MEMORANDUM ECONOMIC DE ȚARĂ – REPUBLICA MOLDOVA Republica Moldova Reanimarea dinamismului economic 2 MEMORANDUM ECONOMIC DE ȚARĂ – REPUBLICA MOLDOVA Republica Moldova Reanimarea dinamismului economic BANCA MONDIALĂ Practici globale pentru macroeconomie și administrare fiscală Regiunea Europa și Asia Centrală Unofficial translation of the report. In case of any discrepancies between the translated versions and the original, the original document in English governs. 3 ©2019 Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare / Banca Mondială 1818 H Street NW Washington DC 20433 Telefon: 202-473-1000 Internet: www.worldbank.org Data publicării: Aprilie 2019 Această lucrare este un produs al personalului Băncii Mondiale cu contribuții externe. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în această lucrare nu reflectă neapărat opiniile Băncii Mondiale, ale Consiliului Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează exactitatea datelor incluse în prezentul document. Frontierele, culorile, denumirile și alte informații indicate în hărți nu implică vreo opinie a Băncii Mondiale cu privire la statutul juridic al vreunui teritoriu sau recunoașterea sau acceptarea frontierelor respective. Drepturi și permisiuni Materialul din această lucrare face obiectul dreptului de autor. Deoarece Banca Mondială încurajează difuzarea cunoștințelor sale, această lucrare poate fi reprodusă, în totalitate sau parțial, în scopuri necomerciale, atâta timp cât este indicată referirea completă la ea. Orice solicitări privind drepturile și licențele, inclusiv drepturile subsidiare, se vor adresa World Bank Publications, The World Bank Group, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433, USA, fax: 202-522-2625; e-mail: pubrights@worldbank.org. Prefață În raportul său Republica Moldova 2020, guvernul a subliniat șapte priorități necesare pentru a propulsa economia pe o traiectorie de creștere mai ridicată -- bazată nu pe consumul finanțat de remitențe, ci pe un model influențat de export. Printre acestea se numără îmbunătățirea educației, drumurilor, sistemului financiar, sectorului energetic, mediului de afaceri, sistemului de pensii și sistemului de justiţie. Guvernul a făcut progrese în fiecare dintre aceste domenii, deși neuniform (la fel ca în toate țările). În Diagnosticul Sistematic de Țară (2016)1 Banca Mondială a raportat cu privire la acest progres și a evidențiat șase domenii care meritau o atenție suplimentară. Acestea erau: consolidarea statului de drept, îmbunătățirea furnizării serviciilor publice, îmbunătățirea educației și formării profesionale, reformarea sistemului de pensii, îmbunătățirea cadrului de reglementare a afacerilor și asigurarea unei gestiuni macroeconomice și fiscale solide. În plus, Banca a mai prezentat un studiu privind competitivitatea comerțului (2015).2 Un alt element component al acestui raport a fost studiul privind întreprinderile de stat, finanțat de Regatul Unit și finalizat la începutul anului 2017, care s-a axat pe aspectele juridice și de guvernanță ale întreprinderilor de stat.3 Ulterior, la momentul elaborării acestui raport, guvernul a adoptat Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2030”. Obiectivul Strategiei este de a crește calitatea vieții populației. În aceasta se identifică zece obiective strategice pentru dezvoltarea durabilă, inclusiv, de o importanță deosebită, creșterea veniturilor din surse sustenabile, reducerea inegalităților economice, creșterea accesului la infrastructura fizică, îmbunătățirea condițiilor de muncă și asigurarea educației de calitate pentru toți. Acest Memorandum Economic de Țară este menit să ofere o analiză cuprinzătoare a constrângerilor creșterii economice și recomandări aferente. Deși actualizează unele aspecte ale acestor studii anterioare, accentul principal este pus pe performanța întreprinderilor. În măsura în care performanța întreprinderilor are loc într-un context instituțional mai amplu, acest obiectiv vizează în mod necesar mai multe dintre temele anterioare, în special statul de drept, reglementarea afacerilor și educația. În primul capitol se prezintă un diagnostic, care evidențiază problema scăderii productivității în sectorul întreprinderilor, și se indică elemente ale structurii pieței (în special proprietatea statului), care subminează creșterea productivității și reduc creșterea sectorul privat. Acest capitol se concentrează, de asemenea, pe chestiuni legate de cerere pe piețele de export și evidențiază lecții învățate în materie de politici din sectoarele cu o productivitate ridicată, care ar putea conduce la o creștere viitoare. În al doilea capitol se pune accent pe firmele străine, care sunt întreprinderi de înaltă productivitate în Moldova, și se analizează promovarea investițiilor și modalitățile de îmbunătățire a contribuției investițiilor străine directe (ISD) la economie. În următoarele capitole se analizează stimulentele care modelează performanța întreprinderilor și oportunitățile de creștere generate din sectorul privat, în special: politicile privind concurenţa și reglementarea (capitolul 3), politica fiscală, în măsura în care aceasta afectează stimulentele fiscale și creșterea impozitelor, care stau la baza stabilității macroeconomice (capitolul 4) și în sfârșit educația, ca o contribuție esențială la dezvoltarea întreprinderilor (capitolul 5). 1 World Bank Group, Systematic Country Diagnosis (Washington, DC: World Bank, 2016). 2 World Bank Group, Trade Study, including: Note 1 - “Analysis of Trade Competitiveness”; Note 2 – “Is DCFTA Good for Moldova”; Note 3 - “Competitiveness in Moldova’s Agriculture”, (Washington, DC: World Bank, 2015), 3 World Bank Group, Support to State-Owned Enterprises (SOE) Preliminary Diagnostics and Reform Assessment: Phase 1. (Washington, DC: World Bank, 2017). 5 Cuprins Avântul reluării creşterii economice: Prezentare generală și rezumatul recomandărilor ...................... 11 Surse ale pierderii avântului de creștere economică.................................................................................. 11 Politici pentru impulsionarea creşterii economice ..................................................................................... 14 Politici de dezvoltare a antreprenoriatului ............................................................................................. 15 Reducerea dimensiunii guvernului... crescând totodată capacitățile sale ......................................... 15 Reformarea întreprinderilor în proprietatea statului ......................................................................... 16 Promovarea investițiilor străine directe... .......................................................................................... 17 ...promovând în același timp exporturile ............................................................................................ 18 Modificarea stimulentelor pentru stimularea productivității întreprinderii .......................................... 19 Reglementarea concurenței și a pieței produselor............................................................................. 19 Politica fiscală...................................................................................................................................... 20 Îmbunătățirea competențelor lucrătorilor și creșterea capitalului uman: educația .......................... 20 Capitolul 1. Republica Moldova: Reanimarea dinamismului economic ................................................... 26 Performanţa creşterii economice: Factori determinanți... și obstacole ..................................................... 29 Creșterea veniturilor într-o tendință de scădere .................................................................................... 29 Înțelegerea dinamismului în scădere ...................................................................................................... 30 Capitalul .............................................................................................................................................. 31 Forța de muncă și capitalul uman ....................................................................................................... 33 Creșterea productivității: schimbare între sectoare sau îmbunătățire în cadrul sectoarelor? .......... 34 Explicarea performanței productivității: Statul și sectorul privat ............................................................... 35 Un guvern mare și spațiu pentru sectorul privat .................................................................................... 35 Proprietatea de stat rămâne mare... ...................................................................................................... 36 ... dar productivitatea ÎPS rămâne în urma altor firme........................................................................... 39 ... și firmele străine au fost inovatori importanți în Moldova ................................................................. 41 Rezumat al reflecțiilor asupra creșterii economice a Moldovei: problema productivității .................... 44 Scăderea productivității: Probleme pe partea de cerere și rolul exporturilor ........................................... 44 Exporturile de mărfuri: performanțe bune, dar nu excelente ................................................................ 46 Exporturile de servicii: o sursă de creștere economică .......................................................................... 47 Industriile de creştere economică ale viitorului: Lecţii din succesele Moldovei ........................................ 48 Producere: învățând de la ZEL-uri ........................................................................................................... 49 Întreprinderile agricole și vinificația ....................................................................................................... 50 Exporturile de servicii sunt dinamice – în special TIC ............................................................................. 55 Politicile și organizarea studiului ................................................................................................................ 58 6 Capitolul 2: Realizarea potențialului investițiilor străine ........................................................................ 61 Introducere ................................................................................................................................................. 61 Performanța ISD în Moldova....................................................................................................................... 61 Stocurile de investiții ... și diminuarea fluxurilor .................................................................................... 61 Tendințe sectoriale în investițiile străine directe ................................................................................... 64 Diversificarea și complexitatea economică: O contribuție modestă a ISD ................................................. 65 Rolul ZEL : o sursă de dinamism, dacă are puține efecte de răspândire ............................................ 66 Prioritățile reformelor în domeniul investițional ........................................................................................ 68 Revizuirea strategiei ISD: valorificarea puterii productive a ISD ............................................................ 68 O scanare a ISD poate ajuta la identificarea obstacolelor și oportunităților ...................................... 68 Învățând de la ZEL-uri.......................................................................................................................... 69 Îmbunătățirea capacității guvernului de a implementa strategii ....................................................... 69 Modernizarea promovării investițiilor .................................................................................................... 70 O nouă agenție de promovare a investițiilor este o prioritate înaltă ................................................. 70 Evaluarea și ajustarea stimulentelor de investiții ................................................................................... 71 Orientare mai bună a stimulentelor ................................................................................................... 72 Îmbunătățirea transparenței probității administrative ...................................................................... 72 O mai bună monitorizare a stimulentelor fiscale ar putea îmbunătăți rezultatele ............................ 73 Reducerea barierelor în calea intrării companiilor străine ..................................................................... 75 Cerințe pentru inițierea unei investiții ................................................................................................ 76 Restricții pentru investitorii străini de a deține terenuri și clădiri ...................................................... 76 Consolidarea protecției investitorilor ................................................................................................. 77 Promovarea legăturilor cu ISD ................................................................................................................ 80 Capitolul 3 – Stimulente adecvate pentru a impulsiona productivitatea: Rolul concurenței ................. 86 Introducere ................................................................................................................................................. 86 Concurența slabă: impediment în calea creșterii productivității? .............................................................. 86 Indicatori ai concentrației pieței și concurenței slabe ............................................................................ 87 Creșterea concurenței ar putea spori productivitatea ........................................................................... 89 Politicile care constrâng concurența........................................................................................................... 90 Întreprinderile de stat cu poziții dominante ........................................................................................... 90 Efecte anticoncurențiale? ................................................................................................................... 91 Pași incipienți spre reformă ................................................................................................................ 92 Ajutoarele de stat: efecte asupra concurenței ....................................................................................... 95 Sporirea monitorizării și transparenței ajutoarelor de stat ar promova concurența ......................... 97 Controlul prețurilor în loc de concurență: o modalitate de a îmbunătăți productivitatea? .................. 98 7 Produsele alimentare: prețuri mai mari, furnizări mai mici?.............................................................. 99 Produsele farmaceutice .................................................................................................................... 103 Produsele petroliere ......................................................................................................................... 103 Instituțiile care promovează concurența: aplicarea legislației și acțiunile de advocacy .......................... 106 Cadrul juridic în general este solid, dar necesită îmbunătățiri în unele domenii-cheie ....................... 106 Resursele trebuie canalizate pentru lupta împotriva celor mai dăunătoare practici anticoncurențiale .............................................................................................................................................................. 107 Advocacy pentru concurență ................................................................................................................ 110 Politici de promovare a concurenței ca forță motrice a productivității ................................................... 112 Capitolul 4. Politica fiscală în R. Moldova și implicațiile ei pentru Creșterea Economică ..................... 118 Introducere ............................................................................................................................................... 118 Performanța veniturilor în R. Moldova: tendințele emergente ............................................................... 119 Performanța veniturilor: flotabilitatea și elasticitatea sistemului fiscal ............................................... 121 Impozitarea venitului salarial și impactul asupra angajării în muncă ....................................................... 123 Impozitarea venitului din capital și rolul acestuia în investiții .................................................................. 126 Cheltuielile aferente impozitului pe venitul din afaceri – rolul stimulentelor în promovarea afacerilor .............................................................................................................................................................. 128 Impozitarea consumului și impactul asupra economiilor ......................................................................... 133 Concluzie și recomandări .......................................................................................................................... 135 Capitolul 5. Finanțarea învățământului superior și competențele pentru absorbția tehnologică ....... 141 Introducere ............................................................................................................................................... 141 Nepotrivirile de competențe în Moldova ................................................................................................. 143 Rolul învățământului profesional tehnic și învățământului superior în furnizarea forței de muncă calificate .................................................................................................................................................................. 146 Învățământul profesional tehnic ........................................................................................................... 146 Învățământul superior .......................................................................................................................... 148 Învățământul superior drept suport pentru inovații și creșterea productivității ..................................... 152 Îmbunătățirea relevanței predării, învățării și cercetării ...................................................................... 152 Inovații curriculare și pedagogice ..................................................................................................... 152 Reducerea angajării de către universitate a propriilor absolvenți ................................................... 154 Consolidarea asigurării calității ......................................................................................................... 155 Consolidarea legăturilor cu sectoarele productive și economia regională....................................... 155 Strategia privind finanțarea durabilă pentru învățământul superior ................................................... 161 Mobilizarea resurselor ...................................................................................................................... 161 Alocarea de resurse .......................................................................................................................... 163 8 Concluzie: îndrăzneala de a schimba cursul ............................................................................................. 166 Anexe ........................................................................................................................................................ 168 9 Mulţumiri Activitatea a fost desfășurată de o echipă condusă de Elisa Gamberoni, sub îndrumarea generală și cu susţinerea doamnelor/domnilor Satu Kristiina Kahkonen, Gallina Andronova Vincelette, Faruk Khan și Anna Akhalkatsi. Raportul a fost întocmit și editat de Elisa Gamberoni și Richard Newfarmer. Prezentarea generală și capitolul 1 au fost întocmite de Elisa Gamberoni și Richard Newfarmer; capitolul 2 i-a avut drept coautori pe Jana Krajcovicova, Maria Reinholdt Andersen și Hania Konfrol, cu contribuția lui Ivan Anton Nimac și Zhi Ken Gan; capitolul 3 a fost întocmit de Guilherme de Aguiar Falco, sub îndrumarea Georgianei Pop, cu contribuția doamnelor/domnilor Mariana Iootty de Paiva Dias, Seidu Dauda, Elisa Gamberoni și Richard Newfarmer; capitolul 4 a fost întocmit de Gangadhar P. Shukla, cu contribuția lui Tuan Minh Le, iar capitolul 5 a fost întocmit de Jamil Salmi și Denis Nikolaev, cu contribuția Luciei Casap și a lui Marcel Chistruga. Raportul a beneficiat de comentariile oferite de Galina Cicanci, Felicia Pricop și Carolina Odobescu și de evaluatorii inter pares Karlis Smits, Martha Martinez Licetti și Sanja Madzarevic-Sujster. Echipa ar dori, de asemenea, să mulțumească dnei Natalie Nicolaou (informații de fond pentru caseta 2), dlui Martin Schmidt (curățarea și gestionarea datelor la nivel de firmă), dnei Natasha Rovo (caseta 4), dnei Susanna Smets (caseta 7) și dnei Viorica Strah (suport administrativ general). De asemenea, echipa îi este recunoscătoare dlui Ion Chicu (fost Ministrul Finanțelor), dnei Gabriela Cuneva (Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor), dnei Ana Groza (Director Executiv, Asociația Investitorilor Străini din Moldova, coordonator al Grupului de lucru pentru stimularea și retenția investițiilor private, Consiliul economic al Prim-ministrului Republicii Moldova), dnei Tatiana Ivanicichina (Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor), dlui Ion Maxim (vicepreședinte al Consiliului Concurenței), dlui Dorel Noroc (șef al Direcţiei generale politică şi legislaţie fiscală şi vamală), dnei Olga Rusnac (șef interimar al Secției finanțele în educație, cultură și cercetare), dnei Veronica Sireteanu (Viceministru al Finanțelor), dlui Ion Tornea (Administrator adjunct, Autoritatea Zonei Economice Libere Bălți), dlui Vadim Tulbu (Direcția politici fiscale și vamale), dlui Vasile Vulpe (șef al Direcției politici economice și mediul de afaceri, Ministerul Economiei și Infrastructurii), Biroului Național de Statistică și tuturor participanților la seminarul dedicat Memorandumului Economic de Țară (CEM) al Băncii Mondiale din 24 aprilie 2019. 10 Abrevieri APIP – Asociaţia Patronală din Industria MIEPO – Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Prelucrătoare Promovare a Exportului din Moldova IVPJ – Impozitul pe venit al persoanelor juridice CN – Credite neperformante CSI – Comunitatea Statelor Independente OCDE – Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ZLSAC – Zona de Liber Schimb Aprofundat și AFP – Analiza finanţelor publice Cuprinzător EAC – Europa și Asia Centrală MPC – Marja preţ-cost ICE – Indicele complexității economice IVPF – Impozitul pe venit al persoanelor fizice EIU – Economist Intelligence Unit RPP – Indicele de reglementare a pieței produselor ZPE – Zona de procesare a exporturilor PPC – Paritatea puterii de cumpărare UE – Uniunea Europeană ACR – Avantaj comparativ relevat ZEL – Zonă economică liberă CD – Cercetare și dezvoltare ISD – Investiţii străine directe SMC – Subvenții și măsuri compensatorii ZLS – Zonă de liber schimb MSRI – Mecanismul sistematic de reacție la necesitățile investitorilor IGC – Indicele Global de Competitivitate IMM – Întreprinderi mici și mijlocii PIB – Produsul intern brut ÎPS – Întreprinderi în proprietatea statului LVG – Lanț valoric global SSF – Standarde sanitare și fitosanitare ICSID – Centrul Internațional pentru STEM – Știinţă, tehnologie, inginerie și Reglementarea Diferendelor relative la Investiții matematică TIC – Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor PFT – Productivitatea totală a factorilor FMI – Fondul Monetar Internaţional TVET – Învăţământ profesional şi tehnic şi formare profesională API – Agenția de Promovare a Investițiilor TVA – Taxa pe valoarea adăugată ISDS – Soluționarea litigiilor între investitori și stat OMC – Organizaţia Mondială a Comerţului SA – Societăţi pe acţiuni CMN – Companii multinaționale 11 Avântul reluării creşterii economice: Prezentare generală și rezumatul recomandărilor Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a avut performanțe economice solide după lansarea reformelor la sfârșitul anilor '90. Din anul 2010, creșterea economică a atins în medie un nivel remarcabil de 4,5%, deși de la o bază relativ scăzută (figura 1). Însă aceste rezultate au fost mult mai modeste decât creșterea economică de 6%, prevăzută ambițios în strategia „Moldova 2020”. Mai îngrijorător este faptul că dinamismul economic evident la începutul anilor 2000 pare să fie în scădere. Noul guvern instalat se confruntă cu provocarea reanimării avântului creșterii economice anterioare și accelerării ritmului creării de locuri de muncă. Locurile de muncă sunt o preocupare, deoarece lucrătorii tineri și productivi pleacă într-un ritm neobișnuit de rapid, pentru a căuta oportunități de muncă și realizare în alte state. Moldova a pierdut deja populație în ultimele două decenii, iar dacă tendințele actuale vor continua, va pierde încă o cincime din populația sa până în 2050. Deși acest exod a adus cu sine un reflux de remitențe, care este printre cele mai mari din Europa, acestea nu pot susține singure creșterea economică în următoarele decenii. Figura 1. Creșterea economică a fost solidă – deși volatilă și cu pierdere de avânt Creșterea PIB (2000-2017) Vestea bună este că Moldova are unele avantaje care pot fi valorificate pentru această sarcină. În primul rând, poziția sa geografică între Est și Vest poate fi transformată într-o sursă de avantaj comparativ în comerț. Moldova nu numai că exportă bunuri spre vânzare atât în Uniunea Europeană (UE), cât și în Comunitatea Statelor Independente (CSI), dar oferă și servicii de transport și alte servicii pentru a crea o punte peste divizarea geografică. În al doilea rând, țara a demonstrat deja că poate produce produse și Sursa: Personalul Băncii Mondiale, în baza indicatorilor servicii diferențiate. Este cunoscută pentru vinurile dezvoltării mondiale ai Băncii Mondiale și baza de date WEO sale, iar întreprinderile sale agricole ar putea, cu investiții în noi tehnologii, să devină un factor de creștere economică. Serviciile de informație și tehnologie, încă incipiente, se extind, de asemenea, în ritm rapid. Succesul recent al Zonei Economice Libere (ZEL) a arătat că, atunci când regimul de politici este favorabil afacerilor și când obstacolele de infrastructură sunt depășite, companiile privesc lucrătorii moldoveni ca angajați productivi. De exemplu, în termen de câțiva ani, ocuparea forței de muncă în ZEL aproape s -a dublat. Extinderea serviciilor vamale și a instituțiilor și politicilor de facilitare a afacerilor din ZEL către restul țării ar putea declanșa forțe noi de creștere economică. Surse ale pierderii avântului de creștere economică Deci, de ce a încetinit creșterea economică? Un motiv important este scăderea creșterii în productivitatea totală a factorilor (PTF) – modul în care firmele și economia în ansamblu combină forţa de muncă și capitalul în utilizări mai eficiente a acestora (figura 2). Analiza tendințelor de productivitate pe partea ofertei relevă faptul că, în timp ce forța de muncă migrează spre activități cu o productivitate mai mare din agricultură, creșterea productivității în cadrul sectoarelor este lentă, iar productivitatea la nivel de firmă, asociată de obicei cu inovarea, nu se îmbunătăţește. Un motiv principal, studiat în capitolul 1, este că dimensiunea guvernului pentru nivelul său de venit este neobișnuit de mare în Moldova, absorbind o cantitate mare de resurse din sectorul privat, care ar putea fi direcționate spre investiții private cu o productivitate înaltă. În 2016, cu cheltuieli în valoare de aproape 36% din produsul intern brut (PIB), 12 dimensiunea guvernului din Moldova este cu aproape 8 puncte procentuale mai mare decât în alte țări cu același nivel al venitului (figura 3). Mai mult decât atât, întreprinderile de stat încă domină sectorul productiv (figura 4) – iar acestea au niveluri de productivitate și creștere mult mai scăzute decât omologii lor privați (figura 5). Firmele străine au, în special, niveluri de productivitate mai mari cu 80% decât întreprinderile de stat. Cu firme mai puțin productive, Moldova este mai puțin capabilă să concureze pe piețele de export străine. Prin urmare, în timp ce comerțul ocupă o cotă substanțială din PIB, exporturile țării cresc mai lent decât cele ale altor țări din Europa de Est. Schimbarea organizării industriale -- diminuarea rolului întreprinderilor de stat, mai puțin productive, și sporirea rolului companiilor private, mai productive, în special în ceea ce privește investițiile străine -- reprezintă o primă prioritate (figura 6). Figura 2. Productivitatea totală a factorilor începe să Figura 3. ...Și Moldova are un guvern foarte mare în raport cu dezamăgească... venitul său... Cheltuielile publice generale ca procent din PIB și Log PIB pe cap Dezagregarea potențialului de creștere a PIB după factorii de de locuitor în 2016 producție (1995-2016) Figura 4. ...mai multe sectoare sunt caracterizate prin prezența Figura 5...care au fost o piedică pentru productivitate, în special semnificativă a întreprinderilor în proprietatea statului (ÎPS)... în comparație cu firmele străine... Număr de sectoare cu ÎPS (Indicatorul privind reglementarea Diferențe procentuale medii față de firmele private autohtone din pieței produselor), (ani diferiți) economie (2010-2016) Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza PENN World Tables până în 2014 (a); bazele de date WEO a FMI și WDI a Băncii Mondiale (b); indicatorii OCDE-GBM ai Reglementării pieței produselor (c); date administrative ale Biroului Național de Statistică al Moldovei (d) 13 O a doua prioritate este schimbarea stimulentelor externe pentru firme care determină productivitatea. Printre acestea, concurența și impozitele sunt deosebit de importante. Concurența poate fi un factor important al creșterii productivității. Doar 41% din piețele de producție sunt competitive în mod corespunzător, conform datelor sondajului;4 restul sunt monopoluri sau monopoluri partajate (figura 7). În capitolul 3 se prezintă dovezi convingătoare că firmele de pe piețele cu o intensitate mai mică a concurenței au o creștere mai lentă a productivității, controlând alți factori. Firmele din sectoare cu concurență minimă au stimulente limitate pentru a inova, pentru a utiliza mai eficient resursele sau pentru a căuta noi piețe de export. Dacă marjele preț-cost pe pieţe ar fi mai mici cu 10% în producție – o aproximare pentru o intensitate crescută a concurenței – estimările din capitolul 3 sugerează că creșterea productivității muncii ar fi cu 5,1% mai mare (restul fiind egale). Figura 6...Cu toate acestea, fluxul de ISD a stagnat în ultimii Figura 7... în timp ce mai mult de jumătate din toate ani... piețele producției sunt monopoluri, duopoluri sau oligopoluri Total intrări de ISD: Moldova vs. comparatorii (2000-2016) Structuri de piață în sectorul producției pentru țările selectate Figura 8. Productivitatea este afectată și de impozitul ridicat Figura 9... Și de incompatibilitatea competenţelor pe forţa de muncă, care denaturează opțiunile de intrare la raportată de angajatori nivel de firmă... Impozitul pe venit al persoanelor fizice (IVPF) și contribuțiile la asigurări sociale (CAS) în Moldova și țările din regiune (2015) Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza imaginii de ansamblu a ISD cu ajutorul UNCTAD (a); Studiul Băncii Mondiale privind întreprinderile (f); Baza de date a FMI privind veniturile (g); și Rutkowski, Levin și Bargu pe baza AFM 2016. Politica fiscală a creat, de asemenea, stimulente perverse care descurajează creșterea productivității. Două canale sunt importante. Primul stimulent este că sistemul fiscal, luat în ansamblu, deși capabil să 4 Calcule bazate pe Studiul Băncii Mondiale privind întreprinderile (a se vedea capitolul 3). 14 mobilizeze resurse substanțiale, este părtinitor față de ocuparea forței de muncă și acumularea de capital. Impozite înalte pe forţa de muncă – în cuantum de aproximativ 22,5% din salarii – reduc stimulentele angajatorilor pentru a crea locuri de muncă (figura 8). Cu toate acestea, reducerea poverii fiscale pe forţa de muncă ar necesita găsirea unor surse alternative de venituri, inclusiv consolidarea conformității și aplicării legislației fiscale în general, precum și anularea regimului fără taxe în tratamentul contribuției sociale (care, de fapt, este împotriva practicii internaționale). În același timp, taxele scăzute pe consum descurajează economiile. În perioada anilor 2000-2017, volumele colectate din principalele impozite pe venit (IVPF și IVPJ) au avut o tendință ascendentă, în timp ce veniturile fiscale bazate pe consum, reprezentate de TVA și accize, au avut o tendință descendentă. Un al doilea stimulent pervers este faptul că sistemul de stimulente fiscale prost conceput subminează creșterea productivității în mai multe moduri. În primul rând, aceste stimulente sunt costisitoare, iar pentru că rezultatele acestor cheltuieli nu sunt monitorizate față de obiective specifice, o parte este irosită. Mai mult decât atât, aceste taxe pierdute trebuie să fie obținute în alte moduri. Deoarece Moldova are stimulente fiscale multiple, pentru o multitudine de scopuri, acestea direcționează resursele în mod necoordonat, cu o coerență strategică puțin perceptibilă. S-au acordat concesiuni fiscale agriculturii, industriei automobilelor, tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), energiei din surse regenerabile și textilelor și încălțămintei, precum și producției în locații sau scopuri specifice, cum ar fi crearea de locuri de muncă. În sfârșit, o parte din stimulentele fiscale formează ajutorul de stat, care va sprijini întreprinderile de stat, cu nivelul lor mai scăzut de productivitate, ceea ce duce la menținerea pe piaţă a unor firme neproductive, care altfel ar ieși de pe piaţă și ar oferi altor firme de stat un avantaj competitiv față de omologii lor privați, mai productivi. Efectul combinat al sistemului fiscal este, prin urmare, de a atenua creșterea productivității. O prioritate finală pentru a remedia creșterea redusă a productivității este capitalul uman. În 2017, poziția Moldovei în clasamentul Indicele capitalului uman al Băncii Mondiale a fost mai sus decât s-ar fi prezis după nivelul său de venit, iar țara a cunoscut unele îmbunătățiri în ultimii ani.5 Totuși, firmele raportează o necorelare între cerințele de angajare și dezvoltarea competențelor (figura 9). Din acest motiv, prima prioritate a strategiei pe șapte piloni a planului „Moldova 2020” a fost „racordarea sistemului educațional la cerințele pieței forţei de muncă, în scopul sporirii productivității forţei de muncă și majorării ratei de ocupare în economie”, iar planul „Moldova 2030” include printre prioritățile sale necesitatea „garantării unei educații de calitate şi promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți”. Dar sistemul de învățământ superior din Republica Moldova este în criză. Efectivul celor înscriși a scăzut la jumătate în ultimul deceniu, ca un rezultat combinat al îmbătrânirii populației și nivelului ridicat al emigrației. Se depun eforturi pentru a recruta profesori tineri și a atrage studenți care plătesc taxa de studii. Învățământul superior nu a fost niciodată o prioritate pe agenda de inovare a guvernului, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în țări interesate de dezvoltarea domeniului cunoașterii, cum ar fi țările nordice europene și multe țări est-asiatice. Sistemul de învățământ superior rămâne singurul sector educațional fără schimbări structurale semnificative și sprijin pentru reforme, spre deosebire de învățământul general și învăţământul profesional tehnic (ÎPT). Politici pentru impulsionarea creşterii economice Revenirea la nivelul de creștere economică de 6%, atins imediat după anul 2000, este o posibilitate reală, deși problematică. Atingerea acestui obiectiv este esențială dacă Moldova dorește să ajungă din urmă 5 În perioada anilor 2012-2017, valoarea Indicelui capitalului uman al Băncii Mondiale pentru Moldova a crescut de la 0,56 la 0,58. Copiii din Moldova petrec în general 11,8 ani în învățământul preșcolar, primar și secundar până la vârsta de 18 ani; însă at unci când anii de școlarizare sunt ajustați cu calitatea învățării, această perioadă este echivalentă cu 8,2 ani. 15 restul Europei. Dar pentru aceasta sunt necesare inițiative de politici care să stimuleze productivitatea și să creeze un sector privat mai dinamic. Aceste inițiative includ reformarea sistemului de întreprinderi și a stimulentelor externe ale firmei, și anume în cadrul concurenței și în sistemul fiscal, și, de asemenea, asigurarea unei oferte mai bune de competențe pe piața forței de muncă.6 Politicile de accelerare a creșterii economice pot fi considerate ca acționând la trei niveluri: Primul nivel implică politici macro, pentru a se asigura că climatul investițional este favorabil dezvoltării sectorului privat. Acestea includ, de exemplu, menținerea stabilității macroeconomice și financiare, protejarea drepturilor de proprietate și îmbunătățirea eficienței și probității finanțelor publice. Ele au făcut obiectul altor rapoarte.7 Un al doilea nivel, centrat pe sectorul întreprinderilor, se referă la organizarea producției, în special politicile față de întreprinderile de stat și investițiile străine. Al treilea nivel implică stimulentele externe pentru întreprindere, care afectează cel mai direct sectorul întreprinderilor, consolidând în special concurența pe piețe și oferind stimulente mai mari în mod implicit în cadrul politicii fiscale. În plus, politicile de creștere a capitalului uman și a nivelurilor de aptitudini ale forței de muncă (fără îndoială, cea mai importantă contribuție în procesul productiv) vor fi esențiale pe termen lung pentru creșterea productivității. Politici de dezvoltare a antreprenoriatului Reducerea dimensiunii guvernului... crescând totodată capacitățile sale O provocare majoră este de a reduce progresiv dimensiunea guvernului, dar în moduri care ar îmbunătăți eficiența acestuia, reducându-i totodată costurile. În finanțele publice, studiile au arătat că multe guverne au obținut același rezultat ca și Moldova în educație, sănătate și protecție socială, dar cu un cost mult mai mic. Recomandările includ: o mai bună direcționare a asistenței sociale, optimizarea finanțării rețelelor de educație a copiilor, modernizarea sistemului de nașteri în rețeaua spitalicească, reducerea numărului de angajați publici și revizuirea practicilor de achiziții publice.8 O serie de alte reforme menite să rezolve problemele de lungă durată care afectează productivitatea sectorului întreprinderilor, cum ar fi corupția, serviciul public deficitar, funcționarea precară a sistemului judiciar și a procuraturii, ar îmbunătăți, de asemenea, climatul investițional și ar stimula creşterea economică.9 Aceste recomandări, împreună cu sugestiile de politici din acest raport, ar îmbunătăți eficiența cheltuielilor publice și ar reduce dimensiunea 6 A se vedea matricea de politici de mai jos. Unele dintre aceste reforme vizează abordarea lacunelor de implementare. 7 A se vedea, de exemplu, Banca Mondială, Public Expenditure Review, (2015); Banca Mondială, Public Finance Review (2016); FMI, Republica Moldova, consultarea privind Articolul IV (decembrie 2017). 8 Acestea sunt detaliate în publicația Băncii Mondiale, Moldova Public Finance Review (Washington, DC: World Bank, 2016). O nouă lege privind achizițiile publice a intrat în vigoare la 1 mai 2016. Deși prevede un cadru de reglementare satisfăcător, care încorporează principii fundamentale ale UE, anumite dispoziții nu sunt pe deplin compatibile cu cerințele UE și vor necesita modificări suplimentare. Achizițiile în domeniul apărării și al utilităților publice rămân nereglementate, iar cadrul juridic care reglementează concesiunile și parteneriatele public-private necesită revizuiri și alinieri la legislația relevantă a UE. Noua lege a adus schimbări majore în procesul de soluționare a plângerilor referitoare la achiziții publice, inclusiv crearea Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor în septembrie 2017. Eforturile continue de reformă ale Ministerului Finanțelor, inclusiv instituirea unui sistem de achiziții publice electronice, sunt susținute de UE și de alți donatori. Ministerul Finanțelor a elaborat în continuare o strategie și un plan de acțiuni pentru dezvoltarea sistemelor de achiziții publice. Strategia și pla nul de acțiuni au fost aprobate de guvern în decembrie 2016 și au vizat punerea în aplicare a dispozițiilor Acordului de Asociere UE - Republica Moldova și ale Acordului privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului. 9 Pentru mai multe detalii, a se vedea publicația Băncii Mondiale,Justice Sector Public Expenditure and Institutional Review , (2018), care oferă recomandări cheie în acest domeniu, rezumate în Caseta 5. 16 guvernului, astfel încât să se creeze mai multe posibilități pentru ca sectorul privat să utilizeze resurse dirijate altfel către guvern. Un domeniu în care guvernul trebuie să-și îmbunătățească capacitățile este reglementarea sectorului financiar. Scopul sistemului financiar este de a facilita transformarea economiilor private în investiții. În prezent, mai multe probleme împiedică acest proces. Dimensiunea mare a guvernului impune de obicei ca împrumuturile sale să absoarbă preventiv un procent mare al potențialelor finanțe de investiții. Reducerea cerinței de creditare a guvernului, la rândul său, necesită adoptarea unor reforme în gestionarea sectorului public, menționate mai sus.10 Un al doilea set de reforme pentru a-și spori capacitatea de a reglementa sectorul financiar este, după cum se menționează în recenta analiză de către FMI a Articolului IV, finalizarea asanării sectorului financiar, care a început în urma crizei financiare din anul 2015.11 Programul de reformă al guvernului este privit în general ca solid, deși implementarea sa este încă în curs de desfășurare. Programul include mai multe elemente: sporirea transparenței în proprietate și conducere, precum și consolidarea cadrelor de supraveghere și de reglementare. Printre problemele rămase se numără soluţionarea transferurilor de proprietate, certificarea managerială, soluționarea continuă a bilanțurilor băncilor și îmbunătățirea procedurilor de gestionare a riscurilor în bănci pentru a permite o intermediere financiară efectivă. O a treia sarcină, ca parte a îmbunătățirii gestionării riscurilor și recapitalizării sistemului bancar, este de a reduce numărul creditelor neperformante (CN). Realizarea acesteia, împreună cu crearea unei concurenţe transfrontaliere, ar avea în cele din urmă un efect pozitiv asupra reducerii diferențelor. Reformarea întreprinderilor în proprietatea statului Crearea unui sector dinamic al întreprinderilor necesită reformarea întreprinderilor aflate în proprietatea statului (ÎPS). Moștenire a erei sovietice, aceste întreprinderi domină peisajul productiv într-o măsură mult mai mare decât în aproape toate celelalte state din Europa de Est. ÎPS reprezintă aproximativ 50% din mijloacele fixe – și au ponderi ale ocupării forţei de muncă şi vânzărilor de peste două ori mai mari decât media celorlalte țări din Europa de Est. Deoarece nivelurile lor de productivitate și creșterea PFT trag în jos sectorul de producţie, guvernul ar putea lua în considerare patru măsuri de reformă inter-conexe:12 (i) adoptarea unei logici explicite a proprietății și a unei politici de proprietate; (ii) consolidarea atât a funcțiilor de elaborare a politicilor, cât și a rolurilor proprietății, prin separarea acestor funcții; (iii) îmbunătățirea stimulentelor pentru o performanță mai bună prin reforme de guvernanță; (iv) crearea unor condiții de concurență echitabile în sectoarele deservite de ÎPS; și (v) accelerarea programului de dezinvestire în sectoarele private producătoare de bunuri și servicii. Eforturile de realizare a acestor obiective includ: • Definirea, pentru fiecare întreprindere și subsector dominat de stat, a unui obiectiv de logică explicit pentru întreprindere. Acesta ar putea fi încorporat într-o bază de date cuprinzătoare. Acesta ar putea include instituirea unui sistem de identificare și estimare a costului obiectivelor de politici publice care sunt atribuite întreprinderilor de stat în cadrul mandatului lor, continuarea punerii în aplicare a cerinței recente pentru ÎPS și societățile pe acțiuni (SA) de a publica situații financiare bazate pe Standardele Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) și asigurarea faptului că întreprinderile de 10 A se vedea publicația Grupului Băncii Mondiale, Moldova Public Finance Public Finance Review (Washington: DC, 2016). 11 A se vedea publicația FMI, Republic of Moldova Article IV Consultation and Second Review under the Extended Fund Facility (Washington, DC: Decembrie 2017). Multe dintre aceste chestiuni sunt abordate mai aprofundat, însă fără includerea unor reforme recente, în publicația Băncii Mondiale și FMI, Moldova Financial Sector Assessment(Washington: DC, December 2014). 12 Primele trei dintre acestea au fost complet elucidate în raportul Băncii Mondiale privind ÎPS (2017); această secțiune se bazează pe raportul respectiv. 17 stat fac obiectul acelorași standarde de contabilitate, de divulgare, de conformitate și de audit de înaltă calitate ca și societățile cotate la bursă. • Separare între elaborarea politicilor și proprietate. Pe termen mediu și lung, ministerele de resort ar trebui să fie responsabile pentru politici, iar funcția de proprietate ar trebui să fie în mâinile unui organism central profesionist și specializat, care supraveghează majoritatea întreprinderilor de stat. • Restructurarea mecanismelor de guvernanță pentru întreprinderi de stat. Aceasta ar putea include stabilirea unor orientări clare pentru ministerele și agențiile de resort cu privire la modul în care informațiile sunt transmise de la proprietar la membrii consiliului de administrație al ÎPS și clarificarea responsabilităților consiliilor de administrație și ale conducerii, în scopul de a evita interferențele politice în gestionarea zilnică. În plus, elaborarea și publicarea rezultatelor performanței fiecărei ÎPS și efectuarea unor evaluări publice ale întreprinderilor ar îmbunătăți responsabilitatea consiliilor de administrație și conducerilor ÎPS. Pe termen mediu și lung, programul ar trebui să implice crearea unui sistem de monitorizare a performanței ÎPS, inclusiv acorduri de performanță cu fiecare ÎPS, cuprinzând principalii indicatori de performanță financiari și nefinanciari. • Examinarea posibilității de a accelera programul de dezinvestire. Guvernul a privatizat recent compania aeriană națională cu obiectivul de a stopa pierderile și a îmbunătăți serviciile pentru clienți. Vânzarea mai multor întreprinderi de stat ar avea ca obiectiv oferirea de stimulente noilor proprietari/manageri pentru a obține rentabilitate pe piață, a inova și a adopta noi tehnologii și a organiza producția în scopul creșterii productivității. Astfel guvernul ar putea să se elibereze progresiv de un flux mare de transferuri și să recupereze capital care ar putea fi mai bine folosit pentru a recapitaliza sistemul de securitate socială și a achita datoria națională. Aplicată în mod corespunzător, această măsură ar putea accelera și intrarea pe piață a companiilor străine, care aduc noi tehnologii, practici de management și acces la piețele de export. Pentru a avea succes, un program de privatizare trebuie să fie transparent, competitiv și să asigure că societățile nou privatizate operează pe piețe competitive în mod durabil, fără acces preferențial la resursele de stat. Într-adevăr, „investitorii s-au plâns că privatizările sunt neechitabile și lipsite de transparență”.13 • Promovarea în mod progresiv a neutralității concurențiale și a condițiilor de concurență echitabile în sectoarele deservite de ÎPS. Acest obiectiv poate fi realizat eliminând reglementările discriminatorii și permițând altor actori de pe piață și potențialilor nou-veniți să concureze în condiții egale. Implementarea efectivă a normelor privind ajutorul de stat, care împiedică discriminarea nejustificată între actorii de pe piață și reduc la minimum denaturarea concurenței, este un element-cheie al acestui proces, iar stimulentele fiscale și transferurile bugetare ar trebui să fie auditate cu atenție și aplicate în conformitate cu controalele actuale privind ajutorul de stat. Promovarea investițiilor străine directe... Creșterea rolului investițiilor străine directe ar contribui la creșterea nivelurilor de productivitate în economie. Nu numai că sunt mai productive, dar, în general, firmele străine aduc cu sine accesul la piețe externe și la o tehnologie mai avansată, accelerând ritmul creșterii productivității în economie în ansamblul său. Republica Moldova nu a înțeles potențialul său de a atrage investiții străine directe sau de a folosi ISD ca factor pentru stimularea dezvoltării sectorului privat și a exporturilor. Deși țara a devenit tot mai deschisă la ISD începând cu anul 2000, ratele ridicate ale afluxurilor, evidente în primul deceniu, au încetinit după nivelul maxim atins în 2008. În plus, Moldova a avut mai puțin succes în atragerea de noi investiții decât vecinii săi și alte țări comparator. 13 A se vedea https://www.export.gov/article?id=Moldova-State-Owned-Enterprises 18 Cinci inițiative de politici, detaliate în capitolul 2, ar putea începe să valorifice puterea transformativă completă a ISD. În primul rând, guvernul ar putea elabora o strategie mai robustă pentru atragerea mai multor ISD, prin lărgirea sferei accesului lor la noi activități, în special prin extinderea inițiativei de privatizare deja în desfășurare. În al doilea rând, guvernul ar putea moderniza biroul său de promovare a investițiilor, care acum are personal insuficient și este prea puțin utilizat de ISD, fie înainte, fie după intrare. În al treilea rând, guvernul ar putea evalua și ajusta stimulentele fiscale pentru a spori eficiența lor, ca prioritate înaltă, deoarece în prezent costurile pentru trezorerie nu par a fi achitate, așa cum ar putea fi altfel. În al patrulea rând, guvernul ar putea consolida protecția investitorilor prin reducerea oportunităților de corupție, a încasărilor de reglementare și a modificărilor bruște ale regulilor jocului, care descurajează mulți investitori și care au generat apeluri pentru soluționarea litigiilor în temeiul tratatelor bilaterale privind investițiile. Guvernul ar putea identifica și elimina barierele existente care discriminează investitorii străini. Acestea includ, de exemplu, obstacolele care afectează utilizarea terenurilor. În cele din urmă, guvernul ar putea crea programe complexe de dezvoltare a furnizorilor pentru a conecta întreprinderile moldovenești cu companiile străine, în special exportatori și firme din ZEL. Acestea ar putea promova efecte pe verticală, prin difuzarea tehnologiilor și a standardelor internaționale. Politici precum acestea ar putea revitaliza interesul investitorilor și ar putea face ca ISD să devină factorul principal al creşterii sectorului privat. ...promovând în același timp exporturile Menținerea politicilor deschise privind comerțul și investițiile, astfel încât să se aprofundeze integrarea cu UE și cu CSI. Regimul comercial ar putea fi îmbunătățit, prin reducerea vârfurilor tarifare rămase la unele produse, cum ar fi vinul îmbuteliat, și eliminarea restricțiilor privind comerțul cu servicii, în special sub formă de bariere în calea mobilității lucrătorilor cu înaltă calificare, care ar putea împiedica modernizarea tehnologică și managerială. Lărgirea piețelor de export, acționând pentru a realiza promisiunea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) prin implementarea deplină și, în același timp, negocierea unor noi zone de liber schimb (ZLS) cu noi parteneri, ar contribui la creșterea exporturilor. Actualizarea calității și standardelor exporturilor. Acest obiectiv ar putea fi realizat prin înlocuirea progresivă a standardelor naționale cu standardele UE și internaționale, prin consolidarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și prin dezvoltarea și acreditarea laboratoarelor naționale sanitare și fitosanitare (SFS). Aceasta ar putea fi cuplată cu sensibilizarea privind implicațiile ZLSAC și cerințele piețelor UE în anumite sectoare și regiuni.14 Îmbunătățirea logisticii și infrastructurii, în special pentru a conecta cu piața mondială zonele în care există multe firme. În timp ce guvernul pune în aplicare mai multe reforme majore de facilitare a comerțului și operaționale și îmbunătățește procedurile vamale, succesul ZEL demonstrează forța modernizării și raționalizării procedurilor vamale, iar acestea ar putea fi ușor aplicate în restul țării. Stabilirea unor norme bine definite pentru aprobările de investiții, pentru acordarea licențelor de import și export, precum și pentru raționalizarea și accelerarea procedurilor vamale, ar putea ajuta toate firmele. În mod similar, instituirea serviciilor ghişeului unic pentru comerț, cu elemente accesibile publicului și de monitorizare, ar deschide considerabil economia către exportatori. ZEL ar putea contribui mai mult la dezvoltarea națională, dacă guvernul ar încuraja legăturile interne cu platformele de export. Aceasta ar putea avea loc prin asigurarea unor mecanisme de stimulare, încurajarea dezvoltării furnizorilor interni, facilitarea formării lucrătorilor, identificarea sectoarelor 14 Proiectul IFC-Banca Mondială privind sporirea competitivității agriculturii se concentrează, printre altele, pe această dimensiune. 19 prioritare și susținerea companiilor naționale să se asocieze cu investitori din zone, prin lanțuri de aprovizionare sau subcontractare. Modificarea stimulentelor pentru stimularea productivității întreprinderii Politicile care modelează stimulentele externe pentru întreprinderi pot contribui la creșterea productivității. Abordarea deficiențelor din mediul extern de stimulare necesită stimularea concurenței, modernizarea stimulentelor implicite din sistemul fiscal și îmbunătățirea competențelor lucrătorilor. Reglementarea concurenței și a pieței produselor Sondajele firmelor private relevă faptul că mediul din Republica Moldova prezintă riscuri operaționale substanțial mai mari decât în alte țări din Europa și Asia Centrală (EAC). Aceste riscuri provin din combinarea practicilor anticoncurențiale ale actorilor de pe piață cu politici de stat restrictive, cum ar fi discriminarea companiilor străine, controalele prețurilor și ajutorul de stat cu efect de denaturare, care conferă întreprinderilor de stat un avantaj competitiv. Întreprinderile de stat au poziții de cvasi-monopol în aproape toate serviciile de infrastructură de bază (electricitate, apă, construcții rutiere), au poziții dominante în sectoare care au fost deschise concurenței private în majoritatea celorlalte țări (telefonie, servicii mobile, furnizare de Internet și servicii de transport) și au poziții de lider în mai multe sectoare de fabricație (de exemplu, produse farmaceutice, vin, îmbuteliere în sticle). Eliminarea barierelor la intrare, prezente în acest moment pe unele dintre aceste piețe, în special cele cu întreprinderi de stat ineficiente, ar genera câștiguri substanțiale de productivitate pentru țară. Mai multe politici, detaliate în capitolul 3, ar putea stimula concurența. O primă prioritate este îmbunătățirea calității datelor disponibile pentru analizarea dinamicii pieței și a constrângerilor de reglementare care afectează principalele piețe. O a doua prioritate este revizuirea logicii monopolurilor legale existente și a piețelor dominate de întreprinderi de stat, pentru a căuta modalități de creștere a concurenței. În unele cazuri, acest lucru se poate face într-un segment de sector (de exemplu, generarea și importul energiei electrice); în alte cazuri, acest lucru poate implica reducerea restricțiilor de politici pentru intrare (de exemplu, telecomunicații). Îmbunătățirea furnizării serviciilor de magistrală, prin liberalizarea progresivă a principalelor utilităţi și introducerea unor reglementări pro-concurență, ar conduce, dacă observăm experiența din alte țări, la îmbunătățiri ale eficienței și ar contribui la îmbunătățiri ale eficienţei în aval. O a treia prioritate este crearea unui mediu concurenţial neutru în întreaga economie, în special în acele sectoare în care firmele de stat concurează cu firme private. O modalitate importantă pentru a face acest lucru este de a stopa treptat transferurile bugetare și stimulentele fiscale, care favorizează ÎPS și prejudiciază concurența pe piață. Astfel, concurența ar putea elimina firmele mai puțin productive și să ridice nivelul global al productivității. De asemenea, este necesară eliminarea barierelor aferente ÎPS pentru concurență la intrarea pe piață și import (de exemplu, licențe). Aceasta include analiza în fiecare piață a restricțiilor de import sub formă de bariere tarifare și netarifare, care limitează concurența cu importurile. În plus, controalele de preț au fost contraproductive, conform probelor descrise în capitolul 3, și au condus la prețuri mai mari, nu mai scăzute, pentru anumite produse alimentare. Reducerea domeniului de aplicare al controalelor prețurilor, prin clarificarea obiectivelor lor sociale și explorarea opțiunilor alternative pentru atingerea acestor obiective, ar deschide concurenței unele piețe noi de desfacere. În sfârșit, Consiliul Concurenţei ar putea să aplice mai bine legislația altfel solidă a concurenței, dacă s-ar face câteva modificări (de exemplu, majorarea amenzilor maxime) și dacă personalul ar fi încurajat să concentreze resursele asupra celor mai dăunătoare practici restrictive pentru afaceri, cum ar fi comportamentul de cartel, care afectează consumatorii. 20 Politica fiscală Sistemul fiscal din Moldova, după s-a menționat, este format din impozite de diferite rate, scutiri, deduceri și credite fiscale, care creează varii combinații de stimulente diferite pentru întreprinderile din economie. Cele mai multe stimulente sunt asociate cu reduceri ale taxei pe valoarea adăugată (TVA) și accizelor. Sistemul fiscal favorizează mai mult capitalul decât forței de muncă, mai mult consumul decât economiile și firmele mari (care au acces birocratic și politic) decât firmelor mici. Aceste denaturări sunt corectate cel mai bine printr-o revizuire sistematică a întregului sistem fiscal. Aceasta ar include îmbunătățirea organelor fiscale pentru a îmbunătăţi eficiența sistemului; raționalizarea impozitelor pe venit, avere și securitate socială; îmbunătățirea regimului de TVA și accize; și revizuirea panopliei de stimulente fiscale - evaluarea acestora faţă de obiectivele declarate – cu scopul de a le elimina progresiv și de a le înlocui cu un sistem mai puțin costisitor, mai specific și mai clar din punct de vedere administrativ. Reducerea efectelor de distorsionare ale stimulentelor fiscale și a costurilor acestora, îmbunătățind eficiența lor, ar putea fi realizată prin mai multe măsuri menite să le raționalizeze: • Introducerea unor obiective de politici pentru fiecare program de stimulente și efectuarea unei evaluări rentabile a stimulentelor, cu scopul de a elimina treptat toate stimulentele. Acest lucru ar implica un calcul al costului pentru venituri fiscale și/sau cheltuieli bugetare ratate, precum și pentru beneficiile preconizate (în locuri de muncă, investiții și/sau exporturi). • Asigurarea faptului că toate stimulentele fiscale sunt legate de timp și au clauze de limitare în timp, astfel încât activitățile sprijinite să aibă un termen pentru a obține viabilitatea comercială completă. • Stimulente specifice bazate pe investiții sau alte măsuri de performanță măsurabile, mai degrabă decât profiturile. Aceasta înseamnă înlocuirea perioadelor de scutire de la plata impozitului cu stimulente bazate pe merit, cum ar fi indemnizații de investiții, credite fiscale și/sau amortizarea accelerată. • Îmbunătățirea transparenței și a responsabilității și solicitarea unei revizuiri anuale a tuturor programelor de stimulare, care vor fi încorporate în bugetul național ca cheltuieli fiscale, împreună cu rapoarte de progres privind eficacitatea. • Sporirea accesibilității pentru toate firmele, indiferent de mărime, pentru activitatea susținută, prin clarificarea cerințelor și procedurilor de obținere a stimulentelor. Îmbunătățirea competențelor lucrătorilor și creșterea capitalului uman: educația Pentru o țară precum Moldova, cu resurse naturale limitate și o piață mică, contribuția sistemului de învățământ superior la diversificarea și creșterea economică este de o importanță deosebită. Provocarea politicilor este de a îmbunătăți contribuția învățământului superior la dezvoltarea competențelor și transferul de tehnologie și de a pune în aplicare o strategie de finanțare sustenabilă pe termen lung. Aceasta include o serie de etape. În primul rând, trebuie să fie inițiate acţiuni pentru a îmbunătăți rezultatele de predare și învățare ale universităților (prin introducerea inovațiilor curriculare și pedagogice moderne și a unor mecanisme de angajare care să utilizeze recrutarea și promovarea meritocratică, bazate pe măsuri obiective de realizare academică). În al doilea rând, legăturile dintre sectoarele de producție și economia regională trebuie consolidate prin: înființarea unui observator al pieței muncii, însărcinat cu colectarea, analizarea și publicarea rezultatelor angajării tuturor absolvenților; sprijinirea universităților în înființarea propriilor incubatoare sau în colaborarea strânsă cu parcurile industriale aflate în dezvoltare; și implicarea angajatorilor în proiectarea curriculum-ului și angajarea 21 studenților. În al treilea rând, sustenabilitatea finanțării pe termen lung trebuie asigurată, pe de o parte, mobilizând resurse suficiente prin încurajarea oportunităților de consultanță pentru profesori și donații și, pe de altă parte, asigurând o alocare eficientă a resurselor în cadrul universităților. Cea din urmă impune implementarea unui model de finanțare cu trei piloni, care ar încuraja performanța și inovarea în întregul sistem de învățământ superior. * * * Agenda de politici cu care se confruntă noul guvern este extinsă (a se vedea anexa 1 de mai jos) și redirecționarea traiectoriei de creștere economică spre o cale ambițioasă de expansiune economică susținută și crearea de locuri de muncă nu va fi ușoară. Crearea unui nou program economic pentru creșterea productivității sectorului întreprinderilor va necesita o gândire atentă, planificare și coordonare, precum și persistență în implementare. Dar Moldova are resurse și multe oportunități, astfel încât noul guvern este bine poziționat pentru a se confrunta cu provocarea revigorării creșterii veniturilor și oferirii unor locuri de muncă atractive pentru generația următoare de moldoveni. Anexa 1: Politici pentru impulsionarea creşterii economice: Matricea politicilor Politici de dezvoltare a antreprenoriatului (a se vedea capitolele 1 și 2) Reducerea influenței Continuarea îmbunătățirii eficienței cheltuielilor publice: Urmați recomandările făcute de Banca Mondială în Analiza finanțelor publice (PFR) și sporirea capacității (2016), și, dacă este necesar, efectuați o analiză separată a cheltuielilor publice. Aceasta include: guvernului • Optimizarea rețelei de învățământ primar și secundar și extinderea finanțării formulei în alte subsectoare educaționale • Optimizarea rețelei spitalicești • Consolidarea practicilor de achiziții publice • O mai bună reglementare a investițiilor capitale publice Reforma sectorului financiar, inclusiv: • Finalizarea curățării sectorului financiar (sporirea transparenței în proprietate și conducere, consolidarea cad relor de supraveghere și de reglementare). • Elaborarea instrumentelor necesare pentru soluţionarea datoriei (inclusiv revizuirea Legii insolvabilității din 2012) pentru a reduce creditele neperformante Reformarea Reducerea zonei de influență excesive a ÎPS și creșterea transparenței și a responsabilității întreprinderilor în • Cartografierea ÎPS la nivel de piață, inclusiv activitățile lor comerciale și necomerciale, și consolidarea tuturor registrel or disponibile proprietatea statului pentru a îmbunătăți transparența și responsabilitatea • Oferirea unei definiții mai clare și a unui regim juridic mai clar al ÎPS, inclusiv în ceea ce privește separarea dintre prop rietate, conducere și reglementare • Îmbunătățirea clarității, consecvenței și transparenței regist rului actual al ÎPS • Accelerarea programului de dezinvestire • Programul de privatizare să fie transparent și competitiv Îmbunătățirea gestionării și reglementărilor ÎPS • Separarea activităților comerciale de cele necomerciale ale ÎPS și îmbunătățirea transparenței în furnizarea ajutorului de stat • Aprofundarea implementării reformelor privind raționalizarea gestionării ÎPS, fără vreo suprapunere între proprietate, conduc ere și reglementarea sectorială (de exemplu, sectorul feroviar) • Asigurarea neutralității de reglementare, prin aplicarea legislației corporative tuturor actorilor de pe piață, atât publici, cât și privați, și garantarea faptului că nu există diferențe între societățile pe acţiuni și cele publice atunci când se oferă bunuri și servicii comerciale Promovarea Actualizarea strategiei de investiții și consolidarea capacității ME privind politicile de investiţii investițiilor străine • Efectuarea unei cercetări în sectorul ISD, pentru a identifica noile nișe pentru promovarea investițiilor cu un conținut mai ridicat directe de tehnologie și competență și a potențialului de legături; identificarea bunelor practici și a lecțiilor învățate din regimul ZEL și elaborarea unui plan de acțiuni pentru extindere la întreaga economie • Consolidarea departamentului din ME responsabil de climatul și politica investițională, prin angajarea de personal nou și instruirea acestuia pe teme cheie în analiza, elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor ISD Modernizarea promovării investițiilor: • Stabilirea practicilor de conducere și de guvernanță și a principalelor proceduri interne la Agenția de Promovare a Investițiilor 23 • Adoptarea unui nou plan corporativ de 3-5 de ani, care stabilește obiective de impact explicite și cuantificabile care se referă d irect la sectoarele și subsectoarele prioritare pentru ISD din Moldova • Dezvoltarea și instituționalizarea principalelor servicii pentru investitori Consolidarea protecției investitorilor și reducerea barierelor în calea intrării companiilor străine: • Cartografierea mecanismelor existente de protecție a investițiilor și a canalelor disponibile investitorilor și evaluarea eficacității acestora • Dezvoltarea serviciilor de asistență ulterioară pentru investitori la noua agenție de investiții, pentru a monitoriza și aborda o serie de probleme legate de climatul investițional întâmpinate de investitori • Desemnarea unei agenții adecvate din guvern pentru a urmări în mod sistematic nemulțumirile mai grave ale investitorilor și a identifica sursa, costul și impactul lor asupra investițiilor pierdute • Testarea unui mecanism sistematic de răspuns către investitori la această agenție: identificarea modelelor specifice și a ori ginilor conduitei guvernului care generează riscuri politice; măsurarea investițiilor afectate drept „probe” pentru a susține modificările oportune și rezolvările problemelor; consolidarea capacității în instituțiile relevante pentru a minimiza repetarea acestor e venimente • Identificarea barierelor din calea utilizării și transformării terenurilor de către companiile străine Îmbunătățirea legăturilor ISD cu economia locală: • Efectuarea unei analize a decalajului cerere-ofertă și definirea abordării pentru promovarea legăturilor ISD • Proiectarea și implementarea unui program specific de dezvoltare a furnizorilor într-un sector pilot • Crearea unei baze de date a furnizorilor și a serviciilor de găsire de parteneri • Lansarea unei campanii specifice de promovare a investițiilor pentru atragerea furnizorilor internaționali în acest sector Promovarea Actualizarea calității și standardelor exporturilor exporturilor • Continuarea progresivă a înlocuirii standardelor naționale cu standardele UE și internaționale • Continuarea consolidării Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor • Dezvoltarea și acreditarea laboratoarelor naționale SFS Îmbunătățirea regimului comercial: • Eliminarea vârfurilor tarifare rămase • Eliminarea restricțiilor la comerțul cu servicii, în special sub formă de bariere în calea mobilității lucrătorilor cu înaltă calificare Îmbunătățirea furnizării serviciilor de magistrală • Continuarea liberalizării progresive a principalelor utilități publice și introducerea reglementării pro -concurență, inclusiv eliminarea monopolurilor legale, și separarea serviciilor pentru piețe deschise (de exemplu, căile ferate, poșta) Îmbunătățirea logisticii și a infrastructurii • Eficientizarea și accelerarea procedurilor vamale pentru toate firmele • Instituirea serviciilor ghişeului unic pentru comerț, cu elemente accesibile publicului și de monitorizare Modificarea stimulentelor pentru stimularea productivității întreprinderii (a se vedea capitolele 3, 4 și 5) Stimularea Limitarea controalelor prețurilor și a altor restricții anticoncurențiale concurenței și reducerea 24 restrictivității • Luarea în considerare a înlocuirii controalelor marjei/prețului produselor alimentare/farmaceutice esențiale cu măsuri mai puțin reglementării pieței restrictive, de exemplu cu vouchere pentru bunuri esențiale pentru populația vulnerabilă, permițând actorilor privați să concureze pe produselor piață • Reevaluarea metodologiilor utilizate pentru controlul prețurilor și marjelor la combustibil • Eliminarea restricțiilor pentru participarea pe piețe, cum ar fi cerințele împovărătoare pentru import, comerț cu ridicata și cu amănuntul în diferite sectoare (de exemplu, produse farmaceutice și combustibili) Consolidarea eforturilor de advocacy și a aplicării normelor de promovare a concurenței • Aplicarea legislației concurenței cu accent pe combaterea practicilor anticoncurențiale cele mai prezente, în special înțelegerile de cartel care afectează bunăstarea consumatorilor și abuzul de poziție dominantă, precum și evaluarea resurselor alocate revizu irii fuziunilor și concurenței neloiale • Majorarea nivelului amenzilor (modificarea legislației pentru majorarea amenzilor maxime de la 5% la 10% din cifra de afaceri totală din exercițiul financiar precedent) • Îmbunătățirea verificărilor reciproce în cadrul Consiliului Concurenţei (modificarea legislației sau emiterea unor reglementă ri pentru clarificarea independenței dintre organele de urmărire penală și cele de judecată în cadrul Consiliului Concurenţei) • Promovarea acțiunilor de advocacy pentru a încorpora principiile concurenței în alte politici guvernamentale și reglementări Eficientizarea implementării politicii ajutorului de stat • Îmbunătățirea disponibilității informațiilor publice privind ajutorul de stat, inclusiv beneficiarii acestuia – în special în cazul ÎPS • Raționalizarea utilizării ajutorului de stat în economie, aducând -o mai aproape de practica UE • Alinierea ajutorului de stat existent cu Regulamentul privind ajutorul de stat, inclusiv ajutorul fiscal, în ZEL • Consolidarea utilizării schemelor de ajutoare orizontale și reducerea utilizării ajutorului individual și specific sect orului • Renunţarea la ajutorul de stat furnizat prin derogări de venituri bugetare (de exemplu, beneficii fiscale) pentru ajutorul fu rnizat prin cheltuieli bugetare Structura politicii Ajustarea structurii veniturilor de la factorii de producție către impozitarea indirectă, inclusiv următoarele acțiuni: fiscale să fie Eficientizarea impozitelor pe venit, avere și securitate socială: favorabilă creșterii • Îmbunătățirea impozitului pe avere, pentru restabilirea progresivității și mobilizarea veniturilor ca urmare a introducerii economice impozitului forfetar (inclusiv modificarea impozitului pe avere, astfel încât proprietatea impozabilă să nu fie obligată să îndeplinească condițiile duble de depășire a pragului valoric, precum și cerința privind suprafața minimă) • Contribuțiile la asigurările sociale și distribuția acestora să fie aduse sub impozitare, fie în momentul în care se fac contribuții, fie atunci când se primesc distribuiri Consolidarea regimurilor pentru TVA și accize: • Reducerea numărului de cote de TVA pentru a îmbunătăți administrarea și conformitatea • Reducerea numărului de scutiri de TVA și a bunurilor cu cotă zero nejustificabile (cum ar fi cele privind jocurile de noroc, serviciile de pasageri și de transport, automobile și alte autovehicule, cazarea și utilitățile, precum și serviciile prestate de cooperativele agricole) • Creșterea accizelor la produsele din tutun și combustibil petrolier Evaluarea și ajustarea cheltuielile fiscale legate de afaceri 25 • Introducerea unor obiective de politici clare, specifice, măsurabile, realizabile, realiste și limitate în timp pentru fiecare program de stimulente și efectuarea unei evaluări rentabile a stimulentelor • Introducerea legislației care să prevadă revizuirea periodică a tuturor programelor de st imulare • Stimulente specifice bazate pe investiții sau alte măsuri de performanță, mai degrabă decât profiturile. Aceasta înseamnă înlocuirea perioadelor de scutire de la plata impozitului cu stimulente bazate pe merit, cum ar fi indemnizații de investiții , credite fiscale și/sau amortizarea accelerată. Stimulentele fiscale ar trebui, în cea mai mare măsură posibilă, să fie legate de investițiile făcute în capital, formarea personalului și cercetare și dezvoltare (CD), iar scutirile de la plata impozitului a r trebui eliminate sau utilizate cât mai rar posibil. • Sporirea transparenței și a accesibilității informațiilor cu privire la cerințele și procedurile de stimulare a investițiilor, prin elaborarea, menținerea și publicarea unui inventar detaliat și ușor de utilizat • Menținerea și publicarea unei baze de date a tuturor stimulentelor de investiții acordate firmelor prin diferite măsuri și mecanisme • Standardizarea și uniformizarea interpretării dispozițiilor fiscale de către diversele autorități implicate • Simplificarea procedurilor de obținere a stimulentelor cu aprobarea automată a stimulentelor fiscale, cu audituri ulterioare bazate pe riscuri • Revizuirea stimulentelor contingentelor de export în ZEL, în conformitate cu angajamentele Organizaţiei Mondiale a Comerţului • Corectarea discrepanțelor și eliminarea lacunelor din legislație, în consultare cu antreprenorii, și elaborarea unor dispoziț ii mai specifice ale actelor legislative și normative care reglementează impozitarea, procedurile vamale, utilizarea terenurilor și așa mai departe • Pe termen mai lung, eliminarea treptată a stimulentelor fiscale Îmbunătățirea Îmbunătățirea relevanței predării, învățării și cercetării: competențelor • Introducerea inovațiilor curriculare și pedagogice (inclusiv prin înființarea centrelor de predare și învățare, cerința ca toți candidații lucrătorilor și la doctorat să obțină un certificat didactic înainte de finalizarea doctoratului, introducerea abordărilor de e -learning) creșterea capitalului • Reducerea volmului de „consangvinizare academică” (inclusiv prin definirea unor reguli de limitare a numărului de absolvenți de uman: Educația doctorat recrutați imediat după obținerea titlului, stabilirea unor criterii de promovare care să ia în considerare experienț a în instituții academice din străinătate) • Oferirea de stimulente pentru consolidarea unităților interne de asigurare a calității în toate universitățile Consolidarea legăturilor cu sectoarele productive și cu economia regională: • Crearea unui observator al pieței muncii însărcinat cu colectarea, analizarea și publicarea rezultatelor angajării tuturor absolvenților • Consolidarea capacității unei universități mai puternice în înființarea propriilor incubatoare sau corelarea strânsă cu parcu rile industriale aflate în dezvoltare • Implicarea angajatorilor în proiectarea curriculum-ului și angajarea studenților • Deschiderea ușilor pentru reprezentanții firmelor și organizarea unor evenimente de informare și difuzare a tehnologiilor Asigurarea unei strategii de finanțare durabilă pentru învățământul superior: • Creșterea alocării bugetare pentru universități, încurajând, de asemenea, oportunitățile de consultanță și donațiile • Îmbunătățirea alocărilor bugetare între universități, prin creșterea ponderii mecanismelor bazate pe performanță Capitolul 1. Republica Moldova: Reanimarea dinamismului economic Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a avut performanțe economice solide după lansarea reformelor la sfârșitul anilor '90. Din anul 2010, creșterea economică a atins în medie un nivel remarcabil de 4,5%, deși de la o bază relativ scăzută (Figura 10). De fapt, Moldova a depășit în general alți comparatori din regiune (Figura 11). Însă aceste rezultate au scăzut considerabil de creșterea economică de 6%, prevăzută ambițios în strategia „Moldova 2020”, care erau menite să impulsioneze convergența către standardele de viaţă europene.15 Mai îngrijorător este faptul că dinamismul economic evident la începutul anilor 2000 pare să se fi atenuat în ultimii ani. Mai mult decât atât, mediile altfel lăudabile începând cu anul 2000 ascund probleme profunde, care trebuie abordate dacă Moldova dorește să își modeleze un viitor mai dinamic, prosper, care să ducă la standarde de trai mai aproape de cele găsite în țările vecine. O tendință îngrijorătoare este demografia: cetățenii mai tineri, cu cel mai mare potențial productiv pleacă să caute oportunități de muncă și realizare în alte state. Împreună cu ratele scăzute ale natalității, aceasta înseamnă că, în prezent, în Moldova trăiesc cu 4% mai puțini oameni decât în 1990.16 Dacă tendințele actuale vor continua, până în 2050 Moldova va pierde încă 20% din populație (Figura 13).17 Mai mult, țara îmbătrânește rapid. Vârsta medie a locuitorilor țării a crescut la aproximativ 38 de ani,18 adică mai mare decât în alte părți ale Europei. Conform celui mai recent recensământ (din anul 2014), mai mult de 17% din populaţie are peste 60 de ani și această pondere este în creștere. Această situație prevestește o taxă demografică substanțială, sub forma scăderii ratelor economiilor interne și creșterii cheltuielilor pentru pensii. Pentru Moldova, partea bună a emigrației este reprezentată de remitențe. Lucrătorii din străinătate au trimis acasă o parte din câștigurile lor, iar aceste fluxuri – în valoare de 25% din PIB, în medie, în perioada 2007-2017 (Figura 14) – au sprijinit un model de creștere economică bazat pe consum, care este dificil de schimbat. În ultimii trei ani, remitențele au acoperit aproximativ o treime din deficitul comercial.19 Dar, în măsura în care susțin consumul și nu investițiile, remitențele contribuie puțin la creșterea economică. Într- adevăr, declinul observat al ratelor sărăciei și creşterea prosperității au fost sprijinite în mare măsură de remitențe și plăți de pensii, care alimentau un model de creștere economică bazat pe consum (Banca Mondială, Diagnosticarea sistematică a țării, 2016). Mai important, deoarece familiile devin din ce în ce mai separate, atât în timp, cât și în memorie, aceste niveluri de remitențe au puține șanse să fie susținute. Acest model de creștere economică implică faptul că economia nu a reușit să creeze locuri de muncă suficient de tentante pentru a atrage propriul său tineret să trăiască și să lucreze în Moldova. Crearea netă de locuri de muncă a fost negativă în aproape toate sectoarele economiei, de la Marea Recesiune din 2009-2010 (Figura 12). Integrarea cu Europa și Comunitatea Statelor Independente (CSI), împreună cu atractivitatea standardelor de trai din străinătate, care sunt tot mai cunoscute prin conectivitatea mass- media moderne, au favorizat o emigrație de neegalat, care poate fi inversată numai printr-un efort guvernamental concertat de a crea noi oportunități în Moldova. 15 Guvernul Republicii Moldova, Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova 2020” – 7 soluții de creştere economică și combatere a sărăciei, (2012). 16 Sursa: Banca Mondială, Indicatorii dezvoltării mondiale. 17 Sursa: Banca Mondială, Proiecțiile populației. Estimările și proiecțiile între 2017 și 2050 se bazează pe recensământul din 2 004 18 Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova 19Pe baza FMI (2018). 27 Figura 10. Creșterea economică a fost solidă – Figura 11... și chiar mai bună decât la comparatorii deși volatilă și cu pierdere de avânt... regionali... Creșterea PIB (2000-2017) Creșterea cumulativă a PIB, în USD constant 2010 (2000 = 100) Sursa: Banca Mondială, Indicatorii dezvoltării mondiale și baza Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza WDI de date WEO Figura 12... dar nu suficientă pentru a crea Figura 13... și a opri plecarea constantă a lucrătorilor locuri de muncă... tineri, care contribuie la pierderile de populație... Crearea netă de locuri de muncă (2000-2014) Totalul populației (1995 = 100) Sursa: Banca Mondială (2016a) Sursa: Banca Mondială, baza de date a populației Figura 14... astfel Moldova se bazează pe Figura 15... în timp ce standardele de trai mai ridicate remitențe, care susțin consumul, dar nu din străinătate exercită o puternică atracție a forței de investițiile ... muncă de pe piața muncii din Moldova Fluxurile medii de remitențe ca procent din PIB Câștigul salarial mediu lunar în producție în 2016, în USD PPC (2007-2017*) constant 2011, raport cu media eșantionului Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza WDI Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza ILOStat. Notă: în cazul indisponibilității datelor pentru anul 2016, valorile au fost înlocuite cu cea mai recentă valoare disponibilă în perioada 2013-2016. În cazul existenței diferenței de date din mai multe sondaje, a fost aleasă cea mai mare valoare. 28 Deci, provocarea cu care se confruntă noua administrație, care va prelua frâiele guvernării în 2019, poate fi rezumată în a răspunde la o întrebare: poate țara să creeze noi surse de creștere economică, care va crea un număr tot mai mare de noi locuri de muncă și va atrage lucrătorii săi cei mai talentați ca să caute oportunități acasă, nu doar în străinătate? Vestea bună este că Moldova are unele avantaje care pot fi valorificate pentru această sarcină. Poziția sa geografică între Est și Vest – în trecut, de multe ori un dezavantaj nefericit, descurajând creşterea economică – poate fi transformată în surse de avantaj comparativ în comerț. Moldova nu numai că exportă bunuri spre vânzare atât în Uniunea Europeană (UE), cât și în CSI, dar oferă și servicii de transport și alte servicii pentru a crea o punte peste divizarea geografică. În 2017, exporturile s-au ridicat la 42% din PIB.20 În al doilea rând, țara a demonstrat deja că poate produce produse și servicii diferențiate. Este cunoscută pentru vinurile sale, iar întreprinderile sale agricole ar putea, cu investiții în noi tehnologii, să devină un factor de creștere economică. Serviciile de informație și tehnologie, încă incipiente, se extind, de asemenea, în ritm rapid. Succesul recent al Zonei Economice Libere (ZEL) a arătat că, atunci când regimul de politici este favorabil afacerilor și obstacolele de infrastructură sunt depășite, companiile privesc lucrătorii moldoveni ca angajați productivi; în timp de câţiva ani, ocuparea forței de muncă în ZEL aproape s-a dublat.21 Extinderea în restul țării a unor instituții și politici de bază ale ZEL, în special cele legate de vamă și facilitarea afacerilor, ar putea stimula creșterea economică. În acest capitol se analizează elementele care modelează performanțele anterioare ale creșterii economice și se sugerează remedii politice pentru depășirea obstacolelor și stimularea creșterii economice, care se bazează mai puțin pe activitatea statului și mai mult pe sectorul privat. Prima secțiune se concentrează pe creșterea economică recentă, analizând tendințele de productivitate pe partea ofertei. Încetinirea dinamismului creșterii economice provine din declinul contribuției la creşterea economică a productivității totale a factorilor (PTF) – modul în care firmele combină forța de muncă, capitalul și tehnologia în moduri tot mai eficiente. În timp ce forța de muncă migrează spre activități de productivitate mai mare din agricultură, creșterea productivității în sectoare este lentă, iar productivitatea la nivel de firmă, asociată de obicei cu inovarea, nu se îmbunătăţește. Un motiv principal, explorat în a doua secțiune, este că întreprinderile de stat domină sectorul productiv și au niveluri de productivitate și creștere semnificativ mai scăzute decât omologii lor privați. A treia secțiune are în vizor partea de cerere a economiei și se concentrează pe performanța exporturilor, constatând că exporturile, deși au o cotă substanțială din PIB, sunt neperformante față de alte țări din Europa de Est. Dar există un motiv de optimism pentru viitor: câteva sectoare promițătoare fac obiectul secțiunii 4, iar acestea ar putea constitui baza unei noi creșteri economice. Printre acestea se numără agricultura cu valoare adăugată ridicată și produsele conexe, tehnologia informației și industria prelucrătoare. Dar realizarea promisiunii acestor activități -- și stimularea productivității și performanței sectoarelor mai tradiționale -- necesită schimbări de politici, care realiniază stimulentele pentru a promova un sector privat mai dinamic. Acestea includ reformarea sistemului de întreprinderi și promovarea intrării investiţiilor străine directe; de asemenea, ele implică necesitatea de a reforma stimulentele externe ale firmei, și anume în cadrul concurenței, în sistemul fiscal, precum și asigurarea unei oferte mai bune de competențe pe piața forței de muncă. Prin urmare, secțiunea finală stabilește în formă schematică opțiunile de politici care ar putea contribui la redirecționarea traiectoriei de creștere din Republica Moldova către un dinamism susținut, crearea mai multor locuri de muncă și o apropiere mai rapidă de restul Europei. 20 Sursa: Banca Mondială, Indicatorii dezvoltării mondiale. 21Banca Mondială (2015a) 28. 29 Performanţa creşterii economice: Factori determinanți... și obstacole Creșterea veniturilor într-o tendință de scădere Creșterea economică în Moldova în ultimii douăzeci de ani a fost volatilă, însă economia a crescut relativ rapid. PIB-ul a fost relativ mic în 2000, aproximativ 1,3 miliarde USD. În ultimele două decenii, după recesiunea și reformele de la sfârșitul anilor '90, creșterea economică a atins în medie un nivel respectabil de 4,6 la sută. Deoarece populația a fost în scădere în această perioadă, creșterea pe cap de locuitor a fost oarecum mai mare. Șomajul a scăzut destul de constant, de la aproape 8% în 2009, pe fondul recesiunii, la aproximativ 4% la sfârșitul anului 2016. Dar recesiunile au lovit greu în mai multe momente după anul 2000 – în 2009, din cauza Marii Recesiuni, în 2012, din cauza vremii, și în 2015, din cauza confluenței dintre vremea rea, relațiile proaste cu Rusia și criza bancară. Dacă nu ar fi fost aceste evenimente, performanța economică a țării ar fi fost lăudabilă – și probabil ar fi facilitat o creștere netă a ocupării forței de muncă. Modelul de creștere economică, dintr-o perspectivă pe termen lung, dezvăluie două probleme: Prima este volatilitatea excepțională a creșterii economice. Ratele de creștere între anii 2010 și 2017 au variat de la -0,7% (în 2012) la 9,4% (în 2013). Volatilitatea subminează creșterea medie, deoarece reduce randamentul investițiilor, crește incertitudinea și face ca planificarea afacerilor să devină problematică. În mare măsură, volatilitatea provine din dependența de produsele agricole dependente de vreme – semințe de floarea soarelui, grâu, struguri și fructe – dar și din șocurile externe și interne. În 2014, litigiile cu Federația Rusă au dus la interzicerea exporturilor de vinuri din Moldova, provocând o scădere uriașă a veniturilor din export, aproape simultan cu seceta din 2015. Cam în același timp, pe plan intern, o criză bancară majoră a erupt în 2014 cu falimentarea a trei bănci mari; prin urmare, creditele pentru sectorul privat au scăzut în mod constant, de la aproximativ 40% în 2008-2013 la aproximativ 26% în 2017.22 Deși stabilitatea financiară s-a îmbunătățit de atunci, acest trecut subliniază înțelepciunea politicii de a căuta o diversificare mai mare a produselor și a pieței, care va permite economiei să facă față furtunilor economice. Figura 16. Convergența către veniturile europene a fost dezamăgitoare Rata de creștere a PIB-ului real pe cap de locuitor, în medie în anii 1996-2016, în raport cu media țărilor europene, față de nivelurile inițiale Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza Indicatorilor dezvoltării mondiale O a doua problemă este un declin aparent secular al ratelor de creștere. Privind în ultimii douăzeci de ani, convergența Moldovei către nivelul mediu de venit al țărilor europene a fost lentă (Figura 16) din cauza performanțelor slabe ale Moldovei în a doua jumătate a anilor '90. Totuși, în pofida creșterii destul de 22 FMI, (2017), Articolul IV. 30 robuste în primul deceniu după 2000, chiar și admițând efectele recesiunilor induse de șoc, fiecare recuperare succesivă a ajuns la un plafon inferior celui de dinainte. Cu o creștere de aproximativ 4,5% în 2017, creșterea din 2018 este estimată la aproximativ 4,8%,23 și, în pofida mediului extern favorabil, proiecțiile estimează o creștere în 2019 de aproximativ 3,5% (FMI WEO 2019) (Figura 10). Această situație nu prevestește ceva bun pentru crearea de locuri de muncă în viitor. Înțelegerea dinamismului în scădere Problema creșterii economice a Moldovei este înrădăcinată în incapacitatea țării de a menține creșterea productivității (Figura 17). Creșterile productivității totale a factorilor, care au alimentat ratele de creștere între 5 și 6 la sută în primii cinci ani de după 2000, au scăzut la aproximativ o treime din nivelurile lor anterioare. Creșterea PTF a fost accelerată la sfârșitul anilor ‘90, în tandem cu marile reforme structurale, cum ar fi sfârșitul moratoriului privind privatizarea terenurilor, privatizarea parțială a sectorului energiei electrice, abolirea subvențiilor energetice și îmbunătățirea cadrului juridic și de reglementare, inclusiv reforma pensiilor. Pe măsură ce efectele acestor reforme s-au diminuat, rata creșterii PTF s-a stabilizat mai întâi, iar apoi a încetinit după jumătatea anilor 2000. O parte din această încetinire s-a datorat șocurilor pe care economia le-a suferit în ultimul deceniu, însă o parte mai mare a fost cauzată de incapacitatea economiei de a transfera resurse din sectoarele cu productivitate redusă în sectoarele cu productivitate ridicată, sau de a transfera resurse în cadrul sectoarelor pentru utilizări cu productivitate mai mare, dar și de incapacitatea firmelor de a utiliza inovarea pentru a valorifica noi oportunități de piață (puncte demne de o analiză suplimentară mai jos). Figura 17. Creșterea PTF începe să dezamăgească Dezagregarea potențialului de creștere a PIB după factorii de producție (1995-2016) Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza PENN World Tables până în 2014. Dezagregare interpolată pe baza Indicatorilor dezvoltării mondiale ai Băncii Mondiale, bazei de date ILOStat a ILO și PENN World Tables. Notă: Serie filtrată HP (parametru neted = 100) și utilizarea mediilor mobile de doi ani ale ponderilor forţei de muncă și capitalului. 23 Această estimare va fi actualizată imediat ce noi informații devin disponibile. 31 Caseta 1. Cum se ajunge la rata de creștere de 6% până în 2020? Câteva calcule aproximative Pe baza proiecțiilor existente la momentul întocmirii acestui document, se preconizează că produsul potențial va crește cu 3,8% în 2019-2020, cu mult sub creşterea de 6% estimată în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”. Cum poate economia să accelereze la 6% în 2019-2020? Dacă presupunem că capitalul, forța de muncă și capitalul uman cresc la același nivel observat în anii 2016-2017, atunci PTF ar trebui să crească cu încă 2 puncte procentuale comparativ cu nivelul observat în 2016-2017. Presupunând în schimb că raportul între investiții și PIB, precum și raportul forţă de muncă - capital, rămân neschimbate față de estimările din 2018, PTF ar trebui să crească cu încă 3,7 puncte procentuale. Câteva calcule simple de aproximare relevă faptul că, aducând creșterea PTF a unor ÎPS neperformante până la creșterea medie a PTF observată în rândul firmelor străine în același an și sector, creșterea PTF ar fi sporit cu o medie de 2 puncte procentuale în perioada 2010-2016, rata de creștere țintă de 6% pentru PIB devenind astfel accesibilă. Creșterea investițiilor prin îmbunătățirea stimulentelor și sporirea capitalului uman prin reforme educaționale ar putea contribui, de asemenea, la atingerea obiectivului de 6%. Sursa: Personalul Băncii Mondiale Înainte de a analiza performanța PFT, este util să examinăm pe scurt constrângerile care inhibă contribuția capitalului și a forței de muncă la creșterea economică. Capitalul Contribuția capitalului la creşterea economică a fost relativ mică – dar pozitivă în ultimii ani (Figura 17). De la Marea Recesiune, economiile naționale au oscilat în intervalul de 17-19% din PIB, dintre care majoritatea au fost mobilizate în sectorul privat (FMI 2017). Chiar dacă nivelurile investițiilor au oscilat de obicei la aproximativ 23% din PIB, contribuția lor la creșterea economică a scăzut (Figura 31). Pe baza cifrelor generale privind cheltuielile de capital ale guvernului, aproximativ patru cincimi din aceste investiții au fost făcute de sectorul privat -- deși acest număr ar fi considerabil mai mic, dacă întreprinderile de stat nu ar fi considerate ca făcând parte din sectorul privat. Doi factori constrâng acumularea de capital. În primul rând, guvernul încă domină peisajul economic, într- o măsură mult mai mare decât în multe țări din Europa de Est. Potrivit lui Ioniță (2016), ponderea proprietății de stat a activelor fixe naționale este cu puțin sub 50%. Întreprinderile de stat au fost în general mai puțin eficiente decât sectorul privat în utilizarea capitalului (un aspect discutat mai jos). În același timp, administrația publică, deja afectată de flotabilitatea fiscală moderat scăzută, a trebuit să subvenționeze încrucișat transferurile către pensionari și gospodării, să finanțeze pierderile întreprinderilor de stat și să plătească costul rezoluției financiare (estimat la aproximativ 10% din PIB în 2016).24 Un al doilea impediment în calea investițiilor pe partea ofertei este costul ridicat al finanțării. Într-adevăr, firmele moldovenești trebuie să facă față unor costuri ridicate și unui acces limitat la fonduri externe. Aproape 70% din toate investițiile în mijloace fixe sunt finanțate din fonduri interne. Dependența ridicată de fondurile interne și cerințele ridicate ale gajului sunt asociate cu niveluri mai scăzute ale PFT. Mai precis, o creștere cu 1% a gajului necesar scade productivitatea cu 0,5% (Banca Mondială 2016b). 24 Cifre calculate de la FMI (2017), 35. 32 Figura 18. Ratele ridicate ale dobânzii și marjele Figura 19... și descurajează acumularea de capital mari de creditare menţin ridicat costul finanțării... Rata depozitelor, de creditare și de politică monetară Investițiile ca procent din PIB și diferența între dobânda la credite și la depozite Sursa: Calculul personalului Băncii Mondiale, bazat pe baza de date Sursa: Calculul personalului Băncii Mondiale, bazat pe baza de date a a Băncii Naționale a Moldovei Băncii Naționale a Moldovei și Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova Ratele dobânzilor au scăzut brusc din 2000 și diferența dintre dobânda la depozite și dobânda la credite s-a redus treptat, dar ratele dobânzilor rămân încă ridicate (Figura 18), un semn de concurență limitată în sectorul bancar. Apelul guvernului la finanțarea deficitului din sistemul bancar a continuat să pună presiune ascendentă asupra ratelor. Prevalența creditelor neperformante (estimată la 14,7% în iunie 2018), absența concurenței în sistemul bancar și dolarizarea ridicată a împrumuturilor, cu marje care reflectă în mod necesar riscul valutar, precum și riscul comercial, conduc la diferențe mai mari dintre ratele dobânzilor. Aceste realităţi au un efect direct asupra ratelor de investiții. Investițiile sunt invers proporționale cu costul în scădere al creditelor; pe măsură ce diferențele dintre ratele dobânzii au scăzut din primii ani de după 2000 până la sfârșitul deceniului, ratele reale ale investițiilor ca pondere din PIB au crescut considerabil (Figura 19). Caseta 2. Accesul la finanţe: Constrângeri pe partea de ofertă ale sectorului bancar Intermedierea financiară în Moldova este redusă și în scădere din 2013. Pe partea de ofertă, rata ridicată a creditelor neperformante, accesul necorespunzător la finanțarea pe termen lung și preferința de a deține valori mobiliare de stat subminează capacitatea băncilor de a finanța economia reală. Neajunsurile în infrastructura financiară, inclusiv sistemul de informații creditare, insolvența și cadrele de tranzacții securizate, constituie un alt obstacol în calea intermedierii financiare. Prin urmare, o primă prioritate de politici este dezvoltarea în continuare a instrumentelor necesare pentru recuperarea datoriilor. Principalul instrument disponibil în Moldova pentru atingerea acestui obiectiv este Legea insolvabilității, adoptată în anul 2012 și utilizată pe larg, deși unele deficiențe structurale rămân încă nesoluționate. În special, sistemul nu oferă stimulente adecvate pentru reorganizare. Respectiv, utilizarea tehnicilor de restructurare care ar putea susţine reabilitarea pe termen lung a întreprinderilor este limitată. Există, de asemenea, un consens precum că persistă tendința de a utiliza sistemul de lichidare și mai puțin executarea la nivel privat, și că nu există mecanisme de monitorizare adecvate pentru combaterea comportamentelor frauduloase. Ca urmare, numărul reorganizărilor este mult mai mic decât cel al lichidărilor. Mai mult, chiar și în cazul reorganizărilor aprobate nu se reușește realizarea modificărilor necesare la nivel operațional pentru a reabilita activitatea debitorului. Rezultatul evident este un randament scăzut al creditorilor, ceea ce perpetuează ratele înalte ale creditelor neperformante și un mediu de creditare nefavorabil. Modificarea Legii insolvabilității din 2012 pentru a aborda aceste neajunsuri, împreună cu efortul comun al judecătorilor și administratorilor insolvabilității pentru îmbunătățirea aplicării legislației sunt acțiuni de importanță critică atât pentru soluționarea problemei creditelor neperformante, cât și pentru îmbunătățirea riscului de credit. Insolvabilitatea și executarea sunt doar două aspecte ale unui cadru mai larg de soluționare a creditelor 33 neperformante, fiind necesară o evaluare cuprinzătoare pentru soluționarea eficientă a acestei probleme, ceea ce la rândul său va facilita creșterea creditului în economie. O altă reformă, care este la fel de importantă pentru redresarea economiei moldovenești, constă în introducerea instrumentelor necesare pentru ca întreprinderile mici și mijlocii (IMM) să-și poată utiliza activele mobile și să obțină creditul necesar pentru a-și sprijini creșterea sustenabilă. În pofida numeroaselor reforme legislative întreprinse în ultimii ani, Moldova se confruntă cu deficiențe semnificative la capitolul implementării - similare celor existente în domeniul insolvabilității - din cauza incapacității participanților pieții de a înțelegere beneficiile unui registru al gajurilor. Chiar dacă Legea cu privire la gaj din 2014 recunoaște mai multe forme de garanții și permite instituțiilor financiare să-și înregistreze garanțiile direct în registrul gajurilor, aceste opțiuni nu sunt utilizate în practică, deoarece atât debitorii, cât și creditorii nu știu sau nu se bazează pe avantajele oferite de noul sistem juridic. Drept urmare, împrumuturile tind să fie garantate prin gajuri de o valoare excesivă, întreprinderile mici nu pot obține suficient credit pe baza gajurilor pe care le pot oferi, iar credite negarantate practic nu se oferă. Sursa: Personalul Băncii Mondiale, Practica globală a sectorului financiar Forța de muncă și capitalul uman O caracteristică esențială a economiei moldovenești este contribuția minimă sau uneori chiar negativă a forței de muncă la creșterea economică. Procesul de creare a locurilor de muncă a stagnat (Figura 12), iar numărul populației ocupate în Republica Moldova a scăzut dramatic comparativ cu anul 2000 - reducându- se de la aproximativ 1,5 milioane până la un nivel minim de aproximativ 1,2 milioane în anii 2009-16. Aceasta reflectă lipsa percepută a oportunităților în țară, precum și atractivitatea salariilor mai mari în țările vecine. În 2016, nivelul salariilor în termeni de paritate a puterii de cumpărare (PPP) în sectorul de producție din Moldova a constituit mai puțin de jumătate față de nivelul salariilor din Slovenia, Polonia sau Republica Cehă, ca să nu vorbim despre salariile din alte țări europene (Figura 15). „Factorii de atracție” ai cererii sporite de forță de muncă în Europa, determinată de redresarea de după Marea Recesiune, au interacționat cu „factorii de respingere” din Moldova, unde există puține oportunități datorită creșterii economice lente care a provocat plecarea din economia națională a unora dintre cei mai talentați lucrători. Problema emigrației ridicate a lucrătorilor în alte țări în ultimul deceniu a fost amplificată de o scădere constantă a participării la forța de muncă. Ratele de participare atât pentru bărbați, cât și pentru femei, au scăzut de la 50% în 2000 la 42% în 2017 – chiar și în perioadele cu șomaj oficial relativ scăzut. Aceste rate au fost cele mai scăzute din țările est-europene atât pentru bărbați, cât și pentru femei (Banca Mondială 2016b). Deși această situație se datorează parțial migrației (deoarece lucrătorii migranți sunt clasificați oficial ca inactivi), se pare că există o combinație de alte motive. De exemplu, noii absolvenți ai instituțiilor de învățământ au avut nevoie de o tranziție mai lungă spre angajare, iar lucrătorii din zonele rurale au înregistrat rate ridicate ale inactivității (Banca Mondială 2016b: 20-21). Aceste forțe au generat neconcordanțe pe piața forței de muncă, percepute atât de firme, cât și de lucrători. Pe de o parte, firmele din sondaje evidențiază, de obicei, dificultatea de a găsi lucrători cu competențe adecvate; aproape jumătate dintre firmele intervievate de Rutkowski și colab. (2016) au raportat această problemă. Printre specialiști, principalele lacune de calificare raportate sunt limba străină, abilitățile informatice, abilităţile analitice și rezolvarea problemelor. Din perspectiva lucrătorilor, 43% au raportat lipsa legăturii dintre studiile lor și locul de muncă – în multe cazuri deoarece erau „supracalificați” pentru locurile de muncă pe care le dețineau, sau lucrau în afara domeniului lor de instruire (Hoftijzer și colab., 2018). Acest lucru atrage atenția asupra deficiențelor sistemului educațional, subiect al unei analize aprofundate în capitolul 5. 34 Un alt efect de atenuare a creării de locuri de muncă este existența unor impozite salariale substanțiale percepute angajatorilor. Contribuțiile salariale pentru pensie și sănătate s-au ridicat la 27,5%, iar după reforma recentă au ajuns la 22,5%. Aceasta îi determină pe angajatori să negocieze diminuarea salariilor, sau chiar să le transfere în economia informală. Din perspectiva lucrătorilor, salariile deja mai mari în țările învecinate (a se vedea Figura 15 de mai sus) sunt și mai mari, deoarece salariul net efectiv este mai mare. Cu toate acestea, structura sistemului de venituri este orientată spre impozitele pe venitul forţei de muncă, necesare pentru finanțarea cheltuielilor sistemului. Acest rezultat se datorează și prezenței ridicate a cheltuielilor fiscale, cum ar fi cota zero și scutirea de TVA, care adesea nu au argumentări explicite pe motive economice sau sociale și tind să favorizeze anumite segmente ale populației sau ale întreprinderilor. Reducerea poverii impozitelor pe forța de muncă necesită găsirea unor surse alternative de venit, cum ar fi reducerea acestor cheltuieli fiscale. Creșterea productivității: schimbare între sectoare sau îmbunătățire în cadrul sectoarelor? Deci, de ce a încetinit creșterea productivității? O modalitate de a răspunde la această întrebare de pe partea ofertei este de a examina performanța economiei în relocarea resurselor (a) între sectoare, de la sectoarele cu productivitate scăzută la sectoarele cu productivitate ridicată, (b) în sectoare, către firmele cu productivitate ridicată, și (c) în cadrul firmelor, pentru a utiliza mai eficient capitalul și forța de muncă, de obicei prin inovații pentru a profita de noi oportunități de piață. Moldova a înregistrat îmbunătățiri semnificative ale productivității prin primul canal, efectele transformării structurale. Însă în cadrul sectoarelor, resursele nu s-au mutat întotdeauna în cele mai eficiente firme, iar creșterea productivității în cadrul firmelor a fost dezamăgitoare. În perioada 2010- 2016, ponderea angajaților în economie a trecut din agricultură, cu productivitatea sa relativ scăzută, în producție, și într-o mai mare măsură în sectoarele de servicii, care au niveluri mai mari ale PFT (Figura 20). Caseta 3. Analiza productivității: Canalele care afectează creșterea PFT Productivitatea totală a factorilor (PTF) este modul în care firmele (și economia) combină capitalul și forța de muncă pentru a obține un produs. Pe termen lung, creșterea PTF este un motor principal al creșterii economiilor moderne. Creșterea PTF are loc prin trei canale principale: primul este acela că forțele pieței (ele fiind influențate de politica guvernului) transferă resurse către sectoarele mai productive. Al doilea și al treilea canal acționează prin creșterea productivității în cadrul sectorului. Aceasta are loc pe măsură ce firmele mai eficiente își extind ponderea pe piețe (canalul 2) și pe măsură ce firmele folosesc noi tehnologii pentru a-și stimula creșterea (canalul 3). Aggregate TFP Growth Dynamic sectors Sectors’ productivity is are expanding growing faster Are capital and labor being reallocated towards most Dynamic firms are Productivity within productive and dynamic expanding their firms is growing sectors? market share faster Are capital and labor moving Are firms innovating and/or towards most efficient firms? absorbing existing technologies? Notă: A se vedea, de asemenea, Gamberoni și alţii (2016) la https://www.ecb.europa.eu/home/pdf/research/compnet/20160421/20160421-10-Gamberoni_Capital_and_Labour_(Mi)sallocation.pdf Totuși, creșterea PFT la nivel sectorial – prezentată ca punct în Figura 21 – a fost modestă, în unele dintre cele mai productive și promițătoare sectoare, cum ar fi tehnologia informației (IT) și transportul. 35 Dezagregarea creșterii medii a PFT în fiecare sector evidențiază obstacolul că în cadrul firmei productivitatea prevalează asupra tendințelor sectoriale. Aceasta este negativă în aproape fiecare sector. Ținând cont de faptul că PFT estimat reprezintă mai degrabă o măsură a veniturilor, decât o măsură bazată pe cantitate, din cauza lipsei unor date detaliate privind prețurile, rezultatele sugerează absența atât a inovării, cât și a dinamismului managerial. Figura 20. Angajații au fost realocați în sectoare în care Figura 21. ...Însă creşterea PTF în cadrul există un nivel mai ridicat al PTF... sectoarelor și la nivel de firmă a fost dezamăgitoare, iar resursele nu au fost canalizate către cele mai productive firme Modificări ale ponderii angajaților și devierea nivelurilor PTF Dezagregarea creșterii PTF între sectoare (Media în perioada 2010-2016) Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza datelor Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza datelor administrative ale INE administrative ale INE și Foster, Haltiwanger, Krizan (2001) Notă: mărimea bulei reprezintă ponderea medie a valorii adăugate Explicarea performanței productivității: Statul și sectorul privat Un guvern mare și spațiu pentru sectorul privat De la trecerea în noul secol, Moldova a căutat să creeze un mediu în care sectorul privat ar putea deveni un motor al creșterii economice. A reușit într-o anumită măsură. Economia a fost eliberată treptat de prețuri controlate și planificarea rigidă, unele întreprinderi de stat au fost privatizate și multe sectoare au fost deschise investițiilor străine. Cu toate acestea, procesul de creare a unui mediu în care sectorul privat să conducă dezvoltarea a rămas în urma altor țări din Europa de Est. În plus, dimensiunea guvernului este astăzi mai mare decât la începutul anilor 2000. În 2002-2004, de exemplu, cheltuielile administrației publice s-au situat la aproximativ 30% din PIB. Creșterea salariilor și a prestaţiilor sociale a determinat o creștere drastică a cheltuielilor până în 2009, iar în ciuda eforturilor de ajustare și a reformelor, acestea oscilează de atunci în intervalul de 38-40%.25 25 A se vedea publicația Grupului Băncii Mondiale, Public Expenditure Review – Capital Expenditures – Making Public Investment Work for Competitiveness and Inclusive Growth in Moldova (Washington, DC: World Bank, 2013) 6-8. 36 O măsură comparativă este instructivă: dimensiunea guvernului. În anul 2016, cu cheltuieli guvernamentale totale de aproximativ 36% din PIB, dimensiunea guvernului este cu aproximativ 8 puncte procentuale din PIB mai mare decât media pentru alte țări cu un nivel similar de venit pe Figura 22: Moldova are un guvern foarte mare în cap de locuitor (Figura 22). Printre altele, raport cu venitul său Cheltuielile publice generale ca procent din PIB și Log PIB pe cap aceasta implică o povară fiscală neobișnuit de de locuitor în 2016 mare, care extrage resurse din sectorul privat, mai mult pentru a susține consumul, decât pentru investiții, și care, prin urmare, scade din creșterea generală a productivității. Proprietatea de stat rămâne mare... Între întreprinderi, firmele se confruntă adesea cu stimulente diferite, care afectează productivitatea și influențează tendința lor de a se adapta noilor tehnologii. Aceste stimulente depind de gradul de concurență pe piață, de proprietatea (publică sau privată) și de cadrul de politici. În plus, într-un mediu concurențial, Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza bazelor de date firmele adaugă contribuții necesare în procesul WDI a FMI și WDI a Băncii Mondiale lor de producție până când costurile marginale ale acestor contribuții sunt egale cu beneficiile acestora. Însă politicile și stimulentele care introduc o pană - sau reduc decalajul - între rentabilitatea și costurile factorului de producție pot determina firmele să angajeze contribuții care nu corespund nivelului lor de productivitate.26 Politicile de concurență și deschiderea spre investițiile străine sunt discutate în capitolele 2 și 3, dar este suficient să spunem aici că ambele sunt legate de prezența ridicată a întreprinderilor de stat. Întreprinderile de stat au deseori alte obiective decât obținerea unui profit, inclusiv crearea de locuri de muncă, activități care oferă beneficii altor sectoare prin intermediul unor norme preferențiale de achiziții publice sau prin prețuri subvenționate, sau chiar prin stimulente birocratice, pur și simplu pentru a menține privilegiile funcției. Ele au adesea acces la capital cu costuri reduse sau chiar subvenționate (a se vedea OCDE 2015).27 26 Pentru un model teoretic, a se vedea Hsieh și Klenow (2009). 27 A se vedea OCDE, State Owned Enterprises in the Development Process https://www.oecd-ilibrary.org/finance-and- investment/state-owned-enterprises-in-the-development-process_9789264229617-en. A se vedea, de asemenea, Shirley și alţii., Bureaucrats in Business (Washington, DC: World Bank, 1996). 37 Caseta 4. Moldova și tranziția la o economie de piață: O chestiune neterminată? Moldova pare să rămână în urma comparatorilor săi în implementarea reformelor necesare pentru tranziția la o economie de piață. În special, ea se află în urmă la patru din șase indicatori de tranziție ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD): privatizarea la scară largă, liberalizarea prețurilor, guvernanța și restructurarea întreprinderilor și politica în domeniul concurenței. Indicatorii urmăresc dezvoltarea economiilor în tranziție din anul 1989, scorurile mari indicând apropierea de economiile avansate (Sursa: BERD). Comparând-o cu Polonia, o țară a cărei ascensiune economică a fost remarcabilă, Moldova se comportă așa cum a făcut Polonia la începutul anilor ‘90, deși scorurile lor au fost aproape similare la începutul tranziției. Large Scale Privatisation Price liberalisation ALBANIA BULGARIA MOLDOVA ALBANIA BULGARIA MOLDOVA ROMANIA POLAND ROMANIA POLAND 4.8 3.8 3.8 2.8 2.8 1.8 1.8 0.8 0.8 Small Scale Privatisation Governance and enterprise restructuring 4.8 4.3 4.3 3.8 3.8 3.3 3.3 2.8 2.8 2.3 2.3 1.8 1.8 1.3 1.3 0.8 0.8 Trade & Forex system Competition policy 4.8 4.3 4.3 3.8 3.8 3.3 3.3 2.8 2.8 2.3 2.3 1.8 1.8 1.3 1.3 0.8 0.8 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 Sursa: Personalul Băncii Mondiale pe baza indicatorilor de tranziție ai BERD În cadrul programelor lor de reformă, țările din Europa de Est au căutat să restrângă accentul asupra sectorului public pentru a lărgi limitele sectoarelor private. De obicei, ele au implementat programe ambițioase de privatizare și au depus eforturi susținute de atragere a investițiilor străine (a se vedea și Caseta 4).28 Moldova nu a fost o excepție. La scurt timp după obținerea independenței, în 1993, a fost lansat un proces de privatizare, începând cu locuințele, micii comercianți și aproximativ jumătate dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). După 1996 au fost vândute mai multe întreprinderi mari din domeniul energiei și telecomunicațiilor, precum și unele companii din industria cimentului, pielăriei, textilelor, vinării și hoteluri. Dar multe întreprinderi de stat au rămas în sectorul public. În perioada de după 2000, guvernul a permis investițiile străine directe. Fluxurile de ISD au fost în medie de 24 milioane USD în perioada 1995-1997 (aproximativ 1,4% din PIB), au crescut în medie cu 103 milioane USD în anii 2001-2004 (aproximativ 5% din PIB) și au ajuns până la 444 milioane USD în 2006-2009 (circa 9,1% din PIB). 28 A se vedea Uwe Bower, „State-Owned Enterprises in Emerging Europe: The Good, the Bad, and the Ugly” ( Fondul Monetar Internațional (FMI) Document de lucru WP/17/221 Washington, DC, octombrie 2017). 38 Figura 23. Cota mijloacelor fixe în proprietatea În 2007, guvernul a căutat să extindă sfera statului a scăzut pe măsură ce sectorul privat a întreprinderilor eligibile pentru privatizare și a crescut transferat controlul activelor statului către Mijloacele fixe la sfârșitul anului, după forma de proprietate Agenția Proprietății Publice (APP). În anul 2016, conform datelor din Raportul privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, statul deținea cote de participație în 362 de ÎPS, dintre care 251 întreprinderi de stat și 111 societăți pe acțiuni. 29 Aceste politici au schimbat peisajul productiv din Moldova. Cota de stat a mijloacelor fixe a scăzut de la 71% în 2000 la mai puțin de 50% până în 2014 (figura 23). Scăderea cotei a avut loc nu atât prin cesionarea activelor, cât prin crearea unui spațiu mai extins pentru creșterea sectorului privat. Sectorul privat autohton a crescut de trei ori, iar sectorul privat din Sursa: Ioniță (2016) pe baza datelor Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova străinătate a crescut de șapte ori. Notă: Diagrama prezintă o analiză a evoluției mijloacelor fixe în funcție de Întreprinderile de stat, în ansamblu, au fost mai forma de proprietate: întreprindere publică, întreprindere privată locală, companie privată cu capital străin; curba reprezintă ponderea proprietății puțin eficiente în mobilizarea economiilor publice pentru investiții. Cu toate acestea, sectorul de stat rămâne mult mai mare în Moldova decât în majoritatea țărilor. Folosind baza de date Orbis, Böwer (2017) calculează că, între cele 11 țări europene emergente (Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia), întreprinderile în proprietatea statului au contribuit cu 1-12% la totalul producției economice și au reprezentat între 0,5 și 8 la sută din totalul ocupării forței de muncă în perioada 2012-2014, excluzând sectorul sănătății. Folosind același interval de timp și aceleași sectoare analizate în studiul Bower, pe baza datelor administrative, se pare că ponderea vânzărilor și a angajaților din întreprinderile de stat din Moldova a fost de 9%, respectiv 29 În rapoartele Băncii Mondiale (2017) se menționează mai multe discrepanțe privind numărul ÎPS. Registrul societăților comerciale, disponibil prin portalul datelor deschise al Guvernului, la situația din 2016, arată că există 1415 de întreprinderi de stat înregistrate, dintre care 450 sunt lichidate. Diferența de 714 întreprinderi de stat (1415 „înregistrate inițial” - 450 „lichidate” - 251 înregistrate în Registrul patrimoniului public) ridică întrebări cu privire la integritatea datelor și trasabilitatea a jumătate din întreprinderile de stat înregistrate inițial, deși în unele cazuri aceeași societate apare în registru de mai multe ori, ceea ce indică o reorganizare. Această problemă este subliniată oarecum în raportul APP din 2015 (deși se menționează că aproximativ 397 de ÎS nu sunt înregistrate în Registrul patrimoniului public), ceea ce sugerează că principalul motiv este fragmentarea administrării proprietății publice prin sectoare/ramuri. Există două tipuri de întreprinderi aflate în proprietatea statului în Republica Moldova, adică întreprinderi de stat (ÎS) și societăți pe acțiuni (SA). După cum este descris în raportul Băncii Mondiale privind ÎPS (2017), majoritatea sunt ÎS, deținute integral și guvernate de stat. Un număr mai mic de întreprinderi sunt SA, iar statul poate deține acţiuni în diferite proporții, de la proprietate parțială până la proprietate deplină. Mecanismele de guvernanță pentru ÎPS nu sunt standardizate sau coerente. Există cadre juridice diferite pentru ÎS și SA. În cazul ÎS, responsabilitățile de management strategic revin ministerelor de resort responsabile, unui consiliu de administrație și administratorului. Conform Legii cu pr ivire la întreprinderea de stat, membrii consiliului de administrație sunt numiți de instituția fondatoare; administratorul (directorul executiv) este numit de instituția fondatoare pe baza propunerii consiliului de administraţie. În cazul SA, mecanismele de guvernanță cuprind adunarea generală a acționarilor (statul numește un „reprezentant de stat” care să acționeze în numele său ca proprietar), consiliul de administrație, organul executiv și comisia de cenzori. În plus, Ministerul Finanțelor exercită anumite funcţii de monitorizare în numele statului. În concluzie, proprietatea asupra întreprinderilor de stat este foarte fragmentată, scopurile și obiectivele fiecăreia nu sunt clar stabilite, iar mecanismele generale de guvernanță sunt inconsecvente. 39 7%30. În pofida diferențelor dintre baze de date și clasificări, Moldova pare să aibă un sector al ÎPS de două sau trei ori mai mare decât în alte țări din regiune. ... dar productivitatea ÎPS rămâne în urma altor firme... Întreprinderile de stat par a fi mult mai puțin dinamice și mai puțin productive decât omoloagele lor private și străine. În perioada anilor 2006-2014, potrivit lui Ioniță (2016), întreprinderile de stat au înregistrat în fiecare an vânzări mai reduse pe angajat și o îmbunătățire mai lentă a acestui indicator de performanță (Figura 24). Aceste diferențe în productivitate se mențin în cazul în care indicatorul este valoarea adăugată pe angajat. Figura 24. Întreprinderile de stat au înregistrat vânzări Comparațiile mai detaliate dezvăluie pe angajat mai mici decât firmele autohtone și străine performanțele superioare ale firmelor Vânzări pe angajat, mii de lei private și, în special, ale companiilor străine. Chiar dacă întreprinderile de stat și municipale înregistrează o creștere mai mare a veniturilor decât întreprinderile private și plătesc lucrătorilor aproximativ, în medie, ca și firmele străine, productivitatea muncii în cazul lor este mult sub productivitatea firmelor private (Figura 25).31 Pe lângă utilizarea combinației de capital și forță de muncă – adică productivitatea totală a factorilor – performanța acestora este mult inferioară atât firmelor private, cât și firmelor Sursa: Ioniță (2016) pe baza datelor Biroului Național de Statistică. străine. Costurile unitare ale forței de muncă Notă: Curba albastră – întreprinderi de stat, curba oranj – întreprinderi sunt, de asemenea, mult mai mari decât în private locale , curba gri – întreprinderi private cu capital străin cazul firmelor private și străine, ale căror costuri cu forța de muncă sunt aproape identice. În cele din urmă, creșterea PTF la firmele străine a depășit cu trei puncte procentuale atât întreprinderile de stat, cât și întreprinderile municipale și firmele private autohtone în perioada 2010-2018. Aceste diferențe sunt semnificative din punct de vedere statistic, controlând tendințele anuale și sectoriale. 30 Bazat și pe baza de date ILOStat. 31 Analiza firmelor, pe baza datelor administrative ale Biroului Național de Statistică, se bazează pe clasificarea oferită de Biroul Național de Statistică, în care se indică clasificarea oficială a proprietății pe baza hotărârii Departamentului Standarde, Metrologie și Supraveghere Tehnică nr. 276 din 04.02.1997 Pe baza acestei clasificări și a datelor disponibile, firmele străine corespund acelor firme care sunt deținute de cetățeni străini, persoane juridice străine și persoane fără cetățenie sau cu proprietate străină mixtă (fără participarea Republicii Moldova). 40 Figura 25. ÎPS reduc productivitatea în economie Comparând întreprinderile de stat cu Diferențe procentuale medii față de firmele private autohtone din firmele private autohtone în 2010- economie (2010-2016) 2016, există dovezi considerabile că ÎPS contribuie la reducerea productivității. PTF în firma privată tipică, aproximată de mediană, este mai mare în 10 din 13 sectoare din domeniul tradițional al firmelor private în economiile de piață (adică fără domeniul social și administrația publică).32 După Böwer (2017), aproximăm eficiența utilizării forței de muncă și a capitalului calculând costul unitar al forței de muncă și rentabilitatea capitalului angajat Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale, bazate pe date administrative ale Biroului Național de Statistică al Moldovei (ROCE). Întreprinderea de stat și Notă: Regresii care controlează valorile fictive pentru sector și an. Exclude sectoarele municipală tipică utilizează capitalul AP, sănătate și educaţie. mai puțin eficient decât firmele 33 private , iar costul unitar al forței de muncă este substanțial mai mare în aproape toate sectoarele (Figura 26).34 Figura 26. ÎPS contribuie la reducerea productivității în aproape toate sectoarele Mediana Ln PTF Eficiența muncii - mediana ULC Eficiența capitalului - mediana ROCE (Media în perioada 2010-2016) (Media în perioada 2010-2016) (Media în perioada 2010-2016) Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale, bazate pe date administrative ale Biroului Național de Statistică al Moldovei Notă: ROCE calculat ca raport între profitul înainte de impozitare și capitalul fix. Datele pentru sectorul financiar nu sunt disponibile. 32 Regresia cuantilei medianei controlând efectele sectoriale și anuale arată diferențe semnificative în toate sectoarele, exceptând hoteluri, imobiliare, minerit și comerț. 33 Regresia cuantilei medianei controlând efectele sectoriale și anuale arată diferențe semnificative în toate sectoarele, exceptând hoteluri, IT, comerț și alte servicii. 34 Regresia cuantilei medianei controlând efectele sectoriale și anuale arată diferențe semnificative în toate sectoarele, exceptând finanțele. 41 Un factor final este prevalența întreprinderilor de stat în infrastructură. Firmele percep accesul limitat și calitatea scăzută a rețelelor de electricitate, transport și telecomunicații ca impedimente pentru dezvoltarea lor. Aproximativ 30% dintre firmele care au răspuns au declarat calitatea slabă a electricității drept o problemă, în timp ce altele au semnalat preocupări legate de transport și telecomunicații. Serviciile necalitative de furnizare a energiei electrice și apei subminează, de asemenea, productivitatea. Întreruperile energiei, indiferent de durata acestora, sunt asociate cu niveluri mai scăzute ale productivității. Toate celelalte fiind egale, productivitatea acelor firme care au declarat întreruperi de energie în anul sondajului a fost cu aproape 3% mai mică decât productivitatea celor care nu au suferit întreruperi ale surselor de energie. În plus, cu cât o firmă trebuie să aștepte mai mult pentru a stabili o conexiune de apă la o instalație nouă, cu atât pierderea productivității este mai mare. De fapt, pentru fiecare zi suplimentară pe care o firmă trebuie să o aștepte pentru a obține aprovizionarea cu apă, productivitatea scade cu 0,11%.35 Deoarece poate fi argumentată necesitatea unei prezențe puternice a statului în infrastructură și în unele utilități – producția de energie electrică, alimentarea cu apă, construcția de drumuri – remediile pentru deficiențele de performanță sunt de obicei diferite decât în alte sectoare în care sectorul privat, operând într-un mediu competitiv, ar putea atinge rate mai mari de creștere a productivității decât colecția existentă de companii de stat. Întrucât îmbunătățirea productivității în ÎPS din alte sectoare decât cele de infrastructură poate implica cesionarea, reforme de guvernanță și reducerea barierelor de politici în calea concurenței, remediile din aceste sectoare de infrastructură implică o combinație de reglementări, reforme de management și noi investiții publice (a se vedea secțiunea finală privind politicile). ... și firmele străine au fost inovatori importanți în Moldova Firmele cu capital străin din Moldova tind să fie nu doar mai productive, ci să aibă o creștere a productivității mai mare decât omoloagele lor autohtone Figura 25 de mai sus), în parte din cauza capacității lor de a adopta tehnologii noi și mai eficiente. În Moldova, ultimul sondaj al întreprinderilor (2013) a arătat că aproximativ 64,6% din firmele străine36 investesc în cercetare și dezvoltare, comparativ cu 4,2% din firmele autohtone. De asemenea, o forță de muncă calificată ajută companiile să dezvolte și să adapteze tehnologiile moderne la procesul lor de producție. În medie, aproximativ 50% din forța de muncă angajată în companii străine are diplome universitare, comparativ cu aproximativ 28% în companiile autohtone. Mai mult, aproximativ 81% din firmele străine au oferit programe de instruire, comparativ cu aproximativ 27% dintre firmele autohtone. 37 Rolul abilităților în dezvoltarea sau absorbția tehnologiilor moderne este, de asemenea, vizibil în corelația înaltă dintre dependența de managementul profesional, spre deosebire de conducerea desemnată fără merite și cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (Figura 27). Cu toate acestea, după cum s-a raportat în studiul recent privind ÎPS, nu sunt disponibile procese pentru a evalua performanța administratorilor sau legătura dintre interesul pe termen lung al întreprinderii și remunerația administratorilor. 35 Aceste estimări sunt preluate de la Banca Mondială (2015a) 36 Firmele străine sunt definite ca firme cu 10% sau mai mult proprietate străină. Folosind o măsură mai strictă a proprietății străine (cu 50% sau mai mult proprietate străină) rezultă că 81% dintre firmele străine au investit în cercetare și dezvoltar e, comparativ cu 6% din firmele autohtone. 37 Stabilind pragul de proprietate străină la peste 50%, rezultă că aproximativ 79% din forța de muncă a firmelor străine deține o diplomă universitară, comparativ cu aproximativ 28% dintre firmele rămase, și că 95% dintre firmele străine oferă cursuri de instruire, în comparație cu 30% din restul firmelor. 42 Figura 27. Calitatea managementului influențează decizia de a investi în cercetare și dezvoltare procentul firmelor care cheltuiesc pentru cercetare și dezvoltare vs. existența unui management profesional Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale, pe baza Indicelui Global de Competitivitate al Forumului Economic Mondial și sondajului întreprinderilor al Băncii Mondiale. Notă: Corelația parțială controlează PIB-ul pe cap de locuitor. Nu este surprinzător că, în comparație cu firmele naționale, firmele străine au mai multe șanse să utilizeze tehnologii licențiate de la companii străine și, prin urmare, care sunt produse la nivel internațional, reprezentând un potențial canal pentru transferul de tehnologie. Moldova nu face excepție, circa 61,6% din firmele străine, comparativ cu 13,6% din firmele autohtone din industria prelucrătoare, folosind tehnologii licențiate de la companii străine.38 În plus, există o relație pozitivă între adoptarea acestei tehnologii la firmele străine și cele interne. Deși parțial acest lucru se poate explica prin condiții favorabile comune pentru afaceri, legăturile inverse între firmele străine și cele interne oferă cohortei interne un canal pentru a accesa noile tehnologii. Cu toate acestea, după cum se arată în capitolul 2, legăturile inverse în Moldova au fost limitate, iar utilizarea ISD rămâne un fenomen specific zonelor economice speciale. În mod similar, participarea la lanțurile valorice internaționale reprezintă și un canal pentru transferul de tehnologie. Privind poziția coșului de export în lanțurile de valori, coșul de export al Moldovei este mai degrabă în amonte (adică înclinat spre o etapă de producție mai puțin valoroasă) comparativ cu semenii regionali. Poziția în amonte, adică distanța medie față de utilizarea finală, este corelată în mod negativ cu dezvoltarea financiară relativă, dotarea cu competențe și normele de drept ale țării, care aproximează forța instituțiilor contractante 39 (Figura 28 și Figura 29). Instituțiile contractante mai puternice sunt capabile să facă față problemei lipsei de investiții, care poate apărea în furnizarea unui bun intermediar, ceea ce reprezintă o investiție specifică unei relații (cum ar fi produsele personalizate).40 Însă accesul la finanțe și competențe de aprovizionare este limitat în Moldova (vezi secțiunile de mai sus și capitolul 5). În plus, o serie de probleme pun la îndoială performanța și eficiența sistemului judiciar, ceea ce afectează, la rândul său, capacitatea țării de a executa contracte (Caseta 5). 38 Banca Mondială, Sondajul întreprinderilor. 39 Antras și alţii (2012). 40 A se vedea, de exemplu, Nunn (2007). 43 Figura 28. Poziția în amonte în lanțurile valorice Figura 29... și cu dotarea cu competențe a unei țări internaționale se corelează negativ cu capacitatea de a executa contracte... Poziția în amonte a coșului de export în 2016 și statul de drept Poziția în amonte a coșului de export în 2016 și capitalul în medie pentru 2004-2014 uman în medie pentru 2004-2014 Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza Antras și alţii (2012) și bazei de date WITS Comtrade, indicatorii de guvernanță ai Băncii Mondiale (diagrama din stânga) și tabelele Penn (dreapta). Notă: Controlează parțial PIB-ul pe cap de locuitor Caseta 5. Executarea contractelor și sistemul judiciar: Cazul Republicii Moldova Capacitatea de a executa contracte oferă investitorilor garanția că drepturile lor contractuale vor fi protejate. Asigurarea executării contractelor, prin reducerea incertitudinilor cu care se confruntă investitorii, facilitează tranzacțiile comerciale, în special cele legate de lanțurile de participare, unde producția la timp și investițiile în etapele intermediare sunt legate în mod specific de realizarea produsului final. Pentru a asigura executarea contractelor, este esențial ca instanțele judecătorești să funcționeze corect și rapid. Însă o serie de probleme pun la îndoială sistemul de justiție al Republicii Moldova. Pe baza sondajelor efectuate printre utilizatorii instanțelor la sfârșitul anului 2017, Banca Mondială (2018) arată, de exemplu, că 46% dintre cetățeni și 47% dintre întreprinderi consideră că corupția a crescut. Conform aprecierilor cetățenilor și a întreprinderilor care au participat la proceduri judiciare, instanțele de judecată, procuratura și serviciile executorilor judecătorești au o eficiență scăzută. Banca Mondială (2018) identifică câteva recomandări pentru a îmbunătăți performanța și eficiența principalelor elemente ale sistemului justiției din Moldova (inclusiv financiar, uman, tehnologia informației și comunicațiilor și infrastructura fizică). Recomandările cu privire la mediul investițional al întreprinderilor includ, de exemplu, următoarele: i) abordarea comentariilor privind performanța și corupția, obținute în sondajele utilizatorilor din 2017, prin acțiuni și investigații specifice (inclusiv urmărirea penală a funcționarilor din sectorul justiției pentru corupție), publicarea progresului anual și repetarea sondajelor la fiecare doi ani; ii) reformarea procuraturii și eliminarea modificărilor aduse legilor sau proiectelor de legi care ar fi contrare opiniei Comisiei de la Veneția, sau care ar limita competențele procurorilor de a combate corupția la nivel înalt; iii) instituirea unui mecanism transparent pentru selectarea și promovarea judecătorilor; iv) repartizarea în mod aleatoriu a cazurilor și investigarea promptă și sancționarea încercărilor de intervenție în sistemul integrat de gestionare a cazurilor; v) asigurarea faptului că serviciile TIC și reformele în curs legate de acestea abordează preocupările publice cu privire la acces, transparență și responsabilitate; și vi) revizuirea planului actual de reorganizare a hărții judiciare, luând în considerare bunele practici internaționale, pentru a identifica alte acțiuni de simplificare și economii de costuri, cum ar fi desemnarea unei singure instanțe cu competență teritorială în Moldova pentru cazuri de drept civil de valoare mică și volum mare și capacitatea de depunere online, în conformitate cu bunele practici ale UE (Banca Mondială 2018). Sursa: Personalul Băncii Mondiale, în baza Băncii Mondiale (2018). 44 Rezumat al reflecțiilor asupra creșterii economice a Moldovei: problema productivității Încetinirea ritmului de creștere a economiei moldovenești este îngrijorătoare, deoarece prefigurează o înrăutățire a condițiilor de pe piața muncii, care îi determină pe tinerii moldoveni să caute locuri de muncă în altă parte. Mai mult decât atât, o creștere mai lentă, dacă rămâne neremediată, ar putea duce la un decalaj și mai mare între standardele globale de trai ale țării și cele din Europa, chiar și în decursul uneia sau două generații. O problemă principală este scăderea nivelurilor de productivitate. Transferul resurselor din sectoarele cu productivitate scăzută către sectoarele cu productivitate mai ridicată nu se produce într-un ritm necesar pentru a determina câștiguri de productivitate, iar productivitatea în cadrul sectoarelor crește prea lent. Două motive care stau la baza acestor tendințe par a fi pe primul loc: primul – un sector de stat mare și mai puțin productiv, care duce la scăderea productivității, și al doilea – o concurență slabă pe piețele produselor. Dar această imagine nu ar fi completă fără a examina problemele pe partea de cerere și oportunitățile existente pentru firmele moldovenești. Scăderea productivității: Probleme pe partea de cerere și rolul exporturilor Moldova, ca țară mică cu venituri reduse, își poate accelera creșterea economică numai dacă accelerează creșterea exporturilor, iar productivitatea întreprinderii este esențială pentru export. Productivitatea influențează puternic performanța exporturilor atât pe piețele de bunuri, cât și pe cele de servicii. Firmele care exportă sunt în mod invariabil mai productive decât omoloagele lor interne și au un avantaj competitiv în ceea ce privește productivitatea pe piețele externe față de concurenții lor străini.41 Comerțul poate contribui la creșterea productivității unei firme, permițându-i să realizeze economii de scară pe măsură ce ajunge pe piețe externe mai mari și să poată importa produse intermediare la prețurile pieței. După cum se arată în Banca Mondială (2015a), un factor determinant esenţial al productivității unei firme (PFT) – în afară de variabilele normale de control, cum ar fi dimensiunea, capitalul și baza forţei de muncă – este calitatea de exportator. Cauzalitatea poate fi orientată în ambele direcții: firmele care sunt mai productive tind să exporte, iar exporturile au tendința de a le face mai productive.42 Cadrul de politici din Moldova este, în general, favorabil creșterii rapide a exporturilor. Moldova este o piață relativ deschisă după perioada de reformă de la sfârșitul anilor '90. Barierele la frontieră – tarifele și barierele netarifare – sunt relativ scăzute. Tarifele medii simple, care au fost de 4,9% în 2001, au fost relativ stabile și au ajuns la 6,3% în 2015. Accizele la țigări, combustibil și băuturi alcoolice și taxa pe valoarea adăugată sunt percepute și la frontieră. Moldova are 14 acorduri comerciale regionale cu țări din întreaga lume, iar acestea acoperă peste 76% din importuri (OMC 2015). Aceasta implică faptul că firmele moldovenești au acces la produse intermediare la prețuri internaționale. În mod corespunzător, cele peste 50 de țări acoperite de acordurile regionale ale Republicii Moldova asigură acces preferențial la aproximativ 86% din exporturile Moldovei. Cel mai important dintre aceste acorduri este Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) cu UE, Georgia și Ucraina. Acesta a intrat în vigoare (după o oarecare întârziere din cauza turbulențelor politice din Ucraina) în septembrie 2017, ca parte a Acordului de Asociere cu UE, care intrase în vigoare cu trei ani mai devreme. În cadrul ZLSAC, tarifele pentru importurile UE în Moldova trebuiau să fie eliminate treptat în următorii 3-10 ani, în 41A se vedea regresiile PFT din anexa Analysis of Trade Competitiveness (Banca Mondială, 2015). 42 A se vedea Banca Mondială, Firm-level determinants of productivity și tabelele anexă din studiul comerțului Republicii Moldova Analysis of Trade Competitiveness (2015). 45 schimbul accesului pe piața UE la tarife zero pentru toate produsele, cu excepția câtorva produse agricole. 43 Ca urmare a acestor politici, exporturile Moldovei au crescut substanțial (figura 30). Creșterea economică începând cu anul 2000 a fost în medie de 10% anual în termeni nominali. Serviciile au crescut chiar mai rapid decât bunurile – cu aproximativ 12% pe an. Contribuția exporturilor la creșterea economică a fost deosebit de puternică în perioada anilor 2000-2008, deși s-a atenuat în anii următori, deoarece creșterea economică în sine s-a redus (Figura 31). Figura 30. Exporturile au crescut rapid... Figura 31 ...Dar contribuția lor la creșterea economică a scăzut... Exporturile de bunuri și servicii, BP Dezagregarea creșterii PIB în funcție de utilizări (milioane USD) (Medii în perioada 1999-2008, 2009-2014, 2015-2016) Sursa: Banca Mondială, baza de date a indicatorilor dezvoltării mondiale Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza bazei de date a indicatorilor dezvoltării mondiale Figura 32 ...și alte țări similare au avut rezultate mai bune Figura 33. Exporturile sunt concentrate în produse alimentare și textile, dar cu o diversificare emergentă... Exporturile de bunuri și servicii, BP (USD curent) Ponderea exportului în totalul exporturilor (1999=100) (2006, 2011 și 2016) Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza bazei de date a Sursa: Baza de date WITS Comtrade indicatorilor dezvoltării mondiale Notă: Barele roșii reprezintă sectoare în care Moldova prezintă un avantaj comparativ internațional revelat 43 OMC, Trade Policy Review (Geneva, 2015), (14 septembrie 2015 WT.TPR.S/32. De asemenea, guvernul și-a aliniat progresiv politicile la reglementările UE în domeniile BTC, SSF, concurență, ajutor de stat, achiziții publice, proprietate intelectuală, energie, telecomunicații și aviație civilă. 46 Exporturile de mărfuri: performanțe bune, dar nu excelente Moldova și-a extins exporturile de mărfuri cu circa 9% anual începând cu anul 2000. S-a realizat o diversificare moderată în coșul de export, crescând numărul varietăților de produse exportate și scăzând gradul de concentrare. Cu toate acestea, Moldova rămâne în continuare extrem de dependentă de exporturile câtorva produse, în special legume, produse alimentare și textile. După scăderea din prima jumătate a anilor 2000, primele trei produse și-au mărit ponderea în exporturile totale ale Moldovei, de la 55% în 2011 la 59% în 2016. Așa cum ar fi de așteptat de la acest model, exporturile moldovenești provin din partea „în amonte” a lanțului valoric la aproape toate mărfurile – ceea ce sugerează că ar fi posibilă integrarea verticală în piețele de export. Alte tendințe îngrijorătoare sunt rata scăzută de supraviețuire a noilor produse exportate în raport cu țările comparator, scăderea „complexității” în coșul de export și nivelul scăzut de sofisticare a exporturilor în comparație cu țările învecinate – toate acestea nefiind de bun augur pentru rolul comerțului în stimularea creşterii economice (Banca Mondială 2015a). Figura 34. UE a înlocuit CSI ca piață principală de export Moldova și-a diversificat și piețele de Exporturi (mii USD) export. Marea schimbare a fost în direcția comerțului – mai puțin spre CSI și tot mai mult spre UE (Figura 34). În plus, numărul pieţelor pe care au ajuns exporturile moldovenești a crescut de la 74 în anul 2000 la 128 în anul 2016. Moldova a fost una dintre țările din grupul său comparativ care a înregistrat o creștere mai mare a numărului de destinații deservite în această perioadă. Totuși, Moldova este în continuare depășită de majoritatea semenilor săi, cu Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza bazei de date WITS excepția Albaniei și Georgiei. Comtrade Analiza modificării cotei de piață medii confirmă această performanță insuficientă față de regiune (Figura 35). Aceasta evidențiază în continuare dependența de produse alimentare și alte produse bazate pe resurse pentru a atinge chiar și aceste rate mai scăzute de penetrare a pieței. Examinând schimbarea dintre 2006 și 2016 în comparație cu alte țări, se observă atât creșterea relativ mică a cotei de piață a Moldovei, cât și dependența sa de produse primare și produse cu nivel tehnologic scăzut – în contrast cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și România. Această situație poate avea legătură cu un alt defect în performanța sa la export – faptul că produsele moldovenești nu supraviețuiesc mult pe piețele de export. Ratele de supraviețuire a exporturilor din Moldova sunt semnificativ mai mici decât cele ale comparatorilor. Probabilitatea ca o relație de export moldovenească să supraviețuiască după primul an este de 40%, iar probabilitatea menținerii acestei relații pentru încă un an coboară la 25%. În comparație, țările de referință prezintă o performanță mai bună în ceea ce privește supraviețuirea exporturilor. Rata de supraviețuire de 1 an a Poloniei, de exemplu, este cu aproape 20% mai mare decât cea a Republicii Moldova. Doar Georgia a înregistrat o performanță mai slabă prin această măsură (Banca Mondială 2015a: 16). Aceasta poate fi legată de dependența de condițiile meteorologice și de instabilitatea ofertei de export, de dependența de produse nediferențiate cu branding moldovenesc limitat și, prin urmare, de lipsa continuării afacerilor, sau de schimbări volatile ale ratelor de schimb bilaterale care afectează prețurile. 47 Figura 35. În Moldova, creșterile cotei de piață se bazează pe produse primare și pe producția cu nivel tehnologic scăzut Schimbări medii în cota de piață ajustată (trim.2 2006-trim.2 2016) Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza bazei de date Măsurarea competitivității de export (Banca Mondială) Notă: Modificări ale efectelor nete ale cotei de piață ajustate asociate combinației de produse exportate și modificări asociate distribuției partenerilor comerciali Exporturile de servicii: o sursă de creștere economică Exporturile de servicii au crescut mai rapid decât exporturile de mărfuri – crescând la 12% anual din 2000. Ponderea acestora în totalul veniturilor din exporturi a crescut de la aproximativ 30% din 560 milioane USD în anul 2000 până la o medie de peste 40% de astăzi din peste 3 miliarde USD (a se vedea Figura 30 de mai sus). În pofida acestei performanțe remarcabile de altfel, exporturile de servicii par să fi stagnat după anul 2008 – iar creșterea lor medie în perioada 2009-2017 a scăzut la 3%. Creșterile din software, calculatoare și comunicații au asigurat un dinamism impresionant exporturilor de servicii (Figura 36). Aceste exporturi valorifică cohortele mari de specialiști calificați tehnic în programarea pe calculator și abilitățile aferente. În pofida creșterii rapide recente, faptul că alte țări precum România au cote mult mai mari de exporturi de servicii informatice și software sugerează că Moldova are posibilități mari pentru a se extinde pe această piață, dacă își va putea adapta sistemul educațional pentru a profita de aceste oportunități. 48 Figura 36. Serviciile informatice reprezintă o parte din ce în ce mai mare a exporturilor de servicii din Moldova Exporturi nominale de servicii Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza bazei de date UNCTAD Service Industriile de creştere economică ale viitorului: Lecţii din succesele Moldovei Analizând punctele slabe ale performanței de creștere economică am putea ignora poveștile de succes care promiteau o accelerare substanțială a creșterii economice viitoare – și care oferă lecții pentru restul economiei. Trei lecții comune există în aceste sectoare cu potențial ridicat: în primul rând, ele au demonstrat că, prin politici economice favorabile, aceste sectoare pot genera locuri de muncă atractive pentru lucrătorii moldoveni; în al doilea rând, creșterea lor depinde de noile inovații și tehnologii pentru a spori productivitatea firmei; și în al treilea rând, atragerea investițiilor străine directe ca sursă de capital, tehnologie și acces la piețe a avut un rezultat pozitiv. Aceste activități merită analizate nu numai din cauza performanțelor lor superioare recente, ci și datorită faptului că sunt în concordanță cu domeniile în care Moldova a demonstrat avantaje comparative. Moldova are un avantaj comparativ relevat (ACR) în legume, alimente, textile și îmbrăcăminte, precum și în încălțăminte și piei; bara roșie din Figura 37 indică avantaje comparative relevate (ACR-uri) mai mari decât 1 în toți cei trei ani analizați (2006, 2011 și 2016). Extinderea evidentă a mașinilor și a categoriilor diverse în portofoliul de export al țării indică, de asemenea, un avantaj comparativ puternic. Multe produse fabricate din aceste sectoare se regăsesc printre exporturile de produse fabricate în ZEL -urile în expansiune din Moldova. 49 Figura 37. Moldova are un avantaj comparativ relevat în legume, alimente, textile și îmbrăcăminte, precum și în încălțăminte și piei Ponderea exporturilor totale ale Moldovei și sectoare cu avantaj comparativ în 2006, 2011 şi 2016 Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza indicatorilor comerțului din baza de date WITS Notă: Barele roșii indică sectoare în care Moldova prezintă un avantaj comparativ revelat Producere: învățând de la ZEL-uri Moldova are posibilitatea de a-și accelera substanțial creșterea economică prin comerț. Unul dintre cele mai dinamice segmente ale portofoliului de export al Republicii Moldova a fost Zonele Economice Libere. Moldova a început să creeze zone libere în anul 1995, dar abia din 2015 acestea au început cu adevărat să accelereze. Până în 2018, în țară erau șapte zone și două parcuri industriale, cu un statut juridic similar zonelor. Companiile rezidente beneficiază de avantaje financiare și de protecție juridică, inclusiv scutiri de TVA, cote de impozitare reduse sau zero, în funcție de activitate, și 10 ani de protecție împotriva schimbărilor legislative. Alte beneficii includ facilitarea transferării profitului în străinătate, schimbarea drepturilor de proprietate, procese de vămuire mai simple și scutiri de la impozitul pe venit al persoanelor juridice (IVPJ) proporțional cu nivelul investiției (IDC 2015). În perioada anilor 2016-2017, ZEL-urile au reprezentat aproximativ jumătate din toate intrările de ISD. Aceste investiții au contribuit substanțial la creșterea exporturilor. În perioada 2015-2017, exporturile din ZEL-uri au reprezentat în total 25% din totalul exporturilor de mărfuri, o creștere de câteva ori a ponderii lor față de 2006 (a se vedea capitolul 2 și Figura 38). Mai exact, importurile asociate cu ZEL-urile au crescut, de asemenea, dar în mod disproporționat mai puțin. Aceasta indică potențialul pe care Republica Moldova trebuie să îl introducă în lanțurile de valori regionale și globale. 50 Figura 38. ZEL-urile au contribuit la creșterea Unul dintre motivele pentru care exporturilor performanța este mai dinamică în ZEL-uri comparativ cu restul teritoriului este vama. Procedurile vamale sunt raportate ca fiind o constrângere pentru productivitate și competitivitate. Mai multe studii recente ale importatorilor şi exportatorilor (inclusiv ale potenţialilor exportatori) au furnizat indicii clare că domeniile logisticii şi vămii sunt considerate principalele obstacole şi constrângeri în calea dezvoltării comerţului exterior al Republicii Moldova, și în special a exporturilor. Procedurile vamale și de licenţiere pentru import durează mult, afectând productivitatea întreprinderilor. Fiecare zi în care companiile trebuie să aștepte vămuirea este asociată cu o scădere a productivității de 0,5%. Există o primă negativă – sau „taxă de mită” – asociată cu corupția. Corupția are un efect negativ asupra performanței și productivității firmei. Firmele moldovenești care au folosit plăți și cadouri neoficiale pentru rezolvarea procedurilor vamale și în instanțele judecătorești au avut niveluri mai scăzute ale productivității decât omoloagele lor. Mai exact, firmele care s-au bazat pe mită au fost cu 6 până la 7 procente mai puțin productive decât omoloagele lor (Banca Mondială 2015c: 57). Experienţa ZEL-urilor sugerează o lecție de politici importantă: extinderea serviciilor vamale și a instituțiilor de facilitare a afacerilor din ZEL-uri către restul țării ar putea declanșa forțe noi de creștere economică.44 Într-adevăr, în timp ce stimulentele fiscale par să fi avut doar o influență marginală asupra deciziilor de investiții, și au costuri pentru guvern, procedurile vamale și protecția juridică par a fi factori decisivi (a se vedea capitolul 2). Întreprinderile agricole și vinificația Agricultura și întreprinderile agricole au reprezentat un suport al coșului de export al Moldovei. Fructele, legumele și fructele cu coajă lemnoasă, care reprezintă 5% din exporturile Moldovei în perioada 2011 - 2013, au crescut la 11% în 2016. Exporturile au crescut semnificativ în ultimii 15 ani, iar agricultura și produsele alimentare prelucrate reprezintă 66% din exporturile moldovenești. Creșterea productivității agriculturii și valorificarea oportunităților de export pot fi un motor al creșterii economice – și propulsează dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Odată cu creșterea legăturilor cu piața UE, oportunitatea extinderii produselor agro-alimentare din Moldova este nelimitată. Aceasta nu trebuie să însemne neglijarea spațiului CSI, dar se pare că dinamismul va proveni tot mai mult din piețele occidentale (Figura 39). Competitivitatea și productivitatea sectorului rămân scăzute în comparație cu alți producători din întreaga lume. Merele, strugurii de masă și prunele moldovenești au printre cele mai scăzute prețuri unitare la exportatorii din lume, și așa a fost atât în 2003, cât și în 2012 (Banca Mondială 2015d: 7). Majoritatea produselor din Moldova sunt exportate către piețe cu valoare mai mică (de exemplu, cele cu valori unitare mai scăzute) și concurează la capătul inferior al acestor piețe. O mică parte a producției este exportată către piețe cu o valoare mai mare, dar și aceste produse concurează la capătul inferior pe piețele respective. Randamentele pentru fructe și legume în perioada 2007-2012 prezintă performanțe mixte: randamentele 44Alte țări au învățat de la ZEL-uri și le-au extins în restul țării. De exemplu, programul maquiladora din Mexic a fost lansat în 1965, mai întâi prin limitarea investițiilor pe o distanță de 3 mile de la granița de nord și coastă, iar curând după aceea prin extinderea sa la 20 de mile; apoi, în 1972, guvernul a extins programul la întreaga țară (a se vedea Hansen, 1981). 51 la mere, caise, nuci și legume sunt cu mult sub noile state membre ale UE având rol de comparator, iar randamentele la vin și struguri de masă sunt comparabile cu unele noi state membre ale UE, dar mai mici decât cele ale vecinilor din CSI. Aceasta în pofida faptului că sectorul beneficiază de un sprijin public direct major (Caseta 6). Caseta 6. Subvențiile pentru agricultură Sectorul agricol primește un sprijin public direct important, care a fost estimat la aproximativ 1% din PIB. Subvențiile reprezintă aproximativ 50% din sprijinul public total acordat agriculturii și susțin atât cheltuielile recurente, cât și cele de capital, dar au existat evaluări limitate ale impactului acestora. Subvențiile pentru cheltuielile recurente includ, în principal, subvenții pentru rata dobânzii, care pot fi utilizate efectiv pentru achiziționarea de materiale agricole, și prime de asigurare pentru agricultură. Subvențiile pentru capital includ subvenții pentru investiții în plantații noi și rase de animale, achiziționarea de mașini (cum ar fi tractoare), investiții în sisteme anti-grindină și de irigare și investiții în echipamente de prelucrare a produselor alimentare și agricole. Nu a fost încă efectuată o evaluare cantitativă a sistemului. Dovezile calitative arată însă că programul nu și-a atins încă obiectivul. În cadrul subvențiilor recurente, subvențiile pentru dobânzi la împrumuturi sunt plătite în principal întreprinderilor mari, care pot găsi modalități alternative de a-și finanța cheltuielile recurente, iar programul de subvenții pentru asigurări nu a stimulat o adoptare mai rapidă a asigurării riscului agricol (Banca Mondială, 2015). De asemenea, subvențiile pentru cheltuielile de capital par să nu fie suficient de bine orientate către tehnologii inovatoare. Investițiile în mașini și echipamente agricole (23,4% din subvențiile totale pentru capital) sunt destinate în principal pentru achiziționarea de tractoare sau alte mașini convenționale (33% din unitățile de echipamente agricole subvenționate). Subvențiile pentru utilaje convenționale, mai ales atunci când sunt destinate fermelor mari, pot distorsiona opțiunile de intrare, deoarece ele influențează costul de oportunitate al intrărilor (inclusiv înlocuirea lucrătorilor cu utilaje sau devierea investițiilor de la noile tehnologii). Sursa: Personalul Băncii Mondiale, în baza Băncii Mondiale (2015). Politicile funciare au afectat, de asemenea, productivitatea și stimulentele pentru investiții în sectorul agricol. Proprietatea asupra terenurilor pare a fi caracterizată printr-un sistem dual: Pe de o parte, terenul este împărțit între mai mulți proprietari. Pe de altă parte, utilizarea terenului este distribuită doar între câţiva investitori. Pe baza recensământului agricol, Hartvigsen (2013) afirmă că „deși micii proprietari exploatează circa 99,5% din ferme, ei cultivă mai puțin de 39% din totalul suprafeței agricole utilizate. Fermele lor au în medie aproximativ 1 ha, comparativ cu o medie de aproape 250 ha la operatorii mai mari, care adesea exploatează terenuri arendate.” În plus, investitorii străini nu pot cumpăra terenuri agricole. Terenurile agricole pot fi arendate prin metode indirecte, bazate pe lacunele cadrului legislativ și pe unele interpretări ale legii existente (Banca Mondială, 2014), creând incertitudine în mediul investițional. Evenimentele meteorologice, în special seceta, au crescut și volatilitatea producțiilor și necesită intervenții majore, în special în ceea ce privește sistemul de irigații, pentru a asigura accesul durabil la apă (a se vedea Caseta 7). 52 Caseta 7. Consolidarea sistemului de irigații pentru creșterea productivității agriculturii Îmbunătățirea serviciilor de aprovizionare cu apă pentru irigații va fi un element-cheie pentru accelerarea tranziției spre culturi cu valoare ridicată pentru piețele de export. Agricultura contribuie cu 12% la PIB, 32% la ocuparea forței de muncă și 45% la exporturi. Dar majoritatea exporturilor reprezintă în continuare culturi cu valoare scăzută, cum ar fi semințe oleaginoase și cereale, deși suprafața cultivată și producțiile unor culturi cum ar fi fructele și legumele au crescut semnificativ începând cu anul 2010. Pentru ca fermierii să se schimbe și să investească în culturi cu o valoare mai mare, care pot asigura o calitate constantă pentru export, vor fi necesare servicii de irigații fiabile, în special datorită variabilității în creştere a precipitațiilor din cauza schimbărilor climatice și presiunilor asupra apelor de suprafață tot mai limitate. Pentru Moldova și țările învecinate, un studiu global a arătat că impactul unor șocuri de secetă moderate reduce deja randamentul global cu aproximativ 5%. Impactul fenomenelor meteorologice mai severe, cum ar fi secetele prelungite, are un efect devastator asupra majorității culturilor, așa cum s-a întâmplat în 2007, 2009, 2012 și 2015. Irigarea, împreună cu alte instrumente, este esențială pentru a facilita această tranziție și a reduce volatilitatea și a susține creșterea. Schimbările climatice vor determina modificări ale precipitațiilor, ale temperaturii și disponibilității apei, datorită debitelor în scădere ale râurilor. Aceasta, la rândul său, va afecta productivitatea, cum ar fi în bazinul sudic al Nistrului, unde a fost estimată o scădere de 34% pentru grâu și 13% pentru tomate și legume, în lipsa unor măsuri de adaptare pentru schimbările climatice. Pierderile anuale estimate în producția culturilor au fost de 20 milioane USD, în ipoteza unei secete catastrofale la fiecare șapte ani. Între 1990 și 2015, în Moldova s-au înregistrat 11 secete (mai ales la sfârșitul verii), ilustrând vulnerabilitatea la secetă a țării (indicele severității secetei egal cu 2 pe o scară de la 0 la 5, 5 fiind cel mai grav). Inundațiile sunt un fenomen recurent atât pe Prut, cât și pe Nistru, iar în 2010 s-au înregistrat daune asupra proprietăților și veniturilor echivalente cu 0,15% din PIB, inclusiv daunele terenurilor agricole aflate de- a lungul zonelor inundabile. Măsurile de adaptare și investiție sunt necesare nu doar pentru a atenua potențialul distructiv al secetelor și inundațiilor, ci și pentru a valorifica potențialul productiv, prin optimizarea producției agricole. Aceasta va necesita reabilitarea infrastructurii de irigații, reabilitarea și construirea infrastructurii de stocare a apei, îmbunătățirea măsurilor de drenare și de gestionare a inundațiilor, îmbunătățirea disponibilității apei de irigație prin măsuri mai bune de gestionare la nivelul bazinului, inclusiv îmbunătățirea eficienței în irigații, în furnizarea serviciilor urbane și prin reabilitarea bazinului hidrografic. Surse: Personalul Băncii Mondiale, în baza Biroului Naţional de Statistică (2017); Banca Mondială, Unchartered Waters. The New Economics of Water Scarcity and Variability (Washington, DC: World Bank, 2017); un șoc de secetă înseamnă că precipitațiile suferă o abatere standard sub media pe termen lung. „Șocurile umede” au avut ca rezultat o creștere a randamentului de 3%; Banca Mondială), Climate Change Impact Assessments și Climate Change Adaptation Investment Planning (World Bank, 2013); și Institutul Mondial al Resurselor (2015). Totuși, există câteva semne de oportunitate. Există aproximativ 115 ferme mari, care au dimensiunea și capacitatea de a concura pe piețe cu valoare ridicată, iar întreprinderile comerciale din agricultură au randamente de aproape 1,5 ori mai mari decât gospodăriile agricole mici/țărănești. Moldova a concurat cu succes pe unele nișe de piață: este al doilea mare furnizor de nuci pentru UE (după Statele Unite) și a reușit să concureze pe intervalul mijlociu al câtorva piețe pentru mere (Marea Britanie și Bulgaria). Exporturile sale de produse ecologice sunt în creștere (Banca Mondială 2015d). 53 Figura 39. Țările UE sunt tot mai mult o destinație de top pentru Pentru ca exporturile semnificative exporturile agricole către UE să devină realitate, fermierii Ponderea medie din totalul exporturilor Moldovei – primii 15 parteneri și exportatorii Moldovei vor trebui să (Media în perioada 2015-2017) respecte standarde ridicate de calitate a produselor și trasabilitate, să îmbunătățească calitatea ambalajelor și, în unele cazuri, să ajusteze specificațiile de clasificare. Realizarea acestor obiective necesită numeroase acțiuni, printre care: îmbunătățirea practicilor în timpul creșterii și recoltării; îmbunătățirea manipulării și a infrastructurii post- recoltare; și îmbunătățirea fluxului de informații pentru piaţă și a cerințelor pentru producători. Aceste îmbunătățiri vor poziţiona mai bine Moldova pentru a concura nu numai în UE, ci și pe piețe mai exigente (cum Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza bazei de date WITS ar fi lanțurile de supermarketuri) din CSI și din alte regiuni (de exemplu, Notă: Agricultura și produsele alimentare prelucrate (capitolele 1-24 din SA) unii producători agroalimentari au început să exploreze piețele din Orientul Mijlociu). Calitatea cerută a producției moldovenești va crește doar pe măsură ce canalele de comerț cu amănuntul (supermarketurile) vor crește în importanță în Moldova și în regiunea CSI, iar producătorii moldoveni vor intra pe piețele europene. Un exemplu este vinul moldovenesc, unul dintre cele mai importante componente ale exporturilor agricole ale țării. În 2015, Moldova a produs 130 de milioane de litri, ceea ce reprezintă o creștere de 8% față de 2013. A ajuns astfel printre primii 25 de producători de vin la nivel global. Totuși, ponderea sa relativ redusă pe piața mondială (sub 0,5%) reprezintă o adevărată oportunitate.45 Piața mondială a vinului este proiectată să crească cu 5,8% în perioada 2017-2023.46 Mai mult decât atât, țările europene vecine reprezintă peste o treime din consumul global de vin, iar Rusia reprezintă încă 4%. Un alt indicator al potențialului de creștere este valoarea unitară relativă scăzută a vinurilor moldovenești față de țările comparator. Vinul moldovenesc, în medie în perioada 2013-2016, a adus numai 994 dolari SUA pe tonă exportată, mai puțin de jumătate din valoarea vinurilor chiliene (Figura 40). A avut un rezultat mai favorabil față de Bulgaria și chiar Africa de Sud, dar a fost mult sub nivelul României vecine. 45 Date și analize comerciale (TDA) (2018). 46 Zion Market Research (9 aprilie 2018) (Zionmarketresearch.com) 54 Caseta 8. Vinul moldovenesc: Lecţii din Chile Industria vinicolă a constituit o bază istorică a exporturilor din Moldova. Dar rata de creștere a scăzut mult sub potențialul său. De asemenea, a fost prea dependent de Rusia ca piață de export – iar restricțiile comerciale rusești i-au subminat dezvoltarea. Diversificarea exporturilor pe piețele regionale foarte mari din apropiere oferă o oportunitate unică de creștere. Pentru a profita de numeroasele sale avantaje naturale și locaționale, este nevoie de îmbunătățirea calității, pentru a o face mai atractivă pentru consumatorii occidentali și pentru un marketing mai asertiv. Chile oferă un exemplu de cale pe care Moldova ar putea să o urmeze. Cu industrii de dimensiuni comparabile, valoarea unitară a vinului chilian a crescut mult mai rapid decât în Moldova în ultimele două decenii. Recent, între 2006 și 2016, de exemplu, valoarea pe litru de vin chilian a crescut cu 22%, în timp ce vinul moldovenesc a rămas la aceeași valoare. În mod similar, producția de vin din Chile a crescut în volum cu 26%, în timp ce producția moldovenească a scăzut efectiv cu 13% (Anderson și alţii, 2018). Astăzi, Chile este al patrulea exportator de vin îmbuteliat din lume. Vinurile sale se găsesc în supermarketurile din Statele Unite, Europa și China – și chiar pe piețe îndepărtate, precum Rwanda din Africa. Este o sursă majoră de locuri de muncă și venituri din export. Transformarea producției chiliene dintr-o industrie de tip boutique în anii '80 într-o forță internațională în acest deceniu a fost rezultatul investițiilor constante, adoptării progresive a tehnologiei moderne, primirii investițiilor străine directe și atenției acordate marketingului. Rolul guvernului a fost esențial. Agenția economică chiliană CORFO are o filială specială, care caută să atragă firme străine care să investească în diferite domenii ale industriei locale. În 2006, programul Innova al CORFO a lansat un proiect de cooperare public-privat pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea, cu scopul de a spori calitatea și competitivitatea vinului chilian pe piețele internaționale. Esențial pentru succesul din Chile a fost un parteneriat public-privat solid. Un parteneriat public-privat sub forma Pro-Chile a jucat un rol central în mobilizarea fondurilor în primele zile și în importul de tehnologie, precum și în acțiunile de marketing internațional. A fost format un parteneriat public-privat în domeniu (Wines of Chile), care colaborează strâns cu agenția guvernamentală de promovare a exporturilor. Cu birouri în Santiago, New York și Londra și reprezentanțe în Canada, Brazilia, Europa și Asia, Wines of Chile a fost activă în creșterea imaginii și reputației vinurilor chiliene la nivel internațional prin campanii de marketing online, târguri de comerț și de consum, organizarea de degustări și seminarii pe piețele cheie, precum și premii pentru inovare și calitate. În perioada anilor 2013-2014, Wines of Chile a lansat o campanie online de 1 miliard USD, destinată promovării vinului chilian în China. Astăzi, China este o piață importantă pentru vinul chilian, iar investitorii chinezi au investit în podgorii pentru producția chiliană. Moldova are toate avantajele din Chile și este bine poziționată pentru a reproduce această experiență. Sursa: Kym Anderson, Signe Nelgen și Vicente Pinilla, Global Wine Markets: A Statistical Compendium, 1850-2016 (Adelaide: University of Adelaide Press, 2018); Banca Mondială, Competitiveness in Moldova’s Agricultural Sector. Trade Note 3 (Washington, DC, 2015); Ministerul Afacerilor Externe, Pro- Chile. https://www.prochile.gob.cl/int/landing/vinos/?lang=en. Există toate motivele să credem că Moldova ar putea replica experiența din Chile. Industria din Chile a crescut de la o mică industrie de tip boutique în anii '80, cu vinuri de o calitate relativ scăzută, devenind un producător important la nivel internațional și al șaselea producător din lume în 2015. Acest nivel a fost atins prin liberalizarea industriei, prin stabilirea unor prețuri de export competitive și prin investiții în îmbunătățirea standardelor în etapele inițiale. Ulterior, s-a folosit extinderea pieței pentru a îmbunătăți calitatea strugurilor și s-a încurajat cercetarea și dezvoltarea pentru îmbunătățirea calității vinului, adesea 55 cu sprijinul tehnic al investitorilor străini. În etapele ulterioare au fost făcuți pași importanți investind masiv în promovarea exporturilor și branding-ul țării. Astăzi, vinurile chiliene pot fi găsite pe piețe bogate din întreaga lume, în țări cu venituri medii cu creștere rapidă, precum China, și în unele din cele mai izolate țări ale lumii, cum ar fi Rwanda (a se vedea caseta 8). În schimb, industria din Moldova în ultimul deceniu are încă o performanţă nesatisfăcătoare pe piața mondială. În 2003, Moldova a exportat vinuri în valoare de 162,7 milioane USD; un deceniu mai târziu, în 2013, exporturile de vinuri au fost de numai 143 milioane USD. Un imperativ este să înțelegem cum se promovează relațiile comerciale deschise atât cu Estul, cât și cu Occidentul. Interdicțiile sporadice ale exporturilor moldovenești de către Rusia, menite să descurajeze un angajament mai strâns al Moldovei cu UE, au lovit greu industria. În 2005, exporturile de vinuri au depășit 506 milioane dolari SUA (WBG 2015:22), scăzând apoi drastic sub efectul sancțiunilor Rusiei. Dar în 2017, semnele de apropiere au fost încurajatoare, odată cu alegerea lui Igor Dodon în funcția de Președinte.47 Ministerul Afacerilor Externe are sarcina diplomatică să Figura 40. Vinul din Moldova este evaluat cu mult sub concurenții dezvolte relații comerciale potențiali deschise cu cele două mari pieţe Media USD/tone vecine potențiale. (2013-2016) Dar, pentru ca să obțină realizările din Chile, Moldova trebuie să satisfacă atât pretențiile din Est, cât şi cele din Vest. Aceasta se poate face numai prin schimbarea structurii industriei – prin reducerea pozițiilor dominante ale întreprinderilor de stat în lanțul valoric, prin deschiderea industriei către investițiile străine, prin încorporarea de noi tehnologii sofisticate în producție și prin implicarea într- o concurență puternică la export cu producătorii de vin din Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza bazei de date ITC Trade-Map Europa. Așa cum Chile a învățat să concureze pe piața Statelor Unite, tot așa producătorii moldoveni de vinuri pot să învețe să concureze în Europa. Exporturile de servicii sunt dinamice – în special TIC Exporturile de servicii au un potențial considerabil de a fi un motor al creșterii economice. Acest lucru este evidențiat în performanța și potențialul a trei subsectoare – tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), turismul și transportul. Exporturile de servicii TIC au depășit celelalte exporturi de servicii (Figura 36). Deși turismul și transportul reprezintă încă cea mai mare parte a veniturilor din servicii, aceste noi sectoare de servicii devin marcante. 47 A se vedea Amie Ferris-Rotman, Winemakers in Moldova eye thirsty Russian market, Politico (2017) 4 mai. 56 Exporturile de servicii informatice, de comunicații și tehnologice au fost un sector în creștere – și reprezintă acum 9% din veniturile din exportul serviciilor. Sectorul TIC are acum aproximativ 22.000 de angajați (Raja și alţii, 2018), iar veniturile nete din exporturile de servicii de informatică, comunicații și tehnologie au atins 78 milioane USD în 2016 (Raja și alţii, 2018). În plus, efectele de extindere în alte sectoare – servicii financiare și de afaceri, asistență medicală și turism, pentru a numi câteva – ar putea fi un factor important al productivității. Figura 41. Exporturile de alte servicii informatice s-au Figura 42 ...și reprezintă până acum 80% din triplat în ultimii șase ani... exporturile sectorului de servicii informatice și alte servicii pentru calculatoare Exporturi nominale de servicii informatice și alte servicii pentru Exporturi de servicii informatice și alte servicii pentru calculatoare (2010 = 1) calculatoare Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza bazei de date UNCTAD Service Notă: Alte servicii pentru calculatoare includ serviciile software și serviciile de prelucrare a datelor Moldova are performanțe bune comparativ cu alte țări din Europa privind dezvoltarea unui grup de profesioniști calificați în IT, inclusiv ingineri de software, analiști, dezvoltatori și manageri de proiecte. Potrivit unui studiu IDC (2015), „Moldova este deosebit de bine poziționată pentru activități de bază, cum ar fi dezvoltarea web și codarea de bază, precum și activități de valoare ridicată, cum ar fi analiza și proiectarea, dezvoltarea și testarea software-ului”.48 În plus, universitățile sale au specializări matematice și științifice, absolvenții cărora au o pondere aproape dublă în total față de Ungaria, Bulgaria, Slovenia și România (a se vedea și capitolul 5). Guvernul a promovat industria și în alte moduri. Acesta oferă un regim favorabil al impozitului pe profit, acces la cote de impozitare privilegiate și infrastructură în zonele economice libere. În plus, a creat parcuri IT virtuale, stimulente pentru dezvoltarea de software, programe fiscale pentru a descuraja specialiștii să emigreze în străinătate și programe de formare specializate. Rata impozitului pe profit pentru companiile IT și de comunicații este acum de 12%, față de 15-20% în Cehia, Ungaria, România, Croația și Slovenia. Industria sa incipientă, prin stăpânirea mai multor limbi europene, deservește Europa, Rusia, țările CSI și chiar America de Nord (IDC 2015). Conectivitatea este peste medie și se situează pe lo cul 37 în lume în privința vitezelor de internet.49 48 IDC CEM Research, „Moldova Moving into the Premier League of IT Nearshoring” (2015) #CEMA22452. 49 Teste efectuate pe Speedtest pentru iulie 2018., http://www.speedtest.net/global-index/moldova 57 Pentru a realiza promisiunea avantajului comparativ incipient în domeniul TIC, aspectele esenţiale care trebuie abordate includ constrângerile legate de calificări, actualizarea educației în domeniul TIC și simplificarea legislației muncii. În acest sens, legea privind viza start-up, aprobată recent, este un pas pozitiv în această direcție, dar „părțile interesate din sectorul privat rămân nesigure privind acceptarea sa de către lucrătorii internaționali” (Raja și alţii, 2018). Turismul este un alt sector cu potențial de creștere. Până în prezent, Moldova abia și-a exploatat potențialul de dezvoltare a industriei turistice. Moldova se situează pe cea mai joasă poziție în regiune în ceea ce privește sosirile turistice și contribuția turismului la PIB (a se vedea WTTC, 2018). Creșterea veniturilor a fost slabă. Există însă avantaje care sunt insuficient exploatate. Numai industria vinicolă are capacitatea de a aduce în țară numeroși pasionați aflați în căutarea unor lucruri interesante. Acestea fiind spuse, industria are un drum lung de parcurs pentru a-și îmbunătăți oferta. În noiembrie 2018, nici unul dintre hotelurile listate în Trip Advisor nu avea un scor complet și recenziile erau limitate. Figura 43. Exporturile de servicii de călătorie Figura 44 ... și reprezintă în principal exporturile de personală s-au dublat în termeni nominali între 2010 servicii turistice și 2016... Exporturi nominale de servicii de călătorie Exporturi nominale de servicii de călătorie personală (2006=1) (2006=1) Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale pe baza bazei de date UNCTAD Service Notă: Împărțirea serviciilor de călătorie personală nu este disponibilă în perioada 2006-2010 Transportul are ponderea cea mai mare în exporturile de servicii. Potențialul său este evident, având în vedere poziția geografică a Moldovei între două dintre cele mai mari piețe ale lumii, UE și CSI. Cu toate acestea, până în prezent, exporturile de servicii de transport nu au ținut pasul cu ritmul relativ rapid al exporturilor TIC și, dimpotrivă, s-au redus în sume absolute în ultimii ani. Această situație poate fi asociată cu reexporturile către țările CSI, care se află într-o perioadă de creștere lentă. Reexporturile reprezintă un factor determinant al creșterii serviciilor de transport. Conform studiului Băncii Mondiale privind comerțul, cea mai mare parte a reexporturilor se îndreaptă către Rusia – reprezentând aproximativ jumătate din totalul re-exporturilor în 2013 (Figura 45). Comerțul spre cealaltă direcție a fost de asemenea important, iar România a fost a doua destinație ca importanță (cu aproximativ 12%). Cu toate acestea, un studiu recent privind coridoarele comerciale, finanțat de USAID (2018),50 dezvăluie necesitatea unor reforme majore ale aranjamentelor instituționale și legate de dezvoltarea infrastructurii. După cum s-a raportat în studiul USAID (2018), în prezent, transportul rutier asigură majoritatea 50 USAID Moldova’s trade corridor assessment (2018). 58 comerțului Moldovei. Dar întârzierile consumatoare de timp nu limitează doar performanța comerțului, în special pentru mărfurile perisabile, ci și capacitatea de a participa la lanțurile valorice, caracterizate în general prin producția la timp. Acest lucru este valabil în special în cazul trecerilor de frontieră în România. În plus, drumurile din Moldova au nevoie de reabilitare, iar căile ferate necesită întreținere și reabilitare, precum și material rulant îmbunătățit. Starea drumurilor și a căilor ferate Figura 45. Există o corelație pozitivă între afectează, de asemenea, accesul la porturile exporturile de servicii de transport și reexporturi ucrainene Odesa și Chernomorsk și la portul fluvial Relația dintre transportul de export și reexport al Moldovei din Giurgiulești. Cel din urmă port este afectat și de accesul necorespunzător prin intermediul căilor navigabile interioare și, eventual, de dominația portului de către un singur mare expeditor. În cele din urmă, terminalul de marfă al Aeroportului Internațional Chișinău ar avea nevoie de o modernizare semnificativă, iar celelalte două aeroporturi din zona Bălți nu sunt gata să facă față traficului în condițiile actuale, ambele aeroporturi având nevoie de investiții semnificative, de la iluminarea pistei până la dezvoltarea pistelor sau a terminalelor. Potrivit studiului, situația actuală variază de la lipsa fondurilor disponibile la utilizarea Sursa: World Bank (2015a). incorectă sau ineficientă a fondurilor (a se vedea Nota: Axa verticală din stângă – Reexporturi, mln. USD; Aaxa recentul raport de audit privind Fondul Rutier), verticală din dreapta – Exporturi de servicii de transport, mln. USD; împreună cu lipsa de investiții în sectorul privat, tot Axa orizontală – Reexporturi către alte țări, Reexporturi către Rusia, Reexportul serviciilor de transport. din cauza necesității de a îmbunătăți cadrul de parteneriat public-privat. Alți factori includ întârzierile în achiziții și construcții, precum și lipsa unor reglementări adecvate sau aplicarea insuficientă a reglementărilor existente, cum ar fi cele legate de problema comună a supraîncărcării camioanelor (USAID 2018). Politicile și organizarea studiului Accelerarea creșterii economice necesită inițiative de politici care îmbunătățesc climatul investițional, organizarea industrială a sectorului întreprinderilor și stimulente care favorizează îmbunătățirea productivității. Îmbunătățirea climatului de investiții include, de exemplu, menținerea stabilității macroeconomice și financiare, protejarea drepturilor de proprietate și îmbunătățirea eficienței și probității finanțelor publice. Un al doilea nivel, centrat pe sectorul întreprinderilor, se referă la organizarea industrială, în special politicile față de întreprinderile de stat și investițiile străine. Un al treilea nivel implică stimulentele externe pentru întreprindere, care afectează cel mai direct performanța întreprinderii, și anume intensitatea concurenţei pe pieţe, stimulente implicite în cadrul politicii fiscale și politici pentru creşterea nivelului de competențe al forţei de muncă (indubitabil cel mai important aport la procesul de producție). Prezentarea generală a inclus principalele recomandări care rezultă din acest capitol, împreună cu rezumatele politicilor din capitolele care urmează. Argumentarea schimbărilor de politică pentru atragerea – și implementarea mai strategică a – investițiilor străine directe este subiectul următorului 59 capitol. Capitolele 3 și 4 se referă la politica privind concurența și fiscalitatea. Capitolul 5 se concentrează asupra competențelor și a învățământului superior. Referințe citate Antràs, Pol, Davin Chor, Thibault Fally, and Russell Hillberry. 2012. ‘Measuring the Upstreamness of Production and Trade Flows.’ American Economic Review 102 (3): 412-16. Böwer, Uwe. 2017. ‘State-Owned Enterprises in Emerging Europe: The Good, the Bad, and the Ugly.’ IMF Working Paper Ferris-Rotman, Amie. 2017. ‘Winemakers in Moldova eye thirsty Russian market.’ Politico May 4. Foster, Lucia, John C. Haltiwanger, and C. J. Krizan. 2001. ‘Aggregate Productivity Growth: Lessons from Microeconomic Evidence.’ NBER Chapters in New Developments in Productivity Analysis, National Bureau of Economic Research, Inc.: 303-372 Gamberoni, E., Giordano C., and Lopez-Garcia. 2016. ‘Capital and labour (mis)allocation in the euro-area: Stylized facts and possible determinants.’ Presentation at CompNet, April 21. Disponibil la https://www.ecb.europa.eu/home/pdf/research/compnet/20160421/20160421-10- Gamberoni_Capital_and_Labour_(Mi)sallocation.pdf Gamberoni, E., K. Gradeva, and S. Weber. 2016b. ‘Firm Responses to Employment Subsidies: A Regression Discontinuity Approach to the 2012 Spanish Labour Market Reform.’ ECB Working Paper Series 1970. Garicano, Luis, Claire Lelarge, and John Van Reenen. 2016. ‘Firm Size Distortions and the Productivity Distribution: Evidence from France.’ American Economic Review 106 (11): 3439–3479. Hartvigsen, Morten. 2013. ‘Land reform in Central and Eastern Europe after 1989 and its outcome in the form of farm structures and land fragmentation.’ FAO Land Tenure Working Paper 24. Hsieh, Chang-Tai, and Peter J. Klenow. 2009. Misallocation and Manufacturing TFP in China and India. The Quarterly Journal of Economics 124 (4): November 11403–1448. IDC CEM Research. 2015. Moldova Moving into the Premier League of IT Nearshoring. #CEMA22452. Ionita, Veaceslab. 2016. ‘State owned enterprises and their role in national economy.’ Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS). Viitorul WP/17/221. Nunn, N. 2007. ‘Relationship-Specificity, Incomplete Contracts and the Pattern of Trade.’ Quarterly Journal of Economics 122 (2): 569-600. OECD. 2015. State Owned Enterprises in the Development Process. https://www.oecd- ilibrary.org/finance-and-investment/state-owned-enterprises-in-the-development- process_9789264229617-en Raja, Siddhartha, Midari Veronica, Khan Bilal, and Stela Leuca. 2018. Digital Jobs in Moldova. World Bank Policy Note (unpublished). USAID. 2018. Moldova’s trade corridor assessment. Washington, DC: USAID. World Bank. 2014. Moldova Land Governance Assessment Framework (LGAF). Washington, DC: World Bank. World Bank. 2015a. Moldova Trade Study. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2015b. Moldova- Public Expenditure Review: Agriculture. Washington, DC: World Bank. 60 World Bank. 2015c. Moldova Trade Study Note 1: Analysis of Competitiveness. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2015d. Moldova Trade Study Note 3: Competitiveness in Moldova’s Agricultural Sector. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2016a. Moldova Poverty Assessment 2016: A Jobs Diagnostic for Moldova. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2016b. Moldova: Paths to sustained prosperity- A Systematic Country Diagnostic. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2017. Moldova - Support to state owned enterprises (SOE) preliminary diagnostics and reform assessment: Phase 1. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2018. Moldova Improving Access to Justice: From Resources to Results A Justice Sector Public Expenditure and Institutional Review. Report no. 124516-MD. Washington, DC: World Bank. 61 Capitolul 2: Realizarea potențialului investițiilor străine Introducere În Moldova, firmele străine sunt printre cele mai productive din economie. După cum se arată în capitolul 1, în medie, productivitatea lor este cu aproximativ 60% mai mare decât a companiilor naționale din sectorul privat și cu peste 80% mai mare decât întreprinderile în proprietate de stat. Ponderea lor în economie a crescut și a determinat creșterea productivității și a veniturilor de la începutul perioadei de reformă. Guvernele din Europa Centrală și de Est au utilizat ISD ca pilon al eforturilor lor de restructurare și modernizare. De ce? Cel mai frecvent discuțiile se concentrează asupra intrărilor de ISD. De fapt, majoritatea câștigurilor de productivitate sunt obținute grație noilor tehnologii și inovațiilor manageriale aduse de corporațiile multinaționale (CMN), precum și concurența lor pe piața națională. În plus, corporațiile multinaționale aduc acces la piețele externe de export - iar rețelele lor au fost esențiale pentru extinderea lanțurilor valorice globale (LVG). 51 Cu toate acestea, aceste beneficii nu se obțin în mod automat. În primul rând, țara trebuie să atragă ISD în cantități suficiente pentru a afecta creșterea productivității. În al doilea rând, țara trebuie să aibă un cadru de politici care să maximizeze legăturile interne, asigurând în același timp că condițiile necesare pentru ca concurența și cadrul de reglementare să împiedice orice practică comercială restrictivă privată. În acest capitol se analizează rolul ISD în Moldova, examinând atractivitatea țării față de investitori și promovarea investițiilor, pe de o parte, și cadrul de politici investiționale, pe de altă parte. În prima secțiune a acestui capitol se analizează modelele de ISD în Moldova. Concluzia autorilor este că în pofida contribuțiilor importante aduse creșterii productivității, exporturilor și creării de locuri de muncă, Moldova nu a valorificat până acum întregul potențial al ISD ca motor al creșterii productivității și dezvoltării economice. Deși Moldova a atras ISD în mai multe sectoare, volumul ISD a scăzut brusc în ultimii 10 ani. Ponderea fluxurilor de ISD în PIB a fost de 2,63% în 2017, una dintre cele mai scăzute din grupul de comparație din Europa de Est. În plus, o mare parte din ISD au fost atrase în segmentele cu un nivel tehnologic redus din LVG. În cele din urmă, transferul de tehnologie către economia națională prin legături verticale și alte conexiuni indirecte a rămas scăzut. În cea de-a doua secțiune sunt discutate politicile în șase domenii care ar spori contribuția ISD la economia Republicii Moldova: strategie, promovarea investițiilor, stimulente pentru investitori, reducerea barierelor la intrarea companiilor străine, consolidarea protecției investitorilor și promovarea legăturilor verticale. Performanța ISD în Moldova Stocurile de investiții ... și diminuarea fluxurilor ISD erau în creștere în perioada anterioară crizei financiare, dar au scăzut în mod constant de atunci, contribuind în cele din urmă la scăderea globală a investițiilor private.52 Împreună cu Bulgaria, Moldova a beneficiat de cele mai mari fluxuri de ISD (ca pondere din PIB) înainte de criza financiară (Figura 46). După atingerea valorii maxime în 2007 (la 12% din PIB), fluxurile de ISD în Moldova au scăzut semnificativ până la 4% din PIB în anul 2009 și 2,17% din PIB în 2016, clasându-se pe al treilea cel mai mic nivel în grupul 51 A se vedea WTO, World Bank 2014; a se vedea și Sutton și alții. 2017 52Pentru a determina existența unei investiții străine directe, se aplică un prag de 10% sau mai mult din acțiunile ordinare cu drept de vot. 62 comparator53, cu rezultate ușor mai bune decât Republica Slovacă (-0,33% din PIB) și Bulgaria (1,56% din PIB). În anul 2017, ISD ale Republicii Moldova ca pondere din PIB s-au redus ușor până la 2,63%. Declinul a fost agravat de frauda miliardului de dolari, care a avut loc în perioada anilor 2013-2015 în sectorul bancar și care a afectat reputația internațională a economiei și a contribuit la descreșterea sectoarelor financiare pentru următorii ani. Figura 46. Total fluxuri de ISD: Moldova vs. comparatorii (2000-2017) Sursa: Imagine de ansamblu a ISD cu ajutorul UNCTAD Structura ISD în Republicii Moldova s-a schimbat în acea perioadă, ceea ce sugerează o scădere și mai mare a noilor ISD. Ponderea creditelor și a capitalurilor proprii în cadrul companiilor, adică achiziționarea de acțiuni ale unei întreprinderi în Moldova de către investitorul străin direct, a scăzut din anul 2008, iar valoarea câștigurilor reinvestite a crescut, consitituind componente majore ale ISD în 2015 și 2016, deși această creștere nu a fost nici pe departe suficientă pentru a compensa declinul în celelalte două componente (Figura 47). În ansamblu, discrepanța marcantă a performanțelor ISD în RM față de țările comparator și scăderea treptată a ISD în ultimii 10 ani indică necesitatea unor reforme semnificative pentru a crește ISD, atât prin investiții noi, cât și prin reinvestiri. Figura 47. Structura fluxurilor de ISD în Moldova (2000-2016) Sursa: Imagine de ansamblu a ISD cu ajutorul BP a FMI. Legenda diagramei: Credite intra-companie; Venituri reinvestite; Capital propriu, altul decât veniturile reinvestite; Structura ISD (2000-2016) 53 În această secțiune, pentru analiză au fost selectați următorii comparatori: Serbia, România, Bulgaria, FYR Macedonia, Republica Slovacă și Estonia. Acest grup de țări comparator a fost selectat fiindcă (a) sunt țări comparabile pentru ISD din regiune și (b) au fost deseori parte a aceluiași grup de țări în analizele efectuate de echipa CEM. 63 În ceea ce privește ISD greenfiled, 54 Moldova a primit cel mai mic număr de proiecte din cadrul grupului de comparatori. Din 2003, Moldova a primit doar 132 de proiecte greenfield, mai puțin de jumătate din cele primite de cel de-al doilea cel mai mic beneficiar din grup, FYR Macedonia, și doar o mică parte din cele 3.165 de proiecte primite de România, cel mai mare beneficiar al proiectelor greenfield din grupul de comparatori (Figura 48). Aceste cifre sugerează că, în ultimii 14 ani, Moldova a înregistrat performanțe mult mai scăzute decât grupul de comparație în atragerea investițiilor greenfield, o oportunitate ratată pentru dezvoltarea economică a țării. Figura 48. Numărul de proiecte ISD greenfield: Moldova vs. comparatorii (2003-2018) Sursa: Imagine de ansamblu a ISD cu ajutorul piețelor ISD a Financial Times. Cele mai importante surse de proiecte de ISD greenfield în Moldova au fost Germania, Japonia, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii (Figura 49). Majoritatea investițiilor greenfield din Germania au fost în sectorul componentelor auto, precum și al mașinilor, echipamentelor și instrumentelor industriale. Analiza suplimentară stocurilor globale de ISD au arătat că Rusia și Cipru dețin 40% din totalul stocurilor de ISD din Moldova, indicând faptul că aceste ISD reprezintă cel mai probabil reciclarea capitalului ieșit de pe piața internă, inclusiv prin evaziuni fiscale. Este posibil ca anumite părți din aceste ISD să nu ducă neapărat la modernizarea și ajustarea economiei la standardele UE și la o restructurare de succes a acesteia.55 Figura 49. Sursa principală a ISD greenfield pentru Moldova (2003-2018) Sursa: Financial Times fDi Markets 54 Există două tipuri de proiecte ISD: fuzionările și achizițiile , și greenfield. În general, investițiile de tip fuzionare și achiziție se referă la numeroasele tipuri de tranzacții care apar în rezultatul fuzionării și achiziționării activelor companiilor. Pe de altă parte, proiectele de investiții greenfield sunt proiecte noi de investiții străine într-o țară. Astfel, investițiile greenfield oferă o bună modalitate de intrare a noilor ISD într-o țară. Din acest motiv, în această notă sunt prezentate numai date despre proiecte greenfield pentru analize sectoriale și de proiect. 55 Havlik și alții (2018). 64 Tendințe sectoriale în investițiile străine directe Proiectele de ISD greenfield au fost concentrate în sectorul de servicii. Cu toate acestea, în ceea ce privește numărul de locuri de muncă noi create de ISD, cea mai mare contribuție a fost făcută în sectoarele de producție. În ultimii 15 ani, Moldova a atras în medie 46% din proiectele greenfield în sectoarele de servicii56 (Figura 50). Proiectele greenfield din sectorul de producție au crescut de la 36% la 60% din numărul total al proiectelor în aceeași perioadă. Proiectele din sectorul agricol au crescut inițial de la 2 la 5%, înainte de a dispărea (împreună cu proiectele din sectorul extractiv) în ultimii ani. Cea mai mare parte a locurilor de muncă a fost creată în sectoarele de producție, iar doar în perioada 2012 -2017, aproape toate locurile de muncă create au fost în aceste sectoare (Figura 51). Figura 50. Ponderea ISD greenfield (numărul de Figura 51. Ponderea ISD greenfield (numărul de proiecte), după sector (2003-2017) locuri de muncă create), după sector (2003-2017) Sursa: Imagine de ansamblu a ISD cu ajutorul bazei de date Financial Times privind piețele ISD. În perioada 2012-2017, cele mai importante sectoare de servicii care au beneficiat de ISD au fost: construcțiile (19%), serviciile IT (6%), sectorul financiar și sectorul sănătății (8% fiecare). Industria automobilelor (14%) a constituit cel mai important sector de bunuri. În pofida faptului că este cel mai mare sector primar al Moldovei, ISD greenfiled în agricultură au fost foarte limitate în ultimii ani (Figura 52). Tendința recentă de investiții în sectorul auto va continua probabil. De exemplu, ZEL -ul din Bălți a atras până acum 160 de milioane de dolari, iar în următorii doi ani se așteaptă alte investiții în valoare de 270 de milioane de dolari.57 Moldova a atras o cotă relativ mare de investiții în sectorul de servicii. Potrivit estimărilor făcute cu ajutorul bazei de date privind piețele ISD (care cuantifică numărul de proiecte), peste 64% dintre proiectele greenfield din Moldova, între 2012 și 2016, erau investiții orientate spre piață, urmate de 29% de investiții orientate spre eficiență și câte aproape 2% fiecare – investiții orientate spre turism și resurse naturale (Figura 53). Serviciile de investiții includ comerțul cu amănuntul, serviciile destinate întreprinderilor, piesele auto și serviciile financiare. Investițiile orientate spre eficientă vizat domeniul cablurilor, băuturilor și serviciilor IT. ISD orientate spre resursele naturale, pe care Moldova le-a primit, au vizat subsectoarele agricole. 56 Din cauza numărului limitat de date, acest lucru a fost estimat utilizând numărul și nu dimensiunea proiectelor. 57 Date obținute de la Zona Economică Liberă din Bălți în luna iunie 2018. 65 Figura 52. Numărul de proiecte de ISD greenfield Figura 53. Ponderea ISD greenfield în Moldova, în Moldova, pe sector (2012-2017) după tip și sector (2012-2017) Other sectors Automotive industry 19% and other transport equipment 14% Biotech, Machinery pharma and and medical equipment products 6% 3% Construction and building IT services materials 14% 19% Entertainme IT and Health Financial nt electronics services services 3% Sursa: Imagine de ansamblu a ISD, calcul în baza datelor COMTRADE și 6% 8% 8% ale piețelor ISD. Notă: „Tipologia investițiilor”, după cum a fost testată de către Sursa: Imagine de ansamblu a ISD cu ajutorul bazei de date Financial cărturarul John Dunning, demonstrează că diferite tipuri de investiții Times privind piețele ISD. sunt determinate de diferite motivații ale investitorilor. Peste jumătate dintre ISD orientate spre eficiență sunt concentrate în activități de producție cu o complexitate redusă. Asamblarea cablurilor pentru sectorul auto, care se află în partea de jos a segmentelor LVG în special, a dominat combinația de ISD. Drept urmare, exporturile de fire izolate sunt cel mai important element de export al Moldovei, dar și unul cu o complexitate foarte scăzută.58 Semințele de floarea-soarelui și grâul – produse primare cu complexitate redusă – sunt alte elemente de export de top ale Moldovei. Partea bună a lucrurilor este că în Moldova au existat și anunțuri de investiții în servicii IT cu valoare adăugată ridicată, inclusiv programarea pe calculator și consultanță. Numărul tot mai mare al ISD în servicii cu valoare adăugată mare, cum ar fi TIC, dar și lanțul valoric al sectorului automobilelor și în sectoarele conexe, cum ar fi electronica, vor fi importante pentru creșterea economică ulterioară a Republicii Moldova. Diversificarea și complexitatea economică: O contribuție modestă a ISD Cele mai dezvoltate țări se caracterizează printr-o tranziție productivă care acordă prioritate produselor complexe.59 Cu toate acestea, țările cu o concentrare ridicată a activității lor economice în exporturi relativ neprelucrate, cu o valoare adăugată mică, se pot confrunta cu o dezvoltare limitată.60 Acestea pot apărea prin diverse mecanisme, de la deteriorarea condițiilor de comerț, volatilitatea câștigurilor de comerț, 61 problemele „bolii olandeze”62 sau calitatea slabă a mediului instituțional.63 Exporturile Moldovei au devenit puțin mai diversificate în a doua jumătate a anilor 2000, însă tendința s- a redus în ultimii ani. În anul 2016, țara a reușit să exporte cu un avantaj comparativ revelat în 122 din cele 770 de sectoare industriale comerciale. Este un nivel de diversificare egal cu cel al FRI Macedonia, însă semnificativ mai mic decât cel al altor comparatori. În același timp, creșterea generală ușoară a diversificării exporturilor țării nu s-a transpus într-o creștere a complexității în coșul de export al țării. De fapt, complexitatea a scăzut din 1990 până în prezent, de la 0,5 la -0,3, similar cu FRI Macedonia, și iarăși – fiind semnificativ mai mică decât nivelul celorlalte țări din regiune. În acest fel, analiza relevă o 58 Al814-lea cel mai complex produs potrivit ICP. Observatory of Economic Complexity. 59 Abdon și alții (2010). 60 Prebisch (1950). 61 Easterly și Kraay (2000). 62 Corden și Neary (1982). 63 Sachs și Warner (1995); Ross (2001); Collier și Hoeffler (2005). 66 deteriorare a specializării exporturilor în termeni relativi ai Republicii Moldova. În ceea ce privește dezvoltarea industriilor complexe, Moldova a rămas în urmă față de restul lumii, înregistrând o valoare relativ scăzută a indicelui complexității economice (ICE) în cadrul valorilor de referință ale țării utilizate în analiză. Decalajul dintre Moldova și România este considerabil. ISD în sectoarele comercializabile au fost în primul rând utilizate în industrii cu o complexitate moderată. Indicele complexității ISD al Moldovei,64 care reprezintă o medie ponderată a indicelui complexității produselor (ICP) asociat cu industriile în care există ISD și, prin urmare, o măsură a volumului de ISD care a contribuit la complexitatea economică generală, depășește atât media globală, cât și nivelul sugerat de ICE-ul țării (Figura 54). Este o caracteristică comună observată în rândul majorității comparatorilor. În ansamblu, constatările sugerează că ISD în Moldova au avut un impact pozitiv dar limitat asupra modernizării exporturilor structurii productive a economiei. Figura 54. Moldova vs. țările de referință: complexitatea economică vs. complexitatea ISD, 2016 Sursa: Ilustrare de către personalul Băncii Mondiale în baza COMTRADE și Atlas of Economic Complexity. Rolul ZEL : o sursă de dinamism, dacă are puține efecte de răspândire Regimul zonelor economice libere (ZEL) a fost și continuă să fie un instrument important pentru atragerea investițiilor în Moldova. ZEL au fost înființate pentru prima dată în 1995, cu scopul de a stimula creșterea economică prin atragerea investițiilor interne și externe, promovarea exporturilor și crearea de locuri de muncă. În total există șapte zone libere în țară. Deși poziția netă a fluxurilor de ISD în țară a înregistrat o creștere marginală cu 27 milioane USD (de la 2.584 la 2.611 milioane USD) între anii 2009 și 2016, valoarea cumulativă a investițiilor în ZEL în aceeași perioadă a fost de 165 milioane USD.65 Aceasta demonstrează semnificația regimului ZEL pentru economie din punctul de vedere al atragerii investițiilor. Pe parcursul anilor caracterizați printr-o stagnare a investițiilor, ZEL a atras un flux continuu de investiții, în special în industria producătoare, și a creat locuri de muncă suplimentare. Figura 55 prezintă tendințele fluxurilor de ISD în ZEL în anii 2009-2017. Deși fluxurile totale de ISD în țară în general au scăzut, fluxurile de ISD în ZEL au crescut. În 2017, acestea au ajuns la o sumă considerabilă de aproape 80 milioane USD, un salt important față de anul precedent, semnalând revitalizarea activității investiționale, iar poziția fluxurilor de ISD în cele șapte ZEL a atins 10% din valoarea totală a ISD. Marile branduri internaționale, cum ar fi Draexlmaier, Lear Corporation, Gebauer și Griller, au contribuit la creșterea activelor în zonele libere. Numărul locurilor de muncă create de ZEL a crescut în mod constant, chiar și în perioadele în care rata de ocupare a forței de muncă la nivel național s-a diminuat dramatic până la circa 12 mii, conform 65 Calculele se bazează pe date din surse naționale și ale CDIS FMI. 67 statisticilor naționale (Figura 56). Potrivit autorității ZEL din Bălți, zona liberă a creat pe cont propriu 6.300 de locuri de muncă până la sfârșitul anului 2017 și cu noile proiecte în următorii doi ani se așteaptă să se creeze până la 15.000 de locuri de muncă. 66 Figura 55. Moldova: fluxurile de ISD în zonele Figura 56. Numărul locurilor de muncă create în economice libere, milioane USD, 2007-2017 zonele economice libere, 2007-2016 Sursa: Statistici BP ale FMI; Autoritățile naționale Sursa: Ministerul Economiei În perioada anilor 2015-2017, ZEL a contribuit cu 25% din exporturile Moldovei și 10% la importurile țării. ZEL au generat un surplus de cont curent de 239,5 milioane USD, în condițiile unui deficit de cont curent de 6.641,6 milioane USD, generat de restul economiei în aceeași perioadă de trei ani. Din ponderea de 25% din exporturi, 13% au constituit producția din ZEL, 6% — re-exporturi și 6% — exporturi de alte bunuri care nu au fost produse în ZEL, ci achiziționate în restul Moldovei, cum ar fi materiale pentru ambalaje (Figura 57). Deși nu există date statistice privind ISD în ZEL dezagregate pe sectoare, conform informațiile colectate în cadrul interviurilor cu investitorii internaționali din Ungheni, Bălți și Expo-Chișinău, în ZEL, portul liber și în Parcul IT principalele sectoare de ISD orientate către export sunt sectorul de cabluri, băuturi și servicii IT. Figura 57. Republica Moldova: Structura exporturilor, 2015-2017 Sursa: Ministerul Economiei, Moldova. Nota: Legenda diagramei: Exporturi non-ZEL (75%), Exporturi ZEL (25%), Reexporturi (6%), Exporturi de bunuri produse în ZEL (13%), Exporturi de bunuri care nu au fost produse în ZEL (6%) Însă performanța celor șapte zone libere diferă după mărime și producție industrială. Zona cea mai mare după valoarea investițiilor (Balti) este de peste 20 de ori mai mare decât cea mai mică zonă (Otaci) (Figura 58). Ca atare, capacitatea lor industrială diferă. Figura59 prezintă o comparație între raportul dintre 66 Date din Zona Economică Liberă din Bălți. 68 producția industrială, măsurată prin vânzări în valuta națională, și valoarea totală a investițiilor, la fel în valută națională, pentru a arăta eficiența relativă a zonelor libere. În general, zonele mai mari de obicei au valori mai mari pentru raport ieșiri/intrări, ceea ce corespunde viziunii convenționale a economiilor de scară. Figura 58. Compararea zonelor economice libere Figura59. Compararea zonelor economice libere după stocul de investiții, 2017 în funcție de raportul dintre producția industrială și stocul de investiții, 2017 Sursa: Ministerul Economiei, Moldova. Sursa: Ministerul Economiei, Moldova. Prioritățile reformelor în domeniul investițional Revizuirea strategiei ISD: valorificarea puterii productive a ISD Strategia națională de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2016 -2020 a Republicii Moldova identifică șapte sectoare prioritare pentru ISD. În afară de aceasta, guvernul ar trebui să analizeze cum ar putea atrage mai multe ISD și poate utiliza în mod prospectiv ISD ca mijloc de modernizare economică, împreună cu maximizarea beneficiilor actuale ale ISD. Mai multe aspecte ale Moldovei sunt atractive pentru investitori. Acestea includ: amplasare avantajoasă care oferă acces atât la piața CSI, cât și piața UE prin regimul scutit de taxe vamale; regimul ZEL însuși, care oferă acces la un birou vamal în regim 24/7; garanție de stat pentru o perioadă de 10 ani privind schimbările legislative; și, în unele cazuri, stimulente fiscale la achitarea impozitului pe venitul al persoanelor juridice (IVPJ) și pentru TVA. Pentru a încuraja investițiile și exporturile TIC, guvernul a înființat recent parcul pentru tehnologia informației (IT) pentru a atrage ISD în sectoarele IT și electronică, precum și o serie de activități de cercetare și dezvoltare.67 De asemenea, țara a beneficiat de disponibilitatea forței de muncă calificate la prețuri reduse. Desigur, salariile medii individuale au crescut treptat de la 195 USD în 2011 la 298 USD în 2017. Moldova ar putea dori să caute noi surse de competitivitate, care sunt strâns legate de adoptarea tehnologiei. Noile propuneri ale Moldovei pentru investitori ar putea fi ajustate pentru a atrage mai multe afaceri bazate pe utilizarea intensivă a cunoștințelor, precum și afaceri cu un potențial mai înalt de stabilire a legăturilor. O scanare a ISD poate ajuta la identificarea obstacolelor și oportunităților 67 Moldova IT Park. https://moldovaitpark.md/en/home-english/. 69 Pentru a elabora o strategie mai aprofundată, guvernul ar putea efecua o „scanare a ISD" pentru a actualiza informațiile cu privire la oportunitățile existente în subsectoare, a identifica obstacole specifice ce pot fi înlăturate prin politici adecvate și a proiecta intervenții instituționale specifice care ar face fiecare sector mai atractiv pentru investitorii externi. Ar fi util să se efectueze o scanare a sectorului ISD, pentru a identifica noile nișe pentru promovarea investițiilor cu un conținut mai ridicat de tehnologie și competență și a potențialului de legături, comparativ cu investițiile ce utilizează intensiv forța de muncă. De asemenea, la această etapă este important să se treacă de la politica reactivă a „ușii deschise" pentru ISD la o politică extrem de proactivă de „batere la ușile potrivite" pentru a atrage tipurile de investiții care pot aduce cea mai mare valoare. Aceasta nu înseamnă că Moldova ar trebui să neglijeze investițiile în sectoarele tradiționale, care pot fi promovate printr-o serie de reforme orizontale și sectoriale. Dar ar fi bine să se orienteze eforturile proactive de promovare a investițiilor spre domeniile cele mai apropiate de obiectivele și strategiile de dezvoltare economică, inclusiv creșterea exporturilor și crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată mare. Anexa 2 privind evaluarea competitivității investiționale (ICB) arată cum acest lucru ar putea fi realizat. Învățând de la ZEL-uri Zonele au avut un succes destul de mare în atragerea ISD și crearea de locuri de muncă în Moldova. În continuare, accentul trebuie pus pe învățarea de la succesele lor, aplicarea anumitor aspecte ale regimului lor de politici asupra restului economiei și crearea unor programe de dezvoltare a furnizorilor, favorabile pieței, pentru aprofundarea legăturilor. Condițiile ZEL ar putea fi introduse la nivel național. În plus, una dintre principalele diferențe dintre programele zonelor care au avut succes și au fost durabile și cele care fie nu au reușit să se lanseze sau au devenit enclave stagnante este gradul în care acestea au fost integrate în cadrul mai larg al politicilor economice ale țării și au primit sprijin pentru investițiile interne în zonele care pot promova legăturile, instruirea și modernizarea. Pentru deblocarea potențialului acestor zone va fi nevoie de o integrare strategică a programului, împreună cu realizarea politicii generale de investiții a țării. De asemenea, trebuie luată în considerare, ca parte a scanării sectorului ISD, identificarea unui subset al sectoarelor și subsectoarelor pentru care condițiile zonelor ar oferi un cadru avantajos și care ar putea promova mai multe volume de ISD, locuri de muncă și vânzări, toți cei trei indicatori de performanță pentru autoritățile zonelor. În special, concentrarea pe un subgrup de sectoare și subsectoare de nișă, cu conținut superior de tehnologie și abilități și potențiale legături, trebuie să se afle în prim-planul noii abordări pentru zonele din Moldova. Îmbunătățirea capacității guvernului de a implementa strategii Ministerul Economiei (ME) este responsabil pentru menținerea unui climat investițional favorabil. Prioritățile sale includ: îmbunătățirea mediului de afaceri, creșterea competitivității economice, în special în contextul implementării ZLSAC, și modernizarea infrastructurii pentru a atrage intrări mai mari de ISD. În cadrul guvernului a fost recent aprobată o nouă agenție de investiții, care are sarcina de a contribui la creșterea economică prin creșterea nivelului investițiilor străine, creșterea volumului exporturilor și dezvoltarea turismului (a se vedea secțiunea „Modernizarea promovării investițiilor”). Cu toate acestea, direcția din cadrul ME care se ocupă de subiecte legate de mediul de afaceri și de investiții, inclusiv politica ZEL, are doar cinci angajați permanenți și un singur membru al personalului însărcinat cu investițiile. Dezvoltarea unui cadru de specialiști în cadrul ME ar permite Ministerului să desfășoare o analiză a politicilor privind contribuția ISD la economie, să efectueze evaluări de impact la nivel de economie și sector, să evalueze eficacitatea economică a măsurilor de sprijin ale statului și să creeze un sistem de monitorizare și evaluare cuprinzător pentru politicile sale de investiții. 70 Modernizarea promovării investițiilor Promovarea investițiilor este esențială pentru atragerea cu succes a ISD. Agențiile bine organizate și proactive de promovare a investițiilor s-au dovedit a stimula ISD și a fi rentabile.68 Agențiile de promovare a investițiilor (API) care vizează sectoare specifice pentru promovarea investițiilor sunt deosebit de reușite și pot spori nivelul de calitate al exporturilor dintr-o țară gazdă.69 Cu toate acestea, eforturile Republicii Moldova de promovare a investițiilor au scăzut mult sub potențial în multe domenii. Potrivit unui sondaj realizat în iunie 2013 în rândul a 92 de entități70, serviciile API din Moldova erau în mare parte insuficient utilizate de către investitorii din țară și necesitau a fi îmbunătățite. Aproape 75% dintre investitorii intervievați au indicat că au aflat despre oportunitățile de investiții în Moldova datorită relațiilor personale, recomandărilor venite din partea altor investitori sau a unei sugestii de cercetare/consultanță pentru direcția strategică a firmei lor. Doar 11% au aflat de la guvern despre oportunitățile de investiții, în special prin intermediul unor forumuri la care participa și mediul de afaceri.71 La interviurile ulterioare realizate în anul 2016 s-a constatat o satisfacție limitată față de eforturile API de promovare a investițiilor. Companiile intervievate au indicat faptul că API era anterior mai proactivă, însă nu oferă o valoare semnificativă companiilor mijlocii și mai mari. Acest lucru pare să arate o lipsă de îmbunătățiri în perioada care a urmat după sondajul inițial din anul 2013. În urma unei evaluări a eficienței Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), care a servit drept agenție națională de promovare a investițiilor până la sfârșitul anului 2017, au fost sugerate câteva deficiențe importante legate de guvernare, personal, buget și funcții principale de promovare a investițiilor. Având în vedere absența unei API eficiente, promovarea investițiilor a funcționat pe o bază reactivă și nu proactivă, ceea ce a dus la pierderea oportunităților de investiții. Același lucru este valabil și pentru ZEL-urile care nu au un mandat explicit de promovare a investițiilor și care desfășoară în mod voluntar activități de promovare a investițiilor. Unele zone, cum ar fi Bălți și Ungheni, par să furnizeze servicii de bază de informare și facilitare, deși, de exemplu, accesul investitorilor este complet absent, lăsând zonele dependente de interesele inițiate de investitori. O nouă agenție de promovare a investițiilor este o prioritate înaltă Aprobarea recentă de către Cabinet a legii cu privire la noua Agenție de Promovare a Investițiilor este un pas binevenit, deoarece oferă o nouă oportunitate de îmbunătățire a promovării investițiilor în Moldova. Agenția a fost înființată prin fuziunea dintre MIEPO și Agenția Turismului. Noii entități i s-a atribuit sarcina de a contribui la creșterea economică prin creșterea nivelului investițiilor străine, creșterea volumului exporturilor și dezvoltarea turismului. Astfel, printre atribuțiile Agenției se numără promovarea imaginii Republicii Moldova pentru atragerea investițiilor străine, protejarea investițiilor, promovarea exporturilor și a turismului și fortificarea diplomației economice. Efectivul-limită al Agenției este stabilit în număr de 30 de unități, care a început deja să funcționeze. Procesul de modernizare a Agenției trebuie să implice următoarele etape: 68 Harding și Javorcik (2011). 69 Harding și Javorcik (2011 și 2013). 70 Entitățile au inclus: 82 de investitori existenți, 7 investitori potențiali și 3 investitori pierduți. Sondaj realizat de căt re Magenta Consulting (2013). 71 Investitorii au indicat că promovarea se face prin prezentări ineficiente și strategii informaționale reactive, acest lucru fiind atribuit cel mai probabil bugetului redus stabilit pentru promovarea Republicii Moldova ca destinație de investiții. Tot din sondaj aflăm faptul că investitorii consideră datele existente despre Moldova de o calitate bună, acoperind majoritatea aspectelor, însă nefiind cuprinzătoare. În plus, mulți investitori nu știau despre stimulentele existente, schimbul unor astfel de informații despre stimulente fiind în competența unei API. 71 1. Înființarea Consiliului de administrație al unei astfel de agenții, care să fie reprezentat, preferabil, în proporție de cel puțin 30% de către sectorul privat; 2. Adoptarea unui nou plan corporativ de 3-5 de ani, care stabilește obiective de impact explicite și cuantificabile care se referă direct la sectoarele și subsectoarele prioritare pentru ISD din Moldova, precum și un buget alocat care să fie suficient pentru realizarea strategiei; și 3. Implementarea planului, care include consolidarea capacităților de deservire a investitorilor. Adoptarea planului corporativ, cu un suficient buget alocat, va reprezenta o etapă importantă pentru luarea deciziilor privind reglementarea intervențiilor specifice, deoarece în el vor fi definite strategii și activități pentru extinderea serviciilor pentru investitori. În plus, potrivit experiențelor, un bun plan corporativ conține de obicei următoarele elemente: • O declarație a viziunii pe termen lung • Obiective cantitative și calitative pentru o perioadă definită • O strategie de realizare a obiectivelor, inclusiv: (1) identificarea sectoarelor/subsectoarelor prioritare și (2) exprimarea argumentării economice pentru sectoarele prioritare • Structuri organizaționale care sunt aliniate la strategie • Planul de implementare (pe termen scurt, mediu și lung) • Sistemul de monitorizare și evaluare, care urmează să fie implementat • Sistemul de urmărire a investitorilor, care urmează să fie implementat Agenția, organizată cu un astfel de plan corporativ, trebuie să fie capabilă să furnizeze servicii de bază pentru investitori, pe care o API pune de obicei accentul. Printre acestea se numără: (i) furnizarea de servicii de marketing care atrag, mențin și permit extinderea investitorilor, împreună cu oportunități de sprijin pentru legături și efecte în principalele domenii de servicii; (ii) furnizarea de servicii de informare și asistență în toate domeniile investițiilor străine – de la atragerea investițiilor până la intrarea pe piață și extinderea și legătura cu firmele autohtone; și (iii) reprezentarea interesele investitorilor pentru a rezolva problemele care în mod obișnuit provin din alte structuri ale guvernului. Evaluarea și ajustarea stimulentelor de investiții72 În Moldova, întreprinderile, mai ales cele din ZEL-uri, beneficiază de mai multe stimulente. Deși nu este disponibilă o estimare generală a acestor stimulente, cheltuielile pentru impozitul pe venit al persoanelor juridice au constituit aproximativ 2% din totalul veniturilor ratate estimate de către autoritățile moldovenești pentru anul 2015.73 În pofida acestor costuri mari, eficacitatea lor în atragerea investițiilor și crearea altor beneficii rămâne neclară. Spre meritul său, guvernul elaborează acum o metodologie pentru evaluarea stimulentelor pe sectoare și subsectoare.74 Potrivit unui sondaj privind investitorii străini, realizat de către Magenta Consulting în anul 2013, stimulentele existente au influențat nesemnificativ deciziile de investiții. La o concluzie similară s-a ajuns și în urma unor grupuri de discuții care au urmat cu investitorii din cadrul și din afara ZEL-urilor. Stimulentele de investiții nu au fost un factor major în decizia lor de a se stabili în zone, spre deosebire de procedurile vamale favorabile și protecția juridică. 72 Această secțiune se bazează pe Banca Mondială (2017) și pe analiza de fond realizată în cadrul Moldova: Proiectul de reformă a climatului investițional (Banca Mondială CFI PG). 73 Banca Mondială (2017). 74 Echipa GBM îi oferă MF asistență tehnică în cadrul Proiectului de reformă a climatului investițional (CFI PG) pentru elaborarea unei metodologii de evaluare cost-beneficiu pentru stimulentele sale IVPJ ZEL. 72 În timp ce în capitolul 4 este oferită o analiză generală a stimulentelor fiscale, următoarele dimensiuni se concentrează pe cele legate direct de investițiile străine (a se vedea și Anexa 3 pentru lista de stimulente aplicabile și investitorilor străini). Orientare mai bună a stimulentelor Regimul stimulentelor din Moldova se bazează în prezent în mod semnificativ pe perioade de scutire de la plata impozitelor, scutiri de TVA și scutiri de taxe la import. În literatura de specialitate s-a demonstrat, în mod special, că perioadele de scutire de la plata impozitelor sunt benefice mai mult pentru investiţii pe termen scurt în afaceri ce pot fi relocate cu ușurință sau pentru investitorii care ar fi fost profitabili și fără stimulente. Există mai puține beneficii pentru investitorii pe termen mai lung și potențial mai inovatori, care se pot confrunta cu mai mulți ani fără profit în faza de lansare sau în altă perioadă de funcționare (a se vedea și capitolul 4). Ca atare, regimul actual de stimulare necesită a fi revizuit și aliniat la noile obiective. Tabelul 1: Cele mai mari cheltuieli cu TVA și IVPJ (2015) Se pare că nu există nicio legătură între majoritatea stimulentelor și vreo anumită strategie, cu atât mai puțin strategia de atragere a ISD. De exemplu, chiar dacă ZEL oferă cele mai avantajoase condiții fiscale la nivelul întregii economii, datele disponibile ne arată că acestea nu constituie o parte semnificativă a veniturilor fiscale pierdute. ZEL-urile sunt incluse în cheltuielile cu IVPJ, care au reprezentat 2% din valoarea totală a cheltuielilor publice, scutirile ZEL reprezentând 17% din totalul cheltuielilor cu IVPJ (Tabelul 1). Nu poate fi ignorat faptul că multe dintre beneficiile stimulentelor fiscale sunt utilizate de companiile aflate în proprietatea statului. Cinci cele mai mari cheltuieli Cinci cele mai mari cheltuieli cu IVPJ cu TVA Autovehicule 13% Scutiri pentru asistență 42% medicală Energie electrică 11% 31% Deduceri pentru caritate Spațiu locativ și 6% 17% terenuri Scutire pentru ZEL 5% 3% Magazine duty-free Deduceri legate de angajare 5% 3% Echipament agricol Scutire pentru organizații de caritate Sursa: World Bank Group (2017). Îmbunătățirea transparenței probității administrative Moldova ar trebui să îmbunătățească transparența și eficacitatea procedurilor de solicitare și acordare a stimulentelor. În Moldova nu există nicio agenție responsabilă de menținerea unei liste actualizate a stimulentelor pentru investiții, ce pot fi oferite companiilor prin diverse mecanisme. O inițiativă lăudabilă a fost prezența online a MIEPO, cu informații generale în engleză, rusă și română despre stimulentele disponibile. Unificarea tuturor stimulentelor sub umbrela Codului fiscal a fost, de asemenea, un pas în direcția corectă (a se vedea și capitolul 4).75 Cu toate acestea, guvernul nu dispune de un sistem credibil de colectare a informațiilor privind caracteristicile stimulentelor disponibile. În baza unui astfel de sistem ar putea fi creat un proces de raportare și monitorizare regulată, precum și de reglementare a acestor stimulente. Cartografierea stimulentelor ar îmbunătăți transparența în ceea ce privește investitorii, însă, 75Codul prevede stimulente IVPJ pentru instituțiile financiare, de exemplu, inițial indicate în Legea cu privire la instituțiile financiare din 1995. Beneficiile ZEL (art. 49), precum și instituțiile de credit (art. 24/14 din Legea privind punerea în apl icare a secțiunilor I și II) sunt, de asemenea, unificate în cadrul Codului. 73 în modul în care este conceput în prezent, nu contribuie la promovarea schimbului de informații între agențiilor de stat. În pofida progreselor înregistrate, există încă posibilități de utilizare a discreției administrative în procesul de acordare a stimulentelor. De exemplu, pentru a beneficia de amânarea achitării TVA, o întreprindere trebuie să obțină un aviz de la Camera de Comerț privind capacitatea sa de producție, cantitatea de materie primă necesară și durata ciclului tehnologic care să justifice amânarea. Cerințe de acest gen introduc discreția administrativă pentru un stimulent relativ modest. Un alt exemplu este înregistrarea în parcurile industriale pentru a beneficia de costuri subvenționate la terenuri. Este posibil ca rezidenții potențiali să fie obligați să prezinte un proiect de investiții, care se evaluează în baza a 12 criterii explicite și, eventual, orice alte criterii considerate relevante de către administrația Parcului. Nu există un sistem de notare care să evalueze conformitatea proiectului cu aceste criterii. Procedurile de acordare a unor stimulente rămân a fi neclare sau complicate. De exemplu, informații despre procedurile de obținere a stimulentelor pentru ZEL nu au putut fi găsite online, nici în secțiunea despre stimulente pe site-ul MIEPO, și nici pe site-ul celei mai mari ZEL, Expo-Business Chișinău. Principalele două acte legislative cu privire la ZEL nu clarifică modul de calculare a pragurilor pentru investiții. Spre exemplu, pentru a putea beneficia de reducerea IVPJ băncile și instituțiile de credit trebuie să prezintre lista împrumuturilor eligibile, ceea ce presupune costuri de conformitate și monitorizare pentru ambele părți. Deducerile din IVPJ pentru cheltuielile de transport și alimentare a angajaților sunt, de asemenea, dificil de administrat și necesită o evidență contabilă exhaustivă. De asemenea, pentru a beneficia de amânarea plății TVA cu 180 de zile trebuie respectate obligații împovărătoare de înregistrare la Ministerul Economiei și de interacționare cu Camera de Comerț. O mai bună monitorizare a stimulentelor fiscale ar putea îmbunătăți rezultatele Programele de stimulente nu sunt monitorizate în mod sistematic din perspectiva eficienței costurilor și eficacității realizării obiectivelor de politici. Se pare că o astfel de revizuire nu este prevăzută în niciun act legislativ. De exemplu, legislația Republicii Moldova cu privire la ZAL și la crearea Expo-Business din Chișinău nu prevede obligația de a analiza costurile și profiturile stimulentelor oferite. Legea cu privire la ZAL conține cerințe pentru analiza economică prealabilă, dar nu și pentru un control ulterior. Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informației conține un capitol privind evaluarea și supravegherea parcului (Capitolul VI, art. 17), însă în rezultatul unei analize preliminare a informațiilor disponibile online nu am găsit niciun act al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor de punere în aplicare a prevederilor acestei legi. Prevederile din Codul fiscal care acordă băncilor și instituțiilor de credit posibilitatea de a beneficia de reducerea IVPJ în cazul în care oferă credite cu o durată mai mare de trei ani (Legea 1164/1997, Articolul 24/13-14) de asemenea nu conține nicio cerință de analiză a eficienței. O astfel de cerință nu poate fi găsită și nici în Hotărârea Guvernului nr. 1390/2003. Un alt domeniu care necesită atenție se referă la reducerea IVPJ în ZEL-urile din Moldova, deoarece se pare că acestea se aplică numai venitului provenit din exporturi, ceea ce înseamnă că par a fi condiționate de export. Organizația Mondială a Comerțului (OMC), din care face parte Moldova începând cu anul 2001, interzice subvențiile la export care încalcă Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii (SMC, Art. 3). Prin urmare, se recomandă ca aceste subvenții să fie semnalate pentru o revizuire juridică pentru a asigura conformitatea cu reglementările Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Următoarele recomandări ar putea stimula investițiile în Republica Moldova: • Introducerea unor obiective de politici clare, specifice, măsurabile, realizabile, realiste și încadrate în timp (SMART) pentru fiecare program de stimulente și evaluarea eficienței stimulentelor din punct de vedere al costurilor. În contextul atragerii ISD, rezultatele unei astfel de analize ar putea 74 fi utilizate pentru crearea de stimulente care vizează sectoare și subsectoare specifice și facilitează segmente specifice de ISD orientate spre eficiență și ISD care facilitează crearea de legături în conformitate cu strategia actualizată de atragere a investițiilor a Republicii Moldova. • Introducerea legislației care să prevadă analiza periodică a tuturor programelor de stimulente. Analiza ar trebui să determine relevanța acestora și avantajele economice în raport cu co sturile bugetare și alte costuri, inclusiv impactul pe termen lung asupra alocării resurselor. Dacă obligația de efectuare a analizei va fi introdusă prin lege, raportarea cheltuielilor fiscale nu se va face pe bază ad-hoc sau în rezultatul voinței sau presiunilor politice. • Acordarea stimulentelor în funcție de investițiile făcute sau alți indicatori de performanță, și nu în funcție de profiturile obținute. Aceasta înseamnă înlocuirea perioadelor de scutire de la plata impozitului cu stimulente bazate pe merit, cum ar fi reduceri fiscale pentru investiții, credite fiscale și/sau deprecierea accelerată (a se vedea și capitolul 4). Stimulentele fiscale ar trebui, în cea mai mare măsură posibilă, să fie legate de investițiile făcute în capital, instruirea personalului pentru dezvoltarea abilităților specifice și cercetare-dezvoltare (CD), iar scutirile de la plata impozitului ar trebui eliminate sau utilizate cât mai rar posibil. Experiențele internaționale arată că stimulentele fiscale legate de investiții, cum ar fi reducerile fiscale pentru investiții, creditele fiscale pentru investiții/formare profesională/cercetare și dezvoltare, precum și amortizarea accelerată a tipurilor de capital prioritare (de exemplu, tehnologia) tind să fie mai rentabile decât perioadele de scutire de la plata impozitelor. Primele sunt legate de nivelul capitalului și, prin urmare, creează motivații mai mari pentru creștere. Ajustarea instrumentelor este, în mod particular, relevantă în raport cu obiectivele politicii Republicii Moldova privind modernizarea tehnologică, extinderea fluxurilor de ISD și promovarea legăturii dintre investitorii străini și firmele locale, deoarece stimulentele legate de investiții recompensează tipul de comportament pe care guvernul încearcă să îl promoveze. • În ceea ce privește punctul precedent, accentuați țintirea stimulentelor pe activități sau comportamente specifice. Este acceptat în general ca factorii de decizie să pună la dispoziție stimulente pentru toate activitățile dintr-un sector - de exemplu stimulente pentru toate firmele de turism. Cu toate acestea, este probabil să fie mai avantajos să țintiți o activitate specifică în sectoarele cele mai receptive și unde există o lacună pe piață - de exemplu, încurajarea învățării limbilor străine în sectorul turismului. Stimulentele comportamentale, cum ar fi granturile pentru formare, programele de burse și cooperarea cu universitățile locale, ar putea contribui la abordarea unei preocupări importante a multor investitori în Moldova, și anume insuficiența forței de muncă calificate. • Sporirea transparenței și accesibilității informațiilor cu privire la cerințele și procedurile de stimulare a investițiilor, prin elaborarea, menținerea și publicarea unui inventar detaliat și ușor de utilizat. Investitorii ar trebui să poată accesa cu ușurință informații privind tipurile de stimulente oferite, cerințele privind calificarea și documentația, sumele maxime disponibile, procedura și criteriile de decizie pentru acordarea stimulentelor, durata procedurii, autoritatea responsabilă, costurile administrative, contactele și așa mai departe. Instituțiile publice relevante ar trebui să colecteze și să schimbe în mod regulat și sistematic informații privind stimulentele, iar datele ar trebui, în mod ideal, să fie consolidate într-o bază de date centralizată, cu interfața publică a agenției desemnate. Mai multe țări au luat măsuri pentru a spori transparența stimulentelor, inclusiv Armenia, Tadjikistan, Kazahstan și Kârgâzstan. Un alt exemplu bun este reprezentat de Iordania, unde guvernul, cu sprijinul Băncii Mondiale, a dezvoltat un portal online centralizat unde sunt prezentate informații detaliate despre programul de stimulente a țării, inclusiv criterii de căutare și linkuri la legile și documentele administrative relevante. 76 76 A se vedea https://jic.gov.jo/portal/Home/Inventory. 75 • Simplificarea procedurilor de obținere a stimulentelor cu aprobarea automată a stimulentelor fiscale și cu audituri ulterioare bazate pe riscuri. Experiența țării arată că aprobarea automată a stimulentelor fiscale (adică, investitorilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru un stimulent le sunt acordate în mod automat) contribuie la minimizarea luării deciziilor discreționare și încurajează o siguranță a investitorilor, atât timp cât criteriile de eligibilitate sunt obiective și clare. Autoritățile fiscale ar trebui să verifice și să efectueze audituri, la necesitate, pentru a reduce la minimum utilizarea abuzivă. Orașul Marocco, de exemplu, publică un cont detaliat al cheltuielilor fiscale ca parte a bugetului său anual. Cheltuielile sunt prezentate defalcate pe instrumente fiscale, tipuri de beneficiari și sectoare industriale. Darea de seamă detaliată conține, de asemenea, informații privind tipurile de stimulente acordate, baza juridică a acestora, obiectivele țintă și beneficiarii eligibili. 77 • Revizuirea stimulentelor contingente de exporturi în ZEL, în conformitate cu angajamentele Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În timp ce restituirea taxelor la importuri, precum și resursele utilizate pentru producția de produse care sunt ulterior exportate par să se conforme normelor OMC, deducerile de IVPJ și scutirile de importuri de capital contingente de exporturi ar trebui semnalate pentru o revizuire juridică pentru a asigura respectarea Acordului OMC privind SMC. Reducerea barierelor în calea intrării companiilor străine Moldova a întreprins o serie de reforme pentru a facilita intrarea investițiilor. Unul din domeniile specifice de progres este liberalizarea regimului de muncă străină. Modificările din anul 201778 la Legea nr. 180/2008 privind Migrația Forţei de Muncă, precum și la Legea nr. 200/2010 privind Regimul străinilor în Republica Moldova, a îmbunătățit procedura de acordare de granturi și extindere a dreptului la muncă și a dreptului temporar de ședere al străinilor angajați în Republica Moldova, astfel îmbunătățind considerabil situația investitorilor care au nevoie de forță de muncă și expertiză străină. Acesta este un pas binevenit, dat fiind faptul că grupurile țintă cu investitorii de la Banca Mondială realizate în 2016, au constatat că procesul de obținere a permisului de ședere și a vizelor a fost cea de-a doua activitate dintre cele mai dificile, după accesul la terenuri. Reforma a redus durata totală și costul asigurării forței de muncă străine și a eliminat o serie de proceduri oneroase aplicabile mai multor categorii de persoane străine. Mai mult decât atât, guvernul a liberalizat accesul la piață pentru profesioniștii străini din sectorul IT în Legea nr. 121/2017, care presupune scutirea străinilor cu funcții de conducere și a specialiștilor din sectorul IT de obligația de a obține un permis de ședere și care le dă dreptul de a obține o viză de lungă ședere. În 2019, guvernul a creat, de asemenea, o listă cu 126 de ocupații care vor beneficia de un regim îmbunătățit de eliberare a vizelor și a permiselor de muncă/ședere, inclusiv câteva ocupații cu înaltă calificare care nu au fost disponibile anterior în țară. Acest lucru va permite Republicii Moldova de a atrage mai bine investiții mari în lanțul valoric, precum și de a avea sarcini mai sofisticate, deoarece aceste tipuri de firme necesită talente mai specializate. Mai presus de permisele de muncă și de ședere, reformele ulterioare de intrare ar trebui să se concentreze asupra eficientizării cerințelor de înființare a investițiilor și asupra îmbunătățirii accesului la terenuri și locuri de producție și facilități. Aceste îmbunătățiri ar trebui să fie însoțite de eforturi mai largi 77 A se vedea http://www.finances.gov.ma/Docs/2014/DB/dep_fisc_fr.pdf. 78 Legea nr. 165 din 20.07.2017 „modificarea și completarea anumitor acte", Publicată în Monitorul Oficial nr. 356-359 din 06.10.2017; Legea nr. 221 din 23.07.2017 „modificarea și completarea unor acte", publicată în Monitorul Oficial nr. 244 -251 din 14.07.2017; Legea nr. 23 din 10.03.2017 „modificarea și completarea anumitor acte", publicată în Monitorul Oficial nr. 119-126 din 14.04.2017. 76 de promovare a digitalizării relațiilor guvernamentale și de afaceri, în scopul reducerii costurilor birocratice și de tranzacție pentru investitori.79 Cerințe pentru inițierea unei investiții Legea privind investițiile este una dintre cele mai puternice elemente ale cadrului Republicii Moldova de promovare și politici investiționale. Studiul investitorilor străini din 2013 confirmă această opinie prin evaluarea pozitivă a cadrului legal pentru deschiderea și gestionarea unei afaceri și a procedurilor de înregistrare a afacerilor.80 De asemenea, un șir de alte discuții în grup cu investitorii străini sugerează că investitorii nu s-au confruntat, în general, cu nicio restricție privind accesul pe piață sau cu forme de discriminare la inițierea afacerilor în Moldova. Ghișeul unic creat de Camera Înregistrării de Stat (CÎS) pare să funcționeze bine în limitele parametrilor săi. Reprezentanții CÎS au menționat că problemele de contactare a instituțiilor de coordonare au fost soluționate, iar cooperarea este acum bună. Investitorii au confirmat această opinie în interviuri. Următorul pas pentru CÎS ar fi permiterea depunerii online a cererii de înregistrare, pentru a exclude necesitatea prezentării în persoană la CÎS. Conform Legii privind investițiile,81 investitorii străini pot intra pe piață fără o autorizare sau verificare prealabilă și sunt obligați să se înregistreze și să obțină aceleași licențe ca și investitorii naționali. Străinilor, în general, li se permite să dețină 100% din întreprinderile din Moldova și nu există cerințe minime de investiții. Singura excepție de la regula generală se referă la sectorul jocurilor de noroc, unde străinii pot deține în proprietate maximum 49% în cadrul unei societăți care activează în conformitate cu Legea cu privire la jocurile de noroc.82 Într-un raport suplimentar au fost identificate restricții privind intrarea străinilor în sectorul financiar.83 Cele mai multe dintre sectoarele acoperite de indicatorii Băncii Mondiale privind investițiile inter-sectoriale84 sunt totalmente deschise participării străine în Moldova. Ca o excepție notabilă, sectorul silvic este dominat de un monopol de stat și este închis pentru participarea capitalului străin. Deși pare să nu existe limitări pentru accesul pe piață al ISD, mai multe rapoarte confirmă faptul că structurile de piață monopoliste în anumite alte sectoare strategice, cum ar fi transportul de energie electrică, infrastructura și serviciile de telecomunicații fixe, alimentarea cu apă, precum și serviciile poștale și de curierat reprezintă alte obstacole pentru potențialii investitori străini.85 Restricții pentru investitorii străini de a deține terenuri și clădiri Investitorii străini pot deține și închiria terenuri și clădiri în Moldova, cu excepția terenurilor agricole și forestiere. Interdicția străinilor de a deține terenuri agricole și forestiere este prevăzută în legislația funciară.86 Aceste tipuri de terenuri pot fi închiriate de către străini pentru o perioadă de până la 99 de ani. 79Eforturile concrete sunt discutate în cadrul Consiliului Economic al Primului Ministru al Republicii Moldova la momentul redactării raportului. 80 Magenta Consulting Survey (2013). 81Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. 82Art. 10 din Legea cu privire la jocurile de noroc nr. 285 din 18 februarie 1999 83Sucursalele străine ale băncilor și companiilor de asigurări nu sunt permise; de asemenea, există restricții în ceea ce privește forma juridică de stabilire (numai societățile pe acțiuni sunt permise). Măsurile de precauție se aplică, de asemenea, sub formă de aprobare ex-ante a fuziunilor și achizițiilor. Sursa: Centrul Analitic Independent Expert Grup (2017). 84 Banca Mondială, 2012. 85 A se vedea capitolul privind piața și politicile privind concurența pentru o discuție ulterioară cu privire la barierele impu se de politicile privind concurența în aceste și alte sectoare. 86 Art. 22 din Legea privind investițiile și art. 4 alin (3) din Legea nr. 1308 din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului. 77 Investitorii consideră achiziția de terenuri și utilizarea terenurilor ca fiind problematică, în special dacă depind de anumite terenuri specifice. Dacă un investitor străin dorește să procure teren agricol în scopuri industriale, atunci scopul utilizării terenului trebuie schimbat, un proces pe care investitorii străini îl consideră foarte dificil.87 Acestea include investițiile în agricultură, dar se aplică și investitorilor majori din sectoarele de servicii. De exemplu, operatorii de telefonie mobilă au constatat că interdicția de a cumpăra terenuri pentru turnurile lor de transmisie este foarte împovărătoare, deoarece acestea deseori trebuiau amplasate pe terenuri agricole. Chiar dacă utilizarea terenurilor poate fi schimbată și terenul achiziționat, este foarte dificil să se obțină autorizațiile de construcție necesare de la autoritățile publice locale pentru a construi infrastructura. Republica Moldova s-a clasat pe locul 165 din 190 de țări incluse în raportul Băncii Mondiale „Doing Business” din 2018. Sursa problemei poate avea un element juridic, spre exemplu dacă legislația impune cerințe excesive, sau un element instituțional, spre exemplu dacă autoritățile publice locale nu dispun de capacități suficiente pentru a efectua inspecții și evaluări în timp util. Guvernul ar putea începe cu cartografierea proceselor pentru a identifica ce prevederi legislative, instituții și/sau procese cauzează întârzieri semnificative. Consolidarea protecției investitorilor Îmbunătățirea cadrului juridic („de jure") și, în special, a garanțiilor principale pentru protecția investitorilor - protecție împotriva exproprierii și încălcarea clauzelor contractuale, capacitate de a converti și transfera valuta în străinătate, protecție împotriva lipsei de transparență, acțiunii arbitrare din partea audotirăților de stat și discriminării - poate îmbunătăți considerabil încrederea investitorilor. Cu toate acestea, cea mai mare provocare cu care se confruntă investitorii este neaplicarea cadrului legislativ și normativ și neexecutarea contractelor („de facto").88 Cadrul juridic „de jure” al Republicii Moldova cu privire la protecția investitorilor este în general suficient și este bine elaborat în tratatele bilaterale de investiții și în legislația națională.89 Cu toate acestea, punerea în aplicare uneori rămâne problematică. Există o discrepanță percepută între legislația în vigoare și implementarea acesteia.90De exemplu, investitorii străini din Republica Moldova raportează că eficacitatea legislației cu privire la expropriere arată bine doar pe hârtie.91În practică, procesele administrative implicate în cazuri de expropriere sunt prost gestionate. Această discrepanță între legislație și implementarea sa creează un impact negativ asupra deciziilor investiționale ale tuturor 87 Magenta Consulting Survey (2013). 88 Conform studiului privind competitivitatea investițiilor globale din 2017, realizat de Grupul Băncii Mondiale, aproximativ jumătate din toți investitorii s-au confruntat cu lipsa de transparență și previzibilitate în relațiile cu agențiile publice din țările în curs de dezvoltare. Aproape jumătate s-au ciocnit cu schimbări nefavorabile ale cadrului normativ și întârzieri în obținerea autorizațiilor și aprobărilor de stat necesare pentru a începe sau a desfășura o afacere. Peste 40% s-au confruntat cu restricții de transfer și convertire a valutei. În aceste cazuri, aproximativ fiecare al patrulea investitor a anulat o investiție planificată sau a retras o investiție existentă din cauza riscurilor politice. Termenul „risc politic“ este larg și, în general , include expropriere, acțiuni imprevizibile și arbitrare din partea autorităților de stat, discriminare și cadrul normativ netransparent, printre altele. 89 Moldova a semnat 41 de tratate bilaterale de investiții (TBI), dintre care 39 sunt în vigoare și includ garanții de bază pentru protecția investitorilor. Acestea se reflectă și în cadrul legislativ intern al Republicii Moldova. Art. 6. din Legea privind investițiile interzice discriminarea între investitorii naționali și străini (clauza de nediscriminare) și între investitorii străini din diferite națiuni (clauza națiunii celei mai favorizate). În mod similar, Legea privind investițiile (art. 10 și 11) și Legea exproprierii 89 oferă detalii privind protecția proprietății. Investițiile pot fi expropriate numai pe baza legislației pentru utilizare de către publicul larg, fără efect discriminatoriu și în schimbul unei despăgubirii. Art. 46 alin. (2) și art. 128 alin. (1) din Constituția Republicii M oldova prevede principiile fundamentale de protecție a proprietății aplicabile tuturor rezidenților, inclusiv investitorilor străini. Art. 21 din Legea privind investițiile garantează dreptul de a transfera fonduri, inclusiv profiturile obținute în urma investiției străine în străinătate. Legislația Republicii Moldova privind soluționarea litigiilor include Codul de procedură civilă, Legea privind investițiile, Legea privind arbitrajul din 2008, Legea cu privire la arbitrajul comercial internațional din 2008 și Legea cu privire la med iere din 2015. Aceste principii de protecție a investitorilor, consacrate în cadrul legislativ intern și în acordurile internaționale de investiții (AII) încheiate de Moldova, reflectă bunele practici internaționale. 90 Magenta Consulting (2013). 91 Investor Focus Groups, World Bank Group (2016). 78 investitorilor. Conform studiilor precedente realizate de Grupul Băncii Mondiale în Moldova în baza discuțiilor în grup, problemele de implementare sunt cauzate de deficiențele în capacitatea administrativă, lipsa unor mandate instituționale clare și cadrul legislativ și normativ învechit.92 Date fiind sistemul de guvernanță ineficient și lipsa de încredere în sistemul judiciar, investitorii nu dispun de alternative eficace pentru soluționarea reclamațiilor ce țin de investițiile lor. Sistemul judiciar național din Moldova nu pare a fi bine văzut de investitori. Sistemul judiciar este slab, iar calitatea instanțelor este limitată (a se vedea în caseta 5 un rezumat al provocărilor cu care se confruntă sistemul judecătoresc al Republicii Moldova).93 În 2015, guvernul a înființat Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanţă naţională, subordonat Prim-ministrului. Cu toate acestea, acesta este disponibil numai pentru investitorii mari și cazurile de nivel înalt. Până în prezent, nu există un mecanism oficial pentru reclamațiile generale ale investitorilor, care să ofere posibilitatea de a le soluționa într-un proces administrativ înainte de a merge în instanță. În cadrul reformei recente a controalelor, guvernul a creat un consiliu de soluționare a litigiilor în fiecare organ abilitat cu funcția de control, care urmează să examineze reclamațiile firmelor împotriva acțiunilor inspectorilor. Aceste consilii includ reprezentanți ai asociațiilor de afaceri și acționează ca mecanisme pre-judiciare. În afară de inspecții, se pare că nu există o soluție practică pentru a soluționa reclamațiile investitorilor. Investitorii sunt deseori obligați să contacteze mai multe ministere și autorități competente pentru a-și rezolva nemulțumirile, ceea ce crește costurile lor operaționale. Aceste reclamații nesoluționate au constituit un risc pentru investiția lor, estimat la cel puțin 70,4 milioane USD. Deși investitorii doresc să își continue activitățile de afaceri în Moldova, mulți și-au exprimat îngrijorarea că vor fi pur și simplu obligați să plece dacă nu se găsesc soluții la reclamațiile lor. De asemenea, câteva firme și-au anunțat intenția de a amâna sau anula planurile existente din cauza unor reclamații nesoluționate. Lipsa unui mecanism eficient de protecție a investitorilor face ca Moldova să fie vulnerabilă la solicitările parvenite prin intermediul mecanismului de solutionare a disputelor dintre investitori și statul gazda al investițiilor (ISDS). În ultimii ani, numărul cazurilor de arbitraj în domeniul investițional împotriva Moldovei a crescut. Începând cu anul 2010, au fost inițiate 7 dosare ISDS împotriva Moldovei (1 caz pe rol și 1 întrerupt). Dintre acestea, 3 au fost decise în favoarea Moldovei și 2 în favoarea investitorilor. O analiză mai detaliată a acestor cazuri arată că, de cele mai multe ori, comportamentul guvernului a dus la încălcarea garanțiilor fundamentale de protecție a investitorilor, cum ar fi tratamentul incorect și inechitabil, lipsa de transparență, imprevizibilitate, acțiune arbitrară sau inconsecventă a autorității de stat și discriminare. Acest lucru este confirmat și de rezultatele sondajului efectuat de Grupul Băncii Mondiale în 2014 cu șapte investitori mari din Moldova. Companiile au identificat 30 de nemulțumiri, unele referindu-se la câteva tipuri de garanții pentru protecția investitorilor. Cele mai multe nemulțumiri se referă la activitatea autorităților vamale și a autorităților fiscale, în special interpretarea prevederilor codului fiscal și a normelor vamale și aplicarea acestora în cazul investițiilor. Existența litigiilor, în special cazul concesiilor fără taxe vamale94 care au fost soluționate prin arbitraj la Centrul Internațional pentru soluționarea litigiilor privind investițiile (ICSID),95 și alte cazuri care au fost soluționate prin intermediul Curții Europene a Drepturilor Omului (cu daune nespecificate care urmează să fie plătite de către Moldova) sau sunt încă examinate de Curte, sugerează că escaladarea reclamațiilor reprezintă o problemă importantă pentru Moldova. 92 World Bank Group (2016): Assessment of the Legal and Administrative Framework for Foreign Investment in Moldova, Analytical input for Investment Policy Statement of Moldova. 93 UNCTAD (2013). 94 Dl Franck Charles Arif contra Republicii Moldova (Cazul ICSID nr. ARB/11/23). 95 ICSID. https://icsid.worldbank.org/en. 79 Un mecanism care să asigure respectarea normelor de către principalele agenții de stat din Moldova și promovarea unor soluții eficiente de rezolvare a problemelor investitorilor ar putea preveni escaladarea reclamațiilor investitorilor și transformarea acestora în litigii prin identificarea problemelor în timp util și încercarea de a le rezolva la o etapă timpurie. Aceasta va asigura un climat investițional mai transparent și mai coerent și va contribui la depășirea principalelor preocupări ale investitorilor străini cu privire la riscurile politice. În practică, cadrul de protecție a investitorilor din Moldova ar putea fi fortificat prin realizarea a mai mulți pași: Primul pas constă în crearea, în cadrul noii agenții de promovare a investițiilor, a unor servicii de asistență ulterioară pentru investitori, și anume servicii de informare, asistență și advocacy. Serviciile de asistență ulterioară pentru investitori reprezintă o funcție principală de promovare a investițiilor oferită, conform bunelor practici, de agențiile de promovare a investițiilor din întreaga lume. Serviciile de asistență ulterioară sunt un instrument pe care guvernele îl pot utiliza pentru a transforma deciziile companiilor de a investiții în crearea, menținerea, extinderea și, prin urmare, creșterea beneficiilor investițiilor. Rolul serviciilor de asistență ulterioară este echivalent cu cel al „serviciilor post-vânzare", menite să sporească satisfacția clienților și să încurajeze „achizițiile repetate". Serviciile de asistență ulterioară pot contribui la realizarea potențialelor beneficii generate de fluxul de ISD în Moldova, cum ar fi transferul de tehnologie, dezvoltarea lanțului local de aprovizionare și crearea de noi locuri de muncă. În plus, investitorii existenți pot fi, de asemenea, promotori buni ai Moldovei în calitate de țară-gazdă. Următorii pași ar putea conduce către o astfel de politică: inventarierea tuturor canalelor disponibile investitorilor pentru rezolvarea sau examinarea problemele lor, precum și eficiența acestora; clarificarea cadrului legislativ și normativ cu privire la serviciile de asistență ulterioară; elaborarea unei strategii privind serviciile de asistență ulterioară ținând cont de capacitatea agenției și necesitățile investitorilor; dezvoltarea instrumentelor și procedurilor pentru asistența ulterioară; elaborarea unui plan de lucru privind punerea în aplicare; sprijinirea implementării strategiei; și instruirea personalului care va oferi asistență ulterioară. O altă abordare ar fi urmărirea sistematică a nemulțumirilor mai grave ale investitorilor și identificarea sursei, costurilor și impactul lor asupra investițiilor pierdute. Aceasta va permite concentrarea, în mod prioritar, asupra unui mecanism care ar putea contribui la rezolvarea unor astfel de nemulțumiri în etapele ulterioare. Un pas important pentru urmărirea sistematică a reclamațiilor investitorilor constă în crearea unui instrument pentru dezvoltarea unei baze de date a investitorilor existenți, care să permită noii agenții de promovare a investițiilor să monitorizeze problemele/reclamațiile și nevoile investitorilor. Acest instrument va fi utilizat nu numai pentru stocarea numelor, adreselor și datelor de contact, dar și pentru documentarea unui șir de activități, inclusiv interacțiunile, reclamațiile și impactul acestora asupra investițiilor; evoluția problemelor investitorilor; planurile de acțiune ale Guvernului (cu implicarea principalilor actori) și ale investitorilor cu privire la anumite proiecte; și derularea relației în general. Elementul esențial pentru succesul bazei de date constă în calitatea personalului agenției de promovare a investițiilor care o va gestiona - același personal care va gestiona relațiile cu investitorii și se va ocupa de posibilele reclamații, probleme, necesități ulterioare etc. O a treia abordare presupune dezvoltarea unui mecanism de soluționare a reclamațiilor cauzate de comportamentul autorităților de stat, care este incompatibil cu legislația națională și cu AII ale RM și care, în unele cazuri, ar putea genera conflicte între investitori și stat. Un mecanism eficient de soluționare a reclamațiilor investitorilor poate fi implementat prin împuternicirea unei agenții de stat cu sarcina de a influența acțiunile altor agenții pentru a reduce în mod eficient riscul politic de la sursă. Această agenție de stat principală, care urmează a fi identificată, va informa Guvernul despre problemele care afectează investițiile, pentru a fi soluționate în timp util și a preveni escaladarea lor. La nivel operațional, mecanismul sistematic de reacție la necesitățile investitorilor (MSRI) se concentrează pe următoarele aspecte: (i) identificarea modelelor specifice și a cauzei comportamentului guvernului care generează riscuri politice; 80 (ii) măsurarea investițiilor afectate drept „probe” pentru a susține modificările oportune și rezolvările problemelor; și (iii) consolidarea capacității instituțiilor relevante pentru a minimiza riscul de repetare a acestor evenimente. Promovarea legăturilor cu ISD Interviurile cu investitorii realizate în Moldova96 sugerează că legăturile dintre firmele străine și cele locale sunt foarte limitate. În cazurile în care există legături, ele par a implica aprovizionarea cu mijloace cu valoare adăugată scăzută sau non-comerciale. În medie, companiile intervievate importă 90% de mijloace de producție și surse locale ce provin numai bunuri și servicii de bază, cum ar fi servicii de ambalare, curățare, transport și construcții, precum și materiale de birou, echipament de bază și piese de schimb. Companiile importă atât materii prime, cât și mijloace de producție prelucrate, cum ar fi piele prelucrată, țesături sau profile din plastic pentru producerea huselor pentru scaune, granule din plastic și lână pentru producerea firelor din plastic și lână (pentru covoare), table din metal pentru producerea structurilor din metal, țesături pentru plăcile de circuite imprimate pentru aparate electronice, precum și toate tipurile de echipamente de producere și piese de schimb. Dovezile din țările care au reușit să creeze legături cu ISD ne arată că LVG oferă oportunități pentru legăturile inverse și transferul de tehnologie, dar acestea nu sunt garantate și necesită sprijin politic. Aria de aplicabilitate și amploarea legăturilor verticale create, precum și transferul de tehnologie pot varia semnificativ între țări datorită unui set complex de „factori de mediere". Factorii de pe partea cererii, în special caracteristicile ISD, și factorii de pe partea ofertei, în special mediul de politici al țării gazdă și capacitatea de absorbție a firmelor locale, sunt factori-cheie care trebuie înțeleși pentru a evalua în mod realist magnitudinea oportunității și a determina ce politici urmează a fi prioritizate. Mai mult decât atât, accesul la servicii de înaltă calitate (de exemplu, telecomunicații, logistică, servicii profesionale, inginerie, dezvoltare de software, și așa mai departe) sunt considerate esențiale pentru a construi eco -sisteme de producere în secolul 21. Există dovezi precum că ele contribuie la creșterea productivității atât a companiilor de producție străine cât și a celor locale, ceea ce reprezintă un alt motiv pentru care Republica Moldova trebuie să elimine barierele care din calea concurenței într-o serie de servicii de bază, după cum s-a discutat mai devreme. O constrângere pe partea cererii, care limitează capacitatea investitorilor de a obține resurse din surse locale este că deciziile de a utiliza sau nu surse locale de aprovizionare sunt luate în afara Republicii Moldova de către clienții sau oficiile centrale ale companiilor. În industria auto s-au făcut investiții în furnizori de nivelul 2 sau 3, care au o flexibilitate limitată în alegerea surselor de aprovizionare cu resurse non-metalice. Cu toate acestea, interesant este faptul că ZEL Bălți se află în prezent în proces de căutare a producătorilor de plastic din Moldova pentru a explora posibilitatea înlocuirii importurilor în zonă. Zona este unică în Republica Moldova deoarece susține deciziile de aprovizionare directă în favoarea Moldovei, o abordare care ar putea fi testată și explorată de alte companii și sectoare, având în vedere că în prezent principalele sectoare care beneficiază de ISD în Moldova se află în LVG cu cerințe similare. Deși majoritatea companiilor nu consideră identificarea surselor locale de aprovizionare drept sarcină prioritară, ele sunt, în general, interesate să obțină mai multe resurse la nivel local. Cele mai multe În rezultatul 96interviurilor cu 11 companii mari din Moldova, dintre care 6 erau amplasate în cele mai de succes ZEL din Moldova (Bălți, Ungheni și Expo Chișinău) și 5 în afara ZEL, s-a făcut lumină privind dificultățile de aprovizionare din surse locale. Eșantionul a fost format din companii producătoare din industria auto și industria textilă și electronică (7), precum și prestatori ai d iferitor tipuri de servicii (4). Companiile exportă marea majoritate a producției lor în țări din UE, în special în Germania și în România, dar parțial și în Elveția și Statele Unite ale Americii . În industria producătoare: articole din plastic pentru industria textilă, articole din plastic pentru industria automobilelor și alte sectoare, prelucrarea metalelor și huse pentru scaunele din automobile, echipamente electronice pentru industria auto, electronică, produse alimentare și băuturi. În sectorul serviciilor: servicii de logistică, servicii TIC, servicii de construcție /închiriere de echipamente, și servicii de vânzare cu amănuntul. 81 companii sunt interesate să contracteze diverse servicii la nivel local, cum ar fi serviciile medicale, transport internațional sau inginerie. Referitor la bunuri, o singură companie a menționat piese de schimb, vopsele și perii, carton ca exemple de bunuri pe care ar fi dispuși să le procure la nivel local și pentru care au flexibilitatea de a decide sursa de aprovizionare. O analiză cuprinzătoare a bunurilor și serviciilor care se bucură de cea mai mare cerere ar ajuta la stabilirea domeniilor cu cele mai mari oportunități. Principala constrângere pe partea de ofertă este cantitatea și calitatea redusă a ofertei pe piața locală. Șase din unsprezece companii au constatat că cea mai mare dificultate este lipsa unor firme moldovenești care ar putea să furnizeze resursele de producție necesare. Indiferent dacă sunt rezidenți ai ZEL sau nu, identificarea unor surse locale de materiale și echipamente pentru procesele sofisticate de producere pare a fi în prezent problematică în Moldova, motiv pentru care atât companiile locale, cât și companiile multinaționale din industria producătoare continuă să se bazeze în mare măsură pe resursele importate. Această constatare este în concordanță cu rezultatele analizei comparative a competitivității investițiilor (ICB), precum și cu Raportul privind competitivitatea globală 2017-2018, conform căruia Moldova are performanțe slabe atât la capitolul cantității ofertei locale (121/137), cât și al calității acesteia (100/137), precum și la alți indicatori care măsoară nivelurile capacității sale totale de absorbție. În unele cazuri, producția este prezentă în Moldova, dar nu respectă standardele de calitate cerute de clienții din UE. Aceasta se referă la toate sectoarele de producție, în special industria de automobile și electronică, dar și la serviciile de construcții. Cele mai mari probleme în acest sens sunt lipsa standardelor de control al calității și caracterul informal al activității. Există și alte provocări, cum ar fi lipsa generală a capacităților de management și lipsa certificărilor de bază. O barieră normativă specifică care a fost menționată este necesitatea obținerii unei declarații vamale speciale pentru aprovizionarea din surse locale în valoare de peste 500 de euro (în conformitate cu Legea 440 privind ZEL). Procesul poate dura mai multe ore, întârziind inutil procesele de producție. Această problemă deja face dificilă aprovizionarea din surse locale, dar ar putea deveni o problemă și mai mare în cazul în care legăturile vor deveni mai puternice. De asemenea, există asimetri de informații între ISD și companiile locale. Nu există informații cu privire la furnizorii disponibili sau la oferta lor din punctul de vedere al calității produselor și capacității de producție. De fapt, unele companii susțin că achiziționează de la furnizori din România datorită aproprierii lor, dar și a canalelor de aprovizionare deja stabilite, fără a analiza opțiunile locale potențiale. Aceasta impune companiile moldovenești să se promoveze „din ușă în ușă". Într-un caz, o companie locală de construcții a aflat din știri despre nemulțumirea unui mare investitor de prestația furnizorul său actual și a decis să-l contacteze direct, reușind astfel să înlocuiască cu succes furnizorul anterior. MIEPO a făcut primii pași în vederea creării unei baze de date a furnizorilor, care include 55 de companii locale. Însă baza de date include companii din mai multe sectoare și, prin urmare, nu are nivelul suficient de detaliere pentru fiecare sector în parte. Spre deosebire de alte țări, baza de date nu oferă cumpărătorilor posibilitatea de a-și partaja planurile de achiziții sau de a plasa cereri de oferte. O bază de date și un portal al furnizorilor fac, de obicei, parte dintr-un program mai vast de dezvoltare a furnizorilor, care poate implica și alte agenții, cum ar fi ODIMM și ZEL-urile în dezvoltarea productivității lanțurilor de aprovizionare locale, oferindu-le sprijin și formare sau eliminând obstacolele normative. Se pare că Guvernul nu a stabilit crearea de legături cu ISD drept obiectiv prioritar de politici. În ansamblu, pentru ZEL-uri este importantă atingerea a trei indicatori de performanță, pe care îi raportează cu regularitare Ministerului Economiei, și anume investițiile, locurile de muncă și vânzările/ieșirile. Nu există un indicator cu privire la legăturile create. Prin urmare, aceasta este un subiect nou. Doar o zonă liberă, cea din Bălți, a început să întreprindă în mod activ măsuri pentru a elabora un program de dezvoltare a furnizorilor, pe baza experienței SDP din Cehia și în colaborare cu APIP (Asociaţia Patronală din Industria 82 Prelucrătoare) și cu ministerul. Încă nu au fost alocate fonduri din bugetul de stat, însă inițiativa în sine ar putea fi un prim pas pentru Moldova și un loc de testare pentru alte programe. Alte zone libere și agențiile de stat, în general, nu par a fi active în acest domeniu. Conform experienței internaționale, este nevoie de aproximativ 3-5 ani pentru a crea legăturile cu ISD, ceea ce reprezintă un alt motiv important pentru a lua măsurile de politici necesare în acest sens.97 În concluzie, se pare că capacitatea limitată a sectorului privat local, exacerbată de eșecurile de coordonare și unele constrângeri pe partea de cerere, explică implicarea limitată a companiilor moldovenești în lanțurile de aprovizionare ale CMN, inclusiv cele care utilizează în prezent Moldova ca platformă de export. În opinia investitorilor, cele mai importante modalități de a oferi asistență pentru crearea legăturilor cu companiile locale includ oferirea de beneficii financiare investitorilor străini pentru instruirea furnizorilor locali și oferirea de beneficii financiare furnizorilor locali pentru îmbunătățirea capacității, precum și atragerea de noi furnizori străini în Moldova care să completeze lacunele în lanțul de aprovizionare local. De asemenea, este important să se organizeze evenimente de tip B2B (întâlniți cumpărătorul, întâlniri rapide etc.), să se implementeze programe de dezvoltare a capacităților furnizorilor și să se ofere beneficii financiare investitorilor străini pentru a încuraja utilizarea surselor locale de aprovizionare. După cum s-a menționat mai sus, în prezent guvernul nu oferă astfel de servicii. Este în interesul Republicii Moldova să aplice o politică de stabilire a legăturilor cu ISD care să contribuie la creșterea localizării, în special în sectoarele producătoare prioritare, cum ar fi industria de automobile, electronică și high-tech, care vor necesita furnizori capabili să producă la standarde de calitate și costuri competitive la nivel internațional. În același timp, este important să subliniem că o astfel de strategie ar trebui să prevadă și atragerea furnizorilor străini competitivi pentru o mai mare valoare adăugată la nivel local și dezvoltarea ecosistemelor locale, nu doar crearea de legături inverse cu firmele locale. De fapt, Moldova are nevoie de furnizori competitivi pentru a o face mai atractivă pentru ISD și pentru a-și dezvolta treptat capacitățile interne. Mai multe agenții din întreaga lume s-au implicat, în proporții diferite, în stabilirea de legături între ISD și firmele locale. Republica Cehă și Costa Rica sunt două exemple în acest sens: • În Republica Cehă, agenția de promovare a investițiilor CzechInvest, subordonată Ministerului Industriei și Comerțului, a implementat un program de dezvoltare a furnizorilor care prevedea plăți în avans și finanțare oferită furnizorilor de către CMN, dezvoltarea unei baze de date a furnizorilor și servicii de potrivire a acestora, instruiri specializate pentru furnizorii potențiali pentru a elimina lacunele de competențe, și servicii de consultanță (oferite de consultanți locali și internaționali). Programul a fost implementat prin acordarea unor granturi de completare furnizorilor cu potențial ridicat (95% — contribuția agenției CzechInvest, 5% — contribuția firmei). CzechInvest a jucat un rol important în coordonarea diferitor actori (CMN, IMM-uri și universități) și în oferirea de servicii de potrivire a cumpărătorilor cu furnizorii. În rezultatul evaluării programului pilot s-a constatat că au fost încheiate noi contracte în valoare de 46 milioane USD (2000-03) cu 15 furnizori. • În Costa Rica, PROCOMER a implementat un program similar numit Provee, care a prevăzut modificarea legislației cu privire la ZPE (zone de prelucrare a exporturilor) pentru a încuraja crearea de legături, simplificarea procedurilor de înregistrare a afacerilor, colectarea de date privind oferta și cererea, instruiri la locul de muncă și servicii de consultanţă, parteneriate între 97 S. Kalemli-Ozcan și alții. (2016). 83 sectorul privat și universități pentru modernizarea curriculumului (de exemplu, Intel) și servicii de potrivire a cumpărătorilor cu furnizorii. Evaluarea impactului, realizată de Monge-González și Rodríguez-Álvarez (2013), a arătat că firmele participante plăteau angajaților salarii medii reale mai mari, aveau un nivel mai mare de angajare a forței de muncă și o probabilitate mai mare de export. Până în prezent, guvernul nu a preluat încă acest rol într-un mod sistematic și bine direcționat. În special, noua agenție de promovare a investițiilor și autoritățile ZEL ar putea juca un rol mai proactiv în promovarea legăturilor cu agențiile autorităților publice centrale. Următoarele recomandări sunt propuse pentru a încuraja crearea de legături cu ISD în Moldova: • Alegerea unui sector pilot și elaborarea unui plan de acțiune privind crearea de legături cu ISD, prevăzut cu un buget pentru implementare. La prima etapă, efectuarea unei analize a discrepanței între cerere și ofertă pentru a accentua potențialul actual, discrepanțele și dificultățile în promovarea legăturilor cu ISD în cadrul sectorului, și proiectarea și implementarea unui program specific de dezvoltare a furnizorilor într-un sector pilot pentru a crește utilizarea surselor locale de aprovizionare. • Prestarea de servicii țintite de potrivire pentru a ajuta firmele străine să-și reducă costurile generale ale procesului de căutare și identificare a furnizorilor. O agenție de stat desemnată, cum ar fi noua agenție de investiții în colaborare cu o autoritate ZEL și Organizația pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (ODIMM), ar trebui să colaboreze cu Ministerul Economiei pentru a dezvolta o bază de date cuprinzătoare a potențialilor furnizori din Moldova (atât companii străine, cât și locale). Agenția va trebui să-și îmbunătățească rețeaua de parteneri și cunoașterea sectorului privat local pentru a integra mai bine aceste activități ca parte esențială a funcției sale de deservire a investitorilor. Experiența internațională arată că cu cât mai devreme se face prezentarea, cu atât mai mare este șansa ca firmele străine să utilizeze companiile locale prezentate. Convenirea asupra unui mecanism de implementare pentru ME, ZEL, agenția de investiții și ODIMM, deoarece acest efort va necesita un parteneriat puternic între agenții. • Identificarea lacunelor în lanțul de aprovizionare local al investitorilor în sectoarele prioritare și lansarea unei campanii specifice de promovare a investițiilor pentru atragerea furnizorilor internaționali capabili. Trebuie să se pună accentul pe domeniile în care nu există companii și furnizori în Moldova sau în care decalajul tehnologic este prea mare pentru a fi depășit în viitorul apropiat. Referințe citate Abdon, A., M. Bacate, J. Felipe, and U. Kumar. 2010. Product Complexity and Economic Development. Working Paper 616. Levy Economics Institute. Bard College. Bloom, N., R. Sadun, and J. Van Reenen. 2017. “Management as a Technology.” CEP Discussion Pap er 1433. Corden, W., and J. Neary. 1982. “Booming Sector and De-industrialization in a Small Open Economy.” 92: 825-848. Collier, P., and A. Hoeffler. 2005. Democracy and Resource Rents. Department of Economics. University of Oxford. Dreyhaupt S., I. Nimac, and K. Hornberger. 2012. Political Risk: The Missing Link in Understanding Investment Climate Reform? Investment Climate in Practice Series. Washington, DC: World Bank. 84 Dolea, S. 2016). Moldova: A Summary of Investment Arbitration History. http://www.cisarbitration.com/2016/09/23/moldova-a-summary-of-investment-arbitration-history/ Easterly, W., and A. Kraay. 2000. “Small States, Small Problems? Income, Growth and Volatility in Small States.” World Development (28): 2013-2027. Echandi R., J. Krajcovicova, and C. Qiang. 2015. “The Impact of Investment Policy in a Changing Global Economy.” Policy Research Working paper 7437. Washington, DC: World Bank. Echandi, R. 2018. “The debate on Treaty-Based Investor-State Dispute Settlement (ISDS): Empirical Evidence (1987-2017) and Policy Implications.” ICSID Review, Foreign Investment Law Journal (33). Oxford University Press (forthcoming) EU-Moldova DCFTA. 2017. Assessing the impact of the liberalization of trade in services on the Moldovan economy. Expert Grup – Independent Think-tank. Havlik P., G. Hunya, and Y. Zaytsev. 2018. Foreign Direct Investments: A Comparison of EAEU, DCFTA and Selected EU-CEE Countries. The Vienna Institute for International Economic Studies. Harding, T., and B. S. Javorcik. 2011. “Roll Out the Red Carpet and They Will Come: Investment Promotion and FDI Inflows.” Economic Journal 121 (557): 1445–76. Harding, T., and B. S. Javorcik. 2011. “FDI and Export Upgrading.” Economics Series Working Papers 526. Department of Economics, University of Oxford. Harding, T., and B. S. Javorcik. 2013. "Investment Promotion and FDI Inflows: Quality Matters." CESifo Economic Studies, CESifo (59): 337–59. Hidalgo, C., and R. Hausmann. 2009. “The Building Blocks of Economic Complexity.” Proceedings of the National Academy of Sciences: 10570-10575. International Organization for Migration. 2014. Extended Migration Profile of the Republic of Moldova, 2007-2012. James, S. 2013. Effectiveness of Tax and Non‐Tax Incentives and Investments: Evidence and Policy Implications. Washington, DC: World Bank Group. Kalemli-Ozcan, S., M. Sánchez-Martín and G. Thirion 2016. “A Difficult Relationship: Declining (but Productive) FDI Inflows in Turkey.” Policy Research Working Paper 7918. Washington, DC: World Bank. Magenta Consulting. 2013. Survey on Foreign Investors in the Republic of Moldova. Migrant Support Measures from an Employment and Skills Perspective (MISMES). 2015. European Training Foundation. Republic of Moldova. McKenzie, D., and C. Woodruff. 2017. “Business Practices in Small Firms in Developing Countries.” Management Science, 63 (9): 2967-2981. Newman C., J. Rand, T. Talbot, and F. Tarp. 2015. “Technology transfers, foreign investment and productivity spillovers.” European Economic Review 76 (May): 168-187. OECD, WTO, World Bank Group. 2014. “Global Value Chains: Challenges, Opportunities, and Implications for Policy.” Report prepared for submission to the G20 Trade Ministers Meeting Sydney, Australia. Prebisch, R. 1950. “The Economic Development of Latin America and its Principal Problems.” Economic Bulletin for Latin America. Rodrik, D. 2004. Industrial policy for the twenty-first century. Harvard University. 85 Ross, M. 2001. “Does Oil Hinder Democracy?” World Politics. (53): 325-361. Sachs, J. and A. Warner 1995. “Natural Resource Abundance and Economic Growth.” NBER working paper 5398. Sutton, John, A. Jinhage, J. Leape, R. Newfarmer, and J. Page. 2016. “Harnessing FDI for job creation and industrialization in Africa." IGC Growth Brief. London: International Growth Centre. UNCTAD 2018. Investment Dispute Settlement Navigator, UNCTAD. Accessed October 2018. UNCTAD 2017. Investment Policy Review for South‐East Europe. UNCTAD 2013. Investment Policy Review for Republic of Moldova. US Investment Climate Statement. 2018. Republic of Moldova. Walter W., M. Luecke M., and A. Lupusor. 2017. The economic impact of FDI in Moldova - Results from an empirical analysis. German Economic Team Moldova. World Bank. 2018. Global Investment Competitiveness Report 2017/2018: Foreign Investor Perspectives and Policy Implications. Washington, DC: World Bank. 2018. World Bank. 2017. Moldova- Public Expenditure Review. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2016. Assessment of the Legal and Administrative Framework for Foreign Investment in Moldova, Analytical input for Investment Policy Statement of Moldova. Washington, DC: World Bank. World Bank 2015a. Moldova Trade Study. Washington, DC: World Bank. World Bank 2012. Investing Across Borders Database. Washington, DC: World Bank. World Trade Organization 2015. Moldova Trade Policy Review. WT/TPR/S/323. 86 Capitolul 3 – Stimulente adecvate pentru a impulsiona productivitatea: Rolul concurenței Introducere Concurența pe piață poate fi factorul de stimulare a creșterii și productivității. Concurența poate afecta atât componentele creșterii productivității cumulative, promovând creșterea productivității între companii, cât și/sau realocarea resurselor spre companii și sectoare mai productive. Pe piețele efectiv competitive, companiile cu productivitate sporită vor tinde să obțină o cotă de piață și să determine existența companiilor cu productivitate redusă. Pe piețele expuse noilor intrări, concurența disciplinează companiile să nu ridice prețurile pentru consumatori și impune un proces continuu de căutare a tehnologiilor de reducere a costurilor. În prezentul capitol sunt analizate restricțiile pentru concurența de piață în R. Moldova care pot împiedica creșterea productivității și sunt identificate oportunitățile pentru schimbările care ar putea elimina barierele în calea noii concurențe. După cum se va discuta, combinarea (i) puterii de piață (fie de către întreprinderile în proprietatea statului sau actorii din sectorul privat), (ii) reglementarea anticoncurențială (spre exemplu, controlul prețurilor în sectoarele competitive sau reglementarea sectorială restrictivă), și (iii) alte intervenții de stat distorsionante (spre exemplu, lipsa neutralității concurențiale, subvenții și înlesniri care nu corespund normelor privind ajutoarele de stat) inhibă crearea structurii de stimulare necesare pentru a-i determina pe actorii de pe piață să livreze rezultate eficiente în R. Moldova. În prima secțiune sunt prezentate dovezi despre concurența slabă din R. Moldova și se cercetează câștigurile preconizate pentru creșterea productivității asociată cu o concurență sporită. Se raportează câțiva indicatori ai concurenței slabe pe piața de produse și de servicii. În a doua secțiune sunt cercetate cauzele potențiale ale concurenței de piață slabe, analizându-se politicile în domeniul economiei generale. Factorii ce figurează proeminent includ: (i) concentrația pieței în interacțiune cu dreptul de proprietate al întreprinderilor în proprietatea statului în sectoarele de regulă lăsate investițiilor private cu o lipsă de neutralitate concurențială; (ii) înlesnirile fiscale distorsionare și alte forme de înlesniri de stat care nu corespund normelor privind ajutoarele de stat; (iii) controlul extensiv al prețurilor care restricționează dinamica de piață; și (iv) eficacitatea limitată a politicii antitrust. În cele din urmă, capitolul include un set de recomandări de politici. În Anexa 4 sunt discutate efectele pozitive ale aplicării reglementărilor antitrust asupra creșterii productivității. Fără implementarea unor mecanisme adecvate care să descurajeze abuzul de putere pe piață, să elimine reglementările anticoncurențiale și să niveleze terenul de joc, piețele din R. Moldova nu vor putea livra rezultate eficiente și impulsiona productivitatea. Concurența slabă: impediment în calea creșterii productivității? Beneficiile economice ale concurenței sunt bine-documentate. Companiile care funcționează într-un mediu competitiv sunt mai predispuse să inoveze și să-și sporească productivitatea.98 Concurența pe piața factorilor de producție (în amonte), cum ar fi transporturile, serviciile financiare, energia, telecomunicațiile și serviciile de construcții, este principalul factor determinant al eficienței și creșterii 98 A se vedea Bassanini and Ernst, Labour Market Institutions, Product Market Regulation, and Innovation: Cross Country Evidence , (Economics Department Working Papers No. 316, ECO/WKP 2002); Nicholas Bloom, Mirko Draca, and John Van Reenen, “Trade Induced Technical Change? The Impact of Chinese Imports on Innovation, IT and Productivity ” (NBER Working Paper No. 16717; 2011); P. Aghion, and R. Griffith, Competition and Growth: Reconciling Theory and Evidence, (Cambridge, MA: MIT Press, 2005); a se vedea Anexa 4 pentru o trecere în revistă a literaturii despre concurență și creșterea productivității. 87 productivității în sectoarele din aval—utilizatorii contribuțiilor respective.99 Concurența stimulează investițiile, generează locuri de muncă și, în cele din urmă, accelerează creșterea economică și îmbunătățește bunăstarea generală. Competitivitatea internațională sporită – și deci condiții de comerț mai favorabile – este un alt efect important și pozitiv asociat cu concurența sporită pe piețele interne. În cele din urmă, consumatorii beneficiază de prețuri reduse, economii directe și perfecționarea varietății și calității bunurilor și serviciilor. Indicatori ai concentrației pieței și concurenței slabe Totuși, în R. Moldova, există câțiva indicatori, bazați pe percepție, ai unei concurențe slabe. În primul rând, Indicele Competitivității Globale pentru 2017-2018 (ICG), publicat de Forumul Economic Mondial, a clasificat R. Moldova pe locul 95 după intensitate în concurența locală, pe locul 122 după mărimea dominației pieței și pe locul 126 după eficacitatea politicii anti-monopol, printre 137 de economii. Printre cele 14 economii ECA, R. Moldova s-a clasat pe ultimul sau penultimul loc la toate dimensiunile (Figura 62). După cum se demonstrează în Figura 60 și Figura 61, indicatorii concurenței sunt corelați pozitiv cu datele dintre diferite țări privind PIB-ul pe cap de locuitor, însă performanța R. Moldova este sub medie pentru nivelul său de PIB. Figura 60. Intensitatea concurenței locale (GCI, scorul Figura 61. Mărimea poziției dominante pe piață (GCI, 2017-2018) versus PIB pe cap de locuitor (2017) scorul 2017-2018) versus PIB pe cap de locuitor (2017) Sursa: Personalul Băncii Mondiale în baza Forumului Economic Sursa: Personalul Băncii Mondiale în baza Forumului Economic Mondial. Raportul privind competitivitatea globală pentru 2017- Mondial. Raportul privind competitivitatea globală pentru 2017- 2018. Scorurile variază între 1 (cel mai rău) și 7 (cel mai bun). WDI, 2018. Scorurile variază între 1 (cel mai rău) și 7 (cel mai bun). WDI, PIB pe cap de locuitor, USD actual 2017 PIB pe cap de locuitor, USD actual 2017. . Figura 62. Performanța țărilor ECA conform Indicelui Competitivității Globale. Variabile aferente concurenței. Clasamentul în cadrul a 137 de economii (2017-2018) Sursa: Personalul Băncii Mondiale în baza Forumului Economic Mondial. Raportul privind competitivitatea globală pentru 2017-2018. Eșantion total de 137 de economii; 1 este cel mai bun clasament, 137 este cel mai prost clasament. 99A se vedea A. Alesina, G. Ardagna, G. Nicoletti, and F. Schiantarelli, “Regulation and Investment ,” Journal of the European Economic Association 3 (4) (2005): 791–825. 88 Un alt set de indicatori bazați pe percepții vine de la Economist Intelligence Unit (EIU). În sondajul efectuat de aceasta, percepția companiilor din R. Moldova ar fi că capacitatea lor de a concura ar putea fi afectată de normele statului care împiedică concurența bazată pe merite (Figura 63). Performanța R. Moldova se clasează în partea de jos a grupului comparator, în special în ceea ce ține de percepția cu privire la interesele particulare care denaturează deciziile economice. Percepția practicilor concurențiale inechitabile, discriminarea companiilor străine și controlul prețurilor de asemenea apare la nivelul cel mai înalt printre economiile comparatoare. Figura 63. Riscurile de afaceri aferente politicilor concurențiale slabe (după componentă) (Sursa: EIU 2018) Sursa: Personalul Băncii Mondiale în baza Economist Intelligence Unit (2018). Nota: Diagrama indică o cumulare a patru indicatori, scorul fiecăruia fiind măsurat pe o scară de la 0 (risc foarte mic) la 4 (risc foarte mare) Alte date indică că piețele din R. Moldova se confruntă cu niveluri ridicate de concentrare. Datele Sondajului întreprinderilor efectuat de Banca Mondială în 2013 indică că 59% din toate piețele producătoare din R. Moldova sunt monopoluri, duopoluri sau oligopoluri cu mai puțin de șase concurenți (Figura 64). Pe lângă concentrația piețelor, câteva dintre aceste sectoare de asemenea se caracterizează prin prezența semnificativă a întreprinderilor în proprietatea statului. R. Moldova are ÎPS în cel puțin 19 dintre cele 26 de sectoare cumulate, inclusiv în cinci sectoare de producere (Figura 65). Chiar dacă concentrația pieței, per se, nu este un indicator al dinamicii pieței – mai ales pentru economiile mici – alți factori conecși consolidează percepția că R. Moldova s-ar confrunta cu constrângeri de piață semnificative.100 R. Moldova utilizează considerabil ajutoarele de stat care frecvent se alocă individual, inclusiv către ÎPS, ceea ce poate reduce neutralitatea concurențială, crea bariere la intrare și prejudicia concurența de piață.101 În același timp, unele sectoare se caracterizează și printr-o combinație de 100 Trebuie remarcat că măsurile de concentrare statice sunt doar un prim pas în înțelegerea nivelului de concurență pe piață, da t fiind că caracteristicile pieței inerente se pot solda cu structuri de piață relativ mai concentrate indiferent de nivelul co ncurenței. De exemplu, în prezența unor economii de scară și dimensiunea redusă a pieței, neapărat va rezulta o structură mai concentrată – și va cere ca deschiderea față de comerț să fie eficientă. În general, o pondere mai mare se acordă concentrației piețelor atunci când cotele de piață sunt stabile de ceva timp (aceasta se întâmplă pe unele piețe din R. Moldova, dar nu și pe altele). Tipi c, în cazul în care o companie își păstrează cota de piață după ce prețurile sale au crescut de -a lungul timpului comparativ cu ale rivalilor, aceasta mai degrabă este un indiciu al lipsei de presiune concurențiale. Concentrația înaltă cu schimbări semnificative în cotele de piață de-a lungul timpului trebuie să fie mai puțin îngrijorătoare. Mai jos sunt enumerate descrieri ale modului în care interacționează trăsăturile diverselor piețe, comportamentul actorilor pieței, concentrația pieței și reglementările restrict ive pentru a permite înregistrarea rezultatelor anticoncurențiale: în domeniul căilor ferate (Boxa 9), al serviciilor aeroportuare (Boxa 11), comercializării cu amănuntul a combustibilului (Boxa 14) și a semințelor de floarea soarelui (Boxa 13) 101 Doar în 2016, totalul ajutoarelor de stat a constituit 4,17 procente din PIB (media ajutoarelor de stat în UE ca cotă di n PIB a constituit 0,69 procente), din care circa 90 de procente au fost debursate prin intermediul unor înlesniri fiscale insuficient de transparente, iar circa 40 de procente au fost alocate individual. 89 reglementare restrictivă, lipsa aplicării prevederilor antitrust și concentrația pieței în mâinile doar a câtorva grupuri private – cum ar fi în mass-media și comercializarea cu amănuntul a combustibilului.102 Figura 64. Structurile de piață ale sectorului de Figura 65. Numărul de sectoare cu ÎPS (PMR), (ani producere pentru țări selectate diverși) Sursa: Personalul Băncii Mondiale în baza Sondajului Sursa: Rezultatele preliminare ale indicatorilor de reglementare a întreprinderilor, WBG. pieței produselor ai OECD-GBM. Notă: Anii se schimbă între 2013, 2016 și 2018 pentru diferite țări. R. Moldova face trimitere la datele sale preliminare pentru indicatorul de reglementare a pieței de produse pentru 2018 (RPP). Elaborat de echipa pentru politica piețelor și a concurenței. Creșterea concurenței ar putea spori productivitatea Dividendele potențiale ale productivității ce derivă dintr-o concurență mai acerbă în economia R. Moldova se estimează ca fiind mari. Indicatorii puterii de piață sunt profiturile mai mari decât cota normală; acestea pot fi aproximate folosindu-se marjele dintre prețuri și costuri (MPC) (a se vedea Anexa 5). Marjele mai înalte dintre prețuri și costuri într-un an anumit – implicându-se că companiile se confruntă cu nivele mai mici de intensitate concurențială – în mod semnificativ sunt asociate cu o creștere redusă a productivității muncii în anul ce urmează (Tabelul 2). Rezultatele sugerează că sporirea intensității concurenței cu 10 procente103 ar preconiza generarea unei creșteri suplimentare în productivitatea muncii de 5.1 procente anual. Tabelul 2. MPC și creșterea reală a productivității (muncii) Ln(Productivitatea muncii reale) Ln(Productivitatea muncii reale) MPC [t-1] -1,769*** -4,06*** MPC[t-1]^2 2,805*** Compania FE Da Da Sectorul FE din 4 cifre Da Da Anul FE Da Da r2 0,261 0,280 N 41902 41902 Sursa: Personalul Băncii Mondiale. Notă: Rezultatele regresiunii din datele de panel pentru perioada 2012-2016, FE= efecte fixe. 102 General Media Group Corp controlează 60-70 procente din radio și televiziune, în timp ce Petrom Moldova controlează 15-20 procente în comercializarea cu amănuntul a combustibilului. Și aceste sectoare contează pe ÎPS (combustibil, pe piața din amonte). 103 În cadrul analizei a fost utilizată o descreștere de 10 procente din marja costului de preț mediu de 0,29 în perioada 2012 -16. Interesant este faptul că între MPC și creșterea productivității, deși în medie este negativă, are forma de U. Aceste rezultate corespund predicțiilor teoretice ale lui Aghion et al. (2005). 90 Câștigurile din concurența sporită pot fi calculate între sectoare atât pe piețele de bunuri, cât și pe cele de servicii. Magnitudinea coeficientului adaosului comercial (întârziat) variază substanțial între sectoare (Figura 66). Luând în considerare sectoarele cu două cifre, unde coeficienți estimați sunt semnificativi din punct de vedere statistic, dividendul creșterii productivității a unei creșteri de 10 procente în intensitatea concurențială variază de la 2,4 procente (activități sociale) la 5 procente (producerea alimentelor), 8,9 procente (agricultură) și 10.9 procente (servicii de computer). Două puncte de subliniere a meritelor: în primul rând, câștigurile de productivitate pentru produsele alimentare par să fie și mai mari decât indicat deoarece marja câtorva produse alimentare de primă necesitate este reglementată, astfel părtinindu-le marja în sens descrescător (a se vedea mai jos) și, în al doilea rând, anume sectoarele de export de bunuri, dar și de servicii sunt cele care au cel mai mult de câștigat din concurență sporită. Figura 66. Cum ar fi creșterea productivității muncii (în %), dacă MPC -urile s-ar reduce cu 10% în medie. Rezultatele cumulate după sectoarele ”din 2 cifre”, 2012 -16 12.0% 10.9% 10.0% 8.0% 6.0% 5.0% 4.0% 2.4% 2.0% 0.0% manu_othernon… editing_broadca… Other Utilities special_constr IT Fin Computer restaurant Prof_services Trade manu_wood manu_tc manu_mac manu_food civil_eng retail_trade Ag Min manu_metal hotel Transp build_constr Rest other_manu manu_paper manu_chem Social_act_PA Sursa: Personalul Băncii Mondiale. Politicile care constrâng concurența Trei intervenții de stat în întreaga economie joacă un rol crucial și în promovarea și în prevenirea concurenței în R. Moldova: prezența extensivă a ÎPS, deținerea frecventă a unor cote de piață semnificative și prestarea serviciilor într-un mediu în care lipsește neutralitatea concurențială; acordarea unor înlesniri fiscale și granturi semnificative fără conformare suficientă cu normele privind ajutoarele de stat; precum și controalele extensive ale prețurilor care pot crea obstacole semnificative concurenței de piață și productivității în economia R. Moldova. Dat fiind că fiecare dintre aceste intervenții din economia generală sunt elaborate, este important de remarcat rolul jucat de interacțiunea acestor intervenții ale statului cu caracteristicile pieței și comportamentul strategic al companiilor – fie publice, fie private – în conturarea dinamicii concurențiale. Întreprinderile de stat cu poziții dominante ÎPS joacă un rol major în R. Moldova.104 În pofida numărului semnificativ de ÎPS, activele sunt relativ concentrate printre companiile mai mari. Topul celor mai mari zece întreprinderi deținute în întregime de către stat (centrale și locale, fără a lua în considerare SA) controlează circa 72 de procente din totalul 104 Legea privind privatizarea proprietății publice conține două definiții ale ÎPS: societate comercială cu capital public – societate comercială al cărei capital social este format integral din aportul statului sau al unității administrativ-teritoriale; și societate comercială cu capital majoritar public – societate comercială în care statul sau unitatea administrativ-teritorială deține un pachet de acțiuni sau o parte (cotă) socială ce acordă, la adunarea generală a societății comerciale, mai mult de 50% din toate votu rile acționarilor (asociaților) ori o altă proporție care asigură majoritatea simplă de voturi. A se vedea Art. 2, Legea nr.121 din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice. În scopurile prezentul capitol, se va considera că ÎPS sunt doar societățile în care statul deține cel puțin 50 de procente din capital și care urmează principii le comerciale. Aceasta include atât societăți pe acțiuni (SA, parțial aflate în proprietatea sectorului privat), cât și companii pur publice (la nivel local sau central). 91 activelor ÎPS, angajându-se în activități-cheie, așa ca rețelele de electricitate, căile ferate, transportul urban, construcții, precum și infrastructura drumurilor.105 În mod similar, chiar dacă companiile conexe statului (cele deținute în întregime, cât și cele deținute parțial) alcătuiau doar 3,8 procente din toate întreprinderile active și 9,9 procente din totalul producției fabricate în 2013 (OMC 2015), acestea sunt concentrate în lanțurile valorilor-cheie. Potrivit datelor preliminare, ÎPS sunt prezente în cel puțin 41 de sectoare și sub-sectoare. Este important de menționat că, din cauza moștenirii istorice a unei economii central planificate, se așteaptă să se considere că R. Moldova are o prezență considerabilă de ÎPS, inclusiv în sectoare care de regulă nu sunt asigurate de ÎPS în alte țări. Anexa 6 demonstrează cele 41 de sectoare106 în care ÎPS joacă un rol important. ÎPS au monopol legal asupra serviciilor de cale ferată și infrastructură, serviciile poștale (de bază și colete) și jocurile de noroc; acestea dețin monopol de facto asupra transportului de energie electrică, infrastructurii principale de telefonie și linii fixe, colectarea, tratarea și furnizarea apei, terminalele porturilor de pasageri și infrastructura drumurilor; în cele din urmă, in sectoarele de rețea și de infrastructură în care ÎPS concurează eficient împotriva actorilor din sectorul privat, companiile publice dețin încă cote de participare pe piață semnificative, cum ar fi în importul, generarea și vânzarea cu amănuntul a electricității, precum și în serviciile de telefonie mobilă și internet. Pe lângă aceasta, ÎPS se regăsesc în alte sectoare și segmente de piață care tipic sunt deservite de către sectorul privat. Acestea variază de la servicii hoteliere și de restaurant la cinematografe, mass-media, construcția drumurilor, comerțul cu amănuntul și imobilele. Mai mult, în producere, ÎPS au o prezență mare, dar de regulă concurează cu întreprinderile private în farmaceutică, produse alimentare (pâine și făina de grâu), băuturi (vin) și sticlă (butelii). Efecte anticoncurențiale? Prezența largă a ÎPS în sectoarele cu (i) structuri de piață concentrate, (ii) bariere mari la intrare, și (iii) ajutoare de stat considerabile implică câteva riscuri cu privire la rolul întreprinderilor de stat asupra performanței pieței. În primul rând, întreprinderile care se află în poziții dominante și sunt indisciplinate de concurență au toate șansele să-și exploateze puterea de piață prin creșterea prețurilor, micșorând calitatea sau reducând varietatea, ceea ce poate avea consecințe adverse pentru cumpărătorii din aval ai produselor și serviciilor. Aceasta are consecințe adverse pentru productivitate și progresul tehnologic și îndeosebi creează prejudicii în industriile de rețea, ceea ce afectează productivitatea întregii economii, cum ar fi telecomunicațiile, transportul și electricitatea, care servesc drept elemente-cheie pentru economia în ansamblu. În al doilea rând, există riscul că ÎPS respective își vor folosi accesul privilegiat la actorii de politici pentru a pune bariere la intrare care împiedică și elimină investițiile private. În al treilea rând, și în conexiune, acestea pot primi subvenții și acces la capitalul care oferă avantaje concurențiale și care pot constrânge capacitatea actorilor din sectorul privat de a intra pe piață și/sau de a se extinde. În cele din urmă, subvențiile în diverse forme ar putea păstra ÎPS pe piață care de altfel ar pleca și ar permite unor companii mai eficiente să obțină o cotă pe piață, ceea ce ar permite economii de scară care sporesc productivitatea. Atunci când există o prezență substanțială a ÎPS pe piață, guvernele trebuie să garanteze neutralitate concurențială, ceea ce înseamnă că (i) toate întreprinderile, fie publice sau private, interne sau străine, au 105 De notat că ÎPS S.A. mari nu sunt luate în considerare, cum ar fi "MOLDTELECOM" (telecomunicații), "TERMOELECTRICA" (producerea energiei), "RETELELE ELECTRICE DE DISTRIBUTIE NORD" (transmiterea și distribuirea electricității) și "Barza Albă" (vinuri). 106 De notat că în cazul în care analiza ar lua în considerare piețele efective de pro duse relevante, acest număr ar spori considerabil. 92 de a face cu același set de norme într-o piață anume, și că (ii) actorii pe piață nu trebuie să primească nici un avantaj concurențial care nu este disponibil tuturor concurenților reali sau potențiali, cum ar fi ajutoarele oferite de stat către ÎPS sale din cauza deținerii acestora în proprietate.107 Pași incipienți spre reformă În ansamblu, guvernul R. Moldova a întreprins pași spre o agendă de reformare a ÎPS, dar mai rămân încă niște lacune în implementare. În legea concurenței adoptată în 2012 nu există scutiri antitrust pentru ÎPS, iar controlul ajutoarelor de stat se aplică în mod egal companiilor private și celor publice. În 2017, printr - o hotărâre de guvern108 a fost transferată către Agenția Proprietății Publice gestionarea numeroaselor ÎPS, anterior supravegheate de ministerele de ramură, abordând unele dintre problemele asociate cu suprapunerea potențială a dreptului de proprietate, managementul și reglementarea ÎPS.109 Prestarea serviciilor de stat și elaborarea politicilor sociale sau de reglementare este pe larg incompatibil cu dreptul de proprietate, care este determinat de recuperarea costurilor, responsabilizare și crearea valorii. Noua legislație este importantă pentru a separa organul public care exercită drepturile de proprietate în ÎPS de organul sau organele publice care reglementează sectorul în care funcționează compania.110 Totuși, implementarea trebuie să urmeze reformele juridice recente. A se vedea exemplul sectorului căilor ferate în Boxa 9. 107 OECD, Mese rotunde privind politica, întreprinderile de stat și principiile neutralității concurențiale (Banca Mondială, 2009); China, Integrarea principiilor neutralității concurențiale în cadrul ce guvernează operațiunile ÎPS – Lecții din practica internațională (2016). 108 Hotărârea Guvernului nr. 902/2017. 109 Această problemă încă există în anumite sectoare, în special în transportul fer oviar, unde Ministerul Economiei este și reglementatorul și proprietarul ÎS "Calea Ferată din Moldova". Sectorul este unul dintre puținele rețele sau sectoare de utilitate din țară fără un reglementator independent. Serviciile de cale ferată sunt monopoluri legale. 110 Aceasta, însă, urmează să fie pe deplin implementat. Acest cadru de 6 luni s-a extins asupra primelor 4 luni în 2018. Reforma instituțională a managementului proprietății publice are o etapă tranzitorie care este acoperită până la sfârșitul anului 2017. Până la implementarea deplină și ministerele gestionează ÎPS. Serviciile de cale ferată și agenția apelor sunt exemple de control al ÎPS din partea reglementatorului. A se vedea HOTĂRÂREA Nr. 882 din 22.10.2014, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenției "Apele Moldovei", a structurii și a limitelor sale. 93 Boxa 9. Lipsa reglementărilor pro-concurențiale, conflictul de interese și un reglementator independent în serviciile de cale ferată Combinația (i) suprapunerea potențială a dreptului de proprietate asupra ÎPS, managementului ÎPS și reglementării sectorului, (ii) lipsa nomelor de acces, (iii) monopol legal asupra pachetelor de servicii oferite de ÎPS și (iv) reglementarea restrictivă a piețelor conexe afectează rezultatele de piață. În primul rând, R. Moldova nu are un reglementator independent pentru serviciile feroviare, ceea ce poate crea conflicte de interese în sector și facilita capturarea. În al doilea rând, acest risc este accentuat prin faptul că actualmente în R. Moldova lipsește legislația care să garanteze accesul egal și nediscriminatoriu la transportul feroviar, un serviciu-cheie pentru lanțurile de valoare agricole relevante. În al treilea rând, R. Moldova trebuie să ia în considerare eliminarea monopolului legal, în același timp, promovând separarea serviciilor de întreținere a infrastructurii de serviciile de transport, permițând intrarea investitorilor privați și a concurenței potențiale. În cele din urmă, până în 2014, o ÎPS a deținut monopolul asupra vânzărilor biletelor de pasager. De când această piață a fost deschisă, cel puțin șase noi actori au intrat pe piață, însă ÎPS încă are o prezență semnificativă: în iunie 2015 existau șase terminale de autobuse proprietate privată și 26 deținute în proprietate de gara de trenuri și de autogări. Date fiind toate restricțiile care afectează aceste servicii, Consiliul Concurenței trebuie să lucreze atât la aplicarea normelor antitrust pentru a curma și sancționa comportamentul anti-concurențial, cât și la pledarea pentru politici sectoriale mai puțin restrictive. În acest context, în 2012, Consiliul Concurenței a constatat că ÎPS feroviară a abuzat de poziția sa dominantă pe piața serviciilor de transport feroviar din R. Moldova, aplicând tariful său internațional pentru serviciile de transport feroviar prestate intern. ÎPS a fost sancționată cu amendă de 1.389.04 mii lei pentru practica sa anti-concurențială de discriminare a prețurilor în conformitate cu cadrul juridic actual cu privire la concurență din R. Moldova. Sursa: Personalul Băncii Mondiale în baza Consiliului Concurenței, Republica Moldova, Raport de activitate al Consiliului Concurenței. (2015): 16, 39. În R. Moldova nu există suficiente mecanisme pentru a separa activitățile comerciale de cele necomerciale ale ÎPS și pentru a determina și monitoriza costul adevărat al obligațiilor serviciului public (GBM 2015). Deși ÎPS trebuie să fie adecvat compensate de către stat pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public – prin definiție operează în deficit – companiile nu trebuie să fie supra-compensate. În lipsa unei cuantificări clare a costurilor obiectivelor necomerciale ale ÎPS, este greu de estimat dacă performanța ineficientă se datorează unui management greșit sau poverii mari impuse de către stat (a se vedea studiul de caz “Costul pâinii sociale” în Boxa 10). Mai important, ÎPS pot folosi fonduri din supra-compensare pentru subvenționarea încrucișată a activităților comerciale, ceea ce se poate solda cu prejudicierea concurenței, investițiilor și productivității. Aceasta în special este relevant luând în considerare că ajutoarele de stat pentru Serviciile de Interes Economic General (SIEG) au constituit 22 de procente din toate ajutoarele de stat raportate (majoritatea fiind sub formă de înlesniri fiscale și transferuri bugetare în perioada 2014-16), ceea ce a constituit circa 1 procent din PIB-ul țării. Consiliul Concurenței trebuie să evalueze eficient ajutorul de stat acordat către SIEG, asigurându-se că acesta este utilizat după destinație, monitorizându-i aplicarea. 94 Boxa 10. Costul pâinii sociale S.A. "Franzeluța" este cea mai mare întreprindere de produse de panificație din R. Moldova. Guvernul central deține circa 53 procente din acțiunile sale. În afară de produsele sale comerciale, întreprinderea trebuie să producă și ”pâine socială” ieftină. În 2015, costul aproximativ al unei ”pâini sociale” a fost de 5,70 lei, în timp ce prețul de vânzare stabilit de guvern era 1.50 lei. În 2014, la adunarea anuală a acționarilor SA "Franzeluța”, acționarii au discutat necesitatea reorientării producției doar spre produse de panificație și altele rentabile. Acționarii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la vânzarea ”pâinii sociale” sub costurile de producție și efectul asupra rezultatelor operaționale, și au solicitat o compensare adecvată de la guvern pe lângă asigurarea simbolică cu grâu din rezervele de stat. Întreprinderile de panificație private din R. Moldova estimează că costul de producere a ”pâinii sociale” este de trei ori mai mare decât prețul de vânzare, susținând că poziția dominantă și politica de prețuri a SA ”Franzeluța” controlată de către stat poate ruina nu doar piața de panificație, dar și întreprinderea propriu- zisă. Este important de notat că, pe lângă utilizarea întreprinderii sale pentru a vinde produse în pierdere, statul deja controlează marja de vânzare cu amănuntul atât pentru făina de grâu, cât și pentru pâine. Garantarea securității alimentare și a accesibilității bunurilor de primă necesitate este un obiectiv de politică valabil. Totuși, statul poate reevalua dacă toate aceste măsuri sunt necesare pentru realizarea scopului respectiv și dacă costurile efectiv sunt mai mici decât beneficiile. În special într-un sector unde există investiții private de-a lungul întregului lanț valoric (producerea grâului, producerea făinii și pâinii), intervenția statului ar putea elimina actorii eficienți și denatura rezultatele de piață, productivitatea și locurile de muncă. Sursa: Personalul Băncii Mondiale în baza GBM, Republica Moldova. Suport întreprinderilor de stat (ÎS). Diagnostică preliminară și evaluarea reformelor. Faza I (Banca Mondială, 2017): 29-30. Lipsa neutralității de reglementare se reflectă în diferite norme corporative, beneficiind anumite tipuri de ÎPS. R. Moldova menține un regim juridic paralel cu legi separate cu privire la întreprinderile municipale și cele aflate în proprietatea guvernului central (Întreprindere Municipală – Î.M. și Întreprindere de Stat – Î.S.) și Societățile pe Acțiuni – S.A..111 Lipsa neutralității de reglementare afectează dimensiunile managementului și performanței de afaceri, de la obligațiile contabilității financiare până la faliment și lichidare. De exemplu, proprietatea de stat din domeniul public, gestionată de ÎPS, de regulă nu se află în proprietatea ÎPS și nu este supusă dreptului privat, ceea ce înseamnă că nu poate fi afectată de prejudicii sau datorii și nici nu se supune vreunui termen de prescripție.112 În mod similar, doar ÎPS identificate ca ”entități de interes public” au obligația să respecte legislația privind guvernarea corporativă și normele internaționale de raportare financiară, ceea ce înseamnă că toate celelalte ÎPS (inclusiv SA) nu trebuie să se conformeze cu codul de guvernanță, recent adoptat.113 Pe lângă aceasta, deși există norme cu privire 111 Legea 146 din 16 septembrie 1994 se aplică ÎPS, reglementând instituirea, administrarea și eventual lichidarea întreprinderilor ce execută atribuții de stat și care au doar un singur proprietar, Statul. Guvernarea SA este reglementată prin Legea 1134 di n 2 aprilie 1997. 112 Întreprinderile de stat și municipale din R. Moldova în principal sunt guvernate de trei legislații: Legea cu privire la întreprinderea de stat, aprobată în 1994, Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, aprobată în 1999, și Legea privind administrația publică locală, aprobată în 2006. În timp ce Legea 146 din 16.09.94 se aplică ÎPS, reglementând crearea, administrarea și eventual lichidarea întreprinderilor care execută atribuți i de stat și care au doar un singur deținător, Statul, guvernarea SA este reglementată de Legea 1134 din 2.04.97 care prevede un cadru standard pentru toate companiile. 113 A se vedea legea contabilității nr. 113 din 27.04.2007; A se vedea Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare Nr. 67/10 din 24.12.2015 cu privire la aprobarea Codului de guvernanță corporativă, disponibilă la http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=363619&lang=1. 95 la minimul de dividende care să fie debursate în fiecare an de către ÎPS, guvernul scutește unele companii publice de această obligație, permițându-le unor actori aleși să-și reinvestească profiturile.114 Mai mult, lipsa clarității la aplicarea înlesnirilor fiscale, cerințele limitate privind achizițiile publice, precum și restricțiile de comerț care afectează sectoarele controlate de ÎPS pot în continuare denivela terenul de joc. În același timp, legislația cu privire la achizițiile publice, recent adoptată, nu se aplică unui șir de sectoare în care ÎPS concurează cu actori din sectorul privat, în același timp deținând poziții relevante pe piață, de exemplu, servicii în sectorul energetic, al apei, al transporturilor și poștale, servicii media audiovizuale și rețele publice de telecomunicații.115 În mod similar, chiar și sectoarele care sunt acoperite de normele privind achizițiile publice și contează pe furnizori privați încă sunt dominate de ÎPS din cauza eforturilor de achiziție insuficiente. De exemplu, întreținerea drumurilor este un segment relevant al industriei construcțiilor din R. Moldova care actualmente este dominat de sectorul public: finanțarea aferentă întreținerii drumurilor a sporit de la 583 milioane lei în 2010 la 1.116 milioane lei în 2014 – circa 1 procent din PIB.116 Deși sectorul privat are capacitatea să presteze servicii de construcție a drumurilor, guvernul este încă timid în promovarea licitațiilor deschise pentru aceste tipuri de servicii.117 Toate aceste domenii sugerează că politicile menite să îmbunătățească transparența și supravegherea guvernului ar promova neutralitatea competitivă pe piețele moldovenești de bunuri și servicii. Ajutoarele de stat: efecte asupra concurenței Dacă nu sunt întocmite cu atenție, măsurile de suport direct din partea statului către actorii pieței, fie că sunt din sectorul public, fie din cel privat, pot fi în detrimentul creșterii productivității. Statul poate direct susține actorii pieței prin diverse forme, inclusiv scutiri fiscale, garanții la împrumuturile acordate, acordarea resurselor sub prețul pieței, subvenții și injecții de capital. În multe jurisdicții, inclusiv în R. Moldova, au fost elaborate cadre privind ajutoarele de stat care să incorporeze principiile concurenței în măsurile de suport ale statului și astfel să minimizeze distorsiunile economice. Este important ca astfel de cadre să definească care tip de suport de stat este potențial defavorabil (și care nu este) și ce trebuie să se facă pentru a minimiza distorsiunile economice, în același timp promovând obiectivele de politici planificate, cum ar fi crearea locurilor de muncă, reducerea poluării, promovarea dezvoltării regionale, investirea în cercetare și dezvoltare sau sporirea accesului la servicii sau bunuri. În acest context, măsurile de suport din partea statului care nu se încadrează în definiția ajutorului de stat pe larg pot fi definite ca “un avantaj în orice formă acordat în mod selectiv întreprinderilor autorităților publice naționale”. În R. Moldova ajutoarele de stat au ajuns la 4,9 procente din PIB în 2011-13 (OMC 2015), descrescând la 4,3 procente în 2014-16. Majoritatea transferurilor respective au fost înlesniri fiscale (renunțări la veniturile bugetare) – în medie constituind circa 85 de procente în întreaga perioadă.118 Transferurile în buget au constituit aproximativ 15 procente din întregul suport în decursul perioadei. 114 A se vedea Hotărârea nr. 482 din 25.06.2014 privind scutirea anumitor agenți economici de plata dividendelor sau divizarea în bugetul de stat a unei părți din profitul net obținut în 2013. 115 A se vedea articolul 4, Legea Nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice. 116 A se vedea Raportul OMC privind examinarea politicii comerciale de către secretariatul Republica Moldova (WT/TPR/S/323, 2015). Disponibil la https://www.wto.org/english/tratop_e/tpr_e/s323_sum_e.pdf. 117 A se vedea Studiul privind Concurența în sfera achizițiilor publice în Republica Moldova. Suport Consiliului Concurenței din Republica Moldova. EuropeAid/136194/DH/SER/MD. 118 Aceasta este evident când se examinează prin prisma furnizorilor de ajutoare de stat. Aguiar-Falco (2018) raportează că majoritatea ajutoarelor de stat– aproximativ trei sferturi – au fost acordate de serviciul vamal. 96 Boxa 11. Caracteristicile pieței, ajutoarele de stat și intervențiile de politici care afectează concurența în serviciile de transport aerian Călătoriile aeriene spre și din Republica Moldova se caracterizează prin opțiuni limitate și costuri înalte. Există câteva caracteristici ale pieței care pot împiedica rezultate de piață mai bune, cum ar fi monopolul de facto asupra serviciilor terestre, lipsa neutralității concurențiale și controlul prețurilor. • Concesionarea Aeroportului Chișinău, valabilă pentru mai mult de 40 de ani, nu a contat pe un proces de licitație deschisă, iar beneficiile concesionate de către stat investitorului câștigător nu au fost examinate în baza regimului de control al ajutoarelor de stat. Infrastructura dispune de puține stimulente pentru ca să fie gestionată cu eficiență. • Deși serviciile terestre la aeroport sunt deschise intrării, pare să existe o lipsă de concurență într-o multitudine dintre ele, inclusiv realimentarea cu combustibil a aeronavelor la Aeroportul Chișinău care pare să fie un monopol de facto al unei companii private. • Air Moldova, controlată de guvern până în octombrie 2018 și principalul furnizor de servicii de transport aerian, se spune că ar fi primit ajutor de stat în sumă de 21 milioane lei în 2014 și de 75 milioane lei în 2017. Aceste sume în combinație au constituit 18 procente din activele sale din 2018, în timp ce compania funcționează cu pierderi semnificative și continui – în 2017 pierderile au constituit 190.424.990,00 lei, iar capitalul a fost deja raportat ca fiind negativ cu mai mult de 80 milioane de lei. • În cele din urmă, prețurile la zborurile regulate sunt reglementate în baza Regulamentului Autorității Aeronautice Civile a Republicii Moldova (AAC) nr. 88/GEN din 17.12.2001. ACC poate refuza “prețurile abuzive” (fie excesiv de ridicate, fie excesiv de reduse), însă modalitatea determinării acestora este îndoielnică. Controlul prețurilor poate împiedica grav dinamica pieței, investițiile și productivitatea în sector fără ca să existe disfuncționalități ale pieței care ar justifica astfel de intervenții. Sursa: Personalul Băncii Mondiale în baza GBM, Moldova: Minimalizarea distorsiunilor în funcționarea piețelor. Analiza elementelor de ajutoare de stat în raport cu concesionarea aeroportului (2014). În Capitolele 2 și 4 ale prezentului raport sunt discutate în detaliu deficiențele înlesnirilor fiscale în R. Moldova. După cum se demonstrează, acestea tind să fie insuficient de specifice, fără obiective clare, nemonitorizate din punctul de vedere al performanței, precum și slab administrate. Astfel, acestea pot pur și simplu irosi resursele și micșora veniturile fiscale care ar putea fi folosite în scopuri mai productive. Mai important, acestea până la urmă pot distorsiona concurența de piață, oferind avantaje nepotrivite unor actori anumiți care pot împiedica intrarea și/sau extinderea companiilor eficiente și împiedica investițiile. Transportul aerian este un exemplu (A se vedea Error! Reference source not found.). Aici îngrijorarea este că efectele anti-concurențiale ale ajutoarelor statului în mod direct poate subcota productivitatea, inclusiv creând sau protejând actorii dominanți, astfel facilitând comportamentul anti- concurențial, descurajând beneficiarii să sporească eficiența productivă și inovația sau eliminând de pe piață non-beneficiarii care de altfel ar fi mai eficienți sau egal de eficienți ca beneficiari. Nu se cunoaște ce porțiune din cele 4,3 procente din PIB au plecat la ÎPS, comparativ cu investitorii străini din ZEL-uri, către companiile interne private, sau către părțile descentralizate ale statului pentru transfer către economia privată. Este probabil că multe dintre ”ajutoarele sectoriale”, înregistrate în Raportul privind ajutoarele de stat (2016) au plecat la ÎPS. Acestea au fost stimulente fiscale și subvenții care în medie au constituit 17 procente din totalul ajutoarelor de stat, sau circa 0,8 procente din PIB în perioada 2014-16. Același lucru este valabil și în cazul ajutoarelor de stat oferite ca compensație pentru serviciile de interes economic general (SIEG). În R. Moldova, majoritatea acestora au fost oferite de către ÎPS și au constituit 97 22 de procente din totalul ajutoarelor din perioada 2014–2016.119 Din ajutoarele de stat rămase, partida cea mare a plecat spre ajutoarele ”orizontale” – cercetare și dezvoltare, protecția mediului, susținerea ÎMM și instruire – precum și către programele de dezvoltare regională, patrimoniul cultural și ajutoare în caz de calamități naturale.120 A se vedea Anexa 12 pentru o divizare detaliată a ajutoarelor de stat în baza obiectivelor acestora. Sporirea monitorizării și transparenței ajutoarelor de stat ar promova concurența Deși cadrul ajutoarelor de stat, bazat pe standardele UE, există din 2012, implementarea efectivă a normelor cu privire la ajutoarele de stat de către toți partenerii publici iese în evidență ca principala constrângere care duce la un teren de joc denivelat în R. Moldova. Pentru 2016, Ministerul Finanțelor și administrațiile sale subordonate au prezentat informații incomplete despre măsurile de suport sub formă de stimulente fiscale. Un grup operativ comun de la Ministerul Finanțelor și Consiliul Concurenței au estimat ajutoare neraportate de circa 3.000.000 mii, constituind 110 procente din volumul raportat pentru 2016. Majoritatea măsurilor de suport raportate pentru perioada 2014-16 au fost acordate de către Autoritatea Vamală, ceea ce a constituit circa 88 de procente din totalul măsurilor raportate în 2016.121 La monitorizarea ajutoarelor de stat existente trebuie să se acorde prioritate identificării și analizei ajutoarelor de stat acordate către ÎPS mari, în special sub formă de scutiri fiscale, precum și armonizarea acestora cu prevederile despre ajutoarele de stat.122 Mai mult, este important de a garanta că programele țării de promovare a investițiilor sunt în conformitate cu cadrul acesteia pentru controlul ajutoarelor de stat, de exemplu, cu criteriile pentru ajutoarele de stat pentru dezvoltarea regională, în vederea evitării restricțiilor potențiale pentru concurență, așa cum se discută în mod corespunzător în capitolul despre ISD.123 Altfel, scutirile deseori se vor solda cu un comportament neproductiv vizând profitul cu orice preț din partea companiilor doritoare să obțină stimulente. Există riscul de costuri administrative înalte atât pentru companii, cât și pentru stat prin intermediul procedurilor împovărătoare de acordare și monitorizare a stimulentelor, precum și de distorsiuni economice ce rezultă din realocarea resurselor către sectoarele care beneficiază de stimulente. Aceste și multe alte riscuri au fost identificate de către o evaluare tehnică a GBM privind posibila prezență 119 Dat fiind volumul semnificativ de ajutoare de stat acordate către SIEG în anii recenți– în medie 1 procent din PIB pe an în perioada 2014-16 -, Consiliul Concurenței trebuie să consolideze transparența și responsabilitatea pentru a garanta că întreprinderea beneficiară cu adevărat își execută obligația de serviciu public și că obligațiile respective sunt clar definite. A se vedea regulamentul privind ajutoarele de stat acordate beneficiarilor care prestează servicii de interes economic general, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței Nr 11 din 30 august 2013. 120 În perioada 2014-15, SIEG de asemenea a primit o porțiune mare de taxe și subvenții (35 procente și, respectiv, 19 procente), dar până în 2016 acestea au fost reduse la 8 procente din total. 121 Pe lângă volumul considerabil de ajutoare neraportate, Consiliul Concurenței analizează doar o fracțiune din ajutoarele raportate. Din ajutorul total oficial raportat pentru 2016 (2.670.798 mii lei), doar suma de 54.444 mii lei (2,04 procente din valoarea totală raportată) a fost analizată și autorizată de către Consiliul Concurenței. Aceasta înseamnă că, în pofida existenței cadrului de ajutoare de stat, 98 de procente din ajutor cad printre crăpăturile sistemului. Majoritatea valorilor respective se referă la ajutorul existent (măsuri puse în aplicare înainte de legea cu privire la ajutorul de stat din 2012), ceea ce înseamnă că schemele respective nu au fost supuse unei analize minuțioase. În acest context, este necesar de a aprofunda capacitatea Consiliului Concurenței de a revizui sistematic ajutoarele existente, în special cele care sunt specifice sectoarelor sau debursate prin înlesniri fiscale. 122 Monitorizarea ajutoarelor de stat în derulare este una dintre responsabilitățile Consiliului Concurenței. Potrivit art. 20 al Legii cu privire la ajutorul de stat și punctul 84 al Regulamentului privind forma de înștiințare, Consiliul Concurenței monitorizează ajutoarele de stat în derulare pentru a verifica respectarea prevederilor actelor juridice în baza cărora acestea au fost acordate, cât şi a deciziilor de autorizare pe care aceasta le-a emis. În acest sens, în perioada 2014-16 au fost monitorizate 19 măsuri de suport autorizate de Plenul Consiliului Concurenței. Cazurile monitorizate au inclus ajutorul acordat către ÎPS în sectoarele apei, gestionării deșeurilor, poștei și electricității. Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pe parcursul anului 2016. 123 Criteriile de eligibilitate pentru ajutorul de stat este definit de către Regulamentul privind ajutorul de stat pentru dezvoltare regională, aprobat de Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței Nr. 4 din 30.08.13. 98 a elementelor de ajutoare de stat distorsionante în legislația privind Zonele Economice Libere (ZEL) din R. Moldova.124 Studiul a constatat că stimulentele fiscale pentru rezidenții ZEL trebuiau considerate ca ajutor operațional, ceea ce, în principiu, este interzis de cadrul privind ajutoarele de stat. Potrivit Acordului de Asociere semnat cu UE, R. Moldova s-a angajat să aducă beneficiile ZEL în conformitate cu normele sale privind ajutoarele de stat și cu standardele UE până în 2024. În cele din urmă, Consiliul Concurenței a elaborat un registru al ajutoarelor de stat pentru a colecta informații detaliate de la diferite organe de stat care acordă ajutoare în R. Moldova. Implementarea acestuia a început în 2015, iar în 2016 a fost aprobat un regulament cu privire la registru prin Hotărârea Guvernului nr.1112 din 06.10.2016. Până la sfârșitul 2016, 88 procente din entități care raportează ajutoarele de stat și-au completat prezentările prin intermediul sistemului electronic.125 Această inițiativă este esențială pentru generarea nivelului de transparență necesar pentru a garanta că ajutoarele de stat acordate în R. Moldova nu distorsionează concurența în mod considerabil. Pasul următor ar fi punerea acestei baze de date la dispoziția publicului, stimulând responsabilizarea. Controlul prețurilor în loc de concurență: o modalitate de a îmbunătăți productivitatea? Controlul prețurilor poate avea efecte negative neintenționate asupra piețelor.126 Acesta poate acționa ca un punct focal pentru coluziune și poate duce la alocare de resurse insuficiente și costuri mari pentru susținerea politicii de către stat. Plafoanele de prețuri pot duce la reduceri de furnizări sau la deficite care mai degrabă ar afecta decât ar fi beneficia consumatorii și ar putea reduce calitatea sau inovarea. Prețurile minime, pe de altă parte, împiedică companiile mai eficiente să concureze în dimensiunea prețurilor. În general, reglementarea prețurilor – pentru a mima rezultate competitive – se folosește doar pe piețele unde există un monopol natural.127 În vederea promovării obiectivelor fie sociale, fie economice prin reglementarea prețurilor, guvernul trebuie să poată diferenția între produsele și serviciile care ar putea fi furnizate de actorii din sectorul privat în condițiile de piață prevalente și piețele care sunt caracterizate de monopoluri naturale – cu subadiditivitate de costuri – și necesită un control al tarifelor pe termen lung. În cazul când concurența este limitată ca rezultat al reglementărilor sau altor intervenții ale statului, tipic ar fi mai eficient de găsit alternative cu un grad mai mic de denaturare pentru reglementările respective (spre exemplu, eliminarea restricțiilor de import sau eliminarea drepturilor de monopol) decât controlul prețurilor. Pe piețele concurențiale fiabile cu câțiva actori – ca un cazul majorității bunurilor de primă necesitate și a serviciilor de vânzare cu amănuntul – controlul prețurilor poate acționa ca un punct focal pentru coluziune și poate duce la alocare de resurse insuficientă și costuri mari pentru susținerea politicii de către guverne. În cazul specific de control al marjelor, guvernul își asumă riscul de a permite abuzul de puterea de piață sau căutarea unor avantaje personale odată ce apare asimetrie informațională între furnizorii de bunuri 124 A se vedea GBM, Moldova: Minimalizarea distorsiunilor pentru piețele funcționale. Analiză a elemente lor ajutoarelor de stat în raport cu Zonele Economice Libere (2014). 125 Consiliul Concurenței a elaborat un portal electronic cu privire la ajutoarele de stat pentru a spori transparența ajutoarelo r de stat care au fost acordate. Peste 170 de entități publice au raportat ajutoare de stat Consiliului Concurenței în perioada 2014-16 (Raport privind ajutoarele statului, 2016), în timp ce un număr similar de funcționari publici au fost instruiți în elaborarea, analiza și raportarea ajutoarelor de stat în Consiliul Concurenței și în administrația centrală și locală. Aceste acțiuni au fost susținute prin intermediul Proiectului pentru climatul investițional global privind concurența al Grupului Băncii Mondiale (P595187) – Proiectul Pilot de asistență tehnică privind consolidarea cadrului de control al ajutoarelor de stat (2013-2016). 126 De exemplu, rezultatele unui studiu recent cu privire la impactul controlului specific al prețurilor la produsele din supermarket în Argentina în perioada 2007–2015 demonstrează că, contrar impresiilor generale, companiile compensează controlul prețurilor introducând diverse produse noi la prețuri mai mari. A se vedea Diego Aparicio și Alberto Cavallo. “Controlul specific al prețurilor la produsele din supermarket” (Documentul de lucru NBER Nr. 24275, 2018): Feb. Disponibil la http://www.nber.org/papers/w24275. 127 99 și reglementatori cu privire la costurile de producere, transport și vânzarea cu amănuntul. În R. Moldova, deși nu există nici un principiu de piață clar pentru intervenții, guvernul controlează prețurile de vânzare cu amănuntul la combustibil, tutun, farmaceutice, servicii de transport aerian și câteva produse alimentare. În cazul în care apar necesități circumstanțiale de a interveni pe piețele respective, de exemplu, din cauza unor majorări de prețuri de scurtă durată la produsele relevante sociale, există mecanisme de minimizare a distorsiunilor potențiale. Prețurile trebuie stabilite independent de producători, să aibă un termen anumit și să fie revizuite periodic. Actorii de politici de asemenea trebuie să evalueze politicile alternative mai puțin restrictive, cum ar fi subvențiile mai degrabă pentru consumatori decât pentru producători. În același timp, statul trebuie să limiteze controlul tarifelor la sectoarele și segmentele de piață caracterizate de monopoluri naturale – cum ar fi apa și canalizarea, transportul de energia electrică și comercializarea cu ridicata a gazelor. În unele cazuri, ar fi necesar de reglementat nu doar prețurile de acces, ci și prețurile finale pe piața din aval până când serviciile sunt separate și până când apar reglementările care permit concurența pe piețele din aval. Pe de altă parte, piețele din aval ale monopolurilor naturale care deja funcționează în baza principiilor concurenței nu trebuie să fie vizate de controlul prețurilor. Produsele alimentare: prețuri mai mari, furnizări mai mici? Cazul produselor alimentare este un exemplu bun. Guvernul controlează marjele a 13 produse de primă necesitate (A se vedea Boxa 12). Produsele alimentare clasificate ca fiind de importanță socială își au marjele de vânzare cu amănuntul controlate, ceea ce înseamnă că prețurile trebuie să fie egale cu costurile de achiziție angro plus o marjă definită de guvern. Nu este clar cum guvernul monitorizează sau verifică costurile efective ale costurilor angro. Vânzătorii trebuie să facă o diferențiere între marja angro și cea aplicată în facturi, dar legislația nu spune nimic cu privire la raportarea costurilor. Pentru bunurile cele mai afectate, marja maximă este 20 procente; pâinea are un plafon al marjei de 10 procente. Mai important, deși bunurile selectate sunt parte din coșul cu alimente de bază, majoritatea acestora ar putea fi asigurate de actori din sectorul privat în condiții de piață liberă, iar politica nu clarifică disfuncționalitățile pieței care justifică controlul acestor prețuri. Pe lângă riscurile impuse de politicile regulate de control al prețurilor, controlul marjelor într-un mediu de asimetrie informațională între reglementator și actorii de pe piață poate duce la costuri exagerate pentru depășirea restricțiilor de marjă, ceea ce poate duce la prețuri finale sporite și potențial poate facilita coluziunea. A se vedea Boxa 13 privind interacțiunea dintre diferite intervenții ale statului, inclusiv controlul prețurilor și alte caracteristici ale pieței în vederea reducerii concurenței. 100 Boxa 12. Lista produselor sociale importante (Poziții tarifare conform Nomenclatorului Combinat de Bunuri) Bunurile includ: 1. Pâinea până la 600 de grame (1905) 2. Colacul până la 300 de grame (1905) 3. Laptele de la vacile de lapte cu conținutul de grăsime până la 2,5 procente (excluzând laptele ultra pasteurizat - UHT) 3 (0401) 4. Chefirul cu conținutul de grăsime până la și inclusiv de 1,0 procent (0403) 5. Brânza proaspătă de vaci cu conținutul de grăsime până la 5 procente inclusiv, care nu conține zahăr adăugat (0406) 6. Grăsimea din laptele de vacă conținând mai puțin de 10 procente de grăsime (0401) 7. Grăsimea din laptele de vacă conținând mai puțin de 79.0 procente de grăsime (0405) 8. Uleiul de floarea soarelui, cu excepția uleiului dezodorizat (1512) 9. Făina de grâu, excluziv făina de grâu dur (1101) 10. Orez, exclusiv orezul specializat (1006) 11. Hrișca (1008) 12. Crupe, inclusiv grișul și ovăsul (1103, 1104) 13. Preparate pentru sugari și pentru copiii mici (0402) La vânzarea produselor sociale importante, persoanele juridice și fizice sunt obligate să indice prețul de cumpărare sau prețul de livrare și valoarea suplimentelor comerciale cumulative aplicate. În caz de încălcare a formării și aplicării prețurilor la produsele sociale importante, persoanele juridice și fizice vor fi trase la răspundere în baza legislației civile și penale. Sursa: Personalul Băncii Mondiale în baza Hotărârii Guvernului nr. 774 din 20.06.2016 privind prețurile de marketing a produselor sociale importante Rezultatul pare să fie prețuri de consum mai mari și mai puțină concurență. Prețurile de vânzare cu amănuntul la produsele alimentare pentru anumite produse în medie pare să fie mai mare decât în țările comparatoare, indiferent de prezența controlului marjelor. Statul reglementează prețurile unor produse alimentare social importante, inclusiv laptele, pâinea, orezul și brânzeturile, care fac parte din eșantionul din Tabelul 3. Compararea prețurilor la produsele alimentare în R. Moldova cu cele din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și anumite țări ECA (Bulgaria, Croația, Georgia, Kazahstan, România și Ucraina) arată că prețurile medii sunt cu circa 53 de procente mai mari în R. Moldova, după verificarea cererii potențiale și a factorilor de cost, cum ar fi venitul pe cap de locuitor, costurile de import și ratele tarifelor (Tabelul 3).128 Acest rezultat se bazează pe o comparație a 14 produse individuale atât la nivel de țară, cât și la nivel municipal (Chișinău vizavi de orașele comparatoare) cu orașele comparatoare de peste hotare. Analiza la nivelul produselor sugerează că 71 de procente din produse au prețuri semnificativ mai mari din punct de vedere statistic la nivel național, iar 64 de procente dintre acestea au prețuri mai mari in municipiul principal (a se vedea Anexa 7). 128 A se nota că acest exercițiu este o medie pentru toate cele 14 produse incluse în baza de date Numbeo, în modul diferențiat în notele Tabelului 1 și 2. Din aceste 14 produse, doar 4 sunt incluse în lista controlului prețurilor: laptele, pâinea, brânzeturile și orezul. După cum se discută mai jos, chiar și la unele produse marjele cărora sunt controlate de către stat, cum ar fi brânzeturile și orezul, prețurile medii par să fie mai mari în R. Moldova. Însă pentru pâine și lapte, și alte produse afectate de control marjelor, prețurile din punct de vedere statistic nu sunt diferite în R. Moldova și țările comparatoare. A se vedea Anexa 7 pentru o comparație după produse a nivelurilor prețurilor în R. Moldova comparativ cu țările OECD și Chișinău și anumite orașe din OECD. 101 Tabelul 3. Analiza comparativă prețurilor: R. Moldova vs. țările comparatoare din OECD și anumite țări ECA (1) (2) (3) R. Moldova 0.573*** 0.576*** 0.536*** (0.148) (0.151) (0.165) *** *** Registrul PIB pe cap de locuitor PPP (2011 internațional $) 0.698 0.686 0.705*** (0.078) (0.084) (0.093) Registrul costului de import -0.049 -0.044 (0.089) (0.088) Rata tarifară, aplicată 0.033 (0.040) Nr. observațiilor 2712 2712 2712 R-pătrat 0.868 0.869 0.871 Sursa: Notele personalului Băncii Mondiale: Rezultatele sunt dintr-o regresie OLS folosind datele din 2013-2017 din Numbeo. Variabila dependentă este logaritmul prețurilor de piață ($/kg) ale următoarelor produse: Lapte (normal, 1 litru), Pâine albă proaspătă (500g), Orez (alb, 1kg), Ouă (12), Brânză locală (1kg), Aripioare de găină (dezosate, fără piele, 1kg), Pulpă de vită (1kg, sau Carne Roșie Picior din spate, echivalent), Mere (1kg), Banane (1kg), Portocale (1kg), Roșii (1kg), Cartofi (1kg), Ceapă ( 1kg), Salată verde (1 căpățână). Erorile standard grupate la nivel de țară sunt în paranteze ***, **, și * indică importanța la 1 procent, 5 procente și 10 procente. În afară de țările OECD, eșantionul include Bulgaria, Croația, Georgia, Kazahstan, România și Ucra ina. Mai mult, două dintre cele patru produse cu controlul marjelor (brânzeturi și orez) au prețuri mai mari, iar celelalte două nu au prețuri diferite din punct de vedere statistic (pâinea și laptele). Pentru a găsi o soluție durabilă la problemele aferente prețurilor sporite, se recomandă efectuarea unor analize de piață aprofundate în vederea identificării cauzelor de bază a prețurilor potențial înalte și pledării pentru reforme care să stimuleze concurența. De exemplu, restricțiile de import se pot solda cu prețuri sporite. 102 Boxa 13. Caracteristicile pieței și intervențiile de politici în lanțul valoric al uleiului de floarea soarelui Structura pieței. Principalul actor corporativ este integrat vertical de-a lungul lanțului valoric, incluzând producerea agricolă, spațiile de păstrare, producerea uleiului, transportarea și terminalele portuare. Acesta controlează: (i) circa 55.000 ha de teren agricol, majoritatea arendat; (ii) spații de păstrare cu capacitatea de 750.000 tone – circa 20 de procente din producția de grâne anuală a R. Moldova; (iii) circa 80 de procente din cota de piață locală a uleiului îmbuteliat; (iv) propriile parcuri auto, cu peste 40 de camioane și 80 de vagoane pentru grâne închiriate de la ÎPS de transport feroviar; (v) una-două terminale de grâne și unicul terminal pentru uleiul vegetal din portul Giurgiulești; și (vi) între 40 și 50 procente de exporturi de grâne din țară. Intervențiile de politici. În primul rând, marjele vânzărilor cu amănuntul ale uleiului de floarea soarelui sunt controlate. În al doilea rând, în același timp, străinii nu pot cumpăra terenuri agricole în R. Moldova – ceea ce este o restricție clară pentru un teren de joc nivelat și care poate în continuare reduce capacitatea sectorului agricol de a atrage intrări și investiții. În al treilea rând, ajutoarele pentru agricultură – care pot ajunge la 1 procent din PIB – nu sunt acoperite de cadrul ajutoarelor de stat. În al patrulea rând, R. Moldova nu respectă aceleași standarde sanitare și fitosanitare, stabilite de România și UE cu privire la produsele agricole, iar piața laboratoarelor de certificare actualmente este un monopol de facto al unei ÎPS. În cele din urmă, în R. Moldova nu există reguli cu privire la drepturile de acces la serviciile de transport feroviar și de terminal care sunt două impedimente principale de transport și logistică care sunt controlate de actori dominanți. Combinația structurii pieței și a intervențiilor de politici indică câteva riscuri pentru concurență. Combinația unui actor care controlează păstrarea, producerea și logistica exportului cu lipsa dreptului de acces la serviciile de logistică cheie îi lasă pe producătorii independenți de floarea soarelui fără puterea de negociere cu actorii integrați pe verticală. Marjele vânzării cu amănuntul a uleiului de floarea soarelui fiind controlate, cei de-a lungul lanțului cu putere de piață mai mare vor putea păstra marea parte a profitului, înghesuindu- i pe cei care se află în poziții mai slabe și reducând stimulentele pentru intrarea din amonte. În același timp, controlul marjelor poate facilita coluziunea între actorii pieței care vor avea stimulentul să umfle costurile dezvăluite pentru a spori profiturile. În 2013, Consiliul Concurenței a inițiat studii de piață pentru a înțelege dinamica concurenței achiziției, păstrării și transportării grâului și semințelor de floarea soarelui, precum și comercializarea uleiului de floarea soarelui (Hotărârile Plenului nr. 26 din 16.08.2012 și nr. 6 din 25.10.2013). Primele rezultate ale inițiativei Consiliului nu au conținut suficiente indicii de abuz de dominanță, iar Consiliul continuă monitorizarea acestui sector. Dată fiind structura pieței și intervențiile statului care afectează acestor sector, se recomandă monitorizarea continuă a comportamentului pieței. Sursa: Personalul Băncii Mondiale în baza ArtSource: Elaborat de echipa Piețe și Politica Concurenței (2015b); Art. 6, Legea nr. 1308 din 25.07.1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului; Pagina web oficială a Trans-Oil, disponibilă la http://transoilcorp.com; Pagina oficială a Portului Internațional Liber Giurgiulești, disponibil la http://gifp.md/en/news/organic-grain-terminal-operated-by- prograin-organic-srl-opened-at-giurgiulesti-international-free-port/. 103 Produsele farmaceutice Cazul produselor farmaceutice de asemenea este important. R. Moldova controlează și prețurile angro la medicamente și marjele vânzărilor cu amănuntul ale medicamentele cu prescripții și fără. Potrivit articolului 6/1 din Legea nr. 1409/1997 cu privire la medicamente, prețurile la medicamente, indiferent dacă sunt sau nu prescrise de medic, se înregistrează în Registrul de Stat al prețurilor la medicamente.129 Potrivit articolului 20 al Legii nr. 1456/1993 privind activitatea farmaceutică, marjele de profit în comerțul cu amănuntul sunt limitate la plafoanele maxime. Pragurile marjelor diferă de prețul de producere inclus în registru, variind între 16 procente (5 procente pentru angrosiști și 11 procente pentru farmaciile unde prețurile de producere sunt mai mari de 240 lei) și 40 de procente (până la 15 procente pentru angrosiști și 25 de procente pentru farmacii când prețurile de producere cad sub 30 de lei). În același timp, costurile de producție sunt legate la media unui coș de prețuri internaționale revizuite anual130 care în prezent include bunuri din Ungaria, Croația, România, Slovacia, Grecia, Serbia și Lituania. Deși este un obiectiv de politici demn care să garanteze medicamente accesibile pentru populație, statul trebuie să reevalueze dacă controlul marjelor este cel mai eficace mecanism de a atinge acest scop. De exemplu, aplicând restricții similare diferitor segmente de piață (de exemplu, medicamente cu și fără prescripții), politica ar putea descuraja intrarea și investițiile care ar putea duce la o concurență mai mare, mai multă varietate, și potențial la prețuri mai mici la toate produsele, atât la cele esențiale, cât și la cele neesențiale. În mod similar, statul ar putea lua în considerare intervenții mai puțin restrictive, de exemplu, subvenționarea achiziționării medicamentelor esențiale pentru persoanele vulnerabile și nu controlul prețurilor, precum și permiterea actorilor de pe piață să concureze pentru a deveni furnizorul. Luând în considerare că produsele farmaceutice reprezintă o cotă semnificativă din PIB – importurile în 2017 au ajuns la 223 milioane dolari SUA, circa 3 procente din PIB – distorsiunile pe această piață pot avea efecte considerabile atât asupra consumatorilor, cât și a economiei în ansamblu.131 Pe lângă controlul prețurilor, statul mai restricționează și crearea magazinelor farmaceutice de vânzare cu amănuntul. Legea nr. 1456/1993 susține că magazinele subsidiare nou-create trebuie să fie amplasate la cel puțin 250 de metri depărtare de la o ramură farmaceutică existentă. Pot fi folosite și criteriile demografice pentru crearea magazinelor noi – municipiile, orașele, centrele raionale și alte localități cu 3000-4000 de locuitori trebuie să fie deservite de ÎPS deținute de autoritățile orășenești. Consiliul Concurenței a emis o opinie cu privire la unele efecte anticoncurențiale ale legislației respective, care a dus la niște reforme parțiale în 2017.132 Combinația restricțiilor cu privire la locul de amplasare a magazinelor, controlul marjelor la prețurile cu amănuntul, precum și crearea obligatorie a ÎPS în localități mai mici poate împiedica intrarea, investițiile și extinderea sectorului privat. Produsele petroliere 129 Prețurile nu pot fi mai mari decât un anumit prag calculat și aprobat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 525/2010 privind aprobarea și înregistrarea prețurilor la medicamente de la producători. 130 Articolul 4. “(7) prețul de producător la medicamente propus urmează să fie prețul mediu al celor mai mici trei prețuri de producător pentru aceleași medicamente din țările de referință cu care se efectuează comparația, ce au o populație de până la 25 milioane de cetățeni, prevăzute la pct. 7 al prezentului Regulament”. A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 525 din 22.06.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a prețurilor de producător. 131 Aceste restricții pot duce și la un comportament de prețuri de transfer, când companiile importă produse prin părți legate și contabilizează profituri peste hotare, afectând capacitatea actorilor locali de a concura și generând pierderi de venit statu lui. O evaluare mai aprofundată a sectorului farmaceutic este justificată pentru a înțelege dinamica pieței, identifica constrângerile concurențiale și propune soluții de politici pro-concurențiale. 132 A se vedea Consiliul Concurenței. Republica Moldova. Raport de activitate al Consiliului Concurenței în 2017, p. 25. 104 Statul controlează și prețul la produsele petroliere.133 Marjele pentru vânzarea cu amănuntul a produselor petroliere sunt fixate anual și folosite pentru calcularea prețurilor cu amănuntul de plafon (lunar) care să fie aplicate în întreaga țară. Metodologia folosită pentru a calcula marjele și prețurile cu amănuntul din 2016134 a fost revizuită după o consultare publică între iulie și septembrie 2018.135 Pentru 2018, marja a fost fixată la 3,25 lei/litru, iar prețurile cu amănuntul maxime pentru perioada iulie-august 2018 au fost stabilite la 19.01 lei/litru pentru petrol și la 16.89 lei/litru pentru motorină.136 Începând din ianuarie 2019, o modificare la legea produselor petroliere cere aplicarea unei rate a rentabilității maxime anuale de 10 procente la produsele petroliere. În baza acestei legislații, în martie 2019 a fost emisă o nouă metodologie de calculare a prețurilor.137 133 Art. 4. (…) 3. Prețurile de comercializare cu ridicata a gazului lichefiat se stabilesc în baza prețurilor de achiziție conform cotațiilor la bursele petroliere regionale, inclusiv „PLATT’S”, a impozitelor şi taxelor la aceste produse, a consumurilor şi cheltuielilor aferente activității de import şi de comercializare cu ridicata, în conformitate cu standardele naționale de contabilitate, aplicând o rată rezonabilă de rentabilitate, prevăzută în Metodologia formării şi aplicării prețurilor la produsele petroliere. 4. Prețurile de comercializare cu amănuntul a gazului lichefiat se stabilesc în baza prețurilor de vânzare cu ridicata şi a cheltuielilor aferente activității de comercializare cu amănuntul, în conformitate cu standardele naționale de contabilitate, aplicând o rată rezonabilă de rentabilitate, prevăzută în Metodologia formării şi aplicării prețurilor la produsele petrolier e și gazul lichefiat. Legea nr. 461 / 30.07.2001 134 Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Hotărârea nr. 102 din 31.03.2016 privind aprobarea Metodologiei formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere. Disponibilă la http://lex.justice.md/md/364822/. 135 A se vedea pagina web a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. http://www.anre.md/ro/content/anre- ini%C8%9Biaz%C4%83-consultarea-public%C4%83-proiectului-de-modificare-%C8%99i-completare-metodologiei. Monitorul Oficial nr. 285-294 din 03.08.2018 al Legii nr. 152 din 20.07. 18 pentru modificarea Legii nr. 461/2001. 136 Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. HOTÂRÂREA CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE nr.150 / 2018, art. 1. Disponibilă la http://www.anre.md/files/acte/Hotarirea%20nr.150%20MCS2018%20ro.pdf. Marja comercială specifică de 3,25 lei / litru a inclus: furnizorul primei rafinării; costul transportării și asigurării produselor de petrol în alte țări; taxele pentru procedurile vamale și plata pentru emisia poluanților; cheltuielile pentru conversia monetară; transportarea, păstrarea și marketingul produselor petroliere pe teritoriul țării (cheltuielile aferente uzurii activelor fixe în scopuri comerciale, sal arii, asigurarea socială și asigurarea în medicină a angajaților, reparațiile curente ale activelor comerciale, cheltuielile aferente închirierii activelor comerciale; cheltuielile aferente obiectivelor de utilitate comercială, energiei electrice, energiei termice etc.; pierderile reglementare de produse petroliere (perisabilitatea); alte cheltuieli justificate și necesare legate de import și marketingul produselor petroliere principale; precum și profitul din comercializarea cu amănuntul al produselor petroliere. 137 A se vedea pagina oficială a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, disponibilă la http://www.anre.md/ro/content/anre-aprobat-noua-metodologie-privind-formarea-%C8%99i-aplicarea-pre%C8%9Burilor-la- produsele 105 Boxa 14. Controlul prețurilor și practicile anticoncurențiale în vânzarea cu amănuntul: cazul combustibilului Comercializarea cu amănuntul a combustibilului pare să fie o piață relativ concentrată în R. Moldova. Deși circa 70 de actori au licențe de prestare a serviciilor – potrivit Reglementatorului în energetică – trei actori par să controleze cel puțin 50 de procente din cota de piață în țară. Una dintre aceste companii, deținând între 15-20 de procente, este controlată de investitori cu conexiuni politice. Combinația ÎPS de-a lungul lanțului, controlul prețurilor, cerințele împovărătoare de obținere a licențelor atât pentru comercializarea cu amănuntul, cât și pentru import, precum și prezența persoanelor cu conexiuni politice semnalizează despre potențiale politici anticoncurențiale și comportament de piață. În acest context, Consiliul Concurenței a identificat și sancționat un cartel în acest sector în 2015 care fusese activ din 2011. În Hotărârea sa nr. CNP-18/53-07/11 datată 17.02.2011, ANPC (entitatea pentru concurență care a precedat Consiliul Concurenței) a constatat existența unor activități coordonate ale agenților economici: ÎCS ”Lukoil Moldova” SRL, ÎCS ”Petrom - Moldova” SA, ÎCS ”Bemol Retail” SRL, ÎM ”Rompetrol Moldova” SA, ÎM ”Tirex Petrol” SA, SC ”Parstar Petrol” SRL și ”Valiexchimp” SRL, în legătură cu stabilirea simultană a unor prețuri identice pentru comercializarea cu amănuntul a benzinei. Totuși, hotărârea Consiliului Concurenței a fost anulată prin judecată în prima instanță. Potrivit hotărârii instanței judecătorești, prețurile identice pentru marketingul produselor petroliere nu rezultau dintr-un acord secret dintre companiile petroliere, ci a fost o consecință logică a metodologiei de calcul și a aplicării prețurilor la produsele petroliere aprobate de reglementatorul în energetică. Potrivit regulamentului, comercianții de combustibil cu amănuntul, cu cel puțin trei zile înainte de aplicarea prețurilor noi, trebuiau să prezinte calculațiile reglementatorului. Astfel, în opinia instanței judecătorești, faptul că informația legată de comportamentul prețurilor era accesibilă diverșilor agenți economici a dus la coordonarea prețurilor. Acest caz a generat o discuție despre raționalitatea metodologiei și a dus la propunerea modificărilor la Legea nr. 223 din 03.12.2015. Însă controlul prețurilor mai persistă. Sursa: Consiliul Concurenței, Republica Moldova, Raport de activitate a Consiliului Concurenței (2015): 27. Legislația mai impune constrângeri și la emiterea licențelor care restricționează concurența. Pentru a primi o licență pentru importul și comercializarea cu ridicata a benzinei, motorinei și gazului lichefiat, legea cere (i) spațiu minim de păstrare de 5000 de metri cubi sau păstrarea gazului lichefiat într-un volum minim de 150 metri cubi138 și (ii) capital minim de 8 milioane lei.139 În plus, pentru import, actorii angajați în comercializarea angro și cu amănuntul trebuie să achite taxa de licența care variază între 13.000 lei per stație (comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat), 26.000 lei per stație (comercializarea cu amănuntul a benzinei/motorinei în zonele urbane) și taxe unice de 260.000 (import și comercializarea cu ridicata).140 Taxele trebuie achitate anual iar licențele expiră la fiecare cinci ani.141 În comparație, licențele pentru generarea, transportarea, distribuirea și comercializarea cu amănuntul a energiei electrice costă 3.250 lei fiecare și durează între 10 și 25 de ani.142 Consiliul Concurenței deja a emis un aviz cu privire la efectele anticoncurențiale potențiale ale restricțiilor de acest gen.143 Combinația de restricții la prețuri și licențe pentru importul sau vânzarea cu amănuntul poate facilita practicile anticoncurențiale (a se vedea Boxa 14). 138 Articolul 14 aliniatul 1 litera a) și b) din Legea nr. 461 / 30.07.2001 139 Articolul 14 aliniatul 1 litera a) din Legea nr. 461 / 30.07.2001. 140 A se vedea pagina web oficială a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, disponibilă la http://www.anre.md/ro/content/activit%C4%83%C5%A3i-licen%C5%A3iate-pe-pia%C5%A3a-produselor-petroliere 141 Legea nr. 461 / 30.07.2001. 142 A se vedea pagina web oficială a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, disponibilă la http://www.anre.md/ro/content/activit%C4%83%C5%A3i-licen%C5%A3iate-pe-pia%C5%A3a-energiei-electrice-0 143 A se vedea Consiliul Concurenței. Republica Moldova. Raport de activitate al Consiliului Concurenței în 2017, p. 30. 106 În cele din urmă, unele sectoare cu prezența ÎPS și alte intervenții relevante ale statului, cum ar fi controlul prețurilor, se confruntă cu restricții la obținerea licenței pentru import, ceea ce ar putea beneficia poziția pe piață a companiilor publice. Instituțiile care promovează concurența: aplicarea legislației și acțiunile de advocacy Legile privind concurența pot promova eficiența pieței, prețurile mici și calitatea înaltă a bunurilor și serviciilor deschizând piețele pentru intrarea companiilor și oferind un teren de joc nivelat.144 În acest scop, legile cu privire la concurență de regulă acoperă practicile de afaceri care restricționează, distorsionează sau împiedică concurența între companii, aceasta variind de la acorduri și practici concertate printre concurenți până la abuzuri unilaterale a puterii de piață de către actorii dominanți. În afară de aceasta, legile conțin prevederi despre controlul structurii pieței, adică, controlul fuziunilor, pentru a preveni efectele adverse în procesul concurențial din cauza fie a efectelor unilaterale, fie a facilitării practicilor concertate care pot rezulta din concentrarea economică. În același timp, autoritățile concurenței au rolul important de a servi drept avocați în cadrul guvernului și pentru publicul larg cu privire la alcătuirea și implementarea politicii pro-concurențiale, precum și a comportamentului de piață pro-concurențial. Cadrul juridic în general este solid, dar necesită îmbunătățiri în unele domenii-cheie Guvernul R. Moldova și-a elaborat cadrul de politici privind controlul concurenței și a ajutoarelor de stat în 2012 în conformitate cu standardele internaționale, în special cu normele UE.145 Consiliul Concurenței a fost instituit ca o structură independentă politic, tehnic și financiar care se subordonează Parlamentului și a început să funcționeze efectiv din 2014.146 Legea prevede toate elementele principale ale unei legi solide a concurenței, inclusiv acoperirea tuturor sectoarelor economice și a actorilor de pe piață atât din sectorul public, cât și cel privat,147 ilegalitatea per se a cartelurilor dure,148 evaluarea comportamentală a pozițiilor dominante,149 înștiințarea pre-fuziune cu praguri obiective și independente pentru înștiințare,150 capacitatea de a emite măsuri interimare, mandat de advocacy,151 dreptul de a se adresa în instanță cu acțiune în răspundere civilă,152 un cadru de clemență153 și normele procesului echitabil.154 Pe lângă aceasta, Consiliul Concurenței și-a avansat implementarea prin emiterea unor statute cheie și regulamente pe astfel de subiecte ca înștiințarea și controlul fuziunilor, stabilirea poziției dominante și abuzarea de 144 Sunt stabilite probe empirice despre impactul pozitiv al unui cadru antitrust solid și aplicarea acestuia asupra creșterii productivității. A se vedea, de exemplu, Buccirossi (2013). 145 A se vedea Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 146 Membrii Plenului Consiliului nu pot deține alte locuri de muncă, nu pot lua decizii în cauzele unde au conflicte de interese, sunt obligați să respecte informațiile confidențiale, au mandate fixe de cinci ani, sunt numiți de Parlament, pot fi eliminați doar în baza criteriilor obiective și prin decizia majorității parlamentului. 147 A se vedea articolul 2, Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 148 A se vedea articolul 7, Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 149 A se vedea articolele 10 și 11, Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 150 A se vedea articolele 20 și 22. Cadrul mai prevede și consultațiile pre-înștiințare (art. 23). Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 151 A se vedea articolul 84, Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 152 A se vedea articolul 80, Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 153 A se vedea articolul 84, Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 154 A se vedea articolele 58-65 care, printre altele, prevăd dreptul de a fi audiat și de a accesa dosarele, a proteja informațiile confidențiale, de a fi reprezentat de un avocat, de a publica decizii cu argumentare legală. 107 aceasta, evaluarea efectelor anti-concurențiale potențiale ale acordurilor orizontale, verticale și de transfer de tehnologie. 155 În pofida fundamentului său legal solid, există spațiu de îmbunătățiri în două domenii cheie. • Lipsa unei separări clare între organul de investigare și cel de adjudecare din cadrul Consiliului poate afecta independența în luarea deciziilor. Legea nu stabilește clar gradul de independență între persoana responsabilă de investigare în cadrul Consiliului și relația acesteia cu Plenul care ia decizii pe marginea cazurilor.156 În Articolul 55, de exemplu, se afirmă că Plenul are împuternicirea să decidă dacă să se inițieze o investigație odată ce plângerea a fost primită și analizată. Existența unui grad de control asupra celor responsabili de investigare ar putea afecta independența procesului și limita acțiunea mecanismelor de control în cadrul organizației care de altfel ar funcționa pentru a preveni influența necuvenită din partea părților interesate din sectorul public sau din cel privat.157 • Nivelul de sancțiuni pus la dispoziție de Legea concurenței este un domeniu care potențial se poate îmbunătăți. Deși aceasta deja urmează cele mai bune practici, definind valoarea amenzilor în baza cifrei de afaceri totale a întreprinderii pentru anul anterior sancționării, pragul maxim stabilit de lege este relativ mic. În Articolul 73.7 al Legii concurenței amenda pentru încălcarea normelor antitrust se limitează la 5 procente din cifra de afaceri totală, comparativ cu 10 procente în UE. Pentru a pedepsi contravenienții și a descuraja alte încălcări pe viitor, amenzile trebuie să ia în calcul atât (i) beneficiul ilegal al contravenientului, cât și (ii) pierderile suferite de victime. Luând în considerare că câteva încălcări, în special în cazul cartelelor dure, continuă mai mulți ani la rând și că supraprețurile pot varia între 10 procente și 40 de procente,158 limitarea amenzii la 5 procente din veniturile afectate în fiecare an nu se preconizează să ofere o descurajare suficientă. Amenzile trebuie să aibă un caracter punitiv/de descurajare imediat și, dacă sunt eficiente, vor promova indirect preocupările de interes public, cum ar fi bunăstarea consumatorului, accesul la piețe, productivitatea și creșterea, prevenind survenirea altor comportamente anti-concurențiale pe viitor. Resursele trebuie canalizate pentru lupta împotriva celor mai dăunătoare practici anticoncurențiale R. Moldova dedică o sumă de resurse semnificative Consiliului Concurenței. Totuși, cifrele cu privire la executare indică un trend de descreștere în anii recenți. Mai important, investigarea practicilor anticoncurențiale a fost eclipsată de investigații în concurența neloaială și publicitate. În 2017, Consiliul 155 Hotărârile Consiliului Concurenței de aprobare a Regulamentului privind concentrările economice nr. 17 din 30.08.2013; a Regulamentului privind stabilirea unei poziții dominante pe piață și evaluarea abuzului de poziție dominantă nr. 16 din 30.08.2013; a Regulamentului privind evaluarea acordurilor de transfer de tehnologie nr. 15 din 30.08.2013, Monitorul Oficial nr. 213-215/1460 din 27.09.2013; a Regulamentului privind evaluarea acordurilor orizontale nr. 14 din 30.08.13. A se vedea instrucțiunile și regulamentele disponibile pe pagina web oficială a Consiliului Concurenței, la https://competition.md/tabview.php?l=en&idc=34&t=/Official-documents/Competition, 156 A se vedea articolul 49 și următoarele. Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 157 În mod similar, Președintele Consiliului mai are dreptul să emită ordine de inspecție care să fie executate de angajații consiliului (controalele inopinate), ceea ce este o putere de investigare. Plenul mai este responsabil de angajarea personalului Consiliului. Nivelul de influență a Plenului asupra celor responsabili de investigare poate afecta independența procesului. 158 Atunci când companiile concurente convin să stabilească prețurile, dovezile empirice dezvăluie că consumatorii în medie achită cu 49 de procente mai mult. Există probe inițiale, în baza unui șir de cartele din economiile în curs de dezvoltare din perioada 1995–2013 care arată că vânzările afectate ale membrilor cartelelor pot ajunge până la 6,4 procente din PIB. Levenstein, Suslow și Oswald estimează că între 3,4 procente și 8,4 procente de importuri sunt afectate de acordurile de cartel în țările în curs de dezvoltare. A se vedea John M. Connor, Price-Fixing Overcharges: Revised 3rd Edition (February 24, 2014); Ivalid et al. (2015); Levenstein, Suslow, and Oswald, International Price-Fixing Cartels and Developing Countries: A Discussion of Effects and Policy Remedies (Biroul Național de Cercetări Economice, 2003.) 108 se baza pe un buget de 19.212 mii de lei, circa 25 de procente mai mult decât în 2015, și pe 90 de angajați, un spor semnificativ de la 52 de persoane în 2014. Totuși, Consiliul încă s-a luptat să mențină resursele umane necesare pentru a-și îndeplini mandatul: între 40 și 60 de procente din funcțiile salariate disponibile Consiliului au rămas vacante de-a lungul anilor. Fluctuația cadrelor – rata la care angajații își părăsesc locul de muncă și sunt înlocuiți – de asemenea a fost înaltă, atingând circa 50 de procente în 2017.159 Cu toate acestea, după cum se rezumă în Tabelul 4, numărul mediu de cauze încheiate de către Consiliu în perioada 2012-15 a fost mai mic decât jumătatea numărului mediu din cei patru ani precedenți. Mai mult, în perioada 2008-14, concurența neloaială și publicitatea au constituit 27 de procente din cauzele examinate, în timp ce acordurile anticoncurențiale – inclusiv cartelele – au reprezentat doar 6 procente.160 În privința fuziunilor, numărul de cauze cu implicarea concentrației este considerabil, variind de la 2.704 în 2014 la 2.825 în 2016. Totuși, doar o fracțiune din cauzele respective depășește pragurile stabilite de Legea concurenței pentru notificarea fuziunilor – de exemplu, 256 în 2014.161 Deși acesta constituie un număr semnificativ de fuziuni aduse în atenția Consiliului Concurenței, profunzimea analizei acordate cauzelor respective nu este clară. Rapoartele anuale ale Consiliului Concurenței doar informează despre numărul de cauze deschise din cauza neînștiințării sau a potențialelor restricții asupra concurenței, dar nu informează clar despre numărul de fuziuni analizate pe an ca urmare a unei analize antitrust. În executare, Consiliul trebuie să se axeze pe prevenirea și combaterea celor mai nocive practici anticoncurențiale, cum ar fi cartelele dure, și nu pe abordarea încălcărilor care au un impact mai mic asupra dinamicii pieței. Luând în considerare nivelul mare al concentrației pieței, prezența ÎPS, a ajutoarelor de stat, precum și lipsa unei neutralități competitive, depistarea, sancționarea și curmarea abuzului de putere de piață de asemenea sunt importante în câteva sectoare cheie din economia R. Moldova. Consolidarea independenței acelor care sunt responsabili de urmărirea penală și sporirea amenzilor maxime ar facilita în continuare activitatea Consiliului de luptă împotriva practicilor anticoncurențiale. Un alt domeniu tematic de interes pentru Consiliul Concurenței, înaintea concurenței neloaiale și publicității, trebuie să fie acțiunea de advocacy pentru concurență, așa cum se discută mai jos. Mai mult, Consiliul Concurenței trebuie să caute alternative pentru a stimula eficacitatea implementării politicilor sale. Deși numărul cauzelor noi a sporit grație unei activități din oficiu sporite din 2014, numărul dosarelor încheiate pe an nu a urmat cu aceeași viteză.162 În 2017, anul cu cele mai recente date, au fost 159 Consiliul a aprobat un buget pentru a angaja 132 de persoane. Însă din cauza unei combinații de salarii mici, nivel mare de responsabilitate, lipsa profesioniștilor cu experiența necesară pe piață, Consiliul nu s-a putut extinde așa cum s-a preconizat. Consiliul încheie parteneriate cu universități în vederea promovării pregătirii în legea concurenței și economie. A se vedea Consiliul Concurenței, Republica Moldova, Raport de activitate al Consiliului Concurenței (2015); Consiliul Concurenței, Republica Moldova, Raport de activitate al Consiliului Concurenței: (2017): 71-72. 160 Legea concurenței se referă atât la comportamentul anti-concurențial unilateral, cât și la practicile comerciale inechitabile. Deși includerea ambelor tipuri de interdicții este o caracteristică comună a legilor concurenței, este important de a diferenția clar între cele două. Pe de o parte comportamentul anti-concurențial unilateral are capacitatea de a afecta dinamica pieței prin prețuri mai mari și bariere la intrare. Pe de altă parte, practicile comerciale inechitabile sunt caracterizate de prejudiciile aduse unor companii sau consumatori specifici din cauza fraudei, practicilor înșelătoare sau încălcarea secretelor comerciale și a drept urilor de proprietate intelectuală. Practicile comerciale inechitabile nu neapărat au impact asupra dinamicii pieței. Această deoseb ire este în special relevantă pentru evaluarea teoriei adecvate a prejudiciului, tipul sancțiunilor sau a măsurilor de reparare și nivelul probatoriu asociat cu fiecare practică. 161 Art. 22.1 “cifra totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate, înregistrată în anul anterior operațiuni i, depășește 25 000 000 lei şi există cel puțin două întreprinderi implicate în operațiune care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare în parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 10 000 000 lei în anul anterior operațiunii.” A se vedea Con siliul Concurenței, Raport de activitate a Consiliului Concurenței pentru anul 2014 (2015); 23; și Raportul Consiliului Concurenței: (2016): 41. 162 Concentrațiile economice nenotificate (de la 0 în 2014 la 9 în 2017); acțiunile autorităților publice de coluziune a concurenței (de la 1 în 2014 la 8 în 2017); acordurile anticoncurențiale (de la 2 în 2014 la 9 în 2017); și abuzul de poziție dominantă (de la 5 în 109 inițiate 36 de cauze noi, dar numai 25 au fost încheiate; între timp, 2017 s-a încheiat cu 85 de cauze pendinte privind publicitatea și 70 de cauze pendinte privind practicile anticoncurențiale.163 În mod similar, deși Consiliul a putut să-și sporească considerabil nivelul sancțiunilor în anii recenți – a se vedea evoluția valorilor totale ale amenzilor în Tabelul 4 – politica ar fi mai eficace în cazul în care amenzile ar avea un efect descurajator sporit.164 Tabelul 4. Numărul de cauze încheiate și valoarea amenzilor colectate pe an. Consiliul Concurenței (2008- 2017) Numărul de dosare Tematica 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Acorduri anticoncurențiale 6 1 9 1 2 0 2 2 3 6 Abuz de poziția dominantă 10 14 9 21 21 17 5 7 8 3 Acțiunile anticoncurențiale 2 10 4 15 22 11 1 9 4 6 ale autorităților publice Concurența neloaială 12 13 14 11 6 14 13 12 7 5 Dispute de publicitate 11 11 7 4 3 Fuziuni și achiziții 25 23 46 28 6 2 3* 5* 5* 5* Numărul total de cauze 66 72 89 80 39 43 20 35 27 25 Total amenzi (mii lei) 0 0 0 263.3 1,398.2 282.4 1,703.3 38,000 19,210 12,495 Sursa: Întocmită de autor în baza OMC (2015). Raport privind analiza politicii de comerț de către secretariatul Republica Mol dova. WT/TPR/S/323 (valorile folosite pentru perioada 2008-14) și Consiliul Concurenței. Republica Moldova. Rapoartele de activitate ale Consiliului Concurenței în 2012-2013, 2014, 2015, 2016 și 2017 (valorile folosite pentru perioada 2012-17). Notă: * numărul de fuziuni și achiziții se referă la cauzele deschise pentru cercetarea potențialelor încălcări din cauza nenotificării Consiliului Concurenței. Aceste recomandări sunt în conformitate cu cea mai recentă Directivă a Uniunii Europene cu privire la cadrul concurenței, destinată abilitării autorităților concurenței a statelor membre să fie executori mai eficienți și să asigure funcționarea adecvată a piețelor lor interne.165 Obiectivul acesteia este asigurarea că Autoritățile Naționale de Concurență (ANC) se bucură de garanțiile independenței, resurselor și a împuternicirilor de impunere a amenzilor necesare pentru a aplica eficient normele concurenței prevăzute de Articolele 101 și 102 ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Pentru R. Moldova aceasta înseamnă sporirea amenzilor maxime, asigurând o separare clară între funcțiile de investigare și de adjudecare a Consiliului, precum și asigurarea că Consiliul primește resursele umane și financiare necesare pentru a-și îndeplini mandatul. Cu aceste reforme, va depinde de Consiliu să-și utilizeze în mod eficace instrumentele pentru a identifica (de exemplu, clemența și controalele inopinate) și de a sancționa (de exemplu, aplicarea unor amenzi adecvate) conduita ilicită, astfel descurajând comportamentul anticoncurențial și aliniind R. Moldova la politica concurenței a Uniunii Europene. 2014 la 8 în 2017). Termenul mediu de examinare a fost redus. A se vedea Consiliul Concurenței, Republica Moldova, Raport de activitate al Consiliului Concurenței (2017), 45. 163 A se vedea Consiliul Concurenței, Republica Moldova, Raport de activitate al Consiliului Concurenței (2017), 9. 164 În 2017, 8,3 milioane de lei au fost vărsați în bugetul statului din diferite amenzi, dublu față de rata din 2016 și 1,5 ori mai mult decât sumele amenzilor colectate în bugetul de stat în perioada 2013-16. Mult mai multe s-ar putea face cu standarde adecvate. A se vedea Consiliul Concurenței, Republica Moldova, Raport de activitate al Consiliului Concurenței (2017), 5. 165 A se vedea Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018. Monitorul Oficial al Uniunii Europene L 11/3. 110 Advocacy pentru concurență Acțiunile de advocacy pentru concurență a fost recunoscută în mod sporit în anii recenți ca una dintre cele mai eficace și importante funcții ale agenției concurenței. Ideea de bază este faptul că punerea în aplicare a legii concurenței, deși vital importantă, este insuficientă pentru realizarea unei culturi largi de concurență cu piețe concurente, dinamice. După cum s-a discutat în secțiunile anterioare, multe dintre obstacolele în calea concurenței sunt formate nu de actorii de pe piață din sectorul privat care se angajează în comportament ilegal, ci de efectele legilor sau programelor de reglementare, deseori neintenționate, care au efectul de obstrucționare a concurenței eficace. Astfel, mai presus de Consiliul Concurenței există alte instituții (ministere de resort, reglementatori sectoriali), politici, precum și lacune de implementare care trebuie să se schimbe pentru a spori concurența pe piețele de produse. Legea concurenței deja stabilește bazele principale pentru advocacy pentru concurență. Legea concurenței cere ca autoritățile administrației publice să-i expedieze Consiliului Concurenței pentru aprobare proiectele de acte legislative și normative care au sau pot avea impact anticoncurențial.166 În mod similar, Consiliul Concurenței are mandatul să prevină acțiuni sau inacțiuni ale autorităților publice – centrale și locale – care ar putea duce la restricții ale concurenței.167 În cele din urmă, legislația prevede colaborarea dintre Consiliul Concurenței și alte autorități de reglementare, prevăzând că autoritățile reglementatoare trebuie să acționeze ex ante în sectorul reglementat, în timp ce Consiliul Concurenței trebuie să acționeze ex post pentru a asigura aplicarea normelor antitrust asupra comportamentului de piață.168(A se vedea Boxa 15) În baza mandatului său cuprinzător, Consiliul Concurenței deja a elaborat o strategie cuprinzătoare pentru a promova acțiunile de advocacy în R. Moldova. Însă trebuie să urmeze o implementare mai mare. Programul național privind concurența și ajutoarele de stat pentru anii 2017-20 a fost elaborat pentru a implementa prevederile privind concurența din Strategia Națională de Dezvoltare "Moldova 2020" pentru o aplicare mai coerentă a Legii concurenței nr. 183/2012 și a Legii nr. 139/2012 privind ajutoarele de stat în conformitate cu prevederile Capitolului 10 "Concurența" din Titlul V al Acordului de Asociere din R. Moldova și UE.169 Inspirat de metodologia privind reglementarea piețelor de produse, programul s-a axat pe: (i) politicile de liberalizare a pieței; (ii) mărimea sectorului public în raport cu economia națională; (iii) normele de achiziții publice; și (iv) controlul prețurilor și reglementarea diferitor produse, servicii și lucrări.170 Consiliul Concurenței și-a avansat eforturile în acțiunile de advocacy. Similar, cu susținerea donatorilor internaționali, au fost efectuate câteva studii de piață, de exemplu, cu privire la produsele farmaceutice, 166 Articolul 34 și articolul 39: “sesizează organele competente privind incompatibilitatea actelor legislative şi normative cu legislația din domeniul concurenței, ajutorului de stat şi publicității, în limitele competenței sale”. Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 167 Articolul 12, Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. Acțiunile restrictive includ: a) limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare ori comercializare; b) stabilirea de condiții discriminatorii sau acordarea de privilegii pentru activitatea întreprinderilor, în cazul în care acestea nu sunt prevăzute de lege; c) stabilirea de interdicții sau restricții, neprevăzut e de lege, pentru activitatea întreprinderilor; d) impunerea, directă ori indirectă, a întreprinderilor de a se asocia ori de a se concentra sub orice formă. Consiliul Concurenței îi poate ordona entității statului să-și anuleze măsura anticoncurențială. În cazul în care autoritatea nu se conformează Consiliul poate înainta o acțiune în judecată. 168 Articolul 34, Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012. 169 LEGEA Nr. 169 in 20.07.2017 pentru aprobarea Programului Național pentru Concurență și Ajutoare de Stat pentru perioada 2017-20. Disponibil la http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=371237 170 LEGEA Nr. 169 din 20.07.2017 pentru aprobarea Programului Național pentru Concurență și Ajutoare de Stat pentru perioada 2017-20. Disponibil al http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=371237 111 întreținerea drumurilor și achizițiile publice. Consiliul de asemenea s-a angajat activ cu reglementatorii sectoriali pentru a găsi căi de conlucrare în vederea abordării constrângerilor concurențiale, susținerii cadrelor de reglementare pro-concurențiale și reducerii comportamentului anticoncurențial. Consiliul și- a sporit semnificativ angajamentul privind reglementarea pro-concurențială: doar în 2017 acesta a examinat 89 de proiecte de acte legislative și normative – incluzând atât aspecte de concurență și publicitate care induce în eroare – majoritatea acestora cu propuneri și recomandări de îmbunătățire.171 Cu toate acestea, după cum demonstrează analiza dezvoltată în întregul capitol actual, există câteva politici și reglementări restrictive care abia urmează să fie preluate în țară. O posibilă cale de urmat pentru Consiliu este ca acesta să monitorizeze rezultatul avizelor sale cu părțile interesate relevante, în același timp elaborând strategii de transformare a recomandărilor în reforme efective. Boxa 15. Rolul puternic al Consiliului Concurenței ca promotor al intervențiilor pro-concurențiale ale statului Consiliul Concurenței a acționat în vederea avansării atât a mandatului său de advocacy, cât și a implementării activităților sale. În ceea ce ține de mandatul său și în conformitate cu Planul național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere dintre R. Moldova și Uniunea Europeană, Consiliul Concurenței a expediat Ministerului Justiției o propunere de reglementare a cadrului ce guvernează aprobarea obligatorie de către Consiliul Concurenței a proiectelor legislative și normative care pot avea impact anticoncurențial. În ceea ce ține de implementare, pe parcursul anului 2015, Consiliul Concurenței a aprobat 68 de proiecte legislative și normative, și în 63 de procente dintre acestea a propus modificări pentru a aduce proiectele în conformitate cu normele privind concurența și ajutoarele de stat. În 2015, Consiliul Concurenței a mai analizat și 20 de cazuri de acțiuni potențial anticoncurențiale ale autorităților publice. În nouă dintre aceste cazuri, Plenul Consiliului Concurenței a constatat o încălcare a legii concurenței. Următoarele exemple sunt o ilustrare puternică a impactului pozitiv produs prin executarea corespunzătoare a unui astfel de mandat: Deschiderea pieței pentru intrare și investiții Autoritățile satului Bulboaca au refuzat eliberarea licenței pentru servicii de taxi unui solicitant, Grand Express SRL, pe temeiul că în acea perioadă în sat deja activa un alt serviciu de transport taxi care pe deplin satisfăcea necesitățile populației și că serviciul de transport de pasageri al unei alte companii nu ar fi profitabilă. Primăria Bulboaca a refuzat emiterea unei licențe celei de-a doua companii care dorea să intre pe piața locală de transport de pasageri individual urban (taxi) pe baza faptului că furnizorul actual, un alt actor privat, era deja capabil să satisfacă cererea de servicii de taxi în sat. Astfel, acordarea licenței unui nou intrat nu ar fi profitabilă, a conchis aceasta. Plenul Consiliului Concurenței a constatat că acțiunea Consiliului satului Bulboaca, prin emiterea hotărârii respective, a încălcat Art. 12 (1) a) din Legea concurenței. Drept rezultat, noului intrat i s-a emis licență și "Grand Express" SRL a putut să-și instituie servicii de taxi în localitate. Garantarea concurenței pe piață Consiliul Concurenței a primit reclamația companiei Î.C.S. "Construct Arabesque" SRL cu privire la colectarea potențial abuzivă de plăți de către patru companii care controlau intrarea și parcarea camioanelor în zonele de control vamal în portul Chișinău. 171 See Consiliul Concurenței. Republic of Moldova. Raport de activitate al Consiliului Concurenței in 2017. 112 Oficiul Vamal Chișinău a creat zone de control în interiorul sediului a patru jucători care prestau servicii de logistică în apropierea portului. Deși acordurile de colaborare nu prevedeau dreptul acestor companii de a percepe costuri suplimentare pentru serviciile de control pe lângă taxele vamale, cele patru companii au început să perceapă taxe de la întreprinderi pentru dreptul de a intra în zona vamală. Deoarece acești patru jucători controlau toate zonele, comercianții nu aveau alte opțiuni decât să achite taxele. Deși companiile respective controlau doar zonele vamale din localitate, Serviciul Vamal nu a organizat nicio procedură de selecție pentru concesiunea serviciilor respective, în pofida obligației sale legale de a face acest lucru. Neorganizând nicio procedură de selecție a partenerilor privați, acesta a privilegiat întreprinderile respective vizavi de alte întreprinderi potențiale care prestează servicii de terminal, prejudiciind concurența. Plenul Consiliului Concurenței a constatat că acordurile încălcau principiile concurenței, recomandând Serviciului Vamal să desfășoare procedurile de selecție necesare în conformitate strictă cu normele concurenței în vigoare, după care să reglementeze serviciile respective. Ulterior, Autoritatea Vamală a modificat condițiile generale de selectare a agenților economici reglementând zonele de control vamal în Codul Vamal. Sursa: Consiliul Concurenței, Republica Moldova, Raport de activitate al Consiliul Concurenței (2015), 20-29. Politici de promovare a concurenței ca forță motrice a productivității Concurența poate impulsiona creșterea productivității, dar în R. Moldova dovezile descrise în prezentul capitol indică că există impedimente în calea valorificării puterii depline a forțelor de piață pentru a îndeplini acest obiectiv. În timp ce R. Moldova a instituit cadre instituționale și legale robuste întru susținerea concurenței, în prezentul capitol au ieșit la suprafață idei despre modalitățile prin care s-ar putea face mai multe. Acestea pot fi organizate în cinci rubrici: date și informații; reducerea barierelor de politici în calea concurenței asociate cu întreprinderile de stat; descurajarea ajutoarelor de stat anticoncurențiale; axarea controlului prețurilor; și îmbunătățirea cadrului instituțional atât pentru promovarea concurenței, cât și a implementării acesteia. Informații și date: trecerea peste ceea ce este cunoscut Prezentul capitol a prezentat dovezi că forțele concurențiale slabe subminează performanța productivității R. Moldova. Cu toate acestea, capitolul nu oferă o evaluare a concurenței cuprinzătoare pentru toate piețele de produse ale R. Moldova care ar necesita analize la nivelul de piață relevant al câtorva variabile pe lângă concentrația și structura pieței, cum ar fi barierele la intrare, constrângerile de capacitate, integrarea verticală, mediul de reglementare, și rezultatele pieței. O prioritate mare pentru ca guvernul să meargă înainte ar fi efectuarea unui recensământ industrial cuprinzător și detaliat care ar permite o analiză dezagregată la nivel de șase cifre și incorporarea importului și exportului de date de nivel de companii și de produs. O analiză în detaliu a efectelor practicilor anticoncurențiale în distribuție și a altor servicii ar complementa prezenta analiză. În plus, rezultatele Indicelui reglementării pieței de produse al GBM-OECD pentru R. Moldova ar putea vărsa mai multă lumină asupra faptului dacă mediul de reglementare restricționează dinamica concurenței în R. Moldova. În mod similar, sunt necesare mai multe informații de nivel de companie cu privire la rolul stimulentelor fiscale și a subvențiilor care sunt acordate anumitor întreprinderi de stat și actori din sectorul privat pentru a cuantifica pe deplin orice efecte anticoncurențiale. În prezentul capitol s-a demonstrat convingător că stimulentele și subvențiile, în special implicând ÎPS, uneori pot fi anticoncurențiale, dar că este necesară mai multă cuantificare granulară a efectelor acestora asupra rezultatelor pieței pentru a ghida politica. Reducerea barierelor legate de ÎPS în calea concurenței 113 Pe lângă măsurile scoase în evidență în Capitolul 1, politicile care ar contribui la barierele legate de ÎPS în calea concurenței includ: • Asigurarea neutralității de reglementare în toate piețele concurențiale • Analiza monopolurilor legale și a restricțiilor la intrarea în serviciile alese (în special în serviciile de transport, telecomunicații) • Obiective comerciale și necomerciale separate ale ÎPS pentru a evita compromiterea neutralității concurențiale • Examinarea elaborării unei politici privind ÎPS care să includă un raționament pentru crearea, continuarea și încetarea ÎPS în baza impactului lor potențial asupra piețelor și analiza faptului dacă piețele pot fi deservite mai eficient de către sectorul privat Limitarea controlului prețurilor și altor restricții anticoncurențiale • Examinarea posibilității înlocuirii controlului marjelor/prețurilor produselor alimentare de primă necesitate/farmaceutice cu măsuri mai puțin restrictive, de exemplu, cu vouchere pentru bunurile de primă necesitate care să fie acordate populației vulnerabile, permițându-le actorilor din sectorul privat să concureze pentru piață. • Reevaluarea metodologiilor utilizate pentru controlul prețurilor și a marjelor de combustibil • Eliminarea restricțiilor la participarea pe piețe, cum ar fi a cerințelor împovărătoare la import, sau angajarea în întreprinderi angro și cu amănuntul în diverse sectoare (de exemplu, produse farmaceutice și combustibile) Consolidarea aplicării prevederilor antitrust și a acțiunilor de advocacy • Axarea implementării normelor privind concurența pe lupta împotriva celor mai răspândite practici anticoncurențiale, în special a cartelelor care afectează în mod advers bunăstarea consumatorilor și abuză de dominanța lor, și evaluarea resurselor alocate analizei fuziunilor și a concurenței neloaiale • Sporirea nivelului de amendă (de exemplu, modificarea legislației pentru a spori valorile maxime ale amenzii de la 5 procente la 10 procente din cifra de afaceri totală în anul de afaceri anterior • Îmbunătățirea mecanismelor de control în cadrul Consiliului Concurenței (de exemplu, modificarea legislației sau emiterea reglementărilor pentru a clarifica independența între organele de urmărire penală și adjudecare în cadrul Consiliului Concurenței) • Promovarea acțiunilor de advocacy care să includă principiile de concurență în alte politici și regulamente ale guvernului Optimizarea implementării politicii de acordare a ajutoarelor de stat • Îmbunătățirea disponibilității informației publice privind ajutoarele de stat, inclusiv cu privire la beneficiarii ajutoarelor de stat – în special în cazul ÎPS • Raționalizarea utilizării ajutoarelor de stat în economie, apropiindu-le de practica UE privind ajutoarele de stat • Armonizarea ajutoarelor de stat existente cu reglementările ce țin de ajutoarele de stat, inclusiv ajutoarele fiscale în ZEL • Consolidarea utilizării schemelor de ajutor orizontale și reducerea utilizării ajutoarelor specifice sectorului și individuale • Înlăturarea ajutoarelor de stat acordate prin renunțarea la veniturile bugetare (de exemplu, înlesnirile fiscale) și acceptarea ajutoarelor acordate prin cheltuielile bugetare. 114 Referințe citate Aghion, P., and R. Griffith. 2005. Competition and Growth: Reconciling Theory and Evidence./Concurența și Creșterea: Reconcilierea teoriei și probelor. Cambridge, MA: MIT Press. Alesina, A., G. Ardagna, G. Nicoletti, and F. Schiantarelli. 2005. “Regulation and Investment.”/Reglementarea și investițiile. Journal of the European Economic Association/Jurnalul Asociației Economice Europene 3 (4): 791–825. Alexander, Barbara. 1994. “The Impact of the National Industrial Recovery Act on Cartel Formation and Maintenance Costs.”/ Impactul Legii naționale privind recuperarea industrial asupra costurilor de formare și menținere a cartelelor. Review of Economics and Statistics, 76 (2): 245-54. Arnold, J., S. Scarpetta, and G. Nicoletti. 2011. Regulation, resource reallocation and productivity growth/Reglementarea, realocarea resurselor și creșterea productivității. European Investment Bank, Economics Department/Banca Europeană de Investiții, Departamentul Economic. Australian Government. 2005. “Productivity Commission Inquiry Report/ Raportul de cercetare privind productivitatea al Comisiei (2005).” Review of National Competition Policy Reforms/Revizuirea reformelor aferente politicii naționale privind concurența. Barone, G., and F. Cingano. 2008. “Service Regulation and Growth: Evidence from OECD Countries/Reglementarea serviciilor și creșterea: Dovezi din țările OECD.“ Working Paper 675, Bank of Italy Temi di Discussione. Bassanini and Ernst. 2002. “Labour Market Institutions, Product Market Regulation, and Innovation: Cross Country Evidence/Instituțiile de pe piața muncii și inovațiile: dovezi de la nivel de țară.” Economics Department Working Paper 316, ECO/WKP (2002). Bloom, N, M. Draca, and J. Van Reenen. 2011. “Trade Induced Technical Change? The Impact of Chinese Imports on Innovation, IT and Productivity/Comerțul a indus schimbarea tehnică? Impactul importurilor chineze asupra inovației, IT și productivitatea.” Working Paper 16717, NBER. Buccirossi P., L. Ciari, T. Duso, G. Spagnolo, and C. Vitale. 2009. “Competition Policy and Productivity Growth: An Empirical Assessment/Politica de concurență și creșterea productivității: O evaluare empirică. CEPR Discussion Paper 7470, Centre for Economic Policy Research (CEPR), London. Carare, V. 2017. “The European, Middle Eastern and African Antitrust Review 2018, Moldova: Competition Authority/Revizuirea antitrust în Europa, Orientul Mijlociu și Africa 2018, Moldova: Autoritatea de concurență.” Global Competition Review. Connor, John M. 2014. Price-Fixing Overcharges: Revised 3rd Edition/Supraprețul fixării prețurilor: Ediția a 3a revizuită. Connor, John M., Price-Fixing Overcharges: Revised 3rd Edition (February 24, 2014). Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=2400780. Conway, Paul, Donato de Rosa, Giuseppe Nicoletti, and Faye Steiner. 2006. "Regulation, competition and productivity convergence/Convergența dintre reglementare, concurență și productivitate." OECD Economics Department Working Papers 509, OECD Publishing. DFID 2008. Competition Assessment Framework. An Operational Guide for Identifying Barriers to Competition in Developing Countries/Cadrul de evaluare a concurenței. Un Ghid operațional pentru identificarea barierelor pentru concurență în țările în curs de dezvoltare. DFID. 115 European Commission. 2009. “Guidance on the Commission's Enforcement Priorities in Applying Article 82 EC Treaty to Abusive Exclusionary Conduct by Dominant Undertakings/Orientări privind prioritățile Comisiei de aplicare a articolului 82 din Tratatul CE față de comportamentele de excludere abuzivă din partea întreprinderilor dominante.” In Official Journal of the European Union, C 045, 24/02/2009. European Commission. DG Competition. 2015. “Annual Activity Report/Raportul anual de activitate.” WDI indicators database. Evenett, S. J., M.C. Levenstein, and V.Y. Suslow. 2001. “Cartelul Internațional: Lecțiile din anii 1990.” World Economy 24: 1221–1245. International Finance Corporation. 2014. Moldova: Indicative Elements of the State of Competition in the Sunflower Seed and Oil Industry. Preliminary Review/Elementele indicative ale situației concurenței în industria de ulei și semințe de floarea soarelui. Kitzmuller M., and M. Licetti. 2012. “Competition Policy: Encouraging thriving markets for development/Politica de concurență: încurajarea piețelor înfloritoare pentru dezvoltare.” Viewpoint Note 331, Washington, DC: World Bank Group. Levenstein, Suslow, and Oswald. 2003. International Price-Fixing Cartels and Developing Countries: A Discussion of Effects and Policy Remedies. National Bureau of Economic Research/Cartele internaționale de fixare a prețurilor și țările în curs de dezvoltare: o discuție pe marginea efectelor și remediilor privind politicile. Biroul Național de cercetări economice. Motta, M. 2004. Competition Policy/Politica de concurență. Cambridge Books, Cambridge University Press. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD)/ Organizația pentru cooperare economică și dezvoltare. 2009. Policy Roundtables, State Owned Enterprises and the Principle of Competitive Neutrality, Introduction/Mese rotunde privind politicile, întreprinderile în proprietatea statului și principiul neutralității competitive, Introducere. Organisation for Economic Co-operation and Development/ Organizația pentru cooperare economică și dezvoltare (OECD). 2012. Competitive Neutrality, A compendium of OECD recommendations, guidelines and best practices/ Neutralitatea competitive, un compendiu al recomandărilor, orientărilor și celor mai bune practice ale OECD. Organisation for Economic Co-operation and Development/ Organizația pentru cooperare economică și dezvoltare (OECD). 2015. Roundtable on Competition Neutrality/ Masă rotunda privind neutralitatea concurenței. Issues paper by the Secretariat. Republica Moldova.2011. Biroul Național de Statistică. Recensământul agricol general în Republica Moldova. Rezultatele principale. Republica Moldova. 2015. Consiliul Concurenței. Raportul privind Activitatea Consiliului Concurenței în 2014. Republic of Moldova. 2016. Consiliul Concurenței. Raportul privind Activitatea Consiliului Concurenței în 2015. Republica Moldova. 2016. Consiliul Concurenței. Raport privind ajutorul de stat oferit în Republica Moldova pe parcursul anului 2016. 116 Republica Moldova. Consiliul Concurenței. 2017. Studiu privind concurența în domeniul achizițiilor publice în Republica Moldova. Sprijin pentru Consiliul Concurenței din Republica Moldova. EuropeAid/136194/DH/SER/MD. Republica Moldova. Portalul de date deschise al guvernului. Registrul de Stat al entităților de drept ale întreprinderilor înregistrate în Republica Moldova. Republica Moldova. Biroul Național de Statistică. Suprafețele semănate, producția și randamentul mediu după culturi agricole, ani, categorii de producători și Indicatori. Republica Moldova. Agenția de Proprietate Publică. Registrul Patrimoniului Public. Date privind societățile pe acțiuni în care statul deține acțiuni în capital acționar, conform Registrului Patrimoniului Public, la data de 01.01.2018. Symeonidis, G. 2003. “In Which Industries is Collusion More Likely? Evidence from the UK/în ce industrii coliziunea este mai probabilă? Dovezi din Marea Britanie.” Journal of Industrial Economics, Wiley Blackwell 51 (1): 45-74, 03. Symeonidis, G. 2008. “The Effect of Competition on Wages and Productivity: Evidence from the UK/ Efectul concurenței asupra salariilor și productivității: dovezi din Marea Britanie.” Review of Economics and Statistics 90 (1): 134–46; Voigt, S. 2009. “The Effects of Competition Policy on Development: Cross -Country Evidence Using Four New Indicators/Efectele politicii de concurență asupra dezvoltării: dovezi de la nivel de țară utilizând patru indicatori noi.” Journal of Development Studies 45 (8): 1225–48. World Bank Group/Grupul Năncii Mondiale. 2015. Moldova- Public Expenditure Review: Agriculture/Moldova – Revizuirea cheltuielilor publice: agricultura. Washington, DC: World Bank. World Bank Group/Grupul Băncii Mondiale. 2016. Moldova. Paths to Sustained Prosperity. A Systematic Country Diagnostic/Căi spre prosperitate susținută. Un diagnostic de țară sistematic. Washington, DC: World Bank. World Bank Group/Grupul Băncii Mondiale. 2017. A Step Ahead: Competition Policy for shared Prosperity and Inclusive Growth/ Un pas înainte: Politica de concurență pentru prosperitate împărtășită și creștere incluzivă. Washington, DC: World Bank. World Bank Group/Grupul Băncii Mondiale. 2017. Global investment competitiveness report 2017-2018: foreign investor perspectives and policy implications (English)/ Raportul privind competitivitatea investițiilor globale 2017-2018: perspectivele investitorilor străini și implicațiile politicii (Engleză). Washington, DC: World Bank Group. World Bank Group/Grupul Băncii Mondiale. 2017 Republica Moldova. Support to State Owned Enterprises (SOEs). Preliminary diagnostics and reform assessment/Sprijin pentru întreprinderile în proprietatea statului (ÎPS). Diagnostic preliminar și evaluarea reformei. Phase I: 4. Washington, DC: World Bank World Bank Group/Grupul Băncii Mondiale. 2018. Doing business, Economy rankings. Washington, DC: World Bank. World Economic Forum. 2018. Global Competitiveness Report/ Raportul privind competitivitatea globală 2017-2018. 117 World Trade Organization/organizația Mondială a Comerțului. 2015. Trade policy review report by the secretariat Republic of Moldova/ Raportul de revizuire a politicii comerciale din partea secretariatului. WT/TPR/S/323. 118 Capitolul 4. Politica fiscală în R. Moldova și implicațiile ei pentru Creșterea Economică Introducere Politica fiscală influențează nu doar mobilizarea veniturilor, dar și suma capitalului și a muncii angajate de către o companie (și, prin urmare, și intensitatea capitală a producerii) și cota economiilor private, și, în schimb, formarea capitalului. Nivelul producției este o funcție a angajării muncii și utilizării capitalului social în economie. Regimul fiscal, aplicat venitului din muncă și capital, joacă un rol important în alocarea resurselor și, așadar, în dezvoltarea economică. Mai mult, politica fiscală influențează economiile private și, prin urmare, formarea capitalului.172 Economiile private includ încasările nete și transferurile nete, inclusiv remitențele de la cetățenii care locuiesc peste hotare. Însă reversul economiilor mai mari este nivelul redus de consum, ceea ce afectează cererea cumulativă. Astfel, problema de politică constă în alegerea între nivelurile corecte de consum prezent și viitor. Politica fiscală mai afectează și nivelul veniturilor publice, precum și economiile statului care participă la formarea capitalului. Iarăși, politica fiscală joacă un rol în promovarea investițiilor prin tratamentul său față de venitul investițional. O componentă a economiilor și investițiilor sunt și economiile străine, fie prin ajutoare, fie prin investiții străine directe. Vizavi de acest context, în prezentul capitol sunt analizate regimurile fiscale majore din R. Moldova și impactul potențial al acestora asupra societăților comerciale și a creșterii economice a țării. Regimurile fiscale analizate includ impozitul pe venit (atât pentru persoane fizice, cât și juridice), taxa pe valoare adăugată și accizele. Sistemul fiscal moldovenesc este examinat din punctul de vedere al principiilor-cheie stabilite în codul fiscal: neutralitatea, eficiența, echitatea, siguranța și stabilitatea fiscală. Analiza este complementată cu referință la cele mai bune practici internaționale. Constatările din prezentul capitol sunt că performanța veniturilor în R. Moldova este mai bună decât în multe țări din Europa de Est, dar că unele caracteristici ale politicii sale fiscale nu încurajează creșterea economică. Structura sistemului de venituri este orientată spre veniturile obținute din muncă, comparativ cu impozitele de consum, cu stimulente negative pe partea ofertei ca rezultat al prezenței mari a cheltuielilor fiscale care nu întotdeauna sunt justificabile pe temeiuri economice sau sociale. Impozitele mari pe veniturile salariale descurajează angajarea în muncă; stimulentele fiscale excesive acordate câtorva sectoare și zonelor economice libere duc la alocarea necorespunzătoare a resurselor între sectoare și întreprinderi; iar impozitele pe consum mai mici – de asemenea din cauza prezenței mari a cotelor zero și scutirilor de la TVA – afectează economiile și, în schimb, acumularea capitalului, în mod negativ. De exemplu, numărul companiilor multinaționale a sporit cu timpul și contribuția acestora la veniturile din impozitul pe venitul corporativ (al persoanelor juridice) (IVC) a sporit mai mult decât proporțional, pe când veniturile din TVA au rămas în urmă. Această combinație de impozite pe venit înalte și impozite pe consum mici în mod cert va avea un impact negativ asupra productivității și a creșterii economice. Pe lângă aceasta, având o rată a IVC de 12 procente și cote de impozitare și mai mici la alte tipuri de venituri din capital, practic întreaga economie a fost convertită aproape într-o zonă economică liberă. Acordând alte concesiuni fiscale câtorva sectoare sau regiuni este mai degrabă o sursă de distorsiuni decât un instrument de promovare a afacerilor. Un astfel de tratament preferențial creează alocări necorespunzătoare de resurse în economie, ceea ce aduce atingere productivității și creșterii. 172Richard A. Musgrave, and Peggy B. Musgrave, “Public Finance in Theory and Practice” 5th edition, chapter 17, Taxation Effects on Capacity Output: A Supply-Side Perspective (1989). 119 Deși o strategie mai bună ar fi menită să elimine treptat stimulentele fiscale și să lărgească baza fiscală, în măsura în care există stimulente, transparența regimului de stimulente al R. Moldova trebuie îmbunătățită. Aceasta include oferirea informațiilor despre oportunități și aplicarea legilor și normelor fiscale față de potențialii investitori, precum și asigurarea accesabilității și disponibilității on-line a tuturor informațiilor relevante. Se recomandă cu fermitate reducerea sau eliminarea întinderii discreției administrative la acordarea stimulentelor. Deși stimulentele nu pot fi complet abrogate, restructurarea lor în scop de eficientizare în inducerea investițiilor marginale ar implica eliminarea vacanțelor fiscale și înlocuirea acestora cu stimulente legate de investiție, cum ar fi provizioane aferente metodei de amortizare accelerată și credite fiscale pentru investiții. Structura complexă a unor stimulente fiscale generoase în sectoare și regiuni, în combinație cu rate multiple și scutiri înglobate în regimul TVA a împovărat administrarea fiscală și a afectat advers productivitatea impozitelor majore. Deși administrarea fiscală nu face parte din obiectul prezentului capitol, câteva calificări succinte pot vărsa lumină pe performanța fiscală a țării. Administrarea TVA rămâne slabă în depistarea evaziunilor TVA majore și identificarea diverselor scheme frauduloase care, cu timpul, au devenit și mai sofisticate și s-au soldat cu un nivel mai mare de scurgere de venituri. Auditul bazat pe riscuri necesită îmbunătățire în continuare – pentru a se orienta mai bine spre angajații cu câștiguri mari și pe conformarea benevolă, inclusiv cei din birourile contribuabililor mari. În rezumat, pentru a spori productivitatea factorilor de producție și a promova creșterea economică și exporturile, R. Moldova trebuie să-și restructureze ansamblul de venituri fiscale, să sporească productivitatea impozitelor majore, să optimizeze stimulentele și să reducă cheltuielile fiscale în vederea echilibrării colectării unor venituri fiscale adecvate și reducerii poverii necorespunzătoare pusă pe mediul de afaceri. Un astfel de echilibru poate fi realizat doar revizuind regimurile fiscale ca un pachet complet. Performanța veniturilor în R. Moldova: tendințele emergente R. Moldova colectează mai multe venituri, dar și cheltuiește mai mult decât țările cu caracteristici similar din regiune. Raportul venituri–PIB în R. Moldova a atins cota maximă de 41,72 procente în 2007, după care treptat a descrescut și a constituit 35,5 procente în 2017 (Figura 67). Veniturile fiscale indică o tendință similară, atingând cota maximă de 33,58 procente în 2007 și descrescând până la 31.4 procente în 2016 și până la circa 32 de procente in 2017. Aproximativ 9-10 procente din veniturile fiscale vin din contribuțiile de asigurare socială și asigurare în medicină (ASAM). Figura 67. R. Moldova colectează mai multe venituri decât țările similare din regiune Veniturile publice ca cotă din PIB în R. Moldova și țările similare din regiune (2015) Sursa: Baza de date privind veniturile a FMI 2018 și calculele personalului Băncii Mondiale. Notă: Linia roșie indică media veniturilor totale la coeficientul PIB pentru națiunile EEC. 120 Analizând componența acestora, doar veniturile aferente impozitelor și taxelor au atins cota maximă de circa 24 procente din PIB în 2006 și 2007, după care au descrescut la 21,5 procente în 2012 -16. Acestea au avut o tendință de creștere din 2016 și au constituit circa 23 procente în 2017. Totuși, suma combinată a IVC și a impozitului pe venitul personal (al persoanelor fizice) (IVP) în general s-a plasat sub 5 procente din PIB, iar impozitele directe totale, inclusiv plățile aferente asigurărilor au ajuns la circa 15 procente din PIB. Ca și în majoritatea țărilor din Europa de Est, structura veniturilor în trecut a fost orientată spre impozitele pe bunuri și servicii care a atins 19 procente din PIB în 2007 și 2008, dar care în prezent constituie doar circa 15-16 procente (a se vedea Figura 68). Din acestea, accizele au contribuit cu 3,5 procente în PIB, în timp ce cota impozitelor pe tranzacții (comerciale) s-a micșorat de la 2 procente în 2006 la 1 procent în 2015 și 2016. Veniturile aferente TVA au constituit 14,5 procente în 2008, descrescând la 11,0 procente în 2016 și 2017. De asemenea, peste două-treimi din totalul colectărilor TVA au venit din TVA la import, pe când nivelul intern al TVA de regulă s-a situat sub 4 procente din PIB. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că impozitele pe venit, inclusiv plățile de asigurare socială și de asigurare medicală, treptat au preluat impozitele pe consum ca cotă în PIB. Figura 68. Structura veniturilor în R. Moldova este similară cu cele observate în alte țări similare din regiune Veniturile fiscale din TVA/TBS, accize, IVC și IVP în R. Moldova și țările similare din regiune (2015) Sursa: Baza de date privind veniturile 2018 a FMI; SFS Moldova; și calculele personalului Băncii Mondiale. Cota veniturilor de la întreprinderile mici, mijlocii și mari a rămas constantă până în 2017, când IVC de la întreprinderile mijlocii s-a deteriorat în pofida creșterii numărului de companii (Figura 69).173 Businessurile mici174 reprezintă o cotă stabilă în totalul veniturilor – circa 3 procente. După cum s-a prezis, companiile mari contribuie cu cele mai mari cote la colectare, variind între 50 și 55 procente. 173 În fapt, numărul întreprinderilor mijlocii care a depus declarații pe venit a crescut stabil, de la circa 48 de mii la 64 de mii în 2013 și, respectiv, 2017. 174 Mărimea întreprinderilor este definită în mod unic în fiecare țară în baza cifrei de afaceri și a datelor cu privire la indus triile de mărimi diferite, oferite de SFS. 121 Figura 69. Veniturile din IVC printre întreprinderile Figura 70. În timp ce întreprinderile mari în prezent mijlocii recent s-au redus … contribuie o cotă mare în venitul aferent IVC. Colectarea taxelor de la întreprinderile mijlocii (2013-2017) Colectarea taxelor de la întreprinderile mari (2013-2017) Sursa: Calculele Băncii Mondiale, în baza datelor și estimărilor SFS. Notă: Colectarea taxelor este prezentată în termeni reali (anul de bază 2000). Dar tot printre companiile mari, deși veniturile aferente IVC au crescut mai mult decât proporțional comparativ cu creșterea constatată a numărului de companii (Figura 70), venitul din TVA a rămas în urmă (Tabelul 5). După se va ilustra ulterior, cheltuielile fiscale excesive în TVA au afectat colectarea veniturilor în majoritatea sectoarelor și din toate categoriile de companii. Tabelul 5. Creșterea numărului de companii străine/multinaționale și colectarea TVA/IVC Anul 2014 2015 2016 2017 Numărul companiilor 4519 4753 4988 5212 străine/multinaționale Rata la care a crescut numărul 9% 5% 5% 4% companiilor TVA 3% -2% 7% 3% Impozitul pe venitul corporativ (IVC) 4% 7% 16% 17% Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale în baza datelor SFS. Performanța veniturilor: flotabilitatea și elasticitatea sistemului fiscal În general, cu creșterea PIB-ului, baza fiscală și, în consecință, veniturile fiscale, trebuie să crească proporțional de sine stătător, fără vreo necesitate de a efectua schimbări în baza fiscală sau cota fiscală. În vederea informării despre relația dintre dezvoltarea economică, evidențiată mai sus, și veniturile reale, studiul a analizat flotabilitatea impozitelor la niveluri cumulative. Flotabilitatea impozitelor este un indicator care măsoară eficiența și receptivitatea mobilizării veniturilor ca răspuns la creșterea în activitatea economică de ansamblu sau în venitul național, inclusiv toate modificările în sistemul fiscal. Un impozit este flotabil în cazul în care veniturile fiscale cresc cel puțin proporțional sau posibil mai mult decât proporțional ca răspuns la o creștere a venitului sau a producției naționale care este baza fiscală. Flotabilitatea generală a unui sistem fiscal este măsurată după schimbarea procentuală în totalul veniturilor fiscale în ceea ce ține de schimbarea procentuală în baza fiscală respectivă sau pe larg schimbarea procentuală în PIB (a se vedea Boxa 16 pentru explicația tehnică a calculării acesteia). 122 Boxa 16. Calcularea flotabilității Flotabilitatea β este exprimată ca:  = %R %GDP (1) unde R este venitul și PIB este baza sau produsul intern brut. Această formulă poate fi aplicată și altor impozite individuale. Flotabilitatea generală a impozitelor așadar poate fi descompusă în flotabilități ale impozitelor individuale pentru analiza performanței capetelor impozitelor individuale. În timp ce această formulă oferă flotabilitatea de la an la an, pentru a extrage flotabilitatea pe termen lung trebuie aplicată metoda econometrică a celor mai mici pătrate obișnuite (MPO) aplicată seriilor temporale ale veniturilor fiscale și GDP (PIB): log R =  +  log GDP +  (2) Parametrul α este un interval constant, β este flotabilitatea pe termen lung, iar ε este intervalul stocastic sau de eroare. Pentru rezultate efective cu utilizarea metodei MPO, sunt necesare date ale seriilor temporale pentru veniturile fiscale și GDP (PIB) pentru o perioadă de cel puțin 10 ani. În timp ce datele pe termen lung aferente veniturilor și GDP (PIB) au fost disponibile pentru veniturile generale pentru economie pentru perioada 2000-17, datele sectoriale au fost disponibile doar pentru o perioadă limitată 2008-14. Cu toate acestea, analiza econometrică s-a efectuat cunoscându-se că rezultatele ar putea să nu fie robuste. Sursa: Personalul Băncii Mondiale. În mod ideal, trebuie calculate și estimările elasticităților fiscale, deoarece un sistem fiscal eficient trebuie să poată capta creșterea în bază chiar și atunci când cota fiscală nu se schimbă. Astfel, sistemul fiscal se va putea confrunta cu aceeași rată a creșterii și elemente de progresivitate ca și PIB-ul. În cazul R. Moldova, aceasta nu a fost fezabil din cauza lipsei de date ce țin de impactul schimbărilor discreționare asupra veniturilor. Tabelul 6. Receptivitatea veniturilor la creșterea PIB (Flotabilitatea după impozite) 2000 -2017 FLOTABILITATEA 2000-2017 Total venituri 1,12 IVC 1,07 IVP 1,25 TVA 1,42 Accize 0,99 Comerț internațional 0,66 Contribuții de asigurări 1.18 sociale Contribuții de asigurări 2.60 în medicină Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale în baza datelor SFS Moldova. Receptivitatea efectivă a structurii fiscale la activitatea economică sau flotabilitatea a fost estimată în baza datelor privind veniturile fiscale de la Comitetul fiscal (CF) pentru 2000-17. Efectuând analiza după tipurile de impozite, flotabilitatea pare să fie în conformitate cu creșterea PIB, cu unele excepții (Tabelul 6). Aceasta include flotabilitatea contribuțiilor de asigurare în medicină care este destul de înaltă, comparativ cu alte sectoare economice, și diferită de ceea ce, de regulă, se poate vedea în alte țări. Flotabilitatea accizelor este puțin mai mică de 1 și aceasta ar putea fi din cauza cotelor impozitelor pe unitate în unele cazuri care nu sunt automat ajustate la inflație. Flotabilitatea 123 internațională a impozitelor de asemenea este mică, de 0,66 și aceasta reflectă faptul că taxele internaționale descresc în importanță ca surse de venituri conform prevederilor OMC. Tabelul 7. Receptivitatea veniturilor la creșterea PIB după sectoare (Flotabilitatea după impozite) 2008- 2014 FLOTABILITATEA 2008-2014 Agricultura, silvicultură și -0.35 pescuit Mine și cariere -0.11 Producere 0.34 Energie, gaz și abur -1.18 Construcții 0.76 Comercializarea angro și cu 1.06 amănuntul Transport și comunicare 1.19 Servicii hoteliere și alimentare 1.63 Financiar și asigurări -0.06 Imobiliare 1.10 Admin. publică, apărarea etc. -0.95 Învățământ 2.20 Sănătate și asistența socială 0.84 Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale în baza datelor SFS Moldova Analizând flotabilitatea la nivel sectorial în baza datelor disponibile (Tabelul 7), un șir de sectoare, inclusiv agricultura, mineritul, energetica și aprovizionarea cu gaze, construcțiile, precum și sectorul financiar nu contribuie la veniturile fiscale proporțional cu cota acestora în economie. Aceasta sugerează necesitatea unei examinări minuțioase a regimului fiscal al acestora și a unei analize a scutirilor lor existente. Agricultura este impozitată la 7 procente în baza impozitării veniturilor persoanelor fizice, în timp ce cota fiscală ordinară este de 12 procente. Sectorul mai beneficiază și de scutire de la TVA pentru utilajul agricol. Având o cotă fiscală statutară mai mică, alte stimulente acordate acestui sector pot fi cu greu justificate. Alte sectoare impozitate prea puțin par să fie mineritul și energetica/gazele care au flotabilitate negativă. În mod similar, comparativ cu așteptările, producerea are flotabilitate scăzută de 0,34. În cele din urmă, cumularea administrației publice, apărării și a asigurării sociale poate fi motivul din spatele rezultatelor negative. Totuși, această cumulare induce în eroare, deoarece asigurarea socială trebuie să fie o categorie separată de sine stătătoare și în general să expună o flotabilitate pozitivă. Impozitarea venitului salarial și impactul asupra angajării în muncă Sistemul fiscal al R. Moldova își impozitează rezidenții și cetățenii în baza venitului lor global. Venitul impozabil constituie totalul câștigurilor din toate sursele, fie că au fost obținute acasă sau peste hotare, inclusiv venitul din desfășurarea unei afaceri, a activităților profesionale, plățile pentru muncă și servicii, venituri suplimentare oferite de către angajator, chirii, câștiguri de capital, venitul aferent dobânzilor, precum și plata redevențelor, cu excepția deducerilor și scutirilor admisibile. Totuși, impozitarea veniturilor globale ale cetățenilor și rezidenților R. Moldova ridică întrebarea dacă administrația fiscală este capabilă s-o implementeze în întregime, dat fiind că nu este în stare să depisteze veniturile obținute peste hotare. Legislația fiscală recent a fost modificată prin introducerea unei cote unice de impozitare de 12 procente in locul structurii de impozitare cu două niveluri. Cota unică pentru impozitul pe venitul personal a fost introdusă pentru persoanele fizice, întreprinzătorii individuali și medicii de familie care își desfășoară activitatea independent. Există prevederi separate pentru categorii speciale de contribuabili, cum ar fi 124 impozitul pe venit datorat de conducătorii de taxi și pentru venitul salariul sub 10.000 de lei, care este stabilit la 500 de lei pe lună.175 Pe lângă IVP, angajații trebuie să achite contribuțiile de asigurare socială și asigurare medicală , care includ astfel de beneficii ca pensiile, îndemnizațiile de șomaj, maternitate, dizabilitate și boală (Tabelul 8). Legislația R. Moldova privind asigurarea socială nu este clară în privința veniturilor salariale obținute de la angajatorii care nu sunt din R. Moldova. Tabelul 8. Cotele de asigurare socială și medicale în R. Moldova Plătit de angajator Plătit de angajat Total Tipul asigurării Asigurarea socială 23% 6% 29% Asigurarea medicală 4,5% 4,5% 9% Total 27,5% 10,5% 38% Comparativ cu țările similare din regiune, R. Moldova se clasează destul de înalt din punctul de vedere al impactului combinat al IVP și ASAM, ceea ce sugerează că există costuri ale muncii mai mari în R. Moldova. Impozitele pe forța de muncă creează o “sarcină fiscală” între costurile muncii pentru angajator și venitul net al angajatului, astfel reducând atât rata angajării în muncă, cât și creșterea economică (Figura 71). Cu cât cota impozitelor marginale efective este mai mare, cu atât mai mici sunt stimulentele pentru angajat să-și caute de lucru. Confruntându-se cu costuri de muncă mai înalte, din cauza cotei impozitului pe numărul de salariați, angajatorii pot reduce rata angajării, reduce timpul de muncă, reduce remunerarea angajatorilor, sub-raporta salariile oficiale, sau ne-declara munca. O analiză a sistemului fiscal din Letonia, efectuată recent de Grupul Bănci Mondiale (2017), de exemplu, a constatat că impozitele pe forța de muncă – IVP și contribuțiile de asigurare socială – în mod direct reduc cererea muncii, ceea ce mărește costurile muncii pentru angajatori și reduce ofertele de muncă micșorând salariile după impozitare. Figura 71. Sarcina fiscală aferentă muncii în R. Moldova este înaltă comparativ cu țările similare din regiune IVP și ASAM în R. Moldova și în țările similare din regiune (2015) Sursa: baza de date privind veniturile în 2018 a FMI și calculele personalului Băncii Mondiale. 175 PriceWaterhouseCooper, informare succintă privind alerta fiscală, septembrie 2018. 125 Un efect negativ asupra creării locurilor de muncă în R. Moldova este valoarea substanțială a impozitelor pe salarii percepute de la angajatori.176 Angajatorii sunt responsabili pentru o parte considerabilă din ASAM pentru fiecare angajat. Taxele de asigurare socială au fost stabilite la 6 procente pentru angajați și la 23 de procente pentru angajatori, în timp ce cele de asigurare în medicină constituie 9 procente. Povara combinată a ASAM pe angajatori în valoare de 27,5 (23 + 4,5 procente) ar fi putut determina angajatorii să negocieze salariile și alte plăți cu angajații în vederea transferului unei părți din povară către aceștia, ceea ce duce la muncă nedeclarată și la practica ”salariilor în plic”. Ca urmare a reformei fiscale recente, a avut loc și o reducere a cotelor contribuțiilor la sistemul de asigurare socială din partea angajatorilor. Cotele contribuțiilor de asigurare socială au fost reduse de la 23 procente la 18 procente pentru angajatorii din sectorul privat, învățământul superior și instituțiilor medicale. Modificarea recentă care a schimbat IVP de la o structură fiscală progresivă cu două niveluri de impozitare la o cotă unică de impozitare ar putea contribui la eficientizarea angajării oficiale în sector pentru cei care câștigă mai mult decât deducerile personale, care de asemenea a fost mărită și ar putea afecta creșterea economică în mod pozitiv. Un alt avantaj al sistemului cu cotă unică de impozitare este că reduce costurile de conformare și administrative. În timp ce introducerea unei cote unice de impozitare pentru persoanele fizice pare să ducă la pierderi de venituri și să compromită echitatea, R. Moldova poate învăța din experiența altor țări la adoptarea unor măsuri suplimentare atenuante pentru a proteja baza și totalul încasărilor fiscale. Introducerea unei cote unice de impozitare pentru persoanele fizice la 12 procente și reducerea contribuțiilor de asigurare socială pentru angajatori de la 23 la 18 procente trebuie privită din perspectivă fiscală în ansamblu. Deși aceștia sunt niște pași pozitivi spre generarea locurilor de muncă și a creșterii economice, ei au tendința să diminueze veniturile totale încasate. Merită, de asemenea, de menționat că contribuțiile sociale – de la angajatori, angajați și întreprinzătorii individuali – sunt scutite de taxe. Nu se aplică taxe la contribuțiile făcute în fondul asigurărilor sociale și nici când distribuțiile sunt efectuate după pensionare. În același timp, contribuțiile de asigurări sociale sunt a doua după mărime sursă de încasări fiscale după TVA. Astfel, contribuția de asigurare socială este o economie scutită de taxe și oferă o securitate socială importantă. Însă scutirea acesteia de taxe de ambele părți la efectuarea contribuțiilor și la efectuarea plăților nu este abordarea corectă și nici nu este în conformitate cu cele mai bune practici internaționale. Toate veniturile trebuie să fie impozitate și, deci, asigurarea socială trebuie să fie impozitată fie la etapa efectuării contribuțiilor, fie la efectuarea distribuțiilor. Aceasta devine mai relevant după introducerea unei cote unice de impozitare pentru persoanele fizice care se va solda cu descreșterea în continuare a veniturilor aferente IVP. Astfel, guvernul va trebui să găsească surse alternative de venit pentru a compensa această pierdere de venit și a spori progresivitatea. În cazul R. Moldova, impozitul pe avere reprezintă o bună oportunitate de a restaura progresivitatea în sistemul fiscal și de a mobiliza încasările (Boxa 17). 176În Capitolul 1 al prezentului document de asemenea se examinează acest subiect în detaliu și se conchide că munca face contribuții minime, ba chiar negative, la creșterea economică. 126 Boxa 17. Folosirea impozitului pe avere pentru a restaura progresivitatea și a mobiliza încasările Noua lege cu privire la avere care a intrat în vigoare în 1 iulie 2016 se aplică proprietății imobiliare rezidențiale având o valoare evaluată ce depășește 1,5 milioane de lei și suprafața totală ce depășește 120 m2. Valoarea evaluată a proprietății imobiliare rezidențiale este determinată de către autoritățile cadastrale teritoriale, iar cota impozitului este de 0,8 procente din valoarea proprietății evaluate. Se preconizează că impozitul pe avere va compensa slăbirea progresivității în IVP ca urmare a înlocuirii structurii fiscale din două cote cu o cotă unică de impozitare, și în același timp va contribui la sporirea veniturilor fiscale. Eficacitatea impozitului pe avere este considerabil redus de condițiile duble: ca mai întâi să depășească pragul valoric, după care impozitul se aplică doar când proprietatea cu valoare înaltă are o suprafață mai mare de 120 m2. Aceasta oferă posibilitatea de evitare a impozitării, dar este inechitabilă și din perspectiva echității orizontale. De exemplu, un apartament modest cu o suprafață mică în centrul orașului ar putea valora milioane, dar din punct de vedere legal nu ar fi supus impozitului pe avere. De asemenea, eficacitatea impozitului net pe avere asupra proprietății imobiliare depinde doar de un sistem modern cadastral și de evaluarea proprietății care nu este ușor de calculat și abia urmează să apară în R. Moldova. În prezent în R. Moldova statul are prioritatea să efectueze evaluarea tuturor proprietăților prin evaluarea proprietății în masă pentru a asigura echitatea impozitării proprietății. Pentru efectuarea reevaluării și a primei evaluări a proprietăților, ar fi de dorit să existe o politică privind impozitul pe proprietate (PIP). Acesta este un pas un direcția corectă care nu doar va contribui la îmbunătățirea impozitării proprietății, dar și va consolida implementarea impozitului pe avere. Sursa: Personalul Băncii Mondiale Mai mult, structura sistemului de încasări este orientată spre veniturile obținute din muncă, comparativ cu impozitele de consum, ceea ce se soldează cu stimulente negative pe partea ofertei. Această situație este determinată și de prezența mare a cheltuielilor fiscale, cum ar fi cota zero și scutirile de TVA care nu întotdeauna sunt justificabile pe temeiuri economice sau sociale și tind să favorizeze anumite segmente ale populației sau întreprinderilor. Totuși, reducerea poverii impozitelor pe forța de muncă necesită identificarea unor surse de venit alternative, cum ar fi reducerea cheltuielilor fiscale, îmbunătățirea conformării fiscale, precum și eficientizarea atât a politicii, cât și a administrării impozitului pe avere, după cum s-a menționat mai sus. Impozitarea venitului din capital și rolul acestuia în investiții Impozitarea venitului din capital include profiturile, dividendele, câștigurile de capital și veniturile aferente dobânzilor ale companiei. Acest impozit în mod clar are un impact major asupra climatului investițional și de afaceri în țară și, astfel, asupra creșterii economice. Cota impozitului pentru companii este de 12 procente, printre cele mai mici în regiune, doar Kârgâzstan și Uzbekistan având cote mai mici177 și în continuare include cote mai mici pentru alte categorii. Având o cotă a impozitului atât de mică, nu este surprinzător că cota venitului din IVC în raport cu PIB în R. Moldova este una dintre cele mai mici din lume. IVP în prezent este de circa 2,5 procente din PIB, mai mic ă decât cele constatate în economiile în curs de dezvoltare și în tranziție similare. În plus, R. Moldova oferă o prevedere specială pentru impozitarea întreprinderilor mici și mijlocii. Cota impozitului pe venit pentru 177 Sursa: Sondajul KPMG privind impozitele persoanelor juridice: https://home.kpmg.com/xx/en/ home/services/tax/tax-tools- and-resources/tax-rates- online/corporate-tax-rates- table.html. 127 această categorie de contribuabili178 se ridică la 3 procente din venit. Aceasta este o măsură pozitivă, deoarece acest sector contribuie semnificativ la PIB și la angajarea în economie. 179 În Tabelul 9, ratele impozitelor, atât pe forța de muncă, cât și pe veniturile persoanelor juridice, sunt evaluate în mod rațional. Acesta arată că ambele tipuri de venituri sunt slab impozitate comparativ cu economiile similare din regiune. Tabelul 9: Ratele IVP și IVC în țări selectate din Europa de Est, Federația Rusă și UE Țara Cea mai înaltă Rata IVC rată a IVP Armenia 20 20 Albania 23 15 Belarus 13 18 Bulgaria 10 10 Republica Cehă 22 19 Georgia 20 15 Kârgâzstan 10 10 Moldova 12 12 Polonia 32 19 Romania 10 16 Federația Rusă 13 20 Ucraina 18 18 Uzbekistan 23 7.5 Uniunea Europeană (Media) 38.6 22 Sursa: Tabel privind taxele 2018, întocmit de KPMG Guvernul recent a actualizat dispozițiile privind reportarea pierderilor. Aceasta ar extinde perioada de la trei la cinci ani calendaristici—ceea ce este în conformitate cu practicile internaționale. Trebuie menționat că oferirea reportării pierderilor pe o perioadă nedefinită poate trimite mesajul greșit unor contribuabili, în același timp, având o perioadă excesiv de scurtă pentru recuperarea pierderilor poate să nu fie adecvat pentru multe afaceri adevărate. MF a întreprins un pas orientat spre viitor pentru ajustarea dispozițiilor respective în vederea asigurării unui echilibru bun între eficiență (determinând investițiile care își asumă mai multe riscuri) și astuparea lacunelor care permit evitarea impozitelor. Mai mult, alte tipuri de venituri din capital, inclusiv dividendele, veniturile aferente dobânzii și câștigurile de capital sunt impozitate la cote și mai mici decât cota IVC de 12 procente. În privința dividendelor, persoana juridică care achită dividende este obligată să achite 12 procente ca taxă pe profit, însă această plată poate fi creditată din orice impozit aplicat contribuabilului pentru primirea dividendelor. În cazul în care creditele fiscale depășesc suma impozitului pe venit plătibil în anul fiscal respectiv, excesul respectiv va fi rambursat contribuabilului.180 Venitul aferent dobânzilor urmează să fie inclus în venitul brut sau cumulat. Ca urmare a modificărilor recente la legea fiscală, rata impozitului reținut aplicată la dobânda achitată persoanelor rezidente este 12 procente, mai mică de rata de 15 din codul existent. Venitul aferent dobânzilor la depozitele făcute în R. Moldova sunt scutite de taxe. În cele din urmă, ca urmare a modificării recente a legii fiscale, suma câștigurilor de capital în scopuri fiscale a fost redusă la 20 procente din diferența dintre 178 Include întreprinderile care nu sunt înregistrate ca plătitori de TVA, cu excepția gospodăriilor țărănești (fermierilor) și a întreprinzătorilor individuali ale căror activități generatoare de venit între 100.000 lei și 600.000 sunt incluse în această categorie. 179 Deși cota sectoarelor mici și neformale este de circa 10-20 procente din PIB în țările dezvoltare, aceasta ar putea ajunge până la 50 de procente în țările cu venituri mici și mijlocii. 180 La achitarea dividendelor, persoana juridică este obligată să rețină 6 procente ca taxă la plățile respective. 128 încasările din vânzări și valoarea fiscală. Contribuabilului, atât persoană fizică, cât și juridică, i se permite să deducă pierderile de capital în cadrul limitelor câștigurilor de capital. Totuși, pierderile de capital care nu sunt permise pentru deducere în anul impozabil sunt tratate ca pierderi de capital în anul următor. Potrivit legii modificate, așadar, câștigurile de capital vor fi impozitate și mai slab. Codul Fiscal al R. Moldova nu conține nicio prevedere specială cu privire la impozitarea companiilor străine sau multinaționale care desfășoară afaceri în țară și nici nu face trimiteri la tipul de norme privind prețul de transfer pe care R. Moldova le urmează care au un impact negativ asupra mediului de afaceri. Impozitarea multinaționalilor și prețul de transfer actualmente devine un subiect important la nivel global în contextul în care erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (EBTP) tot mai mult este adoptată atât de companiile străine, cât și de cele naționale. Prin urmare, țara poate lua în considerare adoptarea și respectarea liniilor directoare ale OECD privind prețurile de transfer și planul de acțiuni din 15 puncte cu privire la EBTP în acest sens. 181 De asemenea, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) nu are nicio unitate separată de angajați abilitați și pregătiți să gestioneze aspecte legate de prețurile de transfer și acesta poate fi momentul potrivit pentru crearea unei astfel de unități și asigurarea instruirii corespunzătoare. Având o impozitare slabă a veniturilor din capital și prevederi limitate privind impozitarea companiilor străine, bazele de impozitare ar trebui să fie lărgite. Dat fiind că cota de impozitare a veniturilor persoanelor juridice este una dintre cele mai mici în regiune, iar alte tipuri de venit din capital sunt impozitate și mai slab, baza de impozitare trebuie lărgită raționalizând diversele scutiri și stimulente fiscale, disponibile anumitor sectoare și regiuni. Un astfel de tratament preferențial al câtorva sectoare sau în unele regiuni de asemenea creează o alocare necorespunzătoare a resurselor în economie, ceea ce în mod clar este în detrimentul creșterii (a se vedea și secțiunea ce urmează). În cele din urmă, R. Moldova urmează un model fiscal de venit dublu, unde venitul din muncă a persoanei fizice este impozitat mai oneros decât venitul din capital, care este taxat mai slab. Munca, fiind mai puțin mobilă decât capitalul, poate absorbi o povară fiscală mai mare. Totuși, diferența între impactul impozitării muncii și a capitalului este substanțială. Venitul din capital este impozitat de la 6 procente reținere la sursă privind dividendele și 12 procente pentru unele forme de venit aferent dobânzilor. Munca, de altă parte, în prezent este impozitată la cota unică de impozitare de 12 procente, însă mai există o taxă înaltă aferentă ASAM pe forța de muncă: 18 și, respectiv, 4,5 procente, achitate de angajator, și 6 și, respectiv, 4,5 procente, achitate de angajat. Aceasta demonstrează că munca este impozitată la o cotă mult mai înaltă și că angajatorii trebuie să cheltuiască 22,5 procente peste salariile achitate angajatului. Este clar că angajatorul va încerca să substituie munca cu capital în afacerea sa, creând o distorsiune în alegerea factorilor de producție. Este clar că probabilitatea e înaltă ca aceasta să aibă un impact advers asupra creării locurilor de muncă. În plus, actualul sistem, cu cote fiscale diferite pentru muncă, pe de o parte, și cu venit din afaceri și capital, pe de altă parte, creează posibilități de arbitraj care erodează echitatea orizontală. Cheltuielile aferente impozitului pe venitul din afaceri – rolul stimulentelor în promovarea afacerilor182 Deși nu sunt disponibile estimări pentru cheltuielile generale aferente impozitului pe venit din afaceri, spre deosebire de informațiile detaliate disponibile pentru TVA, cheltuielile fiscale aferente contului impozitului pe venit al persoanelor juridice pare să constituie circa 2 procente din totalul veniturilor 181 Acțiunile EBTP au fost elaborate în contextul Proiectului OECD/G20 BEPS. Cele 15 acțiuni publicate în o ctombrie 2015 au drept scop asigurarea guvernelor cu instrumente interne și internaționale pentru abordarea evaziunii fiscale, asigurarea că profitu rile sunt impozitate acolo unde sunt desfășurate activitățile care generează profit și acolo unde valoarea este creată. 182 Prezenta secțiune, precum și discuțiile legate de TVA, sunt extrase din documentul Băncii Mondiale pentru 2017. 129 nerealizate pentru 2015 și să fie mai generos pentru companiile mari. În baza datelor comparative, puse la dispoziție de SFS pentru societățile comerciale de diferite mărimi, cheltuielile fiscale aferente impozitului pe venit ca procentaj din taxele directe totale încasate în perioada 2013-17 sunt mici pentru companiile mici și mai mari pentru cele străine/multinaționale, fiind urmate de companiile mari și mijlocii. Cheltuielile fiscale totale din impozitul pe venit au crescut de-a lungul anilor si au avut un salt în 2016 și 2017 (Tabelul 10). Tabelul 10. Pierderile de venit datorate stimulentelor și scutirilor (aferente impozitului pe venit) acordate diferitor întreprinderi, după mărimea întreprinderii (% din impozitul pe venitul total) Mărimea întreprinderii 2013 2014 2015 2016 2017 -întreprinderi mici 0,07 0,07 0,07 1,29 0,35 - întreprinderi mijlocii 0,90 1,33 0,60 4,64 2,87 - întreprinderi mari 0,20 0,54 0,77 5,61 4,25 -străine/multinaționale 0,76 0,85 0,76 6,73 4,36 Total 1,95 2,79 2,20 18,28 11,82 Cheltuielile fiscale includ așa sectoare ca ocrotirea sănătății, instituțiile nonprofit, donații de caritate și politice, precum și activitățile de atragere a investițiilor în afaceri, inclusiv Zona Economică Liberă. De asemenea, sistemul IVC include cote reduse ale impozitului pe venit pentru producătorii agricoli, de 7 procente în loc de cota ordinară de 12 procente. Aceștia sunt beneficiarii comuni ai stimulentelor și în multe alte țări. Mai mult, R. Moldova oferă un șir de stimulente întreprinderilor care prevăd reducerea impozitării veniturilor întreprinderilor. Toate companiile care își extind forța de muncă beneficiază de o reducere la venitul impozabil egală cu salariul anual mediu, înmulțit la numărul persoanelor angajate în fiecare an. De asemenea, cheltuielile legate de transport, alimentarea și instruirea angajaților pot fi deduse în baza unor norme specificate. Companiile care investesc în măsuri de eficiență energetică obțin beneficiul de 30 de procente de cofinanțare de stat din costul utilajului și garanții de stat la împrumuturile conexe. Băncile care emit împrumuturi cu durata de peste doi ani achită doar 6 procente IVC la profitul din împrumuturile respective, iar cei care emit împrumuturi de peste trei ani nu achită IVC deloc. Mai mult, R. Moldova oferă vacanțe fiscale întreprinderilor care investesc mai presus de un anumit nivel – după cum se prevede în prezent în R. Moldova. Cotele fiscale mici în combinație cu stimulentele fiscale excesive neapărat vor cauza în continuare alocări necorespunzătoare de resurse în sectoare și regiuni și este probabil că aceasta va afecta advers creșterea economică de ansamblu pe termen lung. După cum se discută în Capitolul 2, stimulentele fiscale se clasează doar pe locul patru din cele șase caracteristici ale climatului investițional și nu par să conteze la atragerea investițiilor străine. Stimulentele fiscale se clasează mai jos de transparența în normele statului, garanțiile de protecție a investițiilor, și ușurința de lansare a unei afaceri. Doar unul din cinci investitori iau în considerare stimulentele în investiții ca factor în luarea deciziilor. Din perspectiva promovării ISD, deciziile aferente investițiilor sunt determinate pe larg de motivul de a economisi costuri și par să fie foarte sensibile la factorii care ar putea mări costurile operațiunilor. Și cele mai bune practici internaționale de elaborare a stimulentelor 130 sugerează că acestea trebuie legate la obiective de politici clar stabilite și că trebuie să se axeze pe investitorii care par să fie cei mai receptivi în baza motivației acestora și a unei analize cost-beneficiu. Alte stimulente cu greu par să fie eficace sau nu au un raționament clar. De exemplu, reducerea impozitelor pentru întreprinderile care își măresc numărul de angajați nu ar fi o considerațiune majoră pentru angajarea lucrătorilor suplimentari. După toată probabilitatea, această măsură recompensează întreprinderile care oricum ar fi angajat încă un lucrător. Aceasta se soldează doar cu pierdere netă pentru stat și de asemenea poate denatura comportamentul angajaților. În același fel nu este clar raționamentul scutirii venitului băncilor și al instituțiilor de micro-creditare la împrumuturile și creditele acordate pentru termene ce depășesc trei ani. Este ineficient și pentru că nu se oferă nici un stimulent băncilor să paseze economiile fiscale către consumatori. Astfel de măsuri sunt și greu de administrat. În plus, acordarea unei vacanțe fiscale întreprinderilor care investesc mai presus de un anumit nivel își are problemele sale. Măsurarea nivelului de investiții nu doar este complicată, dar acest tip de stimulente este și total opac și izolează contribuabilul de sistemul fiscal, precum și îngreuiază administrarea unor astfel de întreprinderi. O strategie mai bună ar fi oferirea unor credite fiscale în loc de scutiri directe, astfel ca contribuabilii să fie obligați să prezinte o declarație fiscală pentru a obține reducerea fiscală. Aceasta, la rândul său, sporește capacitatea administrației fiscale de a audita și aplica condițiile pe care contribuabilul se așteaptă să le întrunească. În baza cercetărilor efectuate mai mult de două decenii, deja se cunoaște bine că stimulentele fiscale în general nu sunt instrumente rentabile. În special, scutirile fiscale directe sau vacanțele fiscale sunt mai mult sau mai puțin instrumente contondente și opace în care nu există o legătură directă între stimulente și investiții și nu există nici un mijloc de a evalua suma veniturilor pierdute.183 Drept rezultat, țările OECD actualmente preferă să folosească creditele fiscale pentru investiții sau amortizarea accelerată, ambele fiind bine orientate spre investiții. Experiența internațională a țărilor în curs de dezvoltare de asemenea demonstrează că stimulentele fiscale și mai ales vacanțele fiscale nu au un impact semnificativ asupra fluxului de investiții în economie. Desigur, disponibilitatea stimulentelor pentru investiții se consideră a fi ceva la îndemână, dar acesta nu este cel mai important factor pe care investitorii își bazează deciziile de investiție. Pe de altă parte, pierderile de venituri sunt sigure și substanțiale. Experiența mai demonstrează că multe stimulente sunt captate de investitorii care nu au nevoie de ele și care ar investi indiferent de ele. Aceasta devine un câștig excepțional pentru investitor și o pierdere directă de venituri pentru stat. Și vacanțele fiscale sunt greu de controlat, deoarece încurajează prețurile de transfer în cadrul unei companii sau grup corporativ pentru a transfera profiturile către întreprinderea scutită de taxe, iar costurile – către cele impozabile. Sunt problematice și alte forme de stimulente fiscale, cum ar fi cotele fiscale reduse sau preferențiale, sau măsurile legate de recuperarea capitalului (Boxa 18). Țările din Europa Centrală și de Est mențin o diversitate de stimulente. Aceasta se datorează în primul rând concurenței între vecini sau ”efectului de demonstrație”, adică țara crede că trebuie să ofere stimulente pentru că țările din vecinătate fac acest lucru. Dar studiile demonstrează că determinanți mai puternici sunt alți factori, cum ar fi stabilitatea economică și politică, un sistem fiscal bine-administrat și stabil cu cote fiscale moderate, infrastructura adecvată – atât fizică, cât și socială – forța de muncă neexploatată, dar care poate fi instruită, precum și existența resurselor naturale. Aceste constatări au fost 183(i) Howell H. Zee, Janet G. Stotsky, and Eduardo Ley; “Tax Incentives for Business Investment: A Primer for policy makers in Developing Countries,” World Development Vol. 30, No. 9 (2002): 1497-1516; (ii) David Holland and Richard J. Vann, “Income Tax Incentives for Investment” Tax Law Design and Drafting Vol. 2, IMF, (1998); (iii) Bruce Bolnick, “Effectiveness and Economic Impact of Tax Incentives in the SADC Region” (SADC Tax Subcommittee Technical Report (SADC Trade, Industry, Finance and Investment Directorate, 2004); (iv) Reint Gropp and Kristina Kostial, “The Disappearing Tax base: Is Foreign Direct Investment (FDI) Eroding Corporate Income Taxes?” (IMF working paper WP/00/173, Fiscal Affairs Department, 2000); (v) Peter Byrne, “Tax Incentives for FDI in Seven Latin American Countries” (IADB (Regional Integration Department, 2002). 131 validate și de un studiu recent (2015), comandat de țările G20, care a conchis că mai importanți sunt alți factori, și nu stimulentele, și că stimulentele orientate sunt mai eficiente.184 În rezumat, este clar că sistemul fiscal al R. Moldova, având una dintre cele mai reduse cote IVC în regiune, de 12 procente, este destul de competitiv. Veniturile din dividende, dobânzi și câștigurile de capital sunt impozitate la cote concesionate și mai mari. Având o astfel de structură fiscală, practic întreaga economie a fost convertită aproape într-o zonă economică liberă. Acordarea în continuare a unor concesiuni fiscale câtorva sectoare sau regiuni mai degrabă este o sursă de distorsiuni în economie decât un instrument de promovare a afacerilor. O strategie mai bună ar fi eliminarea treptată a stimulentelor fiscale, lărgirea bazei impozabile și utilizarea veniturilor fiscale adiționale pentru îmbunătățirea infrastructurii și a mediului de reglementare din țară. Acesta ar fi un pas major în îmbunătățirea mediului de afaceri din țară. Guvernul este conștient de costurile economice neintenționate din cauza impozitelor – distorsiuni induse, pe lângă costul fiscal din punctul de vedere al veniturilor nerealizate. S-a început procesul de revizuire și restructurare a structurii de stimulente existente – la unele s-a renunțat (de exemplu, cele acordate sectorului bancar). Boxa 18. Stimulentele fiscale în practică Stimulentele pentru investiții de regulă sunt acordate sub formă de vacanțe fiscale și scutirea anumitor companii de plata taxelor de import, dar și a IVC. Aceste tipuri de concesiuni nu doar sunt greu de administrat, dar sunt și netransparente. Vacanțele fiscale: Un studiu al vacanțelor fiscale oferit de Uniunea Valutară a Caraibelor Orientale (UVEO) a fost efectuat folosindu-se abordarea ratelor înalte marginală efectivă a impozitelor (METR). Comparând METR pentru cazurile cu și fără vacanță fiscală, s-a constatat că vacanțele fiscale cauzează o reducere dramatică a METR. Cotă statutară redusă de impozitare: Reducerea cotei statutare de impozitare este cea mai puțin distorsionară formă de stimulent pentru investiții. Se aplică uniform tuturor activităților comerciale fără părtinirea alocării de capital, alegerii tehnologiei de producere sau formei de finanțare și reduce METR pentru toate întreprinderile. Această măsură previne problema oferirii noilor investitori a unui avantaj neechitabil față de producătorii existenți. Principalele dezavantaje sunt faptul că impactul advers asupra venitului se micșorează și că scutirile fiscale sporesc pentru toate întreprinderile, fie că acestea întreprind sau nu investiții noi. Rate preferențiale de impozitare: Acestea sunt reducerile la cotele impozitelor care se aplică unor sectoare desemnate, cum ar fi producerea sau agricultura sau unor activități cu caracteristici specifice. Pentru întreprinderile care se califică, acest beneficiu afectează METR exact la fel ca și reducerea cotei fiscale de bază. Costul venitului totuși este mai mic, deoarece setul beneficiarilor este restrâns. Însă cotele fiscale preferențiale deschid ușa unei planificări fiscale agresive de către companiile angajate în afaceri multiple. Mai mult, cea mai mare parte a scutirii fiscale pleacă spre cele mai profitabile activități – anume cele care cel mai puțin au nevoie de stimulente speciale. Astfel, este probabil ca o porțiune mare a înlesnirii fiscale să fie redundantă. Ratele preferențiale de impozitare sunt mai distorsionare decât reducerile generale ale ratei, deoarece părtinesc stimulentele în investiții. Resursele sunt atrase la proiecte în sectorul favorizat chiar și atunci când au o rată a rentabilității scăzută. Aceasta poate reduce productivitatea de ansamblu a economiei. Stimulentele de recuperare a capitalului – deprecierea accelerată și deducerile de capital inițiale: Adevăratul tipar și cotă a amortizării în general nu se cunoaște, deci orice grafic desemnat al amortizării într-un fel este arbitrar. Forma cea mai des întâlnită este amortizarea pe linie dreaptă (LD) de-a lungul unui număr de ani plauzibil pentru orice categorie de active. Hussey și Lubick (1996) propune metoda amortizării degresive (MAD) ca standard în codul lor fiscal model, la cote anuale variind între 5 și 25 procente. O trecere la scăderi mai rapidă decât un MAD poate fi considerat un stimulent, deși unul moderat, deoarece afectează doar momentul recuperării costurilor, nu și suma acestora. 184La solicitarea Grupului de Lucru pentru Dezvoltare G20, raport întocmit cu privire la “Opțiunile de utilizare eficace și eficientă a stimulentelor fiscale pentru investiții de către țările cu venituri mici” de către personalul Fondului Monetar Internațional (FMI), al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), al Organizației Națiunilor Unite, precum și al Băncii Mondia le în octombrie 2015. 132 Deduceri inițiale pentru amortizare (DIA) sunt amortizări de capital speciale care eficientizează recuperarea costurilor la începutul proiectului. DIA este un procent din costul activului care poate fi amortizat în primul an din primii câțiva ani. În particular, o deducere inițială de 100 de procente – cheltuieli integrale – poate reduce METR la zero pentru investițiile finanțate cu capital propriu, și la mai puțin de zero pentru proiectele finanțate prin creditare, în cazul în care plățile aferente dobânzilor sunt deductibile. Stimulentele de recuperare a capitalului pot cauza probleme serioase în cazul în care companiile abuzează de stimulente prin vânzări fictive și răscumpărarea activelor, sau canalizarea achizițiilor de active prin companii eligibile din numele partenerilor neeligibili. Totuși, aceste stimulente pot cauza pierderi mai mici de venit și pot fi orientate mai bine spre investiții. Sursa: Personalul Băncii Mondiale Între timp, atât timp cât există stimulentele, transparența regimului de stimulente al R. Moldova trebuie îmbunătățit, întreprinzând următoarele măsuri. (1) Punerea la dispoziție a informațiilor sigure despre oportunitățile și aplicarea legilor și normelor fiscale potențialilor investitori; punerea la dispoziție a tuturor informațiilor relevante on-line. (2) Standardizarea și asigurarea consecvenței interpretării prevederilor fiscale de către diferitele autorități implicate. (3) Menținerea unei baze de date despre toate stimulentele în investiții acordate companiilor prin intermediul diferitor mecanisme și mediatizarea acesteia. (4) Acordarea dreptului automat la stimulente și unor termene clare pentru deciziile luate la discreția unui organ de stat, precum și oferirea argumentelor exhaustive pentru retragerea stimulentului. (5) Eliminarea domeniului de acoperire a discreției administrative la acordarea stimulentelor. (6) Eliminarea caracteristicilor, cum ar fi vacanțele fiscale, și înlocuirea lor cu stimulente legate la investiții, cum ar fi provizioane aferente amortizării accelerate și creditele fiscale pentru investiții. (7) Acoperirea necesității de alte stimulente nefiscale, inclusiv împrumuturile concesionale și simplificarea procedurilor administrative de raportare și obținere a licențelor. (8) Corectarea discrepanțelor, eliminarea lacunelor din legislație în consultare cu întreprinzătorii și oferirea unui caracter mai specific prevederilor legilor și normelor ce guvernează impozitarea, procedurile vamale, utilizarea terenurilor, etc. (9) Efectuarea unei evaluări cost-eficiență a stimulentelor pe termen mediu-lung. Un astfel de exercițiu trebuie să implice calcularea cheltuielilor publice aferente stimulentelor și evaluarea costurilor respective din punctul de vedere al investițiilor atrase, locurilor de muncă create, exporturilor generate și propagarea realizată din punct de vedere al cercetărilor și inovațiilor. 133 Impozitarea consumului și impactul asupra economiilor Structura de bază a TVA în R. Moldova în general este solidă, dar se caracterizează prin trei cote fiscale. Având cote multiple, se reduce eficiența administrării și conformării din cauza posibilității de clasificare greșită a bunurilor și serviciilor, fie intenționat, fie pur și simplu din greșeală. Cele trei cote TVA sunt: 0 procente (în principal la exporturi); 20 procente cota standard; și cota redusă de 8 procente. Ultima se aplică unui șir de bunuri, inclusiv în primul rând pentru pâine și produsele de panificație, laptelui și produselor lactate, anumitor categorii de medicamente, precum și gazelor naturale și lichefiate. Ca rezultat al modificării fiscale recente a fost introdusă a patra cotă, de 10 procente, aplicabilă serviciilor de cazare și catering. Important este că R. Moldova are o listă lungă de bunuri scutite de TVA și pentru care se aplică cota zero a TVA,185 ceea ce a limitat puternic baza impozabilă. În mod tipic, TVA trebuie să aibă o bază largă și rate scăzute ale impozitelor, pentru a micșora costul ineficienței economice cauzate de impozit. Cota zero trebuie să se aplice doar exporturilor, iar scutite trebuie să fie doar câteva bunuri și servicii. Tratamentul fiscal preferențial, prin aplicarea cotei zero și a scutirilor, orientează deciziile de consum și producere spre bunurile supuse unor cote fiscale mai mici. O TVA cu o bază largă de asemenea descurajează evitarea impozitării și încurajează companiile să facă parte din economia oficială. Scutirile de TVA, pe de altă parte, elimină unele sectoare din economia angro din TVA. Aceasta deseori duce la inegalități între anumite sectoare, soldându-se cu presiunea suplimentară de a scuti mai multe bunuri, ceea ce poate spori în continuare distorsiunea economică. În cele din urmă, utilizarea excesivă a scutirilor și ratelor zero ale TVA sporește dependența statului de alte tipuri de impozitare, mai puțin eficiente. Cota zero și scutirile reduc stimulentele pentru economii și formarea capitalului în economie. R. Moldova oferă o gamă largă de stimulente pentru sectoare și locații specifice, precum și pentru sporirea ratei de angajare în muncă. De exemplu, concesiuni au fost acordate pentru agricultură, industria automobilelor, TIC, energia regenerabilă, textile și producerea încălțămintei. Producătorii agricoli primesc importuri de utilaj agricol scutite de TVA. Industria automobilelor, industriile de textilele, îmbrăcăminte, încălțăminte și produse din piele sunt scutite de TVA și taxele vamale la importul bunurilor capitale, precum și au dreptul la amânări pe șase luni la TVA și taxele vamale pentru alte importuri. 185 Lista lungă a articolelor scutite are peste douăzeci și cinci de articole și include așa bunuri și servicii ca: alimentele destinate copiilor; proprietatea de stat achiziționată ca rezultat al privatizării; instituțiile preșcolare; spațiile cu destinație socială, culturală și rezidențială, precum drumurile, liniile și substațiile de energie electrică, rețelele de gaz; expertize tehnice, lucrările de explorare, construcție și reabilitare etc; bunurile și serviciile instituțiilor de învățământ legate de procesul de instruire și educativ; servicii de pregătire a copiilor și adolescenților; servicii de sprijin a copiilor în instituțiile preșcolare; serviciile de suport al pe rsoanelor bolnave și bătrâne; serviciile medicale și materia primă pentru medicamente; articolele şi aparatele ortopedice şi de protezare; produsele de fabricație proprie ale cantinelor studențești și școlare; serviciile financiare; serviciile legate de jocurile d e noroc prestate de către subiecții care desfășoară activitate de întreprinzător în sfera jocurilor de noroc; serviciile de înhumare şi incinerare a corpurilor umane sau animale; cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populației; servicii de transport de pasageri; producția de carte şi publicațiile; serviciile livrate de către cooperativele agricole; autoturismele şi alte autovehicule. Deși unele dintre acestea sunt servicii standard scutite (financiare, educaționale și medicale), majoritatea bunurilor/servic iilor rămase nu sunt scutite (energia electrică importată și furnizată prin rețelele de distribuție, automobile și alte autovehicule). Este clar că această listă lungă de necesități trebuie analizată minuțios și prescurtată. Principalele bunuri și servicii care sunt impozitate la cota zero includ exporturile, transportul internațional de mărfuri şi pasageri, energia electrică, energia termică şi apa caldă destinate populației; importul şi/sau livrarea pe teritoriul republicii a mărfurilor, serviciilor destinate folosinței oficiale de către misiunile diplomatice în Republica Moldova și proiectele de asistență tehnică, proiectele de susținere a investițiilor; mărfurile, serviciile livrate de către rezidenții diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia; serviciile între prinderilor din industria ușoară în lista aprobată de Ministerul Economiei; precum și mărfurile livrate în magazinele duty-free. În timp ce exporturile și serviciile legate de transportul internațional se află în categoria celor impozitate la cota zero, altele treb uie supuse TVA. 134 În ceea ce ține de TVA, marea parte a cheltuielilor fiscale vine din scutiri, și nu de la articolele supuse cotei zero. În mod tipic, veniturile nerealizate prin aplicarea cotei zero sunt mai mari decât cele pierdute prin scutiri, deoarece impozitele achitate la factorii de producție sunt captate de departamentul fiscal în caz de scutiri. Totuși, în cazul R. Moldova, vânzările scutite alcătuiesc majoritatea cheltuielilor fiscale, 61 de procente, comparativ cu 39 de procente de la aplicarea cotei zero. Scutirile ce țin de autovehicule și electricitatea importată domină lista, cu circa 13 și, respectiv, 11 procente, în timp ce utilajul casnic, agricol, serviciile medicale și transportul de pasageri alcătuiesc o cotă mai mică a veniturilor nerealizate. Sectorul agricol de asemenea se bucură de scutiri la achizițiile de echipament. Multe dintre bunurile scutite în R. Moldova pot fi pe deplin impozitate. Aceasta ar spori veniturile și ar extinde baza TVA, astfel sporind eficiența sistemului fiscal în proces. Exemplele de mărfuri care trebuie luate în considerare serioasă pentru a fi supuse integral TVA includ jocurile de noroc, transportul de pasageri și serviciile de transport, automobile și alte autovehicule. În mod similar, scutirea fiscală trebuie eliminată pentru cazarea în cămin, serviciile comunale ale gospodăriilor, cum ar fi locuințele de închiriat, întreținerea tehnică a clădirilor locative, aprovizionarea cu apă, canalizarea, salubrizarea, utilizarea ascensoarelor, electricitatea, serviciile livrate de cooperativele agricole, tractoarele agricole, construcția terenurilor eoliene și fotovoltaice și operațiunile de instalare, utilajul întreprinderilor de colectare, prelucrare și reciclare a deșeurilor, precum și bunurile și serviciile pentru investițiile de capital pe Portul Liber Internațional Giurgiulești. Bunurile și serviciile care actualmente sunt supuse cotei zero de impozitare par să fie mai puțin problematice. Cota zero cel mai mult se aplică exporturilor și reexportării bunurilor produse sau care tranzitează R. Moldova, ceea ce este consecvent cu cele mai bune practici din sistemele TVA. Cu toate acestea, atenție deosebită trebuie să se acorde scutirii de TVA și aplicării accizelor la export, deoarece astfel de bunuri uneori își găsesc înapoi calea în economia națională prin mijloace corecte sau incorecte. De asemenea, unele articole cu cota zero trebuie revizuite și mutate în regimul cu cote standard sau, ca compromis, pe lista celor scutite. De exemplu, abia dacă există vreo justificare pentru acordarea cotei zero în baza tipului de sector, cum ar fi serviciile întreprinderilor din industria ușoară. Unele dintre mărfuri în prezent scutite în R. Moldova de regulă trebuie să fie cu cota zero și R. Moldova trebuie să ia în considerare aplicarea cotei zero altor bunuri și servicii. Aplicarea unei cote TVA mai mici la produsele alimentare de bază, chiar cota zero, nu este ceva neobișnuit în sistemele TVA din alte țări. În multe țări, cota zero se aplică necesităților, care includ produsele alimentare de bază, cărțile, serviciile funerare și energia electrică. R. Moldova, pe de altă parte, oferă o rată redusă de 8 procente, la anumite articole alimentare de bază, cum ar fi pâinea și produsele de panificație, laptele și produsele lactate, serviciile de transport și de distribuție a gazelor naturale, și la anumite produse de horticultură și zootehnie. Astfel, R. Moldova poate lua în considerare aplicarea cotei zero pentru produsele alimentare de bază, cum ar fi pâinea, laptele, produsele de panificație și lactate, cărțile și serviciile funerare. Regimul accizelor pare să acopere majoritatea bunurilor care de regulă sunt impozabile cu accize, dar ratele sunt comparativ mici. Baza impozabilă este destul de largă, incluzând băuturile alcoolice, produsele de tutun, combustibil, și unele bunuri de lux. Multe alte țări aplică accize utilajului și serviciilor de telecomunicații, care de asemenea este o piață în creștere. Ratele impozitului pot fi ad valorem, dar și specifice. Ratele impozitului specifice se pot axa pe conținutul dăunător din țigări (nicotina), băuturile alcoolice și poluanții din combustibile, ceea ce de asemenea creează externalități negative în economie. Cu toate acestea, cotele accizelor sunt comparativ mai mici pentru țigări și produsele petroliere pentru combustibil care pot fi supuse unor cote mai înalte. În ceea ce ține de carburanți, cifrele pentru R. Moldova sunt de 160 de euro per 1.000 litri de petrol și 77 de euro pentru motorină, comparativ cu cotele minime din UE de 359 și 330 euro la petrol și, respectiv, motorină. Majoritatea țărilor din UE aplică o acciză specifică, plus o acciză ad valorem la produsele de tutun și ulterior și un TVA pe de asupra. UE a inițiat o 135 directivă, precum că elementul specific din impozit poate varia de la 5 la 55 de procente din prețul cu amănuntul și cel puțin 70 de euro per 2.000 de țigări. Cotele accizelor așadar trebuie ajustate în sus, având obiectivul dublu de a reduce utilizarea bunurilor cu externalitate negativă și pentru o impozitare mai eficientă a consumului în economie. În particular, guvernul s-a angajat să mărească cu 12 procente (efectiv) acciza la tutun de la nivelul anului 2016 de 1,7 miliarde lei în decurs de doi ani.186 Concluzie și recomandări R. Moldova a dezvoltat și menține un efort fiscal înalt destul de reușit comparativ cu țările cu caracteristici similare. Totuși, necesitățile sporite de investiții în infrastructura hard, cât și în cea socială, precum și pentru atragerea în continuare a investițiilor, atât locale, cât și IDS, constituie o provocare pentru reformarea în continuare a sistemelor fiscale. Pe de o parte, R. Moldova ar trebui să sporească nivelurile de eficiență în ceea ce ține de principalele impozite pe venit și pe consum. Pe de altă parte, țara va trebui să restructureze ansamblul de impozite și stimulentele fiscale pentru a realiza echilibrul delicat de încasare a unor venituri fiscale adecvate, în același timp reducând povara necorespunzătoare pusă pe mediul de afaceri. Un astfel de echilibru poate fi realizat doar revizuind regimurile fiscale ca un pachet complet. Deși unele dintre inițiativele noi tind să reducă încasarea veniturilor prin introducerea unei cote unice de impozitare a venitului persoanelor fizice și raționalizarea contribuțiilor sociale, o astfel de pierdere de venituri trebuie compensată prin îmbunătățirea continuă a administrației fiscale și prin restructurarea stimulentelor fiscale cu scopul eficientizării acestora și reducerea costului cheltuielilor fiscale. Privind înainte, R. Moldova poate lua în considerare următoarele opțiuni: Raționalizarea ansamblului de impozite: În perioada 2000-17, încasarea din principalele impozite pe venit (impozitul persoanelor fizice în combinație cu cel al persoanelor juridice) a avut tendință de creștere, în timp ce veniturile fiscale bazate pe consum, reprezentate de combinația TVA – accize au avut tendință de scădere (Figura 72). Mișcarea respectivă trebuie să fie inversată de dragul productivității pe termen lung și a creșterii economice: o reechilibrare a ansamblului de impozite poate contribui la menținerea nivelului de venituri sau chiar spori încasarea, în același timp asigurând o povară fiscală redusă pe factorii de producere (muncă și capital). Cercetările recente (de exemplu, OECD 2010) scot în evidență ordinea impactului negativ al fiecărui tip de impozit asupra creșterii și sugerează că o reformă fiscală orientată spre creștere ar deplasa o parte a poverii fiscale de la venit la consum și/sau bunurile imobile rezidențiale.187 186 Banca Mondială, Document de Program pentru Operațiunea de elaborare a politicilor privind guvernarea economică în R. Moldova, (2018). 187 OECD, Tax Policy Reform and Economic Growth (OECD Tax Policy Studies, no. 20, 2010). 136 Figura 72. Venitul din impozitarea factorilor de producție are un trend crescător î n timp ce venitul din consum are un trend descrescător Tendințele impozitelor pe venit și pe consum în R. Moldova (2000-17) Sursa: Calculele personalului Băncii Mondiale în baza datelor SFS Moldova. Sporirea productivității impozitelor majore: În mediul fiscal actual, productivitatea sau eficiența taxelor majore (TVA, IVP, IVC) este relativ scăzută (Tabelul 11).188 Comparativ cu țările similare și vecine R. Moldova are unul dintre cele mai mici clasamente de eficiență pentru impozitul pe venit al persoanelor fizice, în timp ce atât eficiența impozitului pe venit al persoanelor juridice, cât și TVA s-a clasat pe locul trei în eșantionul de cinci țări cu veniturile medii inferioare. În timp ce indicatorul cumulativ reflectă rezultatul atât a politicii fiscale, cât și a administrației fiscale, în cazul R. Moldova, stimulentele fiscale generoase reprezintă o cotă semnificativă a problemei aporturilor mici de venit. Teoria și experiența internațională, prezentată în studiul OECD din 2010 și în studiul comun FMI-OECD-Banca Mondială (2015), implică că continuarea reformelor de politică fiscală în R. Moldova ar duce mai mult la creșterea productivității și a economiei prin perceperea impozitelor majore pe venit și pe consum pe o bază mai largă, posibil la o rată mai mică, decât prin acordarea scutirilor destinate. Cota tipic mică de 12 procente a impozitului pe venit (atât IVC, cât și IVP) cu atât mai mult justifică imperativul de a revizui și a raționaliza stimulentele fiscale actuale, excesiv de generoase. Tabelul 11: Eficiența fiscală în R. Moldova și în țările similare din regiune în 2015 TVA IVC IVP Țări Rata de Rata de eficiență Rata de eficiență eficiență Venituri înalte Polonia 0.097 0.146 0.304 Venituri medii superioare Albania 0.126 0.065 0.440 Azerbaidjan 0.205 0.074 0.362 188 Productivitatea unei taxe majore este calculată ca cotă a încasării efective în PIB, divizată la cota standard a taxei. 137 Bosnia și Herțegovina 0.122 0.186 1.074 Bulgaria 0.213 0.307 0.448 Kazahstan 0.229 0.146 0.193 România 0.147 0.385 0.426 Federația Rusă 0.158 0.257 0.293 Turcia 0.065 0.105 0.288 Media 0.157 0.151 0.446 Venituri medii inferioare Armenia 0.103 0.172 0.420 Georgia 0.215 0.350 0.613 Republica Kârgâză 0.232 0.130 0.643 Moldova 0.191 0.187 0.559 Ucraina 0.109 0.279 0.449 Media 0.158 0.224 0.526 Sursa: Baza de date privind veniturile, 2018, FMI și calculele personalului Băncii Mondiale. Optimizarea impozitelor pe venit, avere și asigurare socială: Dat fiind că cotele impozitului pe venit al persoanelor fizice și al persoanelor juridice au fost armonizate la 12 procente și în prezent sunt printre cele mai mici din regiune, baza de impozitare trebuie extinsă, analizând minuțios și eliminând diversele scutiri și stimulente fiscale. Dat fiind că venitul din dividende, dobânzi și câștiguri de capital sunt impozitate la o cotă și mai mică de 12 procente, abia de există vreo justificare pentru aceste stimulente. Contribuțiile de asigurare socială și distribuirea acestora ambele sunt scutite de taxe. Acestea trebuie supuse impozitării fie în momentul efectuării contribuțiilor, fie la primirea distribuțiilor. Impozitul pe avere, nou introdus, trebuie modificat astfel ca proprietatea impozabilă să nu trebuiască să întrunească condițiile duale de depășire a valorii limită, precum și cerința de suprafață minimă. Consolidarea regimurilor fiscale ale TVA și accizelor: R. Moldova în prezent are trei cote TVA pe lângă cota zero. Ratele multiple de 8, 10 și 20 de procente ar crea probleme de administrare și conformare, și nu sunt de dorit. Pentru reforma regimului TVA, lista scutirilor și aplicărilor cotelor zero trebuie analizată minuțios și scurtată. TVA trebuie să aibă o bază largă, rata fiind în exclusivitate aplicabilă exporturilor și cu scutiri minime. La etapa actuală, scutirile TVA în R. Moldova sunt excesive și tind să cauzeze distorsiuni economice din cauza efectului de cascadă.189 189 Cele două laturi ale scutirilor TVA trebuie luate în considerare în reforma de mai departe a politicii. Pe de o parte, scutir ile reduc baza, astfel reducând colectarea impozitelor, în cazul în care stimulentele respective sunt eficace la ultima etapă a lanțului de producere-repartizare. Pe de altă parte, în cazul în care scutirile nimeresc în una din etapele intermediare, acestea ar duce la efectul de cascadă cu venitul mai mare din contul eficienței economice. Interviul cu Direcția Politici Fiscale și Legislație Vamală, MF al R. Moldova arată că autoritățile sunt conștiente de necesitatea de a reduce și raționaliza lista scutirilor, dar sunt preocupate de situația actuală a programelor de cheltuieli sociale în favoarea categoriilor sărace. 138 Utilizarea excesivă a scutirilor și a cotei zero sporește dependența statului de alte tipuri de impozitare mai puțin eficiente. Se pare că multe dintre bunurile scutite de impozite în R. Moldova pot fi impozitate integral. În mod specific, jocurile de noroc, serviciile de transport de pasageri și de mărfuri, autoturismele și alte autovehicule, cazarea în cămin și utilitățile aferente, serviciile prestate de cooperativele agricole etc. ar trebuie să fie incluse în plasa impozitării cu TVA. Pentru accize, cotele pentru produsele de tutun și petroliere sunt comparativ mai mici și trebuie sporite considerabil cu trimitere la structurile de cote prevalente, după cum se aplică în țările UE. Raționalizarea cheltuielilor fiscale: Costul stimulentelor nu este doar semnificativ și în creștere, ci și instrumental în cauzarea distorsiunilor în sectoare și regiuni. În perioada 2013–2017, veniturile nerealizate de la companiile mijlocii, mari și multinaționale au crescut considerabil. Guvernul în același timp nu dispune de un sistem de analiză cost-beneficiu a regimurilor de stimulente existente, și nu este clar dacă stimulentele respective generează vreun beneficiu. Având o cotă redusă a impozitului pe venit al persoanelor juridice, cert este că R. Moldova nu are nevoie de stimulente fiscale. O strategie mai bună ar fi eliminarea treptată a stimulentelor fiscale, extinderea bazei de impozitare și utilizarea veniturilor fiscale adiționale pentru îmbunătățirea infrastructurii și a cadrului de reglementare din țară. Aceasta ar fi un pas pozitiv major spre îmbunătățirea mediului de afaceri și stimularea economiei. Referințe citate Addis Ababa FFD conference and commitments made may be found at http://www.brookings.edu/blogs/up-front/posts/2015/07/20-addis-financing-development-conference- mcarthur#.Va-F28DFf00 Bird, Richard, and Pierre-Pascal Gendron. 2007. The Vat in developing and Transition Countries/ TVA în țările în curs de dezvoltare și cele în tranziție. Cambridge: Cambridge University Press. Bolnick, Bruce. 2004. “Effectiveness and Economic Impact of Tax Incentives in the SADC Region/ Eficacitatea și impactul economic al stimulentelor fiscale în regiunea SADC,” SADC Tax Subcommittee Technical Report, SADC Trade, Industry, Finance and Investment Directorate. Byrne, Peter. 2002. Tax Incentives for FDI in Seven Latin American Countries/ Stimulente fiscale pentru ISD în șapte țări din America Latină. IADB (Regional Integration Department). CIA World Fact Book. 2017. Cnossen, Sijbren. 2005. Theory and Practice of Excise Taxation/ Teoria și practica impozitării cu accize. Oxford Press. Cook, Philip J., Paying the Tab: The Costs and Benefits of Alcohol Control/ Costurile și beneficiile controlului alcoolului. Princeton, NJ: Princeton University Press, 2007. Ebrill, Liam; Michael Keen, Jean-Paul Bodin, and Victoria Summers. 2001. Modern Vat., International Monetary Fund. Krelove, Russell et al. 2011. Tax Policy Review/Revizuirea politicii fiscale. Fiscal Affairs Department, International Monetary Fund. Glenday, Graham, and Gangadhar P Shukla. 2016. Public Finance in Open Economies/ Finanțele publice și economiile deschise. DCID, Duke University. 139 Holland, David, and Richard J. Vann. 1998. “Income Tax Incentives for Investment/Stimulentele aferente impozitului pe venit pentru investiții.” Tax Law Design and Drafting, Vol. 2, IMF. Hussey, Ward, and Donald Lubick. 1996. Basic World Tax Code. Cambridge: International Tax Program/ Programul fiscal internațional, Harvard University. IMF. 2008. Tax Amnesties: Theory, Trends, and Some Alternatives/ Tendințe și unele alternative. Washington, DC: IMF. IMF. 2015. OECD, UN, and World Bank. 2015. Options for low income countries’ effective and efficient use of tax Incentives for investment/ Opțiuni pentru utilizarea eficientă și efectivă a stimulentelor fiscale de către țările cu venituri mici. A report to the G-20 development working group by the IMF, OECD, UN, and World Bank, October 2015, including a background paper to the same report. IMF. 2017. Review of Taxation Policies for Personal Income and Vehicle Ownership/ Revizuirea politicilor de impozitare pentru venitul personal și proprietatea vehiculului. Washington, DC: IMF. KPMG’s Corporate Tax Survey: https://home.kpmg.com/xx/en/ home/services/tax/tax-tools- and- resources/tax-rates- online/corporate-tax-rates- table.html Masters, Andrew et al. 2012. Improving Tax Administration Efficiency and Effectiveness/ Îmbunătățirea eficienței și eficacității administrării fiscale. Fiscal Affairs Department, International Monetary Fund. Messere, Ken, ed. The Tax System in Industrialized Countries/ Sistemul fiscal în țările industrializate. Oxford: Oxford University Press. Messere, Ken; Flip de Kam, and Christopher Heady. 2003. Tax Policy: Theory and Practice in OECD Countries/ Politica fiscal: Teoria și Practica în țările OECD. Oxford University Press. Musgrave, Richard A., and Peggy B. Musgrave. 1989. Public Finance in Theory and Practice 5th edition/ Finanțele publice în teorie și practică. McGraw Hill, Inc. OECD. 2010. Tax Policy Reform and Economic Growth/ Reforma politicii fiscal și creșterea economică. OECD Tax Policy Studies no. 20. PriceWaterhouseCooper (PwC) 2018. Brief on tax alert. September 2018. Parthasarathi Shome, 1955. Tax Policy Handbook/ Manual privind politica fiscală, Fiscal Affairs Department, IMF. Sosa, Sebastian. 2006. “Tax Incentives and Investment in the Eastern Caribbean/ Stimulentele fiscal și investițiile în Caraibele de Est.” IMF Working Paper. January. USAID. 2004. Effectiveness and Economic Impact of Tax Incentives in the SADC Region/ Eficacitatea și impactul economic al stimulentelor fiscale în regiunea SADC. February World Bank. 2017. Public Finance Review/ Revizuirea finanțelor publice, Kazahstan. August. Washington, DC: World Bank. World Bank, in collaboration with the U.K.’s Good Governance Fund. 2017. Tax Expenditures in Moldova/ Cheltuielile publice în Moldova. World Bank. 2017. Moldova Public Finance Review: Towards More Efficient and More Sustainable Public Finances/ Revizuirea Finanțelor Publice din Moldova: către finanțe publice mai eficiente și mai sustenabile.” 140 World Bank. 2018. Program Document for a Proposed Credit to the Republic of Moldova for the Economic Governance Development Policy Operation/ Document de program pentru un credit propus Republicii Moldova pentru operarea politicii de dezvoltare a guvernării economice. June 6. Washington, DC: World Bank. Zee, Howell H. 2005. “Personal Income Tax Reform: Concepts, Issues, and Comparative Country Developments/ Reforma impozitului pe venitul personal: Concepte, probleme și evoluții comparative ale țării.” IMF working paper WP/05/87. Zee, Howell H., Janet G. Stotsky, and Eduardo Ley. 2002. “Tax Incentives for Business Investment: A Primer for policy makers in Developing Countries/ Stimulente fiscale pentru investiții în afaceri: Un element de bază pentru factorii de decizie din țările în curs de dezvoltare.” World Development 30 (9): 1497-1516. 141 Capitolul 5. Finanțarea învățământului superior și competențele pentru absorbția tehnologică Introducere Abilitatea unei societăți să genereze, adapteze și aplice cunoștințe este critică pentru o creștere economică durabilă și standarde de trai îmbunătățite. Progresul tehnologic rapid, expansiunea lanțurilor valorice globale și importanța în creștere a capitalului bazat pe cunoștințe înseamnă că cunoștințele au devenit cel mai important factor în dezvoltarea economică. Acest fapt se referă nu doar la cunoștințele tehnice, dar și la cunoștințele despre atribute, adică caracteristicile informaționale care susțin procesul de analiză și cel de luare a deciziilor (Banca Mondială 1999). În acest context, învățământul superior și învățământul profesional tehnic susțin creșterea economică bazate pe cunoaștere prin: (i) instruirea unei forțe de muncă calificate și adaptabile, inclusiv a cercetătorilor de nivel înalt, profesioniștilor, tehnicienilor, profesorilor din învățământul de bază și celui secundar, precum și a viitorilor lideri pentru guvern, serviciul public și mediul de afaceri; (ii) generarea noilor cunoștințe prin cercetări fundamentale și aplicate; și (iii) oferirea unei platforme pentru accesarea stocurilor existente de cunoștințe globale și adaptarea cunoștințelor date pentru a fi utilizate la nivel local. Instituțiile de învățământ superior sunt unice în abilitatea lor de a integra și crea sinergie între trei dimensiuni. Nu e posibil de transformat și dezvoltat economic în mod durabil fără contribuții de dezvoltare a capacităților din partea unui sistem inovativ de învățământ superior, în special în țările cu venituri reduse și economiile în tranziție cu capacități instituționale slabe și capital uman limitat (Salmi, 2012). Succesul atins de economiile de Asia de Est accentuează relația simbiotică între învățământul terțiar, inovații și creștere prin producerea de cercetări și competențe. Un raport recent al Băncii Mondiale a analizat legăturile pozitive între creșterea economică și învățământul terțiar măsurate prin rata brută de înscriere în învățământul terțiar, scorurile la testele de știință, nivelele investițiilor pentru cercetare și dezvoltare și numărul oamenilor de știință și inginerilor în coraport cu populația unei țări. Sondajele privind inovarea la nivel de companie realizate în Indonezia, Filipine și Tailanda au relevat că cei mai activi inovatori sunt companiile cu cele mai înalte nivele de cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare și cu personal înalt calificat, și cele care se regăsesc în cele mai intensive industrii din perspectiva cercetării și dezvoltării (Banca Mondială 2012). Raportul recent asupra dezvoltării mondiale cu privire la transformarea locurilor de muncă din lume evidențiază schimbări importante induse de digitalizarea economiei (Banca Mondială 2018). În primul rând, hotarele unei companii tradiționale nu mai sunt atât de clare, conform celor ilustrate de creșterea rapidă a piețelor bazate pe platforme care conectează clienții, producătorii și furnizorii în noi modalități. În al doilea rând, tehnologiile influențează cererea de competențe. În timp ce cererea pentru profilurile de competențe reduse este în declin, “cererea pentru competențe cognitive avansate, competențe socio- comportamentale și combinațiile de competențe asociate cu o adaptabilitate mai înaltă este în creștere”. Confruntate cu aceste tendințe noi, țările n-au o altă alegere decât cea de a acorda o prioritate mai mare dezvoltării capitalului uman. Investirea în capitalul uman este prioritatea de a profita din plin de oportunitatea economiei în proces de evoluție. Trei tipuri de competențe sunt din ce în ce mai importante pe piața muncii: competențe cognitive avansate, cum ar fi soluționarea de probleme complexe, competențe socio-comportamentale, cum ar fi lucrul în echipă și combinațiile de competențe care să implice previzibilitatea adaptării, cum ar fi motivarea 142 și auto-eficiența. Dezvoltarea competențelor date necesită un fundament temeinic de capital uman și învățare pe tot parcursul vieții (Banca Mondială 2018; 13). La începutul lunii octombrie 2018, Banca Mondială a publicat prima ediție a Indicelui Capitalului Uman care măsoară progresul țărilor în stabilirea legăturii între investițiile cheie în populația țării cu creșterea economică a acesteia. În acest scop, Indicele analizează rezultatele capitalului uman ce țin de productivitate, cum ar fi supraviețuirea copiilor, cantitatea și calitatea educației și creșterea sănătoasă a copiilor sub cinci ani. Moldova a acumulat un scor de 0,58 puncte pentru Indicele Capitalului Uman, pe o scară de la 0 la 1. În domeniul învățământului, aceasta a acumulat un scor sub media țărilor Europei de Est și Asiei Centrale (EEAC). Copiii din Moldova învață în medie timp de 11,8 ani în comparație 13,0 ani pentru copiii din EEAC. În ceea ce privește calitatea învățământului de bază, scorul mediu al testului armonizat pentru Moldova este de 436, ceea ce este cu mult sub scorul înregistrat de EEAC de 495. Moldova se confruntă cu acumulări limitate de capital uman și nivel redus de inovații în rândul companiilor. Nepotrivirea competențelor este unul din factorii principali ce stă la baza problemelor date. Datele din 2015 indică că circa 30 procente din absolvenți nu activează în domeniul profesional care să corespundă cu diploma pe care au obținut-o. Conform datelor sondajului, 41 procente din angajatori au identificat nivelul de competențe drept o constrângere majoră și 15,7 procente de întreprinderi consideră drept un obstacol major forța de muncă educată inadecvat.190 Lipsa forței de muncă calificată este deseori menționată drept motiv de a nu iniția o afacere străină în Moldova. Sistemul învățământului superior din Moldova a fost supus unor schimbări importante de la etapa inițială a tranziției din anii 1990. Moștenind o structură și tradiție de tip sovietic a învățământului, țara a suferit enorm de pe seama crizei economice în anii ce au urmat de la declararea independenței în 1991. Din acel moment, Moldova a întreprins eforturi considerabile pentru a atinge condiții economice mai bune și a încercat să transforme sistemul învățământului superior și cel al învățământului profesional tehnic pentru a îmbunătăți calitatea și relevanța programelor sale educaționale și pentru a servi mai bine necesităților noii economii de piață. Legea învățământului din 1995 a fost modificată în 2005 după ce țara a aderat la procesul de la Bologna. Mai târziu, în 2014 Moldova a adoptat Codul Educației, care devine documentul oficial principal ce guvernează sectorul vizat. Din acel moment, instituțiile învățământului superior au depus eforturi pentru a se conforma noii structuri a diplomelor și cadrului european de asigurare a calității. Însă mai e mult de făcut pentru ca țara să se armonizeze totalmente cu standardele europene. Prima prioritate a strategiei din șapte piloni “Moldova 2020” rezidă în racordarea “sistemului educațional la cerințele pieței forței de muncă, în scopul sporirii productivității forței de muncă și majorării ratei de ocupare în economie”. Într-adevăr, pentru o țară precum Moldova cu resurse naturale limitate și o economie mică, contribuția sistemului învățământului superior la diversificarea și creșterea economică este de o importanță majoră. Învățământul superior poate susține dezvoltarea competențelor, cercetarea și transferul de tehnologii prin: (i) instruirea unei forțe de muncă calificate și adaptabile; (ii) generarea de cunoștințe noi prin cercetare fundamentală și aplicată; și (iii) oferirea unei platforme pentru accesarea stocurilor existente de cunoștințe globale și adaptarea acestor cunoștințe pentru a fi utilizate la nivel local. (Salmi 2017). Din cauza schimbărilor rapide la nivel global, se întrevăd schimbări radicale pentru sistemul învățământului superior din Moldova. Un raport din 2013 publicat în Regatul Unit a propus imaginea unei “avalanșe” pentru a descrie transformările radicale ce afectează învățământul superior din multe părți ale lumii (Barber et al. 2013). Un număr în creștere de factori de ruptură sunt în joc în cadrul transformării ecosistemului în care activează instituțiile învățământului superior din întreaga lume, ceea ce probabil va 190 Sondajul Băncii Mondiale în rândul întreprinderilor (2015). 143 influența drastic modul în care universitățile moldovenești își vor realiza funcțiile lor de predare și cercetare în viitorul apropiat. Printre acești factori de ruptură se numără inovațiile tehnologice, cum ar fi clasele cu predare inversă pentru învățare interactivă și de la coleg la coleg, cursuri online deschise și în masă (MOOCS) care să interconecteze și să ajungă până la mii de studenți din toată lumea, forme noi de concurență din partea universităților corporative și cele orientate spre profit, care oferă calificări profesionale axate din strâns pe necesitățile pieței muncii, precum și noile modalități de responsabilizare, cum ar fi clasamentele mondiale sau sondajele privind nivelul de satisfacție în rândul studenților (Salmi 2015). Modalitatea în care instituțiile de învățământ superior din Moldova se vor ajusta acestor provocări noi va determina în mare măsură abilitatea lor de a promova inovațiile și de a servi intereselor economiei naționale. Până la moment, un șir de deficiențe, incluzând dependența prea ridicată de abordările de planificare a forței de muncă care au eșuat pe parcursul erei Uniunii Sovietice și care sunt și mai puțin potrivite pentru economia de piață, atenția insuficientă față de noile competențe și calificări solicitate de angajatorii din sectorul privat, infrastructura proastă de studiu în multe instituții, precum și cultura care favorizează conservatismul și dezaprobă inovațiile, n-au servit prea bine agendei privind creșterea și inovațiile. Alocarea istorică a resurselor publice reprezintă o altă constrângere cheie care induce dificultăți pentru formularea unei strategii financiare durabile pentru învățământul superior. În acest context, capitolul dat analizează principalele provocări cu care se confruntă sistemul învățământului superior din Moldova și trece în revistă opțiunile de politici pentru a îmbunătăți contribuția treptei terțiare la dezvoltarea competențelor și transferul de tehnologii, precum și pentru a implementa o strategie de finanțare durabilă pe termen lung. Acesta vine cu un șir de recomandări cu privire la schimbările necesare care ar putea avânta performanța sistemului învățământului superior. În primul rând, absolvenții liceelor trebuie să dea dovadă de rezultate mai înalte în domeniul învățării. În al doilea rând, universitățile trebuie să introducă inovații curriculare și pedagogice în strânsă colaborare cu angajatorii din sectorul privat. În al treilea rând, este important de modernizat practicile de guvernare și cele de management. Într-un final, Guvernul Republicii Moldova ar putea implementa un model de finanțare bazat pe trei piloni, care ar încuraja un nivel mai înalt de performanță și inovare pe tot cuprinsul sistemului de învățământ superior. Nepotrivirile de competențe în Moldova La începutul anilor 2000 Moldova era cunoscută pentru forța sa de muncă ieftină și relativ calificată. Din 2004, acest avantaj a indus beneficii prin sporirea ISD din partea companiilor care doreau să profite de forța de muncă competitivă din regiune. În același timp a sporit accesul la învățământul tehnic specializat și vocațional (învățământul profesional și învățământul superior), însă Moldova și-a pierdut reputația sa înaltă de odinioară. La moment, angajatorii raportează precum că nu găsesc spectrul potrivit de competențe în rândul absolvenților și se plâng de calitatea proastă a forței de muncă. Conform Sondajului în rândul întreprinderilor realizat de Banca Mondială în 2013, 41 procente din angajatori au identificat nivelele de competențe ca fiind o constrângere majoră și 15,7 procente de întreprinderi consideră drept un obstacol major forța de muncă cu studii inadecvate. De asemenea, lipsa forței de muncă calificate este deseori menționată ca un motiv de a nu iniția o afacere străină în Moldova. Din aceste considerente, capitalul uman a fost identificat drept una din constrângerile majore pentru creșterea economică în Moldova (de rând cu climatul de afaceri, accesul la finanțe și infrastructura drumurilor). Este paradoxal faptul că cu o rată de ocupare de până la 40% și un nivel în 144 creștere a șomajului și a ratei de sub-ocupare, angajatorii califică Moldova drept o țară cu forță de muncă insuficientă. Problema deficitului forței de muncă calificate derivă mai cu seamă din câteva motive. În primul rând, sunt deficite la anumite nivele de calificare și în anumite domenii (de exemplu, științe tehnice). Studenții preferă să se înmatriculeze în domenii mai ușoare de studii. Acest fapt ar putea fi abordat parțial prin intervenții la nivelul de subvenționare a anumitor domenii de studii și prin orientarea profesională a cursurilor de orientare pentru studenții care au absolvit nivele de învățământ secundar mai inferioare. În al doilea rând, se înregistrează o calitate proastă a învățământului în toate subsistemele. Problema dată trebuie să fie abordată prin intermediul unei reforme comprehensive, incluzând schimbări în curriculum, finanțarea învățământului specializat, implicarea mai mare a sectorului de afaceri în toate nivelele de învățământ, inclusiv învățarea continuă. Chiar și în domeniile de studii cu un număr suficient de absolvenți (de exemplu științele sociale, afaceri și dreptul), deseori sunt plângeri privind lipsa de competențe practice în cazul tinerilor absolvenți. Participarea mediului de afaceri în programele de instruire este limitată, doar cu un număr mic de stagii oferite studenților. În al treilea rând, diferența salarială mare între Moldova și alte țări europene sau chiar în comparație cu unele țări CSI, forțează cetățenii să plece după posibilitate pentru a căuta un loc de muncă în afara țării. Mai mult ca atât, chiar și cei care rămân în Moldova nu dispun de stimulente suficiente pentru a munci pentru salarii mici, dacă primesc remitențe de peste hotare. Se pare că s-a format un cerc vicios, prin care pe de o parte productivitatea este redusă, ceea ce nu este pe placul angajatorilor, pe când pe de altă parte, salariile sunt mici, ceea ce nemulțumește angajații. Cel de-al patrulea motiv ține de preferința studenților de a urma studii în învățământul superior, decât în învățământul profesional tehnic. Faptul că mediul de afaceri deseori menționează necesitatea de forță de muncă calificată nu rezultă în sporirea planurilor de înmatriculare în școlile profesionale. De fapt, majoritatea angajatorilor confirmă faptul că dacă absolvenții școlilor profesionale ar fi instruiți în mod adecvat, numărul acestora ar fi îndeajuns. Mai mult ca atât, absolvenții învățământului superior găsesc locuri de muncă mai ușor (rata de ocupare este mai înaltă și rata șomajului este mai redusă în cadrul acestui grup de populație). Astfel, ar putea fi câteva explicații: (i) fie că în realitate există o cerere mai mare de absolvenți cu studii superioare decât cu studii profesionale (contrar plângerilor din partea mediul de afaceri); sau (ii) angajatorii, cu un exces de absolvenți cu studii superioare, angajează absolvenți cu studii superioare pentru funcții care de fapt necesită un nivel mai redus de competențe și cunoștințe; sau (iii) calitatea învățământului profesional este foarte redusă, descurajând angajatorii să angajeze acești absolvenți. Din aceste considerente, calitatea și relevanța învățământului profesional trebuie să fie perfecționate. Doar prin asigurarea unor locuri decente de muncă pentru absolvenții învățământului profesional, ar fi fezabil de atras studenții în școlile profesionale. Din aceste considerente, participarea mediului de afaceri în formularea curriculumului și chiar în procesul educațional ar trebui să fie primul pas în această direcție. De asemenea, absolvenții învățământului secundar inferior ar trebui să beneficieze de ghidare academică și profesională, care la moment nu este disponibilă. Preferința pentru domeniile “ușoare” de studii este un al factor determinant. La moment, circa 73 procente din absolvenții anuali ai învățământului superior sunt înmatriculați în domeniul științelor sociale, business și drept. Cererea pentru științe tehnice și științe concrete este foarte redusă, pe când necesitatea de specialiști în aceste domenii este mare. Absolvenții de la științe, tehnologii, inginerie și matematică sunt importanți pentru dezvoltarea și competitivitatea economiei naționale. Importanța învățării pe tot parcursul vieții este cu mult subestimată în Moldova. Cota adulților care participă în instruire în Moldova este de sub 1 procent. Totuși, într-o economie care se schimbă în mod continuu bazată pe tehnologiile ce se schimbă rapid, necesitatea actualizării competențelor este absolut 145 esențială. Din păcate, puține companii dispun de resurse financiare necesare pentru a investi în instruire, ceea ce cauzează învechirea competențelor lucrătorilor de mai demult și accentuează nepotrivirea de competențe. Din aceste considerente, este necesar atât de a educa, cât și de a stimula angajatorii să investească în instruirea angajaților lor. La moment, mulți angajatori nici nu cunosc despre stipulațiile legale privind necesitatea de a cheltui două procente din fondul de remunerare pentru instruirea angajaților. De asemenea, este necesar de dezvoltat mecanisme pentru a valida cunoștințele și competențele informale acumulate la locul de muncă. La moment sunt multe persoane cu abilități și competențe căpătate prin experiență atât în țară, cât și peste hotare, care duc lipsa unui certificat. Validarea acestor cunoștințe ar putea stimula angajatorii și angajații să investească în instruirea lor. Într-un final, migrația de asemenea contribuie la nepotrivirea dată. Migrația în afara țării a absolvenților liceelor și universităților de asemenea este o provocare majoră pentru piața muncii din Moldova. Datele privind fluxul anual de emigrări autorizate relevă că mai cu seamă tinerii sunt cei care emigrează. Grupul de vârstă de 25–34 ani (23 procente) și cei de 35–44 ani (16 procente) dețin cele mai mare cote din numărul total de emigrații autorizate în 2015 (2284 persoane), urmați de grupul celor de 15–24 ani (15 procente) și 45–54 ani (11 procente). În același timp, trebuie de menționat că tinerii (persoanele cu vârsta între 15–29 ani) reprezintă peste o pătrime (27 procente) din numărul total de persoane care au emigrat cu autorizare în 2015. În grupul de persoane mai aproape de vârsta de pensionare (65 ani și peste), numărul persoanelor care pleacă din țară pentru a se stabili cu traiul permanent peste hotare s-a redus de 2,3 ori în perioada 2010–15. În 2014 circa o treime din emigranți au atins nivele de studii medii și medii vocaționale, iar 13,7 procente au studii universitare incomplete sau diplome de învățământ superior. O cotă mai mare de femei emigrante au atins nivelul de învățământ superior în comparație cu cel al bărbaților emigranți.191 Statisticile demonstrează că nivelul de studii, care influențează capacitatea de a se integra pe piața muncii de peste hotare, joacă un rol semnificativ în determinarea fluxului migrațional. În 2015, circa 50 procente din numărul total de migranți au atins nivelul de studii medii (liceu, gimnaziu) și 37 procente au atins nivelul de învățământ profesional și mediu vocațional. Persoanele cu studii superioare reprezintă 13 procente din numărul total de migranți. Este important de menționat că cotele de persoane cu studii superioare au sporit în comparație cu 2010, mai cu seamă în rândul bărbaților (de la 8 procente la 12 procente).192 Cu ajutorul datelor administrative de la ÎS CRIS “Registru”, e posibil de analizat situația privind emigrația autorizată, inclusiv scoaterea de la evidență de la locul de reședință înainte de a părăsi țara. În baza acestor date, s-a estimat că 106.600 persoane locuiau peste hotare în 2015. Nivelul anual al emigrării autorizate a înregistrat o tendință stabilă de descreștere, ajungând până la o rată de 3,4 procente în 2015 în comparație cu 2013 și 48,5 procente în comparație cu 2010. Fenomenul dat este mai extins în mediul urban decât în cel rural, cu un număr mare de femei care emigrează în mod autorizat decât bărbați. Persoanele care pleacă din țară sunt în mod primar tineri instruiți cu studii medii vocaționale, studii superioare sau studii superioare incomplete. Principalele țări de destinație sunt Ucraina și Federația Rusă, în care se află circa 56% din numărul total de emigranți. Statele Unite ale Americii, Germania și Israel sunt alte țări care înregistrează cote semnificative de emigranți din Republica Moldova.193 191 Profilul Migrațional Extins al Republicii Moldova 2010–2015. Trecerea în revistă a tendințelor migraționale pentru perioada 2005–2015. Organizația Internațională pentru Migrațiune. Chișinău, (2017), 13-14. 192 Profilul Migrațional Extins al Republicii Moldova 2010–2015. Trecerea în revistă a tendințelor migraționale pentru perioada 2005–2015. Organizația Internațională pentru Migrațiune. Chișinău, (2017), 27-28. 193 Profilul Migrațional Extins al Republicii Moldova 2010–2015. Trecerea în revistă a tendințelor migraționale pentru perioada 2005–2015. Organizația Internațională pentru Migrațiune. Chișinău, (2017), 90. 146 Rolul învățământului profesional tehnic și învățământului superior în furnizarea forței de muncă calificate Învățământul profesional tehnic Din 2010 Moldova a atins progrese semnificative. Realizarea unor pași concreți spre reforme importante a fost prezentă pe agenda de politici a guvernului, reprezentând și un angajament atât din partea guvernului, cât și din partea partenerilor de dezvoltare. Reorganizarea instituțiilor învățământului vocațional/tehnic este unul din obiectivele principale ale Hotărârii Guvernului Nr. 97 din 01.02.2013194 privind adoptarea Strategiei de dezvoltare a sectorului învățământului vocațional/tehnic pe anii 2013- 2020. Adoptarea acestei strategii în sine este una din prevederile foarte importante ale Strategiei Naționale de Dezvoltare "Moldova 2020". Strategia Naționale de Dezvoltare se referă la rolul educației și formării profesionale pentru dezvoltarea durabilă a țării și pune accentul pe necesitatea de a se axa pe conexiunea între sistemul de învățământ și cerințele pieței forței de muncă. Din 2005, numărul instituțiilor de la nivelul învățământului profesional tehnic s-a redus de la 139 până la 92. Până-n 2015, aproape toate școlile de meșteșuguri au fost reorganizate în școli vocaționale sau au fost închise. În 2015, din 26 de instituții doar 2 au rămas deschise. Reorganizarea învățământului vocațional/tehnic s-a realizat în baza unui exercițiu de cartografiere cu scopul de a închide “cele mai slabe școli” și de a le consolida pe celelalte. De exemplu, Colegiul Ecologic localizat în Chișinău a primit în supravegherea sa școala profesional tehnică din comunitatea Todirești la o distanță de 27 km. Figura 73 relevă evoluția numărului colegiilor tehnice/vocaționale. Numărul în descrește a instituțiilor este indus de reducerea continuă a numărului de studenți, ceea ce la rândul său reflectă evoluția demografică din Moldova. Figura 73. Numărul instituțiilor din învățământului tehnic profesional, 2005-2016 Sursa: personalul Băncii Mondiale în baza Biroului Național de Statistică Cu suportul Uniunii Europene (UE), Republica Moldova a inițiat o reformă vastă la acest nivel de învățământ în 2012. Suportul a inclus 5 miliarde Euro sub forma de asistență tehnică și 20 miliarde Euro ca Program de Suport la Buget (PSB) bazat pe 12 indicatori majori, incluzând printre altele: crearea Centrelor de excelență; adoptarea unei formule de finanțare per student; elaborarea standardelor 194 http://lex.justice.md/md/346695/ 147 ocupaționale; calificări și curriculum; reabilitare și achiziție de echipament pentru instituții și căminele acestora, și altele. În pofida eforturilor guvernului, reformele încă nu și-au atins toate rezultatele scontate. A fost implementată formula de finanțare per student. Instituțiile profesionale își primesc bugetul în baza numărului de studenți și a unui număr de coeficienți acoperind astfel de costuri precum salariile pentru personalul didactic și întreținerea școlilor. Finanțarea per-student nu include costurile sociale (cum ar fi abordarea necesităților grupurilor marginalizate de studenți), costurile pentru căminele studențești și costurile asociate cu centrele de excelență.195 Totuși ratele de abandon școlar rămân a fi înalte (30-40%), ceea ce înseamnă că mai multe lucruri urmează să fie realizate pentru a îmbunătăți calitatea și relevanța instituțiilor din învățământul tehnic profesional. Aceste intervenții ale Programului PSB susținut de UE sunt indispensabile pentru a aborda provocările curente din sistemul moldovenesc al învățământului tehnic profesional. Deși rezultatele proiectului vor fi văzute doar în viitorul apropiat, este clar din experiența internațională că intervențiile ar trebui la sigur să ajute la ridicarea relevanței sistemului învățământului tehnic profesional pentru necesitățile pieței forței de muncă. Sunt necesare în continuare eforturi pentru a îmbunătăți calificările profesorilor din învățământul tehnic profesional și pentru a moderniza managementul. Cadrul Național de Calificări de asemenea trebuie să fie ajustat pentru a se alinia învățământului tehnic profesional și celui superior. În general, Moldova se confruntă cu un context complex și provocator ce implică ocuparea, cu existența unui număr insuficient și de calitate proastă de locuri de muncă pentru absolvenții învățământului profesional tehnic, productivitatea redusă, aranjamentele informale și inegalitățile persistente – toate necesitând răspunsuri multidimensionale din diverse domenii de politici (de exemplu, economic, fiscal, al muncii). Ordinea dată de idei implică necesitatea unui răspuns integrat de politici care să abordeze atât dimensiunile macro, cât și cele micro, cererea și oferta de muncă, precum și să stimuleze atât cantitatea, cât și calitatea ocupării. Au fost întreprinși pași semnificativi pentru a stimula dezvoltarea și funcționarea pieței muncii. Cadrul legal și cel instituțional care guvernează piața muncii a fost îmbunătățit. De asemenea, statistica pieței muncii și procesele de monitorizare au fost ajustate la cerințele economiei de piață. Parteneriatul de Mobilitate UE a oferit suport semnificativ pentru aceste evoluții prin intermediul Inițiativei finanțate de UE și orientate spre Moldova, care a fortificat capacitatea țării de a gestiona migrația forței de muncă.196 A fost elaborată o nouă Strategie Națională de Ocupare pentru anii 2017 - 2021 cu suportul Organizației Internaționale a Muncii și la moment aceasta este pusă în aplicare. Implementarea efectivă, raportarea, monitorizarea și evaluarea strategiei va implica toți actorii principali din sector, inclusiv Ministerul Muncii; Comisia națională pentru consultări și negocieri colective; Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, care deține un rol lider în implementarea strategiei; Biroul Național de Statistică; Institutul Național de Cercetări Economice; Confederația Națională a Sindicatelor; Confederația Națională a Patronatelor; Camera de Comerț și Industrie. 195 Cu cât mai costisitor este un anumit domeniu de specializare (de exemplu, design interior sau domenii similare), cu atât sunt mai intense diferențierile care apar între alocațiile per instituții, și anume din aceste considerente, o dată la trei ani trebuie să fie realizată o revizuire a coeficienților. Acești coneficienți se bazează pe specializările pe care instituțiile le oferă și în modul corespunzător sunt revizuiți periodic. Anume aici se oferă nomenclatorul domeniilor de instruire vocațională pentru specializări și calificări in învățământul profesional secundar și post-secundar. Când se realizează revizuirea coeficienților, importanță deoseibită este oferită categoriilor de specializare. http://www.particip.gov.md/public/documente/137/ro_2423_NomenclatorNiv.-IVV.pdf. 196 Republica Moldova. Evoluțiile în educație, formare și ocupare 2016 (Fundația Europeană de Formare, 2017) 7. 148 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei promovează o cooperare mai strânsă cu mediul de afaceri și a jucat un rol conducător în crearea comisiilor sectoriale. În 2013, o rezoluție a Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective a adoptat un regulament cadru cu privire la activitatea comisiilor sectoriale drept organe consultative la nivel de sector. La moment sunt cinci comisii sectoriale, cuprinzând sectorul construcțiilor, agro-alimentar, transportului și infrastructurii drumurilor, tehnologiilor informaționale și comunicației, și lucrătorii comerciali în sectoare nealimentare. Comisiile sunt implicate în activitatea de identificare a necesităților de competențe și elaborarea standardelor ocupaționale. Proiectul de lege pentru consolidarea statului juridic al consiliilor sectoriale pentru formare profesională a parcurs multe versiuni și Ministerul Muncii recent a trimis un nou proiect spre aprobarea Guvernului. Legea este esențială în definirea rolului consiliilor în elaborarea standardelor ocupaționale și în susținerea implementării învățământului profesional. Multe instituții din Moldova sunt implicate în producerea informației cu privire la necesitățile de competențe pe piața muncii și a fost colectat un volum semnificativ de date, însă țara duce lipsă de analiză, gestionare și diseminare a acestei informații către actorii relevanți. Actorii cointeresați nu dispun mereu de acces la date și deseori nu cunosc unde să găsească informații sau nu știu cum să interpreteze informația dată.197 Învățământul superior Din 2005, evoluția sistemului moldovenesc de învățământ superior a fost influențată pe larg de normele Procesului de la Bologna și eforturile autorităților de a se ajusta la noile standarde europene stabilite în acest context. La moment, în Moldova activează 30 de instituții de studii superioare, din care 19 sunt publice și 11 sunt private (Figura 74). 26 de instituții funcționează doar în municipiul Chișinău și câte 1 instituție funcționează în fiecare din celelalte orașe principale. Din 2012 s-au închis patru universități. Ținând cont de tendința reducerii numărului de populație și numărul instituțiilor cel mai probabil că va continua să descrească. Figura 74. Numărul de instituții din învățământul superior, 2005-2016 Sursa: Biroul Național de Statistică 197 Republica Moldova. Evoluțiile în educație, formare și ocupare 2016 (Fundația European de Formare, 2017), 8. 149 Sectorul dat a înmatriculat în 2016 un număr de 74.700 de studenți, din care 83 procente au studiat în instituțiile publice de învățământ superior și 57,3 procente au fost studente. În comparație cu 2015/16, numărul de studenți s-a redus cu 4.800 în instituțiile publice și cu 2100 în instituțiile private – reducerea totală fiind de 8,5 procente. Din 2005, numărul total de studenți s-a redus cu 41 procente. Se așteaptă că până-n 2020 numărul de studenți se va reduce până la 50.000-55.000, reprezentând în medie 1700 de studenți per universitate. Reducerea dată este indusă de un șir de factori:198 scăderea ratei natalității, emigrarea, disponibilitatea burselor de studii peste hotare (mai cu seamă în România și Rusia) și sporirea numărului părinților de clasă mijlocie-înaltă care pot să-și permită (și prefer) să-și trimită copiii la studii în țările UE. Figura 75 relevă evoluția în cifre a numărului studenților din 2005. Figura 75. Numărul studenților în învățământul superior, 2005-2016 Sursa: Biroul Național de Statistică Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în sectorul învățământul profesional tehnic, reformele în cadrul învățământului superior au rămas în urmă, în pofida importanței nivelului dat de învățământ în formarea forței de muncă calificate. Sectorul se confruntă cu câteva provocări, inclusiv curriculum și practici pedagogice învechite, volum redus de produse de cercetări, legături puține cu angajatorii, guvernanță slabă și mecanisme tradiționale de finanțare. Planul anual de admitere pentru învățământul superior universitar, ca și în cazul învățământului tehnic profesional, este coordonat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. La moment Ministerul Educației și Ministerul Muncii sunt responsabile împreună pentru realizarea unor analize și calcularea prognozelor pentru sector întru determinarea numărului exact de locuri pentru fiecare disciplină. Multe programe existente sunt prea teoretice și nu sunt relevante pentru lumea muncii. Observatorii mai raportează și supra-înmatriculare la cursuri cu perspective limitate pe piața muncii. Puține facultăți și-au internaționalizat curriculumul sau și-au încurajat studenții să studieze limbi străine. Foarte puține programe au adoptat practici pedagogice moderne pentru a îmbunătăți experiența de învățare a studenților și pentru a le consolida competențele generice (de exemplu, soluționarea de probleme, comunicare, lucru în echipă). Câteva instituții de învățământ superior au stabilit programe noi și și-au transformat curriculumul pentru a se adapta la economia în schimbare. În linii mari, instituțiile dispun de legături slabe cu mediul de afaceri. 198 http://www.euniam.aau.dk/fileadmin/user_upload/EUniAM_WP4_Restructuring-HE-Moldova_v12.pdf 150 Una din provocările ce țin de plasarea studenților în stagii ține de faptul că companiile nu dispun de capacitatea de a ghida și monitoriza studenții în mod adecvat. La începutul anilor 2000,199 implicarea studenților pe parcursul “practicii” lor era superficială. Studenții nu dispuneau de multe oportunități de a învăța sau de a practica competențele relevante. Adițional, din cauza faptului că cea mai mare parte din companiile moldovenești sunt ÎMM, acestea nu dispuneau de personal dedicat pentru a ghida studenții pe parcursul stagiilor lor. Rezultatele cercetărilor realizate de universitățile moldovenești sunt destul de mici, iar mediul de cercetare duce lipsa de inovații naționale pro-active și politici de cercetare, măsuri pentru a combate fenomenul de angajare a propriilor absolvenți, finanțare publică suficientă pentru cercetare și stimulente clare pentru a remunera performanța proeminentă de cercetare în mediul academic. Clasamentul Webometrics oferă un cadru util de reper pentru a compara rezultatele celor două universități de top din Moldova cu alte universități – lider din regiune. Datele ne indică că Moldova se regăsește în coada grupului dat (Tabelul 12). Tabelul 12. Clasamentul Webometrics al universităților selectate din Fosta Republică a Iugoslaviei, România și Moldova (conform situației din iulie 2018) Universitatea Clasamentul mondial (2018) Universitatea din Ljubljana 295 Universitatea din Zagreb 668 Universitatea Babeș Bolyai 894 Universitatea din București 971 Universitatea din Belgrad 1028 Universitatea din Skopje 1627 Universitatea din Sarajevo 1820 Universitatea de Stat din Moldova 3303 Universitatea din Muntenegru 3347 Universitatea Tehnică din Moldova 3475 Universitatea din Pristina 4717 Sursa: site-ul web Webometrics http://www.webometrics.info/en/ În ceea ce privește guvernarea, universitățile moldovenești se bucură de un nivel înalt de autonomie, inclusiv în managementul financiar. Universitățile pot lua decizii, printre altele, cu privire la: organizarea și livrarea proceselor educaționale și celor de cercetare; domeniile de studii oferite; taxele de studii; conținutul curriculumului (în conformitate cu standardele educaționale de stat); recrutarea și gestionarea personalului; managementul proprietății; și activitățile generatoare de resurse. 199 Crearea oportunităților de locuri de muncă pentru tineri în proiectul din Moldova, implementat în 2004 -05 din partea Institutului Guvernului Deschis (fostul Centru de Instruire CMB) care a lucrat atât cu potențialele companii interesate în găzduirea studenților și cu studenții direct. 151 Într-un final, în ceea ce privește finanțarea, estimările bazate pe datele oferite de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării plasează investițiile publice pentru învățământul superior la cota de 0,6 procente din PIB. Deși cota dată este un pic mai mare decât nivelul cheltuielilor publice din multe țări balcanice și ale CSI, oricum este redusă în comparație cu media OECD de 1,1 procente și nivelele atinse de Slovenia (1,3 procente) sau chiar Croația (0,7 procente). Universitățile publice primesc o subvenție globală din partea guvernului național; instituțiile private din învățământul superior nu primesc resurse publice. Reducerea rapidă a numărului de studenți a însemnat că cheltuielile publice per student au sporit substanțial în ultimii ani. În 2015, de exemplu, alocațiile de la nivelul național pentru universități au fost cu 9 procente mai mari decât doi ani înainte.200 Totuși, conform celor discutate mai jos, alocarea respectivă de resurse nu este legată de performanța universităților sau de rezultatele studenților. Tabelul 13. Populația țării și numărul universităților Evitarea proliferării instituțiilor de învățământ universitar este una din provocările cu care se confruntă toate țările cu un număr mic de populație. Tabelul 13 enumeră unele elemente ale reperelor în ordinea dată de idei, indicând numărul universităților publice și private într-un șir de foste țări socialiste din Europa de Est, Asia Centrală și Europa de Nord. Datele demonstrează în mod univoc că Moldova dispune de prea multe universități publice raportat la numărul populației sale. Țara Populație (milioane) Universități publice Universități private Armenia 3.1 16 40 Azerbaidjan 9.7 19 7 Croația 4.4 8 3 Danemarca 5.6 7 0 Finlanda 5.5 14 0 Georgia 4.2 17 28 Kazahstan 16.9 43 73 Kârgâzstan 5.6 33 21 Macedonia, FRI 2.1 5 17 Moldova 3.4 19 11 Slovenia 2.0 5 22 Sursa: Atlasul populației globale; Programul Comisiei Europene Tempus Situația cu privire la finanțare este puțin mai gravă în ceea ce privește cercetările. Chiar dacă Codul Educației enunță prevederi clare cu privire la organizarea cercetării în cadrul universităților, utilizarea rezultatelor cercetării și remunerarea adecvată a drepturilor de proprietate intelectuală a inventatorilor, investițiile Moldovei în cercetare și dezvoltare sunt modeste, reprezentând 0,4 procente din PIB (Figura 76; Tabelul 13). În schimb, Agenda UE privind Inovațiile adoptată la Lisabona în 2000, care -și propune drept scop să transforme Europa în cea mai dinamică economie bazată pe cunoștințe de pe planetă, a 200 http://documents.worldbank.org/curated/en/897081523894080457/Moldova-Education-sector-public-expenditure-review- selected-issues . 152 promovat investiții anuale de cel puțin 1 procent din PIB. Drept rezultat al investițiilor proaste în domeniul cercetării și dezvoltării, capacitățile și rezultatele cercetării în universitățile moldovenești sunt reduse. Figura 76. Investiții în cercetare drept cotă din PIB în Moldova și țări selectate (%) 3.0 2.4 2.4 2.5 2.0 2.0 1.5 0.8 0.8 1.0 0.4 0.4 0.4 0.3 0.5 0.0 Sursa: Indicele Global al Inovației și Indicatorii OECD privind știința și tehnologia Învățământul superior drept suport pentru inovații și creșterea productivității Pentru a aborda toate provocările menționate în aliniatele de mai sus, această secțiune exploră modalitățile de îmbunătățire a contribuției învățământului superior la sistemul național de inovații prin analiza a două dimensiuni. În primul rând, se propune un șir de acțiuni pentru a îmbunătăți performanța instituțiilor existente în instruirea profesioniștilor bine-calificați cu competențe relevante și producând cercetări de impact înalt în Moldova. În al doilea rând, se definește ce ar implica un sistem de finanțare durabilă pentru învățământul superior pentru a permite ca instituțiile de învățământ superior să activeze cu un nivel optim de resurse pentru a-și realiza misiunile de instruire și cercetare. Îmbunătățirea relevanței predării, învățării și cercetării Autoritățile moldovenești și conducătorii de universități ar putea analiza câteva măsuri pentru îmbunătățirea calității, sporirea rezultatelor învățării în rândul studenților și sporirea relevanței programelor, inclusiv (i) inovații curriculare și pedagogice, (ii) măsuri de reducere a fenomenului angajării propriilor absolvenți în posturi academice, (iii) asigurarea consolidată a calității, și (iv) relații consolidate cu sectoarele productive și mediul economic. Inovații curriculare și pedagogice Moldova a identificat sectorul TIC ca o prioritate pentru a sprijini creșterea economică.201 În baza avantajului comparativ în regiune pentru acest sector, TIC poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică. Totuși, din cauza migrației în afara țării, lipsei cadrului academic cu calificări în programele privind științele, tehnologiile, ingineria și matematica în școlile medii și îndrumare ineficientă academică și în carieră, numărul de solicitanți noi pentru specialitățile date și cele corelate în instituțiile de învățământ superior este cu mult mai mic decât necesitățile pieței muncii. Din aceste considerente ar fi important de a revitaliza programele privind științele, tehnologiile, ingineria și matematica la nivel de universitate. Institutul pentru Tehnologii din Massachusetts (ITM) a publicat recent constatările unui studiu major care a analizat evoluția educației în domeniul ingineriei, care ar putea ajuta universitățile din Moldova să 201 http://parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=NHHQMUX52uI%3D&tabid=89&language=ro-RO 153 analizeze oportunitatea unor inovații relevante în programele lor privind științele și tehnologiile, deoarece studiul încearcă să axeze experiența de instruire mai mult pe student (Boxa 19). Boxa 19. Viitorul educației în domeniul ingineriei Tendința în educația din domeniul ingineriei este cea de a trece spre un curriculum în inginerie relevant din punct de vedere social și îndreptat spre exterior. Un astfel de curriculum pune accentul pe student, învățarea multidisciplinară, impactul societal împreună cu volumul de experiență a studentului în afara clasei, în afara disciplinelor tradiționale de inginerie și în întreaga lume. Deși multe din aceste caracteristici educaționale apar în programele de inginerie în cadrul multor instituții “lideri curenți”, deseori acestea sunt “activități directe” și sunt izolate în cadrul curriculumului. Drept rezultat, o bună parte din beneficiul acestor experiențe rămâne a fi neexploatată, deoarece acestea rămân nelegate cu alte componente curriculare și studenții nu sunt încurajați să reflecte asupra acestui fapt și să aplice ceea ce au învățat în alte domenii ale programului de studii. Contrar “liderilor curenți”, multe instituții identificate ca “lideri emergenți” în educația din domeniul ingineriei de obicei parvin cu experiențe curriculare distinctive, centrate pe student în cadrul unei abordări educaționale integrate și unificate. În majoritatea cazurilor, curriculumul acestora a fost elaborat de la zero sau a fost rezultatul unei reforme sistemice recente. Astfel de experiențe precum învățarea la locul de muncă și proiectele de design de relevanță societală sunt înrădăcinate în programe astfel încât să ofere o platformă solidă pentru auto-reflecția studentului și drept o cale pentru ca studenții să conceptualizeze și să aplice cunoștințele și competențele pe care le-au obținut din alte părți ale curriculumului. Totuși, mulți din astfel de “lideri emergenți” – cum ar fi Colegiul de Inginerie Olin și Iron Range Engineering – se reduc la cohorte de dimensiuni relativ mici. Inovațiile cheie care cel mai probabil vor defini următorul capitol din educația în domeniul ingineriei sunt mecanismele prin intermediul cărora astfel de trăsături pot fi integrate în cadrul curriculumului la o scară mai vastă: oferite unor cohorte mai mari de studenți în cadrul unor bugete constrânse. Sursa: Graham (2018), iii și iv. În general, axarea inovațiilor curriculare și pedagogice trebuie să se orienteze spre modernizarea conținutului programului și eficientizarea prestării acestuia. Ministerul ar trebui să ofere stimulente pentru a se detașa de metodele tradiționale de predare și pentru a face predarea și învățarea mai interactive, în colaborare și prin experiență. Cohorta de azi de studenți tineri – deseori descrisă ca e- generația sau copiii renașterii — a crescut cu Internetul și au învățat de la o vârstă fragedă de pe ecranele calculatoarelor, site-urilor web și mediei vizuale. Din ce în ce mai mult modalitățile tradiționale de predare eșuează să implice și să motiveze e-generația. Un volum mare de dovezi oferite de științele cognitive și cele de învățare relevă că abordările pedagogice interactive facilitează o experiență efectivă de învățare. După cum explică și misiunea Institutului Jocului, “…. lumea noastră se schimbă atât de rapid că noi doar putem să începem să ne imaginăm ce ne aduce viitorul. Însă noi nu învățăm copiii noștri deprinderile și cunoștințele de care au nevoie pentru a avea succes în lumea de azi. Atunci cum să-i pregătim de niște locuri de muncă care încă nici n-au fost inventate? Eforturile reale ale educației din secolul 21 țin de răspândirea pasiunii pentru învățarea pe tot parcursul vieții de care vor avea nevoie copiii noștri pentru a-și croi calea spre ziua promițătoare de mâine”.202 Din aceste considerente, crearea unor centre de predare și învățare înzestrate cu un nivel bun de resurse în toate universitățile ar trebui să devină o prioritate în susținerea inovațiilor pedagogice care vor facilita învățarea activă (învățarea bazată pe proiect sau învățarea bazată pe problemă, jocuri, simulări, joc pe 202 http://www.instituteofplay.org/about/ 154 rol, învățare de la coleg la coleg, software de inteligență artificială pentru învățarea independentă și așa mai departe). Aceste centre se pot bizui pe un șir de activități de instruire, inclusiv ateliere de dezvoltare a capacităților și mentorat, suport pentru dezvoltarea abordărilor pedagogice inovative în rândul personalului didactic. Experiența internațională sugerează câteva lecții cu privire la promovarea practicilor inovative de predare și învățare. În primul rând, unele țări, de exemplu Regatul Unit, a găsit de cuviință să solicite toți candidații – doctoranzi să obțină un certificate de predare înainte de a-și finaliza studiile de doctorat. Acesta este un pas înainte spre sensibilizarea viitorilor profesori universitari privind importanța unei bune predări. În aceeași ordine de idei, câteva universități din Statele Unite au oferit certificate de predare pentru profesorii colegiilor comunitare. În al doilea rând, este important de oferit stimulente adecvate care să remunereze excelența în domeniul predării, de rând cu activitățile excepționale de cercetare. Profesorilor de asemenea trebuie să li se acorde timpul necesar pentru perfecționarea performanței de predare. Și în final, integrarea timpurie a predării și cercetării reprezintă o modalitate puternică pentru a transforma experiența educațională în una mai efectivă și mai motivantă. În universitățile-lider de cercetare din Statele Unite, de exemplu, “…co-localizarea cercetării cu educația oferă posibilitatea unor sinergii pozitive vaste, ceea ce asigură ca absolvenții să preia cu dânșii în industrie cunoștințe privind cercetările, tehnicile și instrumentarele de ultimă ora” (Oficiul Executiv al Președintelui SUA 2012: 18). Dezvoltarea rapidă a învățării electronice (e-learning) în general și a cursurilor online deschise și în masă în special necesită o orientare a politicilor și intervențiilor tehnice pentru a ajuta universitățile moldovenești să utilizeze cel mai bine posibil aceste oportunități noi pentru modernizarea curriculumului lor într-un mod accelerat. În primul rând, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării ar putea acorda asistență tuturor instituțiilor cointeresate în explorarea sistematică a abordărilor de succes în învățarea electronică și diseminarea lecțiilor însușite. În al doilea rând, ar putea oferi o platformă pentru identificarea bunelor practici în recunoașterea certificatelor digitale pentru cursurile online oferite de instituțiile străine prestigioase de învățământ superior și integrarea acestora în diploma oferită de universitățile moldovenești. Introducerea practicilor inovative de predare și învățare care să promoveze învățarea interactivă și în colaborare, implicând și remodelarea infrastructurii fizice și mediului universităților. De la clasele cu predare inversă, unde profesorul nu predă, dar de fapt ghidează și facilitează auto-învățarea și învățarea de la coleg la coleg, la clasele în spațiu deschis și studiouri menite să susțină învățarea în bază de proiecte în echipe, noile facilități de învățare reprezintă un mediu flexibil de învățare, care se detașează de clasele și sălile tradiționale de cursuri. Reducerea angajării de către universitate a propriilor absolvenți Pentru a îmbunătăți calitatea predării și cercetării, pot fi prevăzute câteva măsuri pentru a reduce angajarea de către universitățile moldovenești a propriilor absolvenți. La nivel național, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării poate să-și utilizeze drepturile sale de reglementare pentru a incorpora printre criteriile de acreditare, îndrumări privind proporția maximă “de angajare a propriilor absolvenți” în fiecare universitate, facultate și chiar departament academic pentru a crea o proporție minimală dorită a profesorilor străini sau profesorilor moldoveni instruiți peste hotare, și pentru a consolida în general mobilitatea academică. Adițional, Ministerul ar putea oferi un șir de stimulente financiare pentru a susține oportunitățile de angajare în alte universități pentru recenții absolvenți-doctoranzi și tinerii cercetători, promovarea mobilității academice pe termen scurt peste hotare pentru personalul academic fără experiență academică internațională, subvenționarea recrutării personalului academic străin și/sau savanții moldoveni angajați în universitățile străine, finanțarea proiectelor de cercetare care implică 155 colaborări internaționale, și încurajarea instituțiilor non-academice (instituțiilor de cercetare, agențiilor de stat și companiilor) de a angaja oameni de știință. La nivel instituțional, universitățile ar putea defini reguli pentru a limita numărul de absolvenți-doctoranzi recrutați direct după ce-și termină gradul lor de cercetare, stabili criterii de promovare care să țină cont experiența în instituții academice străine – inclusiv cel puțin o ședere de scurtă durată într-o universitate străină de bună calitate – oferirea de îndrumări privind proporția maximă a “absolvenților instituției care sunt angajați” în fiecare departament, precum și stabilirea programelor comune doctorale cu universități partener. Adițional la aceste politici, universitățile ar putea să aloce finanțare pentru proiectele de mobilitate academică și cele de cercetare în colaborare. Într-un final, cel mai bun mecanism pentru prevenirea fenomenului de angajare a propriilor absolvenți ar fi existența unui proces de recrutare și de promovare totalmente transparent și bazat pe merite, care să permită realizarea unui concurs deschis în baza unor măsuri obiective de realizări academice. Consolidarea asigurării calității Ținând cont de numărul mare de programe tradiționale fondate pe învățarea bazată pe memorare care operează la moment în Moldova, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării ar trebui să analizeze cu grijă și posibil să optimizeze instituțiile și programele sub-standard, inclusiv în sectorul public. Pe lângă consolidarea mecanismelor oficiale de asigurare a calității, ministerul ar trebui să analizeze și posibilitatea oferirii de stimulente pentru crearea și/sau consolidarea unităților interne de asigurare a calității în toate universitățile, ceea ce ar fi esențial pentru dezvoltarea unei culturi efective și adevărate de asigurare a calității. Consolidarea legăturilor cu sectoarele productive și economia regională Consolidarea legăturilor cu industria este cea mai eficientă modalitate de a spori relevanța programelor educaționale în Moldova. Universitățile ar putea utiliza o varietate vastă de mecanisme, inclusiv stagii pentru studenții universitari, plasarea în companii a studenților și profesorilor care se ocupă de cercetare, utilizarea practicienilor din cadrul industriei ca lectori în vizită. Incorporarea instruirii pentru antreprenoriat în programul universitar obișnuit ar putea ajuta la stabilirea unor relații mai strânse între universități și sectoarele productive. Într-un final, instituțiile ar putea analiza posibilitatea lansării unor programe cooperative de învățare care să alterneze perioadele de învățare în cadrul universității cu stagii regulate în cadrul companiilor (Boxa 20). Boxa 20. Lecțiile însușite din programele cooperative Principii și avantaje Educația cooperativă este un model care alternează studiile academice cu experiența relevantă de muncă într-un domeniu care ține direct de obiectivele academice sau cele de carieră ale studentului. Avantajele acestui model sunt considerabile: acesta permite studenților să obțină experiență relevantă muncii; să aplice cunoștințele teoretice obținute în sala de cursuri; și să clarifice planurile privind cariera. Acesta mai ajută studenții să dezvolte contacte cu angajatorii și să creeze rețele pentru facilitarea găsirii unui loc de muncă după absolvire. Munca drept parte din programul de studii ajută la finanțarea educației; de asemenea mai este utilă pentru a învăța modalitatea de comportament la locul de muncă și în general pentru a dezvolta competențele de care au nevoie angajatorii. Avantajele pentru angajatori de asemenea sunt semnificative, deoarece aceștia dispun de “acces la lucrători bine pregătiți pe termen scurt, flexibilitate în abordarea 156 necesităților ce țin de resursele umane, recrutarea și reținerea cost-eficientă pe termen lung, parteneriate cu școli și productivitate cost-eficace” (Comisia Națională pentru Educație Cooperativă, SUA).203 Cooperativa de la Universitatea Waterloo din Canada Waterloo este gazda celui mai mare program cooperativ din lume – 15,800 studenți universitari în cooperare (peste 56% din populația studenților universitari cu frecvență deplină din cadrul universității și de două ori mai mulți studenți ca următorul cel mai vast program din lume) și 3500 angajatori parteneri din întreaga lume (StudyinCanada.com).204 Un student cooperativ de la Waterloo finalizează studiile cu același număr de semestre academice ca și un student non-cooperativ, plus până la doi ani de experiență de muncă în diverse domenii profesionale. Studentul are de la patru la șase semestre de muncă (de obicei a câte patru luni pentru fiecare) pentru a încerca diverse cariere astfel încât să-și afle interesele înainte de absolvire. În medie, până- n momentul în care studentul finalizează studiile, dânsul/dânsa deja a câștigat de la 25.000 dolari SUA până la 74.000 dolari SUA, ceea ce rezultă în împrumuturi studențești mai mici decât în cazul altor studenți și o capacitatea mai mare de a le rambursa. Absolvenții programelor cooperative de la Waterloo câștigă cu circa 15% mai mult după absolvire decât absolvenții programelor non-cooperative (Universitatea Waterloo).205 Mai mult ca atât, Universitatea Waterloo oferă program cooperativ cu întreprinderile în cadrul căruia studenții obțin suport (consiliere din partea profesioniștilor experimentați și în unele cazuri resurse economice) pentru a-și dezvolta propriile afaceri. Experiențe din cadrul altor instituții de învățământ terțiar Programele sandwich au existat în Regatul Unit din 1840, iar în 1906 primul program de educație cooperativă a fost lansat la Universitatea Cincinnati din Statele Unite. Aceasta a fost urmată de Universitatea Waterloo, unde un program cooperativ a fost lansat în 1957. Alte instituții cu programe de educație cooperativă includ: Institutul de Tehnologie din Florida, care oferă cel mai condensat program de educație cooperativă ("ProTrack") ce permite studenților de la inginerie să finalizeze studiile în patru ani cu trei semestre de muncă. Universitatea Drexel din Philadelphia, PA, și Universitatea Northeastern din Boston, MA, dispun de două cele mai vaste programe de educație cooperativă din Statele Unite. Un student care finalizează studiile cu o diplomă de cinci ani de obicei dispune de un stagiu de muncă de 18 luni în cadrul a circa trei companii diferite. Centrul Steinbeis de Management și Tehnologii din cadrul Universității Steinbeis, Berlin, oferă un program internațional de masterat (Masterat în ingineria afacerilor) care integrează munca și studiile academice. Sursa: Asociația Mondială a Educației Cooperative (WACE); Comisia Națională pentru Educație Cooperativă; StudyinCanada.com; Universitatea Waterloo, Canada; și Centrul Național pentru Excelență în Învățământ Terțiar, Noua Zeelandă. Deseori se presupune că eforturile de a stabili relații mai strânse între universități și industrie se aplică doar programelor din domeniul ingineriei și științelor aplicate, dar nu și celor din domeniul științelor sociale și umanitare. Însă în realitate, este mai degrabă o chestiune ce ține de mentalitate decât de disciplina academică. Un program cooperativ ar putea fi lansat și pentru o diplomă de studii în domeniul istoriei, de exemplu, în cadrul căruia studenții ar alterna perioadele de studiere la universitate cu 203 Comisia Națională pentru Educație Cooperativă (CNEC) este dedicată avansării educației cooperative pe tot cuprinsul SUA. La: http://www.co-op.edu/aboutcoop2.html. 204 StudyinCanada.com. “Universitatea Waterloo.” La: http://www.studyincanada.com/english/schools/profile.asp?SchoolCode=uwatl08&ProfileType=University&URL=index. 205 Universitatea Waterloo, Canada. “Co-op at Waterloo”. La: http://findoutmore.uwaterloo.ca/coop/. 157 perioadele de cercetare în cadrul unui muzeu sau centru cultural, sau în cadrul unei companii din domeniul industriei creative. Incorporarea instruirii pentru antreprenoriat în programele universitare regulate de asemenea ar putea ajuta la stabilirea unor relații mai strânse între universități și sectoarele productive, astfel încurajând abilitatea lor de a promova tinerii antreprenori. Colegiu de Inginerie Olin din Statele Unite este una din cele mai inovative instituții în ordinea dată de idei (Boxa 21). Boxa 21. Inovația și antreprenoriatul la Colegiul de Inginerie Olin Colegiu de Inginerie Franklin W. Olin, o tânără universitate privată localizată în Wellesley, MA, este unul din cele mai bune exemple ale unei instituții care incorporează transformări radicale induse de învățarea interactivă, în colaborare și prin experiență. Colegiul Olin și-a deschis ușile în 1999 cu un regulament îndrăzneț: oferind un laborator experimental pentru refacerea educației inginerești. Pornind de la observațiile precum că educația STEM este în criză în Statele Unite deoarece nu atrage studenții potriviți, deoarece predă un curriculum greșit și deoarece utilizează metode care sunt cunoscute ca fiind ineficiente, principalul scop al Colegiului Olin este cel de a forma ingineri ai secolului 21, “o persoană care-și imaginează că n-a existat vreodată și întreprinde tot posibilul pentru a o transforma în realitate”. Colegiul Olin operează cu câteva trăsături inovative. Pentru a identifica viitorii inovatori și lideri, colegiul-și recrutează studenții nu în mod primar în baza scorului la testul SAT, ci prin interviuri directe în circumstanțe multiple, inclusiv exerciții în echipă. Procesul de învățare este organizat conform activităților bazate pe proiect realizate de studenții care activează în echipe. Colegiul Olin nu dispune de departamente academice și nu oferă statut de ocupare membrilor corpului academic, ceea ce rezultă într-o cultură academică ce pune accentul pe învățarea interdisciplinară și inovația educațională. Un program tipic va implica câțiva profesori din diverse discipline care oferă cursuri integrate cu materiale interdisciplinare. Curriculumul combină ingineria, antreprenoriatul și științele umanitare într-un mod unic. Fiecare student de la Olin trebuie să realizeze un proiect de un an de design care este sponsorizat de industrie. Studenții mai trebuie să acumuleze competențe de conducere și etice prin intermediul științelor sociale și cursurilor umanitare. Pentru a asigura ca toți absolvenții Olin pot comunica cu succes într-un mediu profesional, fiecare student trebuie să prezinte unele aspecte din activitatea lor academică în mod public la finele fiecărui semestru. Cincisprezece ani după lansarea acestui proiect, Colegiul Olin se poate mândri acum cu rezultate impresionante. În baza unui sondaj în rândul a 130.000 de studenți, Princeton Review a plasat Olin în top 20 instituții la 15 categorii, inclusiv clasamentul 3 pentru studenți care studiază cel mai mult și clasamentul 19 pentru cei mai fericiți studenți ai națiunii. Mărturiile unui student tipic de la Olin ce reflectă cultura de învățare în cadrul colegiului ar enunța următoarele: “Niciodată n-am lucrat atât de mult în viața mea și n-ar fi altceva ce-aș prefera să fac”. Absolvenții Olin dispun de oportunități impresionante de carieră. Conform unui sondaj recent, 97% din foștii studenți ai Olin au fost fie angajați — într-o companie sau într-o afacere pe care au lansat-o de sine-stătător – fie înmatriculați la o facultate (22% din cei de la Harvard, Stanford sau MIT). Companiile care sponsorizează proiectele din ultimul an de studii deseori recrutează studenții implicația în calitate de angajați permanenți după ce aceștia termin studiile în cadrul colegiului. Sursa: Buderi (2014). Guvernul Republicii Moldova ar trebui să analizeze în mod prioritar posibilitatea de a institui un observator al peții muncii care să colecteze și să analizeze rezultatele ocupării tuturor absolvenților. Aceste studii ar oferi viitorilor studenți, conducătorilor de universități și angajatorilor informații relevante despre tendințele de pe piața muncii, caracteristicile angajării absolvenților și schimbările survenite în ocupații. Prin instituirea unui astfel de observator, Moldova ar urma exemplul multor țări OECD care deja dețin un astfel de observator al ocupării. Observatorul poate fi gestionat la diverse nivele: (i) la nivelul 158 supra-național (de exemplu, Observatorul European privind Politica de Ocupare a Forței de Muncă); (ii) la nivel național (de exemplu, Biroul Statisticii Muncii în Statele Unite; Sondajul privind destinația absolvenților învățământului superior în Regatul Unit și sondajul bazat pe universități realizat de Observatorul AlmaLaurea di Italia); și (iii) la nivel subnațional (de exemplu, Observatorul Învățării și Competențelor din Țara Galilor, Observatoire régional emploi formation (OREF) în Franța și Sistemul Informațional Educațional-Ocupațional din Florida). În acest context merită de menționat un exemplu din Bulgaria. Din 2012, Guvernul Bulgariei a publicat date detaliate privind rezultatele pe piața muncii ale absolvenților universitari. Utilizând datele din Registrul Studenților Terțiari și statisticile oferite de administrația națională din domeniul securității sociale, Ministerul Educației a reușit să ofere un o multitudine de informații privind tipurile de locuri de muncă și nivelele de remunerare ale absolvenților care au absolvit universitatea în ultimii cinci ani. Baza de date indică, de exemplu, dacă absolventul și-a găsit un loc de muncă, dacă locul de muncă corespunde domeniului și nivelului de studii, la ce tip de angajator a fost angajat, dacă absolventul dispune de un loc de muncă permanent sau temporar și nivelul salariului în baza contribuțiilor de securitate socială. Observatorii au mai sugerat și faptul că datele mari ar putea fi utilizate în mod efectiv pentru a cartografia necesitățile pe viitor ale pieței muncii și pentru a influența conturarea curriculumului și tendințelor pedagogice. Orașul Manchester, de exemplu, a încercat să cartografieze competențele, abilitățile și deprinderile necesare în regiunea Greater Manchester analizând 600,000 de profiluri LinkedIn ale persoanelor care muncesc în regiunea dată. Un raport OECD recent a documentat bunele practici pentru consolidarea relevanței instituțiilor învățământului superior pentru piața muncii (Tabelul 14). Tabelul 14. Bunele practici pentru sporirea relevanței programelor de învățământ superior Practici Relevanța pentru piața muncii și rezultatele învățământului superior Utilizarea informației relevante pentru piața muncii Ajută la asigurarea faptului ca studenții să se înmatriculeze în programe de instituții pentru a selecta programe, oferi și care cel mai probabil vor induce rezultate bune pe piața muncii. Ajută informa designul curriculumului la asigurarea ca studenții să dezvolte competențe care sunt valorate pe piața muncii. Oferirea informației relevante pentru piața muncii Îndrumă alegerea studenților spre programele cu rezultate pozitive pe de instituții pentru a ajuta viitorii studenți să facă piața muncii și/sau procese de învățare care să fie mai bine alinate cu alegeri informate despre domeniul de studiu abilitățile și aspirațiile studentului Procedurile de admitere a studenților pentru a Ajută la asigurarea faptului ca studenții să dispună de competențele ajuta la asigurarea ca studenții să fie mai bine inițiale necesare pentru a avea succes în programul lor de studii și să pregătiți pentru învățământul superior și mai bine dezvolte o bună înțelegere a cunoștințelor și competențelor ce țin de potriviți cu programele lor domeniul de studii. Sporirea finalizării studiilor superioare. Suport academic pentru ca studenții să dezvolte Ajută la asigurarea faptului ca studenții să aibă succes în programele competențe relevante muncii și pentru cei care sunt lor, să finalizeze studiile lor și să acumuleze calificări. mai puțin pregătiți să aibă succes în învățământul superior Învățare și predare inovativă Dezvoltarea competențelor profesionale și transversale care susțin rezultate bune ce țin de piața muncii pentru absolvenții învățământului superior Internaționalizarea curriculumului și mobilitatea Dezvoltarea competențelor transversale, inclusiv cunoștințe despre studenților alte societăți, limbi, culturi și metode business, reziliență, competențe și aspecte sensibile interculturale Activități extra-curriculare pe teritoriul universității Dezvoltarea competențelor transversale, inclusiv cele de conducere, comunicare și lucru în echipă Îndrumare în carieră pentru studenți aproape de Facilitarea tranziției studentului la piața muncii absolvire (și pentru absolvenți) Sursa: OECD, 2017 159 Pentru ca activitățile lor de cercetare să fie mai relevante, universitățile-lider moldovenești trebuie să-și consolideze capacitățile de implicare cu economia locală și de susținere a sistemului național și regional de inovații. În acest mod, acestea ar putea juca un rol critic drept unul din pilonii cheie ai strategiei țării în domeniul inovațiilor. Într-adevăr, prezența unor universități puternice este importantă pentru dezvoltarea regională atât prin intermediul unor legături directe, cât și cu ajutor efectului de extindere. Experiențele de succes ale polilor cu utilizare intensivă a tehnologiilor cum ar fi Valea Silicon din California, Bangalore în Statul Karnataka din India, Shanghai din China și Campinas in Statul São Paulo din Brazilia atestă efectele pozitive induse de crearea clusterelor între capitalul uman avansat și companiile lider în domeniul tehnologiilor. Boxa 22 expune diversele experiențe din Oxford și Cambridge în dezvoltarea legăturilor între universitate și economica locală. Boxa 22. Crearea clusterelor dinamice: modelul Cambridge Cele două universități britanice de top, Oxford și Cambridge, au o istorie de peste 800 de ani. Acestea partajează o istorie similară și derivă din aceeași cultură academică. Ambele sunt considerate a fi printre cele mai bune universități din lume. În ceea ce privește impactul asupra orașelor lor de reședință, Oxford și Cambridge au urmat căi divergente și au atins rezultate surprinzător de diferite. Oxford rămâne a fi un oraș universitar de modă veche, pe când Cambridge a devenit “cel mai palpitant cluster tehnologic din Europa”. Ceea ce a început în anii 1970 cu crearea parcurilor de afaceri pentru găzduirea mediului academic antreprenorial și a studenților-doctoranzi a evoluat într-un centru de 4000 companii bazate pe cunoaștere în domeniul electronic, farmaceutic, biotehnologic și alte domenii de hotar. La moment este cea mai dinamică locație din Europa unde profesorii, omenii de știință care dețin premii Nobel și investitorii informali pun la cale următorul lor start-up. Cu un nivel de productivitate cu 30% mai mare decât cel înregistrat în Londra, Cambridge generează mult mai multe brevete decât cei șase rivali britanici ai săi luați împreună. Cambridge găzduiește mai multe companii de miliarde de dolari decât niște orașe de zece ori mai mare și oferă ocupare aproape totală. Secretul succesului înregistrat de Cambridge pare că derivă din abordarea echilibrată care combină politici inteligente care oferă un mediu potrivit economic și de infrastructură și o atitudine laissez -faire (de neimplicare) care are încredere în ingeniozitatea și serendipitate umană. Pe de o parte, universitatea, consiliul municipal și autoritățile de cartier au activat într-un mod coordonat pentru a crea un ecosistem favorabil prin crearea parcurilor de știință și incubatoarelor de afaceri, încurajând dezvoltarea afacerilor și cartierelor de locuințe, atrăgând investitorii și activități de lobby pe lângă guvern pentru politici imigraționale mai deschise. Pe de altă parte, dânșii n-au impus priorități strategice și micro-managementul dezvoltării economice a orașului. Orașul nu decide asupra tipului de industrii de tehnologii înalte care cel mai probabil va deveni industria de mâine, și universitatea oferă stimulente mediul academic cointeresat în crearea de companii, făcând membrana între laboratoarele sale și companiile private cât de poroasă posibil. Acces fapt a rezultat într-un parteneriat dinamic în cadrul căruia companiile oferă consiliere gratuită și invită studenții să le ajute, iar mediul academic și investitorii informali conlucrează pentru a supraveghea noile companii. Spre deosibire de multe universități din Regatul Unit care încă activează pentru aceleași obiective, dar fără a comunica cu alții, Universitatea Cambridge a înregistrat progrese întru stimularea colaborării între diversele discipline academice. Conform celor explicate de Jeremy Sanders, unul din pro-vice-rectori ai Universității Cambridge, filozofia universității este cea de “a angaja persoane care sunt mai deștepte decât tine, să le oferi cât multă posibilă libertate și finanțare pentru cercetări, să aștepți și să culegi roadele 10 ani mai târziu.” Sursa: The Economist (2015). Pe lângă contribuirea la economia locală prin intermediul salariilor și achiziției de bunuri și servicii, universitățile pot deveni agenți economici esențiali prin intermediul cercetărilor aplicate relevante și 160 instruirii profesioniștilor calificați, care ar putea ajuta companiile locale ca aceste să devină mai inovative și mai productive. Universitățile ar putea să realizeze acest rol prin câteva modalități, nu doar prin participarea în cadrul noilor inovații, dar și prin facilitarea modernizării și absorbției tehnologiilor, ceea ce este și mai important. Astfel, prin crearea propriilor lor incubatoare sau stabilirii unor relații strânse cu parcurile industriale în curs de dezvoltare, cele mai puternice universități moldovenești ar putea contribui cu modalități inovative de producere a bunurilor și serviciilor. Ordinea dată de idei ar necesita eforturi sistematice pentru realizarea unor cercetări axate pe industrii și căutarea de oportunități pentru comercializarea de tehnologii. Realizarea unor cercetări care să rezulte în brevete și licențe care să permită companiilor să producă produse noi și să dezvolte noi linii de afaceri este absolut importantă, însă nu este unica modalitate prin care poate fi realizat transferul de tehnologii. Ideile de consolidare a companiilor trec printre lumea academică și cea a companiilor prin alte forme de colaborare. Contribuția universităților moldovenești la actualizarea și absorbția tehnologiei poate fi realizată în cel mai bun mod prin două căi. În primul rând, implicarea angajatorilor în elaborarea curriculumului și oferirea de către aceștia a locurilor de stagii pentru studenți sporește enorm probabilitatea ca companiile să angajeze absolvenți calificați. La rândul lor, acești absolvenți vor fi agenți ai transferului de tehnologie, aducând cu sine în companii tehnici noi și know-how, mai cu seamă în companiile mici și mijlocii. Într-un final, cea mai bună modalitate pentru circularea idelor între universități și companii ar fi prin intermediul studenților și absolvenților. În al doilea rând, prin deschiderea ușilor lor reprezentanților companiilor și organizarea evenimentelor de difuzare și informare tehnologică, universitățile pot acționa ca platforme pentru schimb de cunoștințe, care în pofida caracterului deseori informal al interacțiunii între mediul academic și cel industrial, ar putea implica un impact semnificativ asupra industriei și serviciilor din perspective transferului de tehnologii. Întru susținerea transformării sectoarelor economice existente și crearea celor noi, contribuția universităților ar putea lua mai multe forme. Tabelul 15 oferă o descriere sumară a modalităților principale de colaborare privind transferul de cunoștințe și comercializarea tehnologiei pe care universitățile moldovenești ar putea să le analizeze pentru a le dezvolta. De asemenea indică și rolul autorităților naționale și locale pentru a facilita aceste colaborări. Tabelul 15. Cele mai efective mecanisme privind transferul de cunoștințe și tehnologii Rolul autorităților naționale Legăturile universitate – industrie Comentarii și/sau locale Cu educația și instruirea, Spațiul public pentru relaționale și Elaborarea și finanțarea această funcție este diseminare programelor pentru crearea și percepută de companii ca cea susținerea clusterelor mai importantă contribuție a universităților Formarea capitalului uman Stabilirea priorităților și stimulentelor pentru crearea Rolul primar al universităților (studenți și angajați de companii) noilor programe în susținerea inovațiilor Burse bine direcționate 161 Finanțare și stimulente fiscale pentru facilitarea inserării absolvenților-doctoranzi Granturi în completare Cercetare Criterii pentru evaluarea performanței cercetătorilor Randament sporit la Suport pentru formarea intersectarea disciplinelor clusterelor tradiționale Soluționarea problemelor și consultare Asistență direcționată pentru ÎMM Necesitatea unor aranjamente Partajarea infrastructurii tehnice Finanțare clare de partajare a veniturilor în cadrul universităților Cadrul legal potrivit pentru drepturile de proprietate Probabilitate mai mare să Comercializarea cunoștințelor intelectuală survină în biotehnologie, Asistență tehnică nanotehnologie, materiale noi și IT Autonomia financiară a universităților publice Sursa: elaborat de Jamil Salmi Strategia privind finanțarea durabilă pentru învățământul superior Mobilizarea resurselor La nivel național, Guvernul Moldovei trebuie să aloce un volum potrivit de resurse pentru învățământul superior în baza performanței educaționale. Acest fapt va permite utilizarea stimulentelor pentru promovarea inovațiilor, eliminarea programelor de calitate proastă și încurajarea instituțiilor să fuzioneze pentru a atinge consolidarea generală a sistemului. La rândul său, acest fapt va duce la o utilizare mai rațională a resurselor existente. În mod similar, la nivel instituțional, universitățile moldovenești ar trebui să urmărească o strategie de diversificare activă a veniturilor. Acest lucru ar necesita căutarea sistematică de oportunități pentru complementarea resurselor bugetare oferite de guvern și taxelor de studii achitate de studenții care nu beneficiază de granturi din partea statului pentru studii. Obiectivul dat poate fi atins prin (i) continuarea educației, (ii) contracte de cercetare și consulting cu actori economici și (iii) colectare de fonduri. Continuarea educației. În țările care tind să transforme învățarea pe tot cuprinsul vieții în realitate, universitățile dispun de oportunități semnificative de a colecta fonduri prin continuarea educației și programe educaționale executive. Dezvoltarea rapidă a pieței muncii digitale, de obicei descrisă ca cea de-a patra revoluție industrială, implică că învățarea pe tot parcursul vieții a devenit indispensabilă în oferirea mijloacelor pentru formare, reinstruire și perfecționare. 162 Contractarea cercetării și consultărilor. Universitățile moldovenești implicate în cercetare trebuie să implementeze stimulente adecvate pentru ca cei mai activi din cadrul personalului universitar să caute oportunități de consultare cu autoritățile locale, companiile și alte organizații. Principalele scopuri ar fi nu doar cele de a genera venituri adiționale per se, dar de asemenea de a aplica rezultatele activității lor de cercetare în căutarea unor soluții inovative pentru a aborda necesitățile de dezvoltare națională și locală. În același timp, managementul universității trebuie să încurajeze cadrele didactice să găsească o aplicare concretă pentru activitatea lor academică, care ar putea rezulta în comercializarea bunurilor sau serviciilor produse de universități. Donații. În pofida lipsei tradiției filantropice în Moldova, potențialul pentru colectarea de fonduri prin intermediul donațiilor este mare. Universitățile țării dispun de mii de absolvenți, unii din care au devenit profesioniști de succes atât în Moldova cât și în calitate de membri ai diasporei moldovenești care locuiesc peste hotare. Provocarea constă în convingerea acestora de a oferi contribuții generoase instituției lor alma mater. Într-adevăr, colectarea de fonduri nu este o sarcină ușoară – are nevoie de timp, resurse și imaginație. Însă experiența universităților din alte țări, care nu au tradiția de a face cadouri instituțiilor educaționale ne indică clar faptul că nivele semnificative de donații pot fi colectate în timp de la absolvenți, familiile acestora și filantropiști în general. Boxa 23 rezumă experiența de colectare a fondurilor în Europa, unde sarcina de colectare a fondurilor este una nouă pentru universități, cu excepția universităților britanice. Se sintetizează sursele de diversificare a veniturilor pe care se bizuiesc universitățile și colegiile din întreaga lume, ca un cadru pe care instituțiile moldovenești ar putea să-l utilizeze pentru a identifica sursele posibile de finanțare. Este clar faptul că dimensiunea mică a economiei moldovenești plasează constrângeri adiționale pentru sistemul său de învățământ superior. În special, oportunitățile pentru mobilizarea resurselor publice și diversificarea veniturilor sunt mai limitate decât în țările mai mari. Astfel devine și mai imperativ ca resursele să fie alocate eficient. Următoarea secțiune revizuiește care mecanisme sunt cele mai potrivite pentru a realiza acest obiectiv. 163 Boxa 23. Lecțiile însușite din eforturile de colectare a fondurilor în Europa Un sondaj al Comisiei Europene din 2011 cu privire la eforturile de colectare a fondurilor ale universităților europene a constatat că succesul se datorează la trei factori de bază. Primul este definit drept privilegiu instituțional, adică bogăția și reputația universității, cât și relațiile pre-existente cu potențialii donatori. Al doilea este nivelul de angajament al liderilor mediului academic și altor colaboratori din domeniul cercetării în ordinea dată de idei. Al treilea și ultimul factor ține de mediul unui universități și anume locația acesteia și contextul geopolitic în care activează aceasta. În ceea ce privește tipul de donatori, sondajul a demonstrat că universitățile europene colectează bani mai cu seamă din partea corporațiilor private, iar contribuțiile din partea absolvenților sunt cu mult mai puțin frecvente. Experiența relevă că companiile de succes de colectare a fondurilor implică următoarele dimensiuni: • Angajamentul managementului și organelor de conducere; • Participarea deplină a personalului academic; • Investițiile financiare și cele umane în activitățile de colectare a fondurilor; • Recompense pentru personalul care atrage donații filantropice; • Producerea și diseminarea materialelor în scopul colectării de fonduri, cum ar fi site-ul web, broșuri și foi volante; • Utilizarea unei baze de date pentru a ține și actualiza evidența interacțiunilor cu donatorii; și • Raportarea privind filantropia în rapoartele financiare anuale ale universităților. Unul din cazurile de succes al eforturilor efective de colectare a fondurilor vine din Regatul Unit, unde în 2008 a fost creată o schemă de finanțare în completare sponsorizate de guvern, urmând experiențe pozitive similare din Singapore și Hong Kong. Între 2008 și 2011 guvernul a completat toate cadourile eligibile făcute unei instituții de educație terțiară participantă. Surse: Comisia Europeană, Oferirea de dovezi: colectarea de fonduri din filantropie în universitățile europene (Brussels, 2011). http://ec.europa.eu/research/era/docs/en/fundraising-from-philanthropy.pdf. Universitățile RU, “Informații din partea membrilor: lansarea oficială a schemei de finanțare în completare pentru instituțiile engleze de învățământ superior” Investor in People, 3 aprilie, Londra, (2008) Alocarea de resurse Nu există formule obiective și transparente care să determine alocarea anuală de buget universităților individuale. Deși aparent ține de desemnarea locurilor finanțate de stat studenților, conform celor explicate mai sus, nu există vreo metodologie aprobată și disponibilă public care să releve modul în care sunt luate deciziile privind alocarea bugetului anual către universitățile publice.206 O altă limitare gravă a modelului de alocare prevalent ține de faptul că acesta nu face nici-o legătură între resursele și performanța instituției. Ceea ce înseamnă că universitățile nu sunt supuse unor rezultate-țintă 206 http://documents.worldbank.org/curated/en/897081523894080457/Moldova-Education-sector-public-expenditure-review- selected-issues 164 și din aceste considerente nu dispun de stimulente pentru a urma noi inițiative și pentru a deveni mai inovativi. Aceasta este o problemă nu doar pentru universități. Din punctul de vedere al guvernului, principala deficiență a abordării prezente de finanțare ține de faptul că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării dispune de puține pârghii pentru a orienta și stimula evoluția universităților publice conform obiectivelor politicii naționale pentru sistemul învățământului superior, care va fi aliniat obiectivelor de dezvoltare economică și socială din țară. Recunoscând limitările prezentei abordări de finanțare, guvernul a elaborat o nouă formulă de finanțare, care încă n-a fost implementată. Abordarea propusă este inspirată din modelele de ultimă oră de trei piloni implementate de un număr în creștere de țări OECD în ultimul deceniu. Aceste națiuni și -au dat seama că este dificil, dacă nu nerecomandabil, de a se bizui pe un singur instrument de finanțare, din cauza diversității de misiuni și necesități financiare ale instituțiilor învățământ superior. Sub egida acestei abordări de instrumente multiple, primul pilon este menit să ofere finanțarea de bază instituțiilor de învățământ superior, ceea ce poate fi realizat prin intermediul unei formule de finanțare bazate pe contribuții cu diverse ponderi pentru studenții universitari și post-universitari și pentru diverse discipline. Al doilea pilon se axează pe performanță, adică formula bazată pe produse sau un contract de performanță. Într-un final, al treilea pilon promovează proiecte inovative prin intermediul granturilor competitive sau acordurilor de performanță. Țările care au trecut la modelul bazat pe trei piloni, cum ar fi Finlanda, în general alocă de la 70 procente la 80 procente din bugetul total prin intermediul pilonului unu, de la 10 procente la 20 procente prin intermediul celui de-al doilea pilon și până la 10 procente prin intermediul pilonului trei. Figura 77 oferă o reprezentare vizuală a modelului de finanțare în trei piloni. Figura 77. Modelul generic de finanțare în trei piloni Finanțare de bază Finanțare bazată pe Finanțarea orientată printr-un grant de performanță printr-o spre inovații prin asistență, formula formulă bazată pe granturi competitive bazată pe contribuții produse sau un acord de / acorduri de performanță performanță Schimbare axată Stabilitate pentru pentru viitor prezent Performanța din trecut Sursa: adaptat de la Kivistö, 2015. Innovation-oriented Core funding Performance-based funding through Modelul propus through de aautoritățile block prezintă moldoveneștifunding atât similitudini, through an cât și diferențe cu abordarea competitive grants / descrisă mai sus ( grant, Figura 78). Primul pilon, care input-based ar oferi 75 procente output-based din finanțarea recurentă, de asemenea formula or performance formulalegată de numărul de studenți, s-ar baza pe o formulă cu alocări diferențiale, în dependență de costurile a performance agreements Totuși, în cazul Moldovei, formula nu finanțează toți lor respective, pentru șase categorii de programe.agreement studenții înmatriculați, ci doar cei ce corespund comenzii de stat. Guvernul ar putea reanaliza Focused abordarea Change for dată din motive for the economică și justiție socială. de eficiență Stability the Future Present Past Performance Din punctul de vedere al echității, distincția între studenții din comanda de stat și studenții care plăteau pentru studiile lor înseamnă că în dependență de rezultatelor lor la finele liceului, două grupe de tineri cetățeni moldoveni n-ar primi același nivel de subvenții publice pentru studiile lor universitare. Acest fapt este contrar practicii din circa toate țările OECD, cât și din Slovenia și Croația, unde toți studenții universitari sunt eligibili pentru finanțare publică. 165 Din punctul de vedere al eficienței economice, este îndoielnic ca statul să poată să planifice în mod corect cererea de forță de muncă calificată, după cum s-a analizat mai sus. Pentru a asigura ca studenții să se înmatriculeze în programe care să ducă mai apoi la ocupare pe piața muncii și ca instituțiile de învățământ superior să-și adapteze programele la necesitățile în schimbare ale pieței muncii cât de mult posibil, unul din cele mai efective instrumente pe care Guvernul Moldovei ar putea să se bazeze ar fi un observator al pieței muncii cu o activitate bine-funcțională, după cum s-a sugerat în secțiunea precedentă. Figura 78. Noul model propus de finanțare în Moldova Finanțare de bază Indicatori de printr-un grant de performanță în predare Fondul de rezervă asistență, formula /învățare, finanțarea bazată pe contribuții cercetării și suport social (5%) (75%) (20%) Sursa: Salmi din proiectul metodologiei pentru noul model de finanțare, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării Proxies of performance Reserve Fund Cel de-al doilea pilon al noului model de finanțare din Moldova se bazează pe trei măsuri de performanță Core funding utilizate ca indicatori pentru calitatea predării inșiteaching/learning, (5%) propuși învățării, cercetare și suport social. Indicatorii through calitatea pentru a măsura research funding, and a block predării și învățării (coraportul între studenții-masteranzi și studenții grant, universitari, input-based proporția social support profesorilor care supraveghează studenți-doctoranzi și o situație vagă despre formula calitatea resurselor umane) trebuie să fie revizuiți. Deși (20%) nu este ușor de măsurat rezultatele învățării studenților, ar fi recomandabil ca Ministerul Educației, Culturii și Cercetării să analizeze posibilitatea (75%) utilizării unor indicatori ai predării și învățării, cum ar fi de ratele de absolvire, rezultatele ocupării ale absolvenților, rezultatele sondajelor cu privire la satisfacția angajatorilor sau rezultatele sondajelor cu privire la satisfacția studenților. Jumătate din sumele alocate prin formula de finanțare olandeză, de exemplu, ține direct de ratele de absolvire ale fiecărei universități. Finanțarea pentru cercetare obținută de fiecare universitate este indicatorul utilizat să măsoare performanța cercetării. Însă în loc să utilizeze un indicator, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării ar putea la fel de bine să analizeze rezultatele reale privind cercetarea și transferul de tehnologii în universități. În ceea ce privește suportul social, propunerea este de a calcula numărul de locuri disponibile în cămine. Presupunând că studenții care nu sunt din oraș și vin din familii cu venituri reduse primesc acces prioritar la căminele universitare, acesta ar fi un indicator rezonabil. În locul utilizării aceluiași set de indicatori pentru pilonul finanțării bazate pe performanță, Guvernul Moldovei ar putea să se bazeze pe contractele de performanță care ar fi mai bine adaptate circumstanțelor specifice și obiectivelor de îmbunătățire ale fiecărei universități (Anexa 9). Al treilea pilon al modelului de finanțare rămâne nespecificat. Acesta este descris ca un “fond de rezervă” fără careva explicații despre criteriile pentru primirea finanțării conform acestei rubrici. Guvernul Moldovei ar putea analiza în loc posibilitatea de a crea un fond mic competitiv pentru susținerea proiectelor inovative elaborate de universitățile cointeresate (Anexa 10). În sumar, modelul propus dispune de multe trăsături pozitive, în special primul pilon. Al doilea și al treilea piloni ar putea fi îmbunătățiți semnificativ conform comentariilor de mai sus. Ministerul Educației, Culturii 166 și Cercetării ar trebui să ia în considerație două principii adiționale. În primul rând, guvernul trebuie să contribuie la învățământul superior cu o cotă vastă din resursele naționale. Sunt necesare stimulente pozitive pentru a introduce mecanisme bazate pe performanță care ar încuraja universitățile să fie mai inovative și mai productive (al doilea și al treilea piloni). Continuarea cu același nivel de resurse ar anula scopul întregului exercițiu. În al doilea rând, ar fi recomandabil de introdus bugete multianuale, care să permită instituțiilor învățământului superior să-și planifice programele de transformare și investiții pe o perioadă medie – lungă conform planului lor strategic. Conducătorii universităților trebuie să dispună de perspective pe termen lung pentru a elabora și implementa strategia de dezvoltare a instituției lor, fie că ar fi investirea în infrastructură nouă (facilități și laboratoare) sau recrutarea personalului academic. Astfel, este important ca statul să mențină un nivel rezonabil de stabilitate de finanțare de la un an la altul. Obiectivul dat poate fi realizat mai bine printr-un proces de bugetare multianuală, după cum este practica de exemplu în Danemarca, Hong Kong și sistemul Universității din California. Concluzie: îndrăzneala de a schimba cursul Sistemul învățământului superior din Moldova este în criză și nu poate produce competențele relevante necesare pentru a susține inovația și spori productivitatea companiilor. În ultimul deceniu sistemul și-a pierdut jumătate din studenții înmatriculați, drept rezultat combinat al îmbătrânirii populației și nivelului înalt al migrației în afara țării. Acesta luptă să recruteze profesori tineri și să atragă studenți care să achite pentru studii. Domeniul dat niciodată n-a fost important pe agenda de inovare a guvernului, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în țările dornice să-și dezvolte economia bazată pe cunoștințe, cum ar fi țările din Europa de Nord și națiunile din Asia de Est. Sistemul de învățământ superior rămâne a fi unicul sector de învățământ care n-a fost supus unor schimbări structurale semnificative și care dă dovadă de puțin suport pentru reforme, spre deosebire de învățământul general și cel profesional tehnic. Astfel, Moldova se află la o răscruce. Țara poate permite sistemului său de învățământ superior să rămână stagnant sau poate lua decizii curajoase de a se despărți de trecut și de a înfăptui o transformare îndrăzneață. Prima cale este ușoară și cunoscută. Conform opțiunii de a menține situația existentă, universitățile publice vor continua să activeze în modalitatea prezentă, la un pas depărtare de la economie și incapabile să-și îmbunătățească calitatea și relevanța din cauza reducerii numărului de studenți, resurselor financiare limitate și dificultății de a atrage personal academic tânăr și promițător, precum și practicilor învechite de guvernare și management. A doua cale este necunoscută. Va necesita decizii de politici curajoase pentru a introduce un mecanism transparent și bazat pe performanță de alocare a resurselor, moderniza aranjamentele de guvernare și management și implementa mecanisme clare de responsabilizare. Va mai avea nevoie și de mobilizare unui volum suficient de resurse pentru a genera îmbunătățiri substanțiale și încuraja o calitate mai mare a predării, învățării și cercetării sub toate aspectele, a încuraja inovații curriculare și pedagogice, și pentru a facilita emergența a uneia sau două universități puternice cu promovare intensă a cercetării. Transformarea pozitivă a sistemului de învățământ superior din Moldova ar putea induce nenumărate beneficii. Într-adevăr, experiența națiunilor nordice și celor din Asia de Est ne demonstrează clar faptul că edificarea unei baze puternice de capital uman și producerea de cercetări relevante sunt cele mai bune modalități de a susține sistemul național de inovații și spori productivitatea companiilor în întreaga economie. 167 Referințe citate Barber, M., K. Donnelly, and S. Rizvi. 2013. An Avalanche is Coming: Higher Education and the Revolution Ahead / Vine o avalanșă: învățământul superior și viitoarea revoluție/ Londres: IPPR. http://med.stanford.edu/smili/support/FINAL%20Avalanche%20Paper%20110313%20(2).pdf Buderi, R. 2014. “Olin College President Rick Miller on Reengineering Engineering” /Președintele Colegiului Olin Rick Miller cu privire la re-ingineria ingineriei/ Xeconomy. http://www.xconomy.com/boston/2014/09/24/olin-college-president-rick-miller-on-reengineering- engineering/?single_page=tru Executive Office of the President – EOP. 2016. Artificial Intelligence, Automation and the Economy. /Oficiul Executiv al Președintelui – EOP. 2016. Inteligența artificială, automatizarea și economia/ Government of Moldova. 2010. Moldova 2020 – National Development Strategy: 7 Solutions for Economic Growth and Poverty Reduction. / Guvernul Moldovei. 2010. Moldova 2020 – Strategia Națională de Dezvoltare: 7 soluții pentru creșterea economică și reducerea sărăciei / https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/1100271_en_moldova_2020_e.pdf Graham, R. 2018. The Global State of the Art in Engineering Education / Situația globală privind învățământul în domeniul ingineriei /. Boston, MA: MIT School of Engineering Kivistö, J. 2015. “European trends in higher education financing” Presentation at the OECD Higher Education Financing Workshop. June 30, 2015. /Tendințele europene în finanțarea învățământului superior. Prezentarea în cadrul atelierului de nivel înalt OECD de finanțare a învățământului superior, 30 iunie 2015/ OECD. 2017. “In-Depth Analysis of the Labour Market Relevance and Outcomes of Higher Education Systems.” /Analiza în profunzime a relevanței pieței muncii și a rezultatelor sistemelor de învățământ superior/ In Analytical Framework and Country Practices Report, ‘Enhancing Higher Education System Performance.’ Paris: OECD. Salmi, J. 2017. The Tertiary Education Imperative: Knowledge, Skills and Values for Development / Imperativul învățământului terțiar: cunoștințe, competențe și valori pentru dezvoltare /. Boston and Rotterdam: Sense Publishers. Salmi, J. 2015. Is Big Brother Watching You? The Evolving Role of the State in Regulating and Conducting Quality Assurance / Fratele cel mare de privește? Rolul în evoluție al statului în reglementarea și realizarea asigurării calității /. Washington, DC: Council of Higher Education Accreditation. The Economist. 2015. “Getting to Cambridge” The Economist. August 22: 49. 168 Anexe Anexa 2: Compararea competitivității investiționale Rezumat Scopul analizei descrise în această notă este cel de a compara țările din perspectiva competitivității acestora de a atrage ISD în anumite sectoare sau activități economice noi. Abordarea poate fi utilizată în contextul identificării și eliminării constrângerilor obligatorii față de ISD într-un anumit sector pe care o țară l-a selectat drept prioritate sau în contextul activității de selectare a unui sector în scopul identificării sectoarelor cu potențial existent de răspuns pozitiv ISD. Cadrul de comparare al competitivității în domeniul investițiilor presupune că o țară trebuie să fie competitivă din perspectiva diferitor caracteristici, de la factorii specifici cererii față de factorii de producere, contribuțiile cheie și contextul instituțional, pentru a atrage cu succes ISD într-un anumit sector. Caracteristicile țării sub egida acestor patru piloni sunt măsurate și comparate printr-un set de 140 indicatori la nivel de țară din diverse surse, inclusiv sondajul Doing Business, Forumul Economic Mondial, Indicatorii de dezvoltare mondială, Ghidul internațional de riscuri la nivel de țară și altele. Intenția este de a captura pe cât de vast posibil un șir de caracteristici ale țării, iar reperele specifice sectorului reflectă importanța relativă – sau lipsa importanței – a fiecărei caracteristici pentru ISD într-un anumit sector. Metodologia Reperele specifice sectorului sunt elaborate cu ajutorul unor date detaliate privind nivelul proiectelor ISD din baza de date „fDi Markets” al Financial Times. Importanța relativă a caracteristicilor menționate mai sus pentru ISD într-un anumit sector este evaluată prin analiza caracteristicilor tuturor țărilor din lume cu atragere de succes a ISD pentru sectorul în cauză. Cel mai probabil, acele caracteristici pentru care țările care înregistrează succese sunt grupate la nivele de performanță înaltă sunt cruciale pentru un anumit sector. Dacă o astfel de grupare există pentru o anumită caracteristică, țara supusă analizei este comparată cu un reper înalt, iar performanța slabă va constitui un dezavantaj competitiv pentru performanța ISD în sectorul în cauză. ”fDi Markets” clasifică proiectele anunțate ISD conform 38 sectoare (de exemplu, produsele destinate consumatorilor, farmaceutice, plastic, cauciuc și așa mai departe) și 17 activități business (de exemplu, sediul principal, logistica, producerea, cercetarea și dezvoltarea, și așa mai departe). Deși sunt posibile diferite presupuneri, în versiunea inițială a metodologiei, o țară este considerată de “succes” dacă a atras cel puțin un proiect ISD pentru un anumit sector-activitate în ultimii cinci ani. Combinația perechilor sector-activitate pentru compararea competitivității ISD derivă fie că din diverse sectoare pentru aceeași activitate (de exemplu, producerea din sectorul textilelor versus sectorul automobilelor) fie că analiza în cadrul sectorului cu activități mai sofisticate (de exemplu producerea textilelor versus designul textilelor). Pentru sectoarele cu mărfuri destinare exportului este disponibilă o versiune-geamănă a instrumentului care clasifică „succesul” țărilor conform avantajului comparativ al produselor de export la un nivel detaliat de patru digitale ISIC. Metodologia calculează scorurile reperelor pentru sectoare de la 1 la 5 după cum urmează: • Un scor de 5 (verde închis) pentru un anumit indicator înseamnă că țara se clasifică mai sus de procentila 30 a tuturor țărilor din lume care au atras cu succes ISD într-un anumit sector. Caracteristica măsurată prin acest indicator va fi considerată probabil de investitori ca un punct forte în propunerea țării pentru investitorii din acest sector. 169 • Un scor de 4 (verde deschis) pentru un anumit indicator înseamnă că țara se clasifică mai sus de procentila 10 și mai jos de procentila 30 a tuturor țărilor din lume care au atras cu succes ISD într- un anumit sector. Caracteristica măsurată prin acest indicator nu va fi considerată probabil ca un punct forte, dar nu va prezenta nici un obstacol semnificativ pentru investiții în acest sector, deoarece alte țări din lume cu același nivel de performanță oricum au reușit să atragă ISD în sector. • Un scor de 3 (galben) pentru un anumit indicator înseamnă că țara se clasifică mai jos de procentila 10 a tuturor țărilor din lume care au atras cu succes ISD într-un anumit sector, dar mai sus de procentila 90 a țărilor fără succes, care sunt sub pragul performanței minime a țărilor de succes cu privire la acest indicator. Caracteristica măsurată de acest indicator poate fi percepută ca un punct slab de către investitorii din acest sector, însă chiar îmbunătățiri relativ mici ar putea aborda această deficiență. • Un scor de 2 (roșu deschis) pentru un anumit indicator înseamnă că țara se clasifică mai jos de procentila 90 și mai sus de procentila 70 a țărilor fără succese care sunt sub pragul performanței minime a țărilor de succes cu privire la acest indicator. Caracteristica măsurată de acest indicator poate fi percepută ca un punct slab de către investitorii din acest sector și sunt necesare îmbunătățiri semnificative pentru a aborda această deficiență. • Un scor de 1 (roșu închis) pentru un anumit indicator înseamnă că țara se clasifică mai jos de procentila 70 a țărilor fără succes care sunt sub pragul performanței minime a țărilor de succes cu privire la acest indicator. Caracteristica măsurată de acest indicator foarte probabil va fi percepută ca un puternic punct slab de către investitorii din acest sector și vor fi necesare îmbunătățiri semnificative pentru a aborda această deficiență. Următoarea secțiune compară Moldova în ceea ce privește competitivitatea acesteia de a atrage ISSD în sectoarele prioritare, inclusiv în Strategia Națională de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturile 2016-2020.207 Scopul analizei CCI nu este cel de a selecta sectoare pentru prioritizare, dar mai degrabă de a identifica competitivitatea investițională generală a Moldovei și de a identifica unele provocări comune pentru atragerea ISD. Numeroase aspecte ale climatului investițional, de la competențele disponibile până la stabilitatea macroeconomică, influențează decizia unui investitor și nivelul de atractivitate a unor anumite sectoare din economia unei țări. În acest scop, analiza compară performanța Moldovei cu privire la un anumit indicator cu performanța tuturor celorlalte țări care au atras cu succes ISD într-un anumit sector sau activitate business. Aceasta complementează diagnozele privind constrângerile specifice unor anumite sectoare din Moldova și astfel identifică potențialele beneficii și provocări pentru atragerea ISD în Moldova. Analiza reprezintă o contribuție pentru exercițiul “Scanarea sectorului ISD” pe care guvernul ar putea să-l realizeze pentru a-și actualiza sectoarele și sub-sectoarele prioritare pentru promovarea investițiilor. Scanarea este un cadru analitic și un instrument de diagnosticare care evaluează sectoarele prioritare ale țării conform la două criterii: (1) abilitatea acestor sectoare de a induce beneficii de dezvoltare în țară și (2) atractivitatea acestora pentru investitori. Pentru a realiza o scanare completă sunt necesare contribuții calitative și cantitative adiționale, inclusiv o revizuire a literaturii relevante, contribuții din interviurile purtate cu actorii cointeresați și diverse analize cantitative, inclusiv a datelor naționale (de exemplu, datele de performanță la nivel de companie), productivității sectoriale și datelor privind ocuparea, statisticii naționale cu privire la investiții și altele. Drept un exemplu al analizei CCI, Figura A2.1 oferă repere cu privire la competitivitatea sectorului produselor alimentare și tutunului, care este utilizat ca un indicator proxy pentru prelucrarea 207 Analiza CCI este realizaă ținânt cont de obeictivele și aspirațiile sectoarelor din Moldova, conform celor menționate în strategie. Aceste sectoare includ (1) prelucrarea produselor alimentare, (2) echipamente electrice, (3) produsele textile, (4) servicii business, (4) fabricarea de utilaje și piese, (5) fabricarea de mașini și echipamente și (6) informații și comunicaț ii. 170 produselor alimentare. Sectorul de prelucrare a produselor alimentare și băuturi este unul din sectoarele prioritare pentru ISD în Moldova conform Strategiei Naționale de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor 2016-2020. Documentul enunță că deși sectorul nu înregistrează un scor înalt în ceea ce privește atractivitatea, totuși a fost unul de sectoarele de vârf de export în Moldova și țara a atras unele investiții în acest sector, multe din care au fost realizate în era privatizării. Piața locală mică și fragmentarea aprovizionării interne ar putea să se dovedească să fie bariere care descurajează potențialii investitori să vină cu investiții în Moldova. Totuși, datorită importanței agriculturii și prelucrării produselor alimentare pentru economia Moldovei, la moment acest sector este inclus între sectoarele prioritare, mai cu seamă pentru promovarea exporturilor.208 Contribuțiile CCI susțin evaluările care stau la baza strategiei RM. Se sugerează că economia este la moment destul de competitivă pentru ISD în cadrul activităților cu o valoare adăugată mai redusă din cadrul sectorului, cum ar fi comerțul cu amănuntul (care este un sector în căutare de piață). Totuși, se sugerează că pentru activitățile care sunt situate mai sus în lanțul valoric, o astfel de producere a culturilor cu valoare adăugată mai înaltă sau a serviciilor ce țin de producerea și distribuirea produselor alimentare, sau cercetarea și dezvoltarea, ar avea nevoie de îmbunătățiri semnificative în domeniile cheie ale climatului investițional. Punctele forte ale Moldovei în acest sector la moment includ plasarea geografică și resursele naturale, care reflectă locația favorabilă și o climă potrivită pentru a crește soiuri de fructe și legume pe solurile sale fertile. Totuși, pentru a spori atractivitatea sectorului pentru ISD, vor fi necesare îmbunătățiri semnificative într-un șir de domenii, inclusiv cel al capacităților existente, forței de muncă și competențelor, disponibilitatea serviciilor cheie de contribuție (transport și finanțe), supremația legii și drepturile de proprietate. În conformitate cu aceste domenii cheie, literatura cu privire la barierele specifice sectorului mai sugerează că productivitatea sectorului este împiedicată de un șir de factori, cum ar fi: forță de muncă în reducere și îmbătrânită; deficiențe de infrastructură, în special în zona rurală; acoperirea limitată și starea proastă a sistemelor de irigare; un cadru SPS prost; o fragmentare sporită a terenurilor ceea ce limitează posibilitățile de a exploata economiile de scară și descurajează investițiile în mecanizare.209 Figura A2.1 Rezultatele Comparației Competitivității Investiționale: Moldova vs. Comparatorii Globali (Produse alimentare & Tutun) Analiza comparativă a performanței Moldovei privind anumiți indicatori în comparație cu țările de succes conform sectorului și activității CEREREA FACTORII DE PRODUCERE CONTRIBUȚII CHEIE INSTITUȚII piața forța de geografia capacități energie transport finanțe bariere în supremaț contesta stabilitat locală muncă și și resurse existente (cost și regleme ia legii și bilitatea ea macro și/sau compete naturale disponibi ntare dreptul pieței și politică Business Activity piața nțe litate) de Educație și instruire globală6 16 2 15 7 7 7 5 proprieta 12 7 12 Sediul principal 3 10 1 14 2 7 7 2 7 6 6 Centru de servicii partajate 2 9 1 13 2 5 7 1 8 6 7 Cercetare și dezvoltare 3 10 0 11 1 6 7 2 7 4 5 Proiectare, dezvoltare și testare 3 8 0 12 1 4 3 1 3 2 2 Logistică, distribuție și transport 2 3 1 4 0 3 1 0 1 1 0 Vânzări, marketing și suport 2 2 0 3 0 1 0 0 1 0 1 Producere 2 0 0 2 0 1 0 0 0 0 0 Comerț cu amănuntul 0 0 0 2 0 1 0 0 0 0 0 Sursa: Instrumentul de comparare a competitivității instituționale MTI, calculele personalului Băncii Mondiale în baza divers elor surse de indicatori globali și bazei de date fDi Markets, Financial Times, 2017. Structura curentă a sectorului de asemenea reflectă existența acestor bariere. Totuși, potențialul pentru ISD ar putea fi explorat mai complet prin intermediul unei scanări depline a sectorului ISD. Sectorul este compus din câteva companii mari care se specializează în producerea culturilor cu o valoare adăugată redusă (cum ar fi cereale, rapița, sfecla de zahăr) și gospodării țărănești și 208 Strategia Națională de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturile 2016-2020, Republica Moldova. 209 Organizația Mondială a Comerțului (2015). 171 individuale, mai cu seamă gospodăriile de subzistență și semi-subzistență care generează un surplus limitate de culturi cu valoare adăugată înaltă (cum ar fi fructele, nucile, strugurii, legumele și cartofii). Până la moment nivelul ISD în sector a fost limitat. Între anii 2003 și 2016 au fost înregistrate șase proiecte de tip „greenfield” în sectoarele agricole din Moldova, inclusiv câte o investiție în sectorul produselor lactate, vinăriilor, grâne și semințe oleaginoase, de rând cu două învestiții în domeniul fructelor și legumelor.210 Scanarea sectorului în privința ISD ar putea fi realizată pentru a stabili dacă este sau nu potențial pentru mai multe ISD în sector sau într-un anumit domeniu-nișă, de exemplu fermieritul organic, deși totuși se pare că constrângerile obligatorii existente la moment par să fie semnificative. În ceea ce privește alte sectoare, analiza CCI sugerează că sunt insulițe de competitivitate investițională, deși acestea sunt concentrate la moment mai cu seamă în activitățile de o valoare adăugată redusă. În practică, ISD de valoare redusă se referă de obicei la investiții în activități simple, cum ar fi operațiunile de asamblare, pe când toate piesele și materialele (precum și serviciile asociate, cum ar fi designul produsului, managementul financiar și altele) sunt importate, produsele finite sunt exportate și salariile de costuri reduse și furnizorii de utilități sunt unica “valoare” reținută în țară. În cazul “componentelor electronice”, Moldova demonstrează că este competitivă pentru a atrage ISD în producere, iar domeniul “textilelor” și cel al “serviciilor business” sunt atractive pentru activitățile de comercializare cu amănuntul. În ordinea dată de idei, anumite sectoare deja demonstrează potențiale puncte forte în astfel de domenii ca designul și dezvoltarea, testarea, cum ar fi sectorul IT și al serviciilor și cel de fabricare de mașini. Rezultatele comparației CCI pentru aceste sectoare sunt oferite mai jos. Deși pentru a evalua în mod comprehensiv fezabilitatea și dorința investițiilor în fiecare sector și sub- sector ar fi nevoie de o scanare comprehensivă a sectorului ISD, totuși constatarea cheie este că fiecare din sectoarele ISD la moment prioritizate ar putea deveni și mai atractive pentru ISD prin reforme și promovare bine-direcționată a investițiilor. O astfel de scanare ar putea fi de ajutor și în identificarea noilor sectoare care ar putea deveni atractive pentru ISD (cum ar fi în echipamentele electrice) și oportunități ISD în activități cu valoare adăugată mai înaltă în cadrul sectoarelor existente, urmărind obiectivul de a spori valoarea care rămâne în țară. De exemplu, accentul ar putea fi pus din ce în ce mai mult pe activitățile care generează valoare adăugată mai înaltă per lucrător (de exemplu, serviciile IT, serviciile de contractare din exterior a activităților cu utilizare intensivă a cunoștințelor și serviciile financiare); sau cele care produc produse de valoare mai înaltă utilizând contribuțiile locale (de exemplu, nișa turismului, posibil cea a produselor agricole organice și altele); sau cea care poate produce în Moldova piesele și serviciile necesare pentru operațiunile existente de asamblare (de exemplu un domeniul fabricării de mașini). Adițional, o constatare importantă a analizei CCI ține de faptul că performanța Moldovei cu “capacitățile existente” reprezintă cea mai importantă constrângere obligatorie pentru atragerea ISD, dar și pentru transferul de tehnologii și know-how către companiile locale. Analizând toate sectoarele, CCI a constatat că Moldova înregistrează cel mai redus nivel global de performanță (10 procentile) în câteva domenii de capacități existente. Cu alte cuvinte, puține țări din lume cu nivelul de performanță al Moldovei în acest domeniu de competitivitate investițională au reușit să atragă cu succes ISD în activitățile din aceste sectoare. Pentru a ilustra domeniile specifice de discrepanțe, Tabelul A2.1 oferă o comparație a indicatorilor relevanți incluși in pilonul “capacităților existente” al analizei CCI pentru Moldova și țările comparator. Există o discrepanță vastă între Moldova și majoritatea țărilor. În 210 Baza de date fDi Markets, Financial Times (2018). 172 special, Moldova înregistrează o clasificare proastă pentru toți indicatorii, de la cheltuielile companiei pentru cercetare și dezvoltare până la absorbția tehnologiilor la nivel de companie. Tabelul A2.1. Domeniile problematice ale Moldovei în capacitățile existente și comparatori (conform exercițiului CCI) Domeniul capacităților Moldo Bulgari Macedoni Slovaci Estoni Român Serbi existente va a a, FRI a a ia a Sofisticarea procesului de producere 106 71 61 30 52 94 107 Situația privind dezvoltarea clusterelor 134 70 55 57 73 119 100 Calitatea furnizorului local 100 65 47 32 20 63 79 Cantitatea furnizorului local 121 76 73 99 50 122 106 Prevalența participării străine 120 76 95 6 9 93 77 Capacitatea pentru inovații 115 79 91 77 27 63 131 Nivelul de sofisticare a afacerii 120 79 75 54 45 116 110 Cheltuielile companiei pentru CșiD 135 44 58 65 38 110 107 Absorbția tehnologiei la nivel de companie 106 66 67 47 20 95 117 Sursa: Indicatorii competitivității globale WEF 2017/2018 pentru toate țările, cu excepția FRI Macedonia, care este inclusă conform indicatorilor din 2016/2017 (care acoperă 138 de țări în loc de 137). Indicatorul capacității pentru inovare derivă pentru toate țările din Raportul Global WEF privind tehnologiile informaționale 2016. Astfel, ar fi critic ca Moldova să realizeze îmbunătățiri semnificative privind performanța capacităților existente. De exemplu, prevalența redusă a participării străine și lipsa calității și cantității furnizorului local, ar putea fi abordate prin direcționarea ISD către sectoarele promițătoare și încurajarea industriilor furnizoare să susțină aceste sectoare, cât și prin promovarea de politici și programe legate de ISD. Cheltuielile companiilor pentru cercetare și dezvoltare ar putea fi abordate prin axarea pe ISD cu valoare adăugată înaltă și prin valorizarea stimulentelor comportamentale în conformitate cu bunele practici internaționale, cu condiția ca aceste stimulente să fie utilizate pentru a aborda eșecurile pieței ce inhibă cercetarea și dezvoltarea. O implicație strategică mai vastă pentru strategia de dezvoltare a Moldovei ține de faptul că o modernizare de succes a producției Moldovei nu va putea fi realizată fără contribuția ISD în industriile furnizoare pentru sectoarele prioritare ISD, ceea ce ar complementa și avânta capacitățile locale. Această strategie nu doar va ajuta la modernizarea producției locale, dar va face de asemenea ca Moldova să fie mai atractivă pentru potențialele ISD pe viitor în activitățile de business care utilizează în mare măsură cunoașterea. În același timp, strategia trebuie să asigure maximizarea legăturilor între ISD și companiile locale – un proces ce va avea sorți de izbândă, dacă va fi realizat treptat și în conformitate cu necesitățile pieței. 173 Următoarele diagrame rezumă rezultatele CCI pentru sectoarele prioritare ISD ale Moldovei. Conform celor discutate mai sus, comparația poate servi ca o contribuție analitică pentru scanarea sectorului ISD, care va ajuta în identificarea sectoarelor și activităților promițătoare care să fie incluse în strategia actualizată a Moldovei privind ISD, cât și a reformelor necesare pentru a spori atractivitatea în anumite domenii. Figura A2.2 Rezultatele Comparației Competitivității Investiționale: Moldova vs. Comparatorii Globali (Produse alimentare & Tutun) Analiza comparativă a performanței Moldovei privind anumiți indicatori în comparație cu țările de succes conform sectorului și activității CEREREA FACTORII DE PRODUCERE CONTRIBUȚII CHEIE INSTITUȚII piața forța de geografia capacități energie transport finanțe bariere în supremaț contesta stabilitat locală muncă și și resurse existente (cost și regleme ia legii și bilitatea ea macro și/sau compete naturale disponibi ntare dreptul pieței și politică piața nțe litate) de globală proprieta te Business Activity Educație și instruire 6 16 2 15 7 7 7 5 12 7 12 Sediul principal 3 10 1 14 2 7 7 2 7 6 6 Centru de servicii partajate 2 9 1 13 2 5 7 1 8 6 7 Cercetare și dezvoltare 3 10 0 11 1 6 7 2 7 4 5 Proiectare, dezvoltare și testare 3 8 0 12 1 4 3 1 3 2 2 Logistică, distribuție și transport 2 3 1 4 0 3 1 0 1 1 0 Vânzări, marketing și suport 2 2 0 3 0 1 0 0 1 0 1 Producere 2 0 0 2 0 1 0 0 0 0 0 Comerț cu amănuntul 0 0 0 2 0 1 0 0 0 0 0 Sursa: Instrumentul de comparare a competitivității instituționale MTI, calculele personalului Băncii Mondiale în baza divers elor surse de indicatori globali și bazei de date fDi Markets, Financial Times, 2017. Figura A2.3 Rezultatele Comparației Competitivității Investiționale: Moldova vs. Comparatorii Globali (Componente electronice) Analiza comparativă a performanței Moldovei privind anumiți indicatori în comparație cu țările de succes conform sectorului și activității CEREREA FACTORII DE PRODUCERE CONTRIBUȚII CHEIE INSTITUȚII piața forța de geografia capacități energie transport finanțe bariere în supremaț contesta stabilitat locală muncă și și resurse existente (cost și regleme ia legii și bilitatea ea macro și/sau compete naturale disponibi ntare dreptul pieței și politică piața nțe litate) de globală proprieta te Business Activity Centrul de servicii partajate 5 16 4 15 8 7 9 3 11 9 15 Cercetare și dezvoltare 4 13 0 15 7 7 7 3 11 6 8 Comerț cu amănuntul 3 15 2 14 3 7 8 4 10 6 7 Sediul central 4 8 0 14 4 7 7 2 9 5 8 Logistică, distribuție și transport 3 9 1 14 2 6 7 1 7 6 6 Proiectare, dezvoltare și testare 4 9 0 12 1 5 5 0 7 4 5 Vânzări, marketing și suport 2 2 0 3 0 1 0 0 1 0 0 Producere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Sursa: Instrumentul de comparare a competitivității instituționale MTI, calculele personalului Băncii Mondiale în baza divers elor surse de indicatori globali și bazei de date fDi Markets, Financial Times, 2017. Figura A2.4 Rezultatele Comparației Competitivității Investiționale: Moldova vs. Comparatorii Globali (Textile) Analiza comparativă a performanței Moldovei privind anumiți indicatori în comparație cu țările de succes conform sectorului și activității CEREREA FACTORII DE PRODUCERE CONTRIBUȚII CHEIE INSTITUȚII piața forța de geografia capacități energie transport finanțe bariere în supremaț contesta stabilitat locală muncă și și resurse existente (cost și regleme ia legii și bilitatea ea macro și/sau compete naturale disponibi ntare dreptul pieței și politică piața nțe litate) de globală proprieta te Business Activity Proiectare, dezvoltare și testare 4 11 2 15 7 7 7 3 11 7 8 Sediul central 4 10 1 15 5 7 5 2 10 7 8 Logistică, distribuție și transport 3 5 0 10 0 3 3 0 3 3 3 Vânzări, marketing și suport 2 3 0 4 0 3 3 0 2 0 0 Producere 1 0 0 2 0 1 0 0 0 0 0 Comerț cu amănuntul 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 Sursa: Instrumentul de comparare a competitivității instituționale MTI, calculele personalului Băncii Mondiale în baza diverselor surse de indicatori globali și bazei de date fDi Markets, Financial Times, 2017. 174 Figura A2.5 Rezultatele Comparației Competitivității Investiționale: Moldova vs. Comparatorii Globali (Servicii Business) Analiza comparativă a performanței Moldovei privind anumiți indicatori în comparație cu țările de succes conform sectorului și activității CEREREA FACTORII DE PRODUCERE CONTRIBUȚII CHEIE INSTITUȚII piața forța de geografia capacități energie transport finanțe bariere în supremaț contesta stabilitat locală muncă și și resurse existente (cost și regleme ia legii și bilitatea ea macro și/sau compete naturale disponibi ntare dreptul pieței și politică piața nțe litate) de globală proprieta te Business Activity Logistică, distribuție și transport 5 20 5 16 8 8 9 7 14 9 14 TIC și infrastructura Internet 5 18 5 16 8 8 9 4 15 9 17 Centru de suport tehnic 6 12 3 13 3 6 7 1 7 6 9 Cercetare și dezvoltare 5 15 0 15 7 7 7 5 11 7 12 Comerț cu amănuntul 3 7 0 13 2 7 5 2 5 4 5 Centrul de servicii partajate 3 8 2 13 1 5 5 0 6 6 4 Proiectare, dezvoltare și testare 3 5 0 10 1 4 4 1 5 3 2 Sediul central 2 6 0 10 0 3 4 1 5 5 2 Educație și instruire 2 4 0 7 0 3 4 0 2 2 2 Reciclare 3 2 0 6 1 4 4 0 3 1 1 Centru de contact cu clienții 0 1 1 1 0 2 0 0 0 0 0 Servicii business 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 Sursa: Instrumentul de comparare a competitivității instituționale MTI, calculele personalului Băncii Mondiale în baza diverselor surse de indicatori globali și bazei de date fDi Markets, Financial Times, 2017. Figura A2.6 Rezultatele Comparației Competitivității Investiționale: Moldova vs. Comparatorii Globali (Software & Servicii IT) Analiza comparativă a performanței Moldovei privind anumiți indicatori în comparație cu țările de succes conform sectorului și activității CEREREA FACTORII DE PRODUCERE CONTRIBUȚII CHEIE INSTITUȚII piața forța de geografia capacități energie transport finanțe bariere în supremaț contesta stabilitat locală muncă și și resurse existente (cost și regleme ia legii și bilitatea ea macro și/sau compete naturale disponibi ntare dreptul pieței și politică piața nțe litate) de globală proprieta te Business Activity Cercetare și dezvoltare 3 10 0 15 5 7 5 3 11 6 7 Centru de contact cu clienții 4 12 1 14 2 6 5 1 9 7 7 Centrul de servicii partajate 2 8 1 12 2 5 5 1 7 5 6 Educație și instruire 3 7 1 12 2 5 3 1 3 2 3 TIC și infrastructura Internet 2 6 0 10 0 3 4 0 5 3 2 Centru de suport tehnic 2 7 0 11 1 4 1 0 3 2 3 Sediul central 2 5 0 12 1 4 1 1 3 2 3 Servicii business 2 3 0 7 0 2 1 0 2 0 2 Proiectare, dezvoltare și testare 1 1 0 4 0 2 1 0 1 0 0 Vânzări, marketing și suport 0 1 0 2 0 1 0 0 1 0 0 Sursa: Instrumentul de comparare a competitivității instituționale MTI, calculele personalului Băncii Mondiale în baza divers elor surse de indicatori globali și bazei de date fDi Markets, Financial Times, 2017. Figura A2.7 Rezultatele Comparației Competitivității Investiționale: Moldova vs. Comparatorii Globali (Business mașini & echipament) Analiza comparativă a performanței Moldovei privind anumiți indicatori în comparație cu țările de succes conform sectorului și activității CEREREA FACTORII DE PRODUCERE CONTRIBUȚII CHEIE INSTITUȚII piața forța de geografia capacități energie transport finanțe bariere în supremaț contesta stabilitat locală muncă și și resurse existente (cost și regleme ia legii și bilitatea ea macro și/sau compete naturale disponibi ntare dreptul pieței și politică piața nțe litate) de globală proprieta te Business Activity Logistică, distribuție și transport 4 17 4 16 7 8 9 3 12 9 10 Centrul de servicii partajate 4 14 4 16 5 8 9 2 13 9 13 Maintenance & Servicing 6 15 3 14 3 7 8 4 10 6 10 Sediul central 4 9 0 14 4 7 5 2 9 6 8 Proiectare, dezvoltare și testare 3 10 0 14 2 7 8 2 8 6 6 Centru de suport tehnic 3 10 4 10 5 5 7 2 8 2 4 Comerț cu amănuntul 3 7 1 12 2 7 4 1 5 4 2 Producere 3 7 2 11 0 4 6 1 5 4 3 Vânzări, marketing și suport 2 5 0 9 0 4 3 1 2 3 2 Sursa: Instrumentul de comparare a competitivității instituționale MTI, calculele personalului Băncii Mondiale în baza diverselor surse de indicatori globali și bazei de date fDi Markets, Financial Times, 2017. 175 Figura A2.8 Rezultatele Comparației Competitivității Investiționale: Moldova vs. Comparatorii Globali (Fabricarea de mașini OEM) Analiza comparativă a performanței Moldovei privind anumiți indicatori în comparație cu țările de succes conform sectorului și activității CEREREA FACTORII DE PRODUCERE CONTRIBUȚII CHEIE INSTITUȚII piața forța de geografia capacități energie transport finanțe bariere în supremaț contesta stabilitat locală muncă și și resurse existente (cost și regleme ia legii și bilitatea ea macro și/sau compete naturale disponibi ntare dreptul pieței și politică piața nțe litate) de globală proprieta te Business Activity Centru de contact cu clienții 5 20 5 16 8 8 9 7 14 9 14 Cercetare și dezvoltare 4 20 4 16 8 8 9 6 15 9 12 Reciclare 6 16 2 15 7 7 7 5 12 7 12 Logistică, distribuție și transport 3 9 2 14 2 4 7 1 8 6 4 Sediul central 3 7 1 12 2 6 7 2 7 5 5 Educație și instruire 2 8 2 14 1 6 6 1 7 6 5 Proiectare, dezvoltare și testare 3 6 1 10 0 3 3 0 3 3 3 Comerț cu amănuntul 3 2 0 3 0 1 1 0 1 1 3 Vânzări, marketing și suport 2 2 0 3 0 1 1 0 1 1 2 Maintenance & Servicing 2 1 0 2 0 1 1 0 1 1 1 Producere 2 0 0 2 0 1 0 0 0 0 0 Sursa: Instrumentul de comparare a competitivității instituționale MTI, calculele personalului Băncii Mondiale în baza diverselor surse de indicatori globali și bazei de date fDi Markets, Financial Times, 2017. Anexa 3. Lista stimulentelor investiționale aplicabile și investitorilor străini Stimulent Companii eligibile Baza legală Îndrumări administrative Reducerea venitului Companii ce-și extind impozabil forța de muncă Reducerea venitului Companiile care Art. 24 din Codul Fiscal Regulamentul Guvernului Nr. 144 impozabil acoperă costurile din 26/02/2014 personalului pentru transport și hrană Reducerea venitului Companiile ce acoperă Art. 24 din Codul Fiscal Regulamentul Guvernului Nr. 144 impozabil costurile pentru din 26/02/2014 instruirea Cota 0% pentru Bănci și companii de Legea cu privire la Regulamentul Guvernului Nr. impozitul pe venit micro-finanțare pentru punerea în aplicare a 1390 din 24/11/2003 veniturile din Codului Fiscal Nr. 1164- împrumuturile oferite XIII din 24/04/1997 pentru o perioadă mai mare de 3 ani Scutirea 50% pentru Bănci și companii de Legea cu privire la Regulamentul Guvernului Nr. impozitul pe venit micro-finanțare pentru punerea în aplicare a 1390 din 24/11/2003 veniturile din Codului Fiscal, Nr. 1164- împrumuturile oferite XIII din 24/04/1997 pentru o perioadă de 2- 3 ani Granturi în completare Companiile ce investesc Hotărârea Guvernului cu (până la 30% din suma în măsuri de eficiență privire la Fondul pentru finanțată) energetică Eficiență Energetică Nr. 401 din 12/06/2012 176 Garanția de stat pentru Companii ce investesc în Hotărârea Guvernului cu împrumuturi măsuri de eficiență privire la Fondul pentru energetică Eficiență Energetică Nr. 401 din 12/06/2012 Reducerea impozitului Angajații din sectorul Legea privind punerea Neclar (cerințele listate de MIEPO pe venit pentru salarii TIC în aplicare a Codului nu se regăsesc în Lege și nu este Fiscal 1164-XIII din indicat nici-o Hotărâre asociată) 24/04/1997, Art. 24/19 Amânarea TVA și a Producătorii pentru Legea privind punerea Hotărârea Guvernului Nr. 146 din taxelor vamale pentru export listați de Guvern în aplicare a Codului 26/02/2014 materia primă Fiscal, Nr. 1417 din importată pentru o 17.12.1997, Art. 4/20; perioadă de până la 180 Codul Vamal Nr. 1149- zile XIV din 20.07.2000 (Art. 126 par. (3²) art.127¹) Codul Fiscal Nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (art. 49(a)) 50% din cota stabilită Privind venitul din Cod Fiscal Nr. 1163-XIII pentru impozitul pe exporturi în zonele din 24 aprilie 1997 (art. venit libere 49(a)) Cod Fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (art. 49(a)) 75% din cota stabilită Privind venitul din non- Cod Fiscal Nr. 1163-XIII pentru impozitul pe export în zonele libere din 24 aprilie 1997 (art. venit 49(a)) Cota 0% pentru Privind venitul din Legea Nr. 440 din 27 impozitul pe venit timp exporturi în zonele iulie 2001 cu privire la de 3 ani libere cine a investit zonele economice libere $1m (art. 8) Cota 0% pentru Privind venitul din Legea Nr. 440 din 27 impozitul pe venit timp exporturi în zonele iulie 2001 cu privire la de 5 ani libere cine a investit zonele economice libere $5m (art. 8) Scutiri de taxe vamale Importuri ale Codul Vamal Nr. rezidenților Zonei Libere 1149 din incorporate în exporturi 20.07.2000 (art. 91(1)) Scutiri TVA Importuri în zone, Importuri în zone, aprovizionări aprovizionări locale în zone și locale în zone și aprovizionări între aprovizionări între zone, cât și zone, cât și exporturi din zone exporturi din zone Renunțarea la plăți Dezvoltator al unui parc Legea nr. 182 din Hotărârea Guvernului Nr. 652 din pentru schimbarea industrial 15.07.10 privind 01.09.2011 177 destinației terenului parcurile industriale Preț preferențial pentru Operator al unui parc Legea nr. 182 din Hotărârea Guvernului Nr. 652 din terenurile în industrial 15.07.10 privind 01.09.2011 proprietatea statului parcurile industriale pentru managementul parcului Reducere de 30% Companiile în parcurile Legea nr. 182 din Hotărârea Guvernului Nr. 652 din pentru arenda industriale 15.07.10 privind 01.09.2011 terenurilor în parcurile industriale proprietatea statului Taxe reduse pentru Companiile în parcurile Legea nr. 182 din Hotărârea Guvernului Nr. 652 din inspecțiile de stat industriale 15.07.10 privind 01.09.2011 parcurile industriale Suport în reglementare Companiile în parcurile Legea nr. 182 din Hotărârea Guvernului Nr. 652 din industriale 15.07.10 privind 01.09.2011 parcurile industriale 25% din cota stabilită a Rezidenții din Portul Legea privind Portul Hotărârea Guvernului Nr. 721 din impozitului pe venit Internațional Liber G. Internațional Liber 18.07.2005 timp de 10 ani Giugiulești Nr. 8-XV din 17.02.2005 (Art. 8, par. 2 (b)) 50% din cota stabilită a Rezidenții din Portul Legea privind Portul Hotărârea Guvernului Nr. 721 din impozitului pe venit Internațional Liber G. Internațional Liber 18.07.2005 Giugiulești Nr. 8-XV din 17.02.2005 (Art. 8, par. 2 (b)) Cota 0% a impozitului Rezidenții din Portul Legea privind Portul Hotărârea Guvernului Nr. 721 din pe venit Internațional Liber G. Internațional Liber 18.07.2005 care au investit cel puțin Giugiulești Nr. 8-XV din $5m 17.02.2005 (Art. 8, par. 2 (b)) Scutiri de taxe vamale Rezidenții din Portul Legea privind Portul Hotărârea Guvernului Nr. 721 din Internațional Liber G. Internațional Liber 18.07.2005 pentru bunurile capitale Giugiulești Nr. 8-XV din importate și produsele 17.02.2005 (Art. 8, par. petroliere 2 (b)) Scutiri TVA Rezidenții din Portul Legea privind Portul Hotărârea Guvernului Nr. 721 din Internațional Liber G. Internațional Liber 18.07.2005 pentru investiții capitale Giugiulești Nr. 8-XV din 17.02.2005 (Art. 8, par. 2 (b)) 178 Anexa 4. Concurența și creșterea Dovezile empirice susțin temeinic efectele pozitive ale punerii în aplicare a legislației antitrust asupra creșterii productivității.211 Astfel reglementările împotriva practicilor de cartel puse în aplicare în baza unor legi bine-elaborate anti-cartel, de exemplu, constituie un instrument efectiv pentru a reduce impactul negativ al conduitei anti-competitive.212 Acordurile privind fixarea prețurilor în rândul concurenților impun costuri semnificative asupra societății. Connor (2010) examinează studii și hotărâri judecătorești în 381 de piețe ale „cartelului” din lumea întreagă și estimează un suprapreț median timp de o perioadă lungă de timp de 23,3% din prețurile deasupra nivelelor competitive.213 Estimările din partea Comisiei Europene (2008) sugerează că productivitatea medie s-ar reduce cu 13% în prezența unor acorduri cartel de partajare a pieței între statele membre. Pe lângă sporirea costului bunurilor și serviciilor pentru realizarea de afaceri, cartelele sunt de asemenea asociate cu nivel redus al productivității muncii și stimulente reduse pentru inovare.214 Experiența internațională demonstrează că introducerea unor politici naționale comprehensive privind concurența ar putea aduce câștiguri economice substanțiale. Estimările sugerează că reformele politicilor privind concurența pe parcursul anilor 1990 au avântat PIB Australiei cu cel puțin 2,5% sau 20 miliarde USD din cauza efectului lor asupra productivității sporite și prețurilor mai reduse.215 Prin stimularea creșterii productivității, concurența poate să influențeze sectorul privat să promoveze progres social continuu și prosperitate partajată.216 Concurența efectivă creează stimulente pentru prestarea de servicii și furnizarea de bunuri la prețuri relativ reduse și de o calitate mai bună, facilitând accesul bunurilor și serviciilor de o calitate înaltă și accesibile pentru companii și consumatori finali. Creșterea durabilă prin extinderea piețelor, participarea privată sporită și creșterea productivității se revarsă în prosperitate și oportunități sporite, permițând consumatorilor să acceseze o varietate vastă de produce de calitate la prețuri bune, sporind bunăstarea și oferind oportunități durabile pentru crearea locurilor de muncă.217 Piețele competitive de asemenea sunt un element cheie pentru a extinde efectele pozitive altor politici cum ar fi deschiderea comerțului și stimulentele investiționale. Anexa 5. Marja preț-cost și productivitatea muncii: considerațiuni metodologice cheie Conform standardului din literatură, puterea pieței este reprezentată de marja preț -cost (PCM), care derivă din Indicele Lerner. PCM măsoară marja (adică, diferența între preț și costul marginal) ca o proporție a prețului. În absența informației despre preț și costul marginal, măsura puterii prețului într-o industrie poate fi reprezentată în două modalități. Prima este definită ca diferență între valoarea adăugată și costurile muncii ca o proporție a vânzărilor (toate măsurate în prețuri curente), după cum urmează: 211 S. Voigt, “Efectele politicii concurențiale asupra dezvoltării: dovezi din diverse țări utilizând patru indicatori noi” Journal of Development Studies 45, nr. 8 (2009): 1225–48; Buccirossi et al., Politica concurențială și creșterea productivității: o evaluare empirică (WZB Working Paper No. SP II, 2009), 12. 212 A se vedea G. Symeonidis, “Efectul concurenței asupra salariilor și productivității: dovezi din RU” Review of Economics and Statistics 90 nr. 1 (2008): 134–46; Barbara Alexander, “Impactul legii privind recuperarea industriei naționale asupra formării de cartel și costurilor de întreținere” Review of Economics and Statistics, 76 nr. 2 (1994): 245-54. 213 John M. Connor, Supacosturi pentru fixarea prețului: revizuit, ediția 2 (2010) 214 A se vedea S. J. Evenett, M. C. Levenstein, și V. Y. Suslow, “Punerea în aplicare a cartelului internațional: lecții din 1990” (World Economy 24 (2001): 1221–1245; George Symeonidis, “În care industrii este mai probabilă coliziunea? Dovezi din RU ” (Journal of Industrial Economics, Wiley Blackwell, vol. 51, nr. 1 (2003): 45-74, 03. 215 Guvernul Asutraliei, Raportul Comisiei de investigare a productivității (2005). Revizuirea reformelor naționale privind concurența, disponibil la http://ncp.ncc.gov.au/docs/PC%20report%202005.pdf 216 Pentru o serie de reforme privind concurența care au afectat pozitiv economia, a se vedea: Kitzmuller M. și M. Licetti, “Poli tica privind concurența: încurajarea piețelor înfloritoare de a se dezvolta” Viewpoint Note Number 331, Grupul BM, august 2012. 217 A se vedea Banca Mondială, Un pas înainte: politica de competitivitate pentru prosperitate partajată și creștere inclusivă . Washington, DC: 2017). 179 ( − _ ) = Pentru compania i, la timpul t, unde valoarea adăugată, vânzările și costurile muncii sunt cu toate luate din Sondajul Structural al Companiilor. O măsură alternativă aplicată aici pentru a evalua robustețea rezultatelor este definită ca ( ) = , unde cifrele privind profitul la nivel de companie sunt luate din același sondaj. Conform Aghion et al. (2008), specificația (1) este aplicată ∆ = + −1 + + + (1) unde variabila de pe partea stângă reprezintă creșterea productivității muncii companiei i pe piața sectorului/produsului de 4 digitale j în anul t, −1 este valoarea întârziată a PCM i a companiei în sectorul j în anul t-1, iar , și reprezintă compania, piața/sectorul și efectele fixe ale anului, respectiv. 218 Observațiile nu se presupun a fi independente în fiecare piață (produs) de 4 -digitale, astfel erorile sunt grupate la nivel de piață (produs) de 4-digitale. Sursa: Echipa GBM privind politicile ce ține de piețe și concurență. Anexa 6. Tabel: sectoarele și sub-sectoarele cu prezența IPS (2018) Acțiuni în Lista neexhaustivă a IPS în sector: Guvernul național, de stat, regional sau proprietate Cota pe piața S.A. (societate pe acțiuni Prezența provincial controlează cel puțin o a guv. în a celei mai controlată de guvern), Î.S jucătoril companie în următoarele sectoare: cea mai mari IPS (întreprindere de stat) și Î.M. or privați mare IPS (întreprindere municipală) Rețeaua / Infrastructura în care e nevoie de reglementare economică (incl. segmente de piață cu caracteristici de monopol natural) Infrastructura de transport naval 1 50%< x <90% 100% Î.S. "Portul Fluvial Ungheni" Da (porturi/terminale)*** Î.S. "Administrația de Stat a 2 Infrastructura drumurilor > 90% 100% Nu Drumurilor" 3 Infrastructura căilor ferate * > 90% 100% Î.S. "Calea Ferata din Moldova" Nu 4 Transportul de electricitate > 90% 100% Î.S. "Moldelectrica" Nu 5 Infrastructura de bază telecom > 90% 100% S.A. "MOLDTELECOM" Nu Colectarea, epurarea și furnizarea 6 > 90% 100% 20 + companii (câteva locale) Nu apei Sectoare în care sectorul privat de obicei prestează servicii conform reglementărilor de piață pro -concurență Servicii de transport aerian – S.A. "Air Moldova"; Î.S. 7 transport internațional de pasageri 50%< x <90% 100% Da "Moldaeroservice" / marfă S.A. Rețelele Electrice de Distribuție Nord-Vest; S.A. 8 Distribuția de electricitate 50%< x <90% 100% No Rețelele Electrice de Distribuție Nord S.A. Termoelectrica; S.A. ”CET 9 Generarea de electricitate < 50% 100% Da Nord” Bălți; CHE Costești 10 Import de electricitate 50%< x <90% 100% S.A. Energocom Da Comerț cu amănuntul cu S.A. "Furnizare Energie Electrica 11 < 50% 100% Da electricitate Nord" 218Utilizarea valorilor contemporane ale măsurilor pentru evaluarea relațiilor între puterea pieței și creșterea productivității ar putea fi problematică, deoarece PCM mai mari ar putea fi rezultatul și nu cauza inovației și schimbărilor în creșterea productivității. În mod similar, costul avantajului câștigat din inovații ar putea să se transpună în PCM mai mari. Pentru a aborda problema dată, variabila PCM este decalată. 180 Servicii feroviare de transport 12 > 90% 100% Î.S. "Calea Ferata din Moldova" Nu marfă* Servicii feroviare de transport 13 > 90% 100% Î.S. "Calea Ferata din Moldova" Nu pasageri * 14 Linia fixă Telecom > 90% 100% S.A. "MOLDTELECOM" Nu 15 Servicii mobile Telecom < 50% 100% S.A. "MOLDTELECOM" Da 16 Servicii Internet Telecom 50%< x <90% 100% S.A. "MOLDTELECOM" Da 17 Servicii navale de transport marfă < 50%- 100% Î.S. "Portul Fluvial Ungheni" Da 18 Servicii poștale de bază scrisori * > 90% 100% Î.S. "Poșta Moldovei" Nu 19 Servicii poștale de bază colete * > 90% 100% Î.S. "Poșta Moldovei" Nu 20 Servicii poștale – curier < 50% 100% Î.S. "Poșta Moldovei" Da Î.M. "Regia transport electric" Alte transport urban, suburban și 21 50%< x <90% 100% (Chișinău); Î.M. "Orhei Transport" Da interurban de pasageri (Orhei); Î.S. Gările şi Staţiile Auto; Sectoare în care sectorul privat de obicei prestează servicii conform concurenței nereglementate pe piață Î.S. HOTELUL ”ZAREA”; S.A. Cazare, servicii de alimentare "Hotelul "Chișinău"; ÎM "Hotelul 22 < 50% 100% Da (hotele, restaurante) Bălți"; ÎM Hotelul "Codru"; Î.S ”CRIZANTEMA” 23 Jocuri de noroc și pariuri * > 90% 100% S.A. Loteria Moldovei Nu 24 Educație** N/A N/A - Da Activități privind sănătatea umană 25 N/A N/A Majoritatea spitalelor din țară Da ** S.A. "MOLDOVA-FILM"; S.A. Distribuție și proiecție de filme "Moldcinema"; Î.S. "Gaudeamus- 26 N/A 100% Da artistice Cinema"; Î.S. Studioul "Arta- Cinema" Managementul/distrugerea 27 50%< x <90% 78% S.A. Metalferos Da deșeurilor 28 Agricultura < 50% 100% Î.S SERELE DIN CHIŞINĂU; Da Î.S. "Combinatul Poligrafic"; Î.S. 29 Știri și media (reviste); imprimare N/A 100% "Agenția Informațională de Stat Da "Moldpres" Î.S. "Radiocomunicații"; Î.S. 30 Difuzare Radio/TV < 50% 100% "Centrul Național pentru Da Frecvențe Radio" A.S. "DRUMURI-CAHUL"; Î.S. de construcții a Căii Ferate 31 Construcții < 50% 100% Da "Confercai"; Î.S. "Direcția pentru exploatarea imobilului" Î.S. Firma Comerciala de 32 Comerț cu amănuntul < 50% 100% Da Intermediere "Mold-Didactica" ÎM "Direcția Gospodăriei Locativ- 33 Bunuri imobiliare N/A N/A Da Comunale" Producere 34 Producere de metale de bază N/A 78% S.A. Metalferos Da Producerea de produse fabricate 35 N/A 78% S.A. Metalferos; S.A. Tracom Da din metal, mașinărie și echipament 36 Producerea de farmaceutice < 50% 100% S.A. Sanfarm Prim Da Producerea de locomotive pentru 37 căi ferate și tramvai și a 100% 100% Î.S. Calea Ferată din Moldova Nu materialului rulant * 181 S.A. "Tobacco Fermentation Plant 38 Producerea produselor din tutun 50%< x <90% 91% Da în Orhei"; S.A. "Tutun-CTC" S.A. "Franzeluța"; S.A. Producerea de produse alimentare 39 < 50% 52% "Combinatul de Produse Da (făină de grâu, pâine, torturi, paste) Cerealiere din Chișinău" S.A. "Combinatul de Vinuri Cricova"; Î.S. "Combinatul de 40 Producerea de băuturi (vin) < 50% 100% Vinuri de calitate" Mileștii Mici"; Da S.A. "Vinuri-Ialoveni"; S.A. "BARZA ALBA" Î.S. "Fabrica de Sticla din 41 Producerea de sticlă 50%< x <90% 100% Da Chișinău"; Sursa: Piețe și concurență OECD-WBG indicatori PMR, Moldova (pe viitor, 2019); Agenția Proprietăți Publice. Registrul Patrimoniului Public. Hotărârea Guvernului nr. 902 din 06.11.2017 privind organizarea și funcționarea Agenției Proprietăți Publice. Cercetarea literaturii de specialitate. Elaborat de autor. Notă: Valorile pentru cotele de piață sunt estimate doar în baza celei mai bune informații publice disponibile. O companie este controlată public când guvernul național, de stat, regional sa u provincial (fără a include guvernele locale sau municipalitățile) dețin direct sau indirect printr -o companie controlată public, cel puțin 50% din drepturile de vot. *Sectoare cu monopol legal; **Sectoare care de asemenea pot avea obiective de politici publi ce și reglementări dincolo de domeniul concurenței; *** Î.S. "Portul Fluvial Ungheni" controlează terminalul pentru pasageri al Portului Internațional Liber Giurgiulești, serviciile de transport de mărfuri este oferit conform concesiunii. Anexa 7. Comparația nivelul prețurilor în Moldova versus țările OECD și în Chișinău și orașe selectate OECD, conform produselor (utilizând datele Numbeo) Chișinău vs. orașe Produse Moldova vs. țări OECD comparator în OECD Mere — Mai mare Banane Mai mare Mai mare Carne de vită — — Carne de găină Mai mare — Ouă Mai mare — Salată Mai mare Mai mare Brânză locală Mai mare Mai mare Lapte — — Ceapă Mai mare Mai mare Portocale Mai mare Mai mare Cartofi Mai mare Mai mare Roșii Mai mare Mai mare Pâine albă — — Orez alb Mai mare Mai mare Sursa: sumarul personalului BM în baza rezultatelor din regresiile OLS utilizând datele 2011-2017 din Numbeo. Regresiile la nivel de produs includ efectele fixe anuale cu erori standard grupate la nivel de țară. Celulele cu “—" în coloana 2 și 3 indică că diferența de preț nu este semnificativă din punct de vedere statistic la nivel de 10 procente. Anexa 8. Matricea diversificării resurselor Sursa de venit Categorie de venit Studenți Industrie Absolvenți / Cooperare Guvern și familii & servicii filantropiști internațională Contribuție bugetară Buget general X Impozite dedicate (loterie, impozit pe vânzare de X băuturi spirtoase, impozite pe contracte, impozite pe taxe de export) X Impozitul pe salariu 182 Taxe pentru activități instructive Taxe de studiu Programe cu grad / fără grad X X Programe de zi / fără frecvență X X Plăți în avans X Rambursare X Alte taxe (înregistrare, laborator, lab. la distanță) X Taxe de afiliere (colegii) X Activități productive Vânzare de servicii Consulting X X X Cercetare X X X X Teste de laborator X X Redevențe p/u brevete, cota profitului spin-off, X X valoarea monetară a redevențelor Operațiuni ale întreprinderilor de servicii X (televiziune, hotel, X aziluri p/u bătrâni, mall-uri, parcări, școli X de șofat, prestator Internet, săli sport) X X X Produse financiare (fonduri de dotare, acțiuni) X X X X Producerea de bunuri (agricole și industriale) X X Mărfuri și servicii tematice (card-uri smart) Chiria de facilități (terenuri, clase, cămine, laboratoare, săli de festivități, comandă din X X mașină, săli de concert, spații de morgă, spații cinema) Vânzări de bunuri (terenuri, clădiri rezidențiale, bunuri de artă) Colectarea de fonduri Donații directe Granturi monetare (imediate, amânate) X X X Echipament X X Terenuri și clădiri X X Burse și împrumuturi pentru studenți X X X X Catedre, biblioteci dotate, mascotă X X Granturi în completare / provocare X X X Donații religioase (“Zakat”) X X Donații indirecte (card de credit, procent din X X X vânzări de petrol, X procent din tranzacții la bursa de valori, prelegeri din partea absolvenților) X Donații legate (acces la patente, cota profiturilor spin-off) Concesiuni, franchising, licențiere, sponsorizare, X X parteneriate (produse vândute pe teritoriul universității, denumiri, concerte, expoziții la muzeu, evenimente atletice) Loterii și licitații (burse) 183 Credite Credite bancare X X X X X X Emisiuni de obligațiuni Sursa: elaborat de Jamil Salmi Anexa 9. Contractele de performanță Contractele de performanță sunt acorduri ne-obligatorii de reglementare, negociate între guverne și universități, care definesc un set de obligații reciproce. În schimbul angajamentului universităților participante de a realiza țintele de performanță convenite, guvernul oferă finanțare adițională. Acordurile ar putea fi încheiate cu câteva sau cu toate instituțiile dintr-un anumit sistem de învățământ superior sau doar cu o singură instituție. Toată finanțarea sau o parte din aceasta ar putea fi condiționată de faptul ca instituțiile participante să realizeze cerințele expuse în contracte. Acordurile ar putea fi finanțate în mod prospectiv sau revizuite și finanțate în mod retrospectiv. Mai jos sunt oferite exemple de țări sau jurisdicții sub-naționale cu contracte de performanță: • Chile a introdus “acordurile de performanță” ca o testare pilot la finele anilor 2000, în care patru universități publice s-au oferit drept voluntare pentru a primi resurse adiționale întru implementarea unui plan de perfecționare instituțională negociat cu grijă și cu indicatori clari pentru a măsura progresul și rezultatele. După o evaluare pozitivă, schema a fost extinsă pentru a cuprinde un număr mare de universități publice și private. • Costa Rica a utilizat contracte de performanță pentru a promova transformarea a patru din cele cinci universități publice ale sale. Este pentru prima dată când guvernul încearcă să influențeze comportamentul și performanța universităților publice utilizând stimulente financiare. Universitățile în mod tradițional funcționau într-un mod total independent, primindu-și bugetele direct de la Ministerul Finanțelor ca un procent fix din bugetul național constituit conform constituției țării. • Danemarca utilizează “contracte de dezvoltare” care fixează obiective de perfecționare pe termen lung pentru instituții. • Finlanda dispune de contracte care prevăd obiective generale pentru întregul sistem de învățământ terțiar, cât și de obiective specifice pentru fiecare instituție. • Franța a alocat din 1989 circa o treime din bugetul recurent prin intermediul contractelor de performanță pe patru ani. Plățile sunt făcute când contractele sunt semnate cu o post-evaluare pentru a determina nivelul eficacității implementării. • Câteva state SUA, de exemplu Louisiana, Maryland, Michigan, Dakota de Nord, Carolina de Sud, Tennessee și Virginia utilizează un fel de compacte de învățământ post-secundar. Principalul avantaj al contractelor de performanță este cel de a încuraja instituțiile să-și îmbunătățească rezultatele în mod voluntar fără impunerea unor edicte centrale care cel mai probabil nu vor fi respectate. Din perspectiva guvernului, ordinea dată de idei ajută la alinierea abordării instituțiilor învățământului superior cu obiectivele politicii naționale. Din perspectiva instituțională, aceasta induce resurse adiționale pentru a implementa planul strategic, cu condiția că instituția dispune de o viziune transformativă și de dorință reală de a o implementa. Succesul contractelor de performanță depinde de obicei de doi factori. În primul rând, acestea sunt de ajutor în implicarea în negocierea acordorului de performanță a experților care pot fi percepuți ca fiind 184 îndeajuns de neutri pentru a facilita un dialog constructiv între guvern și conducătorii universității. În Chile, foștii vice-rectori ai universităților, care erau respectați ca fiind “persoane înțelepte”, au jucat un rol decisiv în contextul dat. În al doilea rând, ministerul responsabil de învățământul superior trebuie să aloce expertiză suficientă și timp pentru a monitoriza implementarea contractelor de performanță. Anexa 10. Fonduri competitive Fondurile competitive bine-gândite ar putea stimula enorm performanța instituțiilor de învățământ superior și pot fi niște vehicule solide pentru transformare și inovare. Unul din primele fonduri de acest fel a fost Fondul de Îmbunătățire a Calității din Argentina (FOMEC), care a fost susținut de Banca Mondială și a fost absolut instrumental în determinarea universităților să se implice, pentru prima dată, în planificarea strategică pentru consolidarea programelor existente și crearea de noi programe universitare interdisciplinare. Facultățile din cadrul universităților care niciodată nu conlucraseră împreună au început să coopereze în elaborarea și implementarea unor proiecte comune. Fondul Educației Inginerești din Egipt a ajutat la introducerea noțiunii de proceduri competitive de ofertare și evaluarea la nivel de omologi a alocării resurselor de investiții publice. Fondul a promovat într-un mod efectiv transformarea diplomelor tradiționale în domeniul ingineriei în niște programe mai aplicate cu legături strânse cu industria. O precondiție fundamentală pentru funcționarea efectivă a fondurilor competitive – și unul din beneficiile lor semnificative – este transparența și caracterul echitabil în stabilirea unor proceduri și criterii clare de selectare, cât și în crearea unui comitet independent de monitorizare. În Chile, un al doilea val de reforme în învățământul superior a fost susținut prin intermediul unui fond competitiv pentru diversificarea (dezvoltarea instituțiilor tehnice nu în sectorul universitar) și îmbunătățirea calității tuturor universităților publice. Brazilia, Mexic și Uganda au încurajat formarea unui capital uman avansat în domeniul științelor și tehnologiei prin intermediul mecanismelor de finanțare competitivă. În toate aceste cazuri, participarea experților internaționali de revizuire de la egal la egal a jucat un rol proeminent. În țările cu un sistem diversificat de învățământ superior ar putea fi un argument incontestabil pentru oferirea câtorva oportunități de finanțare cu diverse criterii sau pentru crearea unor mecanisme compensatorii pentru stabilirea condițiilor de concurență echitabilă între instituțiile mai puternice și cele mai slabe. Într-un proiect susținut de Banca Mondială în Indonezia pe parcursul anilor 1990 au fost elaborate trei oportunități diferite pentru a deservi universitățile conform capacităților lor instituționale reale. În ultimul proiect de învățământ superior finanțat de Banca Mondială în China la începutul anilor 2000, universitățile de vârf au fost încurajate să stabilească parteneriate cu o universitate dintr-o provincie săracă drept condiție pentru a concura. Fondul competitiv din Egipt pentru Proiectul Reformei Educației Inginerești la finele anilor 1980 a contribuit cu o oportunitate specială pentru asistență tehnică pentru a ajuta școlile inginerești cu experiență mai redusă să pregătească propuneri bine-formulate. În Chile, o oportunitate specială a fost deschisă pentru a oferi fonduri de pregătire pentru universitățile ce necesită asistență în planificare strategică și formularea de sub-proiecte. Criteriile reale de eligibilitate variază de la țară la țară și depind de schimbările specifice de politici scontate. În Argentina și Indonezia, de exemplu, propunerile pot fi depuse de universități ca un tot întreg, sau de facultăți ori departamente individuale. În Chile li s-a permis să concureze atât universităților publice, cât și celor private. Unul din beneficiile principale ale fondurilor competitive ține de transparența și caracterul echitabil în stabilirea criteriilor și procedurilor clare și crearea unui comitet independent de monitorizare. Un beneficiu adițional al mecanismelor de finanțare competitivă este faptul că acestea încurajează universitățile să realizeze activități de planificare strategică, care ar putea ajuta universitățile să formuleze propuneri bazate pe o identificare solidă a necesităților și a unui plan riguros de acțiuni.