea scăzută, reglementarea, ajutoarele de stat și prezenţa companiilor puternice de stat. Evidența indică un nivel scăzut de concurență pe pieţele interne, o mare concentrare de firme, existenţa profiturilor monopoliste, cazuri de coluziune și alte acorduri orizontale/de cartel. Aceste probleme sunt analizate mai jos. 156. Moldova ocupă locul 108 din 144 de economii pe intensitatea concurenței locale și locul 130 pentru gradul de dominanță de piaţă, potrivit Raportului Competitivităţii Globale 2012- 2013 (RCG). Pe scară globală, Moldova rămâne în a 25-a percentilă după intensitatea concurenței locale şi, în a zecea percentilă conform poziţiei dominante pe piaţă. În timp ce prezenţa jucătorilor dominanți nu este o problemă izolată, concurență scăzută în rând cu poziţia dominantă pe piaţă, indică faptul că mediul competitiv din Republica Moldova este slab. Moldova, de asemenea, ocupă locul 120 (a16-a percentilă) după gradul de proprietate străină, care este un alt indicator de expunere pe pieţele interne la concurență și practici le inovatoare din străinătate sunt limitate. 110 Motta 2004 111 Pentru mai multe detalii, vezi Raportul privind Rețeaua Internațională a Concurenței (RIC) ce ține de Evaluarea Cerințelor Membrilor RIC și Recomandările pentru Activitatea Viitoare a RIC întru Suportul Concurenței, 2009. 72 Figura 14: Performanţa Republicii Moldova cu privire la elemente de concurența ale RCG, 2010-2013 7 100% 90% 6 Intensity of Local 80% Competition 5 70% Extent of Market Dominance 60% 4 Effectiveness of Anti- 50% Monopoly Policy 3 ILC Percentile 40% 2 30% EMD Percentile 20% 1 AMP Percentile 10% 0 0% 2010-11 2011-12 2012-13 Sursa: Rapoartele pivind Competitivitatea Globală pentru anii indicați. Notă: Scara de scor este 1-7, cu 1 fiind cel mai rău. Percentila este calculată folosind clasamentul Republicii Moldova din numărul total de economii incluse în clasament pentru acel an, pentru al face comparabil în perioadele de timp. 157. Moldova are o performanță mai slabă pe aceşti indicatori decât ţările de comparaţie, după cum este indicat în figura de mai jos. Figura 15: Indicatori ai concurenței pe piață și politica privind concurența 6 38 30 5 22 102 108 104 61 119 4 96 83 92 91 120 Moldova Ukraine 108 97 130 132 130 3 Macedonia FYR Romania 2 Hungary Poland 1 0 Intensity of local competition Extent of market dominance Effectiveness of antimonopoly policy Notă: Înălţimea barei corespunde punctajului. Numărul indicat corespunde clasamentului (din 144 de economii). 158. Producția și ocuparea forței de muncă tind să fie concentrate în întreprinderil e mai mari. În 2011, 1.204 companii mari – 2,5 la sută din numărul total de întreprinderi – au format 42 la sută de locuri de muncă şi 65% din veniturile sectorului formal. 36.641 de microîntreprinderi au angajat 17 la sută din forţa de muncă şi au generat numai 5 la sută din veniturile oficiale ale sectorului112. Datele din sondajul întreprinderilor din 2009 al Băncii Mondiale indică faptul că Republica Moldova are o cota mai mare de monopoluri decât alte economii din regiune, şi că pieţele prezintă niveluri mai mari de concentrare în general. Cincisprezece la sută din pieţele de mărfuri în Republica Moldova sunt dominate de monopoluri, comparativ cu o medie de 6 procente în alte țări din regiune, şi mai mult decât atât, 20 la sută din pieţele de mărfuri produse în Republica Moldova au o structură de oligopol sau monopoliste pe piaţă. Adițional la aceasta, datele din anul 2006 au sugerat că top 20% de companii reprezintă peste 70% din exporturi și 50-100 procente din vânzări în 24 industrii importante. Deşi datele prezentate nu sunt cele mai recente, acest lucru indică faptul că concentrarea economică nu este un fenomen nou în Republica Moldova. 112 Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor, 2012f 73 Figura 16: Structura pieţei în sectorul de producție 2009 100% 90% 80% 70% more than 6 60% Oligopoly (3-6) 50% Duopoly 40% Monopoly 30% 20% 10% 0% Moldova Poland Ukraine Romania Macedonia Hungary Sursa: Sondajul Întreprinderilor al Grupului Băncii Mondiale, 2009 159. Sectoarele-cheie ale economiei moldoveneşti sunt controlate de un număr limitat de întreprinderi. Structura pieţei – numărul de companii şi mărimea întreprinderilor, comparativ cu concurenții lor – afectează gradul de concurența care poate fi atins. În Republica Moldova, sectoarele cu inputuri cheie în alte activități economice care deţin un potenţial ne-exploatat pentru o concurență puternică - mai ales cel al telecomunicaţiilor şi de transport - constau numai în câteva companii sau doar o companie. 160. Întreprinderile dominante par a extrage profituri monopoliste. O analiză a Băncii Mondiale a datelor rapoartelor financiare anuale din Republica Moldova arată că proporţia vânzărilor ale unei companii raportate la vânzările totale ale unei industrii este elementul cel mai puternic de acționare a rentabilității companiilor din țară. Estimările indică faptul că o creştere de 1% a cotei de piață generează extra-profituri de 0,55 la sută. Mai mult ca atât, datele sugerează că numai top 40% de companii cu cele mai mari cote de piață au fost în mod constant profitabile din 2005. Companiile având cote de piaţă mai mici, de obicei, înregistrează pierderi.113 161. Autorităţile par uneori să favorizeze anumite întreprinderi prin aplicarea politicilor discriminatorii. În anumite sectoare, au fost create oligopoluri istorice prin diverse regimuri de licenţiere, și unele industrii sunt controlate de persoane conectate politic. O analiză a economiee politice, comandată de către Banca Mondială a realizat o cartografiere de nivel înalt a intereselor politice şi de afaceri, şi a constatat că membrii partidelor politice au interese economice în sectorul hotelier, al vânzărilor de produse petroliere, bancar, mass-media, asigurări, transport, publicitate, construcţii, şi producţia de zahăr. Analiza afirmă că “interesele economice ale persoanelor importante [din partidele politice] acoperă un spectru larg de sectoare economice și companii, atât în Republica Moldova cât și în străinătate�.114 Datele de la Consiliul Concurenței oferă exemple adiționale privind �acțiunile ne-competitive� din partea autorităților publice. 162. Stabilirea preţurilor în sectorul agricol, de asemenea, indică probleme aferente poziției dominante pe piață. Memorandumul Economic pe ţară din 2011 a constatat că există un mare decalaj între prețul de la poarta gospodăriei agricole și prețul de consum pentru numeroase produse agricole și alimentare. Prin urmare, intermediarii extrag marje mari. Adițional, 113 Analiza disponibilă în Memorandumul Economic pe ţară din 2011, "Moldova după criza globală: promovarea competitivităţii şi creşterea partajată" (Banca Mondială 2011) 114 Analiza de economie politică solicitată de către Banca Mondială (nepublicată) 74 agricultorii care exportă produsele lor primesc prețuri unitare mult mai joase decât omologii lor din ţările vecine şi partenerii care comercializează produse alimentare. Diferenţa de preţ este mai mare decât decalajul de productivitate, care, din nou, sugerează că intermediarii își afirmă puterea sa pe piaţă. 163. Exemple de companii sau grupuri de companii care intenționează să manipuleze pieţele prin acorduri de stabilire a preţului şi de partajare a pieței sunt frecvente în Republica Moldova, şi acestea au fost remarcate în transport, telecomunicații, energie şi alte sectoare de servicii. Consiliul Concurenței a investigat recent achiziţiile de insulina pentru programul Guvernului “MoldDiab�. Consiliul a constatat că, în perioada 2009-2010, doi ofertanți câştigători au conspirat asupra preţului și volumului indicat în ofertele lor, propunând să furnizeze medicamentul la exact acelaşi preţ. Agenţia de achiziții a ajuns să achiziţioneze jumătate de insulină de la o companie, iar cealaltă jumătate de altă companie, deşi această prevedere nu apare în ofertă. Cazul a fost înaintat în instanțele de judecată, și la situatia din mai 2013, procedura judiciară durează deja de peste 1,5 ani. Alte cazuri de comportament de cartel sunt enumerate mai jos. 164. Predecesorul Consiliului de Concurența, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenței (ANPC) a detectat numeroase încălcări ale legislației privind concurența în diferite sectoare. Raportul de activitate al ANPC pentru 2007-2011 indică încălcări ale legislaţiei concurenței aferente abuzului de poziţii dominante, cartelurile, şi comportamentul anticoncurențial al autorităţilor publice. Detaliile sunt prezentate mai jos:  Abuzul de poziție dominantă: 17 cazuri de abuz de poziție dominantă au fost depistate în cinci ani. Șapte cazuri au fost depistate în sectorul serviciilor de utilități (energie, petrol şi apă)115, patru în sectorul de comunicaţii şi transport, și două în serviciile financiare. Trei cazuri au fost depistate în alte sectoare, inclusiv un caz de import de țigări.  Acorduri de cartel/pe orizontală: şapte cazuri de acorduri de cartel au fost depistate, în: servicii de transport, un centru comercial, asigurări auto, aprovizionarea insulinei, comercializarea benzinei cu amănuntul şi serviciile de televiziune prin cablu.  Acțiuni anticompetitive ale autorităţilor publice: nouă cazuri au fost depistate, inclusiv în: contracte municipale pentru eliminarea deşeurilor solide, emiterea unei autorizaţii tehnice, restricţiile privind operaţiunile de transport internaţional, și refuzul de a înregistra în mod corespunzător produsele alimentare.  Concurența/publicitatea neloială: ANPC a constatat 42 de încălcări ale legislaţiei privind publicitatea și concurența echitabilă. Vezi punctul 181 de mai jos pentru mai multe detalii.  Fuziuni: ANPC/Consiliul Concurenței analizează tranzacţiile propuse privind fuziunile, și nu au fost depistate fuziuni care să aibă un efect negativ asupra concurenței. 115 Cazurile de abuz ale companiilor de utilităţi, care dețin un monopol natural poate semnala funcţionarea necorespunzătoare a autorității regulatorii relevante. 75 Figura 17: Investigaţiile și încălcările depistate de către ANPC, 2007-2011 100 80 42 0 60 40 17 66 Violations Found 57 9 20 7 Investigated, No Violations 23 19 12 Found 0 Sursa: ANPC (anexa la Raportul de Activitate pentru anii 2007-2011; datele din iulie 2011 sunt cele mai recent disponibile) 165. Companiile, de asemenea, se confruntă cu concurența neloială din partea omologilor care evită să achite impozitele, în special TVA. Este frecvent cazul că întreprinderile evită să achite 20% TVA pentru cel puţin unele din vânzările sale. Acest lucru oferă companiilor posibilitatea de a reduce preţurile sale, fără a afecta marjele sale. Ca rezultat, preţul de piaţă este diminuat pentru a reduce marjele companiilor care sunt corected şi nu sunt implicate în evaziune fiscală, creând pericolul de a le scoate de pe piaţă. În continuare, concurența neloială este, de asemenea, cauzată de întreprinderile care plătesc salariile “în plicuri�. În Sondajul Întreprinderilor din 2009, 35,5% din firmele moldoveneşti au raportat că practicile concurenţilor din sectorul tenebru este o constrângere majoră; Acest lucru a fost mult peste media regională din EAC de 27,5 la sută, şi plasează Republica Moldova pe locul 5 din 29 de ţări cu privire la gravitatea acestei probleme. Deşi companiile corelează acest comportament cu concurența, aceasta este o problemă de administrare fiscală care ar trebui să fie abordată de către autoritățile fiscale. B. Cauzele care stau la baza problemelor 166. Problemele privind concurența sunt generate de: (i) barierele intrării pe piață, frecvent create de legislaţia şi politicile guvernamentale; (ii) punctele slabe în cadrul de politici concurențiale; şi (iii) factori de economie politică care pot afecta, de asemenea, barierele pentru intrarea pe piaţă. Bariere în calea dezvoltării pieţelor competitive: intrarea pe piață și extinderea 167. Uşurinţa cu care întreprinderile pot intra şi părăsi pieţele afectează dinamica competitivă de pe aceste pieţe, chiar și în absenţa comportamentului anticoncurențial. Acest domeniu include nu numai lansarea şi închiderea unei afaceri, dar, de asemenea, politicile și regulamentele care reglementează accesul pe piață, limitează numărul şi tipul de companii, şi controlează preţurile. Pieţele vor avea o concurență liberă, atunci când investitorii pot intra pe aceste piețe relativ uşor, pot activa într-un mod relativ stabil și cu un mediu regulator previzibil şi să părăsească afacerea în cazul în care au identificat o piaţă în care capitalul lor poate fi utilizat mai productiv. 76 168. Deși înregistrarea unei afaceri în Republica Moldova este destul de simpl ă,116 datele privind intrarea pe piață a companiilor indică faptul că rata de crearea a noilor întreprinderi rămâne scăzută. Republica Moldova are o rată de densitate a intrărilor companiilor117 de 1,3, rămânând în urma semenilor din regiune Georgia, România și Macedonia, cu rate de 4,0-4,5. Țara cu cea mai bună performanță în Europa, Cipru, are o rată de 24,7, şi este urmată de Letonia (11,2), Muntenegru (10,4), și Bulgaria (7,2). Moldova ocupă locul 12 din 24 de ţări. 169. Autorităţile guvernamentale uneori restricţionează accesul pe piață. Deciziile administrative privind licențele și permisele pot fi imprevizibile şi supuse influenţei din afară. Cazurile identificate de către ANPC în p. 164 de mai sus includ exemple în care un organ regulator a refuzat sa elibereze un permis sau licenţă de care o companie avea nevoie pentru desfășurarea activității pe o anumită piaţă. Informațiile de la companiile intervievate, de asemenea, susțin această concluzie. Regulile de intrare pe piaţă ar trebui să permită întreprinderilor să devină jucători pe o anumită piaţă în baza abilităţilor sale competitive, și nu în baza politicilor care favorizează anumite companii. 170. Un exemplu deosebit de instructiv al unei politici guvernamentale care limitează intrarea pe piaţă poate fi găsit în licențierea exporturilor și importurilor. Din anul 2007, în conformitate cu cerinţele stabilite de Guvernul Rusiei, Guvernul Republicii Moldova păstrează liste de companii eligibile să exporte mere, vin și carne în Rusia. În cazul exporturilor de mere, în 2012, autorităţile ruse au solicitat ca lista să fie scurtată: au rămas doar nouă din 130 companii. Acest lucru a avut un impact semnificativ asupra sectorului privat; Rusia reprezintă 94 la suta din exporturile de mere din Republica Moldova. Regulile de licențiere se aplică de asemenea și în alte sectoare – spre exemplu, exporturile de metal uzat, pentru care a fost emisă o singură licenţă companiei de stat Metal-Feros. Restricţiile de licenţiere care complică intrarea pe piaţă, de asemenea, sunt aplicate în domeniul importurilor (vezi capitolul IV). 171. Ieşirea de pe o piață este destul de dificilă în Republica Moldova. Cele mai împovărătoare aspecte ale lichidării voluntare sunt: i) confirmarea faptului că întreprinderea nu datorează nimic creditorilor sau statului, şi ii) aşteptă 12 luni de la publicarea anunțului de iniţiere a lichidării pentru distribuirea activelor companiei între acționari118. Dificultatea închiderii unei afaceri sporește percepţia riscului de intrare pe o piața a întreprinzătorilor, leagă capitalul investitorilor în întreprinderile neproductive pentru o perioadă substanţială de timp şi, prin urmare, poate descuraja intrările pe piață. Tratamentul discriminatoriu al actorilor de pe piață și ajutorul de stat 116 Din 2004, Republica Moldova a introdus unele reforme în acest domeniu, care au redus timpul de deschidere a unei afaceri de la 42 până la 9 zile, a redus costurile de la 24,5 la sută din venitul pe cap de locuitor până la 5,7 la sută (DB 2013). Mai recent, în 2012, guvernul a implementat ghișeul unic pentru înregistrarea afacerilor, care se pare că funcționează bine. Dint re companiile chestionate ca parte a evaluării din 2012 realizate de către proiectul BRITE finanţat de USAID, doar 8,1 la sută din respondenţi au spus că înregistrarea unei afaceri a fost dificilă sau foarte grea. 117 Numărul de societăţi cu răspundere limitată noi înregistrate pe 1.000 persoane în vârstă de muncă (vârsta între 15 -64 ani) pe an calendaristic; datele din baza de date privind Doing Business/Antreprenoriat a Băncii Mondiale. 118 După cum este identificat de analizele realizate de către Grupul Băncii Mondiale în contextual noii Legi privind Insolvabilitatea (aprobate) și Legea privind administratorii insolvabilității (încă ne-aprobată) și la fel de către USAID 2012. 77 172. Întreprinderile de stat (ÎS), de asemenea, încă joacă un rol importan t în economie. Accesul ÎS la resurse guvernamentale şi factorii de decizie le pot pune într-o poziţie privilegiată, chiar şi atunci când nu există nici-o intenţie directă de a interveni cu participanţii de pe piaţa privată. Începând cu ianuarie 2012, au existat 274 companii complet aflate în proprietatea statului în Republica Moldova, şi 116 companii suplimentare în care statul era acționar majoritar. Împreună, aceste companii reprezintă aproximativ 10% din activele sectorului corporativ al Republicii Moldova și 19 la sută din PIB.119 Datele din 2009 (cele mai recente disponibile) sugerează că prezența statului este puternică în sectorul imobiliar și serviciilor de afaceri, transport şi comunicaţii, sănătate și asistență socială. ÎS reprezintă mai mult de 30 la sută din vânzări din aceste sectoare. ÎS au, de asemenea, o prezenţă importantă în producerea de maşini și echipamente, produse minerale nemetalice și hârtie, deţinând între 6 și 13% din vânzări.120 173. Ajutorul de stat pentru întreprinderil ar putea, de asemenea, pune unele dintre ele într-o poziţie preferențială. ANPC a făcut estimări aproximative ale ajutoarelor de stat debursate în baza documentelor oficiale și rapoartelor privind finanţele publice. Ajutorul de stat se acordă tuturor ÎS fără excepţie. Efectele ajutorului de stat asupra concurenței nu au fost evaluate în mod corespunzător, însă ajutoarele de stat ar putea potențial servi pentru favorizarea unor companii. Figura 18: Estimările ANPC privind ajutorul de stat acordat în Republica Moldova Sursa: Raport de activitate al ANPC pentru anii 2007-2011 (2003-2009a) şi inventarierea iniţială a ajutorului de stat (2009b-2011). Notă: Inventarierea inițială a ajutorului de stat este o aproximare iniţială. 174. Un câmp de joacă cu reguli egale trebuie să fie garantat pentru toţi actorii de pe piaţă. Neutralitatea competitivă solicită ca nici-o entitate care operează pe o piaţă nu trebui să fie obiectul unor avantaje competitive sau dezavantaje nejustificate. Justificarea rațională a respectării neutralității competitive este atât de ordin politic cât și economic. Argumentarea economică principală este că aceasta îmbunătăţeşte eficienţa de alocare în economie; în cazul în care agenţii economici (fie de stat sau privați) sunt puși în fața unui dezavantaj nejustificat, bunurile și serviciile nu mai sunt produse de către cei care pot face mai eficient acest lucru. Explicația rațională din punct de vedere politic este corelată cu rolul guvernelor ca unități de reglementare universale, asigurând faptul că actorii economici (fie de stat sau privați) “joacă corect�, de asemenea, asigurând faptul că sunt îndeplinite obligaţiile sale de serviciu public.121 119 Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor. 2012d și 2012f 120 Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor. 2012d și 2012f 121 OECD 2012 78 Controale privind preţurile şi alte variabile de piață 175. Unele preţuri mai sunt încă reglementate. Statul deţine dreptul de a reglementa preţurile pentru produsele naţionale “social-importante�; marjele acestor produse nu poate depăşi 20%, cu câteva excepții. În sondajul intern Doing Business 2012, 24 la sută din companii au raportat că prețurile lor au fost reglementate, și această reglementare a afectat în medie 8 la sută din volumul vânzărilor lor. Din companiile care au raportat reglementarea prețului, 57 la sută au raportat că marjele au fost reglementate, 24% au raportat că preţurile au fost reglementate în mod direct, și 19 la sută a raportat că profitabilitatea a fost reglementată122. 176. În timp ce controlul preţurilor ar putea fi eficient în scăderea și stabilizarea prețurilor în perioade scurte de timp, efectul lor final asupra bunăstării consumătorului pe pieţele competitive este in general negativ. Experienţele dintr-un număr de ţări au arătat că efectele adverse sunt considerabile. Efectele includ alocarea ineficientă de resurse guvernamentale, pierderi fiscale, deficit şi contrabandă, reducere a calității produselor, productivitatea scăzută a companiilor cu preţuri controlate, formarea de cartel, facilitarea controlului pieţei prin favorizarea antreprenorilor, diminuarea bunei guvernări, corupţie şi stabilirea arbitrară a preţurilor. Cadrul de reglementare privind concurența/anti-monopol şi ajutorul de stat 177. Deficienţe în cadrul legal şi implementarea acestuia, politica de concurență a permis problemelor de concurență să persiste în economia Republicii Moldova. În RCG pentru 2012-2013, Republica Moldova ocupă locul 130 privind eficienţa politicii anti-monopol (vezi Figura 14). O revizuire a legislaţiei şi politicii privind concurenţa din 2009 finanţată de către UE, Legea privind Concurența și Legea ajutorului de stat publicată până în 2012 au fost elaborate și aprobate, a concluzionat că legislaţia privind concurența în Republica Moldova nu era compatibilă cu standardele UE. Legislația de atunci se baza pe legile aprobate în 1992-2000, și Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenței nu a fost creată decât în 2007. În conformitate cu evaluarea UE, această legislaţie “nu încuraja o economie de piaţă, nu conţinea principiile de bază relevante procesului adecvat şi a reflectat inadecvat legislaţia şi practica europeană�123. Punctele slabe din legislaţie au creat de asemenea deficienţe în implementarea acestora. Spre exemplu, legislaţia a avut un accent prea puternic pus pe existenţa unei poziţii dominante indiferent de abuzul ei, a solicitat ANPC să efectueze analiza tuturor fuziunilor – nu doar a celor care sunt mai sus de un anumit prag, dar şi elementele combinate ale politicii de concurență și protecţie a consumatorului. 178. În 2012, două legi cheie au fost adoptate având drept scop îmbunătăţirea cadrului legal al ţării pentru concurență și începerea abordării ajutorului de stat. Din 2008, ANPC a beneficiat de asistenţă tehnică printr-un proiect Twinning al UE, care s-a axat pe armonizarea cadrului legislativ din Republica Moldova cu normele UE, proiectul de lege şi liniile directorii compatibile cu normele UE, precum și formarea profesională acordată. În consecinţă, o nouă lege privind concurența și prima lege din ţară privind ajutorul de stat au fost elaborate, în conformitate strânsă cu regulile UE și acquis-ul. Acestea au fost adoptate în iulie şi iunie 2012, respectiv. Legea privind concurența elaborează pe marginea acţiunilor anticoncurenţiale care 122 CODB 2012 123 Stuart și Mateus 2009 79 sunt calificate şi sancţionate de către Consiliul Concurenței, normele de evaluare şi investigarea comportamentului anticoncurențial, precum şi identificarea pieţei relevante, şi scutirilor. Legea, de asemenea, a creat un nou Consiliu al Concurenței care urma să înlocuiască ANPC, cu o structură extinsă pentru realizarea activităţilor prevăzute în legislaţie. 179. În vederea asigurării faptului că noua legislaţie este implementată cu succes, vor trebui depăşite provocările, care limitau capacitatea Agenţiei Concurenței în trecut. Evaluarea UE din 2009 a concluzionat că deşi ANPC are o performanţă bună, având în vedere constrângerile cu care se confruntă, calitatea şi aplicarea politicii concurențiale în Republica Moldova au fost slabe. Factorii de limitare au inclus o calitate joasă a legislaţiei, puterea slabă de implementare, constrângeri de resurse, și capacitatea și voinţa politică limitată. ANPC s-a confruntat cu dificultăţi la recrutarea şi păstrarea personalului calificat și cu experienţă, deoarece a oferit salarii sub media sectorului public. Evaluarea EU, de asemenea, indică faptul că aceasta nu dispunea de un număr suficient de personal profesionist. 180. Instrumentele de abordare a acestor blocaje sunt puse în aplicare. Prin aproximarea Legii privind Concurența și Legii ajutorului de stat la normele UE, au fost eliminate cele mai multe dintre deficienţele identificate în cadrul legal anterior. Sancţiunile au fost consolidate. Pentru depăşirea constrângerilor de resurse și capacitate, s-a format un nou Consiliu de Concurența, și proiectul de lege privind modificarea legislaţiei relevante serviciului public pentru a permite Consiliului să majoreze personalul său de la 41 până la aproximativ 127 de persoane124, care să introducă noi categorii pentru funcţiile sale şi să ajusteze salariile, se află acum în Parlament. Voinţa politică de respectare a normelor UE primeşte un impuls de la negocierile ALSAC și a Acordului de Asociere cu UE. 181. Autoritatea de Concurență va trebui să se adapteze noilor abordări în conformitate cu noile legi. Amendamentele vor face cadrul de concurență mai eficient, însă acestea vor necesita, de asemenea, consolidarea capacităţii. Se preconizează că activitatea Consiliului de Concurență se va modifica după cum urmează:  Mai puțin accent pe poziţia dominantă pe piaţă: Multe dintre acţiunile prevăzute de ANPC în Legea privind protecţia concurenței din 2000 referitoare la determinarea faptului dacă există o poziţie dominantă pe o piaţă. ANPC a orientat multe din eforturile sale în acest sens. Poziţia dominantă a fost, de asemenea, o condiție prealabilă pentru abuzurile altor reguli de concurență, precum cele ale acordurilor orizontale. Această abordare este incompatibilă cu jurisprudenţa internaţională și legislaţia UE. Nu este ilegal să fie în poziţie dominantă; contează doar dacă o astfel de poziţie este abuzată astfel încât să aibă loc o încălcare a legislaţiei. Adițional, poziţia dominantă nu ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru alte încălcări.  Mai puţine cazuri de fuziune urmează să fie investigate: Noua lege stabileşte un prag pentru examinarea fuziunilor. Numai fuziunile cu efecte potenţiale asupra concurenței urmează să fie analizate ex ante. Deși va fi un număr mai mic de cazuri, cazurile pe care Consiliul Concurenței trebuie să le investigheze pot fi mai complexe. 124 Numărul final va fi determinat în amendamentele legislative finale care vor pune în funcțiune noua structură. 80  Un accent mai mic pe publicitate și concurenţa neloială: legislaţia anterioară a dat ANPC putere substanţială în acest domeniu: se preconiza, spre exemplu, abordarea difuzarii de către companii a informaţiilor false despre o altă entitate economică; înşelăciunea cumpărătorilor despre caracteristicile mărfurilor; utilizarea neautorizată sau imitarea unui brand; și achiziții ilegale de secrete comerciale. Deşi activităţile respective sunt în general asociate cu concurența, acestea totuşi se referă mai mult la protecţia consumatorilor și implementarea drepturilor de proprietate intelectuală. Conform noii legi, responsabilităţile aferente interacţiunii între companii aparţine Consiliul Concurenței, și responsabilităţile aferente interacţiuni între companii şi consumatorii individuali au fost transferate la Agenţia pentru Protecţia Consumatorului.  Un accent mai mare pe acorduri de cartel orizontale: noua lege pune un accent mai mare pe carteluri, deoarece experienţa indică faptul că la nivel global, necesitatea de a lupta împotriva cartelurilor principale este cel puţin la fel de importantă ca şi abordarea abuzurilor poziţiilor dominante de piaţă. 182. Legea ajutorului de stat introduce reguli cu privire la asistenţa guvernului acordată companiilor pentru prima dată în Republica Moldova. Logica care stă în spatele regulilor privind ajutorul de stat este că guvernele pot denatura concurența prin acordarea de subvenţii, stimulente şi alte beneficii companiilor. Astfel, este necesar să se asigure faptul că intervenţiile Guvernului nu denaturează concurența și comerțul în interiorul UE. Ajutorul de stat este în general considerat a fi incompatibil cu piaţa comună a UE. Cu toate acestea, există excepţii în unele cazuri regionale şi de dezvoltare – spre exemplu: dezvoltarea IMM-urilor, forţa de muncă, protecţia mediului, cercetare şi dezvoltare, unele ajutoare sectoriale, şi altele. Regulile UE oferă linii directorii privind tipul de ajutor care este acceptabil, și cum acesta ar trebui să fie tratat. Procesul acordării de stimulente pentru întreprinderi trebuie să fie clar, transparent şi competitiv. Unele tipuri de scheme de ajutor de stat necesită notificarea autorităţilor EU. 183. În Republica Moldova, nu există o înţelegere deplină a măsurii în care ajutorul de stat este utilizat. Pentru implementarea noii legi, va fi foarte importantă elaborarea unui inventar precis de entităţi care beneficiază de ajutorul de stat. Consiliul Concurenței a beneficiat de asistenţă de la proiectul Twinning al UE pentru lansarea acestei inventarieri. Consiliul trebuie acum să colaboreze cu autorităţile publice locale pentru aprofundarea înţelegerii acestora cu privire la ajutorul de stat, şi pentru colectarea şi verificarea informațiilor relevante înainte ca Legea să intre în vigoare în august 2013. 184. Deși au fost realizate progrese recent, va fi nevoie de timp pentru a crea o cultură de concureță în economia din Republica Moldova. ANPC şi-a început activitatea în 2007. În timp ce investigaţiile sale au ridicat gradul de conştientizare cu privire la abuzurile de concurenţă, cunoştinţele generale privind politica de concurență rămân destul de slabe. Consiliul Concurenţei a organizat conferințe de presă privind noua Lege a concurenţei şi Legea privind ajutorul de stat, şi și-a asumat angajamentul să lucreze substanţial cu autorităţile publice cu privire la Legea privind ajutorul de stat. Pe măsură ce munca continuă în legătură cu inventarierea ajutorului de stat şi adoptării legislaţiei secundare pentru aceste două legi, campaniile de informare publică pentru companii şi publicul larg trebuie să continue. 81 Economia politică 185. Problemele de concurență în Republica Moldova sunt accentuate de considerentele de economie politică. ANPC a confirmat existenţa cartelurilor și acordurilor orizontale în unele sectoare. O analiză economică, finanţată de către Banca Mondială a constatat că întreprinderile mari și persoanele influente controlează multe sectoare importante, precum importul de produse alimentare şi medicamente, importul de combustibil, servicii bancare, unele servicii de transport, unele materiale de construcţie, carne, peşte, zahăr, haine pentru copii și unităţi ale comunicaţiilor electronice. Prin conexiunile lor politice, unele dintre aceste persoane au acces la organele guvernamentale regulatorii care iau decizii şi pot facilita sau pot restrânge concurența – spre exemplu, prin licenţe, autorizaţii, şi restricţii de import, precum şi prin sectorul justiţiei (vezi capitolul IX). 186. Deşi problemele de economie politică sunt prin natura lor, dificile de a fi redate prin date, Raportul Competitivității Globale 2012-2013 oferă o informaţie generală valoroasă. Cele mai mari trei constrângeri pentru desfășurarea afacerilor indicate de întreprinderile moldoveneşti în acest raport sunt corupţia (17,9%), instabilitatea politica (12,6%), şi birocraţia guvernamentală ineficientă (10,3%). Aceste răspunsuri indică faptul că Guvernul nu poate asigura un mediu echitabil pentru companii. Paragraful de mai sus astfel sugerează că regulile în schimbare şi corupţia pot motiva protejarea anumitor interese economice. C.Recomandări de politici 187. Recomandările de politici pentru ameliorarea concurenței tinde spre: (i) reducerea barierelor pentru dezvoltarea pieţelor competitive; și (ii) face politicile de concurență și anti- monopol mai eficiente. Scopul final constă în deblocarea oportunităţilor de investiții şi de asigurare a faptului că întreprinderile moldoveneşti şi consumatorii se bucură de beneficiile unei concurențe sporite. 188. Guvernul şi-a exprimat interesul său în ameliorarea concurenței pe piaţă în mai multe legi și documente cheie de politici. Ca parte a politicilor economice și financiare prezentate în programul de guvernare 2009 “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare�, autorităţile din Republica Moldova au stabilit un obiectiv strategic de demonopolizare a pieţei interne și eliminare a practicilor anticoncurenţiale. Acţiunile prioritare includ: consolidarea capacităţii instituţionale a ANPC, asigurarea concurenței echitabile și încurajarea intrărilor noilor companii pe piaţă în cazul în care întreprinderile sunt monopoliste sau au o poziţie dominantă pe piaţă și reducerea prezenţei statului în sectoarele competitive. În Strategia Moldova 2020, concurența echitabilă este un element important în cadrul obiectivului de ameliorare a mediului de afaceri prin reguli clare de joc. Documentul constată necesitatea de eliminare a regulamentelor nejustificate, care creează condiţii favorabile pentru unele grupuri economice, precum și necesitatea minimizării ambiguităţii şi contradicţiilor din Regulamente (care permit aplicarea discreţionară a prevederilor) pentru favorizarea concurenței și inovației în economie. Concurența este, de asemenea, inclusă ca un element al achiziţiilor publice îmbunătăţite în sectorul drumurilor, accesul îmbunătăţit la finanțe și performanţa îmbunătăţită din sectorul energetic. Adoptarea Legii concurenţei şi Legii ajutorului de stat indică faptul că Guvernul acţionează în baza angajamentelor sale în aceste domenii. 82 189. Ameliorarea concurenței va necesita eforturi pentru reducerea barierelor pentru penetrarea pe piaţă, şi implementarea noilor legi privind concurența și ajutorul de stat în mod eficient. Recomandările pe termen scurt și mediu-lung sunt enumerate mai jos. Recomandările privind intrarea pe piaţă direct aferente licenţelor şi autorizaţiilor au fost incluse în capitolul (VI), și sunt menţionate, de asemenea, aici. Consiliul Concurenţei aşteaptă să primească asistenţă tehnică din partea UE pentru implementarea legii concurenţei, instruirea judecătorilor şi realizarea seminarelor cu personalul. Cu toate acestea, acest ajutor încă nu a fost confirmat. Recomandările care sunt în concordanţă cu Strategia Reformei Regulatorii (SRR) şi alte planuri sunt indicate în lista de mai jos. Recomandări pe termen scurt (până în 2014) Intrarea pe piaţă a. Eliminarea oricăror bariere rămase care limitează intrarea pe piaţă în baza unor criterii care nu sunt justificate de problemele economice sau de siguranţă. Aceasta include multe dintre recomandările privind intrarea pe piaţă, precum și următoarele: i. Crearea unui inventar al reglementărilor de preț existente (inclusiv cele care afectează preţurile indirect, prin reglementarea marjelor sau a rentabilităţii), analizarea acestora, și eliminarea celor care nu sunt justificate din punct de vedere economic. (Responsabilitatea: Ministerul Economiei, Guvernul) ii. Nu se creează nici-un regim nou de licenţiere a exportului sau de control al preţurilor. (în conformitate cu SRR. Responsabilitatea: Ministerului Economiei, Camerei de Licențiere) b. Avansarea procesului de privatizare în sectoarele competitive. Dacă ÎS dominante pe piaţă urmează să fie privatizate, implementaţi procesul de privatizare într-un mod care ar permite mai multe noi intrări pe piaţă, în cazul în care este posibil. (Responsabilitatea: Ministerul Finanțelor, Agenția de Achiziții Publice) c. Simplificarea procesului de închidere a unei companii: i. Susţinerea eforturilor Ministerului Economiei şi ale Parlamentului în adoptarea modificărilor relevante care ar simplifica procesul de lichidare voluntară. (Responsabilitatea: Ministerul Economiei, Guvernul) ii. Aplicarea eficientă a noii legi privind insolvabilitatea, şi aprobarea Legii privind administratorii insolvabilităţii. (Responsabilitatea: Ministerul Economiei, Ministerul Justiției) Cadrul concurenței și ajutorului de stat d. Consiliul Concurenței ar trebui să continue eforturile sale de informare a publicului despre angajamentul său privind implementarea eficientă a politicii de concurență în baza noilor legi privind concurența și ajutorul de stat. Acesta trebuie să specifice modul în care practicile sale de implementare se vor modifica şi modul în care acesta va implementa noul cadru legal – spre exemplu, prin continuarea organizării conferințelor de presă când legislația secundară va fi adoptată, și alte acțiuni pentru crearea unei culturi concurențiale (mai jos) 83 e. Desemnarea și asigurarea aprobării de către Parlament a celor patru membri ai Consiliului de Administraţie al Consiliului Concurenței ne-desemnaţi. (acest lucru este preconizat până în 15 iulie 2013) (Responsabilitatea: Guvernul și Parlamentul) f. Adoptarea și publicarea întregii legislații secundare necesare.125 (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței) g. Revizuirea constrângerilor specifice sectoriale care afectează concurenţa de pe piaţă, folosind abordarea de Reglementare a Pieţii Produsului al OCDE, pentru identificarea sectoarelor și acţiunilor prioritare. Ulterior, eliminarea sau modificarea regulamentelor normative care se află în contradicţie cu Legea privind concurenţa și continuă restrângerea concurenței. (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței și autoritățile publice care emit aceste regulamente) h. Elaborarea, finalizarea și adoptarea tuturor liniilor directorii relevante şi a regulamentelor interne pentru implementarea eficientă de către Consiliul Concurenţei a acestor două legi noi.126 (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței) i. Implementarea noii structuri a Consiliului Concurenței. Asigurarea aprobării parlamentare a modificărilor necesare la legislaţia privind serviciul public (responsabilitatea: Guvernul, Parlamentul); Selectarea personalului într-un proces competitiv; și asigurarea faptului că personalul este clar informat despre sarcinile sale în conformitate cu legile noi. (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței) j. Începerea consolidării capacităţii Consiliului Concurenței în vederea implementării legilor noi, în baza noilor concepte, metode și abordări introduse. Programul de Dezvoltare Strategică al Consiliului Concurenţei pentru anii 2012-2014 oferă un model bun. (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței) k. Efectuarea unei inventarieri complete a schemelor existente de ajutor de stat.127 (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței) l. Crearea şi implementarea unui mecanism de colectare a informaţiei şi monitorizarea tuturor ajutoarelor de stat acordate în Republica Moldova în mod continuu. Efectuarea unei analize a impactului schemelor existente de ajutor de stat asupra pieţelor și comerţului. (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței) m. Stabilirea şi începerea implementării unui program de instruire a judecătorilor în dosare aferente concurenței, astfel încât aceştia să dezvolte o înţelegere mai bună a spiritului Legii privind concurenţa și Legii ajutorului de stat şi al conceptelor economice relevante. 125 Şapte regulamente aferente Legii privind concurenţa au fost elaborate şi consultate cu publicul, şi se preconizează să fie publicate în Monitorul Oficial în vara anului 2013. Douăsprezece regulamente relevante Legii ajutorului de stat se află actualmente în procesul de consultare publică. Regulamentele trebuie să fie publicate înainte ca legile să intre în vigoare, în august 2013. 126 Proiectul twinning UE a contribuit la elaborarea de către Consiliu a proiectului celor unsprezece linii directorii privind concurenţa, precum şi procedurile interne de monitorizare şi investigare a ajutorului de stat. Abordări, linii directorii, regulamente, forme şi manuale suplimentare sunt necesare. Spre exemplu, un program de toleranţă trebuie să fie pe deplin elaborat. Consiliul Concurenţei ar trebui să continue să primească asistenţă de la experţi internaţionali la elaborarea acest or instrumente, care sunt necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor sale. 127 Aceasta include: i) validarea informaţiei privind ajutorul de stat de către Consiliul Concurentei, la colectarea căreia a contribuit proiectul twinning; ii) implementarea planului Consiliului Concurenţei să viziteze şi să se angajeze în continuare în dialogul cu raioanele şi municipiile din întreaga ţară, şi cu fiecare minister naţional relevant sau autoritate; şi iii) defi nitivarea procesului de colectare şi validare a tuturor informaţiilor. 84 (Responsabilitatea: urmează să fie determinat de către Consiliul Concurenței, Guvern și sectorul justiției) n. Organizarea programelor comune de instruire pentru personalul Consiliului Concurenței și Agenţiei de Achiziţii Publice pentru depistarea cazurilor de aranjare a ofertelor şi a cadrului de achiziţii publice. (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței și Ministerul Finanțelor) o. Intensificarea eforturilor pentru promovarea şi conştientizarea unei culturi competitive în Republica Moldova, prin informare publică, seminare, traininguri, conferinţe de presă, publicaţii, etc. (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței) p. Efectuarea unui studiu aprofundat privind sistemul juridic, judiciar și regulator, pentru a înţelege mai bine stimulentele economiei politice cu care se confruntă factorii de decizie, și pentru identificarea reformelor care ar aduce aceste stimulente mai aproape de un sistem economic transparent și eficient. (Responsabilitatea: urmează să fie realizat de către o entitate independentă și recomandările efectuate Guvernului) Recomandări pe termen lung (2015-2017) Intrarea pe piață a. Continuarea implementării reformelor enumerate mai sus b. Examinarea modului în care Inspectoratul Fiscal de Stat și Camera Înregistrării de Stat pot utiliza informaţia contribuabililor și companiilor pentru simplificarea procedurilor voluntare de lichidare și faliment. (Responsabilitatea: Ministerul Economiei) Cadrul de concurență și al ajutorului de stat c. Evaluarea progresului pe următoarele activităţi în 2013-2014, actualizarea planului și implementarea/intensificarea acestora: (i) consolidarea capacităţilor în interiorul Consiliului Concurenței; (ii) formarea profesională a judecătorilor; și (iii) promovarea unei culturi concurențiale. (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței) d. Limitarea numărului de bunuri şi servicii pentru care Guvernul determină prețurile sau marjele de vânzare cu amănuntul. Supunerea acestora unei concurențe pentru oferirea bunurilor și serviciilor la cele mai competitive preţuri și extinderea alegerii disponibile pentru consumatori. (Responsabilitatea: Ministerul Economiei) e. Aplicarea oricăror îmbunătăţiri care ar putea fi necesare pentru mecanismul de monitorizare a ajutorului de stat. (Responsabilitatea: Consiliul Concurenței) f. Pe termen lung, examinarea opțiunii de atribuire Agenției pentru Protecția Consumatorului a responsabilității pentru chestiunile ce vizează concurența și reclama neloială (a se vedea paragraful nr. 181), și dependența de aplicarea de către instanțele de judecată a drepturilor de proprietate intelectuală. Acest lucru trebuie făcut prin intermediul unor modificări legale (Responsabilitatea: Guvernul). 85 g. Continuarea reformei justiţiei şi promovarea transparenţei sporite în scopul abordării problemelor de economie politică care afectează concurența. (Responsabilitatea: Ministerul Justiției) h. Garantarea faptului că principiile de neutralitate competitivă sunt respectate de ÎS şi autorităţile publice. Guvernul trebuie să se asigure că ÎS activează în același cadru juridic ca și întreprinderile private. În plus, orice ajutor acordat întreprinderilor de către autoritățile publice trebuie să fie reglementat de cadrul de ajutor de stat. (Responsabilitate: Ministerul Finanțelor, toate autoritățile publice şi Consiliul Concurenţei) 86 VIII.Accesul Întreprinderilor la finanțe128 A.Evidența problemelor 190. Accesul la finanțe reprezintă un element cheie al creşterii economice și competitivităţii. Majoritatea întreprinderilor necesită finanţare la un cost rezonabil pentru a investi în echipamente și alte active care le va ajuta să îşi îmbunătăţească productivitatea, să acoperire necesitățile pe termen scurt pe tot parcursul ciclului de afaceri (spre exemplu, să facă legătura între emisiunea unei facturi şi efectuarea plăţii) și să se adapteze la cerinţele pieţei în schimbare. 191. Indicatorii de penetrare financiară a Republicii Moldova s-au îmbunătăţit considerabil în ultimii ani, şi actualmente sunt în general în conformitate cu cele din ţările cu niveluri similare de dezvoltare. Creditele pentru sectorul privat, ca cotă din PIB s-au majorat de la 24% la 38% în 2005-2012. Depozitele, de asemenea, s-au majorat semnificativ în aceeași perioadă, și reprezintă acum 41% din PIB, de la 30% în 2005129. Ambele rate sunt aproximativ aliniate la ratele medii pentru ţările aflate la etape similare de dezvoltare, însă încă sunt în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est.130 Există în prezent 14 bănci care activează în Republica Moldova, împreună cu 361 de asociaţii de economii şi împrumut, precum şi 73 instituţii de micro-finanţare. Numărul de puncte de servicii financiare și conturi de depozit în sistem, de asemenea, s-au majorat semnificativ în ultimii ani. Figura 19. Dezvoltarea Sectorului Financiar Sursa: Fondul Monetar Internaţional 128 Prezentul capitol rezumă concluziile studiului Băncii Mondiale „Moldova: accesul la finanţare�, care este disponibil ca raport separat. Încurajăm publicul interesat să citească raportul în întregime. 129 Aceste cifre se bazează pe datele FMI și sunt comparabile cu datele din alte țări care sunt folosite drept indicatori de referință (benchmarks) în acest raport. 130 Ţările ECE: Albania, Muntenegru, Macedonia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Slovenia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Kosovo. Ţările CSI includ: Rusia, Belarus, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Tadjikistan şi Uzbekistan. 87 192. Cu toate acestea, accesul la finanțe rămâne o problemă presantă pentru dezvoltarea întreprinderilor din Republica Moldova 131. Sondajele disponibile şi feedback-ul pieţei sugerează că întreprinderile depind puternic de profiturile nedistribuite şi credite bancare pentru finanţare. Potrivit Sondajului Întreprinderilor din 2009132, doar 30% din toate întreprinderile intervievate în Republica Moldova au raportat că nu necesită un împrumut, în comparaţie cu 40 la sută din regiune și din întreaga lume. Cu toate acestea, doar 39% din întreprinderile din Republica Moldova au un credit sau o linie de credit. Capacitatea medie de finanţare a investițiilor pe plan intern se afla la nivelul de 56 la sută din finanţarea necesară, comparativ cu 60 și 69 la sută din regiune şi din lume respectiv. Dependenţa lasă întreprinderile mai vulnerabile la problemele asociate cu creditele bancare. Referitor la ofertă, marea majoritate a creditelor bancare tind să finanţeze câţiva clienţi mari. Optzeci la sută din volumul creditelor este concentrată în doar 3 la sută din numărul de debitori. Suma medie de împrumut pentru restul 97 la sută de debitori este de doar 5.000 dolari SUA.133 193. Disponibilitatea finanţării pe termen lung continuă să fie limitată. Doar 37% din credite (după volum) din sistemul băncilor comerciale au o scadență de trei ani și mai sus.134Companiile au raportat în timpul interviurilor că scadenţele de cinci ani şi mai sus, necesare pentru proiecte de investiții pe termen lung, nu sunt disponibile în mod suficient. Scadenţe chiar de 3-5 ani sunt dificil de contractat. Liniile de credit acordate sistemului bancar din Republica Moldova de către instituţiile internaţionale au contribuit să creeze o legătură în acest decalaj în ultimii ani. 6% din portofoliul de credite pe termen lung (trei ani şi mai sus) al băncilor în prezent constau din aceste resurse creditare. Cu toate acestea, volumele disponibile de credite pe termen lung sunt încă insuficiente. 194. Deși nu reprezintă o constrângere pentru toate întreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu provocări în îndeplinirea cerințelor băncii privind gajul. În conformitate cu Sondajul Întreprinderilor din 2009, cerințele privind gajul erau de 140% din valoarea creditului. Adițional, Banca Națională a Moldovei (BNM) și interviurile cu companiile private realizate pentru acest studiu au depistat că băncile pot solicita gaj de până la valoarea dublă a valorii creditului. Acest lucru afectează în special start-up-urile și întreprinderile mici, care nu au sificient gaj, și astfel, adesea se refuză un împrumut din cauza acestor cerinţe prohibitive aferente gajului. Referitor la întreprinderile mari, care în general sunt deja deservite de bănci, valoarea gajului solicitată afectează suma creditului pe care îl pot obţine. 195. Companiile din Republica Moldova încă percep costul total al creditării fiind prea mare, deși ratele dobânzilor sunt în conformitate cu cele din țările de referință, și în ultimii ani au scăzut sub nivelul mediu din ţările CSI şi ţările cu venituri mici. Spread-urile s-au diminuat, de asemenea, după o creştere de scurtă durată în 2009-2010 (vezi figura de mai jos). Totuşi, companiile au indicat faptul că rata nominală de împrumut, în prezent fiind de 12% în moneda locală și 7% în USD, continua să limiteze accesibilitatea creditării. Ratele dobânzilor la credite sunt de obicei variabile, și au fluctuat din cauza inflaţiei, percepţiei riscului și concurenței 131 După cum a fost documentat la Forumul Economic Mondial (2013), în "Raportul Competitivităţii Globale 2012/2013", "Evaluarea mediului de afaceri şi performanţa întreprinderilor din Republica Moldova", BERD şi Banca Mondială (de asemenea, Sondajul Întreprinderilor din 2009). 132 Grupul Băncii Mondiale 133 Această valoare medie include atât împrumuturile pentru persoane fizice cât şi pentru persoane juridice, nu sunt disponibile ca date dezagregate. 134 O analiză mai detaliată a scadenței nu este disponibilă. 88 de pe piaţă. Acest lucru a introdus incertitudinea ca un factor în procesul decizional privind finanţarea întreprinderilor din Republica Moldova. Adițional la aceasta, companiile se confruntă cu o serie de costuri suplimentare, cum ar fi: comisioanele, costurile pentru evaluarea şi înregistrarea gajului, costurile aferente documentaţiei care trebuie furnizată şi comisioanelor pentru rambursarea inainte de termen.135 Acest lucru reduce în continuare accesibilitatea creditelor. Incertitudinile cu privire la venituri şi profitabilitate (vezi punctul 202) pot avea la fel un rol substanțial în a face finanţele să pară inaccesibile pentru companii chiar în cazul în care ratele dobânzilor par mici comparativ cu alte repere. Figura 20: Spread-ul/marja ratei dobânzii şi ratele nominale de împrumut – o comparaţie Sursa: Calculul propriu bazat pe Indicatorii de Dezvoltare Globală ai Băncii Mondiale B. Cauzele care stau la baza problemelor Întreprinderile și cererea de împrumuturi 196. O serie de factori exogeni și endogeni continua să constrângă accesul companiilor la credite de la bănci și instituții financiare nebancare. Factorii exogeni se referă la situaţia economică dificilă și mediul de afaceri. Factorii endogeni se referă la performanța companiilor din Republica Moldova: (i) profitabilitatea insuficientă, (ii) lacunele de aptitudini şi capacitate de pregătire a unui plan de afaceri, şi (iii) lacunele din rapoartele financiare şi standardele de contabilitate. Mediul macro-economic şi mediul de afaceri 197. Un mediu economic volatil a dus la reducerea activității de investiții şi respectiv la scăderea cererii de împrumuturi. Rentabilitatea întreprinderilor moldoveneşti se corelează puternic cu evoluţiile remitenţelor şi ale pieţelor sale de export. Fluctuaţiile în venitul din remitențe, care reprezintă aproximativ 30% din PIB, au tendinţa de a avea un mare impact asupra atât cererii locale câr și a importurilor. Exporturile depind de câteva pieţe de export de bază, şi anume UE și Rusia. Această dependenţă a fost vizibilă după criza financiară globală, care a dus la o puternică scădere a veniturilor din remitențe (cu 40% în anul 2009) și a exporturilor (de la 47 135 Mai multe detalii despre comisioanele şi costurile ascunse pot fi găsite în raportul de bază pregătit pentru acest s tudiu. 89 la sută din PIB în 2007 la 35 la sută din PIB în anul 2010) ca urmare a cererii externe diminuat e. Activităţile de investiții şi ISD au rămas de atunci modeste în pofida revenirii la ratele de creștere economică de aproximativ şase la sută. Nivelul general de formare de capital brut este mai jos de nivelul atins în alte țări cu venituri mici și medii, și aceasta continuă să întârzie transformarea într-o economie mai avansată. Figura 21: Evoluţia ISD, capitalului fix şi a afluxului investiţilor străine nete Sursa: Calculul propriu bazat pe Indicatorii de Dezvoltare Globală ai Băncii Mondiale 198. Mediul de afaceri din ţară este complex, și desfășurarea afacerilor în Republica Moldova rămâne costisitoare. Performanţa Republicii Moldova după indicatorii Doing Business ai Băncii Mondiale136 indică proceduri exagerat de lungi şi costuri ridicate, în special în domeniul impozitării şi vamei. Adițional la aceasta, numărul excesiv al procedurilor necesare pentru licenţe, permise și autorizaţii reduce transparenţa pe parcursul procesului în cauză și deschide uşile pentru corupţie minoră. Adițional la aceasta, mediul sărac de concurență reduce veniturile reale, precum și posibilitatea atribuirii acestora. Toţi aceşti factori majorează costul de desfășurare a afacerilor, şi diminuează marjele de profit ale întreprinderilor. Introducerea prezentului raport (capitolul II) prezintă o informație generală privind clasamentul Republicii Moldova în evaluările internaţionale ale mediului de afaceri, precum şi datele la nivel de agent economic, ambele demonstrează că mediul sărac de afaceri afectează negativ productivitatea, vânzările și ocuparea forţei de muncă în companiile din Republica Moldova. Alte capitole ale prezentului raport au abordat detaliat alte domenii prioritare. Lipsa integrării în lanţul valoric 199. Întreprinderile din Republica Moldova nu sunt bine integrate în lanţurile valorice globale și lacunele în adoptarea tehnologiei aduc daune productivității. Două studii recente ale Băncii Mondiale și USAID privind lanţurile valorice din Republica Moldova sugerează că producţia agricolă în Moldova continuă să sufere din cauza calității şi eficienţei slabe din cauza lipsei colaborării verticale între agricultori, precum şi insuficiența de investiții în infrastructura post-recoltare. Ca rezultat, cumpărătorii mari întâmpină dificultăţi la găsirea cantităţilor şi a 136 Banca Mondială (2013), “Doing Business.� 90 calității necesare pe piaţa Moldovei, iar fermierii primesc doar un preț minim pentru produsele lor. Lacune similare în integrare şi calitatea producţiei, de asemenea, au fost raportate în alte sectoare ale economiei. Antreprenorii par să aibă o înţelegere limitată privind beneficiile colaborării cu parteneri și puțină încredere în cooperarea cu colegii de breaslă care sunt percepuți ca fiind concurenţi. Lipsa de cultură de colaborare inhibă volumele, iar utilizarea tehnicilor ineficiente de producţie reduce profitabilitatea întreprinderii, impunând producătorii sa accepte prețuri reduse pentru producţia sa. Competenţe și practici de management limitate 200. Lacunele din capacitatea de management financiar și planificare a investiţiilor au un impact negativ asupra profitabilității, contribuind la costuri ridicate de creditare.137 Ratele de respingere a creditelor la bănci pentru companii variază între 40-80 la sută în mediul rural şi este aproximativ 20 la sută în zonele urbane. Proiectele investiţionale prezentate de întreprinderi, adesea, nu sunt bine gândite sau sunt considerate nerentabile. Planificarea prudentă, inclusiv a fluxurilor de numerar este rar întâlnită, ceea ce face întreprinderile să caute sume inutil de mari de împrumut care apoi implică surprize costisitoare, atunci când trebuie de rambursat suma principală datorată. Părţile interesate au raportat că unele companii au fost impuse să achite comisioane de întârziere după nerespectarea perioadei de grație, din motiv că fondurile erau deja cheltuite. În cazurile în care nu toate fondurile de credit au fost necesare şi creditul ar putea fi rambursat mai devreme, întreprinderile erau obligate să achite un comision suplimentar de 1-2 la sută pentru rambursarea înainte de termen. Alţi antreprenori au menţionat că liniile de credit susținute de către donatori sunt deseori utilizate pentru refinanţare, încât companiile să poată beneficia de perioada de grație, nu pentru că un credit nou este necesar în contextul strategiei de afaceri. 201. Lipsa capacității de management financiar în întreprinderile din Republica Moldova are un efect negativ asupra calităţii rapoartelor financiare şi cererilor de împrumut ale acestora. Băncile se aşteaptă să vadă un plan de afaceri, ca parte a unei cereri de împrumut, şi interviurile realizate pentru acest studiu au indicat că întreprinderile frecvent îndeplinesc aceste planuri doar pentru a se conforma cu cerinţele băncilor, şi nu pentru dezvoltarea unei viziuni pe termen lung pentru întreprindere sau evaluarea viabilității, riscurilor și fluxului de lichidități generate de investiții. Adițional la aceasta, în cadrul grupului de companii care trebuie să fie suspuse auditelor anuale, calitatea auditului rămâne joasă. Conform Raportului Competitivităţii Globale, Republica Moldova ocupă locul 98 din 144 de ţări, când vine vorba despre standardele de contabilitate şi audit. Profitabilitatea inconsistentă 202. Factorii de mai sus reduc profitabilitatea întreprinderii, sau, cel puţin, o fac imprevizibilă. Datele Biroului Naţional de Statistică (BNS) indică faptul că aproximativ jumătate din companiile care prezintă rapoarte financiare raportează pierderi nete anual. În conformitate cu alte date de la BNS, prezentate în capitolul II, multe întreprinderi continuă să suporte pierderi operaționale nete, deşi acestea prezintă veniturile nete pozitive. Experiența din 137 Prezentul alineat se bazează pe interviuri efectuate ca parte a acestui studiu. 91 cadrul Proiectului Ameliorarea Competitivităţii138 referitor la schema de granturi indică faptul că, dintr-un eşantion de 49 întreprinderi, doar 15 au fost capabile să depăşească volumul de vânzări, pe care l-au planificat să fie atins cu ajutorul grantului. Nouă companii din eșantion au generat mai puţin de 50 la sută din volumul vânzărilor estimate. Deşi companiile pot avea unele stimulente să supra-estimeze majorarea vânzărilor preconizate ca urmare a grantului, vânzările au fost destul de mici comparativ cu nivelul aşteptat, și acest lucru reprezintă problemele cu care se confruntă companiile mai puţin dezvoltate. Instituțiile Financiare și Oferta de finanțare Concurența în sectorul bancar 203. În pofida unui număr relativ mare de operatori, concurența în sectorul financiar rămâne limitată. Raporturile de concentrație standard a volumului de active, depozite și credite sunt la 50 şi 70 la sută, respectiv, pentru cele mai mari trei și cinci bănci139, care sugerează că sistemul este moderat competitiv. Cu toate acestea, 75 și 90 la sută din numarul de debitori şi deponenţi reprezintă trei şi cinci cele mai mari bănci, respectiv. Din 14 bănci care activează în Republica Moldova, numai cinci au mai mult de 3.000 debitori, în timp ce restul satisfac un număr limitat de debitori şi menţin o expunere mare la câțiva clienți selectaţi. Întreprinderile mici și micro-întreprinderile au un acces limitat la creditele bancare, şi cea mai mare parte se bazează pe finanțare de la asociaţiile de economii şi împrumut şi instituţiile de micro-finanţare. Lipsa surselor adecvate de finanţare şi decalajul scadenței 204. Deficitul de produse financiare, în special disponibilitatea finanțării pe termen lung şi accesul la pieţele de capital, restricționează cresterea sectorului financiar. În mod similar, cu alte sisteme bancare din ţările în curs de dezvoltare, în Republica Moldova, depozitele în prezent constituie majoritatea pasivelor bancare, reprezentând 82% din total (în scădere de la peste 91 la sută în 2005). Pentru a satisface o parte din cererea de credit pe termen lung, băncile oferă clienţilor lor rate ale dobânzilor de 7-10% pentru depozitele la termen de peste şase luni. Media dobânzilor la depozitele la termen a fluctuat în ultimii ani, reflectând modificări în oferta și cererea de finanţare pe termen lung. Depozitele ca o sursă de finanţare pe termen lung au rămas costisitoare pentru bănci, și deoarece scadența depozitelor este în mediu de aproximativ un an, instituţiile financiare sunt limitate în credite pe termen lung, pe care le pot oferi. Ca urmare, fondurile instituţiilor internaţionale – în principal ale donatorilor140 – și capitalul propriu al băncilor continuă să fie surse primare de finanţare pe termen lung. Nu există date oficiale care să diferenţieze între pasivele rămase141, însă băncile atenționează în mod repetat că ele se bazează pe propriul capital142 şi fondurile donatorilor pentru satisfacerea cererii de credit pe termen lung 138 Finanţat de către Banca Mondială, 2006-2013 139 Adițional, indicele Herfindahl-Hirschman pentru cele trei variabile (active, depozite şi credite) este între 1200-1350, care reflectă, de asemenea, un sistem bancar moderat competitiv. 140 Băncile au credite directe de la BERD, IFC, Banca pentru comerţ şi dezvoltare a Mării Negre şi alţi donatori bilaterali, care oferă o sursă importantă de fonduri pe termen lung. Banca Mondială a oferit o linie de credit care este debursată companiilor prin intermediul Directoratului Liniei de Credit, prin cinci bănci comerciale. 141 BNM nu diferenţiază angajamentele externe şi interne ale instituţiilor financiare. 142 Coeficientul suficienței de capital - CAR– în prezent este de aproximativ 25 %. 92 de peste trei ani. Din motiv că aceste fonduri, de obicei, vin în valută străină, băncile continuă să depindă de capitalul propriu și depozite în cazul împrumuturilor în moneda locală. 205. Piața de capital din Republica Moldova nu este încă bine dezvoltată, și marea majoritate a întreprinderilor locale din Republica Moldova rămân prea mici pentru a intra pe această piață. În baza unui studiu recent al Băncii Mondiale privind dezvoltarea pieţei de capital143, piața de capital din ţară este nelichidă, cu numai 12 companii oficial listate şi tranzacţionate la Bursa de Valori a Moldovei (BVM) și fără emisiuni de obligaţiuni corporative. Piaţa de capital locală, în general, este folosită doar pentru achiziţionarea cotelor de control în companiile locale, sau pentru consolidarea participării investitorilor strategici. Exista fonduri de investiții, însă părţile interesate au raportat că pentru finanţare, antreprenorii preferă creditele bancare investițiilor, deoarece au avut anterior experienţe negative cu firmele cu capital mixt şi colaborarea cu parteneri de afaceri. Adițional la aceasta, având în vedere nivelul actual al ratelor dobânzilor, companiile mari, de asemenea, tind să prefere creditele bancare în schimbul pieţei de capital. Băncile menţin lichidități înalte în bilanţurile sale contabile 206. Intermedierea financiară cu împrumuturi rămâne limitată în sectorul bancar, băncile au o preferinţă puternică pentru menţinerea lichidității din cauza perspectivelor macro incerte și istoria recentă de instabilitate a sectorului bancar. Nouăzeci la sută din depozitele bancare sunt transformate în împrumuturi, însă există o deviație substanţială între bănci în acest sens. Unele bănci, mai ales cele mici, canalizează numai 50 la sută din depozitele lor în credite, precum și raportează mai mult de 20 la sută credite neperformante. Pe de altă parte, trei din cele patru bănci străine din Republica Moldova, precum şi două din cele mai mari bănci interne au un raport de credite/depozite (LTD) egal cu 1 și mai sus şi au raportat credite neperformante sub 7%. Această divergenţă rezultă parțial din diferenţele strategiei de piaţă, însă în principal, din diferenţele evaluării de credit și capacității de gestionare a riscurilor, precum și din problemele aferente creditării părţilor afiliate. Figura 22: Indicatori financiari ai sistemului bancar din Republica Moldova 143 Notă Tehnică privind Dezvoltarea Pieței de Capital, aprilie 2012, Banca Mondială 93 Sursa: Datele NBM Metodologiile de creditare ale băncilor sunt limitate 207. Metodologiile de creditare din cele mai multe bănci nu sunt suficient de perfecționate pentru depăşirea asimetriilor de informaţii ale întreprinderilor mici şi ale celor informale într-un mod rentabil. Doar un număr mic de bănci folosesc practici de evaluare diferenţiată a creditelor și pot uşura povara întreprinderilor mici. Majoritatea deciziilor de creditare sunt luate la sediul băncilor, în principal din cauza lipsei percepute de experienţă a ofiţerilor de credit din filiale. Acest lucru reduce, de asemenea, eficacitatea cheltuielilor. În cazul evaluărilor împrumuturilor, instituţiile financiare verifică gajul, activele și fluxul de numerar în teren, însă solicită ca întreprinderile să prezinte bilanţurile contabile preliminare și planurile de afaceri și de investiţii. Deoarece multe companii nu au aceste documente disponibile, acestea trebuie să le adune în acest scop sau să obţină asistență externă pentru solicitarea unui împrumut. Aceasta majorează cheltuielile de conformare şi povara administrativă aferentă creditelor. Adițional la aceasta, evaluarea creditelor și luarea deciziilor poate dura săptămâni, în funcţie de disponibilitatea documentelor care sunt solicitate, și procesul menţine un accent puternic pe disponibilitatea gajului, deoarece capacitatea de evaluare a afacerii și fluxului de numerar în bănci este încă slabă. Specialiștii în creditare frecvent supra-estimează suma împrumutului pe care un client poate să și-o asume și fluxul de numerar pe care întreprinderea poate sa-l genereze la rambursarea acestui împrumut. Cadrul de reglementare și infrastructura financiară 208. În timp ce considerabile îmbunătăţiri au fost realizate în cadrul legal și de reglementare al sectorului financiar, eforturile în continuare ar trebui să fie investite în crearea unei căi de dezvoltare pentru entităţile financiare, consolidând protecția consumatorului și echilibrând cerințele pentru stabilitate financiara şi dezvoltarea piețelor financiare. Din 2008, BNM a continuat consolidarea cadrului de reglementare prin introducerea unor limite mai stricte de expunere, consolidând transparenţa (în special cu privire la dreptul de proprietate și stabilirea preţurilor) şi gestionarea riscurilor în bănci şi revizuind regulamentele prudenţiale pentru majorarea rezistenţei la mediul economic volatil. În timp ce reformele au consolidat, fără îndoială, sectorul bancar, măsuri în continuare trebuie să fie luate pentru încurajarea intermedierii financiare și ameliorarea în continuare a concurenței pe piaţă. Cerinţele 94 privind rezervele și lichiditatea trebuie calibrate pentru a reflecta perspectivele de risc din sectorul bancar. 209. Instituțiile financiare nebancare sunt supravegheate de către Comisia Națională a Pieţei Financiare (CNPF), creată în 2007, prin fuziunea dintre diverse agenţii de supraveghere nebancară. Capacitatea CNPF de supraveghere a asociațiilor de economii şi împrumut (AEÎ) și de monitorizare a altor entităţi a fost considerabil consolidată în ultimii ani, contribuind la consolidarea generală a sectorului AEÎ. Cu toate acestea, instituţiile de microfinanţare trebuie doar să raporteze datele sale financiare la CNPF, care în prezent nu dispune de puterea legală de a le supraveghea. Companiile de leasing nu trebuie să furnizeze nici-o informaţie la CNPF şi astfel nu sunt monitorizate suficient. Din motiv că atât instituțiile de microfinanţare cât și cele de leasing joacă un rol tot mai important în furnizarea serviciilor financiare, consolidarea supravegherii non-prudenţiale ar fi justificată în vederea asigurării dezvoltării bune a acestora şi promovării unei mai bune înţelegeri a corelațiilor între diverse instituţii financiare pe piaţa din Republica Moldova. Adițional la aceasta, ar fi util de creat o cale de dezvoltare pentru entităţile financiare, care ar facilita mobilitatea ascendentă. În cele din urmă, în continuare, sunt necesare progrese în domeniul protecţiei consumatorilor pentru majorarea transparenţei în ceea ce ține de accesul la informaţii, și perfecționării uşurinţei de plasare a unei plângeri. 210. Un Birou al Istoriilor de Credit în proprietate privată funcționează începând cu anul 2011, şi deja oferă informaţii comprehensive cu privire la majoritatea debitorilor băncilor. În timp ce unele lacune sunt observate în aria de acoperire a creditelor acordate persoanelor juridice, informațiile privind creditele bancare pare a fi suficientă în general. Împrumuturile de la companiile de leasing, instituţiile de microfinanţare şi asociaţiile de economii şi împrumut nu sunt încă raportate, însă există planuri pentru a include aceste date pentru oferirea unei evaluări holistice a nivelului de îndatorare a unui client şi pentru majorarea gamei debitorilor în baza de date. 211. O gamă largă de gaj poate fi folosită, însă înregistrarea gajului este costisitoare și durează mult timp, iar preluarea și vânzarea gajului este considerată problematică. Băncile și instituţiile de micro-finanţare continuă să solicite o valoare relativ mare a gajului pentru împrumuturi, fapt, care afectează negativ în special start-up-urile și întreprinderile mici care nu au suficient gaj. Cele mai multe forme de garanţii sunt permise din punct de vedere legal, însă procesul de înregistrare este anevoios, împrumutatul fiind solicitat să plătească pentru înregistrarea gajului, evaluarea activelor și autentificarea notarială. Aceste costuri suplimentare reduc posibilitatea de accesare a împrumuturilor bancare pentru companiile mai mici. Deoarece în cazul preluarii și vânzarii gajului, până de curând, acesta trebuia să fie vândut “la preţul de piaţă� în termen de douăsprezece luni, un cost mare de conformare în absenţa unei pieţe funcţionale. Banca Mondială lucrează în prezent cu BNM la îmbunătăţirea cadrului împrumuturilor asigurate cu gaj. 212. Cadrul legal pentru drepturile creditorului, precum și cel al auditului și contabilității, au suferit, de asemenea, suficiente reformări, şi acum o concentrare mai puternică trebuie să fie pusă pe implementare şi executare. Până acum, Republica Moldova a realizat o performanță slabă cu privire la procedurile de insolvabilitate, plasându-se pe locul 91 din întreaga lume pe indicatorul corespunzător al Doing Business în 2013. În mod special, cei 2,8 ani necesari pentru procedura de insolvabilitate şi rata de 32% de recuperare a valorii de bază sunt 95 considerate substandard. Au fost realizate unele progrese. O nouă lege a insolvabilității a fost adoptată în 2012, care a introdus opţiuni suplimentare pentru iniţierea procedurilor de faliment de către creditori şi permite înțelegerea extrajudiciară. Acest lucru ar contribui la reducerea unor blocaje, însă implementarea efectivă va depinde de furnizarea ghidurilor suplimentare pentru companii privind anumite proceduri şi etape, și stabilirea precedentelor. Mai mult decât atât, o serie de reforme importante în audit, de asemenea, au actualizat cadrul legal, au stabilit standarde de calitate şi au creat o structură de supraveghere. Există eforturi în curs de desfăşurare pentru revizuirea standardelor naţionale de contabilitate: în această privinţă, autorităţile ar trebui să se concentreze pe echilibrarea necesității consolidării cadrului general de contabilitate cu un interes la fel de important în menţinerea costurilor de conformare minime pentru întreprinderile mici. C. Recomandări de politici 213. Strategia Moldova 2020 identifică accesul îmbunătăţit la finanțe ca fiind unul dintre pilonii primari care vor permite ţării să tranziţioneze la o paradigmă economică bazată pe creşterea orientată spre export. Guvernul și-a asumat angajamentul să creeze un grup de lucru în cadrul Moldova 2020 pentru abordarea acestor probleme. 214. Deşi multe iniţiative individuale de reformă și programe pentru susținerea accesului la programele de suport financiar au fost întreprinse, nu există încă o viziune comprehensivă a problemei sau o structură pentru monitorizarea progresului. Disponibilitatea datelor detaliate privind accesul întreprinderilor la finanțe lipsește. Eforturile de reformă din prezent, care au fost susținute de către donatori, inclusiv Grupul Băncii Mondiale includ dezvoltarea pieței de capital, crearea birourilor de credit, supravegherea și reglementarea financiară. Liniile de credit susținute de către donatori au fost debursate companiilor prin băncile comerciale, și donatorii la fel au contribuit la susținerea apariției asociațiilor de economii și împrumut. 215. Prezenta secţiune cuprinde un rezumat al recomandărilor pe termen scurt și lung întru continuarea ameliorării accesului întreprinderilor la finanțe. Aceste recomandări apar în mai multe detalii în nota de bază privind “Accesul la finanțe� care este o parte componentă a prezentului raport, dar disponibilă ca raport separat. Recomandările de mai jos acoperă o gamă de activități ce țin atât de oferta cât și de cererea de finanțe, și multe entități, din sectorul public și privat vor trebui să fie implicate în implementarea acestora. Recomandări pe termen scurt (până în 2014) a. Configurarea instituţională: Îmbunătăţirea coordonării diferitor eforturi de reformă în curs de desfăşurare. În vederea maximizării eficienţei şi eficacității reformelor, un organ naţional ar trebui să fie responsabil de monitorizarea eforturilor pentru ameliorarea accesului întreprinderilor la serviciile financiare. Aceasta ar putea fi o unitate la nivelul Vice Prim Ministrului care este responsabil pentru chestiunile de ordin economic (funcție care este actualmente partajată și cu funcția Ministrului Economiei), sau la un alt nivel care să poată stimula efectiv colaborarea între diferite entități din Guvern. Unitatea respectivă ar trebui să folosească o strucură existentă, dacă acest lucru este posibil. Unele dintre măsurile de monitorizare includ: 96 i. Evaluarea lacunelor de date și coordonarea iniţierii colectării datelor, inclusiv a unui sondaj de bază. ii. Elaborarea unei politici naţionale pentru accesul întreprinderilor la finanţare. iii. Întrunirea diferitor părţi interesate și donatori să coordoneze și să consolideze eforturile de reformă în curs de desfăşurare în inițiative mai mari şi mai bine comunicate. iv. Monitorizarea rezultatelor reformei și revizuirea reformelor în caz de necesitate. v. Identificarea lacunelor și reuniunea părţilor interesate (inclusiv donatorii şi sectorul privat). b. Infrastructura financiară: Continuarea majorării acoperirii biroului privat al istoriilor de credit atât pentru persoane juridice cât şi pentru persoane fizice. (Responsabilitatea: Biroul Privat al Istoriilor de Credit) Acest lucru va implica: i. Obligativitatea raportării creditelor persoanelor juridice către Biroul Istoriilor de Credit pentru ameliorarea în continuare a acoperirii și a încrederii în baza de date. ii. Încorporarea datelor de la instituţiile de microfinanţare, asociațiile de economii și împrumut și companiile de leasing. iii. Explorarea posibilității de adăugare a informaţiilor de la furnizorii de servicii de utilitate şi alţi furnizori relevanți pentru extinderea bazei de date şi istoriei de credit atât a companiilor cât și a persoanelor fizice. c. Îmbunătăţirea transparenței de proprietate pentru stimularea concurenței: Încă mai există lacune de informaţii cu privire la dreptul de proprietate asupra unor întreprinderi şi bănci din Republica Moldova. Acest lucru face mai dificilă identificarea părţilor afiliate, care este o problema ce a contribuit în mod repetat la vulnerabilităţile și eşecurile băncilor în trecut. Acest punct slab, de asemenea, împiedică supravegherea consolidată a grupurilor afiliate144. (Responsabilitatea: BNM) Recomandările specifice sunt: i. Modificările din aprilie 2013 la Legea instituțiilor financiare care au drept scop sporirea transparenței acționarilor145 trebuie să fie aplicate pe deplin. ii. În afară de aceasta, trebuie să fie elaborate și puse în aplicare noi amendamente legislative pentru a spori în continuare transparența proprietarilor/acționarilor și a facilita identificarea beneficiarilor efectivi în sectorul financiar. Aceasta va contribui la îmbunătățirea concurenței în sector și va atenua riscurile sistemice asociate cu posibila concentrare înaltă a acționarilor afiliați în multiple instituții financiare din sistem. 144 Acest lucru nu numai că se referă la structura de proprietate a băncilo r în sine, dar, de asemenea, la participarea și implicarea lor în companii nereglementate de leasing, IFM, și alți intermediari financiari. 145 Legea privind modificarea și completarea unor acte legislative, nr. 31 din 7 martie 2013, Monitorul Oficial, nr. 6 9-74/223 din 05.04.2013 97 d. Reglementarea prudenţială adecvată a instituţiilor financiare nebancare: Reglementarea acestor instituţii trebuie să fie ameliorată, proporţional riscurilor pe care le prezintă diferite instituţii şi tipurilor de servicii pe care le oferă. (Responsabilitatea: CNPF) Recomandările specifice sunt după cum urmează: i. Supravegherea prudenţială pentru instituţiile de microfinanţare şi companiile de leasing poate fi păstrată la un nivel minim, deoarece acestea nu acceptă depozite. Accentul ar trebui să fie pus pe eliminarea posibilităților de arbitraj, crearea unui cadru adecvat pentru cresterea diferitor actori financiari și facilitarea tranziţiei pentru acele instituţii care doresc să devină bănci. ii. Reglementări referitoare la informaţii, transparenţă, guvernare corporativă, management financiar și raportare ar trebui elaborate, fiind proporționale cu riscurile pe care aceste instituţii le reprezintă. e. Majorarea accesului la surse de finanţare pe termen lung: în continuare ar trebui să fie depuse eforturi pentru dezvoltarea produselor alternative și inovative, iar accesul băncilor și întreprinderilor la o piață de capital regională sau locală ar trebui să fie promovat. (Responsabilitatea: entități multiple) Pe termen scurt, eforturile ar trebui să fi avansate în următoarele domenii (din Notă Tehnică a Băncii Mondiale privind Dezvoltarea Pieței de Capital, 2012): i. Dezvoltarea în continuare a pieței de obligațiuni de stat cu scadentă mărită. ii. Continuarea ameliorării cadrului legal și regulator. iii. Revizuirea impozitării în vederea creării unor condiții egale între diferite instrumente financiare. iv. Îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul financiar ale posibililor investitori instituţionali şi privați. f. Îmbunătăţirea procedurilor şi metodologiilor de evaluare a riscurilor în bănci: Băncile ar trebui să-și îmbunătăţească metodologiile de evaluare a riscurilor şi să ofere servicii noilor segmente corporative. Acest lucru va contribui la extinderea companiilor care sunt eligibile pentru finanțare bancară și la reducerea cerințelor privind gajul, deoarece băncile vor fi apte să evalueze mai corect riscul de credit. (Responsabilitate: băncile, asociația băncilor, altele) Pe termen scurt, ar trebui să fie puse în aplicare următoarele: i. Evaluarea capacităţii de implementare şi interesului de reforma din partea băncilor. ii. Elaborarea și implementarea programelor de asistenţă tehnică. iii. Examinarea realizării legăturii dintre aceste programe cu programele guvernamentale și ale donatorilor existente. g. Îmbunătăţirea abilităţilor și capacității necesare întreprinderilor în vederea majorării profitabilității lor și eligibilitătii pentru împrumut: un efort mai coordonat și holistic trebuie să fie concentrat asupra consolidării capacității de management financiar și planificare a afacerilor a companiilor. (Responsabilitatea: ME, furnizorii infrastructurii de suport în afaceri, altele) Măsurile pe termen scurt includ: i. Identificarea lacunelor în disponibilitatea şi calitatea privind infrastructura de suport în afaceri (ISA), in baza viitorului raport OECD privind infrastructura ISA. Elaborarea unui 98 program pentru a adresa aceste lacune. Una dintre opţiuni ar fi crearea centrelor regionale de dezvoltare a afacerilor, care oferă acces la servicii, cum ar fi servicii de planificare a afacerilor și investițiilor, formare profesională în domeniul managementului financiar. O atenţie deosebită trebuie acordată implicării directe a întreprinderilor în procesul de planificare a investițiilor. Scopul trebuie să fie devenirea acestor servicii auto-sustenabile în viitor (în baza cererii de pe piaţă de la companii). ii. Îmbunătățirea cadrului pentru contabilitate și audit, conform recomandărilor din Raportul Băncii Mondiale cu privire la Standarde și Coduri în domeniul respectiv. iii. Favorizarea colaborării între întreprinderi de-a lungul lanțului valoric (o parte din activități în acest domeniu au început deja146). iv. Îmbunătăţirea accesului la contractele guvernamentale (achiziţii publice) pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). Acest lucru necesită proceduri clare de licitație – inclusiv standarde de calitate – și ar putea contribui la reducerea chelituielilor Guvernului, în timp ce se ofera importante oportunităţi pentru companiile participante să crească. (Notă: aceasta este la fel inclusă în strategia guvernului de dezvoltare a IMM) v. Consolidarea eforturilor pentru atragerea investiţiilor străine directe (ISD). ISD s-au dovedit a avea impact pozitiv, care contribuie la îmbunătăţirea practicilor de management și standardelor de calitate în întreprinderile naţionale. vi. Îmbunătăţirea furnizării informației privind oportunităţile de afaceri cu partenerii străini. Informaţii de piaţă – tendinţele, oportunităţile şi cerinţele pentru penetrarea pe piețele prioritare pentru produsele de calitate – reprezintă un input critic în procesul de planificare a afacerilor ale companiilor. Funcţia de furnizare a acestor informaţii pentru companiile din Republica Moldova ar trebui să fie preluată și extinsă de către Organizația de Atragere a Investițiilor şi Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO) sau o altă entitate corespunzătoare. Lucrările ar trebui să înceapă cu o identificare strategică a produselor prioritare și pieţelor de prioritate pentru aceste produse, în baza avantajelor comparative și competitive ale Republicii Moldova. Acest lucru poate fi realizat în conjuncţie cu analiza lanţului valoric specific diferitor sectoare, dupa cum este planificat în Planului de Acțiuni al Strategiei Reformei Regulatorii. vii. Este critic de a imbunătăţi abilităţile tehnice ale forţei de muncă: Disponibilitatea lucrătorilor cu abilităţi tehnice adecvate reprezintă o preocupare majoră pentru investitorii străini şi companiile naţionale. Recomandările generale în acest domeniu au fost făcute în Memorandumul Economic pe țară din 2011 al Băncii Mondiale. Aceste recomandări ar trebui să înceapă să fie implementate. h. Îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul financiar: Ar trebui să se depună eforturi pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul financiar ale persoanelor fizice, în scopul majorării bazei de economii pe termen lung, pe care băncile le pot utiliza pentru împrumuturi pe perioade mai lungi; cunoştinţele în domeniul financiar ale companiilor, astfel încât acestea să poată mai bine înţelege şi evalua diferite opţiuni de finanţare; şi cunoştinţele în domeniul financiar ale potențialilor investitori instituţionali, să contribuie la dezvoltarea în continuare 146 Spre exemplu, www.businessportal.md oferă informaţii despre companiile active în anumite domenii şi indică programele guvernamentale disponibile. 99 a pieţei de capital și finanțelor pe termen lung, după cum este descris mai sus. Recomandările pe termen scurt includ: i. Evaluarea cadrului protecţiei consumatorilor și cunoştinţelor în domeniul financiar pentru identificarea lacunelor legale, instituţionale și de informare. Evaluarea ar trebui să tindă să descopere modalităţi viabile de iniţiative în curs de desfăşurare din partea persoanelor interesate din sectorul public și privat, să majoreze eficienţa acestora şi să evalueze oportunităţile şi constrângerile din cadrul legal pentru diferiți actori ai sistemului. ii. Lansarea campaniilor de educaţie financiară în vederea promovării unei culturi de economii pe termen lung. Campaniile de educaţie ar trebui să acopere un spectru mai larg de alternative investiţionale și să susţină dezvoltarea investitorilor instituţionali, acordând informaţii privind preţurile, resursele disponibile și “ce să caute�. Părțile interesate din sectorul public și privat ar trebui să colaboreze mai strâns pentru a putea oferi educaţie în domeniul finanțelor într-un mod rentabil. Recomandări pe termen lung (2015-2017) Implementarea următoarelor recomandări ar trebui să fie iniţiată cât mai repede posibil, însă deoarece procesul de implementare este posibil să dureze mai mult, recomandările sunt etichetate ca fiind reforme pe termen mediu și lung. Aceleiași entități care au fost identificate mai sus drept responsabile, trebuie să fie responsabile la fel pentru asigurarea implementării pe termen lung. a. Monitorizarea strictă a progresului și continuarea eforturilor pentru a spori în continuare transparența proprietarilor/acționarilor și a facilita identificarea beneficiarilor efectivi în sectorul financiar. b. Monitorizarea performanţei organului de coordonare, și efectuarea corectărilor în structura, domeniul de aplicare și responsabilități, după cum este necesar. c. Autorităţile ar trebui să continue eforturile pentru majorarea accesului la sursele de finanţare pe termen mai lung. Pe termen lung, vor fi necesare fonduri sustenabile alternative din sectorul privat (spre exemplu, de la investitori instituţionali). Recomandări în acest domeniu, în baza Notei Tehnice a Băncii Mondiale privind Dezvoltarea Pieții de Capital, includ: i. Extinderea operațiunilor de finanțare prin emiterea de acțiuni și obligațiuni pentru companiile din sectorul privat, în special pentru bănci. ii. Dezvoltarea bazei de investitori instituţionali pentru a crea cerere. iii. Continuarea lucrului privind consolidarea cunoștințelor în domeniul financiar între investitori. d. Activitatea destinată perfecționării procedurilor şi metodologiilor băncilor de evaluare a riscului poate fi extinsă pentru a include programe specifice cu fonduri guvernamentale, facilităţi de partajare a riscurilor şi garantare a creditelor. e. Pentru continuarea îmbunătăţirii abilităţilor și capacității întreprinderilor: i. Monitorizarea și evaluarea activităților privind infrastructura de suport în afaceri şi furnizarea informaţiilor de piaţă pentru asigurarea că acestea satisfac necesitățile companiilor şi că serviciile devin din ce în ce mai calitative si sustenabile. Efectuarea ajustărilor necesare. 100 ii. Monitorizarea şi evaluarea eforturilor destinate îmbunătăţirii competitivității companiilor de-a lungul lanţului valoric întreg. Efectuarea ajustărilor necesare. La finalizarea activității pe lanţurile valorice iniţial selectate, includerea lanțurilor valorice suplimentare in aceste programe. iii. Monitorizarea şi evaluarea progreselor în majorarea accesului IMM la achizițiile publice, atragerea ISD şi cresterea abilităţilor tehnice. Efectuarea ajustărilor necesare. f. Monitorizarea și evaluarea progresului privind cunoştinţele în domeniul financiar, şi efectuarea ajustărilor necesare – inclusiv susţinerea dezvoltării investitorilor instituţionali, în dependență de progresele realizate în acest domeniu. 101 IX. Justiţia 216. Lacunele din justiţia din Republica Moldova147 continua să împiedice dezvoltarea sectorului privat. Capitolele anterioare au oferit unele dovezi că instanţele de judecată sunt limitate în capacitatea lor de a îndeplini rolul de arbitri și de a pune eficient in aplicare regulile de joc. Acest lucru subminează previzibilitatea şi eficienţa cadrului legal și de reglementare, deoarece nici Guvernul, şi nici întreprinderile nu sint in mod consistent traşi la răspundere pentru non-conformarea cu suprematia legii.148 Prin urmare, abordarea lipsei mecanismelor funcţionale, accesibile și disponibile de soluţionare a disputelor, trebuie să fie o prioritate. Consolidarea statului de drept va aduce beneficii pe domeniile prioritare prezentate în acest raport: reglementarea afacerilor, impozitarea, vama, concurența și accesul la finanțe. 217. Îmbunătăţirea performanţelor sectorului justiţiei, în acelaşi timp, va fi o prioritate- cheie pentru Republica Moldova în calea sa spre aderarea la UE. Statutul de membru în viitor pare să depindă de progresele considerabile din acest domeniu. Certitudinea și previzibilitatea juridică 218. În pofida recentelor progrese din reforma justitiei și regulatorie, legislatia trebuie să fie implementata de către instituţii eficiente: și în acest sens, sectorul justiţiei din Republica Moldova rămâne în urmă. Un sistem judiciar imparţial şi eficient ar acţiona drept o “a doua linie de apărare� pentru companiile care se confruntă cu probleme aferente licenţelor, permiselor şi inspecţiilor; cu impozitele, vama și concurența; în relaţia cu băncile la executarea gajului, şi alte aspecte de desfășurare a afacerilor. Cu toate acestea, eficienţa sistemului judiciar din Republica Moldova în soluţionarea litigiilor se plasează pe locul 120 din 144 de ţări în Raportul Competitivităţii Globale (RCG) al Forului Economic Mondial149. Alte clasamente în acest domeniu, de asemenea, indică faptul că sistemul judiciar este în prezent sub-performant. 219. Un sistem judiciar imparţial ar aplica normele atunci când acestea nu sunt respectate, fie că este vorba de autorităţi sau companii. Cu toate acestea, Republica Moldova în prezent se plasează pe locul 121 din 144 de ţări privind favoritismele în deciziile funcționarilor guvernamentali și pe locul 138 privind independenţa judiciară, conform RCG.150 Reforma justiţiei cuprinzătoare, care asigură implementarea eficientă în viitor a acquis-ului comunitar, prin urmare, va fi o cerinţă cheie pentru aderarea la UE. 220. Capacitatea limitată a sistemului judiciar din Republica Moldova, deja menţionată în capitolele anterioare, este o parte importantă a provocării. Judecătorii nu par să primească 147 Strategia reformei Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016 defineşte "sectorul justiţiei" drept "instituţiile şi structurile care contribuie direct sau indirect la organizarea şi administrarea justiţiei... [inclusiv]... in primul rând sistemul judiciar şi întregul set de autorităţi şi relaţii dintre aceste autorități care contribuie la realizarea justiţiei, şi anume organele de urmărire penală, profesii juridice legate de sectorul justiţiei (avocați, notari, executori judecătoreşti, experţii juridici, administratori d e insolvabilitate, translatori/interpreţi), sistemul de probaţiune, sistemul pentru executarea hotărârilor judecătoreşti, sistemul penitenciar, Ministerul Justiţiei, Ombudsmanul/avocatul poporului, Curtea Constituţională.� 148 În Global Integrity Report Scorecard (Clasamentul Raportului de Integritate Globală) din 2010, Republica Moldova a obţinut un scor relativ bun de 89 din 100 pentru cadrul său legal, dar un scor mult mai slab de 59 din 100 pentru implementare. (http://www.globalintegrity.org/report/Moldova/2010/) 149 Forumul Economic Mondial 2013 150 Forumul Economic Mondial 2013 102 instruirea de care au nevoie pentru a se pronunţa în dosarele fiscale sau de concurență, aferent cartelurilor. În general, politizarea numirilor în funcţii şi corupţia subminează fundamental imparţialitatea sistemului.151 Strategia reformei sectorul justiţiei152 stipulează sondaje efectuate în perioada 2005 - 2011, care indică faptul că încrederea în judecători este extrem de redusă: “în 2011, doar 1% din respondenţi au spus că au o deplină încredere în justiţie, în timp ce 42 la sută dintre respondenţi au declarat că nu au nici-o încredere în justiţie.�153 În rezoluţia din 2009, Parlamentul Republicii Moldova a recunoscut că: “Sectorul Justiţiei din Republica Moldova este grav afectat de corupţie.�154 Această evaluare se află în concordanţă cu constatările Barometrului Corupţiei Globale al Transparency International, care a identificat poliţia (4,1) şi justiţia (3,9) drept cele mai corupte, pe o scară de la 1 la 5. În 2010-2011, 30 procente de respondenţi au raportat că un membru al familiei lor a plătit mită sistemului judiciar în ultimele 12 luni.155 221. Lipsa certitudinii juridice se transpune în costuri reale pentru întreprinderi. În cazul în care băncile, spre exemplu, ar fi avut mai multă încredere în sistemul judiciar, acestea ar avea mai multă încredere în procesul de executare a garanţiilor de credit. Acest lucru ar reduce riscurile percepute, și ar putea prin extindere, reduce costurile de finanţare şi ar majora astfel accesul întreprinderilor la finanțe. În multe domenii, implementarea eficientă şi previzibilă a regulilor de joc ar reduce costurile ridicate și incertitudinea care în prezent constrânge competitivitatea economiei Republicii Moldova (vezi discuţia în capitolul III.) 222. Coruptia, interesele de grup prezintă o provocare majoră pentru certitudinea juridică și protejarea drepturilor de proprietate. Unele din aceste elemente par să-şi exercite controlul asupra judecătorilor, folosindu-i pentru a-şi menţine sau majora poziţia pe piaţă, pentru a organiza atacuri-raider corporative pentru consolidarea și extinderea deţinerilor sale sau pentru extragerea altor beneficii. Aceste supra-profituri ulterior le permite să influenţeze deciziile judecătorești, perpetuând sistemul.156 În general, Republica Moldova ocupă locul 122 din 144 la capitolul protecţia drepturilor de proprietate. 157 Mecanisme ineficiente de soluţionare a disputelor 223. Mecanismele ineficiente de soluţionare a disputelor privează companiile de soluţii corecte într-un interval de timp rezonabil. În general, procedurile de adjudecare complexe şi de lungă durată generează costuri nerezonabile pentru întreprinderi. Sistemul actual de soluţionare a disputelor fiscale, spre exemplu, este în mare parte ineficient, după cum este descris în capitolul V. În timp ce multe ţări au stabilit proceduri administrative pentru soluţionarea disputelor pentru a permite redresarea rapidă și necostisitoare cu beneficii pentru cetăţeni, precum și pentru stat, probabilitatea ca un contribuabil din Moldova va contesta cu succes o adresare depusă de către IFS în instanţa de judecată este slabă: aproximativ 95% din adresările depuse de IFS sunt decise în favoarea autorităţilor fiscale.158 La fel, în multe cazuri, sistemul actual întârzie soluţionarea dosarelor fiscale. Un alt exemplu este că Republica Moldova se află 151 Freedom House 2012, p. 388 152 Disponibil la: http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/srsj_pa_srsj/SRSJen.pdf. 153 Guvernul Republicii Moldova 2011b, p. 9. 154 Rezoluția Parlamentului nr. 53 din octombrie 2009, după cum este menţionat în Strategia Reformei Sectorului Justiţiei, p. 7. 155 Transparency International 2012 156 Freedom House 2012, p. 388 157 Forumul Economic Mondial 2013 158 Contestări ale întreprinderilor au o înregistrare mai bună. Vezi Capitolul Error! Reference source not found.. 103 printre ţările cu cele mai mari întârzieri în executarea deciziilor obligatorii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului.159 Strategia de Reformă a Justiţiei (2011-2016) 224. Republica Moldova a adoptat recent Strategia Reformei Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016, cu scopul promovării transparenţei și imparţialităţii şi reducerii corupţiei. Strategia identifică următoarele domenii prioritare: sistemul judiciar, justiţia penală, accesul la justiţie şi aplicarea legii, combaterea corupţiei şi consolidarea etica și integritatea, rolul sistemului judiciar în creşterea economică, respectarea drepturilor omului, și administrarea judiciară. În vederea implementării acestor priorități, Guvernul a adoptat un Plan de Acţiuni. 225. Implementarea eficientă a acestor reforme în următorii câţiva ani poate contribui la ameliorarea certitudinii şi consolidarea capacităţii sistemului justiţiei în soluţionarea disputelor. Acest lucru ar putea avea un profund impact pozitiv asupra mediului de afaceri. Cu toate acestea, pentru a realiza acestea, autorităţile din Republica Moldova trebuie să ajungă la înţelegerea că implementarea reformelor depăşeşte modificările cadrului legal și de reglementare, și tinde spre rezultate palpabile și măsurabile pe teren. Numai atunci va fi maximizat impactul reformelor asupra companiilor și competitivităţii generale a economiei. 159 Freedom House 2012, p. 387 104 X. Concluzia 226. Prezentul studiu a prezentat recomandări de politici care abordează ceea ce Banca Mondială consideră a fi cele mai presante probleme aferente mediului de afaceri din Republica Moldova. În cazul în care Guvernul este apt să îmbunătăţească mediul de afaceri prin modernizarea administrării vamale, administrării fiscale, reglementării afacerilor (licențe, autorizații și inspecții), cadrului de concurență și aspectelor aferente accesului la finanțe, companiile din Republica Moldova de toate mărimile și din toate sectoarele vor beneficia de o mai mare competitivitate. Întreprinderile, de asemenea, ar putea mai uşor să utilizeze oportunităţile prezentate de viitorul ALSAC cu Uniunea Europeană, să majoreze vânzările și să creeze locuri de muncă. Ulterior, economia Republicii Moldovei ar putea trece printr-o schimbare de paradigmă dorită la un model economic orientat spre export şi caracterizat de investiții, inovație și competitivitate. 227. Multe din aceste reforme nu necesită elaborarea noilor politici sau strategii, însă depind de implementarea de succes a legilor, strategiilor şi planurilor de acţiuni existente. Reformele prezentate în acest raport nu necesită un grad mare de investiţii, însă necesită o voinţă substanţială din partea autorităţilor pentru asigurarea implementării de succes. Reformele se concentrează pe modificările legale, regulatorii şi de politici, care vor face mai clare regulile de desfăşurare a afacerilor şi vor direcţiona stimulentele agenţiilor guvernamentale pentru implementarea acestor reguli. Eforturile existente, care trebuie să fie pe deplin implementate includ: Strategia Reformei Regulatorii pentru anii 2013-2020 (urmează să fie adoptată şi implementată); Strategia de Transport si Logistică (se preconizează să fie adoptată foarte curând); Planul de Dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015; Planul de Activitate a Serviciului Vamal pentru 2013, conceptul de reformă privind resursele umane şi alte activităţi în curs de desfăşurare cu suportul EUBAM şi USAID-BRITE; Legea nr. 160 din 2011 (Ghilotina 2 +), Legea nr. 161 din 2011 (Legea Ghişeului Unic), Legea nr. 131 din 2012 (Legea privind inspecţiile); Legea concurenţei şi Legea privind ajutorul de stat; şi Strategia Reformei Sectorului Judiciar pentru anii 2011-2016. Noul şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, de asemenea, recent a anunţat o serie de reforme care sunt preconizate să fie implementate. Accesul la finanţare este un domeniu în care ar fi utilă elaborarea unei strategii de ghidare şi colaborare cu instituţiile financiare şi companiile private pentru a aduce optimizări. 228. Procesul de reformă stipulat în acest raport trebuie să fie completat cu eforturi suplimentare pentru ameliorarea managementului și capacităţii tehnice a întreprinderilor din Republica Moldova. În acest fel, directorii, întreprinzătorii şi lucrătorii ar fi mai pregătiţi să profite pe deplin de mediul de afaceri îmbunătăţit, și să transpună reformele în competitivitatea sporită de export, de generare a veniturilor și crearea locurilor noi de muncă. Evidenţa constrângerilor de aptitudini a fost prezentata în analiza accesului la finanțe anexată la acest raport, precum și în Memorandumul Economic din 2011 şi Sondajul Întreprinderilor din 2009. 229. Autorităţile din Republica Moldova au demonstrat voinţa de reformare a domeniilor cheie – inclusiv prin adoptarea legilor şi elaborarea strategiilor menţionate în paragraful 227 – şi partenerii de dezvoltare, de asemenea, susţin aceste eforturi. În continuare, va fi important ca guvernul şi comunitatea donatorilor să lucreze împreună la identificarea lacunelor în cunoştinţe tehnice, capacitate şi resurse de investiţii, pentru care asistenţa donatorilor ar fi necesară. Coordonarea Guvernului cu donatorii şi coordonarea între donatori, va contribui la 105 armonizarea eforturilor în jurul unui set de obiective de bază comune, va asigura faptul că schimbările necesare sunt proiectate şi implementate ca părţi componente ale unui program holistic, eşalonat (nu ca intervenţiile ad-hoc) şi va asigura faptul că resursele limitate ale tuturor părţilor participante la proces sunt utilizate adecvat. O abordare coordonată și cuprinzătoare va oferi rezultate mai bune şi va multiplica beneficiile reformei în ansamblu pentru întreprinderile şi economia din Republica Moldova. 106 ANEXA A: Tabelul Rezumatului recomandărilor în domeniile prioritare Pe termen scurt (până în 2014) Pe termen lung (2015-2017) Administrarea vamală Ratificarea Convenţiei Revizuite de la Kyoto (Convenția internațională Continuarea implementării reformelor iniţiate pe termen scurt privind simplificarea și armonizarea procedurilor vamale) Pregătirea și adoptarea modificărilor la Legea nr.235 și Hotărârea Guv ernului Extinderea lucrului în domeniul managemenului riscului, inclusiv cu agenții Nr.1240 din 2006 care stabilește metodologia Analizei Impactului de economici autorizați și procedurile simplificate Reglementare (AIR) pentru clarificarea faptului că legislația și regulamentele vamale și fiscare care afectează companiile (inclusiv Ordinele Vamale și alte documente ce impun cerințe asupra companiilor) trebuie să fie însoțite de AIR care este analizată de către Secretariatul AIR și discutată în public cu Grupul de lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător Efectuarea unui exercițiu de �ghilotină� a ordinelor vamale și altor documente Perfecţionarea procedurilor de control şi audit po st-vămuire de la Serviciul Vamal care impun cerințe asupra companiilor Prezentarea la Secretariatul AIR/discutarea în cadrul Grupului de lucru și Îmbunătățirea schimbului de informație și introducerea Controlului Vamal adoptarea modificărilor legale recent elaborate și Ordinelor Vamale care Comun cu țările vecine elimină cerința ca exporturile să fie procesate la cele mai apropiate puncte vamale unde compania este înregistrată, eliminarea declarației de tranzit pentru exporturi și alte îmbunătățiri Elaborarea de către Serviciul Vamal a unui nou Cod Vamal bazat pe regulile Îmbunătățirea recunoașterii certificatelor pe plan internațional Kyoto şi UE Elaborarea de către Serviciul Vamal a Planurilor de Activitate viitoare care urmează să fie în concordanţă cu SRR şi STL Introducerea declarațiilor electronice (procesare fără hârtie) Îmbunătățirea Dialogului Public-Privat prin formarea unui Grup de Lucru permanent în domeniul administrării comerțului internațional, cu participarea sectorului privat şi cooperarea cu Grupul de Lucru pentru Reglementarea Activității de Întreprinzător Continuarea procesului de cartografiere a proceselor, efectuarea unui studiu de timp, eficientizarea proceselor în conformitate cu bunele practici internaţionale (Kyoto şi UE) Angajarea unui expert în evaluarea vamală să efectueze analiza practicilor de evaluare Analiza şi raţionalizarea sancţiunilor aplicate comercianţilor Implementarea completă a capacităţii de emitere a regulilor tarifare obligat orii Elaborarea completă a abordării bazate pe risc pentru inspecţiile şi 107 implementarea acesteia Implementarea procedurilor electronice în sistemul ASYCUDA, îmbunătăţirea schimbului de informaţii electronice cu partenerii comerciali, prelungirea orelor de funcţionare a ASYCUDA Lansarea reformei managementului şi instruirii resurselor umane bazate pe Modelul Vamal al UE Administrarea fiscala Continuarea implementării acţiunilor reformei administrării fiscale prevăz ute Continuarea eliminării incoerenţelor şi ambiguităţii în legislația fiscala. în planul de dezvoltare STS pentru anii 2011-2015 Utilizarea pe scară largă a dialogului public privat Adoptarea şi implementarea componentelor fiscale ale Strategiei Reformei Promovarea şi încurajarea în continuare a prezentării electronice şi Regulatorii automatizate a rapoartelor în cadrul SFS Implementarea deplină a eforturilor inițiate de Directorul Inspectoratului Fiscal Implementarea unui regim de soluții fiscale Principal de Stat pentru îmbunătățirea dialogului public -privat și promovarea conformării contribuabililor. Elaborarea și promovarea în Guvern și Parlament a amendamentelor legislative Implementarea politicii și sistemelor moderne și transparente de management pentru revizuirea sistemului de amenzi și penalități al resurselor umane, drept continuare a reformelor pe termen scurt Ajustarea indicatorilor de performanță ai Serviciului Fiscal de Stat pentru a Instituționalizarea unui sistem direcționat și transparent de soluționare a pune accent pe conformare, și nu pe sancțiuni litigiilor fiscale Efectuarea unei inventarieri a regulamentelor, actelor normative, decretelor, scrisorilor şi altor acte care au un impact asupra administrării şi politicii fiscale. Clarificarea regulilor existente prin elaborarea unui nou Cod Fiscal, urmat de o Notă Explicativă oficială Majorarea independenţei politice a autorităţii fiscale Implementarea proceselor AIR obligatorii pentru toată legislaţia fiscală Crearea şi implementarea unui mecanism formal de Dialog Public Privat Implementarea unui sistem de evaluare bazată pe riscuri pentru de terminarea necesităţii de audit în conformitate cu bunele practici internaţionale Implementarea politicilor mai eficiente pentru restituiri TVA Elaborarea şi iniţierea politicilor şi sistemelor moderne şi transparente de management al resurselor umane Elaborarea şi iniţierea reformelor instituţionale, inclusiv a unei structuri organizatorice moderne, bazate pe regiuni Elaborarea şi introducerea reformelor operaţionale. Procesele folosite pe plan internaţional (în special în UE) trebuie să fie adoptate, şi acestea trebuie să fie corelate cu un efort de modernizare a tehnologiei şi automatizării informaţiei Efectuarea unei evaluări a necesităţilor de instruire a judecătorilor în problemele fiscale, şi oferirea instruirii Îmbunătăţirea comunicării şi transparenţei, inclusiv prin: un registru electronic plasat pe web al tuturor deciziilor şi clarificărilor emise de autoritatea fiscală, 108 precum şi al hotărârilor judecătoreşti de aspect fiscal. O campanie de informare "Dreptul contribuabilului" Licențe, autorizații și inspecțiile Asigurarea faptului că reformele din 2004-2012 pentru simplificarea şi Extinderea portalului de E-Guvernare pentru a servi ca unica interfaţă guvern- clarificarea reglementării de către Guvern a activităţii de afaceri sunt business. De asemenea, extinderea acestuia pentru a cuprinde Primăria implementate în totalitate (inclusiv Legea no. 235, Legea nr. 160 și Legea nr. Municipiului Chișinău şi centrele raionale 161) Adoptarea Strategiei Reformei Regulatorii pentru anii 2013-2020 şi Adoptarea unui cadru de conformarea voluntară pentru inspecţii monitorizarea implementării Planului de Acţiuni Ministerul Economiei promovează în Guvern și Parlament proiectul Ajustarea regulamentelor autorităților publice locale la Codul Construcțiilor. modificărilor la legislație cu scopul îmbunătățirii unui șir de domenii legate de gestionarea afacerii, incluzând: autorizații, autorizații de construcții, inspecții, lichidare voluntară, ghișee unice și alte domenii Actualizarea inventarierii licenţelor şi autorizaţiilor existente, pentru a le Asigurarea implementării în totalitate a tuturor modificărilor care optimizează revizui şi pentru a elimina suprapunerile și dublarile regimurile de licenţiere şi autorizaţii şi reglementarea privind taxele Îmbunătățirea si adoptarea Codul Construcțiilor, care reformează cadrul pentru Implementarea cerinţelor pentru autorităţile Guvernului în vederea respectării autorizaţiile de construcţie principiilor şi procedurilor descrise pe portalul online de reglemen tare a afacerilor Simplificarea legilor şi reglementărilor în confor mitate cu noua lege a inspecţiilor Adoptarea Metodologiei Cadru a Inspecţiei bazate pe Risc (RBI) Elaborarea şi asigurarea aprobării de către Guvern a metodologiilor RBI sectoriale pentru autorităţile care efectuează inspecții Ameliorarea transparenţei şi responsabilităţii prin includerea informaţiei cuprinzătoare privind licențele, autorizațiile și inspecțiile pe portalul e - guvernare, inclusiv prin a considera o infracţiune daca oficialii guvernamentali se abat de la aceste cerințe listate Concurența Intrarea pe piață Eliminarea oricăror bariere rămase, care limitează intrarea pe piaţă în baza Continuarea implementării recomandărilor pe termen scurt unor criterii care nu sunt justificate din considerente economice sau de securitate (vezi recomandările privind licențele, autorizațiile și inspecțiile) Avansarea procesului de privatizare în sectoarele competitive, şi pe rmiterea Examinarea modalităţii în care Inspectoratul Fiscal de Stat şi Camera mai multor jucatori noi să intre pe piaţă Înregistrării pot utiliza informaţiile sale întru simplificarea procesului de închidere a afacerii Simplificarea procesului de închidere a unei afaceri Cadrul legal pentru concurența și ajutorul de stat Efectuarea unei campanii publice, pentru informarea si implementarea eficientă Evaluarea progresului pe recomandările pe termen scurt, actualizarea planurilor a legilor despre concurența si ajutorul de stat în aceste domenii şi implementarea/intensificarea acestora 109 Implementarea completă a noii structuri a Consiliului de Concurența Limitarea numărului de bunuri şi servicii pentru care guvernul determină (aprobarea legilor relevante, numirea în funcţie a directorilor şi recrutarea prețurile sau marjele de profit personalului) Adoptarea şi publicarea întregii legislații secundare necesare. Întocmirea, Continuarea implementării reformelor justiţiei şi promovarea transparenţei mai finalizarea şi adoptarea tuturor liniilor directorii şi regulamentelor interne mari, pentru soluţionarea problemelor de economie politică , care afectează corespunzătoare concurența Revizuirea constrângerilor care afectează concurența pe piaţă, specifice Garantarea principiilor respectării neutralităţii competitive de către ÎS diferitor sectoare, folosind abordarea Reglementarea Pieţei Produsului. Eliminarea/modificarea regulamentelor care restricţionează concurența Lansarea consolidării capacităţii Consiliului Concurenței Examinarea opțiunii de atribuire Agenției pentru Protecția Consumatorului a responsabilității pentru chestiunile ce vizează concurența și reclama neloială și aplicarea de către instanțele de judecată a drepturilor de proprietate intelectuală Realizarea unei inventarieri în întregime a schemelor existente a ajutorului de stat; Crearea unui mecanism de monitorizare Majorarea eforturilor de dezvoltare a unei „culturi privind concurența" Acordarea instruirii agenţiilor aferente, inclusiv judecătorilor, agenţie i achiziţiilor publice, etc. Efectuarea unei analize de economie politică pentru înţelegerea mai buna a stimulentelor cu care se confruntă factorii de decizie din sectorul public şi privat Accesul la finanțe Întru îmbunătăţirea direcţionării, coordonării şi durabilităţii reformelor, un Monitorizarea performanţei organului de coordonare, şi efectuarea ajustarilor organ naţional ar trebui să fie responsabil de monitorizarea eforturilor de în structură, domeniul de aplicare și responsabilități, după cum este necesar. ameliorare a accesului întreprinderilor la serviciile financiare. Trebuie să se efectueze un sondaj de bază. Continuarea majorării ariei de acoperire a Biroului Privat al Istoriilor de Credit, Continuarea majorării acoperirii Biroului Privat al Istoriilor de Credit în baza concentrându-se în primul rând pe instituţiile de microfinanţare, asociaţiile de liniilor de recomandări pe termen scurt economii şi împrumut şi companiile de leasing. Explorarea posibilităţii de adăugare a informaţiei privind serviciile comunale etc. Îmbunătăţirea transparenţei actionarilor pentru a favoriza concurența. Monitorizarea si asigurarea conformării cu legislaţia privind transparenţa Implementarea în totalitate a recentelor amendamente la Legea instituţiilor financiare care au ca scop sporirea transparenţei acţionarilor . Elaborarea și punerea în aplicare a noi amendamente legislative pentru a spori în continuare transparența proprietarilor/acționarilor și a facilita identificarea beneficiarilor efectivi în sectorul financiar. Îmbunătăţirea reglementării instituţiilor financiare nebancare, proporţionale Monitorizarea şi evaluarea progresului şi ajustarea în funcţie de necesităţi riscurilor pe care le prezintă diferite instituţii şi tipurilor de servicii pe care le oferă Inițierea eforturilor de îmbunătățire a funcționării Fondului de Continuarea eforturilor de reforme şi creșterea sumei plafonului de 110 Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar garantare În vederea majorării accesului la surse de finanţare pe termen lung, lansarea Continuarea eforturilor de majorare a accesului la surse de finanţare pe te rmen /continuarea eforturilor pentru: lung, inclusiv:  Dezvoltarea în continuare a pieţei obligaţiunilor de stat;  Lărgirea opţiunilor de finanţare prin emiterea de acţiuni şi obligaţiuni  Continuarea ameliorării cadrului legal şi de reglementare; de catre sectorul privat.  Revizuirea impozitării pentru a crea un cadru echitabil pentru  Dezvoltarea bazei investitorilor instituţionali pentru a crea cerere. diferite instrumente financaiare;  Continuarea activităţii întru consolidarea cunoştinţelor în domeniul  Îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul financiar ale investitorilor financiar. instituţionali şi privaţi. Îmbunătăţirea procedurilor şi metodologiilor băncilor de evaluare a Extinderea activităţii întru îmbunătăţirea procedurilor şi metodologiilor riscurilor. Pe termen scurt: băncilor de evaluare a riscului, pentru a include programe specifice cu fonduri  Evaluarea capacităţii şi interesului în rândul băncilor; guvernamentale, facilităţi de partajare a riscurilor şi garantare a creditelor .  Elaborarea şi implementarea programelor de asistenţă tehnică,  Luarea în considerare a corelării acestor programe cu programele existente ale Guvernului şi donatorilor Perfecţionarea abilităţilor şi capacităţilor necesare întreprinderilor pentru Monitorizarea şi evaluarea eforturilor enumerate pe termen scurt. Efectuarea majorarea profitabilităţii şi calificării acestora pentru tipul de finanţare de ajustărilor necesare. care au nevoie:  îmbunătăţirea abilităţilor de management şi planificare financiară a antreprenorilor şi managerilor,  favorizarea parteneriatelor de afaceri,  majorarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) la contractele guvernamentale (achiziţiile publice),  consolidarea eforturilor pentru atragerea investiţiilor străine directe,  continuarea eforturilor de îmbunătăţire a mediului de afaceri, aşa cum este prezentat în alte capitole din prezentul raport,  îmbunătăţirea furnizării informațiilor privind oportunităţi de afaceri cu parteneri străini,  elaborarea şi lansarea implementării unei Strategii pentru îmbunătăţirea abilităţilor tehnice a forţei de muncă. Îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul financiar: Monitorizarea şi evaluarea progresului cu privire la cunoştinţele în domeniul  Evaluarea cadrului de protecţie a consumatorului şi cunoştinţelor în financiar, şi efectuarea ajustărilor necesare. Susţinerea în continuare a domeniul financiar pentru identificarea lacunelor legale, cunoştinţelor în domeniul financiar, pe măsură ce au loc progrese în acest instituţionale şi informaţionale, domeniu.  Lansarea campaniilor de educaţie financiară pentru persoanele fizice, companii şi investitori. 111 ANEXA B. Performanţa Republicii Moldova pe Evaluări Internaţionale ale Mediului de Afaceri 230. În baza Indicelui Competitivităţii Globale al Forumului Economic Mondial 2012-2013, Republica Moldova ocupă locul 87 din 144 de economii. Acest index evaluează peisajul competitivităţii a 144 de economii, oferind o informaţie generală privind cauzele de bază a productivităţii şi prosperităţii acestora. Performanţa Republicii Moldova, la a 40-a procentilă a economiilor din lume, demonstrează că are mult de realizat pentru îmbunătăţirea competitivităţii sale. Republica Moldova este, de asemenea, la nivelul cel mai jos al spectrului privind sofisticarea economiei sale. Raportul Competitivităţii Globale al Forumului Economic Mondial (RCG) continuă să plaseze Republica Moldova între economiile conduse de etapa 1 de dezvoltare, împreună cu doar două alte ţări din această regiune: Tadjikistan și Kîrgîzstan. Ţările precum Macedonia şi Muntenegru sunt la etapa 2 de dezvoltare, fiind economii bazate pe eficienţă, în timp ce cele trei ţări baltice au trecut deja la etapa 3, fiind economii bazate pe inovație. 231. Interacţiunile cu Guvernul sunt deosebit de împovărătoare pentru întreprinderile din Republica Moldova. RCG calculează datele pentru 12 diverse aspecte ale competitivității economice, de la instituţii, educaţie și sănătate, până la infrastructură şi inovație. Raportul 2012- 2013 concluzionează precum că cei trei factori cei mai problematici pentru întreprinderile moldovenești sunt corupţia, politici care se schimba frecvent şi birocraţia guvernamentală ineficientă. Aceasta este în concordanţă cu feedback-ul colectat din alte surse, care indica faptul că principala problema nu este lipsa legislaţiei de calitate, ci mai degrabă provocarea privind implementarea legislaţiei în mod eficient. 232. Examinând mediul de afaceri mai în profunzime, clasamentele internaţionale confirma existenţa multor puncte slabe. Raportul Doing Business al Grupului Băncii Mondiale măsoară calitatea mediului afacerilor în economiile din întreaga lume, examinând reglementările și procedurile aplicabile întreprinderilor mici și mijlocii pe parcursul ciclului lor de viaţă. Republica Moldova ocupă locul 83 din 185 de ţări din raportul Doing Business 2013. Aceasta este o îmbunătăţire faţă de raportul din anul precedent, atunci când aceasta ocupa locul 86, însă Republica Moldova este plastă sub nivelul mediu al regiunii ECE - 73. Vezi figurile de mai jos pentru o comparaţie a modului în care Republica Moldova este clasificată comparativ cu alte ţări din ECE conform indicelui Doing Business şi Indicelui Competitivităţii Globale. 112 Figura 23: Clasamentele ţărilor EAC privind desfășurarea afacerilor 2013 154 180 137141 160 126 140 112 98 120 83 84 85 86 100 67 70 71 72 73 58 66 80 49 51 60 32 36 23 25 27 40 9 20 0 Georgia Macedonia, FYR Latvia Lithuania Armenia Cyprus Kazakhstan Montenegro Belarus Bulgaria Azerbaijan Kyrgyz Republic Turkey Romania Regional Average Moldova Croatia Albania Serbia Kosovo Russian Federation Bosnia and Herzegovina Ukraine Tajikistan Uzbekistan Sursa: 2013 Doing Business Figura 24: Clasamentele ţărilor ECE privind Indicele Competitivității Globale, 2012- 2013 140 120 127 100 95 100 80 87 88 89 80 81 82 72 73 77 78 60 67 58 62 51 55 40 43 45 46 20 0 Sursa: Raportul Competitivităţii Globale 2012-2013 233. Mai jos am revizuit pe scurt modul în care Republica Moldova este clasificată în baza clasamentelor internaţionale aferente aspectelor ciclului de viaţă de afacerilor.160 Am comparat Republica Moldova cu ţările din regiune cu dimensiuni similare, cu diferite grade de dezvoltare, pe care Guvernul Republicii Moldova în trecut le-a considerat relevante pentru referinţă, folosind țări de dimensiuni și resurse similare: Georgia (cel mai bun scor din regiune la 160 Aceasta nu include sondajul Doing Business local, care nu este comparabil între diferite ţări. 113 Doing Business, și de asemenea o fostă ţară sovietică), Macedonia (cea mai comparabilă ţară din Balcani), și Letonia (ţară fost sovietică şi cea mai comparabilă ţară din regiunea baltică). Componenta 1 a Ciclului de viaţă a companiei: Lansarea afacerii 234. Procedurile pentru lansarea unei afaceri s-au îmbunătăţit, însă reforma trebuie încă să fie pe deplin implementată. Din 2008, au fost întreprinse reforme pentru crearea ghișeului unic pentru înregistrarea afacerilor; conform indicatorilor Doing Business privind lansarea unei afaceri, aceste reforme au redus numărul de proceduri de la 11 la 7 şi au diminuat numărul de zile pentru a lansa o afacere de la 42 la 9. Cu toate acestea, ghișeul unic nu este încă complet funcţional; companiile încă trebuie să viziteze mai multe agenţii în timpul procesului de înregistrare (Inspectoratul Fiscal, Fondul de Asigurări Sociale și Compania Naţională de Asigurări în Medicină), chiar dacă unele dintre aceste proceduri au fost eliminate pe hârtie. Acest lucru se reflectă în clasamentul Republicii Moldova cu privire la lansarea unei afaceri, locul 92 în lume, mai jos decât ambele ţări vecine: Ucraina (50) şi România (68). Componenta 2 a Ciclului de viaţă a companiei:Reglementarea afacerilor şi inspecţiile 235. Licenţele, inspecţiile şi autorizaţiile de construcţie sunt cele trei domenii, unde Republica Moldova are o performanţă slabă ca urmare a procedurilor birocratice complicate însoţite de corupţie, după cum este documentat în Sondajul Doing Business şi Sondajul Întreprinderilor ale Grupului Băncii Mondiale. 236. Povara reglementării Guvernului este mai mare în Republica Moldova decât în alte ţări mici din regiunea EAC. Pe acest indicator din RCG 2012-2013, Republica Moldova ocupă locul 105 din 144 de economii, mai jos decât Georgia (9), Macedonia (54) și Letonia (67). RCG de asemenea, indică faptul că Republica Moldova se clasifică ca având o performanţă slabă privind existenta și eficacitatea serviciilor guvernamentale pentru afaceri, având locul 113, în comparaţie cu Macedonia (55) și Letonia (94). Sondajul Întreprinderilor prezintă procentul timpului de managementul consumat pentru conformarea cu reglementările guvernamentale. În Republica Moldova, acest indicator este de 7,0%, mai bun decât media regionalã din EAC de 10,4%, Letonia (9,7 procente), si Macedonia (14,5 procente), dar mai slab decat Georgia (2,1 procente) 237. Sondajul Întreprinderilor din 2009 (cel mai recent disponibil) indică faptul că 20% din întreprinderile din Republica Moldova consideră procedura de licenţiere a afacerilor și obţinerea permiselor ca fiind o constrângere majoră, fiind sub media regională de 15,8 la sută și restul ţărilor de referinţă: Macedonia (14,7 la sută), Letonia (14,4 procente) și Georgia (10,7 procente). 238. Sondajele, de asemenea, documentează probleme în domeniul autorizaţiilor de construcţie. În Sondajul Întreprinderilor din 2009, 29,3% din întreprinderile moldoveneşti percep corupția ca fiind un obstacol atunci când vine vorba despre autorizațiile de construcții, și acesta este serviciul public cu cele mai înalte niveluri percepute de corupţie. Moldova se compară nefavorabil cu media ECE de 23,7 la sută, şi este plasată mai jos decât Macedonia (17,3%), Letonia (13,2 la sută), şi Georgia (3,9%, cel mai jos nivel din regiune). Clasamentul 114 Doing Business, de asemenea, oferă Moldovei un scor scăzut în acest domeniu; ea este plasată pe locul 168 din lume privind autorizaţiilor de construcție și locul 17 din 24 de ţări din ECE. 239. Sondajul Întreprinderilor a constatat că inspecţiile sunt, de asemenea, mai împovărătoare pentru întreprinderile din Republica Moldova decât pentru cele din alte ţări din regiune. Corupţia este percepută ca o problemă; 15,5 procente din companii au indicat că se aşteaptă că întreprinderile să ofere cadouri inspectorilor fiscali, peste media regională de 12,8 % şi, de asemenea, mai sus de ţările de referinţă: Georgia (8,4 la sută), Macedonia (8,1 la sută), şi Letonia (4,4 la sută)161. Inspecțiile care vin de la Departamentul Fiscal sunt doar o parte a problemei. Întreprinderile sunt supuse inspecţiei de câteva ori pe an de mai multe autorităţi, după cum s-a discutat în capitolul cu privire la acest subiect. Componenta 3 a Ciclului de viaţă a companiei:Accesul la finanţe 240. Accesul la finanțe, de asemenea, se clasifică drept o problemă majoră pentru întreprinderile din Republica Moldova, însă sondajul Doing Business indică faptul că se înregistrează progrese în această privinţă. În Sondajul Întreprinderilor din 2009 (cel mai recent disponibil), 19,5% din companii au indicat faptul că aceasta este o problemă majoră. Accesul la finanțe, de asemenea, este considerată drept a 4-a constrângere pentru întreprinderile din Republica Moldova în Raportul Competitivităţii Globale 2012-2013, astfel, în pofida recentelor eforturi de reformă, care includ îmbunătățirea funcționării Biroului Privat al Istoriilor de Credit, companiile se confruntă încă cu dificultăţi în obţinerea accesului la credite. Reformele aferente Biroului Privat de Credit au contribuit la îmbunătăţirea poziţiei Moldovei la indicatorul Doing Business privind Accesul la Credite, plasând-o pe locul 40 în lume și 10 din 24 de ţări ECE. Cu toate acestea, Republica Moldova se află mai jos de ţările de referinţa: Georgia şi Letonia (4), România (12) și Macedonia și Ucraina (23). Componenta 4 a Ciclului de viaţă a companiei: Comerţul trans-frontalier 241. Republica Moldova are o performanţă destul de slabă privind eficienţa cu care bunurile pot fi comercializate peste hotare. În raportul Doing Business 2013, Republica Moldova ocupă locul 140 din 185 de economii în termeni de costuri şi timp pentru import şi export. Acest lucru plasează Republica Moldova în sfertul de jos al economiilor la acest indicator (Comerţul trans-frontalier, 24-a percentilă). Republica Moldova are o performanţă substanţial mai slabă decât Georgia (38), România (72), şi Macedonia (76), și este plasată pe locul 16 în general în regiunea EAC. Indicele Heritage Foundation privind libertatea economică include un indicator privind libertatea comerţului, ca o măsura a barierelor tarifare și non-tarifare care afectează comerțul cu bunuri şi servicii. Ca parte a indicatorului privind libertatea comerţului, Republica Moldova are un scor destul de bun de 80,0; cu toate acestea, se înregistrează o performanţă mai slabă comparativ cu ţările de referinţă din eşantion: Georgia (89,2), Macedonia (84,6) și Letonia (86,8). Indicele Performanţei de Logistică al Băncii Mondiale examinează aspectele aferente comerţului în termeni mai tehnici, examinând eficienţa vamală, de infrastructură, costurile, competenţa de logistică, oportunitatea și capacitatea de urmărire a parcursului marfurilor. În 2012, Republica Moldova a ocupat locul 132 din 155 de ţări la acest 161 http://www.enterprisesurveys.org/ 115 indice, în percentila a 15-a, şi cu cel de al doilea cel mai mic scor din regiunea EAC (fiind mai sus doar decât Tadjikistan; Turkmenistan nu este inclusă din cauza lipsei de date). Tabele de date Tabelele de mai jos prezintă o scurtă descriere a surselor utilizate în această discuţie, precum şi datele şi clasamentul relevant. Raportul Doing Business 2013 al Grupului Băncii Mondiale Raportul Doing Business măsoară calitatea mediului de afaceri în economiile din întreaga lume, evaluând cerințele regulatorii cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii. Pentru fiecare economie, clasamentul se calculează ca media simplă a scorului pe fiecare dintre cele zece componente incluse în indice (enumerate mai jos). Doing Business Clasamentul Moldovei (din (2013) 185 de ţări) Scorul General 83 Lansarea unei afaceri 92 Autorizații de construcții 168 Accesul la energie electrică 161 Înregistrarea proprietăţii 16 Accesul la credite 40 Protecţia investitorilor 82 Plata impozitelor 109 Comerțul transfrontalier 142 Executarea contractelor 26 Rezolvarea insolvabilităţii 91 Indicele Competitivităţii Globale 2012-2013 al Forumului Economic Mondial Indicele Competitivităţii Globale evaluează competitivitatea la nivel de ţară, și reprezintă o medie ponderată a unui set de indicatori microeconomici și macroeconomici a competitivităţii, grupate în 12 domenii de politici. Indicatorilor li se atribuie un punctaj de la 1 la 7, unde 7 reprezintă cel mai bun rezultat posibil. Indicele Competitivității Clasamentul Moldovei Scorul Globale (2012 – 2013) (din 144 țări) Scorul General 87 3.9 Instituţiile 110 3.4 Infrastructura 92 3.5 Mediului macroeconomic 93 4.4 Sănătate şi învăţământul primar 86 5.4 116 Învăţământ superior și formarea 88 4.0 profesională Eficienţa pieţei de bunuri 100 4.0 Eficienţa pieţei muncii 81 4.3 Dezvoltarea pieţei financiare 104 3.6 Gradul de pregătire tehnologică 65 3.9 Mărimea pieţei 121 2.5 Sofisticarea afacerilor 120 3.3 Inovație 135 2.4 Indicele de Performanţă în Logistică al Grupului Băncii Mondiale 2012 Indicele de Performanţă în Logistică, publicat de către Banca Mondială, compară profilurile de logistică în comerţ a 155 de ţări și le clasifică pe o scară de la 1 (cel mai rău) până la 5 (cel mai bun). Aceste clasamente se bazează pe evaluările individuale pe ţară efectuate de către comisionarii de expediţii internaţionale din apropiere. Şase componente ale IPL includ: (i) eficienţa procesului de vămuire (viteza, simplitatea şi previzibilitatea formalităților) de către agenţiile de control la frontieră, inclusiv vama; (ii) calitatea infrastructurii aferente comerţului şi transportului (porturi, cai ferate, drumuri, tehnologia informaţiei); (iii) uşurinţa organizării transportărilor la preţuri competitive; (iv) competenţa și calitatea serviciilor logistice (operatori de transport, brokeri vamali); (v) capacitatea de urmărire a expediţiilor; (vi) frecvenţa cu care transporturile ajung la destinatar în timpul destinat livrării programate sau preconizate. Indecele de performanţă în Clasamentul Moldovei Scorul logistică (2012) (din 155 țări) Scorul General 132 2.3 Vama 129 2.2 Infrastructura 98 2.4 Transporturile de mărfuri 145 2.1 internaționale Competenţa în logistică 142 2.2 Urmărirea expediţiilor 116 2.4 Actualitatea 126 2.7 Fundaţia Heritage, Indecele libertății economice 2013 Indicele libertății economice, publicate de Fundaţia Heritage, acoperă patru domenii de politică (suprematia legii, guvernul limitat, reglementarea eficientă, pieţele deschise) și cuprinde zece componente specifice (libertăţile economice). Fiecărei componente îi este atribuit un scor, utilizând o scară de la 0 la 100, unde 100 reprezintă libertate maximă și toţi zece indicatori sunt ponderaţi la fel pentru determinarea scorurilor ţării. 117 Clasamentul Indicele libertăţii economice Moldovei (din Tendința (2013) 177 țări) Scorul General 115 Scorul Suprematia Legii Drepturile de proprietate 40 Stabil Libertatea de la corupţie 29 Stabil Guvern limitat Cheltuielile Guvernului 50.1 Se îmbunătățește Libertatea fiscală 87.2 Se îmbunătățește Reglementarea eficienţa Libertatea afacerilor 69.7 Se înrăutățește Libertatea muncii 40.9 Se înrăutățește Libertatea monetară 73.4 Se înrăutățește Deschiderea pieţelor Libertatea comerţului 80 Se îmbunătățește Libertatea investițiilor 35 Se înrăutățește Libertate financiara 50 Se înrăutățește 118 ANEXA C: Referințe Camera Americană de Comerț din Moldova. 2012. Declarație a Priorităților. Carlin, W., M. Schaffer, și P. Seabright. 2004. “Un Minim de Rivalitate: Dovezi din Economiile de Tranziție cu privire la Importanța Concurenței pentru Inovații si Creștere.� Contribuții la Analiza și Politica Economică 3 (1), articolul 17. DAI/Europa și BRC. 2012. În căutarea Competitivității. O Analiză a inițiativei Moldovei cu privire la Reforma de reglementare. Chișinău. De Rosa, Donato și Chris Uregian. 2008. Moldova: Construirea Fundațiilor Microeconomice pentru Competitivitatea Sectorului Privat. Banca Mondială. Asociația Businessului European (EBA). 2012. Bariere în calea comerțului și a atragerii investițiilor în Republica Moldova. Prezentarea Vice Prim Ministrului Lazăr. Comisia Europeană. 2007. Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat. Strategia de Țară pentru Republica Moldova, 2007-2013. Comisia Europeană. 1998. Protecția Concurenței, a Proprietății Intelectuale, Industriale și Comerciale și Cooperarea Legislativă, Titlul VI, Articolul 48. Decizia Consiliului și a Comisiei, 98/401/EC, ECSC, EURATOM. Brussels. Comisia Europeană. 2013. Implementarea Politicii Europene de Vecinătate în Republica Moldova: Progresul în 2012 și Recomandări de Acțiuni. Brussels. Asociația Investitorilor Străini din Moldovei. 2009. Cartea Albă de Propuneri pentru Îmbunătățirea Climatului Investițional din Moldova. Casa Libertății/Freedom House. 2012. Națiuni în Tranziție. Disponibilă la: http://www.freedomhouse.org/report/nations-transit/2012/moldova Giucci, Ricardo și Jorg Radeke. 2012. Atragerea ISD în Moldova: Fapte, Potențial și Recomandări. Echipa Economică Germană, Seria de documente de politici pentru Moldova. Giucci, Ricardo și Jörg Radeke. 2012. Atragerea ISD în Moldova: Fapte, Potențial și Recomandări. Prezentare în Chișinău, 21 iunie, 2012. Integritate Globală. 2010. Raportul privind Integritatea Globală: Moldova – 2010. Guvernul Republicii Moldova. 2011a. Programul de Activitate: Integrare Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare, 2011-2014. Guvernul Republicii Moldova. 2011b. Legea privind îmbunătățirea Strategiei Reformei Sectorului Justiției 2011-2015. Guvernul Republicii Moldova. 2012a. Strategia de Dezvoltare Națională Moldova 2020: 7 Soluții pentru Republica Moldova Guvernul Republicii Moldova. 2012b. Proiect Final al Strategiei de Transport ți Logistică 2013- 2022. 119 Guvernul Republicii Moldova, Institutul de Economie, Finanțe și Statistică. 2012c. Tendințele Economice din Moldova 2012. Guvernul Republicii Moldova, Biroul Național de Statistică. 2012f. “Produsul Intern Brut după tipul de proprietate,� în Conturile Naționale pentru 2011. Guvernul Republicii Moldova, Biroul Național de Statistică. 2012g. Activitatea unităților economice după tipuri de activități, ani, indicatori și mărimea întreprinderilor. Disponibil la: http://statbank.statistica.md Guvernul Republicii Moldova, Ministerul de Finanțe. 2012d. Direcția Monitoring și Analiză Financiară. Date privind întreprinderile de stat la situația din 1 ianuarie, 2012. Nepublicat. Guvernul Republicii Moldova. Agenția Națională pentru Protecția Concurenței. 2012e. Raportul de Activitate 2007-2011. Guvernul Republicii Moldova. 2013a. Proiectul Strategiei de Reformă Regulatorie 2013-2020. Guvernul Republicii Moldova. 2013b. Strategia pentru reforma cadrului de reglementare, 2013- 2020: Planul de Acțiuni 2013-2015 Guvernul Republicii Moldova, Serviciul Vamal al Republicii Moldova. 2013c. Planul de Activitate al Serviciului Vamal pentru 2013. Hale, Henry. 2012. “Mari Așteptări,� în Parlamentarismul Patronal. Hausmann, Ricardo, Dani Rodrik și Andrés Velasco. 2005. “Diagnosticul Creșterii.� Școala John F. Kennedy, Universitatea Harvard. Cambridge, Massachusetts. Fundația Heritage. 2013. Indicele Libertății Economice 2013. Disponibil la: http://www.heritage.org/index/country/moldova IDIS “Viitorul�. 2011. Agenda Business-ului Național 2012-13: Proprietăți pentru crearea unui mediu de afaceri atractiv și competitiv în Republica Moldova. Rețeaua Internațională de Concurență (ICN). 2009. Raport privind Evaluarea Cerințelor și Recomandărilor Membrilor ICN cu privire la activitatea de viitor a ICN de promovare a concurenței. Corporația Financiară Internațională. 2011a. Obținerea autorizațiilor de construcție: Studiu de caz, Doing Business – Moldova. Corporația Financiară Internațională. 2011b. Raport privind Inventarierea Autorităților de Inspecție și a Funcțiilor lor. Fondul Monetar Internațional. 2012. Republica Moldova: Probleme Selectate. Raportul de Țară al FMI Nr. 12/289. Jean-François, Arvis, Monica Alina Mustra, Ben Shepherd, Daniel Saslavsky. 2012. Conectare pentru a Concura 2012, Logistici Comerciale în Economia Globală. Banca Mondială. Jensen, Allan, Norman Gillanders, Jannetje Bussink, Dermot O'Brien și Telita Snyckers. 2013. Moldova: Administrarea Fiscală la o Răscruce de Drumuri. Fondul Monetar Internațional. 120 Motta, Massimo. 2004. Politica de Concurență. Cambridge books, Presa Universității Cambridge. OECD. 2012. Neutralitate Competitivă: Menținerea unor condiții de concurență echitabile pentru business-ul public și cel privat. Stuart, Eugene și Abel Mateus. 2009. Legea și Politica Concurenței: Armonizarea legislației cu standardele UE în Republica Moldova. Chișinău. Transparency International. 2012. Barometrul Corupției Globale 2010/2011. Disponibil la: http://gcb.transparency.org/gcb201011/in_detail/ Conferința ONU cu privire la Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). 2008. “Separarea Procedurilor de eliberare de cele de vămuire�. Fondul Fiduciar pentru Negocierile de Facilitare a Comerțului, Notă Tehnică Nr.19, Rev 2, Iulie 2008. Disponibil la: http://r0.unctad.org/ttl/technical-notes.htm Conferința ONU cu privire la Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). 2012, Analiza Politicii Investiționale, Republica Moldova. Prezentare în Chișinău, Iunie 2012. UNCTAD. 2012. Analiza Politicii Investiționale, Republica Moldova. USAID. 2012. Alegerea Prosperității: Cazul reformei climatului de afaceri din Moldova. (Produs de Programul Comerț, Investiții și Reglementarea Activității de Întreprinzător (BRITE). Grupul Băncii Mondiale. 2009a. Studiul Întreprinderilor: Moldova. Banca Mondială. 2009b. Profilul de Țară pentru Moldova 2009. Grupul Băncii Mondiale. 2010a. Studiul Mediului de Afaceri și a Performanței Întreprinderilor (BEEPS) At-A-Glance 2008: Moldova. Grupul Băncii Mondiale. 2010b. Investiții transfrontaliere: Moldova. Date disponibile la: http://iab.worldbank.org/Data/Explore%20Economies/Moldova Banca Mondială. 2011. Moldova: După Criza Globală. Promovarea Competitivității și Creșterea Partajată. Memorandumul Economic de Țară al Băncii Mondiale. Banca Mondială. 2012a. Analiza economiei tenebre din Moldova și dezvoltarea cadrului de introducere a stimulentelor fiscale la punctul de vânzare în vederea promovării plăților electronice. Produs ca parte a Proiectului de Modernizare a Sistemului de Plăți finanț at de Inițiativa FIRST. Banca Mondială. 2012b. Instrumentul de diagnosticare și dinamică a afacerilor “BuDDy�. Prezentare de Dino Merotto, Chisinau, 31 ianuarie, 2012. Grupul Băncii Mondiale. 2012c. “Abordarea Politicii de Concurență�. Practica Politicii de Concurență, Climatul Investițional. Washington DC: Grupul Băncii Mondiale. Grupul Băncii Mondiale. 2012d. “Politica de Concurență: Încurajarea piețelor prospere pentru dezvoltare,� ViewPoint Note 331. Banca Mondială. 2012e. Indicele de Performanță Logistică 2012. Disponibil la: http://go.worldbank.org/7TEVSUEAR0 Grupul Băncii Mondiale 2013a. Evoluția Economică în Moldova. 121 Grupul Băncii Mondiale. 2013b. Doing Business 2013 Profilul Economic: Moldova. Grupul Băncii Mondiale. 2013c. Doing Business: Reglementarea Inteligentă pentru Întreprinderile Mici și Medii. Grupul Băncii Mondiale. 2013d. “Achitarea impozitelor: De ce Contează� din metodologia Doing Business. Accesat Mai 2013. Disponibil la: http://www.doingbusiness.org/data/exploretopics/paying-taxes/why%20matters Grupul Băncii Mondiale. 2013e. “Distanța până la Frontieră� din baza de date Doing Business. Disponibil la: http://www.doingbusiness.org/data/distance-to-frontier Banca Mondială, Ministerul Economiei din Moldova, și ONG Centrul de Dezvoltare Economică Rurală Promo-Terra. 2012. Raport Final privind costul reglementării de stat a activității de afaceri (CODB 2012). Grupul Băncii Mondiale și Guvernul Moldovei. 2012. Suport pentru Guvernul Moldovei pentru Pregătirea Strategiei de Transport și Logistică: B3 Evaluarea Vamală și Planul de Acțiune. Forumul Economic Mondial. 2013. Raportul privind Competitivitatea Globală 2012-2013. 122