RAPORT FINAL RAPORT FINAL Decembrie 2019 © 2018 International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank 1818 H Street NW Washington DC 20433 CUPRINS Telephone: 202-473-1000 Internet: www.worldbank.org This work is a product of the staff of The World Bank with external contributions. The findings, interpretations, and conclu- INTRODUCERE 1 sions expressed in this work do not necessarily reflect the views of The World Bank, its Board of Executive Directors, or the governments they represent. ZONELE URBANE CA MOTOARE ALE CREȘTERII ECONOMICE ȘI NECESITATEA The World Bank does not guarantee the accuracy of the data included in this work. The boundaries, colors, denominations, COOPERĂRII INTERJURISDICȚIONALE 7 and other information shown on any map in this work do not imply any judgment on the part of The World Bank concern- ing the legal status of any territory or the endorsement or acceptance of such boundaries. CEREREA EXPRIMATĂ DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 11 CADRUL LEGISLATIV 19 Rights and Permissions The material in this work is subject to copyright. Because The World Bank encourages dissemination of its knowledge, this MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 23 work may be reproduced, in whole or in part, for noncommercial purposes as long as full attribution to this work is given. INSTRUMENTELE FISCALE 33 Any queries on rights and licenses, including subsidiary rights, should be addressed to World Bank Publications, The World Bank Group, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433, USA; fax: 202-522-2625; e-mail: pubrights@worldbank.org. Alocarea mai multor resurse – peste 6% din FEDR 38 Mai multă concentrare a resurselor 38 Mai multe resurse pentru ZUF-uri 40 Mai multă diversitate tematică 42 CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 43 CONCLUZII 65 ANEXA 1. Domenii/sectoare potențiale de cooperare interjurisdicțională în România 68 ANEXA 2: Domeniile/sectoarele cu impact multijurisdicțional identificate de o selecție de autorități subnaționale din România 72 ANEXA 3: Identificarea domeniilor de intervenție relevante pentru orașele din România, din proiectul politicii de coeziune 2021-2027 76 DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII Prezentul raport a fost elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale, ale Comisiei Europene sau ale Guvernului României. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor cuprinse în această lucrare. Prezentul raport a fost prezentat în luna noiembrie 2019, în temeiul Acordului administrativ nr. 2019CE160AT020 (în cadrul TF073325) privind Programul de finanțare multi-jurisdicțional pentru România, semnat între Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Acesta este Raportul final din cadrul acordului menționat mai sus. LISTA FIGURILOR ABREVIERI ȘI ACRONIME FIGURA 1. Regiunile NUTS 2 clasificate în funcție de categoria prevăzută în politica de coeziune AA Acord administrativ (stânga) și de categoria referitoare la regiunile rămase în urmă (dreapta) 4 ADI Asociație de dezvoltare intercomunitară FIGURA 2. Zonele urbane și voturile primite în cadrul campaniei „Prioritățile Orașului Tău” 14 ADR Agenția de Dezvoltare Regională AFM Administrația Fondului pentru Mediu FIGURA 3. Proiectele Zonei Metropolitane București-Ilfov 15 AM Autoritatea de management FIGURA 4. Răspunsurile administrațiilor locale la întrebarea: Ați accepta alocarea de ANFP Agenția Națională a Funcționarilor Publici fonduri UE pentru proiecte interjurisdicționale? 17 ANIF Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare FIGURA 5. Modele organizaționale pentru acordurile interjurisdicționale în țările UE 25 ANL Agenția Națională pentru Locuințe ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă FIGURA 6. Alocările (mil. € ȘI % DIN FEDR) ȘI MECANISMELE DE IMPLEMENTARE PENTRU DUD 2014-2020 35 AU Autoritate urbană BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare FIGURA 7. Alocarea medie pentru DUD pe zonă urbană, în țările UE, în perioada 2014-2020 39 BM Banca Mondială FIGURA 8. Modul în care cele 39 de reședințe de județ preferă să acceseze fondurile de CNI Compania Națională de Investiții dezvoltare regională pentru perioada 2021-2017 45 DLRC Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității DUD Dezvoltare urbană durabilă ESPON Rețeaua europeană de observare teritorială LISTA TABELELOR FEDR FEIS Fondul european de dezvoltare regională Fondul european pentru investiții strategice FESI Fondurile structurale și de investiții europene FF Fond fiduciar TABELUL 1. Domeniile/sectoarele cu impact interjurisdicțional din România 16 FSE Fondul social european TABELUL 2. Necesarul de investiții pe sectoare în România (în milioane EUR) 37 GAL Grup de acțiune locală GIS Sistemul de informații geografice TABELUL 3. Alocările DUD propuse pentru 2021-2029 41 GR Guvernul României TABELUL 4. Alocări FEDR minime pe Obiective de Politică pentru 2021-2027 46 ITI Investiții teritoriale integrate TABELUL 5. Portofoliul de proiecte mature pentru cele 39 de zone urbane, în funcție de regiuni 46 JRC Centrul Comun de Cercetare MC Ministerul Culturii TABELUL 6. Portofoliul de proiecte mature pentru cele 39 de zone urbane actuale, după obiectivul de politică 47 MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (actualul MLPDA) MEN Ministerul Educației Naționale TABELUL 7. Alocări minime pe FSE+ pentru 2021-2027 47 MLPDA Ministerul Lucărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (fostul MDRAP) TABELUL 8. Alocări ale Fondului de Coeziune pe 2021-2027 48 MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale TABELUL 9. Propunere pentru alocările POR pe regiune 50 MS Ministerul Sănătății MT Ministerul Turismului TABELUL 10. Propunere alocări pe dezvoltare urbană (în Euro), la nivel regional 51 OI Organism intermediar TABELUL 11. Ponderea populației urbane pe tipuri de urban, la nivel regional 51 ONG Organizație neguvernamentală TABELUL 12. Propunere alocări regionale (în Euro) pentru localități urbane și zone urbane PIB Produsul intern brut funcționale 52 PIDU Planuri integrate de dezvoltare urbană TABELUL 13. Propunere alocări regionale pentru municipii reședință de județ 53 PMUD Plan de Mobilitate Urbană Durabilă PNCDI Programul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare TABELUL 14. Propunere alocări regionale pentru alte municipii 58 PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală TABELUL 15. Propunere alocări regionale pentru orașe 64 POR Programul Operațional Regional PPP Parteneriat public-privat PT Proiect tehnic PUG Plan Urbanistic General PUZ Plan Urbanistic Zonal RAS Acord pentru servicii de asistență tehnică rambursabile SF Studiu de fezabilitate SIDU Strategie integrată de dezvoltare urbană UAT Unitate administrativ-teritorială UE Uniunea Europeană ZUF Zonă urbană funcțională MULȚUMIRI Acest raport este transmis conform prevederilor Acordului Administrativ privind Programul de Finanțare Multi-jurisdicțional pentru România și a fost elaborat sub conducerea și îndrumarea domnului David N. Sislen (Practice Manager în domeniul Social, Urban, Rural și Reziliență pentru Europa și Asia Centrală) și a doamnei Tatiana Proskuryakova (Manager de Țară, România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă aflată sub coordonarea lui Paul Kriss (Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Yondela Silimela (Specialist Senior în domeniul Urban), Marius Cristea (Specialist Senior Dezvoltare Urbană), Marcel Ionescu-Heroiu (Specialist Senior Dezvoltare Urbană), Carli Bunding-Venter (Specialist Senior Dezvoltare Urbană), Adina Vințan (Ofițer Operațiuni), Oana Franț (Ofițer Operațiuni) și George Moldoveanu (Asistent INTRODUCERE Gestionarea Informațiilor). Echipa dorește să își exprime recunoștința pentru excelenta cooperare, îndrumarea și feedbackul primite de la reprezentanții Comisiei Europene, de la reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene al României, de la reprezentanții Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației al României (fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), de la Asociația Municipiilor din România, de la Asociația Agențiilor de Dezvoltare Regională, de la Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane, precum și de la numeroșii actori locali și regionali care au contribuit la elaborarea prezentului raport. INTRODUCERE 3 Mandatul politicii de coeziune a UE este acela de a atenua decalajele de dezvoltare și de a reduce disparitățile între țările și regiunile membre, sprijinind în același timp agenda de dezvoltare a Uniunii Europene într-un sens mai larg. Aproximativ 454 de miliarde EUR din fondurile structurale și de investiții europene (FESI) au fost alocate pentru a ajuta regiunile UE să devină mai competitive în perioada de programare 2014-2020, punându-se accentul pe regiunile mai puțin dezvoltate [cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic de 75% din media UE] și pe regiunile de tranziție [cu un PIB pe cap de locuitor (SPC) între 75% și 90% din media UE]. Cu toate acestea, nu toate regiunile UE au putut profita pe deplin de beneficii, printre altele din cauza efectelor crizei economice din 2008 și a problemelor structurale. În consecință, doamna Corina Crețu, comisarul pentru politica regională, prin grupul de lucru pentru o mai bună implementare, a inițiat Inițiativa privind regiunile rămase în urmă pentru a identifica constrângerile care împiedică creșterea în regiunile mai puțin dezvoltate și a oferi asistență specifică și programe care să încurajeze creșterea. Astfel, se oferă sprijin pentru dezvoltarea regiunilor rămase în urmă unei game largi de părți interesate [administrații regionale și locale, instituții de învățământ, instituții de sprijin pentru afaceri, întreprinderi mici și mijlocii (IMMuri), antreprenori, investitori, organizații neguvernamentale, instituții de finanțare internaționale]. Sprijinul are scopul de a maximiza impactul investițiilor regionale. În UE au fost identificate două tipuri de regiuni rămase în urmă: • REGIUNI CU CREȘTERE LENTĂ: cuprind regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție care nu s-au apropiat de media UE între anii 2000 și 2013, aflate în state membre cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic decât media UE în 2013. Printre acestea se numără aproape toate regiunile mai puțin dezvoltate și cele de tranziție din Grecia, Italia, Spania și Portugalia. • REGIUNI CU VENITURI MICI: cuprind toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor (exprimat ca SPC) mai mic de 50% din media UE în 2013. Acest grup cuprinde regiunile mai puțin dezvoltate din Bulgaria, Ungaria, Polonia și România. Polonia și România au fost primele țări care au pilotat această inițiativă, cu două regiuni fiecare – Świętokrzyskie și Podkarpackie în Polonia, Regiunile Nord-Vest și Nord-Est în România. După primele proiecte pilot, activitatea a fost extinsă atât tematic, cât și geografic (de exemplu, a fost inclusă în inițiativă și Slovacia), punându-se accentul pe determinarea modului în care regiunile pot deveni mai competitive și mai incluzive. 4 RAPORT FINAL INTRODUCERE 5 FIGURA 1. și/sau la nivel de ZUF (precum ADI, ADR etc.) în locul sau în plus față de autoritățile Regiunile NUTS 2 clasificate după categoria din politica de coeziune (stânga) și după categoria de regiune naționale responsabile pentru funcții precum sănătate, turism, energie, educație, servicii rămasă în urmă (dreapta) sociale, transport urban și metropolitan/regional, competitivitate și sprijin pentru IMM- uri și inovare etc. Regiune a politicii de coeziune UE Regiuni rămase în urmă Dezvoltate Venituri mici În tranziţie Creștere lentă • Livrabilul 3. Modele de cooperare interjurisdicțională: Analiza necesității unor forme Sub dezvoltate Non-UE sau fără date generale sau sectoriale de cooperare teritorială (precum ADI metropolitane, parteneriate centrate pe proiecte între UAT etc.), pentru cazurile în care finanțarea UE ar putea fi organizată la nivel subnațional. Aceste forme de cooperare ar putea să completeze sau să suplimenteze modelul actual utilizat pentru finanțarea UE, care se axează doar pe teritoriul administrativ al reședințelor de județ eligibile. • Livrabilul 4. Abordări organizaționale pentru acorduri interjurisdicționale: Dacă se va confirma oportunitatea unui asemenea model intercomunitar sau regional pentru oricare dintre domeniile/sectoarele de intervenție supuse analizei, proiectul va identifica modele organizatorice adecvate (de exemplu, crearea unei noi asociații intercomunitare sau utilizarea uneia existente, ori inițiative ad-hoc cum ar fi un acord de parteneriat pentru un anumit proiect de investiții), funcționale pe teritoriul României pentru fiecare dintre domeniile/sectoarele de intervenție. • Livrabilul 5. Identificarea cerințelor strategice și a resurselor pe care le implică modelele organizatorice propuse: În cazul în care se propune finanțare UE pe baza unui nou model organizatoric alternativ, diferit de cele deja existente în România și bazat pe cele mai 0 250 500 1,000 km 0 250 500 1,000 km bune practici internaționale, se vor stabili implicațiile pentru: Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană a propus ca Fondul european de i. Planurile/strategiile integrate de dezvoltare urbană; dezvoltare regională (FEDR) să pună un accent mai puternic pe activitățile de dezvoltare urbană ii. Consolidarea capacității administrative, la diferite niveluri; durabilă (DUD), statele membre fiind încurajate să aloce cel puțin 6% din fondurile FEDR dezvoltării integrate în zonele urbane (dezvoltare urbană durabilă), fie printr-un program operațional dedicat iii. Mecanismele financiare integrate; sau printr-o axă prioritară dedicată în cadrul unui program operațional, fie cu ajutorul unor instrumente precum Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) sau Dezvoltarea Locală plasată sub iv. Descentralizare; și Responsabilitatea Comunității (DLRC). De asemenea, Comisia Europeană dorește să ofere „mai multe stimulente pentru o guvernanță mai eficientă bazată pe parteneriat, o guvernanță pe mai v. Identificarea riscurilor și a măsurilor de atenuare aferente multe niveluri și o abordare locală integrată în programele sale” 1. Raportul sintetizează principalele idei și recomandări din fiecare din aceste rapoarte și vine cu un Astfel, toate țările membre ale UE, inclusiv România, trebuie să se axeze mai mult pe abordări set de propuneri adiționale, folosind inclusiv datele și informațiile suplimentare culese între timp. trans-sectoriale și interjurisdicționale și să răspundă mai bine la nevoile unor teritorii care nu sunt neapărat definite printr-o limită administrativă clară. În vederea atingerii acestui scop și pentru a oferi o direcție de proiectare dezvoltării urbane durabile în perioada de programare 2021-2027, Banca Mondială a întreprins cercetări ample în următoarele domenii: • Livrabilul 2. Sectoare pentru cooperare interjurisdicțională: Identificarea domeniilor/ sectoarelor de intervenție în care ar putea exista o valoare adăugată intrinsecă, pentru a canaliza finanțarea UE prin municipalități, organisme asociative metropolitane, regionale 1 Comisia Europeană. 2018. Obiectivul de politică 5 – O Europă mai aproape de cetățeni și instrumente pentru dezvoltarea teritorială integrată [Document de politică]. ZONELE URBANE CA MOTOARE ALE CREȘTERII ECONOMICE ȘI NECESITATEA COOPERĂRII INTERJURISDICȚIONALE ZONELE URBANE CA MOTOARE ALE CREȘTERII ECONOMICE ȘI NECESITATEA COOPERĂRII INTERJURISDICȚIONALE 9 Analizele realizate în ultimii ani 2 indică faptul că performanța regiunilor din UE este în mod clar legată de performanța zonelor urbane din regiune. Cele mai dinamice regiuni ale UE au una sau mai multe zone metropolitane sau aglomerări urbane pe teritoriul lor sau sunt apropiate de o astfel de zonă dintr-o altă regiune. În absența unor zone urbane puternice, nu pot exista nici regiuni puternice. Orașele funcționează ca niște faruri, răspândind dezvoltarea în zonele din jur. Cu toate acestea, orașele puternice nu sunt suficiente. Pentru a asigura extinderea beneficiilor dezvoltării orașelor și către hinterlandul urban, este esențial să se conceapă și să se încurajeze cooperarea și dezvoltarea interjurisdicțională. În prezent, puține investiții urbane au impact asupra unei singure unități administrative, așadar ar trebui să existe prevederi pentru planificarea și implementarea la nivel interjurisdicțional. De exemplu, zonele suburbane și periurbane ale capitalei București și ale celor 40 de reședințe de județ generează 90% din veniturile firmelor din țară, au atras 66% dintre migranți și au primit 64% din noile unități locative după 1990. Cu toate acestea, nu s-a făcut prea mult pentru favorizarea dinamicii interjurisdicționale între centrele urbane și zonele suburbane și periurbane ale acestora (de exemplu, mobilitate metropolitană, investiții transjurisdicționale, servicii comune). Pentru perioada de programare 2021-2027, Comisia Europeană a propus ca Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) să pună un accent mai puternic pe activitățile de Dezvoltare Urbană Durabilă (DUD), statele membre trebuind să aloce cel puțin 6% din fondurile FEDR dezvoltării integrate în zonele urbane (dezvoltare urbană durabilă), fie printr-un program operațional dedicat sau printr-o axă prioritară dedicată în cadrul unui program operațional, fie cu ajutorul unor instrumente precum Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) sau Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC). De asemenea, Comisia Europeană dorește să ofere „mai multe stimulente pentru o guvernanță mai eficientă bazată pe parteneriat, o guvernanță pe mai multe niveluri și o abordare locală integrată în programele sale”3. Astfel, toate țările membre ale UE, inclusiv România, trebuie să se axeze mai mult pe abordări trans-sectoriale și interjurisdicționale și să răspundă mai bine la nevoile unor teritorii care nu sunt neapărat definite printr-o limită administrativă clară. 2 A se vedea, de exemplu: Thomas Farole, Soraya Goga și Marcel Ionescu-Heroiu. 2018. Rethinking Lagging Regions: Using Cohesion Policy to Deliver on the Potential of Europe’s Regions (Regândirea regiunilor mai puțin dezvoltate: Utilizarea politicii de coeziune pentru valorificarea potențialului regiunilor din Europa). Publicațiile Băncii Mondiale. 3 Comisia Europeană. 2018. Obiectivul de politică 5 – O Europă mai aproape de cetățeni și instrumente pentru dezvoltarea teritorială integrată [Document de politică]. 10 RAPORT FINAL Provocările și oportunitățile de dezvoltare nu rămân încastrate între limitele administrative definite, mai ales că interacțiunile economice, sociale și ecologice se împletesc din ce în ce mai mult. Acest lucru, împreună cu recunoașterea faptului că unele dintre activele necesare pentru susținerea economiilor urbane, cum ar fi transportul public, lanțurile valorice, activele ecologice etc. tind să fie interconectate și să funcționeze mai bine astfel decât ca elemente disparate, necesită o abordare bazată pe cooperare. De-a lungul timpului, țările OCDE au răspuns acestei provocări creând mai multe niveluri administrative în cadrul administrațiilor locale, în încercarea de a echilibra apropierea de cetățeni cu gestionarea la nivel metropolitan. Observarea acestor țări dezvăluie unele variații, majoritatea având până la 3 niveluri de administrație locală4, astfel: Croația are 21 de județe, 128 de orașe și 428 de comune (grupuri de sate); Germania are 329 de județe, 115 orașe fără județ și 14.915 comunități. Principalele elemente de diferențiere între acestea par a fi funcționalitatea (urban vs. rural) și dimensiunea populației, înregistrându-se variații mari în ceea ce privește CEREREA EXPRIMATĂ DE COOPERARE numărul de niveluri administrative; de exemplu, Spania are 2 niveluri ale administrației locale formate din 8.111 municipalități. Aceste niveluri administrative multiple colaborează în mai multe domenii sectoriale/de dezvoltare. Studiul OCDE din 20145 a analizat 263 de zone metropolitane, iar pentru cele 178 INTERJURISDICȚIONALĂ de zone care aveau un organism de guvernanță metropolitană a identificat domeniile/sectoarele principale aflate sub jurisdicția acestuia și a constatat că 81% se încadrau la dezvoltare regională, ÎN ROMÂNIA principala activitate fiind promovarea economiei locale; 78% se încadrau la transporturi, cu accent principal asupra drumurilor, 67% la amenajarea teritoriului, 35% din cele 178 de organisme de guvernanță interjurisdicțională cooperau în domeniul gestionării deșeurilor solide, iar 35% și respectiv 26% în domeniul apei și al apelor uzate. Aspectele din sfera dezvoltării sociale, cum ar fi cultura și activitățile recreaționale, s-au regăsit în proporție de 29%, iar câteva organisme cooperau în domeniul educației și al sănătății – în principal pentru a putea furniza servicii de ordin superior, cum ar fi universități și spitale regionale. Interesant este că doar 15% cooperau în domeniul energiei, probabil pentru că acesta este adesea un serviciu oferit de sectorul privat. Formele de cooperare variază de asemenea, pentru a oferi flexibilitate și a asigura maturizarea instrumentelor de cooperare în timp. Ele variază de la cooperare voluntară până la consolidare, ca în cazul cartierelor Vinohrady, Zizkov, Karlin sau Letna, care erau în trecut orașe independente și care au devenit în cele din urmă parte a orașului Praga. 4 Sursa: Raport privind Dezvoltarea Mondială 2000. 5 OCDE. 2014. The OECD Governance Survey: A Quantitative Description of Governance Structures in large Urban Agglomerati- ons (Studiul OCDE privind guvernanța: Descriere cantitativă a structurilor de guvernanță în marile aglomerări urbane). CEREREA EXPRIMATĂ DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 13 România are o istorie bogată în exemple de cooperare interjurisdicțională, primele asociații de dezvoltare intercomunitară metropolitană (ADI) fiind înființate la începutul anilor 2000. În prezent există aproximativ 41 de astfel de ADI, care se ocupă de o varietate de domenii de proiect și de investiții diverse ca amploare. Pentru a înțelege mai bine modelele de cooperare interjurisdicțională din Romania și a contribui la perfecționarea lor, precum și pentru a stabili dacă mai există cerere, Banca Mondială, împreună cu Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR), și-a asumat un angajament unic al administrațiilor subnaționale și cetățenilor la începutul anului 2019, în vederea identificării unei liste de proiecte prioritare cu impact multijurisdicțional, destinate zonelor urbane ale Bucureștiului și ale celor 40 de reședințe de județ. În cadrul campaniei „Prioritățile Orașului Tău” s-au transmis scrisori individuale către: (i) primăriile Bucureștiului, (ii) cele 40 de reședințe de județ din România, (iii) cele 40 de consilii județene și (iv) cele 40 de prefecturi. Prin scrisoare se solicita o listă de cel mult 10 proiecte cu impact interjurisdicțional considerate de importanță critică pentru zona urbană respectivă. În afară de potențialul impactului interjurisdicțional, trebuia ca proiectele să respecte trei criterii: 1. Să fie incluse într-o strategie sau într-un plan existent – la nivel local, județean sau național. 2. Să aibă o valoare minimă, ajustată la capacitatea financiară a fiecărui centru urban (adică cel puțin 10% din bugetul de investiții de capital estimat pentru 2014-2023). 3. Să nu aibă o finanțare asigurată. Reacția a fost copleșitoare, după cum se observă în figura 2 de mai jos. 14 RAPORT FINAL CEREREA EXPRIMATĂ DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 15 FIGURA 2. FIGURA 3. Zonele urbane și voturile primite în cadrul campaniei „Prioritățile Orașului Tău” Proiectele Zonei Metropolitane București-Ilfov Ca valoare, Tulcea a înregistrat cea mai mică valoare a intervențiilor metropolitane propuse, respectiv 50 de milioane EUR pentru 2 proiecte. Zona metropolitană București-Ilfov a avut cea mai mare valoare a intervențiilor metropolitane propuse, respectiv 27.117 milioane EUR pentru setul de proiecte prezentat mai jos. Proiectele desprinse din această inițiativă s-au reunit în jurul a 7 teme principale, astfel cum se arată în tabelul 1 de mai jos 16 RAPORT FINAL CEREREA EXPRIMATĂ DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA 17 TABELUL 1. Există o cerere evidentă de a duce mai departe progresele realizare în implementarea Domeniile/sectoarele cu impact interjurisdicțional din România proiectelor interjurisdicționale. Este interesant de remarcat dominanța proiectelor de transport, care reflectă experiențele zilnice ale locuitorilor și necesitatea unor zone urbane mai NUMĂRUL DE VALOAREA CUMULATĂ A DOMENIU TEMATIC DOMENIUL/SECTORUL interconectate. Următoarea temă semnificativă se referă la infrastructura culturală, turistică PROIECTE PROPUSE PROIECTELOR (MIL. EUR) Drumuri 58 5.427 € și de patrimoniu, ceea ce semnalează cererea utilizatorilor și potențialul turistic latent pe care respondenții îl doresc optimizat dincolo de granițele administrative. Variante de ocolire 33 2.669 € Căi ferate 32 11.060 € În urma acestei inițiative, Banca Mondială a trimis cereri către toate cele 39 de administrații Aeroporturi 17 2.057 € locale DUD, pentru a testa deschiderea acestora pentru proiecte interjurisdicționale. Un Autostrăzi 17 24.471 € număr covârșitor de respondenți sunt în favoarea unor astfel de proiecte, iar unii chiar au în vedere utilizarea de alocări proprii pentru astfel de intervenții. O serie de reprezentanți ai Drumuri expres 15 6.128 € administrațiilor locale au trimis, de asemenea, portofolii de proiecte metropolitane – inclusiv Legături de transport intermodal 12 259 € proiecte interjurisdicționale și intervenții care ar fi întreprinse în localitățile vecine. Transport public 11 232 € FIGURA 4. Porturi 9 1.277 € Mobilitate Răspunsurile administrațiilor locale la întrebarea: Ați accepta alocarea de fonduri UE pentru proiecte Parcări 8 89 € interjurisdicționale? Poduri 8 828 € Stații de cale ferată 7 153 € Pasaje supraterane 7 90 € 7,0% Transporturi pe apă 5 614 € Da, cu condiția să existe o alocare-bonus pentru proiectele Transporturi nemotorizate 3 61 € interjurisdicționale Pasaje subterane 3 112 € 42,0% 51,0% Da, și am fi de acord să alocăm un Stații de autobuz 1 6€ procentaj din propria alocare pentru astfel de intervenții Metrou 1 7.526 € Nu Infrastructură pentru afaceri 22 346 € Economic Infrastructură de cercetare 1 15.000 € Infrastructură sportivă 21 389 € Cultură, activități recreaționale, Infrastructură turistică 15 454 € agrement și turism În plus, Asociația Municipiilor din România a luat o poziție clară în privința acestei chestiuni. Infrastructură culturală 14 377 € La una dintre adunările sale generale, aceasta și-a prezentat poziția oficială cu privire la perioada Infrastructură educațională 3 105 € de programare 2021-2027, pe care a împărtășit-o și a dezbătut-o cu Ministerul Fondurilor Infrastructură dedicată sănătății 26 3.703 € Europene și cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (actualul MLPDA). Printre Infrastructură socială Locuințe 1 5€ principalele propuneri prezentate de Asociația Municipiilor din România se numără următoarele: Infrastructură socială 2 21 € • Să existe flexibilitatea de a alege abordări interjurisdicționale și să se poată face acest Termoficare 5 89 € lucru ad-hoc; Gestionarea deșeurilor solide 2 61 € • Să existe posibilitatea ca asociațiile de dezvoltare intercomunitară din zona metropolitană Infrastructură fizică Iluminat public 1 6€ să fie eligibile pentru finanțare UE; Apă și canalizare 1 5€ • Să existe flexibilitate în definirea teritoriului pe care se vor concentra intervențiile UE; Infrastructură de gaze 1 10 € • Să existe alocări mai mari pentru DUD 2021-2027 decât pentru perioada de programare Administrație publică 1 5€ Guvernanță curentă; Infrastructură administrativă 1 5€ Patrimoniu natural 12 282 € • Să existe descentralizare în gestionarea fondurilor UE, cu o preferință pentru 8 programe Regenerare urbană operaționale regionale; Regenerare urbană 11 479 € 18 RAPORT FINAL • Să existe asigurarea finanțării complete a proiectelor de rezervă care nu sunt finanțate în această perioadă de programare în cadrul Axei 4 a POR; • Să se primească sprijin financiar din partea UE, ca și în alte țări ale UE, pentru pregătirea timpurie a documentațiilor tehnice pentru proiectele planificate; • Să se simplifice procedurile birocratice și să se reducă sarcinile administrative în legătură cu gestionarea fondurilor UE; • Să se ia în considerare domeniile/sectoarele identificate ca fiind cele mai importante pentru administrațiile locale, și anume: mobilitatea urbană; infrastructura de învățământ, infrastructura de sănătate; regenerarea urbană; eficiența energetică; infrastructura rutieră; infrastructura de apă și canalizare; patrimoniul cultural și infrastructura adiacentă; • Să existe o paletă mai mare de intervenții eligibile la nivel local; CADRUL LEGISLATIV • Să se poată utiliza/actualiza strategiile/planurile existente (în special strategiile integrate de dezvoltare urbană și planurile de mobilitate), mai degrabă decât să trebuiască redactate altele complet noi. În cadrul unei întâlniri de lucru organizate în octombrie 2019 în cadrul acestui proiect, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (actualul MLPDA) și Comisia Europeană au exprimat necesitatea de a avea abordări interjurisdicționale pentru perioada de programare 2021-2027. Printre principalele propuneri prezentate în cursul întâlnirii se numără următoarele: • Să se ia în considerare o abordare metropolitană pentru marile zone metropolitane, municipalităților mai mici oferindu-li-se flexibilitatea de a realiza o cooperare bazată pe proiecte sau abordări metropolitane; • Să se aloce fonduri suplimentare pentru intervențiile metropolitane și să se facă alocări generale în funcție de populația zonei urbane funcționale, având în vedere că, de obicei, o intervenție într-un centru urban este benefică și pentru locuitorii zonelor suburbane și periurbane; • Să se limiteze povara asupra municipalităților și să li se permită să actualizeze documente strategice care au fost deja pregătite pentru zonele metropolitane; • Să se identifice domeniile/sectoarele principale pentru intervenții interjurisdicționale, cum ar fi mobilitatea, educația, sănătatea sau infrastructura pentru calitatea vieții (de exemplu, parcuri, piețe publice, piațete, piste pietonale și de biciclete). Concluzia întâlnirii a fost că ar putea fi luate în considerare trei opțiuni importante pentru perioada de programare 2021-2027: a. Planificare bazată pe municipalitățile actuale, cu flexibilitatea de a implica și alte localități; b. Planificare pe o zonă extinsă, cu introducerea unor elemente de guvernanță pentru a proteja partenerii minoritari; sau c. Preferință puternică pentru o zonă de planificare extinsă. În cadrul întâlnirii, majoritatea părților interesate și-au exprimat preferința pentru opțiunea (a) din cele enumerate mai sus. CADRUL LEGISLATIV 21 Cadrul legal românesc prevede cooperarea interjurisdicțională. Pentru a consolida și mai mult acest lucru, este necesar să analizăm modul în care sunt activate anumite dispoziții legislative, de exemplu cele care permit reședințelor de județ să formeze zone metropolitane. Și mai important este faptul că elaborarea politicii urbane naționale va trebui să ia în considerare modul în care consolidează cooperarea interjurisdicțională. Un alt domeniu esențial de analizat se referă la legislația privind amenajarea teritoriului și cerințele asociate. România are deja o bază legislativă pentru cooperare interjurisdicțională, de exemplu legi care definesc zonele metropolitane, teritoriul metropolitan și asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI), precum Legea nr. 215/23.04.2001 a administrației publice locale, Legea nr. 350/06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și Legea nr. 351/06.07.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități. Zonele și teritoriile metropolitane au fost introduse încă din 2001, prin Legea nr. 350/06.07.2001 și Legea nr. 351/06.07.2001, care le-au creat și le-au definit astfel: • O zonă metropolitană este o zonă constituită în mod voluntar între centre urbane majore (capitala României și municipii de prim rang – în total 12 orașe: București, Bacău, Brașov, Brăila, Galați, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Oradea, Ploiești și Timișoara) și localități urbane și rurale din zona imediată, aflate la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații. • Teritoriul metropolitan este zona din jurul marilor aglomerări urbane, delimitată de studii specializate, care creează relații reciproce de influență în domeniul infrastructurii de comunicații, economice, sociale, culturale și urbane. Limita teritoriului metropolitan depășește de regulă limita administrativă a localității și poate depăși limita județului din care face parte. Pentru a asigura o dezvoltare echilibrată, s-a permis ca și reședințele de județ să constituie zone metropolitane (în special cele din jurul Bucureștiului). Acest lucru s-a realizat prin modificarea din 2011 a Legii nr. 215/23.04.2001 și a Legii nr. 351/06.07.2001. Această referire nu a fost însă integrată în toate dispozițiile legale referitoare la zonele metropolitane. Structurile multijurisdicționale, de exemplu ADI-urile, sunt reglementate prin Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, Legea nr. 273/2006 privind finanțele 22 RAPORT FINAL publice locale, Legea nr. 3/2003 privind administrarea domeniului public și privat de interes local, Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică, Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007 și Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 sau Ordonanța de Guvern nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat. • ADI sunt definite ca structuri de cooperare juridică de drept privat, înființate în baza legii de către unitățile administrative teritoriale pentru a realiza în comun proiecte de interes zonal sau regional sau a furniza în comun servicii publice. Cadrul financiar și de planificare multijurisdicțional a intrat în vigoare în 2008, odată cu desemnarea polilor de creștere și a polilor de dezvoltare urbană astfel cum au fost conturați prin MODELE DE COOPERARE Hotărârea de Guvern nr. 998/27.08.2008, acordându-se prioritate investițiilor din programele cu finanțare europeană și națională. Aceeași decizie a mandatat zonele metropolitane să elaboreze Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană (PIDU) și polii de creștere să elaboreze Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), care să stea la baza alocării fondurilor FEDR. Evoluția cadrului legislativ românesc, de la identificarea în 2001 a zonelor și teritoriilor INTERJURISDICȚIONALĂ metropolitane și până la instrumentele fiscale și de planificare introduse în 2008, arată că s-au depus eforturi concertate pentru consolidarea bazei legislative pentru cooperarea interjurisdicțională. Cu toate acestea, se mai pot aduce îmbunătățiri cu privire la aspecte precum: • O politică urbană națională clară, care să ofere o bază de dovezi pentru stabilirea țintelor teritoriale. • Deși legislația prevede și definește zonele metropolitane, se pot aduce îmbunătățiri în sensul unui sprijin mai concret pentru cooperarea la nivel metropolitan, în special în cazul orașelor care nu sunt nici poli de creștere, nici poli de dezvoltare. • În ceea ce privește finanțarea, lipsa integrării și sincopele dintre programele naționale și finanțarea Uniunii Europene, combinate cu funcționarea deficitară a regimului de proprietate a terenurilor și infrastructurii și cu prezența actorilor supraregionali cu jurisdicție teritorială (de exemplu, Apele Române, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere etc.), constituie tot atâtea obstacole în calea realizării de proiecte metropolitane. • Legislația care reglementează planificarea teritorială necesită o simplificare și clarificare a cerințelor de la diferite niveluri, în special în ceea ce privește planurile care traversează granițele administrative. • Instrumentele care permit procese de dezvoltare inițiate de sectorul privat și de comunitate necesită îmbunătățiri suplimentare. Zonele metropolitane din România au potențialul de a juca un rol important în cooperarea multijurisdicțională și în gestionarea teritoriilor pe care le reprezintă. Ele au potențialul de a planifica și de a susține o dezvoltare echilibrată a teritoriilor și de a coordona și a monitoriza dezvoltarea lor. În acest context, este oportun și necesar să se dezvolte în continuare un cadru solid pentru cooperarea multijurisdicțională. Cadrul ar trebui să clarifice și să consolideze poziția zonelor metropolitane existente cu potențial de creștere. De asemenea, ar alinia sfera de aplicare și atribuțiile în raport cu membrii lor și cu alte inițiative de dezvoltare intracomunitară. Acest lucru ar evita suprapunerea mandatelor și diluarea resurselor și a eforturilor. MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 25 În prezent există modele instituționale de cooperare interjurisdicțională, care pot fi îmbunătățite prin adoptarea unei abordări la nivelul „întregului sistem”, de la integrarea într-o politică urbană națională până la o mai mare flexibilitate cu privire la tipurile de instrumente de cooperare utilizate și de la o atenție concentrată până la consolidarea capacității subnaționale. Studiile de caz din UE care au fost analizate în Livrabilul 4 oferă idei utile care pot fi luate în considerare la conceperea unei abordări a dezvoltării urbane durabile pentru perioada de programare 2021-2027 În cadrul acestei activități au fost explorate modalitățile prin care mai multe țări ale UE cooperează la nivel multijurisdicțional în mod eficace, desprinzându-se învățăminte pe care România le poate perfecționa și adapta în cadrul perioadei de programare 2021-2027. În acest sens s-au luat în discuție studii de caz din 9 țări din UE (a se vede raportul privind Livrabilul 4: Modele organizaționale pentru cooperarea interjurisdicțională). FIGURA 5. Modele organizaționale pentru acordurile interjurisdicționale în țările UE Sursa: Parlamentul European. 2019. Investițiile teritoriale integrate ca instrument eficace al politicii de coeziune. [Analiză aprofundată solicitată de Comisia CONT] 26 RAPORT FINAL MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 27 România a testat diverse răspunsuri instituționale pentru implementarea DUD. Câteva FEDR și FSE prin intermediul POR și al PO Capital Uman. În cel de al doilea caz, finanțarea este dintre acestea sunt: disponibilă din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) prin Programul Național de Dezvoltare Rurală. Există, de asemenea, grupuri de acțiune locală pentru pescuit (GALP), care Axă dedicată pentru DUD – România a decis să implementeze DUD pentru perioada de programare implementează proiecte ale Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). 2014-2020 printr-o axă dedicată: Axa prioritară 4 a Programului Operațional Regional. Beneficiarii sunt 39 de zone urbane – toate reședințele de județ, cu excepția orașului Tulcea, care are acces la fonduri Avantajele și dezavantajele principalelor modele organizaționale dedicate prin ITI Delta Dunării. În total, aproximativ 1,3 miliarde EUR au fost pre-alocate acestor 39 de Pentru perioada de programare 2014-2020, diferite țări din UE au utilizat diverse modele zone urbane. Pentru a accesa aceste fonduri pre-alocate în conformitate cu Axa 4 a POR, a organizaționale pentru abordarea dezvoltării urbane durabile (DUD) și a intervențiilor fost necesar ca administrațiile locale să elaboreze strategii integrate de dezvoltare urbană și interjurisdicționale, principalele fiind: 1) PO-uri dedicate; 2) axă prioritară dedicată în cadrul unui planuri de mobilitate și să identifice o listă de proiecte prioritare care urmau să fie finanțate. PO; 3) ITI; 4) DLRC-uri. Instrumentul DLRC este conceput în principal pentru intervenții la scară Cei șapte poli de creștere (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara) au mică și este utilizat pe scară largă în România pentru zonele rurale și zonele urbane mici. Având trebuit să se concentreze pe strategia și planul de mobilitate din cadrul zonei metropolitane – în în vedere că acest program de lucru se concentrează pe cele mai mari zone urbane secundare continuarea „abordării privind polul de creștere” utilizată pentru perioada de programare 2007- din România, doar primele trei modele organizaționale au fost luate în considerare mai detaliat. 2013. Celelalte administrații locale au avut opțiunea de a pregăti strategia pentru teritoriul unei Va fi evidențiată experiența altor țări din UE, în special în ceea ce privește aspectele care pot fi zone metropolitane existente sau pentru o zonă urbană funcțională (în cazul în care nu aveau o relevante și pentru orașele românești. zonă metropolitană stabilită). Program operațional dedicat pentru zonele urbane/metropolitane ITI non-DUD – Instrumentul de investiții teritoriale integrate (ITI) a permis României, la fel ca Doar Italia a folosit un program operațional urban dedicat pentru mai multe zone urbane. Având oricărui alt stat membru al UE, să grupeze finanțarea din mai multe axe prioritare ale unuia în vedere amploarea provocărilor privind dezvoltarea urbană din România, aceasta poate fi o sau mai multor programe operaționale (PO), pentru a asigura implementarea a unei strategii abordare valabilă. Printre avantajele acestei abordări se numără: integrate pentru un anumit teritoriu. Elementele-cheie ale unui program ITI sunt: (a) un teritoriu • Concentrarea clară asupra zonelor urbane, mai degrabă decât asupra zonelor urbane și desemnat (zonă funcțională); (b) o strategie de dezvoltare teritorială integrată conexă; (c) un regiunilor; pachet de acțiuni (proiecte) prioritare care urmează să fie implementate (un plan de investiții); și (d) acorduri de guvernanță pentru gestionarea implementării programului ITI. • Existența unei sume de bani dedicate pentru zonele urbane; • Posibilitatea unei diversități tematice mai mari; Guvernul României a decis să utilizeze instrumentul ITI pentru zona Delta Dunării și a alocat • Posibilitatea unei abordări mai competitive, fiind necesar ca grupurile de zone urbane să 1,3 miliarde EUR pentru ITI din diferite programe operaționale și pentru o gamă variată de concureze pentru fondurile dedicate în cadrul axelor prioritare; intervenții. Acordul de parteneriat România-UE, capitolul 3, descrie abordarea ITI propusă în România. Pentru a accesa finanțarea prin ITI, a fost elaborată o Strategie integrată pentru • Posibilitatea de a avea axe prioritare dedicate proiectelor mari de importanță strategică dezvoltarea durabilă a Deltei Dunării și implementarea prin investiții teritoriale integrate. Strategia pentru zonele urbane/metropolitane; și a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (actualul MLPDA) cu • Posibilitatea unei corelări clare între prioritățile urbane naționale și Programul Operațional. finanțare europeană (în cadrul PO Asistență Tehnică 2007-2013) și cu ajutorul Băncii Mondiale. Câteva dezavantaje: Geografic, zona ITI cuprinde Rezervația Biosferei Deltei Dunării (RBDD) și zonele înconjurătoare: municipiul Tulcea, 4 orașe (Babadag, Isaccea și Sulina), 29 de comune din județul Tulcea și 4 comune • Este posibil ca un PO nou să aibă nevoie de timp pentru elaborare și, prin urmare, (Corbu, Istria, Mihai Viteazu și Săcele) din județul Constanța (sud-estul județului Tulcea și RBDD). implementarea sa ar putea întârzia; • Există mai puține posibilități de a combina finanțarea cu ceea ce se oferă în cadrul altor Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC) – Regulamentul nr. 1303/2013 PO; și al Parlamentului European și al Consiliului European stabilește cadrul pentru implementarea • Vor exista fonduri și posibilități mai reduse pentru Programul Operațional Regional. abordării privind dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC). DLRC este un instrument integrat care poate fi utilizat pentru a răspunde problemelor complexe de dezvoltare, Axă prioritară dedicată în cadrul unui program operațional necesitând cooperarea mai multor părți interesate din sectorul public, cel neguvernamental și cel Acesta este modelul organizațional folosit în prezent de România și de alte țări, cum ar fi Spania privat. Pentru a accesa finanțarea DLRC, este necesar ca părțile interesate relevante să formeze și Ungaria. Câteva avantaje ale acestui model: grupuri de acțiune locală (GAL), adoptând aceeași abordare ca cea folosită pentru programul LEADER în perioada de programare 2007-2013. Procesul de formare a GAL este descris în • Este bine cunoscut și există deja un cadru instituțional pentru acest tip de abordare; figura de mai jos. În România, finanțarea DLRC este disponibilă pentru două tipuri de GAL: • Reduce sarcina administrativă pentru autoritățile naționale; și 1) comunitățile marginalizate din zonele urbane cu peste 20.000 de locuitori; 2) zonele rurale și orașele cu mai puțin de 20.000 de locuitori. În primul caz, finanțarea este disponibilă din • Este cel mai simplu dintre toate modelele organizaționale. 28 RAPORT FINAL MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 29 Câteva deficiențe: Analizarea diverselor moduri în care țările UE au utilizat abordarea DUD pentru finanțarea • Oferă mai puțină diversitate tematică; acordurilor interjurisdicționale poate oferi idei utile despre modul în care abordarea DUD a României ar putea fi îmbunătățită în perioada de programare 2021-2027. Iată câteva idei • Oferă aceleași opțiuni pentru toate zonele urbane, în pofida nevoilor variate; importante care reies din comparație: • Impune o povară administrativă semnificativă (de exemplu, SIDU, Planuri de mobilitate, • O alocare de resurse sporită și o mai mare flexibilitate – Polonia s-a bazat în principal autorități urbane) pentru alocări relativ mici; pe instrumentul ITI pentru implementarea DUD, 24 de zone metropolitane și aglomerări • Limitează semnificativ tipurile de intervenții care pot fi întreprinse; și urbane primind sprijin prin intermediul acestui instrument. Polonia nu numai că a avut o • Reduce vizibilitatea inițiativelor de dezvoltare urbană, întrucât acestea sunt incluse concentrare mai mare de resurse pentru fiecare zonă metropolitană/aglomerare urbană, într-o structură de program care nu are o identitate urbană clară dar a avut și acces la un număr mai mare de intervenții și o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor UE. Această flexibilitate mai mare a fost posibilă și printr-o abordare Investiții Teritoriale Integrate (ITI) regională, constând în 16 programe operaționale (PO) regionale în care au fost încadrate ITI au fost utilizate pe scară largă de țări precum Polonia și Cehia, iar dovezile de până acum arată ITI. Prin comparație, România a avut un singur astfel de program. că instrumentul a avut un succes relativ. Câteva beneficii ale ITI: • Diversitate – Italia are cea mai diversă abordare DUD a unei țări din UE. Are un PO • Posibilitatea de a accesa finanțare prin toate programele operaționale relevante, inclusiv național pentru zonele metropolitane, oferind finanțare pentru 14 zone metropolitane din FEDR, FSE, FC și, posibil, FEADR; majore din țară. În plus, 21 de regiuni au implementat DUD fie prin ITI, fie printr-o axă prioritară dedicată în cadrul programului operațional regional. Italia și Slovenia sunt, de • Permit un nivel mai ridicat de diversitate tematică, o mai bună integrare a surselor de finanțare și un răspuns mai bun la nevoile urbane; asemenea, singurele două țări din UE care implementează împreună un ITI transfrontalier. • Surse multiple de finanțare – Republica Cehă avea un PO dedicat zonei metropolitane • Potențial de finanțare dedicată mai mare pentru zonele urbane; Praga și 7 ITI dedicate celor mai mari zone metropolitane și aglomerări urbane ale țării. • Grad sporit de descentralizare a responsabilităților, generând o asumare a responsabilității ITI din Praga, chiar dacă se încadrează în PO Praga - Pol de creștere, a accesat finanțare la nivel local; și prin alte programe operaționale. • Deciziile sunt luate mult mai aproape de cetățeni și de părțile interesate; • Direcționare și implementare transregională – Spania utiliza o abordare similară cu • Oferă o identitate puternică pentru parteneriate și strategii; România, DUD fiind pusă în aplicare printr-o axă prioritară în cadrul POR național. Alocarea fondurilor se făcea însă în mod țintit – cu 3 priorități cheie6 și pentru municipalitățile • Pot favoriza cooperarea dincolo de granițele administrative, limitând fragmentarea fondurilor cu aproximativ 20.000 de locuitori, fiind vizate zonele cu sărăcie demonstrabilă și europene, evitând suprapunerea investițiilor și stimulând sinergiile și efectele la scară; elaborându-se planuri integrate pentru zonele cu handicap demografic și economic. De • Limitează concurența pentru fondurile europene între municipiile vizate de ITI, încurajând asemenea, Spania a reușit să implementeze cu ușurință ITI în mai multe regiuni, ceea ce schimbul de informații cu privire la planurile de investiții, învățarea reciprocă și este o lecție importantă pentru România. coordonarea sporită a proiectelor UE; • Monitorizare și evaluare riguroase – În perioada 2014-2020, Franța a alocat 10% din • Oferă stabilitate care facilitează planificarea pe termen lung; FEDR/FSE pentru inițiativele din cadrul SIDU, iar între perioadele de programare 2007- • Promovează o abordare metropolitană a dezvoltării strategice; și 2013 și 2014-2020 s-a triplat numărul teritoriilor urbane participante. Acest lucru indică o maturizare a politicii și un accent fiscal pus pe agenda urbană. Odată cu această • Facilitează consolidarea capacităților administrative la nivel local și creșterea calității proiectelor și investițiilor UE. maturitate a apărut și o perfecționare a măsurilor de monitorizare și evaluare instituite. De exemplu, există o structură de coordonare dedicată pentru SIDU, care prezintă o Câteva deficiențe ale ITI listă de indicatori propuși pentru aspecte precum demografia, locuințele, ocuparea forței de muncă etc. Monitorizarea și evaluarea sunt realizate de obicei de comisii multi- • Dificultate în a decide zonele pentru care să se utilizeze ITI și nivelul ridicat de concurență agenție de monitorizare și control, iar învățămintele desprinse din aceste intervenții sunt între zone pentru a garanta finanțarea; considerate bune practici care ar trebui încorporate în toate celelalte proiecte. • Pot duce la apariția unor efecte de tip „bulgăre de zăpadă” și politizare, având în vedere • Integrare sectorială – Portugalia realizează DUD prin patru programe operaționale că mai multe autorități încearcă să obțină pachete de finanțare dedicate; regionale, axate pe consolidarea zonelor metropolitane și promovarea regenerării urbane • Necesită o capacitate locală adecvată și impun o sarcină birocratică mai mare; în centrele urbane de nivel superior. Strategiile integrate de dezvoltare urbană trebuie să • Pot necesita mai mult timp în ceea ce privește dezvoltarea cadrului organizațional în se bazeze pe trei planuri preexistente: planurile de mobilitate, planurile de acțiune pentru comparație cu alte modele organizatorice; regenerare urbană și planurile de acțiune integrate pentru comunitățile defavorizate. • Pot afecta absorbția, deoarece există o concurență redusă pentru fonduri; și 6 1) Îmbunătățirea mediului fizic și ambiental al zonelor urbane (orașe durabile) – corespunzător OT4 și OT6; 2) Îmbunătățirea • Reduc impulsul competitiv și nu răsplătesc în mod adecvat performanțele ridicate. dimensiunii economice și a competitivității zonelor urbane (orașe inteligente) – corespunzător OT2; și 3) Îmbunătățirea dimen- siunii sociale a zonelor urbane (orașe incluzive) – corespunzător OT9. 30 RAPORT FINAL MODELE DE COOPERARE INTERJURISDICȚIONALĂ 31 • Descentralizare – Germania are o abordare extrem de descentralizată, în care Opțiunea 3. ITI pentru cei 7 poli de creștere, cu aproximativ 50% din finanțarea DUD totală. implementarea DUD este decisă de fiecare dintre cele 16 administrații regionale. Se Alte 50% alocate pentru celelalte 32 de reședințe de județ în cadrul unei axe prioritare folosesc, printre altele, instrumentul ITI, axe prioritare dedicate în cadrul programelor dedicate din POR (similar Axei 4 actuale, dar cu ajustările discutate la opțiunea 1). Toate operaționale regionale și cereri competitive pentru strategii integrate de dezvoltare celelalte zone urbane ar putea avea o axă dedicată în POR 2021-2027, similar abordării utilizate urbană implementate prin axe prioritare mixte. în prezent cu actuala Axă 13 din POR 2014-2020. Pentru problemele vizate, zonele urbane ar trebui să aibă posibilitatea de a forma grupuri de acțiune locală împreună cu alte administrații • Focus tematic și inovare – Abordarea Finlandei în domeniul DUD s-a axat pe o ITI locale, reprezentanți ai sectorului privat și/sau ONG-uri. Pentru domeniile tematice care nu sunt formată din cele mai mari șase orașe ale țării (Helsinki, Espoo, Vantaa, Oulu, Tampere și incluse în mod special în axele prioritare, administrațiilor locale ar trebui să li se permită să Turku). Scopul principal al strategiei ITI este de a întări competitivitatea Finlandei prin acceseze finanțare prin alte programe operaționale. utilizarea celor mai mari orașe ca medii de dezvoltare și testare a inovațiilor. Abordarea este axată tematic și concentrează resursele limitate, având în vedere sumele mici pe Opțiunea 4. Program operațional de dezvoltare urbană pentru cele 39 de zone urbane care le poate accesa fiecare oraș (în medie 6,6 milioane EUR per oraș). actuale prevăzute la articolul 7. Astfel cum s-a discutat la opțiunile 1 și 2, ar trebui să fie • Angajamentul mai multor părți interesate – Regatul Unit implementează DUD disponibile axe prioritare dedicate pentru proiectele strategice cu impact metropolitan. În cadrul printr-o abordare incluzivă, cu parteneriate antreprenoriale locale (parteneriate între POR 2021-2027, ar fi disponibilă o axă prioritară dedicată pentru zonele urbane mici, printr-o administrațiile locale, sectorul privat, ONG-uri și alți actori locali) care sunt responsabile abordare similară cu actuala Axă 13 din POR 2014-2020. Pentru problemele vizate, zonele urbane de elaborarea de strategii privind DUD. Strategiile DUD sunt puse în aplicare prin ITI în ar trebui să aibă posibilitatea de a forma grupuri de acțiune locală împreună cu alte administrații centrele urbane (adică în zonele urbane cu peste 600.000 de persoane, printre care se locale, reprezentanți ai sectorului privat și/sau ONG-uri. Pentru domeniile tematice care nu sunt numără Londra, Birmingham, Bristol, Leeds, Liverpool, Nottingam, Manchester, Newcastle incluse în mod special în axele prioritare, administrațiilor locale ar trebui să li se permită să și Sheffield), accentul punându-se pe zone urbane funcționale, nu doar pe centrele urbane. acceseze finanțare prin alte programe operaționale. Pentru a ancora considerațiile de mai sus în conceperea programelor, în vederea unei mai Opțiunea 5. Programe operaționale regionale, cu abordarea DUD decisă individual pentru mari consolidări a agendei României privind creșterea economică generată de orașe, DUD fiecare regiune (astfel cum se întâmplă în Italia). Aici pot fi luate în considerare mai multe sub- 2021-2027 ar trebui concepută luând în considerare următoarele opțiuni: opțiuni, după cum urmează: Opțiunea 1. Axă dedicată în cadrul POR 2021-2027, așa cum se întâmplă în prezent, dar cu o Opțiunea 5.1. 8 programe operaționale regionale cu AM regionale. În cadrul acestei opțiuni, concentrare mai mare de fonduri alocate zonelor urbane și cu posibilitatea încheierii de acorduri funcția și atribuțiile autorității de management sunt transferate la nivel regional către ADR- interjurisdicționale sau de parteneriate bazate pe proiecte care să fie eligibile pentru finanțare uri, preluându-se unele zone din programele operaționale gestionate la nivel național. UE. Administrațiile locale care optează pentru abordări axate pe zona urbană funcțională pot Opțiunea 5.2. Menținerea cadrului actual, cu un POR național pentru o parte dintre fi stimulate prin alocări premium sau prin linii de finanțare dedicate proiectelor strategice cu regiuni și PO-uri regionale pilot pentru 3-5 regiuni voluntare. În cadrul acestei opțiuni, impact la nivel metropolitan. De asemenea, jurisdicțiile urbane ar trebui să aibă o gamă mai este posibil să se combine programele regionale: unul gestionat la nivel național (similar celui largă de domenii de intervenție din care să aleagă – ca răspuns la provocări specifice sau la din 2014-2020) și 3-5 PO regionale gestionate similar opțiunii 5.1, în care funcțiile și sarcinile oportunitățile pe care doresc să le valorifice. autorității de management sunt transferate la nivel regional. Participarea la un astfel de program-pilot ar fi voluntară. Opțiunea 2. Un Program Operațional Zone Metropolitane, dedicat polilor de creștere și polilor de dezvoltare din perioada de programare 2007-2013 (urmând modelul italian), cu o Opțiunea 5.3. Menținerea unui POR național, cu o axă și o alocare dedicate fiecărei diversitate tematică mai mare și cu eligibilitate deschisă pentru toate unitățile administrativ- regiuni, precum și cu un transfer consistent de competențe către regiuni. Modelul teritoriale care fac parte din zona metropolitană/zona urbană funcțională a acestor poli de de grant global al PO Infrastructură Mare poate fi utilizat ca model. În cadrul acestei creștere și de dezvoltare. Una sau mai multe axe din cadrul acestui PO ar putea fi dedicate opțiuni, totul este organizat în cadrul unui singur program operațional regional, însă proiectelor interjurisdicționale care răspund dinamicii metropolitane sau dinamicii aglomerărilor particularitățile fiecărei regiuni sunt transpuse la nivelul unei axe specifice, existând urbane. Proiectele din cadrul acestor axe ar putea fi negociate și prioritizate din timp, fără să alocări diferențiate. Autoritatea de management de la nivel central are rolul exclusiv de facă obiectul unei selecții competitive. Toate celelalte zone urbane ar putea avea o axă dedicată coordonare a programului, toate celelalte atribuții fiind exercitate la nivelul ADR-urilor ca în POR 2021-2027, similară cu actuala Axa 13 din POR 2014-2020. În plus, pentru problemele organisme intermediare. Pentru abordarea DUD, administrațiile locale ar putea funcționa vizate, zonele urbane ar trebui să aibă posibilitatea de a forma grupuri de acțiune locală cu alte ca organisme intermediare secundare. administrații locale, reprezentanți ai sectorului privat și/sau ONG-uri. De asemenea, așa cum se întâmplă în cazul DUD 2014-2020, pentru domeniile tematice care nu sunt incluse în mod special În urma unui proces de consultare extins, ce a inclus Ministerul Fondurilor Europene, în PO Zone Metropolitane, administrațiilor locale ar trebui să li se permită să acceseze finanțare Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Asociația Municipiilor din prin alte programe operaționale. România și Comisia Europeană, opțiunea preferată pentru abordarea DUD pe 2021-2027 este Opțiunea 5.1. 32 RAPORT FINAL Pentru a duce mai departe progresele realizate în perioadele de programare anterioare și a reflecta asupra învățămintelor desprinse în România și în alte țări ale UE, raportul recomandă o abordare privind DUD mai îndrăzneață pentru perioada de programare 2021-2027, care să pună în prim-plan și să extindă agenda urbană. În următoarea perioadă de programare, partenerii de dezvoltare trebuie să rezolve nu doar problema investițiilor de capital, ci și probleme structurale cum ar fi perifericitatea, capacitatea și calitatea scăzută a instituțiilor. Acest lucru se poate realiza printr-o mai bună armonizare a politicilor și resurselor naționale, regionale și ale UE, pentru a se crea condițiile preliminare necesare creșterii economice. Câteva dintre condițiile preliminare culturale și instituționale identificate sunt: 1. Adoptarea unei perspective pe termen lung – Studiile de caz din UE analizate arată că abordările de cooperare multijurisdicțională au evoluat pe măsură ce s-au maturizat. De aceea, este necesar ca guvernul să adopte o perspectivă pe termen lung și să integreze mecanisme și capacități de învățare și de perfecționare a sistemului pe măsură ce INSTRUMENTELE FISCALE acesta se va maturiza. Dintre aceste mecanisme, esențiale sunt planurile de dezvoltare urbană integrată interjurisdicțională pe termen lung. 2. Structurile de cooperare multijurisdicțională bazate pe o politică națională clară de dezvoltare/creștere urbană par să fi avut mai mult succes. O evaluare națională a polilor de creștere și a zonelor urbane funcționale aferente menținute de-a lungul timpului, susținută de resurse instituționale, fiscale și de planificare robuste, conferă claritate și siguranță politică și astfel îmbunătățește performanțele zonelor urbane identificate, consolidează legăturile dintre mediul urban și cel rural și satisface nevoia de a realiza investiții integrate în afara teritoriului administrativ. 3. Răspunsuri instituționale flexibile și versatile – Există dovezi ale unor abordări diverse de structurare a cooperării multijurisdicționale, de la cele informale (acorduri), la cele formale. Decizia asupra modului de funcționare ar trebui luată ținând cont de factori precum contextul, capacitatea etc. Pentru a răspunde diferitelor niveluri de capacitate și de resurse, guvernele naționale ar trebui să ia în considerare o abordare de tipul „încheierii unui acord” pentru implementarea DUD. Aceasta ar face posibile structuri, responsabilități și operațiuni adaptate, asigurând în același timp îndeplinirea așteptărilor naționale și europene. 4. Finanțarea – Studiile de caz au evidențiat diferitele moduri în care au fost finanțate aceste structuri și activitatea lor. Deși s-a pus accentul pe modul în care au fost utilizate fondurile europene, este clar că acolo unde a existat certitudine financiară (fondurile naționale fiind alocate pentru aceleași domenii și sectoare) succesul a fost mai mare. 5. Claritatea rolurilor și a responsabilităților – Cooperarea multijurisdicțională necesită delimitarea clară a rolurilor și responsabilităților între diversele părți. 6. Capacitate – Cooperarea multijurisdicțională necesită o capacitate care poate să nu existe în mod obișnuit în municipalitățile locale, iar construirea acestei capacități este un element important în dezvoltarea unor administrații urbane solide. Această capacitate ar trebui să se concentreze, de asemenea, pe consolidarea și îmbunătățirea participării cetățenilor și pe implicarea sectorului privat. INSTRUMENTELE FISCALE 35 Există instrumente financiare orientate către zonele urbane și care susțin investițiile de cooperare interjurisdicțională; totuși, acestea mai pot fi îmbunătățite în dimensiuni precum direcționarea teritorială, flexibilitate sporită și extinderea sferei de aplicare a intervențiilor și a sumelor direcționate către implementarea DUD. Mai jos este evidențiată necesitatea unei creșteri a alocării FEDR și FSE pentru 2021-2027 direcționate către DUD. România a avut atât una dintre cele mai mari alocări 2014-2020 pentru DUD, cât și una dintre cele mai mari cote din FEDR (11%) pentru aceste tipuri de intervenții, depășind mandatul minim de 5% din Regulamentul FEDR (a se vedea figura 5 de mai jos). De remarcat însă că valoarea proiectelor DUD depuse pentru finanțare este de 3,27 miliarde EUR, ceea ce echivalează cu 236% din fondurile alocate. FIGURA 6. Alocările (mil. € și % din FEDR) și mecanismele de implementare pentru DUD 2014-2020 Sursa: Matkó, Marton. 2016. Sustainable urban development in Cohesion policy programmes 2014- 2020, a brief overview (Dezvoltare urbană durabilă în programele politicii de coeziune 2014-2020 - scurtă prezentare generală). Document prezentat în cadrul Reuniunii Rețelei pentru Dezvoltare Urbană, 18 februarie 2016. 36 RAPORT FINAL INSTRUMENTELE FISCALE 37 procesele politice, stabilind totodată priorități politice care să ajute prioritizarea. Dincolo de cuantumul investițiilor, abordarea privind DUD a României prezintă o serie de În absența unor astfel de orientări privind politicile, stabilirea procentajului care ar trebui alocat deficiențe în ceea ce privește investițiile urbane în general și investițiile interjurisdicționale în orașelor și a tipurilor de investiții pentru care ar trebui alocat acesta este evaluată pe baza nevoii, special. De exemplu: a direcționării teritoriale și a capacității de absorbție. • Intervențiile și proiectele care decurg din acorduri interjurisdicționale nu au avut prevederi TABELUL 2. specifice privind eligibilitatea, iar finanțarea a ajuns în principal la principalele centre urbane. Necesarul de investiții pe sectoare în România (în milioane EUR) • Alocarea medie pe suprafață urbană a fost relativ mică în comparație cu alte țări – Alocări din Alocări Necesar de fonduri UE bugetare aproximativ 30 de milioane EUR per zonă urbană, comparativ cu 138 milioane EUR în Cehia Decalaj de SECTOR PRIORITAR investiții propuse de stat/ Credite PPP-uri finanțare sau 133 de milioane EUR în Polonia. (mil. EUR) pentru 2014- județene/ 2023 locale • În perioada de programare 2014-2020 și în cadrul ferestrei de finanțare DUD, zonele urbane Autostrăzi € 13,254 € 1,742 € 824 € 2,935 € 1,897 € 5,856 ale României au putut întreprinde intervenții în doar 4 domenii tematice, ceea ce înseamnă Drumuri expres € 10,367 € 586 € 491 € 772 - € 8,518 alte țări (de exemplu, zonele urbane ale Poloniei au avut semnificativ mai puțin decât în ​​ Drumuri naționale € 2,292 € 445 € 73 € 268 - € 1,506 acces la 39 de domenii tematice), ceea ce a limitat extinderea și impactul DUD. Variante de ocolire € 332 € 181 € 34 € 117 - €0 • Sarcina birocratică pentru accesarea fondurilor pentru DUD poate fi considerată Drumuri județene € 6,413 € 946 € 1,774 - - € 3,693 disproporționată în raport cu fondurile disponibile. Drumuri comunale € 4,728 € 440 € 3,428 - - € 4,288 • Există o lipsă de concentrare a resurselor, zonele urbane mari primind sume similare cu Căi ferate € 14,382 € 2,070 € 1,626 - € 810 € 9,876 zonele urbane mici (pentru aceleași domenii tematice), deși nevoile variază semnificativ. Metroul bucureștean € 9,880 € 683 € 200 - - € 8,997 De exemplu, Constanța, unde aproximativ 550.000 de persoane locuiesc în zona urbană Infrastructură portuară € 3,381 € 619 € 486 - - € 2,276 funcțională, a avut acces la 47 de milioane EUR în cadrul DUD – față de 22 de milioane EUR Infrastructură aeroportuară € 1,421 € 552 € 434 - - € 435 disponibile pentru zona urbană Sfântu Gheorghe, unde trăiesc doar 85.000 de persoane. Noduri de transport multimodal € 316 € 70 € 55 - - € 191 Conform proiectului de politică de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, statele Apă și canalizare € 23,804 € 3,014 € 2,880 € 1,200 - € 16,710 membre trebuie să aloce cel puțin 6% din fondurile FEDR pentru dezvoltare urbană durabilă Gestionarea deșeurilor solide € 352 € 352 ?       (DUD). În cazul României, aceasta înseamnă cel puțin 1,039 miliarde EUR. Proiectul de politică Cadastru € 1,300 € 313 € 600     € 387 de coeziune oferă, în continuare, următoarele orientări în ceea ce privește concentrarea tematică: Terenuri dezafectate € 8,500 € 338 € 35     € 8,127 Izolare termică € 5,300 € 1,187 € 1,006   € 184 € 2,923 ± CUANTUMUL OBIECTIVUL DE POLITICĂ % ALOCARE Termoficare € 1,000 € 250 - - - € 750 INVESTIȚIEI Infrastructură turistică € 650 € 119 - - - € 531 OP 1 – O Europă mai inteligentă 35% din FEDR + 6 miliarde EUR Reabilitare seismică € 180 - - - - € 180 OP 2 – O Europă mai verde 30% din FEDR + 5,2 miliarde EUR Locuințe publice/sociale € 4,500 € 25 - - - € 4,475 Schimbări climatice 30% din FEDR + 5,2 miliarde EUR Cartiere istorice € 1,125 - - - - € 1,125 Schimbări climatice 37% din FC + 1,7 miliarde EUR Infrastructură socială în zonele Sprijin material pentru persoanele defavorizate 2% din FSE+ + 0,17 miliarde EUR rurale (educație, sănătate, sport, € 3,705 € 522 € 788 - - € 2,395 cultură) Incluziune socială 25% din FSE+ + 2,1 miliarde EUR Plan de investiții integrate Sprijin pentru tinerii șomeri 10% din FSE+ + 0,18 miliarde EUR (inclusiv plan de mobilitate) pentru € 5,654 € 500 € 5,154 - ? €0 București Programe de investiții integrate Ca și alte țări, România are un deficit de finanțare semnificativ, de aproximativ 83 de (inclusiv planuri de mobilitate) € 5,977 € 2,746 € 2,890 - € 251 €0 miliarde EUR (a se vedea tabelul de mai jos), dacă se compară nevoile de investiții prevăzute pentru reședințele de județ în diversele strategii și planuri cu sursele de finanțare disponibile Programe de investiții integrate în € 3,568 € 2,614 € 954 - - €0 celelalte municipii (63) și orașe (217) Stabilirea modului de prioritizare a acestor nevoi extinse, având în vedere resursele limitate, ITI Delta Dunării € 1,114 € 1,114       €0 este un proces care necesită corelarea dovezilor științifice cu alegerile politice. O strategie TOTAL € 133,394 € 19,962 € 22,312 € 5,292 € 3,143 € 83,239 națională de dezvoltare cuprinzătoare poate oferi un cadru pentru contribuții bazate pe dovezi în Sursa: informații culese din diverse master planuri, strategii și programe operaționale existente 38 RAPORT FINAL INSTRUMENTELE FISCALE 39 Alocarea mai multor resurse În contextul specific al zonelor urbane din România, pe lângă analizarea producției economice sau a productivității, este important să înțelegem succesul acestor zone în ceea – peste 6% din FEDR ce privește oferirea unei alternative potențiale la migrația spre exterior. Cu alte cuvinte, la baza deciziei de alocare a resurselor trebuie să stea calitatea vieții împreună cu nevoile de dezvoltare economică ale zonelor urbane, dacă se dorește ca orașele din România să devină Pentru perioada de implementare 2014-2023, Banca Mondială a estimat că cele 40 de competitive și să fie considerate o alternativă la orașele din Europa de Vest, ceea ce ar avea ca reședințe de județ din România ar putea întreprinde în mod durabil investiții de capital de efect transformarea acestor orașe într-un „dig” în calea emigrării. aproximativ 6 miliarde EUR. Premisa de bază a acestei estimări este aceea că fiecare decizie de investiții publice ar trebui să ia în considerare costurile de exploatare și întreținere și că investițiile Figura de mai jos arată că alocarea medie pentru DUD per zonă urbană din România este destul nu ar trebui să fie întreprinse dacă astfel de costuri viitoare nu pot fi acoperite de bugetele de mică în comparație cu alte țări ale UE. Zone urbane precum Wroclaw (Polonia), Brno (Republica interne. Din această sumă de 6 miliarde EUR, zonele urbane pot accesa în jur de 2,7 miliarde EUR Cehă), Gdansk sau Poznan (Polonia) beneficiază de alocări DUD de peste 200 milioane EUR – (46% din pachetele de investiții de capital) prin fonduri europene în perioada de implementare mult mai mult decât fondurile de 50 milioane EUR pe care le au la dispoziție orașe similare 2014-2023 – fie prin fondurile dedicate din Axa Prioritară 4 a POR (în total 1,3 miliarde), fie românești, precum Constanța, Brașov sau Cluj-Napocal 7. printr-un proces competitiv prin alte axe prioritare în cadrul programelor operaționale existente. FIGURA 7. Cele 46% din pachetele de investiții de capital din fondurile europene reprezintă o proporție Alocarea medie pentru DUD pe zonă urbană, în țările UE, în perioada 2014-2020 relativ mare din totalul finanțărilor UE dedicate marilor zone urbane. Cu toate acestea, atunci când datele sunt defalcate, devine clar că orașele mari, care sunt esențiale pentru competitivitatea regiunilor din care fac parte, primesc în mod disproporționat mai puține fonduri europene. Pentru perioada de programare 2021-2027, este important ca fondurile europene să fie alocate în funcție de nevoile reale, la fel cum s-a procedat în alte țări din UE (studiile de caz din Polonia, Italia sau Cehia oferă un bun exemplu de modalitate în care resursele ar putea fi alocate într-un mod mai echitabil). Pentru perioada de programare 2021-2027, alocarea FEDR propusă pentru România va fi în jur de 17,3 miliarde EUR. Din această sumă, noua politică de coeziune indică faptul că cel puțin 6% ar trebui să se aloce pentru abordarea DUD. Astfel, dacă România ar aloca valoarea minimă de 6% din FEDR pentru DUD, suma totală ar ajunge la 1,039 miliarde EUR. Dacă se va aloca pentru DUD un procentaj de 11% din FEDR, cum s-a procedat în 2014-2020, suma totală se va ridica la 1,905 miliarde EUR. Pentru a sprijini însă pe deplin potențialul de creștere economică al zonelor urbane și a obține o distribuție generală mai echitabilă a fondurilor, ar fi de dorit o creștere a alocării la aproximativ 15% din FEDR, ceea ce ar face ca suma totală să se ridice la 2,598 miliarde EUR. Sursa: Matko, Marton. 2016. Dezvoltare urbană durabilă în programele politicii de coeziune 2014-2020. [Prezentare PowerPoint susținută la 18 februarie 2016 la Bruxelles.] Mai multă concentrare a resurselor Impactul abordării DUD este mult diminuat dacă nu se depun eforturi pentru concentrarea deliberată asupra zonelor urbane funcționale în locul centrelor urbane. Fondurile UE Mai multe resurse nu înseamnă doar o alocare mai mare, ci implică și concentrarea acestor reprezintă un mijloc excelent pentru derularea de proiecte interjurisdicționale, care pot fi resurse în acele zone în care produc cel mai mare impact. Având în vedere nevoile mari și dificil de realizat fără existența unor stimulente esențiale. De exemplu, în pofida suburbanizării răspândirea acestor nevoi pe un teritoriu geografic larg, impulsul inerent este acela de a distribui rapide în majoritatea orașelor dinamice din România, nu s-au realizat adăugări majore de resursele în mod echilibrat. Deși acest lucru asigură echitatea în rândul autorităților locale și, ca infrastructură de conectare față de infrastructura anterioară anului 1989. Există o nevoie atare, evitarea conflictelor, el nu răspunde neapărat unei dinamici de dezvoltare reale. Dezvoltarea critică de infrastructură de conectare metropolitană și de transport public metropolitan, pentru este în mod inerent dezechilibrată și se bazează pe un număr definit de motoare economice a soluționa problemele de conectivitate la nivel metropolitan. care determină creșterea, această creștere fiind benefică și pentru alte zone. Astfel, deși este important să se asigure că distanța dintre aceste motoare economice și restul țării nu devine prea mare, este la fel de important să se asigure funcționarea la potențialul maxim a acestor motoare economice. Pe scurt, investirea insuficientă în zonele care pot oferi creștere poate avea 7 Trebuie menționat că alocarea relativ scăzută per zonă urbană în țările UE mai dezvoltate se datorează atât alocărilor de consecințe negative nu doar pentru acele zone, ci și pentru restul țării. fonduri europene relativ mici pentru regiunile dezvoltate (cele mai mari finanțări axându-se pe regiunile mai puțin dezvoltate), cât și veniturilor din surse proprii suplimentare substanțiale pe care orașele dezvoltate le au la dispoziție 40 RAPORT FINAL INSTRUMENTELE FISCALE 41 În perioada de programare 2021-2027 ar trebui să se ofere stimulente țintite administrațiilor TABELUL 3. locale care aleg să se axeze pe abordări interjurisdicționale. Cei 7 poli de creștere ar trebui Alocările DUD propuse pentru 2021-2029 să fie obligați să pregătească strategii integrate de dezvoltare urbană la nivel metropolitan, în Pachete de investiții de Alocări de fonduri DUD propuse pentru 2021-2029 conformitate cu abordarea din 2007-2013 și din 2014-2020, dar cu stimulente clare pentru capital pentru 2021-2029 ZUF implementarea de proiecte interjurisdicționale și de proiecte în zonele suburbane și periurbane. Centru urban Zonă peri-urbană 6% din FEDR 11% din FEDR 15% din FEDR a ZUF Pentru celelalte 32 de reședințe de județ pot fi luate în considerare următoarele opțiuni: Alba Iulia € 89,943,358 € 36,158,792 € 13,342,044 € 24,460,413 € 33,355,109 Alexandria € 52,446,111 € 13,990,221 € 7,029,194 € 12,886,855 € 17,572,984 1. Reședințele de județ cu cooperare teritorială instituită printr-o structură asociativă Arad € 263,893,016 € 122,686,174 € 40,901,416 € 74,985,929 € 102,253,539 (de tip ADI/Asociație de Dezvoltare Intercomunitară) la nivel metropolitan (de exemplu Bacău € 213,667,568 € 52,582,472 € 28,170,175 € 51,645,321 € 70,425,438 Oradea, Baia Mare, Bacău etc.) pot alege să implementeze o SIDU la nivel metropolitan și Baia Mare € 138,228,383 € 59,166,594 € 20,885,071 € 38,289,298 € 52,212,678 au opțiunea de a implementa proiecte prin: 1) ADI; 2) prin parteneriate individuale bazate Bistrița € 93,514,267 € 37,561,775 € 13,868,299 € 25,425,214 € 34,670,747 pe proiecte între localitățile membre. Botoșani € 92,838,228 € 13,263,307 € 11,225,909 € 20,580,834 € 28,064,774 Brăila € 169,176,837 € 19,477,785 € 19,960,312 € 36,593,905 € 49,900,779 2. Orașele reședință de județ care nu au o formă de cooperare teritorială constituită Brașov € 398,334,589 € 232,660,122 € 66,761,423 € 122,395,943 € 166,903,558 instituțional pot avea opțiunea de a elabora o SIDU pentru zona lor urbană funcțională Buzău € 156,373,694 € 70,404,268 € 23,993,893 € 43,988,804 € 59,984,732 și pot avea acces la resurse suplimentare pentru proiecte interjurisdicționale (care pot Călărași € 67,246,490 € 21,737,199 € 9,414,782 € 17,260,434 € 23,536,955 fi implementate prin parteneriate de proiect) și pentru proiecte individuale suburbane/ Cluj-Napoca € 475,891,989 € 144,409,773 € 65,630,072 € 120,321,799 € 164,075,181 periurbane, cu contribuție demonstrabilă la creșterea funcționalității integrate a ZUF. Constanța € 394,015,461 € 307,604,667 € 74,233,837 € 136,095,368 € 185,584,592 Craiova € 311,010,624 € 88,834,258 € 42,304,972 € 77,559,115 € 105,762,430 Un stimulent demn de luat în seamă este o alocare procentuală pentru investițiile care Deva € 90,416,832 € 98,213,791 € 19,957,772 € 36,589,249 € 49,894,431 provin din strategiile integrate de dezvoltare urbană metropolitane, cu resurse prealocate Drobeta-Turnu € 98,774,636 € 23,704,049 € 12,958,669 € 23,757,559 € 32,396,671 Severin care să nu facă obiectul ofertării competitive. Focșani € 91,088,969 € 57,336,586 € 15,703,937 € 28,790,552 € 39,259,843 Galați € 301,514,078 € 60,668,842 € 38,320,206 € 70,253,711 € 95,800,515 Giurgiu € 59,007,416 € 8,847,665 € 7,179,302 € 13,162,054 € 17,948,256 Mai multe resurse pentru ZUF-uri Iași Miercurea-Ciuc € 332,826,697 € 54,997,069 € 64,938,480 € 37,669,456 € 42,084,932 € 9,804,439 € 77,155,708 € 17,974,805 € 105,212,329 € 24,511,097 Oradea € 256,106,200 € 109,913,010 € 38,726,099 € 70,997,847 € 96,815,246 Fondurile DUD sunt concepute în principal pentru zonele urbane, nu doar pentru orașe; Piatra Neamț € 114,727,703 € 37,676,652 € 16,124,908 € 29,562,331 € 40,312,270 studiile de caz analizate arată că majoritatea țărilor au folosit fonduri DUD pentru zonele Pitești € 199,099,258 € 207,083,933 € 42,975,587 € 78,788,576 € 107,438,967 urbane funcționale (ZUF), nu doar pentru orașe individuale. Ca atare, este important ca Ploiești € 308,172,351 € 234,416,867 € 57,407,816 € 105,247,663 € 143,519,541 autoritățile române să pună fondurile DUD la dispoziția ZUF. În practică, aceasta înseamnă că Râmnicu € 134,585,494 € 102,170,532 € 25,049,607 € 45,924,279 € 62,624,016 localitățile suburbane și periurbane ar trebui să devină eligibile și pentru finanțarea DUD. Vâlcea Reșița € 81,817,762 € 5,325,761 € 9,220,086 € 16,903,491 € 23,050,215 În tabelul de mai jos sunt estimate pachetele de investiții de capital pentru perioada 2021-2029 8 Satu Mare € 120,885,150 € 57,911,640 € 18,917,319 € 34,681,751 € 47,293,297 pentru actualii 39 de beneficiari ai DUD (prevăzuți la articolul 7) și pentru localitățile care fac Sfântu € 60,555,334 € 20,108,196 € 8,534,480 € 15,646,548 € 21,336,201 Gheorghe parte din zonele urbane funcționale ale acestora. În continuare sunt analizate cele trei scenarii Sibiu € 241,837,912 € 132,160,649 € 39,570,342 € 72,545,626 € 98,925,854 DUD discutate mai sus (cu 6%, 11% și 15% din finanțarea FEDR alocate pentru DUD), iar fondurile Slatina € 108,849,540 € 34,478,264 € 15,164,577 € 27,801,725 € 37,911,444 DUD au fost distribuite pe ZUF-uri în funcție de dimensiunea pachetelor de investiții de capital. Slobozia € 55,166,784 € 24,399,179 € 8,418,354 € 15,433,649 € 21,045,885 Suceava € 140,278,476 € 45,137,837 € 19,617,687 € 35,965,760 € 49,044,218 Târgoviște € 112,071,656 € 63,821,101 € 18,610,062 € 34,118,447 € 46,525,156 Târgu Jiu € 96,124,581 € 42,492,534 € 14,666,170 € 26,887,979 € 36,665,426 Târgu Mureș € 209,001,407 € 79,370,703 € 30,510,767 € 55,936,406 € 76,276,917 Timișoara € 473,288,443 € 240,240,247 € 75,493,804 € 138,405,307 € 188,734,510 Vaslui € 54,536,763 € 15,106,405 € 7,368,488 € 13,508,895 € 18,421,220 Zalău € 64,393,039 € 23,252,395 € 9,273,190 € 17,000,849 € 23,182,975 8 Utilizânddatele privind execuția bugetară puse la dispoziției de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice TOTAL € 6,776,704,167 € 3,046,982,180 € 1,039,380,000 € 1,905,530,000 € 2,598,450,000 (actualul MLPDA). 42 RAPORT FINAL Mai multă diversitate tematică Actualele 39 de orașe din România menționate la articolul 7 au acces la doar patru domenii tematice, cu un accent mare pe mobilitatea durabilă. Prin comparație, Polonia a permis accesul la 39 de domenii tematice. Prin urmare, pentru a ajuta zonele urbane să dezvolte strategii mai capabile să își orienteze nevoile de dezvoltare, este necesar să existe o gamă mai largă de domenii tematice din care să poată fi extrase prioritățile de investiții. Anexa 3 include toate domeniile de intervenție eligibile pentru finanțare UE în perioada de programare 2021-2027. Au fost evidențiate9 domeniile de investiții care ar fi cele mai eficiente pentru orașele românești și care ar ajuta la îndeplinirea cerințelor politicii de coeziune. Este clar că posibilitățile de realizare a unei concentrări în cadrul OP1 în cadrul abordării DUD sunt relativ limitate. În schimb, abordarea DUD poate contribui semnificativ la realizarea concentrării în cadrul OP2. Abordarea DUD se pretează, de asemenea, la îndeplinirea obiectivelor FSE+ de CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 incluziune socială. Acest lucru subliniază importanța unei diversități tematice mai mari, astfel încât investițiile să se adreseze nu numai nevoilor de dezvoltare locală, ci să contribuie și la obiectivele politicii UE. 9 De asemenea, trebuie menționat faptul că mobilitatea durabilă, încadrată în prezent la OP3, va fi mutată la OP2 – ceea ce va face mult mai ușor ca zonele urbane să îndeplinească criteriile pentru o Europă mai verde. CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 45 În cursul pregătirii diverselor livrabile planificate în cadrul acestui proiect, au fost organizare o serie de consultări pe teme de dezvoltare urbană durabilă și coordonare interjurisdicțională, iar concepția privind această problemă a evoluat. De exemplu, la momentul redactării acestui raport, Ministerul Fondurilor Europene a prezentat o propunere concretă de organizare a programelor operaționale folosind contribuțiile primite de la Asociația Agențiilor de Dezvoltare Regională-ROREG, Asociația Municipiilor și administrațiile locale individuale. Există o preferință clară și puternică pentru o abordare descentralizată în perioada de programare 2021-2027, cu 8 programe operaționale regionale individuale și cu agențiile de dezvoltare regională transformate în autorități de management. În luna octombrie, Banca Mondială a întrebat consultat eprezentanții ai celor 39 de reședințe de județ ce preferință au pentru organizarea fondurilor de dezvoltare regională, în special în ceea ce privește modul în care vor accesa finanțarea UE în următoarea perioadă de programare. Dintre cei 142 reprezentanți ce au răspuns la chestionar, aproximativ două treimi au o preferință clară pentru programe regionale, în timp ce 26% ar prefera o abordare mai descentralizată decât cea curentă. FIGURA 8. Modul în care cele 39 de reședințe de județ preferă să acceseze fondurile de dezvoltare regională pentru perioada 2021-201 3,20% PO regionale ajustate la nevoile regiunii 5,70% POR național cu o responsabilitate mai mare alocată ADR-urilor 24,80% PO urban/metropolitan național 66,20% Continuarea modelului din 2014-2020 46 RAPORT FINAL CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 47 Ministerul Fondurilor Europene lucrează împreună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării TABELUL 6. și Administrației, Agențiile de Dezvoltare Regională și Comisia Europeană, pentru a dezvolta Portofoliul de proiecte mature pentru cele 39 de zone urbane actuale, după obiectivul de politică arhitectura programelor operaționale pentru 2021-2027. Politica de Coeziune pentru 2021- OBIECTIVUL DE POLITICĂ VALOAREA ESTIMATĂ A PROIECTELOR MATURE 2027 impune, mai mult sau mai puțin, o structură ce trebuie urmată în organizarea programelor. Astfel, cei 17,742 mld. Euro alocare FEDR, incluzând aici și transferul de 5% din FSE+, trebuie să OP 1. O Europă mai inteligentă € 14,429,055 respecte regula de alocare pe obiective de politică din tabelul de mai jos. Trebuie menționat aici, OP 2. O Europă mai verde, cu emisii că în cadrul obiectivului de politică 5, pot fi incluse tipuri de intervenții din celelalte 4 obiective € 1,680,463,703 scăzute de dioxid de carbon de politică. În anexa 3, am scos în evidență cu culoarea verde, intervențiile ce s-ar potrivi cel mai OP 3. O Europă mai conectată € 324,769,503 mult pentru abordarea DUD. De asemenea, alocarea de minim 6% pentru DUD poate fi mai mare OP 4. O Europă mai socială € 1,059,982,247 TABELUL 4. Alocări FEDR minime pe Obiective de Politică pentru 2021-2027 OP 5. O Europă mai aproape de cetățeni € 344,266,898 OBIECTIV DE POLITICĂ % ALOCARE (MLRD. EURO) Capacitate Administrativă € 2,400,000 OP 1 - O Europă mai inteligentă 35% 5,992 TOTAL GENERAL € 3,426,311,406 OP 2 - O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon 30% 5,136 OP 3 - O Europă mai conectată OP 4 - O Europă mai socială 29% 4,966 În ceea ce privește alocarea de fonduri în funcție de zonele urbane, consensul general este că bugetele individuale ar trebui stabilite clar la nivel național, pentru a evita situația OP 5 Europă mai aproape de cetățeni 6% 1,027 în care zone urbane similare primesc alocări diferite pe baza regiunii din care fac parte. Asistență tehnică <1% 0.621 Asociația Agențiilor de Dezvoltare Regională a propus ca fondurile pentru zone urbane să se aloce TOTAL 17,121 în funcție de populație și de capacitatea financiară, cu alocări individuale ajustate în funcție de alocări regionale Asociația Municipiilor din Romania a cerut ca 15% din fondurile FEDR (aproximativ 2,5 miliarde EUR) să fie alocate exclusiv pentru abordarea privind dezvoltarea urbană durabilă, Asociația Agențiilor de Dezvoltare Regională a mai propus, de asemenea, ca fiecare zonă zonele urbane beneficiare fiind obligate să elaboreze strategii integrate de dezvoltare urbană urbană să primească 70% din fondurile alocate pentru primii doi ani, iar dacă nu reușește să pentru a accesa fondurile. Banca Mondială a estimat că, pentru perioada de implementare 2021- contracteze acești 70% în cei doi ani să piardă restul de 30%, care va merge într-o rezervă comună. 2029, cele 39 de zone urbane DUD actuale ar putea cheltui în mod durabil (asigurându-se că vor avea fonduri suficiente pentru a acoperi inclusiv costurile de funcționare și de întreținere În ceea ce privește celelalte fonduri structurale, există, de asemenea, o serie de restricții, ce pentru investițiile întreprinse) investiții de capital de aproximativ 6-7 miliarde EUR. În plus, echipa vor influența arhitectura programelor operaționale pentru perioada de programare 2021- Băncii Mondiale a solicitat fiecăreia dintre cele 39 de administrații locale să trimită o listă cu proiectele mature care ar putea, teoretic, să fie depuse imediat pentru finanțare UE în perioada 2027 De exemplu. Din alocarea FSE+ pentru România de 7,996 mld. Euro (excluzând transferul de programare 2021-2027 sau chiar în perioada de programare curentă. De la fiecare dintre de 5% către FEDR), aproximativ 44% va trebui să atingă obiective aparte. Fondul de Coeziune are cele 39 de reședințe de județ s-a primit o astfel de listă de proiecte mature, valoarea totală o alocare mai mică decât în perioada de programare curentă (aproximativ 4,5 mld. Euro), ceea ce a acestora ridicându-se la aproximativ 3,4 miliarde EUR – o rezervă matură de proiecte, cu o va necesita, cel mai probabil, alocări importante din FEDR pentru proiecte de infrastructură mari.. valoare semnificativ mai mare decât fondurile propuse pentru alocare exclusivă (2,5 miliarde EUR). Tabelul de mai jos prezintă o defalcare a rezervei de proiecte mature, pe regiuni. TABELUL 7. Alocări minime pe FSE+ pentru 2021-2027 TABELUL 5. Aceste proiecte mature au fost organizate OBIECTIVE ALOCARE OBIECTIV DE POLITICĂ % Portofoliul de proiecte mature pentru cele și în funcție de obiectivul de politică, pentru SPECIFICE (MLRD. EURO) 39 de zone urbane, în funcție de regiuni a vedea în ce măsură îndeplinesc cerințele Incluziunea socială 25% 1,913 BUGETUL ESTIMAT AL politicii de coeziune pentru perioada 2021- REGIUNEA PROIECTELOR MATURE 2027. Dacă aproximativ 50% din valoarea Ajutorarea celor mai defavorizate 8% 0,612 C € 1,191,336,842 OP 4 - O Europă mai socială persoane acestor proiecte mature vizează realizarea unei NE € 323,522,327 concentrări în OP2 (cel puțin 30% din fondurile Inițiativa dedicată tinerilor NEETs 10% 0,765 NV € 597,078,801 FEDR trebuie să realizeze această concentrare), S € 361,631,686 Alte obiective specifice FSE+ 57% 4,363 există foarte puține proiecte mature care se SE € 278,765,958 concentrează pe OP1 – în mare parte din cauza Asistență Tehnică <1% 0.312 SV € 347,956,828 modului în care a fost proiectată Axa 4 a POR V € 326,018,964 TOTAL 7,654 2014-2020, dar și pe baza nevoilor reale ale TOTAL GENERAL € 3,426,311,406 administrațiilor locale din România. 48 RAPORT FINAL CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 49 intervenții11: TABELUL 8. • Investiții în inovare (OP 1): 1,35 mld. Euro (FEDR); Alocări ale Fondului de Coeziune pe 2021-2027 • Investiții în IMM-uri (OP 1): 2,25 mld. Euro (FEDR); ALOCARE OBIECTIV DE POLITICĂ • Investiții de tip ”smart city”, inclusiv iluminat (OP 1): 0,642 mld. Euro (FEDR); (MLRD. EURO) • Sisteme județene de e-guvernare (OP 1): 0,400 mld. Euro (FEDR); OP 2 - O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon 3,323 OP 3 - O Europă mai conectată • Investiții în eficiență energetică (OP 2): 1 mld. Euro (FEDR); Asistență Tehnică 0,085 • Investiții în mobilitate urbană (OP 2): 1,636 mld. Euro (FEDR); Transfer către Mecanismul pentru Interconectarea Europei 2.0 1,091 • Investiții în drumuri județene, centuri și descărcări (OP 3): 1 mld. Euro (FEDR); • Investiții în spitale județene (OP 4): 0,215 mld. Euro (FEDR); Ținând cont de concentrarea tematică prevăzută în Regulament și de propunerile de alocări • Investiții în infrastructura de educație (OP 4): 0,500 mld. Euro (FEDR); maximale la nivelul celor 3 instrumente financiare europene (FEDR, FSE+ și Fondul de Coeziune), • Investiții în infrastructura socială (OP 4): 0,100 mld. Euro (FEDR); în documentul ”Cadrul instituțional aferent obiectivului investiții pentru ocuparea forței de muncă • Investiții în patrimoniu (OP 5): 0,250 mld. Euro (FEDR); și creștere economică în România pentru perioada 2021-2027”, Ministerul Fondurilor Europene a propus următoarea arhitectură a programelor operaționalei: • Investiții în turism – tabere școlare (OP 5): 0,150 mld. Euro (FEDR); • Investiții în CLLD (OP 5): 0,200 mld. Euro (FEDR);; • Programul Operațional Transport (POT) • Alte investiții de regenerare urbană (OP 5): 0,427 mld. Euro (FEDR); • Programul Operațional Capital Uman (POCU) • Programele Operaționale Regionale (unul pentru fiecare regiune) (POR) • Capacitate administrativă pentru beneficiari. • Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) Alocarea financiară pentru dezvoltare urbană este subsumată viziunii de dezvoltare a • Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) ministerului de resort (MLPDA) cu privire la dezvoltarea urbană, concretizată în proiectul • Programul Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAPD) de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, aflat în procedură • Program Operațional de Sănătate (POS) parlamentară. În sensul respectivului proiect de lege, unitățile administrativ-teritoriale de bază • Program Operațional de Creștere Inteligentă și Digitalizare (POCID) cu statut urban din România se clasifică după criterii administrative și funcționale astfel: • Program Operațional Dezvoltare Teritorială Integratp (PODTI) • clasa A: capitala României – municipiul București; • Programul Operațional de Afaceri Interne (POAI) • clasa B: municipii poli regionali • Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) • clasa C: municipii reședință de județ, altele decât cele prevăzute • Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) • clasa D: municipii, altele decât cele de la clasele A, B, C. Propunerea MEF, de asemenea, este de a implementa abordarea DUD prin intermediul unor • clasa E: orașe axe dedicate, cu pre-alocări pe zone urbane, în cadrul fiecărui program operațional regional, exceptând Programul Operațional Regional București-Ilfov. Zonele urbane eligibile pentru Mai mult, propunerea PATN introduce conceptul de zonă urbană funcțională și conceptul de abordarea DUD, ar trebui să pregătească strategii integrate de dezvoltare urbană, pentru a putea comună peri-urbană, propune o metodologie pentru definirea zonelor urbane funcționale și accesa aceste fonduri. De asemenea, există o propunere de a avea finanțare dedicată pentru identifică comunele peri-urbane parte a zonelor urban funcționale pentru municipiile din clasele zone urbane mici. A, B, C. Prin urmare, principiul de bază cu privire la alocarea sumelor destinate dezvoltării urbane Programele operaționale regionale, în cadrul cărora vor fi incluse axe dedicate pentru zone ar fi ca două așezări urbane, aparținând aceleași clase și având aceeași populație, să urbane mari, ar putea avea următoarele alocări10. primească aproximativ aceeași alocare financiară, indiferent de regiunea NUTS2 în care i. PO Regionale: 10,02 mld. Euro, care ar putea să conțină următoarele categorii de se află, în contextul în care toate orașele care fac obiectul acestui studiu se află în regiuni mai puțin dezvoltate. 10 Aceste alocări au rol ilustrativ, având în vedere că alocările efective se vor face în urma finalizării Acordului de Parteneriat și 11 Aceste propuneri iau în considerare tipurile de intervenții efectuate în 2007-2013 și 2014-2020, precum și intervențile listate al programelor operaționale. ca fiind eligibile în Regulamentul pe 2021-2027. 50 RAPORT FINAL CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 51 De asemenea, alocarea pentru dezvoltarea urbană durabilă ar trebui să se facă funcție de Tabelul de mai jos, arată cum ar putea să fie distribuite fondurile pentru intervenții privind ponderea populației urbane a respectivei regiuni în totalul populației urbane din România dezvoltarea urbană, la nivel regional, având ca punct de plecare principiul echității (aceeași (mai puțin București-Ilfov), în contextul în care diferențe semnificative cu privire la gradul de alocare/locuitor urban în toate regiunile): urbanizare între regiuni. De exemplu, regiunea Sud-Muntenia concentrează 16,2% din populația TABELUL 10. României (mai puțin București-Ilfov), însă doar 13,7% din cea urbană. Aplicarea procentului de Propunere alocări pe dezvoltare urbană (în Euro), la nivel regional 16,2% la alocarea destinată dezvoltării urbane durabile ar fi inechitabilă, însemnând practic că orașele din regiunea Sud-Muntenia primesc cu 18% mai multe fonduri pe cap de locuitor decât Populație urbană cu % populație urbană regională din Alocare regională pe Regiunea total populație urbană națională cu media celorlalte orașe din țară. domiciliul la 1 iulie 2019 domiciliul la 1 iulie 2019* Dezvoltare Urbană În fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare din România se va elabora un Program Regiunea NORD-EST 1.818.016 18,35 917.516.405 Operațional Regional, plecând de la nevoile și specificul regional, în baza unei formule de Regiunea SUD-EST** 1.444.641 14,58 729.081.491 alocare care ține cont de populația cu domiciliul la data de 1 iulie 2019. Utilizarea numărului Regiunea SUD-MUNTENIA 1.360.025 13,73 686.377.484 populației ca unic criteriu are la bază principiul echității: având în vedere că 7 regiuni de dezvoltare Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1.073.906 10,84 541.978.933 din România (mai puțin regiunea București-Ilfov, care nu face obiectul prezentului studiu) fac Regiunea VEST*** 1.118.769 11,29 564.620.394 parte din categoria regiunilor mai puțin dezvoltate, alocarea de fonduri pe cap de locuitor ar Regiunea NORD-VEST 1.527.239 15,42 770.767.054 trebui să fie aceiași la nivelul tuturor acestor regiuni NUTS2. Regiunea CENTRU 1.564.671 15,79 789.658.238 Trebuie avut în vedere și faptul că regiunile Sud-Est și Vest sunt singurele care vor beneficia TOTAL 9.907.267 100,00 5.000.000.000 de finanțări substanțiale prin instrumentul ITI, ceea ce le va poziționa pe primele locuri la nivel *fără Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV național din perspectiva alocării financiare per capita, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea ** fără orașele Tulcea, Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina - care fac parte din ITI Delta Dunării *** fără orașele Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan - care fac parte din ITI Valea Jiului urbană durabilă. Sursa datelor: Institutul Național de Statistică Folosind această formulă, alocările pe regiuni ar putea să arate după cum urmează: Plecând de la proiectul de Lege prinvind PATN – Secțiunea ”Rețeaua de localități” sus-menționat, TABELUL 9. alocarea pentru dezvoltare urbană de la nivelul fiecărei regiuni a fost detaliată pe 3 categorii de orașe: Propunere pentru alocările POR pe regiune • Reședințe de județ (care include categoriile B și C din viitorul PATN) Populația cu domiciliul % populație cu domi- • Alte municipii decât reședințele de județ (categoria D) Regiunea Alocare totală POR la 1 iulie 2019 (INS) ciliul la 1 iulie 2019* • Orașe (categoria E) Regiunea NORD-EST 3.977.469 20,32 2.036.380.936 Pentru a împărți cele 5 miliarde de euro din POR alocate Dezvoltării Urbane între aceste trei Regiunea SUD-EST 2.814.599 14,38 1.441.015.819 categorii, s-a folosit din nou principiul echității, cu detaliile incluse în tabelul de mai jos. Regiunea SUD-MUNTENIA 3.175.826 16,23 1.625.956.487 TABELUL 11. Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2.150.685 10,99 1.101.105.737 Ponderea populației urbane pe tipuri de urban, la nivel regional Regiunea VEST 1.998.017 10,21 1.022.942.914 Populație Populație cu % municipii % orașe cu domiciliul domiciliul alte Populație reședințe de % alte Regiunea NORD-VEST 2.828.542 14,45 1.448.154.343 din Regiunea municipii municipii decât cu domiciliul județ din total municipii din total reședințe de resedințele de orașe* populație total urban Regiunea CENTRU 2.625.974 13,42 1.344.443.764 urban județ* județ* urbană TOTAL 19.571.112 100 10.020.000.000 Regiunea NORD-EST 1.062.784 425.717 329.515 58,46 23,42 18,12 *fără Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV Regiunea SUD-EST** 1.042.494 188.637 183.421 72,16 13,06 12,70 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică Regiunea SUD-MUNTENIA 735.043 261.040 363.942 54,05 19,19 26,76 Regiunea SUD-VEST OLTENIA 701.722 125.151 247.033 65,34 11,65 23,00 Dacă sunt excluse intervențiile pentru care zonele urbane nu sunt eligible direct (de ex. alocări pentru IMM-uri, consilii județene), alocările totale pentru zone urbane (exceptănd zona București- Regiunea VEST*** 656.899 185.388 276.482 58,72 16,57 24,71 Ilfov) ajung la aproximativ 4.2 mld. Euro – atât pentru urbanul mare cât și pentru urbanul mic. Regiunea NORD-VEST 975.405 258.687 293.147 63,87 16,94 19,19 Împreună cu, confinanțarea națională (posibil 25% din total 30%), suma totală ar ajunge la Regiunea CENTRU 785.139 426.468 353.064 50,18 27,26 22,56 aproximativ 5 mld. Euro. Indiferent de scenariu, municipiile reședință de județ, celelalte municipii, TOTAL MEDIE 5.959.486 1.871.088 2.046.604 60,15 18,89 20,66 și orașele, corespunzând claselor B, C, D, E din proiectul de lege privind PATN – Secțiunea a IV-a, *la 1 iulie 2019 ** fără orașele Tulcea, Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina - care fac parte din ITI Delta Dunării ar urma să beneficieze de alocări directe din toate obiectivele de politică mai puțin obiectivul de *** fără orașele Aninoasa, Lupeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan - care fac parte din ITI Valea Jiului politică 3 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică 52 RAPORT FINAL CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 53 Astfel, la nivelul fiecărei regiuni, fondurile pentru Dezvoltare Urbană s-au alocat pe categorii De asemenea, pentru a beneficia de alocarea totală predefinită, fiecare municipiu de așezări urbane în funcție de ponderea fiecăreia dintre acestea în totalul populației reședință de județ trebuie să propună în cadrul strategiei de dezvoltare și să angajeze urbane din regiunea respectivă. Urmare a acestor calcule, a rezultat un procent mediu național din bugetul local sume de cel puțin 25% din alocarea primită în cadrul POR pentru de circa 60% pentru reședințe de județ (identic cu ponderea pe care acestea îl iau în populația proiecte complementare în logica strategiei integrate care să reunească atât proiectele urbană a României, exceptând regiunea București-Ilfov), respectiv 19% pentru alte municipii și cu finanțare europeană, cât și cele din resursele locale. 21% pentru orașe. Pentru încurajarea municipiilor reședință de județ să depună documente strategice și Așadar, per ansamblu, alocarea per capita respectă principiul echității și între categoriile de orașe proiecte la nivel de zonă urbană funcțională, a fost prevăzută, după cum a fost menționat (alocarea per locuitor la nivelul unei reședințe este aproximativ egală cu alocarea per locuitor mai sus și după cum reiese din tabele, o alocare bonus de 15% suplimentară la prealocarea la nivelul unui municipiu non-reședință), cu mențiunea că pentru municipiile reședință de fiecărui municipiu (70+30%), care va putea fi accesată doar pentru proiecte în parteneriat județ s-a prevăzut un procent suplimentar de 15% din alocarea pentru această categorie cu cel puțin un alt UAT din zona urbană funcțională, așa cum a fost aceasta definită în destinat exclusiv proiectelor implementate în parteneriat de către municipiul respectiv noua variantă a PATN – Sectiunea IV. Dacă în termen de 3 ani, municipiul nu reușește să cu alte UAT din zona urbană funcțională. Această alocare suplimentară pentru reședințele contracteze respectiva alocare-bonus, aceasta se constituie într-un fond comun disponibil de județ vine să răspundă unei realități socio-economice: în jurul municipiilor de acest tip au tuturor municipiilor reședință de județ din regiunea respectivă, însă exclusiv pentru apărut în ultimii ani cartiere-dormitor, cele mai multe chiar cu statut oficial rural, dar care sunt proiecte în parteneriat la nivel zonelor urbane funcționale ale acestora. funcțional dependente de relația cu orașul, generează o mobilitate foarte ridicată a forței de muncă și supraîncarcă infrastructura de transport, tehnico-edilitară, educațională, sanitară etc. TABELUL 13. Propunere alocări regionale pentru municipii reședință de județ Practic, această alocare este o recunoaștere a faptului că și respectivele zone sunt locuite tot de populație urbană, indiferent de statutul temporar de comună. Conform propunerilor PATN, aceste Anvelopa buget % din Alocare estimat pentru comune sunt delimitate ca fiind comune peri-urbane, cu statut aparte. Populație cu populație investiții de regională Alocare per Localitatea totală orașe municipii municipiu domiciliul capital pentru mari din reședințe de (in Euro) 2021-2029 regiune județ TABELUL 12. (in Euro) Propunere alocări regionale (în Euro) pentru localități urbane și zone urbane funcționale Bacău 197.386 19 213.667.568 100.936.242 Alocare regională Botoșani 120.535 11 92.838.228 61.637.350 Alocare Alocare regională dedicată pentru Alocare Alocare Iași 376.180 36 332.826.697 192.365.191 regională municipii proiecte în Regiunea regională alte regională 536.365.882 dezvoltare reședințe de parteneriat la nivelul Piatra Neamț 113.164 11 114.727.703 57.868.080 municipii orașe urbană județ ZUF ale municipiilor reședință de județ REGIUNEA NORD-EST Suceava 124.161 12 140.278.476 63.491.558 Regiunea NORD-EST 917.516.405 536.365.882 169.499.235 131.196.406 80.454.882 Vaslui 117.465 11 54.536.763 60.067.460 Regiunea SUD-EST 729.081.491 526.125.924 62.887.795 61.148.885 78.918.889 TOTAL 1.048.891 100 948.875.435 536.365.882 536.365.882 Regiunea SUD- 686.377.484 370.961.538 108.500.419 151.271.297 55.644.231 MUNTENIA Rezervă de Alocare Regiunea SUD-VEST performanță 541.978.933 354.145.094 45.298.430 89.413.645 53.121.764 Alocare Alocarea de bonus pentru OLTENIA pentru Alocare totală totală per bază pentru proiecte în Localitatea contractarea municipiu + municipiu (în municipiu (în parteneriat Regiunea VEST 564.620.394 331.523.820 73.601.288 109.766.713 49.728.573 alocării de bază ZUF (în Euro) Euro) Euro) la nivel de în maxim 2 ani ZUF (în Euro) Regiunea NORD- (în Euro) 770.767.054 492.267.444 95.939.631 108.719.863 73.840.117 VEST Bacău 100.936.242 70.655.369 30.280.873 15.140.436 116.076.678 Regiunea CENTRU 789.658.238 396.243.989 182.713.193 151.264.457 59.436.598 Botoșani 61.637.350 43.146.145 18.491.205 9.245.602 70.882.952 TOTAL 5.000.000.000 3.007.633.689 738.439.991 802.781.266 451.145.053 Iași 192.365.191 134.655.634 57.709.557 28.854.779 221.219.969 Piatra Neamț 57.868.080 40.507.656 17.360.424 8.680.212 66.548.292 În această abordare, alocările la nivel de municipiu reședință de județ propuse sunt incluse Suceava 63.491.558 44.444.091 19.047.468 9.523.734 73.015.292 în tabelul de mai jos. Conform acestei propuneri, fiecare municipiu reședință de județ va avea acces timp de 2 ani la 70% din sumele alocate predefinit și, dacă nu reușește să Vaslui 60.067.460 42.047.222 18.020.238 9.010.119 69.077.579 acopere cu contracte acești 70% din alocare în cei 2 ani, pierde restul de 30% din alocare TOTAL 536.365.882 375.456.117 160.909.765 80.454.882 616.820.764 (denumită în tabel ”rezervă de performanță”), care alături de alte economii se constituie ca un fond comun disponibil tuturor municipiilor reședință de județ din regiunea respectivă. 54 RAPORT FINAL CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 55 Anvelopa buget Rezervă de % din Alocare Alocare estimat pentru performanță populație regională Alocare per Alocare Alocarea de bonus pentru Populație cu investiții de pentru Alocare totală  REGIUNEA SUD-EST Localitatea totală orașe municipii municipiu totală per bază pentru proiecte în REGIUNEA SUD MUNTENIA domiciliul capital pentru Localitatea contractarea municipiu + mari din reședințe de (in Euro) municipiu (în municipiu (în parteneriat 2021-2029 (in alocării de bază ZUF (în Euro) regiune județ Euro) Euro) la nivel de Euro) în maxim 2 ani ZUF (în Euro) (în Euro) Brăila 203.876 19 169.176.837 526.125.924 102.526.886 Alexandria 25.290.671 17.703.469 7.587.201 3.793.601 29.084.271 Buzău 132.734 13 156.373.694 66.750.396 Călărași 38.116.711 26.681.697 11.435.013 5.717.507 43.834.217 Constanța 313.931 30 394.015.461 157.872.275 Giurgiu 33.739.248 23.617.474 10.121.774 5.060.887 38.800.135 Focșani 92.609 9 91.088.969 46.571.997 Pitești 87.339.512 61.137.658 26.201.854 13.100.927 100.440.439 Galați 303.058 29 301.514.078 152.404.369 Ploiești 114.404.694 80.083.286 34.321.408 17.160.704 131.565.398 Total 1.046.208 100 1.112.169.039 526.125.924 526.125.924 Slobozia 26.029.008 18.220.305 7.808.702 3.904.351 29.933.359 * fără municipiul Tulcea care va fi inclus în mecanismul ITI Târgoviște 46.041.695 32.229.186 13.812.508 6.906.254 52.947.949 TOTAL 370.961.538 259.673.076 111.288.461 55.644.231 426.605.768 Rezervă de Alocare performanță Alocare Alocarea de bonus pentru pentru Alocare totală totală per bază pentru proiecte în Anvelopa buget Localitatea contractarea municipiu + % din Alocare REGIUNEA SUD-EST* municipiu municipiu parteneriat estimat pentru alocării de bază ZUF (în Euro) populație regională Alocare per (în Euro) (în Euro) la nivel de Populație cu investiții de în maxim 2 ani Localitatea totală orașe municipii municipiu (in ZUF (în Euro) domiciliul capital pentru (în Euro) mari din reședințe de Euro) 2021-2029 (in regiune județ Brăila 102.526.886 71.768.820 30.758.066 15.379.033 117.905.919 Euro) Craiova 310.924 44 311.010.624 154.077.866 Buzău 66.750.396 46.725.277 20.025.119 10.012.559 76.762.955 Drobeta- Constanța 157.872.275 110.510.593 47.361.683 23.680.841 181.553.116 107.153 15 98.774.636 53.099.489 Turnu Severin  REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA Focșani 46.571.997 32.600.398 13.971.599 6.985.800 53.557.796 Râmnicu 354.145.094 117.888 16 134.585.494 58.419.200 Vâlcea Galați 152.404.369 106.683.058 45.721.311 22.860.655 175.265.024 Slatina 83.093 12 108.849.540 41.176.597 TOTAL 526.125.924 368.288.146 157.837.777 78.918.889 605.044.812 Târgu Jiu 95.595 13 96.124.581 47.371.942 TOTAL 714.653 100 749.344.875 354.145.094 354.145.094 Anvelopa buget % din Alocare estimat pentru populație regională Alocare per Populație cu investiții de Rezervă de Localitatea totală orașe municipii municipiu  REGIUNEA SUD MUNTENIA domiciliul capital pentru Alocare mari din reședințe de (in Euro) performanță 2021-2029 Alocare Alocarea de bonus pentru regiune județ pentru Alocare totală (in Euro) totală per bază pentru proiecte în Localitatea contractarea municipiu + municipiu (în municipiu (în parteneriat alocării de bază ZUF (în Euro) Alexandria 50.524 7 52.446.111 25.290.671 Euro) Euro) la nivel de în maxim 2 ani ZUF (în Euro) (în Euro) Călărași 76.147 10 67.246.490 38.116.711 Craiova 154.077.866 107.854.506 46.223.360 23.111.680 177.189.546 Giurgiu 67.402 9 59.007.416 33.739.248 Drobeta- 53.099.489 37.169.642 15.929.847 7.964.923 61.064.413 Pitești 174.481 24 199.099.258 370.961.538 87.339.512 Turnu Severin Ploiești 228.550 31 308.172.351 114.404.694 Râmnicu 58.419.200 40.893.440 17.525.760 8.762.880 67.182.080 Vâlcea Slobozia 51.999 7 55.166.784 26.029.008 Slatina 41.176.597 28.823.618 12.352.979 6.176.489 47.353.086 Târgoviște 91.979 12 112.071.656 46.041.695 Târgu Jiu 47.371.942 33.160.359 14.211.583 7.105.791 54.477.733 TOTAL 741.082 100 853.210.066 370.961.538 370.961.538 TOTAL 354.145.094 247.901.566 106.243.528 53.121.764 407.266.858 56 RAPORT FINAL CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 57 Anvelopa buget Anvelopa buget % din Alocare % din Alocare estimat pentru estimat pentru populație regională Alocare per populație regională Alocare per Populație cu investiții de Populație cu investiții de Localitatea totală orașe municipii municipiu (in Localitatea totală orașe municipii municipiu (in domiciliul capital pentru domiciliul capital pentru mari din reședințe de Euro) mari din reședințe de Euro) 2021-2029 (in 2021-2029 (in regiune județ regiune județ Euro) Euro) Arad 177.013 27 263.893.016 88.731.409 Alba Iulia 74.233 9 89.943.358 37.367.537 Deva 69.387 10 90.416.832 34.781.662 331.523.820 Brașov 289.360 37 398.334.589 145.658.542 Reșița 85.964 13 81.817.762 43.091.224  REGIUNEA VEST Miercurea- Timișoara 329.003 50 473.288.443 164.919.525 42.120 5 54.997.069 21.202.439 Ciuc TOTAL 661.367 100 909.416.053 331.523.820 331.523.820 396.243.989 Sfântu 65.080 8 60.555.334 32.760.084 Gheorghe Rezervă de Alocare Sibiu 168.697 21 241.837.912 84.918.991  REGIUNEA CENTRU performanță Alocare Alocarea de bonus pentru pentru Alocare totală totală per bază pentru proiecte în Târgu Mureș 147.674 19 209.001.407 74.336.396 Localitatea contractarea municipiu + municipiu (în municipiu (în parteneriat alocării de bază ZUF (în Euro) TOTAL 787.164 100 1.054.669.669 396.243.989 396.243.989 Euro) Euro) la nivel de în maxim 2 ani ZUF (în Euro) (în Euro) Arad 88.731.409 62.111.986 26.619.423 13.309.711 102.041.121 Rezervă de Alocare Deva 34.781.662 24.347.163 10.434.499 5.217.249 39.998.911 performanță Alocare Alocarea de bonus pentru pentru Alocare totală Reșița 43.091.224 30.163.857 12.927.367 6.463.684 49.554.908 totală per bază pentru proiecte în Localitatea contractarea municipiu + municipiu (în municipiu (în parteneriat Timișoara 164.919.525 115.443.667 49.475.857 24.737.929 189.657.453 alocării de bază ZUF (în Euro) Euro) Euro) la nivel de în maxim 2 ani TOTAL 331.523.820 232.066.674 99.457.146 49.728.573 381.252.393 ZUF (în Euro) (în Euro) Alba Iulia 37.367.537 26.157.276 11.210.261 5.605.131 42.972.668 Brașov 145.658.542 101.960.980 43.697.563 21.848.781 167.507.324 Anvelopa buget % din Alocare estimat pentru Miercurea- populație regională Alocare per 21.202.439 14.841.707 6.360.732 3.180.366 24.382.805 Populație cu investiții de Ciuc Localitatea totală orașe municipii municipiu (in domiciliul capital pentru mari din reședințe de Euro) 2021-2029 (in Sfântu regiune județ 32.760.084 22.932.059 9.828.025 4.914.013 37.674.097 Euro) Gheorghe Baia Mare 145.718 15 138.228.383 73.557.181 Sibiu 84.918.991 59.443.293 25.475.697 12.737.849 97.656.839 Bistrița 94.024 10 93.514.267 47.462.499 Târgu Mureș 74.336.396 52.035.477 22.300.919 11.150.459 85.486.855 Cluj-Napoca 324.267 33 475.891.989 163.687.166  REGIUNEA NORD-VEST 492.267.444 TOTAL 396.243.989 277.370.793 118.873.197 59.436.598 455.680.588 Oradea 221.398 23 256.106.200 111.759.788 Satu Mare 120.307 12 120.885.150 60.729.929 Zalău 69.476 7 64.393.039 35.070.881 TOTAL 975.190 100 1.149.019.028 492.267.444 492.267.444 În ceea ce privește alocările pentru celelalte municipii (categoria D din PATN), s-a aplicat o metodologie similară cu cea folosită pentru stabilirea alocărilor municipilor reședință Rezervă de Alocare de județ. Astfel, alocarea regională pentru această categorie a fost împărțită pe municipii performanță Alocare Alocarea de bonus pentru pentru Alocare totală funcție de ponderea lor în populația urbană totală a categoriei. Alocările rezultate la nivel de totală per bază pentru proiecte în Localitatea contractarea municipiu + municipiu (în municipiu (în parteneriat municipiu sunt prezentate mai jos: alocării de bază ZUF (în Euro) Euro) Euro) la nivel de în maxim 2 ani ZUF (în Euro) (în Euro) Baia Mare 73.557.181 51.490.027 22.067.154 11.033.577 84.590.758 Bistrița 47.462.499 33.223.749 14.238.750 7.119.375 54.581.874 Cluj-Napoca 163.687.166 114.581.016 49.106.150 24.553.075 188.240.241 Oradea 111.759.788 78.231.851 33.527.936 16.763.968 128.523.756 Satu Mare 60.729.929 42.510.950 18.218.979 9.109.489 69.839.418 Zalău 35.070.881 24.549.617 10.521.264 5.260.632 40.331.514 TOTAL 492.267.444 344.587.211 147.680.233 73.840.117 566.107.560 58 RAPORT FINAL CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 59 TABELUL 14. Alocare Propunere alocări regionale pentru alte municipii % din populație regională Populație cu totală orașe Alocare per municipiu Localitatea municipii domiciliul mari din (în Euro) Alocare reședințe de % din populație regiune regională județ (în Euro) Populație cu totală orașe Alocare per municipiu Localitatea municipii domiciliul mari din (în Euro) Adjud 20.087 11 6.696.603 reședințe de regiune județ (în Euro) Mangalia 40.596 22 13.533.893 Bârlad 70.176 16 27.940.576 Medgidia 44.722 24 62.887.795 14.909.418 Câmpulung 20.114 5 8.008.390 Râmnicu Sărat 39.481 21 13.162.174 Moldovenesc  REGIUNEA SUD-EST Tecuci 43.751 23 14.585.707 Dorohoi 30.377 7 12.094.603 TOTAL 188.637 100 62.887.795 62.887.795 Fălticeni 31.082 7 12.375.299 Huși 33.937 8 13.512.017 169.499.235 Rezervă de Moinești 24.067 6 9.582.277 performanță Alocarea de Alocare totală pentru Onești 50.719 12 20.193.771 bază pentru Localitatea per municipiu contractarea municipiu (în Pașcani 44.545 10 17.735.593 (în Euro) alocării de bază Euro) în maxim 2 ani Rădăuți 34.984 8 13.928.881 (în Euro) Roman 69.128 16 27.523.315 Adjud 6.696.603 4.687.622 2.008.981 REGIUNEA NORD-EST Vatra Dornei 16.588 4 6.604.513 Mangalia 13.533.893 9.473.725 4.060.168 TOTAL 425.717 100 169.499.235 83.513.163 Medgidia 14.909.418 10.436.593 4.472.826 Râmnicu Sărat 13.162.174 9.213.522 3.948.652 Rezervă de Tecuci 14.585.707 10.209.995 4.375.712 performanță Alocarea de TOTAL 62.887.795 44.021.457 18.866.339 Alocare totală pentru bază pentru Localitatea per municipiu contractarea municipiu (în Euro) alocării de bază (în Euro) în maxim 2 ani Alocare (în Euro) % din populație regională Populație cu totală orașe Alocare per municipiu Localitatea municipii Bârlad 27.940.576 19.558.403 8.382.173 domiciliul mari din (în Euro) reședințe de  REGIUNEA SUD-MUNTENIA regiune Câmpulung județ (în Euro) 8.008.390 5.605.873 2.402.517 Moldovenesc Câmpina 36.356 14 15.111.252 Dorohoi 12.094.603 8.466.222 3.628.381 Câmpulung 35.273 14 14.661.107 Fălticeni 12.375.299 8.662.709 3.712.590 Curtea de Argeș 32.414 12 13.472.773 Huși 13.512.017 9.458.412 4.053.605 Fetești 34.635 13 14.395.924 Moinești 9.582.277 6.707.594 2.874.683 Moreni 19.612 8 108.500.419 8.151.663 Onești 20.193.771 14.135.640 6.058.131 Oltenița 27.115 10 11.270.261 Pașcani 17.735.593 12.414.915 5.320.678 Roșiorii de Vede 30.800 12 12.801.919 Rădăuți 13.928.881 9.750.216 4.178.664 Turnu Măgurele 28.106 11 11.682.167 Roman 27.523.315 19.266.321 8.256.995 Urziceni 16.729 6 6.953.354 Vatra Dornei 6.604.513 4.623.159 1.981.354 TOTAL 261.040 100 108.500.419 108.500.419 TOTAL 169.499.235 118.649.465 50.849.771 60 RAPORT FINAL CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 61 Rezervă de Alocare % din populație performanță regională Alocarea de Populație cu totală orașe Alocare per municipiu Alocare totală pentru Localitatea municipii bază pentru domiciliul mari din (în Euro) Localitatea per municipiu contractarea reședințe de municipiu (în regiune (în Euro) alocării de bază județ (în Euro)  REGIUNEA SUD-MUNTENIA Euro) în maxim 2 ani (în Euro) Brad 15.361 8 6.098.504 Câmpina 15.111.252 10.577.876 4.533.376 Caransebeș 29.642 16 11.768.234 Câmpulung 14.661.107 10.262.775 4.398.332 Hunedoara 71.899 39 73.601.288 28.544.776 Curtea de Argeș 13.472.773 9.430.941 4.041.832 Lugoj 46.589 25 18.496.399  REGIUNEA VEST Fetești 14.395.924 10.077.147 4.318.777 Orăștie 21.897 12 8.693.375 Moreni 8.151.663 5.706.164 2.445.499 TOTAL 185.388 100 73.601.288 73.601.288 Oltenița 11.270.261 7.889.183 3.381.078 Roșiorii de Vede 12.801.919 8.961.343 3.840.576 Rezervă de performanță Alocarea de Turnu Măgurele 11.682.167 8.177.517 3.504.650 Alocare totală pentru bază pentru Localitatea per municipiu contractarea Urziceni 6.953.354 4.867.348 2.086.006 municipiu (în Euro) alocării de bază (în Euro) în maxim 2 ani TOTAL 108.500.419 75.950.293 32.550.126 (în Euro) Brad 6.098.504 4.268.953 1.829.551 Caransebeș 11.768.234 8.237.764 3.530.470 Hunedoara 28.544.776 19.981.343 8.563.433 Alocare % din populație regională Lugoj 18.496.399 12.947.479 5.548.920 Populație cu totală orașe Alocare per municipiu (în Localitatea municipii domiciliul mari din Euro) reședințe de Orăștie 8.693.375 6.085.362 2.608.012 regiune județ (în Euro) TOTAL 73.601.288 51.520.902 22.080.386 Băilești 19.373 15 7.012.061 Calafat 17.747 14 6.423.530 Caracal 33.782 27 12.227.402 45.298.430  REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA Drăgășani 20.221 16 7.318.995 Alocare Moreni 21.701 17 7.854.681 % din populație regională Populație cu totală orașe Alocare per municipiu Localitatea municipii Orșova 12.327 10 4.461.760 domiciliul mari din (în Euro) reședințe de regiune județ (în Euro) TOTAL 125.151 100 45.298.430 45.298.430  REGIUNEA NORD-VEST Beiuș 11.053 4 4.099.242 Câmpia Turzii 27.403 11 10.162.991 Rezervă de performanță Carei 24.086 9 8.932.811 Alocarea de Alocare totală pentru bază pentru Localitatea per municipiu contractarea Dej 38.176 15 14.158.390 municipiu (în (în Euro) alocării de bază Euro) în maxim 2 ani Gherla 22.915 9 8.498.520 (în Euro) 95.939.631 Marghita 17.648 7 6.545.140 Băilești 7.012.061 4.908.443 2.103.618 Salonta 18.840 7 6.987.219 Calafat 6.423.530 4.496.471 1.927.059 Sighetu Caracal 12.227.402 8.559.181 3.668.221 43.174 17 16.012.005 Marmației Drăgășani 7.318.995 5.123.297 2.195.699 Turda 55.392 21 20.543.313 Moreni 7.854.681 5.498.277 2.356.404 TOTAL 258.687 100 95.939.631 95.939.631 Orșova 4.461.760 3.123.232 1.338.528 TOTAL 45.298.430 31.708.901 13.589.529 62 RAPORT FINAL CĂTRE O ABORDARE DUD 2021-2027 63 Rezervă de Rezervă de performanță performanță Alocarea de Alocarea de Alocare totală pentru Alocare totală pentru bază pentru bază pentru Localitatea per municipiu contractarea Localitatea per municipiu contractarea municipiu (în municipiu (în (în Euro) alocării de bază (în Euro) alocării de bază Euro) Euro) în maxim 2 ani în maxim 2 ani (în Euro) (în Euro)  REGIUNEA NORD-VEST Beiuș 4.099.242 2.869.470 1.229.773 Aiud 10.927.626 7.649.338 3.278.288 Câmpia Turzii 10.162.991 7.114.094 3.048.897 Blaj 8.846.724 6.192.707 2.654.017 Carei 8.932.811 6.252.967 2.679.843 Codlea 11.057.441 7.740.209 3.317.232  REGIUNEA CENTRU Dej 14.158.390 9.910.873 4.247.517 Făgăraș 16.495.976 11.547.183 4.948.793 Gherla 8.498.520 5.948.964 2.549.556 Gheorgheni 8.418.291 5.892.803 2.525.487 Marghita 6.545.140 4.581.598 1.963.542 Mediaș 24.371.442 17.060.009 7.311.432 Salonta 6.987.219 4.891.053 2.096.166 Odorheiu 16.321.176 11.424.823 4.896.353 Secuiesc Sighetu 16.012.005 11.208.404 4.803.602 Marmației Reghin 16.151.087 11.305.761 4.845.326 Turda 20.543.313 14.380.319 6.162.994 Săcele 15.686.237 10.980.366 4.705.871 TOTAL 95.939.631 67.157.742 28.781.889 Sebeș 13.971.218 9.779.852 4.191.365 Sighișoara 14.298.969 10.009.278 4.289.691 Târgu Secuiesc 8.435.428 5.904.800 2.530.628 Târnăveni 11.007.743 7.705.420 3.302.323 Toplița 6.723.836 4.706.685 2.017.151 Alocare % din populație TOTAL 182.713.193 127.899.235 54.813.958 regională Populație cu totală orașe Alocare per municipiu (în Localitatea municipii domiciliul mari din Euro) reședințe de regiune județ (în Euro) Și în cazul acestor municipii, se păstrează regula rezervei de performanță de 30%, în sensul Aiud 25.506 6 10.927.626 că dacă în termen de 2 ani municipiul nu reușește să contractele 70% din alocarea totală, Blaj 20.649 5 8.846.724 restul de 30% din aceasta se transferă într-un fond comun disponibil tuturor municipiilor din această categorie din regiunea respectivă. În schimb, aceste municipii nu beneficiază de alocare- Codlea 25.809 6 11.057.441 bonus dedicată colaborării cu UAT învecinate, întrucât zonele lor urbane funcționale sunt, în general,  REGIUNEA CENTRU Făgăraș 38.503 9 16.495.976 slab conturate, neexistând fenomene majore de suburbanizare la această scară de orașe. Gheorgheni 19.649 5 8.418.291 Mediaș 56.885 13 24.371.442 În cazul orașelor (categoria E din PATN), distribuirea alocărilor regionale dedicate acestei categorii la nivel de centru urban a ținut cont de eterogenitatea lor (orașele au o populație Odorheiu 38.095 9 16.321.176 ce variază între 1.500 locuitori în Băile Tușnad și peste 40.000 de locuitori în Năvodari). Așadar, Secuiesc 182.713.193 pentru a respecta același principiu al echității (există, în realitate, mai multe orașe cu o populație Reghin 37.698 9 16.151.087 mai mare decât a unor municipii din categoria D), s-a propus o defalcare a alocării regionale Săcele 36.613 9 15.686.237 pentru categoria orașelor în 3 sub-categorii: Sebeș 32.610 8 13.971.218 • orașe cu peste 30,000 de locuitori, care pot depune proiecte în valoare de maxim Sighișoara 33.375 8 14.298.969 20 mil. Euro; Târgu Secuiesc 19.689 5 8.435.428 • orașe cu o populație între 20.000 și 30.000 de locuitori, care pot depune proiecte în Târnăveni 25.693 6 11.007.743 valoare de maxim 15 mil. Euro; Toplița 15.694 4 6.723.836 • orașe cu mai puțin de 20,000 de locuitori, care pot depune proiecte de maxim 10 mil. TOTAL 426.468 100 182.713.193 182.713.193 Euro fiecare. Cu privire la această ultimă sub-categorie, recomandarea este să se finanțeze cu prioritate proiecte ale orașelor cu peste 10.000 de locuitori, urmând ca orașele sub 10.000 de locuitori să beneficieze de fonduri doar în limita sumelor rămase necontractate. 64 RAPORT FINAL Pentru niciunul dintre aceste orașe, indiferent de subcategorie, nu a fost însă stabilită o prealocare, propunerea fiind de a organiza apeluri de proiecte competitive pentru fiecare subcategorie, în condițiile în care bugetul nu va permite finanțarea tuturor celor aproximativ 200 de orașe din România, fiind necesară o concentrare atât cu privire la numărul de orașe, cât și la valoarea proiectelor care să genereze impact al finanțării la nivel teritorial. TABELUL 15. Propunere alocări regionale pentru orașe Număr estimat (la o medie de 7,5 mil. Euro/strategie) de strategii cu o valoare de maxim 10 mil. Număr maxim de strategii cu o valoare de maxim 20 mil. Euro finanțate pentru orașe cu o Număr maxim de strategii cu o valoare de maxim 15 mil. Euro finanțate pentru orașe cu o CONCLUZII Euro finanțate pentru orașe sub 20.000 de locuitori cu domiciliul la 1 iulie 2019 populație între 20.000 și 30.000 de locuitori cu domiciliul la 1 iulie 2019 populație cu domiciliul de peste 30.000 de locuitori la 1 iulie 2019 Buget maxim pentru orașe între 20.000 și 30.000 de locuitori Buget maxim pentru orașe peste 30.000 de locuitori Buget maxim pentru orașe sub 20.000 de locuitori REGIUNEA Număr orașe sub 20.000 de locuitori eligibile Orașe cu peste 30.000 locuitori eligibile Alocarea regională orașe Orașe eligibile Buhuși, Comănești, NORD-EST 131.196.406 0 n.a. 0 3 45.000.000 11 26 86.196.406 Târgu Neamț SUD-EST 61.148.885 1 Năvodari 20.000.000 0 n.a. 0 5 19 41.148.885 SUD- 151.271.297 1 Mioveni 20.000.000 0 n.a. 0 17 31 131.271.297 MUNTENIA SUD-VEST 89.413.645 0 n.a. 0 1 Balș 15.000.000 10 28 74.413.645 OLTENIA VEST 109.766.713 0 n.a. 0 0 n.a. 0 15 27 109.766.713 NORD-VEST 108.719.863 0 n.a. 0 1 Borșa 15.000.000 12 27 93.719.863 Zărnești, CENTRU 151.264.457 0 n.a. 0 2 30.000.000 16 35 121.264.457 Cisnădie TOTAL 802.781.266 2   40.000.000 7   105.000.000 86 193 657.781.266 CONCLUZII 67 În plus față de propunerile și recomandările de mai sus, pentru a duce mai departe progresele realizate în facilitarea cooperării interjurisdicționale în România, trebuie să se țină cont de următoarele: Criteriile de eligibilitate clare oferă siguranță instituțiilor care se califică și le permit să dezvolte capacități pe termen lung (tehnice și financiare) în anticiparea fluxurilor de investiții. În absența unei politici urbane naționale, poate fi utilizat un criteriu cu mai mulți factori (dimensiunea populației, profilul economic, amplasarea geografică etc.) pentru a stabili zonele care se califică și, pe baza nevoilor și a resurselor disponibile, pentru a determina pachetul de investiții. Instrumentele financiare integrate și țintite ar consolida și mai mult dezvoltarea acestor domenii. Această integrare este bidirecțională: în primul rând, în cadrul UE, trebuie apreciate suprapunerile dintre alocările destinate diverselor obiective de politică și cele destinate DUD. Prin natura lor, aceste domenii vor beneficia de fonduri și dinspre alte obiective de politică, acestea trebuind să fie bine integrate cu investițiile pentru DUD. Al doilea domeniu de integrare se referă la alocările bugetare naționale, subnaționale și ale UE. În prezent, pare că se pune accentul doar pe fondurile UE, cu insuficientă referire la fondurile naționale și cele colectate la nivel local și la modul în care acestea sunt puse în aplicare pentru a avansa aceeași agendă de dezvoltare. O abordare progresivă a descentralizării, bazată pe cadre legislative naționale bine articulate și pe evaluarea capacității. Această descentralizare ar trebui să încerce să consolideze legătura dintre atribuții, autoritate, resurse și responsabilitate. Importanța pe care o are capacitarea corectă a instituțiilor subnaționale nu poate fi niciodată menționată îndeajuns, deoarece aceasta este baza oricărei implementări. În locul inițiativelor disparate de consolidare a capacității, ar trebui să se ia în considerare un program unic de sprijin urban, care să direcționeze sprijinul adecvat pe baza unei evaluări aprofundate a necesităților. Se spune că „străzile sunt pentru totdeauna”, iar investițiile actuale în infrastructură vor contura tiparele de dezvoltare sute de ani de-acum înainte. Drumul României spre creștere și dezvoltare este necunoscut încă, însă știm că orașele sunt actorii principali care îl construiesc. Modul în care orașele românești se dezvoltă acum, va defini România de mâine. În consecință, fondurile europene disponibile, împreună cu alte surse de finanțare, trebuie folosite în mod strategic pentru a asigura creșterea și dezvoltarea zonelor urbane ale României într-un mod sustenabil, inclusiv și competitiv. 68 RAPORT FINAL ANEXA 1. Domenii/sectoare potențiale de cooperare interjurisdicțională în România 69 ANEXA 1. Domenii/sectoare potențiale de cooperare Eligibilitatea pentru Eligibilitatea pentru interjurisdicțională în România Domeniul/ sectorul de Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri finanțare din partea UE în perioada de programe multijurisdicționale finanțate de intervenție programare 2021- Eligibilitatea la bugetul de Eligibilitatea pentru 2027 pentru stat Domeniul/ finanțare din partea Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri programe sectorul de UE în perioada de MLPDA multijurisdicționale finanțate de Schimbări intervenție programare 2021- la bugetul de 2027 climatice și stat Atenuarea riscurilor FC Apele Române gestionarea Capacitate riscurilor  Planificare teritorială, strategică și financiară FSE PUG ANIF administrativă - Consolidarea clădirilor cu risc seismic - Planuri urbanistice metropolitane - Planuri urbanistice generale   - Măsuri de protecție împotriva inundațiilor     - PMUD - Măsuri de protecție împotriva alunecărilor de teren       - SIDU   Intervenție în caz de urgență FC Nu - Politici publice și bugetare pe bază de programe - Investiții în servicii profesioniste și voluntare de intervenție - Cadastru verde în situații de urgență (clădiri, echipamente, formare) INA         Resurse umane în administrația locală FSE - Dezvoltare de centre integrate de intervenție în situații de ANFP riscuri multiple - Dezvoltarea competențelor și formare (de exemplu, în - Centre de salvamont și salvamar   domeniul achizițiilor publice)     Reducerea - Unități de implementare a proiectelor emisiilor de   Procese și instrumente administrative și de management  FSE Nu carbon și Producerea, transportul și distribuția energiei FC MLPDA eficiență - Ghișee unice pentru cetățeni și companii energetică   - Standarde și proceduri de management al calității     - Modernizarea sistemelor de termoficare, inclusiv cogenerare - Autorități urbane/metropolitane Transporturi Transport public FEDR Nu - Utilizarea energiei din surse regenerabile pentru clădirile publice - Extinderea metroului       - Contorizare inteligentă și monitorizarea consumului de - Sisteme de căi ferate metropolitane energie - Extinderea și reabilitarea liniilor de tramvai - Extinderea rețelelor de distribuție a energiei și gazelor naturale - Extinderea/modernizarea stațiilor/terminalelor de transport       public   Eficiență energetică FEDR MLPDA - Sisteme de autobuze expres - Reabilitarea termică a blocurilor - Bilete electronice   - Reabilitarea termică a clădirilor publice     - Parc auto electric pentru transportul public - Iluminat public eficient din punct de vedere energetic   Transport multimodal FC Nu PNDL Învățământ Învățământ de bază FEDR - Infrastructură de transport de marfă intermodal MEN   - Terminale „park-and-ride”/„bike-and-ride”     - Creșe și grădinițe - Terminale intermodale pentru pasageri   - Școli     - Licee   Transport nemotorizat și electromobilitate FEDR AFM   Învățământ profesional și tehnic FEDR MEN - Piste pentru biciclete și sisteme de „bike sharing”   - Campusuri pentru formare profesională       - Zone pietonale și spații comune (shared-space)     Educație specială FEDR MEN - Stații de încărcare pentru vehicule electrice   Accesibilitate FC PNDL - Infrastructuri educaționale pentru nevoi speciale - Drumuri și variante de ocolire   Învățământ superior FEDR MEN       - Sisteme de gestionare a traficului   - Campusuri pentru învățământul superior     70 RAPORT FINAL ANEXA 1. Domenii/sectoare potențiale de cooperare interjurisdicțională în România 71 Eligibilitatea Eligibilitatea Eligibilitatea pentru Eligibilitatea pentru pentru pentru Domeniul/ finanțare din partea Domeniul/ finanțare din partea Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri programe Intervenții/măsuri potențiale adecvate pentru acorduri programe sectorul de UE în perioada de sectorul de UE în perioada de multijurisdicționale finanțate de multijurisdicționale finanțate de intervenție programare 2021- intervenție programare 2021- la bugetul de la bugetul de 2027 2027 stat stat Sănătate Infrastructură medicală FEDR MS / PNDL   Ocuparea forței de muncă FSE ANOFM - Construcția de spitale regionale de urgență - Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (dezvoltarea și - Investiții în spitale și unități de urgență municipale evaluarea competențelor, servicii de plasare, stagii etc.)       - Investiții în ambulatorii și centre locale de asistență   - Acces la piața forței de muncă pentru lucrătorii nedeclarați     medicală de bază și pentru șomeri (formare, servicii de plasare, economie socială etc.) Mediu și Gestionarea deșeurilor FC AFM biodiversitate - Economie socială - Promovarea colectării selective a deșeurilor prin separare la Cercetare-       sursă dezvoltare și Cercetare-dezvoltare FEDR PNCDI  inovare   Apă și canalizare FC PNDL / AFM - Sprijin pentru infrastructura publică de cercetare și - Extinderea infrastructurii de apă și canalizare în zone care dezvoltare   nu sunt acoperite de master planuri regionale pentru apă și           canalizare  - Sprijin pentru parteneriatele de cercetare și dezvoltare dintre companii și organisme publice   Biodiversitatea FC Nu   Transfer de cunoștințe și de tehnologie FEDR Nu - Implementarea planurilor de management pentru zonele - Infrastructuri și servicii publice și private de transfer de             NATURA 2000 inovație și tehnologie Digitalizare Internet în bandă largă FC Nu   Terenuri dezafectate FC Nu - Extinderea infrastructurii de bandă largă   - Terenuri dezafectate publice și private cu alte destinații           - Hotspoturi Wi-Fi publice Incluziune   Servicii publice electronice FEDR Nu socială și Servicii sociale FSE MMFPS ocuparea forței - Implementarea instrumentelor de e-guvernanță, e-sănătate, de muncă       e-learning (învățare online) și e-cultură - Centre de îngrijire de zi și servicii sociale și de asistență Start Up medicală pentru grupurile vulnerabile   Sectorul TIC privat FEDR Nation       - Îngrijire la domiciliu pentru grupurile vulnerabile   - Sprijin pentru companiile și clusterele din sectorul TIC     - Locuințe protejate pentru grupurile vulnerabile Patrimoniu cultural și Infrastructură de agrement FEDR CNI turism FEDR   Comunități marginalizate și defavorizate Nu   - Amenajări publice pentru petrecerea timpului liber       Resurse pentru turism FEDR MT FSE - Valorificarea resurselor turistice naturale - Măsuri integrate pentru soluționarea problemelor cartierelor - Dezvoltarea turismului pentru sănătate marginalizate - Infrastructură de bază pentru zonele turistice     - Măsuri integrate de renovare pentru cartierele/blocurile - Promovare și marketing în domeniul turismului       comuniste - Măsuri integrate de renovare pentru zonele rezidențiale noi   Patrimoniu cultural FEDR MC lipsite de infrastructura de bază - Centre istorice ANL       - Monumente de importanță națională   Locuințe FEDR Prima Casă Start Up Competitivitate IMM-uri și antreprenoriat FEDR - Locuințe accesibile Nation       - Locuințe sociale și pentru situații de urgență   - Infrastructură de sprijin și servicii pentru IMM-uri      72 RAPORT FINAL ANEXA 1. Domenii/sectoare potențiale de cooperare interjurisdicțională în România 73 ANEXA 2. Domeniile/sectoarele cu impact multijurisdicțional identificate de o selecție de autorități subnaționale din România Domenii/sectoare cu impact Infrastructură de Infrastructură de utilități Nr. Infrastructură de transport Dezvoltare economică Regenerare urbană multijurisdicțional energie și comunicații publice 1. Autostrăzi, drumuri expres, drumuri și variante de ocolire 1. Parcuri industriale/ 2. Pasaje, poduri, canale, șanțuri, ecluze etc. 1. Rețea de distribuție a 1. Clădiri, piețe, piațete, comerciale gazelor naturale spații/structuri de 1. Apă și ape uzate 3. Rețea feroviară și stații de cale ferată parcare 2. Parcuri logistice 2. Rețea de distribuție 4. Aeroporturi – pasageri și marfă 2. Termoficare a energiei electrice 2. Parcuri, grădini, zone 3. Săli de expoziție/ 5. Corpuri de apă și porturi turistice/comerciale verzi, terenuri dezafectate 3. Gestionarea deșeurilor comerciale 3. Rețele/conexiuni de solide 6. Pontoane (turism) internet în clădiri și 3. Terenuri pentru piețe/ 4. Centre de cercetare/ spații publice târguri 7. Legături de transport intermodal inovare 8. Transport public/stații de autobuz 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 1 2 3 4 1 2 3 1 2 3 I REGIUNEA NORD–EST 1 Iași 2 Bacău 3 Botoșani 4 Piatra Neamț 5 Suceava 6 Vaslui II REGIUNEA SUD–EST 7 Brăila 8 Buzău 9 Constanța 10 Galați 11 Focșani 12 Tulcea III REGIUNEA SUD-MUNTENIA 13 Pitești 14 Călărași 15 Târgoviște 16 Giurgiu 17 Slobozia 18 Ploiești 19 Alexandria 74 RAPORT FINAL ANEXA 2: Domeniile/sectoarele cu impact multijurisdicțional identificate de o selecție de autorități subnaționale din România 75 Domenii/sectoare cu impact Infrastructură de Infrastructură de utilități Nr. Infrastructură de transport Dezvoltare economică Regenerare urbană multijurisdicțional energie și comunicații publice IV REGIUNEA SUD-VEST-OLTENIA 20 Craiova 21 Târgu Jiu 22 Drobeta Turnu Severin 23 Slatina 24 Râmnicu Vâlcea V REGIUNEA VEST 25 Arad 26 Reșița 27 Hunedoara/Deva/Simeria 28 Timișoara VI REGIUNEA NORD-VEST 29 Oradea 30 Bistrița 31 Cluj-Napoca 32 Baia Mare 33 Satu-Mare 34 Zalău VII REGIUNEA CENTRU 35 Alba Iulia 36 Brașov 37 Miercurea Ciuc 38 Sfântu Gheorghe 39 Târgu Mureș 40 Sibiu VII REGIUNEA BUCUREȘTI–ILFOV 41 București 42 Ilfov 76 RAPORT FINAL ANEXA 3: Identificarea domeniilor de intervenție relevante pentru orașele din România, din proiectul politicii de coeziune 2021 -2027 77 ANEXA 3. Identificarea domeniilor de intervenție relevante Coeficient pentru Coeficient calcularea sprijinului pentru calcularea pentru orașele din România, din proiectul politicii de coeziune DOMENIU DE INTERVENȚIE pentru obiectivele sprijinului pentru 2021-2027 privind schimbările climatice obiectivele de mediu Coeficient pentru Coeficient Sprijinirea clusterelor de inovare și rețele comerciale, în principal în 019 0% 0% calcularea sprijinului pentru calcularea beneficiul IMM-urilor DOMENIU DE INTERVENȚIE pentru obiectivele sprijinului pentru privind schimbările obiectivele de Procese de inovare în IMM-uri (inovații la nivel de proces, organizație, 020 0% 0% climatice mediu marketing, co-creare, inovare indusă de utilizatori și de cerere) Transfer de tehnologie și cooperare între întreprinderi, centrele de OBIECTIVUL DE POLITICĂ 1: 021 0% 0% cercetare și sectorul învățământului superior O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente Procese de cercetare și inovare, transfer de tehnologie și cooperare 022 între întreprinderi, cu accent pe economia cu emisii scăzute de 100 % 40 % Investiții în active fixe în microîntreprinderi legate direct de activități carbon, pe reziliență și pe adaptarea la schimbările climatice 001 0% 0% de cercetare și inovare Procese de cercetare și inovare, transfer de tehnologie și cooperare 023 40 % 100 % Investiții în active fixe în întreprinderi mici și mijlocii (inclusiv centre între întreprinderi, cu accent pe economia circulară 002 private de cercetare) legate direct de activități de cercetare și 0% 0% inovare OBIECTIVUL DE POLITICĂ 2: Investiții în active fixe în centre publice de cercetare și învățământ O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și 003 0% 0% echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și superior legate direct de activități de cercetare și inovare gestionării riscurilor Investiții în active necorporale în microîntreprinderi legate direct de 004 0% 0% activități de cercetare și inovare Eficiență energetică și proiecte demonstrative în IMM-uri și măsuri 024 100 % 40 % Investiții în active necorporale în întreprinderi mici și mijlocii (inclusiv de sprijin 005 centre private de cercetare) legate direct de activități de cercetare și 0% 0% inovare Renovarea fondului locativ existent în vederea creșterii eficienței 025 100 % 40 % energetice, proiecte de demonstrare și măsuri de sprijin Investiții în active necorporale în centre publice de cercetare și 006 0% 0% Renovarea infrastructurilor publice în vederea creșterii eficienței învățământ superior direct legate de activități de cercetare și inovare 026 100 % 40 % energetice, proiecte de demonstrare și măsuri de sprijin Activități de cercetare și inovare în microîntreprinderi, inclusiv 007 colaborare în rețea (cercetare industrială, dezvoltare experimentală, 0% 0% Sprijin pentru întreprinderile care oferă servicii care contribuie studii de fezabilitate) 027 la economia cu emisii scăzute de carbon și la reziliența în fața 100 % 40 % schimbărilor climatice Activități de cercetare și inovare în întreprinderi mici și mijlocii, 008 0% 0% 028 Energii regenerabile: energia vântului 100 % 40 % inclusiv colaborare în rețea Activități de cercetare și inovare în centre publice de cercetare, 029 Energii regenerabile: energia solară 100 % 40 % învățământ superior și centre de competență, inclusiv colaborare 009 0% 0% 030 Energii regenerabile: biomasa 100 % 40 % în rețea (cercetare industrială, dezvoltare experimentală, studii de fezabilitate) 031 Energii regenerabile: energia marină 100 % 40 % Digitalizarea IMM-urilor (inclusiv comerț electronic, activități 032 Alte energii regenerabile (inclusiv energia geotermală) 100 % 40 % 010 economice electronice și procese de afaceri în rețea, huburi de inovare 0% 0% digitală, laboratoare vii, antreprenori web și start-upuri TIC, B2B) Sisteme de distribuție inteligentă a energiei electrice la tensiuni 033 joase și medii (inclusiv rețele inteligente și sisteme TIC) și stocarea 100 % 40 % 011 Soluții TIC, servicii electronice și aplicații pentru administrație 0% 0% aferentă 012 Servicii și aplicații IT pentru competențe digitale și incluziune digitală 0% 0% 034 Cogenerare de înaltă eficiență, încălzire și răcire centralizate 100 % 40 % Servicii și aplicații de e-sănătate (inclusiv e-Care, Internetul lucrurilor Măsuri de adaptare la schimbările climatice și prevenirea și 013 0% 0% pentru activitate fizică și asistență pentru autonomie la domiciliu) managementul riscurilor legate de climă: inundații (inclusiv 035 100 % 100 % sensibilizare, protecție civilă și sisteme și infrastructuri de Infrastructură comercială pentru IMM-uri (inclusiv zone și parcuri 014 0% 0% management al dezastrelor) industriale) Măsuri de adaptare la schimbările climatice și prevenirea și 015 Dezvoltarea comercială și internaționalizarea IMM-urilor 0% 0% managementul riscurilor legate de climă: Incendii (inclusiv 036 100 % 100 % Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție sensibilizare, protecție civilă și sisteme și infrastructuri de 016 0% 0% management al dezastrelor) industrială și antreprenoriat Servicii avansate de sprijin pentru IMM-uri și grupuri de IMM-uri Măsuri de adaptare la schimbările climatice și prevenirea și 017 0% 0% managementul riscurilor legate de climă: altele, de exemplu, (inclusiv servicii de management, marketing și proiectare) 037 100 % 100 % furtuni și secetă (inclusiv sensibilizare, protecție civilă și sisteme și 018 Incubare, sprijinirea societăților spin-off, spin-out și start-upurilor 0% 0% infrastructuri de management al dezastrelor) 78 RAPORT FINAL ANEXA 3: Identificarea domeniilor de intervenție relevante pentru orașele din România, din proiectul politicii de coeziune 2021 -2027 79 Coeficient pentru Coeficient Coeficient pentru Coeficient calcularea sprijinului pentru calcularea calcularea sprijinului pentru calcularea DOMENIU DE INTERVENȚIE pentru obiectivele sprijinului pentru DOMENIU DE INTERVENȚIE pentru obiectivele sprijinului pentru privind schimbările obiectivele de privind schimbările obiectivele de climatice mediu climatice mediu Prevenire și management al riscurilor naturale care nu au legătură cu Construcția de noi autostrăzi și drumuri – rețeaua TEN-T clima (de ex. cutremurele), precum și al riscurilor legate de activitățile 057 0% 0% 038 0% 100 % cuprinzătoare umane (de ex. accidentele tehnologice), inclusiv sensibilizare, protecție civilă și sisteme și infrastructuri de management al dezastrelor Legături rutiere secundare nou construite către rețeaua rutieră și 058 0% 0% nodurile TEN-T Furnizare de apă pentru consum uman (infrastructură de extracție, 039 tratare, stocare și distribuție, măsurarea eficienței, alimentare cu apă 0% 100 % 059 Alte drumuri de acces naționale, regionale și locale nou construite 0% 0% potabilă) Gospodărirea apei și conservarea resurselor de apă (inclusiv Autostrăzi și drumuri reconstruite sau îmbunătățite – Rețeaua 060 0% 0% 040 managementul bazinelor hidrografice, măsuri specifice de adaptare la 40 % 100 % centrală TEN-T schimbările climatice, reutilizare, reducerea scurgerilor) Autostrăzi și drumuri reconstruite sau îmbunătățite – Rețeaua 061 0% 0% 041 Colectarea si tratarea apelor uzate 0% 100 % globală TEN-T Gestionarea deșeurilor menajere: măsuri de prevenire, minimizare, Alte drumuri reconstruite sau îmbunătățite (autostrăzi, drumuri 042 0% 100 % 062 0% 0% sortare, reciclare naționale, regionale sau locale) Gestionarea deșeurilor menajere: tratare biologică mecanică, tratare 043 0% 100 % 063 Digitalizarea transporturilor: drumuri 40 % 0% termică 044 Gestionarea deșeurilor comerciale, industriale sau periculoase 0% 100 % 064 Căi ferate nou construite – rețeaua centrală TEN-T 100 % 40 % 045 Promovarea utilizării materialelor reciclate ca materii prime 0% 100 % 065 Căi ferate nou construite – rețeaua TEN-T cuprinzătoare 100 % 40 % 046 Reabilitarea siturilor industriale și a terenurilor contaminate 0% 100 % 066 Alte căi ferate nou construite 100 % 40 % Sprijin pentru procesele de producție ecologice și pentru eficiența 047 40 % 40 % 067 Căi ferate reconstruite sau îmbunătățite – rețeaua TEN-T centrală 0% 40 % resurselor în IMM-uri 048 Măsuri privind calitatea aerului și reducerea zgomotului 40 % 100 % 068 Căi ferate reconstruite sau îmbunătățite – rețeaua TEN-T globală 0% 40 % Protejarea, restaurarea și utilizarea sustenabilă a siturilor Natura 069 Alte căi ferate reconstruite sau îmbunătățite 0% 40 % 049 40 % 100 % 2000 050 Protejarea naturii și a biodiversității, infrastructură verde 40 % 100 % 070 Digitalizarea transporturilor: feroviare 40 % 0% 071 Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) 0% 40 % OBIECTIVUL DE POLITICĂ 3: O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale 072 Active feroviare mobile 40 % 40 % TIC: Rețea de bandă largă cu capacitate foarte mare (rețea 073 Infrastructuri de transporturi urbane curate 100 % 40 % 051 0% 0% magistrală/backhaul) 074 Material rulant de transport urban curat 100 % 40 % TIC: Rețea de bandă largă cu capacitate foarte mare (acces/buclă locală cu o performanță echivalentă cu o instalație de fibră optică 075 Infrastructuri de ciclism 100 % 100 % 052 0% 0% până la punctul de distribuție de la locul de deservire pentru spații cu mai multe locuințe) 076 Digitalizarea transportului urban 40 % 0% TIC: Rețea de bandă largă cu capacitate foarte mare (acces/buclă 077 Infrastructuri pentru combustibili alternativi 100 % 40 % locală cu o performanță echivalentă cu o instalație de fibră optică 053 0% 0% 078 Transporturi multimodale (TEN-T) 40 % 40 % până la punctul de distribuție de la locul de deservire pentru locuințe și sedii de firme) 079 Transporturi multimodale (neurbane) 40 % 40 % TIC: Rețea de bandă largă cu capacitate foarte mare (acces/buclă 054 locală cu o performanță echivalentă cu o instalație de fibră optică 0% 0% 080 Porturi maritime (TEN-T) 40 % 0% până la stația de bază pentru comunicații fără fir avansate) 081 Alte porturi maritime 40 % 0% TIC: Alte tipuri de infrastructură TIC (inclusiv resurse/echipamente 055 de calcul la scară largă, centre de date, senzori și alte echipamente 0% 0% 082 Căi navigabile și porturi interioare (TEN-T) 40 % 0% fără fir) 083 Căi navigabile și porturi interioare (regionale și locale) 40 % 0% 056 Construcția de noi autostrăzi și drumuri – rețeaua TEN-T de bază 0% 0% 084 Digitalizarea transportului: alte moduri de transport 40 % 0% 80 RAPORT FINAL ANEXA 3: Identificarea domeniilor de intervenție relevante pentru orașele din România, din proiectul politicii de coeziune 2021 -2027 81 Coeficient pentru Coeficient Coeficient pentru Coeficient calcularea sprijinului pentru calcularea calcularea sprijinului pentru calcularea DOMENIU DE INTERVENȚIE pentru obiectivele sprijinului pentru DOMENIU DE INTERVENȚIE pentru obiectivele sprijinului pentru privind schimbările obiectivele de privind schimbările obiectivele de climatice mediu climatice mediu Măsuri pentru un mediu de lucru sănătos și bine adaptat, inclusiv 107 promovarea activității fizice, care să abordeze riscurile pentru 0% 0% OBIECTIVUL DE POLITICĂ 4: sănătate O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale 108 Sprijin pentru dezvoltarea de competențe digitale 0% 0% Sprijin pentru adaptarea la schimbări a lucrătorilor, întreprinderilor și 085 Infrastructură pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari 0% 0% 109 0% 0% antreprenorilor 086 Infrastructuri pentru învățământul primar și secundar 0% 0% Măsuri de încurajare a îmbătrânirii active și în condiții bune de 110 0% 0% 087 Infrastructuri pentru învățământul terțiar 0% 0% sănătate Infrastructuri pentru învățământul profesional și tehnic și educația Sprijin pentru educația și îngrijirea copiilor preșcolari (cu excepția 088 0% 0% 111 0% 0% adulților infrastructurilor) Infrastructuri de locuit pentru migranți, refugiați și persoanele care Sprijin pentru învățământul primar și secundar (cu excepția 089 0% 0% 112 0% 0% solicită sau se află sub protecție internațională infrastructurilor) Infrastructuri de locuit (altele decât cele pentru migranți, refugiați și 113 Sprijin pentru învățământul terțiar (cu excepția infrastructurilor) 0% 0% 090 0% 0% persoanele care solicită sau se află sub protecție internațională) 114 Sprijinul pentru educația adulților (cu excepția infrastructurilor) 0% 0% Alte infrastructuri sociale care contribuie la incluziunea socială în 091 0% 0% Măsuri de promovare a egalității de șanse și a participării active în cadrul comunității 115 0% 0% societate 092 Infrastructuri de sănătate 0% 0% Platforme pentru integrarea și reintegrarea în muncă a persoanelor 116 0% 0% 093 Echipamente medicale 0% 0% dezavantajate 094 Active mobile de sănătate 0% 0% Măsuri pentru îmbunătățirea accesului unor grupuri marginalizate, 117 cum ar fi romii, la educație și locuri de muncă și pentru promovarea 0% 0% 095 Digitalizarea în asistența medicală 0% 0% incluziunii sociale a acestora Infrastructuri de primire temporară pentru migranți, refugiați și Sprijin pentru societatea civilă care lucrează cu comunități 096 0% 0% 118 0% 0% persoanele care solicită sau se află sub protecție internațională marginalizate, cum ar fi romii 097 Măsuri de îmbunătățire a accesului la locuri de muncă 0% 0% Acțiuni specifice pentru a spori participarea pe piața muncii a 119 0% 0% resortisanților țărilor terțe Măsuri de promovare a accesului la muncă al șomerilor de lungă 098 0% 0% durată 120 Măsuri de integrare socială a resortisanților țărilor terțe 0% 0% Sprijin specific pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și Măsuri de facilitare a accesului egal și în timp util la servicii de 099 0% 0% 121 0% 0% integrarea socioeconomică a tinerilor calitate, sustenabile și cu accesibile financiar 100 Sprijin pentru activitățile independente și crearea de start-upuri 0% 0% Măsuri de îmbunătățire a prestării serviciilor de îngrijire familială și a 122 0% 0% serviciilor de îngrijire în cadrul comunității 101 Sprijin pentru economia socială și întreprinderile sociale 0% 0% Măsuri de îmbunătățire a accesibilității, eficacității și rezilienței 123 0% 0% Măsuri de modernizare și consolidare a instituțiilor pieței muncii și sistemelor de sănătate (cu excepția infrastructurii) 102 servicii pentru evaluarea și anticiparea nevoilor de competențe și 0% 0% pentru asigurarea unei asistențe rapide și adaptate Măsuri de îmbunătățire a accesului la servicii de îngrijire pe termen 124 0% 0% lung (cu excepția infrastructurii) Sprijin pentru corelarea cererii și a ofertei și pentru tranzițiile de pe 103 0% 0% Măsuri de modernizare a sistemelor de protecție socială, inclusiv piața muncii 125 0% 0% promovarea accesului la protecția socială 104 Sprijin pentru mobilitatea forței de muncă 0% 0% Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de Măsuri de promovare a participării femeilor pe piața muncii și 126 sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai 0% 0% 105 0% 0% reducerea segregării de gen pe piața muncii defavorizate și a copiilor Măsuri de promovare a echilibrului între viața profesională și Combaterea deprivării materiale prin asistență alimentară și/sau 106 cea privată, inclusiv a accesului la servicii de îngrijire a copiilor și 0% 0% 127 materială pentru persoanele cele mai defavorizate, inclusiv măsuri de 0% 0% persoanelor dependente însoțire 82 RAPORT FINAL Coeficient pentru Coeficient calcularea sprijinului pentru calcularea DOMENIU DE INTERVENȚIE pentru obiectivele sprijinului pentru privind schimbările obiectivele de climatice mediu OBIECTIVUL DE POLITICĂ 5: O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale12 Protejarea, dezvoltarea și promovarea activelor turistice publice și 128 0% 0% servicii turistice conexe Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural și a 129 0% 0% serviciilor culturale Protejarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului natural și a 130 0% 100 % ecoturismului 131 Regenerarea fizică și securitatea spațiilor publice 0% 0% ALTE CODURI LEGATE DE OBIECTIVELE DE POLITICĂ 1-5 Îmbunătățirea capacității autorităților responsabile de programe și a 132 0% 0% organismelor implicate în implementarea fondurilor Dezvoltarea cooperării cu parteneri din interiorul și din afara statului 133 0% 0% membru Finanțare încrucișată în cadrul FEDR (sprijin acordat acțiunilor de 134 tip FSE, necesare pentru implementarea părții FEDR a operațiunii și 0% 0% legate direct de aceasta) Consolidarea capacităților instituționale ale autorităților publice și ale părților interesate de a implementa proiecte și inițiative de 135 0% 0% cooperare teritorială într-un context transfrontalier, transnațional, maritim și interregional Regiuni ultraperiferice: compensarea oricăror costuri suplimentare 136 0% 0% cauzate de deficitul de accesibilitate și de fragmentarea teritorială Regiuni ultraperiferice: acțiuni specifice pentru compensarea 137 costurilor suplimentare cauzate de factori legați de dimensiunea 0% 0% pieței Regiuni ultraperiferice: sprijin pentru compensarea costurilor 138 suplimentare cauzate de condițiile climatice și de dificultățile de 40 % 40 % relief 139 Regiuni ultraperiferice: aeroporturi. 0% 0% ASISTENȚĂ TEHNICĂ 140 Informare și comunicare 0% 0% 141 Pregătire, implementare, monitorizare și control 0% 0% 142 Evaluare și studii, culegere de date 0% 0% Consolidarea capacității autorităților statelor membre, a 143 0% 0% beneficiarilor și a partenerilor relevanți 12 Pentruobiectivul de politică 5 se pot selecta toate codurile dimensiunilor din cadrul obiectivelor de politică 1-4, pe lângă cele enumerate în cadrul obiectivului de politică 5. Decembrie 2019