O P ERA-CL IMA The objectives of the strategy The main objective of this National Climate Change and Low Carbon Green Growth strategy is to mobilize and enable public and private actors in Romania to reduce greenhouse gas (GHG) emissions from economic activities in alignment with EU targets, and to adapt to the effects of climate variability and change, both current and future. Regarding mitigation, the Strategy adopts quantifiable targets in line with the EU 2030 aspirations. On adaptation, it aims to protect Romania’s environment, people and economic activities from climate change, especially from extreme events. The Strategy will guide Romania’s actions on climate change and low carbon development until 2030, representing an update and extension of the National Climate Change Strategy 2013-2020, undertaken in light of recent developments. O PER A-CL I M A The Strategy is set in the wider context of The Strategy is divided into two sections: a vision for making the country a climate GHG emissions mitigation and climate resilient, low-carbon economy, one that change adaptation. Given, however, has mainstreamed its climate policies that in practice several sectors have ac- and actions into smart, green, and inclu- tivities that effect both mitigation and sive growth so that, by 2050, it has made adaptation, the document takes these the transition to a society in which social, into account when recommending economic and environmental policies policies. A good example is agriculture, and actions are interlinked and designed where adaptation needs in terms of in- to ensure sustainable development with creased pumping and irrigation from high living standards for all, as well as a fossil-based electricity could conflict with high environmental quality. the mitigation objectives of reducing GHGs from the sector. 1 O P ERA-CLIMA In terms of MITIGATION, the driving factor is setting policies in place to meet the 2030 target of: A 40% reduction in greenhouse gas emissions from 1990 levels A 27% improvement in energy efficiency, both in accordance with Romania’s EU obligations. In terms of ADAPTATION, Romania has to be prepared to address the significant climate impacts it is already experiencing, particularly: river and coastal flooding and increased incidence of drought and which will increase in the coming years. 2 O PER A-CL I M A The latest projections from the Inter- governmental Panel on Climate Change indicate that the climate will warm over this century and that precipitation in the region will change, making the winters wetter and summers drier. In addition, an expected rise in the Black Sea’s water level will affect the country. Both goals—mitigation of GHG emissions and adaptation to climate change—are a challenge for Romania, but they are also an opportunity, supported in part by a new rule on EU funds that encourages projects and investments compatible with climate change. The EU’s Multi-annual Financial Frame- work 2014–2020 provides that about 8.8 billion euros be allocated to environmental and CC-relevant mea- sures. The transition to a low-carbon and increasingly climate-resilient society supported by these funds is expected to have positive effects on the economy through a greater demand for renewable sources of energy, energy-efficient building materials, hybrid and electric cars, “smart grid” equipment, and low- carbon power generation. Analytical results of the Strategy studies show that such policies and measures will result in job creation and foster growth through innovation. At the same time, the funds will support adaptation programs that are essential for reducing the impacts of climate change in the country across many sectors, particularly agriculture and rural development, water, and infrastructure. 3 O P ERA-CLIMA mitigating indicates average annual additional investments of 1.5% of gross domestic product (GDP) in the less ambitious Green greenhouse scenario and of 2.4% of GDP in the more ambitious Super Green scenario, both gas emissions for the period 2015–50. For 2015–30, it would require an incremental average annual investment of 1.3% of GDP in the The strategy identifies key measures that Green scenario and of 2.0% of GDP in can be used to reduce GHG emissions in the Super Green scenario. It is important different sectors of the economy, relative to note, however, that while the public to what these emissions would be under sector share of total investment is limited a status quo (Business As Usual) scenario. (at less than 10% of the total under the The sectors are: 2030 targets and just over 25% for the • energy 2050 targets), the overall investments • transport needed are substantial, and Romania • industrial processes will have to give careful consideration • agriculture to policies to help achieve the 2030 and • forestry 2050 goals most effectively. • other land use, land use change, and An analysis of GHG mitigation measures forestry (LULUCF) across the sectors indicates that the • waste. largest share of abatement in terms Overall, with the economic transition of GHG emissions should be expected mostly in the past (which resulted in a from energy efficiency measures. They significant drop in GHG emissions) and are the most beneficial in the Romanian with a more solid platform for economic context, as they have a high abatement growth, Romania will need to consider potential and low (mostly negative) pro-active measures to reduce the costs. Hence they should be undertaken carbon impact of growth. Additional first, and the analysis of actions needed investments will be needed to reach the to meet the targets to 2050 indicate that target while maintaining the planned these measures can account for 30% of level of economic growth. the required reduction. An overview of the costs of this low- Other measures that will be needed carbon green growth path to 2050 across include electricity supply changes, four key sectors—electricity, energy, which can also deliver significant water, and transport— indicates abatement, many of which come at average annual additional investment of a relatively low (but positive) cost. To 1.5% of GDP in the less ambitious Green be sure, all these measures face some scenario and 2.4 % of GDP in the more barriers that have to be overcome, and ambitious Super Green scenario, both part of the program will need to address for the period 2015-2050. them. Overall, however, the energy sector’s contribution to the target can be 4 O PE R A-CL I M A reached through expanding low carbon climate-friendly fuels, and reduction power and heat supply systems and in the use of vehicles, for example through improved efficiency in energy through higher fuel taxes and parking conversion, transmission, distribution, fees, an increase in the efficiency of and consumption. urban transport through development and implementation of sustainable Other sectors also provide options for urban mobility plans for all cities with a low cost per ton of GHGs removed. populations over 100.000, and measures Forestry provides some abatement to reverse the long-term decline in potential through better carbon ma- passenger rail. nagement practices and selective affo- restation. Introducing all these mitigation mea- sures, along with others dealing with In the agriculture sector, output will industrial processes, water, and waste, undoubtedly increase, which would should deliver the targeted reductions in cause a rise in GHG emissions. This could emissions for 2030. The actions will also be avoided by improving productivity require an increase in the institutional through increases in capital investment capacity of the Ministry of Environment, and efficiency in the methods of so- Waters and Forestry (MEWF) and other lid and land management, such as line ministries, as well as an increased maintaining a low level of fertilizer use, coordination of the relevant government and mainstreaming knowledge about departments. climate change and the scope for better carbon management into this process. The energy sector’s contributions to reaching the 2050 goals come from The latter will lead to the uptake of both electric energy and thermal agro-environmental low carbon practi- energy provisions with low carbon ces, such as no tillage and manure dioxide emissions, as well as through management, which are relatively improved efficiency in the conversion, cost-efficient while also providing a transfer, distribution, and consumption significant abatement benefit. of energy. Least-cost options include In the transport sector the measures efficient lighting, adoption of more- have very high costs compared with efficient washing machines, and house- their abatement potential, but some hold insulation on the energy demand action is needed here, as emissions side, along with the increased use of are expected to grow very rapidly. A photovoltaics, wind, hydropower, and major overall challenge therefore is concentrated solar power on the supply to decouple economic growth from side. transport GHG emissions. Although the The 2050 analysis also helps planners potential to make reductions from this understand where efforts should be sector is limited, there is a role for strong prioritized to reach EU 2030 targets and economic incentives that promote cli- to position Romania and help it to lay mate-friendly transportation through the steps for continued green growth pricing instruments, such as the use of beyond 2030, for the following 20 years. 5 O P ERA-CLIMA necessary adaptation to residual impacts In the previous strategy, the government identified 13 sectors where adaptation to climate change had to be under- taken: industry, agriculture, tourism and recreational activities, public health, infrastructure, construction, and urban planning, transport, water resources, for- ests, energy, biodiversity, insurances and education. Many climate change adaptation mea- sures, if implemented smartly, constitute “win-win” investments, such as better information to farmers on land manage- ment and water use avoiding excessive costs in case of extreme events and pro- moting innovative solutions that are jus- tified in their own right. At present, these actions have not been given enough urgency by Romania; the climate change strategy will increase that. The focus must be on identifying and creating an enabling environment for such investments. In addition, some other measures will require support through a mix of public policies and financing sources, the absence of which are barriers to private investments at the needed scale. 6 O PE R A-CL I M A The strategy identified the following overall actions that cut across the different sectors as of highest priority: Transfer information from the Develop a National Climate latest downscaled climate scena- Change Adaptation Agenda and rios for assessing impacts to integrate it in existing and future stakeholders so that they are more policies across all relevant sectors. aware of potential consequences, thus creating an enabling environ- ment to promote behavior change Conduct information campaigns towards climate resilience. on potential climate impacts, as well as actions that will help to promote increased climate resi- Support the climate change lience by raising awareness of all research and set up of a national the stakeholders. climate change information platform and the effects on key Increase the use of and access economic sectors, as well as to insurance products against the development of economic extreme weather events by diffe- appraisal methods such as cost rent vulnerable groups (farmers, benefit analysis, risk analysis etc., residents, SMEs). Key sectors are for the adaptatin measures to agriculture, homes and businesses climate changes into the national in affected areas. research system. Estimate the costs of inaction in the face of climate change for every priority sector. 7 OP ERA-CLIMA The sectoral assessments focus on additional measures, considered for the following sectors: AGRICULTURE • Promote rehabilitation and sustainable management of irrigation and drainage services, water reuse in irrigation, and land management plans, especially for areas that are most vulnerable to soil erosion and other soil degradation processes. • Inform farmers about adjustments of timing of farm operations, the use of appropriate crops and varieties, water usage practices, and heat-tolerant livestock breeds. • Maintain pastures, promote crop diversification, and maintain “ecological focus areas” (that is, areas of high importance for the maintenance of biodiversity and ecosystem function). WATER • Reduce flood risks by using flood hazard and risk maps. • Implement the measures provided in the Flood Risk Management Plans and the River Basin Management Plans that target many aspects and domains. • Increase safety of the embankments and em- bankment works. • Use the information regarding the impact of the climate change on water resources on the majority of the hydrographic basins (mainly large hydrographic basins) to manage operations in these basins and continue to analyze the other hydrographic basins. • Fill the knowledge gaps related to available water resources under climate change conditions with relevant information. All these will provide the basis for finding solutions that ensure water supply in the areas/sections identified as having a water deficit in the future, especially agricul- ture. They will also aid in adapting to climate change, including from the perspective of exploiting barrier lakes. 8 O PE R A-CL I M A Public Health • Safeguard the health of citizens from impacts of disasters by strengthening the Romanian emer- gency management system. • Improve the coordination with other agencies and authorities in emergency situations caused by extreme events, including those related to climate change, and develop capacity at the national level for surveillance of public health events from various origins. • Have the Ministry of Health work closely with the MEWF to link the environmental surveillance activities that have potential to adversely impact public health or environmental quality with human health surveillance. • Consider the expansion of the competencies and consolidation of control mechanisms of the Department for Emergency Situations and impli- citly of the General Inspectorate for Emergency Situations, an institution under its coordination. Infrastructure, Construction and Urban Planning • Adjust existing building and other construction codes and norms to fit future climate conditions and extreme events, as present ones are not ade- quate for the changing conditions. • Promote the adoption of prevention and fast, efficient intervention systems in case of extreme weather phenomena. • Prepare city-wide adaptation plans, including prioritization based on risk assessment. 9 O P ERA-CLIMA Transport • Mainstream climate change considerations into key planning and decision-making processes. • Conduct sector- or agency-level Vulnerability Assessments in order to identify the relative vulne- rability of assets and services to the impacts of climate change. Industry • Increase preventive measures and be well prepared for climate-related emergency situations in key industries. • Support increased use of insurance against industrial losses through information dissemination and partial coverage of catastrophic risk due to cli- mate events. Tourism and Recreational Activities • Adapt and protect public coastal tourism infrastructure to climate change. • Use long-term development planning, policies, and education for tourism to take account of cli- mate change consequences. • Protect and enlarge nature recreational areas in and around cities. • Promote schemes for developing tourism destinations that are less dependent on climate change. • Prepare long-term plans for four-season green mountain resorts. 10 O PE R A-CL I M A Forestry • Minimize climate change risk for forestry by improving the general health of forests, which is poor. • Reduce the vulnerability of forest ecosystems by ensuring diversified healthy forests that are naturally capable to cope with the climate change effects and by adequate monitoring of health of forests as well as of their development. • Adapt forest regeneration practices to the necessities imposed by climate change (expected shifts in suitable eco-zones for species). ENERGY • Determine the critical infrastructure in energy systems and put in place the measures for dealing with the impacts of extreme events. • Understand better the potential impacts of climate change on the energy demand system, especially on the country’s hydro potential. Biodiversity • Carry out vulnerability assessments of natural habitats and protected species. • Increase the resilience of ecosystems. • Maintain biodiversity in a favorable conservation status by restoring deteriorated habitats, establi- shing ecological corridors, and developing in-situ conservation actions. • Implement the ecosystems approach in decision- making systems. 11 O P ERA-CLIMA Conclusions ensure that policies take account of stakeholders’ views and draw on the knowledge of the scientific community. The policies and measures for mitigation Romania must also act now to make the and adaptation laid out in the CC Stra- best use of existing financial resources tegy require an integrated approach and, where necessary, find additional to ensure effective and efficient imple- ones to support such a program. mentation, since measures within one Romania is on a growing trend to sector potentially influence others. This increase people’s living standard. The approach represents a challenge in terms government aims to build the country as of implementation and monitoring. The a climate-resilient, low-carbon economy Strategy will therefore require strong that has mainstreamed its climate policies inter-sectoral coordination between and actions into smart, green, inclusive government departments to ensure in- growth by 2030. If managed smartly and tegration of climate policies and sectoral efficiently, climate actions put forward in policies in their respective line ministries. the Strategy will help Romania achieve In making choices and determining national development goals as well priorities, coordinated decision-making as international commitments to GHG tools for mitigation and adaptation are emission reduction targets and climate vital. These include cost-effectiveness change adaptation goals in a win-win analysis (especially for GHG emission situation. It will help bring a much reduction), cost-benefit analysis, distri- brighter and more promising future to butional analysis, and risk analysis. There the country. is a strong need to apply such tools in evaluating different options on a regular basis, which will need capacity building in government. It is also important to For more information: Website: http://opera-clima.ro/en/ Ministry of Environment, Waters and Forests, Romania Tel/fax: +40 214 08 9635; World Bank Romania Country Office Tel: +40 212 01 0311; www.worldbank.org 12 O PE R A-CL I M A rile părților interesate și se bazează pe Concluzii cunoștințele comunității științifice. De asemenea, România trebuie să acționeze Politicile și măsurile de reducere și adap- acum pentru a valorifica la maximum tare la schimbările climatice prevăzute resursele financiare existente și, pentru în această strategie necesită o abordare a găsi resurse suplimentare în sprijinul integrată pentru a asigura implementa- unui astfel de program, acolo unde este rea eficientă și eficace, deoarece măsu- necesar. rile dintr-un anumit sector pot influența România se află pe o pantă ascendentă celelalte sectoare. Această abordare de creștere a standardului de viață al reprezintă o provocare în ceea ce populației. Guvernul dorește o dez- privește implementarea și monitorizarea voltare care să ajungă la nivelul unei strategiei. Așadar, strategia va necesi- economii rezistentă la schimbările cli- ta o coordonare intersectorială robustă matice, cu emisii reduse de dioxid de între departamentele guvernamentale carbon, care să-și integreze politicile și pentru a asigura integrarea schimbărilor acțiunile legate de schimbările climati- climatice și a politicilor sectoriale în mi- ce printr-o creștere economică inteli- nisterele de resort ale acestora. gentă, „verde” și incluzivă până în anul În alegerea opțiunilor și stabilirea pri- 2030. Dacă sunt administrate inteligent orităților, instrumentele coordonate de și eficient, acțiunile climatice sau direcția luare a deciziilor în sprijinul diferitelor strategică prezentată în această strategie politici și măsuri, atât pentru reducere, vor putea să ajute România să-și atingă cât și pentru adaptare la schimbările obiectivele de dezvoltare națională și climatice sunt vitale. Acestea includ angajamentele internaționale asumate analiza cost-eficacitate (în special pen- față de țintele de reducere a emisiilor tru reducerea emisiilor de GES), analiza GES și obiectivele de adaptare la schim- cost-beneficiu, analiza distributivă și bările climatice vor putea transforma analiza de risc. Există o necesitate pu- situația prezentă într-una avantajoasă ternică de a aplica astfel de instrumente pentru toate părțile implicate. Acest lu- pentru evaluarea diferitelor opțiuni. Este cru va genera un viitor mai strălucitor și de asemenea importantă asigurarea fap- promițător pentru țară. tului că politicile vor lua în calcul păre- Pentru informații suplimentare: Site-ul web: http://opera-clima.ro/ro/ Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, România Tel/fax: +40 21 408 9635 Persoană de contact: Narcis JELER, Coordonator proiect Biroul de țară al Băncii Mondiale în România Tel: +40 21 201 0311 12 OPERA-CLIMA Silvicultură • Minimizarea riscului schimbărilor climatice pen- tru silvicultură prin îmbunătățirea stării de sănătate generală a pădurilor. • Reducerea vulnerabilității ecosistemelor de păduri prin asigurarea pădurilor sănătoase diversificate, capabile în mod natural să facă față efectelor schimbărilor climatice și monitorizarea adecvată a sănătății pădurilor, precum și a dezvoltării acestora. • Adaptarea practicilor de regenerare a pădurii la necesitățile impuse de schimbările climatice (schim- bările așteptate ale eco-zonele adecvate pentru specii). Energie • Stabilirea infrastructurii critice a sistemelor ener- getice și punerea în practică a măsurilor pentru gestionarea impactului evenimentelor extreme. • Înțelegerea mai bună a impacturilor potențiale ale schimbărilor climatice asupra sistemului de cerere de energie, în special în ceea ce privește potențialul hidrologic al țării. Biodiversitate • Evaluarea vulnerabilității habitatelor naturale și a speciilor protejate; • Creșterea rezilienței ecosistemelor; • Menținerea biodiversității într-un stadiu favorabil de conservare prin restaurarea habitatelor deteriorate, stabilirea coridoarelor ecologice și dezvoltarea acți- unilor de conservare in-situ; • Implementarea abordării ecosistemice în sistemele de luare a deciziilor. 7 11 O PE R A-CL I M A Transport • Integrarea aspectelor legate de schimbările cli- matice în procesele-cheie de planificare și luare a deciziilor; • Desfășurarea unor evaluări privind vulnera- bilitatea la nivelul sectorului sau al agenției pentru a identifica vulnerabilitatea relativă a activelor și a serviciilor la impacturile schimbărilor climatice. Industrie • Extinderea măsurilor preventive și buna pre- gătire pentru situațiile de urgență generate de schimbările climatice din industriile-cheie. • Sprijinirea unei mai ample utilizări a asigurărilor pentru pierderile industriale, prin diseminarea informațiilor și acoperirea parțială a riscului catas- trofic datorat evenimentelor climatice. Turism și activități recreative • Adaptarea și protejarea infrastructurii turismului litoral în ceea ce privește schimbările climatice. • Planificare, politici și educație de dezvoltare pe termen lung pentru ca turismul să ia în calcul consecințele schimbărilor climatice. • Protecția și extinderea zonelor recreative natu- rale în orașe și în împrejurimile acestora. • Promovarea schemelor pentru dezvoltarea destinațiilor turistice mai puțin dependente de schimbările climatice. • Planificare pe termen lung pentru stațiuni mon- tane ecologice sezoniere. 10 6 OPERA-CLIMA Sănătate publică • Protejarea sănătății cetățenilor față de impac- turile dezastrelor prin consolidarea sistemului de management al situațiilor de urgență în România. • O mai bună coordonare cu alte agenții și autorități în situațiile de urgență cauzate de către evenimente extreme, inclusiv cele ce au legătură cu schimbările climatice; dezvoltarea capacității naționale privind supravegherea evenimentelor de sănătate publică având cauze diverse. • Ministerul Sănătății trebuie să colaboreze îndeaproape cu MMAP pentru a corela activitățile de supraveghere în domeniul mediului ce au potențialul de a afecta în mod advers sănătatea publică sau calitatea mediului, cu acțiunile de supraveghere în domeniul sănătății umane. • Considerarea extinderii competențelor și consolidarea mecanismelor de control ale Departamentului pentru Situații de Urgență, și implicit ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Infrastructură, construcții și planificare urbană • Ajustarea codurilor și a normelor existente pentru clădiri și alte construcții pentru adaptarea la viitoarele condiții climatice și la evenimentele extreme, având în vedere faptul că cele existente nu sunt adecvate pentru condițiile în schimbare. • Promovarea adoptării sistemelor de prevenție și intervenție rapidă și eficientă în cazul unor fenomene meteorologice extreme. • Întocmirea planurilor de adaptare la schimbările climatice la nivelul orașelor, incluzând stabilirea priorităților în baza evaluării riscurilor. 9 5 O PE R A-CL I M A Evaluările sectoriale se axează pe acțiuni suplimentare, avute în vedere pentru următoarele sectoare: Agricultură • Promovarea reabilitării și managementului durabil al serviciilor de irigații și drenaj, reutilizarea apei pentru irigații și dezvoltarea și implementarea planurilor de amenajare a teritoriului, în special pentru zonele care sunt cele mai vulnerabile la eroziune și la alte procese de degradare a solului. • Informarea agricultorilor cu privire la ajustarea calendarului lucrărilor agricole, utilizarea speciilor și varietăților, practicile de conservare a apei, rase de animale tolerante la căldură. • Menținerea pășunilor, promovarea diversificării culturilor și menținerea „suprafețelor de interes ecologic” (și anume zone de importanță ridicată pentru menținerea funcției de biodiversitate și ecosistem). Apă • Reducerea riscurilor la inundații utilizând hărțile de pericol și risc la inundații. • Aplicarea măsurilor care vor fi prevăzute în Pla- nurile de Management al Riscului la Inundații și a Planurilor de Management Bazinal care vizează multe aspecte și domenii. • Creșterea gradului de siguranță a barajelor și a lucrărilor de îndiguire. • Utilizarea informațiilor despre impactul schim- bărilor climatice asupra resurselor de apă aferente majorității bazinelor hidrografice (în principal bazine hidrografice mari) pentru a administra operațiunile în aceste bazine și pentru a continua analizarea altor bazine hidrografice. • Completarea cu informații relevante a cunoștințelor legate de disponibilitatea resursei de apă în condițiile schimbărilor climatice. Acestea vor asigura baza pentru găsirea unor soluții de asigurare a apei în zonele/secți- unile identificate ca având un deficit de apă în viitor și de asemenea, soluții de adaptare la schimbările climatice inclusiv din perspectiva exploatării lacurilor de acumulare. 8 4 OPERA-CLIMA OPERA-CLIMA Strategia a identificat următoarele acțiuni generale care traversează diferite sectoare ca fiind cele mai importante: Transferul de informații rezultat din Elaborarea unei agende naționale cele mai recente scenarii privind pentru adaptarea la schimbările schimbările climatice utilizate pen- climatice și integrarea acesteia în tru evaluarea impacturilor asupra politicile viitoare și existente de părților interesate, astfel încât gestionare durabilă a mediului. acestea să devină mai conștiente de potențialele consecințe, creând Desfășurarea de campanii de astfel un mediu prielnic promovării informare privind potențialele schimbării de comportament impacturi asupra schimbărilor față de principiul rezistenței la climatice, precum și acțiunile schimbările climatice. care vor ajuta la promovarea unei rezistențe crescute la schimbările Sprijinirea cercetării în domeniul climatice prin creșterea gradului schimbărilor climatice și crearea de conștientizare de către toate unei platforme naționale cu părțile interesate. informații despre schimbările climatice și efectele asupra Creșterea utilizării produselor sectoarelor economice cheie, și instrumentelor financiare de precum și dezvoltarea metodelor asigurare și a accesului la acestea de evaluare economică, precum pentru protecția împotriva feno- analiza cost-beneficiu, analiza de menelor meteorologice extreme risc, pentru măsurile de adaptare a diferitelor grupuri vulnerabile la schimbările climatice în sistemul (agricultori, populație, IMM-uri). național de cercetare. Sectoarele cheie sunt agricultura, gospodăriile și operatorii econo- Estimarea costurilor non-acțiunii mici din zonele afectate. în situația schimbărilor climatice, pentru fiecare sector prioritar. 7 O PE R A-CL I M A Necesitatea adaptării la impacturile reziduale În strategia anterioară, Guvernul a identi- ficat 13 sectoare unde sunt necesare mă- suri de adaptare la schimbările climatice. Aceste sectoare sunt următoarele: indu- stria, agricultura, turismul și activitățile recreative, sănătatea publică, infrastruc- tura, construcțiile și planificarea urbană, transportul, resursele de apă, silvicultu- ra, energia, biodiversitatea, asigurările, educația. Multe măsuri de adaptare la schimbările climatice, dacă sunt implementate inteli- gent, ar putea reprezenta investiții avan- tajoase pentru toate părțile interesate, precum o informare mai bună a fermier- ilor cu privire la administrarea terenului și utilizarea apei, evitând costurile ex- cesive în cazul evenimentelor extreme și promovând soluțiile inovatoare care sunt justificate în mod intrinsec. În mo- mentul de față aceste acțiuni nu au fost prioritizate suficient de către România; strategia privind schimbările climatice va îmbunătăți această situație. Accen- tul trebuie să se pună pe identificarea și crearea unui mediu propice pentru astfel de investiții. În plus, unele măsuri vor necesita sprijin acordat printr-un mix de politici publice și surse de finanțare pentru a atrage investiții private la scara necesară. 6 OPERA-CLIMA energiei, transport, distribuție și consum. nivelului de utilizare a vehiculelor, de exemplu prin creșterea impozitelor pen- În alte sectoare, unele opțiuni pot fi, de tru combustibil și a taxelor de parcare în asemenea, legate de costul scăzut pe vederea creșterii eficienței transportului tonă de GES înlăturate. Silvicultura aduce urban prin dezvoltarea și punerea în un oarecare potențial de scădere prin aplicare a planurilor de mobilitate urbană practici mai bune de management al durabilă (SUMP) pentru toate orașele cu carbonului și împădurire selectivă. o populație de peste 100.000 locuitori În sectorul agricol, productivitatea sec- și măsuri pentru a inversa declinul pe torului va crește fără îndoială, ceea ce ar termen lung în transportul feroviar de putea conduce la o creștere a emisiilor călători. GES. Acest lucru ar putea să fie evitat Implementând aceste măsuri de reducere, prin îmbunătățirea productivității prin împreună cu alte instituții care se ocupă sporirea capitalului de investiții și a efi- de procesele industriale, apă și deșeuri, cienței metodelor de administrare sol ar trebui să se asigure reducerea emisiilor și teren, precum menținerea nivelului pentru 2030. Acțiunile vor necesita, scăzut de utilizare a îngrășămintelor și de asemenea, o creștere a capacității prin integrarea cunoștințelor despre instituționale a Ministerului Mediului, schimbările climatice și domeniul de Apelor și Pădurilor (MMAP), precum și o aplicare pentru o mai bună gestionare coordonare mai bună a departamentelor a emisiilor de dioxid de carbon în acest guvernamentale relevante. proces. Contribuția sectorului energetic la Aceasta din urmă va conduce la îndeplinirea obiectivelor 2050 rezultă asimilarea practicilor agroambientale cu atât din furnizarea energiei electrice și emisii reduse de dioxid de carbon din a energiei termice cu emisii reduse de agricultură, precum eliminarea aratului, dioxid de carbon, precum și din eficiența gestionarea gunoiului de grajd, ce sunt îmbunătățită a conversiei, transmiterii, relativ eficiente din punct de vedere al distribuției și consumului de energie. costurilor, asigurând de asemenea un Opțiunile cu cele mai reduse costuri beneficiu semnificativ legat de reducere. includ iluminatul eficient, utilizarea Măsurile legate de transport au costuri mașinilor de spălat mai eficiente, izolarea foarte mari în comparație cu potențialul gospodăriilor în ceea ce privește cererea de reducere al acestora, însă sunt de energie și creșterea nivelului de necesare acțiuni în acest sector, unde utilizare al fotovoltaicelor (PV), energiei emisiile sunt așteptate să crească cel eoliene, hidroenergiei și Energiei Solare mai repede. Prin urmare, o provocare Concentrate în ceea ce priveștie oferta. globală majoră va fi aceea de a decupla creșterea economică de emisiile de Analiza 2050 contribuie totodată la înțe- GES din transport. Deși potențialul de legerea situației în care eforturile trebuie a obține reduceri în acest sector este să fie prioritizate pentru a atinge țintele limitat, există un rol pentru stimulentele 2030, cât și pentru a poziționa România economice puternice, care să promoveze și pentru a contribui la planificarea și transportul ecologic prin instrumente de stabilirea următorilor pași de creștere stabilire a prețurilor, precum utilizarea economică verde ulterior anului 2030, combustibililor ecologici, și reducerea pentru următorii 20 de ani. 5 O PE R A-CL I M A ambițios, și 2,4% din PIB în scenariul Reducerea Super Verde mai ambițios, ambele pentru perioada 2015-2050. emisiilor de gaze Investiția corespunzătoare aferentă peri- oadei 2015-2030 ar necesita o investiție anuală medie incrementală de 1,3 % din cu efect de seră PIB în scenariul Verde și de 2,0% din PIB Strategia identifică acțiunile-cheie ce pot în scenariul Super Verde. Totuși, trebuie fi utilizate de către diferite sectoare ale luat notă de faptul că, deși cota sectorului economiei pentru reducerea emisiilor public în total investiții este limitată (mai GES în comparație cu nivelul care ar fi puțin de 10% din totalul investițiilor fost potrivit unui scenariu de status-quo sub nivelul țintelor pentru 2030 și puțin (Business As Usual - BAU). peste 25% pentru țintele 2050), per total, investițiile necesare au o valoare Aceste sectoare sunt: semnificativă, iar România va fi nevoită să • energie, ia în considerare politicile pentru a putea • transport atinge obiectivele aferente anului 2030 și • procese industriale anului 2050 în cea mai eficientă manieră. • agricultură • silvicultură O analiză a măsurilor de reducere GES • exploatarea terenurilor, schimbarea indică faptul că, în toate sectoarele, cea destinației terenurilor și silvicultura mai mare cotă de reducere în ceea ce (LULUCF) privește emisiile GES poate fi așteptată • deșeuri. pentru măsurile privind eficiența energetică. Sunt cele mai benefice în În general, având în vedere faptul că contextul României, deoarece prezintă perioada de tranziție economică ține un mare potențial de reducere și costuri în mare parte de domeniul trecutului mici, în general negative. Drept urmare, (perioadă ce a condus la o reducere acestea trebuie să fie realizate inițial, semnificativă a emisiilor GES) și având iar analiza acțiunilor necesare pentru o platformă de creștere economică mai atingerea țintelor până în 2050 indică solidă, România va fi nevoită să ia în faptul că aceste măsuri pot reprezenta considerare măsuri proactive pentru 30% din reducerea necesară. a reduce impactul emisiilor de carbon aferente respectivei creșteri. Vor fi Măsurile legate de furnizarea electricității necesare investiții suplimentare pentru a oferă, de asemenea, un nivel semnificativ atinge ținta, menținând în același timp un de reducere la un cost relativ scăzut, dar nivel acceptabil de creștere economică. pozitiv. Cu siguranță toate aceste măsuri se confruntă cu anumite bariere ce trebuie O prezentare generală a costurilor de in- să fie depășite, iar o parte din program vestiție aferente acestui traseu de creștere va trebui să le abordeze. Contribuția economică cu emisii de carbon reduse sectorului energetic la obiectiv poate până în 2050 în patru sectoare cheie – fi atinsă prin extinderea opțiunilor electricitate, eficiență energetică, apă și energiei cu emisii de carbon reduse și de transport — indică o investiție anuală alimentare cu energie termică, precum și medie suplimentară având o valoare de prin îmbunătățirea eficienței conversiei 1,5% din PIB în Scenariul Verde mai puțin 4 OPERA-CLIMA Conform celor mai recente estimări ale IPCC, climatul se va încălzi în acest secol, iar precipitațiile din regiunea din care face parte România se vor modifica, astfel încât iernile vor deveni mai umede și verile mai uscate. În plus, există o creștere estimată a nivelului apei din Marea Neagră care va afecta litoralul românesc. Ambele obiective, de adaptare la schimbările climatice și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă o provocare pentru România, dar și o oportunitate, sprijinită parțial de noua regulă a fondurilor UE care încurajează proiectele și investițiile compatibile cu obiectivele politicilor privind schimbările climatice. Cadrul Financiar Multianual al UE 2014-2020 furnizează aproximativ 8,8 miliarde de euro care trebuie să fie alocate măsurilor relevante pentru mediu și SC. Există așteptări ca tranziția către o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon și din ce în ce mai rezistentă la schimbările climatice sprijinită de aceste fonduri să aibă efecte pozitive asupra economiei printr-o cerere mai mare pentru sursele de energie regenerabile, materialele de construcție eficiente energetic, mașinile hibrid și electrice, echipamentele de „rețea inteligentă” și producerea de energie electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon. Rezultatele modelelor discutate în raport evidențiază faptul că astfel de politici și măsuri vor avea drept rezultat crearea de locuri de muncă și vor facilita creșterea prin inovație. În același timp, fondurile vor sprijini programele de adaptare care sunt esențiale pentru reducerea impacturilor schimbărilor climatice din țară în multe sectoare, în special în agricultură și dezvoltare rurală, apă și infrastructură. 3 O PER A-CL I M A REDUCERE În ceea ce privește reducerea impactului schimbărilor climatice, factorul deter- minant îl constituie politicile de înde- plinire a țintei pentru orizontul anului reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990 și îmbunătățireA cu 27% a eficienței energetice, ambele în conformitate cu obligațiile României față de Uniunea Europeană. În ceea ce privește componenta de adaptare, România trebuie să răspun- dă impacturilor semnificative ale schimbărilor climatice pe care deja le resimte, în special: inundații ale râurilor și zonelor de litoral și incidența crescută a secetelor, care vor crește în viitor. 2 OPERA-CLIMA Strategia este dezvoltată în contextul mai Strategia este împărțită în două sec- larg al unei viziuni naționale, care trebuie țiuni: reducerea emisiilor de GES și să permită realizarea unei economii adaptarea la schimbările climatice. rezistente la efectele schimbărilor cli- Totuși, în practică, mai multe sectoare matice, cu emisii de dioxid de carbon desfășoară activități cu impact asupra reduse, capabilă să își integreze politicile reducerii și adaptării, iar documentul și acțiunile privitoare la schimbările cli- recunoaște astfel de efecte, luându-le matice prin intermediul unei creșteri în calcul în momentul recomandării economice inteligente, verde și incluzivă politicilor. Un bun exemplu în acest sens astfel încât, până în 2050, să se facă îl constituie agricultura, unde nevoile tranziția spre o societate în care politicile de adaptare la schimbările climatice, și acțiunile sociale, economice și de respectiv nevoile de pompare și irigare mediu să fie interconectate și proiectate aflate în creștere ar putea să intre în astfel încât să asigure dezvoltarea du- conflict cu obiectivele de reducere a GES rabilă, cu standarde de viață ridicate din sectorul respectiv. pentru cetățeni și o calitate ridicată a mediului. 1 O PE R A-CL I M A Obiectivele strategiei Obiectivul principal al strategiei națio- nale privind schimbările climatice și creș- terea economică bazată pe emisii reduse de carbon este acela de a mobiliza și de a permite actorilor privați și publici să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și să se adapteze la impactul schimbărilor climatice. În ceea ce privește procesul de reducere a emisiilor de GES, această strategie adoptă ținte cuantificabile în conformitate cu aspirațiile UE 2030. În ceea ce privește adaptarea, scopul este acela de a proteja mediul, oamenii și activitățile economice din România de efectele schimbărilor climatice, în special de evenimentele extreme. Strategia va orienta acțiunile României legate de schimbările climatice și de dezvoltarea cu emisii de carbon reduse până în 2030, reprezentând o actualizare și o extensie a Strategiei naționale privind schimbările climatice 2013-2020 realizată în lumina evoluțiilor recente.