Acord pentru servicii de asistență tehnică oferite Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraț iei Publice din România privind armonizarea proiectelor finan ț ate de la bugetul de stat cu cele finan ț ate de UE în regiuni din data de 27 mai 2014 Componenta 1: Coordonarea strategiilor și programelor privind investițiile în infrastructura României finanțate de la bugetul de stat și de către UE - Raport final - 27 martie 2015 | 17 august 2015 Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) 2007 -2013 Prezentul raport a fost elaborat de o echipă de bază formată din Sebastian Burduja, Marcel Ionescu-Heroiu, Manuela Moț, Ciprian Moldovan, Raularian Rusu, Titus Man, Florian Gaman, Rado Piontek și Maria-Magdalena Manea. Raportul a beneficiat de observațiile pertinente ale evaluatorilor inter pares Keith McLean, Victor Giosan, Cătălin Păuna și Valentina Rădoi. Raportul și misiunile aferente au fost posibile datorită sprijinului administrativ oferit de Adina Vințan, Alexandra Călin și Cristina Zirimis. Echipa dorește să transmită mulțumiri și către Elisabeth Huybens și Jean-François Marteau pentru sfaturile, sprijinul și îndrumarea oferite constant pe parcursul elaborării acestui raport. Echipa mulțumește, de asemenea, pentru excelenta colaborare omologilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care au oferit feedback în timp util și un sprijin consistent pe întreg parcursul acestui proiect. Echipa adresează mulțumiri și altor instituții care au furnizat date esențiale pentru scopul acestei analize: Institutul Național de Statistică, Ministerul Fondurilor Europene, autoritățile de management pentru Programul Operațional Regional, Programul Operațional Mediu și Programul Operațional Transport, autoritățile județene și locale. De asemenea, se cuvin mulțumiri speciale tuturor actorilor principali care au luat parte la interviuri la nivel național, regional și local. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest raport nu reflectă neapărat punctele de vedere și poziția directorilor executivi ai Băncii Mondiale, ale Uniunii Europene sau ale Guvernului României. 2 Cuprins Lista figurilor............................................................................................................ iv Lista tabelelor .......................................................................................................... vi Lista acronimelor..................................................................................................... vii Rezumat...................................................................................................................1 Introducere............................................................................................................. 17 Context ............................................................................................................... 18 Obiectiv și domeniu de aplicare .............................................................................. 22 Destinatari........................................................................................................... 26 Metodologia și structura raportului......................................................................... 26 Capitolul 1: Cadrul teoretic ....................................................................................... 33 1.1 Ce este coordonarea? ...................................................................................... 33 1.2 Principalele mecanisme de coordonare .............................................................. 35 1.3 De ce trebuie coordonate investițiile publice? ..................................................... 37 1.4 Obstacole frecvente în calea coordonării ............................................................ 39 1.5 Potențialele riscuri ale „supracoordonării” .......................................................... 41 Capitolul 2: Programele de investiții ale Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură........................................................................................ 45 Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL)....................................................... 45 2.1 Ciclul proiectelor în PNDL ................................................................................. 46 2.2 Evaluarea portofoliului PNDL 2014 ..................................................................... 53 2.2.1 După mărime............................................................................................ 54 2.2.2 După sector.............................................................................................. 55 2.2.3 După stadiul lor (investiții în continuare versus investiții noi) ........................... 56 2.2.4 După localizarea geografică ........................................................................ 59 Analiza altor programe de investiții implementate de Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură ..................................................................................... 60 Programul de reabilitare termică ......................................................................... 61 Programul de construcții de locuințe sociale ......................................................... 61 Programul de construcții de locuințe pentru evacuați ............................................. 62 Capitolul 3: Principalele sectoare de infr astructură din România ................................... 63 3.1 Drumurile....................................................................................................... 63 3.1.1 Structura sectorului ................................................................................... 66 3.1.2 Strategii și planuri ..................................................................................... 69 3.1.3 Programe de investiții ................................................................................ 73 3.2 Apa și apele uzate............................................................................................ 79 3.2.1 Structura sectorului ................................................................................... 83 3.2.2 Strategii și planuri ..................................................................................... 89 3.2.3 Programe de investiții ................................................................................ 92 i 3.3 Infrastructura socială ..................................................................................... 101 3.3.1 Structura sectorului ................................................................................. 101 3.3.2 Strategii și planuri ................................................................................... 107 3.3.3 Programe de investiții .............................................................................. 109 Capitolul 4: Analiză-diagnostic a mecanismelor de coordonare a inves tițiilor în infrastructură din România ..................................................................................... 125 4.1 Coordonarea intrasectorială............................................................................ 125 4.1.1 Coordonarea în plan vertical a strategiilor și planurilor ................................. 126 4.1.2 Coordonarea în plan orizontal a programelor de investiții ............................. 134 4.2 Coordonarea intersectorială ........................................................................... 146 4.2.1 La nivel național ...................................................................................... 147 4.2.2. La nivel regional ..................................................................................... 160 4.2.3 La nivel local ........................................................................................... 163 4.3 Concluzii desprinse din analiza-diagnostic ......................................................... 170 Capitolul 5: Strategii specifice și pași concreți pentru îmbunătățirea coordonării investițiilor în infrastructură .................................................................. 173 5.1 Mediu favorabil............................................................................................. 175 5.1.1 Încrederea.............................................................................................. 175 5.1.2 Responsabilitatea .................................................................................... 175 5.1.3 Capacitatea ............................................................................................ 176 5.1.4 Sistemele informatice .............................................................................. 178 5.2 Coordonarea intrasectorială............................................................................ 182 5.2.1 Coordonarea pe verticală a strategiilor și planurilor ...................................... 182 5.2.2 Coordonarea pe orizont ală a programelor de investiții.................................. 183 5.3 Coordonarea intersectorială ........................................................................... 196 5.3.1 Nivel național ......................................................................................... 196 5.3.2 Nivel regional ......................................................................................... 206 5.3.3 Nivel local .............................................................................................. 207 Capitolul 6: Sumarul strategiilor specifice și a pașilor concreți..................................... 209 Anexa A: Analize sectoriale detaliate ....................................................................... 213 Drumuri ............................................................................................................ 213 Actori principali .............................................................................................. 213 Cadrul legal .................................................................................................... 223 Planificare strategică ....................................................................................... 228 Apă și apă uzată................................................................................................. 240 Actori principali .............................................................................................. 240 Cadrul legal .................................................................................................... 254 Planificarea strategică...................................................................................... 264 Infrastructură socială.......................................................................................... 286 Actori principali .............................................................................................. 286 Cadrul legal .................................................................................................... 295 Planificare strategică ....................................................................................... 308 ii Anexa B: Studii de caz privind mecanismele de coordonare ........................................ 323 Anexa C: Prezentare analitică a Strategiilor Județene de Dezvoltare ............................ 330 Anexa D: Criterii de prioritizare simplificate (OUG nr. 88/2013)................................... 452 Anexa E: Lista părților interesate intervievate ........................................................... 454 Anexa F: Experiența Poloneză privind Contractele Teritor iale ..................................... 457 iii Lista figurilor Figura 1. Prioritățile de investiții diferă între zonele puternic dezvoltate și cele slab dezvoltate din România ............................................................................................19 Figura 2. Există o „cascadă” de strategii și planuri pentru dezvoltarea infrastructurii locale .23 Figura 3. Sfera de cuprindere a evaluării curente ..........................................................24 Figura 4. Prezentul raport urmează o structură logică: prezentare generală, analiză - diagnostic, recomandări............................................................................................27 Figura 5. Privire de ansamblu asupra tipurilor de coordonare .........................................34 Figura 6. Exemple de mecanisme de coordonare pe verticală și pe orizontală ...................37 Figura 7. Dificultatea coordonării depinde de valoarea investiției propuse ........................39 Figura 8. Percepțiile statelor membre ale OCDE privind coordonarea investițiilor publice ...41 Figura 9. PNDL 2014 – repartizarea proiectelor în funcție de alocarea bugetară din 2014....55 Figura 10. Alocările PNDL în 2014 s-au axat în principal pe drumuri și pe sectorul de apă / apă uzată................................................................................................................56 Figura 11. PNDL a continuat să finanțeze numeroase proiecte noi în majoritatea sectoarelor (număr de proiecte, 2014).........................................................................................58 Figura 12. PNDL 2014 – numărul total al proiectelor, pe județe .......................................59 Figura 13. PNDL 2014 – alocările bugetare totale pe județe ............................................60 Figura 14. România dispune de o rețea de infrastructură rutieră subdezvoltată.................64 Figura 15. PATN propune o rețea amplă de autostrăzi și drumuri expres ..........................64 Figura 16. Lungimea rețelei rutiere variază semnificativ între județele României ...............65 Figura 17. Majoritatea drumurilor județene finanțate prin POR 2007-2013 se conectează la TEN-T .....................................................................................................................75 Figura 18. POS Transport 2007 a contractat proiecte în diverse regiuni ale României .........77 Figura 19. Localitățile care au contractat fonduri prin PNDR 2007 -2013 pentru drumuri comunale................................................................................................................78 Figura 20. Resursele de apă utilizabile pe cap de locuitor variază semnificativ de la un bazin hidrografic la altul ....................................................................................................80 Figura 21. Accesul la sursele de apă este dificil îndeosebi în partea de est și de sud a României ................................................................................................................81 Figura 22. Datele privind accesul la canalizare arată, de asemenea, deficiențe în partea de est și de sud ............................................................................................................82 Figura 23. Alocări de fonduri din POS Mediu în toate regiunile ........................................94 Figura 24. Ponderea alocărilor din POS Mediu față de necesarul total de investiții în sectorul de apă și canalizare ..................................................................................................95 Figura 25. Valoarea totală la nivel de județ a proiectelor PNDR (2007 -2013) .....................96 Figura 26. Ponderea finanțării prin PNDR 2007 -2013 pentru proiectele din sectorul de apă și apă uzată, ca procent din necesitățile totale de investiții, pe județe.................................97 Figura 27. Fondul pentru Mediu are mai puține proiecte decât celelalte programe de investiții..................................................................................................................98 Figura 28. Ponderea finanțărilor prin PNDL în 2014 pentru proiectele din sectorul de apă și apă uzată, ca valoare și ca procent din necesarul total de investiții, pe județe ................. 100 Figura 29. POR 2007-2013 a contractat proiecte de infrastructură educațională în toate regiunile ............................................................................................................... 112 Figura 30. POR 2007-2013 a finanțat 209 proiecte de servicii sociale în România ............. 113 iv Figura 31. Harta proiectelor de asistență medicală dezvoltate în cadrul POR 2007 -2013 ... 116 Figura 32. Proiectele de patrimoniu cultural din cadrul POR 2007-2013.......................... 118 Figura 33. Principalele dimensiuni ale coordonării intrasectoriale.................................. 126 Figura 34. Rețeaua rutieră majoră propusă în Master Planul General de Transport .......... 127 Figura 35. Etapele planificării transporturilor.............................................................. 128 Figura 36. Uneori există o coordonare slabă între investițiile în drumuri județene din PNDL și PATN.................................................................................................................... 129 Figura 37. Totalul nevoilor de investiții (apă și ape uzate) la nivelul fiecărui județ ............ 131 Figura 38. Există o slabă coordonare a investițiilor în drumuri județene finanțate din PNDL și POR ..................................................................................................................... 137 Figura 39. Coordonarea investițiilor în drumuri comunale finanțate din PNDL și PNDR ..... 138 Figura 40. Datele privind finanțarea totală raportată la nevoi (până în anul 2037) arată decalaje mari în majoritatea județelor (în mii de EUR) ................................................. 140 Figura 41. Complementaritatea dintre PNDL și PNDR în materie de proiecte privind apa (sus) și proiecte privind apa uzată (jos) ............................................................................. 142 Figura 42. Complementaritatea dintre Fondul pentru Mediu și PNDL în materie de proiecte privind apa (sus) și proiecte privind apele uzate (jos) ................................................... 143 Figura 43. Principalele dimensiuni ale coordonării intersectoriale .................................. 147 Figura 44. Structura actuală pentru perioada de programare 2014 -2020 a fondurilor structurale ale UE în România .................................................................................. 162 Figura 45. A existat o oarecare coordonare intersectorială a proiectelor în cadrul PNDR ... 166 Figura 46. Coordonarea intersectorială a proiectelor în cadrul PNDL .............................. 167 Figura 47. Coordonarea investițiilor PNDL în drumuri cu investițiile PNDR în alimentarea cu apă și canalizarea apelor uzate................................................................................. 168 Figura 48. Coordonarea investițiilor PNDR în drumuri cu investițiile PNDL în alimentarea cu apă și canalizarea apelor uzate................................................................................. 168 Figura 49. Conducte de apă instalate de -a lungul unui drum reabilitat ........................... 169 Figura 50. Ce, cum și de ce se coordonează infrastructura publică din România ............... 174 Figura 51. Harta interactivă a investițiilor din POR 2 007-2013 (exemplul localității Mușatești, județul Argeș) ........................................................................................................ 179 Figura 52. Baza de date privind unitățile școlare din România oferă informații detaliate despre fiecare unitate............................................................................................. 180 Figura 53. Exemplu de bună practică privind baza de date integrată a investițiilor în infrastructură ........................................................................................................ 182 Figura 54. Cadrul de monitorizare a PNDL propus ....................................................... 202 Figura 55. Rezumatul strategiilor specifice și pașilor concreți pentru îmbunătățirea coordonării intrasectoriale ...................................................................................... 209 Figura 56. Rezumatul strategiilor specifice și pașilor concreți pentru îmbunătățirea coordonării intersectoriale ...................................................................................... 210 v Lista tabelelor Tabelul 1. Necesarul de investiții în raport cu fondurile UE disponibile (2014 -2020) ...........20 Tabelul 2. Fiecare capitol al raportului se bazează pe toate sursele disponibile ..................29 Tabelul 3. Alocări bugetare – PNDL 2014 (martie-noiembrie 2014) ..................................53 Tabelul 4. Portofoliul de proiecte al PNDL pe categorii de mărime* .................................54 Tabelul 5. Alocarea PNDL pe sectoare, 2014.................................................................55 Tabelul 6.Portofoliul PNDL pe sectoare și stadii ale investiției (în continuare versus nouă), 2014 ......................................................................................................................57 Tabelul 7. Lungimea rețelei rutiere majore propuse în Master Planul General de Transport este mai redusă decât propunerea anterioară din PATN .............................................. 127 Tabelul 8. Angajamentele PNDL și POR privind drumurile județene ............................... 135 Tabelul 9. Angajamentele PNDL și PNDR privind drumurile comunale ............................ 139 Tabelul 10. Indicatori propuși pentru procesul general al PNDL ..................................... 197 vi Lista acronimelor ADI Asociații de Dezvoltare Intercomunitară ADR Agenție pentru Dezvoltare Regională ANAR Administrația Națională „Apele Române” ANRSC Autoritatea Na țională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice BEI Banca Europeană de Investiții BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare CE Comisia Europeană CEE-ONU Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite CNADNR Compania Na țională de Autostrăzi și Drumuri Na ționale din România CNI Compania Na țională de Investiții DG DRI Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură DLRC Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității FM Fondul pentru Mediu GR Guvernul României ITI Investiții Teritoriale Integrate MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administra ției Publice MFP Ministerul Finanțelor Publice MMSC Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice MS Ministerul Sănătății ONU Organiza ția Națiunilor Unite OR Operator regional de apă și ape uzate PDR Plan de Dezvoltare Regională PMBH Plan de management al bazinului hidrografic PNDI Programul Na țional de Dezvoltare a Infrastructurii PNDL Programul Na țional de Dezvoltare Locală PNDR Programul Na țional de Dezvoltare Rurală PNUD Programul Na țiunilor Unite pentru Dezvoltare PO Program opera țional POR Program Opera țional Regional UAT Unitate administrativ teritoria lă UE Uniunea Europeană US Unitatea Strategică (sau Unitatea pentru Strategii) vii Rezumat 1. În prezent, România nu duce lipsă de provocări : nevoile de dezvoltare sunt în continuare mari, în timp ce finan țarea investițiilor în infrastructură pare a fi mereu deficitară, chiar și în contextul fondurilor structurale semnificative . Dacă se dorește o realizare mai rapidă a deplinei convergențe cu UE, devine extrem de important „să se realizeze mai mult cu mai puțin” atunci când este vorba despre utilizarea finanțărilor limitate disponibile pentru investițiile publice. Pentru aceasta ar fi necesară îndeplinirea unui dublu deziderat: în primul rând, să se minimizeze suprapunerile și ineficiențele în cadrul proiectelor de infrastructură; în al doilea rând, să se aibă în vedere intervenții integrate, care să se susțină reciproc și, astfel, să creeze un tot unitar. În acest context, coordonarea strategiilor de infrastructură, a programelor și a proiectelor de investiții este foarte promițătoare și cu siguranță merită să fie continuată în România, atât la nivel intrasectorial, cât și la nivel intersectorial. 2. Acest raport propune un set de recomandări pentru o mai bună coordonare a investițiilor în infrastructura a trei sectoare din România: drumuri (județene și comunale); apă și apă uzată; și infrastructură socială (educație, sănătate, cultură și sport). Propunerilor formulate vizează în principal publicul țintă al acestei lucrări, mai precis Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și în mod special Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură (DG DRI), care gestionează cel mai important program de investiții finanțat de la bugetul de stat – Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Alte părți interesate includ centrul Guvernului (CG), Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene, alte autorități centrale implicate în programele de investiții finanțate din fonduri structurale și de la bugetul de stat, Agențiile de Dezvoltare Regională, și consiliile locale și județene. Deși PNDL este punctul principal de referință, recomandările se pot aplica la toate programele finanțate de la bugetul de stat. 3. Dacă obiectivul general al acestei lucrări este acela de a oferi solu ții pentru o mai bună coordonare, prima întrebare fundamentală este: de ce este nevoie de coordonare? Coordonarea se referă la capacitatea diferitelor părți interesate de a conlucra în vederea atingerii unor obiective concrete. Există două motive pentru care autoritățile administrative ar trebui să plaseze coordonarea în centrul eforturilor lor de realizare a unor investiții în infrastructură bazate pe complementaritate: reducerea costurilor și creșterea beneficiilor. În mediile în care resursele s-au diminuat considerabil, în special ca urmare a crizei financiare, obținerea unui impact maxim cu fonduri minime a devenit de o importanță capitală. Este mai ales cazul proiectelor de infrastructură în care costurile tind să crească, depășind adesea cu mult necesitățile estimate de instrumentele uzuale (de exempl u, analizele cost-beneficiu)1 . De exemplu, dacă două sau mai multe autorități pun în aplicare programe de investiții care au aceleași obiective și sunt destinate acelorași beneficiari, este posibil ca eforturile lor să se suprapună și, din acest motiv, acestea să rateze șansa de a economisi prin consolidarea operațiunilor. Acest lucru este valabil și pentru beneficiarii 1 A se vedea Bent Flyvberg, “Survival of the Unfittest: Why the Worst Infrastructure Gets Built and What We Can Do about It”, Oxford Review of Economic Policy , volumul 25, numărul 3, pp. 344-367. 1 care, dintr-o varietate de motive, aleg să își finanțeze proiectele de infrastructură din surse mai costisitoare (de exemplu, din fonduri de la bugetul de stat și nu din fonduri structurale UE). În mod analog, lipsa de coordonare antrenează incapacitatea de a exploata sinergiile dintre diferite investiții. De exemplu, dacă se construiește o școală sau un spital, ar trebui reabilitat și drumul care duce spre acesta. Dacă un județ finanțează un anumit drum județean, autoritățile învecinate ar putea lua în considerare finanțarea unui alt drum județean, care să facă legătura cu investiția respectivă. În unele cazuri, s -ar putea dovedi mai logic să se realizeze o racordare la rețeaua de apă și canalizare a comunei învecinate decât să se construiască o rețea nouă de la zero. Exemplele ar putea continua la nesfârșit, concluzia fiind aceea că procesul de coordonare conduce la un întreg mai valoros decâ t suma părților sale. 4. Într-adevăr, necesitatea coordonării este inevitabilă din multe puncte de vedere – atât pe verticală (între niveluri administrative), cât și pe orizontală (între sectoare și/sau jurisdicții). În ceea ce privește prima dimensiune, foarte puține administrații locale au capacitatea de a susține investițiile de care au nevoie integral din fonduri proprii, în special în țările care nu sunt descentralizate în totalitate. Aplicând marje prudente de cheltuieli de capital, rezultă că peste trei din patru comune din România își pot permite să reabiliteze doar un singur drum și o singură școală în perioada ciclului de programare 2014-20202 . Unitățile administrative locale pur și simplu nu dispun de resursele financiare și umane necesare pentru a răspunde nevoilor de infrastructură de bază ale comunităților locale; de aceea, este necesar să intervină alți actori care să completeze această lacună : autoritățile regionale (în țările în care regiunile au puteri administrative formale – ceea ce încă nu este cazul în România), guvernul na țional (printr-o varietate de programe finanțate de la bugetul de stat), sau autoritățile suprana ționale, cum ar fi Uniunea Europeană. În ceea ce privește coordonarea pe orizontală, foarte puține investiții depind de un singur sector: drumurile se intersectează cu căi ferate și linii electrice, instalațiile de tratare a apelor uzate influențează calitatea corpurilor de apă, școlile și spitalele funcționează corespunzător doar dacă există o cerere suficientă pentru serviciile lor, de unde și necesitatea unei rela ționări corespunzătoare cu oamenii din zonele învecinate etc . Concluzia simplă , dar esențială, este aceea că o coordonare adecvată a investițiilor publice este o necesitate în orice context de politică publică. 5. Acest lucru nu înseamnă că procesul de coordonare este u șor de realizat, ci dimpotrivă, iar în final nivelul central are o capacitate inerent limitată de a influența deciziile de la nivelurile administrative inferioare. Coordonarea este o provocare, consumă timp și poate necesita transfer de putere de la instituții individual e la un forum de decizie colectiv. Totodată, județele, orașele și comunele de pe tot cuprinsul României au propriile mandate și priorități, desfășoară activități de sine stătătoare și furnizează servicii proprii pentru cetățenii lor. Principiul subsidiarității necesită ca deciziile să fie luate cât mai aproape de oameni. Mai ales dacă valoarea investiției propuse este mică și poate fi acoperită integral din bugetul administrației locale, este posibil ca nivelurile administrative 2 A se vedea raportul aferent Componentei 2 al actualului angajament al Băncii Mondiale cu MDRAP: „Criterii îmbunătățite de ordonare în funcţie de prioritate în cadrul proiectelor PNDL”, Banca Mondială, 2015. 2 superioare să nu aibă opțiuni prin care să stimuleze coordonarea în proiectarea și execuția proiectelor. Însă în toate celelalte situa ții, obiectivul pe care îl poate realiza Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) din România este să ușureze coordonarea dintre părțile interesate. Chiar și în cazul PNDL sau a altor programe de investiții similare, trebuie subliniat că guvernul finanțează funcții și bunuri care se află în domeniul local. Astfel este dificil pentru strategiile naționale să fie mereu reflectate în proiecte locale și județene. Dacă nu poate fi vorba de a forța un nivel administrativ inferior să se coreleze cu documentele și politicile de nivel superior, este în mod cert nevoie de condiții și stimulente speciale pentru ca beneficiile coordonării să depășească inerentele costuri. 6. În același timp, parafrazând o expresie locală, România este prea săracă pentru a - și permite să nu facă eforturi pentru coordonarea investițiilor sale . Având în vedere resursele semnificative direcționate de nivelul central, mult mai mari decât cele disponibile de la nivel local/județean prin taxe și impozite proprii, a existat o tendință de a supra - investi în proiecte care nu întotdeauna generează venituri sau beneficii pe măsura costurilor rezultate (așa numitele „catedrale în deșert”). În România, mai bine de 80% din cheltuielile de capital în sectorul public sunt gestionate de către autoritățile publice (inclusiv prin fonduri UE și prin transferuri de la bugetul de stat). Coordonarea între ministere este deficitară: fiecare minister de linie pare să aibă propriul program de investiții, de obicei mai degrabă un mecanism de transfer de capital către nivelurile administrative inferioare. MDRAP gestioneaz ă o mare parte din fondurile destinate sprijinirii proiectelor de investiții în infrastructura de nivel local. Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor Publice are rolul principal în gestionarea bugetului și în a se asigura că orice cheltuieli angajate pot fi cu adevărat acoperite având în vedere constrângerile bugetare curente. 7. Acest raport prezintă multiple instrumente specifice pentru promovarea coordonării, cum ar fi: platforme dedicate, armonizarea programelor de investiții (definire, criterii de finanțare etc.) și schimbul de informații la nivel local. Platformele dedicate includ acele organisme create cu scopul precis de a asigura coordonarea (de ex., comitetele inter-ministeriale) și necesită în general acțiuni de la nivelul centrului g uvernului (prin aparatul Prim Ministrului). Armonizarea programelor de investiții, mai ales între fondurile UE și cele de la bugetul de stat, depinde de fiecare Autoritate de Management (minister de linie) responsabilă pentru definirea și implementarea acestor progra me – inclusiv MDRAP în cazul PNDL. În fine, așa cum s-a sugerat mai devreme, o bună parte a eforturilor de coordonare depind de acțiunile întreprinse de nivelul local/județean. Guvernul național poate juca totuși un rol important, mai ales în diseminarea b unelor practici între alte autorit ăți publice de nivel inferior. 8. În România există un consens larg – în cercurile politice și dincolo de acestea – cu privire la existența unor decalaje semnificative în coordonarea investițiilor publice în infrastructură, la toate nivelurile. Probabil, exemplele citate cel mai des se referă la o etapizare ineficientă a investițiilor, în care un drum nou reabilitat se deteriorează din cauza efectuării unor lucrări publice ulterioare de reabilitare a rețelelor de utilități (l inii de gaz, conducte de apă și canalizare etc.). Astfel de situații conduc adesea la publicarea de articole în mass-media și la indignarea publică cu privire la ineficiența utilizării banilor 3 contribuabililor. Dar cine este cu adevărat responsabil pentru astfel de rezultate nesatisfăcătoare? De fapt, acest exemplu simplu indică dificultățile mai ample cu care se confruntă autoritățile publice din România privind coordonarea în toate fazele ciclului unei investiții: de la elaborarea unei strategii la proiectarea unui program de investiții, la finanțarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea (M&E) proiectelor de infrastructură individuale. În același timp, nevoia de coordonare nu a fost niciodată atât de mare, având în vedere cererea de infrastruct ură nouă și îmbunătățită și decalajul semnificativ între ceea ce poate finanța guvernul și nevoile reale de la fața locului. Privire de ansamblu asupra abordării analitice a prezentului raport IMPACT: ACCELERAREA DEZVOLTĂRII ROMÂNIEI Și ce? REZULTAT: “A FACE MAI MULT CUMAI PUȚIN” De ce? OUTPUT: PROIECTAREA ȘI EXECUȚIA INVESTIȚIILOR ÎN INFRASTRUCTURĂ Cu ce efect? ÎNTR-UNMOD ARM ONIZAT PROCES: MECANISME DE COORDONARE INTRA-SECTORIAL INTER-SECTORIAL Cum se poate încuraja • Pe verticală: între niveluri administrative • Nivelurile național, regional, județean/local coordonarea • Pe orizontală: între programe de investiții • La nivel de strategii, programe și proiecte investițiilor? ( finanțate de la buget sau din fonduri UE) PRINCIPII DE MEDIUL PROPICE BAZĂ: Care sunt ÎNCREDERE RESPONSABILITATE CAPACITATE SISTEM E elementele Putem lucra Cine e responsabil (de Avem timpul necesar? Avem infrastructura unui mediu împreună? coordonare)? Avem personal necesară? propice pentru suficient? coordonare? 9. Mai întâi, strategiile intrasectoriale și intersectoriale care ar trebui să ghideze alocarea resurselor publice lasă adesea loc de mai bine. Provocările de coordonare originează de multe ori în numărul mare de strategii, cu obiective neclare și suprapuneri semnificative. Nu există standarde clare pentru generarea acestor documente. Strategiile nu sunt ușor accesibile, deci sunt dificil de citat și de corelat, rămânând liste de dorințe exprimate într-un mod vag, fără a specifica: priorități clare; buget necesar; calendarul punerii în practică; plan de acțiune; mecanisme de M&E și indicatori. Nu există nicio instituție cu un mandat explicit în sensul revizuirii și evaluării tuturor strategiilor și luării unor decizii cu privire la modul cum aceste documente esențiale se potrivesc unele cu altele și cum se manifestă prin implicații fiscale și bugetare. În egală măsură, nu există proceduri de M&E pentru strategiile existente pentru a decide care dintre ele merită păstrate, ajustate, sau anulate. 4 10. În al doilea rând, programele de investiții finanțate de la bugetul de stat , cum ar fi PNDL, nu sunt mereu bine definite, iar un efort sistematic de coordonare a domeniilor de intervenție lipsește. În mod tipic, aceste programe nu au un document strategic la baza lor și nu sunt ghidate de un cadru operațional clar. O bună parte d in lipsa de coordonare, din suprapuneri și din ineficiențe pot fi regăsite în eșecul de a demarca în mod clar diferitele tipuri de intervenții – între și în cadrul diverselor surse de finanțare, fie că sunt de la bugetul de stat, fie că sunt din fonduri UE. În plus, procedurile sunt adesea mai puțin riguroase în cadrul programelor cu finanțare integrală de la buget (cereri de finanțare mai simple, în mare incluzând doar documentația tehnică; rambursări de fonduri mai rapide; mai puține vizite de monitorizare și mai puține audituri; etc.). Aceasta generează riscul de a descrește apetența beneficiarilor pe ntru fonduri europene, în timp c e România rămâne pe ultimul loc în UE în ceea ce privește rata absorbției (52.59% la final de ianuarie 2015, cu mai puțin de 12 luni rămase pentru cheltuirea diferenței de fonduri disponibile). 11. În al treilea rând, prioritizarea proiectelor finanțate integral de la bugetul de stat se bazează pe criterii vagi, subiective și lipsite de transparență, iar selecția proiectelor este mai puțin riguroasă decât în cadrul schemelor de finanțare UE. Nu există de regulă un algoritm clar pentru a decide între o varietate de propuneri de proiecte. Mai mult, programele finanțate de la buget funcționează pe baza unor bugete anuale, astfel că există un grad mare de instabilitate iar prioritățile se pot schimba de la an la an, ceea ce descurajează proiectarea și implementarea unor proiecte strategice mari. În schimb, ceea ce se întâmplă în practică este că există un portofoliu de proiecte mici și m edii, mereu în creștere, cu investiții noi și în continuare, în stadii diferite. Fără un buget clar delimitat și fără o perioadă de implementare multi-anuală cu o listă de investiții prioritare – care, odată selectate, să fie finanțate până la finalizarea lor – ordonarea proiectelor în funcție de prioritate rămâne un exercițiu practic imposibil. 12. În al patrulea rând, mecanismele de monitorizare și evaluare (M&E) din cadrul programelor de investiții finanțate de la bugetul de stat sunt rudimentare, în cel m ai bun caz. Nu există o monitorizare atentă în timp a unor indicatori de bază în ceea ce privește performanța unui program (numărul proiectelor finalizate, valoarea proiectelor în continuare vs. alocarea bugetară anuală, numărul proiectelor noi etc.) sau, dacă aceste date există, ele nu sunt publice. Nu se derulează evaluări de impact, astfel că este imposibil de stabilit dacă proiectele finanțate de la bugetul de stat își îndeplinesc obiectivele sau dacă trebuie ajustate la nivel de proiectare și/sau execuție. 13. Peste toate acestea, nu există un mediu general care să favorizeze coordonarea în România, dintr-o gamă largă de cauze. Nu există o istorie solidă a colaborării între instituțiile publice. Coordonarea are loc, în cel mai bun caz, pe baze ad -hoc și sunt puține cerințe formale ca actorii publici să se consulte reciproc sau să conlucreze pentru îndeplinirea unor obiective comune. Infrastructura pentru schimbul de informații și pentru o colaborare mai eficientă și mai eficace lipsește în mare parte (de ex ., platforme IT moderne și interoperabile), ceea ce înseamnă că eforturile de coordonare necesită investiții majore de timp. Totodată, funcționarii publici au salarii mici; mai ales cei implicați în proiecte de investiții publice sunt foarte ocupați cu treburile de zi cu zi și cu diverse urgențe, astfel că nu mai rămâne timp pentru o coordonare funcțională. 5 Un mediu favorabil coordonării 14. Există patru principii de bază care creează un mediu favorabil pentru coordonarea efectiv ă a investițiilor în infrastructură: încrederea, responsabilitatea, capacitatea și sistemele informatice. Aceste teme încrucișate influențează calitatea procesului de coordonare pentru toate dimensiunile discutate în acest raport: între nivelurile administrative, între jucători / programe, între sectoare și între diversele faze ale unui ciclu de strategii / programe / proiecte de investiții.  Încrederea: o Coordonarea are loc întotdeauna esențialmente între oameni – nu între instituții sau sectoare amorfe. Acesta este și motivul pentru care construirea unei culturi a colaborării este esențială pentru insuflarea coordonării în ADN-ul oricărei organizații. Un corolar major este necesitatea de a reduce fluctua ția personalului important și de a consolida capacitatea. o MDRAP ar trebui: i) să organizeze programe speciale de instruire a personalului cu privire la modul de consolidare a colaborării; și (ii) să colecteze și să disemineze bunele practici din întreaga țară care conduc la coordonare internă (în cadrul unei organiza ții, între diverse unități) și externă (între organiza ții).  Responsabilitatea: o Coordonarea cu alte părți interesate ar trebui să fie inclusă pe lista responsabilităților oficiale ale fiecărei autorități responsabile de conceperea și punerea în aplicare a investițiilor în infrastructura publică . Aceasta s-ar răsfrânge în regulamentele de organizare și funcționare, asupra competențelor necesare ale angajaților individuali și în fișa postului. o În calitate de minister de resort responsabil cu administrația publică, MDRAP ar trebui să se afle în fruntea „programului de coordonare” a sectorului public din România și să se asigure că autoritățile locale și celelalte instituții depun eforturile necesare.  Capacitatea: o Cui îi va reveni dificila sarcină de coordonare a departamentelor / instituțiilor / sectoarelor / nivelurilor administrative? Aceasta nu este o sarcină care să poată fi externalizată , ci una care necesită implicare activă din interior (angajați cu experiență care cunosc sistemul și care pot cârmi prin instituții și jurisdicții diferite). o În special în contextul posturilor slab plătite din administra ția publică din România, cu salarii lunare de aproximativ 400 de euro sau mai mici, astfel de specialiști sunt foarte greu de găsit, iar dacă există sunt foarte căutați. o Rolul MDRAP ar fi acela de a conduce eforturile de îmbunătățire a capacității autorităților publice de a gestiona capitalul uman, de a recompensa / sancționa angaja ții și de a aduce salariile la niveluri competitive. Acest lucru ar contribui la scăderea fluctuației personalului de importanță critică și, de asemenea, i-ar permite să dedice timp suficient eforturilor de coordonare. 6  Sistemele informatice: o Coordonarea eficace depinde și de existența unor fluxuri de informații complete, corecte și prompte între toate pă rțile interesate implicate. Informația înseamnă putere, iar ceea ce nu se măsoară nu se poate gestiona. o România nu și-a aliniat toate bazele de date din instituțiile publice, iar acum este foarte dificil ca sistemele „să comunice unul cu celălalt”. Chiar direcții diferite în același minister folosesc baze de date diferite și incompatibile. o Indiferent cât de dificilă este provocarea, nu poate exista o coordonare efectivă a investițiilor publice fără o bază de date adecvată a acestor intervenții. o Rolul MDRAP ar fi acela de a crea o bază de date comună (internă sau prin externalizare) pentru investițiile în infrastructura publică din România pentru a facilita schimbul de informații și coordonarea în timp real . Strategii specifice și pași concreți pentru îmbunătățirea coordonării între strategii și planuri 15. Primul pas este definirea, rafinarea și aprobarea unui set de strategii coordonate care să stea la baza programelor de investiții și să asigure demarcarea eficientă a domeniilor majore de intervenție. Deși, într-adevăr, MDRAP nu are capacitatea de a -și asuma un rol principal în cadrul acestui demers, poate susține aparatul Prim Ministrului (Cancelaria) – care adesea are încă o poziție neconsolidată vis-a-vis de ministerele de linie – să supervizeze definirea și aplicarea unor strategii coordonate printr-o Unitate Strategică (US). Acest US ar fi sub coordonarea directă a Prim Ministrului. Pe baza legislației actuale (HG 870/2006 și 775/2005), ar depune eforturi pentru reducerea numărului de strategii și pentru adoptarea unei set de standarde comune pentru definirea unor astfel de documente. US ar monitoriza totodată modul în care aceste strategii se traduc în programe de investiții și apoi în proiecte. În mod special, unitatea s-ar asigura că programele sunt definite într-un mod adecvat, cu sinergii clare între ele, urmând exemplul fondurilor UE. US ar asigura și rolul principal în monitorizare și evaluare (M&E) cu privire la performanța programelor de investiții, urmărind indicatori cheie cum ar fi rata anuală de finalizare a proiectelor, creșterea anuală a număr ului de proiecte noi etc. Prim Ministrul, prin aparatul propriu, ar putea astfel să recomande ajustări ale acestor programe pe baza unor date clare și ar putea recomanda extinderea/restrângerea sau chiar suspendarea lor, pe baza performanțelor înregistrate. Strategii specifice și pași concreți pentru îmbunătățirea coordonării între programele de investiții 16. Există oportunități de coordonare în special în contextul armoniz ării cadrelor și procedurilor aplicabile programelor de investiții finan țate de UE ș i de la bugetul de stat. Primul tip de programe a introdus o varietate de noi instrumente în mediul românesc (de exemplu, planificare strategică și integrată, achiziții publice riguroase, monitorizarea și evaluarea performanțelor etc.) și au generat o adevărată schimbare în mentalitatea funcționarilor publici. Din sutele de interviuri cu autoritățile locale, regionale și centrale, desfășurate din 2012 și până în prezent ca parte a asistenței tehnice din partea Băncii Mondiale pentru dezvoltarea regională a României, se desprinde o concluzie valabilă la toate nivelurile: personalul care lucrează pe ntru programele UE este mai motivat, mai 7 creativ și mai riguros în conceperea și punerea în aplicare a investițiilor în infrastructura publică. Prin urmare, României i se oferă o importantă oportunitate de a valorifica lecțiile învățate din execuția fondurilor UE și de a le reproduce în programele finanțate de la bugetul de stat pe parcursul întregului ciclu al proiectelor – de la concepere până la evaluare / selecție / contractare, punere în aplicare și M&E ulterioară punerii în aplicare). 17. Într-adevăr, programele finanțate de UE au un bilan ț mult mai bun decât cele finan țate de la bugetul de stat, chiar dacă România continuă să aibă cea mai mică rată de absorb ție dintre toate statele membre ale UE (în februarie 2015). Spre compara ție, în 1994 Guvernul României a lansat Programul na țional de reabilitare a drumurilor na ționale și de construcție de autostrăzi. Programul propunea reabilitarea, în 15 etape, a 11 300 km de drumuri na ționale până în anul 2014. Însă în cei 20 de ani de la începerea programului, doar 20% din lungimea planificată a fost reabilitată și au fost finalizate doar 3 dintre cele 15 etape. O experiență similară s-a înregistrat cu Programul prioritar de construc ție a autostrăzilor sau cu diferitele programe finanțate de la bugetul de stat, începute de-a lungul anilor cu scopul de a finanța investițiile în infrastructură la nivel local. În schimb, gestionarea fondurilor UE s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani (la fel și ratele de absorbție), iar instrumentele de tipul Programului Operațional Regional (POR), gestionat de MDRAP, au avut constant rezultate foarte bune, chiar și în compara ție cu programe asemănătoare din alte state membre3 . 18. Performan ța constant slabă a programelor finan țate de la bugetul de stat poate fi îmbunătățită printr-un număr de elemente esen țiale, adaptate din programele finan țate de UE, cu mențiunea că recomandările trebuie să țină cont de anumite constrângeri. Într- adevăr, capacitatea de procesare a cererilor de finanțare și de monitorizare a proiectelor este mult mai scăzută în cazul programelor finanțate de la buget față de cele finanțate din fonduri UE (mai puține resurse umane, salarii mai scăzute etc.). Spre deosebire de POR, de exemplu, un program ca PNDL este caracterizat de un portofoliu de proiecte mai mare, cu valori de investiții mai mici, în medie – ceea ce necesită proceduri simple dar la fel de riguroase, pe întreg ciclul de proiect. Evaluări anterioare ale unor programe europene, inclusiv din partea Băncii Mondiale, arată riscurile birocratizării excesive ale unor astfel de instrumente, așadar este important ca programele finanțate de la bugetul de stat să preia doar elementele care funcționează în cazul fondurilor UE. 4 19. Următorele acțiuni specifice sunt elaborate în primul rând în legătură cu PNDL, dar se aplică efectiv tuturor programelor finan țate de la bugetul de stat, inclusiv alte programe gestionate de DG DRI.  PNDL trebuie ancorat într-un cadru strategic ș i operațional riguros și stabil, pe durata unui întreg ciclu de programare. Pentru ca fondurile publice limitate să fie alocate astfel încât să se obțină cel mai mare impact posibil, sunt importante elaborarea de strategii, planificarea și identificarea priorităților. Majoritatea programelor de investiții finanțate de la bugetul de stat analizate în acest raport 3A se vedea cele două rapoarte elaborate în cadrul „POR 2.0: Colaborarea dintre Autoritatea de Management și Organismele Intermediare și asistenţă pentru beneficiar în cadrul Programului Operațional Regional 2014 -2020”, Banca Mondială, 2014. 4 Ibid. 8 final nu au la bază niciun document strategic real și nici nu se orientează după un document operațional clar. Multe oportunități de coordonare și integrare corespunzătoare a investițiilor au fost ratate. În mod ideal, perioada de programare ar fi aceea și ca și pentru fondurile UE, respectiv șapte ani plus doi-trei ani pentru finalizarea efectivă a investițiilor. Acest lucru nu ar asigura doar o abordare mai riguroasă și posibilitatea de a finanța proiecte cu un impact mai mare, ci ar permite și o mai bună coordonare și armonizare a tuturor programelor opera ționale și de investiții – cu alte cuvinte, programele opera ționale prin care se finanțează investiții similare ar putea utiliza o strategie comună și ar încerca să atingă aceleași obiective. Odată ce s-a convenit asupra cadrului strategic, următorul pas îl constituie elaborarea documentului operațional pentru programele finanțate de stat – și anume Ghidul Solicitantului. Acesta ar stabili regulile generale pentru derularea programului, oferind descrieri detaliate ale axelor de investiții și ale tipurilor de intervenții eligibile, ale cheltuielilor eligibile, ale criteriilor de eligibilitate (tipuri de beneficiari) și ale criteriilor de evaluare și selecție.  Planificarea bugetară ar trebui să fie multianuală, iar proiectele noi ar trebui finanțate numai în cazul în care fondurile necesare proiectelor în continuare sunt pe deplin acoperitoare. În lipsa bugetelor multianuale, există un grad scăzut de predictibilitate pentru beneficiari (proiectele lor pot să primească finanțare într-un an și să nu mai beneficieze de ea în anul următor), este încurajată f inanțarea de proiecte de mai mici dimensiuni și cu impact redus (investițiile finanțate prin PNDL 2014 au fost în medie de trei ori mai mici decât proiectele similare finan țate prin POR 2007-2013 și prin PNDR 2007-2013), iar realizarea unei bune planificăr i strategice este dificilă (programele anuale de investiții pot finanța doar proiectele care solicită finanțare pentru anul respectiv). Mai ales pentru un program ca PNDL, care are avea la finele lui 2014 un portofoliu de aproape 4000 de proiecte (mult mai numeros ca în 2013), este vital să se decidă ce buget poate fi prevă zut în mod realist de la an la an pentru finalizarea investiț iilor începute. Mai mulți pași sunt necesari: reducerea portofoliului actual de proiecte; stabilirea unui prag bugetar anual, acoperitor pentru cheltuielile cu proiectele în continuare; și alocarea de fonduri pentru investiții noi doar dacă există resurse care exced pragul stabilit – nu doar pentru primul an, dar pentru întreaga perioadă de implementare.  Calendarul de punere în aplicare a proiectelor ar trebui să fie clar ș i bine definit. Beneficiarii fondurilor europene știu că dispun de un termen limită clar până la care trebuie să folosească fondurile accesate și că riscă să piardă acele fonduri dacă nu finalizează investiția conform calendarului stabilit. În cadrul programelor cu finanțare de la bugetul de stat nu există restricții temporale, iar multe dintre investiții, chiar și cele de mici dimensiuni, continuă la nesfârșit, utilizând resurse din fondurile și așa limitate cu scopul de a continua investiția, adesea cu eforturi minime. În toată țara se deschid nenumărate șantiere de construcții, fără niciun imbold substanțial de a finaliza aceste lucrări înainte de a aproba altele noi.  Este nevoie de reguli clare ș i previzibile, inclusiv criterii armonizate de eligibilitate ș i de selecție. Beneficiarii fondurilor UE ac ționează într-un cadru procedural fix, stabilit clar încă de la lansarea programului. În cazul programelor finanțate de la bugetul de stat, regulile sunt adese ori neclare, iar dacă există, ele sunt schimbate 9 frecvent de la un an la altul sau chiar mai des. Acest lucru lasă loc de interpretare și aplicare ad-hoc, reducând predictibilitatea și transparența pentru solicitanții programelor și beneficiari, pentru furnizorii lor de servicii (de exemplu, contractorii de lucrări de infrastructură), pentru Ministerul Finanțelor Publice, care trebuie să acorde un buget în funcție de banii cheltuiți într-un anumit an etc. Eligibilitatea investițiilor ar trebui decisă pe baza a ceea ce poate și trebuie să fie acoperit împreună cu fondurile UE – fie să contribuie la acelea și obiective în sectoarele în care nevoile sunt prea mari pentru a se baza doar pe instrumentele structurale (abordarea din perspectiva „echivalenței”), fie să umple golurile acolo unde nu s-au putut utiliza fondurile UE (abordarea din perspectiva „complementarității”). De asemenea, a r trebui să existe criterii de selecție transparente, echitabile și aplicate riguros, precum și proceduri de contractare armonizate pentru toți solicitanții.  Solicitanții de fonduri de la bugetul de stat ar trebui îndrumați către programele cu finanțare europeană, oricând acest lucru este posibil. Dacă o cerere de finanțare poate fi eligibilă pentru a primi fonduri de la UE, MDRAP și alte ministere care gestionează fonduri de investiții de la bugetul de stat ar trebui să direcționeze acești potențiali beneficiari către Autorităț ile de Management relevante, în scopul atragerii unei finanțări mai avantajoase (mai ieftine). Aceasta ar putea necesita o mai bună promovare a oportunităților de finanțare europeană, sau chiar o constrângere explicită a solicitanților de fonduri de a aplica mai întâi pe programe europene. În orice caz, armonizarea regulilor și procedurilor trebuie să asigure că investițiile în pregătire sunt eligibile atât pentru fonduri UE , cât și pentru programele finanțate de la bugetul de stat, asigurând astfel o rată de absorbție ridicată pentru ambele tipuri de intervenții. Următorul raport final, ce se concentrează exact pe criteriile de finanțare (transmis pe 27 august 2015) dezvoltă aceste argumente, inclusiv pe baza documentelor de programare finale privitoare la fondurile UE pentru perioada 2014-2020.  Mecanisme mai puternice de M&E ar trebui adoptate la nivel de program. În primul rând, PNDL și alte programe finanțate de la bugetul de stat ar trebui să stabilească indicatori de performanță pentru întregul program (de exemplu, numărul de proiecte, totalul beneficiarilor, ratele de absorbție etc.) și pentru fiecare sector în parte (lungimea drumurilor reabilitate, numărul de persoane în plus care au acces la apă și la canalizare etc.). În al doilea rând, pentru ca procesul de monitorizare să aibă loc fără probleme, ar putea fi constituit un comitet de monitorizare, cuprinzând atât personalul MDRAP, cât și reprezentanții beneficiarilor (de exemplu, un reprezentant pentru fiecare jude ț). Monitorizarea ar putea să fie efectuată și prin Organisme Intermediare (Consiliile Județene, Agențiile de Dezvoltare Regională, sau alte instituții mandatate în acest sens) și chiar și de comunitățile locale.  O monitorizare mai consistentă este necesară și la nivel de proiect. O monitorizare adecvată constituie primul pas pentru ca MDRAP să corecteze cu promptitudine problemele pe măsură ce apar în timpul fazei de punere în aplicare a proiectului. La rândul său, MDRAP ar trebui să aibă în continuare rolul de monitorizare a programului în general, cu vizite de monitorizare a proiectelor specifice programate pe baza unei metodologii definite (de exemplu, așa cum s-a menționat mai 10 devreme, proiectele mai mari sau mai complexe ar trebui să fie examinate mai atent). De asemenea, MDRAP ar putea să se bazeze pe auditori independenți și/sau pe Organisme Intermediare (OI-uri) ale PND L. Există două opțiuni majore pentru alegerea unor OI-uri: Consiliile Județene sau Agențiile de Dezvoltare Regională ( a se vedea secțiunea 5.3.1 pentru o discuție amplă cu privire la avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni).  Proceduri armonizate sunt de dorit și în perioada de post -implementare. Primul pas în crearea unui sistem adecvat de M&E pentru etapa ulterioară punerii în aplicare constă în definirea și convenirea asupra unui set de indicatori de performanță pentru fiecare proiect finanțat. Ca nivel minim, indicatorii aleși ar trebui să respecte set ul de criterii „SMART”: specific, măsurabil, abordabil, relevant și încadrat în timp. Există, de asemenea, necesitatea de a continua monitorizarea vizitelor pe teren un anumit număr de ani de la finaliz area investiției. Din nou, acest lucru poate fi realizat cu sprijinul consiliilor jude țene/ADR-urilor sau al auditorilor independenți. Nu în ultimul rând, MDRAP ar trebui să fructifice experiența beneficiarilor care finalizează cu succes proiectele PNDL și să îi implice în mecanismele de schimb de cunoștințe dedicate. Strategii specifice și pași concreți pentru îmbunătățirea coordonării între proiectele de investiții 20. La nivel de proiect, cheia unei coordonări eficiente și eficace se află la principalul beneficiar al fondurilor – mai precis, autoritatea publică locală/județeană. Pentru toate motivele menționate deja, totuși, aceste autorități nu au capacitatea de a coordona într -un mod adecvat planificarea, execuția și monitorizarea/evaluarea investițiilor. MDRAP ar trebui să promoveze un set de bune practici privitoare la coordonarea la nivel local/județean, colectate de la nivelul autorităților publice din întreaga țară. De exemplu, unii primari ar putea propune consiliilor locale o secvențialitate bine gândită a investițiilor – astfel, s-ar asigura că nu investesc în reabilitarea drumurilor înainte de a rezolva orice probleme/nevoi de investiții legate de rețelele subterane. La fel de importante sunt consultările cu furnizorii de utilități (apă, apă uzată, gaze, electricitate etc.) pentru garantarea unei mai bune corelări între diversele intervenții. 21. Dincolo de acțiuni de întărire a capacității locale și de diseminare a cunoștințelor acumulate, MDRAP ar putea încuraja coordonarea între diverse jurisdicții pr in condiționalități și stimulente specifice. O idee care merită aprofundată este legată de încurajarea unor propuneri de proiecte care să implice mai multe autorități locale/județene, pentru un impact mai mare. Aceasta ar putea fi realizată prin criterii d e eligibilitate explicite, sau prin acordarea unor scoruri mai mari în cadrul procesului de evaluare a cererilor de finanțare. Desigur, sunt necesare în continuare câteva ajustări legislative pentru a facilita încheierea de astfel de parteneriate, simplificând cadrul actual aplicabil asociațiilor formate din autorități publice (de ex., aceste ADI -uri să fie asociate instituțiilor publice; să poată fi ordonatori de credite; etc.). Aceasta ar fi pe linia abordării de nivel UE – de exemplu, prin noile instrumente ITI (Intervenții Teritoriale Integrate) și DLRC (Dezvoltare Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității), cât și pe linia noului 11 POR 2014-2020, care a cerut mai multor județe să stabilească împreună câteva trasee de drumuri strategice, care să conecteze cel puțin două județe. Concluzii 22. Per total, îmbunătățirea coordonării investițiilor publice în România va necesita atât un mediu favorabil, cât și mecanisme specifice pentru armonizarea strategiilor, programelor și proiectelor. În plus față de recomandările de mai sus, țintite în mod deliberat către aria de intervenție a MDRAP, rezultatele pozitive vor depinde și de capacitarea unor mecanisme existente pentru coordonarea investițiilor. Acestea includ: (i) la nivel național, comitetele de coordonare stabilite prin Acordul de parteneriat, Unitatea de strategie care va fi instituită în subordinea Cabinetului Prim-Ministrului (menționată anterior) și Unitatea de evaluare a investițiilor publice (UEIP) din subordinea Ministerului Finanțelor Publice; (ii) la nivel regional, Consiliile de Dezvoltare Regională (CDR) și Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR); (iii) la nivel local, instrumente le de planificare integrată (adică Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană – PIDU) care, în ciuda unor sincope (analizate într-un raport din 2013 al Băncii Mondiale), rămân un pas important în direcția potrivită. 23. În continuare este prezentată sinteza strategiilor specifice și a pașilor concreți care vor putea fi urmați de către Guvernul României. În unele cazuri, adoptarea măsurilor propuse depinde în primul rând de MDRAP; în alte cazuri, implicarea unor alți actori instituționali este necesară. Prin adoptarea acestor propuneri, se vor atinge două obiective conexe prin îmbunătățirea coordonării strategiilor și planurilor pentru investiții în infrastructură finanțate de la bugetul de stat și prin fonduri UE: (i) investițiile finanțate de la bugetul de stat, inclusiv de către DG DRI, vor putea susţine şi completa investiţiile în infrastructură realizate prin fonduri UE şi investiţiile în infrastructură realizate sau facilitate de către alte organizaţii publice sau private ; și (ii) investițiile implementate de către DG DRI vor contribui la atingerea obiectivelor stabilite în cadrul programelor operaționale pentru perioada de finanțare 2014-2020. 12 Rezumatul strategiei specifice și a pașilor concreți pentru consolidarea coordonării intrasectoriale Soluții pentru consolidarea Alți actori esențiali Nivel Principalele provocări Rolul MDRAP coordonării  Calitatea slabă a  Adoptarea și aplicarea unor  Sprijinirea Unității de strategie  Centrul Guvernului strategiilor sectoriale standarde de dezvoltare a din subordinea Premierului  Unitățile de Politici strategiei, aprobare și M&E Publice din cadrul Vertical Ministerelor între niveluri  Proiectele care nu iau în  Îmbunătățirea criteriilor de  Îmbunătățirea criteriilor PNDL  Alte ministere de administrative considerare strategiile eligibilitate și de selecție pentru de evaluare și de selecție a linie cu programe sectoriale încă beneficiază de programele finanțate de la investițiilor de investiții proprii finanțare bugetul de stat, cum ar fi PNDL  Ministerul și Fondul pentru Mediu Finanțelor Publice  Programele de investiții  Regândirea tipurilor de  Reconceperea PNDL pentru a fi  Centrul Guvernului finanțate de la bugetul de intervenții finanțate prin complementar altor fonduri în  Ministerul stat nu sunt concepute programele finanțate de la fiecare sector Fondurilor pentru a fi complementare bugetul de stat pentru a fi Europene între ele și cu instrumentele complementare investițiilor Orizontal structurale ale UE finanțate de UE între programe  Există riscul ca, din cauza  Direcționarea solicitanților  Sprijinirea solicitanților de  Alte Autorități de fondurilor de la bugetul de fondurilor de la bugetul de stat fonduri din PNDL în timp util Management stat, instrumentele eligibili pentru finanțare UE prin direcționarea către surse  ADR-urile (ca OI- structurale ale UE să nu fie spre programul operațional de finanțare optime si uri) folosite optim stimularea absorbției fondurilor UE Rezumatul strategii specifice și a pașilor concreți pentru consolidarea coordonării intersectoriale Soluții pentru consolidarea Nivel Principalele provocări Rolul MDRAP Alți actori esențiali coordonării  Calitatea slabă a strategiilor  Adoptarea și aplicarea unor  Sprijinirea Unității de strategie  Centrul Guvernului  Lipsa mecanismului politic de standarde de dezvoltare a din subordinea Premierului (SGG, Cancelarie) ordonare în funcție de prioritate strategiei, aprobare și M&E  Reflectarea priorităților  Ministerul a proiectelor din sectoare diferite  Analizarea programelor de naționale transsectoriale în Finanțelor Publice  Lipsa de responsabilitate pentru investiții și luarea unei decizii alocările din PNDL  Unitățile de Politici punerea în aplicare a strategiilor cu privire la oportunitatea Publice din cadrul continuării/anulării lor Ministerelor  Discrepanțe semnificative în  Armonizarea procedurilor  Aducerea PNDL la standardele  Ministerul procedurile aplicabile investițiilor între diferitele programe necesare pentru fondurile UE Fondurilor finanțate de la bugetul de stat finanțate de la bugetul de stat (în măsura în care capacitatea Europene comparativ cu investițiile și finanțate de UE pentru permite acest lucru) pentru  Alte ministere de finanțate de către UE întregul ciclu (planificare, întregul ciclu (planificare, linie ce Național  Primele duc lipsă de punere în aplicare și post - punere în aplicare și post - implementează transparență, predictibilitate și execuție) execuție) programe de rigoare în selectarea  Participare activă și regulată în investiții cu intervențiilor Comitetele de Coordonare fonduri UE constituite prin Acordul de parteneriat  Proiectele majore de  Consolidarea mecanismelor  Sprijinirea UEIP din cadrul MFP  Centrul Guvernului infrastructură nu sunt de la nivel național de  Ministerul coordonate și nici ordonate în coordonare și ordonare în Finanțelor Publice funcție de prioritățile funcție de prioritate a intersectoriale proiectelor majore de infrastructură 14 Soluții pentru consolidarea Nivel Principalele provocări Rolul MDRAP Alți actori esențiali coordonării  Planificarea regională este  Sprijinirea instituțiilor actuale,  Sprijinirea ADR și CDR  ADR-uri împiedicată de lipsa unui statut cum ar fi ADR-urile și CDR -  Diseminarea celor mai bune  Consiliile de administrativ oficial pentru urile, prin furnizarea practici Dezvoltare Regional regiunile României instrumentelor necesare Regională pentru a asigura coordonare  Asociații inter- regională comunitare  Autoritățile subnaționale au o  Consolidarea capacității  Colectarea și publicarea unui  ADR-uri capacitate redusă de a aplica autorităților locale la nivelul set de orientări privind  Ministerul bunele practici în coordonarea întregului ciclu de investiții coordonarea investițiilor la Fondurilor planificării, punerii în aplicare,  Încurajarea proiectelor nivel local Europene monitorizării și evaluării gândite, depuse și  Sprijinirea eforturilor de Local investițiilor lor în infrastructură implementate în parteneriat planificare integrată, inclusiv prin PIDU  Recompensarea proiectelor în parteneriat în cadrul procesului de evaluare PNDL 15 Introducere 24. Guvernul României (GR) a solicitat Băncii Mondiale să sprijine eforturile sale de armonizare și optimizare a investițiilor publice finan țate de Uniunea Europeană și de la bugetul de stat. Obiectivele prezentului raport sunt încurajarea sinergiilor, obținerea un impact mai puternic, precum și promovarea creșterii durabile și favorabile incluziunii în România. În acest stadiu de dezvoltare a României, nevoile infrastructurii de bază depășesc cu mult fondurile disponibile, ceea ce face ca ordonarea după prioritate și coordonarea investițiilor să devină un aspect deosebit de important în vederea maximizării impactului. Acest angajament reprezintă o continuare a Programului de Dezvoltare Regională al Băncii Mondiale în România, pus în aplicare între lunile noiembrie 2012 și martie 2014, și se bazează în continuare pe Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul României și Banca Mondială privind parteneriatul și sprijinul pentru execuția fondurilor structurale și de coeziune ale UE în România și modernizarea administrației publice, încheiat în ianuarie 2012. Lucrarea de față cuprinde următoarele patru componente:  componenta 1 – Asistență privind coordonarea strategiilor și planurilor de investiții în infrastructură finanțate de la bugetul de stat și de UE;  componenta 2 – Asistență tehnică privind portofoliul de proiecte de investiții existent în MDRAP, inclusiv ordonarea lor optimă în funcție de prioritate și pregătirea potențialelor investiții finanțate de UE pentru perioada de programare 2014-2020;  componenta 3 – Asistență privind o mai bună utilizare a soluțiilor tehnice și a tehnologiilor eficiente în investițiile supravegheate de MDRAP;  componenta 4 – Asistență privind elaborarea unei strategii de dezvoltare a locuințelor și a infrastructurii. 25. Prima componentă menționată mai sus mai cuprinde două seturi de rapoarte, după cum urmează: a. Analiza strategiilor de investiții în infrastructură, incluzând modalități de îmbunătățire a coordonării și corelării lor; b. Strategia de ordonare în funcție de prioritate a proiectelor finanțate de la bugetul de stat, pe baza criteriilor de selecție armonizate cu cele utilizate pentru proiectele finanțate de UE. Prezentul raport final corespunde primei subcomponente de mai sus (scrisă cu litere cursive) privind armonizarea strategiilor de investiții în infrastructură, cu un accent puternic pe cele trei sectoare care au o importanță deosebită pentru dezvoltarea regională din România: infrastructura rutieră (la nivel local și județean), infrastructura de apă și apă uzată și cea socială. Evaluarea vizează întregul ciclu – de la definirea unui program de investiții până la selectarea proiectelor, punerea lor în aplicare și etapa post- execuție. În fiecare etapă, tema principală discutată este corelată cu necesitatea unei abordări armonizate și a unei coordonări îmbunătățite pentru ca investițiile în infrastructură să aibă un impact mai puternic. Celălalt raport elaborat în cadrul acestei componente merge mai departe și propune criterii și proceduri de selecție și de ordonare în funcție de prioritate foarte concrete. 26. Pentru a în țelege sinergiile și suprapunerile curente din cadrul sectoarelor și dintre acestea, prezentul raport evaluează strategiile și programele de investiții, precum și mecanismele institu ționale 17 implicate in formularea, aprobarea ș i coordonarea proiectelor de infrastructură. În conformitate cu acordul dintre MDRAP și Banca Mondială, sunt vizate următoarele: (i) intervențiile finanțate de stat efectuate sub supravegherea Direc ției Generale Dezvolt are Regională și Infrastructură (DG DRI) din cadrul MDRAP, în primul rând prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) din 2012 și alte programe (înainte de 2012); (ii) intervenții finanțate de la bugetul de stat efectuate de alte ministere (de exemplu, Fondul pentru Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice); și (iii) instrumente finanțate de UE care sprijină investițiile în infrastructură din sectoarele relevante, în special Programul Opera țional Regional (POR) 2007-2013 și 2014-2020, Programul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 și 2014-2020, Programul Opera țional Sectorial Mediu (POS Mediu) 2007-2013 și Programul Opera țional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. 27. Pe baza acestei evaluări cuprinzătoare, prezentul raport final con ține recomandări pentru armonizarea investițiilor din portofoliul MDRAP (în special în cadrul PNDL) cu alte interven ții finan țate de la bugetul de stat și din fonduri europene. Principalul subiect este coordonarea efectivă a investițiilor în infrastructură la nivel local, regional și național prin mecanisme consolidate de politică publică , instituționale și financiare. În plus, strategiile specifice și pașii concreți prezentați în acest raport oferă răspunsuri la două întrebări critice, interdependente:  Cum pot investițiile DG DRI – adică PNDL – să completeze și să susțină investițiile finanțate de UE și alte intervenții publice / private?  Cum pot investițiile DG DRI – adică PNDL – să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite prin POR 2014-2020? Context 28. România de astăzi prezintă un tab lou complex: speran țe mari și un poten țial de dezvoltare remarcabil, în contextul provocărilo r permanente din multe sectoare vitale. Este indubitabil că țara mai are încă mult până să poată oferi cetățenilor săi – tuturor cetățenilor, inclusiv celor săraci și marginaliza ți – infrastructura și serviciile publice de care au nevoie ca să beneficieze cu toții de beneficiile dezvoltării și să creeze și alte beneficii. Există multe exemple de discrepanțe care se observă cu ochiul liber (de exemplu, infrastructura deficitară de transport, lipsa accesului la apă și canalizare în anumite zone rurale, problemele legate de guvernanță etc.), în special prin comparație cu situa ția din alte state membre ale UE. Dar este la fel de adevărat că România a făcut pași importanți spre o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Rezultatele pozitive, în special în marile centre urbane – Bucureștiul depășește orașe precum Madrid, Lisabona, și Atena în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (PPC) – confirmă potențialul de creștere al României, cu condiția să li se permită cu adevărat cetățenilor să caute oportunitățile și să aibă acces la acestea. 29. Raportul Băncii Mondiale din 2013, „Orașe competitive”, sus ține că solu ția pentru deblocarea poten țialului de creș tere al României o constituie interven țiile adaptate la nevoile zonelor dezvoltate și ale celor mai slab dezvoltate. Prima prioritate este să se investească în îmbunătățirea conectivității și a accesibilității (atât în cadrul zonelor dezvoltate, cât și între zonele dezvoltate și cele rămase în urmă ), permițând oamenilor să profite de oportunitățile din România și din străinătate. În al doilea rând, în special în zonele mai slab dezvoltate, guvernul ar trebui să investească în instituții funcționale care să le asigure comunităților un nivel de trai de bază – în esență, aceeași start în via ță pentru toți cetățenii (inclusiv apa curentă , canalizarea, electricitatea, școlarizarea în condiții bune, piețe imobiliare eficiente, sănătate etc.). În sfârșit, comunitățile marginalizat e necesită eforturi orientate pentru ca să poată depăși 18 obstacolele specifice cu care se confruntă (de exemplu, discriminare, excludere etc.). Tabelul de mai jos prezintă succint tipurile recomandate de intervenții pentru zonele dezvoltate și cele mai slab dezvoltate. Figura 1. Prioritățile de investiții diferă între zonele puternic dezvoltate și cele slab dezvoltate din România Scurtarea distanței față de piețele mari de la nivel global prin îmbunătățirea Internațional infrastructurii și încurajarea fluxului transfrontalier de persoane, capital și idei Nivel de intervenție Îmbunătățirea conexiunilor între zonele puternic dezvoltate și cele slab dezvoltate din Regional România pentru a permite o concentrare eficientă a resurselor și efecte de contagiune Îmbunătățirea infrastructurii Dezvoltarea de instituții de legătură dintre orașe și funcționale (infrastructura zonele înconjurătoare pentru serviciilede bază, Local educație, sănătate, piețe Promovarea investițiilor în imobiliare etc.) calitatea vieții Conceperea și implementarea de măsuri îndreptate către grupuri marginalizate Zonă slab Zonă puternic dezvoltată dezvoltată Nivel de dezvoltare economică Sursa: Ora șe c ompetitive (Banca Mondială, 2013 ) 30. Condiția de bază pentru solu ționarea necesităților de dezvoltare ale României – necesară, dar nu suficientă – este accesul la resurse financiare pentru investițiile esențiale. În special, proiectele de infrastructură (cum sunt drumurile și rețelele de apă și canalizare) sunt, în mod normal, foarte costisitoare și complexe, creând o presiune semnificativă asupra bugetelor locale, județene și naționale. Date fiind țintele stricte privind deficitele bugetare anuale, România nu dispune de un spa țiu de manevră prea mare pentru a-și extinde în mod semnificativ programele de dezvoltare a infrastructurii din propriile resurse de la buget. În acest context, fondurile nerambursabile oferite de Uniunea Europeană (UE), în valoare de aproximativ 40 de miliarde EUR pentru perioada de programare 2014-2020, reprezintă o sursă esențială de bani pentru investiții. Dar experiența din trecut sugerează că România se confruntă cu constrângeri semnificative care i-au limitat capacitatea de absorbție a acestor fonduri, din diverse motive: alinierea incompletă la legislația europeană și la bunele practici din UE, în special în domeniul achizițiilor publice; lipsa de resurse pentru cofinanțare și cheltuielile de operare ale proiectelor finanțate de UE; capacitatea slabă a autorităților publice locale de a pregăti, realiza, monitoriza și evalua intervenții 19 complexe; birocra ția stufoasă și auditurile excesive etc5 . La 31 ianuarie 2015, rata de absorbție a României – în ciuda progreselor semnificative înregistrate în 2013 și 2014 – a rămas cea mai mică din UE, la 51,87 %. 31. Nevoia de investiții în infrastructura României este considerabilă, iar costurile aferente depășesc cu mult ceea ce se poate acoperi doar din fondurile UE, chiar dacă guvernul a reu șit să aducă absorb ția aproape de 100 %. De exemplu, în 2012, 34 000 km de drumuri județene și comunale din pietriș sau piatră au avut nevoie de modernizare, la un cost de aproximativ 6 -12 miliarde EUR. În plus, în jur de 21 000 km de drumuri județene și comunale ar putea necesita lucrări de reabilitare la un cost estimat la aproximativ 3,5-5,7 miliarde EUR. Comparativ, s-au alocat doar 0,87 miliarde EUR pentru modernizarea / reabilitarea / extinderea rețelei de drumuri județene și urbane prin POR 2007-2013. Mai mult decât atât, până în 2018, trebuie să se investească aproximativ 20 de miliarde EUR în infrastructura de apă și apă uzată pentru a crește procentul românilor cu acces la astfel de infrastructuri la cel pu țin 70 % (de la 52 % în 2004), în conformitate cu angajamentele asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană în contextul aderării din 2007. Totuși, doar aproximativ 3,3 miliarde EUR au fost aloca ți acestor investiții prin intermediul POS Mediu 2007-2013. 32. Privind în perspectivă către perioada 2014-2020, alocările din fondurile UE continuă să acopere doar o parte din deficitul de finan țare. Așa cum arată tabelul următor, pentru a răspunde tuturor nevoilor din sectorul drumurilor județene și comunale, al apei și apei uzate, precum și al sectorului de infrastructură socială, România ar trebui să contribuie cu peste 30 de miliarde EUR până în 2020, pe lângă fondurile UE disponibile. Aceasta este o povară uriașă pentru bugetul național. Tabelul 1. Necesarul de investiții în raport cu fondurile UE disponibile (2014-2020) Alocări din fonduri UE Sector prioritar Necesar de investiț ii* propuse pentru 2014- Deficit de finanț are 2020** Drumuri jude ț ene 3 412 193 664 € 946 808 511 € 2 465 385 153 € Drumuri comunale 4 728 319 110 € 440 236 880 € 4 288 082 230 € Apă și apă uzată 23 804 837 000 € 3 014 236 880 € 20 790 600 120 € Infrastructur ă socială 3 705 110 000 € 522 370 000 € 3 182 740 000 € TOTAL 35 650 459 774 € 4 923 652 271 € 30 726 807 503 € *Nevoile de investi ții sunt calculate pe baza metodologiei Băncii Mondiale pentr u fiecare sector. Pentru detalii, a se vedea raportul final privind „Îmbunătățirea criteriilor de ordonare în func ție de prioritate pentru proiectele PNDL”, Banca Mondială, 2015. ** Alocările propuse în proiectele document elor programatice pentru POR, PNDR și PO Infrastructură Mare. 5 Pentru o analiză mai completă a provocărilor cu care se confruntă beneficiarii fondurilor europene, a se vedea „POR 2.0: Colaborarea și comunicarea dintre Autoritatea de Management și Organismele Intermediare și asistenţă pentru beneficiar în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020”, Banca Mondială, 2013. 20 33. Deși cauzele provocărilor actuale pot fi complexe, mesajul general este simplu: România încă se confruntă cu nevoi mari de dezvoltare și are resurse financiare limitate, ceea ce face ca raportul cost-eficacitate să fie un principiu de o importan ță capitală pentru investițiile publice. Cu alte cuvinte, guvernul ar trebui să urmărească un program axat pe creșterea impactului finanțărilor disponibile pentru programele de investiții, de la Uniunea Europeană și / sau de la bugetul de stat. În acest demers, este esențial să se asigure că finanțarea investițiilor se alocă pe baza unor criterii de selecție clare, corecte și eficace și țintește spre intervenții care sunt proiectate și realizate într-un mod coordonat. Deși aceste principii și proceduri sunt de obicei susținute în cheltuirea fondurilor UE, inclusiv prin Programul Operațional Regional (POR)6 , intervențiile finanțate din bugetul de stat s-au dovedit deficitare din aceste punct de vedere în trecut. 34. Aici intervine problema coord onării investițiilor publice, ca element esen țial pentru maximizarea impactului asupra dezvoltării al fiecărui leu, euro sau dolar cheltuit pe infrastructură. În primul rând, lipsa coordonării înseamnă că programele de investiții finanțate de la bugetul de stat și de către UE se suprapun și de multe ori „concurează” pentru același grup de beneficiari. Această problemă nu este nouă în contextul actual românesc. Analiza funcțională a sectorului de dezvoltare regională din România, elaborată în 2011 de Banca Mondială, recomandă ca programele finanțate 100 % de la bugetul de stat „să evite suprapunerea cu [intervențiile] sprijinite de UE”7 . Mai mult decât atât, pentru a păstra un cadru concurențial echitabil, programele de investiții asemănătoare ar trebui să aibă norme similare de punere în aplicare. În practică, însă, programe le finanțate de la bugetul de stat sunt mult mai puțin stricte decât instrumentele structurale ale UE, a șa cum se descrie în exemplul de mai jos. Caseta 1. PNDI a dovedit deficiențe clare în materie de coordonare cu fondurile UE Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), în prezent desființat, un pr ogram de 4 miliarde EUR susținut de GR, ar fi putut elimina efectiv instrumentele structurale finanțate de UE, cum ar fi POR, PO Mediu și Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Pe de o parte, PNDI viza tipuri similare de investiții în infrastructură (de exemplu, drumuri județene, rețele de apă și canalizare etc.). Pe de altă parte, nu dispunea de procese de selecție riguroase și transparente, iar personalul din cadrul fostului Minister al Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) a fost copleșit în scurt timp de cererile de finanțare și documentațiile tehnice (de exemplu, studii de prefezabilitate și fezabilitate, proiecte tehnice detaliate etc.) depuse de către beneficiarii publici din toată țara. Pe atunci, nu exista un sistem independent de eval uare a proiectelor (comparativ cu cerința de a dispune de evaluatori externi în cazul proiectelor cu finanțare europeană), iar documentul programatic menit să definească eligibilitatea și criteriile de selecție lipsea cu desăvârșire (spre deosebire de documentele programatice ample aferente fondurilor europene, ce sunt elaborate în cadrul diferitelor Programe Operaționale și aprobate de Comisia Europeană). În lipsa unor criterii clare de selecție și a unor măsuri de ordonare în funcție de prioritate, portofoliul de proiecte din cadrul PNDI finanțate de la bugetul de stat s -a extins rapid. Noul guvern din iulie 2012 a oprit definitiv PNDI, recunoscând existența multiplelor probleme care afectau programul. 35. Alte semne ale actualei lipse de coordonare sunt planificarea ineficientă a investițiilor și incapacitatea autorităților publice de a înlătura barierele ș i de a lucra împreună. Într-adevăr, se întâmplă rar ca autoritățile publice să colaboreze în mod proactiv în conceperea și realizarea proiectelor 6 A se vedea raportul Băncii Mondiale din 2014 cu privire la „Modelele de selecţie a proiectelor pentru POR”. 7 „Analiza funcțională a dezvoltării regionale și turismului”, Banca Mondială, 2011, p. xvi. 21 sau investițiilor care își consolidează reciproc impactul (de exemplu, reabilitarea drumurilor care fac legătura între mai multe județe)8 . Chiar și la nivelul unei singure autorități, coordonarea în vederea unei succesiuni corecte a investițiilor se dovedește a fi deficitară: de exemplu, un drum modernizat recent este uneori deteriorat atunci când este dezvoltată o rețea de alimentare cu apă și / sau canalizare pentru aceeași comunitate. Următorul capitol detaliază astfel de exemple; pe scurt, obiectivele duble de reducere a pierderilor și de creștere a sinergiilor între proiectele de investiții evidențiază necesitatea de a concepe și de a adopta mecanisme de coordonare eficace. Obiectiv și domeniu de aplicare 36. Obiectivul prezentului angajament este de a sprijini coordonarea strategică a strategiilor de infrastructură și a proiectelor de investiții finan țate de UE și de la bugetul de stat în regiuni, jude țe și municipii. Se speră că acest lucru va contribui la asigurarea unei abordări coerente, integrate și de impact în ceea ce privește gestionarea investițiilor publice, precum și la creșterea eficienței și eficacității cheltuirii fondurilor de la bugetul de stat și din partea UE pentru perioada de programare 2014-2020. Prezentul raport oferă recomandări pentru alinierea proceselor de elaborare și de implementare aplicabile investițiilor în infrastructură nefinanțate de UE, derulate sau monitorizate de MDRAP, cu cele susținute prin diferite programe operaționale finanțate de UE. Această activitate contribuie, de asemenea, la armonizarea acestor procese cu cele folosite de alte ministere și agenții naționale, care pe termen lung pot contribui la creșterea absorbției fondurilor UE: dacă investițiile respectă aceleași reguli, poate fi creată o rezervă de proiecte cu finanțare de la bugetul de stat care să fie apoi transferate la programele finanțate de UE, după cum este necesar / posibil. În cea mai mare măsură posibilă, această metodologie va fi distribuit ă tuturor părților interesate. 37. Sarcina de a evalua toate aspectele legate de coordonare ale lucrărilor de infrastructură din România este una descurajantă. Există multe unghiuri potențiale de abordare a acestui demers: pe sectoare ; pe niveluri administrative; pe strategii / planuri, programe de investiții și / sau proiecte individuale; pe etape (planificare, punere în aplicare și post-execuție); pe tipuri (politic, financiar, tehnic etc.). Următoarele paragrafe abordează sarcina critică de a defini corespunz ător sfera de aplicare a misiunii curente pentru a se încadra în limitele de timp și de resurse și a contribui cu recomandări utile, care pot fi puse în practică . Prin urmare, majoritatea propunerilor discută acțiunile pe care MDRAP le poate întreprinde direct, ca parte a mandatului său. 38. Ca atare, raportul de față prezintă o serie de rezerve și limitări importante. România a adoptat un număr foarte mare de strategii în ultimii ani, acest lucru contribuind la dificultatea coordonării. Unele dintre acestea sunt cerute de UE, altele sunt promovate de ministerele de resort, iar altele sunt ini țiate de nivelurile administrative inferioare. Nu ne propunem să furniz ăm o evaluare aprofundată a fiecărei strategii, ceea ce depășește cu mult domeniul de aplicare al ace stei lucrări, ci să punem în discuție câteva strategii critice pentru a înțelege obiectivele lor principale și dacă acestea au într-un fel legătură cu prioritățile politicilor publice, cu finanțarea și cu anumite proiecte specifice. În plus, raportul analizează programele de investiții în infrastructură finanțate de la bugetul de stat de către MDRAP și de alte ministere, precum și instrumentele structurale susținute de UE (de exemplu, Programul Opera țional Regional, PO I nfrastructură Mare, Programul Na țional de Dezvoltare Rurală – PNDR etc.). Din nou, acest 8 Un exemplu pozitiv este încercarea județelor din regiunea Vest de a prezenta o propunere comună în cadrul POR 2007-2013 pentru reabilitarea drumurilor județene care conectau mai multe regiuni. Astfel de situații rămân rare la nivelul întregii țări. 22 raport nu are rolul de a furniza o evaluare completă a tuturor acestor programe (în fond, o serie de studii aprofundate sunt cerute de UE – în special pentru instrumentele structurale – și multe dintre acestea sunt disponibile pentru public). În schimb, analiza de fa ță caută să dezvăluie legăturile, suprapunerile și sinergiile dintre diferitele instrumente de finanțare și să recomande modalități de îmbunătățire a coordonării lor. Strategiile și programele de investiții nemateriale nu sunt vizate de acest raport. 39. În concluzie, domeniul de aplicare al lucrării de față se concentrează pe strategii, programe de investiții și proiecte în cele trei sectoare vizate de PNDL: drumuri, apă și apă uzată și infrastructură socială. Pentru aceste domenii esențiale, prezentul studiu vizează strategiile sectoriale și trans-sectoriale relevante și disponibile, la toate nivelurile (suprana țional, național, regional și local). Mai mult, această evaluare analizează mecanismele instituționale care modelează diferitele etape ale unui proiect de infrastructură, de la planificare până la punere în aplicare, monitorizare și evaluare (M&E) post-execuție. Prima figură de mai jos rezumă legăturile dintre diferitele niveluri vizate de raport, în timp ce a doua figură definește ceea ce se află în sfera de cuprindere a prezentei lucrări și în afara sa. Figura 2. Există o „cascadă” de strategii ș i planuri pentru dezvoltarea infrastructurii locale Nivel supranațional Strategii de la nivelul UE (Europa 2020) Strategia de Strategia Acordul de Programul Dezvoltare Națională pt. Parteneriat de guvernare Teritorială a Dezvoltare România - UE 2013-2016 României Durabilă Nivel Strategii sectoriale pentru dezvoltarea infrastructurii locale național (e.g., Master Planul de Transport, Planul de management al Bazinului Hidrografic al Dunării, Strategia de Sănătate) Programe de investiții finanțate de UE (e.g., POR, Programe de investiții finanțate de la bugetul PNDR, POS Mediu, PO Infrastructură Mare etc.) de stat (e.g., PNDL, Fondul de Mediu etc.) Strategii Sectoriale Nivel Planuri de Dezvoltare Strategii Județene Planuri de Amenajare (e.g., apă și apă uzată, regional Regională de Dezvoltare Teritorială Master Planuri) Nivel Strategii de Dezvoltare Planuri Urbanistice Strategii Sectoriale local Locală Generale (e.g., pentru utilități publice) 23 Figura 3. Sfera de cuprindere a evaluării curente În interiorul sferei de cuprindere • Strategii și planuri care ghidează investițiile în infrastructură la nivel: • Supranațional (EU 2020) • Național (Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, Programul de guvernare, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă etc.) • Regional (Planuri de dezvoltare regională, Planuri de amenajare teritorială, Strategii județene de dezvoltare, Planuri județene de amenajare teritorială, Master planuri regionale de apă și apă uzată) • Local (Strategii de dezvoltare locală, Planuri urbanistice generale) • Programe de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii grele • Finanțate de la bugetul de stat (PNDL, Fondul pentru Mediu) • Finanțate de UE (POR, PNDR, POS Mediu / PO Infrastructură Mare) În exteriorul sferei de cuprindere • Strategii care nu mai sunt valabile sau care nu se mai aplică • Strategii sau planuri pentru regiuni / județe / localități • Strategii pentru măsuri „soft” (sectoriale - și trans -sectoriale) • Programe de investiții „soft” (e.g., Programul Operațional Capital Uman, Programul Operațional Capacitate Administrativă etc.) • Proiecte specifice finanțate de autorități locale / județene • Investiții Teritoriale Integrate (ITI), Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) • Coordonare or izontală trans -jurisdicțională 40. Pe parcursul acestui studiu sunt citate mai multe rapoarte conexe ale Băncii Mondiale, având în vedere legăturile strânse cu acestea și necesitatea de a concentra evaluarea curentă pe zonele care adaugă valoare. În cazul în care un anumit subiect a fost discutat într-o altă analiză recentă , prezentul raport final face referire la acea analiză și prezintă recomandările pe scurt. Este important ca raportul de față să fie plasat în contextul angajamentului curent mai larg cu MDRAP, în cadrul căruia sunt relevante următoarele livrabile:  componenta 1 – Asistență privind coordonarea strategiilor și planurilor de investiții în infrastructură finanțate de la bugetul de stat și de UE o Celălalt raport final privind criteriile de ordonare în funcție de prioritate ale PNDL, care trebuie livrat la sfârșitul lunii august 2015, discută mecanismele de stabilire a priorității investițiilor la nivel de program și de proiect. Acesta va cuprinde recomandări privind adoptarea unor criterii de evaluare și selecție care să încurajeze coordonarea în cele trei sectoare (drumuri, apă și apă uzată ; apă și canalizare), prin definirea listelor de proiecte prioritare în vederea sortării portofoliul actual, dar și în vederea evaluării noilor propuneri;  componenta 2 – Asistență tehnică privind portofoliul de proiecte de investiții existent în MDRAP, inclusiv privind ordonarea lor optimă în funcție de prioritate și pregătirea potențialelor investiții finanțate de UE pentru perioada de programare 2014-2020 o Raportul final privind „Criteriile îmbunătățite de ordonare în funcție de prioritate a proiectelor PNDL”, depus la 26 decembrie 2014, a analizat modelul complet de selecție din cadrul PNDL și a propus îmbunătățiri. Prin asigurarea unor proceduri similare în cazul 24 fondurilor de la bugetul de stat și al fondurilor UE, coordonarea este implicit îmbunătățită, iar proiectele elaborate pentru finanțare națională pot fi transferate în rezerva proiectelor europene, dacă sunt eligibile; o Raportul final privind portofoliul PNDL, care trebuie livrat la sfârșitul lunii august 2015, va conține o serie de recomandări specifice pentru îmbunătățirea propunerilor, împreună cu proceduri de evaluare și selecție. Din nou, acest lucru ar conduce la un proces mai coordonat între programele de investiții finanțate de la bugetul de stat și cele finanțate de UE;  componenta 3 – Asistență privind o mai bună utilizare a soluțiilor tehnice și a tehnologiilor eficiente în investițiile supravegheate de MDRAP o Acest raport final, care trebuie livrat la sfârșitul lunii iunie 2015, va sugera tehnologii îmbunătățite, care pot ajuta și la coordonarea proiectelor în etapa de punere în aplicare. 41. Pe lângă cele de mai su s, există o serie de evaluări conexe indicate în acest raport ș i extrem de relevante pentru subiectul coordonării investițiilor în infrastructură, printre care:  ROP 2.0: MA-IB Collaboration and Communication and Beneficiary Support Mechanisms for the Regional Operational Programme, 2014-2020 (POR 2.0: Colaborarea și comunicarea dintre autoritatea de management și organismele intermediare și asistență pentru beneficiar în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020) (Banca Mondială, 2014) cuprinde două rapoarte care discută cadrul regional de planificare și derulare a investițiilor în infrastructura publică , în special prin intermediul Programului Operațional Regional (POR). Rapoartele includ o evaluare a Agențiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR) și oferă recomandări privind mecanismele de sprijin pentru solicitanții de la nivel local și județean și pentru beneficiarii de fonduri UE, inclusiv asistență pentru o mai bună coordonare a investițiilor;  Enhanced Spatial Planning (O mai bună amenajare a teritoriului) (Banca Mondială, 2013) evaluează cadrul de amenajare teritorială din România și recomandă soluții pentru consolidarea coordonării între planurile de nivel inferior și superior;  Strategic IDPs Assessment (Evaluarea strategică a PID) (Banca Mondială, 2013) este o analiză aprofundată a planurilor integrate de dezvoltare (PID) din perioada 2007-2013 a polilor de creștere din România. PID sunt instrumente esențiale pentru facilitarea planificării integrate la nivelul localităților. Studiul rezumă lacunele actuale, propune măsuri pentru îmbunătățirea calității acestor documente și evaluează rolul coordonatorilor polilor de creștere;  Harmonizing Strategic Planning and Budgetary Programming in Romania (Armonizarea planificării strategice și a programării bugetare în România) (2015) analizează cadrul național de elaborare, aprobare și transpunere în practică a strategiilor. Studiul face referire la eventuala creare a unei unități de strategii în cadrul organismului de guvernare din România, o propunere importantă pentru asigurarea coordonării între strategii ;  rapoartele Băncii Mondiale cu privire la CLLD și ITI Delta Dunării fac o serie de recomandări care să faciliteze planificarea integrată și punerea în aplicare a proiectului prin intermediul acestor două noi instrumente promovate de UE pentru perioada 2014-2020;  nu în ultimul rând, echipa care lucrează în cadrul angajamentului actual a colaborat îndeaproape cu echipa Băncii Mondiale implicată în acordarea de asistență tehnică Ministerului Finanțelor 25 Publice cu privire la gestionarea investițiilor publice . Cele două proiecte sunt pe deplin complementare și au fost dezvoltate în strânsă coordonare între cele două echipe speciale. Destinatari 42. Destinatarul principal al prezentului raport este personalul Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură (DG DRI) din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP). Alți actori importanți care vor beneficia de această evaluare sunt:  la nivel național: o ministerele și agențiile responsabile de planificarea și realizarea intervențiilor finanțate de la bugetul de stat; o autoritățile de management și organismele intermediare ale programelor finanțate de UE;  la nivel regional: agențiile pentru dezvoltare regională , care sunt responsabile cu planificarea și coordonarea la nivel regional și ar putea juca în mod efectiv rolul de legătură între nivelul național și cel județean / local;  la nivel județean și local: autoritățile publice care elaborează proiecte și depun cereri de finanțare în cadrul programelor finanțate de UE și de la bugetul de stat;  nu în ultimul rând, Comisia Europeană (CE) poate beneficia de concluziile prezentului studiu și poate reitera recomandările din acesta și pentru alte state membre. Problema coordonării efective a investițiilor în infrastructură finanțate din surse diferite există și în alte state membre, așa cum rezultă din introducerea instrumentelor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) și de investiții teritoriale integrate (ITI) pentru perioada de programare 2014-2020, care au tocmai rolul de a realiza proiecte integrate cu finanțare din mai multe fonduri. Metodologia și structura raportului 43. După această introducere, capitolul 1 definește cadrul teoretic de evaluare a coordonării investițiilor în infrastructura publică din România. Literatura de specialitate pe acest subiect complex este relativ redusă, în ciuda importanței crescânde a subiectului. Raportul de față adaptează la contextul românesc cadrul propus în raportul OCDE „Investing Together: Working Effectively across Levels of Government” (Investind împreună: o colaborare efectivă între diversele niveluri ale administra ției), probabil cea mai cuprinzătoare resursă disponibilă în prezent cu privire la problema coordonării investițiilor în infrastructura publică . Același capitol analizează literatura de specialitate disponibilă pentru a sintetiza beneficiile, obstacolele frecvente și riscurile legate de coordonarea investițiilor publice. 26 Figura 4. Prezen tul raport urmează o structură logică: prezentare generală, analiză-diagnostic, recomandări Structura sectorului Diagnostic Recomandări Cadrul general al investițiilor Mecanisme îmbunătățite de Mecanisme actuale de coordonare publice coordonare • Actori principali • Coordonare intrasectorială • Teme transversale (mediul • Verticală (a strategiilor și favorabil coordonării) • Cadru legal și guvernare planurilor) pt.: drumuri; apă • Încredere instituțională pe & apă uzată; infrastructură • Responsabilitate orizontală/verticală socială • Capacitate • Sisteme informatice • Strategii • Orizontală (a programelor • Nivel supra-național de investiții) pt.: drumuri; • Nivel național apă & apă uzată; • Mecanisme specifice de • Nivel sub-național infrastructură socială coordonare • Intrasectoriale • Programe de investiții • Coordonare intersectorială • Verticale • Finanțate de UE • Nivel național • Orizontale • Finanțate de la bugetul de • Nivel regional • Intersectoriale stat (inclusiv PNDL, tratat • Nivel local • Naționale separat în cap. 2) • Regionale • Locale Capitolele 2 & 3 Capitolul 4 Capitolul 5 44. În conformitate cu Acordul pentru servicii de asisten ță tehnică, capitolul 2 evaluează principalele tipuri de investiții gestionate de MDRAP, în special prin intermediul Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură (DG DRI). Prima parte a analizei descrie etapele fundamentale ale ciclului de proiect și se concentrează asupra portofoliului de proiecte pentru anul 2014 în cadrul Programului Național de D ezvoltare Locală (PNDL), analizând împărțirea lor în funcție de: mărime, sector, stadiul realizării (în curs de desfășurare vs. noi) și localizarea geografică . Există două motive fundamentale pentru evaluarea PNDL: (i) programul s-a extins semnificativ cu o serie de proiecte noi, având nevoie de peste 15 ani pentru finalizarea tuturor investițiilor care există în prezent în portofoliu (presupunând că rezerva nu se va îmbogăți cu proiecte noi în această perioadă); și (ii) există oportunități semnificative de consolidare a coordonării între PNDL și alte programe de investiții, în special cu instrumentele finanțate de UE, atât în ceea ce privește programarea strategică, cât și privind adoptarea de proceduri armonizate de punere în aplicare. În plus, PNDL este și programul pe care MDRAP, în calitate de destinatar principal al acestui raport, îl poate ajusta în mod direct și îi poate aduce îmbunătățiri imediate. Având în vedere toate aceste motive, prima parte a capitolului 2 este dedicat unei analize aprofundate a PNDL. Partea a doua analizează pe scurt alte programe de investiții implementate de DG RDI: programul de reabilitare termică; programul de construcții de locuințe sociale; și programul de construcții de locuințe pentru evacuați. 45. Capitolul 3 oferă o imagine de ansamblu asupra sectoarelor drumuri, apă ș i apă uzată și infrastructură socială din România, vizând următoarele subiecte: actori principali, cadru legislativ, 27 strategii și programe de investiții. Acest capitol include și o analiză a investiților în infrastructură efectuate cu fonduri de la bugetul de stat de către alte ministere și/sau agenții naționale. Metodologia este asemănătoare celei utilizate pentru a rezuma analizele funcționale realizate de Banca Mondială în 2010 și 2011, inclusiv pentru sect orul dezvoltării regionale. Ca și în capitolul precedent , această analiză este în primul rând descriptivă și are rolul de a oferi informa ții de fond cu privire la cadrul actual care guvernează investițiile în infrastructura din România (și anume cine ce face, ce și cu ce fonduri). 46. În conformitate cu Acordul pentru servicii de asisten ță tehnică, echipa a ales să se conc entreze pe aceleași sectoare principale pe care le vizează MDRAP prin PNDL finan țat de la bugetul de stat. A fost analizat un mare volum de materiale, de la legisla ție până la strategii (trans-sectoriale și sectoriale), o documentație vastă a programelor de investiții etc. O parte a analizei implică o privire de ansamblu asupra a ceea ce s-a făcut deja în perioada de programare 2007-2013 și încearcă să determine în ce măsură au fost coordonate corespunzător investițiile. De exemplu, Programul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) a finanțat investiții în sectorul de apă și apă uzată care nu fuseseră deja finanțate prin POS Mediu 2007-2013. În mod asemănător, Programul Opera țional Regional 2007-2013 a finanțat situri de patrimoniu cultural de categoria A din mediul rural, în timp ce PNDR 2007-2013 s-a concentrat pe siturile din categoria B. Dar o astfel de coordonare nu se aplică tuturor programelor operaționale și de regulă lipsește în cazul programelor finanțate de la bugetul de stat. Observa țiile din prezenta analiză documentară au fost completate cu interviuri pe teren cu părțile interesate de la nivel central, regional și local. 47. Capitolul 4 pornește de la analiza oferită în capitolele 2 și 3 și realizează un diagnostic complet al mecanismelor actuale de coordonare a investițiilor publice în România, în două părți: coordonare intrasectorială ș i intersectorială. Coordonarea intrasectorială detaliază: (i) coordonarea pe verticală (între nivelurile administra ției) a strategiilor și planurilor din cele trei sectoare (drumuri, apă și apă uzată și infrastructură socială); și (ii) coordonarea pe orizontală între programele de investiții (gestionate de diferite unități / ministere) – din nou pentru fiecare dintre cele trei sectoare menționate mai sus. A doua parte, care vizează dimensiunea intersectorială, este împărțită în trei secțiuni, corespunzătoare nivelurilor administrative în care pot exista sau ar trebui să fie creat e mecanisme instituționale pentru a încuraja coordonarea: nivelul național, nivelul regional și nivelul județean / local. În cadrul fiecăruia dintre acestea, raport ul detaliază strategiile și planurile, programele de investiții și proiectele de infrastructură. Următoarele constituie o mostră de întrebări critice adresate în cadrul analizei-diagnostic din capitolul 4:  Cum are loc coordonarea în contextul actual românesc, în cadrul sectoarelor și între acestea?  Care sunt exemplele pozitive de coordonare? Cum pot fi ele replicate?  Care sunt principalele impedimente din calea unei coordonări efective – între nivelurile administrației (pe verticală), între diferiții actori și diferitele programe de investiții (pe orizontală), precum și între diferitele faze (strategii, programe de investiții și proiecte)?  Care sunt principalele strategii și planuri și cum se potrivesc unele cu altele? Cât de strâns colaborează diferiții actori în procesul de planificare?  Obiectivele și investițiile eligibile sunt corelate în mod corespunzător și eficace între diversele programe de investiții?  Cine este responsabil pentru (lipsa de) coordonare?  Care sunt diferențele dintre nivelurile na țional, regional și local în ceea ce privește mecanismele de coordonare? 28  Investițiile au o ordine corespunzătoare și logică?  Care sunt principalele instrumente de monitorizare și evaluare (M&E)?  Cum sunt colectate, analizate și diseminate lecțiile învățate? 48. Capitolul 5 cuprinde o listă de strategii specifice și pași concreți pentru îmbunătățirea coordonării strategiilor și planurilor pentru investiții în infrastructură finanțate prin fonduri de stat și fonduri UE. Pentru ca sfera analizei să rămână ușor de înțeles, iar sugestiile făcute să poată fi transpuse în practică , raportul se concentrează în principal pe zonele în care sunt constatate deficite semnificative și pe măsurile care intră în sfera directă a MDRAP. Capitolul discută mai întâi patru condiții fundamentale pentru coordonare (mediul favorabil) și apoi prezintă o serie de recomandări pentru mecanisme le de coordonare de la nivel sectorial și intersectorial, reflectând structura analizei-diagnostic de mai sus. 49. În fine, capitolul 6 oferă un sumar al strategiilor specifice și a pașilor concreți pentru o mai bună coordonare intrasectorială și intersectorială. Prin adoptarea acestor propuneri, se vor putea atinge două obiective conexe prin îmbunătățirea coordonării strategiilor și planurilor pentru investiții în infrastructură finanțate de la bugetul de stat și prin fonduri UE: (i) investițiile finanțate de la bugetul de stat, inclusiv de către DG DRI, vor putea susţine şi completa investiţiile în infrastructură realizate prin fonduri UE şi investiţiile în infrastructură realizate sau facilitate de către alte organizaţii public e sau private; și (ii) investițile implementate de către DG DRI vor contribui la atingerea obiectivelor stabilite în cadrul programelor operaționale pentru perioada de finanțare 2014 -2020. 50. Prezentul raport final este rezultatul unui amplu efort de cercetare ș i analiză, care implică o mare varietate de surse și instrumente fundamentale. Pe lângă sursele publice ale tuturor documentelor strategice citate, echipa s-a bazat în mare măsură pe datele furnizate de MDRAP privind portofoliul PNDL din 2014. De asemenea, au fost organizate în România cinci misiuni, la nivel național, regional și local, având loc interviuri cu principalele părți interesate care modelează coordonarea investițiilor în infrastructura publică. Următorul tabel rezumă principalele surse de informare utilizate în fiecare capitol al prezentului studiu: Tabelul 2. Fiecare capitol al raportului se bazează pe toate sursele disponibile Capitol Principalele surse și instrumente de analiză I. Cadru teoretic  Analiza literaturii de specialitate  Tipologia OCDE de coordonare a investițiilor II. Programele de investiții ale Direcției  Analiz ă documentară a cadrului legislativ de bază Generale Dezvoltare Regională și (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 28/2013, Infrastructură Ordinul ministrului MDRAP nr. 1851/2013 etc.)  Analize cantitative ale datelor furnizate de MDRAP cu privire la portofoliul de proiecte din anul 2014 (portofoliul inițial și portofoliul de final de an). Notă: Baza de date nu este completă. Unele informații (de exemplu, procentul de finalizare) lipsesc în cazul unora dintre proiecte.  Analiza altor programe de investiții implementate de DG 29 Capitol Principalele surse și instrumente de analiză DRI: reabilitarea termică a blocurilor de locuințe; locuințe sociale; locuințe pentru evacuați. III. Prezentare generală a principalelor  Analiza documentelor strategice de la toate nivelurile sectoare de infrastructură (Strategia UE 2020, Programul de guvernare 2013-2016, Strategia Na țională de Dezvoltare Teritorială, Master planurile regionale pentru apă și apă uzată , Strategiile locale / județene de dezvoltare etc.)  Analiz ă documentară a cadrului legislativ care reglementează fiecare sector major (drumuri, apă și apă uzată și infrastructură socială)  Analiz ă documentară a programelor de investiții (documente programatice), validată și / sau ajustat ă în urma interviurilor pe teren: o finanțate de UE pentru perioada 2007-2013 și pentru perioada 2014-2020 (sub formă de proiect, în februarie 2015) o finanțate de la bugetul de stat (în măsura în care documentele programatice au fost disponibile) IV. Analiz ă-diagnostic a unor  Analiza documentelor esențiale (a se vedea sursele din mecanisme de coordonare a capitolul III) investițiilor publice  Interviuri pe teren cu: o autoritățile de la nivel național care gestionează / supraveghează progra mele de investiții: MDRAP, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educa ției, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale o instituțiile de la nivel regional care au un rol în coordonarea investițiilor (agențiile regionale pentru dezvoltare Sud Muntenia și București- Ilfov) o autoritățile de la nivel jude țean și local care elaborează , pun în aplicare și coordonează proiectele de infrastructură publică V. Strategii specifice și pași concreți  Analiza documentelor esențiale (a se vedea sursele din pentru îmbunătățirea coordonării capitolul III) investițiilor în infrastructura publică  Interviuri pe teren (aceea și listă ca la capitolul IV)  Studii de caz ale bunelor practici interna ționale VI. Sumarul strategiilor specifice și a pașilor propuși 30 51. Există două limitări ale surselor prezentate mai sus. În primul rând, programele opera ționale finanțate de UE pentru perioada 2014-2020 sunt încă în stadiu de proiect la momentul scrierii acestui raport. Până când acestea vor fi aprobate în mod oficial de UE și apoi completate cu ghiduri ale solicitanților cuprinzând criterii de eligibilitate și selecție reale pentru fiecare axă de investiții, condițiile esențiale se pot schimba, inclusiv modul în care aceste instrumente se coordonează unul cu altul și cu fondurile de la bugetul de stat. În al doilea rând, în ciuda unui efort amplu, unele informa ții nu au putut fi obținute – în special în ceea ce privește programele de investiții finanțate 100 % de la bugetul de stat. În acest sens, sunt disponibile foarte puține informații publice (cu excepția PNDL), iar unii directori ai departamentelor de infrastructură din ministere le centrale nu au putut fi contacta ți pentru interviuri. În măsura posibilului, aceste lacune vor fi completate la prezentarea raportului final privind componenta 1 (care trebuie livrat până la 27 august 2015). 52. Înainte de a continua, este important să ne amintim că această evaluare are loc într-un moment deosebit de critic: România definitivează cadrul care va orienta modul în care țara va cheltui 40 miliarde EUR până în anul 2022. Așadar, următoarele capitole au potențialul de a contribui în mod substanțial la creșterea impactului proiectelor de infrastructură, cu condiția ca persoanele din conducerea MDRAP și alte părți interesate din România să se angajeze cu adevărat în această analiză complexă, să și-o însușească și să o pună în aplicare. În acest demers, următoarele două premise sunt fundamentale: (i) nevoile de dezvoltare ale României sunt mult mai mari decât resursele disponibile (după cum s-a menționat anterior); și (ii) o mai bună coordonare este esențială pentru a reduce ineficiențele, pentru a finaliza investițiile optime (și a înlătura proiectele nerealizabile) și pentru a asigura cu adevărat o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. 31 Capitolul 1: Cadrul teoretic 53. Coordonarea investițiilor publice a devenit un deziderat popular, în special în ultimii ani. Atât specialiștii, cât și factorii de decizie sunt de acord că aceasta este o idee bună, din mai multe motive, precum eficientizarea costurilor, cre șterea impactului, monitorizare și evaluare (M&E) standardizată etc. Din acest motiv, nu mai constituie o surpriză faptul că necesitatea de coordonare a investițiilor figurează la loc de frunte în cadrul mai multor strategii fundamentale. Într-un raport al OCDE din 2013 pe această temă se arată că „este necesară o coordonare semnificativă și este esențial ca autoritățile subnaționale să poată lucra împreună în conceperea și punerea în aplicare a proiectelor de investiții.”9 În cazul României, Acordul de Parteneriat (AP) 2014-2020 cu UE, care trasează direcțiile generale de alocare a fondurilor structurale disponibile în următorii șapte ani, prevede în mod expres: „Complementaritățile identificate în cadrul Fondurilor ESI presupun asigurarea unei coordonări eficiente pe parcursul planificării și execuției Fondurilor ESI pentru a evita suprapunerea ac țiunilor.”10 54. Cu toate acestea, conceptul de coordonare este în general definit în termeni destul de vagi și este insuficient sus ținut de obiectivele ș i acțiunile concrete care se impun în cazul investițiilor publice. Se nasc mai multe întrebări importante: Ce este, până la urmă, coordonarea? Cine are obliga ția de a se coordona cu cine? Ce presupune coordonarea? Care sunt beneficiile coordonării? Dar costurile acesteia? Prezentul raport nu are cum să ofere un răspuns la toate aceste întrebări ; de aceea, scopul capitolului de față este acela de a restricționa aria evaluării la acele probleme care sunt cu adevărat vital e pentru România în acest moment al dezvoltării sale, în special în ceea ce privește legătura dintre programele și investițiile finanțate de UE și cele finanțate de la bugetul de stat. 1.1 Ce este coordonarea? 55. În sens larg, coordonarea se referă la capacitatea diferitelor părți interesate de a conlucra în vederea atingerii unor obiective concrete. Coordonarea nu reprezintă niciodată un scop în sine, ci un mijloc prin care se poate atinge un obiectiv concret: în contextul acestei analize, scopul este de a elabora și pune în aplicare proiecte care să aibă un impact maxim asupra dezvoltării durabile și favorabile incluziunii a României. După cum s-a remarcat în capitolul precedent, accentul se pune pe investi țiile în infrastructura de bază – drumuri, apă, ape uzate și infrastructură socială –, care pot crea condițiile în care toți oamenii să își atingă potențialul productiv și astfel să genereze creștere economică 11 . 56. Coordonarea prezintă trei dimensiuni principale: pe verticală (între nivelurile administrației), pe orizontală (între diferitele unități aflate la același nivel administrativ) și funcțională (între diversele etape). Această tipologie poate fi detaliată după cum urmează:  coordonarea pe verticală cuprinde relațiile existente între nivelurile administrative naționale, regionale și locale. Fiecare nivel trebuie să știe cel puțin ce fac sau ce intenționează să facă celelalte niveluri în ceea ce prive ște investițiile publice planificate. De exemplu, nivelul na țional decide să construiască o autostradă care traversează o anumită regiune, un anumit județ și o 9 „Investing Together: Working Effectively across Levels of Government”, OCDE, 2013, p. 13. 10 A se vedea Acordul de Parteneriat (AP) pentru România, 2014-2020, p. 207. 11 Pentru argumentul teoretic complet referitor la componentele creșterii economice (oamenii și productivitatea), a se vedea raportul Băncii Mondiale din 2013 intitulat „Orașe competitive: remodelarea geografiei economice a României”. 33 anumită comună; fiecare dintre acești actori ar trebui să fie informat și, în mod ideal, angajat în mod activ în fiecare etapă;  coordonarea pe orizontală cuprinde relațiile dintre actorii afla ți la acela și nivel – în sensul prezentului proiect, aceasta implică coordonarea între programele de investiții gestionate de diferitele unități din cadrul aceluiași minister (de exemplu Programul Na țional de Dezvoltare Locală și Programul Opera țional Regional) sau între ministere. Există, de asemenea, coordonare pe orizontală între jurisdicții, atunci când două sau mai multe autorități subnaționale cooperează cu scopul de a elabora și pune în aplicare investițiile. Al doilea subtip menționat nu este vizat în mod special de prezentul raport, deoarece a fost analizat într-o serie de rapoarte recente, cu precădere în „Enhanced Spatial Planning” (O mai bună a menajare a teritoriului” și în „Growth Poles: The Next Phase” (Polii de creștere: următoarea etapă) (Banca Mondială, 2013);  coordonarea funcțională se referă la mecanismele specifice necesare în fiecare fază a ciclului , de la planificare până la punere în aplicare (execuție) și post-execuție. O investiție este alcătuită dintr-o cascadă de etape de planificare, ce merg de la strategii na ționale până la strategii sectoriale și variante specifice ale programelor de investiții. Ulterior, faza de punere în aplicare presupune aprobarea, finanțarea și finalizarea proiectelor de infrastructură. Procedurile de monitorizare și evaluare (M&E) contribuie la evaluarea performanței programului și a proiectului și permit, de asemenea, colectarea și diseminarea lecțiilor învățate. Este de la sine înțeles că mecanismele de coordonare variază considerabil pe parcursul fiecărei etape a proc esului. Figura 5. Privire de ansamblu asupra tipurilor de coordonare Coordonare pe verticală Nivel național (pe niveluri) Nivel regional Nivel local Programe de investiții Programe de investiții finanțate de la finanțate de UE bugetul de stat Planificare Implementare Coordonare pe orizontală (în funcție de actori/programe) Monitorizare & Evaluare Coordonare funcțională (pe etape) 34 În literatura de specialitate și în anumite cercuri politice se pot vehicula și alte tipuri de coordonare, inclusiv coordonarea transversală (care are loc atunci când un departament de educa ție publică dintr-un minister, de exemplu, colaborează cu o unitate de asistență medicală sub supravegherea unei autorități locale). Pentru mai multă simplitate, prezentul raport analizează doar cele trei tipuri menționate mai sus. 1.2 Principalele mecanisme de coordonare 57. Lista mecanismelor de coordonare instituite în țările de pe întregul mapamond este lungă și se poate afirma cu certitudine că nu există o rețetă perfectă care să fie aplicată și în România. În secțiunile următoare sunt prezentate exemple ale unor diverse practici instituite în țările OCDE12 . Aceasta este doar o prezentare preliminară a capitolelor care urmează; recomandările referitoare la tipurile de mecanisme pe care România le-ar putea îmbunătăți sau adopta sunt făcute abia în capitolul final. 58. Există trei tipuri principale de mecanisme de coordonare între nivelurile administrației, adică pe verticală:  platforme dedicate: acestea sunt structuri instituționale, formale sau informale, care vizează în mod explicit coordonarea și reunesc o multitudine de părți interesate de la nivel na țional, regional și local. Platformele dedicate includ nu doar organisme / comitete / organizații care plasează coordonarea în centrul misiunii lor, ci și evenimente specifice care își propun să facă posibilă coordonarea (forumuri, conferințe, concursuri online de idei);  mecanisme de cofinanțare: utilizate pe scară largă atât pentru programele finanțate de UE, cât și pentru cele finanțate de la bugetul de stat, aceste instrumente fac să existe multiple părți interesate de proiecte de infrastructură concrete. Se pleacă de la prezumția că autoritatea locală care contribuie cu o parte din fondurile proprii în vederea finalizării unei investiții se va coordona, cel mai probabil, cu finanțatorii de la nivelul superior, fie că este vorba despre guvernele na ționale sau de UE. De asemenea, aceste cerințe pot încuraja autoritățile subnaționale să colaboreze cu sectorul privat cu scopul de a acoperi vidul de finanțare și de a-și coordona acțiunile necesare pentru finalizarea proiectelor comune;  condiționalități: acestea includ criterii clare de eligibilitate și / sau de punctare aplicate anumitor surse de finanțare (cum ar fi programele de investiții). O cerință comună constă în includerea unui proiect propus (local) într-o strategie de dezvoltare locală / regională de nivel superior. În sectorul de apă și apă uzată, de exemplu, fondurile UE acordă prioritate investițiilor care sunt incluse în master planuri. În acest mod se garantează că autoritățile de nivel inferior adoptă obiectivele de politică publică de nivel superior și le reflectă în proiectele pe care le inițiază. Evident, există o tensiune între condiționalitățile descendente stricte și principiul subsidiarității, care le permite autorităților locale să rezolve problemele de la fața locului pe baza prezumției că ele cunosc cel mai bine situa ția. Însă există și beneficii în asigurarea faptului că investițiile locale contribuie la obiectivele de nivel na țional și regional stabilite de guvern. Din acest motiv, consultările au o importanță crucială pentru elaborarea programelor de investiții, astfel încât condiționalitățile programelor de investiții să reflecte combinația de contribuții ascendente și de priorități descendente. 12 A se vedea „Investing Together: Working Effectively across Levels of Government”, OCDE, 2013. 35 59. În ceea ce priveș te coordonarea pe orizontală între sectoare , aceasta are loc, în general, prin următoarele mecanisme:  platforme dedicate: similar conceptului descris la coordonarea pe verticală, aceste platforme se pot axa pe multiple sectoare. Evident, cu cât sunt implicate mai multe sectoare, cu atât coordonarea devine mai complicată. Numeroase organisme intersectoriale, inclusiv din România (de exemplu, Comitetul Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat – CIAP) s-au împărțit în grupuri de lucru sectoriale. Aceste instrumente sunt deosebit de utile pentru elaborarea programelor, având misiunea de a asigura complementaritatea investi țiilor. Există și comitete interministeriale pentru aprobarea și coordonarea intervențiilor;  condiționalități: în ceea ce privește coordonarea pe verticală, unele programe de investiții sunt concepute de la bun început astfel încât să încurajeze proiecte integrate între sectoare multiple. În România, Programul Na țional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 a finanțat numeroase propuneri referitoare atât la sistemele de apă și canalizare, cât și la reabilitarea drumurilor. Noile instrumente UE de investiții teritoriale integrate (ITI) și de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) sunt instrumente de coordonare dedicate menite să încurajeze complementaritățile la nivel intersectorial13 ;  proceduri și practici la nivel local: la nivel de proiect, majoritatea eforturilor de coordonare trebuie depuse sub conducerea principalului „beneficiar” al finanțărilor pentru investiții, respectiv un consiliu local sau jude țean din România. Diferite autorități au testat diverse practici de coordonare, unele ad hoc (practici), iar altele sistematice (proceduri). De exemplu, primarul unui mare ora ș din centrul României a organizat o întâlnire cu toți furnizorii de servicii de utilități publice (gaze, curent electric, apă, canalizare, termoficare) și a instituit un program comun de eșalonare a investițiilor cu o perioadă de execuție de doi ani. Aceste practici și proceduri pot contribui la evitarea unor ineficiențe care rezultă, de exemplu, din faptul că furnizorii de utilități avariază un drum recent reabilitat deoarece efectuează lucrări la rețelele lor de distribuție. 60. Chiar dacă nu constituie o arie de interes principală pentru proiectele curente, coordonarea pe orizontală între jurisdicții se poate baza, la rândul ei, pe mecanisme de coordonare specifice. Printre acestea se regăsesc condiționalități (de exemplu, programele de investiții prin care sunt finanțate proiecte depuse în parteneriat de mai multe autorități, stimulentele fiscale pentru coordonarea și / sau fuziunea unităților administrative locale etc.) și dispoziții legale (de exemplu, cele care facilitează fuzionarea mai multor asociații / unități într-una singură sau aderarea la aceasta). 61. Nu în ultimul rând, există un instrument care merită explorat în viitor; acesta reune ș te coordonarea pe verticală cu cea pe orizontală, respectiv contractele teritoriale dintre autoritățile naționale și cele subnaționale. Diferitele țări denumesc în mod diferit acest instrument: contract, acord, pact etc. Acesta nu trebuie confundat cu contractele pentru proiecte individuale, încheiate, de exemplu, între un minister care ac ționează în calitate de autoritate de management î n cadrul unui program finanțat de UE și o autoritate locală în calitate de beneficiar al subvenției. Contractele teritoriale implică părți interesate din sectorul public, privat și non-profit, în general la nivel regional. Acestea includ o viziune pentru t eritoriul în cauză, însoțită de obiective, activități (proiecte) și indicatori de performanță (de realizare, de rezultat și de impact). Ele pot fi pur tranzacționale, dirijând alocările financiare printr -o 13 Întrucât există deja studii ale Băncii Mondiale referitoare la ambele instrumente și la aplicabilitatea lor în România, prezentul raport nu analizează în detaliu ITI sau DLRC. 36 serie de stimulente pozitive și / sau sancțiuni (de exemplu, în Olanda) sau relaționale, bazate pe încredere. Cel mai important aspect constă în faptul că aceste contracte teritoriale au potențialul de a utiliza atât fonduri de la bugetul de stat, cât și fonduri UE, stabilind proiectele prioritare și „împărțindu- le” între surse de finanțare de diferite tipuri. Anexa F prezintă experiența poloneză cu instrumentul contractelor teritoriale. Figura 6. Exemple de mecanisme de coordonare pe verticală și pe orizontală Coordonare pe verticală Coordonare pe orizontală …între niveluri administrative …între sectoare și/sau jurisdicții Platforme dedicate Platforme dedicate (cu mandat explicit de coordonare) (cu mandat explicit de coordonare) Condiționalități Condiționalități (stimulente/sancțiuni) (stimulente/sancțiuni) Mecanisme de co-finanțare Proceduri de nivel local Contracte teritoriale* (instrument unic pentru coordonare atât pe verticală cât și pe orizontală) * Contractele teri toriale nu intră în aria de cuprindere a prezentului raport, î nsă sunt analizate în cuprinsul raportului final din 27 august. A se vedea Anexa F. Notă: Adaptat pe baza raportului „ Investing Together: Working Effectively across Levels of Government ”, OCDE, 2013. 1.3 De ce trebuie coordonate investițiile publice? 62. Există două motive pentru care autoritățile administrative ar trebui să plaseze coordonarea în centrul eforturilor lor de realizare a unor investiții în infrastructură bazate pe complementaritate: reducerea costurilor și creșterea beneficiilor. În mediile în care resursele s-au diminuat considerabil, în special ca urmare a crizei financiare, obținerea unui impact maxim cu fonduri minime a devenit de o importanță capitală. Este mai ales cazul proiectelor de infrastructură în care costurile tind să crească, depășind adesea cu mult necesitățile estimate de instrumentele uzuale (de exemplu, analizele cost- beneficiu)14 . De exemplu, dacă două sau mai multe autorități pun în aplicare programe de investiții care 14 A se vedea Bent Flyvberg, “Survival of the Unfittest: Why the Worst Infrastructure Gets Built and What We Can Do about It”, Oxford Review of Economic Policy, volumul 25, numărul 3, pp. 344-367. 37 au acelea și obiective și sunt destinate acelora și beneficiari, este posibil ca eforturile lor să se suprapună și, din acest motiv, acestea să rateze șansa de a economisi prin consolidarea opera țiunilor. Acest lucru este valabil și pentru beneficiarii care, dintr-o varietate de motive, aleg să își finanțeze proiectele de infrastructură din surse mai costisitoare (de exemplu, din fonduri de la bugetul de stat și nu din fonduri structurale UE). 63. În mod analog, lipsa de coordonare a ntrenează incapacitatea de a exploata sinergiile dintre diferite investiții. De exemplu, dacă se construiește o școală sau un spital, ar trebui reabilitat și drumul care duce spre acesta. Dacă un județ finanțează un anumit drum județean, autoritățile învecinate ar putea lua în considerare finanțarea unui alt drum județean, care să facă legătura cu investiția respectivă. În unele cazuri, s-ar putea dovedi mai logic să se realizeze o racordare la rețeaua de apă și canalizare a comunei învecinate decât să se construiască o rețea nouă de la zero. O altă situație frecvent întâlnită este distrugerea unui drum recent pavat de către companiile de utilități pentru a instala sau a înlocui diferite rețele subterane. Exemplele ar putea continua la nesfâr șit, concluzia fiind aceea că procesul de coordonare conduce la un întreg mai valoros decât suma părților sale. Cu alte cuvinte, orice administrație care încearcă să facă mai mult cu mai puțin ar trebui să considere coordonarea investițiilor publice o prioritate absolută și să o plaseze în centrul agendei sale de politici publice. 64. Nevoia de coordonare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, nu poate fi evitată. În ceea ce privește prima dimensiune, foarte puține administrații locale au capacitatea de a susține investițiile de care au nevoie în întregime din fonduri proprii, în special în țările care nu sunt descentralizate în totalitate. Aplicând marje prudente de cheltuieli de capital, rezultă că peste trei din patru comune din România își pot permite să reabiliteze doar un singur drum și o singură școală15 . Unitățile administrative locale (UAL) pur și simplu nu dispun de resursele financiare și umane necesare pentru a răspunde nevoilor de infrastructură de bază ale comunităților locale; de aceea, este necesar să intervină alți actori care să completeze această lacună, și anume autoritățile regionale (în țările unde regiunile au puteri administrative formale – ceea ce încă nu este cazul în România ), guvernul na țional (printr-o varietate de programe finanțate de la bugetul de stat) sau autoritățile supranaționale, cum ar fi Uniunea Europeană. În ceea ce privește coordonarea pe orizontală, foarte puține investiții depind de un singur sector: drumurile se intersectează cu căi ferate și linii electrice, instalațiile de tratare a apelor uzate influențează calitatea corpurilor de apă, școlile și spitalele funcționează corespunzător doar dacă există o cerere suficientă pentru serviciile lor, de unde și necesitatea unei rela ționări corespunzătoare cu oamenii din zonele învecinate etc. Concluzia simplă, dar esențială, este aceea că o coordonare adecvată a investițiilor publice este o necesitate în orice context de politică publică . 65. Acest lucru nu înseamnă că procesul de coordonare este ușor de realizat, ci dimpotrivă. Coordonarea este o provocare, consumă timp și poate crea frustrări. În termeni economici, coordonarea presupune costuri de tranzacție, așadar, în cazul în care celelalte ipoteze rămân neschimbate, beneficiarul unei anumite investiții va alege coordonarea numai în cazul în care beneficiile percepute vor depăși costurile. Figura de mai jos demonstrează exact acest lucru: cu cât este mai mare (și mai importantă) o investiție (ca procent din bugetul beneficiarului), cu atât mai mult va depinde de alții finalizarea cu succes a acesteia, așadar va fi cu atât mai ușor să se coordoneze nivelurile administrative (pe verticală) și diferitele sectoare (pe orizontală). La fel de adevărat este și faptul că nu întotdeauna se poate realiza coordonarea. De exemplu, dacă valoarea investiției propuse este mică și poate fi acoperită 15 A se vedea raportul ce corespunde componentei a 2-a a angajamentului actual al Băncii Mondiale cu MDRAP: „Criterii de ordonare după prioritate a proiectelor PNDL”, Banca Mondială, 2015. 38 integral din bugetul administrației locale, este posibil ca nivelurile administrative superioare să nu aibă opțiuni prin care să stimuleze coordonarea. Însă în toate celelalte situații, obiectivul pe care îl poate realiza Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) din România este să împingă spre stânga lina curbă reprezentată în figură, adică să ușureze coordonarea dintre părțile interesate. Figura 7. Dificultatea co ordonării depinde de valoarea investiției propuse • Beneficiile coordonării > costurile • Investițiile majore au nevoie de sprijin de la nivel național/supra-național (UE) Mare • Interdependențe majore • Programele UE sunt mai competitive decât cele finanțate de la bugetul de stat Punctul de indiferență Nevoia de (beneficii=costuri) coordonare • Costurile coordonării > beneficiile • Investițiile de valoare redusă pot fi finanțate din surse proprii • Interdependențe reduse • Programele UE sunt mai puțin competitive decât cele finanțate de la bugetul de stat Mică Redusă Mare Valoarea investiției propuse ca % din bugetul beneficiarului (autorității locale/județene) 1.4 Obstacole frecvente în calea coordonării 66. Dacă coordonarea ar fi o sarcină ușoară, toată lumea ar realiza -o la perfecție; în practică însă, există numeroase obstacole în calea unei coordonări efective. Coordonarea implică prin definiție mai mulți actori diferiți, fiecare având propria agendă și propriile interese. Adesea, există tendințe izolaționiste în interiorul aceleiași autorități publice sau chiar în cadrul subunităților aceleia și autorități, cu atât mai mult între instituțiile publice sau între părțile interesate publice / private / non-profit. O trecere în revistă a literaturii de specialitate, coroborată cu concluziile desprinse din interviuri și vizite de teren, a determinat întocmirea următoar ei liste de impedimente tipice în calea unei coordonări efective, care va sta la baza oricărei analize ulterioare în România. Există patru lacune principale interconectate care trebuie luate în considerare:  (1) lipsa de încredere: este important de reținut că coordonarea are loc întotdeauna între oameni, nu între instituții sau sectoare amorfe. Acesta este motivul pentru care construirea unei culturi a colaborării este esențială pentru transformarea coordonării într -un obiectiv al rela țiilor individuale și colective. Cu toate acestea, instituțiile din sectorul public sunt adesea dominate de neîncredere, mai ales în contextul în care fiecare schimbare a guvernului aduce cu sine înlocuirea 39 pe scară largă nu doar a persoanelor din conducere, ci și a personalului tehnic. Încrederea se construiește cu dificultate și se erodează cu foarte multă ușurință;  (2) lipsa de responsabilitate : coordonarea prezintă o mai mare probabilitate de apariție atunci când face parte din mandatul explicit al unei organiza ții și al personalului acesteia. În cuvintele unui expert intervievat, „pentru a coordona, trebuie mai întâi să îți propui să coordonezi” . Dacă nimeni nu este tras la răspundere pentru lipsa coordonării și a rezultatelor acesteia (investiții ineficiente, eșec în punerea în aplicare a proiectelor etc.), nu mai surprinde faptul că nu se înregistrează progrese semnificative în sensul îmbunătățirii colaborării; Caseta 2. Coordonarea eșuează când lipsesc încrederea și responsabilizarea HG 750/2005 a vizat înlocuirea a peste 100 de comitete inter-ministeri ale și grupuri de lucru – organizate pe baze ad-hoc pentru chestiuni punctuale – cu un sistem coherent, cu un număr limitat de comitete inter -ministeriale permanente (de ex., pentru Administrație, Descentralizare și Comunități Locale; Planificare Strategic ă; Dezvoltare Regională, Planificare Spațială și Turism etc.) . Structura propusă trebuia să faciliteze coordonarea între partenerii din coaliție (de regulă în România sunt mai multe partide de guvernământ) și era în oglindă cu structura de la nivelul UE. Principala motivație expusă pentru acest HG, la acel moment, era tocmai pentru a încuraja coordonarea, stabilitatea și predictibilitatea politicilor publice. Dincolo de bune intenții , HG 750/2005 a eșuat în cele din urmă , pentru că noile conmitete și consilii nu au funcționat în mod adecvat. Motivele sunt complexe, dar au de- a face în mare parte cu lipsa de încredere și de responsabilitate de la nivelul ministerelor (membrii comitetelor permanente înființate). În mod tradițional, ministerele au preferat să păstreze puterea lor de decizie asupra unor chestiuni, fără a intra într -un proces de coordonare și luare a deciziilor într -un for colectiv. Până în ziua de azi, comitetele ad -hoc continuă să existe și să apară în România în număr mare, deși în mod uzual n u produc rezultate majore. Chiar atunci când ministere diferite cad de acord să colaboreze, aprobările unui comitet colectiv nu sunt aproape niciodată suficiente, ci fiecare membru trebuie să emită propria sa decizie (de ex., acesta este cazul comitetului interministerial pentru investiții de peste 30 de milioane RON, în ființat prin HG 150/2010).  (3) lipsa de capacitate : aceasta este o problemă tipică pentru numeroase autorități subnaționale, fiind asociată în general cu lipsa de fonduri. Personalul este de obicei insuficient, prost plătit și muncește prea mult. Planul de activitate este dominat de priorități urgente cum ar fi gestionarea proiectelor, oferirea de răspunsuri la solicitările cetățenilor, producerea unor strategii de dezvoltare locală și a altor documente esențiale condiționate de termene-limită, oferirea de răspunsuri la audituri etc. Chiar și atunci când „coordonarea” face parte în mod explicit din mandat, personalul o poate considera cu ușurință drept o prioritate lipsită de urgență; în acest fel, există posibilitatea să nu fie luată în considerare niciodată, de unde rezultă nevoia de instituire a unor politici adecvate de gestionare a capitalului uman;  (4) lipsa de informare: nivelul local nu știe întotdeauna care sunt prioritățile la nivel național / regional și viceversa. Fluxurile informa ționale sunt slabe, momentane sau inexistente. Autoritățile de la diferite niveluri se informează reciproc numai atunci când li se cere acest lucru, de obicei într-o etapă târzie a proiectului: de exemplu, un consiliu local informează ministerul cu 40 privire la planurile sale numai atunci când are nevoie de o autoriza ție pentru o investiție care urmează să fie realizată; în același mod, este posibil ca un minister na țional să nu angajeze sau să nu informeze în mod corespunzător actorii de la nivelurile inferioare cu privire la prioritățile sale de politică publică și la programul său de investiții. Informarea este vitală și dacă se doresc sisteme de monitorizare și de evaluare eficace. După cum spune o veche zicală, ceea ce nu se măsoară nu se poate gestiona . Este adevărat că aceste probleme nu sunt caracteristice numai României, după cum se arată și în figura de mai jos, care prez intă rezultatele unei anchete a OCDE cu privire la guvernanța investițiilor publice în 22 de state membre. Totuși, după cum se va arăta în capitolul care urmează, în România lipsa de coordonare se manifestă pe o scară mult mai largă, iar consecințele acest eia sunt o gravitate sporită. Acesta este, până la urmă, motivul principal care a stat la baza redactării prezentului raport detaliat referitor la coordonarea investițiilor în infrastructura publică. Figura 8. Percep țiile statelor membre ale OCDE privind coordonarea investițiilor publice Sursa: „ Investing Together: Working Effectively across Levels of Government ”, OCDE, 2013. 1.5 Potențialele riscuri ale „supracoordonării” 67. „Supracoordonarea” poate fi preferabilă unei coordonări insuficiente, însă persistă unele riscuri în cazul unui astfel de scenariu pe care factorii de decizie ar trebui să le ia în considerare înainte de a trece la o „agendă de coordonare” agresivă . În primul rând, demersurile agresive de intensificare a coordonării pot conduce la o birocratizare excesivă, în lipsa unor obiective și proceduri clar definite. Un exemplu frecvent este înființarea unei serii de comitete pe diverse teme de interes, care implică o varietate de părți interesate (diverse ministere, actori locali / regionali / na ționali etc.). Teoretic, aceste instrumente constituie un forum optim pentru angajarea colaborării și schimbul de idei. În practică, totuși, se dovedește adesea că ele nu au un mandat clar, nu dețin suficiente resurse și nu dau dovadă de consecvență în timp. De obicei, una dintre autorități este însărcinată să asigure secretariatul pentru 41 aceste organisme, deși această responsabilitate suplimentară nu este însoțită și de resurse suplimentare. Personalul secretariatului își asumă acest nou rol cu reticență, fapt care se traduce într-o ordine de zi insuficient pregătită, în monitorizări insuficiente etc. În aceste condiții, participanții la reuniuni – în cazul în care acestea au loc cu o relativă regularitate și membrii chiar participă – pot începe să creadă rapid că nu își utilizează timpul în mod eficient. Aceștia încep să își delege prerogativele nivelurilor inferioare și în cele din urmă comitetele își pierd însăși rațiunea de a exista. Astfel de urmări apar mai ales în mediile dominate de lipsa simțului de răspundere cu privire la eforturile de coordonare – acestea ar putea fi derulate de formă, pentru a arăta că există o oarecare coordonare, însă fără a avea o substanță reală și rezultate concrete. 68. Probleme apar ș i atunci când un sistem este proiectat acordând o importan ță excesivă coordon ării. Un scenariu tipic este acela al programelor de investiții gestionate de nivelul național sau regional, care vizează autoritățile locale. Pentru a încuraja planificarea integrată, programul in clude stimulente speciale (de exemplu, puncte bonus) pentru propunerea de proiecte care se susțin reciproc. De exemplu, un primar înaintează un proiect de alimentare cu apă însoțit de un proiect de reabilitare a principalelor drumuri din comună. Propunerea este selectată și primește finanțare, dar când se ajunge în faza de punere în aplicare, cele două proiecte nu pot fi corelate în mod corespunzător. Să presupunem că proiectul de alimentare cu apă suferă tergiversări în faza de achiziție publică, însă proiectul de reabilitare a drumurilor este gata de execuție. În acest caz, primarul se confruntă cu o decizie dificilă: să amâne proiectul de reabilitare a drumului (și să riște să piardă finanțarea pentru acesta) până când va fi definitivat și proiectul de alimentare cu apă sau să reabiliteze drumul în cauză, iar ulterior să î l deterioreze la instalarea conductelor de alimentare cu apă 16 . În mod similar, un program de investiții își poate propune să încurajeze autoritățile locale să depună propuneri comune, dar legislația incidentă ar putea prezenta lacune care să îngreuneze punerea lor în aplicare (de exemplu, în ceea ce privește obligațiile beneficiarului principal fa ță de cele ale partenerului, procedurile de audit și control etc.). 69. Într-un volum celebru despre administrația publică, „Extreme Government Makeover”, Ken Miller recurge la metafora unei case vechi care are un sistem de țevi ruginite, răsucite și care prezintă scurgeri. „Casa” este oricare agenție guvernamentală al cărei „sistem de țevi” este posibil să fi fost funcțional odată, dar în prezent nu mai poate asigura circulația corespunzătoare a apei (diversele solicitări formulate de cetățeni pentru furnizarea de servicii diverse). Cu cât țevile sunt mai răsucite, cu atât apa are nevoie de mai mult timp pentru a circula prin ele, deci cu atât mai mult trebuie să aștepte cetățenii pentru furnizarea serviciilor administrației, în condițiile în care solicitările lor ar putea fi depuse printr-un singur canal, în mod simplu și eficient. În termenii lui Miller, țevile sunt înfundate de multiplele măsuri de specializare, de reorganizare, de reducere a costurilor, de externalizare, precum și de teama generală de asumare a răspunderii – „astfel încât acum sunt atât de răsucite și de lente, încât orice pare a funcționa mai eficient în compara ție cu ele”17 . Soluția nu este nici să împiedicăm apa să mai intre în țevi, nici să îi facem pe oameni să aștepte „apa” din ce în ce mai mult. Soluția este să îndreptăm țevile, astfel încât apa să curgă prin ele cu un debit sporit, cât mai rapid și cât mai eficient cu putință. Atunci când elaborează mecanismele de coordonare, factorii de decizie ar trebui să țină seama de riscul pe care îl prezintă adăugarea de noi țevi sau de riscul de răsucire a celor deja existente, ceea ce ar putea încetini și mai mult elaborarea și punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură în România. 16 Situații de acest fel au apărut, efectiv, în România în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), după cum se va explica în capitolele următoare. 17 Ken Miller, „Extreme Government Makeover,” p. 17. 42 70. Problemele men ționate mai sus sunt cât se poate de reale, însă aspectul esen țial este acela că ele sunt mai strâns legate de lipsa unui mediu favorabil decât de lipsa de coordonare în sine. Din nou, ceteris paribus, coordonarea este inerent pozitivă și dezirabilă. Totuși, este foarte posibil ca producerea forțată a coordonării într -un context de politică publică privat de cel puțin unul dintre cele patru elemente esențiale menționate mai sus – capacitate, informare, proceduri și obiectiv – să aibă repercusiuni și să submineze capacitatea instituțiilor publice de a planifica și executa corespunzător proiectele de infrastructură. 43 Capitolul 2: Programele de investiții ale Direcției Generale Dezvoltare Regională și Infrastructură Acest capitol analizează programele de investiții coordonate de Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură (DG DRI). Cercetarea se concentrează în principal pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Celelate programe de investiții ale DG DRI vor fi discutate în detaliu în cadrul Componentei 4 a acestui program de asistență tehnică: “Asistență pentru strategia de locuire și dezvoltare a infrastructurii sociale”. Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 71. În cadrul eforturilor de sporire a gradului de coordonare a proiect elor de infrastructură publică din România, Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL) are un rol esen țial. PNDL reprezintă, în prezent, principala sursă de finanțare a investițiilor de la bugetul de stat pentru proiectele de infrastructură derulate de autoritățile locale și județene. Având în vedere că puțini actori subna ționali dețin suficiente resurse proprii pentru a-și finanța integral nevoile de bază – cu posibila excepție a orașului București și a altor ora șe mari –, factorilor de decizie de la nivel local / județean care urmăresc proiecte de infrastructură le rămâne unica opțiune de a solicita fonduri UE sau fonduri de la bugetul de stat (în special PNDL, deși continuă să existe și câteva programe separate, precum Fondul pentru Mediu). Este important să recunoaștem de la bun început faptul că cele două surse de finanțare au caracteristici extrem de diferite și prezintă lacune de coordonare semnificative. Prezentul capitol oferă o analiză a PNDL și a principalelor tipuri de investiții efectuate de program18 . 72. În luna aprilie 2013, Ministerul Dezvoltării Regionale ș i Administrației Publice (MDRAP) a inițiat Programul Național de Dezv oltare Locală (PNDL), iar în acest scop a promovat Ordonan ța de urgen ță a Guvernului (OUG) nr. 28/2013. Împreună cu nota de fundamentare și cu normele metodologice de aplicare (Ordinul ministrului nr. 1851/2013), acest act legislativ instituie cadrul de elaborare și de punere în aplicare a PNDL. Direc ția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură (DG DRI) din cadrul MDRAP a fost însărcinată să gestioneze programul. 73. Necesitatea unei coordonări îmbunătățite s-a aflat în centrul motiva ției guvernului de instituire a PNDL, care a reunit, sub gestiunea unică a MDRAP, trei programe de investiții care au funcționat independent în trecut:  programul de infrastructură bazat pe Hotărârea Guvernului (HG) nr. 577/1997 a vizat modernizarea drumurilor comunale și conectarea satelor la sistemele de alimentare cu apă, la rețelele de canalizare și la rețelele de energie electrică și de telefonie. Înainte de a fi integrat în PNDL, acest program a fost gestionat de MDRAP (anterior MDRT) prin Direc ția Lucrări Publice. Consiliile județene au jucat un rol central prin centralizarea solicitărilor de finanțare de la toți potențialii beneficiari din județ și prin comunicarea lor către MDRAP; 18 O parte din această analiză este inclusă și în rapoartele intermediar și final privind componenta 2 a acestui accord de asistență tehnică cu MDRAP. Este prezentată aici ca fundal pentru problematica coordonării fondurilor de la bugetul de stat (PNDL) cu fondurile UE. 45  Programul de dezvoltare a infrastructurii rurale , bazat pe Ordonanța Guvernului (OG) nr. 7/2006, a avut de asemenea ca scop „dezvoltarea și modernizarea spa țiului rural românesc […] prin legarea zonelor unde se aplică programul la rețeaua de drumuri, precum și prin dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și epurare”19 . În forma sa inițială, acest program a fost gestionat de o comisie prezidată de prim -ministru, care a reunit reprezentanții a șase ministere, ai Cancelariei Primului-Ministru și ai Asocia ției Comunelor din România. Ministerul Transporturilor a fost responsabil pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului;  programele multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor , adoptate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 40/2006, au definit sectoare de intervenție speciale în anumite zone geografice (de exemplu „infrastructura de apă și ape uzate pentru bazinul râului Criș, în județul Vaslui și în municipiul Ploiești”)20 . Alte proiecte au vizat diverse intervenții, de la cele pentru creșterea siguranței barajelor de pe râuri până la cele pentru inst alarea unui sistem informatic integrat pentru sectorul mediului înconjurător și dezvoltarea durabilă a biosferei Delta Dunării21 . După cum a remarcat guvernul, scopul acestei schimbări a fost „o utilizare mai eficientă a fondurilor publice [printr-o] implementare integrată a programelor de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural și urban”22 . Într-adevăr, este logic ca programele guvernului central care vizează aceleași domenii de intervenție să fie reunite sub conducerea unei singure unități de proiectare și punere în aplicare, respectiv MDRAP. După cum a subliniat public MDRAP, PNDL nu a fost niciodată conceput ca un succesor al programului PNDI, în prezent închis, care s-a bazat pe o schemă de finanțare în cadrul căreia contractanții finanțau ei înșiși costul proiectului, iar acesta li se rambursa după finalizarea proiectului. Totuși, normele PNDL permit acordarea de finanțare altor proiecte demarate anterior în vederea finalizării lucrărilor începute, cu condiția ca aceste investiții să se alinieze cu prioritățile din PNDL și cu normele de eligibilitate. 2.1 Ciclul proiectelor în PNDL 74. De la bun început trebuie men ționat că nu există o strategie oficială care să fie specifică PNDL. La momentul lansării sale, PNDL a reprezentat o expresie importantă a ang ajamentului noului guvern de a dezvolta infrastructura rurală, așa cum se reflectă și în Programul de Guvernare 2013-2016 (aprobat de Parlament prin decizia nr. 45/2012). De exemplu, unul dintre obiectivele principale pentru dezvoltarea regională a României este definit ca fiind finanțarea unui pachet de servicii de bază pentru zonele rurale, incluzând drumuri, apă potabilă, canalizare, infrastructură socială etc., „care să asigure un standard minim de civiliza ție și confort”23 . În continuare, documentul subliniază nevoia de a ordona după prioritate proiectele de infrastructură publică pentru a contribui la dezvoltarea durabilă și echilibrată a României24 . În afara acestor angajamente cu caracter general, PNDL nu mai con ține alte priorități și obiective de 19 A se vedea articolul 3 din Ordonanța Guvernului (OG) nr. 7/2006. 20 A se vedea articolul 2 litera (c) din Ordonanța Guvernului nr. 40/2006. 21 În plus, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea PNDL a anulat „Programul privind reabilitarea și modernizarea a 10.000 km de drumuri de interes județean și de interes local”. Motivul menționat în nota de fundamentare oficială este că programul nu a primit finanțare și, ca atare, nu a finanțat niciunul dintre proiectele de investiții de la instituirea sa în 2010 . 22 A se vedea nota de fundamentare oficială a OUG nr. 28/2013. 23 A se vedea Programul de Guvernare 2013-2016, capitolul 10 „Dezvoltare și administrație”. 24 Ibid. 46 politică publică. Cadrul strategic al programului este suficient de vast pentru a include o varietate de proiecte, fără a fi grevat de constrângeri stricte referitoare la proiectele care trebuie finanțate și procentele în care trebuie finanțate acestea. 75. PNDL se axează în principal pe proiecte de drumuri, apă și canalizare, dar pot fi eligibile pentru finan țare și alte tipuri de investiții (de exemplu, infrastructură socială, obiective culturale, centre sportive etc.). Articolul 7 din OUG descrie lista domeniilor de intervenție (similare „axelor” din programele finanțate de UE):  sisteme de alimentare cu apă și instalații de tratare a apei potabile;  sisteme (rețele) de canalizare și stații de epurare a apelor uzate;  unități de învățământ (grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee etc.);  unități sanitare din mediul rural (dispensare medicale, farmacii etc.);  drumuri publice (drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și / sau drumuri publice din interiorul localităților);  poduri, podețe și / sau punți pietonale;  obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifunc ționale, teatre;  platforme de gunoi;  piețe publice, comerciale, târguri, oboare, după caz;  baze sportive; și  sediile instituțiilor publice ale autorităților administra ției publice locale, precum și ale instituțiilor publice din subordinea acestora 25 . Printre tipurile de lucrări eligibile se regăsesc atât realizarea de infrastructură nouă cât și extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente. În esență, prin intermediul acestor condiții cu caracter general, PNDL are posibilitatea de a acoperi întregul portofoliu vast de proiecte ale MDRAP, respectiv atât intervențiile finanțate anterior (aflate în diverse stadii de finalizare), cât și investiții noi derulate de toate tipurile de beneficiari locali (de la consiliile locale din comune și orașe până la consiliile județene). 76. Pe baza alocării bugetare între ministere, convenită la nivel guvernamental și aprobată de Parlament, MDRAP stabilește bugetul total anual al PNDL. Ulterior, MDRAP alocă sumele pentru fiecare județ, subprogram și domenii de intervenție specifice, pe baza unui ordin al ministrului. Criteriile de alocare a sumelor între județe sunt descrise în anexa 2 la Normele metodologice ale PNDL26 . În rezumat, cele trei tipuri principale de criterii care determină alocarea fondurilor PNDL de la nivelul na țional către nivelul județean se referă la proiectele (nefinalizate) în continuare (număr și necesar de finanțare), la datele demografice (popula ția județului și suprafața) și la capacitatea financiară. 77. În timp ce normele PNDL includ câțiva indicatori care permit să se decidă cu privire la alocarea finan țării pentru fiecare județ, în ceea ce privește metodologia mai este loc de îmbunătățiri. În primul rând, legea nu precizează cu claritate care dintre cele trei criterii principale trebuie luat în calcul la alocarea fondurilor, stipulând doar că „cel puțin unul [dintre ele] ar trebui să fie luat în considerare” 27 . În 25 Ultima categorie (și anume sediile instituțiilor publice) a fost introdusă prin OUG nr. 30 / 2014. 26 A se vedea Caseta 3. 27 Normele metodologice pentru aplicarea OUG 28 / 2013, Ordinul ministrului MDRAP nr. 1851 / 2013 47 al doilea rând, nu s-a definit ponderea criteriilor sau a subcriteriilor individuale în cadrul categoriilor principale (de exemplu, numărul de proiecte în desfășurare versus necesarul de finanțare a acestora). În al treilea rând, nu este clar cum s-ar putea măsura în practică anumiți indicatori, în special capacitatea unităților administrativ-teritoriale de a cofinanța proiectele de investiții. Un indicator care s-ar putea utiliza ar fi ponderea veniturilor nealocate ca parte din veniturile totale 28 , în lipsa unor angajamente clare (de exemplu, hotărâri ale consiliului local / județean de cofinanțare a anumitor investiții). În sfârșit, lipsesc și alți indicatori potențial relevanți. De exemplu, PNDL nu pare să țină seama de nivelul de dezvoltare al unui județ, măsurat ca PIB pe cap de locuitor (indicator utilizat pentru Programul Operațional Regional cu scopul de a decide distribuirea între cele opt regiuni de planificare ale României). 78. Merită subliniat că deciziile finale referitoare la alocarea fondurilor PNDL aparțin în întregime MDRAP. În cadrul acestui proces, se presupune că ministerul utilizează date colectate la nivel județean, furnizate fie în mod direct de către autoritățile județene / locale, fie de alte organisme centrale (de exemplu, Ministerul de Finanțe). După ce ia o decizie cu privire la viitoarea alocare de fonduri, MDRAP o comunică consiliilor județene. Pe baza acestor a șteptări, consiliile județene interacționează apoi cu autoritățile locale pentru a demara întocmirea unei liste a investițiilor care pot fi finanțate prin PNDL. Pe baza datelor disponibile în momentul respectiv, nu este clar dacă în acest stadiu MDRAP ia decizii numai cu privire la alocarea finanțării pentru fiecare județ sau cu privire și la alte aspecte. Articolul 8 din OUG nr. 28/2013 sprijină ultima variantă, prevăzând după cum urmează: „Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice întocmește și aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice repartizarea sumelor pentru Program, pe jude țe, pe fiecare subprogram și pe domenii specifice”29 . Este la fel de neclar dacă MDRAP efectuează o selecție preliminară a proiectelor de investiții care urmează să fie incluse în PNDL, după cum sugerează articolul 9 alineatul (3), sau întocmește lista obiectivelor de investiții pe baza propunerilor făcute de autoritățile locale și județene, după cum sugerează articolul 9 alineatul (4) și normele metodologice. 79. În orice caz, la începutul anului 2014 alocarea fondurilor între județe era relativ echivalentă – între 5 și 5,7 milioane EUR. Pe de o parte, acest lucru demonstrează angajamentul MDRAP de a pune fondurile PNDL la dispoziția autorităților din toate regiunile României. Pe de altă parte, rezultatul poate sugera că nu există o ordonare clară după prioritate a investițiilor pe baza caracteristicilor diferite ale județelor. Prin comparație, POR 2007-2013 și POR 2014-2020 (în forma de proiect aprobată în august 2014) prevăd angajamente concrete față de zonele mai puțin dezvoltate, cărora le alocă procente de finanțare mult mai consistente, cu precădere regiunilor Nord-Est, Sud-Est și Sud. 80. După ce MDRAP ia o decizie referitoare la alocarea orientativă a fondurilor PNDL pentru fiecare județ, consiliile județene întocmesc lista proiectelor propuse la nivel județean și local – atât investiții noi, cât și investiții în continuare / nefinalizate30 . În acest scop, autoritățile locale transmit propuneri consiliilor județene sau, în „situații justificate”, direct către MDRAP, după cum s -a permis recent prin articolul 3 din OUG 30/2014 și Ordinul ministrului MDRAP nr. 919/2014. Nu este clar care dintre situații pot fi considerate „justificate”. Normele metodologice ale PNDL includ un model clar de propuneri de proiecte, care se aplică atât investițiilor noi, cât și investiți ilor în continuare31 . În acest model trebuie 28 Pentru explicații detaliate ale acestei metodologii, a se vedea raportul Băncii Mondiale din 2014 privind „Identificarea modelelor de selecție a proiectelor pentru Programul Operațional Regional 2014 -2020”. 29 A se vedea OUG nr. 28/2013. 30 A se vedea articolul 9 alineatul (4). 31 A se vedea anexa 2 la Normele metodologice ale PNDL. 48 completate: denumirea proiectului de investiții; denumirea solicitantului / autorității locale; amplasamentul proiectului; principalele caracteristici fizice; valoarea totală a investiției; valoarea totală a costurilor eligibile care urmează să fie finanțate din PNDL; date referitoare la contractul tehnic (numărul de identificare a contractului, valoarea contractului etc.), iar pentru proiectele aflate în continuare, date referitoare la lucrările de construcții, procentul din proiect care a fost finalizat până la data respectivă și termenul-limită pentru finalizarea proiectului. Caseta 3. Criteriile de alocare privind repartizarea bugetului previzionat pentru PNDL „Pentru repartizarea echilibrată a fondurilor de la bugetul de stat pe județe se are în vedere cel puțin unul dintre următorii indicatori : (1) ponderea numărului de obiective de investiții aflate în continuare de fiecare județ, având în vedere:  numărul de obiective de investiții aflate în continuare de fiecare județ din totalul investițiilor aflate în continuare la nivel național;  necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiții începute și nefinalizate raportat la necesarul total de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiții începute și nefinalizate de la nivel național; (2) alocarea după indicatorul cu privire la datele demografice și administrativ-teritoriale a județelor, având în vedere:  ponderea numărului de unități administrativ -teritoriale din județ din totalul numărului de unități administrativ -teritoriale de la nivel național;  ponderea populației județului raportată la popula ția totală a țării;  ponderea suprafeței județului raportată la suprafața totală a țării; (3) alocarea după indicatorul cu privire la capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale, având în vedere ponderea capacității unităților administrat iv- teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiții.” Sursa Normele metodologice ale PNDL (Ordinul ministrului MDRAP nr. 1851/2013). 81. În continuare, consiliile jude țene au la dispoziție 15 zile în care să transmită MDRAP lista investițiilor propuse, conform anexei 3 la Normele metodologice ale PNDL. În esență, aceasta constă într-un tabel în care sunt enumerate proiectele propuse spre finanțare prin programul respectiv într-un anumit an, clasificate în investiții noi și investiții în continuare, care sunt la rândul lor clasificate în func ție de subprogram (de exemplu, „modernizarea satului românesc”, „regenerarea urbană a municipiilor și orașelor”, „infrastructură la nivel județean”). Lista investițiilor propuse trebuie să fie însoțită de o notă de fundamentare în care să se explice modul în care fiecare consiliu județean a înțeles să ordoneze după prioritate proiectele înaintate de autoritățile locale. 82. În baza cadrului PNDL actual, consiliile jude țene stabilesc prioritatea proiectelor înaintate de autoritățile locale din jurisdic ția lor pe baza a patru criterii posibile, dintre ca re „ar trebui folosit cel pu țin unul”:  data semnării contractului de bunuri / lucrări / servicii, după caz;  stadiul fizic realizat (% finalizat); 49  populația deservită de obiectivul de investiție; și  procentul de cofinanțare de la bugetul local. 83. La fel ca în cazul criteriilor PNDL pentru alocarea fondurilor între județe, și criteriile curente de selectare a interven țiilor prioritare în interiorul județelor sunt generice și ambigue. În consecință, consiliile județene dispun de o discreție semnificativă atunci când decid cu privire la stabilirea priorităților de investiții în jurisdicția lor. În forma lor actuală, normele metodologice nu impun consiliilor județene să utilizeze toate cele patru criterii sus-menționate, ci doar să aleagă unul dintre ele. Aceasta poate însemna că un județ ar putea decide numai pe baza numărului de beneficiari, iar un altul, numai pe baza datei semnării contractului. În același timp, nu este clar cum ar trebui întrebuințat un anumit criteriu. De exemplu, un proiect semnat anterior prevalează asupra unuia mai recent sau invers? De asemenea, cum ar trebui să măsoare autoritatea locală populația deservită de o investiție specifică, de exemplu un drum local care face legătura cu un drum național? Ar putea fi vorba doar de popula ția unei comune sau de populația dintr-o zonă mult mai vastă (de exemplu, o zonă aflată la 20, 40 sau chiar 60 de minute de localitate). În plus, nu sunt definite ponderile acestor criterii. 84. Aceste observații sugerează că există oportunități majore de creștere a transparen ței și rigurozității prin alinierea procedurilor ș i a criteriilor PNDL la cele aplicabile programelor finan țate de UE. În caz contrar, există un risc semnificativ de reducere a atractivității fondurilor structurale, întrucât potențialii solicitanți (autoritățile locale și județene etc.) ar putea alege finanțările PNDL prin prisma unei abordări mai „flexibile”. La un nivel minim, guvernul ar trebui să se asigure că aceleași reguli și proceduri se aplică tuturor beneficiarilor PNDL și că criteriile de finanțare sunt definite, comunicate și puse în aplicare într-un mod transparent și consecvent. 85. Pe baza listelor primite de la consiliile jude țene din România, MDRAP realizează selecția finală a proiectelor care vor beneficia de finan țare prin PNDL într-un anumit an. Încă o dată, normele metodologice nu definesc un proces de selec ție clar și transparent. Selecția finală se va efectua pe baza propunerilor primite din partea consiliilor jude țene, precum și „pe baza datelor deținute și a analizelor proprii de specialitate [ale Ministerului]”32 . Nu este clar ce fel de date sunt utilizate în cadrul acestor evaluări. În același document se menționează că selecția este efectuată exclusiv de către MDRAP în cazul în care consiliile județene nu respectă termenul de 15 zile sau nu stabilesc prioritatea investițiilor pe baza cel puțin a unuia dintre cele patru criterii prevăzute de lege . Lista finalizată a intervențiilor este aprobată prin ordinul ministrului MDRAP și cuprinde o anexă conținând lista completă a proiectelor (pentru fiecare dintre ele, în anexă se precizează denumirea unității administrativ-teritoriale, denumirea proiectului și suma alocată de la bugetul de stat). 86. Există mici diferențe între cerin țele aplicabile solicitan ților de fonduri pentru proiecte în continuare ș i cele aplicabile solicitan ților de fonduri pentru proiecte noi. În cazul primilor, autoritățile locale trebuie să transmită la MDRAP documente care să prezinte stadiul fizic realizat, valoarea actualizată a restului cheltuielilor necesar e pentru finalizarea obiectivului de investiții și contractele de achiziții publice care au fost încheiate, inclusiv eventualele acte adiționale. După verificarea acestor documente, procesul poate continua cu faza de contractare. 32 Normele metodologice PNDL, articolul 9 alineatul (8). 50 87. Pentru proiectele de investiții noi, beneficiarii au obligația să depună la MDRAP documentația tehnică corespunzătoare. În majoritatea cazurilor, este vorba despre studii de fezabilitate pentru intervențiile noi sau de documenta ția necesară pentru aprobarea lucrărilor de intervenție (DALI 33 ) la infrastructura existentă. Studiile de fezabilitate și DALI nu sunt eligibile pentru rambursare prin PNDL și trebuie să fie elaborate cu resursele proprii ale solicitantului, în conformitate cu reglementările HG nr. 28/2008. În OUG nr. 28/2013 se prevede, de asemenea, că documentația trebuie să dovedească respectarea de către proiectele propuse a standardelor de cost aplicabile. Însă standardele de cost sunt furnizate numai pentru drumurile jude țene, drumurile comunale și proiectele din sectorul apei. Nu sunt disponibile standarde de cost pentru proiectele din sectorul apei uzate, deoarece se consideră că pentru acest gen de proiecte sunt necesare soluții tehnice diferite de la caz la caz 34 . 88. Trebuie men ționat că autoritățile locale care doresc să acceseze fonduri PNDL nu depun cereri oficiale comparabile cu documentele complexe necesare pentru programele finan țate de UE. Esența unei „cereri” constă în documentația tehnică corespunzătoare proiectului propus, și anume în studiul de fezabilitate și / sau soluția tehnică detaliată. În cadrul interviurilor de teren, beneficiarii PNDL s-au declarat mulțumiți de simplitatea sistemului actual și de prelucrarea relativ rapidă a cererilor. În fapt, în cadrul sistemului actual, introducerea unui formular of icial care să conțină rubrici similare celor din cererile pentru fonduri UE, și anume „relevanța proiectului pentru obiectivele strategice”, „impact economic”, „caracteristici tehnice”, „impact social / de mediu” etc. nu ar adăuga foarte multă valoare, deoarece ordonarea după prioritate și, în esență, „selecția preliminară” a proiectelor au loc la nivelul consiliilor județene. MDRAP verifică doar dacă propunerile depuse îndeplinesc un set de criterii; este mai mult o verificare a eligibilității decât o evaluare tehnică și financiară completă. Prin aceasta nu dorim să sugerăm că datele tehnico-economice legate de proiect nu ar fi analizate de către evaluatorii MDRAP, ci doar că proiectele care ajung până în această etapă avansează , în general, până la faza de contractare. Chiar dacă o propunere nu trece inițial de verificarea menționată, personalul MDRAP le recomandă beneficiarilor o serie de îmbunătățiri necesare, care să permită trecerea proiectelor în fazele următoare (cu condiția efectuării cu succes a schimbărilor sugerate). 89. De curând au fost aduse unele modificări normelor metodologice ale PNDL , cu scopul de a creș te eficien ța proceselor de evaluare și aprobare a propunerilor de proiecte noi. Până în iunie 2014, documentația tehnică va fi evaluată mai întâi de DG DRI din cadrul MDRAP, iar ulterior va fi transmisă Consiliului Tehnico-Economic (CTE) din cadrul ministerului. Fără aprobarea oficială acordată de CTE, proiectele nu ar fi eligibile pentru finanțare. Făcând referire la capacitatea redusă a CTE de a evalua propunerile și la tergiversările apărute pe parcursul procesului, MDRAP a eliminat această etapă prin Ordinul ministrului nr. 1851/2013. În prezent, proiectele noi preaprobate pentru finanțare prin PNDL sunt supuse doar unei evaluări de către unitatea tehnică a DG DRI, care analizează în principal următoarele aspecte:  dacă documentația tehnică este completă și conformă cu HG nr. 28/2008;  dacă dosarul solicitantului include hotărârea consiliului județean / local de aprobare a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului și de asigurare a cofinanțării necesare;  dacă cheltuielile sunt prezentate corespunzător și nu depășesc standardele de cost în vigoare. 33 Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții. 34 În practică, personalul tehnic al MDRAP utilizează o regulă empirică simplă la evaluarea proiectelor de canalizare: costul acestora trebuie să fie de cel mult 1,5 ori mai mare decât costul proiectelor echivalente din sectorul apei. 51 90. După semnarea contractului dintre MDRAP și autoritățile locale, poate începe punerea în aplicare efectivă a proiectului. Etapele exacte vor depinde de tipul proiectului, respectiv proiect nou sau proiect în continuare. În primul caz, beneficiarul fondurilor PNDL va trebui să organizeze proceduri de achiziție publică, în conformitate cu legislația aplicabilă (OUG nr. 34/2006). În unele cazuri, aceste proceduri durează mult timp – din cauza contesta țiilor formulate în instanță, a lipsei ofertelor sau din alte motive specifice fiecărui proiect, fapt care poate agrava riscul de neutilizare a fondurilor alocate într-un anumit an. Aceasta se întâmplă deoarece PNDL nu este un program multianual, cum este cazul unui instrument finanțat de UE, ceea ce îi determină implicit pe solicitanți să ia în calcul proiecte de mai mică anvergură și mai facile, care pot fi duse la îndeplinire în 1-2 ani. Dacă proiectul este unul de continuare, iar lucrările de construcție au început deja într-un an anterior (prin PNDL sau prin alt program), beneficiarul poate să continue, de la caz la caz, angajamentul anterior încheiat cu furnizorii de servicii și cu contractanții. 91. Plățile și rambursările sunt factori esențiali pentru derularea cu succes și fără probleme a proiectului. În baza normelor metodologice (articolele 16-17), beneficiarii depun cereri de rambursare mai întâi la consiliile județene, care apoi transmit la MDRAP o cerere consolidată pentru fiecare județ. Sistemul a fost ulterior modificat pentru a le permite beneficiarilor să solicite fonduri direct de la MDRAP, simplificând, în esență, procesul prin eliminarea unei etape. Unele consilii județene au raportat, totuși, că primăriile locale nu le trimit întotdeauna o copie a cererilor de rambursare transmise ministerului, fiind necesare cereri repetate pentru a se menține la curent. Potrivit personalului intervievat din cadrul consiliilor județene, acestea doresc să rămână implicate pentru a putea coordona și monitoriza procesul de punere în aplicare în jurisdicția respectivă, în conformitate cu normele de punere în aplicare a PNDL. După ce aprobă cererile primite, ministerul transmite fondurile direct către beneficiari – în limitele anuale stabilite și pe baza dovezilor / documentelor primite (situații de lucrări). În sfârșit, beneficiarii transmit la MDRAP dovada plății furnizorilor de servicii (demonstrând, astfel, că fondurile primite au fost utilizate în scopul declarat). 92. În plus, beneficiarii răspund de monitorizarea progresului lucrărilor și de efectuarea unor raportări periodice către consiliile județene și MDRAP. Fluxul rapoartelor este similar cu primul flux prezentat mai sus, al cererilor de finanțare: beneficiarii locali transmit toate documentele corespunz ătoare investițiilor PNDL către consiliile județene; trimestrial, consiliile județene transmit la MDRAP o situa ție actualizată consolidată referitoare la progresul lucrărilor de construcție. La cerere, beneficiarii au obliga ția de a transmite la MDRAP orice document care are legătură cu proiectul finanțat. Cât despre MDRAP, acesta răspunde de monitorizarea și controlul derulării programului. În această calitate, ministerul poate numi reprezentanți care, împreună cu omolog ii lor din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții, verifică exactitatea datelor raportate și le compară cu realitatea de pe teren. 93. Cadrul legislativ actual nu include niciun fel de detalii cu privire la cerin țele din faza ulterioară punerii în aplicare, ș i anume monitorizarea evolu ției proiectului după finalizare. În conformitate cu normele metodologice, după finalizarea lucrărilor efective, beneficiarul transmite la minister o copie a procesului-verbal de recepție. Dacă perioada de garanție expiră, la momentul expirării autoritatea locală transmite din nou la MDRAP o copie a documenta ției (procesul verbal de recepție finală). Dincolo de cele menționate, cele două funcții principale ulterioare derulării oricărui program de investiții – și anume etapa de monitorizare și evaluare (M&E) și schimbul de cunoștințe – par să lipsească din evoluția PNDL. Cu alte cuvinte, nu există un proces oficial de evaluare a impactului investițiilor finalizate și niciun fel de eforturi instituționale de comunicare a bunelor practici între beneficiarii trecu ți, prezenți și viitori ai fondurilor PNDL. Acest lucru nu este surprinzător pentru un program de dată recentă precum PNDL; 52 totuși, pentru a putea evolua, este important să se instituie mecanisme ex-post cu scopul de a asigura îmbunătățirea continuă a instrumentului. Capitolele care urmează conțin sugestii mai detaliate referitoare la mecanismele de monitorizare și evaluare, inclusiv prin intermediul indicatorilor de performanță și de impact. 2.2 Evaluarea portofoliului PNDL 2014 94. Pentru PNDL s-a alocat un buget substanțial în 2014, ceea ce a transformat programul (instituit abia de curând, la începutul lui 2013) în principala sursă de investiții finan țate de la bugetul de stat pentru infrastructura locală. Bugetul total al PNDL în 2014 a fost de 2,3 miliarde RON (sau aproximativ 530 de milioane EUR). Pentru 2013, programului i s-au alocat inițial 492,94 milioane RON35 . Datele finale privind bugetul PNDL din 2015 nu sunt încă disponibile la momentul redactării prezentului raport, d ar în 2013 bugetul PNDL pentru 2015 era estimat la un nivel inferior fa ță de 2014 (numai 800 de milioane RON)36 . Raportul final va include o analiză mai cuprinzătoare a acestor variații de la un an la altul, inclusiv datele actualizate pentru 2015. 95. În plus, o practică relativ frecventă a fost aceea de a crește în mod substanțial alocarea bugetară inițială pentru PNDL pe parcursul an ului, pe măsură ce se realiz au economii în alte componente ale bugetului național. Acest lucru s-a întâmplat atât în 2013, cât și în 2014. În fapt, în 2014 au existat 3 alocări suplimentare substanțiale pentru PNDL în plus fa ță de baza inițială, în ciuda faptului că legislația românească nu permite decât maxim două ajustări bugetare în cursul unui an. Cea de-a treia a reprezentat 43 % din alocarea totală pentru 2014, iar cea inițială a reprezentat 32 % din bugetul final de la sfârșitul lui 2014. Aceste cifre arată că majoritatea proiectelor nu respectă procesul st andard de depunere la consiliile județene, fiind prezentate direct la MDRAP pe parcursul întregului an. Tabelul 3. Alocări bugetare – PNDL 2014 (martie-noiembrie 2014) Alocare Data Alocare (RON) % din total Inițială martie 2014 750 360 763 32 % Alocare iulie 2014 suplimentară 1 586 219 346 25 % Alocare septembrie 2014 suplimentară 2 Alocare octombrie / 1 008 297 .275 43 % suplimentară 3 noiembrie 2014 Total: 2 344 877 344 Sursa datelor: MDRAP 96. Nivelul și secvențialitatea acestor trei ajustări bugetare sunt prilej de preocupare – ajustările sunt semnificative și au avut loc relative târziu în anul fiscal 2014. Astfel de modificări agravează lipsa de predictibilitate și demonstrează slăbiciunile procesului de planificare bugetară, având în vedere variația de peste 200% între alocarea inițială și finală. Există totodată semne de îngrijorare privitoare la faptul că sume importante de bani au fost redirecționate către PNDL în octombrie/noiembrie 2014, perioadă în 35 A se vedea http://cursdeguvernare.ro/misterele-bugetului-1-2014-anul-in-care-fondurile-europene-sunt- inlocuite-cu-bani-de-la-buget.html 36 Ibid. 53 care lucrările în teren tind să încetinească sau să se oprească din cauza vremii nefavorabile. Astfel, au fost favorizate: (i) proiectele aflate într-un stadiu incipient, care au primit astfel bani pentru documentația tehnică inițială, agravând în acest mod problema unui portofoliu de proiecte ce depășește cu mult alocarea financiară disponibilă anual; și (ii) proiectele care au acumulat arierate care trebuiau plătite, ceea ce poate crea o problemă de tipul „moral hazard” și îi poate încuraja pe viitorii beneficiari ai investițiilor finanțate de la bugetul de stat să amâne plățile restante până la intervenția guvernului. 2.2.1 După mărime 97. Ca principal program finan țat de la bugetul de stat gestionat de MDRAP, PNDL finan țează mai ales proiecte de investiții de dimensiuni mici ș i medii. Pe baza metodologiei utilizate în raportul Băncii Mondiale din 2014 privind modelele de selecție a proiectelor și utilizând definiția Ministerului de Finanțe pentru proiecte mari, proiectele PNDL au fost împărțite în următoarele categorii: proiecte mari (peste 100 milioane RON); proiecte mari spre medii (30-100 milioane RON); proiecte mici sau medii spre mici (1,5-30 milioane RON); și proiecte foarte mici (mai puțin de 1,5 milioane RON). Proiectele foarte mici (mai puțin de 1,5 milioane RON) constituie 2,5 % din portofoliul PNDL, în timp ce proiectele mici sau medii spre mici reprezintă majoritatea proiectelor, cu o valoare medie de aproximativ 6 milioane RON (~ 1,4 milioane EUR) Atât proiectele foarte mici, cât și proiectele medii spre mici se încadrează în categoria „proiectelor mici” conform OUG nr. 88/2013, adică se situează sub pragul de 30 de milioane RON. Tabelul 4. Portofoliul de proiecte al PNDL pe categorii de mărime* N umăr de Valoarea Valoarea % din proiecte medie a totală a proiectele proiectului proiectelor totale (RON) (în RON) contractate Proiecte mici (<1,5 mil RON) 494 875 000 0,43 mld. 2,5 % Proiecte medii (1,5 - 100 mil RON) 2 533 6 460 000 16,4 mld. 94 % Proiecte medii spre mici (1,5 - 30 mil RON) 2 501 6 000 000 15 mld. 86 % Proiecte mari spre medii (30 - 100 mil RON) 32 44 000 000 1,4 mld. 8% Proiecte mari (>100 mil RON) 4 133 000 000 0,53 mld. 3,5 % TOTAL 3 031 5 700 000 17,4 mld. 100 % Sursa datelor: Baza de date a proiectelor PNDL (MDRAP 2014) *Notă: Au fost luate în considerare numai acele proiecte pentru care baza de date MDRAP con ținea o valoare totală a proiectului. Numărul total al proiectelor luate în considerare de PNDL este de 3 952 (în decembrie 2014). 98. În 2014, majoritatea proiectelor PNDL au primit alocări relativ mici – în medie, aproximativ 600 000 RON. Un procent de 47 % dintre proiecte au primit mai puțin de 300 000 RON și foarte puține (4,5 %) au primit peste 2 milioane RON. Acest rezultat evidențiază diferența majoră dintre alocă rile bugetare alocate diverselor proiecte finanțate prin PNDL. Cea mai mare alocare pentru un proiect individual a fost de 15 milioane RON, pentru modernizarea unui drum județean în Vrancea, DJ 205 D. Din datele MDRAP reiese că s-a realizat 35 % din acest drum, care are o valoare totală foarte mare (165 de milioane RON). La cealaltă extremă, Comuna Țepu din județul Galați a primit doar 2 436 RON pentru finalizarea sistemului de canalizare, care fusese finanțat și în 2013 tot prin PNDL; cu alte cuvinte, sist emul era aproape de finalizare, fiind necesară o ultimă plată de valoare foarte mică. 54 Figura 9. PNDL 2014 – repartizarea proiectelor în func ție de alocarea bugetară din 2014 Sursa datelor: Baza de date a proiectelor PNDL (MDRAP, 2014) 2.2.2 După sector 99. MDRAP a pus la dispoziția Băncii Mondiale o bază de date conținând caracteristicile principale ale tuturor proiectelor incluse în PNDL pentru finan țare începând cu sfârșitul lunii noiembrie 2014. Drumurile (județene și comunale) au reprezentat de departe cel mai important sector finanțat prin PNDL în 2014, primind peste 55 % din bugetul total al programului, urmate de sectorul de apă și apă uzată (cele două componente primind peste 22 % și, respectiv, 16 %). Tabelul și figura de mai jos prezintă în sinteză alocarea PNDL în funcție de sector în 2014, evidențiind faptul că principalele priorități au fost, într- adevăr, aliniate la obiectivul mai amplu al programului, menționat și în Programul de Guvernare 2013- 2016, și anume crearea unui pachet de infrastructură de bază pentru localitățile din România (format în special din drumuri, apă și canalizare). Tabelul 5. Alocarea PNDL pe sectoare, 2014 Număr de % din bugetul pentru 2014 al Sector Suma (RON) proiecte PNDL Drumuri 2 058 1 307 207 209 55,75 % Apă 860 517 292 048 22,06 % Canalizare 527 336 587 069 14,35 % Educație 195 63 927 597 2,73 % Poduri 145 60 884 001 2,60 % Cultură 40 17 073 222 0,73 % 55 Număr de % din bugetul pentru 2014 al Sector Suma (RON) proiecte PNDL Primării 57 16 083 087 0,69 % Piețe 19 13 128 019 0,56 % Structuri sportive 33 8 517 931 0,36 % Conducte 16 2 736 355 0,12 % Platforme de gunoi 1 940 846 0,04 % Turism 1 500 000 0,02 % Total 3 952 2 344 877 384 100 % Sursa datelor: Baza de date a MDRAP privind PNDL 2014 Figura 10. Alocările PNDL în 2014 s -au axat în principal pe drumuri și pe sectorul de apă / apă uzată Sursa datelor: Baza de date a MDRAP privind PNDL 2014 2.2.3 După stadiul lor (investi ții în continuare versus investi ții noi) 100. Alocările bugetare între investițiile noi și cele în continuare sugerează că tendința îngrijorătoare de a începe lucrări noi înainte de a le finaliza pe cele aflate în continuare a fost prezentă și în 2014. Într- adevăr, numărul proiectelor noi este relativ mai mare decât numărul proiectelor în continuare care au beneficiat de alocări PNDL în 2014 (53 % dintre investițiile finanțate sunt noi). Proiectele în continuare au primit numai 65 % din alocarea bugetară. Este un procent relativ scăzut, având în vedere nevoile 56 financiare semnificative ale proiectelor pe parcursul fazei de derulare, prin compara ție cu faza de pornire, care include, în general, finanțarea soluției tehnice detaliate și, eventual, o primă etapă limitată a lucrărilor. Însă acest tipar nu este omogen la nivelul tuturor sectoarelor, după cum se poate observa din tabelul de mai jos. 101. Acest fapt semnalează una dintre principalele probleme a actualului PNDL: în lipsa unor criterii clare și riguroase de selecție ș i stabilire a priorităților (nu doar pentru noile proiecte, ci ș i pentru a alege între proiectele noi ș i cele deja începute), portofoliul de proiecte a continuat să se extindă. În rezerva de proiecte intră proiecte noi, în timp ce investițiile în continuare avansează într-un ritm foarte lent din cauza lipsei de resurse, confruntându-se cu riscul de degradare și cu apariția unor costuri mai ridicate decât cele estimate inițial. MDRAP și autoritățile județene au susținut în mod repetat că România ar trebui să acorde prioritate finaliz ării lucrărilor începute, în loc să demareze noi lucrări. La calcularea alocării fondurilor de către MDRAP între județe ar trebui să se ia în calcul numărul și valoarea proiectelor aflate în continuare, în timp ce rata procentuală de finalizare a proiectelor ar trebui să constituie unul dintre cele patru criterii posibile de ordonare a proiectelor după prioritate în interiorul unui județ (deși, după cum s-a observat în secțiunea precedentă, aceste criterii continuă să se aplice într -un mod vag și subiectiv). Cu toate acestea, în practică PNDL a continuat să finanțeze investiții noi (în cursul anului 2014 fiind demarate peste 2 100 de noi proiecte), în pofida portofoliului extrem de consistent de proiecte în continuare. Această situație riscă să genereze un stoc de proiecte restante în continuă creștere, de aceea este absolut necesar ca factorii de decizie să identifice soluții pentru o alocare a fondurilor mai eficientă și cu un impact mai puternic. Tabelul 6.Portofoliul PNDL pe sectoare și stadii ale investiției (în continuare versus nouă), 2014 Alocare Investiț ii în continuare Investiț ii noi totală PNDL 2014 Număr Sector total de Număr Număr Alocare proiecte Alocare PNDL % din % din de de PNDL 2014 (RON) 2014 (RON) total total proiecte proiecte (RON) Drumuri 730 727 188 590 55,6% 1 328 580 018 619 44,4% 2 058 1 307 207 209 Apă 613 440 960 656 85,2% 247 76 331 392 14,8% 860 517 292 048 Canalizare 305 268 164 078 79,7% 222 68 422 991 20,3% 527 336 587 069 Educa ție 75 31 410 299 49,1% 120 32 517 298 50,9% 195 63 927 597 Poduri 77 43 973 859 72,2% 68 16 910 142 27,8% 145 60 884 001 Cultură 9 8 997 011 52,7% 31 8 076 211 47,3% 40 17 073 222 Primării 15 7 471 334 46,5% 42 8 611 752 53,5% 57 16 083 087 Piețe 2 2 932 528 22,3% 17 10 195 491 77,7% 19 13 128 019 Structuri 21 5 298 632 62,2% 12 3 219 299 37,8% 33 8 517 931 sportive 57 Conducte 2 337 000 12,3% 14 2 399 355 87,7% 16 2 736 355 Platforme - - - 1 940 846 100% 1 940 846 de gunoi Turism 1 500 000 100% - - - 1 500 000 Total 1 850 1 537 233 988 2 102 807 643 396 3 952 2 344 877 384 Sursa datelor: Baza de date a MRDAP privind PNDL 2014 Figura 11. PNDL a continuat să finanțeze numeroase proiecte noi în majoritatea sectoarelor (număr de proiecte, 2014) Sursa datelor: Baza de date a MDRAP privind PNDL 2014 102. Un calcul simplu arată că este vital să se dea dovadă de mai multă rigurozitate în procesul de gestionare a portofoliului de proiecte în continuare al PNDL. Este important de reținut că valoarea totală a celor 3 952 de proiecte ale PNDL (atât noi, cât și în continuare) este de aproximativ 22 de miliarde RON (sau 5 miliarde EUR). Presupunând că bugetul anual pe care PNDL îl va avea la dispoziție este similar cu alocarea primită la începutul anului 2014 (și anume aproximativ 1,5 miliarde RON în total, inclusiv fondurile pentru plata cheltuielilor efectuate în cursul anului anterior), vor fi necesari cel puțin 15 ani pentru a finaliza cele aproximativ 4 000 de proiecte cu contracte de finanțare în baza PNDL (sau aproximativ 10 ani dacă s-a luat ca bază de calcul bugetul din 2014 incluzând toate alocările suplimentare). Evident, acest calendar de punere în aplicare nu este nici eficient, nici realist; cu toate 58 acestea, nu există dovezi clare că guvernul are intenția de a „îngheța” sau cel puțin de a încetini finanțarea noilor investiții. În plus, dovezile empirice sugerează că numărul 3 952 nu include toate proiectele în continuare finanțate anterior de către MDRAP, astfel încât este foarte posibil ca numărul investițiilor în continuare să fie chiar mai mare. 103. Mai mult, dintre proiectele în continuare, cel pu țin 1 188 (cele pentru care sunt disponibile date) au o rată de finalizare mai mică de 1 %. În esență, aceasta înseamnă că marea majoritate a proiectelor în continuare pot fi considerate de facto ca fiind proiecte noi, deoarece prezintă o rată de finalizare foarte scăzută. Evident, acest fapt poate conduce la apariția unui stoc uria ș de proiecte restante de-a lungul timpului. 2.2.4 După localizarea geografică 104. Alocarea PNDL în 2014 pe jude țe s-a ridicat, în medie, la 57 de milioane RON (aproximativ 12,7 milioane EUR), însă au existat diferențe între diversele regiuni ale țării. Hărțile de mai jos prezintă aceste diferențe în funcție de numărul și valoarea proiectelor din fiecare jude ț. Cea mai mică alocare financiară a fost primită de județul Alba (32,6 milioane RON sau 1,39 % din bugetul total al PNDL), în timp ce județul Olt a primit cea mai consistentă alocare (91 de milioane RON sau 3,91 % din bugetul total al PNDL), adică aproximativ de trei ori mai mult. Este adevărat că PIB -ul pe cap de locuitor al județului Alba este de 5 900 EUR/locuitor, comparativ cu 3 700 EUR/locuitor în Olt, deși acest lucru în sine nu justifică alocarea unor fonduri de trei ori mai mari jude țului Olt. În pofida acestor exemple extreme, marea majoritate a alocărilor județene (73 %) variază între 2 și 3 % din alocarea totală PNDL pentru fiecare județ, pentru totalitatea proiectelor (adică atât investiții noi, cât și aflate în continuare). Figura 12. PNDL 2014 – numărul total al proiectelor , pe județe Sursa datelor: Baza de date a MDRAP privind PNDL (2014) 59 105. Este interesant că există diferențe semnificative între județe în ceea ce priveș te tipul de proiecte pe care au decis să îl finanțeze, unele dintre ele exprimând o preferin ță clară în favoarea finalizării investițiilor în continuare, considerată o bună practică. De exemplu, județul Vaslui a primit 50,4 milioane RON, investind 48,6 milioane RON în proiecte în continuare; în mod similar, județul Vâlcea a primit 78,7 milioane RON, dintre care 75,4 milioane RON (96 %) au fost direcționate către investiții în continuare. În schimb, printre județele care au alocat cea mai mare parte a fondurilor demarării de proiecte noi se regăsesc județele Galați (75 % din totalul fondurilor a fost alocat în favoarea unor proiecte noi), Caraș-Severin (68 %), Alba (68 %), Satu Mare (66 %) și Tulcea (59 %). Figura 13. PNDL 2014 – alocările bugetare totale pe județe Sursa datelor: Baza de date a MDRAP privind PNDL (2014) Analiza altor programe de investiții implementate de Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură 106. Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură implementează trei alte programe de investiții pe lângă PNDL : 1) reabilitarea termic ă a blocurilor de locuințe; 2) locuin țe sociale; 3) locuin țe pentru evacuați. Aceste trei programe vor fi discutate pe scurt în această secțiune. O discuție mai amplă este inclusă în Componenta 4 a acestui program: “Asistență pentru strategia de locuire și dezvoltare a infrastructurii sociale”. 60 Programul de reabilitare termică 107. Programul Național Multianual privind Creșterea Performanței Energetice la Blocurile de Locuințe (derulat conform OUG 18/2009) este unul dintre cele mai de success programe de investiții publice din România. Până în momentul în care acest program a început să fie implementat, au existat foarte puține initiative de reabilitare a blocurilor de locuințe, în special a blocurilor de locuințe construite în perioada comunistă. Odată ce programul a fost demarat, numărul locuințelor reabilitate a crescut exponential. Astfel, la recensământul din 2011, 22% din fondul total de 8,7 milioane locuințe era reabilitat termic. Mai mult, o mare parte dintre locuințele reabilitate au fost reabilitate cu fonduri private. Dintr-un total de 1,9 milioane apartamente termoizolate termic, numai aproximativ 110.000 apartamente au fost reabilitate cu fonduri de la bugetul de stat prin programul DG DRI (a se vedea tabelul de mai jos). Aceasta înseamnă că acest program a avut un efect multiplicator mare, angrenând sectorul privat într-un domeniu în care implicarea acestuia înainte de începerea acestui program public era redusă. Total fonduri Fonduri Rest de decontate de Nr. Nr. Nr. alocate plata la Nr. apt. Nr. apt. Perioada la bugetul de blocuri blocuri crt. Program / sfârşitul finanțate finalizate stat finanțate finalizate perioada anului 1 2009 160,000,000.00 158,992,134.08 1,007,865.92 881 35,898 291 8,984 2 2010 150,000,000.00 149,482,000.10 517,999.90 828 38,101 502 22,390 3 2011 137,500,000.00 136,027,141.00 1,472,859.00 833 35,568 521 18,878 4 2012 18,530,000.00 18,529,999.93 0.07 120 5,262 61 2,285 5 2013 14,000,000.00 12,282,535.12 1,717,464.88 150 5,562 75 2,184 6 2014 58,000,000.00 33,539,480.85 24,460,519.15 168 7,940 77 3,948 7 2015 50,000,000.00 5,509,436.91 44,490,563.09 84 2,736 5 239 TOTAL 588,030,000.00 514,362,727.99 73,667,272.01 3,064 131,067 1,532 58,908 108. Ținta programului de reabilitare termică este creșterea performanței energetice a clădirilor de locuit construite după proiecte elaborate în perioada 1950 -1990. Programul urmărește scăderea consumului specific pentru încălzire sub 100 Kwh/m 2 , în condițiile în care consumul de energie în blocurile neizolate este cuprins între 180-240 Kwh/m2 . Finanțarea lucrărilor se face după o schema financiară care s-a dovedit a fi foarte eficientă: - 50% de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ; - 30% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite; - 20% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi /sau din alte surse legal constituite. În condiții excepționale (pentru cheltuieli de natură socială), autoritățile locale pot asigura, în limita fondurilor aprobate anual, co-finanțarea ce trebui în mod normal acoperită de către asociațiile de proprietari. Programul de construcții de locuințe sociale 109. Programul de construcții de locuințe sociale, conform Legii Nr. 114/1996, intervine acolo unde piețele imobiliare de obicei nu intervin, jucând ca atare un rol vital. Programul se adresează 61 persoanelor defa vorizate, conform prevederilor legale, pentru a le permite acestora accesul la o locuință în proprietate sau în chirie. Promovarea, implementarea , precum și co-finanțarea proiectelor de investiții cad în sarcina autorităților publice locale. Repartizarea locuințelor se realizează de către consiliile locale, ca urmare a unor cereri concrete și în urma analizei acestor cereri de către o comisie socială. Pentru a avea acces la aceste locuințe sociale, familiile sau persoanele beneficiare trebuie să aibe un ven it mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul cășt igului salarial mediu net lunar. Chiria nominală este subvenționată din bugetul local iar nivelul maxim al chirie i pentru locuințele sociale nu poate să depășească 10% din venitul mediu net lunar pe familie. Locuințele sociale se pot realiza prin construcții noi sau prin reabilitarea unor construcții existente dar nu pot fi înstrăinate, ele aparținând domaniului public al APL-urilor unde au fost construite. În jur de 4.300 de apartamente au fost construite prin acest program în toată țara în periaoda 2001 -2014. Bugetul alocat pentru acest tip de investiții s-a ridicat la peste 180 milioane RON în aceea și perioadă. Programul de construcții de locuințe pentru evacuați 110. Programul de construcții de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați din casele naționalizate (conform OUG 74/2007 și OUG 68/2006) joacă de asemenea un rol important în tr-o piață imobiliară ce a fost distorsionată în urma procesului de retrocedări început după 19 89. Scopul acestui program este crearea unui fond de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari. Fondul de locuințe pentru evacuați este constituit de către consiliul local în acele unități administrative teritoriale unde au fost înregistrate cereri formulate de către personae îndreptățite (adică acele persoane fizice care îndeplinesc, în mod cumulativ, condițiile prevăzute de art. 1, alin. (3) din OUG Nr. 74/2007): - au un venit mediu net lunar, realizat în ultimele 12 luni, cu cel putin 20% sub nivelul de venit mediu net lunar stabilit anual prin Hotărâre a Guvernului, conform prevederilor art. 8, alin. 2 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - sunt persoa ne cu handicap, invalizi şi/sau pensionari; locuinţele sociale aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale şi nu se vând; locuinţele sociale se pot realiza prin construcţii noi sau prin reabilitarea unor construcţii existente. Programul este aprobat anual și alocările bugetare ale MDRAP se fac în funcție de cererile trimise de către autoritățile publice locale. 62 Capitolul 3: Principalele sectoare de infrastructură din România 111. Așa cum se menționează în capitolul introductiv, acest capitol este menit să furnizeze informații de bază despre cele trei sectoare principale vizate și de PNDL: drumuri (județene și comunale); apă și apă uzată; și infrastructură socială. Secțiunile care urmează sunt în principal descriptive, dar au rolul de a ancora analiza ce urmează în capitolele 4 și 5, și acoperă multiple tematici: cadrul general al fiecărui sector; jucători principali și legislația relevantă; strategii și planuri; și programe de investiții finanțate de la bugetul de stat sau din fonduri UE. 3.1 Drumurile 112. Drumurile – și infrastructura de legătură în general – sunt esen țiale pentru asigurarea accesului oamenilor la oportunități și reprezintă investiții critice pentru dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii a României. Astfel cum s-a subliniat în Strategia Națională de Dezvoltare Teritorială și în raportul Băncii Mondiale Orașe competitive: Remodelarea geografiei economice a României , mai ales drumurile sunt vitale pentru dezvoltarea viitoare a unei țări. Infrastructura de legătură asigură un deziderat vital: facilitează accesul oamenilor la locuri care oferă oportunități, adică la orașe (în majoritatea țărilor). Orașele beneficiază de pe urma economiilor de scară și reprezintă locul în care se găsesc majoritatea locurilor de muncă, unde cent rele culturale pot prospera, unde pot funcționa și performa instituțiile de învățământ superior și unitățile medicale, unde este generată și apreciată arta. De obicei, cu cât este mai mare ora șul, cu atât mai multe oportunități oferă. Prin urmare, cu cât orașele sunt mai bine conectate la zonele îndepărtate, cu atât oamenii din zonele periurbane au acces la aceste oportunități. De asemenea, firmele din ora șe au acces mai facil la o ofertă mai mare de forță de muncă. Infrastructura de conectare permite și formarea de zone urbane func ționale, un obiectiv de bază al politicii de dezvoltare regională a UE. 113. România dispune de o infrastructură rutieră deficitară. După cum indică și graficul de mai jos, România are una dintre cele mai scăzute densități rutiere din Europa, iar în UE se află pe ultimul loc în ceea ce privește calitatea generală a infrastructurii rutiere 37 . De fapt, dacă se are în vedere nivelul său actual de dezvoltare, România pare a avea nevoie de o densitate rutieră de două ori mai mare decât cea actuală. Deficiențele vizează toate tipurile de infrastructură rutieră: autostrăzi, drumuri naționale și drumuri județene și comunale. În 2012, dintr -o rețea de 84 000 km, numai aproximativ 0,6 % reprezentau autostrăzi, 20 % fiind drumuri naționale și în jur de 80 % drumuri județene și comunale. 114. Rețeaua de autostrăzi din România este subdezvoltată și departe de cea pe care ar putea -o susține economia României. Cu 635 de km de autostradă finalizați în august 2014, România are o densitate a autostrăzilor de aproximativ 31 km la 1 000 000 de locuitori. Prin comparație, Ungaria are o densitate a autostrăzilor de 137 km la 1 milion de locuitori, iar Portugalia – de 249 km. Harta de mai jos prezintă rețeaua propusă de autostrăzi a României, conform Planului de Amen ajare a Teritoriului Național. Rețeaua totală propusă de autostrăzi se întinde pe 3 896 km, iar rețeaua totală propusă de drumuri expres se întinde pe 4 851 km. 37 A se vedea Raportul privind competitivitatea globală 2012-2013. 63 Figura 14. România dispune de o re țea de infrastructură rutieră subdezvoltată Sursa datelor: WDI și CIA Factbook Notă: Densitatea rutieră se măsoară în kilometri de drum pe 100 km 2 de teren; PIB-ul pe cap de locuitor este calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPP) în USD interna ționali; datele sunt colectate pentru perioada 2000-2006. Figura 15. PATN propune o rețea amplă de autostrăzi ș i drumuri expres Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Na țional (PATN) 64 115. Rețeaua de drumuri județene și comunale se află în general într -o stare precară și necesită îmbunătățiri și lucrări de întreținere de amploare. În 2012, în jur de 34 000 km de drumuri județene și comunale (55 % din totalul drumurilor județene și comunale) erau drumuri de pietriș sau de pământ și necesitau lucrări de modernizare. Costurile necesare modernizării acestor drumuri se ridică la 6 -12 miliarde EUR, conform costurilor standard pentru modernizarea drumurilor jude țene și comunale folosite de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administra ției Publice (MDRAP). De asemenea, multe drumuri județene și comunale trebuie reabilitate. Aproximativ 21 000 de km de drumuri județene și comunale au fost acoperite doar cu un strat subțire de asfalt și numai 12 000 au fost modernizate complet. Harta de mai jos arată județele cu cel mai ridicat număr de drumuri județene și comunale care trebuie modernizate. Figura 16. Lungimea rețelei rutiere variază semnificativ în tre județele României 116. Ministerul Dezvoltării Regionale ș i Administrației Publice a recunoscut nevoia de investiții în infrastructura de conectare ș i a acordat prioritate alocării de fonduri în acest sector. Pentru exercițiul financiar 2014, MDRAP s-a axat în mod strategic, prin intermediul PNDL, numai pe investițiile în drumuri județene și comunale și pe infrastructura de apă și canalizare (cu toate că gama de investiții pe care MDRAP ar putea să o realizeze prin PNDL este mult mai amplă). Astfel, resurse le limitate pot fi folosite atât pentru a atinge țintele din acquis-ul UE în sectorul apei și al canalizării cât și, într-un sens mai larg, pentru a atinge obiectivele fundamentale de dezvoltare ale României. 117. Pentru ca investițiile PNDL să aibă impactul maxim de dezvoltare, este esențial să se asigure coordonarea adecvată cu celelalte programe de construcție de drumuri din România. Ținând cont de cele de mai sus, în următoarea secțiune vom prezenta informa ții generale despre acest sector, descriind 65 principalii actori și cadrul legislativ în vigoare, care este rezultatul reglementărilor la diverse niveluri (supranațional, național și subnațional). A doua subsecțiune analizează mai în detaliu proiectarea strategiilor în sectorul transporturilor, evaluând etapele principale în elaborarea documentelor de planificare, părțile implicate și mecanismele de coordonare, în special a diferitelor surse de finanțare (bugetul de stat / fonduri UE). 3.1.1 Structura sectorului Principalii actori Nivel Actori principali  Uniunea Europeană o UE nu este numai cel mai mare finanțator extern al infrastructurii de transport din România, ci ș i concepe politicile din acest sector. o România va putea să acceseze în continuare f ondurile UE pentru perioada de programare 2014-2020 pentru investi ții în rețeaua TEN-T, care include rețeaua centrală (drumurile considerate fi nodurile și legăturile cele mai importante din rețeaua TEN-T) ș i rețeaua globală (o rețea multinodală de bază care conține toate modurile de transport).  Banca Mondială o Începând din anii '90, Banca Mondială a finanțat peste 1 100 km de drumuri na ționale, lucrări de reabilitare a drumurilor și lucrări de construcție a mai multor șosele de centură, pe lângă alte drumuri de dimensiuni mai mici în zonele rurale. o Segmentele rutiere na ționale finanțate de Banca Mondială fac parte din rețelele centrală și globală ale TEN-T, iar mai multe legături rutiere urmează să fie Suprana țional modernizate cu fonduri europene.  Banca Europeană pentru Reconstrucț ie și Dezvoltare (BERD) o În ultimele decenii, BERD a cofinan țat o serie de proiecte de reabilitare a drumurilor și de infrastructură municipală, în plus față de obiectivele noi realizate, precum șoselele de centură Piteș ti ș i Constanța. o Strategia pe trei ani pentru România, aprobată în 2012, are o puternică componentă de dezvoltare a infrastructurii de transport.  Banca Europeană de Investiț ii (BEI) o BEI ajută Guvernul României prin opera țiunea de cofinan țare a mai multor investiții în TEN-T, prin intermediul POS Transport 2007-2013, care vizează ș osele de centură, drumuri naționale ș i sec țiuni de autostrăzi. o Finanțarea furnizată de BEI României în ultimii ani pentru sectorul de transporturi ș i telecomunica ții se ridică la 1 miliard EUR.  Ministerul Transporturilor (MT) o Ministerul Transporturilor este principalul actor de la nivel na țional în domeniul transporturilor ș i este, de asemenea, responsabil de elaborarea politicilor din Național sectorul transporturilor. MT a ac ționat în calitate de autoritate de management pentru Programul Opera țional pentru Transport 2007-2013, finanțat de UE.  Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naț ional (CNADNR) 66 Nivel Actori principali o Compania Na țională de Autostrăzi ș i Drumuri Na ționale (CNADNR), entitate aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, gestionează majoritatea proiectelor de investi ții în drumuri din România. CNADNR răspunde atât de construc ția / reabilitarea / modernizarea drumurilor, cât și de lucrările de întreținere a acestora ș i investește în construcția de autostrăzi, drumuri expres, șosele de centură, în modernizarea drumurilor naționale, precum ș i în reabilitarea podurilor. o În calitate de beneficiar direct al fondurilor UE, CNADNR răspunde de dezvoltarea rețelei TEN-T, de modernizarea drumurilor naționale și de construcția de ș osele de centură.  Ministerul Fondurilor Europene (MFE) o MFE elaborează Acordul de Parteneriat cu UE care vizează , printre altele, prioritățile din sectorul transporturilor (inclusiv construc ția de drumuri). o MFE va ac ționa în calitate de autoritate de management în cadrul Programului Opera țional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -2020. Principalul beneficiar al POIM va fi CNADNR.  Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraț iei Publice (MDRAP) o MDRAP dezvoltă proiecte de construcție de drumuri județene ș i comunale finanțate atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri UE. În legătură cu cele dintâi, ministerul coordonează Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL), prin care se asigură subvenții pentru consiliile județene și autoritățile locale ale ora ș elor ș i comunelor. În ceea ce priveș te instrumentele cu finan țare europeană, MDRAP ac ționează în calitate de autoritate de management pentru Programul Opera țional Regional prin care România a contractat proiecte de dezvoltare a sectorului rutier subnațional în valoare totală de 1,4 miliarde EUR în perioada de programare 2007-2013. o De asemenea, ministerul supraveghează dezvoltarea proiectelor rutiere finan țate printr-o serie de programe de cooperare teritorială cu finanțare europeană.  Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) o MADR finanțează proiectele de dezvoltare rutieră a comunelor prin intermediul Programului Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) finanțat de UE, care se axează pe derularea de proiecte de mică anvergură în zonele rurale. PNDR este descris separat mai jos.  Ministerul Finanț elor Publice o Ministerul evaluează programele de investi ții publice majore, inclusiv în infrastructura de transport, pentru a se asigura că acestea sunt efectuate între anumite limite de cheltuieli și că întrunesc criteriile de selec ție ș i de ordonare după prioritate comunicate (a se vedea OUG nr. 88/2013). 67 Nivel Actori principali  Agenț iile de Dezvoltare Regională (ADR) o ADR-urile sunt organizații neguvernamentale de utilitate publică ce funcționează ș i ca organisme intermediare pentru programele finan țate de UE – în primul rând pentru Programul Opera țional Regional (POR). o Deș i ADR-urile nu derulează efectiv proiecte de investiții în infrastructura rutieră, ele joacă un rol esențial în planificarea acestora, elaborând planurile de dezvoltare regională (PDR) care sintetizează strategia de dezvoltare a unei regiuni pentru o anumită perioadă de programar e.  Consiliile jude ț ene o Consiliile județene sunt cele mai mari unități administrative subnaționale din țară Subna țional (41 de unități plus capitala țării) ș i sunt responsabile de planificarea, gestionarea și finanțarea drumurilor județene. o Consiliile județene pot finanța proiecte de investiții pentru drumurile județene din fonduri proprii, de la bugetul de stat, cu ajutorul fondurilor UE, sau prin contractarea de împrumuturi de la bănci private sau de la IFI.  Autorităț ile locale o Toate investițiile de la nivel local s unt realizate de autoritățile locale – municipii, ora ș e sau comune. o În func ție de mărime și de dezvoltare, unele autorități locale reușesc mai uș or să genereze fonduri proprii pentru construirea / reabilitarea / modernizarea drumurilor decât altele. Cadrul legal Nivel Cadrul legal  Regulamentele privind Fondurile structurale și de investiț ii europene (ESI) pentru perioada 2014-2020 o Obiectivul tematic 7 se axează pe „promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore”. o Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) permite următoarele tipuri de investi ții în drumuri: (a) dezvoltarea rețelei globale TEN-T; (b) dezvoltarea conexiunilor secundare ș i ter țiare la rețeaua TEN-T, inclusiv nodurile multimodale; (c) dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor de transport ecologice ș i cu emisii Suprana țional reduse de carbon; (d) dezvoltarea ș i reabilitarea sistemului feroviar; (e) îmbunătățirea eficienței energetice și a securității aprovizionării. o FC permi te următoarele tipuri de investiții în drumuri: (a) dezvoltarea rețelei TEN- T (cu accent pe rețeaua centrală TEN-T); (b) dezvoltarea și îmbunătățirea transportului ecologic ș i cu emisii reduse de carbon; (c) dezvoltarea și reabilitarea sistemului feroviar interoperabil global și de înaltă calitate. o Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) vizează promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în zonele rurale, permi țând, printre altele, investițiile în construirea / reabilitarea / modernizarea drumurilor comunale. 68 Nivel Cadrul legal  Planul de Amenajare a Teritoriului Naț ional o Toate investi țiile rutiere din România trebuie să ia în considerare Planul de Amenajare a Teritoriului Național, documentul care prevede rețeaua de autostrăzi și drumuri expres ce urmează să fie construită în următorii ani. Planul are caracter obligatoriu. o Rețeaua TEN-T propusă pentru România (atât rețeaua centrală, cât ș i rețeaua globală) a fost inclusă în planul național. Documentul trebuie luat în considerare și pentru drumurile na ționale, județene și comunale, pentru a se asigura că noile proiecte rutiere sunt coordonate din punct de vedere al amenajării cu rețeaua propusă de autostrăzi ș i drumuri expres. o Planul trebuie adoptat pentru a lua în considerare noul Master Plan General de Transport.  Legislaț ia de aprobare a programelor de investiț ii majore Național o Hotărârea Guvernului nr. 947/1990 privind aprobarea Programului na țional de modernizare a drumurilor na ționale ș i construc ția de autostrăzi. o Ordonanța Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea Programului prioritar de construc ție a autostrăzilor din România, inclusiv autostrăzile Bucureș ti-Piteș ti ș i Bucureș ti-Constanța. o Legea nr. 1/2002 privind aprobarea Ordonan ței Guvernului nr. 16/1999 ș i finalizarea rețelei propuse de autostrăzi și drumuri expres (inclusiv autostrăzile Bucureș ti-Feteș ti-Cernavodă ș i Bucureș ti-Ploieș ti).  Standarde de cost pentru diferitele tipuri de drumuri utilizate de CNADNR o Pentru proiectele de investiții rutiere au fost instituite o serie de standarde de cost diferite, acestea oferind orientări pentru aceste proiecte aflate în diverse circumstanțe geografice. 3.1.2 Strategii și planuri Nivel Strategii și planuri  Europa 2020 o Strategia Europa 2020 este documentul cadru care stabilește prioritățile Uniunii Europene pentru perioada de programare 2014-2020 ș i pune bazele modului în care vor fi utilizate fondurile structurale ale UE ș i Fondul de Coeziune. o Strategia identifică trei priorități majore bazate pe creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ș i își stabilește cinci obiective principale axate pe ocuparea Suprana țional for ței de muncă, cercetare și dezvoltare, schimbările climatice ș i dezvoltarea durabilă a energiei, educație și combaterea sărăciei ș i a excluziunii sociale. o Deși conectivitatea în materie de transporturi nu este abordată în strategie, documentul discută, pe scurt, acest subiect la capitolul „Alte instrumente pentru creș tere economice ș i ocuparea for ței de muncă”, în care se indică faptul că o aprofundare a pieței unice impune abordarea mai multor obstacole, inclusiv blocajele activității transfrontaliere ș i rețelele insuficient interconectate. 69 Nivel Strategii și planuri  Politica TEN-T o Rețeaua transeuropeană de transport, cunoscută în general drept TEN -T, are la bază principiul subsidiarității, potrivit căruia statele membre sunt responsabile pentru dezvoltarea ș i întreținerea infrastructurii, cu sau fără colaborarea sectorului privat. o Aceasta pune accentul îndeosebi pe reabilitarea ș i modernizarea drumurilor existente ș i are o structură duală, fiind alcătuită din Rețeaua centrală, de importanță strategică pentru conectivitatea la nivelul UE, ș i Rețeaua globală, care asigură accesibilitatea la ș i conectivitatea cu toate regiunile din UE. o Proiectele de infrastructură rutieră eligi bilă pot include căi rutiere de înaltă calitate (de exemplu autostrăzi, drumuri expres sau drumuri strategice convenționale), zone de parcare și de odihnă și conexiuni între diferitele moduri de transport. o Căile rutiere pe care se află intersecții ș i bretele rutiere sunt, de asemenea, eligibile pentru finanțare europeană, ceea ce permite coordonarea investițiilor în rețeaua TEN-T cu cele realizate în rețeaua de drumuri na țională / subna țională. o Dezvoltarea rețelei ar trebui să vizeze: (a) integrarea modală; (b) interoperabilitatea; și (c) dezvoltarea coordonată a infrastructurii (cu accent pe tronsoanele transfrontaliere ș i blocaje).  Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) o SUERD este un mecanism de cooperare UE pentru 14 membri și non -membri care apa rțin de bazinul Dunării. Strategia vizează promovarea dezvoltării economice și sociale prin adoptarea și punerea în practică a politicilor și legislației UE. o SUERD își propune să completeze rețeaua feroviară TEN-T și proiectele prioritare de Drumuri în regiunea Dunării pentru a îmbunătăți mobilitatea printr-o platformă comuna pentru accelerarea implementării proiectelor și coordonarea lor. o Planul de Acțiune definește activități care acoperă cele patru mari priorități ale strategiei: a) conectarea regiunii Dunării; b) protecția mediului; c) prosperitatea regiunii; și d) întărirea legăturilor în regiune. o În România, strategia este pusă în aplicare de către Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul MDRAP și a Ministerului Fondurilor Europene. o Romnia coordonează acțiunile pentru transportul fluvial și gestiunea riscurilor de mediu. Strategia menționează și construcția a două noi poduri peste Dunăre între România și Bulgaria, care ar conecta Bechet de Oriahovo ș i Călăraşi de Silistra. o Alte acțiuni includ intervenții care vizează transportul metropolitan sustenabil prin conexiuni între centrele urbane de-a lungul fluviului Dunărea.  Master Planul General de Transport (MPGT) o Planul stabilește principalele direcții de dezvoltare a sectorului transporturilor din România cu privire la autostrăzile principale ș i drumurile naționale, infrastructura feroviară și maritimă. După un proces îndelungat, acesta a fost publicat în formă Național de proiect la sfâr ș itul anului 2014 ș i aprobat printr-un memorandum guvernamental l a începutul anului 2015, în luna martie. La momentul redactării prezentului raport (începutul lunii martie), MPGT nu a primit încă aprobarea finală a CE. o Principalele obiective ale planului sunt: 70 Nivel Strategii și planuri  Transportul rutier: realizarea a 1 300 de kilometri de autostrăzi în valoare de 13,7 miliarde EUR; drumuri expres — 925 de kilometri, 9,9 miliarde EUR; drumuri transregionale — 2 870 de kilometri, 1,6 miliarde EUR ș i drumuri transeuropene — 343 de kilometri, 190 de milioane EUR.  Transportul feroviar: refacerea a 2.800 de kilometri de căi ferate ș i electrificarea a 489 kilometri.  Transportul maritim: 3 miliarde EUR urmează să fie investite în porturile Constanța, Gala ți, Drobeta Turnu Severin ș i altele.  De asemenea, până în 2020, România intenționează să modernizeze ș apte aeroporturi interna ționale.  Programul de Guvernare 2013-2016 o Prioritățile fundamentale din sectorul transporturilor, subliniate în program, se referă la autostrăzi ș i la drumurile județene ș i comunale. o Programul identifică șase legături critice pentru dezvoltarea autostrăzilor, inclusiv finalizarea autostrăzilor A1 ș i A3. În sec țiunea pentru proiecte de infrastructură mare există un set diferit de priorită ți pentru investi țiile rutiere de mari dimensiuni (de exemplu autostrada Comarnic - Bra ș ov). o Modernizarea drumurilor județene ar trebui să constituie o prioritate în vederea îmbunătățirii accesibilității la rețeaua rutieră națională și europeană. o Documentul este mai puțin explicit atunci când vine vorba de priorită ți pentru dezvoltarea altor tipuri de infrastructuri rutiere.  Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) 2035 ( proiect ) o SDTR 2035 are la bază trei concepte (concentrare, conectare ș i cooperare) care constituie for țele motrice ale procesului de urbanizare, prin promovarea accesului sporit la ș i între centrele urbane ș i prin intensificarea fluxurilor regionale. o Primul obiectiv major al strategiei este dezvoltarea unei re țele de transport eficiente și diversificate, capabilă să gestioneze circula ția tot mai intensă de persoane ș i de mărfuri în interiorul și în afara României. Printre priorită ți se numără integrarea în rețeaua de autostrăzi a UE, finalizarea autostrăzilor A1 ș i A3 și îmbunătățirea conexiunilor cu ora ș ul Bucureș ti. o La nivel local și regional, strategia propune legături de transport mai bune între principalele centre urbane ale țării ș i zonele mai izolate.  Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) 2013 -2020-2030 o SNDD este una dintre strategiile pe termen lung ale țării, care vizează conectarea României la o nouă filosofie de dezvoltare, în ton cu principiile UE ș i cu cele mai bune practici globale de dezvoltare durabilă. o Transportul durabil este unul dintre obiectivele principale ale strategiei, ș i anume îmbunătățirea rețelei de transport ș i ajustarea acesteia la nevoile economice, sociale ș i de mediu, concomitent cu reducerea impactului negativ economic, social ș i de mediu al factorilor externi. o Strategia vizează, de asemenea, modernizarea infrastructurii rutiere în vederea reducerii accidentelor rutiere, îmb unătățirea fluxurilor de trafic ș i reducerea poluării în oraș e. 71 Nivel Strategii și planuri  Acordul de parteneriat România - UE (AP) 2014-2020 o Document aprobat de Comisia Europeană, AP este, probabil, unul dintre cele mai importante documente de planificare din România în ceea ce priveș te investi țiile actuale; acesta reglementează modul în care vor fi cheltuite cele 40 miliarde EUR acordate de UE sub formă de subvenții în perioada 2014-2020. o AP identifică lipsa infrastructurii corespunzătoare de transport ca fiind una dintre provoc ările majore de dezvoltare a României. Printre priorită țile majore din sectorul transporturilor se numără finalizarea legăturilor lipsă ale Coridorului Rin - Dunăre, dezvoltarea unor legături de transport suplimentare majore ale rețelei globale TEN-T ș i îmbunătățirea conexiunilor secundare și ter țiare la rețeaua TEN-T.  Planuri de dezvoltare regională (PDR) o PDR-urile sunt întocmite de Agen țiile de Dezvoltare Regională (ADR) cu scopul de a orienta investițiile la nivel regional și județean / local. Acestea includ proiecte finanțate în baza Programului Opera țional Regional, însă PDR-urile acoperă ș i nevoi aflate în afara POR. Este important de reținut că PDR-urile nu sunt documente de planificare obligatorii (implementarea lor depinde de fiecare autoritate județeană / locală), o Toate PDR-urile includ obiective legate de dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii de transport.  Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal o Planurile de Amenajare a Teritoriului Zonal - PATZ sunt documente obligatorii pentru planurile de amenajare a teritoriului subordonate ș i sunt elaborate fie la nivel na țional, fie la nivel subna țional. o Planurile respective fac o serie de recomandări cu privire la noile nevoi de infrastructură, ridicând, astfel, o pretenție clară privind teritoriul din regiunea respectivă, care va influența deciziile teritoriale luate la un nivel inferior. Subna țional  Strategii de dezvoltare jude ț ene o Întocmite de consiliile județene, strategiile de dezvoltare județene includ propuneri de investiții în infrastructura rutieră a județelor, incluzând liste ale proiectelor de dezvoltare rutieră. Totuși, proiectele incluse în aceste strategii nu sunt ordonate după prioritate; ele constituie, mai degrabă, o listă de investi ții potențiale, unde se men ționează, ocazional, ș i potențiale surse de finan țare. o Pentru ca strategiile de dezvoltare să fie eficiente, ele trebuie să fie corelate cu programe opera ționale clare ș i cu surse fiabile de finan țare; ca atare, documentele ar trebui să stabilească o serie de priorități cărora să li se asocieze surse de finan țare specifice.  Planuri de amenajare a teritoriului jude ț ean o Planurile de amenajare a teritoriului județean (PATJ) sunt acte normative care stabilesc restric ții și orientări de dezvoltare, precum ș i intervențiile teritoriale care trebuie urmărite într -o anumită perioadă de timp. o Planurile trebuie corelate cu planurile ș i strategiile de amenajare a teritoriului na țional și zonal. Planurile celor mai multe județe includ noi propuneri de legături rutiere na ționale ș i propuneri pentru modernizarea / reabilitarea de drumuri județene ș i locale. 72 Nivel Strategii și planuri  Strategii de dezvoltare locală o Multe localități elaborează strategii de dezvoltare. Aceste documente stabilesc nu doar aspectele principale pe care administrația locală ar trebui să le abordeze, dar sunt necesare și ca o condiție prealabilă în vederea accesării anumitor surse de finanțare (de exemplu, în cazul POR). o Cel mai adesea, aceste strategii includ proiecte care se concentrează pe reabilitarea / modernizarea infrastructurii existente de transport ș i pot include propuneri de noi infrastructuri sau de extindere a re țelelor existente.  Planuri Urbanistice Generale o Planurile Urbanistice Generale (PUG) sunt instrumentele esen țiale utilizate de către autoritățile locale pentru a ghida intervențiile de amenajare a teritoriului, a furniza restric ții și orientări de dezvoltare în plus fa ță de dezvoltările de infrastructură propuse a fi finalizate în termenele instituite de document (în general 10 ani). 3.1.3 Programe de investi ții Programul Operațional Regional (POR) 2014-202038 118. Infrastructura rutieră este abordată în Axa prioritară 6 care are ca scop îmbunătățirea infrastructurii de importan ță regională în vederea creșterii accesului la drumurile care asigură legătura cu rețeaua TEN-T. Obiectivul este acela de a îmbunătăți accesibilitatea la zonele urbane și rurale aflate în proximitatea rețelei TEN-T prin modernizarea drumurilor jude țene, prin promovarea mai intensă a sistemelor de transport durabile și prin înlăturarea blocajelor apărute în rețelele majore de infrastructură. Cele 957 de milioane EUR pe care România le va primi de la UE în baza acestei axe vizează dezvoltarea și modernizarea rețelei regionale de transport. Dezvoltarea re țelei secundare de transport va contribui la creșterea cooperării inter- și intraregionale și va spori competitivitatea întreprinderilor și a forței de muncă. 119. Principala prioritate în materie de investiții constă în stimularea mobilității regionale prin conectarea la nodurile secundare și terțiare ale TEN-T, inclusiv nodurile multimodale. În acest scop, printre acțiunile sprijinite de POR se numără o gamă largă de investiții: modernizarea rețelei de drumuri județene, care permite conexiunea directă sau indirectă la rețeaua TEN-T; construcția de noi tronsoane ale drumurilor județene pentru a asigura conectarea acestora la autostrăzi și drumuri expres; dezvoltarea și modernizarea șoselelor de centură care au statutul de drumuri județene; și construcția de sensuri giratorii menite să crească siguranța traficului. În plus, POR va sprijini construc ția / modernizarea / reabilitarea pasajelor și a nodurilor rutiere pentru a asigura conectivitatea drumurilor jude țene la autostrăzile din rețeaua TEN-T și construcția de pasarele pietonale, precum și construcția sau modernizarea sta țiilor mijloacelor de transport în comun amplasate pe rutele drumurilor jude țene. Alte 38 Ac est document are la bază proiectul din ianuarie 2015 al POR 2014 -2020. 73 investiții se axează pe îmbunătățirea siguranței în trafic și a siguranței rutiere (inclusiv pe rutele pietonale și pistele pentru biciclete). 120. Investițiile în infrastructura de transport efectuate în temeiul POR vor spori mobilitatea persoanelor și a bunurilor, asigurând accesul mai rapid la furnizorii de servicii de sănătate, sociale și educaționale din orașele mari și mici. În același timp, dezvoltarea unei rețele de transport durabile va contribui la îmbunătățirea capacității de transport în rețeaua TEN-T prin reducerea timpului de deplasare și stimularea utilizării unor rute alternative pentru transportul de bunuri și pasageri. Propunerile care urmează să fie luate în considerare ar trebui să se coreleze cu alte documente relevante importante (cum ar fi proiectele strategice care fac parte din Planurile de Dezvoltare Regională, Master Planul General pentru Transport, Strategia Uniunii Europene pentru regiune a Dunării etc.). Nu este limpede cum și în ce măsură va fi evaluată și recompensată această corelare ca parte a procesului de evaluare a propunerii financiare. Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013 121. Obiectivul declarat al POR 2007-2013 vizează dezvoltarea regională a României. Documentul programatic POR menționează că obiectivul programului este „sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a regiunilor din România, în func ție de nevoile și resursele specifice ale acestora, concentrarea asupra polilor urbani de cre ștere, îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, pentru ca regiunile României, în special cele rămase în urmă, să devină locuri mai atractive pentru a locui, vizita, investi și lucra”39 . Pentru a atinge aceste obiective, POR 2007-2013 a fost organizat în jurul a cinci axe prioritare, recunoscându-se în acela și timp faptul că nu se vor putea atinge aceste obiective individual, ci cu contribuția complementară a altor programe de investiții, a unor politici specifice, dar fundamentale, precum și a sectorului privat. De un interes special pentru acest studiu este Axa 2: Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale. 122. Axa prioritară 2 a POR 2007-2013 are ca scop „creș terea accesibilității regiunilor și a mobilității populației, bunurilor și serviciilor, în scopul favorizării dezvoltării economice durabile.” 40 Aproximativ 150 de proiecte au fost contractate în cadrul acestei axe, cu o valoare totală de peste 1,4 miliarde EUR, o mare parte dintre aceasta vizând reabilitarea drumurilor jude țene. Unul dintre obiectivele principale declarate ale acestei axe este îmbunătățirea conectivității la rețeaua TEN-T și reducerea incidenței accidentelor rutiere. Aceste obiective stabilite au dus la elaborarea de grile de evaluare și de selecție pentru această axă și au afectat, de asemenea, modul în care drumurile jude țene au fost reabilitate. Harta de mai jos arată că marea majoritate a proiectelor rutiere județene din cadrul POR 2007-2013 se conectează la TEN-T. 39 A se vedea documentul programatic POR pentru 2007-2013. 40 Ibid. 74 Figura 17. Majoritatea drumurilor jude țene finan țate prin POR 2007-2013 se conectează la TEN-T Sursa datelor: POR (MDRAP, 2014) Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -202041 123. POIM 2014-2020 este un nou program opera țional care abordează două provocări de dezvoltare majore ale României, și anume infrastructura și resursele. Programul are scopul de a-și aduce contribuția la îndeplinirea obiectivului global de reducere a disparităților de dezvoltare economice și sociale între România și statele membre ale UE. Axa prioritară 1 a POIM promovează dezvoltarea unor sisteme de transport durabile și înlăturarea blocajelor apărute în rețelele majore de infrastructură, sporind mobilitatea prin dezvoltarea și extinderea rețelei rutiere TEN-T. Sprijinul UE pentru această axă se ridică la o sumă totală de 3,4 miliarde EUR prin Fondul de Coeziune (FC), din care 1,59 miliarde EUR se alocă pentru infrastructura rutieră. Aceste fonduri sunt destinate finanțării tronsoanelor de drum care au fost începute în perioada de programare 2007-2013, precum și celor incluse în Master Planul General pentru Transport (aprobat la începutul lunii martie a anului 2015). Construc ția acestor drumuri va determina creșterea mobilității prin reducerea timpului de deplasare a călătorilor și bunurilor prin rețeaua TEN_T nu numai în interiorul României, ci și între țară și diferitele regiuni ale Europei, având ca obiectiv ultim încurajarea competitivității economice. 41 Programul are la bază versiunea 1.0 a proiectului de document programatic. 75 124. Instrumentul are ca sc op asigurarea conectivității în special între ora șele care au peste 125.000 de oameni ș i graniță. În acest scop, programul va sprijini construc ția și modernizarea de autostrăzi, drumuri expres și drumuri na ționale de-a lungul rețelei TEN-T. Rețeaua TEN-T din România eligibilă pentru finanțare include un număr de tronsoane, printre care: Timișoara-Drobeta Turnu Severin-Calafat; București-Ploiești-Bacău-Suceava spre granița cu Ucraina și Sebeș-Turda-Târgu Mureș-Târgu Neamț-Iași- spre granița cu Republica Moldova. Unul dintre obiectivele majore care va fi finanțat în perioada de programare 2014-2020 este finalizarea autostrăzii Nădlac -Constanța, care traversează țara de la Vest la Est. 125. Dezvoltarea infrastructurii rutiere este, de asemenea, eligibilă în baza Axe i prioritare 2 având ca scop dezvoltarea unui sistem de transport multimodal eficient și durabil în cadrul rețelei TEN-T. Fondurile totale UE disponibile în cadrul acestei axe prioritare se ridică la 1,7 miliarde EUR. Axa vizează, printre altele, dezvoltarea unui spa țiu de transport multimodal european unic prin intermediul investițiilor în coridoarele TEN-T menite să conecteze principalele centre urbane și noduri secundare de rețeaua din UE. Investițiile sunt oferite prin Fondul european de dezvoltare regi onală pentru a veni în completarea celor destinate cre șterii mobilității infrastructurii rutiere prin Fondul de Coeziune, având un triplu obiectiv: să asigure standarde rutiere ridicate, să crească siguranța rutieră și să reducă în mod semnificativ timpul de deplasare. Investițiile vizează modernizarea și construcția de drumuri aparținând rețelei TEN-T, inclusiv construcția șoselelor de centură aferente. Propunerile eligibile includ proiecte în mai multe etape care au fost deja demarate în temeiul Programului Operațional pentru Transport 2007- 2013, proiecte incluse pe lista de priorități a Master Planului General de Transport și proiecte noi care ar trebui să înceapă după 2019. Un alt domeniu prioritar de investiții în cadrul acestei axe sprijină îmbunătățirea conectivității regionale, legând zonele insuficient conectate de re țeaua TEN-T și asigurând, astfel, accesul oamenilor care locuiesc în aceste regiuni (regiunile de nord-est și nord-vest ale țării, de exemplu) la centrele de oportunitate. În acest scop, ar trebui să se acorde prioritate proiectelor care au fost deja demarate în cursul perioadei de programare 2007-2013 în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea rețelei rutiere. Programul Operațional Sectorial pentru Transport 2007-2013 126. POS Transport 2007-2013 își propune să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de transport de mari dimensiuni în România și să promoveze creșterea durabilă, competitivitatea și ocuparea forței de muncă. POS T 2007-2013 este conceput în jurul a patru axe prioritare, dintre care Axa 1 – Modernizarea și dezvoltarea rețelei TEN-T și Axa 2 – Modernizarea și dezvoltarea rețelei de drumuri naționale au o importanță deosebită în sensul prezentului raport. Aceste două axe au primit, de asemenea, finanțarea cea mai generoasă – în jurul a 96 % din totalul de 5,4 miliarde EUR alocate. Dezvoltarea rețelei de autostrăzi a totalizat (inclusiv costurile neeligibile) aproximativ 3,9 miliarde EUR; reabilitarea rețelei naționale de drumuri, precum și dezvoltarea de noi rute ocolitoare au totalizat aproximativ 1,4 miliarde EUR. 76 Figura 18. POS Transport 2007 a contractat proiecte în diverse regiuni ale României Sursa datelor: POS Transport Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 -202042 127. În ceea ce privește infrastructura rutieră, programul va susține propunerile care vizează dezvoltarea, extinderea și modernizarea drumurilor rurale de interes local. Autoritățile locale pot depune cereri de dezvoltare și modernizare a drumurilor lor comunale și locale, precum și a străzilor din interiorul localităților rurale. Ar trebui să se acorde prioritate drumurilor care asigură legătura cu drumurile principale și cu alte căi de transport, celor care asigură accesul la operatorii economici, zonele de interes turist ic, infrastructura socială și la alte investiții finanțate din fonduri europene. Din nou, nu este limpede cum ar trebui să fie introdusă această corelare previzionată cu celelalte investiții UE în grila de evaluare – detaliile finale vor fi comunicate după publicarea Ghidului Solicitantului de fonduri PNDR spre sfârșitul anului 2015. Împreună cu sistemele de alimentare cu apă și de canalizare, o bună infrastructură rutieră este crucială pentru comunitatea rurală, deoarece asigură accesul popula ției la oportunități, facilități educaționale, servicii sociale și de sănătate, contribuind la creșterea generală a nivelului său de trai. 42 Acest document are la bază versiunea din iulie 2014 a documentului programatic. 77 128. În prezent, infrastructura rutieră din zonele rurale continuă să fie subdezvoltată și împiedică dezvoltarea economică și ocuparea forței de muncă. În 2011, mai puțin de jumătate din drumurile comunale erau pavate, iar aproximativ o treime din re țeaua de transport din zonele rurale era alcătuită din drumuri de pământ care se utilizează cu mare dificultate în timpul perioadelor cu pre cipitații. Sprijinul furnizat de PNDR pentru construc ția de drumuri în comunitățile rurale va contribui la reducerea inegalităților sociale și economice prezente în aceste zone. În acela și timp, o bună infrastructură rutieră locală este crucială pentru dezvoltarea economică; aceasta facilitează dezvoltarea întreprinderilor în comunitățile respective, promovând o economie rurală competitivă prin încurajarea spiritului antreprenorial și a inovării. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 -2013 129. PNDR 2007-2013 a stabilit obiective pentru fiecare dintre cele patru axe prioritare majore. Dintre acestea, obiectivul declarat al Axei 3 este să încurajeze „diversificarea economiei rurale și, astfel, să îmbunătățească calitatea vieții în mediul rural.”43 Documentul programatic indică, de asemenea, faptul că doar jumătate dintre comunele din România aveau acces la rețeaua de drumuri în 2004. În plus, 25 % dintre comune nu au putut folosi re țeaua rutieră pe vreme nefavorabilă. Figura 19. Localitățile care au contractat fonduri prin PNDR 2007-2013 pentru drumuri comunale Sursa datelor: PNDR 43 A se vedea documentul programatic PNDR. 78 130. Axa 3 a PNDR 2007-2013 vizează trei obiective majore, fiecare cu un subset de obiective și măsuri specifice. Relevant pentru acest raport este obie ctivul strategic declarat de a „spori atractivitatea zonelor rurale.”44 Obiectivele specifice enumerate în cadrul acestui obiectiv strategic includ: „crearea și modernizarea infrastructurii fizice centrale în zonele rurale”; „îmbunătățirea calității mediulu i social, natural și economic în zonele rurale”; „protejarea și conservarea patrimoniului cultural și natural rural”; și „crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților și atracțiilor turistice”. Următoarele măsuri specifice sunt enumerate în cadrul acestor obiective specifice: Măsura 322: „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală, conservarea și punerea în valoare a moștenirii rurale”; Măsura 313: „Încurajarea activităților turistice”. Dintre acestea, măsura 322 este de interes special pentru acest raport. Pentru perioada de programare 2007-2013, PNDR a alocat 1,6 miliarde EUR pentru măsura 322. Harta de mai jos evidențiază localitățile care au contractat fonduri prin PNDR 2007-2013 pentru dezvoltarea de drumuri comunale. Programe finan țate de la bugetul de stat 131. Există o serie de documente programatice care reglementează proiectele de construc ții de drumuri din România. Trei programe importante de dezvoltare rutieră au fost inițiate de Guvernul României. În 1990, Guvernul a lansat Programul na țional de modernizare a drumurilor na ționale și construcția de autostrăzi. Programul a început în 1994, inițial cu finanțare din partea Băncii Mondiale și de la bugetul de stat, iar ulterior cu finanțare de la BERD și din fonduri europene de preaderare. Programul propunea modernizarea a 11 300 km de drumuri na ționale în 15 etape, din 1994 până în 2014. Doar 20 % din lungimea planificată a fost de fapt finalizată în august 2014 și numai primele 3 din cele 15 faze au fost încheiate. Fazele IV, V și VI sunt în curs de realizare. În 1999, Guvernul a demarat Programul prioritar de construc ție de autostrăzi, care a fost prelungit în 2002. Nu este clar modul în care a fost luată decizia de finanțare a legăturilor rutiere identificate. Nu există documente de politici publice concrete care să susțină aceste programe de investiții. În ceea ce-l privește, MDRAP finanțează prin PNDL drumurile județene și drumurile comunale, la nivel subnațional. Acest program a fost discutat mai detaliat în capitolul 2. 3.2 Apa și apele uzate 132. Investițiile în sectorul de apă și apă uzată sunt esențiale pentru asigurarea accesului popula ției la oportunități și au o contribu ție fundamentală la dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziun ii a României. Recunoscând importanța acestui sector și încercând să -i accelereze dezvoltarea, Uniunea Europeană a propus termene strânse pentru îmbunătățirea infrastructurii de apă și canalizare a statelor membre. Pornind de la premisa că productivitatea individuală este piatra de temelie a creșterii economice, guvernele din întreaga lume ar trebui să depună toate eforturile posibile pentru a asigura un start în via ță echitabil pentru toți cetățenii lor, dându-le posibilitatea de a maximiza impactul activităților lor productive. În termeni simpli, oamenii nu ar trebui să își facă griji cu privire la satisfacerea nevoilor fundamentale, cum ar fi apa curentă și canalizarea corespunzătoare. Însă, în multe părți ale României, există în continuare comunități care nu au o infrastructură locală de bază, oamenii fiind obligați să piardă mult timp și resurse prețioase pentru a accesa surse de apă sau instalații de canalizare din apropiere. Există mai multe repercusiuni și acestea pot contribui la consolidarea cercului vicios al sărăciei prin pierderea timpului dedicat activităților academice și profesionale și punerea comunităților care nu au o 44 Ibid. 79 infrastructură de apă și apă uzată într-o poziție dezavantajoasă în comparație cu alte comunități din România. 133. Sectorul apei din România are mai multe caracteristici esen țiale. Conform „Evaluării rapide a resurselor integrate de apă”, efectuată de Banca Mondială, disponibilitatea medie a apei din România este de aproximativ 2 000 de metri cubi pe cap de locuitor pe an - peste pragul definit, în general, pentru stresul hidric (1 700 de metri cubi pe cap de locuitor pe an), dar mult mai scăzută decât valoarea medie pentru Europa (aproximativ 4 500 de metri cubi pe cap de locuitor pe an)45 . Pe lângă necesitățile semnificative de investiții de capital, România trebuie să gestioneze cu atenție sectorul de apă pentru a asigura conservarea și durabilitatea resurselor. Cererea de apă este segmentată după cum urmează: industrie (67 %), agricultură (18 %) și municipii (18 %). Cifrele totale privind cererea arată o scădere importantă de la 20 MMC/an în 1990 la numai 6,5 MMC în 2012, din diverse cauze (activitate industrială redusă, scăderea utilizării sistemului de irigare, creșterea eficienței etc.). Disponibilitatea apei variază, de asemenea, de la un bazin hidrografic la altul, având cele mai scăzute niveluri în zona Dobrogea -Litoral, așa cum se arată în figura de mai jos. În ceea ce privește calitatea apei, doar 59 % din cele 3 399 de corpuri de apă îndeplinesc standardele UE din 2009 46 . Se propune majorarea acestei cote la 65 % până în 2015. Figura 20. Resursele de apă utilizabile pe cap de locuitor variază semnificativ de la un bazin hidrografic la altul Sursa: Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, 2011 134. Datele privind infrastructura de apă și apă uzată din ultimul recensământ din 2011 dezvăluie mai multe perspective importante. În primul rând, persistă încă diferențe semnificative la nivel de regiuni și județe, partea de est și cea de sud – cu excepția evidentă a capitalei București – fiind în mod clar mai puțin dezvoltate decât alte regiuni din punctul de vedere al aprovizionării cu apă și al canalizării. 45 „Evaluarea rapidă a resurselor integrate de apă”, Banca Mondială, ianuarie 2014. 46 Ibid. 80 În al doilea rând, chiar și județele cele mai dezvoltate din România (de exemplu, Ilfov, Cluj, Timiș etc.) continuă să prezinte lacune, astfel încât intervențiile nu se pot concentra doar pe cele mai sărace județe. În al treilea rând, cartografierea echipării infrastructurii de apă și apă uzată reflectă polarizarea dezvoltării: zonele din jurul municipiului Bucureștiului și cei șapte poli de creștere (și anume Ploiești, Brașov, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Ia și și Constanța), motoare principale ale economiei României, au de obicei un acces mai bun la serviciile de bază 47 . Acest lucru este ușor de înțeles dintr-o perspectivă tehnică, fiind mai ușor să se extindă mai întâi rețeaua existentă dinspre centrele urbane înspre zonele periurbane și rurale învecinate, chiar dacă nu este întotdeauna soluția cea mai rentabilă (în ceea ce privește costurile, durabilitatea și consecințele asupra mediului). Acela și lucru este valabil, în general, și din punctul de vedere al capacității financiare, deoarece oamenii din jurul ora șelor mari și dinamice pot suporta cu mai mare ușurință costul lunar al conectării gospodăriilor lor la rețelele de apă și canalizare. Figura 21. Accesul la sursele de apă este dificil îndeosebi în partea de est ș i de sud a României 47 Hărțile bazate pe datele recensământului din 2011 arată zone întunecate, care corespund unui acces mai bun la infrastructura de apă și apă uzată, în jurul orașelor principale. 81 Figura 22. Datele privind accesul la canalizare ar ată, de asemenea, deficiențe în partea de est și de sud Sursa datelor : Institutul Na țional de Statistică 135. Mai presus de orice, datele arată clar că România încă mai are necesități foarte mari în ceea ce privește infrastructura de apă și apă uzată. Doar pentru conformarea la cerințele UE în acest sector, descrise în detaliu mai jos, fondurile necesare depășesc 12,6 miliarde EUR 48 . Atunci când se analizează nevoile totale în vederea asigurării unei acoperiri complete atât pentru serviciile de apă, cât și pentru cele de apă uzată, cifrele sunt chiar mai mari. Pe baza datelor colectate din Master planurile jude țene elaborate pentru perioada de programare 2007-2013, necesitatea totală de investiții este estimată la 31,1 miliarde EUR, din care 12,8 miliarde EUR pentru alimentarea cu apă și 18,3 miliarde EUR pentru canalizare. Acest calcul se bazează pe însumarea tuturor costurilor de investiții estimate pentru fiecare zonă acoperită de un operator regional, după cum reflectă Master planurile aferente. Aceste sume sunt foarte mari – s-ar putea spune chiar inaccesibile – în compara ție cu capacitatea țării de a sprijini astfel de investiții: de exemplu, a răspunde necesității totale de 31 de miliarde EUR ar echivala cu aproximativ 22 % din PIB-ul anual al României49 . 136. Ca o recunoaștere deplină a importanței critice a infrastructurii locale, atât Uniunea Europeană, cât și Guvernul României au tratat cu prioritate interven țiile în sistemele de apă și apă uzată pentru a răspunde nevoilor urgente și pentru a se asigura că Ro mânia îndeplinește cerin țele acquis-ului comunitar. Programele de pre-aderare, finanțate de UE, cum ar fi ISPA și PHARE, au sprijinit 48 Programul Operațional Infrastructură Mare, versiunea iunie 2014, p. 19 -20. 49 Date Eurostat privind România (2013). 82 autoritățile locale în crearea operatorilor regionali responsabili cu punerea în aplicare a proiectelor în sectorul de apă . Programul Opera țional Sectorial (POS) Mediu 2007-2013 a inclus o axă specifică pentru sprijinirea acestor investiții - Axa 1 pentru „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată” - cu un buget de 3,3 miliarde EUR (inclusiv contribuția la nivel național) și 88,16 % cofinanțare din partea UE50 . Pentru perioada de programare 2014-2020, investițiile în infrastructura de apă și canalizare vor fi continuate în cadrul PO Infrastructură Mare (POIM), care are obiectivul de a dirija o sumă suplimentară de 5,5 miliarde EUR (incluzând cofinanțarea din bugetul de stat) spre sectorul de mediu, fiind vorba, în medie, de aproximativ 110-120 de milioane EUR pe județ. Alocarea propusă a subvențiilor UE din cadrul POIM 2014-2020 pentru infrastructura de apă și apă uzată este de aproximativ 2 miliarde EUR, ceea ce este departe de a acoperi toate nevoile și de a îndeplini la timp (pe cont propriu) cerințele acquis-ului comunitar. La rândul său, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administra ției Publice (MDRAP) a gestionat diverse programe finanțate de la bugetul de stat pentru sprijinirea proiectelor de apă și apă uzată – înainte de 2012 prin Programul Na țional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), acum desfiin țat, și, în prezent, prin Programul National de Dezvolt are Locală (PNDL). Observațiile preliminare sugerează faptul că investițiile în sectorul de apă și apă uzată nu sunt pe deplin aliniate în cadrul diferitelor surse de finanțare, eludând sinergiile și oferind rezultate mediocre. În cazul în care persistă această situație de fapt, România riscă să nu atingă obiectivele stabilite de legislația europeană și să suporte întârzieri și mai mari în atingerea obiectivului de a da tuturor românilor posibilitatea să aibă un acces de bază la servicii esențiale, cum ar fi apa potabilă și canalizarea. 137. Având în vedere mizele mari implicate, capitolul actual prevede o analiză a sectorului de apă și apă uzată pe trei dimensiuni principale: (1) structura; (2) planificarea strategică și (3) punerea în aplicare și post-execu ția. Prima subsecțiune oferă o imagine de ansamblu asupra sectorului, care descrie principalii actori și cadrul legal în vigoare, rezultatul normelor la diferite niveluri (suprana țional, național și subnațional). Cea de-a doua subsecțiune prezintă mai departe proiectarea strategiilor în sectorul de apă și apă uzată, evaluând etapele principale în elaborarea principalelor documente de planificare, părțile interesate și mecanismele de coordonare, în special în cadrul diferitelor surse de finan țare (și anume bugetul de stat sau fondurile UE). În cele din urmă, a treia secțiune evaluează punerea în aplicare și post-execuția proiectelor din sectorul de apă și apă uzată, explorând mai în profunzime problema armonizării proceselor, procedurilor și termenelor pentru un impact sporit, pentru monitorizare și evaluare (M&E) corespunzătoare și pentru un schimb constant de cunoștințe. 3.2.1 Structura sectorului 138. Sistemul investițiilor în sectorul de apă și apă uzată din România are mai multe niveluri, cuprinzând părțile interesate supranaționale, naționale și subnaționale. Următoarele subcapitole trec în revistă principalii actori și cadrul legal de bază care modelează evoluția sectorului de apă și apă uzată din România. Aceasta nu este o cartografiere cuprinzătoare a părților interesate și nici o analiză completă a sectorului de mediu, ea concentrându-se în schimb pe sectorul de apă și apă uzată, deoarece aceste tipuri de investiții sunt incluse în PNDL. 50 A se vedea documentul programatic POS Mediu 2007-2013, p. 99-100. Acest document este disponibil la: http://www.posmediu.ro/upload/pages/POS%20Mediu_RO_29%2003%202013_final.pdf 83 Principalii actori Nivel Actori principali  Uniunea Europeană o UE îndeplinește trei funcții esențiale în acest sector: stabilește orientările de politică publică, elaborează instrumente juridice obligatorii și sprijină finanțarea investițiilor în sistemele de apă ș i canalizare ale statelor membre. Direc ția Genera lă Mediu gestionează politicile UE în sectorul apei ș i al apelor uzate. o Proiectele de apă ș i canalizare sunt finan țate prin Fondul de coeziune ș i FEDR. Proiecte din domeniul apei și canalizării sprijinite de UE în perioada de programare 2007-2013 în România au fost finanțate prin PO Mediu și PNDR. În perioada 2014- 2020, UE va finan ța aceste investi ții prin PO Infrastructură Mare ș i PNDR.  Banca Mondială o Banca Mondială a investit în sistemele de apă și canalizare ale comunităților rurale prin intermediul Pro iectului de Incluziune Socială, prin Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS). FRDS a finanțat în primul rând drumuri, dar ș i 15 proiecte de alimentare cu apă (în valoare totală de 1,64 milioane USD) și 6 proiecte de canalizare Suprana țional (în valoare totală de 719 000 USD). o De asemenea, proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” din România a investit în 70 de alte localități din întreaga țară, deș i a finanțat proiecte din sectorul apei uzate în doar câteva localită ți.  Alte instituț ii financiare internaț ionale o Doar în 2012, BERD a semnat proiecte în ș ase județe din România, în valoare totală de aproape 70 milioane EUR. o În mod similar, BEI a sprijinit proiecte în județele Cluj și Sălaj, cu scopul explicit de a ajuta România în atingerea obiectivelor sta bilite prin acquis-ul comunitar. De asemenea, BEI notează că a fost „cea mai mare sursă de finanțare prin împrumuturi pentru sectorul de apă la nivel mondial până în prezent, în compara ție cu alte instituții financiare interna ționale”[26]. o Nu în ultimul rând, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a finan țat, de asemenea, intervenții similare, vizând reabilitarea sistemelor de apă ș i canalizare în 17 comunități din întreaga Românie în anul 2009.  Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) o MMSC elaborează cadrul de reglementare al sectorului apei și canalizării ș i este responsabil cu elaborarea politicilor na ționale în domeniul mediului, inclusiv a reglementărilor specifice și a tuturor măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Strategiei Na ționale de Dezvoltare Durabilă. o Ministerul supraveghează în mod direct câțiva dintre principalii jucători din sector (de exemplu, Administrația Na țională „Apele Române”) și a avut rolul de autoritate Național de management pentru Programul Operațional Mediu 2007-2013. În 2015, acest rol este îndeplinit de Ministerul Fondurilor Europene.  Administraț ia Națională Apele Române o Administrația este organismul de gestionare a apelor din România, fiind creată pentru a proteja și promova utilizarea durabilă a resurselor de apă. o Este singurul operator autorizat al resurselor de apă, atât de suprafa ță, cât ș i 84 Nivel Actori principali subterane, precum ș i al infrastructurii aferente (cum ar fi barajele, canalele etc.).  Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraț iei Publice (MDRAP) o Un actor important al finanțării investițiilor în infrastructura de apă ș i ape uzate, MDRAP este autoritatea centrală responsabilă pentru coordonarea, monitorizarea și planificarea serviciilor de utilitate publică, având atribuții de elaborare a strategiilor na ționale în domeniu, aprobare și coordonare a alocării resurselor guvernamentale ș i de evaluare a indicatorilor de performan ță. o MDRAP coordonează programele de investiții în infrastructură, indiferent de sursa de finanțare. o Principalul program de dezvoltare a infrastructurii al ministerului este Programul Na țional de Dezvoltare Locală, care a preluat investițiile anterioare în sectorul apei și apelor uzate din zonele rurale.  Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităț i Publice (ANRSC) o Autoritatea este subordonată MDRAP și este responsabilă pentru furnizarea corespunzătoare a serviciilor publice, inclusiv apă ș i canalizare. o ANRSC propune cadrul pentru stabilirea tarifelor și taxelor aferente livrării serviciilor publice, acordă licențe operatorilor, dezvoltă metodologii ș i indicatori de performanță și monitorizează furnizarea de servicii de utilitate publică.  Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) o ADI sunt organiza ții non-profit care reunesc autoritățile locale interesate de furnizarea de servicii în comun ș i / sau care inten ționează să inițieze proiecte de investi ții comune. o ADI din sectorul apei și canalizării au obiective specifice, între care se numără înființarea, finanțarea, exploatarea ș i gestionarea în comun a serviciilor de apă și ape uzate pe raza de competen ță a unităților administrativ-teritoriale membre, precum ș i realizarea unor proiecte de investi ții publice. o ADI sunt proprietarii legali ai operatorilor regionali (a se vedea mai jos).  Operatorii regionali (OR) o OR sunt entități comerciale formate din mai multe părți interesate (autorități Subna țional publice la nivel urban / comunal / județean), înființate în cadrul „procesului de regionalizare”, în scopul creării unor entități mai puternice ș i responsabile, având capacitatea de a concepe ș i pune în aplicare proiecte de investiții și, în acela ș i timp, de a furniza servicii de o mai bună calitate. o În România există 42 de operatori regionali în sectorul apei, care acoperă 90% din teritoriul țării. Cel e mai multe OR deservesc teritoriul unei singure țări, dar există ș i excepții de la această regulă. Majoritatea localităților ș i-au cedat activitățile de operare a sistemelor de ape ș i ape uzate acestor OR. o OR percep tarife unice pentru întreaga zonă pe ca re o acoperă (inclusiv comunitățile urbane ș i rurale).  Consiliile jude ț ene o Consiliile județene pot juca un rol crucial la nivel de județ, nu doar în calitate de 85 Nivel Actori principali ac ționari ai OR ș i membri ai ADI, ci ș i ca factori de decizie esen țiali ș i finanțatori ai investi țiilor în infrastructura fizică. o În cadrul PNDL, acestea ordonează propunerile la nivel local în funcție de prioritate și le transmit MDRAP, monitorizează proiectele PNDL aprobate ș i chiar cofinanțează (când consideră că este cazul) proiecte de apă / ap e uzate destinate comunelor.  Instituț ii deconcentrate o Instituțiile deconcentrate sunt filiale la nivel regional / județean ale unor organisme na ționale (de exemplu, Agen țiile Județene de Protec ție a Mediului). o Aceste entități regionale subordonate guvernului central sunt responsabile pentru coordonarea, elaborarea ș i monitorizarea planurilor de ac țiune regionale pentru protec ția mediului, iar unele dintre acestea au rol de Organisme Intermediare pentru programe finan țate de UE (de exemplu, Agen ția Regională pentru Protecția Mediului pentru PO Mediu).  Autorităț ile locale o Principalele responsabilități ale acestora constau în furnizarea de servicii publice către cetățeni în comunitățile lor, ac ționează în calitate de beneficiari ai investițiilor, solicită fonduri publice sau UE ș i pune în aplicare și gestionează proiecte. o Majoritatea autorităților locale cedează exploatarea ș i întreținerea (precum ș i veniturile corespunzătoare) către OR, dar, conform legii, își păstrează dreptul de proprietate asupra rețelelor de utilități. Cadrul legislativ Nivel Cadrul legislativ  Directiva privind apa potabilă o Obiectivul Directivei privind apa potabilă (98/83/CEE) este de „a proteja sănătatea umană împotriva efectelor nefaste ale contaminării apei desti nate consumului uman, prin asigurarea salubrită ții și purității acesteia”. o Statele membre au obliga ția să monitorizeze cel puțin 48 de parametri pentru sistemele de distribuție care deservesc mai mult de 50 de persoane sau furnizează mai mult de 10 metri cubi pe zi, precum și pentru toată cantitatea de apă furnizată în cadrul unei activități economice. o În cazul României, a ș a cum s-a menționat în Tratatul de Aderare a țării la UE, Suprana țional derogările pentru realizarea obiectivelor directivei sunt după cum urmează: (UE)  Aglomerările cu mai puțin de 10 000 de locuitori — Oxidabilitate: 31 decembrie 2010 — Amoniu, nitra ți, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu ș i pesticide: 31 decembrie 2015  Aglomerările cuprinzând între 10 000 și 100 000 de locuitori — Oxidabilitate ș i turbiditate: 31 decembrie 2010 — Amoniu, nitra ți, aluminiu, fier, plumb, cadmiu ș i pesticide ș i mangan: 31 decembrie 2015 86 Nivel Cadrul legislativ  Aglomerările cu mai mult de 100 000 locuitori — Oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier ș i mangan: 31 decembrie 2010  Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale o Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE) are ca obiect „protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape urbane reziduale ș i a apelor uzate care provin din anumite sectoare ind ustriale”. o Aceasta impune colectarea și tratarea apelor reziduale în toate aglomerările cu un echivalent-locuitor (EL) mai mare de 2 000, tratarea secundară a tuturor evacuărilor care provin din aglomerări cu un EL mai mare de 2 000 ș i tratarea mai avansa tă pentru aglomerările cu un echivalent-locuitor de peste 10 000 în zonele sensibile ș i bazinele hidrografice ale acestora. o România se află pe locul al doilea în topul țărilor cu cele mai mari necesități de investiții în sisteme de tratare a apei urbane, f iind depășită doar de Polonia, care are, însă, o suprafață mai mare. Suma totală necesară pentru punerea în aplicare pe deplin a directivei în România depă ș eș te 10 miliarde EUR. o Articolul 3 : Toate aglomerările cu EL (echivalent-locuitor) mai mare de 2 000 să fie echipate cu sisteme de colectare a apelor urbane reziduale  Până la 31 decembrie 2013: conformarea cu dispozițiile articolului 3 trebuie realizată în aglomerările cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000  Niveluri minime generale ale ratelor pe echivalent-locuitor: până la 31 decembrie 2010: 61 %; până la 31 decembrie 2013: 69 %; până la 31 decembrie, 2015: 80 % o Articolul 4 ș i articolul 5 alineatul (2):  Toate apele urbane reziduale care provin de la aglomerări cu EL mai mare de 2 000 și care intră în sistemele de colectare trebuie să facă obiectul unei tratări secundare înainte de a fi evacuate.  Toate apele urbane reziduale care provin de la aglomerări cu EL mai mare de 10 000 și care intră în sistemele de colectare trebuie să facă obiectul unei tratări (terțiare) riguroase a înainte de a fi evacuate în zonele sensibile.  Niveluri minime generale ale ratelor pe echivalent-locuitor: până la 31 decembrie 2010: 51 %; până la decembrie 31, 2013: 61 %; până la decembrie 31, 2015: 77 % o La nivelul anului 2011, doar 57 % dintre gospodăriile din România erau conectate la alimentarea publică cu apă ș i doar 42 % erau conectate la sta țiile de epurare a apelor uzate (pe ultimul, respectiv penultimul loc dintre toate statele membre). Aceasta înseamnă că România a ratat deja atingerea obiectivului intermediar privind rata de conectare de 61 % pentru tratarea apelor uzate urbane până la sfâr ș itul anului 2010 și este foarte probabil că, va rata ș i obiectivele pentru anul 2018.  Directiva-cadru privind apa o Directiva cadru privind apa (2000/60/CE) stabilește un cadru integrat „pentru protec ția apelor interioare de suprafață, a apelor de tranziție, a apelor de coastă ș i a apelor subterane”. Aceasta are drept obiectiv obținerea unei stări ecologice bune pentru toate corpu rile de apă din UE. Obiectivele specifice ale directivei sunt 87 Nivel Cadrul legislativ multilaterale: împiedicarea continuării deteriorării, promovarea utilizării durabile a apei, reducerea progresivă a evacuărilor și a poluării apelor subterane ș i atenuarea efectelor inunda țiilor și ale perioadelor de secetă. o Statele membre sunt obligate să identifice bazinele hidrografice individuale (articolul 3) și să le aloce unor districte și să desemneze autoritățile competente pentru managementul acestor districte. De asemenea, statele memb re trebuie să prezinte pentru fiecare bazin hidrografic un program de măsuri ș i un plan de management al districtului hidrografic. o România trebuie să atingă o stare bună pentru 60 % din apele de suprafa ță, apele subterane și zonele protejate până în decembrie 2015, cu o posibilă derogare până în 2017.  Transpunerea directivelor UE în legislația română o România a adoptat dispozițiile conținute în legislația principală a UE prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile și Hotărârea de Guver n nr. 188/2002 (care corespunde Directivei 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale).  Prevederi legale privind funcționarea sectorului de apă și canalizare o Legea nr. 215/2001 mandatează autoritățile publice locale să gestioneze furnizarea serviciilor publice către locuitori, inclusiv serviciile comunitare de utilitate publică, cum ar fi alimentarea cu apă. o Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice stabileș te modul de func ționare a acestor servicii, inclusiv în ceea ce privește operatorii, utilizatorii ș i finanțarea.  Legea serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr. 241 o Stabilește un cadru cuprinzător pentru înființarea, func ționarea, monitorizarea ș i controlul sectorului apei. o Principalele aspecte: principiile de furnizare a serviciului, indicatorii de performan ță, Național programele de investi ții, gestionarea și operarea sistemelor, responsabilită țile operatorilor și ale autorităților locale, drepturile ș i obliga țiile utilizatorilor ș i finanțarea. o Prevederi specifice referitoare la investiții: autoritățile deliberative la nivel local (de exemplu, consiliile locale) aprobă strategiile ș i programele de investi ții, ținând seama de „planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială a unității administrativ-teritoriale, precum ș i de angajamentele interna ționale în domeniul protec ției mediului”. o Prevederi referitoare la gestionarea opera țiunilor: există două opțiuni la dispozi ția autorităților publice locale: gestionarea directă (de către acestea) sau delegată. Alegerea se bazează pe un studiu detaliat și pe consultări publice care iau în considerare nevoile locale, dimensiunea și caracteristicile localităților, starea sistemelor de apă ș i canalizare existente, capacitatea local ă de a finanța func ționarea ș i extinderea infrastructurii.  Ordinul nr. 65/2007 al pre ședintelui ANRSC privind tarifele serviciilor de apă și canalizare o Stabilește tarife adecvate realizării a trei obiective principale: viabilitatea financiară a operatorului, drepturile utilizatorului (inclusiv accesibilitatea) și protec ția mediului. 88 Nivel Cadrul legislativ  Prevederi legale referitoare la lucrările de infrastructură ale rețelei de apă o Aceste prevederi includ mai multe acte legislative, între care se numără Legea nr. 107/1996 a apelor, Hotărârea Guvernului nr. 352/2005 privind descărcarea apelor uzate și Hotărârea Guvernului nr. 974/2004 privind supravegherea, inspec ția ș i monitorizarea calității apei potabile.  Autoritățile locale pun în aplicare legislația națională prin hotărâri ale Consiliilor Locale.  Autoritățile locale nu se pot abate de la dispozițiile stabilite la nivel central, dar dispun de o marjă de manevră în modul în care le aplică. Pentru a cita un exemplu anterior, acestea Subna țional ar putea alege să aibă propriul operator fără a delega acest serviciu unei companii contractate de ADI. Ele pot influen ța, de asemenea, nivelul tarifelor ș i sunt responsabile pentru investi țiile majore de capital la nivel local. 3.2.2 Strategii și planuri Nivel Strategii și planuri o În comparație cu alte sectoare în care sinergiile dintre statele membre sunt extrem de importante (de exemplu, infrastructura conectivă), este mai puțin necesar ca UE să aibă un rol activ în modelarea ș i coordonarea investi țiilor statelor membre în infrastructura de apă și canalizare. Ca atare, nu există o strategie amplă la nivelul UE pentru acoperirea acestui sector. Strategia Europa 2020 nu include apa și canalizarea Suprana țional între prioritățile esențiale ș i principalele sale obiective. (UE) o Singura ini țiativă emblematică care face referire la acest sector este „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, deși aceasta tratează mai degrabă calitatea apei ș i mai puțin proiectele concrete de infrastructură.  Acordul de parteneriat România - UE 2014-2020 o Acest document menționează lacunele din infrastructura de apă și apă uzată printre principalele provocări pentru evoluția României. Infrastructura de apă ș i canalizare este discutată în Obiectivul tematic 6 privind conservarea ș i protec ția mediului ș i promovarea utilizării eficiente a resurselor. o Documentul constată că punerea în aplicare completă a Directivei -cadru privind apa impune o sumă suplimentară de 4,236 miliarde EUR pentru îmbunătă țirea calității apei potabile ș i 8,378 miliarde EUR pentru colectarea ș i epurarea apelor uzate. o Conform acordului, stabilirea priorităților de investiții va avea loc pe baza versiunilor Național actualizate ale Master planurilor regionale din sectorul apei, în timp ce deficitele de finanțare ar trebui acoperite prin fonduri de la bugetele na ționale, „[respectând] aceleași proceduri, indicatori, și norme aplicate în cadrul fondurilor structurale ș i de investi ții europene”.  Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) 2013 -2020-2030 o SNDD este principalul document strategic al României în sectorul de mediu. o Această strategie prezintă obiectivele naționale de „reducere a decalajului existent fa ță de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente”. 89 Nivel Strategii și planuri o Documentul este corelat în mod explicit cu politicile, directivele ș i țintele de la nivelul UE, dar nu stabilește priorități de investiții, și nici nu sugerează surse specifice de finanțare.  Programul de Guvernare 2013-2016 o Investi țiile în dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare reprezintă una din prioritățile pe termen scurt ș i mediu. o Accentul trebuie să fie menținut asupra finalizării proiectelor de investi ții în alimentare cu apă, canalizare ș i stații de epurare, îmbunătățind astfel calitatea vieții. o Programul subliniază, de asemenea, necesitatea de a finaliza proiectele de infrastructură care au fost demarate în trecut, pe baza unor priorită ți clare ș i a consultărilor c u beneficiarii. o Anticipând Programul Na țional de Dezvoltare Locală, acest program doreș te „finanțarea unui pachet minim de investiții publice necesare [în zone rurale]”, care să includă sisteme de apă ș i canalizare.  Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) 2035 (proiect ) o Această strategie prevede investiții esențiale în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice de bază necesare pentru crearea unor standarde de viață similare pe întreg teritoriul României, dar și măsuri de ordonare a pri orităților de investi ții în extinderea rețelelor din jurul marilor ora ș e. o Ora șele au un efect de polarizare: zonele periurbane de pe lângă Bucureș ti, Timi ș oara, Cluj, Constanța și Sibiu beneficiază de un acces semnificativ mai bun la serviciile de apă ș i canalizare în comparație cu zonele care sunt mai îndepărtate de centrele urbane. Acest lucru sugerează că ar trebui să se acorde prioritate noilor investi ții din jurul marilor ora ș e. o Proiectele de investi ții trebuie să ia în considerare costurile opera ționale ș i de întreținere, în special în cazul sistemelor de ape uzate din zonele rurale. o Investi țiile în sistemele de apă ș i canalizare trebuie realizate în scopul creș terii atractivității atât a zonelor urbane, cât ș i rurale, stabilind astfel obiective ambițioase. SDTR propune obiective ambi țioase care urmează să fie atinse în următorii 7 ani: 100 % dintre locuitorii din mediul urban ș i 70 % dintre locuitorii din mediul rural conecta ți la sistemele de alimentare cu apă; 75 % din totalul locuitorilor conectați la sistemele de canalizare.  Planuri regionale de dezvoltare (PDR) o PDR prezintă listele de investiții potențiale în sectorul apei și canalizării din fiecare județ, inclusiv bugetele totale estimate. o Planurile discută, de asemenea, câteva ținte indicative privind racordarea la sistemele de apă și canalizare, care trebuie atinse până la sfârș itul perioadei de programare 2014-2020. Subna țional o Ceea ce lipseș te, de obicei, din astfel de documente este o corelare între listele de proiecte ș i bugetele disponibile din diverse surse și se concentrează de obicei doar pe instrumentele finan țate de UE, cu puține referiri (sau chiar niciuna) la fondurile de la bugetul de stat.  Planurile de management ale bazinelor hidrografice o Planurile de management ale bazinelor hidrografice (PMBH) sunt documente pregătite la nivelul fiecărui bazin hidrografic, având drept scop „gospodărirea 90 Nivel Strategii și planuri echilibrată a resurselor de apă, precum și protecția ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei stări bune a apelor de suprafa ță și subterane”. Acestea fac parte din cerin țele care trebuie îndeplinite de România în calitate de stat membru al UE. o Teritoriul României face parte din mai amplul Plan de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunărea, care include 11 subplanuri. Planul Na țional de Management al Bazinelor Hidrografice (PNMBH) include o sinteză a acestor 11 subplanuri, care acoperă o gamă largă de aspecte, precum apele de suprafa ță ș i subterane și liste de măsuri / acțiuni prioritare. o PNMBH este util în ordonarea după prioritate a investițiilor în tratarea apelor urbane reziduale, care ar trebui să ia în considerare starea curentă a calității apei diferitelor corpuri de apă, precum și principalele presiuni identificate de către fiecare PNMBH. o PNMBH prezintă, de asemenea, o listă a măsurilor / investi țiilor necesare pentru a asigura conformitatea cu legisla ția UE ș i cea na țională. o PNMBH na ționale ș i subna ționale conțin trimiteri directe la Master planurile de investi ții în infrastructura de apă ș i ape uzate.  Master planurile regionale pentru apă și ape uzate o Master planurile (MP) regionale sunt cele mai importante documente pentru stabilirea priorităților de investiții în sectorul de apă ș i canalizare de la nivel județean ș i local, cel puțin în cazul proiectelor finanțate din fondurile structurale UE. Scopul Master planurilor este de a propune o strategie integrată de dezvoltare pe termen lung pentru infrastructura de apă și apă uzată, într -o zonă definită acoperită de un operator regional, însoțită de estimări ale costurilor pentru investițiile necesare ca parte a angajamentelor comunitare asumate de România. În esen ță, fiecare MP prezintă o listă a investi țiilor prioritare, selectate pe baza unor criterii clare ș i ordonate în funcție de prioritate pentru diferite perioade de timp (de exemplu, până la sfâr ș itul lui 2015, 2016-2018 și după 2018). o Fiecare zonă acoperită de un operator regional (OR) a elaborat un MP pentru extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată. MP pentru perioada 2014-2020 sunt în curs de actualizare (februarie 2015). o În ceea ce privește criteriile de selecție și de ordonare după prioritate, în general, MP acordă prioritate proiectelor care pot fi finalizate până la anumite termene (de exemplu, până în 2015 sau 2018), care se potrivesc cu angajamentele mai ample ale României care decurg din acquis-ul comunitar. În afară de asta, fiecare MP conține criteriile sale specifice, fără o abordare complet standardizată. În unele MP aceste criterii sunt mai permisive, indicând doar faptul că ele cuprind ș i indicatori instituționali, tehnici și de impact, în timp ce în altele se prezintă grile de notare detaliate (de exemplu, Brăila, Constanța, Ialomi ța, Ilfov etc.). A se vedea exemplul detaliat al unei grile de notare de la anexa A. o Un alt element esen țial îl constituie definirea zonelor și clusterelor de către fiecare MP, ceea ce asigură livrarea eficientă a serviciilor de apă, respectiv de canalizare, la cele mai mici costuri de operare posibile. De exemplu, toate MP țin seama de unele dintre următoarele criterii în definirea aglomerărilor: distanța dintre o anumită localitate ș i rețelele existente, caracteristicile terenului ș i nivelurile maxime ale apelor subterane, riscurile de inundații, distanța până la principalele drumuri de acces / rețele și alte localități, capacitatea necesară și cea maximă a stațiilor de epurare, alte criterii (de exemplu, costul și disponibilitatea terenului, fezabilitatea 91 Nivel Strategii și planuri tratării centralizate în raport cu cea descentralizată, proiec țiile demografice, densitatea popula ției etc.).  Planurile urbanistice generale și strategiile de dezvoltare la nivel local o Ambele tipuri de documente con țin adeseori referiri la planuri de investi ții în infrastructura de apă ș i canalizare. o Există două mari dificultăți când este vorba despre astfel de documente. În primul rând, ele nu specifică, în mod normal, sursele de finanțare și bugetele disponibile. Ca atare, ele rămân liste de intenții cu proiecte de dorit, fără nicio legătură cu resursele de care dispune localitatea în fapt pentru a le aduce din faza de concept la fazele de concepere ș i punerea în aplicare a proiectului. În al doilea rând, aceste documente nu se corelează, uneori, cu alte documente esențiale din sector, în special cu Master planurile de la nivel regional pentru apă și apă uzată. Acest lucru poate duce la suprapuneri și lipsă de eficiență, ceea ce duce la finanțarea de proiecte care nu fac parte din prioritățile convenite.  Strategiile la nivel local pentru dezvoltarea serviciilor publice o HG nr. 246/2006 a aprobat Strategia Na țională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, cuprinzând un plan corespunzător multianual de punere în aplicare. o Ulterior, astfel de documente au fost elaborate la toate nivelurile, fără o înțelegere deplină a scopului pe care urmau să-l îndeplinească. Unele autorități locale, spre deosebire de altele, au investit timp ș i eforturi reale în astfel de strategii. Valoarea adăugată a acestor strategii ș i corela ția lor cu documente oficiale rămâne sub s emnul întrebării. 3.2.3 Programe de investi ții 139. Există trei programe principale de investiții, care finan țează în prezent proiecte din sectorul infrastructurii de apă și canalizare. Două dintre ele sunt finanțate de UE: POS Mediu 2007-2013 / PO Infrastructură Mare 2014-2020 și Programul na țional de dezvoltare rurală (PNDR) 2007 -2013 și 2014- 2020. Al treilea program esențial pentru finanțarea investițiilor în sectorul de apă și apă uzată este PNDL, care este finanțat integral de la bugetul de stat și a fost prezentat în capitolul precedent. Prezenta subsecțiune se concentrează asupra direcțiilor strategice din aceste instrumente (adică asupra modului în care au fost concepute). Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 -202051 140. Axa prioritară 3 a POIM este dedicată infrastructurii de apă și canalizare, în cadrul măsurilor de dezvoltare a infrastructurii de mediu necesare pentru o gestionare eficientă a resurselor. În cadrul acestei axe, România va beneficia de peste 2,5 miliarde EUR pentru proiecte în sectorul apei și apelor uzate, în scopul îndeplinirii acquis-ului UE, îmbunătățirii accesului popula ției la sursele de apă și eficientizării proceselor de colectare și epurare a apelor uzate. În acest sens, investițiile prevăzute pentru 51 Are la bază versiunea 1.0 a proiectului de document programatic. 92 perioada de programare 2014-2020 trebuie să permită României să asigure servicii de colectare și epurare a apelor uzate pentru aglomerări cu un echivalent -locuitor (EL) mai mare de 2 000 și apă potabilă pentru localitățile cu mai mult de 50 de locuitori. Principalele investiții eligibile acoperă dezvoltarea și reabilitarea rețelelor de canalizare pentru aglomerările cu un echivalent -locuitor (EL) mai mare de 2 000 (cu prioritate pentru aglomerările cu un echivalent -locuitor (EL) mai mare de 10 000), reabilitarea și construcția de sta ții de tratare a apelor uzate, extinderea re țelelor de apă existente și dezvoltarea de sisteme de apă centralizate în localitățile urbane și rurale. 141. POIM trebuie să acorde prioritate propunerilor care au ajuns să fie incluse pe listele de proiecte din Master planurile regionale actualizate privind apa ș i apele uzate. Beneficiarii fondurilor POIM sunt asocia țiile de dezvoltare locală, prin intermediul Operatorilor Regionali (OR). Pentru a îndeplini țintele UE privind localitățile având între 2 000 și 10 000 de locuitori din zonele rurale, investițiile prin POIM vor fi suplimentate cu fonduri UE prin Programul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu 2007-2013 142. Obiectivul global al POS Mediu 2007-2013 îl constituie protec ția și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de via ță din România, urmărindu -se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu 52 . Bugetul total al programului este de 5,3 miliarde EUR, pe care România trebuie să -i cheltuiască până la sfârșitul anului 2015. Primul obiectiv dintre cele șase obiective concrete ale programului vizează îmbunătățirea calității apei și a infrastructurii de apă uzată în majoritatea zonelor urbane până în 2015 și stabilirea de structuri regionale de gest ionare a serviciilor de apă / canalizare. Prin urmare, programul a fost pus în aplicare în func ție de șase axe prioritare, axa 1 fiind destinată proiectelor legate de extinderea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare. Mai exact, există șase sub-obiective aferente axei 1: asigurarea serviciilor de apă și apă uzată la tarife rezonabile, asigurarea calității corespunzătoare a apei potabile, îmbunătățirea calității cursurilor de apă, îmbunătățirea managementului nămolului și crearea unor structuri inovatoare și eficiente de gestionare a apei (și anume prin „regionalizarea” serviciilor de apă și crearea / consolidarea unor noi operatori regionali). 143. Axa 1 este finan țată integral din Fondul de Coeziune, având un buget total de 3,15 miliarde EUR, din care UE contribuie cu 88,16 % din fonduri. Aceasta este de departe cea mai importantă axă din cadrul POS Mediu, cu aproape 60 % din alocarea totală, justificarea oferită în documentul programatic făcând referire la necesitățile semnificative de finanțare ale României în sectorul de apă și apă uzată, și la angajamentele clare ale țării, stabilite în Tratatul de aderare la UE. 52 A se vedea „POS Mediu 2007-2013” (versiunea în limba română), p. 6. 93 Figura 23. Alocări de fonduri din POS Mediu în toate regiunile Sursa datelor: Autoritatea de management a POS Mediu 144. Alocările variază în funcție de regiune, așa cum arată prima hartă de mai sus, cu sume comparativ mai mari alocate pentru proiectele din nord -estul ș i vestul țării și pentru unele dintre zonele mai întinse, cum ar fi Constan ța / Ialomița ș i Cluj-Sălaj. Alocarea nu este întotdeauna în concordanță cu necesitatea de finanțare totală (prezentată în harta de mai jos), deși acest lucru nu reflectă neapărat o ordonare necorespunzătoare a investițiilor după prioritate. De exemplu, este posibil ca anumite județe să aibă mai multe nevoi concentrate în orașe mai mici și comune, cărora nu li s-a acordat prioritate în perioada de programare 2007-2013. După cum se afirmă în POS Mediu în mod explicit, este logic să se finalizeze în primul rând proiectele mai mari, din două motive principale: (1) pentru a se face progrese spre obiectivele stabilite prin directivele europene privind apa și apa uzată și (2) pentru a răspunde nevoilor urgente de dezvoltare ale comunităților mari, pe baza unei strategii pe termen lung. POS Mediu a încurajat, de asemenea, autoritățile locale să -și unească forțele și să permită economii de scară în furnizarea de servicii publice prin condiționarea subvențiilor de formarea de asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI) și de delegarea managementului serviciilor către operatorii regionali (OR). 145. Totu și, cifrele totale nuan țează imaginea: există încă o deficiență semnificativă de finanțare în sectorul apei și al apei uzate. Figura de mai jos relevă faptul că POS Mediu 2007 -2013 a fost în măsură să acopere doar o parte relativ mică din nevoile totale (conform Master planurilor județene). Situația este deosebit de îngrijorătoare în județe precum Suceava, Mureș, Argeș, Teleorman și Giurgiu, unde instrumentul finanțat de UE a fost în măsură să acopere doar până la 15 % din totalul investițiilor necesare. Diferența urmează să fie finanțată din alte surse (de exemplu, PNDR, PNDL etc.). 94 Figura 24. Ponderea alocărilor din POS Mediu față de necesarul total de investiții în secto rul de apă și canalizare Sursa datelor: Autoritatea de management pentru POS Mediu & Master planurile regionale Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 -202053 146. PNDR investește în propuneri care vizează rețelele de alimentare cu apă și de apă uzată pentru localitățile cu un EL între 2 000 și 10 000. Se va acorda prioritate propunerilor care suplimentează investițiile finanțate prin programul Operațională Infrastructura Mare (POIM). Localitățile cu un EL mai mic de 2 000 pot dispune de fonduri pentru proiecte doar după ce România va îndeplini cerințele UE în sectorul apei. Comunele pot fi beneficiarii atât ai intervențiilor de infrastructură rutieră, cât și de apă – în mod individual sau în parteneriat în cadrul asocia țiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI). Propunerile eligibile din sectorul apei trebuie incluse în Master planurile actualizate privind apa și apele uzate. Intervențiile în infrastructura de apă și canalizare vor sprijini îmbunătățirea calității apei în zonele rurale, precum și reducerea poluării provocate de deșeurile organice biodegradabile în comunitățile rurale. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 -2013 147. PNDR vizează zonele rurale din toată România și acordă finanțare pentru asigurarea infrastructurii de bază – in clusiv în sectorul de apă și canalizare. Documentul programatic face trimitere la nevoia stringentă de a investi în serviciile din zonele rurale; de exemplu, în 2004, doar 33 % și 10 % din locuitorii din mediul rural au avut acces la sisteme de alimentare cu apă și, respectiv, canalizare54 . PNDR a 53 Are la bază versiunea din iulie 2014 a programului. 54 A se vedea „Programul național de dezvoltare rurală” (versiunea în limba română), p. 53 95 inclus axa 3 pentru „îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”, subaxa („măsura prioritară”) 322 vizând în mod concret dezvoltarea satelor și îmbunătățirea serviciilor publice de bază. Documentul programatic enumeră toate intervențiile eligibile (de exemplu, dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare etc.), însoțite de criterii clare de eligibilitate. Este interesant că un criteriu face trimitere la necesitatea ca autoritățile locale (beneficiarii de proiecte) să prezinte lista cu semnăturile locuitorilor din comunitate, prin care aceștia își exprimă angajamentul de a se conecta la noile rețele la finalizarea investițiilor55 . În ceea ce privește indicatorii cantitativi, PNDR 2007-2013 a urmărit să dezvolte 6 317 km de conducte de alimentare cu apă (4 738 km de lucrări noi și 1 579 km de lucrări de extindere / modernizare) și 5 053 km de conducte de canalizare (4 043 km de lucrări noi și 1 011 km de lucrări de ext indere / modernizare)56 . 148. În ceea ce privește bugetele, PNDR totalizează 10 miliarde EUR pentru perioada de programare 2007-2013, cu o rată medie de cofinanțare (pentru toate axele) de 80,5 %. Pentru măsura prioritară 322, finanțarea totală disponibilă a fost de 1,72 miliarde EUR, aproximativ 17 % din bugetul PNDR. Cele două hărți de mai jos confirmă că: (a) valoarea investițiilor PNDR în apă și apă uzată este de obicei mică, majoritatea județelor primind în total sub 15 milioane EUR și (b) contribuția procentuală a PNDR la acoperirea necesarului total de investiții este relativ minoră, marea majoritate a județelor finanțând sub 5 % din necesitățile lor totale prin intermediul acestui instrument între 2007-2013. Figura 25. Valoarea totală la nivel de județ a proiectelor PNDR (2007-2013) 55 Ibid., p. 361. 56 Ibid., p. 370. 96 Figura 26. Ponderea finan țării prin PNDR 2007-2013 pentru proiectele din sectorul de apă și apă uzată, ca procent din necesitățile totale de investiții, pe județe Sursa datelor: PNDR 2007-2013; Master planuri regionale în sectorul apei și apelor uzate 149. În plus, axa 4 a PNDR (LEADER) a finan țat unele proiecte mai mici de dezvoltare locală, cu o cofinan țare publică de maximum 200 000 EUR. Abordarea LEADER urmărește să dea posibilitatea comunităților să își stabilească propriile priorități folosind mecanisme de jos în sus. Au fost constituite în toată România grupuri locale de acțiune (GAL-uri) cu acest scop precis, fiecare GAL numind un Comitet de Selecție a Proiectelor, inclusiv propriul său cadru de selecție – cu alte cuvinte, GAL-urile nu sunt obligate să accepte criteriile definite pentru axă, ci își pot stabili mecanisme proprii pentru a decide cu privire la proiectele care vor primi finanțare. Din cauza limitei investiției maxime și, poate, din cauza preferințelor individuale la nivelul fiecărei comunități, puține proiecte de apă și canalizare au primit finanțare prin axa LEADER din cadrul PNDR, printre acestea numărându -se un proiect de apă în județul Buzău și un proiect de canalizare în județul Sibiu. Mai multe localități au ales să -și cheltuiască fondurile pe drumuri (de exemplu, în Alba, Dâmbovița, Gala ți, Maramureș, Vrancea etc.) și alte tipuri de proiecte (de exemplu, culturale, sportive etc.). Programul Operațional Regional (POR) 2007-2013 150. Pe lângă instrumentele finanțate de UE analizate mai sus, ș i POR 2007-2013 a finan țat, de asemenea, lucrări din sectorul de apă și apă uzată în cadrul axei 1 pentru dezvoltarea durabilă a oraș elor din România. Această axă nu era dedicată în mod special investițiilor în apă / canalizare, dar a finanțat o listă de proiecte prioritare, în conformitate cu decizia autorităților locale în Planul lor Integrat 97 de Dezvoltare Urbana (PIDU). Cu alte cuvinte, unele ora șe au putut reabilita anumite străzi și înlocui rețelele de alimentare cu apă și canalizare (de exemplu, localitățile Bacău și Onești din Regiunea Nord- Est), în timp ce altele s-au concentrat pe un set complet diferit de proiecte, în func ție de respectivele nevoi de la nivelul comunităților locale. Din cauza acestei varia ții și pentru că nu există date centralizate cu privire la acest aspect, este deosebit de dificil de estimat cât anume din fondurile POR s-a direcționat către investiții în sectorul de apă și canalizare. Cu toate acestea, având în vedere scopul prezentului raport, este suficient să se constate că numai localitățile cu peste 10 000 de locuitori erau eligibile pentru finanțare prin POR 2007-2013 în cadrul axei 1, ceea ce limitează, implicit, suprapunerile cu alte instrumente gestionate de MDRAP, cum ar fi PNDL (destinat în special zonelor rurale). Programe finan țate de la bugetul de stat 151. Fondul pentru Mediu colectează venituri dintr -o serie de taxe aferente (de exemplu „taxa de mediu”) și are propriul flux de investiții. FM a fost constituit prin OUG nr. 196/2005 și este gestionat de o Autoritate, sub coordonarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice. În practică, investițiile din FM sunt în prezent supravegheate de MDRAP, care poate ajuta, de asemenea, la coordonarea intervențiilor din PNDL și FM în viitor. În conformitate cu articolul 1 din OUG nr. 196/2005, FM î și propune să sprijine proiectele de protecție a mediului și este în întregime autofinanțat din diverse taxe, inclusiv taxe pe substanțele periculoase și alte mărfuri (produse petroliere și conexe, alcool, lemn etc.). Aceeași ordonanță definește lista potențialelor categorii de proiecte eligibile, inclusiv „protecția resurselor de apă, a stațiilor de tratare și a stațiilor de epurare pentru comunitățile locale”57 . FM pune în aplicare un număr de programe de investiții, care vizează, de exemplu, sensibilizarea cu privire la protecția mediului, sprijinul pentru surse regenerabile, sistemele de încălzire moderne, îmbunătă țirea calității mediului (de exemplu, prin intermediul unor zone verzi), subvenții pentru achiziționarea de vehicule noi și programul de protecție a surselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, stații de tratare și canalizare. Figura 27. Fondul pentru Mediu are mai pu ține proiecte decât celelalte programe de investiții Sursa datelor: Fondul pentru Mediu (2014) 57 A se vedea OUG nr. 196/2005, articolul 13. 98 152. La sfârșitul anului 2013, FM avea în curs de desfășurare 179 de proiecte în sectorul de apă și canalizare în valoare de aproape 1 miliard RON (va loarea totală contractată), din care doar 126 de milioane RON au fost decontate în acel an 58 . Aceasta a fost de departe cea mai mare categorie de proiecte din bugetul Fondului pe 2013 – atât ca pondere din valoarea totală contractată (65 %), cât și ca pondere a fondurilor decontate (48 %). Unele dintre proiectele demarate în cadrul FM au fost depuse pentru finanțare în cadrul POS Mediu, urmând să fie finanțate din economiile efectuate din proiectele POS în curs. Ghidul solicitantului de finanțare din Fondul pentru Mediu detaliază o serie de alte aspecte utile:  Finanțarea totală maximă pentru un proiect este de până la 95 % din costurile eligibile;  Suma dedicată unui proiect poate varia între 4 milioane RON și 15 milioane RON, în funcție de tipul de proiect (de exemplu, extindere versus lucrare nouă etc.), precum și în funcție de mărimea comunității respective (adică sub 3 000 de locuitori, între 3 000 și 10 000, între 10 000 și 20 000 și peste 20 000);  Există o grilă detaliată de notare și există criterii corespunzătoare, care includ următoarele categorii principale: analiza cost-beneficiu, studiul de fezabilitate, relevanța proiectului, tipul de proiect, nivelul de finanțare pentru alte proiecte similare, mărimea localității, contribuția proprie la costurile proiectului (5-25 %, cu mai multe puncte pentru un nivel mai ridicat de cofinanțare).  Fiecare criteriu are un număr maxim de puncte posibile. În cazul în care două proiecte câ știgă exact acela și număr de puncte, atunci criteriul de selecție este primul venit, primul servit („first in, first out” – FIFO).  După fiecare rundă de evaluare, lista proiectelor aprobate este publicată pe site -ul Autorității FM, inclusiv punctajul obținut de fiecare solicitant. Important: comisia de evaluare este internă și funcționează sub autoritatea FM59 .  Se pare că în ultimii ani investițiile din FM au fost limitate de lipsa de fonduri. Interviurile de teren cu conducerea Fondului au arătat că aceste probleme au fost abordate prin conceperea și depunerea de proiecte spre finanțare în cadrul POS Mediu. În viitor, se speră că FM va funcționa pe baza unui buget multianual. 153. Nu în ultimul rând, a șa cum s-a arătat în capitolul anterior, PNDL finanțează un număr important de investiții în sectorul apei și canalizării. Alocarea de fonduri pe anul 2014 pentru proiecte PNDL de acest tip a variat pe jude țe, după cum se arată în harta de mai jos. Ca și în cazul PNDR, faptul că acestea sunt în mare parte proiecte mici, destinate comunităților rurale, presupune că per total contribuția PND L la abordarea necesităților totale ale sectorului este destul de mică. Singurul care se află într-o situație diferită pare a fi județul Gorj, unde investițiile finanțate prin PNDL în 2014 au acoperit cel puțin 30% din totalul necesităților sectorului. 58 A se vedea Raportul Anual de Implementare al Fondului pentru Mediu, disponibil la adresa http://afm.ro/informatii_publice_raport_anual_utilizare.php 59 A se vedea Ghidul Solicitantului de finanțare din Fondul pentru Mediu, disponibil la adresa http://www.afm.ro/main/programe/program_protectie_ape_uzate/arhiva/ordin1450_2010-ghid.pdf 99 Figura 28. Ponderea finanțărilor prin PNDL în 2014 pentru proiectele din sectorul de apă și apă uzată, ca valoare și ca procent din necesarul total de investiții, pe județe Sursa datelor : MDRAP; Master planuri regionale în sectorul apei și apelor uzate 100 3.3 Infrastructura socială 154. Infrastructura socială este esențială în ceea ce priveș te întâmpinarea nevoilor popula ției în materie de asisten ță medicală, educație, cultură și activități sportive / pentru tineret. Din acest motiv, administrațiile ar trebui să investească în infrastructura socială pentru a asigura accesul popula ției la școli, spitale, centre culturale, complexe sportive etc. corespunzătoare. Acest aspect este important nu numai ca drept fundamental la un trai decent, ci și ca modalitate de creștere a productivității individuale și, în consecință, de obținere a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii. Astfel cum s-a susținut în raportul „Orașe competitive”, realizat de Banca Mondială în 2013, populația își poate maximiza potențialul de producție dacă beneficiază de starea de sănătate, educația și formarea corespunzătoare pentru a îndeplini cererile de pe pia ța forței de muncă. În același timp, popula ția beneficiază de o calitate ridicată a vieții, care depinde de satisfacerea unor necesități mai sofisticate prin activități culturale și de agrement. 155. În zonele rurale din România, există încă numeroase comunități cu acces redus sau care nu au acces la o infrastructură socială corespunzătoare. Este posibil uneori ca cetățenii să fie nevoiți să parcurgă distanțe lungi pentru a ajunge la cel mai apropiat medic și pentru a primi tratamentul medical de care au nevoie. Acest aspect constituie o problemă majoră, în special pentru persoanele vârstnice și cu venituri mici, pentru grupurile marginalizate și / sau vulnerabile, în cazul cărora deplasarea la cea mai apropiată unitate medicală și la farmacie poate fi extrem de dificilă. Întrucât nu toate satele și comunele din România dispun de propriile școli, în unele cazuri elevii sunt nevoiți să parcurgă mai mulți kilometri pe jos pentru a beneficia de educa ția de care au nevoie. Accesul la școală este cu atât mai dificil în sezonul rece sau în zone precum Delta Dunării, unde accesibilitatea este extrem de redusă. Cu toate că î n ultimii ani statul a depus eforturi financiare substanțiale pentru a achiziționa autobuze școlare, care să asigure transportul elevilor din mediul rural către cele mai apropiate școli, aceste vehicule nu reușesc să acopere toate necesitățile de transport. 156. Nu toate unitățile de învățământ și de asisten ță medicală sunt în stare bună, multe dintre acestea necesitând lucrări de reabilitare sau lucrări majore de consolidare. Numeroase școli, în special din mediul rural, nu au fost niciodată reabilitate de cân d au fost construite, în timpul perioadei comuniste, prezentând astfel riscuri majore în materie de siguran ță. Autoritățile locale și autoritățile publice centrale ar trebui să își unească eforturile pentru a îmbunătăți starea infrastructurii sociale în vederea asigurării unor medii confortabile, cu tot ce este necesar pentru a răspunde necesită ților populației (de exemplu, calculatoare în școli, echipament medical de bază etc.). Nu în ultimul rând, este necesară, de asemenea, realizarea de investiții în centre culturale, astfel încât comunitatea să dispună de spații în care oamenii să participe la activități organizate pe plan local, fără a fi necesar să se deplaseze pe distanțe mari. 3.3.1 Structura sectorului 157. Sectorul infrastructurii sociale implică o se rie de actori la nivel suprana țional, național și subnațional. Secțiunea de mai jos prezintă principalele părți interesate care joacă un rol în planificarea și gestionarea investițiilor în infrastructura socială, precum și principala legisla ție aplicabilă. 101 Principalii actori Nivel Actori principali  Uniunea Europeană o Uniunea Europeană pune în aplicare o serie de politici ș i mecanisme fundamentale de finan țare pentru sănătate, educație și cultură, asigurând sprijinul financiar necesar dezvol tării infrastructurii sociale. o Comisia Europeană, organul executiv al UE, este responsabilă de elaborarea politicilor specifice în diferitele sectoare, prin intermediul direc țiilor generale. o O parte din banii aloca ți României este asigurată de Fondul Europ ean pentru Dezvoltare Regională, prin intermediul Programului de Dezvoltare Regională, al cărui scop este finanțarea investițiilor în componente de infrastructură socială, cum ar fi unitățile de învățământ ș i de asistență medicală. o Propunerea pentru perioada de programare 2014-2020 urmărește să sprijine infrastructura sanitară care facilitează realizarea de transformări în cadrul sistemului de sănătate.  Banca Mondială o Banca Mondială a acordat României un împrumut în valoare de 250 milioane USD Suprana țional pentru îmbunătățirea infrastructurii sanitare în vederea sporirii accesului, calității ș i eficienței serviciilor na ționale de sănătate publică. o Fondurile vor fi utilizate pentru raționalizarea furnizării de servicii de asistență medicală prin consolidarea spitalelor de importanță majoră, care vor constitui elementele principale ale rețelelor regionale.  Banca Europeană de Investiț ii (BEI) o De-a lungul timpului, banca a dezvoltat, cu ajutorul cofinan țării din partea altor IFI ș i a Guvernului României, mai multe programe de reabilitare a ș colilor, adresate unui număr de câteva mii de unități de învățământ preuniversitar din întreaga țară. o În prezent, BEI cofinanțează reabilitarea și dotarea a peste 1300 de ș coli din țară, cu o investi ție totală în valoare de 343,3 milioa ne EUR.  Banca de Dezvoltare a Consiliul Europei o Banca finanțează reabilitarea a 750 de grădini țe ș i cofinanțează reabilitarea a 1330 de ș coli de pe întreg teritoriul României.  Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraț iei Publice (MDRAP) o MDRAP este autoritatea de gestionare a Programului Opera țional Regional ș i coordonează Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). o POR se adresează sectoarelor educației, sănătății și culturii, sprijinind dezvoltarea infrastructurii relevante a acestora. o PNDL sprijină ameliorarea, reabilitarea, extinderea și dezvoltarea infrastructurii Național sociale, în special în zonele rurale. o A se vedea anexa pentru informa ții detaliate.  Ministerul Sănătăț ii o Ministerul Sănătății este responsabil de politicile na ționale în domeniul sanitar ș i de infrastructura sanitară din România. o Între atribuțiile acestuia se numără punerea în aplicare a Strategiei na ționale de 102 Nivel Actori principali sănătate pentru perioada 2014 -2020 ș i a Planului de ac țiune aferent, un document care include o serie de activ ități ce vizează îmbunătățirea infrastructurii de sănătate la nivel local ș i regional.  Ministerul Educaț iei o Ministerul Educa ției elaborează și aplică strategia ș i politicile în materie de educa ție, definește obiectivele sistemului de învățământ ș i stabileș te țintele pentru toate profilurile educa ționale. o Ministerul este responsabil pentru punerea în aplicare a programelor de infrastructură educațională sprijinite prin diverse surse de finanțare.  Ministerul Tineretului și Sporturilor o Principalul obiectiv al Ministerului Tineretului ș i Sporturilor este de a aplica ș i implementa strategiile ș i programele în domeniile tineretului ș i sportului. o Ministerul elaborează și pune în aplicare proiecte de reabilitare ș i extindere a caselor de cultură ale studenților ș i a centrelor de agrement.  Ministerul Culturii o Ministerul Culturii este responsabil de elaborarea ș i punerea în aplicare a strategiilor ș i politicilor naționale în sectorul cultural, protejarea patrimoniului cultural național ș i dezvoltarea, renovarea ș i înzestrarea infrastructurii culturale de primă importanță națională.  Compania Națională de Investiț ii o Organism al Ministerului Dezvoltării Regionale ș i Administra ției Publice, Compania Na țională de Investi ții este responsabilă de o serie de programe na ționale de investi ții, inclusiv în sport și infrastructura socială (precum dezvoltarea și reabilitarea sălilor de sport, centrelor culturale, unită ților de învățământ superior și a unităților medicale din zonele rurale). o Până în prezent, 45 de centre culturale au fost modernizate sau reabilitate prin acest program. În perioada 2002-2014, CNI a finan țat construc ția a 1 040 de structuri sportive în întreaga țară și a reabilitat 45 de structuri sportive construite înainte de anul 2000.  Institutul Naț ional al Patrimoniului o Institutul Na țional al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, gestionează fondurile necesare desfășurării lucrărilor de restaurare și conservare a monumentelor istorice, prin Programul național de restaurare a monumentelor istorice. o Cu sprijinul direc țiilor județene pentru cultură și a altor organisme de specialitate, institutul întocmește inventarul monumentelor istorice. De asemenea, institutul elaborează proiecte de exploatare a monumentelor istorice ș i a împrejurimilor acestora prin promovarea turismului cultural. 103 Nivel Actori principali  Consiliile jude ț ene o Autoritățile județene sunt responsabile de efectuarea lucrărilor de infrastructură socială care vizează unitățile apar ținând județului. o Acestea sunt singurele responsabile de in frastructura socială care constituie domeniul public și privat al județului, de spitalele județene ș i de serviciile de Subna țional asistență socială destinate persoanelor vârstnice ș i copiilor cu nevoi speciale.  Autorităț i locale o Autoritățile locale sunt responsabile pentru investițiile în infrastructura socială în ceea ce privește unitățile aflate în administrație proprie (școli primare, unități de asistență medicală și socială ș i centre culturale locale, prin fonduri de la bugetul local). Cadrul legislativ Nivel Cadrul legislativ  ONU o Declarația universală a drepturilor omului menționează dreptul la sănătate ș i educa ție dar, ca ș i alte documente interna ționale, face referire în principal la Suprana țional politici și numai indirect la infrastructura socială. o Pactul interna țional cu privire la drepturile economice, sociale ș i culturale recunoa ș te dreptul persoanelor la acces la asisten ță medicală ș i educa ție.  Legea nr. 196/2006 privind descentralizarea o În ceea ce privește infrastructura socială, autoritățile administrației publice locale dețin competen țe exclusive în ceea ce privește: administrarea domeniului public și privat al comunei sau al orașului; administrarea instituțiilor de cultură de interes local; administrarea unităților sanitare publice de interes local; serviciile primare de asistență socială pentru protecția copilului ș i pentru persoane vârstnice; ș i serviciile primare ș i specializate de asistență socială pentru victimele violenței în familie. o Autoritățile publice locale exercită competențe partajate cu autoritățile de la nivel central în domeniile legate de infrastructura socială care trebuie abordate atât la nivel na țional cât și local. Aceste domenii includ: construirea de locuințe sociale ș i Național pentru tineret; învățământul preuniversitar de s tat (cu excepția învățământului special); serviciile de asisten ță medicală și socială adresate persoanelor cu probleme sociale și serviciile primare de asisten ță socială pentru persoanele cu dizabilități. o În ceea ce privește autoritățile de la nivel județean, acestea dețin, de asemenea, competențe exclusive privind infrastructura socială: administrarea instituțiilor de cultură de interes județean; administrarea unităților sanitare publice de interes județean; servicii primare ș i specializate de asisten ță socială pentru victimele violenței în familie și servicii specializate de asisten ță socială pentru persoanele vârstnice. o Autoritățile administrației publice de la nivelul județelor exercită, de asemenea, 104 Nivel Cadrul legislativ competen țe partajate cu autoritățile publice centrale în domeniul infrastructurii sociale: învățământul special de stat; serviciile de asistență medicală și socială adresate persoanelor cu probleme sociale; serviciile primare ș i specializate de asistență socială pentru protecția copilului ș i serviciile specializate de asisten ță socială pentru persoanele cu dizabilită ți.  Legea 500/2002 privind finan ț ele publice o Defineș te cheltuielile de investi ții ca parte a cheltuielilor publice destinate finanțării obiectivelor / proiectelor de investiții ș i a celorlalte categorii de investiții. o În cadrul programelor de investiții, cheltuielile de investi ții sunt grupate în trei categorii: obiective de investiții în continuare, obiective de investi ții noi ș i alte cheltuieli de investi ții. o În programul de investiții publice vor fi introduse numai acele obiective / proiecte / categorii de investiții a căror finanțare poate fi asigurată integral în limitele de cheltuieli stabilite potrivit cadrului de cheltuieli ș i / sau strategiei fiscal-bugetare (aprobate prin Legea nr. 69/2010).  Legea 273/2006 privind finan ț ele publice locale o Conform acestei legi, cheltuielile pentru investi ții publice ș i alte cheltuieli de investiții finanțate din fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget ale unităților administrativ-teritoriale în baza propriilor programe de investi ții. o Ordonatorii principali de credite pentru bugetele locale sunt responsabili de elaborarea programelor anuale de investi ții, de stabilirea priorităților în repartizarea sumelor pentru fiecare obiectiv înscris în programul de investiții ș i de monitorizarea acestor proiecte. o Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de monitorizarea proiectelor de investiții. Dacă, din motive obiective, punerea în aplicare a unui proiect nu se poate realiza conform proiecțiilor bugetare, ordonatorii principali de credite pot propune autorităților deliberative redistribuirea fondurilor între proiectele înscrise în programul de investi ții.  Ordinul Ministerului Finanț elor Publice nr. 980/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind criteriile de evaluare și selecț ie a obiectivelor de investiț ii publice o Acest act legislativ stabileș te normele pentru evaluarea ș i selec ționarea obiectivelor de investiții finanțate integral sau parțial din bugetele publice (de stat sau locale).  Legea nr. 1/2011 (Legea educaț iei naț ionale) o Legea educa ției na ționale tratează separat învățământul preuniversitar ș i învățământul superior, inclusiv în privința infrastructurii. o Terenurile și clădirile instituțiilor de învățământ preuniversitar fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale, în timp ce unitățile de învățământ special de stat ș i centrele județene de asistență educa țională sunt administrate de autorită țile județene. o În ceea ce priveș te universitățile de stat sau private, acestea au patrimoniu propriu, pe care îl pot gestiona în mod liber ș i în limitele impuse de lege. 105 Nivel Cadrul legislativ  Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăț ii o Conform acestei legi, spitalele publice sunt finan țate integral din venituri proprii ș i func ționează pe baza principiului autonomiei financiare. o Veniturile obținute de unitățile medicale pot fi investite în infrastructură ș i echipamente medicale, însă numai după acoperirea cheltuielilor de funcționare. o Fondurile de la bugetele de stat și locale acordate spitalelor publice administrate de autoritățile locale pot fi utilizate pentru finanțarea investițiilor în construc ția de spitale noi sau finalizarea spitalelor în curs de construc ție. o Spitalele publice locale pot beneficia de fonduri de la bugetul de stat ș i de la Ministerul Sănătății pentru a finaliza investi țiile în infrastructura de sănătate.  Ordinul nr. 512/2014 privind aprobarea metodologiei de elaborare a programului de investiții publice al Ministerului Sănătății și de alocare de fonduri pentru cheltuieli de investiții unităț ilor publice din re țeaua Ministerului Sănătăț ii o Acest act legislativ stabileș te procedurile specifice pentru elaborarea programului de investiții publice al Ministerului Sănătății (MS), în vederea al ocării de fonduri pentru cheltuieli de investi ții unităților publice din rețeaua MS. o MS centralizează toate proiectele de investiții ș i alte cheltuieli de investi ții care îndeplinesc condițiile prealabile necesare introducerii acestora în programul de investi ții. Cu toate acestea, aprobarea proiectelor de investi ții, indiferent de valoarea acestora, nu asigură automat finanțarea cheltuielilor de investi ții. o Această aprobare reprezintă doar condi ția ca proiectele să fie incluse în programele anuale de investiții și să fie astfel anexate la bugetele Ministerului Sănătății, care se aprobă prin legile bugetare anuale.  Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 o Ministerul Culturii este responsabil de protejarea patrimoniului cultural na țional (material ș i imaterial), inclusiv prin dezvoltarea, renovarea ș i înzestrarea infrastructurii culturale, în acord cu nevoile culturale. o În anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 se enumeră unită țile care func ționează în subordinea Ministerului Culturii ș i care sunt finan țate integral de la bugetul de stat: direc țiile județene pentru cultură ș i patrimoniu na țional, Centrul na țional pentru Conservarea ș i Promovarea Culturii Tradi ționale ș i Secretariatul de Stat pentru Culte. o Există, de asemenea, organe de specialitate de la nivel c entral și instituții culturale de interes național finanțate atât din veniturile proprii, cât ș i din subvențiile acordate de la bugetul de stat. Acestea sunt următoarele: muzeele na ționale, teatrele na ționale, operele naționale, filarmonica ș i corul, centrele na ționale de artă, Institutul Național al Patrimoniului, Institutul Na țional pentru Cercetare ș i Formare Culturală etc.  Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind reorganizarea și funcț ionarea Ministerului Tineretului și Sportului o Ministerul elaborează ș i pune în aplicare planul de reabilitare ș i extindere a caselor de cultură ș i a centrelor de agrement. o Anexa la 2 Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 enumeră unitățile care func ționează în subordinea Ministerului Tineretului ș i Sportului ș i menționează sursele de finanțare ale acestora: venituri proprii ș i subvenții de la bugetul de stat 106 3.3.2 Strategii și planuri Nivel Strategii și planuri  Strategia Europa 2020 o România și-a asumat angajamentul de a îndeplini cele două obiective majore ale strategiei în sectorul educației: reducerea ratei abandonului ș colar timpuriu sub nivelul de 10 % ș i creșterea procentului populației cu studii superioare până la cel puțin 40 % pentru popula ția cu vârste cuprinse între 30 ș i 40. o Chiar dacă documentul nu conține dispoziții speciale privind infrastructura socială, investițiile strategice în infrastructură pot contribui la atingerea acestor obiective. Suprana țional  Strategia Comisiei privind investițiile în sănătate o Conform acestui document, întocmit în 2013, investi țiile în sectorul sănătății joacă un rol important în realizarea obiectivelor privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii promovate de strategia „Europa 2020”. o UE pledează în favoarea utilizării eficiente a resurselor în domeniul sănătă ții, invitând statele membre să investească în programe care vizează sănătatea populației, ca mijloc de a reduce inegalitățile economice ș i sociale ș i de a combate excluziunea socială.  Programul de Guvernare 2013-2016 o În sectorul educației se acordă o atenție deosebită modernizării infrastructurii învățământului preuniversitar, în timp ce sectorul sănătă ții acordă prioritate reformării și modernizării sistemului existent (prin investiții în spitalele regionale). În cazul patrimoniului cultural, se pune accentul pe o serie de obiective esen țiale precum fortărețele dacice din Munții Orăștie sau rețeaua muzeelor etnografice. o Fiecare sat românesc trebuie să beneficieze de un pachet minim de investiții, care să includă o policlinică, farmacie, bibliotecă ș i centru cultural.  Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) 2035 ( proiect ) o Această strategie tratează necesitatea de a asigura o infrastructură de bază pentru îmbunătățirea calității vieții în mediul rural. o Indicatorii de performan ță propuș i a nalizează detalii legate de infrastructura socială. Național o Strategia propune identificarea localităților rurale cu poten țial de polarizare în zonele în care nu există niciun centru urban, în scopul ordonării după prioritate a investi țiilor strategice și a îmbunătățirii conectivității acestora la zonele înconjurătoare.  Acordul de parteneriat România - UE 2014-2020 o Acest document menționează în mod clar necesitatea de a investi în infrastructura socială, în special în infrastructura rurală de mici dimensiuni. Se consideră, de asemenea, că serviciile sociale și infrastructura aferentă nu răspund nevoilor popula ției și afectează potențialul de dezvoltare economică. Mai mult, infrastructura culturală, care este crucială pentru conservarea identită ții locale, este defic itară. o Se mai recunoaște și faptul că infrastructura de mici dimensiuni joacă un rol foarte important în îmbunătățirea calității vieții în mediul rural ș i în creș terea atractivității acestora. 107 Nivel Strategii și planuri  Strategia națională de sănătate pentru perioada 2014 -2020 o Pri ncipalul obiectiv al strategiei constă în reformarea sistemului ș i infrastructurii de sănătate din România în vederea asigurării de servicii medicale eficiente ș i de bună calitate. o Documentul stabilește o serie de măsuri care vizează îmbunătățirea infrastructurii de sănătate la nivel național, local și regional. Între acestea se numără ra ționalizarea și transformarea unităților de asistență medicală locale în unități de tratament ambulatoriu, dezvoltarea de servicii de îngrijire comunitare, construc ția ș i r eabilitarea de unități de asistență medicală primară ș i construc ția a trei noi spitale regionale. o Nu se oferă alte detalii privind prioritatea proiectelor de infrastructură din acest sector, calendarele sau sursele de finan țare propuse.  Strategia privind educația și formarea profesională în perioada 2014 -2020 (proiect) o Unul din cele mai importante aspecte ale infrastructurii educa ționale constă în dezvoltarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar în scopul diminuării discrepanțelor care a fectează acest sector și a facilitării accesului la educa ție. o Documentul menționează necesitatea dezvoltării de tabere ș colare și facilități de transport pentru elevi, în vederea îmbunătățirii accesului la educa ție în regiunile sărace. o În cele din urmă, dezvoltarea infrastructurii educa ționale ar trebui să faciliteze accesul egal la educa ție de calitate, să reducă fenomenul abandonului ș colar timpuriu (în special în rândul romilor), să îmbunătățească învățământul terțiar, să sporească accesul la o educație de calitate și să asigure învățarea pe tot parcursul vieții. o Nu se oferă alte detalii privind prioritatea proiectelor de infrastructură din acest sector, calendarele sau sursele de finan țare propuse.  Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului cultural pentru perioada 2014-2020 o Această strategie prezintă o serie de măsuri destinate atât creș terii accesului la monumente istorice, cât și dezvoltării de planuri de management integrat pentru obiectivele culturale având capacitatea de genera dezv oltare economică. o Se va acorda prioritate reabilitării obiectivelor incluse în clasele A ș i B ale obiectivelor de patrimoniu cultural. Până în 2020 ar trebui să fie restaurate cel puțin 10% din monumentele istorice de importan ță națională (clasa A). o Nu se oferă alte detalii privind prioritatea, calendarele sau sursele de finanțare ale acestor proiecte.  Strategia în domeniul sportului pentru perioada 2013-2030 (proiect) o Această strategie subliniază necesitatea unei îmbunătățiri a infrastructurii sportive generale din România. o Între măsurile recomandate se numără reabilitarea taberelor sportive aparținând Ministerului Tineretului și Sporturilor, dezvoltarea infrastructurii sportive școlare și reabilitarea complexurilor sportive na ționale. Nu se oferă alte detalii privind prioritatea, calendarele sau sursele de finan țare ale acestor proiecte. 108 Nivel Strategii și planuri  Strategii de dezvoltare jude ț ene o Strategiile de dezvoltare județene includ reabilitarea / dezvoltarea infrastructurii sociale (de exemplu, spitale județene, centre pentru copii cu nevoi speciale etc.) de care răspund autoritățile județene. Subna țional  Strategii locale de dezvoltare o Strategiile de dezvoltare ale localităților mai mari men ționează în mod frecvent faptul că pot efectua lucrări de reabilitare / modernizare / dezvoltare a infrastructurii sociale, în timp ce localitățile mai mici rămân dependente, în mare parte, de transferurile de la administrația centrală și de programele na ționale de investi ții. 3.3.3 Programe de investi ții 158. În ceea ce priveș te celelalte sectoare, fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană reprezintă una dintre cele mai importante surse de finanțare ale investițiilor în infrastructura socială din România. Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, UE a furnizat fonduri pentru îmbunătățirea și modernizarea infrastructurilor serviciilor de învățământ, de asistență medicală și sociale atât în mediul rural, cât și în cel urban și pentru realizarea de lucrări ce vizează patrimoniul cultural al țării. Programul Operațional Regional 2014-202060 159. Axa prioritară 8 a POR 2014-2020 are în vedere infrastructura de sănătate și socială, beneficiind de fonduri UE nerambursabile în valoare de 425,5 milioane EUR. Principala prioritate a acestei axe constă în promovarea investițiilor destinate dezvoltării la nivel național, regional și local, în scopul măririi speranței de viață prin creșterea calității și accesului la serviciile medicale și sociale, reducând astfel inegalitățile în materie de sănătate. POR încurajează incluziunea socială prin ac ces la diverse servicii sociale, culturale și recreative, asigurând în acela și timp trecerea de la serviciile instituționalizate către cele prestate în comunități (în conformitate cu angajamentele și tendințele interna ționale generale). 160. Investițiile în infrastructura de sănătate care sunt eligibile pentru finanțare în cadrul POR 2014- 2020 vizează mai multe tipuri de activități. Între acestea se numără reabilitarea / modernizarea / extinderea / înzestrarea centrelor de îngrijire comunitare, a ambulatoriilor (inclusiv a celor rezultate din reorganizarea sau ra ționalizarea spitalelor ineficiente și de mici dimensiuni) și a spitalelor județene și a unităților de primire urgențe ale acestora. Pe lângă acestea, vor mai fi eligibile pentru finanțare și construcția și echiparea spitalelor regionale. Alte proiecte eligibile pentru fondurile UE sunt reabilitarea / modernizarea / extinderea / echiparea infrastructurii de servicii sociale, precum centrele de îngrijire de zi și ambulatorii pentru recuperare neurologică, pe lângă construcția / reabilitarea / modernizarea caselor, apartamentelor și locuințelor protejate de tip familial. 60 Are la bază versiunea din ianuarie 2015 a proiectului de document programatic. 109 161. Investițiile în infrastructura de asisten ță medicală în ambulatoriu trebuie să deschidă calea dezvoltării unei rețele de centre medicale care va avea capacitatea să furnizeze servicii de îngrijire primară, în special în zonele rurale. În ceea ce privește spitalele regionale, aceste noi facilități medicale trebuie să reprezinte un prim pas către dezvoltarea unei rețele strategice na ționale de spitale regionale, care, în cele din urmă, vor prelua cazurile grave necesitând intervenții medicale complexe și îngrijire medicală de specialitate. Aceasta ar trebui să asigure o acoperirea uniformă cu servicii medicale de înaltă calitate pe întreg teritoriul țării, care va oferi acces locuitorilor din toate regiunile la servicii medicale de înalt standard, în special în zonele defavorizate economic (precum regiunile Nord-Est și Sud-Vest), dar și în zonele în care riscul de sărăcie și excluziune socială afectează un număr ridicat de locuitori (precum zona de Nord-Vest). 162. Investițiile în infrastructura socială vor stimula și sprijini tranziția de la serviciile sociale furnizate în sistem institu ționalizat (centre sociale reziden țiale) către cele furnizate în cadrul unei comunități. Construcția de noi locuințe familiale și protejate va asigura atât servicii mai bune pentru beneficiari, cât și crearea unui mediu mai favorabil, adaptat nevoilor beneficiarilor (în special femei, copii, romi etc.). 163. Pe lângă aceasta, România va primi, în cadrul axei prioritare 5, suma de 276,59 milioane EUR pentru conservarea, protec ția și valorificarea patrimoniului cultural. POR va finanța obiective ale patrimoniului UNESCO, patrimoniului na țional (rural sau urban) și patrimoniului cultural din zonele rurale. Aceste investiții vor viza o serie de activități, de la restaurarea, consolidarea, protejarea și conservarea monumentelor istorice până la restaurarea, protejarea, conservarea și elaborarea picturilor interioare, frescelor și picturilor murale exterioare, dar și restaurarea plastică și remodelarea fa țadelor. În plus, propunerile eligibile includ dotarea cu instala ții de încălzire sau de prevenire a incendiilor și cu echipamentele necesare expunerii și protecției obiectelor de patrimoniu. 164. Infrastructura educa țională este sprijinită în principal de axa prioritară 10: îmbunătățirea infrastructurii educa ționale, cu alocări de fonduri UE în valoare de 255,32 milioane EUR. Investițiile sunt destinate activităților de educare, instruire și formare profesională în vederea dobândirii de competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii educa ționale și de formare, în vederea creșterii, ca obiectiv principal, a participării active la sistemul educațional. Principalele tipuri de investiții vizează construcția / reabilitarea / modernizarea / extinderea centrelor de îngrijire de zi, a grădinițelor și a unităților de învățământ obligatoriu (clasele 1-8), dar și a liceelor profesionale și tehnice / tehnologice. Se va acorda prioritate domeniilor în care rata de școlarizare este mai mică decât media națională sau rata de abandon școlar depășește procentul de la nivel județean / național. Dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii educa ționale și înzestrarea unităților școlare, alături de asigurarea unor condiții sanitare adecvate, ar trebui să contribuie la reducerea fenomenului de abandon școlar timpuriu. 165. Infrastructura educa țională este abordată, de asemenea, în cadrul axei prioritare 4 a POR (Sprijinirea dezv oltării urbane durabile), cu o finanțare totală în valoare de 1,17 miliarde EUR. Aceasta include investiții de infrastructură similare celor din axa 10 (a se vedea mai sus). Programul Operațional Regional 2007-2013 166. POR 2007-2013 a fost un actor esen țial pentru îndeplinirea misiunii extrem de importante de îmbunătățire a infrastructurii educa ționale și de sănătate. În cadrul axei prioritare 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale, POR a fost conceput pentru a influen ța în mod pozitiv calitatea serviciilor de 110 sănătate, de învățământ și sociale și a serviciilor de siguranță publică în situații de urgență care sunt furnizate popula ției. Această axă a intenționat să pregătească terenul pentru îmbunătățirea accesului la serviciile esențiale, contribuind la atingerea obiectivelor UE în ceea ce prive ște coeziunea economică și socială. În primul rând, obiectivul principal al POR a constat în abordarea infrastructurii sociale precare și slab dezvoltate din România și în acordarea de sprijin pentru a facilita accesul populației din zonele rurale și urbane la serviciile de asistență medicală și sociale. 167. Fondurile alocate în cadrul acestei axe au însumat 657,5 milioane EUR, din care suma de 558,9 milioane EUR a fost asigurată de Fondul european de dezvoltare regională , restul sumei fiind cofinan țată din resurse naționale. Fondurile au fost direcționate către investițiile care au vizat îmbunătățirea calității serviciilor de infrastructură socială și alinierea acestora la standardele europene, având ca rezultat final îmbunătățirea sănătății populației, a nivelului de educa ție și de calificare, precum și a participării acesteia pe piața muncii. Axa este structurată pe patru componente, și anume educa ție, servicii de sănătate, servicii sociale și infrastructură pentru situații de urgență. Analiza de mai jos se referă la primele trei componente. 168. POR a vizat facilitățile educaționale în domeniul principal de interven ție 3.4 „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea ș i echiparea infrastructurii educa ționale preuniversitare, universitare ș i a infrastructurii pentru formare profesională continuă”. S-a urmărit creșterea capacității educaționale în zonele rurale și urbane pentru a crea o legătură directă cu piața muncii, pentru a răspunde nevoilor reale și pentru a atinge o serie de obiective evidențiate în Legea învățământului nr. 84/1995 (și anume, în ceea ce privește îmbunătățirea și consolidarea procesului educa țional la nivel na țional prin sprijinirea realizării de investiții pentru dotarea școlilor). 169. Starea precară a școlilor a necesitat investiții majore imediate în clădiri ș i mobilier școlar. La mijlocul anilor 2000, numai 28 % din școlile din mediul rural erau într-o stare adecvată 61 . Per total, peste două treimi din unitățile de învățământ primar din România necesitau lucră ri de reabilitare, cererea cea mai mare fiind în Regiunea Nord-Est (peste 90 %) iar cea mai mică în Regiunea București-Ilfov („numai” 33 %). În 2004, conform Ministerului Educa ției, din numărul total de 14 841 de școli din România, 11 137 de unități de învățământ necesitau lucrări de reabilitare. La acea vreme, analiza indica faptul că jumătate din școlile din România nu dispuneau de mobilierul și de echipamentele de laborator necesare. Situa ția era cu atât mai critică în mediul rural unde infrastructura ed ucațională se afla cu mult sub standarde, această situație afectând calitatea învățământului și starea de sănătate a elevilor și a cadrelor didactice. 170. În acest context, fondurile UE au fost alocate la momentul oportun în vederea solu ționării acestor probleme și consolidării infrastructurii de învățământ primar a țării. În cadrul procesului de selecție a proiectelor desfășurat prin POR, s-a acordat prioritate propunerilor care au corespuns obiectivului general de creștere a calității educației și de dezvoltare a capitalului uman prin reducerea ratei abandonului școlar în rândul comunităților marginalizate (precum comunitatea romilor, elevii din mediul rural și elevii cu nevoi speciale), precum și prin integrarea activităților procesului educa țional (de exemplu, predare, practică, activități sociale, activități recreative etc.). În acest scop, proiectele eligibile pot include reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educa ționale preuniversitare și 61 A se vedea Documentul de programare al POR 2007-2013. 111 universitare, dezvoltarea campusurilor preuniversitare și reabilitarea, modernizarea și echiparea centrelor de formare profesională continuă. 171. Fondurile UE au vizat, de asemenea, dezvoltarea campusurilor pentru învă țământul profesional ș i tehnic, concentrând într-o singură locație toate clădirile necesare desfășurării procesului educațional. Alte propuneri luate în considerare au vizat modernizarea, extinderea și consolidarea clădirilor destinate învățământului obligatoriu și special, construirea / modernizarea / extinderea clădirilor din campusurile pentru învățământul profesional și tehnic, dotarea cu material didactic, modernizarea / extinderea clădirilor din campusurile preuniversitare (spații pentru predare, cămine etc.), precum și a centrelor de formare profesională continuă. Figura 29. POR 2007-2013 a contractat proiecte de infrastructură educațională în toate regiunile Valoarea totală a proiectelor (RON) MID 3.4 Sursa datelor: POR 2007-2013 172. România a primit 284,9 milioane EUR pentru proiectele de infrastructură educa țională. Din suma totală, 242,1 milioane EUR au provenit de la UE în timp ce restul sumei a reprezentat contribu ția de la bugetul local și de stat. Valoarea acestor proiecte finanțate de POR putea fi de minim 500 000 RON și de maxim 67 de milioane RON. La nivelul lunii mai a anului 2014, se finalizas eră 248 de proiecte de infrastructură educațională în valoare totală de 1,9 miliarde RON (echivalentul a 452,2 milioane EUR), 112 adică o valoare medie de 1,8 milioane EUR pentru un proiect. Beneficiarii au fost autorită țile publice locale (primării, consilii județene) din zonele rurale și urbane. 173. Majoritatea autorităților locale au executat proiecte în valoare de maximum 25 de milioane RON pe județ, incluzând școli de dimensiuni mai mici din localitățile rurale. Peste o treime din județe au derulat proiecte cu o valoare globală cuprinsă între 25 și 50 de milioane RON pentru un jude ț. Numai patru municipii – Arad, Iași, București și Dâmbovița – au reușit să execute proiecte a căror valoare totală a depășit 50 de milioane RON. Dolj este singurul jude ț din România în care valoarea globală a proiectelor a depășit 100 de milioane RON, majoritatea fondurilor fiind concentrate în ora șul reședință de județ Craiova. 174. POR a contribuit, de asemenea, la întâmpinarea nevoii de campusuri preuniversitare, astfel de facilități fiind dezvoltate pentru a asigura accesul elevilor, în special a celor din mediul rural, la educație și instruire. Pe lângă patru campusuri universitare, au fost finanțate zece campusuri preuniversitare. Alte proiecte au vizat reabilitarea și modernizarea școlilor din zonele rurale și urbane, precum unitatea de învățământ din comuna Șotânga, județul Dâmbovița (6,2 milioane de lei), școlile din satul Valea Popii și satul Drăghici aparținând de comuna Mihăiești din județul Argeș (3,7 milioane de lei) și reabilitarea și dotarea Colegiului Na țional „Unirea” din Focșani, județul Vrancea (6,2 milioane de lei). Alte proiecte au urmărit reabilitarea termică a clădirilor școlare, precum Școala nr. 19 din Pitești, județul Argeș (19,7 milioane de lei) și Școala „Mihai Eminescu” din Zalău, județul Sălaj (4,3 milioane de lei). 175. Aceeași axă prioritară 3 din cadrul POR finanțează și facilități de servicii sociale. Domeniul de intervenție 3.2 „Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale” a fost conceput pentru a aborda problema serviciilor sociale slabe din România, obiectivul principal fiind acela de a îmbunătăți sistemul la nivelul întregii țări și de a institui standarde minime de calitate pentru centrele sociale rezidențiale. 176. Infrastructura serviciilor sociale din țară este slabă, iar în multe regiuni continuă să fie subdezvoltată. Există zone în care nu există centre de servicii sociale sau, în cazul în care există, acestea sunt, de regulă, echipate necorespunzător. De mul te ori, potențialii beneficiari, în special cei apar ținând grupurilor defavorizate, sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a găsi un centru. Infrastructura serviciilor sociale din România necesită lucrări majore de reabilitare și modernizare, în plus față de dotarea clădirilor în care sunt furnizate aceste servicii. Strategia Națională pentru Servicii Sociale din 2004 a pregătit terenul pentru îmbunătățirea gradului de satisfacere a nevoilor grupurilor defavorizate prin introducerea nivelului local drept actor principal în soluționarea problemelor grupurilor sociale vulnerabile din fiecare comunitate. Pentru a atinge un nivel mai bun de incluziune a grupurilor defavorizate, strategia a impus realizarea de investi ții în infrastructura materială (clădir i). 177. În special, POR sprijină dezvoltarea centrelor sociale multifuncționale care acoperă o gamă largă de servicii pentru persoanele aflate în dificultate, contribuind la rezolvarea problemelor lor specifice (materiale, financiare, culturale, juridice, medicale etc.), temporar sau definitiv. În plus, POR a continuat investițiile în centrele rezidențiale existente, care ar putea fi utilizate ca locuințe pe termen lung. Proiectele finanțate prin POR au urmărit să dezvolte infrastructura serviciilor sociale și echiparea aferentă pentru noi centre de agrement, de învățământ, integrare / reintegrare socială. Figura 30. POR 2007-2013 a finan țat 209 proiecte de servicii sociale în România 113 Legendă Granița de stat Granița regională Limita de județ Limita UAT Valoarea totală a proiectelor (RON) MID 3.2 Sursa datelor: POR 2007-2013 178. Conform ghidului solicitantului, valoarea totală a proiectelor finan țate în cadrul acestui domeniu de interven ție este de 99 506 701 EUR, din care 84 580 694 EUR sub formă de fonduri structurale ș i 14 926 007 EUR de la bugetul na țional și bugetul local. Valoarea pentru fiecare proiect poate varia între 350 000 RON și 3,5 milioane RON (între 100 000 EUR și 1 milion EUR). Proiectele eligibile includ modernizarea / extinderea centrelor sociale multifunc ționale, dar și reabilitarea, modernizarea și echiparea centrelor sociale rezidențiale. Alte activități eligibile avute în vedere în cadrul POR sunt modernizarea / extinderea centrelor sociale (reziden țiale, cantine, grupuri sanitare etc.), modernizarea / extinderea clădirilor pentru dezvoltarea de noi facilități, modernizarea ut ilităților generale aferente clădirilor, dezvoltarea / modernizarea zonelor de acces pentru persoanele cu dizabilități, echiparea noilor ateliere din cadrul centrelor sociale etc. La nivelul lunii mai a anului 2014, în cadrul POR fuseseră finanțate 209 proiecte de servicii sociale, în valoare totală de 625 de milioane RON (142 de milioane EUR). Aceasta înseamnă o alocare medie de 680 000 EUR pentru un proiect. 179. Majoritatea județelor au executat proiecte a căror valoare totală nu depășește 5 milioane RON. În 10 județe valoarea totală a proiectelor se încadrează între 10 milioane RON și 25 de milioane RON. Cele mai mari investiții dezvoltate în cadrul POR includ modernizarea Centrului de Integrare prin Terapie Ocupa țională de la Urlați, județul Prahova (3,6 milioane RON), a Centrului rezidențial pentru persoane vârstnice „Sf. Panciu” din Panciu, județul Vrancea (aproape 4 milioane RON), modernizarea 114 Centrului de Servicii Sociale „Casa Soarelui” din Târgoviște, județul Dâmbovița (3,8 milioane RON), a Centrului Social pentru Copii „Aripi de Lumină” din Craiova, județul Dolj (3,6 milioane RON), precum și reabilitarea și extinderea căminului pentru persoane vârstnice „Sfântul Andrei” din Alba Iulia (3,9 milioane RON). Un număr mare de proiecte au fost executate în m ediul rural. Printre acestea, s-au numărat: centrul multifuncțional de servicii sociale din Popești, județul Vrancea (1,2 milioane RON), centrul de servicii medico-sociale din Codăești, județul Vaslui (3,7 milioane RON), centrul multifunc țional de servicii sociale din Jupănești, județul Gorj (1,3 milioane RON) și Centrul de asistență medicală și socială din Mogoșești, județul Giurgiu (3,6 milioane RON). 180. POR 2007-2013 a alocat, de asemenea, sume importante pentru reabilitarea / modernizarea infrastructurii sanitare. În cadrul axei prioritare 3, domeniul de intervenție „3.1 Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate” încearcă să îmbunătățească unitățile medicale din România și să asigure servicii optime de asistență medicală pentru populație. 181. Cu o infrastructură spitalicească slabă și lipsa echipamentelor performante în multe regiuni din țară, accesul la unitățile de asisten ță medicală constituie adesea o problemă, întrucât populația este nevoită să parcurgă distanțe mari pentru a beneficia de consulta ții și îngrijiri medicale. Deși costurile serviciilor de asistență medicală în afara sistemului de asigurări sociale au crescut în permanență, calitatea serviciilor medicale furnizate în cadrul sistemului de asisten ță socială s-a deteriorat. Deteriorarea infrastructurii sociale materiale și nemateriale de-a lungul timpului a împiedicat accesul populației la servicii de sănătate de calitate, îngreunând cu atât mai mult accesul persoanelor care locuiesc în mediul rural. În plus, mare parte a structurii spitalice ști din România este relativ veche, între 50 și 100 de ani, și necesită lucrări de reabilitare. Legea privind reforma în domeniul sănătății a vizat abordarea unora dintre aceste probleme. 182. Obiectivul principal al POR în ceea ce privește infrastructura sanitară a fost de a ajuta România să atingă obiectivele principale ale politicilor naționale de sănătate. Acestea se axează pe creșterea eficienței globale a sistemului și a îngrijirii medicale în țară prin îmbunătățirea calității asistenței medicale, împreună cu echilibrarea distribuției teritoriale a acestor servicii. În acest sens, POR a oferit sprijin pentru reabilitarea, modernizarea și echiparea spitalelor jude țene, precum și a spitalelor ambulatorii și a unităților de îngrijire în ambulatoriu. 183. Proiectele eligibile în cadrul acestui domeniu de interven ție au inclus numeroase activități. Acestea au variat de la reabilitarea / modernizarea spitalelor jude țene, reabilitarea / modernizarea, dezvoltarea și echiparea unităților de asistență medicală în ambulatoriu, precum și a clădirilor spitalelor și unităților ambulatorii, până la dezvoltarea și modernizarea zonelor de acces pentru persoanele cu dizabilități din spitale și unități ambulatorii, precum și achiziția de echipamente pentru unitățile medicale. Selecția proiectelor ține cont de faptul că noile servicii medicale ar trebui puse la dispoziția unui număr mare de pacienți, ceea ce, în timp, ar trebui să conducă la reducerea numărului de beneficiari care adesea sunt redirecționați către alte unități de asistență medicală din cauza lipsei de capacitate sau de echipamente medicale. Solicitanții trebuie să facă dovada modului în care proiectul va sprijini reducerea timpului de consultare a pacientului și de stabilire a diagnosticului și / sau a tratamentului corect. 184. Valoarea minimă a proiectului în cadrul domeniului de interven ție 3.1 putea fi 700 000 RON, cu o valoare maximă de 85 000 000 RON (între 200 000 EUR și 25 de milioane EUR). În cadrul POR 2007- 115 2013 au fost derulate 93 de proiecte în mediul rural și urban, inclusiv 15 spitale județene din județele Vaslui, Buzău, Tulcea, Vrancea, Dâmbovița, Ialomița, Teleorman, Gorj, Vâlcea, Maramure ș, Satu Mare, Sălaj, Covasna, Ilfov / București. Până în mai 2014, valoarea totală a fondurilor cheltuite pentru unitățile de asistență medicală în cadrul POR s-a ridicat la 1,4 miliarde RON (319 milioane EUR), cu o medie de 3,4 milioane EUR pentru un proiect. Figura 31. Harta proiectelor de asisten ță medicală dezvo ltate în cadrul POR 2007-2013 Legendă Granița de stat Granița regională Limita de județ Limita UAT Valoarea totală a proiectelor (RON) MID 3.1 Sursa: MDRAP 185. Opt județe au dezvoltat proiecte mari, între 50 de milioane RON ș i 100 de milioane RON fiecare. Unele dintre aceste proiecte au inclus reabilitarea, modernizarea și echiparea spitalului județean din județul Ilfov / București (aproape 88 de milioane RON), precum și reabilitarea și modernizarea spitalelor județene de urgență din Craiova, județul Dolj (83,4 milioane RON), Târgoviște, județul Dâmbovița (83,1 milioane RON), Râmnicu Vâlcea, jude țul Vâlcea (73 de milioane RON) și Baia Mare, județul Maramureș (70,6 milioane RON). 186. POR nu este destinat exclusiv proiectelor mari, ci și activităților la scară mai mică. Printre proiectele care fac obiectul POR se numără modernizarea unui bloc din clinica ambulatorie a spit alului municipal din Oradea (4,4 milioane RON), echiparea unității ambulatorii a spitalului de boli pulmonare 116 din Brăila (2,9 milioane RON), reabilitarea și modernizarea unității de hidroterapie din cadrul spitalului de recuperare fizică din Cluj-Napoca (5,8 milioane RON) și modernizarea și echiparea unității de îngrijire ambulatorie din Abrud, județul Alba (1,9 milioane RON). 187. În sfârșit, conservarea patrimoniului cultural ca factor de cre ștere al atractivității unei regiuni a fost abordată prin axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă ș i promovarea turismului. În cadrul domeniului de intervenție „5.1 Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea / modernizarea infrastructurilor conexe”, POR a urmărit să valorifice patrim oniul cultural și resursele naturale cu potențial turistic important în vederea îmbunătățirii nivelului și calității infrastructurii turistice, atât în ceea ce prive ște agrementul, cât și cazarea. Se preconizează că acest lucru va stimula atractivitatea re giunilor, ceea ce ar trebui să se traducă în dezvoltare locală și locuri de muncă. 188. În perioada de programare 2007-2013, fondurile POR au fost canalizate spre proiecte care vizează situri incluse în patrimoniul UNESCO ș i în patrimoniul na țional, cultural ș i urban. Proiectele vizate în cadrul acestui domeniu de intervenție se referă la restaurarea, consolidarea, reabilitarea și protejarea monumentelor și infrastructurilor arhitecturale care fac parte din patrimoniul na țional și universal, precum și a monumentelor reprezentative pentru patrimoniul cultural local din mediul rural și urban, în conformitate cu Legea nr. 442/2001 privind protejarea monumentelor istorice. 189. Proiectele de restaurare a patrimoniului cultural au urmărit creșterea numărului de turiș ti, extinderea sezonului turistic și transformarea turismului și a culturii în elemente de stimulare a dezvoltării economice. Beneficiarii ar putea fi unități ale administra ției publice locale, organisme guvernamentale centrale, instituții de cult, organiza ții non-profit, unități administrativ-teritoriale în parteneriat cu ONG-uri etc. Valoarea proiectului poate varia între 1,7 milioane RON și 85 de milioane RON. În cadrul POR 2007-2013 au fost dezvoltate un număr de 93 de astfel de proiecte, în valoare totală de 1,9 miliarde RON (436 000 000 EUR), cu o valoare medie de 4,6 milioane EUR pentru un proiect. 190. POR a finan țat atât proiecte mari, cât ș i proiecte mici. Unele dintre proiectele mai mari au inclus restaurarea și consolidarea Palatului Patriarhiei din București (84,9 milioane RON), reabilitarea centrului istoric din Câmpulung, împreună cu Complexul Parc Kretzulescu (64 de milioane RON), precum și restaurarea și consolidarea sitului arheologic Cetatea Capidava de la Topalu, jude țul Constanța (74,2 milioane RON). Unele dintre proiectele mai mici au vizat reabilitarea sec țiilor expoziționale ale Muzeului Județean Olt din Slatina (4,5 milioane RON), restaurarea și pictura frescelor interioare din biserica Sfântul Dumitru din Potlogi, județul Dâmbovița (1,7 milioane RON), precum și reabilitarea clădirii istorice „Casa Argintarului” și crearea Centrului German din Bistrița, județul Bistrița-Năsăud (2,4 milioane RON). 117 Figura 32. Proiectele de patrimoniu cultural din cadrul POR 2007-2013 Legendă Granița de stat Granița regională Limita de județ Limita UAT Valoarea totală a proiectelor (RON) MID 5.1 Sursa: MDRAP Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 -202062 191. Investițiile în infrastructura educa țională acoperă o gamă largă de activități destinate creșterii nivelului de educație în zone rurale. Educația în zonele rurale se confruntă cu deosebite dificultăți, mai multe comunități fiind lipsite de infrastructura necesară și adecvată, în special în ceea ce privește creșele și grădinițele. De exemplu, în 2011, doar 1 % din creșele din România se aflau în mediul rural, și doar 7,4 % din grădinițe erau înregistrate în comunitățile rurale în 2012. Intervențiile finanțate prin PNDR includ dezvoltarea, modernizarea și dotarea școlilor, grădinițelor, creșelor și serviciilor de supraveghere după programul școlar, precum și extinderea școlilor gimnaziale cu profil agricol. Sunt eligibile, de asemenea, închirierea și achiziționarea de vehicule pentru transportul elevilor la școală. Principalii beneficiari ai investițiilor în sectorul educa ției sunt comunele, dar și organiza țiile neguvernamentale (ONG) care propun proiecte legate de grădinițe sau de servicii de supraveghere după programul școlar. 62 Are la bază versiunea din iulie 2014 a documentului de programare. 118 192. Investițiile PNDR în infrastructura de sănătate vor sprijini creșterea accesului la servicii medicale pentru locuitorii din comunitățile rurale. În ultimii ani, policlinicile din România au cunoscut un declin atât în ceea ce privește numărul de unități, cât și resursele umane, cu urmări negative în special în zonele rurale. În timp ce numărul clinicilor a scăzut, la nivel național, cu 16 % între 2005 și 2011, acest procent este mult mai mare în comunitățile rurale, fiind de aproximativ 39 % în aceeași perioadă. Datele din 2011 indică un raport de un medic la 1 722 de pacienți în zonele rurale, de aproape șapte ori mai mare decât în comunitățile urbane. Investițiile în cadrul PNDR vor contribui la construc ția și modernizarea unităților medicale din mediul rural. În următorii șapte ani, programul va oferi fonduri pentru dezvoltarea și modernizarea policlinicilor medicale și centrelor de îngrijire comunitară din zonele rurale. Principalii beneficiari ai investițiilor în infrastructura de sănătate vor fi autoritățile locale (comunele). Investițiile în unități medicale vor permite ca locuitorii să beneficieze de asistență medicală în propria comunitate, contribuind astfel la ameliorarea condițiilor generale de trai din zonele rurale. 193. Sub-măsura destinată protecției patrimoniului cultural vizează obiective culturale de interes local. Aceste proiecte trebuie să aibă un impact pozitiv asupra turismului și întreprinderilor locale. Conservarea patrimoniului și tradițiilor locale trebuie să crească potențialul turistic al zonelor rurale. Investițiile eligibile privesc restaurarea și conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural local de clasă B (constând în monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local) și a așezărilor monahale, precum și lucrările de îmbunătățire a căilor de acces la acestea. În cazul obiectivelor de clasa B, se acordă prioritate intervențiilor în localități rurale cu potențial de dezvoltare turistică. Beneficiarii investițiilor în patrimoniul cultural pot fi comunele și ADI ale acestora, lăcașurile de cult, dar și persoane și societăți private cu atribuții de gestionare a obiectivelor culturale. După finalizarea lucrărilor, aceste obiective trebuie incluse în circuitul turistic. Proiectele în valoare de până la jumătate de milion de euro care nu generează venituri sunt finanțate integral de către UE, în timp ce propunerile cu o valoare de până la 20 de milioane EUR referitoare la situri de patrimoniu cultural generatoare de venituri necesită o cofinanțare în procent de 15 % din partea beneficiarilor. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 -2013 194. PNDR 2007-2013 a finan țat investiții în infrastructură socială . Obiectivul strategic al PNDR este acela de a oferi sprijin comunelor și satelor din România în vederea cre șterii atractivității zonelor rurale prin îmbunătățirea calității vieții în mediul rural, diversificarea economiei rurale locale, promovarea cunoașterii și îmbunătățirea potențialului uman. Cele două obiective specifice ale axei acoperă crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților și atracțiilor turistice, pe de o parte, și crearea și modernizarea infrastructurii fizice de bază din mediul rural, pe de altă par te. 195. Infrastructura socială este abordată în cadrul Măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia ș i populația rurală și punerea în valoare a mo ștenirii rurale”. Această măsură s-a concentrat în principal pe dezvoltarea întreprinderilor rurale pe baza resurselor naturale locale, a turismului, a reînnoirii satelor și a inițiativelor de mediu, obiectivul principal fiind acela de a întări măsurile la nivel de exploatație și de a asigura locuri de muncă adecvate pentru persoanele care locuiesc la țară. 196. Activitățile care vizează infrastructura socială din zonele rurale nu au putut fi finan țate ca proiecte independente în cadrul PNDR. Aceste activități trebuiau să facă parte din proiecte integrate care, în plus fa ță de dezvoltarea / reabilitarea / extinderea infrastructurii de bază (precum drumuri, apă, 119 canalizare), puteau avea o componentă care să vizeze ameliorarea condițiilor de trai prin îmbunătățirea accesului la servicii sociale, educa ție etc. în cadrul comunităților lor. 197. Valoarea totală a celor 802 proiecte dezvoltate în cadrul Măsurii 322 a PNDR 2007 -2013 se ridică la 2,2 miliarde EUR, din care 80 % granturi UE ș i 20 % contribu ția de la bugetul central. Sprijinul financiar ar putea reprezenta până la 100 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică care nu generează profit, însă nu au putut depăși 2,5 milioane EUR pentru un singur proiect integrat având ca beneficiar consiliul local. Sprijinul financiar public ar putea ajunge până la valoarea de 6 milioane EUR pentru un proiect integrat pus în aplicare de o ADI (autorități rurale în parteneriat). În cazul proiectelor preconizate a genera profit, sprijinul financiar a fost de maxim 70 %. Valoarea minimă a proiectului finanțat în cadrul Măsurii 322 este de 5 000 EUR. Beneficiarii proiectelor care vizează infrastructura socială pot fi autorități publice locale (comune), asocia ții de dezvoltare intercomunitară, organizații non-profit, instituții de cultură, instituții de cult, precum și persoane fizice și juridice care dețin sau administrează obiective de patrimoniu cultural de interes local. 198. Activitățile eligibile cu privire la infrastructura socială se concentrează pe servicii sociale, educație și aspecte culturale, inclusiv pe patrimoniul cultural și natural. În ceea ce privește serviciile sociale și educația, programul include activități precum înființarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale și a centrelor de îngrijire pentru copii, persoane vârstnice și / sau persoane cu nevoi speciale, precum și construirea și echiparea de grădinițe noi. Este important de menționat că înființarea noii infrastructuri de servicii sociale este posibilă numai în zonele în care această infrastructură lipsește. În acela și timp, în conformitate cu ghidul solicitantului privind PNDR, se poate construi o nouă grădiniță și atunci când în comuna / satul în cauză există deja o astfel de unitate, însă clădirea existentă nu poate fi extinsă. 199. Una dintre componentele Măsurii 322 se concentrează pe investiții în centre culturale și alte tipuri de facilități culturale locale. Proiectele din cadrul acestei măsuri pot include renovarea, modernizarea, extinderea și / sau echiparea căminelor culturale (cu excepția așezămintelor care au primit fonduri sau sunt pe cale să devină beneficiare în cadrul programului prioritar na țional pentru construirea de sedii pentru a șezăminte culturale, conform Legii nr. 143/2007), a centrelor culturale, precum și a centrelor pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale. 200. Alte proiecte se concentrează pe infrastructura asociată diferitelor tipuri de facilități culturale. Aceste proiecte pot viza renovarea, modernizarea și echiparea a șezămintelor culturale, inclusiv achiziția pentru prima dată de cărți, materiale audio, costume populare, instrumente muzicale tradi ționale care să promoveze patrimoniul cultural, precum și achiziția de echipamente hardware și software. Printre activitățile eligibile referitoare la patrimoniul cultural se numără restaurarea, consolidarea, conservarea și protejarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural de interes local din zonele rurale. 201. În perioada 2007-2013, PNDR a vizat în mod special patrimoniul de clasă B din zonele rurale , în timp ce POR a finan țat obiective d e patrimoniu de clasă A din întreaga țară. Se acordă prioritate proiectelor dezvoltate în comunitățile rurale care nu au beneficiat niciodată de fonduri europene și în localitățile din mediul rural din regiunile cu grad ridicat de sărăcie. 120 Programe finan țate de la bugetul de stat Educație 202. Deși autoritățile locale dețin și rămân responsabile de reabilitarea / modernizarea / construirea unităților de învățământ, Ministerul Educației a continuat să întreprindă proiecte de investiții în această infrastructură în ultimii ani. Unele dintre aceste programe au fost executate cu ajutorul împrumuturilor din partea instituțiilor financiare interna ționale și cofinanțate de Guvernul României. Începând din 2009, Ministerul Educa ției a derulat un larg program, destinat predominant infrastructurii educa ționale preuniversitare. Programul finanțează reabilitarea a 1 336 de școli și licee din întreaga țară și a 16 cămine studențești. Valoarea totală a programului se ridică la 343,3 milioane EUR, din care 131 de milioane EUR sunt oferiți de Banca Europeană de Investiții, iar 43,5 milioane EUR provin de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Contribu ția Guvernului României este de aproape 169 de milioane EUR. Deși contractul a fost semnat în 2002, programul a început doar în urmă cu trei ani, când guvernul a putut să aloce banii necesari pentru acoperirea propriei contribuții. Până în prezent au fost reabilitate 1 264 de unități, fiind așteptate fondurile necesare pentru continuarea lucrărilor la școlile rămase. 203. „Reforma educației timpurii” este un alt program dedicat infrastructurii educaționale cu cofinan țare de la bugetul de stat. Programul vizează investiții în valoare de 105 milioane EUR în infrastructura de educa ție preșcolară. Este realizat cu ajutorul a 66,8 milioane EUR din partea BDCE și 38,2 milioane EUR de la bugetul na țional și este destinat refinanțării, consolidării, modernizării și mobilării a 750 de grădinițe în perioada 2009-2016. Obiectivul general al acestuia este de a îmbunătăți infrastructura de educație preșcolară din întreaga țară și a crește calitatea educa ției prin asigurarea de materiale didactice adecvate. Până în prezent, lucrările de reabilitare au fost finalizate doar pentru 168 de grădinițe. Se preconizează ca acest program să aducă beneficii pentru un număr de peste 50 000 de copii preșcolari. Există, din nou, întârzieri provocate de nealocarea de către Guvernul României a fondurilor necesare în bugetul anual al Ministerului Educa ției, în ciuda faptului că liniile de creditare internaționale sunt valabile pentru o perioadă limitată de timp. Această situație nu este caracteristică doar anului 2015, repetându-se de mai multe ori în trecut. 204. Investițiile în infrastructura educa țională au fost sprijinite și de către Banca Mondială (BM). BM s-a alăturat eforturilor Guvernului României de îmbunătățire a stării generale a școlilor din zonele rurale. „Proiectul pentru educație rurală” fost dezvoltat în perioada 2003 -2009, beneficiind de 90 de milioane USD din partea BM și cofinanțare din partea Guvernului României și a comunităților locale. Proiectul a inclus reabilitarea și modernizarea a peste 1 000 de școli din comunitățile rurale pentru a oferi elevilor un acces mai bun la educa ție, ajutându-i în acest fel să își îmbunătățească performanțele și rata de promovare. Programul s-a dovedit unul de succes și a obținut bune rezultate, fiind prezentat ca exemplu de bună practică pentru proiectele BM din regiunea Europa – Asia Centrală. În ultimii ani există relatări conform cărora unele dintre școlile reabilitate au fost nevoite între timp să își închidă porțile din cauza scăderii populației școlare. 205. Un alt proiect finan țat cu sprijin din partea BM a fost „Programul pentru Educație Timpurie Incluzivă”, dezvoltat în cadrul Programului de Incluziune Socială (PIS). Programul a fost derulat de Ministerul Educa ției în perioada 2007-2011 și a avut o valoare de 7,8 milioane EUR, din care 1,7 milioane EUR au fost asigura ți de la bugetul de stat. Banii au fost utiliza ți pentru reabilitarea și dotarea a 50 de grădinițe din comunități defavorizate din punct de vedere economic și social, inclusiv comunități cu populație majoritar romă, dar și pentru construirea a 20 de noi unități de învățământ preșcolar. Proiectul 121 a inclus, de asemenea, construc ția a 10 grădinițe de tip „familial” în comunități rome, dar și dezvoltarea a opt centre, destinate părinților, de orientare privind educa ția timpurie. Proiectul urmărește creșterea accesului la educa ție timpurie pentru copiii cu vârste între 3 și 6 ani, precum și ameliorarea oportunităților educa ționale pentru copiii în vârstă de până la 3 ani din comunitățile sărace. 206. Au avut loc, de asemenea, interven ții privind infrastructura educa țională universitară. Un număr de 49 de universități din întreaga țară au beneficiat, în per ioada 2009-2011, de asistență financiară din partea bugetelor de stat și locale pentru finalizarea unor lucrări de modernizare a dotărilor din campusurile universitare. Acestea au inclus în principal reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirilor universităților, inclusiv amfiteatre, cămine și săli de sport, precum și lucrări de îmbunătățire a serviciilor de utilități publice (apă, canalizare, termoficare etc.). 207. Începând din 2015, Ministerul Educa ției va primi o parte din fondurile colectate prin taxa pe jocurile de noroc. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare a adus câteva modificări în modul de alocare a fondurilor colectate prin impozitarea jocurilor de noroc (inclusiv acordarea de licențe în acest domeniu). Conform acestor modificări, aplicabile începând din 2015, Ministerul Educa ției și Ministerul Tineretului și Sporturilor vor primi câte 2 % din veniturile obținute din taxa pe jocurile de noroc, în timp ce un procent de 1 % va reveni Programului Național de Restaurare. Anterior, programul de restaurare a monumentelor istorice beneficia de 3,5 % din valoarea taxelor colectate, în timp ce 1,5 % din acestea reveneau Fondului Cinematografic. Sănătate 208. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății permite Ministerului Sănătății (MS) să finan țeze dezvoltarea infrastructurii de unități medicale publice gestionate de autoritățile locale și naționale. MS trebuie să asigure o contribuție financiară minimă de 3 % pentru lucrări și 5 % pentru echipamente. Restul fondurilor trebuie să provină de la bugetele locale. Până în prezent, fondurile solicitate de autoritățile locale depășeau capacitatea financiară a MS. De cele mai multe ori, ministerului i se solicită să furnizeze cea mai mare parte a fondurilor pentru o anumită investiție, autoritățile locale susținând că nu au banii necesari pentru finalizarea intervenției. Cu toate acestea, unele autorități locale au contribuit cu până la jumătate din fondurile necesare pentru anumite proiecte. 209. Taxa pentru sănătate, cunoscută sub denumirea de taxa pe viciu, a fost introdusă în 2006 și este aplicată țigaretelor și alcoolului în scopul reducerii fumatului ș i consumului de alcool în exces. La adoptarea sa în 2006, taxa pe viciu a fost stabilită la un nivel d e 20 de eurocenți pe un pachet de țigarete și 200 EUR pe un hectolitru de alcool rafinat. Banii colecta ți din această taxă sunt destinați finanțării sectorului sănătății, inclusiv dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate. Între 2006 și 2012, taxa pe viciu a generat venituri de aproximativ 7,5 miliarde RON, având o valoare medie estimată de aproximativ 1,3 miliarde RON pe an. 210. Fondurile au fost utilizate pentru sprijini, între altele, achizi ționarea de ambulan țe și echipamente de asisten ță medicală primară, precum și pregătirea de studii de fezabilitate pentru construirea a 15 noi spitale jude țene. În perioada 2006-2014 au fost cheltuiți aproape 4 miliarde RON pentru sprijinirea programelor na ționale în domeniul medical, inclusiv 600 de milioane RON pentru echipamente medicale și 400 de milioane RON pentru repara ții la infrastructura spitalicească. Se estimează că fondurile colectate prin taxa pe viciu reprezintă aproximativ 10 % din cheltuielile anuale publice în sectorul medical. 122 211. Pe lângă fondurile din bugetul de stat, sectorul sănătății mai beneficiază de asistență din partea institu țiilor financiare interna ționale. Banca Mondială (BM) oferă un împrumut în valoare de 250 de milioane USD, componentă a unui program de 338 de milioane USD denumit „Îmbunătățirea calității și eficienței sistemului sanitar”, al cărui scop constă în facilitarea accesului și creșterea calității și eficienței serviciilor de sănătate publică din România. Asistența financiară a BM vizează sprijinirea rețelei de furnizare a serviciilor de asistență medicală prin consolidarea sistemelor și serviciilor de sprijinire a spitalelor, extinderea serviciilor de asistență medicală în ambulatoriu, îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală primară la nivel de comunitate și consolidarea guvernanței în cadrul sistemului de asistență medicală. Programul este gestionat de MS și trebuie să se finalizeze până în 2020. Fondurile acordate de BM vor fi utilizate în principal pentru ra ționalizarea spitalelor prin consolidarea unităților medicale de importanță majoră, care vor deveni cea mai importantă componentă a rețelelor medicale na ționale și regionale. Împrumutul acoperă o gamă largă de activități, precum: studii de fezabilitate și studii tehnice detaliate; lucrări de reabilitare a spitalelor, centrelor de asistență medicală în ambulatoriu, departamentelor de primire urgențe, unităților de terapie intensivă, unităților de îngrijire paliativă și clinicilor de tratare a arsurilor; dotarea acestor unități cu echipamente medicale moderne. Programul BM va sprijini intervențiile enumerate în Planul de acțiune al Strategiei na ționale de sănătate 2014-2020, precum modernizarea infrastructurii centrelor de asistență medicală în ambulatoriu (24,4 milioane EUR) și modernizarea infrastructurii serviciilor pentru oncologie și radioterapie (40 de milioane EUR). Fondurile BM vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea și raționalizarea spitalelor de la nivel na țional și regional, un program ambițios având mai multe surse de finanțare, inclusiv bugetul UE (prin POR), bugetul na țional și Programul de Cooperare Româno-Elvețian. Patrimoniu cultural 212. Cel mai important program cu finan țare de stat pentru reabilitarea patrimoniului cultural imobil din România este Programul Na țional de Restaurare (PNR). Programul este gestionat de Institutul Național al Patrimoniului și finanțat din fonduri publice de la Ministerul Culturii și Patrimoniului Cultural. Prioritățile de investiție ale programului vizează restaurarea și conservarea monumentelor istorice incluse în Registrul Na țional al Monumentelor Istorice. În perioada 2007-2012 s-au alocat peste 200 de milioane RON pentru reabilitarea a peste 1 100 de monumente istorice de importanță națională (clasa A). Doar 86 de monumente istorice au fost complet reabilitate până în 2012, lucrările de restaurare fiind afectate de întârzieri și, asemeni altor sectoare, de o insuficiență cronică a fondurilor disponibile. Recent, după cum s-a arătat mai sus, procentul fondurilor colectate prin taxa pe jocurile de noroc și transmise PNR a scăzut de la 3,5 % la doar 1 %. 213. Interven țiile pentru infrastructura culturală finanțate de la bugetul de stat au fost promovate, de asemenea, prin programele gestionate de Compania Na țională de Investiții (CNI). În ultimii ani, CNI a realizat intervenții destinate stimulării vieții culturale în comunitățile urbane și rurale, creșterea accesului locuitorilor la activități culturale și diversificarea ofertei culturale în comunitățile respective. Programul a urmărit reabilitarea, modernizarea și înzestrarea infrastructurii culturale din comunități rurale și orașe mici, precum și construirea unor centre noi sau finalizarea lucrărilor începute. Până în prezent au fost finalizate 45 de astfel de centre culturale. 214. Ministerul Culturii a alocat, de asemenea, câteva împrumuturi pentru finan țarea celor mai importante interven ții. Banca de Dezvoltare a Consiliul Europei a oferit finanțare pentru investiții în reabilitarea patrimoniului cultural din România în anul 2006, care a reprezentat, de asemenea, cel mai ambițios program în acest domeniu, cu 20 de proiecte majore întreprinse. Pentru această sarcină s -a alocat un buget total de aproximativ 350 de milioane EUR. Toate aceste investi ții au fost realizate în mediul urban 123 și au vizat în special obiective mari și importante de patrimoniu cultural. Ministerul a demarat, de asemenea, un program în valoare de 16,5 milioane EUR cu finan țare nerambursabilă din partea SEE (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Sport 215. MDRAP a finan țat în trecut, prin intermediul CNI, mai multe programe de investiții publice destinate infrastructurii sportive. Un astfel de program a fost dedicat construirii de noi săli și structuri sportive în mediul rural și urban. În perioada 2002-2014, în cadrul acestui program au fost finalizate 1 040 de săli de sport și au fost reabilitate 45 de structuri sportive construite înainte de anul 2000. Alte programe finanțate de stat au vizat construirea de complexuri sportive și bazine de înot. În perioada 2009-2014 au fost finalizate 11 bazine de înot. 216. Programul „Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive”, gestionat de Ministerul Tineretului și Sporturilor (MTS), urmărește asigurarea condițiilor optime pentru activități de antrenament ș i competiții sportive, în mod prioritar pentru echipele naționale și olimpice. Printre intervenții se numără întreținerea și modernizarea infrastructurii sportive, precum și dezvoltarea de structuri sportive în zone urbane și rurale. Un acord între MDRAP și MTS, semnat la începutul anului 2015, stabilește viitorul program de investiții în infrastructura sportivă. În acest scop, MDRAP va finanța mai multe proiecte incluse în lista de priorități a MTS. MDRAP va oferi finanțare pentru dezvoltarea a 34 de structuri sportive, a căror construcție urmează a fi încheiată până la sfârșitul lui 2015. Între acestea se numără 28 de săli de sport, patru bazine de antrenament pentru înot și două complexuri sportive în zone rurale și urbane. Pe lângă aceasta, MDRAP va asigura finanțarea necesară pentru construirea, până la sfârșitul lui 2016, mai multor structuri sportive pentru sportivi profesioni ști – cinci complexuri sportive, șase săli de sport multifuncționale, patru bazine de înot și polo, patru bazine de înot olimpice și un patinoar artificial. Este de a șteptat ca MTS să beneficieze de fonduri suplimentare pentru finanțarea infrastructurii sportive și pentru tineret odată cu primirea, începând din 2015, a 2 % din fondurile colectate din taxa pe jocurile de noroc. Se estimează că taxa pe jocurile de noroc va aduce fondur i suplimentare în valoare de 14 milioane EUR la bugetul ministerului. 124 Capitolul 4: Analiză-diagnostic a mecanismelor de coordonare a investițiilor în infrastructură din România 217. În România există un consens larg – în cercurile politice ș i dincolo de acestea – cu privire la existen ța unor decalaje semnificative în coordonarea investi țiilor publice în infrastructură, la toate nivelurile. În acordul de parteneriat dintre România și UE 2014-2020, se arată deschis că „există neajunsuri clare legate de coordonarea între ministere și entitățile care administrează responsabilitățile intrasectoriale, competențe și atribuții instituționale suprapuse, utilizare ineficientă a resurselor, [și] administrare fragmentată și grevată de prea multe structuri costisitoare.” 63 În AP se subliniază, de asemenea, una dintre principalele concluzii stabilite în urma analizei func ționale efectuate de către Banca Mondială în 2011 cu privire la riscurile lipsei de coordonare: „Pe parcursul realizării programelor din perioada 2007-2013, au fost situa ții când, în paralel cu schemele finanțate de UE, Guvernul României a pus la dispoziție granturi asemănătoare cu proceduri mai favorabile sau mai puțin solicitante care au concurat cu finanțarea europeană de manieră contraproductivă, de exemplu Administra ția Fondului pentru Mediu a gestionat fonduri pentru infrastructura de apă [...]”. La rândul său, Programul de Guvernare 2013-2016 menționează, de asemenea, în mod repetat necesitatea de a exista coordonare între diferitele instituții, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a fondurilor europene. 64 218. În practică, însă, decalajele în coordonarea investițiilor publice sunt extrem de vizibile. Probabil, exemplele citate cel mai des se referă la o etapizare ineficientă a investițiilor, în care un drum nou reabilitat se deteriorează din cauza efectuării unor lucrări publice ulterioare de reabilitare a rețelelor de utilități (linii de gaz, conducte de apă și canalizare etc.). Astfel de situa ții conduc adesea la publicarea de articole în mass-media și la indignarea publică cu privire la ineficiența utilizării banilor contribuabililor. Dar cine este cu adevărat responsabil pentru astfel de rezultate nesatisfăcătoare? De fapt, acest exemplu simplu indică dificultățile mai ample cu care se confr untă autoritățile publice din România privind coordonarea în toate fazele ciclului unei investiții: de la elaborarea unei strategii la proiectarea unui program de investiții, la finanțarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea (M&E) proiectelor de infrastructură individuale. În același timp, nevoia de coordonare nu a fost niciodată atât de mare, având în vedere cererea de infrastructură nouă și îmbunătățită și decalajul semnificativ între ceea ce poate finanța guvernul și nevoile reale de la fa ța locului. 4.1 Coordonarea intrasectorială În această secțiune se analizează mecanismele actuale de coordonare intrasectorială. În primul rând, se evaluează coordonarea în plan vertical (la nivelul administrației) a strategiilor și planurilor în cele trei sectoare de interes (drumuri, apă și ape uzate și infrastructură socială). În al doilea rând, se evaluează coordonarea în plan orizontal la nivelul programelor de investiții (gestionate de diferite unități / ministere) – din nou, pentru fiecare dintre cele trei sectoare menționate mai sus. Figura următoare sintetizează principalele dimensiuni ale coordonării intrasectoriale. 63 Acordul de parteneriat dintre România și UE (versiunea în limba română), p. 140. 64 Programul de Guvernare 2013-2016, p. 75-77. 125 Figura 33. Principalele dimensiuni ale coordonării intrasectoriale COORDONAREINTRA-SECTORIALĂ COORDONAREAPEVERTICALĂASTRATEGIILORȘI COORDONAREAPEORIZONTALĂAPROGRAMELORDE PLANU RILOR INVESTIȚII NATION NAȚIONAL FONDURI DE REGIONAL FONDURI UE LABUGETU L DESTAT LOCAL 4.1.1 Coordonarea în plan vertical a strategiilor și planurilor 219. În acest sens, se pune un accent major pe coordonarea strategiilor și planurilor (ș i anume pe partea de planificare strategică), astfel cum s -a convenit în acordul de servicii de asisten ță tehnică încheiat de Banca Mondială ș i MDRAP. Figura de mai jos prezintă interrelațiile dintre strategii la diferite niveluri - variante ale acestei figuri au fost prezentate în cadrul fiecăreia dintre analizele sectoriale din capitolul 3. Drumuri 220. Documentul de orientare privind investițiile în sectorul drumurilor este Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN). PATN include noi legături rutiere majore (autostrăzi și drumuri expres) avute în vedere pentru finanțare în anii viitori. Figura 15 prezintă rețeaua propusă, astfel cum a fost elaborată în versiunea din 2006 a PATN. Acesta este documentul de orientare principal pentru sectorul transporturilor din România și a influențat, de asemenea, modul în care au fost stabilite coridoarele TEN- T (atât rețeaua centrală - Core Network, cât și cea g lobală - Comprehensive Network). Practic, re țeaua TEN-T urmează PATN. PATN este, totuși, un document în continuă schimbare, care ar trebui actualizat de îndată ce sunt disponibile noi informații. 221. În octombrie 2014 a fost în cele din urmă pus la dispoziție pentru dezbatere publică un proiect de Master Plan General de Transport (MPGT). Acesta a fost urmat, la 10 februarie 2015, de o prezentare de sinteză, cu câteva actualizări principale. Având în vedere că versiunea finală a documentului nu este încă publică, în prezentul raport nu se va face o analiză detaliată, ci aceasta va fi inclusă în raportul final privind criteriile de stabilire a priorităților pentru PNDL (de asemenea, în cadrul componentei 1, care are 126 termenul 27 august 2015). Totuși, este importa nt de observat că propunerea făcută în proiectul de MPGT pentru rețeaua rutieră majoră din România diferă substanțial de propunerea făcută în PATN. De exemplu, lungimea rețelei de autostrăzi și drumuri expres este semnificativ mai redusă, așa cum se arată în tabelul de mai jos. MPGT analizează datele actuale privind traficul și cererea estimată pentru viitor și, în același timp, ține cont de costurile de construc ție. Astfel, s-a considerat că multe dintre legăturile rutiere, autostrăzi și drumuri expres propuse în PATN nu se justifică, date fiind costurile de construcție estimate și datele proiectate privind traficul rutier. Astfel, legăturile rutiere propuse anterior ca autostrăzi în PATN au fost reduse la statutul de drumuri expres sau chiar de drumuri tra nsregionale în proiectul de Master Plan. Mai multe drumuri expres propuse în PATN au avut aceea și soartă, fiind transformate în drumuri transregionale sau EuroTrans. Tabelul 7. Lungimea rețelei rutiere majore propuse în Master Planul General de Transport este mai redusă decât propunerea anterioară din PATN Tipul de infrastructură rutieră majoră PATN MPGT Autostradă 3 896 km 1 300 km Drum expres 4 751 km 1 826 km Drum transregional și EuroTrans 0 km 3 217 km Surse: PATN România; declara ție de presă, Guvernul României (25 februarie 2015)65 Figura 34. Rețeaua rutieră majoră propusă în Master Planul General de Transport Sursă: Sinteză a Master Planului General de Transport al României (februarie 2015) 65 A se vedea http://www.mt.ro/web14/spatiul-media/comunicate-de-presa/750-master-planul-general-de- transport-aprobat-de-guvern 127 222. În plus, MPGT a prezentat o re țea rutieră ușor modificată. Au fost propuse câteva legături rutiere noi, cum ar fi drumul expres care leagă orașul Ploiești de orașul Târgoviște și de autostrada A1. Alte legături rutiere au fost propuse pe o rută diferită, cum ar fi drumul care face legătura între orașele Brașov și Miercurea Ciuc. Propunerile prezentate în MPGT justifică acum o revizuire și actualizare a Secțiunii privind transportul din PATN. În mod evident, va mai dura un timp până la finalizarea și aprobarea (inclusiv de către CE) a versiunii finale a Master Planului, însă este clar că aceste două documente nu pot exista în paralel în forma actuală, întrucât ele propun rețele rutiere majore diferite. 223. De fapt, Planul de Amenajare a Teritoriului Na țional ar fi trebuit să fie elaborat inițial pe baza acestui Master Plan. După cum se arată în figura de mai jos, dintr -o varietate de motive istorice și instituționale, etapele planificării în sectorul transporturilor au fost în multe privințe inversate, ceea ce a condus la dezbateri intense. De exemplu, drumul care asigură legătura între orașele Pitești și Sibiu face parte din rețeaua TEN-T centrală și, în mod normal, ar trebui să aibă statut de autostradă. Cu toate acestea, în MPGT prezentat în octombrie 2014, acest segment figura ca drum expres, preferându-se să se acorde drumului Bra șov-Sibiu statut de autostradă; această situație s-a schimbat în prezentarea de sinteză a MPGT din ianuarie 2015, segmentul Pitești-Sibiu figurând din nou ca autostradă. Deși în Master Planul de Transport ar fi trebuit să fie prevăzută rețeaua planificată pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Na țional care, la rândul său, ar fi trebuit să influențeze selecția coridoarelor TEN-T în România, în practică, propunerea normativă din PATN și propunerea TEN-T au influențat propunerea prezentată în proiectul de Master Plan și pot influența în continuare versiunea finală a acestui document. Evident, acesta nu este modul ideal de acțiune. Se speră că, odată cu aprobarea deplină a MPGT și adaptarea corespunzătoare a PAT, versiunile viitoare vor continua în succesiunea logică și previzibilă. Figura 35. Etapele planificării transporturilor Cum ar fi trebuit să se desfășoare Cum s-a desfășurat în realitate planificarea planificarea Masterplanul de Transport Planul de Amenajare Teritorială Planul de Amenajare Teritorială Propunerea TEN-T Propunerea TEN-T Masterplanul de Transport 224. La un nivel inferior, investițiile în drumuri județene și comunale ar trebui să ia în considerare PATN și TEN-T, deși datele arată că aceasta se întâmplă numai atunci când există stimulente speciale în acest sens. De exemplu, cu toate că majoritatea strategiilor județene de dezvoltare menționează PATN, coordonarea efectivă cu acest document normativ este redusă. Anexa C oferă o analiză aprofundată a tuturor strategiilor județene din România. Dat fiind că au fost efectiv finalizate numai 17 % dintre autostrăzi și 0 % dintre drumurile expres propuse în PATN, nu există prea multe elemente între care să se realizeze o coordonare iar, a șa cum s-a văzut recent în procesul de elaborare a MPGT, aspectele majore ale rețelei rutiere (tip de drumuri, trasee preferate etc.) pot fi încă modificate în mod semnificativ. În ceea ce privește investițiile efective, privind harta de mai jos se poate constata că există o coordonare de facto redusă între PATN și investițiile în drumuri județene realizate prin Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL). De fapt, cu puține excepții (cum ar fi județele Teleorman, Arad, Bihor și Satu 128 Mare), la baza modului în care au fost selectate investi țiile PNDL în drumuri județene pare să nu fi stat o gândire strategică reală; în mare măsură, acestea reprezintă legături rutiere de mici dimensiuni, care au fost reabilitate în zonele unde, în urma evaluărilor, s-au constatat nevoile cele mai mari sau pe baza altor criterii necunoscute. Figura 36. Uneori există o coordonare slabă între investițiile în drumuri județene din PNDL și PATN Sursă: MDRAP 225. Situația este diferită în cazul investițiilor în drumuri județene realizate cu fonduri europene - în special prin Programul Opera țional Regional (POR) 2007-2013. În acest caz, se aplică norme mai clare, reglementări mai stricte și criterii de evaluare și selecție mai bine definite și, după cum ilustrează Figura 17, marea majoritate a drumurilor jude țene finanțate prin POR (în perioada 2007-2013) se conectează la Rețeaua TEN-T. Mai precis, grila de evaluare tehnică și financiară a POR – inclusă în Ghidul solicitantului – a acordat proiectelor de conectare la re țeaua TEN-T 6 puncte (punctaj maxim), fa ță de 3 sau mai puține puncte acordate altor proiecte. Acest lucru i-a motivat pe potențialii beneficiari să selecteze drumurile care urmează să fie reabilitate pentru a asigura legătura la rețeaua TEN-T. Acesta este un exemplu de direcționare clară a investițiilor, în încercarea de a obține un impact mai mare cu ajutorul unor fonduri limitate, în acela și timp coordonând investițiile de nivel inferior cu investițiile de nivel superior. 129 226. Mergând și mai jos la nivel local, există dovezi empirice ale decalajelor de coordonare între principalele drumuri comunale ș i drumurile județene corespunzătoare. Drumurile comunale joacă un rol major în România, ele asigurând legătura între satele din cadrul unei comune. În scenariul optim, primarul unei comune ar trebui să se coordoneze cu autoritățile județene pentru a vedea dacă drumul județean care trece prin comună (prin centrul său) va fi reabilitat și când va avea loc această reabilitare și să se asigure în continuare că drumurile comunale aferente care fac legătura dintre celelalte sate și centru vor fi, de asemenea, reabilitate. În caz contrar, primarul poate să reabiliteze drumurile comunale din fonduri proprii sau prin programe precum PNDL, însă, în cazul în care drumul județean principal ce leagă comuna de alte centre urbane mari din zonă este în stare proastă, conectivitatea localită ții va rămâne slabă. Cu alte cuvinte, într -un astfel de scenariu, primarul ar trebui probabil să amâne investițiile în drumurile comunale și să aloce fonduri pentru alte priorități, până la reabilitarea drumului județean. Apa și apele uzate 227. În comparație cu sectorul rutier, există din start o nevoie mai redusă de a asigura coordonarea în plan vertical a strategiilor de investiții în sectorul apei / canalizării, adică de sus în jos, dinspre nivelul național către cel regional, județean ș i local. Prin urmare, nu există un „plan național” normativ destinat acestor investiții. Documentul care se apropie cel mai mult de un astfel de plan este Planul Național de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunărea, care reprezintă în primul rând o sinteză a celor 11 sub-planuri de management aferente principalelor bazine hidrografice din România. Astfel cum s-a menționat anterior, aceste planuri au fost elaborate ca parte a angajamentelor României în temeiul Directivei-cadru europene privind apa și abordează o serie de teme, axându-se asupra caracteristicilor și tendințelor generale în materie de calitate și cantitate a diferitelor tipuri de apă. 228. În ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de apă ș i canalizare, documentele de orientare care trebuie să asigure coordonarea la nivel de sector sunt Master planurile privind apa ș i apele uzate. După cum s-a putut observa în capitolul anterior (în sec țiunea dedicată apei și apelor uzate), planurile privind bazinele hidrografice se coordonează cu Master planurile și le citează pe acestea. Master planurile au fost elaborate pentru perioada de programare 2007-2013 de către fiecare operator regional, iar în prezent sunt în curs de actualizare pentru a reflecta prioritățile perioadei 2014-2020. Fiecare Master plan prezintă nevoile de investiții totale estimate la nivelul fiecărei zone aferente (în ge neral, un județ), elaborându-se planuri de investiții până în 2018 și dincolo de această dată, care reprezintă termenul de îndeplinire a angajamentelor asumate prin Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană. În principal, fiecare Master plan cupr inde lista completă a investițiilor și stabilirea priorităților ex-ante, în ordinea descrescătoare a importanței, pe baza unui set de criterii. După cum ilustrează harta de mai jos, nevoile de investiții variază la nivelul diferitelor județe din România, existând nevoia unor fonduri mult mai mari în județe precum Suceava, Ia și și Prahova decât în Mehedinți, Călărași sau Tulcea. Fondurile sunt destinate atât reabilitării rețelelor deja existente, cât și proiectelor noi de extindere a ariei de acoperire a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare. 229. Într-un scenariu ideal, Master planurile privind apa și apele uzate ar fi suficiente pentru a asigura o coordonare eficientă a strategiilor ș i planurilor la nivel de sector. La urma urmei, acestea ordonează toate investițiile necesare conform priorităților, prezentându-le în ordinea descrescătoare a importanței; ceea ce trebuie făcut este analizarea fondurilor disponibile și finanțarea proiectelor, unul câte unul până la epuizarea listei, cu utilizarea tuturor surselor disponibile. Cu toate acestea, în practică există mai multe dificultăți majore, conform datelor obținute în timpul interviurilor pe teren și altor observații recente. De exemplu, unele părți interesate pun la îndoială validitatea analizelor incl use în 130 Master planuri. Primarii unor comune care au fost „lăsate în afara” listei localită ților eligibile pentru finanțare până în 2018 susțin că există soluții tehnice mai ieftine (de exemplu, sistemele modulare) care ar fi potrivite pentru comunitățile lor și viabile din punct de vedere financiar chiar și pe termen mediu spre lung. Probabil ca urmare a acestor presiuni, unele jude țe își redefinesc acum Master planurile privind apa și apele uzate pentru a include toate localitățile (chiar și pe cele îndepă rtate) în diferite clustere / aglomerări. Nu este clar dacă aceste modificări vor fi incluse în versiunile finale ale planurilor pentru perioada 2014-2020. În plus, programele de investiții finanțate de la bugetul de stat nu au adoptat includerea în Master plan ca o cerință de eligibilitate eliminatorie; în special, comunele care nu au fost eligibile pentru atragerea de fonduri europene au depus proiecte și au primit finanțare, chiar dacă nu au fost considerate o prioritate în Master planuri. Acest lucru su bminează în mod clar coordonarea și, în cele din urmă, rolul Master planurilor ca referință supremă pentru ceea ce trebuie făcut la nivel de sector - și în ceea ce privește intervalul de timp. Figura 37. Totalul nevoilor de investiții (apă și ape uzate) la nivelul fiecărui județ Sursă: Master planuri privind apa și apele uzate, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Infrastructura socială 230. Acest sector ridică cele mai mari provocări în ceea ce privește Coordonarea pe vert icală, din mai multe cauze. Multiple ajustări ale legilor privind descentralizarea și administrația publică au transferat dreptul de proprietate asupra infrastructurii sociale către nivelul local/județean, cu câteva excepții considerate a fi „de importanță națională” (spitale universitare, monumente culturale 131 semnificative, universități etc.). O analiză detaliată a strategiilor de dezvoltare județene (a se vedea Anexa C) relevă faptul că strategiile sectoriale sunt citate arareori de aceste documente de pla nificare de nivel inferior. Această concluzie este valabilă, foarte probabil, și în cazul Strategiilor de dezvoltare de la nivelul localităților. 231. Concluzia este că fiecare „proprietar” al infrastructurii sociale (autoritățile publice respective) își coordonează propriile eforturi în această direcție, în principal printr-o strategie locală sau județeană de dezvoltare. Investițiile în acest tip de infrastructură sunt determinate în primul rând de nevoile din teren și de preferințele actorilor politici de nivel local sau județean – și mai puțin de strategii și priorități de nivel national. Totuși, este bine că există strategii care acoperă un între sector (și este și o condiție impusă de UE, de multe ori) iar strategiile sectoriale analizate sunt în general de o calitate peste media din România. Astfel, aceste documente includ priorități și acțiuni specifice, iar unele strategii (de ex., în sănătate) chiar menționează surse posibile de finanțare. În ciuda acestor puncte forte, totuși, nivelul național are o capacitate limitată de a influența deciziile de finanțate a infrastructurii soci ale locale sau județene, având în vedere că bunurile aparțin de regulă autorităților de nivel inferior. Următoarea secțiune privitoare la Coordonarea programelor de investiții dezvoltă aceste argumente. Pentru moment, este suficient să notăm că este loc de mai bine în coordonarea pe verticală a infrastructurii sociale. 232. Următoarele secțiuni prezintă imaginea de ansamblu a mecanismelor de coordonare în sectorul infrastructurii socia le, acoperind strategiile relevante pentru domeniile de sănătate, educație, cultură și sport. E drept că diagnosticul este în principal descriptiv și implicit limitat la datele care au fost disponibile în cadrul procesului de cercetare și ca urmare a inter viurilor din teren. Fiecare dintre cele patru sectoare este complex și ar merita o analiză aprofundată, însă pentru scopul acestui raport este suficient să subliniem concluzia menționată anterior cu privire la nevoia de a îmbunătăți coordonarea pe verticală a investițiilor în infrastructura socială. Sănătate 233. În primul rând, în ceea ce prive ște sectorul sănătății, Strategia Națională privind sănătatea pentru perioada de programare 2014-2020 are ca obiectiv principal reforma sistemului sanitar din România și a infrastructurii aferente, cu scopul de a oferi servicii medicale bune și eficiente. Aceasta se poate realiza prin crearea de servicii noi, sub forma serviciilor de asisten ță comunitară, care ar trebui să răspundă nevoilor comunităților vulnerabile, să consolideze asistența medicală primară, asistența în ambulatoriu, precum și asistența acordată persoanelor vârstnice, precum și prin investiții în tehnologii de tip e-sănătate, infrastructură și resurse umane. Strategia este susținută de un plan de acțiune care cuprinde o serie de măsuri și intervenții pentru fiecare dintre domeniile prioritare. 234. Una dintre principalele priorități este raționalizarea și transformarea unităților locale de asisten ță medicală din zonele urbane de mari și mici dimensiuni prin t ransformarea acestora în unități de asisten ță medicală în ambulatoriu sau centre de zi destinate adulților, pentru a satisface nevoile pacien ților care suferă de boli cronice . După reabilitare, unele dintre aceste unități vor fi preluate de către autoritățile locale. Un alt domeniu de intervenție se referă la raționalizarea și dezvoltarea spitalelor la nivel național și regional prin diminuarea numărului de clădiri și integrarea acestora în unități noi sau reabilitate în cadrul noilor spitale regionale. În zonele în care nu există astfel de servicii medicale, ar trebui să se construiască și să se doteze clădiri noi pe lângă spitalele regionale existente. În plus, o serie de unități medicale care funcționează ca spitale regionale vor fi modernizate și echipate la nivel național. Spitalele neperformante ar trebui să fie transformate în centre multifuncționale de asistență în 132 ambulatoriu sau în spitale destinate recuperării pe termen lung. O atenție deosebită va fi acordată modernizării unităților de asistență medicală de urgență din cadrul spitalelor județene. 235. Strategia urmărește, de asemenea, îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite în cadrul sistemelor de asisten ță în ambulatoriu. În acest scop, intervențiile ar trebui să vizeze unitățile de asistență comunitară, asistență medicală primară și asistență în ambulatoriu. Investițiile vizează construirea de noi centre de asistență medicală în ambulatoriu sau reabilitarea centrelor existente, pentru a permite crearea treptată a unor centre de servicii m edicale comunitare la nivel na țional. În plus, planul de acțiune se referă la modernizarea și dotarea unităților existente de asistență medicală pentru diagnosticare și tratament în ambulatoriu. 236. Planul de acțiune enumeră actorii responsabili pentru interv en ții și sursele de finan țare - aceasta reprezintă deja o îmbunătățire față de majoritatea strategiilor din România, care rămân la nivel de deziderate expuse în termeni generali. Investițiile ar trebui să fie acoperite din diferite resurse, cum ar fi bugetul național, fonduri europene, sprijin financiar din partea guvernelor Norvegiei și Elveției, precum și Banca Mondială. De exemplu, activitățile legate de ra ționalizarea și transformarea spitalelor ar trebui să fie finanțate din fonduri europene, bugetele naționale și locale; construirea a trei spitale regionale noi, cu un cost total de 450 de milioane EUR, ar trebui să fie acoperită din fonduri europene, de la Banca Mondială și din Fondul de cooperare româno-elvețian. În alte cazuri, se menționează sursa exactă a fondurilor europene – este cazul investițiilor legate de serviciile de asistență medicală primară, care necesită alocarea sumei de 125 milioane EUR prin Programul Operațional Regional pentru construirea, reabilitarea și dotarea unităților. Educație 237. Proiectul din 2013 de Strategie privind educa ția și formarea profesională pentru perioada 2014-2020 cuprinde un capitol dedicat dezvoltării infrastructurii educaționale și formării profesionale. Scopul principal în acest sens este de a reduce disparitățile existente între instituțiile de învățământ preuniversitar (cum ar fi clădiri vechi, improprii, lipsa canalizării). Astfel, dezvoltarea infrastructurii educaționale ar trebui să contribuie la asigurarea accesului egal la educație și la reducerea fenomenului de abandon timpuriu, la îmbunătățirea învățământul terțiar, la asigurarea accesului la un proces educațional de calitate și la oferirea unor programe de formare continuă. În același timp, documentul subliniază necesitatea de a moderniza și dezvolta o nouă infrastructură școlară și unități de învățământ superior, în special în zonele rurale, precum și de a se asigura accesul la facilitățile necesare (de exemplu, laboratoare, ateliere) în vederea îmbunătățirii calității procesului educa țional și a formării profesionale. Dezvoltarea infrastructurii educa ționale ar trebui să contribuie la îndeplinirea a trei obiective principale până în 2020: scăderea ratei abandonului școlar cu 11,3 %, creșterea ratei de frecventare a învățământului superior de către persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani cu 26,7 % și creșterea gradului de implicare în formarea continuă cu 10 %. Cultură 238. Strategia sectorială privind cultura și patrimoniul cultural pentru perioada 2014-2020 eviden țiază măsurile care trebuie luate în ceea ce privește patrimoniul imobil (monumente istorice). Unul dintre obiective în acest sens este acela de a îmbunătăți și extinde accesul la monumentele istorice și de a elabora planuri integrate de management pentru aceste obiective, capabile să gener eze creștere economică (prin introducerea lor în circuitele turistice). Conform strategiei, ar trebui să se acorde prioritate reabilitării monumentelor din clasa A de către autoritățile naționale, respectiv a obiectivelor de patrimoniu din clasa B de către autoritățile locale. Clasa A cuprinde monumente de importanță națională 133 care sunt gestionate direct de către Ministerul Culturii, în timp ce clasa B cuprinde monumente de importanță locală aflate în administrarea autorităților locale. Monumentele incluse în clasa B ar trebui să fie incluse în programele social-economice integrate. În România există aproape 30 000 de monumente incluse în lista monumentelor istorice, dintre care aproape 7 000 sunt de importanță națională, iar restul aparțin clasei B. 239. Prioritatea în ceea ce privește restaurarea și conservarea operelor trebuie să fie corelată cu o serie de factori. Printre aceștia se numără semnificația monumentului istoric pentru comunitatea respectivă, potențialul său de dezvoltare economică și potențialul său turistic și, nu în ultimul rând, infrastructura de transport disponibilă pentru acest obiectiv cultural. Acestea sunt semne încurajatoare de tentative de coordonare – nu numai în sectorul cultural, ci și între sectoare. În următorii câțiva ani, Ministerul Culturii și Patrimoniului Na țional intenționează să lanseze proiecte-pilot de elaborare a unor planuri integrate de amenajare a teritoriului care să includă aspecte culturale și planuri de management destinate monumentelor istorice. Până în 2020, cel puțin 10 % dintre monumentele istorice din țară care au fost incluse în Clasa A ar trebui să fie restaurate și să aibă propriile planuri de management. 240. Cu toate acestea, strategia subliniază neajunsurile din perioada de programare 2007 -2013, când fondurile europene destinate polilor de cre ștere au vizat mai degrabă restaurarea ș i reabilitarea clădirilor istorice, decât intervențiile de regenerare urbană. De exemplu, reabilitarea ora șului vechi din Bistrița a fost de fapt singurul proiect autentic de regener are urbană finanțat prin Programul Opera țional Regional în regiunea Nord-Vest. Strategia susține că există încă o lipsă de înțelegere la nivelul autorităților locale cu privire la potențialul de dezvoltare al monumentelor istorice. De asemenea, documentul atrage atenția asupra slabei cunoa șteri de către autoritățile locale a programelor UE care nu vizează direct sectorul cultural. Sport 241. Proiectul de strategie în domeniul sportului a fost elaborat în 2013 pentru Acordul de parteneriat România-UE și se referă la câteva acțiuni care trebuie să fie luate în considerare cu privire la infrastructura sportivă. Strategia subliniază necesitatea globală de a îmbunătăți infrastructura sportivă din România. Astfel, documentul pune accent pe reabilitarea taberelor sportive care aparțin Ministerului Tineretului și Sportului și pe dezvoltarea infrastructurii sportive pentru școli. În acela și timp, alte măsuri vizează reabilitarea complexelor sportive naționale existente și creșterea numărului de astfel de centre. Schimbările de făcut în viitor în sectorul sportiv ar trebui să se refere la cadrul juridic al parteneriatului public-privat. Acest lucru ar trebui să asigure surse de finanțare suplimentare pentru construirea și modernizarea de noi unități sportive în vederea îmbunătățirii activităților și performanțelor sportivilor la nivel național. În strategie se mai arată că taberele sportive de interes local ar trebui să treacă în administrarea autorităților locale și județene, în acest sens existând în prezent un proiect de descentralizare în curs. 4.1.2 Coordonarea în plan orizontal a programelor de investi ții Drumuri 242. La nivel național, coordonarea în plan orizontal a programelor de investi ții este favorizată de faptul că toate investițiile rutiere majore (autostrăzi, drumu ri expres și drumuri naționale) sunt gestionate de CNADNR, cu fonduri de la bugetul na țional ș i prin POS Transport. Deși unele decizii esențiale privind modul de stabilire a priorităților de investiții sunt luate de instituții diferite (și anume de 134 Secretariatul General al Guvernului prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură sau de către Autoritatea de Management a Programului Opera țional Infrastructură Mare 2014-2020), „beneficiarul” real al fondurilor alocate infrastructurii rutiere majore îl constituie tot CNADNR. Astfel, Compania poate să se asigure că investițiile în reabilitarea / modernizarea drumurilor majore sunt coordonate corespunzător cu investițiile planificate în autostrăzi și drumuri expres. Acesta este un exemplu tipic de „centralizare” instituțională, prin care coordonarea este facilitată prin faptul că un singur actor gestionează un program de investiții. În mod similar, CNADNR gestionează, de asemenea, exploatarea și întreținerea tuturor autostrăzilor și drumurilor na ționale, ceea ce, din nou, facilitează coordonarea pe baza planurilor anuale și multianuale de acțiune. 243. La un nivel inferior, în cazul drumurilor jude țene, investițiile par a fi mai greu de coordonat în practică, deși cele două mari programe care se axează pe astfel de tipuri de investiții - POR finan țat de UE ș i PNDL finan țat de la bugetul de stat - sunt gestionate de MDRAP. Mai exact, ce ar implica această coordonare? În cadrul unui jude ț, reabilitarea drumurilor jude țene ar trebui să stabilească o ordine a investițiilor pe baza unor priorități clare, asigurându-se mai presus de toate că acestea sunt utile și că vor conecta punctul A la punctul B, unde A și B ar trebui să fie localități cu o anumită însemnătate (de exemplu, localități cu o masă urbană mai mare, necesitând prin urmare o conectivitate îmbunătățită). La un nivel mai sofisticat, coordonarea poate implica, de asemenea, cooperarea între mai multe jude țe în vederea planificării investițiilor rutiere – și anume reabilitarea segmentelor de drum care fac legătu ra între ele, asigurându-se astfel un impact cu adevărat regional, în contextul în care în România încă lipsesc regiunile administrative. 244. În general, proiectele finan țate prin PNDL au caracteristici foarte diferite în compara ție cu investițiile cu finan țare POR. Cauza principală este legată de orizonturile de timp diferite pe care se bazează cele două programe: POR urmează ciclul de programare specific UE, de șapte ani, plus o perioadă suplimentară de 2-3 ani pentru finalizarea punerii în aplicare; PNDL este un program anual, prioritățile și finanțarea putându-se transfera de la un an la altul. Principala implica ție este aceea că solicitanții PNDL depun spre analizare proiecte mai mici, pe care le pot finaliza cu adevărat în câ țiva ani sau într-o perioadă mai scurtă. Acest lucru înseamnă segmente de drum mai scurte (prin PNDL) care, prin definiție, sunt mai puțin strategice decât intervențiile mai costisitoare și mai lungi (prin POR). După cum indică tabelul de mai jos, valoarea medie a unui proiect POR a fo st de aproape trei ori mai mare decât cea a unei investiții PNDL. Astfel, investițiile realizate de către consiliile județene și destinate drumurilor județene din fonduri POR urmează un tipar diferit față de cele realizate cu fonduri PNDL. Tabelul 8. Angajamentele PNDL ș i POR privind drumurile județene Valoarea medie a unui Nr. de proiecte Valoarea proiectelor proiect PNDL 2014 122 482 844 533 € 3 957 742 € POR 2007-2013 142 1 407 141 416 € 9 909 447 € Sursă: MDRAP 245. Observații similare sunt valabile și în ceea ce privește coordonarea inter-jurisdicțională, în cazul căreia POR stă mult mai bine decât PNDL, în special în contextul proiectelor viitoare. Având în vedere termenul strâns, nu este de mirare că beneficiarii PNDL se grăbesc să depună proiecte pe cont 135 propriu, chiar dacă asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) - parteneriate între multiple autorități locale / județene – sunt și ele eligibile pentru finanțare în cadrul programului. Chiar și în afara cadrului de jure al unui parteneriat, există o slabă coordonare de facto între județe în ceea ce privește proiectele PNDL, după cum se poate observa din figura 39 de mai jos. Situația este diferită în ceea ce privește POR 2007-2013 și chiar mai diferită în comparație cu POR 2014-2020. În primul caz, Axa 2 dedicată proiectelor de drumuri județene selectate s-a bazat pe regula „primul venit, primul servit” („First -In-First-Out” - FIFO), ceea ce a dezavantajat proiectele mai mari și mai strategice inter-județene. 66 Chiar și așa, unele județe au reușit să își coordoneze investițiile în drumuri județene, în special în regiunile Sud-Vest, Sud și Nord-Est. În plus, în cadrul POR 2014-2020, „proiectele realizate în parteneriat între două / mai multe județe vor fi finanțate cu prioritate”67 . 246. Într-adevăr, POR 2014-2020 (aflat încă în stadiul de proiect la sfârșitul lunii februarie 2015) oferă o serie de inovații pentru încurajarea coordonării. Prin definirea, încă din această etapă timpurie a procesului de programare, a obiectivului explicit de a stabili priorități în cazul investițiilor cu adevărat regionale, MDRAP – prin Autoritatea de Management a POR (AM POR) – a mobilizat părțile interesate de nivel inferior în vederea planificării investițiilor în comun. Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR), ONG - urile de utilitate publică care servesc drept organisme intermediare pentru POR, și Consiliile de Dezvoltare Regională, care reunesc autoritățile locale și județene în fiecare regiune de dezvoltare, lucrează deja la propuneri de proiecte de drumuri cu adevărat regionale pentru perioada 2014 -2020. Există semnale pozitive că autoritățile județene au fost de acord cu finanțarea prin POR a mai multor proiecte inter-județene în fiecare regiune. De asemenea, documentul programatic indică în mod specific, în lista principiilor generale pentru selectarea proiectelor, „nivelul de coordonare cu investițiile finalizate din alte surse de finanțare (LIOP, PNDR și PNDL).”68 Este important faptul că documentul programatic POR menționează în mod expres PNDL; rămâne de văzut în Ghidurile solicitantului (care urmează să fie finalizate în cursul anului 2015) modul în care acest principiu va fi luat în considerare în criteriile de evaluare și selecție. De reținut că, încă o dată, se dovedește utilitatea condiționalității pentru facilitarea coordonării. 247. În ceea ce privește portofoliul actual de proiecte POR și PNDL, datele utilizate de Banca Mondială arată că există într -adevăr o coordonare slabă între cele două programe ( a se vedea prima hartă de mai jos). În același timp, așa cum s-a arătat mai devreme, drumurile finanțate prin POR pun un accent puternic pe îmbunătățirea accesului la rețeaua TEN-T, în timp ce drumurile județene finanțate prin PNDL nu par a urma un tipar clar, iar decizia privind direc ția pe care o va lua finanțarea rămâne, de obicei, la latitudinea consiliilor jude țene. Există județe unde s-au depus eforturi evidente de coordonare a investițiilor din PNDL și POR (de exemplu, județele Arad și Satu Mare), în care părți ale aceluiași drum sau părți ale unei rețele mai mari au fost finanțate atât din POR, cât și din PNDL. Totuși, în alte zone ale țării, nu au fost urmate astfel de bune practici, ceea ce constituie o consecință directă a lipsei de mecanisme și condiții formale care să favorizeze această armonizare a investițiilor. 66 Există un exemplu bine-cunoscut, în regiunea de dezvoltare Vest, al unui drum care face legătura între mai multe județe, care nu a îndeplinit criteriile de finanțare, deoarece a necesitat un timp de pregătire mai lung. Pentru o analiză mai detaliată a modelelor și criteriilor de selecție a proiectelor, a se vedea un raport anterior pregătit pentru MDRAP: „Identificarea modelelor de selecție a proiectelor,” Banca Mondială, 2014. 67 A se vedea versiunea din ianuarie 2015 a documentului programatic Programul Operațional Regional 2014-2020 , MDRAP, 2015, p. 136. 68 Ibid. 136 248. La nivel inferior, mai multe comune s-au angajat în investiții în drumuri comunale cu fonduri PNDL și PNDR. A doua hartă de mai jos ilustrează că numeroase comune au apelat la ambele surse de finanțare pentru a-și acoperi nevoile de investiții (reprezentate cu roșu). În general, se pare că, într - adevăr, PNDL constituie sursa de finanțare principală pentru reabilitarea / modernizarea drumurilor comunale, cu investiții în toată țara și o acoperire mai mare decât PNDR. Acest lucru confirmă datele calitative privind diferențele dintre cele două programe: din nou, fondurile europene sunt în general mult mai greu de obținut; prin urmare, puține comune - în special în rândul localităților mici, cu capacitate redusă, au avut succe s în acest demers. Figura 38. Există o slabă coordonare a investițiilor în drumuri județene finan țate din PNDL și POR Sursă: MDRAP 137 Figura 39. Coordonarea investițiilor în drumuri comunale finanțate din PNDL și PNDR Sursă: MDRAP; PNDR 2007 -2013 249. Este interesant de constatat faptul că localitățile din anumite județe par a avea o preferin ță pentru PNDL sau PNDR, în timp ce în alte jude țe există un interes scăzut față de oricare dintre aceste programe. De exemplu, județele Hunedoara, Argeș și Suceava par să prefere fondurile PNDR. În Giurgiu, Călărași sau Brăila, există un interes deosebit pentru fondurile PNDL. O serie de județe, cum ar fi Bacău, Sălaj, Satu Mare, Maramureș, Bihor, Arad sau Cluj au adoptat o abordare proactivă în accesarea fondurilor atât din PNDL, cât și din PNDR, majoritatea localităților din aceste județe având cel puțin un drum comunal în curs de reabilitare. Trebuie menționat că, într-o mare măsură, distribuția fondurilor PNDL către localități (în cadrul localităților și între acestea) depinde de modul în care consiliile jude țene stabilesc priorități în cazul proiectelor, precum și de decizia finală a MDRAP. 250. O observație importantă este aceea că PNDL reprezintă sursa de finan țare cea mai accesibilă pentru autoritățile din zonele rurale care doresc să investească în drumuri comunale, iar caracteristicile programului ridică mai puține probleme pentru astfel de proiecte decât în cazul drumurilor județene. Într-adevăr, investițiile rutiere comunale sunt de obicei mai reduse și pot fi finalizate relativ repede, făcând din PNDL un candidat bun pentru astfel de cereri de finanțare. Cu alte cuvinte, în cazul în care intervenția vizată este mică, PNDL pare să aibă un avantaj competitiv față de PNDR. Datele disponibile arată că PNDL a finanțat mai multe proiecte de drumuri comunale, valoarea medie a acestora fiind semnificativ mai mică decât cea a investițiilor PNDR. 138 Tabelul 9. Angajamentele PNDL ș i PNDR privind drumurile comunale Valoarea medie a unui Nr. de proiecte Valoarea proiectelor proiect PNDL 2014 1 070 474 602 430 € 443 554 € PNDR 2007-2013 643 840 856 174 € * 1 307 707,89 € * *Notă: Valoarea estimată, având în vedere că, în cadrul Măsurii 322, PNDR finan țează îndeosebi proiecte integrate Sursă: MDRAP; PNDR 251. Dacă mai sus se face o comparație între instrumentele UE ș i cele de finan țare de la bugetul de stat, trebuie remarcat faptul că exclusiv între programele UE se realizează o coordonare mult mai clară, mai b ine definită și cu urmări practice. Documentele programatice revizuite (sub formă de proiect, la începutul lunii martie 2015) alocă secțiuni întregi coordonării și definesc ex-ante aspectele asupra cărora se va concentra fiecare instrument, minimizând supr apunerile în cea mai mare măsură posibilă. Concret, infrastructura rutieră finanțată prin PNDR este completată de celelalte două programe operaționale (Programul Opera țional Infrastructură Mare și Programul Opera țional Regional). Investițiile realizate prin PNDR ar trebui să asigure legături la: drumuri județene reabilitate și / sau modernizate prin POR (drumuri județene care asigură direct sau indirect legătura la rețeaua TEN-T), pe de o parte; și la drumuri na ționale finanțate prin LIOP în cadrul Fondului de Coeziune (FC), pe de altă parte. Așa cum se arată și în documentul programatic LIOP, propunerile de infrastructură rutieră din cadrul programului se vor coordona cu prioritățile stabilite în cadrul Master planului general de transport și, de asemenea, cu activitățile finanțate prin Programul Opera țional Regional și PNDR. În mod similar, POR indică necesitatea de a exista o corelare cu celelalte două instrumente. În acest moment al procesului, fără a avea versiunile finale ale Ghidurilor solicitantului pentru fiecare program și axă, este dificil să ne imaginăm modul în care fiecare fond se va coordona cu celelalte. De exemplu, fiecare fond poate să finanțeze proiecte în a căror propunere de finanțare se descrie modul în care beneficiază de alte investiții cu finanțare europeană și în care se integrează cu alte investiții de acest tip. Rămâne de văzut pe parcursul anului 2015 care va fi mecanismul final, dar documentele programatice sunt încurajatoare, la fel și experiența din perioada 2007-2013. Apa și apele uzate 252. În sectorul apei și apelor uzate, coordonarea în plan orizontal între diferitele programe de finan țare (europene și de la bugetul de stat) este, de asemenea, importantă pentru a evita suprapunerile și a valorifica sinergiile prin economii de sca ră. La nivelul de bază, este ușor de înțeles că extinderea sistemului de alimentare cu apă sau de canalizare la localități învecinate poate fi mult mai puțin costisitoare – și mai sustenabilă pe termen lung, date fiind economiile de scară – decât construirea de rețele separate pentru fiecare localitate. De fapt, Master planurile jude țene privind apa și apele uzate au creat aglomerări și clustere de localități tocmai pentru a încuraja programarea integrată și punerea în aplicare a investițiilor. Oportunitățile de coordonare ar fi maximizate dacă toate programele de investiții ar respecta aceste documente și ar aplica prioritățile stabilite de acestea. 253. Însă coordonarea este deosebit de dificilă în acest sector, deoarece sunt implicate mai multe programe. Din partea UE, există PO Infrastructură Mare 2014 -2020 (și POS Mediu 2007-2013) și PNDR; din partea bugetului de stat, există PNDL (și programele anterioare) și Fondul pentru Mediu, care vizează, 139 în esență, aceleași tipuri de investiții și, de asemenea, se suprapun cu instrumentele UE menționate mai sus. Totuși un lucru este clar, și anume că sectorul apei și apelor uzate din România se confruntă cu nevoi imense, care nu pot fi acoperite printr-un singur program de investiții (presupunând că bugetele actuale ar fi menținute). Chiar dacă s-ar aduna toate sursele majore de finanțare, și anume POS Mediu, PNDR, PNDL și Fondul pentru Mediu, tot ar mai exista diferențe semnificative între totalul nevoilor și fondurile disponibile. Decalajul cel mai mare se înregistre ază în județele Suceava, Ia și, Mureș, Bacău, Brașov, Prahova și Argeș, în timp ce județul Gorj și zona Târnavelor și-au rezolvat majoritatea nevoilor de investiții (a se vedea harta de mai jos). Figura 40. Datele privind finan țarea totală raportată la nevoi (până în anul 2037) arată decalaje mari în majoritatea județelor (în mii de EUR) Sursă: Master planurile privind apa și apele uzate 2007-2013; Programele opera ționale (POS Mediu, PNDR, PNDL și Fondul pentru Mediu) 254. Referitor la drumuri, în ceea ce prive ște instrumentele finan țate de UE, coordonarea corespunzătoare și abordarea armonizată cu alte programe de investiții se numără printre obiectivele lor declarate și obligatorii - acest aspect fiind valabil chiar și pentru perioadele de programare anterioare. Înainte de a fi aprobate de către Comisia Europeană, aceste programe trebuie să demonstreze că sunt complementare și că nu dublează alte investiții. Pentru perioada 2007-2013, POS Mediu s-a axat pe investiții mari, îndeosebi în zonele urbane, în timp ce PNDR a vizat proiecte comparativ mai mici și doar din zone rurale. Criteriul a fost destul de simplu: POS Mediu s-a adresat localităților cu 140 peste 10 000 de locuitori, în timp ce PNDR le-a preluat pe celelalte, cu câteva excepții (POS Mediu s-a adresat câtorva comunități rurale care aveau legătură cu principalele investiții din zonele urbane). În mod asemănător, stațiunile turistice reabilitate cu fonduri POR prin intermediul proiectelor integrate – care au inclus modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare – au fost identificate ex-ante pentru a evita duplicarea cu alte programe finanțate de UE. 255. Pentru perioada 2014-2020, coordonarea între LIOP și PNDR apare oarecum mai dificilă decât anterior, deoarece ambele programe vizează localități cu un echivalent-locuitor între 2 000 și 10 000 pentru investițiile în canalizare. Documentele programatice pentru LIOP și PNDR recunosc această problemă potențială și prezintă mai multe măsuri de rezolvare: (i) Master planuri le privind apa și apele uzate și listele acestora de priorități vor ajuta la diferențierea între aceste două programe, LIOP vizând proiectele mai mari din zonele principal urbane, iar PNDR adresându-se zonelor rurale; (ii) printr-un protocol semnat între a utoritățile lor de management respective va fi pus în aplicare un mecanism de coordonare între aceste două programe operaționale (nu este clar în acest moment ce ar implica protocolul); și, în cele din urmă, (iii) PNDR poate finanța investiții pentru localități cu un echivalent- locuitor mai mic de 2 000, dar numai după ce România își îndeplinește angajamentele fa ță de UE în acest sector. Similar acordului pentru perioada 2007-2013, beneficiarii LIOP vor fi operatorii regionali (OR), în timp ce, în cazul PND R, beneficiarii vor fi autoritățile locale, care ar trebui să cedeze în cele din urmă exploatarea sistemelor proprii de apă / canalizare în favoarea OR. Documentul programatic LIOP impune, de asemenea, înființarea unui sistem de management integrat pentru investiții în sectorul apei și canalizării cu sprijin din partea OR. Operatorii regionali ar trebui, de asemenea, să fie implica ți în fazele incipiente ale proiectului – cum ar fi pregătirea și aprobarea documenta ției tehnice, inclusiv pentru beneficiarii PNDR. 256. Coordonarea investițiilor între programele UE și cele finan țate de la bugetul de stat ș i între diferitele programe finan țate de la bugetul de stat a fost mult mai dificilă și adesea inexistentă. La nivelul programelor, nu există condiții sau criterii care să favorizeze o bună armonizare. Fondul pentru Mediu a fost deschis tuturor tipurilor de intervenții, cu un prag superior destul de generos, creându-se posibilitatea ca el să rivalizeze cu POS Mediu, în timp ce, în mod sigur, constituie un concurent pentru PNDR. În mod similar, nu există mecanisme care să garanteze că PNDL se axează pe investiții complementare proiectelor finanțate de UE. Hărțile de mai jos identifică suprapuneri între intervențiile PNDL și PNDR în sectorul apei și apelor uzate și, de asemenea, între PNDL și Fondul pentru Mediu. 141 Figura 41. Complementaritatea dintre PNDL și PNDR în materie de proiecte privind apa (sus) și proiecte privind apa uzată (jos) Sursă: MDRAP; PNDR 2007 -2013 142 Figura 42. Complementaritatea dintre Fondul pentru Mediu și PNDL în materie de proiecte privind apa (sus) și proiecte privind apele uzate (jos) Sursă: MDRAP; Fondul pentru Mediu (2014) 257. În lipsa datelor la nivel de sat este dificil să se formuleze concluzii definitive plecând de la aceste hărți, dat fiind că mai multe sate pot face parte din aceeași unitate administrativ teritorială (adică dintr-o comună). De exemplu, suprapunerile ar putea indica duplicarea finanțării sau, dimpotrivă, 143 complementaritatea investițiilor: de exemplu, finanțare PNDR alocată unui sat și extinderea intervenției cu fonduri PNDR în satul vecin, în cadrul aceleia și comune. Cu toate acestea, datele calitative din interviurile pe teren dezvăluie că există unele localități care au solicitat și au primit finanțare prin mai multe programe finanțate de la bugetul de stat, deși acestea par să fie rare excepții (și au fost interzise în mod explicit în cadrul programelor cu finanțare europeană, în care un solicitant declară în mod oficial că nu a beneficiat de o altă finanțare pentru o anumită intervenție). Soluțiile tehnice pot varia, de asemenea, de la caz la caz; un bun proiectant poate propune extinderea unui sistem PNDR cu fonduri PNDL într-o comună, în timp ce în alta, un primar poate obține finanțare pentru construcția unei stații de epurare a apelor uzate în beneficiul unui singur sat (cu un echivalent-locuitor mai mic de 2 000). 258. În ceea ce privește corelarea proiectelor din FM cu alte investiții similare, nu există recomandări concrete pentru stabilirea surselor de finan țare optime pentru anumite propuneri de proiecte. Cu alte cuvinte, nu există mecanisme instituționalizate care să asigure lipsa suprapunerilor și faptul că un proiect eligibil pentru fonduri UE se depune spre fi nanțare în primul rând către un instrument finanțat de UE, cum ar fi POS Mediu / POS Infrastructură Mare sau PNDR. Se pare, de asemenea, că investițiile de orice dimensiune sunt eligibile în cadrul FM, chiar și localitățile cu peste 20 000 de locuitori (deși în grila de notare se acordă cel mai mare punctaj localităților cu mai puțin de 3 000 de locuitori). Mai mult decât atât, în grila de evaluare și selecție există o singură referire concretă la Master planurile regionale privind apa și apele uzate, proiectele conforme cu strategia predefinită fiind eligibile să primească un punctaj maxim de 5 puncte în categoria „relevanța proiectului”. În mod clar, această cerință nu este una absolută – cu alte cuvinte, chiar și investițiile care nu sunt incluse în Master planuri pot fi eligibile pentru finanțare din FM. 259. Esen ța problemei - nu numai pentru FM, ci pentru întregul sector - constă în acuratețea și utilizarea listelor de priorități definite în Master planurile regionale privind apa ș i apele uzate. Dacă acestea ar fi elaborate în mod corespunzător și ar fi pe deplin respectate în practică, necesitățile de investiții ar fi acoperite una câte una, din orice sursă de finanțare posibilă, în ordinea priorității. Dar normele mai puțin rigide ale PNDL și ale Fondului pentru Mediu au permis unor autorități locale să obțină fonduri înaintea localităților aflate mai sus pe lista de priorități. De ce a fost posibil acest lucru? Un argument exprimat în interviurile realizate la nivel local se referă la elaborarea necorespunzătoare a Master planurilor; anumite versiuni concepute pentru perioada 2014-2020, în care unele județe au creat clustere extinse pentru a include toate sau aproape toate localitățile, generează preocupări cu privire la acuratețea acestor analize. Dacă se admite că evaluarea care stă la baza Master planurilor este eronată, atunci ar fi logic ca ordinea priorităților stabilită în acestea să nu fie respectată întotdeauna. Un alt argument este acela că localitățile mici care își pot permite sisteme de apă / ape uzate, dar nu sunt eligibile pentru fonduri UE (se află sub pragul de 50 de persoane, respectiv un echivalent -locuitor de 2 000), nu ar trebui să fie nevoite să aștepte mulți ani până le vine rândul. Trebuie să se țină seama, de asemenea, de posibilele presiuni politice existente și de faptul că există primari de comune mici care atrag cu succes finanțare de la bugetul de stat pentru proiectele lor, în pofida fezabilității îndoielnice pe termen lung. 260. În practică, există numeroase exemple de investiții nesustenabile în sectorul apei și apelor uzate, tocmai din cauza acestei lipse de coordonare. Într-o comună din regiunea de Vest, primarul a solicitat finanțare PNDL și a construit o sta ție de epurare a apelor uzate pentru un sat cu mai puțin de 700 de oameni, în care nu exista activitate industrială. În prezent, sistemul este în pericol de desființare ca urmare a slabei utilizări (pur și simplu, nu există suficientă cerere, ceea ce face ca sistemele să 144 funcționeze sub capacitate, la un cost ridicat și cu risc crescut de a avea nevoie de repara ții). Nu numai ca în unele dintre aceste comunități nu există destui oameni, dar nivelul de conectare este de multe ori sub așteptări – localnicii, pur și simplu, nu sunt obișnuiți să plătească pentru apă și servicii de canalizare, astfel încât fie nu se racordează, fie se debranșează după primele câteva facturi primite. Experții din sector observă că există soluții tehnice pentru localitățile mici, dar, în mod clar, acestea nu sunt adoptate peste tot. 261. Dacă autoritățile locale ar avea informații corecte despre costuri și beneficii, acestea ar putea să se gândească de două ori la investițiile care pot deveni nesustenabile. Chiar dacă, în cele din urmă, primesc fondurile pentru a finaliza o investiție, autoritățile vor fi nevoite să asigure și costuri de exploatare, deoarece operatorii regionali refuză de cele mai multe ori să preia sisteme neprofitabile. Acest lucru poate constitui o povară grea pentru bugetul local, care, oricum, de obicei, este insuficient, mai ales în localitățile rurale de mici dimensiuni. Următorul capitol oferă câteva recomandări despre cum se pot evita pe viitor investițiile care se dovedesc a fi sub nivelul optim și nesustenabile. Infrastructura socială 262. Și în acest caz, se men ține același tipar ca în cazul celorlalte două sectoare: corelarea între fondurile UE are loc în faza de programare, în timp ce la nivelul fondurilor de la bugetul de stat se observă probabil decalaje grave în ceea ce privește coordonarea. În primul caz, apar complementarități, de asemenea, din diferite surse de finanțare UE (și anume, FEDR în raport cu FSE în raport cu FEADR). În ceea ce privește infrastructura sanitară, investițiile realizate prin PNDR merg mână în mână cu propunerile bazate pe FEDR care vizează construcția, reabilitarea și modernizarea infrastructurii serviciilor medicale în mediul rural (cum ar fi centre de interven ție integrată și asistență medicală în ambulatoriu). De asemenea, acestea vin în completarea unor proiecte care vizează dezvoltarea capitalului uman și sunt dedicate îmbunătățirii capacității sistemului de sănătate, fiind finanțate prin FSE. În ceea ce privește educația, proiectele PNDR care vizează modernizarea și dotarea instituțiilor de învățământ secundar cu profil agricol și crearea de creșe și g rădinițe sunt completate de investiții realizate prin POR în infrastructura educa țională preșcolară și universitară urbană, unități de învățământ preșcolar și școlar în mediul urban și rural și școli profesionale în mediul urban și rural (cu excepția unităților specializate cu profil agricol din zonele rurale). În cele din urmă, proiectele privind patrimoniul cultural din zonele rurale realizate prin intermediul PNDR sunt corelate cu investi țiile realizate prin intermediul POR (finanțate de FEDR). Proiectele finanțate prin POR vizează patrimoniul UNESCO, monumentele de patrimoniu na țional de importanță națională din zonele rurale și urbane (clasa A), precum și monumentele de patrimoniu cultural de importanță locală din zonele urbane (clasa B). POR vizează doar monumentele de patrimoniu cultural de importanță locală din zonele rurale (clasa B). 263. În ceea ce priveș te programele finan țate de la bugetul de stat, informa țiile puse la dispoziția publicului sunt foarte pu ține și nu există dovezi că ar exista o coordo nare a acțiunilor acestora sau cu instrumente structurale ale UE. Nu este clar care sunt criteriile care justifică selectarea anumitor investiții prin programe finanțate de la bugetul de stat, dacă proiectele vizate sunt eligibile pentru acordarea de fonduri europene și dacă solicitanții au încercat mai întâi să atragă finanțări nerambursabile sau dacă există o strategie clară care stă la baza tuturor acestor instrumente. Deși este logic și de așteptat ca ministerele de nivel central să dorească să suplimenteze din bugetele lor anuale alocările locale / județene insuficiente pentru investițiile în infrastructura socială, întregul proces trebuie să fie transparent, echitabil, previzibil și coordonat eficient cu programe de investiții similare. 145 264. Per ansamblu, așa cum s-a men ționat în secțiunea anterioară privind coordonarea în plan vertical, sectorul infrastructurii sociale prezintă provocări deosebite, în primul rând legate de statutul proprietății și dimensiunea relativ mică a investițiilor. Autoritățile locale și județene dețin cea mai mare parte a infrastructurii sociale în jurisdic ția lor. Potrivit prevederilor legale, acestea pot investi, în principiu, orice resurse pe care le de țin și pe care le pot atrage pentru activele pe care doresc să le construiască sau reabiliteze, fără o coordonare oficială cu strategiile sectoriale de nivel superior pentru sănătate, educație, cultură, tineret și sport. În special în ora șele mai mari, în care veniturile alocate bugetelor proprii sunt mai generoase, o astfel de infr astructură socială se reabilitează / dezvoltă adesea doar cu finanțare locală / județeană. În astfel de cazuri, nimic nu împiedică o autoritate locală să efectueze o investiție planificată, chiar dacă este posibil ca aceasta să nu se coreleze cu obiectivel e de nivel superior. Teoretic, situa ția se schimbă atunci când finanțarea provine dintr-un fond european sau dintr-un program na țional. În special în cazul instrumentelor structurale, investi țiile trebuie să respecte anumite criterii. Un exemplu simplu se referă la reabilitarea unei școli într-o comună unde au rămas foarte puțini copii (exemplul se bazează pe un caz adevărat, tendințele demografice negative ale României fiind bine cunoscute). Primarul poate fi liber să o facă din bugetul propriu, dar nu și dacă dorește să atragă fonduri europene sau finanțare de nivel central - în acest caz, trebuie să se aplice condiționalități pentru a asigura o coordonare adecvată. 4.2 Coordonarea intersectorială 265. În principiu, coordonarea eficace se realizează mult mai gr eu la nivel intersectorial decât la nivel intrasectorial. Principala sarcină nu este evitarea dublei finanțări, deoarece, prin definiție, acest tip special de coordonare implică jucători multipli sau un singur jucător (de exemplu, o primărie) și mai multe programe de investiții în diferite sectoare. Rezultatul urmărit este acela de: (i) a face astfel încât realizarea unui proiect într-o zonă să nu împiedice dezvoltarea altui proiect într -o altă zonă (de exemplu, întârzierile în reabilitarea unui drum de acc es împiedică accesul la spitalul regional nou construit); și (ii) a concepe proiectele într-o manieră integrată, astfel încât investițiile să își sporească impactul reciproc (de exemplu, reabilitarea unei mănăstiri medievale, construirea unui nou centru de informare turistică în apropiere, modernizarea drumului care leagă aceste obiective, precum și construirea unui nou sistem de ape uzate pentru hanurile din apropiere destinate cazării turiștilor). În cazul în care comunicarea dintre părțile interesate de la nivelul unui sector este defectuoasă, în pofida faptului că împărtășesc acelea și scopuri și interese și uneori chiar și același sediu, este mult mai greu să se promoveze colaborarea între sectoare, posibilitățile în acest sens fiind, în mod implicit, mai greu de pus în aplicare și mai limitate. 266. Această secțiune analizează statutul actual și mecanismele de coordonare intersectorială a lucrărilor de infrastructură din România la trei niveluri: național, regional ș i județean / local. Coordonarea intersectorială la nivel național ar trebui să aibă loc la nivelul central, al guvernului – în cazul României, prin intermediul Secretariatului General al Guvernului (SGG). La nivelul următor, agențiile de dezvoltare regională au competența de a elabora planurile de dezvoltare regională (PDR), care ar trebui să direcționeze dezvoltarea într-o anumită regiune. Nu în ultimul rând, coordonarea proiectelor actuale de infrastructură ar trebui, în cea mai mare parte, să se facă la nivel local - și anume prin consiliile județene și locale. Acești actori au vizibilitate asupra ceea ce se întâmplă în jurisdicția lor, cunosc nevoile reale de pe teren și pot pune în aplicare mecanisme de satisfacere a acestor nevoi. Însă coordonarea la nivel local este în acela și timp mai simplă și mai dificilă: mai simplă deoarece există o singură entitate care gestionează diferitele investiții din diverse sectoare; și mai dificilă deoarece, adesea, autoritățile locale nu dispun de capacitatea necesară pentru a asigura o coordonare eficace a pro iectelor din portofoliul lor și, în plus, depind în continuare de autoritățile de nivel superior pentru diverse 146 aprobări. Figura de mai jos sintetizează principalele dimensiuni ale acestei abordări, iar următoarele secțiuni analizează în profunzime fiecare dintre aceste niveluri. Figura 43. Principalele dimensiuni ale coordonării intersectoriale COORDONARE INTER-SECTORIALĂ NIVEL NAȚIONAL NIVEL REGIONAL NIVEL LOCAL STRATEGII ȘI PLANURI PROGRAME DE INVESTIȚII PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ 4.2.1 La nivel național Strategii și planuri 267. Referitor la strategiile de nivel na țional din diferite sectoare, nu există niciun efort s istematic de coordonare în ceea ce prive ș te obiectivele sau etapele de ac țiune și nu există standarde comune pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a acestora. În principiu, Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) – gestionat de MDRAP – ar trebui să asigure o coordonare teritorială la un nivel de bază, deși unele dintre secțiunile sale sunt încă în curs, inclusiv cele referitoare la educație și dezvoltare rurală, în timp ce altele par a fi învechite (de exemplu, cele referitoare la apă, care datează din 1997). 69 Adevărata problemă este că există prea multe strategii naționale sectoriale și intersectoriale în România, fără legături clare între ele. De fapt, nu există niciun inventar centralizat al tuturor strategiilor disponibile, al statutului lor (de exemplu, elaborat, aprobat, expirat etc.) sau al aplicabilității lor practice. De asemenea, astfel de documente sunt lipsite, de obicei, de priorități clare și de implicații legate de politică publică și costuri, motiv pentru care este greu să se ia decizii cu privire la alocările bugetare intersectoriale sau să se elaboreze liste ale proiectelor care urmează să fie finanțate într-un orizont de timp dat (de obicei un an, având în vedere cadrul bugetar anual al României). Astfel de documente rămân la nivel de liste de deziderate, iar continuitatea de la un guvern la altul este destul de rară, cu excepția cazului în care obiectivele stabilite fac parte din angajamentele interna ționale ale României. În același timp, coordonarea este deosebit de dificilă, deoarece există cerințe atât la nivelul UE, cât și la nivel național, iar acestea nu se aliniază întotdeauna corect. 69 A se vedea http://www.mdrt.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/amenajarea-teritoriului-in- context-national/-4697. 147 268. Un raport din 2015 elaborat pentru Cancelaria Primului-Ministru al României prezintă o analiză-diagnostic informativă a cadrului actual, în vederea stabilirii priorităților intersectoriale. 70 Instrumentul principal ar trebui să fie Strategia fiscal -bugetară, care acoperă trei ani și servește la descrierea priorităților de politică publică ale guvernului. Dar și aceasta rămâne un instrument cu deficiențe semnificative în ceea ce privește utilizarea practică, în mare parte din cauza faptului că datele de intrare nu se colectează în mod corespunzător, nu se evaluează și și nici nu se clasifică după priorități. Așa cum se arată în raportul menționat anterior, „lipsește un proces decizional politic de reconciliere a multitudinii de cerințe de politică publică generate de strategiile de nivel înalt și angajamentele UE.”71 Deși există multe solicitări de politici publice din toate sectoarele, foarte rar se calculează efectiv costurile acoperirii unor astfel de nevoi. Ministerul Finanțelor este, astfel, în poziția de a supraveghea ministerele în fiecare an cu privire la nevoile acestora de investi ții și de alte fonduri de care ar putea avea nevoie, dar nu există un proces consultativ transparent pentru a decide care sectoare și proiecte de investiții reprezintă o prioritate. 269. Având în vedere toate motivele de mai sus, se poate afirma că România nu deține în prezent mecanisme pentru a asigura coordonarea la nivel național a strategiilor de investiții în diferite sectoare. Nu există nicio instituție mandatată în mod explicit să revizuiască toate strategiile disponibile și să decidă măsura în care acestea „se potrivesc” și care sunt implica țiile lor politice și bugetare. La fel de important, nu există proceduri de monitorizare și evaluare pentru strategiile elaborate, astfel încât sa se poată decide dacă acestea sunt necesare, dacă sunt adecvate și dacă obiectivele lor sunt îndeplinite. Acest lucru se datorează parțial faptului că nu există niciun actor independent desemnat în mod explicit în acest sens și care ar putea fi tras la răspundere pentru această îndatorire. Acestea fiind spuse, chiar dacă ar exista un responsabil pentru monitorizarea și evaluarea strategiilor, ar fi o sarcină imposibilă în absența unor strategii cu obiective și indicatori de performanță clari și în lipsa unor date raportate în mod eficient - în caz contrar, cum ar putea cineva să măsoare ceva ce nu poate fi și nu este măsurat? Următorul capitol propune câteva măsuri pentru rezolvarea acestor deficiențe, deși trebuie remarcat că multe dintre propuneri depind de ac țiunile de la nivelul central al guvernului. Tot ce poate face MDRAP este să promoveze coordonarea intersectorială la nivel național. Programe de investiții 270. Următorul tabel sintetizează principalele axe prioritare și investițiile eligibile din cadrul fiecăruia dintre programele importante finanțate de UE și de la bugetul de stat și examinate în prezentul raport final. Observând această imagine, se pot formula două concluzii clare: (1) fondurile UE sunt definite într - o manieră complementară, cu un efort conștient de coordonare a intervențiilor; (2) programele finanțate de la bugetul de stat nu fac nicio încercare de a se coordon a între ele, pe de o parte, și cu alte instrumente europene, pe de altă parte, ci mai degrabă finanțează o listă lungă de investiții, producând suprapuneri semnificative cu alte programe. Astfel cum s-a menționat în capitolul anterior, acest lucru creează o dinamică competitivă între fonduri, instrumentele finanțate de la bugetul de stat excluzând, de regulă, investițiile UE, deoarece finanțează aceleași tipuri de intervenții în temeiul unor norme și a unei monitorizări mai flexibile. 70 A se vedea G. Evans, C. Todor și M. Vilnoiu, „Armonizarea planificării strategice și a programării bugetare în România”, Banca Mondială, ianuarie 2015. 71 Ibid., p. 9. 148 Scurtă descriere a programelor de investiții și a domeniilor de intervenție relevante pentru drumuri, apă și ape reziduale și infrastructură socială Investiții Infrastructura de transport și alte Infrastructura de apă și ape reziduale Infrastructura socială infrastructuri de dezvoltare urbană și rurală Programe POR Prioritatea de investiții 3.2 a POR Prioritatea de investiții 8.1 a POR Promovarea strategiilor privind eficiența Investiții în infrastructurile sanitare și sociale în energetică, în special în zonele urbane, vederea reducerii inegalităților în ceea ce privește inclusiv promovarea planurilor de mobilitate starea de sănătate a populației și a promovării urbană durabilă și a unor măsuri relevante incluziunii sociale prin îmbunătățirea accesului la pentru atenuarea adaptărilor serviciile sociale, culturale și de agrement și a  Achiziționarea de material rulant eficient, tranziției de la servicii instituționalizate la cele inclusiv de vehicule electrice și ecologice, furnizate în cadrul comunității incluzând proiecte-pilot pentru realizarea  Centre comunitare integrate de intervenție proiectelor de transport public în zonele medico-socială (în zonele urbane/rurale). urbane.  Infrastructură pentru centrele de îngrijire  Trasee de transport public electric. medicală ambulatorie, inclusiv pentru centrele  Dezvoltarea infrastructurii destinate create în urma reorganizării și raționalizării transportului electric. spitalelor de dimensiuni mici și ineficiente.  Modernizarea/reabilitarea depourilor  Unități de primiri urgențe. aferente transportului public și a  Dotarea spitalelor județene de urgență. infrastructurii tehnice aferente.  Construirea/dotarea spitalelor regionale de  Benzi speciale pentru transportul public. urgență.  Îmbunătățirea stațiilor de transport public,  Infrastructură de servicii sociale fără inclusiv realizarea de noi terminale inter- componentă rezidențială (centre de zi etc.). modale.  Locuințe și apartamente de tip familial, locuințe  Construirea de trasee pentru bicicliști și a protejate. infrastructurii tehnice aferente (precum punctele de închiriere). Prioritatea de investiții 10.1 a POR  Crearea de trasee pietonale, inclusiv Investiții în educație și formare, inclusiv în formare reducerea traficului în anumite zone. profesională și în învățare pe tot parcursul vieții prin  Realizarea de sisteme de monitorizare dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare 149 Investiții Infrastructura de transport și alte Infrastructura de apă și ape reziduale Infrastructura socială infrastructuri de dezvoltare urbană și rurală Programe video pentru gestionarea traficului. (în zonele urbane/rurale)  Sisteme de e-ticketing și parcări.  Infrastructură ante-preșcolară (creșe).  Infrastructură rutieră (coridoare de  Infrastructură pentru învățământul preșcolar transport public) pentru creșterea (grădinițe). siguranței circulației (construirea de benzi  Infrastructură pentru învățământul general pentru bicicliști și de trasee pietonale ori obligatoriu (școli cu clasele I–VIII). de câte ori este posibil).  Școli profesionale și tehnice/licee tehnologice.  Realizarea sistemelor de tip „park and  Infrastructură pentru învățământul universitar. ride”.  Realizarea de planuri de mobilitate urbană Prioritatea de investiții 9.1 a POR durabilă pentru proiectele finanțate prin DLRC (în zonele urbane) POR 2014-2020.  Investiții în infrastructura de locuire –  Perdele forestiere și aliniamente extinse construirea/reabilitarea/modernizarea de arbori (cu capacitate mare de retenție locuințelor sociale. a CO2).  Investiții în infrastructura de sănătate și servicii  Variante ocolitoare în orașele mici și sociale – centre comunitare integrate de mijlocii (care nu sunt incluse în intervenție medico-socială. principalele rețele de infrastructură de  Investiții în infrastructura educațională – unități transport) pentru devierea tranzitului auto de învățământ preuniversitar (creșe, grădinițe, și a traficului greu. unități de învățământ general obligatoriu).  Investiții în amenajări ale spațiului urban Prioritatea de investiții 4.2 a POR degradat al comunității defavorizate respective: Desfășurarea de activități pentru  Construcția clădirilor pentru școli, îm bunătățirea mediului urban, revitalizarea activități sociale, c omunitare, culturale, orașelor, regenerarea și decontaminarea de agrement și sport. terenurilor industriale dezafectate, reducerea  Spații publice urbane (străzi poluării aerului și promovarea de măsuri nemodernizate, inclusiv pentru reducerea zgomotului reabilitarea/modernizarea unităților de  Zone urbane – spații verzi, terenuri servicii publice, a zonelor verzi, a abandonate/dezafectate, piețe, zone traseelor pietonale etc.). pietonale, străzi nemodernizate, inclusiv  Crearea/dotarea întreprinderilor locale reabilitarea și modernizarea serviciilor de de inserție socială și economică. utilitate publică etc. 150 Investiții Infrastructura de transport și alte Infrastructura de apă și ape reziduale Infrastructura socială infrastructuri de dezvoltare urbană și rurală Programe Prioritatea de investiții 6.1 a POR Prioritatea de investiții 5.1 a POR Stimularea mobilității regionale prin Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea conectarea nodurilor secundare și terțiare la patrimoniului cultural (în zonele urbane/rurale) infrastructura TEN-T  Restaurarea, consolidarea, protecția și  Modernizarea drumurilor județene care conservarea monumentelor istorice. asigură conectivitatea, directă (drumurile  Restaurarea, protecția, conservarea și realizarea județene care sunt conectate direct) sau picturilor interioare, a frescelor și a picturilor indirectă (conectate la rețea prin murale exterioare. intermediul unui drum național  Restaurarea și remodelarea fațadelor. modernizat) la rețeaua TEN-T, construirea  Dotări interioare (echipamente și instalații unor noi segmente de drum județean pentru încălzire/răcire, protecție împotriva pentru conectarea la autostrăzi sau incendiilor etc.). drumuri expres.  Dotări pentru expunerea și protecția  Variante ocolitoare cu statut de drum patrimoniului cultural mobil și imobil. județean ce vor face parte din drumul  Activități de marketing și promovare turistică a județean respectiv, construirea de sensuri obiectivelor de patrimoniu cultural restaurate. giratorii și alte elemente pentru creșterea siguranței circulației.  Pasaje/noduri rutiere pentru conectarea directă la autostrăzi TEN-T și la drumuri județene și construirea de pasarele pietonale.  Stații pentru transportul public pentru traseele aflate pe drumurile județene.  Investiții menite să crească siguranța pi etonală (trasee pietonale și benzi pentru bicicliști, ori de câte ori este posibil), inclusiv semnalizare verticală cu încărcare fotovoltaică pentru pietoni.  Perdele forestiere și ziduri de protecție, investiții suplimentare pentru protejarea 151 Investiții Infrastructura de transport și alte Infrastructura de apă și ape reziduale Infrastructura socială infrastructuri de dezvoltare urbană și rurală Programe drumurilor împotriva unor condiții meteorologice adverse. PNDL  Lucrări la drumurile publice clasificate ca  Sisteme de alimentare cu apă și stații de  Unități sanitare din zonele rurale – clinici drumuri județene, drumuri de interes tratare a apei. medicale, farmacii și/sau alte unități sanitare local, drumuri comunale și/sau drumuri  Sisteme de canalizare și stații de care includ clinici medicale și/sau farmacii, publice din interiorul localităților. epurare a apelor reziduale. realizarea de noi construcții pentru clinici  Poduri și punți pietonale. medicale și/sau farmacii.  Piețe publice, târguri, oboare etc.  Unități de învățământ preuniversitar: grădinițe,  Sedii ale instituțiilor publice ale școli generale primare și gimnaziale, licee, colegii autorităților administrației publice locale, naționale, școli profesionale etc. precum și ale instituțiilor publice di n  Obiective culturale de interes local, biblioteci, subordinea acestora. muzee, centre culturale multifuncționale, teatre (în zonele rurale).  Baze sportive. PNDR Submăsura 7.2 a PNDR Investiții pentru Submăsura 7.2 a PNDR Investiții pentru Submăsura 7.2 a PNDR Investiții pentru dezvoltarea dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică bază de scară mică de bază la scară mică  Investiții privind serviciile medicale – înființarea  Înființarea, extinderea și îmbunătățirea  Înființarea, extinderea și îmbunătățirea ș i/sau modernizarea dispensarelor medicale din rețelei de drumuri de interes local în rețelei publice de apă în zonele rurale. zonele rurale. zonele rurale.  Înființarea, extinderea și îmbunătățirea  Investiții în înființarea, modernizarea sau rețelei publice de canalizare în zonele extinderea infrastructurii educaționale în zonele rurale. rurale:  Înființarea și modernizarea (inclusiv dotarea) grădinițelor și creșelor.  Înființarea și modernizarea (inclusiv dotarea) unităților de îngrijire a copiilor după programul școlar.  Extinderea și modernizarea liceelor cu profil agricol. Submăsura 7.6 a PNDR Investiții asociate protecției patrimoniului cultural  Restaurarea, conservarea și asigurarea a ccesului 152 Investiții Infrastructura de transport și alte Infrastructura de apă și ape reziduale Infrastructura socială infrastructuri de dezvoltare urbană și rurală Programe la patrimoniul cultural de interes local (grupa B) din zonele rurale.  Restaurarea, conservarea și asigurarea accesului la așezămintele monahale din zonele rurale. POIM POIM 07 – Promovarea transportului durabil POIM 06 – Conservarea și protecția și eliminarea blocajelor din cadrul sistemelor mediului și utilizarea eficientă a resurselor de transport ale rețelelor de infrastructură  6ii – Investiții în sectorul apei în vederea majore îndeplinirii cerințelor acquis-ului  7a – investiții în rețeaua TEN-T pentru a comunitar referitoare la mediul susține un sistem european de transport înconjurător și pentru a răspunde multimodal unic. nec esităților identificate de statele  OT2.1 – Creșterea mobilității prin europene care depășesc cerințele dezvoltarea unui sistem de transport respective. rutier de-a lungul rețelei TEN-T.  OT3.2 – Creșterea gradului de  7b – Stimularea mobilității regionale prin colectare și tratare a apelor conectarea nodurilor secundare și reziduale în zonele urbane, precum terțiare, inclusiv a nodurilor multimodale, și a gradului de furnizare a apei la rețeaua TEN-T. potabile către populație.  OT2.2 – Creșterea accesului regional prin conectarea zonelor cu grad mai  6e – Acțiuni pentru îmbunătățirea redus de accesibilitate la mediului urban, revitalizarea orașelor, i nfrastructura rutieră TEN-T. regenerarea și decontaminarea  7c – Dezvoltarea și îmbunătățirea terenurilor industriale dezafectate, sistemelor de transport ecologice și cu reducerea poluării aerului și emisii scăzute de gaze cu efect de seră, promovarea măsurilor pentru reducerea inclusiv a sistemului de transport maritim zgomotului. și pe căi navigabile interioare, a porturilor, a conexiunilor multimodale și a aeroporturilor pentru a promova mobilitatea durabilă la nivel regional și local.  OT2.3 – Creșterea mobilității regionale prin dezvoltarea durabilă a 153 Investiții Infrastructura de transport și alte Infrastructura de apă și ape reziduale Infrastructura socială infrastructuri de dezvoltare urbană și rurală Programe aeroporturilor.  OT2.4 – Creșterea atractivității transportului inter-modal în vederea utilizării modurilor de transport durabile.  OT2.5 – Creșterea siguranței și securității tuturor modurilor de transport și reducerea impactului transportului asupra mediului înconjurător.  OT2.6 – Îmbunătățirea fluxului de trafic la punctele vamale de frontieră – puncte de intrare.  7d – Dezvoltarea și reabilitarea unor sisteme feroviare interoperabile complete și de calitate și promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului.  OT2.7 – Creșterea durabilității și calității transportului feroviar prin modernizarea rețelei și a serviciilor. Fondul  Programul de dezvoltare a rețelei de  Programul de îmbunătățire a calității pentru transport cu bicicleta mediului prin împădurirea terenurilor Mediu  Programul național de îmbunătățire a agricole degradate, reconstrucția mediului înconjurător prin crearea de ecologică și gospodărirea durabilă a spații verzi în localități pădurilor.  Programul privind protejarea surselor de apă, a sistemelor integrate de alimentare cu apă, a stațiilor de tratare a apei, a stațiilor de epurare a apelor reziduale și a sistemelor de canalizare.  Programul privind refacerea siturilor contaminate istoric. 154 271. Înainte de a analiza diferen țele existente între programele cu finan țare europeană și cele cu finan țare de la bugetul de stat, este util să se identifice mai întâi ce funcționează bine: și anume, principalele elemente care asigură un proces coordonat de planificare și punere în aplicare doar între instrumentele structurale ale UE.  Un accent clar axat pe coordonare, încă de la începutul procesului: CE a recunoscut din start că trebuie să asigure complementaritatea între fonduri și investițiile integrate. o Cerințe explicite : Fiecare stat membru are obliga ția de a explica modul în care va asigura complementaritatea la nivelul fondurilor structurale. Mai exact, fiecare acord de parteneriat (AP) are o sec țiune dedicată subiectului coordonării. În AP cu România se arată clar: „Complementaritățile identificate în cadrul fondurilor ESI presupun asigurarea unei coordonări eficiente pe parcursul planificării și execuției fondurilor ESI pentru a evita suprapunerea acțiunilor”72 . o Instrumente dedicate : O modalitate de a asigura coordonarea în perioada de programare 2014-2020 a fost elaborarea a două instrumente care, în esență, ar oferi potențialilor beneficiari instrumentele necesare pentru asigurarea coordonării pe cont propriu. Instrumentele de investiții teritoriale integrate (ITI) și de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) permit autorităților locale și altor actori să își proiecteze propriile intervenții integrate de la început, atrăgând fonduri din mai multe surse de finanțare europeană în vederea îndeplinirii obiectivelor proiectelor lor.  Un calendar previzibil și stabil: Ciclul de programare de șapte ani (de exemplu, 2007-2013, 2014- 2020) menține acelea și obiective strategice, documente de planificare și proceduri de punere în aplicare pe tot parcursul său. Chiar dacă puterea politică alternează între diferite partide în acest interval de timp, nu apar modificări la nivelul programelor operaționale ale UE după ce acestea sunt convenite de la început între un guvern na țional și CE.  Un cadru legislativ și procedural comun: Acesta este asigurat prin Regulamentul nr. 1303/2013 privind dispozițiile comune, care descrie modul în care se vor proiecta, se vor pune în aplicare, vor fi monitorizate și evaluate toate cele cinci fonduri ESI. S-au adoptat norme comune pentru: a se stabili o legătură clară cu strategia Europa 2020 (și anume de asigurare a coordonării între strategia globală și instrumentele de finanțare menite să conducă la realizarea acesteia); a se îmbunătăți coordonarea; a se asigura o punere în aplicare coerentă; și a permite accesul la fonduri într-un mod cât se poate de simplu pentru cei care pot beneficia de ele. 73  Sisteme de asigurare a fluxurilor de informații: Parțial din cauza necesității de a raporta în mod constant și periodic la CE cu privire la rezultatele punerii în aplicare a fondurilor ESI, există un sistem funcțional de culegere și revizuire a informa țiilor privind proiectele în toate fazele (aplicare, aprobare / selec ție, contractare, execuție și finalizare). Baza de date care cuprinde toate intervențiile finanțate de UE în România este Sistemul Unic de Management al Informa ției (SMIS). SMIS include un set de șase subsisteme: programare (informa ții CSNR); management de proiect (principalele date privind proiectele, inclusiv contractele); monitorizare (progres în 72 Acordul de parteneriat România-UE, p.209 73 A se vedea http://ec.europa.eu/contracts_grants/funds_en.htm 155 raport cu obiectivele); audit și control (concluziile auditului principal și rapoarte); și managementul fluxului de fonduri (previziuni privind plățile, venituri generate de proiect etc.). Mult așteptata actualizare la mySMIS, care va permite contribu ții ale utilizatorului direct (solicitant / beneficiar), este programată a fi introdusă în perioada de programare 2014 -2020. 74  Mecanisme instituționale de coordonare : o Planificarea pentru perioada de programare 2014-2020 s-a realizat în mod comun prin intermediul Comitetului Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP). CIAP a reunit toate părțile implicate în cadrul fondurilor ESI din România: autoritățile publice de la toate nivelurile, organisme intermediare (inclusiv Agențiile de Dezvoltare Regională), grupuri ale societății civile, precum și reprezentanți ai sectorului privat. o În ceea ce privește etapa de punere în aplicare, există mecanisme clare de coordonare înființate prin Acordul de parteneriat între UE și România. În document se menționează: „Pe baza lecțiilor învățate în perioada 2007-2013 și a noilor provocări generate de arhitectura fondurilor ESI în România, va fi înfiin țat un mecanism de coordonare cu structuri la trei niveluri (comitet strategic, interinstitu țional tematic, operațional) pentru a asigura coerența intervențiilor, complementarităților și sinergiilor din fazele de programare și punere în aplicare”. 75 Aceste mecanisme nu erau opera ționale în luna februarie 2015, dar sunt programate să înceapă să funcționeze de îndată ce programele operaționale vor fi stabilite și aprobate. o Primul nivel este reprezentat de Comitetul Na țional de Coordonare a Acordului de Parteneriat (CCAP), incluzând toate ministerele de resort responsabile pentru punerea în aplicare a fondurilor ESI. CCAP se va reuni de două ori pe an în perioada de programare 2014-2020 și se presupune că va asigura coordonarea programelor privind fondurile ESI. AP constată că CCAP „va avea un rol fundamental la asigurarea în paralel a coerenței cu alte instrumente de politică comunitară și cu alte programe na ționale de investiții din România.”76 Spre deosebire de Acordul de parteneriat al Poloniei77 , nu există mai multe informații cu privire la ceea ce ar trebui sau ar putea implica o astfel de coordonare. o Al doilea nivel include cinci sub-comitete de coordonare tematică (SCT), sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene (Direc ția Generală pentru analiză, programare și evaluare) – inclusiv unul pentru „Dezvoltarea infrastructurii moderne pentru creștere și locuri de muncă”. Aceasta ar acoperi probabil toate cele trei sectoare principale analizate în acest raport, și anume drumuri, apă și ape uzate și infrastructura socială. SCT ar include reprezen tanți ai ministerelor de resort, ai Autorităților de Management, ai Ministerului Finanțelor Publice și IFI etc. Acestea ar 74 Există, de asemenea, o serie de deficiențe în sistemul SMIS, inclusiv lipsa unei funcții de raportare automată, lipsa unei funcții de actualizare și asistență continuă, nealinierea cu unele cerințe AM etc. Pentru o analiză amănunțită a acestor deficiențe, a se vedea raportul privind „POR 2.0: Colaborarea AM -OI pentru Programul Operațional Regional, 2014-2020”, Banca Mondială, 2014. 75 Ibid., p. 168. 76 Ibid., p. 218. 77 A se vedea următorul capitol pentru o analiză aprofundată a instrumentelor de coordonare stabilite de Guvernul Poloniei pentru perioada de programare 2014-2020, atât pentru programele UE, cât și pentru programele naționale. 156 urma să se reunească de două ori pe an și să acționeze prin intermediul unui secretar din cadrul Ministerului Fondurilor Europene. Pr intre sarcinile care le revin se numără tocmai: „Asigurarea complementarității și a abordării integrate între fondurile ESI [...] [și] asigurarea coerenței cu alte instrumente UE și naționale.”78 Acest subcomitet ar urma să fie subordonat unui CCAP. În febr uarie 2015, MEF se afla în proces de elaborare a statutului SCT. o Al treilea nivel include patru grupuri de lucru func ționale, de asemenea, aflate sub coordonarea MEF, axate pe diferite domenii specifice de interes: opera țiuni (inclusiv simplificarea, schimbul de date, achizițiile publice etc.); evaluarea performanței; coerența teritorială, inclusiv cooperarea teritorială europeană; și noi abordări (inclusiv ITI, DLRC etc.). o În altă ordine de idei, coordonarea instrumentelor structurale este totodată facilitată de Organismele Intermediare (OI) care au un mandate specific de a asigura legătura între solicitanți/beneficiari (de ex., autoritățile locale) și nivelul central al Autorităților de Management. În cazul Programului Operațional Regional, Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR -urile) au avut performanțe pozitive ca OI -uri, asigurănd adesea coordonarea practică a intervențiilor prin facilitarea colaborării între solicitanții/beneficiarii de fonduri și prin proiectarea și execuția proiectelor într -un mod integrat. Raportul Băncii Mondiale „POR 2.0: Colaborarea și Comunicarea AM -OI în cadrul POR 2014-2020” tratează în detaliu avantajele utilizării ADR -urilor ca OI-uri. De exemplu, ADR-urile sunt ONG-uri de utilitate publică, cu politici de gestiune a resurselor umane mult mai flexibile și mai eficiente în comparație cu autoritățile publice. OI-urile permit Autorităților de Management să se concentreze pe sarcinile cu adevărat strategice, prin preluarea sarcinilor de zi cu zi. Pe scurt, coordonarea între programele cu finanțare europeană, deși departe de a fi perfectă, are câteva puncte forte: este clar definită ca obiectiv; beneficiază de fluxuri de informații relativ eficace; se bazează pe proceduri comune; și mobilizează forumurile instituționale în vederea colaborării. 272. Foarte pu ține dintre aceste bune practici, în cazul în care există, sunt prezente atunci când este vorba de programe naționale finan țate 100 % de la bugetul de stat. Nu există niciun efort conștient de a coordona astfel de intervenții, ceea ce este evident din modul în care acestea sunt planificate până la punere în aplicare și după aceea. Nu există standarde în ceea ce privește modul de elaborare a unui program de investiții în infrastructură. În trecut, ministerele au avut libertatea de a propune astfel de instrumente prin ordonanțe guvernamentale mai mult sau mai puțin elaborate, unele având criterii de alocare a fondurilor, iar altele, nu. Comparativ cu instrumentele cu finan țare europeană:  Nu există niciun mandat de coordonare între proiectele de infrastructură în niciuna dintre strategiile intersectoriale na ționale (de exemplu, program de guvernare, strategie de dezvoltare teritorială, strategie fiscal-bugetară etc.).  Calendarul programării și punerii în aplicare este anual. Există un nivel ridicat de imprevizibilitate de la un an la altul. De obicei, lista proiectelor finan țate se adoptă în fiecare an, prin ordin ministerial, ca în cazul PNDL. Prioritățile se pot schimba fără avertizare, odată cu schimbările politice. 78 Ibid. (sublinierea ne aparține) 157  Nu există proceduri comune între programe pentru aprobarea, selec ția și punere în aplicarea proiectelor. Nu există sisteme de monitorizare și evaluare și nu există părți interesate independente responsabile cu supravegherea modului în care func ționează aceste programe.  Nu există sisteme informatice pentru culegerea, revizuirea și raportarea informa țiilor privind investițiile realizate cu finanțare de la bugetul de stat. Fiecare minister are propria bază de date și, chiar în cadrul unui singur minister, unitățile nu dispun de sisteme interoperabile. Acesta este cazul PNDL și POR, gestionate de două direcții generale diferite în cadrul MDRAP. Nu există un schimb de date sistematic între cele două programe, în pofida faptului că ambele finanțează proiecte privind drumurile județene și infrastructura socială.  Nu există mecanisme instituționale oficiale pentru asigurarea coordonării între programele de investiții și nu există Organisme Intermediare pentru astfel de instrumente prin care să se asigure un sprijin mai eficient solic itanților/beneficiarilor. Proiecte de infrastructură 273. Înfiin țat prin HG 150/2010, Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuin țe este responsabil de analizarea și aprobarea documenta țiilor tehnice pentru investiții publice cu valori mai mari de 30 de milioane de lei. Consiliul este format din reprezentanți ai mai multor ministere, printre care se numără MDRAP, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei. Președintele consiliului este ministrul dezvoltării regionale și administrației publice (MDRAP), iar vicepreședinții sunt ministrul transporturilor și cel al finanțelor publice. Secretariatul este asigurat de MDRAP. Consiliul se întrune ște în fiecare lună sau ori de câte ori este necesar. În 2014, s-au analizat 27 de propuneri, cele mai multe dintre acestea fiind prezentate de către autoritățile locale. 274. Consiliul evaluează proiectele ai căror „beneficiari” sunt guvernul central, autoritățile județene și locale, și verifică în principal dacă o propunere este „completă” – adică efectuează în primul rând o verificare a conformității și eligibilității. Proiectele pot include investiții noi, lucrări în legătură cu investiții existente și intervenții care au fost deja aprobate de guvern sau de autoritățile locale, cu noi indicatori tehnico-economici. Analiza se realizează prin consultarea unui număr de documente, incluzând studii de fezabilitate, prezentări ale proiectelor, soluția tehnică, devizul general, lista de indicatori economici, aprobarea de la autoritatea responsabilă pentru punerea în aplicare a proiectului și memorandumul pentru finanțare, dacă este cazul. Uneori, consiliul poate solicita documente și clarificări suplimentare. Solicitantul poate răspunde la clarificări și poate prezenta documente suplimentare până ce consiliul adună toate informațiile necesare pentru a analiza și aproba proiectul. De obicei, analiza proiectului durează două zile lucrătoare. Consiliul nu a respins niciodată o propunere de proiect. 275. Este important de reținut că rolul consiliului este în mod inerent limitat de doi factori: capacitatea sa redusă; și stadiul relativ avansat al proiectelor prezentate. Consiliul nu are membri permanenți, cu normă întreagă, ci apelează la experții tehnici angaja ți de ministere. Nu are capacitatea de a evalua conținutul documenta țiilor tehnice prezentate - de exemplu, examinarea rezultatelor unei analize cost-beneficiu ar presupune un consum mare de timp și resurse. În mod similar, consiliul nu a putut asigura coordonarea proiectelor propuse la nivel de politică publică, adică verificarea conformității acestora cu anumite strategii, a posibilității ca acestea să poată fi finanțate din diferite surse de finanțare, cum ar fi fonduri europene sau a modalității în care s-ar putea completa reciproc. Chiar dacă acest consiliu ar avea capacitatea necesară pentru o evaluare tehnică și financiară, la momentul prezentării proiectelor, este, din multe puncte de vedere, prea târziu pentru a face modificări 158 substanțiale în acestea. Consiliul este organismul aflat la ultimul nivel de decizie înainte de aprobarea proiectelor de către guvern și de punerea în aplicare. Toate proiectele care au fost transmise consiliului au fost deja avizate de către autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare și, mai important, au primit deja fondurile necesare. Contribuția consiliului este aceea de a reuni diferitele ministere și a le permite să coopereze în vederea eliberării autorizațiilor și realizării schimbului de informații cu privire la investițiile propuse. De exemplu, un drum poate necesita ac țiunea comună întreprinsă de MDRAP, Ministerul Apărării și Ministerul de Finanțe etc. 276. În fine, consiliul nu are un rol bine definit, independent, și nici un mandate propriu separate de deciziile individuale ale membrilor săi. Altfel spus, avizul consiliului este obligatoriu pentru toate proiectele de investiții de peste 30 de milioane RON, dar acesta nu se substituie avizului separat al fiecărui membru. Acesta este un exemplu tipic al lipsei de voință din partea autorităților publice din România în ceea ce privește cedarea unor prerogative proprii în favoarea unui for colectiv – ceea ce nu este unic cazului românesc, dar demonstrează din nou provocările funcționării adecvate a unui cadru de coordonare în absența unor mecanisme care să dezvolte relații de încredere între instituțiile publice. 277. Recunoscând necesitatea de a se angaja într-o măsură mai mare în evaluarea proiectelor publice de anvergură, Guvernul României a promovat OUG 88/2013 privind ordonar ea după prioritate a investițiilor majore (cu o valorare de peste 100 de milioane de lei). 79 Prin această dispoziție legală, în cadrul Ministerului Finanțelor Publice s-a înființat o nouă unitate pentru evaluarea investițiilor publice (Unitatea de Evaluare a Investițiilor Publice – UEIP), responsabilă pentru evaluarea propunerilor anuale de investiții majore de către ministerele de resort. Potrivit OUG 88/2013, unitatea ar trebui să aibă rolul unui secretariat pentru MFP în ordonarea după prioritate a invest ițiilor publice cu valoare mai mare de 100 milioane lei. Unitatea este responsabilă de evaluarea studiilor de pre -fezabilitate sau a notelor informative aferente proiectelor în vederea analizării caracterului adecvat al acestora. În cazul în care o propunere trece de această evaluare preliminară, autoritățile responsabile de realizarea proiectului pot trece la studiul de fezabilitate. În practică, studiile de pre -fezabilitate sunt rar folosite, iar notele informative tind să fie superficiale și slab argumentate (nu există formulare standard și, de obicei, justifică necesitatea studiului de fezabilitate mai degrabă decât a investiției în sine). 278. După aprobarea studiului de fezabilitate, ministerele trebuie să evalueze proiectul din punctul de vedere al relevan ței, al impactului economic, social ș i de mediu, precum ș i al angajamentelor de management credibile. Evaluarea este transmisă la UEIP pentru efectuarea unei evaluări finale. Cu toate acestea, unitatea nu poate efectua o evaluare corectă, deoarece nu prim ește analiza completă cost - beneficiu, ci doar rezultatul final al acestor analize – evident, toate proiectele depuse trec testul. Prin urmare, unitatea nu poate decide de fapt asupra priorităților de investiții, întrucât rolul său este mai mult de a confirma lista de priorități întocmită de ministere și de principalii ordonatori de credit. Unitatea ar trebui să ofere opinii și să finalizeze lista investițiilor prioritare la nivel intersectorial, care ar trebui să fie aprobată printr -un memorandum oficial. I deea de bază este că această listă ar oferi mai multă stabilitate și previzibilitate de la an la an în ceea ce prive ște obiectivele principale ale guvernului privind infrastructura. Cu toate acestea, în practică, nimic nu împiedică ministerele să transmită liste de priorități semnificativ diferite în fiecare an. Din nou, UEIP nu poate – și, probabil, nu ar trebui – să intervină în ordonarea proiectelor după prioritate la nivel sectorial, însă sarcina sa de a compila 79 A se vedea OUG 88/2013 și HG 225/2014 (normele de aplicare). 159 prioritățile într-o singură listă, pe baz a unui setul de criterii convenite, devine mai puțin eficace în condițiile în care listele sectoriale primite de la ministerele de resort se pot schimba în fiecare an. 279. Un aspect la fel de important este acela că nu este clar ce se întâmplă cu proiectele noi în raport cu cele în curs de desfășurare incluse în listele de priorități (adică poate / trebuie un proiect nou să fie inclus în listă înainte de finalizarea unui proiect în curs de desfășurare identificat anterior ca fiind o prioritate?). Este importa nt ca prioritățile să rămână aceleași pentru o anumită perioadă de timp și nu să se schimbe în fiecare an. De exemplu, dacă un proiect a fost clasificat drept o investiție prioritară, acesta ar trebui să rămână ca atare până la finalizare. În acest scop, UEIP ar trebui să fie impulsionată să aprobe noi propuneri transmise de ministere numai după finalizarea investițiilor existente. Dacă realizarea investițiilor existente este încă în curs, atunci unitatea ar trebui să respingă propunerile de noi intervenții, în limita bugetului. În caz contrar, România va continua să acumuleze întârzieri foarte importante în ceea ce privește investițiile în curs de desfășurare, multe dintre acestea aflându-se în primele faze de dezvoltare și, având în vedere limitele bugetului, cu șanse foarte mici de a fi finalizate într-un termen rezonabil. 280. Pentru a concluziona, UEIP s-a confruntat cu dificultăți semnificative de la înfiin țarea sa. Dacă ar avea o capacitate mai puternică și dacă legislația ar fi mai clară, unitatea ar putea juca cu adevărat un rol esențial în coordonarea investițiilor (majore) la nivel na țional. În acest context, termenul „coordonare” se referă în primul rând la: ordonarea după prioritate a investițiilor pe baza unui set de criterii;80 și etapizarea corectă a acestor investiții prioritare, inclusiv asigurându-se că angajamentele sunt urmate în fiecare an și de la an la an. Dincolo de aceasta, nu ar trebui să se aștepte ca UEIP să coordoneze proiectele la nivel de politici – adică să decidă cu privire la finanțarea unui centru important de cercetare și a drumului care îl leagă de București. Acest lucru ar depăși atât capacitatea, cât și mandatul unității. Într-adevăr, este logic ca ordonarea după prioritate să fie realizată de către fiecare minister de resort (cu sprijin din partea UEIP în validarea ordinii priorităților pe baza aplicării criteriilor prevăzute de OUG 88/2013 și HG 225/2104) și ca ordonarea priorităților intersectoriale să se facă la nivelul central al guvernului (Cancelaria Primului-ministru), în conformitate cu angajamentele politice de la nivel înalt. 4.2.2. La nivel regional 281. După cum s -a arătat mai sus, România nu deține regiuni administrative oficiale, ceea ce limitează semnificativ posibilitățile de coordonare la nivel regional, ș i anume între județe. Cele opt regiuni actuale ale României servesc doar scopurilor de planificare și statistice, astfel încât a trebuit să se identifice diverse soluții pentru a avea un impact cu adevărat regional. Exemplul anterior al Programului Operațional Regional 2014-2020, prin care se solicită potențialilor beneficiari (județe) să conceapă și să candideze cu proiecte rutiere regionale, este unul semnificativ. Dar care sunt mecanismele regionale actuale care ar putea sta la baza unei coordonări mai bune? Î și îndeplinesc ele misiunea actuală și ar putea face mai mult? 282. În principiu, la nivel regional, se remarcă două aspecte pozitive în ceea ce priveș te coordonarea investițiilor în infrastructură. În primul rând, un proces coerent și cuprinzător de planificare poate aduce părțile interesate la aceea și masă și le poate ajuta să elaboreze și să realizeze proiecte comune, adică la 80 A se vedea Anexa D. 160 nivelul mai multor jurisdicții. Însă ceea ce în teorie pare simplu este greu de realizat în practică, mai ales la nivel de comune, acestea fiind în număr mare și greu de coordonat. În al doilea rând, instituțiile regionale pot servi drept mecanisme de sprijin pentru solicitanți / beneficiari, inclusiv pentru a decide ce proiecte sunt potrivite pentru ce fonduri (de exemplu, POR în raport cu PNDL, PNDR în raport cu PNDL etc.) și, în general, servesc drept organisme intermediare de facto și / sau de jure pentru diverse programe de investiții cu finanțare europeană și de la bugetul de stat. 283. Agen țiile de Dezvoltare Regională (ADR)81 Legea nr. 151/1998 a acordat ADR-urilor statut de utilitate publică non-profit în calitate de organisme regionale tehnice responsabile de programarea teritorială. Mai exact, ADR -urile sunt responsabile pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională (PDR) și, de asemenea, servesc drept organisme intermediare (OI) pentru Programul Opera țional Regional (POR). Următoarele secțiuni analizează cele două atribute separat:  Funcția de planificare strategică: În ceea ce privește pregătirea perioadei de programare 2007 - 2013, există opt Comitete Regionale pentru Elaborarea PDR. Acestea au rol consultativ și sunt coordonate de ADR-ul regiunii respective, reunind o gamă largă de părți interesate, incluzându-i pe principalii beneficiari viitori. La fel ca înainte, fiecare comitet regional pentru elaborarea PDR și PDR are la bază activitatea mai multor grupuri de lucru (GL) la nivelul fiecărei regiuni. ADR -urile organizează dezbateri și consultări privind programele de dezvoltare rurală, solicită opinii din partea autorităților locale și elaborează adesea documente regionale foarte bine argumentate. Dar, din nou, având în vedere că nivelul regional lipsește în structura administrativă a României, PDR-urile rămân documente lipsite de putere: nu există sancțiuni speciale pentru incapacitatea de realizare a obiectivelor și nu există recompense speciale pentru îndeplinirea acestora. În plus, așa cum se arată în raportul Băncii Mondiale din 2013 privind Consolidarea capacității de amenajarea a teritoriului: „PDR -urile sunt fragmentate în abordarea lor, deoarece sunt concepute special pentru accesarea fondurilor structurale. Chiar și atunci când planurile depășesc sfera de aplicare a ceea ce poate fi finanțat prin POR, nu există niciun nivel administrativ care ar putea prelua astfel de pr oiecte regionale.”82 În plus, o parte din bugetul unui ADR este asigurată de autoritățile locale din regiunea sa, astfel încât mobilizarea pe care o agenție o poate exercita asupra consiliilor locale / jude țene este foarte slabă. Pentru a asigura o coordonare adecvată, PDR -urile ar trebui, în mod evident, să vizeze atât programele cu finanțare europeană, cât și pe cele cu finanțare de la bugetul de stat și să se bazeze pe un mecanism viabil care să permită tragerea la răspundere a părților interesate pentru progresul înregistrat în punerea în aplicare a PDR-urilor. 81 Acest subiect a fost abordat în raportul Băncii Mondiale din 2014 privind „POR 2.0: Colaborar ea și comunicarea AM-OI pentru Programul Operațional Regional, 2014 -2020”. 82 A se vedea „Consolidarea capacității de amenajarea a teritoriului”, Banca Mondială, 2013, p. 66. 161 Figura 44. Structura actuală pentru perioada de programare 2014 -2020 a fondurilor structurale ale UE în România  Proiectarea și punerea în aplicare a programelor de investiții: ADR-urile au avut rol de organisme intermediare (OI) pentru POR, pe baza unui contract încheiat cu AM POR din 2007, și vor avea în continuare această calitate cel puțin până în 2020. Prin urmare, ele joacă un rol esențial atât în planificarea POR, cât și în punerea sa în aplicare. Raportul Băncii Mondiale pentru „POR 2.0: Colaborarea și comunicare AM-OI pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020” include o analiză aprofundată a funcțiilor ADR, în special în legătură cu susținerea solicitanților și beneficiarilor programului. De asemenea, ADR contribuie la verificarea conformită ții administrative și a eligibilității proiectelor POR, precum și la monitorizarea și evaluarea progreselor și rezultatelor programului. Dacă ADR -urile pot încerca să contribuie la coordonarea investițiilor POR, ele sunt neputincioase în ceea ce prive ște programele finanțate de la bugetul de stat, cum ar fi PNDL. Un alt neajuns este faptul că aceste agenții vizează mai ales așezările urbane și nu au o prezență puternică în zonele rurale vizate de programe precum PNDL. 284. Consiliile de Dezvoltare Regională (CDR). CDR-urile funcționează ca un parteneriat între autoritățile de la diferite niveluri în cadrul unei regiuni (jude ț, oraș, comună). Mandatul unui CDR, astfel cum este definit în Legea nr. 315/2004, 83 vizează tocmai coordonarea politicilor și programelor de dezvoltare regională, atât pe cele cu finanțare din surse europene, cât și pe cele finanțate de la bugetul de stat. În ceea ce prive ște POR, CDR-ul fiecărei regiuni supraveghează activitățile ADR-urilor, asigurându-se că toate județele dintr-o regiune beneficiază de un tratament corect și egal. CDR finanțează părți ale bugetelor ADR-urilor prin bugetele județene. Din aceste consilii fac parte pre ședinții consiliilor județene din fiecare regiune și trei reprezentanți ai administra țiilor locale din județ (unul pentru fiecare nivel al consiliilor locale - municipii sau ora șe mari, localități și comune). CDR este condus de un președinte și un vicepreședinte, funcții care sunt ocupate prin rota ție de reprezentanții județelor dintr-o anumită regiune, iar secretariatul său este asigurat de ADR. 83 A se vedea „Monitorul Oficial nr. 577 din 29.06.2004” 162 285. Celălalt jucător important la nivel regional a fost Comitetului Regional de Evaluare Strategică și Corelare (CRESC), care a avut un rol esen țial în ordonarea după prioritate a proiectelor de investiții care urmau să fie finanțate prin POR. CRESC a fost înființat prin HG 764/2007 și a fost mandatat: (a) să evalueze modul în care proiectele propuse au satisfăcut necesitățile la nivel regional; și (b) să ordoneze după prioritate proiectele strategice la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare. Membrii CRESC au inclus patru reprezentanți ai fiecărui județ dintr-o anumită regiune, doi din administrația publică locală și doi din partea organiza țiilor societății civile din domeniul socio-economic. În principiu, CRESC a avut o misiune importantă în ceea ce privește alinierea investițiilor POR la nevoile regionale, însă în practică acest sistem a generat întârzieri semnificative și o serie de alte probleme (de exemplu, lipsa de transparență în ceea ce privește criteriile de ordonare după prioritate; un potențial conflict de interese între autoritățile locale în calitate de membri CRESC și potențialii beneficiari ai POR; dublarea criteriilor de evaluare etc.). 84 Ca urmare, Hotărârea de Guvern 1383/2008 a revizuit rolul CRESC, limitând atribuțiile acestuia la acordarea de recomandări și avize consultative cu privire la investițiile regionale. Pe baza observațiilor de cercetare de teren, CRESC a încetat să funcționeze de facto, întrucât deciziile sale nu mai au un impact asupra deciziilor privind investițiile POR. 4.2.3 La nivel local 286. În ceea ce privește investițiile în infrastructura rutieră, apă și ape uzate și infrastructura socială, cele mai multe dintre eforturile de coordonare necesare trebuie să aibă loc la nivel local - la nivelul consiliilor județene și al primăriilor din toată România. Acest lucru se datorează faptului că acestea sunt instituțiile care planifică, pun în aplicare și finalizează investițiile publice în beneficiul comunităților lor. Aici se găsește cea mai mare densitate a infrastructurii și, prin urmare, cea mai mare nevoie de coordonare intersectorială. Prin urmare, consiliilor județene și locale trebuie să le revină sarcina de a coordona proiectele de infrastructură atât în cadrul propriei instituții, cât și cu alte părți interesate. O astfel de provocarea poate fi considerată atât mai mică, cât și mai mare decât în cazul altor niveluri: mai mică, deoarece, de multe ori, există un singur candidat / beneficiar / entitate de punere în aplicare – și anume consiliul județean, pentru județe, și consiliul local, pentru ora șe, localități și comune; mai mare, pentru că acest nivel se confruntă cu limitări de capacitate specifice în ceea ce privește resursele umane necesare pentru o coordonare eficace. Strategii și planuri 287. În ceea ce privește strategiile și planurile, autoritățile locale au la dispoziție un număr de instrumente pentru a asigura un proces integrat. În primul rând, documentul principal pentru coordonarea teritorială este Planul Urbanistic General (PUG), definit în Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Articolul 44 din acest document prevede că „documentațiile de urbanism transpun la nivelul localităților urbane și rurale propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului na țional, zonal și județean.”85 Cu alte cuvinte, acest plan de nivel local trebuie să se coordoneze îndeaproape cu planurile de nivel superior și să reflecte prioritățile acestora. Într-adevăr, este nevoie de o coordonare teritorială pentru a evita conflictele în materie de amenajare teritorială la punerea în aplicare a proiectelor. De exemplu, la Cluj, a fost întocmit un plan de prelungire a pistei 84 Pentru o serie de preocu pări exprimate de CE cu privire la rolul CRESC, a se vedea , de exemplu, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd- 62/Documente_Suport/Rapoarte/1_Rapoarte_POR/16.07/4_Minuta_CMPOR_%2027_oct_2008.pdf 85 A se vedea Legea 350/2001. 163 aeroportului regional (ce urma să fie realizat de către Consiliul Județean) și de asemenea, a fost planificată și o variantă de ocolire, în partea de nord a orașului (ce urma să fie realizată de CNADNR). Din păcate, cele două planuri nu au fost coordonate corespunzător, autoritățile ajungând la situa ția în care varianta ocolitoare propusă se suprapunea cu zona în care urma să fie extins aeroportul. Raportul Băncii Mondiale cu privire la Consolidarea capacității de amenajarea a teritoriului atrage atenția asupra următoarelor fapte: „corelarea planurilor este un proces dificil din cauza slabei secven țieri (și anume, planurile de nivel inferior sunt elaborate înaintea celor de nivel superior), din cauza dificultă ții de corelare cu planurile de nivel superior (planurile jude țene de amenajare a teritoriului au tendința de a include o listă lungă de date și informații care, adesea, sunt irelevante), precum și din cauza varia ției de calitate a diferitelor planuri.” 86 O discuție despre corelarea planurilor la nivel local, jude țean, regional și național nu intră în sfera de aplicare a prezentului raport; aceasta temă de discuție a făcut obiectul raportului Băncii Mondiale menționat anterior, care include o serie de recomandări principale cu privire la modul de îmbunătățire a status quo-ului. 288. În paralel, autoritățile județene și locale elaborează strategii de dezvoltare pentru comunitățile lor, orientate spre evaluarea nevoilor și propunând proiecte pentru rezolvarea acestora. Echipa Băncii Mondiale a finalizat o analiză aprofundată a strategiilor ju dețene pentru toate județele din România; rezultatele sunt sintetizate în anexa C și includ o descriere a mecanismelor de coordonare prevăzute de fiecare autoritate județeană. În general, următoarele observații fac referire la strategiile jude țene de dezvoltare:  Nu există un standard unic clar pentru elaborarea unor astfel de documente, ceea ce înseamnă că strategiile unor județe nu cuprind secțiuni principale (în cazul județului Caraș Severin, strategia nu include o listă de proiecte propuse, bugetul indic ativ, un plan de acțiune, un calendar etc.).  Nu există nicio listă de documente de care aceste strategii județene ar trebui să țină cont. Unele dintre acestea sunt corelate doar cu Europa 2020; altele (cum ar cele pentru Arge ș sau Bistrița Năsăud) au la bază un set mult mai larg de documente strategice.  Nu există o abordare standard privind lista de proiecte incluse, sursele de finanțare, monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a strategiilor. În unele jude țe se înființează noi organisme (grupuri de lucru) pentru a monitoriza și coordona acțiunile definite de strategie, în timp ce altele nu fac nicio referire la astfel de mecanisme.  Cele mai multe strategii includ liste lungi de proiecte, fără o ancorare în limitele bugetare realiste și fără o analiză a potențialelor surse de finanțare. Fără bugete este dificil să se facă o ordonare după prioritate, iar fără această ordonare, este dificil să se asigure o coordonare. 289. Principalele deficien țe identificate la nivelul strategiilor jude țene sunt, de asemenea, prezente în strategiile de dezvoltare locală pentru orașe, localități ș i comune, deși există, de asemenea, o serie de bune practici. De exemplu, strategia de dezvoltare a ora șului Cluj-Napoca se concentrează în principal pe dezvoltarea integrată, în special în ceea ce privește infrastructura de transport și utilități publice. În ceea ce privește Satu Mare, strategia identifică în mod explicit proiectele care trebuie să fie coordonate cu alte intervenții. 87 Strategia de dezvoltare a ora șului Ploiești pentru perioada 2007-2025 prevede trei proiecte integrate, inclusiv un calendar detaliat care prezintă momentul când se va realiza fiecare 86 A se vedea „Consolidarea capacității de amenajare a teritoriului”, Banca Mondială, 2013, p. Xiii. 87 A se vedea lista proiectelor cuprinse în „Strategia de dezvoltare a orașului Satu Mare 2015 -2025”, p. 44 -55 164 intervenție. 88 Strategia de dezvoltare a ora șului Piatra Neamț cuprinde, de asemenea, unele intervenții integrate, inclusiv un proiect de creștere a calității vieții în cartierul Dărmănești prin reabilitarea rețelelor de apă și ape uzate și modernizarea spa țiilor publice (drumuri, trotuare, trasee pentru biciclete etc.). Astfel de exemple de bune practici rămân excepții, din păcate, într-un context dominat de strategii de dezvoltare locală lipsite de obiective, proiecte, termene, bugete și surse de finanțare clar definite și mai ales de o ordonare după prioritate a investițiilor planificate. 290. În cele din urmă, există, de asemenea, planuri integrate de dezvoltare (PID) elaborate de anumite localități care au atras fonduri europene în timpul ciclului de programare 2007-2013. Ideea care stă la baza PID este aceea că orașele se confruntă cu provocări complexe care adesea necesită soluții integrate și o strânsă coordonare între diferite sectoare și chiar între jurisdicții (și anume ora șele de bază și localitățile învecinate în cadrul zonelor metropolitane). Prin urmare, se poate ob ține un impact mai semnificativ prin elaborarea de proiecte ca parte a unui tot integrat, spre deosebire de aplicarea de intervenții disparate. Modul în care PID se corelează cu strategiile de dezvoltare locală nu este întotdeauna foarte clar, iar în unele cazuri, cele două documente par să fie repetitive. Cele mai multe PID par să fi fost elaborate exclusiv pentru îndeplinirea cerințelor de accesare a fondurilor europene și, ca în cazul strategiilor de dezvoltare, nu includ date extinse privind constrângerile bugetare și proiectele prioritare. Un raport al Băncii Mondiale din 2013 privind „Evaluarea strategică a PID” prezintă o serie de recomandări detaliate pentru îmbunătățirea acestor documente, incluzând: (i) o mai bună integrare sectorială a proiectelor, precum și integrarea la nivel teritorial; (ii) o mai bună utilizare a probelor; (iii) adoptarea celor mai bune practici în dezvoltarea urbană durabilă; (iv) mecanisme de monitorizare și evaluare; și (v) orientări și metodologii comune. Programe de investiții 291. PNDR 2007-2013, prin măsura 322, încurajează proiectele integrate, oferind atât un punctaj mai mare, cât și o finan țare mai generoasă investițiilor de acest fel. Astfel, marea majoritate a proiectelor depuse pentru finanțare prin măsura 322 includ cel puțin două tipuri de investiții, adesea chiar mai multe. De exemplu, 159 din totalul de 802 proiecte includ infrastructura rutieră, de apă, ape uzate și socială. Restul proiectelor propun permutări ale acestor patru tipuri de investiții. Numai 77 dintre proiecte se axează pe un singur sector, toate acestea fiind proiecte destinate dezvoltării infrastructurii rutiere. Dintr-un număr de 623 de proiecte PNDR care vizează drumurile, 311 includ și un proiect privind apa și / sau apele uzate. Dintre aceste 311 proiecte, 204 au fost proiecte integrate care au cuprins toate cele trei tipuri de investiții. După cum ilustrează harta de mai jos, localitățile din anumite județe (de exemplu, Cara ș-Severin, Vaslui, Neamț, Bistrița-Năsăud) au fost mai proactive în obținerea de fonduri destinate proiectelor PNDR integrate. 88 A se vedea secțiunea privind graficul de punere în aplicare a proiectelor în „Strategia de dezvoltare a orașului Ploiești 2007 -2025” 165 Figura 45 . A existat o oarecare coordonare intersectorială a proiectelor în cadrul PNDR Sursă: PNDR 2007 -2013 292. În cazul PNDL, dat fiind că nu a fost oferit un punctaj mai mare proiectelor integrate, astfel de interven ții sunt rare. Deși numărul de proiecte finanțate prin PNDL este de trei ori mai mare decât numărul de proiecte finanțate de PNDR (aproximativ 2 400, fa ță de aproximativ 800), proiectele integrate sunt relativ puține. În plus, există și mai puține proiecte care includ investiții în drumuri, apă și ape uzate. Cea mai mare parte a investițiilor integrate sunt proiecte de tipul drumuri-alimentare cu apă. 293. Totu și, merită menționat că Autoritatea de Management a PNDR nu va utiliza probabil abordarea integrată pentru perioada de programare 2014-2020. O analiză a performanței programului a scos la iveală faptul că punerea în aplicare a proiectelor integrate a fost mult întârziată de proceduri anevoioase de achiziții publice și de nevoia de a împărți investițiile în etape. Astfel, lucrările de reabilitare a drumurilor nu au putut începe înainte de finalizarea proiectului privind apa și / sau apele uzate. Acest lucru a însemnat că întârzierile produse în realizarea proiectului privind apa / apele uzate au atras întârzieri ale proiectului privind drumurile. 166 Figura 46. Coordonarea intersectorială a proiectelor în cadrul PNDL 294. În ceea ce priveș te coordonarea dintre programe, nu a existat nicio tentativă conștientă de planificare în comun între PNDL ș i PNDR. În primul rând, PNDL nu prevede coordonarea cu alte programe opera ționale. După cum ilustrează hărțile de mai jos, există relativ puține localități în care proiectele privind drumurile din cadrul unui program sunt completate de proiecte privind apa / apele uzate în cadrul celuilalt program. 295. Nici PNDL, nici PNDR nu men ționează în mod specific coordonarea dintre programe / intersectorială. Prin urmare, există puține situații în care proiectele integrate au demarat cu finanțare din mai multe fonduri. Chiar și în situațiile în care par a se produce suprapuneri, nu este clar dacă proiectele sunt, de fapt, coordonate (de exemplu, alimentarea cu apă și canalizarea finanțate dintr-un program, iar reabilitarea drumurilor finanțată din alt program) sau ele reprezintă de fapt investiții realizate în sate diferite din cadrul aceleia și comune. Având în vedere că PNDR oferă ocazia adoptării unei abordări integrate, cel mai probabil suprapunerile sunt puține și există o coordonare reală între PNDL și PNDR. Este, de asemenea, adevărat că, în practică, astfel de eforturi de armonizare se produc exclusiv ad-hoc, dat fiind că nu există mecanisme instituționale de identificare și valorificare a sinergiilor dintre programe și dintre sectoare. 167 Figura 47. Coordonarea investițiilor PNDL în drumuri cu investițiile PNDR în alimentarea cu apă și canalizarea apelor uzate Figura 48. Coordonarea investițiilor PNDR în drumuri cu investițiile PNDL în alimentarea cu apă și canalizarea apelor uzate 168 296. Se pot lansa ipoteze privind coordonarea indirectă dintre PNDL și PNDR, date fiind suprapunerile relativ pu ține. În mod specific, s-ar putea afirma că un program răspunde nevoilor pe care celălalt program nu a reușit să le acopere. De fapt, interviurile cu beneficiarii celor două programe arată că autoritățile locale sunt destul de abile în accesarea diferitelor „ulcioare cu bani”, deși unii par să prefere PNDL, în timp ce alții aleg PNDR. PNDL presupune mai puțină birocrație, iar fondurile sunt transferate mult mai repede, însă proiectele realizate în cadrul acestui program sunt, de obicei, de dimensiuni mai mici decât cele din cadrul PNDR, dat fiind că finanțarea este asigurată pentru un singur an. Pe de altă parte, prin PNDR autoritățile locale pot realiza proiecte mai mari și mai complexe, fapt favorizat de finanțarea anuală predictibilă, dar în același timp, ele trebuie să treacă prin proceduri birocratice mai anevoioase. De asemenea, beneficiarii au men ționat că rambursarea cheltuielilor prin PNDR are loc uneori cu mare întârziere. Proiecte de infrastructură 297. Proiectele individuale oferă multe oportunități de coordonare, având două obiective: (i) evitarea suprapunerilor care duc la ineficien ță și care rezultă din împărțirea în etape a investițiilor (de exemplu, drumuri reconstruite înaintea re țelelor de apă / ape uzate); și (ii) stimularea sinergiilor între proiecte. Îndeplinirea celui de al doilea obiectiv va depinde de condi țiile specifice fiecărei situații în parte. În general, dacă planificarea și documentele strategice sunt elaborate în mod corespunzător, autoritățile locale care apără interesele supreme ale comunităților vor avea în vedere intervenții care să întărească și să sporească impactul reciproc al acestora. În ceea ce privește primul obiectiv - evitarea suprapunerilor și etapizarea adecvată a investițiilor - din nou, autoritățile locale dețin cheia unei coordonări adecvate. Potrivit prevederilor legale, primarul solicită elaborarea documenta ției tehnico- economice (și anume studii de pre-fezabilitate și fezabilitate) și tot el avizează planurile urbanistice zonale și autoriza țiile de construcție. Cu alte cuvinte, primarul controlează într -o mare măsură calendarul diferitelor investiții planificate. Figura 49. Conducte de apă instalate de -a lungul unui drum reabilitat 298. Interviurile cu beneficiarii PNDL și PNDR au mai indicat faptul că autoritățile locale depun eforturi concertate în vederea coordonării intersectoriale. De exemplu, s-a constatat că acestea au 169 amânat reabilitarea / modernizarea drumurilor comunale până la finalizarea proiectelor privind apa / apele uzate. Dacă finalizarea investițiilor în drumuri a avut loc mai întâi, autoritățile locale au lăsat, de obicei, suficient spațiu la marginea drumurilor pentru amplasarea conductelor de alimentare cu apă sau de transport a apelor uzate (a se vedea imaginea de mai jos). Următorul capitol va prezenta un rezumat al bunelor practici în coordonarea proiectelor de investiții la nivel local. 4.3 Concluzii desprinse din analiza-diagnostic 299. Cadrul actual pentru coordonarea strategiilor de infrastructură, a programelor de investiții ș i a proiectelor din România este complex și prezintă atât puncte forte, cât și deficien țe. Înainte de a trece la următorul capitol care cuprinde recomandări, este util să trecem în revistă principalele concluzii ale acestei cuprinzătoare analize -diagnostic:  Coordonarea intrasectorială o Coordonarea în plan vertical între nivelurile administrative:  În general, sistemul de concepere a strategiilor, cu implicarea jucătorilor de la diferite niveluri (na țional, regional, județean / local) este funcțional. Există strategii na ționale finalizate în majoritatea sectoarelor analizate și doar în câteva cazuri acestea sunt încă în curs. Ac este strategii sunt, de obicei, coordonate cu prioritățile suprana ționale.  Strategiile de nivel superior nu transpun întotdeauna obiectivele în mod eficient în proiecte locale / județene, în special în sectorul drumurilor și al apei / apelor uzate. Această situație se datorează faptului că: (i) strategiile nu sunt suficient de clare, sunt în permanentă schimbare sau nu sunt încă finalizate; și / sau (ii) autoritățile care dezvoltă proiecte nu iau în considerare strategiile de nivel superior, însă beneficiază în continuare de finanțare națională (de obicei, alte fonduri decât cele europene) pentru proiectele lor. o Coordonarea în plan orizontal a programelor de investi ții sectoriale  În special în sectoarele în care există mai multe surse de finanțare, se manifestă tendința de a apărea suprapuneri și lipsă de eficiență privind modul în care programele de investiții finanțate de la bugetul de stat vizează intervențiile. Acest lucru poate crea o dinamică competitivă negativă între programele de investiții, iar fondurile de la bugetul de stat ar putea conduce la excluderea finanțării europene.  În schimb, fondurile structurale ale UE sunt concepute pentru a fi complementare - o cerință explicită monitorizată de CE.  Coordonarea intersectorială o La nivel național:  Strategii: Nu există niciun efort sistematic de a coordona strategiile în ceea ce privește obiectivele sau etapele de ac țiune și nu există standarde comune pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a acestora. Nu există nicio instituție mandatată în mod explicit să verifice toate strategiile disponibile și să decidă măsura în care acestea „se potrivesc” unele cu altele și care sunt implica țiile lor 170 politice și bugetare. La fel de important, nu există proceduri de monitorizare și evaluare pentru strategiile e laborate, care să permită luarea unor decizii privind necesitatea, gradul de adecvare și îndeplinirea obiectivelor acestora.  Programe de investiții: Există discrepanțe semnificative în cadrul procedurilor aplicabile programelor de investiții cu finanțare de la bugetul de stat în raport cu cele cu finanțare europeană, la nivelul întregului ciclul al proiectului. Programele finanțate de la bugetul de stat sunt lipsite de transparență, previzibilitate și rigoare în selectarea intervențiilor.  Proiecte: Încep să funcționeze mecanismele na ționale emergente de coordonare a proiectelor mari, dar este necesară consolidarea acestora (de exemplu, Unitatea de evaluare din cadrul Ministerului Finanțelor Publice). o La nivel regional:  România nu are regiuni administrative oficiale.  Având în vedere rolul lor actual limitat, Agențiile de Dezvoltare Regională și Consiliile de Dezvoltare Regională au rezultate bune în ceea ce privește planificarea și coordonarea investițiilor regionale.  Planificarea eficace în cadrul POR 2014-2020 (incluzând proiecte de drumuri strategice la nivelul județelor) reprezintă o mărturie a faptului că programele de investiții corect proiectate pot impulsiona instituțiile regionale pentru a asigura o mai bună coordonare a investițiilor în infrastructură. o La nivel local:  Cea mai mare parte a efortului de coordonare între sectoare are loc la nivel local. Aici neajunsul principal este legat de capacitatea autorităților subnaționale de a aplica bunele practici în planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea investițiilor lor în infrastructură. Există exemple de coordonare pozitivă în întreaga țară, dar nu s-a observat niciun efort sistematic de a culege și de a disemina concluziile desprinse.  Strategii: Amenajarea teritoriului poate fi îmbunătățită la nivel local pentru a asigura o coordonare teritorială adecvată. Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană (PIDU) au reprezentat o evoluție pozitivă pentru perioada 2007-2013. Unele strategii de dezvoltare sunt foarte bine dezvoltate, altele, mai puțin; nu există standarde comune.  Programe de investiții: Datele cantitative nu dezvăluie existența unor tendințe clare. Datele calitative culese în cadrul vizitelor pe teren sugerează că autoritățile locale încearcă într-adevăr să asigure o coordonare a d-hoc între diferite surse de finanțare. Puține dintre acestea dețin planuri strategice în vederea mobilizării unor fonduri specifice pentru proiecte specifice.  Proiecte de infrastructură : Experiențele privind coordonarea la nivel de proiect între sectoare variază foarte mult. Unele autorități locale au elaborat proceduri proprii pentru a asigura o etapizare adecvată a investițiilor. 171 Capitolul 5: Strategii specifice și pași concreți pentru îmbunătățirea coordonării investițiilor în infrastructură 300. Având în vedere concluzia de mai sus, acest ultim capitol propune o serie de strategii specifice și pași concreți pentru îmbunătățirea coordonării intrasectoriale și intersectoriale a investițiilor în infrastructura publică din România. În cadrul acestui demers, unul dintre principipiile de bază este: „în primul rând, nu cauza prejudicii”. Măsurile de coordonare excesiv de complexe atrag riscurile descrise în ultima secțiune a capitolului 1, inclusiv birocratizarea excesivă și o povară suplimentară asupra beneficiarilor, fără a aduce o valoare adăugată efectivă. De aceea, prezentul capitol ordonează după prioritate recomandări care nu modifică în mod substanțial sistemul actual, dar care prezintă un potențial pentru îmbunătățirea coordonării. În câteva situații se propun mecanisme noi, cu avertismentul că, înainte de lansare, acestea trebuie analizate în amănunt. Ori de câte ori este posibil, se face referire la demersurile aferente ale Băncii Mondiale, iar anexa B cuprinde o colecție de studii de caz utile din alte 5 state membre ale UE (Italia, Germania, Polonia, Spania și Suedia). 301. Înainte de prezentarea listei de recomandări specifice pentru îmbunătățirea statu-quoului, este util să se ia în considerare un scenariu care implică o distan țare mai mare față de cadru l actual: consolidarea (majorității) programelor finan țate de la buget în fondurile structurale ale UE. Această procedură ar fi o soluție relativ rapidă la lipsa de coordonare, observabilă îndeosebi în discrepanța dintre abordările și procedurile aplicate în cadrul programelor europene comparativ cu cele din programele finanțate de la bugetul de stat. Mai exact, programele de investi ții finanțate integral de la bugetul de stat ar redirecționa toate fondurile prin intermediul instrumentelor cu finanțare europeană. Contribuția generală a României la instrumentele structurale ar fi mai mare și ratele de cofinanțare ar crește, însă mai multe proiecte ar fi incluse în cadrul fondurilor UE 89 . Aceasta nu înseamnă că Guvernul României ar fi nevoit să își reducă nivelul actual de finanțare. Alegând însă „opțiunea de consolidare”, guvernul ar mobiliza un mecanism de finanțare care este în mare măsură planificat cu atenție, bine coordonat și pus în aplicare, monitorizat și evaluat cu rigurozitate. Exemplul Poloniei este adeseori citat ca fiind reprezentativ pentru o coordonare eficace, în special în ceea ce prive ște punerea în aplicare a fondurilor UE. Într-adevăr, această țară a optat pentru direcționarea marii majorități a resurselor prin intermediul instrumentelor structurale ale UE, inclusiv pentru drumuri, apă și ape uzate și infrastructură socială. 302. Dezavantajul adoptării exemplului Poloniei și al includerii programelor finan țate de la bugetul de stat în instrumentele UE ar fi acela că, în acest caz, guvernul s -ar concentra aproape în totalitate pe prioritățile de politică publică de la nivel european și pe proporțiile corespunzătoare ale finanțărilor alocate. Consolidarea ar duce la coordonare și chiar la complementaritate prin intermediul mecanismelor specifice concepute pentru fondurile UE (a șa cum s-a arătat anterior, documentele programatice descriu modul în care dintre ele instrumentele se corelează unele cu altele). Cu toate acestea, prețul plătit în acest caz constă în reducerea capacității Guvernului României de a completa, atunci când este necesar, lacunele rezultate din modul în care fondurile UE abordează necesită țile de 89 Acest lucru poate necesita modificarea Acordului de parteneriat. Implicațiile exacte trebuie analizate în continuare, cu toate că, în principiu, nimic nu poate împiedica un stat membru să își direcționeze fondurile proprii prin intermediul instrumentelor cu finanțare europeană. 173 infrastructură 90 . De asemenea, nu este clar ce s-ar întâmpla cu toate investițiile demarate în cadrul unor programe precum PNDL și care nu pot fi continuate cu finanțare UE deoarece nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate și/sau de selecție. Întrucât acest scenariu, de și pare simplu, practic este improbabil, prezentul raport nu va insista în continuare asupra acestuia, ci doar îl men ționează ca opțiune de îmbunătățire a coordonării. Pe termen lung, atunci când această posibilitate va deveni fezabilă și dezirabilă în contextul unei integrări europene din ce în ce mai aprofundate, „consolidarea” programelor de investiții în cadrul european al fondurilor ESI ar constitui un pas firesc către o coordonare mai eficientă și mai simplă. 303. Între timp, programele finan țate de la bugetul de stat joacă un rol crucial și pot contribui în mod efectiv la realizarea unei cre șteri durabile și favorabile incluziunii în România, cu condiția ca acestea să fie coordonate corespunzător unele cu altele și cu fondurile europene. De fapt, raportul recent al Băncii Mondiale privind „Criteriile îmbunătățite pentru proiecte PNDL”, elaborat în cadrul Componentei 2 a angajamentului actual fa ță de MDRAP, oferă un răspuns simplu la întrebarea dacă un program precum PNDL ar trebui să existe: „Da.”. După cum s-a menționat în introducerea la prezentul raport, România se confruntă cu necesități extrem de mari în ceea ce privește infrastructura de bază, iar lacunele nu pot fi acoperite numai de fondurile europene – pe de o parte pentru că sunt insuficiente, iar pe de altă parte pentru că nu acoperă o gamă largă de necesități de infrastructură la nivel local. De cele mai multe ori, prezentul capitol se referă în special la PNDL, dar aceleași concluzii pot fi aplicate în general și altor programe de investiții finanțate de la bugetul de stat. Fie în calitate de coordonator, fie ca susținător activ, MDRAP poate și ar trebui să gestioneze coordonarea investițiilor în infrastructura publică, atât în cadrul sectoarelor, cât și între acestea. Figura de mai jos rezumă „ce”, „cum” și „de ce” se coordonează investițiile în infrastructura publică din România. Figura 50. Ce, cum și de ce se coordonează infrastructura publică din România IMPACT: ACCELERAREA DEZVOLTĂRII ROMÂNIEI Și ce? REZULTAT: “A FACE MAI MULT CU MAI PUȚIN” De ce? OUTPUT: PROIECTAREA ȘI EXECUȚIA INVESTIȚIILOR ÎN INFRASTRUCTURĂ Cu ce efect? ÎNTR-UNMOD ARM ONIZAT PROCES: MECANISME DE COORDONARE INTRA-SECTORIAL INTER-SECTORIAL Cum se poate încuraja • Pe verticală: între niveluri administrative • Nivelurile național, regional, județean/local coordonarea • Pe orizontală: între programe de investiții • La nivel de strategii, programe și proiecte investițiilor? ( finanțate de la buget sau din fonduri UE) PRINCIPII DE MEDIUL PROPICE BAZĂ: Care sunt ÎNCREDERE RESPONSABILITATE CAPACITATE SISTEM E elementele Putem lucra Cine e responsabil (de Avem timpul necesar? Avem infrastructura unui mediu împreună? coordonare)? Avem personal necesară? propice pentru suficient? coordonare? 90 În România, numeroase autorități publice sugerează în interviuri că nevoile infrastructurii de bază ar trebui să aibă prioritate şi să beneficieze de ma i multe fonduri decât în prezent (față de intervențiile nemateriale). 174 5.1 Mediu favorabil 304. Există patru principii fundamentale pentru un mediu favorabil coordonării eficace a investițiilor în infrastructură: încrederea, responsabilitatea, capacitatea și sistemele informatice. Aceste aspecte intertematice influențează calitatea procesului de coordonare pe toate dimensiunile de coordonare (între nivelurile administrative; între actori/programe; între sectoare; între etapele strategiilor/programelor de investiții/proiectelor). 5.1.1 Încrederea 305. O condiție prealabilă esențială pentru o coordonare eficace constă în stabilirea și dezvoltarea de la bun început a unei rela ții bazate pe încredere. Este important de amintit faptul că, în cele din urmă, coordonarea a re loc întotdeauna între oameni, nu între instituții sau sectoare amorfe. Din acest motiv, crearea unei culturi a colaborării este esențială pentru introducerea coordonării în structura oricărei organizații. Una dintre consecințe este necesitatea de a reduce fluctuațiile personalului esențial (a se vedea, de asemenea, subsec țiunea privind „capacitatea”). Pentru a facilita aceste procese și în calitate de coordonator al cadrului de politici privind administra ția publică din România, MDRAP poate coordona un demers extins și la alte instituții publice de la nivel na țional și subnațional din România, având un scop dublu: (i) de a organiza programe speciale de formare dedicate personalului privind modul de consolidare a colaborării și (ii) de a colecta și difuza bune practici din întreaga țară privind coordonarea internă (în interiorul organiza ției, între diferite departamente) și externă (între organiza ții). Pentru perioada 2014-2020 se alocă fonduri europene semnificative în mod special pentru astfel de scopuri (și anume, Programul opera țional privind capacitatea administrativă, fonduri pentru asistență tehnică). Pe termen mediu și lung, MDRAP ar putea să își creeze propriul „grup operativ de coordonare”, prin instruirea, în primul rând, a unor formatori care ulterior ar putea oferi sprijin altor agenții publice în eforturile acestora de a încuraja și de a consolida colaborarea în rândurile membrilor personalului. Stabilirea de rela ții bazate pe încredere va necesita o schimbare a culturii la nivelul sectorului public din România, ceea ce va necesita, cu siguranță, timp și răbdare. Totuși, fără acest fundament solid este puțin probabil ca eforturile de coordonare să fie durabile și eficace. 5.1.2 Responsabilitatea 306. Coordonarea investițiilor publice se desfășoară mai u șor atunci când există un simț al responsabilității în rândul actorilor implica ți. Un pas esențial pentru facilitarea consolidării coordonării este de a stabili acest aspect ca obiectiv clar, după cum urmează:  Coordonarea cu alte autorități ar trebui inclusă pe lista responsabilităților juridice care îi revin fiecărei autorități responsabile de definirea și realizarea investițiilor în infrastructura publică. De exemplu, pentru fiecare minister există o lege care îi definește mandatul; există, de asemenea , o lege a administra ției publice locale care definește sarcinile care le revin autorităților județene și locale. Atât pozițiile politice, cât și cele tehnice ar trebui să își asume obiectivul coordonării.  Pe baza modificărilor aduse actelor legislative relevante, coordonarea ar trebui adoptată pe viitor ca obiectiv esențial în cadrul regulamentelor (Regulamentul de Organizare și Funcționare – ROF) aplicabile fiecărei autorități. Documentele privind misiunea și strategia internă ar trebui, de asemenea, adaptate pentru a reflecta repunerea accentului pe coordonare.  În plus, acest lucru ar trebui să se reflecte în termenii de referință (fișa postului) în cazul fiecărui membru al personalului. De exemplu, un planificator din cadrul une i primării ar fi evaluat luându-se în considerare dacă a colaborat cu omologii săi din jurisdicțiile învecinate pe proiecte care pot fi puse în aplicare dincolo de limitele administrative sau ale căror rezultate depășesc 175 limitele orașului respectiv. În mod similar, directorul responsabil de sistemele de informa ții din cadrul unui minister ar fi penalizat dacă ar crea o bază de date de proiecte care nu „comunică” cu alte instituții.  De asemenea, MDRAP la nivel central și autoritățile regionale/județene/locale la nivelul corespunzător acestora pot lua în considerare numirea unui coordonator informal care să fie responsabil de monitorizarea sarcinilor de coordonare, de difuzarea celor mai bune practici și, în general, de menținerea acestui aspect ca temă importantă pe agenda instituției în cauză. 307. Astfel de măsuri sunt menite să se completeze unele pe altele: pe de o parte, să se solicite în mod explicit membrilor personalului să își coordoneze ac țiunile și să fie considerați răspunzători pentru acțiunile lor, iar pe de altă parte, să li se asigure acestora cultura și cuno știn țele necesare asigurării colaborării. Acest lucru ar contribui la abordarea uneia dintre lacunele majore ale sistemului actual, care nu ia în calcul eforturile de coordonare sau lipsa acestora. Fiind principalul minister responsabil de sprijinirea autorităților subna ționale (și anume, administra ția publică din România), MDRAP poate promova aceste inițiative la nivelul consiliilor județene și locale. 308. Totodată, răspunderea este în legătură strânsă cu claritatea cadrului legislativ: dacă există confuzii la nivelul legilor, este imposibil pentru factorii de decizie să se coordoneze într -un mod eficient. Un exemplu este OUG 88/2013, menționată anterior ca un pas fundamental în vederea prioritizării și coordonării proiectelor majore. Dincolo de toate intențiile ei bune, ordonanța a lăsat loc de interpretare în cateva chestiuni importante, iar aplicarea acestui act normativ necesită câteva clarificări de bază. De pildă, este neclar dacă prevederile ordonanței se aplică și proiectelor europene care depășesc suma de 100 milioane RON. Dacă da, un solicitant ar trebui să ceară mai întâi aprobarea Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și abia apoi să purceadă la întocmirea studiului de fezabilitate – așadar, organismele implicate în gestiunea programelor operaționale ar trebui să ceară, în teorie, ca solicitanții să prezinte dovada avizului de la Ministerul de Finanțe ca parte a procesului de aplicare (acesta ar fi un nou criteriu de eligibilitate). O altă problemă ce creează confuzie este că ordonanța sugeează că s-ar putea aplica și proiectelor de nivel mediu (între 30 și 100 milioane RON), nu doar proiectelor majore de peste 100 milioane RON, dacă evaluarea MFP demonstrează că există anumite riscuri în îndeplinirea obiectivelor . Ideea de bază este că este nevoie de mecanisme legale clare pentru a promova un simț al răspunderii în ceea ce privește mecanismele de coordonare. 5.1.3 Capacitatea 309. Se întâmplă frecvent în România – și în alte țări, de altfel – să se întâmpine opoziție din partea administrațiilor subnaționale atunci când se discută sarcinile suplimentare pe care ar trebui să le îndeplinească acestea (de exemplu, coordonarea pe verticală și/sau pe orizontală). Aparent, motivul este întotdeauna acela și: lipsa capacității. I nterviurile de teren realizate în cadrul acestei activități și ca parte a angajamentelor anterioare ale Băncii Mondiale față de MDRAP din 201191 relevă că aceste preocupări sunt justificate la nivel local și județean. Este ușor să se argumenteze că orice de mers susținut de îmbunătățire a coordonării investițiilor publice trebuie să țină seama de „cine” – Cine se va ocupa efectiv de activitatea de coordonare între departamente/institu ții/sectoare/niveluri administrative? Această sarcină nu poate fi externalizată, ci necesită implicare activă din interior, din partea unor membri 91 Acestea includ Analiza funcţională din 2011 a sectorului de dezvoltare regională şi prima etapă a Programului de Dezvoltare Regională a României (2012 -2014). 176 experimentați ai personalului, care cunosc sistemul și pot parcurge nivelurile sale instituționale și jurisdicționale. În special în contextul pozițiilor prost remunerate din administra ția publică din România, unde există un grad ridicat de fluctuație a personalului și salarii lunare de aproximativ 400 EUR sau mai puțin, acești specialiști sunt foarte greu de găsit și, acolo unde încă mai există, aceștia tind să fie foarte solicitați. 310. În contextul termenelor strânse și capacității reduse, sarcinile de coordonare riscă să ajungă la sfârșitul listei de priorități, chiar și atunci când acestea fac parte în mod explicit din mandatul unei institu ții și/sau al unui membru al personalului. Aceasta este situa ția nu doar în România, ci și, în general, în cadrul organiza țiilor din sectorul public și privat. Unitățile pentru investiții în infrastructură din cadrul administra țiilor subnaționale din întreaga țară au sarcina critică și presantă de a depune și a realiza proiecte cu finanțare europeană. Acest lucru este valabil mai ales în ultima perioadă, când echipele au fost nevoite nu doar să accelereze punerea în aplicare a proiectelor aflate în curs de desfășurare, pentru a le finaliza înainte de t ermenul limită din 2015, ci și să elaboreze noi proiecte pentru ciclul de buget 2014-2020. Această situație presupune un volum însemnat de muncă și o mare răspundere, dar și numeroase controale, audituri și vizite de monitorizare din partea diverselor organizații (OI, AM, Autoritatea de Audit na țională, Curtea de Conturi națională etc.). În acest context, este puțin probabil ca personalul de bază să aibă posibilitatea de a aloca timp activităților de coordonare, care pot părea mai puțin urgente și de durată. 311. Solu ția este asigurarea că autoritățile locale și județene dispun de resurse ș i mecanisme pentru îndeplinirea funcțiilor de gestionare a capitalului uman, de motivare a personalului în ceea ce prive ș te coordonarea în interiorul institu țiilor ș i între acestea și de reducere a gradului de fluctua ție a personalului. Pe baza examinării documentare și a datelor obținute în urma vizitelor în teren, prezentul raport întărește recomandările prezentate în raportul Băncii Mondiale din 2014 privind „POR 2.0: Facilitarea sprijinului direct și proactiv acordat solicitanților și beneficiarilor Programului Opera țional Regional 2014-2020”. Mai precis, MDRAP ar trebui să coordoneze următoarele demersuri din domeniul politicii publice și inițiativei legislative, care vizea ză îmbunătățirea mediului de lucru al angaja ților din sectorul public:  Creșterea bazei de salarizare în func ție de performanță și, în special, luarea în calcul a posibilității de recompensare a eforturilor de coordonare. MDRAP poate coordona demersul de restructurare a criteriilor de evaluare a performan ței angaja ților din sectorul public care lucrează în domeniul investițiilor în infrastructură, reflectând importanța unor astfel de sarcini. Unul dintre criteriile de proces pot viza eficacitatea coordonării 92 .  Extinderea schemei de bonificații aplicabile proiectelor UE (Legea nr. 284/2010 a permis acordarea de bonifica ții de până la 25 de clase, echivalentul unei creșteri de 62,5 % a salariului de bază) pentru a acoperi toate tipurile de proiecte de infrastructură și toate etapele proiectelor de infrastructură (activități de planificare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare post-execuție). Acest lucru este necesar pentru a rămâne competitivi cu salariile din sectorul privat; specialiștii cu experiență care concep și gestionează proiecte de investiții tind să fie foarte solicita ți. 92 A se vedea „Proiectul de raport care prezintă analiza activităţii profesionale pentru funcţiile implicate în gestionarea fondurilor europene şi indicatorii de evaluare a performanţei propuşi”, Banca Mondială, ianuarie 2015. 177  Îmbunătățirea sistemului de angajare pentru a avea persoanele potrivite în func țiile potrivite , prin practici de angajare adecvate, bazate pe merite, care să aducă competențele atât de necesare din domenii esențiale (economie, inginerie civilă și studii juridice). În paralel, reducerea gradului de fluctua ție a personalului esențial prin facilitarea accesului la mecanisme adecvate de recompensă. 5.1.4 Sistemele informatice 312. Coordonarea eficace depinde și de asigurarea unor fluxuri de informa ții complete, prompte și exacte între actorii implica ți – atât pe verticală (între actorii de la nivel na țional și subnațional), cât și pe orizontală (între sectoare ș i între jurisdicții). După cum s-a menționat în capitolul anterior, lipsa acută a colaborării este dublată de o lipsă a informațiilor la diferite niveluri administrative, la nivelul ministerelor și chiar la nivelul unităților din cadrul departamentelor ministeriale. România nu a depus efortul de a alinia toate bazele de date conținând informa ții referitoare la instituțiile publice, fiind extrem de dificil la ora actuală ca sistemele să „comunice” între ele. Indiferent de cât de dificilă este această provocare, coordonarea eficace a investițiilor publice nu se poate realiza fără o bază de date corespunzătoare a acestor intervenții – la nivelul sectoarelor, la diferite niveluri (na ționale și subnaționale) și la nivelul surselor de finanțare (atât fonduri europene, cât și fonduri de la bugetul de stat). 313. O serie de exemple recente sugerează faptul că dezvoltarea unei baze de date comune care să con țină toate investițiile în infrastructură din România este posibilă în cele din urmă. În ciuda tuturor problemelor cu care se confruntă, Sistemul informatic unic de management (SMIS) îndepline ște funcția de a colecta într-un singur loc informa țiile privind investițiile din fonduri europene din cadrul tuturor programelor opera ționale, indiferent de ministerul care ac ționează ca autoritate de ma nagement. În baza informa țiilor furnizate de SMIS și a propriilor sale eforturi de a sintetiza și raporta în mod eficient informațiile respective, AM POR din cadrul MDRAP a realizat o hartă GIS a tuturor intervențiilor finanțate prin acest program pe parcursul perioadei 2007-201393 . Harta respectivă permite utilizatorilor să efectueze căutări în funcție de proiect, localitate, jude ț și regiune. Dacă utilizatorul face click pe una dintre localitățile reprezentate pe hartă, se deschide o fereastră în care sunt afișate toate proiectele, inclusiv stadiul fiecărui proiect, bugetul total și chiar imagini (dacă există). Datele obținute în urma interviurilor de teren sugerează interesul recent al DG DRI de a crea un instrument similar pentru proiectele PNDL și, în mod ideal, de a uni cele două baze de date pentru a vizualiza proiectele finanțate prin ambele programe. 93 Harta este disponibilă la adresa http://administratie. gisportal.ro/mdrap/. 178 Figura 51. Harta interactivă a investițiilor din POR 2007-2013 (exemplul localității Mu ș ateș ti, județul Argeș) 314. Un alt exemplu foarte bun este cel al bazei de date a Ministerului Educa ției referitoare la infrastructura școlară de la nivelul întregii țări, aceasta fiind creată recent și lansată la inițiativa MDRAP și cu sprijinul PODCA 2007-201394 . Baza de date prezintă o serie de caracteristici importante. În primul rând, reprezintă prima cartografiere a întregii rețele școlare naționale, permițând efectuarea de analize selective interactive ale diferitelor statistici de bază (de exemplu, numărul de unită ți reabilitate, numărul elevilor din fiecare unitate etc.). În al doilea rând, fiecare unitate con ține informații detaliate despre structura organiza ției, locul și datele de contact, date privind personalul, starea fizică a clădirilor (și anume, starea generală, starea acoperișului, a ferestrelor și a ușilor) și utilitățile (și anume, sistemele de apă curentă și de canalizare, instala țiile de termoficare, de gaz și de energie electrică). De exemplu, a doua figură de mai jos ilustrează datele privind școala din comuna Dochia, județul Neamț, date similare fiind disponibile pentru majoritatea localităților din țară. În cele din urmă, și probabil cel mai important, datele colectate se bazează în primul rând pe informațiile furnizate de utilizatori – mai exact, o persoană responsabilă pentru fiecare unitate școlară introduce toate informațiile necesare pe un portal. Datele respective permit astfel Ministerului Educa ției și MDRAP să înțeleagă în timp real nevoile de infrastructură ale întregii rețele școlare și să le asocieze cu alte informații utile (numărul elevilor, numărul membrilor personalului, numărul claselor, numărul elevilor de la fiecare nivel academic etc.). 94 Baza de date este disponibilă la adresa: https://www.siiir.edu.ro/carto/. 179 Figura 52. Baza de date privind unitățile școlare din România oferă informații detaliate despre fiecare unitate 315. MDRAP ar trebui să multiplice aceste bune practici atât pentru PNDL, cât și pentru alte programe. Măsura cea mai directă și imediată ar consta în cartografierea de către minister a investițiilor din portofoliul PNDL 2014, inclusiv a datelor importante privind aceste investiții pe care le deține deja (de exemplu, denumirea proiectului, localitatea, stadiul proiectului, bugetul total, restul cheltuielilor, data de începere, data propusă pentru finalizare etc.). În al doilea rând, DG DRI ar trebui să continue colaborarea cu AM POR și să creeze o bază de date comună care să conțină informații privind proiectele sprijinite prin cele două programe. În al treilea rând, MDRAP ar trebui să își asume un rol de coordonator în ceea ce privește crearea unei baze de date unice care să cuprindă toate investițiile în infrastructura publică – cel puțin pentru drumuri, apă și ape uzate și infrastructură socială. În depunerea acestor eforturi, ministerul ar trebui să țină cont de următoarele principii:  Ar trebui să se stabilească clar un coordonator care să își asume răspunderea centralizării informațiilor, examinării, standardizării și publicării acestora. MDRAP poate îndeplini această sarcină în mod eficace și poate utiliza fondurile UE pentru dezvoltarea infrastructurii IT, la fel cum Ministerul Educa ției a procedat cu baza de date menționată mai sus. MDRAP își poate asuma în mod firesc această funcție de coordonator, întrucât este ministerul responsabil de supravegherea investițiilor publice și gestionează, fără îndoială, cele mai importante programe de finanțare a proiectelor de infrastructură locală (PNDL, POR), având, de asemenea, legătură directă cu autoritățile locale și județene.  Baza de date ar trebui să se bazeze în primul rând pe informațiile furnizate de utilizatori. Acest lucru ar contribui la minimizarea volumului de muncă pe care coordonatorul (MDRAP) trebuie să îl asigure și la garantarea actualizării în timp real a informațiilor prezentate. Pentru ca această procedură să se aplice în mod regulat, platforma trebuie să fie cât mai ușor de utilizat.  Autoritățile locale ar trebui să răspundă pentru introducerea datelor necesare, dar ar trebui, de asemenea, ca această activitate să se poată desfășura cu ușurință. Cu alte cuvinte, această 180 sarcină nu ar trebui să mărească foarte mult volumul de muncă al autorităților locale. Soluția optimă constă în introducerea unui sistem electronic integrat pentru emiterea certificatelor de urbanism și a autoriza ților de construcție; de fiecare dată când un ordonat or principal de credite (de exemplu, consiliul local sau județean) ar emite un certificat de urbanism și/sau o autoriza ție de construcție, un sistem ar colecta toate datele privind investi ția respectivă (locul investiției, beneficiarul, caracteristicile investiției etc.). o Mai exact, certificatele de urbanism (emise înaintea studiilor de fezabilitate) ar permite sistemului integrat să cartografieze destinația investițiilor pe care autoritățile ar intenționa să le facă; datele obținute din autoriza țiile de construcție ar cartografia destinația investițiilor pe care autoritățile le vor face. Cu cât sistemul colectează mai devreme informa țiile și le integrează, cu atât este mai facilă coordonarea proiectelor. o De exemplu, prin intermediul platformei online, comuna A poate constata că o comună din apropiere (comuna B) intenționează să investească în construirea unei noi școli. Se poate presupune, din considerente de argumenta ție, că comuna A se confruntă cu o scădere a populației școlare și cu o creștere a popula ției vârstnice, în timp ce comuna B se confruntă exact cu fenomenul opus. Prin punerea în comun a datelor obținute din certificatele de urbanism – intențiile autorităților –, cele două autorități își pot uni forțele: comuna A poate reabilita centrul cultural și poate înființa un centru de îngrijire a persoanelor vârstnice, în timp ce comuna B poate reabilita școala locală. Cele două comune pot utiliza în comun autobuzele pentru transportul elevilor și/sau persoanelor vârstnice între cele două puncte. o Autorităților locale li s-ar solicita, de asemenea, să monitorizeze introducerea datelor corespunzătoare localităților lor și să efectueze completări sau modificări la acestea, dacă ar fi cazul. Chiar dacă sistemul automat de colectare de date nu ar fi pus în apli care, ar fi relativ ușor pentru fiecare autoritate locală să se conecteze la un portal online pentru a vizualiza investițiile planificate și aflate în curs de desfășurare. Portalul aferent infrastructurii educa ționale demonstrează faptul că bazele de date care funcționează pe baza informa țiilor introduse de utilizatori pot fi utilizate și în România. o Ca stimulent suplimentar, MDRAP ar putea face din introducerea de date un criteriu de eligibilitate pentru fondurile PNDL. Autoritățile care nu ar introduce date și/sau care nu și-ar actualiza datele în mod regulat nu ar mai fi eligibile pentru alocările anuale din PNDL și/sau pentru cererile de rambursare a plăților – această prevedere ar trebui inclusă în acordul de finanțare dintre MDRAP și beneficiarii fondurilor PNDL.  Informațiile conținute în baza de date aferentă proiectelor de infrastructură ar trebui să fie transparente, exacte, prompte și relevante. Consiliile județene ar putea sprijini MDRAP – astfel cum se procedează în prezent în cadrul PNDL – pentru a se asigura că acordurile privind raportarea de date sunt respectate de autoritățile locale în jurisdicțiile lor. De asemenea, toate datele ar trebui să fie accesibile publicului într -o formă ușor și rapid de înțeles. Figura de mai jos prezintă un exemplu de bună practică creat de KPMG pentru Regatul Unit – datele pot fi clasificate pe regiuni și tipuri de infrastructură, fiecare proiect conținând o serie de detalii esențiale (sponsor, loc, cost, dată). 181 Figura 53. Exemplu de bună practică privind baza de date integrată a investițiilor în infrastructură Sursa: http://www.kpmginteractiveinfrastructure.com/ 316. Descrierea întregului proces de func ționare a sistemului de colectare de date depășește scopul prezentului raport, însă trebuie subliniat faptul că, realizând o investiție relativ modestă, MDRAP ar putea cataliza efectiv punerea în comun a datelor privind proiectele de infrastructură. Avantajele sistemului ar fi ușor de observat la toate nivelurile: printre actorii importan ți din cadrul guvernului, din societatea civilă, din mass media, în timp ce sectorul privat, ar beneficia, prin simpla apăsare a unui buton, de imaginea completă a investițiilor în infrastructură planificate și aflate în curs de desfășurare dintr-o localitate, județ, regiune și de la nivel na țional. Aceste date ar trebui să fie furnizate factorilor de decizie aflați în poziția de a evalua performanța unui program de investiții, așa cum ar putea fi Cancelaria Primului Ministru și Ministerul Finanțelor Publice. Secțiunea ulterioară privitoare la mecanismele de monitorizare și evaluare dezvoltă acest argument. 5.2 Coordonarea intrasectorială 5.2.1 Coordonarea pe verticală a strategiilor și planurilor 317. Principalul factor care îngreunează coordonarea intrasectorială a strategiilor și planurilor este sincronizarea defectuoasă și calitatea scăzută a acestor documente. Strategiile în sine fac dificilă sau chiar imposibilă coordonarea proiectelor de infrastructură planificate cu obiectivele de nivel superior, deoarece acestea fie sunt elaborate prea târziu, fie sunt prea vagi pentru a permite ancorarea proiectelor în obiectivele și intervențiile prioritare declarate. Ce se poate face – în general, din partea Guvernului României prin ministerele de resort, și în special din partea MDRAP? 182 318. În primul rând, strategiile sectoriale ar trebui finalizate ș i puse la dispoziția publicului. Fără această etapă de bază, nu poate exista o coordonare eficientă la toate nivelurile administrative. Pentru fiecare sector, procesul urmează a fi coordonat de ministerul de resort corespunzător. Influența MDRAP în acest sens este limitată, însă poate colabora cu Cancelaria Primului -Ministru pentru a se asigura că toate sectoarele vizate de PNDL beneficiază de strategii sectoriale de înaltă calita te (a se vedea secțiunea 5.3.1 privind coordonarea intersectorială pentru o serie de propuneri privind instituirea unei unită ți strategice oficiale în cadrul guvernului). În sectorul drumurilor, aceasta presupune obținerea aprobării finale a CE pentru Master Planul General de Transport și actualizarea Planului de amenajare a teritoriului național (PATN), actul normativ pentru acest sector, pentru a reflecta noile priorități. În sectorul apei și al apelor reziduale ar trebui finalizate master planurile regionale pentru perioada 2014-2020, cu respectarea riguroasă a principiilor și criteriilor de stabilire a aglomerărilor, a clusterelor și a proiectelor prioritare. În sectorul infrastructurii sociale, pasul următor îl reprezintă obținerea aprobării pentru strategiile sectoriale pentru toate domeniile importante (inclusiv strategia pentru infrastructura educațională). După intrarea în vigoare a acestor documente de nivel înalt, strategiile de nivel inferior, la nivel regional, județean și local vor trebui modificate pentru a asigura alinierea deplină a obiectivelor, priorităților și proiectelor. Ideea aferentă este că ar trebui să existe un calendar clar pentru elaborarea acestor documente; în caz contrar, strategiile locale, jude țene și regionale, precum și propunerile de proiecte vor fi generate în continuare în absența unor strategii sectoriale actualizate și relevante, a șa cum s-a întâmplat în general pentru ciclul 2014-2020. 319. În al doilea rând, ar trebui să existe standarde de calitate clare pentru strategiil e ș i planurile sectoriale, în conformitate cu legislația în vigoare (în special HG 870/2006, HG 775/2005) . Aceste standarde ar trebui să includă cel puțin o viziune, obiective clare, activități și indicatori de urmărire a progresului. Secțiunea 5.3.1 privind strategiile intersectoriale detaliază aceste cerințe de bază și, de asemenea, descrie un nou mecanism instituțional care poate fi utilizat pentru a asigura coordonarea în acest sens (și anume, o unitate strategică sub coordonarea prim -ministrului). 320. În al treilea rând, MDRAP și alți actori importan ți implicați în gestionarea programelor finan țate de la bugetul de stat ar trebui să includă condiții mai ferme pentru sprijinirea coordonării pe verticală. În cadrul etapei de verificare a eligibilității ar trebui testată conformitatea fiecărui proiect propus cu strategiile sectoriale corespunzătoare („relevanța proiectului”). Acestea ar fi verificări simple, de tip da/nu. În cazul în care o investiție în sectorul apelor reziduale, de exemplu, nu este inclusă î n master plan, aceasta nu ar trebui să primească finanțare. Atunci când se stabilește reabilitarea unei școli, însă populația de elevi din comunitate este redusă sau inexistentă, fondurile solicitate ar trebui să se îndrepte spre o altă școală dintr-o localitate care are nevoie reală de infrastructură (de exemplu, populație în creștere de elevi de vârste mici, grupuri marginalizate etc.). Acest lucru este, de asemenea, legat de recomandarea următoare cu privire la coordonarea programelor pe orizontală. 5.2.2 Coordonarea pe orizontală a programelor de investiții 321. Criteriile de eligibilitate ș i de selecție ar trebui armonizate între investițiile UE ș i cele finan țate de la bugetul de stat din fiecare sector vizat. Dar ce presupune armonizarea în acest context? Răspunsul este ambivalent:  Pe de o parte, criteriile armonizate pot fi echivalente la nivelul programelor de investiții. Acest lucru este indicat în special atunci când necesarul sectorului depășește cu mult fondurile furnizate și există, de asemenea, cer ințe clare pentru finanțarea anumitor investiții. 183  Pe de altă parte, criteriile armonizate pot fi complementare la nivelul programelor de investiții. Acest lucru înseamnă că, într -un anumit sector, lista tipurilor eligibile de investiții pentru fiecare fond poate fi definită de la începutul unei perioade de programare. Împreună, aceste liste ar fi „REEA” – reciproc exclusive și exhaustive în ansamblu. Cu alte cuvinte, nu s-ar înregistra suprapuneri și, per ansamblu, fondurile ar deservi toate necesitățile din cadrul sectorului. 322. Așa cum s-a sugerat mai sus, deoarece nu există un răspuns unic, abordarea optimă variază de la sector la sector: în anumite sectoare este optimă prima abordare (echivalen ța), iar în altele este necesară a doua abordare (complementa ritatea). De exemplu, în sectorul rutier, POR 2014-2020 va viza drumurile județene care fac legătura cu rețeaua TEN-T; PNDL s-ar putea ocupa de drumurile jude țene care nu sunt conectate direct la TEN-T, dar care continuă să reprezinte o prioritate pe baza altor criterii (de exemplu, sunt amplasate în zona unui centru urban extins, număr mare de beneficiari etc.). În schimb, în sectorul apei și al canalizării, PNDL ar trebui să mențină cerințele UE, punând accentul pe localitățile cu o popula ție mai mare de 50 de locuitori, în cazul apei, și pe localitățile cu echivalent- locuitor (EL) mai mare de 2 000, în cazul sistemelor de canalizare, în conformitate cu master planurile pentru apă și ape uzate. De ce să nu ne concentrăm pe localitățile care nu sunt eligibile pentru fonduri UE prin Programul Opera țional Infrastructură Mare sau prin PNDR 2014 -2020? Răspunsul este simplu: lista priorităților a fost deja stabilită în cadrul master planurilor, pe baza unor criterii clare, fiind încă necesar ca România să își îndeplinească angajamentele asumate la nivel european în ceea ce privește sectorul apei și al apelor uzate, conform explica țiilor de la capitolul 3. De aceea, cel mai indicat ar fi să se avanseze pe lista proiectelor din cadrul master planurilor, acoperind cât mai mulți beneficiari posibil cu ajutorul fondurilor limitate disponibile. În cele din urmă, în cazul infrastructurii sociale, PNDL ar trebui să asigure o evaluare și o ordonare a investițiilor în funcție de prioritate, pe baza unui set de criterii similare celor aplicate în cazul fondurilor UE – acestea reprezintă măsuri practice pentru a garanta că investițiile vor avea impactul scontat (de exemplu, număr suficient de elevi/pacienți etc.). 323. Unul dintre obiectivele armonizării este acela de a evita dubla rea investițiilor sau investițiile nefezabile ș i de a direcționa, în schimb, fondurile spre proiecte care merită să li se acorde prioritate, pe baza unui set de criterii clare, stricte ș i transparente. Raportul final prezentat MDRAP în luna decembrie 2014 ca parte a activității desfășurate în cadrul Componentei 2 a acestui angajament și raportul final viitor pentru Componenta 1 (termen: 27 august 2015) se axează exact pe elaborarea unor criterii optime pentru proiectele PNDL. De fapt, criteriile relevante propuse s-ar putea aplica și în cazul altor programe finanțate de la bugetul de stat. Pe baza unui număr de indicatori, la nivelul fiecărui județ sunt generate hărți detaliate pentru a evidenția proiectele care trebuie să constituie o prioritate pentru autoritățile județene/locale. Punctul esențial este că un model eficient de selecție a proiectelor depinde de îndeplinirea a patru obiective fundamentale: plata, impactul, legitimitatea și fezabilitatea. 324. Un alt obiectiv al armonizării este acela de a garanta că programele finanțate de la buget nu exclud instrumentele structurale UE, situa ție care reprezintă un risc real în special pentru proiectele mai mici, care se potrivesc mai bine cu bugetarea de la an la an și cadrul mai flexibil de punere în aplicare al PNDL. Soluția stă în îndrumarea sau chiar în impunerea solicitanților interesa ți de PNDL ca, mai întâi, să solicite fonduri în cadrul programelor europene, în cazul în care proiectele lor sunt eligibile pentru o astfel de finanțare. Acest lucru ar asigura o sursă mai solidă de proiecte pentru instrumentele structurale UE, sporind, pe termen lung, rata de absorb ție a României. Din nou, scopul este de „a face mai mult cu mai puțin”, lucru care este cu siguranță valabil în cazul subvențiilor UE în raport cu fondurile de la bugetul de stat. 184 325. Pentru MDRAP în mod special, există oportunități majore de a îmbunătăți coordonarea între programe finanțate din diverse surse (fonduri UE și fonduri de la bugetul de stat) – mai précis, între POR și PNDL. Amândouă programele vizează investiții în drumuri județene și în câteva tipuri de infrastructură socială (de ex., școli). Cum două direcții generale diferite în cadrul MDRAP gestionează aceste două instrumente, este vital să se îmbunătățească coordonarea între POR și PNDL, de-a lungul întregului ciclu de program: de la etapa de planificare până la post -implementare. Chiar și într -o singură instituție, aceleași patru elemente cheie ale unui mediu favorabil se aplică în continuare: încredere, responsabilitate, capacitate și sisteme informatice. 326. Pe scurt, abordarea propusă pentru selectarea investițiilor locale în vederea finan țării prin PNDL implică etape și criterii multiple, conform prezentării succinte de mai jos pentru fiecare sector major.95 1A. Drumurile județene ETAPA 1 – Ordonarea în funcț ie de prioritate a tuturor drumurilor jude țene de pe teritoriul unui jude ț Criterii de ordonare în funcț ie de prioritate Pondere Relevanță Legătura cu oportunităț ile 30 % Deș i rețeaua de drumuri județene este relativ  Legătura cu un pol de creș tere (10 puncte) mare în fiecare județ, unele legături rutiere  Legătura cu o reș edință de județ (7 puncte) sunt mai importante decât altele. Deosebit de  Legătura cu un oraș cu peste 10 000 de importante sunt acele drumuri județene care locuitori (4 puncte) îmbunătățesc posibilitatea de acces la centrele  Legătura cu un oraș cu sub 10 000 de de oportunitate – respectiv localități mai mari locuitori (1 punct) ce oferă locuri de muncă, servicii de învățământ, sănătate, cultură, administrative și ac ționează ca motoare pentru economia locală/județeană/ regională/națională. Legătura cu infrastructura principală 20 % Legătura cu infrastructura majoră permite  Legătura cu o autostradă propusă în master accesibilitate totală pentru persoanele care planul de transport (10 puncte) locuiesc de-a lungul drumului județean  Legătura cu un drum expres propus în respectiv. master planul de transport (7 puncte)  Legătura cu un drum național (4 puncte) Traficul pe drumul jude ț ean 30 % Cu cât un drum județean este mai circulat, cu  Peste 3 500 de vehicule pe zi (10 puncte) atât ar trebui să atragă mai multă atenție în  2 000-3 500 de vehicule pe zi (7 puncte) legătură cu lucrările de  500-2 000 de vehicule pe zi (4 puncte) reabilitare/modernizare.  Sub 500 de vehicule pe zi (1 punct) Numărul de persoane per km deservite de drumul 20 % Facilitarea accesului la oportunită ți nu este jude ț ean suficientă, important este ca de această  Peste 450 de persoane/km (10 puncte) facilitare să beneficieze un număr cât mai mare de persoane. Drumurile județene care leagă o 95 Pentru metodologia completă, a se vedea „Improved Prioritization Criteria for PNDL Projects” („Criterii îmbunătăţite de ordonare în funcţie de prioritate pentru proiectele PNDL”) Banca Mondială, 2014 (Raportul final din cadrul Componentei 2 a angajamentului actual cu MDRAP). 185  300-450 de persoane/km (7 puncte) popula ție mai numeroasă de un centru de  150-300 de persoane/km (4 puncte) oportunitate ar trebui să primească un punctaj  Sub 150 de persoane/km (1 punct) mai mare. ETAPA 2 – Identificarea proiectelor care ar putea beneficia de finanț are din fondurile UE* Subetapa 2.1 Considerent Identificarea drumurilor județene conectate la rețeaua TEN-T. Drumurile județene conectate la rețeaua TEN-T ar putea fi eligibile pentru finan țare prin Programul Operațional Regional 2014-2020, iar solicitanții ar trebui să depună cereri de finanțare prin POR înainte de a încerca să obțină finanțare prin PNDL. Dacă cererea de finanțare prin POR este respinsă, solicitanții trebuie să furnizeze o explicație privind motivul pentru care nu a fost acceptată. *Notă: Această etapă poate fi supusă unor modificări în baza versiunii finale a Ghidului solicitantului elaborat pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020. ETAPA 3 – Identificarea legăturilor rutiere care ar trebui să beneficieze de finanț are prin PNDL Subetapa 3.1 Considerent Folosind lista priorităților întocmită în cadrul Etapei 1 ș i Fondurile disponibile ar trebui alocate cu extrăgând drumurile județene care ar putea fi eligibile pentru prioritate legăturilor rutiere care au fost finanțare din partea UE, se stabilește lungimea legă turilor identificate de către consiliile județene ca fiind rutiere județene definite ca fiind în „stare proastă” ș i care ar în „stare proastă”. Consiliile județene sunt cele putea fi finanțate din alocarea aferentă drumurilor județene care cunosc cel mai bine legăturile rutiere care pentru județul respectiv. Se va oferi finan țare drumurilor necesită nivelul cel mai ridicat de fonduri. județene care au obținut cel mai ridicat punctaj în cadrul Etapei Metodologia de ordonare în func ție de 1 și care au o legătură rutieră definită ca fiind „în stare prioritate descrisă la Etapa 1 asigură folosirea proastă”. Dacă finanțarea prin PNDL pusă la dispozi ția unui unei metodologii unificate la nivel na țional județ pentru proiectele rutiere județene este suficientă pentru pentru alocarea fondurilor prin PNDL modernizarea tuturor legăturilor rutiere stabilite ca fiind „în legăturilor rutiere județene „în stare proastă”. stare proastă”, se va trece la Subetapa 3.2. Consiliile județene au furnizat informa ții privind starea drumurilor (respectiv „bună”, „mediocră” sau „proastă”). Conform HG 363/2010, costul standard pentru modernizarea unui kilometru de drum județean este de 332 832 EUR. Subetapa 3.2 Considerent În cazul în care fondurile disponibile pentru un anumit jude ț În cazul în care legăturile rutiere județene „în sunt suficiente pentru a acoperi modernizarea tuturor stare proastă” pot fi acoperite prin alocări din legăturilor rutiere județene „în stare proastă”, restul fondurilor PNDL, restul fondurilor disponibile ar trebui să pot fi folosite pentru reabilitarea legăturilor rutiere județene se îndrepte către legăturile rutiere cu prioritate „în stare mediocră”, după cum urmează: secundară identificate de către cons iliile  Se va acorda prioritate drumurilor județene cu județene ca fiind într-o stare „mediocră”. cel mai mare punctaj estimat ob ținut în cadrul Etapei 1, cu excepția drumurilor care ar putea fi eligibile pentru finan țare din partea UE.  Fondurile se vor aloca cu prioritate drumurilor de 186 pământ ș i pietri ș definite ca fiind „în stare mediocră”.  În cazul în care după alocare rămân fonduri, acestea se vor aloca legăturilor rutiere județene în „stare mediocră”, cu următoarele tipuri de îmbrăcăminte: beton de ciment, pavele sau asfalt bituminos.  În cazul în care sunt disponibile fonduri chiar ș i după această alocare, restul fondurilor vor fi alocate legăturilor rutiere județene „în stare mediocră” care au fost deja modernizate (respectiv cu îmbrăcăminte din beton asfaltic). Consiliile județene au oferit informa ții privind starea drumurilor (respectiv „bună ", „mediocră” sau „proastă”) ș i îmbrăcămintea drumurilor județene. Conform HG 363/2010, costul standard pentru reabilitarea unui kilometru de drum județean este de 273 855 EUR. 1B. Drumurile comunale ETAPA 1 – Eligibilitate Subetapă Considerent Finanțarea proiectelor de drumuri comunale Finanțarea din PNDL ar trebui să vizeze inițial comunele mai mari doar în comunele cu peste 1 000 de locuitori. unde se poate ob ține un nivel minim al economiilor de scară. ETAPA 2 – Identificarea UAT-urilor care ar trebui să beneficieze de fonduri prioritare pentru drumurile comunale Criterii de ordonare în funcț ie de Pondere Relevanță prioritate Popula ția localității 40 % Cu cât populația unei anumite localități este mai numeroasă, cu atât mai mare este nevoia de investi ții în drumurile comunale. Densitatea popula ției 30 % Cu cât o localitate are o densitate a populației mai mare, cu atât impactul unui proiect de dezvoltare a unui drum județean poate fi mai puternic – respectiv o popula ție mai numeroasă poate fi deservită de un număr mai redus de kilometri de drum. Indicele dezvoltării umane locale 15 % Ar trebui luat în considerare IDUL la nivelul localității, pentru a (IDUL) acorda mai multă atenție localităților mai sărace cărora le este mai greu să îș i finanțeze investi țiile din bugetul propriu. Indicele de sustenabilitate 15 % ISF la nivelul localității va reprezenta o contrapondere la IDUL, financiară (ISF) asigurând acordarea priorită ții pentru loc alitățile care se Notă: în cazurile în care confruntă cu nevoi de dezvoltare, însă care, de asemenea, pot să autoritățile locale decid să cedeze acopere în mod real cheltuielile de exploatare ș i întreținere după sistemele către operatorii finalizarea dezvoltării. regionali, un indice al suportabilității poate fi folosit mai curând, dacă există datele necesare ETAPA 2 – Identificarea UAT-urilor care ar beneficia de finanț are din PNDR 2014-2020* Subetapă Considerent Propunerea ca finan țarea din PNDR 2014- Comunele cu un ISF mai mare au o capacitate bugetară mai mare 187 2020 să se îndrepte către UAT-uri cu ISF mai și o capacitate administrativă mai ridicată necesară pentru mare de 4 milioane EUR. Concentrarea doar întocmirea unei cereri de finanțare din PNDR. În plus, proiectele asupra proiectelor de drumuri comunale cu de infrastructură mai mici necesită costuri de exploatare ș i mai puțin de 5 kilometri. întreținere mai reduse și permit mai multor comune să beneficieze de investi ții pentru drumurile lor comunale. Conform HG 363/2010, costul standard pentru modernizarea unui kilometru de drum comunal este de 193 506 EUR. * Notă: Această etapă poate fi supusă unor modificări în baza versiunii f inale a Ghidului solicitantului elaborat pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020. 2A. Alimentarea cu apă ETAPA 1 – Eligibilitate Subetapă Considerent Identificarea tuturor localităților cu peste 50 de locuitori, la nivelul Conform acquis-ului UE privind apa, doar regiunilor ce nec esită investiții în sisteme de apă aceste localități ar trebui considerate ca fiind prioritare pentru investi ții în infrastructura de alimentare cu apă. Investi țiile pentru localitățile mai mici nu sunt considerate o prioritate. ETAPA 2 – Coordonarea cu proiectele finanț ate de UE Subetapă Considerent Identificarea localităților finanțate în cadrul PO IM 2014-2020, precum Aceasta permite cartografierea tuturor și a localităților cu investiții în curs de desfășurare în cadrul POS investi țiilor în acest sector, în curs de Mediu 2007-2013, PNDL, PNDR ș i Fondului pentru Mediu desfăș urare sau propuse, și asigură direc ționarea fondurilor PNDL către finalizarea investi țiilor în sisteme de alimentare cu apă inițiate în cadrul PNDL sau către inițierea unor investi ții noi în zone care nu au fost vizate încă de alte programe de investi ții. ETAPA 3 – Ordonarea în funcț ie de prioritate a investițiilor în sisteme de alimentare cu apă Criterii de ordonare în funcț ie de prioritate Pondere Considerent Numărul de persoane din localitate fără acces la sistemul 35 % O prioritate sporită ar trebui să se acorde de alimentare cu apă localităților cu un număr mai ridicat de  Peste 2 000 (10 puncte) persoane nedeservite.  1 000-2 000 (7 puncte)  500-1 000 (4 puncte)  Sub 500 (1 punct) Nivelul de dezvoltare al localității, măsurat prin indicele 15 % Ar trebui să se acorde prioritate dezvoltării umane locale localităților mai puțin dezvoltate, care nu  Localitate săracă (10 puncte) dispun de resurse pentru efectuarea  Localitate cu un nivel de sărăcie mediu spre investi țiilor necesare în acest sector. ridicat (7 puncte)  Localitate cu un ni vel de sărăcie mediu spre scăzut (4 puncte)  Localitate dezvoltată (1 punct) Sustenabilitatea fin anciară măsurată prin ISF 15 % Ar trebui luată în considerare capacitatea Notă: în cazurile în care autoritățile locale decid să cedeze localității de a acoperi cheltuielile de 188 sistemele către operatorii regionali, un indice al exploatare ș i întreținere. suportabilității poate fi folosit mai curând, dacă există datele necesare Localitatea face parte dintr-un sistem regional din cadrul 35 % Ideal ar fi ca investi țiile în sistemele de master planului privind apa alimentare c u apă să vizeze doar  Da (10 puncte) localitățile care fac parte din master plan,  Nu (4 puncte) întrucât acestea au fost identificate drept locuri-țintă pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în acquis-ul UE. De asemenea, master planurile presupun deja un proces de ordonare a investițiilor în func ție de priorități, inclusiv o analiză a accesibilității serviciului și a capacității utilizatorilor finali de a plăti pentru acesta. 2B. Evacuarea apelor reziduale ETAPA 1 - Eligibilitate Subetapă Considerent Identificarea tuturor aglomerărilor cu echivalent-locuitor de peste Conform acquis-ului UE privind apa, doar 2 000, la nivelul regiunilor ce necesită investi ții în sisteme de apă aceste localități ar trebui considerate ca fiind prioritare pentru investi ții în infrastructura de evacuare a apelor reziduale. Investițiile pentru localitățile mai mici nu sunt considerate o prioritate. ETAPA 2 – Coordonarea cu programele finanțate de UE Subetapă Considerent Identificarea aglomerărilor finanțate în cadrul PO IM 2014-2020, Aceasta permite cartografierea tuturor precum și a localităților cu investiții în curs de desfășurarea în cadrul investi țiilor în acest sector, în curs de POS Mediu 2007-2013, PNDL, PNDR și Fondului pentru Mediu desfășurare sau propuse, ș i asigurarea direc ționării fondurilor PNDL către finalizarea investi țiilor în sisteme de evacuare a apelor reziduale ini țiate în cadrul PNDL sau către ini țierea unor investi ții noi în zone care nu au fost vizate încă de alte programe de investi ții ETAPA 3 – Ordonarea în funcț ie de prioritate a investiț iilor în evacuarea apelor reziduale Criterii de ordonare în funcț ie de prioritate Pondere Considerent Contribuția la obținerea unei calități mai bune a 10 % Această măsură poate contribui la corpurilor de apă îndeplinirea obiectivelor prevăzute în  Aglomerarea se află pe un corp de apă GALBEN, Directiva-cadru privind apa a UE, precum apele reziduale fiind identificate ca sursă majoră ș i a celor indicate în Directiva privind de poluare (10 puncte) apele reziduale.  Aglomerarea se află pe un corp de apă ROȘU, apele reziduale fiind identificate ca sursă majoră de poluare (7 puncte)  Aglomerarea se află pe un corp de apă VERDE (4 puncte) 189  Aglomerarea se află pe un corp de apă ALBASTRU (1 punct) Numărul de persoane din localitate fără a cces la 30 % O prioritate sporită ar trebui să se acorde canalizare localităților cu un număr mai ridicat de  Peste 3 000 (10 puncte) persoane nedeservite.  2 000-3 000 (7 puncte)  1 000-2 000 (4 puncte)  Sub 1 000 (1 punct) Nivelul de dezvoltare al localității, măsurat prin indicele 15% Ar trebui s ă se acorde prioritate dezvoltării umane locale localităților mai puțin dezvoltate, care nu  Localitate săracă (10 puncte) dispun de resurse pentru efectuarea  Localitate cu nivel de sărăcie mediu spre ridicat investi țiilor necesare în acest sector. (7 puncte)  Localitate cu un nivel de sărăcie mediu spre scăzut (4 puncte)  Localitate dezvoltată (1 punct) Sustenabilitatea financiară măsurată prin ISF 15 % Ar trebui luată în considerare capacitatea localității de a acoperi cheltuielile de exploatare ș i întreținere. Localitatea face parte dintr-un sistem regional din cadrul 30 % Ideal ar fi ca investi țiile în sistemele de master planului privind apa evacuare a apelor reziduale să vizeze  Da (10 puncte) doar localitățile care fac parte din master  Nu (4 puncte) plan, întrucât acestea au fost identificate ca locuri-țintă pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în acquis-ul UE. De asemenea, master planurile presupun deja un proces de ordonare a investi țiilor în func ți e de priorități, inclusiv o analiză a accesibilității serviciului și a capacității utilizatorilor finali de a plăti pentru acesta. 3A. Educația ETAPA 1 – Identificarea UAT-urilor care ar trebui să beneficieze de finanțare prioritară pentru proiectele de infrastructură educațională Indicator propus Măsură An Pondere Relevanță Numărul persoanelor de Număr 2011 30 % Indică sustenabilitatea investi țiilor vârstă școlară (6 -18)/de educa ționale. Existența unei mase critice vârstă preșcolară (3 -6) de copii ș i elevi asigură eficiență ș i îmbunătățeș te impactul cheltuielilor publice. Ponderea populației care a % 2011 10 % Măsoară probabilitatea utilizării absolvit o formă de infrastructurii educa ționale. învățământ preuniversitar 190 Numărul mediu de Număr 2013 10 % Indică asigurarea unei infrastructuri copii/elevi pe fiecare clasă educa ționale suficiente pentru populația școlară. Un număr ridicat de elevi/clasă indică, în general, necesitarea unor investi ții suplimentare în extinderea infrastructurii existente. IDUL Valoare 2013 15 % Nivelul de dezvoltare socio-economică este strâns legat de calitatea serviciilor de învățământ. Investițiile în serviciile de învățământ ar trebui să vizeze comunitățile mai puțin dezvoltate, care dispun de resurse limitate ș i se c onfruntă cu probleme sociale. ISF Valoare 2014-2020 15 % ISF este conceput ca o contrapondere la IDUL și măsoară capacitatea autorităților publice de a exploata ș i întreține investi țiile în infrastructură după finalizarea acestora. Numărul de calculatoa re Număr 2013 10 % Accesul la infrastructura educațională de personale/1 000 de elevi tehnologie a informației ș i comunica ții reprezintă un indicator pentru calitatea vieții și a dotării ș colilor (calitatea învățământului). În general, în zonele sărace ș i îndepărtate, accesul la instrumentele de tehnologie a informa ției ș i comunica ții este insuficient atât în gospodării, cât ș i în ș coli. Numărul de terenuri de Număr 2013 10 % Obezitatea este în creș tere în rândul sport/1 000 de elevi copiilor de vârstă școlară, iar ș colile ar trebui să ofere facilități sportive adecvate pentru îmbunătățirea condiției fizice. ETAPA 2 – Coordonarea cu proiectele finan ț ate de UE* Subetapă Considerent Propunerea UAT-urilor cu un ISF mai mare de 4 milioane EUR pentru Comunele cu un ISF mai mare au o finanțare prin PNDR 2014-2020 sau POR 2014-2020. Concentrarea capacitate bugetară mai mare ș i o doar asupra proiectelor de infrastructură educațională cu valoare mai capacitate administrativă mai ridicată mică de 500 000 EUR. necesară pentru întocmirea cererilor de finanțare din PNDR sau POR, precum ș i pentru elaborarea unor proiecte integrate de dezvoltare mai complexe ș i cu valoare mai ridicată (care sunt eligibile în cadrul PNDR). În plus, proiectele de infrastructură de amploare mai mică presupun cheltuieli de exploatare ș i întreținere mai reduse ș i permit unui număr mai mare de comune 191 să beneficieze de investițiile în drumurile lor comunale. 500 000 EUR reprezintă pragul superior stabilit în proiectul de document programatic pentru PNDR 2014-2020 ș i ar trebui să fie folosit ș i de PNDL în vederea asigurării unei abordări coordonate. * Notă: Această etapă poate fi supusă unor modificări în baza versiunii finale a Ghidului solicitantului elaborat pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020 și PNDR 2014-2020. 3B. Sănătatea ETAPA 1 – Identificarea UAT-urilor care ar trebui să beneficieze de finanțare prioritară pentru proiectele de infrastructură sanitară Indicator propus Măsură An Pondere Relevanță Ponderea popula ției în % 2011 20 % Indică nivelul cererii de servicii medicale, vârstă de peste 65 de ani corelat direct cu vârsta medie a în cadrul populației totale popula ției. Numărul de Număr 2013 20 % Indică accesibilitatea serviciilor medicale locuitori/medic primare. Existența unui număr suficient de medici asigură, în general, rate mai reduse ale morbidității ș i o speranță de via ță mai ridicată. Numărul de Număr 2013 20 % Indică accesibilitatea la produse locuitori/farmacie farmaceutice. Accesul la farmacii as igură, în general, o stare a sănătății mai bună în rândul popula ției. Distanța până la cel mai Kilometru 2013 20 % Indică posibilitatea de acces la servicii apropiat spital medicale specializate. Disponibilitatea serviciilor de urgen ță ș i specializate complexe, precum cele oferite de spitale, indică, în general, o calitate a vieții mai bună în rândul cetățenilor. Rata medie a ‰ 2009-2013 20% Rata medie a mortalității este un mortalității/rata indicator influen țat direct de vârsta mortalității infantile medie ș i calitatea serviciilor medicale. Rate mai ridicate ale mortalității indică atât o structură nefavorabilă a vârstei, cât și necesitatea îmbunătățirii serviciilor medicale. ETAPA 2 – Coordonarea cu proiectele finan ț ate de UE* 192 Subetapă Considerent Propunerea UAT-urilor cu un ISF mai mare de 4 milioane EUR pentru Comunele cu un ISF mai mare au o finanțare prin PNDR 2014-2020 sau POR 2014-2020. Concentrarea capacitate bugetară mai mare ș i o doar asupra proiectelor de infrastructură sanitară cu valoare mai mică capacitate administrativă mai ridicată, de 500 000 EUR. necesară pentru întocmirea cererilor de finanțare din PNDR sau POR ș i pentru elaborarea unor proiecte integrate de dezvoltare mai complexe ș i cu valoare mai ridicată (care sunt eligibile în cadrul PNDR). În plus, proiectele de infrastructură de amploare mai mică presupun cheltuieli de exploatare ș i întreținere mai reduse ș i permit unui număr mai mare de comune să beneficieze de investi țiile în drumurile lor comunale. 500 000 EUR reprezintă pragul superior stabilit în proiectul de document programatic pentru PNDR 2014-2020 ș i ar trebui să fie folosit ș i de PNDL în vederea asigurării unei abordări coordonate. * Notă: Această etapă poate fi supusă unor modificări în baza versiunii finale a Ghidului solicitantului elaborat pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020 și PNDR 2014-2020. 3C. Cultura ETAPA 1 – Identificarea UAT-urilor care ar trebui să beneficieze de finanțare prioritară pentru proiectele de infrastructură culturală Indicator propus Măsură An Pondere Relevanță Numărul mediu de turi ș ti Număr 2009-2013 30 % Indică atractivitatea turistică a așezării, având în vedere legătura puternică dintre cultură ș i turism. Polii turistici existenți necesită investiții suplimentare în infrastructură ș i evenimente culturale, cu scopul de a îmbunătăți oferta pentru vizitatori ș i competitivitatea. Numărul mediu de Număr 2009-2013 20 % Indică atractivitatea culturală a vizitatori din muzee a șezărilor. Aceste investiții ar trebui să vizeze polii culturali, prin exploatarea potențialului existent al acestora. Numărul mediu de Număr 2009-2013 10 % Semnalează nivelul de furnizare a spectacole organizate serviciilor culturale. Un număr mai mare de spectacole indică existența unei cereri puternice de evenimente culturale, care ar trebui sus ținută prin investi ții în infrastructură. Numărul mediu de cititori Număr 2011-2013 10 % Indicatorul arată nivelul cererii de 193 activi din bibliotecile produse culturale la nivel local, publice orientând investi țiile într-un mod eficient. IDUL Valoare 2013 15 % Nivelul de dezvoltare socio-economică este strâns legat de calitatea serviciilor de învățământ. Investițiile în serviciile de învățământ ar trebui să vizeze comunitățile mai puțin dezvoltate, care dispun de resurse limitate ș i se confruntă cu probleme sociale. ISF Valoare 2014-2020 15 % ISF este conceput ca o contrapondere la IDUL și măsoară capacitatea autorităților publice de a exploata ș i întreține investi țiile în infrastructură după finalizarea acestora. ETAPA 2 – Coordonarea cu proiectele finan ț ate de UE* Subetapă Considerent Propunerea UAT-urilor cu un ISF mai mare de 4 milioane EUR pentru Comunele cu un ISF mai mare au o finanțare prin PNDR 2014-2020 sau POR 2014-2020. Concentrarea capacitate bugetară mai mare ș i o doar asupra proiectelor de infrastructu ră culturală cu valoare mai mică capacitate administrativă mai ridicată, de 1 000 000 EUR. Dacă se finanțează obiective de patrimoniu cultural, necesară pentru întocmirea cererilor de vor fi vizate doar obiectivele din categoria B. finanțare din PNDR sau POR, precum ș i pentru elaborarea unor proiecte integrate de dezvoltare mai complexe ș i cu valoare mai ridicată (care sunt eligibile în cadrul PNDR). În plus, proiectele de infrastructură de amploare mai mică presupun cheltuieli de exploatare ș i întreținere mai reduse ș i permit unui număr mai mare de comune să beneficieze de investițiile în drumurile lor comunale. 1 000 000 EUR reprezintă pragul superior stabilit în proiectul de document programatic pentru PNDR 2014-2020 și ar trebui să fie folosit ș i de PNDL în vederea asigurării unei abordări coordonate. POR vizează obiectivele de patrimoniu cultural din categoria A situate în zonele urbane ș i rurale ș i obiectivele de patrimoniu cultural din categoria B aflate în zonele urbane. PNDR se axează pe obiectivele de patrimoniu cultural clasificate în categoria B ș i aflate în zonele rurale, iar pentru a asigura o abordare coordonată, acelaș i lucru ar trebui să fie valabil ș i pentru PNDL. * Notă: Această etapă poate fi supusă unor modificări în baza versiunii finale a Ghidului solicitantului elaborat pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020 și PNDR 2014-2020. 194 3D. Sportul Indicator propus Măsură An Pondere Relevanță Ponderea populației tinere % 2011 40 % Tinerii au cea mai mare pondere în (5-29 de ani) în cadrul cadrul utilizatorilor de facilități sportive. popula ției totale Indicatorul reflectă disponibilitatea unei mase critice de utilizatori finali pentru infrastructura sportivă. Numărul de săli de Număr 2013 15 % Indicatorul este relevant pentru sport/1 000 de locuitori evaluarea disponibilității cantitative a facilităților sportive la nivel local. Investi țiile de acest tip ar trebui să vizeze zonele cele mai sărace din punct de vedere al facilităților sportive. Numărul de terenuri de Număr 2013 15 % Indicatorul este relevant pentru sport/1 000 de locuitori evaluarea disponibilității cantitative a facilităților sportive la nivel local. Investi țiile de acest tip ar trebui să vizeze zonele cele mai sărace din punct de vedere al facilităților sportive. IDUL Valoare 2013 15 % Nivelul de dezvoltare socio-economică este strâns legat de calitatea serviciilor de învățământ. Investițiile în serviciile de învățământ ar trebui să vizeze comunitățile mai puțin dezvoltate, care dispun de resurse limitate ș i se confruntă cu probleme sociale. ISF Valoare 2014-2020 15 % ISF este conceput ca o contrapondere la IDUL și măsoară capacitatea autorităților publice de a exploata ș i întreține investi țiile în infrastructură după finalizarea acestora. ETAPA 2 – Eligibilitate Subetapă Considerent Concentrare doar asupra proiectelor de infrastructură sportivă cu Aceasta se înscrie în costurile standard valoare mai mică de 665 720 EUR. prevăzute în HG 363 /2010. Niciun program operațional finanțat de UE nu propune finan țarea infrastructurii sportive în zonele rurale. 195 5.3 Coordonarea intersectorială 5.3.1 Nivel național Strategii și planuri 327. Prima fază a programării strategice intersectoriale constă în elaborarea, îmbunătățirea și aprobarea strategiei sau a strategiilor ce stau la baza unui anumit program de investi ții. După cum s-a menționat în capitolul anterior, o provocare esențială este colectarea, revizuirea și îmbunătățirea tuturor strategiilor actuale de la nivelul central al guvernului, și anume al Cancelariei Primului-Ministru. Deși, într-adevăr, MDRAP nu are capacitatea de a -și asuma un rol principal în cadrul acestui demers, raportul actual nu poate să ignore faptul că provocările în materie de coordonare sunt deseori generate de numărul ridicat de strategii sectoriale și intersectoriale existente, cu obiective suprapuse și neclare și cu o motivare insuficientă a priorităților specifice de investiții și a plafoanelor bugetare. Spa țiul planificării strategice în România este suprasaturat cu aceste rezultate și, evident, nevoia de a îndrepta acest statu- quo a devenit stringentă. 328. Prezentul raport este în concordan ță cu lista de măsuri propuse în raportul privind „Armonizarea planificării strategice și a programării bugetare în România”, elaborat în cadrul unui demers poten țial de înfiin țare a unei Unități de Strategie sub coordonarea prim-ministrului. Următoarele recomandări merită să fie reținute în mod deosebit și pot fi preluate de către MDRAP – în acest caz, nu în calitate de lider, ci de facilitator puternic și proactiv:  Efectuarea unui inventar al tuturor strategiilor la nivel înalt care sunt în prezent în vigoare și evaluarea acestora din punct de vedere al relevanței, pe baza: alinierii la agenda de politică publică actuală; îndeplinirii obligațiilor UE sau a altor obliga ții internaționale; și încadrării în direcțiile actuale ale instituțiilor responsabile de opera ționalizarea strategiei respective.  Adoptarea unui set de condiții prealabile și standarde comune pentru elaborarea strategiilor noi cu scopul de a limita numărul de astfel de documente și de a asigura o abordare standardizată. Înainte ca fiecare strategie să fie adoptată oficial de către Cabinet și Parlament, un Comitet de Planificare Strategică ar evalua -o temeinic pentru a stabili necesitatea documentului și îndeplinirea standardelor impuse (de exemplu, termen, obiective, rezultate, plan de punere în aplicare, monitorizare și evaluare etc.). Este demn de menționat că anumite acte normative (HG 870/2006 și HG 775/2005 în mod special) au vizat adoptarea unor astfel de standarde comune pentru elaborarea politicilor publice, inclusiv a strategiilor, cu un rol cheie revenind unităților de politici publice din ministerele de linie. Dar rolul și atribuțiile acestor unități s-au diminuat cu timpul, la fel cum s-a diminuat și rolul Secretariatului General al Guvernului în această privință. Astfel, Comitetul de Planificare Strategică de sub coordonarea Primului Ministru ar trebui să plece de la legislația existentă, să se asigure de respectarea ei și sa o dezvolte în funcție de nevoi.  Instituirea și derularea unui proces de stabilire a priorităților prin intermediul unui comitet de planificare strategică (CPS) prezidat de către prim-ministru. După cum s-a observat în raportul menționat mai sus, numărul foarte mare de strategii a generat „angajamente de politică publică restante și cu costuri neevaluate, care impun guvernului cerințe pe care acesta nu și le permite.” Stabilirea priorităților la nivelul sectoarelor reprezintă, în mod intrinsec, un proces politic determinat de angajamente la cel mai înalt nivel. 196 Caseta 4. Experiența poloneză cu privire la crearea unei Unități Strategice În Polonia, sarcina coordonării diverselor strategii naționale a fost plasată sub Cancelaria Primului Ministru. Un Ministru – cu rang de Secretar de Stat – este responsabil cu coordonarea elementelor legislative în cadrul Consiliului de Miniștri. Printre sarcinile sale, acest Ministru este responsabil și de coordonarea Strategiilor de dezvoltare și programelor (inclusive cele multi - anuale). În 2009 Guvernul Poloniei a pregătit și a adoptat un document intitulat „Planul pentru Strategiile de Dezvoltare,” ca elemente de bază pentru punerea în ordine a documentelor strategice. Principalul scop a fost optimizarea (reducerea) numărului de strategii. Planul a propus reducerea numărului de strategii și politici naționale de la 42 la 9, prin implementarea unei strategii de termen mediu și lung pentru întreaga țară. Acest concept a vizat, printer altele, construirea unei ierarhii coerente a documentelor strategice și definirea inter-dependențelor. Conform actului privitor la principiile de dezvoltare, există trei categorii de strategii: - Strategie pe termen lung (minim 15 ani) – document transversal, complex și complet, - Strategie pe termen mediu (4-10 ani) – actualmente Strategia Națională de Dezvoltare 2007-2015 – care tine cont de strategia pe termen lung. - Alte strategii de dezvoltare – de ex., sectoriale; acestea au tot un orizont de timp de 4-10 ani, cu excepția cazurilor când un orizont și mai lung de timp este necesar. Guvernul Poloniei a decis întocmir ea a nouă „alte strategii de dezvoltare”. Pentru fiecare dintre acestea, un coordonator a fost numit. Principalul rol al coordonatorului este să gestioneze activitățile necesare, în cooperare cu alte ministere. 329. De asemenea, în momentul alinierii adecvate a capacității la nevoi ar trebui ca aceeași unitate strategică să preia rolul de monitorizare ș i evaluare a programelor de investiții finan țate de la bugetul de stat. Ar fi o funcție adecvată pentru unitatea respectivă, aceasta având astfel capacitatea de a întocmi evaluări mai neutre privind modul de derulare a programelor. Însă pentru aceasta, programe precum PNDL trebuie să stabilească obiective de performanță clare. Indicatorii care sunt cel mai ușor de raportat și monitorizat/evaluat sunt cei lega ți de proces. Tabelul de mai jos prezintă , ca exemplu, ceea ce se poate urmări în cadrul acestei categorii, pentru programe precum PNDL: Tabelul 10. Indicatori propu ș i pentru procesul general al PNDL Indicatorul propus Unitatea de Sursa datelor Valoarea de măsură referin ță Proiecte anuale noi selectate prin PNDL Nr. Baza de date 3 952 cu proiecte Rata anuală de finalizare a proiectelor % Baza de date 0 (ponderea proiectelor finalizate în totalul proiectelor cu proiecte în curs) Raportul anual proiecte iniț iate/proiecte încheiate RON Baza de date 0 (valoarea proiectelor noi împărțită la valoarea cu proiecte proiectelor finalizate) Raportul anual de cre ștere a investițiilor în curs % Baza de date 0 (valoarea proiectelor/numărul la sfârșitul anului în cu proiecte curs împărțit la numărul/valoarea proiectelor la sfâr șitul anului anterior) 197 Acești indicatori de proces pot să ofere guvernului un instantaneu asupra portofoliului de proiecte PNDL (și asupra altor programe finanțate de la bugetul de stat) și să determine o intervenție potențială, dacă este cazul. Pe lângă acești indicatori de bază, se pot colecta și indicatori de impact care ar putea să indice măsura în care astfel de instrumente contribuie la îndeplinirea propriilor obiective ale programelor respective și a priorităților guvernamentale mai ample. Toate aceste date ar trebui făcute disponibile și MFP, care gestionează întregul buget și trebuie să fie informat cu privire la performanța diverselor programe de investiții. Dacă un program anume nu poate sa -și atingă țintele stabilite sau demonstrează carențe majore în execuție, de exemplu, nu ar trebui să primească fonduri adiționale într -un anumit an fiscal. În final, dar nu la urmă, toate aceste date trebuie să fie ușor accesibile de către mass -media și de către publicul larg pentru a crește transparența și responsabilizarea cu privire la rezultatele concrete. Programe de investiții 330. Pentru MDRAP, pe lângă susținerea și facilitarea demersurilor Unității Strategice, implicația principală a recomandărilor de mai sus constă în faptul că ancorează PNDL într -un cadru strategic prin intermediul unui document programatic care reflectă prioritățile guvernamentale la nivel înalt. Deși programele finanțate de UE sunt strâns corelate cu strategii precum Europa 2020 și Acordul de parteneriat România-UE, nu există nicio strategie care să reprezinte coloana vertebrală a PNDL. Acest lucru nu înseamnă că MDRAP ar trebui să inventeze o strategie nouă doar pentru acest program, însă este necesar să existe un document programatic adecv at, care să stabilească obiective de dezvoltare clare și măsurabile extrase din unul sau mai multe documente strategice (de exemplu, Strategia de dezvoltare teritorială a României – SDTR). Cadrele programatice care corespund fondurilor UE, precum POR 2014-2020 sau PNDR 2014-2020, pot servi drept modele care să fie reproduse de PNDL. În plus, ar trebui adoptat, de asemenea, procesul de elaborare a documentului programatic al PNDL pentru a se asigura că toate părțile implicate au un cuvânt de spus în ceea ce privește modul de concepere și derulare a programului. În acela și timp, alocările bugetare la nivelul axelor programului ar trebui să reflecte angajamentele asumate la cel mai înalt nivel de guvern și să rămână stabile pe întreaga durată a programului (a se vedea mai jos) – dacă, să presupunem, guvernul stabilește că educația reprezintă prioritatea sa principală, PNDL ar trebui să orienteze majoritatea resurselor sale către acest sector. 331. În același timp, este important să se aibă în vedere amploarea: buget ul PNDL pentru 2014- 2020, cu men ținerea alocării din 2014 la acelaș i nivel, respectiv 340 de milioane EUR, s-ar ridica la 2,4 miliarde EUR, mai pu țin de o treime din 7,9 miliarde EUR, sumă alocată prin POR. Capacitatea de proiectare și punere în aplicare a celor două programe este, de asemenea, extrem de diferită. Programul Operațional Regional dispune, de exemplu, de un personal format din 500 de persoane, care lucrează în cadrul Autorității de Management și al Agențiilor pentru Dezvoltare Regională . Comparativ, personalul pentru PNDL este format din mai puțin de 40 de persoane. De asemenea, valoarea medie a proiectelor PNDL este mult mai redusă decât cea a proiectelor POR. Toate acestea indică o abordare adaptată la capacitatea programului – respectiv un cadru mai simplu decât în cazul POR ar putea să fie atât suficient, cât și fezabil. 332. Comitetul de planificare pentru PNDL (CP) ar avea misiunea clară de a concepe programul în cadrul unei structuri simple, însă cuprinzătoare, sub coordonarea DG D RI din cadrul MDRAP, care ar avea și rolul de secretariat permanent. CP ar aduce la aceea și masă autoritățile publice de la nivel național și subnațional, împreună cu principalele grupuri de interes din sectorul privat și societatea civilă, organizate în trei grupuri de lucru (GL) corespunzătoare sectoarelor avute în vedere: drumuri; alimentare cu apă și evacuarea apelor reziduale; infrastructură socială (inclusiv educație, sănătate, cultură, tineret și 198 sport). Acest comitet – prin intermediul grupurilor sale de lucru – ar concepe un program multianual armonizat cu instrumentele structurale ale UE, având cel puțin următoarele elemente comune: 96  Priorități definite pe parcursul unui ciclu de programare (de exemplu, 2014-2020). Prioritățile strategice nu ar trebui să se modifice de la un an la altul – iar programarea nu ar trebui să fie un exercițiu anual. În mod ideal, perioada de programare ar trebui să fie aceeași ca pentru fondurile UE, respectiv șapte ani. Acest lucru nu va asigura doar o abordare mai riguroasă și posibilitatea de finanțare a unor proiecte cu impact sporit, ci va permite, de asemenea, o mai bună coordonare și armonizare a tuturor programelor opera ționale și de investiții – respectiv programele opera ționale care finanțează investiții similare ar putea să aibă la bază o strategie comună și să urmărească îndeplinirea acelorași obiective. Dacă procesul propus în acest caz nu este finalizat până în 2015, primul ciclu ar putea să dureze – în mod excepțional – doar șase ani, până în momentul în care este core lat integral cu investițiile UE în 2020. După cum s-a menționat mai sus, aceste priorități, împreună cu finanțările corespunzătoare alocate, ar trebui să corespundă ordinii stabilite prin angajamentele politice la nivel înalt (în special de către Comitetul de Planificare Strategică propus, aflat sub coordonarea prim -ministrului). Ar fi totodată vital să fie clar explicate legăturile între nevoile de dezvoltare – priorități – criterii de finanțare. De exemplu, PNDL nu pare să țină cont de diferențele între r egiunile de dezvoltare; recomandările din cadrul acestui raport și din raportul privitor la criteriile de selecție (Componenta 2) sunt pași în direcția potrivită.  Termen de realizare clar ș i fix, sincronizat cu ciclul de programare al UE . Beneficiarii de fonduri UE știu că au un termen clar până la care trebuie să folosească fondurile accesate, întrucât, în cazul în care nu finalizează investiția în termenul stabilit, riscă să piardă fondurile respective. În cadrul programelor finanțate de la bugetul de sta t nu există limite temporale, iar multe investiții, chiar și cele de mică amploare, se derulează ani la rând, utilizând fonduri dintr -o sursă limitată pentru ca investiția să poată continua, deseori cu un nivel de efort minim. Pe teritoriul țării sunt deschise nenumărate șantiere, însă nu există un impuls puternic pentru finalizarea lucrărilor înainte de aprobarea altora. Mai ales pentru un program precum PNDL, care dispune în prezent de un portofoliu de aproape 4 000 de proiecte, este important să se decidă care sunt așteptările bugetare acceptabile de la un an la altul pentru ca proiectele demarate (cel pu țin unele dintre acestea) să poată fi finalizate într -un termen rezonabil.  Planificare bugetară multianuală. Fără bugete multianuale, previzibilitatea pe ntru beneficiari este redusă (este posibil ca anul acesta proiectele lor să primească finanțare, însă anul viitor să nu primească), se stimulează finanțarea proiectelor mai mici și cu impact mai redus (investițiile finanțate prin PNDL 2014 au fost, în medie, de trei ori mai mici decât proiectele similare finanțate prin POR 2007-2013 și PNDR 2007-2013), iar planificarea strategică este dificilă. 96 Pentru o listă completă a recomandărilor care vizează întregul program şi ciclu al proiectului, a se vedea „Improved Prioritization Criteria for PNDL Projects” („Criterii îmbunătăţite de ordonare în funcţie de prioritate pentru proiectele PNDL”), Banca Mondială, decembrie 2014. 199 Caseta 5. Principalii pași pentru un potențial cadru bugetar multi-anual pentru PNDL Pasul 1: Trierea portofoliului PNDL în baza unor constrângeri bugetare. Ar fi necesari 15 ani pentru finalizarea portofoliului, presupunând că nivelul de finanțare din 2014 s -ar continua și în următorii ani. Din acest motiv, raționalizarea ar trebui să fie făcută pentru fiecare sector în parte prin (i) implementarea unor criterii specifice sectorului, prezentate în secțiunea anterioară privind coordonarea orizontală a programelor de investiții (secțiunea 5.2.2. ); și (ii) ținând cont de gradul de finalizare al proiectelor și acordând prioritate acelor proiecte aflate într-un grad avansat de implementare. Pasul 2: Trasarea unei baze minime pentru PNDL (pentru anul bugetar și pentru perioada de programare). Aceasta ar acoperi toate investițiile în derulare care au trecut testul (adică cele rămase în portofoliu) legat de pasul anterior. Toate acestea ar trebui finalizate în funcție de un calendar (fără intervenții asupra portofoliului investițiilor aflate în derulare în sensul de a exclude unele proiecte sau a adăuga altele noi). Pasul 3: Luarea în considerare a unor investiții separate de proiectele aflate în derulare și doar atunci când bugetul permite acest lucru. Noile investiții trebuie să fie finanțate exclusiv prin diferența financiară dintre alocarea bugetară a PNDL (anul bugetar și perioada de programare) și baza minimă a PNDL (așa cum a fost definită mai sus). Aceste proiecte ar fi prioritizate în funcție de cr iteriile specifice de sector menționate în acest raport (secțiunea 5.2.2.). Pentru toate proiectele selectate, alocațiile bugetare corespunzătoare ar trebui inclus e în baza minimă PNDL pentru anii următori. Pasul 4: Proiectarea unei procedure juridice în cazul în care alocarea bugetară pentru PNDL est e mai mică decât baza PNDL. Acest lucru poate fi cauzat de mai multe motive, cum ar fi austeritate bugetară, schimbări privind prioritățile guvernamentale etc. Există două alternative în acest scenariu: (i) o tăiere proporțională pentru toate proiectele de investiții incluse în bază, cu prețul amânării datei finalizării tuturor proiectelor; (ii) alocarea fondurilor de investiții disponibile în funcție de scorurile de evaluare/selecție sau în funcție de costurile necesare conservării proiectelor a flate în derulare (proiectele în derulare ar fi clasificate ca fiind “în implementare” și “suspendate”). Indiferent care ar fi soluția finală, dacă alocarea este mai mică decât baza minimă atunci noul proiect depus ar fi suspendat până când vor exista fonduri care să acopere toate proiectele (inclusiv cele “oprite”) și orice fonduri în plus ar putea fi astfel direcționate către investiții noi. Notă: Sistemul de monitorizare este important și este relativ simplu. Indicatorii privind rata de finalizare a proiectelo r și evaluarea în ansamblu a portofoliului de proiecte ar trebui făcuți publici pentru a crește astfel gradul de responsibilitate. A se vedea subsecțiunile de mai jos privind monitorizarea. Sursa: Asistența tehnică acordată de Banca Mondială pentru Ministerul Finanțelor Publice privind managementul investițiilor publice (2015) În sfârșit, chiar și interventiile finanțate de către UE se derulează prin bugetul de stat, iar cheltuielile sunt ulterior rambursate; acest lucru sugerează că ar putea să existe proiecte de investiții multi-anuale în infrastructură chiar și sub constrângerile aferente unei bugetări anuale, deoarece există un angajament ferm privind alocarea bugetară anuală clară. Implicit, adoptarea unui cadru bugetar multi-anual pentru PNDL ar presupune raționalizarea portofoliului actual de aproximativ 4,000 proiecte aflate în derulare și definirea procedurilor legate de alocarea fondurilor pentru proiecte noi versus cele in derulare. Căsuța de mai sus prezintă un potențial sistem de bugetare multi-anuala pentru PNDL. 200  Ghid al solicitantului. După convenirea cadrului strategic, următoarea etapă constă în elaborarea documentului opera țional pentru PNDL – respectiv Ghidul solicitantului. Acesta trasează regulile generale pentru punerea în aplicare a programului, oferind descrieri detaliate privind axele de investiții și tipurile eligibile de intervenții, cheltuielile eligibile, criteriile de eligibilitate (tipurile de beneficiari), precum și criteriile de evaluare și selecție. Pentru o coordonare eficientă, și acest ghid ar trebui aliniat cu atenție la instrumentele finanțate de UE.  Criterii de eligibilitate ș i selecție transparente, corecte ș i aplicate cu rigurozitate. Criteriile descrise mai sus pot fi adoptate relativ ușor pentru fiecare dintre sectoarele-țintă. Abordarea – descrisă integral în raportul final privind „Criteriile îmbunătățite de ordonare în funcție de prioritate pentru proiectele PNDL” (decembrie 2014) – se bazează pe un set de măsuri obiective. Aceasta ar trebui să asigure o credibilitate sporită în ceea ce privește beneficiarii potențiali și finanțările alocate (între județe și la nivelul acestora), care pot fi justificate prin nevoile concrete de la fața locului, conform datelor reale. Beneficiul suplimentar constă în faptul că metodologia poate fi pusă în aplicare chiar cu o capacitate de personal redusă, cum este cazul DG DRI. Ar trebui să se investească într -un sistem informatic care să proceseze datele și rezultatele analizelor.  Proceduri armonizate de evaluare ș i contractare pentru toți solicitanții. o Ar trebui să existe un sistem unic pentru solicitarea fondurilor. Cadrul actual al PNDL prevede că solicitanții pot să depună cererile direct la MDRAP în „situații speciale.” Legea lasă loc de interpretare în legătură cu „situațiile speciale” în care o autoritate locală poate să evite consiliul județean relevant și să depună documentația direct la minister. Această alternativă a fost introdusă, probabil, pentru a permite autorită ților locale cu poziții (politice) divergente din cadrul unui consiliu județean să depună cererea direct la MDRAP. Însă această situație prezintă riscul introducerii unor standarde duble. Toți solicitanții ar trebui să parcurgă același proces: dacă ministerul nu consideră că toate cererile pot fi tratate în mod echitabil de către consiliile județene, acesta ar trebui să centralizeze documenta țiile depuse pentru a asigura condiții de egalitate și să stabilească măsuri pentru îmbunătățirea transparenței procesului. Se poate avea în vedere și un sistem de recurs care să permită solicitanților să conteste anumite decizii. o PNDL ar trebui să cuprindă o evaluare tehnică și financiară (ETF) a proiectelor propuse, considerate eligibile pentru finanțare. Proiectele care nu corespund în totalitate regulilor programului nu ar trebui să ajungă în faza de ETF. Programele finanțate de UE, precum POR, și PNDR oferă exemple bune privind ceea ce ar trebui să cuprindă ETF. Grilele de evaluare ar trebui să fie publicate împreună cu Ghidul solicitantului pentru a asigura o transparență deplină în privința modului de analiză a proiectelor propuse. Este important ca această etapă din cadrul procesului să fie repetitivă: evaluatorii ar trebui să solicite clarificări, iar solicitanților ar trebui să li se ofere ocazia de a îmbunătăți documentația depusă – cu ajutorul consultanților și proiectanților lor. Numărul maxim de serii de clarificări ar putea să fie stabilit la două, întrucât acesta este numărul obișnuit în cazul programelor finanțate de UE. Ar putea fi utilă și analiza opțiunii ca pentru această fază să fie angaja ți evaluatori externi. o În cazul proiectelor deosebit de ample și/sau complexe, MDRAP ar trebui să efectueze vizite pe teren pentru verificarea condițiilor existente în vederea finalizării lucrărilor propuse. Aceste vizite pot fi efectuate și pe baza unei eșantionări aleatorii. Ideea nu este doar de a sancționa solicitanții ale căror documente nu reflectă realitatea de pe teren, ci 201 mai ales de a-i ajuta, atrăgându-le atenția asupra anumitor aspecte tehnice și financiare. Pentru a menține obiectivitatea procesului și a avea în vedere resursele interne limitate la nivelul MDRAP, această fază ar trebui parcursă și cu sprijin extern.  Un mecanism mai puternic de monitorizare și evaluare (M&E) la nivelul programului o În primul rând, PNDL ar trebui să stabilească un set de indicatori de performa nță pentru întregul program (ca de exemplu, număr de proiecte, numărul total de beneficiari, rata de absorbție etc.) și pentru fiecare sector în parte (lungimea drumurilor reabilitate, numărul adițitional de persoane care au acces la apă și canalizare etc.) o În al doilea rând, pentru ca procesul de monitor izare să se deruleze cât mai lin, ar trebui stabilit un Comitet de Monitorizare din care să facă parte angajați ai MDRAP și reprezentanți ai beneficiarilor (de exemplu, un reprezentant pe județ). Monitorizarea s -ar putea face de către consiliile județene sau agențiile de dezvoltare regională (în calitate de Organisme Intermediare pentru PNDL) și de către comunităț ile locale. Figura 54. Cadrul de monitorizare a PNDL propus o În ce privește evaluarea programului, guvernul ar trebui să efectueze studii de impact independente privind proiectele finalizate. Este de recomandat ca aceste instrumente să fie realiza te de către auditori părți terțe. Una dintre opțiuni presupune ca la nivelul Guvernului, Cancelaria Primului Ministru sa desemneze o echipă din aparatul propriu sau să angajeze experți care să evalueze dacă aceste programe — prin intermediul unor mostre de proiecte — au avut într-adevăr rezultate pozitive prin indicatorii de rezultat. O serie de indicatori simpli, așa cum este în cazul proiectelor de apă numărul de persoane conectate la rețeaua de apă care își plătesc în mod constant facturile, ar putea să spună multe despre calitatea proiectării acestor programe și a oportunităților legate de costuri. Analiza de impact ar putea fi folosită ulterior pentru rafinarea cadrului politicii privind programele de investiții relevante și ar trebui să fie publică. În acest moment nu există eforturi sistematice care să efectueze analize de impact asupra programelor de investiții cu finanțare de la bugetul de stat și nu există nici o evaluare publică și transparentă a acestor instrumente. 202  Monitorizare mai intensă la nivelul proiectului. o O monitorizare corespunzătoare reprezintă prima etapă ce permite MDRAP să corecteze cu promptitudine problemele pe măsură ce acestea apar în faza de punere în aplicare a proiectului. În prezent, sistemul se bazează pe verificarea documentară simplă a cererilor depuse, întrucât nu există mecanisme permanente de verificarea a lucrărilor pe teren. Acestea sunt esențiale pentru asigurarea unui flux constant de informa ții referitoare la modul în care progresează proiectele, fondurile de care au nevoie acestea în diferite faze ale procesului de punere în aplicare, punctele în care se acumulează întârzieri și motivele acestor întârzieri etc. o MDRAP ar trebui să îndeplinească în continuare sarcina de monitorizare generală a programului, cu vizite specifice de monitorizare a proiectului programate pe baza unei metodologii definite (de exemplu, după cum am menționat anterior, proiectele mai ample sau mai complexe ar trebui examinate cu mai multă atenție). În plus, MDRAP ar putea să se bazeze pe o implicare mai activă a reprezentanților consiliului județean, precum și pe auditori independenți. Este foarte recomandabilă punerea în aplicare a unui sistem standard de raportare electronică care să poată fi accesat ușor de către toate autoritățile locale. Acestea ar trebui să fie stimulate să renunțe treptat la depunerea rapoartelor depuse în formă tipărită. Acest lucru ar permite procesarea mai rapidă și monitorizarea în timp real a progresului.  Adoptarea unor proceduri armonizate pentru faza post-implementare, urmând exemplul fondurilor UE, inclusiv prin studii de impact dedicate. o Prima etapă în cadrul stabilirii unui sistem adecvat de monitorizare și evaluare pentru faza post-execuție constă în definirea și stabilirea de comun acord a unui set de indicatori de performanță pentru fiecare proiect finanțat. Pe baza experienței României în legătură cu fondurile UE, cei care solicită finanțare din PNDL ar trebui să fie încurajați să selecteze dintr-o listă predefinită, personalizată în funcție de tipul de investiție, ceea ce ar fi ușor de pus în practică, mai ales printr -un formular electronic de cerere. O cerință minimă ar fi ca indicatorii selecta ți să respecte setul de criterii SMART: să fie specifici, măsurabili, realizabili, realiști și determina ți în timp. Ca alternativă, solicitanții ar avea libertatea de a-și alege propriile obiective, însă evaluatorilor ar trebui să li se permită și să li se dispună să corecteze aceste obiective pe baza principiilor enunțate mai sus. Astfel de soluții ar evita situa țiile în care beneficiarii fac promisiuni pe care nu le pot onora în ceea ce privește impactul proiectelor lor și, de asemenea, ar genera economii de timp la întocmirea rapoartelor de monitorizare. o De asemenea, este necesară continuarea vizitelor de monitorizare pe teren pe o perioadă de mai mulți ani după finalizarea investiției. Din nou, acest lucru poate fi realizat cu sprijinul consiliilor județene sau al auditorilor independenți. Scopul este de a vedea cum se derulează proiectul, dacă au fost atinși indicatorii, dacă există probleme de exploatare și întreținere ce trebuie semnalate. o Nu în ultimul rând, MDRAP ar trebui să pună la dispoziție experiența beneficiarilor care finalizează cu succes proiecte PNDL și să îi implice în mecanisme dedicate schimbului de cunoștințe. O opțiune simplă este de a adăuga la rapoartele de monitorizare ex-post depuse de către beneficiari un număr de întrebări prin care se cer sugestii pentru beneficiarii viitori. Feedbackul la nivelul fiecărui județ ar trebui să fie ușor de primit și colectat în format electronic, după care ar urma să fie transmis către MDRAP în vederea 203 procesării și analizei viitoare. O altă opțiune este găzduirea unor ateliere cu participarea „absolvenților" de succes ai PNDL, care să aibă rol de formatori și mentori pentru beneficiarii noi. În unele regiuni, proiectele de succes finanțate de UE sunt prezentate în materiale promoționale, iar managerilor de proiect li se cere uneori să țină discursuri în fața unor tipuri diferite de public, însă această practică nu a fost instituționalizată pentru toate programele. PNDL poate să reproducă și să îmbunătățească aceste mecanisme. 333. Pentru a sprijini măsurile propuse mai sus, MDRAP ar trebui să considerere remodelarea structurii instituționale privind implementarea PND L, prin păstrarea de sarcini la nivel înalt și prin delegarea operațiunilor cotidiene “organismelor intermediare”. Organismele Intermediare (OI-urile) ar derula activități față de care ar avea un avantaj competitiv comparat cu organismele de nivel central, fapt ce ar duce la “reducerea distanței” față de solicitanții programului/beneficiari. De exemplu, OI-urile ar derula activități precum promovarea oportunităților de finanțare, organiz area de traininguri, eligibilitatea și verificarea de conformitate a aplicațiilor, monitorizarea implementării proiectelor și a cererilor de rambursare etc. Această “diviziune a muncii” ar permite MDRAP (Autoritatea de Management) să se axeze pe sarcini strategice importante, inclusiv coordonarea cu alte programe de investiții și instituții relevante, soluționând astfel constrângerile Directiei Generale de Dezvoltare Regională privind numărul insuficient de angajați care să gestioneze PNDL. Costurile legate de funcționarea OI -urilor ar putea fi acoperite printr-o axă specifică de asistență tehnică sub PNDL – ca la POR – care să reflecte costurile privind implementarea programului. Acesta lucru ar putea fi un pas înainte spre o bugetare pe bază de performanță și ar constitui o premieră în ceea ce privește managementul programelor de investiții finanțate de la bugetul de stat. 334. Există două mari opțiuni privind selecția unei structuri instituționale optime, și anume găsirea unui răspuns la întrebarea cine ar trebui să fie OI -uri pentru PNDL: consiliile jude țene sau agențiile de dezv oltare regională. Există argument e pro și contra pentru fiecare scenariu. Pe de o parte, consiliile județene au fost deja de facto OI pentru program, în special înainte ca unele dintre cele mai recente schimbări să fie introduse – consiliile județene centralizau toate aplicațiile și decideau asupra listei de proiecte propuse pentru finanțare, și în plus, au fost și verigi cheie în proce sul aferent cererilor de rambursare. Pe de altă parte, acest sistem ar putea genera conflicte de interese în cazul în care consiliile județene ar evalua cererile de finanțare de la autoritățile locale și ar introduce propriile lor propuneri (drumuri județene) în lista de proiecte care ar fi finanțată prin PNDL. Aceasta problemă s -ar putea rezolva prin separarera celor două metode de finanțare - prealocarea unor fonduri speciale pentru drumuri județene (care ar fi selectate direct de către consiliile județene) și existența unei “axe” separate pentru cererile de finanțare de la nivel local. Celălalt scenariu s-ar baza pe ADR-uri ca Organisme Intermediare – această opțiune este discutată mai departe în sub -secțiunea despre “dezvoltare regională” (secțiunea 5.3.2 în acest raport). Oricare ar fi alegerea finală, mesajul principal este acela că MDRAP ar trebuie să ia în calcul înființarea unor Organisme Intermediare formale pentru PNDL pentru a se asigura o mai diviziune a muncii între sarcinile strategice și cele operaționale. Ca și în cazul fondurilor UE, ar trebui sa existe un contract semnat între DG DRI (ca Autoritate de Mangemen t pentru PNDL) și Organismele Intermediare alese, care sa definească responsabilitățile fiecărei părți și modul de evaluare al performanței. 204 “Diviziunea muncii” între AM și OI în cadrul unui program de investiții Strategic Tasks (high “competitive advantage” for MA) • Vision-setting • Coordination and integration • MA efforts are divided • Communication with IBs, Critical MA- between strategic roles level tasks beneficiaries and implementation- • Capacity building support (sharing focused actions of best practices, methodologies, • MA should focus on high- etc.) value-add, strategic tasks • Implementation-focused tasks should remain at IB Implementation-Focused Tasks (high “competitive advantage” for Critical IB-level IBs – such as County Councils) tasks • Procedural approvals based on (to full extent conformity checks possible) • Validation of notifications/addenda Sursa: Adaptare bazată pe “POR 2.0: Colaborarea și Comunicarea dintre AM și OI pentru Programul Operațional Regional 9 2014 - 2020,” Banca Mondială, 2014 335. În fine, MDRAP ar trebui să fie un actor implicat activ în mecanismele de coordonare stabilite pentru perioada de programare 2014-2020 și să urmărească în mod explicit îmbunătățirea coordonării între instrumentele finan țate de UE și cele finan țate de la bugetul de stat . Prin AM POR 2014-2020, MDRAP va participa atât în cadrul Comitetului na țional de Coordonare a Acordului de Parteneriat (CCAP), cât și în cadrul subcomitetului de coordonare tematică privind „Dezvoltarea infrastructurii moderne pentru creștere și locuri de muncă.” Sarcinile sale cuprind: „asigurarea complementarității și a [unei] abordări integrate la nivelul FSIE […] [și] asigurarea coerenței cu alte instrumente UE și naționale.”97 DG DRI din cadrul MDRAP ar trebui să colaboreze strâns cu AM POR și, de asemenea, să urmărească să se implice cât mai timpuriu în modul în care vor fi coordonate CCAP și în special subcomitetul de coordonare tematică în tipurile de probleme pe care le vor aborda acestea etc. În calitate de administrator a două surse esențiale de finanțări pentru investiții adresate autorităților locale – POR finanțat de UE și PNDL finanțat de la bugetul de stat –, MDRAP dispune de pârghii suficiente pentru a se asigura că armonizarea celor două tipuri diferite de instrumente rămâne elementul central al agendei. Proiecte 336. În ceea ce privește coordonarea proiectelor la scară și de importan ță națională (care se ridică la peste 100 milioane RON), MDRAP ar trebui să susțină cele două mecanisme deja operaționale la acest nivel și să contribuie la consolidarea acestora. În primul rând, MDRAP trebuie să asigure în continuare coordonarea și funcționalitatea Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe. În acela și timp, așteptările trebuie să fie realiste în ceea ce privește realizările consiliului, ținând seama de capacitatea sa și constrângerile juridice date: acesta reușește să aducă diferiți actori la aceeași masă și se asigură că proiectele propuse se bucură de acordul tuturor (inclusiv la nivel formal, 97 Ibid. (sublinierea este adăugată). 205 prin acordarea de avize și alte asemenea instrumente), însă nu poate să joace un rol activ în coordonarea politicilor, programelor sau a proiectelor. 337. Cât despre UEIP, aceasta s-a confruntat cu provocări semnificative încă de la înființare. Dacă ar fi avut o capacitate mai solidă și dacă legislația ar fi fost mai clară, uniunea ar fi putut să joace un rol cu adevărat esențial în coordonarea investițiilor (majore) la nivel na țional. În acest context, „coordonarea” se referă în primul rând la: ordonarea în funcție de prioritate a investițiilor pe baza unui set de criterii98 și organizarea adecvată a acestor investiții prioritare, inclusiv asigurare a respectării angajamentelor pe parcursul fiecărui an și de la un an la altul. Dincolo de aceste roluri, nu trebuie să existe așteptări ca UEIP să coordoneze proiectele la nivelul politicilor publice – respectiv să decidă finanțarea unui centru important de cercetare și a drumului care leagă acest centru de orașul București. Acest rol ar depăși atât capacitatea, cât și mandatul uniunii. Este, într-adevăr, logic ca exercițiul de ordonare în funcție de prioritate să fie efectuat de către fiecare minister de resort (cu sprijinul UEIP în legătură cu validarea ordinii de prioritate pe baza aplicării criteriilor prevăzute în OUG nr. 88/2013 și HG nr. 225/2104), iar ordonarea intersectorială în funcție de prioritate să fie efectuată la nivelul centr al al guvernului (Cancelaria Primului-Ministru), în concordanță cu angajamentele politice la nivel înalt. 5.3.2 Nivel regional 338. Întrucât România nu dispune încă de regiuni administrative, mecanismele de coordonare la acest nivel vor depinde în continuare de unele aranjamente oarecum imperfecte. În primul rând, planurile de dezvoltare regională, deși sunt de obicei robuste din punctul de vedere al datelor furnizate și al priorităților de politică publică pe care le stabilesc, nu au caracter de reglementare pentru autorită țile dintr-o anumită regiune. Cu toate acestea, coordonarea se poate obține prin condiționalitățile programului. După cum s-a observat anterior, POR 2014-2020 va urmări să finanțeze proiectele rutiere județene de natură regională; în acest scop, programul a mobilizat deja Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR), iar prin intermediul ADR, Consiliile de Dezvoltare Regională (CDR) care au convenit să prezinte spre finanțare drumurile județene care traversează teritoriile mai multor județe. Mecanisme similare pot fi concepute pentru sectorul alimentării cu apă și evacuării apelor reziduale, precum și pentru infrastructura socială. 339. De asemenea, MDRAP poate să exploreze posibilitatea de a se baza într -o măsură mai mare pe Agen țiile pentru Dezvoltare Regională pentru a comunica cu beneficiarii PNDL de la nivel jude țean și local. În cadrul mai multor interviuri, ideea semnării unui contract cu ADR și desemnării acestora ca OI pentru PNDL a fost apreciată. Acestea ar reprezenta un mod de coordonare a interven țiilor la nivel regional prin consolidarea programelor opera ționale de către ADR în calitate de OI. Un aspect pozitiv este că ADR cunosc foarte bine beneficiarii fondurilor, în special în zonele urbane, și au abordat pe larg aspecte legate de managementul proiectelor prin punerea în aplicare a POR. Pe de altă parte, ADR dispun de cunoștințe mai reduse privind autoritățile și proiectele de la nivel rural, întrucât experiențele lor în legătură cu POR s-au axat în mare măsură pe mediile urbane. Pe scurt, în ciuda c onstrângerilor legislative de la nivel regional, mecanismele actuale de coordonare la nivelul sectoarelor – respectiv ADR și CDR – funcționează bine. MDRAP poate să le susțină în continuare și să colaboreze cu ele pentru dezvoltarea capacității de coordonare. 98 A se vedea Anexa D. 206 5.3.3 Nivel local 340. Nu în ultimul rând, MDRAP ar trebui să contribuie la diseminarea în mod coordonat a bunelor practici la nivel local. În ceea ce privește planurile, autoritățile locale au acum mai multă experiență în domeniul conceperii și punerii în aplicare a PIDU – planurile integrate de dezvoltare urbană – și, în ciuda unor lacune din cuprinsul acestor documente (revizuite într-un raport al Băncii Mondiale din 2013 pe această temă) – ele reprezintă, în general, un pas în direcția corectă către o planificare mai bine integrată la nivelul jurisdicțiilor (în interiorul zonelor metropolitane). 341. În ceea ce priveș te proiectele din mai multe sectoare, autoritățile locale dispun de modalități multiple de realizare a acestora, în special în momentul aprobăr ii unei interven ții și ulterior pe parcursul derulării acesteia. Primarul poate să propună consiliului local o abordare progresivă și calculată în legătură cu investițiile în infrastructură necesare – respectiv asigurarea faptului că se investește mai întâi în rețelele subterane de utilități și apoi în reabilitarea drumurilor. Mai exact, fiecare autoritate subna țională are un plan anual de investiții. Unii actori de la acest nivel încep să elaboreze documentul cu mult timp înainte, ceea ce le oferă o marjă de manevră suficientă pentru coordonarea investițiilor planificate cu o gamă largă de părți interesate. Consultările cu furnizorii de servicii publice (energie electrică, gaz, apă, canalizare etc.) sunt esențiale pentru a asigura corelarea deplină a planur ilor de investiții. De exemplu, operatorul de gaz intenționează să repare rețeaua de pe strada A în anul 1 și rețeaua de pe strada B în anul 2, dar primarul poate să convingă firma să înceapă cu strada B dacă aceasta reprezintă o prioritate pentru proiectul de reabilitare a drumurilor. 342. O altă opțiune pentru coordonarea intersectorială este ca autoritățile locale să solicite proiectan ților să folosească tehnologii care permit organizarea adecvată a investițiilor – sau, mai degrabă, care reduc necesitatea u nei puneri în aplicare eș alonate. De exemplu, construirea drumurilor cu spațiu suficient pe părțile laterale astfel încât să fie posibilă dezvoltarea sau repararea rețelelor de utilități ar putea fi o opțiune fezabilă în anumite împrejurări. Deși este posibil ca pe termen scurt aceste soluții să pară mai costisitoare decât cele tradiționale, pe termen lung se economisesc bani deoarece sunt necesare mai puține reparații. 343. Este posibil ca în faza de realizare a proiectului să apară întârzieri ca urmare a proc edurilor de achiziție publică. De exemplu, este posibil ca un proiect rutier să fie atribuit în termen scurt, în timp ce atribuirea contractului pentru un proiect de alimentare cu apă/evacuare a apelor reziduale mai costisitor să fie contestată în instanță. În acest caz, executarea drumului trebuie suspendată până în momentul finalizării celuilalt proiect. Organizarea unor licitații publice cu „clauze suspensive” în baza cărora beneficiarul unui program de investiții (de exemplu: o primărie) să poată controla data inițierii unui proiect, cu condiția îndeplinirii unui set de cerințe, pare a fi o idee bună. Dacă mai multe investiții ajung în același timp în faza de punere în aplicare, inginerul poate să colaboreze cu beneficiarul fondurilor pentru elaborarea unui plan fezabil de finalizare a lucrărilor de construcție. 344. MDRAP ar trebui să aibă rolul de a colecta, revizui ș i difuza cele mai bune practici pentru coordonarea investițiilor la nivel local. Deseori, în ciuda intențiilor lor bune, autoritățile locale nu au capacitatea (adică timpul, resursele etc.) de a-și însuși aceste instrumente, astfel că a avea un coordonator la nivel central ar fi extrem de util în efortul de a îmbunătăți coordonarea intersectorială la nivel local. 207 Capitolul 6: Sumarul strategiilor specifice și a pașilor concreți Figura 55. Rezumatul strategiilor specifice și pașilor concreți pentru îmbunătățirea coordonării intrasectoriale Soluții pentru consolidarea Alți actori esențiali Nivel Principalele provocări Rolul MDRAP coordonării  Calitatea slabă a strategiilor  Adoptarea și aplicarea unor  Sprijinirea Unității de strategie  Centrul Guvernului sectoriale standarde de dezvoltare a din subordinea Premierului  Unitățile de Politici strategiei, aprobare și M&E Publice din cadrul Vertical Ministerelor între niveluri  Proiectele care nu iau în  Îmbunătățirea criteriilor de  Îmbunătățirea criteriilor PNDL  Alte ministere de admin. considerare strategiile eligibilitate și de selecție pentru de evaluare și de selecție a linie cu programe sectoriale încă beneficiază de programele finanțate de la investițiilor de investiții proprii finanțare bugetul de stat, cum ar fi PNDL  Ministerul Fin. și Fondul pentru Mediu Publice  Programele de investiții  Regândirea tipurilor de  Reconceperea PNDL pentru a fi  Centrul Guvernului finanțate de la bugetul de stat intervenții finanțate prin complementar altor fonduri în  Min. Fondurilor nu sunt concepute pentru a fi programele finanțate de la fiecare sector Europene complementare între ele și cu bugetul de stat pentru a fi instrumentele structurale ale complementare investițiilor Orizontal UE finanțate de UE între programe  Există riscul ca, din cauza  Direcționarea solicitanților  Sprijinirea solicitanților de  Alte Autorități de fondurilor de la bugetul de fondurilor de la bugetul de stat fonduri din PNDL în timp util Management stat, instrumentele structurale eligibili pentru finanțare UE prin direcționarea către surse  ADR-urile (ca OI- ale UE să nu fie folosite spre programul operațional de finanțare optime si uri) optim stimularea absorbției fondurilor UE 209 Figura 56. Rezumatul strategiilor specifice și pașilor concreți pentru îmbunătățirea coordonării intersectoriale Soluții pentru consolidarea Nivel Principalele provocări Rolul MDRAP Alți actori esențiali coordonării  Calitatea slabă a strategiilor  Adoptarea și aplicarea unor  Sprijinirea Unității de strategie  Centrul Guvernului  Lipsa mecanismului politic de standarde de dezvoltare a din subordinea Premierului (SGG, Cancelarie) ordonare în funcție de prioritate strategiei, aprobare și M&E  Reflectarea priorităților  Min. Finanțelor a proiectelor din sectoare diferite  Analizarea programelor de naționale transsectoriale în Publice  Lipsa de responsabilitate pentru investiții și luarea unei decizii alocările din PNDL  Unitățile de Politici punerea în aplicare a strategiilor cu privire la oportunitatea Publice din cadrul continuării/anulării lor Ministerelor  Discrepanțe semnificative în  Armonizarea procedurilor  Aducerea PNDL la standardele  Min. Fondurilor procedurile aplicabile investițiilor între diferitele programe necesare pentru fondurile UE Europene finanțate de la bugetul de stat finanțate de la bug etul de stat (în măsura în care capacitatea  Alte ministere de comparativ cu investițiile și finanțate de UE pentru permite acest lucru) pentru linie ce finanțate de către UE întregul ciclu (planificare, întregul ciclu (planificare, implementează Național  Primele duc lipsă de punere în aplicare și post - punere în aplicare și post - programe de transparență, predictibilitate și execuție) execuție) investiții cu rigoare în selectarea  Participare activă și regulată în fonduri UE intervențiilor Comitetele de Coordonare constituite prin Acordul de parteneriat  Proiectele majore de  Consolidarea mecanismelor  Sprijinirea UEIP din cadrul MFP  Centrul Guvernului infrastructură nu sunt de la nivel național de  Ministerul coordonate și nici ordonate în coordonare și ordonare în Finanțelor Publice funcție de prioritățile funcție de prioritate a intersectoriale proiectelor majore de infrastructură  Planificarea regională este  Sprijinirea instituțiilor actuale,  Sprijinirea ADR și CDR  ADR-uri împiedicată de lipsa unui statut cum ar fi ADR-urile și CDR -  Diseminarea celor mai bune  Consiliile de administrativ oficial pentru urile, prin furnizarea practici Dezvoltare Regional regiunile României instrumentelor necesare Regională pentru a asigura coordonare  Asociații inter- regională comunitare 210 Soluții pentru consolidarea Nivel Principalele provocări Rolul MDRAP Alți actori esențiali coordonării  Autoritățile subnaționale au o  Consolidarea capacității  Colectarea și publicarea unui  ADR-uri capacitate redusă de a aplica autorităților locale la nivelul set de orientări privind  Ministerul bunele practici în coordonarea întregului ciclu de investiții coordonarea investițiilor la Fondurilor planificării, punerii în aplicare,  Încurajarea proiectelor nivel local Europene monitorizării și evaluării gândite, depuse și  Sprijinirea eforturilor de Local investițiilor lor în infrastructură implementate în parteneriat planificare integrată, inclusiv prin PIDU  Recompensarea proiectelor în parteneriat în cadrul procesului de evaluare PNDL 211 Anexa A: Analize sectoriale detaliate Drumuri Actori principali Investițiile în infrastructura de transport se realizează printr -o serie de actori importanți la nivel supranațional, național, regional și local. Toți acești actori trebuie să comunice unii cu ceilalți sau cel puțin să fie informați cu privire la ceea ce face fiecare. Coordonarea adecvată a proiectelor de investiții presupune cel puțin ca planurile / programele / investițiile la nivel inferior să le ia în considerare pe cele la nivel superior. Cu alte cuvinte, principalii actori de la nivelurile administrative inferioare ar trebui să știe ce fac actorii de la nivelurile administrative superioare. În cele ce urmează, acest raport va discuta actorii relevanți în sectorul transporturilor, la diferitele niveluri. A. La nivel internațional Uniunea Europeană Există mai mulți actori supranaționali care au un rol în sectorul transporturilor din România. Dintre aceștia, de departe cel mai important este Uniunea Europeană. UE nu este numai cel mai mare finanțator extern al infrastructurii de transport din România, dar și concepe politicile din acest sector. Înainte de aderarea la UE în 2007, România a trebuit să adopte acquis -ul comunitar al UE, care include directive importante în domeniul transporturilor. Capitolul transporturi din cadrul negocierilor de aderare a fost închis în decembrie 2004 și include mai multe politici sectoriale. Acestea acoperă o gamă largă de aspecte, cum ar fi pauzele obligatorii de odihnă pentru șoferii de camioane, aspecte privind siguranța rutieră, limitele de viteză, dimensiunile vehiculelor și standardele privind emisiile. În ceea ce privește investițiile în sectorul transporturilor, cel mai important cadrul la nivel european este politica privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN -T). Politica TEN-T a fost concepută la începutul anilor 1990, ca mijloc de a permite buna funcționare a pieței interne a UE prin investiții esențiale în infrastructura transporturilor, energetică și de telecomunicații. Un prim master plan pentru o rețea de transport la nivel european a fost elaborat în 1996, după adoptarea Orientărilor comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene. Aceste orientări, modificate în 1999 (CE nr. 1655/1999), stabileau eligibilitatea proiectelor de investiții în transport cu finanțare CE/UE. În 2009, TEN-T fost reevaluată, în vederea elaborării perioadei de programare 2014 -2020. Scopul acestei politici este să „reducă diferențele dintre rețelele de transport ale statelor membre, să elimine blocajele care încă afectează buna funcționare a pieței comune și să depășească barierele tehnice cum ar fi standardele incompatibile pentru traficul feroviar” 99 . S-au alocat 26 miliarde EUR pentru sprijinirea acestei politici. 99 http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/index_en.htm 213 TEN-T pentru România include segmente ale rețelei centrale și ale rețelei globale Rețeaua TEN-T Rețeaua centrală Rețeaua globală România va continua să acceseze fonduri UE pentru perioada de programare 2014 -2020 pentru investiții în rețeaua TEN-T din România. Rețeaua TEN-T are la bază infrastructura existentă și planificată din România și este identificată în urma unei metodologii existente (care include cerințele/standardele uzuale)100 . Rețeaua TEN-T include rețeaua globală și rețeaua centrală. Cea din urmă este o rețea multi-modală de bază care include toate modurile de transport (feroviar, rutier, fluvial, aerian și maritim). Rețeaua centrală este un segment al rețelei globale și cuprinde ceea ce se consideră a fi cele mai importante noduri și legături ale TEN -T. Rețeaua centrală este identificată prin două elemente: primul, principalele noduri ale rețelei; al doilea, legăturile multi -modale dintre aceste noduri primare. Investițiile în rețeaua centrală pot fi finalizate prin Fondul de Coeziune al UE (și aproximativ 3 miliarde au fost alocate pentru perioada de programare 2014-2020), iar investițiile în rețeaua globală pot fi finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR). În România, cele două rețele sunt incluse în harta de mai sus. În general, rețeaua globală are o lungime de 4.598 km, din care rețeaua centrală reprezintă 2.485 km. Ratele de cofinanțare pentru cele două rețele pot varia, UE suportând mai multe costuri asociate proiectelor pentru dezvoltarea rețelei centrale, considerată prioritară, decât pentru dezvoltarea rețelei globale. 100Metodologia poate fi consultată la următoarea adresă: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52013SC0542&from=EN 214 Banca Mondială Banca Mondială este o instituție financiară internațională (IFI) care, printre altele, contribuie la finanțarea proiectelor guvernamentale de investiții în domenii variate - inclusiv transportul. În anii 1990, Banca a finanțat reabilitarea a peste 1.100 de km de drumuri naționale din România. În primul deceniu al noului mileniu, Banca a finanțat alte lucrări de reabilitare a drumurilor și construcția mai multor șosele de centură. Pentru a stabili care sunt tipurile de proiecte pe care se va concentra, Banca Mondială elaborează, împreună cu guvernul client, o Strategie de parteneriat de țară, încheiată în general pentru o perioadă de patru ani. Strategia de parteneriat de țară 2014 -2017 pentru România nu include proiecte de investiții în domeniul transporturilor, dar include dispoziții privind consolidarea capacității administrative, inclusiv în sectorul transporturilor. Harta de mai jos cuprinde toate proiectele rutiere importante, finanțate de Banc a Mondială după 1995. Este interesant faptul că toate segmentele rutiere finanțate fac parte din rețelele globale și centrale ale TEN-T. Mai multe legături rutiere finanțate de Banca Mondială urmează să fie modernizate cu fonduri europene, inclusiv Craiova-Pitești, Alexandria-București, Câmpina -Comarnic și Buzău-Râmnicu Sărat. În plus, prin Fondul Român de Dezvoltare Socială din România (FRDS), Banca a finanțat o serie de proiecte rutiere de mici dimensiuni în zone rurale, facilitând accesul unor comunități marginalizate la oportunități. Banca Mondială a finanțat mai multe proiecte rutiere importante în România după 1995 215 De asemenea, Banca Mondială a finanțat proiecte de construcție de drumuri la nivel local, în principal prin intermediul Fondului Român de Dezvoltare Socială. Harta de mai jos prezintă localitățile în care au fost finanțate astfel de investiții. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) BERD este o altă IFI care a ajutat Guvernul României să finanțeze proiecte de investiți i în transporturi în România. De exemplu, în anii 1990, BERD a finanțat reabilitarea a 224 km de drumuri naționale. O parte a acestui program de investiții în transporturi a fost co -finanțat de Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și prin fonduri UE PHARE. În noul mileniu, BERD a finanțat două proiecte majore de transport , care fac parte din dezvoltarea rețelei TEN -T – șoselele de centură Pitești și Constanța și, de asemenea, o serie de proiecte de infrastructură municipale. La sfârșitul anului 2011, BERD a finanțat proiecte de transport în valoare de 1,7 miliarde EUR 101 . În februarie 2012, BERD a conceput o nouă Strategie pentru România, care acoperă trei ani, cu un accent special pe dezvoltarea infrastructurii de transport. Un accent deosebit se pune pe implicarea sectorului privat în infrastructura rutieră (de exemplu, concesiuni sau parteneriate public -privat), cu o implicare potențială din partea BERD în finanțarea autostrăzii Comarnic -Brașov, în cadrul unui acord PPP. Banca Europeană de Investiții (BEI) BEI este banca Uniunii Europene, deținută de statele membre ale UE, și lucrează în strânsă colaborare cu instituțiile europene pentru a promova politica UE. BEI oferă credite (inclusiv pentru sectorul privat) și împrumuturi, precum și servicii de consultanță - de exemplu, prin intermediul Programului JASPERS (Asistență comună în vederea sprijinirii proiectelor în regiunile europene). BEI oferă, de asemenea finanțare pentru IMM -uri prin Fondul European de Investiții (FEI). În România, BEI contribuie la co-finanțarea mai multor investiții TEN -T ale Guvernului României, prin POS Transport 2007-2013. Unele dintre proiecte includ secțiunea Lugoj-Dumbrava a autostrăzii Lugoj- Deva, autostrada și șoseaua de centură Timișoara -Lugoj, autostrada Orăștie -Sibiu și autostrada Nădlac-Arad. Există, de asemenea, o serie de proiecte naționale de reabilitare a drumurilor, care fac parte din rețeaua globală TEN-T, pentru care BEI oferă asistență în vederea co-finanțării - de exemplu, DN 1H Zalău-Aleșd sau DN 6 Alexandria-Craiova. Între 2009 și 2013, BEI a acordat finanțare de aproximativ 1 miliard EUR pentru transport și telecomunicații. BEI are în vedere acordarea de asistență pentru finalizarea acordului PPP pentru autostrada Comarnic -Brașov. B. La nivel național Există o serie de instituții care realizează investiții rutiere la nivel național. Cele mai multe dintre acestea vizează drumurile naționale, drumurile expres și autostrăzile. Investițiile în drumuri județene și comunale sunt realizate de către autoritățile sub-naționale (de exemplu, consilii județene și consilii 101 http://www.ebrd.com/downloads/country/strategy/romania.pdf. 216 locale), fie din fonduri proprii sau cu asistență din partea Guvernului României (de exemplu, fonduri din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice). Ministerul Transporturilor Ministerul Transporturilor este principalul actor la nivel național în domeniul transporturilor . Cele mai multe dintre investițiile rutiere din România au fost gestionate, până în luna iulie 2014, de Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR). De asemenea, Ministerul Transporturilor a fost responsabil de elaborarea politicilor fundamentale în sectorul rutier. Începând cu 9 iulie 2014, cele mai multe dintre atribuțiile privind construcția drumurilor naționale și a autostrăzilor au fost transferate Departamentului pentru proiecte de infrastructură, investiții străine, parteneriat public -privat și promovarea exporturilor. Începând cu luna august 2014, Ministerul Transporturilor nu mai are responsabilități de investiții în sectorul rutier. Acesta a preluat doar investițiile în infrastructura aeriană, feroviară și navală. Ministerul Transporturilor a acționat, de asemenea, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial de Tra nsport (POS-T) 2007-2013. Cu toate acestea, pentru perioada de programare 2014-2020, POS Infrastructură Mare (POS IM), care va realiza investiții de transport cu finanțare UE, va funcționa în subordinea Ministerului Fondurilor Europene. Aceasta înseamnă că , de facto, Ministerul Transporturilor nu va avea responsabilități în domeniul construcției de drumuri. Departamentul pentru proiecte de infrastructură, investiții străine, parteneriat public -privat și promovarea exporturilor (în continuare Departamentul p entru proiecte de infrastructură) Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură (DIP) a fost înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 7/2013 ca organ de specialitate al Secretariatului General al Guvernului, sub autoritatea Primului Ministru . DIP asigură „coordonarea proiectelor de infrastructură de interes național, pregătirea, executarea, precum și punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură și aplicarea uniformă a coordonării politicilor în vederea stimulării, promovării și punerii în aplicare a investițiilor străine și a parteneriatelor public -privat.” În esență, acest departament a preluat toate responsabilitățile de elaborare a politicilor și de investiții în sectorul rutier. Investițiile efective în sectorul drumurilor sunt efectuate de CNADNR, care funcționează sub autoritatea DIP. CNADNR răspunde atât de construcția / reabilitarea / modernizarea drumurilor cât și de lucrările de întreținere a acestora. Compania investește în construcția de autostrăzi, drumuri expres, șosele de centură, modernizarea drumurilor naționale, precum și în reabilitarea podurilor. Compania este beneficiarul direct al fondurilor UE (prin Fondul de coeziune și FEDR) pentru dezvoltarea rețelei TEN-T și pentru modernizarea drumurilor și construcția șoselelor de centură , în special în afara rețelei TEN-T. Toate investițiile realizate cu fonduri UE respectă dispozițiile documentului programatic POS-T 2007-2013. În ceea ce privește construcția de autostrăzi, CNADNR are în vedere 11 proiecte. Nu este clar în acest moment, însă, dacă aceste proiecte vor fi realizate sau dacă vor fi finalizate ca autostrăzi. De exemplu, pe site-ul său, CNADNR arată că are în vedere construcția drumului expres Craiova -Pitești și construcția drumului expres Sebeș-Turda. Totuși, aceste legături r utiere sunt considerate acum legături de autostradă, iar autostrada Sebeș-Turda este, de fapt, programată să fie finalizată până la sfârșitul anului 2015. 217 Construirea de noi șosele de centură este o altă prioritate de bază a CNADNR. Șoselele de centură sunt considerate investiții critice întrucât contribuie la decongestionarea traficului în orașe, la creșterea capacității traficului, la reducerea costurilor de întreținere și reparații pentru drumurile urbane, la reducerea emisiilor prin mărirea vitezei de transport, precum și la facilitarea fluxurilor pentru transportul de mărfuri. O serie de șosele de centură au fost deja finalizate și multe altele sunt în curs de implementare (de exemplu, București Nord, Cluj Est, Oradea, Iași, Arad, Pitești, Sibiu, Lugoj, Alexandria, Brașov, Craiova Sud, Suceava, Timișoara Nord -Est) sau sunt planificate (de exemplu, Caransebeș, Bacău, Bistrița, Dej, Huedin, Mangalia, Mediaș, Miercurea Ciuc, Reghin, Târgu Mureș, Târgu Jiu, Timișoara Sud). Modernizarea sistemului rutier na țional, realizată în cadrul unei strategii pe termen lung, a fost inițiată în anul 1994. Strategia propunea 15 etape, din 1994 până în 2014. Până în 2014, ar fi trebuit să fie reabilitate / modernizate drumuri pe o lungime de 11.300 km - multe dintre acestea cu finanțare din partea IFI (de exemplu, Banca Mondială, BERD) sau cu fonduri europene de pre-aderare (de exemplu, PHARE) sau cu fonduri post-aderare (de exemplu, FEDR). Până în 2014, doar 3 etape au fost finalizate, iar lungimea totală a drumurilor naț ionale reabilitate / modernizate s-a ridicat la 2.275 km - doar 20% din totalul propus inițial. Fazele IV, V și VI sunt în curs de implementare, cu un total de 41 de proiecte. Investițiile viitoare în dezvoltarea sectorului rutier vor face obiectul planificării strategice. În prezent, AM POS Transport elaborează Master Planul de Transport pentru România 102 . Echipa care elaborează documentul a creat un model care va fi folosit pentru a ordona după prioritate investițiile fundamentale în sectorul transporturilor pentru perioada de programare 2014-2020. Un total de 227 de proiecte rutiere au fost propuse spre testare, iar lista completă este disponibilă pe site-ul AM POS-T103 . Aceasta înseamnă că toate investițiile viitoare care vor fi realizate de CNADNR trebuie să fi fost incluse în Master Planul de Transport. Ministerul Fondurilor Europene Ministerul Fondurilor Europene (MFE) joacă două roluri fundamentale în dezvoltarea sectorului rutier: elaborează Acordul de parteneriat cu UE și este Autoritate de Manageme nt pentru POS Infrastructura Mare 2014-2020. Acordul de parteneriat este completat cu opiniile Autorităților de Management responsabile, ale ministerelor și agențiilor de resort relevante. Cu toate acestea, MFE joacă un rol esențial de integrare a acestor opinii în vederea elaborării documentului final, precum și un rol de bază în alocarea de fonduri pentru programele operaționale individuale. Pentru perioada de programare 2014-2020, MFE va administra investițiile majore în infrastructură , finanțate de UE prin AM pentru POS IM. Beneficiarul celor mai multe proiecte de dezvoltare a sectorului rutier va fi CNADNR. 102 A se vedea Master Planul General pentru Transport al României: Raport final revizuit asupra Master Planului pe termen scurt, Mediu și Lung, proiect din 2 octombrie 2014 Raportul Băncii Mondiale privind revizuirea Master Planului General pentru Transport al României: Raport final revizuit asupra Master Planului pe termen scurt, Mediu și Lung din 3 noiembrie 2014, elaborat în cadrul contractului RAS: Asistență acordată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru o planificare strategică în transporturi . 103 A se vedea: http://www.ampost.ro/fisiere/pagini_fisiere/listaproiecteloradmisepentrutestareMPGT15042014.pdf [accesat la 23 august 2014]. 218 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) MDRAP contribuie la finanțarea proiectelor de construcție de drumuri județene și comunale - atât de la bugetul de stat cât și din fonduri UE . Prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), MDRAP asigură subvenții pentru consiliile județene și autoritățile locale ale orașelor și comunelor. Pentru anul fiscal 2014, un total de aproximativ 300 de milioane EUR au fost alocate pentru continuarea proiectelor de construcție de drumuri în curs și pentru începerea de noi investiții (de exemplu, proiecte în etapa de studiu de fezabilitate sau, mai puțin frecvent, cu proiecte tehnice detaliate). Proiectele rutiere reprezintă aproximativ 56% din alocarea totală a PNDL pentru 2014, o mare parte din restul fondurilor fiind alocate pentru investițiile în infrastructura de apă și ape uzate. Hărțile de mai jos indică legăturile rutiere județene și localitățile în care drumurile comunale au fost finanțate în 2014. Fondurile PNDL pentru 2014 au fost angajate pentru drumuri județene în toate regiunile României Sursa datelor: MDRAP (2014) 219 POR 2007-2013 Investiții totale de peste 1,4 miliarde E UR Sursa datelor: MDRAP (2014) Destinația fondurilor alocate din PNDL în 2014 Sector Alocări PNDL pentru 2014 Drumuri € 297.092.548 Apă € 117.566.375 Ape uzate € 76.497.061 Educație € 14.528.999 Poduri € 13.837.273 Cultură € 3.880.278 Primării € 3.655.247 220 Piețe € 2.983.641 Infrastructura sportivă € 1.935.893 Sănătate € 621.899 Canalizare € 213.829 Turism € 113.636 TOTAL € 532.926.678 MDRAP guvernează, de asemenea, o serie de Autorități de Management care oferă finanț are pentru proiecte sub-naționale de dezvoltare a sectorului rutier . Cea mai importantă dintre aceste autorități de management este AM pentru Programul Operațional Regional (AM POR). Pentru perioada de programare 2007-2013, AM POR a contractat proiecte rutiere cu o valoare de 1,4 miliarde EUR - în primul rând pentru drumuri județene, șosele de centură urbane și drumuri urbane. Proiectele sunt selectate în ordinea solicitărilor, dar trebuie să îndeplinească cerințele impuse în etapa de evaluare și să primească o notă de trecere (de exemplu, cel puțin 3,5 dintr -un total de 6 puncte). Harta de mai sus indică legăturile rutiere județene și zonele urbane în care au fost contractate proiecte POR 2007-2013. Proiectele rutiere sunt, de asemenea, finanțate printr -o serie de programe de cooperare teritorială, care finanțează în primul rând legăturile rutiere transfrontaliere. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) 73. MADR finanțează proiecte de construcție a drumurilor comunale prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) finanțat de UE. PNDR se concentrează în principal pe proiecte mici (mai puțin de 1,5 milioane EUR), în zonele rurale, iar proiectele sunt selectate pe bază de concurs, folosind o grilă de evaluare și de selecție. Proiectele care prim esc fonduri UE sunt cele care au cel mai ridicat scor în cadrul unei cereri de propuneri. Dintr-un total de aproximativ 13.000 de sate din România, 623 au beneficiat de fonduri PNDR în perioada 2007-2013. Ministerul Finanțelor Publice Ministerul Finanțelor Publice este un actor important în ceea ce privește infrastructura socială din România. Unul dintre rolurile principale ale ministerului este gestionarea bunurilor publice care se află în proprietatea publică sau privată a statului. Ministerul centralizează inventarele bunurilor publice aparținând domeniului public și privat al statului și / sau al unităților administrativ-teritoriale locale, precum și ale bunurilor deținute de administrațiile centrale și alte structuri publice. De asemenea, ministerul evaluează programele de investiții publice pentru a se asigura că acestea se realizează în cadrul unor limite de cheltuieli și că se încadrează în criteriile de selecție și de prioritate. Ministerul veghează procesul general privind investițiile locale și solicită autorităților locale sau centrale să transmită documentele relevante. De asemenea, stabilește normele metodologice pentru conceperea criteriilor de evaluare și de selecție pentru programele / proiectele de investiții publice. 221 C. La nivel regional Există două tipuri de actori la nivel regional - Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) și Consiliile Județene. Ambele întreprind activități de planificare rutieră, dar numai consiliile județene investesc efectiv în construirea drumurilor. Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) ADR-urile sunt organizații neguvernamentale de utilitate publică (ONG -uri) care funcționează, de asemenea, ca organisme intermediare pentru programele finanțate de UE - în primul rând pentru Programul Operațional Regional. Deoarece nu există niciun nivel administrativ regional, ADR -urile nu se ocupă, de fapt, de proiecte de investiții rutiere. Cu toate acestea, ele joacă un rol esențial la nivel de planificare. În proiectul Modelele de selec ție a proiectelor pentru Programul Operațional Regional, Banca Mondială a recomandat ca ADR -urile să includă în planurile de dezvoltare regională o serie de priorități regionale, inclusiv infrastructura de conectare potențial regională. Acestea sunt proiecte cu impact regional, care ar putea fi realizate fie de o autoritate publică , fie de o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Consiliile județene Județele sunt, în prezent, cele mai mari unități administrative sub -naționale. Există 41 de județe și Municipiul București - în cazul capitalei, consiliul local îndeplinește și atribuții de obicei asociate consiliilor județene. Consiliile județene au o serie de responsabilități, care includ planificarea, gestionarea, precum și finanțarea drumurilor județene. Consiliile județene pot finanț a proiecte de investiții pentru drumurile județene din fonduri proprii, de la bugetul de stat, cu ajutorul fondurilor UE, sau prin contractarea de împrumuturi (fie de la o instituție privată sau de la o IFI). Între 2010 și 2012, în jur de 60% din investițiile de capital realizate de consiliile județene au fost realizate cu fonduri UE. În sectorul rutier, în mod specific, cel mai important instrument structural a fost Programul Operațional Regional 2007 -2013, care a inclus o axă prioritară specifică , ce viza construirea de drumuri județene. D. La nivel local Toate investițiile la nivel local sunt realizate de autoritățile locale - municipii, orașe sau comune. În funcție de mărime și de dezvoltare, unele autorități locale sunt mai capabile să genereze fondur i proprii pentru construirea / reabilitarea / modernizarea drumurilor decât altele. De obicei, localitățile mari generează mai multe fonduri pentru proiecte de investiții rutiere, în timp ce majoritatea comunelor depind de programele finanțate de la bugetu l de stat (de exemplu, PNDL), de programele finanțate de UE (de exemplu, PNDR), sau de transferuri guvernamentale pentru a finaliza astfel de proiecte. Între 2010 și 2012, în jur de 30% din investițiile de capital realizate de cele 40 de reședințe de județ din România (județul Ilfov nu are o reședință de județ) au fost realizate cu fonduri UE. 222 Cadrul legal Pentru a permite o coordonare adecvată a investițiilor în sectorul rutier, este important să se cunoască cadrul juridic care reglementează acest secto r în România. Următoarele sub-secțiuni abordează atât legislația UE, cât și legislația la nivel național. A. La nivel internațional Politica UE privind rețelele transeuropene (transport, energie și comunicare) a intrat în vigoare în 1993, în conformitate cu Titlul XVI, articolele 170-172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Obiectivele generale ale acestei politici sunt de a îmbunătăți eficiența piețelor interne și conectivitatea lor la piețele externe. Principala motivație a politicii TEN este să permită statelor membre interconectarea rețelelor naționale de infrastructură și să asigure interoperabilitatea acestora. Cele două instrumente de bază ale politicii TEN sunt orientările Uniunii și fondul de infrastructură UE. Orientările Uniunii stabilesc obiectivele, prioritățile și măsurile pentru identificarea proiectelor. Primul set de orientări pentru TEN a fost adoptat de Parlamentul European și Consiliu în 1996. De -a lungul anilor, politica TEN-T a crescut în importanță, în urma celor tre i valuri mari de extindere. O revizuire politică majoră a avut loc la începutul anului 2009, culminând cu un nou cadru legislativ care a intrat în vigoare în 2014. Fondul de infrastructură ajută statele membre să dezvolte TEN, primul regulament UE de finanțare fiind adoptat în 1995. Politica TEN-T Regulamentul (CE) nr. 473/2014, care a modificat Regulamentul nr. 1315/2013, prevede Orientările pentru Dezvoltarea Rețelei TEN-T. Sunt abordate câteva aspecte esențiale: • principiul subsidiarității: statele membre sunt responsabile pentru dezvoltarea și întreținerea infrastructurii, dar pot alege să încheie acorduri de PPP sau să concesioneze infrastructura unor societăți private; • obiectivul de reabilitare și modernizare: TEN -T este format, într-o mare măsură, din infrastructura existentă, astfel încât se pune accentul pe lucrări de reabilitare și de modernizare, mai degrabă decât pe dezvoltarea de noi infrastructuri; • structura cu dublu strat: fiecare stat membru poate dezvolta o rețea centrală, care este de o importanță strategică pentru conectivitatea la nivelul UE, precum și o rețea globală, care asigură accesibilitatea la, și conectivitatea cu, toate regiunile din UE, inclusiv cu regiunile insulare și îndepărtate; • obiectivul de convergență: există diferențe substanțiale de dotare a infrastructurii între Vest și Est iar aceste diferențe trebuie să fie abordate; • rețeaua centrală este coloana vertebrală: dezvoltării rețelei centrale ar trebui să îi fie acordată prioritate până în 2030. Rețeaua globală ar trebui să fie finalizată până în 2050; 223 • obligativitatea unei analize cost-beneficiu: toate proiectele TEN-T care primesc finanțare din partea UE ar trebui să folosească o metodologie recunoscută de analiză socio-economică privind costurile și beneficiile; • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 60% până în 2050, comparativ cu nivelurile din 1990; • cooperarea cu țările învecinate și țările terțe; • TEN-T ar trebui să asigure o multi-modalitate eficientă. Rețeaua centrală TEN -T conectează statele membre ale UE Sursa: http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/doc/maps/eu.pdf 224 Secțiunea 3 din Orientările TEN-T vizează direct infrastructura de transport rutier. Articolul 17 prevede că finanțarea UE pentru infrastructura eligibilă de transport rutier cuprinde: (a) căi rutiere de înaltă calitate (inclusiv poduri, tuneluri, joncțiuni, intersecții, bretele rutiere, benzi de urgență); (b) zone de parcare și de odihnă; (c) echipamente asociate; (d) aplicații telematice; (e) terminale de marfă și platforme logistice; (f) conexiuni între diferitele moduri de transport; (g) autogări. Căile rutiere de înaltă calitate pot include autostrăzi (șosele), drumuri expres sau drumuri strategice convenționale. De o importanță deosebită este faptul că investițiile în intersecții sau bretele rutiere sunt eligibile pentru finanțare UE, ceea ce reprezintă un stimulent esențial pentru investițiile coordonate în infrastructura TEN-T și în rețeaua de drumuri naționale și sub-naționale. Dezvoltarea rețelei centrale ar trebui să vizeze: (a) integrarea modală; (b) interoperabilitatea; și (c) dezvoltarea coordonată a infrastructurii (cu accent pe tronsoanele transfrontaliere și blocaje) . Orientările prevăd faptul că coridoarele rețelei centrale sunt multi -modale, traversează cel puțin două frontiere și, dacă este posibil, implică cel puțin trei moduri de transport. Harta de mai sus afișează o reprezentare complexă a rețelei. Regulamentele privind Fondurile structurale și de investiții europene (FSIE) pentru perioada 20 14- 2020 Articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că UE ar trebui să depună eforturi pentru a consolida coeziunea economică, socială și teritorială, precum și reducerea diferențelor între regiuni - cu o atenție deosebită zon elor rurale. În acest sens, au fost înființate mai multe fonduri europene, care asigură resurse statelor membre pentru o varietate de proiecte de dezvoltare. Cele mai importante fonduri sunt Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul pentru cooperare teritorială europeană (CTE), Fondul de coeziune (FC), Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Lucrările de dezvoltare a sectorului rutier pot fi finanțate în principal cu ajutorul FEDR, FC și FEADR. Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 stabilește dispozițiile comune privind toate fondurile ESI pentru perioada de programare 2014-2020. Printre altele, acesta prevede că investițiile esențiale care urmează să fie finanțate din fonduri ESI să fie prevăzute în Acordul de parteneriat. Acordul de parteneriat este un document elaborat de fiecare stat membru, care „stabilește strategia, prioritățile și modalitățile statului membru în ceea ce privește utilizarea fond urilor ESI într-un mod efectiv și eficient, astfel încât să urmeze strategia Uniunii privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; acordul de parteneriat este aprobat de Comisie în urma unei evaluări și a unui dialog cu statul membru în cauză”. Acordul de parteneriat România -UE a fost aprobat de Comisia Europeană la 6 august 2014. La articolul 9, Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 prevede obiectivele tematice fundamentale, pentru care ar trebui utilizate fondurile ESI. Obiectivul tematic 7 se axează pe „promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore”. Fondurile ESI includ dispoziții privind modul de abordare a obiectivul tematic 7. De exemplu, FEDR prevede următoarele tipuri de investiții rutiere: (a) dezvoltarea rețelei globale TEN -T; (b) dezvoltarea conexiunilor secundare și terțiare la rețeaua TEN -T, inclusiv nodurile multi-modale; (c) dezvoltarea și îmbunătățirea sistemelor ecologice și de transport cu emisii reduse de carbon; (d) 225 dezvoltarea și reabilitarea sistemului feroviar; (e) îmbunătățirea eficienței energetice și a securității aprovizionării104 . FC prevede următoarele tipuri de investiții rutiere: (a) dezvoltarea TEN -T (cu accent pe rețeaua centrală TEN-T); (b) dez voltarea și îmbunătățirea transportului ecologic și cu emisii reduse de carbon; (c) dezvoltarea și reabilitarea sistemului feroviar interoperabil global și de înaltă calitate. FEADR vizează promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în zonele rurale, permițând, printre altele, investițiile în construirea / reabilitarea / modernizarea drumurilor comunale. Unele dintre fondurile ESI prevăd și praguri pentru subvențiile alocate . De exemplu, FEDR indică faptul că cel puțin 50% din resurse trebuie să fie alocate pentru cel puțin două dintre obiectivele tematice 1, 2, 3 și 4, precum și cel puțin 12% din resurse ar trebui alocate obiectivului tematic 4 105 . Această restricție cu privire la utilizarea resurselor FEDR poate fi înțeleasă în multe dintre statele membre mai vechi ale UE, dar nu este neapărat optimă pentru România, care are încă deficiențe substanțiale de infrastructură, inclusiv în sectorul rutier. Aceste restricții vor afecta, de asemenea, modul în care sunt structurate programele operaționale. B. La nivel național Legislația națională este mai puțin directă decât regulamentele UE . Există o serie de măsuri legislative care se aplică investițiilor rutiere, dar acestea nu sunt întotdeauna corelate în mod corespunzător. Există, totuși, o ierarhie legislativă care oferă, cel puțin, orientări de dezvoltare la scară națională. Cel mai important document normativ la nivel național este Planul de Amenajare a Teritoriului Național și, în special, Secțiunea 1 la Rețeaua Națională de Transport (aprobată prin Legea nr. 363/2006). Planul de Amenajare a Teritoriului Național stabilește rețeaua de autostrăzi și drumuri expres care urmează să fie construite în România în următorii ani. Toate investițiile rutiere trebuie să ia în considerare acest plan. Rețeaua TEN-T propusă pentru România (atât rețeaua centrală , cât și rețeaua globală) a fost inclusă în planul național. Toate celelalte investiții rutiere (drumuri naționale, drumuri județene, drumuri comunale) trebuie să ia în considerare acest plan și să se asigure că noile construcții de drumuri sunt coordonate din punctul de vedere al amenajării cu rețeaua propusă de autostrăzi și drumuri expres. Harta rețelei de autostrăzi și drumuri expres din cadrului Planului de Amenajare a Teritoriului Național este prevăzută în Figura 4 de mai sus. După cum se poate vedea în această figură, toate legăturile către rețelele centrale și globale TEN -T fac parte din rețeaua globală a Planul de Amenajare a Teritoriului Național. Nu există alte prevederi legislative importante care să ofere orientări privind investițiile în rețeaua de drumuri, în afara celor care aprobă programe de investiții majore106 . Hotărârea de Guvern nr. 947/1990 a aprobat programul național de modernizare a drumurilor naționale și construcția de 104 A se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R1301 105 Obiectivele tematice sunt: (1) consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovăr ii; (2) îmbunătățirea accesului și utilizarea și calitatea TIC; (3) îmbunătățirea competitivității IMM-urilor; (4) sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon. 106 Master Planul General pentru Transport este în curs de modificare. Raportul final revizuit a fost prezentat guvernului României de AECOM în octombrie și comentat de Banca Mondială la 3 noiembrie 2014. 226 autostrăzi. OG nr. 16/1999 aprobat Programul prioritar de construcție a autostrăzilor. Patru autostrăzi majore au fost planificate pentru a fi construite sau reabilitate în cadrul acestui program: 1) București-Pitești (96 km); 2) București-Constanța (201 km); 3) Centura București Sud (57 km); 4) Pitești-Nădlac (460 km); 5) București-Buzău-Focșani-Albița (380 km). Dintre acestea, primele două au fost finalizate. Al patrulea proiect este în construcție cu fonduri UE (practic, face parte din Coridorul IV TEN-T). Al cincilea proiect este luat în considerare pentru perioada de programare 2014-2020. Legea nr. 1/2002 a aprobat Ordonanța Guvernului nr. 16/1999 și o completează, adăugând autostrăzi și drumuri expres noi. Autostrăzile suplimentare includ rutele: 1) București-Fetești- Cernavodă (151 km); 2) Centura București Nord (50 km); 3) București -Ploiești (70 km); 4) Ploiești- Comarnic (36 km); 5) Comarnic-Brașov 65 km); 6) Borș-Oradea-Cluj (167 km). Drumurile expres suplimentare includ: 1) București-Giurgiu (49 km); 2) Brașov-Sibiu (110 km); 3) Cernavodă -Constanța (61 km). Mai multe dintre aceste proiecte au fost finalizate (de exemplu, București -Cernavodă, București-Ploiești), în timp ce altele au fost demarate, dar nu au fost finalizate încă (de exemplu, Autostrada Transilvania). CNADNR aplică o serie de standarde de cost pentru diferite tipuri de drumuri, acestea oferind orientări pentru proiectele de investiții rutiere . Se aplică următoarele standarde de costuri:  Autostradă pe suprafață plană: 3.802.000 EUR/km  Autostradă pe teren deluros: 4.980.000 EUR/km  Autostradă pe teren muntos: 5.992.000 EUR/km  Dezvoltarea DN - Clasa tehnică III: 1.271.800 EUR/km  Reabilitarea DN - Clasa tehnică III: 764.700 EUR/km  Tunel rutier cu două benzi: 19.000 EUR/m  Tunel rutier cu două benzi plus bandă de urgență: 27.500 EUR/m În cazul în care cel mai mic standard de cost pentru autostrăzi se aplică întregii rețele centrale TEN - T, fondurile necesare pentru finalizarea acestei rețele ajung până la aproximativ 9,5 miliarde EUR, reprezentând mai mult sau mai puțin întreaga alocare pentru PO Infrastructură Mare 2014 -2020. Astfel, este clar că doar o parte din rețeaua centrală TEN -T poate fi finalizată în următoarea perioadă de programare, cu ajutorul fondurilor UE. 227 Planificare strategică Această secțiune include două părți principale, care acoperă: (1) principalele strategii și planuri; și (2) programele de investiții. Prima parte prezintă principalele documente care reglementează dezvoltarea sectorului la nivel internațional, național, regional și local. A doua secțiune trece în revistă principalele programe de investiții (de exemplu, surse de finanțare), care sprijină proiectele de infrastructură în acest sector. Strategii și planuri A. La nivel internațional Strategia Europa 2020 Strategia Europa 2020 este documentul cadru care stabilește prioritățile Uniunii Europene pentru perioada de programare 2014-2020 și pune bazele modului în care vor fi utilizate fondurile structurale ale UE și Fondul de Coeziune . Pentru România , această strategie este de o importanță critică, deoarece multe dintre investițiile necesare în infrastructură, în special în domeniul transportului, sunt finanțate cu ajutorul fondurilor UE. Obiectivul principal al strategiei este de a ajuta UE să depășească provocările crizei economice din perioada 2008 -2009, de a încuraja o economie mai competitivă și de a favoriza creșterea ocupării forței de muncă. Cele trei priorități majore ale Strategiei Europa 2020 sunt creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Creștere inteligentă presupune investiții mai eficiente în educație, cercetare și inovare. Creșterea durabilă prevede trecerea decisivă la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Creșterea favorabilă incluziunii pune un accent mai puternic pe crearea de locuri de muncă și reducerea sărăciei. Aceste trei priorități majore sunt traduse în 5 obiective esențiale, care urmează să fie realizate până în 2020: 1. ocuparea forței de muncă: angajarea a 75% dintre persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani; 2. cercetare și dezvoltare: 3% din PIB-ul UE să fie investit în cercetare și dezvoltare; 3. schimbările climatice și durabilitatea energetică: emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% mai mici decât nivelul din 1990; 20% din energie să provină din surse regenerabile; creșterea cu 20% a eficienței energetice; 4. educație: reducerea ratelor de abandon școlar la mai puțin de 10%; cel puțin 40% dintre persoanele cu vârsta între 30 și 34 de ani să finalizeze studii superioare; 5. combaterea sărăciei și a excluziunii sociale: reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane care trăiesc sau riscă să trăiască în sărăcie și excluziune socială. Faptul că Strategia Europa 2020 este atât de concentrată o poate face mai eficientă, dar nu are efecte asupra d iversității spațiului UE . Printre altele, România este una dintre țările care continuă să aibă deficite semnificative în materie de infrastructură, chiar și după perioada de programare 2007- 2013. România are nevoie de o rețea extinsă de autostrăzi, iar rețelele de drumuri naționale, regionale, locale necesită reabilitare și modernizare. Conectivitatea îmbunătățită nu este identificată direct ca fiind o prioritate majoră pentru UE în perioada de programare 2014-2020, dar este una 228 dintre cele mai importante priorități pentru România – așa cum s-a discutat în detaliu în raportul Băncii Mondiale Orașe Competitive: Remodelarea geografiei economice a România . Strategia Europa 2020 discută conectivitatea numai la capitolul „Alte instrumente pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, în care se indică faptul că o aprofundare a pieței unice impune abordarea mai multor obstacole, inclusiv: blocajele activității transfrontaliere și rețele insuficient interconectate. Politica TEN-T Politica TEN-T reprezintă cel mai important document de planificare al UE pentru infrastructura pan-europeană de transport . Politica a fost discutată în detaliu în secțiunea anterioară. Aceasta include rețeaua centrală TEN-T și rețeaua globală TEN-T, precum și condițiile de utilizare a fondurilor UE pentru investiții în TEN-T. În România, investițiile în rețeaua centrală TEN -T (în primul rând Coridorul Rin-Dunăre - fostul Coridor IV și Coridorul Orient / Mediterana de Est) sunt finanțate din Fondul de Coeziune, iar investițiile în rețeaua globală sunt finanțate prin FEDR. Normele privind utilizarea fondurilor ESI modelează și planificarea strategică la nivel național și sub-național. De exemplu, POR 2007-2013 a acordat un scor mai mare în procesul de evaluare și selecție drumurilor județene, care se conectează la rețeaua TEN -T. În consecință, majoritatea proiectelor de drumuri județene depuse și acceptate pentru finanțare în cadrul POR se conectează la TEN-T. B. La nivel național Există mai multe strategii / planuri / programe generale la nivel național, care au un impact asupra modalității în care se implementează investițiile în sectorul transporturilor . Cele mai importante vor fi discutate în continuare. Interesant este faptul că nu există o strategie globală de dezvoltare națională, similară Planului Național de Dezvoltare 2007 -2013, care prevede direcțiile principale de dezvoltare a țării în această perioadă de programare. Este important să subliniem că, în luna noiembrie 2014, Master Planul General de Transport (MPGT) era încă în stadiul de proiect, acesta fiind aprofundat în raportul final care va urma . După cum s-a menționat mai devreme, MPGT stabilește principalele direcții de dezvoltare a sectorului transporturilor din România și, deși se bazează pe datele de trafic la nivel național, acoperă numai drumurile naționale, care rămân în afara domeniul de aplicare al PNDL, finanțat de la bugetul de stat. Într-adevăr, drumurile județene și locale (inclusiv drumurile comunale în zonele rurale) sunt principalul obiectiv al acestei analize, în conformitate cu domeniul convenit de aplicare a proiectului. Programul de Guvernare 2013-2016 Programul de Guvernare 2013-2016 evidențiază prioritățile de bază pentru actualul Guvern, inclusiv cele pentru sectorul transporturilor . Secțiunea Transporturi a programului indică faptul că multe legături cu drumurile naționale înregistrează un trafic de peste 11.000 de vehicule pe zi. Acest lucru în sine ar indica necesitatea extinderii rețelei de autostrăzi și de drumuri expres în România. D e asemenea, doar 35% din drumurile naționale și doar 15% din drumurile județene sunt într -o stare 229 foarte bună sau bună, ceea ce indică faptul că se impune reabilitarea coridoare lor de transport care au nevoie de refacere. În ceea ce privește construcția de autostrăzi, Programul de Guvernare identifică 6 legături critice . Prima este finalizarea autostrăzii A1 (Coridorul IV) și a autostrăzii A3. Alte priorități includ: finalizarea autostrăzii Comarnic-Brașov (parte a autostrăzii A3); începerea lucrărilor la autostrada Est-Vest din Iași-Ungheni spre Târgu Mureș; construcția autostrăzii București -Ploiești-Focșani-Bacău-Pașcani; începerea lucrărilor la Autostrada de Sud care leagă București de Alexandria, Craiova, Drobeta Turnu Severin și Timișoara; precum și finalizarea centurii București. Interesant, în secțiunea pentru proiecte de infrastructură mare, există un set diferit de priorități pentru investițiile rutiere de mari dimensiuni. Astfel, există două legături de autostradă enumerate ca priorități: autostrada Comarnic -Brașov și autostrada Sibiu-Râmnicu Vâlcea (legătura rămasă necesară pentru a finaliza Coridorul IV pe teritoriul Români ei, și anume de la Constanța la Nădlac). Secțiunea privind dezvoltarea și administrația prezintă o serie de priorități pentru drumurile județene și comunale. Astfel, se indică faptul că modernizarea drumurilor județene va continua să îmbunătățească accesul la rețeaua de drumuri naționale și europene. De asem enea, Programul „Satul românesc” prevede că un pachet minim de investiții publice va fi pus în aplicare în satele românești pentru a ridica standardele de viață și calitatea vieții. Astfel, fiecare sat ar trebui să aibă, printre altele, cel puțin următoarele: drumuri comunale bune, o școală, o biserică, o farmacie și dispensar, sisteme de apă și ape uzate, iluminat public, managementul deșeurilor solide, o mașină de pompieri, o ambulanță și o piață comunală. Programul Guvernului României este mai puțin explicit atunci când vine vorba de priorități pentru dezvoltarea de alte tipuri de infrastructuri rutiere. Programul se limitează să afirme că o rețea extinsă de drumuri expres va contribui la îmbunătățirea conectivității dintre diferitele legăturile de autostradă și între centrele urbane importante, că 50 de noi șosele de centură vor fi construit e și că 75% din drumurile naționale și 55% din drumurile județene vor fi aduse la într -o stare bună sau foarte bună. Este interesant faptul că programul indică implicarea activă a Ministerului Transporturilor în modernizarea / reabilitarea de drumuri județene prin preluarea drumurilor în administrare proprie în timpul perioadei efective de construcție. Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) 2035 SDTR 2035 era încă în stadiul de proiect la data redactării acestui raport, dar a oferit câteva linii principale de acțiune, inclusiv propuneri pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere . Strategia propune trei concepte majore: CONCENTRARE-CONECTARE-COOPERARE. În esență, aceasta presupune o încurajare a procesului de urbanizare care să permită orașelor să își mărească masa demografică și economică. Strategia promovează un acces mai bun la aceste centre urbane și între ele și încurajează creșterea fluxurilor regionale, în special cu țările vecine care nu sunt membre UE și cu care există încă o serie de bariere comerciale. Strategia diagnostichează infrastructura actuală de conectare. Aceasta indică faptul că România ocupă o poziție periferică în cadrul UE și este ocolită de 5 axe transnaționale majore , definite de Comisia Europeană. Mai mult, rețeaua TEN -T, în proiectul actual, omite să includă zone mari ale țării (de exemplu, nordul) în infrastructura majoră de transport (a se vedea figura 7). Mai mult, există o serie de bariere naturale (de exemplu, Carpații și mai multe râuri de mari dimensiuni) care creează 230 blocaje de transport. De exemplu, dacă Valea Oltului este blocată, indiferent de motiv, singura modalitate de a traversa Carpații se află la câteva sute de kilometri distanță. În mod similar, între Giurgiu și Calafat (care acoperă o distanță de aproximativ 300 km) nu există niciun pod care traversează Dunărea. Singurul pod între România și Bulgaria, care face legătura între Calafat și Vidin, a fost finalizat recent, cu ajutorul fondurilor UE. Primul obiectiv major al SDTR 2035 este dezvoltarea unei rețele de transport eficiente și diversificate, capabilă să gestioneze circulația tot mai ridicată de persoane și de mărfuri în interiorul și în afara României. De fapt, viziunea de ansamblu a strategiei este de a avea, până în 2035, „o țară cu un teritoriu funcțional, gestionat eficient, care asigură condiții de viață atractive pentru cetățenii săi, jucând un rol important în Europa de Sud -Est.” Unul dintre obstacolele importante, care trebuie depășite în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport , se referă la legături mai bune peste Carpați. Estul și sudul țării sunt mai puțin dezvoltate decât restul țării din cauza legăturilor deficitare cu piețele bogate din Europa de Vest. De asemenea, există doar câteva drumuri de legătură peste Carpați, cum ar fi Valea Oltului, Valea Prahovei sau Pasul Oituz, care de multe ori se confruntă cu blocaje în trafic, întârzieri și accesibilitate redusă. Strategia pro pune, de asemenea, o serie de măsuri în sectorul transporturilor, pentru diferite dimensiuni teritoriale. Una dintre primele priorități identificate de SDTR 2035 este integrarea în rețeaua de autostrăzi a UE (70% din exporturile românești se orientează spr e frontiera de vest), tratarea cu prioritate a finalizării autostrăzii A1 (Coridorul Rin - Dunăre, fostul Coridorul IV) și a autostrăzii A3 (București - Brașov - Cluj - Oradea). Următoarele preocupări prioritare vizează îmbunătățirea legăturilor cu București – cea mai mare piață din România. Ca atare, autostrada Moldova (care conectează Suceava și Botoșani cu Bucureștiul) și autostrada Craiova -Pitești sunt considerate investiții esențiale pentru stimularea creșterii în estul și sudul României. De asemenea, este importantă îmbunătățirea legăturilor peste arcul carpatic, în special pentru estul țării. Două legături rutiere majore sunt propuse în acest sens: 1) Satu Mare - Baia Mare - Mireșu Mare - Dej - Bistrița - Vatra Dornei - Suceava; 2) Târgu Mureș - Piatra Neamț - Roman - Târgu Frumos - Iași - Sculeni. Dintre aceste două opțiuni, prima ar contribui, de asemenea, la legături mai bune în nordul țării, care în prezent este în mare măsură ocolit de rețeaua TEN -T și nu este luat în considerare pentru investițiile prioritare de transport de către guvern. La nivel local și regional, strategia propune legături de transport mai bune între principalele centre urbane ale țării și zonele mai izolate . Pe de o parte, aceasta permite firmelor să acceseze mai ușor o piață mai mare de persoane; pe de altă parte, facilitează accesul multor persoane la principalele oportunități oferite de aceste centre urbane (de exemplu, locuri de muncă, educație, sănătate, cultură, divertisment etc.). De asemenea, de o deosebită importanță sunt legăturile de transport dintre centrele urbane care formează sisteme urbane - de exemplu, Brăila - Galați, Timișoara - Arad, Suceava - Botoșani, Piatra Neamț - Bacău, Satu Mare - Baia Mare sau Deva - Hunedoara - Orăștie. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD) 2013-2020-2030 SNDD este o strategie de dezvoltare pe termen lung a țării, publicată la scurt timp după aderarea România la UE. Obiectivul strategiei vizează conectarea României la o nouă filosofie de dezvoltare, în ton cu principiile UE și cu cele mai bune practici globale de dezvoltare durabilă. Sunt stabilite trei obiective strategice majore: 1) până în 2013: incorporarea în mod organic a principiilor și practicilor 231 dezvoltării durabile în cadrul programelor și politicilor publice elaborate de România; 2) până în 2020: atingerea mediei UE privind indicatorii-cheie de dezvoltare durabilă; 3) până în 2030: atingerea mediei UE privind un set mai amplu de indicatori de dezvoltare durabilă. Unul dintre principalele obiective care trebuie realizat este transportul durabil. Se dorește îmbunătățirea rețelei de transport și adaptarea la nevoile economice, sociale și de mediu, reducând în același timp externalitățile economice, sociale și de mediu negative. Pentru rețeaua de drumuri, strategia recomandă o modernizare a infrastructurii pentru reducerea accidentelor rutiere cu 50% până în 2030, îmbunătățirea fluxurilor de trafic și reducerea poluării în orașe. Acordul de parteneriat România - UE (AP) 2014-2020 În ceea ce privește investițiile reale, AP este, probabil, unul dintre cele mai importante documente de planificare ale României. AP, aprobat de Comisia Europeană în august 2014, descrie modalitățile prin care se vor cheltui subvențiile UE în valoare de 40 de miliarde EUR în perioada 2 014-2020, și, ca atare, este unul dintre documentele de referință în România. Autoritățile publice, companiile private, ONG-urile, persoanele fizice au interesul să analizeze acest document și să stabilească modul de accesare a fondurilor europene pentru proiectele pe care le elaborează. Acordul de parteneriat 2014- 2020 joacă același rol pe care l-a jucat Cadrul Național Strategic de Referință 2007-2013 în perioada de programare anterioară. AP identifică în mod clar lipsa infrastructurii corespunzătoare de transport ca fiind una dintre provocările majore de dezvoltare a României. Sunt identificate cinci provocări de dezvoltare: 1) competitivitate și dezvoltare locală; 2) oamenii și societatea; 3) infrastructura; 4) resursele și 5) administrare și guvern. La capitolul infrastructură, documentul arată că „[d]eși România este poziționată pe rute importante , care leagă Europa Centrală de Marea Neagră şi Caucaz, infrastructura sa de transport este subdezvoltată faţă de volumul de bunuri şi pasageri ce tranzitează teritoriul românesc [sic], iar accesibilitatea rămâne o barieră majoră pentru dezvoltarea economică regională”. Similar SDTR 2035, AP 2014-2020 menționează faptul că rețeaua TEN -T propusă nu acoperă regiuni importante ale țării (de exemplu, nordul) și că Munții Carpați obstrucționează legăturile cu estul și sudul țării. Documentul constată, de asemenea, că România se situează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește calitatea generală a infrastructurii de transport. AP a identificat o serie de priorități esențiale pentru sectorul rutier: • legăturile lipsă ale Coridorului Rin - Dunăre (fostul Coridor IV) vor trebui să fie finalizate până în 2020; • ar trebui realizate legături importante de transport suplimentare în cadrul rețelei globale TEN-T, astfel cum se subliniază în Master Planul General pentru Transport 2020 - 2030; • necesitatea construirii șoselelor de centură pentru orașe și sate, pentru a îmbunătăți timpul de deplasare, a reduce consumul de carburanți și a reduce nivelurile de poluare; • investiții în infrastructura vamală pentru a reduce timpul de așteptare și întârzierile la zonele de trecere a frontierei; • modernizarea și dezvoltarea transportului inter -modal; 232 • îmbunătățirea accesibilității la rețeaua TEN -T prin dezvoltarea / reabilitarea / modernizarea conexiunilor secundare și terțiare la rețea. C. La nivel regional Planuri regionale de dezvoltare Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) elaborează Planurile de Dezvoltare Regională (PDR), care oferă orientări privind investițiile la nivel județean și la nivel de localitate. Deoarece ADR-urile sunt ONG-uri de utilitate publică și deoarece nu există niciun nivel administrativ regional formal, propunerile făcute în PDR reprezintă orientări pentru autoritățile sub -naționale. De exemplu, în cazul în care o ADR propune finanțarea unui drum interjudețean, consiliile județene respective decid dacă vor realiza un astfel de proiect. Toate ADR-urile au început să elaboreze programe de dezvoltare rurală actualizate pentru perioada de programare 2014 -2020, dar acestea vor fi finalizate numai în cazul în care Programul Operațional Regional 2014 -2020, precum și celelalte programe operaționale, vor fi finalizate (de exemplu, după ce primesc aprobarea finală a Comisiei Europene). Toate planurile de dezvoltare regională includ obiective legate de dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii de transport. Planuri de Amenajare a Teritoriului Zonal Planurile Regionale de Amenajare a Teritoriului (Planurile de Amenajare a Teritoriului Zonal - PATZ) sunt documente obligatorii p entru planurile de amenajare a teritoriului subordonate și sunt elaborate fie la nivel național fie la nivel sub -național. De exemplu, MDRAP poate elabora un PATZ pentru o regiune care se confruntă cu provocări economice, sociale, de mediu sau specifice. Î n mod similar, un județ sau o asociație de județe și / sau localități poate elabora un PATZ pentru a aborda anumite probleme importante. De exemplu, un PATZ poate fi implementat pentru a aborda dinamica teritorială de bază la nivel metropolitan (de exemplu, necesitatea de infrastructură de conectare suplimentară). Un PATZ poate face o serie de recomandări clare privind noile necesități de infrastructură. În acest sens, se ridică o pretenție clară privind teritoriul din regiunea respectivă, care va influenț a deciziile teritoriale luate la un nivel inferior. De exemplu, planurile pot fi anulate pentru viitoarele legături rutiere. Cu toate acestea, dacă planurile nu sunt puse în aplicare, ele pot afecta negativ deciziile la nivel inferior. De exemplu, un investitor privat nu va putea construi o nouă fabrică pe un teren care a fost atribuit infrastructurii de transport, chiar dacă există incertitudini privind dezvoltarea infrastructurii de transport respective (de exemplu, din cauza lipsei de surse adecvate de f inanțare). Strategii de dezvoltare județene Având în vedere că întreținerea / reabilitarea / modernizarea drumurilor județene este una dintre principalele responsabilități ale consiliilor județene, aproape toate strategiile de dezvoltare județene includ propuneri de investiții în infrastructura rutieră . Consiliile județene cunosc cel mai bine starea rețelei de drumuri existente, identifică potențiale blocaje și pot măsura impactul unei investiții după ce a fost finalizată. De exemplu, discuțiile cu o serie de reprezentanți de consilii 233 județene au arătat că reabilitarea unor drumuri județene a dus la o creștere a traficului cu mult peste estimările de dinaintea începerii lucrărilor. Acest lucru poate afecta perioada de garanție pentru drumul respectiv și reduce termenele până la care sunt necesare noi lucrări de reabilitare. În vreme ce strategiile de dezvoltare naționale includ o listă de proiecte de dezvoltare rutieră, acestea rareori includ o listă a investițiilor prioritare . Cel mai adesea, aceste documente enumeră în primul rând o listă lungă de proiecte potențiale, cu potențiale surse de finanțare și fără priorități clare. Această abordare rezultă, din păcate, într -un ciclu de punere în aplicare hazardat, într-o slabă coordonare și, de multe ori, în lipsa de investiții (în ciuda resurselor disponibile), deoarece autoritățile locale așteaptă momentul „prielnic” pentru a demara sau a continua o investiție. Pentru ca strategiile de dezvoltare să fie eficiente, ele ar trebui să fie în mod ideal legate de programe operaționale clare și de surse specifice și fiabile de finanțare . Așa cum s-a arătat în raportul Modele de selecție a proiectelor al Băncii Mondiale, în jur de 60% din investițiile de capital ale consiliilor județene, cuprinse între 2010 și 2012, au fost efectuate cu ajutorul fondurilor UE. Aceasta este o sumă considerabilă și subliniază faptul că consiliile județene au o capacitate bugetară redusă pentru a acoperi toate nevoile comunităților pe care le reprezintă. Prin urmare, este cu atât mai important să se stabilească priorități clare și ca acestea să depindă de surse definite de finanțare. Planuri de amenajare a teritoriului județean Planurile de amenajare a teritoriului județean (PATJ) sunt acte normative care stabilesc restricții și orien tări de dezvoltare, precum și intervențiile teritoriale care trebuie implementate într -o anumită perioadă de timp . Așa cum s-a discutat în raportul Băncii Mondiale Amenajarea Consolidată a Teritoriului, există de multe ori o abordare incoerentă între PATJ și Strategia de dezvoltare județeană. În esență, chiar dacă include o secțiune socio-economică, PATJ ar trebui să se bazeze pe strategia existentă de dezvoltare. Acest lucru nu se întâmplă întotdeauna și, de multe ori, lista de proiecte propuse în PATJ nu coincide cu lista de proiecte propuse în strategia de dezvoltare. PATJ trebuie să fie corelat cu planurile și strategiile de amenajare a teritoriului la nivelul superior (naționale și regionale). Astfel, dacă o nouă construcție rutieră (de exemplu, autostradă sau drum expres) este propusă la nivel național, PATJ trebuie să coreleze propria listă de proiecte la aceste propuneri de nivel superior. Cazurile în care PATJ propune noi drumuri sunt relativ limitate, având în vedere urgența reabilitării și a modern izării infrastructurii existente. Planurile celor mai multe județene includ noi propuneri de legături rutiere naționale și, eventual, propuneri pentru modernizarea/reabilitarea de drumuri județene și locale. Exemplul de mai jos al județului Brăila este elocvent. 234 PATJ Brăila include mai multe propuneri în domeniul transportului Sursa: PATJ Brăila D. La nivel local Strategii locale de dezvoltare Multe localități elaborează strategii de dezvoltare . Uneori, astfel de strategii sunt necesare ca o condiție prealabilă pentru a accesa anumite surse de finanțare (de exemplu, Planurile integrate de dezvoltare, care sunt utilizate pentru a obține finanțare în cadrul Axei 1 a Programului Operațional Regional 2007-2013), dar de cele mai multe ori strategiile sunt elaborate pentru a stabili cele mai importante probleme pe care o administrație locală speră să le rezolve. Cel mai adesea, aceste strategii includ proiecte care se concentrează pe reabilitarea / modernizarea infrastructurii existente de transport și, în orașele cu o piață imobiliară activă, acestea pot include propuneri de noi infrastructuri sau de extindere a rețelelor existente. Planuri Urbanistice Generale Planurile Urbanistice Generale (PUG-urile) sunt instrumentele de bază, folosite de autoritățile locale pentru a direcționa intervențiile pentru amenajarea teritoriului. Prin lege, ca și în cazul județelor, fiecare localitate trebuie să dețină un astfel de plan. PUG -ul prevede restricții și orientări de dezvoltare (de exemplu, ce se poate și ce nu se poate construi în zonă) și, de asemenea, stabilește dezvoltările de infrastructură propuse a fi finalizate în termenele instituite de PUG (de obicei 10 ani). În imaginea de mai jos, PUG-ul municipiului Cluj-Napoca include rețeaua existentă de infrastructură și noile intervenții asupra infrastructurii rutiere pentru viitor. 235 PUG-ul municipiului Cluj-Napoca include rețelele rutiere actuale (sus) și propuse (jos) Sursa: Planwerk 236 Programe de investiții Programul Operațional Sectorial pentru Transport 2007-2013 POS Transport 2007-2013 își propune să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de transport de mari dimensiuni în România și să promoveze creșterea durabilă, competitivitatea și ocuparea forței de muncă. POS T 2007-2013 este conceput în jurul a patru axe prioritare, dintre care Axa 1 - Modernizarea și dezvoltarea rețelei TEN -T și Axa 2 - Modernizarea și dezvoltarea rețelei de drumuri naționale au o importanță deosebită în sensul prezentului raport. Aceste două ax e au primit, de asemenea, finanțarea cea mai generoasă - în jurul a 96% din totalul de 5,4 miliarde EUR alocate. Dezvoltarea rețelei de autostrăzi a totalizat (inclusiv costurile neeligibile) aproximativ 3,9 miliarde EUR; reabilitarea rețelei naționale de drumuri, precum și dezvoltarea de noi rute ocolitoare au totalizat aproximativ 1,4 miliarde EUR. POS Transport 2007-2013 a contractat proiecte în diverse regiuni ale României Sursa datelor: PO Transport Programul Operațional Regional 2007 -2013 Obiectivul declarat al POR 2007-2013 vizează dezvoltarea regională a României. Documentul programatic POR menționează că obiectivul programului este „sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a regiunilor din România, în funcție de nevoile și resursele specifice ale acestora, concentrarea asupra polilor urbani de creștere, îmbunătățirea mediului de 237 afaceri și a infrastructurii de bază, pentru ca regiunile României, în special cele rămase în urmă, să devină locuri mai atractive pentru a locui, vizita, investi și lucra” 107 . Pentru a atinge aceste obiective, POR 2007-2013 a fost organizat în jurul a cinci axe prioritare, recunoscându-se în același timp faptul că nu se vor putea atinge aceste obiective individual, ci cu contribuția complementară a altor programe de investiții, a unor politici specifice , dar fundamentale, precum și a sectorului privat. De un interes special pentru acest studiu este Axa 2: Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale. POR 2007-2013 Axa prioritară 2 are ca scop „creșterea accesibilității regiunilor și a mobilității populației, bunurilor și serviciilor, în scopul favorizării dezvoltării economice durabile” 108 . Aproximativ 150 de proiecte au fost contractate în cadrul acestei axe, cu o v aloare totală de peste 1,4 miliarde EUR, o mare parte dintre aceasta vizând reabilitarea drumurilor județene. Unul dintre obiectivele principale declarate ale acestei axe este îmbunătățirea conectivității la rețeaua TEN -T și reducerea incidenței accidentelor rutiere. Aceste obiective stabilite au dus la elaborarea de grile de evaluare și de selecție pentru această axă și au afectat, de asemenea, modul în care drumurile județene au fost reabilitate. Harta de mai jos arată că marea majoritate a proiectelor ru tiere județene din cadrul POR 2007-2013 se conectează la TEN-T. Majoritatea drumurilor județene finanțate prin POR 2007 -2013 se conectează la TEN -T Sursa datelor: POR 107 A se vedea documentul programatic POR. 108 Ibid. 238 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 -2013 PNDR a stabilit obiective pentru fiecare dintre cele patru axe prioritare majore. Dintre acestea, obiectivul declarat al Axei 3 este să încurajeze „diversificarea economiei rurale și, astfel, să îmbunătățească calitatea vieții în mediul rural” 109 . Documentul programatic indică, de asemenea, faptul că doar jumătate dintre comunele din România aveau acces la rețeaua de drumuri în 2004. În plus, 25% dintre comune nu au putut folosi rețeaua rutieră pe vreme nefavorabilă. Axa 3 a PNDR vizează trei obiective majore, fiecare cu un subset de obiective și măsuri specifice. Relevant pentru acest raport este obiectivul strategic declarat de a „spori atractivitatea zonelor rurale” 110 . Obiectivele specifice enumerate în cadrul acestui obiectiv strategic includ: „crearea și modernizarea infrastructurii fizice centrale în zonele rurale”; „îmbunătățirea calității mediului social, natural și economic în zonele rurale”; „protejarea și conservarea patrimoniului cultural și natural rural”; și „crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților și atracțiilor turistice”. Următoarele măsuri specifice sunt enumerate în cadrul acestor obiective specifice: măsura 322: „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală, conservarea și punerea în valoare a moștenirii rurale”; măsura 313: „Încurajarea activităților turistice”. Dintre acestea, măsura 322 este de interes special pentru acest raport. Pentru perioada de programare 2007-2013, PNDR a alocat 1,6 miliarde EUR pentru măsura 322. Harta de mai jos evidențiază localitățile care au contractat fonduri prin PNDR 2007 -2013 pentru dezvoltarea de drumuri comunale. Programe finanțate de la bugetul de stat Există o serie de documente programatice care reglementează proiectele de construcții de drumuri din România. Trei programe importante de dezvoltare rutieră au fost inițiate de Guvernul României. În 1990, Guvernul a lansat Programul național de modernizare a drumurilor naționale și construcția de autostrăzi. Programul a început în 1994, inițial cu finanțare din partea Băncii Mondiale și de la bugetul de stat, iar ulterior cu finanțare de la BERD și din fonduri europene de pre -aderare. Programul propunea modernizarea a 11. 300 km de drumuri naționale în 15 etape, din 1994 până în 2014. Doar 20% din lungimea planific ată a fost de fapt finalizată în august 2014 și numai primele 3 din cele 15 de faze au fost încheiate. Fazele IV, V și VI sunt în curs de implementare. În 1999, Guvernul a demarat Programul prioritar de construcție de autostrăzi, care a fost prelungit în 2 002. Nu este clar modul în care a fost luată decizia de finanțare a legăturilor rutiere identificate. Nu există documente de politici care să susțină aceste programe de investiții. MDRAP finanțează prin PNDL drumurile județene și drumurile comunale, la nivel sub-național. Acest program a fost discutat mai detaliat anterior. 109 A se vedea documentul programatic PNDR. 110 Ibid. 239 Apă și apă uzată Actori principali A. La nivel internațional Uniunea Europeană Principalul jucător la nivel supranațional este Uniunea Europeană, care îndeplinește două funcții principale: stabilește orientările de politică, elaborează instrumente juridice obligatorii și sprijină finanțarea investițiilor în sistemele de apă și canalizare ale statelor membre. Ca și în alte sectoare, rolul UE este limitat de natura mandatului său supranațional, deoarece furnizarea de servicii de apă și canalizare constituie responsabilitatea unui stat membru și, de fapt, aceste servicii sunt furnizate la nivel subnațional / local. În Cartea verde privind serviciile de interes general din 2003 există o recunoaștere a faptului că „este în primul rând datoria autorităților competente la nivel național, regional și local să definească, să organizeze, să finanțeze și să monitorizeze serviciile de interes general”111 . Desigur, principiul subsidiarității permite statelor membre să aleagă modul în care pot îndeplini standardele stabilite la nivel supranațional, nu și dacă să respecte astfel de reglementări. De asemenea, Comisia Europeană definește un set de principii și standarde aplicabile acestor servicii, inclusiv serviciilor de apă și canalizare: serviciu universal, continuitate, calitatea serviciilor, accesibilitatea și protecția utilizatorilor/consumatorilor. În plus, UE a adoptat anumite politici pentru a reglementa calitatea serviciilor furnizate. În sectorul de apă și canalizare, principalele politici stabilite de UE sunt cuprinse în următoarele acte: Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, Directiva UE 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, precum și Directiv a-cadru privind apa (2000/60/CE). Direcția Generală (DG) Mediu gestionează politicile UE în sectorul apei și al apelor uzate, vizând o varietate de subiecte: managementul bazinelor hidrografice, gestionarea riscurilor de inundații, deficitul de apă și seceta, apa potabilă, apa pentru scăldat, poluarea apei (inclusiv apele uzate urbane) etc. DG Mediu este activă în ceea ce privește monitorizarea punerii în aplicare a legislației la nivelul UE, dar furnizează și rapoarte importante privind statutul reformelor și sondajele de opinie publică (de exemplu, Eurobarometrul privind apa). În ceea ce privește finanțarea, UE pune la dispoziție fonduri importante pentru reabilitarea sistemelor de apă și canalizare existente și pentru dezvoltarea de noi sisteme. Există două opțiuni principale pentru finanțarea unor astfel de proiecte: Fondul de Coeziune (FC), cu o rată maximă de cofinanțare din partea UE de 85%, și Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), cu o rată maximă de 75-85% de cofinanțare din partea UE de 75-85%. În perioada 2007-2013, autoritățile române au ales să creeze un PO specific pentru acest sector, POS Mediu, în semn de recunoaștere a necesității de a investi masiv în infrastructura de apă și canalizare a țării, așa cum se reflectă și în angajamentele de aderare asumate în cadrul capitolului 22 (Mediu) al negocierilor de aderare la UE. POS Mediu 2007-2013 a primit atât fonduri din partea FC cât și din partea FEDR, deși investițiile în 111 Comisia Europeană, „Cartea verde privind serviciile de interes general”, COM (2003) 270. 240 sectorul de apă și apă uzată au atras numai fonduri de la FC, cu o cofinanțare de 88,16% din partea UE112 . În subsecțiunea de mai jos cu privire la politici sunt prezentate principalele directive și obiective pentru România. POS Mediu a avut un buget total de 5,6 miliarde EUR, 4,5 miliarde EUR provenind de la UE, iar 60% din fondurile totale disponibile au fost alocate Axei 1, dedicată investițiilor în infrastructura de apă și apă uzată. În ceea ce privește absorbția efectivă, din 31 octombrie 2014, POS Mediu a înregistrat a doua cea mai slabă performanță, având doar 38,7% (total cereri de rambursare transmise Uniunii Europene, împărțit la alocarea totală disponibilă pentru program). Finanțarea din partea UE pentru intervențiile în sectorul de apă și canalizare a fost, de asemenea, pusă la dispoziție prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), finanțat de UE. Acesta s-a aplicat în special în zonele rurale. Coordonarea dintre POS Mediu și PNDR ar trebui să aibă loc prin planurile de investiții pe termen lung elaborate în cadrul Master planurilor județene privind apa si apa uzată. Așa cum se prezintă mai jos în acest capitol, există, de asemenea , mai multe programe finanțate din bugetul de stat și care sprijină proiectele din sectorul de apă și apă uzată. Pe scurt, UE acționează ca partener al Guvernului României, oferind asistență în definirea unei abordări la nivelul UE cu privire la provocările și soluțiile din sectorul de apă, oferind și mijloacele financiare pentru a progresa spre obiectivele stabilite. Așa cum se detaliază mai jos în subsecțiunile care vizează actorii naționali și subnaționali, UE a avut un impact enorm asupra tuturor dimensiunilor legate de dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din România: stabilirea politicii și viziunii, mecanismele instituționale, inclusiv stabilirea operatorilor regionali și urmărirea proiectelor care implică economii substanțiale de scară și finanțarea directă. Banca Mondială În plus, există mai mulți actori globali, cum ar fi Banca Mondială, care joacă un anumit rol în sectorul apei, printr-o varietate de funcții. Banca a finanțat o varietate de proiecte de infrastructură, inclusiv în sectorul de drumuri, alimentare cu apă, sisteme de canalizare și infrastructură socială, cu finanțare integrală din 1993 de peste 1 miliard USD. De exemplu, Banca a investit în sistemele de apă și canalizare ale comunităților rurale prin intermediul Proiectului de Incluziune Socială, prin Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS). FRDS a finanțat în primul rând drumuri, dar și 15 proiecte de alimentare cu apă (în valoare totală de 1,64 milioane USD) și 6 proiecte de canalizare (în valoare totală de 719. 000 USD). De asemenea, proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” din România a investit în 70 de alte localități din întreaga țară, deși a finanțat proiecte di n sectorul apei uzate în doar câteva localități. 112 A se vedea Documentul programatic POS Mediu, p. 100. 241 Banca Mondială a finanțat prin FRDS proiecte în toată țara Notă: Harta ilustrează toate tipurile de proiecte finanțate prin FRDS, adică nu numai proiectele din sectorul de apă și apă uzată, ci și investițiile în drumuri și în infrastructura socială. Alte instituții financiare internaționale (IFI) Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei au sprijinit, la rândul lor, acest sector din România. BERD finanțează proiecte din sectorul de apă și apă uzată în întreaga regiune, având următoarele obiective: creșterea numărului de persoane cu acces la servicii de bază, scăderea pierderilor de apă, creșterea eficienței energetice, precum și îmbunătățirea capacității actorilor publici de a gestiona sectorul. Numai în 2012, BERD a semnat proiecte în șase județe din România, în valoare totală de aproape 70 de milioane EUR 113 . În mod similar, BEI a sprijinit proiecte în județele Cluj și Sălaj, cu scopul explicit de a ajuta România în atingerea obiectivelor stabilite prin acquis-ul comunitar. BEI a avut un mandat extins în sprijinirea investițiilor din întregul ciclu de apă, de la resurse de apă și furnizare, la colectarea apelor uzate, tratare și eliminare, eroziune costieră, precum și controlul și protecția împotriva inundațiilor. De asemenea, BEI notează că a fost „cea mai mare sursă de finanțare prin împrumuturi pentru sectorul de apă la nivel mondial până în prezent, în comparație cu alte instituții financiare internaționale” 114 . Într-adevăr, între 2008 și 2012, BEI a canalizat 17 miliarde EUR către acest sector, 89% din fonduri mergând către statele membre UE. Nu în ultimul rând, Banca 113 A se vedea http://www.ebrd.com/downloads/research/factsheets/meiwatere.pdf. 114 A se vedea http://www.eib.org/attachments/thematic/water_en.pdf. 242 de Dezvoltare a Consiliului Europei a fina nțat, de asemenea, intervenții similare, vizând reabilitarea sistemelor de apă și canalizare în 17 comunități din întreaga Românie în anul 2009115 . B. La nivel național Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) La nivel național, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) supraveghează sectorul de apă și canalizare, în special din punctul de vedere al reglementărilor de mediu. La nivel de jure, ministerul este responsabil cu elaborarea politicilor naționale în domeniul mediului, inclu siv a reglementărilor specifice și a tuturor măsurilor necesare pentru implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă. MMSC acoperă o gamă largă de subiecte importante: dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, protecția mediului, arii protejate, controlul poluării, evaluarea impactului asupra mediului, gestionarea solului, apei și pădurilor, pescăriile etc. Ca atare, principalele funcții ale MMSC sunt dezvoltarea de politici, coordonarea (la nivel național și internațional), reglementarea, finanțarea, precum și monitorizarea și controlul. În același timp, MMSC supraveghează direct câțiva dintre principalii jucători din sector, inclusiv Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), Agenția Națională pentru Protecția Mediului (cu organismele sale subordonate regionale și locale), Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Administrația Națională a Fondului pentru Mediu, Regia Națională a Pădurilor, Administrația Națională de Meteorologie și mai multe institute de cercetare. De asemenea, Ministerul servește ca Autoritate de Management pentru POS Mediu pentru perioada de programare 2007-2013. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) este organismul de gestionare a apei din România, sub autoritatea directă a Ministerului Mediului. ANAR a fost stabilită prin Ordonanța de urgență (OUG) nr. 107/2002 și are drept scop „cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic” 116 . Are în subordine 11 Direcții de ape, în funcție de loca lizarea principalelor râuri: Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut și Dobrogea -Litoral. ANAR aplică strategia națională în domeniul gestionării cantitative și calitative a resurselor de apă, inclusiv cunoștințele specifice, conservarea, folosirea rațională, protecția mediului, precum și punerea în aplicare a legislației UE relevante. Administrația este, de asemenea, singurul operator autorizat al resurselor de apă, atât de suprafață cât și subterane, precum și al infrastructurii aferente, cum ar fi barajele, canalele și sistemele de monitorizare a apei. ANAR poate decide să acorde altor actori, în condiții specifice, dreptul de a utiliza anumite resurse de apă. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) Tot la nivel național, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a jucat rolul principal în finanțarea investițiilor în infrastructura de apă și apă uzată . Articolul 12 din Legea 115 A se vedea http://www.undp.ro/download/MDGR_Report_2010.pdf. 116 A se vedea http://www.rowater.ro/Descrierea%20activitatii/Forms/AllItems.aspx. 243 nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice identifică MDRAP ca autoritate centrală de specialitate care se ocupă de „analiză, sinteză, decizie, coordonare, monitorizare și planificare la nivel central pentru domeniul serviciilor comunitare de utilități publice” - inclusiv apa și apele uzate. Același act enumeră principalele atribuții ale MDRAP din acest sector, care includ: - elaborarea și promovarea Strategiei naționale a serviciilor comunitare de utilități publice; - elaborarea și promovarea strategiilor sectoriale relevante; - fundamentarea, avizarea și coordonarea stabilirii priorităților în alocarea resurselor financiare guvernamentale; - monitorizarea, centralizarea și evaluarea indicatorilor de performanță; - coordonarea și monitorizarea implementării programelor guvernamentale de investiții în sectorul serviciilor de utilități publice, inclusiv a progr amelor realizate prin cofinanțare externă din fonduri ale Uniunii Europe ne sau împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale; - colaborarea cu autoritățile administrației publice locale care au atribuții și responsabilități în domeniul serviciilor de utilități publice. Este important de precizat că îi este atribuit MD RAP în mod oficial rolul de coordonare pentru programele de investiții în infrastructură, indiferent de sursa de finanțare . În primul rând, Ministerul și-a implementat propriile programe. Până la sfârșitul lui 2012, MDRAP – la acea vreme, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) – a implementat Programul de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, a stațiilor de tratare a apei potabile și stațiilor de epurare a apelor uzate, care a vizat localitățile cu o populație de până l a 50.000 de locuitori. În principal, prin intermediul a două tranșe de finanțare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), programul și-a propus să contribuie la îndeplinirea de către România a cerințelor UE (în special Directivele 98/83 și 921/271). Valoarea totală a programului a fost de 208 milioane EUR pentru prima etapă (2007-2009) și 232,9 milioane EUR pentru a 2-a etapă (după 2009). Pentru prima etapă, criteriile de selecție includ o listă lungă de opțiuni, de la „îndeplinirea obligații lor României în cadrul acquis-ului comunitar” la îmbunătățirea calității apei, lipsa altor finanțări disponibile, reducerea pierderilor de apă, costuri mai mici de operare și întreținere etc. Pentru a doua etapă, programul a menționat în mod explicit necesitatea de a corela selectarea și ordonarea după prioritate a investițiilor cu Master planurile regionale pentru apă și apă uzată. De asemenea, programul a menționat că localitățile au fost alese în strânsă colaborare cu Ministerul Mediului, consiliile județene, precum și consiliile locale pentru a evita suprapunerile de finanțare și ineficiențele117 . Până la sfârșitul lui 2012, 37 de proiecte au fost finalizate 118 . Programul principal de dezvoltare a infrastructurii gestionat în prezent de MDRAP este Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). După cum s-a menționat în altă parte, PNDL include mai 117 A se vedea http://www.mdrt.ro/lucrari-publice/programe-de-infrastructura/programul-privind- reabilitarea-sistemelor-de-alimentare-cu-apa-a-sistemelor-de-canalizare-si-a-statiilor-de-tratare-a-apei- potabile-si-de-epurare-a-apei-uzate 118 A se vedea http://www.mdrap.ro/userfiles/UCP_stadiu2012.doc 244 multe programe care au operat anterior ca inițiative separate. Pentru sectorul de apă și apă uzată, predecesorul PNDL a fost programul HG nr. 577/1997, care a viz at investiții în satele românești119 . La fel ca PNDL, HG nr. 577/1997 a inclus o listă de criterii de selecție relativ vagi, cum ar fi lacunele de infrastructură, dezvoltare regională echilibrată, numărul de locuitori și gospodării, dezvoltare durabilă, coeziunea socială și economică și statutul documentației tehnico-economice (de exemplu, studiu de fezabilitate, proiect tehnic detaliat, etc.). Având în vedere lipsa de claritate din jurul acestor criterii, alegerea investițiilor a fost lăsată în mare măsură la latitudinea consiliilor județene, deși decizia oficială finală a aparținut Ministerului, ca parte interesată - principal responsabil pentru punerea în aplicare a programului (ordonator principal de credite) . În ceea ce privește PNDL, cadrul de punere în aplicare a acestuia este descris în detaliu într-un capitol anterior. Cu toate acestea, prin PNDL, MDRAP continuă să joace rolul principal în dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din întreaga Românie, în afară de fondurile alocate de UE. Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) Nu în ultimul rând, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), din subordinea MDRAP, este responsabilă pentru fur nizarea corespunzătoare a serviciilor publice, inclusiv apă și canalizare. ANRSC propune cadrul pentru stabilirea tarifelor și taxelor aferente livrării serviciilor publice (conform HG nr. 1591/2002), acordă licențe operatorilor, dezvoltă metodologii și indicatori de performanță și monitorizează furnizarea de servicii de utilitate publică. În baza Legii nr. 241/2006, republicată în februarie 2013, care reglementează furnizarea de servicii de apă și canalizare, Autoritatea este, de asemenea, responsabilă cu diseminarea celor mai bune practici între autoritățile publice și cu dezvoltarea unei baze de date integrate pentru a monitoriza continuu și pentru a compara performanța diverșilor operatori licențiați. În ceea ce privește în mod special tarifele, o problemă demnă de remarcat este practica ratelor unice, indiferent de localizare. Acest lucru înseamnă că, pentru aceeași cantitate de apă consumată în rețea, corespunzătoare unui singur operator regional, un locuitor al unui sat ar putea plăti la fel de mult ca un locuitor al unui oraș mare. Ratele ridicate au redus dorința populației rurale de a se conecta la rețelele de alimentare cu apă și canalizare, ceea ce reduce și mai mult durabilitatea întregului sistem în localitățile rurale. În realitate, însă, toate companiile regionale utilizează o formă de subvenție încrucișată a tarifelor. De obicei, tarifele care pot fi percepute în orașe sunt mult mai mici decât tarifele care pot fi percepute în zonele rurale mai puțin dense, din cauza economiilor de scară. Prin urmare, tariful este mărit în orașe și micșorat în zonele rurale, pentru a se ajunge la un tarif unic. Astfel, majoritatea zonelor rurale plătesc mai puțin decât ar trebui în mod normal. În plus, prin lege, autoritățile publice pot oferi propriile subvenții pentru apă și apă uzată în cazul în care consideră că acest lucru este necesar, în special pentru cazuri speciale (de exemplu, în cazul în care venitul gospodăriei este sub un anumit prag). În același timp, având în vedere sustenabilitatea pe termen mediu și lung, în zonele cu densitate scăzută, ar trebui să fie analizate sisteme individuale alternative (față de extinderea rețelelor existente) pentru a identifica soluțiile cele mai rentabile. C. La nivel regional 119 A se vedea HG nr. 577/1997 și normele metodologice corespunzătoare. 245 Există trei actori principali la nivelul fiecărui județ, conform POS Mediu 2007-2013: o asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI), un operator regional și un contract de delegare a serviciilor, semnat între ADI și operator. Cu alte cuvinte, dacă autoritățile locale ar fi vrut să acceseze fon duri prin POS Mediu - în esență, principala sursă de finanțare a investițiilor pentru infrastructura de apă și canalizare pentru perioada de programare 2007-2013 – ar fi trebuit să creeze condițiile pentru stabilirea tuturor celor trei componente menționat e anterior. Acest lucru a schimbat dramatic cadrul instituțional al sectorului de apă și canalizare din România, încurajând cooperarea între autoritățile locale, încurajând schimbul mai eficient de cunoștințe și facilitând economiile de scară și costurile standard și maxime mai reduse în furnizarea serviciilor publice de bază. Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) la nivel de județ reunește autoritățile locale interesate de furnizarea de servicii în co mun și / sau care intenționează să inițieze proiecte de investiții comune. Calitatea de membru într-o ADI este de obicei deschisă tuturor localităților care doresc să se alăture (de exemplu, Consiliul Județean, Consiliul Local al reședinței de județ, precum și consiliile locale ale altor orașe și comune). ADI sunt organizații non -profit, reglementate prin Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la ONG -uri și fundații. Misiunea, obiectivele și activitățile ADI sunt relativ asemănătoare în toate județele. De exemplu, ADI Apă Canalizare (ADIAC) Arad a fost constituită „în scopul reglementării, înființării, organizării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare pe raza de competență a unităților a dministrativ-teritoriale membre precum și realizarea unor proiecte de investiții publice […] pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia ”120 . În practică, tot mai multe localități au decis să se alăture ADI în ultimii ani, deoarece beneficiile accesului sporit la finanțare pentru proiectele de infrastructură și îmbunătățirea calității serviciilor au devenit mai evidente. Operatorii regionali (OR) La fel de important, 42 de „operatori regionali” (OR) s -au constituit de dinainte de 2009, ca parte a unui „proces de regionalizare”, creat ca urmare a condițiilor de accesare a fondurilor din POS Mediu. Autoritățile locale au primit finanțarea de pre-aderare pentru sprijinirea dezvoltării operatorilor regionali și pentru a aborda problemele stringente din sectorul de apă și canalizare: gradul ridicat de fragmentare, lipsa economiilor de scară, rentabilitatea scăzută sau chiar pierderi semnificative, datoria în creștere, infrastructura în proces de degradare și lipsa de fonduri pentru proiectele de investiții, rate de acoperire reduse (comparativ cu mediile europene) pentru alimentarea cu apă și mai ales canalizare etc. Ideea era să se creeze entități mai puternice și responsabile, care ar putea concepe și implementa proiecte de investiții și, de asemenea, ar putea furniza servicii mai bune către consumatori. Până în acest moment, în jur de 10% din țară – conform estimărilor neoficiale ale ANRSC – nu este acoperită de operatori regionali, ci de alte companii mai mici. Datele de la acești jucători mai mici sunt de multe ori greu de obținut, așa că este posibil ca România să fie, de fapt, oarecum mai aproape de obiectivele din 2018 decât s -a crezut în mod normal, având în vedere numai datele de la cei 42 de OR. 120 http://www.adiac-arad.com/ 246 În prezent, fiecare dintre cei 42 de OR constituie o entitate comercială și cuprinde mai mulți acționari, adică autoritățile publice la nivel de oraș / comună și județ, deși consiliile județene dețin de obicei marea majoritate a acțiunilor. Din motive de eficiență a costurilor, cele mai multe localități au optat să cedeze exploatarea sistemelor de apă și apă uzată unuia dintre OR – de obicei, același operator acoperă un întreg județ – dar există și excepții de la această regulă. De exemplu, există unele localități care au decis să gestioneze și să opereze sisteme proprii, în timp ce alții au decis să cedeze operarea către companiile din alte județe (de exemplu, RAJA Constanța deservește peste 1 milion de clienți din șapte județe, și anume : Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița, Brașov și Prahova). Cu toate ac estea, în general, gradul de acoperire al OR s-a extins: între 2009 și 2010, de exemplu, numărul total de localități acoperite a crescut cu 5,4%, de la 955 la 1007 121 . Acestea fiind spuse, un număr de municipii mari, inclusiv București și Ploiești, preferă î n continuare să aibă propriii lor operatori dedicați. Operatorii regionali cuprind în mod obișnuit teritoriul unui singur județ 121 A se vedea „Starea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare”, ANRSC, 2011. 247 Populația deservită de OR in raport cu populația totală din fiecare zonă Pop. totală % acoperire Pop. totală % acoperire Județ Operator regional deservită APĂ deservită APĂ UZATĂ APĂ APĂ UZATĂ ALBA S.C.APA-C.T.T.A. S.A. ALBA IULIA 189 610 73 136 970 52 ARAD S.C.COMPANA DE APA ARAD S.A. 249 163 73 137 038 57 ARGES S.C.APA-CANAL 2000 S.A. PITESTI 217 271 93 180 514 77 BACAU SC COMP. REGIONALA SA BACAU 341 356 97 182 430 48 BIHOR S.C.COMPANIA DE APA ORADEA 217 038 91 196 055 83 BISTRITA NASAUD S.C."AQUABIS" BISTRITA NASAUD 133 629 60 90 830 65 BOTOSANI S.C. NOVA APA SERV SA BOTOSANI 129 839 50 110 436 42 BUZAU S.C. COMPANIA DE APA S.A. BUZAU 193 795 88 163 397 74 BUCURESTI S.C. APA NOVA BUCURESTI SA 1 730 009 83 1 710 764 82 BRASOV S.C. COMPANIA APA SA BRASOV 344 404 95 291 632 80 BRAILA S.C. DUNAREA SA BRAILA 300 111 90 185 789 76 CALARASI S.C. ECOAQUA SA CALARASI 98 500 72 78 500 57 CARAS SEVERIN S.C. AQUACARAS S.A. RESITA 154 610 87 118 899 67 CLUJ - SALAJ S.C. APA SOMES S.A CLUJ-NAPOCA 528 544 87 382 361 63 CLUJ S.C. APA ARIES S.A. TURDA 96 840 93 65 530 62 CONSTANTA S.C. RAJA CONSTANTA 645 629 91 415 933 59 COVASNA S.C. SF. GHEORGHE. 81 009 76 71 010 66 DAMBOVITA S.C. APA TARGOVISTE DAMBOVITA 167 867 66 100 121 58 DOLJ S.C. OLTENIA S.A.CRAIOVA 330 000 41 300 000 37 GORJ S.C APAREGIO GORJ S.A. TG. JIU 123 065 89 93 059 67 GIURGIU S.C. APA SERVICE S.A. GIURGIU 73 728 81 50 253 55 GALATI S.C. APA CANAL S.A. GALATI 306 813 78 291 734 74 S.C. APA -PROD S.A. DEVA 188 636 89 161 304 76 HUNEDOARA SC APA SERV VALEA JIULUI 122 648 88 84 197 61 HARGHITA SC HARVIZ SA - MIERCUREA CIUC 60 646 68 47 288 52 IASI S.C. APA VITAL S.A. IASI 345 667 42 280 085 34 ILFOV SC APA CANAL ILFOV SA 16 815 29 16 662 29 MARAMURES S.C. VITAL S.A. BAIA MARE 209 969 82 156 882 60 MEHEDINTI S.C. SECOM S.A. DR.TR.SEVERIN 122 386 92 100 309 84 MURES S.C. AQUASERV S.A.TG.MURES 291 732 86 239 726 81 NEAMT S.C APA SERV PIATRA NEAMT 246 916 75 168 937 71 OLT S.C COMPANIA DE APA OLT S.A. 74 932 63 52 646 44 S.C. APA-NOVA S.R.L. PLOIESTI 232 452 100 171 676 74 PRAHOVA S.C. HIDRO PRAHOVA S.A.PLOIESTI 189 882 71 85 078 32 SATU-MARE S.C. APASERV SATU MARE 179 573 82 139 567 81 S.C. APA-CANAL S.A. SIBIU 241 265 81 207 554 69 SIBIU S.C. COMP. "APA TARNAVEI MARI” 56 032 80 53 277 76 SUCEAVA S.C. ACET S.A. SUCEAVA 165 685 71 157 602 68 248 Pop. totală % acoperire Pop. totală % acoperire Județ Operator regional deservită APĂ deservită APĂ UZATĂ APĂ APĂ UZATĂ TELEORMAN S.C. APA SERV S.A. ALEXANDRIA 91 973 68 80 279 59 TIMIS S.C. AQUATIM S.A. TIMISOARA 398 664 88 336 097 74 TULCEA S.C AQUASERV S.A. TULCEA 110 433 97 97 414 86 VALCEA S.C. APAVIL S.A. RM. VALCEA 173 235 88 117 754 60 VASLUI S.C. AQUAVAS S.A. VASLUI 98 971 66 84 700 57 VRANCEA S.C UTILITATI PUBLICE SA FOCSANI 119 443 85 101 998 73 TOTAL 10 390 785 51,2 % 8 294 287 40,9 % Notă: Populația totală este de 20 294 683 (Eurostat, 2010). Celelalte date provin de la ANRSC (2010) 249 Majoritatea operatorilor regionali sunt profitabili (2010) Profit net Cheltuieli Venituri Sursa: ANRSC (2010) 250 Datele disponibile cu privire la veniturile și cheltuielile din 2010 ale OR arată faptul că cei mai mulți dintre ei par a fi profitabili, deși, evident, aceste date descriu doar o perioadă scurtă de timp. Singurele excepții sunt operatorii regionali din Târgu Mureș și Bistrița -Năsăud, dar chiar și aceștia au suferit pierderi relativ mici (1 milion RON și respectiv 143.000 RON). Din acest punct de vedere, efortul de regionalizare pare să fi fost un succes pe termen scurt, cel puțin în ceea ce privește echilibrarea veniturilor și cheltuielilor curente la nivelul fiecărui OR. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere pachetul bugetar limitat al autorităților locale. În schimb, în cazul în care OR aveau pierderi – la fel ca în perioada de dinaintea reformelor de regionalizare care au permis eficientizarea costurilor și economiile de scară – acest lucru ar fi pus o presiune semnificativă asupra bugetelor locale. Avertismentul important este că pot fi suportate cheltuieli suplimentare în cursul desfășurării activității, deoarece un număr tot mai mare de proiecte va trebui să fie finalizat pentru a se apropia de obiectivele acquis-ului comunitar. Ar fi interesant de urmărit modul în care datele cu privire la profitabilitate și accesibilitate se pot schimba odată cu dezvoltarea sistemelor. În lipsa unei analize mai cuprinzătoare, este mai greu să facem afirmații clare cu privire la capacitatea operatorilor regionali de a face investiții în infrastructura nouă sau modernizată de apă ș i canalizare. Tarifele ar trebui să acopere atât cheltuielile de operare și întreținere cât și cheltuielile de capital necesare, iar în practică cei mai mulți operatori au încercat să obțină finanțări prin subvenții sau împrumuturi necomerciale pentru a sprijini investițiile în capital - rămâne de văzut dacă evoluția tarifelor va acoperi costurile mai mari de operare și întreținere ale sistemului extins în viitor. În ciuda nevoilor importante ale sectorului în aproape fiecare județ, unii operatori regionali au avut rezultate foarte slabe în absorbția de fonduri UE puse la dispoziție prin POS Mediu, după cum se arată în tabelul de mai jos. Mai mult decât atât, fondurile disponibile pentru perioada de programare 2007-2013 par insuficiente în raport cu necesitățile totale de investiții în infrastructura de apă și canalizare din fiecare județ. Această situație nu se va schimba în ciclul bugetar 2014 -2020; fondurile UE pot acoperi doar o parte limitată din necesitățile României în acest sector, așadar va trebui să se identifice surse alternative de finanțare – bugetul de stat, parteneriatele public-privat, etc. – dacă țara vrea să -și îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul acquis-ului comunitar până în 2018. Valoarea totală a necesităților de investiții în raport cu fondurile din POS Mediu 2007-2013 disponibile / absorbite pentru fiecare județ (la sfârșitul anului 2013) Valoarea Nevoia totală de Valoarea totală Stadiul de finalizare proiectului investiții a proiectului a proiectelor POS JUDEȚ/ ZONĂ POS Mediu/ POS Mediu Mediu contractate la nevoia totală (în mii EUR) (în mii EUR) sfârșitul anului 2013 2007+ ALBA 1 101 134 87 000 8% 66,13 % ARAD 526 032 119 740 23 % 38,07 % ARGES 1 314 088 98 232 7% 6,94 % BACAU 1 149 837 115 313 10 % 9,60 % BIHOR 602 513 78 595 13 % 38,24 % BISTRITA-NASAUD 294 070 66 941 23 % 27,69 % BOTOSANI 746 470 100 179 13 % 2,45 % BRAILA 349 625 76 753 22 % 75,21 % 251 Valoarea Nevoia totală de Valoarea totală Stadiul de finalizare proiectului investiții a proiectului a proiectelor POS JUDEȚ/ ZONĂ POS Mediu/ POS Mediu Mediu contractate la nevoia totală (în mii EUR) (în mii EUR) sfârșitul anului 2013 2007+ BRASOV 1 355 944 130 097 10 % 40,49 % BUCURESTI 369 200 213 355 58 % 51,16 % BUZAU 954 694 78 582 8% 51,06 % CALARASI 351 412 76 103 22 % 75,45 % CARAS SEVERIN 611 374 113 355 19 % 1,22 % CLUJ-CAMPIA TURZII 62 265 49 968 80 % 97,36 % CLUJ-SALAJ 472 003 148 197 31 % 91,17 % CONSTANTA- 693 014 155 049 22 % 74,20 % IALOMITA* COVASNA 500 917 59 795 12 % 28,35 % DAMBOVITA 657 600 111 232 17 % 48,68 % DOLJ 583 424 114 688 20 % 15,05 % GALATI 733 226 116 775 16 % 26,39 % GIURGIU 681 349 45 985 7% 93,76 % GORJ 125 460 56 683 45 % 69,86 % HARGHITA 330 030 65 439 20 % 10,32 % HUNEDOARA 357 317 107 940 30 % 25,50 % HUNEDOARA-VALEA 253 116 32 980 13 % 72,79 % JIULUI IASI 1 620 981 135 813 8% 45,52 % ILFOV 305 956 71 551 23 % 67,82 % MARAMURES 723 532 119 978 17 % 16,30 % MEHEDINTI 346 226 71 128 21 % 1,75 % MURES 1 189 171 106 237 9% 6,80 % NEAMT 1 008 157 99 785 10 % 15,61 % OLT 582 972 57 194 10 % 83,94 % PRAHOVA 1 602 048 150 651 9% 7,24 % SATU MARE 1 038 731 99 709 10 % 8,01 % SIBIU 250 914 96 934 39 % 35,55 % SIBIU-APA TARNAVEI 72 301 75 584 105 % 95,65 % SUCEAVA 1 774 600 88 944 5% 40,77 % TELEORMAN 954 814 85 586 9% 76,98 % TIMIS 1 166 435 117 216 10 % 36,37 % TULCEA 400 385 96 456 24 % 81,37 % VALCEA 990 235 90 997 9% 16,65 % VASLUI 611 274 107 654 18 % 0,46 % 252 Valoarea Nevoia totală de Valoarea totală Stadiul de finalizare proiectului investiții a proiectului a proiectelor POS JUDEȚ/ ZONĂ POS Mediu/ POS Mediu Mediu contractate la nevoia totală (în mii EUR) (în mii EUR) sfârșitul anului 2013 2007+ VRANCEA 430 100 101 606 24 % 79,57 % * Notă: Datele pentru Constanța și Ialomița au fost combinate pentru a reflecta faptul că ambele județe au același operator (RAJA Constanța). Surse: POS Mediu; Master planurile județene Consiliile județene Nu în ultimul rând, consiliile județene pot juca un rol crucial la nivel de județ, nu doar în calitate de acționari ai OR și membri ai ADI, ci și ca factor de decizie esențial și finanțator al investițiilor în infrastructura fizică. După cum s-a menționat în altă parte, în cadrul PNDL, consiliile județene au rolul de a acorda prioritate propunerilor de la nivel local și a le transmite Ministerului, care are în cele din urmă ultimul cuvânt cu privire la selectarea investițiilor care beneficiază de finanțare într -un anumit an calendaristic. În practică, lista de propuneri a le consiliilor județene este, de obicei, aprobată ca atare de către MDRAP, în semn de recunoaștere a principiului subsidiarității și a faptului că nevoile locale sunt mai bine înțelese la nivel de județ. Consiliile județene joacă și ele un rol în monitorizarea proiectelor PNDL aprobate și ar trebui să fie informate cu privire la toate cererile de plată care ajung de la nivel local la Minister. În practică, în unele cazuri, probele colectate prin vizitele pe teren sugerează că anumite consilii județene cofinanțează investițiile în infrastructura de apă și canalizare la nivelul comunelor. De exemplu, dacă o comună alocă o parte din bugetul său local pentru a termina un proiect demarat în cadrul unui program finanțat de administrația centrală, Consiliul Județean va contribui cu o parte din fondurile proprii pentru a ajuta autoritatea locală să finalizeze investiția. Alți actori regionali În primul rând, Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) sunt responsabile cu elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională (PDR) care corespund unor perioade de programare de șapt e ani (de exemplu, 2007-2013, 2014-2020, etc.). În timp ce acest document nu este obligatoriu în sine, el descrie principalele priorități de investiții dintr -o regiune, pe baza informațiilor colectate de la autoritățile locale și județene. Ca atare, împreună cu Master planurile pentru apă și apă uzată, Planurile de Dezvoltare Regională pot ghida selecția anumitor proiecte pentru modernizări / extinderi / noi evoluții ale alimentării cu apă și canalizare. La nivelul fiecărui județ, există o serie de instituții deconcentrate, în esență, ramuri județene ale organismelor naționale. Printre acestea se află: Agențiile Județene de Protecția Mediului, comisariatele județene de mediu (în subordinea Agenției Naționale și Regionale de Protecție a Mediului), subunități ale Administrației Naționale „Apele Române” (Direcțiile Apelor, Sistemele de Gospodărire a Apelor) etc. În esență, aceste organisme aplică mandatul organizațiilor naționale pe care le reprezintă la nivel județean. Există, de asemenea, Agenții Regionale pentru Protecția Mediului – în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, din subordinea MMSC – care coordonează elaborarea și monitorizarea planurilor de acțiune regionale pentru protecția mediului, urmăresc progresul spre îndeplinirea angajamentel or 253 asumate la nivelul UE și acționează, de asemenea, ca Organismele Intermediare pentru POS Mediu 2007 - 2013. D. La nivel local Ca părți interesate locale menționăm consiliile locale și primarii, ca autorități de decizie alese la nivelul orașelor și comun elor. Acestea sunt responsabile pentru furnizarea de servicii publice către cetățeni în comunitățile lor și acționează în calitate de beneficiari ai investițiilor, indiferent de sursa de finanțare (și anume, fonduri structurale europene sau bugetul de stat ). Consiliile locale joacă rolul principal în special în primele etape ale unei investiții: inițiază proiectul și elaborarea documentației tehnice, de multe ori din bugetul propriu local (de exemplu, studii de prefezabilitate și fezabilitate); depun dosaru l pentru finanțare, de obicei pentru fonduri din partea PNDL, PNDR sau POS Mediu / PO Infrastructură Mare; odată acordată finanțarea, acestea sunt pe deplin responsabile de managementul și implementarea proiectului, derularea tuturor procedurilor de achiz iții publice necesare, menținerea relației cu furnizorii de servicii și contractorii și monitorizarea progreselor pe teren; în funcție de cerințele specifice pentru fiecare sursă de finanțare, autoritățile locale mai trebuie și să supravegheze monitorizarea și evaluarea ex-post și să se asigure că sunt îndepliniți indicatorii proiectului. Odată finalizată investiția, majoritatea autorităților locale cedează operatorului regional exploatarea și întreținerea, precum și veniturile corespunzătoare. Aceasta este o cerință pentru accesarea de fonduri în cadrul POS Mediu, împreună cu efortul de a reduce fragmentarea sectorului și de a îmbunătăți profitabilitatea. În cadrul PNDR, autoritățile locale au posibilitatea de a opera ele însele sistemele, dar trebuie să dovedească, ca parte a procesului de aplicare, că aceasta este o opțiune fezabilă – de exemplu, există resurse proprii suficiente pentru a acoperi cheltuielile de operare și întreținere, un număr suficient de clienți care să permită buna funcționare a sistemelor etc. PNDL nu abordează în mod specific problema, acordându-le în întregime autorităților locale puterea de a alege. În practică, după cum s-a arătat în timpul vizitelor pe teren, există exemple de consilii locale care decid să transfere către OR exploatarea și întreținerea proiectelor finalizate. Cadrul legal A. La nivel european Ca membru UE din ianuarie 2007, România s-a angajat să respecte întreaga legislație europeană, inclusiv directivele care privesc sectorul de apă și canalizare și stabilesc obiective cantitative clare pentru ceea ce statele membre trebuie să realizeze. Directiva privind apa potabilă În primul rând, Directiva privind apa potabilă (98/83/CEE) are drept scop „protejarea sănătății umane împotriva efectelor nefaste ale contaminăr ii apei destinate consumului uman, prin asigurarea salubrității și a purității acesteia” 122 . În acest scop, statele membre vor monitoriza cel puțin 48 de 122 A se vedea http://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/legislation_en.html. 254 parametri pentru toate sistemele de distribuție care deservesc mai mult de 50 de persoane sau furnizează mai mult de 10 de metri cubi pe zi, precum și pentru toată cantitatea de apă furnizată în cadrul unei activități economice 123 . Directiva prevede în continuare dispoziții privind planificarea, reglementarea, monitorizarea și raportarea corespunzătoare. Aceeași directivă constată că derogările de la dispozițiile sale sunt posibile, după cum urmează: primele două, fiecare limitată la o perioadă maximă de trei ani, se află în sarcina statelor membre; o a treia derogare „excepțională” poate fi acordată de Comisia Europeană. În cazul României, așa cum s-a menționat în Tratatul de Aderare a țării la UE, derogările pentru realizarea obiectivelor directivei sunt după cum urmează: • Aglomerările cu mai puțin de 10.000 de locuitori — Oxidabilitate: 31 decembrie 2010 — Amoniu, nitrați, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu și pesticide : 31 decembrie 2015 • Aglomerările cuprinzând între 10. 000 și 100.000 de locuitori — Oxidabilitate și turbiditate: 31 decembrie 2010 — Amoniu, nitrați, aluminiu, fier, plumb, cadmiu și pesticide și mangan: 31 decembrie 2015 • Aglomerările cu mai mult de 100.000 locuitori — Oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier și mangan: 31 decembrie 2010 În raportul din iunie 2014 al Comisiei Europene privind „Calitatea apei potabile în UE”, performanța României este bună în ceea ce privește alimentarea cu cantități mari de apă (95 -99% conformă cu directiva) și mai puțin bună în ceea ce privește alimentarea cu cantități mici de apă (nivelul de conformitate - sub 90%). România este, de asemenea, pe ultimul loc atunci când vine vorba de procentul populației conectate la rețeaua publică de alimentare cu apă, cu o rată de conectare de doar 56,5% (conform datelor din 2011) și mult în urma penultimului stat membru, Letonia, care are o rată de 75%. Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale În al doilea rând, Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE) are ca obiect „protejarea mediului împotriva deversărilor de ape uzate urbane și a evacuărilor care provin din anumite sectoare industriale”124 . Pe scurt, Directiva mandatează: colectarea și tratarea apelor reziduale în toate aglomerările cu un echivalent -locuitor (EL) mai mare de 2. 000, tratarea secundară a tuturor evacuărilor care provin din aglomerări cu un EL mai mare de 2 . 000 și tratarea mai avansată pentru aglomerările cu un echivalent -locuitor de peste 10. 000 în zonele sensibile și bazinele hidrografice ale acestora, pre-autorizarea tuturor evacuărilor de ape uzate urbane, a evacuărilor din industria alimentară, precum și a evacuărilor industriale în sistemele de colectare a apelor uzate urbane, monitorizarea performanței stațiilor de tratare și a apelor receptoare și controlul eliminării și reutilizării nămolurilor de epurare și reutilizarea apelor uzate tratate, atunci când este posib il. Textul directivei a fost adoptat 123 Ibid. 124 A se vedea http://ec.europa.eu/environment/water/water-urbanwaste/index_en.html. 255 oficial în 1993, cu un calendar de punere în aplicare până la sfârșitul lui 2005. Cu toate acestea, pentru România și alte noi state membre ale UE, a fost stabilit un alt calendar la momentul aderării. Este interesant faptul că România este pe locul al doilea în topul țărilor cu cele mai mari necesități de investiții în sisteme de tratare a apei urbane, fiind depășită doar de Polonia, care are, totuși, o suprafață mai mare. Suma totală necesară pentru punerea în aplicare pe deplin a directivei în România depășește 10 miliarde EUR, așa cum se arată în graficul de mai jos, pe baza estimărilor efectuate la momentul aderării țării. Recunoscând faptul că acest lucru necesită un efort financiar substanțial, CE a fost de acord, prin Tratatul de Aderare, cu un calendar de punere în aplicare ajustat la necesitățile și capacitatea specifice României. Privind retrospectiv, se pare că și programul ajustat a fost prea ambițios , țara confrunt ându-se în continuare cu un risc ridicat de nerespectare a angajamentelor asumate în Tratatul de Aderare la UE cu privire la sectorul de apă și canalizare. Statele membre au necesități diferite de investiții legate de pu nerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale Cipru Lituania Estonia 1,8 % 1,5 % 0,7 % Malta 0,4 % Slovenia Letonia 2,3 % 2,4 % Slovacia 46 % Polonia Bulgaria 31,9 % 6,1 % Republica Cehă 8,5 % Ungaria 11,1 % România 28,8 % Sursa: Comisia Europeană Cerințele Directivei privind apele urbane reziduale se vor aplica integral în România începând cu data de 31 decembrie 2018, dar există, de asemenea, un program de obiective intermediare, așa cum se prez intă în tabelul de mai jos. 256 Cerințe esențiale ale Directivei privind apele urbane reziduale Articol Calendar Articolul 3: Toate aglomerările cu EL • Până la 31 decembrie 2013: (echivalent-locuitor) mai mare de 2.000 să fie conformarea cu dispozițiile articolului 3 echipate cu sisteme de colectare a apelor trebuie realizată în aglomerările cu un urbane reziduale echivalent-locuitor mai mare de 10 000 • Niveluri minime generale ale ratelor pe echivalent-locuitor: o Până la 31 decembrie 2010: 61% o Până la 31 decembrie 2013: 69% o Până la 31 decembrie 2015: 80% Articolul 4: Toate aglomerările cu EL mai mare • Niveluri minime generale ale ratelor pe de 2.000 să facă obiectul unei tratări echivalent-locuitor: secundare înainte de evacuarea apelor urbane o Până la 31 decembrie 2010: 51% reziduale care intră în sistemele de colectare o Până la 31 decembrie 2013: 61% Articolul 5 alineatul (2): Toate aglomerările cu o Până la 31 decembrie 2015: 77% EL mai mare de 10.000 să facă obiectul unei tratări (terțiare) riguroase a apelor urbane reziduale care intră în sistemele de colectare înainte de a fi evacuate în zonele sensibile În esență, până la 31 decembrie 2018, România trebuie să echipeze toate aglomerările (adică așezările) cu un echivalent-locuitor mai mare de 2.000 cu o infrastructură adecvată pentru colectarea și tratarea apelor reziduale urbane. Directiva permite unele excepții de la această regulă, în cazul în care anumite elemente contextuale nu justifică investițiile în astfel de sisteme, deși astfel de cazuri trebuie să fie justificate în mod corespunzător, prin studii aprofundate. Ce se întâmplă dacă România nu atinge obiectivele intermediare? Nu este clar dacă CE va lansa vreo sancțiune și, în practică, nu par a exista evaluări curente ale progreselor înregistrate de România în drumul spre atingerea obiectivelor stabilite: cele mai recente rapoarte de sinteză de la Comisie, publicate în 2013, folosesc datele din 2009 și recunosc, în special, că primele termene de conformitate ale României au fost abia în 2010 (adică după datele colectate). În anul 2011, doar 57% dintre gospodării erau conectate la alimentarea publică cu apă și doar 42% erau conectate la stațiile de epurare a apelor uzate (cifrele cele mai mici și, respectiv, pe locul doi în topul celor mai mici cifre, dintre toate statele membre)125 . Aceasta înseamnă că România a ratat deja atingerea obiectivului intermediar privind rata de conectare de 61% pentru tratarea apelor uzate urbane 125 Sursa datelor: Eurostat (2011). 257 până la sfârșitul anului 2010 și, mai mult ca sigur, va rata și obiectivele pentru anul 2018. Diferența substanțială de aproape 20% dintre valorile realizate și valorile -țintă pune la îndoială probabilitatea de a atinge obiectivele stabilite până în 2013, 2015, respectiv 2018. În același timp, experiența altor state membre, cum ar fi Grecia, Spa nia și Italia arată că România riscă sancțiuni dacă nu reușește să atingă obiectivele din 2018. Directiva-cadru privind apa În al treilea rând, în octombrie 2000, Directiva-cadru privind apa (2000/60/CE) a fost adoptată cu scopul de a stabili un cadru int egrat „pentru protecția apelor interioare de suprafață, a apelor de tranziție, a apelor de coastă și a apelor subterane” 126 . Pe scurt, directiva are drept obiectiv obținerea unei stări ecologice bune pentru toate corpurile de apă din UE. Obiectivele specific e ale directivei sunt multilaterale: împiedicarea continuării deteriorării, promovarea utilizării durabile a apei, reducerea progresivă a evacuărilor și a poluării apelor subterane și atenuarea efectelor inundațiilor și ale perioadelor de secetă. Statele membre sunt obligate să identifice bazinele hidrografice individuale (articolul 3) și să le aloce unor districte și autorităților competente corespunzătoare pentru managementul unor astfel de districte. De asemenea, statele membre trebuie să prezinte pentru fiecare bazin hidrografic un program de măsuri și un plan de management al districtului hidrografic, cuprinzând următoarele: caracteristicile generale, cartografierea locațiilor, limitele, ecoregiunile etc., un rezumat al impactului activităților umane asupra apelor de suprafață și subterane, un registru al zonelor protejate care necesită o atenție specială pentru conservarea habitatelor și speciilor, cartografierea rețelelor de monitorizare, lista obiectivelor de mediu, analiza economică a utilizării apei , un rezumat al programului de măsuri, luând în considerare principiul recuperării costurilor, un registru de programe detaliate și planuri de management pentru anumite sub-bazine / sectoare, un rezumat al consultărilor publice, lista autorităților competente, monitorizarea și datele și procedurile de control. România a făcut progrese în punerea în aplicare a Directivei -cadru privind apa (DCA), atât în ceea ce privește elaborarea planurilor de management al bazinelor și ale sub -bazinelor hidrografice, cât ș i în ceea ce privește implementarea arhitecturii instituționale necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor. Cadrul legislativ a fost stabilit până la mijlocul anului 2004, urmat de o analiză a principalelor caracteristici ale bazinelor de apă ale României până la sfârșitul anului 2004. România are un singur district hidrografic pentru fluviul Dunărea, împărțind cursurile cu Serbia, Bulgaria, Ungaria, Ucraina și Republica Moldova (există în total 19 țări în întregul bazin hidrografic). Districtul hidrog rafic al României este împărțit în continuare în 11 planuri de management la nivel de sub -bazine: Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău Ialomița, Siret, Prut și Dobrogea -Litoral. Până la sfârșitul anului 2006, România a elaborat mecanismele de monitorizare necesare și a publicat, de asemenea, proiectul programului de măsuri. Planul de management a fost finalizat în decembrie 2009. România s -a angajat să atingă o stare bună pentru 60% din apele de suprafață, apele subterane și zonel e protejate până în decembrie 2015 (adică la cincisprezece ani de la adoptarea directivei), cu potențiale derogări până în decembrie 2021/2027 în condiții justificate, în temeiul articolului 4 alineatele (4) și (5). Anexa V a DCA 2000/60/CE prevede indicat ori detaliați pentru evaluarea stării unui anumit corp de apă. În ceea ce 126 A se vedea Articolul 1 din Directiva-cadru privind apa (2000/60/CE): http://eur-lex.europa.eu/legal- content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32000L0060. 258 privește cadrul instituțional conceput pentru a pune în aplicare DCA, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) joacă rolul central în supravegherea direcțiilor a 11 sub-bazine și în stabilirea de legături cu alte părți interesate la nivel național și internațional. România dispune de o structură instituțională complexă pentru punerea în aplicare a Directivei privind apa Sursa: Raportul Comisiei Europene privind punerea în aplicare a DCA (2012) 127 127 A se vedea http://ec.europa.eu/environment/water/wa ter-framework/pdf/CWD-2012-379_EN- Vol25_RO_ro.pdf 259 Alte politici europene În fine, UE are o serie de alte politici, comunicări și poziții cu privire la sectorul de apă, deși mai puțin relevante pentru infrastructura de apă și canalizare ca atare. Acestea tratează subiecte cum ar fi calitatea apei pentru scăldat, emisiile industriale, agricultură/nitrați, starea chimică, deficitul de apă și seceta, gestionarea riscurilor de inundații, eurobarometrele de apă pentru cuantificarea satisfacției clienților cu privire la serviciile de apă etc. B. La nivel național Ca stat membru al UE, România este obligată să transpună în legislația națională cerințele acquis -ului comunitar, inclusiv directivele fundamentale, menționate mai sus. Acest lucru s-a realizat în principal prin următoarele acte normative: Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (care transpune Directiva 98/83/CEE privind apa potabilă) și Hotărârea de Guvern (HG) nr. 188/2002 (care corespunde Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, 91/271/CEE). În plus, cadrul legal național cuprinde o serie de prevederi importante care modelează funcționarea sectorului de apă și salubritate. Legea privind administrația publică locală (Legea nr. 215/2001) mandatează autoritățile publice locale să gestioneze furnizarea serviciilor publice către locuitori, inclusiv serviciile comunitare de utilitate publică, cum ar fi „alimentarea cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public și transport public local” (articolul 36). Mai mult, Legea serviciilor comunitare de utilități publice, Legea nr. 51/2006, definește principalele servicii și principiile de furnizare a acestora, autoritățile publice competente, procedurile de gestionare, operatorii, utilizatorii, finanțarea serviciilor, precum și sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor legale în domeniu. Articolul 8 menționează în mod expres că înființarea, organizarea, coordonarea și funcționarea serviciilor publice intră sub competența exclusivă a autorităților publice locale, în timp ce reglementarea, monitorizarea și controlul sunt competențe împărțite cu administrația centrală. Principala lege aplicabilă serviciilor de apă și apă uzată a fost adoptată în 2006 (Legea nr. 241/2006) și prezintă un cadru cuprinzător pentru înființarea, funcțion area, monitorizarea și controlul sectorului. Legea definește mai multe aspecte importante, rezumate în continuare: • Principiile de prestare a serviciului (articolul 7): securitatea, tarifarea echitabilă, rentabilitatea, calitatea și eficiența serviciului, transparența și responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu asociațiile, sindicatele, utilizatorii etc., continuitatea (din punct de vedere cantitativ și calitativ), adaptabilitatea la cerințele utilizatorilor, accesibilitatea egală, pe baze contractuale și respectarea reglementărilor specifice în domeniul gospodăririi apelor, protecției mediului și sănătății populației. • Indicatorii de performanță (articolul 8): Serviciile furnizate trebuie să îndeplinească o serie de indicatori de performanță, astfel cum sunt definiți în acordul-cadru pentru furnizarea de servicii (propus de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice - ANRSC și aprobat de către autoritățile locale). • Programele de investiții (articolele 9-12): Autoritățile deliberative la nivel local (de exemplu, consiliile locale) aprobă strategiile și programele de investiții, ținând seama de „planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, de programele de dezvoltare economico - 260 socială a unității administrativ-teritoriale, precum și de angajamentele internaționale în domeniul protecției mediului” 128 . Strategiile de dezvoltare locală ar trebui să promoveze investițiile în extinderea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare curente și să asigure accesul egal pentru membrii comunității. Legea încurajează autoritățile locale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) să proiecteze, să implementeze și să monitorizeze permanent programele de investiții, pe baza planificării strategice multianuale. De asemenea, autoritățile locale joacă rolul principal în aprobarea acestor programe de investiții, în toate etapele (documentația tehnică, finanțare, executarea a lucrărilor contractate, exploatarea și întreținere directă/delegată). • Gestionarea și exploatarea sistemelor existente (articolele 17-25): Există două opțiuni la dispoziția autorităților publice locale: gestionarea directă (de către acestea) sau delegată. Alegerea se bazează pe un studiu detaliat și pe consultări publice care iau în considerare n evoile locale, dimensiunea și caracteristicile localităților, starea sistemelor de apă și canalizare existente, capacitatea locală de a finanța funcționarea și extinderea infrastructurii. În cadrul gestionării directe, un operator stabilit de către o anumită autoritate locală este responsabil cu operarea sistemului, iar orice profituri se reportează în următorul an fiscal ca fonduri alocate care urmează să fie utilizate de către același operator. În cadrul gestionării delegate, opțiunea preferată de majoritatea autorităților locale, un operator diferit este angajat - de către o autoritate locală sau de către ADI – în baza unui contract-cadru de delegare. Se aplică dispozițiile speciale ale legii privind achizițiile publice, deși este posibilă concesionarea directă (non- competitivă) a operațiunilor în cazul unui operator regional stabilit de către aceleași autorități locale. • Responsabilitățile autorităților locale (articolul 24): Legea observă în mod clar că un contract de delegare nu anulează responsabilitățile autorităților locale în ceea ce privește furnizarea de servicii de apă și apă uzată. Ele trebuie, de asemenea, să monitorizeze în mod constant modul în care operatorii își îndeplinesc obligațiile contractuale, inclusiv standardele clare de performanță. De asemenea, autoritățile locale verifică gestionarea activelor de către operatori, inclusiv finalizarea lucrărilor de întreținere, extinderi etc. • Responsabilitățile operatorilor (articolul 27): Cele mai multe dintre sarcinile atribuite operatorilor privesc operarea și întreținerea reală a sistemului, inclusiv monitorizarea strictă a calității serviciilor prestate. Nu există prevederi clare care să îi oblige pe operatori să facă investiții în infrastructura nouă sau modernizată. • Drepturile și obligațiile ut ilizatorilor (articolele 28-31): Utilizatorii pot fi gospodăriile individuale sau instituții / organizații (publice sau private) și au dreptul garantat de acces nediscriminatoriu, conform condițiilor specifice contractuale. Legea definește, de asemenea, o serie de sancțiuni aplicabile utilizatorilor care încalcă standardele convenite (de exemplu, deversări ilegale etc.). Ceea ce este important este dreptul fiecărui utilizator de a avea un contor individual, iar costurile pentru echipament și instalarea acestuia ar trebui să fie rambursate de către operator. 128 A se vedea Legea nr. 241/2006, articolul 11. 261 • Finanțare (articolele 35-37): ANRSC este responsabilă cu elaborarea procedurilor de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor. Autoritățile locale – în mod direct în cazul gestiunii directe sau în mod indirect, în cazul gestiunii delegate, printr-un ADI – aprobă tarifele și orice modificări în structura tarifului. Pentru operatorii care participă la programele finanțate de partenerii externi, ANRSC este responsabilă cu aprobarea tarifelor. Articolul 37 clarifică un alt punct critic: „Finanțarea investițiilor pentru înființarea, dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare intră în competența autorităților administrației publice locale. În funcție de [...] clauzele contractuale [...], sarcinile privind finanțarea investițiilor pot fi transferate operatorului”129 . În cadrul gestiunii delegate, subvențiile acordate operatorului ar trebui să ducă la o reducere a tarifului și / sau la o îmbunătățire a calității ser viciilor, proporțional cu subvenția acordată. • Sancțiuni: Aceeași acțiune descrie principalele sancțiuni pentru diferite acte ilegale (de exemplu, poluarea, distrugerea infrastructurii, operarea având licențele necesare etc.). În plus, există o serie de alte legi și norme care influențează furnizarea de servicii de apă și canalizare. Nu intră în sfera de aplicare a prezentului raport furnizarea unei analize complete și cuprinzătoare a legislației relevante. Următoarele acte sunt unele dintre cele mai importante care orientează funcționarea sectorului: • Ordinul de ministru nr. 88/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă și de canalizare cuprinde: dispoziții privind siguranța (de exemplu, cerințele tehnice cu privire la țevi, înregistrarea eventualelor nereguli, obligațiile operatorului, etc.), serviciile de alimentare cu apă (de exemplu, captarea, tratarea, transportul apei potabile / industriale, depozitarea, distribuția și pierderile, etc.), serviciile de canalizare (de exemplu, colectarea, transportul și evacuarea apelor uzate, lucrările de întreținere, epurarea apelor uzate, managementul nămolului, etc.), indicatorii de performanță; etc. • Ordinele de ministru nr. 89 și 90/2007 definesc modelul de contract între autoritățil e locale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) și operatori, oferind un formular standard care să fie utilizat în timpul procedurilor de licitații publice. Acestea cuprind un număr de cerințe minime atât pentru alimentarea cu apă cât și pentr u canalizare, asigurându-se că orice companii selectate în final respectă un set de norme comune necesare. Niciunul dintre acte nu face o referire clară la responsabilitățile operatorilor atunci când este vorba de a face investiții din bugetul propriu pent ru modernizarea și / sau extinderea rețelelor. Acestea mențin clauzele exprimate în alte legi, prin care autoritățile locale au responsabilitatea deplină asupra investițiilor în infrastructură, cu excepția cazului în care s-a convenit altfel cu anumiți operatori, de la caz la caz. Cu toate acestea, operațiunile și lucrările de întreținere sunt în mod clar de competența unui operator. • Ordinul de ministru nr. 140/2003 stabilește procedura și cerințele pentru obținerea unei licențe pentru efectuarea unei serii de servicii în sectorul de apă și canalizare. Unele dintre criteriile utilizate în procesul de decizie cu privire la acordarea licenței pentru un anumit solicitant sunt următoarele: caracterul complet al documentației prezentate, capacitatea 129 A se vedea Legea nr. 241/2006 (articolul 37). 262 managerială, capacitatea financiară, potențialul de a asigura servicii de calitate, eficiența energetică, etc. • Ordinul de ministru nr. 65/2007 descrie modul în care vor fi stabilite tarifele pentru serviciile de apă și canalizare, în vederea realizării a trei obiective principale: viabilitatea financiară a operatorului, drepturile utilizatorului (inclusiv accesibilitatea) și protecția mediului. Tarifele ar trebui să includă costurile de producție și exploatare (inclusiv pierderile potențiale de apă, justificate în funcție de starea tehnică a rețelei), întreținere și reparații, precum și o „cotă de dezvoltare” (CD). CD este opțională și poate fi propusă de către OR, deși în cele din urmă aprobarea acesteia este la latitudinea autorităților locale. Sumele colectate ca atare se virează într-un fond separat care are rolul de a sprijini investițiile suplimentare pentru îmbunătățirea calității serviciilor130 . Este interesant că articolul 10 prevede ca operatorii regionali care beneficiază de subvenții externe (de exemplu, fonduri UE) să perceapă un tarif unic pentru întreaga zonă pe care o acoperă. Același act prevede, de asemenea, condițiile specifice care trebuie îndeplinite înainte de ajustarea tarifelor – de exemplu, în cazul în care este lansată o nouă componentă a rețelei și calitatea apei livrate crește în mod substanțial, există suficiente motive pentru creșterea tarifelor după ce noua componentă intră în exploatare 131 . • OUG nr. 198/2005 stabilește parametrii pentru „constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului de întreținere, înlocuire și dezvoltare (IID)” 132 . Dispozițiile IID se aplică numai operatorilor care au beneficiat de subvenții și / sau împrumuturi din partea UE sau de alte forme de subvenții și / sau împrumuturi externe. Fondurile IID sunt ținute într -un cont separat, alimentat din surse cum ar fi o cotă din profitul net al operatorilor, bugetele autorităților locale, venituri din bunuri închiriate, dobânda acumulată pentru fondurile IID, TVA etc. Scopul IID este de a acționa ca un fond de rezervă pentru acoperirea diverselor cheltuieli, în următoarea ordine de prioritate: împrumuturi și alte taxe aferente suportate ca parte a cofinanțării proiectelor de investiții finanțate de UE, cheltuieli neeligibile rezultate din implementarea unor astfel de proiecte, fonduri (inclusiv TVA) pentru întreținerea, înlocuirea și dezvoltarea activelor concesionate, pe baza unui program anual de investiții propus de operator și aprobat de autoritățile locale corespunzătoare. Rămâne de stabilit dacă fondurile IID disponibile sunt în general suficiente pentru a acoperi investițiile necesare. În cele din urmă, o serie de alte prevederi legale ajută la reglementarea sectorului de apă și canalizare și a lucrărilor de infrastructură corespunzătoare pentru extinderea / modernizarea rețelei actuale. De exemplu, există numeroase prevederi de mediu ca atare, inclusiv în Legea apelor (Legea nr. 107/1996, cu modificările ulterioare), Legea privind descărcarea apelor uzate (HG nr. 352/2005), normele privind supravegherea, inspecția și monitorizarea calității apei potabile (HG nr. 974/2004), Legea nr. 265/2006 privind protecția mediului, reglementările privind evaluarea de mediu (HG nr. 1076/2004, HG nr. 1213/2006 etc.), ariile protejate (HG nr. 930/2005), auditul de mediu (Ordinul de ministru nr. 184/1997), acordarea autorizației de mediu (Ordinul de ministru nr. 1798/2007), consultările publice în sectorul de mediu (HG nr. 564/2006), legea privind prevenirea poluării (OUG nr. 152/2005), calitatea apei de îmbăiere (HG nr. 459/2002) etc. Există, de asemenea, dispoziții de bază ale dreptului administrativ 130 A se vedea articolul 7 din Ordinul de ministru nr. 65/2007. 131 A se vedea articolul 19 din Ordinul de ministru nr. 65/2007. 132A se vedea OUG nr. 198/2005 și Legea nr. 108/2006. 263 român, care definesc ce pot și ce nu pot face autoritățile locale (de exemplu, OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice, Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, OUG nr. 54/2006 privind re gimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică etc.). Nu în ultimul rând, lucrările efective de infrastructură sunt reglementate de Legea esențială nr. 10/1995 privind calitatea in construcții, împreună cu un set de norme și standarde specifice. C. La nivel local La nivel local, legislația națională din sectorul de apă și canalizare se implementează prin Hotărâri ale Consiliului Local. Autoritățile locale nu se pot abate de la dispozițiile stabilite la nivel central, deși, așa cum s-a arătat mai sus, ele nu au o marjă de manevră în modul în care le aplică. Pentru a cita un exemplu anterior, acestea ar putea alege să aibă propriul operator fără a delega acest serviciu unei companii contractate de ADI. Ele pot influența, de asemenea, nivelul tarifelor și sunt responsabile pentru cheltuielile majore de capital. În concluzie, cu toate că această secțiune nu poate cuprinde întregul corp de legi care guvernează investițiile în infrastructura publică din România din sectorul de apă și apă uzată, oferă totuși o indicație clară privind complexitatea sistemului. În mare parte, legile actuale sunt influențate de directivele europene, așa cum s-a menționat mai sus. Având în vedere cele de mai sus, următoarea secțiune abordează diferitele strategii care g hidează dezvoltarea sectorului, de la nivel supranațional la nivel național, regional și local. Planificarea strategică În ceea ce privește sectorul drumurilor, această secțiune cuprinde două părți principale, care conține următoarele aspecte: (1) strategiile și planurile principale și (2) programele de investiții. Prima parte descrie principalele documente care au rolul de a orienta dezvoltarea sectorului la nivel internațional, național, regional și local. A doua secțiune trece în revistă principalele programe de investiții (adică sursele de finanțare), care sprijină proiectele de infrastructură din acest sector. Strategii și planuri A. La nivel european În comparație cu alte sectoare în care sinergiile dintre statele membre sunt extrem de importante (de exemplu, infrastructura conectivă), este mai puțin necesar ca UE să aibă un rol activ în modelarea și coordonarea investițiilor statelor membre în infrastructura de apă și canalizare . Ca atare, nu există o strategie amplă la nivelul UE pentru acoperirea a cestui sector. Mai mult decât atât, Strategia Europa 2020, care are menirea de a orienta dezvoltarea UE pentru perioada de programare 2014-2020, nu pune un accent special pe apă și canalizare ca priorități esențiale (creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii) și principale obiective (ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, schimbările climatice și dezvoltarea durabilă a energiei, educație, precum și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale). În parte, acest lucru se datorează faptului că strategia este progresistă și mai puțin axată pe nevoile de bază, cum ar fi sistemele de alimentare cu apă și cele de apă uzată. Într -adevăr, majoritatea membrilor UE au abordat în mare măsură astfel de probleme și se pot concentra asupra unor măsuri de 264 creștere mai „sofisticate”. Singura inițiativă emblematică în legătură cu Strategia Europa 2020 care face referire la sectorul de apă este „Europa eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”, deși tratează în mod special calitatea apei și mai puțin proiectele concrete de infrastructură. În cazul României, abordarea nevoilor permanente de servicii de bază este un pas esențial necesar pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Acest lucru rămâne fundamental adevărat, chiar dacă nu este precizat în recomandările concrete pentru România, care rezultă din Strategia Europa 2020. De exemplu, furnizarea accesului la infrastructura de apă și canalizare pentru locuitorii din zonele rurale le-ar permite să se concentreze mai mult asupra activităților productive și ar putea, de asemenea, atrage niveluri mai ridicate de investiții - ambele efecte pot contribui la o creștere a ocupării forței de muncă. Același lucru este valabil și pentru îndeplinirea obiectivelor privind combaterea sărăciei și incluziunea socială; fără un acces adecvat la serviciile de bază, romii și alte grupuri dezavantajate nu pot avea acces deplin la oportunitățile educaționale și nu pot concura în mod corespunzător pe piața forței de muncă. Nu se poate rupe cercul vicios al sărăciei și discriminării în lipsa investițiilor în infrastructura de apă și apă uzată. B. La nivel național Acordul de parteneriat între România și Uniunea Europeană (AP) În primul rând, Acordul de parteneriat dintre UE și România (AP), document ul de bază, care definește modul în care țara va cheltui 50 miliarde USD în următorii șapte ani, face referințe la lacunele din infrastructura de apă și apă uzată ca fiind una dintre principalele provocări pentru evoluția României . Acest lucru se încadreaz ă în Obiectivul tematic 6 privind conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor. Acordul recunoaște că încă există astfel de nevoi de bază, mai ales în zonele rurale și în arealele de sărăcie din zonele urbane, în ciuda faptului că au fost direcționate către acest sector atât fonduri de la bugetul de stat, cât și fonduri UE în perioada anterioară de programare (2007-2013). În cifre concrete, documentul constată că punerea în aplicare completă a Directivei -cadru privind apa impune o sumă suplimentară de 4,236 miliarde EUR pentru îmbunătățirea calității apei potabile și 8,378 miliarde EUR pentru colectarea și epurarea apelor uzate 133 . În ceea ce privește ordonarea după prioritate a investițiilor, același document precizează că acest lucru se va face în baza versiunilor actualizate ale Master planurilor județene din sectorul apei. În ceea ce privește aglomerările cu un echivalent-locuitor sub 2.000, acestea nu sunt considerate o prioritate – având în vedere necesitatea de a atinge obiectivele de apă și apă uzată din Tratatul de Aderare al României – deși „în situații excepționale poate fi acordat sprijin [acestor comunități], în conformitate cu Master planurile și pe baza unei justificări tehnice și economice întemeiate, doar pentru sistemele centralizate” 134 . Este important că AP menționează că fondurile bugetare naționale sunt de așteptat să umple lacuna de finanțare în sector „[respectând] aceleași proceduri, indicatori, și norme aplicate în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene”135 . Unul dintre motivele invocate pentru nevoia de a asigura coordonarea este faptul că Guvernul român a pus anterior în aplicare programe care au concurat 133 A se vedea Acordul de parteneriat dintre UE și România, p. 177. 134 Ibid., p. 118. 135Ibid. 265 cu sistemele finanțate de UE „într -un mod contraproductiv” 136 . Documentul mai spune că „România va alinia condițiile schemelor naționale de finanțare respective cu cele privind accesul la fondurile ESI în ceea ce privește condițiile de politici (cadrul de regionalizare în sectorul apei și al deșeurilor), calitatea evaluării tehnice și economice a proiectelor și ratele de finanțare”137 . Un mod ușor de a realiza această sarcină este să se canalizeze fonduri bugetare naționale spre cofinanțarea proiectelor finanțate de UE. Cu alte cuvinte, Guvernul ar putea finanța 20-30% din costurile unui proiect (mai mult decât pragul minim de cofinanțare), asigurându-se că fondurile UE pot acoperi un număr total mai mare de investiții. Această posibilitate poate fi explorată în continuare în versiunile viitoare ale acestui raport. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030 Pe plan intern, principalul document strategic al României în sectorul de mediu este „Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă – Orizonturi 2013-2020-2030”, finalizată în 2008, cu asistență din partea PNUD. În capitolul în care se analizează situația actuală, documentul arată că România se confruntă în continuare cu provocări enorme în ceea ce privește infrastructura de bază, citând statisticile comune privind acoperirea sistemelor de apă și canalizare, evacuarea apelor reziduale și calitatea apei furnizate (în 2008, un sfert dintre localitățile cu un număr de locuitori între 50 și 5 000 au avut o calitate necorespunzătoare a apei). În capitolul privind obiectivele țintă și acțiunile pentru 2013 -2020-2030, strategia include o sub-secțiune privind „Conservarea și gestionarea resurselor naturale”, cu un obiectiv național de „reducere a decalajului existent față de alte state membre ale UE, cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere ca ntitativ cât și calitativ, prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente”138 . Documentul se inspiră în mod explicit din directivele și obiectivele europene, menționând necesitățile de finanțare masive din acest sector, dar nu merge mai departe în ordonarea după prioritate a investițiilor sau în sugerarea unor fluxuri specifice de finanțare. Acestea fiind spuse, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă – Orizonturi 2013-2020-2030 are mai multe merite importante: în primul rând, ea reflectă în mod corespunzător necesitatea de a investi în infrastructura de apă și canalizare pentru a reduce decalajul dintre România și alte state membre ale UE; în al doilea rând, se corelează în mod special cu politicile, programele și obiective europene din acest sector, în același timp menționând alte documente care vor fi revizuite în anii următori (de exemplu, planurile de management pentru bazinele hidrografice, inundații și hărți de hazard etc.). Programul de Guvernare 2013-2016 Programul de Guvernare 2013-2016 stabilește agenda politică și prioritățile României pe termen scurt și mediu, așa cum acestea sunt prevăzute de actualul cabinet (octombrie 2014). Nevoile infrastructurii de apă și canalizare sunt menționate în mod repetat și, ca și în altă parte, acestea sun t puse în contextul cerințelor mai ample ale UE. De exemplu, în capitolul „Ape și păduri”, unul dintre elementele de acțiune pentru managementul apei este „realizarea proiectelor de investiții de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare, în scopul implementării directivelor europene în domeniul apelor și în vederea 136 Ibid, p. 218. 137 Ibid. 138A se vedea Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030, p. 60. 266 respectării angajamentelor europene și internaționale” 139 . Un obiectiv similar apare din nou în capitolele privind „mediul” și „minoritățile”, în ceea ce privește nevoia de îmbunătățire a calității vieții oamenilor, inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor publice de apă și canalizare, cu un accent special pe comunitățile de romi. Interesant este că secțiunea despre „dezvoltare și administrație” susține că a existat un deficit cronic de finanțare a serviciilor furnizate de autoritățile locale și o lipsă de ordonare după prioritate a investițiilor publice, pe criterii clare de finanțare, ceea ce a dus la discrepanțe tot mai mari între diferite zone ale României. În cadrul măsurilor pentru dezvoltarea României, programul subliniază necesitatea de a continua și finaliza proiectele de infrastructură care au fost demarate în trecut, pe baz a priorităților clare și consultărilor cu beneficiarii. Același document prefațează, de asemenea, Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL), care dorește „finanțarea unui pachet minim de investiții publice necesare”, care să includă sisteme de apă și canalizare, drumuri și diferite tipuri de infrastructură socială. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2035 (SDTR) Nu în ultimul rând, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2035 (SDTR) servește ca fundament pentru sistemul de planificare spațială și de dezvoltare teritorială a României, incluzând strategiile de nivel inferior (și anume la nivel regional și local) și planurile de dezvoltare urbană. Strategia subliniază rolul zonelor urbane ca motoare economice pentru dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii a țării. În acest context, trimiterile la infrastructura de apă și canalizare cuprind următoarele puncte esențiale: • Lipsa serviciilor de apă și apă uzată afectează un procent semnificativ din fondul de locuințe, în special în zonele rurale și orașele mici. Implicit, acest lucru reduce calitatea vieții oamenilor și perpetuează condițiile care contribuie la excluziunea socială. • În special în zonele mai puțin dezvoltate, eforturile de investiții critice ar trebui să se concentreze pe furnizarea de servicii publice de bază, pentru a permite un nivel de trai asemănător în întreaga Românie. Mai puțin de jumătate din populație are acces la sistemele de canalizare centralizate și aproximativ 11 milioane de persoane beneficiază de alimentare cu apă din rețeaua publică. • Orașele au un efect de polarizare: zonele periurbane de pe lângă București, Timișoara, Cluj, Constanța și Sibiu beneficiază de acces semnificativ mai bun la serviciile de apă și canalizare în comparație cu zonele care sunt mai îndepărtate de centrele urbane. Acest lucru sugerează că ar trebui să li se acorde prioritate noilor investiții în extinderea rețelelor din jurul marilor orașe. • Un alt aspect important în desfășurarea proiectelor de investiții se referă la estimarea corespunzătoare a costurilor de operare și întreținere (O&I). În special pentru sistemele de ape uzate, așa cum arată strategia, este posibil ca locuitorii din zonele rurale să nu -și poată permite să se conecteze la rețeaua centrală și pot continua să utilizeze alternative mai ieftine. • SDTR propune, de asemenea, monitorizarea câtorva indicatori-cheie, inclusiv numărul de gospodării cu acces la apă curentă / canalizare publică. • Investițiile în infrastructura de apă și apă uzată fac parte din al doilea obiectiv principal al strategiei – „Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico -edilitare și a 139 A se vedea Programul de Guvernare 2013-2016. 267 serviciilor publice, în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive”140 . SDTR propune obiective ambițioase care urmează să fie atinse în următorii 7 ani: 100% dintre locuitorii din mediul urban și 70% dintre locuitorii din mediul rural conectați la sistemele de alimentare cu apă; 75% din totalul locuitorilor conectați la sistemele de canalizare. C. La nivel regional Planuri de Dezvoltare Regională La nivel regional, există o serie de documente de planificare , care ar trebui să orienteze prioritățile de investiții în județe – cele mai importante dintre ele fiind Planurile de Dezvoltare Regională (PDR). România nu are regiuni administrative oficiale, ci doar „regiuni de dezvoltare” , care intră în discuție în primul rând a tunci când vine vorba de programarea și punerea în aplicare a fondurilor structurale europene. La nivelul fiecărei regiuni, Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR), un ONG de utilitate publică, este mandatată de către asocierea de județe din acea regiune să elaboreze PDR. Acest document se aplică unei perioade întregi de programare a UE (de exemplu, 2007 -2013, 2014-2020 etc.), dar nu este obligatoriu, în sensul că autoritățile locale nu sunt obligate să urmeze instrucțiunile prevăzute în PDR. Pe tema infrastructurii de apă și canalizare, de obicei, în capitolul despre „mediu”, PDR menționează unele date esențiale. De exemplu, în secțiunea de diagnostic, există indicatori regionali privind procentul și numărul de persoane conectate la sistemele publice centrale, constatând potențiale discrepanțe între județe și în județe. PDR mai prezintă listele de investiții potențiale în fiecare județ, inclusiv bugetele totale estimate. Planurile discută, de asemenea, unele ținte indicative care trebuie atinse până la sfârșitul perioadei de programare (de exemplu, pentru Regiunea Nord -Est, obiectivul este să se ajungă până în 2022 la o rată de conexiune de 80% pentru aprovizionarea cu apă (față de doar 45,3% în 2012) și 65% pentru sistemele de canalizare (față de doar 35,4% în 2012). Ceea ce lipsește, de obicei, din astfel de documente este o corelare între listele de proiecte și bugetele disponibile din diverse surse și se concentrează de obicei doar pe instrumentele finanțate de UE, cu puține referiri (sau chiar niciuna) la fondurile de la bugetul de stat. În parte, acest lucru se datorează faptului că acestea din urmă sunt mult mai imprevizibile pe o perioadă de șapte ani. Ca atare, nu există discuții aprofundate cu privire la modul de coordonare a strategiilor și proiectelor de investiții în cadrul mai multor surse de finanțare. În mod surprinzător, unele PDR nici nu fac referire la Master planurile județene pentru apă si apă uzată, care ar trebui să orienteze și să ordoneze după prioritate toate investițiile din sector (a se vedea mai jos). Planuri de management ale bazinelor hidrografice (PMBH) Directiva-cadru privind apa obligă România să dezvolte planuri de management la nivelul fiecărui bazin hidrografic, având drept scop „gospodărirea echilibrată a resurselor de apă, precum și protecția ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei «stări bune» a apelor de suprafață și subterane”141 . Ca atare, este vorba mai puțin despre extinderea accesului la serviciile de apă / apă uzată și mai mult despre gestionarea durabilă a apelor existente pentru a se asigura că România poate 140 A se vedea „Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2035 (SDTR)”, p. 209. 141 A se vedea Rezumatul Planului Național de Management al Bazinelor Hidrografice, p. 2. 268 răspunde în mod adecvat la provocările actuale și viitoare; în plus, atingerea unei stări ecologice bune ca urmare a punerii în aplicare a Directivei privind apele uzate urbane este o condiție necesară, dar insuficientă pentru multe corpuri de apă. Principalii actori responsabili pentru elaborarea PMBH sunt Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) și Administrația Națională „Apele Române”. Teritoriul României face parte din mai amplul Plan de Management al Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunărea. La nivel național, acesta cuprinde 11 sub-planuri, după cum urmează: Someș - Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș - Vedea, Buzău - Ialomița, Siret, Prut - Bârlad și Dunărea, Delta Dunării, Dobrogea (a se vedea figura de mai jos). Planul Național de Management al Bazinelor Hidrografice oferă o sinteză a acestor 11 documente separate, care prezintă următoarele aspecte: prezentarea generală a resurselor de apă din fiecare bazin, apele de suprafață și subterane (tipuri, surse, riscurile de poluare etc.), ariile protejate, monitorizarea stării curente, obiectivele de mediu, evaluarea economică, liste de măsuri / acțiuni prioritare, schimbările climatice, consultări publice cu privire la documente, precum și alte probleme. 269 Starea ecologică a diferitelor tipuri de ape din România a fost cartografiată în detaliu Sursa: Planul Național de Management al Bazinelor Hidrografice Planul Național de Management al Bazinelor Hidrografice oferă, de asemenea, o analiză în profunzime în ceea ce privește calitatea și cantitatea resurselor de apă ale României, bazată în principal pe datele din 2007, furnizate de ANAR. De exemplu, documentul prezintă starea ecologică și chimică a tuturor corpurilor de apă (râuri, lacuri, ape costiere, etc.). În harta de mai sus, care se referă la starea ecologică, culoarea albastru înseamnă o foarte bună calitate, verde înseamnă bună calitate, galben – calitate medie, portocaliu – calitate slabă și roșu – calitate foarte slabă. Cele mai multe dintre apele României sunt „galbene” și „verzi” – adică au o starea ecologică de la medie la bună. Planul de management conține informații detaliate la nivelul fiecărui bazin, împărțite în funcție de procentul de ape din fiecare categorie. Acest lucru este deosebit de util pentru a înțelege unde sunt necesare investiții în îmbunătățirea calității apei, în sensul general; acesta este un alt aspect – unul critic – care completează nevoia de a extinde accesul la apă / canalizare ca atare. De fapt, ordonarea după prioritate a investițiilor în tratarea apelor urbane reziduale ar trebui să ia în considerare starea curentă a calității apei diferitelor corpuri de apă, precum și principalele presiuni (urbane, difuze, hidro -morfologice) identificate prin fiecare PMBH. În plus, PMBH analizează datele extinse cu privire la cantitatea de apă disponibilă, utilizarea pentru diferite tipuri de consumatori (de exemplu, industrie, agricultură, gospodării private 270 etc.) și scenarii privind cererea și oferta viitoare de apă pentru a determina potențialele capacități excedentare sau deficite. Planul Național de Management al Bazinelor Hidrografice include, de asemenea, o listă de măsuri (adică investiții) necesare pentru respectarea legislației comunitare și naționale – și anume: cele de bază trebuie să îndeplinească cerințele legale minime și cele suplimentare să îndeplinească obiectivele articolului 4 din Directiva-cadru privind apa142 . Costurile și termenele de investiții estimate se bazează pe Master planurile județene privind apa și apa uzată. Pentru punerea în aplicare integrală a măsurilor de bază și suplimentare, planul național estimează o nevoie totală de 20,992 miliarde EUR, din care 97,2% sunt cheltuieli în legătură cu măsurile de bază 143 . Același document definește, de asemenea, cele trei principii generale care se aplică în stabilirea costurilor: (1) precauție și prevenție (deciziile trebuie să fie luate pe baza argumentelor științifice, reducând toate riscurile), (2) beneficiarul plătește (apa are o valoare economică, în toate formele ei de utilizare) și (3) poluatorul plătește (orice modificare a calității apei, care poate fi atribuită unui anumit utilizator, trebuie abordată de către acel utilizator). Există, de asemenea, principii specifice care trebuie respectate: (1) cunoașterea calitativă și cantitativă a resurselor de apă, (2) un nivel ridicat de protecție, în general, și protecție specială pentru anumite zone, (3) monitorizarea continuă, (4) raportarea continuă, (5) bonificații pentru utilizatorii care demonstrează o grijă deosebită în gestionarea resurselor de apă și (6) distribuția optimă și partajarea riscurilor. În general, Planul Național descrie setul complet de proiecte de investiții necesare, de la extinderea rețelelor de alimentare cu apă la reducerea poluării industriale și agricole a corpurilor de apă. În ceea ce privește investițiile în infrastructura de apă și apă uzată în mod special, PMBH naționale și subnaționale fac referiri directe la Master planurile (MP) din acest s ector. MP sunt elaborate tocmai pentru a „stabili și ordona după prioritate nevoile și investițiile în realizarea lucrării cu costuri cât mai mici, criteriu pe baza căruia se atribuie eligibilitatea unui proiect, [...] și să redea soluțiile tehnice viabile și de dezvoltare, în cazul acesta, a serviciilor de alimentare cu apă și apă uzată” 144 . În acest scop, Planul Național de Management al Bazinelor Hidrografice solicită autorităților locale să -și unească forțele și să permită o abordare regională a furnizării acestor servicii, ca soluție optimă pentru minimizarea costurilor prin economii de scară și pentru realizarea impactului pozitiv semnificativ asupra mediului la nivel de bazin hidrografic. De asemenea, este de așteptat ca toate costurile de exploatare să fie finanțate prin tariful perceput de Operatorii Regionali de la consumatori. În linii mari, PMBH a consolidat ideea că managementul general al resurselor de apă trebuie să fie efectuat la nivelul bazinelor hidrografice pentru a crește eficiența și respo nsabilitatea. România și-a gestionat resursele de apă într-un cadru similar (adică pe baza bazinelor hidrografice) din anul 1956, astfel încât aceasta este o continuare firească și o actualizare a politicilor din trecut. Când vine vorba de investiții reale în infrastructură, PMBH se bazează pe Master planurile pentru apă și apă uzată, finalizate pentru perioada 2007-2013 și în curs de actualizare pentru perioada 2014 -2020 (în octombrie 2014). Pe lângă investițiile în vederea atingerii obiectivelor de extindere a acoperirii sistemelor de apă și de canalizare, autoritățile române mai trebuie să țină cont și de obiectivele de mediu, altfel pot risca acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor pentru încălcări potențiale ale Directivei -cadru privind apa. 142A se vedea articolul 4 din DCA privind apele de suprafață și subterane și zonele protejate, disponibilă la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32000L0060 143A se vedea Planul Național de Management al Bazinelor Hidrografice, p. 217. Observați că Directiva privind apele urbane reziduale face parte din măsurile de bază (în conformitate cu anexa VI, partea A). 144 Ibid., p. 253. 271 Master planuri județene pentru apă și apă uzată Pentru perioada de programare 2007-2013, fiecare zonă a unui operator regional (OR) din România - de obicei, corespunzătoare unui județ - a elaborat un Master plan (MP) pentru extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată . Recent, aceste documente au fost actualizate în vederea pregătirii pentru perioada de programare 2014 -2020. Scopul Master planurilor este de a propune o strategie integrată de dezvoltare pe termen lung pentru infrastructura de apă și apă uzată, într -o zonă definită acoperită de un operator regional, incluzând estimări de costuri pentru investițiile necesare ca parte a angajamentelor comunitare asumate de România. În esență, fiecare MP prezintă o listă a investițiilor prioritare, selectate pe baza unor criterii clare și ordonate în funcție de prioritate pentru diferite perioade de timp (de exemplu, până la sfârșitul lui 2015, 2016 -2018 și după 2018). Mergând mai departe, va fi extrem de important să fie integrate obiectivele d e mediu, ca parte a criteriilor de stabilire a priorităților pentru MP. Mai pe scurt, în cazul în care nu există suficienți bani pentru a atinge obiectivele Directivei privind apa potabilă și Directiva privind apele urbane reziduale, România trebuie să se asigure că resursele limitate pe care le are la dispoziție iau în considerare obiectivul Directivei -cadru privind apa, acela de a se obține o bună stare ecologică pentru toate corpurile de apă. Conținutul fiecărui MP este predefinit de Ghidul cu privire la întocmirea planurilor generale privind proiectele de alimentare cu apă și apă uzată, pus la dispoziție de Autoritatea de Management pentru POS Mediu și cuprinde următoarele secțiuni principale: - introducere : scopul principal și obiectivele, părți implicate etc.; - analiza situației curente : informații de bază despre zona acoperită, resursele de apă, infrastructura existentă etc.; - estimări: evaluarea diferitelor scenarii privind cererea de resurse de apă; - obiective naționale și județene : politici, obiective și ținte pentru sectorul de apă și canalizare în fiecare zonă; - analiza opțiunilor: definirea aglomerărilor, lista investițiilor, ordonare după prioritate bazată pe necesitatea de a îndeplini obiectivele acquis-ului comunitar; - strategia la nivel de județ : încadrarea investițiilor propuse în strategiile și politicile județene; - planul de investiții pe termen lung: lista completă a investițiilor propuse, inclusiv un rezumat al investițiilor și al costurilor de operare și întreținere, planul de implementare, contribuția la atingerea obiectivelor stabilite; - analiza financiară și economică: evaluarea detaliată a investițiilor și a costurilor de operare și întreținere, inclusiv a valorilor curente nete pentru fiecare proiect; - analiza suportabilității: estimări ale contribuțiilor diferitelor tipuri de clienți, nivelul de suportabilitate având în vedere costurile și tarifele estimate etc.; - planul de investiții prioritare : listă de investiții pentru o perioadă definită de timp (de exemplu, 2014-2018 pentru MP 2014-2020), inclusiv criteriile de selecție; - planul de acțiune : termene, părți responsabile și acțiuni concrete pentru a pune în practică obiectivele planului de investiții; - anexe: date, hărți etc. Este necesar să se reflecte cerințele Directivei -cadru privind apa în MP, inclusiv printr-o analiză a stării ecologice actuale a apelor (din PMBH) și identificarea principalelor presiuni (urbane, difuze, hidro - morfologice etc.) asupra diferitelor corpuri de apă. 272 Pentru a accesa o finanțare în cadrul POS Mediu 2007 -2013, a trebuit ca autoritățile locale să se alăture unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) și să cedeze exploatarea infrastructurii de apă / apă uzată unui operator regional. De exemplu, în județul Bacău, orașele Moinești și Comănești au fost inițial definite ca făcând parte din același cluster. Ulterior, pentru că orașul Comănești nu a îndeplinit criteriile de eligibilitate (și anume autoritățile locale nu sunt de acord să se alăture ADI), cele două localități au fost plasate în clustere separate, pentru a se asigura că Moinești ar putea primi finanțare prin POS Mediu. Din nou, condiționările în legătură cu accesarea fondurilor de coeziune au avut rolul de a asigura că autoritățile locale colaborează și permit crearea de ADI, asigurându -se astfel economii de scară în furnizarea serviciilor de apă și apă uzată. În ceea ce privește criteriile de selecție și de ordonare după prioritate, în general, MP acordă prioritate proiectelor care pot fi finalizate până la anumite termene (de exemplu, până în 2015 sau 2018), care se potrivesc cu angajamentele mai ample ale României în ceea ce privește acquis -ul comunitar. În afară de asta, fiecare MP conține un set specific de criterii, fără o abordare complet standardizată. În unele MP aceste criterii sunt mai permisive, indicând doar faptul că ele cuprind și indicatori instituționali, tehnici și de impact, în timp ce în altele se prezintă grile de notare detaliate (de exemplu, Brăila, Constanța, Ialomița, Ilfov etc.). Tabelul de mai jos prezintă un astfel de exemplu din această din urmă categorie, inclusiv diferite puncte pentru localități, în funcție de mărimea populației lor. Alte criterii comune pentru procesul de ordonare după prioritate sunt: măsurile urgente și necesare pentru a opri prejudiciile aduse mediului prin evacuarea apelor reziduale sau exfiltrațiile apelor uzate, măsurile urgente și necesare pentru a opri pierderile de apă și măsurile urgente și necesare pentru a opri infiltrarea apelor uzate. Exemplu de grilă de selecție pentru investițiile în sectorul de apă / apă uzată Numărul de puncte pe baza numărului de locuitori, între: Criterii 50.000- 20.000- 10.000- 5.000- 2.000- 100.000 50.000 20.000 10.000 5.000 A. Riscul pentru sănătatea oamenilor Localități cu sistem de alimentare cu apă, dar nu ș i A1 canalizare 10 8 6 4 2 Localități în care calitatea apei potabile nu este A2 10 8 6 4 2 conformă cu directivele UE A3 Localități fără sistem de alimentare cu apă 7,5 6 4,5 3 1,5 A4 Localități fără rețea de canalizare 7,5 6 4,5 3 1,5 Localități în care sistemul de alimentare cu apă A5 5 4 3 2 1 deservește parțial populația Localități în care rețeaua de canalizare deservește A6 5 4 3 2 1 parțial populația Localități fără stație de tratare a apei sau cu o A7 stație de tratare a apei insuficientă (care nu este 5 4 3 2 1 eficientă) 273 Localități cu rețeaua de canalizare grav A8 deteriorată 2,5 2 1,5 1 0,5 B. Poluarea mediului B1 Localități fără stație de tratare a apei 10 8 6 4 2 B2 Localități cu o stație de tratare a apei ineficientă 7,5 6 4,5 3 1,5 B3 Localități fără rețea de canalizare 5 4 3 2 1 Localități cu o rețea de canalizare insuficientă sau B4 cu probleme majore 2,5 2 1,5 1 0,5 C. Creșterea eficienței sistemelor de apă/can alizare Proiectele care determină reducerea consumului C1 energiei 5 4 3 2 1 Proiectele care determină reducerea pierderilor C2 de apă 4 3 2 1 0,5 Proiectele care determină creșterea capacității C3 2,5 2 1,5 1 0,5 operatorului Diminuarea riscului de insuficiențe ale sistemului C4 de alimentare cu apă și canalizare 2,5 2 1,5 1 0,5 D. Apartenența la COR și capacitatea de implementare a programelor Operatorul local este aprobat ca parte a COR D1 10 8 6 4 2 Autoritățile locale au o capacitate suficientă D2 pentru punerea în aplicare a programelor 5 4 3 2 1 Sursa: Master planul Brăilei pentru investiții în sectorul de apă și apă uzată Un alt element esențial îl constituie definirea clusterelor de către fiecare MP, ceea ce asigură livrarea eficientă a serviciilor de apă și canalizare, la cele mai mici costuri de operare posibile. Nu toate localitățile dintr-un județ aparțin unui cluster; există sate izolate, de exemplu, unde nu este posibil să se extindă sistemele centralizate de apă / apă uzată, la un cost rezonabil. De exemplu, fiecare MP ia în considerare unele dintre aceste criterii în definirea aglomerărilor: distanța dintre o anumită localitate și rețelele existente, caracteristicile terenului și nivelurile maxim e ale apelor subterane, riscurile de inundații, distanța până la drumurile de acces / rețelele principale și alte localități, capacitatea necesară și maximă a stațiilor de epurare, alte criterii (de exemplu, costul și disponibilitatea terenului, fezabilita tea tratării centralizate în raport cu cea descentralizată, proiecțiile demografice, densitatea populației etc.). Un cluster nu corespunde neapărat granițelor administrativ -teritoriale existente și se poate, de asemenea, extinde / contracta în funcție de dinamica demografică și economică. În cazul în care o anumită comunitate nu este inclusă într -un cluster, aceasta nu înseamnă neapărat că locuitorii săi nu ar trebui să aibă acces la servicii publice de apă și canalizare. 274 Zonele de aprovizionare cu apă (sus) și clusterele pentru ape uzate (jos) în județul Bistrița-Năsăud Sursa: Master planul Bistriței-Năsăud pentru sectorul de apă și apă uzată 275 Pe scurt, Master planurile județene sunt, fără îndoială, cele mai importante docum ente pentru stabilirea priorităților de investiții în sectorul de apă și canalizare. Acestea sunt, în general, foarte amănunțite, conținând inclusiv date culese de pe teren (care urmează să fie rafinate / completate prin documentație tehnică suplimentară cum ar fi studiile de fezabilitate și proiectele tehnice detaliate) și respectă principiul de bază conform căruia România trebuie să aloce fonduri în așa fel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor acquis-ului comunitar până în 2015 și 2018. Din cauza necesităților de investiții masive la nivelul fiecărui județ, fondurile UE trebuie să fie complementate din alte surse, în primul rând din programele finanțate de la bugetul de stat, dacă se dorește respectarea planurilor de investiții. Acesta este motivul pentru care Master planurile pentru sectorul de apă și apă uzată ar trebui să fie punctul de referință pentru investițiile în infrastructură din sector. Dacă autoritățile naționale, județene sau locale hotărăsc să finanțeze proiecte în afara priorităților definite prin MP, ar trebui să se ofere o justificare riguroasă, împreună cu date clare și convingătoare în ceea ce privește durabilitatea acestor investiții pe termen lung. D. La nivel local La nivel local, autoritățile emit planurile urbanistice generale (PUG) și strategiile de dezvoltare, acestea făcând de multe ori referire la investițiile planificate în infrastructura de apă și apă uzată. De exemplu, PUG pentru centrul istoric al Sibiului menționează intenția de a extinde rețelele de canalizare, a r eabilita infrastructura existentă și a efectua lucrări noi pentru depozitarea corectă și evacuarea apelor pluviale145 . În mod similar, strategia de dezvoltare a municipiului Bistrița oferă o imagine de ansamblu a situației actuale din sectorul de apă și canalizare (de exemplu, procentul de acoperire, datele sondajului privind gradul de satisfacție al utilizatorilor etc.), împreună cu un rezumat al lucrărilor recente de infrastructură prin POS Mediu, estimări ale schimbărilor în cererea de servicii publice de apă / apă uzată și planuri de viitor146 . Documentul menționează în cadrul „domeniului sectorial prioritar 1.8” necesitatea de a extinde și de a îmbunătăți sistemele de apă și canalizare ale orașului, inclusiv cele pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale. Există, de asemenea, o listă de proiecte și străzi specifice care necesită extinderea rețelelor de apă și canalizare, precum și o investiție propusă pentru modernizarea stației de epurare din Sărata - fiecare cu un buget provizoriu și termen de punere în aplicare. Strategia conține, de asemenea, o listă de indicatori, cum ar fi kilometrii de rețele de apă / canalizare modernizate / dezvoltate și numărul de gospodării conectate. Există două mari provocări când este vorba despre astfel de documente. În primul rând, ele nu specifică, în mod normal, sursele de finanțare și bugetele disponibile. Ca atare, ele rămân liste de intenții cu proiecte de dorit, fără nicio legătură cu resursele actuale ale unei localități care le -ar putea aduce din faza de concept la conceperea și implementarea proiectului. În al doilea rând, uneori, aceste documente nu se corelează cu alte documente esențiale din sector, în special cu Master planurile de la nivel de județ pentru apă și apă uzată. Acest lucru poate crea suprapuneri și lipsă de eficiență, ceea ce duce la finanțarea de proiecte care nu fac parte din prioritățile convenite. 145A se vedea „Planul Urbanistic General – Centrul Istoric” al Sibiului, disponibil la adresa http://www.sibiu.ro/ro2/pug/PUG_Sibiu_rlu_zona_istorica_feb2001_1.pdf. 146A se vedea strategia de dezvoltare a Bistriței, disponibilă la adresa http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/All/FF03EE32A876CA72C225798A003F5716/$FILE/strateg ia%20de%20dezvoltare%20locala%20a%20municipiului%20bistrita.pdf. 276 În plus, există strategii care vizează în mod concret dezvoltarea serviciilor publice la nivelul comunităților locale. HG nr. 246/2006 a aprobat Strat egia Națională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice, cuprinzând un plan corespunzător multianual de punere în aplicare. În conformitate cu articolul 6, acest act normativ a mandatat autoritățile locale (comune, orașe, municipii și județe) să adopte strategii similare pentru comunitățile lor. Ulterior, astfel de documente au fost elaborate la toate nivelurile, fără o înțelegere deplină a scopului pe care l -ar deservi. Ele urmează o structură similară: o privire de ansamblu asupra caracteristicilor orașului / județului, situația actuală a sectorului utilităților publice (accesibilitate, starea tehnică, operatori, legislație, finanțare, precum și analiza SWOT), strategia concretă, inclusiv misiunea, obiectivele, principiil e, structura de management etc. Cu toate acestea, nivelul de profunzime variază mult în cadrul acestor strategii. Strategia județului Botoșani pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice este un exemplu de bună practică, conținând date foarte detaliate și un plan de acțiune cu principalii actori, obiective, termene și sursele de finanțare. Acoperind toate serviciile publice, pot fi influențate mai ușor unele sinergii între sectoare (de exemplu, reabilitarea / introducerea rețelelor de apă / canalizare mai întâi și abia apoi reabilitarea drumurilor). Programe de investiții Există trei programe principale de investiții, care finanțează în prezent proiecte din sectorul infrastructurii de apă și canalizare. Două dintre ele sunt finanțate de UE: POS Mediu 2007-2013 / PO Infrastructură Mare 2014-2020 și Programul național de dezvoltare rurală (PNDR) 2007 -2013 și 2014- 2020. În special, această sub-secțiune se referă numai la programele finanțate de UE pentru perioada de programare 2007-2013, deoarece versiunile documentelor de programare pentru 2014-2020 nu sunt încă finalizate (în octombrie 2014). Al treilea program esențial pentru finanțarea investițiilor în sectorul de apă și apă uzată este Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), care este finanțat integral de la bugetul de stat. Prezenta sub-secțiune se concentrează asupra direcțiilor strategice ale acestor instrumente (adică asupra gândirii din spatele lor), în timp ce secțiunea următoare compară modul în care acestea funcționează în practică, discutând suprapunerile și complementaritatea. Programul Operațional Sectorial Mediu (POS Mediu) Obiectivul global al POS Mediu 2007-2013 îl constituie protecția și îmbunătățirea calității mediului și a standardelor de viață din România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu 147 . Bugetul total al programului este de 5,3 miliarde EUR, pe care România trebuie să -i cheltuiască până la sfârșitul anului 2015. În cadrul celor șase obiective concrete ale programului, primu l obiectiv enumerat vizează îmbunătățirea calității apei și a infrastructurii de apă uzată în majoritatea zonelor urbane până în 2015 și stabilirea de structuri regionale de gestionare a serviciilor de apă / canalizare. Prin urmare, programul a fost pus în aplicare în funcție de șase axe prioritare, iar Axa 1 este destinată proiectelor legate de extinderea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare. Mai exact, există șase sub-obiective în cadrul Axei 1: asigurarea serviciilor de apă și apă uzată la tarife rezonabile, asigurarea calității corespunzătoare a apei potabile, îmbunătățirea calității cursurilor de apă, îmbunătățirea 147 A se vedea „POS Mediu 2007 -2013” (versiunea în limba română), p. 6. 277 managementului nămolului și crearea unor structuri inovatoare și eficiente de gestionare a apei (și anume prin „regionalizarea” serviciilor de apă și formarea / consolidarea de noi operatori regionali). Axa 1 este finanțată în totalitate din Fondul de Coeziune, având un buget total de 3,15 miliarde EUR, din care UE contribuie cu 88,16% din fonduri. Aceasta este de departe cea mai importantă axă din cadrul POS Mediu, cu aproape 60% din alocarea totală, care este justificată în documentul programatic făcând referire la necesitățile semnificative de finanțare ale României în sectorul de apă și apă uzată, împreună cu angajamentele clare ale țării, stabilite în Tratatul de aderare la UE. Alocări de fonduri din POS Mediu în toate regiunile Sursa datelor: Autoritatea de Management a POS Mediu Alocările variază în funcție de regiune, așa cum arată prima hartă de mai sus, cu sume comparativ mai mari alocate pentru proiectele din nord-estul și vestul țării, împreună cu unele dintre zonele mai mari, cum ar fi Constanța / Ialomița și Cluj -Sălaj . Alocarea nu este întotdeauna în concordanță cu necesitatea de finanțare totală (prezentată în harta de mai jos), deși acest lucru nu reflectă în mod necesar o ordonare după prioritate necorespunzătoare a investițiilor. De exemplu, este posibil ca anumite județe să aibă mai multe nevoi concentrate în orașe și comune mai mici, care nu au fost tratate cu prioritate pentru perioada de programare 2007-2013. Așa cum observă POS Mediu în mod clar, este logic să se finalizeze în primul rând proiectele mai mari, din două motive principale: (1) pentru a se face progrese spre obiectivele stabilite prin directivele europene privind apa și apa uzată și (2) pentru a răspunde nevoilor urgente de dezvoltare ale comunităților mari, pe baza unei strategii pe termen lung. POS Mediu a încurajat în continuare autoritățile locale să -și unească forțele și să permită economii de scară în furnizarea de servicii publice prin condiționarea subvențiilor de formarea de asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI) și de delegarea managementului serviciilor către operatorii regionali (OR). 278 Chiar și așa, cifrele totale arată fapte nuanțate: există încă un decalaj semnificativ de finanțare în sectorul apei și al apei uzate. Următoarea figură de mai jos scoate în evidență faptul că POS Mediu 2007-2013 a fost în măsură să acopere doar o parte relativ mică din nevoile totale, chiar și atunci c ând se analizează numai investițiile programate să fie finalizate până în 2015 (conform Master planurilor județene). Situația este deosebit de îngrijorătoare în județe precum Suceava, Mureș, Argeș, Teleorman și Giurgiu, unde instrumentul finanțat de UE a fost în măsură să acopere doar până la 15% din necesitățile de investiții pentru perioada 2007-2015. Diferența urmează să fie finanțată din alte surse (de exemplu, PNDR, PNDL etc.). Ponderea necesităților totale de investiții din sectorul de apă și canalizare față de alocările din POS Mediu (2007 - 2015) Sursa datelor: Autoritatea de Management pentru POS Mediu & Master planurile județene Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) PNDR vizează zonele rurale din toată România și conține finanțarea pentru asigurarea infrastructurii de bază – inclusiv în sectorul de apă și canalizare. Documentul programatic face trimitere la nevoia stringentă de a investi în serviciile din zonele rurale; de exemplu, în 2004, doar 33% și 10% din locuitorii din mediul rural au avut acces la sistemele de alimentare cu apă și, respectiv, canalizare148 . PNDR a inclus Axa 3 pentru „îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”, cu subaxa („măsura prioritară”) 322 vizând în mod concret dezvoltarea satelor și îmbunătățirea serviciilor publice de bază. Documentul programatic enumeră toate intervențiilor eligibile (de exemplu, dezvoltarea 148 A se vedea „Programul național de dezvoltare rurală” (versiunea în limba română), p. 53. 279 sistemelor de alimentare cu apă și canalizare etc.), precum și criteriile clare de eligibilitate. În mod interesant, un criteriu face trimitere la necesitatea ca autoritățile locale (beneficiarii de proiecte) să prezinte lista cu semnăturile locuitorilor din comunitate, prin care aceștia își exprimă angajamentul de a se conecta la noile rețele la finalizarea investițiilor149 . În ceea ce privește indicatorii cantitativi, PNDR 2007-2013 a urmărit să dezvolte 6. 317 km de conducte de alimentare cu apă (4 . 738 km de lucrări noi și 1. 579 km de lucrări de extindere / modernizare) și 5.053 km de conducte de canalizare (4.043 km de lucrări noi și 1. 011 km de lucrări de extindere / modernizare)150 . În ceea ce privește bugetele, PNDR totalizează 10 miliarde EUR pentru perioada de programare 2007 - 2013, cu o rată medie de cofinanțare (pentru toate axele) de 80,5%. Pentru măsura prioritară 322, finanțarea totală disponibilă a fost de 1,72 miliarde EUR, aproximativ 17% din bugetul PNDR. Cele două hărți de mai jos confirmă că: (a) valoarea investițiilor PNDR în apă și apă uzată este de obicei mică, majoritatea județelor primind în total sub 15 milioane EUR și (b) contribuția procentuală a PNDR pentru îndeplinirea necesităților totale de investiții este relativ minoră, marea majoritate a județelor finanțând sub 5% din necesitățile lor totale prin intermediul acestui instrument între 2007 -2013. Valoarea totală la nivel de județ a proiectelor PNDR (2007 -2013) 149 Ibid., p. 361. 150 Ibid., p. 370. 280 Ponderea finanțării prin PNDR 2007 -2013 pentru proiectele din sectorul de apă și apă uzată, ca procent din necesitățile totale de investiții, pe județe Sursa datelor: PNDR 2007-2013 ; Master planurile județene În plus, Axa 4 a PNDR (LEADER) a finanțat unele proiecte mai mici de dezvoltare locală, cu o cofinanțare publică de maximum 200 .000 EUR. Abordarea LEADER urmărește să dea posibilitatea comunităților să își stabilească propriile priorități folosind mecanisme de jos în sus. Au fost constituite în toată România grupurile locale de acțiune (GAL-uri) cu acest scop precis, fiecare GAL numind un Comitet de Selecție a Proiectelor, inclusiv propriul său cadru de selecție – adică GAL-urile nu sunt obligate să accepte criteriile definite pentru axă, ci își pot stabili mecanisme proprii pentru a decide cu privire la proiectele care vor primi finanțare. Datorită limitei investiției maxime și, eventual, din cauza preferințelor individuale la nivelul fiecărei comunități, puține proiecte de apă și canalizare au primit finanțare prin axa LEADER din cadrul PNDR, printre acestea numărându-se un proiect de apă în județul Buzău și un proiect de canalizare în județul Sibiu. Mai multe localități au ales să-și cheltuiască fondurile pe drumuri (de exemplu, în Alba, Dâmbovița, Galați, Maramureș, Vrancea etc.) și alte tipuri de proiecte (de exemplu, culturale, sportive etc.). Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 224. Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 28/2013 definește trei subprograme drept componente ale PNDL: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană a municipiilor și orașelor și dezvoltarea infrastructurii la nivel județean. Articolul 7 din OUG descrie lista de domenii de 281 intervenție (asemănătoare „axelor” programelor finanțate de UE) , incluzând sistemele de alimentare cu apă, instalațiile de tratare a apei potabile, sistemele (rețelele) de canalizare și stațiile de epurare a apelor uzate. Printre tipurile de lucrări eligibile se află realizarea de infrastructură nouă, precum și extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente. PNDL finanțează în primul rând investiții mici și mijlocii, cu o valoare medie totală de aproximativ 6 milioane RON. Numărul total de proiecte din sectorul de apă și apă uzată luate în considerare pentru exercițiul financiar 2014, începând din noiembrie 2014, a fost de 1 .387, cu aproximativ 118 milioane EUR alocate pentru proiecte de apă și aproximativ 76 milioane EUR alocate pentru proiecte de canalizare. Alocarea de fonduri pe anul 2014 pentru proiecte PNDL din sectorul de apă și apă uzată a variat pe județe, după cum se arată în harta de mai jos . Ca și în cazul PNDR, faptul că acestea sunt proiecte în mare parte mici, destinate comunităților rurale, presupune că totala contribuție a PNDL la abordarea necesităților totale ale sectorului este destul de mică. Singurul care se află într-o situație diferită pare a fi județul Gorj, unde investițiile finanțate prin PNDL în 2014 au acoperit cel puțin 3 0% din totalul necesităților sectorului. Valoarea investițiilor PNDL în sectorul de apă și canalizare în 2014, pe județe 282 Ponderea finanțărilor prin PNDL în 2014 pentru proiectele din sectorul de apă și apă uzată, ca procent din necesitățile totale de investiții, pe județe Sursa datelor: MDRAP; Master planurile județene pentru apă Alte programe de investiții pentru sectorul de apă și canalizare Pe lângă instrumentele finanțate de UE analizate mai sus, Programul Operațional Regional (POR) poate finanța, de asemenea, lucrări din sectorul de apă și apă uzată în cadrul Axei 1 pentru dezvoltarea durabilă a orașelor din România. Această axă nu este dedicată în mod special investițiilor în apă / canalizare, ci finanțează o listă de proiecte prioritare, în conformitate cu decizia autorităților locale în Planul lor Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU). Cu alte cuvinte, unele orașe pot reabilita anumite străzi și pot înlocui rețelele de alimentare cu apă și canalizare (de exemplu, municipiile Bacău și Onești în Regiunea Nord-Est), în timp ce altele se pot concentra pe un set complet diferit de proiecte, în funcție de respectivele nevoi de la nivelul comunităților locale. Din cauza acestei variații de la caz la caz și pentru că nu există date centralizate cu privire la acest aspect, este deosebit de dificil de estimat câte fonduri au fost direcționate spre investițiile din sectorul de apă și canalizare, finanțate prin POR. Cu toate acestea, în sensul prezentului raport, este suficient să se constate că numai localităț ile cu peste 10.000 de locuitori sunt eligibile pentru a primi finanțare prin POR în cadrul Axei 1, care limitează – în mod automat – suprapunerile cu alte instrumente gestionate de MDRAP, cum ar fi PNDL. În ceea ce privește alte programe finanțate din bugetul de stat, Fondul pentru Mediu colectează venituri dintr-o serie de taxe aferente (de exemplu „taxa de mediu”) și are propria conductă de investiții. FM a fost constituit prin OUG nr. 196/2005 și este gestionat de o Autoritate, sub coordonarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice. În practică, MDRAP supraveghează în prezent investițiile 283 din FM, care pot ajuta, de asemenea, la coordonarea intervențiilor din PNDL și FM în viitor. În conformitate cu articolul 1 din OUG nr. 196/2005, FM își propune să sprijine proiectele de protecție a mediului și este în întregime autofinanțat din diverse taxe, inclusiv taxe pe substanțele periculoase și alte mărfuri (produse petroliere și conexe, alcool, lemn etc.). Aceeași ordonanță definește lista potențialelor categorii de proiecte eligibile, inclusiv „protecția resurselor de apă, a stațiilor de tratare și a stațiilor de epurare pentru comunitățile locale” 151 . FM implementează un număr de programe de investiții, cum ar fi sensibilizarea cu privire la protecția mediului, sprijinul pentru surse regenerabile, sisteme de încălzire moderne, îmbunătățirea calității mediului (de exemplu, prin intermediul unor zone verzi), subvenții pentru achiziționarea de vehicule noi și programul de protecție a surselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, stații de tratare și canalizare. Fondul pentru Mediu are mai puține proiecte decât alte programe de investiții Sursa datelor: Fondul pentru Mediu (2014) La sfârșitul anului 2013, FM avea în curs de desfășurare 179 de proiecte în sectorul de apă și canalizare în valoare de aproape 1 miliard RON (valoarea totală contractată), din care doar 126 milioane RON au fost cheltuite în acel an. 152 Acest lucru a fost de departe cea mai mare categorie de proiecte din bugetul 151 A se vedea OUG nr. 196/2005, Articolul 13. 152 A se vedea Raportul Anual de Implementare al Fondului pentru Mediu, disponibil la adresa http://afm.ro/informatii_publice_raport_anual_utilizare.php 284 Fondului pe 2013 – atât ca pondere din valoarea totală contractată (65%), cât și ca pondere a fondurilor cheltuite (48%). Unele dintre proiectele demarate în cadrul FM au fost depuse pentru finanțare în cadrul POS Mediu, urmând să fie finanțate din economiile efectuate din proiectele POS în curs. Ghidul solicitantului de finanțare din Fondul pentru Mediu detaliază o serie de alte aspecte utile: - finanțarea totală maximă pentru un proiect este de până la 95% din costurile eligibile; - suma dedicată unui proiect poate varia între 4 milioane RON și 15 milioane RON, în funcție de tipul de proiect (de exemplu, extindere versus dezvoltare nouă etc.), precum și în funcție de mărimea comunității respective (adică sub 3 .000 de locuitori, între 3. 000 și 10.000, între 10. 000 și 20. 000 și peste 20.000); - există o grilă detaliată de notare și există criterii corespunzătoare, care includ următoarele categorii principale: analiza cost -beneficiu, studiul de fezabilitate, relevanța proiectului, tipul de proiect, nivelul de finanțare pentru alte proiecte similare, mărimea localității, contribuția proprie la costurile proiectului (5 -25%, cu mai multe puncte pentru un nivel mai ridicat de cofinanțare). - fiecare criteriu are un număr maxim de puncte posibile. În cazul în care două proiecte câștigă exact același număr de puncte, atunci criteriul de selecție este primul venit, primul servit (FIFO). - după fiecare rundă de evaluare, lista proiectelor aprobate este publicată pe site -ul Autorității FM, inclusiv punctajul obținut de fiecare solicitant. I mportant: comisia de evaluare este internă și funcționează sub autoritatea FM. 153 - în ultimii ani, se pare că investițiile din FM au fost constrânse de lipsa de fonduri. Interviurile de teren cu managementul Fondului au arătat că au abordat aceste probleme prin conceperea și depunerea de proiecte spre finanțare în cadrul POS Mediu. În viitor, se speră că FM va funcționa pe un buget multianual. În ceea ce privește corelarea proiectelor din FM cu alte investiții similare, nu există recomandări concrete pentru stabilirea surselor de finanțare optime pentru anumite propuneri de proiecte. Cu alte cuvinte, nu există mecanisme instituționalizate pentru a se asigura că nu există suprapuneri și că un proiect eligibil pentru fonduri UE este în primul rând depus spre finanțare la un instrument finanțat de UE, cum ar fi POS Mediu / PO Infrastructură Mare sau PNDR. Se pare, de asemenea, că investițiile de orice dimensiune sunt eligibile în cadrul FM, chiar și localitățile cu peste 20 . 000 de locuitori (deși în grila de notar e se acordă cel mai mare punctaj localităților cu mai puțin de 3 . 000 de locuitori). Mai mult decât atât, există o singură referire concretă la Master planurile județene în grila de evaluare și selecție, proiectele conforme cu strategia predefinită fiind eligibile să primească un punctaj maxim de 5 puncte în categoria „relevanța proiectului”. În mod clar, această cerință nu este una absolută – adică chiar și investițiile care nu sunt incluse în Master planuri pot fi eligibile pentru finanțare din FM. Key Players 153 A se vedea Ghidul Solicitantului de finanțare din Fondul pentru Mediu, disponibil la adresa http://www.afm.ro/main/programe/program_protectie_ape_uzate/arhiva/ordin1450_2010-ghid.pdf. 285 Infrastructură socială Actori principali A. La nivel internațional Sistemul Organizației Națiunilor Unite Prin diversele sale agenții și organisme, sistemul Organizației Națiunilor Unite (ONU) reprezintă un actor internațional important în domeniile educației și sănătății, deși nu acoperă neapărat aspecte specifice privind infrastructura socială în sine. Cu toate acestea, chiar dacă nu vizează în mod specific la acest aspect, activitatea desfășurată de agențiile ONU poate, într -adevăr, să influențez e dezvoltarea infrastructurii sociale și a investițiilor aferente. Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE -ONU), una dintre cele cinci comisii regionale ale ONU, s-a concentrat pe legătura esențială dintre transport, sănătate și mediu. În 2002, CEE-ONU a elaborat Programul Paneuropean pentru Transport, Sănătate și Mediu, care oferă țărilor din Europa, Asia Centrală, Caucaz și America de Nord o platformă pentru schimburi de informații și cunoștințe având ca scop principal transpunerea politic ilor naționale în acțiuni locale. În cadrul unei reuniuni la nivel înalt ce a avut loc la Paris în 2014, participanții au stabilit cinci obiective prioritare care să fie realizate până în 2019, precum contribuția la dezvoltarea economică durabilă și stimularea creării de locuri de muncă prin realizarea de investiții în mediu și în transportul ecologic, prin promovarea unui sistem de transport mai eficient, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a zgomotului provenind din transport și prin promovarea unor mijloace de transport sănătoase și sigure. Împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, prin Centrul European pentru Mediu și Sănătate, CEE - ONU a înființat în 1997 un Grup operativ comun privind aspectele legate de sănătate ale poluării aerulu i, cu scopul de a evalua efectele asupra sănătății ale poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi. Scopul acestui grup operativ a fost de a măsura contribuția poluării la riscurile asupra sănătății umane și să contribuie la identificarea priorităților privind strategiile de monitorizare și de reducere a poluării. Experții evaluează costurile pentru sănătate asociate poluării și identifică informațiile suplimentare necesare îmbunătățirii evaluărilor respective. De asemenea, CEE-ONU a luat inițiativa în domeniul educației în anul 2005, când a adoptat Strategia privind educația în spiritul dezvoltării durabile (EDD). Documentul este un instrument practic care încorporează tema esențială a dezvoltării durabile în domeniul educației la nivel de regiu ne. Strategia invită statele membre să integreze EDD în propriile sisteme de învățământ. Principalele discipline privind dezvoltarea durabilă ar trebui să includă reducerea sărăciei, cetățenia, etica, pacea, democrația și guvernanța, securitatea, sănătatea, drepturile omului, justiția și cultura. În altă ordine de idei, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) urmărește să contribuie la stabilirea păcii și securității în lume prin promovarea unei colaborări internaționale prin intermediul educației, științei și culturii. Principala prioritatea a UNESCO este de a asigura accesul fiecărui copil la educație de calitate, ca un drept fundamental al omului și ca o condiție prealabilă a dezvoltării umane. Alte priorități includ dezvoltarea înțelegerii interculturale prin protejarea patrimoniului, prin sprijinirea diversității culturale și prin urmărirea cooperării științifice dintre națiuni prin elaborarea unor mecanisme diferite precum sistemele de avertizare timpurie pentru tsunami sau acordurile de gestionare a apelor transfrontaliere. 286 Patrimoniul Mondial a fost creat de UNESCO ca instrument care să contribuie la protejarea siturilor din întreaga lume, care au o valoare universală excepțională. Patrimoniul Mondial UNESCO din România cuprinde șapte situri, și anume Delta Dunării, bisericile din Moldova, fortărețele dacice din Munții Orăștie, Mănăstirea Horezu, satele săsești cu biserici fortificate din Transilvania, centrul istoric al Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) reprezintă autoritatea de conducere și coordonare în domeniul sănătății din cadrul sistemului ONU, aceasta fiind responsabilă de coordonare pe probleme de sănătate mondială. OMS dictează agenda de cercetare în domeniul sănătății, stabilește norme și standarde privind sănătatea, elaborează opțiuni de politici pe bază de dovezi și acordă asistență tehnică țărilor pe probleme de sănătate. „Sănătatea 2020” este noul cadru al politicii de sănătate OMS pentru Europa, care stabilește un itinerar inovator cu scopul de a oferi sprijin acțiunile desfășurate de guverne și societăți, în vederea îmbunătății sănătății și bunăstării populațiilor, reducerii inegalităților în materie de sănătate și consolidării sănătății publice. Acest cadru de politică, adoptat în 2012 de 64 de state din regiunea Uniunii Europene, oferă factorilor de decizie un set de priorități și acțiuni pe probleme de sănătate și pledează în favoarea realizării de investiții în domeniul sănătății. Una dintre princi palele recomandări este de a răspunde necesităților populației în materie de sănătate adoptând abordări la nivelul întregii societăți și a întregii administrații. OMS acordă sprijin pentru îmbunătățirea condițiilor de sănătate de mai mulți ani. Prioritățile actuale au fost stabilite prin acordul bienal de colaborare încheiat de OMS-Europa și România pentru perioada 2014-2015. Acordul corespunde priorităților OMS pentru perioada 2014 -2019 și reflectă trei domenii principale ale reformei, respectiv programele și prioritățile, guvernanța și managementul. OMS și România își vor uni eforturile pentru a crește nivelul de sănătate al țării și pentru a diminua inegalitatea în distribuirea sănătății către populație. Principalele secțiuni ale programului includ dezvo ltarea de servicii integrate de sănătate orientate către pacienți și susținerea creșterii accesului la tehnologii medicale și medicamente. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) este rețeaua de dezvoltare a ONU care se asociază cu persoane de la toate nivelurile sociale pentru a contribui la îmbunătățirea nivelului de trai și la crearea de națiuni puternice și pentru a îmbunătăți calitatea vieții. PNUD este principalul organism al ONU care a depus eforturi pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), având ca scop principal reducerea sărăciei la jumătate până în anul 2015. Printre altele, PNUD oferă sprijin pentru îmbunătățirea asistenței medicale și pentru reabilitarea / reînnoirea infrastructurii sociale în țări din întreaga lume. PNUD este implicat în mod activ în România, în baza cadrului legal asigurat prin Acordul standard de bază pentru asistență semnat de Guvernul României și agenția ONU. De -a lungul timpului, PNUD a elaborat o serie de proiecte naționale. De exemplu, unul dintre acestea a implicat sprijinirea înființării Centrului HIV/SIDA din cadrul Institutului de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București. Institutul găzduiește Centrul HIV/SIDA și asigură accesul la facilitățile de tratament și prevenție din cadrul acestuia. Banca Mondială În ultimele două decenii, Banca Mondială (BM) a fost activă în România prin furnizarea de servicii analitice și de consultanță și prin creditare. Unele dintre programele derulate de BM vizează infrastructura socială a țării. În prezent, BM derulează un program de creditare în valoare de 250 de 287 milioane de dolari americani cu scopul de a îmbunătăți infrastructura din domeniul sănătății. Programul denumit „Îmbunătățirea calității și eficienței sistemului de sănătate” est e implementat de Ministerul Sănătății și ar trebui finalizat până în anul 2020. Acesta vizează îmbunătățirea accesului, calității și eficienței serviciilor de sănătate publică prin sprijinirea rețelei de furnizare a serviciilor de asistență medicală prin consolidarea sistemelor și serviciilor de sprijinire a spitalelor, îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală acordate în ambulatoriu, dezvoltarea serviciilor de asistență medicală primară acordate la nivel de comunitate și consolidarea guvernanței în cadrul sistemului de asistență medicală. Programul continuă să se axeze pe prevenirea și oferirea de asistență în afara spitalelor întrucât acestea reprezintă cele mai rentabile modalități de îmbunătățire a rezultatelor în domeniul sănătății. Împrumutul acordat de BM va fi utilizat pentru raționalizarea furnizării de servicii de asistență medicală prin consolidarea spitalelor de importanță majoră, care vor deveni structura principală a rețelelor naționale/regionale. Asistența medicală ambulatorie va sprijini îngrijirea medicală ambulatorie secundară și primară prin dezvoltarea unor unități de îngrijire medicală ambulatorie specializate secundare, cu scopul de a intensifica furnizarea de astfel de servicii și de a reduce numărul de internări în spitale ale pacienților care pot fi tratați în unități ambulatorii. În sfârșit, obiectul principal este de a dezvolta serviciile de asistență medicală primară la nivelul comunităților. Sprijinul acordat anterior de BM României a inclus, de asemenea, proiectul de reabil itare a serviciilor medicale și seria de împrumuturi pentru programe adaptabile de reformă a sectorului sănătate. Uniunea Europeană La rândul său, Uniunea Europeană deține o serie de politici și mecanisme fundamentale de finanțare pentru sănătate, educație și cultură, asigurând sprijinul necesar dezvoltării infrastructurii sociale. Două dintre articolele conținute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cunoscut sub numele de Tratatul de la Lisabona, aprobat în 2007, fac referire la sănătate și educație. În conformitate cu articolul 168, politicile și acțiunile Uniunii Europene ar trebui să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății, vizând îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea bolilor și afecțiunilor umane fizice și mentale, favoriz area cercetării cauzelor problemelor grave de sănătate, a transmiterii și a prevenirii acestora. Statele membre sunt responsabile de definirea politicii lor de sănătate, de prestarea de servicii de sănătate și asistență medicală corespunzătoare și de aloca rea resurselor necesare în acest sens. La articolul 165 privind educația și formarea profesională se solicită Uniunii Europene să contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre și prin sprijinirea și completarea acțiunilor acestora. Statele membre sunt pe deplin responsabile de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional, precum și de asigurarea diversității culturale și lingvistice a acestora. În același timp, tratatul oferă Uniunii Europene orientări privind obiectivele sportului, având în vedere caracterul specific precum și funcțiile sociale și educative ale sportului. Sănătatea și educația sunt menționate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene adoptate în 2000. În conformitate cu articolul 35 din Cartă, toți cetățenii Uniunii Europene au dreptul de acces la asistența medicală preventivă și de a beneficia de îngrijiri medicale în condițiile stabilite de legislațiile și practicile naționale. Politicile și acțiunile Uniunii ar trebuie să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Carta subliniază, de asemenea, dreptul oricărei persoane la educație și la accesul la formare profesională și formare continuă. În acest scop, documentul solicită statelor membre să înființeze instituții de învățământ pentru a permite populației să își exercite dreptul la educație. 288 Comisia Europeană (CE), organul executiv al UE, este responsabilă de elaborarea politicilor specifice diferitelor sectoare, prin intermediul direcțiilor generale coordonate de comisarii europeni aferenți. Una dintre cele mai importante componente ale CE, responsabile de elaborarea politicilor și acțiunilor de dezvoltare regională, în vederea reducerii disparităților regionale dintre nivelurile regiunilor și țărilor, este Direcția Generală Politică Regională și Urbană, cunoscută sub numele de DG Regio. DG Regio se implică în identificarea celor mai potrivite politici de coeziune, care să favorizeze îmbunătățirea continuă în materie de competitivitate și ocuparea forței de muncă. Această componentă a CE sprijină regiunile mai puțin prospere sau care întâmpină probleme structurale pentru a crește competitivitatea și pentru a accelera dezvoltarea economică durabilă prin cofinanțarea proiectelor de infrastructură, dezvoltarea societății informaționale, accelerarea transferului de know -how și sprijinirea investițiilor în oameni. Două dintre cele trei fonduri principale administrate de DG Regio sunt Fondul european de dezvoltare regională, care cofinanțează investițiile, axându-se în special pe regiunile cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor și Fondul de coeziune, care cofinanțează proiectele de transport și mediu, în statele membre al căror PIB este sub 90% din media comunitară. Ca beneficiar al sprijinului financiar acordat de UE prin fondurile structurale, România primește de la FEDR miliarde de euro, pentru a reduce disparitățile de la nivel regional în cadrul Programului operațional regional (POR). O parte din fondurile alocate prin POR acoperă investițiil e în infrastructura socială, precum unitățile de învățământ și de asistență medicală. Prin Programul operațional regional 2014-2020, România urmează să primească 400 de miliarde EUR, pentru investiții în infrastructurile sanitare și sociale, vizând promovarea incluziunii și combaterea sărăciei. Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale ar trebui în mod ideal, să conducă la dezvoltarea națională, regională și locală, să reducă inegalitățile în ceea ce privește accesul la asistență medicală și să sprijine trecerea țării de la serviciile instituționale la serviciile prestate de comunități. UE aplică o serie de strategii care implică realizarea de investiții în sectorul sănătății. În conformitate cu documentul „Investind în sănătate”, întocmit în 2013, investițiile în sănătate joacă un rol important în realizarea obiectivelor privind creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii promovate de strategia „Europa 2020”. UE și statele membre ar trebui să evalueze și să modernizeze politicile so ciale în vederea creșterii eficacității acestora prin îmbunătățirea eficienței bugetelor, luarea de măsuri pe tot parcursul vieții, asigurarea unor mijloace de trai adecvate și utilizarea fondurilor UE. UE pledează în favoarea utilizării eficiente a resurselor în domeniul sănătății, invitând statele membre să investească în programe care vizează sănătatea populației, ca mijloc de a reduce inegalitățile economice și sociale și de a combate excluziunea socială. Strategia „Împreună pentru sănătate” sprijină st rategia globală „Europa 2020” și vizează transformarea UE într -o economie inteligentă și durabilă bazată pe creștere și orientată către cetățeni și pe o populație sănătoasă. Documentul este un răspuns la provocările cu care se confruntă statele membre în domeniul sănătății, consolidând cooperarea și coordonarea la nivel european și completând politicile naționale. Politica de coeziune a UE și fondurile de coeziune pot sprijini statele membre în îmbunătățirea sistemelor lor naționale de sănătate. Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, membrilor UE le-au fost alocate peste 5 milioane EUR pentru infrastructura sanitară prin Fondul european de dezvoltare regională. Propunerea UE pentru perioada de programare 2014 -2020 vizează susținerea investițiilor în sănătate în statele membre prin intermediul fondurilor structurale și de coeziune. Pe perioada imediat următoare, UE urmărește să sprijine infrastructura sanitară care facilitează realizarea de transformări în cadrul sistemului de sănătate. Astfel de schimbări ar trebui să implice trecerea de la un sistem axat pe spital la îngrijirea medicală axată pe comunitate și la servicii integrate și să 289 îmbunătățească accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală accesibile și de calitate, ceea ce ar putea reduce inegalitățile dintre regiuni și ar putea sprijini comunitățile defavorizate. Direcția Generală Educație și Cultură este organul executiv al UE responsabil de elaborarea politicilor în domeniul educației, culturii, limbilor și sportului. Componenta de educație se concentrează, în principal, pe cooperare, susținând statele membre în a învăța reciproc din experiențele acestora și în a -și uni eforturile pentru a îmbunătăți educația la nivel european. DG gestionează o serie de programe educaționale, precum Erasmus +, care vizează îmbunătățirea educației și a formării profesionale. În materie de sport, DG facilitează participarea populației la activități fizice și asigură creșterea accesibilității la oportunități de a face sport, sprijinind statele membre în creșterea accesului la facilitățile sportive destinate persoanelor cu dizabilități. De asemenea, DG încurajează țările să își promoveze caracteristicile culturale unice și să sprijine programele culturale relevante. Poate că unul dintre cele mai importante ro luri ale Parlamentului European (PE) este aprobarea bugetului pe șapte ani al UE, care include sumele alocate din fondurile structurale ce finanțează, printre altele, investițiile în educație și sănătate. PE își desfășoară activitatea printr -o serie de comisii specifice care acoperă toate sectoarele importante ale UE, printre care se numără și sănătatea, educația și cultura. Comisia pentru cultură și educație răspunde de elaborarea politicilor educaționale și culturale și supraveghează unele dintre cele mai importante programe educaționale și culturale ale UE. Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranța alimentară își concentrează eforturile pe identificarea celor mai adecvate soluții în domeniul sănătății la nivel european. Comisia pentru dezvoltare regională este responsabilă de implementarea și dezvoltarea politicii de dezvoltare regională și de coeziune, a FEDR și a Fondului de coeziune. Acest organ stabilește, de asemenea, dimensiunea urbană a politicii de coeziune și se implică în coordonarea instrumentelor structurale. Banca Europeană de Investiții Un actor principal pentru investițiile în infrastructura socială din România este Banca Europeană de Investiții (BEI). BEI finanțează proiecte, sprijinind politicile UE în statele membre și în țăr ile candidate, precum și într-o serie de țări în curs de dezvoltare din întreaga lume. BEI refinanțează împrumuturile acordate prin emiterea de obligațiuni pe piețele de capital internaționale și reprezintă una dintre cele mai importante surse de finanțare din regiune. Prin cofinanțare de la Banca Mondială și de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, BEI a lansat în 1997 un program de reabilitare a 1 200 de școli din România, cu scopul de a reduce discrepanțele privind accesul la educație în zonele rurale și urbane. Programul a contribuit la îmbunătățirea mediului de învățare și la raționalizarea rețelei de școli. Prin sprijinul acordat, BEI a susținut România în continuarea aplicării politicii educaționale, conform priorităților stabilite în Acordul de aderare la UE. A doua etapă a programului a fost lansată în 2003, când BEI a acordat României împrumuturi de până la 131 de milioane EUR pentru infrastructura școlară, vizând reabilitarea și achiziționarea de mobilier pentru aproximativ 1 400 de unități de învățământ preuniversitar din întreaga țară. 80% din școlile reabilitate au fost în mediul rural iar restul de 20% în cel urban. Mai recent, capitala București a implementat un program extins de reabilitare a infrastructurii școlare printr -un proiect în valoare de 228,2 de milioane EUR din care suma de 112,2 de milioane EUR a fost acordată sub forma unui împrumut de la BEI, în timp ce bugetul local a contribuit cu 116 milioane EUR. Proiectul a fost finalizat în anul 2011 290 și a inclus 102 de unități de învățământ – 64 de școli, 15 licee, 19 școli speciale și 4 grădinițe (inclusiv 10 săli de sport, un bazin de înot și mai multe săli festive). Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) O altă instituție financiară internațională importantă în domeniul infrastructurii sociale este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). BERD asigură finanțarea proiectelor pentru bănci, industrii și întreprinderi atât prin asocieri de capital cât și prin investiții în societățile existente. BERD investește în sectorul public și în cel privat din Europa Centrală până în Asia Centrală și din regiunile din sudul și din estul Mediteranei, susținând astfel tranziția către economiile de piață deschise și democratice. Investițiile efectuate de BERD în România în ultimele două decenii însumează 6,7 miliarde de euro. În prezent, banca este implicată într -o serie de proiecte de reabilitare, desfășurate la nivel național, precum reabilitarea termică a 21 de școli din Craiova, reabilitarea a șapte școli din Arad și renovarea a șapte clădiri publice din Galați (inclusiv a unui spital și a câtorva unități de învățământ). Consiliul Europei În sfârșit, Carta Socială Europeană a Consiliul Europei menționează dreptul la protecția sănătății. Articolul 11 din Ca rtă invită părțile să ia măsurile corespunzătoare pentru a elimina cauzele unei sănătăți deficiente, să furnizeze servicii de consultare și de educare pentru programele de promovare a sănătății și să prevină bolile epidemice, precum și alte boli. Conform Cartei, semnatarii ar trebui să acorde asistență corespunzătoare persoanelor care nu dispun de resurse suficiente pentru a beneficia de asistență medicală în caz de boală. Dreptul la orientare și la formare profesională este acordat în temeiul articolelor 9 și 10 din Cartă, conform cărora țările ar trebui să sprijine toate persoanele, inclusiv pe cele cu dizabilități, în exercitarea profesiilor alese. De asemenea, țările au căzut de acord asupra unor aspecte relevante, precum promovarea formării tehnice și profesionale și acordarea de mijloace care să permită accesul la învățământul tehnic superior și la învățământul universitar, să asigure un sistem de ucenicie pentru formarea adolescenților, formarea lucrătorilor și reintegrarea șomerilor de lungă durată. B. La nivel național Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) În primul rând, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) este un actor esențial în materie de investiții în infrastructura socială din Român ia. Întrucât autoritatea de management al Programului operațional regional (POR), finanțat de UE, a vizat promovarea dezvoltării regionale și reducerea disparităților la nivel regional, MDRAP este responsabil de investițiile în unități de învățământ și de asistență medicală și în centre culturale. Axa prioritară pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale tratează problema incluziunii sociale și a sărăciei. POR 2014 -2020 va stimula, printre altele, investițiile în infrastructura socială și sanitară, ceea ce ar putea facilita dezvoltarea națională, regională și locală prin reducerea inegalităților în materie de acces la asistență medicală. De asemenea, POR sprijină tranziția de la serviciile furnizate în sistem instituționalizat la serviciile furni zate în cadrul comunității la nivel local. Una dintre axele POR vizează sectorul educațional prin sprijinirea dezvoltării infrastructurii relevante și a formării profesionale, în vederea creșterii participării la sistemul 291 educațional. MDRAP coordonează și Programul național de dezvoltare locală care sprijină îmbunătățirea, reabilitarea, extinderea și dezvoltarea infrastructurii sociale în mediul rural (de exemplu, grădinițe, școli primare, școli gimnaziale, licee, școli profesionale, unități de învățământ special, școli postliceale, policlinici, farmacii, centre culturale sau facilități sportive). Ministerul Sănătății Organul specializat al administrației centrale responsabil de politicile și infrastructura sanitară din România este Ministerul Sănătății (MS). Această instituție elaborează politici, strategii și planuri de acțiune în domeniul sănătății publice și coordonează implementarea acestora la nivel național, local și regional. Ministerul ia măsurile necesare pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate populației. Cu sprijinul administrațiilor centrale și locale, acesta monitorizează și evaluează activitatea instituțiilor medicale din țară și asigură resursele umane, materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a sistemului de sănătate publică. Aproape 50 de spitale naționale de importanță majoră și unități de asistență medicală de interes național sunt administrate direct de minister – acestea reprezentând un număr mult mai redus față de cel anterior desfășurării procesulu i de descentralizare, care a împuternicit autoritățile locale să ia în proprietate unitățile medicale aflate în jurisdicția acestora. MS coordonează, de asemenea, 41 de direcții de sănătate publică județene și din București, respectiv instituțiile deconcentrate responsabile de implementarea la nivel local a politicilor privind programele naționale de sănătate. La rândul lor, județele administrează spitalele județene în timp ce consiliile locale răspund de spitalele și unitățile de îngrijire medicală locale. Spitalele județene primesc fonduri de la bugetele județene în timp ce spitalele locale sunt finanțate din bugetele locale. Spitalele clinice cu secții universitare sunt finanțate de la bugetul de stat, de către Ministerul Sănătății și Ministerul Educație i. Strategia națională de sănătate pentru perioada 2014 -2020 și Planul de acțiune aferent stabilesc o serie de activități care vizează îmbunătățirea infrastructurii de sănătate la nivel local și regional. Acțiunile conținute în plan presupun restructurarea și raționalizarea spitalelor la nivel național și regional, extinderea accesului la asistență medicală pentru toate comunitățile, construire a trei noi spitale regionale, modernizarea infrastructurii pentru oncologie și radioterapie și îmbunătățirea infrastructurii de furnizare a serviciilor de asistență medicală acordate în ambulatoriu prin îmbunătățirea serviciilor medicale la nivelul comunității. Împreună cu instituțiile administrației publice locale, ministerul are sarcina de a derula și supraveghea activitățile stabilite în program. Aceste activități includ: asigurarea infrastructurii necesare pentru dezvoltarea treptată a serviciilor de asistență medicală la nivel de comunitate, modernizarea serviciilor de asistență medicală primară și modernizarea infrastructurii pentru serviciile medicale de diagnostic și tratament în ambulatoriu. Printre viitoarele măsuri care urmează a fi luate se numără reabilitarea unităților de asistență medicală la nivel de comunitate, modernizarea unităților de asistență medic ală primară sau construirea de noi unități la nivel de comunitate și de centre medicale locale permanente și reabilitarea unităților de asistență medicală în ambulatoriu sau înființarea de noi astfel de unități. Ministerul Educației Naționale Ministerul Educației Naționale este organul guvernamental central care elaborează și aplică strategia și politicile în materie de educație, definește obiectivele sistemului de învățământ și stabilește 292 obiectivele pentru toate profilurile educaționale. Acesta poate pune în aplicare politici financiare în domeniul educației și elaborează norme specifice de construcție pentru unitățile de învățământ și dotările acestora. În ultimii ani, ministerul a finalizat o serie de proiecte de infrastructură pentru învățământul superior la nivel național. La nivel local, consiliile municipale/comunale administrează terenurile și clădirile grădinițelor și școlilor primare și gimnaziale. Consiliul județean răspunde de unitățile de învățământ special în timp ce inspectoratele școlare județene sunt responsabile de infrastructura educațională auxiliară, precum palate ale copiilor, cluburi de elevi și cluburi sportive. Universitățile de stat dețin propriul patrimoniu și se pot autogestiona. La nivel local, ministerul funcționează prin intermediul inspectoratelor școlare județene. Acestea reprezintă serviciile deconcentrate ale ministerului responsabile de realizarea obiectivelor stabilite de Legea educației, sarcina principală a acestora constând în coordonarea și monitorizarea învățământulu i primar și gimnazial la nivel național. Cu aprobarea ministerului, inspectoratele înființează unități de învățământ, precum grădinițe, școli primare și gimnaziale, școli de artă și școli profesionale. De asemenea, inspectoratele controlează activitatea bibliotecilor care funcționează în cadrul unităților de învățământ subordonate acestuia. În ultimii ani, activitățile de tineret și sportive s -au desfășurat în cadrul au fost organizate fie în cadrul Ministerului Educației, fie de o altă agenție guvernamentală. În 2013, a fost înființat Ministerul Tineretului și Sportului, având ca obiectiv principal elaborarea și implementarea strategiilor și a programelor guvernamentale în domeniul sportului și tineretului. Ministerul gestionează proprietățile publice sau private ale statului în domeniul sportului și tineretului și elaborează și implementează proiecte de reabilitare și extindere a caselor de cultură ale studenților și a centrelor de agrement. La nivelul județelor, inclusiv în municipiul București, ministeru l cuprinde 42 de servicii deconcentrate pentru tineret și sport. Principala răspundere a acestor servicii este de a gestiona implementarea la nivel local a politicilor și strategiilor naționale în domeniul sportului și tineretului. De asemenea, acestea pot utiliza facilitățile de agrement, sport și tineret pentru a organiza activități recreaționale și tabere pentru tineret și pentru a elabora proiecte specifice în domeniul tineretului și sportului. Împreună cu autoritățile publice locale și beneficiind de sprijinul acordat de minister și de alte surse, direcțiile pentru tineret și sport coordonează și dezvoltă bunurile materiale aparținând centrelor de agrement și sport în vederea modernizării serviciilor relevante. Programele sportive speciale dedicate atleților și echipelor sportive și organizate la nivel local pot fi finanțate prin intermediul inspectoratelor școlare județene. Ministerul Culturii Organismul guvernamental de specialitate responsabil de elaborarea și implementarea strategiilor și politicilor naționale în domeniul culturii este Ministerul Culturii. Printre principalele atribuții ale ministerului se numără protejarea patrimoniului cultural și dezvoltarea, restaurarea și dotarea infrastructurii culturale. Există peste 40 de unități de interes național în cadrul ministerului, printre care se numără 15 muzee, șapte teatre, cinci opere, Institutul Național al Filmului, Centrul Național al Dansului, Institutul Național pentru Studiul Holocaustului în România „Ellie Wiesel” și Biblioteca Națională. Ministerul cuprinde, de asemenea, servicii deconcentrate – respectiv, direcții județene pentru cultură și patrimoniu național. Aceste direcții sunt responsabile de implementarea la nivel local a strategiilor și politicilor naționale în domeniul culturii. Cu sprijinul autorităților publice locale, direcțiile respective răspund de protejarea patrimoniului național. 293 Compania Națională de Investiții Compania Națională de Investiții (CNI), o agenție subordonată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, este responsabilă de o serie de programe naționale de investiții, inclusiv în sport și infrastructura socială. Astfel de programe vizează sălile de sport, facilitățile sportive, centrele culturale, bazinele de înot, patinoarele, dezvoltarea unităților de învățământ superior, unitățile de asistență medicală din zonele rurale și sălile de cinema. De exemplu, programul destinat centrelor culturale vizează reabilitarea, modernizarea, construcția și dotarea facilităților culturale din orașele mici și din zonele rurale. Până în prezent, 45 de centre culturale au fost modernizate sau reabilitate prin acest program. În perioada 2002-2014, CNI a finanțat construcția a 1 . 040 de noi facilități sportive în întreaga țară și a reabilitat 45 de facilități sportive construite înainte de anul 2000. Institutul Național al Patrimoniului În sfârșit, Institutul Național al Patrimoniului este o instituție subordonată Ministerului Culturii, finanțată din propriile resurse și subvenționată de la bugetul de stat. Institutul gestionează fondurile necesare desfășurării lucrărilor de restaurare și conservare a monumentelor istorice, prin Programul național de restaurare a monumentelor istorice. În numele ministerului, institutul este responsabil de gestionarea monumentelor istorice care au devenit proprietatea statului, altele decât cele gestionate de diferite instituții publice. Acesta poate propune programe și proiecte de renovare a monumentelor istorice respective. De asemenea, institutul poate închiria monumentele în anumite condiții. Acesta întocmește documentele monumentelor istorice care trebuie incluse pe lista patrimoniului universal. Cu sprijinul direcțiilor județene pentru cultură și a altor organisme de specialitate, institutul întocmește inventarul monumentelor istorice. De asemenea, institutul elaborează proiecte de exploatare a monumentelor istorice și a împrejurimilor acestora prin promovarea turismului cultural. C. La nivel regional și local Consiliile județene și cele locale au cuvântul hotărâtor în ceea ce privește infrastructura socială. Astfel, reabilitarea școlilor primare, a unităților de asistență medicală și socială și a centrelor culturale locale (dacă aparțin comunelor / orașelor) se desfășoară prin finanțare de la bugetul local. În cazul unităț ilor care aparțin județului, răspunderea de a sprijini efectuarea unor astfel de lucrări revine autorităților județene. În funcție de buget, autoritățile locale și județene pot decide demararea de noi investiții. Printre domeniile în care autoritățile locale exercită competențe partajate și responsabilități împreună cu autoritățile guvernamentale se numără învățământul preuniversitar, locuințele sociale, asistența socială și medicală destinată persoanelor cu probleme sociale și asistența destinată persoanelor cu dizabilități. Autoritățile județene pot împărți responsabilitățile cu autoritățile centrale în ceea ce privește asistența socială primară și specializată de protecție a copilului sau învățământul special. În anumite sectoare ale infrastructurii socia le, autoritățile locale și județene dețin competențe exclusive. De exemplu, autoritățile locale administrează domeniile publice și private ale unei comune sau ale unui oraș. Acestea administrează, de asemenea, instituțiile culturale și unitățile medicale d e interes local și serviciile de asistența socială primară și specializată. Autoritățile județene sunt singurele responsabile de infrastructura socială care constituie domeniul public și privat al județului, de unitățile medicale de interes județean (spitalele județene), precum și de serviciile de asistența socială specializată pentru persoanele vârstnice. Bunurile aparținând sistemului de învățământ preuniversitar de stat 294 (terenuri și clădiri), precum grădinițele sau școlile, sunt controlate de consiliile locale. Spitalele publice sunt finanțate din venituri proprii și funcționează pe baza principiului autonomiei financiare. Spitalele județene sunt finanțate de consiliul local, în timp ce unitățile de asistență medicală locale sunt finanțate de la bugetele locale. Cadrul legal A. La nivel internațional Convențiile ONU Declarația universală a drepturilor omului vizează dreptul la sănătate și educație dar, ca și alte documente internaționale, face referire în principal la politici și numai indirect la infrastructura socială. Dreptul la sănătate este prezentat la articolul 26, conform căruia orice om are dreptul la un nivel de trai corespunzător, care să îi asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei sale, inclusiv la îngrijire medicală și la servicii sociale în timp ce mamele și copiii ar trebui să beneficieze de ajutor și ocrotire deosebite. În temeiul articolului 26, învățământul elementar și general trebuie să fie gratuit în timp ce învățământul elementar ar trebui să fie obligatoriu. În același timp, învățământul tehnic și profesional trebuie să fie la îndemâna tuturor iar învățământul superior trebuie să fie accesibil tuturora, pe bază de merit. Dreptul la sănătate și educație este menționat, de asemenea, în Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, adoptat în 1966. La articolul 12 din pact se recunoaște dreptul oricărei persoane de a se bucura de cel mai înalt standard de sănătate fizică și mentală pe care îl poate atinge, solicitând părților să adopte măsurile nec esare pentru a aborda o serie de probleme urgente precum scăderea mortalității infantile și crearea de condiții corespunzătoare care să asigure tuturor servicii medicale și un ajutor medical în caz de boală. Dreptul la educație este prezentat la articolul 13, conform căruia educația contribuie în mod esențial la dezvoltarea personală și permite fiecărei persoane să joace un rol util într -o societate liberă. Învățământul primar trebuie să fie accesibil tuturor în timp ce învățământul gimnazial trebuie să fie accesibil prin mijloacele potrivite. Statele trebuie să asigure accesul populației la învățământul superior pe bază de merite și trebuie să încurajeze educația de bază pentru persoanele care nu o pot primi sau care nu au primit până la capăt instrucția pr imară. Aspectele culturale sunt tratate la articolul 15 din pact care conferă persoanelor dreptul de a participa la viața culturală a unei comunități și de a beneficia de progresul științific și de aplicațiile acestuia. Europa 2020 La nivel european, str ategia „Europa 2020” este destinată să sprijine UE în a deveni o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii prin atingerea a cinci obiective ambițioase, respectiv ocuparea forței de muncă, educația, inovația, incluziunea socială și schimbăril e climatice / energia. Conform strategiei, statele membre trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura niveluri înalte de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială până în anul 2020. Strategia se axează pe infrastructura socială, asigurând condițiile prielnice pentru crearea unei economii inteligențe și favorabile incluziunii. Prioritatea privind creștere economică inteligentă vizează îmbunătățirea performanței UE în domeniul educației încurajând populația să învețe, să studieze și să își actualizeze competențele. În prezent, aproximativ 25% din copiii de vârstă școlară din Europa au competențe de citire scăzute și există o 295 creștere a numărului de tineri care abandonează programele de învățământ sau de formare fără a obți ne calificări. Numai o treime dintre tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au absolvit un colegiu / o universitate, ceea ce reprezintă un procentaj mai redus decât în Statele Unite (40%) sau Japonia (50%). În vederea soluționării acestor probleme, unul dintre principalele obiective ale UE în materie de educație este de a reduce rata abandonului școlar la sub 10%. Obiectivul ambițios al UE privind creșterea economică favorabilă incluziunii se concentrează pe crearea de locuri de muncă și reducerea sărăciei. Principalele măsuri vizează realizarea unei economii cu o rată ridicată de ocupare a forței de muncă, capabile să asigure coeziunea economică, socială și teritorială. Printre obiectivele esențiale pe care statele membre ar trebui să le realizeze până în anul 2020 se numără atingerea unei rate de ocupare a forței de muncă de către de două treimi din femeile cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, finalizarea studiilor superioare de cel puțin 40% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 34 și reducerea cu 20 de milioane a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie sau cu risc de sărăcie și incluziune socială. B. La nivel național Secțiunea de mai jos, care prezintă legislația din România privind infrastructura socială, este organizată în funcție de competențele instituțiilor publice în materie de proprietate, administrație și finanțe și vizează sectoarele de educație, sănătate, cultură și sport. Proprietatea In conformitate cu legea constituțională și cu legislația organică din Rom ânia, respectiv Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, proprietatea este publică sau privată, aparține dreptului public sau privat și poate fi de interes național sau local 154 . Legea organică care asigură cadrul legal privind bunurile care aparțin spațiului public este Legea nr. 213/1998. În temeiul acestei legi, bunurile proprietate publică sunt acele bunuri care sunt considerate – în baza legii sau prin natura acestora – de uz sau de interes public. Astfel de bunuri sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale (UAT) prin modurile prevăzute de lege. Domeniul public include toate bunurile care fac obiectul proprietății publice a statului sau care aparțin UAT și care sunt de uz sau de interes public național sau local. Domeniul public al statului este alcătuit din bunurile de interes public național, declarate ca atare prin lege. Domeniul public al județelor este alcătuit din bunurile de interes public județean, declarate ca atare de consiliul județean, dacă nu sunt declarate de uz sau de interes public național. Domeniul public al comunelor, al orașelor și al municipiilor este alcătuit din bunurile de uz sau de interes public local, declarate ca atare de consiliul local, dacă nu sunt declarate deja de interes public național sau județean. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Bunurile inalienabile nu pot fi înstrăinate ci numai date în administrare, închiriate sau concesionate, conform legislației aplicabile. Bunurile insesizabile nu pot fi supuse executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții legale. Bunurile imprescriptibile nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună -credință asupra bunurilor mobile. Cu toate acestea, astfel de bunuri pot fi închiriate 154 A se vedea articolul 136 din Constituția României: http://www.constitutiaromaniei.ro/art-136-proprietatea/ 296 prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului județean/local iar bunul închiriat trebuie exploatat în funcție de caracterul/natura acestuia. Sumele încasate din închiriere se fac venit la bugetul de stat sau local. Noțiunile de „domeniu public”, „proprietate publică” și „patrimoniu” nu sunt sinonime perfecte, așa cum nu sunt nici termenii „interes public” și „uz public” . Proprietatea reprezintă o instituție judiciară în timp ce domeniul constituie totalitatea bunurilor ca re fac obiectul proprietății. De asemenea, este important de menționat că sfera patrimoniului este mai extinsă decât cea a domeniului public deoarece include și domeniile private și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial 155 . Există, de asemenea, o diferență între bunurile de uz public și cele de interes public. Prima categorie include bunurile care pot fi utilizate de către toate persoanele în același timp (drumuri, parcuri publice etc.) iar a doua cuprinde bunurile care deservesc funcționarea serviciilor publice (de exemplu, echipamente) sau interesul general al comunității naționale sau locale (precum colecții de artă, muzee etc.). Domeniul privat al statului sau al unei UAT este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau UAT au dreptul de proprietate privată. Cu toate acestea, aceste bunuri pot fi trecute în domeniul public al statului sau al unei UAT prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului județean sau local, după caz. În mod similar, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei UAT se face la cererea consiliului județean sau a consiliului local și prin hotărâre a autorității naționale. În schimb, trecerea unui bun din domeniul publi c al unei UAT în domeniul public al statului se face la cererea Guvernului și prin hotărâre a consiliului județean. Trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat se face prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean sau a consiliului local, după caz, dar numai dacă prin Constituție sau prin lege nu se dispune altfel. Bunurile aparținând domeniilor public și privat ale statului sau ale unor UAT sunt inventariate. În cazul domeniului public al statului, astfel de inventare se întocmesc de m inistere și de alte organe ale administrației publice centrale, fiind centralizate de Ministerul Finanțelor Publice. Inventarele bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unor UAT se întocmesc de comisii special constituite, conduse de președinții consiliilor județene și de primari. Aceste inventare se centralizează de consiliile județene și se trimit Guvernului. Anexa la Legea nr. 213/1998 cuprinde o serie de bunuri care fac parte din domeniul public al statului sau al unor UAT 156 . Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 668/2014 (prezentat în continuare) reglementează inventarul proprietății private a statului. Domeniul public al statului este alcătuit din bunuri de interes național. Printre acestea se numără: monumentele de interes public național, ansamblurile și siturile istorice și arheologice, muzeele și colecțiile de artă declarate de interes public național, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea autoritățile publice centrale – Parlamentul, Președinția, Guvernul, ministerele și alte organe de specialitate ale administrației centrale, precum și instituțiile publice subordonate acestora, instanțele judecătorești și parchetele, unitățile Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne, ale serviciilor de informații, precum și cele ale Direcției generale a penitenciarelor, serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației centrale, precum și prefecturile, cu excepția celor dobândite din venituri proprii ex trabugetare, care constituie proprietatea privată a acestora. Domeniul public al statului cuprinde, de asemenea, drumurile naționale – autostrăzile, drumurile expres, drumurile europene principale și secundare. 155 A se vedea articolul 119 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 156 Conform legii, enumerarea conținută în anexă este ilustrativă. 297 Bunurile care fac parte din domeniul public al județelor sunt „de interes județean” în timp ce bunurile aparținând domeniului comunelor, orașelor și municipiilor sunt „de interes local”. Prima categorie include: drumuri județene, terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea consiliul județean și aparatul propriu al acestuia, precum și instituțiile publice de interes județean (biblioteci, muzee, spitale județene etc.), dacă nu au fost declarate de uz sau de interes public național/local. Domeniul public județean include, de asemenea, rețelele de alimentare cu apă, realizate în sistem zonal sau micro -zonal, precum și stațiile de tratare cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente acestora. În ceea ce privește domeniul public local al comunelor, orașelor și municipiilor, acesta in clude, printre altele: drumurile comunale și străzile, piețele publice, târgurile, parcurile publice și zonele de agrement; lacurile și plajele care nu sunt declarate de interes public național sau județean; rețelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, stațiile de tratare a apelor uzate, cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente. Domeniul public local include terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea consiliul local, primăria și instituțiile publice de interes local (precum teatrele, bibliotecile, muzeele, policlinicile și altele asemenea). Acesta include, de asemenea, locuințele sociale, monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public național și bogățiile de orice natură ale subsolului, dacă nu au fost decla rate de interes public național; terenurile cu destinație forestieră, dacă nu fac parte din domeniul privat al statului și dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat; cimitirele orășenești și comunale. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1705/2006 privind inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, Guvernul a aprobat inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului (enumerate în 46 de anexe). Conform legii, modificările intervenite în inventarul centralizat trebuie aprobate de Guvern, la inițiativa ministerelor, a organelor de specialitate ale autorităților publice centrale subordonate Guvernului, a autorităților administrative autonome și a autorităților publice locale (în funcție de situația dată) prin intermediul MDRAP. Este important de menționat faptul că inventarul centralizat se actualizează anual în sistemele IT ale Ministerului Finanțelor Publice și se publică pe site -ul web al instituției. Legea fondului funciar (Legea nr. 18/1991) definește și stabilește amploarea fondului funciar al României și face o serie de distincții prezente, de asemenea, în Legea nr. 213/1998. Fondul funciar al României este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de destinația a cestora, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul (public sau privat) din care fac parte. Distincțiile juridice se axează pe termenii „proprietate”, „domeniu” și „interes”. În primul rând, legea face diferența între terenurile aflate în proprietatea privată a unor persoane fizice sau juridice și terenurile care aparțin fie domeniului public, fie domeniului privat. În al doilea rând, în ceea ce privește domeniul public, legea face distincția între domeniul public de interes național și domeniul public de interes local. În prima categorie, proprietatea și drepturile de administrare aparțin statului iar în a doua acestea aparțin comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, care au dreptul de a administra domeniul public de interes local prin intermediul primăriilor sau al prefecturilor. Legea stipulează în mod clar faptul că terenurile din domeniul public (de interes național sau local) sunt cele afectate unei utilități publice. De exemplu, terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public aparțin domeniului public (național sau local). Ca orice alt bun din domeniul public ( a se vedea Legea nr. 213/1998), aceste terenuri sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, după cum se explică mai sus. În ceea ce privește terenurile aparținând domeniului privat al statului, respectiv al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, Legea fondului funciar specifică doar că acestea sunt dobândite de entitățile respective prin modurile prevăzute de lege. 298 Administrație Legea administrației publice (Legea nr. 215/2001) reglementează regimul autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale. Conform legii, autoritățile administrației publice locale au dreptul și capacitatea de a soluționa și de a gestiona treburile publice în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă. Acest drept se exercită de consiliile locale și primării, precum și de consiliile județene și președinții acestora. Printre alte dispoziții, legea conține un capitol special privind bunurile și lucrările publice, care reafirmă dispozițiile legale conținute în Legea fondului funciar (Legea nr. 18/1991) și în Legea privind proprietatea publică (Legea nr. 213/1998). În primul rând, legea definește termenul de „patrimoniu” al unei unități administrativ-teritoriale (UAT): bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public și domeniului prival al UAT, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial. În al doilea rând, legea face distincția între domeniul public și domeniul privat al unei UAT, stipulând că toate bunurile de interes sau de uz public (care nu sunt declarate de interes public național) aparțin domeniului public. În al treilea rând, această lege introduce cerința de inventariere anuală a bunurilor publice, primarul/președintele consiliului județean (după caz) având obligația de a prezenta consiliului local/județean un raport asupra situației bunurilor respective. La același capitol, legea prevede dreptul consiliilor locale și județene de a hotărî ca bunurile aparținând domeniului public sau privat, de interes local / județean, să fie date în administrarea regiilor autonome sau instituțiilor publice, să fie concesionate sau să fie închiriate. De asemenea, acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea sau la vânzarea unor bunuri ce aparțin domeniului privat, de interes local/județean. Ca regulă generală, vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică. Trebuie menționat faptul că consiliile locale / județene au dreptul de a da în folosință gratuită și pe termen limitat bunuri mobile și imobile proprietate publică sau privată locală / județeană persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activități de binefacere sau de utilitate publică sau serviciilor publice. În ceea ce privește lucrările publice, legea conferă consiliilor locale și județene dreptul de a contracta, prin licitație, efectuarea de lucrări și servicii de utilitate publică, în limita sumelor aprobate prin bugetul local sau județean. Lucrările de construcții și reparații de interes public, finanțate din bugetele comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor, se execută pe baza unei licitații publice. Legea nr. 196/2006 a descentralizării stabilește principiile, regulile și cadrul care reglementează procesul de descentralizare administrativă și financiară, făcând distincția între cele trei tipuri de competențe deținute de autoritățile administrative: delegate, exclusive și partajate. Competențele delegate sunt atribuite autorităților administrației publice locale – împreună cu resursele financiare corespunzătoare – de către autoritățile publice centrale și sunt exercitate în numele și în limitele stabilite de către autoritățile centrale. Competențele exclusive sunt atribuite prin lege direct autorităților administrației publice locale, care au dreptul de decizie și dispun de resursele și mijloacele necesare îndeplinirii competențelor. În ceea ce privește competențele partajate, acestea sunt exercitate de către autoritățile locale împreună cu alte autorități de la nivel central sau județean, prin separarea clară a finanțării și a puterii de decizie pentru fiecare responsabil în parte. În ceea ce privește infrastructura socială, autoritățile administrației publice locale dețin competențe exclusive asupra unei varietăți largi de bunuri. Printre acestea se numără: administrarea domeniului public și privat al comunei sau al orașului; administrarea instituțiilor de cultură de interes local; 299 administrarea unităților sanitare publice de interes local; serviciile de asistență socială cu caracter primar pentru protecția copilului și pentru persoane vârstnice; serviciile de asistență socială cu caracter primar și specializate pentru victimele violenței în familie. În ceea ce privește autoritățile de la nivel județean, acestea dețin, de asemenea, competențe exclusive privind infrastructura socială: administrarea instituțiilor de cultură de interes județean; administrarea unităților sanitare publice de interes județean; servicii de asistență socială cu caracter primar și specializate pentru victimele violenței în familie și servicii de asistență socială specializate pentru persoanele vârstnice. Autoritățile publice locale de la nivelul comunelor și orașelor exercită competențe partajate cu autoritățile publice de la nivel central în domeniile legate de infrastructura socială care necesită a fi abordate atât la nivel național cât și local. Aceste domenii includ: construirea de locuințe sociale și pentru tineret; învățământul preuniversitar de stat (cu excepția învățământului special); serviciile de asistență medicală și socială adresate persoanelor cu probleme sociale și serviciile de asistență socială cu caracter primar pentru persoanele cu dizabilități. Autoritățile administrației publice de la nivelul județelor exercită, de asemenea, competențe partajate cu autoritățile publice centrale în domeniul infrastructurii sociale. Printre acestea se numără: învățământul special de stat; serviciile de asistență medicală și socială adresate persoanelor cu probleme sociale; serviciile de asistență socială cu caracter primar și specializate pentru protecția copilului și serviciile de asistență socială specializate pentru persoanele cu dizabilități. Finanțe Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice definește cheltuielile de investiții ca parte a cheltuielilor publice destinate finanțării obiectivelor / proiectelor de investiții și a celorlalte categorii de investiții . Conform acestei legi, în cadrul programelor de investiții cheltuielile de investiții sunt grupate în tre i poziții: obiective / proiecte de investiții în continuare, obiective/proiecte de investiții noi și alte cheltuieli de investiții. Ultima poziție include mai multe tipuri de cheltuieli, inclusiv cheltuielile aferente: achizițiilor de imobile, inclusiv terenuri, dotărilor independente, elaborării studiilor de prefezabilitate și fezabilitate, obținerii avizelor, autorizațiilor și acordurilor, proiectării tehnice, asistenței tehnice etc. Programele de investiții pe surse de finanțare trebuie prezentate anual de către ordonatorii principali de credite. În ultimii ani, numeroase dispoziții ale Legii nr. 500/2002 au fost modificate ca modalitate de consolidare a cadrului de cheltuieli pe termen mediu. De exemplu, în 2013, la articolul 43 alineatul (9) a fost introdusă o cerință esențială privind impunerea unor constrângeri bugetare stricte asupra investițiilor publice realizate exclusiv cu fonduri naționale. Astfel, într -un program de investiții publice pot fi introduse numai acele proiecte de investiții noi a căror finanțare poate fi asigurată integral, conform documentației tehnice aprobate. În esență, valoarea noilor investiții nu trebuie să depășească pragul stabilit potrivit cadrului de cheltuieli pe termen mediu și / sau strategiei fiscal-bugetare aprobate conform Legii nr. 69/2010. Sunt exceptate de la această regulă proiectele de investiții a căror finanțare este asigurată din fonduri europene. Documentele justificative aferente fiecărui obiectiv/proiect și cheltuielilor incluse la poziția „alte cheltuieli d e investiții” trebuie examinate și validate de către autorități. în funcție de valoarea investiției, documentațiile tehnico-economice, documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții, notele de fundamentare etc. trebuie aprobate de către una dintre următoarele autorități: de Guvern, pentru valori mai mari de 30 de milioane de lei; de ordonatorii principali de credite, pentru valori 300 cuprinse între 5 milioane RON și 30 de milioane RON; de ceilalți ordonatori de credite, pentru cheltuieli propuse de până la 5 milioane RON dar cu acordul prealabil al ordonatorului principal de credite. Rolul de a analiza programele de investiții, pentru a se stabili încadrarea acestora în limitele de cheltuieli stabilite, revine Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Ministerul trebuie să verifice, de asemenea, dacă proiectele respectă criteriile de selecție și de ordonare după prioritate și dacă acestea eșalonează creditele bugetare în funcție de durata de execuție a obiectivelor. Mai mult, MFP coordonează monitorizarea întregului program de investiții și are dreptul de a solicita ordonatorilor principali de credite toate informațiile necesare. Conform legii, în programul de investiții publice vor fi introduse numai acele obiective / proiecte / categorii de investiții a căror finanțare poate fi asigurată integral în limitele de cheltuieli stabilite potrivit cadrului de cheltuieli și / sau strategiei fiscal-bugetare (aprobate prin Legea nr. 69/2010157 ). Sunt exceptate de la această regulă obiectivele / proiectele / categoriile de investiții a căror finanțare este asigurată din fonduri externe nerambursabile sau rambursabile. În conformitate cu Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cheltuielile pentru investiții publice și alte cheltuieli de investiții finanțate d in fonduri publice locale se cuprind în proiectele de buget ale unităților administrativ -teritoriale în baza propriilor programe de investiții. Proiectele de buget se întocmesc de ordonatorii de credite și se aprobă ulterior de autoritățile deliberative. Î n programele de investiții publice pot fi cuprinse numai acele obiective de investiții pentru care sunt asigurate integral surse de finanțare prin proiectele de buget multianual. Ordonatorii principali de credite sunt primarii unităților administrativ-teritoriale (inclusiv primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor) și președinții consiliilor județene 158 . Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programele de investiții publice. Pentru fiecare obiectiv sunt prezentate informații financiare și nefinanciare. Informațiile financiare includ: valoarea totală a proiectului; creditele de angajament; creditele bugetare; graficul de finanțare, pe surse și ani, corelat cu graficul de execuție; analiza cost -beneficiu și costurile de funcționate și de întreținere. Informațiile nefinanciare includ: strategia în domeniul investițiilor (inclusiv prioritățile investiționale și legătura dintre diferite proiecte și criteriile de analiză care determină introducerea în programul de investiții a obiectivelor noi, în detrimentul celor în continuare); descrierea proiectului și stadiul fizic al obiectivelor. Ordonatorii principali de credite stabilesc, de asemenea, prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în p rogramul de investiții. Acestea nu trebuie să depășească limitele stabilite în proiectul de buget. Structura programelor de investiții publice locale este constituită după același model aplicabil celorlalte niveluri administrativ-teritoriale și descris în Legea finanțelor publice nr. 500/2000 – respectiv, obiectivele de investiții grupate în trei poziții: investiții în continuare, investiții noi și „alte cheltuieli de investiții”. Ultima poziție trebuie structurată în funcție de categoriile de investiții, după cum urmează: achiziții de imobile, dotări independente, studii de prefezabilitate și de fezabilitate, proiectare tehnică, asistență tehnică etc. Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de monitorizarea proiectelor de investiții. Dacă, din motive obiective, implementarea unui proiect nu se poate realiza conform proiecțiilor bugetare, 157 A se vedea Legea responsabilității fiscal -bugetare nr. 69/2010 (cu modificările și completările ulterioare) . 158 A se vedea articolul 21 din Legea nr. 273/2006. 301 ordonatorii principali de credite pot propune autorităților deliberative redistribuirea fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiții. De asemenea, ordonatorii principali de credite au obligația publicării pe paginile web proprii a detaliilor privind programele de investiții în maximum 5 zile de la aprobarea acestora. Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale pot fi aprobate în an umite situații. Acestea se acordă pentru investiții finanțate din împrumuturi externe și la a căror realizare contribuie și Guvernul. Astfel de transferuri se aprobă anual în baza legislației privind bugetul de stat. Ordinul Ministerul Finanțelor Publice n r. 980/2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind criteriile de evaluare și selecție a obiectivelor de investiții publice introduce normele pentru evaluarea și selecționarea obiectivelor de investiții finanțate total sau parțial din bugetele publi ce (de stat sau locale)159 . Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice stipulează faptul că printre atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice se numără și emiterea de norme metodologice pentru elaborarea de criterii de analiză și selecție aplicabile obiectivelor de investiții publice. Conform metodologiei, implementarea investițiilor se realizează în următoarele patru etape . În prima etapă, trebuie elaborată documentația tehnico-economică a proiectelor de investiții. În a doua etapă, proiectele trebuie incluse în programele de investiții publice pe baza datelor de evaluare și selecție din fișele de ordonare după prioritate, corespunzătoare fiecărui obiectiv. În a treia etapă, costurile asociate investițiilor trebuie incluse în programul de investiții publice, ca anexă la bugetul anual. Documentația se întocmește pentru fiecare obiectiv de investiții. A patra etapă presupune monitorizarea implementării investițiilor, monitorizarea elaborării proiectului tehnic, precum și a realizării lucrărilor de construcț ii și montaj, recepția și punerea în funcțiune a proiectelor de investiții. Conform aceleiași metodologii, evaluarea și selecția investițiilor presupune mai multe etape. Prima constă în reanalizarea proiectelor de investiții aflate în curs de execuție din care să rezulte concordanța acestora cu strategia Guvernului. În același timp, fiecare proiect trebuie analizat avându -se în vedere următoarele aspecte: costurile prevăzute și beneficiile investiției propuse; stadiul de implementare a proiectului; fondurile cheltuite până la data efectuării analizei; dacă proiectul mai este în concordanță cu politicile Guvernului și dacă mai este justificat față de schimbările aprobate prin strategiile sectoriale. În urma reanalizării, ordonatorii principali de credite hotărăsc dacă investiția poate fi sistată (caz în care se impune găsirea unor soluții alternative – de exemplu, vânzare de active, privatizare, concesiune, contract de management etc.) sau trebuie să continue și să facă obiectul programului de ordonare după prioritate160 . Investițiile care continuă și fac obiectul programului de ordonare după prioritate vor fi 159 Bugetele respective la nivel național sunt următoarele: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul instituțiilor publice autonome, bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat/asigurărilor sociale/fondurilor speciale, bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe (cont ractate sau garantate de stat), bugetul fondurilor externe nerambursabile ( a se vedea articolul 1 alineatul (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice). Bugetele locale sunt următoarele: bugetele comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și județelor, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetele împrumuturilor externe și interne ale căror costuri se asigură din bugetele locale; bugetul fondurilor externe nerambursabile (a se vedea articolul 1 alineatul (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale). 160 Metodologia standard de evaluare a obiectivelor/proiectelor de investiții aflate în curs de execuție este prezentată în anexa 1 la Ordinul nr. 980/2005. 302 evaluate având în vedere următoarele elemente: mărimea proiectului, estimarea costurilor, planul de finanțare etc. Ulterior, acestea vor fi introduse în programul de investiții în ordinea punctajului obținut161 . După care urmează evaluarea proiectelor de investiții noi. Analiza vizează necesitatea, oportunitatea și relevanța proiectului în raport cu politicile economice generale și sectoriale precum și datele privind valoarea acestuia, capacitatea, analiza cost-eficiență și cost -beneficiu, beneficiile sociale și impactul asupra mediului. Infrastructura educațională Legea nr. 1/2011 (Legea educației naționale) tratează separat învățământul preuniversitar și învățământul superior, inclusiv în privința infrastructurii. În ceea ce privește prima formă de învățământ, terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, ale unităților de învățământ preșcolar, primar și gimnazial (inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat) fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale a unităților sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legii162 . În ceea ce privește unitățile de învățământ special de stat și centrele județene de asistență educațională, terenurile și clădirile în care acestea își desfășoară activitatea fac parte din domeniul public județean (inclusiv al municipiului București) și sunt administrate de consiliul județean, prin consiliile de administrație ale unităților de învățământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a acestor unități sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație ale acestora. În ceea ce privește palatele copiilor, cluburile elevilor și cluburile sportive, acestea fac parte din domeniul public și sunt administrate de Ministerul Educației prin inspectorat ele școlare județene și prin consiliile de administrație ale acestor unități. Aceste facilități (inclusiv terenurile și clădirile) pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităților teritorial-administrative în care își desfășoară activitatea, la cererea consiliului județean/local și prin decizie a Guvernului. În ceea ce privește universitățile de stat sau private, acestea au patrimoniu propriu, pe care îl pot gestiona în mod liber și în limitele impuse de lege. De asemenea, universitățile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile și imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului. Asupra acestor bunuri, universitățile au drepturi de administrare, de folosință, de închiriere și de concesiune. Aceste bunuri pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și transmise în proprietate universităților de stat prin hotărâre de Guvern. În urma desființării unei universități de stat, bunurile aflate în proprietatea acesteia și rămase în urma lichidării trec în proprietatea privată a statului. În ceea ce privește universitățile particulare, acestea au drepturi de proprietate și alte drepturi reale asupra propriului patrimoniu. 161 A se vedea anexa 2 la Ordinul nr. 980/2005 pentru examinarea atentă a metodologiei standard de analiză și selecție a proiectelor de investiții publice aflate în curs de execuție. Anexa 3 include modelul de tabel centralizator privind ordonarea după prioritate a proiectelor de investiții. 162 A se vedea articolul 112 din Legea nr. 1/2011. 303 Infrastructura sanitară Legea nr. 95/2006 privind reforma în d omeniul sănătății stabilește cadrul instituțional și de politică al sistemului sanitar din România. Această lege este un act complex care prevede regulile aplicabile unei multitudini de aspecte legate de sănătate: de la principii și autorități la activităț i medicale specifice, asigurări de sănătate, medicamente etc. 163 . Aceeași lege recunoaște ca autorități ale sistemului de sănătate publică Ministerul Sănătății (ca organ de specialitate al administrației publice centrale 164 ), precum și alte instituții și structuri de specialitate din cadrul ministerului care desfășoară activități la nivel național, regional și local. Legea face diferența între direcțiile de sănătate publică județene, institutele sau centrele de sănătate publică (de la nivel regional sau național) și autoritățile de sănătate publică județene . Direcțiile de sănătate publică sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sănătății, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local în timp ce autoritățile de sănătate publică sunt su bordonate Ministerului Sănătății, pun în aplicare politicile și programele naționale pe plan local și implementează acțiuni locale. La rândul lor, institutele/centrele de sănătate publică sunt subordonate, de asemenea, ministerului. Legea nr. 95/2006 se co ncentrează în principal pe spitalele publice, pe unitățile sanitare publice cu paturi, care furnizează diferite tipuri de servicii medicale. În funcție de gradul de complexitate și accesibilitate, spitalele publice sunt locale, județene și regionale. Acest ea pot face parte din trei tipuri de rețele, în funcție de autoritatea ca le are în administrare: 1) Ministerul Sănătății; 2) alte ministere și instituții publice și 3) autoritățile administrației publice locale/județene. Activitatea de administrare, precum și clădirile care fac parte din a doua și a treia rețea pot fi transferate autorităților administrației publice locale sau universităților de medicină și farmacie de stat. Conform aceleiași legi, spitalele publice sunt finanțate integral din venituri proprii și funcționează pe baza principiului autonomiei financiare. Veniturile acestora provin din sumele încasate pentru serviciile medicale și din alte prestații efectuate pe bază de contract. Serviciile medicale sunt prestate în baza contractelor pe care spitalele publice trebuie să le semneze cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Contractele se negociază de către directorii spitalelor cu conducerea CNAS, în condițiile stabilite în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale prin sistemul de asigurări de sănătate. Veniturile obținute de unitățile medicale pot fi utilizate pentru realizarea de investiții în infrastructură și pentru dotarea cu echipamente medicale însă numai după acoperirea cheltuielilor de funcționare. 163 Legea nr. 95/2006 reglementează în principal următoarele aspecte: principiile asistenței de sănătate pu blică, autoritățile sistemului de sănătate publică, activitatea de control în sănătatea publică, asistența farmaceutică, implementarea și finanțarea programelor naționale de sănătate, medicina de familie, asistența medicală primară, asistența medicală de urgență și de prim ajutor, serviciile de ambulanță județene, serviciile mobile de urgență, reanimare și descarcerare, asistența medicală comunitară, donațiile și transplanturile de organe, țesuturi și celule de origine umană, organizarea, funcționarea și fi nanțarea spitalelor, asigurările de sănătate, serviciile medicale decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, organizarea caselor de asigurări de sănătate, furnizorii de servicii medicale, societățile de asigurări voluntare de sănătate, profesia de medic, de medic dentist și de farmacist, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor dentiști din România și Colegiul Farmaciștilor din România, medicamentele (fabricare, import, etichetare, prospect, clasificare, distribuție, publ icitate, informații publice). 164 A se vedea Legea nr. 184/2013 pentru aprobarea OUG nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătății ca unitate de achiziții publice centralizată. 304 Spitalele publice a parținând rețelei Ministerului Sănătății și rețelei ministerelor și al altor instituții care dețin propriile unități medicale (astfel, cu excepția spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale) primesc, de asemenea, fonduri de la bugetul de stat și de la bugetele locale pentru destinații specificate clar. Spitalele clinice cu secții universitare primesc fonduri de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Spitalele județene primesc fonduri de la buget ele județene iar spitalele de interes local de la bugetele locale. Fondurile primite de spitalele publice din rețeaua administrației centrale de la bugetul de stat și de la bugetele locale acoperă diferite tipuri de costuri. Fondurile de la bugetul de stat pot acoperi, printre altele, achiziția de echipamente medicale și investiții pentru construirea de noi spitale sau pentru finalizarea celor aflate în execuție, precum și pentru modernizarea, transformarea, repararea și extinderea construcțiilor existente. Fondurile de la bugetele locale pot contribui la finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare, respectiv a bunurilor și serviciilor, a investițiilor, a lucrărilor de reparații capitale, consolidare, extindere și modernizare și a dotării cu echipamente medicale a unităților sanitare de interes județean/local, în limitele aprobate în bugetele aferente. Spitalele publice din rețeaua administrației locale pot primi fonduri de la bugetul de stat și din veniturile proprii ale Ministerului Sănătății în diferite scopuri. Printre acestea se numără: finalizarea obiectivelor de investiții (noi sau aflate în execuție); dotarea cu echipamente medicale; lucrări de reparații capitale, modernizare, transformare și extindere a construcțiilor existente, precum ș i expertizarea, proiectarea tehnică și consolidarea clădirilor. Sumele alocate de la bugetul ministerului pentru aceste obiective (cu excepția proiectelor de investiții) și lista spitalelor beneficiare se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. Hotărârea se aprobă pe baza propunerilor înaintate de structurile de specialitate din cadrul ministerului și în urma solicitărilor primite de la autoritățile administrației publice locale. Autoritățile publice locale pot, de asemenea, să participe la finanțarea cheltuielilor de administrare și funcționare, respectiv a cheltuielilor de personal, a bunurilor și serviciilor, a investițiilor, a lucrărilor de reparații capitale, consolidare, extindere și modernizare, a dotării cu echipamente medicale etc. Bugetele spitalelor publice din rețeaua autorităților locale se întocmesc, se aprobă și se execută în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, acestea fiind incluse în bugetul general al unităților / subdiviziunile administrativ-teritoriale. Ordinul nr. 512/2014 privind aprobarea metodologiei de elaborare a programului de investiții publice al Ministerului Sănătății și de alocare de fonduri pentru cheltuieli de investiții unităților publice din rețeaua Ministerului Sănătății vizează stabilirea procedurilor specifice privind elaborarea programului de investiții publice al ministerului, fiind utilizat, de asemenea, la alocarea de fonduri pentru cheltuieli de investiții unităților publice din rețeaua ministerului. Programul este prezentat ca anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătății. Metodologia urmărește dispozițiile Legii nr. 500/2000 privind finanțele publice165 și împarte cheltuielile de investiții din cadrul programului de investiții în trei grupe: obiective / proiecte de investiții în continuare; obiective / proiecte de investiții noi și alte cheltuieli de investiții. Obiectivele/proiectele de investiții trebuie să fie susținute de documentațiile tehnico -economice166 , documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenții167 , precum și de notele de fundamentare privind 165 A se vedea articolul 38 din Legea nr. 500/2002 (cu modificările și completările ulterioare). 166 Modelul notei de prezentare care trebuie să însoțească documentațiile tehnico -economice, respectiv studiile de fezabilitate corespunzătoare obiectivelor de investiții noi și documentația de avizare a lucrărilor de intervenții, est e inclus în Anexa 4. 305 necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor incluse la poziția „alte cheltuieli de investiții” 168 . Proiectele de investiții și documentațiile aferente trebuie aprobate de către: Guvern (pentru valori mai mari de 30 de milioane RON), ordonatorii principali de credite 169 (pentru valori cuprinse între 5 milioane RON și 30 de milioane RON) sau ceilalți ordonatori de credite (pentru valori de până la 5 milioane RON dar cu acordul prealabil170 al ordonatorului principal de credite). Cu toate acestea, aprobarea proiectelor de investiții, indiferent de valoarea acestora, nu asigură automat finanțarea cheltuielilor de investiții. Această aprobare reprezintă doar condiția ca proiectele să fie incluse în programele anuale de investiții și să fie astfel anexate la bugetele Ministerului Sănătății, care se aprobă prin legile bugetare anuale. Ministerul Sănătății centralizează obiectivele/proiectele de investiții și alte cheltuieli de investiții care îndeplinesc condițiile prealabile necesare introducerii acestora în programul de investiții (inclusiv documentațiile tehnico-economice, documentațiile de avizare etc.). Proiectul programului de investiții se întocmește împreună cu proiectul de buget al Ministerului Sănătății, având în vedere următoarele aspecte: limitele de cheltuieli bugetare stabilite de Ministerul Finanțelor Publice și strategia Ministerului Sănătății în ceea ce privește politica de investiții în domeniul sănătății, precum și solicitările primite de la unitățile publice din rețeaua Ministerului Sănătății și / sau de la structurile specializate din cadrul acestuia. Proiectul final al programului de investiții, însoțit de notele de fundamentare 171 privind necesitatea și oportunitatea de a include în programul de investiții respectiva categorie / respectivul obiectiv de investiții, se aprobă de ordonatorul principal de credite împreună cu acordul Ministerului Sănătății privind proiectul de buget anual, prin legea anuală a bugetului de stat. Programul de investiții se anexează la bugetul aprobat al ministerului. Metodologia descrie în continuare procedura de alocare a fondurilor de la bugetul Ministerului Sănătății pentru cheltuielile de investiții ale unităților publice din rețeaua ministerului. În urma aprobării bugetului, prevederile bugetare pentru cheltuielile de investiții sunt alocate unităților publice și / sau structurilor de specialitate în baza notelor de fundamentare corespunzătoare cheltuielii de investiție respective – obiective de investiții noi, obiective de investiții în continuare și alte cheltuieli de investiții. În ceea ce privește fundamentarea proiectului de buget al Ministerului Sănătății, același model utilizat pentru programul de investiții va fi aplicat și de direcțiile județene (inclusiv ale munici piului București) de sănătate publică în cazul propunerilor lansate de spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale, care ar putea fi finanțate de la bugetul de stat și din fondurile proprii ale ministerului. Infrastructura culturală În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 90/2010, Ministerul Culturii este un organ de specialitate al administrației publice centrale, care elaborează și asigură aplicarea strategiilor și politicilor în 167 Lucrările de intervenții sunt lucrările de construcții efectuate la clădirile existente, inclusiv la instalațiile aferente. Acestea includ: reparații, înlocuiri, modificări, modernizări, consolidări, lucrări de reabilitare termică ș i intervenții pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și calamități naturale. 168 Modelul notei de fundamentare pentru „alte cheltuieli de investiții” este inclus în Anexa 1 la metodologie. 169 Modelul actului de aprobare a l ordonatorului principal de credite este inclus în Anexa 2. 170 Modelul acordului prealabil al ordonatorului principal de credite este inclus în Anexa 3. 171 Modelul acestui tip de notă de fundamentare este inclus în Anexa 5 la metodologie. 306 domeniul culturii172 . Ministerul este responsabil de protejarea patrimoniului cultural național (material și imaterial), inclusiv prin dezvoltarea, renovarea și înzestrarea infrastructurii culturale în acord cu nevoile culturale. De asemenea, acesta trebuie să asigure gestionarea eficientă a sistemului său instituțional specific, cuprinzând inclusiv instituțiile subordonate și serviciile publice deconcentrate. Ministerul trebuie să sprijine, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, buna funcționare și activitatea instituțiilor și așezămintelor de cultură aflate în subordinea autorităților județene și locale. Mai mult, ministerul are obligația de a propune și promova parteneriate cu autoritățile administrației publice locale și cu structurile societății civile pentru diversificarea, modernizarea și optimizarea serviciilor publice oferite de instituțiile și așezămintele de cultură. În anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 se enumeră unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Culturii și care sunt finanțate integral de la bugetul de stat. Acestea sunt următoarele: direcțiile județene pentru cultură și patrimoniu național, Centrul național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Secretariatul de Stat pentru Culte. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este un organ de specialitate coordonat de ministrul culturii și finanțat de la bugetul de stat 173 . Direcțiile județene pentru cultură și patrimoniu național reprezintă serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii în timp ce directorii ace stora sunt numiți de ministrul culturii. Patrimoniul acestor direcții include drepturi și obligații asupra bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea publică sau privată a statului și care sunt administrate de direcțiile respective. Există, de asemenea, organe de specialitate de la nivel central și instituții culturale de interes național finanțate atât din veniturile proprii cât și din subvențiile acordate de la bugetul de stat. Acestea sunt următoarele: muzeele naționale, teatrele naționale, operele naționale, filarmonica și corul, centrele naționale de artă, Institutul Național al Patrimoniului, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, Administrația Fondului Cultural Național, Studioul de Creație Cinematografică din București, Editura „Video” etc. Există, de asemenea, o serie de instituții culturale finanțate din venituri proprii/extrabugetare – precum în cazul Artexim. În sfârșit, există unități care funcționează sub autoritatea Ministerului Culturii: Compania Națională a Imprimeriilor „Coresi” S.A., Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor „RomâniaFilm”, Studiourile Cinematografice „Rofilm”, „Sahia”, „Animafilm” și S.C. „Editura Scrisul Românesc”. Infrastructura de tineret și sport Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului stabilește rolurile și atribuțiile acestui organ de specialitate al administrației publice centrale174 . Principalul rol al ministerului este de a coordona aplicarea strategiilor și politicilor Guvernului 172 Structura organizatorică a Ministerului Culturii este prezentată în Anexa 1, astfel cum a fost actualizată conform ultimei versiuni. Cele mai recente modificări aduse anexei 1 au fost introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 90/2010. 173 Anexa 2, astfel cum a fost actualizată conform ultimei versiuni, enumeră unitățile care funcționează în subordinea și sub autoritatea Ministerului Culturii și care sunt în coordonarea ministrului culturii. Cel mai recent act normativ care a modificat anexa 2 este Hotărârea Guvernului nr. 563/2002 privind o serie de măsuri de organizare a Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și a Secretariatului de Stat pentru Culte. 174 Structura organizațională a Ministerului Ti neretului și Sportului este inclusă în anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 11/2013, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 30/2013. 307 în domeniile tineretului și sportului. Una dintre atribuțiile ministerului este de a asigura administrarea bunurilor încredințate care reprezintă proprietatea publică sau privată a statului. De asemenea, acesta deține competența de a înființa centre de tineret prin amenajarea spațiilor și imobilelor neutilizate din domeniul public al statului sau a spațiilor aflate în administrarea instituțiilor din subordinea sa. Printre alte atribuții ale Ministerului Tineretului și Sportului se numără și obligația de a elabora și implementa planul de reabilitare și de extindere a centrelor de agrement și a caselor de cultură ale studenților. Acesta trebuie, de asemenea, să asigure organizarea și funcționarea unităților respective. Anexa la 2 Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 enumeră unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului și menționează sursele de finanțare ale acestora: venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat. Direcțiile județene pentru sport și tineret sunt organizate și funcționează ca servicii publice deconcentrate ale ministerului 175 . Casele de cultură ale studenților și Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” sunt instituții publice aparținând de Ministerul Tineretului și Sportului176 . Cluburile sportive aparțin, de asemenea, Ministerului Tineretului și Sportului. Complexele sportive naționale, precum și Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, Institutul Național de Cercetare pentru Sport și Muzeul Sportului sunt subordonate ministerului. Planificare strategică În ceea ce privește celelalte domenii, prezenta secțiune este alcătuită din două părți principale cuprinzând: (1) principalele strategii și planuri și (2) programele de investiții. Prima parte descrie documentele esențiale care servesc la ghidarea dezvoltării sectorului la nivel internațional, național, regional și local. A doua parte trece în revistă principalele programe de investiții (respectiv, sursele de finanțare) care sprijină proiectele de infrastructură în domeniul respectiv. Strategii și planuri A. La nivel internațional Strategia „Europa 2020” Strategia „Europa 2020” nu conține dispoziții speciale privind infrastructura socială. Aceasta stabilește două obiective majore în domeniul educației: 1) reducerea ratei abandonului școlar timpuriu sub nivelul de 10%; 2) ca cel puțin 40% din populația cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani să aibă studii superioare. Aceste obiective principale au fost transpuse în obiective la nivel județean, România angajându-se să reducă rata abandonului școlar timpuriu la 11,3% până în anul 2020 și ca cel puțin 26,7% din populația cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani să aibă studii superioare până în același an. S -ar 175 Activitatea direcțiilor județene pentru sport și tineret (inclusiv a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București) este reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 776/2010 privind organizarea și funcționarea direcțiilor județene pentru sport și tineret și a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București [...]. 176 Activitatea caselor de cultură ale studenților și a Complexului „Tei” este reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 801/2004 privind organizarea și funcționarea caselor de cultură ale studenților și a Complexului Cultural Sportiv Studențesc „Tei”. 308 putea spune că aceste obiective pot fi atinse și cu ajutorul investițiilor strategice în infrastructură însă în acest caz politicile, formarea și alte investiții nemateriale ar juca un rol mai important. B. La nivel național Există mai multe strategii și planuri globale elaborate la nivel național care influen țează modul de realizare a investițiilor în infrastructura socială. Nu există o strategie generală care să se axeze pe dezvoltarea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii sociale, având în vedere că acest sector este destul de eclectic. Mai degrabă, astfel de investiții sunt tratate separat în cadrul unor strategii sectoriale individuale. Programul de guvernare 2013-2016 Programul de guvernare 2013-2016 tratează o serie de priorități de investiții în cultură, educație și sănătate. În anumite situații, propuneri sunt suficient de specifice, identificând o serie de proiecte prioritare care trebuie luate în considerare; în alte situații, propunerile au un domeniu de aplicare mai extins în ceea ce privește programele de investiții. De exemplu, în cazul patri moniului cultural, se pune accentul pe o serie de obiective esențiale precum fortărețele dacice din Munții Orăștie sau rețeaua muzeelor etnografice. În capitolul privind educația, există o secțiune care vizează modernizarea infrastructurii de învățământ pr euniversitar, axându-se pe investițiile în tehnologia informațiilor și comunicare, pe conectarea la Internet de mare viteză, pe dotarea bibliotecilor și extinderea bibliotecilor virtuale și pe consolidarea centrelor educaționale (cu ajutorul fondurilor UE, precum și a celor acordate de la bugetul de stat). În ceea ce privește infrastructura sanitară, se pune accentul pe reformarea și modernizarea sistemului existent (de exemplu, prin realizarea de investiții în spitalele regionale și în spitalele județene de importanță strategică și prin extinderea infrastructurii SMURD). Infrastructura socială este tratată, de asemenea, în secțiunea privind dezvoltarea regională. În acest caz se pune accentul pe dezvoltarea rurală și pe asigurarea unui pachet minim de investiții de care să beneficieze fiecare comună din România și care să includă fiecare dintre următoarele elemente: policlinică, farmacie, bibliotecă și centru cultural. Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) 2035 Proiectul SDTR 2035 tratează necesitatea de a asigura o infrastructură de bază pentru îmbunătățirea calității vieții în mediul rural. Obiectivele generale și sub-obiectivele nu intră în detalii însă indicatorii de performanță propuși prezintă detalii privind infrastructura socială (respectiv, aspecte legate de educație, sănătate, cultură). Mai mult, strategia propune identificarea localităților rurale cu potențial de polarizare în zonele în care nu există un centru urban. Ideea este de a ordona după prioritate investițiile strategice în infrastructură în astfel de localități rurale (de exemplu, modernizarea unei școli sau a unui centru medical) și de a îmbunătății conectivitatea acestora la zonele înconjurătoare. Astfel, populația din localitățile rurale învecinate pot beneficia de ace ste servicii într-un mod care asigură economii de scară. Acordul de parteneriat dintre România și UE (AP) 2014 -2020 Acordul de parteneriat menționează în mod clar necesitatea de a investi în infrastructura socială, în special în infrastructura rurală de scară mică. În AP se recunoaște faptul că infrastructura de scară mică 309 (de exemplu, infrastructura educațională, de sănătate, culturală) joacă un rol foarte important în îmbunătățirea calității vieții în mediul rural și în creșterea atractivității acestora. De exemplu, se indică faptul că procentul de acoperire al grădinițelor în mediul rural este de numai 7,44% din cifra înregistrată la nivel național în timp ce numărul liceelor cu profil agricol a scăzut cu 80% în ultimii 15 ani (în anul 2011 mai existau numai 34 de licee agricole). Se consideră, de asemenea, că serviciile sociale și infrastructura aferentă nu răspund nevoilor populației rurale și afectează potențialul de dezvoltare economică. Mai mult, infrastructura culturală, care este crucială pentru conservarea identității locale, este deficitară. C. La nivel regional Legea nr. 195/2006 definește setul de responsabilități ce revin autorităților locale și de la nivelul județelor. Lista competențelor exclusive și partajate este prezentată în tabelul d e mai jos. Astfel, consiliile județene sunt responsabile de administrarea, reabilitarea și dezvoltarea următorului tip de infrastructură socială: instituții de cultură de interes județean, unități sanitare de interes județean și servicii de asistență socială și medicale. Numeroase consilii județene includ ca obiective în strategiile de dezvoltare proprii reabilitarea / dezvoltarea infrastructurii sociale de care acestea sunt responsabile. De asemenea, consiliile județene pot asigura fonduri pentru proiectele desfășurate de autoritățile locale. Consiliile județene dețin competențe în domeniul infrastructurii sociale Nivel Competențe exclusive Competențe partajate exercitate împreună administrativ cu autoritățile de la nivel central • Administrarea domeniului public și privat • Infrastructura de transport rutier de al județului interes județean • Aeroporturile • Programe de învățământ special • Instituțiile de cultură de interes județean • Servicii de asistență medico-socială adresate persoanelor cu probleme sociale • Unitățile sanitare de interes județean • Asistență socială cu caracter primar și Consiliul județean • Asistență socială pentru victimele violenței specializate pentru protecția copilului în familie • Asistență socială specializată pentru • Asistență socială pentru persoanele persoanele cu dizabilități vârstnice • Servicii publice comunitare pentru • Alte competențe (stabilite potrivit legii) evidența populației • Alte competențe (stabilite potrivit legii) D. La nivel local 335. Autoritățile locale administrează cea mai mare pondere de unități de infrastructură socială din România. Tabelul de mai jos arată competențele exclusive și partajate ale autorităților locale, astfel cum sunt stabilite de Legea nr. 195/2006. Majoritatea localităților mari desfășoară în mod regulat lucrări de reabilitare / modernizare / dezvoltare a infrastructurii sociale. Cu toate acestea, localitățile mai mici 310 rămân dependente, în mare parte, de transferurile de la administrația centrală și de programele naționale de investiții precum PNDL, PNDR sau POR. Competențele administrative ale consiliilor locale Nivel administrativ Competențe exclusive Competențe partajate exercitate împreună cu autoritățile de la nivel central • Administrarea domeniului public și p rivat • Energie termică în sistem centralizat local • Locuințe sociale și pentru tineret • Infrastructura de transport rutier de • Învățământul preuniversitar de stat, cu interes local excepția programelor de învățământ • Unitățile culturale locale special • Unitățile sanitare de interes local • Ordinea și siguranța publică • Urbanism și amenajarea teritoriului • Asistență socială acordată persoanelor aflate în dificultate • Canalizarea • Prevenirea și gestionarea situațiilor de Consiliul local • Iluminatul public urgență la nivel local • Colectarea deșeurilor • Asistență medico-socială pentru • Asistență socială pentru copii și persoanele cu probleme sociale persoanele vârstnice • Asistență socială cu caracter primar • Asistență socială pentru victimele pentru persoanele cu dizabilități violenței în familie • Servicii publice comunitare pentru • Transportul public evidența populației • Infrastructura de transport rutier de • Alte competențe (stabilite potrivit legii) interes local (pentru comune) • Alte competențe (stabilite potrivit legii) Programe de investiții În ceea ce privește celelalte sectoare, fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană reprezintă una dintre cele mai importante surse de finanțare ale investițiilor în infrastructura socială din România. Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, UE a furnizat fonduri pentru îmbunătățirea și modernizarea infrastructurilor serviciilor educaționale, de asistență medicală și sociale atât în mediul rural cât și în cel rural și pentru realizarea de lucrări ce vizează patrimoniul cultural al țării. Programul operațional regional Programul operațional regional (POR) gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) este un actor esențial pentru îndeplinirea misiunii extrem de importante de îmbunătățire a infrastructurii educaționale și de sănătate. În cadrul Axei prioritare 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale, POR a fost conceput pentru a influența în mod pozitiv calitatea serviciilor de sănătate, educație și sociale și a serviciilor de siguranță publică în situații de urgență acordate populației. 311 Această axă a intenționat să pregătească terenul pentru îmbunătățirea accesului la serviciile esențiale, contribuind la atingerea obiectivelor UE în ceea ce privește coeziunea economică și socială. În prim ul rând, obiectivul principal al POR a constat în abordarea infrastructurii sociale precare și slab dezvoltate din România și în acordarea de sprijin pentru a facilita accesul populației din zonele rurale și urbane la serviciile de asistență medicală și sociale. Fondurile alocate în cadrul acestei axe au însumat 657,5 milioane EUR din care suma de 558,9 milioane EUR a fost asigurată de Fondul European de Dezvoltare Regională, restul sumei fiind cofinanțată din resurse naționale. Fondurile au fost direcționate către investițiile care au vizat îmbunătățirea calității serviciilor de infrastructură socială și alinierea acestora la standardele europene, având ca rezultat final îmbunătățirea sănătății populației, a nivelului de educație și de calificare a acesteia, precum și a participării acesteia pe piața muncii. Axa este structurată pe patru componente, și anume educație, servicii de sănătate, servicii sociale și infrastructură pentru situații de urgență. Analiza de mai jos se referă la primele trei componente. Infrastructura educațională POR a vizat facilitățile educaționale în domeniul principal de intervenție 3.4 „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru forma re profesională continuă”. Se urmărește creșterea capacității educaționale în zonele rurale și urbane pentru a crea o legătură directă cu piața muncii, pentru a răspunde nevoilor pieței și pentru a atinge o serie de obiective evidențiate în Legea învățământului nr. 84/1995 (și anume, în ceea ce privește îmbunătățirea și consolidarea procesului educațional la nivel național prin sprijinirea realizării unor investiții în dotările fizice ale școlilor). Starea precară a școlilor a necesitat investiții imediate în clădiri și mobilier școlar. La mijlocul anilor 2000, numai 28% din școlile din mediul rural erau într -o stare adecvată 177 . Per total, peste două treimi din unitățile de învățământ primar din România necesitau lucrări de reabilitare, cererea cea mai mare fiind în Regiunea Nord-Est (peste 90%) iar cea mai mică în Regiunea București -Ilfov („numai” 33%). În 2004, conform Ministerului Educației, din numărul total de 14 . 841 de școli din România, 11.137 de unități de învățământ necesitau lucrări de reabilitare. La acea vreme, analiza indica faptul că jumătate din școlile din România nu dispuneau de mobilierul de clasă și de echipamentele de laborator necesare. Situația era cu atât mai critică în mediul rural unde infrastructura educațională nu corespundea standardelor, această situație afectând calitatea învățământului și starea de sănătate a elevilor și a cadrelor didactice. Lipsa de siguranță a clădirilor, cauzată de avariile provocate de cutremure și inundații, a fost considerată poate cea mai urgentă problemă a infrastructurii educaționale existente. Multe dintre clădirile construite înainte de anul 1940 sunt avariate sau prezintă un risc ridicat de dărâmare. Întrucât aproape o treime din clădiri au fost construite înainte de anul 1918 și în perioada dintre cele două războaie mondiale, infrastructura de învățământ din România prezintă deficiențe majore și necesită lucrări majore de reabilitare. După ce în anul 2003, nivelul învățământului obligatoriu a fost extins de la 8 la 10 ani, a crescut necesitatea înființării de campusuri preuniversitare, în special în mediul rural unde 177 A se vedea Documentul de programare al POR 2007-2013 312 școlile asigurau învățământul numai până la nivelul clasei a opta. Ministerul Educației a identificat, pe întreg teritoriul țării, 450 de campusuri care necesitau lucrări de reabilitare. În acest context, fondurile UE au fost alocate la momentul oportun în vederea soluționării acestor probleme și consolidării infrastructurii de învățământ primar a țării . În cadrul procesului de selecție a proiectelor desfășurat prin POR, s-a acordat prioritate propunerilor care au corespuns obiectivului general de creștere a calității educației și de dezvoltare a capitalului uman prin reducerea ratei abandonului școlar în rândul comunităților marginalizate (precum comunitatea romilor, elevii din mediul rural și elevii cu nevoi speciale), precum și prin integrarea activităților procesului educațional (de exemplu, predare, practică, activități sociale, activități recreative etc.). În acest scop, proiectele eligibile pot include reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare și universitare, dezvoltarea campusurilor preuniversitare și reabilitarea, modernizarea și echiparea centrelor de formare profesională continuă. Fondurile UE au vizat, de asemenea, dezvoltarea campusurilor pentru învățământul profesional și tehnic, concentrând într-o singură locație toate clădirile necesare desfășurării procesului educațional. Alte propuneri care pot fi luate în considerare ar putea viza modernizarea, extinderea și consolidarea clădirilor destinate învățământului obligatoriu și special, construirea / modernizarea / extinderea clădirilor din campusurile pentru învățământul profesional și tehnic, dotarea cu material didactic, modernizarea/extinderea clădirilor din campusurile preuniversitare (facilități de predare, cămine etc.), precum și a centrelor de formare profesională continuă. POR 2007-2013 a contractat proiecte de infrastructură educațională în toate regiunile Sursa datelor: POR 2007-2013 313 România a primit 284,9 milioane EUR pentru proiectele de infrastructură educațională. Din suma totală, 242,1 de milioane EUR au provenit de la UE în timp ce restul sumei a reprezentat contribuția de la bugetul local și de stat. Valoarea acestor proiecte finanțate de POR poate fi de minim 500 000 RON și de maxim 67 de milioane RON. Începând cu luna mai a anului 2014, au fost finalizate 248 de proiecte de infrastructură educațională în valoare totală de 1,9 miliarde RON (echivalentul a 452,2 milioane EUR), adică o valoare medie de 1,8 milioane EUR pentru un proiect. Beneficiarii au fost autoritățile publice locale (primării, consilii județene) din zonele rurale și urbane. Majoritatea autorităților locale au implementat proiecte în valoare de maxim 25 de milioane RON pentru un județ, incluzând școli de dimensiuni mai mici din localitățile rurale. Peste o treime din județe au desfășurat proiecte cu o valoare globală cuprinsă între 25 și 50 de milioane RON pentru un județ. Numai patru municipii - Arad, Iași, București și Dâmbovița – au reușit să implementeze proiecte a căror valoare totală a depășit 50 de milioane RON. Dolj este singurul județ din România în care valoarea globală a proiectelor a depășit 100 de milioane RON, majoritatea fondurilor fiind concentrate în orașul reședință de județ Craiova. POR a contribuit, de asemenea, la întâmpinarea nevoii de campusuri preuniversitare, astfel de facilități fiind dezvoltate pentru a asigura accesul elevilor, în special a celor din mediul rural, la educație și instruire. Pe lângă patru campusuri universitare, au fost finanțate zece campusuri preuniversitare. Alte proiecte au vizat reabilitarea și modernizarea școlilor din zonele rurale și urbane, precum unitatea de învățământ din comuna Șotânga, județul Dâmbovița (6,2 milioane de lei), școlile din satul Popii și satul Drăghici aparținând de comuna Mihăiești din județul Argeș (3,7 milioane de lei) și reabilitarea și dotarea Colegiului Național „Unirea” din Focșani, județul Vrancea (6,2 milioane de lei). Alte proiecte au urmărit reabilitarea termică a clădirilor școlare, precum Școala nr. 19 din Pitești, județul Argeș (19,7 milioane de lei) și Școala „Mihai Eminescu” din Zalău, județul Sălaj (4,3 milioane de lei). Infrastructura serviciilor sociale Aceeași Axă prioritară 3 din cadrul POR finanțează și facilități de servicii sociale. Domeniul de intervenție 3.2 „Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale” a fost conceput pentru a aborda serviciile sociale slabe din România, obiectivul principal fiind acela de a îmbunătăți sistemul la nivelul întregii țări și de a institui standarde minime de calitate pentru centrele sociale rezidențiale. Infrastructura serviciilor sociale din țară este slabă , iar în multe regiuni continuă să fie subdezvoltată. Există zone în care nu există centre de servicii sociale sau, în cazul în care există, acestea sunt, de regulă, echipate necorespunzător. De multe ori, potențialii beneficiari, în special cei aparținând grupurilor defavorizate, sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a găs i un centru. Infrastructura serviciilor sociale din România necesită lucrări majore de reabilitare și modernizare, în plus față de dotarea clădirilor în care sunt furnizate aceste servicii. Strategia Națională pentru Servicii Sociale din 2004 a pregătit terenul pentru îmbunătățirea gradului de satisfacere a nevoilor grupurilor defavorizate prin introducerea nivelului local drept actor principal în soluționarea problemelor grupurilor sociale vulnerabile din fiecare comunitate. Pentru a atinge un nivel mai bun de incluziune a grupurilor defavorizate, strategia a impus realizarea de investiții în infrastructura materială (clădiri). În special, POR sprijină dezvoltarea centrelor sociale multifuncționale care acoperă o gamă largă de servicii pentru persoanele aflate în dificultate, contribuind la rezolvarea problemelor lor specifice 314 (materiale, financiare, culturale, juridice, medicale etc.) temporar sau definitiv. În plus, POR a continuat investițiile în centrele rezidențiale existente, care ar putea fi utilizate ca locuințe pe termen lung. Proiectele finanțate prin POR au urmărit să dezvolte infrastructura serviciilor sociale și echiparea aferentă pentru noi facilități de agrement, de învățământ, integrare socială / reintegrare. POR 2007-2013 a finanțat 209 proiecte de servicii sociale în România Sursa datelor: POR 2007-2013 Conform ghidului solicitantului, valoarea totală a proiectelor finanțate în cadrul acestui domeniu de intervenție este de 99.506.701 EUR, din care 84.580.694 EUR sub formă de fonduri structurale și 14.926.007 EUR de la bugetul național și bugetul local. Valoarea pentru fiecare proiect poate varia între 350.000 RON și 3,5 milioane RON (între 100.000 EUR și 1 milion EUR). Proiectele eligibile includ modernizarea/extinderea centrelor socia le multifuncționale, dar și reabilitarea, modernizarea și echiparea centrelor sociale rezidențiale. Alte activități eligibile avute în vedere în cadrul POR sunt modernizarea / extinderea centrelor sociale (rezidențiale, cantine, grupuri sanitare etc.), mod ernizarea / extinderea clădirilor pentru dezvoltarea de noi facilități, modernizarea utilităților generale aferente clădirilor, dezvoltarea / modernizarea zonelor de acces pentru persoanele cu dizabilități, echiparea noilor ateliere din cadrul centrelor sociale etc. Începând cu luna mai a anului 2014, în cadrul POR au fost 315 implementate 209 proiecte de servicii sociale, în valoare totală de 625 de milioane RON (142 de milioane EUR). Aceasta înseamnă o alocare medie de 680 .000 EUR pentru un proiect. Majoritatea județelor au implementat proiecte a căror valoare totală nu depășește 5 milioane RON. În 10 județe valoarea totală a proiectelor se încadrează între 10 milioane RON și 25 de milioane RON. Cele mai mari investiții dezvoltate în cadrul POR includ moderni zarea Centrului de Integrare prin Terapie Ocupațională de la Urlați, județul Prahova (3,6 milioane RON), a Centrului rezidențial pentru persoane vârstnice „Sf. Panciu” din Panciu, județul Vrancea (aproape 4 milioane RON), modernizarea Centrului de Servicii Sociale „Casa Soarelui” din Târgoviște, județul Dâmbovița (3,8 milioane RON), a Centrului Social pentru Copii „Aripi de Lumină” din Craiova, județul Dolj (3,6 milioane RON), precum și reabilitarea și extinderea Centrului de îngrijire la domiciliu a persoa nelor vârstnice „Sfântul Andrei” din Alba Iulia (3,9 milioane RON). Un număr mare de proiecte au fost implementate în mediul rural. Printre acestea, s-au numărat: centrul multifuncțional de servicii sociale din Popești, județul Vrancea (1,2 milioane RON), centrul de servicii medico-sociale din Codăești, județul Vaslui (3,7 milioane RON), centrul multifuncțional de servicii sociale din Jupănești, județul Gorj (1,3 milioane RON) și Centrul de asistență medicală și socială din Mogoșești, județul Giurgiu (3,6 milioane RON). Infrastructura sanitară POR 2007-2013 a alocat, de asemenea, o sumă importantă pentru reabilitarea / modernizarea infrastructurii sanitare. În cadrul Axei prioritare 3, domeniul de intervenție „3.1 Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate” încearcă să îmbunătățească unitățile medicale din România și să asigure servicii optime de asistență medicală pentru populație. Cu o infrastructură spitalicească slabă și lipsa echipamentelor performante în multe regiuni din țară, accesul la unitățile de asistență medicală constituie adesea o problemă, întrucât populația este nevoită să parcurgă distanțe mari pentru a beneficia de consultații și îngrijiri medicale. Deși costurile serviciilor de asistență medicală în afara sistemului de asigurări sociale au crescut în permanență, calitatea serviciilor medicale furnizate în cadrul sistemului de asistență socială s -a deteriorat. Deteriorarea infrastructurii sociale materiale și nemateriale de -a lungul timpului a împiedicat accesul populației la servicii de sănătate de calitate, îngreunând cu atât mai mult accesul persoanelor care locuiesc în mediul rural. În plus, mare parte a structurii spitalicești din România este relativ veche, între 50 și 100 de ani, și necesită lucrări de reabilitare. Legea privind reforma în domeniul sănătății a vizat abordarea unora dintre aceste probleme. Obiectivul principal al POR în ceea ce privește infrastructura sanitară este acela de a ajuta România să atingă obiectivele principale ale politicilor naționale de sănătate. Acestea se axează pe creșterea eficienței globale a sistemului și a îngrijirii medicale în țară prin îmbunătățirea calității asistenței medicale, împreună cu echilibrarea distribuției teritoriale a acestor servicii. În acest sens, POR vizează să ofere sprijin pentru reabilitarea, modernizarea și echiparea spitalelor județene, precum și a spitalelor ambulatorii și a unităților de îngrijire în ambulatoriu. Proiectele eligibile în cadrul acestui domeniu de intervenție includ numeroase activități. Acestea variază de la reabilitarea / modernizarea spitalelor județene, reabilitarea / modernizarea, dezvoltarea și echiparea unităților de asistență medicală în ambulatoriu, precum și a clădirilor spitalelor și unităților ambulatorii, pâ nă la dezvoltarea și modernizarea zonelor de acces pentru persoanele cu dizabilități din 316 spitale și unități ambulatorii, precum și achiziția de echipamente pentru unitățile medicale. Selecția proiectelor ține cont de faptul că noile servicii medicale ar trebui puse la dispoziția unui număr mare de pacienți, ceea ce, în timp, ar trebui să conducă la reducerea numărului de beneficiari care adesea sunt redirecționați către alte unități de asistență medicală din cauza lipsei de capacitate sau echipamente medicale. Solicitanții trebuie să facă dovada modului în care proiectul va sprijini reducerea timpului de verificare a pacientului și de stabilire a diagnosticului și / sau a tratamentului adecvat. Valoarea minimă a proiectului în cadrul domeniului de intervenț ie 3.1 ar putea fi 700 000 RON, cu o valoare maximă de 85.000.000 RON (între 200.000 EUR și 25 de milioane EUR). În cadrul POR 2007- 2013 au fost implementate 93 de proiecte în mediul rural și urban, inclusiv 15 spitale județene din județele Vaslui, Buzău, Tulcea, Vrancea, Dâmbovița, Ialomița, Teleorman, Gorj, Vâlcea, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Covasna, Ilfov / București. Până în mai 2014, valoarea totală a fondurilor cheltuite pentru unitățile de asistență medicală în cadrul POR s-a ridicat la 1,4 miliarde RON (319 milioane EUR), cu o medie de 3,4 milioane EUR pentru un proiect. Harta proiectelor de asistență medicală dezvoltate în cadrul POR 2007-2013 Sursa: MDRAP 317 Opt județe au dezvoltat proiecte mari, între 50 de milioane RON și 100 de milioane RO N fiecare. Unele dintre aceste proiecte au inclus reabilitarea, modernizarea și echiparea spitalului județean din județul Ilfov / București (aproape 88 de milioane RON), precum și reabilitarea și modernizarea spitalelor județene de urgență din Craiova, județul Dolj (83,4 milioane RON), Târgoviște, județul Dâmbovița (83,1 milioane RON), Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea (73 de milioane RON) și Baia Mare, județul Maramureș (70,6 milioane RON). POR nu este destinat exclusiv proiectelor mari, ci și activităților la scară mai mică. Printre proiectele care fac obiectul POR se numără modernizarea unui bloc din clinica ambulatorie a spitalului municipal din Oradea (4,4 milioane RON), echiparea unității ambulatorii a spitalului de boli pulmonare din Brăila (2,9 milioane RON), reabilitarea și modernizarea unității de hidroterapie din cadrul spitalului de recuperare fizică din Cluj-Napoca (5,8 milioane RON) și modernizarea și echiparea unității de îngrijire ambulatorie din Abrud, județul Alba (1,9 milioane RON). Patrimoniul cultural Conservarea patrimoniului cultural ca element important pentru a contribui la atractivitatea regiunii este abordată prin Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului. În cadrul domeniului de intervenție „5.1 Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”, POR urmărește să valorifice patrimoniul cultural și resursele naturale cu potențial turistic important în vederea îmbunătățirii nivelului și calit ății infrastructurii turistice, atât în ceea ce privește agrementul, cât și cazarea. Se preconizează că acest lucru va stimula atractivitatea regiunii, ceea ce, în sfârșit, ar trebui să se traducă în dezvoltare locală și locuri de muncă. Având în vedere p otențialul turistic specific al fiecărei regiuni din țară, Strategia Națională de Dezvoltare Regională, pe baza celor opt Planuri de Dezvoltare Regională, a identificat turismul drept un factor de dezvoltare și l-a transformat în prioritate de dezvoltare. Politicile naționale impun reabilitarea infrastructurii turistice la nivelul întregii țări în sensul aducerii în prim plan a patrimoniului natural, cultural și istoric, acesta urmând a fi inclus în circuitele turistice. În felul acesta, se estimează că turismul va putea contribui la creșterea atractivității regiunilor și la crearea de locuri de muncă. În acest sens, se preconiza că POR va genera o creștere calitativă semnificativă, cu impact asupra creșterii cererii turistice pentru România, atrăgând, astfel, mai mulți turiști din țările europene. Sondajele relevă faptul că persoanele care vizitează țara în scopuri culturale sunt turiști importanți din punct de vedere economic, deoarece cheltuiesc cu 38% mai mult pe zi, iar durata șederii lor este cu o treime mai lungă decât în cazul turiștilor tradiționali. Fondurile europene sunt destinate să ajute regiunile să își conserve patrimoniul cultural care s-a aflat într-o situație critică sau a fost grav afectat. Clădirile istorice, monumente, muzeele, teatrele și operele de artă istorice sunt principalele obiective în acest sens. Restaurarea elementelor de patrimoniu cultural nu ar trebui privită drept o sumă de activități singulare, ci însoțită de acțiuni de planificare teritorială menite să conserve centrele istorice din orașe, stilurile arhitecturale tradiționale și cetățile istorice medievale. În perioada de programare 2007-2013, fondurile POR au fost canalizate spre proiecte care vizează situri de patrimoniu UNESCO, național, cultural și urban. Proiectele vizate în cadrul acestui domeniu de intervenție se referă la restaurarea, consolidarea, reabilitarea și protejarea monumentelor și 318 infrastructurilor arhitecturale care fac parte din patrimoniul național și universal, precum și a monumentelor reprezentative pentru patrimoniul cultural local din mediul rural și urban, în conformitate cu Legea nr. 442/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Proiectele de restaurare a patrimoniului cultural urmăresc creșterea numărului de turiști, extinderea sezonului tu ristic și transformarea turismului și a culturii în elemente de stimulare a dezvoltării economice. Beneficiarii ar putea fi unități ale administrației publice locale, organisme guvernamentale centrale, instituții de cult, organizații non-profit, unități administrativ-teritoriale în parteneriat cu ONG- uri etc. Valoarea proiectului poate varia între 1,7 milioane RON și 85 de milioane RON. Un număr de 93 de proiecte au fost dezvoltate în cadrul POR 2007-2013, în valoare totală de 1,9 miliarde RON (436.000.000 EUR), cu o valoare medie de 4,6 milioane EUR pentru un proiect. Proiectele de patrimoniu cultural din cadrul POR Sursa: MDRAP POR a finanțat atât proiecte mari, cât și proiecte mici. Unele dintre proiectele mai mari au inclus restaurarea și consolidarea Palatului Patriarhiei din București (84,9 milioane RON), reabilitarea centrului istoric din Câmpulung, împreună cu Complexul Parc Kretzulescu (64 de milioane RON), precum și restaurarea și consolidarea sitului arheologic Cetatea Capidava de la Topalu, județul Constanța (74,2 milioane RON). Unele dintre proiectele mai mici au vizat reabilitarea secțiilor expoziționale ale Muzeului 319 Județean Olt din Slatina (4,5 milioane RON), restaurarea și pictura frescelor interioare din biserica Sfântul Dumitru din Potlogi, județul Dâmbovița (1,7 milioane RON), precum și reabilitarea clădirii istorice „Casa Argintarului” și crearea Centrului German din Bistrița, județul Bistrița -Năsăud (2,4 milioane RON). Planul național de dezvoltare rurală Planul național de dezvoltare rurală (PNDR) 2007-2013 finanțează, de asemenea, investiții în infrastructură socială . Obiectivul strategic al PNDR este acela de a oferi sprijin comunelor și satelor din România în vederea creșterii atractivității zonelor rurale prin îmbunătățirea calității vieții în mediul rural, diversificarea economiei rurale locale, promovarea cunoașterii și îmbunătățirea potențialului uman. Cele două obiective specifice ale axei acoperă crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților și atracțiilor turistice, pe de o parte, și crearea și modernizarea infrastructurii fizice de bază din mediul rural, pe de altă parte. Infrastructura socială este abordată în cadrul Măsurii 322 „ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”. Această măsură se concentrează în principal pe dezvoltarea întreprinderilor rurale pe baza resurselor naturale locale, a turismului, a reînnoirii satelor și a inițiativelor de mediu, obiectivul principal fiind acela de a întări măsurile la nivel de exploatație și de a asigura locuri de muncă adecvate pentru persoanele care locuiesc la țară. Activitățile care vizează infrastructura socială în zonele rurale nu pot fi finanțate ca proiecte independente în cadrul PNDR . Aceste activități trebuie să facă parte dintr -un proiect integrat care, în plus față de dezvoltarea / reabilitarea / extinderea infrastructurii de bază (precum drumuri, apă, canalizare), ar putea avea o componentă care să vizeze îmbunătățirea vieții oamenilor prin îmbunătățirea accesului la servicii sociale, educație etc. în cadrul comunităților lor. Valoarea totală a celor 802 proiecte dezvoltate în cadrul Măsurii 322 se ridică la 2,2 miliarde EUR, din care 80% granturi UE și 20% contribuția de la bugetul central. Sprijinul financiar ar putea reprezenta până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică care nu generează profit, însă nu poate depăși 2,5 milioane EUR pentru un singur proiect integrat având ca beneficiar consiliul local. Sprijinul financiar public ar putea ajunge până la valoarea de 6 milioane EUR pentru un proiect integrat al cărui beneficiar este o asociație de dezvoltare intercomunitară. În cazul proiectelor preconizate a genera pr ofit, sprijinul financiar maxim este de 70%. Valoarea minimă a proiectului finanțat în cadrul Măsurii 322 este de 5 .000 EUR. Beneficiarii proiectelor care vizează infrastructura socială pot fi autorități publice locale (comune), asociații de dezvoltare intercomunitară, organizații non- profit, instituții de cultură, instituții de cult, precum și persoane fizice și juridice care dețin sau administrează obiective de patrimoniu cultural de interes local. Activitățile eligibile cu privire la infrastructura socială se concentrează pe servicii sociale, educație și aspecte culturale, inclusiv pe patrimoniul cultural și natural. În ceea ce privește serviciile sociale și educația, programul include activități precum înființarea / dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale si a centrelor de îngrijire pentru copii, persoane vârstnice și / sau persoane cu nevoi speciale, precum și construirea și echiparea unei noi grădinițe. Este important de menționat că înființarea primei infrastructuri de servicii sociale este posibilă numai în zonele în care această infrastructură lipsește. În același timp, în conformitate cu ghidul solicitantului privind PNDR, se poate 320 construi o nouă grădiniță și atunci când în comuna / satul în cauză există deja o astfel de unitate, însă clădirea existentă nu poate fi extinsă. Una dintre componentele Măsurii 322 se concentrează pe investiții în centre culturale și alte tipuri de facilități culturale locale. Proiectele din cadrul acestei măsuri pot include renovarea, modernizarea, extinderea și / sau echiparea căminelor culturale (cu excepția așezămintelor care au primit fonduri sau sunt pe cale să devină beneficiare în cadrul programului prioritar național pentru construirea de sedii pentru așezăminte culturale, conform Legii nr. 143/2007), a centrelor culturale, precum și a centrelor pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale. Alte proiecte se concentrează pe infrastructura asociată diferitelor tipuri de facilități culturale. Aceste proiecte pot viza renovarea, modernizarea și echiparea așezămintelor culturale, inclusiv achiziția pentru prima dată de cărți, materiale audio, costume populare, instrumente muzicale tradiționale care să promoveze patrimoniul cultural, precum și achiziția de echipamente hardware și software. Printre activitățile eligibile referitoare la patrimoniul cultural se numără restaurarea, consolidarea, conservarea și protejarea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural de interes local din zonele rurale. PNDR vizează în mod special patrimoniul de clasă B din zonele rurale, în timp ce POR poate finanța obiective de patrimoniu de clasă A din întreaga țară. Se acordă prioritate proiectelor dezvoltate în comunitățile rurale care nu au beneficiat niciodată de fonduri europene și în localitățile din me diul rural din regiunile cu grad ridicat de sărăcie. Programe finanțate de la buget Deși autoritățile locale sunt în mare măsură responsabile de reabilitarea / modernizarea / construirea de unități de învățământ, Ministerul Educației a continuat să înt reprindă proiecte de investiții în infrastructură educațională (pe parcursul anului 2011). Multe dintre aceste investiții au fost demarate, însă nu a fost disponibilă finanțarea pentru finalizarea proiectelor. Unele dintre aceste proiecte au fost transferate pentru finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2007 -2013, economiile generate de acest program fiind utilizate pentru a finanța lucrările de finalizare. Nu este clar dacă Ministerul Educației va întreprinde lucrări similare în viitor sau dacă fondurile pentru aceste investiții vor fi canalizate exclusiv la nivel național prin PNDL. Această a doua opțiune poate fi mai simplă în sensul asigurării unei abordări coordonate și coerente. La rândul său, Ministerul Sănătății are mai multe spitale în administrare, pentru care finanțează lucrări de reabilitare, însă consiliile județene și autoritățile locale sunt în mare măsură responsabile de menținerea și reabilitarea infrastructurii de sănătate. Investițiile în infrastructură ale Ministerului Sănătății se axează, în primul rând, pe spitalele mai mari și sunt, în mare măsură, realizate cu fonduri europene sau de la IFI. Există, de exemplu, un amplu Program de Sănătate derulat cu finanțare de la Banca Mondială, care se concentrează pe reabilitarea mai multor spitale și pe achiziția de echipamente medicale. Ministerul Culturii finanțează o serie de proiecte de infrastructură culturală, atât cu finanțare europeană, cât și cu sprijin de la bugetul de stat, oferind, de asemenea, finanțare autorităților su bnaționale pentru investiții în patrimoniul cultural al României. Banca de Dezvoltare a Consiliul Europei a oferit finanțare pentru investiții în reabilitarea patrimoniului cultural din România în anul 2006, care a reprezentat, de asemenea, cel mai ambițios program în acest domeniu, cu 20 de proiecte majore întreprinse. Pentru această sarcină s-a alocat un buget total de aproximativ 350 de milioane EUR. Toate 321 aceste investiții au fost realizate în mediul urban și au vizat în special obiective majore de patr imoniu cultural importante. De asemenea, Ministerul Culturii întreprinde o serie de proiecte de reabilitare a patrimoniului cultural cu finanțare europeană și a demarat un program în valoare de 16,5 milioane EUR cu finanțarea SEE (Islanda, Liechtenstein, N orvegia). Nu în ultimul rând, Ministerul Tineretului și Sportului derulează un program pentru întreținerea, funcționarea și dezvoltarea infrastructurii sportive. Programul vizează atât mediul urban, cât și mediul rural. Cu toate acestea, mare parte din noua infrastructură sportivă a fost dezvoltată în ultimii ani prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, care se află în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 322 Anexa B: Studii de caz privind mecanismele de coordonare Coordonarea investițiilor publice poate fi realizată prin diferite canale și mecanisme. Majoritatea țărilor europene de bazează atât pe coordonarea orizontală și pe cea verticală, ceea ce implică atât administrația centrală, cât și administra țiile locale / regionale. Raportul Investing Together: Working Effectively across Levels of Government (Investiții comune: o colaborare efectivă între diversele niveluri ale administra ției) al OCDE, precum și o serie de documente ale OCDE privind coordonarea investi țiilor publice la diferite niveluri ale administra ției în diferite țări oferă exemple bune de metode și mecanisme utilizate de statele europene pentru o mai bună coordonare și supraveghere vigilentă a proiectelor finanțate din fonduri publice. 178 Mai jos sunt prezentate câteva exemple ale modului în care se realizează coordonarea verticală și orizontală a investițiilor publice în cinci regiuni din Europa. Basilicata, Italia Regiunea Basilicata din Italia folose ște mecanisme de coordonare atât pe verticală, între nivelurile administrației, cât și pe orizontală. Coordonarea la nivel central se realizează prin intermediul Comitetului interministerial pentru planificare economică și al Departamentului pentru dezvoltare. Comitetul – un instrument decizional politic, format din 11 ministere și condus de prim-ministru – coordonează prioritățile politicii publice la nivel na țional și regional. Comitetul alocă fonduri pentru proiecte și programe de dezvoltare, stabile ște politici sectoriale și supraveghează execuția investițiilor publice în conformitate cu politica regională prin cofinanțarea planurilor de ac țiune regionale și aprobarea acordurilor-cadru. Departamentul pentru dezvoltare răspunde de coordonarea investițiilor finanțate din fonduri structurale și din banii alocați la nivel regional prin fonduri de dezvoltare și de coeziune. Coordonarea între administra ția regională și cea centrală se realizează prin doi mari actori, și anume conferințele stat-regiuni și Obiectivele serviciilor publice. Conferințele reprez intă arene de dialog politic și coordonare verticală între regiuni și autorități, în cadrul cărora cele două părți se reunesc cel puțin de două ori pe an pentru a stabili politicile regionale și a purta negocieri cu privire la fonduri. Obiectivele privind prestarea de servicii publice (Obiettivi di servizio) reprezintă obiectivele finale ale gestionării performanței și prevăd recompensarea în conformitate cu criteriile de performanță stabilite. Fondurile de la administra ția centrală sunt transferate către r egiuni în funcție de nivelul de performanță a acestora, fiind distribuite către regiunile cele mai performante. Această practică de programare permite administrației centrale să ofere stimulente autorităților regionale care ating obiective concrete și obțin rezultate efective în domenii specifice ale politicii publice. De exemplu, dacă o regiune nu își îndeplinește obiectivul stabilit, comunele cu înalte performanțe ar putea primi până la 50 % din resursele alocate regiunii respective, iar restul fondurilor ar fi repartizate către alte regiuni. 178 OCDE, Investing Together: Working Effectively across Levels of Government , 2013, Editura OCDE. http://dx.doi.org/10.1787/9789264197022-en. Cazul Brandenburg este disponibil la adresa: http://www.oecd.org/gov/regional -policy/Brandenburg_edited.pdf. Cazul Galiciei este disponibil la adresa: http://www.oecd.org/gov/regional -policy/Galicia_edited.pdf. Cazul Skane este disponibil la adresa: http://www.oecd.org/gov/regional -policy/Skane_edited.pdf. Cazul Basilicata este disponibil la adresa: http://www.oecd.org/gov/regional -policy/basilicata_edited.pdf. Cazul Wielkopolska este disponibil la adresa: http://www.oecd.org/gov/regional-policy/wielkopolskie_edited.pdf. 323 Un alt instrument utilizat pentru coordonarea între centru și regiuni este acordul-cadru semnat între administrația națională și administra țiile regionale. Acestea acordă asistență comunelor în vederea respectării planurilor de investiții prin stabilirea unor calendare și a unor angajamente reciproce referitoare la anumite intervenții și sectoare. Aproximativ 86 % din resursele alocate prin acorduri-cadru în Basilicata au fost utilizate pentru finanțarea investițiilor publice. Coordonarea la nivel subregional între comune se realizează prin zone de programare (în curând, uniuni de comune – Unioni di Comuni), care acționează ca organisme intermediare între regiuni și comune. Acest sistem oferă prerogative semnificative administra țiilor locale pentru a stimula intervențiile de care au nevoie la nivel local. Există, de asemenea, instrumente de cooperare intercomunală în cadrul unora dintre programele opera ționale, care finanțează furnizarea comună de servicii, turismul și dezvoltarea urbană sustenabilă. Basilicata utilizează diverse instrumente pentru a încuraja cooperarea între regiuni și comune. Un bun exemplu de coordonare este Acordul privind apa din cadrul Programului interregional din 1999, semnat între regiunile Puglia și Basilicata și Ministerul Lucrărilor Publice, în vederea planificării în comun a strategiilor de investiții, a modurilor de utilizare a apei și a stabilirii tarifelor. Italia utilizează câteva mecanisme solide de monitorizare și evaluare (M&E) la nivel național, regional și local. Unul dintre instrumentele care asigură monitorizarea la nivel național este Unitatea de evaluare a investițiilor publice, înființată de Ministerul Dezvoltării Economice; aceasta oferă asistență tehnică guvernului pentru elaborarea de metode de evaluare ex-ante, intermediară și ex-post a investițiilor publice. Unitatea stabilește stimulente pentru creșterea eficacității intervențiilor publice și efectuează evaluări ad-hoc ale politicilor economice solicitate de comitetul interministerial condus de prim-ministru. O rețea formată din unități de evaluare centrale și regionale efectuează această analiză la un nivel de administrare inferior, solicitând regiunilor să facă schimb de metodologii și bune practici. La nivel regional, Unitatea de evaluare a investițiilor publice din cadrul Departamentului pentru fonduri structurale verifică consecvența proiectelor strategice cu planul de dezvoltare regională și cu planul financiar anual. În plus, Sistemul de monitorizare a investi țiilor publice utilizează un sistem de codificare comun, care conține informații privind indicatorii procedurali, financiari și fizici pentru a oferi cu promptitudine date referitoare la derularea tuturor investițiilor publice finanțate din resurse multiple. Acest mecanism a fost testat în cinci regiuni italiene, inclusiv în Basilicata, și este conectat la Sistemul de informații privind opera țiunile organismelor guvernamentale pentru colectarea online de date referitoare la tranzac țiile cu numerar și la plățile efectuate de administra țiile publice. Un sistem similar urmărește proiectele finanțate din fonduri ale UE sau din resurse financiare regionale. Landul Brandenburg, Germania Format din patru districte și 419 comune, landul Brandenburg are prerogative limitate asupra cheltuielilor legate de investițiile publice, întrucât depinde în principal de transferuri de la bugetul public și din fondurile UE. Prioritățile investițiilor la nivel regional finanțate din fonduri structurale sunt stabilite în strategia regiona lă a landului Brandenburg, document întocmit în cooperare cu nivelurile inferioare ale administra ției, cu actori priva ți, ONG-uri și cercetători. Landul beneficiază de o coordonare verticală adecvată și de o bună cooperare sectorială cu nivelurile superioare ale administra ției. Prioritățile de investiții ale landului sunt stabilite de guvernul federal, în colaborare cu landul, în cadrul unei platforme de sarcini comune – platformă comună de stabilire a priorităților într-o serie de sectoare (precum apa și dezvoltarea regională). Platformele de sarcini comune 324 sunt disponibile pentru toate landurile din țară și sunt gestionate de guvernul federal prin intermediul unui organism ce cuprinde landurile și ministerele federale ale finanțelor și economiei. Platforma de sarcini comune pentru Brandenburg reprezintă o sursă importantă pentru investițiile publice. Alături de fondurile UE, aceasta finanțează intervențiile care țin de dezvoltarea regională. Brandenburg are o influență limitată asupra procesului de punere în aplicare, întrucât cadrul de coordonare și procedurile UE cu privire la politica de stat și de coeziune cad în sarcina guvernului federal. Procesul de coordonare și materializare a investițiilor publice în Brandenburg implică o serie de factori, precum calendarele (fondurile sunt alocate pe trei ani, iar fondurile anuale trebuie cheltuite până la sfârșitul anului), evaluarea ex-ante, prioritățile tematice și includerea sectorului privat. Deși Germania utilizează o abordare instituționalizată față de coordonarea între centru și landuri, aceasta se centrează în mare măsură pe sectoare, întrucât în plan vertical există numai câteva mecanisme instituționalizate. Cele 15 domenii esențiale de creștere economică la nivel regional asigură coordonarea cu nivelurile subregionale, concentrând fondurile pentru inovare și alte investiții ale mediului de afaceri și stabilind astfel un dialog direct între administra ția regională și partenerii locali. Se acordă prioritate proiectelor asociate cu unul dintre domeniile esențiale de creștere economică. Integrarea transportului regional din Brandenburg până în 2030 este un bun exemplu de cooperare în cadrul landului. Investițiile în sectorul transportului sunt decise în comun de land, comune și districte, precum și de alte părți interesate (de exemplu, de operatorii din sectorul transportului). Colaborarea dintre landuri este redusă din cauza autonomiei politice în domeniul energiei, infrastructurii și educației, pe de o parte, și a alocării investițiilor publice, pe de altă parte. Fondurile publice sunt alocate pe baza unei abordări mai degrabă competitive decât colaborative, iar fondurile UE sunt alocate fiecărei regiuni. În orice caz, în pofida colaborării orizontale reduse dintre landuri, Brandenburg a putut stabili o relație de colaborare reușită cu capitala Berlin, realizând o rețea comună de transport cu un sistem unic de tarifare. De asemenea, există o bună relație de colaborare orizontală la nivelurile inferioare ale administra ției landului, stabilită prin acorduri formale între comune, prin colaborare informală și prin stimulente financiare destinate fuzionării comunelor. Comunele colaborează în bune condiții unele cu celelalte, în principal în ceea ce prive ște mediul de afaceri, serviciile de ambulanță și gestionarea deșeurilor. Landul primește sprijin administrativ extern pentru îmbunătățirea capacității sale de gestionare a fondurilor, prin intermediul a două instrumente, și anume Academia comunală și băncile de investiții regionale. Academia comunală asigură for mare pentru peste 100 de administratori publici în fiecare an, ajutându-i să își îmbunătățească competențele administrative, inclusiv modul de gestionare a fondurilor locale. La rândul său, Banca de investiții regională (Investitionsbank des Landes Brandenburg – ILB) gestionează programele de finanțare de stat și, uneori, poate decide cu privire la alocarea fondurilor pentru întreprinderile mici și mijlocii. De asemenea, ILB oferă consultanță comunelor cu privire la parteneriatele public-private și la sta țiile de tratare a deșeurilor și a apelor uzate. Monitorizarea și evaluarea investițiilor publice din Brandenburg au loc prin intermediul platformei de sarcini comune, pe baza mai multor indicatori (precum crearea de locuri de muncă prin programele de dezvol tare economică). ILB este, de asemenea, implicată în procesul de monitorizare și evaluare, supraveghind eligibilitatea utilizării fondurilor. 325 Wielkopolska, Polonia Wielkopolska (Voievodatul Polonia Mare) este unul dintre cele 16 voievodate ale țării și cuprinde 35 de administrații districtuale (Powiat) și 226 de administra ții comunale locale (Gmina). Administra ția regională răspunde de politica de dezvoltare regională, inclusiv de educație, sănătate, transport și protecția patrimoniului regiunii. Politica de investiții publice este coordonată de Oficiul președintelui regiunii (Marszałek). Obiectivele strategice ale politicii privind investi țiile publice sunt stabilite în Strategia de dezvoltare regională, pusă în aplicare prin intermediul Programului Opera țional Regional finanțat de UE (POR). Fiecare dintre cele 16 voievodate are propriul POR, conceput de Oficiul președintelui regiunii în strânsă colaborare cu alte părți interesate de la nivel regional. Procesul de descentralizare a adăugat noi competențe regiunilor în ceea ce privește coordonarea dintre POR și programele gestionate de administra ția centrală. Polonia se bazează pe coordonarea verticală dintre regiuni și alte niveluri ale administra ției în ceea ce privește investițiile publice. Coordonarea dintre POR și alte programe na ționale este gestionată de Ministerul Dezvoltării Regionale, cu sprijinul organismelor speciale de la nivel central. Ministerul colaborează îndeaproape cu Oficiul președintelui regiunii pentru a stabili și a derula programele regionale, dar și pentru a identifica aspectele orizontale necesare pentru realizarea programelor. Administrația centrală asigură coordonarea dintre prioritățile și măsurile POR și cele ale programelor operaționale. Coordonarea pe verticală este asigurată, în principal, de instituțiile administra ției centrale. Autoritățile regionale sunt autoritățile de management pentru POR 2007-2013; acestea sunt responsabile și de execuția altor fonduri ale UE. Deși nu se pot implica în gestionarea proiectelor aferente sistemului rutier național, administra țiile regionale iau în considerare, în planurile lor de infrastructură a transportului la nivel regional, planurile na ționale care vizează extinderea rețelei naționale de autostrăzi. Direcția principală pentru drumuri naționale și autostrăzi, Oficiul președintelui regiunii și autoritățile locale coordonează investițiile în sectorul transporturilor. Investițiile publice trebuie să țină seama de o serie de factori, precum cadrele de amenajare a teritoriului existente la niveluri diferite de administra ție, condiționalitățile ex-ante pentru investițiile UE și aranjamentele contractuale dintre regiuni și autoritățile centrale. Aceste acorduri contribuie la coordonarea pe verticală și arată în ce mod utilizează regiunile fondurile publice destinate dezvoltării în cadrul execuției fiecărui POR. Acordurile includ dispoziții legate de supravegherea de către Ministerul Dezvoltării Regionale a fondurilor utilizate de regiuni, precum și de coordonarea între POR. Investițiile regionale sunt coordonate de părțile interesate de la nivel regional și local. Regiunea elaborează strategiile de dezvoltare regională și POR în consultare cu administra țiile locale și cu părțile interesate. Celelalte două instrumente disponibile în Wielkopolska, care vizează coordonarea între nivelul regional și cel local, sunt Comitetul de monitorizare pentru POR, organism care reune ște reprezentanții locali ai diferitelor părți interesate (precum sectorul privat, sindicatele, ONG-urile) și Consiliul celor 30 din Wielkopolska, organism de consiliere special, care se ocupă de dezvoltarea regională și de aspecte legate de inovare. Coordonarea orizontală între comune reunește asocia ții ale orașelor care își pun resursele în comun, reducând astfel costul investițiilor ce răspund nevoilor comune. Aceste activități sunt realizate pe baza acordurilor semnate între comune (gmina) – câteva exemple sunt compania mixtă înființată de un grup 326 de 13 administra ții comunale locale din jurul ora șului Kalisz sau parteneriatul cu sectorul privat pentru sistemul de canalizare din zona Poznań, care cuprinde nouă comune. Merită menționat faptul că acest voievodat polonez intră în parteneriat cu sectorul privat în vederea realizării de investiții publice. Autoritățile regionale evaluează bianual îndeplinirea obiectivelor din Strategia de dezvoltare a regiunii Wielkopolska, pe baza unui set de indicatori pentru fiecare dintre priorități și măsuri. Rapoartele sunt aprobate de Adunarea regională. În plus, autoritățile derulează evaluări ale impactului proiectelor finanțate de UE, care sunt, ulterior, prezentate drept exemple de bune practici. Galicia, Spania Coordonarea fondurilor publice în Galicia, regiune autonomă din Spania formată din 4 provincii și 315 comune, se realizează atât pe plan vertical, cât și orizontal. Regiunile autonome din Spania dispun de ample prerogative executive, legislative și normative, însă nu au decât competențe limitate în domeniile financiar și bugetar. Galicia are propriul program opera țional regional. Coordonarea pe verticală între autoritățile centrale are loc prin acorduri și cofinanțare, în baza cărora administrația centrală transferă fonduri comunităților locale pentru cheltuielile de capital. Acest proces implică fonduri de egalizare și acorduri de cooperare (Convenios de Colaboración) semnate de regiuni în vederea obținerii de fonduri pentru fiecare tip de investiție. Aceste acorduri joacă un rol important în dezvoltarea regională și influențează planificarea strategică pe termen lung a comunităților autonome. Acordurile dintre Galicia și administra ția centrală vizează următoarele domenii: mediu, afaceri rurale și maritime, învățământ și sănătate. Fondurile structurale constituie cea mai importantă sursă de finanțare a investițiilor publice din Galicia, reprezentând o treime din finanțarea generală acordată regiunii în 2011. Administrația centrală are o influență puternică în ceea ce privește alocarea și gestionarea fondurilor UE, ținând seama de nevoile regionale. De exemplu, cadrul privind fondul tehnologic finanțat de UE a fost ajustat pentru Galicia pentru a finanța proiecte specifice regiunii. Coordonarea verticală între regiuni și administra țiile locale are loc și în cadrul transferului granturilor alocate. Coordonarea orizontală între regiuni se realizează prin intermediul așa-numitelor acorduri cu caracter obligatoriu și acorduri cu caracter neobligatoriu. Semnate de comune în mod voluntar, acordurile cu caracter neobligatoriu promovează o mai mare cooperare între comune. În cadrul acestora se acordă prioritate proiectelor care implică mai multe comune, sporindu -se astfel numărul proiectelor de investiții intercomunale. De exemplu, există un acord cu caracter neobligatoriu pentru un circuit integrat al apei, care reune ște nouă comune din zone slab populate și cu caracter profund rural. Acordurile cu caracter obligatoriu sunt impuse. Acestea sunt folosite în Vigo, o asocia ție de 14 comune, în scopul impunerii prin lege a prestării de servicii intercomunale, vizând îmbunătățirea serviciilor pe apă și a transporturilor și, astfel, sporirea eficienței prin efectuarea de cheltuieli comune. Asocierea comunelor a deschis calea către diferite tipuri de cooperare locală, precum colaborarea în sectorul transporturilor care reunește cele mai mari șapte orașe ale Galiciei. Galicia încearcă să integreze politicile publice în diferite sectoare prin intermediul unui master plan multianual, care reunește mai multe planuri regionale pentru infrastructura rutieră, transporturi și apă. Cetățenii și companiile se implică în coordonarea și elaborarea planurilor sectoriale. De exemplu, cetățenii au fost consulta ți cu privire la elaborarea Planului MOVE 2009-2025, un plan în valoare de mai 327 multe miliarde de euro finanțat din bugetul UE, bugetul central și bugetele locale, care include planuri comunale pentru cele mai mari șapte orașe din regiune. Nu există condiționalități privind monitorizarea și evaluarea performanței la nivel comunal, întrucât nu evaluarea investițiilor nu se realizează în mod sistematic. Dat fiind că o astfel de evaluare este, adesea, considerată o încălcare a autonomiei regionale, autoritățile sunt reticente în a impune indicatori de performanță mai stricți. Trebuie menționat faptul că Agenția de infrastructură din Galicia monitorizează și rezultatele proiectelor de infrastructură. Skane, Suedia Skane este unul dintre cele 21 de jude țe ale Suediei și este format din 33 de comune. De și este județ, Skane este considerat regiune datorită faptului că are responsabilități suplimentare. Skane are autonomie regională redusă, cu prerogative limitate, deși lista responsabilităților de la nivel regional și local este considerabilă. În Suedia, regiunile pot influența procesul decizional, însă administrația centrală este cea care decide cu privire la finanțare și execuție. Coordonarea pe verticală între regiune și administra ția națională este asigurată de două organisme, și anume Agenția pentru Creștere Economică și Regională din Suedia și Forumul Na țional pentru Competitivitate, Antreprenoriat și Ocuparea Forței de Muncă la Nivel Regional. Regiunea se bazează pe orientări privind politica regională sectorială și transsectorială. Strategiile sectoriale sunt finanțate din bugetul central sau din cel comunal și sunt elaborate împreună cu planurile bugetare și de punere în aplicare. Skane are și o strategie transsectorială, cu impact limitat însă, deoarece nu este finanțată din bugetele local și central și nici din fondurile regiunii. Există o slabă coordonare a investițiilor publice între administra ția regională și cea centrală. De exemplu, regiunea are o autonomie de numai 20 % în ceea ce privește investițiile în infrastructura transporturilor la nivel regional. Skane nu are o influență foarte mare în ceea ce privește politica transporturilor, întrucât 80 % dintre deciziile privind investițiile în infrastructura regiunii decurg din planul na țional de politică a transporturilor. Coordonarea între comune este puternică. Acestea elaborează planuri sectoriale regionale – de exemplu, planul de transport regional din Skane a fost elaborat prin cooperare între administrația regională și cele 33 de comune. În acela și timp, procesul de realizare a investițiilor specifice în sectorul transporturilor beneficiază de o coordonare verticală simultană cu nivelul central și cu cel local. Deși decizia finală privind finanțarea și execuția aparține administra ției centrale, și comunele au un cuvânt de spus în acest sens, prin aceea că pot bloca proiectul. Skane utilizează mecanisme instituționalizate integrate de coordonare verticală, în care sunt implicate o serie de părți interesate. În cazul mobilității sustenabile, există o platformă pe care toate părțile interesate se întâlnesc și fac schimb de experiență cu privire la planul de transport sustenabil pentru regiune. Coordonarea verticală între regiune și comune este asigurată, de asemenea, prin contractare – comunele prestează servicii regiunii sau se implică în proiecte comune de transport. Coordonarea programelor din Suedia cu programele UE se realizează în mod adecvat, în sp ecial în ceea ce privește dezvoltarea transportului regional la nivelul țării. Suedia face parte din rețeaua TEN-T și din inițiativa INTERREG, în cadrul cărora Suedia s-a consultat cu Danemarca și Germania și a coordonat prioritățile transportului interna țional între ea și acestea. În Suedia, coordonarea între regiuni sau comune se realizează prin colaborare intercomunală sau inter -consilii. Această colaborare pe orizontală a 328 ajutat Skane să își consolideze poziția în cadrul negocierilor cu administra ția centrală, întrucât regiunea colaborează cu alte județe din regiunea mai mare a Suediei de Sud. Selectarea investițiilor din Skane ține seama de două instrumente, și anume programele de dezvoltare regională (RUP) și programele de creștere economică regională (RTP), care stimulează o abordare integrată a politicilor publice destinate regiunii. RUP reprezintă un program -umbrelă care acoperă mai multe sectoare și pe care sunt fundamentate și alte strategii de dezvoltare regională, precum RTP și programele cu finanțare UE. Monitorizarea și evaluarea investițiilor publice în sectorul transporturilor au loc la nivel central. Monitorizarea și evaluarea punerii în aplicare a strategiei de dezvoltare regională cad în sarcina regiunii. Totuși, procesul de evaluare nu este eficace ca bază pentru elaborarea de noi politici, dat fiind impactul scăzut al planului de dezvoltare regională. Mecanismele de feedback din partea utilizatorilor dau rezultate bune la nivel regional și pentru monitorizarea transporturilor. 329 Anexa C: Prezentare analitică a Strategiilor Județene de Dezvoltare 1. ALBA Numele strategiei în română Strategia de Dezvoltare a Județului Alba pe perioada 2014-2020 Numele strategiei în engleză Alba County Development Strategy over the period 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Județul Alba ‐ o comunitate dinamică deschisă parteneriatelor, atractivă mediului investițional și turismului, a cărei Lumea pe care dorim să o vedem… dezvoltare este susținută de resurse naturale și culturale unice. Obiective Coeziune și competitivitate Scopurile strategiei sunt… Conectivitate, atractivitate, siguranță Patrimoniul un motor al creativității Un județ bine administrat Tipuri de activități relevante pentru Asigurarea accesibilității și creșterea mobilității, suport al dezvoltării policentrice a județului în context regional și infrastructura de drumuri județene, național, în condiții de protecție a mediului prin – infrastructura de apă și canalizare și Dezvoltarea integrată a infrastructurii de transport infrastructura socială Dezvoltarea infrastructurii de energie și de comunicare Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Creșterea capacității operaționale a transportului public, cu grad redus de poluare tipuri de activități… Echiparea cu utilități și servicii publice de interes general în condiții de protecție a mediului și utilizare eficientă a resurselor, în scopul creșterii atractivității și funcționalității teritoriului prin – Dezvoltarea infrastructurii de apă potabilă și canalizare și a serviciilor specifice în condiții de siguranță, sănătate și de protecție a resurselor existente și a mediului Îmbunătățirea managementului deșeurilor și a reducerii poluării terenurilor și a pânzei freatice Asigurarea infrastructurii și a furnizării serviciilor sociale, de educație și de sănătate Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Modernizarea, reabilitarea drumurilor județene, inclusiv lucrări de artă, ce asigură conectarea cu rețeaua infrastructura de apă și canalizare și TEN‐T infrastructura socială Modernizarea și reabilitarea drumurilor orășenești și comunale, inclusiv lucrări de artă, cu legături directe Printre proiecte se numără și… sau indirecte în rețeaua de drumuri regionale și naționale Dezvoltarea sistemelor de mentenanță a infrastructurii de transport realizate 330 Modernizarea și dezvoltarea nodului de transport Gara feroviară – Autogara din Alba Iulia Infrastructura de apă și canalizare Modernizarea/extinderea surselor de captare Îmbunătățirea serviciilor de tratare a apei potabile și de monitorizare a calității și a consumurilor apei distribuite Dezvoltarea sistemelor de monitorizare a serviciului și de mentenanță a infrastructurii realizate Extinderea și reabilitarea rețelei de colectare și de epurare a apei uzate Identificarea de metode alternative de epurare a apelor uzate în cazul localităților mici Dezvoltarea sistemelor de monitorizare a serviciului și de mentenanță a infrastructurii realizate Infrastruct ura socială Reabilitarea/modernizarea/extinderea clădirilor care compun centre sociale și folosirea de măsuri de utilizare eficientă a energiei Reabilitarea și modernizarea locuințelor sociale și utilizarea eficientă a energiei Asistarea și îngrijirea persoanelor vârstnice singure Asigurarea de consultanţă ocupaţională pentru vârstnici activi Crearea facilităţilor de acces pentru persoane cu dizabilităţi în clădiri și mijloace de transport public Reabilitarea construcțiilor de educație pre‐școlară și școlară și din punct de vedere funcțional, sanitar și energetic Realizarea de noi spații și echiparea acestora pentru formare profesională (terenuri și/sau săli de sport, spații tematice, pentru studii și/sau practică) Realizarea unui complex pentru educație și performanță sportivă la nivel județean Realizarea/modernizarea terenurilor de sport Îmbunătățirea sistemului de răspuns la situații de urgenţă Reabilitarea, modernizarea și extinderea construcțiilor ce asigură furnizarea de servicii de sănătate (clădire și echipamente) Reabilitarea ambulatoriilor şi a centrelor de permanenţă (urban, rural) Realizarea în parteneriat cu Spitalul Judeţean Alba a unui centru de diagnostic şi tratament „tele‐medicină” (urban, rural, montan) Asigurarea condițiilor de sterilizare și neutralizare a deșeurilor medicale Buget pentru proiecte de infrastructură Infrastructura de transport rutier: PO Infrastruc tură Mare; PO Regional; bugetul local; surse private de drumuri județene, infrastructură de Infrastructura de apă și canalizare: PO Infrastructură Mare; bugetul local apă și canalizare și infrastructură Infrastructura socială: PO Regional; PO Dezvoltare Rurală; bugetul local; PO Capital Uman 331 socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Agenda Teritorială 2020 corelată cu… Carta Verde privind Coeziunea Teritorială Cadrul Strategic Comun 2014-2020 Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează că, prin planurile urbanistice generale şi planurile de amenajare a teritoriului zonal peri- diferite obiective de investiții, tipuri de urban, se vor coordona următoarele aspecte: (1) tipurile de investiţii compatibile (în scopul evitării externalităţilor activități, proiecte (menționate expres) teritoriale negative); (2) capacitatea utilităţilor publice existente sau propuse cu densitatea unităţilor funcţionale (locuinţe, birouri, parcuri logistice etc.) solicitate de piaţa imobiliară. Alte observații În general, strategia este clară, coerentă, bine organizată și ușor de urmărit. Obiectivele sunt clar definite (nu se Alte observații utile despre această strategie suprapun) și bine împărțite în obiective specifice, programe și proiecte. sunt… Planul de acțiune al Strategiei este cuprinzător, conținând pentru fiecare proiect: calendarul, entitatea responsabilă, sursele de finanțare, indicatori de rezultat. 2. ARAD Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare a județului 2007-2013 Numele strategiei în engleză County Development Strategy 2007-2013 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune - Lumea pe care dorim să o vedem… Obiective Obiectiv general: creşterea standardului de viaţă, dezvoltarea durabilă şi integrarea judeţului Arad în structurile Scopurile strategiei sunt… regionale la nivelul Uniunii Europene. Obiective specifice: Stimularea sectoarelor cu potenţial de creştere şi valoare adăugată ridicată Valorificarea superioară a resurselor umane şi asigurarea unui nivel de ocupare adecvat 332 Promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate şi atenuarea disparităţilor teritoriale Priorități corespunzătoare obiectivelor specifice: Creşterea competitivităţii sectorului productiv şi a atractivităţii acestuia pentru investitorii străini Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice şi asigurarea protecţiei mediului Creşterea gradului de ocupare, dezvoltarea resurselor umane şi combaterea excluderii sociale Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în agricultură Participarea echilibrată a tuturor localităţilor la procesul de dezvoltare socio-economică Tipuri de activități relevante pentru Creşterea competitivităţii sectorului productiv infrastruct ura de drumuri județene, Stimularea investițiilor, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii fizice (a utilităților) necesare pentru infrastructura de apă și canalizare și dezvoltarea activităților productive infrastructura socială Dezvoltarea turismului, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii de transport şi de acces spre zonele cu Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva potenţial turistic tipuri de activități… Dezvoltarea sectorului public, inclusiv prin dezvoltarea serviciilor de sănătate publică şi de educaţie și a infrastructurii acestora Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice şi asigurarea protecţiei mediului Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport rutier Gestionarea apelor şi a deşeurilor urbane şi rurale Creşterea gradului de ocupare, dezvoltarea resurselor umane şi combaterea excluderii sociale Dezvoltarea sistemului educațional, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale a sistemului educaţional Restructurarea și dezvoltarea serviciilor sociale Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în agricultură Dezvoltarea rurală, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii rurale Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Modernizare tronson Julita – Madrigesti – Componentă a traseului turistic E68 Moneasa infrastructura de apă și canalizare și Centura Sud Ineu infrastructura socială Drumul vinului - Păuliş Ghioroc Covăsânţ Şiria Printre proiecte se numără și… Modernizare DJ 709 B Arad - Curtici Infrastructura de apă și canalizare Gestionarea apelor şi a deşeurilor urbane şi rurale, inclusiv prin: - realizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a localităţilor urbane şi rurale - realizarea şi reabilitarea de reţele de canalizare şi staţii de tratare şi epurare a apelor reziduale 333 - managementul calităţii apelor şi a aerului - gestionarea deşeurilor menajere şi industriale - administrarea apelor pluviale şi freatice Dezvoltarea infrastructurii rurale de utilități publice: reţele de alimentare cu apă curentă, de canalizare, de staţii de epurare a apelor sau sisteme ecologice de colectare a deşeurilor Infrastructură socială Modernizarea Policlinicii Spitalului Judeţean Arad Modernizarea centrului pentru copii cu dizabilități Tudor Vladimirescu, Arad Extindere, modernizare și dezvoltare Centru de îngrijire pentru persoane vârstnice, Arad Renovare şcoală primară, Pâncota Restaurarea, reabilitarea şi revigorarea Cetăţii Ineu Reabilitare a centrului istoric vechi al Municipiului Arad Buget pentru proiecte de infrastructură Programul Operațional Regional de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2007-2013 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 Strategia menționează / se bazează / este Planul Regional de Dezvoltare 2004-2006 a Regiunii Vest corelată cu… Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează în capitolul „Infrastructura de susținere a activității” de Agenţia de Promovare şi Dezvoltar e diferite obiective de investiții, tipuri de a Judeţului Arad – ADAR, care are – printre altele – și următorul obiectiv: coordonarea programelor de activități, proiecte (menționate expres) infrastructură şi dezvoltare urbanistică, precum și dezvoltarea spaţiului rural şi a serviciilor. Alte observații Strategia este generală, prea narativă și incompletă. Pe lângă necorelarea clară cu alte documente de referință, Alte observații utile despre această strategie Strategiei îi lipsește indicarea surselor de finanțare, un calendar estimativ, indicatorii de rezultat și de multe ori sunt… identificarea unor proiecte specifice, cum este cazul infrastructurii de apă și canalizare. Impresia generală este că Strategia s-a oprit (cel puțin la nivel de elaborare) la tipurile de proiecte corespunzătoare obiectivelor, fără a merge spre identificarea unor proiecte concrete (cu buget, calendar de implementare și indicatori de rezultat). 334 Strategia are anexată situația portofoliului de 36 de proiecte POR (în diferite stadii) la nivelul anului 2008. Printre acestea se numără: 17 proiecte de infrastructură rutieră (dintre care 12 vizează drumuri județene), 5 proiecte de infrastructură de sănătate, 7 proiecte de infrastructură socială (bătrâni, copii, persoane cu dizabilități), 1 proiect de educație. 3. ARGEȘ Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare teritorială integrată a teritoriului Argeș – Muscel (2014-2020) Numele strategiei în engleză Integrated Territorial Development Strategy of Arges – Muscel Territory (2014-2020) Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Teritoriul desemnat format din județul Argeș, zona Transfăgărășan (județul Sibiu), zona Masivului Leaota (județul L umea pe care dorim să o vedem… Dâmbovița) aspiră să îndeplinească toate obiectivele tematice, așa cum sunt stabilite la nivelul României, prin articolul 9 din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 1303/2013. Acesta cuprinde următoarele obiective tematice: (1) consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării; (2) îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC; (3) îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM); (4) sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sec toarele; (5) promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor; (6) conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; (7) promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea bloca jelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore; (8) promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă; (9) promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare; (10) investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții; (11) consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă. Obiective Obiective generale: Scopurile strategiei sunt… Consolidarea eficienței administrative la nivelul teritoriului desemnat în care se vor face Investiții 335 Teritoriale Integrate Dezvoltarea de rețele de internet de mare viteză care să permită tuturor gospodăriilor și întreprinderilor, din teritoriul desemnat, să beneficieze pe deplin de avantajele pieței unice digitale Obiective specifice: Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, în teritoriu desemnat, pentru populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 70% - media cerută de UE României; Atingerea obiectivului de a investi în cercetare și dezvoltare (C-D) 1 % din PIB-ul județului Argeș Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% față de nivelurile din 1990 Creșterea cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în consumul nostru final de energie Creșterea cu 20 % a eficienței energetice Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu sub 11,3% - media cerută de UE României Creșterea procentului de populație cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii postuniversitare la cel puțin 20% - sub media cerută de UE României Reducerea numărului cetățenilor europeni care trăiesc sub pragul sărăciei cu 25% Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport (inclusiv modernizarea şi construcţia de infrastructuri infrastructura de drumuri județene, rutiere trans-regionale) infrastructura de apă și canalizare și Reabilitarea și modernizarea infrastructurii culturale, sportive și recreative infrastructura socială Modernizarea infrastructurii sociale, investiţii în infrastructura şcolară şi sanitară, precum şi investiţii în locuinţe Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva sociale tipuri de activități… Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Asfaltare DJ 704 H Băiculeşti-Tutana km 0-2+135 comuna Băiculeşti infrastructura de apă și canalizare și Asfaltare DJ 704 F Valea Brazilor – Noapteş comuna Băiculeşti infrastructura socială Reabilitarea, modernizarea DN 65 A Piteşti - Roşiori - Turnu-Măgurele Printre proiecte se numără și… Reabilitare DN 73C Câmpulung - Curtea de Argeş Construcţie autostradă Piteşti-Sibiu ( tronson Piteşti-Sălătruc: sector km 57 +600 - km 116+640) Infrastructura de apă și canalizare Rețea de canalizare şi staţie de epurare în comuna Băiculeşti Extindere reţea alimentare cu apă comuna Brăduleţ Sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare comuna Corbeni, satele Oeşti Ungureni şi Oeşti Pământeni Infrastructura socială 336 Reabilitare Cămin Cultural Zigoneni comuna Băiculeşti Reabilitare şcoala clasele I -IV şi grădiniţa Berindeşti, comuna Corbeni Reabilitare si modernizare dispensar medical uman in Comuna Dragoslavele Reabilitarea spitalelor județene de urgență Pitești (inclusiv Spitalul de Pediatrie) Înfiinţare complex cultural multifuncţional şi expoziţional Piteşti Buget pentru proiecte de infrastructură Fonduri europene (FEDR, FSE, FC, FEADR), buget național, bugete locale de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Regulamentul nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 corelată cu… Cadrul Strategic Comunitar pentru perioada 2014-2020 Cadrul Strategic Naţional de Referință (CSNR) 2007-2013 Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014-2020 Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ 2009-2013 Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune Socială 2009 -2011 Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ Sud Muntenia 2009-2013 Oraşele competitive, motoare ale dezvoltării inteligente durabile şi inclusive a României în perioada 2014 -2020, Banca Mondială pentru MDRAP, 2013 Aspecte legate de coordonare între Strategia include în categoria lecţiilor învăţate din implementarea programelor 2007 -2013 coordonarea între diferite obiective de investiții, tipuri de diferitele investiții susținute din fonduri publice în scopul concentrării resurselor și maximizării impactului. activități, proiecte (menționate expres) La nivel de monitorizare și evaluare, Strategia menționează Organismul de Guvernare Administrativă ITI și Centrul de Evaluare - Reglementare Tehnica si Implementare a Strategiei. Acestea au inclusiv rolul de a coordona procesul de implementare a strategiei și a proiectelor elaborate. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este bine dezvoltată și corelată mai ales cu cadrul european de referință. Strategia preia și Alte observații utile despre această strategie dezvoltă obiectivele tematice cuprinse în Regulamentul european nr. 1303/2013. De asemenea, documentul sunt… include și abordarea propusă prin conceptul de investiții teritoriale integrate. 337 Sunt listate 224 de proiecte, care sunt prezentate pe baza următoarelor informații: denumire, încadrare în obiectivele tematice, generale și specifice, valoare, investitor (public/privat), zona în care se produc efecte, domenii țintă. 4. BACĂU Numele strategiei în română Strategia de Dezvoltare a Județului Bacău: Document -cadru pentru perioada de programare 2014‐2020 Numele strategiei în engleză Bacau County Development Strategy: Framework document for the programming period 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Bacău se va poziționa, la orizontul anului 2020, în topul cel mai atractive 10 județe din România pentru investitori și Lumea pe care dorim să o vedem… turiști, cu o economie competitive, deschisă și durabilă, bazată pe specializare inteligentă și pe forță de muncă înalt calificată, și cu o infrastructură modernă, accesibilă tuturor locuitorilor. Județul Bacău va oferi locuitorilor săi un nivel ridicat de calitate a vieții și servicii educaționale, medicale, sociale și culturale de înaltă calitate, precum și o administrație publică orientată către nevoile cetățenilor, care se vor implica activ în viața comunităților din care fac parte. Obiective Obiective generale (pe întreg județul): Scopurile strategiei sunt… Județul Bacău – destinație turistică de importanță națională și internațională Județul Bacău – destinație atractivă de afaceri și investiții Județul Bacău – servicii publice de calitate accesibile tuturor locuitorilor Județul Bacău – dezvoltare teritorială integrată Județul Bacău – județ accesibil și conectat la rețeaua majoră de transport Obiective specifice (priorități) pentru fiecare dintre microregiunile Valea Siretului, Valea Muntelui, Valea Trotușului, Colinele Tutovei: Creșterea accesibilității și susținerea mobilității Sprijinirea dezvoltării economice Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare Asigurarea accesului tuturor cetățenilor la servicii de calitate Îmbunătățirea calității mediului Creșterea capacității administrative și asigurarea bunei guvernanțe Pentru microregiunea Valea Muntelui: Creșterea accesibilității și susținerea mobilităț ii 338 Tipuri de activități relevante pentru Asigurarea accesibilității microregiunii la polii urbani naționali și internaționali şi la axele prioritare de transport infrastructura de drumuri județene, (TEN‐T) prin: infrastructura de apă și canalizare și Reabilitarea şi modernizarea rețelei de drumuri județene infrastructura socială Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN‐T (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale) Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport naționale şi regionale din afara TEN‐T (rutiere, tipuri de activități… feroviare, aeriene, fluviale) Promovarea transportului inter-modal Creşterea mobilității în interiorul microregiunii prin: Reabilitarea şi modernizarea rețelei de străzi urbane, inclusiv pasaje, parcări, piste de biciclete Construcția, reabilitarea și modernizarea variantelor de ocolire și a şoselelor de centură Extinderea şi modernizarea sistemului de transport în comun, inclusiv cu dotarea cu noi mijloace de transport etc. Implementarea sistemelor de management şi monitorizare a traficului Asigurarea accesului locuitorilor la rețelele de apă şi canalizare prin: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Asigurarea accesului la infrastructură şi servicii de educație de calitate pentru toți locuitorii prin: Extinderea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea unităților de învățământ Construcția de campusuri educaționale Extinderea transportului şcolar Implementarea sistemului de tip e‐Educație Asigurarea accesului la infrastructură şi servicii de sănătate de calitate pentru toți locuitorii prin: Construcția, extinderea, modernizarea şi dotarea unităților medicale publice şi private (spitale, clinici, ambulatorii, cabinete medicale etc.), Dotarea cu autosanitare a serviciilor de ambulanță Implementarea de sisteme de tip e‐Sănătate Asigurarea accesului la infrastructură şi servicii sociale de calitate şi combaterea sărăciei prin: Construcția, extinderea, modernizarea şi dotarea unităților de asistență socială (centre de zi pentru adulți şi copii, centre de tip rezidențial pentru copii, vârstnici şi persoane cu dizabilități, etc.) Construcția de locuințe sociale şi pentru tineri Sprijinirea înființării de întreprinderi sociale Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea și modernizarea ansamblului interjudețean DJ 241 (limită județ Vrancea - Podu Turcului - 339 infrastructura de apă și canalizare și Glăvănești - Răzașu - Chicerea - Motoșeni - Burdusaci - Răchitoasa - Buda - Dănăila - Zăpodia - Colonești - infrastructura socială Călini - Spria - Izvoru Berheciului, km 25+000 - 83+368), DJ 241A (Izvoru Berheciului - Obîrșia - Glodișoarele Printre proiecte se numără și… - Secuieni - DN 2F, km 64+250 - 78+114), DJ 207D (limită jud. Neamț - Dămienești - Drăgești - Brad - Mâgla - Ursoaia - Prăjești - Traian (DN 2F), km 28+000 - 50+224 Reabilitarea și modernizarea ansamblului de drumuri județene Onești - Răcăciuni - Parincea - Motoșeni - limită jud. Vaslui, DJ 119 (Onești - Gura Văii - Dumbrava, km 33+471 - 51+726), DJ 206B (Răcăciuni - Parava - Dumbrava, km 0+000 - 12+116), DJ 252E (Răcăciuni - Dieneț, km 0+000 - 5+001), DJ 252C (Dieneț - Pîncești, km 26+904 -27+774), DJ 252B (km 30+223 - 38+962), DJ 252 (Petrești - Parincea, km 100+752 - km 111+256), DJ 243B (km 33+939 - 77+493) Infrastructura de apă și canalizare Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Bacău Infrastructura socială Lucrări de reparații capitale la Secția HIV/SIDA din cadrul Spitalului Județean de Urgență Bacău Modernizare Ambulatoriului Spitalului de Pediatrie Bacău Construcția Pavilionului de Oncologie și Radiologie a Spitalului Județean de Urgență Construcția sediului Bibliotecii Județene Bacău Consolidarea și modernizarea Muzeului de Etnografie Reabilitarea și modernizarea imobil și expoziție permanentă la Vivariu - Municipiul Bacău Buget pentru proiecte de infrastructură Proiecte pe microregiuni: bugetul de stat, bugete locale, POR 2014-2020, PNDR 2014-2020, PO DCA 2014-2020, de drumuri județene, infrastructură de POS CCE 2014-2020, parteneriate public-privat, fonduri private. apă și canalizare și infrastructură Proiecte ale CJ Bacău: POST 2014-2020, POS CCE 2014-2020, POR 2014-2020, bugetul CJ, INTERREG SEE, POS socială Infrastructură Mare 2014-2020, ITI (investiții teritoriale integrate). Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Propunerile de regulamente UE pentru perioada 2014‐2020 corelată cu… Comunicarea Comisiei Europene „Contribuția politicii regionale la creşterea inteligentă în Europa 2020” Comunicarea Comisiei Europene „Contribuția politicii regionale la creşterea durabilă în Europa 2020” Inițiativa JESSICA (Sprijin european comun pentru investiții durabile în zonele urbane) Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014‐2020 (variantă în l ucru) 340 Poziția serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea unui Acord de parteneriat și a unor programe în România în perioada 2014‐2020 Propunerile de regulamente europene şi Cadrul Strategic Comunitar pentru perioada 2014 -2020 Strategia de Dezvoltare R egională Nord‐Est 2014‐2020 (versiune de lucru – septembrie 2013) Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Nord‐Est pentru perioada 2014‐2020 Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează propunerea Comisiei Europene din cadrul Politicii de Coeziune 2014 -2020 de a fi adoptate diferite obiective de investiții, tipuri de strategii integrate de investiții pentru o dezvoltare urbană durabilă. În același context, Strategia menționează activități, proiecte (menț ionate expres) investițiile teritoriale integrate și acțiunile integrate. Alte aspecte legate de coordonare nu sunt menționate explicit. Alte observații Strategia este clară, coerentă, bine documentată și organizată. Obiectivele și prioritățile par să epuizeze toate Alte observații utile despre această strategie aspectele care – teoretic – ar putea fi integrată într -o strategie de dezvoltare. Provocare pe care o ridică această sunt… abordare este ordonarea după prioritate a proiectelor. Elementele esențiale ale oricărei Strategii sunt prezente. Câteva aspecte merită însă reținute. Cu ajutorul unor fișe de colectare a ideilor de proiecte, puse la dispoziție în cadrul întâlnirilor cu autoritățile publice locale din localitățile componente ale microregiunilor, precum și la reuniunile grupurilor de lucru la nivelul fiecărei microregiuni, au fost identificate proiecte sau idei de proiecte care se doresc a fi implementate în perioada 2014-2020. De asemenea, utilizându‐se diferite criterii de ierarhizare, s‐a realizat o clasificare a acesto r proiecte în categorii: - Proiecte individuale ale unităților administrativ-teritoriale, cu impact local – de ex. reabilitarea unor străzi orăşeneşti, a unor drumuri comunale, regenerarea urbană a unor cartiere etc. ‐ Proiecte integrate, cu impact la nivelul întregii microregiunii, implementate în parteneriat – de ex. înființarea unui parc industrial, extinderea sistemului de transport în comun etc. ‐ Proiecte cu impact la nivelul întregului județ, implementate în parteneriat – de ex. extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată etc. ‐ Proiecte ale Consiliului Județean Bacău, cu impact la nivelul întregului județ. Lista indicativă a propunerilor de proiecte strategice se regăseşte în Anexa 1 a Strategiei şi conține informații relevante pentru fiecare proiect în parte, inclusiv încadrarea în obiectivele, prioritățile şi măsurile prevăzute în strategie, respectiv încadrarea lor în una din categoriile de mai sus. În Anexa 1 se regăsesc: 21 de proiecte pentru microregiuni, conținând: titlu, sco p, obiective specifice, probleme abordate, activități principale, buget estimativ, surse de finanțare, parteneri, calendar indicativ; 515 titluri de proiecte individuale ale diverselor UAT din județul Bacău (fără alte informații); 33 de proiecte ale CJ Bacău, conținând: titlu, scop, obiective specifice, probleme abordate, activități principale, buget estimativ, surse de finanțare, parteneri, calendar indicativ. 341 5. BIHOR Numele strategiei în română Strategia pentru dezvoltarea durabilă a județului Bihor pentru perioada 2014-2020 Numele strategiei în engleză Sustainable Development Strategy of the Bihor County for the period 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Bihorul își propune ca până în 2020 să devină un județ dinamic și competitiv, în care bunăstarea să fie resimțită, în Lumea pe care dorim să o vedem… mod direct, de toți locuitorii județului. Bihorul își dorește să fie recunoscut ca o poartă de intrare și ieșire către vestul Europei, în care inițiativele antreprenoriale sunt susținute activ de instituțiile publice prin servicii publice de calitate și infrastructură corespunzătoare. Complementar, județul își dorește să fie cunoscut ca o destinație turistică importantă, atât în România cât și în țările vecine. Obiective Obiective generale: Scopurile strategiei sunt… Dezvoltarea infrastructurii publice din județ Creșterea competitivității economice în industrie și agricultură Valorificarea potențialului turistic al județului Dezvoltarea serviciilor publice și a capacității administrative Obiective specifice pentru primul obiectiv general: Modernizarea infrastructurii de transport în județ Dezvoltarea infrastructurii construite și a rețelelor Dezvoltarea infrastructurii din domeniul social Creșterea eficienței energetice la nivelul județului Tipuri de activități relevante pentru Modernizarea infrastructurii de transport în județ prin: infrastructura de drumuri județene, Modernizarea infrastructurii de transport rutier infrastructura de apă și canalizare și Modernizarea infrastructurii de transport aerian infrastructura socială Dezvoltarea modalităților de transport alternativ și sporirea siguranței circulației Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Modernizarea infrastructurii de transport feroviar tipuri de activități… Dezvoltarea infrastructurii construite și a rețelelor prin: Extinderea și modernizarea rețelelor tehnico-edilitare din județ Dezvoltarea infrastructurii din domeniul social prin: Dezvoltarea infrastructurii fizice din domeniul social Creșterea eficienței energetice la nivelul județului prin: 342 Dezvoltarea proiectelor de reducere a consumului de energie Valorificarea resurselor regenerabile din județ Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reabilitare și modernizare DJ 764 Beiuș-Roșia-Aștileu-Aleșd, sector de la km 31+000 la km 64+655 infrastructura de apă și canalizare și Reabilitare și modernizare DJ 108I Bucea -Bulz-Tileagd, L = 46,533 km infrastructura socială Reabilitare DJ764 Beiuș-Roșia și DJ 764D Bratca -Borod, etapa II, L = 32,128 km Printre proiecte se numără și… Modernizare DJ 763 Padiş - limită judeţ Cluj (Ic Ponor) L = 10 km Reabilitare şi modernizare DJ 108I Bucea -Bulz-Vadu Crişului, tronson 2 Modernizare DJ 191 Marghita – Tășnad Traseul Regional Transilvania Nord Reabilitare şi modernizare DJ 767A Sarbi – Sâniob Reabilitare şi modernizare DJ 767A Uileacu de Criş-Bălaia- Burzuc-Sîrbi Modernizare DJ 767 D Fasca-Cornet, L=8,450 km Modernizarea și reabilitarea altor drumuri județene de importanță strategică la nivelul județului Infrastructura de apă și canalizare Investiții de reabilitare și extindere a infrastructurii de utilități publice – apă – canalizare (în prima etapă pornind de la UAT- urile cu resurse turistice) Extindere și modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Bihor Realizarea unei rețele de telecomunicații între regiunea Bekes și județul Bihor Realizarea unui sistem ecologic de alimentare cu apă și colector/epurare a apelor uz ate și a unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor în Parcul Natural Apuseni Utilizarea resurselor de apă geotermală în zona transfrontalieră pentru crearea/reabilitarea de facilităţi în scopul realizării unor circuite transfrontaliere. (Realizarea unor investiţii în domeniul utilizării apelor geotermale în activităţi turistice şi de asigurare alimentare cu energie termică de ambele părţi ale graniţei) Modernizarea rețelei de joasă tensiune si îmbunătățirea exploatării acesteia Reabilitarea și punerea în siguranță a digurilor, amenajări hidrotehnice a Crișului Repede și realizarea de pasaje de trecere pentru migrația ihtiofaunei și refacerea longitudinală a cursului de apă Realizarea de noi amenajări hidrologice, reabilitarea celor existente și punerea lor în siguranță și crearea unor zone umede pe râul Crișul Negru Readucerea în parametrii proiectați a canalelor de desecare, a podurilor și stăvilarelor și dotarea cu echipamente, mașini și utilaje pentru situații de urgență Infrastructura socială 343 Extinderea rețelei de servicii sociale furnizate persoanelor tinere / adulte cu dizabilități și vârstnicilor Extinderea rețelei de servicii sociale de tip rezidențial destinate copiilor Modernizarea infrastructurii educaționale din județul Bihor, inclusiv învățământ special Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate (spitale, clinici) şi înfiinţarea punctelor de prim ajutor în zonele aglomerate turistic sau fără acoperire medicale corespunzătoare (construcţii clădiri noi, reabilitare clădiri existente, achiziţii de echipamente moderne în domeniile medicale) în zona transfrontalieră, pe ambele părţi ale frontierei, pentru tratarea pacienţilor. (Continuarea şi extinderea unor proiecte demarate în etapa 2007 – 2013 din zona transfrontalieră în domeniul sănătăţii) Dotarea cu echipamente și utilaje a bazelor operaționale a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bihor Proiect integrat pentru dezvoltarea durabilă în zona montană a județului Bihor, îmbunătățirea accesului și dezvoltarea serviciilor de intervenție în situații de urgență (Codru Moma – Bihor – Vlădeasa – Pădurea Craiului) Dezvoltarea reţelei de telemedicină transfrontalieră/implementarea protocoalelor de telemedicină elaborate în cadrul proiectului HURO/1001/095/2.4.2. (Continuarea proiectelor din etapa 2007 – 2013) Reabilitarea zonelor suburbane sărace de pe Valea Ierului. (Dezvoltarea zonelor transfrontaliere sărace) Modernizare infrastructurii de servicii sociale în jud. Bihor Modernizarea și dotarea infrastructurii de sănătate din județul Bihor Strategia conține și cinci inițiative strategice separate: 1. Modernizarea aeroportului Oradea; 2. Dezvoltarea mediului de afaceri în zona Tileagd - Aleşd; 3. Dezvoltarea turismului sustenabil în arealul Munţilor Apuseni; 4. Dezvoltarea mediului de afaceri în zona Beiuş; 5. Diversificare şi consolidarea bazei economice în microregiunea Valea Ierului (Marghita – Valea lui Mihai – Săcueni). Pachetul integrat de inițiative conține proiecte inclusiv din zona infrastructurii rutiere (de ex., reabilit are și modernizare drumuri județene), a infrastructurii de apă și apă uzată (de ex., extinderea rețelelor de apă potabilă și canalizare) și a infrastructurii sociale (de ex., dezvoltare de centre culturale multifuncționale, baze sportive și săli de sport). Buget pentru proiecte de infrastructură POR, PNDI, Sub-programul „Modernizarea satului românesc” și Sub-programul „Infrastructura la nivel județean” de drumuri județene, infrastructură de din cadrul PNDL, fonduri proprii, POST 2014-2020, CNADR, buget național, POS Mediu, FEDR, FSE, POS CCE, bugete apă și canalizare și infrastructură locale. 344 socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Planul de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest 2014-2020 corelată cu… Programul TENT-T Aspecte legate de coordonare între Potrivit Strategiei, coordonarea proiectelor și atingerea țintelor asumate de obiective intră în responsabilitatea diferite obiective de investiții, tipuri de Consiliului Județean, însă metodele și instrumentele de intervenție ale acestuia sunt limitate. Pentru o dezvoltare activități, proiecte (menționate expres) unitară, proiectele stabilite implică o serie întreagă de alți parteneri existenți sau potențiali, dar și acțiuni independente ale acestor parteneri care să contribuie la un țel comun. Implementarea și monitorizarea proiectelor din strategie va intra sub apanajul Grupului de Lucru pentru Strategia de Dezvoltare, implicând o persoană responsabilă, desemnată drept coordonator implementare strategie. Coordonatorul implementare strategie va lucra îndeaproape cu direcții din cadrul/subordinea Consiliului Județean Bihor, precum: Direcția Tehnică, Direcția Economică, Arhitectul Șef, Direcția Generală Administrație Publică Locală. Strategia menționează printre criteriile de ordonare după prioritate a proiectelor următoarele două aspecte: Corelarea proiectului cu alte investiții aflate în diverse stadii de dezvoltare pe raza județului Bihor; Corelarea proiectului cu alte investiții viitoare pe raza județului Bihor (din lista proiectelor strategice și specifice. În fișele proiectelor este menționată necesitatea corelării proiectelor de investiții. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este clară, coerentă, foarte aplicată; părțile ei sunt bine interconectate. Alte observații utile despre această strategie În detaliu, merită menționate câteva puncte forte. sunt… Planul de acțiuni este foarte specific – el conține, pe lângă titlul proiectului, actorii implicați și calendar, o estimare bugetară concretă (în EUR) și gradul de prioritate atribuit (încadrat în una dintre cele trei grupe de prioritate). Strategia conține și fișe de proiecte – acestea conțin mai multe detalii relevante despre proiecte, precum: relevanța proiectelor pentru dezvoltare (încadrarea în obiectiv strategic – obiectiv specific – măsură); încadrarea lor în alte strategii naționale / regionale, teritoriul vizat, obiective și activități principale, solicitant și potențiali parteneri, surse posibile de finanțare, buget estimat, perioadă de implementare, grad de prioritate, stadiul proiectului. Strategia ia în calcul și o abordare transversală prin cele cinci Inițiative str ategice – ele sunt tratate distinct și cu prioritate, sunt localizate dispersat la nivel teritorial în centru, nord, sud-est și vest. 345 Structura de implementare a proiectului este bine definită. Potrivit documentului strategic, proiectele specifice sunt pl anificate în timp și sunt dimensionate în funcție de capacitatea de implementare a Consiliului Județean, dar și în funcție de oportunitățile, de finanțările existente. Planificarea în timp a proiectelor depinde, pe de o parte de gradul de prioritate al ace stora și pe de altă parte, de condiționalitatea dintre proiecte (unele inițiative sunt condiționate sau trebuie precedate de altele). 6. BISTRIȚA-NĂSĂUD Numele strategiei în română Strategia de Dezvoltare a Județului Bistrița -Năsăud pentru perioada 2014-2020 Numele strategiei în engleză Bistrita-Nasaud County Development Strategy over the period 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Până în anul 2025, județul Bistrița -Năsăud își va configura cadrul dezvoltării durabile printr -o economie inteligentă, Lumea pe care dorim să o vedem… diversificată și specializată, prin poziția diferențiată pe baza valorizării inteligente a tradițiilor și valorilor autentice , printr-o conectivitate consolidată cu teritoriul. Declarația de viziune la orizontul de timp 2025 poate fi formulată astfel: Județul Bistrița -Năsăud este competitiv prin comunitățile sale inteligente, unicitatea culturală și natura de basm. Obiective Dezvoltare economică inteligentă prin specializare diversificată Scopurile strategiei sunt… Dezvoltare durabilă Diferențiere prin valorizarea inteligentă a tradițiilor și valorilor autentice Conectivitate sporită Tipuri de activități relevante pentru Infrastructura de transport și utilități infrastructura de drumuri județene, Program infrastructură, dotări și servicii de alimentare cu apă și canalizare infrastructura de apă și canalizare și Dezvoltarea rețelei de infrastructuri de transport rutier infrastructura socială Dezvoltarea serviciilor de transport public Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Configurarea sistemului de transport inter-modal tipuri de activități… Dezvoltare teritorială, urbană și rurală Program pentru dezvoltarea serviciilor de educație (urban, rural) Program pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate (urban, rural) Programul privind protecția socială (urban, rural) Program pentru dezvoltarea serviciilor în domeniul culturii (urban, rural) Program dotări în domeniul cultelor (urban, rural) 346 Program privind locuirea urbană / rurală Cooperare teritorială Program privind implicarea în proiectele de anvergură teritorială mare din regiune, pe temele de dezvoltare ale celor 7 microregiuni, zone strategice Program privind participarea în rețele Program privind participarea în parteneriate teritoriale relevante Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Modernizare DN 17C - Bistrița-Moisei infrastructura de apă și canalizare și Modernizare DN 17D - Beclenuţ -Valea Mare infrastructura socială Modernizare a unor sectoare din DJ 154, DJ 162, DJ 171, DJ 172, DJ 173 Printre proiecte se numără și… Modernizarea infrastructurii rutiere de acces în Năsăud Modernizare infrastructură rutieră de acces în zona industrială Bistrița Modernizarea străzilor comunale: GAL Ruralis, Zona Valea Șieului Construirea centurii orașului Beclean Infrastructura de apă și canalizare Infrastructura de alimentare cu apă potabilă și în mod special a infrastructurii de canalizare în toate localitățile în zona de câmpie Sud-Vest Extindere si modernizare infrastructura de apă si apă uzată in județul Bistrița Năsăud - faza II-a Stație de epurare a apei la Matei Rezolvarea rețelei de canalizare în toate localitățile în cadrul unor proiecte integrate: GAL Ruralis, Zona Valea Șieului Alimentarea cu apă din lacul Colibița: GAL Ruralis, Zona Valea Șieului Rezolvarea canalizării în zona lacului Colibița Extinderea rețelei de apă și canalizare (ex. Rebrișoara): GAL Năsăud Infrastructura socială Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Colegiului Naţional “George Coșbuc” Năsăud (urban) Renovare Grădiniță 4 grupe, str. Sălciilor, Sîngeorz -Băi (urban) Reabilitare Școala veche şi Grădiniţă, localitatea Dorolea (rural) Realizarea campusului școlar din Teaca (rural) Sala de sport la Școala Generală Liviu Rebreanu, Comuna Chiuza (rural) Construire sediu bibliotecă comunală în Comuna Leşu (rural) Dezvoltarea centrului balnear Sîngeorz-Băi (urban) 347 Reabilitare secții chirurgicale, bloc operator centralizat și secții ATI din cadrul Spitalului Județe an de Urgență Bistrița (urban) Reabilitarea termică a secțiilor Spitalului Județean de Urgență Bistrița (urban) Reabilitarea, modernizarea și dotarea Spitalului Orăşenesc “Dr. George Trifon” din oraşul Năsăud (urban) Reabilitare şi dotare Dispensar uman, Comuna Milaş (rural) Reabilitarea, modernizarea și dotarea Centrului pentru Protecția Copilului Bistrița (urban) Înființare adăpost și consiliere pentru victimele violenței domestice (urban) Construire imobil de locuințe sociale cu 16 apartamente pe Strada Bistriței, oraşul Năsăud (urban) Extinderea, modernizarea și reabilitarea Centrului pentru Persoane Vârstnice, localitatea Nușeni (rural) Realizarea Muzeului Satului Bistrițean şi Năsăudean (urban) Realizare și dotare Sală Polivalentă pentru spectacole, expoziții, întâlniri, Bistrița (urban) Reabilitare Casa de Cultură, Sîngeorz -Băi (urban) Punerea în circuit turistic a Muzeului sătesc din Budeşti (rural) Renovare şi extindere la capela orașului Sîngeorz -Băi (urban) Reabilitare Biserică ortodoxă, localitate a Satu Nou, Comuna Cetate (rural) Buget pentru proiecte de infrastructură Anexa A2 a Strategiei cuprinde potențiale de surse de finanțare pentru perioada 2014-2020. Documentul de 28 de de drumuri județene, infrastructură de pagini prezintă, de exemplu: Programele operaționale 2007 -2013, cu domeniile majore de intervenție active, apă și canalizare și infrastructură precum POR, POS Mediu, Fondurile Structurale 2014-2020, PNDR, cu axele și măsurile relevante, alte finanțări, socială inclusiv scheme de ajutor de stat sau cele oferite de Banca Europeană pentru Investiții, Progress Microfinance; Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Darby Private Fund. Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Mecanismul privind „Conectarea Europei” corelată cu… Cartea Albă - Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor Energia 2020: O strategie pentru energie competitivă, sustenabilă şi sigură Small Business Act Europa creativă Documentul Orizont 2020 Consolidarea şi concentrarea cooperării internaționale a UE în domeniul cercetării şi al inovării: o abordare 348 strategică Programul pentru schimbări sociale şi inovare socială Carta albă privind guvernanța pe mai multe niveluri Strategia Dunării Dezvoltarea sustenabilă a bazinului hidrografic al râului Tisa Poziționarea în cadrul rețelei de poli a parteneriatului pentru dezvoltare teritorială sustenabilă, Grupul Visegrad 4+2 Dezvoltarea sustenabilă a Euroregiunii Carpatice Rețeaua teritorială de Grupuri de Acțiune Locală Programul Naţional de Reformă Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 -2020 Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007 – 2013 şi 2020, 2030 Strategia de transport inter-modal în România 2020 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al R omâniei 2007-2026 Memorandum – Poziția preliminară a României privind Comunicarea Comisiei “PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legat de alimentație, resurse naturale şi teritorii Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul de timp 2020, respectiv 2030 Acordul de Parteneriat 2014-2020 Planul Național de Dezvoltare 2014-2020 Strategia de Competitivitate aferentă perioadei 2014-2020 Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Nord-Vest 2014-2020 Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează că în ceea ce privește abordarea strategică privind infrastructurile de transport și utilități, diferite obiective de investiții, tipuri de trebuie ținut seama inclusiv de următoarele recomandări: activități, proiecte (menționate expres) Coordonarea planurilor de dezvoltare cu cele de infrastructuri de transport și utilități Coordonarea dezvoltării acestora cu procesele de catalizare a dezvoltării ec onomice locale (asigurarea resurselor financiare pentru funcționare, întreținere, dezvoltare) și gestionarea proceselor de avansare a uzurii fizice și morale; Coordonarea planurilor de dezvoltare a infrastructurilor de transport și utilități cu asigurarea măsurilor de protejare a mediului, specificului și valorilor teritoriului (împotriva poluării aerului, monumentelor, râurilor, terenurilor în general etc.). 349 Strategia amintește și de proiecte integrate în materie de infrastructură de alimentare cu apă potabilă și canalizare, dar și de drumuri în localitățile din județ. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este corect redactată, clară, coerentă, complexă. Alte observații utile despre această strategie Gradul de detaliere a obiectivelor și măsurilor de intervenție este foarte satisfăcător. Pentru fiecare domeniu de sunt… intervenție sunt listate proiecte specifice, ceea ce dă plus-valoare Strategiei. Față de alte strategii, documentul conține și o secțiune specială dedicată cadrului de politici publice î n care se implementează proiectele. Strategia adoptă o abordare diferențiată pe zone de dezvoltare. Demnă de menționat este Anexa A3 a Strategiei, care centralizează proiectele Consiliului Județean Bistrița Năsăud în perioada 2014-2020. Centralizatorul include pentru fiecare proiect: titlul proiectului, domeniul strategic, stadiul, maturitatea (perioada de implementare), grup țintă. Proiectele sunt grupate pe următoarele categorii: infrastructură de transport (26 de proiecte) și alte domenii (43 de proiecte vizând: utilități, turism, dezvoltare economică, sociale, culturale, de mediu, administrație publică). Anexa A4 conține proiectele unităților administrativ-teritoriale din județul Bistrița -Năsăud în perioada 2014-2020. Centralizatorul include pentru fiecare proiect: titlul proiectului, domeniul strategic, stadiul, maturitatea (perioada de implementare), grup țintă. Centralizatorul grupează proiectele pe 41 de unități administrativ -teritoriale. 7. BOTOȘANI Numele strategiei în română Strategia de Dezvoltare Socio-economică a Județului Botoșani 2014-2020 Numele strategiei în engleză Socio-economic Development Strategy of the Botosani County 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Strategia preia și se bazează pe viziunea de dezvoltare menționată în strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est Lumea pe care dorim să o vedem… pentru perioada 2014-2020: „În anul 2022 Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra şi a locui!” Obiective Strategia preia obiectivul general și ținta pentru 2012 din Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est 2014-2020. Scopurile strategiei sunt… Obiectiv general: derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creştere economică durabilă, favorabil creşterii competitivităţii economice şi incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente faţă de celelalte regiuni ale României. Ținta propusă pentru anul 2022: indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional pe cap de locuitor la nivel regional va reprezenta 75% din valoarea indicatorului la nivel naţional şi 37% din valoarea indicatorului la nivel 350 comunitar. Priorități de dezvoltare pe obiective/domenii de acțiune, incluse în Strategia județului Botoșani: Îmbunătăţirea infrastructurii de comunicaţii şi a serviciilor publice, în scopul creşterii accesibilităţii judeţului Dezvoltare economică sustenabilă şi crearea unei economii competitive bazate pe CDI şi societatea informaţională Sprijinirea economiei rurale şi dezvoltarea mediului rural prin valorificarea resurselor specifice spaţiului rural Îmbunătăţirea capitalului uman prin promovarea ocupării forţei de muncă, acces la educaţie, sănătate şi instruire, promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei Promovarea şi valorificarea resurselor turistice şi culturale ale judeţului Botoşani, promovarea unui mod de viaţă sănătos Dezvoltarea relaţiilor de cooperare externă, a parteneriatelor intra - şi inter-regionale Tipuri de activități relevante pentru Îmbunătăţirea infrastructurii şi amenajării teritoriului, inclusiv prin: infrastructura de drumuri județene, Modernizarea infrastructurii rutiere a judeţului (DN, DJ, DC, DS, DE şi centuri ocolitoare) infrastructura de apă și canalizare și Construcţie/ reabilitare poduri şi podeţe infrastructura socială Îmbunătăţirea infrastructurii pentru protecţia mediului, patrimoniu natural şi prevenirea şi gestionarea riscurilor Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva naturale, inclusiv prin: tipuri de activități… Realizarea/reabilit area/extinderea/modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare şi staţii de epurare Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, de educație şi de sănătate, inclusiv prin: Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii educaţionale pre -universitare şi universitare Dezvoltarea infrastructurii destinate activităţilor sportive şi recreative Construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii culturale Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea unor porțiuni din următoarele drumuri județene: DJ 282, DJ 297, DJ 208H, DJ 208I, DJ 208C infrastructura de apă și canalizare și (prin POR 2014-2020) infrastructura socială Modernizarea infrastructurii rutiere a judeţului (DN, DJ, DC, DS, DE şi centuri ocolitoare) inclusiv Printre proiecte se numără și… construcţie/reabilitare poduri şi podeţe: 250 de titluri de proiecte din localități ale județului Botoșani. Infrastructura de apă și canalizare Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată (POS Mediu sau echivalent, Bugetul de stat, 351 Bugetele locale) Realizarea/reabilitarea /extinderea/modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare şi staţii de epurare: peste 130 de proiecte. Infrastructura socială Infrastructura de locuinţe/locuinţe sociale: sunt propuse 30 astfel de proiecte. Construirea/ reabilitarea/ modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale: peste 100 de proiecte. Reabilitarea/ modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate: peste 60 de proiecte. Reabilitarea/ modernizarea/echiparea infrastructurii educaţionale pre -universitare şi universitare: peste 140 de proiecte. Dezvoltarea infrastructurii destinate activităţilor sportive şi recreative: peste 100 de proiecte. Construirea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii culturale: peste 150 de proiecte. Buget pentru proiecte de infrastructură POR 2014-2020, Programul Operaţional Sectorial Mediu sau echivalent, bugetul de stat, bugetele locale, fonduri de drumuri județene, infrastructură de private, credite, fonduri europene (generic), PNDR. apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Cadrul strategic european Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Politica de coeziune a Uniunii Europene corelată cu… Acordul de Parteneriat 2014-2020 Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, orizonturi 2013 -2020-2030 Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 Strategia de dezvoltare regională a Regiunii Nord-Est 2014-2020 Strategia de specializare inteligentă a Regiunii Nord-Est 2014-2010 Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează în mod explicit rolul Consiliului Județean de a coordona și controla realizarea activităților de diferite obiective de investiții, tipuri de investiții și reabilitare a infrastructurii județene. activități, proiecte (menționate expres) Strategia amintește de investițiile teritoriale integrate pentru intervenții multidimensionale și intersectoriale. Monitorizarea va consta în verificarea implementării în perioada programată a activităţilor și va contribui şi la o îmbunătăţire a coordonării proiectelor realizate în profil teritorial. 352 Strategia menționează de investițiile teritoriale integrate și de corelarea proiectelor GAL (Grupuri de Acțiune Locală) cu PNDR. Strategia include proiecte integrate de apă, canalizare și stații de epurare dar și proiecte integrate în care este inclusă infrastructura de drumuri. Alte observații Pe ansamblu, strategia este relativ bine redactată și detaliată. Aceasta conține liste lungi de proiecte structurate pe Alte observații utile despre această strategie domenii de acțiune. sunt… Strategia conține și 10 proiecte strategice, sumar prezentate cu următoarele tipuri de informații: perioada de implementare, scop, valoare estimată, parteneri, surse de finanțare, obiective specifice, activități principale. O secțiune specială este dedicată infrastructurii de susținere a activităților economico -sociale, care include: administrația publică, grupurile de acțiune locală, asociațiile de dezvoltare comunitară, grupul european de dezvoltare teritorială. Indicatorii de monitorizare ai Strategiei sunt numeroși și prezentați pentru fiecare obiectiv strategic și pentru fiecare prioritate de dezvoltare. Totuși, strategia duce lipsă de estimări bugetare la nivelul proiectelor și de o identificare constantă și clară a liniilor de finanțare disponibile. Sursele de finanțare sunt menționate în cazul proiectelor strategice. Ele sunt incluse și în dreptul proiectelor listate, dar mențiunile sunt vagi, iar în dreptul multora dintre ele acestea lipsesc. 8. BRĂILA Numele strategiei în română Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brăila 2010 -2015 Numele strateg iei în engleză Sustainable Development Strategy of the Braila County 2010-2015 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune În anul 2015 judeţul Brăila va fi un judeţ care s-a dezvoltat durabil în sensul: Lumea pe care dorim să o vedem… - valorificării durabile a poziţiei geo-strategice si resurselor naturale, în scopul asigurării echilibrului între sistemele socio-economice si potenţialul natural; - existenţei unei forţe de muncă calificate pentru care există un număr suficient de locuri de muncă bine plătite; - menţinerii competitivităţii judeţului prin desfășurarea unor activităţi economice prospere, introducerea de noi tehnologii si investiţii în cunoaștere si inovare; - îmbunătăţirii continue a calităţii vieţii oamenilor, asigurându-le acces egal la utilităţi, servicii de asistenţă socială si sănătate, educaţie; - implicării active a instituţiilor pentru dezvoltarea economică si socială echilibrată a judeţului, consultând 353 democratic comunitatea, partenerii sociali si mediul de afaceri în procesul decizional. Obiective Obiectiv general: îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii locuitorilor judeţului Brăila, generaţiilor prezente și Scopurile strategiei sunt… viitoare, prin crearea unei comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze și să utilizeze resursele în mod eficient și eficace asigurând prosperitatea, protecţia mediului si coeziunea socială. Obiective specifice: Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural si de prevenire si gestionare a riscurilor naturale; Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinţelor angajatorilor prin promovarea culturii antreprenoriale, a societăţii informaţionale și a noilor servicii, în contextul integrării activităţilor productive în spaţiul economic european; Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse si valorificarea maximală a acestora prin promovarea unor practici de consum și producţie care să permită o creștere economică sustenabilă pe termen lung; Ameliorarea proprietăților mediului fizic, ca suport al vieţii din zonele rurale si urbane ale judeţului în vederea dezvoltării durabile a judeţului si diminuării disparităţilor dintre mediul r ural si urban. Tipuri de activități relevante pentru Îmbunătăţirea infrastructurii de transport și a reţelelor de utilităţi, inclusiv prin: infrastructura de drumuri județene, Modernizarea sistemelor de transport public infrastructura de apă și canalizare și Modernizarea /realizarea centurilor ocolitoare pentru centre urbane infrastructura socială Construcţie/reabilitare poduri și podeţe Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Reabilitarea și modernizarea rețelei de transport rutier tipuri de activități… Îmbunătăţirea infrastructurii de apă si apă uzată, inclusiv prin: Proiecte integrate apă – canalizare – staţii de epurare Realizarea / reabilitarea / extinderea / modernizarea reţelelor de alimentare cu apă Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de canalizare și staţiilor de epurare Creșterea calităţii vieţii cetăţenilor judeţului Brăila, inclusiv prin: Construirea / reabilitarea / modernizarea locuinţ elor, infrastructurilor culturale, sportive si pentru petrecerea timpului liber Asigurarea accesului egal la serviciile de asistenţă socială, inclusiv prin: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale Sprijinirea parteneriatelor pentru dezvoltarea serviciilor de asistenţă pentru vârstnici Înfiinţarea de reţele de întrajutorare pentru diverse grupuri dezavantajate Asigurarea accesului egal la serviciile de sănătate, inclusiv prin: 354 Reabilitarea, modernizarea, dez voltarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate Asigurarea accesului egal la educaţie, inclusiv prin: Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare Susţinerea copiilor dotaţi prin acordarea de burse sociale și crearea unor centre afterschool Valorificarea durabilă a patrimoniului natural si cultural, inclusiv prin: Punerea în valoare a patrimoniului cultural prin reabilitarea si restaurarea monumentelor istorice si clădirilor cuprinse în pat rimoniul arhitectonic Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Modernizarea /realizarea centurilor ocolitoare pentru centre urbane – 2 proiecte infrastructura de apă și canalizare și Construcţie/reabilitare poduri și podeţe – 4 proiecte infrastructura socială Reabilitarea și modernizarea rețelei de transport rutier – 48 proiecte Printre proiecte se numără și… Modernizarea sistemelor de transport public – 7 proiecte Infrastructura de apă și canalizare Proiecte integrate apă – canalizare – staţii de epurare – 3 proiecte Realizarea/reabilitarea/ extinderea/ modernizarea reţelelor de alimentare cu apă – 28 proiecte Construcţia/ reabilitarea/ extinderea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare – 2 proiecte Construcţia/ reabilitarea/ extinderea sistemelor de canalizare și staţiilor de epurare – 41 proiecte Infrastructura socială Construirea/ reabilitarea/ modernizarea locuinţelor, infrastructurilor culturale, sportive si pentru petrecerea timpului liber – 57 de proiecte Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale – 7 proiecte Sprijinirea parteneriatelor pentru dezvoltarea serviciilor de asistenţă pentru vârstnici – 7 proiecte Reţele de întrajutorare pentru diverse grupuri dezavantajate – 1 proiect Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate – 6 proiecte Asigurarea asistenţei medicale primare în zona rurală – 18 proiecte Reabilitarea, modernizarea, dezvoltare a și echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare – 54 de proiecte Crearea unor centre afterschool – 4 proiecte Reabilitarea si restaurarea monumentelor istorice si clădirilor cuprinse în patrimoniul arhitectonic – 8 proiecte Buget pentru proiecte de infrastructură POS Mediu 2007-2013, POR 2007-2013, POS Transport, Programul Multianual TEN-T 2007-2013, PNDR, programele de drumuri județene, infrastructură de g uvernamentale de construcții de locuințe, Administrația Fondului pentru Mediu, buget județean, bugetul local. 355 apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2010-2015 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 Strategia menționează / se bazează / este Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 al Regiunii Sud-Est corelată cu… Domeniile de intervenție a Fondurilor Structurale și Fondurilor de Coeziune ale UE Strategia UE pentru Regiunea Dunării Programul Opera ţional Comun „Bazinul Mării Negre” Programul 3AIADES – un program european de acţiune integrată pentru transportul pe căile de navigaţie interioare Liniile Directoare TE3-T – Reţelele de Transport Trans-europene Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează printre obiectivele sale specifice dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu diferite obiective de investiții, tipuri de implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului na tural si de prevenire și gestionare a riscurilor activități, proiecte (menționate expres) naturale. Strategia propune un comitet de coordonare pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei. Strategia conține proiecte integrate apă – canalizare – stații de epurare. Alte observații Pe ansamblu, strategia este clară și coerentă. Este suficient de detaliată și cuprinde proiecte specifice pentru Alte observații utile despre această strategie fiecare obiectiv strategic. De asemenea, sursele de finanțare sunt tratate cu atenție. D e exemplu, Strategia sunt… identifică domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene în care pot fi încadrate proiectele propuse. Pentru fiecare dintre proiectele propuse în cadrul secţiunii „Politici, programe, operaţiuni indicative, proiecte”, altele decât cele care se află deja în implementare din cadrul prezentului document s-au întocmit fise de proiect ce conţin informaţii referitoare la: încadrare în Strategie a proiectului; obiectivul proiectului; surse de finanţare disponibile pentru iniţierea și implementarea proiectului; solicitanţi/parteneri oportuni în cadrul proiectului; alte menţiuni, acolo unde este cazul; programarea în timp a proiectului. Planul de Acțiuni al Strategiei este constituit din fișe de proiect, care pot fi ordonate după prioritate pe axa timpului în funcţie de ordinea logică a implementării măsurilor, de calendarul deschiderii apelurilor de proiecte pentru un anume Program Operaţional (dacă este cazul), în funcţie de maturitatea proiectului. La nivel de surse de finanțare, sunt identificate programele operaționale, axele și măsurile pentru proiectele detaliate în cele peste 120 de fișe de proiect. 356 Pentru fiecare obiectiv specific sunt prezentate rezultatele așteptate (dar sunt generic enunțate) ș i indicatori de monitorizare. Strategia include și principalele etape ce trebuie parcurse în vederea elaborării și depunerii documentației unui proiect spre finanțare. De asemenea, ea menționează pe scurt ce cuprinde procesul de evaluare și selecție și et apa de pre-contractare. Strategia conține următoarele tipuri de proiecte: proiecte în implementare, proiecte vizate pentru care există studii tehnice, proiecte propuse, aflate încă în stadiul de idee. 9. BRAȘOV Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare a județului Brașov 2013-2020-2030 Numele strategiei în engleză Brasov County Development Strategy 2013-2020-2030 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Judeţul Braşov în 2030 este judeţul competitiv şi prosper, atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească Lumea pe care dorim să o vedem… aici, precum şi pentru cei ce vor să îl viziteze. Obiective Obiectiv general: utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane existente, cu respectarea principiilor Scopurile strategiei sunt… dezvoltării durabile, în vederea realizării unei dezvoltări economice şi sociale care să ducă pe termen lung la creşterea calităţii vieţii populaţiei judeţului Braşov. Direcţii principale de dezvoltare cu obiectivele corespunzătoare relevante (selecție): Dezvoltarea infrastructurii judeţului şi a localităților. Brașovul – principal nod de transport și comunicații. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala turismului românesc. Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creşterea atractivității şi competitivităţii zonelor turistice cu potențial natural și cultural Promovarea și valorificarea obiectivelor turistice, a evenimentelor şi manifestărilor locale Consolidarea și dezvoltarea economiei judeţene. Dublarea PIB -ului braşovean până în 2020. Dezvoltarea urbană policentrică. Zona metropolitană Brașov - capitala regiunii de Dezvoltare Centru. Dezvoltarea durabilă a turismului – Polul de Creștere Brașov, capitala turismului Dezvoltarea durabilă şi competitivă a economiei brașovene – Polul de Creştere Braşov. Centru de excelenţă în cercetare-inovare şi transfer tehnologic 357 Dezvoltarea durabilă a transportului şi comunicaţiilor – Polul de Creştere Braşov nod de transport şi comunicaţii, centru logistic Dezvoltarea durabilă a comunităţii braşovene – Standard de viață european in Polul de Creștere Brașov românesc Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu. Braşov – capitala verde a României Managementul durabil al apei Managementul deşeurilor Creşterea calităţii capitalului social uman. Redefinirea statutului/ valorilor de a fi “Braşovean”. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare, creşterea calităţii serviciilor în unităţile de învăţământ Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate, creşterea calităţii serviciilor în unităţile medicale Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de protecţie socială, creşterea calităţii serviciilor în unităţile de specialitate Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituri. Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport, inclusiv prin: infrastructura de drumuri județene, Construirea și dezvoltarea infrastructurii majore de transport infrastructura de apă și canalizare și Fluidizarea circulaţiei pe drumurile naţionale şi europene infrastructura socială Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale (judeţene şi comunale) astfel ca ele să corespundă Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva cerinţelor actuale de trafic tipuri de activități… Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale (judeţene şi comunale) cu mare impact turistic. Construcţia de drumuri turistice noi inter -judeţene Extinderea transportului public de călători spre zonele rurale şi în interiorul acestora, care să asigure curse regulate către localităţi Îmbunătăţirea generală a calităţii transportului public de persoane la nivel judeţean cu respectarea condiţiilor de protecţia mediului Realizare spaţii de parcare în concordanţă cu fluenţa traficului şi a parcului auto în special în municipiul Braşov Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare, inclusiv prin: Introducerea , extinderea, reabilitarea și modernizarea reţelelor de apă şi canalizare în judeţ în special în mediul rural Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare, creşterea calităţii serviciilor în unităţile de învăţământ, inclusiv prin: Renovarea sau construirea grădiniţelor, şcolilor şi anexelor acestora (ex. clădiri şi anexe sportive) numai în 358 concordanţă cu prognozele demografice şi prognozele cifrele de şcolarizare Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate, creşterea calităţii serviciilor în unităţile medicale, inclusiv prin: Construcţia Spitalului Clinic Universitar ca sistem integrat de servicii de sănătate Modernizarea şi echiparea unităţilor sanitare şi a secţiilor de urgenţă, a serviciului de judeţean de ambulanţă Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de protecţie socială, creşterea calităţii serviciilor în unităţile de specialitate, inclusiv prin: Înfiinţarea de alternative de tip rezidenţial (adăposturi temporare, centre de tranzit, centre de criză, locuinţe protejate, case de tip familial) Înfiinţarea de alternative de tip nerezidenţial (centre de zi, centre de consiliere, cluburi, centre de terapie şi recuperare) Construirea de locuinţe sociale pentru familiile şi persoanele aflate în dificultate sau în situaţii de risc Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport infrastructura de drumuri județene, Construcţia autostrăzii Braşov – Borş şi a autostrăzii Braşov – Bucureşti infrastructura de apă și canalizare și Construcţia centrului logistic integrat în proximitatea aeroportului Braşov infrastructura socială Realizarea traseelor ocolitoare pentru localităţi (finalizarea unora, lărgirea şi consolidarea părţilor Printre proiecte se numără și… carosabile pentru cele existente). Prioritate pentru finalizarea traseelor ocolitoare o au Municipiile Braşov (finalizarea traseului de ocolire al Municipiului Brașov, realizarea centurii ocolitoare extinse pe traseul Săcele - Hărman – Bod – Hălchiu – Dumbrăvița – Vlădeni), Făgăraş şi Săcele, oraşele Râşnov, Ghimbav, Codlea, Zărnești şi comunele traversate şi afectate de traficul de pe DN1, DN 13, DN10. Modernizarea/ reabilitare drumurilor cu rol strategic - care fac legătura spre alte județe/ cele care pot fluidiza circulația ca alternativă pentru drumurile europene sau naționale: DJ 104 (Şercaia – Hoghiz), DJ 104 A (Perşani – Victoria – Ucea de Jos), DN 73 A ( Tohanu Vechi – Şinca Veche), DJ 105 A (Rupea – Cincu – Toarcla – Sibiu), DJ 132 (Homorod – Jimbor – Harghita), DJ 132 B ( Homorod – Ioneşti – Harghita), DC 32 (DN 13 – Racoș – Augustin), DC 34 (Apaţa – Ormeniş – Augustin), DC 55 (Victoria – Sibiu), DJ 112 (Hărman – Podu Olt – Covasna), DC 24 (Cobor – Ticuşu Vechi – Comana), DJ 105 (Cincu – Voila), DJ 104 D (Făgăraş – Şoarş – Sighişoara). Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale (judeţene şi comunale) cu mare impact turistic. Vor avea prioritate drumurile DC 28 (Buneşti – Viscri), DC 44 (DN1 – Dumbrăviţa), DC 56 (Moeciu –Peştera cu prelungire în DC 57 Peştera – Măg ura – Zărneşti, şi conexiune cu un viitor drum turistic care să lege Peştera 359 de Şirnea şi de Argeş în paralel cu masivul Piatra Craiului); DC 55 Fundata – Şirnea, DC 53 Moeciu de Jos – Moeciu de Sus, DC 59 ( Predeluţ – Zărneşti); DN 73 A care se suprapune cu traseul autostrăzii pe porţiunea Predeal – Zărneşti; DJ 102 P (Predeal – Cabana Trei Brazi), DC 84 (Râşnov – Poiana Braşov), DJ 103A Tărlungeni – Vama Buzăului; Perşani – Grid – Comana – Veneţia de jos – Băile Veneţia cu legătura dintre Comana de Sus și Crizbav. Construcţia de drumuri turistice noi inter -judeţene: Moeciu de Sus – Dâmboviţa; Săcele – Valea Doftanei – Prahova; Vama Buzăului – Covasna – Buzău; Victoria – Bâlea Cascadă; Peştera – Şirnea – Cheile Dâmbovicioarei; Râşnov – Diham –Bușteni. Extinderea transportului public de călători spre zonele rurale şi în interiorul acestora, prioritate având: zona Rupea – Făgăraş: Braşov – Rupea, Hoghiz - Şercaia, Rupea – Racoş - Augustin, Homorod – Jimbor, Homorod – Ioneşti, Homorod – Beia, Făgăraş - Cincu – Şoarş - Lovnic - Jibert – Dacia – Rupea. Infrastructura de apă și canalizare Introducerea, extinderea, reabilitarea și modernizarea reţelelor de apă şi canalizare în judeţ, în special în mediul rural. Prioritare sunt: finalizarea investiţiei începute de către Compania Apa cu sprijin financiar prin programul POS Mediu, Axa 1; investiţia din Municipiului Făgăraş în parteneriat cu judeţul Sibiu prin POS Mediu, Axa 1; zona rurală din Ţara Făgăraşului şi zona rurală din nord -vestul judeţului (eventual prin PNDR 322, bugetele locale şi bugetul naţional) Infrastructura socială Crearea Institutului de Cercetare Inovare Dezvoltare de către Universitatea „Transilvania” – Braşov Construcţia Spitalului Clinic Universitar Buget pentru proiecte de infrastructură Capacitatea financiară a autorităților locale este în scădere. În aceste condiții, principala sursă de finanțare pentru de drumuri județene, infrastructură de proiectele de investiții poate fi, pe termen scurt și mediu, absorbția fondurilor structurale ale Uniunii Europene. apă și canalizare și infrastructură Surse menționate explicit: POS Mediu, PNDR, Fondul de Mediu, parteneriatele public -private, bugetele locale socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2013-2020-2030 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Planul Național de dezvoltare 2007-2013 Strategia menționează / se bazează / este Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 corelată cu… Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2013-2020-2030 Planul Regional de Dezvoltare a Regiunii Centru 2007-2013 360 Prognoza Demografică a Regiunii Centru 2003-2025 Planul de Amenajare a Teritoriului Național 2009 Planul de Amenajare Teritorială a Județului Brașov 2002 Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor Brașov 2010 (varianta în lucru) Master Planul Județean pentru Apă Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului, județul Brașov, 2006 Plan Regional de Acțiune pentru Ocupare și Incluziune Socială Planul de Dezvoltare Școlară a Județului Brașov, 2010 Master Planul pentru Turismul Național al României, 2007-2026 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Brașov 2009 Strategiile de dezvoltare locală ale municipiilor, orașelor și comunelor din județ (variantele de la nivelul anului 2010) Aspecte legate de coordonare între Strategia include un proiect integrat în domeniul construirii și dezvoltării infrastructurii majore de transport: diferite obiective de investiții, tipuri de construcția unui centru logistic integrat în proximitatea aeroportului Brașov. De asemenea, aceasta ia în seamă activități, proiecte (menționate expres) managementul integrat al deșeurilor. Alte referiri exprese la aspecte legate de coordonare nu sunt făcute. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este cuprinzătoare mai ales la partea analitică și destul de detaliată. Ea cuprinde direcțiile Alte observații utile despre această strategie majore de dezvoltare ale unei unități administrativ-teritoriale de acest nivel. Cu toate acestea, unele dintre aceste sunt… direcții se suprapun. De exemplu, infrastructura rutieră se regăsește în trei din cele șapte direcții de acțiune. Proiecte concrete sunt prezente, însă nu pentru toate obiectivele specifice menționate. Un plan de acțiuni privind implementarea Strategiei nu este prezent, iar sursele de finanțare sunt tratate superficial, fără o atenție deosebită. 10. BUZĂU Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare durabilă a județului Buzău 2007-2013 Numele strategiei în engleză Sustainable Development Strategy of Buzau County 2007-2013 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune În anul 2013 judeţul Buzău va fi un judeţ care s-a dezvoltat durabil în sensul: Lumea pe care dorim să o vedem… - valorificării durabile a poziţiei geo-strategice si resurselor naturale, păstrând un mediu înconjurător nepoluat; - existenţei unei forţe de muncă calificate pentru care există un număr suficient de locuri de muncă bine plătite; 361 - menţinerii competitivităţii judeţului prin desfășurarea unor activităţi economice prospere, introducerea de noi tehnologii si investiţii în cunoaștere și inovare; - îmbunătăţirii continuu a calităţii vieţii oamenilor asigurându-le acces egal la utilităţi, servicii de asistenţă socială si sănătate, educaţie; - implicării active a instituţiilor pentru dezvoltarea economică si socială echilibrate a judeţului, consultând democratic comunitatea, partenerii sociali si mediul de afaceri în procesul decizional. Obiective Obiectivul general: îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii locuitorilor judeţului Buzău, generaţiilor prezente și Scopurile strategiei sunt… viitoare, prin crearea unei comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze și să utilizeze resursele în mod eficient și eficace asigurând prosperitatea, protecţia mediului și coeziunea socială. Direcții de dezvoltare și obiective corespunzătoare relevante (selecție): Resurse naturale si protecţia mediului Îmbunătăţirea calităţii la infrastructura de apă si apă uzată Dezvoltare economică si competitivitate Dezvoltarea resurselor umane Infrastructură si utilităţi Îmbunătăţirea infrastructurii si utilităţilor Asigurarea accesului egal la serviciile de asistenţă socială Asigurarea accesului egal la serviciile de sănătate Asigurarea accesului egal la educaţie Valorificarea durabilă a patrimoniului natural si cultural Tipuri de activități relevante pentru Resurse naturale si protecţia mediului infrastructura de drumuri județene, Proiecte integrate apă – canalizare – staţii de epurare infrastructura de apă și canalizare și Realizarea/reabilitarea/extinderea/modernizarea reţelelor de alimentare cu apă infrastructura socială Construcţia/reabilitarea/extinderea sistemelor canalizare si staţiilor de epurare Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Infrastructură si utilităţi tipuri de activități… Reabilitarea si modernizarea reţelei de transport rutier Construirea/reabilitarea/modernizarea locuinţelor, infrastructurilor culturale, sportive si pentru petrecerea timpului liber Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare Punerea în valoare a patrimoniului cultural prin reabilitarea si restaurarea monumentelor istorice si clădirilor cuprinse în patrimoniul arhitectonic 362 Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Modernizare drum judeţean DJ 203K, Km 75+000 – 105+000, Vintilă Vodă – Plaiul Nucului, Judeţul Buzău infrastructura de apă și canalizare și Reabilitare DJ 203K, km 116+000 – 127+600, Gura Teghii – Nehoiașu, judeţul Buzău infrastructura socială Reabilitare DJ 203H, km 0+000 – 16+000, Râmnicu Sărat – Buda Printre proiecte se numără și… Infrastructura de apă și canalizare Alimentare cu apă, construire/modernizare staţii de epurare și reabilitare/extindere reţele canalizare în aglomerările Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pătârlagele, Pogoanele Alimentare cu apă, canalizare și staţie de epurare în comunele Smeeni (Smeeni, Udaţi Mânzu), Toplice ni (Băbeni și Răducești) etc. Sistem de alimentare cu apă a localităţilor situate pe Valea Buzăului – 25 localităţi Reabilitare staţie clorinare, rezervor apă, reţea de distribuţie apă, staţie epurare; aducţiune apă; executare sursă captare, canalizare si staţii epurare; extindere canalizare în orașul Pătârlagele si satele componente. Infrastructura socială Construire săli de sport la Grupul Școlar Tehnic, Școala nr. 1, Școala nr. 2 din Nehoiu Construire stadion oraș Pătârlagele Reabilitare imobil Centru de zi Bîsca Rozilei, oraș Nehoiu Realizarea unui pavilion nou pentru mărirea capacităţii Complexului de servicii pentru copilul cu handicap sever nr. 8, din municipiul Buzău Modernizarea, dezvoltarea si echiparea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Municipal Râmnicu Sărat Reabilitare Spital Orășenesc Nehoiu Reabilitare clădire dispensar uman, farmacie, substaţie de salvare în comuna Mihăilești Reabilitare/modernizare Școala cu clasele I -VIII nr. 6, Școala cu clasele I -VIII nr. 3, Grupul Școlar Agricol Rm. Sărat Reabilitarea Colegiului Naţional Al. Vlahuţă Rm. Sărat Reabilitare Școala cu clasele I -IV Mlăjet – Nehoiu Reabilitarea Muzeului Judeţean Buzău Al. Odobescu Reabilitare clădiri patrimoniu naţional Vila Albatros Restaurarea Muzeului monument istoric clasa I - Casa Domnească Rm. Sărat Buget pentru proiecte de infrastructură Bugetul local, bugetul judeţean, programe naţiona le, Fondul de mediu, POS Mediu, POR, Programele de cooperare de drumuri județene, infrastructură de teritorială și interregională, PNDR, programe bilaterale, credite bancare apă și canalizare și infrastructură socială 363 Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2007-2013 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 Strategia menționează / se bazează / este Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, 2008 corelată cu… Agenda Teritorială a Uniunii Europene Orientările Strategice de Coeziune Agenda de la Lisabona Programele Operaționale Programe europene de cooperare teritorială și interregională Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Buzău Aspecte legate de coordonare între Potrivit Strategiei, un Comitet de coordonare pentru implementarea, monitorizarea si evaluarea acesteia va diferite obiective de investiții, tipuri de monitoriza eficacitatea si calitatea implementării ei. activități, proiecte (menționate expres) De asemenea, se menționează că direcțiile de dezvoltare ale Strategiei au fost corelate cu strategia de amenajare a teritoriului județean, prezentată în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Buzău. Strategia propune și proiecte integrate apă – canalizare – stații de epurare, fără a menționa alte aspecte în materie de coordonare a investițiilor. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este clară, coerentă și cuprinzătoare. Aceasta detaliază aspecte tehnice care țin de Alte observații utile despre această strategie elaborarea și implementarea proiectelor, dar și de finanțare. Strategia cuprinde și scenarii de dezvoltare. sunt… Structura de prezentare a conținutului strategiei este următorul: direcția de dezvoltare, obiectivul direcției de dezvoltare, sub-direcția de dezvoltare, proiecte propuse, rezultate așteptate, responsabili/parteneri. Planul de acțiuni conține următoarele tipuri de informații: direcția și sub -direcția de dezvoltare care încadrează fiecare proiect, titlul proiectului, responsabili (beneficiari și parteneri), in terval de timp recomandat pentru implementare, surse de finanțare disponibile. Merită menționat că Strategia conține, printre altele: - recomandări specifice pentru atingerea obiectivelor fiecărei direcţii de dezvoltare; - principalele etape care trebuie parcurse în vederea elaborării si depunerii documentaţiei unui proiect spre finanţare; - etapele principale de urmat în vederea implementării proiectului propus; 364 - un capitol distinct în care sunt detaliate sursele de finanțare disponibile – programe naționale, programe operaționale (programe de cooperare teritorială transnațională, programe de cooperare interregională), programe bilaterale, finanțări ale unor instituții financiare internaționale, bănci specializate în finanțarea sectorului public, bănci comerciale, ambasade, fundații, organizații, sponsorizări; - un capitol distinct dedicat oportunităților de parteneriat. 11. CĂLĂRAȘI Numele strategiei în română Planul de Dezvoltare a județului Călărași pentru perioada 2014 -2020 (variantă în consultare, noiembrie 2014) Numele strategiei în engleză Calarasi County Development Plan 2014-2020 (draft, last accessed: November, 2014) Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Călăraşi 2020, un judeţ cu o economie locală sustenabilă, dezvoltată prin inovare, tradiţie şi valorificarea Lumea pe care dorim să o vedem… resurselor, atractiv pentru investitori, susţinut de o infrastructură modernă şi un mediu partenerial dezvoltat. Obiective Obiectiv general: dezvoltarea durabilă a economiei locale şi societăţii prin valorificarea şi conservarea resurselor Scopurile strategiei sunt… naturale, reducerea disparităţilor (între mediul urban şi rural), crearea unui mediu atractiv investitorilor şi turismului, susţinut de o infrastructură modernă, pregătirea resurselor umane şi favorizarea incluziunii sociale. Obiective specifice: Dezvoltarea infrastructurii judeţului prin asigurarea unei reţele publice de transport şi servicii comunitare de utilităţi pentru o dezvoltare durabilă Dezvoltarea capitalului social uman pentru o creştere economică şi socială, prin servicii de sănătate moderne, îmbunătăţirea calităţii învăţământului şi promovarea educaţiei pentru adulţi, creşterea gradului de ocupare pe piaţa muncii şi asigurarea incluziunii sociale Dezvoltarea durabilă prin promovarea unei economii eficiente, ecologice şi competitive din punctul de vedere al utilizării resurselor şi a politicii energetice, protejarea mediului şi managementul riscurilor Creşterea competitivităţii economiei judeţului, prin dezvoltarea infrastructurii de sprijin a afacerilor şi consolidarea cercetării – dezvoltării – inovării Creşterea dinamică a economiei zonei rurale, dezvoltarea nivelului de trai în spaţiul rural şi a contribuţiei acestuia la economia judeţului Dezvoltarea capacităţii administrative prin îmbunătăţirea accesibilităţii şi calităţii serviciilor publice furnizate şi aplicarea unui management transparent Tipuri de activități relevante pentru Rețeaua publică de transport 365 infrastructura de drumuri județene, Dezvoltarea durabilă şi modernizarea infrastructurii de transport judeţean/ regional conectate la reţelele infrastructura de apă și canalizare și europene infrastructura socială Fluidizarea circulaţiei prin reducerea blocajelor pe drumurile judeţene şi naţionale Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Modernizarea şi reabilitarea drumurilor de interes regional şi local tipuri de activități… Servicii comunitare de utilități Introducerea, extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi publice Construcţia, consolidarea şi modernizarea domeniului edilitar Construirea, modernizarea şi dotarea infrastructurii culturale Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale pentru toate localităţile judeţului şi creşterea calităţii servicii lor educaţionale Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate, creşterea calităţii serviciilor medicale Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de protecţie socială, creşterea calităţii serviciilor specializate Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Realizarea unor conectivităţi între drumurile judeţene şi reţeaua de drumuri naţionale şi auto strada A2 prin infrastructura de apă și canalizare și reabilitarea DJ 402 + DJ 302, DJ 306 şi DJ 201B + DJ 305 + DJ 313 infrastructura socială Construirea unui pod peste Dunăre între Călăraşi – Silistra Printre proiecte se numără și… Realizarea şoselei de centură ocolitoare pentru municipiul Călăraşi (trecere la nivel cale ferată pe DJ 310 şi alte tronsoane de drum existente) Realizarea şoselei de centură ocolitoare pentru municipiul Olteniţa Realizarea conexiunii DN4 – DJ301 ca variantă ocolitoare a oraşului Budeşti, destinată traficului greu (inclusiv trecere peste râul Dâmboviţa) Construirea unor pasaje de trecere peste calea ferată pe DN 21 în zona Drajna, DN 3 în zona Lehliu Gară, pe DJ 301 şi municipiul Călăraşi – strada Sloboziei Dezvoltarea accesului intra şi inter judeţean, inclusiv la resursele economice prin reabilitarea şi modernizarea D J 401C + DJ 402, DJ 211D şi DJ 100 Infrastructura de apă și canalizare Introducerea, extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de apă potabilă Introducerea, extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de canalizare Infrastructura socială Construcţia, reabilitarea şi modernizarea de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri şi locuinţe pentru unele categorii socio-profesionale Construirea unei Biblioteci judeţene moderne în municipiul Călăraşi 366 Modernizarea sediului Muzeului Judeţean Dunărea de Jos Călăraşi Înfiinţarea unui muzeu municipal de arte în municipiul Călăraşi Construirea unui centru cultural în municipiul Olteniţa Construirea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea grădiniţelor, şcolilor, liceelor şi anexelor acestora Continuarea demersurilor pentru construirea unui Spital Regional de Urgenţe în judeţul Călăraşi Modernizarea, reabilitarea şi dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi Modernizarea, reabilitarea şi dotarea Ambulatoriului şi al Spitalului Municipal Olteniţa Înfiinţarea unui centru complex de îngrijire şi asistenţă socială, cămin pentru persoane vârstnice, club, centre de zi, zonă de activităţi în municipiul Călăraşi Buget pentru proiecte de infrastructură Fonduri europene structurale și de investiții 2014-2020, buget național, bugete locale de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia „Europa 2020” Strategia menționează / se bazează / este Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene corelată cu… Carta Verde a Coeziunii Teritoriale (2008) Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene privind coeziunea Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării Programele Naţionale de Reformă Strategii naționale sectoriale (prezentate pe scurt) Strategia Naţională de Dezvoltare Regională 2014 -2020 Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia pentru perioada 2014-2020 Aspecte legate de coordonare între Strategia nu menționează aspecte relevante în materie de coordonare la nivel de implementare. Aceasta diferite obiective de investiții, tipuri de amintește doar de necesitatea unui management integrat al resurselor de apă, dar și al deșeurilor. De asemenea, activități, proiecte (menționate expres) se prefigurează la nivel de acțiuni indicative implementarea de proiecte integrate de modernizare a spaţiului urban sau a centrelor istorice. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este bine structurată, clară și coerentă. Pe alocuri, nu se păstrează același grad de Alte observații utile despre această strategie specificitate la nivelul identificării proiectelor. 367 sunt… Merită menționat că strategia conține o secțiune specială privind corelarea obiectivelor strategice specifice ale judeţului Călăraşi cu obiectivele tematice ale Uniunii Europene, cu priorităţile şi cu măsurile Planurilor de Dezvoltare la nivel naţional şi regional. Este inclusă și o estimare generală a necesităților financiare pentru măsurile incluse în strategie pe fiecare din cele șase obiective specifice. Planul de acțiuni este gândit pe termen scurt (2014 -2015), pe termen mediu (2016-2018) și pe termen lung (2019-2021). Cât despre portofoliul de proiecte, se menționează că acesta este inclus în Anexa 1 a Strategiei, însă nu este prezent pe website-ul Consiliului Județean Călărași (ultima verificare: 28.11.2014). 12. CARAȘ-SEVERIN Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Caraș-Severin 2007-2013 Numele strategiei în engleză Sustainable Development Strategy of Caras-Severin County 2007-2013 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Nu este afirmat ă în mod clar o viziune, dar este dedusă din următoarele afirmații: Lumea pe care dorim să o vedem… Viziunea strategiei privind dezvoltarea durabilă porneşte de la înţelegerea faptului că economia regiunii înseamnă mai mult decât suma părţilor componente, că modificările produse într -un subsistem sau altul generează schimbări de ansamblu în virtutea legăturilor dinamice existente între componentele acesteia. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Caraş-Severin aplică principii similare la nivelul fiecărei localităţi dar ţine în acelaşi timp cont de practicile şi caracteristicile locale. Obiective Obiectivul general: atingerea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, care să ducă pe termen lung la Scopurile strategiei sunt… creşterea nivelului de trai al populaţiei şi poziţionarea judeţului Caraş-Severin pe un loc onorabil în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare. Priorități de dezvoltare: Turism Infrastructură de transport şi energie Competitivitate economică Infrastructura de utilităţi şi comunicaţii Potenţialul socio-uman şi asistenţa socială Agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală Tipuri de activități relevante pentru Integrarea în sistemul european de transport a infrastructurii de transport rutier în judeţul Caraş -Severin 368 infrastructura de drumuri județene, Creşterea capacităţii portante a drumurilor europene şi naţionale din judeţ infrastructura de apă și canalizare și Conexiune transfrontalieră adecvată între România şi Serbia infrastructura socială Conexiuni adecvate cu reţelele rutiere regionale şi europene Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Construirea inelelor de centură şi by-passuri ale oraşelor tip uri de activități… Reabilitarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier de interes judeţean Construirea/reabilitarea infrastructurii rutiere de acces spre zonele turistice sau cu potenţial turistic Reabilitarea / modernizarea drumurilor aflate în gestiunea autorităţilor judeţene şi comunale, cu prioritate a celor de acces spre zonele de dezvoltare de interes judeţean Modernizarea reţelei de drumuri comunale care să permită circulaţia utilajelor agricole, cu prioritate în zonele adiacente drumurilor naţionale Construirea, reabilitarea /modernizarea pasarelelor, pasajelor subterane pentru căile ferate, podurilor şi podeţelor Dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă Crearea, reabilitarea şi dezvoltarea reţelelor de alimentare cu apă Retehnologizarea staţiilor de tratare a apei brute şi achiziţionarea de echipamente de dezinfecţie conform normelor UE Delimitarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă şi marcarea lor în PUG -uri Contorizarea consumului de apă potabilă, în special în mediul rural Dezvoltarea infrastructurii de canalizare şi staţii de epurare Extinderea, reabilitarea sistemelor de canalizare existente Realizarea sistemelor de canalizare cu respectarea termenelor prevăzute în Planurile de Implementare ale Directivelor UE privind apa uzată Realizarea de sisteme de canalizare în sistem divizor pentru preluarea apelor pluviale Construirea şi extinderea staţiilor de epurare şi conformarea tehnică cu acquis-ul comunitar Reabilitarea infrastructurii de educaţie Modernizarea şi/sau extinderea de unităţi şcolare Reabilitarea spaţiilor de cazare şi masă care deservesc unităţile şcolare Dotarea cu echipamente moderne a laboratoarelor şi atelierelor şcolare Echiparea sălilor de clasă, a bibliotecilor şcolare şi a sălilor de sport Asigurarea mijloacelor de transport pentru elevi pentru localităţile izolate Reabilitarea infrastructurii de sănătate Renovarea spitalelor şi a altor unităţi sanitare vechi 369 Dotarea cu echipamente medicale performante Modernizarea utilităţilor unităţilor sanitare Reabilitarea şi modernizarea reţelei culturale, de tineret şi sport Conservarea şi restaurarea obiectivelor care aparţin patrimoniului istoric şi cultural Conservarea şi restaurarea patrimoniului industrial al judeţului Conservarea şi restaurarea monumentelor istorice, a monumentelor de arhitectură tradiţionale Reabilitarea lăcaşelor de culte Reabilitarea taberelor şcolare şi dotarea taberelor cu utilităţi moderne Modernizarea şi extinderea bazelor sportive Reabilitarea/înfiinţarea infrastructurii de asistenţă socială Reamenajări şi construcţii ale instituţiilor de asistenţă socială pentru a mări capacitatea acestora Proiecte relevante pentru Strategia nu menționează proiecte specifice fiecărei priorități de dezvoltare. Nici în Anexă nu este inclus un infrastructura de drumuri județene, portofoliu de proiecte. infrastructura de apă și canalizare și Singurele proiecte menționate în prezentarea activităților sunt: infrastructura socială Reamenajarea şi construcţia unei noi aripi la Căminul pentru Persoane Vârstnice Sacu; Printre proiecte se numără și… Reamenajarea şi construcţia Căminului pentru Persoane Vârstnice „Constantin şi Elena ” Caransebeş; Remodularea Centrului de Plasament „Apartamentul” Reşiţa; Înfiinţarea unor locuinţe protejate la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Oraviţa şi reabilitarea centrului; Înfiinţarea unor locuinţe protejate la Complexul de Servicii Sociale „Bunavestire” Caransebeş; Reabilitarea Căminului pentru persoane vârstnice Reşiţa CPV; Reamenajarea celorlalte centre/complexe conform cerinţelor autorităţilor din domeniu. Buget pentru proiecte de infrastructură - de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar - Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități - Strategia menționează / se bazează / este corelată cu… 370 Aspecte legate de coordonare între - diferite obiective de investiții, tipuri de activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Pe ansamblu, Strategia este bine structurată și clară, însă este incompletă. Lipsesc părți importante, precum: Alte observații utile despre această strategie portofoliul de proiecte, bugetul/sursele de finanțare, un plan de acțiuni încadrat în timp, aspecte legate de sunt… implementare, monitorizare și evaluare. 13. CLUJ Numele strategiei în română Strategia de Dezvoltare a Judeţului Cluj pentru perioada 2014-2020 Numele strategiei în engleză Cluj County Development Strategy for the period 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Judeţul Cluj va fi în 2050 cea de-a doua regiune din România, după Bucureşti-Ilfov, din perspectiva dezvoltării, şi cel Lumea pe care dorim să o vedem… mai important pol economic, medical şi educaţional în teritoriul delimitat de principalele capitale central şi est - europene: Bucureşti şi Budapesta. Cu o economie modernă şi competitivă, bazată pe oportunităţile culturale şi ştiinţifice, Clujul va oferi locuitorilor săi un standard de viaţă înalt, în armonie cu mediul înconjurător şi încurajând spiritul civic. Obiective Obiectiv general: dezvolta rea şi promovarea judeţului Cluj ca o destinaţie atractivă pentru investitori, turişti şi Scopurile strategiei sunt… locuitori, bazată pe o economie competitivă şi sustenabilă, o infrastructură modernă şi servicii de înaltă calitate, accesibile tuturor, cu o viaţă culturală şi ştiinţifică dinamică, sprijinită de o forţă de muncă înalt calificată şi de cetăţeni responsabili. Obiective specifice: Creşterea competitivităţii economiei judeţului Cluj, prin valorificarea resurselor de muncă şi a spiritului antreprenorial din judeţ, susţinerea inovării şi furnizarea de servicii de afaceri adaptate la nevoile întreprinderilor cu profil agricol, industrial şi de servicii Creşterea accesibilităţii judeţului şi asigurarea unei infrastructuri de utilităţi, educaţionale, de sănătate şi sociale moderne, ca bază a dezvoltării economice şi sociale Dezvoltarea resurselor umane ca suport al dezvoltării economice şi sociale, prin creşterea calităţii învăţământului şi promovarea educaţiei pentru adulţi, creşterea gradului de ocupare pe piaţa muncii şi asigurarea incluziunii sociale Asigurarea unei creşteri durabile prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice şi mai 371 competitive din punctul de vedere al utilizării resurselor şi a politicii energetice Asigurarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, coerente şi armonioase, sub aspectul activităţilor economice şi sociale Îmbunătăţirea accesibilităţii şi calităţii serviciilor publice furnizate prin dezvoltarea unei administraţii publice locale şi judeţene moderne, cu un management bazat pe parteneriat real cu cetăţenii şi mediul de afaceri din judeţ Tipuri de activități relevante pentru Îmbunătăţirea dotării infrastructurale a judeţului în vederea creşterii accesibilităţii şi asigurării unei calităţi mai infrastructura de drumuri județene, bune a vieţii, care presupune: infrastructura de apă și canalizare și Asigurarea conectării judeţului la fluxurile de călători şi mărfuri prin intermediul unei infras tructuri de infrastructura socială transport moderne şi asigurarea echilibrului între diferite modalităţi de transport Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Dezvoltarea altor infrastructuri critice pentru judeţ: reţele de utilităţi, infrastructura de educaţie, sănătate tipuri de act ivități… şi socială Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea drumurilor județene din județul Cluj infrastructura de apă și canalizare și Realizare acces la Autostrada Transilvania Cluj-Napoca – Ciurila infrastructura socială Construcţia de autostrăzi sau drumuri rapide ce pot fi ulterior transformate în autostrăzi înspre cele patru Printre proiecte se numără și… direcţii de trafic importante: înspre vest şi nord-vest, respectiv Autostrada Transilvania înspre Zalău; înspre nord-est, respectiv o autostradă pe relaţia Cluj-Napoca – Gherla – Dej – Bistriţa, cu o posibilă continuare înspre Vatra Dornei şi Suceava; înspre est şi sud-est, respectiv Autostrada Transilvania înspre Târgu Mureş; înspre sud, respectiv un drum expres cu profil de autostra dă pe relaţia Turda – Alba Iulia – Sebeş (punct de intersecţie cu autostrada Nădlac – Bucureşti). Reabilitarea sau modernizarea a cinci drumuri naţionale: DN 16 Apahida – Reghin reprezintă o importantă cale de acces înspre estul ţării; DN 1R Huedin – Beliş – Poiana Horea – Albac (fost DJ 108) are potenţialul de a se dezvolta într-o importantă axă turistică a judeţului; DN 75 Turda – Câmpeni – Ştei ar ajuta de asemenea în principal la dezvoltarea turismului în zona munţilor Apuseni; DN 18B, Căşeiu – Târgu Lăpuş necesită lucrări de modernizare pe porţiunea Chiuieşti – Rohia; DN 1G, Huedin – Zimbor, important pentru accesibilitatea oraşului Huedin (în special în viitor, odată cu realizarea Autostrăzii Transilvania). Modernizarea sau reabilitarea unor drumuri judeţene şi comunale, selectate în funcţie de importanţă Realizarea de noi căi rutiere rapide, precum: reţeaua de autostrăzi urbane a zonei Cluj -Napoca, dar şi construcţia de noi puncte de acces pe Autostrada Transilvania Realizarea unor drumuri culturale (de ex. Drumul bisericilor din lemn/medievale din Cluj, drumul castelelor si cetăților din Cluj) 372 Reabilitare / modernizare drumuri comunale in județul Cluj Infrastructura de apă și canalizare Reabilitare, modernizare sau construcţie de noi infrastructuri de utilităţi de importanţă locală (alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate, colectare, canalizare şi evacuarea apelor pluviale etc.) Infrastructura socială Construirea unui spital regional de urgență Reabilitarea, modernizarea și dotarea ser viciilor medicale din Cluj-Napoca Reconstrucţie, extindere, consolidare de clădiri; îmbunătăţirea sistemelor de încălzire centrală şi facilităţi sanitare; dotarea cu echipamente şi utilităţi speciale pentru elevi cu dizabilităţi; achiziţionarea de mijloace de transport a elevilor; dotarea cu echipamente, inclusiv IT, a şcolilor Reabilitare, modernizare şi dotare cu echipamente de specialitate a spitalelor, a secţiilor de urgenţă şi a centrelor de permanenţă Reabilitare, modernizare şi dotare cu echipamente a centrelor sociale şi rezidenţiale Restaurarea, refuncționalizarea clădirii Muzeului de Artă Reabilitarea, modernizarea și echiparea Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Gherla Reabilitarea, modernizarea, echiparea si extinderea Centrului pentru Persoane Vârstnice Recea – Cristur Restaurarea castelului Răscruci, Cluj – valorificarea patrimoniului istoric, cultural si natural Reabilitare Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” a Episcopiei Feleacului şi Vadului, Sat Feleacu; comuna Feleacu Înfiinţarea unui centru rezidenţial pentru bolnavii Alzheimer Reabilitarea din punct de vedere al condiţiilor de locuire, serviciilor sociale şi oportunităţilor ocupaţionale a zonelor locuite de rromi Buget pentru proiecte de infrastructură Fonduri europene, buget local, buget de stat de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2012-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte Proiectele sunt împărțite în următoarele segmente de timp: termen scurt (2012 -2013), termen mediu (2014-2017), este prevăzută pentru… termen lung (2018-2020). Complementarități Strategia EUROPA 2020 Strategia menționează / se bazează / este Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 corelată cu… Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 373 Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007 -2013 Programul Operaţ ional Regional 2007-2013 Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007 -2013 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului din România 2007-2026 Cadru Regional Strategic de Dezvoltare 2007-2013 pentru Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) Document Regional Sectorial de Programare pentru Dezvoltarea Turismului în Regiunea Nord-Vest 2007-2013 Aspecte legate de coordonare între Potrivit Strategiei, consistenţa portofoliului de proiecte a fost evaluată prin compararea cu analiza socioeconomică diferite obiective de investiții, tipuri de şi strategia. De asemenea, s-a realizat corelarea propunerilor de proiecte propuse de parteneri, astfel încât să se activități, proiecte (menționate expres) elimine eventualele suprapuneri şi să se identifice posibile proiecte integrate complexe, cu impact la nivel judeţean sau chiar regional. Strategia vorbește și de necesitatea actualizării ei pentru ca planurile de investiții să fie corelate cu resursele care vor putea fi efectiv accesate de către inițiatorii proiectelor prioritare. Strategia menționează și necesitatea promovării unei dezvoltări coordonate şi al unui management integrat al activităţilor privind apa, terenurile şi resursele adiacente: transporturile, dezvoltarea urbană şi conservarea naturi i. Sunt menționate investițiile teritoriale integrate. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este bine elaborată și segmentată pe direcții de dezvoltare, dar insuficient de specifică la Alte observații utile despre această strategie nivelul proiectelor. sunt… Strategia conține în portofoliul său 90 de proiecte ordonate după prioritate la nivelul județului Cluj; ele sunt însoțite de menționarea solicitantului și de sumele aferente în aproximativ jumătate din cazuri. Strategia menționează că proiectele au fost inventariate în format standard, precizând titlul proiectului, principalele activităţi, promotorii proiectului, bugetul estimat şi posibile surse de finanţare. Strategia precizează de asemenea că proiectele au fost ordonate după prioritate, iar crite riile utilizate pentru ierarhizarea proiectelor au avut în vedere obiectivele strategice, complexitatea şi impactul potenţial, elementele de politici financiare şi de investiţii şi informaţiile disponibile. Cu toate acestea inventarul complet, în format st andard nu este inclus nici în strategie, nici ca Anexă la Strategie. Planul de acțiuni cuprinde doar responsabilii pentru acțiunile planificate, iar acțiunile sunt împărțite în 3 segmente de timp: pe termen scurt (2012-2013), pe termen mediu (2014-2017), pe termen lung (2018-2020). 14. CONSTANȚA – nu a fost găsită 374 Numele strategiei în română Numele strategiei în engleză Nivelul strategiei Supranațional/național/regional/local Viziune Lumea pe care dorim să o vedem… Obiective Scopurile strategi ei sunt… Tipuri de activități relevante pentru infrastructura de drumuri județene, infrastructura de apă și canalizare și infrastructura socială Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva tipuri de activități… Proiecte relevante pentru infrastructura de drumuri județene, infrastructura de apă și canalizare și infrastructura socială Printre proiecte se numără și… Buget pentru proiecte de infrastructură de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia menționează / se bazează / este corelată cu… Aspecte legate de coordonare între diferite obiective de investiții, tipuri de activități, proiecte (menționate expres) 375 Alte observații Alte observații utile despre această strategie sunt… 15. COVASNA – nu a fost găsită Numele strategiei în română Numele strategiei în engleză Nivelul strategiei Supranațional/nați onal/regional/local Viziune Lumea pe care dorim să o vedem… Obiective Scopurile strategiei sunt… Tipuri de activități relevante pentru infrastructura de drumuri județene, infrastructura de apă și canalizare și infrastructura socială Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva tipuri de activități… Proiecte relevante pentru infrastructura de drumuri județene, infrastructura de apă și canalizare și infrastructura socială Printre proiecte se numără și… Buget pentru proiecte de infrastructură de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități 376 Strategia menționează / se bazează / este corelată cu… Aspecte legate de coordonare între diferite obiective de investiții, tipuri de activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Alte observații utile despre această strategie sunt… 16. DÂMBOVIȚA Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare durabilă a județului Dâmbovița 2012 -2020 Numele strategiei în engleză Dambovita County Sustainable Development Strategy 2012-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Consolidarea bazei economice, repoziționarea județului ca destinație turistică în zona de Sud a României, întărirea Lumea pe care dorim să o vedem… performanței sectorului agro-alimentar pe baze existente și valoarea adusă de existența unui centru universitar în continuă dezvoltare vor constitui baza pentru reconstrucția economiei locale. Județul Dâmbovița se va dezvolta gradual, urmărindu-se reducerea disparităților și echilibrarea nivelului de dezvoltare între spațiul rural și urban dar și definirea și susținerea unei identități locale. Obiective Obiective generale: Scopurile strategiei sunt… Consolidarea economiei dâmbovițene, incluzând relațiile funcționale cu județele vecine și Zona Metropolitană București Dezvoltarea turismului ca sector cu potențial aport semnificativ la creșterea economică a județului Creșterea performanței sectorului agro-alimentar pentru plasarea ca principal furnizor de produse perisabile pentru Regiunea Sud-Muntenia Valorificarea capitalului uman prin educație și prin stimularea antreprenoriatului Creșterea calității vieții pentru locuitorii județului Dâmbovița Obiectivele specifice relevante (selecție): Susținerea dezvoltării de infrastructură necesară dezvoltării mediului de afaceri Creșterea inter-conectivității cu ariile funcționale adiacente și în cadrul județului Creșterea accesibilității obiectivelor turistice ale județului Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a sectorului agro-alimentar 377 Creșterea atractivității pentru tineri a orașelor Extinderea accesului la serviciile publice de bază și la servicii de internet în mediul rural Sporirea accesului la servicii publice pentru grupuri vulnerabile și în zone critice Tipuri de activități relevante pentru Susținerea dezvoltării de infrastructură necesară dezvoltării mediului de afaceri prin: infrastructura de drumuri județene, Susținerea dezvoltării infrastructurii de birouri și producție infrastructura de apă și canalizare și Racordarea la utilitățile necesare a siturilor destinate infrastructurii de birouri și producție infrastructura socială Stimularea dezvoltării infrastructurii de producere a energiilor regenerabile Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Creșterea inter-conectivității cu ariile funcționale adiacente și în cadrul județului prin: tipuri de activități… Sporirea conectivității în cadrul zonelor funcționale inter -județene (culoarul autostrăzii A1: București – Dâmbovița – Argeș, perimetrul Moreni – Ploiești și Zona Metropolitană București). Sporirea conectivității interne pentru facilitarea circulației forței de muncă și a mărfurilor Creșterea accesibilității obiectivelor turistice ale județului prin: Dezvoltarea infrastructurii rutiere de acces la principalele obiective turistice din județ Creșterea atractivității pentru tineri a orașelor prin: Regenerarea orașelor Îmbunătățirea serviciilor pentru familii Extinderea accesului la serviciile publice de bază și la servicii de internet în mediul rural prin: Dezvoltarea serviciilor publice de baza în mediul rural Sporirea accesului la servicii publice pentru grupuri vulnerabile și în zone critice prin: Investiții în infrastructură pentru zone defavorizate și grupuri vulnerabile Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Dezvoltarea infrastructurii de afaceri / producție, care să deservească sudul județului - conexiune pe DN7 infrastructura de apă și canalizare și (posibil Răcari) sau DN1A infrastructura socială Modernizarea și extinderea drumului Moreni – I.L. Caragiale, pentru conectarea la polul de creștere Ploiești Printre proiecte se numără și… Modernizarea căilor de acces către autostradă a localităților din DB pentru facilitarea accesului la culoarul de creștere București-Pitești Modernizarea infrastructurii rutiere in zona de sud-est a județului, pentru sporirea conectivității la Zona Metropolitană București Finalizarea Drumului Sudului (partea de racorduri de conexiune la DN 1 si A1) Implementarea proiectului Drumul Subcarpatica Optimizarea conexiunilor dintre așezările urbane și DN1, respectiv autostrada A1 (Titu, Răc ari etc.) Racordarea zonelor periferice la culoarele de dezvoltare ale județului (Valea Dâmboviței, zona la nord de 378 Găești: 702L, 702A, D, E; comunele de la S-V de autostradă) Infrastructura de apă și canalizare Extinderea utilităților (apă, canalizare) către terenuri desemnate pentru funcții industriale Sprijinirea modernizării/extinderii sistemelor de apă și apă uzată în mediul urban pentru acoperire 100% Extinderea sistemelor de apă uzată la nivelul tuturor comunelor din județ Extinderea sistemelor de alimentare cu apă la nivelul tuturor comunelor din județ Infrastructura socială Continuarea modernizării infrastructurii Spitalului Județean de Urgență Târgoviște Sprijinirea modernizării grădinițelor și creării spațiilor de joacă pentru copii Modernizarea și extinderea infrastructurii pentru servicii sociale Buget pentru proiecte de infrastructură POS CCE, POS Mediu, POR, FEDR, FEAD R, fonduri guvernamentale, fonduri de la Compania Națională de Investiții, de drumuri județene, infrastructură de bugete locale, bugete județene apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2012-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Uniunii Europene Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Planul Strategic 2010-2013 al Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale corelată cu… Programul de guvernare 2009-2012 Master Plan al mobilității integrate în județul Dâmbovița, 2010 Planul de Amenajare a Teritoriului Național Planul Urbanistic Zonal Planul Național de Dezvoltare Rurală Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează necesitatea de a corela implementarea unei măsuri privind racordarea la utilitățile necesare diferite obiective de investiții, tipuri de a siturilor destinate infrastructurii de birouri și producție cu alte proiectele de utilități propuse. Alte aspecte legate activități, proiecte (menționate expres) de coordonare în materie de implementare nu sunt incluse. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este bine elaborată. Ceea ce constituie un punct forte este modul succint de prezentare a Alte observații utile despre această strategie proiectelor, care menționează: obiectivul și măsura din care fac parte, actorii implicați, sursa de finanțare, valoarea sunt… proiectului, contribuția CJ, calendarul, categoria de proiect din care face parte (de infrastructură, de creștere a competitivității economice, de mediu, de dezvoltare rurală etc.), planificarea efortului investițional pe ani și în EUR. 379 Însă unele obiective sunt formulate prea ambițios, iar unele proiecte sunt vag definite și delimitate. Corelarea cu alte documente strategice nu este menționată explicit. 17. DOLJ Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Dolj 2007-2013 Numele strategiei în engleză Economic and Social Development Strategy of Dolj County 2007-2013 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Doljul – un judeţ atractiv, un spaţiu economic stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea populaţiei, în Lumea pe care dorim să o vedem… care disparităţile de dezvoltare faţă de alte regiuni au fost reduse. Obiective Obiectiv general: îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi promovarea dezvoltării durabile în judeţul Dolj, astfel Scopurile strategiei sunt… încât acesta să devină un judeţ cu o economie dinamică şi diversificată şi cu resurse umane superior calificate, iar PIB-ul judeţului să crească până în anul 2013 până la 90% din media naţională. Obiective specifice: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparităţilor economice şi sociale intra şi inter-regionale Crearea condiţiilor necesare pentru promovarea unor măsuri menite să genereze tendinţe demografice favorabile dezvoltării economico-sociale Creşterea accesibilităţii şi conectivităţii judeţului Dolj Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural şi construit, în habitatul urban şi rural Întărirea capacităţii administrative Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul urban şi rural infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene infrastructura de apă și canalizare și Construcţia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean infrastructura socială Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază în mediul rural (înfiinţarea de drumuri noi, extinderea Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local, reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor tipuri de activități… judeţene şi locale) Realizarea centurii ocolitoare de Sud a municipiului Craiova Realizarea drumului express Craiova-Piteşti Moderniz area şi dezvoltarea infrastructurii rutiere pe Axa TEN -T 7 (Craiova-Calafat) Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare pe Axa TEN -T 22 (Craiova-Calafat) 380 Reabilitarea drumului naţional Craiova –Calafat pentru a fi transformat în drum express Reabilitarea drumului naţional Craiova –Bechet pentru a fi transformat în drum express Reabilitarea drumului naţional Craiova –Caracal pentru a fi transformat în drum express Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor în mediul urban şi rural Construcţia, reabilitarea, modernizarea reţelelor de apă potabilă Construcţia, reabilitarea staţiilor de tratare pentru apă potabilă Construcţia, reabilitarea, modernizarea sistemelor de canalizare Construcţia, reabilitarea staţiilor de epurare ape uzate Eficientizarea reţelelor de apă potabilă existente Dezvoltarea infrastructurii sociale Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sănătăţii Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii inclusiv dotarea acestora; renovarea, modernizarea a celor existente Investiţii de renovare, modernizare şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Modernizarea DJ 606 E: Pietroaia (DJ606) – Urdiniţa – Gogoşiţa – Botoşeşti Paia – lim. jud. Mehedinţi; km infrastructura de apă și canalizare și 0-000÷24+980 infrastructura socială Modernizarea DJ 652: DN 65 (Lăcriţa) – Lăcriţa Mică – Coşoveni – Ghindeni – DN 55 (Secui), km Printre proiecte se numără și… 0+000÷18+942 + pod pe DJ 652 Modernizare DJ 561E: DJ561A (Băileşti) – Seaca de Câmp – Piscu Nou – Tunarii Noi – DN 55A; km 0+000÷11+100 Infrastructura de apă și canalizare Sistem regional de alimentare cu apă, județele Gorj şi Dolj Reţea alimentare cu apă în localitatea Bechet Reţea canalizare şi staţii de epurare în localit atea Bechet Extinderea reţelei de apă/canal în Craiova Infrastructura socială Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Spitalului Clinic Judeţean de urgenţa Craiova Amenajarea Departamentului de Urgenţă al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă 381 Consolidare, amenajare şi modernizare secţie interne la Spitalul Orăşenesc Filiaşi Reabilitare şcoală, grădiniţă în localitatea Bechet Reabilitare clădire bibliotecă şi muzeu în localitatea Filiași Buget pentru proiecte de infrastructură Fonduri structurale și de coeziune, bugetul de stat, bugetul propriu al județului, bugetele locale de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia de la Lisabona Strategia menționează / se bazează / este Carta Albă a Politicii Europene de Transport corelată cu… Politica de coeziune în sprijinul Creşterii Economice şi Locurile de Muncă Liniile Directoare Strategice 2007-2013 Domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 Strategia Naţională de Dezvoltare Regională Strategii naționale de dezvoltare sectorială Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 al Regiunii Sud – Vest Oltenia Aspecte legate de coordonare între Strategia vorbește doar de corelarea dintre aceasta şi domeniile de intervenţie privind Fondurile Structurale şi de diferite obiective de investiții, tipuri de Coeziune ale UE. Aspecte legate de coordonarea la nivelul implementării proiectelor de investiții nu sunt activități, proiecte (menționate expres) menționate. Alte observații Strategia este clară și coerentă pe ansamblu, dar nu este completă și suficient de detaliată la nivelul proiectelor. Alte observații utile despre această strategie Câteva aspecte pozitive merită menționate. Fiecare prioritate/domeniu de intervenție/măsură din Strategie se sunt… corelează, după caz, cu politicile comunitare, naționale, regionale și cu domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE. De asemenea, Strategia dedică un capitol separat ierarhizării proiectelor de investiţii, prezentând trei tipuri de criterii: de acces, criterii cheie, criterii specifice. Portofoliul de proiecte/idei de proiecte conține următoarele informații: denumirea proiectului, propunătorul, valoarea (mii euro), documentaţia existentă. Sunt listate 132 de proiecte de infrastructură, 396 de proiecte de mediu, în care sunt incluse și cele de apă și canalizare, 80 proiecte în domeniul sănătăţii şi învăţământului Partea de implementare (cu un plan de acțiuni, calendar, responsabili și surse de finanțare clar identificate), 382 precum și cea de monitorizare și evaluare lipsesc. Anexa cuprinde un tabel sinoptic al operațiunilor indicative din Strategie și exemple de bune practici din alte state ale UE. 18. GALAȚI Numele strategiei în română Strategia de Dezvoltare a Județului Galați 2010-2015 Numele strategiei în engleză Galati County Development Strategy 2010-2015 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Județul Galați – zonă economico-socială competitivă în vederea creșterii calității vieții locuitorilor și dezvoltarea Lumea pe care dorim să o vedem… atractivității la nivel global. Obiective Obiectiv general: dezvoltarea durabilă a județului Galați prin valorificarea potențialului existent, diversificarea și Scopurile strategiei sunt… extinderea activității economico - sociale în vederea creșterii standardului de viață al locuitorilor până în anul 2015. Obiective strategice: Dezvoltare economică Creșterea capacității administrative Amenajarea teritoriului – Dezvoltare urbană și rurală Dezvoltarea/modernizarea sistemului de educație și formare profesională. Sprijin pe ntru dezvoltarea culturală Dezvoltarea/modernizarea sistemului sanitar și de asistență socială Protecția și conservarea mediului natural și construit Obiective specifice relevante (selecție): Modernizarea căilor de comunicații și conectarea județului Galați la principalele rute de transport național și internațional Dezvoltarea infrastructurii edilitare Construcția, reabilitarea, modernizarea mediului de locuire Modernizarea infrastructurii sistemului de învățământ din județul Galați Promovarea culturală a județului Galați Dezvoltarea/modernizarea și diversificarea serviciilor medicale și sociale oferite în județul Galați de interes regional Protecția și dezvoltarea durabilă a mediului construit din județul Galați Tipuri de activități relevante pentru Modernizarea căilor de comunicații inclusiv prin: 383 infrastructura de drumuri județene, Conectarea la culoarele majore de transport și dezvoltarea transportului multimodal infrastructura de apă și canalizare și Dezvoltarea infrastructurii de transport din mediul rural infrastructura socială Fluidizarea traficului în municipiul Galați ca principal nod de transport al județului Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Optimizarea coridoarelor de transport intrajudețene tipuri de activități… Dezvoltarea infrastructurii edilitare inclusiv prin: Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Galați Construcția, reabilitarea, modernizarea mediului de locuire inclusiv prin: Construcția/reabilitarea/extinderea/modernizarea zonelor rezidențiale și dotările aferente Modernizarea infrastructurii sistemului de învățământ din județul Galați inclusiv prin: Construcția/reabilitarea/modernizarea unităților de învățământ din județul Galați Promovarea culturală a județului Galați inclusiv prin: Dezvoltarea infrastructurii de educație și promovare culturală de interes regional Dezvoltarea/modernizarea și diversificarea serviciilor medicale și sociale inclusiv prin: Construcția/reabilitarea/modernizarea infrastructurii din domeniul sanitar de interes regional Construcția/reabilitarea/modernizarea infrastructurii sociale de interes regional și diversificarea serviciilor medico–sociale Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Finalizare coridor IX infrastructura de apă și canalizare și Reabilitare drum județean Berești – Bârlad infrastructura socială Construire drum expres Galați – București Printre proiecte se numără și… Construire drum expres Galați – Tecuci Construire pod peste Dunăre Dezvoltarea porturilor dunărene – Danube Inland Harbour Development – DoHar Construire drum de centură în municipiul Tecuci Reabilitarea infrastructurii rutiere care leagă municipiul Tecuci de localitățile Poiana, Cosmești și Munteni Reabilitare și modernizare DJ251 între municipiile Tecuci și Galați Reabilitare DJ253 (km. 0+000 – 15+170) Reabilitare și modernizare DJ242A (km. 0+000 – 14+500) Reabilitare și modernizare DJ242B (km. 0+000 – 19+000) Reabilitare și modernizare DJ255, sectorul Pechea – Rediu (km 19+000 – 28+000) Reabilitare și modernizare DJ252 (km. 14+300 – 36+000) etc. Construire drum județean Târgu Bujor – Tecuci 384 Infrastructură de apă și canalizare Extindere și reabilitare rețea apă – canal în municipiul Galați Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în partea de nord a municipiului Tecuci Extindere rețea de alimentare cu apă și canalizare în orașul Târgu Bujor Înființare stație de epurare în orașul Târgu Bujor Extindere rețea de canalizare în orașul Berești Crearea/extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în mediul rural din județul Galați Infrastructura socială Dezvoltarea zonei rezidențiale Dimitrie Cantemir și a dotărilor aferente Construcția de locuințe sociale în județul Galați Extindere, modernizare și echipare săli de curs și laboratoare pentru specializare dentară în cadrul Facultății de Medicină și Farmacie Galați Modernizare, extindere și dotare Școala Specială Emil Gârleanu, municipiul Galați; Reabilitare și modernizare Școala Gimnazială Iorgu Iordan Reconversie funcțională, consolidare și restaurare Muzeul Mixt Tecuci Consolidarea și reabilitarea Casei de Cultură Tecuci Consolidarea, reabilitarea și modernizarea Palatului Episcopal – Muzeul istoriei, culturii și spiritualității creștine de la „Dunărea de Jos” Construcție/extindere clădire Biblioteca Județeană “V.A. Urechia” Galați Modernizare Policlinică și Spital Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din municipiul Galați Construirea unei unități de primiri urgențe în municipiul Tecuci Modernizarea “Centrului Multifuncțional de Servicii Socio-medicale” pentru persoane vârstnice din municipiul Galați Modernizare cantină de ajutor social din municipiul Galați – Centrul multifuncțional Help Buget pentru proiecte de infrastructură POR, POS Transport, POS Mediu, PNDR, PPP, bugetul de stat, buget local, fonduri private de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2010-2015 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… 385 Complementarități Documentele strategice ale UE Strategia menționează / se bazează / este Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Galați corelată cu… Strategia de Dezvoltare Regională 2007-2013 Master Planul Regional Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2013-2020-2030 Strategia Energetică a României 2007-2020 Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității Strategia Națională de Managementul Riscului la Inundații Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 al Regiunii Sud – Est Strategia de dezvoltare a județelor/orașelor din zonă (Constanța, Tulcea, Brăila, Buzău, Iași) Strategiile sectoriale de dezvoltare (economie, turism, educație, dezvoltare durabilă, servicii sociale) Aspecte legate de coordonare între Strategia amintește doar de rolul Consiliului Județean Galați de a coordona consiliile comunale și orășenești în diferite obiective de investiții, tipuri de vederea realizării serviciilor publice de interes județean. activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Pe ansamblu, Strategia este bine elaborată și fundamentată destul de bine (inclusiv pe bază de anchetă Alte observații utile despre această strategie sociologică). Obiectivele strategice si specifice sunt mult prea generale și generoase, dar o mare parte din proiecte sunt… sunt specifice și delimitate. Strategia conține fișe tehnice ale proiectelor, care precizează – pe lângă alte detalii – termenele de inițiere și sursele de finanțare recoma ndate. 19. GIURGIU Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Giurgiu 2014-2020 Numele strategiei în engleză Socio-economic development strategy of the Giurgiu county 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune - Lumea pe care dorim să o vedem… Obiective Obiective generale: Scopurile strategiei sunt… Îmbunătățirea conexiunilor teritoriale pentru indivizi, comunităţi şi întreprinderi Extinderea și modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare şi de mediu 386 Îmbunătățirea calității serviciului public de educație pentru crearea de capital uman necesar dezvoltării economice O populație mai sănătoasă cu oportunități egale de acces la serviciile medicale Reducerea decalajelor la nivelul populației județului Giurgiu prin îmbunătățirea serviciilor și infrastructurii sociale Obiective specifice relevante (selecție): Sistem de transport integrat şi eficient prin intermodalitate Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport ruti er Dezvoltarea sistemelor de infrastructură tehnico-edilitară Îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie şi dezvoltarea de programe de atragere şi menţinere a elevilor în instituţiile de învăţământ, în special în mediul rural Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate și asistență socială Creșterea calității serviciilor de sănătate prin creșterea numărului de unități, prin înființarea de spitale din categoriile I și II, dar și prin dezvoltarea infrastructurii de acces la acestea din mediul rural Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii serviciilor de asistență socială în vederea creșterii accesibilității populației la servicii de asistență socială de calitate Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport rutier prin: infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea drumurilor județene cu prioritate în zonele cu decalaje majore de dezvoltare infrastructura de apă și canalizare și Reabilitarea infrastructurii rutiere comunale infrastructura socială Extinderea și modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare şi de mediu prin: Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Giurgiu tipuri de activități… O populație mai sănătoasă cu oportunități egale de acces la serviciile medicale prin: Îmbunătăţirea distribuţiei și furnizării serviciilor de sănătate pe mediile de rezidenţă urban/ rural prin creşterea investiţiilor în unităţile sanitare din mediul rural – reînfiinţarea sistemului de dispensare în mediul rural Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de educaţie, sănătate, cultură, turism prin: Reabilitarea și îmbunătățirea infrastructurii educaționale (școli) Construcția și modernizarea infrastructurii sportive Reabilitarea, modernizarea sau construcţia de aşezăminte culturale Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport infrastructura de drumuri județene, Reabilitare şi modernizare DJ 401 A, Găiseni – Cărpenişu – Limită judeţ Dâmboviţa, km 58+730 – 61+170, infrastructura de apă și canalizare și km 63+ 150 – km 63+550, 2,840 km 387 infrastructura socială Reabilitare şi modernizare DJ 506 A – Limită județ Teleorman – Toporu (DJ 503), km 14+000 – 20+930, Printre proiecte se numără și… 6,930 km Reabilitare şi modernizare DJ 503 Giurgiu – Ghizdaru – Gara Stăneşti – Gara Chiriacu – Toporu, km 1+200 – km 3+100, km 5+200 – 7+550, km 7+900 – 28+000; 24,350 km Reabilitare şi modernizare traseu rutier Răsuceni – Giurgiu, compus din DJ 503 Giurgiu – Bălanu – DJ 503 A (Ghizdaru) ; 2,450 km şi DJ 503 A DJ 503 – Onceşti – Radu Vodă – Izvoarele – Chiriacu – Răsuceni; 16,138 km Reabilitare şi modernizare DJ 503 A Halta CFR Onceşti – Radu Vodă – Izvoarele – Chiriacu – Răsuceni – Limită judeţ Teleorman, km 1+530 – 3+500, km 9+608 – 12+383, km 13+630 – 17+007, km 24+260 – 30+100; 13,962 km Infrastructura de apă și canalizare Amenajarea, extinderea, modernizarea și reabilitarea sistemului de alimentare, tratare şi distribuţie a apei potabile, precum şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate din mediul urban şi rural Infrastructura socială Construirea unui nou spital judeţean de urgenţă cu o capacitate de cca 500 paturi Amenajare sediu Ambulanţa Giurgiu Consolidarea, modernizarea şi dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu Amenajare Centru de Îngrijire şi Asistenţă Bolintin Vale, judeţul Giurgiu Înfiinţare Centru de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane cu Handicap prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea Centrului de Plasament Sfânta Maria Reabilitare clădire bibliotecă judeţeană Giurgiu, sediu secundar Construcția de săli de sport şi modernizarea unităţilor existente Reabilitarea, modernizarea sau construcţia de aşezăminte culturale la nivelul judeţului Giurgiu Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Teatrului „Tudor Vianu” Amenajare şi dotare „Casa Tineretului Giurgiu” Construcția de centre medico-sociale pentru populația cu nevoi speciale Buget pentru proiecte de infrastructură Fonduri structurale, programe guvernamentale de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 388 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia de dezvoltare a județului Giurgiu, preia la nivel județean și teritorial obiectivele de dezvoltare europene și Strategia menționează / se bazează / este naționale. De asemenea, este în corelare cu Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Sud Muntenia. Corelarea corelată cu… strategiei județene cu strategia regională este o obligație și o prioritate. Aspecte legate de coordonare între Strategia vorbește de necesitatea unei mai bune coordonări la nivel administrativ în ceea ce privește furnizarea diferite obiective de investiții, tipuri de serviciilor descentralizate, respectiv deconcentrate în vederea îmbunătățirii ariei de acoperire. activități, proiecte (menționate expres) Strategia menționează că obiectivele sale de dezvoltare sunt corelate cu o serie de alte obiective ale strategiilor de dezvoltare a UAT-urilor din județul Giurgiu. Printre proiecte, este menționată și implementarea unui sistem de management integrat al teritoriului județului, dar și unul referitor la creşterea capacităţii Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară de a gestiona proiec te integrate. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este clar formulată și este ușor de parcurs, dar pe alocuri incompletă. Pentru fiecare Alte observații utile despre această strategie obiectiv general sunt enumerate mai multe acțiuni indicative, care exemplifică activitățile ce pot fi incluse sub un sunt… asemenea obiectiv. Prezentarea succintă a proiectelor cuprinde: titlul proiectului, instituțiile implicate, sursa de finanțare, termenul de aplicare. Strategia conține în anexă enumerarea celor 32 de proiectelor contractate şi aflate în implementare din fonduri externe nerambursabile şi fonduri naţionale (2007-2013), însoțite de valorile acestora, precum şi de perioadele de implementare. Totuși, sursele de finanțare pentru proiectele propuse pentru 2 014-2020 nu sunt clar identificate. Se specifică de cele mai multe ori termenul de „fonduri structurale”, fără alte detalii; nici alte surse naționale nu sunt specificate. O secțiune despre evaluarea și monitorizarea implementării Strategiei nu este prezentă. 20. GORJ Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada 2011 -2020 Numele strategiei în engleză Sustainable Development Strategy of the Gorj county for the period 2011-2020 Nivelul strategiei Local Supran ațional/național/regional/local Viziune Până în 2020 Gorjul se va redefini ca un judeţ dinamic şi modern, în care mândria de a fi gorjean nu se va baza doar Lumea pe care dorim să o vedem… pe patrimoniul istoric şi cultural de excepţie, ci şi pe înc rederea într-un viitor mai bun. Obiective Consolidarea unei baze economice sustenabile Scopurile strategiei sunt… 389 Dezvoltarea antreprenorială multisectorială Valorificarea potențialului turistic Reducerea presiunii generate de factorii socioeconomici asupra mediului Abordare integrată a aspectelor sociale Tipuri de activități relevante pentru Atragerea de investiţii şi formarea de parteneriate public -privat pentru valorificarea resurselor (terenuri, resurse infrastructura de drumuri județene, naturale) infrastructura de apă și canalizare și Regenerarea spaţiilor publice şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire infrastructura socială Îmbunătăţirea serviciilor pentru familii Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Investiții în infrastructură în special pentru zonele defavorizate și grupurile vulnerabile tipuri de activit ăți… Cooptarea sectorului privat în comunitate prin acţiuni de responsabilitate socială corporatistă Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Investiţii în infrastructură conexă (utilităţi, rutier) în noi platforme industriale, pentru atragerea de investiţii infrastructura de apă și canalizare și şi formarea de PPP-uri infrastructura socială Infrastructura de apă și canalizare Printre proiecte se numără și… Extinderea accesului la reţeaua de alimentare cu apă la nivelul tuturor localităţilor din judeţ şi reabilitarea reţelelor existente Extinderea accesului la reţeaua de apă uzată la nivelul tuturor localităţilor din judeţ şi reabilitarea reţelelor existente Infrastructura socială Continuarea modernizării şi echipării Spitalului Judeţean Introducerea de servicii medicale/farmaceutice mobile pentru zonele critice, cu acces limitat la infrastructura de sănătate Sprijinirea modernizării grădiniţelor şi creării spaţiilor de joacă pentru copii Îmbunătăţirea infrastructurii unităţilor medicale (ambulatoriile) din mediul rural Dezvoltarea de facilităţi after -school în mediul rural pentru elevii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă (în afara ţării) Modernizarea, echiparea şi diversificarea serviciilor sociale de bază şi complementare, adaptate nevoilor specifice grupurilor vulnerabile Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale prin partene riat public - privat Buget pentru proiecte de infrastructură FEDR, FC, POR, PNDR, buget local, buget județean, PPP, fonduri private 390 de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2012-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României, orizonturi 2013-2020-2030 corelată cu… Strategia şi Planul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia Documentele cadru de implementare a Programelor Operaţionale Politica de coeziune a Uniunii Europene, orientările strategice comunitare şi acquis-ului comunitar Strategia energ etică a României pentru perioada 2007-2020 Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020 Strategia şi Planul de dezvoltare a Regiunii Sud - Vest Oltenia Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Gorj, 2007-2013 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean – Judeţul Gorj Strategia judeţeană în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului pentru perioada 2007 -2013 Strategia de modernizare a administraţiei publice la nivelul Consiliului Judeţean Gorj Judeţul Gorj - elemente de strategie culturală pe termen scurt, mediu şi lung Plan de Investiţii pe termen lung „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Gorj” Plan de analiză şi acoperire a riscurilor – judeţul Gorj Aspecte legate de coordonare între Strategia amintește de rolul Consiliului Judeţean de a coordona proiectele majore de infrastructură pentru diferite obiective de investiții, tipuri de extinderea accesului la servicii publice de bază: apă, canal, servicii de sănătate, învăţământ etc. activități, proiecte (menționate expres) Strategia menționează că, la nivel instituțional, există un Comitet de Coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei. Strategia vorbește de corelarea acesteia cu strategiile de la nivel european, național și regional, deși nu de corelarea diverselor proiecte incluse în acest document. Alte observații Strategia este foarte complexă și extrem de generoasă în abordare. Este mai puțin clară decât alte strategii pentru Alte observații utile despre această strategie că gradul de generalitate de la nivelul obiectivelor și proiectelor formulate este mare. sunt… De remarcat sunt planificarea efortului investițional și planul de investiții. Planificarea efortului investițional este făcută pentru proiectele incluse în fie care obiectiv strategic, sumele fiind divizate pe ani pentru fiecare obiectiv 391 strategic; se menționează cheltuielile totale și contribuția totală a CJ. Plan de investiții conține: titlu proiect, obiectiv general, scop, probleme abordate, instituții /actori implicați, sursa de finanțare, estimare bugetară (în EUR), valoare contribuție CJ, grup țintă, calendar. Impresia generală este că sunt incluse prea multe proiecte „soft” (campanii de informare, de informare, dezvoltare de programe de sprijin, instruiri etc.) prin raportare la proiectele „hard” (de infrastructură), care sunt prioritare pentru asigurarea unui standard de viață decent pentru locuitorii județului. Astfel, proiectele de infrastructură rutieră, de apă și canalizare sau sociale sunt sporadice și vag formulate. Din 156 de proiecte incluse, în jur de 10 par să aparțină acestor domenii. 21. HARGITA Numele strategiei în română Strategie de dezvoltare. Județul Harghita. 2002-2013 Numele strategiei în engleză Development Strategy. Harghita County. 2002-2013 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Strategia conține o viziune de dezvoltare care se aplică tuturor celor trei scenarii de dezvoltare incluse în Lumea pe care dorim să o vedem… document: - Dezvoltare inițiată și realizată de către investitori externi, orientați în exclusivitate pe profit. Această dezvoltare se axează în exclusivitate pe orașele, localitățile țintă. - Dezvoltare axată pe stabilitatea subregiunii, inițiată de către investitori interni. Accentu l se pune pe valorile tradiționale. - Dezvoltare bazată pe cooperarea actorilor sociali si economici (autorități locale, întreprinzători, societatea civilă). Pe lângă avantajele economice, se urmărește dezvoltarea durabilă a resurselor din regiune, îmbunătățirea calității vieții, protecția valorilor naturale și culturale. Obiective Sectoare strategice: Scopurile strategiei sunt… Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea infrastructurii Agricultura Silvicultura, vânat, produse nelemnoase Artizanat, menținerea moștenirii culturale Turism Marketing teritorial, de produse și prestații 392 Atragerea fondurilor Obiective strategice relevante (selecție): Dezvoltarea investițiilor și serviciilor în domeniul infrastructurii de bază, umane și instituționale, contribuind astfel la realizarea altor strategii sectoriale. Priorități relevante (selecție): Începerea, respectiv continuarea programelor în domeniul infrastructurii de bază (drum, gaz, apă potabilă, reciclarea și depozitarea deșeurilor) Dezvoltarea capacității de atragere a resurselor (fondurilor) a instituțiilor de învățământ, sociale și de sănătate Dezvoltarea în continuare a structurii instituționale Tipuri de activități relevante pentru Infrastructura de bază infrastructura de drumuri județene, Planificarea programelor în curs de derulare si planificate până în anul 2013 infrastructura de apă și canalizare și Infrastructura umană infrastructura socială Dezvoltarea infrastructurii tehnice ale instituțiilor sociale și de învățământ Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva tipuri de activități… Proiecte relevante pentru - infrastructura de drumuri județene, infrastructura de apă și canalizare și infrastructura socială Printre proiecte se numără și… Buget pentru proiecte de infrastructură - de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2002-2013 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități - Strategia menționează / se bazează / este corelată cu… Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează că dezvoltarea infrastructurală coordonată și controlată reprezintă baza acelor programe de 393 diferite obiective de investiții, tipuri de dez voltare care se bazează pe cooperarea actorilor importanți. Mențiuni mai specifice referitoare la aceste aspecte activități, proiecte (menționate expres) nu sunt prezente. Alte observații Strategia este foarte schematică și incompletă în raport cu alte strategii. Alte observații utile despre această strategie Strategia conține scenarii de dezvoltare și „strategii” sectoriale pe opt domenii de dezvoltare (enumerate mai sus). sunt… Cu toate că modernizarea rețelei de transport este menționată ca un element cheie în realizarea programului strateg ic, acest aspect nu este detaliat în cadrul domeniului de dezvoltare corespunzător. Printre elementele care lipsesc se numără: plan de acțiuni, portofoliu de proiecte, surse de finanțare, complementarități cu documente specifice de politici publice, aspecte legate de implementare, monitorizare și evaluare. 22. HUNEDOARA Numele strategiei în română Planul de dezvoltare al județului Hunedoara în perioada 2007-2013 Numele strategiei în engleză Hunedoara County Development Plan for the period 2007-2013 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune - Lumea pe care dorim să o vedem… Obiective Obiectiv general: Dezvoltarea armonioasă a judeţului Hunedoara, astfel încât acesta să devină un judeţ competiti v Scopurile strategiei sunt… în cadrul Uniunii Europene, cu o economie dinamică şi diversificată, cu resurse umane superior calificate, i ar PIB-ul regional/ locuitor să ajungă până în anul 2013 la 45% din PIB-ul mediu pe locuitor al Uniunii Europene (UE 27). Obiective specifice: Creşterea gradului de atractivitate a judeţului Hunedoara prin dezvoltarea infrastructurii şi consolidarea relaţiilor de cooperare teritorială; Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din judeţ prin inovare, atragerea de investiţii strateg ice şi dezvoltarea mediului de afaceri, în condiţiile respectării normelor europene privind calitatea factorilor de mediu; Creşterea gradului de ocupare din regiune, asigurarea de oportunităţi egale pentru toate categoriile sociale şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei; Diminuarea disparităţilor intra -regionale prin dezvoltarea urbană policentrică şi sprijinirea zonelor rurale; Îmbunătăţirea şi conservarea calităţii factorilor de mediu în vederea asigurării dezvoltării durabile şi promovării turismului la nivel regional. 394 Tipuri de activități relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Integrarea în sistemul european de transport a infrastructurii de transport rutier din judeţul Hunedoara infrastructura de apă și canalizare și Construcţia autostrăzii Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva (coridorul IV Pan – European) infrastructura socială Conectarea optimă a drumurilor din judeţ cu viitoarea autostradă Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Construirea/reabilitarea inelelor de centură şi by-passuri ale oraşelor din judeţ tipuri de activități… Conectarea municipiilor reşedinţă de judeţ din cele patru judeţe ale Regiunii Vest prin drumuri rapide (expres) Construirea de pasaje denivelate şi lărgirea la 4 benzi a sectoarele de trafic intens Reabilitarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier de interes local şi regional Reabilitarea şi/sau modernizarea drumurilor aflate în gestiunea autorităţilor judeţene, locale şi comunale Construirea, reabilitarea şi/sau modernizarea pasarelelor, pasajelor subterane pentru căile ferate, a podurilor şi podeţelor Modernizarea infrastructurii rutiere de acces spre zonele reprezentând obiective industriale – parcuri sau zone industriale Construirea infrastructurii rutiere de acces spre exploataţiile agricole Construirea infrastructurii rutiere de acces spre exploataţiile forestiere Rezolvarea problemelor din domeniul apei Implementarea unor proiecte pilot pentru experimentarea unor sisteme alternative de epurare a apelor uzate Realizarea staţiei de epurare a apelor uzate tehnologice şi a celor rezultate de la spălarea maşinilor şi utilajelor la exploatările miniere din judeţ Reabilitarea sistemelor de captare a apei utilizată în scop pota bil Realizarea alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat pentru gospodăriile individuale Realizarea de sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate provenite de la gospodăriile individuale Reabilitarea vechilor reţele şi realizarea de noi reţele de distribuţie a apei potabile Reabilitarea infrastructurii de educație Modernizarea şi/sau extinderea unităţilor de învăţământ (inclusiv grădiniţe) Reabilitarea spaţiilor de cazare şi masă, care deservesc unităţile şcolare Modernizarea / amenajarea campusurilor din centrele universitare din regiune Echiparea sălilor de clasă, laboratoarelor, bibliotecilor şcolare şi sălilor de sport Măsuri specifice în şcoli pentru a asigura accesul la educaţie al elevilor cu dizabilităţi Dezvoltarea sistemului de servicii sociale 395 Lucrări de renovare a spitalelor şi a altor unităţi sanitare vechi Crearea / extinderea infrastructurii adiacente în unităţile spitaliceşti existente Dotarea cu echipamente medicale specializate Modernizarea utilităţilor unităţilor sanitare (mobilier, utilităţi clinice, aer condiţionat) Construirea şi / sau reabilitarea clădirilor şi dotarea cu echipamente a unor spaţii şi clădiri pentru servi cii sociale, asistenţă socială, culturale şi de formare-orientare a categoriilor defavorizate (cămine de bătrâni, cantine sociale, centre de zi pentru tineri, centre destinate grupurilor dezavantajate, copiilor abandonaţi, persoanelor cu handicap, femeilor şi copiilor maltrataţi etc.) Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Consolidare DN 7 km 370+000 - km 370+250, la Spini infrastructura de apă și canalizare și Consolidare pod pe DN 66A km 9+587, peste râul Balea la Paroşeni infrastructura socială Modernizare drum DJ 742B: Grosuri – limită judeţ Alba (11,3 km) Printre proiecte se numără și… Continuarea modernizării drumurilor judeţene DJ 742A, DJ 705D Amenajare drum de legătură, DJ 709K: Petrila – Sureanu, ce va face legătura cu judeţul Alba Infrastructura de apă și canalizare Regularizare şi igienizare pârâu Aninoasa etapa II, III, IV Decolmatarea şi canalizarea văilor ce trec prin interiorul satelor, Orăștioara de Sus Extinderea şi reabilitarea sistemului de canalizare în localitatea Aninoasa Reabilitarea sistemului de canalizare şi modernizarea staţiilor de epurare a apelor menajere uzate în orașul Călan Infrastructura socială Reparaţie capitală Şcoala primară din satul Şesuri Modernizare (reparaţii, zugrăveli, reparaţii alimentare cu apă, încălzire centrală) la Şcoala Generală Răchitova Amenajare grădiniţă cu program prelungit în Simeria Modernizare locuinţe romi în cătunul Mihăileni Modernizarea Centrului de Îngrijire și Asistență Geoagiu cu respectarea standardelor minime obligatorii de calitate Reabilitarea Spitalului municipal din Orăștie şi dotarea cu aparatură Reparații capitale la clădirea Muzeului – secția de Arheologie Sarmizegetusa -Hațeg, jud. Hunedoara Repararea ansamblului de biserici reformate din incinta Cetăţii Orăştie Modernizare şi reabilitare Casă de Cultură, orașul Petrila 396 Buget pentru proiecte de infrastructură - de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2007-2013 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități - Strategia menționează / se bazează / este corelată cu… Aspecte legate de coordonare între - diferite obiective de investiții, tipuri de activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Pe ansamblu, Strategia este coerentă, clară și extrem de complexă la nivelul detalierii axelor prioritare pe măsuri și Alte observații utile despre această strategie tipuri de activități. De asemenea, portofoliul de proiecte/idei de proiecte este foarte cuprinzător. Totuși, pă rți sunt… importante lipsesc. În Strategie se menționează faptul că documentul are rolul de a orienta dezvoltarea judeţului în perioada 2007 - 2013 şi de a fundamenta accesul judeţului la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene. Portofoliul de proiecte este structurat pe cele opt axe strategice cuprinse în Strategie: infrastructura de transport şi energie; competitivitatea economică; turismul; cooperarea teritorială; dezvoltarea rurală; dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale; mediul înconjurător; dezvoltarea urbană. Acesta include, de exemplu, 280 de proiecte de infrastructură de transport rutier, numărul total de proiecte fiind de 1431. Modul de prezentare al proiectelor listate este: localitatea, denumirea proiectului, stadiu proiect, valoare în euro, prioritate, observaţii. In portofoliu este inclus și un tabel recapitulativ al sumelor estimate a fi necesare pe ani (2007-2013) și pe axe strategice (cele opt). Printre părțile care lipsesc din Strategie se numără cele referitoare la implementare, monitorizare și evaluare, complementarități cu alte politici publice de nivel regional, național și european. 23. IALOMIȚA Numele strategiei în română Document strategic cu scenarii de dezvoltare socio-economică și demografică a teritoriului județului Ialomița pe perioada 2009-2013, cu orizont 2013-2020 – „Realizarea Strategiei de Dezvoltare a județului Ialomița” 397 Numele strategiei în engleză Strategic Document with socio-economic and demographic development scenarios of the Ialomita County for the period 2009-2013, in view of 2013-2020 horizon – “Implementing the Development Strategy of Ialomita County” Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune În anul 2020, județul Ialomița va fi un județ care s-a dezvoltat durabil, valorificând potențialul economic existent pe Lumea pe care dorim să o vedem… zone de dezvoltare, în scopul: - asigurării echilibrului între sistemele socio-economice și potențialul natural - existenței unei forțe de muncă calificate, pentru care există un număr suficient de locuri bine plătite - creșterii competitivității județului, prin dezvoltarea sectoarelor economice existente - diversificării economiei județului, prin valorificarea patrimoniului natural, cultural -istoric și uman - îmbunătățirii continue a calității vieții oamenilor, asigurându-le acces egal la utilități și servicii publice calitativ superioare - implicării active a instituțiilor pentru dezvoltarea economică și socială echilibrată a județului, consultând democratic comunitatea, partenerii sociali și mediul de afaceri în procesul decizional. Obiective Obiectiv general: îmbunătățirea continuă a calității vieții locuitorilor județului Ialomița, a generațiilor prezente și Scopurile strategiei sunt… viitoare, prin crearea unei comunități sustenabile, capabile să gestioneze și să utilizeze resursele în mod eficient, pe zone de potențial economic și pe zone de prioritate, asigurând prosperitate, protecția mediului și coeziunea socială. Obiective specifice: Creșterea continuă a capacității de management, planificare și parteneriat a actorilor relevanți Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii Creșterea calității serviciilor furnizate către cetățean Direcții și sub-direcții (selectate) de dezvoltare: Dezvoltarea capacității administrative Dezvoltare economică Îmbunătățirea infrastructurii de transport Extinderea și îmbunătățirea accesului la servicii de utilități publice Dezvoltarea sectorului social Creșterea calității vieții cetățenilor județului Ialomița Asigurarea accesului egal la serviciile de asistență socială Asigurarea accesului egal la serviciile de sănătate Asigurarea accesului egal la educație 398 Tipuri de activități relevante pentru Îmbunătățirea infrastructurii de transport infrastructura de drumuri județene, Construcții/reabilitări/modernizări de drumuri locale și județene infrastructura de apă și canalizare și Construcții/reabilitări/modernizări de drumuri agricole de exploatație infrastruct ura socială Construcții/reabilitări/modernizări de poduri și podețe Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Modernizarea/realizarea centurilor ocolitoare pentru centre urbane tipuri de activități… Extinderea și îmbunătățirea accesului la servicii de utilități publice Proiecte integrate apă – canalizare – stații de epurare Realizarea/reabilitarea/extinderea/modernizarea rețelelor de alimentare cu apă Construcția/reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apă și/sau canalizare Construcția/reabilitarea/extinderea sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare Creșterea calității vieții cetățenilor județului Ialomița Proiecte locale integrate (infrastructură rutieră, infrastructură de utilități, componentă socială, componentă culturală) Amenajare centre civice și spații publice Construirea/reabilitarea/modernizarea locuințelor, infrastructurilor culturale, sportive și pentru petrecerea timpului liber Asigurarea accesului egal la serviciile de asistență socială Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale Asigurarea accesului egal la serviciile de sănătate Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate Asigurarea accesului egal la educație Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale Proiecte relevante pentru A. Proiecte pe zone de dezvoltare infrastructura de drumuri județene, Infrastructura de transport rutier infrastructura de apă și canalizare și Modernizare drumuri comunale în comuna Gîrbovi infrastructura socială Modernizare drumuri în orașul Fierbinți-Târg Printre proiecte se numără și… Construire șosea de centură în orașul Fierbinți-Târg Reabilitare pod peste râul Ialomița în orașul Fierbinți-Târg Modernizare DJ 201A în comuna Adîncata Modernizare DJ 201 Coșereni-Axintele pe o lungime de 18 100 m Infrastructura de apă și canalizare Reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție apă și canalizare în Municipiul Urziceni 399 Realizare stație de epurare și rețea de canalizare în comuna Ion Roată Realizare rețea de distribuție de apă potabilă, de canalizare și stație de epurare în comuna Alexeni Infrastructura socială Programul „Renașterea satului românesc” – 10 case pentru specialiști în comuna Brazii Reabilitare bloc specialiști în comuna Jilavele Dotare cămin cultural, comuna Ciocîrlia, județul Ialomița Modernizare stadion în orașul Fiebinți Amenajare bază sportivă în satul Ciochina, comuna Ciochina Construire Casă de Cultură și Bibliotecă orășenească în orașul Fierbinți Reabilitarea Centrului de asistență medico-socială Fierbinți-Tîrg Î nființare dispensar uman în comuna Alexeni Reparație capitală a Grădiniței din comuna Alexeni Reabilitare Școală Generală din comuna Coșereni Înființare Centru de primire bătrâni în comuna Reviga B. Proiecte integrate în materie de infrastructură de transport – modernizare, reabilitare și întreținere DJ 212 pe sectorul Țăndărei – Fetești DJ 213 Luciu – DN 2A DJ 212 pe sectorul limită județ Brăila – Luciu DJ 101 pe toată lungimea: limită județ Ilfov – Fierbinți – Dridu – Moldoveni – DN 1D la Jilavele Bug et pentru proiecte de infrastructură FEDR, FEADR, fonduri guvernamentale, buget județean, buget local de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2009-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 Strategia menționează / se bazează / este Cadrul Strategic Național de Referință corelată cu… Programele Operaționale Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013 400 Programul LEADER Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Muntenia Strategia de modernizare, reabilitare si întreținere a căilor rutiere de comunicații în județul Ialomița Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Planul Local de Acțiune pentru Mediu Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează că din structura propusă pentru implementarea acesteia face parte și un C omitet de diferite obiective de investiții, tipuri de coordonare pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei (desemnat de Consiliul Județean). Totuși, activități, proiecte (menționate expres) printre atribuțiile listate nu sunt incluse aspecte legate de coordonarea obiectivelor de investiții la nivel de implementare. Alte observații Pe ansamblu, strategia este foarte clară, coerentă, bine structurată. Abordarea este complexă, incluzând atât Alte observații utile despre această strategie proiecte grupate pe zone de dezvoltare, cât și proiecte integrate. sunt… Fondurile europene disponibile (FEDR, FSE, FC, FEADR) sunt succint prezentate în introducerea Strategiei. Un capitol special este dedicat obiectivelor și priorităților de dezvoltare ale Regiunii Sud Muntenia. Este inclusă și o analiză multicriterială pentru identific area scenariilor de dezvoltare. Criteriile sunt: infrastructura de transport (accesibilitate și conectivitate, calitatea infrastructurii de transport existente), infrastructura socială (educație, sănătate, asistență socială), utilități (alimentare cu apă, canalizare, iluminat public, management deșeuri), infrastructura de primire turistică, capacitate administrativă, potențial agrar, potențial comercial, potențial industrial, potențial turistic. Un punctaj mic înregistrat pentru criteriile ce țin de situația existentă se traduce prin nevoia urgentă a unor intervenții în sensul îmbunătățirii situației existente. Un punctaj mare înregistrat pentru criteriile ce țin de potențial se traduce prin contextul favorabil dezvoltării unor inițiative în sensul valorificării potențialului existent. Sursele de finanțare sunt identificare pentru fiecare proiect. În plus, Strategia include și fișe de proiecte pentru 20 de inițiative prioritare. Acestea sunt prezentate mai pe larg, detaliat și într -o format de sinteză foarte eficient. Fiecare fișă conține următoarele informații: titlul proiectului, scop, obiective specifice, probleme existente și necesitatea intervenției, modalități de rezolvare a problemelor, coerența cu strategiile europene, naționale, regionale și județene și cu strategia locală, grupuri țintă, plan de activități și descrierea acestora, rezultate așteptate, impact, sustenabilitate, estimare bugetară, surse de finanțare disponibile, solicitant/parteneri oportuni, documente necesare. Estimarea bugetară este făcută pe următoarele categorii: investiție de bază, proiectare și inginerie, cheltuieli diverse și neprevăzute, audit, publicitate. Un alt punct forte în plus față de alte strategii este faptul că documentul conține recomandări specifice pentru atingerea obiectivelor fiecărei direcții de dezvoltare. 401 24. IAȘI Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare economică și socială a judeţului Iaşi 2014 -2020 Numele strategiei în engleză Economic and social development strategy of the Iasi county 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Viziunea strategică pentru dezvoltarea județului Iași în perioada 2014 -2020 presupune un angajament comun al Lumea pe care dorim să o vedem… actorilor de la nivelul județului de a sprijini crearea unui mediu economic dinamic și performant, care să reafirme Iașul ca motor al dezvoltării în regiunea Moldovei, să permită regenerarea și revigorarea sustenabilă a comunităților locale și să le asigure o viață mai bună locuitorilor. Obiective Obiective strategice: Scopurile strategiei sunt… Îmbunătățirea infrastructurii, conectivității și accesibilității Consolidarea economiei județului Creșterea calități vieții și protecția mediului înconjurător Priorități: Îmbunătățirea accesibilităţii prin investiții în infrastructura rutieră Dezvoltarea sistemelor de transport intermodal pentru călători și marfă și asigurarea spațiilor logistice intermodale Modernizarea și extinderea infrastructurii edilitare și a mediului construit Sprijinirea mediului de afaceri cu prioritate în domeniile economice prioritare Susținerea dezvoltării domeniului agricol pe întreg lanțul valoric Promovarea susținută a județului ca locație de afaceri, la nivel național și internațional Susținerea culturii, creativității și educației Dezvoltarea serviciilor publice și creșterea accesului populației la acestea Creșterea calității mediului natural de pe teritoriul județului Tipuri de activități relevante pentru Îmbunătățirea accesibilităţii prin investiții în infrastructura rutieră infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri interjudeţene prioritare infrastructura de apă și canalizare și Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri județene și comunale infrastructura socială Întreținerea elementelor componente aferente drumurilor judeţene Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Dezvoltarea sistemelor de transport intermodal tipuri de activități… Dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal Dezvoltarea elementelor suport pentru îmbunătățirea sistemelor de transport 402 Modernizarea și extinderea infrastructurii edilitare Extinderea și modernizarea infrastructurii edilitare de bază Îmbunătățirea infrastructurii urbane Susținerea culturii, creativității și educației Promovarea și susținerea vieții culturale și creative și a patrimoniului județean Susținerea educației și formării Dezvoltarea serviciilor publice și creșterea accesului populației la acestea Dezvoltarea serviciilor sociale adaptate nevoilor cetățea nului Susținerea serviciilor publice de sănătate Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii interjudeţene pe o lungime de 94km: DJ 282, DJ 281D, DJ 281B, infrastructura de apă și canalizare și DJ 281 pe traseul Iaşi – Movileni - Gropniţa - Coarnele Caprei - Belceşti - Scobinţi - Sireţel – Lespezi - limita infrastructura socială judeţului Suceava (Axa 1) Printre proiecte se numără și… Reabilitarea și modernizarea infrastructurii interjudețene pe o lungime de 64km: DJ 248A, DJ246 şi DJ 280 pe traseul Iași – Miroslava – Ţibana - Țibănești –Tansa - Dagâța (Axa 2) Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii județene pe o lungime de 59,4km: DJ248B, DJ248C, DJ248D pe traseul centură trafic uşor Iaşi, între DN 24 și DN 28 Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de drumuri judeţene ( sunt vizate 15 sectoare de drum) Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de drumuri comunale (sunt vizate 23 sectoare de drum ) Lucrări privind întreținerea periodică a drumurilor publice (sunt vizate 14 sectoare de drum) Întreținerea curentă a podurilor, pasajelor, podeţelor aferente drumurilor judeţene prin reciclarea in situ a îmbrăcăminţii asfaltice (sunt vizate 6 intervenții) Infrastructura de apă și canalizare Investiții de modernizare și extindere a sistemului de alimentare cu apă și canalizare: extindere şi reabilitare a conductelor de aducţiune şi a staţiilor de tratare a apei, extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie şi a rezervoarelor de apă, construcţia şi reabilitarea staţiilor de pompare, precum şi reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare, inclusiv construcţia şi reabilitarea staţiilor de epurare. Notă: nu sunt identificate aglomerările care vor suferi intervențiile menționate mai sus. Infrastructură socială Program de modernizare a infrastructurii culturale, și dotarea adecvată a acesteia. Rezultate așteptate: cel puțin două obiective culturale modernizate/reabilitate/dotate în fiecare an; creșt erea gradului de 403 independență și auto-susținere a instituțiilor culturale din județ cu minim 30%. Consolidarea învățământului universitar ieșean și sprijinirea proiectelor de parteneriat și colaborare. Printre rezultatele așteptate: campus comun amenajat și pus în funcțiune. Program de adaptare a reţelei şcolare şi a ofertei educaţionale la nevoile elevilor (cluburi ale copiilor, casa corpului didactic, tabere elevi etc.). Printre rezultatele așteptate: îmbunătățirea infrastructurii educaționale. Reabilitarea clădirilor şi modernizarea spaţiilor şcolare din mediul rural, dotarea lor cu echipamentele necesare. Rezultate așteptate: reabilitarea/modernizarea a cel puțin 10 unități școlare în fiecare an; dotarea a cel puțin 15 unități școlare cu echipamente nece sare. Program de investiții în construcția, extinderea și reabilitarea infrastructurii sociale. Rezultate așteptate: reabilitarea şi modernizarea Complexului de Servicii Sociale Tg. Frumos; reabilitarea, modernizarea şi extinderea Centrului de Plasament „Sf. Stelian” (componentă a Complexului de Servicii Sociale M. Sadoveanu), Paşcani; crearea unui Centru de Recuperare și Reabilitare pentru persoane cu dizabilități în localitatea Budăi; reabilitarea şi modernizarea complexului de Servicii Comunitare Bucium; reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților școlare speciale Pavelcu și Pașcani. Program de investiții în servicii sociale inovatoare, adaptate nevoilor, inclusiv crearea infrastructurii sociale. Rezultate așteptate: 50 de locuinţe sociale sau servicii rezidenţiale de talie mică. Program de investiții în construcția, extinderea, reabilitarea și dotarea unităților medicale de importanță județeană, regională și națională. Rezultate așteptate: 5 unități medicale beneficiare ale investițiilor. Program de îmbunătățire a infrastructurii medicale din mediul rural -- repararea și dotarea cabinetelor medicale (inclusiv cabinete stomatologice și centre de permanență). Rezultate așteptate: 100 unități medicale beneficiare ale investițiilor. Buget pentru proiect e de infrastructură Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii, fonduri externe, bugetul de stat, bugetul județean, bugetul lo cal, PPP de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Programul Național de Reformă 2011-2013 404 corelată cu… Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord-Est 2014-2020 Aspecte legate de coordonare între În cadrul Strategiei, Consiliul Județean și-a asumat faptul că va asigura o coordonare a dezvoltării de infrastructură diferite obiective de investiții, tipuri de și utilități corespunzătoare. De asemenea, acesta și -a asumat că va urmări corelarea investițiilor la nivel local și va activități, proiecte (menționate expres) promova o abordare integrată a proiectelor implementate prin Planul Național de Dezvoltare Rurală. Aceeași strategie menționează că obiectivele, direcțiile de acțiune și măsurile se implementează prin programe (pachete de proiecte) și proiecte concrete, coordonate și corelate sinergic. Strategia recunoaște importanța capacității de corelare, armonizare și finanțare a investițiilor. În acest context, se menționează că investițiile teritoriale integrate (ITI) sunt un instrument crucial ce facilitează cooperarea la nivel trans-sectorial și trans-administrativ. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este clară și coerentă, bine structurată și ușor de parcurs. Pe alocuri, însă, proiectele care ar Alte observații utile despre această st rategie trebui să susțină realizarea obiectivelor strategice nu sunt clar identificate. În cazul infrastructurii de apă și sunt… canalizare și în cazul infrastructurii sociale, sunt precizate anumite ținte, dar nimic mai mult. În schimb, în cazul infrastructurii rutiere, proiectele sunt clar identificate. Descrierea proiectelor este făcută cu adesea precizie. Descrierile conțin următoarele informații: scop și obiective specifice; probleme abordate; activități principale; rezultate așteptate; buget estimat; calendar estimativ; surse de finanțare potențiale; parteneri potențiali. 25. ILFOV Numele strategiei în română Strategia de dezvolt are a județului Ilfov. Orizont 2020 Numele strategiei în engleză Ilfov county Development Strategy. 2020 Horizon Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Viziunea pe care se bazează strategia județului Ilfov poziționează județul în orizontul 2020 ca fiind: Lumea pe care dorim să o vedem… - Destins pentru familie: Ilfov va fi un județ tânăr, oferind un stil de viață armonios și prosper pentru familii, aproape de oportunități și beneficiind de servicii publice competitive - Efervescent pentru afaceri: Ilfov va reprezenta un mediu catalizator pentru investitori și întreprinzători, oferind o înaltă conectivitate și excelente servicii și infrastructură de sprijin pentru afaceri. Obiective Consolidarea competitivității ilfovene în contextul vecinătății cu Municipiul București Scopurile strategiei sunt… Creșterea calității vieții pentru rezidenții județului Ilfov Asigurarea unui grad de mobilitate și accesibilitate ridicat pentru rezidenții și mediul de afaceri din județul Ilfov Creșterea capacității instituționale în vederea îmbunătățirii calității și promptitudinii procesului administrativ 405 Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltarea ofertei de agrement a județului, în acord cu mediul înconjurător, inclusiv prin prezervarea și infrastructura de drumuri județene, valorificarea obiectivelor de patrimoniu infrastructura de apă și canalizare și Îmbunătățirea accesului la servicii sociale publice și private, specifice nevoilor locale infrastructura socială Creșterea calității mediului natural, inclusiv prin sprijinirea serviciilor publice din domeniul social Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Îmbunătățirea sistemului de transport la nivel intra și interjudețean pentru rezidenții județului Ilfov, inclusiv prin tipuri de activități… îmbunătățirea infrastructurii de transport rutier Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene din Ilfov – DJ 401 A, km 0+000 (Vidra) – km infrastructura de apă și canalizare și 28+209 (Domneşti) infrastructura socială Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene din Ilfov – DJ 300, km 0+000 (Pantelimon DN3) - Printre proiecte se numără și… km 12+430 (Şindriliţa DN 2) Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene din Ilfov – DJ 101, km 12+970 (Baloteşti) – 37+549 (Sitaru) Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene din Ilfov – DJ 401, km 6+520 (Centura Bucureşti) – km 19+000 (limita judeţului Giurgiu) Nodul intermodal de transport marfă şi pasageri Otopeni – Tunari - Moara Vlăsiei Realizarea legăturii rutiere între centura București – Corbeanca si DJ 101 (Periș) si modernizare Dj 101A Peris –Corbeanca Realizarea legăturii rutiere între DJ 200 şi DN 2, inclusiv dezvoltarea adiacentă a acestuia Realizarea pasajului rutier între Bd. Prelungirea Ghencea şi DJ 602 (Domnești) Modernizare DJ 300 (orașul Pantelimon) – DN2 (cu pasaj peste centura București) Legătura Dj 602- Centura București - Prelungirea Bd. Timișoara Legătura DJ 301 (Cernica) – DJ 401 (Berceni) Legătura A3 (Tunari) – Terminal Aeroport Otopeni (Otopeni) Realizare pasaj rutier intre DN 3 – Halta CFR sat Brănești – A2, inclusiv racord A2 Legătură Autostrada de Centură Nord – Terminal Aeroport Otopeni – Supratraversare A3 spre Dascălu Realizarea centurii ocolitoare a Oraşului Buftea Infrastructura de apă și canalizare Reabilitarea și extinderea infrastructurii de utilități publice – apă - canalizare Notă: alte detalii nu sunt menționate. Dar se face referire la Master Planul Apă – Canal (în curs de realizare). Infrastructura socială Reabilitarea şi valorificarea culturală şi turistică a Palatului Ghica din Căciulaţi 406 Reabilitarea și extinderea infrastructurii de educație pentru preșcolari la nivelul județului Reabilitarea infrastructurii de servicii sociale Modernizarea și dotarea infrastructurii de sănătate din cadrul complexului Bălăceanca Extinderea și dotarea infrastructurii de sănătate a Spitalului de Obstetrică Ginecologie Buftea Modernizarea și îmbunătățirea dotării pentru intervenții în situații de urgență Îmbunătățirea infrastructurii pentru situații de urgență din județ Buget pentru proiecte de infrastructură FEDR, buget de stat, bugetele locale, fonduri proprii, alte surse legal constituite, PPP de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Strategia Națională de Dezvoltare Regională corelată cu… Aspecte legate de coordonare între Potrivit Strategiei, Consiliul Județean Ilfov va lucra în parteneriat cu primăriile ilfovene, îmbunătățind evidența diferite obiective de investiții, tipuri de terenurilor disponibile și asigurând și o coordonare a dezvoltării de infrastructură și utilități. activități, proiecte (menționate expres) Strategia menționează că va fi desemnată o persoană (din cadrul Direcției Absorbție Fonduri Interne) responsabilă cu coordonarea implementării acesteia. Alte observații Strategia delimitează 4 zone prioritare de intervenție integrată la nivel de infrastructură pentru susținerea Alte observații utile despre această strategie investițiilor în următoarele sectoare: cercetare – dezvoltare – inovare; turism, afaceri în industrie și servicii; afaceri sunt… din domeniul primar și industria prelucrătoare. Proiectele incluse în Strategie sunt ordonate după prioritate în funcție de următoarele criterii: - Gradul de relevanță pentru nevoile identificate în procesul de elaborare a analizei diagnostic; - Măsura în care condiționează și alte inițiative de dezvoltare; - Gradul de fezabilitate raportat la bugetul estimat necesar. Pe baza acestor criterii, proiectele au fost marcate cu una până la trei stele reprezentând gradul de prioritate cu care acestea ar trebui tratate de către Consiliul Județean Ilfov (redus, mediu și maxim). Planificarea în timp depinde, pe de o parte, de gradul de prioritate al acestora și, pe de altă parte, de condiționalitatea dintre proiecte (unele inițiative sunt condiționate sau trebuie precedate de altele). 407 Strategia conține fișe ale proiectelor pentru fiecare obiectiv strategic. Proiectele sunt prezenta te pe baza următoarelor informații: titlu, relevanță, teritoriu vizat, solicitant și potențiali parteneri, surse potențiale de finanțare, obiective, potențiale activități, rezultate, buget estimat, perioada de implementare, grad de prioritate, stadiul proiectului, materiale/exemple ajutătoare. 26. MARAMUREȘ Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare a județului Maramureș 2009-2014 Plan integrat de dezvoltare a județului Maramureș Plan integrat de dezvoltare a regiunii transfrontaliere Maramureş – Ivano – Frankivsk – Zakarpattia Numele strategiei în engleză 2009-2014 Development strategy of the Maramures county Integrated Development Plan of Maramures county Integrated Development Plan of Maramureş – Ivano – Frankivsk – Zakarpattia border region Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Dezvoltarea judeţului Maramureş pe termen scurt va fi orientată spre valorificarea superioară a resurselor care Lumea pe care dorim să o vedem… contribuie la potenţialul turistic al zonei. Privit pe termen lung, Maramureşul viitorului va fi o zonă cu o identitate culturală şi istorică bine definită, în contextul unei dezvoltări economice solide. Obiective Obiectivul general pe termen scurt: valorificarea superioară a valorilor materiale şi imateriale şi a resurselor umane Scopurile strategiei sunt… pentru a sprijini dezvoltarea economică şi instituţională astfel încât să se reducă discrepanţele dintre nivelurile de dezvoltare socio-economică ale comunităţilor cuprinse de judeţ. Obiectivul strategic de dezvoltare pe termen lung: îmbunătăţirea nivelului de trai şi al dezvoltării generale a judeţului astfel încât Maramureşul să devină un spaţiu european competitiv, atractiv pentru turişti şi pentru investitori, recunoscut pentru valenţele sale economice, sociale şi culturale. Obiective specifice relevante (selecție): - Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere a judeţului pentru a asigura comunicarea directă şi eficientă cu principalele magistrale de transport naţionale şi europene, în sensul sprijinirii activităţilor economice, circulaţiei turistice, îmbunătăţirii accesului în şi dinspre judeţul Maramureş - Afirmarea rolului polarizator al oraşelor la nivel local pentru dezvoltarea relaţiilor urban -rural care să conducă la o dezvoltare armonioasă a spaţiului judeţean în ansamblu - Îmbunătăţirea corelării programelor şcolare cu nevoile pieţei forţei de muncă şi sprijinirea adaptabilităţii 408 forţei de muncă pentru a răspunde dinamicii cererii de specializări a mediului economic - Eficientizarea act ivităţii administraţiilor publice prin îmbunătăţirea capacităţilor de planificare, accesare şi implementare a proiectelor, coordonarea în plan teritorial a proiectelor, optimizarea proceselor de furnizare a serviciilor publice etc. - Amenajarea corespunzătoare şi îmbunătăţirea managementului zonelor naturale ale judeţului în scopul protecţiei şi îmbunătăţirii mediului natural judeţean - Valorificarea elementelor culturale şi istorice ale patrimoniului judeţean pentru redefinirea identităţii veritabile a Maramureşului şi pentru sprijinirea activităţilor culturale şi turistice Tipuri de activități relevante pentru Îmbunătăţirea accesului la sistemele moderne de comunicare şi informare infrastructura de drumuri județene, Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport infrastructura de apă și canalizare și Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de utilităţi publice infrastructura socială Îmbunătăţirea sistemului medico-sanitar Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Îmbunătăţirea sistemului de servicii sociale tipuri de activități… Îmbunătăţirea sistemelor publice de educaţie şi cultură Îmbunătăţirea sistemului public de siguranţă şi intervenţie în situaţii de urgenţă Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Modernizarea și reabilitarea axelor de transport rutier interjudeţean infrastructura de apă și canalizare și Ruta 1: limita cu judeţul Suceava – Borşa – Moisei – Sighetu Marmaţiei – limita cu judeţul Satu Mare infrastructura socială (segmente din DN 18 şi DN 19) Printre proiecte se numără și… Ruta 2: limita cu judeţul Cluj (dinspre Dej) - Baia Mare - limita cu jud. Satu Mare (DN 1C) Modernizarea și reabilitarea axelor de transport rutier intrajudeţean Culoarul I: limită judeţ Suceava – Borşa – Moisei – Rozavlea – Bârsana – Budeşti – Cavnic – Baia Mare – Hideaga – Ardusat – Gârdani – Ariniş – limită judeţ Sălaj (sectoarele de drum și lungimile aferente sunt identificate) Culoarul II: Vişeul de Sus (Valea Vaserului) – Vişeul de Jos – Bogdan Vodă – Şieu – Botiza – Băiuţ – Târgu Lăpuş – Vima Mică – Boiu Mare – Mesteacăn – Şomcuta Mare – Mireşu Mare – Ulmeni – Ariniş (sectoarele de drum și lungimile aferente sunt identificate) Culoarul III: Sighetu Marmaţiei – Săpânţa – Giuleşti – Mara – Izvoarele – Valea Neagră – Firiza – Baia Mare – Copalnic Mănăştur – Târgu Lăpuş – Coroieni – limită judeţ Sălaj (sectoarele de drum și lungimile aferente sunt identificate) Culoarul IV: Vişeu de Jos – Petrova – Sighet – Baia Mare – drum expres [Baia Mare – Satu Mare – Vaja (Ungaria)] (sectoarele de drum și lungimile aferente sunt identificate) 409 Infrastructura de apă și canalizare Extindere reţele de canalizare pluvială şi menajeră şi realizarea unei staţii de epurare a apelor uzate în spaţiul rural al oraşului Târgu Lăpuș Alimentare cu apă a Mănăstirii Sf. Ana şi parte a satului Rohia Infrastructura socială Reabilitare ambulatoriu Spitalul de Boli Infecţioase Dermato-venerice şi Psihiatrie Baia Mare Campus școlar (1 cămin de elevi, 1 cantină, garsoniere profesori) în Târgu Lăpuș Reabilitare casă de cultură din Târgu Lăpuș Consolidare, modernizare şi extindere infrastructură şcolară (Răzoare, Dobric, Borcut, Cufoaia, Rohia etc.) Amenajare centru social multifuncţional în oraşul Târgu Lăpuş Reabilitare termică blocuri de locuințe în Târgu Lăpuș Buget pentru proiecte de infrastructură POR 2007-2013 (Axele 2, 3 ),POS Mediu 2007-2013, FEADR, PNDR, buget de stat, buget local, surse proprii de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2009-2014 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia de Dezvoltare a Judeţului Maramureş este elaborată în concordanţă cu planurile de dezvoltare existente Strategia menționează / se bazează / este şi strategiile sectoriale existente la nivel judeţean, cu planul general şi cu planurile sectoriale de dezvoltare corelată cu… regională, cu documentele programatice naţionale şi cu cele în vigoare la nivel european. Sunt menționate explicit: Planul de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Maramureş, Planul Regional de Dezvoltare a Regiunii Nord Vest, Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. Aspecte legate de coordonare între Strategia dedică un obiectiv specific separat aspectelor legate de eficientizarea activităţii administraţiilor publice, diferite obiective de investiții, tipuri de inclusiv prin coordonarea în plan teritorial a proiectelor. Alte aspecte legate de coordonarea implementării activități, proiecte (menționate expres) proiectelor nu sunt menționate. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este succintă și clară. Alte observații utile despre această strategie Ca elemente specifice, în capitolul referitor la implementare și monitorizare, sunt prezentați atât indicatorii de la sunt… nivel județean, cât și cei de la nivel de localitate. Strategia ca atare nu conține următoarele elemente: buget și surse de finanțare, calendar. De asemenea, cu 410 excepția proiectelor legate de infrastructura de transport, alte proiecte (din zona apei și canalizării sau a infrastructurii sociale) nu sunt menționate. În schimb, pe lângă Strategie, Consiliul Județean Maramureș a dispus și el aborarea unui Plan integrat de dezvoltare a județului de care Strategia nu amintește în mod expres. Acesta cuprinde un plan de dezvoltare la nivel județean și un plan de dezvoltare la nivel local, care conțin liste centralizatoare de proiecte pe diverse do menii (inclusiv: dezvoltarea infrastructurii rutiere, dezvoltarea sistemului de sănătate și protecție socială, cultură și educație). Prezentarea proiectelor include: denumire, scurtă descriere, perioadă de implementare, sume necesare, surse de finanțare, solicitanți. În ceea ce privește sursele de finanțare, cele europene sunt identificate cu precizie, indicându-se în fiecare caz programul operațional, axa și domeniul de intervenție. Este iarăși de menționat Planul integrat de dezvoltare a regiunii transfrontaliere Maramureş – Ivano – Frankivsk – Zakarpattia, care este construit după același tipar ca planul de dezvoltare a județului, conținând o listă de proiecte care pot fi derulate prin cooperare între unitățile administrativ -teritoriale respective (inclusiv proiecte de transport, infrastructura de apă, cultură, turism). 27. MEHEDINȚI – nu a fost găsită Numele strategiei în română Numele strategiei în engleză Nivelul strategiei Supranațional/național/regional/local Viziune Lumea pe care dorim să o vedem… Obiective Scopurile strategiei sunt… Tipuri de activități relevante pentru infrastructura de drumuri județene, infrastructura de apă și canalizare și infrastructura socială Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva tipuri de activități… Proiecte relevante pentru infrastructura de drumuri județene, infrastructura de apă și canalizare și 411 infrastructura socială Printre proiecte se numără și… Buget pentru proiecte de infrastructură de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia menționează / se bazează / este corelată cu… Aspecte legate de coordonare între diferite obiective de investiții, tipuri de activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Alte observații utile despre această strategie sunt… 28. MUREȘ Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş pentru pe rioada 2014-2020 Numele strategiei în engleză Mures county development strategy for the period 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Judeţul Mureş, valorificând poziţia sa strategică, bogăţia resurselor de care dispune şi oportunităţile, îşi propune să Lumea pe care dorim să o vedem… devină până în anul 2020 un judeţ dinamic, orientat către progres, cu renume în domeniul medical şi al cercetării, cu o economie sustenabilă, (bazată pe o agricultură intensivă, pe o industrie cu valoare adăugată ridicată şi un sector de servicii atractiv), susţinută de o infrastructură modernă şi accesibilă tuturor mureşenilor, asigurând astfel locuitorilor săi premizele unui nivel de trai ridicat, un judeţ unde noul se construieşte pe tradiţiile multiculturale. Obiective Obiectiv general: creşterea competitivităţii economiei şi a atractivităţii judeţului Mureş, reducerea disparităţilor Scopurile strategiei sunt… existente între mediul urban şi rural, în scopul creării unui climat favorabil pentru locuitori, întreprinzători şi turişti. Obiective specifice relevante (selecție): 412 Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de bază din mediul urban şi rural, ca suport pentru dezvoltarea economică a judeţului Întărirea caracterului de centru medical şi de cercetare a judeţului Mureş Susţinerea polilor de dezvoltare urbani şi rurali (aşa cum au fost ele definite în PATJ a judeţului Mureş) în scopul asigurării unei dezvoltări policentrice a judeţului; Dezvoltarea zonelor rurale pentru reducerea decalajelor economice şi sociale majore faţă de mediul urban Diversificarea economiei locale prin dezvoltarea sectorului turistic, cu prioritate turismul cultural, balnear, rural şi montan, în spiritul tradiţiei multiculturale Valorificarea raţională a patrimoniului natural, a potenţialului pentru producerea resurselor de energie regenerabile, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile Dezvoltarea eficientă a resurselor umane, ca suport pentru creşterea competitivităţii economice Dezvoltarea serviciilor sociale şi sporirea accesului la servicii sociale durabile şi de înaltă calitate a grupurilor defavorizate Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltarea infrastructurii tehnice infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi aeroportuare la nivelul judeţului în infrastructura de apă și canalizare și perspectiva asigurării unui transport cât mai eficient infrastructura socială Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul judeţului în perspectiva Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva dezvoltării durabile şi administrare cât mai eficientă a teritoriului (inclusiv reţeaua de apă, canal şi epurare tipuri de activități… a apelor uzate) Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, în special, accesul populaţiei la conexiuni în bandă largă în vederea eficientizării transferului de date şi informaţii Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie socială Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ şi a serviciilor educaţionale, prin construirea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora în mediul urban şi rural Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de sănătate prin construirea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora în mediul urban şi rural Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor privind situaţiile de urgenţă în mediul urban şi rural Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor sociale prin înfiinţarea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora, în mediul urban şi rural Proiecte relevante pentru Dintre cele 734 de proiecte, cele mai multe sunt în domeniul transportului (161). Urmează apoi alimentarea cu apă infrastructura de drumuri județene, și canalizarea (117), învățământul (82), cultura (53) și turismul (53) și mai apoi serviciile sociale (42) și sănătatea 413 infrastructura de apă și canalizare și (16) etc. infrastructura socială Infrastructura de transport rutier Printre proiecte se numără și… Reabilitarea sistemului rutier pe drumul judeţean DJ 151B Ungheni – Căpîlna de Sus – Bahnea – lim. jud. Sibiu şi DJ 142 Târnăveni - Bălăuşeri, jud. Mureş (inclusiv reabilitare poduri) Reabilitare DJ 136 Sîngeorgiu de Pădure -Bezidu Nou -limita jud. Harghita km 0+000-14+000 şi DJ 136A km 0+000-3+800 Dezvoltarea mobilității interjudeţene între DN 13 și E68 prin reabilitare sistem rutier pe drumul judeţean DJ 106 Agnita - Apold-Sighişoara (inclusiv reabilitare poduri) Inel de legătură pentru traficul rutier între DN13 -DN15-Autostrada Transilvania Infrastructura de apă și canalizare Extinderea reţelelor de alimentare cu apă în zone de vest a judeţului (Realizarea aducţiunii Luduş-Mihesu de Câmpie) Reabilitare şi extindere sistem de alimentare cu apă şi canalizare în municipiul Tîrgu-Mureş Modernizare Uzina de apă și Staţie de pompare în municipiul Reghin Infrastructura socială Reabilitarea, modernizarea si dotarea cu aparatura medicala si mobilier a Ambulatoriului Spitalului Municipal „Dr. Gheorghe Marinescu” Tarnaveni Construirea Spitalului Regional la Tîrgu-Mureş Spații de cazare în incinta Universității de Medicină și Farmacie Tîrgu-Mureș Construcţie Centru de Învăţământ Multimedia în cadrul Universității Petru Maior din Tîrgu-Mureș Extinderea, reabilitarea şi modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Ideciu de Jos (inclusiv eficientizarea energetică a clădirii) Reabilitare, recompartimentare, modernizare şi dotare clădire în vederea înfiinţării unui centru rezidenţial în comuna Zau de Câmpie Buget pentru proiecte de infrastructură Surse menționate: fonduri europene (POR, POIM), PNDR, buget de stat, buget local. de drumuri județene, infrastructură de S-a conturat un portofoliu de 734 proiecte, având o valoare totală estimată de 13.271.180.687 lei, adică apă și canalizare și infrastructură 2.949.151.264 euro. Această valoare reprezintă o estimare a necesităţilor financiare ale judeţului Mureş în socială perioada 2014-2020 şi cuprinde totodată o serie de previziuni cu privire la investiţiile care se doresc a fi realizate în Finanțarea acestor proiecte va proveni din… această perioadă. Se menţionează că nu toate proiectele sunt bugetate. Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… 414 Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Memorandumul pentru aprobarea acţiunilor şi documentelor privind pregătirea accesării şi implement ării corelată cu… fondurilor europene în perioada 2014-2020 Acordului de Parteneriat Programul Naţional de Reformă (2011-2013) Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030 Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială – România 2030 Aspecte legate de coordonare între Strategia recunoaște calitatea Consiliului Judeţean Mureș de coordonator al elaborării şi implementării Planului de diferite obiective de investiții, tipuri de Dezvoltare a Judeţului Mureș, dar nu sunt detaliate aspectele legate de coordonare. activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Pe ansamblu, Strategia este clară, coerentă și cuprinzătoare. Ea este cuprinsă în Planul de dezvoltare a județului Alte observații utile despre această strategie Mureș pentru perioada 2014-2020, care conține toate elementele necesare unei bune implementări a Strategiei. sunt… La nivel specific, câteva aspecte merită menționate. În cadrul capitolului „Estimarea necesităţilor de finanţare”, sunt enumerate fondurile structurale și de investiții și programele operaționale. Sunt de asemenea identificate programe individuale de finanțare comunitară, cu domeniile lor de aplicare. Sunt identificate apoi programele naționale de finanțare, inclusiv PNDL. Capitolul referitor la indicatorii de realizare a obiectivelor Strategiei este foarte bine elaborat. Acesta conține în format tabelar pentru fiecare prioritate/măsură următoarele informații: denumirea indicatorilor, tipurile de indicatori (de output, de rezultat, de impact), principalele rezultate previzionate și instituțiile care furnizează indicatorii. Portofoliul de proiecte este foarte bine organizat. El conține în format tabelar următoarele informații: beneficia r, titlul proiectului, localizare, județ, buget estimativ, sursa de finanțare preconizată, domeniul acoperit, gradul de maturitate (cu 1 - cel mai ridicat nivel, având SF, PT alte studii, analize, și 5 - cel mai scăzut nivel, existând doar ideea de proiect ), perioada de implementare preconizată, datele de contact ale beneficiarului, importanța/relevanța pentru județ (de la 1 la 5), încadrarea în priorități și obiective strategice, observații și posibilă încadrare în programele operaționale. 29. NEAMȚ Numele strategiei în română Planul local pentru dezvoltare durabilă a județului Neamț. Agenda locală 21 Numele strategiei în engleză Local Plan for Sustainable Development of Neamt County. Local Agenda 21 415 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune - Lumea pe care dorim să o vedem… Obiective Obiective generale: Scopurile strategiei sunt… Managementul durabil al capitalului natural; Întărirea și dinamizarea structurilor instituționale locale, cât și a mediului economic; Îmbunătățirea spațiului rural și creșterea competitivității sectorului agro-alimentar; Dezvoltarea infrastructurii de transport; Refacerea și dezvoltarea infrastructurii de bază; Turism durabil la nivelul județului Neamț; Dezvoltarea și îmbunătățirea calității serviciilor sociale și a infrastructurii asociate lor; Dezvoltarea, îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și repartizarea echilibrată a acestora pe teritoriul județului; Îmbunătățirea și adaptarea la piața muncii a sistemului de învățământ. Obiective specifice relevante (selecție): Utilizarea durabilă a resurselor de apă Îmbunătățirea infrastructurii județene si locale de transport Dezvoltarea infrastructurii în domeniul medical Modernizarea infrastructurii serviciilor sociale Tipuri de activități relevante pentru Șosele de centură pentru principalele orașe din județ infrastructura de drumuri județene, Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare, racordarea locuitorilor infrastructura de apă și canalizare și județului la acesta infrastructura socială Reabilitarea si modernizarea rețelei de drumuri județene Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Restructurarea si modernizarea centrelor de protecție specială pentru copii și pe ntru persoane adulte cu handicap tipuri de activități… Dezvoltarea infrastructurii în domeniul medical Reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea centrelor sociale și școlilor speciale Proiecte relevante pentru Reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și apă uzată din județul Neamț infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea și modernizarea Drumului Județean DJ 156A, km 28+000 - 40+700, județul Neamț infrastructura de apă și canalizare și Reabilitarea și modernizarea Drumului Județean DJ 208G km 30+238 -56+998 Hanu Ancuței - Girov, județul Neamț infrastructura socială Reabilitarea și modernizarea Drumului Județean DJ 127A km 5+000 -40+585 Toșorog – Bicazu Ardelean – Bicaz Chei Printre proiecte se numără și… – Dămuc – limita județ ului Harghita 416 Reabilitarea, modernizarea si dotarea Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă Ștefan cel Mare Buget pentru proiecte de infrastructură Fonduri europene, buget de stat, bugetul CJ, buget local, surse externe de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2009-2015 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități - Strategia menționează / se bazează / este corelată cu… Aspecte legate de coordonare între - diferite obiective de investiții, tipuri de activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Strategia de dezvoltare a județului Neamț 2014-2020 este in curs de elaborare (ultima accesare: 03.12.2014), însă, Alte observații utile despre această strategie până la acest moment, ea conține doar partea de fundamentare. A fost analizat așadar planul strategic anterior. sunt… Spre deosebire de alte strategii, Agenda 21 este mai puțin aprofundată și mai puțin coerentă. La nivelul formulării obiectivelor și proiectelor nu se păstrează același grad de generalitate/specificitate. În portofoliul de proiecte prioritare, acestea sunt descrise pe baza următoarelor tipuri de informații: obiectiv general, obiective specifice, valoarea totală a proiectului, durata proiectului, scurtă descriere a proiectului. 30. OLT Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare a județului Olt pentru perioada 2014 -2020 Numele strategiei în engleză Olt County Development Strategy for the period 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Viziunea județului Olt pentru perioada de programare 2014 -2020 este aceea de a deveni un promotor al Lumea pe care dorim să o vedem… competitivității atât în domeniul industrial, cât și în agricultură, dar și al economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri performant bazat pe resurse umane competente, integrarea tehnologiilor inovative şi promovarea dezvoltării durabile. Obiective Obiectiv strategic global: dezvoltarea durabilă și echilibrată a județului Olt în scopul creșterii nivelului de trai al 417 Scopurile strategiei sunt… cetățenilor. Obiective specifice: Creșterea atractivității și dezvoltarea durabilă a județului prin îmbunătățirea infrastructu rii, valorificarea potențialului agricol, a zonelor urbane și a potențialului turistic Creșterea competitivității județene prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii specifice cercetării/inovării și calificarea resurselor umane Protecția și îmbunătățirea mediului prin creșterea calității infrastructurii de mediu și creșterea eficienței energetice Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltarea infrastructurii județene de bază (căi rutiere, utilităţi) și a zonelor urbane infrastructura de drumuri județene, Crearea unui sistem de transport rutier inteligent la nivel județean , în corelare cu rețelele europene și infrastructura de apă și canalizare și centurile ocolitoare și a infrastructurii adiacente drumurilor; infrastructura socială Asigurarea conectivității rețelei de drumuri regionale la rețeaua TEN -T prin modernizarea și reabilitarea Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva rețelei de drumuri județene care asigură conectivitatea (primara si secundara) cu această rețea; tipuri de activități… Modernizarea rețelei de drumuri județene/locale/comunale care asigură conectivitatea cu rețeaua națională; Dezvoltarea transportului inter-modal și a logisticii aferente; Modernizarea și dezvoltarea transportului portuar și feroviar în vederea îmbunătățirii accesibilității. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale (sănătate, educație, servicii sociale) Construirea/modernizarea de spitale (clădiri și echipamente), policlinici, dispensare, ambulatorii, laboratoare, centre de prevenție; Dotarea cu echipamente specifice a unităților sanitare și formare profesională; Reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii de învățământ preuniversitar (inclusiv grădinițe) si campusuri universitare; dotarea lor cu echipamente specifice; Reabilitarea/modernizarea centrelor de formare profesională continuă, inclusiv dotarea cu echipamente specifice; Crearea, reabilitarea/modernizarea infrastructurii de servicii sociale, inclusiv dotarea cu echipamente specifice; Construcția/modernizarea infrastructurii pentru sprijinirea tranziției de la asistența instituțională la cea de proximitate. Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reabilitare și modernizare DJ 643 km 0+000-51+400, limita județul Vâlcea, judetul Olt infrastructura de apă și canalizare și Reabilitare și modernizare DJ 546 , km 40+000-127+200, limita jud. Teleorman – Verguleasa –(DN67B) 418 infrastructura socială Reabilitare și modernizare DJ 703C, Km 0+000-29+519, Ciuresti (DJ703) – Poganu (DN 67B) Printre proiecte se numără și… Infrastructura de apă și canalizare Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din Județul Olt Infrastructura socială Modernizare și echipare Spitalul Județean de Urgență Slatina Modernizare Cămin persoane vârstnice Fălcoiu Modernizare clădire Centrul de Plasament Floare de Colt Balș în vederea amenajării ca instituție de tip rezidențial pentru adulți Restaurare, consolidare și modernizare Casa Fântâneanu – Centrul Eparhial Social – Cultural Buget pentru proiecte de infrastructură Fonduri Europene 2014-2020 de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Comunicarea Comisiei Europene „Contribuția politicii regionale la creşterea inteligentă în Europa 2020” corelată cu… Comunicarea Comisiei Europene „Contribuția politicii regionale la creşterea durabilă în Europa 2020” Strategia UE pentru regiunea Dunării (SUERD) Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014‐2020 Poziția serviciilor Comisiei cu privire la dezvoltarea unui Acord de parteneriat și a unor programe în România în perioada 2014‐2020 Aspecte legate de coordonare între - diferite obiective de investiții, tipuri de activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Strategia este destul de coerentă și clară pe ansamblu, dar este incompletă și conține multe informații nerelevante Alte observații utile despre această strategie în partea de fundamentare. Este greu de parcurs din cauza unui format destul de rudimentar de prezentare a sunt… datelor (de exemplu, lipsește cuprinsul/ta bla de materii). Strategia conține un capitol referitor la proiectele derulate în perioada 2007 -2013 sub forma unui bilanț detaliat al proiectelor derulate. Anexa conține lista de proiecte prioritare finanțabile pentru perioada 2014 -2020. Lista 419 cuprinde următoarele informații: domeniul aplicabil, titlul proiectului, solicitant/parteneri, localizare, perioadă de implementare, activități principale/rezultate vizate, valoarea estimativă a investiției, stadiul elaborării documentației. Nu este prezentă o detaliere a surselor de finanțare. 31. PRAHOVA Numele strategiei în română Planul de dezvoltare durabilă a județului Prahova în perioada 2014-2020 Numele strategiei în engleză Sustainable development plan of the Prahova county for the period 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Pentru perioada de programare 2014-2020, județul Prahova preia viziunea strategică a Regiunii de Dezvoltare Sud- Lumea pe care dorim să o vedem… Muntenia, care are în vedere la rândul său obiectivul fundamental stabilit prin Strategia Europa 2020 privind promovarea unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, precum şi ţintele naţionale definite pentru principalele domenii de activitate. Obiective Obiective generale: Scopurile strategiei sunt … Dezvoltarea durabilă a infrastructurii judeţene şi locale, inclusiv a infrastructurii turistice Dezvoltare urbană durabilă Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor, creşterea competitivităţii economice Protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice Dezvoltarea resurselor umane, susţinerea educaţiei şi ocupării forţei de muncă Susţinerea sănătăţii şi asistenţei sociale Dezvoltarea rurală Obiective specifice relevante (selecție): Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi şi servicii publice Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru turism, sport, patrimoniul natural şi cultural, activităţi recreative Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale şi de cercetare Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate şi asistenţă socială Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport infrastructura de drumuri județene, Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere prin investiţii care vizează stimularea infrastructura de apă și canalizare și mobilităţii regionale şi conectarea cu zonele învecinate, durabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect 420 infrastructura socială de seră; au prioritate drumurile care asigură conectivitatea la reţeaua transeuropeană de transport TEN -T, Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorvaconexiunea între judeţe, şosele de centură, drumuri judeţene şi regionale noi, modernizare străzi urbane, tipuri de activități… realizare piste de biciclete Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport feroviar Investiţii pentru promovarea sistemelor de transport durabile, eficiente şi ecologic Crearea de centre multimodale de transport Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi şi servicii publice Realizarea, reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare a utilităţilor publice Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice Construcţia, reabilitarea şi modernizarea de locuinţe pentru tineri, locuinţe sociale şi locuinţe pentru unele categorii socio-profesionale Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale şi de cercetare Modernizare, reabilitare/consolidare a unor unităţi şi soluţionare a utilităţilor. Construcţii de săli de sport aferente şcolilor, laboratoare specializate, dotări cu material didactic modern şi tehnică de calcul adecvată. Amenajări şi dotări pentru procesul de formare profesională continuă Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate şi asistenţă socială Crearea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate, inclusiv dotarea cu echipamente inovatoare, de ultimă generaţie Crearea, rea bilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea şi dotarea serviciilor de asistenţă socială Construcţia/modernizarea infrastructurii pentru sprijinirea tranziţiei de la asistenţa instituţională la cea de proximitate Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastruct ura de drumuri județene, Centură ocolitoare între DN 1şi DN 72 infrastructura de apă și canalizare și Reabilitare DJ 100C Sălciile (DJ 102D) – Fulga – Mizil (DJ 102D); km 0+000 – km 18+670 infrastructura socială Reabilitare DJ 101P Brătăşanca (DN 72) – Poiana Câmpina – Podu Vadului (DJ 101R); km 0+000 – Printre proiecte se numără și… km 28+335 Reabilitare DJ 102I Câmpina – Valea Doftanei – limită judeţ Braşov; km 35+100 – km 50+924 Modernizare drum Buşteni (E 60; DN 1) – Râşnov (DN 73 A); km 0+000 – km 23+130 Creşterea accesibilităţii în partea de est a municipiului Ploieşti către Coridorul Pan-european TEN-IX prin realizarea pasajului rutier peste CF, în partea de S-E a municipiului Ploieşti Infrastructura de apă și canalizare 421 Reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apă din Câmpina Reabilitarea și modernizarea sistemelor de apă și canalizare în localitatea Azuga Extindere infrastructură apă – canal – epurare în orașul Mizil Realizarea unor rețele noi de canalizare pentru ape menajere și a unei stații de epurare în orașul Sinaia Infrastructura socială Reabilitare termică a Spitalului Municipal Câmpina Reabilitarea, modernizarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare a Grupului Şcolar Industrial de Petrol Câmpina Înfiinţare cămin-spital pentru persoanele vârstnice în Câmpina Centru rezidențial pentru persoanele defavorizate în Sinaia Reabilitarea imobilului de patrimoniu "Casa Ion Bălan" din Sinaia Buget pentru proiecte de infrastructură Buget local, buget naţional, fonduri europene şi alte instrumente de finanţare de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Strategia Națională de Dezvoltare Regională 2014 -2020 corelată cu… Principalele strategii sectoriale pentru perioada 2014-2020 în România (enumerate și descrise succint) Planul de dezvoltare regională a Regiunii Sud-Muntenia 2014-2020 Aspecte legate de coordonare între În cadrul unei secțiuni referitoare la pregătirea cererilor de finanțare prin POS Mediu 2014-2020, Strategia face diferite obiective de investiții, tipuri de referire la corelarea investiţiilor: de exemplu, drumuri vs. apă/canalizare, proiecte regionale vs. proiecte locale. activități, proiecte (menționate expres) Strategia include și proiecte integrate, care cuprind rețele de apă, canalizare, modernizări de drumuri sau reabilitări de cămine culturale/grădinițe în comunele din județ. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este destul de bine redactată, dar incompletă. Ea conține as pectele majore legate de Alte observații utile despre această strategie dezvoltarea județului și menționează explicit corelarea ei cu strategiile de la nivel european, național și regional în sunt… viziunea sa de dezvoltare. Însă detalierea proiectelor/ideilor de proiecte menite să servească priorităților nu este suficientă. În lista 422 centralizatoare a proiectelor sunt menționați doar inițiatorii celor 887 de proiecte și denumirile acestora. Capitolele dedicate implementării, monitorizării și evaluării lipsesc. Totuși, anexele cuprind informații utile despre starea de viabilitate a drumurilor județene și comunale, dar și a podurilor. 32. SĂLAJ Numele strategiei în română Plan de dezvoltare județean Sălaj 2007-2013 Numele strategiei în engleză Salaj County Development Plan 2007-2013 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Sălajul – motor al dezvoltării regionale, o comunitate capabilă să atragă investiții și proiecte europene. Lumea pe care dorim să o vedem… Obiective Obiective generale: Scopurile strategiei sunt… Transport – Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea echilibrată a întregii infrastructuri de transport din județ și asigurarea inter-modalității în scopul conectării la coridoarele de transport regionale, naționale și europene Competitivitate – Creșterea competitivității sectoarelor prioritare județene în scopul dezvoltării unei economii bazate pe cunoaștere Resurse umane – Valorificarea superioară a resurselor umane, asigurarea unui nivel de ocupare adecvat și combaterea excluziunii sociale Mediu – Protejarea si ameliorarea condițiilor de mediu pentru crearea premiselor unei dezvoltări durabile Agricultură și dezvoltare durabilă – Economie rurală diversificată - sursă de venituri pentru dezvoltare durabilă Dezvoltarea urbană durabilă – Orașele județului Sălaj - motoare pentru creșterea economică, ocuparea și dezvoltarea durabilă a comunităților locale Obiective specifice relevante (selecție): Transport – Asigurarea dreptului la mobilitate prin crearea unor legături funcționale între polii de creștere, precum și cu marile centre regionale Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru asigurarea legăturilor funcționale spre zonele industriale, zonele turistice si alte zone critice (mediu rural, localități izolate) 423 Combaterea congestiei în centrele de influență din județ pentru asigurarea dezvoltării teritoriale Îmbunătățirea legăturilor rutiere între principalele drumuri de tranzit si zonele cu concentrare mare a populației Asigurarea condițiilor de siguranță a circulației, refacerea echilibrului între diferitele tipuri de transport si dezvoltarea inter-modalității Resurse umane – Dezvoltarea educației inițiale și continue prin furnizarea unor oferte educaționale de calitate și relevante pentru piața muncii Creșterea calității serviciilor medico-sociale Promovarea coeziunii sociale prin creșterea incluziunii persoanelor dezavantajate și combaterea discriminării Mediu – Dezvoltarea sistemelor regionale de management al apei Tipuri de activități relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Dezvoltarea infrastructurii rutiere de legătură cu județele din Regiunea Nord - Vest în scopul facilită rii infrastructura de apă și canalizare și dezvoltării economice si creșterii competitivității infrastructura socială Îmbunătățirea legăturilor rutiere între centrele economico-sociale, polii de creștere și microregiunile Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva județului tipuri de activități… Reducerea riscului de accidente rutiere pe rețeaua de drumuri județene și în sistemul de transport urban Punerea în siguranță a podurilor de pe rețeaua de drumuri județene (cca. 20 de poduri) Asigurarea conexiunilor rutiere de interes regional, național si european cu Parcul industrial Jibou Reabilitarea drumurilor care asigură legătura principalelor obiective turistice din județ cu principalele artere rutiere (drumuri naționale și/sau drumuri europene) și a celor care vor determina valorificarea potențialului turistic Construcția infrastructurii rutiere de acces și ocolire a zonelor urbane congestionate Infrastructura de apă și canalizare Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii sistemelor de colectare ape uzate orășenești în mediul urban prin reabilitarea si extinderea rețelelor de canalizare menajeră și pluvială Reabilitarea stațiilor de epurare în centrele urbane Retehnologizarea proceselor industriale și/sau modernizarea sistemelor de canalizare proprii Infrastructura socială Reabilitarea infrastructurii școlare în unitățile de învățământ din județul Sălaj în vederea creării de condiții 424 optime de pregătire, la standarde minimale până în 2008 și la standarde europene până în 2013 Dezvoltarea serviciilor ambulatorii (de spital si de specialitate) Adaptarea infrastructurii școlilor pentru a veni în sprijinul elevilor si a cadrelor di dactice cu nevoi speciale Dezvoltarea de servicii sociale la nivel local - creșterea numărului de centre de zi pentru copii și persoane vârstnice cu precădere în mediul rural Crearea de locuințe sociale/apartamente protejate pentru tineri cu vârsta de peste 18 ani, care părăsesc unitățile rezidențiale si nu pot fi integrați în familie (8-10 apartamente/an ); Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reparația capitală a DJ 108 D: Criseni - Cehu Silvaniei - lim. jud. Maramureș infrastructura de apă și canalizare și Reparația capitală a DJ 108 B: Surduc - Gârbou - lim. jud. Cluj - Dej infrastructura socială Modernizare DJ 108T: Cehu Silvaniei – Ulciug - Ulmeni Printre proiecte se numără și… Reparația capitală a drumurilor județene de acces la autostradă: DJ 108F: Moiad (DN 1F) - Șimleu Silvaniei (DN 1H) DJ 191D: Ciucea (DN 1) - Nușfalău (DN 1H) DJ 108 A: lim. jud. Cluj – Buciumi - Românași Construcția drumului de centura EST Jibou Infrastructura de apă și canalizare Reabilitare si extindere rețele de canalizare menajeră si pluvială pentru 7 localități urbane din bazinul hidrografic Someș – Tisa: Zalău, Șimleu Silvaniei, Jibou și Cehu Silvaniei din județul Sălaj și Dej, Gherla și Huedin din județul Cluj Reabilitarea stațiilor de epurare din 7 centre urbane ale Bazinului hidrografic Someș -Tisa: Zalău, Șimleu Silvaniei, Jibou și Cehu Silvaniei din județul Sălaj și Dej, Gherla și Huedin din județul Cluj Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare si stații de epurare în comunele adiacente traseului magistralei de apă potabilă Cluj – Sălaj Infrastructura socială Reabilitare si modernizare infrastructură Spitalul Județean Zalău Reabilitarea Centrului de Servicii Sociale al Municipiului Zalău Reabilitarea infrastructurii școlare în unitățile de învățământ din Municipiul Zalău Reabilitare complex social-cultural și educațional modular pentru tineretul preuniversitar în Municipiul Zalău Refuncționalizarea și modernizarea Clubului Tineretului din municipiul Zalău Buget pentru proiecte de infrastructură POS Transporturi, POS Resurse Umane, POS Mediu, POR 425 de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2007-2013 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia de la Lisabona Strategia menționează / se bazează / este Programele Operaționale corelată cu… Aspecte legate de coordonare între Printre măsurile din cadrul priorității referitoare la accesul la utilități publice, se află și coordonarea și conjugarea diferite obiective de investiții, tipuri de demersurilor pentru dezvoltarea și extinderea infrastructurii de utilități publice în mediul urban și cel rural. activități, proiecte (menționate expres) Printre măsurile luate în considerare în cadrul priorității referitoare la mediul urban, se află și promovarea unei abordări integrate, regionale a problemelor de apă potabilă, apă uzată, (canalizare – epurare) în mediul urban și peri-urban din județele Sălaj și Cluj, bazinul hidrografic Someș – Tisa. Strategia vorbește și de necesitatea racordării coerente a rețelei de transport rutier de la nivel județean la rețeaua regională, națională și europeană. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este amplă și foarte complexă. Această complexitate lasă impresia de supra -divizare și Alte observații utile despre această strategie suprapunere la nivelul obiectivelor și măsurilor. sunt… Portofoliului de proiecte este structurat in funcție de tipul instrumentelor de planificare și alocare financiară, respectiv Programele Operaționale Sectoriale și Programul Operațional Regional (cu cele patru axe). Proiectele sunt prezentate pe baza următoarelor tipuri de informație: denumire proiect, valoare estimată, perioada (pe alocuri, beneficiari). Printre aspectele care nu se regăsesc în Strategie se numără: aspectele tehnice legate de implementarea strategiei, de monitorizare și de evaluare. 33. SATU MARE Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare a județului Satu Mare 2014-2020 Numele strategiei în engleză Satu Mare county Development Strategy 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Județul Satu Mare va deveni până în 2020 un spațiu al bunăstării, cu o dezvoltare bazată pe tradiția în industrie și 426 Lumea pe care dorim să o vedem… valorificarea potențialul agricol și turistic, exploatat în armonie cu natura și mobilizat de spiritul antreprenorial și puterea muncă a sătmărenilor. Potențialul de pol logistic al județului, determinat de poziționarea pe graniță, va contribui activ atât la atragerea de investiții, cât și la valorificarea produselor produse pe plan local, precum și la afirmarea rolului județului ca actor - cheie în procesul de cooperare transfrontalieră. Obiective Obiective strategice: Scopurile strategiei sunt… Creșterea competitivității economice în contextul poziției strategice a județului Dezvoltarea turismului județean Creșterea calității vieții în județul Satu Mare Consolidarea capacității administrative Obiective specifice relevante (selecție): Îmbunătățirea mobilității și accesibilității la nivel județean Dezvoltarea de servicii de utilități publice Sprijinirea serviciilor publice din sănătate, educație și siguranța cetățeanului Creșterea performanței serviciilor de asistență socială și protecția copilului Protejarea și valorificarea mediului natural, inclusiv valorificarea resurselor de energie regenerabilă Tipuri de activități relevante pentru Îmbunătățirea mobilității și accesibilității la nivel județean infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere județene infrastructura de apă și canalizare și Dezvoltarea de servicii de utilități publice infrastructura socială Reabilitarea și extinderea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Sprijinirea serviciilor publice de sănătate, educație și siguranța cetățeanului tipuri de activități… Reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale din administrarea consiliului județean Reabilitarea, modernizarea și dotarea cu echipamente a infrastructurii de sănătate județene Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport infrastructura de drumuri județene, Modernizare DJ 108L Tășnad - Cig - Eriu Sâncrai - Craidorolţ - Pișcări - Terebești - Gelu - limita de judeţ infrastructura de apă și canalizare și Modernizarea infrastructurii rutiere - segment Traseul Regional Transilvania Nord infrastructura socială Infrastructura de apă și canalizare Printre proiecte se numără și… Reabilitarea și extinderea infrastructurii de utilități publice de alimentare cu apă Extinderea infrastructurii de canalizare și gestiunea apelor uzate, industriale sau menajere, din județ Infrastructura socială Reabilitarea infrastructurii sanitare din județul Satu Mare 427 Reabilitarea infrastructurii educaționale din județul Satu Mare Reabilitarea infrastructurală a clădirii Muzeului Judeţean Satu Mare, reamenajarea expoziției de bază şi activități de digitalizare a pa trimoniului cultural Construcție/amenajare sediu Bibliotecă Satu Mare, dezvoltare sistemului informatic și dotarea cu materiale și aparatură necesară derulării activității Extinderea muzeului etnografic Măriuș Reabilitarea infrastructurii de asistență socială de pe teritoriul județului Satu Mare Buget pentru proiecte de infrastructură POR 2014-2020, POIM 2014-2020, fonduri guvernamentale de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Acordul de Parteneriat 2014-2020 corelată cu… Strategia Națională de Dezvoltare Regională Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Programele Operaționale 2014-2020 Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 Planul de Dezvoltare Regională Transilvania Nord 2014-2020 Aspecte legate de coordonare între Potrivit Strategiei, coordonarea punerii sale în aplicare va fi asigurată de Direcția Dezvoltare Regională din cadrul CJ diferite obiective de investiții, tipuri de Satu Mare. Mențiuni legate de coordonare la nivel de proiecte nu sunt incluse. activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Pe ansamblu, Strategia este clară, coerentă și succintă. Alte observații utile despre această strategie Strategia conține și un portofoliu de proiecte prioritare, care sunt prezentate pe baza următoarelor tipuri de sunt… informații: titlu, descriere sumară, parteneri potențiali, buget estimat, surse externe de (co -)finanțare potențiale. Chiar și cu aceste date, o mare parte din proiecte sunt definite prea general. 34. SIBIU Numele strategiei în română Strategia de dezvolta re a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi direcţiile de dezvoltare ale judeţului pentru 428 perioada 2014-2020 Numele strategiei în engleză Sibiu County Development Strategy for 2010-2013 and directions of development of the county for 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Consiliul Judeţean Sibiu va deveni principalul factor catalizator al dezvoltării durabile judeţene, ţintind ca judeţul să Lumea pe care dorim să o vedem… ocupe unul din primele două locuri în Regiune şi să fie în primele 10 judeţe din ţară, conform principalilor indicatori economico-sociali (creşterea reală a PIB, valoare PIB/locuitor, rata şomajului, câştigul salarial mediu net lunar – lei/salariat ş.a. Obiective Obiectivul principal al strategiei îl reprezintă atingerea unei dezvoltări durabile a judeţului care să ducă la creşterea Scopurile strategiei sunt … nivelului de trai al populaţiei. Priorităţile Strategiei vizează: infrastructura de transport, infrastructura tehnico -edilitară şi serviciile publice de interes judeţean, serviciile de asistenţă socială şi învăţământul special, protecţia patrimoniului cultural, turismul, agricultura şi dezvoltarea rurală, protecţia mediului, amenajarea teritoriului, sănătatea şi siguranţa publică, capacitatea administrativă a C.J.S. şi atragerea de investiţii în judeţ. Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltarea infrastructurii rutiere infrastructura de drumuri județene, Modernizare, refacere şi reabilitare de drumuri judeţene şi poduri infrastructura de apă și canalizare și Întreţinere şi reparaţii constante ale celor existente şi construirea unor noi tronsoane infrastructura socială Reclasificarea la nivel de drum judeţean (D J) a unor drumuri comunale (DC) importante Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare tipuri de activități… Extindere reţea de distribuţie apă potabilă Extindere reţea de canalizare Staţie nouă de epurare ape uzate Dezvoltarea infrastructurii sociale Reabilitarea unităților medicale Îmbunătăţirea infrastructurii şcolare prin lucrări de consolidare, reabilitare şi dotare Modernizarea și extinderea centrelor de asistență socială și protecție a copilului Reabilitarea monumentelor istorice Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Modernizare DJ 105G Sadu – Sadurel infrastructura de apă și canalizare și Modernizare DJ 106D Rășinari – Orlat infrastructura socială Modernizare DJ Ocna Sibiului – Slimnic Printre proiecte se numără și… Pod pe DJ 105D Chirpar – Agnita 429 Infrastructura de apă și canalizare Modernizarea infrastructurii de apă în N-E județului Sibiu Infrastructura socială Reabilitare și modernizare Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Turnu Roșu Reabilitare ambulatoriu de specialitate din cadrul spitalului Clinic Judeţean Sibiu Reabilitare ambulatoriu de specialitate din cadrul spitalului de Psihiatrie Gh. Preda Modernizare Centru pentru conservare, restaurare, valorificare – Muzeu Astra Buget pentru proiecte de infrastructură Buget local, fonduri externe, fond de rulment. de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2010-2013; 2014-2020; post-2020. Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia şi Planul de Dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 -2007-2013 Strategia menționează / se bazează / este Masterplanul privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu corelată cu… Masterplanul privind extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni Studiul privind evacuarea şi epurarea apei menajere în partea inferioară a Hîrtibaciului Masterplanul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul Sibiu Studiul pentru determinarea Strategiei de dezvoltare a Aeroportului Sibiu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Studiul privind eficientiz area serviciilor de întreţinere şi modernizare a drumurilor judeţene din judeţul Sibiu Aspecte legate de coordonare între În cadrul măsurii „Realizarea infrastructurilor majore în concordanţă cu traseele coridoarelor de transport diferite obiective de investiții, tipuri de naţionale şi interregionale, regionale şi interjudeţene”, Strategia menționează că este necesară o coordonare a activități, proiecte (menționate expres) activităţilor Consiliului Judeţean Sibiu atât cu activităţile structurilor superioare, cât şi cu cele ale consiliilor locale, pentru o dezvoltare integrată şi eficientă a căilor rutiere. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este bine elaborată, cuprinzătoare și bine documentată. Conț ine domeniile majore de Alte observații utile despre această strategie dezvoltare și este bine corelată cu alte planuri la nivel de județ. Proiectele sunt bine delimitate. sunt… Ceea ce merită notat este modul de programare a implementării Strategiei. Dacă documentul anterior viza 430 perioada 2006-2007-2013, Strategia in vigoare ia în calcul perioada 2010-2013 și perspectiva 2014-2020. 35. SUCEAVA Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2011 -2020 Numele strategiei în engleză Social and Economic Development Strategy of Suceava County for the period 2011-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune În anul 2020, judeţul Suceava va fi un judeţ care s-a dezvoltat durabil, valorificând potențialul economic existent, în Lumea pe care dorim să o vedem… scopul: - asigurării echilibrului între sistemele socio-economice şi potenţialul natural; - existenţei unei forţe de muncă calificate, pentru care există un număr suficient de locuri de muncă bine plătite; - creşterii competitivităţii judeţului, prin dezvoltarea sectoarelor economice existente, în vederea eliminării disparităților economice intra - și interregionale; - diversificării economiei judeţului, prin valorificarea eficientă, ecologică şi durabilă patrimoniului natur al, cultural- istoric și uman și poziționării geografice în zonă de frontieră; - îmbunătăţirii continue a nivelului de trai al cetățenilor județului, asigurându -le acces egal la utilităţi şi servicii publice calitativ superioare; - implicării active a instituţiilor pentru dezvoltarea economică şi socială echilibrată a judeţului, consultând democratic comunitatea, partenerii sociali şi mediul de afaceri în procesul decizional. Obiective Obiectivul general: dezvoltarea durabilă a județului Suceava prin valorificarea potențialului existent, diversificarea Scopurile strategiei sunt… și extinderea activităților economico-sociale, în vederea creșterii nivelului de trai al locuitorilor. Obiective specifice relevante (selecție): Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale Dezvoltarea sectorului educațional, promovarea educației formale și non -formale și a unui stil de viață sănătos Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinţelor angajatorilor și promovarea accesului egal la servicii sociale și de sănătate de calitate Dezvoltarea infrastructurii culturale și valorificarea moștenirii culturale și istorice existente la nivelul județului Suceava Îmbunătățirea continuă a relațiilor internaționale si dezvoltarea parteneriatelor intra - și inter-regionale 431 Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii infrastructura de drumuri județene , Realizarea/reabilitarea/ extinderea/ modernizarea reţelelor de alimentare cu apă infrastructura de apă și canalizare și Construcţia/reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare infrastructura socială Construcţia/reabilitarea/extinderea sistemelor canalizare şi staţiilor de epurare Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Construcţie/reabilitare poduri şi podeţe tipuri de activități… Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier și aerian Dezvoltarea sectorului educațional Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare Programe de consiliere şi orientare şcolară, creşterea siguranţei sistemului de învăţământ Dezvoltarea infrastructurii pentru activitățile sportive Promovarea accesului egal la servicii sociale și de sănătate de calitate Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate Asigurarea asistenţei medicale primare în zona rurală Proiecte relevante pentru Strategia conține o listă de 1.482 de proiecte/idei de proiecte, dintre care cele mai multe sunt în domeniul infrastructura de drumuri județene, infrastructurii și amenajării teritoriului (inclusiv transport și utilități publice), urmate de cele pe educație, tineret și infrastructura de apă și canalizare și sport, apoi cultură, urmate de protecție socială și sănătate. infrastructura socială Infrastructura de transport rutier Printre proiecte se numără și… Modernizare DJ 177, Poiana Micului – Suceviţa, km 10+000 – 20+875 Modernizare DJ 178 Ilișești – Ciprian Porumbescu km 36+150 – 44+000, județul Suceava Asfaltare DC 65 de la km 0+000 la km 2+000, comuna Dumbrăveni Modernizare DJ 175 A Câmpulung Moldovenesc – Rarău, km 0+000-12+600 Modernizare DJ 209G Brodina – granița cu Ucraina, km 22+400-25+750, Județul Suceava Realizarea șoselei de centură a municipiului Rădăuți Construcţie drum ocolitor al municipiului Vatra Dornei Pod rutier din beton armat peste râul Moldova, comuna Drăgușeni Infrastructura de apă și canalizare Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Suceava Rețele de alimentare cu apă potabilă și de canalizare în municipiul Câmpulung Moldovenesc Reţele de alimentare cu apă şi canalizare, Cartier rezidenţial Gura Humorului Înființare reţea de canalizare şi staţie de epurare în comuna Capu Câmpului Infrastructura socială 432 Reabilitarea Colegiului Eudoxiu Hurmuzachi, municipiul Rădăuți Reabilitare şcoală generală din comuna Bălăceana Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Şcolii Nr.3 „Bogdan Vodă” şi a Şcolii Nr. 4. „Teodor Ştefanelli” din Municipiul Câmpulung Moldovenesc Construirea unui bazin de înot și a unei baze sportive în municipiul Rădăuți Reluare lucrări de construcţie – Spital de Medicină Generală şi Dispensar Policlinic în municipiul Fălticeni Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea ambulatoriului din cadrul Spitalului municipal Rădăuți Construire dispensar comunal în comuna Comănești Construcție dispensar medical și farmacie în comuna Iaslovăț Întreprindere socială pentru dezvoltarea meșteșugurilor în comuna Panaci Centru de îngrijire de zi pentru copii aflați în situații de risc, în comuna Berchișești Modernizare şi extindere clădire centru de primire, îngrijire şi asistare a persoanelor vârstnice în municipiul Vatra Dornei Reabilitare, modernizare și dotări la casa de cultură din orașul Broșteni Buget pentru proiecte de infrastr uctură Buget local, fonduri guvernamentale, fonduri europene de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2011-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Planul de Dezvoltare Regională 2007 - 2013 al Regiunii Nord-Est Strategia menționează / se bazează / este Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 corelată cu… Domeniile de intervenție ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene Aspecte legate de coordonare între Strategia include proiecte integrate, care se concentrează pe: rețele de apă și canalizare, stații de epurare, diferite obiective de investiții, tipuri de modernizări de drumuri comunale sau de infrastructură socială (cămine culturale, unități de învățământ). activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Strategia este clară, coerentă și bine corelată cu planurile de la nivel regional și național. Demn de menționat este Alte observații utile despre această strategie faptul că Strategia conține o secțiune specială dedicată oportunităților de investiţii identificate la nivelul sunt… localităților din judeţul Suceava pe baza unui chestionar. Totuși, proiectele/ideile de proiect su nt prezentate prea sumar prin următoarele informații: direcția și sub-direcția de dezvoltare, proiect, inițiator/parteneri, surse de 433 finanțare. Este de menționat și faptul că Strategia cuprinde și proiecte integrate. De exemplu, în același proiect sunt in cluse următoarele: canalizare şi staţie de epurare, alimentare cu apă, modernizare 3,7 km drumuri comunale, modernizare Ateneu Popular. 36. TELEORMAN Numele strategiei în română Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Teleorman 2010 -2020 Numele strategiei în engleză Sustainable Development Strategy of Teleorman county 2010-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Îmbinarea între tradiție și inovare va aduce județului Teleorman un nivel sporit de bunăstare. Lumea pe care dorim să o vedem… Revitalizarea tradiției industriale, crearea unui centru regional de competitivitate în sectorul agro -industrial și dezvoltarea mediului antreprenorial vor constitui baza pentru reconstrucția economiei locale. Județul Teleorman se va dezvolta gradual, urmărindu-se reducerea disparităților și echilibrarea nivelului de dezvoltare între spațiul rural şi urban, dar și repoziționarea în plan național, prin definirea și susținerea unei identități locale. Aceste ținte ambițioase pot deveni realitate prin parteneriate locale și regionale solide, de lungă durată. Obiective Obiective strategice verticale: Scopurile strategiei sunt… Reactivarea bazei economiei locale prin dezvoltarea industriei Creșterea competitivității în agricultură și dezvoltarea spațiului rural Dezvoltarea mediului antreprenorial Reducerea dezechilibrelor și creșterea gradului de integrare socială Valorificarea resurselor energetice regenerabile Obiective strategice orizontale: Consolidarea infrastructurii pentru dezvoltare echilibrată Egalitatea de șanse, principiu de bază în valorificarea capitalului uman pentru consolidarea unei economii bazate pe cunoaștere Protejarea mediului și dezvoltare durabilă Întărirea colaborării transfrontaliere și a poziției strategice a județului Stimularea dezvoltării județului Teleorman prin întărirea capacității instituționale a administrației publice Politici specifice relevante (selecție): Crearea infrastructurii necesare dezvoltării industriale şi susținerii accesibilității inter -modale 434 Asigurarea unei infrastructuri adecvate creşterii competitivității în agricultură şi dezvoltare rurală Reducerea disparităților teritoriale prin îmbunătățirea infrastructurii sociale Promovarea dezvoltării judeţului ţinând cont de cerinţele de protejare a mediului Tipuri de activități relevante pentru Extinderea infrastructurii de transport naval pe Dunăre infrastructura de drumuri județene, Modernizarea infrastructurii de transport și de management a apelor locale infrastructura de apă și canalizare și Corelarea centrelor modale judeţene infrastructura socială Crearea și reabilitarea infrastructurii tehnice Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Modernizarea infrastructurii educaţionale şi sociale pentru asigurarea serviciilor de educaţie şi sănătate tipuri de activități… Crearea și reabilitarea infrastructurii tehnice (alimentare cu apă, canalizare, staţii de epurare, etc.) Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Realizarea de centuri de ocolire în orașe infrastructura de apă și canalizare și Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere judeţene infrastructura socială Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere comunale Printre proiecte se numără și… Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere naționale Modernizare E70 şi realizare drum express Bucureşti –Alexandria – Craiova (supralărgire şi realizare 4 benzi circulaţie) Realizare autostradă Bucureşti –Alexandria – Craiova Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport în zona de graniţă Realizare drum express către punctul de trecere a frontierei cu bacul de la Turnu Măgurele –Nikopol (Drumul Viilor) Infrastructura de apă și canalizare Înfiinţare, reabilitare, modernizare, extindere sisteme de alimentare cu apă potabilă , staţii de epurare și sisteme de canalizare conform Master Planului judeţului Teleorman pentru toate localităţile urbane și rurale Infrastructura socială Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale în judeţul Teleorman Reabilitarea , modernizarea bibliotecilor Realizare , dotare, modernizare cămine culturale Construcţia de baze sportive, săli de sport şi modernizarea unităţilor existente Modernizare lăcaşe de cult şi introducerea acestora în circuitul turistic Reabilitare şi modernizare a instalaţiilor tehnologice din spitale Construirea unui spital regional 435 Înfiinţare cabinete stomatologice în mediul rural Buget pentru proiecte de infrastructură Buget de stat, buget județean, buget local, fonduri nerambursabile de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2010-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Master Planul județului Teleorman Strategia menționează / se bazează / este Planul Național de Dezvoltare Rurală corelată cu… Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Sud Muntenia Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează modul în care obiectivele sale verticale se corelează cu obiectivele sale orizontale. Aspecte diferite obiective de investiții, tipuri de de coordonare la nivelul implementării proiectelor nu sunt menționate. activități, proiecte (menționate expres) Alte observații Pe ansamblu, Strategia este clară și coerentă, însă foarte largă și generoasă în abordare. În marea lor majoritate, Alte observații utile despre această strategie proiectele aferente programelor nu sunt clar delimitate, ci prezentate generic. sunt… Este demn de observat faptul că obiectivele strategice sunt împărțite pe două categorii – vertical și orizontal – și că Strategia menționează modul în care se corelează acestea. Prezentarea proiectelor este prea succintă și generală: titlu proiect, instituții implicate/potențiali parteneri, surse de finanțare, valoare proiect, perioadă de realizare. Portofoliul de proiecte conţine trei categorii: proiecte propuse; proiecte câștigate prin fonduri nerambursabile (ale mediului antreprenorial); proiecte aflate în implementare ale agenţilor economici locali. 37. TIMIȘ Numele strategiei în română Strategia de Dezvoltare Economico-socială a județului Timiș 2009-2015 Numele strategiei în engleză Timis county Economic and Social Development Strategy 2009-2015 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Dezvoltarea durabilă a județului Timiș - crearea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos și Lumea pe care dorim să o vedem… diversificat, capabil să asigure creșterea economică continuă, creșterea calității vieții cetățenilor și reducerea 436 decalajelor de dezvoltare față de regiunile Uniunii Europene. Obiective Obiectiv general: Sprijinirea și promovarea în județul Timiș a unei dezvoltări socio-economice durabile, Scopurile strategiei sunt… corespunzătoare nevoilor locale pentru a asigura județului Timiș cel mai ridicat nivel al competitivității pe plan regional și național. Obiective specifice: Accesibilitate - Îmbunătățirea accesibilității județului pe plan regional, național și transfrontalier Atractivitate - Creșterea atractivității județului ca urmare a îmbunătățirii infrastructurii publice urbane, rurale și sociale Poli locali de creștere - Creșterea rolului economic si social al centrelor urba ne în dezvoltarea regională/locală Competitivitate - Creșterea competitivității județului, ca locație pentru afaceri Turism dezvoltat - Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea economico-socială a județului Timiș Calitatea bună a vieții - Creșterea standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu Tipuri de activități relevante pentru Transport infrastructura de drumuri județene, Construirea infrastructurii de autostrăzi care traversează județul Timiș, precum și a infrastructurii adiacente infrastructura de apă și canalizare și Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere de drumuri naționale care traversează județul Timiș infrastruct ura socială Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere de drumuri județene Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Construcția și modernizarea infrastructurii rutiere de drumuri comunale din județul Timiș tipuri de activități… Realizarea în Timiș a infrastructurii specifice transportului inter-modal de mărfuri (terminale și centre de logistică) Mediu Asigurarea surselor de alimentare cu apă Construcția/Reabilitarea/Extinderea rețelelor de alimentare cu apă Construcția/Reabilitarea/Extinderea sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate Educație și resurse umane Reabilitarea, modernizarea și dotarea infrastructurii școlilor Reabilitarea spațiilor de cazare și masă care deservesc unitățile școlare Reabilitarea, modernizarea și dotarea infrastructurii grădinițelor Reabilitarea, modernizarea și dotarea infrastructurii liceelor Reabilitarea, modernizarea și dotarea campusurilor preuniversitare Sprijinirea construcției de noi școli în conformitate cu planurile de extindere a unităților de învățământ 437 Social și sănătate Reabilitarea si dotarea unor centre sociale Înființarea unor noi centre sociale Înființarea/reabilitarea unor cantine sociale Reabilitarea/ modernizarea si dotarea clădirilor centrelor rezidențiale, inclusiv a utilităților și dotarea cu echipamente Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuințe, cu prioritate pentru grupuri sociale vulnerabile și pentru tineret Reabilitarea/ modernizarea infrastructurii, dotarea cu echipamente și, după caz, mărirea capacității spitalelor Construcția de noi spitale, în funcție de necesitățile zonale Reabilitarea/modernizarea infrastructurii și echiparea ambulatoriilor Crearea de noi unități sanitare în centrele de influență intercomunală ale județului Timiș Cultură Construirea, reabilitarea, modernizarea, reamenajarea și dotarea clădirilor cu destinație culturală Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reabilitare DJ 592 Buziaș-Lugoj infrastructura de apă și canalizare și Reabilitare drum județean DJ 682 – limita județ Arad – Periam – Saravale – Sânnicolau Mare infrastructura socială Lărgire la 4 (patru) benzi de circulație pe DJ 592 Timișoara – Moșnița Nouă, km 4+ 700 – 7+100, L= 2,4 km Printre proiecte se numără și… Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene DJ 594 – DJ 594A – DJ 594B – DJ 693 în vestul județului Timiș pentru interconectarea la infrastructura rutieră națională din zona de referință și la traseul autostrăzii, Ltot – 76 km Reabilitare și modernizare infrastructură rutieră DJ 681 – DJ 684 – DJ 681A în zona turistică din estul județului Timiș, Ltot – 95,2 km Modernizare infrastructură rutieră DJ 682 B Valcani – Punct de trecere a frontierei ROSE, L-4,4 km Infrastructura de apă și canalizare Extinderea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Timiș Infrastructura socială Reabilitare, modernizare și echipare clădire școală și clădire sală de sport la Școala de Arte și Meserii „Gheorghe Atanasiu” Timișoara Dotări și lucrări de amenajare și reabilitare clădire Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Constantin 438 Păunescu, Recaș Reabilitare și modernizare campus preuniversitar în localitatea Buziaș Reamenajarea, recompartimentarea, utilarea si modernizarea complexului de servicii pentru copilul cu probleme psiho-sociale CRRN nr. 2 Lugoj Modernizare Ambulatoriu de specialitate Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara Lucrări de amenajare la Spitalul Clinic Județean de Urgență Reabilitare infrastructura a bazei de agrement și tratament Lovrin Restaurare ansamblu „Mănăstirea Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș” Dotări si lucrări de reabilitare și modernizare – Punct Muzeal Traian Vuia Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea sediului central al Bibliotecii Județene Timiș Reabilitarea și revitalizarea fortificației Cetății Timișoara – Bastionul Theresia Reabilitarea – conservarea Mănăstirii Franciscanilor – monument istoric, centru de revitalizare culturală Buget pentru proiecte de infrastructură Fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, respectiv Programele operaţionale sectoriale şi de de drumuri județene, infrastructură de cooperare teritorială finanţate de acestea apă și canalizare și infrastructură Fondurile UE de finanţare a agriculturii - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală socială Fondurile de preaderare UE, până la epuizarea acestora Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Programe guvernamentale de finanţare Bugetul Consiliului Judeţean Timiş Bugetele locale ale comunităţilor judeţului Timiş Alte programe şi fonduri externe nerambursabile Alte surse: credite bancare şi finanţări private Calendar 2009-2015 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2007-2013 Strategia menționează / se bazează / este Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României co relată cu… Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 Conceptul de dezvoltare teritorială a României si integrare în structurile terito riale ale UE 2007-2030 Principalele programe ale dezvoltării europene: Programul Operaţional Regional (POR), şase Programe Operaţionale Sectoriale (POS), Programele de Cooperare Teritorială Europeană şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), toate finanţate de Fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene 2007 -2013 (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune) 439 Aspecte legate de coordonare între Potrivit Strategiei, atingerea obiectivelor specifice ale acesteia va fi posibilă prin completarea intervenţiilor diferite obiective de investiții, tipuri de regionale şi locale cu cele naţional sectoriale, iar printr -o bună coordonare la nivel administrativ, se va putea realiza activități, proiecte (menționate expres) complementaritatea intervenţiilor locale cu cele regionale şi cu cele sectoriale. Aspecte mai specifice legate de coordonare nu sunt prezente. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este foarte clară, coerentă, cuprinzătoare și specifică. Câteva puncte forte ale acestui Alte observații utile despre această strategie document merită menționate în cele ce urmează. sunt… Programul strategic inclus în Strategia Consiliului Judeţean Timiş este structurat pe 10 axe strategice de dezvoltare, fiecare axă incluzând domeniile de intervenţie strategică, măsurile de dezvoltare aferente şi proiectele corespunzătoare prin care acționează Consiliul Judeţean Timiş sau administraţia publică locală din judeţul Timiş. Interesul prioritar al administraţiei publice judeţene şi locale din judeţul Timiş pentru accesarea finanţărilor nerambursabile ale UE pentru proiectele cuprinse în SDES Timiş este manifestat prin prezentarea succintă a principalelor surse de finanţare nerambursabilă şi unele condiţii de accesare a acestora, care vizează, în principal, administraţia publică din România. Cu referire la modul de structurare a programului strategic, sunt amintite: domeniul de intervenție, obiectivul de dezvoltare, competențe instituționale privind implementarea măsurilor și proiectelor din cadrul domeniului de intervenție, măsurile. Cu referire la prezentarea a proiectelor, aceasta cuprinde următoarele detalii: titlu, beneficiar și parteneri, buget total, hotărâre CJ Timiș, program de finanțare, stadiu. Strategia conține sinteza datelor financiare ale Programului strategic, inclusiv componenta dezvoltării și modernizării infrastructurii publice a localităților județului Timiș. Sinteza financiară este structurată pe cele 10 axe strategice și conține următoarele informații: numărul total al proiectelor pe fiecare axă, valoarea totală estimată a acestora, valoarea totală a cofinanțărilor locale pentru acestea. Sunt incluse alăturat și sumele pentru proiectele prioritare ale programului (valoare totală estimată și valoarea cofinanțării). Nu în ultimul rând, este indicată ponderea valorică a proiectelor prioritare din totalul proiectelor incluse în program. Transportul și mediul , urmate de cultură au cea mai mare pondere valorică – 45,09%, 21,45%, respectiv 13,18%. Strateg ia conține și datele financiare ale proiectelor finalizate în perioada 2004 -2008 pe aceleași axe strategice, ceea ce arată continuitatea abordării. Numărul cel mai mare de proiecte finalizate (15) a fost înregistrat pe Axa Cooperare Teritorială și, implicit, valoarea totală a acestora este cea mai mare (5,1 mil. Euro), urmata de Axa Educație si resurse umane (6 proiecte), dar cu o valoare totala mai mica (1,6 mil. Euro) față de Axa Social si sănătate (2,5 mil. Euro), cu un număr mai mic de proiecte finaliza te (2 proiecte). Capitolul referitor la implementarea programului strategic al CJ Timiș conține o secțiune specială referitoare la ordonarea după prioritate și criteriile de selecție a proiectelor. Capitolul referitor la monitorizare cuprinde un catalog al indicatorilor aferenţi sistemului de obiective al strategiei. 440 38. TULCEA Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare a județului Tulcea 2014-2020 Numele strategiei în engleză Tulcea county Development Strategy 2014-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune În anul 2020, județul Tulcea va fi un județ a cărui dezvoltare durabilă a ținut cont permanent de principiile Lumea pe care dorim să o vedem… europene: dezvoltare inteligentă, coeziune și protejarea mediului înconjurător, prin valorificarea potențialului economic existent pe zone intitulate Grupuri de dezvoltare . Obiective Obiectiv general: îmbunătățirea continuă a calității vieții locuitorilor din județul Tulcea pentru generați ile prezente Scopurile strategiei sunt… și acordând o atenție deosebită pentru generațiile viitoare prin dezvoltarea unor comunități sustenabile, capabile să utilizeze și să gestioneze resursele în mod eficient, pe zone de potențial economic și pe domenii prioritare, asigurând prosperitatea locuitorilor, coeziunea socială, protecția mediului și sustenabilitate. Obiective specifice relevante (selecție): Construirea și dezvoltarea unei infrastructuri de transport conectată la axele europene, concomitent cu îmbunătățirea accesibilității tuturor zonelor județului Creșterea și îmbunătățirea gradului de accesibilitate a populației la servicii moderne de apă și canalizare, precum și la alte utilități publice Îmbunătățirea infrastructurii și calității serviciilor de sănătate, educație, formare profesională Creșterea calității serviciilor de asistență socială furnizate către cetățeni Tipuri de activități relevante pentru Îmbunătățirea infrastructurii de transport infrastructura de drumuri județene, Construcții/reabilitări/modernizări de drumuri locale și județene infrastructura de apă și canalizare și Construcții/reabilitări/modernizări de drumuri agricole de exploatație infrastructura socială Construcții/reabilitări/modernizări poduri și podețe Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Modernizarea/reabilitarea centurilor ocolitoare pentru centrele urbane tipuri de activități… Construcția podului de traversare a Dunării între județele Brăila/Galați și Tulcea Construcția drumului expres Constanța – Tulcea – Măcin – Focșani cu trecere peste podul construit Extinderea și îmbunătățirea accesului la servicii de utilități publice Proiecte integrate de apă – canalizare – stații de epurare Realizarea/reabilitarea/extinderea/modernizarea rețelelor de alimentare cu apă Construcția/reabilitarea/extinderea sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare 441 Asigurarea accesului egal la serviciile de asistență socială/la sănătate/la educație Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale Reabilitarea/moderniza rea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare Proiecte relevante pentru În varianta consultată, portofoliul de proiecte (cap. VI) din Strategie este gol. infrastructura de drumuri județene, (Ultima accesare: 26.11.14) infrastructura de apă și canalizare și infrastructura socială Printre proiecte se numără și… Buget pentru proiecte de infrastructură Sunt menționate Investițiile Teritoriale Integrate (ITI). de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2014-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia Europa 2020 Strategia menționează / se bazează / este Recomandările Comisiei Europene pentru România, 2013 corelată cu… Politica de Coeziune Economică și Socială a UE Politica Agricolă Comună 2014-2020 Strategia de la Lisabona Regulamente Europene relevante (listate) Acordul de Parteneriat 2014-2020 Documentele cadru de implementare a Programelor Operaționale Programele Operaționale Programul Național de Reformă Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2013 -2020-2030 Cadrul Strategic Național de Referință 2014-2020 Planurile de Dezvoltare Regională 2000-2004, 2004-2006, 2007-2013 Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează că implementarea acesteia va fi asigurată de un Comitet de coordonare locală, care va avea diferite obiective de investiții, tipuri de ca sprijin un Secretariat. Acesta va funcționa în cadrul unei direcții de investiții/dezvoltare regională din CJ Tulcea. 442 activități, proiecte (menționate expres) Aspecte specifice, legate de coordonare la nivel de proiecte nu sunt menționate. Alte observații În varianta consultată, supusă dezbaterii publice (ultima accesare: 26.11.14), Strategia este incompletă. Îi lipsește Alte observații utile despre această strategie partea esențială, și anume: portofoliul de proiecte, cu detaliile aferente – financiare, instituționale, de politici sunt… publice. La nivel specific, strategia prezintă fondurile europene disponibile. Strategia conține și o analiză multicriterială pe zone cu potențial de dezvoltare în județ, alături de patru scenarii de dezvoltare pentru județ. 39. VÂLCEA Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vâlcea 2009-2013 Numele strategiei în engleză Valcea county Economic and Social Development Strategy 2009-2013 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Vâlcea, un judeţ bogat: Lumea pe care dorim să o vedem… - care ştie să -şi valorifice durabil resursele naturale, să menţină un mediu curat prin tehnologii şi surse de energie alternative; - în care oamenii fac diferenţa, asigurând prosperitatea judeţului prin activităţi economice productive; - care este vizitat de turişti de toate vârstele, români, dar şi străini, interesaţi de patrimoniul cultural şi natural şi de tradiţiile vii, dar şi de serviciile de calitate din turismul cultural, monahal, balnear şi de agrement; - în care serviciile de educaţie, sănătate şi asistenţă socială sunt de calitate şi sunt distribuite în mod echilibrat în teritoriu; - care beneficiază de o reţea modernizată de drumuri judeţene şi comunale şi de utilităţi. Obiective Priorități de dezvoltare: Scopurile strategiei sunt… Infrastructură, utilităţi şi dotări Resurse umane Promovare, informare şi capacitate administrativă Direcții de dezvoltare relevante (selecție): Modernizarea şi reabilitarea reţelei de transport rutier Modernizarea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare Sănătate publică şi servicii medicale Învăţământ adaptat nevoilor pieţei Servicii sociale 443 Tipuri de activități relevante pentru Modernizarea şi reabilitarea reţelei de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene infrastructura de apă și canalizare și Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale infrastructura socială Construcţia/modernizarea variantelor/centurilor ocolitoare ale localităţilor Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Modernizarea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare tipuri de activități… Realizarea de proiecte integrate apă-canalizare staţii de epurare Realizarea/reabilitarea/extinderea/ modernizarea reţelelor de alimentare cu apă Construcţia/reabilitarea/extinderea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate Infrastructură socială: sănătate, educaț ie, servicii sociale Realizarea unui program de îmbunătăţire a infrastructurii şi dotărilor unităţilor sanitare din administrarea primăriilor Dezvoltarea serviciilor spitaliceşti, altele decât cele în sistem de urgenţă şi reabilitarea şi modernizarea Spitalului pentru regim de urgenţă Dotarea corespunzătoare a Școlilor de Arte și Meserii pentru derularea activităţilor practice Realizarea unui program de reabilitare a Centrelor de Asistenţă Socială Proiecte relevante pentru - infrastructura de drumuri județene, infrastructura de apă și canalizare și infrastructura socială Printre proiecte se numără și… Buget pentru proiecte de infrastructură Programele Operaţionale Sectoriale şi Regional de drumuri județene, infrastructură de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală apă și canalizare și infrastructură Bugetul judeţului Vâlcea socială Bugetele comunelor şi oraşelor din judeţ Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Programele de preaderare până la finalizarea acestora Programele guvernamentale Alte progra me şi fonduri externe Alte surse: credite bancare şi finanţări private Calendar 2009-2013 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Programele Operaționale 444 Strategia menționează / se bazează / este Programele de Cooperare Inter-regională corelată cu… Programul de Cooperare Transnațională Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează explicit sarcina Consiliului Judeţean Vâlcea de a coordona şi sprijini procesul de diferite obiective de investiții, tipuri de implementare al acesteia, stimulând participarea şi formarea parteneriatelor. activități, proiecte (menționate expres) Strategia vorbește de un Centru judeţean pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea acesteia, din care fac parte mai multe organisme, inclusiv un Comitet de coordonare și un Secretariat. Aspecte specifice, legate de coordonarea diverselor proiecte nu sunt menționate. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este destul de c oerentă și destul de clară, însă incompletă și mai puțin aprofundată în Alte observații utile despre această strategie raport cu Strategiile altor județe. Calitatea formulării obiectivelor și măsurilor nu este la fel de bună ca a altor sunt… documente similare. Este demn de menționat faptul că sunt prezentate pe scurt programele operaționale sectoriale, cel regional, cât și programele de cooperare teritorială în cadrul secțiunii dedicate surselor de finanțare. Este deopotrivă demnă de remarcat absența portofoliului de proiecte. 40. VASLUI Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vaslui 2013-2020 Numele strategiei în engleză Vaslui county Economic and Social Development Strategy 2013-2020 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune Judeţul Vaslui se va dezvolta prin valorificarea superioară a resurselor pe care le deţine, în special prin fructificarea Lumea pe care dorim să o vedem… potenţialul agricol de care dispune. Judeţul Vaslui va deveni un spaţiu atractiv pentru investitori, va oferi şanse reale de dezvoltare locuitorilor săi, condiţii decente pentru a trăi şi a munci în localităţile vasluiene. Obiective Obiectiv general: reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre judeţul Vaslui şi celelalte judeţe Scopurile strategiei sunt… din România, precum şi a decalajelor intrajudeţene dintre mediul rural şi urban. Obiective sectoriale relevante (selecție): Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire oferite de centrele urbane Extinderea zonelor de influență ale orașelor prin dezvoltarea serviciilor publice Creşterea accesibilităţii judeţului Vaslui şi a localităţilor componente Creşterea siguranţei rutiere şi fluidizarea circulaţiei pe drumurile publice din judeţul Vaslui Îmbunătăţirea echipării edilitare a localităţilor din judeţul Vaslui Creşterea calităţii serviciilor sociale şi a gradului de acoperire la nivel judeţean 445 Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a serviciilor de educaţie Îmbunătăţirea serviciilor medico-sanitare furnizate Îmbunătăţirea condiţiilor în care funcţionează instituţiile de cultură din judeţul Vaslui Tipuri de activități relevante pentru Dezvoltare urbană infrastructura de drumuri județene, Modernizarea infrastructurii rutiere infrastructura de apă și canalizare și Modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi infrastructura socială Dezvoltarea activităţilor culturale Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva Infrastructură tipuri de activi tăți… Reabilitarea şi modernizarea principalelor rute de transport rutier Construirea rutelor de ocolire a oraşelor Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţie de interes local Dezvoltarea reţelelor de drumuri secundare pentru vehicule agricole, atelaje şi biciclete Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare Social, educație, sănătate, cultură Dezvoltarea reţelei şi infrastructurii de servicii sociale, cu accent deosebit pe serviciile de prevenţie şi serviciile pentru persoane de vârsta a III a Reabilitarea infrastructurii de învăţământ Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii în care funcţionează unităţile medico-sanitare Dotarea spitalelor şi ambulatoriilor cu echipamente moderne Dezvoltarea şi susţinerea serviciilor medicale în mediul rural Reabilitarea infrastructurii în care funcţionează instituţiile de cultură Proiecte relevante pentru Infrastructura de transport rutier infrastructura de drumuri județene, Reabilitarea şi modernizarea drumurilor de interes strategic pentru dezvoltarea judeţului Vaslui: infrastructura de apă și canalizare și - Modernizarea DJ 243 (Bârlad – Puieşti – Dragomireşti) – 52,4; infrastructura socială - Modernizarea DJ 244A (Roşieşti – Poşta Elan – Berezeni) – 39,9 km ; Printre proiecte se numără și… - Modernizarea DJ 245 E (Moreni - Deleni) – 14,635 km; - Modernizarea DJ 247 (Codăeşti – Zăpodeni - Laza) – 42,59 km; - Modernizarea DJ 244E (Huşi – Tătărăşti - Micleşti) – 27,75 km; - Modernizarea DJ 245 (Bârlad-Poieneşti) – 35,5 km; - Modernizarea DJ 244 D (Huşi -Coropceni)- 25,5 km; - Modernizarea DJ 207 E (Bălteni- Oşeşti- Negreşti)- 35 km; - Modernizarea DJ 159 A (Băceşti Gârceni)- 10 km. 446 Înfiinţarea de drumuri secundare/paralele Construcţia şi reabilitarea centurilor municipiilor din judeţul Vaslui Infrastructura de apă și canalizare Reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile urbane din judeţul Vaslui - Reabilitarea reţelelor de utilităţi de bază din oraşe; - Extinderea reţelelor de utilităţi de bază în zonele rezidenţiale noi sau în cele neacoperite de aceste reţele; - Extinderea şi redimensionarea reţelelor de utilităţi de bază în zonele cu potenţial economic; - Modernizarea sistemului de furnizare a serviciilor de utilităţi. Infrastructura socială Reabilitarea şi modernizarea Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui Înfiinţarea unui centru rezidenţial pentru persoane vârstnice în municipiul Vaslui Introducerea în circuitul turistic a obiectivelor de patrimoniu Mănăstirea Pârveşti, Mănăstirea Floreşti şi Mănăstirea Fâstâci Construcţia şi dotarea unei case de tip familial pentru copiii cu dizabilităţi în oraşul Negreşti Înfiinţarea unui Centru de Integrare prin Terapie Ocupaţională în localitatea Mălăeşti, comuna Vutcani Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui Reabilitarea, modernizarea şi dotarea centrelor şcolare de educaţie incluzivă în municipiul Huşi şi oraşul Negreşti Buget pentru proiecte de infrastructură Fonduri de finanțare nerambursabilă de drumuri județene, infrastructură de Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat apă și canalizare și infrastructură Bugetul județului Vaslui socială Creditare Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2013-2020 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene Strategia menționează / se bazează / este Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013 -2020-2030. corelată cu… Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează că activitatea de monitorizare va contribui la o îmbunătăţire a coordonării proiectelor diferite obiective de investiții, tipuri de realizate în profil teritorial. 447 activități, proiecte (menționate expres) Strategia amintește și de existența unui grup de coordonare strategică, cu rolul de a valida strategia elaborată, de a identifica şi ordona după prioritate proiectele cuprinse în portofoliul de proiecte. Alte detalii nu sunt oferite. Alte observații Pe ansamblu, Strategia este extrem de clară, coerentă, corelată, logică, concisă, realistă. Este un model extrem de Alte observații utile despre această strategie bine elaborat și poate fi preluat ca exemplu și de alte CJ-uri, problemele/provocările fiind în mare parte aceleași. sunt… Ceea ce diferă se va regăsi la nivelul proiectelor. La nivel de observații specifice, merită menționate mai multe aspecte. Strategia conține scenarii de dezvoltare și un capitol distinct privind sursele de finanțare a proiectelor. În cadrul planurilor de acțiune, sunt prezentate procentual/numeric țintele fiecărui obiectiv sectorial, menționându-se atât nivelul anului 2008, cât și nivelul de atins în 2020, alături de indicatorii aferenți. De asemenea, sunt prezentate legăturile trans -sectoriale între sectoarele de activitate la nivel de măsuri. Strategia conține și un plan de măsuri pe termen scurt pentru diminuarea efectelor crizei asupra comunităţii şi administraţiilor locale. Proiectele incluse în portofoliu sunt prezentate pe baza următoarelor informații: titlu, scop, obiective specifice, activități principale, perioadă de implementare, valoare estimată, posibili parteneri, surse de finanțare. Câteva dintre acestea au și fișe specifice. Strategia conține și un capitol distinct privind etapele procesului de planificare a acestui document. 41. VRANCEA Numele strategiei în română Strategia de dezvoltare a județului Vrancea 2007-2013 Numele strategiei în engleză Vrancea County Development Strategy 2007-2013 Nivelul strategiei Local Supranațional/național/regional/local Viziune - Lumea pe care dorim să o vedem… Obiective Obiectiv general: creșterea accelerată a Produsului Intern Brut județean, pe baza unei rate de creștere economică Scopurile strategiei sunt… superioară mediei regionale, prin valorificarea durabilă a avantajelor competitive ale județului referitoare la capitalul natural, cultural și uman. Obiective specifice: Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii coordonată cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural și de prevenire si gestionare a riscurilor naturale; Menținerea unui mediu rural viu, atractiv și curat, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu creșterea valorii adăugate și diversificarea activităților economice din mediul rural; 448 Crearea unui mediu favorabil investițiilor și spiritului antreprenorial, dezvoltarea resurselor umane în vederea creșterii productivității acestora și înființării de locuri de munca bine plătite; Crearea unui mediu social incluziv, care să sprijine eficient integrarea tuturor grupurilor defavorizate în viața socio-economică a județului. Axe prioritare relevante (selecție): Îmbunătățirea infrastructurii fizice pentru sprijinirea dezvoltării socio-economice durabile Ameliorarea proprietăților mediului fizic ca suport al vieții din zonele rurale si urbane Îmbunătățirea substanțială a accesului la serviciile publice fundamentale Tipuri de activități relevante pentru Infrastructura rutieră infrastructura de drumuri județene, Construcția/reabilitarea/modernizarea rețelelor de drumuri naționale/județene/locale care facilitează infrastructura de apă și canalizare și accesul in zonele rurale cu atractivitate turistică ridicată; infrastructura socială Construcția/reabilitarea/modernizarea rețelelor de drumuri naționale/județene/locale care contribuie la Scopurile ar fi atinse prin intermediul câtorva completarea unui circuit turistic sau economic; tipuri de activități… Construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje rutiere si pasarele care facilitează accesul la obiective turistice istorice, religioase, culturale; Construcția/reabilitarea/modernizarea rețelelor de drumuri naționale/județe ne/locale care contribuie la diminuarea gradului de izolare al zonei rurale respective, cu prioritate in zonele rurale sărace. Managementul resurselor de apă Modernizarea echipamentelor pentru alimentarea cu apă si reabilitarea stațiilor de tratare pentru apa potabilă; Găsirea soluțiilor eficiente de distribuire a apei potabile în sistem centralizat și restrângerea treptată a alimentărilor individuale cu apă din subteran; Extinderea rețelelor de distribuție apă potabilă și a sistemelor de canalizare; Construcția/reabilitarea stațiilor de epurare a apelor uzate; Construcția/reabilitarea facilităților de epurare a nămolurilor; Măsuri de protecție a apelor de suprafață și a pânzelor freatice împotriva poluării; Amenajarea complexă (cu lucrări hidrotehnice) a bazinelor hidrografice torențiale și împădurirea terenurilor degradate(în scopul reducerii pierderilor de apă și a pagubelor cauzate de scurgerile torențiale). Infrastructura serviciilor de sănătate Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii spitalelor județene; Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii spitalelor municipale, orășenești, comunale; 449 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii cabinetelor medicilor de familie, in special in mediul rural si in zonele locuite de grupuri defavorizate; Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii ambulatoriilor de spital si a centrelor de sănătate. Infrastructura educațională Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea școlilor din învățământul primar și gimnazial (clasele I - VII), în special in mediul rural și zonele locuite de grupuri defavorizate; Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii de educație incluzivă; Construirea si dez voltarea de campusuri școlare pre-universitare in zonele locuite de grupuri defavorizate. Infrastructura serviciilor sociale Investiții pentru dezvoltarea si îmbunătățirea serviciilor sociale comunitare pentru grupurile vulnerabile si persoanele aflate in nevoie prin: cantine sociale, adăposturi de noapte pentru persoanele fără casă, servicii de îngrijire la domiciliu, centre de zi pentru oameni nevoiași, centre pentru recuperare socială, găzduire temporară, centre de consiliere, ajutor la domiciliu, locuințe protejate, centre de respiro, centre de primire in regim de urgență etc. Înființarea unor servicii sociale de tip alternativ pentru persoanele cu handicap: centre de zi, cluburi etc. Proiecte relevante pentru Strategia nu conține un portofoliu sau o listă de proiecte. infrastructura de drumuri județene, infrastructura de apă și canalizare și infrastructura socială Printre proiecte se numără și… Buget pentru proiecte de infrastructură Fonduri structurale, fonduri locale, investiții private de drumuri județene, infrastructură de apă și canalizare și infrastructură socială Finanțarea acestor proiecte va proveni din… Calendar 2007-2013 Implementarea / finalizarea acestor proiecte este prevăzută pentru… Complementarități Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Sud-Est Strategia menționează / se bazează / este Planul Local de Acțiune pentru Învățământ corelată cu… Planul Regional de Acțiune pentru Ocupare 450 Programele Operaționale 2007-2013 Aspecte legate de coordonare între Strategia menționează că unul dintre obiectivele acesteia este dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată diferite obiective de investiții, tipuri de cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural și de prevenire și gestionare a activități, proiecte (menționate expres) riscurilor naturale. Alte aspecte mai specifice legate de coordonare nu sunt incluse. În schimb, Strategia menționează că o problemă majoră la nivelul proiectelor de infrastructură de transport este lipsa de coordonare dintre instituțiile care au un rol sau altul în asigurarea implementării proiectelor de modernizare a drumurilor (CNADR, Romsilva, Apele Române, CJ, CL etc.). Alte observații Pe ansamblu, Strategia este clară și coerentă, însă incompletă și prea generală. Lipsește portofoliul/lista de Alte observații utile despre această strategie proiecte, documentul conținând doar pentru fiecare axă prioritară de dezvoltare următoarele tipuri de informații: sunt… justificare, obiective specifice, linii de intervenție prioritare, activități și operațiuni. Nu este prezentat un plan de acțiuni, iar aspectul finanțării proiectelor este amintit tangențial. 451 Anexa D: Criterii de prioritizare simplificate (OUG nr. 88/2013) Principii Criterii de prioritizare a proiectelor Criterii de prioritizare a proiectelor în noi continuare Principiul 1: 1.1: Obiectivele și țintele proiectului 1.1: Obiectivele și țintele proiectului Oportunitatea sunt relevante? [10 puncte] mai sunt relevante? [10 puncte] proiectului în contextul 1.2: Proiectul reprezintă o prioritate 1.2: Proiectul mai reprezintă o strategiilor sectoriale ridicată în contextul actualelor strategii prioritate ridicată în contextul sau naționale [20 sectoriale sau na ționale? [10 puncte] actualelor strategii sectoriale sau puncte] naționale? [10 puncte] Principiul 2: 2.1: Proiectul este justificat economic 2.1: Proiectul mai este justificat Justificarea economică prin studiul de prefezabilitate? [15 economic? [10 puncte] și socială [40 puncte puncte] 2.2: Proiectul mai are justificare pentru proiectele 2.2: Proiectul are just ificare socială ? [10 socială? [10 puncte] noi/30 puncte pentru puncte] 2.3: Impactul de mediu al proiectului a proiectele în 2.3: Impactul de mediu al proiectului fost și este acceptabil? [5 puncte] continuare] corespunde legisla ției în vigoare? [10 2.4: Clauzele de cumpărare/achiziții au puncte] fost/sunt competitive? [5 puncte] 2.4: Clauzele de cumpărare/achiziții concepute sunt competitive? [5 puncte] Principiul 3: 3.1: Cerințele totale de finanțare ale 3.1: Cerințele totale de finanțare ale Suportabilitatea și proiectului respectă o estimare realistă proiectului respectă și au respectat o sustenabilitatea a resurselor disponibile pentru estimare realistă a resurselor financiară [20 puncte] sector/subsector? [10 puncte] disponibile pentru sector/subsector? 3.2: Finanțarea totală/Fondurile [10 puncte] necesită și cofinanțare de la bugetul de 3.2: Finanțarea totală/Fondurile stat? [5 puncte] necesită și cofinanțare de la bugetul 3.3: Există aranjamente credibile de stat? [5 puncte] pentru a acoperi durabil costurile de 3.3: Există aranjamente credibile operare și întreținere rezultate odată pentru a acoperi durabil costurile de ce proiectul este finalizat? [5 puncte] operare și întreținere rezultate odată ce proiectul este finalizat? [5 puncte] 452 Principiul 4: 4.1: Cât de bine s-a făcut actuala 4.1: Cât de bine s-a făcut actuala Aranjamente pentru pregătire a proiectului? [10 puncte] pregătire a proiectului ? [10 puncte] implementare/Perfor 4.2: S-au definit indicatori 4.2: Există o structură de manța în corespunzători pentru progresul și management de proiect identificată implementare [20 performanța proiectului și au fost care răspunde de progresul puncte pentru noi/30 proiectate aranjamente adecvate implementării? [5 puncte] puncte pentru pentru monitorizare și evaluare? [5 4.3: Cât de bine se realizează existente] puncte] managementul actual al proiectului? 4.3: Există o structură de management [15 puncte] de proiect identificată care răspunde de progresul implementării? [5 puncte] Principiu auxiliar A.1: Cât de avansat este proiectul ca (numai pentru timp rămas, respectiv câți ani au mai proiectele în rămas sau stadiu fizic, respectiv cât continuare): Perioada mai este de implementat? [5 puncte rămasă până la suplimentare] finalizare [puncte A.2: Care ar fi costurile asociate suplimentare] restructurării sau închiderii proiectului? [-5 puncte suplimentare] 453 Anexa E: Lista părților interesate intervievate Instituț ie Părț i interesate 1 Ministerul Dezvoltării Regionale și  Direc ția Generală Dezvoltare Regională ș i Administra ției Publice Infrastructură  Direc ția Generală Programe Europene ș i Autoritatea de Management pentru Programul Opera țional Regional (AM POR) 2 Ministerul Fondurilor Europene  Direc ția Generală Unitatea de Analiză, Programare ș i Evaluare  Autoritatea de Management pentru PO Infrastructură Mare 3 Ministerul Finan țelor Publice  Unitatea de evaluare a investi țiilor publice  Direc ția generală de sinteză a politicilor bugetare 4 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale  Autoritatea de Management pentru Programul Na țional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 5 Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice  Autoritatea de Management pentru POS Mediu 2007- 2013 6 Ministerul Educa ției  Reprezentanții responsabili de investi țiile în infrastructura educa țională ș i de realizarea proiectelor 7 Ministerul Sănătății  Direc ția Achizi ții Publice 8 Cancelaria Primului -Ministru 454 Instituț ie Părț i interesate 9 Primăria Alba -Iulia  Unitățile responsabile de planificarea strategică ș i proiectele UE 10 Primăria Arad  Reprezentanții responsabili de planificarea investi țiilor ș i de realizarea proiectelor 11 Primăria Oradea  Reprezentanții responsabili de planificarea investi țiilor ș i de realizarea proiectelor 12 Consiliul județean Arad  Reprezentanții responsabili de planificarea investițiilor, de dezvoltarea drumurilor județene ș i de realizarea proiectelor 13 Consiliul județean Bihor  Reprezentanții unităților responsabile de buget, planificarea investi țiilor, realizarea proiectelor, transport, dezvoltarea drumurilor județene, educație, asistență tehnică 14 Consiliul județean Bistri ța-Năsăud  Reprezentanții responsabili de planificarea investițiilor, de dezvoltarea drumurilor județene ș i de realizarea proiectelor 15 Consiliul județean Sălaj  Reprezentanții responsabili de planificarea investițiilor, de dezvoltarea drumurilor județene ș i de realizarea proiectelor 16 Consiliul județean Cluj  Reprezentanții responsabili de planificarea investițiilor, de dezvoltarea drumurilor județene ș i de realizarea proiectelor 17 Consiliul județean Prahova  Reprezentanții responsabili de planificarea investi țiilor ș i de realizarea proiectelor 455 Instituț ie Părț i interesate 18 Consiliul județean Călăraș i  Reprezentanții responsabili de realizarea proiectelor 19 Consilii comunale locale din județele Bihor,  Reprezentanții responsabili de investi ții, buget, Bistri ța, Sălaj, Cluj ș i Arad achiziții publice ș i realizarea proiectelor la nivel local 20 Agenția pentru Dezvoltare Regională  Reprezentanții responsabili de supravegherea Bucureș ti-Ilfov realizării proiectelor UE în regiune 21 Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud  Reprezentanții responsabili de supravegherea Muntenia realizării proiectelor UE în regiune 22 Coordonatorul polului de creș tere Ploieș ti 23 Comisia Europeană – DG REGIO 24 Companie pr ivată de consultanță  Expert în fonduri UE ș i investi ții publice 456 Anexa F: Experiența Poloneză privind Contractele Teritoriale Contractul territorial (CT) este un instrument de aliniere a aliniere a proiectelor între guvernul național și autoritățile regionale, menit să implementeze obiectivele de politicii de dezvoltare regională incluse în Strategia Națională de Dezvoltare Regională (SNDR). Totodată, CT reprezintă un angajament asumat de către guvernul național si guvernele sub-naționale privind implementarea proiectelor prioritare în domeniile de intervenție strategice, conform SNDR, care corespund direcțiilor principale din Strategiile de Dezvoltare Regională ale fiecărei regiuni. Astfel, CT ajută șa coordonarea activităților de dezvoltare regională îndeplinite de catre guvern și autoritățile locale pentru a atinge obiectivele comune într-un anumit teritoriu. CT nu ar trebui sa se suprapună cu vreun program operațional național sau program finanțat de către UE, în ciuda faptului că în Polonia contractul se referă predominant la activitățile finanțate prin Programele Operaționale ale UE. Contractul teritorial este structura legală care prevede finalizarea proiectelor selectate menite să rezolve problemele identificate într -o manieră coerentă, precum și complementarități și sinergii între acțiunile întreprinse la nivel regional. Fiecare dintre proiectele incluse în CT ar trebui să fie consistente cu acțiunile relevante din documéntele strategice ale regiunii, cu política de coeziune a țării, dar și cu St rategia UE 2020. Cu tóate acestea, CT acoperă doar proiectele cele mai importante care sunt implementate în regiune și carea u fost stabilite de común acord de către guvernul central și guvernele regionale și locale în timpul negocierile pe marginea contractului. Astfel, CT nu include tóate proiectele implementate în regiune. Resursele prevăzute pentru CT includ:  Fonduri publice naționale, în special cele gestionate de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Infrastructurii, inclusiv fonduri de la Uniunea Europeană și de la alți donatori;  Fonduri aflate la dispoziția altor ministere (inclusiv fonduri UE), fonduri publice de la guvernele locale și regionale;  Fonduri de la Instituțiile Financiale Internaționale ;  Alte fonduri publice, semi-publice și fonduri private. Contribuția financiară a guvernului în fiecare contract un trebuie să trebui să depășească 60%, ceea ce presupune că autoritățile locale trebuie sa contribuie cu cel puțin 40% din fonduri. Pașii privind dezvoltarea CT: 1. Identificarea domeniilor tematice pentru ariile de intervenție În baza unor analize făcute de către regiuni, identificarea și justificarea domeniilor și a sectoarelor de intervenție este decisă de către Regional Marshall Office (Biroul Guvernatorului Regiunii) pentru fiecare dintre tipurile de flux financiar prevăzute în CT. 2. Identificarea proiectelor specifice/proiectelor/planurilor de finanțare O listă de proiecte și tipuri de proiecte este identificată legată de domeniilor tema tice de intervenție (care pot fi diferite de la o regiune la alta). Toate instituțiile, organizațiile și companiile dintr -o regiune 457 trebuie să ofere un punct de vedere privind cele mai importante proiecte pentru CT. Aceste proiecte sunt adunate de către Biroul Șefului Regiunii. După ce lista este întocmită, comitetul condus de către guvernatorul regiunii discută toate proiectele și apoi le selectează cele care vor fi propuse pentru CT (și pentru Programul Operațional Regional). Proiectele care vin de la regiuni sunt însoțite și de cele pomovate de către guvernul central pentru a fi finanțate în regiunea respectivă. La finalul negocierilor pentru CT, documentul conține un tabel detaliat cu informații specifice - precum cel prezentat în coloanele de mai jos: Numele activității Responsabil Sursa de finanțare Condiții privind [Guvern /sub- implementarea n ațional] Construirea unei șosele Sub-național Programul Activitatea incorpora tă în de centură a Cracoviei Operațional relevant Strategia de Dezvoltare pe pentru perioada 2014- Transport și în cadrul Planul 2020 / bugetul de stat Național privind Dezvoltarea de Drumuri pe perioada 2011- 2015 3. Investiții Strategice Proiectele care ar putea fi incluse în CT trebuie să îndeplinească obiectivele prevăzute în CT, să fie complementare cu alte proiecte ce ar putea fi implementate în domeniul/sectorul stabilit în cadrul contractului. Proiectele în parteneriat implementate și finanțate în comun de către guvernul central și guvernele locale și regionale sunt cruciale pentru îndeplinirea obiectivelor strategice de dezvoltare ale guvernului și ale guvernelor locale. Ar putea fi avute în vedere și proiecte complementare implementate și finanțate separat de către guvern și guvernele sub-naționale, și care ar consolida impactul lor asupra dezvoltării regionale. Proiectele complementare nu trebuie sa fie în contradicție între ele și ar trebui să conțină următoarele elemente: 1. Proiectele se pot complementa spația l sau sectorial, iar efecteld unui proiect nu este depenedent de implementarea celuilalt; 2.Unul dintre proiecte este complementar celuilalt și fără implementarea acestuia rezultatele celui de al doilea proiect nu sunt atinse; 3. Proiectele sunt complementare unul altuia și depind unul de celălalt în ce privește îndeplinirea rezultatelor individuale. Contractele sunt semnate din partea guvernului național de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Infrastructurii, în timp ce la nivel regional sunt semnate de către Biroul Guvernatorului Regiunii179 din 179 Guvernatorul regiunii – este președintele consiliului regiunii, organul executiv al guvernului regional. Această poziție a fost creată la 1 Ianuarie 1999, prin Actul din 1998 în cadrul reformei administrative. Guvernatorul provinciei organizează activitatea consiliului și a biroului guvernatorului, gestionează problemele curente alte 458 partea tuturor autorităților locale și regionale. Acțiunile specifice prevăzute în contract sunt strâns legate de Programul Operațional, în așa fel încât este foarte dificil pentru oricare din părți să schimbe contractual și detaliile proiectelor deja agreate. Astfel, contractul este în general stabil și nu se schimbă des, chiar dacă alegerile produc schimbări la nivelul conducerii. regiunii și o reprezintă. Este șeful Biroului guvernatorului și șeful subordonaților, precum și șeful unităților din guvernul provinciei. Poate emite decizii în cazuri individuale în domeniul administrației publice. 459