E4453 PLAN CADRU DE MANAGEMENT AL MEDIULUI PENTRU PROIECTUL DE REFORMĂ A SECTORULUI SANITAR – ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI SISTEMULUI DE SĂNĂTATE VERSIUNE FINALĂ februarie 2014 Document de sinteză Prezentul proiect, Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate, vizează întărirea prevenț iei ș i promovarea sănătăț ii, furnizarea mai eficientă a serviciilor medicale, dezvoltarea serviciilor secundare specializate în ambulatoriu ș i promovarea unor trasee clinice pentru bolile netransmisibile cele mai frecvente. Pentru a atinge aceste obiective într-un interval de ș ase ani, proiectul se axează pe trei mari zone de intervenț ie: (a) eficientizarea reț elei de unităț i sanitare; (b) întărirea prevenț iei, promovarea sănătăț ii ș i a asistenț ei medicale primare; ș i (c) îmbunătăț irea guvernanț ei ș i administrării sectorului sanitar. Proiectul va fi finanț at de Banca Mondială ș i va fi gestionat la nivel central de o Unitate de Management al Proiectului (Project Management Unit, PMU), din cadrul Ministerului Sănătăț ii. Prezentul Plan de Management al Mediului (PMM) descrie organizarea sistemului general de management prin care se vor gestiona activităț ile care fac parte din Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate. Scopul PMM este să elaboreze standardele ș i procedurile de mediu ce trebuie urmate, acolo unde ele sunt relevante, ș i care vor trebui aplicate de o manieră transparentă ș i consecventă. Prezentul PMM a fost elaborat pentru a îndeplini aceste condiț ii preliminare. Capitolul 2.1 al PMM trece în revistă principalele reglementări de mediu din dreptul Uniunii Europene care se aplică sau s-ar putea aplica Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate. Aceste reglementări includ Directivele privind evaluarea impactului asupra mediului, gestionarea deș eurilor, calitatea apei ș i a aerului, protecț ia împotriva radiaț iilor, zgomotului ș i eficienț a energetică, precum ș i siguranț a produselor. Majoritatea acestor Directive au fost deja transpuse în legislaț ia din România (capitolul 2.2). Aș a cum se arată în capitolul 2.3, una dintre perioadele de tranziț ie convenite cu Comisia Europeană a privit incinerarea. Ea a fost acordată din cauza problemelor legate de incineratoarele pentru deș euri medicale existente în acel moment. Capitolul 2.4 prezintă pe scurt reglementările suplimentare din legislaț ia românească, relevante pentru punerea în practică a Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate, inclusiv legislaț ia privind autorizarea construcț iilor, protecț ia împotriva radiaț iilor ș i gestiunea deș eurilor medicale. Capitolul 3 discută cele mai importante probleme ș i impacturi de mediu care este posibil să rezulte din implementarea Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate. Acestea sunt împărț ite în categoria relevantă pentru etapa de construcț ie ș i categoria relevantă pentru etapa de funcț ionare a unităț ilor reabilitate. În etapa de construcț ie, cel mai semnificativ impact este legat de gestiunea deș eurilor, mai ales deș euri inerte si nepericuloase provenite din demolare, cat ș i posibil deș euri periculoase (inclusiv azbest, CFC-uri, PCB-uri/PCT-uri). S-au identificat de asemenea măsurile de prevenire/reducere a zgomotului, prafului, poluării apelor ș i de asigurare a sănătăț ii ș i siguranț ei pe durata etapei de construcț ie. În timpul etapei de funcț ionare, principalele tipuri de Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 1 sistemului de sănătate impact sunt legate de protecț ia împotriva radiaț iei ș i gestiunea deș eurilor, mai ales depozitarea în condiț ii de siguranț ă a deș eurilor medicale (atât infecț ioase cât ș i neinfecț ioase). Fără pretenț ia de a emite o judecată anticipativă cu privire la deciziile autorităț ilor competente, considerăm că este improbabil ca operaț iunile de reabilitate din cadrul Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate să intre sub incidenț a Directivei privind Evaluarea Impactului de Mediu (Directiva 2011/92/UE care înlocuieș te Directiva 85/337/CEE). Orice modificare sau investitie noua se realizeaza in baza autorizatiei de constructie care se emite in baza actului de reglementare dpdv al protectiei mediului. Oricum, nu putem exclude o astfel de posibilitate în acest moment ș i vor trebui efectuate studii individuale la faț a locului pentru fiecare unitate ce va fi reabilitată. Procedurile prin care se va determina dacă este nevoie de o evaluare a impactului de mediu sunt descrise în capitolul 4. Unitatea de Management a Proiectului (UMP) va informa Banca Mondială dacă vreunul dintre proiectele de reabilitare din cadrul Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate cade sub incidenț a Directivei EIM. Sunt de asemenea explicate procedurile ce trebuie urmate pentru a obț ine avizele de construcț ie necesare ș i avizele de mediu. Aș a cum se explică în capitolul 5, UMP va răspunde pentru familiarizarea tuturor firmelor contractante cu prevederile prezentului PMM ș i pentru conformitatea tuturor contractelor cu prevederile relevante din PMM. Sunt discutate de asemenea rolurile ș i responsabilităț ile autorităț ilor de stat cu competenț e pe probleme de mediu. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 2 sistemului de sănătate Cuprins 1 Introducere .............................................................................................................. 5 1.1 Conț inutul prezentului PMM ........................................................................ 5 1.2 Date generale ................................................................................................... 5 1.3 Principalele componente ale investiț iei ......................................................... 7 1.4 Implementarea proiectului............................................................................... 7 1.5 Pregătirea ș i scopul PMM.............................................................................. 8 2 Legislaţie ................................................................................................................ 9 2.1 Prezentare generală a legislaţiei UE ................................................................ 9 2.2 Corelare între legislaţia UE şi legislaţia românească .................................... 17 2.3 Perioade de tranziţie ...................................................................................... 21 2.4 Alte acte normative relevante din legislaţia românească .............................. 22 3 Aspecte de mediu şi impacte asupra mediului...................................................... 26 3.1 Introducere .................................................................................................... 26 3.2 Faza de construcţie ........................................................................................ 26 3.3 Faza operaţională........................................................................................... 34 4 Proceduri ............................................................................................................... 36 4.1 Introducere .................................................................................................... 36 4.2 Faza de construcţie ............................................................................................. 36 4.3 Faza de funcţionare ............................................................................................ 38 5 Monitorizarea........................................................................................................ 39 6 Concluzii............................................................................................................... 41 Anexa 1 Linii directoare privind mediul ...................................................................... 42 Anexa 2 Recomandări cu privire la protecţia împotriva radiaţiilor ............................. 55 Anexa 3 Listă de verificare pentru mici lucrări de reparaţii şi remediere .................. 66 Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 3 sistemului de sănătate Abrevieri CAL Control automat al luminozităț ii AC Autoritatea competentă CFC Clorofluorocarburi EM Evaluare de mediu EEE Echipament electronic ș i electric EIM Evaluare a Impactului de Mediu DIM Declaraț ie de Impact de Mediu VLE Valoare limită a emisiilor PMM Plan de management al mediului HG Hotărâre de guvern OUG Ordonanț ă de urgenț ă a guvernului OG Ordonanț ă guvernamentală ISO Organizaț ia Internaț ională pentru Standardizare HCFC Hidroclorofluorocarburi ETM Evaluare a tehnologiei medicale APM Agenț ie locală pentru protectia mediului ITL Îngrijire pe termen lung M&E Monitorizare ș i Evaluare MMSC Ministerul Mediului ș i Schimbărilor Climatice OM Ordin al ministrului MS Ministerul Sănătăț ii ANMDM Agenț ia Naț ională a Medicamentului ș i Dispozitivelor Medicale BNT Boli netransmisibile CNCAN Comisia Naț ională pentru Controlul Activităț ilor Nucleare ODS Ozone-Depleting Substances (substanț e care distrug stratul de ozon) PCB/PCT bifenili policloruraț i ș i terfenili policloruraț i UMP Unitatea de Management al Proiectului CC Controlul calităț ii PMC Program de management al calităț ii ASR Autorizaț ie de securitate radiologică NSR Norme de securitate radiologică SDC Swiss Agency for Development and Cooperation (Agenț ia Elveț iană pentru Dezvoltare ș i Cooperare) CRT Comitetul de verificare tehnică STAM Staț ie de tratare a apelor menajere COV Compus organic volatil BM Banca Mondială DEEE Deș euri de echipamente electrice ș i electronice Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 4 sistemului de sănătate 1 Introducere 1.1 Conț inutul prezentului PMM Ca plan general de management, prezentul PMM stabileș te:  descrierea proiectului (capitolele 1.1 ș i 1.2)  structura organizaț ională relevantă proiectului (capitolul 1.3)  legislaț ia de mediu europeană ș i românească ș i standardele ce trebuie urmate (capitolul 2)  lista cu tipurile de impact de mediu generate de proiect în etapele de demolare, construcț ie ș i funcț ionare (capitolul 3);acestea sunt stabilite în urma evaluarii impactului asupra mediului   procedurile de mediu ce trebuie respectate la fiecare unitate medicală reabilitată (capitolul 4)  persoanele care răspund de punerea în practică a PMM, precum ș i resursele pe care acestea le au la dispoziț ie (capitolul 5) ș i  procesele de verificare implementate pentru a asigura conformitatea acț iunilor tuturor persoanelor implicate cu PMM (capitolul 5)  concluzii (capitolul 6)  Recomandări privind protecț ia mediului în România (Anexa 1)  Recomandări privind protecț ia împotriva radiaț iilor în România (Anex 2)  Listă de verificare pentru mici lucrări de reparare ș i remediere a clădirilor (Anexa 3) 1.2 Date generale Prezentul proiect, Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate, vizează întărirea prevenț iei ș i promovarea sănătăț ii, furnizarea mai eficientă a serviciilor medicale, dezvoltarea serviciilor secundare specializate în ambulatoriu ș i promovarea unor trasee clinice pentru bolile netransmisibile cele mai frecvente (BNT). Pentru a atinge aceste obiective într-un interval de ș ase ani, proiectul se concentrează pe trei mari zone de intervenț ie: (a) eficientizarea reț elei de unităț i sanitare; (b) întărirea prevenț iei, promovarea sănătăț ii ș i a asistenț ei medicale primare; ș i (c) îmbunătăț irea gestiunii ș i administrării întregului sector al sănătăț ii. Proiectul va fi finanț at de Banca Mondială ș i va fi gestionat la nivel central de o Unitate de Management al Proiectului (UMP), din cadrul Ministerului Sănătăț ii. Proiectul va avea o prioritizare a lucrarilor prevazute, acestea incepand cu unitatile medicale care detin autorizatie de functionare. Cele patru componente ale proiectului sunt următoarele: 1. Eficientizarea reț elei spitaliceș ti 2. Servicii secundare în ambulatoriu ș i întărirea serviciilor medicale primare 3. Îmbunătăț irea guvernanț ei ș i administrării sectorului sanitar 4. Managementul proiectului, monitorizare ș i evaluare Prima componentă a proiectului, Eficientizarea reț elei spitaliceș ti are ca scop eficientizarea reț elei de furnizare a serviciilor medicale prin întărirea sistemelor ș i serviciilor adiacente unităț ilor spitaliceș ti, cum ar fi serviciile de diagnosticare, prin: a) redefinirea rolului spitalelor Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 5 sistemului de sănătate în cadrul sistemului de servicii medicale, (b) fuziunea serviciilor ș i reducerea numărului de spitale cu unică specializare, (c) îmbunătăț irea calităț ii serviciilor medicale în spitalele care funcț ionează în sistem de pavilioane, prin comasarea lor într-o singură clădire, cu platforme de diagnosticare ș i de intervenț ie ș i (d) concentrarea resurselor disponibile la nivel regional ș i județ ean. Această subcomponentă va include lucrări de construcț ie (pentru diversele facilităț i din locaț iile curente), echipament medical ș i alte tipuri de echipament, asistenț ă tehnică ș i formare. Lucrările de construcț ie vor include (a) reabilitarea unităț ilor de terapie intensivă, (b) reabilitarea sălilor de operaț ie, (c) reabilitarea departamentelor de primiri urgenț e, (d) îmbunătăț irea Serviciilor de Diagnosticare prin Imagistică Medicală, (e) înființ area a patru noi unităț i pentru arș i (de aproximativ 6 paturi în fiecare spital regional) ș i (f) dezvoltarea unor unităț i de radioterapie regionale. A doua componentă, Întărirea serviciilor medicale în ambulatoriu, vizează susț inerea serviciilor secundare în ambulatoriu ș i serviciile medicale primare prin două sub-componente: Sub-componenta 1: Implementarea serviciilor medicale specializare secundare în ambulatoriu are în vedere crearea condiț iilor de dezvoltare a serviciilor specializate secundare (volum crescut-cost scăzut-calitate mai bună) ș i reducerea ratei de internare în spital a pacienț ilor care pot fi trataț i în ambulatoriu, susț inând: (i) stabilirea unor centre agregate de diagnosticare ș i tratament ambulatoriu care să includă (a) îmbunătăț irea diagnosticării prin Servicii de Imagistică Medicală, (b) implementarea spitalizării de zi ș i a procedurilor/operaț iilor chirurgicale în ambulatoriu, (c) ș i centre de screening pentru cancer; (ii) implementarea unor unităț i mobile de screening pentru cancer pentru ca programul de screening să poată acoperi ș i zonele greu accesibile; ș i îmbunătăț irea laboratoarelor regionale de analize patologice ș i citologice. Sub-componenta 2: Întărirea serviciilor medicale primare la nivelul comunităț ilor, mai ales în rândul „populaț iei prioritare”, inclusiv a categoriilor cu venituri mici; minorităț ile (de exemplu populaț ia romă); persoanele în vârstă; ș i persoanele cu nevoi speciale de îngrijire medicală, cum ar fi persoanele cu dizabilităț i, persoanele care au nevoie de îngrijire permanentă în fazele terminale ale bolilor sau persoanele care trăiesc în oraș e sau în mediul rural. Această componentă ar duce mai departe dezvoltarea centrelor multifuncț ionale rurale implementate cu sprijinul Agenț iei Elveț iene pentru dezvoltare ș i cooperare (Swiss Agency for Development and Cooperation,SDC) ș i ar îngloba diversele tipuri de îngrijire medicală pe termen lung, în prezent parte a serviciilor obiș nuite spitaliceș ti: (i) Centre de Îngrijire Comunitare ș i Îngrijire diferenț iată pe termen lung (ITL): servicii de îngrijire paliative (inclusiv pentru persoane suferinde de afecț iuni neurologice cronice care necesită aparatură de ventilare mecanică, persoane care suferă de alte afecț iuni cronice ș i bolnavi în faza terminală) ș i îngrijire pe termen lung pentru cazurile sociale. A treia componentă, Îmbunătăț irea guvernanț ei ș i administraț iei în sectorul sănătăț ii, are în vedere susț inerea procesului de îmbunătăț ire a guvernanț ei ș i a modului de administrare a acestui sector pentru a elimina hiatusurile dintre politici ș i practică ș i pentru a creș te capacitatea de a orienta ș i a îmbunătăț i calitatea serviciilor medicale. Activităț ile includ (i) Îmbunătăț irea calităț ii serviciilor medicale: actualizarea ghidurilor clinice, implementarea controlului calităț ii; (ii) Întărirea evaluării tehnologiilor medicale (ETM); ș i (iii) Întărirea strategiei de comunicare. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 6 sistemului de sănătate A patra componentă, Managementul de Proiect, Monitorizare ș i Evaluare vizează susț inerea Unităț ii de Implementare a Proiectului în activitatea cotidiană de management de proiect, inclusiv sarcinile fiduciare ale Proiectului, precum ș i Monitorizarea ș i Evaluarea. 1.3 Principalele componente ale investiț iei Principalele componente fizice ale investiț iei din Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate sunt următoarele: a) reabilitarea unităț ilor de terapie intensivă b) reabilitarea sălilor de operaț ii c) reabilitarea departamentelor de urgenț ă d) îmbunătăț irea serviciilor de Diagnosticare prin Imagistică Medicală e) crearea a 4 noi unităț i pentru arș i (aproximativ 6 paturi în fiecare spital regional) f) dezvoltarea unor unităț i de radioterapie la nivel regional g) înființ area unor centre de diagnosticare ș i tratament în ambulatoriu h) centre de comunitare de îngrijire medicală 1.3.1 Categoria de mediu Conform politicilor operaț ionale ale Băncii Mondiale, proiectul se înscrie în categoria B ș i necesită elaborarea unui Plan de Management al Mediului (PMM). Pe lângă planul PMM general al proiectului, care identifică spectrul posibilelor probleme, pentru fiecare sub-proiect (constructie) se vor intocmi PMM specifice si se va obtine (dupa caz) actul administrativ emis de agenț iile pentru protecț ia mediului de la nivel local (județ ean). Impactul imediat asupra mediului generat de activităț ile de investiț ie propuse ar fi limitat ș i poate fi împărț it în impactul din etapa de construcț ie ș i impactul din etapa de funcț ionare. Mai jos sunt enumerate posibilele tipuri de impact asupra mediului rezultate din activităț ile de construcț ie ș i din etapa de funcț ionare a investiț iilor propuse. Ele sunt limitate din punct de vedere al ariei de cuprindere ș i al gravităț ii. Aceste riscuri sunt identificate înaintea punerii în aplicare a proiectului ș i sunt soluț ionate prin aplicarea reglementărilor locale ș i a unor acț iuni directe de combatere a riscurilor, înglobate în procesele de proiectare, planificare ș i supraveghere a lucrărilor de construcț ie ș i derulate pe durata de funcț ionare a unităț ilor. 1.4 Implementarea proiectului Proiectul este gestionat la nivel central de către o Unitate de Management al Proiectului (UMP) din cadrul Ministerului Sănătăț ii (MS), aflată sub coordonarea specială a Ministrului Sănătăț ii. UMP este condusă de un Director de Proiect ș i este compusă din alț i 18 membri:  Coordonatori de componente (x2)  Responsabili cu achiziț iile (x5)  Arhitect (x1)  Experț i responsabili cu Monitorizarea ș i Evaluarea (M&E) (x4), dintre care unul este expert pe probleme de mediu  Coordonator financiar  Experț i financiari (x2) Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 7 sistemului de sănătate  Contabil  Ș ef birou  Ș ofer UMP se subordonează Ministerului Sănătăț ii. UMP are răspunderi specifice care decurg din gestiunea fondurilor complementare împrumutului. Proiectul este coordonat de către un Secretar de Stat. Asistenț a tehnică necesară proiectului este asigurată de Grupurile Tehnice de Lucru, stabilite prin ordin de ministru. Stabilirea competenț elor specializate de mediu în cadrul Unităț ii de Management al Proiectului Specialiș tii în Monitorizare, sprijiniț i de personalul de asistenț ă tehnică, răspund de coordonarea ș i supravegherea măsurilor impuse de către ACPM prin actele administrative emise şi a programelor de monitorizare a impactului activităţii asupra factorilor de mediu. Aceș tia lucrează în strânsă cooperare cu agenț iile locale pentru protecț ia mediului ș i asigură: a) coordonarea cursurilor de formare de mediu pentru personal, proiectanț i ș i firmele contractante locale; b) diseminarea recomandărilor existente privind gestiunea mediului ș i dezvoltarea recomandărilor pentru problemele care nu sunt acoperite de reglementările existente, în acord cu standardele UE cu privire la măsurile de implementare, evaluare ș i reducere a riscurilor; c) includerea referinț elor la liniile ș i standardele adecvate în contractele de construcț ie ș i de furnizare a echipamentelor; ș i d) efectuarea unor inspecț ii periodice la faț a locului în vederea aprobării planurilor ș i monitorizarea conformităț ii. 1.5 Pregătirea ș i scopul PMM Scopul prezentului Plan de Management al Mediului (PMM) este acela de a descrie de manieră generică organizarea sistemului general de management prin care se vor gestiona activităț ile de reabilitare a unităț ilor medicale cuprinse în Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate, respectiv unităţile de primiri urgenţe, secţiile de anestezie şi terapie intensivă, blocurile operatorii, ambulatoriile de specialitate, unităț i de îngrijire medicală primară din mediul rural. Scopul prezentului PMM este acela de a stabili standardele de mediu ș i procedurile ce trebuie urmate, acolo unde ele sunt relevante, ș i care trebuie aplicate de o manieră transparentă ș i consecventă în fiecare dintre unităț ile sanitare ce vor fi reabilitate în cadrul proiectului. Planul PMM a fost gândit pentru a identifica încă de la început efectele semnificative ale acestuia asupra mediului, precum şi efectele adverse neprevăzute, precum şi de a întreprinde acţiunile de remediere corespunzătoare Acolo unde s-a adoptat legislaț ia, dar aceasta nu se aplică încă, deoarece Comisia Europeană a aprobat o perioadă de tranziț ie, de exemplu, PMM stabileș te schemele care trebuie urmate pe durata unor astfel de perioade intermediare. Prezentul document a fost redactat într-o primă variantă de personalul unităț ii centrale UMP, după consultarea cu alte instituț ii ș i ministere. Documentul a fost supus dezbaterii publice si transmis pentru analiza la CNCAN si Ministerul Mediului si Schimbarii Climatice (MMSC) si a fost revizuit prin incorporarea modificarilor si comentarilor transmise de catre MMSC. Prezentul document in varianta finală a fost agreat de catre MMSC. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 8 sistemului de sănătate 2 Legislaţie 2.1 Prezentare generală a legislaţiei UE Unele directive şi regulamente sunt importante în implementarea PMM. Acestea sunt enumerate în caseta de mai jos: Directive europene de mediu relevante  Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului  Directiva 2008/98/CE privind deşeurile  Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, cu modificările ulterioare  Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri, modificată prin Regulamentul (CE) 1882/2003  Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) care înlocuieşte Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor  Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi a terfenililor policloruraţi (PCB/TPC) modificată prin Regulamentul (CE) 596/2009  Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, astfel cum a fost modificată  Directiva 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) care înlocuieşte Directiva 2002/96/CE  Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman,  Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii  Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane , modificată prin Directiva 98/15/CE  Regulamentul (CE) Nr 1005/2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon  Directiva 2004/42/CE privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili cauzate de utilizarea de solvenţi organici în anumite vopsele şi lacuri şi în produsele de refinisare a vehiculelor şi de modificare a Directivei 1999/13/CE  Directiva 2009/148/CE privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă; precum şi Directiva 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cu azbest, astfel cum a fost modificată  Directiva 96/29/Euratom de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei împotriva pericolelor prezentate de radiaţiile ionizante  Directiva 97/43/Euratom privind protecţia sănătăţii persoanelor împotriva pericolelor pe care le prezintă radiaţiile ionizante rezultate din expunerea în scopuri medicale  Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor  Directiva 92/42/CEE privind cerinţele de randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă, astfel cum a fost modificată  Regulamentul (UE) Nr 305/2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului  Directiva 2001/95/CE privind siguranţa generală a produselor, astfel cum a fost modificată  Directiva 2011/65/UE privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculo ase în echipamente electrice şi electronice Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 9 sistemului de sănătate Directivele sunt rezumate mai jos şi grupate în şase sectoare de mediu. 2.1.1 Evaluarea impactului asupra mediului Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, 1 impune tuturor proiectelor care ar putea avea efecte semnificative asupra mediului, în temeiul, între altele, al naturii, al dimensiunii şi al localizării lor, să facă obiectul unei evaluări a impactului de mediu (EIM) înaintea acordării aprobării de dezvoltare. Anexa I la directivă enumără toate proiectele pentru care EIM va fi întotdeauna necesară. Prin comparaţie, anexa II enumără proiectele pentru care EIM poate fi impusă. La determinarea necesităţii unei EIM în cazul proiectelor din anexa II autorităţile competente vor lua în considerare criteriile stabilite în anexa III. În cazul în care se impune o EIM, se vor identifica, descrie şi evalua efectele directe şi indirecte ale proiectului asupra populatiei, florei şi faunei; asupra solului, apei, aerului, climei şi peisajului; asupra bunurilor materiale şi patrimoniului cultual. De asemenea, se vor evalua şi interacţiunile între aceşti factori. Iniţiatorii proiectelor vor transmite autorităţii competente o notificare conform Anexei nr.1 din OMnr. 135/2010 care va cuprinde toate acele informatii relevante pentru proiectul in cauza (nu toate proiectele vor intra pe procedura completă de evaluare a impactului asupra mediului; Pentru cele care necesita o EIM notificarea va cuprinde:  O descriere a proiectului;  Un plan al principalelor alternative studiate de iniţiatorul proiectului şi o expunere a principalelor motive care stau la baza alegerii sale, ţinând seama de efectele asupra mediului;  O descriere a aspectelor de mediu care ar putea fi semnificativ afectate de proiectul propus care să cuprindă cu precădere efectele asupra populatiei, faunei, florei, solului, apei, aerului, climei, bunurilor materiale, inclusiv asupra patrimoniului arhitectonic şi arheologic, precum şi interacţiunile între aceşti factori;  O descriere a efectelor potenţial semnificative asupra mediului a proiectului propus;  Descrierea de către iniţiatorul proiectului a metodelor de estimare folosite pentru evaluarea efectelor asupra mediului;  O descriere a măsurilor preconizate pentru a evita, a reduce şi, dacă se poate, a remedia efectele negative semnificative;  Un rezumat nontehnic al informaţiilor menţionate mai sus;  Prezentarea oricăror dificultăţi (deficienţe tehnice sau lipsa cunoştinţelor profesionale) întâmpinate de către iniţiatorul proiectului la sintetizarea informaţiilor necesare. Directiva impune acordarea posibilităţii autorităţilor de mediu de a face observaţii asupra declaraţiei de mediu înaintea luării unei decizii. Autoritatea competentă va lua în considerare asemenea observaţii înainte de a lua o decizie cu privire la acordarea aprobării de dezvoltare. 1 Directiva 2011/92/UE înlocuieşte Directiva 85/337/CEE (modificată prin Directiva 97/11/CE şi Directiva 2003/35/CE). Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 10 sistemului de sănătate Declaraţia de mediu, decizia care cuprinde motivele şi condiţiile, precum şi o descriere, acolo unde este cazul, a principalelor măsuri pentru evitarea, reducerea şi, dacă se poate, pentru remedierea efectelor negative semnificative, vor fi puse la dispoziţia publicului. 2.1.2 Deşeurile Directiva cadru a UE privind deşeurile, anume Directiva 2008/98/CE care stabileşte cerinţe de bază, înlocuieşte Directiva 75/442/CEE privind deşeurile şi Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase. Aceasta stabileşte o ierarhie a deşeurilor care se aplică în calitate de ordine a priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor: (a) prevenirea; (b) pregătirea pentru reutilizare; (c) reciclarea; (d) alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică; şi (e) eliminarea. Cea mai importantă cerinţă a directivei este valorificarea sau eliminarea deşeurilor fără a pune în pericol sănătatea populatiei sau mediul. Se interzic categoric aruncarea sau gestionarea necontrolată a deşeurilor. Statele membre vor stabili o reţea integrată şi corespunzătoare de unităţi de eliminare şi vor elimina deşeurile la cea mai apropiată asemenea unitate. În acest sens, autorităţile competente vor elabora şi vor face publice planuri de gestionare a deşeurilor. Unităţile care efectuează operaţiuni de valorificare şi/sau eliminare trebuie să obţină o autorizaţie din partea autorităţii competente. Asemenea unităţi trebuie să ţină evidenţa necesară şi vor fi supuse inspecţiei autorităţilor competente. Deţinătorii de deşeuri vor încredinţa tratarea deşeurilor unor colectori de deşeuri autorizati sau unei societati care efectuează operaţiuni de valorificare sau eliminare . Se interzice amestecarea deşeurilor periculoase cu cele nepericuloase sau alte categorii de deşeuri. În cazul în care deşeurile periculoase sunt deja amestecate cu alte categorii de deşeuri, substanţe sau materiale, separarea devine obligatorie atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic şi viabil din punct de vedere economic. Unităţile sau întreprinderile care produc, colectează, trateaza, valorifica, elimina sau transportă deşeuri periculoase trebuie să ţină evidenţa corespunzătoare. În timpul colectării, transportării sau stocării temporare, deşeurile periculoase vor fi împachetate şi etichetate corespunzător. În plus, se vor elabora şi se vor face publice planuri de gestionare a deşeurile periculoase. În UE există şi legislaţie pentru anumite fluxuri de deşeuri, dintre care trei sunt importante în cadrul Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate. Directiva 96/59/CE, modificată prin Regulamentul (CE) Nr. 596/2009, reglementează eliminarea controlată a bifenililor policloruraţi şi a terfenililor policloruraţi (PCB/TPC), decontaminarea sau eliminarea echipamentelor conţinând PCB/TPC-uri şi/sau eliminarea PCB/TPC-urilor uzate în vederea eliminări lor complete. Se vor lua măsurile necesare în vederea eliminării cât mai rapide a PCB/TPC-urilor uzate precum şi a decontaminării sau eliminării echipamentelor conţinând PCB/TPC-uri. Se vor inventaria echipamentele cu volume PCB/TPC de peste 5 dm3. Toate întreprinderile implicate în decontaminarea şi/sau eliminarea PCB-urilor sau a echipamentelor conţinând PCB-uri trebuie să obţină o licenţă/autorizaţie de gestionare a Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 11 sistemului de sănătate deşeurilor. Toate PCB-urile uzate, precum şi echipamentele conţinând PCB-uri supuse inventarierii vor fi transferate cât mai repede posibil către întreprinderile autorizate şi se iau toate măsurile de precauţie necesare pentru evitarea riscului de incendiu. Se interzice umplerea transformatorilor cu uleiuri cu continut de PCB-uri, precum şi separarea PCB-urilor de alte substanţe în vederea reutilizării PCB-urilor. Directiva stabileşte condiţiile în care transformatorii conţinând mai mult de 0,05% în greutate in PCB-uri vor fi decontaminaţi. Directiva 94/62/CE, astfel cum a fost modificată, privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje stabileşte măsurile destinate, ca prioritate, prevenirii producerii deşeurilor de ambalaje şi, ca principii fundamentale suplimentare, reutilizării ambalajelor, reciclării şi altor forme de recuperare a deşeurilor de ambalaje. Aceste măsuri cuprind standarde minime pentru materialele de ambalaj şi obiective pentru reciclarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje. Statele membre vor stabili sisteme pentru returnarea şi/sau colectarea ambalajului uzat şi reutilizarea sau recuperarea ambalajului/deşeurilor de ambalaje colectate în vederea atingerii obiectivelor specificate. Directiva 2002/96/CE, astfel cum a fost modificată, privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) se aplică în cazul tuturor echipamentelor electrice şi electronice enumerate în anexa IA la directivă, cuprinzând, printre altele, aparate de uz casnic de mari dimensiuni, aparate de uz casnic de mici dimensiuni, echipamente informatice şi de telecomunicaţii, dispozitive medicale, precum şi instrumente de supraveghere şi control. Directiva impune luarea de măsuri corespunzătoare pentru a reduce la minimum eliminarea DEEE ca deşeuri orăşeneşti nesortate şi pentru a atinge un nivel înalt de colectare selectivă a DEEE. Toate DEEE colectate vor fi transportate la unităţile de tratare autorizate, iar colectarea şi transportul vor fi efectuate astfel încât să permită atingerea unui grad maxim de refolosire şi reciclare a componentelor sau aparatelor întregi care pot fi reutilizate sau reciclate. Producătorii sau terţii care acţionează în numele lor vor institui sisteme pentru tratarea DEEE folosind cele mai bune tehnici existente de tratare, recuperare şi reciclare. Unităţile spitaliceşti, UPU-rile, sectiile ATI, Blocurile operatorii se confruntă din când în când cu eliminarea de DEEE şi trebuie să asigure colectarea şi tratarea acestora atunci când există servicii de colectare şi tratare. Directiva 2002/96/CE este abrogată de Directiva 2012/19/UE, cu începere din 15.02.2014. Ultima posibilitate în cadrul ierarhiei deşeurilor este eliminarea în siguranţă a deşeurilor. UE reglementează două metode principale de eliminare a deşeurilor, depozitarea şi incinerarea. Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri instituie cerinţe tehnice şi de exploatare stricte pentru a preveni sau a reduce efectele negative asupra mediului. Depozitele de deşeuri se vor încadra în una din următoarele trei clase: pentru deşeuri periculoase, pentru deşeuri nepericuloase, pentru deşeuri inerte. Numai deşeurile supuse tratării, altele decât deşeurile inerte, pot fi evacuate în depozitele de deşeuri. Numai deşeurile periculoase care îndeplinesc criteriile stabilite în conformitate cu anexa II sunt acceptate la un depozit pentru deşeuri periculoase. Depozitele pentru deşeurile nepericuloase pot fi utilizate pentru deşeurile municipale, deşeurile nepericuloase de orice altă origine care îndeplinesc criteriile de acceptare corespunzătoare stabilite în conformitate cu anexa II, precum şi pentru deorşeurile periculoase stabile, nereactive, dar numai in baza unui buletin de analiza care sa ateste ca este deseu nepericulos, exceptand de la aceasta cerinta deseurile municipale. Depozitele de deşeuri pentru deşeurile inerte sunt utilizate numai pentru deşeurile inerte. Unele tipuri de deşeuri nu sunt acceptate în depozitele de deşeuri, ca de exemplu: Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 12 sistemului de sănătate  Deşeuri lichide  Deşeuri care, în condiţiile depozitului de deşeuri, sunt explosive, corozive, oxidante, puternic inflamabile sau inflamabile  Deşeurile provenind din spitale sau alte medii clinice, medicale sau veterinare, care sunt infecţioase sau neidentificate, sau substanţe chimice noi provenind din activităţile de cercetare şi dezvoltare sau activităţi didactice  Anvelope, cu anumite excepţii  Orice alt tip de deşeuri care nu îndeplinesc criteriile de acceptare conform prevederilor Deciziei 2003/33/CE. Depozitul de deşeuri trebuie să deţină o autorizaţie care să includă condiţiile de funcţionare a depozitului, inclusiv cerinţe de monitorizare post-închidere. Sunt stabilite proceduri de acceptare a deşeurilor precum şi proceduri de control şi monitorizare. Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor impune de asemenea unele condiţii de exploatare şi cerinţe tehnice stricte pentru instalaţiile de incinerare şi coincinerare a deşeurilor. Toate instalaţiile de incinerare şi coincinerare trebuie să fi autorizate de autoritatea competentă pentru protectia mediului. Directiva stabileşte valori limită de emisie (VLE-uri) pentru emisiile in atmosfera şi evacuările în mediul acvatic.. Deşeurile din activităţi medicale cu riscuri de infectare trebuie introduse direct în cuptor, fără a fi amestecate în prealabil cu alte categorii de deşeuri, şi fără a fi manipulate în mod direct. Directiva 2000/76/CE este abrogată de Directiva 2010/75/UE, cu începere de la 7.01.2014. 2.1.3 Apa Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman (apă potabilă) are ca obiectiv protejarea sanatatii populatiei impotriva efectele adverse ale contaminarii apei destinate consumului uman prin asigurarea unei ape curate ș i sanogene. Ca regulă generală, directiva impune în cazul apei potabile îndeplinirea unor standarde chimice şi microbiologice Calitatea apei potabile trebuie monitorizată cu regularitate. Atunci când apa potabilă constituie un potenţial pericol pentru sănătatea populatiei, furnizarea acestei ape trebuie să fie interzisă sau utilizarea acesteia să fie limitată. În asemenea cazuri, consumatorii trebuie informaţi şi consiliaţi corespunzător. Posibilele deficienţe în sistemul de distribuţie al apei potabilă pot determina neîndeplinrea cerinţelor directivei Statele membre sunt responsabile pentru calitatea apei potabile distribuite populaț iei (inclusivîn spitale),indiferent de motivele care stau la baza nerespectării cerinţelor de calitate. Directiva 91/271/CEE, , modificată prin Directiva 98/15/CE privind epurarea apelor uzate urbane (UWWT) priveşte colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane , precum şi epurarea şi evacuarea apelor uzate biodegradabile provenite din anumite sectoare industriale(în special industria agro- alimentară). Scopul acesteia este de a proteja mediul împotriva deteriorării datorate evacuărilor apelor uzate menţionate. Staţiile de epurare a apelor uzate trebuie concepute, construite, exploatate şi întreţinute astfel încât să aibă un randament suficient în toate condiţiile climatice normale ale zona în care sunt amplasate. Punctele de evacuare a apelor uzate epurate trebuie alese pe cât posibil astfel incat sa reduca la maximum efectul acestora asupra apelor receptoare. Directiva impune un calendar în baza căruia aglomerările umane de diferite mărimi să se conformeze cerinţelor de epurare stabilite în prezenta directivă. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 13 sistemului de sănătate Evacuarea tuturor apelor uzate urbane epurate , cat ș i evacuarea tuturor apelor uzate industriale în retelele de canalizare ș i în statiile de epurare trebuie să fie supusă unor reglementari şi/sau autorizări prealabile. Apele uzate epurate se pot recircula, acolo unde este cazul, dacă acest lucru se dovedeşte adecvat din punct de vedere tehnic si al mediului. 2.1.4 Aerul Directiva 1999/13/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2004/42/CE, reglementează emisiile de compuşi organici volatili (COV) cauzate de utilizarea de solvenţi organici în anumite vopsele şi lacuri şi în produsele de refinisare a vehiculelor. Directiva se aplică produselor enumerate în anexa I. Aceste produse pot fi comercializate pe teritoriul Comunităţii numai atunci când conţinutul lor de COV nu depăşeşte valorile limită stabilite în baza anexei II la directivă. Produsele care intră în domeniul de aplicare a directivei şi care sunt dovedite a fi fost produse înainte de datele menţionate în anexa II dar care nu îndeplinesc valorile limită pot fi introduse pe piaţă pentru o perioadă de un an de la data intrării în vigoare a cerinţei care se aplică respectivului produs. Obiectul Regulamentului (CE) Nr. 1005/2009 este de a stabili normele cu privire la producerea, importul, exportul, introducerea pe piaţă, utilizarea, recuperarea, reciclarea, regenerarea şi distrugerea substanţelor care diminuează stratul de ozon (ODS, enumerate în anexa I), cu privire la raportarea de informaţii referitoare la aceste substanţe şi cu privire la importul, exportul, introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor şi echipamentelor care conţin sau depind de asemenea substanţe. Regulamentul prevede recuperarea în scopul distrugerii, reciclării sau regenerării ODS din echipamentele frigorifice, de aer condiţionat sau pompe de căldură care conţin solvenţi sau sisteme de protecţie împotriva incendiilor sau de stingere a incendiilor în timpul operaţiunilor de întreţinere sau service al echipamentelor sau înainte de demontarea sau eliminarea echipamentelor. Substanţele şi produsele controlate care conţin asemenea substanţe vor fi distruse numai prin aplicarea tehnologiilor aprobate enumerate în anexa VII la regulament sau, în cazul substanţelor controlate neincluse în anexă, prin aplicarea tehnologiilor de distrugere cele mai acceptabile din punct de vedere al mediului care nu generează costuri excesive, cu condiţia ca utilizarea acestor tehnologii să se conformeze legislaţiei comunitare şi naţionale privind deşeurile, precum şi cu condiţia îndeplinirii unor cerinţe suplimentare în baza legislaţiei respective. Regulamentul stabileşte norme pentru depozitarea temporară şi distrugerea ODS, interzicând exportul de echipamente conţinând ODS. Directiva 2009/148/CE are drept scop protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor care decurg sau pot decurge ca urmare a expunerii la azbest la locul de muncă. Pentru orice activitate care poate să prezinte un risc de expunere la praf provenit din azbest sau din materiale care conţin azbest, acest risc trebuie evaluat într-un mod care să permită determinarea naturii şi a gradului de expunere a lucrătorilor la praful provenit din azbest sau din materiale care conţin azbest. Există unele excepţii (expunerea lucrătorului este sporadică şi de mică intensitate atunci când munca implică activităţi de întreţinere de scurtă durată şi discontinue în care se manipulează numai materiale nefriabile; îndepărtarea fără deteriorare a unor materiale nedegradate în care fibrele de azbest sunt legate strâns într-o matrice; încapsularea sau acoperirea cu înveliş protector a unor materiale care conţin azbest şi care se află în stare bună; monitorizarea şi controlul aerului, precum şi prelevarea de probe pentru a determina dacă un anumit material conţine azbest), iar în asemenea situaţii trebuie instituit un sistem de avertizare a personalului. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 14 sistemului de sănătate Directiva stabileşte concentraţia maximă de azbest în aer la care lucrătorii pot fi expuşi. Expunerea lucrătorilor la praful provenit din azbest sau din materiale care conţin azbest la locul de muncă trebuie redusă la maximum, în orice caz sub valoarea limită stabilită. Deşeurile care conţin azbest trebuie adunate în ambalaje etanşe adecvate; astfel de deşeuri sunt tratate ulterior în conformitate cu Directiva privind deşeurile periculoase. Directiva 87/217/CEE, astfel cum a fost ulterior modificată, impune măsuri pentru prevenirea şi reducerea poluării mediului cu azbest. Demolarea construcţiilor, structurilor şi instalaţiilor care conţin azbest şi îndepărtarea din acestea a azbestului sau a materialelor ce conţin azbest implicând înlăturarea fibrelor sau prafului de azbest trebuie efectuată aplicând toate măsurile necesare evitării poluării mediului. În plus, se vor lua măsurile necesare pentru a asigura că:  în cursul transportului şi depozitării deşeurilor care conţin fibre sau praf de azbest, astfel de fibre sau prafuri nu sunt evacuate în aer şi nici lichidele care conţin fibre de azbest nu se scurg în mediul înconjurător;  dacă deşeurile care conţin fibre sau praf de azbest sunt în depozite autorizate în acest sens, aceste deşeuri sunt astfel tratate, ambalate sau acoperite, în funcţie de condiţiile locale, încât se previne eliberarea particulelor de azbest în mediu. 2.1.5 Protecţia împotriva radiaţiilor Directiva 96/29/Euratom conţine dispoziţii care privesc normele de securitate de bază privind protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei împotriva pericolelor prezentate de radiaţiile ionizante. Directiva se aplică tuturor practicilor care prezintă risc de radiaţii ionizante din surse de radiaţii naturale sau artificiale în cazurile în care radionuclizii naturali sunt prelucraţi sau au fost prelucraţi pentru exploatarea proprietăţilor lor radioactive, fisionabile sau fertile. Toate aceste practici vor fi raportate, cu excepţia unor cazuri menţionate în directivă. Autorizarea prealabilă este necesară în cazul unor anumite practici care prezintă risc de radiaţii ionizante, printre care administrarea deliberată a substanţelor radioactive unor persoane, precum şi expunerea persoanelor în cadrul tratamentului medical şi folosirea acceleratorilor, cu excepţia microscoapelor electronice. Eliminarea, reciclarea sau refolosirea substanţelor radioactive sau materialelor cu conţinut de substanţe radioactive rezultate din orice practică supusă raportării sau autorizării obligatorii se supun autorizării prealabile, cu excepţia cazurilor în care se respectă nivelurile de exceptare stabilite de autorităţile naţionale competente. Directiva 97/43/Euratom stabileşte principii generale privind protecţia sănătăţii persoanelor împotriva pericolelor pe care le prezintă radiaţiile ionizante rezultate din expunerea în scopuri medicale, ca urmare a unor programe de diagnostic sau terapie. Expunerea medicală se justifică anticipat. Toate dozele datorate expunerii radiologice în scopuri medicale se menţin la nivele cât mai scăzute posibil pentru a obţine informaţiile de diagnostic necesare. Se stabilesc protocoale scrise pentru fiecare tip de practici radiologice standard şi pentru fiecare echipament. Practicienii au o formare teoretică şi practică adecvată. Se vor lua măsuri pentru evitarea proliferării inutile a echipamentelor radiologice. Întregul echipament radiologic utilizat este menţinut sub control strict privind radioprotecţia, iar un inventar actualizat al echipamentului radiologic pentru fiecare instalaţie radiologică va fi disponibil pentru autorităţile competente. Se vor lua toate măsurile Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 15 sistemului de sănătate necesare pentru reducerea probabilităţii şi amplorii iradierii accidentale sau neintenţionate a pacienţilor din cauza dozelor utilizate în practicile radiologice. 2.1.6 Eficienţa energetică şi siguranţa produselor Obiectul Directivei 2010/31/UE, o reformare a Directivei 2002/91/CE, este promovarea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor. Statele membre instituie cerinţe minime pentru performanţa energetică a clădirilor în baza metodologiei stabilite în cadrul directivei. Clădirile noi trebuie să îndeplinească aceste standarde minime. Atunci când clădirile existente sunt supuse unor renovări majore, performanţa energetică a clădirii sau a părţii clădirii care a făcut obiectul renovării este îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele minime de performanţă energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic. Certificatele de performanţă energetică ar trebui eliberate pentru clădirile care sunt construite, vândute sau închiriate. Directiva stabileşte de asemenea cerinţe pentru inspecţia periodică a cazanelor şi a sistemelor centrale de climatizare ale clădirilor. Directiva 2010/31/UE este o măsură de urmărire a Directivei 89/106/CEE, astfel cum a fost modificată, privind produsele pentru construcţii, precum şi a Directivei 92/42/CEE, astfel cum a fost modificată, privind cerinţele de randament pentru cazanele noi de apă caldă . Produsele pentru construcţii pot fi introduse pe piaţă doar dacă sunt adecvate utilizării dorite. În această privinţă, ele trebuie să aibă asemenea caracteristici încât lucrările în care trebuie încorporate îndeplinesc cerinţe esenţiale referitoare la rezistenţă mecanică şi stabilitate; siguranţă în caz de incendiu; igienă, sănătate şi protecţia mediului; siguranţă în utilizare; protecţie faţă de zgomote; economie de energie şi izolare termică. Directiva 92/42/CEE stabileşte cerinţele esenţiale care trebuie îndeplinite de către cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă. Directiva 2001/95/CE privind siguranţa generală a produselor se aplică în măsura în care nu există dispoziţii specifice cu acelaşi obiectiv în legislaţia comunitară care reglementează siguranţa produselor respective. Directiva impune o cerinţă generală privind siguranţa oricărui produs introdus pe piaţă pentru consumatori sau care ar putea fi utilizat de consumatori. Un produs este considerat sigur în măsura în care acesta se conformează unei anumite legislaţii comunitare. În absenţa unei asemenea legislaţii, produsul se va conforma legislaţiei naţionale sau standardelor naţionale voluntare de transpunere a standardelor europene. În absenţa acestora, directiva stabileşte mecanismele prin care se poate determina conformitatea la cerinţele de siguranţă a produsului, inclusiv conformitatea la codurile de bune practici. Directiva 2011/65/UE privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamente electrice şi electronice, are un obiect similar celui al Directivei 2012/19/UE privind DEEE, deoarece se aplică tuturor EEE enumerate în anexa I la respectiva Directivă. Statele membre se asigură că EEE introduse pe piaţă, inclusiv cablurile şi piesele de schimb pentru repararea sau reutilizarea acestora ori pentru îmbunătăţirea funcţiilor sau mărirea capacităţii acestora, nu conţin substanţele enumerate în anexa II la directivă: plumb, mercur, cadmiu, crom hexavalent, bifenil-polibromuraţi (PBB) şi eteri de difenil polibromuraţi (PBDE). Dispoziţiile se aplică dispozitivelor medicale şi instrumentelor de monitorizare şi control introduse pe piaţă după 22 iulie 2014. Anexele III şi IV la directivă conţin unele excepţii de la această obligaţie. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 16 sistemului de sănătate 2.2 Corelare între legislaţia UE şi legislaţia românească Tabelul de mai jos prezintă legislaţia românească de transpunere a directivelor europene respective. Legislaţia UE Legislaţia românească de transpunere Evaluarea impactului de mediu Directiva 2011/92/UE a Parlamentului HG 445/2009 modificată şi completată de European şi a Consiliului din 13 decembrie HG 17/2012 2011 privind evaluarea efectelor anumitor OM 135/2010 proiecte publice şi private asupra mediului OM 19/2010 (înlocuieşte Directiva 85/337/CEE privind EIM) Deşeurile Directiva 2008/98/CE a Parlamentului L 211/2011 European şi a Consiliului din 19 noiembrie HG 856/2002 2008 privind deşeurile şi de abrogare a unor OM 757/2004 modificată de OM 1230/2005 directive HG 128/2002, modificată şi completată de (înlocuieşte Directiva 75/442/CEE privind HG 268/2005 şi HG 427/2010 deşeurile, Directiva 91/689/CEE privind HG 445/2009 modificată şi completată de deşeurile periculoase, şi Directiva HG 17/2012 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor OM 135/2010 reziduale) OM 863/2002 HG 210/2007 Directiva Consiliului 1999/31/CE din 26 HG 349/2005, modificată de HG 210/2007 şi aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri, HG 1292/2010 modificată prin Regulamentul (CE) nr. OM 775/2006 completată de OM 27/2007 1882/2003 al Parlamentului European şi al OM 95/2005 Consiliului din 29 septembrie 2003 HG 445/2009 modificată şi completată de HG 17/2012 OM 135/2010 OM 818/2003 modificată şi completată de OM 1158/2005 Directiva 2010/75/UE a Parlamentului Legea nr.278/2013 privind emisiile European şi a Consiliului din 24 noiembrie industriale 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) (înlocuieşte Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor, care este în vigoare până la 7 ianuarie 2014] Directiva Consiliului 96/59/CE din 16 HG 173/2000, modificată de HG 291/2005, septembrie 1996 privind eliminarea HG 210/2007 şi HG 975/2007 bifenililor policloruraţi şi a terfenililor L 211/2011 policloruraţi (PCB/TPC), modificată prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale Regulamentul (CE) nr. 596/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2009 Directiva Parlamentului European şi a HG 621/2005 modificată şi completată de Consiliului 94/62/CE din 20 decembrie 1994 HG 1872/2006 şi HG 247/2011 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, L 211/2011 astfel cum a fost ulterior modificată HG 1470/2004 modificată de HG 358/2007 Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 17 sistemului de sănătate Legislaţia UE Legislaţia românească de transpunere OM MEC 128/2004 modificat de OM MEC 918/2009 OM MMP/MECMA/MAI 2742/3190/305/2011 Directiva 2012/19/UE a Parlamentului Directiva 2002/96/CE şi modificările European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 ulterioare prin Directiva 2003/108/CE şi privind deşeurile de echipamente electrice şi Directiva 2008/34/CE au fost transpuse prin: electronice (DEEE) HG 1037/2010 (înlocuieşte Directiva 2002/96/CE privind OUG 196/2005 aprobată de L 105/2006, DEEE, astfel cum a fost ulterior modificată, modificată de L 292/2007, OUG 37/2008, în vigoare până la 15.02.2014) OUG 15/2010, L 167/2010, OUG 115/2010, şi OUG 71/2011 Data limită pentru transpunerea Directivei 2012/19/UE: 14.02.2014 Directiva 2006/66/CE a Parlamentului HG 1132/2008 European şi a Consiliului din 6 septembrie privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE Apa Directiva 2000/60/CE de stabilire L 107/1996 modificată de HG 948/1999, a unui cadru de politică comunitară în L 404/2003, L 310/2004, L 112/2006, domeniul apei, cu modificările OUG 130/2007, OUG 3/2010 adoptată ulterioare prin L 146/2010, OUG 64/2011 şi OUG 71/2011 OUG 12/2007 adoptată prin L 161/2007 Directiva Consiliului 98/83/CE din 3 L 458/2002, modificată de L 311/2004, OG noiembrie 1998 privind calitatea apei 11/2010 aprobată de L 124/2010, OG 1/2011 destinată consumului uman, astfel cum a fost aprobată de 182/2011, corectată de 458/2012 ulterior modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 septembrie 2003 Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 mai HG 188/2002 modificată de HG 352/2005 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, HG 210/2007 astfel cum a fost modificată prin Directiva OM 799/2012, OM 662/2006 98/15/CE şi Regulamentul (CE) nr. OM MMGA/MAPDR 344/708/2004 1882/2003 Aerul Regulamentului (CE) nr.1005/2009 al Ordonanta nr. 9 din 26 ianuarie 2011 privind Parlamentului European şi al Consiliului din stabilirea unor masuri pentru punerea in 16 septembrie 2009 privind substanţele care aplicare a regulamentului (CE) nr.1005/2009 diminuează stratul de ozon al Parlamentului European şi al Consiliului (înlocuieşte Regulamentul (CE) nr. din 16 septembrie 2009 privind substanţele 2037/2000 privind substanţele care care diminuează stratul de ozon si de diminuează stratul de ozon) abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 18 sistemului de sănătate Legislaţia UE Legislaţia românească de transpunere de ozon Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 aprilie 2004 HG nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili cauzate de utilizarea de solvenţi organici în anumite vopsele şi lacuri şi în produsele de refinisare a vehiculelor şi de modificare a Directivei 1999/13/CE Directiva 2009/148/CE a Parlamentului HG 124/2003, modificată de HG 734/2006 şi European şi a Consiliului din 30 noiembrie HG 210/2007 2009 privind protecţia lucrătorilor împotriva OM-MMGA 108/2005 riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă (înlocuieşte Directiva 83/477/CEE) şi Directiva Consiliului 87/217/CEE din 19 martie 1987 privind prevenirea şi reducerea poluării mediului cu azbest, astfel cum a fost ulterior modificată prin Directiva 91/692/CEE şi prin Regulamentul (CE) 807/2003 Protecţia împotriva iradiaţiilor Directiva Consiliului 96/29/Euratom din 13 O–CNCAN 14/24.01.2000 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate OM-MS 944/28.12.2001 de bază privind protecţia sănătăţii lucrătorilor O-CNCAN 94/14.04.2004 şi a populaţiei împotriva pericolelor O-CNCAN 293/30.08.2004 prezentate de radiaţiile ionizante OM-MS 381/05.04.2004 O-944/28.12.2001 O-CNCAN 202/15.10.2002 O-CNCAN 180/05.09.2002 O-CNCAN 292/30.08.2004 O-CNCAN 366/22.09.2001 O-933/25.11.2002 O-CNCAN 155/02.10.2003 O-CNCAN 289/27.08.2004 O-CNCAN 173/16.10.2003 O-CNCAN 291/30.08.2004 O-CNCAN 62/31.03.2004 O-CNCAN 144/05.05.2004 O-CNCAN 294/30.08.2004 O-CNCAN 360/20.10.2004 O-CNCAN 361/20.10.2004 O-CNCAN 207/24.11.2003 O-CNCAN 171/31.05.2004 O-CNCAN 127/27.05.2002 O-CNCAN 192/26.09.2002 Directiva Consiliului 97/43/Euratom din 30 OM-MS 1200/24.09.2004 iunie 1997 privind protecţia sănătăţii OM-MS381/05.04.2004 Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 19 sistemului de sănătate Legislaţia UE Legislaţia românească de transpunere persoanelor împotriva pericolelor pe care le O–MS-CNCAN 285/79/2002, modificat de prezintă radiaţiile ionizante rezultate din O–MS-CNCAN 1806/321/2006 expunerea în scopuri medicale, şi de abrogare OM-MS431/16.04.2004 a Directivei 84/466/Euratom OM-MS1065/21.11.2003 OM-MS1186/21.09.2004 OM-MS 1334/19.10.2004 O–CNCAN 94/14.04.2004 O–CNCAN 173/16.10.2003 Eficienţa energetică şi siguranţa produselor Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 Legea 372/2005 privind performanţa privind performanţa energetică a clădirilor energetică este în prezent revizuită de (înlocuieşte Directiva 2002/91/CE privind Parlamentul României pentru a include toate performanţa energetică a clădirilor, cerinţele Directivei 2010/31/UE abrogată de la 1 februarie 2012) Directiva Consiliului 92/42/CEE din 21 mai HG 574/2005 1992 privind cerinţele de randament pentru HG 962/2007 cazanele noi de apă caldă cu combustie HG 1043/2007 lichidă sau gazoasă, modificată prin Directiva HG 55/2011 2005/32/CE Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Directiva 89/106/CEE a fost transpusă prin: Parlamentului European şi al Consiliului din HG 622/2004, modificată şi completată de 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii HG 796/2005, HG 1708/2005, HG armonizate pentru comercializarea produselor 1031/2010 şi HG 167/2012 pentru construcţii şi de abrogare a Directivei OM MDRAP 1817/2013 89/106/CEE a Consiliului OM MTCT MAI 1822/394/2004 (înlocuieşte Directiva 89/106/CEE privind OM MTCT MAI 133/1234/2006 apropierea actelor cu putere de lege şi a OM MTCT 2190/2004 actelor administrative ale statelor membre referitoare la materialele de construcţii, abrogată de la data de 1 iulie 2013) Directiva 2001/95/CE a Parlamentului L 245/2004, republicată în 2008 European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor, modificată prin Regulamentul (CE) 765/2008 şi Regulamentul (CE) 596/2009 Directiva 2011/65/EU a Parlamentului HG 322/2013 European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamente electrice şi electronice (înlocuieşte Directiva 2002/95/CE privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamente electrice şi electronice, abrogată cu începere de la 3 ianuarie 2013) Zgomotele Directiva 2002/49/CE a Parlamentului HG 321/2005, modificată de HG 1260/2012 European şi a Consiliului din25 iunie 2002 privind evaluarea şi gestiunea zgomotului Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 20 sistemului de sănătate Legislaţia UE Legislaţia românească de transpunere ambiental, astfel cum a fost modificată Notă: dacă nu se specifică altfel, “OM” din tabelul de mai sus se referă la un ordin al ministrului mediului 2.3 Perioade de tranziţie României i s-a acordat o perioadă de tranziţie din partea Comisiei Europene pentru unele directive de mediu care presupun investiţii masive şi care sunt discutate în Secţiunea 2.1. Scopul perioadei de tranziţie este de a permite Românei să finalizeze implementarea unor obligaţii în perioada post-aderare. În tabelul următor sunt enumerate directivele pentru care s-au acordat perioade de tranziţie: Directiva UE Data finală a Obligaţii care necesită timp suplimentar tranziţiei Directiva 31 dec 2013 Articolul 5, alineatul 3, litera a interzice eliminarea 1999/31/CE deşeurilor lichide in depozitele de deşeuri, lucru privind care va fi totuşi permis până în 2013 în cazul unor depozitarea depozite de deşeuri specificate. La fel, Articolul 5, deşeurilor alineatul 3, litera b interzice eliminarea deşeurilor cu anumite proprietăţi (corozive şi oxidante) in depozitele de deşeuri , însă acest lucru va fi totuşi permis până în 2013 în cazul unor depozite de deşeuri specificate. În baza anexei I, punctul 2 al doilea sub-punct, trebuie prevenită infiltrarea apelor de suprafaţă prîn deşeurile depozitate. Cu toate acestea, 23 de obiective pentru hidro-transportul deşeurilor nepericuloase precum şi 5 iazuri de 16 iulie 2017 decantare vor fi exceptate până în anul 2013 de la aceasta prevedere. În baza articolului 14 litera c, lucrările necesare îndeplinirii cerinţelor directivei pentru toate depozitele de deşeuri municipale se vor efectua în baza planului de amenajare, până la 16 iulie 2009. Cu toate acestea, în baza perioadei de tranziţie, 101 depozite de deşeuri municipale nepericuloase existente vor trebui să se conformeze până la 16 iulie 2017. S-au stabilit şi repere intermediare. De asemenea, punctele 2 (controlul apei şi managementul levigatului), 3 (protejarea solului şi a apei), 4 (controlarea gazului emis) şi 6 (stabilitate) din anexa 1 nu se aplică în totalitate în cazul a 101 depozite de deşeuri municipale nepericuloase înainte de 16 iulie 2017. Directiva 31 dec 2013 31 decembrie 2013 este data limită pentru atingerea 94/62/CE privind obiectivului general de 60% recuperare energetică Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 21 sistemului de sănătate ambalajele şi prin valorificare sau incinerare în cadrul instalaţiilor deşeurile de de incinerare a deşeurilor, obiectivul general de ambalaje reciclare a 55% din deşeuri, a 22.5% din deşeurile de plastic şi 60% din deşeurile de sticlă Directiva 31 dec 2018 Prin perioada de tranziţie se acordă României un 91/271/CEE interval deimp pentru conformarea graduală a privind epurarea sistemelor de colectare şi de epurare a apelor uzate apelor uzate urbane la această directivă. urbane În baza articolului 3 sistemele de colectare din aglomerările umane cu mai mult de 10000 l.e., reprezentand 61,9 % din incarcatura biodegradabila totala, trebuie sa fie conforme pana la data de 31 decembrie 2013. Sistemele de colectare din aglomerările umane cu mai puț in de 10000 l.e., reprezentand 38,1 % din incarcatura biodegradabila totala, trebuie sa fie conforme până la data de 31 decembrie 2018. In conformitate cu prevederile art.4 ș i 5 epurarea apelor uzate urbane si evacuarea acestora trebuie să se conformeze, în aglomerările umane cu mai mult de 10000 l.e.( reprezentand 61,9 % din incarcatura biodegradabila totala) până la data de 31 decembrie 2015, iar în aglomerările umane cu mai puț in de 10000 l.e., (reprezentand 38,1 % din incarcatura biodegradabila totala), până la data de 31 decembrie 2018, 2.4 Alte acte normative relevante din legislaţia românească Pe lângă actele normative româneşti care transpun legislaţia UE menţionate mai sus există un număr de alte acte normative din legislaţia românească relevante pentru implementarea proiectului de faţă. Acestea sunt prezentate pe scurt mai jos. OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr.265/2006 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare Are ca obiectiv reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. creării cadrului unitar prin care se statuează principiile care guvernează întreaga activitate de protecţie a mediului şi care trasează direcţiile de reglementare a activităţilor economice. 2.4.1 Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii Legea nr. 50/1991 a fost modificată prin Legea nr. 453/2001, Legea nr. 401/2003, Legea nr. 199/2004, şi Legea nr.119/2005. A fost republicată cu toate modificările existente la data de 13 octombrie 2004. Principalele cerinţe ale legii sunt după cum urmează: - executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 22 sistemului de sănătate - autorizaţia de construire se emite la solicitarea deţinătorului titlului de proprietate - autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor - autorizaţia de construire se eliberează pentru lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaţie sau de reparare; - avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, împreună cu punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului sau, după caz, actul administrativ al acesteia, se anexează şi devin parte integrantă din autorizaţia de construire. 2.4.2 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii Legea nr. 10/1995 a fost modificată prin Legea nr. 587/2002. Principalele cerinţe ale legii sunt următoarele: - toate procesele şi materialele utilizate în construcţii sunt verificate în baza unor standarde de calitate pentru a le face sigure din punct de vedere al sănătăţii umane - calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor - se instituie sistemul calităţii în construcţii, care să conducă la realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător - sistemul calităţii în construcţii se aplică în mod diferenţiat în funcţie de categoriile de importanţă ale construcţiilor, conform regulamentelor şi procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului - clasificarea în categorii de importanţă a construcţiilor se face în funcţie de complexitate, destinaţie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranţei, precum şi după considerente economice. Obligaţiile prevăzute mai sus revin factorilor implicaţi în conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor, precum şi în post-utilizarea lor, potrivit responsabilităţilor fiecăruia. Aceşti factori sunt: investitorii, cercetătorii, proiectanţii, verificatorii de proiecte, fabricanţii şi furnizorii de produse pentru construcţii, executanţii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execuţia, experţii tehnici, precum şi autorităţile publice şi asociaţiile profesionale de profil. 2.4.3 Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei Ordinul defineşte autorizarea sanitară şi autorizaţia sanitară de funcţionare care trebuie obţinute din partea autorităţii competente. Ordinul face o distincţie între “autorizarea sanitară” care reprezintă procesul de analiză şi investigaţie sanitară care condiţionează, din punct de vedere tehnic şi juridic, punerea în funcţiune şi desfăşurarea activităţii în obiective de interes public de conformarea la normele de igienă şi de sănătate publică, şi “autorizaţia sanitară,” care reprezintă un act tehnic şi juridic eliberat în scris de către autoritatea competentă. Documentaţia necesară pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare cuprinde: o cerere, planul de situaţie cu încadrarea în zonă (localizare, acces la reţeaua de transporturi, acces la reţeaua de electricitate, utilităţi existente şi caracteristici ale terenului), planul de configurare Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 23 sistemului de sănătate internă (circuite funcţionale, structura acestora, acces la reţeaua de apă potabilă, la sistemul de colectare ș i evacuare a apelor uzate, la sistemul de gestionare a deşeurilor solide, la sistemul de stocare temporară şi tratare/eliminare a deşeurilor periculoase) şi dovada plăţii taxelor necesare. În cazul în care legea o cere, autoritatea sanitară competentă poate pretinde în această etapă o evaluare a impactului de mediu. 2.4.4 Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale Principalele cerinţe ale ordinului sunt: - normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale reglementează modul în care se realizează colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale, acordând o atenţie deosebită deşeurilor periculoase pentru a preveni contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate - normele tehnice se aplică de către toate unităţile sanitare, indiferent de forma de organizare, în care se desfăşoară activităţi medicale în urma cărora sunt produse deşeuri medicale - unităţile sanitare producătoare de deşeuri medicale sunt pe deplin responsabile de colectarea, stocarea şi eliminarea deşeurilor - unităţile elaborează şi aplică planuri, strategii de management şi proceduri medicale care să prevină producerea de deşeuri medicale periculoase sau să reducă pe cât posibil cantităţile produse - unităţile elaborează şi aplică planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamentele interne şi codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare. - în toate unităţile sanitare, activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale fac parte din obligaţiile profesionale şi sunt înscrise în fişa postulu i fiecărui salariat - Producătorii de deşeuri medicale au următoarele obligaţii: a. reducerea pe cât posibil a cantităţii de deşeuri medicale începând cu faza de producţie, utilizând toate mijloacele existente; b. promovarea reutilizării şi reciclării deşeurilor medicale, acolo unde este posibil c. separarea deşeurilor periculoase de cele nepericuloase 2.4.5 Ordinul ministrului sănătăţii nr. 713/2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi Ordinul este foarte important din punct de vedere organizaţional. În particular: - defineşte autorizarea sanitară de funcţionare a spitalelor, precum şi standardele necesare în vederea obţinerii autorizării - anexa 1 defineşte normele privind procedura de autorizare sanitară de funcţionare a spitalului - anexa 2 cuprinde normele privind organizarea funcţională generală a spitalului - anexa 3 cuprinde norele privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital, printre care se numără compartimentelor din spital, printre care se numără Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 24 sistemului de sănătate serviciul de urgenţă, sectorul ambulator, blocul operator, serviciul de anestezie-terapie intensivă, serviciul roentgendiagnostic. - anexa 4 cuprinde normele privind asigurarea condiţiilor generale de igienă 2.4.6 Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1279 din 14.12.2012 privind aprobarea Criteriilor de evaluare, a condiţiilor de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase Ordinul ministerial prevede cerinţele tehnice pentru sterilizarea deşeurilor provenind din activităţi medicale. În particular: - stabileşte criterii minime pentru documentaţia tehnică a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase - repetă şi detaliază cerinţele de reducere la maximum a deşeurilor - prevede trei categorii de deşeuri medicale care pot fi sterilizate: deşeuri infecţioase, deşeuri înţepătoare-tăietoare, precum şi deşeuri chimice şi farmaceutice, în funcţie de anumite coduri - menţionează faptul că sterilizarea termică a deşeurilor medicale este singura procedură acceptată până la sfârşitul anului 2008, cand dupa realizarea capacitatii de incinerare toate deseurile periculoase, chiar si cele sterilizate urmeaza sa fie incinerate, în conformitate cu planul de implementare a Directivei UE privind incinerarea deşeurilor. 2.4.7 Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, cu modificările şi completările ulterioare Obiectul legii îl constituie reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare desfăşurate în scopuri exclusiv paşnice, astfel încât să se îndeplinească cerinţele de securitate nucleară, de protecţie a personalului expus profesional, a pacientului, a mediului, a populaţiei şi a proprietăţii, cu riscuri minime în conformitate cu reglementările şi cu respectarea obligaţiilor ce decurg din acordurile şi convenţiile la care România este parte. Legea menţionează că autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear, care exercită atribuţiile de reglementare, autorizare şi control prevăzute în prezenta lege, este Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, coordonată de primul-ministru. Această lege reprezintă baza pentru întreaga legislaţie ulterioară în domeniul activităţilor nucleare, inclusiv protecţia împotriva iradiaţiilor. Cele mai importante dintre aceste regulamente în contextul Proiectului de sunt următoarele: - NSR-11: Norme de securitate radiologică in practicile de radiologie de diagnostic si radiologie intervenţională, aprobate prin Ordinul preşedintelui CNACN nr. 173 /16.10.2003, şi - NSR-12: Norme de securitate radiologică în practica de radioterapie, aprobate prin Ordinul preşedintelui CNACN nr. 94/14.04.2004. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 25 sistemului de sănătate 2.4.8 Legea nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 79 din 24 ianuarie 2005, modificată şi completată ulterior Legea stabileşte cadrul legal şi instituţional pentru controlul dispozitivelor medicale, precum şi pentru controlul activităţilor de comercializare, distribuţie şi de prestări de servicii în domeniul dispozitivelor medicale. 3 Aspecte de mediu şi impactul asupra mediului 3.1 Introducere În Secţiunea 3 este identificat şi evaluat impactul potenţial asupra mediului, precum şi aspectele de mediu ce ar putea să apară în urma punerii în aplicare şi derulării Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate. Acestea au fost împărţite în două categorii: cele relevante pentru faza de construcţie (demolare şi reconstruire/renovare) şi cele relevante pentru faza operaţională. Legislaţia în domeniul mediului trebuie respectată atât în faza de construcţie, cât şi în faza operaţională. Dat fiind impactul special din timpul fazei operaţionale, aspectele privind protecţia împotriva radiaţiilor sunt tratate separat. Pentru fiecare şantier individual în care se pot întâlni situaţii diferite şi în care condiţiile locale trebuie luate în considerare în mod obligatoriu, contractantul va derula o evaluare specifică şantierului, înainte de demararea lucrărilor de construcţie, pentru a stabili: a) problemele de mediu ce apar frecvent pe şantiere (eroziunea solului, contaminarea surselor de alimentare cu apă, alunecari de teren, etc.); b) impactul potenţial al proiectului asupra mediului, dacă este cazul (gestionarea deşeurilor din construcţii, zgomotul şi praful produse de lucrările de construcţie, protecţia împotriva radiaţiilor, etc.); şi c) cerinţe potenţiale, dacă este cazul, pentru transferul temporar al serviciilor pentru pacienţi şi mutarea pacienţilor şi a personalului clinic în timpul derulării activităţilor de construcţie. d) orice bunuri culturale care ar putea fi descoperite în locul în care se vor desfăşura activităţile de construcţie, şi e) perturbarea potenţială a traficului pietonal şi auto şi riscurile conexe la adresa siguranţei publice 3.2 Faza de construcţie Aspectele de mediu, inclusiv măsurile de reducere a impactului asupra mediului, vor fi supravegheate permanent de către MS şi personalul unităţilor sanitare care derulează lucrările de reabilitare. Dată fiind dimensiunea relativ redusă a majorităţii investiţiilor şi localizarea în zonele urbane dezvoltate existente, nu sunt anticipate impacte neobişnuite asupra mediului ca urmare a activităţilor de construcţie derulate în cadrul programului propus. Se aşteaptă ca aceste investiţii să aibă un efect pozitiv asupra mediului deoarece vor respecta noile standarde de planificare şi proiectare îmbunătăţite; se preconizează că niciuna dintre unităţile ce vor fi finanţate nu va avea Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 26 sistemului de sănătate un impact pe scară largă, semnificativ şi/sau ireversibil. Se preconizează că impactul potenţial asupra mediului ce ar putea fi identificat sau redus în faza de implementare va fi minor. În plus, în România sunt în vigoare reglementări privind protecţia mediului care impun controlul şi supravegherea lucrărilor de construcţie. Contractele şi devizele vor cuprinde clauze privind evacuarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii, inclusiv a materialelor periculoase. Reglementările existente interzic folosirea materialelor inacceptabile din punct de vedere ecologic, iar documentaţia de achiziţie va specifica acest lucru. Listele de verificare privind managementul mediului (Lista de verificare pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, Planul de Management al Mediului pentru mici lucrări de construcţie) cuprinse în Anexa 3 ar trebui să fie puse la dispoziţia contractanţilor implicaţi în lucrări civile în cadrul proiectului şi ar trebui să facă parte integrantă din contractele privind lucrările civile. Impactul asupra mediului şi aspectele de mediu care ar putea să apară în faza de construcţie pot fi împărţite în două categorii: cele care apar în faza de demolare şi cele care apar în faza efectivă de reconstrucţie/renovare. Aceste aspecte diferite sunt analizate mai jos. 3.2.1 Faza de demolare Se vor impune si conditii pentru amplasarea si monitorizarea factorilor de mediu ca urmare a desfasurarii activitatii si pentru organizarile de santier Impact asupra Măsuri de reducere a Responsabilitate mediului/aspect de impactului instituţională mediu Posibile reziduuri Identificarea reziduurilor Contractanţi conţinând azbest conţinând azbest Stabilirea codurilor deseurilor sortate, conform Deciziei 2000/532/CE privind stabilirea unei liste a deseurilor Folosirea unui operator de deşeuri autorizat pentru a îndepărta reziduurile ce conţin azbest cu echipament de siguranţă autorizat Eliminarea deşeurilor ce conţin azbest la un depozit de deşeuri autorizat să primească astfel de deşeuri Deşeuri inerte din Sortarea materialelor în condiţii Contractanţi demolare de siguranţă Stabilirea codurilor deseurilor sortate, conform Deciziei 2000/532/CE privind stabilirea unei liste a deseurilor Reutilizarea/reciclarea deşeurilor, acolo unde este posibil Îndepărtarea de pe şantier de Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 27 sistemului de sănătate Impact asupra Măsuri de reducere a Responsabilitate mediului/aspect de impactului instituţională mediu către un operator de deşeuri autorizat Eliminarea deşeurilor în depozitele autorizate pentru deşeuri inerte , conform cerintelor Deciziei 2003/33/CE privind acceptarea la depozitare Alte deşeuri Sortarea materialelor în condiţii Contractanţi necontaminate din de siguranţă demolare Stabilirea codurilor deseurilor sortate, conform Deciziei 2000/532/CE privind stabilirea unei liste a deseurilor Reutilizarea/reciclarea deşeurilor, acolo unde este posibil Îndepărtarea de pe şantier de către un operator de deşeuri autorizat Eliminarea deşeurilor în depozitele corespunzătoare, autorizate , conform cerintelor Deciziei 2003/33/CE privind acceptarea la depozitare Deşeuri contaminate Identificarea acestor deşeuri Contractanţi din demolare Stabilirea codurilor deseurilor sortate, conform Deciziei 2000/532/CE privind stabilirea unei liste a deseurilor Separarea deşeurilor în condiţii de siguranţă sau menţinerea acestor deşeuri separate de alte tipuri de deşeuri Eliminarea deşeurilor fie într-un incinerator autorizat , fie dupa o tratare prealabila într-un depozit autorizat, conform cerintelor Deciziei 2003/33/CE privind acceptarea la depozitare Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 28 sistemului de sănătate Impact asupra Măsuri de reducere a Responsabilitate mediului/aspect de impactului instituţională mediu Echipamente electrice Identificarea echipamentelor de Contractanţi şi electronice ieşite acest tip care ar putea să conţină din uz CFC Depozitarea separată şi în condiţii de siguranţă a echipamentelor care conţin CFC Predarea/evacuarea în condiţii de siguranţă a CFC în conformitate cu planul de gestionare a deşeurilor catre un operarator autorizat pentru colectare sau tratare Toate celelalte echipamente: Contractanţi Colectare separată Predarea/evacuarea în condiţii de siguranţă în conformitate cu planul de gestionare a deşeurilor catre un operarator autorizat pentru colectare sau tratare în condiţii de siguranţă a echipamentelor şi pieselor rămase Echipamente care Identificarea acestor echipamente Contractanţi conţin PCB/PCT Îndepărtarea în condiţii de siguranţă de pe şantier, de către un operator de deşeuri autorizat Decontaminarea şi eliminarea echipamentelor în condiţii de siguranţă, de către un operator de deşeuri autorizat Praf Protejarea zonei din proximitatea Contractanţi santierului prin imprejmuirea perimetrului cu panouri sau materiale speciale pentru protectia impotriva prafului Protejarea suprafeţelor solului Controlul prafului prin stropiri periodice cu apă sau prin alte mijloace Menţinerea şantierului cât mai izolat de orice parte funcţională a spitalului Controlul şi curăţarea zilnică a şantierului Zgomot Reducerea la minimum a Contractanţi zgomotului ce poate afecta Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 29 sistemului de sănătate Impact asupra Măsuri de reducere a Responsabilitate mediului/aspect de impactului instituţională mediu sanatatea populatiei din proximitatea zonei afectate de constructie, prin: Limitarea programului de desfăşurare a lucrărilor de construcţii Limitarea programului de livrări şi utilizare a utilajelor grele Poluarea apei Sa nu afecteze reteaua de Contractanţi colectare a apelor uzate menajere Sa verifice existenta unei statii de preepurare/epurare a apelor colectate din sectoarele ce pot deversa substante periculoase sau cu incarcare bacteriana periculoasa Acordarea unei atenţii deosebite sistemelor de drenaj, pentru a evita deteriorarea sau eliminarea necontrolată a materialelor rămase în urma demolării ș i a preîntâmpina poluarea apelor subterane. Controlul, colectarea şi evacuarea apelor uzate catre o statie de epurare in conditiile stabilite de stabilite de acordul de racordare si contractul abonament cu operatorul serviciului public de canalizare. Colectarea oricăror uleiuri in vederea tratarii si eliminarii corespunzătoare. ş Aspecte estetice şi Menţinerea şantierului într-o Contractanţi peisagistice stare de funcţionare bună Asigurarea unor condiţii de securitate adecvate pe şantier Sănătate şi siguranţă Asigurarea dotării şi instruirii Contractanţi corespunzătoare a lucrătorilor Asigurarea unor condiţii de securitate adecvate pe şantier Elementele de construcţie existente (pereţi, fundaţii, plăci din ciment, etc.) vor fi demolate cu atenţie, iar molozul va fi sortat şi îndepărtat conform prevederilor PMM (ce va fi întocmit în faza Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 30 sistemului de sănătate de pregătire a proiectului). Toate materialele valoroase (uşi, ferestre, instalaţii sanitare, etc.) vor fi dezasamblate cu atenţie şi transportate în spaţiul de depozitare prevăzut în acest scop. Acolo unde este posibil, materialele valoroase vor fi reciclate în cadrul proiectului sau vândute, numai daca evaluarile/ controlul acestora pun in evidenta ca nu sunt contaminate bacteriologic sau chimic. . Cantitatea de praf produsă în urma activităţilor de transport şi manipulare din cadrul lucrărilor de construcţie va fi redusă la minimum cu apă şi prin alte mijloace, precum împrejmuirea şantierelor. Pentru reducerea zgomotului, lucrările de construcţie se vor derula doar într-un anumit interval. Molozul, deşeurile din construcţii şi cele lemnoase vor fi depozitate în incinta şantierului. Deşeurile lemnoase vor fi depozitate separat şi pregătite pentru reciclare/valorificare sau eliminare (atentie! Lemnul vopsit sau impregnat nu poate fi ars, doar incinerat). Sunt interzise incinerarea în aer liber şi eliminarea ilegală. Se vor stabili spaţii adecvate pentru evacuarea pământului uscat/argilei şi nisipului şi în acest sens se va obţinute acordul prealabil al autorităţii competente (atentie si solul excavat, mai ales in cazul unitatilor medicale care trateaza boli infectioase –TBC, SIDA, etc trebuie analizat si tratat inainte de a fi stocat . Se va evita depozitarea în stive a molozului de pe şantier, iar deşeurile, conform codului, vor fi eliminate periodic, în depozitul de deşeuri autorizat. Pentru transferul molozului de la etajele superioare la parter vor fi puse la dispoziţie tobogane speciale. Toate deseurile vor fi gestionate de catre operatori autorizati de deseuri si recuperate sau eliminate intr-un mod ecologic. Toate deseurile vor fi eliminate la gropi de gunoi autorizate adecvate sau in incineratoare. 3.2.2 Faza de reconstrucţie/renovare Impact asupra Măsuri de reducere a Responsabilitatea mediului/aspect de impactului instituţională mediu Deşeuri Gestionarea corespunzătoare a Contractanţi deseurilor menajere, a fluxurilor de deseuri (deşeurilor de ambalaje, DEEE, deseuri de baterii si acumulatori, deseuri de PCB/PCT, uleiuri uzate, anvelope) cat si a deşeurilor periculoase inclusiv a celor medicale daca unitatea in renovare continua sa functioneze Aer Achizitionarea materialelor cu Contractanţi cel mai mic grad de toxicitate, inclusiv vopsele, lacuri şi adezivi, etc. Apă Selectarea materialelor cu cel Contractanţi mai mic grad de toxicitate, inclusiv pentru conductele de alimentare cu apă potabilă Prevenirea poluarii panzei Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 31 sistemului de sănătate Impact asupra Măsuri de reducere a Responsabilitatea mediului/aspect de impactului instituţională mediu freatice cu ape uzate neepurate. Praf Protejarea zonei din Contractanţi proximitatea santierului prin imprejmuirea perimetrului cu panouri sau materiale speciale pentru protectia impotriva prafului Protejarea suprafeţelor solului Controlul prafului prin stropiri periodice cu apă sau prin alte mijloace Menţinerea şantierului de construcţii cât mai izolat de orice parte funcţională a spitalului Controlul şi curăţarea zilnică a şantierului de construcţii Zgomot Reducerea la minimum a Contractanţi zgomotului ce poate afecta sanatatea populatiei din proximitatea zonei afectate de constructie, prin: Limitarea programului de desfăşurare a lucrărilor de construcţii Limitarea programului de livrare şi utilizare a echipamentelor grele Poluarea apei Contractanţi Sa nu afecteze reteaua de colectare a apelor uzate menajere Sa verifice existenta unei statii de preepurare /epurare a apelor colectate din sectoarele ce pot deversa substante periculoase sau cu incarcare bacteriana periculoasa. Controlul, colectarea şi evacuarea apelor uzate catre o statie de epurare in conditiile stabilite de acordul de racordare si contractul abonament cu operatorul serviciului public de canalizare. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 32 sistemului de sănătate Impact asupra Măsuri de reducere a Responsabilitatea mediului/aspect de impactului instituţională mediu Acordarea unei atenţii deosebite sistemelor de drenaj, pentru a evita deteriorarea sau eliminarea necontrolată a materialelor de construcţii ș i preîntâmpinarea poluarii apelor subterane. Controlul, colectarea şi evacuarea apelor uzate către o statie de epurare. Colectareaa oricăror uleiuri in vederea tratarii si eliminarii corespunzătoare Aspecte estetice şi Menţinerea şantierului într-o Contractanţi peisagistice stare de funcţionare bună Asigurarea unor condiţii de securitate adecvate pe şantier Sănătate şi siguranţă Asigurarea dotării şi instruirii Contractanţi corespunzătoare a lucrătorilor Asigurarea unor condiţii de securitate adecvate pe şantier Radiaţii ionizante Selectarea atentă a locului Contractanţi pentru aparatura ce reprezintă sursă de radiaţii ionizante (de radiologie şi radioterapie) şi asigurarea unei protecţii adecvate împotriva acestor radiaţii. Eficienţa şi Se vor folosi metode adecvate Contractanţi durabilitatea de izolare a construcţiei energetică Conductele expuse vor fi izolate corespunzător Se va avea în vedere utilizarea panourilor solare Pentru încălzirea apei şi a spaţiului, se va avea în vedere utilizarea altor sisteme cu un grad ridicat de eficienţă energetică Se va avea în vedere folosirea pentru construcţie a unor produse fabricate pe plan local şi a altor produse durabile Aspecte legate de construcţiile noi : Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 33 sistemului de sănătate Amplasamentele construcţiilor noi vor fi identificate după aprobarea proiectului şi vor fi situate în zone urbane dezvoltate. Terenul este public şi nu se va achiziţiona teren nou de la proprietari privaţi. De asemenea, nu se are în vedere relocarea în vederea obţinerii accesului la terenul de construcţie. MS a documentat dreptul de proprietate legal asupra tuturor unităţilor (clădirilor) sanitare existente, precum şi asupra amplasamentelor alocate pentru construcţii noi . Pe amplasamentele respective nu există ocupanţi ilegali. Bunuri culturale Construcţiile nouă nu vor afecta bunuri culturale sau istorice. România dispune de un sistem dezvoltat de protejare a patrimoniului cultural, responsabilitatea de monitorizare şi aplicare revenindu-i Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN). Cadrul juridic pentru conservarea bunurilor culturale este reprezentat de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, modificată prin Legea 468/2003. Pe parcursul procesului de proiectare şi obţinere a acordului de mediu, se va analiza dacă oricare dintre unităţile (clădirile) sanitare existente sunt atestate drept „patrimoniu cultural sau istoric”. Pentru clădirile cu acest statut, se vor urma procedurile prezentate în Legea privind patrimoniul istoric, inclusiv pentru obţinerea avizului de la MCPN, şi se vor contracta ingineri responsabili de supravegherea lucrărilor de proiectare, cu calificări specifice în domeniul clădirilor istorice şi atestaţi de MCPN. În cazul în care sunt găsite orice bunuri culturale („descoperiri întâmplătoare”) pe parcursul lucrărilor de construcţie (excavaţii), se vor adopta măsurile prevăzute în Legea 422/2001 cu modificările ulterioare şi se va institui o zonă de protecţie în conformitate cu Legea nr. 422/2001, acest lucru fiind raportat responsabililor locali ai MCPN şi obţinându-se o autorizaţie specială pentru executarea lucrărilor în legătură cu bunurile culturale descoperite. 3.2.3 Cerinţe speciale pentru clădirile în care se găseşte aparatură de radiologie sau radioterapie Aceste cerinţe sunt descrise în Anexa 2 la prezentul PMM. 3.3 Faza operaţională Impact asupra Măsuri de reducere a Responsabilitatea mediului/aspect de impactului instituţională mediu Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 34 sistemului de sănătate Impact asupra Măsuri de reducere a Responsabilitatea mediului/aspect de impactului instituţională mediu Gestionarea deşeurilor Colectarea separată corespunzătoare a:  deşeurilor de tipul celor municipale  deşeurilor periculoase  deşeurilor clinice neinfecţioase  deşeurilor clinice infecţioase  deşeurilor expuse la radiaţii de intensitate redusă  deşeurilor radioactive Depozitarea adecvată şi în siguranţă a acestor deşeuri diferite, până în momentul colectării. Colectarea şi eliminarea deşeurilor în conformitate cu planurile de gestionare a deşeurilor aplicabile la nivelul spitalului şi la nivel local Eliminarea deşeurilor de către întreprinderi autorizate Zgomot Acordarea unei atenţii adecvate parcării autoturismelor şi amplasamentului unor astfel de parcări Acordarea unei atenţii adecvate aspectelor legate de zgomot atunci când se alege zona de aterizare a elicopterului de acordare a asistenţei medicale de urgenţă Radiaţii ionizante Utilizarea în condiţii de siguranţă a aparaturii ce reprezintă o sursă de radiaţii ionizante (de radiologie şi radioterapie). Instruirea adecvată a personalului Apă Colectarea apelor uzate, preepurarea/epurarea lor cu respectarea prevederilor legale Se vor adopta măsuri care să asigure colectarea separată a diferitelor categorii de deşeuri. Personalul va fi instruit şi informat în privinţa mecanismelor de colectare în condiţii de siguranţă Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 35 sistemului de sănătate a deşeurilor periculoase şi a deşeurilor clinice, atât infecţioase, cât şi neinfecţioase. Toate deşeurile vor fi gestionate de operatori de deşeuri autorizaţi şi valorificate sau evacuate în mod ecologic. Toate deşeurile vor fi evacuate la depozite de deşeuri sau incineratoare corespunzătoare autorizate. Până în momentul colectării, deşeurile periculoase şi clinice vor fi depozitate temporar în spaţii adecvate şi sigure, marcate cu etichete de avertizare corespunzătoare. Aparatura ce reprezintă o sursă de radiaţii ionizante (de radiologie, radioterapie) va fi amplasată în locuri adecvate şi se vor adopta măsuri de protecţie corespunzătoare, pentru a evita expunerile inutile ale personalului, pacienţilor şi vizitatorilor. Personalul va fi instruit în legătură cu utilizarea acestei aparaturi în condiţii de siguranţă. 4 Proceduri 4.1 Introducere Această secţiune a PMM discută despre procedurile care există şi care trebuie urmate atât de către dezvoltatori cât şi de către autorităţi pentru a putea obţine toate autorizaţiile şi acordurile necesare pentru lucrările propuse ce urmează a fi efectuate pentru reabilitarea unităţilor medicale. Pentru a obtine autorizatie de constructie beneficiarul are nevoie de actul administrativ al ACPM. Multe proiecte ar putea sa intre pe etapa de incadrare. Totodată, dezvoltatorul va trebui să obţină o autorizaţie de construcţie şi actul administrativ al ACPM si nu se exclud înainte de a putea demara lucrările. Sunt prezentate în detaliu şi procedurile pentru obţinerea unor astfel de autorizaţii. Funcţionarea noilor unităţi poate necesita autorizaţii de funcţionare noi sau modificate, ca de pildă autorizaţii referitoare la apă, la deşeuri etc. Secţiunea 4.3 de mai jos descrie procedurile pentru obţinerea acestor autorizaţii Trebuie obtinuta si autorizatia de mediu, sau revizuita cea existenta in cazul in care prin proiect au existat modificari substantiale fata de datele initiale. Legislaţia română2 în domeniu identifică categorii de proiecte in acord cu cele 3 acte normative OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr.265/2006 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, HG 445/2009 şi OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private 4.2.1 4.2 Faza de construcţie Evaluarea impactului de mediu (EIM) Se realizeaza conform prevederilor HG 445/2009 si OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. 2 OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr.265/2006 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, HG 445/2009 şi OM 135/2010 Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 36 sistemului de sănătate 4.2.2 Autorizaţii de construcţie Pentru toate noile dezvoltări care implică modificări sau lucrări care nu sunt pur interioare trebuie urmate cerinţele de mai jos: Etapa 1 In primul rând, dezvoltatorul trebuie să solicite primăriei un certificat de urbanism. Acest proces este reglementat de Legea 50/1991, modificată şi completată prin Legea 453/2001 privind autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţie şi măsuri privind locuinţele. Certificatul de urbanism este un act oficial prin care autorităţile informează solicitantul cu privire la proprietatea asupra clădirii/terenului, aspecte tehnice şi economice. Proprietatea asupra clădirii/terenului se referă la deţinător, utilităţi publice, servituţi, etc. Aspectele economice se referă la utilizarea reală a construcţiei şi la utilizările permise sau ne-permise ale clădirii, conform legii. Aspectele tehnice se referă la suprafaţa construită ca procent din suprafaţa totală, dimensiunile maxime şi minime ale parcelei construite, înălţimea şi utilităţile existente. Pe baza acestui document se stabilesc criteriul de urbanism necesar şi aprobările legale necesare pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie. După obţinerea certificatului de urbanism, trebuie obţinută o autorizaţie de construcţie – tot de la Primărie – înainte de demararea lucrărilor. Aşadar, certificatul de urbanism este prima fază a procesului, iar autorizaţia de construcţie este faza finală. Etapa 2 Dezvoltatorul se îngrijeşte de obţinerea aprobărilor necesare (menţionate în certificatul de urbanism) ca de exemplu:  utilităţi de telecomunicaţii  furnizori ai reţelei de gaze naturale  furnizori de energie electrică  Comandamentul Pompierilor  autorizaţia de branşament la reţeaua de apă  autorizaţia de mediu Toate aceste aprobări sunt cuprinse într-o aprobare unică, emisă de Comisia Tehnică din primărie. Etapa 3 Autorizaţia de construcţie obligă dezvoltatorul să realizeze lucrările în conformitate cu planul şi să nu modifice planurile. Ea fixează totodată şi un termen de finalizare a lucrărilor. Acest proces referitor la autorizaţia de construcţie este şi el reglementat de Legea 50/1991. Documentele care trebuie înaintate de către dezvoltator pentru a obţine autorizaţia de construcţie sunt enumerate în Articolul 7 din Legea 50/1991. După eliberarea autorizaţiei de construcţie se poate trece la începerea lucrărilor. 4.2.3 Autorizaţia de mediu Emiterea autorizaţiei de mediu este reglementată de OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr.265/2006 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, OM 1798/2007 Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 37 sistemului de sănătate Dezvoltatorul trebuie să solicite autorizaţia de mediu de la biroul APM locale. Cererea pentru autorizaţia de mediu trebuie să conţină informaţii privind proprietarul proiectului de dezvoltare şi o descriere generală a lucrărilor ce urmează a fi realizate. Autorizatia de mediu se obtine pentru activitatile care se vor desfasura in spitale dupa reconstructie in baza OM 1798/2007 4.2.4 Autorizaţia de securitate radiologică Autorizaţia este emisă de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) în cazul în care cerinţele referitoare la construcţie, dotare cu echipament şi personal specializat şi organizarea corespunzătoare a activităţii sunt îndeplinite conform reglementărilor specifice, aşa cum se arată în Anexa 1 a prezentului PMM. 4.3 Faza de funcţionare 4.3.1 Autorizaţii de funcţionare Toate autorizaţiile pe care dezvoltatorul a trebuit să le obţină pentru a i se acorda certificatul de urbanism vor trebui ţinute la zi şi se va solicita reînnoirea lor înainte de data expirării autorizaţiei respective. Trebuie respectate toate condiţiile pe baza cărora s-a acordat autorizaţia. 4.3.2 Aspecte privind deşeurile Se presupune că majoritatea secţiilor de urgenţă, unităţilor de terapie intensivă, sălilor de operaţii, unităţilor de incinerare, cuprinse în Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate vor face parte dintr-un spital mai mare. Aceasta înseamnă că spitalul va avea deja un plan privind gestionarea deşeurilor proprii, iar fluxul de deşeuri generat de către unitate va fi pur şi simplu manipulat în conformit ate cu acest plan deja existent. (OM nr. 1126/2012) Cu toate acestea, dacă unitatea care formează obiectul proiectului este o unitate de sine stătătoare, care nu este anexată unui spital mai mare, înainte ca unitatea să înceapă să funcţioneze trebuie să existe un plan privind gestionarea tuturor deşeurilor produse. Indiferent dacă planul privind deşeurile există deja în spital sau a fost creat special pentru unitatea renovată, pentru a respecta legislaţia UE în domeniul mediului, la toate unităţile reabilitate trebuie urmate anumite norme privind gestionarea deşeurilor. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 38 sistemului de sănătate In primul rând, există norme generale aplicabile tuturor deşeurilor şi descrise în secţiunea 2.1.2 de mai sus (Directiva Cadru privind Deşeurile şi Directiva privind Deşeurile Periculoase). Există şi norme specifice pentru anumite tipuri de deşeuri precum azbestul, PCB/PCT, ambalaje şi deşeuri electronice şi echipamente electrice, baterii si acumulatori. In sfârşit, există norme deosebit de importante care reglementează felul în care deşeu rile pot fi eliminate în condiţii de siguranţă, mai ales la depozitele de deseuri şi la incinerarea deşeurilor. In general vorbind, deşeurile provenite de la unităţi trebuie eliminate fie într -un incinerator, fie la un depozit de deseuri, care respectă fie prevederile Directivei privind Incinerarea Deşeurilor sau, respectiv, Directivei privind depozitarea deseurilor. O categorie importantă de deşeuri generate de către unităţi va fi cea a deşeurilor medicale. Există două cerinţe foarte importante ale UE care trebuie urmate în privinţa deşeurilor medicale, respectiv:  Deşeurile spitaliceşti şi alte deşeuri clinice care sunt infectate nu pot fi eliminate la depozitul de deseuri;  Deşeurile clinice infectate nu trebuie amestecate cu alte categorii de deşeuri şi nu trebuie manipulate direct, ci trebuie depuse direct în incinerator. Pe lângă cerinţele legislaţiei UE privind deşeurile medicale, există norme româneşti, în Ordinul Ministrului nr. 1226/2012. Si acestea trebuie urmate la fiecare unitate renovată. In secţiunea 2.4 se prezintă un rezumat al OM 1226/2012, iar Anexa 1, secţiunea 13, prezintă îndrumări privind manipularea deşeurilor medicale. 4.3.3 Aspecte privind apa Există două aspecte cheie referitoare la apă care trebuie avute în vedere în timpul funcţionării noilor unităţi. In primul rând, apa potabilă furnizată blocurilor operatorii, sectiilor de terapie intensiva, ambulatoriilor, unităţilor de asistenţă de urgenţă (sau spitalului mai mare la care sunt anexate aceste unităţi) trebuie să corespundă cerinţelor de calitate stabilite de Directiva privind Apa pentru consumul uman (vezi secţiunea 2.1.3) precum şi celor stabilite de legislaţia română care o transpune. In al doilea rând, toate apele uzate eliminate din spital trebuie colectate şi epurate conform Directivei privind Epurarea Apelor Uzate Urbane (vezi secţiunea 2.1.3) şi conform legislaţiei române care o transpune. Legislaţia română referitoare la colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate face obiectul HG 188/2002 , modificat şi completat prin HG 352/2005. Există o menţiune specială în legislaţia română conform căreia apele uzate eliminate din unităţi sanitare (de ex. spitale) vor fi supuse unei tratări prealabile dacă nu corespund cu cerinţele normelor microbiologice, înainte de a fi eliminate în sistemul public de canalizare. 5 Monitorizarea Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 39 sistemului de sănătate O componentă crucială pentru a asigura punerea în practică a PMM o constituie descrierea acelor persoane care răspund de “supravegherea aplicării” acestuia, care se asigură că acesta există. Secţiunea 5 descrie cum anume se va aplica acest PMM – de către UMP şi de către autorităţile de stat pentru mediu. UMP UMP va pune acest PMM la dispoziţia tuturor firmelor contractante atunci când acestea sunt numite, şi de asemenea la dispoziţia inspectorilor de şantier UMP se va asigura că toate contractele cu constructorii, proiectanţii, decoratorii şi alţii implicaţi în realizarea aspectelor de renovare/reabilitare ale proiectului cuprind cerinţe referitoare la respectarea acestui PMM şi prevederea legală privind mediul. In plus, UMP va angaja specialişti tehnici care să asigure respectarea tuturor obligaţiilor contractuale, inclusiv conformarea cu acest PMM. Specialistul tehnic va acţiona ca reprezentant al beneficiarului şi va informa beneficiarul şi investitorul prin intermediul UMP. Acest specialist tehnic şi UMP îşi vor coordona activităţile, în limitele responsabilităţilor lor, cu autorităţile de mediu. UMP va asigura ca proiectanţii şi dezvoltatorii fiecărui proiect să colaboreze îndeaproape cu agenţiile respective pentru a asigura respectarea legislaţiei în vigoare, procedurilor şi cerinţelor. Principalele agenţii sunt APM locală, Garda de Mediu şi Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică, iar rolurile şi responsabilităţile lor sunt rezumate mai jos. Agenţiile locale de protecţie a mediului (APM) In conformitate cu Regulamentul Cadru privind Organizarea Agenţiilor Locale de Protecţie a Mediului, adoptat pe baza Hotărârii de Guvern 1000/2012 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, APM locale au responsabilităţi în domeniile autorizării şi monitorizării activităţilor cu impact asupra mediului, după cum urmează:  emit acorduri/autorizaţii pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, pe baza prevederilor legale în vigoare;  autorizează proiectele şi activităţile cu impact asupra mediului la nivel local;  monitorizează la nivel local aplicarea legislaţiei EIM; şi  monitorizează aplicarea Planurilor Judeţene de Gestionarea Deşeurilor. Garda Naţională de Mediu Principalele responsabilităţi ale Gărzii de Mediu sunt:  controlează activităţile cu impact asupra mediului şi aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia de mediu;  controlează dacă legislaţia de mediu şi măsurile stabilite de programele de conformare, ca şi procedurile legale, sunt aplicate în mod corespunzător;  controlează activităţile cu impact major/semnificativ asupra mediului, cu scopul de a preveni şi elimina riscurile de poluare; Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 40 sistemului de sănătate  acolo unde se produce o încălcare a legii sau reglementărilor, aplică sancţiuni (administrative sau amenzi), sau colaborează cu autorităţile judiciare (infracţiuni la adresa mediului). Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică, printre altele, răspund de inspecţiile sanitare la nivel local şi de autorizaţia sanitară pentru spitale. Ele sunt responsabile, în special, de supravegherea şi colectarea deşeurilor medicale şi contaminate. 6 Concluzii Banca Mondiala, în calitate de finanţator al Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate, a impus condiţii prealabile privind împrumuturile ei, între altele, respectarea cerinţelor şi normelor relevante în domeniul mediului. Pentru BM, acest Proiect este clasificat drept un proiect de “Categoria B”, şi necesită aşadar o Evaluare de Mediu (EM) pentru a asigura că proiectul este sănătos şi durabil din punct de vedere al mediului şi din punct de vedere social. EM trebuie să examineze potenţialele impacte pozitive şi negative ale proiectului şi să recomande măsurile necesare pentru a preveni, minimiza, atenua sau compensa impactele negative şi a îmbunătăţii performanţa de mediu. Ca stat membru al UE, România trebuie să respecte toată legislaţia UE relevantă, inclusiv orice perioade de tranziţie care s-au convenit cu Comisia Europeană. Dacă este necesar, se va realiza o EIM în conformitate cu cerinţele Directivei EIM şi vor avea loc consultări ale publicului când va fi necesar. PMM a stabilit procedurile de urmat pentru a determina dacă va fi necesară o EIM pentru vreunul din proiectele de reabilitare din cadrul Proiectului de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate, precum şi procedurile de urmat dacă este necesară o astfel de EIM. PMM a stabilit măsurile ce trebuie luate pentru a asigura respectarea altor componente ale legislaţiei UE aplicabile privind deşeurile, apa, aerul, protecţia radiologică şi siguranţa produselor. UMP s-au angajat să asigure ca toate firmele contractante să cunoască conţinutul PMM şi vor lua măsuri ca toate contractele să impună firmelor contractante obligaţia de a se conforma cu segmentele relevante din PMM. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 41 sistemului de sănătate Tipul activităţii Intrări Măsură de reducere Tip (Metodologie) de Responsabilitate preconizate monitorizare Agenţie Perioadă Agenţia care responsabilă realizează monitorizarea 1 2 3 4 5 6 7 Faza de construcţie Lucrări de curăţare a Praf şi zgomot Împrejmuirea Verificări la faţa Contractant Monitorizarea PMU MS amplasamentului Contaminarea apei amplasamentului locului pe parcursul permanentă pe Manager şi solului Limitarea activităţilor care întregului proces de toată durata Firma de proiectare generează zgomot şi vibraţii construcţie construcţiei Autoritate locală pe perioada zilei. Informarea vecinilor sau a comunităţii locale dacă lucrările urmează să aibă Curăţarea după loc în afara acestor ore. finalizare. Trebuie monitorizată utilizarea apei. Asigurarea existenţei acordului de racordare si a contractului abonament pentru colectarea/epurarea apelor uzate. Colectarea apelor uzate în fose septice şi preepurarea acestora in conditiile prevazute de legislatia privind epurarea apele uzate. La umplerea acestora, se vor descărca în reţeaua de canalizare operaţională existentă în toate amplasamentele cf prevederilor legale in vigoare . Reducerea la minimum a generării de deşeuri. Prevenirea eliminării deşeurilor în zonele din imediata apropiere a apelor de suprafaţă. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 42 Asigurarea resurselor corespunzătoare pentru colectarea/ stocarea temporara şi transportul autorizat al deseurilor deşeurilor. Lucrări de bază Generare de praf Udarea amplasamentului Verificări la faţa Contractant Monitorizarea PMU MS Deteriorarea cel puţin de două ori pe zi locului pe durata permanentă pe Manager sistemelor întregului proces de toată durata Firmă de proiectare tehnice existente construcţie construcţiei, Autoritate locală Deteriorarea Vehiculul care transportă După finalizarea vegetaţiei încărcături vrac lucrărilor de existente trebuie să fie acoperit reconstrucţie. Deteriorarea Acoperirea vegetaţiei stratului superior existente cu grătare de al solului în zonele protecţie tip casetă. afectate din Îndepărtarea plantelor jurul clădirilor. uscate şi replantare. Îndepărtarea şi păstrarea Deteriorarea stratului de sol de suprafaţă monumentelor , daca este sol culturale/istorice. necontaminat, în locuri Eliminarea stabilite, acoperirea în deşeurilor scopul prevenirii spălării excavate în gropi acestuia, înlocuirea după de gunoi finalizarea lucrărilor. Daca necontrolate este sol contaminat se transporta catre un operator economic autorizat pentru tratare/eliminare sol decontaminat Limitarea tuturor lucrărilor la amplasamentele de lucrări. Dacă din întâmplare se descoperă artefacte istorice/culturale în cursul săpăturilor la fundaţii, activitatea în şantier se Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 43 suspendă imediat, iar lucrările se reiau numai după primirea acceptului scris din partea clientului. Deşeurile, in functie de incadrarea lor ca periculoase, nepericuloase sau inerte se elimină numai in conditiile si amplasamentele desemnate de autoritatea locală. Demolare Praf Udarea zonelor uscate; Supraveghere Contractant Pe toată durata PMU MS Generare de acoperirea camioanelor care vizuală. a lucrărilor deşeuri/moloz transportă moloz în timpul Asigurarea Manager din construcţie circulaţiei pe drumurile controlului pe Autoritate locală Deteriorarea publice; asfaltarea întreaga Firmă de proiectare sistemelor drumurilor temporare în perioadă a lucrărilor tehnice interioare scopul reducerii la de demolare. minimum a prafului. Demolarea cu grijă a elementelor existente ale clădirilor; strângerea molozului în zone de stocare stabilite şi îndepărtarea periodică în scopul evitării acumulării unor cantităţi mari de deşeuri. Eliminarea Eliminarea Reducerea la minimum a Supraveghere Contractant Pe toată durata Autoritate locală deşeurilor deşeurilor în volumelor de deşeuri vizuală. lucrărilor provenite din gropi de gunoi generate. Control pe toată construcţie necontrolate ceea Se sugerează sfărâmarea durata ce blocurilor de beton lucrărilor conduce la eliminate pentru a fi de demolare contaminarea reutilizate ca înlocuitor solului şi a apei pentru pietriş , daca aceste freatice betoane sunt caracterizate ca nepericuloase. Încărcarea deşeurilor provenite din construcţie în Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 44 containere închise şi transportarea acestora în camioane cu bena acoperită Deşeurile provenite din demolare/construcţie se elimină numai în zona desemnată de autoritatea locală. Deseurile inerte si nepericuloase pot fi eliminate prin depozitare sau incinerare. Deseurile periculoase se gestioneaza de operatori economici specializati autorizati , transportul acestora de la locul de producere la locul de tratare/ eliminare se realizeza cf prevederilor legale de transport al deseurilor periculoase (sau nepericuloase). Se interzice eliminarea deşeurilor în apele de suprafaţă sau în zonele din imediata apropiere a acestora. Lucrări de Scurgeri Elaborarea unor măsuri de Analiza Firmă de proiectare Analiza atentă a Manager construcţie accidentale de prevenire a scurgerilor documentaţiei de Contractant documentaţiei Firmă de proiectare şi de renovare combustibil, ulei accidentale. Asigurarea proiectare pentru a de proiectare de maşină, unei întreţineri corecte a evita materialele de după finalizarea lubrifianţi etc. utilajelor de construcţii prin construcţie proiectării. verificări periodice ale neecologice. Monitorizarea pe surselor (locurilor) care pot Control pe toată întreaga durată prezenta scurgeri. durata lucrărilor de a lucrărilor Coordonarea livrărilor construcţie şi de pentru a se evita perioadele renovare de vârf de trafic; convenirea punctelor de acces/ieşire din şantier împreună cu clientul/subcontractanţii/ furnizorii. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 45 Asigurarea opririi echipamentelor atunci când nu sunt utilizate. Selectarea, în cea mai mare măsură posibilă, a unor bunuri şi servicii ecologice (descrise în anexa 2 „Orientări privind planificarea ecologică”). Excluderea utilizării materialelor de construcţii care conţin azbest. Evitarea utilizării PVC-ului (policlorură de vinil) în ţevile pentru instalaţii şi în ţevile de evacuare. Utilizarea de Excluderea utilizării materiale toxice materialelor de construcţii care conţin azbest. Evitarea utilizării PVC-ului (policlorură de vinil) în ţevile pentru instalaţii şi în ţevile de evacuare. Utilizarea materialelor netoxice pentru ţevile instalaţiilor expuse şi izolarea ţevilor. Utilizarea lipirii fără plumb pentru ţevile de apă. Localizarea cablurilor de intrare din subteran. ETAPA OPERAŢIONALĂ Funcţionarea Manipularea Stabilirea unor Persoana Conducerea Zilnic Reprezentanţa spitalului necorespunzătoare a responsabilităţi clare responsabilă pentru spitalului Periodic teritorială a MS apelor uzatecu pentru membrii echipei gestionarea Municipalitatea continut de substante de conducere în privinţa deşeurilor (asistenta periculoase, gazelor gestionării deşeurilor. şefă sau Guvernul Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 46 toxice şi Elaborarea unui plan epidemiologul) manipularea de gestionare a deşeurilor desfăşoară zilnic Conducerea necorespunzătoare a pentru spitalele incluse în activităţi de spitalului deşeurilor medicale proiect, cu accent pe monitorizare a în timpul reducerea generarii sistemului de funcţionării deseurilor la sursa si cu gestionare a spitalului. accent pe separarea deşeurilor rezultate Colectarea şi deseurilor periculoase de din îngrijirile eliminarea deşeurilor cele nepericuloase , medicale. medicale reducerea surselor, Evaluarea periodică nedezinfectate în tratarea şi eliminarea şi analiza comun cu deşeurile corespunzătoare programului de menajere în gropi de prevederilor legale in gestionare a gunoi necontrolate vigoare. deşeurilor ceea ce conduce la Instruirea personalului contaminarea solului spitalicesc, inclusiv a şi a apelor freatice şi personalului medical, la riscul de care produce deşeuri. răspândire a bolilor. Stabilirea în planurile spitalului, în scopul controlului deplin al deşeurilor medicale, în aşteptarea transportului de evacuare a unor zone de stocare temporara pentru eliminarea deşeurilor Arderea deşeurilor medicale infectate în incineratoare conforme Tratarea deşeurilor infecţioase înainte de eliminare. Eliminarea deşeurilor de tip menajer numai în depozitele de deseuri desemnate de autorităţile locale (spitalele incluse în proiect nu pun în aplicare incinerarea în incintă a Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 47 deşeurilor infecţioase). Asigurarea alocăriiresurselor corespunzătoare pentru gestionarea deşeurilor provenite din asistenţa medicală, inclusiv a pungilor de plastic, recipientelor pentru colectarea deşeurilor, containerelor pentru obiecte ascuţite, cărucioarelor Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 48 Anexa 1 Linii directoare privind mediul 1. Introducere Secţiunea ce cuprinde liniile directoare privind mediul detaliază aspectele specifice ce trebuie abordate din punct de vedere al conceperii, proiectării şi planificării ecologice/biologice a proiectelor pe scară mică de modernizare a infrastructurii sanitare. Liniile directoare reglementează modul de abordare a activitatilor de construire/ desfiintare in fazele de pregatire/organizare de santier, desfiintare/construire, faza operationala . Acestea includ masurile de protectie in faza de santier, gestionarea deseurilor, inclusiv a celor medicale, protectia calitatii aerului, protectia impotriva zgomotului, protectia calitatii apelor pluviale dar si monitorizarea apelor colectate si deversate in reteaua de canalizare, dar si aspecte precum alegerea materialelor şi metodelor de construcţie cu impact limitat asupra mediului, metodele de economisire a energiei, în cadrul activităţilor susţinute prin proiect. Liniile directoare reprezintă o bază pentru instruire, programare, cercetare, discuţii şi ateliere. Cu toate acestea, atunci când se selectează metodele şi materialele de construcţie adecvate pentru clinici, ar trebui să se acorde o atenţie sporită obiceiurilor şi competenţelor locale, precum şi resurselor disponibile în amplasamentul proiectului. 2. Amplasament Evaluarea şi analiza amplasamentului vor avea în vedere următoarele aspecte: ● Praful şi zgomotul generate de lucrările de demolare şi construcţie; ● Evacuarea necontrolată a deşeurilor din construcţii, scurgerea necontrolată a uleiurilor pentru echipamente, lubrifianţilor, etc.; ● Riscurile generate de manipularea neadecvată a deşeurilor medicale sau a celor care prezintă riscul de iradiere; şi ● Dacă este cazul, cerinţele potenţiale legate de mutarea temporară a serviciilor pentru pacienţi, a pacienţilor şi a personalului medical pe perioada derulării activităţilor de construcţie. Cantitatea de praf produsă în urma activităţilor de transport şi manipulare din cadrul lucrărilor de construcţie va fi redusă la minimum cu apă şi prin alte mijloace, precum împrejmuirea şantierelor. Pentru reducerea zgomotului, lucrările de construcţie se vor derula doar într -un anumit interval. Molozul, deşeurile din construcţii şi cele lemnoase vor fi depozitate în incinta şantierului. Deşeurile lemnoase vor fi depozitate separat şi pregătite pentru reciclare, nu pentru evacuare. Sunt interzise incinerarea în aer liber şi evacuarea ilegală. Se vor stabili spaţii adecvate pentru evacuarea pământului uscat/argilei şi nisipului şi în acest sens se va obţinute acordul prealabil al autorităţii competente. Se va evita depozitarea în stive a molozului de pe şantier, iar deşeurile vor fi evacuate periodic, în rampa de deşeuri publică autorizată. Pentru transferul molozului de la etajele superioare la parter vor fi puse la dispoziţie tobogane speciale. Următoarele observaţii au rolul de a reflecta tipul de standarde şi linii directoare ce vor fi luate în considerare în cadrul lucrărilor de construcţie şi reabilitare a unităţilor spitaliceşti: 3. Eficienţă energetică, izolare şi ventilaţie Izolarea va fi adaptată impactelor sezoniere ale climei, sarcinii termice interioare şi caracteristicilor expunerii. Barierele contra vaporilor vor împiedica pătrunderea umezelii în Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 50 sistemului de sănătate structura de izolare a acoperişului şi în pereţii dubli, precum şi folosirea unei structuri de impermeabilizare. Locul ferestrelor va fi stabilit în funcţie de privelişte, ventilaţie, lumină, aport de căldură, protejarea intimităţii şi funcţiile spaţiului interior. Se vor selecta sisteme foarte eficiente (inclusiv sisteme solare) pentru încălzirea apei menajere şi şi a spaţiului interior, având în vedere costurile de întreţinere şi cele aferente funcţionării pe termen lung. Lucrările de instalaţii sanitare vor fi coordonate pentru a reduce la minimum numărul ţevilor şi cantitatea de apă necesară pentru toalete, bucătării şi spaţii pentru utilităţi. Trebuie avută în vedere instalarea robinetelor, reţelelor circulare şi a altor dispozitive cu consum redus de apă. Toate ţevile ar trebui să fie din cupru, iar cele de evacuare ar trebui să fie din fontă, pentru a evita scurgerea de gaze prin materialele din PVC. Conductele expuse şi structurile de izolare a ţevilor ar trebui să fie din materiale netoxice. 4. Filtrare Folosirea cărbunelui electrostatic activ şi a filtrelor cu randament ridicat poate îmbunătăţi semnificativ calitatea aerului interior. Filtrele care îndepărtează particulele până la 0,3 microni sunt recomandate pentru captarea agenţilor microbieni. Filtrele de absorbţie moleculară pot fi folosite pentru îndepărtarea gazelor toxice ce provin din surse interne şi externe. Filtrele electrostatice cu reglare automată pot fi curăţate cu uşurinţă, sunt mai ieftine şi nu folosesc energie electrică. Filtrele electrostatice electrice ar trebui să aibă un filtru din cărbune activ pentru îndepărtarea ulterioară a ozonului care poate fi generat de particulele de pe filtru. În cazul filtrării secvenţiale a particulelor primare, se folosesc materiale performante de filtrare a aerului, iar ulterior se recomandă folosirea cărbunelui, a permanganatului de potasiu sau a altor absorbanţi moleculari, plus ionizarea negativă în punctul de distribuţie. Zonele sau încăperile pentru fumat, dacă este cazul, vor fi izolate prin pereţi despărţitori şi dotate cu sisteme de evacuare în exterior care creează o presiune negativă în spaţiu. Anumite echipamente medicale, copiatoarele, precum şi alte echipamente de reproducere, vor fi ventilate adecvat pentru îndepărtarea particulelor şi a gazelor. Întreţinerea, inclusiv curăţarea ţevilor, a filtrelor şi modificările necesare, precum şi curăţarea receptorilor cu placă activaţi pozitiv şi a părţilor de ionizare se vor efectua periodic şi vor fi incluse în bugetele de întreţinere obişnuite. 5. Sisteme electrice Cablurile de intrare ar trebui montate sub pământ. Ar fi prudent ca sursa de alimentare principală şi panoul să fie montate la o distanţă semnificativă de posturile de lucru şi spaţiile de aşteptare, pentru evitarea câmpurilor electromagnetice. Legarea de protecţie la pământ, lângă orice instalaţie sanitară, reprezintă o măsură de precauţie. Selectarea corpurilor, lămpilor, dispozitivelor şi instalaţiilor de iluminat care sunt cele mai eficiente din punct de vedere energetic va reduce necesarul de energie, însă poate introduce câmpuri electromagnetice nedorite. Aveţi în vedere faptul că apropierea de corpurile de iluminat cu halogen, fluorescente şi a altor dispozitive de iluminat foarte eficiente din punct de vedere ener getic folosite pentru mese, pardoseală şi birouri poate expune la câmpuri electromagnetice dăunătoare. 6. Piese de mobilier şi din lemn Există finisaje netoxice, însă acestea sunt costisitoare. Se recomandă selectarea finisajelor cu gradul cel mai redus de toxicitate. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 51 sistemului de sănătate 7. Finisaje Vopseaua de interior pe bază de apă, netoxică şi fără alergeni, pentru pereu sau tencuială este preferabilă din punct de vedere respirator vopselelor cu latex sau pe bază de uleiuri. Aplicarea vopselei cu efect de smalţ pentru uşi sau alte suprafeţe care au nevoie de o finisare mai durabilă ar trebui efectuată departe de spaţiile interioare şi se recomandă o ventilare completă timp de peste o lună înainte de instalare. Spaţiile interioare nu trebuie ocupate înainte de o aerisire corespunzătoare care să asigure eliminarea mirosurilor sau a toxinelor emanate de vopsea sau materialele de lustruit. 8. Pardoseală Statul în picioare sau mersul poate fi dificil pe pardoselile tradiţionale din gresie, marmură, piatră sau mozaic. Totuşi, acestea au o durabilitate legendară. Se vor folosi mortar şi metode de montare netoxice. Atunci când se ia o decizie privind tipul de pardoseală, ar trebui să se aibă în vedere şi aspectele legate de curăţare. 9. Ferestre Jaluzelele verticale asigură controlul luminii, sunt uşor de întreţinut şi necesită un spaţiu minim atunci când sunt strânse. Jaluzelele orizontale, în combinaţie cu un tavan alb sau luminos pot să reflecte mai puternic lumina zilei într-o încăpere. Storurile exterioare, manevrate din interior, sunt deosebit de eficiente pentru controlul aportului termic solar şi pierderile interioare de căldură şi oferă mai multă siguranţă. Radiaţiile solare directe pot fi reduse prin folosirea unei plase. 10.Culori exterioare şi interioare În climatele cu veri călduroase, acoperişurile reflectorizante asigură răcirea în interior. Pereţii exteriori în culori închise vor capta căldura produsă de soarele iernii din unghi redus, însă vor fi mai puţin încălziţi de soarele verii din unghi de incidenţă slabă. Tavanele şi pereţii interiori albi sau în culori foarte luminoase permit reflectarea mai puternică a luminii naturale. De asemenea, uşile dintre spaţiile interioare pot avea efect reflectorizant. Uşile acoperite cu vopsea albă cu luciu sau cu vopsea cu efect de smalţ şi situate în calea luminii naturale care pătrunde în interior pot să asigure lumină şi în spaţiile vecine. Vopselele şi lacurile folosite în interior pot afecta direct pacienţii şi personalul. Lacurile folosite la exterior care emană mirosuri sau sunt toxice pot afecta la rândul lor persoanele din interior, prin ferestre, uşi şi alte deschideri. 11.Lucrări de demolare Elementele de construcţie existente (pereţi, fundaţii, plăci din ciment, etc.) vor fi demolate cu atenţie, iar molozul va fi sortat şi îndepărtat conform prevederilor PMM (ce va fi întocmit în faza de pregătire a proiectului). Toate materialele valoroase (uşi, ferestre, instalaţii sanitare, etc.) vor fi dezasamblate cu atenţie şi transportate în spaţiul de depozitare prevăzut în acest scop. Materialele valoroase vor fi reciclate în cadrul proiectului sau vândute. 12.Selectarea materialelor şi metodelor de construcţie Se vor selecta materiale şi servicii ecologice. Se va acorda prioritate produselor care sunt în conformitate cu standardele pentru simboluri internaţionale sau naţionale recunoscute. Materialele şi metodele cu eficienţă dovedită în timp ar trebui preferate tehnicilor noi şi necunoscute. Şantierele vor fi împrejmuite pentru a evita pătrunderea persoanelor şi vor fi impuse măsuri de siguranţă generale. Inconvenientele temporare cauzate de lucrările de Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 52 sistemului de sănătate construcţie vor fi reduse la minimum, prin planificare şi coordonare cu contractanţii, vecinii şi autorităţile. În zonele cu populaţie numeroasă, activităţile ce generează zgomot sau vibraţii trebuie efectuate doar în timpul zilei. 13.Manipularea deşeurilor medicale şi nemedicale Ordinul Ministrului nr. 1226 a fost aprobat la data de 3 decembrie 2012 şi cuprinde norme tehnice privind gestionarea deşeurilor medicale, precum şi metode pentru colectarea datelor referitoare la deşeurile medicale. Practic, reglementează metodele de colectare, împachetare, depozitare temporară, transport şi evacuare a deşeurilor medicale. Sunt în vigoare norme speciale privind deşeurile medicale periculoase, cu scopul de a preveni contaminarea mediului şi efectele nocive asupra sănătăţii oamenilor. Separarea deşeurilor este obligatorie în toate unităţile medicale (mari, medii şi mici) şi există deja proceduri de monitorizare. În vederea gestionării, deşeurile generate în clinici şi spitale vor fi împărţite în următoarele categorii: 1. deşeuri nepericuloase (deşeuri asimilate celor menajere) 2. deşeuri periculoase Deşeurile periculoase sunt clasificate după cum urmează:  deşeuri anatomopatologice ce cuprind ţesut uman, părţi ale corpului uman din laboratoarele de autopsie, cadavre, făt şi placentă;  deşeuri infecţioase – toate deşeurile ce conţin sânge sau viruşi sau au intrat în contact cu aceştia (seringi, ace, bisturie, lame, mănuşi, aţă)  obiecte ascuţite – ace şi seringi hipodermice, bisturie, lame, etc.;  deşeuri chimice şi farmaceutice– vaccinuri şi medicamente expirate, substanţe folosite provenind din laboratoare, ambalajele substanţelor chimice periculoase şi medicamentelor,  surse de radiaţie modificate în mod periodic Deşeurile nepericuloase sunt cele asimilate deşeurilor menajere. Acestea sunt deşeuri neorganice – plastic, recipiente metalice, ambalaje din carton, etc., şi deşeuri organice interne. Singurele deşeuri organice produse în clinici sunt resturile alimentare şi cele provenind din grădini. Toate deşeurile periculoase produse de clinici vor fi îndepărtate de către contractanţi de specialitate responsabili de evacuarea corespunzătoare a acestora. Pentru a asigura controlul total al deşeurilor medicale până în momentul transportului în afara amplasamentului, este necesar ca în clinici să existe un spaţiu de stocare temporara a deşeurilor prevăzut cu încuietoare şi toate dotările necesare. Pe uşa spaţiului de depozitare trebuie afişat simbolul universal al pericolului biologic. Deşeurile produse în clinici şi spitale sunt sortate după cum urmează: ● deşeuri periculoase (deşeuri infecţioase, obiecte ascuţite, deşeuri chimice şi farmaceutice) – pungi galbene; ● obiecte ascuţite – containere speciale rezistente la perforare; şi ● deşeuri nepericuloase– pungi negre; Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 53 sistemului de sănătate Pentru deşeurile infecţioase şi obiectele ascuţite, se va folosi un desen special cu semnificaţia „Deşeuri biologice”. Pentru deşeurile chimice şi farmaceutice se va folosi un desen special cu semnificaţia „toxic” sau „inflamabil”. Obiectele ascuţite vor fi colectate în containere speciale rezistente la perforare. Tehnicile pentru tratarea deşeurilor infecţioase sunt sterilizarea cu aburi, incinerarea, sistemele de încălzire cu microunde sau ultraviolete, radiaţia ionizantă sau tratarea chimică. Alegerea tehnicii depinde de categoria de deşeuri infecţioase care va fi supusă tratării. Deşeurile infecţioase care au fost tratate chiar daca nu mai sunt periculoase vor fi eliminate numai prin incinerare şi nu pot fi amestecate sau eliminate ca deşeuri solide obişnuite, deoarece pot să genereze alte riscuri ce intră sub incidenţa reglementărilor naţionale. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 54 sistemului de sănătate Anexa 2 Recomandări cu privire la protecţia împotriva radiaţiilor 1. În practicile de radiologie de diagnostic şi de radiologie intervenţională 1.1 Cerinţe de autorizare Autorizaţia se obţine dacă sunt îndeplinite cerinţele de amenajare, dotare, încadrarea cu personal specializat şi organizarea corespunzătoare a activităţii în conformitate cu actele normative specificate în anexa nr. 1 la NSR. Practicile de radiologie de diagnostic şi de radiologie intervenţională care nu pot fi autorizate prin înregistrare, se autorizează pe faze de realizare, şi anume: a) amplasarea; b) construcţia; c) utilizarea; d) modificarea. În cazul în care amenajările se realizează în clădirile existente, faza de amplasare şi faza de construcţie se pot comasa. 1.2 Cerinţe de amenajare Laboratorul de radiologie va fi compus, după caz, cel puţin din: 1. Camera RX destinată instalaţiei de radiologie. 2. Camera de comandă destinată consolei de comandă, după caz. 3. Camera de developare. 4. Camera de dezbrăcare şi de aşteptare pentru pacienţi, după caz. 5. Camera de interpretare a imaginilor. 6. Camera pentru consultaţii medicale. 7. Camera pentru personalul medical. 8. Arhiva de filme şi înregistrări permanente. 9. Vestiar, grup sanitar pentru personal şi grup sanitar pentru pacienţi, după caz. Suprafaţa camerei RX trebuie să corespundă cerinţelor producătorului privind suprafaţa minimă necesară instalării şi montării instalaţiei radiologice respective. Nu se justifică montarea instalaţiei radiologice în camere mai mici decât cele recomandate de producător şi nici limitarea capacităţilor tehnice ale instalaţiei din cauza suprafeţelor insuficiente. Atunci când dimensiunea minimă permisă pentru suprafaţa camerei RX nu este specificată în ASR-ul instalaţiei radiologice respective, dimensiunile minime ale camerelor RX, fără a limita capacităţile tehnice ale instalaţiei, trebuie să fie: a) Camerele destinate instalaţiilor radiologice pentru diagnostic cu un post vor avea o suprafaţă de minimum 20 m2 şi o formă pătrată sau dreptunghiulară. Raportul între cele două dimensiuni nu va fi mai mic de 2/3. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 55 sistemului de sănătate b) Pentru instalaţiile cu două posturi (radioscopie şi radiografie) în aceeaşi cameră RX, suprafaţa încăperii nu va fi mai mică de 36 m2. Se interzice amplasarea în acest spaţiu de mobilier care nu este strict legat de utilizarea instalaţiei. c) În cazul instalaţiilor cu mai multe posturi sau instalaţii speciale, spaţiul va fi mărit după caz, ţinând seama de necesitatea asigurării protecţiei personalului medical, a pacienţilor şi a altor persoane. d) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie dentară intraorală, cu tensiune de maximum 70 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 10,5 m2. În cazul amplasării a două instalaţii de radiologie dentară intraorală în aceeaşi camera, suprafaţa va fi de minimum 16 m2, iar instalaţiile vor lucra numai alternativ. e) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie dentară panoramice, cu tensiune de maximum 90 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 16 m2. f) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie pentru mamografie va avea o suprafaţă de cel puţin 10,5 m2. g) Camera RX destinată unei instalaţii de osteodensitometrie, cu tensiune de maximum 80 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 16 m2. De regulă, amplasarea instalaţiei radiologice pentru diagnostic se va face în centrul camerei. Instalaţia radiologică de fluoroscopie se va monta cu axa tub RX - receptor de imagine, paralel cu axa scurtă a camerei RX. În cazul instalaţiilor radiologice de fluoroscopie, distanţa minimă între focarul tubului RX şi cel mai apropiat perete lateral va fi de cel puţin 150 cm. Instalaţiile radiografice şi radioscopice mobile se vor utiliza ca atare. Se interzice utilizarea instalaţiilor radiologice mobile ca instalaţii staţionare. Butonul pentru expunere trebuie să fie legat de consola de comandă sau de instalaţia radiologică printr-un cordon de minimum 3 m, pentru a permite operatorului să se îndepărteze suficient de pacient în momentul expunerii. Se interzice utilizarea instalaţiilor radiologice mobile fără utilizarea de echipament de radioprotecţie adecvat pentru persoanele expuse profesional şi persoanele din populaţie. Proiectarea camerei RX trebuie să fie astfel încât fasciculul RX util să nu poată fi direcţionat pe nici o suprafaţă care nu este ecranată corespunzător. Camera RX trebuie să fie proiectată astfel încât să se evite incidenţa directă a fasciculului RX pe uşile de acces. Uşile trebuie să îndeplinească cerinţele unui ecran de protecţie pentru radiaţia împrăştiată şi trebuie să fie închise când fasciculul RX este emis. Camera RX va fi proiectată astfel încât debitul dozei să nu depăşească: a) 15 mSv/an la locul de muncă al persoanei expuse profesional la radiaţii X b) 1 mSv/an în spaţiile în care persoanele din populaţie pot avea acces. Ecranele, altele decât pereţii camerei RX, vor fi proiectate astfel încât debitul dozei să nu depăşească 20 μSv/h. Se va afişa obligatoriu “Simbolul pericolului de radiaţii ionizante” la fiecare intrare Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 56 sistemului de sănătate în camera RX, conform recomandării Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO), publicaţia ISO nr. 361 şi conform art. 43, lit. c) din NFSR.. Simbolul se va colora în negru, iar fondul în galben. 1.3. Cerinţe privind instalaţiile radiologice În expunerile medicale se vor utiliza numai instalaţii radiologice care: a) au Certificat de Dispozitiv Medical, emis de MS, conform cu Legea nr. 176/2000; b) au Autorizaţie de Securitate Radiologică, emisă de CNCAN, conform cu Legea nr. 111/1996, cu modificările şi completările ulterioare; c) sunt testate periodic, cel puţin o dată pe an, pentru verificarea încadrării în parametrii tehnici nominali. 1.4 Cerinţe privind personalul implicat în practicile de radiologie Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să desemneze în scris toţi specialiştii ce desfăşoară practica de radiologie, fiecare având o formă recunoscută de acreditare suficientă pentru a asigura că toate activităţile relevante pentru radioprotecţie şi securitate sunt puse în concordanţă cu programul de radioprotecţie, cu condiţiile din autorizaţie şi cu reglementările române de radioprotecţie. Numărul potrivit de persoane trebuie să fie reanalizat pe măsură ce sarcina de lucru, încărcarea, creşte, sau pe măsură ce în laboratorul de radiologie se introduc tehnici noi şi instalaţii radiologice noi. Tot personalul care lucrează cu instalaţiile radiologice în practica de radiologie trebuie să aibă calificările şi pregătirea practică relevantă în radioprotecţie. Investirea în instalaţiile radiologice trebuie să fie însoţită de investirea concomitentă în pregătirea şi autorizarea personalului implicat în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţională. Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să includă în documentaţia suport a cererii de autorizare, dovezi scrise privind calificările în radioprotecţie ale medicilor practicieni, ale experţilor acreditaţi în protecţie radiologică, ale responsabililor cu securitatea radiologică, ale fizicienilor medicali. 1.5 Cerinţe privind manipularea instalaţiilor radiologice Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să asigure că întreţinerea adecvată şi verificarea instalaţiilor radiologice sunt realizate astfel încât instalaţiile radiologice să îşi menţină parametrii tehnici nominali pe toată durata de viaţă a instalaţiilor conform specificaţiilor tehnice ale producătorului, pentru calitatea imaginii, radioprotecţie şi securitate. Verificările zilnice, săptămânale şi lunare ale instalaţiei radiologice se efectuează conform instrucţiunilor producătorului de către fizicianul medical, iar în cazul în care instalaţia nu corespunde se cheamă de îndată unitatea autorizată pentru service. Toate procedurile utilizate pentru verificările menţionate mai sus fac parte din PAC al utilizatorului. Verificările vor avea înregistrări care se vor păstra pentru control pe durata a cel puţin 5 ani. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 57 sistemului de sănătate Toate procedurile de manipulare (instalare-montare, verificare, întreţinere, service, reparare, dezmembrare/dezafectare, etc.) trebuie să fie incluse în programul de asigurare a calităţii al unităţii autorizate pentru activitatea de manipulare. Rapoartele de service care descriu constatările privind starea tehnică, cât şi înregistrările aferente intervenţiilor ulterioare acestor constatări pentru aducerea instalaţiei în parametrii tehnici nominali, vor fi arhivate ca parte a programului de asigure a calităţii. La operaţiunile de manipulare (instalare montare, verificare, întreţinere, service, reparare) un expert în radioprotecţie sau fizică medicală trebuie să participe din partea beneficiarului şi să se asigure că instalaţia este în condiţii de securitate. După orice reparare şi la fiecare verificare periodică, efectuate la intervale nu mai mari de un an, firma autorizată pentru manipularea instalaţiei va emite buletin de verificare a încadrării instalaţiei în parametrii tehnici nominali. 1.6 Radioprotecţia operaţională Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să asigure că toţi lucrătorii sunt dotaţi cu echipament individual de protecţie împotriva radiaţiilor X conform cu Normativul de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie la radiaţii ionizante RP 06/1997. Se va utiliza numai echipamentul individual de protecţie autorizat conform legii, pentru care s-a emis Autorizaţie de Securitate Radiologică de către CNCAN. Echipamentul individual de protecţie cu plumb, care poate fi şorţ, mănuşi, guler de protecţie pentru tiroidă, ochelari de protecţie, etc. trebuie să respecte specificaţiile tehnice ale producătorului şi standardele specifice. Necesarul de echipament individual se stabileşte de expertul acreditat în protecţie radiologică. Mănuşile de protecţie sunt utile pentru a proteja mâinile când sunt aproape de fascicul, dar se vor utiliza cu discernământ deoarece pot produce efectul opus în timpul fluoroscopiei cu control automat al luminozităţii (strălucirii), (ABC), atunci când mâinile intră în zona acoperită de senzorul ABC, deoarece aceasta va conduce la niveluri mai mari de expunere pentru pacient şi pentru personal. Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să se asigure că: a) lucrătorii primesc o instruire adecvată privind utilizarea echipamentului individual de protecţie; b) vor desfăşura activităţi care necesită purtarea echipamentului individual de protecţie numai persoanele care au avizul medical că pot susţine fără probleme greutatea suplimentară a acestuia; c) toate echipamentele sunt menţinute în stare bună şi sunt testate periodic la intervale potrivite, după caz. În camerele de fluoroscopie şi de radiologie intervenţională se recomandă utilizarea unor dispozitive de protecţie adiţionale: a) ecrane de protecţie suspendate de tavan pentru protejarea ochilor şi a tiroidei medicului practician pe toată perioada de vizualizare a pacientului; b) perdele de protecţie cu plumb montate pe masa de pacient. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 58 sistemului de sănătate Geometria cu tubul RX deasupra mesei nu este recomandată deoarece implică un nivel de radiaţie mult mai mare în locul unde stă operatorul, comparativ cu geometria cu tubul RX sub masă. Dacă totuşi se utilizează geometria cu tubul RX deasupra mesei, se utilizează perdele de protecţie cu plumb ataşate de masa de pacient, pentru a reduce radiaţia împrăştiată primită de personal. Toate persoanele din camera RX pentru fluoroscopie, care nu staţionează în spatele unei console de control ecranate, trebuie să poarte un şorţ de protecţie cu plumb. Titularul de autorizaţie sau de certificat de înregistrare trebuie să asigure echipament de protecţie contra radiaţiilor, adecvat, pentru pacient şi pentru persoana care susţine pacientul, după caz. 1.7 Cerinţe pentru dezafectare Pentru practicile de radiologie de diagnostic şi de radiologie intervenţională nu este necesară autorizarea fazei de dezafectare sau autorizarea încetării activităţii (parţială sau totală), fiind suficientă demontarea instalaţiei radiologice de către o firmă autorizată de CNCAN pentru manipulare. Casarea instalaţiei radiologice se poate efectua conform procedurilor proprii ale titularului de autorizaţie, care va notifica la CNCAN această casare. 2. În practica de radioterapie 2.1 Cerinţe de autorizare Autorizaţia se obţine de la CNCAN dacă sunt îndeplinite cerinţele de amenajare, dotare, încadrarea cu personal specializat şi organizarea corespunzătoare a activităţii în conformitate cu actele normative specificate în anexa nr. 1 la NSR-12. (2) Practicile de radioterapie, se autorizează pe faze de realizare, şi anume: a) amplasarea; b) construcţia; c) punerea în funcţiune (numai pentru instalaţiile de telecobaltoterapie şi acceleratoarele liniare); d) utilizarea; e) modificarea; f) deţinerea; g) dezafectarea În cazul în care amenajările se realizează în clădirile existente, faza de amplasare şi faza de construcţie se pot comasa. 2.2 Cerinţe de amenajare Laboratorul de radioterapie pentru instalaţiile de teleterapie şi brachiterapie telecomandată, va fi compus, după caz, cel puţin din: a) camera de tratament destinată instalaţiei de radioterapie; b) camera de comandă destinată consolei de comandă; Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 59 sistemului de sănătate c) camera pentru simulator; d) camera de planificare a tratamentului; e) depozit de surse, după caz; f) camera de dezbrăcare şi aşteptare pentru pacienţi; g) camera pentru consultaţii medicale; h) camera pentru personalul medical; i) vestiar, grup sanitar pentru personal şi grup sanitar pentru pacienţi; j) alte încăperi tehnice necesare în funcţie de complexitatea instalaţiei. În faza de proiectare a laboratorului de radioterapie care utilizează instalaţii de radioterapie (camerele de expunere şi celelalte camere ale laboratorului de radioterapie) trebuie să se asigure măsurile necesare optimizării protecţiei şi limitării dozelor, în scopul îndeplinirii cerinţelor de securitate radiologică. Proiectul laboratorului trebuie să ia în considerare clasificarea zonelor, tipul activităţii şi instalaţiile de radioterapie care se intenţionează să fie folosite. La proiectarea laboratorului de radioterapie se vor prevedea sisteme de securitate asociate cu instalaţia de radioterapie şi camera de expunere, care vor include comutatoare de urgenţă - „expunere oprita”, sistemele de avertizare şi intercondiţionările de securitate (dispozitivele deblocare). Laboratorul de radioterapie se va dota obligatoriu cu sistem de control al accesului, sistem de alarmă, de avertizare şi de semnalizare a incendiului, sistem de climatizare şi ventilaţie adecvată. Se va afişa obligatoriu “Simbolul pericolului de radiaţii ionizante” la fiecare intrare în camera de tratament, de simulare sau în depozitul de surse, conform recomandării Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO), publicaţia ISO nr. 361. Simbolul se va colora în negru, iar fondul în galben. La proiectarea laboratorului de radioterapie se vor utiliza constrângeri de doză nu mai mari decât: a) 10 mSv/an la locul de muncă al persoanei expuse profesional la radiaţii. b) 20 μSv/săptămână în spaţiile în care persoanele din populaţie pot avea acces. (2) Ecranele, altele decât pereţii camerei de tratament, vor fi proiectate astfel încât debitul dozei să nu depăşească 1 μSv/h. Presupunerile conservative tipice utilizate în proiectarea ecranării sunt: a) Atenuarea pacientului nu este de obicei luată în considerare. b) Radiaţia de scăpare (fuga) se consideră maximum posibilă. c) Sarcina, factorii de utilizare şi de ocupare sunt de obicei supraestimaţi. d) Personalul staţionează întotdeauna în locurile cele mai expuse din camerele adiacente. Suprafaţa camerei de expunere trebuie să corespundă cerinţelor producătorului privind suprafaţa minimă necesară instalării şi montării instalaţiei de radioterapie respective. Nu se justifică montarea instalaţiei de radioterapie în camere mai mici decât cele recomandate de producător şi nici limitarea capacităţilor tehnice ale instalaţiei din cauza suprafeţelor insuficiente. Atunci când dimensiunea minimă permisă pentru suprafaţa camerei de tratament nu este specificată în ASR-ul instalaţiei de radioterapie respective, suprafaţa minimă a camerei de tratament, fără şicană, fără a limita capacităţile tehnice ale instalaţiei, trebuie să fie de minimum: Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 60 sistemului de sănătate a) 16 m2 pentru o instalaţie RX de teleterapie (cu fascicul extern) pentru terapie superficială şi de contact; b) 22 m2pentru o instalaţie RX de teleterapie (cu fascicul extern) terapie de ortovoltaj cu tensiunea electrică de până la 300 kV c) 50 m2 pentru o instalaţie gamma de teleterapie (cu fascicul extern) cu surse radioactive închise, ca de exemplu o instalaţie de telecobaltoterapie care conţine o sursa de cobalt - 60; d) 50 m2 pentru acceleratoare liniare medicale (linacuri) e) 30 m2 pentru simulatoare şi simulatoare CT pentru radioterapie; f) 16 m2 pentru instalaţii de brachiterapie (curieterapie) cu surse radioactive închise. De regulă, amplasarea instalaţiei de radioterapie se va face în centrul camerei. Pentru camerele de tratament existente, în care se reamplasează instalaţii de radioterapie noi, se pot accepta şi suprafeţe mai mici decât cele menţionate mai sus, cu prezentarea unei justificări corespunzătoare, prin care se demonstrează că este asigurată protecţia personalului expus profesional şi a pacienţilor şi instalaţia poate fi utilizată în condiţii optime. 2.3 Cerinţe privind instalaţiile de radioterapie În expunerile medicale în scop terapeutic se vor utiliza numai surse radioactive şi instalaţii de radioterapie care: a) au Certificat de Înregistrare a Dispozitivului Medical, emis de MS, conform cu Legea nr.176/2000 sau au Certificat de Înregistrare a Dispozitivului Medical la locul de utilizare, emis de SVIAM, conform reglementărilor MS; b) au Autorizaţie de Securitate Radiologică (ASR), emisă de CNCAN, conform cu Legea nr.111/1996, cu modificările şi completările ulterioare; c) sunt testate periodic, conform cerinţelor producătorului şi condiţiilor din ASR, pentru verificarea încadrării în parametrii tehnici nominali. În concordanţă cu art. 59 din Normele de securitate radiologică - Proceduri de autorizare, documentaţia tehnică pentru autorizaţia de securitate radiologică a unei instalaţii de radioterapie trebuie să demonstreze că sunt îndeplinite cerinţele de securitate radiologică în proiectarea şi fabricarea instalaţiei. (2) Cerinţele de securitate radiologică în proiectarea şi fabricarea instalaţiilor de radioterapie sunt menţionate în anexa nr. 6 la NSR-12. 2.4 Cerinţe privind personalul Titularul de autorizaţie trebuie să desemneze în scris toţi specialiştii care desfăşoară practica de radioterapie, fiecare având o formă recunoscută de acreditare suficientă pentru a asigura că toate activităţile relevante pentru radioprotecţie şi securitate sunt puse în concordanţă cu programul de radioprotecţie, cu condiţiile din autorizaţie şi cu reglementările române de radioprotecţie. Numărul potrivit de persoane trebuie să fie periodic reanalizat pe măsură ce sarcina de lucru, încărcarea, creşte, sau pe măsură ce în laboratorul de radioterapie se introduc tehnici noi şi instalaţii de radioterapie noi. Tot personalul care lucrează cu instalaţiile de radioterapie în practica de radioterapie, Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 61 sistemului de sănătate trebuie să aibă calificările şi pregătirea practică relevantă în radioprotecţie. Investirea în instalaţiile de radioterapie trebuie să fie însoţită de investirea concomitentă în pregătirea şi autorizarea personalului implicat în practica de radioterapie. Titularul de autorizaţie trebuie să includă în documentaţia suport a cererii de autorizare, dovezi scrise privind calificările în radioprotecţie ale medicilor practicieni, ale experţilor acreditaţi în protecţie radiologica, ale responsabililor cu securitatea radiologica, ale fizicienilor medicali. Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că personalul are cunoştinţă de: a) condiţiile din autorizaţie; b) procedurile de utilizare ale instalaţiilor de radioterapie; c) responsabilităţile individuale proprii; d) instrucţiunile care trebuie furnizate pacienţilor şi persoanelor care îi au în grijă; e) politicile şi procedurile de radioprotecţie; f) programele locale de management al calităţii, PMC şi procedurile de control al calităţii (CC); g) analizele incidentelor şi accidentelor radiologice care s-au produs sau s-ar putea produce în instituţie sau în altă parte şi măsurile corective şi preventive necesare. 2.5 Cerinţe de manipulare Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că toate operaţiunile de manipulare: instalare-montare, reparare, service, verificare, întreţinere, dezmembrare/dezafectare, etc., ale instalaţiilor de radioterapie sunt efectuate numai de o unitate autorizată de CNCAN., conform legii. Titularul de autorizaţie, prin grija responsabilului cu securitatea radiologică, trebuie să păstreze cartea tehnică a instalaţiei de radioterapie pe toată durata de viaţă a instalaţiei, până la casare. Cartea tehnică va conţine date privind operaţiunile efectuate de instalare-montare, reparare, întreţinere, verificare, service, şi toate serviciile efectuate până la predarea ca deşeuri radioactive a surselor şi dezafectarea şi casarea instalaţiei. Buletinele de verificare iniţială, periodică şi după fiecare intervenţie asupra instalaţiei respective, de reparare, schimbare de componente, se vor păstra de titularul de autorizaţie, pentru a fi prezentate la inspecţii. Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că întreţinerea adecvată preventivă şi corectivă şi verificarea instalaţiilor de radioterapie sunt realizate astfel încât instalaţiile să îşi menţină conformitatea cu specificaţiile de securitate radiologică ale producătorului pe toata durata de viaţă a instalaţiilor. Verificările zilnice, săptămânale, lunare ale instalaţiei de radioterapie se efectuează conform instrucţiunilor producătorului de către fizicianul medical, iar în cazul în care instalaţia nu corespunde se cheamă de îndată unitatea autorizată pentru service. 16/61 Verificările trimestriale, semestriale sau anuale ale instalaţiei de radioterapie se efectuează conform instrucţiunilor producătorului de către unitatea autorizată care asigură service-ul instalaţiei de radioterapie împreună cu fizicianul medical. Toate procedurile utilizate pentru verificările menţionate mai sus fac parte din PMC al utilizatorului, care poate include şi alte teste decât cele prevăzute de producător. Verificările vor avea înregistrări care se vor păstra pentru control pe durata a cel puţin 5 ani. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 62 sistemului de sănătate 2.6 Radioprotecţia operaţională Pentru utilizarea în siguranţă a instalaţiilor de radioterapie cu fascicul extern se vor elabora proceduri pentru supravegherea dozimetrica de arie, pentru verificarea intercondiţionărilor şi a dispozitivelor de blocare, pentru testele de etanşeitate şi proceduri în caz de urgenţă, ca de exemplu, când sursa rămâne blocată total sau parţial în poziţia de expunere. (2) Pentru a se urma procedurile menţionate mai sus, trebuie să fie disponibil la utilizator echipamentul adecvat, calibrat şi în stare de funcţionare, care să posede ASR, care include: a) monitor de radiaţie, tip cameră de ionizare cu scala de la 1 μSv; b) contaminometru cu ASR, dotări corespunzătoare efectuării testelor de etanşeitate (în cazul în care aceste teste nu sunt efectuate de unitatea autorizată pentru manipulare) c) dozimetre personale digitale cu avertizare, sensibile în gama de energii de la 20 keV la 10 MeV, cu ASR eliberat de CNCAN, pentru întregul personal expus profesional implicat în radioterapie. Într-un laborator de radioterapie, se consideră zone controlate: a) camera în care este instalat un accelerator liniar medical şi camera de comandă a acestuia; b) camera în care este instalată şi montată o instalaţie RX de teleterapie (cu fascicul extern) şi camera de comandă a acestuia; c) camera în care este instalată şi montată o instalaţie gamma de teleterapie (cu fascicul extern) cu surse radioactive închise şi camera de comandă a acestuia; d) camera în care este instalat un simulator sau un simulator CT de radioterapie şi camera de comandă a acestuia; e) camera destinată unei instalaţii de brachiterapie (curieterapie) telecomandată şi camera de comandă a acesteia; f) camera în care se desfăşoară procedurile de brachiterapie manuală; g) camerele pacienţilor de brachiterapie manuală; h) depozitul de surse radioactive; i) camerele tehnice adiacente unde sunt amplasate componentele funcţionale ale instalaţiei de radioterapie. Fiecare încăpere din laboratorul de radioterapie trebuie să fie utilizată numai conform destinaţiei sale specifice. Uşile camerelor de tratament trebuie să fie normal închise în timpul procedurilor terapeutice. Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că toţi lucrătorii sunt dotaţi cu echipament individual de protecţie împotriva radiaţiilor, conform cu Normativul de acordare şi de utilizare a echipamentului individual de protecţie la radiaţii ionizante RP 06/1997. Se va utiliza numai echipamentul individual de protecţie autorizat conform legii, pentru care s-a emis Autorizaţie de Securitate Radiologica de către CNCAN. Echipamentul individual de protecţie cu plumb, care poate fi în cazul brachiterapiei manuale şorţ, mănuşi, ochelari de protecţie, etc. trebuie să respecte specificaţiile tehnice ale producătorului şi standardele specifice. Necesarul de echipament individual se stabileşte de expertul acreditat în protecţie radiologică şi se aprobă de CNCAN în procesul de autorizare şi control. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 63 sistemului de sănătate Echipamentul de protecţie utilizat trebuie verificat periodic conform instrucţiunilor de utilizare şi condiţiilor din ASR-ul acestora. 2.7.Transportul surselor radioactive Furnizorii surselor de teleterapie şi a surselor de brachiterapie trebuie să asigure transportul acestora sub responsabilitatea lor dacă sunt autorizaţi pentru transport, sau prin intermediul unei unităţi de transport special autorizate conform legii. Sursele de teleterapie şi sursele de brachiterapie intră efectiv în patrimoniul beneficiarului numai după finalizarea încărcării instalaţiei de radioterapie cu surse sau a schimbării sursei, după caz şi numai după efectuarea testelor de acceptare. Încărcarea surselor în instalaţiile de radioterapie şi transportul surselor în exteriorul spitalului se efectuează numai cu o unitate autorizată conform Legii nr. 111/1996 cu modificările şi completările ulterioare, a Normelor fundamentale de transport în siguranţă a materialelor radioactive şi a Normelor pentru transportul materialelor radioactive - proceduri de autorizare 2.8 Cerinţe de dezafectare Pentru practica de radioterapie în care se utilizează instalaţii de RX-terapie nu este necesară autorizarea fazei de dezafectare sau autorizarea încetării activităţii (parţială sau totală), fiind suficientă demontarea instalaţiei radiologice de către o firmă autorizată de CNCAN pentru manipulare. Prin excepţie, în cazul casării instalaţiei de RX-terapie demontarea şi casarea acesteia se pot efectua conform procedurilor proprii ale titularului de autorizaţie, care va notifica la CNCAN această casare. Sursele neutilizate sau ieşite din uz sunt supuse regimului de autorizare pentru deţinere sau dezafectare, după caz, sau se vor returna la producător sau se vor preda la o unitate autorizată conform legii pentru preluarea acestora. Referitor la returnarea sau la predarea surselor scoase din uz, titularul de autorizaţie trebuie să furnizeze următoarele informaţii privind conţinutul fiecărui colet sau container: - Radionuclidul, numărul şi activitatea surselor. - O descriere a construcţiei sursei. - Copia certificatului de aprobare de material radioactiv sub formă specială, după caz. - O descriere a coletului. - Copia certificatului de aprobare de colet de tip A sau B(U) după caz, sau declaraţia de conformitate cu Normele fundamentale pentru transportul în siguranţă al materialelor radioactive. - Detalii ale oricărui aranjament special dacă este necesar, inclusiv aprobările multilaterale, dacă este necesar. - O copie a documentelor de transport (care trebuie transmise prin fax sau e-mail, înainte de despachetarea coletelor, dacă este posibil). - Obţinerea autorizaţiei de expediţie, după caz, conform Normelor de transport a materialelor radioactive - proceduri de autorizare. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 64 sistemului de sănătate Titularul de autorizaţie trebuie să notifice la CNCAN orice transfer al surselor sau instalaţiilor de radioterapie sau predare ca deşeuri radioactive a surselor care nu mai sunt utilizate. Titularului de autorizaţie îi revine responsabilitatea surselor până la predarea surselor la un alt titular de autorizaţie potrivit sau la un depozit de deşeuri radioactive autorizat. Titularul de autorizaţie trebuie: a) să solicite la CNCAN autorizaţia de transfer sau de dezafectare a instalaţiei de radioterapie înainte de începerea oricărei activităţi. Uraniul sărăcit care este utilizat ca material de ecranare trebuie să fie tratat ca deşeu radioactiv şi material nuclear totodată fiind aplicabile Normele de control de garanţii nucleare. b) să asigure resursele necesare pentru transferul materialelor nucleare şi dispunerea surselor ca deşeuri radioactive, atunci când instalaţia de radioterapie este dezafectată. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 65 sistemului de sănătate Anexa 3 Listă de verificare pentru mici lucrări de reparaţii şi remediere ROMÂNIA Ministerul Sănătăţii PROIECT PENTRU PREGĂTIREA REFORMEI SISTEMULUI SANITAR Plan de Management al Mediului / Listă de verificare pentru mici lucrări de reparaţii şi remediere Linii directoare generale de utilizare a PMM, listă de verificare: Pentru topologii cu risc redus, ca de exemplu activităţile de reabilitare a unităţilor de învăţământ şi a unităţilor spitaliceşti, echipa de garanţii ECA a dezvoltat o alternativă la formatul actual al PMM pentru a oferi o oportunitate în vederea unei abordări mai simplificate în pregătirea PMM- ului pentru reabilitări minore sau lucrări de construcţii la scară mică în sectoarele sanitar, învăţământ şi servicii publice. Formatul de tip listă de verificare a fost dezvoltat pentru a oferi un „exemplu de bune practici”, conceput pentru a fi uşor de utilizat şi compatibil cu cerinţele de garantare . Modelul PMM - tip listă de verificare încearcă să acopere abordările principale de atenuare în cazul lucrărilor de construcţii civile cu impact scăzut, localizat. Este acceptat faptul că acest format oferă elementele cheie ale unui plan de management al mediului ( PMM ) sau cadru de management de mediu ( CMM ) care satisface Cerinţele de evaluare de mediu ale Băncii Mondiale conform manualului operaţional OP 4.01 . Intenţia acestei liste este să fie aplicabilă ca linii directoare pentru lucrări de mici anvergură şi să constituie parte integrantă a documentelor de licitaţie pentru antreprenorii care efectuează lucrări de construcţii civile de mică anvergură în cadrul proiectelor finanţate de Bancă . Lista de verificare are trei secţiuni : Partea 1 cuprinde o parte descriptivă care caracterizează proiectul şi menţionează aspectele instituţionale şi legislative, conţinutul tehnic al proiectului, posibilitatea necesităţii unui program de consolidare a capacităţilor şi o descriere a procesului de consultare publică . Această secţiune ar putea avea până la două pagini. La nevoie, se vor prezenta ataşamente cu informaţii suplimentare. Partea 2 include o listă de verificare cu monitorizarea de mediu şi socială, în cazul în care activităţile şi posibilele probleme de mediu pot fi verificate într-un simplu format Da/ Nu. În cazul în care o anumită activitate/problemă este declanşată prin bifarea răspunsului „da”, se va face o trimitere la secţiunea corespunzătoare din tabelul de mai jos , care conţine măsuri de management şi de atenuare clar formulate. Partea 3 reprezintă planul de monitorizare a activităţilor în timpul construcţiei şi implementării proiectului. Acesta îşi păstrează acelaşi format necesar pentru PMM-uri propus în conformitate Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 66 sistemului de sănătate cu cerinţele normale ale Băncii pentru proiectele de categoria B . Intenţia acestei liste de verificare este includerea Părţii 2 şi a Părţii 3 în documentele de licitaţie pentru contractori, valorizarea acestora în timpul procesului de licitare, precum şi supravegherea cu diligenţă a implementării acestora în timpul executării lucrărilor. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei 67 sistemului de sănătate 68 CUPRINS A) Informaţii generale despre proiect şi amplasament B) Informaţii despre garanţii C) Măsuri de atenuare D) Planul de monitorizare Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 69 Lista de verificare PMM Activităţi de construcţii şi reabilitare PARTEA A: ADMINISTRATIVE Ţara ROMÂNIA Titlul proiectului Domeniul de aplicare a Lucrări la scară mică de reabilitare a clădirilor în cadrul Proiectului de de reformă a proiectului şi a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii si eficienț ei sistemului de sănătate activităţii Acorduri instituţionale BM Managementul Omologi locali şi/sau beneficiar (Conducătorul proiectului) proiectului (Nume şi contacte) Acorduri de Supraveghere garanţii Supraveghere omolog Supraveghere Contractant local inspectorat local implementare (Nume şi contacte) DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI Denumirea amplasamentului Descrierea Ataşament 1: Harta locaţiei [ ]D [ ] N amplasamentului Cine deţine terenul? Descrierea geografică, fizică, biologică, geologică, hidrologică şi a contextului socioeconomic Localizare şi distanţa până la sursele materiale, în special agregate, apă şi piatră? LEGISLAŢIE Identificaţi legislaţia locală şi naţională precum şi autorizaţiile care se aplică în cazul activităţii proiectului CONSULTĂRI PUBLICE Identificaţi locul şi timpul procesului de consultări publice ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE Va exista întărirea [ ] N sau [ ]D dacă Da, includeţi programul de întărire a capacităţii în ataşamentul 2 capacităţii? Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 70 PARTEA B: MONITORIZAREA DE MEDIU/SOCIALĂ Activitate/Problemă Status Acţiuni A. Reabilitare clădiri [ ] Da [ ] Nu A se vedea secţiunea A de mai jos B. Construcţii noi [ ] Da [ ] Nu A se vedea secţiunea A de mai jos C. Sisteme individuale de tratare a apelor reziduale [ ] Da [ ] Nu A se vedea secţiunea B de mai jos Activitatea la amplasament va D. Clădiri şi cartiere istorice [ ] Da [ ] Nu A se vedea secţiunea C de mai jos include/implica E. Achiziţii de terenuri 3 [ ] Da [ ] Nu A se vedea secţiunea D de mai jos următoarele? 4 F. Materiale periculoase sau toxice [ ] Da [ ] Nu A se vedea secţiunea E de mai jos G. Impact asupra pădurilor şi/sau zonelor protejate [ ] Da [ ] Nu A se vedea secţiunea F de mai jos H. Manipularea / gestionarea deşeurilor medicale [ ] Da [ ] Nu A se vedea secţiunea G de mai jos I. Securitatea la trafic şi a pietonilor [ ] Da [ ] Nu A se vedea secţiunea H de mai jos 3 Achiziţiile de terenuri includ strămutarea populaţiei, schimbări în modul de viaţă, încălcarea proprietăţilor private în cazul în care achiziţionarea/transferul de terenuri afectează persoanele care locuiesc legal şi/sau ilegal şi/sau deţin afaceri (chioşcuri) pe terenul achiziţionat. 4 Materialele toxice/periculoase includ fără a se limita la azbest, vopsele toxice, solvenţi toxici, îndepărtarea vopselelor cu plumb, etc. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 71 PARTEA C: ACTIVITATE PARAMETRU LISTA DE VERIFICARE A MĂSURILOR DE ATENUARE 0. Condiţii generale Notificare şi siguranţa (a) Inspecţiile locale în construcţii şi de mediu şi comunităţile au fost înştiinţate privind activităţile planificate lucrătorilor (b) Publicul a fost înştiinţat privind lucrările prin informarea corespunzătoare în mass-media sau în locuri publice (inclusiv la locul de desfăşurare a lucrărilor) (c) Au fost obţinute toate avizele şi autorizaţiile necesare pentru lucrările de construcţie / reabilitare (d) Contractantul consimte în mod oficial ca toate lucrările să fie efectuate într -o manieră sigură şi disciplinată pentru a reduce impactul asupra mediului şi rezidenţilor din vecinătate (e) Lucrătorii vor respecta bunele practici internaţionale (vor purta întotdeauna căşti, măşti, mănuşi, ochelari de siguranţă, centuri de siguranţă, cizme ş.a.) (f) Semne speciale corespunzătoare vor informa lucrătorii cu privire la regulile şi regulamentele-cheie de respectat A. Activităţi generale de Calitatea aerului (a) În timpul demolărilor din interior, mai sus de primul etaj, se foloseşte toboganul pentru transportarea materialului demolat reabilitare şi/sau construcţii (b) Resturile de demolare se păstrează în zonă controlată şi se stropesc cu apă pentru a reduce praful de moloz (c) În timpul forajului pneumatic / distrugere zid se folosesc mijloace contra praf (apă, ecrane etc.) (d) În zonele învecinate (trotuare, drumuri) nu va exista moloz, pentru a minimiza răspândirea prafului (e) Deşeurile nu vor fi incinerate în aer liber pe amplasament (f) Vehiculele de construcţie nu vor staţiona excesiv pe amplasament Zgomote (g) Zgomotul generat de lucrările de construcţii va fi limitat la anumite intervale prevăzute în autorizaţie (h) În timpul lucrărilor, motoarele, generatoarele, compresoarele şi alte echipamente mecanice trebuie să fie închise şi amplasate cât mai departe posibil de zonele rezidenţiale Calitatea apei (a) Pe amplasament se vor lua măsuri adecvate de combatere a eroziunii şi prevenire a înnămolirii obiectelor acvatice, cum ar fi instalarea obstacolelor din baloturi de paie şi/sau a obstacolelor de nisip Gestionarea deşeurilor (a) Vor fi identificate căile şi locurile de colectare şi depozitare pentru toate tipurile de deşeuri aşteptate de la demolare şi activităţile de construcţie. (b) Deşeurile minerale de construcţie şi material de demolare vor fi separate de deşeuri comune, organice, lichide şi chimice prin sortare şi depozitate în containere adecvate. (c) Deşeurile de construcţie vor fi colectate şi eliminate în mod corespunzător de către organizaţii autorizate (d) Se vor ţine registre privind eliminarea deşeurilor, ca dovadă a unei bune gestionări a deşeurilor. (e) Ori de câte ori este posibil, beneficiarul va reutiliza şi va recicla materialele adecvate şi viabile (cu excepţia azbestului ) B. Sisteme individuale de Calitatea apei (a) Metodele de gestionare a deşeurilor sanitare şi a apelor uzate trebuie să fie aprobate de către autorităţile locale tratare a apelor reziduale (b) Înainte de a fi evacuate în apele de recepţie, efluenţii de la sistemele individuale trebuie trataţi pentru a corespunde crit eriilor minime de calitate stabilite de instrucţiunile naţionale privind calitatea efluenţilor şi tratarea apei uzate (c) Va fi efectuată monitorizarea sistemelor noi de ape reziduale/canalizare (d) Vehiculele şi utilajele de construcţii vor fi spălate numai în zonele desemnate în care scurgerile nu vor polua corpurile naturale de apă de suprafaţă. C. Clădiri istorice Patrimoniu cultural (a) În cazul în care clădirea are valoare istorică desemnată sau o valoare apropiată sau este situată într -un cartier istoric desemnat – beneficiarul trebuie să informeze autorităţile locale şi să obţină aprobarea/autorizaţia pentru toate activităţile de construcţii, în conformitate cu legislaţia locală şi naţională. (b) Se va asigura că artefactele sau alte „descoperiri întâmplătoare” făcute în urma lucrărilor de excavaţii sau construcţii vor fi notate, înregistrate, comunicate autorităţilor locale, lucrările pe şantier fiind amânate sau modificate. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 72 ACTIVITATE PARAMETRU LISTA DE VERIFICARE A MĂSURILOR DE ATENUARE D. Achiziţii de terenuri Planul/cadrul de achiziţii (a) În cazul în care nu s-a preconizat o expropriere de teren, însă aceasta este necesară, sau în cazul în care nu s-a preconizat pierderea accesului la venituri pentru utilizatorii legali sau ilegali de terenuri, însă aceasta este posibilă, va fi consult at reprezentantul băncii. (b) Planul/cadrul de achiziţii aprobat (dacă se impune prin proiect) va fi implementat E. Materiale toxice Gestionarea azbestului (a) În cazul în care pe amplasamentul proiectului se găseşte azbest, se va marca în mod clar că este vorba despre material periculos (b) Atunci când este posibil, azbestul trebuie ambalat în mod corespunzător şi sigilat, pentru a reduce la minimum expunerea (c) Înainte de îndepărtare (în cazul în care este necesar), materialul de azbest va fi tratat cu un agent de umezire, pentru a re duce praful de azbest (d) Materialul de azbest va fi manipulat şi eliminat de către personal calificat si cu experienţă (e) În cazul în care materialul de azbest este stocat temporar, deşeurile ar trebui să fie în siguranţă, închise în interiorul containerului şi marcate în mod corespunzător. Se vor lua măsuri de siguranţă împotriva îndepărtării neautorizate de pe amplasament. (f) Azbestul eliminat nu va fi reutilizat Gestionarea deşeurilor (a) Toate substanţele periculoase sau toxice vor fi stocate temporar în containere sigure, etichetate cu detalii de compoziţie, toxice/periculoase proprietăţile şi informaţii privind manipularea. (b) Containerul cu substanţe periculoase va fi introdus într-un recipient de control pentru a evita scurgerile (c) Deşeurile sunt transportate de operatori autorizaţi şi în unităţi autorizate. (d) Nu vor fi utilizate vopsele cu ingrediente toxice sau solvenţi sau vopsele pe bază de plumb F. Păduri, zone umede şi Protecţia (a) Toate habitatele naturale şi ariile protejate din vecinătate nu vor fi afectate sau exploatate; vânătoarea, exploatările forestiere zone protejate afectate sau alte activităţi dăunătoare vor fi interzise pentru întregul personal. (b) Se vor sonda şi inventaria arborii de dimensiuni mari din vecinătatea activităţilor de construcţii, iar arborii de dimensiuni mari din apropiere vor fi marcaţi şi îngrădiţi pentru a evita orice deteriorare a acestora (c) Zonele umede adiacente şi cursurile de apă vor fi protejate împotriva alunecărilor ce pot să apară pe şantier, prin măsuri adecvate de control al eroziunii şi sedimentelor, inclusiv, dar fără a se limita la, baloturi de paie, şi garduri de protecţie împotriva aluviunilor etc.) (d) Pe teritoriul adiacent nu vor exista gropi de gunoi, cariere sau rampe de deşeuri neautorizate, în special în zonele protejat e. G. Evacuarea deşeurilor Infrastructura pentru (a) În conformitate cu reglementările naţionale, contractantul se va asigura că unităţile sanitare nou construite şi/sau reabilit ate medicale gestionarea deşeurilor au o infrastructură suficientă pentru manipularea şi evacuarea deşeurilor, inclusiv, dar fără a se limita la: medicale  instalaţii speciale pentru deşeuri medicale (inclusiv obiecte ascuţite murdare, de ţesut uman sau lichide) separate de alte tipuri de deşeuri; şi  instalaţii adecvate de depozitare temporara a deşeurilor medicale; şi  în cazul în care activitatea include tratarea în instalaţiile respective, există opţiuni adecvate de eliminare a deşeurilor H Securitatea la trafic şi a Riscuri directe şi indirecte (b) În conformitate cu reglementările naţionale, contractantul se va asigura că şantierul de construcţie este protejat în mod pietonilor pentru traficul public şi pietoni, corespunzător, iar traficul conex lucrărilor de construcţie este reglementat. Măsurile în acest sens includ, pri ntre altele, cauzate de activităţile de următoarele: construcţie  Semnalizare, semne de avertizare, bariere şi indicatori de trafic: terenul va fi vizibil în mod clar, iar publicul este avertizat asupra tuturor pericolelor potenţiale  Sistem de gestionare a traficului şi instruire a personalului, în special pentru accesul pe şantier şi traficul intens de lângă şantier. Instalarea pasajelor şi amenajarea unor locuri de traversare sigure pentru pietoni în cazuri în care traficul aferent construcţiei se intersectează cu traficul public.  Ajustarea programului de lucru în funcţie de traficul local, de exemplu, evitarea activităţilor de transport importante la orele de vârf etc. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 73  Gestionarea activă a traficului de către personal instruit şi vizibil pe şantier, dacă este necesar, pentru a asigura traversarea în condiţii de siguranţă şi confort.  Asigurarea accesului permanent, în condiţii de siguranţă, în birouri, magazine şi locuinţe în timpul activităţilor de renovare, în cazul în care clădirea rămâne deschisă publicului. Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate 74 PARTEA D: PLANUL DE MONITORIZARE Costuri Când Unde Cum De ce Cine Care (dacă nu (definiţi Faza (se află (este (parametrul sunt (este responsabil (este parametrul frecvenţa / parametrul de parametrul de este incluse în cu de monitorizat?) sau monitorizat?) monitorizat?) monitorizat?) bugetul monitorizarea?) continuitatea) proiectului) acces la amplasament verificarea siguranţa la amplasament îndeplinirii publicului În timpul gestionarea procedurilor larg, la amplasament înainte de marginale traficului diligente în detectarea la contractantul, activităţii de timpul începerea timp a în limita inginerul pregătire disponibilitatea construcţiilor bugetului în apropierea proiectării şi blocajelor în instalaţiilor de planificării eliminarea amplasamentului eliminare a proiectului deşeurilor deşeurilor inventarierea marginale, vizual / înainte de deşeurilor în limita analitic dacă începerea sănătatea şi periculoase la amplasament bugetului; există îndoieli lucrărilor de siguranţa în În timpul (azbest) reabilitare (pregătiţi locurile contractantul, activităţii de controlul calităţii magazinul vizual / publice şi la un cont inginerul căutare în înainte de implementare materialelor de contractantului / bazele de date aprobarea locul de special construcţii (de curtea clădirii muncă pentru cu materiale utilizării ex. analizele toxice materialelor vopsele/solvenţi) UMP?) evitarea noxelor în vizual locurile publice praf consultări zilnic localnici evitarea emisii de impacturilor pe amplasament zilnic zgomot vizual / negative În timpul şi în imediata analitic, dacă zilnic / volumul şi asupra apelor marginale, vecinătate, există contractantul, activităţii de calitatea apelor aproape de permanent de în limita inginerul supraveghere suspiciuni suprafaţă/de bugetului reziduale rezidenţii adâncime potenţial afectaţi numărul pentru fiecare volumul şi transporturilor lot asigurarea tipurile de de deşeuri de unei deşeuri pe gestionări şi amplasament eliminări adecvate a deşeurilor NB: Textul în albastru este oferit ca exemplu pentru un proiect în această regiune Proiectul de reformă a sectorului sanitar – Îmbunatăţirea calităţii şi eficienţei sistemului de sănătate