SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ Decembrie 2019 © 2018 International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank 1818 H Street NW Washington DC 20433 CUPRINS Telephone: 202-473-1000 Internet: www.worldbank.org This work is a product of the staff of The World Bank with external contributions. The findings, interpretations, and conclusions expressed in this work do not necessarily reflect the views of The World Bank, its Board of Executive Directors, or the governments REZUMAT IX they represent. The World Bank does not guarantee the accuracy of the data included in this work. The boundaries, colors, denominations, and INTRODUCERE 1 other information shown on any map in this work do not imply any judgment on the part of The World Bank concerning the legal Este nevoie de cooperare interjurisdicțională? 6 status of any territory or the endorsement or acceptance of such boundaries. Cooperare vs. consolidare 8 Rights and Permissions The material in this work is subject to copyright. Because The World Bank encourages dissemination of its knowledge, this work may EXPERIENȚA ȚĂRILOR DEZVOLTATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACORDURILE DE be reproduced, in whole or in part, for noncommercial purposes as long as full attribution to this work is given. COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 9 Any queries on rights and licenses, including subsidiary rights, should be addressed to World Bank Publications, The World Bank Group, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433, USA; fax: 202-522-2625; e-mail: pubrights@worldbank.org. IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 21 STUDII DE CAZ 27 Barcelona 27 Bordeaux 31 Regionalverband Saarbrüecken 33 Brainport Region Eindhoven 37 Grenoble-Alpes 43 Metropola Saint-Étienne 46 Terrassa 50 PRINCIPALELE SECTOARE DE SERVICII PUBLICE EXISTENTE ÎN MUNICIPALITĂȚILE DIN ROMÂNIA 55 CADRUL PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 59 DOMENIILE/SECTOARELE MULTIJURISDICȚIONALE PRIVITE DIN PERSPECTIVA ADMINISTRAȚIILOR SUBNAȚIONALE ȘI A CETĂȚENILOR DIN ROMÂNIA 65 DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 75 Prezentul raport a fost elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu Planificare strategică, economică și amenajarea teritoriului 81 reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale, ale Comisiei Amenajarea teritoriului metropolitan 82 Europene sau ale Guvernului României. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor Planificarea economică metropolitană 82 cuprinse în această lucrare. Drumuri și variante de ocolire 83 Drumuri europene și naționale 83 Drumuri județene 83 Prezentul raport a fost prezentat în luna iunie 2019, în temeiul Acordului administrativ nr. 2019CE160AT020 Drumuri locale, inclusiv pasaje subterane, pasaje supraterane, poduri 84 (în cadrul TF073325) privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru România, semnat între Transport public 86 Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Raportul corespunde Livrabilului 2 din cadrul acordului sus-menționat. Infrastructura aeroportuară 90 Adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor 91 Infrastructura dedicată sănătății 91 Infrastructura educațională 92 Incluziunea socială, sărăcia și discriminarea Eficiența energetică 92 93 LISTA FIGURILOR Infrastructura de mediu 94 FIGURA 1. Regiunile NUTS 2 clasificate după categoriile politicii de coeziune (stânga) și categoriile Infrastructura pentru afaceri 95 regiunilor rămase în urmă (dreapta) 5 Infrastructura turistică 97 FIGURA 2. Dimensiunile cooperării interjurisdicționale 11 CONCLUZII 99 FIGURA 3. Evoluția orașului Praga 12 ANEXA 1. Domenii/sectoare de competența zonelor metropolitane majore ale OCDE 104 FIGURA 4. Instrumente de cooperare integrată în Republica Cehă 13 FIGURA 5. Anul de inițiere a organismelor de guvernanță metropolitană din țările OCDE 15 ANEXA 2. Zonele metropolitane din România 124 FIGURA 6. Accentul tematic al strategiilor de dezvoltare urbană durabilă (DUD) și de investiții ANEXA 3. Proiecte strategice multi-jurisdicționale pentru zonele urbane din București și cele teritoriale integrate (ITI) puse în aplicare în prezent în întreaga Europă 16 40 de reședințe de județ 130 FIGURA 7. Guvernanța comună între nivelurile de administrație tradiționale (verticală) și între teme de politică (orizontală) 18 ANEXA 4. Serviciile publice acoperite de autoritățile sub-naționale din România și actele normative pentru prestarea de servicii 172 FIGURA 8. Opt domenii de acțiune pentru punerea în aplicare a abordării de planificare metropolitană 19 ANEXA 5. Strategii integrate de dezvoltare urbană a ZUF în UE (perioada 2014-2020) 194 FIGURA 9. Zone de proveniență a studenților Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj 26 BIBLIOGRAFIE 221 FIGURA 10. Numărul de elevi care fac naveta spre școală în zona metropolitană Ploiești 26 FIGURA 11. Catalonia și zona metropolitană Barcelona 27 FIGURA 12. Evoluția orașului Barcelona și a zonelor înconjurătoare 28 FIGURA 13. Zona metropolitană Bordeaux 31 FIGURA 14. Landul Saarland și Regionalverband Saarbruecken 34 FIGURA 15. Regiunea Brainport Eindhoven 37 FIGURA 16. Mecanismul răspunderii la nivelul organizațiilor din Brainport 38 FIGURA 17. Districtul Isère și metropola Grenoble-Alpes 43 FIGURA 18. Zonele metropolitane franceze și metropola Saint-Étienne 47 FIGURA 19. Relația dintre zona urbană funcțională Barcelona, zona urbană metropolitană și zona de dezvoltare metropolitană Terrassa 50 FIGURA 20. Structura de conducere a zonei metropolitane Terrassa 52 FIGURA 21. Zone metropolitane (constituite) și zone urbane funcționale (propuse) în România 62 FIGURA 22. Zonele urbane și voturile primite în cadrul campaniei „Prioritățile Orașului Tău” 68 FIGURA 23. Localități cu creștere a populației între 2002 și 2012 81 FIGURA 24. Drumul metropolitan proiectat de Zona Metropolitană Oradea 83 FIGURA 25. Regiunile NUTS 2 din România și județele participante (NUTS 3) 84 FIGURA 26. Drumuri județene finanțate din POR 2007-2013 85 FIGURA 27. Rețeaua rutieră din zona urbană Cluj 85 FIGURA 28. Cu cât accesul la oportunități este mai ușor, cu atât sunt mai bune rezultatele sociale 88 FIGURA 29. Utilizatori potențiali ai Aeroportului Brașov planificat, în zona de captare pe o rază de o oră 90 FIGURA 30. Infrastructura de afaceri în Zona Metropolitană Ploiești 96 LISTA TABELELOR ABREVIERI ȘI ACRONIME TABELUL 1. Niveluri administrative în țările UE selectate 6 AA Acord administrativ TABELUL 2. Distribuția proiectelor și bugetelor pentru ITI din Polonia în perioada de programare AFM Administrația Fondului pentru Mediu 2014-2020 16 ANFP Agenția Națională a Funcționarilor Publici TABELUL 3. Domeniile/sectoarele cu impact multijurisdicțional care prezintă ANIF Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare cel mai mare interes pentru administrațiile subnaționale din România 69 ANL Agenția Națională pentru Locuințe TABELUL 4. Domeniile/sectoarele cu impact multijurisdicțional identificate de o selecție de ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă autorități subnaționale din România 70 DLRC Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității CNI Compania Națională de Investiții TABELUL 5. Domenii/sectoare potențiale de cooperare interjurisdicțională în România 78 BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare TABELUL 6. Dinamica persoanelor care fac naveta din zonele urbane ale orașului București CMS Cadrul de mediu și social și ale celor 40 de reședințe de județ 86 FSE Fondul social european FEDR Fondul european de dezvoltare regională TABELUL 7. Numărul persoanelor marginalizate 93 ESPON Rețeaua europeană de observare teritorială TABELUL 8. Metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor 94 UE Uniunea Europeană TABELUL 9. Distribuția patrimoniului istoric 97 SF Studiu de fezabilitate ZUF Zonă urbană funcțională PIB Produs intern brut GIS Sistem de informații geografice GR Guvernul României OI Organism intermediar ADI Asociație de dezvoltare intercomunitară INA Institutul Național de Administrație ITI Investiții teritoriale integrate PIDU Planuri integrate de dezvoltare urbană SIDU Strategie integrată de dezvoltare urbană JRC Centrul Comun de Cercetare GAL Grup de acțiune locală AM Autoritate de management MC Ministerul Culturii MEN Ministerul Educației MS Ministerul Sănătății MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MT Ministerul Turismului ONG Organizație neguvernamentală PPP Parteneriat public-privat PNCDI Programul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală PUG Plan Urbanistic General PUZ Plan Urbanistic Zonal RAS Acord pentru servicii de asistență tehnică rambursabile ADR Agenția pentru Dezvoltare Regională POR Programul operațional regional DUD Dezvoltare urbană durabilă PMUD Plan de Mobilitate Urbană Durabilă UAT Unitate administrativ-teritorială FF Fond fiduciar PT Proiect tehnic AU Autoritate urbană BM Banca Mondială MULȚUMIRI Acest raport este transmis conform prevederilor Acordului administrativ privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru România și a fost elaborat sub conducerea și îndrumarea domnului David N. Sislen (manager operațional în domeniul social, urban, rural și reziliență pentru Europa și Asia Centrală) și a doamnei Tatiana Proskuryakova (manager de țară, România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă aflată sub coordonarea lui Paul Kriss (specialist principal în domeniul urban) și alcătuită din Marcel Ionescu-Heroiu (specialist senior în dezvoltare urbană), Yondela Silimela (specialist senior în domeniul urban), Nic Țarălungă (specialist principal în dezvoltare urbană), Ioana Ivanov (specialist senior în dezvoltare urbană), Marius Cristea REZUMAT (specialist senior în dezvoltare urbană), Daiana Ghintuială (specialist în dezvoltare urbană), Adina Vințan (specialist operațiuni) și George Moldoveanu (asistent informații). Echipa dorește să își exprime recunoștința pentru excelenta cooperare, îndrumarea și feedbackul oferite de reprezentanții Comisiei Europene, în special Vittoria Alliata-Floyd, Carsten Rasmussen, Daciana Crastiu și Dan-Mihai Chirilă, de reprezentanții Ministerului Român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în special Gabriel Friptu, Diana Țenea, Luiza Radu, Ionuț Trincă, Liviu Băilășteanu și Radu Necșuliu, precum și de numeroși actori locali și regionali care au contribuit la elaborarea prezentului raport. . EXECUTIVE SUMMARY XI Atunci când sunt trasate, granițele jurisdicționale încearcă să găsească echilibrul între apropierea de cetățeni și de nevoile acestora, pe de o parte, și prestarea eficientă a serviciilor, pe de altă parte, luând totodată în considerare o serie de factori (de exemplu, constrângerile geografice, dinamica istorică, considerentele etnice, eficiența administrativă etc.). În consecință, dimensiunile jurisdicțiilor variază de la o țară la alta. Cu toate că nu există dovezi că dimensiunile jurisdicțiilor ar avea vreo influență asupra performanței economice generale ale unei țări, practica de zi cu zi arată că granițele jurisdicționale existente răspund rareori pe deplin necesităților de prestare a serviciilor publice. În numeroase domenii/sectoare, sunt necesare acorduri de cooperare interjurisdicțională, iar realitatea arată că astfel de acorduri există în practic fiecare țară (deși majoritatea dovezilor cu privire la aceste acorduri sunt colectate din țările dezvoltate). Scopul prezentului raport este acela de a identifica domeniile/sectoarele publice din România care ar beneficia de pe urma acordurilor de cooperare interjurisdicțională. Raportul face parte dintr-o serie de rapoarte care urmăresc să determine modul în care parteneriatele dintre diferite jurisdicții ar putea deveni eligibile pentru finanțare din partea UE în perioada de programare 2021-2027. Rapoartele pregătite în cadrul acestui program includ: • identificarea domeniilor/sectoarelor cu impact multi-jurisdicțional [prezentul raport]; • identificarea modelelor de cooperare interjurisdicțională și a teritoriilor pentru implementarea proiectelor multisectoriale; • identificarea modelelor organizatorice de cooperare teritorială între mai multe municipalități pentru atragerea de fonduri europene; • identificarea condiționalităților și a resurselor pe care le implică modelele organizatorice propuse. Raportul examinează mai întâi experiența țărilor dezvoltate în materie de acorduri de cooperare interjurisdicțională și identifică o serie de domenii/sectoare care fac de regulă obiectul acordurilor de acest tip. În al doilea rând, raportul prezintă legislația română relevantă, cu accent pe: 1) domeniile/sectoarele care fac parte din domeniul de competență al administrațiilor subnaționale; 2) cadrul pentru cooperare interjurisdicțională. În al treilea rând, raportul rezumă cercetarea originală a Băncii Mondiale cu privire la domeniile/sectoarele de cooperare interjurisdicțională pe care administrațiile subnaționale le identifică drept cele mai necesare. În cele din urmă, raportul identifică domeniile/sectoarele din România care sunt candidați ideali pentru acorduri de cooperare interjurisdicțională la nivel subnațional (enumerate în tabelul de mai jos), cu dezbateri mai aprofundate asupra câtorva dintre aceste domenii/sectoare esențiale. XII OUTPUT 2 / ACTIVITY 1 - AREAS/SECTORS FOR INTERJURISDICTIONAL COOPERATION EXECUTIVE SUMMARY XIII Domenii/sectoare potențiale de cooperare interjurisdicțională în România Eligibilitatea Eligibilitatea pentru pentru Eligibilitatea Eligibilitatea Domeniul/sectorul Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri finanțare UE programe pentru pentru de intervenție multijurisdicționale în perioada de finanțate de Domeniul/sectorul Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri finanțare UE programe programare la bugetul de de intervenție multijurisdicționale în perioada de finanțate de 2021-2027 stat programare la bugetul de 2021-2027 stat   Accesibilitate FC + FEDR PNDL Capacitate - Drumuri și variante de ocolire Planificare teritorială, strategică și financiară FEDR PUG       administrativă - Sisteme de gestionare a traficului - Planuri urbanistice metropolitane MDRAP - Planuri urbanistice generale Schimbări climatice Apele și gestionarea Atenuarea riscurilor FC + FEDR - PMUD Române       riscurilor - SIDU ANIF - Politici publice și bugetare pe bază de programe - Consolidarea clădirilor cu risc seismic - Cadastru verde   - Măsuri de protecție împotriva inundațiilor     INA - Măsuri de protecție împotriva alunecărilor de teren   Resurse umane în administrația locală FSE ANFP   Intervenție în caz de urgență FEDR Nu - Dezvoltarea competențelor și formarea (de exemplu, în domeniul - Investiții în servicii profesioniste și voluntare de intervenție în   achizițiilor publice)     situații de urgență (clădiri, echipamente, formare) - Unități de implementare a proiectelor   - Dezvoltare de centre integrate de intervenție în situații de riscuri       Procese și instrumente administrative și de management FEDR Nu multiple - Ghișee unice pentru cetățeni și companii - Centre de salvamont și salvamar   - Standarde și proceduri de management al calității     Reducerea emisiilor de Producerea, transportul și distribuția energiei FC + FEDR MDRAP - Autorități urbane/metropolitane carbon și eficiență energetică Transporturi Transport public FEDR + FC Nu - Modernizarea sistemelor de termoficare, inclusiv cogenerare - Extinderea metroului - Utilizarea energiei din surse regenerabile pentru clădirile publice - Sisteme de căi ferate metropolitane       - Contorizare inteligentă și monitorizarea consumului de - Extinderea și reabilitarea liniilor de tramvai energie - Extinderea/modernizarea stațiilor/terminalelor de transport       - Extinderea rețelelor de distribuție a energiei și gazelor naturale public   Eficiență energetică FEDR MDRAP - Sisteme de autobuze expres - Iluminat public eficient din punct de vedere energetic - Bilete electronice PNDL - Parc auto electric pentru transportul public Învățământ Învățământul de bază FEDR   Transport multimodal FC Nu MEN - Infrastructură de transport de marfă intermodal - Creșe și grădinițe;   - Terminale „park-and-ride”/„bike-and-ride”       - Școli;     - Terminale intermodale pentru pasageri - Licee.   Transport nemotorizat și electromobilitate FEDR AFM   Învățământul profesional și tehnic FEDR MEN - Piste pentru biciclete și sisteme de „bike sharing”   - Campusuri pentru formare profesională       - Zone pietonale și spații partajate (shared-space)     Educație specială FEDR MEN - Stații de încărcare pentru vehicule electrice - Infrastructuri educaționale pentru nevoi speciale XIV OUTPUT 2 / ACTIVITY 1 - AREAS/SECTORS FOR INTERJURISDICTIONAL COOPERATION EXECUTIVE SUMMARY XV Eligibilitatea Eligibilitatea Eligibilitatea Eligibilitatea pentru pentru pentru pentru Domeniul/sectorul Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri finanțare UE programe Domeniul/sectorul Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri finanțare UE programe de intervenție multijurisdicționale în perioada de finanțate de de intervenție multijurisdicționale în perioada de finanțate de programare la bugetul de programare la bugetul de 2021-2027 stat 2021-2027 stat   Învățământ superior FEDR MEN   Ocuparea forței de muncă FSE ANOFM   - Campusuri pentru învățământul superior     - Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (dezvoltarea și evaluarea competențelor, servicii de ocupare a forței de muncă, Health Infrastructură medicală ERDF MS / PNDL stagii etc.)   - Acces la piața forței de muncă pentru lucrătorii nedeclarați și     - Construcția de spitale regionale de urgență pentru șomeri (formare, servicii de ocupare a forței de muncă,       economia socială etc.) - Investiții în spitale și unități de urgență municipale - Economie socială Mediu și Gestionarea deșeurilor FC AFM biodiversitate Cercetare- dezvoltare și Cercetare-dezvoltare FEDR PNCDI   - Promovarea colectării selective a deșeurilor prin separare la sursă     inovare   Apă și ape uzate FC PNDL / AFM - Sprijin pentru infrastructura publică de cercetare și dezvoltare   - Sprijin pentru parteneriatele de cercetare și dezvoltare     - Extinderea infrastructurii de apă și ape uzate în zone care nu       dintre companii și organismele publice sunt acoperite de master planuri regionale pentru apă și ape uzate   Transfer de cunoștințe și de tehnologie FEDR Nu FEDR +   Biodiversitate Nu FEADR - Infrastructuri și servicii publice și private de transfer de inovație       și tehnologie - Implementarea planurilor de management pentru zonele   Digitalizare Internet în bandă largă FC Nu NATURA 2000   Terenuri dezafectate FEDR Nu - Extinderea infrastructurii de bandă largă       - Hotspoturi Wi-Fi publice   - Terenuri dezafectate publice și private cu alte destinații   Servicii publice electronice FEDR + FC Nu Incluziune socială și ocuparea forței de Servicii sociale FSE + FEDR MMFPS - Implementarea instrumentelor de e-guvernanță, e-sănătate,       muncă e-learning și e-cultură - Centre de îngrijire de zi și servicii sociale și de asistență medicală Start Up   Sectorul TIC privat FEDR pentru grupurile vulnerabile Nation         - Sprijin pentru companiile și clusterele din sectorul TIC     - Îngrijire la domiciliu pentru grupurile vulnerabile Patrimoniu cultural - Locuințe protejate pentru grupurile vulnerabile Infrastructură de agrement FEDR CNI și turismul FEDR   - Amenajări publice pentru petrecerea timpului liber       Comunități marginalizate și defavorizate Nu FSE   Resurse pentru turism FEDR MT - Valorificarea resurselor turistice naturale - Măsuri integrate pentru soluționarea problemelor cartierelor marginalizate - Dezvoltarea turismului pentru sănătate;     - Măsuri integrate de renovare pentru cartierele/blocurile - Infrastructură de bază pentru zonele turistice       comuniste - Promovare și marketing în domeniul turismului - Măsuri integrate de renovare pentru zone rezidențiale noi fără infrastructură de bază   Patrimoniu cultural FEDR MC - Centre istorice ANL       Locuințe FEDR - Monumente de importanță națională   Prima Casă Start Up   - Locuințe accesibile Competitivitate IMM-uri și antreprenoriat FEDR + FSE Nation     - Locuințe sociale și pentru situații de urgență   - Infrastructură de sprijin și servicii pentru IMM-uri     XVI OUTPUT 2 / ACTIVITY 1 - AREAS/SECTORS FOR INTERJURISDICTIONAL COOPERATION Este important de menționat că proiectul general pornește de la premisa că, în lipsa unor zone urbane puternice, nu pot exista regiuni puternice și o economie națională puternică. Instrumentele de cooperare interjurisdicțională și resursele pentru proiecte interjurisdicționale pot ajuta zonele urbane să devină mai eficiente, mai incluzive și mai competitive. De asemenea, este important de subliniat că abordările bazate pe cooperarea interjurisdicțională nu sunt o noutate în România. Există mai multe inițiative, dintre care câteva se desfășoară cu succes. În unele cazuri, aceste inițiative au apărut în mod natural și organic. În alte cazuri însă, acordurile interjurisdicționale au fost încheiate ca răspuns la mandate de la un nivel mai înalt sau la stimulente direcționate (de exemplu, accesul la fonduri). Costurile de tranzacție relativ ridicate, disensiunile politice sau nivelurile scăzute de încredere și onestitate au constituit adesea o barieră în calea acordurilor de cooperare interjurisdicțională. Stimulentele direcționate, cum ar fi accesul la fonduri europene, pot contribui temporar la depășirea acestor bariere, însă este esențial să se reflecteze la schimbările necesare pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a INTRODUCERE acestor acorduri de cooperare, dacă și în situațiile în care beneficiile aduse de acestea continuă să fie mai importante decât costurile implicate. Prezentul proiect se axează direct pe modalitățile de facilitare a accesului acordurilor multijurisdicționale la fondurile europene în perioada de programare 2021-2027 și nu va examina în detaliu aspectele esențiale legate de durabilitatea sistemelor de guvernanță pe mai multe niveluri. Cu toate acestea, trebuie luate în considerare o serie de aspecte cheie: i. Amenajarea teritoriului la nivel interjurisdicțional – aproape întotdeauna, proiectele interjurisdicționale vor necesita sau cel puțin vor beneficia de pe urma amenajării holistice a teritoriului pentru întreaga zonă. Această amenajare ar trebui să ia în considerare cel puțin aspectele legate de mobilitate (persoane și mărfuri), economie și mediu. De asemenea, ar trebui să identifice zonele principale de intervenție și proiectele asociate cu acestea. ii. Claritatea cu privire la competențe și funcții – în cazul în care se creează instituții noi (fie în mod voluntar, fie statutar), ar trebui să existe o delimitare clară a competențelor și a funcțiilor. Pot exista mandate unice sau comune, care pot cuprinde capacitatea de a reglementa, implementa, crește taxele, împrumuta etc. În cazul în care mandatele sunt comune, trebuie definite în mod clar acorduri între autorități. Această certitudine cu privire la competențe și funcții permite instituțiilor din diferite jurisdicții să-și definească în mod clar mandatele, să-și consolideze capacitățile în conformitate cu acestea și să gestioneze mai bine suprapunerile funcționale. iii. Atragerea de fonduri și finanțarea – la analizarea acestor soluții, este esențial să se determine cum vor fi finanțate în calitate de entități corporative și cum vor finanța la rândul lor proiectele. Examinarea opțiunilor de atragere de fonduri și de finanțare ar trebui legată de examinarea competențelor și a funcțiilor, precum și a deținerii de active de către aceste instituții. Există o mare varietate de opțiuni, determinate de o serie de considerente precum descentralizarea și capacitatea bugetară. INTRODUCERE 3 Mandatul politicii de coeziune a UE este acela de a reduce decalajele de dezvoltare și disparitățile dintre statele membre și dintre regiunile acestora. S-au alocat fonduri structurale și de investiții europene (ESI) în valoare de aproximativ 454 de miliarde EUR pentru a ajuta regiunile din UE să devină mai competitive în perioada de programare 2014-2020, cu accent pe regiunile mai puțin dezvoltate [cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic decât 75% din media UE] și pe regiunile aflate în tranziție [cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) cuprins între 75% și 90% din media UE]. Cu toate acestea, nu toate regiunile din UE au reușit să profite pe deplin de beneficii, printre altele din cauza efectelor crizei economice din 2008 și a problemelor structurale. Prin urmare, Corina Crețu, comisarul pentru politica regională, împreună cu Grupul operativ pentru o mai bună punere în aplicare, a lansat Inițiativa privind regiunile rămase în urmă pentru a identifica constrângerile în materie de creștere din regiunile mai puțin dezvoltate și a furniza asistență specifică și programe de stimulare a creșterii. Astfel se oferă sprijin pentru dezvoltarea regiunilor rămase în urmă unei game largi de părți interesate [administrații regionale și locale, instituții de învățământ, instituții de sprijinire a întreprinderilor, întreprinderi mici și mijlocii (IMM- uri), antreprenori, investitori, organizații neguvernamentale, instituții de finanțare internaționale). Acesta este menit să maximizeze impactul investițiilor regionale. Au fost identificate două tipuri de regiuni rămase în urmă la nivelul UE: • REGIUNI CU CREȘTERE LENTĂ: acoperă regiunile mai puțin dezvoltate și aflate în tranziție care nu s-au apropiat de media UE între anii 2000 și 2013 din statele membre cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) sub media UE din 2013. Acestea includ aproape toate regiunile mai puțin dezvoltate și aflate în tranziție din Grecia, Italia, Spania și Portugalia. • REGIUNI CU VENITURI MICI: acoperă toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic decât 50% din media UE din 2013. Acest grup include regiunile mai puțin dezvoltate din Bulgaria, Ungaria, Polonia și România. Polonia și România au fost primele țări care au pus în aplicare această inițiativă, cu câte două regiuni fiecare: Świętokrzyskie și Podkarpackie în Polonia și Nord-Vest și Nord-Est în România. De la lansarea acestor prime proiecte-pilot, activitățile au fost extinse atât din punct de vedere tematic, cât și geografic (de exemplu, a fost inclusă în inițiativă și Slovacia), cu accent pe determinarea modului în care regiunile pot deveni mai competitive și mai incluzive. 4 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ INTRODUCERE 5 Lucrările analitice desfășurate în ultimii ani1 indică faptul că performanța regiunilor din UE este în • Activitatea 2. Analizarea nevoii de forme de cooperare teritorială generale sau specifice mod clar legată de performanța zonelor urbane din regiunile respective. Cele mai dinamice regiuni fiecărui sector (cum ar fi ADI metropolitane, parteneriate pe bază de proiecte între din UE fie au una sau mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane în interiorul granițelor UAT etc.), în situațiile în care finanțarea UE ar putea fi organizată la nivel subnațional. lor, fie sunt situate în apropierea uneia din altă regiune. În lipsa unor zone urbane puternice nu pot Aceste forme de cooperare ar putea veni în completarea sau suplimentarea modelului exista nici regiuni puternice. Orașele acționează ca faruri călăuzitoare, propagând dezvoltarea în actual utilizat pentru finanțarea UE, care se axează doar pe teritoriul administrativ al zonele care le înconjoară. reședințelor de județ eligibile. • Activitatea 3. Dacă se confirmă oportunitatea unui asemenea model intercomunitar Cu toate acestea, orașele puternice nu sunt suficiente. Pentru a asigura extinderea beneficiilor sau regional pentru oricare dintre domeniile/sectoarele de intervenție supuse analizei, dezvoltării orașelor și către teritoriile care gravitează în jurul zonelor urbane, este esențial să se proiectul va identifica modele organizatorice adecvate (de exemplu, crearea unei noi conceapă și să se încurajeze cooperarea și dezvoltarea interjurisdicțională. Foarte puține investiții asociații intercomunitare sau utilizarea uneia existente ori inițiative ad-hoc, cum ar fi urbane au în prezent impact asupra unei singure unități administrative, deci trebuie prevăzute acorduri de parteneriat pentru un anumit proiect de investiții) și funcționale pe teritoriul dispoziții pentru planificarea și implementarea interjurisdicțională. Cifrele vorbesc de la sine. României pentru fiecare dintre domeniile/sectoarele de intervenție. Astfel, zonele suburbane și periurbane ale capitalei București și ale celor 40 de reședințe de județ generează 20% din veniturile firmelor din țară, au atras 31% dintre migranți și au primit 32% • Activitatea 4. În cazul în care se propune finanțare UE pe baza unui nou model din noile unități locative după 1990. Cu toate acestea, s-au făcut prea puține pentru a stimula organizatoric alternativ, diferit de cele deja existente în România și bazat pe cele mai dinamica interjurisdicțională dintre centrele urbane și zonele suburbane și periurbane ale acestora bune practici internaționale, se vor stabili implicațiile pentru: (de exemplu, mobilitate metropolitană, investiții interjurisdicționale, utilizarea în comun a serviciilor). i. Nevoia de planuri/strategii integrate de dezvoltare urbană. ii. Nevoia de consolidare a capacității administrative la diferite niveluri. Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană a decis că Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) va pune un accent mai puternic pe activitățile de dezvoltare urbană Prezentul raport corespunde activității 1 menționate mai sus. Raportul examinează studii de caz durabilă (DUD), statele membre trebuind să aloce cel puțin 6% din FEDR dezvoltării integrate în internaționale privind planificarea teritorială multi-jurisdicțională, instrumentele de finanțare zonele urbane (dezvoltare urbană durabilă), fie prin intermediul unui program operațional special, și abordările de gestionare, juxtapunându-le cu practicile instituționale și de reglementare din printr-o axă prioritară specială în cadrul unui program operațional, fie cu ajutorul unor instrumente România. Apoi explorează în profunzime domeniile/sectoarele care ar putea fi organizate la nivel precum investițiile teritoriale integrate (ITI) sau dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea multi-jurisdicțional și motivele pentru care anumite domenii/sectoare ar trebui organizate la comunității (DLRC). De asemenea, Comisia Europeană dorește să ofere „mai multe stimulente acest nivel. În final, raportul examinează domeniile/sectoarele gestionate de administrația locală pentru o guvernanță mai eficientă bazată pe parteneriat, guvernanța pe mai multe niveluri și în România, cu recomandări privind sectoarele care pot fi organizate la nivel multi-jurisdicțional, o abordare locală integrată în programele sale.”2 inclusiv domeniile/sectoarele care nu sunt de regulă gestionate de administrațiile locale. FIGURA 1. Astfel, toate statele membre ale UE, inclusiv România, trebuie să pună un accent mai puternic Regiunile NUTS 2 clasificate după categoriile politicii de coeziune (stânga) și categoriile regiunilor rămase în urmă (dreapta) pe abordările intersectoriale și interjurisdicționale și să răspundă mai bine nevoilor teritoriilor care pot să nu fie definite de o graniță administrativă clară. Regiune a politicii de coeziune UE Regiuni rămase în urmă Dezvoltate Venituri mici În acest sens, s-a semnat un nou acord administrativ (AA) privind Programul de finanțare În tranziţie Creștere lentă multi-jurisdicțional pentru România între Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Sub dezvoltate Non-UE sau fără date Reconstrucție și Dezvoltare, cu obiectivul de a sprijini România să identifice modalități de îmbunătățire a impactului investițiilor sale în zonele urbane printr-o mai bună planificare a teritoriului și prin furnizarea de informații pentru conceperea de instrumente de finanțare multi- jurisdicționale și prin recomandarea de structuri instituționale relevante. În cadrul proiectului se au în vedere următoarele activități: • Activitatea 1. Identificarea domeniilor/sectoarelor de intervenție în care ar putea exista o valoare adăugată intrinsecă în canalizarea finanțării UE prin intermediul municipalităților, ZUF sau organismelor asociative metropolitane și/sau regionale (precum ADI, ADR etc.), în loc de sau în plus față de autoritățile naționale (sănătate, turism, energie, educație, servicii sociale, transport urban și metropolitan/regional, competitivitate și sprijin pentru IMM-uri și inovație etc.). 1 A se vedea, de exemplu: Farole, Thomas, Soraya Goga și Marcel Ionescu-Heroiu. 2018. Rethinking Lagging Regions: Using Cohe- sion Policy to Deliver on the Potential of Europe’s Regions (Regândirea regiunilor rămase în urmă: folosirea politicii de coeziune pentru realizarea potențialului regiunilor europene). Publicațiile Băncii Mondiale. 2 Comisia Europeană. 2018. Obiectivul de politică 5 – Europa mai aproape de cetățeni și instrumente pentru dezvoltarea terito- 0 250 500 1,000 km 0 250 500 1,000 km rială integrată. [Document de politică] 6 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ INTRODUCERE 7 Este nevoie de cooperare interjurisdicțională? Country Population in Intermediate level Local level 2012 (in millions Autoritățile subnaționale divizează teritoriile din multe motive – sociale, economice, fiscale Luxemburg 0.5 3 districte, 12 cantoane și 106 de comune sau politice. Succesul acțiunilor autorităților se măsoară pe baza măsurii în care politicile și Malta 0.4 68 de consilii locale programele răspund cerințelor localnicilor. Nu există dovezi clare că un nivel mai ridicat sau mai Țările de Jos 16.8 12 provincii 483 de municipalități redus de descentralizare are impact asupra condițiilor socioeconomice (a se vedea tabelul de mai jos cu diviziunile subnaționale pentru o selecție de țări UE), însă eficacitatea și eficiența Polonia 38.5 16 voievodate 307 powiate și 2.489 de comune acțiunilor autorităților depind adesea de condițiile din alte părți, în special din jurisdicțiile Portugalia 10.5 18 districte + 2 regiuni autonome 308 municipalități, 4.261 de comune (freguesias) învecinate. Iar interdependența între vecini crește pe măsură ce privim mai de aproape, trecând de la nivelul național la cel provincial/regional sau metropolitan. Dacă ne gândim la serviciile de 42 de județe (41 + București), 320 de România 21.3 8 regiuni de planificare zone urbane (103 municipii și 217 orașe) și infrastructură precum aprovizionarea cu apă, evacuarea apelor reziduale, gestionarea deșeurilor 2.861 de comune solide, electricitatea și transporturile, toate acestea trec granițele diviziunilor administrative. În 79 de districte administrative, 2.875 de mod asemănător, externalitățile negative în materie de mediu cauzate de congestie sau poluarea Slovacia 5.4 8 regiuni (kraje) municipalități (orașe și sate) aerului nu sunt limitate la jurisdicții specifices. 8 regiuni, 79 de districte (okres) – în Slovenia 2.1 4 oblastii principal unități statistice, 5.992 de TABELUL 1. așezări (182 urbane) Niveluri administrative în țările UE selectate Spania 46.2 17 regiuni 50 de provincii; 8.111 municipalități Population in Suedia 9.5 8 zone naționale 21 de comitate, 290 de municipalități Country Intermediate level Local level 2012 (in millions 30 de comitate (Anglia) + 7 3.232 de orașe și sate (66 de orașe cu Austria 8.5 9 state (landuri/regiuni) 35 de districte, 2.360 de comunități Regatul Unit 63.2 autorități unitare (2 în Țara Galilor, statut oficial) 4 în Scoția, 1 în Irlanda de Nord) 3 regiuni, 3 comunități, 4 zone Belgia 11.1 lingvistice, 11 provincii (10 + 44 de arondismente, 589 de comunități Sursa: World Development Report (Raport privind dezvoltarea mondială), 2000; cercetare documentară. Bruxelles) Bulgaria 7.3 8 regiuni de planificare 28 de districte/oblastii și 5.333 de Interacțiunile economice și sociale nu sunt limitate în interiorul diviziunilor administrative, comunități (inclusiv 247 de orașe) însă politicile publice sunt adesea concepute și implementate în izolare jurisdicțională. Acest 21 de județe; 128 de orașe; 428 de lucru se reflectă în pierderea de oportunități în ceea ce privește obținerea de beneficii sporite de pe Croația 4.3 2 regiuni municipalități (grupuri de sate) urma instituțiilor comune (de exemplu, rețele de utilități comune, amenajarea integrată a teritoriului, Cipru 1.1 6 districte, 140 de orașe și sate asigurarea transportului public regional, gestionarea comună a externalităților negative în materie Republica Cehă 10.5 14 regiuni (kraj) – 13 + Praga 75 de districte, 6.200 de comunități de mediu), a infrastructurii de legătură (de exemplu, sisteme de tranzit general care să asigure 98 de municipalități; cele cu mai puțin de acces mai rapid, mai ieftin și mai eficient la oportunitățile regionale) și stimulente direcționate (de 20.000 de locuitori trebuie să realizeze o exemplu, reducerea politicilor protecționiste când este vorba despre atragerea investițiilor private). Danemarca 5.6 5 regiuni cooperare obligatorie cu o municipalitate învecinată mai mare Opțiunile de politică pentru a răspunde dinamicii interjurisdicționale pot varia foarte mult, 241 de comunități (39 de orașe și 202 de de la acorduri voluntare și autorități metropolitane până la stabilirea de standarde, de Estonia 1.4 15 județe așezări rurale) impozite și de cadre de reglementare. Implicarea autorităților în dinamica interjurisdicțională Finlanda 5.4 19 regiuni (maakunta) 320 de comunități (107 orașe) a constituit de-a lungul timpului subiectul dezbaterilor academice, cu opțiuni care variază de Franța 65.7 21 de regiuni 95 de departamente și 36.772 de la abordări de tip „laissez-faire”, promovate inițial de laureatul premiului Nobel Ronald Coase, comunități care considera că acordurile reciproc satisfăcătoare pot fi încheiate fără intervenția directă a 329 de județe, 115 orașe independente de autorităților (când costurile de tranzacție sunt neglijabile sau inexistente), până la opțiuni care Germania 81.9 13 landuri, 3 orașe-land județe și 14.915 de comunități necesită invariabil intervenția directă a autorităților. 54 de districte, 900 de municipalități și Grecia 11.2 13 regiuni 133 de comune Realitatea de zi cu zi arată în mod clar că nici abordările de tip „laissez-faire”, nici simpla 20 de subregiuni (inclusiv Budapesta); intervenție a autorităților nu sunt întotdeauna soluția potrivită pentru cooperarea Ungaria 9.9 7 județe (megy) 3.156 de comunități (2.920 de sate) interjurisdicțională. Abordările interjurisdicționale trebuie mai degrabă adaptate fiecărui context Irlanda 4.6 8 regiuni 34 de consilii (29 de comitate și 5 orașe) individual în parte și ajustate în funcție de impactul care se dorește realizat. În orice moment, Italia 60.9 22 de regiuni 107 provincii și 8.100 de comunități este important să se pună întrebarea dacă o soluție interjurisdicțională are un impact pozitiv mai 5 regiuni de planificare, 26 de 60 de orașe; 556 de comunități (dintre semnificativ decât costurile asociate. De asemenea, în funcție de nivelul de dezvoltare al unei țări/unui Letonia 2.0 municipalități regionale care 470 sunt municipalități rurale) oraș, de dimensiunea localității și de domeniul/sectorul avut în vedere, poate fi nevoie de cooperare 60 de municipalități, 546 de seniorii (o interjurisdicțională. Ceea ce funcționează într-un loc nu va funcționa automat și în altă parte, în Lituania 2.9 10 județe seniorie poate cuprinde câteva sate, un pofida contextelor asemănătoare. Prin urmare, la abordarea provocărilor interjurisdicționale ar trebui oraș sau părți ale unui oraș) evitate în măsura posibilului soluțiile universale și ar trebui asigurată mai degrabă o paletă de opțiuni. 8 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ Provocările cu care se confruntă orașele României arată că este nevoie de abordări interjurisdicționale. În unele sectoare, cum ar fi aprovizionarea cu apă și apele uzate sau gestionarea deșeurilor solide, s-a dovedit deja că abordările pe bază de cooperare interjurisdicțională funcționează bine. Însă există și alte domenii/sectoare în care abordările interjurisdicționale ar putea aduce un plus de eficiență. De exemplu, amenajarea teritoriului metropolitan ar putea eficientiza modelele de dezvoltare urbană; dezvoltarea legăturilor rutiere interjurisdicționale și a sistemelor de transport public metropolitan ar putea contribui la remedierea problemelor de trafic cu care se confruntă majoritatea orașelor mari (de exemplu, traficul din București se numără printre cele mai aglomerate din lume); dezvoltarea infrastructurii economice (de exemplu, parcurile industriale) are loc adesea în zone periurbane (de exemplu, Ploiești, Cluj-Napoca), însă depinde de forța de muncă din centrul orașelor. Raportul va discuta astfel de cazuri mai detaliat. Cooperare vs. consolidare EXPERIENȚA ȚĂRILOR DEZVOLTATE ÎN CEEA CE Ca răspuns la provocările cu care se confruntă, funcționarii publici ar trebui să ia decizii bazate pe dovezi, având grijă să exploreze mai multe soluții și luând în considerare în mod corespunzător contextul în care își desfășoară activitatea. Astfel, când administrațiile locale se confruntă cu externalități metropolitane negative (de exemplu, congestia traficului, scurgerile de capital, poluarea, dezvoltarea urbană haotică), soluția nu este neapărat instituirea unei structuri de guvernanță PRIVEȘTE ACORDURILE metropolitană (care ar necesita o lege a dezvoltării metropolitane), ci există și alte posibilități, cum ar fi cooperarea simplă (de exemplu, prin acorduri voluntare) și acordurile de cofinanțare. DE COOPERARE În mod ideal, pentru fiecare problemă care apare ar trebui căutate soluțiile cele mai simple și care generează cele mai puține distorsiuni. Astfel, dacă acordurile voluntare sunt INTERJURISDICȚIONALĂ ușor de realizat, acestea ar trebui să constituie prima opțiune. Dacă însă o anumită problemă necesită noi cadre instituționale, ar trebui urmată această cale, luându-se în considerare în mod corespunzător costurile de tranzacție asociate. Decizia de a adopta abordări bazate pe cooperare sau pe consolidare ar trebui să se ia după examinarea unei multitudini de factori, cum ar fi complexitatea problemei de soluționat, numărul de instituții implicate și costurile de tranzacție asociate. Pentru problemele complexe, cu mai multe părți implicate și care reapar pe parcursul mai multor ani, ar putea fi adecvată o soluție de guvernanță. Însă problemele simple pe termen scurt ar putea fi rezolvate, de exemplu, prin intervenții specifice fiecărui proiect (de exemplu, constituirea unei echipe de proiect multijurisdicționale care să fie dizolvată la finalizarea proiectului). De asemenea, ar trebui luate în considerare costurile de tranzacție și interrelațiile politice complexe. Costurile de tranzacție ar trebui să fie proporționale cu scara și complexitatea problemei abordate, iar în mediile politice complexe (de exemplu, partide politice diferite și antagonice) ar trebui să se acorde atenție suplimentară conceperii unei abordări pe bază de cooperare sau de consolidare care să anticipeze schimbările din mediul politic. Pentru a lua decizii în cunoștință de cauză, responsabilii politici trebuie să exploreze o serie de opțiuni și să fie conștienți că soluțiile pot fi limitate în timp: o soluție care funcționează bine astăzi ar putea avea nevoie de reformă mâine. Majoritatea metropolelor de astăzi, cum ar fi New York, Londra sau Tokyo, s-au bazat în fazele inițiale de dezvoltare pe acorduri de cooperare între diferite administrații locale (de exemplu, între New York și Brooklyn, între Londra și Camden Town sau între Tokyo și Shinagawa), dar în timp acestea au ajuns la maturitate și s-au transformat în consolidare, ca răspuns la provocările întâmpinate. În mod asemănător, localitățile din România ar trebui să adopte o perspectivă pe termen lung atunci când iau în considerare soluții la provocările interjurisdicționale, înțelegând că acestea se vor transforma în timp, ca răspuns la dinamici precum modificarea afilierilor politice, schimbările demografice sau cele economice. EXPERIENȚA ȚĂRILOR DEZVOLTATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACORDURILE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 11 Necesitatea a determinat țările dezvoltate și în curs de dezvoltare să elaboreze o multitudine de modele interjurisdicționale, într-o diversitate de sectoare. Experiența acestor țări este relevantă pentru România, care se confruntă într-o măsură tot mai mare cu unele dintre provocările pe care aceste țări le-au depășit. Mai mult, pentru perioada de programare 2014- 2020, Comisia Europeană a promovat dezvoltarea urbană integrată nu numai la nivel de cartier și de oraș, ci și la nivel metropolitan și pentru zonele urbane funcționale (ZUF). STRAT-Board: Tabloul de bord al strategiilor teritoriale și urbane3 arată că 18 state membre ale UE, inclusiv România, au elaborat strategii integrate la nivel de ZUF, ceea ce înseamnă că au dezvoltat parteneriate interjurisdicționale și mecanisme de cooperare. FIGURA 2. Dimensiunile cooperării interjurisdicționale Adaptare după: Nunn S., Rosentraub M.S. 1997. Dimensions of Interjurisdictional Cooperation (Dimensiunile cooperării interjurisdicționale), articol în Journal of the American Planning Association Instrumentul interactiv de cartografiere al Comisiei Europene, care oferă o prezentare generală vizuală a strategiilor de dez- 3 voltare urbană durabilă (DUD) și de investiții teritoriale integrate (ITI) puse în aplicare în prezent în întreaga Europă: https:// urban.jrc.ec.europa.eu/strat-board/#/where. 12 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXPERIENȚA ȚĂRILOR DEZVOLTATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACORDURILE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 13 Modelele de cooperare interjurisdicțională variază de la simple acorduri voluntare până Examinarea celor mai complexe acorduri de cooperare și a domeniilor/sectoarelor acoperite la noi niveluri administrative (de exemplu, guvernanța metropolitană). În mod evident, cu cât de acestea poate oferi o imagine mai bună a domeniilor/sectoarelor cu cea mai mare tipul de cooperare este mai simplu, cu atât poate fi utilizat în mai multe sectoare/domenii. probabilitate de a avea impact interjurisdicțional. În acest sens, zonele metropolitane și Invers, cu cât tipul de cooperare este mai complex, cu atât mai limitat va fi domeniul de aplicare formele de guvernanță metropolitane se numără printre cele mai complexe acorduri de cooperare a cooperării respective. Figura 2 de mai jos prezintă în formă sintetică câteva dintre diversele interjurisdicțională, apropiindu-se de crearea unui nou nivel administrativ separat. Într-adevăr, dimensiuni ale cooperării interjurisdicționale. de-a lungul timpului multe zone metropolitane s-au transformat în administrații municipale autonome. De exemplu, cartierele Vinohrady, Zizkov, Karlin, sau Letna erau în trecut orașe FIGURA 3. independente, care au devenit în cele din urmă parte a orașului Praga. Câteva dintre cele 56 Evoluția orașului Praga de districte ale Pragăi erau sate și orașe independente cu câțiva ani în urmă. Figura 3 arată modul în care a evoluat orașul Praga în timp. Astfel, în anul 1842, Praga avea în linii mari forma și dimensiunea centrului istoric actual și era înconjurată de o multitudine de sate. De-a lungul timpului, masa urbană din zonă s-a extins continuu, la fel ca și granițele administrative ale orașului Praga. În prezent, planificarea metropolitană și implementarea proiectelor se extind cu mult în afara granițelor administrative marcate mai jos. Pentru perioada de programare 2014-2020 a fost pregătită o abordare ITI pentru zona metropolitană a Pragăi, care se extinde cu mult în afara limitelor actuale ale orașului (a se vedea harta de mai jos). Abordări ITI asemănătoare au fost propuse pentru toate orașele și aglomerațiile urbane importante din Republica Cehă. 1844 1880 FIGURA 4. Instrumente de cooperare integrată în Republica Cehă 1920 1950 1990 2016 Sursa: Institutul de amenajare a teritoriului din Praga (IPR) 14 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXPERIENȚA ȚĂRILOR DEZVOLTATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACORDURILE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 15 Acordurile de cooperare interjurisdicțională de tipul celor din Republica Cehă nu au fost FIGURA 5. încheiate numai în scopul atragerii de fonduri europene. Asemenea acorduri aduc și alte Anul de inițiere a organismelor de guvernanță metropolitană din țările OCDE beneficii de necontestat, printre care se numără:4 • rezultate în materie de dezvoltare economică, inclusiv un climat de afaceri îmbunătățit, activitate antreprenorială și atragerea activităților comerciale; • rezultate în materie de servicii municipale, inclusiv îmbunătățirea calității, a rentabilității și a prestării serviciilor publice datorită economiilor de scară; • rezultate fizice de mediu, inclusiv îmbunătățirea calității mediului; • rezultate sociopolitice, bazate pe o mai bună incluziune și participare a cetățenilor. Pe baza unei analize a cooperării metropolitane din Europa, Heg, Klagge și Ossenbrugge5 au identificat trei domenii de cooperare metropolitană: i. cooperarea în domenii tematice care se caracterizează printr-un model de reglementare mai degrabă orientat spre stat și în care administrația locală sau regională joacă un rol important – de exemplu, utilizarea în comun a infrastructurilor costisitoare; ii. eforturi de cooperare axate pe domenii tematice care sunt în general dominate de actori Sursa: Studiul OCDE privind guvernanța: Descriere cantitativă a structurilor de guvernanță în marile aglomerații urbane.. privați și de modele de reglementare orientate spre piață (de exemplu, specializarea economică). Succesul acestor eforturi depinde de capacitatea de a realiza economii de În 21 de țări OCDE există perioade clare în care zonele metropolitane au fost active și perioade scară și de gamă, pe baza premisei că o mai mare specializare a piețelor poate duce la în care zonele metropolitane nu au fost folosite, fapt ce sugerează că contextul politic, social economii de costuri, inovații și efecte de învățare și economic din perioada respectivă ar fi putut juca un rol important în constituirea acestora. iii. o combinație între cele două tipuri anterioare: în domenii tematice precum cultura, Acest fenomen în sine este un motiv de reflecție cu privire la momentul în care se instituie noi educația sau turismul este posibilă utilizarea în comun a infrastructurii, ceea ce poate structuri de guvernanță metropolitană, deoarece acestea pot fi, cel puțin într-o oarecare măsură, duce atât la economii de costuri, cât și la o mai bună performanță organizatorică. produsul unei tendințe. Cu toate acestea, un studiu anterior al OCDE7 arată că zonele metropolitane care au instituită o structură de guvernanță au indicatori socioeconomici mai buni decât zonele care nu dispun de o asemenea structură de guvernanță; de aici rezultă și interesul reînnoit al Un studiu recent al OCDE6 a examinat 263 de zone metropolitane din țările OCDE pentru Comisiei Europene față de orașe și zone metropolitane (politica FEDR pentru 2021-2027 se axează a determina dacă acestea au instituit vreun tip de structură de guvernanță și a încerca în mod clar pe abordările de dezvoltare urbană integrată), iar în următorul deceniu ar putea exista să identifice domeniile/sectoarele pe care se axează aceste structuri de guvernanță un interes și mai mare față de dezvoltarea și managementul zonelor metropolitane. în activitatea lor de zi cu zi. 68% din zonele metropolitane analizate aveau organisme de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a realizat un inventar al strategiilor guvernanță instituite, iar în țări precum Franța, Țările de Jos, Portugalia, Suedia și Elveția toate integrate de dezvoltare urbană din UE, care pun de regulă accentul pe domenii multi- zonele metropolitane dispuneau de un organism de guvernanță specific. Dintre aceste 178 de jurisdicționale, și a identificat domeniile/sectoarele cheie pe care se axează aceste strategii. organisme de guvernanță, 48 (27%) au dreptul de a reglementa și de a adopta legi locale. În ceea STRAT-Board8 include 191 de strategii la nivel de ZUF din 18 state membre și indică un accent ce privește anul de instituire a organismelor de guvernanță metropolitană, se pare că există o sporit pe economia cu emisii scăzute de carbon, protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor ciclicitate accentuată, numeroase organisme de guvernanță fiind create la sfârșitul anilor 1970, și incluziunea socială. Printre obiectivele tematice abordate de cele 39 de orașe din România vizate în anii 1990 și în jurul începutului noului mileniu. de articolul 7 (în cadrul axei 4 a POR) se numărau: 1) OT4. Trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon; 2) OT6. Mediul și utilizarea eficientă a resurselor; 3) OT9. Incluziunea socială, sărăcia și discriminarea; 4) OT10. Educația, formarea și formarea profesională. Totuși, numai intervențiile 4 See:Nunn S., Rosentraub M.S. 1997. Dimensions of Interjurisdictional Cooperation, Article in Journal of the American Planning OT4 legate de mobilitatea urbană au fost abordate la nivel metropolitan/de ZUF. Association 5 Heeg, Klagge, Ossenbrugge. 2002. Metropolitan cooperation in Europe: Theoretical issues and perspectives for urban networking (Cooperarea metropolitană în Europa: aspecte teoretice și perspective pentru colaborarea urbană în rețea), articol în European Planning Studies, vol. 11, nr. 2, 2003. OCDE. 2013. Regions at a Glance: Special Focus on Metropolitan Areas (Regiunile pe scurt: accent special pe zonele metropolitane). 7 6 OCDE. 2014. The OECD Governance Survey: A Quantitative Description of Governance Structures in large Urban Agglomerati- STRAT-Board: Territorial and Urban Strategies Dashboard (STRAT-Board: Tabloul de bord al strategiilor teritoriale și urbane), 8 ons (Studiul OCDE privind guvernanța: o descriere cantitativă a structurilor de guvernanță în marile aglomerații urbane). https://urban.jrc.ec.europa.eu/strat-board/#/where 16 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXPERIENȚA ȚĂRILOR DEZVOLTATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACORDURILE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 17 FIGURA 6. Accentul tematic al strategiilor de dezvoltare urbană durabilă (DUD) și de investiții Valoarea proiectelor în Nr. de teritoriale integrate (ITI) puse în aplicare în prezent în întreaga Europă Domeniu tematic milioane de zloți polonezi proiecte (1 EUR = 4,25 PLN) Infrastructura pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari 89 389.0 Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, asigurarea accesului egal la educație de calitate pentru copiii preșcolari și la educație primară, secundară inferioară și secundară superioară, inclusiv parcursuri de învățare 264 317.7 formale, non-formale și informale pentru reintegrarea în sistemul de educație și formare profesională Infrastructura economică pentru IMM-uri (inclusiv parcuri industriale și 23 263.3 facilități) Epurarea apelor uzate 26 257.6 Îmbunătățirea relevanței sistemelor de educație și formare profesională pentru piața muncii, facilitând tranziția de la educație la ocuparea unui loc de muncă și consolidarea sistemelor de învățământ profesional și Sursa: STRAT-Board: Territorial and Urban Strategies Dashboard (STRAT-Board: Tabloul de bord al strategiilor teritoriale tehnic și a calității acestora, inclusiv prin mecanisme pentru previziunea 120 240.5 și urbane), https://urban.jrc.ec.europa.eu/strat-board/#/where competențelor, adaptarea programelor și conceperea și elaborarea de sisteme de învățare prin ucenicii practice, realizate în strânsă cooperare cu angajatorii Fiecare obiectiv tematic UE include o serie de domenii tematice și un anumit număr de Măsuri în domeniul calității aerului 31 215.5 activități eligibile. O prezentare completă a acestor domenii tematice și activități eligibile este disponibilă online9. Tabelul de mai jos include alocarea de fonduri pentru ITI în Polonia, țara din UE Infrastructura educațională pentru educația școlară (învățământul primar 31 195.5 și secundar general) cu cea mai mare alocare pentru DUD în perioada 2014-2020 (în jur de 6,2 miliarde EUR). Un număr total de 24 de zone urbane funcționale din Polonia au utilizat instrumentul ITI în această perioadă Sistemele de transport inteligente (inclusiv introducerea gestionării cererii, a sistemelor de colectare a taxelor de drum, a sistemelor informatice de 6 191.0 de programare, iar tabelul de mai jos prezintă principalele domenii pe care s-au axat acestea. monitorizare, control și informare) Protecția, dezvoltarea și promovarea bunurilor publice în domeniul culturii și 38 187.9 al patrimoniului TABELUL 2. Distribuția proiectelor și bugetelor pentru ITI din Polonia în perioada de programare 2014-2020 Incluziunea activă, inclusiv în scopul promovării egalității de șanse și a 90 170.0 participării active, și îmbunătățirea capacității de inserție profesională Valoarea proiectelor în Nr. de Alte căi ferate 2 151.8 Domeniu tematic milioane de zloți polonezi proiecte (1 EUR = 4,25 PLN) Facilitarea accesului la servicii accesibile, sustenabile și de înaltă calitate, 106 147.7 Infrastructura de transport urban nepoluant și promovarea acesteia inclusiv serviciile de asistență medicală și sociale de interes general 157 3.579,7 (inclusiv echipamente și material rulant) Sursa: Wolanski, Michal et al. 2018. Evaluation of Implementation of the ITI Tool in the EU Financial Perspective for Renovarea infrastructurii publice în scopul eficienței energetice, al 2014-2020 (Evaluarea implementării instrumentului ITI în perspectiva financiară a UE pentru 2014-2020). Raport 345 1,879.8 proiectelor demonstrative și al măsurilor de sprijin final pentru Guvernul Poloniei. Reabilitarea infrastructurii sociale care contribuie la 66 645.0 dezvoltarea locală și regională Rețeaua europeană de observare teritorială (ESPON) promovează și ea modelele de Piste de biciclete și poteci amenajate 54 626.9 cooperare interjurisdicțională, cu accent pe dezvoltarea zonelor metropolitane. Inițiativa SPIMA (Planificarea strategică și a dinamicii teritoriale în zonele metropolitane) promovează Infrastructura de locuit 40 483.3 guvernanța metropolitană comună ca o cale de urmat pentru a face față neconcordanței dintre provocările demografice, sociale, economice și politice cu care se confruntă orașele și zonele lor Alte drumuri reconstruite sau modernizate (autostrăzi, drumuri 22 403.0 înconjurătoare. După cum se menționează, există deja diverse forme de guvernanță comună/ naționale, regionale sau locale) cooperare interjurisdicțională în zonele părților interesate (Viena – Austria, Zürich – Elveția, Praga Accesul la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc și Brno – Republica Cehă, Bruxelles – Belgia, Oslo-Akershus – Norvegia, Torino – Italia, Terrassa – de muncă și pentru persoanele inactive, inclusiv pentru șomerii pe termen 136 394.0 Spania, Lille și Lyon – Franța). Totuși, eficacitatea acestora pe termen lung depinde de contextul lung și pentru persoanele îndepărtate de piața muncii, de exemplu prin inițiative locale de angajare și sprijin pentru mobilitatea lucrătorilor local specific din fiecare zonă, inclusiv de cadrele și structurile instituționale create, practicile de Infrastructura educațională pentru învățământul profesional și tehnic 63 389.6 amenajare a teritoriului și capacitățile disponibile pentru consolidarea unei colaborări durabile și și învățământul pentru adulți bazate pe încredere între diverși actori. Figura 7 de mai jos ilustrează un model de guvernanță metropolitană comună, indicând potențiale direcții și structuri de cooperare orizontală și verticală 9 A se vedea: https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/legislation/guidance/ și sugerând teme pentru dezvoltarea metropolitană. 18 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ EXPERIENȚA ȚĂRILOR DEZVOLTATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACORDURILE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 19 FIGURA 7. FIGURA 8. Guvernanța comună între nivelurile de administrație tradiționale (verticală) și între teme de politică (orizontală) Opt domenii de acțiune pentru punerea în aplicare a abordării de planificare metropolitană Sursa: ESPON.2018. SPIMA – Planificarea strategică și a dinamicii teritoriale în zonele metropolitane SPIMA propune, de asemenea, o abordare de planificare metropolitană ce include opt A – procese de planificare strategică, B – procese de planificare statutară, C – procese de planificare colaborativă „domenii de acțiune” (a se vedea figura 8) care stabilesc diferite puncte centrale în procesele Sursa: ESPON/[SPIMA] (2018) de planificare strategică, statutară și colaborativă. Implementarea acestor domenii de acțiune poate contribui la o mai bună înțelegere a situației existente în zonele metropolitane, la stabilirea unui proces de guvernanță corespunzător și la susținerea proceselor decizionale. Analiza din studiul de caz a arătat că în rândul zonelor părților interesate s-a înregistrat un progres relativ în ceea ce privește evaluarea tendințelor urbane actuale și identificarea principalelor provocări. Domeniile de acțiune care sunt mai puțin bine abordate sunt legate de asigurarea principalilor factori de succes, a stimulentelor și a factorilor declanșatori, de stabilirea unor modele de guvernanță adecvate și de implicarea actorilor relevanți. Aceste observații se aplică și situației generale a dezvoltării zonelor metropolitane din Europa10, unde s-au identificat dificultăți legate în special de operaționalizarea și menținerea cooperării interjurisdicționale. 10 A se vedea, de asemenea: METREX. 2018. Looking at metropolitan areas as Laboratories of metropolitan governance (Examinarea zonelor metropolitane ca laboratoare de guvernanță metropolitană). IDENTIFICAREA SECTORULUI/ DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 23 ESPON SPIMA încadrează dinamica și provocările interjurisdicționale în șapte categorii tematice11: demografie, dezvoltare spațială, economie și finanțe, bunăstare socială, transport, mediu și, respectiv, calitatea vieții și cultură, plus o categorie transversală: palierul instituțional. Dintre aceste provocări, există mai multe domenii în care poate fi identificată cooperarea interjurisdicțională: Creșterea/scăderea populației Asigurarea unei infrastructuri de transport Demografie Infrastructura eficiente, a mobilității și a accesibilității Migrarea populației către zonele suburbane de transport Probleme legate de congestionarea traficului Suburbanizarea și extinderea urbană Procesul ineficient de amenajare a teritoriului Calitatea mediului Relocarea întreprinderilor în afara zonei Regenerarea zonelor post-industriale centrale Mediul Conflicte de interese între zonele urbane și Presiuni asupra dezechilibrelor asociate înconjurător cele rurale Structură terenurilor și prețurilor terenurilor (adică și calitatea Conservarea naturii și a peisajului spațială și suburbii – centrul urban) vieții Energie dezvoltare Oportunități ratate de dezvoltare reciproc Adaptarea la schimbările climatice (riscul avantajoasă între municipii de inundații etc.) Necesitatea planificării multifuncționale a utilizării terenurilor Realizarea dezvoltării policentrice Asigurarea vitalității culturale Asigurarea unor modele durabile de Acomodarea comunităților multiculturale navetism Cultură Oferirea de oportunități persoanelor cu Asigurarea unor locuințe la prețuri un nivel scăzut de educație accesibile și de bună calitate Patrimoniul cultural Stagnarea economică Economie și Crearea de oportunități turistice finanțe sustenabile Necesitatea colaborării pe mai multe Sisteme de impozitare care să sprijine niveluri dezvoltarea spațială Viziuni comune asupra planurilor Creșterea și atractivitatea economică Palierul strategice instituțional Decalajul dintre planificarea strategică și Oportunități inegale de locuri de muncă implementarea proiectelor de dezvoltare Bunăstare între diversele zone urbane și grupuri sociale metropolitană socială Comunități defavorizate în cadrul orașului Concurența intermunicipală/regională Segregare socială Internaționalizarea Sursa: ESPON SPIMA 11 ESPON SPIMA. 24 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 25 Atât Agenda teritorială 2020 și 2020+, cât și Agenda urbană a UE recunosc necesitatea specializate în gestionarea deșeurilor, care reunesc toate UAT-urile și care sunt coordonate cooperării interjurisdicționale în zonele urbane funcționale. Agenda urbană a UE12 oferă de consiliile județene. Aceasta a fost, de fapt, o condiție prealabilă pentru accesarea exemple concrete în legătură cu modul în care zonele funcționale pot sprijini abordări integrate fondurilor europene destinate sectorului deșeurilor, începând cu perioada de programare eficace în ceea ce privește dezvoltarea durabilă: anterioară. Prin urmare, majoritatea municipalităților și-au delegat competențele legale în domeniul colectării, transportului și eliminării deșeurilor către ADI, care, la rândul lor, au • Utilizarea durabilă a terenurilor și parteneriatele bazate pe natură pentru promovarea externalizat aceste servicii către operatori privați, acoperind diferite clustere teritoriale. cooperării în zonele urbane funcționale ca instrument de reducere a extinderii urbane. În majoritatea cazurilor, aceste clustere au fost concepute pentru a se suprapune cu Acest lucru urmează să fie realizat printr-o mai bună cooperare între municipalitățile zonele funcționale ale orașelor. care urmăresc amenajarea spațială coordonată și sistemele de stimulente financiare adecvate la nivelul zonelor urbane funcționale. • Apă și ape uzate. 35% și, respectiv, 26% din organismele de guvernanță s-au ocupat de aceste sectoare. În România, serviciile de alimentare cu apă și de epurare a apelor • Politici de mobilitate urbană pentru orașe care acoperă zonele urbane funcționale și uzate sunt furnizate de companiile regionale de apă, care deservesc, de regulă, toate hinterlandurile. localitățile sau majoritatea localităților dintr-un județ. Cu toate acestea, unele companii din domeniul apei și al apelor uzate și-au extins domeniul de activitate dincolo de limita OCDE, menționată mai sus, a analizat 263 de zone metropolitane și, în cazul a 178 de județului în care au fost înființate. zone administrate de un organism de guvernanță metropolitană, a identificat principalele domenii/sectoare acoperite de organismul respectiv.13 În Anexa 1 sunt prezentate principalele • Cultură și agrement. 29% din organismele de guvernanță sunt active în acest domeniu/ domenii/sectoare aflate în responsabilitatea celor 178 de organisme de guvernanță. Acestea sector. Acest domeniu nu este în mod normal gestionat la nivel metropolitan în România, oferă indicii despre sectoarele-cheie care ar putea face obiectul acordurilor de cooperare deși există o nevoie clară în acest sens. De exemplu, unele dintre principalele stațiuni de interjurisdicțională în România și cuprind: pe litoralul românesc (cum ar fi, Neptun, Olimp, Saturn, Venus, Jupiter și Cap Aurora) fac parte din unitatea administrativ-teritorială (UAT) Mangalia – un oraș mic, cu 36 000 de locuitori și un buget necesar care reușește cu greu să mențină această infrastructură • Dezvoltarea regională. 81% din totalul organismelor de guvernanță analizate au turistică masivă în formă bună. În consecință, unele dintre cele mai apreciate stațiuni de acoperit acest domeniu. Principala activitate este cea de promovare a economiei pe litoralul românesc au căzut în ruină în ultimii ani. locale, cu accent pe atragerea investitorilor privați, încurajarea antreprenoriatului local, promovarea dezvoltării competențelor în rândul forței de muncă locale și • Energie. 15% din organismele de guvernanță operează în acest sector. Totodată, sectorul sprijinul specific acordat principalelor sectoare economice. Trebuie menționat energie face rareori obiectul acordurilor de cooperare interjurisdicțională ale României, faptul că niciuna dintre asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) din zona producția și distribuția de energie fiind gestionate de întreprinderi publice și private de metropolitană din România nu își asumă în prezent această funcție în mod direct. mari dimensiuni. Cu toate acestea, având în vedere că producția de energie devine din ce în ce mai autonomă și localizată, iar eficiența energetică este o prioritate de nivel • Transportul. 78% din organismele de guvernanță se preocupă de transport, axându-se înalt pe agenda politică a CE, energia poate reprezenta un sector în care localitățile vor în principal pe transportul public metropolitan și pe construirea/modernizarea/ coopera din ce în ce mai mult. reabilitarea drumurilor. În România, transportul este, de asemenea, considerat domeniul având cel mai adesea o dimensiune metropolitană/multijurisdicțională. • Sănătate. Asistența medicală este asigurată la nivel metropolitan de câteva organisme de guvernanță din orașe cum ar fi Viena, Hamburg, Nürnberg, Saarbruecken, Geneva, • Amenajarea teritoriului. 67% din organismele de guvernanță desfășoară activități de Eindhoven, Lisabona, Porto și Malmö. În general, este totuși neobișnuit ca un astfel de amenajare a zonelor metropolitane. Acesta este un domeniu/sector care, în cazul serviciu să fie furnizat la nivel metropolitan, în pofida impactului multijurisdicțional României, a devenit cel mai necesar pentru dezvoltarea corespunzătoare a zonelor evident al sectorului sănătate. Acesta este destul de diversificat și complex, unele metropolitane, alături de consolidarea instrumentelor de amenajare a teritoriului la clinici de mici dimensiuni deservind doar un cartier, în timp ce unele spitale pot avea nivel local. Chiar și în cazurile în care zona centrală a unui oraș beneficiază de un plan accesibilitate regională, națională și multinațională. de amenajare a teritoriului solid și bine pus în aplicare, lipsa unor planuri solide similare și a punerii în aplicare a acestora în zonele suburbane și periurbane înseamnă că • Educație. De asemenea, de educație sunt responsabile doar câteva organisme de zona metropolitană se dezvoltă încă în mod necoordonat, fiind evidente externalități guvernanță metropolitană, din cauza impactului teritorial diferit pe care un astfel negative în zona centrală a orașului (de exemplu, congestionarea traficului, poluarea, de organism îl poate avea în acest sector. Astfel, Universitatea „Babeș-Bolyai” din excluziunea socială, apariția unor deficite de servicii). Cluj are accesibilitate națională. În același timp, elevii fac naveta dincolo de granițele • Gestionarea deșeurilor solide. În studiul OCDE, 35% din cele 178 de organisme de jurisdicționale pentru a-și îndeplini nevoile educaționale (a se vedea harta de mai jos guvernanță s-au ocupat de acest sector. În România, au fost deja înființate ADI în care este specificat numărul de elevi care fac naveta în zona metropolitană Ploiești). În plus, evoluția infrastructurii publice critice a fost lentă în comparație cu dezvoltarea rapidă a noilor așezări din zonele suburbane și periurbane ale orașelor dinamice din 12 Comisia Europeană. 2019. Urban agenda for the EU, Multi-level governance in action (Agenda urbană a UE, Guvernanța pe România. Astfel, există comunități care numără câteva mii de locuitori noi, dar care nu mai multe niveluri în acțiune). dispun de școli, grădinițe sau creșe noi, ceea ce exercită o presiune suplimentară asupra 13 OCDE. 2014. The OECD Governance Survey: A Quantitative Description of Governance Structures in large Urban Agglomera- tions (Ancheta OCDE privind guvernanța: descriere cantitativă a structurilor de guvernanță în marile aglomerări urbane). infrastructurii sociale și de transport existente. 26 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 27 FIGURA 9. Zone de proveniență a studenților Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj STUDII DE CAZ Barcelona Informații generale Zona metropolitană Barcelona este situată în Catalonia, în partea de nord a Spaniei, fiind alcătuită din 36 de municipii, al căror număr de locuitori variază de la mai puțin de 10.000 până la peste 1.000.000 în cazul orașului Barcelona. Având o suprafață totală de 636 de km², zona metropolitană Barcelona are o populație totală de peste 3,2 milioane de locuitori și o densitate a populației de 5.093 de locuitori/km². Astfel, zona metropolitană Barcelona este cea mai mare de pe coasta mediteraneeană și una dintre cele mai mari din Europa. FIGURA 11. Catalonia și zona metropolitană Barcelona Sursa: UEFISCDI FIGURA 10. Numărul de elevi care fac naveta spre școală în zona metropolitană Ploiești Sursa: Àrea Metropolitana de Barcelona Istoria instituțională Pornind de la planul urbanistic inovator elaborat de Ildefons Cerdà în 1859, prin care a fost introdus modelul de tip grilă, Barcelona s-a dezvoltat rapid, conectându-se cu orașele din împrejurimi pe care a ajuns să le înglobeze până la sfârșitul secolului. Anul 1953 a marcat înființarea primului organism metropolitan, și anume Comisia de urbanism a Barcelonei, formată din 27 de municipalități. Pentru o mai bună înțelegere a grupului mai După o serie de schimbări, în 2011 a fost constituită zona metropolitană Barcelona, sub formă divers de domenii/sectoare acoperite de zonele de administrație publică în conformitate cu Legea nr. 31/2010 adoptată de Parlamentul metropolitane mature din țările dezvoltate, în Cataloniei, înlocuind cele trei organisme metropolitane existente până la data respectivă: Uniunea următoarele subsecțiuni vor fi analizate mai în municipalităților din zona metropolitană Barcelona, Agenția de mediu și Agenția metropolitană profunzime câteva studii de caz. de transport. De atunci, administrația metropolitană a deținut un prim mandat în perioada 2011- Sursa: Strategia integrată de dezvoltare urbană a orașului Ploiești 2015, urmat de un al doilea mandat pentru perioada 2015-2019. În prezent, zona metropolitană pentru perioada 2014-2020 Barcelona este considerată cea mai bună practică în materie de guvernanță metropolitană întrucât a desemnat o singură instituție pentru administrarea coerentă a teritoriului. 28 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 29 FIGURA 12. Domenii/sectoare cu impact multijurisdicțional Evoluția orașului Barcelona și a zonelor înconjurătoare Zona metropolitană a Barcelonei acoperă următoarele domenii/sectoare-cheie: • Teritoriu. În ceea ce privește dezvoltarea teritorială, ZMB are responsabilități în domenii ce țin de urbanism, infrastructură, spațiu public și locuințe, desfășurând activități legate de elaborarea Planului director urbanistic metropolitan (PDUM), proiectarea și întreținerea spațiilor publice și a zonelor de coastă, construirea de dotări publice, dezvoltarea sectoarelor transport, energie, TIC sau infrastructura verde, punerea în aplicare a unor soluții pentru orașe inteligente, dezvoltarea unor proiecte de reabilitare a locuințelor, introducerea unui sistem de închiriere a locuințelor sociale, precum și punerea în aplicare a unor sisteme oficiale de protecție cu caracter general și preț fix. • Transport și mobilitate. Principalele responsabilități ale ZMB în materie de mobilitate 1956 1977 2006 vizează transportul public, sistemul de tarife și activitățile de planificare, inclusiv gestionarea directă a sistemului de transport public (autobuze, metrou, taxiuri și autobuze Sursa: Àrea Metropolitana de Barcelona spre aeroport), stabilirea tarifelor în funcție de zonificarea specifică pentru teritoriul din jurul Barcelonei, punerea în aplicare a unui transport durabil (vehicule electrice, biciclete, parcări), precum și elaborarea documentației de urbanism, cum ar fi Planul de mobilitate urbană metropolitană, planurile de mobilitate urbană pentru municipii, Legea privind Structura organizatorică mobilitatea și studiile privind mobilitatea. Teritoriul administrativ al zonei metropolitane Barcelona (ZMB) cuprinde 36 de municipalități • Mediu. ZMB răspunde de gestionarea apei, a deșeurilor și a circuitului apei la nivel administrate de un organ de conducere, Consiliul Metropolitan, care furnizează servicii publice metropolitan, inclusiv de monitorizarea disponibilității și a consumului resurselor de apă, și îndeplinește funcții legate de infrastructură în zona metropolitană. Acesta are și autoritatea a procesului de salubritate (transport și epurarea apelor uzate), gestionarea instalațiilor de a adopta reglementări și de a monitoriza punerea în aplicare a politicilor publice. Consiliul de epurare a apei, colectarea deșeurilor, elaborarea planului de sustenabilitate a ZMB, Metropolitan are un mandat de patru ani și este format din primarii și consilierii celor 36 de precum și de evaluarea calității mediului și instituirea autorității de mediu. municipalități. Consiliul cuprinde mai multe organisme distincte, cum ar fi Consiliul Metropolitan, • Dezvoltare socială și economică. Sectoarele sociale și economice sunt analizate atât președintele, vicepreședintele executiv, vicepreședinții, consiliul de conducere, grupurile politice din perspectiva planificării, cât și din cea a dezvoltării. În ceea ce privește planificarea metropolitane, precum și alte organisme (Consiliul Primarilor, Comisia specială de audit și grupurile strategică, ZMB elaborează strategia metropolitană, precum și alte strategii și studii politice metropolitane). În plus, Consiliul Metropolitan asigură disponibilitatea resurselor necesare cu privire la terenuri, dezvoltare economică, mobilitate și transport, coeziune socială, pentru punerea în aplicare a proiectelor la scară metropolitană, această competență fiind durabilitate sau telecomunicații. Domeniile de politică socială vizate de ZMB includ exercitată împreună cu municipalitățile individuale în mai multe domenii/sectoare. urgențele sociale, locuințele, abordarea inegalităților, coeziunea și coexistența, spațiul public, precum și sărăcia energetică. În ceea ce privește dezvoltarea economică, ZMB Sistemul de planificare abordează subiecte precum zonele de dezvoltare (unele dintre cele mai importante zone de dezvoltare sunt aeroportul El Prat, portul, locurile de desfășurare a activităților Sistemul de planificare din Spania este unul ierarhic, cu planuri diferite care acoperă economice, zona centralei Besòs, platforma maritimă Montgat sau Parc de l’Alba), toate nivelurile administrative. Nu a fost elaborat niciodată un plan național de amenajare reindustrializarea, dezvoltarea parcurilor industriale și a serviciilor pentru întreprinderi, a teritoriului. În schimb, au fost folosite alte instrumente de planificare, inclusiv planurile economiile noi și turismul metropolitan. Există, de asemenea, aspecte socioeconomice teritoriale generale pentru regiuni autonome, cum ar fi Catalonia (PTG – Plan Territorial transversale, iar ZMB are și responsabilități referitoare la elaborarea planurilor sociale General de Cataluña). Pe lângă acestea, pot fi folosite orientările privind amenajarea și de ocupare a forței de muncă, stabilirea salariului de referință la nivel metropolitan, teritoriului, cum ar fi planurile teritoriale provinciale (PTP), de exemplu, în cazul planului încurajarea inserției profesionale sau colaborarea cu agenții sociali. teritorial metropolitan parțial al Barcelonei, precum și planurile teritoriale sectoriale (PTS). • Relații internaționale. Principalele activități desfășurate de ZMB în această privință Nu în ultimul rând, municipalitățile își elaborează propriile planuri locale (POUM) sau pot constau în schimburile de experiență și de bune practici cu alte orașe din Europa și din colabora la pregătirea unui plan unic, de exemplu, în cazul zonelor metropolitane (PDUM). întreaga lume, contribuția la discuțiile privind chestiunile urbane și metropolitane de pe Zona metropolitană a Barcelonei este responsabilă de elaborarea Planului director urbanistic agenda internațională, punerea în aplicare a unor proiecte de colaborare internațională, metropolitan, un proces care a început în 2013 și care a parcurs numeroase etape, de la crearea unor rețele internaționale, colaborarea cu consiliile orășenești, agenții economici, implicarea activă a părților interesate relevante până la analiza contextului local și formularea societatea civilă și mediul academic și, nu în ultimul rând, afirmarea Barcelonei ca centru diagnosticului teritorial și a propunerilor. de cunoștințe în materie de politică urbană și metropolitană. 30 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 31 Exemple de proiecte și inițiative metropolitane Zona metropolitană a Barcelonei a pus în aplicare numeroase proiecte de succes în diverse Bordeaux domenii de interes. Unele dintre acestea se referă la: Informații generale • elaborarea Planului director urbanistic metropolitan; Metropola Bordeaux, situată în sud-vestul Franței, cuprinde 28 de municipalități și este una • planul de regenerare urbană pentru zona industrială Roca; dintre cele 10 metropole ale Franței. Având o populație totală de 749.595 de locuitori, metropola Bordeaux este a cincea cea mai mare aglomerare urbană din Franța. Pe teritoriul său de 570 • dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor care au legătură cu râul Llobregat, de exemplu, km2 se află aproximativ 387.000 de locuințe, dintre care 80% sunt proprietate privată, iar 20% prin proiectarea și crearea de spații publice (de exemplu, Parc de la Solidaritat sau locuințe sociale. culoarele subterane/suspendate din Badalona, Gavà și Cerdanyola del Vallès), prin crearea de legături pentru circulația velo către Avenida Diagonal (de exemplu, Esplugues de Llobregat) sau prin transformarea drumurilor principale în bulevarde urbane (de Istoria instituțională exemplu, C-31, între Besòs și Montgat, B-23, între Sant Joan Despí și Barcelona, sau În 1966 a început asocierea dintre Bordeaux și FIGURA 13. C-245); municipalitățile din jur, cunoscută sub numele Zona metropolitană Bordeaux „Communauté urbaine de Bordeaux” (Comunitatea • programul metropolitan de acțiune pentru îmbunătățirea peisajului natural și urban (PSG), urbană Bordeaux). Aceasta este una dintre primele la care ZMB contribuie cu 60-75% din bugetul total pentru activități legate de zonele patru comunități urbane metropolitane create râurilor, îmbunătățirea zonelor degradate, integrarea în peisajul local a infrastructurii direct de parlamentul francez. De atunci, au fost rutiere, energetice și de servicii sau gestionarea zonelor forestiere cu risc ridicat de a fi adoptate mai multe legi menite să consolideze afectate de incendii. cooperarea intercomunală, urmărindu-se în același timp fuziunea localităților mici. În 2015, a fost înființată metropola Bordeaux în temeiul legislației Concluzii privind organizarea teritorială a Republicii Franceze Zona metropolitană a Barcelonei este considerată un exemplu de bune practici în materie de și pe baza vechii comunități urbane. Practic, legea guvernanță metropolitană datorită modelului său de organizare care conferă putere administrativă MAPTAM (Loi de modernisation de l’action publique unei autorități unice responsabile cu dezvoltarea metropolitană. Astfel, ZMB are responsabilități territoriale et d’affirmation des métropoles – Legea într-o mare diversitate de domenii cu impact multijurisdicțional, punând în aplicare și desfășurând privind modernizarea acțiunii publice teritoriale și numeroase inițiative care variază de la activități de planificare (elaborarea documentației de afirmarea metropolelor) a conferit mai multă putere urbanism, precum și a strategiilor și studiilor integrate și sectoriale) și dezvoltarea și gestionarea aglomerărilor metropolitane și a reafirmat statutul principalelor infrastructuri și servicii metropolitane (cum ar fi gestionarea apei și a deșeurilor, acestora, precum și modul de formare a consiliului transportul public sau dezvoltarea zonelor situate în apropierea râului Llobregat), activități la metropolitan. De asemenea, în 2015, în cadrul scară mai mică/locale (inclusiv proiectarea și întreținerea spațiilor publice și a zonelor de coastă demersului de reorganizare a regiunilor franceze, sau construirea de dotări publice), inițiative de colaborare cu municipalitățile locale și chiar Bordeaux a devenit capitala regiunii Aquitaine, care activități internaționale menite să promoveze activitatea ZMB la nivel european și mondial și să este rezultatul fuziunii dintre fostele regiuni Poitou- atragă noi oportunități. Charentes, Limousin și Aquitaine. Identificarea capacității de planificare interjurisdicțională și a autorității responsabile, precum și conceptualizarea, proiectarea, finanțarea și implementarea prin intermediul unei autorități unice Structura organizatorică prezintă avantaje demonstrabile pentru o punere în aplicare interjurisdicțională coordonată. Structura administrativă a metropolei Bordeaux este Consiliul Metropolitan, alcătuit din 105 consilieri. Aceștia sunt selectați proporțional (în funcție de numărul de localități și de locuitori) din rândul membrilor consiliilor din cele 28 de municipalități care formează comunitatea metropolitană. Consiliul Metropolitan alege un președinte care are putere executivă și un vicepreședinte. Sub conducerea președintelui și a vicepreședintelui se află șapte direcții tematice (direcția generală), care acoperă serviciile metropolitane sau comunale, cum ar fi transport, calitatea vieții, capitalizarea teritoriului, finanțe publice, sisteme informatice, administrație generală și teritoriu. În bugetul anual (1.685 de milioane EUR în 2018) intră următoarele venituri obținute din servicii publice (10,9%), impozite (67,4%), donații de la municipalități (18,43%) și altele (3,23%). 32 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 33 Sistemul de planificare Exemple de proiecte și inițiative metropolitane La nivel național, sistemele de servicii colective (SSC) se referă în principal la politicile naționale sau la investițiile de interes național. Sunt elaborate planuri de dezvoltare teritorială a regiunilor • Podurile Jacques Chaban-Delmas și Simone Veil; – Perspectiva de dezvoltare teritorială durabilă la nivel regional (SRADDT). La nivel metropolitan, • Linia de tramvai spre aeroportul din Bordeaux16; SCoT (Schema de coerență teritorială) a înlocuit SDAU – Schéma Directeur d’Aménagement et d’Urbanisme (Schema directoare de amenajare și urbanism) (masterplanul municipal), cu scopul de • Brazza, un nou cartier ecologic cu opțiuni de locuințe la prețuri accesibile; a asigura o dezvoltare teritorială coerentă. La nivel local, zonificarea este controlată de PLU (Planul urban local), care cuprinde atât strategia, cât și regulamentul, fiind direct legat de planul de mobilitate • Campus Metropolitan – un campus orientat către educație, cercetare și dezvoltare în domeniul sănătății; urbană (PMU)14.. Recent a fost introdus Planul de dezvoltare durabilă (PADD), un instrument nou de planificare care vizează în principal dezvoltarea durabilă a PLU (Planul urban local). • Bordeaux-Euratlantic - un parc pentru informațiile privind mediul care găzduiește afaceri de creștere verde. Domenii/sectoare cu impact multijurisdicțional Este important de remarcat faptul că metropola își finanțează toate proiectele din veniturile Competențele metropolitane acoperă patru piloni: 1. Mobilitate, 2. Economie, 3. Locuințe și menționate mai sus. urbanism și 4. Calitatea vieții. Concluzii • În ceea ce privește mobilitatea urbană, metropola Bordeaux este responsabilă de transportul public metropolitan, infrastructura majoră și semnalizările rutiere. În general, îmbunătățirea sistematică a sistemului administrativ francez, fără a impune o reformă administrativă majoră (și anume crearea unui nou nivel administrativ – regional sau • Metropola Bordeaux sprijină inițiativele de dezvoltare economică și este, de asemenea, metropolitan), este un demers lăudabil, care merită luat în considerare pentru sprijinirea cooperării responsabilă cu promovarea la nivel internațional a teritoriului și a activităților sale interjurisdicționale. Metropola Bordeaux este un bun exemplu întrucât asocierea a parcurs toate economice15. O altă responsabilitate importantă a metropolei Bordeaux este legată de etapele guvernării metropolitane sprijinite de cadrul juridic francez. Astfel, metropola Bordeaux gestionarea și dezvoltarea parcurilor de afaceri. Mai multe proiecte reprezentative, cum reprezintă o asociere matură și consolidată, cu o viziune comună puternică, o identitate și o ar fi Parcul de inovare Bordeaux-Euratlantic, sunt deja în curs de a fi puse în aplicare. înțelegere clară a cooperării orizontale, dar și verticale. Pe de altă parte, metropola Bordeaux este Nu în ultimul rând, serviciile publice digitale sunt, de asemenea, gestionate la nivel un exemplu ilustrativ al modului de consolidare a nivelului metropolitan, păstrându-se în același metropolitan. Direcția generală pentru sisteme informatice, care are aproximativ 250 de timp autonomia locală a instituțiilor implicate. angajați, gestionează majoritatea serviciilor publice digitale la nivel metropolitan, oferind totodată sprijin autorităților locale. • Planificarea și, în unele cazuri, punerea în aplicare a evoluțiilor pe segmentul rezidențial este responsabilitatea metropolei Bordeaux. Operațiunile urbane, cum ar fi dezvoltarea de noi zone rezidențiale, de exemplu, Brazza, Ginko sau Quais de Floirac, sunt gestionate la nivel metropolitan. Recent, metropola Bordeaux a devenit responsabilă cu punerea în Regionalverband Saarbrüecken aplicare a „Politicii urbane”, un parteneriat care urmărește reducerea inegalităților dintre cartierele din zona periurbană și îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor prin Informații generale direcționarea intervențiilor acolo unde sunt cel mai necesare. Zonele țintă cuprind 14 localități și 21 de cartiere, cu un număr total de 60.000 de locuitori. Punerea în aplicare Landul Saarland din Germania este împărțit în cinci districte, unul dintre acestea fiind a acestor proiecte locale ascendente este cofinanțată de FEDR și FSE. Regionalverband Saarbrücken. Regionalverband Saarbrücken (care înseamnă Federația regională Saarbrücken) a fost înființată în 2008 ca parte a unei reforme administrative. Din 1974, • Infrastructurile sau serviciile tehnice, cum ar fi încălzirea, apa, salubrizarea și eliminarea autoritatea locală a fost denumită „Stadtverband Saarbrücken”. Regionalverband este de departe deșeurilor sunt, de asemenea, gestionate la nivel metropolitan. În plus, unele dintre cel mai mare „district” din Saarland, cu o populație de aproximativ 330.000 de locuitori, adică o regiunile patrimoniului natural sunt, de asemenea, administrate de metropola Bordeaux. treime din populația din landul Saarland. Regionalverband Saarbruecken este centrul economic al În ceea ce privește planificarea, Bordeaux a dezvoltat recent Planul metropolei Bordeaux, landului Saarland, dar se ocupă și de o serie de provocări legate de aglomerările urbane. care a fost aprobat în iulie 2017. 16 Extinderea liniei de tramvai din Bordeaux a fost unul dintre primele proiecte începute în cadrul Comunității urbane Bordeaux. Scopul a fost acela de a contracara tendința de extindere a suburbiilor prin asigurarea facilităților corespunzătoare de trans- 14 Similar Planului de mobilitate urbană durabilă (SUMP) deja cunoscut. port public de mare capacitate și, astfel, prin crearea unui trend orientat spre tranzit. Principalele instrumente de planificare 15 Există chiar și o discuție privind elaborarea unei strategii de inovare regională (RIS 3) la nivel metropolitan, chiar dacă acest care au făcut posibil acest lucru au constat într-un masterplan de mobilitate urbană care a fost înlocuit ulterior cu un SUMP instrument de planificare a fost conceput de CE pentru regiunile NUTS 2. (Plan de mobilitate urbană). 34 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 35 Istoria instituțională Sistemul de planificare Ca parte a reformei teritoriale din 1974, orașul Saarbrücken s-a alăturat districtului Saarbrücken Sistemul de planificare din Germania este unul foarte descentralizat, landurile și localitățile pentru a forma o asociație de orașe – Regionalverband. Orașele și municipalitățile din asociația având competențe semnificative. În conformitate cu articolele 8-16 din Legea federală privind regională de astăzi sunt foarte diferite, variind ca dimensiune de la 8.000 de locuitori la aproape amenajarea teritoriului, autoritățile administrative ale landurilor au responsabilitatea elaborării 180.000 de locuitori. În istoria sa de peste 40 de ani, Regionalverband și-a asumat din ce în ce planurilor de amenajare a întregului teritoriu (plan la nivel de land) și a planurilor regionale mai multe responsabilități. De exemplu, în 1984, Regionalverband a preluat furnizarea de servicii pentru anumite zone. În temeiul Legii federale privind construcțiile (1960), precum și al Codului de asistență pentru tineret pentru orașul Völklingen, în 1993 procedând la fel și în cazul orașului construcțiilor (1986), organismele de conducere locale trebuie să elaboreze un Plan F (la o scară Saarbuecken. În perioada 2008-2011, Regionalverband a preluat furnizarea de servicii sociale de aproximativ 1:10.000, în care să fie prezentate reglementările privind zonificarea și care are caracter obligatoriu pentru administrația care îl pregătește) și un Plan B (un plan de orientare pentru toate cele zece autorități locale și regionale. pentru construcții, la o scară de aproximativ 1:500, care are caracter obligatoriu pentru operatorii din sectorul privat). Legea federală privind amenajarea teritoriului prevede că planurile F și B FIGURA 14. trebuie să fie conforme cu planurile regionale. Landul Saarland și Regionalverband Saarbruecken Potrivit mandatului său, Regionalverband Saarbruecken, prin intermediul Consiliului de cooperare, trebuie să pregătească planul de amenajare a regiunii. Consiliul de cooperare se află la același nivel cu primarii și consilierii locali ai localităților componente. Acesta decide cu privire la planurile referitoare la destinația terenurilor și a peisajului stabilite de Regionalverband pentru cele zece localități componente. În plus, Consiliul se preocupă de aspecte legate de dezvoltarea economică, transportul public și coordonarea activităților de agrement, sportive și recreative. Domenii/sectoare cu impact multijurisdicțional Regionalverband Saarbruecken acoperă următoarele domenii/sectoare-cheie: • Muncă și afaceri sociale. Centrul de ocupare a forței de muncă din Regionalverband are 540 de angajați și este responsabil de aproximativ 37.000 de persoane din peste 20 de comunități care au nevoie de locuri de muncă. Centrul de ocupare a forței de muncă este condus de Agenția de ocupare a forței de muncă din Saarland și de Regionalverband Saarbrücken. Acesta asigură prestații sociale și indemnizații de șomaj și oferă sprijin pentru găsirea unui loc de muncă. Totodată, acesta este punctul de contact pentru angajatorii care caută candidați pentru ocuparea posturilor vacante. • Tineret și familie. Serviciile oferite de unitățile de asistență socială pentru copii și tineret acoperă o gamă variată, de la asistența timpurie în timpul sarcinii până îngrijirea copilului, asistență educațională și sprijin în tranziția către școală/muncă, fiind solicitate de un număr din ce în ce mai mare de familii. Protecția copilului, combaterea efectelor sărăciei în rândul copiilor, acordarea de asistență tinerilor refugiați și respectarea diferitelor forme de familie și puncte de vedere existente la nivel mondial sunt o parte dintre celelalte Structura organizatorică subiecte avute în vedere de acest serviciu. Serviciul are aproximativ 250 de angajați. Teritoriul administrativ al Regionalverband Saarbrücken cuprinde 10 orașe și comunități. • Educație. Regionalverband Saarbrücken este una dintre cele mai mari instituții de Primarul Regionalverband este ales direct de cetățenii celor zece orașe și comunități din învățământ din sud-vestul Germaniei, acoperind învățământul secundar, profesional comitatul Regionalverband pentru o perioadă de zece ani. Alegerile au avut loc pentru prima dată și școlile de sprijin, și are, astfel, responsabilitatea asigurării unei oferte educaționale la 7 iunie 2009. Fără a fi necesar un vot separat, primarul Regionalverband este președintele echilibrate la nivel regional. Sarcinile consiliului școlar sunt îndeplinite de consiliul de Regionalverband, al comitetului Regionalverband, al comitetelor specializate și al Consiliului de administrație al școlii. Autoritatea în construcții este responsabilă de construcția, cooperare. Acesta/aceasta este reprezentantul legal al Regionalverband, precum și șeful/șefa întreținerea și modernizarea școlilor. administrației. În situația în care nu poate să participe, acesta/aceasta va fi reprezentat(ă) de • Planificare regională și dezvoltare economică. Regionalverband Saarbrücken are unul dintre consilierii voluntari. responsabilitatea amenajării teritoriului și peisajului pe teritoriul său. Aceasta asigură dezvoltarea urbană ordonată a Marii regiuni, stabilește obiective și adoptă măsuri pentru Comitetul Regionalverband este o versiune la scară mai mică a adunării regionale și are 15 protecția și utilizarea responsabilă a naturii și a peisajelor. Consiliul de cooperare, format membri. Comitetul Regionalverband pregătește toate subiectele asupra cărora trebuie să decidă din 30 de membri, decide cu privire la obiectivele de planificare. Printre membrii acestuia adunarea regională. Adunarea regională are 45 de membri care sunt aleși de cetățenii celor zece se află primarul Regionalverband, primarii localităților și membrii consiliilor locale ale orașe și comunități afiliate, având un mandat de cinci ani. Adunarea Regională adoptă decizii cu celor zece orașe și comunități. Deciziile acestora trebuie să fie conforme cu instrucțiunile privire la toate afacerile municipale ale Regionalverband. consiliilor orășenești sau locale. 36 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 37 • Turism și cultură. Turismul este o sursă importantă de venit pentru regiune. Regionalverband, alături de City Marketing și Tourismus Zentrale Saarland (TZS), Regiunea Brainport Eindhoven dezvoltă infrastructura turistică și programele culturale. Exemplele cuprind rețeaua transfrontalieră de piste pentru biciclete Vélo Visavis, crearea unor trasee de drumeții, traseul de aventură Baroque-street Saar-Palatinate sau punerea în aplicare a unui Informații generale sistem uniform de semnalizare turistică. Brainport (regiunea Brainport Eindhoven) se află în sud-estul Țărilor de Jos, o regiune renumită pentru „spiritul de cooperare”17 și pentru inovare. Brainport beneficiază de poziția sa geografică • Sănătate. Departamentul de sănătate este responsabil cu sănătatea populației din și de accesibilitate europeană, fiind situat la numai 100 de km de Leuven (Belgia) și Aachen Regionalverband Saarbruecken și acționează ca o entitate de supraveghere, având o (Germania) și la aproximativ 450 de km de Paris și Londra. Brainport este unul dintre cei trei piloni funcție de control și, totodată, sprijinind, coordonând și oferind ajutor în chestiunile sociomedicale. Acesta îndeplinește funcția de centru de consiliere în următoarele ai economiei neerlandeze, alături de Amsterdam și Rotterdam, iar capacitatea sa economică este domenii: servicii de psihiatrie socială și consiliere a persoanelor în vârstă, sarcină, situații esențială pentru competitivitatea internațională a țării. de conflict, consiliere și planificare familială, centrul de consiliere pentru bolnavii de SIDA Regiunea Brainport Eindhoven este formată din 21 de municipalități și are 757.000 de locuitori și sănătate sexuală, consilierea persoanelor dependente și prevenirea dependenței etc. (30% dintre aceștia trăiesc în Eindhoven), ceea ce reprezintă aproximativ 4% din totalul populației Angajații centrelor de îngrijire oferă asistență persoanelor care preferă să locuiască în neerlandeze. Totodată, regiunea contribuie cu 19% la totalul investițiilor naționale în cercetare și propria casă atât timp cât este posibil din punct de vedere medical. dezvoltare și deține 44% din brevetele eliberate în Țările de Jos. • Educație continuă. Regionalverband vine în întâmpinarea nevoilor cetățenilor în domenii de studiu precum istoria, filosofia, creativitatea și arta, educația în domeniul FIGURA 15. sănătății, literatura, muzica sau regimul lingvistic. Centrul de învățământ pentru adulți Istoria instituțională Regiunea Brainport Eindhoven din Regionalverband acoperă o gamă largă de oportunități educaționale. Programul Regiunea Brainport Eindhoven s-a format în urma educațional cuprinde aproximativ 1.500 de evenimente și cursuri pe semestru. Cu peste unei colaborări strânse de-a lungul ultimelor două 30.000 de persoane care participă la cursurile și evenimentele oferite, acesta este unul decenii între administrațiile locale (municipalități), dintre cele mai mari centre de învățământ pentru adulți din Germania, precum și unul industriile de înaltă tehnologie și instituțiile de dintre cei mai mari furnizori de educație din sud-vestul Germaniei. cunoaștere, cu scopul principal de a consolida economia regională. Colaborarea a început în urma crizei de la sfârșitul anilor ’80 și începutul Exemple de proiecte și inițiative metropolitane anilor ’90. Stadsregio Eindhoven (Regiunea orașului Printre exemplele ilustrative de proiecte multijurisdicționale se numără: Eindhoven, SRE), municipalitățile, întreprinderile și instituțiile de cunoaștere și-au unit forțele Brainport • Dezvoltare economică – Băile termale Saarland, în care Federația Regionalverband a fost pentru a se redresa în urma declinului economic. Eindhoven implicată de la început, alături de o parte considerabilă a companiei de proiect. Băile SRE este o organizație regională formată din termale reprezintă un magnet pentru turism, care atrage vizitatori de dincolo de granița orașele Eindhoven și Helmond, precum și din 19 cu Franța. municipalități din împrejurimi, care a creat un fond comun pentru consolidarea structurii economice a • Au fost puse în aplicare o serie de proiecte transfrontaliere, cum ar fi „Warndt Weekend” regiunii și a creat programul Stimulus18 în 1995. sau „Vélo SaarMoselle”. Succesul programului a favorizat acceptarea pe scară largă a valorii cooperării dintre guvern, mediul • Turism și cultură – forumul cultural al Federației regionale ilustrează originalitatea și academic și industrie ca bază pentru dezvoltarea regională și crearea unui mediu inovator. Prin creativitatea din regiune, printr-o serie de evenimente precum „Duminica la castel”, „Zilele urmare, începând cu anul 2000, cadrul de guvernanță a regiunii s-a dezvoltat pe baza unui teatrului de stradă”, „Scena estivală” sau „Cultura pentru copii”. model „triplu elicoidal” (triple helix). Programul Horizon a reprezentat prima agendă comună a autorităților locale, a instituțiilor de cunoaștere și a comunității de afaceri, fiind succedat de Concluzii înființarea Fundației Brainport în 2005. Fundația a reunit reprezentanți ai celor trei sectoare, care lucrează împreună pentru formularea strategiilor de dezvoltare a Brainport Eindhoven NV. Principala concluzie pentru autoritățile române este aceea că mecanismele de cooperare Conducerea comitetului consultativ al fundației este alcătuită din reprezentanți ai guvernului, ai interjurisdicțională de succes pot fi create chiar și în cazul localităților relativ mai mici, mediului de afaceri și ai instituțiilor de cunoaștere și acționează ca un grup de reflecție pentru permițând funcționarea economiilor de scară și furnizarea mai eficientă a serviciilor. Acesta Fundația Brainport și Brainport Development NV. este, de asemenea, un exemplu interesant de cooperare interjurisdicțională, care se referă în principal la domeniile/sectoarele vulnerabile, cum ar fi „educația continuă”, „tineretul și familia”, 17 Horlings. 2013. Leadership, governance and place in the knowledge economy: the case of Brainport Eindhoven in the Nether- „educația” sau „sănătatea”. Acordurile de cooperare interjurisdicționale sunt adesea concepute în lands, lucrare prezentată la Conferința europeană a Asociației de studii regionale din 2013: Shape and be Shaped: The Future special pentru dezvoltarea infrastructurii și furnizarea de utilități. Regionalverband Saarbruecken Dynamics of Regional Development 18 Ca urmare a succesului programului în perioadele 1994-1996 și 1997-1999, gestionarea programului Stimulus a fost extinsă este un exemplu care arată că astfel de acorduri pot răspunde unei palete mai largi de cerințe de la o organizație din Brabantul de sud-est la o organizație de punere în aplicare pentru cheltuielile aferente fondurilor struc- interjurisdicționale. turale regionale din FEDR pentru întreaga parte de sud a Țărilor de Jos (https://www.stimulus.nl/over-stimulus/) 38 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 39 Agenția de dezvoltare Brainport este organismul responsabil de punerea în aplicare a strategiei Cele 21 de municipalități din Brainport cooperează pe bază de voluntariat, iar regiunea metropolitană regionale definite de Fundația Brainport. Spre deosebire de alte servicii comerciale și de nu deține competențe juridice. Pentru a demonstra legitimitatea democratică, municipalitățile consultanță, în calitate de agenție de dezvoltare „triplu elicoidală”, Agenția de dezvoltare Brainport dețin competențele și autoritatea de decizie, inclusiv în ceea ce privește planificarea. Cu toate este în măsură să ofere mai multe servicii gratuite nou-veniților: asistență practică în domenii acestea, pentru a ilustra importanța cooperării, administrațiile locale sunt reprezentate în cadrul precum structurile de impozitare, stimulentele și procedurile de autorizare, sprijin confidențial și modelului Brainport „triplu elicoidal” de regiunea metropolitană a orașului Eindhoven (SRE). personalizat, cum ar fi informații despre amplasare și selectarea amplasamentului, introducerea Pe lângă fondurile direcționate către Brainport Development NV prin SRE, municipalitățile mai investitorilor corporativi în rețele și stabilirea de relații cu furnizorii de servicii din întreprinderi, mari (de exemplu, Eindhoven, Helmond, Veldhoven, Best) au acordat fonduri suplimentare direct administrația regională, consultanți, instituții academice și alte părți interesate relevante. agenției, pentru a obține poziția de acționari municipali și pentru a fi implicate în procesele decizionale. Finanțarea din partea administrațiilor locale a contribuit la acoperirea cheltuielilor de Nu în ultimul rând, dezvoltarea clusterelor a avut un rol important în strategia de dezvoltare regională funcționare de bază ale agenției de dezvoltare. și există mai multe organizații umbrelă cu roluri de coordonare și de gestionare a clusterelor, care Datorită structurii sale flexibile, Brainport Development NV a atras și fonduri din surse suplimentare, sprijină ecosistemul inovării la nivel regional: Design Cooperation Brainport, Automotive Technology inclusiv de la UE, guvernul național, administrația regională, municipalități și sectorul privat. Campus și lanțul de aprovizionare deschis de înaltă tehnologie Brainport Industries. Brainport Development NV trebuie să asigure responsabilitatea financiară a acționarilor săi. Conform strategiei Brainport , cadrul instituțional regional este planificat să treacă de la un 19 Orice strategie, plan de acțiune sau proiect care necesită finanțare trebuie să fie aprobat de SRE și de acționarii municipali. model „triplu elicoidal” la unul „multi elicoidal”, ceea ce înseamnă că ar trebui să evolueze pentru a implica cetățenii, clienții, consumatorii, investitorii, proiectanții, artiștii și societățile în procesul În ceea ce privește domeniul de aplicare și inițiativele, Brainport Development NV încurajează și decizional și de dezvoltare la nivel regional și local. dezvoltă proiecte și programe la nivel regional și (inter)național, promovează regiunea Brainport Eindhoven la nivel local și în străinătate, sprijină industria regională prin consilierea și finanțarea întreprinderilor, înființarea de întreprinderi, amplasarea întreprinderilor și centrele de afaceri Structura organizatorică și monitorizează tendințele regionale. Aceasta sprijină, de asemenea, numeroase inițiative ascendente cu responsabilii proiectelor externe. Regiunea Brainport Eindhoven este un exemplu de cooperare voluntară între administrațiile locale, mediul academic, instituțiile de cercetare și întreprinderi. Fundația Brainport este organismul de conducere format din instituțiile fondatoare. Acesta stabilește strategiile Sistemul de planificare de dezvoltare ale Brainport Development NV și numește membrii conducerii Consiliului de Sistemul de planificare din Țările de Jos a parcurs o etapă de schimbări fundamentale, în supraveghere. Reprezentanții fundației în consiliu cuprind membri ai Comitetului executiv al SRE, special de la introducerea în 2008 a noii Legi privind amenajarea teritoriului (WRO). Obiectivul primari ai municipalităților participante, președinți ai institutelor de cercetare, directori generali general al acestei tranziții a constat în accelerarea proceselor de planificare și descentralizarea ai întreprinderilor de înaltă tehnologie și/sau președinți ai asociațiilor de întreprinderi locale. responsabilităților de planificare. Potrivit WRO, deciziile de amenajare a teritoriului sunt adoptate Principala responsabilitate a comisiei este de a stabili agenda de dezvoltare strategică pentru la nivel național, regional și local, pe baza viziunilor spațiale (documente de politică) ale guvernului, provinciilor și municipalităților, care prezintă evoluțiile anticipate în materie de amenajare, îmbunătățirea structurii economice regionale și a competitivității internaționale. După cum s-a precum și modul în care acestea vor fi gestionate sau puse în aplicare. Viziunea spațială cu menționat, Agenția de dezvoltare pune în aplicare aceste strategii. privire la infrastructură și amenajarea teritoriului (SVIR) stabilește prioritățile și chestiunile de interes național (de exemplu, îmbunătățirea accesibilității), în timp ce viziunea spațială locală se FIGURA16. concentrează asupra intereselor locale, cum ar fi planificarea peisajului, urbanizarea și conservarea Mecanismul răspunderii la nivelul organizațiilor din Brainport spațiilor verzi. Politica de amenajare a teritoriului și punerea în aplicare a acesteia sunt stabilite la nivel municipal în măsura în care este posibil. Cooperarea și dezvoltarea regiunii Brainport Eindhoven nu sunt legate în mod explicit de sistemul de planificare. Cu toate acestea, marca „brainport”, precum și direcțiile de dezvoltare economică regională și calitatea vieții integrate în strategia Brainport sunt reflectate în documentele de planificare aflate în vigoare sau în curs de elaborare. De exemplu, în Strategia națională de politică privind infrastructura și amenajarea teritoriului20, se precizează că Brainport este una dintre cele trei „regiuni urbane cu o concentrare a sectoarelor-cheie”, alături de Amsterdam (aeroport) și Rotterdam (port). În același timp, planurile regionale și locale ar trebui să aibă la bază dezvoltarea economică a unei regiuni atractive la nivel internațional, infrastructura bună, dezvoltarea zonei centrale cu accent pe axa de cunoaștere A2 (autostrada cu industria bazată pe cunoaștere de ambele părți), accentul pe „brainport” Eindhoven și dezvoltarea sistemului de transport public.21 Sursa: Huang, Wei-Ju. 2015. Accountability and Relational Governance: The Case of Brainport Eindhoven, Țările de Jos. 20 Sinteza Strategiei naționale de politică privind infrastructură și amenajarea teritoriului, disponibilă la: https:// Congresul AESOP 2015, Praga www.government.nl/topics/spatial-planning-and-infrastructure/documents/publications/2013/07/24/ summary-national-policy-strategy-for-infrastructure-and-spatial-planning 21 JOINING FORCES. Metropolitan governance & competitiveness of European cities - “Governance in Strategic and Spatial 19 Brainport Eindhoven, 2017 https://brainporteindhoven.com/wp-content/uploads/2018/01/Welcome-to-Brainport-2017.pdf Planning at City Region Level”. EINDHOVEN. 2008 40 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 41 Domenii/sectoare cu impact multijurisdicțional alinierea facilităților și activităților din Brainport, cum ar fi cultura și sportul, pentru a oferi oportunități de nivel mondial. Pe de altă parte, aglomerarea și rețeaua urbană Strategia și activitățile Agenției de dezvoltare Brainport sunt grupate în jurul a patru factori a Brainport pot fi îmbunătățite în continuare prin consolidarea legăturilor cu regiunile determinanți ai creșterii regionale, care pot fi considerați domenii cu impact multijurisdicțional: învecinate din partea de sud a Țărilor de Jos, cu ceilalți doi piloni ai economiei neerlandeze populație, tehnologie, întreprinderi, factori fundamentali și relații internaționale.22 – Amsterdam și Rotterdam, precum și cu punctele hotspot pentru dezvoltare economică • Populația - un potențial de forță de muncă adaptabilă și de înaltă calitate - la nivel transfrontalier. Accesibilitatea internațională va fi și mai mult impulsionată de investiția în capitalul uman este un factor esențial pentru Brainport. Asigurarea unui creșterea numărului de destinații de afaceri de pe aeroportul Eindhoven. număr suficient de profesioniști bine pregătiți și de lucrători din domeniul cunoașterii • Colaborarea internațională cu ecosisteme de înaltă tehnologie și de proiectare din este esențială pentru dezvoltarea economică a regiunii. Prin urmare, reprezintă o întreaga lume - colaborarea dintre guvern, sectorul de cercetare și industrie a sporit prioritate atragerea și retenția talentelor atât din țara de origine, cât și din străinătate. vizibilitatea internațională a Brainport, ceea ce a condus la apariția oportunităților de În plus, întrucât competențele solicitate de întreprinderi și de instituțiile de cunoaștere colaborare cu alte regiuni de succes. Profilul internațional al regiunii se bazează și pe sunt în permanentă schimbare, competențele precum spiritul antreprenorial, cercetarea orientarea globală a companiilor și a instituțiilor de cunoaștere rezidente, precum și pe și proiectarea învățate în Brainport devin din ce în ce mai importante. Având în vedere capacitatea de funcționare a acestora în mediul extern. Aceste aspecte sunt valabile ritmul rapid al schimbărilor sociale, este esențial ca toți actorii din domeniul educației în cazul exporturilor de produse și servicii, precum și în cel al alianțelor cu partenerii și de pe piața muncii să își consolideze capacitatea de adaptare. Brainport oferă din domeniul inovării și al recrutării de talente din întreaga lume. Brainport urmărește copiilor, studenților și angajaților din regiune educație continuă, astfel încât aceștia să să atragă mai multe investiții străine pentru consolidarea ecosistemului și stimularea aibă întotdeauna cunoștințe adecvate și capacitate de adaptare și, prin urmare, să își ocupării forței de muncă. În acest scop, partenerii din regiune și-au unit eforturile în găsească un loc de muncă stabil în întreprinderile și industriile rezidente. cadrul programului internațional Brainport, intensificându-și astfel relațiile cu punctele • Tehnologie - tehnologie unică și poziție de inovare deschisă - regiunea se situează hotspot de înaltă tehnologie din Belgia și Germania și construind o rețea cu regiunile pe o poziție foarte puternică din perspectiva celor mai recente tehnologii, a integrării de cunoaștere din Asia, America și alte zone, care pot contribui la consolidarea poziției sistemelor și inovării sociale și excelează în disciplinele tehnologice ce țin de sistemele Brainport din perspectiva cunoașterii și din punct de vedere economic. de înaltă tehnologie, materiale și știința datelor. De mai mulți ani, cheltuielile private cu cercetarea și dezvoltarea și numărul de brevete au fost deosebit de ridicate la nivel Exemple de proiecte și inițiative metropolitane internațional. Pentru a încuraja întreprinderile să desfășoare în continuare activități de cercetare și dezvoltare în regiune, este esențial ca activitățile de cercetare și dezvoltare Mai multe programe sunt în curs de desfășurare pentru ca Brainport Eindhoven să își mențină publică să fie puternic stimulate. În acest sens, autoritățile naționale și europene poziția de centru industrial competitiv: trebuie să își intensifice acțiunile de lobby. De asemenea, profilul regiunii a fost creat și • strategia Brainport 2020, care își propune să poziționeze regiunea printre primele trei promovat pe plan internațional, fiind prezentate în amănunt competențele tehnologice regiuni economice puternice ale Europei; și de operare unice, precum și calitatea campusurilor și a institutelor de inovare deschise, pentru a atrage investitorii și companiile străine. • programe de sensibilizare pentru a atrage atenția asupra numeroaselor evoluții inovatoare din regiune: de exemplu, cea de-a doua ediție a Săptămânii tehnologiei neerlandeze din 2013; • Întreprinderi - Brainport este considerat ca fiind locul perfect pentru întreprinderile tehnologice nou-înființate și întreprinderile aflate în expansiune - Brainport • programe care urmăresc să atragă lucrători internaționali din acest sector; intenționează să se poziționeze printre primele 20 de ecosisteme de întreprinderi nou- • măsuri de promovare a studiilor și a profesiilor tehnice în rândul tinerilor. înființate. În acest scop, Brainport Development sprijină în fiecare an aproximativ 1.000 de întreprinderi nou-înființate, dintre care se afirmă 200 de întreprinderi tehnologice De-a lungul anilor, Brainport Development NV a dezvoltat parteneriate-cheie și a atras finanțare foarte promițătoare. Strategia urmărește consolidarea competențelor antreprenoriale, din diferite surse, inclusiv prin programele europene de cooperare teritorială. Principalele proiecte creșterea vizibilității internaționale a întreprinderilor nou-înființate, îmbunătățirea și programe în acest sens cuprind: corelării dintre cererea și oferta de capital și consolidarea rețelelor de întreprinderi nou- înființate. Se acordă o atenție deosebită întreprinderilor cu potențial de creștere, care se • Săptămâna regiunilor inovatoare din Europa, 2016 – cea de-a 7-a ediție a Săptămânii pot folosi de experiența celor mai mari companii tehnologice din regiune (Philips, ASML, regiunilor inovatoare din Europa (WIRE) – conferința Direcției Generale Cercetare și NXP, DAF, VDL Group, FEI) atât ca sursă de inspirație, cât și ca putere de dezvoltare. De Inovare a fost un eveniment de importanță majoră, care a avut loc în cadrul președinției asemenea, se urmărește impulsionarea dezvoltării prin stimularea cooperării la nivelul neerlandeze a UE în 2016. Conferința a asigurat o platformă pentru ca factorii de decizie, unei rețele unice de furnizori industriali (Brainport Industries) și prin sprijinirea specifică autoritățile naționale și regionale, instituțiile de cunoaștere și întreprinderile din întreaga a clusterelor industriale. Europă să poarte discuții aprofundate cu privire la practicile și provocările în materie de cercetare și inovare din regiunile europene, cu accent pe practicile de inovare deschise, • Factori fundamentali - o mai bună accesibilitate internațională, un climat de inclusiv pe posibilitățile oferite de programele actuale de finanțare ale UE și cele din afaceri superior și o imagine atractivă - o regiune internațională ar trebui să fie un perioada de după 2020. loc cu cele mai bune condiții de viață și muncă. O prioritate în acest sens constă în • Proiectul transfrontalier flamando-neerlandez (Interreg) Werkinzicht (ian. 2018 – dec. 2020) – Legături transfrontaliere pe piața forței de muncă. Proiectul a urmărit 22 Brainport îmbunătățirea mobilității forței de muncă în zona frontierei flamando-neerlandeze și Development NV. 2016, available at: https://brainporteindhoven.com/wp-content/uploads/2018/01/Welcome-to- Brainport-2017.pdf asigurarea unei mai bune corelări între cererea și oferta de locuri de muncă în regiunile 42 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 43 de frontieră. Werkinzicht utilizează date și mecanisme de vizualizare pentru a furniza informații specifice, personalizate în funcție de grup, care pot fi aplicate în mod direct, cu Grenoble-Alpes privire la piața transfrontalieră a forței de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, pentru angajatori, instituțiile de învățământ, administrații locale și intermediari. Informații generale • Programul Brainport Clusters – În 2015, Brainport Development a început să pună Metropola Grenoble-Alpes este o zonă metropolitană cu o structură intercomunală, având în în aplicare o abordare de grup mai structurată pentru o mai bună concentrare a centru orașul Grenoble, situat în partea de est a Franței, în districtul Isère, care face parte din activităților și pentru creșterea în continuare a importanței acesteia pentru sectorul regiunea Auvergne-Rhône-Alpes. Aceasta are 49 de municipalități, 444.100 locuitori și 221 400 întreprinderilor. Există mai multe clustere dezvoltate în cadrul programului, cu scopul de locuri de muncă, acoperind o suprafață totală de 546 de km² cu o densitate a populației de de a deveni autonome și independente. În plus, Brainport Development înființează o 814 locuitori/km².23 Metropola Grenoble-Alpes este cea mai mare structură intercomunală din rețea de formare a managerilor de clustere, pentru a spori competențele acestora și regiunea Auvergne-Rhône-Alpes, după zona metropolitană Lyon, care este o autoritate teritorială pentru a stimula cooperarea între clustere în cadrul regiunii. Regiunea este, de asemenea, cu statut special. implicată în promovarea și elaborarea strategiei bazate pe clustere la nivel național. FIGURA 17. • Universitatea Singularity din Eindhoven – Eindhoven găzduiește prima universitate pentru singularitate din afara SUA, care a fost inaugurată în mai 2016. Universitatea Zonele metropolitane franceze și metropola Saint-Étienne Singularity este o comunitate de învățare și inovare globală, care utilizează tehnologii noi pentru a face față celor mai mari provocări la nivel mondial. Eindhoven a aderat la o comunitate formată din antreprenori, companii, organizații internaționale non-profit, administrații locale, investitori și instituții academice din peste 127 de țări. Cu peste 5.000 de inițiative de impact, comunitatea promovează schimbări pozitive în domenii precum sănătate, mediu, securitate, educație, energie, alimente, prosperitate, apă, spațiu, reziliența la dezastre, adăpost și guvernanță. Concluzii Regiunea Brainport Eindhoven reprezintă un model de succes pentru cooperarea voluntară care a stimulat dezvoltarea economică și competitivitatea. Analiza abordării cooperative și a cadrului de guvernanță inovator din Brainport evidențiază o serie de factori-cheie ai succesului: o conducere fundamentată pe încredere, partajarea sarcinilor și cooperare care elaborează și pune în aplicare soluții bazate pe realitățile zonei, frontiere administrative sau geografice nelimitate, concentrare și continuitate în strategia aplicată. Un aspect important al succesului său este rolul de factor favorizant al sectorului public (acordă o parte din finanțare, participă la procesul de luare a deciziilor), încurajând în același timp întreprinderile și instituțiile de cunoaștere să participe atât la elaborarea strategiei, cât și la punerea în aplicare a acesteia, ceea ce are ca rezultat identificarea unor soluții solide, inovarea și vitalitatea economică. Istoria instituțională O lecție importantă pentru orașele românești este următoarea: consolidarea economiei din punct de vedere structural este/ar putea fi un aspect important al cooperării interjurisdicționale Metropola Grenoble-Alpes a fost înființată în 2015, în urma aglomerării de comunități din și transsectoriale, care ar putea fi realizat prin strategii sau planuri sectoriale. Deși studiul de metropolă după ce legea MATAM (Legea de modernizare a acțiunii publice teritoriale și de caz prezintă o regiune inovatoare și dezvoltată, unele dintre soluțiile de stimulare a dezvoltării afirmare a metropolelor) a fost pusă în aplicare în Franța. Procesul de creare a unei asociații economiei bazate pe cunoaștere, a spiritului antreprenorial și a resurselor umane sunt transferabile între orașul Grenoble și municipalitățile din împrejurimi a început în 1966 odată cu înființarea și ar trebui să fie luate în considerare (adaptate la o scară adecvată), ținându-se seama mai ales SIEPURG (Sindicatul intercomunal de studii pe probleme de urbanism în regiunea Grenoble) de de oportunitățile de finanțare în aceste domenii în perioada de programare ulterioară anului către 23 de municipalități. Această structură a evoluat de-a lungul anilor și a parcurs mai multe 2020. Cu toate acestea, chiar și într-o regiune inovatoare și dezvoltată cum este Brainport, etape, cum ar fi adoptarea statutului de aglomerare de comunități în 2000, creșterea numărului factorii de bază precum accesibilitatea, calitatea vieții și imaginea urbană sunt importanți din de municipalități la 27 în 2004 și la 49 în 2014, precum și schimbarea statutului său în metropolă punct de vedere strategic. cu aproximativ 450.000 de locuitori la 1 ianuarie 2015. Cazul Brainport exemplifică, de asemenea, parteneriatele în cadrul administrației locale, precum și cele între administrația publică, sectorul privat și instituțiile de cunoaștere, care au la bază o viziune ambițioasă în materie de dezvoltare economică, păstrând, în același timp, în cadrul administrației locale anumite competențe și funcții, cum ar fi amenajarea teritoriului. 23 Sursa:Grenoble-Alpes Métropole, L’Agence d’Urbanisme de la Région Grenobloise, 2017. Baro’Métropole. Grenoble-Alpes Métro- pole & 13 métropoles à la loupe. Analyse comparée des situations métropolitaines 2017 44 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 45 Structura organizatorică • Mobilitate - metropola Grenoble-Alpes este responsabilă de finanțarea, construirea și organizarea rețelei de transport public ca parte a autorității SMTC pentru transport Structura administrativă a metropolei Grenoble-Alpes este alcătuită din 124 de consilieri care public, de elaborarea Planului de mobilitate urbană (PDU), de punerea în aplicare a formează Consiliul Metropolitan. Aceștia provin din toate cele 49 de municipalități din zona inițiativei „Metropolis appeased”, al cărei obiectiv principal este de a stabili zonele în care metropolitană și sunt aleși în mod diferit în cursul alegerilor locale, în funcție de dimensiunea viteza este limitată la 30 km/h, de dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii privind municipiului: cetățenii își votează consilierii locali în municipalitățile cu peste 1.000 de locuitori, iar consilierii municipali nou-aleși își desemnează reprezentanții în comunitățile cu mai puțin mersul cu bicicleta (care cuprinde acțiuni referitoare la crearea de piste pentru biciclete, de 1.000 de locuitori. Consiliul Metropolitan se întrunește lunar pentru discuții și adoptarea diversificarea ofertei de spații de parcare sau dezvoltarea serviciului Métrovélo), precum de decizii referitoare la acțiunile din regiunea metropolitană. Alte organisme metropolitane și și de reducerea congestionării traficului (prin acțiuni cum ar fi dezvoltarea unor mijloace forme de organizare sunt Biroul metropolitan, 6 comisii tematice (Comisia pentru dezvoltare și de transport ușoare, punerea în aplicare a unui plan de acțiune pentru un sistem logistic atractivitate, Comisia pentru coeziune socială, Comisia pentru teritorii durabile, Comisia pentru urban durabil sau crearea de facilități de tip „park and ride”). resurse, Comisia pentru mobilitate și Comisia de servicii publice pentru mediu și infrastructură), Conferința primarilor, precum și alte conferințe regionale. • Drumuri și spații publice - metropola Grenoble-Alpes are responsabilități ce țin de administrarea tuturor drumurilor din zona metropolitană, întreținerea accesoriilor și mobilierului pentru spații publice și drumuri, dezvoltarea competențelor altor actori Sistemul de planificare publici (în ceea ce privește îndepărtarea zăpezii, iluminatul public, curățenia urbană, întreținerea spațiilor verzi etc.), elaborarea Regulamentului general privind circulația în Sistemul francez de planificare cuprinde o serie de documente și planuri care se aplică la nivel zona metropolitană, precum și acțiuni de dezvoltare a spațiilor și drumurilor publice. regional, metropolitan și local. În primul rând, Schema de coerență teritorială (SCoT) stabilește principalele direcții de dezvoltare, atât pentru întreaga regiune urbană Grenoble (formată din 273 • Locuințe - metropola Grenoble-Alpes Métropole este responsabilă de elaborarea Planului de municii), cât și pentru zona metropolitană. În plus, Schema sectorială stabilește principalele local de locuințe (PLH) și a sistemului de monitorizare a acestuia, precum și de sistemele direcții de dezvoltare în domenii cum ar fi structura și organizarea teritorială, economia, unitățile de sprijinire a metropolei în construirea de locuințe sociale, îmbunătățirea parcurilor locative, mobilitatea și mediul, în timp ce Proiectul de planificare și dezvoltare durabilă (PADD) publice și private existente și achiziționarea de proprietăți. include toate politicile publice de la nivel metropolitan. Metropola Grenoble-Alpes a elaborat, de asemenea, o serie de documente sectoriale, cum ar fi Planul local de locuințe (PLH), Planul • Planificarea urbană - metropola Grenoble-Alpes este responsabilă de elaborarea de mobilitate urbană (PDU) sau Planul pentru calitatea aerului, energie și climă. La nivel local, planului urban intercomunal local (PLUi), care va stabili regulile în materie de construcții principalele instrumente de planificare sunt Planul urban local (PLU) și Planul de dezvoltare și destinație a terenurilor, precum și de furnizarea de servicii municipalităților, cum durabilă (PADD), care sunt însoțite de alte documente sectoriale. ar fi emiterea autorizațiilor de planificare. De asemenea, aceasta deține drepturile de preemțiune care îi permit să amenajeze teritoriul în conformitate cu obiectivele sale Domenii/sectoare cu impact multijurisdicțional majore și cu interesul general. Metropola Grenoble-Alpes acoperă următoarele domenii/sectoare-cheie: • Mediu - metropola Grenoble-Alpes are responsabilități ce țin de dezvoltarea planurilor metropolitane de management al mediului, cum ar fi planul pentru calitatea aerului, • Gestionarea deșeurilor - metropola Grenoble-Alpes este responsabilă de prevenirea energie și climă sau planul de protecție a biodiversității, de gestionarea mai multor arii generării de deșeuri, colectarea deșeurilor reziduale și reciclabile, sortarea și valorificarea naturale sau de sprijinire a autorităților locale în acțiunile de administrare și întreținere deșeurilor, gestionarea stațiilor de colectare a deșeurilor, precum și de informarea și comunicarea privind sortarea și prevenirea generării de deșeuri. a drumurilor și spațiilor publice. • Ciclul apei - metropola Grenoble-Alpes este responsabilă de monitorizarea protejării • Incluziune socială - metropola Grenoble-Alpes are responsabilitatea dezvoltării și zonelor de captare a apei, de producerea, distribuirea și garantarea calității apei potabile, sprijinirii acțiunilor de solidaritate, cum ar fi proiectele de reînnoire urbană, fondul de de gestionarea infrastructurii de alimentare cu apă, de garantarea protecției resurselor coeziune socială teritorială sau acțiunile de combatere a discriminării. de apă, de elaborarea de studii pentru dezvoltarea rețelei de alimentare, precum și de organizarea și gestionarea contractelor, a abonamentelor și a modurilor de facturare. În • Economie - metropola Grenoble-Alpes are responsabilitatea de a formula orientări plus, aceasta este responsabilă de exploatarea, întreținerea și monitorizarea rețelei de pentru sectoarele de activitate, în domenii ce țin de înființarea unor întreprinderi noi, alimentare și a stațiilor de epurare a apelor uzate, de verificare a modului de recondiționare transferarea spațiilor de desfășurare a activităților, accesul la subvenții și finanțare, și întreținere a hidranților pentru protecția împotriva incendiilor și inundațiilor. inovare, recrutare, accesul la piețele publice sau organizarea de evenimente. • Tranziția energetică - metropola Grenoble-Alpes Métropole este responsabilă de crearea • Orientări - metropola Grenoble-Alpes formulează orientări pentru părțile interesate la unui pol energetic public împreună cu operatorii concesionari de distribuție a energiei, nivel local în numeroase domenii legate de gestionarea deșeurilor, dezvoltarea economică, gazului și de agentului termic în zonă, de elaborarea sistemului de gestionare a energiei, energie, mobilitate, apă și salubritate, turism etc. de sprijinire a procesului de renovare a locuințelor publice și private în vederea creșterii eficienței energetice, precum și de sprijinire a dezvoltării energiei din surse regenerabile. 46 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 47 Exemple de proiecte și inițiative metropolitane FIGURA 18. Zonele metropolitane franceze și metropola Saint-Étienne De-a lungul anilor, metropola Grenoble-Alpes a pus în aplicare la nivel metropolitan numeroase proiecte și programe importante care acoperă toate domeniile cu impact multijurisdicțional menționate anterior. Unele dintre aceste proiecte sunt: • „Cœurs de Ville, Cœurs de Métropole” este un program dedicat îmbunătățirii și dezvoltării celor mai atractive localități din zona metropolitană printr-o abordare integrată cu privire la îmbunătățirea calității spațiilor publice, sprijinirea producătorilor locali sau dezvoltarea transportului public și a mijloacelor alternative de transport. • „Portes du Vercors” se referă la dezvoltarea unei zone mixte în localitățile Fontaine și Sassenage, care cuprinde spații diverse pentru locuințe, activități economice, centre comerciale și de afaceri, precum și spații publice. • „Metropolis appeased”, o inițiativă care promovează punerea în aplicare a zonelor cu 30 de km/oră în 45 din cele 49 de localități. • „Chronovélo” urmărește dezvoltarea principalei rețelei de piste pentru biciclete în zona metropolitană. • „Biomax” este o nouă instalație de cogenerare care vizează îmbunătățirea infrastructurii metropolitane de furnizare a energiei electrice și termice. Concluzii Istoria instituțională Istoria instituțională a metropolei Saint-Étienne începe în 1995, atunci când 22 de În ansamblu, metropola Grenoble-Alpes este un exemplu foarte bun de administrare metropolitană, municipalități s-au reunit într-o asociație de municipalități, având în centru orașul Saint- care poate fi considerată cea mai bună practică datorită dezvoltării sale pe termen lung, ceea ce Étienne. Ulterior, aceasta s-a extins progresiv, ajungând să cuprindă 25 de municipalități în a permis organizației intercomunale să își extindă sistemul de sprijin la municipalitățile locale și 1996, 27 în 1999, 34 în 2001, 43 în 2003, 45 în 2013 și un total de 53 de municipalități în la responsabilitățile acestora. În prezent, metropola Grenoble-Alpes are numeroase competențe 2017. Datorită numărului de locuitori, metropola Saint-Étienne a evoluat de la aglomerare care asigură oportunitatea dezvoltării unui cadru general pentru furnizarea de servicii publice, de comunități în 2001, o comunitate urbană în 2016 și, în final, la o zonă metropolitană cu desfășurarea activităților de planificare strategică, formularea de orientări și dezvoltarea de peste 400.000 de locuitori în 2018. Acestea sunt diferitele forme de asociere intercomunală proiecte și programe metropolitane importante. din Franța care permit comunităților să colaboreze cu privire la o serie de sectoare în funcție de dimensiunea aglomerării. Structura organizatorică Metropola Saint-Étienne În ceea ce privește structura organizatorică, zona metropolitană este reprezentată de președinte, iar Direcția Generală a Serviciilor pune în aplicare deciziile funcționarilor aleși și organizează serviciile oferite de zona metropolitană. În plus, există patru divizii (poli) conduse de un director Informații generale general adjunct și de membri delegați care acoperă diferite domenii de interes. Divizia cu atribuții de asigurare a atractivității și a dezvoltării durabile a teritoriului este responsabilă de acțiunile Metropola Saint-Étienne este o structură intercomunală din Franța situată în districtul Loire, referitoare la dezvoltare economică, învățământ superior, cercetare, inovare, antreprenoriat, care face parte din regiunea Auvergne-Rhône-Alpes. Aceasta este a doua cea mai mare zonă dezvoltare durabilă și energie, sport și activități recreative, gestionarea proiectării, precum și metropolitană din regiune, după metropola Grenoble-Alpes, cu o populație de 404.859 de locuitori, turism și cultură. Divizia responsabilă de dezvoltarea urbană se axează pe planificarea teritorială, o suprafață totală de 723 de km² și o densitate a populației de aproximativ 560 de locuitori/ construcții, patrimoniu, transport și mobilitate. Divizia responsabilă de acțiunea teritorială și km². Metropola Saint-Étienne este recunoscută drept capitala națională a designului, orașul în proximitate coordonează activitățile privind drumurile, gestionarea deșeurilor, apa potabilă, Saint-Étienne fiind singurul oraș din Franța care a primit calificativul de „Design City” din partea salubritatea, râurile și principalele lucrări de infrastructură. Nu în cele din urmă, divizia UNESCO, precum și orașul din Europa cu cel mai mare patrimoniu de opere arhitectonice ale lui responsabilă de resurse gestionează finanțele, resursele umane, achizițiile publice, afacerile Le Corbusier, aflate în Firminy. juridice, documentația și sistemul de informații. 48 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 49 Sistemul de planificare • Educație și cercetare - metropola Saint-Étienne este implicată în diverse acțiuni referitoare la lansarea unor inițiative inovatoare pentru studenți (cum ar fi legitimația de Metropola Saint-Étienne este dezvoltată în concordanță cu principiile numeroaselor documente student, biroul de primire a studenților sau organizarea Forumului pentru învățământul de planificare, în conformitate cu sistemul francez de planificare. De exemplu, schema de superior), înființarea și modernizarea de campusuri pentru învățământul superior, coerență teritorială (SCoT) reprezintă planul comun de dezvoltare durabilă pentru regiunea Loarei sprijinirea inițiativelor de transfer tehnologic sau crearea de centre științifice. de Sud, formată din patru structuri intercomunale: metropola Saint-Étienne Métropole, alături de Loire Forez, Pays de Saint-Galmier și Monts du Pilat. La nivel metropolitan, se află în curs • Design - metropola Saint-Étienne este un promotor important al designului local, de elaborare planul urban intercomunal local (PLUi) și va fi stabilită strategia de dezvoltare a întrucât realizează studii de cercetare privind aspectele legate de design, informează zonei metropolitane. În plus, au fost elaborate, de asemenea, o serie de documente de planificare toate categoriile de public cu privire la avantajele designului, oferă orientări întreprinderilor în vederea diversificării cunoștințelor în materie de design, organizează Bienala sectorială în vederea orientării acțiunilor la nivel metropolitan, cum ar fi Planul de mobilitate Internațională de Design de la Saint-Étienne și sprijină municipalitățile în demersul urbană (PDU), Planul de mobilitate Inter-Campus (ICPP), care coordonează mobilitatea a 20.000 acestora de îmbunătățire a patrimoniului local prin utilizarea integrată a unei abordări de studenți și a 3.000 de angajați din șapte instituții de învățământ superior, Planul local pentru privind designul sau prin crearea de mobilier pentru spațiile publice care asigură, de inserție și ocuparea forței de muncă, Planul local de locuințe (PLH), Planul teritorial pentru asemenea, noi servicii și moduri de utilizare. energie și climă sau Planul de protecție a atmosferei (PPA). La nivel local, metropola Saint- Étienne coordonează elaborarea planurilor urbane locale (PLU) de către municipalități. • Cultură, sport și agrement - metropola Saint-Étienne Métropole este responsabilă de gestionarea/crearea unor facilități culturale majore (de exemplu, Muzeul de Artă Modernă și Contemporană sau Zenitul metropolei Saint-Étienne), de punerea în aplicare Domenii/sectoare cu impact multijurisdicțional a inițiativei „Orașul designului” sau de dezvoltarea programului de interpretare în aer liber care are loc în spațiul creat de Le Corbusier în Firminy. Metropola Saint-Étienne acoperă următoarele domenii/sectoare-cheie:: • Mediu - metropola Saint-Étienne este responsabilă de gestionarea deșeurilor, inclusiv Exemple de proiecte și inițiative metropolitane de prevenirea, colectarea, sortarea, valorificarea și tratarea deșeurilor, precum și de Printre cele mai importante proiecte desfășurate de metropola Saint-Étienne se numără: serviciile în sectorul apei referitoare la alimentarea cu apă potabilă, salubritate, protecția împotriva inundațiilor și administrarea digurilor. • Extinderea celei de-a treia linii de tramvai care va asigura legătura dintre gara Châteaucreux SNCF și districtul său economic cu polul multimodal reprezentat de La Terrasse; • Mobilitate - metropola Saint-Étienne este responsabilă de dezvoltarea rețelei de • Dezvoltarea Châteaucreux, cel mai important centru de afaceri din Saint-Étienne, prin transport public (inclusiv de politicile de stabilire a prețurilor și de investiții, infrastructura acțiuni de reînnoire urbană, construirea de noi facilități sau dezvoltarea transportului public; de transport, proiectele principale în domeniul transportului public, transportul școlar, accesibilitatea transportului public și intermodalitatea), de punerea în aplicare a • Transformarea străzii Colonel Marey într-un bulevard urban; facilităților de co-voiajare, de utilizare a automobilelor electrice, precum și de promovare • Dezvoltarea Manufacture Planie Achille, cartierul creativ al orașului Saint-Étienne, prin a mijloacelor alternative de transport. înființarea și sprijinirea instituțiilor creative; • Amenajarea teritoriului - metropola Saint-Étienne are responsabilități ce țin de elaborarea • Proiectul de reamenajare urbană a Novaciéries, municipiul Saint-Chamond, dintr-un fost documentelor de planificare metropolitană și de coordonarea documentelor de planificare amplasament industrial într-un cartier mixt și durabil; locale, precum și de dezvoltarea echipamentelor de interes comunitar, care iau forma unor • Proiectul de restructurare urbană a cartierului Pont-d’Ane-Monthieu într-un important proiecte locale în fiecare municipiu, cu scopul de a promova designul local și valorile culturale punct de intrare în orașul Saint-Étienne; (spații publice, trasee culturale, centre culturale etc.). În plus, metropola Saint-Étienne • Métrotech este un parc verde terțiar, un campus de afaceri dedicat creării și promovării este responsabilă de toate drumurile din zona metropolitană, cu excepția celor rurale, și schimburilor între întreprinderi. promovează o economie agricolă bogată și dinamică prin acțiuni privind dezvoltarea circuitelor scurte, protejarea terenurilor agricole și dezvoltarea practicilor de agromediu. Concluzii • Locuințe, ocuparea forței de muncă, integrare și accesibilitate - metropola Saint- Metropola Saint-Étienne din Franța este un alt exemplu foarte bun de asociație intercomunală, Étienne desfășoară diverse acțiuni cu privire la reînnoirea urbană, reabilitarea locuințelor, care evidențiază avantajele cooperării intermunicipale și ale delegării de competențe în funcție punerea în aplicare a politicilor de ocupare a forței de muncă/de inserție profesională, de dimensiunea teritoriului și de capacitatea de coordonare a serviciilor publice și a inițiativelor. dezvoltarea zonelor defavorizate și lupta împotriva discriminării. În cazul metropolei Saint-Étienne, punctele tari ale cooperării metropolitane sunt furnizarea unui nivel mai înalt de expertiză concentrată mai degrabă la nivel metropolitan decât la nivel local, • Oraș inteligent – prin intermediul programului „Smart Metropolis 2015-2020”, metropola autoritatea municipalităților care este păstrată prin includerea acestora în procesul de luare Saint-Étienne urmărește să coordoneze furnizarea serviciilor digitale către locuitorii săi a deciziilor și, nu în ultimul rând, promovarea patrimoniului local prin crearea unei identități în domenii precum educația, transportul public, spațiile publice sau sportul. metropolitane puternice. 50 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 51 Terrassa FIGURA 19. Relația dintre zona urbană funcțională Barcelona, zona urbană metropolitană și zona de dezvoltare metropolitană Terrassa Informații generale Zona metropolitană Terrassa este situată în regiunea autonomă Catalonia din Spania, în regiunea istorică El Vallès. Teritoriul de peste 584 de km2 face, de asemenea, parte din zona metropolitană Barcelona, iar interdependențele dintre Terrassa și Barcelona în privința locurilor de muncă, a modelelor de navetism al populației și a serviciilor metropolitane sunt factori determinanți pentru cooperarea interjurisdicțională din cadrul zonei de dezvoltare metropolitană Terrassa. Zona de dezvoltare metropolitană Terrassa cuprinde 11 localități (Terrassa, Castellbisbal, Matadepera, Rellinars, Rubí, Sant Cugat del Vallés, Sant Llorenç Savall, Sant Quirze del Vallés, Ullastrell, Vacarisses și Viladecavalls) și are peste 438.000 de locuitori (201424), dintre care aproximativ jumătate trăiesc în Terrassa. Teritoriul este considerat o zonă urbană funcțională (ZUF), cele 11 municipalități cooperând în baza unui acord voluntar/unei asocieri voluntare. Zona metropolitană nu este recunoscută oficial de guvernul național. Istoria instituțională Terrassa are un rol central în cel de-al doilea inel industrial/economic din zona metropolitană Barcelona și a fost unul dintre motoarele dezvoltării industriale a Cataloniei. Terrassa s-a redresat în urma declinului industrial și a transformării economice a regiunii și s-a dezvoltat într-un centru local, atractiv atât din perspectivă rezidențială, cât și din perspectiva inovării, atrăgând rezidenți noi, dar și migranți, ceea ce a condus la apariția unor provocări specifice. Cooperarea metropolitană a început în anii ’90 și, de atunci, au fost încheiate mai multe acorduri între primarii celor 11 municipalități, având la bază interesele comune și ideea de guvernanță Sursa: ESPON.2018. SPIMA – Spatial dynamics and strategic planning in metropolitan areas partajată, care ar contribui la realizarea de sinergii și ar aduce beneficii prin planificarea comună și furnizarea de servicii între municipalități. În timp, domeniile de colaborare au inclus integrarea europeană, gestionarea deșeurilor, transporturile și securitatea. Sistemul de planificare În 2009, zona metropolitană Terrassa a aderat la rețeaua EUROCITIES25 ca membru cu drepturi depline, ajungând să coopereze și să facă schimb de experiență cu marile orașe europene prin În ceea ce privește planificarea statutară, nivelul metropolitan nu este reglementat în Terrassa, participarea la grupurile de lucru privind brandingul orașelor și relațiile economice internaționale, deoarece teritoriul este considerat a fi doar o zonă urbană funcțională (ZUF) și nu are atribuții politica de coeziune și fondurile structurale, industriile creative, cultura și tinerii, ocuparea forței administrative. De asemenea, nu se află în vigoare niciun plan de dezvoltare teritorială a zonei de muncă, antreprenoriatul și IMM-urile, inovarea, zonele metropolitane, călătoriile sigure și active, metropolitane Terrassa, iar planificarea urbană în cele 11 municipalități se bazează pe Pla Agenda urbană pentru UE și sectorul apei. d’Ordenació Urbanística Municipal (POUM, planul municipal urban) al zonei Terrassa, precum și pe planurile generale ale fiecăreia dintre celelalte 10 municipalități. Astfel, se produce o fragmentare Structura organizatorică în ceea ce privește amenajarea teritoriului și necesitatea coordonării acestuia. Zona metropolitană Terrassa este considerată zonă urbană funcțională (ZUF) și nu are o structură Astfel cum s-a menționat anterior în studiul de caz al Barcelonei, sistemul spaniol de planificare politică sau administrativă unitară sau un buget comun. Aceasta este o asociație intermunicipală este unul ierarhic, cu planuri care se aplică la toate nivelurile administrative. Planul teritorial informală de localități, care constituie o combinație de utilizatori și zone funcționale de cooperare metropolitan al Barcelonei (PTMB), aprobat în 2010, este cel mai apropiat din punctul de vedere în cadrul regiunii Vallès Occidental. Referitor la EUROCITIES la și stabilirea unei agende politice teritorial de zona metropolitană Terrassa. Acesta cuprinde regiunile Alt Penedès, Baix Llobregat, comune – inclusiv aspectele de planificare teritorială, cele 11 municipalități sunt organizate astfel Barcelonès, Garraf, Maresme, Vallès Occidental și Vallès Oriental, cu o suprafață de 3.236 de cum se indică în Figura 20. Cu toate acestea, structura de mai sus nu se aplică în alte domenii km² și 164 de municipalități. PTMB propune consolidarea unui teritoriu metropolitan policentric, sau limitează cooperarea între acestea – de exemplu, cooperarea economică se bazează într-o care să includă orașul Barcelona, dar și principalele centre situate în afara aglomerării centrale, măsură semnificativă pe clustere (clustere sectoriale, clustere universitare, cooperare transversală cunoscute sub denumirea de orașele arcului metropolitan. Acestea includ Mataró, Granollers, și clustere de mari dimensiuni). Sabadell, Martorell, Vilafranca del Penedès și Vilanova I la Geltrú, și sunt așteptate să își consolideze centralitatea și zona de influență. 24 ESPON.2018. SPIMA – Spatial dynamics and strategic planning in metropolitan areas 25 http://www.eurocities.eu/eurocities/about_us 52 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ IDENTIFICAREA SECTORULUI/DOMENIILOR ÎN CARE SUNT PLANIFICATE, IMPLEMENTATE SAU GESTIONATE PROIECTE INTERJURISDICȚIONALE 53 FIGURA 20. Printre domeniile/sectoarele specifice cu impact multijurisdicțional din zona metropolitană Structura de conducere a zonei metropolitane Terrassa Terrassa se numără: • Inovarea, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea economică - Consiliul local al zonei Terrassa, prin Foment de Terrassa SA, Agenția municipală pentru dezvoltare economică și socială, sprijină inovarea și dezvoltarea economică și pune în aplicare obiectivele strategice ale politicilor economice și sociale. Accentul este pus pe aspecte legate de ocuparea forței de muncă, inclusiv (1) angajarea prin creșterea capacităților individuale în materie de orientare profesională și informare, educația și instruirea în vederea găsirii unui loc de muncă și medierea la nivel local cu angajatorii (inclusiv măsuri specifice pentru grupurile vulnerabile – persoane cu handicap, femei și migranți; (2) angajarea prin intermediul activităților independente, al suportului tehnic pentru elaborarea și consolidarea proiectelor micilor întreprinderi. • Constituirea capitalului social și primirea migranților – o provocare importantă este reprezentată de îmbunătățirea relațiilor sociale în cadrul comunităților; acestea s-au înrăutățit, printre altele, ca urmare a crizei economice, a schimbărilor politice și a procesului de imigrație (adică imigranții din Africa și America de Sud). • Dezvoltarea spațială și participarea - în calitate de centru urban cu caracter metropolitan, care influențează cele zece municipalități din jur, Terrassa se confruntă cu dificultăți legate de o viziune comună și de coordonare în procesul de amenajare a teritoriului. Au fost lansate deja unele inițiative în ceea ce privește restructurarea urbană (inclusiv planificarea cartierelor) și implicarea societății civile și a mediului academic. Sursa: Chicón, J. 2014. Terrassa Metropolitan Area. În: Seminarul EUROCITIES, Terrassa, 4 aprilie 2014. Următorul pas este acela de a dezvolta o strategie clară pentru dezvoltarea spațială și de a consolida identitatea teritoriului metropolitan. Zona are ca obiectiv obținerea unui Domenii/sectoare cu impact multijurisdicțional model compact și durabil care va favoriza procesele de reabilitare și renovare urbană, pe de o parte, și conservarea conectivității ecologice și a eficienței zonelor agroforestiere, Cooperarea multijurisdicțională reprezintă una dintre direcțiile strategice pentru dezvoltarea zonei pe de altă parte. metropolitane Terrassa, dar efectul cooperării este încă destul de slab, având în vedere caracterul său informal și suprapunerea cu procesele de cooperare din zona metropolitană Barcelona care • Mobilitatea urbană și metropolitană - o problemă emergentă a teritoriului metropolitan este mai mare ca dimensiune: Terrassa este sistemul de circulație internă depășit, care nu corespunde nevoilor actuale de mobilitate și accesibilitate. Municipalitățile cooperează pe bază de proiect pentru • Zona metropolitană Barcelona coordonează aspectele legate de dezvoltarea teritorială, a îmbunătăți mobilitatea și conectivitatea (de exemplu, construirea/modernizarea cum ar fi apa, transportul, locuințele sociale, proiectele de infrastructură și infrastructurii de transport). planificarea strategică pentru cele 36 de municipalități participante; • Sănătate – Terrassa este un centru medical metropolitan, care favorizează dezvoltarea • Autoritățile din Terrassa coordonează dezvoltarea urbană și economică pentru regiunea și cooperarea dintre mediul academic, sectorul de cercetare, activitățile de prevenire și sa de dimensiuni mai mici situată la nord de Barcelona. În ansamblu, asociația are nevoie reabilitare, asistența socială și asistența medicală. de o strategie de planificare metropolitană clară, care să formuleze cadrul și regulile de cooperare și care să anticipeze dezvoltarea, dar și provocările viitoare generate de • Cooperare internațională – participarea la rețele și proiecte europene și organizarea/ tranziția post-industrială, de ineficiența în materie de planificare, gestionarea deșeurilor, atragerea de evenimente internaționale în vederea consolidării poziției zonei metropolitane. transport, imigrație etc.; Deși cooperarea este fragmentată în funcție de oportunități și proiecte în majoritatea domeniilor • Cele trei orașe mai mici, care formează triunghiul de inovare al Cataloniei (Sant Cugat, menționate anterior, municipalitățile din zona metropolitană Terrassa cooperează, de asemenea, Cerdanyola și Rubí) au pus în comun resursele proprii, conectând punctele tari comune într-un mod mai strategic, pe baza unor acorduri de colaborare în domenii precum transportul reprezentate de capacitatea de producție industrială, universitatea tehnică și grupul de public, gestionarea deșeurilor, întreținerea dotărilor publice, poliție. sedii de întreprinderi, pentru a coordona evoluțiile din zona de centură rutieră externă a regiunii. 54 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ Exemple de proiecte și inițiative metropolitane Terrassa s-a dezvoltat ca o zonă metropolitană inovatoare și atractivă, iar în ultimii ani au fost elaborate sau inițiate mai multe proiecte-cheie cu impact teritorial, printre care: • Ronda del Valles Quart Cinturó este unul dintre principalele proiecte de infrastructură planificate în regiunea metropolitană Barcelona. Conceput inițial ca un proiect de infrastructură rutieră pentru a absorbi traficul de vehicule între Franța și restul coridoarelor spre interiorul peninsulei (coridorul spre Zaragoza și Madrid și coridorul mediteraneean), acesta este, în prezent, configurat ca un coridor metropolitan pentru a deservi localitățile din El Vallès; • Parcul tehnologic și științific Orbital 40 promovează dezvoltarea economică și socială a zonei Terrassa și îmbunătățirea competitivității întreprinderilor sale, prin crearea unui PRINCIPALELE SECTOARE DE SERVICII PUBLICE EXISTENTE mediu optim pentru dezvoltarea activităților de cercetare și dezvoltare și transferul de cunoștințe și tehnologie către industriile inovatoare. Acesta reprezintă un parteneriat între primăria orașului Terrassa, Centrul tehnologic Leitat și Universitatea Tehnică din Catalonia (UPC); ÎN MUNICIPALITĂȚILE DIN • Campusul profesional din Vallparadís – corelarea capacităților profesionale cu recunoașterea oficială (titluri) și cu cererile angajatorilor; ROMÂNIA • Parcul audiovizual din Catalonia PAC (dezvoltat pe amplasamentul fostului spital del Tòrax), cu o suprafață disponibilă de peste 45.000 de m²; • ESADE Creapolis – primul centru internațional de inovare de punere în practică a conceptului de „inovare deschisă și transversală”, care sprijină întreprinderile locale și ecosistemul inovării. Concluzii Terrassa este un exemplu specific care demonstrează relevanța cooperării pentru zonele urbane funcționale de dimensiuni mai mici, chiar și în cadrul unui sistem metropolitan policentric de dimensiuni mai mari, cum ar fi Barcelona. Este remarcabilă complementaritatea dintre interacțiunile metropolitane și domeniile de cooperare la diferite niveluri teritoriale. Deși se poate afirma că modelul de cooperare voluntară în cadrul zonei metropolitane Terrassa, care poate fi uneori întrerupt sau bazat pe proiecte, oferă flexibilitatea necesară, studiul de caz subliniază, de asemenea, necesitatea coordonării continue, în special din punctul de vedere al amenajării teritoriului și al furnizării de servicii publice, pentru planificarea și punerea în aplicare a intervențiilor esențiale la nivel metropolitan. Studiul de caz Terrassa arată, de asemenea, că punerea în aplicare cu succes a acordurilor de colaborare, în general pentru furnizarea de servicii publice (transportul public, gestionarea deșeurilor, întreținerea dotărilor publice, poliția) poate stimula dezvoltarea metropolitană. PRINCIPALELE SECTOARE DE SERVICII PUBLICE EXISTENTE ÎN MUNICIPALITĂȚILE DIN ROMÂNIA 57 În conformitate cu legea administrației publice locale nr. 215/2001, unitățile administrativ- teritoriale (UAT) subnaționale din România cuprind județe, municipii, orașe și comune – cu posibilitatea de a forma acorduri de cooperare interjurisdicționale între oricare dintre aceste UAT. În practică, există deja diverse asemenea acorduri interjurisdicționale, sub mai multe forme: asociații de dezvoltare intercomunală cu scop unic (de exemplu, apă și ape uzate, gestionarea deșeurilor solide; ADI multifuncționale (de exemplu, zone metropolitane); parteneriate pe bază de proiect; parteneriate pe bază de program (de exemplu, grupuri de acțiune locală, dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității). Cunoașterea domeniilor/sectoarelor pentru care au competență aceste UAT subnaționale poate să ajute la identificarea tipurilor de domenii/sectoare care ar putea face obiectul unor acorduri de cooperare interjurisdicționale. Astfel, consiliile locale sunt responsabile, prin lege, pentru următoarele domenii/sectoare: 1. învățământ; 2. servicii sociale pentru protecția copilului, persoane cu handicap, vârstnici, familii și alte persoane sau grupuri cu risc social; 3. sănătate; 4. cultură; 5. tineret; 6. sport; 7. ordine publică; 8. situații de urgență; 9. protecția și reabilitarea mediului; 10. conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului istoric și arhitectural, a parcurilor, grădinilor publice și a rezervațiilor naturale; 11. urbanism/dezvoltare urbană; 12. evidența populației; 13. drumuri publice și poduri; 14. utilități publice: apă și ape uzate, gaze naturale, gestionarea deșeurilor solide, termoficare, iluminat public și transport public; 15. servicii de urgență precum salvamont, salvamar sau prim ajutor; 58 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 16. activități de gestionare sociocomunitară 17. locuințe sociale și alte locuințe aflate în proprietatea UAT sau gestionate de acestea; 18. valorificarea resurselor naturale aflate în limitele administrative ale UAT, în beneficiul comunității locale; 19. alte servicii publice mandatate prin lege. [Anexa 4 include o prezentare generală cuprinzătoare a tuturor serviciilor publice în care UAT subnaționale au o competență, precum și o trimitere la actele legislative prin care se mandatează furnizarea acestor servicii.] Consiliile județene sunt responsabile, prin lege, pentru următoarele domenii/sectoare: 1. învățământ; 2. servicii sociale pentru protecția copilului, persoane cu handicap, vârstnici, familii și alte persoane sau grupuri cu risc social; CADRUL PENTRU COOPERARE 3. sănătate; INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN 4. cultură; 5. tineret; ROMÂNIA 6. sport; 7. ordine publică; 8. situații de urgență; 9. protecția și reabilitarea mediului; 10. conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului istoric și arhitectural, a parcurilor, grădinilor publice și a rezervațiilor naturale; 11. evidența populației; 12. drumuri publice și poduri; 13. utilități publice de importanță județeană și furnizare de gaze naturale; 14. alte servicii publice mandatate prin lege. [Anexa 4 include o prezentare generală cuprinzătoare a tuturor serviciilor publice în care UAT subnaționale au o competență, precum și o trimitere la actele legislative prin care se mandatează furnizarea acestor servicii] Trebuie precizat totuși că, în anumite cazuri, competențele sunt în comun cu guvernul central (de exemplu în învățământ, protecție socială, sănătate, ordine publică, cultură, sport, situații de urgență, locuințe etc.) sau cu alte UAT subnaționale (de exemplu, apă și ape uzate). În următoarea secțiune se vor discuta domeniile/sectoarele cu potențial impact multijurisdicțional, pentru care se pot avea în vedere acorduri de cooperare interjurisdicționale. Trebuie precizat că în anumite domenii/sectoare (de exemplu, apă și ape uzate, gestionarea deșeurilor solide), acordurile de cooperare interjurisdicțională sunt deja practici uzuale. Similar, în alte domenii/sectoare (de exemplu, furnizarea serviciilor de transport public), acordurile de cooperare interjurisdicțională au devenit din ce în ce mai frecvente. CADRUL PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 61 Instituirea cooperării interjurisdicționale și a planificării la nivel metropolitan în România a trecut deja prin două exerciții în ultimele două perioade de programare. Concluziile desprinse din experiența ultimilor ani arată că zonele metropolitane nu s-au dezvoltat pe baza unei abordări de planificare strategică integrată, cu excepția celor 7 poli de creștere (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara), unde accesul la finanțare comunitară și națională a fost condiționat de existența unor documente strategice dedicate întregului teritoriu la care se face referire. În ceea ce privește cadrul legal, principalele legi care definesc zonele metropolitane, teritoriul metropolitan și asociațiile de dezvoltare intercomunitară din România sunt Legea administrației publice locale nr. 215/23.04.2001, Legea nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și Legea nr. 351/06.07/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități. Asociațiile de dezvoltare, inclusiv cele metropolitane, sunt reglementate prin Ordonanța de Guvern nr. 26/2000. Din punct de vedere cronologic, zona metropolitană și teritoriul metropolitan au fost definite odată cu intrarea în vigoare a Legilor nr. 350/06.07.2001 și 351/06.07.2001, prin care s-au stabilit la nivel conceptual modul de delimitare și caracteristicile lor. Zonă metropolitană – zonă constituită în mod voluntar între centre urbane majore (capitala României și municipii de prim rang – în total 12 orașe: București, Bacău, Brașov, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Oradea, Ploiești și Timișoara) și localități urbane și rurale din zona imediată, aflate la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații (Legea 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a –Rețeaua de localități) Teritoriu metropolitan – zona din jurul marilor aglomerări urbane, delimitată de studii specializate, care creează relații reciproce de influență în domeniul infrastructurii de comunicații, economice, sociale, culturale și urbane. Ca regulă, limita teritoriului metropolitan depășește limita administrativă a localității și poate depăși granițele țării în care se află. (Legea nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul) În funcție de gama de servicii și activități asumate de ADI metropolitane, cadrul legislativ de bază cuprinde Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, Legea nr. 3/2003 privind administrarea domeniului public și privat de interes local, Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică, Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007 și Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 sau Ordonanța de Guvern nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat. Anexa 4 cuprinde o prezentare generală mai cuprinzătoare a legislației relevante în această privință. 62 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ CADRUL PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 63 Prima zonă metropolitană din România a fost constituită în 2004 în jurul municipiului Iași, În 2008, cadrul financiar și de planificare pentru desemnarea polilor de creștere și a polilor de cu sprijinul programului GRASP (Reformă guvernamentală și parteneriate durabile) finanțat de dezvoltare urbană a fost conturat prin Hotărârea de Guvern nr. 998/27.08.2008, acordându- USAID. Asociația Zona Metropolitană Iași a fost înființată ca asociație metropolitană (asociație se prioritate investițiilor din programele cu finanțare europeană și națională. Astfel, pentru de parteneri într-o organizație non-profit). Doi ani mai târziu s-a clarificat și cadrul instituțional perioada de programare 2007-2013, fiecare dintre cei șapte poli de creștere (Brașov, Cluj-Napoca, la nivel național, menționându-se pentru prima dată organizarea zonelor metropolitane ca forme Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara) au fost constituiți ca zone metropolitane, au stabilit de asociere cu personalitate juridică și promovându-se conceptul de intercomunalitate pentru o formă de cooperare metropolitană și au dezvoltat Planuri integrate de dezvoltare urbană (PIDU) dezvoltarea de proiecte și inițiative care vizează un teritoriu lărgit și pentru care este nevoie pentru a beneficia de fondurile structurale prin Programul Operațional Regional. Acest principiu de cooperare din partea unităților administrative implicate. De-a lungul anilor, în România s-au a fost aplicat și în perioada actuală de programare, cu cei șapte poli de creștere care trebuie să înființat mai multe zone metropolitane. Anexa 2 prezintă o listă cu zonele metropolitane active. elaboreze Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) care se adresează întregului teritoriu al zonei metropolitane/funcționale, în timp ce celelalte 32 de orașe eligibile au avut opțiunea de a Asociații de dezvoltare intercomunitară – structuri de cooperare juridică de drept privat, alege dacă strategia va acoperi doar teritoriul lor administrativ sau cel metropolitan/funcțional. înființate în temeiul legii de către unitățile administrative teritoriale pentru dezvoltarea Cu toate acestea, fondurile FEDR eligibile destinate intervențiilor strategice au fost direcționate comună de proiecte de interes zonal sau regional sau pentru furnizarea în comun de în principal către centrul urban (cu excepția intervențiilor de mobilitate urbană în cadrul cărora servicii publice s-a putut înființa transportul public metropolitan). Prin această abordare s-a ajuns la o cooperare Zonă metropolitană – asociație de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de interjurisdicțională reală de nivel scăzut, încurajând orașele să se concentreze pe propriile proiecte. parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I și unitățile administrativ- Cu toate acestea, unele exemple arată faptul că s-a înțeles nevoia de cooperare și s-au luat teritoriale aflate în zona imediată (Legea administrației publice locale nr. 215/23/04.2001 măsuri în sensul concentrării pe proiecte transjurisdicționale – de exemplu, reabilitarea liniei de – versiune actualizată, 06.07.2006) tramvai Iași-Dancu (Holboca). În sfârșit, cea mai recentă modificare legislativă care vizează constituirea zonelor metropolitane FIGURA 21. în România datează din 2011 și se referă la municipiile de rang scăzut. Ea a fost realizată prin Zone metropolitane (constituite) și zone urbane funcționale (propuse) în România legile nr. 215/23.04.2001 și 351/06.07.2001, permițând reședințelor de județ să formeze zone metropolitane. Această referire nu a fost însă integrată în toate dispozițiile legale referitoare la zonele metropolitane. Pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a teritoriului în jurul capitalei României și al municipiilor de prim rang sau a reședințelor de județ, unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar, pentru a constitui zone metropolitane. (Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a –Rețeaua de localități – Forma consolidată începând din 15.12.2018) Totuși, conceptul de zonă urbană funcțională, care poate servi drept punct de pornire pentru cooperarea interjurisdicțională în zone urbane, a fost studiat atât de ESPON, cât și de OCDE (și mai târziu prin definiția zonei urbane funcționale a UE-OCDE), pe baza definirii orașelor și a zonelor lor de navetism. Deși acest concept nu a fost încă preluat în legislația din România, delimitările propuse de Banca Mondială pe baza definiției OCDE au fost incluse în ghidul privind Axa 4 a Programului Operațional Regional (POR) și au fost luate în considerare pentru dezvoltarea Strategiilor Integrate de Dezvoltare Urbană în perioada actuală de programare. Unele zone metropolitane au înregistrat expansiune teritorială și au avut proiecte comune în ultimii ani. În alte cazuri, au fost numeroase impedimente în calea implementării proiectelor transjurisdicționale. În plus, în urma înființării unor asociații de dezvoltare intercomunitară sectoriale, de sine stătătoare, pentru furnizarea de servicii publice la nivel teritorial (de exemplu, gestionarea deșeurilor, transport public sau utilități publice), unele ADI au redus numărul de domenii/sectoare de care se ocupă. În esență, ADI sectoriale au preluat unele dintre responsabilitățile ADI metropolitane. În ceea ce privește activitatea zonelor metropolitane din România, constituirea asociațiilor de Sursa: Banca Mondială dezvoltare intercomunală a contribuit la dezvoltarea teritoriului pe care îl reprezintă, plecând de 64 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ la intervenții locale în unele unități administrativ-teritoriale și ajungând până la proiecte dedicate unui teritoriu mai mare. Asemenea acțiuni includ: • implicarea în procese de planificare strategică, precum: strategii și planuri integrate de dezvoltare urbană (SIDU și PIDU), strategii de dezvoltare metropolitană, strategii de dezvoltare locală a unităților teritoriale componente, alte strategii, studii și planuri sectoriale (de exemplu, Planuri de mobilitate urbană durabilă – SUMP, strategii de dezvoltare a turismului etc.) sau planuri teritoriale metropolitane; • proiecte pentru creșterea capacității administrative și dezvoltarea resurselor umane cu finanțare externă în perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020 prin programe operaționale sectoriale, precum POSDRU (Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), PODCA (Programul operațional dezvoltarea capacității administrative) sau POCA, inclusiv inițiativele Federației Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR) în sprijinul membrilor Federației; DOMENIILE/SECTOARELE • atragerea altor finanțări externe naționale și externe (de exemplu, prin Administrația MULTIJURISDICȚIONALE PRIVITE DIN PERSPECTIVA Fondului Cultural Național, granturi SEE etc.) pentru intervenții locale în regenerarea culturală, de mediu, de mobilitate, socială, urbană etc.; • participarea ca parteneri la proiecte de cooperare transnațională în cadrul a numeroase programe precum Interreg Dunărea, Interreg Europa, Orizont 2020, URBACT, Programul ADMINISTRAȚIILOR • de cooperare transnațională din Europa de Sud-Est, Erasmus + etc.; implicarea ca parteneri în proiecte de cooperare transfrontalieră cu localități din țările SUBNAȚIONALE ȘI A învecinate României, pentru furnizarea de servicii publice; CETĂȚENILOR DIN ROMÂNIA • studii și ghiduri pentru dezvoltarea de servicii publice; • strategii și planuri pentru dezvoltarea localităților; • nființarea de consilii consultative care se ocupă de zone de interes metropolitan, cum ar î fi dezvoltare economică și turism; • implicare în gestionarea și dezvoltarea serviciilor publice, de exemplu transport public; • administrarea siturilor protejate NATURA 2000; • furnizarea de sprijin tehnic și financiar (de exemplu, fonduri revolving) către membrii lor, pentru pregătirea și implementarea proiectelor de investiții; și • elaborarea de studii de fezabilitate și alte documente tehnice și economice legate de implementarea proiectelor de investiții publice de interes comun. Astfel, zonele metropolitane din România au potențialul de a juca un rol important în cooperarea multijurisdicțională și în gestionarea teritoriilor pe care le reprezintă. Ele au potențialul de a planifica și de a susține o dezvoltare echilibrată a teritoriilor și de a coordona și a monitoriza dezvoltarea lor. În acest context, este oportun și necesar să se dezvolte în continuare un cadru solid pentru cooperarea multijurisdicțională. Cadrul ar trebui să clarifice și să consolideze poziția zonelor metropolitane existente cu potențial de creștere. De asemenea, ar alinia sfera de aplicare și atribuțiile în raport cu membrii lor și cu alte inițiative de dezvoltare intracomunitară. Astfel s-ar evita suprapunerea și diluarea responsabilităților. Zonele metropolitane dezvoltate beneficiază de resurse umane specializate și de o bază de cunoștințe deja puse la punct, care ar trebui să fie valorificate. DOMENIILE/SECTOARELE MULTIJURISDICȚIONALE PRIVITE DIN PERSPECTIVA ADMINISTRAȚIILOR SUBNAȚIONALE ȘI A CETĂȚENILOR DIN ROMÂNIA 67 Banca Mondială, împreună cu Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR), și-a asumat un angajament unic al administrațiilor subnaționale și cetățenilor la începutul anului 2019, în vederea identificării unei liste de proiecte prioritare cu impact multijurisdicțional, destinate zonelor urbane din București și din cele 40 de reședințe de județ. În cadrul campaniei „Prioritățile Orașului Tău”, s-au transmis scrisori individuale către (i) primăriile Bucureștiului, (ii) cele 40 de reședințe de județ din România, (iii) cele 40 de consilii județene și (iv) cele 40 de prefecturi. Prin scrisoare se solicita o listă de cel mult 10 proiecte cu impact multijurisdicțional considerate de importanță critică pentru zona urbană respectivă. În afară de potențialul impactului multijurisdicțional, trebuia ca proiectele să respecte trei criterii: 1. Să fie incluse într-o strategie sau într-un plan existent – la nivel local, județean sau național. 2. Să aibă o valoare minimă, ajustată la capacitatea financiară a fiecărui centru urban (adică cel puțin 10% din bugetul de investiție de capital estimat pentru 2014-2023). 3. Să nu aibă o finanțare asigurată. Aproape toate administrațiile subnaționale contactate (primării, consilii județene, prefecturi) au trimis liste de proiecte. În plus, multe din administrațiile subnaționale au trimis, din proprie inițiativă, propuneri de proiect comune. Listele cu proiecte multijurisdicționale strategice primite de la administrațiile subnaționale au fost ulterior incluse în cea mai mare campanie publică de sondaje de acest gen desfășurată în România – Campania ”Prioritățile Orașului Tău”. În perioada 22 ianuarie 2019 - 22 martie 2019, cetățenii din zonele urbane ale Bucureștiului și ale celor 40 de reședințe de județ au fost invitați să ierarhizeze proiectele pentru comunitatea respectivă. Sondajul a fost accesat de peste 150.000 de persoane și 100.000 au votat. În harta de mai jos se prezintă distribuția voturilor în zonele urbane. În afară de identificarea unei serii de proiecte strategice pentru toate zonele urbane din România, campania a reușit și să identifice domeniile/sectoarele cheie care, în opinia administrațiilor subnaționale, ar trebui să fie organizate la nivel multijurisdicțional. Solicitarea adresată administrațiilor subnaționale, de a identifica până la 10 proiecte cu impact multijurisdicțional, a ajutat și la identificarea domeniilor/sectoarelor care necesită intervenția unor acorduri de cooperare la nivel național sau interjurisdicțional. Anexa 3 include lista proiectelor de strategice cu impact multijurisdicțional pentru zonele urbane din București și din cele 40 de reședințe de județ care au fost selectate de administrațiile subnaționale și ierarhizate de cetățeni. 68 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENIILE/SECTOARELE MULTIJURISDICȚIONALE PRIVITE DIN PERSPECTIVA ADMINISTRAȚIILOR SUBNAȚIONALE ȘI A CETĂȚENILOR DIN ROMÂNIA 69 Tabelul următor include o prezentare generală a domeniilor/sectoarelor cu cel mai mare număr de TABELUL 3. proiecte propuse, precum și valoarea cumulată a proiectelor pe fiecare domeniu/sector. Voturile Domeniile/sectoarele cu impact multijurisdicțional care prezintă cel mai mare interes pentru administrațiile subnaționale din România par să indice o dominație clară a intervențiilor legate de sectorul transporturilor, precum și de infrastructura dedicată sănătății și infrastructura pentru afaceri. Valoarea Valoarea Nr. de Nr. de cumulată a cumulată a Domeniul/Sectorul proiecte proiectelor Domeniul/Sectorul proiecte proiectelor FIGURA 22. propuse propuse (mil. EUR) (mil. EUR) Zonele urbane și voturile primite în cadrul campaniei „Prioritățile Orașului Tău” Drumuri 58 5.427 € Stații de cale ferată 7 153 € Variante de ocolire 33 2.669 € Pasaje supraterane 7 90 € Căi ferate 32 11.060 € Termoficare 5 89 € Infrastructură dedicată 26 3.703 € Transporturi pe apă 5 614 € sănătății Transporturi nemotorizate 3 61 € Infrastructură pentru afaceri 22 346 € Infrastructură sportivă 21 389 € Infrastructură educațională 3 105 € Aeroporturi 17 2.057 € Pasaje subterane 3 112 € Autostradă 17 24.471 € Gestionarea deșeurilor solide 2 61 € Drumuri expres 15 6.128 € Infrastructură socială 2 21 € Infrastructură turistică 15 454 € Administrație publică 1 5€ Infrastructură culturală 14 377 € Stații de autobuz 1 6€ Legături de transport 12 259 € Iluminat public 1 6€ Datele au fost utilizate și pentru a identifica preferința diferitelor tipuri de zone urbane pentru intermodal proiecte multijurisdicționale. Astfel, tabelul de mai jos cuprinde o defalcare a zonelor de maxim interes din București și din cele 40 de capitale de județ din România. Bucureștiul iese Infrastructură administrativă 1 5€ Patrimoniu natural 12 282 € în evidență, cu nevoi care le depășesc pe cele ale orașelor mai mici – printre care extinderea rețelei de metrou, dezvoltarea ecosistemului de cercetare și dezvoltare din Măgurele sau Apă și ape uzate 1 5€ Regenerare urbană 11 479 € regenerarea urbană integrată a marelui centru istoric al capitalei. Infrastructură de cercetare 1 15.000 € Toate orașele au preferat intervențiile multijurisdicționale în sectorul transporturilor, cu o Transport public 11 232 € suprareprezentare și o diversitate mai mare în rândul orașelor mai mari (de exemplu, Aeroportul Infrastructură de gaze 1 10 € Ghimbav pentru zona urbană Brașov, trenul metropolitan din zona Cluj sau dezvoltarea Porturi 9 1.277 € portului din Constanța). Zonele urbane mai mari au avut o preferință mai accentuată și pentru infrastructura dedicată sănătății, plasată de cetățeni tot pe o poziție superioară. Parcări 8 89 € Locuințe 1 5€ Zonele urbane mai mici au preferat în mai mare măsură proiectele de infrastructură pentru Poduri 8 828 € Metrou 1 7.526 € afaceri, infrastructură pentru cultură și agrement și infrastructură turistică. 70 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENIILE/SECTOARELE MULTIJURISDICȚIONALE PRIVITE DIN PERSPECTIVA ADMINISTRAȚIILOR SUBNAȚIONALE ȘI A CETĂȚENILOR DIN ROMÂNIA 71 TABELUL 4. Domeniile/sectoarele cu impact multijurisdicțional identificate de o selecție de autorități subnaționale din România INFRASTRUCTURĂ DE INFRASTRUCTURĂ DE INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT DEZVOLTARE ECONOMICĂ REGENERARE URBANĂ ENERGIE ȘI COMUNICAȚII UTILITĂȚI PUBLICE 1. Autostrăzi, drumuri expres, drumuri și variante de ocolire 1. Rețea de distribuție a 2. Pasaje, poduri, canale, șanțuri, ecluze etc. 1. Clădiri, piețe, piațete, gazelor naturale 1. Parcuri industriale/comerciale spații/structuri de parcare 1. Apă și ape uzate DOMENII/SECTOARE 3. Rețea feroviară și stații de cale ferată 2. Rețea de distribuție a 2. Parcuri logistice Nr. CU IMPACT 4. Aeroporturi – pasageri și marfă energiei electrice 2. Parcuri, grădini, zone 2. Termoficare MULTIJURISDICȚIONAL 5. Corpuri de apă și porturi turistice/comerciale verzi, terenuri dezafectate 3. Săli de expoziție/comerciale 3. Gestionarea 6. Pontoane (turism) 3. Rețele/conexiuni de 3. Terenuri pentru piețe/ deșeurilor solide 7. Legături de transport intermodal internet în clădiri și spații 4. Centre de cercetare/inovare târguri publice 8. Transport public/stații de autobuz 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 1 2 3 4 1 2 3 1 2 3 I REGIUNEA NORD–EST 1 Iași 2 Bacău 3 Botoșani 4 Piatra Neamț 5 Suceava 6 Vaslui II REGIUNEA SUD–EST 7 Brăila 8 Buzău 9 Constanța 10 Galați 11 Focșani 12 Tulcea III REGIUNEA SUD-MUNTENIA 13 Pitești 14 Călărași 15 Târgoviște 16 Giurgiu 17 Slobozia 18 Ploiești 19 Alexandria IV REGIUNEA SUD-VEST-OLTENIA 20 Craiova 21 Târgu Jiu 22 Drobeta Turnu Severin 23 Slatina 24 Râmnicu Vâlcea V REGIUNEA VEST 25 Arad 26 Reșița 27 Hunedoara/Deva/Simeria 28 Timișoara VI REGIUNEA NORD-VEST 29 Oradea 30 Bistrița 31 Cluj-Napoca 32 Baia Mare 33 Satu-Mare 34 Zalău VII REGIUNEA CENTRU 35 Alba Iulia 36 Brașov 37 Miercurea Ciuc 38 Sfântu Gheorghe 39 Târgu Mureș 40 Sibiu VII REGIUNEA BUCUREȘTI–ILFOV 41 București 42 Ilfov 72 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENIILE/SECTOARELE MULTIJURISDICȚIONALE PRIVITE DIN PERSPECTIVA ADMINISTRAȚIILOR SUBNAȚIONALE ȘI A CETĂȚENILOR DIN ROMÂNIA 73 CONTINUARE INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ DE PATRIMONIU NAȚIONAL INFRASTRUCTURĂ DEDICATĂ SCHIMBĂRI CLIMATICE EDUCAȚIONALĂ SOCIALĂ CULTURĂ ȘI AGREMENT ȘI CULTURAL TURISTICĂ SĂNĂTĂȚII 1. Lucrări de consolidare, 1. Hoteluri, hosteluri, pensiuni 1. Muzee/biblioteci 1. Clădiri culturale diguri, faleze, plaje 1. Spitale 1. Creșe și grădinițe 1. Cămine sociale 2. Amenajări pentru picnic DOMENII/SECTOARE 2. Teatre și istorice de 2. Școli și licee 3. Centre de tratament 2. Plantații de protecție Nr. CU IMPACT patrimoniu 2. Policlinici 2. Cantine 3. Centre culturale și/sau de balnear MULTIJURISDICȚIONAL 3. Săli/terenuri de sport agrement 3. Echipamente de 2. Rezervații 4. Echipamente și mobilier 3. Dispensare 4. Laboratoare și ateliere specializate 3. Locuințe sociale 4. Săli/stadioane pentru centrele de tratament intervenție multifuncționale naturale 4. Echipamente și 5. Campusuri universitare 4. Echipamente și 5. Puncte de observație, 4. Surse de energie 5. Săli de concerte 3. Zone Natura căi de acces, infrastructură mobilier 6. Echipamente și mobilier mobilier regenerabilă 6. Echipamente și mobilier 2000 conectivă către atracții turistice 5. Transport ecologic 1 2 3 4 1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 1 2 3 4 5 6 1 2 3 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 I REGIUNEA NORD–EST 1 Iași 2 Bacău 3 Botoșani 4 Piatra Neamț 5 Suceava 6 Vaslui II REGIUNEA SUD–EST 7 Brăila 8 Buzău 9 Constanța 10 Galați 11 Focșani 12 Tulcea III REGIUNEA SUD-MUNTENIA 13 Pitești 14 Călărași 15 Târgoviște 16 Giurgiu 17 Slobozia 18 Ploiești 19 Alexandria IV REGIUNEA SUD-VEST-OLTENIA 20 Craiova 21 Târgu Jiu 22 Drobeta Turnu Severin 23 Slatina 24 Râmnicu Vâlcea V REGIUNEA VEST 25 Arad 26 Reșița 27 Hunedoara/Deva/Simeria 28 Timișoara VI REGIUNEA NORD-VEST 29 Oradea 30 Bistrița 31 Cluj-Napoca 32 Baia Mare 33 Satu-Mare 34 Zalău VII REGIUNEA CENTRU 35 Alba Iulia 36 Brașov 37 Miercurea Ciuc 38 Sfântu Gheorghe 39 Târgu Mureș 40 Sibiu VII REGIUNEA BUCUREȘTI–ILFOV 41 București 42 Ilfov DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 77 Raportul a oferit o serie de exemple internaționale de domenii/sectoare incluse în mod frecvent în abordările specifice cooperării interjurisdicționale. De asemenea, au fost analizate atributele principale ale autorităților subnaționale din România, precum și unele domenii/sectoare despre care aceste autorități consideră că au o dimensiune multijurisdicțională. În continuare, pe baza acestei analize, raportul detaliază domeniile/sectoarele care ar putea face obiectul unor abordări de tip cooperare interjurisdicțională în perioada de programare 2021-2027. Secțiunea va fi împărțită în două: în prima parte se enumeră domeniile/sectoarele care ar putea fi luate în considerare pentru cooperarea interjurisdicțională (vezi tabelul 3 de mai jos), iar în a doua se face o analiză mai aprofundată a domeniilor/sectoarelor care reprezintă cei mai buni candidați pentru abordări de tip cooperare interjurisdicțională. Domeniile/sectoarele analizate mai amănunțit au fost alese deoarece: 1. răspund celor mai mari nevoi declarate ale administrațiilor subnaționale din România; 2. se află în mod obișnuit sub mandatul zonelor metropolitane din vest; sau 3. au fost frecvent incluse în strategiile integrate de dezvoltare urbană, pentru accesarea fondurilor europene pentru DUD. 78 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 79 TABELUL 5. Eligibilitatea Eligibilitatea Domenii/sectoare potențiale de cooperare interjurisdicțională în România pentru finanțare pentru Domeniul/sectorul Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri din partea UE programe Eligibilitatea Eligibilitatea de intervenție multijurisdicționale în perioada de finanțate de pentru finanțare pentru programare la bugetul de Domeniul/sectorul Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri din partea UE programe 2021-2027 stat de intervenție multijurisdicționale în perioada de finanțate de   Intervenție în caz de urgență FEDR Nu programare la bugetul de 2021-2027 stat - Investiții în servicii profesioniste și voluntare de intervenție în situații de urgență (clădiri, echipamente, formare) Capacitate   - Dezvoltare de centre integrate de intervenție în situații de     Planificare teritorială, strategică și financiară FEDR PUG administrativă riscuri multiple - Centre de salvamont și salvamar - Planuri urbanistice metropolitane Reducerea - Planuri urbanistice generale emisiilor de - PMUD carbon și Producerea, transportul și distribuția energiei FC + FEDR MDRAP       eficiență - SIDU energetică - Modernizarea sistemelor de termoficare, inclusiv cogenerare - Politici publice și bugetare pe bază de programe - Utilizarea energiei din surse regenerabile pentru clădirile - Cadastru verde publice INA       - Contorizare inteligentă și monitorizarea consumului de   Resurse umane în administrația locală FSE ANFP energie - Extinderea rețelelor de distribuție a energiei și gazelor naturale - Dezvoltarea competențelor și formarea (de exemplu, în domeniul   achizițiilor publice)       Eficiență energetică FEDR MDRAP - Unități de implementare a proiectelor - Iluminat public eficient din punct de vedere energetic PNDL   Procese și instrumente administrative și de management FEDR Nu Învățământ Învățământ de bază FEDR MEN - Ghișee unice pentru cetățeni și companii - Creșe și grădinițe   - Standarde și proceduri de management al calității       - Școli     - Autorități urbane/metropolitane - Licee Transporturi Transport public FEDR + FC Nu   Învățământ profesional și tehnic FEDR MEN - Extinderea metroului   - Campusuri pentru formare profesională     - Sisteme de căi ferate metropolitane Educație specială FEDR MEN - Extinderea și reabilitarea liniilor de tramvai - Infrastructuri educaționale pentru nevoi speciale - Extinderea/modernizarea stațiilor/terminalelor de transport public   Învățământ superior FEDR MEN         - Campusuri pentru învățământul superior     - Sisteme de autobuze expres Sănătate Infrastructură medicală FEDR MS / PNDL - Bilete electronice - Construcția de spitale regionale de urgență - Parc auto electric pentru transportul public       - Investiții în spitale și unități de urgență municipale   Transport multimodal FC Nu Mediu și Gestionarea deșeurilor FC AFM - Infrastructură de transport de marfă intermodal biodiversitate - Promovarea colectării selective a deșeurilor prin separare la   - Terminale „park-and-ride”/„bike-and-ride”           sursă - Terminale intermodale pentru pasageri   Apă și ape uzate FC PNDL / AFM   Transport nemotorizat și electromobilitate FEDR AFM - Extinderea infrastructurii de apă și ape uzate în zone care nu - Piste pentru biciclete și sisteme de „bike sharing”   sunt acoperite de master planuri regionale pentru apă și ape     uzate   - Zone pietonale și spații partajate (shared-space)       Biodiversitate FEDR + FEADR Nu - Stații de încărcare pentru vehicule electrice - Implementarea planurilor de management pentru zonele         Accesibilitate FC + FEDR PNDL NATURA 2000 - Drumuri și variante de ocolire   Terenuri dezafectate FEDR Nu         - Terenuri dezafectate publice și private cu alte destinații     - Sisteme de gestionare a traficului MDRAP Incluziune socială Schimbări și ocuparea forței Servicii sociale FSE + FEDR MMFPS climatice și Apele de muncă Atenuarea riscurilor FC + FEDR Române gestionarea - Centre de îngrijire de zi și servicii sociale și de asistență riscurilor medicală pentru grupurile vulnerabile ANIF       - Îngrijire la domiciliu pentru grupurile vulnerabile - Consolidarea clădirilor cu risc seismic - Locuințe protejate pentru grupurile vulnerabile   - Măsuri de protecție împotriva inundațiilor     FEDR   Comunități marginalizate și defavorizate Nu - Măsuri de protecție împotriva alunecărilor de teren FSE 80 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 81 Domeniul/sectorul Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri Eligibilitatea pentru finanțare din partea UE Eligibilitatea pentru programe Planificare strategică, economică și de intervenție multijurisdicționale în perioada de programare 2021-2027 finanțate de la bugetul de stat amenajarea teritoriului - Măsuri integrate pentru soluționarea problemelor cartierelor marginalizate Analizând modul în care s-au dezvoltat marile orașe din România în ultimii ani, este clar că este - Măsuri integrate de renovare pentru cartierele/blocurile nevoie de o coordonare mult mai bună în ceea ce privește planificarea strategică și amenajarea       comuniste teritoriului. În timp ce populația României a scăzut, de la circa 23 de milioane în 1990 la circa - Măsuri integrate de renovare pentru zone rezidențiale noi fără infrastructură de bază 20 de milioane în prezent, unele localități (în special suburbii și zone periurbane ale orașelor mari ANL și dinamice) au înregistrat o creștere a populației (vezi harta de mai jos). Dintre cei 1,1 milioane Locuințe FEDR de oameni care au migrat către zonele urbane funcționale (ZUF) din București și din cele 40 de   Prima Casă   - Locuințe accesibile reședințe de județ, 47% s-au stabilit în zonele periurbane ale ZUF, în afara centrului urban. Nici     - Locuințe sociale și pentru situații de urgență planurile spațiale individuale (PUG), nici planurile zonale (PUZ), nici deciziile de dezvoltare ad-   Ocuparea forței de muncă FSE ANOFM hoc nu conțin vreo măsură de încetinire a procesului de suburbanizare. Va fi dificilă redresarea - Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (dezvoltarea și modelelor de dezvoltare ad-hoc din ultimii 30 de ani, iar orice încercare de a remedia această evaluarea competențelor, servicii de ocupare a forței de muncă, stagii etc.) situație trebuie să fie holistică și multisectorială. Pentru a influența această tendință este   - Acces la piața forței de muncă pentru lucrătorii nedeclarați și     necesar, printre altele, să se asigure că dezvoltarea urbană/metropolitană viitoare este mai pentru șomeri (formare, servicii de ocupare a forței de muncă, eficientă și durabilă, prin susținerea unei dezvoltări mai compacte, cu o densitate ridicată. economia socială etc.) - Economie socială Cercetare- FIGURA 23. dezvoltare și Cercetare-dezvoltare FEDR PNCDI Localități cu creștere a populației între 2002 și 2012 inovare - Sprijin pentru infrastructura publică de cercetare și dezvoltare   - Sprijin pentru parteneriatele de cercetare și dezvoltare     dintre companii și organismele publice   Transfer de cunoștințe și de tehnologie FEDR Nu - Infrastructuri și servicii publice și private de transfer de       inovație și tehnologie Digitalizare Internet în bandă largă FC Nu - Extinderea infrastructurii de bandă largă       - Hotspoturi Wi-Fi publice   Servicii publice electronice FEDR + FC Nu - Implementarea instrumentelor de e-guvernanță, e-sănătate,       e-learning și e-cultură Start Up   Sectorul TIC privat FEDR Nation   - Sprijin pentru companiile și clusterele din sectorul TIC     Patrimoniu Infrastructură de agrement FEDR CNI cultural și turism   - Amenajări publice pentru petrecerea timpului liber       Resurse pentru turism FEDR MT - Valorificarea resurselor turistice naturale - Dezvoltarea turismului pentru sănătate     - Infrastructură de bază pentru zonele turistice - Promovare și marketing în domeniul turismului   Patrimoniu cultural FEDR MC - Centre istorice       - Monumente de importanță națională Start Up Competitivitate IMM-uri și antreprenoriat FEDR + FSE Nation Sursa: Institutul Național de Statistică   - Infrastructură de sprijin și servicii pentru IMM-uri     82 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 83 Majoritatea orașelor mari din România au pus la punct deja strategii metropolitane (de exemplu, Planuri integrate de dezvoltare urbană pentru perioada de programare 2007-2013 sau Drumuri și variante de ocolire Strategii integrate de dezvoltare urbană pentru perioada de programare 2014-2020). Planurile metropolitane de amenajare teritorială pot avea fie un caracter normativ (ceea ce ar impune să Acesta este singurul domeniu în care subnaționalii ar dori, cel mai probabil, să întreprindă acțiuni fie mandatate prin lege), fie unul directiv (de exemplu, master planuri simple, pentru care nu este de cooperare inter-jurisdicțională. Infrastructura conectivă este esențială pentru a ajuta zonele nevoie de legislație separată). Indiferent de situație, se pot lua în considerare mai multe modele, urbane să devină mai competitive, permițând accesului mai ușor la oportunități și conectând mai ca cele enumerate mai jos: bine aceste zone la piețe. Drumurile se încadrează în trei categorii principale în România: 1) drumuri • dezvoltarea unui teritoriu metropolitan prin dezvoltarea nucleului central și atingerea europene și naționale, administrate de Guvernul național; 2) drumuri județene, administrate de unei continuități teritoriale între localități; sau; consiliile județene; 3) drumuri locale, administrate de administrațiile locale. • dezvoltarea unui teritoriu metropolitan care să conțină funcții dispersate în fiecare localitate; sau; • dezvoltarea unui teritoriu metropolitan prin dezvoltarea localităților suburbane ca centre Drumuri europene și naționale secundare; sau; Drumurile europene și naționale sunt, în mod normal, planificate, proiectate, construite și • dezvoltarea unui teritoriu metropolitan liniar, urmând coridoarele de dezvoltare între gestionate de către Guvernul național. Cu toate acestea, deseori planificarea care are loc la nivel localități. național nu corespunde cu prioritățile și nevoile locale. Ca atare, există cazuri în care entitățile guvernamentale subnaționale s-au implicat în proiectarea acestor drumuri. De exemplu, Zona Metropolitană Oradea a elaborat documentația tehnică pentru drumul care leagă municipiul Amenajarea teritoriului metropolitan Oradea și mai multe localități din Zona Metropolitană Oradea de Autostrada A3 planificată (vezi Provocările modelelor demografice și socioeconomice influențează profund modelele de figura de mai jos). În mod similar, municipiul Cluj a scos la licitație documentația tehnică pentru dezvoltare a teritoriului și relația urban-rural. Cererea din ce în ce mai mare pentru o calitate centura de sud, de care vor beneficia și comuna Florești din Zona Metropolitană Cluj, și Aeroportul nouă a serviciilor publice, a infrastructurii și a spațiului pune presiune asupra administrației și Internațional Cluj (gestionat de Consiliul Județean Cluj). planificării în general și asupra amenajării teritoriului în special. Zonele metropolitane din România se află în diverse etape de dezvoltare, prezentând diferite caracteristici în funcție de amplasarea FIGURA 24. teritorială, precum accesul la infrastructura de transport, caracteristicile demografice și masa Drumuri județene Drumul metropolitan proiectat de Zona Metropolitană Oradea economică a centrului orașului, proximitatea valorilor culturale și naturale. Angajamentul politic și capacitatea administrației locale de a formula și de a implementa proiecte cu valoare adăugată Pentru perioada de programare 2014-2020, la nivel regional sunt în diferite etape de dezvoltare. consiliile județene care doreau să acceseze fonduri UE pentru reabilitarea/modernizarea/construcția Spațiul metropolitan este eterogen. Totuși, obiectivul autorităților locale partenere este de a de drumuri județene în cadrul Axei 6 din POR îmbunătăți coerența spațială. Politicile de dezvoltare teritorială ar trebui să se concentreze pe 2014-2020 au trebuit să convină asupra rutelor creșterea mobilității și competitivității orașului principal al zonei metropolitane, accesul egal la de importanță regională care vor fi finanțate. infrastructură și cunoștințe în cadrul zonei metropolitane, gestionarea resurselor naturale și a Astfel, consiliile județene din fiecare regiune (vezi patrimoniului cultural. harta de mai jos) au decis împreună o serie de drumuri județene cu prioritate 0 care ar contribui la îmbunătățirea conectivității la nivel regional. Planificarea economică metropolitană Proiectele cu prioritate 0 finanțate în cadrul Axei 6 Dinamica dezvoltării economice urbane este rareori limitată la granițele administrative. După din POR 2014-2020 (identificate în comun de consiliile cum este indicat în raportul Orașe magnet, peste 2 milioane de persoane din România fac județene din fiecare regiune) au fost transjurisdicționale, naveta zilnic în afara granițelor jurisdicționale, pentru a ajunge la locul de muncă. Mai mult, conectând două sau mai multe județe. 27% din veniturile firmelor generate de zonele urbane funcționale ale Bucureștiului și ale celor 40 de reședințe de județ sunt generate în afara orașului central. Astfel, modelele de dezvoltare Deși această abordare a fost nouă în perioada de economică au o dinamică transjurisdicțională clară, necesitând instrumente interjurisdicționale programare 2014-2020, există dovezi că județele adecvate pentru: au întreprins în comun proiecte de dezvoltare rutieră transjurisdicțională chiar și pentru perioada • formarea forței de muncă (de exemplu, învățământ profesional); de programare 2007-2013 (vezi harta de mai • oferirea de sprijin pentru start-upuri și încurajarea activităților antreprenoriale (de jos). Mai multe județe au propus proiecte care au exemplu, cu ajutorul unui fond revolving metropolitan) traversat cel puțin două jurisdicții și au coordonat • atragerea investitorilor în zonă. planificarea și implementarea lor. Sursa: bihon.ro 84 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 85 FIGURA 25. FIGURA 26. Regiunile NUTS 2 din România și județele participante (NUTS 3) Drumuri județene finanțate din POR 2007-2013 Notă: Pe hartă este marcată cu roșu rețeaua rutieră TEN-T (Autostrăzi și drumuri expres – cu linii roșii îngroșate; iar drumuri europene și naționale cu linii roșii subțiri) Drumuri locale, inclusiv pasaje subterane, pasaje supraterane, FIGURA 27. Rețeaua rutieră din zona urbană Cluj poduri Principalele zone urbane fiind într-un proces rapid de suburbanizare, există o nevoie crescută de coordonare a dezvoltării drumurilor la nivel metropolitan. De exemplu, porțiunea de tronsoane de drum dintre municipiul Cluj-Napoca și comuna Florești (comuna cu cea mai rapidă creștere din România și, în prezent, cea mai mare așezare rurală din țară, cu aproximativ 50.000 de locuitori) are unul dintre fluxurile de trafic cele mai ridicate și una dintre cele mai mari incidențe ale accidentelor de circulație. În absența drumurilor de legătură suplimentare dintre Florești și Cluj-Napoca, tot traficul de navetiști între cele două localități este concentrat pe Drumul Național 1 (vezi harta de mai jos). Coordonarea adecvată a dezvoltării drumurilor la nivel metropolitan ar necesita o amenajare teritorială adecvată la nivel metropolitan, așa cum se analizează în continuare. Notă: Săgeata galbenă indică Drumul Național 1, care leagă Cluj Napoca de Florești 86 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 87 Transport public Orașe Populația în 2011 Angajați în 2011 Număr de navetiști în 2011 Municipiile, inclusiv cele din România, sunt caracterizate și activate de mobilitate, iar acest lucru Municipiu ZUF Municipiu ZUF Municipiu ZUF este direct corelat cu creșterea economică. În majoritatea orașelor mari și dinamice, o mare parte Râmnicu Vâlcea 98,776 233,497 55,641 106,795 17,393 24,268 din forța de muncă ocupată se deplasează în afara granițelor jurisdicționale. Pentru o mișcare fluentă a oamenilor este nevoie de sisteme eficiente de transport public metropolitan. Bacău 144,307 228,656 74,835 108,638 18,367 20,733 Sistemele de transport public metropolitan, care devin din ce în ce mai uzuale în România, nu Baia Mare 123,738 215,129 64,456 91,812 16,322 19,000 prezintă doar avantaje economice, ci și evidente beneficii sociale. După cum se vede în figura de mai jos, localitățile din județul Prahova cu cel mai mare procent de navetiști au înregistrat și cel Târgoviște 79,610 210,410 47,737 99,872 21,076 28,890 mai ridicat indice de dezvoltare umană locală din județ, prezentând o corelație interesantă între Brăila 180,302 196,818 70,490 76,422 6,267 11,162 proximitatea față de oportunități (facilitată de un transport public bun) și un indice de dezvoltare umană îmbunătățit. Satu Mare 102,411 195,584 55,703 77,998 13,089 16,006 Cel puțin pentru orașele mari din România, este clar că trebuie să se proiecteze, să se Suceava 92,121 182,955 49,271 85,310 15,176 17,799 construiască și să se gestioneze sisteme de transport public (metrou, tramvaie, autobuze, șine, Focșani 79,315 172,530 42,463 77,227 13,279 16,558 stații, infrastructură de contact, parcuri auto, depozite etc.) la nivel metropolitan. Pentru perioada de programare 2021-2027 este important să se consolideze progresul înregistrat deja în sector Deva 61,123 158,650 36,234 76,433 13,325 22,074 și să se identifice modalitățile de dezvoltare ulterioară în această direcție. Piatra Neamț 85,055 148,011 39,964 66,598 9,704 16,044 TABELUL 6. Târgu Jiu 82,504 144,618 42,807 67,396 11,373 13,774 Dinamica persoanelor care fac naveta din zonele urbane ale orașului București și ale celor 40 de reședințe de județ Slatina 70,293 132,789 40,384 63,374 9,471 10,529 Populația în 2011 Angajați în 2011 Număr de navetiști în 2011 Botoșani 106,847 129,276 45,675 56,509 5,958 6,423 Orașe Municipiu ZUF Municipiu ZUF Municipiu ZUF Bistrița 75,076 126,860 44,383 64,419 10,270 12,063 București 1,883,425 2,703,015 1,001,430 1,354,658 252,462 330,793 Drobeta Turnu Severin 92,617 120,762 42,400 56,541 6,410 8,915 Constanța 283,872 546,900 143,018 219,753 37,799 52,749 Alba Iulia 63,536 113,461 37,216 54,331 11,368 14,751 Timișoara 319,279 508,037 174,862 236,703 42,469 52,014 Călărași 65,181 104,323 30,544 43,774 5,874 6,748 Ploiești 209,945 506,213 115,986 213,284 45,159 68,786 Miercurea Ciuc 38,966 97,627 24,389 42,672 9,036 11,231 Cluj-Napoca 324,576 470,939 173,354 215,275 40,462 49,726 Tulcea 73,707 94,092 37,304 70,114 5,721 6,371 Brașov 253,200 455,830 133,870 202,138 33,233 50,880 Zalău 56,202 90,073 29,780 41,931 5,831 7,502 Iași 290,422 414,869 142,439 193,830 32,048 36,341 Craiova 269,506 380,641 128,387 171,052 20,454 24,926 Sfântu Gheorghe 56,006 84,341 26,399 36,307 4,953 6,281 Pitești 155,383 348,981 90,481 183,206 32,093 59,657 Reșița 73,282 81,091 29,328 33,375 3,218 3,399 Galați 249,432 339,408 111,072 151,776 15,437 17,786 Giurgiu 61,353 80,932 25,317 33,276 4,452 4,848 Oradea 196,367 336,538 106,896 154,595 25,276 34,658 Vaslui 55,407 80,861 26,687 39,929 4,705 5,161 Arad 159,074 296,981 91,166 131,041 25,721 32,304 Slobozia 45,891 80,570 23,300 33,639 5,268 6,311 Sibiu 147,245 270,064 85,825 124,109 23,156 30,664 Alexandria 45,434 70,409 23,215 31,766 5,625 6,311 Buzău 115,494 258,137 66,137 111,139 20,546 24,731 TOTAL 7,100,570 11,662,401 3,706,287 5,276,216 922,335 1,203,116 Târgu Mureș 134,290 251,523 75,442 110,199 22,489 29,949 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică din România 88 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 89 FIGURA 28. Cu cât accesul la oportunități este mai ușor, cu atât sunt mai bune rezultatele sociale 90 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 91 Infrastructura aeroportuară Adaptarea la schimbările climatice, Aeroporturile au, prin natura lor, un caracter regional în ceea ce privește accesul și beneficiile. De obicei, aeroporturile mari au o zonă mare de captare. De exemplu, Banca Mondială a întreprins un prevenirea și gestionarea riscurilor sondaj pentru a determina atractivitatea aeroportului Brașov planificat, având în vedere o zonă Schimbările climatice au efecte semnificative asupra orașelor și a locuitorilor acestora. Mai mult, de captare pe o rază de circa o oră cu mașina. Aproximativ 450.000 de persoane din această adesea cauzele și impacturile schimbărilor climatice sau ale dezastrelor nu respectă granițele zonă de captare vor folosi aeroportul, cu o pondere mai mare de utilizatori potențiali în rândul administrative și, ca atare, necesită de cele mai multe ori abordări multijurisdicționale. România, celor care locuiesc mai aproape de aeroport (vezi figura de mai jos). în conformitate cu politica asumată a Uniunii Europene, s-a angajat să abordeze provocările Infrastructura aeroportuară din România este dezvoltată și gestionată fie de consiliile județene, privind schimbările climatice și a făcut progrese semnificative în acest sens (a realizat deja cea fie de guvernul central. Adesea, consiliile județene nu dispun de resurse pentru întreținerea mai mare parte a indicatorilor de sustenabilitate Europa 2020). Mai mult, împreună cu Banca și exploatarea corespunzătoare a acestor aeroporturi. Adesea, o astfel de infrastructură este Mondială, România a inițiat un program ambițios de gestionare a riscurilor în caz de dezastre, administrată de guvernele regionale (cum este cazul în Polonia), dacă acestea există. Fără un program desfășurat atât la nivel național, cât și la nivel local și care se axează pe asistență nivel administrativ regional, este important să se identifice soluții pentru angajarea mai multor tehnică și investiții efective în reabilitări. Având în vedere această concentrare, este de așteptat jurisdicții benefice în dezvoltarea și întreținerea infrastructurii aeroportuară. La o asemenea ca, pentru perioada de programare 2021-2027, măsurile privind schimbările climatice și reziliența infrastructură ar putea să participe cel puțin reședința de județ și consiliul județean. urbană să ocupe un loc proeminent într-o serie de strategii integrate de dezvoltare urbană. FIGURA 29. Dezvoltarea infrastructurii și a capacității de reacție la situații de urgență a fost deja Utilizatori potențiali ai Aeroportului Brașov planificat, în zona de captare pe o rază de o oră implementată la nivel multijurisdicțional pentru perioada de programare 2007-2013, care acoperă cele opt regiuni din România. Măsurile de protecție împotriva inundațiilor, planificate pentru perioada de programare 2021-2027, vor fi realizate, cel mai probabil, tot prin acorduri de cooperare interjurisdicțională, același lucru fiind valabil și pentru alte măsuri de adaptare la schimbările climatice și atenuare a efectelor acestora. Infrastructura dedicată sănătății În funcție de dimensiunea și specializarea infrastructurii pentru sănătate, populația care beneficiază de servicii medicale provine dintr-o zonă mai mare decât localitatea în care se află spitalul. Pentru perioada de programare 2014-2020, a fost planificată construirea a trei spitale regionale (la Iași, Craiova și Cluj-Napoca) cu fonduri europene, dar progresele pe acest front au fost lente și stagnează. Alte orașe sau județe și-au exprimat interesul pentru construirea unei noi infrastructuri de sănătate cu fonduri proprii. De exemplu, municipiul Brașov a demarat un parteneriat cu BERD pentru construirea unui spital regional. Spitalul va fi construit cu fonduri ale municipiului Brașov, dar beneficiarii infrastructurii vor proveni dintr-o zonă mult mai mare. Pe viitor, pentru localitățile/județele care gestionează infrastructura de sănătate este relevant să identifice modalitățile prin care ar putea exploata facilitățile în comun cu alte administrații subnaționale care beneficiază, direct sau indirect, de aceasta. Localităţi la 20 de minute distanţă de centrul orașului Brașov Localităţi la 40 de minute distanţă de centrul orașului Brașov Localităţi la 60 de minute distanţă de centrul orașului Brașov Localităţi la 60 de minute distanţă de marginea orașului Brașov 92 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 93 Infrastructura educațională TABELUL 7. Numărul persoanelor marginalizate Zona urbană Centrul urban ZUF Zona urbană Centrul urban ZUF În funcție de nivel, întreaga infrastructură educațională are un impact multijurisdicțional. Universitățile, de exemplu, au zone de captare mult mai mari decât municipalitatea în care se București 14,890 49,963 Cluj-Napoca 3,660 4,766 află. Dar chiar și unitățile de învățământ de nivel inferior au un impact multijurisdicțional. În Brașov 1,279 24,592 Bistrița 1,681 4,726 căutarea unor școli bune, elevii și părinții fac naveta adesea în afara granițelor jurisdicționale. Constanța 2,201 15,752 Brăila 4,643 4,643 De obicei, orașele cu o ofertă educațională mai mare și mai diversă tind să atragă studenți de la distanțe semnificative. Figura 9 indică faptul că există un grad mare de navetism, chiar și pentru Iași 1,531 10,709 Vaslui 1,846 4,482 orașele cu o ofertă educațională mai modestă. De exemplu, peste 6.700 de studenți și elevi fac Oradea 1,262 10,496 Călărași 1,394 4,155 naveta zilnic în municipiul Ploiești, pentru a profita de oferta educațională a orașului. Și alte Târgu Mureș 3,070 10,343 Râmnicu Vâlcea 1,107 3,971 localități din zona metropolitană sunt beneficiari direcți. Ploiești 5,130 8,564 Botoșani 3,122 3,788 De fapt, majoritatea zonelor urbane mari și/sau dinamice din România se confruntă cu o Baia-Mare 5,631 8,487 Piatra Neamț 1,734 3,633 provocare comună. Pe măsură ce zonele suburbane și periurbane au crescut rapid, găzduind tot Buzău 3,363 8,253 Târgoviște 2,538 3,400 mai multe persoane (în special familii tinere), răspunsul la această situație – prin dezvoltarea unei Satu-Mare 1,882 7,653 Drobeta-Turnu Severin 2,419 3,374 noi infrastructuri educaționale în aceste suburbii – a fost foarte slab, în cele mai multe cazuri inexistent. Astfel, în localitățile în care populația a crescut de la 2.000-3.000 de persoane la Arad 4,109 7,459 Timișoara 731 3,368 20.000-30.000 de persoane, nu s-au făcut aproape deloc investiții în noi creșe, grădinițe, școli Focșani 779 6,752 Miercurea Ciuc 588 2,715 sau licee. În esență, familiile din aceste zone suburbane și periurbane trebuie fie să facă naveta Suceava 1,047 6,693 Reșița 2,634 2,634 la o școală din centrul urban, fie să apeleze la trucuri administrative, cum ar fi înregistrarea Craiova 2,826 6,414 Târgu Jiu 1,582 2,362 domiciliului pe o adresă din centrul urban, pentru a accesa oferta educațională din acea zonă. Sfântu Gheorghe 3,525 5,731 Slatina 1,266 2,318 Acesta este în mod evident un sector în care sunt necesare abordări de cooperare interjurisdicțională Galați 4,725 5,715 Zalău 777 2,260 în România, cu accent pe: 1) identificarea soluțiilor adecvate pentru instituțiile de învățământ cu grad scăzut de înscriere (de exemplu, reconversie); 2) dezvoltarea unei noi infrastructuri Bacău 1,977 5,356 Alexandria 1,685 2,193 educaționale (de exemplu, cu ajutorul unui fond metropolitan de tip revolving, alimentat de centrul Sibiu 602 5,304 Slobozia 1,032 1,880 urban și având localitățile suburbane ca beneficiari principali); 3) îmbunătățirea accesului copiilor Pitești 409 5,038 Alba Iulia 816 1,327 la școli (de exemplu, un sistem de transport metropolitan cu autobuzul). Tulcea 5,018 5,018 Giurgiu 1,083 1,083 Deva 1,130 4,974 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică din România Incluziunea socială, sărăcia și discriminarea Eficiența energetică De obicei, intervențiile în sfera incluziunii sociale au un scop precis și se concentrează pe o zonă Eficiența energetică a fost unul dintre marile domenii/sectoare de interes pentru UE în perioada bine definită dintr-o localitate. Ca atare, poate părea că nu au o dimensiune interjurisdicțională. de programare 2014-2020 și probabil va rămâne la fel și în perioada de programare 2021- Cu toate acestea, externalitățile determinate de sărăcie, excludere și inegalitate rămân rareori 2027. Intervențiile în domeniul eficienței energetice nu se situează neapărat pe primele locuri limitate într-o zonă bine definită și, de cele mai multe ori, depășesc granițele jurisdicționale printre nevoile administrațiilor subnaționale din România (poate cu excepția reabilitării termice (de exemplu, cerșitul, vulnerabilitatea la boli), necesitând abordări interjurisdicționale. Pentru a blocurilor de apartamente), dar acesta reprezintă probabil un sector important de concentrare perioada de programare 2014-2020, zonele urbane din UE au avut la dispoziție două instrumente locală, din cauza fondurilor europene disponibile. Având în vedere abordările integrate de dezvoltare interjurisdicționale majore pentru abordarea problemelor de incluziune socială: 1) ITI (cu multe urbană în întreaga Uniune Europeană în perioada de programare 2014-2020 (vezi anexa 5), este strategii integrate de dezvoltare urbană axate pe probleme de incluziune socială); 2) DLRC (care probabil ca strategiile integrate de dezvoltare urbană pentru perioada de programare 2021-2027 necesită cooperarea între diverși actori pentru atingerea unui obiectiv comun). O analiză a să conțină din nou intervenții legate de eficiența energetică. Administrațiile locale din România comunităților marginalizate din România (vezi tabelul de mai jos) indică faptul că marginalizarea ar putea completa astfel de intervenții, prin constituirea de fonduri metropolitane de tip revolving, urbană urmărește mai mult o dinamică metropolitană, cu o pondere mare de comunități ceea ce ar permite localităților și actorilor privați mai săraci (de exemplu, gospodării, firme) să marginalizate care trăiesc la periferia societății urbane. acceseze cu ușurință finanțarea pentru intervenții legate de eficiența energetică. 94 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 95 Infrastructura de mediu Infrastructura pentru afaceri Comisia Europeană indică faptul că municipiile trebuie să pună la dispoziția cetățenilor lor cel Atragerea investițiilor necesită adesea existența unei infrastructuri adecvate pentru afaceri. Mai puțin 26 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor. După cum indică tabelul de mai jos, multe administrații subnaționale au în vedere dezvoltarea unei astfel de infrastructuri. Adesea, foarte puține orașe din România îndeplinesc acest indicator. În multe cazuri, singura modalitate această nouă infrastructură economică – în mod special parcurile industriale – se dezvoltă în de a crea spațiu verde suplimentar și infrastructură de agrement nouă (de exemplu, trasee afara limitelor administrative ale unui centru urban. Zona metropolitană Ploiești, unde există pentru biciclete) este examinarea jurisdicțiilor din apropiere. Evident, accesul facil la această cel mai mare sistem de parcuri industriale din țară, este un exemplu în acest sens. O parte infrastructură verde (de exemplu, legături bune de transport public sau conexiuni la rețeaua de semnificativă a parcurilor industriale din zona metropolitană Ploiești se află în afara limitelor trasee pentru biciclete) va avea o importanță deosebită. municipiului Ploiești (vezi harta de mai jos). Cu toate acestea, majoritatea persoanelor care lucrează în aceste parcuri industriale locuiesc în municipiul Ploiești. Această situație ridică o TABELUL 8. dublă problemă – pe de o parte, sumele din impozitul pe veniturile personale (care constituie cea Metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor mai mare parte a bugetului local) sunt colectate de localitățile suburbane unde se află aceste Localitatea 2000 2015 Localitatea 2000 2015 parcuri industriale. Pe de altă parte, o parte importantă a costurilor (de exemplu, transportul public, o nouă infrastructură conectivă, poluare) sunt suportate de municipiul Ploiești. Baia Mare 15 141 Deva 18 20 Miercurea-Ciuc 15 46 Zalău 14 20 Astfel, dezvoltarea unei noi infrastructuri economice necesită în mod inerent o coordonare Bistrița 11 43 Brăila 13 19 interjurisdicțională pe mai multe planuri. În primul rând, în orașele centrale lipsesc adesea Craiova 34 39 Pitești 16 18 terenurile necesare dezvoltării infrastructurii pentru afaceri noi (de exemplu, zona de clădiri de Suceava 30 35 Buzău 11 18 birouri Pipera din București-Ilfov, care generează 2% din PIB-ul României, s-a extins și acum se dezvoltă în orașul Voluntari – în prezent cel mai bogat oraș din România). În al doilea rând, este Călărași 20 29 Galați 30 18 important să se identifice soluții interjurisdicționale care permit o partajare mai echitabilă a Satu Mare 14 27 Drobeta-Turnu Severin 18 17 beneficiilor și costurilor între localitățile care sunt afectate de infrastructura de afaceri. Bacău 9 27 Timișoara 15 16 Oradea 7 26 Târgu Mureș 11 15 În afară de parcurile industriale și de zonele cu clădiri de birouri, multe subnaționale au în Cluj-Napoca 10 25 Constanța 18 15 vedere dezvoltarea spațiilor de expunere și a celor pentru conferințe. Brașov și Constanța, cele mai mari atracții turistice după București, au în vedere dezvoltarea acestor centre, care le-ar Alba Iulia 5 24 Sibiu 15 14 permite să utilizeze mai bine pe parcursul anului infrastructura hotelieră existentă. Astfel de București 25 24 Târgoviște 7 14 centre de conferințe nu vor avea doar un impact multijurisdicțional, ci ar necesita și o cooperare Iași 14 24 Sfântu Gheorghe 8 14 interjurisdicțională. De exemplu, centrul de conferințe Brașov este construit de administrația Vaslui 5 23 Ploiești 10 13 Ghimbav, lângă noul aeroport planificat (care este dezvoltat de consiliul județean). Inevitabil, Slobozia 31 23 Focșani 7 9 pentru succesul centrului de conferințe din Ghimbav ar fi necesară o colaborare strânsă cu orașul Piatra Neamț 16 22 Giurgiu 4 9 Brașov (de exemplu, pentru a asigura conectivitatea și accesul adecvat) și cu Consiliul Județean Alexandria 20 22 Tulcea 7 9 Brașov (care dezvoltă aeroportul). Botoșani 20 21 Târgu Jiu 6 7 Slatina 11 21 Arad 15 7 Reșița 18 21 Brașov 5 6 Râmnicu Vâlcea 10 20 Sursa: Institutul Național de Statistică În plus, dinamica problemelor de mediu rareori respectă granițele administrative. Poluarea dintr-o zonă se poate extinde cu ușurință în altă zonă și este important ca administrațiile locale să dispună de instrumentele interjurisdicționale necesare pentru abordarea problemelor de mediu și a dinamicii acestora, ținând cont de: • promovarea măsurilor pentru prevenirea daunelor asupra mediului, în vederea protejării sănătății și îmbunătățirii condițiilor de trai; • conservarea mediului, în beneficiul mai multor jurisdicții • utilizarea evaluărilor de impact asupra mediului pentru investiții. 96 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ DOMENII/SECTOARE POTENȚIALE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 97 FIGURA 30. Infrastructura de afaceri în Zona Metropolitană Ploiești Infrastructura turistică Atracțiile turistice sunt rareori grupate într-o singură localitate. Stațiunile de pe litoral sunt răspândite de la Mamaia până la Vama Veche, iar clădirile de patrimoniu istoric din zona Brașovului sunt răspândite relativ uniform între orașul Brașov și localitățile din jur. De fapt, multe localități suburbane și periurbane au o concentrație mare de clădiri de patrimoniu. În unele cazuri (de exemplu, Sibiu, Ploiești, Râmnicu Vâlcea), în localitățile din jur sunt concentrate mai multe clădiri de patrimoniu decât în centrul urban. Având în vedere acest lucru, evident este nevoie de abordări integrate – de la dezvoltarea coordonată a infrastructurii turistice până la promovarea comună a unor zone mai mari. TABELUL 9. Distribuția patrimoniului istoric Centrul urban Zona peri-urbană a ZUF ZUF Monumente Monumente de Monumente Monumente de arhitectonice categoria A arhitectonice categoria A Bucharest 2,081 172 384 84 Iaşi 452 48 58 13 Braşov 335 83 202 79 Cluj-Napoca 286 37 151 13 Craiova 264 17 96 18 Sibiu 225 99 241 64 Bistriţa 191 40 76 43 Târgovişte 174 49 164 34 Târgu Mureş 146 44 80 61 Drobeta-Turnu Severin 136 11 51 13 Arad 118 7 43 19 Botoşani 107 16 11 0 Slatina 100 4 61 7 Focşani 95 13 38 12 Piteşti 92 13 164 75 Timişoara 92 39 49 21 Constanţa 91 31 25 7 Alba Iulia 87 17 49 26 Oradea 84 25 51 7 Ploieşti 79 27 129 61 Galaţi 77 5 5 0 Brăila 74 1 0 0 Călăraşi 73 4 6 0 Giurgiu 72 2 16 0 Baia Mare 66 19 99 26 Reşiţa 62 9 11 7 Suceava 60 53 28 15 Satu Mare 55 9 46 3 Târgu Jiu 51 6 84 15 Buzău 49 16 77 23 Sfântu Gheorghe 47 24 74 44 Piatra Neamţ 45 5 38 16 Râmnicu Vâlcea 44 11 211 45 Miercurea Ciuc 40 15 90 39 Bacău 35 6 19 6 Tulcea 35 3 15 6 Alexandria 33 0 12 3 Zalău 31 0 30 16 Deva 27 3 51 27 Vaslui 20 2 7 3 Slobozia 6 3 17 3 Sursa: Ministerul Culturii din România CONCLUZII CONCLUZII 101 În absența unei politici urbane naționale clare, în ultimii ani stabilirea priorităților pentru domeniile/sectoarele cu cea mai mare importanță pentru dezvoltarea durabilă și eficientă a zonelor urbane ale României a fost limitată. Programele operaționale ale UE au contribuit la rezolvarea unora dintre aceste probleme, legând accesul la subvențiile europene de la o serie de condiții, cum ar fi: 1) cronologie de implementare clară; 2) cerințe clare privind bugetele multianuale și cofinanțarea; 3) necesitatea strategiilor/planurilor sectoriale; 4) nevoia de priorități clar identificate; 5) necesitatea unei evaluări, selecții și monitorizări adecvate a proiectelor; și 6) accentul pe rezultatele măsurabile. Prioritățile urbane au fost deseori definite ca răspuns la cerințele programelor finanțate de UE. Astfel s-a limitat domeniul de aplicare al proiectelor identificate, întrucât prioritățile UE nu acoperă întreaga paletă de necesități pe care o au orașele românești. În timp ce orașele din vestul Europei au un set mai mare de nevoi (de exemplu, se concentrează pe inovație și antreprenoriat, durabilitate, schimbări climatice), orașele românești continuă să aibă lacune importante în infrastructură. Dihotomia dintre obiectivele dezvoltării urbane durabile ale Comisiei Europene și cele ale subnaționalilor români poate fi comparată prin analiza anexei 5 (care prezintă prioritățile urbane majore finanțate din fondurile UE din orașele europene) și anexei 3 (care prezintă prioritățile urbane majore ale subnaționalilor români). Pentru reconcilierea dintre nevoile orașelor românești și prioritățile UE este nevoie de un dialog deschis și o înțelegere clară a multitudinii de nevoi ale orașelor europene și a modurilor în care UE ar putea răspunde acestor nevoi. Evident, nevoile orașului Bordeaux sunt probabil diferite față de nevoile Iașului. Mai mult, Bordeaux dispune de mijloace mai avansate și mai complexe pentru a-și exprima nevoile; cu toate acestea, chiar și în România există cerere pentru programe interjurisdicționale și implementarea proiectelor, așa cum rezultă din rezultatele campaniei „Prioritățile Orașului Tău”. Acest raport a încercat să sublinieze faptul că există avantaje semnificative pentru dezvoltare oferind administrațiilor subnaționale instrumentele adecvate pentru cooperarea interjurisdicțională și a evidențiat o serie de domenii/sectoare în care cooperarea interjurisdicțională poate avea sens. Abordările interjurisdicționale pot contribui cel puțin la consolidarea procesului de descentralizare, permițând mobilizarea mai multor resurse (europene, centrale și locale) pentru dezvoltarea locală. Într-o situație în care Guvernul central este copleșit de numărul de decizii pe care trebuie să le ia zilnic și de numărul de priorități pe care trebuie să le finanțeze în fiecare an, mutarea deciziilor și investițiilor la nivel local poate avea beneficii extinse – nu numai că aduce decizia mai aproape de cetățeni, dar oferă și mai multe resurse pentru comunitățile locale. Abordările interjurisdicționale 102 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ s-au dovedit deja de mare succes într-o serie de domenii/sectoare (apă și ape uzate, gestionarea deșeurilor solide etc.) și este posibil să aibă succes în cel puțin unele dintre domeniile/sectoarele detaliate în prezentul raport. Raportul pledează pentru soluții progresive, potrivite pentru cooperarea interjurisdicțională. Pentru a determina o soluție adecvată sau o combinație de soluții, trebuie să se aibă în vedere următoarele: • Amenajarea teritorială interjurisdicțională – ZUF care formează teritoriul interjurisdicțional prevăzut trebuie să își asume o amenajare teritorială holistică pentru întreaga zonă. Aceasta ar trebui să aibă în vedere strategii sectoriale, cum ar fi, cel puțin, ANEXE cele pentru mobilitate (persoane și marfă), economie și mediu. Planificarea ar trebui să identifice domeniile cheie de intervenție și proiectele asociate acestora. Motivele și beneficiile unei planificări interjurisdicționale puternice sunt clarificate în studiul de caz de la Barcelona. • Claritate privind competențele și funcțiile – în cazul în care sunt înființate noi instituții (pe baze voluntare sau statutare), ar trebui să existe o delimitare clară a atribuțiilor și funcțiilor. Acestea pot fi sub forma de mandate individuale sau comune. Mandatele sunt diverse, de la capacitatea de a reglementa, de a implementa, până la perceperea de taxe, angajarea de împrumuturi etc. În cazul în care mandatele sunt comune, trebuie să fie clar definite acordurile interguvernamentale. Această certitudine cu privire la competențe și funcții permite instituțiilor interjurisdicționale să-și definească în mod clar mandatele, să-și creeze o capacitate corelată cu acestea și să gestioneze mai bine suprapunerile funcționale. După cum s-a demonstrat în studiile de caz, unele structuri interjurisdicționale pot fi responsabile pentru strategia și conceptualizarea proiectelor, în timp ce implementarea și reglementarea pot rămâne în sarcina municipalităților locale, iar altele pot primi mandate complete, inclusiv execuția proiectului. Este important de menționat că aceste competențe și funcții se pot modifica în timp, ca răspuns la mediul de operare, dar trebuie să se mențină în permanență claritatea. • Finanțare și asigurare de fonduri – în analiza soluțiilor, sunt esențiale modul în care vor fi finanțate structurile ca entități corporative, precum și modul în care finanțează, la rândul lor, proiectele. După cum s-a demonstrat în studiile de caz, există diverse opțiuni, de la donații de la membrii constituenți până la colectarea de fonduri de la părți externe. Luarea în considerare a opțiunilor de finanțare ar trebui să fie legată de analiza competențelor și funcțiilor, precum și de dreptul de proprietate asupra activelor construite de aceste instituții. Și în acest caz, există o mare varietate de opțiuni, susținute de o serie de considerații, precum gradul de descentralizare și capacitatea fiscală. • . 104 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 1. DOMENII/SECTOARE DE COMPETENȚA ZONELOR METROPOLITANE MAJORE ALE OCDE 105 ANEXA 1. Domenii/sectoare de competența zonelor metropolitane majore ale OCDE AM are Cultură Zona Amenajarea Dezvoltare Eliminarea Alimentare Sistem de ȚARA organism de Transport Energie Învățământ Turism și Sănătate metropolitană teritoriului regională deșeurilor cu apă canalizare guvernanță agrement VIENA da da da da AUSTRIA GRAZ da da da da da   LINZ nu   BRUXELLES da da da da da     da         ANVERS nu                 BELGIA GENT nu                 LIEGE nu                       PARIS da da da da               LYON da da da da da da da           TOULOUSE da da da da da da da       da   STRASBOURG da da da da da da da         BORDEAUX da da da da da da da       da   NANTES da da da da da da da da da     LILLE da da da da da da da   da   FRANȚA MONTPELLIER da da da da da da da   da   SAINT-ÉTIENNE da da da da da da da da da da da   RENNES da da da da da   da   GRENOBLE da da da da da da     TOULON da da da da da   da da da   MARSEILLE da da da da da da da       NICE da da da da da da da       ROUEN da da da da da da da     da da   106 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 1. DOMENII/SECTOARE DE COMPETENȚA ZONELOR METROPOLITANE MAJORE ALE OCDE 107 AM are Cultură Zona Amenajarea Dezvoltare Eliminarea Alimentare Sistem de ȚARA organism de Transport Energie Învățământ Turism și Sănătate metropolitană teritoriului regională deșeurilor cu apă canalizare guvernanță agrement BERLIN nu da                     HAMBURG da da da da         da da da da MUNICH da da da         da COLOGNE da da da       da da da FRANKFURT da da       da da ESSEN da da da da da     da da STUTTGART da da da da     da da LEIPZIG nu da     DRESDEN da da da     da da DORTMUND da da da da     da da DÜSSELDORF nu da     BREMEN da da da da     GERMANIA HANOVER da da da     da da da da NUREMBERG da da     da da da BOCHUM da da da da da     da da FREIBURG IM da da da da     da BREISGAU AUGSBURG da da da da     BONN da da     da da da KARLSRUHE da da     da da SAARBRÜCKEN da da da da da da da da da da da DUISBURG da da da da       da da   MANNHEIM da da da       da   da da   MÜNSTER nu da               AACHEN da da da da           da     IRLANDA DUBLIN da da                 108 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 1. DOMENII/SECTOARE DE COMPETENȚA ZONELOR METROPOLITANE MAJORE ALE OCDE 109 AM are Cultură Zona Amenajarea Dezvoltare Eliminarea Alimentare Sistem de ȚARA organism de Transport Energie Învățământ Turism și Sănătate metropolitană teritoriului regională deșeurilor cu apă canalizare guvernanță agrement ROMA nu                       MILANO nu                       NAPOLI nu                       TORINO nu                       PALERMO nu                       ITALIA GENOVA nu                       FLORENȚA nu                       BARI nu                       BOLOGNA nu                       CATANIA nu                       VENEȚIA nu                       MADRID nu                       BARCELONA da da da da da da da da     VALENCIA nu                       SEVILLE nu                       SPANIA ZARAGOZA nu                       MÁLAGA nu                       LAS PALMAS nu                       BILBAO nu                       ZURICH da da da da       da da da ELVEȚIA GENEVA da da da       da da BASEL da da da da                 HAGA da da da da                 AMSTERDAM da da da da                 ȚĂRILE DE ROTTERDAM da da da da   da JOS UTRECHT da da da da   EINDHOVEN da da da da   da da da 110 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 1. DOMENII/SECTOARE DE COMPETENȚA ZONELOR METROPOLITANE MAJORE ALE OCDE 111 AM are Cultură Zona Amenajarea Dezvoltare Eliminarea Alimentare Sistem de ȚARA organism de Transport Energie Învățământ Turism și Sănătate metropolitană teritoriului regională deșeurilor cu apă canalizare guvernanță agrement VARȘOVIA da da da da da da da LÓDZ nu CRACOVIA nu WROCLAW nu POLONIA POZNAN da da da da da GDANSK da da da da da da LUBLIN da KATOWICE da da da da da da da da da da LISABONA da da da da da da da da da da da PORTUGALIA PORTO da da da da da da da da da da da STOCKHOLM da da       da da SUEDIA GOTHENBURG da da da       MALMÖ da da da       da da da da LONDRA da da   da                 BIRMINGHAM (UK) nu                       LEEDS nu                       BRADFORD                         LIVERPOOL nu                       MANCHESTER da da da   da               CARDIFF nu                       REGATUL UNIT SHEFFIELD nu                       BRISTOL nu                       NEWCASTLE nu                       LEICESTER nu                       PORTSMOUTH nu                       NOTTINGHAM nu                       GLASGOW da   da da                 EDINBURGH da   da da                 112 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 1. DOMENII/SECTOARE DE COMPETENȚA ZONELOR METROPOLITANE MAJORE ALE OCDE 113 AM are Cultură Zona Amenajarea Dezvoltare Eliminarea Alimentare Sistem de ȚARA organism de Transport Energie Învățământ Turism și Sănătate metropolitană teritoriului regională deșeurilor cu apă canalizare guvernanță agrement EDMONTON da da da da                 CALGARY da da da da da da da   WINNIPEG da da da da   VANCOUVER da da da da da da da da   QUEBEC da da da da da da da da da   CANADA MONTREAL da da da da da da da da da   OTTAWA- da da da da da   GATINEAU TORONTO nu                 HAMILTON nu                 SEATTLE da da da da                 PORTLAND da da da da da da   MINNEAPOLIS da da da da da da da   MILWAUKEE da da da   MADISON da da   BUFFALO nu   GRAND RAPIDS da da da   ALBANY nu   DETROIT da da da da da da   STATELE UNITE BOSTON da da da da   CHICAGO da da da da da   PROVIDENCE nu   TOLEDO (SUA) da da da da da   CLEVELAND da da                 DES MOINES nu                 OMAHA da da da                 AKRON nu                 NEW YORK nu                 SALT LAKE CITY da da da                 114 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 1. DOMENII/SECTOARE DE COMPETENȚA ZONELOR METROPOLITANE MAJORE ALE OCDE 115 AM are Cultură Zona Amenajarea Dezvoltare Eliminarea Alimentare Sistem de ȚARA organism de Transport Energie Învățământ Turism și Sănătate metropolitană teritoriului regională deșeurilor cu apă canalizare guvernanță agrement PITTSBURGH da da da                 HARRISBURG da da da                 PHILADELPHIA da da da da                 COLUMBUS da da da                 DENVER da da da da                 INDIANAPOLIS nu                 DAYTON da da da                 BALTIMORE da da                 CINCINNATI da da                 WASHINGTON da da da               da KANSAS CITY da da                 COLORADO da da da                 SPRINGS SAINT LOUIS (SUA) da da da                 STATELE SACRAMENTO/ da da                 UNITE ROSEVILLE LOUISVILLE da da                 SAN FRANCISCO da                 WICHITA nu                 RICHMOND da da da     NORFOLK- PORTSMOUTH- da da da da     CHESAPEAKE- VIRGINIA BEACH FRESNO da da     LAS VEGAS nu     NASHVILLE da da da da da     TULSA da da da da     RALEIGH da da da da     OKLAHOMA CITY da da   da             CHARLOTTE da da da da                 116 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 1. DOMENII/SECTOARE DE COMPETENȚA ZONELOR METROPOLITANE MAJORE ALE OCDE 117 AM are Cultură Zona Amenajarea Dezvoltare Eliminarea Alimentare Sistem de ȚARA organism de Transport Energie Învățământ Turism și Sănătate metropolitană teritoriului regională deșeurilor cu apă canalizare guvernanță agrement ALBUQUERQUE da da da da da   MEMPHIS da da da da   LITTLE ROCK da da   LOS ANGELES da da da   COLUMBIA da da da da   ATLANTA da da da da   PHOENIX da da da da   BIRMINGHAM da da da da   (SUA) DALLAS da da   SAN DIEGO da da da da da da da   FORT WORTH   CHARLESTON da da da da da   STATELE TUCSON da da da   UNITE EL PASO da da da da   BATON ROUGE da da da   AUSTIN da da da da   JACKSONVILLE da da da da                 NEW ORLEANS da da da da                 HOUSTON da da da                 SAN ANTONIO da da da                 ORLANDO da da da                 CLEARWATER/ SAINT                         PETERSBURG TAMPA da da da                 MIAMI da da da da                 MCALLEN da da da da da da             118 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 1. DOMENII/SECTOARE DE COMPETENȚA ZONELOR METROPOLITANE MAJORE ALE OCDE 119 AM are Cultură Zona Amenajarea Dezvoltare Eliminarea Alimentare Sistem de ȚARA organism de Transport Energie Învățământ Turism și Sănătate metropolitană teritoriului regională deșeurilor cu apă canalizare guvernanță agrement SAPPORO da da da da SENDAI da da da da da da NIIGATA nu TOYAMA da da da da NAGANO da da da da da KANAZAWA nu UTSUNOMIYA nu MAEBASHI da da da MITO nu TOKYO da da KOFU da da da da NAGOYA nu NUMAZU nu OSAKA da da da da da da SHIZUOKA nu ANJO da da YOKKAICHI da da da HIMEJI da da JAPONIA TOYOHASHI da da da HAMAMATSU da da da OKAYAMA nu KURASHIKI FUKUYAMA nu HIROSHIMA da da da da TAKAMATSU nu                 WAKAYAMA nu                 TOKUSHIMA nu da KITAKYUSHU da da MATSUYAMA nu FUKUOKA da da da da da KOCHI nu OITA KUMAMOTO da da da da da NAGASAKI da                 KAGOSHIMA nu                 NAHA da da da         da     120 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 1. DOMENII/SECTOARE DE COMPETENȚA ZONELOR METROPOLITANE MAJORE ALE OCDE 121 AM are Cultură Zona Amenajarea Dezvoltare Eliminarea Alimentare Sistem de ȚARA organism de Transport Energie Învățământ Turism și Sănătate metropolitană teritoriului regională deșeurilor cu apă canalizare guvernanță agrement SEUL INCHEON da da da da CHEONGJU nu DAEJEON da da da da da da da POHANG nu DAEGU da da da da da da da da da da COREEA JEONJU nu ULSAN da da da da da da da da da BUSAN da da da da da da da da da da CHANGWON da da da da da da da da da GWANGJU da da da da da da da da da CONCEPCIÓN nu                       CHILE SANTIAGO nu                       VALPARAÍSO nu                       ACAPULCO DE da da da da da da da JUÁREZ AGUASCALIENTES da CENTRO da da da da da da da CHIHUAHUA da da da da da da da CUERNAVACA da da da da da da CULIACÁN da da da da da da da da MEXIC GUADALAJARA da da da da da HERMOSILLO da da da da da da da JUÁREZ nu LEÓN da da da da da da da MÉRIDA da da da da da da da da MEXICALI da da da MEXICO CITY da da da da da da 122 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 1. DOMENII/SECTOARE DE COMPETENȚA ZONELOR METROPOLITANE MAJORE ALE OCDE 123 AM are Cultură Zona Amenajarea Dezvoltare Eliminarea Alimentare Sistem de ȚARA organism de Transport Energie Învățământ Turism și Sănătate metropolitană teritoriului regională deșeurilor cu apă canalizare guvernanță agrement MONTERREY da da da da da da da MORELIA nu OAXACA DE da da da da da da da da da JUÁREZ PUEBLA da da da da da da da da QUERÉTARO da da da da da da da SALTILLO nu MEXIC SAN LUIS POTOSÍ da da da da da da da TAMPICO nu TIJUANA nu TOLUCA da da da da da da TORREÓN da da da da da da da TUXTLA da da da da da da da GUTIÉRREZ VERACRUZ da da da da da da da SYDNEY nu                       MELBOURNE nu                       BRISBANE nu                       PERTH nu                       AUSTRALIA ADELAIDE nu                       GOLD COAST-                       TWEED NEWCASTLE- nu                       MAITLAND CANBERRA- nu                       QUEANBEYAN AUCKLAND da da da da da da da da da NOUA WELLINGTON da da da da da ZEELANDĂ CANTERBURY da da da Sursa: OCDE. 2014. Studiul OCDE privind guvernanța: Descriere cantitativă a structurilor de guvernanță în marile aglomerații urbane. 124 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 2. ZONELE METROPOLITANE DIN ROMÂNIA 125 ANEXA 2. Zonele metropolitane din România Populație Zona totală (conform Anul Membri curenți Recensământului Observații privind forma juridică, evoluția, parteneriatele și statutul centrului urban polarizator constituirii metropolitană populației și al locuințelor 2011) Municipiul Bacău, Asociație de dezvoltare intercomunitară Orașul Buhuși, 241.619 de BACĂU 2007 Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) Comune: Berești-Bistrița, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gioseni, Hemeiuș, Itești, Izvoru locuitori Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobești, În februarie 2014, s-a alăturat Asociației Zona Metropolitană Bacău și Buhuși. Prăjești, Sărata, Săucești, Secuieni, Tamași, Blăgesti, Horgești și Traian Municipiul Baia Mare, Asociație de dezvoltare intercomunitară Orașe: Baia Sprie, Cavnic, Seini, Șomcuta Mare și Tăuții Măgherăuș; 215.932 de Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) BAIA MARE 2006 locuitori Comune: Cernești, Cicârlău, Coaș, Coltău, Copalnic Mănăștur, Dumbrăvița, Groși, La ora actuală, Zona Metropolitană Baia Mare are același număr de membri ca la momentul Mireșu Mare, Recea, Remetea Chioarului, Satulung, Săcălășeni și Valea Chioarului constituirii. Municipiul Botoșani, Asociație de dezvoltare intercomunitară 143.193 de BOTOȘANI 2012 Orașul Bucecea, Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) locuitori Comune: Vlădeni, Mihai Eminescu, Roma, Rachiți, Stăuceni, Balușeni și Curtești În octombrie 2013, orașul Bucecea și comuna Vlădeni au devenit asociați ai Zonei Metropolitane Botoșani. Municipiul Brașov, Pol de creștere Consiliul Județean Brașov, Asociație de dezvoltare intercomunitară Municipiile Săcele și Codlea, 410.808 de BRAȘOV 2006 locuitori Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) Orașe: Râșnov, Ghimbav, Predeal și Zărnești, La ora actuală, Zona Metropolitană Brașov are același număr de membri ca la momentul constituirii. Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan și Budila Asociație de dezvoltare intercomunitară Municipiul București, 2,2 mil. de BUCUREȘTI 2016 Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) locuitori Județul Ilfov prin Consiliul Județean Ilfov La ora actuală, Zona Metropolitană București are același număr de membri ca la momentul constituirii. Pol de creștere Municipiul Cluj Napoca, Asociație de dezvoltare intercomunitară 418.153 de CLUJ NAPOCA 2008 Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, locuitori Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) Cojocna, Feleacu, Floresti, Gîrbău, Petrestii de Jos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla și Gilău În 2009, s-a alăturat și comuna Sânpaul, iar în 2018 comuna Săvădisla s-a afiliat de asemenea asociației. Municipiul Constanța, Pol de creștere Consiliul Județean Constanța, Asociație de dezvoltare intercomunitară 434.265 de CONSTANȚA 2007 Orașe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu și Techirghiol, locuitori Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costinești, Cumpăna, Lumina, Mihai La ora actuală, Zona Metropolitană Constanța are același număr de membri ca la momentul Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla și Valu lui Traian constituirii. 126 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 2. ZONELE METROPOLITANE DIN ROMÂNIA 127 Populație Zona totală (conform Anul Membri curenți Recensământului Observații privind forma juridică, evoluția, parteneriatele și statutul centrului urban polarizator constituirii metropolitană populației și al locuințelor 2011) Municipiul Craiova, Pol de creștere Orașe: Filiași și Segarcea, Asociație de dezvoltare intercomunitară 356.544 de CRAIOVA 2009 Comune: Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăț, Calopăr, Cârcea, Coșoveni, Coțofenii locuitori Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) din Față, Ghercești, Ișalnița, Malu Mare, Mischii, Murgași, Pielești, Predești, Șimnicu de Sus, Teasc, Terpezita, Țuglui, Vârvoru de Jos și Vela La ora actuală, Zona Metropolitană Craiova are același număr de membri ca la momentul constituirii. Municipiile Deva și Hunedoara, Asociație de dezvoltare intercomunitară Consiliul Județean Hunedoara, DEVA - 149.198 de 2008 HUNEDOARA locuitori La ora actuală, Zona Metropolitană Deva - Hunedoara are același număr de membri ca la momentul Orașe: Simeria și Călan, constituirii. Comune: Băcia, Cârjiți și Pestișu Mic Pol de creștere Municipiul Iași Asociație de dezvoltare intercomunitară Consiliul Județean Iași, 403.572 de Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) IAȘI 2004 Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Lețcani, Miroslava, Popricani, Rediu, locuitori Zona Metropolitană Iași are același număr de membri ca la momentul asocierii, singura diferență fiind Schitu Duca, Tomești, Ungheni, Valea Lupului și Victoria, Movileni, Comarna, la nivelul membrilor de monitorizare, printre care se află comuna Dobrovăț Prisăcani, Țuțora, Mogoșești, Dobrovăț care s-a alăturat recent. Asociație de dezvoltare intercomunitară Municipiul Oradea, 245.537 de ORADEA 2005 Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) Comune: Biharia, Borș, Cetariu, Girișu de Criș, Ineu, Nojorid, Oșorhei, Paleu, locuitori Sînmartin, Sîntandrei și Toboliu În iulie 2007 s-au alăturat și comunele Girișu de Criș, Toboliu și Ineu. Municipiul Piatra Neamț, Asociație de dezvoltare intercomunitară Orașul Roznov, 130.224 de PIATRA NEAMȚ 2013 locuitori În 2014, s-au alăturat și comunele Gîrcina, Dobreni, Dumbrava Roșie și Girov. Comune: Alexandru cel Bun, Săvinești, Zănești, Costișa, Gîrcina, Dobreni, Dumbrava Roșie și Girov Municipiul Ploiești, Consiliul Județean Prahova, Asociație de dezvoltare intercomunitară 206.082 de PITEȘTI 2012 Orașe: Băicoi, Boldești Scăieni, Bușteni și Plopeni, locuitori La ora actuală, Zona Metropolitană Pitești are același număr de membri ca la momentul constituirii. Comune: Ariceștii-Rahtivani, Bărcănești, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăvești, Păulești, Târgșorul Vechi și Valea Călugărească Ploiești Municipality, Pol de creștere Prahova County Council, 336.203 de PLOIEȘTI 2009 Asociație de dezvoltare intercomunitară Towns: Băicoi, Boldești Scăieni, Bușteni and Plopeni, locuitori La ora actuală, Zona Metropolitană Ploiești are același număr de membri ca la momentul constituirii. Communes: Ariceștii-Rahtivani, Bărcănești, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăvești, Păulești, Târgșorul Vechi and Valea Călugărească Municipiul Râmnicu Vâlcea, Asociație de dezvoltare intercomunitară RÂMNICU Orașe: Ocnele Mari, Călimănești, Băile Govora și Băile Olănești, Băbeni, 167.455 de Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) 2013 VÂLCEA locuitori Comune: Păușești-Măglași, Vlădești, Bujoreni, Muereasca, Runcu, Mihăești, Dăești, La sfârșitul anului 2013 s-au alăturat și comunele Sălătrucel, Berislăvești, Golești, Milcoiu, Runcu, Șirineasa, Frâncești, Sălătrucel, Berislăvești, Golești, Milcoiu și Bunești Bunești, Băbeni, Șineșteasa și Frâncești. 128 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 2. ZONELE METROPOLITANE DIN ROMÂNIA 129 Populație Zona totală (conform Anul Membri curenți Recensământului Observații privind forma juridică, evoluția, parteneriatele și statutul centrului urban polarizator constituirii metropolitană populației și al locuințelor 2011) Municipiul Reșița, Asociație de dezvoltare intercomunitară Orașul Bocșa, 100.957 de REȘIȚA 2013 locuitori La sfârșitul anului 2013, s-a alăturat și comuna Carașova. Comune: Ocna de Fier, Dognecea, Goruia, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Lupac și Carașova Municipiul Roman, Asociație de dezvoltare intercomunitară 129.507 de ROMAN 2009 Comune: Gherăești, Ruginoasa, Botești, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icușești, locuitori Moldoveni, Bahna, Dulcești, Horia, Sagna, Făurei, Pâncești, Boghicea, Bozieni, La ora actuală, Zona Metropolitană Roman are același număr de membri ca la momentul constituirii. Doljești, Gâdinți, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămășeni, Bîra și Stănița Municipiile Satu Mare și Carei, Asociație de dezvoltare intercomunitară Orașe: Ardud și Tășnad, 217.403 de Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) SATU MARE 2013 Comune: Agriș, Apa, Beltiug, Berveni, Căpleni, Craidorolț, Culciu, Doba, Dorolț, locuitori La ora actuală, Zona Metropolitană Satu Mare are același număr de membri ca la momentul Foieni, Gherța Mică, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Moftin, Odoreu, Orașu Nou, constituirii. Păulești, Terebești, Turț, Valea Vinului și Viile Satu Mare Municipiul Suceava, Asociație de dezvoltare intercomunitară Orașul Salcea, 167.095 de SUCEAVA 2011 Membrii fondatori ai Zonei Metropolitane Suceava au fost municipiul Suceava, orașul Salcea și locuitori comunele Adâncata, Ipotești, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuți, respectiv Bosanci. Apoi s-au Comune: Adâncata, Bosanci, Ipotești, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuți, Verești, alăturat și comunele Verești, Siminicea, Stroiești, Dumbrăveni, Udești, Hânțești și Dărmănești. Siminicea, Stroiești, Dumbrăveni, Udești, Hânțești și Dărmănești Pol de creștere Municipiul Timișoara, Asociație de dezvoltare intercomunitară Județul Timiș. 387.604 de TIMIȘOARA 2008 locuitori Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) Comune: Becicherecu Mic, Bucovăț, Dudeștii Noi, Dumbrăvița, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moșnița nouă, Orțișoara, Pișchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu La ora actuală, Zona Metropolitană Timișoara are același număr de membri ca la momentul Român și Șag constituirii. Municipiul Târgu Mureș, Asociație Metropolitană Orașul Ungheni, 204.158 de Membră a FZMAUR (Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România) TÂRGU MUREȘ 2006 locuitori Comune: Acățari, Ceuașu de Câmpie, Corunca, Crăciunești, Cristești, Ernei, La ora actuală, Zona Metropolitană Târgu Mureș are același număr de membri ca la momentul Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureș, Sîngeorgiu de Mureș și Sînpaul constituirii. Municipiul Vaslui, Asociație de dezvoltare intercomunitară Consiliul Județean Vaslui, 86.943 de VASLUI 2015 locuitori La ora actuală, Zona Metropolitană Vaslui are același număr de membri ca la momentul constituirii. Comune: Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Pușcasi, Ștefan cel Mare, Văleni și Zăpodeni Municipiul Zalău, Asociație de dezvoltare intercomunitară Orașe: Cehu Silvaniei, Jibou, Șimleu Silvaniei, 133.044 de ZALĂU 2015 locuitori În 2015, s-au alăturat și comunele Dobrin, Hida, Meseșenii de Jos, Mirșid, Pericei, Sălățig, Sărmășag, Comune: Agrij, Crasna, Creaca, Crișeni, Dobrin, Hida, Meseșenii de Jos, Mirșid, Vârșolț, Hereclean și Bocșa. Pericei, Sălățig, Sărmășag, Vârșolț, Hereclean și Bocșa 130 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 131 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru București - Ilfov ANEXA 3. Proiecte strategice multi-jurisdicționale pentru zonele urbane din București și cele 40 de reședințe de județ 132 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 133 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Alba-Iulia Alexandria 134 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 135 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Arad Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Bacău 136 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 137 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Baia Mare Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Bistrița 138 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 139 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Botoșani Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Brașov 140 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 141 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Brăila Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Buzău 142 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 143 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Călărași Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Cluj-Napoca 144 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 145 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Constanța Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Craiova 146 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 147 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Deva-Hunedoara-Simeria Drobeta-Turnu-Severin 148 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 149 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Focșani Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Galați 150 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 151 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Giurgiu Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Iași 152 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 153 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Oradea Miercurea-Ciuc 154 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 155 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Pitești Piatra-Neamț 156 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 157 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Ploiești Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Râmnicu Vâlcea 158 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 159 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Reșița Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Satu Mare 160 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 161 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Sfântu Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Sibiu Gheorghe 162 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 163 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Slatina Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Slobozia 164 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 165 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Suceava Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Târgoviște 166 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 167 `Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Târgu-Jiu Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Târgu-Mureș 168 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 169 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Timișoara Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Tulcea 170 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 3. PROIECTE STRATEGICE MULTI-JURISDICȚIONALE PENTRU ZONELE URBANE DIN BUCUREȘTI ȘI CELE 40 DE REȘEDINȚE DE JUDEȚ 171 Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Vaslui Reprezentare vizuală a proiectelor prioritare pentru Zalău 172 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 173 ANEXA 4. Serviciile publice acoperite de autoritățile sub-naționale din România și actele normative pentru prestarea de servicii Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare Serviciul public de salubrizare a localităților Legea nr. 51/2006, Legea nr. 101/2006, Ordin ANRSC nr. 82/2015 Nivel local Serviciul public de alimentare cu apă și canalizare Legea nr. 51/2006, Legea nr. 241/2006, Ordine ANRSPGC nr. 88/2007, nr. 89/2007, nr. 90/2007 Nivel local SERVICII Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat Legea nr. 51/2006, Legea nr. 325/2006 Nivel local COMUNITARE 1 DE UTILITĂȚI Serviciul de iluminat public Legea nr. 51/2006, Legea nr. 230/2006 Nivel local PUBLICE Serviciul de administrare a domeniului public și privat de interes local Legea nr. 51/2006, O.G. nr. 71/2002, H.G. nr. 955/2004 Nivel local Legea nr. 51/2006, Legea nr. 92/2007, Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 972/2007, Regulamentul Serviciul de transport public local Nivel local (CE) nr. 1370/2007 Serviciul public prestat la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București în domeniile ordinii, liniștii publice și pazei bunurilor, circulației Legea nr. 155/2010 Nivel local pe drumurile publice, disciplinei în construcții și afișajului stradal, protecției mediului, activităților comerciale și evidenței persoanelor Legea nr. 371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare, Legea nr. 155/2010 a poliţiei locale; Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice; Serviciul public de asigurare a pazei obiectivelor de interes județean de către Poliția Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a Nivel local comunitară ordinii şi liniştii publice; Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor; Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române; Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive; Serviciul public de apărare a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a Nivel local si proprietății private și publice, de prevenire și descoperire a infracțiunilor și de respectare Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române central a ordinii și liniștii publice prestat de Poliţia Română art. 3,4,6,8,9,10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările Serviciul public de gestionare a migrației, azilului și integrării străinilor ulterioare; art.12,16,17,18,19,22,23,24,25,34,87 din Legea nr. 122/2006, cu modificările şi completările Nivel central ulterioare;Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.102/2005 SERVICII 2 DE ORDINE Serviciul de supraveghere și control al trecerii frontierei de stat, de prevenire și combatere a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere și de asigurare a ordinii O.U.G. nr. 104/2001 Nivel central PUBLICĂ publice în zona de competență a Poliţiei de Frontieră Române Serviciul public de apărare a ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, de prevenire și descoperire Lege nr. 550/2004 Nivel central a infracțiunilor, de protecție a instituțiilor fundamentale ale statului și de combatere a actelor de terorism prestat de Jandarmeria Română Serviciul public de prevenire și combatere a traficului și consumului ilicit de droguri și de Nivel central şi H.G. nr. 461/2011, H.G. nr. 784/2013, Legea nr. 143/2000 asistență integrată a consumatorilor local Serviciul public de control privind deţinerea, portul şi folosirea armelor, pieselor şi Nivel central şi Legea 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor - REPUBLICARE muniţiilor precum şi cu privire la operaţiunile cu arme şi muniţii local Serviciul public de asigurare a desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe Nivel central şi drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătaţii Ordonanta urgenta 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice - REPUBLICARE local persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public Nivel central şi Serviciul public de eliberare a cazierului judiciar Legea 290/2004 privind cazierul judiciar - REPUBLICARE local 174 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 175 Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare Serviciul public de management al asistenţei medicale în unele unităţi sanitare cu paturi Legea nr. 95/2006, O.U.G. nr. 162/2008, H.G. nr. 56/2009, H.G. nr. 529/2010, H.G. nr. 1028/2014 Nivel local Serviciul public de asistenţă medicală şi de medicină dentară desfăşurată în unităţile Legea nr. 95/2006, O.U.G. nr. 162/2008, H.G. nr. 56/2009, H.G. nr. 529/2010, H.G. nr. 1028/2014 Nivel local de învăţământ Serviciul public de inspecţie sanitară de stat Legea 95/2006 Nivel central Serviciul public de asistenţă medicală primară Legea 95/2006 Nivel local Legea 95/2006, HG nr. 884 din 3 iunie 2004 privind concesionarea unor spaţii cu destinaţia de cabinete medicale, OUG nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical, ORDIN Nr. 44/53 din 20 ianuarie 2010 privind aprobarea unor măsuri de eficientizare a activităţii la nivelul asistenţei medicale ambulatorii în vederea creşterii calităţii actului medical în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; HG nr. 562 din 10 mai 2009 pentru Nivel central şi Serviciul public de asistenţă medicală în ambulatoriile de specialitate aprobarea Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate, Legea 215/2001 a administraţiei publice local locale, Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului, Legea nr. 118 din 2 mai 2007 privind organizarea şi funcţionarea activităţilor şi practicilor de medicină complementară/alternativă, ORDIN nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, HG nr. 303 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale de raţionalizare a spitalelor Serviciul public de asistenţă medicală în unităţile sanitare cu paturi, altele decât spitalele de urgenţă, unităţile de asistenţă medico-socială şi unităţile sanitare cu paturi Legea 95/2006 Nivel central din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale Serviciul public de asistenţă medicală în unităţile sanitare cu paturi din reţeaua Legea nr. 95/2006, O.U.G. nr. 162/2008, H.G. nr. 56/2009, H.G. nr. 529/2010, H.G. nr. 1028/2014 Nivel local autorităţilor administraţiei publice locale Legea 95/2006, Legea nr. 263/2004, ORDIN nr. 2021/691 din 12 decembrie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă Nivel central şi Serviciul public de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Legea Nr. local 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă Legea 95/2006, Legea nr. 266/2008 a farmaciei, Ordin nr. 962/2009 pentru aprobarea Normelor SERVICII DE Nivel central şi Serviciul public de asistenţă farmaceutica privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea farmaciilor şi drogheriilor, ORDIN Nr. 75/2010 pentru local 3 SĂNĂTATE aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică PUBLICĂ Legea 95/2006; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 2 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea Serviciul public de control în domeniul dispozitivelor medicale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea Nivel central unor acte normative Legea 95/2006, ORDIN nr. 1290/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului VI "Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, HG nr. 760/2009 privind înfiinţarea Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice şi pentru aprobarea Nivel central si Serviciul public în domeniul prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule înfiinţării unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, ORDIN NR. 951/2015 privind aprobarea local Fişei de monitorizare a cheltuielilor din cadrul Programului național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană; Legea 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului - Republicată; Legea 588/2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant Legea 95/2006, Legea Nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de Nivel central si Serviciul public de asistenţă medicală de transfuziologie sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în local vederea utilizării lor terapeutice; Legea 95/2006; Ordonanta urgenta 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de Nivel central si Serviciul public de gestionare a asigurărilor sociale de sănătate asigurari sociale de sanatate local Nivel central si Serviciul public de gestionare a Programelor Naţionale de Sănătate Legea 95/2006 local Legea 95/2006; HG 629/2015 privind componenţa, atribuţiile, modul de organizare şi funcţionare ale Serviciul public de acreditare a spitalelor publice şi private Nivel central Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate Legea 95/2006; Ordonanta 109/2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si Nivel central si Serviciul public de recuperare asistenta medicala balneara si de recuperare local Legea 95/2006; Legea 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase - Serviciul public de autorizare a punerii pe piaţă a medicamentelor Republicată; Ordonanta urgenta 91/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din Nivel central domeniul sănătăţii; Legea 95/2006, Legea Nr. 487/2002 Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări Nivel central si Serviciul Public de ocrotire a sănătăţii mintale a populaţiei psihice local 176 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 177 Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare Legea nr. 95/2006, O.U.G. nr. 162/2008, H.G. nr. 56/2009, H.G. nr. 1028/2014, Lege nr. 292/2011, O.G. Serviciul public de asistenţă medicală comunitară Nivel local nr. 68/2003, Lege nr. 197/2012, H.G. nr. 118/2014, H.G. nr. 867/2015, H.G. nr. 978/2015 Lege nr. 292/2011, O.G. nr. 68/2003, Lege nr. 217/2003, Lege nr. 197/2012, H.G. nr. 118/2014, H.G. nr. Nivel local şi Serviciul public de prevenire și combatere a violenței în familie 867/2015, H.G. nr. 978/2015 central Lege nr. 292/2011, O.G. nr. 68/2003, Lege nr. 272/2004, Lege nr. 197/2012, H.G. nr. 118/2014, H.G. nr. Nivel local şi Serviciul public de protecție și promovare a drepturilor copilului 867/2015, H.G. nr. 978/2015, H.G. nr. 423/2016 central Lege nr. 292/2011, O.G. nr. 68/2003, Lege nr. 448/2006, H.G. nr. 50/2015, H.G. nr. 268/2007, H.G. nr. Nivel local şi Serviciul public de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități 430/2008, Ordin MMFPSPV nr. 67/2015, Lege nr. 221/2010, Lege nr. 197/2012, H.G. nr. 118/2014, H.G. central nr. 867/2015, H.G. nr. 978/2015 Lege nr. 292/2011, O.G. nr. 68/2003, Lege nr. 678/2001, Lege nr. 197/2012, H.G. nr. 118/2014, H.G. nr. Nivel central si Serviciul public de prevenire și combatere a traficului de persoane 867/2015, H.G. nr. 978/2015 local Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul S.G.G. nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor; Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare; H.G. nr. 50/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat; H.G. nr. 778/2013 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului Nivel central si Serviciul public de administrare a beneficiilor de asistență socială nr.50/2011, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia local pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 920/2011; Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, ASISTENȚĂ republicată 4 SOCIALĂ ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 111 din 8 decembrie 2010 (*actualizată*) privind concediul şi indemnizaţia Nivel local şi Serviciul public de protecție a persoanelor vârstnice lunară pentru creşterea copiilor. (actualizată până la data de 1 iulie 2016*) central Ordin nr. 1313/2011 privind aprobarea Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei privind Serviciul public de protecție a persoanelor fără adăpost Nivel local reforma în domeniul asistenţei sociale; Lege nr. 292/2011, O.G. nr. 68/2003, Lege nr. 17/2000, Lege nr. 197/2012, H.G. nr. 118/2014, H.G. nr. Nivel central si Serviciul public de protecție a persoanelor cu diferite adicții 867/2015, H.G. nr. 978/2015, H.G. nr. 566/2015, H.G. nr. 479/2016 local Servicii sociale pentru persoanele private de libertate, persoanele sancționate cu măsuri Lege nr. 292/2011, O.G. nr. 68/2003, Lege nr. 197/2012, H.G. nr. 118/2014, H.G. nr. 867/2015, H.G. nr. educative sau pedepse neprivative de libertate 978/2015 Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea nr. 867/2015 Serviciul public de acreditare a furnizorilor de servicii sociale pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi Nivel central funcţionare a serviciilor sociale Nivel local şi Servicul public de inspecţie socială Lege nr. 292/2011 central Legea 292/2011 Legea asistentei sociale; Ordinul 424/2014 privind aprobarea criteriilor specifice care stau la baza acreditarii furnizorilor de servicii sociale; Legea 197/2012 privind asigurarea calitatii in Serviciul public de promovare a egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi Nivel central domeniul serviciilor sociale; HG 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum si a regulamentelor cadru de organizare si functionare a serviciilor sociale Ordonanta de Urgenta nr. 113 din 21 decembrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Sociala; Hotararea de Guvern nr. 151 din 13 martie 2012 privind Serviciul public de prevenire şi sancţionare a tuturor formelor de discriminare Nivel central aprobarea Statutului propriu de organizare si functionare al Agentiei Nationale pentru plati si Inspectie Sociala Serviciul public local de salvare montană O.G. nr. 58/1998, H.G. nr. 77/2003 Nivel local SERVICII Serviciul public local de salvare acvatică și de prim ajutor medical O.G. nr. 58/1998, H.G. nr. 1136/2007 Nivel local PUBLICE ÎN Serviciul de autorizare şi control al structurilor de primire turistică art.2,alin.(1), lit.a,b,c, din Hotararea nr. 9 din 9 ianuarie 2013;Hotărârea Guvernului 20/2012 Nivel central 5 DOMENIUL Serviciul public de promovare a turismului şi de dezvoltare a destinaţiilor, formelor şi TURISMULUI art.2, alin. (1), lit.e din Hotararea nr. 9 din 9 ianuarie 2013 Nivel central produselor turistice Serviciul de clasificare a structurilor de primire turistică Hotărârea nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism Nivel central SERVICII PUBLICE ÎN Nivel local şi 6 Serviciul public de gestionare a locuințelor sociale Legea nr. 114/1996 DOMENIUL central LOCUIRII 178 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 179 Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare Serviciul public de urgență voluntar Lege nr. 481/2004, O.G. nr. 88/2001, O.U.G. nr. 21/2004, Ordin MAI nr. 96/2016 Local OG nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă; Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă - Republicata, OUG nr. 179/2000 privind SERVICII trecerea unităţilor militare de protecţie civilă de la Ministerul Apărării Naţionale la Ministerul de Interne, PUBLICE Serviciul public de urgență profesionist precum şi modificarea şi completarea Legii protecţiei civile nr. 106/1996, a Ordonanţei Guvernului nr. Nivel central si 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2000 local COMUNITARE 7 privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastre; Legea PENTRU nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; OUG nr. 14/2000 privind înfiinţarea formaţiunilor SITUAȚII DE de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastre URGENȚĂ OUG 34/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului national unic pentru apeluri de urgenta, Hotărârea Guvernului nr. 682/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Nivel central si Serviciul public 112 Comitetului naţional de coordonare a activităţii Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, local precum şi a Secretariatului tehnic permanent Nivel local şi Serviciul public de evidență a persoanelor O.G. nr. 84/2001, O.U.G. nr. 97/2005, H.G. nr. 1375/2006 central art.1 din Ordonanta nr.83/30.08.2001, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor; Legea nr. 248 din 20 iulie 2005, cu modificările Serviciul public de eliberare a paşapoartelor şi completările ulterioare; Hotărârea nr. 556 din 26 aprilie 2006 privind stabilirea datei de la care se Nivel local eliberează paşapoarte simple temporare, precum şi a formei şi conţinutului acestora;Hotărârea Guvernului nr. 94/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare; art.2 din Hotararea nr. 1767 din 21 octombrie 2004 privind modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor; Ordinul EVIDENȚA M.A.I. nr. 268 din 8 decembrie 2010 privind procedura de examinare pentru obţinerea permisului de 8 PERSOANELOR Serviciul public de evidenţă şi eliberare a permiselor de conducere, a certificatelor de conducere;Ordinul nr. 1.501 din 13 noiembrie 2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii Nivel local înmatriculare şi a plăcilor cu numere de înmatriculare şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor; art.1,11 din Ordonanta nr.83/30.08.2001, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor; art.2, alin.(1), din Ordinul nr. 745/C din 27 februarie 2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie; Ordonanta de urgenta nr. 194 din 12 decembrie 2002,privind regimul străinilor în România, modificata si actualizata;Legea nr. 122 din 4 mai Serviciul public de acordare, redobândire, renunţare şi retragere a cetăţeniei române 2006,privind azilul în România, modificata si actualizata;Ordonanta nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind Nivel central integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, modificata si actualizata; Legea nr. 21 din 1 martie 1991 , privind cetatenia romana, modificata si actualizata; Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu completarile si modificarile ulterioare; Legea 401/2003 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii; Legea 199/2004 pentru modificarea si completarea Legii Serviciul public de eliberare a certificatului de urbanism Nivel local 50 / 1991; Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul; Ordinul nr. 839 din 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu modificările şi completările ulterioare Nivel central si Serviciul de urbanism Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul cuprinzand modificarile intervenirte prin: local OG 69/2004; Legea 289/2006; OG 18/2007; OG 27/2008; Legea 242/2009; Legea 345/2009; Nivel central si Serviciul de amenajare a teritoriului OUG 7/2011; Legea 162/2011; OUG 81/2011; Legea 221/2011; OUG 85/2012; Legea 190/2013; Legea local 229/2013; Legea 302/2015; Legea 303/2015; Legea 324/2015; OUG 7/2016 Nivel central si Serviciul public de asigurare a calităţii în construcţii Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul cuprinzand modificarile intervenirte prin: GESTIONAREA local 9 SPAŢIALĂ A Serviciul public de cadastru OG 69/2004; Legea 289/2006; OG 18/2007; OG 27/2008; Legea 242/2009; Legea 345/2009; OUG Nivel central si 7/2011; Legea 162/2011; OUG 81/2011; Legea 221/2011; OUG 85/20 local TERITORIULUI Legea 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii; OG 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii, aprobată cu modificări prin Legea 707/2001, cu modificările şi completările ulterioare; HG 525/2013 pentru aprobarea atribuţiilor generale şi specifice, a structurii organizatorice şi a numărului maxim de posturi, precum şi a normării parcului auto şi a consumului de carburanţi ale I.S.C.; Ordinul nr. 1500 din 20.08.2014 privind modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice Nivel central si Serviciul public de evidenţă tehnică, economică şi juridică a imobilelor nr. 3362/2013 pentru aprobarea structurii organizatorice detaliate la nivel de direcţii, servicii, birouri local şi compartimente, statului de funcţii al I.S.C. – aparatul central şi inspectoratele regionale şi sediilor, aria de competenţă, precum şi arondarea inspectoratelor judeţene în construcţii, aflate în subordinea acestora; Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 322 din 2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al I.S.C.; Ordinul Inspectorului General nr. 130 din 12.03.2014 pentru aprobarea Regulamentului intern al I.S.C.; Ordin nr. 261/2016 din 27 aprilie 2016 privind accesul la informaţiile de interes public la nivelul I.S.C. 180 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 181 Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare central- Serviciul public de învăţământ preşcolar Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modoficările și completările ulterioare; deconcentrat central- Serviciul public de învăţământ primar Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modoficările și completările ulterioare; deconcentrat central- Serviciul public de învăţământ gimnazial Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modoficările și completările ulterioare; deconcentrat central- Serviciul public de învăţământ secundar Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modoficările și completările ulterioare; deconcentrat central- Serviciul public de învăţământ vocaţional Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modoficările și completările ulterioare; deconcentrat Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare;; Legea 288/2004 Serviciul public de învăţământ universitar privind organizarea studiilor univesitare, cu moficările și completările ulterioare; OUG 133/2000 privind Nivel central învățământul universitar și postuniversitar cu taxă, peste locurile finanțate de la bugetul de stat. central- Serviciul public de învăţământ special şi special integrat Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; deconcentrat central- Serviciul public de învăţământ militar preuniversitar Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; deconcentrat Serviciul public de învăţământ superior militar şi învăţământ de informaţii, de ordine Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; Nivel central publică şi de securitate natională central și Serviciul public de evaluare şi orientare şcolară şi profesională Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; central- deconcentrat Serviciul public de recunoastere şi echivalare a diplomelor şi calificărilor profesionale Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; Nivel central central- Serviciul public de învăţământ pentru copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modoficările și completările ulterioare; deconcentrat central- 10 ÎNVĂȚĂMÂNT Serviciul public de invatamant in cadrul Programului "Scoala dupa scoala" Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; deconcentrat; central și local central- Serviciul public de invatamant preuniversitar alternativ Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; deconcentrat Serviciul public de gestionare a bibliotecilor scolare, a centrelor de documentare si Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare;; Legea nr. 8/1996, central- informare si a resurselor scolare digitale privind drepturile de autor si drepturile conexe deconcentrat central- Serviciul public de inspectie scolara Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; deconcentrat central- Serviciul public de invatamant in cadrul palatelor si cluburilor copiilor; Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; deconcentrat Serviciul public de management al activitatilor de cercetare si a proiectelor de cercetare- Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare;; OG 57/2002 privind Nivel central dezvoltare cercetarea științică și dezvoltarea tehnologică Serviciul public de gestionare a sistemului de indicatori statistici de referinta pentru Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; Nivel central invatamantul superior Serviciul public de invatamant in cadrul programelor de educatie permanenta Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; Nivel central Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; OUG 75/2005 Serviciul public de gestionare a cadrului national al calificarilor Nivel central privind calitatea în educație Ordonanța Guvernului nr. 129/ 2000 privind formarea profesională a adulţilor cu modificarile și Serviciul public de gestionare a formării profesionale a adulţilor Nivel central completările ulterioare; L. 53/2003-Codul muncii Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare;OG 57/2002 privind Serviciul public de cercetare şi dezvoltare Nivel central cercetarea științică și dezvoltarea tehnologică Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de Serviciul public de evaluare şi examinare în învăţământul preuniversitar Nivel central Urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației Legea Nr. 40 din 28 iunie 1993 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Agenția Spațială Serviciul public de gestionare a activităţilor din domeniul spaţial Nivel central Europeană (ESA) privind cooperarea spațială în scopuri pașnice Serviciul public de echivalare a diplomelor Legea nr. 1/2011- legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare; Nivel central 182 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 183 Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare Lege nr. 76/2002, H.G. nr. 174/2002, Lege nr. 219/2015, H.G. nr. 377/2002, Legea nr. 72/2007, Legea Serviciul public de stimulare a ocupării forței de muncă Nivel central nr. 202/2006 Nivel central si Servicii de securitate şi sănătate în muncă Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă local Nivel central si Serviciul pentru inspectia muncii Legea 108/1999 privind infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii modificata prin Legea 51/2012 local Legea 90/2008 pentru aprobarea OUG 116/2007 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Prestatii Sociale; Ordin 123/2008 al ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse si Ordinul 281/2008 al ministrului sanatatii publice privind constituirea si functionarea Comisiei pentru Securitate Sociala a Lucratorilor Migranti; Hotararea 1577/2009 privind stabilirea numarului autorizatiilor de OCUPARE ŞI munca ce pot fi eliberate strainilor; Ordinul 1430/2009 al ministrului muncii, familiei si egalitatii de 11 RELAŢII DE Servicii de securitate sociala pentru lucratorii migranti sanse si Ordinul 184/2009 al ministrului administratiei si internelor si Ordinul 5392/2009 al ministrului Nivel central si MUNCĂ educatiei, cercetarii si inovarii privind modificarea si completarea Ordinului ministrului muncii, familiei si local egalitatii de sanse, al ministrului internelor si reformei administrative si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr 742/303/2720/2007 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) 1408/1971 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala lucratorilor salariati, lucratorilor independent si membrilor familiilor lor care se deplaseaza in interiorul Comunitatii si ale Regulamentului nr. 574 sin 1972 Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Legea nr. 142/2016 pentru modificarea Legii Nivel central si Serviciul de pensii publice nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice local Nivel central si Serviciul public de protecţie a persoanelor în cadrul sistemului de asigurare pentru somaj Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă local Serviciul public de probațiune Lege nr. 252/2013, Lege nr. 254/2013 Nivel central Serviciul public al poliţiei judiciare Lege nr. 218/2002 Nivel central Serviciul public de organizare a executării pedepselor Lege nr. 254/2013 Nivel central ÎNFĂPTUIREA Serviciul public de protecţie a martorilor Legea 682/2002 privind protecţia martorilor - REPUBLICARE*) Nivel central 12 ACTULUI DE JUSTIȚIE OG 14/2007 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului, republicata; Legea 318/2015 pentru infiintarea, organizarea si Nivel central si Serviciul public de administrare a bunurilor indisponibilizate functionarea Agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate si pentru modificarea si local completarea unor acte normative cap.2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007;Legea nr. 82/1993;Legea nr. 5/2000;Legea nr. 167/2010 Nivel central si Serviciul de gestionare a ariilor protejate ;O.U.G. nr. 195/2005;H.G. nr. 1284/2007 local Ordonanţa de Urgenţă nr. 244/2000; Legea nr.107 din 25 septembrie 1996,cu modificarile si completari Serviciul de amenajare a bazinelor hidrografice Nivel central ulterioare Nivel central si Serviciul public de administrare a fondului forestier national / Serviciul silvic public Legea nr. 46/2008;HG nr. 996/27.08.2008, cap.3 din Ordonanta nr.96 din 27 august 1998 local Nivel central si Serviciul public de gestionarea durabilă a pădurilor H.G. nr. 1.476 din 12 decembrie 2002; art.5,lit.a,art.19-25,art.97-101 din Legea nr. 46/2008 local Serviicul public de dezvoltare durabilă a fondului forestier naţional Legea nr. 46/2008;HG nr. 996/27.08.2008 Nivel central Serviciul public de control al respectării regimului silvic cap.4 din Ordonanta Guvernului nr.96 din 27 august 1998 Nivel central PROTECȚIA Nivel central si 13 Serviciul public de administrare şi gestionare a faunei cinegetice a României Legea nr. 407 din 9 noiembrie 2006 MEDIULUI local Nivel central si Serviciul public de administrare a ariilor naturale protejate OUG 57/2007;Ord. 1533/2008 local Capitolul 3 din Legea nr. 73/2015 privind aprobarea O.G. nr. 20/2014 pentru modificarea O.U.G. nr. Serviciul public de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice Nivel central 57/2007;Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 Serviciul public de clasificare şi gospodărire a deşeurilor radioactive O.U.G. nr. 195/2005, Lege nr. 211/2011, H.G. nr. 856/2002 Nivel central Serviciul public de control al gestionării deşeurilor O.U.G. nr. 195/2005, Lege nr. 211/2011, H.G. nr. 856/2002 Nivel central Serviciul public de derulare a procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activităţi art.63, alin. 1, lit.a,j,k,l din Anexa la Ordinul nr. 3/04.01.2016 Nivel central care pot avea efecte semnificative asupra mediului art.13, lit.v din Hotararea nr.564 din 30 iulie 2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.005/2012 Serviciul public de controlul a respectării măsurilor de protecţia mediului Nivel central , cap. 13, 14 din Ordonanţă de urgenţă nr. 195 din 22/12/2005 184 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 185 Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare Serviciul public de gestionare a substanţelor şi preparatelor periculoase cap.3 si 4 din Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 din 22/12/2005;Legea 360/2003; Nivel central Serviciul public de gestionare a îngrăşămintelor chimice şi al produselor de protecţie a cap.5 din ordonanta de urgenta nr.195/2005 din 22/12/2005;art.27.2 .1din Decizia nr.713/13.09.2013 Nivel central plantelor Serviciul public de autorizare şi administrare a activităţilor care implică organisme art.35-44 din OUG 195 /2005; Nivel central modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne Legea nr. 111/1996 din 10/10/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;Legea nr. 703/2001;•Hotarâre Serviciul public de gestionare a activităţilor nucleare Nivel central nr.623/2009 din 20/05/2009;HG 1627/2003; cap.7 din OUG 195 /2005; PROTECȚIA 13 MEDIULUI Serviciul public de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice art.55,56,57,58 din OUG 195 2005; Hotărâre nr. 53 din 29/01/2009;art.2,lit.d din Legea 107/1996, Nivel central actualizata Serviciul public de protecţie a atmosferei, schimbările climatice, gestionarea zgomotului cap.10 din OUG 195/2005 Nivel central ambiental Serviciul public de protecţie a solului, subsolului şi a ecosistemelor terestre CAP.11 din OUG 195/2005;Hotărâre de Guvern nr. 1403 / 26.11.2007 Nivel central Serviciul public de protecţia aşezărilor umane art.61,62,63,64 din Legea 137/1995, cu modificarile si completarile ulterioare;CAP.12 din OUG 195/2005 Nivel central Serviciul public de meteorologie Legea nr. 139 din data 24.07.2000;H.G. nr. 1405/02.09.2004 Nivel central Serviciul public de gestionare a taberelor/centrelor de agrement de nivel şi interes PROTECȚIA Legea nr. 350/2006, H.G. nr. 886/2010 Nivel local judeţean/local 14 ȘI ASISTENȚA TINERILOR Nivel central şi Serviciul public de sprijinire a tinerilor în domeniul locuirii Legea nr. 350/2006, Legea nr. 114/1996, Legea nr. 152/1998, H.G. nr. 962/2001 local Nivel central şi Serviciul public de protejare a monumentelor istorice Lege nr. 422/2001, H.G. nr. 493/2004, Ordin nr. 2828/2015 local Nivel central şi Serviciul public de protejare a patrimoniului tehnic și industrial Legea 6/2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial local Nivel central şi Serviciul public de protejare a muzeelor și colecțiilor publice Legea 311/2003 muzeelor şi a colecţiilor publice - Republicată local Serviciul public de protejare a patrimoniului cultural imaterial Legea 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial Nivel central Serviciul de reprezentare, promovare şi protejare cultură şi civilizaţie naţională în ţară Legea 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român - Republicată Nivel central şi în străinătate 15 CULTURĂ OUG nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, ORDONANŢĂ nr. 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic, ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 189 din 25 noiembrie 2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură; ORDIN nr. 2799 din 10 decembrie Serviciul public de gestionare a a asezămintelor culturale şi a instituţiilor de spectacole Nivel central şi 2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte sau concerte local de management, a Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum şi a modelului-cadru al contractului de management; LEGE nr. 350 din 2 decembrie 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general Serviciul public de protejare a patrimoniului cultural naţional mobil Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil - Republicată Nivel central Serviciul public de recunoaştere a cultelor Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor - REPUBLICARE Nivel central Serviciul public de gestionare a mormintelor şi operelor comemorative de război Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război Nivel central Serviciul de interes general de acces la rețelele electrice de interes public Legea nr. 123/2012 Nivel central Serviciul de interes general de transport al energiei electrice Legea nr. 123/2012 Nivel central 16 ENERGIE Serviciul de interes general de distribuție a energiei electrice Legea nr. 123/2012 Nivel central Serviciul de interes general de transport al gazelor naturale Legea nr. 123/2012 Nivel central Serviciul de interes general de distribuție a gazelor naturale Legea nr. 123/2012 Nivel central COMUNICATII 17 O.U.G. nr. 111/2011 O.U.G. nr. 111/2011 Nivel central ELECTRONICE 186 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 187 Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare Nivel central şi Serviciul de gestionare a bazelor sportive Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului local Nivel central şi Serviciul public de organizare şi dezvoltare a educaţiei fizice şi sportului Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului local Serviciul public de reprezentare a ţării la Jocurile Olimpice Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului Nivel central Serviciul public de organizare a activităţii de educaţie fizică şi practicarea sportului în Nivel central şi Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului învăţământul preuniversitar şi universitar local Nivel central şi Serviciul public de evidenţa şi control a structurilor sportive Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului 18 SPORT local Serviciul public de autoritate disciplinară în sport, supraveghere si control Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului Nivel central Serviciul public de cercetare şi asistenţă ştiinţifică pentru educaţie fizică şi sport Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului Nivel central Serviciul public de organizarea şi desfăşurare a controlului doping Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului Nivel central Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului; Legea tinerilor nr. 350/2006; Legea 333/2006 privind Nivel central şi Serviciul public de promovare şi susţinere a activităţilor de tineret înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineri local Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului, Legea 4/2008 privind prevenirea şi combaterea Nivel central şi Serviciul public de prevenire a violenţei în sport violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive local PROTECŢIA ŞI EXPLOATAREA 19 Serviciul de atribuire licenţe, acorduri şi permise pentru exploatare resurse minerale L. 85/2003 - legea minelor; L.238/2004 - L. Petrolului Nivel central RESURSELOR MINERALE GUVERNARE Serviciul public de implementare şi operare a sistemelor informatice care furnizează 20 OUG 96/2012 Nivel central ELECTRONICĂ servicii de guvernare electronică 21 STATISTICĂ Serviciul de realizare a programului statistic naţional anual L. 226/2009 privind organizarea și funcționarea statisticii oficiale în România Nivel central Efectuare studii, cercetări pt. aprofundarea cunoașterii regimului comunist și a Legea nr. 329/2009, privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice Nivel central fenomenului exilului românesc CERCETARE Identificare, culegere, cercetare documente și rezolvare probleme științifice referitoare 22 l. 90/2001 Nivel central ŞTIINŢIFICĂ la Holocaust Servicii de cercetare ştiinţifică desfăşurate de Academia Română şi Institutele de LEGE Nr. 752/2001, rep. Privind organizarea și funcționarea Academiei române Nivel central Cercetare L. 41/1994, privind organizarea și funcționarea Societății Române de radiodifuziune și a Societății Serviciul public de radiodifuziune Nivel central Române de televiziune, rep., cu modificările și completările ulterioare L. 41/1994, privind organizarea și funcționarea Societății Române de radiodifuziune și a Societății INFORMARE Serviciul public de televiziune Nivel central Române de televiziune, rep., cu modificările și completările ulterioare 23 PUBLICĂ Serviciul de culegere, redactare și difuzare informații și fotografii de presă L. 19/2003 privind organizarea și funcționarea AGERPRES Nivel central Nivel central şi Serviciul de asigurare a accesului la informaţiile de interes public Legea nr. 544/2001 privin liberul acces la informațiile de interes public local ACTIVITĂŢI Serviciul public de acordare a dreptului de organizare și funcționare a jocurilor de noroc 24 OUG nr. 20/2013 Nivel central RECREATIVE în România PROTECŢIA DREPTURILOR OUG nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, 25 Serviciul public de promovare a drepturilor minorităţilor naţionale Nivel central MINORITĂŢILOR OUG 78/2004 NAŢIONALE 26 POSTA Servicii postale din sfera serviciului universal O.U.G. nr. 13/2013 Nivel central 188 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 189 Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare Serviciul public de protecţie, conservare, administrare şi exploatare a resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesare şi comercializare a produselor obţinute din Ordonanta de urgenta 23/2008 completata si modificata de Legea 317/2009 Nivel central pescuit şi acvacultură Nivel central şi Serviciul public de gestionare a fondului funciar Legea nr.18 din 19 februarie 1991, modificata prin legea nr.169/1997 local Nivel central şi Serviciul public de gestionare şi exploatare a pajiştilor Legea 214/2011 ; Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2013 local Serviciul public de clasificare a fermelor şi exploataţiilor agricole Legea 37/2015 Nivel central Serviciul RICA art.1,2 din Ordonanta nr. 67 din 13 august 2004, art.70,71 din Ordinul MADR nr.410 din 01.04.2016 Nivel central ORDIN nr. 57 din 24 iunie 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de Nivel central şi Serviciul promovare şi schimburi cu produse agroalimentare autorizare sanitar veterinara a unitatilor care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta si/sau local distribuie produse de origine animala Nivel central şi Serviciul irigații Legea nr. 138/2004 a imbunatatirilor funciare, republicata local Serviciul public de reglementar şi control în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor (de apărare a sănătăţii animalelor, protecţia animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, siguranţa alimentelor de origine animală destinate art.2,3 din HG nr. 1415/2009 Nivel central consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale şi protecţia mediului, în raport cu creşterea animalelor) Serviciul public de exploatare, întreţinere şi reparaţii a amenajărilor de îmbunătăţiri Nivel central şi Legea nr. 138/2004 a imbunatatirilor funciare, republicata funciare declarate de utilitate publică local Serviciul public de control si certificare a calităţii seminţelor şi materialului săditor, Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea Nivel central testarea şi înregistrarea soiurilor de plante semintelor si a materialului saditor, precum si testarea si înregistrarea soiurilor de plante Nivel central şi Serviciul public de dezvoltare durabilă a legumiculturii Legea nr. 312/2003 privind producerea ?i valorificarea legumelor local Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015 ; HOTĂRÂRE nr. 1.408 Nivel central şi Serviciul public de atestare a originii, comercializarea şi controlul produselor vitivinicole din 18 noiembrie 2009 (actualizată) local LEGE 305/2003 privind organizarea pieţei plantelor ornamentale şi a produselor din floricultură pe Serviciul public de organizare a pieţei plantelor ornamentale şi a produselor din floricultură Nivel central 27 AGRICULTURĂ principiile comunitare de piaţă Serviciul public de control a producătorilor agricoli persoane fizice Legea 145/2014 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor din sectorul agricol. Nivel local Legea nr. 491/2003 privind plantele medicinale ?i aromatice, precum ?i produsele stupului, republicat?, Serviciul public de organizare a pieţei plantelor medicinale, aromatice şi a produselor cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare; Legea nr. 239/2010 privind modificarea ?i completarea Legii Nivel central stupului plantelor medicinale ?i aromatice nr. 491/2003 Serviciul public de gestionare a plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante Legea 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope Nivel central psihotrope Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor si a hranei pentru animale; Ordonanta nr. 42/2004 Serviciul public de asigurare a sigurantei alimentelor şi a hranei pentru animale Nivel central privind organizarea activitatii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor Ordonanta nr. 24/2016 privind organizarea si desfasurarea activitatii de neutralizare a deseurilor de Serviciul public de organizare şi desfăşurare a activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animala; Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitatii sanitar-veterinare si Nivel local origine animală pentru siguranta alimentelor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 215/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Hotarârea nr. 1609/2009 privind înfiintarea camerelor agricole judetene, prin reorganizarea oficiilor/ Serviciul public de consultanţă agricolă centrelor de consultanta agricola judetene, aflate în subordinea Agentiei Nationale de Consultanta Nivel local Agricola Legea nr. 1/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Plati si Interventie pentru Nivel central si Serviciul public de gestionare a formelor de sprijin destinate susţinerii agriculturii Agricultura local Legea apiculturii 383/2013; Legea 280/2015 pentru modificarea Legii apiculturii 383/2013; HOTARARE Nivel central si Serviciul public de gestionare a activităţii apicole 1188 din 29 decembrie 2014 privind organizarea si func?ionarea Agentiei Nationale pentru Zootehnie local "Prof. dr.G. K. Constantinescu" Serviciul public de organizare a activităţii de creştere, nutriţie, ameliorare, reproducţie şi Legea zootehniei nr. 72/2002 Nivel central protecţie a animalelor Serviciul public de organizare a producţiei agro-alimentare ecologice Ordonanta de urgenta nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice Nivel central Legea 145/2014 pentru stabilirea unor m?suri de reglementare a pie?ei produselor din sectorul agricol; Serviciul public de organizare şi funcţionare a pieţei cerealelor Ordonanta de urgenta 12/2006 pentru stabilirea unor m?suri de reglementare a pie?ei pe filiera cerealelor Nivel central si a produselor procesate din cereale Serviciul public de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii a organismelor de Ordonan?a nr. 136/2000 privind masurile de protectie împotriva introducerii si raspândirii organismelor Nivel central carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale în România 190 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 191 Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare HG nr.109/2009 privind organizarea şi funcţionarea ANAF – Organigrama; Ordinul nr. 2256 al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu privire la modificarea structurii Serviciul Public de Administrare Fiscală Nivel central organizatorice a Direcţiei Generale a Marilor Contribuabili, aprobata prin Ordinul nr. 2754/2015 al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. - publicat în data de 05.08.2016; Ordinul nr. 1338/2008 pentru aprobarea Procedurii privind îndrumarea şi asistenţa contribuabililor de Serviciul public de asistenţă a contribuabililor Nivel central către organele fiscale Ordinul nr. 447/2015 privind modelul, conţinutul şi condiţiile de aprobare a programelor de activitate pentru aparatul de inspecţie economico-financiară; Legea nr. 107/2012 pentru aprobarea Ordonanţei ADMINISTRARE Serviciul public de Inspecţie economico - financiară Nivel central de urgenţă a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare 28 FISCALĂ la operatorii economici Serviciul public de insolvenţă Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă Nivel central Serviciul public de Trezorerie Legea contabilitatii nr. 82/1991 Nivel central Serviciul public de gestionare a activelor statului Ordonanta de Urgenta nr. 96/22.12.2012 Nivel central Serviciul public de gestionare a schimbului de mărfuri şi bunuri dintre România şi alte Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României Nivel central ţări Ordonanţa nr. 21/1992; Legea nr. 363/2007; Legea nr. 150/2004; Hotărârea nr. 723/2011 privind stabilirea cadrului legal necesar pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.924/2006 al Parlamentului Serviciu public de protectie a consumatorului Nivel central European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006; Hotărârea nr. 106/2002 ; Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2014; Legea nr. 193/2000; Ordonanța nr. 37/2015 Serviciul public de analiză şi marcare a metalelor preţioase, de expertizare a acestora Cap.3, art.7, din Regulamentul de organiare si functionare a structurii centrala si structurilor şi a pietrelor preţioase şi de autorizare a persoanelor fizice şi juridice să efectueze Nivel central subordonate ale A.N.A.P.; Ordonanţa de urgenţă nr. 190/2000 operaţiuni cu metale preţioase, aliaje ale acestora şi pietre preţioase Serviciul public de metrologie legală art.2,3 din Hotărârea nr. 193/2002 Nivel central 29 COMERŢ Hotărârea nr. 1139/2010 ., precum şi modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 Serviciul de Control al Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat ;Legea nr.64 din 21 martie 2008 ;Legea nr. 80 din 2016 in MOF 348 din 6 mai 2016 pentru aprobarea Nivel central Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2015 LEGEA 64/1991 republicata privind brevetele de inventii, Legea nr.83/2014 privind invenţiile de serviciu, Serviciul pentru inventii şi mărci LEGEA nr. 84 /1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, Ordonanţa guvernului nr. 41/1998*) Nivel central (*republicata*), Cap.6, art.3,4,5,6,7 din Ordinul 18/10.02.2015 Serviciul Public de Registru al Comerţului ART.27, din Ordinul nr. 1082/C din 20 martie 2014 ;Legea nr. 26/1990*) , republicata; Nivel central art.4, alin.1, lit. 1,8,23,27,32 din Hotararea Guvernului nr. 21 din 14 ianuarie 2015; Ordonanta nr. 29 din Servicii de Transport aerian Nivel central 22 august 1997, republicata ORDONANŢĂ nr. 42 din 28 august 1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare; Servicii de Transport Naval Nivel central Legea nr. 191 din 13 mai 2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval Ordonanta urgenta 12/1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane; Ordonanta 58/2004 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară - CENAFER; OG nr. 95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice 30 TRANSPORTURI în subordinea Ministerului Transporturilor; Legea nr. 55/16.03.2006 privind siguranta feroviara; Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional Servicii de Transport Feroviar şi european; OG nr. 60/2004 privind Reglementările referitoare la construirea, întreţinerea, repararea Nivel central şi exploatarea căilor ferate, altele decât cele administrate de Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA; OG nr. 39/2000 pentru stabilirea şi sancţionarea unor fapte contravenţionale în operaţiunile de transport feroviar şi cu metroul; OUG nr. 8/2013 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului cu atribuţii în siguranţa transporturilor şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii Servicii de Transport Rutier art.4 , art.6,alin.3, lit.e,f,o, art.8 din Ordonanţa nr. 27/2011 Nivel central 192 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 4. SERVICIILE PUBLICE ACOPERITE DE AUTORITĂȚILE SUB-NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ȘI ACTELE NORMATIVE PENTRU PRESTAREA DE SERVICII 193 Cod numeric DOMENIU Denumire serviciu public Acte normative Nivel prestare Legea Nr. 271 din 22 decembrie 2010,;Regulamentul (CE) NR. 810/2009 AL PARLAMENTULUI Serviciul de asistenţă consulară pentru cetăţenii români Nivel central EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 13 iulie 2009 ; OUG nr. 194/2002 AFACERI 31 EXTERNE Legea Nr. 271 din 22 decembrie 2010,;Regulamentul (CE) NR. 810/2009 AL PARLAMENTULUI Servicii de acordare a vizelor Nivel central EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 13 iulie 2009 ; art.17-36, din OUG nr. 194/2002 Nivel central, Serviciul de pregătire a populaţiei pentru apărare L. 446/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare central decon- centrat Serviciul public de organizare a armatei LEGE nr.346/ 2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Nivel central Serviciul public de participare a forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului L. 121/2011 privind participarea fortelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român Nivel central statului român APĂRARE 32 NAŢIONALĂ Serviciul public de control al exporturilor, importurilor şi a a altor operaţiuni cu produse OUG 158/1999 rep. privind regimul de control al exporturilor, importurilor si altor operatiuni cu produse Nivel central militare militare art.1 din LEGEA nr. 92 din 24 iulie 1996 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Telecomunicaţii Serviciul public de telecomunicaţii speciale Nivel central Speciale Serviciul public de pregătire a economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare L. nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare Nivel central APĂRARE 33 Serviciul Român de Informaţii Legea nr. 51/1991, Legea nr. 14/1992 Nivel central NAŢIONALĂ NATIONAL 34 SAFETY AND Serviciul de Informaţii Externe Legea nr. 51/1991, Legea nr. 1/1998 Nivel central SECURITY 194 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 195 ANEXA 5. Strategii integrate de dezvoltare urbană a ZUF în UE (perioada 2014-2020) Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice Strategia regională urbană pentru regiunea Mattighofen, Helpfau-Uttendorf, Munderfing, Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Mattighofen Pfaffstätt, Pischelsdorf am Engelbach, Schalchen forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Braunau am Inn, Burgkirchen, Neukirchen an der Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Braunau Enknach, St. Peter am Hart forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Ried im Innkreis, Aurolzmünster, Hohenzell, Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Ried im Innkreis Mehrnbach, Neuhofen im Innkreis, Tumeltsham forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Schärding, Brunnenthal, St. Florian am Inn, Suben Axă prioritară orașului Schärding forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Freistadt, Rainbach, Grünbach, Lasberg, Waldburg Axă prioritară orașului Obere Feldaist (Freistadt) forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Pregarten, Hagenberg, Wartberg ob der Aist, Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Untere Feldaist (Pregarten) Unterweitersdorf forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Perg, Arbing, Naarn, Schwertberg Axă prioritară orașului Aist-Naarn (Perg) forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Wels, Buchkirchen, Gunskirchen, Holzhausen, Strategia regională urbană pentru regiunea Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Austria Krenglbach, Schleißheim, Steinhaus, Thalheim bei Axă prioritară orașului Wels forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Wels, Weißkirchen Strategia regională urbană pentru regiunea Lambach, Edt bei Lambach, Neukirchen bei Lambach, Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Lambach Stadl-Paura forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Vöcklabruck, Attnang-Puchheim, Pilsbach, Regau, Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Vöcklabruck Timelkam, Ungenach forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Leonding, Pasching, Kirchberg-Thening, Oftering, Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Leonding Wilhering, Linz forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Steyr, Aschach an der Steyr, Dietach, Garsten, St. Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Steyr Ulrich, Sierning, Wolfern forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Kremsmünster, Bad Hall, Pfarrkirchen, Rohr im Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Kremsmünster Kremstal forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Gmunden, Altmünster, Pinsdorf, Laakirchen, Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Gmunden Gschwandt, Vorchdorf forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia regională urbană pentru regiunea Kirchdorf, Micheldorf, Inzersdorf, Schlierbach, Investiții în dezvoltare și ocuparea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Axă prioritară orașului Kirchdorf Oberschlierbach forței de muncă – FEDR utilizarea eficientă a resurselor Strategia urbană integrată – Entitatea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Wallonie Picarde Valonia – FEDR Axă prioritară subregională: Valonia Picardă utilizarea eficientă a resurselor Strategia urbană integrată: AXUD (Namur; 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și AXUD (Namur, Sambreville) Valonia – FEDR Axă prioritară Sambreville) utilizarea eficientă a resurselor Strategia teritorială integrată pentru provincia 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Luxemburg Valonia – FEDR Axă prioritară Luxemburg utilizarea eficientă a resurselor Belgia Strategia teritorială integrată pentru provincia 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și CDS de Charleroi Sud-Hainaut Valonia – FEDR Axă prioritară Charleroi utilizarea eficientă a resurselor Strategia urbană integrată pentru centrul 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Hainaut centre Valonia – FEDR Axă prioritară Hainaut utilizarea eficientă a resurselor Strategia integrată de dezvoltare urbană a 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Liege Valonia – FEDR Axă prioritară provinciei Liege utilizarea eficientă a resurselor 196 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 197 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice Programul regional integrat - 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, 7. Infrastructuri FEDR, Cercetare-dezvoltare și sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune socială, sărăcie și educație - FSE/FEDR, Transport Investiții discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 8. Ocupare Strategia integrată pentru aglomerarea urbană Ústí nad Labem - FEDR/FC, Mediu - FEDR/FC, teritoriale sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune Ústi-Chomutov Ocuparea forței de muncă, capital integrate socială, sărăcie și discriminare, 5. Adaptare la schimbările climatice, uman și coeziune socială - FSE/ prevenirea și gestionarea riscurilor, 7. Infrastructuri sustenabile de YEI transport și de rețea Transport - FEDR/FC, Programul 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, 3. Competitivitatea regional integrat - FEDR, Mediu Investiții IMM-urilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Strategia de investiții teritoriale integrate - FEDR/FC, Cercetare-dezvoltare Hradec Kralove teritoriale Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 10. Educație, pentru aglomerarea urbană Hradec-Pardubice și educație - FSE/FEDR, Întreprinderi și inovare pentru integrate formare și formare vocațională, 7. Infrastructuri sustenabile de competitivitate - FEDR transport și de rețea Programul regional integrat - FEDR, Ocuparea forței de muncă, 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, 3. Competitivitatea capital uman și coeziune socială IMM-urilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Investiții Strategia de investiții teritoriale integrate - FSE/YEI, Întreprinderi și inovare Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 10. Educație, Olomouc teritoriale pentru aglomerarea urbană Olomouc pentru competitivitate - FEDR, formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate Cercetare-dezvoltare și educație - integrate și mobilitatea forței de muncă, 7. Infrastructuri sustenabile de FSE/FEDR, Transport - FEDR/FC, transport și de rețea Mediu - FEDR/FC 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 5. Adaptare Polul de creștere pentru Praga Investiții Strategia de investiții teritoriale integrate la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, 7. Praga - FEDR/FSE, Programul regional teritoriale Republica pentru zona metropolitană Praga integrat - FEDR, Mediu - FEDR/FC integrate Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 10. Educație, formare și formare vocațională Cehă Programul regional integrat - 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, 3. Competitivitatea FEDR, Ocuparea forței de muncă, IMM-urilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. capital uman și coeziune socială Investiții Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune Strategia de investiții teritoriale integrate - FSE/YEI, Întreprinderi și inovare Ostrava teritoriale socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare pentru aglomerarea urbană Ostrava pentru competitivitate - FEDR, Cercetare-dezvoltare și educație - integrate vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea FSE/FEDR, Transport - FEDR/FC, forței de muncă, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Transport - FEDR/FC Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea Transport - FEDR/FC, Mediu - 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, 3. Competitivitatea FEDR/FC, Întreprinderi și inovare IMM-urilor, 5. Adaptare la schimbările climatice, prevenirea și pentru competitivitate - FEDR, Investiții gestionarea riscurilor, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și Strategia de investiții teritoriale integrate Cercetare-dezvoltare și educație Pilsen teritoriale de rețea, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, pentru zona metropolitană Pilsen - FSE/FEDR, Ocuparea forței de muncă, capital uman și coeziune integrate formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate socială - FSE/YEI, Programul și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și regional integrat - FEDR discriminare, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea Transport - FEDR/FC, Ocuparea 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, 3. Competitivitatea forței de muncă, capital uman IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, Investiții Strategia de investiții teritoriale integrate și coeziune socială - FSE/YEI, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune Brno teritoriale pentru zona metropolitană Brno Întreprinderi și inovare pentru socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare competitivitate - FEDR, Programul integrate vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței regional integrat - FEDR de muncă, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea Potsdam, Dallgow-Döberitz, Michendorf, Nuthetal, Brandenburg - FEDR, Brandenburg 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Potsdam și partenerii – o interconectare firească Schwielowsee, Stahnsdorf, Wustermark și orașul Nu există date - FSE utilizarea eficientă a resurselor Werder Investiții 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Germania Regiunea de inovare Itzehoe și Brunsbuettel Itzehoe, Brunsbuettel Schleswig-Holstein - FEDR teritoriale utilizarea eficientă a resurselor integrate Investiții Calea spre energia și sustenabilitatea nordului 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Nu există date Schleswig-Holstein - FEDR teritoriale (Calea ESN) utilizarea eficientă a resurselor integrate 198 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 199 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice Investiții Valorile culturale ale coastei de vest – viață 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Nu există date Schleswig-Holstein - FEDR teritoriale sustenabilă și experiența patrimoniului cultural utilizarea eficientă a resurselor integrate Perlele coastei de vest – Cărămizile viitorului Investiții pentru realizarea unui turism sustenabil, cu Büsum, Büsumer Deichhausen, Friedrichskoog, Sankt 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Schleswig-Holstein - FEDR teritoriale consum mic de resurse, în zonele de mare interes Peter-Ording, Westerheven utilizarea eficientă a resurselor Germania turistic integrate 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Strategia integrată pentru Ilm-Kreis Unitatea administrativ teritorială Ilm-Kreis Turingia – FEDR Axă prioritară utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Strategie teritorială integrată pentru orașul Schalkau Turingia – FEDR Axă prioritară utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și Schalkau și comunitatea Bachfeld discriminare Strategia de dezvoltare durabilă a zonelor Finanțare prin politica de 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Kohtla-Järve, Jõhvi Parish, Toila Parish Axă prioritară urbane Jõhvi și Kohtla Järve pentru 2015-2020 coeziune – FEDR/FSE/FC socială, sărăcie și discriminare Strategia de dezvoltare durabilă a zonei urbane Finanțare prin politica de 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Narva, Narva-Jõesuu Axă prioritară Narva pentru 2014-2025 coeziune – FEDR/FSE/FC socială, sărăcie și discriminare Strategia de dezvoltare durabilă a zonei urbane Finanțare prin politica de 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Pärnu, Tori Parish, Häädemeeste Parish Axă prioritară Estonia Pärnu pentru 2014-2020 coeziune – FEDR/FSE/FC socială, sărăcie și discriminare Strategia de dezvoltare durabilă a zonei urbane Tallinn, Harku Parish, Jõelähtme Parish, Kiili Parish, Maardu, Finanțare prin politica de 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Axă prioritară Tallinn Rae Parish, Saku Parish, Saue Parish, Viimsi Parish coeziune – FEDR/FSE/FC socială, sărăcie și discriminare Strategia de dezvoltare durabilă a zonei urbane Finanțare prin politica de 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Tartu, Luunja Parish, Kambja Parish, Tartu Parish Axă prioritară Tartu pentru 2014-2020 coeziune – FEDR/FSE/FC socială, sărăcie și discriminare 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Ampelokipoi-Menemeni, Salonic, Kalamaria, Kordelio- Investiții reduse de carbon, 5. Adaptare la schimbările climatice, prevenirea Strategia integrată de dezvoltare urbană Euosmos, Neapoli-Sykees, Pavlos Melas, Pylea- Macedonia Centrală – FEDR/FSE teritoriale și gestionarea riscurilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, durabilă ITI-DUD pentru Salonic Chortiatis, Delta integrate 10. Educație, formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare Grecia 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 5. Investiții Atena 2020: Dezvoltare durabilă pentru turism, Adaptare la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, Atena, Moschato, Nea Smyrni Attica – FEDR/FSE teritoriale cultură și inovare 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, integrate sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Strategia integrată de dezvoltare urbană San Bartolome, Arrecife, Teguise Dezvoltare durabilă – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a durabilă pentru Lanzarote resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Strategia integrată de dezvoltare urbană Ferrol, Narón Dezvoltare durabilă – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a durabilă pentru Ferrol și Narón resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare Strategia integrată de dezvoltare urbană 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o durabilă pentru Don Benito și Villanueva de la Don Benito, Villanueva de la Serena Dezvoltare durabilă – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a Serena resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare Strategia integrată de dezvoltare urbană 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Montijo, Puebla, La Garrovillla, Lobón, Torremayor, durabilă pentru Montijo – zona urbană Dezvoltare durabilă – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a Spania funcțională Puebla Valdelacalzada resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare Aldehuela de Jerte, Cabezabellosa, Cañaveral, Strategia integrată de dezvoltare urbană 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Carcaboso, Casas del Castañar, Galisteo, Gargüera, durabilă pentru Plasencia și zonele din imediata Dezvoltare durabilă – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a Holguera, Malpartida de Plasencia, Oliva de Plasencia, apropiere resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare Riolobos, Valdeobispo 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Strategia integrată de dezvoltare urbană Hellín, Albatana, Tobarra, Pozohondo, Liétor, Férez, Dezvoltare durabilă – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a durabilă a zonei funcționale Hellín Socovos resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare Strategia integrată de dezvoltare urbană 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o durabilă pentru sud-estul zonei metropolitane Santa Cruz de Tenerife, San Cristóbal de La Laguna Dezvoltare durabilă – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a Tenerife resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare 200 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 201 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la Investiții Strategia teritorială integrată 2014-2020 o economie cu emisii reduse de carbon, 5. Adaptare la schimbările Nu există date Pays de la Loire – FEDR/FSE teritoriale (Grand Saumurois) climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, 6. Mediu și utilizarea integrate eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 5. Adaptare la Investiții Strategie de dezvoltare globală (Metropola schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, 6. Mediu Nu există date Pays de la Loire – FEDR/FSE teritoriale Nantes) și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și integrate discriminare Investiții 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Contractul de coeziune teritorială pentru Nu există date Limousin – FEDR/FSE teritoriale economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a metropola Limoges 2015-2017 integrate resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 1. Cercetare, Investiții Contractul de coeziune teritorială pentru Correze Limousin – FEDR/FSE, Limousin – dezvoltare tehnologică și inovare, 2. Calitatea tehnologiilor informației Nu există date teritoriale de Vest 2015-2017 dezvoltare rurală și comunicațiilor, 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o integrate economie cu emisii reduse de carbon, 5. Adaptare la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor Investiții 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la Strategia urbană integrată pentru zona Niort – Nu există date Poitou-Charentes – FEDR/FSE teritoriale o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă Inovare pentru tranziția ecologică integrate a resurselor Investiții Strategia urbană integrată pentru aglomerarea Nu există date Poitou-Charentes – FEDR/FSE teritoriale 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon urbană Poitiers integrate Strategia de dezvoltare urbană durabilă a Normandia de Sus – FEDR/FSE/ Nu există date Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon aglomerării urbane Seine Eure YEI Franța „Un deceniu metropolitan pentru 2015-2025”, strategia globală și integrată de dezvoltare Normandia de Sus – FEDR/FSE/ Nu există date Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon urbană durabilă a metropolei Rouen din YEI Normandia Strategia de dezvoltare urbană durabilă a Normandia de Sus – FEDR/FSE/ Nu există date Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon aglomerării urbane Havraise YEI Strategia de dezvoltare urbană durabilă a Normandia de Sus – FEDR/FSE/ Nu există date Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon aglomerării urbane Seine Normandie YEI Investiții 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la Investiții teritoriale integrate pentru Nu există date Normandia de Jos – FEDR/FSE teritoriale o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă comunitatea urbană Caen La Mer integrate a resurselor Investiții 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la Investiții teritoriale integrate pentru Nu există date Normandia de Jos – FEDR/FSE teritoriale o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă aglomerarea urbană Cotentin integrate a resurselor Investiții 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Investiții teritoriale integrate pentru Nu există date Normandia de Jos – FEDR/FSE teritoriale Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii comunitatea urbană Alençon integrate reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor Investiții 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Investiții teritoriale integrate pentru Nu există date Normandia de Jos – FEDR/FSE teritoriale Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii aglomerarea urbană Saint-Lô integrate reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor Investiții 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la Investiții teritoriale integrate pentru Nu există date Normandia de Jos – FEDR/FSE teritoriale o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă aglomerarea urbană Flers integrate a resurselor Investiții 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Investiții teritoriale integrate pentru Nu există date Normandia de Jos – FEDR/FSE teritoriale Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii aglomerarea urbană Lisieux din Normandia integrate reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor 202 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 203 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ Nu există date Axă prioritară de oraș” – CA Ales Agglo FSE/YEI Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ Nu există date Axă prioritară de oraș” – CA Béziers FSE/YEI Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ Nu există date Axă prioritară de oraș” – CA Gard Rhodanien FSE/YEI Abordarea teritorială integrată Narbonne Languedoc-Roussillon – FEDR/ 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Lézignan-Corbières. Noi circumstanțe pentru Nu există date Axă prioritară FSE/YEI socială, sărăcie și discriminare cartiere solidare Abordare teritorială integrată – Perpignan Languedoc-Roussillon – FEDR/ 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Nu există date Axă prioritară Méditerranée FSE/YEI socială, sărăcie și discriminare Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Nu există date Axă prioritară de oraș” – Herault Méditerranée FSE/YEI socială, sărăcie și discriminare Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ Nu există date Axă prioritară de oraș” – CC Limoux FSE/YEI Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ Nu există date Axă prioritară de oraș” – CC Lodevois-Coeur d'Hérault FSE/YEI Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ Nu există date Axă prioritară de oraș” – Pays de Lunel FSE/YEI Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Nu există date Axă prioritară de oraș” – Petite Camargue FSE/YEI socială, sărăcie și discriminare Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ Nu există date Axă prioritară de oraș” – CA GIP Piémont Cénevol FSE/YEI Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ Nu există date Axă prioritară de oraș” – Metropola Nîmes FSE/YEI Franța Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ Nu există date Axă prioritară de oraș” – Aglomerarea urbană Thau FSE/YEI Investiții teritoriale integrate pentru Metropola 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Investiții Amiens: Contribuție la dezvoltare printr-o reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Nu există date Picardie – FEDR/FSE/YEI teritoriale abordare urbană sustenabilă, solidară și Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 9. Incluziune socială, integrate integrată sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Investiții teritoriale integrate pentru Investiții 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o comunitatea Beauvais: Contribuție la dezvoltare Nu există date Picardie – FEDR/FSE/YEI teritoriale economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a printr-o abordare urbană sustenabilă, solidară și integrate resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare integrată 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Investiții teritoriale integrate pentru zona Investiții reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Compiegne: Contribuție la dezvoltare printr-o Nu există date Picardie – FEDR/FSE/YEI teritoriale Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 8. Ocupare sustenabilă abordare urbană sustenabilă, solidară și integrate și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, integrată sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Investiții 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Investiții teritoriale integrate pentru Nu există date Alsacia interregională – FEDR teritoriale Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii aglomerarea urbană Mulhouse, Alsacia integrate reduse de carbon Investiții Investiții teritoriale integrate pentru 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Nu există date Alsacia interregională – FEDR teritoriale Eurometropola Strasbourg Competitivitatea IMM-urilor integrate Contract metropolitan pentru metropola Brest 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Nu există date Bretania – FEDR/FSE Axă prioritară 2015-2020 economie cu emisii reduse de carbon Contract metropolitan pentru Metropola Rennes 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Nu există date Bretania – FEDR/FSE Axă prioritară 2015-2020 economie cu emisii reduse de carbon Strategia globală integrată pentru zona Dijon Programul regional Burgundia 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Nu există date Axă prioritară și împrejurimile 2014-2020 utilizarea eficientă a resurselor 204 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 205 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice Programul regional Burgundia 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Strategia Creusot-Montceau Nu există date Axă prioritară 2014-2020 utilizarea eficientă a resurselor Franche-Comté et Jura - FEDR/ 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, Între dezvoltare transregională și echilibru intern Nu există date Axă prioritară FSE sărăcie și discriminare Strategia urbană integrată pentru polul central Franche-Comté et Jura - FEDR/ 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, Nu există date Axă prioritară metropolitan Franche-Comté FSE sărăcie și discriminare Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Métropole du Grand Nancy Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté d'Agglomération de Longwy Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes du Bassin de Pompey Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes Moselle et Madon Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes Terres Touloises Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes du Lunévillois Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Communauté de Communes du Territoire de Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Lunéville à Baccara Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes du Pays de l'Orne Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes du Pays de Briey Franța Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Communauté de Communes Orne Lorraine Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Confluences Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Communauté de Communes du Pays de Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Commercy Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Metropola Metz Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté d'Agglomération du Val de Fensch Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Communauté d'Agglomération Portes de France - Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Thionville Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Communauté de Communes du Pays Haut Val Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon d'Alzette Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes du Val de Moselle Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes de l'Arc Mosellan Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Communauté de Communes Bouzonvillois Trois Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Frontières Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes du Sud Messin Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes du Pays de Bitche 206 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 207 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Communauté de Communes Haut Chemin - Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Pays de Pange Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté d'Agglomération d'Epinal Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Communauté de Communes du Pays des Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Abbayes Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Communauté de Communes de la Haute Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Moselotte Franța Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Communauté de Communes de la Porte des Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Hautes Vosges Operațiuni de urbanism sustenabil pentru Nu există date PO fără titlu Axă prioritară 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Communauté de Communes des Hautes Vosges Abordarea teritorială integrată „politica la nivel Languedoc-Roussillon – FEDR/ Nu există date Axă prioritară de oraș” – Metropola Montpellier Méditerranée FSE/YEI Zagreb, Donja Stubica, Dugo Selo, Jastrebarsko, 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Oroslavje, Samobor, Sveta Nedelja, Sveti Ivan Zelina, reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 8. Competitivitate și coeziune Investiții Strategia de dezvoltare urbană durabilă a Velika Gorica, Zabok și Zaprešić, Bistra, Brckovljani, Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. - FEDR/FC, Resurse umane teritoriale aglomerării urbane Zagreb până în 2020 Brdovec, Dubravica, Gornja Stubica, Jakovlje, Klinča Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și eficiente - FSE/YEI integrate Sela, Kravarsko, Luka, Marija Bistrica, Marija Gorica, formare vocațională, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de Orle, Pisa rețea 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Osijek, Belišće și Valpovo, Antunovac, Bilje, Bizovac, reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 8. Competitivitate și coeziune Investiții Strategia de dezvoltare urbană durabilă a Čeminac, Čepin, Darda, Erdut, Ernestinovo, Kneževi Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. - FEDR/FC, Resurse umane teritoriale aglomerării urbane Osijek până în 2020 Vinogradi, Koška, Petrijevci, Punitovci, Šodolovci, Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și eficiente - FSE/YEI integrate Tordinci, Vladislavci, Vuka formare vocațională, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 8. Slavonski Brod, Bebrina, Brodski Stupnik, Bukovlje, Competitivitate și coeziune Investiții Strategia de dezvoltare urbană durabilă a zonei Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Donji Andrijevci, Garcin, Gornja Vrba, Klakar, - FEDR/FC, Resurse umane teritoriale urbane Slavonski Brod până în 2020 Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și Podcrkavlje, Sibinj eficiente - FSE/YEI integrate formare vocațională, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea 3. Competitivitatea IMM-urilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a Croația Strategia de dezvoltare urbană durabilă a zonei Zadar, Nin, Preko, Kali, Kukljica, Vrsi, Posedarje, Competitivitate și coeziune Investiții resurselor, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței Ražanac, Novigrad, Sukošan, Zemunik Donji, Poličnik, - FEDR/FC, Resurse umane teritoriale de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, urbane Zadar 2014 - 2020 Bibinje, Galovac și Škabrnja eficiente - FSE/YEI integrate formare și formare vocațională, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea 3. Competitivitatea IMM-urilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a Competitivitate și coeziune Investiții resurselor, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței Strategia de dezvoltare urbană durabilă a Split, Kaštela, Omiš, Sinj, Solin și Trogir, Dicmo, Dugi - FEDR/FC, Resurse umane teritoriale de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, aglomerării urbane Split până în 2020 Rat, Dugopolje, Klis, Lećevica, Muć, Podstrana eficiente - FSE/YEI integrate formare și formare vocațională, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 8. Competitivitate și coeziune Investiții Strategia de dezvoltare urbană durabilă a Rijeka, Kastav, Kraljevica, Opatija, Cavle, Klana, Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. - FEDR/FC, Resurse umane teritoriale aglomerării urbane Rijeka 2016-2020 Kostrena, Lovran, Moscenicka Draga, Viskovo Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și eficiente - FSE/YEI integrate formare vocațională, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea 3. Competitivitatea IMM-urilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a Competitivitate și coeziune Investiții resurselor, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței Strategia de dezvoltare urbană durabilă a zonei Pula, Vodnjan, Barban, Liznjan, Marcana, Medulin, - FEDR/FC, Resurse umane teritoriale de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, urbane Pula Svetvincenat eficiente - FSE/YEI integrate formare și formare vocațională, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea 208 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 209 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice Planul de dezvoltare pentru orașul Wexford și Programul regional pentru zona de Irlanda împrejurimile 2009-2015 Wexford sud și de est – FEDR Axă prioritară 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Strategia integrată de dezvoltare urbană Verona, San Giovanni Lupatoto, Buttapietra Veneto – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune socială, sărăcie și durabilă a zonei urbane Verona discriminare 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Strategia integrată de dezvoltare urbană Padova, Maserà di Padova, Albignasego Veneto – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune socială, sărăcie și durabilă a zonei urbane Padova discriminare 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Strategia integrată de dezvoltare urbană Vicenza, Altavilla Vicentina, Caldogno, Creazzo, Veneto – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune socială, sărăcie și durabilă a zonei urbane Vicenza Sovizzo, Torri di Quartesolo discriminare 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Strategia integrată de dezvoltare urbană Treviso, Silea, Casier, Paese, Villorba, Preganziol Veneto – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune socială, sărăcie și Italia durabilă a zonei urbane Treviso discriminare Proiectul de inovare urbană pentru Poggibonsi și 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Poggibonsi, Colle Val d’Elsa Toscana - FEDR Axă prioritară Colle Val d’Elsa – oraș+oraș socială, sărăcie și discriminare Proiectul de inovare urbană pentru Montemurlo 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Montemurlo, Montale Toscana - FEDR Axă prioritară și Montale – M+M socială, sărăcie și discriminare Strategia integrată de dezvoltare urbană Veneția, Marcon, Mirano, Quarto d'Altino, Salzano, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune Veneto – FEDR Axă prioritară durabilă a zonei urbane Veneția Spinea socială, sărăcie și discriminare Strategia integrată de dezvoltare urbană Montebelluna, Castelfranco Veneto, Altivole, Asolo, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o durabilă a zonei urbane Asolano-Castellana- Caerano di San Marco, Istrana, Maser, Riese Pio X, Veneto – FEDR Axă prioritară economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune socială, sărăcie și Montebellunese Trevignano, Vedelago discriminare Investiții Italia/ Investiții integrate teritoriale GECT GO 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 11. Capacitate Gorizia, Nova Gorica, Šempeter - Vrtojba Interreg V-A – Italia-Slovenia teritoriale Slovenia Document de programare integrate instituțională și administrație publică eficientă Szczecin, Dobra Szczecinska, Goleniow, Gryfino, Investiții 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Strategia de investiții teritoriale integrate Kobylanka, Kolbaskowo, Nowe Warpno, Stepnica, Voievodatul Zachodniomorskie – teritoriale reduse de carbon, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de pentru zona metropolitană Szczecin Police, Stare Czarnowo, Stargard, orașul Stargard, FEDR/FSE integrate rețea, 10. Educație, formare și formare vocațională Swinoujscie 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea Kalisz, Ostrow Wielkopolski, Nowe Skalmierzyce, la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea Odolanow, Raszkow, Stawiszyn, Blizanow, Brzeziny, Strategia de investiții teritoriale integrate Investiții eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și Cekow-Kolonia, Godziesze Wielkie, Gołuchow, Voievodatul Wielkolskie – FEDR/ pentru dezvoltarea aglomerării urbane Kalisko- teritoriale de rețea, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, Kozminek, Liskow, Mycielin, Opatowek, Przygodzice, FSE Ostrowska integrate formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate Sieroszewice, Sosnie, Szczytniki, Zelazkow, Kaliski, și mobilitatea forței de muncă, 10. Educație, formare și formare Ostrowski, Pleszewski vocațională 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Poznan, Buk, Czerwonak, Dopiewo, Kleszczewo, reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Komorniki, Kostrzyn, Kornik, Lubon, Mosina, Investiții Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 10. Educație, Strategia de investiții teritoriale integrate Voievodatul Wielkolskie – FEDR/ Murowana Goslina, Oborniki, Pobiedziska, teritoriale formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de Polonia pentru zona urbană funcțională Poznan FSE Puszczykowo, Rokietnica, Skoki, Steszew, Suchy Las, integrate calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie Swarzedz, Szamotuly, Srem, Tarnowo Podgorne și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 5. Adaptare Investiții Olsztyn, Barczewo, Purda, Stawiguda, Gietrzwald, Voievodatul Warmińsko-Mazurskie la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, 7. Strategia zonei urbane funcționale Olsztyn teritoriale Jonkowo, Dywity – FEDR/FSE Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune integrate socială, sărăcie și discriminare 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri sustenabile de Strategia de investiții teritoriale integrate Kielce, Checiny, Daleszyce, Górno, Masłów, Miedziana Investiții transport și de rețea, 10. Educație, formare și formare vocațională, Voievodatul Świętokrzyskie – pentru zona urbană funcțională Kielce 2014- Góra, Morawica, Piekoszów, Sitkówka-Nowiny, teritoriale 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, FEDR/FSE 2020 Zagnańska, Strawczyn, Chmielnik integrate 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea 210 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 211 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Investiții reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Strategia de investiții teritoriale regionale Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 10. Educație, Częstochowski Voievodatul Śląskie – FEDR/FSE teritoriale pentru nordul subregiunii voievodatului Silesian formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate integrate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea Strategia de investiții teritoriale regionale Investiții eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. pentru subregiunea sudică a voievodatului Bielski Voievodatul Śląskie – FEDR/FSE teritoriale Educație, formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de Silesian 2014-2020 integrate calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Strategia de investiții teritoriale regionale Investiții reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare pentru subregiunea vestică a voievodatului Rybnicki Voievodatul Śląskie – FEDR/FSE teritoriale și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate Silesian integrate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Strategia de investiții teritoriale integrate Investiții reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare pentru subregiunea centrală a voievodatului Bytomski, Gliwicki, Sosnowiecki, Katowicki, Tyski Voievodatul Śląskie – FEDR/FSE teritoriale și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate Silesian 2014-2020 integrate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Gdansk, Gdynia, Sopot, Hel, Jastarnia, Pruszcz Gdanski, Puck, Reda, Rumia, Tczew, Wejherowo, 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Strategia de investiții teritoriale integrate Voievodatul Pomorskie - FEDR/ Investiții reduse de carbon, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de Wladysławowo, Cedry Wielkie, Kartuzy, Kolbudy, pentru zona metropolitană Gdansk-Gdynia- FSE, Infrastructură și mediu - teritoriale rețea, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 8. Ocupare Kosakowo, Luzino, Przywidz, Pszczołki, Przodkowo, Sopot până în 2020 FEDR/FC integrate sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune Somonino, Stegna, Suchy Dab, Szemud, Trabki socială, sărăcie și discriminare Wielkie, Wejherowo, Zukowo 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Bialystok, Choroszcz, Czarna Bialostocka, Lapy, Investiții reduse de carbon, 7. Infrastructuri sustenabile de transport și de Strategia de investiții teritoriale integrate Suprasl, Wasilkow, Zabludow, Dobrzyniewo Duze, Voievodatul Podlaskie – FEDR/FSE teritoriale rețea, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, pentru zona funcțională Białystok 2014-2020 Polonia Juchnowiec Koscielny, Turosn Koscielna integrate formare și formare vocațională, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Investiții reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Strategia de investiții teritoriale integrate Voievodatul Podkarpackie - FEDR/ Rzeszow teritoriale Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 8. Ocupare sustenabilă pentru zona urbană funcțională Rzeszów FSE integrate și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare Opole, Niemodlin, Proszkow, Lewin Brzeski, Ozimek, Gogolin, Krapkowice, Zdzieszowice, Murow, Popielow, Investiții 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Strategia de investiții teritoriale integrate Tulowice, Turawa, Izbicko, Strzeleczki, Dabrowa, Voievodatul Opolskie – FEDR/FSE teritoriale reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 10. pentru aglomerarea urbană Opole Lubniany, Walce, Chrzastowice, Tarnow Opolski, integrate Educație, formare și formare vocațională Dobrzen Wielki, Komprachcice Varșovia, Blonie, Brwinow, Czosnow, Gora Kalwaria, Grodzisk Mazowiecki, Halinow, Izabelin, Jablonna, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Strategia de investiții teritoriale integrate Investiții Jaktorow, Jozefow, Karczew, Kobylka, Konstancin- Voievodatul Mazowieckie – FEDR/ Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii pentru zona urbană funcțională Varșovia 2014- teritoriale Jeziorna, Legionowo, Leszno, Lesznowola, Lomianki, FSE reduse de carbon, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea 2020+ integrate forței de muncă, 10. Educație, formare și formare vocațională Marki, Michalowice, Milanowek, Nadarzyn, Nieporet, Nowy Dwor Mazowiecki, Otwock 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Cracovia, Biskupice, Czernichow, Igołomia- reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Wawrzenczyce, Kocmyrzow-Luborzyca, Liszki, Voievodatul Małolskie - FEDR/FSE, Investiții Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune Strategia de investiții teritoriale integrate Michalowice, Mogilany, Niepolomice, Skawina, Infrastructură și mediu - FEDR/ teritoriale socială, sărăcie și discriminare, 9. Incluziune socială, sărăcie și pentru zona urbană funcțională Cracovia Swiatniki Gorne, Wieliczka, Wielka Wies, Zabierzow, FC integrate discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 4. Zielonki Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Strategia de investiții teritoriale integrate Lublin, Glusk, Jablonna, Jastkow, Konopnica, Investiții reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. pentru zona urbană funcțională Lublin 2014- Lubartow, Melgiew, Niedrzwica Duza, Niemce, Piaski, Voievodatul Lubelskie – FEDR/FSE teritoriale Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune 2020 Spiczyn, Strzyzewice, Swidnik, Wolka, Naleczow integrate socială, sărăcie și discriminare, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională 212 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 213 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice Lodz, Aleksandrow Lodzki, Andrespol, Brojce, Dlutow, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Dmosin, Dobron, Brzeziny, Glowno, Jezow, Koluszki, Investiții Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a Konstantynow Łodzki, Ksawerow, Lutomiersk, Voievodatul Łódzkie – FEDR/FSE teritoriale Lodz 2020+ resurselor, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței Nowosolna, Ozorkow, Pabianice, Parzeczew, Rogow, integrate de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare Rzgow, Strykow, Tuszyn, Zgierz 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Strategia de investiții teritoriale integrate Investiții Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune Gorzow Wielkopolski, Bogdaniec, Deszczno, Klodawa, pentru zona urbană funcțională Gorzow Voievodatul Lubuskie – FEDR/FSE teritoriale socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare Santok Wielkopolski integrate vocațională, 10. Educație, formare și formare vocațională, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 10. Educație, formare și formare vocațională 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Investiții Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune Strategia de investiții teritoriale integrate Zielona Gora, Czerwiensk, Sulechow, Swidnica, Zabor Voievodatul Lubuskie – FEDR/FSE teritoriale socială, sărăcie și discriminare, 9. Incluziune socială, sărăcie și pentru zona urbană funcțională Zielona Gora integrate discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Bydgoszcz, Torun, Biale Blota, Dabrowa Chelminska, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o Dobrcz, Koronowo, Nowa Wies Wielka, Osielsko, economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a Strategia de investiții teritoriale integrate Investiții Sicienko, Solec Kujawski, orașul Chelmza, Chelmza, Voievodatul Kujawsko-Pomorskie resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, pentru zona urbană funcțională Bydgoszcz- teritoriale Czernikowo, Lubicz, Lubianka, Lysomice, Obrowo, - FEDR/FSE formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate Torun integrate Wielka Nieszawka, Zlawies Wielka, Kowalewo și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și Pomorskie, Labiszyn, Naklo nad Notec discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Walbrzych, Kamienna Gora, Kamienna Gora, Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Polonia Lubawka, Nowa Ruda, Swiebodzice, Boguszow-Gorce, Investiții reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Strategia de investiții teritoriale integrate Szczawno-Zdroj, Czarny Bor, Gluszyca, Mieroszow, Voievodatul Dolnośląskie - FEDR/ Infrastructuri sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune teritoriale pentru aglomerarea urbană Walbrzych Walim, Jedlina-Zdroj, Stare Bogaczowice, Swidnica, FSE socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare integrate Jaworzyna Sląska, Strzegom, Zarow, Dobromierz, vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței Marcinowice de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, Wroclaw, Jelcz-Laskowice, Katy Wroclawskie, 5. Adaptare la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea Investiții Strategia de investiții teritoriale integrate Siechnice, Trzebnica, Oborniki Slaskie, Sobotka, Voievodatul Dolnośląskie - FEDR/ riscurilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri teritoriale pentru zona urbană funcțională Wroclaw Olesnica, Dlugoleka, Czernica, Zorawina, Kobierzyce, FSE sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune socială, sărăcie integrate Miekinia, Wisznia Mala și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 1. Cercetare, dezvoltare Investiții Strategia integrată de dezvoltare a zonei urbane tehnologică și inovare, 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la Biala Podlaska Voievodatul Lubelskie – FEDR/FSE teritoriale funcționale Biala Podlaska 2015-2020 o economie cu emisii reduse de carbon, 5. Adaptare la schimbările integrate climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 10. Educație, formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Investiții reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 10. Strategia de dezvoltare a zonei urbane Chelm, Kamien Voievodatul Lubelskie – FEDR/FSE teritoriale Educație, formare și formare vocațională, 8. Ocupare sustenabilă și funcționale Chelm 2015-2020 integrate de calitate și mobilitatea forței de muncă, 10. Educație, formare și formare vocațională 214 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 215 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice Investiții Strategia de dezvoltare a zonei urbane Pulawy, Janowiec, Kazimierz Dolny, Konskowola, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Voievodatul Lubelskie – FEDR/FSE teritoriale funcționale a orașului Puławy 2014-2020 Zyrzyn utilizarea eficientă a resurselor integrate Investiții Planul strategic teritorial al orașului Zamosc și 3. Competitivitatea IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii Zamosc Voievodatul Lubelskie – FEDR/FSE teritoriale al municipalității Zamosc reduse de carbon, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare integrate Polonia Investiții 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 7. Infrastructuri Strategia de dezvoltare a zonei funcționale Voievodatul Warmińsko-Mazurskie Elblag, Milejewo, Mlynary, Tolkmicko teritoriale sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune socială, sărăcie și Elblag / Investiții teritoriale integrate – FEDR/FSE integrate discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Investiții Strategia de dezvoltare a zonei subregionale Elk Voievodatul Warmińsko-Mazurskie utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri sustenabile de Elk teritoriale până în 2025 – FEDR/FSE transport și de rețea, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 9. integrate Incluziune socială, sărăcie și discriminare Nordul - FEDR/FSE, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea Sustenabilitate și eficiența la o economie cu emisii reduse de carbon, 8. Ocupare sustenabilă utilizării resurselor - PT - FC, Investiții și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a Tâmega e Sousa Incluziune socială și ocuparea teritoriale sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, comunității intermunicipale Tamega și Sousa forței de muncă - PT - FSE/ integrate 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, YEI, Portugalia continentală - 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și dezvoltare rurală formare vocațională Nordul - FEDR/FSE, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea Sustenabilitate și eficiența la o economie cu emisii reduse de carbon, 8. Ocupare sustenabilă Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a utilizării resurselor - PT - FC, Investiții și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, comunității intermunicipale Terras de Trás-os- Terras de Trás-os-Montes Incluziune socială și ocuparea teritoriale sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, Montes forței de muncă - PT - FSE/ integrate 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, YEI, Portugalia continentală - 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și dezvoltare rurală formare vocațională Nordul - FEDR/FSE, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea Sustenabilitate și eficiența la o economie cu emisii reduse de carbon, 8. Ocupare sustenabilă utilizării resurselor - PT - FC, Investiții și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a Área Metropolitana Porto Incluziune socială și ocuparea teritoriale sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, zonei metropolitane Porto forței de muncă - PT - FSE/ integrate 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, YEI, Portugalia continentală - 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și dezvoltare rurală formare vocațională Portugalia 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 5. Adaptare la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, 6. Mediu Alentejo - FEDR/FSE, și utilizarea eficientă a resurselor, 8. Ocupare sustenabilă și de Sustenabilitate și eficiența Investiții Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie Alentejo Litoral utilizării resurselor - PT - FC, teritoriale comunității intermunicipale Alentejo Litoral și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 8. Incluziune socială și ocuparea integrate Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. forței de muncă - PT - FSE/YEI Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Nordul - FEDR/FSE, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea Sustenabilitate și eficiența la o economie cu emisii reduse de carbon, 8. Ocupare sustenabilă utilizării resurselor - PT - FC, Investiții și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a Alto Tamega Incluziune socială și ocuparea teritoriale sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, comunității intermunicipale Alto Tamega forței de muncă - PT - FSE/ integrate 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, YEI, Portugalia continentală - 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și dezvoltare rurală formare vocațională 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și Lisabona - FEDR/FSE, Investiții discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 8. Ocupare Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a Área Metropolitana Lisboa Sustenabilitate și eficiența teritoriale sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune zonei metropolitane Lisabona utilizării resurselor - PT - FC integrate socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 5. Adaptarea la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor 216 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 217 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 5. Adaptare la schimbările Alentejo - FEDR/FSE, climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, 6. Mediu și utilizarea Sustenabilitate și eficiența Investiții eficientă a resurselor, 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a Baixo Alentejo utilizării resurselor - PT - FC, teritoriale mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și comunității intermunicipale Baixo Alentejo Incluziune socială și ocuparea integrate discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, 8. forței de muncă - PT - FSE/YEI Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Nordul - FEDR/FSE, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea Sustenabilitate și eficiența la o economie cu emisii reduse de carbon, 8. Ocupare sustenabilă utilizării resurselor - PT - FC, Investiții și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a Cávado Incluziune socială și ocuparea teritoriale sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, comunității intermunicipale Cávado forței de muncă - PT - FSE/ integrate 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, YEI, Portugalia continentală - 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și dezvoltare rurală formare vocațională Nordul - FEDR/FSE, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea Sustenabilitate și eficiența la o economie cu emisii reduse de carbon, 8. Ocupare sustenabilă Portugalia Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a utilizării resurselor - PT - FC, Investiții și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, Ave Incluziune socială și ocuparea teritoriale sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, comunității intermunicipale Ave forței de muncă - PT - FSE/ integrate 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, YEI, Portugalia continentală - 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și dezvoltare rurală formare vocațională Nordul - FEDR/FSE, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea Sustenabilitate și eficiența la o economie cu emisii reduse de carbon, 8. Ocupare sustenabilă utilizării resurselor - PT - FC, Investiții și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a Douro Incluziune socială și ocuparea teritoriale sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, comunității intermunicipale Douro forței de muncă - PT - FSE/ integrate 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, YEI, Portugalia continentală - 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și dezvoltare rurală formare vocațională Nordul - FEDR/FSE, 2. Calitatea tehnologiilor informației și comunicațiilor, 4. Trecerea Sustenabilitate și eficiența la o economie cu emisii reduse de carbon, 8. Ocupare sustenabilă utilizării resurselor - PT - FC, Investiții și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, Pactul de dezvoltare teritorială și de coeziune a Alto Minho Incluziune socială și ocuparea teritoriale sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională, comunității intermunicipale Alto Minho forței de muncă - PT - FSE/ integrate 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, YEI, Portugalia continentală - 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și dezvoltare rurală formare vocațională Timișoara, Becicherecu Mic, Bucovăț, Dudeștii Noi, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Strategia integrată de dezvoltare urbană a Dumbrăvița, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moșnița Nouă, Programul integrat regional – Axă prioritară utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și polului de creștere Timișoara 2015-2020 Orțișoara, Pișchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sînmihaiu FEDR discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Român, Șag Craiova, Filiași, Segarcea, Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăț, Calopăr, Coțofenii din Față, Ghercești, Strategia integrată de dezvoltare urbană a 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Ișalnița, Mischii, Murgași, Pielești, Predești, Șimnicu Programul integrat regional – asociației de dezvoltare intercomunitară „Zona Axă prioritară utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și de Sus, Terpezița, Țuglui, Vârvoru de Jos, Cârcea, FEDR metropolitană Craiova” 2014-2020 discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Coșoveni, Vela, Teasc, Malu Mare, Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești Ploiești, Băicoi, Boldești-Scăeni, Plopeni, Boldești, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Strategia integrată de dezvoltare urbană a Brazii de Sus, Brazii de Jos, Negoiești, Brazi, Bucov, Programul integrat regional – Axă prioritară utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și polului de creștere Ploiești 2014-2020 Chițorani, Bucov, Ariceștii Rahtivani, Berceni, Blejoi, FEDR România Dumbrăvești, Valea Călugărească discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Constanța, Năvodari, Ovidiu, Murfatlar, Techirghiol, Strategia integrată de dezvoltare urbană a 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Eforie, Agigea, Cumpăna, Valu lui Traian, Poarta Albă, Programul integrat regional – polului național de creștere Zona metropolitană Axă prioritară utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și Lumina, Corbu, Mihail Kogălniceanu, Tuzla, 23 August FEDR Constanța discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională și Costinești Cluj-Napoca, Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Strategia integrată de dezvoltare urbană a zonei Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Programul integrat regional – Axă prioritară utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și metropolitane Cluj-Napoca Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Tureni și FEDR discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Vultureni Vaslui, Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Muntenii de 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Strategia de dezvoltare a polului metropolitan Programul integrat regional – Jos, Muntenii de Sus, Pușcași, Ștefan cel Mare, Văleni, Axă prioritară utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și Vaslui 2014-2023 FEDR Zăpodeni discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională 218 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ANEXA 5. STRATEGII INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZUF ÎN UE (PERIOADA 2014-2020) 219 Mecanism de Țara Numele strategiei Unități administrative Numele PO implementare Obiective tematice Iași, Victoria, Popricani, Aroneanu, Rediu, Valea 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Strategia integrată de dezvoltare urbană a zonei Lupului, Lețcani, Miroslava, Ciurea, Bârnova, Schitu Programul integrat regional – Axă prioritară utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și metropolitane Iași 2015-2030 Duca, Tomești, Holboca și Ungheni, Movileni, Țuțora, FEDR discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională România Comarna, Prisăcani și Mogoșești Brașov, Săcele, Codlea, Râșnov, Ghimbav, Zărnești, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 6. Mediu și Strategia integrată de dezvoltare urbană a zonei Programul integrat regional – Predeal, Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Axă prioritară utilizarea eficientă a resurselor, 9. Incluziune socială, sărăcie și metropolitane Brașov FEDR Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan, Budila discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Programul operațional din cadrul obiectivului Program 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, 3. Competitivitatea Suedia pentru investiții în locuri de muncă și dezvoltare Stockholm Stockholm – FEDR Operațional IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon Programul integrat regional - 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri Zilina, Divinka, Horny Hricov, Teplicka nad Vahom, Investiții Strategia de dezvoltare urbană durabilă pentru FEDR, Resurse umane - FSE/ sustenabile de transport și de rețea, 8. Ocupare sustenabilă și de Ovciarsko, Bitarova, Horky, Mojs, Rosina, Lietavska teritoriale Žilina FEDR/YEI, Calitatea mediului - calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie Lucka, Visnove integrate FEDR/FC și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Trnava, Biely Kostol, Bohdanovce nad Trnavou, Programul integrat regional - 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri Strategia integrată teritorială de dezvoltare Brestovany, Bucany, Dolne Lovcice, Hrnciarovce Investiții FEDR, Resurse umane - FSE/ sustenabile de transport și de rețea, 8. Ocupare sustenabilă și de urbană durabilă pentru zona urbană funcțională nad Parnou, Jaslovske Bohunice, Malzenice, Selpice, teritoriale FEDR/YEI, Calitatea mediului - calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie a orașului regional Trnava 2017-2020 Spacince, Zavar, Zelenec, Zvoncin, Ruzindol, Sucha integrate FEDR/FC și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională nad Parnou Programul integrat regional - 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri Strategia integrată teritorială de dezvoltare Trencin, Kostolna-Zariecie, Skalka nad Vahom, Investiții FEDR, Resurse umane - FSE/ sustenabile de transport și de rețea, 8. Ocupare sustenabilă și de urbană durabilă a orașului Trenčín și a zonei sale Soblahov, Trencianska Tepla, Trencianska Turna, Velke teritoriale FEDR/YEI, Calitatea mediului - calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie urbane funcționale Bierovce, Zamarovce integrate FEDR/FC și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Presov, Velky Saris, Bzenov, Drienov, Drienovska Nova Ves, Dulova Ves, Fintice, Haniska, Kapusany, Kendice, Programul integrat regional - Investiții 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri Strategia integrată teritorială pentru zona Kojatice, Kokosovce, Licartovce, Lubotice, Maly Saris, FEDR, Resurse umane - FSE/ teritoriale sustenabile de transport și de rețea, 9. Incluziune socială, sărăcie și urbană funcțională Prešov Petrovany, Podhradik, Rokycany, Ruska Nova Ves, FEDR/YEI, Calitatea mediului - integrate discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Svinia, Teriakovce, Vysna Sebastova, Zaborske, Zlata FEDR/FC Bana, Zupcany Slovacia Programul integrat regional - 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri Nitra, Maly Lapas, Velky Lapas, Cechynce, Nitrianske Investiții Strategia de dezvoltare urbană durabilă pentru FEDR, Resurse umane - FSE/ sustenabile de transport și de rețea, 8. Ocupare sustenabilă și de Hrnciarovce, Ivanka pri Nitre, Luzianky, Zbehy, teritoriale Nitra FEDR/YEI, Calitatea mediului - calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie Jelsovce, Cakajovce integrate FEDR/FC și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Kosice, Trebejov, Sokol, Druzstevna pri Hornade, Kostolany nad Hornadom, Budimir, Vajkovce, Programul integrat regional - 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri Strategia integrată teritorială de dezvoltare Investiții Rozhanovce, Beniakovce, Nizny Klatov, Hrasovik, FEDR, Resurse umane - FSE/ sustenabile de transport și de rețea, 8. Ocupare sustenabilă și de urbană durabilă pentru zona urbană funcțională teritoriale Kosicke Olsany, Bukovec, Baska, Sady nad Torysou, FEDR/YEI, Calitatea mediului - calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie a orașului Košice 2015-2020 (2023) integrate Mala Ida, Kosicka Polianka, Vysna Hutka, Nizna FEDR/FC și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Hutka, Velka Ida, Koksov - Baksa, Valal Bratislava, Senec, Malacky, Modra, Pezinok, Stupava, Svaty Jur, Bernolakovo, Borinka, Dunajska Luzna, Programul integrat regional - 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri Investiții Strategia integrată teritorială pentru zona Hamuliakovo, Chorvatsky Grob, Ivanka pri Dunaji, FEDR, Resurse umane - FSE/ sustenabile de transport și de rețea, 8. Ocupare sustenabilă și de teritoriale orașului Bratislava Jablonove, Kalinkovo, Kostoliste, Lab, Limbach, FEDR/YEI, Calitatea mediului - calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie integrate Lozorno, Malinovo, Marianka, Miloslavov, Most pri FEDR/FC și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Bratislave, Nova Dedinka, Plav Banska Bystrica, Badin, Dolny Harmanec, Harmanec, Programul integrat regional - 6. Mediu și utilizarea eficientă a resurselor, 7. Infrastructuri Strategia integrată teritorială de dezvoltare Investiții Horne Prsany, Hronsek, Kordiky, Kraliky, Kyncelova, FEDR, Resurse umane - FSE/ sustenabile de transport și de rețea, 8. Ocupare sustenabilă și de urbană durabilă a zonei urbane funcționale teritoriale Malachov, Nemce, Riecka, Selce, Slovenska Lupca, FEDR/YEI, Calitatea mediului - calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie Banská Bystrica integrate Tajov, Spania Dolina, Vlkanova FEDR/FC și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională Investiții 3. Competitivitatea IMM-urilor, 5. Adaptare la schimbările climatice, Regiunea orașului Leeds; Acțiuni integrate de Bradford, Calderdale, Kirklees, Leeds, Wakefield, York Anglia – FEDR teritoriale prevenirea și gestionarea riscurilor, 6. Mediu și utilizarea eficientă a dezvoltare urbană durabilă integrate resurselor 1. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, 2. Calitatea Regatul tehnologiilor informației și comunicațiilor, 3. Competitivitatea Unit Investiții IMM-urilor, 4. Trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon, 5. Strategia fondurilor structurale și de investiții Tees Valley Anglia - FEDR, Anglia - FSE/YEI teritoriale Adaptare la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, europene Tees Valley integrate 8. Ocupare sustenabilă și de calitate și mobilitatea forței de muncă, 9. Incluziune socială, sărăcie și discriminare, 10. Educație, formare și formare vocațională BIBLIOGRAFIE 221 BIBLIOGRAFIE Anderson, John E. 1993. „Land Development, Externalities, and Pigouvian Taxes”. Journal of Urban Economics, vol. 33 (1), pp. 1-9. Angeletos, George-Marios et al. 2006. „Signaling in a Global Game: Coordination and Policy Traps”. Journal of Political Economy, vol. 114 (3), pp. 452-484. Arnott, Richard. 2007. „Congestion tolling with agglomeration externalities”. Journal of Urban Economics, vol. 63 (3), pp. 816-840. Atkinson, A.B. și N.H. Stern. 1974. „Pigou, Taxation and Public Goods”. The Review of Economic Studies, vol. 41 (1), pp. 119-128. Ayres, Robert U. și Allen V. Kneese. 1969. „Production, Consumption, and Externalities”. The American Economic Review, vol. 59, no. 3, pp. 282-297. Baqir, Reza. 2002. „Districting and Government Overspending”. Journal of Political Economy, vol. 110 (6), pp. 1318-1354. Bayoh, Isaac et al. 2006. „Determinants of Residential Location Choice: How Important Are Local Public Goods in Attracting Homeowners to Central City Locations?”. Journal of Regional Science, vol. 46 (1), pp. 97-120. Black, Duncan și Vernon Henderson. 1999. „A theory of urban growth”. Journal of Political Economy, vol. 107 (2), p. 252. Bond, Eric W. și Edward N. Coulson. 1989. „Externalities, Filtering, and Neighborhood Change”. Journal of Urban Economics, vol. 26 (2), pp. 231-249. Briffault, Richard. 1996. „The Local Government Boundary Problem in Metropolitan Areas”. Stanford Law Review, vol. 48 (5), pp. 1115-1171. Buchanan, James M. și Wm. Craig Stubblebine. 1962. „Externality”. Economica, vol. 29, no. 116, pp. 371-384. Buettner, Thiess. 2003. „Tax base effects and fiscal externalities of local capital taxation: evidence from a panel of German jurisdictions”. Journal of Urban Economics, vol. 54 (1), pp. 110- 128. Capello, Roberta. 2009. „Spatial Spillovers and Regional Growth: A Cognitive Approach”. European Planning Studies, vol. 17 (5), pp. 639-658. Clinch, Peter J. and Eoin O’Neill. 2009. „Applying Spatial Economics to National Spatial Planning”. Regional Studies, vol. 43 (2), pp. 157-178. Cornes, Richard și Todd Sandler. 1985. „Externalities, Expectation, and Pigouvian Taxes”. Journal of Environmental Economics and Management, vol. 12, pp. 1-13. 222 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ BIBLIOGRAFIE 223 Consiliul Europei. 2017. Overview of Metropolitan Governance (Prezentare generală a Hoel, Michael și Perry Shapiro. 2003. „Population mobility and transboundary environmental guvernanței metropolitane). [Document adresat Comitetului parlamentar pentru consolidarea problems”. Journal of Public Economics, vol. 87 (5-6), pp. 207-221. statului, politică regională și autoguvernare locală din Ucraina] Holmes, Thomas. J. 1998. „The Effect of State Policies on the Location of Manufacturing: Evidence Dupont, Vincent și Martin Philippe. 2006. „Subsidies to poor regions and inequalities: some from State Borders”. Journal of Political Economy, vol. 106, no. 4, pp. 667-705 unpleasant arithmetic”. Journal of Economic Geography, vol. 6 (2), p. 223. Howell-Moroney, Michael. 2008. „The Tiebout Hypothesis 50 Years Later: Lessons and Lingering Epple, Dennis și Allan Zelenitz. 1981. „The Roles of Jurisdictional Competition and of Collective Challenges for Metropolitan Governance in the 21st Century”. Public Administration Review, vol. 68 Choice in the Market for Local Public Goods”. The American Economic Review, vol. 71 (2), p. 87. (1), p. 97. Etherington, David and Martin Jones. 2009. „City-Regions: New Geographies of Uneven Hwan Suh, Seoung. 1988. „The possibility and impossibility of intercity commuting”. The Journal of Development and Inequality”. Regional Studies, vol. 43(2), pp. 247-265. Urban Economics, vol. 23 (1), pp. 86-100. Comisia Europeană. 2018. Obiectivul de politică 5 – Europa mai aproape de cetățeni și Kubo, Yuji. 1995. „Scale economies, regional externalities, and the possibility of uneven regional instrumente pentru dezvoltare teritorială integrată. [Document de politică] development”. Journal of Regional Science, vol. 35 (1), p. 29. Comisia Europeană. 2018. Assessing the performance of integrated territorial and urban Kunce, Mitch and Jason F. Shogren. 2005. „On interjurisdictional competition and environmental strategies: Challenges, emerging approaches and options for the future. federalism”. Journal of Environmental Economics and Management, vol. 50 (1), p. 212. Autoritățile Metropolitane Europene. 2016. The Role of Metropolitan Areas in the Governance of Laurent, Helene et al. 2007. „Regional policy: What is the most efficient instrument?”. Papers in Development Challenges: Towards the European Urban Agenda. [Document de politică] Regional Science, vol. 88 (3), pp. 491-507. Fan, Simon C., Chen Lin, și Daniel Treisman. 2009. „Political decentralization and corruption: Mazzaferro, Carlo and Alberto Zanardi. 2008. „Centralisation versus Decentralisation of Public Evidence from around the world”. Journal of Public Economics, vol. 93, pp. 14-34. Policies: Does the Heterogeneity of Individual Preferences Matter?”. Fiscal Studies, vol. 29 (1), p. 35. Friesema, Paul H. 1970. „Interjurisdictional Agreements in Metropolitan Areas”. Administrative Mehay, Stephen L. 1977. „Interjurisdictional Spillovers of Urban Police Services”. Southern Economic Science Quarterly, vol. 15 (2), pp. 242-252. Journal, vol. 43 (3), pp. 1352-1359. Geys, Benny. 2006. „Looking across borders: A test of spatial policy interdependence using local Moreaux, M. și A. Reynaud. 2006. „Urban freshwater needs and spatial cost externalities for coastal government efficiency ratings”. Journal of Urban Economics 60, pp. 443-462. aquifers: A theoretical approach”. Regional Science and Urban Economics, vol. 36 (2), pp. 163-186. Glaeser, Edward L. și Bryce A. Ward. 2009. „The causes and consequences of land use Nunn, Samuel și Mark S. Rosentraub. 1997. „Dimensions of interjurisdictional cooperation”. Journal of regulation”. Journal of Urban Economics, vol. 65 (3), pp. 265-278 American Planning Association, vol. 63 (2), p. 205. Glaeser, Edward L. și Joshua D. Gottlieb. 2008. „The Economics of Place-making Policies”. OCDE. 2006. Competitive Cities in the Global Economy Document de lucru pentru Biroul național al cercetărilor economice. OCDE. 2013. Regions at a Glance: Special Focus on Metropolitan Areas Glaeser, Edward L. 2007. „Do Regional Economies Need Regional Coordination?”. Document preliminar OCDE. 2013. Definition of Functional Urban Areas (FUA) for the OECD metropolitan database Grazi, Fabio et al. 2007. „Spatial welfare economics versus ecological footprint: modeling OCDE. 2014. Approaches to Metropolitan Area Governance: A Country Overview agglomeration, externalities and trade”. Environmental and Resource Economics, vol. 38 (1), pp. OCDE. 2014. The OECD Governance Survey: A Quantitative Description of Governance Structures in 135-153. large Urban Agglomerations. Heine, Klaus. 2006. „Interjurisdictional competition and the allocation of constitutional rights: A OCDE. 2015. Governing the City research note”. International Review of Law and Economics 26, pp. 33-41. OCDE. 2015. The Metropolitan Century: Understanding Urbanisation and its Consequences Heintzelman, Martin D. et al. 2009. „Putting free-riding to work: A Partnership Solution to the common-property problem”. Journal of Environmental Economics and Management, vol. 57, pp. Rose-Ackerman, Susan. 1979. „Market models of local government: Exit, voting, and the land market”. 309-320. Journal of Urban Economics, vol. 6 (3), pp. 319-337. Henderson, J. Vernon și Jacques-Francois Thisse. 2001. „On Strategic Community Rossi-Hansberg, E. 2004. „Optimal urban land use and zoning”. Review of Economic Dynamics, vol. 7 Development”. Journal of Political Economy, vol. 109 (3), p. 546. (1), pp. 69-106. Hochman, Oded și Haim Ofek. 1979. „A theory of the behavior of municipal governments: The Sakashita, Noboru. 1989. „Spatial Interdependence and Externalities”. Papers in Regional Science, vol. case of internalizing pollution externalities”. Journal of Urban Economics, vol. 6 (4), pp. 416-431. 67 (1), pp. 1-11. 224 LIVRABIL 2 / ACTIVITATE 1 - SECTOARE PENTRU COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ BIBLIOGRAFIE 225 Schmidt, Lucie și Paul N. Courant. 2006. „Sometimes Close is Good Enough: The Value of Nearby Environmental Amenities”. Journal of Regional Science, vol. 46 (5), pp. 931-951. Sethi, Rajiv și Rohini Somanathan. 2004. „Inequality and Segregation”. Journal of Political Economy, vol. 112 (6), pp. 1296-1321. Stansel, Dean. 2006. „Interjurisdictional Competition and Local Government Spending in U.S. Metropolitan Areas”. Public Finance Review, vol. 34 (2), p. 173. Stansel, Dean. 2002. „Interjurisdictional Competition and Local Economic Performance: A Cross-Sectional Examination of U.S. Metropolitan Areas”. Department of Economics, George Mason University (Working Draft). Wilsdain, David E. 1989. „Interjurisdictional capital mobility: Fiscal externality and a corrective subsidy”. Journal of Urban Economics, vol. 25 (2), pp. 193-212. Banca Mondială. 1997. World Development Report 2009: The State in a Changing World. Banca Mondială. 2009. World Development Report 2009: Reshaping Economic Geography. Banca Mondială. 2013. Orașe competitive: Remodelarea geografiei economice a României. Banca Mondială. 2013. Growth Poles: The Next Phase. Banca Mondială. 2017. Orașe-magnet: Migrația și naveta în România Banca Mondială. 2018. Rethinking Lagging Regions: Using Cohesion Policy to Deliver on the Potential of Europe’s Regions (Regândirea regiunilor mai puțin dezvoltate: Utilizarea politicii de coeziune pentru valorificarea potențialului regiunilor din Europa) Zodrow, George R. și Peter Mieszkowski. 1986. „Pigou, Tiebout, property taxation, and the underprovision of local public goods”. The Journal of Urban Economics, vol. 19 (3), pp. 356-370. Decembrie 2019