ROMANIA REGIONAL DEVELOPMENT PROGRAM Contract de asistență tehnică pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice privind armonizarea proiectelor finanțate de la bugetul de stat și de Uniunea Europeană în regiuni Din data de 27 mai 2014 Componenta 2 Evaluarea portofoliului de proiecte de investiții în materie de dezvoltare regională Criteriile de prioritizare a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii locale - Raport final - 26 decembrie 2014 Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin P rogramul Operațional de Asistență Tehnică (PO AT) 2007-2013 Acest raport a fost elaborat de o echipă formată din Jean-Francois Marteau, Radoslaw Czapski, Marcel Ionescu-Heroiu, Sebastian Burduja, Antonio Nunez, Marius Cristea, Ciprian Moldovan, Raularian Rusu, Titus Man, Aurel Rizescu, Florian Găman, Oana Luca, Andrei Stănescu, Costel Todor, Mircea Tulea, Alina Armașu, Cătalin Florea, Cristian Postolache și Mădălin Iliescu. Acest raport a beneficiat de observațiile atente ale evaluatorilor inter pares Simon Ellis, Maria Claudia Pachon, Victor Giosan, Thierry Davy, Gabriel Ioniță, Violeta Alexandru și Elena Tudose. Echipa ar dori să transmită mulțumiri către Juan Gaviria și Elisabeth Huybens pentru sfaturile, sprijinul și îndrumările oferite de -a lungul elaborării acestui raport. Echipa ar dori, de asemenea, să mulțumească partenerilor de dialog din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru furnizarea unui feedback prompt, pentru sprijinul acordat în elaborarea acestui studiu, precum și pentru colaborarea excelentă de-a lungul întregului proiect . În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, echipa transmite mulțumiri și Institutului Național de Statistică pentru colaborarea excelentă în obținerea de date importante. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest raport nu reflectă în mod necesar punctele de vedere și poziția Directorilor Executivi din cadrul Băncii Mondiale, ale Uniunii Europene sau ale Guvernului României. iii Cuprins Lista figurilor ................................................................................................................. v Lista tabelelor................................................................................................................vi Lista acronimelor ......................................................................................................... viii Rezumat........................................................................................................................ ix Coordonarea cu Componenta 1 a Programului SCR........................................................... xvi Introducere ................................................................................................................... 1 Obiectiv și domeniu de aplicare ..................................................................................... 4 Destinatari ................................................................................................................. 6 Structura raportului ..................................................................................................... 7 Capitolul I: Context........................................................................................................10 Infrastructura locală a României: necesități, priorități și finanțare .....................................10 Imperativul armonizării investițiilor ...............................................................................14 Misiunea din prezent: provocări și oportunități actuale....................................................15 Selecția corespunzătoare a proiectelor: absorbție, impact, legitimitate și capacitate ............16 Absorbție (eficiență)................................................................................................18 Impact (eficacitate).................................................................................................18 Legitimitate (claritate, corectitudine și transparență) ...................................................18 Capacitate (fezabilitate)...........................................................................................19 Modele adaptate de selecție: dimensiunea proiectului și sectorul corespunzător ................19 Dimensiunea proiectului ..........................................................................................19 Sectorul proiectului .................................................................................................22 Capitolul II: Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) .............................................26 Alocarea fondurilor PNDL către județe ..........................................................................28 Elaborarea propunerilor de proiecte și ordonarea după prioritate la nivel județean .............30 Selecția proiectelor, ordonarea după prioritate și contractarea de către MDRAP .................32 Implementare............................................................................................................34 Post-implementare.....................................................................................................35 Capitolul III: Bunele practici în materie de selecție a proiectelor pentru programele finanțate de UE, prin raportare la PNDL .........................................................................................36 Pre-aplicare și prezentarea generală a programelor.........................................................38 Programul Operațional Regional 2007-2013 ...............................................................38 Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013......................................................39 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 -2013 ........................................41 Aplicare ....................................................................................................................44 Programul Operațional Regional 2007-2013 ...............................................................44 Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 -2013......................................................50 Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 -2013 ........................................50 i Implementare............................................................................................................53 Post-implementare.....................................................................................................54 Capitolul IV: Măsuri de evaluare și de politică publică pentru modelul general de selecție a proiectelor PNDL...........................................................................................................55 1) MDRAP elaborează programul..................................................................................57 1.1. Efectuarea consultărilor pentru a fundamenta conceperea programului ...................57 1.2. Derularea de campanii de creștere a conștientizării și de informare ..........................58 1.3. Conceperea unui filtru aferent etapei de pre-aplicare pentru propunerile din cadrul PNDL.....................................................................................................................59 1.4. Desemnarea persoanelor de legătură (PL) pentru a sprijini potențialii beneficiari .......60 1.5. Organizarea sesiunilor de formare pentru a ajuta solicitanții să pregătească proiecte mai bune ...............................................................................................................61 2) Solicitanții elaborează documentația tehnică inițială ....................................................61 2.1. Evitarea contractării proiectării documentațiilor tehnice la nivel central....................62 2.2. Promovarea contractelor îmbunătățite pentru a trage la răspundere furnizorii de servicii...................................................................................................................62 2.3. Revizuirea politicii privind standardele de cost.......................................................64 3) Consiliile Locale / Județene depun cereri la MDRAP .....................................................64 3.1. Îmbunătățirea conformității cererilor PNDL depuse la MDRAP.................................65 3.2. Elaborarea și publicarea unui Ghid al Solicitantului PNDL ........................................66 3.3. Definirea unei liste rezonabile de cheltuieli eligibile ................................................67 3.4. Constituirea unui serviciu de asistență permanentă ...............................................68 3.5. Clarificarea condițiilor de depunere a cererilor direct la MDRAP...............................68 4) MDRAP evaluează, selectează și ordonează după prioritate propunerile .........................68 4.1. Excluderea proiectelor care nu sunt recomandate pentru nicio finanțare ...................70 4.2. Decizia dacă proiectele propuse sunt eligibile pentru finanțare din partea UE ............70 4.3. Efectuarea verificării administrative și a evaluării tehnice și financiare......................70 4.4. Ordonarea proiectelor după prioritate pe baza unor criterii clare, obiective și transparente ..........................................................................................................71 4.5. Stabilirea unui mecanism de vizite pe teren înainte de contractare ...........................72 5) MDRAP și beneficiarii semnează contrac tele...............................................................72 5.1. Introducerea bugetării și programării multianuale .................................................73 5.2. Asigurarea formării beneficiarilor PNDL în etapa post-contractare ...........................74 6) Beneficiarii încep implementarea proiectului ..............................................................74 6.1. Consolidarea verificărilor cererilor de rambursare..................................................75 6.2. Consolidarea sistemelor generale de monitorizare .................................................76 7) Proiectele sunt finalizate..........................................................................................77 7.1. Instituirea unui sistem de M&E ex-post cu indicatori clari de performanță .................77 7.2. Implementarea mecanismelor de schimb de cunoștințe ..........................................78 Capitolul V: Criterii de ordonare după prioritate propuse pentru o selecție îmbunătățită a proiectelor PNDL...........................................................................................................80 Elemente centrale pentru o ordonare optimă după prioritate ...........................................81 Strategia ...............................................................................................................81 ii Programul .............................................................................................................82 Calendarul .............................................................................................................82 Bugetul .................................................................................................................83 Prioritățile .............................................................................................................83 Prima etapă către o ordonare adecvată după prioritate: stabilirea unui buget multianual .....83 A doua etapă către o ordonare adecvată după prioritate: stabilirea unor priorități clare .......85 Scenariul privind prioritățile locale.............................................................................85 Scenariul privind prioritățile UE.................................................................................86 Scenariul privind prioritățile în materie de nevoi de investiții .........................................88 Propunere pentru scenariul privind prioritățile PNDL ....................................................90 Criterii de ordonare după prioritate propuse pentru investiții PNDL ...................................91 Drumuri județene....................................................................................................91 Drumuri comunale ..................................................................................................96 Infrastructura de apă și apă uzată ........................................................................... 100 Infrastructura socială ............................................................................................ 107 Propunerea de alocare bugetară PNDL 2014-2020 în funcție de județ .............................. 119 Capitolul VI: Sistemul de monitorizare propus pentru PNDL ............................................. 122 Indicatori de proces .................................................................................................. 122 Indicatori de performanță ......................................................................................... 122 Indicatori de performanță generali .......................................................................... 123 Indicatori de performanță privind drumurile ............................................................. 125 Indicatori de performanță privind domeniul apei și apei uzate ..................................... 126 Indicatori de performanță privind infrastructura socială ............................................. 127 Comitetul de monitorizare......................................................................................... 128 Monitorizarea capacității de absorbție a beneficiarilor PNDL .......................................... 130 Anexa 1. Criterii simplificate ale OUG nr. 88/2013 pentru ordonarea după pri oritate a proiectelor din bugetul pentru 2014, în funcție de etapele ciclului de proiect ....................... 131 Anexa 2. PNDL - Anexa nr. 2 la Normele metodologice ...................................................... 133 Anexa 3. Grilă de evaluare pentru drumurile județene și drumurile urbane (POR 2007 -2013) . 135 Anexa 4. Grilele de evaluare pentru proiectele depuse în cadrul Axei 3 – 3.1 I nfrastructură de sănătate (ambulatorii) și 3.4 Unități școlare pentru învățământul obligatoriu (POR 2007 -2013)141 Anexa 5. Listă de verificare pentru proiectele de apă și apă uzată din cadrul POS Mediu 2007- 2013 .......................................................................................................................... 146 Anexa 6. Grilă de evaluare pentru dezvoltarea zonelor rurale (PNDR 2007 -2013).................. 154 Anexa 7. Grilă de triaj pentru documentația tehnică existentă, fără un acord de finanțare ..... 160 Anexa 8. Grilă de analiză a conformității proiectului tehnic (PT) .......................................... 166 Anexa 9. Recomandări pentru o listă optimizată de verificare a conformității PNDL............... 170 Anexa 10. Metodologia pentru elaborarea Indicelui de Dezvoltare Umană Locală (IDUL)........ 172 Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL), la nivel de județ și reședință (2002 și 2011) ........ 175 Anexa 11. Indicele Sustenabilității Financiare pentru Consilii Județene și Consilii Locale ......... 176 Marjele de prudență pentru cheltuielile de capital de la nivelul consiliilor județene ........... 177 Marjele de prudență pentru cheltuielile de capital de la nivelul consiliilor locale ............... 179 iii Anexa 12. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru dezvoltarea drumuri lor județene, în funcție de județ ......................................................................................... 271 Anexa 13. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru dezvoltarea drumurilor comunale, în funcție de județ ........................................................................................ 275 Anexa 14. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura de apă, în funcție de regiunea de management al apei .................................................................... 278 Anexa 15. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura de apă uzată, în funcție de regiunea de management al apei ................................................................. 281 Anexa 16. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura de sănătate, în funcție de județ ........................................................................................................ 285 Annex 17. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura de educație, în funcție de județ ........................................................................................................ 289 Anexa 18. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura culturală, în funcție de județ ........................................................................................................... 293 Anexa 19. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura de sport, după județ .................................................................................................................. 297 Anexa 20. Alocarea bugetului PNDL 2014-2020 propus pentru drumurile județene (în mil. Euro) în funcție de județ ........................................................................................................ 301 Anexa 21. Alocarea bugetului PNDL 2014-2020 propus pentru drumurile comunale (în mil. Euro) în funcție de județ ........................................................................................................ 304 Anexa 22. Alocarea bugetului PNDL 2014-2020 propus pentru infrastructura de apă și apă uzată (în mil. Euro) în funcție de regiunea de management al apei .............................................. 307 Anexa 23. Alocarea bugetului PNDL 2014-2020 propus pentru infrastructura socială (în mil. Euro) în funcție de județ ............................................................................................... 310 iv Lista figurilor Figura 1. Dotarea cu infrastructură de servicii publice (acces la apă curentă) ......................... 10 Figura 2. Dotarea cu infrastructură de servicii publice (acces la canalizare) ............................ 11 Figura 3. Prioritățile de investiții diferă între zonele dezvoltate și cele mai slab dezvoltate din România...................................................................................................................... 12 Figura 4. Obiectivele cheie și cerințele fundamentale ale unui model corect de selecție a proiectelor................................................................................................................... 17 Figura 5. Principalii jucători în implementarea POR 2007 -2013 (în aprilie 2013) ..................... 37 Figura 6. Proiecte rutiere județene finanțate prin POR 2007 -2013........................................ 45 Figura 7. Drumurile județene care se conectează la un pol de creștere într -o zonă de acces de 60 de minute .................................................................................................................... 47 Figura 8. Drumurile județene care se conectează la o reședință de județ într -o zonă de acces de 40 de minute................................................................................................................ 47 Figura 9. Drumurile județene și comunale finanțate prin PNDL 2014 .................................... 48 Figura 10. Coordonarea drumurilor județene între POR și PNDL ........................................... 49 Figura 11. Complementaritatea proiectelor de drumuri în cadrul PNDL și PNDR ..................... 52 Figura 12. Complementaritatea proiectelor de apă în cadrul PNDL și PNDR ........................... 52 Figura 13. Complementaritatea proiectelor de apă uzată în cadrul PNDL și PNDR ................... 53 Figura 14. Un sistem adecvat de M&E cu bucle de feedback optime ..................................... 54 Figura 15. „Diviziunea muncii” între „Organismele Intermediare” ale MDRAP și PNDL (Consiliile Județene) .................................................................................................................... 57 Figura 16. Sistem pentru triajul documentației tehnice....................................................... 69 Figura 17. Calendarul tipic pentru un nou proiect PNDL ...................................................... 73 Figura 18. Ordonarea după prioritate a investițiilor în drumurile comunale în funcție de localitate ................................................................................................................... 100 Figura 19. Ordonarea după prioritate a investițiilor în infrastructura de sănătate în funcție de localitate ................................................................................................................... 113 Figura 20. Ordonarea după prioritate a investițiilor în infrastructura educațională în funcție de localitate ................................................................................................................... 115 Figura 21. Ordonarea după prioritate a investițiilor în infrastructura culturală în funcție de localitate ................................................................................................................... 117 Figura 22. Ordonarea după prioritate a investițiilor în infrastructura sportivă în funcție de localitate ................................................................................................................... 119 Figura 23. Indicele de Dezvoltare T eritorială în anul 2011 ................................................. 124 Figura 24. Indicele Dezvoltării Umane Locale în anul 2011 ................................................ 125 Figura 25. Cadrul de monitorizare propus pentru PNDL .................................................... 129 v Lista tabelelor Tabelul 1. Structura portofoliului de proiecte PNDL 2014 în funcție de dimensiune ................ 22 Tabelul 2. Împărțirea pe sectoare a portofoliului PNDL pentru perioada 2013 -2014, în funcție de numărul și valoarea proiectelor ...................................................................................... 25 Tabelul 3. Cererile pentru PNDL analizat e de echipa Băncii (iulie – noiembrie 2014) ............... 55 Tabelul 4. Alocarea bugetară PNDL propusă pentru 2014 -2020 (în mil. RON). ........................ 84 Tabelul 5. Modul actual de divizare a priorităților în cadrul PNDL ......................................... 85 Tabelul 6. Alocarea propusă a bugetului PNDL (în mil. EUR) – Scenariul privind prioritățile locale (în mil. EUR) ................................................................................................................. 86 Tabelul 7. Alocarea fondurilor UE (în EUR) în funcție de prioritățile programului operațional ... 86 Tabelul 8. Alocarea fondurilor UE în func ție de tipurile de proiecte PNDL .............................. 87 Tabelul 9. Alocarea propusă a bugetului PNDL (în mil. EUR) – Scenariul privind prioritățile UE (în mil. EUR) ..................................................................................................................... 88 Tabelul 10. Nevoile estimate de investiții pentru fiecare sector prioritar al PNDL ................... 89 Tabelul 11. Alocarea propusă a bugetului PNDL (în mil. EUR) – Scenariul privind prioritățile în materie de nevoi de investiții (în mil. EUR)........................................................................ 90 Tabelul 12. Propunere privind alocarea bugetului PNDL 2014-2020 în funcție de priorități ...... 90 Tabelul 13. Propunere privind alocarea bugetului PNDL 2014-2020 în funcție de priorități și de ani (în mil. EUR) ............................................................................................................ 90 Tabelul 14. Comparație între distribuția actuală a valorii proiectelor PNDL și alocarea propusă pentru PNDL 2014-2020 (în mil. EUR)............................................................................... 91 Tabelul 15. Criterii de ordonare după prioritate pentru drumurile județene la nivel județean ... 92 Tabelul 16. Criteriile de ordonare după prioritate pentru proiectele de drumuri județene ....... 94 Tabelul 17. Criterii de ordonare după prioritate pentru drumurile comunale la nivel județean . 96 Tabelul 18. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele de drumuri comunale, în funcție de unitățile administrativ-teritoriale ..................................................................... 98 Tabelul 19. Criterii de ordonare după prioritate pentru infrastructura de apă la nivel județean ................................................................................................................................ 100 Tabelul 20. Criterii de ordonare după prioritate pentru infrastructura de apă uzată la nivel regional..................................................................................................................... 101 Tabelul 21. Principalele cerințe ale Directivei privind tratarea apelor urbane uzate............... 104 Tabelul 22. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele din domeniul apei, în funcție de localitate............................................................................................................... 105 Tabelul 23. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele din domeniul apelor uzate, în funcție de localitate .................................................................................................... 106 Tabelul 24. Criterii de ordonare după prioritate pentru infrastructura de sănătate la nivel de județ ......................................................................................................................... 108 Tabelul 25. Criterii de ordonare după prioritate pentru infrastructura educațională la nivel de județ ......................................................................................................................... 108 Tabelul 26. Criterii de ordona re după prioritate pentru infrastructura culturală la nivel de județ ................................................................................................................................ 109 Tabelul 27. Criterii de ordonare după prioritate pentru infrastructura sportivă la nivel de județ ................................................................................................................................ 110 vi Tabelul 28. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele de infrastructură de sănătate, în funcție de unitățile administrativ-teritoriale ................................................................ 111 Tabelul 29. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele de infrastructură educațională, în funcție de unitățile administrativ-teritoriale ............................................ 113 Tabelul 30. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele de infrastructură culturală, în funcție de unitățile administrativ-teritoriale ................................................................... 115 Tabelul 31. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele de infrastructură sportivă, în funcție de unitățile administrativ-teritoriale ................................................................... 118 Tabelul 32. Propunere de alocare a PNDL 2014-2020 în funcție de județ ............................. 120 Tabelul 33. Indicatorii generali de proces propuși pentru PNDL .......................................... 122 Tabelul 34. Indicatorii generali de realizare propuși pentru PNDL ....................................... 123 Tabelul 35. Indicatori de performanță privind drumurile județene ..................................... 125 Tabelul 36. Indicatori de performanță privind drumurile comunale .................................... 126 Tabelul 37. Indicatori de performanță privind apa ........................................................... 126 Tabelul 38. Indicatori de performanță privind apele uzate ................................................ 126 Tabelul 39. Indicatori de performanță privind infrastructura de sănătate ............................ 127 Tabelul 40. Indicatori de performanță privind infrastructura educațională .......................... 127 Tabelul 41. Indicatori de performanță privind infrastructura culturală ................................ 127 Tabelul 42. Indicatori de performanță privind infrastructura sportivă ................................. 128 vii Lista acronimelor ADR Agenție pentru Dezvoltare Regională ADI Asociație de Dezvoltare Intercomunitară CE Comisia Europeană CNADNR Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România COR Companie de Operare Regională DG DRI Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură ETF Evaluare tehnică și financiară GR Guvernul României IDUL Indicele Dezvoltării Umane Locale ISF Indicele Sustenabilității Financiare MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice PPP Parteneriat public-privat PO Program Operațional POIM Programul Operațional Infrastructură Mare POR Programul Operațional Regional POS Programul Operațional Sectorial PNDI Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală SDTR Strategia de Dezvoltare Teritorială a României UE Uniunea Europeană viii Rezumat Prima întrebare majoră la care ar trebui să răspundă acest raport este dacă un program precum Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) ar trebui întâi de toate să existe. Răspunsul scurt și la obiect este: da. Nevoia României de a realiza investi ții în infrastructură la nivel local este ridicată și nu poate fi finanțată numai din fonduri europene și din bugetele locale. Mai mult, cu ocazia aderării la UE, România s-a angajat să atingă o serie de obiective (de exemplu, creșterea accesului popula ției la sistemele de alimentare cu apă și de tratare a apelor uzate), care nu pot fi realizate numai cu ajutorul fondurilor europene. În sens mai larg, România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe granturile europene pentru a realiza investiții publice, ci să își implementeze propriile programe de investiții finanțate de la bugetul de stat. Prioritățile și nevoile de investiții le depășesc pe cele prezentate în Acordul de parteneriat între România și UE, iar pentru acoperirea acestora este necesară alocarea de fonduri suficiente de la bugetul național. Pe de altă parte, modul în care fondurile publice sunt gestionate în cadrul programelor finan țate de la bugetul de stat trebuie îmbunătățit în mod considerabil pe parcursul întregului ciclu (respectiv, de la etapa de concepere a programului, trecând prin examinare, ordonare după prioritate și implementare până la monitorizare și evaluare). Scopul principal al acestui raport este de a propune o metodologie de evaluare a proiectelor finan țate de la bugetul de stat, având la baz ă un model de selecție riguros, care să includă criterii de ordonare după prioritate clare și eficace. În primul rând, acest raport aduce argumente în favoarea optimizării procesului de ordonare după prioritate și de selecție a proiectelor în funcție de patru dimensiuni: absorbție, impact, legitimitate și capacitate. În al doilea rând, raportul prezintă un diagnostic a l Programului Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL), gestionat de Ministerul Dezvoltării R egionale și Administra ției Publice (MDRAP), acesta reprezentând cea mai importantă sursă de fonduri alocate de la bugetul de stat pentru proiecte de infrastructură locală. Conceptul actual și modul de implementare ale PNDL necesită în continuare îmbunătățiri, după cum indică lipsa unei direcții strategice în alocarea fondurilor și continua creștere a numărului de proiecte demarate fără a se stabili un termen fezabil pentru finalizarea acestora. În continuare, acest raport prezintă o serie de recomandări în vederea îmbunătățirii procedurilor de evaluare și de selecție a proiectelor de dezvoltare a infrastructurilor locale, acordând o atenție deosebită criteriilor de ordonare după prioritate și surselor de finanțare viabile, specifice fiecărui tip de investiție. Scopul practic constă în creșterea eficienței și a eficacității investițiilor propuse în vederea maximizării impactului acestora, în condițiile în care resursele financiare disponibile sunt inerent limitate. Un obiectiv complementar este reprezentat de oportunitățile de armonizare și îmbunătățire a coordonării investițiilor la nivelul diferitelor surse de finanțare, în condițiile în care UE alocă României aproape 40 de miliarde EUR pentru perioada de programare 2014-2020. Un deziderat fundamental, care ar trebui urmărit în cadrul unui program ca PNDL este de a evita dublarea sau excluderea surselor alternative de finan țare, în special a programelor operaționale europene. Dacă o autoritate locală stabilește că, pentru o anumită investiție, îi este mai ușor să acceseze fonduri prin intermediul unui program finanțat de la bugetul de stat, ix există riscul ca o proporție considerabilă a granturilor europene să rămână neutilizate. În mod evident, fondurile europene presupun costuri financiare mult mai reduse decât fondurile de la bugetul na țional. În consecință, atunci când o anumită investiție poate fi finanțată din astfel de fonduri, programele operaționale europene ar trebui să fie principala țintă a potențialilor beneficiari. Este astfel crucial ca PNDL să fie conceput în tandem cu programele opera ționale europene și să adopte o abordare coordonată și armonizată cu toate programele de investiții din România. De fapt, PNDL ar trebui perceput ca un mecanism de finan țare complementar programelor europene, mai degrabă decât ca o sursă paralelă / alternativă de finanțare. În mod ideal, PNDL ar trebui să aibă inclusă în declarația de misiune necesitatea de a funcționa ca instrument complementar fondurilor corespunzătoare programelor finanțate de UE. Etapele propuse pentru selec ția investi țiilor finanțate prin PNDL Este proiectul recomandat pentru finanţare? • Numărul total de proiecte depuse • Criterii de bază aplicabile pentru identificarea și eliminarea proiectelor care nu sunt recomandate pentru finanţare • Decizia inițială privind trecerea în etapa următoare a unei anumite propuneri de proiect DA NU Proiectul ar putea să fie finanțat din fonduri europene? • Numărul cererilor „finanțabile” Proiectul nu este recomandat pentru • Dacă un proiect îndeplinește criteriile de eligibilitate ale finanţare (nici din fonduri europene, nici din unor programe europene specifice, se recomandă fonduri PNDL) solicitarea finanţării prin intermediul instrumentelor respective DA NU Ce program european ar Ar putea proiectul primi fonduri prin PNDL, finanţat de la bugetul de stat? putea finanţa intervenţia? • Conformitate (documentația tehnică îndeplineşte cerinţele HG nr. 28/2008) • Eligibilitate (obiectivele/activităţile proiectului corespund cerinţelor PNDL) De exemplu: • Drumuri care fac legătura cu rețeaua TEN -T  Programul DA NU Operaţional Regional • Sisteme de alimentare cu Reprezintă proiectul o prioritate? Ce modificări (mai) trebuie aduse apă/de canalizare pentru propunerii pentru a fi „finanţabilă” în localităţile cu o populaţie • Criterii de ordonare după prioritate* cadrul PNDL? cuprinsă între 2 000 şi 10 000 stabilite • Model de selecţie aplicat (de exemplu, • Conformitate (de ex.: autorizaţii etc.) de locuitori Programul Naţional de Dezvoltare Rurală punctaj) • Eligibilitate (de ex.: obiective, activităţi *Notă: Modelul complet de ordonare după • Aspecte tehnice (de ex.: omisiuni în prioritate e prezentat într-un capitol separat. proiect etc.) Un al doilea deziderat al PNDL este de a garanta că fondurile limitate pe care le are la dispoziție sunt alocate proiectelor cu cel mai puternic impact posibil, acestea fiind alese pe baza unui model riguros de selecție. La ora actuală, fondurile PNDL se alocă mai mult sau mai puțin ad-hoc, fără a se avea o imagine clară a celor mai acute necesități. Mai mult, modul în care este conceput PNDL, precum și majoritatea programelor finanțate de la bugetul de stat, nu permite utilizarea eficientă a fondurilor disponibile. Unele dintre măsurile esențiale de politică publică pot include următoarele: x  Un termen de implementare multianual. În prezent, PNDL este implementat anual, cu toate că este aproape imposibil, chiar și în cazul proiectelor de dimensiuni mici, să se parcurgă un ciclu de proiect complet (de la etapa preliminară depunerii la etapa post- implementare) într-un singur an. În practică, acest lucru se traduce prin faptul că un proiect poate primi fonduri într-un anumit an, fără a mai fi finanțat și în anul următor. Parțial, acesta este motivul pentru care majoritatea solicitanților propun proiecte cu o valoare medie de trei ori mai mică decât cea a unor proiecte similare finanțate de UE (de exemplu, în cadrul Programului Operațional Regional sau al Programului Național de Dezvoltare Rurală ). De asemenea, fără un termen clar de implementare (ș i anume, o dată la care fondurile alocate ar fi „pierdute”), programele de investiții tind să nu mai fie niciodată finalizate. De exemplu, un program na țional de reabilitare a unor drumuri naționale a fost demarat în 1994. Până în 2014, s-a reușit realizarea a numai 20% din totalul obiectivelor stabilite inițial.  Planificarea bugetară multianuală. Cel mai simplu și cel mai important instrument necesar ordonării corecte după prioritate a investițiilor este un buget multianual clar. Dacă o autoritate publică știe că dispune de numai 1 miliard EUR pentru a realiza investițiile necesare pentru infrastructură, aceasta va încerca, de asemenea, să stabilească ce fel de investiții poate finanța din bugetul respectiv și va fi mai motivată să canalizeze fondurile disponibile către proiectele de importanță maximă. La ora actuală , PNDL a contractat sau s-a angajat să finanțeze aproximativ 3 950 de proiecte cu o valoare totală estimată la 22 de miliarde RON (aproximativ 5 miliarde EUR). Presupunând că bugetul de care va dispune va fi similar cu alocarea primită la începutul anului 2014 (respectiv, de aproximativ 1,5 miliarde RON), va fi nevoie de o perioadă de cel pu țin 15 ani pentru a finaliza toate cele 3 950 de proiecte. În mod evident, un astfel de termen de implementare nu este nici eficient, nici realist. Este, de asemenea, esențial să se ia în considerare corelațiile interanuale întrucât de modul de executare a bugetului dintr-un an depinde planificarea pe anul următor. De exemplu, experiența cu programele finanțate de UE demonstrează că cea mai mare parte a bugetului este necesară spre sfârșitul perioadei de planificare.  Specificarea și urmărirea unor priorități clare. Dacă există un termen de implementare și un buget clare, este la fel de importantă stabilirea priorităților care urmează a fi abordate pe parcursul perioadei de implementare stabilite și în limita bugetului disponibil. În prezent, PNDL finanțează în principal proiecte vizând drumurile, apa și apele uzate. Acest program reprezintă în sine un pas în direcția corespunzătoare întrucât conține un anumit obiectiv, care este extrem de necesar unui program de investiții. Cu toate acestea, nu se r ealizează ordonarea clară după prioritate a acestor sectoare specifice – respectiv, nu este clar care dintre sectoare ar trebui să beneficieze de o alocare mai mare. De fapt, la ora actuală, se primesc permanent propuneri, iar dacă acestea trec de o serie de controale minime privind eligibilitatea / conformitatea, proiectele sunt considerate finanțabile. Prin urmare, există o supra -reprezentare a proiectelor care sunt mai ușor de conceput și de implementat de către beneficiari – de exemplu, drumurile comunale, care reprezintă în prezent 45 % din valoarea totală a xi proiectelor PNDL. Practic, această lipsă de ordonare după prioritate pe sectoare face din PNLD o completare de facto a bugetului local mai degrabă decât un program de investiții real. În mod normal, dacă fondurile alocate de autoritățile centrale sunt puse la dispoziția autorităților subnaționale, acestea ar trebui direc ționate spre investițiile considerate a fi o prioritate na țională. De exemplu, necesitatea de a realiza obiective europene ambițioase în sectorul apei și al apelor uzate și nevoia mult mai mare de a realiza investiții în domeniul apei și al apelor uzate (30 de miliarde EUR) în compara ție cu investițiile în drumuri comunale (4,7 miliarde EUR) ar putea constitui motivul alocării mai multor fonduri PNDL pentru alimentarea cu apă și tratarea apelor uzate. Conform aspectelor men ționate mai sus, au fost stabilite o serie de recomandări privind PNDL. Printre acestea se numără : 1. Urmărirea ciclului de programare al UE . Primul pas către o aborda re armonizată și coordonată cu programele finanțate din fonduri UE este stabilirea acelorași termene de planificare. Această metodă ar încuraja planificarea în comun înainte de începerea perioadei de programare, ar permite elaborarea unor criterii de evaluare și selecție coordonate, ar crea condițiile necesare dezvoltării integrate și ar asigura livrarea eficientă într-un interval de timp similar. Prin urmare, PNDL ar trebui conceput acum pentru perioada de programare 2014-2020 și, totodată, armonizat și coordonat cu programele opera ționale europene, precum și cu alte programe de investiții finanțate de la bugetul de stat (de exemplu, Fondul pentru Mediu). 2. Stabilirea unui buget multianual. Pornind de la suma alocată inițial pentru 2014 și prognozând o creștere economică moderată și o rată a inflației scăzută, pentru perioada 2014-2020, se propune următorul buget: Alocarea bugetară propusă pentru PNDL 2014-2020 (în milioane RON) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 1 591 1 671 1 754 1 842 1 934 2 031 2 132 Bugetul total al PNDL 2014-2020 ajunge astfel la valoarea totală de aproximativ 13 miliarde RON (aproximativ 2,8 miliarde EUR) – o sumă ușor de gestionat și care poate contribui la acoperirea unor deficiențe de infrastructură pentru care nu se vor aloca fonduri europene pe parcursul perioadei de programare 2014-2020. 3. Stabilirea priorităților PNDL 2014-2020. În prezent, PNDL se concentrează pe patru tipuri principale de investiții: drumuri județene, drumuri comunale, apă și ape uzate și infrastructură socială. Raportul principal prezintă o serie de scenarii privind modul în care bugetul propus pentru PNDL 2014-2020 ar putea fi alocat în func ție de priorități, propunerea finală fiind inclusă în tabelul de mai jos: xii Propunere de alocare a bugetului PNDL 2014-2020 pe priorități și pe ani (în milioane EUR) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL Subprograme 353,6 371,3 389,9 409,4 429,8 451,3 473,9 2 879,2 Drumuri județene 53,0 55,7 58,5 61,4 64,5 67,7 71,1 431,9 Drumuri locale / comunale 88,4 92,8 97,5 102,3 107,5 112,8 118,5 719,8 Apă ș i ape uzate 176,8 185,7 194,9 204,7 214,9 225,7 236,9 1 439,6 Infrastructură socială 35,4 37,1 39,0 40,9 43,0 45,1 47,4 287,9 4. Stabilirea unei alocări bugetare a PNDL 2014-2020 pentru fiecare județ. Bugetul ar trebui alocat în funcție de necesitățile reale, mai degrabă decât ad-hoc. Au fost elaborate criterii de ordonare după prioritate a diferitelor tipuri de investiții (drumuri județene, drumuri comunale, apă, ape uzate, infrastructură educațională, infrastructură sanitară, centre culturale și baze sportive) la nivel județean pentru a se stabili în ce sectoare este cea mai mare nevoie de investiții în infrastructură. Harta de mai jos însumează alocarea bugetară pe județe propusă pentru PNDL 2014-2020. Alocarea bugetară pe jude țe propusă pentru PNDL 2014-2020 (în milioane EUR) Alocarea bugetară propusă pentru PNDL 2014-2020, pe județe 5. Elaborarea / detalierea criteriilor de ordonare după prioritate a proiectelor PNDL. PNDL nu dispune de personalul, finanțarea sau capacitatea necesară aplicării unui sistem complet de evaluare și selecție, cum este cazul programelor opera ționale xiii europene. Din acest motiv, s-a propus stabilirea unor criterii de ordonare după prioritate care să fie, privind anticipat, ușor de aplicat și care să permită atât personalului Ministerului Dezvoltării Reg ional și Administra ției Publice, cât și personalului din cadrul autorităților județene și locale să stabilească nivelul de prioritate a proiectelor ce urmează să le primească. Listele de priorități vor fi întocmite pentru tipuri specifice de investiții, după cum urmează: a. Drumuri jude țene: ordonarea după prioritate se va efectua la nivelul drumurilor județene, întocmindu-se o listă a proiectelor prioritare din fiecare județ. b. Drumuri comunale: ordonarea după prioritate se va efectua la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT), incluzându-se, pentru fiecare județ, o listă a unităților administrativ-teritoriale cu cea mai mare nevoie de investiții în drumuri comunale. c. Apă: ordonarea după prioritate se va efectua conform master planurilor regionale pentru apă, cu accent pe localitățile cu peste 50 de locuitori, care nu sunt incluse sau care ar putea fi incluse într-un program finanțat de UE (de exemplu, în PO Infrastructură Mare 2014-2020 sau în Programul Na țional de Dezvoltare Rurală 2014-2020). d. Ape uzate: ordonarea după prioritate se va efectua conform master planurilor regionale pentru apă, cu accent pe aglomerările cu peste 2 000 de locuitori echivalenți (l.e.), care nu sunt incluse sau care ar putea fi incluse într-un program finanțat din fonduri europene (de exemplu, PO Infrastructură Mare 2014-2020 sau Programul Na țional de Dezvoltare Rurală 2014-2020). e. Infrastructură socială: ordonarea după prioritate se va efectua la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT), incluzându-se, pentru fiecare județ, o listă a unităților administrativ-teritoriale care au cea mai mare nevoie de investiții în: infrastructura educa țională, infrastructura sanitară, centre culturale, baze sportive. 6. Monitorizarea ș i evaluarea impactului produs de PNDL. Pentru fiecare proiect, s-au propus o serie de indicatori de performanță ca instrumente de monitorizare a succesului înregistrat de PNDL. De asemenea, Indicele de Dezvoltare Teritorială (IDT) elaborat de Ministerul Dezvoltării Regional și Administra ției Publice și Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL), elaborat de Prof. Dumitru Sandu, au fost propuși ca măsuri pentru a se stabili în ce măsură investițiile făcute în infrastructură înregistrează un impact real în materie de dezvoltare. Metodologia de calcul privind Indicele Dezvoltării Umane Locale a fost modificată pentru a permite calcularea anuală a indicelui și monitorizarea în timp real a acestuia. xiv Indicele de Dezvoltare Teritorială în anul 2011 Indicele de Dezvoltare Teritorială în 2011 0,00 – 1,25 1,26 – 1,50 1,51 – 1,75 1,76 – 2,00 2,01 – 2,94 Indicele Dezvoltării Umane Locale în anul 2011 Indicele Dezvoltării Umane Locale în anul 2011 Foarte sărace Sărace Mediu-inferior dezvoltate Mediu dezvoltate Mediu-superior dezvoltate Dezvoltate Superior dezvoltate xv 7. Posibilitatea de a recurge la consiliile județene ca „organisme intermediare” (OI) pentru PNDL. Așa cum Agențiile de Dezvoltare Regională pot ușura munca Autorității de Management (AM) a Programului Operațional Regional, consiliile județene pot contribui la gestionarea PNDL. Figura de mai jos ilustrează modul în care volumul de lucru ar putea fi împărțit. Pentru evitarea unui tratament subiectiv din partea consiliilor județene în raport cu solicitanții de fonduri PNDL – așa cum s-a sesizat în unele cazuri în ceea ce privește alocarea transferurilor de echilibrare a bugetelor – este încă necesară o supraveghere strictă de către MDRAP. Ca și în cazul POR, MDRAP, în calitate de Autoritate de Management a programului, este deplin responsabil de modul în care se desfășoară implementarea acestuia. Astfel, dacă se adoptă criterii clare și transparente de selecție și ordonare după prioritate, rămâne doar o mică probabilitate ca fondurile să fie incorect alocate la nivel de consiliu județean / organism intermediar. „Diviziunea muncii” între MDRAP și „Organismele Intermediare” (Consiliile Jude țene) pentru PNDL Coordonarea cu Componenta 1 a Programului SCR Criteriile de ordonare după prioritate, detaliate în acest raport, vor fi utilizate pentru crearea unui model complet de selecție a proiectelor în cadrul Componentei 1 a Programului SCR (Servicii de Consultanță Rambursabile). Unul dintre aspectele esențiale, care vor fi prezentate în detaliu în Componenta 1, include finalizarea listelor de priorități pentru toate sectoarele incluse în PNDL, după cum urmează: - Drumuri județene: o listă de priorități în materie de drumuri județene; - Drumuri comunale: o listă de priorități a unităților administrativ-teritoriale (UAT) care ar beneficia cel mai mult de pe urma investițiilor în drumuri comunale; xvi - Infrastructura de alimentare cu apă : o listă de priorități a localităților (sate, comune sau orașe) care ar beneficia cel mai mult de pe urma investițiilor în infrastructura de alimentare cu apă; - Infrastructura de tratare a apelor uzate: o listă de priorități a localităților (sate, comune sau orașe) care ar beneficia cel mai mult de pe urma investițiilor în infrastructura de tratare a apelor uzate; - Infrastructura socială : o listă de priorități a unităților administrativ-teritoriale care ar beneficia cel mai mult de pe urma investițiilor în infrastructura socială. În cazul unui program de investiții pe cale să înceapă, aceste liste de priorități ar fi putut fi utilizate pentru a asigura evaluarea și selecția rapidă a cererilor. Cu toate acestea, în cazul PNDL, se pare că există deja o supra -angajare a fondurilor. După cum indică tabelul de mai jos, se înregistrează o supra -angajare în toate sectoarele, cu excepția sectorului infrastructurii sociale, în raport cu alocările propuse pentru perioada 2014-2020. Practic, există mai multe proiecte în faza de pregătire decât (potențiale) fonduri disponibile pentru finalizarea investițiilor respective. Acest lucru înseamnă , în esență, că listele de priorități care urmează a fi elaborate pentru Componenta 1 vor fi utilizate pentru identificarea proiectelor cu cel mai ridicat punctaj în materie de prioritate din portofoliul de proiecte al PNDL. Astfel, decât să se lanseze cereri de propuneri individuale sau cereri anuale (diferite scenarii de propuneri de proiecte vor fi discutate în cadrul Componentei 1 a programului SCR), procesul de selecție propus va trata mai întâi proiectele existente, aflate în pregătire, acordându-se mici posibilități pentru investițiile în infrastructura socială (care sunt , în prezent, slab reprezentate în portofoliul de proiecte al PNDL). Comparație între distribu ția actuală a valori lor proiectelor PNDL și alocarea propusă pentru PNDL 2014 -2020 (în milioane EUR) Alocarea actuală Alocarea propusă Diferență Subprograme pentru PNDL 2014 pentru PNDL 2014-2020 Drumuri județene 709,4 431,9 277,5 Drumuri comunale 2 231,9 719,8 1 512,1 Apă ș i ape uzate 1 788,3 1 439,6 348,7 Infrastructură socială 24,5 287,9 -263,4 TOTAL 4 754,1 2 879,2 1 874,9 Sunt avute în vedere următoarele eta pe: 1. Listele de prioritate pe sectoare vor prezenta punctajele pentru principalele tipuri de proiecte finanțate prin PNDL. 2. Se va întocmi o listă de proiecte pentru care să se solicite fonduri europene sau care nu ar trebui finanțate în întregime. 3. Alocările sectoriale pe județe vor indica valoarea fondurilor disponibile pentru fiecare sector al fiecărui județ. 4. Proiectele incluse în portofoliul de proiecte al PNDL și care prezintă cel mai mare punctaj vor fi selecționate în limita alocării pe sectoare , la nivel de județ. xvii Avantajul acestei abordări este că încurajează propunerea de proiecte PNDL pentru finan țare europeană. Întrucât un număr limitat de proiecte din portofoliul de proiecte PNDL vor fi finanțabile, MDRAP ar putea încuraja anumiți candidați să solicite finanțarea proiectelor din fonduri europene, astfel încât să beneficieze de finanțare cât mai multe dintre proiectele incluse în portofoliu. După finalizarea documentelor programatice și a ghidurilor solicitanților aferente proiectelor finanțate de UE, va fi, de asemenea, mai clar modul în care investițiile finanțate de UE și de la bugetul de stat ar putea fi coordonate și armonizate în mod eficient. Este esențial ca PNDL să fie perceput ca un mecanism de finanțare complementar programelor europene și nu ca o sursă paralelă sau alternativă de finanțare. xviii Introducere 1. În condițiile în care România depune eforturi pentru ob ținerea unei creș teri durabile și favorabile incluziunii, Guvernul a solicitat Băncii Mondiale să sprijine armonizarea investițiilor publice finan țate de Uniunea Europeană și de la bugetul de stat. Acest raport reprezintă o continuare a Programului de Dezvoltare Regională derulat de Banca Mondială în România (în perioada noiembrie 2012 – martie 2014) și vizează promovarea sinergiilor la nivelul investițiilor publice în infrastructura locală, indiferent de sursa de finanțare, precum și producerea unui impact general mai puternic. Împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administra ției Publice (MDRAP), în cadrul proiectului general, s-a convenit asupra a patru componente care vizează armonizarea proiectelor de infrastructură locală:  Componenta 1 – Asistență în coordonarea strategiilor și planurilor pentru investițiile în infrastructură finanțate de UE și de la bugetul de stat;  Componenta 2 – Asistență tehnică privind portofoliul de proiecte de investiții existent în cadrul MDRAP, inclusiv ordonarea optimă după prioritate a acestora și pregătirea investițiilor cu posibilă finanțate europeană pentru perioada de programare 2014-2020;  Componenta 3 – Asistență pentru îmbunătățirea utilizării modelelor și tehnologiilor eficiente în investițiile supravegheate de MDRAP;  Componenta 4 – Asistență în elaborarea Strategiei privind locuințele și dezvoltarea infrastructurii. 2. Componenta 2, men ționată mai sus (cu scriere cursivă), se axează pe portofoliul existent de proiecte de investiții finan țate de MDRAP și include, de asemenea, două seturi de documente corelate: a. Propunere de criterii îmbunătățite de ordonare după prioritate pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii locale, incluzând indicatori clari de performanță și monitorizare, evaluarea graficelor de implementare a proiectului și orientări privind identificarea surselor de finanțare viabile pentru fiecare tip de proiect; b. Evaluarea unui eșantion de proiecte la nivelul documenta ției tehnico- economice (respectiv, studii de fezabilitate și/sau proiecte tehnice detaliate) în vederea identificării unor potențiale oportunități de eficientizare a instrumentelor europene și/sau a fondurilor alocate de la bugetul de stat. Acest raport final include prima subcomponentă de mai sus (menționată cu scriere cursivă) și prezintă o serie de propuneri specifice pentru măsurile de politică publică privind modalitatea de ordonare după prioritate a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii locale din cadrul celor trei sectoare principale, care fac obiectul investițiilor MDRAP: drumuri, apă 1 și ape uzate și infrastructură socială. Deși criteriile de ordonare după prioritate reprezintă subiectul principal al acestui raport, este important să se admită faptul că acestea reprezintă numai un element al unei rețele mai extinse de acțiuni necesare finalizării cu succes a proiectelor de infrastructură locală – de la etapa de dezvoltare a conceptului și elaborare a proiectului la etapele de depunere, selecție și ordonare după prioritate, implementare și post-implementare. Astfel, acest raport nu tratează ordonarea după prioritate separat de celelalte componente, ci mai degrabă ca parte dintr -un ansamblu mai extins. Următoarea subsecțiune, referitoare la obiectivul raportului și la domeniul său de aplicare, prezintă mai detaliat această abordare. 3. Acest raport este corelat cu constatările și recomandările unui angajament mai general, încheiat cu MDRAP. În mod special, analiza corelării strategice a strategiilor, planurilor și a programelor de investiții de la niveluri diferite (Componenta 1, descrisă mai sus) contribuie la crearea unui filtru de selecție a intervențiilor locale, care contribuie la realizarea unor planuri și obiective la un nivel mai înalt. De asemenea, recomandările incluse în lucrare și referitoare la soluțiile tehnice și tehnologiile inovatoare și eficiente (Componenta 3, descrisă mai sus) vor sprijini autoritățile locale în ceea ce privește angajamentul lor de a îmbunătăți propunerile tehnice care să garanteze adoptarea unor soluții optime. Cu ocazia finalizării raportului intermediar și a raportului final privind strategia de ordonare după prioritate a proiectelor finanțate de la bugetul de stat (cu termen de finalizare 27 martie 2015, respectiv, 27 august 2015), echipa estimează că va îmbunătăți și setul criteriilor de ordonare după prioritate propuse în prezentul raport (în cadrul Componentei 2), incluzând toate datele disponibile și concluziile suplimentare obținute din numeroasele sesiuni de interviuri pe teren. 4. Acest raport con ține observații și recomandări emise pe baza cercetărilor efectuate în perioada iunie – noiembrie 2014. Printre principalele surse de date și documentele cheie analizate se numără:  Programul de guvernare 2013-2016, care stabilește prioritățile actuale ale cabinetului în toate sectoarele cheie de dezvoltare din România.  Cadrul legal pentru implementarea PNDL, inclusiv textul ordonanței care stabilește programul, normele de implementare, criteriile de eligibilitate și selecție și modelele de aplicare. Au fost luare în considerare și alte dispoziții legislative privind implementarea programelor de investiții finanțate de UE și de la bugetul de stat.  Documente programatice și ghiduri ale solicitanților asociate instrumentelor finanțate de UE pentru perioada 2007-2013 (de exemplu, Programul Opera țional Regional – POR, Programul Opera țional Mediu, Programul Na țional de Dezvoltare Rurală etc. ) și pentru perioada 2014-2020 (numai în forma de proiect, începând cu 1 noiembrie 2014).  Master planuri jude țene pentru alimentarea cu apă și tratarea apelor uzate, axate în special pe criteriile de selec ție și ordonare după prioritate propuse. 2  Planurile de Dezvoltare Regională elaborate pentru perioada 2007-2013 (în formă finală) și pentru perioada 2014-2020 (în formă de proiect) pentru fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare din România.  Interviuri cu principalele părți interesate de la nivel local, regional și național. Pentru acest raport, echipa a intervievat principalele părți interesate din Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură (DG DRI) din cadrul MDRAP, atât la nivel managerial, cât și la nivel tehnic. De asemenea, în perioada 8 – 26 septembrie, echipa a finalizat cu succes o sesiune de interviuri pe teren la nivel local, cuprinzând trei consilii jude țene (Cluj, Bistrița Năsăud și Sălaj) și 6 comune din cadrul a trei dintre județele menționate. Pentru următoarele etape ale angajamentului, echipa a planificat realizarea mai multor sesiuni de interviuri pe teren, la nivelul întregii țării. În acest sens, echipa a prezentat MDRAP o listă completă a posibilelor destinații și se află în așteptarea confirmării și sprijinului ministerului pentru finalizarea programului (începând cu 1 noiembrie 2014). Pe măsură ce vor fi disponibile mai multe date de pe teren, recomandările incluse în acest raport vor fi actualizate în documentele viitoare, în cadrul Componentei 1, descrise în prima parte a capitolului introductiv.  Studii de fezabilitate aferente proiectelor aflate în etapa de pregătire în cadrul PNDL. Observațiile preliminare se bazează pe rezultatele procesului de examinare tehnică a studiilor de fezabilitate. Acest proces a fost desfășurat în luna iulie a anului 2014 de o echipă a Băncii formată din cinci evaluatori. Echipa a analizat un eșantion de 159 de studii de fezabilitate pentru drumuri, sisteme de alimentare cu apă și de tratare a apelor uzate și infrastructură socială, selec tate pe baza unei metodologii asupra căreia s-a convenit în prealabil1 .  Baza de date a proiectelor care urmează a fi finanțate prin PNDL 2014, cu un buget de aproape 1 miliard RON și care cuprinde trei tipuri de investiții în infrastructura de bază, realizate la nivel na țional: drumuri, alimentarea cu apă și tratarea apelor uzate.  Baza de date a proiectelor incluse în portofoliul mai larg al MDRAP (acesta conținând și intervențiile care nu sunt incluse în PNDL 2014). Un eșantion de documente tehnice, destinat a fi analizat pentru această lucrare, a fost selectat pentru raportul anterior, elaborat în cadrul acestei componente, care se bazează pe această analiză a procedurilor și criteriilor și face o examinare aprofundată a portofoliului de proiecte al MDRAP.  Baza de date a programelor de infrastructură finanțate de UE și gestionate de MDRAP, respectiv POR 2007-2013.  Proiect de bază de date pentru proiectele de infrastructură publică gestionate de alte ministere , inclusiv de Ministerul Mediului prin POS Mediu 2007-2013 și de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR ) prin Programul Na țional de 1 A se vedea Anexa 7 pentru o descriere detaliată a orientărilor propuse privind selec ția documenta ției tehnice a proiectectelor, care urmează a fi examinate ca parte a prezentului proiect. 3 Dezvoltare Rurală (PNDR). Baza de date a fost prezentată de MDRAP sub formă de proiect.  Date furnizate de Institutul Național de Statistică.  Date furnizate de diferite părți interesate de la nivel național și subnațional.  Analize anterioare efectuate de Banca Mondială . Mai exact, acest raport face referire la concluziile relevante ce reies din Analiza Funcțională a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (acum MDRAP), realizată de Banca Mondială în 2011, precum și dintr-o serie de rapoarte realizate în cadrul Programului de Dezvoltare Regională , derulat de Banca Mondială în perioada 2012 -2013, inclusiv din rapoartele: „Orașe competitive: Remodelarea geografiei economice a României”, „Identificarea modelelor de selecție a proiectelor POR 2014-2020” și „POR 2.0.: Colaborarea și comunicarea dintre Autoritatea de Management și Organismele Intermediare și asistența acordată de acestea solicitanților și beneficiarilor POR”. Obiectiv și domeniu de aplicare 5. Scopul acestui raport este de a pune la dispoziție o metodologie de evaluare a proiectelor finan țate de la bugetul de stat – depuse la MDRAP pentru a fi finan țate – pe baza unui set de criterii de ordonare după prioritate clare și eficace. Așa cum s-a menționat anterior, domeniul de aplicare este mai extins decât cel al unei simple propuneri de criterii noi și nu poate fi tratat separat de celelalte etape ale unei investi ții. Astfel, această lucrare vizează îmbunătățirea întregului ciclu de evaluare a portofoliului de proiecte derulate de MDRAP și consolidarea procesului de pregătire și ordonare după prioritate a investițiilor pentru perioada de programare 2014-2020. În acest sens, raportul final conține: (i) un cadru teoretic pentru ordonarea după prioritate și selecția proiectelor, optimizat pe baza a patru dimensiuni (absorbție, impact, legitimitate și capacitate); (ii) un diagnostic al Programului Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL), gestionat de MDRAP, acesta fiind cea mai importantă sursă de fina nțare de la bugetul de stat a proiectelor de infrastructură locală; (iii) o imagine de ansamblu asupra modului în care programele de infrastructură finanțate de UE selectează și ordonează proiectele după prioritate, incluzând indicatori de monitorizare și de performanță; și (iv) recomandări privind îmbunătățirea procedurilor de evaluare și selecție a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii locale, cu accent pe criteriile de ordonare după prioritate și pe sursele de finanțare viabile pentru fiecare tip de investiție. Scopul este de a spori eficiența și eficacitatea investițiilor propuse, maximizând impactul, în condițiile în care resursele financiare disponibile sunt inerent limitate. Așa cum se reflectă la nivelul întregului angajament , privit în ansamblu (respectiv, la nivelul celor patru activități menționate mai sus), un element fundamental îl reprezintă oportunitățile de armonizare și de îmbunătățire a coordonării investițiilor la nivelul diferitelor surse de finanțare, în condițiile în care UE acordă României aproape 40 de miliarde EUR pentru perioada de programare 2014-2020. 4 6. Una dintre probleme esen țiale pe care această asistență tehnică încearcă să le abordeze este cum să se asigure că documentația tehnică existentă va avea drept rezultat proiecte finalizate, cu un impact puternic. Conform lecțiilor învățate din programele anterioare, nu toate propunerile de proiecte elaborate de autoritățile locale pot/ar trebui puse efectiv în aplicare. Astfel, o primă etapă a evaluării documentației existente va include separarea proiectelor finanțabile de cele nefinanțabile. O a doua etapă ar trebui să implice identificarea proiectelor eligibile pentru finanțare europeană , care ar trebui direc ționate către factorul decizional corespunzător. În principiu, trebuie să se urmărească , pe cât posibil, obținerea de finanțare europeană în timp ce fondurile de la bugetul de stat ar trebui utilizate numai pentru activitățile care nu sunt eligibile pentru finanțare europeană sau pentru investițiile prin care se urmărește suplimentarea sau extinderea investițiilor UE în domeniile afectate de lipsa de fonduri. 7. Împreună cu raportul care con ține evaluarea portofoliul de proiecte al MDRAP, această analiză oferă, de asemenea, orientări privind modul de îmbunătă țire a documentațiilor tehnice ale proiectelor, în vederea creș terii calității cererilor de ob ținere de fonduri europene ș i prin PNDL. De exemplu, în contextul actual, se pot solicita fonduri pentru o sta ție de tratare a apelor uzate care să deservească numai o mică localit ate, cu toate că , în mod ideal, aceasta ar pute a deservi un grup de localități. În mod similar, se pot solicita fonduri pentru dezvoltarea unui drum comunal înainte de dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă sau de tratare a apelor uzate de-a lungul drumului respectiv, ceea ce ar putea avea drept rezultat avarierea drumului la scurt timp după modernizarea acestuia, pentru realizarea investițiilor în sectorul de alimentare cu apă . Propunerile incluse în acest raport urmăresc să faciliteze, pe cât posibil, utilizarea integrată și coerentă a tuturor surselor de finanțare destinate autorităților locale. 8. Un alt aspect important, tratat în acest raport, este identificarea unor surse corespunzătoare pentru finanțarea diferitelor propuneri de proiecte, în ideea transformării proiectelor aflate în pregătire în cadrul MDRAP în investiții finan țate de UE în perioada 2014-2020. În acest stadiu, conducerea și personalul PNDL, consiliile județene și autoritățile locale care solicită finanțare nu dispun de mecanisme instituționale clare care să stabilească în ce măsură documentația tehnică existentă este corespunzătoare pentru solicitarea de finanțare din partea UE pe viitor. Ar putea fi oportun, cu toate că practic este imposibil, să se elaboreze criterii de evaluare formală pentru PNDL, care să ia în considerare eligibilitatea proiectelor propuse pentru a primi fonduri printr-un program finanțat de UE, pe perioada de programare 2014-2020. Această abordare poate fi dezvoltată numai în etapele următoare a le acestui proiect de asistență, după ce documentația finală referitoare la următorul set de instrumente structurale (de exemplu, documente programatice, ghiduri ale solicitanților etc.) va fi disponibilă, în urma aprobării oficiale de către CE. 9. Chiar și în acest caz, responsabilitatea finală de a stabili în ce măsură un proiect este sau nu eligibil revine organismelor intermediare și autorităților de management. La nivel formal, MDRAP poate numai să recomande unui anumit candidat să încerce să solicite fonduri europene mai degrabă decât fonduri PNDL, dacă se stabilește că această strategie 5 poate avea succes (respectiv, dacă ar îndeplini principalele criterii de bază pentru diferite surse europene de finanțare puse la dispoziție). Această procedură ar trebui să limite ze riscul de apariție a unor situa ții în care o cerere solidă, evaluată de echipa PNDL ca fiind eligibilă pentru finanțare europeană – și deci respinsă pentru finanțare în cadrul PNDL – nu este acceptată, în cele din urmă, de autoritatea de management a programului opera țional respectiv. 10. De asemenea, este necesar să se identifice proiectele eligibile pentru finan țare europeană sau pentru sprijin în cadrul PNDL, cu condiția ca beneficiarii fondurilor (respectiv autoritățile locale) să modifice documentația. În cazul unor proiecte, documentația tehnică poate fi incompletă sau poate conține date/informa ții care nu mai sunt de actualitate sau sunt irelevante. În acest caz, se impune notificarea, și totodată , informarea solicitantului privind modul în care documentația tehnică ar trebui îmbunătățită pentru a deveni eligibilă pentru finanțare. Printr-o notificare similară , echipa PNDL poate informa un solicitant dacă proiectul acestuia este eligibil ( din punctul de vedere al echipei PNDL) pentru finanțare în cadrul oricărui program operațional european. În notificare trebuie să se sublinieze, de asemenea, faptul că solicitanții trebuie să se consulte direct cu organismele intermediare și cu autoritatea de management în ceea ce prive ște aceste programe opera ționale și, dacă este posibil, să furnizeze instituțiilor responsabile de fonduri europene referințe la documentele respective sau detalii de contact. În ceea ce privește documenta ția depusă, eligibilă numai pentru finanțare în cadrul PNDL, echipei PNDL îi va reveni răspunderea de a furniza un feedback clar și instrucțiuni de îmbunătățire, reducând astfel riscul de a solicita clarificări sau modificări în mod repetat. 11. În ceea ce priveș te elementul sectorial, acest raport tratează investițiile în infrastructură supravegheate de MDRAP în principal în domeniul drumurilor comunale / județene, al alimentării cu apă, al tratării apelor uzate și al infrastructurii sociale. Domeniul de aplicare este centrat în principal pe proiectele PNDL aprobate pentru anul 2014 – în special în ceea ce privește diagnosticul modelului status quo – având în vedere datele furnizate în cadrul acestei etape a angajamentului. Analiza se concentrează pe proiectele aflate în faza de pregătire/planificare, lăsând la o parte investițiile pentru care implementarea pe teren a fost deja inițiată, caz în care intervine asumarea unor angajamente legale și obligația îndeplinirii altor condiții de către ofertanții câștigători. Astfel, această lucrare servește, în primul rând, ca instrument de identificare, selecție și ordonare după prioritate a investițiilor în infrastructură , incluse în portofoliul MDRAP pe anul 2014 și în perioada următoare. Destinatari 12. Principalul destinatar al acestui raport este personalul Direcției Generale Dezvoltare Regională și In frastructură (DG DRI) din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care gestionează PNDL. Raportul prezintă principalelor părți interesate o primă propunere de metodologie de triere, evaluare, selecție și ordonare după prioritat e a proiectelor înaintate DG DRI pentru a fi examinate. 6 13. De asemenea, p rintre părțile interesate care ar putea benificia de această evaluare se numără:  La nivel național: (a) ministerele și agențiile responsabile de planificarea și implementarea intervențiilor finanțate de la bugetul de stat și (b) autoritățile de management și organismele intermediare ale programelor operaționale finanțate de UE, care pot utiliza recomandările pentru a raționaliza evaluarea proiectelor în cadrul programelor finanțate de UE și de la bugetul de stat;  La nivel regional: agențiile de dezvoltare regională responsabile de planificare și coordonare la nivel regional (prin intermediul planurilor de dezvoltare regională elaborate pentru fiecare perioadă de programare) și care au contractat anterior evaluatori tehnici pentru a examina proiectele depuse în cadrul Programului Opera ționale Regional;  La nivel județean și local: comunitățile locale, mai exact, autoritățile publice care elaborează proiecte și care depun propuneri de proiecte pentru diferite programe finanțate de UE și de la bugetul de stat (inclusiv personalul tehnic din cadrul autorităților locale care asigură colaborarea cu proiectanți și cu alți consultanți).  În cele din urmă, Comisia Europeană (CE), care, la rândul său, poate să valorifice constatările acestui studiu și să transmită recomandările și altor state membre. În mod cert, problema coordonării eficiente și a armonizării procedurilor de evaluare la nivelul programelor finanțate de UE și de la bugetul de stat este relevantă și în afara contextului din România. Structura raportului 14. Observațiile ș i concluziile acestui raport final sunt grupate în următoarele capitole:  Capitolul I: Context o Acest capitol prezintă un rezumat al necesităților de dezvoltare a infrastructurii din România și provocările cu care se confruntă autoritățile publice din România. o De asemenea, capitolul oferă o imagine de ansamblu a câtorva ingrediente esențiale, necesare creării unui model eficace de selecție a proiectelor: absorbția, impactul, legitimitatea și capacitatea. o La finalul capitolului se discută necesitatea de a adapta modelele de selecție a proiectelor și criteriile de ordonare după prioritate în funcție de dimensiunea proiectului și de sectorul aferent.  Capitolul II: Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) o Acest capitol descrie mai întâi istoricul, obiectivele și cadrul legal al PNDL, furnizând date fundamentale privind programul. 7 o În continuare, capitolul prezintă principalele etape parcurse de un proiect PNDL, de la etapa preliminară depunerii, trecând prin perioadele de depunere și de implementare și până la etapa post-implementare. o Ultima secțiune sintetizează cadrul actual al PNDL și prezintă îmbunătățirile ce pot fi aduse în vederea raționalizării procesului de gestionare și operaționalizare a PNDL, luând în considerare constrângerile actuale, în special în ceea ce privește capacitatea instituțională.  Capitolul III: Bune practici în selectarea proiectelor pentru programele finanțate de UE o Capitolul descrie procedurile și criteriile de evaluare și selecție aplicate în cazul fondurilor europene, evidențiind bunele practici ce pot fi încorporate și aplicate în cadrul programelor finanțate de la bugetul de stat, cum este PNDL. o Printre exemplele de selecție analizate se numără : Programul Opera țional Regional (POR) – axele relevante (și anume, cele pentru drumuri și pentru infrastructura socială), POS Mediu și Master planuri județene (pentru alimentarea cu apă și pentru tratarea apelor uzate), Programul Na țional de Dezvoltare Rurală (pentru infrastructura rurală de bază) și Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), creat de Banca Mondială.  Capitolul IV: Măsuri de evaluare și de politică publică pentru modelul general de selecție a proiectelor PNDL o Capitolul conține recomandări privind metodele de îmbunătățire a unor etape specifice ale procesului de solicitare de fonduri în cadrul PNDL, de la etapa de pregătire a documentației, trecând prin etapele de depunere a propunerii, de evaluare / selecție / ordonare după prioritate, contractare etc. O subsecțiune specială este dedicată în mod special metodelor de îmbunătățire a studiilor de fezabilitate furnizate de solicitanți. Subsecțiunea respectivă are la bază un eșantion de studii de fezabilitate eligibile pentru finanțare în cadrul PNDL 2014. o Capitolul include, de asemenea, o propunere privind trierea proiectelor propuse de autoritățile subnaționale, pentru care documenta ția tehnică – adică studiile de fezabilitate / documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) și/sau proiectele tehnice detaliate – a fost deja întocmită. Se pune accentul pe proiectele de drumuri, de alimentare cu apă și de tratare a apelor uzate. Criteriile de ordonare după prioritate vor fi stabilite și pentru proiectele de infrastructură socială într-un document viitor, odată cu furnizarea de noi date pentru Componenta 4 a acestui proiect de asistență tehnică („Sprijin pentru definirea unei strategii globale în sectorul locuințelor”). 8  Capitolul V: Criterii de ordonare după prioritate propuse pentru o selecție îmbunătățită a proiectelor PNDL o Acest capitol prezintă propuneri extrem de specifice privind modul de alocare a fondurilor la nivel jude țean și de ordonare după prioritate a unor proiecte specifice la nivel jude țean / regional (respectiv, la nivelul localităților). o Sectoarele vizate sunt: drumurile județene și comunale, alimentarea cu apă și tratarea apelor uzate și infrastructura socială (sănătate, educație, cultură și sport).  Capitolul VI: Sistemul de monitorizare a performanței PNDL o Acest ultim capitol conține recomandări cu referire la sisteme corecte de monitorizare și evaluare (M&E) a PNDL. o Se pune accentul în special pe indicatori clari ai performanței fiecărui tip de investiție, precum și pe indicatorii generali ai impactului la nivelul unităților administrativ-teritoriale. 9 Capitolul I: Context Infrastructura locală a României: necesități, priorități și finanțare 15. La aproape douăzeci și cinci de ani de la revolu ția democratică, România continuă să se confrunte cu probleme majore privind dezvoltarea – de la transport la educa ție, sănătate, mediu, forță de muncă, agricultură, administrație publică etc. Acest lucru nu este surprinzător pentru o țară care a trecut printr-o tranziție de lungă durată și dificilă de la un regim comunist și o economie planificată la nivel central. În primul rând, nu există o conexiune de autostradă între Constanța, portul estic al României de la Marea Neagră, și frontiera de Vest, traversată de aproximativ 70 % dintre exporturi2 . Infrastructura de utilități publice este încă deficitară : de exemplu, în unele zone ale țării, în special în partea estică și sudică, mai puțin de jumătate din gospodării sunt conectate la rețele de alimentare cu apă și de canalizare. În prezent, România se confruntă, de asemenea, cu riscul de a face obiectul procedurilor UE de constatare a neîndeplinirii obliga țiilor și de a suporta sancțiuni financiare, în special în sectorul alimentării cu apă și al salubrității, în care se impune realizarea unor obiective clare și alocarea de fonduri semnificative în următorii ani. Exemplele de nevoi acute sunt numeroase, însă, în acest context, progresul recent înregistrat în special în marile centre urbane – București depășind orașe precum Madrid, Berlin, Roma, Lisabona și Atena în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (PPP)3 – sug erează faptul că România prezintă un potențial de creștere ridicat cu condiția ca populația să aibă acces la oportunitățile corespunzătoare. Figura 1. Dotarea cu infrastructură de servicii publice (acces la apă curentă) Accesul la apă curentă în 2011 Sursa datelor: Institutul Na țional de Statistică (2011). 2 A se vedea raportul „Oraşe competitive” (2013) al Băncii Mondiale. 3 Date Eurostat pentru 2013. 10 Figura 2. Dotarea cu infrastructur ă de servicii publice (acces la canalizare) Accesul la canalizare în 2011 Sursa datelor: Institutul Na țional de Statistică (2011). 16. Aș a cum s-a argumentat în raportul „Orașe competitive”, realizat de Banca Mondială pentru 2013, solu ția valorificării potențialului de creștere a României implică o serie de interven ții care să vizeze nevoile specifice ale zonelor dezvoltate ș i a celor slab dezvoltate4 . Principala prioritate o reprezintă îmbunătățirea conectivității și accesibilității pentru ca popula ția să poată profita de oportunitățile din România și din străinătate. În al doilea rând, autoritățile ar trebui să stimuleze instituțiile funcționale pentru a asigura tuturor cetățenilor țării standardele de bază pentru un trai decent – în esență, același start în viață pentru toți (respectiv, apă potabilă, canalizare, energie electrică și termică, educație de calitate, piețe funcționale de terenuri și locuințe, servicii minime de sănătate etc.). În cele din urmă , dar nu în ultimul rând, sunt necesare eforturi orientate către comunitățile marginalizate pentru a aborda factorii specifici care limitează mobilitatea acestora. Mai mult, situa ția actuală atrage consecințe negative majore, marcate de evoluția lentă și de necesitățile acute: în fiecare zi, popula ția din România ratează oportunități esențiale privind evoluția personală și profesională din cauza lipsei accesului corespunzător la infrastructura conectivă și la serviciile de bază. De asemenea, această situație subminează potențialul național de creștere a productivității individuale și de obținere a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, încetinind procesul de obținere a unei convergențe cu UE. În timp ce identificarea adevăratelor priorități este vitală, o condiție sine qua non a dezvoltării României este accesul la suficiente resurse financiare care să sprijine investițiile esențiale. 4 A se vedea Figura 3. 11 Figura 3. Prioritățile de investi ții diferă între zonele dezvoltate și cele mai slab dezvoltate din România Scurtarea distanţei faţă de marile pieţe globale prin îmbunătăţirea infrastructurii şi prin Internaţional stimularea fluxurilor transfrontaliere de oameni, capital şi idei iIntervenţie Nivelul de Îmbunătăţirea conexiunilor dintre zonele dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate din Regional România pentru a permite concentrarea eficientă a resurselor şi manifestarea efectelor de propagare a dezvoltării. Construirea unor instituţii Îmbunătăţirea infrastructurii performante (la nivelul de legătură dintre oraşe şi infrastructurii serviciilor de zonele învecinate Local bază, al educaţiei, al sănătăţii, al pieţelor de Promovarea investiţiilor în terenuri etc.) calitatea vieţii Elaborarea şi implementarea unor măsuri îndreptate către grupurile marginalizate Zonă Zonă slab dezvoltată dezvoltată Nivelul de dezvoltare economică Sursa: Ora șe competitive (Banca Mondială , 2013). 17. De-a lungul timpului, principalele părți interesate ș i-au canalizat resursele umane și financiare către abordarea principalelor deficien țe ale dezvoltării infrastructurii locale , pentru a permite ob ținerea unei productivități și creș teri economice ridicate. La nivel local, după 1990, instituțiilor de la nivelul județelor / municipiilor / orașelor / comunelor li s-a acordat din ce în ce mai multă autoritate în materie de furnizare a serviciilor de infrastructură și dreptul de proprietate asupra activelor aferente. Deși au o mai bună cunoștință asupra necesităților de la nivel local decât autoritatea centrală, doar câțiva dintre acești actori (adică numai unele dintre marile ora șe) au reușit să genereze suficiente resurse proprii, să încheie PPP-uri, să atragă investiții private sau să convingă instituțiile financiare să le împrumute fonduri pentru a finanța integral costurile ridicate generate de modernizarea, reabilitarea și/sau extinderea drumurilor, a sistemelor de alimentare cu apă și/sau a sistemelor de tratare a apelor uzate. În acest context, dezvoltarea infrastructurii locale a depins de două tipuri principale de finanțare: interne (provenind în principal de la autoritatea centrală) și externe (furnizate de parteneri interna ționali, inclusiv UE, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare etc.). 12 18. La nivel intern, începând cu anii 1990, autoritatea centrală a emis numeroase acte normative ș i a lansat programe de investiții cu finan țare integrală de la bugetul de stat. Printre acestea se numără: Hotărârea de Guvern (HG) nr. 577/1997 pentru drumurile locale și județene, alimentarea cu apă și sistemele de tratare a apelor uzate; HG nr. 530/2010 pentru „reabilitarea și modernizarea a 10 000 de kilometri de drumuri județene și locale”; Ordonanța de Guvern (OG) nr. 7/2006 pentru infrastructura sportivă din zonele rurale etc. Aparent, nu toate programele de acest tip au fost elaborate și implementate corespunzător deoarece nu au beneficiat de o ordonare după prioritate și o coordonare strategică, de fonduri suficiente și de mecanisme eficace de monitorizare și evaluare (M&E). MDRAP – anterior Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) – a condus numeroase astfel de inițiative în încercarea de a îmbunătăți coordonarea diferitelor intervenții prin intermediul unei planificări strategice și a unei implementări comune. Cu toate bunele intenții, România nu a reușit să extindă în mod semnificativ programele de dezvoltare a infrastructurii, cu utilizarea propriilor surse, din cauza disponibilității limitate a bugetelor pentru investiții, a oportunităților restricționate în contractarea de împrumuturi și a obiectivelor stricte privind menținerea la un nivel scăzut a deficiturilor anuale. 19. În acest context, fondurile alocate de partenerii străini au jucat și continuă să joace un rol crucial în viitorul previzibil. Cea mai importantă sursă de finanțare provine de la Uniunea Europeană (UE), care a alocat alte 40 de miliarde EUR pentru perioada de programare 2014-2020. O parte substanțială a fost dedicată dezvoltării infrastructurii locale (în special prin Programul Opera țional Regional, PO Infrastructură Mare și Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR ). Însă experiența anterioară sugerează că România se confruntă cu restricții semnificative, care i-au limitat capacitatea de a absorbi fonduri din diferite motive: alinierea incompletă la legislația și la cele mai bune practici europene, în special în domeniul achizițiilor publice; lipsa resurselor pentru cofinanțarea proiectelor finanțate de UE și pentru costurile de exploatare asociate acestora; capacitatea redusă a autorităților publice de a pregăti, implementa, monitoriza și evalua intervenții complexe; birocrația și auditurile excesive etc. 5 Chiar dacă România ar reuși să absoarbă integral fondurile structurale europene substanțiale și să beneficieze de alte forme de asistență internațională, aceasta tot s-ar confrunta cu necesități critice de infrastructură , ale căror costuri depășesc cu mult fondurile disponibile. 20. Mai mult, este imposibil ca fondurile europene să acopere toate necesitățile României în materie de infras tructură de bază. De exemplu, în anul 2012, 34 000 km de drumuri județene și comunale, construite din pământ și zgură, au necesitat modernizare, implicând un cost de aproximativ 8,1 miliarde EUR. Altor 21 000 km de drumuri județene și comunale li s-au aplicat numai tratamente de suprafață și este posibil să necesit e reabilitare. Ca element de compara ție, au fost alocate numai 0,87 miliarde EUR pentru modernizarea / reabilitarea / extinderea drumurilor județene și urbane în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013. De asemenea, până în 2015 și 2018, trebuie 5Pentru o analiză mai completă a provocărilor cu care se confruntă beneficiarii fondurilor europene, a se vedea „POR 2.0: Colaborarea şi comunicarea dintre AM şi OI şi asistența acordată de acestea solicitanților și beneficiarilor Programului Operațional Regional 2014-2020”, Banca Mondială, 2013 . 13 să se investească aproximativ 19 miliarde EUR în infrastructura de alimentare cu apă, respectiv de tratare a apelor uzate, numai pentru a îndeplini cerințele UE – adică de a crește la 70 % rata cetățenilor români care au acces la o astfel de infrastructură (de la 52 % în 2004). Cu toate acestea, doar aproximativ 3,3 miliarde EUR au fost alocate pentru astfel de investiții în cadrul POS Mediu 2007-2013. Imperativul armonizării investițiilor 21. În acest context, România are ș ansa de a integra, de a armoniza ș i de a consolida investițiile în infrastructura locală la nivelul tuturor surselor de finan țare – în special prin programele europene ș i prin eforturile finan țate de la bugetul de stat și coordonate de MDRAP. Dacă sunt planificate cu atenție, programele finanțate de autoritatea centrală pot completa sprijinul din partea UE, precum în cazul comunităților care este posibil să nu fie eligibile pentru a obține finanțare europeană pentru anumite proiecte. Mai mult, coordonarea eficace la nivelul investițiilor finanțate de UE și de la bugetul de stat poate să determine sinergii considerabile și poate ajut a România să remedieze mai curând deficiențele în materie de infrastructură. 22. În mod contrar, existen ța mai multor surse de finan țare necoordonate poate duce la dublarea, ineficien ța și reducerea interesului pentru ob ținerea de fonduri europene. Unele dintre aceste efecte secundare negative au devenit evidente în urma lansării Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), actualmente încheiat, reprezentând o inițiativă anterioară a fostului Minister al Dezvoltării Regionale și Turismului. Analiza Funcțională a sectorului dezvoltării regionale din România , realizată de Banca Mondială în 2011, a recomandat ca programele finanțate integral de la bugetul de stat „să evite dublarea [intervențiilor finanțate de] UE”6 . 23. PNDI a reprezentat un program în valoare de 4 miliarde EUR, finan țat integral de Guvernul României, care ar fi putut efectiv să exclud ă instrumente structurale finan țate de UE, precum POR, POS Mediu și Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). În primul rând, PNDI a vizat tipuri similare de investi ții în infrastructură (de exemplu, în drumuri județene, în rețelele de alimentare cu apă și de canalizare, în infrastructura sanitară și educațională etc.). În al doilea rând, acest program nu a inclus procese de selecție riguroase și transparente, iar personalul MDRT de atunci a fost în scurt timp depășit de volumul de cereri și de documentații tehnice (de exemplu, studii de prefezabilitate și fezabilitate, proiecte tehnice detaliate etc.), depuse de beneficiarii publici din întreaga țară. Nu s-a implementat niciun sistem pentru evaluarea independentă a proiectelor (spre deosebire de cerința ca proiectele finanțate de UE să fie analizate de evaluatori externi) și nu a existat niciun document programatic care să stabilească criteriile de eligibilitate și de selecție (spre deosebire de documentele programatice extinse aferente fondurilor europene, acestea fiind elaborate prin diferite PO și aprobate de Comisia Europeană). 6 „Analiza funcțională a dezvoltării regionale şi turismului ” Banca Mondială , 2011, p. xvi. 14 24. În absen ța unor criterii de selec ție și a unor măsuri de ordonare după prioritate clare, portofoliul de proiecte PNDI s-a extins rapid. Două concluzii esențiale merită subliniate: (a) cererea de investiții în infrastructură depășește cu mult fondurile disponibile și (b) beneficiarii au preferat să solicite fonduri prin PNDI, evitând procedurile mai lungi asociate accesării de fonduri europene. Dovezile anecdotice sugerează că, pe lângă faptul că solicitarea de fonduri prin PNDI era mai facilă, etapa de implementare implica activită ți de monitorizare și controale mai puțin riguroase. Consecința directă a fost că fondurile de la bugetul de stat – care, în cazul PNDI, au luat forma unor datorii pe termen lung ale autorităților centrale către bănci comerciale și dezvoltatori – au exclus granturile europene, mai convenabile din toate punctele de vedere, dar mai dificil de accesat. Între timp, schimbarea Guvernului, care a avut loc în 2012, a determinat încheierea PNDI, acesta constituind doar un exemplu privind modul în care programele de investiții de la bugetul de stat s-au derulat în România. 25. O altă deficiență majoră a programelor anterioare, finanțate din diferite surse, este că nu au fost corelate în mod strategic. La nivelul autorităților locale, strategiile și planurile de dezvoltare sunt orientate, în mod frecvent, către oportunități de finanțare specifice, fără a lua în considerare, în mod integrat, necesitățile reale de pe teren (de exemplu, majoritatea ora șelor au elaborat planuri integrate de dezvoltare urbană , ca cerință a accesării de fonduri POR, fără a aborda probleme mai mari în materie de dezvoltare). La nivel central, a șa cum au demonstrat analizele funcționale realizate de Banca Mondială pentru anii 2010 și 2011, comunicarea și coordonarea la nivelul ministerelor sunt deficitare, ceea ce a dus la realizarea unor interven ții incoerente (de exemplu, pavarea drumului a fost urmată de săpături pentru modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare) și la imposibilitatea de a valorifica potențialele sinergii (de exemplu, prin finanțarea în serie a drumurilor sau prin „unirea” a două proiecte de alimentare cu apă, finanțate de UE, cu o lucrare de extindere finanțată de la bugetul de stat). Misiunea din prezent: provocări și oportunități actuale 26. În aprilie 2013, MDRAP a lansat Programul Na țional de Dezvoltare Locală (PNDL) în baza Ordonan ței de Urgen ță a Guvernului (OUG) nr. 28/2013. Această inițiativă a vizat gruparea în același program a mai multor eforturi disparate de investiții, mai exact asigurarea unei mai bune coordonări a planificării. PNDL vizează în principal proiectele pentru drumuri, alimentare cu apă și canalizare, în timp ce alte tipuri de investiții (de exemplu, în infrastructura educațională, unități de asistență medicală, instituții culturale, centre sportive etc.) sunt, de asemenea, eligibile pentru finanțare. Capitolul următor prezintă o descriere detaliată a istoricului, obiectivelor, subprog ramelor și domeniilor de intervenție ale PNDL, precum și normele de implementare a acestuia. 27. La nivel practic, MDRAP și portofoliul autorităților locale / județene include în prezent mii de proiecte aflate în stadiul de studiu de fezabilitate sau de proiect tehnic detaliat sau chiar în diferite faze de implementare. Majoritatea acestor investiții sunt suspendate sau avansează extrem de lent. Motivul principal este dat de lipsa fondurilor 15 alocate prin programele finanțate de la bugetul de stat. Drept soluție, Guvernul ar dori să ofere stimulente autorităților locale pentru a reintegra o parte din aceste proiecte în ciclurile de proiecte din cadrul activităților finanțate de UE. Printr-o evaluare, selecție și ordonare după prioritate corespunzătoare, acest e proiecte pot asigura o pregătire solidă pentru perioada de programare 2014-2020 și, odată finalizate, acestea pot genera un impact semnificativ la nivel local, regional și național. Prin urmare, MDRAP, și în special Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură (DG DRI), care este direct răspunzătoare pentru implementarea PNDL și a altor programe finanțate de la bugetul de stat, se confruntă cu două provocări majore:  Clasarea după prioritate, ordonarea și selecția corespunzătoare a proiectelor car e urmează a fi finanțate, atât din portofoliul de cereri existente, cât ș i dintre cele recent depuse pentru a fi analizate; ș i  Corelarea investițiilor publice supravegheate de DG DRI cu alte intervenții finanțate de UE ș i de la bugetul de stat pentru perioadele de programare 2007-2013 ș i 2014-2020. 28. În timp ce istoricul și cauzele evolu ției provocărilor actuale pot fi complexe, mesajul general este simplu: România continuă să se confrunte cu necesități majore în materie de dezvoltare și cu resurse financiare limitate. Acest lucru înseamnă că raportul calitate-preț constituie un principiu de maximă importanță pentru toate investițiile publice care sunt realizate. Cu alte cuvinte, Guvernul României ar trebui să aplice un plan care să urmărească maximizarea impactului fondurilor alocate programelor de investiții fie de UE, fie de la bugetul de stat. 29. Pentru a sus ține această inițiativă, este esențial să se garanteze alocarea și ordonarea după prioritate a fondurilor de investiții pe baza unor criterii clare, obiective și eficace, prin care s ă fie luate în considerare caracteristicile și necesitățile specifice zonelor dezvoltate și celor slab dezvoltate. Astfel de principii și proceduri sunt în general respectate în cazul distribuirii fondurilor europene, inclusiv prin Programul Opera țional Regional (POR), gestionat de MDRAP7 . Există oportunitatea de a adopta bune le practici de la nivelul instrumentelor structurale europene în cazul programelor finanțate de la bugetul de stat, precum PNDL, ceea ce ar asigura îmbunătățirea corelării și coordonării intervențiilor la nivelul surselor de finanțare, asigurându-se sinergii considerabile și un impact al dezvoltării mai puternic. Selecția corespunzătoare a proiectelor: absorbție, impact, legitimitate și capacitate 30. În primul rând, care sunt principalele obiective ș i cerin țe ale unui model optim de selecție a proiectelor? La un nivel de bază, un model de selecție a investițiilor ar trebui să maximizeze raportul calitate-preț (respectiv, obținerea unui impact maxim la cel mai mic preț). Totuși, imaginea reală este mult mai complexă. Cadrul prezentat mai jos se bazează pe raportul „Identificarea modelelor de selecție a proiectelor pentru Programul 7 A se vedea raportul „Modele de selecție a proiectelor POR” realizat de Banca Mondială în 2014. 16 Operațional Regional 2014-2020”, realizat de Banca Mondială în anul 2014. Totuși, aceleași principii se aplică pentru orice program de investiții, indiferent de sursa de finanțare a acestuia (de la bugetul de stat sau din fonduri europene). 31. Un model optim de selec ție a proiectelor cuprinde patru obiective cheie (de absorbție, de impact, de legitimitate ș i de fezabilitate) și șase cerin țe corespunzătoare (eficiență, eficacitate, claritate, corectitudine, transparență ș i capacitate). Următoarele secțiuni evaluează fiecare obiectiv în parte, dar este important totuși să se admită faptul că acestea sunt, în cele din urmă, corelate. De asemenea, este posibil ca în cazul unui program de investiții să fie necesar ca acestea să se schimbe între ele: de exemplu, un model poate să fie extrem de eficient și să determine absorbția rapidă a fondurilor, dar să se concentreze numai pe intervenții cu impact redus, sau poate să determine selecția de propuneri cu cel mai puternic impact estimat prin intermediul unui mecanism complex, care însă nu este transparent (și prin urmare legitim) sau care depășește capacitatea de management a sistemului printr-un număr mare de proceduri, ceea ce ar duce la întârzieri și chiar la blocaje. Pe scurt, toate cele patru obiective sunt importante, chiar dacă este posibil ca nu toate să fie realizabile în același timp. Figura 4. Obiectivele cheie și cerințele fundamentale ale unui model corect de selec ție a proiectelor MODEL OPTIM DE SELECŢIE A PROIECTELOR Pre- depunere Evaluare  Selecţie  Ordonare după  Contractare prioritate 1 2 3 4 ABSORBŢIE IMPACT LEGITIMITATE FEZABILITATE OBIECTIVE Asigură modelul Este modelul optim din Este modelul legitim Este modelul fezabil, CHEIE perspectiva impactului şi a pentru toate părţile având în vedere o rată mare raportului calitate- preţ? interesate? capacitatea actuală? a absorbţiei? A EFICIENŢĂ: un proces rapid şi fără probleme, care asigură o rată optimă a absorbţiei B proiectele select ate sunt optime din punctul de vedere al impactului şi al EFICACITATE: raportului calitate-preţ C CERINŢE CLARITATE: procedurile de selecţie şi cerinţele clare nu dau loc la interpretări FUNDAMEN D TALE CORECTITUDINE: se aplică criterii corecte de selecţie pentru toate proiectele de puse E procedurile transparente permit vizibilitate completă şi re sponsabilizarea TRANSPARENŢĂ: tuturor părţilor implicate F CAPACITATE: sistemul instituţional poate implementa modelul în mod adecvat 17 Absorbție (eficiență) 32. În primul rând, un model optim de selec ție trebuie să asigure utilizarea eficientă a bugetului alocat pentru un anumit program – adică bugetul să fie „absorbit” într -o anumită perioadă. Pentru intervențiile finanțate de UE în România, această perioadă este , de regulă , de 9 sau 10 ani8 . În cazul PNDL sau a numeroaselor activități finanțate de la bugetul de stat, fondurile se alocă anual conform regulii de alocare a bugetelor pe un singur an, aplicat ă în prezent în România. Absorbția constituie o problemă mai ales în cazul procedurilor extrem de greoaie asociate etapelor preliminare depunerii / de depunere, care încetinesc astfel întregul proces și nu lasă suficient timp la dispoziție pentru implementarea proiectului și pentru rambursarea cheltuielilor eligibile. Impact (eficacitate) 33. Este la fel de important, având în vedere caracterul inerent limitat al fondurilor disponibile, ca modelul optim de selec ție să facă distincția între interven țiile cu un impact mai puternic și cele cu un impact mai scăzut, acordând prioritate primei categorii pentru o eficacitate mai mare. Acest lucru este mai ușor de spus decât de realizat întrucât nu există o definiție unică a impactului unui proiect. Există mai multe tipuri care merită luate în considerare: impactul financiar / economic (așa cum a fost măsurat în cadrul analizei cost-beneficiu, calculul valorii nete curente sau a ratei interne de rentabilitate etc.); impactul social (adică impactul asupra comunităților sărace și/sau marginalizate) și impactul de mediu (de exemplu, variații ale emisiilor de gaze cu efect de seră , reducerea deșeurilor nereciclabile etc.). De asemenea, un proiect poate genera un impact direct (rezultatul imediat al finalizării intervenției, de exemplu, un timp de călătorie mai redus pe un drum recent modernizat), un impact indirect (adică un efect pozitiv sau negativ asupra unui sector asociat, precum construirea unui cartier reziden țial în apropierea unui drum reabilitat) și un impact indus, fiind vorba de un efect pozitiv sau negativ asupra unui sector separat (de exemplu, un drum nou revitalizează activitatea economică a une i regiuni, creând mai multe locuri de muncă și generând venituri disponibile mai mari pentru rezidenți, care consumă mai mult, contribuind astfel la dezvoltarea economiei locale). (Ulterior înn acest raport, discutăm oportunitatea folosirii unor indici compoziți, care să măsoare impactul – mai exact Indicele de Dezvoltare Teritorială și Indicele de Dezvoltare Umană Locală.) Legitimitate (claritate, corectitudine ș i transparență) 34. Pe lângă cerințele privind absorb ția ș i impactul, un model optim de selec ție a proiectelor trebuie să fie legitim pentru toate părțile interesate implicate – în special pentru solicitan ți și beneficiari; aplicarea unor reguli și proceduri clare, corecte și transparente asigură această legitimitate . Cerințele privind solicitarea de fonduri și criteriile clare de selecție / ordonare după prioritate contribuie la stabilirea unor perspective precise, reducându-se astfel posibilitățile de interpretare. Corectitudinea depinde de aplicarea acelora și standarde pentru propuneri similare și luarea deciziilor numai pe baza criteriilor formale conținute în regulamentele facilităților de finanțare. În 8 Perioada exactă depinde de regulile aplicabile (respectiv, n+2 sau n+3, unde n este egal cu 7). 18 același sens, întregul mecanism de solicitare de fonduri, de evaluare și de selecție trebuie descris în mod transparent. Acest lucru va duce la cre șterea încrederii solicitanților în proceduri și la consolidarea răspunderii evaluatorilor tehnici și a părților interesate care ar putea interveni pe parcursul ciclului de proiect. Capacitate (fezabilitate) 35. În cele din urmă, un model de selecție a proiectelor poate fi optim în materie de absorb ție, impact și legitimitate, însă, dacă nu este fezabil în condițiile impuse de constrângerile de capacitate ale sistemului, acesta se va dovedi fără prea mare utilitate. În general, cu cât un cadru este mai complex, cu atât este mai necesar ca resursele (volumul de personal, cunoștințele deținute de acesta, timpul și fondurile) să fie utilizate fără probleme și în mod corect. Desigur, există atât constrângeri stricte (de exemplu, un buget fix alocat anual pentru gestionarea programului), cât și unele mai permisive (de exemplu, personalul intern poate fi limitat, însă pot fi contracta ți evaluatori externi suplimentari, dacă există suficiente resurse financiare disponibile). Modele adaptate de selecție: dimensiunea proiectului și sectorul corespunzător 36. Pe lângă cele patru dimensiuni fundamentale descrise mai sus, modelele de selecție a proiectelor trebuie să ia în considerare dimensiunea și sectorul interven țiilor propuse. Cu alte cuvinte, formulele exacte de optimizare a absorbției, impactului, legitimității și capacității diferă în funcție de dimensiunile intervențiilor, așa cum criteriile de ordonare după prioritate în selectarea drumurilor diferă față de cele aplicate la nivel de sisteme de alimentare cu apă / de tratare a apelor uzate, la nivel de de școli, de spitale etc. Nu există un model de selecție standard, care să poată fi aplicat fără a se ține cont de dimensiunea și domeniul proiectului. Dimensiunea proiectului 37. Înainte de toate, de ce este importantă dimen siunea proiectului în alegerea unui anumit model de selec ție? În primul rând, pentru că aceasta poate fi reprezentativă pentru un eventual impact – proiectele de dimensiuni mai mari generează , de regulă, un impact mai puternic decât investițiile la scară mică, deși există, în mod sigur, excepții de la această regulă. Acest lucru sugerează că , în cazul proiectelor propuse mai costisitoare, sistemul de evaluare aplicabil ar trebui să fie mai complex și mai detaliat. În raportul anterior privind modelele de selecție a proiectelor din cadrul Programului Opera țional Regional, Banca Mondială recomandă ca: (i) proiectele de dimensiuni mari să fie „pre-selectate” pe baza unor strategii locale / regionale / naționale și a unor metode de evaluare a impactului mai complexe (inclusiv, pe baza analizelor cost-beneficiu, atunci când este posibil); (ii) proiectele de dimensiuni medii să fie selectate pe baza unui set de criterii de evaluare comparativă , care să se aplice t ipurilor similare de investiții, iar (iii) proiectelor de 19 dimensiuni mici, care tind să producă un impact limitat, să le fie alocate fonduri pe baza regulii „primul venit, primul servit” (First -In First-Out, pe scurt FIFO)9 . 38. Drept recunoaș tere a principiilor descrise mai sus, Ordonan ța de Urgen ță a Guvernului (OUG) nr. 88/2013 din 20 septembrie 2013 a stabilit un nou set de criterii de ordonare după prioritate , aplicabile exclusiv proiectelor de dimensiuni mari, pe baza următoarei clasificări: (a) semnificative – costul total al proiectului depășește 100 de milioane RON; (b) medii – costul total al proiectului este între 30 și 100 de milioane RON; (c) mici – costul total al proiectului este sub 30 de milioane RON. 39. Pentru implementarea unui proiect semnificativ de investiții (ș i anume, cu 䠠 o valoare de peste 100 de milioane RON sau de aproximativ 22,5 de milioane EUR) este necesară parcurgerea următoarelor etape : a) Etapa 1 – Identificarea proiectului: Ideea este transpusă într -o notă conceptuală, care să prezinte informații într-o manieră riguroasă. În cadrul acestei etape, se realizează studiul de prefezabilitate , ca instrument ce ghidează procesul de luare a deciziilor cu privire la cea mai bună modalitate de a rezolva o nevoie ori o problemă a beneficiarilor unui proiect de investiții propus. b) Etapa 2 – Studiul de fezabilitate: Se studiază cel puțin trei opțiuni, iar cea mai viabilă alternativă din punct de vedere tehnic, economic și social este analizată în detaliu. În această etapă, ordonatorul principal de credite (respectiv, potențialul beneficiar al fondurilor, precum consiliul local sau județean) realizează schița completă a proiectului și studiile menite a stabili dimensiunea proiectului, evaluarea impactului de mediu etc. Pentru ca un proiect să poată trece în etapele următoare, este necesar ca studiul de fezabilitate să fie aprobat de ordonatorul de credit conform prevederilor legale aplicabile. c) Etapa 3 – Selecția și bugetarea: Etapa de selecție are loc după ce se stabilește că un anumit proiect îndeplinește toate cerințele privind gradul de pregătire a acestuia. Etapa de bugetare, care include proiectul tehnic detaliat, stabilește când un proiect nou va fi inclus în bugetul pe anul următor și când se vor aloca resursele pentru a se continua implementarea proiectului în anii următori, conform strategiei fiscale și bugetare. Faptul că un proiect este „selectat” nu înseamnă, în mod necesar, că acesta va fi și „bugetat” întrucât este posibil ca, într -un anumit an, Guvernul să nu dețină capacitatea financiară necesară pentru a finanța toate proiectele considerate a fi „pregătite”. Legea permite elaborarea proiectului tehnic atâta timp cât este obținută o decizie de finanțare. d) Etapa 4 – Implementarea / execuția proiectului: Se începe implementarea proiectului care a primit o alocare bugetară rezonabilă pentru a putea f i finalizat în intervalul de timp estimat. Proiectele pentru care alocările bugetare sunt 9 Pentru o explicație mai amănunțită, a se vedea raportul „Identificarea unor modele de selecție pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020”, realizat de Banca Mondială în 2014. 20 nesemnificative fa ță de costurile totale asociate și care nu se încadrează în intervalul de timp estimat pentru finalizare se consideră a fi în standby sau într -o etapă minimă de execuție. e) Etapa 5 – Finalizarea, operarea și între ținerea obiectivului: Această etapă începe odată ce etapele de „ recepție” și de punere în funcțiune a proiectului au fost finalizate, iar proiectul este pregătit pentru operare. În această etapă, livrarea serviciilor poate începe. Beneficiarul investiției ( consiliul local sau județean) va monitoriza livrarea serviciilor pentru a se asigura că noile active își ating scopul pe durata de folosință a acestora. Cantitatea și calitatea serviciilor oferite, precum și operarea obiectivului vor fi monitorizate în timp. f) Etapa 6 – Evaluarea ex-post a proiectului: Scopul acestei etape este măsurarea, evaluarea, explicarea și diseminarea rezultatelor unui proiect de investiții, pe baza măsurătorilor practice și a analizei cost-beneficiu. 40. În cazul proiectelor semnificative și medii, așa cum sunt definite de OUG nr. 88/2013, se vor respecta următoarele principii de ordonare după prioritate (criteriile efective sunt prezentate în Anexa 1):  Principiul 1: Oportunitatea proiectului în contextul dat de politică publică ce se află în aplicare [20 puncte]  Principiul 2: Justificarea economică și socială [40 puncte pentru proiectele noi / 30 puncte pentru proiectele în continuare]  Principiul 3: Suportabilitatea și sustenabilitatea financiară [20 puncte]  Principiul 4: Aranjamente pentru implementare / Performanța în implementare [20 puncte pentru proiectele noi / 30 puncte pentru proiectele în continuare] 41. În timp ce aceste principii vizează asigurarea alocării optime a resurselor publice și maximizarea raportului calitate-preț asociat cheltuielilor publice, acestea nu acoperă formal proiectele mici. Într-adevăr, rămâne întrebarea: ce trebuie făcut pentru ca proiectele mici, în cazul cărora adoptarea ciclului de proie ct complet și a procedurilor de evaluare ar fi excesivă, astfel cum s-a stabilit în OUG nr. 88/2013, să fie selecta te și ordonate după prioritate? În câteva cuvinte, răspunsul este acela că procedurile aplicabile trebuie să fie proporționale cu costul și complexitatea fiecărui proiect. 42. Fiind cel mai important program finan țat de a bugetul de stat și gestionat de MDRAP, PNDL finan țează în principal investiții mici ș i medii-inferioare. Urmând metodologia aplicată în raportul „Modele de selecție a proiectelor” și utilizând definiția dată proiectelor de dimensiuni mari de către Ministerul Finanțelor, proiectele PNDL au fost subdivizate în următoarele categorii: proiecte de dimensiuni mari (peste 100 de milioane RON); proiecte medii-superioare (între 30 și 100 de milioane RON); proiecte de dimensiuni mici / medii-inferioare (între 1,5 și 30 de milioane RON) și proiecte extrem de mici (sub 1,5 milioane RON). Proiectele extrem de mici (sub 1,5 milioane RON) constituie 2,5 % din portofoliul PNDL, în timp ce proiectele de dimensiuni mici / medii-inferioare reprezintă majoritatea proiectelor, având o valoare medie de aproximativ 6 milioane RON 21 (aproximativ 1,4 milioane EUR). Conform OUG nr. 88/2013, atât proiectele extrem de mici, cât și cele medii-inferioare intră în categoria „proiectelor mici”, adică nu depășesc pragul de 30 de milioane RON. Tabelul 1. Structura portofoliului de proiecte PNDL 2014 în func ție de dimensiune* Numărul de Valoarea Valoarea % din proiecte medie a totală a totalul de proiectului proiectelor proiecte (în RON) (în RON) contractate Proiecte de dimensiuni mici (<1,5 mil. RON) 494 875 000 0,43 mld. 2,5 % Proiecte de dimensiuni medii (1,5 - 100 mil. RON) 2 533 6 460 000 16,4 mld. 94 % Proiecte medii-inferioare (1,5 – 30 mil. RON) 2 501 6 000 000 15 mld. 86 % Proiecte medii-superioare (30 – 100 mil. RON) 32 44 000 000 1,4 mld. 8% Proiecte de dimensiuni mari (>100 mil. RON) 4 133 000 000 0,53 mld. 3,5 % TOTAL 3 031 5 700 000 17,4 mld. 100 % Sursa datelor: Baza de date con ținând proiectele PNDL (MDRAP, 2014). *Notă : Au fost luate în considerare numai proiectele pentru care s -a furnizat o valoare. Numărul total de proiecte luare în considerare de PNDL la ora actuală este de 3 952. 43. Acest lucru sugerează că propunerile PNDL ar trebuie evaluate ș i ordonate după prioritate respectând criterii de selec ție mai simple și mai directe față de cadrul propus de OUG nr. 88/2013, care oricum nu este aplicabil investițiilor sub 30 de milioane RON. Criteriile aplicabile pentru PNDL ar trebui să ia în considerare impactul proiectului, fără a urmări estimări extrem de precise privind efectele directe / indirecte / induse sau fără a solicita analize cost-beneficiu detaliate. În scopuri de eficiență, ar trebui să se implementeze un proces de selecție prin care să se poată examina numeroase proiecte de dimensiuni mici (fa ță de proiectele de dimensiuni mari, în cazul cărora factorul important este evaluarea aprofundată a fiecărui proiect în parte sau în comparație cu alte proiecte de dimensiuni mari, ca parte din procesul strategic de luare a deciziilor). Sectorul proiectului 44. În primul rând, în ceea ce prive ș te luarea unor decizii legate de prioritățile de la nivelul sectoarelor (de exemplu, dacă să se investească mai mult în drumuri decât în sistemele de alimentare cu apă / de tratare a apelor uzate), există mai multe opțiuni pentru a se ob ține o alocare „optimă” (Capitolul V prezintă mai detaliat o serie de scenarii). O opțiune teoretică este de a finanța proiectele propuse de fiecare jurisdic ție, în oricare sector ales (de exemplu, de la parcuri publice la drumuri și centre de afaceri). Cu toate acestea, ideea programelor de investiții implică faptul că anumite investiții prezintă o valoare adăugată mai mare decât altele; de exemplu, un drum care face legătura între o comună izolată și un oraș învecinat este, de regulă, mult mai util decât un centru de afaceri și informatic care ar duce lipsă atât de investitori interesați, cât și de capitalul uman necesar. Având în vedere necesitatea coordonării acțiunilor care produc un impact puternic în materie de dezvoltare, atât instrumentele europene cât și programele finanțate de la 22 bugetul de stat definesc un set limitat de interven ții eligibile, conform priorităților naționale / regionale, a șa cum s-a stabilit în documente precum strategia „Europa 2020”, programul de guvernare, Strategia Na țională pentru Dezvoltare Durabilă etc. Rapoartele corespunzătoare Componentei (1), din cadrul angajamentului actual al Băncii față de MDRAP, tratează exact subiectul armonizării strategiilor și planurilor pentru coordonarea ordonării după prioritate a intervențiilor la nivel na țional, regional și local. 45. Identificarea necesităților concrete în sectoarele individuale poate, de asemenea, contribui la stabilirea modului de alocare a resurselor. Mai ales dacă programele finanțate de la bugetul de stat sunt concepute să completeze programele finanțate de UE, este important să se știe în care sectoare sunt cele mai acute necesități. Dacă nevoile de investiții sunt extrem de ridicate într-un sector, dar nu atât de ridicate în altul, o alocare mai mare trebuie acordată sectorului cu cele mai acute nevoi. 46. Dacă nu este disponibilă o analiză pe sectoare, fiecare cabinet nou din România trebuie să prezinte Parlamentului (ș i publicului larg) un document politic general, care să descrie prioritățile acestuia în fiecare sector în parte și la nivelul tuturor sectoarelor. Este interesant faptul că Programul de guvernare 2013-2016 (valabil până în noiembrie 2014, înainte de alegerea noului președinte al României) susține că s-a înregistrat o lipsă cronică de finanțare a serviciilor oferite de autoritățile locale și o lipsă a ordonării după prioritate a investițiilor publice, pe criterii financiare clare, ceea ce a dus la discrepan țe și mai mari între diferitele zone ale țării. În secțiunea dedicată acțiunilor vizând dezvoltarea țării, Programul de guvernare subliniază necesitatea de a continua și de a finaliza proiectele de infrastructură demarate anterior, în funcție de priorități clare și în urma consultărilor cu beneficiarii. Acela și document prefa țează, de asemenea, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), invitând la „finanțarea unui pachet minim din investițiile publice necesare”, care să includă sistemele de alimentare cu apă și de salubritate, drumurile și diferite tipuri de infrastructură socială. 47. În timp ce Programul de guvernare nu oferă descrieri detaliate (de exemplu, un anumit procentaj pentru fiecare tip de investiție sus ținută), prin men ționarea „pachetului minim” se sugerează că niciuna dintre investițiile în infrastructura de bază nu trebuie neglijată. Intr-adevăr, în practică, modul în care fondurile au fost alocate pentru PNDL , în 2014, pare să susțină ipoteza că nevoile privind infrastructura de bază (transport, alimentare cu apă și canalizare) beneficiază de niveluri comparabile de atenție din partea Guvernului. Mai exact, numărul total de proiecte luate în considerare pentru exercițiul financiar 2014 este de 3 952: aproximativ 52 % reprezentând investiții în drumuri, iar 35 % investiții în sisteme de alimentară cu apă / de tratare a apelor uzate. Numărul investițiilor în infrastructura socială finanțate în 2014 prin PNDL este redus. Tabelul de mai jos oferă mai multe detalii despre sectoarele reprezentate în proiectele din portofoliu. Din toate cele 3 952 de proiecte, 2 530 au fost proiecte noi, în timp ce 1 422 au reprezentat proiecte demarate în anii anteriori și care au primit fonduri PNDL pentru 2014. Din cele 1 422 de proiecte demarate, 1 188 au avut o rată de finalizare sub 1 % - ceea ce înseamnă că , din punct de vedere tehnic, acestea ar putea fi considerate proiecte noi. Mai puțin de 150 de proiecte au ajuns la o rată de finalizare de 60 %. 23 24 Tabelul 2. Împărțirea pe sectoare a portofoliului PNDL pentru perioada 2013-2014 în func ție de numărul și valoarea proiectelor Tip Numărul de Valoarea medie a Valoarea totală a % din totalul de proiecte proiectului (în RON) proiectelor (în RON) proiecte contractate (estimată) Drumuri județene 192 16 265 000 3,1 mld. 14 % Drumuri 1 846 5 320 000 9,8 mld. 45 % comunale Apă 859 4 200 000 3,6 mld. 16 % Ape uzate 526 8 100 000 4,2 mld. 19 % Educaț ie 191 1 575 000 0,3 mld. Sănătate 16 1 480 000 0,023 mld. Poduri 173 2 930 000 0,57 mld. Cultură 40 2 840 000 0,11 mld. 6% Turism 19 2 330 000 0,044 mld. Sport 33 1 100 000 0,036 mld. Primării 57 2 800 000 0,16 mld. TOTAL 3 952 5 575 000 22 mld. 100 % Sursa datelor: Baza de date con ținând proiectele PNDL (MDRAP, 2014). 25 Capitolul II: Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 48. Ordonan ța de Urgen ță a Guvernului (OUG) nr. 28/2013 a instituit în mod legal Programul Național de Dezvoltare Locală. Împreună cu nota de fundamentare și Normele metodologice de aplicare a acesteia (Ordinul ministerial nr. 1851/2013), acest act stabile ște cadrul de proiectare și de implementare a PNDL. La momentul respectiv, PNDL reprezenta expresia importantă a angajamentului noului cabinet față de dezvoltarea infrastructurii locale, așa cum se reflectă în Programul de guvernare 2013-2016 (aprobat de Parlament prin Hotărârea nr. 45/2012). De exemplu, unul dintre obiectivele de bază pentru dezvoltarea regională a României este finanțarea unui pachet de bază de servicii pentru zonele rurale, inclusiv drumuri, apă potabilă, canalizare, infrastructură socială etc., „care să asigure un standard minim obligatoriu de civiliza ție și confort”10 . Același document subliniază în continuare necesitatea de a acorda prioritate proiectelor de infrastructură publică pentru a contribui la dezvoltarea durabilă și echilibrată a României11 . 49. OUG nr. 28/2013 defineș te trei subprograme drept componente ale PNDL: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană a municipiilor și oraș elor și dezvoltarea infrastructurii la nivel jude țean . Beneficiarii eligibili variază în funcție de subprogram: primul vizează comunele (localitățile rurale), cel de-al doilea se adresează orașelor, iar cel de-al treilea județelor. OUG nr. 30/2014 și Ordinul MDRAP nr. 919/2014 au inclus asocia țiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) pe lista beneficiarilor eligibili pentru finanțare în cadrul PNDL. Articolul 7 din OUG descrie lista domeniilor de interven ție (similare „axelor” programelor finanțate de UE):  Sisteme de alimentare cu apă și stații de tratare a apei;  Sisteme (rețele) de canalizare și stații de epurare a apelor uzate;  Unități de învățământ preuniversitar (grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee etc.);  Unități sanitare din mediul rural (clinici, farmacii etc.);  Drumuri publice (și anume, drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și/sau drumuri publice din interiorul localităților);  Poduri, podețe și/sau punți pietonale;  Obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale, teatre;  Platforme de gunoi;  Piețe publice, comerciale, târguri, oboare, după caz;  Baze sportive; și  Sedii ale instituțiilor publice ale autorităților administra ției publice locale, precum și ale instituțiilor publice din subordinea acestora 12 . 10 A se vedea Programul de guvernare 2013-2016, capitolul 10 cu privire la „Dezvoltare şi administra ție”. 11 Ibid. 12 Ultima categorie (şi anume, sedii ale instituțiilor publice) a fost introdusă prin OUG nr. 30/2014. 26 Tipurile de lucrări eligibile cuprind construcția unei noi infrastructuri, precum și extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente. În esență, prin asemenea condiții generale, PNDL poate acoperi în întregime vastul portofoliu de proiecte al MDRAP – atât intervențiile finanțate anterior (în diferite stadii de finalizare), cât și investițiile noi, pentru toate tipurile de beneficiari publici locali (de la consiliile locale din comune și orașe până la consiliile județene). 50. Pe lângă obiectivul general de sprijinire a dezvoltării regionale a României, PNDL a urmărit integrarea a trei programe de investiții, care au operat independent în trecut:  Programul de infrastructură, în baza Hotărârii de Guvern (HG) nr. 577/1997 , a vizat modernizarea drumurilor comunale și racordarea satelor la sistemele de alimentare cu apă, de canalizare, precum și la rețeaua de electricitate și la rețelele de telefonie. Înainte de integrarea în PNDL, acest program a fost gestionat de MDRAP (anterior MDRT), prin Direc ția Lucrări Publice. Consiliile județene au avut rolul important de centralizare a cererilor de finanțare de la toți potențialii beneficiari din județ și comunicarea acestora către MDRAP.  Programul de dezvoltare a infrastructurii rurale, în baza Ordonan ței Guvernului (OG) nr. 7/2006, a vizat, de asemenea, „dezvoltarea și modernizarea spa țiului rural românesc, [...] prin legarea zonelor unde se aplică Programul la rețeaua de drumuri publice comunale, judeţene şi naţionale prin poduri, podeţe şi punţi pietonale, precum şi prin dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și epurare”13 . În forma sa inițială, acest program a fost gestionat de o Comisie prezidată de Primul-ministru, care reunea reprezentanți a șase ministere, Cancelaria Primului Ministru și Asociația Comunelor din România. Ministerul Transporturilor a fost responsabil pentru monitorizarea implementării programului.  Programele multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor, în baza OG nr. 40/2006, au stabilit sectoare specifice de intervenție în anumite zone geografice (de exemplu, „infrastructura de apă și apă uzată în bazinul Criș, în județul Vaslui și în municipiul Ploiești”)14 . Alte proiecte au vizat intervenții diverse, de la creșterea nivelului de siguranță al barajelor fluviale la dezvoltarea unui sistem informatic integrat pentru sectorul de mediu și dezvoltarea durabilă a biosferei Delta Dunării. Mai mult, OUG nr. 28/2013 de aprobare a PNDL a demontat și Programul pentru reabilitarea și modernizarea a 10 000 km de drumuri județene și locale. Motivul invocat în nota de fundamentare este acela că programul nu a primit finanțare și, prin urmare, nu a finanțat niciun proiect de investiții de la instituirea sa în anul 2010. 51. În esen ță, PNDL a reunit sub același management și sub aceeaș i conducere strategică trei programe de investiții diferite, care au avut obiective similare. D upă cum Guvernul a menționat, această schimbare este menită „să facă posibilă utilizarea mai eficientă a fondurilor publice prin implementarea integrată a programelor de dezvoltare a 13 A se vedea articolul 3 din OG nr. 7/2006 14 A se vedea articolul 2 litera (c) din OG nr. 40/2006 27 infrastructurii în mediul rural și urban”15 . Într-adevăr, este logic ca programele autorității centrale care vizează aceleași domenii de intervenție să fie reunite sub o singură unitate de proiectare și implementare – de exemplu, MDRAP. Astfel cum MDRAP a subliniat în mod public, PNDL nu a fost niciodată conceput ca un succesor al PNDI, actualmente încheiat și care s-a bazat pe o schemă de finanțare prin care contractanții finanțau costul proiectului și obțineau rambursarea acest uia în momentul finalizării. Cu toate acestea, normele privind PNDL permit altor proiecte demarate anterior să primească finanțare pentru finalizarea lucrărilor necesare, cu condiția ca aceste investiții să se alinieze la prioritățile și condițiile de eligibilitate ale PNDL. 52. Din păcate, nici cadrul juridic, nici normele de punere în aplicare a PNDL nu con țin referin țe clare privind poten țialele sinergii ș i coordonarea cu alte fonduri. Programul nu trasează anumite linii, care să evite dublarea și să împiedice excluderea instrumentelor finanțate de UE, care vin la un cost mult mai mic pentru Guvernul României. Așa cum se arată în următoarea sub-secțiune, PNDL se bazează pe un set relativ larg de norme. Pe de o parte, acest lucru permite o flexibilitate spor ită în ceea ce privește finanțarea proiectelor. Pe de altă parte, ar fi loc pentru creșterea gradului de specificitate și de rigoare privind evaluarea și selecția proiectelor în vederea sporirii transparenței, obiectivității și impactului potențial al programului. Aceste argumente sunt descrise pe larg în secțiunile următoare, care acoperă etapele esențiale ale procesului de implementare a PNDL. Alocarea fondurilor PNDL către județe 53. Pe baza alocării bugetare între ministere, așa cum s-a convenit la nivel guvernamental și s-a aprobat de către Parlament, MDRAP stabilește bugetul anual total al PNDL. În continuare, MDRAP alocă sume pentru fiecare județ, subprogram, precum și pentru domenii specifice de intervenție în baza unui ordin ministerial. Criteriile de alocare a sumelor pe județe sunt descrise în Anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a PNDL 16 . Pe scurt, cele trei tipuri principale de criterii care adaptează alocarea fondurilor PNDL de la nivel național la nivel județean se bazează pe proiecte aflate în derulare (nefinalizate) (număr și necesar de fonduri), date demografice (popula ția județului și suprafață) și capacitate financiară. 54. Deși Normele de aplicare a PNDL includ indicatori relevan ți pentru a decide asupra alocării fondurilor pentru fiecare județ, metodologia lasă loc de îmbunătățiri. În primul rând, legea nu prevede în mod clar care dintre cele trei criterii principale este luat în considerare pentru alocarea fondurilor, menționând, pur și simplu, că „cel puțin unul dintre [acestea] ar trebui luat în considerare” 17 . În al doilea rând, nu sunt stabilite ponderi pentru criteriile individuale sau sub-criteriile în cadrul categoriilor principale (de exemplu, numărul de proiecte aflate în derulare fa ță de necesarul de fonduri al acestora). În al tr eilea rând, nu 15 A se vedea nota de fundamentare la OUG nr. 28/2013. 16 A se vedea Caseta 1. 17 Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 28/2013, Ordinul Ministrului MDRAP nr. 1851/2013. 28 este clar în ce mod vor fi măsurați în practică anumiți indicatori, în special capacitatea unităților administrativ-teritoriale de a cofinanța proiectele de investiții. Un argument care ar putea fi utilizat ar fi veniturile nealocate ca pondere din veniturile totale18 , în lipsa unor angajamente clare (de exemplu, decizii ale consiliilor locale / județene privind cofinanțarea anumitor investiții). În ultimul rând, alți indicatori potențial relevanți lipsesc. De exemplu, PNDL nu pare să țină seama de nivelul de dezvoltare a județului, măsurat ca PIB pe cap de locuitor (astfel cum este utilizat în cadrul Programul Opera țional Regional pentru a decide împărțirea la nivelul celor opt regiuni de planificare ale României). 55. Merită subliniat faptul că deciziile finale privind alocarea fondurilor în cadrul PNDL aparțin în totalitate MDRAP. În acest proces, se presupune că ministerul se folosește de date la nivel județean, furnizate fie direct de către autoritățile județene / locale, fie de către alte organisme centrale (de exemplu, Ministerul de Finanțe). Odată ce a luat o decizie cu privire la alocarea fondurilor previzionate, MDRAP o comunică consiliilor județene. Pe baza acestor a șteptări, consiliile județene interacționează mai departe cu autoritățile locale pentru a întocmi o listă de investiții care pot fi finanțate prin PNDL. Pe baza datelor disponibile la acest moment, nu este clar dacă, în acest stadiu, MDRAP ia decizii cu privire la alocarea fondurilor doar la nivel jude țean sau și mai departe de atât. Articolul 8 din OUG nr. 28/2013 afirmă implicit că este vorba de cea de-a doua variant ă: mai precis, „Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice întocmește și aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administra ției publice repartizarea sumelor pentru Program, pe județe, pe fiecare subprogram și pe domenii specifice de intervenție”19 . Este la fel de neclar dacă MDRAP pre-selectează proiectele de investiții care urmează a fi incluse în PNDL, așa cum se prevede la articolul 9, alineatul (3), sau dacă întocmește lista de investiții pe baza contribuțiilor autorităților locale și județene, așa cum se prevede la articolul, 9 alineatul (4) și în Normele metodologice. 18 Pentru o explicare detaliată a acestei metodologii, a se vedea raportul privind „Identificarea modelelor de selecție a proiectelor pentru Programul Operațional Regional 2014-2020”, realizat de Banca Mondială în 2014. 19 A se vedea OUG nr. 28/2013. 29 Caseta 1. Criterii de alocare a bugetului PNDL „Pentru repartizarea echilibrată a fondurilor de la bugetul de stat pe judeţe, se are în vedere cel puţin unul din următorii indicatori: (1) Ponderea numărului de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ, având în vedere:  numărul de obiective de investiţii aflate în derulare de fiecare judeţ din totalul investiţilor aflate în derulare la nivel naţional ;  necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate raportat la necesarul total de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate de la nivel naţional . (2) Alocarea după indicatorul cu privire la datele demografice şi administrativ - teritoriale a judeţelor , având în vedere:  ponderea numărului de unităţi administrativ -teritoriale din judeţ din totalul numărului de unităţi administrativ -teritoriale de la nivel naţional ;  ponderea populaţiei judeţului raportată la populaţia totală a ţării ;  ponderea suprafeţei judeţului raportată la suprafaţa totală a ţării . (3) Alocarea după indicatorul cu privire la capacitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, având în vedere ponderea capacităţii unităţilor administrativ - teritoriale de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiţii .” Sursa: Normele metodologice de aplicare a PNDL (Ordinul Ministrului MDRAP nr. 1851/2013). 56. În orice caz, la începutul anului 2014, alocarea fondurilor era aproximativ echivalentă la nivel județean – între aproximativ 5 milioane și 5,7 milioane EUR. Pe de o parte, acest lucru demonstrează angajamentul MRPDA de a pune fondurile din cadrul PNDL la dispoziția autorităților din toate regiunile din România. Pe de altă parte, rezultatul poate sugera absența unei ordonări clare după prioritate a investițiilor în funcție de caracteristicile diferite ale jude țelor. În schimb, POR 2007-2013 și 2014-2020 (în forma de proiect, din august 2014), de exemplu, a încheiat o serie de angajamente specifice fa ță de zonele mai puțin dezvoltate, alocând cote de finanțare semnificativ mai mari în special pentru Regiunile Nord-Est, Sud-Est și Sud. Elaborarea propunerilor de proiecte și ordonarea după prioritate la nivel jude țean 57. Odată ce MDRAP ia o decizie cu privire la alocarea orientativă a f ondurilor în cadrul PNDL pentru fiecare jude ț, consiliile județene întocmesc listele proiectelor propuse la nivel județean și local – atât investiții noi, cât ș i investiții aflate în derulare / nefinalizate20 . În acest sens, autoritățile locale își prezintă propunerile consiliilor județene sau, „în cazuri justificate”, direct MDRAP, așa cum a fost prevăzut recent la articolul 3 din 20 A se vedea articolul 9 alineatul (4). 30 OUG nr. 30/2014 și în Ordinul Ministrului MDRAP nr. 919/2014. Nu este clar ce situa ție ar putea fi calificată drept „justificată”. Normele metodologice de aplicare a PNDL includ un model clar privind propunerile de proiecte, care se aplică atât investițiilor noi, cât și celor aflate în derulare21 . Acest lucru presupune: denumirea proiectului; denumirea solicitantului / autorității locale; amplasamentul proiectului; principalele caracteristici fizice; valoarea totală a investiției; valoarea totală a costurilor eligibile care urmează a fi finanțate din PNDL; date privind contractul de proiectare (numărul de identificare a contractului, valoarea etc.); și, pentru investiții aflate în derulare, datele privind lucrările de construcții, procentul din proiect finalizat până în prezent, precum și termenul de finalizare a proiectului. 58. În continuare, consiliile județene au 15 zile la dispoziție pentru a trimite la MDRAP lista investițiilor propuse, conform anexei 3 la Normele metodologice de aplicare a PNDL. În esență, este un tabel în care sunt prezentate proiectele propuse pentru finanțare prin program în decursul unui anumit an, defalcat pe investiții noi și investiții în continuare (aflate în derulare), și, mai departe, în subprograme (respectiv, „modernizarea satului românesc”, „regenerarea urbană a municipiilor și orașelor” și „infrastructură la nivel județean”). Lista investițiilor propuse trebuie să fie însoțită de o notă de fundamentare în care să se explice modul în care fiecare consiliu județean a decis să ordoneze după prioritate proiectele depuse de autoritățile locale. 59. În cadrul actualului PNDL, consiliile județene acordă prioritate propunerilor de proiecte din partea autorităților locale aflate sub jurisdic ția lor pe baza a patru criterii posibile, dintre care „ar trebui utilizat cel puțin unul”:  Data semnării contractului de bunuri / lucrări / servicii, după caz;  Starea fizică (% complet);  Populația beneficiară a investiției; și  Procentul de cofinanțare de la bugetul local. 60. La fel ca în cazul criteriilor de alocare a fondurilor la nivel județean prevăzute de PNDL, criteriile actuale de ordonare după prioritate pentru selecția interven țiilor la nivel județean sunt generale și ambigue. Acest lucru denotă o influență semnificativă a consiliilor județene în a decide asupra modului de stabilire a priorității investițiilor din jurisdicția lor. În forma lor actuală, Normele metodologice nu impun consiliilor județene să aplice toate cele patru criterii, ci doar să aleagă unul din cele patru enumerate mai sus. Aceasta înseamnă că un județ poate decide exclusiv pe baza numărului de beneficiari, în timp ce un alt județ poate lua în considera re numai data semnării contractului. În același timp, nu este clar cum ar trebui aplicat un anumit criteriu: de exemplu, un proiect a cărui dată de semnare este mai veche are prioritate în fața unui proiect mai recent sau invers? De asemenea, cum ar trebui să măsoare o autoritate locală populația care beneficiază de o anumită investiție, de exemplu, un drum local care face legătura cu un drum național? Ar 21 A se vedea anexa 2 din Normele metodologice de aplicare a PNDL, inclusă în anexa2 la prezentul document. 31 putea fi doar popula ția unei comune sau popula ția unei zone mult mai întinse (de exemplu, aflată la 20, 40 sau chiar 60 de minute distanță de localitate). În plus, criteriile nu includ niciun fel de ponderi definite. Selecția proiectelor, ordonarea după prioritate și contractarea de către MDRAP 61. Pe baza listelor primite de la consiliile jude țene din toată țara, MDRAP efectuează selecția finală a proiectelor care urmează să primească finanțare prin PNDL într-un anumit an. Încă o dată, Normele metodologice nu prevăd un proces clar și transparent de selecție. Selecția finală se va baza pe propunerile primite de la consiliile județene, precum și pe „datele proprii [ale ministerului] și pe evaluări de specialitate” 22 . Nu este clar ce date sunt utilizate în cadrul acestor evaluări. Același document menționează că selecția va fi realizată exclusiv de MDRAP în cazul în care consiliile județene nu respectă termenul de 15 zile sau dacă nu ordonează după prioritate investițiile în funcție de cel puțin unul dintre cele patru criterii prevăzute de lege. Lista finală de intervenții este aprobată prin ordin al ministrului MD RAP, care va include o anexă cu setul complet de proiecte (pentru fiecare dintre ele, anexa pur și simplu ia act de numele unității administrativ-teritoriale, denumirea proiectului și suma direcționată de la bugetul de stat). 62. Cerin țele pentru solicitan ții cu proiecte în continuare (aflate în derulare) sunt u șor diferite față de cele pentru solicitanții cu proiecte noi. În cazul primilor, autoritățile locale trebuie să transmită la MDRAP documentele din care reiese stadiul actual de execuție a proiectului, valoarea actualizată a cheltuielilor care urmează a fi suportate pentru finalizarea intervenției, precum și contractele de achiziții publice care au fost semnate anterior, inclusiv actele adiționale, dacă este cazul. După verificarea acestor documente, procesul poate continua cu etapa de contractare. 63. Pentru proiectele noi de investiții, beneficiarii sunt obliga ți să depună la MDRAP documentația tehnică corespunzătoare. În majoritatea cazurilor, aceasta se referă la studii de fezabilitate pentru noi intervenții sau la documenta ția de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI 23 ) pentru infrastructura existentă. Studiile de fezabilitate și DALI nu sunt eligibile pentru rambursare prin PNDL și trebuie să fi fost dezvoltate din resursele solicitantului, în conformitate cu reglementările stabilite prin HG nr. 28/2008. OUG nr. 28/2013 prevede, de asemenea, că documentația trebuie să facă dovada faptului că proiectele propuse respectă standardele de cost aplicabile. Cu toate acestea, standardele de cost sunt prevăzute doar pentru drumuri județene, drumuri comunale și pentru proiecte de gospodărire a apelor. Nu sunt prevăzute standarde de cost pentru proiecte privind apele 22 Normele metodologice de aplicare a PNDL, articolul 9 alineatul (8). 23 „Documenta ția de Avizare a Lucrărilor de Intervenții”. 32 uzate, deoarece se consideră că acestea necesită soluții tehnice destul de diferite de la caz la caz 24 . 64. De remarcat că autoritățile locale care doresc să acceseze fonduri PNDL nu depun cereri formale comparabile cu documenta ția complexă impusă de programele finanțate de UE. Cea mai mare parte a unei „cereri” este reprezentată de documentația tehnică corespunzătoare proiectului propus – și anume, studiul de fezabilitate și/sau proiectul tehnic detaliat. În interviurile pe teren, beneficiarii PNDL se declară mulțumiți de simplitatea sistemului actual și de prelucrarea relativ rapidă a cererilor. Într -adevăr, în cadrul sistemului actual, impunerea unui formular oficial cu categorii similare celor incluse în cererile de fonduri europene – de exemplu, „relevanța proiectului pentru obiective strategice”, „impactul economic”, „caracteristicile tehnice”, „impa ctul social / de mediu” etc. – nu ar adăuga multă valoare. Acest lucru se datorează faptului că ordonarea după prioritate efectivă și, în esență, „selecția prealabilă” a proiectelor are loc la nivelul consiliilor județene. MDRAP verifică numai conformitate a propunerilor prezentate cu un set de criterii, fiind vorba mai mult de o verificare de eligibilitate decât de o evaluare tehnico-financiară aprofundată. Acest lucru nu înseamnă că datele tehnico -economice aferente proiectului nu sunt evaluate de către evaluatori MDRAP, ci doar că proiectele care ajung în această etapă avansată, în general, trec prin contractare. Chiar dacă, inițial, o propunere este respinsă la verificare, personalul MDRAP recomandă beneficiarilor îmbunătățirile necesare, care să facă posibilă avansarea proiectelor în etapele următoare (până la operarea cu succes a modificărilor propuse). 65. Recent, au fost aduse modificări Normelor metodologice de aplicare a PNDL pentru a spori eficien ța de evaluare și aprobare a noilor propuneri de proiecte. Până în luna iunie 2014, documenta ția tehnică era evaluată inițial de DG DRI din cadrul MDRAP și ulterior trimisă la Consiliul Tehnico-Economic din minister (CTE). Fără aprobarea oficială a CTE, proiectele nu ar fi fost eligibile pentru finanțare. Invocând capacitatea scăzută a CTE de a evalua propunerile și întârzierile de durată înregistrate, MDRAP a eliminat această etapă prin Ordinul ministerial nr. 1851/2013. În prezent, noile proiecte aprobate în prealabil pentru finanțare în cadrul PNDL sunt supuse exclusiv unei evaluări din partea unității tehnice a DG DRI, care evaluează în principal următoarele:  completitudinea și conformitatea documenta ției tehnice cu HG nr. 28/2008;  dacă dosarul solicitantului include decizia consiliului local / județean de aprobare a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului și de asigurare a cofinanțării necesare; și  dacă cheltuielile sunt prezentate în mod corespunzător și nu depășesc standardele actuale de cost. 24În practică, personalul tehnic MDRAP aplică un procedeu empiric pentru evaluarea comparativă a proiectelor de canalizare, și anume că acestea nu trebuie să depășească de 1,5 ori costul proiectelor echivalente de gospodărire a apelor. 33 66. Această evaluare relativ simplistă a proiectelor în c adrul PNDL reduce riscul de absorb ție scăzută de fonduri prin asigurarea faptului că pachetul bugetar complet este îndreptat către proiecte aprobate în prealabil, care, în cele din urmă, ajung să ob țină finan țarea și să utilizeze fondurile alocate. Un potențial avantaj al acestui sistem este că fondurile care nu sunt cheltuite în cadrul PNDL pot fi relativ u șor realocate în cadrul aceluiași buget anual (dacă nu este prea târziu în anul respectiv) unei alte activită ți din cadrul MDRAP sau unui alt minister. În mod evident, nu se poate spune acela și lucru despre fondurile structurale europene, pe care România și alte state membre riscă să le piardă în cazul în care nu le pot cheltui în timp util. Din nou, datele ob ținute în urma interviurilor arată că, în general, beneficiarii PNDL apreciază sistemul actual pentru rapiditatea și receptivitatea cu care se prelucrează cererile în cadrul acestuia. 67. Chiar și așa, PNDL ar trebui să tindă spre un model de selecție pe cât de transparent ș i echitabil, pe atât de clar ș i eficient – dacă nu de teama de a pierde fonduri, cel pu țin ca o modalitate de a garanta un ciclu de proiect previzibil și fără probleme, atât pentru solicitan ți, cât și pentru beneficiari. De fapt, două dintre criteriile actuale de selecție – data semnării contractului și starea fizică a proiectului – par să sugereze că o investiție mai avansată, care poate fi ușor reluată și care poate absorbi fonduri, ar putea avea prioritate fa ță de intervenții cu totul noi25 . Capitolele următoare analizează în detaliu modelul de selecție a proiectelor și criteriile de ordonare după prioritate din cadrul PNDL, precum și opțiunile de sugestii de îmbunătățire a sistemului actual. Implementare 68. Odată semnat contractul între MDRAP și autoritățile locale, punerea efectivă în aplicare poate începe. Etapele exacte vor depinde de măsura în care proiectul este nou sau se află în derulare. În primul caz, beneficiarul fondurilor PNDL va trebui să organizeze proceduri de achiziții publice, în conformitate cu legisla ția aplicabilă (OUG nr. 34/2006). În unele cazuri, aceste proceduri sunt de durată – ca urmare a contesta țiilor în instanță, a lipsei de oferte sau din alte motive specifice fiecărui proiect – ceea ce poate agrava riscul de a nu utiliza fondurile alocate pentru un anumit an. Acest lucru se datorează faptului că PNDL nu este un program multianual asemenea unui instrument finan țat de UE, care generează stimulente inerente pentru solicitanți de a prezenta spre evaluare proiecte mai mici și mai simple, care pot fi realizate în 1-2 ani. În cazul în care proiectul se află în derulare și au fost începute deja lucrările de construcție într-un an anterior (prin PNDL sau un alt program), de la caz la caz, beneficiarul poate continua angajamentul anterior cu furnizori de servicii și contractanți. 69. Plățile și rambursările constituie factori esențiali pentru o implementare de succes. Conform Normelor metodologice (articolele 16-17), beneficiarii depun cereri de rambursare mai întâi la consiliile jude țene, care apoi transmit o cerere consolidată pentru 25Mecanismele exacte de ordonare nu se cunosc, după cum s-a explicat anterior, deoarece normele metodologice lasă la latitudinea consiliilor județene şi MDRAP alegerea criteriului (criteriilor) pe care să îl (le) aplice. 34 fiecare județ către MDRAP. Acest sistem a fost ulterior modificat pentru a permite beneficiarilor să solicite fonduri direct de la MDRAP, simplificând, în esență, procesul prin eliminarea unei etape. Unele consilii jude țene raportează, totuși, că, uneori, primăriile locale nu le trimit o copie a cererilor de rambursare transmise la minister, fiind, astfel, nevoie de solicitări repetate pentru a le menține informate. Potrivit personalului intervievat din cadrul consiliului jude țean, acesta dorește să se implice în continuare pentru a putea coordona și monitoriza procesul de implementare în jurisdic ția respectivă , în conformitate cu Normele de punere în aplicare a PNDL. După ce aprobă cererile primite, ministerul direcționează fondurile – în limitele anuale stabilite și pe baza dovezilor / situațiilor de lucrări primite – direct către beneficiari. În final, beneficiarii trimit înapoi la MDRAP dovada de plată a furnizorilor de servicii (și anume, fac dovada faptului că fondurile primite au fost utilizate pentru scopul vizat). 70. În plus, beneficiarii sunt responsabili pentru monitorizarea evolu ției lucrărilor și raportarea actualizărilor către consiliile județene și MDRAP. Fluxul de rapoarte este similar cu cel inițial, prezentat mai sus pentru cererile de finanțare: beneficiarii locali trimit consiliilor județene toate documentele aferente investițiilor în cadrul PNDL; trimestrial, consiliile județene transmit către MDRAP o actualizare consolidată cu privire la evoluția lucrărilor de construcții. La cerere, beneficiarii sunt obliga ți să trimită la MDRAP orice document legat de proiectul finanțat. La rândul său, MDRAP este responsabil pentru monitorizarea și controlul implementării programului. În această calitate, ministerul poate desemna reprezentanți care, împreună cu omologii lor de la Inspectoratul de Stat pentru Construcții, să verifice exactitatea datelor raportate și să le compare cu realitatea din teren. Post-implementare 71. Cadrul juridic actual nu include detalii cu privire la cerin țele pentru etapa post- implementare – de exemplu, urmărirea evoluției proiectului după finalizare. Cel puțin conform Normelor metodologice, odată finalizate lucrările efective, beneficiarul trimite o copie a raportului de finalizare la minister. În cazul în care și când expiră perioada de garanție, autoritatea locală trimite din nou o copie a procesului -verbal final de recepție la MDRAP. Dincolo de aceasta, cele două importante funcții post-implementare pentru orice program de investiții – de exemplu, monitorizarea și evaluarea ex-post (M&E) și schimbul de cunoștințe – par să lipsească în acest moment din evoluția PNDL. Cu alte cuvinte, nu există niciun proces formal de evaluare a impactului investițiilor finalizate și nu există eforturi instituționalizate pentru comunicarea bunelor practici către foști, actuali și viitori beneficiari de fonduri în cadrul PNDL. Acest lucru nu este de mirare pentru un program tânăr asemenea PNDL; cu toate acestea, pe viitor, ar fi important să se instituie mecanisme ex-post pentru a asigura îmbunătățirea continuă a instrumentului. Capitolele următoare oferă sugestii mai detaliate de mecanisme de monitorizare și evaluare, inclusiv prin indicatori de performanță și de impact. 35 Capitolul III: Bunele practici în materie de selecție a proiectelor pentru programele finanțate de UE, prin raportare la PNDL 72. Programele finan țate de UE în România oferă o mulțime de exemple de bune practici, care pot servi drept sursă de inspirație pentru îmbunătățirea modelului de selecție a proiectelor PNDL. Aceste programe beneficiază de experiența îndelungată a altor țări din Uniunea Europeană. Modelele de selecție a proiectelor pe care le aplică au fost utilizate, testate și rafinate de-a lungul anilor de implementare a proiectelor de investiții. Mai mult decât a tât, dacă ne inspirăm din aceste tipuri de instrumente , putem asigura, de asemenea, o coordonare adecvată între diferitele programe de investiții din România, implementate la nivel național, regional și local. 73. Programele finan țate de UE au, însă, un nivel de complexitate care este posibil să nu fie aplicabil în cazul PNDL ș i o capacitate de procesare care , iarăsi, este posibil să nu fie replicabilă, motiv pentru care este nevoie de pruden ță în vederea asigurării că orice măsuri de politică publică propuse sunt realizabile în practică. Pe de o parte, instrumentele finanțate de UE au un personal care le permite să funcționeze la un nivel superior, mai sofisticat. De exemplu, Programul Opera țional Regional are un personal de peste 500 de oameni, care lucrează în cadrul Autorității de Management și în cadrul Agențiilor de Dezvoltare Regională, fiind responsabili cu procesareaa aproximativ 3 400 de proiecte pentru perioada de programare 2007-2013 (Figura 5 oferă o idee cu privire la complexitatea POR). Prin comparație, PNDL dispune de un personal de mai puțin de 40 de oameni, care au gestionat în jur de 2 400 de proiecte în 2014. 36 Figura 5. Principalii j ucători în implementarea POR 2007 -2013 (în aprilie 2013) Descriere / rol în cadrul POR Baza legală principală Autoritatea de Management • Funcționează în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației • Regulamente CE (AM-POR) Publice (MDRAP) • Hotărârea de Guvern • Administrează și implementează POR 457/2008 Organismele Intermediare • 8 ADR-uri ca structuri executive ale CDR; 1 OI-Turism la nivel central • Ordonanța 26/2000 (OI) • Îndeplinesc sarcini delegate de AM-POR și asigură interfața POR cu • Legea 315/2004 beneficiarii (printre altele) • Structură regională bazată pe parteneriat, cu rol în coordonarea politicilor de • Legea 315/2004 Consiliul pentru Dezvoltare dezvoltare regională și în supervizarea și sprijinirea ADR Regională (CDR) • Include Președinți de CJ și reprezentanți ai comunităților locale dintr-o regiune • Structură națională bazată pe parteneriat, cu atribuții decizionale și • HG 765/2007 Comitetul de Monitorizare a strategice în implementarea POR • Cadrul de Organizare și POR (CMPOR) • Aprobă crieriile de selecție ale proiectelor, realocă fonduri în cadrul POR Funcționare CMPOR • Funcționează în cadrul Ministerului de Finanțe • Art. 61, Regulamentul CE Autoritatea de Certificare și • Certifică cheltuielile și cererile de rambursare înainte de a le transmite la 1083/2006 Plată (ACP) CE; primește plăți legate de implementarea POR de la CE și bugetul de stat • Funcționează în cadrul MDRAP • Legislația națională Unitatea de Plată (UP) din • Primește fonduri de la ACP aferentă cadrul MDRAP • Face plăți către beneficiarii POR • Funcționează în cadrul Curții de Conturi, independent de AM-POR și de ACP • Legislația națională Autoritatea de Audit (AA) • Derulează activități de audit asupra tuturor programelor operaționale, aferentă verifică cheltuielile, achizițiile publice, etc. Autoritatea pentru • Funcționează în cadrul Ministerului Fondurilor Europene (MFE) • HG 457/2008 Coordonarea Instrumentelor • Coordonează managementul și implementarea diverselor fonduri structurale Structurale (ACIS) • Asigură coordonarea și coereța variilor instrumente Comitetul Regional de Evaluare • Discuta și analiza prioritățile de investiții publice la nivel regional • HG 1383/2008 Strategică și Corelare (CRESC)* • Oferă în prezent doar opinii consultative, la cererea AM-POR (în fapt, CRESC nu mai funcționează la nivelul celor mai multe regiuni) *Note: Notă: Datorită revizuirilor ulterioare de politică publică, Comitetele Regionale de Evaluare Strategică și Corelare nu mai au ca atribuție principală evaluarea strategică și ordonarea după prioritate a proiectelor din cadrul POR. Aceste organisme pot emite avize consultative, la solicitarea AM POR. Sistemul actual de selecție a proiectelor este obiectul principal al unui studiu ral BM, referitor la MDRAP. Sursa: Banca Mondială (2013), POR 2.0: Colaborarea și comunicarea dintre Autoritatea de Management și Organismele Intermediare în cadrul Programul Opera țional Regional 2014-2020. 74. În cele ce urmează, acest raport oferă o imagine de ansamblu asupra unora dintre elementele esen țiale ale programelor finan țate de UE și discută ce ar fi realizabil pentru PNDL curent. De asemenea, discutăm diferențele dintre programele finanțate de UE și cele finanțate de la bugetul de stat, ceea ce ar putea explica de ce unele dintre elementele primului program sunt greu de adoptat de către cel din urmă. Accentul va fi pus în primul rând pe acele Programe Opera ționale și axe prioritare specifice care au o relevanță directă pentru PNDL: Programul Operațional Regional 2007-2013, cu Axa Prioritară 2 referitoare la infrastructura rutieră, Axa Prioritară 1 cu privire la Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană și Axa Prioritară 3 – Infrastructura de sănătate, educație și servicii sociale; Programul Na țional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 și Măsura 322 din cadrul acestuia, cu privire la dezvoltarea infrastructurii locale și Programul Opera țional Sectorial Mediu 2007-2013 și Axa sa Prioritară 1 pentru extinderea infrastructurii de apă și apă uzată. Având în vedere că programele operaționale 2014-2020 nu au fost finalizate încă, ele nu vor fi discutate în acest raport. 75. O analiză a modelelor de selecție a proiectelor utilizate de programele operaționale necesită analiza tuturor celor patru etape ale ciclului de selec ție a proiectelor: pre-aplicare, aplicare, implementare, post-implementare. 37 Pre-aplicare și prezentarea generală a programelor 76. O caracteristică a tuturor programelor operaționale este faptul că acestea au un document de programare la bază. Documentul de programare stabile ște dinamica, nevoile și detaliile esențiale ale sectorului și descrie modul în care aceste nevoi vor fi abordate în cadrul programului. Documentul este extrem de important, deoarece constituie baza pentru întregul model de selec ție a proiectelor. Printre altele, el oferă potențialilor solicitanți informații esențiale referitoare la tipul de investiții care sunt eligibile pentru finanțare în cadrul unui anumit program. Programul Operațional Regional 2007-2013 77. Scopul declarat al POR 2007-2013 este cuprinzător și complex. Mai precis, este vorba despre „sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de cre ștere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special din cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a vizita, a investi și a munci. O caracteristică a tuturor programelor operaționale este faptul că acestea au un document de programare la bază.” Pentru a atinge aceste obiective, POR 2007 -2013 a fost organizat în jurul a cinci axe prioritare, recunoscând, în acela și timp, că nu ar putea să atingă aceste obiective singur, ci ar necesita aporturile complementare ale altor programe de investi ții, ale principalelor politici specifice, precum și ale sectorului privat. De o importanță specială pentru acest studiu este Axa 2: Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale și Axa 3: Infrastructura de sănătate, educație și servicii sociale (DMI 3.1 I nfrastructura de sănătate și DMI 3.4 Infrastructura educa țională). 78. Axa Prioritară 2 a POR 2007-2013 vizează „creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilității populației, bunurilor și serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile.” Aproximativ 150 de proiecte au fost contractate în cadrul acestei axe, cu o valoarea totală de peste 1,4 miliarde EUR, o mare parte din această sumă fiind direcționată către reabilitarea drumurilor județene. Unul dintre principalele obiective declarate ale acestei axe prioritare este îmbunătățirea conectivității la rețeaua TEN-T și reducerea incidenței accidentelor rutiere. Aceste obiective declarate au in fluențat, la rândul lor, elaborarea grilelor de evaluare și selecție pentru această axă prioritară. 79. Axa prioritară 3 a POR 2007-2013 vizează „crearea premiselor necesare pentru asigurarea serviciilor esen țiale pentru populație, contribuind astfel la atingerea obiectivului european al coeziunii economice și sociale, prin îmbunătățirea infrastructurii serviciilor de sănătate, educație, sociale, și pentru siguran ță publică în situații de urgen ță.” Au fost identificate patru domenii majore de intervenție în cadrul acestei priorități, dintre care cele mai relevante în acest context sunt: 3.1. Reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate ; și 3.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educa ționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă. Aproximativ 600 de proiecte au fost contractate în cadrul acestei axe, cu o valoare totală de peste 1 miliard 38 EUR, dintre care: peste 90 de proiecte au fost contractate în cadrul DMI 3.1, cu o valoare totală de peste 300 de milioane EUR , și peste 290 de proiecte au fost contractate în cadrul DMI 3.4., cu o valoare totală de peste 480 de milioane EUR. 80. La rândul său, documentul de programare devine planul pentru elaborarea Ghidurilor Solicitantului pentru axele individuale . Ghidurile Solicitantului ajută potențialii solicitanți să stabilească dacă proiectele pe care le doresc finanțate în cadrul POR sunt de fapt eligibile pentru finanțare. Ghidurile vizează aspecte cum ar fi: cine și ce este eligibil; condițiile pe care solicitanții și proiectele propuse trebuie să le îndeplinească; criteriile de evaluare și selecție; procedurile de monitorizare și raportare etc. 81. În etapa de pre-aplicare, beneficiarul are de-a face în principal cu organismul intermediar (în cazul POR, Agen țiile de Dezvoltare Regională). Organismele intermediare au, de obicei, birouri de asistență tehnică însărcinate să discute cu potențialii solicitanți și să le ofere îndrumare. La rândul lor, solicitanții interesați depun la ADR din regiunea lor propuneri de proiecte și documentele justificative odată ce a fost lansat un apel pentru propuneri. ADR verifică documentele administrative și cerințele de eligibilitate și se asigură că dosarul solicitantului este complet. Dacă totul este în ordine, procesul merge mai departe la etapa de evaluare tehnică și financiară, care este finalizată cu ajutorul unor experți externi (contracta ți fie de către Autoritatea de Management, fie direct de către ADR-uri). 82. În cazul PNDL, consiliile județene acționează în calitate de organisme intermediare de facto . Cu toate acestea, această situație are o serie de deficiențe. Pe de o parte, consiliile județene dispun de multă libertate în selectarea proiectelor care vor fi trimise la PNDL pentru finanțare. Deoarece criteriile de ordonare după prioritate pe care trebuie să le folosească sunt generale, iar utilizarea acestor criterii nu este monitorizată în mod deosebit de MDRAP, consiliile jude țene pot, în esență, să aleagă proiectele pe care le doresc. Aceasta, desigur, poate duce la o situa ție în care selecția proiectelor este o chestiune de ordin politic. În acela și timp, consiliile județene sunt într-un conflict evident de interese, deoarece acestea ac ționează în prezent atât ca „organism intermediar”, cât și în calitate de beneficiari ai fondurilor PNDL. Ca atare, pot alege să finanțeze propriile proiecte în locul altor proiecte. În mod ideal, MDRAP ar trebui să ofere spre finanțare la nivel de județ un procent din proiectele județene și proiectele locale, precum și criterii de eligibilitate și de ordonare după prioritate clare. Consiliile județene ar putea funcționa ca organisme intermediare pentru proiectele propuse de autoritățile locale, în timp ce MDRAP ar putea verifica eligibilitatea și ordona după prioritate propunerile de proiecte care vin din partea consiliilor jude țene. Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 83. Obiectivul declarat al documentului de programare POS Mediu 2007-2013 constă în „îmbunătățirea standardelor de via ță ale populației ș i a standardelor de mediu, concentrându-se în special pe respectarea acquis-ului de mediu.” Una dintre direcțiile strategice ale POS Mediu 2007-2013 este îmbunătățirea accesului oamenilor la utilitățile 39 publice și încurajarea dezvoltării locale și regionale. În acest scop, Axa 1 a POS se concentrează pe „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată.” 84. O serie de sub-obiective sunt prezentate în cadrul Axei 1 . Printre acestea se regăsesc: asigurarea serviciilor corespunzătoare de apă și canalizare, la tarife accesibile; asigurarea calității corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane; îmbunătățirea calității cursurilor de apă; îmbunătățirea gradului de gospodărire a nămolului și crearea unor structuri inovatoare și eficiente de management al apei. Când a fost elaborat documentul de programare, doar 52 % din populația României avea acces la infrastructura de apă și apă uzată. Mai mult decât atât, infrastructura existentă a fost de multe ori subfinanțată, prost întreținută, prost gestionată și împărțită între mai mulți operatori mici. 85. Un alt factor esen țial pentru implementarea Axei 1 este necesitatea de a îndeplini acquis-ul comunitar. Conform Tratatului de Aderare, România trebuie să respecte acquis-ul privind colectarea, tratarea și eliminarea apelor uzate. Astfel, până în 2015, un număr de 263 de aglomerări cu mai mult de 10 000 locuitori echivalenți (l.e.) trebuie să fie conectate la un sistem de apă uzată. Până în anul 2018, 2 346 de aglomerări cu un număr de l.e. cuprins între 2 000 și 10 000 trebuie să fie conectate la un sistem de apă uzată. Tratatul de Aderare indică, de asemenea, faptul că până în 2015 este necesară conformarea cu Directiva nr. 98/83/CE privind calitatea apei potabile. Mai mult decât atâ t, întrucât întregul teritoriu al României a fost declarat zonă sensibilă, toate aglomerările cu un număr mai mare de 10 000 de l.e. trebuie să ofere un sistem avansat de tratare a apelor uzate (și anume, îndepărtarea azotului și a fosforului). Acest lucru înseamnă costuri suplimentare chiar și pentru ora șele mai mari, care au un sistem func țional de tratare a apelor uzate. De fapt, s-a acordat prioritate proiectelor implementate în ora șele mari, care au un număr mai mare de beneficiari, iar impactul asupra mediului este, prin urmare, mai mare. În plus, Directiva-cadru privind apa prevede, de asemenea, că până în 2015, 59 % dintre corpurile de apă din România ar trebui să fie în stare ecologică bună, ceea ce ar necesita investiții suplimentare de aproximativ 6 miliarde EUR. Acest lucru ar putea impune coordonarea adecvată a investițiilor în infrastructura de apă uzată în vederea asigurării faptului că o pondere mai mare a corpurilor de apă primesc evacuări tratate din așezările umane situate în jurul lor. 86. Pentru a atinge obiectivele stabilite, au fost instituite Companii de Operare Regionale (COR). Aceste companii acoperă, de obicei, zona județelor respective, dar nu întotdeauna. Acestea au fost create pentru a aduce sub o umbrelă comună toți operatorii din regiune și pentru a realiza astfel economii de scară și rate de eficiență mai mari. Municipalitățile cu servicii de apă potabilă și apă uzată trebuie să se înscrie într -o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), căreia îi vor delega exercițiul drepturilor lor ca acționari în cadrul Companiei Regionale de Operare. Practic, autoritățile locale sunt beneficiarii POS Mediu 2007-2013, prin intermediul COR. 87. Toate investițiile noi care urmează să fie realizate în zona acoperită de Companiile de Operare Regio nale sunt prevăzute în Master planul privind apa pentru 40 regiunea respectivă. Toate regiunile au fost nevoite să elaboreze astfel de Master planuri, în care să desemneze aglomerările și clusterele în care vor fi realizate investițiile prin intermediul POS Mediu 2007-2013 și alte surse de finanțare. În esență, investițiile în domeniul apelor uzate ar trebui să se facă doar în localitățile cu un număr de locuitori echivalenți (l.e.) mai mare de 2 000, în timp ce investițiile în infrastructura de apă pot fi efectuate în toate localitățile de peste 50 l.e. 88. Cele mai multe autorități locale care doresc să dezvolte infrastructura de apă potabilă și apă uzată trebuie să facă parte din Master planul privind apa, să adere la Asociația de Dezvoltare Intercomun itară împ reună cu Compania de Operare Regională , iar atunci când este finalizată investiția, să cedeze exploatarea noii infrastructuri către COR. Master planul include o listă completă a aglomerărilor și a clusterelor în care fondurile trebuie să fie ordonate după prioritate în vederea asigurării conformității cu acquis-ul și cu termenul limită 2018. Ca atare, noi investiții ar trebui să fie concentrate în zonele desemnate de Master plan. În practică, însă, acest lucru nu prea se întâmplă. 89. Multe investiții din cadrul PNDL în sectorul de apă și apă uzată au fost efectuate în afara prevederilor POS Mediu 2007-2013. Deși, la nivel politic, obiectivul declarat al acestor investiții este de a contribui la realizarea acquis-ului comunitar privind apa, în multe cazuri, aceste investiții au fost făcute în localitățile cu un număr de l.e. mai mic de 2 000, infrastructura de apă și canalizare fiind operată în mod independent. Mai mult decât atât, în unele cazuri, au fost create planuri de tratare a apei și/sau a apei uzate pentru a deservi localități individuale, deși ar fi fost mai eficient și mai durabil pe termen lung ca aceste sisteme să deservească un cluster de localități. 90. Din punct de vedere institu țional, AM pentru POS Mediu 2007-2013 este, de asemenea, ajutată de orga nismele intermediare din cele 8 regiuni ale țării. Organismele intermediare sunt, de fapt, primul punct de contact pentru solicitanți și efectuează verificarea eligibilității. Evaluarea proiectului se face și la nivelul OI. În cazul în care OI stabilește că o cerere primită are nevoie de completări, solicitanții trebuie să refacă cererea până când sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate. Mecanismul complet de implementare a POS Mediu este prezentat mai sus. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PND R) 2007-2013 91. Având în vedere complexitatea sa, PNDR ș i-a stabilit obiectivele pentru fiecare dintre cele patru axe prioritare majore . Dintre acestea, obiectivul declarat al Axei 3 este „încurajarea diversificării economiei rurale și prin aceasta și în alt mod îmbunătățirea calității vieții în mediul rural.” Documentul de programare indică, de exemplu, faptul că doar jumătate dintre comunele din România aveau acces la rețeaua rutieră în 2004. În plus, 25 % dintre comune nu au drumuri pe care să se poată circ ula în toate anotimpurile. În ceea ce privește infrastructura de apă și apă uzată, când a fost elaborat documentul de programare, doar 33 % din populația rurală avea acces la apă curentă și doar 10 % avea acces la o rețea publică de canalizare. Existența unei infrastructuri de bază slab dezvoltate în majoritatea comunelor constituie o limitare a dezvoltării altor servicii de bază în zonele 41 rurale (facilități culturale și de recreere, facilități de îngrijire a copiilor etc.) În majoritatea comunelor și satelor, aceste servicii sunt foarte slab dezvoltate sau, în multe cazuri, sunt aproape inexistente. În 2006, doar 7 % dintre satele românești aveau grădinițe. Centrele de agrement și spațiile în aer liber (locurile de joacă pentru copii, parcurile, pistele de biciclete, terenurile de sport etc.) sunt, de asemenea, slab reprezentate. În ceea ce privește facilitățile sportive publice din sate, în anul 2001 existau doar 26 de cluburi sportive. Cele mai multe centre culturale, case de cultură și alte instituții culturale sunt într-o stare gravă de degradare și nu mai pot furniza servicii culturale popula ției rurale, reducându-și astfel capacitatea educativă. Din cauza lipsei de resurse financiare, multe instituții culturale din mediul rural nu își mai pot desfășura activitățile din cauza stării lor avansate de degradare. De exemplu, în anul 2002, din numărul total de 6 147 de centre comunitare din țară, doar 1 874 au fost în măsură să desfășoare activități culturale. Mai mult decât atât, în ciuda faptului că 97 % dintre centrele comunitare au propriile lor sedii, nivelul de echipare a 80 % dintre ele este, în general, foarte nesatisfăcător. 92. Axa 3 a PNDR vizează trei obiective esențiale, fiecare cu un subset de obiective și măsuri specifice. Relevant pentru această sarcină este obiectivul strategic declarat de a „crește atractivitatea zonelor rurale.” Printre obiectivele specifice enumerate în cadrul acestui obiectiv strategic se numără: „Crearea și modernizarea infrastructurii fizice de bază din zonele rurale”; „Îmbunătățirea calității mediului social, natural și economic din spa țiul rural”; „Protejarea și conservarea patrimoniului cultural și natural rural”; „Crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților și atracțiilor turistice.” Următoarele măsuri specifice sunt enumerate în cadrul acestor obiective specifice: Măsura 322: „Renovarea și dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală, conservarea și modernizarea patrimoniului rural”; Măsura 313: „Încurajarea activităților turistice”. Dintre acestea, Măsura 322 prezintă interes special pentru prezent ul raport. 93. O coordonare corespunzătoare și o abordare armonizată cu alte programe de investiții constituie unul dintre obiectivele declarate ale PNDR. Acest lucru a fost menționat și în alte programe opera ționale discutate aici - POR și POS Mediu. Înainte ca aceste programe să fie aprobate de către Comisia Europeană , trebuie să se arate că sunt complementare ca natură și nu dublează investițiile. De exemplu, POR întreprinde lucrări de reabilitare pentru monumente istorice încadrate în categoria A atât în zonele urbane, cât și în cele rurale, precum și lucrări de reabilitare pentru monumentele istorice încadrate în categoria B în zonele urbane. PNDR întreprinde lucrări de re abilitare pentru monumentele istorice încadrate în categoria B în zonele rurale. POR întreprinde reabilitarea drumurilor jude țene și a drumurilor urbane, în timp ce PNDR întreprinde reabilitarea drumurilor comunale. În acela și timp, este recunoscut faptul că nu toate nevoile existente pot fi acoperite prin fondurile UE disponibile. De exemplu, pentru a realiza obiectivele acquis-ului comunitar privind apa până în 2018, există o nevoie de investiții de aproximativ 19 miliarde EUR. Din această sumă, POS Mediu a avut o alocare pentru perioada 2007-2013 de numai 3,2 miliarde EUR. Prin urmare, s-a convenit că erau necesare investiții din alte surse, cum ar fi PNDR și programele finanțate de la bugetul de stat. Investițiile în ceea ce privește reabilitarea infrastructurii educa ționale (școli) și de 42 sănătate au fost susținute prin POR, în timp ce PNDR a susținut noi investiții pentru construirea de grădinițe în mediul rural. 94. Pentru perioada de programare 2007-2013, PNDR a alocat 1,6 miliarde EUR pentru Măsura 322. Din această sumă, doar o fracțiune a fost direcționată către investițiile în sectorul de apă și apă uzată. Acest deficit de investiții în sectorul de apă și apă uzată, coroborat cu întârzierile în implementarea POS Mediu 2007-2013, arată faptul că România s-ar putea confrunta cu o procedură privind încălcarea dreptului comunitar în 2015 și 2018, deoarece va fi în continuare relativ departe de obiectivele pe care și le-a asumat. Prin urmare, ar putea fi util să se ia în considerare concentrarea mai multor re surse (atât fonduri UE, cât și fonduri de la bugetul de stat) pentru atingerea obiectivelor acquis-ului comunitar privind apa. De asemenea, este important să se ia în considerare resurse suplimentare (de exemplu, fonduri private sau aranjamente PPP) care ar putea fi exploatate pentru a ajuta la îndeplinirea acestor obiective. 95. Ghidul Solicitantului pentru Măsura 322 oferă o serie de criterii de eligibilitate esen țiale pentru poten țialii solicitan ți din cadrul PNDR. De exemplu, beneficiari eligibili pentru dezvoltarea drumurilor comunale sunt comunele sau asocia țiile de dezvoltare intercomunitară (adică asociațiile de localități). Pentru dezvoltarea infrastructurii de apă potabilă și apă uzată, solicitanții eligibili sunt comunele sau compania de operare regională. Solicitanții trebuie să dovedească faptul că proiectele propuse din sectorul de apă și apă uzată sunt incluse în Master planul regional pentru sectorul de apă și, odată ce investiția este finalizată, ei trebuie să cedeze operarea sistemului către co mpania de operare regională. Mai mult decât atât, aceste proiecte trebuie să includă investițiile în sistemele de apă și apă uzată. În cazul în care solicitanții doresc să finanțeze un proiect care nu este inclus în Master planul regional pentru sectorul d e apă, ei trebuie să preia administrarea sistemului, precum și costurile de operare și întreținere. Investițiile care nu sunt incluse în Master planul regional pentru sectorul de apă trebuie să se concentreze pe domeniile în care: alimentarea cu apă este insuficientă; există o incidență crescută a secetei; apa brută este foarte poluată; acviferul are o concentrație ridicată de nitrați. Toate investițiile realizate în cadrul Măsurii 322 trebuie, de asemenea, să fie în conformitate cu Planul Urbanistic General de la nivel local. 96. Ghidul solicitantului prevede, de asemenea, plafoane de finan țare pentru diferite tipuri de investiții și diferite tipuri de beneficiari. De exemplu, limita de finanțare pentru investiții în infrastructură variază astfel: 1 milion EUR pentru investiții individuale efectuate de o comună; 3 milioane EUR pentru investiții individuale efectuate de o asocia ție de dezvoltare intercomunitară; 2,5 milioane EUR pentru proiecte integrate realizate de o comună; 6 milioane EUR pentru proiecte inte grate realizate de o asocia ție de dezvoltare intercomunitară. Beneficiarii pot depune cereri pentru maxim două proiecte PNDR într-o perioadă de programare. 97. Cadrul institu țional al PNDR include, de asemenea, utilizarea organismelor intermediare. Astfel, un beneficiar care dorește să depună o cerere pentru un proiect din cadrul PNDR trebuie să depună cererea la Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare 43 Rurală și Pescuit (OJPDRP), care verifică conformitatea cererii. Solicitanții sunt contacta ți direct în cazul în care cererea necesită îmbunătățiri și nu pot trece la etapa următoare până nu se fac ajustările necesare. Verificarea eligibilității pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii se face la nivel central, de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, pe un eșantion de proiecte. Aceasta verifică eligibilitatea solicitantului, criteriile de eligibilitate și de selecție a proiectului, bugetul indicativ, precum și studiul de fezabilitate și toate documentele anexate. Aplicare 98. Toate programele operaționale con țin o etapă de evaluare și selecție, care servește ca metodă principală de ordonare a proiectelor după prioritate. Sistemul de evaluare și selecție este, în multe privințe, nucleul unui model de selec ție a proiectelor. Modul în care este efectuată evaluarea în sine variază de la program la program. În cele ce urmează vom discuta mai în detaliu sistemele de evaluare și selecție pentru POR 2007- 2013, POS Mediu 2007-2013 și PNDR 2007-2013. Programul Operațional Regional 2007-2013 99. POR 2007-2013 a adaptat grilele de evaluare și selecție pentru fiecare axă prioritară în parte. La fel ca majoritatea grilelor de evaluare și selecție utilizate în prezent, sistemul POR propus nu este perfect. Acesta oferă însă o bază pentru o ordonare după prioritate corespunzătoare a investițiilor. Anexele Ca și Cb conțin grila detaliată de evaluare și selecție. Vom discuta unele dintre elementele principale ale acestei grile. O discu ție mai aprofundată și propuneri alternative pot fi găsite în raportul Băncii Mondiale „Identificarea modelelor de selecție a proiectelor pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020.” 100. Grila de evaluare ș i selecție pentru Axa 2 a POR este împărțită în două secțiuni principale: 1) contribu ția proiectului la realizarea POR; 2) calitatea, maturitatea și sustenabilitatea proiectului. Criteriile enumerate în sec țiunea a doua sunt destul de simple și pot fi aplicate ca atare la mai multe tipuri de proiecte. Criteriile enumerate în prima secțiune urmează, în mod normal, obiectivele cheie stabilite în document de programare. În acest caz, conectivitatea la TEN-T a unui drum județean propus ar acumula punctajul maxim pentru un proiect, la criteriul 1.1. Alte criterii utilizate sunt: poten țialul de îmbunătățire a siguranței rutiere; potențialul de reducere a timpului de călătorie și de îmbunătățire a condițiilor de trafic; importanța proiectului pentru regiune, măsurată prin rata rentabilității economice și analiza cost-beneficiu. Dintre aceste patru criterii, primul (cel referitor la conectivitatea la TEN-T) a fost cel mai ușor de îndeplinit, a șadar un număr semnificativ de proiecte contractate prin POR sunt acum conectate la TEN-T (a se vedea figura de mai jos). Deși conectarea la TEN-T nu a fost o cerință strictă și, deși punctajul pentru criteriul TEN-T a fost diluat de celelalte 3 criterii (grilele de evaluare și selecție din cadrul POR 2007-2013 nu departajează între diferite criterii), un număr important de solicitanți au elaborat proiecte pentru reabilitarea drumurilor jude țene care se conectează la TEN-T. 44 Figura 6. Proiecte rutiere jude țene finanțate prin POR 2007-2013 Notă: Drumurile marcate cu roșu reprezintă rețeaua TEN-T. Liniile cu albastru reprezintă legăturile rutiere județene finan țate prin POR 2007-2013. 101. Având în vedere resursele limitate, proiectele rutiere jude țene care au fost în cele din urmă finanțate în cadrul Axei Prioritare 2 a POR 2007-2013 nu au fost întotdeauna alegerea ideală . Așa cum s-a discutat mai devreme în raport, investițiile în infrastructura conectivă, pentru a avea cel mai mare impact, trebuie să atingă în mod ideal două deziderate esențiale: să permită unui număr cât mai mare de oameni accesul mai ușor la oportunități (locuri de muncă, învățământ superior, sănătate, cultură, divertisment etc.); să permită companiilor private un acces mai ușor la resurse cât mai ample de forță de muncă. Orașele mari sunt principalele locuri din România în care oamenii au acces la oportunități. Acesta este motivul pentru care echipa a recomandat c a îmbunătățirea conectivității la cei 7 poli de creștere ai României și la celelalte 33 reședințe județene să fie unul dintre criteriile care trebuie utilizate în evaluarea și selectarea proiectelor de drumuri județene. Așa cum se observă pe harta de mai jos, reabilitarea drumurilor (cu albastru) care se conectează la TEN-T nu determină întotdeauna și îmbunătățirea accesului la un centru de oportunități. 102. Este nevoie de mai multe resurse pentru reabilitarea re țelei rutiere județene și comunale decât cele care sunt puse la dispoziție prin intermediul POR 2014-2020 și PNDL. Suma necesară pentru modernizarea drumurilor județene și comunale care sunt din piatră sau pământ se încadrează între 6 și 12 miliarde EUR. Proiectul documentului de 45 programare POR 2014-2020 a alocat circa 0,9 miliarde EUR pentru Axa 6: Infrastructura de transport rutier. PNDL a alocat aproximativ 110 milioane EUR pentru reabilitarea drumurilor județene și comunale, în 2014 – 50 % din alocarea totală a PNDL pentru 2014. Dacă presupunem că aceeași sumă va fi alocată în fiecare an, din 2014 până în 2022, atunci va fi disponibilă pentru această perioadă de programare suma de aproximativ 1 miliard EUR. Astfel, POR 2014-2020 și PNDL ar oferi un total de 1,9 miliarde EUR pentru investi țiile în infrastructura rutieră județeană și locală – mai puțin de o treime din suma necesară pentru acest sector. 103. Chiar și în condițiile în care consiliile județene ar aloca toate investițiile de capital pentru 2014-2022 pentru reabilitarea drumurilor jude țene ș i comunale, tot ar exista un deficit. În raportul din anul 2014 al Băncii Mondiale privind Modelele de selecție de proiecte pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020, Victor Giosan și Graham Glenday au dezvoltat o metodologie simplă, dar elegantă, pentru evaluarea capacității autorităților subna ționale privind absorbția. Pe scurt, ei au afirmat că pe o perioadă mai lungă de timp, autoritățile subnaționale nu ar trebui să aloce pentru noile investiții de capital mai mult de 30 % din veniturile nealocate, pentru a evita situa ția în care nu ar putea acoperi costurile de operare și întreținere pentru acele investiții. Pe baza calculelor efectuate de echipă, pentru perioada 2014-2022, este prudent pentru consiliile jude țene să aloce doar în jur de 5,9 miliarde E UR pentru investițiile de capital. Presupunând că toate aceste fonduri vor fi alocate pentru reabilitarea drumurilor jude țene, tot ar putea exista un deficit de finanțare. 104. Având în vedere resursele limitate, investițiile din PNDL ar trebui să se concentreze pe maximizarea impactului. Astfel, ar trebui acordată prioritate drumurilor județene care îmbunătățesc accesul la polii de creștere, într-o zonă de acces de 60 de minute, și la reședințele de județ, într-o zonă de acces de 40 de minute. Cele două hărți de mai jos evidențiază aceste drumuri județene. 46 Figura 7. Drumurile jude țene care se conectează la un pol de creștere într-o zonă de acces de 60 de minute Legendă Frontieră națională București Poli de creștere Autostradă Drum european Drum național Drumuri de țară la 60 de min. de un pol de creștere, incl. de București Figura 8. Drumurile jude țene care se conectează la o reședință de județ într-o zonă de acces de 40 de minute Legendă Frontieră națională București Poli de creștere Reședință de județ Autostradă Drum european Drum național Drumuri de țară la o distanță de 40 de min. de reședința de județ, alta decât un pol de creștere 47 105. În mod ideal, în viitor, selec ția proiectelor rutiere PNDL se va face ținând cont de astfel de criterii. Aceste criterii de ordonare după prioritate ar putea fi, de asemenea, utilizate pentru a da orientare în întocmirea portofoliului de investiții al consiliilor județene. Mai mult decât atât, diferitele programe de investi ții în România ar trebui să își coordoneze abordările și să se asigure că întreprind lucrările într -un mod complementar. Componenta 1 a programului de lucru actual, cu privire la „Alinierea și coordonarea strategiilor și proceselor pentru investiții publice”, abordează aceste probleme de coordonare mai detaliat. 106. În prezent, nu există o strategie clară pentru modul în care PNDL finan țează investițiile rutiere. Așa cum se observă pe harta de mai jos, PNDL a finanțat atât de drumuri județene, cât și drumuri comunale în întreaga Românie, fără a urma un model identificabil. Mai mult decât atât, marea majoritate a proiectelor finanțate sunt relativ mici ca scară. Figura 9. Drumurile jude țene și comunale finanțate prin PNDL 2014 Legendă Frontieră națională Autostradă Drum european Drum național Drumuri de țară propuse pentru modernizare în cadrul programului PNDL 2014 Municipii cu drumuri propuse pentru modernizare în cadrul programului PNDL 2014 107. În plus, nu pare că investițiile PNDL în drumurile județene sunt coordonate cu investițiile similare realizate prin POR 2007-2013. Așa cum se observă pe harta de mai jos, cu câteva excepții (cum ar fi Drumul Județean 682, conectat la Arad, care se întinde pe suprafața județelor Arad și Timiș), investițiile rutiere județene din cadrul POR și PNDL par a fi făcute în mod independent unele de altele. O planificare integrată îmbunătățită în viitor 48 poate asigura un impact de ansamblu mai mare al fondurilor canalizate prin intermediul acestor două programe. Figura 10. Coordonarea drumurilor jude țene între POR și PNDL Orașe cu mai mult de 100 000 locuitori Proiecte rutiere județene contractate prin POR 2007 -2013 Rețeaua rutieră națională Proiecte rutiere județene contractate prin PNDL 2014 108. Grilele de evaluare și selecție pentru Axa 3 a POR (DMI 3.1 și DMI 3.4) sunt, de asemenea, împărțite în două secțiuni principale: 1) contribu ția proiectului la realizarea POR; 2) calitatea, maturitatea și sustenabilitatea proiectului. Criteriile enumerate în prima secțiune iau în considerare relevanța proiectului pentru obiectivele axei prioritare și ale zonei de intervenție, măsura în care există o nevoie reală de infrastructură educațională sau o problemă în acest sector, la nivelul teritoriului în care este implementat (numai pentru DMI 3.4) și importanța proiectului pentru regiune. Criteriile enumerate în a doua secțiune iau în considerare gradul de pregătire / maturitate a proiectului, metodologia de implementare, coerența documenta ției (Studiul de fezabilitate), soluția tehnică, necesitatea de cofinanțare, bugetul proiectului, protec ția mediului și eficiența energetică, egalitatea de șanse și non-discriminarea, societatea informa țională (numai pentru DMI 3.4), capacitatea solicitantului de a monitoriza punerea în aplicare a proiectului și sustenabilitatea proiectului la sfâr șitul finanțării nerambursabile. 49 Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 109. Selecția proiectelor în cadrul POS Mediu 2007-2013 se face într-un mod mai normativ decât investițiile prin POR 2007-2013. În esență, Master planurile regionale pentru sectorul de apă au fost elaborate pentru domeniile reglementate de Companiile de Operare Regionale, iar aceste Master planuri cuprind domeniile-cheie vizate. Dat fiind că proiectele sunt pre-selectate, nu există nicio ordonare formală după prioritate. Cu toate acestea, pentru a primi finanțare, fiecare proiect depus trebuie analizat mai întâi pe baza unei liste de verificare a proiectului (a se vedea Anexa 5). 110. Master planurile regionale pentru sectorul de apă prezintă nevoile prioritare de investiții pentru asigurarea îndeplinirii acquis-ului comunitar privind apa până în anul 2018 cu cele mai mici costuri posibile. Ca atare, toate investițiile în sectorul de apă și apă uzată ar trebui să respecte aceste Master planuri, inclusiv investițiile din PNDL și din PNDR. Mai mult decât atât, localitățile sau asocia țiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) care doresc să investească în acest sector ar trebui, în mod ideal, să se înscrie în ADI constituite pe lângă Compania de Operare Regională (COR) și ar trebui să cedeze operarea noului sistem către COR, odată finalizată investiția. Acest lucru asigură o abordare integrată, o mai mare eficiență în operare, sustenabilitate financiară și economii de scară. Investițiile din afara aglomerărilor și clusterelor desemnate în Master planuri ar trebui să fie permise numai atunci când solicitanții pot dovedi că au suficiente resurse pentru a opera și menține noua investiție, și numai dacă tehnologiile și soluțiile propuse sunt conforme cu Legea apelor nr. 107/1996 (versiunea transpusă a Directivei -cadru privind apa). 111. Având în vedere diferen ța mare rămasă pentru a îndeplini acquis -ul comunitar privind apa, este foarte important c a autoritățile publice din România să acorde prioritate investițiilor din acest sector. Așa cum s-a discutat anterior, costul estimat pentru a îndeplini acquis-ul comunitar până în 2018 a fost estimat la aproximativ 19 miliarde EUR. Din această sumă, doar 3,2 miliarde au fost acoperite prin POS Mediu 2007- 2013. POS Infrastructură Mare 2014-2020 va avea, probabil, o alocare substanțială pentru investiții în sectorul de apă și apă uzată între anii 2014 și 2020, dar cel mai probabil nu mai mult decât alocarea aferentă perioadei 2007-2013. Acest lucru înseamnă că PNDL și PNDR, precum și alte programe potențiale de investiții în România, va trebui să completeze aceste sume pentru a se asigura că România nu va fi într -o situație în care să se confrunte cu o acțiune în constatarea neîndeplinirii obliga țiilor în 2015 și 2018. Printre altele, acest lucru poate necesita o mai mare alocare PNDL și PNDR pentru proiectele din sectorul de apă și de apă uzată, cel puțin pentru perioada 2015-2018, în detrimentul altor tipuri de proiecte de investiții (de exemplu, drumuri). În cele din urmă, fiecare euro pe care România va trebui să îl plătească ca sancțiune pentru neîndeplinirea acquis-ului privind apa va reprezenta o sumă de bani care nu poate fi utilizată pentru alte proiec te de investiții în infrastructură. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 112. Evaluarea și selecția proiectelor din cadrul PNDR se face pe bază de competiție. La rândul său, POR 2007-2013 a efectuat selecția proiectelor pe baza principiului „primul 50 venit, primul servit ” (FIFO). Proiectele vor fi evaluate ținând cont de momentul în care au fost primite spre analiză și vor trece la etapa următoare în cazul în care proiectul a obținut un punctaj de cel puțin 3,5 puncte (din 6 puncte) pe grila de evaluare tehnică și financiară. În cadrul PNDR, vor fi finanțate doar proiectele cu cel mai mare punctaj obținut în cadrul unui anumit apel pentru propuneri de alocare. Proiectele vor fi punctuate utilizând o grilă de evaluare și ar putea primi un total de 100 de puncte. Anexa 6 conține grila de evaluare utilizată de PNDR pentru Măsura 322. 113. În mod interesant, criteriile de evaluare pentru toate tipurile de investi ții care se pot face în cadrul acestei măsuri sunt așezate împreună. Astfel, aceea și fișă de evaluare este utilizată pentru proiecte rutiere, din sectorul apei, al apei uzate și de infrastructură socială. Unul dintre motivele pentru această abordare grupată este o încurajare intenționată a proiectelor integrate, care conțin mai mult de un tip de proiect. Astfel, localitățile sau ADI care prezintă un proiect integrat pot primi un punctaj mai mare decât solicitanții care prezintă doar un proiect individual. 114. Criteriile utilizate pentru a puncta proiectele sunt relativ simple și directe. De exemplu, 10 puncte pot fi obținute în cazul în care comuna nu a beneficiat de fonduri UE în trecut. Între 5 și 10 puncte pot fi obținute pe baza indicelui sărăciei înregistrat în comună. 5 puncte sunt acordate în cazul în care proiectul face parte dintr-o strategie de dezvoltare locală sau județeană. 5 puncte sunt acordate pentru proiecte integrate. 15 puncte sunt acordate pentru un proiect din sectorul apei/apei uzate în cazul în care proiectul face parte din Master planul regional de apă. 5 puncte sunt acordate p entru proiectele din sectorul apei / apei uzate, care sunt într-o zonă cu apă insuficientă sau o zonă cu o incidență ridicată a secetei. 5 puncte sunt acordate pentru proiectele din sectorul apei / apei uzate care sunt într-o zonă cu poluare mare sau o zonă în care stratul acvifer are o concentrație ridicată de nitrați. 25 de puncte sunt acordate pentru proiectele rutiere care permit conectarea la legăturile principale de transport (drumuri județene sau naționale, căi ferate și căi navigabile). Între 5 și 10 puncte pot fi obținute pentru proiectele de infrastructură socială. Și între 5 și 10 puncte pot fi obținute pentru proiectele de patrimoniu cultural. 115. Din modul în care sunt concepute aceste criterii rezultă o înclinație clară spre proiectele rutiere. De fapt, din 802 de proiecte contractate în cadrul Măsurii 322, 623 au avut o componentă rutieră. Prin comparație, doar 372 dintre proiecte au avut o componentă de apă sau de apă uzată. Având în vedere necesitatea de a îndeplini acquis-ul comunitar privind a pa până în 2018, poate fi utilă dezvoltarea de criterii de evaluare și selecție care să încurajeze mai mult proiectele din sectorul apei și al apei uzate. De exemplu, proiectele din sectorul apei și al apei uzate care fac parte din Master planul regional pentru sectorul de apă pot primi 25 de puncte, în timp ce proiectele rutiere pot primi maxim 15 puncte. 116. Elementele criteriilor de evaluare și selecție utilizate de PNDR ar putea fi, de asemenea, luate în considerare pentru PNDL. Aceste criterii sunt destul de simple, iar utilizarea criteriilor asemănătoare ar putea ajuta la coordonarea eforturilor în cadrul celor două programe. Ar fi important, totuși, să se stabilească reguli pentru a face în așa fel încât 51 cele două programe să fie complementare, precum și pentru a se asigura că nu există suprapuneri. Cele trei figuri de mai jos furnizează instantanee rapide ale suprapunerilor (cu roșu) în cazul investițiilor din sectorul drumurilor, al apei și al apei uzate. Suprapunerile în cazul drumurilor sunt extrem de interesante. Figura 11. Complementaritatea proiectelor de drumuri în cadrul PNDL și PNDR Suprapuneri de proiecte de drumuri comunale în cadrul PNDL-PNDR Proiecte de drumuri comunale în cadrul PNDR Proiecte de drumuri comunale în cadrul PNDL Figura 12 . Complementaritatea proiectelor de apă în cadrul PNDL și PNDR Suprapuneri de proiecte de apă în cadrul PNDL-PNDR Proiecte de apă în cadrul PNDR Proiecte de apă în cadrul PNDL 52 Figura 13 . Complementaritatea proiectelor de apă uzată în cadrul PNDL și PNDR Suprapuneri de proiecte în cadrul PNDL- PNDR Proiecte de apă uzată în cadrul PNDL Proiecte de apă uzată în cadrul PNDR Implementare 117. Toate programele opera ționale urmează o procedură clară pentru monitorizarea implementării proiect elor. În cazul POR 2007-2013, organismele intermediare (OI) desemnează un ofițer de monitorizare (OM) pentru fiecare proiect aprobat. Ofi țerii de monitorizare efectuează vizite periodice de monitorizare la fața locului și au rolul de persoane de contact pentru orice probleme care pot apărea în timpul etapei de implementare. Autoritatea de Management (AM) efectuează, de asemenea, misiuni de monitorizare periodice, dar numai pentru un e șantion de proiecte. Aranjamentele pentru POS Mediu 2007-2013 sunt asemănătoare celor pentru POR, organismele intermediare având calitatea de interfață principală între Ministerul Mediului (ca AM a Programului) și beneficiari. În cadrul POR, OI joacă, de asemenea, rolul principal în co mpararea cererilor de rambursare cu progresul fizic al proiectelor finanțate. De asemenea, acestea semnalează către AM orice potențiale probleme sau nereguli. În cele din urmă, pentru PNDR, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (APDRP), un organism la nivel central, care, în esen ță, acționează ca un OI pentru AM din cadrul Ministerului Agriculturii, efectuează verificări pe teren. În plus fa ță de toate acestea, Autoritatea Națională de Audit efectuează propriile verificări ale intervențiilor finanțate de UEbazate, de asemenea, pe o metodologie de eșantionare ajustată la risc. 118. În mod similar, odată ce sunt verificate cererile de rambursare, plățile sunt efectuate către beneficiari prin intermediul unui terț, o agen ție la nivel central. Conform reglementărilor UE, fiecare AM are dreptul de a verifica implementarea programului și obligația de a răspunde în fața autorităților UE pentru eventualele nereguli. 53 Post-implementare 119. Toate programele finan țate de UE se bazează pe sistemele concrete de monitorizare ș i evaluare (M&E) ex-post, inclusiv pe indicatori la nivel de program ș i la nivel de proiect. Un bun sistem de M&E servește mai multor scopuri. În primul rând, ajută la urmărirea performanței unui anumit proiect și a măsurii în care acest proiect a atins indicatorii de rezultat – aceasta este o sarcină obligatorie pe care Comisia Europeană o impune tuturor Programelor Operaționale. Cu toate acestea, în plus fa ță de ceea ce solicită CE, un sistem bun de M&E poate ajuta să se evalueze dacă proiectele și programul general care le finanțează au atins rezultatele planificate și dacă au avut un impact real de dezvoltare. Este deosebit de important să existe un set de indicatori SMART - specifici, măsurabili, abordabili, relevanți și încadrați în timp. Tendința generală, la nivelul UE și la un nivel mai amplu al dezvoltării, este de a adopta măsuri de rezultat (și anume: impactul real), spre deosebire de simplii indicatori de realizare (de exemplu, numărul de kilometri de drumuri etc.). Figura 14. Un sistem adecvat de M&E cu bucle de feedback optime Sursa: Comisia Europeană. 2006. „Orientări indica tive privind metodele de evaluare”. 120. În acelaș i timp, sistemul de M&E al instrumentelor finan țate de UE se bazează pe un cadru institu țional complex, centrat pe un Comitet de Monitorizare (CM). CM reunește o varietate de părți interesate implicate (personalul AM și OI, reprezentanții beneficiarului etc.) și este condus de ministerul care supraveghează un anumit program. Pentru perioada de programare 2007-2013, funcțiile CM au fost elaborate în conformitate cu Regulamentul CE nr. 1083/2006, care mandatează aceste organisme să asigure eficacitatea și calitatea implementării programului. 54 Capitolul IV: Măsuri de evaluare și de politică publică pentru modelul general de selecție a proiectelor PNDL 121. Acest capitol analizează modelul global de selecție a proiectelor din cadrul PNDL și propune măsuri de politică publică pentru îmbunătățirea acestuia. Toate etapele principale ale programului sunt acoperite, de la etapa de pregătire la cea a depunerii cererii, selecției și ordonării după prioritate, implementării și post-implementării. Important: sub-secțiunea privind ordonarea după prioritate conține doar o scurtă prezentare prealabilă a capitolului următor, care se concentrează pe tema principală a acestui raport final – și anume, modul de îmbunătățire a ordonării după prioritate a propunerilor depuse pentru finanțare prin PNDL pentru toate tipurile principale de investiții (drumuri, apă și apă uzată, precum și infrastructura socială). 122. Măsurile de politică publică propuse mai jos se bazează pe mai multe surse. Acestea includ: observa ții cu privire la implementarea programelor finanțate de UE, în special Programul Opera țional Regional 2007-2013, care a fost evaluat de către o echipă a Băncii Mondiale în 2012-2014; mai multe runde de interviuri cu managementul PNDL; un număr limitat de interviuri pe teren, efectuate între 8 și 26 septembrie 2014 cu consiliile județene (Cluj, Bistrița Năsăud și Sălaj) și în 6 comune din cele trei județe menționate anterior, la care se adaugă analiza a 159 de proiecte (în etapa studiului de fezabilitate/DALI), care a avut loc între 14 iulie și 18 noiembrie 2014: Tabelul 3 . Cererile pentru PNDL analizate de echipa Băncii (iulie – noiembrie 2014)26 Număr Tipul proiectului total de Infrastructura Apă / Infrastructura Sesiunea de analiză proiecte rutieră canalizare socială ( %) ( %) ( %) 14 - 23 iulie 2014 74 78,3 % 21,7 % 0% 30 sept. - 6 oct. 2014 44 75 % 15,9 % 9,1 % 6 - 18 noiembrie 2014 41 46 % 19 % 35 % TOTAL 159 66,4 % 18,9 % 14,7 % 123. Înainte de a începe evaluarea etapelor efective din ciclul de proiect al PNDL, este important să se ia în considerare structura programului curent. În cadrul sistemului actual, există doar două legături în lanțul PNDL: solicitanții / beneficiarii și MDRAP. Acesta diferă de structura tipică instituțională a instrumentelor finanțate de UE, unde există un organism intermediar (OI) suplimentar, care poate prelua o parte din sarcina operațională, permițând AM să se concentreze asupra activităților strategice. S-ar putea spune că consiliile județene sunt organisme intermediare de facto (de exemplu, acestea adună propuneri de proiecte din partea autorităților locale și propun o listă de priorități), dar nu există niciun cadru instituțional în acest sens. 26 A se vedea Anexa E pentru o descriere detaliată a orientări lor propuse privind selecția documentației tehnice a proiectel or care urmează să fie analizată ca parte a proiectului curent. 55 124. În prezent, MDRAP se confrun tă cu constrângeri stringente de capacitate, dat fiind personalul său puțin numeros și lunga listă de sarcini care trebuie finalizate . Toate evaluările propunerilor se fac în cadru intern de către unitatea tehnică a DG DRI, în timp ce Consiliul Tehnico-Economic (CTE) nu mai este implicat în procesul decizional – tocmai pentru că, anterior, deciziile CTE au generat întârzieri mari înaintea etapei de contractare. În același timp, unitatea tehnică are un personal redus, care are o multitudine de responsabilități și care, de obicei, nu are acces la sistemele de prime salariale disponibile pentru funcționarii publici implica ți în gestionarea proiectelor finanțate de UE. Capacitatea scăzută poate explica de ce PNDL a ales un model de evaluare și selecție simplu, cu cât mai puține obstacole cu putință. 125. MDRAP este, în esen ță, Autoritatea de Management (AM) a PNDL, principalul actor responsabil cu managementul și implementarea programului. În această calitate, ar trebui să își concentreze majoritatea eforturilor asupra sarcinilor strategice legate de stabilirea viziunii, planificarea și coordonarea la nivel înalt, monitorizarea și evaluarea (M&E) la nivel de program și să efectueze numai verificări pe bază de eșantion la nivel de proiect. Cu alte cuvinte, DG DRI – având în vedere în special capacitatea sa opera țională redusă – ar trebui să se concentreze pe elementele de bază ale programului, unde poate adăuga multă valoare, spre deosebire de lucrările de implementare de zi cu zi, detaliate, cum ar fi acțiunile specifice proiectului (evaluări, notificări, verificări, răspunsuri la întrebări etc.). 126. Următoarele secțiuni prezintă mai multe propuneri care pun baza mai mult pe consiliile județene la nivel de județ și, în măsura posibilului, pe Agențiile de Dezvoltare Region ală la nivel regional. Acești actori nu trebuie să devină în mod necesar „ organisme intermediare” formale ale PNDL, dar pot colabora cu MDRAP pentru a prelua o parte din sarcinile de zi cu zi și a elibera capacitatea în cadrul DG DRI. În special, prin lipsa unor OI eficiente în structura actuală centralizată, MDRAP nu poate sta mereu aproape de solicitanții și beneficiarii programului. Este necesară delegarea sarcinilor operaționale și de sprijin pentru beneficiari la un nivel administrativ inferior – cel mai probabil, consiliile județene, deoarece programul este conceput și pus în aplicare la nivel județean. Desigur, acest lucru ar fi oarecum contrar tendinței recente de a centraliza gestionarea și implementarea programelor la nivel de MDRAP (a șa cum s-a menționat în altă parte, solicitanții pot depune acum propuneri direct la minister, fără a trece mai întâi prin consiliul județean respectiv). Dar este încă recomandabil să se separe sarcinile strategice de cele operaționale și să se permită MDRAP să se conc entreze pe primele, reducându-se astfel sarcina administrativă cu care se confruntă în prezent și punându-se baza mai mult pe consiliile județene pentru implementarea programului. Pentru a răspunde nevoii de supraveghere strictă de la nivel central, MDRAP trebuie să elaboreze proceduri clare pentru a verifica dacă consiliile județene acționează în conformitate cu prioritățile fixate ale PNDL și respectă criteriile de selecție și de stabilire a priorităților convenite în alocarea de fonduri. În orice caz, în cadrul propus în acest raport, ar trebui să existe o marjă foarte limitată pentru decizii subiective , în baza cărora proiectele ar beneficia de finanțare într-un anumit an; algoritmul, stabilit la nivel central, trebuie să fie respectat în mod riguros la 56 nivelul consiliului județean / OI, iar monitorizarea de către MDRAP se va concentra doar pe stabilirea prezenței eventualelor abateri de la metodologia convenită. Figura 15 . „Diviziunea muncii” între „Or ganismel e Intermediare” ale MDRAP (Consiliile Jude țene) și PNDL 1) MDRAP elaborează programul 127. MDRAP a creat PNDL în 2013 ținând cont de prioritățile guvernamentale la nivel înalt și de necesitatea de a îmbunătăți coordonarea investițiilor. Capitolul II a descris în profunzime modul în care a apărut PNDL în contextul provocărilor cu care se confruntă PNDI, inițiat în cadrul unei administra ții precedente. Funda ția PNDL a fost pusă în Programul de Guvernare 2013-2016, care a stabilit ca prioritate finanțarea unui pachet de bază de servicii pentru zonele rurale (inclusiv drumurile, apa potabilă, canalizarea, infrastructura socială etc. ) pentru atingerea „standardelor minime de trai [peste tot în România].”27 La începutul anului 2013, Guvernul României a simțit, de asemenea, nevoia de a unifica într-un singur program eforturile anterioare de investi ții finanțate la nivel central, în cea mai mare parte de către MDRAP. Așadar, se poate spune că PNDL a apărut ca o prioritate de sus în jos. Aceasta nu înseamnă că la nivel local nu s -a solicitat finanțare pentru proiectele de infrastructură, ci mai degrabă că nu au avut loc consultări ample cu privire la structura, obiectivele și punerea în aplicare a PNDL. Acest neajuns ar trebui să fie abordat în eforturile viitoare de îmbunătățire a programului. 1.1. Efectuarea consultărilor pentru a fundamenta conceperea programului 128. Într-adevăr, programele de investiții eficiente trebuie să se bazeze pe un proces extrem de participativ de planificare strategică, cu implicarea tuturor părților interesate. În primul rând, se asigură astfel faptul că programul este bine orientat și în măsură să 27 A se vedea Programul de Guvernare 2013-2016, Capitolul 10 despre „Dezvoltare şi Administraţie”. 57 răspundă nevoilor de dezvoltare pe teren. În cazul în care comunitățile rurale au nevoie de drumuri, apă și sisteme de canalizare, un program centrat pe – să zicem – centre de cercetare pentru sate ar irosi resurse pre țioase. Pentru a putea răspunde la nevoile reale, Guvernul României ar trebui să asculte comunitățile locale și să le implice activ în procesul de planificare, inspirându-se totodată din strategiile de dezvoltare locală. Important de menționat este că, în cazul PNDL, nu ar fi necesar ca programarea să aibă loc anual, deși, la nivelul sistemului actual, bugetele sunt stabilite în fiecare an (sec țiunile de mai jos necesită bugetare multianuală). Acestea fiind spuse, după un număr de ani de implementare (de exemplu, șapte ani în cazul programelor finanțate de UE), strategia inițială a programului ar trebui să fie revizuită și actualizată pentru a reflecta nevoile în schimbare. 129. Pe lângă sprijinul ce poate fi oferit în definirea tipurilor de proiecte eligibile, viitorii solicitan ți și beneficiari mai pot ajuta ș i la rafinarea procedurilor opera ționale, ușurând astfel procesul de implementare. De exemplu, formularele de cereri de rambursare, rapoartele de progres și alte documente importante pot circula înainte de lansarea oficială a programului. Anumite date necesare pot fi disponibile la nivelul autorităților locale sau pot necesita eforturi speciale de colectare, care pot depăși capacitatea unui consiliu local. Sesiunile de consultare, studiile și focus grupurile cu diferiți actori locali (de exemplu, autoritățile publice locale, ONG-urile etc.) ar trebui să testeze diferite opțiuni de proceduri de program, permițând MDRAP să aleagă soluția care se potrivește cel mai bine nevoilor PNDL și capacității viitorilor beneficiari. Din nou, consultările de jos în sus nu trebuie să aibă loc în fiecare an; de fapt, procedurile PNDL ar trebui să rămână cât de stabile și de previzibile posibil de la an la an. Cu toate acestea, din când în când, MDRAP poate solicita feedback de la beneficiari pentru a cre ște eficiența proceselor. 130. Astfel, actualul PNDL poate integra mecanisme institu ționalizate de consultări și bucle de feedback. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul consiliilor județene, la nivelul fiecărui județ și prin Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR) în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Ace ști actori pot colecta idei și feedback general / specific de la nivelul local, asigurându-se că atât conceperea , cât și programarea PNDL sunt în conformitate cu nevoile reale. Consultările ar trebui să fie deschise, transparente și previzibile în ceea ce privește programarea, analiza observa țiilor transmise și deciziile finale privind felul în care va arăta programul. În plus, structurile asociative ale administra ției publice locale (Asocia ția Orașelor, Asocia ția Comunelor, Uniunea Na țională a Consiliilor Județene) ar putea fi mobilizate pentru consultare / feedback cu privire la PNDL. Pentru a activa un astfel de proces de comunicare, ministerul poate dezvolta un model simplu de formular standard, solicitând păreri despre conceperea PNDL înainte de lansarea efectivă a programului. 1.2. Derularea de campanii de creștere a conștientizării ș i de informare 131. Pur și simplu, un program de investiții nu poate avea succes dacă potențialii solicitan ți nu știu că există posibilitatea de a căuta finanțare. Pentru PNDL, în special, nu este nevoie ca activitățile de conștientizare să fie foarte complexe, având în vedere mai ales faptul că beneficiarii eligibili sunt doar autoritățile publice sau asocia țiile autorităților 58 locale (și anume Asocia țiile de Dezvoltare Intercomunitară). Campaniile în masă nu sunt necesare în acest caz, dar MDRAP ar trebui să încerce în continuare să informeze toate autoritățile locale cu privire la posibilitatea de a depune cereri pentru fondurile PNDL. Acest lucru se poate realiza prin mesaje specifice distribuite prin canale oficiale; acesta a constituit principalul canal de sensibilizare de până în prezent. Unele programe finanțate de UE organizează, de asemenea, sesiuni regionale de informare pentru a prezenta oportunități de finanțare unui public mai larg. Un format similar ar putea fi potrivit și pentru PNDL, eventual organizat în fiecare dintre cele opt regiuni ale României cu ajutorul Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR), care au acumulat deja experiență cu astfel de evenimente în cadrul POR 2007-2013. Până în prezent , nu au existat sesiuni de informare similare pentru PNDL. 132. În altă ordine de idei, eforturile care vizează creșterea legitimității unui program pot duce inclusiv la o mai mare con ș tientizare ș i la un angajament mai puternic în vederea depunerii unei cereri. În timp ce un potențial solicitant (administra ție publică locală) poate fi informat cu privire la oportunitate, primarul poate decide să nu depună o cerere dacă nu are încredere în validitatea și corectitudinea procesului de evaluare și selecție. Mai ales în cazul programelor finanțate de stat, pot fi necesare eforturi speciale pentru a institui și comunica proceduri clare și transparente, puse în aplicare pe baza unui calendar stabilit. Prin stimularea legitimității și atractivității unor programe precum PNDL, ministerul se poate asigura că cele mai bune proiecte posibile sunt luate în considerare. Un astfel de mecanism ar contribui totodată la infirmarea preocupărilor formate cu privire la alocările de fonduri bazate pe alte criterii decât cele convenite în mod oficial. 1.3. Conceperea unui filtru aferent etapei de pre-aplicare pentru propunerile din cadrul PNDL 133. Eforturile de creștere a rezervelor de proiecte trebuie să meargă dincolo de activitățile de conștientizare , presupunând un angajament activ și colaborări apropiate cu poten țialii beneficiari. O practică recomandată este aceea de a nu refuza pur și simplu o propunere de proiect, ci de a avea constituit un filtru simplu pentru a sorta proiectele eligibile și neeligibile încă de la începutul procesului. Solicitanții, în special cei din comunitățile mici, cu resurse limitate, nu ar trebui să se confrunte cu problemele și cheltuiala pe care le implică elaborarea unei cereri complete, care ar putea fi în cele din urmă considerată ca neeligibilă de către consiliul județean sau MDRAP. Acest lucru nu este doar ineficient și descurajant pentru solicitant, ci supraîncarcă și rezerva de proiecte, deturnând resursele de la proiectele eligibile, de înaltă calitate. Pe lângă explicarea clară a cerințelor programului în timpul sesiunilor de informare și oferirea posibilității unui aviz informal privind eligibilitatea unei idei înainte de constituirea cererii, o validare electronică automată simplă ar putea fi pusă la dispoziția tuturor solicitanților interesa ți (de exemplu, pe site-ul oficial al MDRAP). Alte state membre au experimentat deja filtrele din etapa de pre-aplicare, care par a fi deosebit de utile pentru îmbunătățirea coordonării și stimularea sinergiilor dintre investițiile finanțate de UE și cele finanțate de la bugetul de stat. 59 134. Mai exact, solicitan ții PNDL trebuie să prezinte mai întâi o scrisoare de intenție, cu câteva date de bază privind proiectul propus. Pe baza acestui document inițial, MDRAP – în structura actuală – sau consiliul județean respectiv (într-un cadru descentralizat) poate consilia solicitantul dacă să continue cu solicitarea unei finanțări prin PNDL sau să caute surse alternative. Acest lucru ar reduce volumul de lucru de la nivelul autorităților locale și al managementului programului: primele vor prezenta numai cereri complete pentru proiectele care ar putea fi cu adevărat potrivite pentru fondurile PNDL, iar rezerva de cereri ar avea un conținut mai strict de propuneri viabile. 1.4. Desemnarea persoanelor de legătură (PL) pentru a sprijini potențialii beneficiari 135. PNDL ar trebui să sprijine consiliile județene să desemneze o anumită persoană de legătură (PL), care să poată consilia autoritățile locale cu privire la tipurile de proiecte care pot fi eligibile pentru finan țare de la bugetul de stat și/sau pentru finan țare de la UE. În loc să încerce să acopere nevoile întregii țări prin personalul propriu – care deja se confruntă în prezent cu constrângeri de capacitate – MDRAP poate delega aceste sarcini către consiliile județene, care pot acționa ca „organisme intermediare” și ca interfa ță a programului pentru autoritățile locale (orășenești și comunale). Desigur, acest lucru ar necesita modificarea sistemului actual pentru a preveni orice conflict de interese, întrucât, în prezent, consiliile județene sunt finanțate din aceea și rezervă de fonduri PNDL. O soluție menționată mai devreme este aceea de a aloca o rezervă specifică de fonduri pentru proiectele de la nivel de județ, care ar trebui să fie evaluate și ordonate după prioritate doar la nivel de MDRAP; prin contrast, ordonarea după priorita te a proiectelor de la nivel local din cadrul unui anumit județ ar putea să rămână atribuția consiliului județean. 136. PL va putea să acționeze în calitate de consilier al poten țialului solicitant, oferind îndrumare informală cu privire la fezabilitatea ș i eligibilitatea proiectului, precum ș i cu privire la alinierea cu obiectivele programului și cu cele la nivel regional. Pentru siguranță, PL nu ar trebui să fie implicat în vreun fel în evaluarea proiectului, aplicând principiul a șa- numitelor ziduri chinezești (sau pereți de hârtie), pentru a păstra confidențialitatea și corectitudinea procesului. Există astfel de puncte de contact în multe alte state membre, inclusiv în Scoția, Țara Galilor (Regatul Unit) și Flandra (Belgia). 28 Există, de asemenea, o oportunitate de a colabora îndeaproape și de a se baza mai mult pe grupurile de afaceri, coalițiile non-profit și asociații ale autorităților publice (de exemplu, Asocia ția Municipiilor din România și Uniunea Consiliilor Județene din România). Exemplele din Franța și Austria demonstrează că rețelele de omologi experți pot fi de mare succes în „medierea între diferiți actori și oferirea de pachete de sprijin, cuprinzând fonduri interne și europene.”29 137. ADR-urile de la nivel regional pot servi, de asemenea, ca grupuri consultative pentru ideile autorităților locale ș i proiecte incipiente de dezvoltare a infrastructurii. Așa 28 Lucrarea tematică IQ -Net 20 (2 ) „Turning Strategies into Projects: The Implementation of 2007 - 2013 Structural Funds Programmes,” („Transformarea strategiilor în proiecte: Implementarea Programelor de Fonduri Structurale 2007-2013”), Centrul de cercetare a politicilor europene, p. 75 . 29 Ibid., p. 76. 60 cum s-a menționat mai devreme, această opțiune ar permite MDRAP să -și canalizeze personalul puțin numeros asupra sarcinilor cu adevărat strategice, la nivel înalt (de exemplu, programarea, monitorizarea globală etc.). ADR -urile, în special pentru localitățile urbane – cu care colaborează în cadrul POR – sunt mult mai pragmatice și pot îndeplini mai ușor rolul de a dezvolta rezerva de proiecte PNDL. De exemplu, în cazul POR, unii reprezentanți ADR și-au asumat rolul de facilitatori activi în încercarea de a reuni mai multe autorități locale pentru a defini proiecte care acoperă mai multe jurisdicții și generează efecte cu adevărat regionale. 138. Atribuirea unor responsabilităților clare unei PL la nivel de consiliu județean și/sau de ADR poate fi utilă în cadrul unui proces de implementare coordonat, integrat și durabil. Problema sustenabilității este de interes special, deoarece propunerilor de proiecte le lipsesc adesea evaluările de înaltă calitate cu privire la costuri și beneficii, mai ales atunci când vine vorba de estimarea costurilor de operare și de întreținere (O&I). O asistență mai consistentă în etapa de pre -aplicare ar putea ajuta potențialii beneficiari să ia în considerare toate aspectele relevante ale investi țiilor planificate și să le ordoneze după prioritate pe baza unei imagini complete a randamentelor anticipate, asigurându-se totodată că pot continua să întrețină o anumită investiție. 1.5. Organizarea sesiunilor de formare pentru a ajuta solicitanții să pregătească proiecte mai bune 139. În cele din urmă, se recomandă organizarea unor sesiuni de formare pentru poten țialii beneficiari, în special cu privire la modul de completare în mod corespunz ător a propunerii de finan țare și la prevenirea capcanelor din timpul implementării. În cazul în care mai mulți solicitanți pregătesc formulare complete și corecte în etapa de pre-aplicare, personalul MDRAP va face mai puține eforturi ulterior pentru verificarea documenta ției. Și mai important, MDRAP ar putea promova, de asemenea, un set de bune practici cu privire la soluțiile tehnice și tehnologiile care urmează să fie adoptate. În prezent, acestea sunt de cele mai multe ori alese de autorii proiectelor, fără instrucțiuni suplimentare din partea autorităților locale, care nu au nici capacitatea, nici abilitățile tehnice pentru a ști ce să ceară de la proiectanți și de la alți furnizori de servicii. 30 Prin formarea timpurie a potențialilor solicitanți – un lucru realizabil, având în vedere că „universul” potențialilor beneficiari este cunoscut și limitat, cuprinzând toate autoritățile publice locale – MDRAP ar putea contribui la o mai bună elaborare a proiectelor și la o implementare mai ușoară a acestora. 2) Solicitanții elaborează documentația tehnică inițială 140. În faza de pre-aplicare, pregătirea inițială a proiectului de către autoritățile locale include studiile de fezabilitate pentru noile investi ții sau DALI pentru modernizarea infrastructurii existente. De ce are această problemă importanță pentru selecția proiectelor? Și ce ar putea face MDRAP pentru a îmbunătăți un proces care se află aproape 30 A se vedea rapoartele întocmite în cadrul Componentei 3 a angajamentului Băncii Mondiale cu MRDPA în cadrul Programului de Dezvoltare Regională al României. 61 în întregime în mâinile autorităților locale? Prima întrebare este mai ușor de abordat: o propunere cu o documentație tehnică incompletă și de slabă calitate nu va trece de etapa de evaluare sau poate suporta întârzieri semnificative rezultate din schimburile repetate între echipa de evaluatori, autoritățile locale și proiectanți. Mai mult decât atât, documentația tehnică necorespunzătoare poate crea probleme semnificative pe parcursul etapei de implementare – de la întârzieri la alte costuri semnificative (neeligibile). Este binecunoscut faptul că în România slaba calitate a documentației tehnice pentru proiectele de infrastructură este o problemă cu care se confruntă autoritățile locale în mod frecvent. 2.1. Evitarea contractării proiectării documentațiilor tehnice la nivel central 141. În primul rând, nu este recomandat să se revină la soluția aplicată în trecut, care a presupus finan țarea elaborării documentației tehnice la nivel central, fără o legătură directă cu autoritățile locale. Mai exact, Hotărârea de Guvern nr. 811/2006 a mandatat Ministerul Integrării Europene de atunci (MIE) să finanțeze elaborarea documenta ției proiectelor care urmau să fie finanțate din POR 2007-2013. Acestea au fost, de fapt, „proiecte de rezervă” moștenite de la programul PHARE CES 2004-2006. Mai multe probleme au apărut de aici: experții tehnici contracta ți de MIE au elaborat documenta ția fără să acorde prea multă atenție motivului pentru care proiectele au obținut un punctaj slab la evaluarea inițială; de asemenea, în anul 2006, lista cheltuielilor eligibile nu a fost încă emisă pentru POR, astfel încât beneficiarii au fost nevoiți să suporte cheltuieli neeligibile semnificative în etapa de implementare. Mai mult decât atât, această documentație a fost, în general, de proastă calitate, iar beneficiarii au avut puține șanse să o corecteze atât din cauza lipsei de capacitate, cât și din cauza lipsei de timp: când au primit proiectele tehnice finanțate de MIE, s-au grăbit să depună cereri pentru POR lansat recent. Se recomandă evitarea acestor situații în viitor. 2.2. Promovarea contractelor îmbunătățite pentru a trage la răspundere furnizor ii de servicii 142. Într-adevăr, PNDL constată în mod explicit faptul că cheltuielile de elaborare a studiilor de fezabilitate nu sunt eligibile pentru finan țare prin intermediul programului, autoritățile locale fiind responsabile cu dezvoltarea acestei documentații. Totuși, chiar și atunci când beneficiarii contractează direct experți tehnici, calitatea generală a documentației tehnice tinde să fie nesatisfăcătoare, ca urmare a lipsei de mecanisme corespunzătoare de răspundere. Conform legislației în vigoare, proiectanții sunt răspunzători doar în circumstanțe extreme (de exemplu, atunci când o clădire se prăbușește ca urmare a unui proiect defect). Acest lucru ar trebui modificat pentru a include erorile și munca de proastă calitate, chiar dacă sunt descoperite după ce proiectul este recepționat de către beneficiari. 31 În mod ideal, toți beneficiarii ar trebui să aibă un mecanism intern de control al calității. Acest lucru este însă greu de realizat în practică. 31 Raportul Băncii Mondiale privind „POR 2.0: Mecanisme de asistenţă pentru benefic iari în cadrul Programului Operațional Regional 2014 -2020” cuprinde un set complet de măsuri necesare pentru a trage la răspundere proiectanţii. Acestea depind în mare măsură de modificări le legislative, astfel încât depăşesc zona MRDPA de influență directă. 62 143. În timp ce unii proiectan ți sunt slab pregătiți și de multe ori nu au timp să conceapă proiecte tehnice sigure, nici autoritățile publice nu au capacitatea de a elabora contracte solide și de a verifica în mod corespunzător documentația prezentată. Acest lucru este valabil în special în cazul comunităților mici, cu bugete foarte limitate – beneficiarul tipic al PNDL are foarte puțini angaja ți și nu își poate permite să angajeze ingineri califica ți. Există, de asemenea, verificatorii de proiecte tehnice, care ar trebui să fie contracta ți direct de către beneficiari și care ar trebui să acționeze în interesul acestora, în conformitate cu legisla ția aplicabilă în prezent (Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții). În practică, mulți beneficiari primesc documenta ția tehnică deja ștampilată cu sigiliul unui verificator, plătit de către proiectantul aceluiași proiect. Astfel de situa ții pot fi evitate prin contracte mai riguroase, care să tragă părțile la răspundere pentru erori la fiecare etapă (pe beneficiari pentru nerespectarea Legii 10 /1995 privind calitatea în construcții, pe experți tehnici pentru orice greșeli concrete în cadrul proiectului, pe verificatori pentru aprobarea unei documenta ții defectuoase, pe ingineri pentru nesupravegherea progresului lucrărilor în mod corect etc.). În mod obligatoriu, pentru verificatori ar trebui pregătit un contract separat. 144. MDRAP ar trebui să încerce să îi ajute pe beneficiarii PNDL și ai altor programe de investiții să evite discrepanțele între documentația tehnică și situația de pe teren . Soluția este sprijinirea introducerii contractelor standard. Acestea ar face parte din documentația pentru achizițiile publice și ar ajuta să se asigure că ofertanții calificați, profesioniști intră în competiție. Printre bunele practici ar fi incluse următoarele:  O prevede re clară a responsabilității proiectantului de a livra un rezultat de bună calitate: Aceasta ar include amenzile și sancțiunile aplicabile în eventualitatea unor greșeli clare, care pot fi atribuite echipei proiectanților. Ar putea exista o cerință ca proiectanții să aibă asigurare profesională, iar unii beneficiari deja încep să solicite acest lucru prin formularul de contract. Există societăți care oferă acest tip de asigurare profesională. Pe termen lung, schemele de asigurare sunt deosebit de utile pentru recompensarea furnizorilor de servicii competenți și penalizarea celor care livrează o documentație tehnică necorespunzătoare. De asemenea, un verificator independent poate juca un rol important în asigurarea unei lucrări de calitate.  Un calendar complet pentru fiecare livrabil, conținând și termenii plății: Unii beneficiari deja aplică un sistem de plăți în tranșe, asigurându-se că proiectantul primește ultima plată doar în cazul în care proiectul este finalizat cu succes. Acest lucru garantează că proiectanții tehnici mențin relația cu beneficiarii pe parcursul etapei de implementare și colaborează cu inginerii și echipele de construcție pentru a găsi soluții optime.  Cerința clară ca toate drepturile de proprietate asupra documentației tehnice să aparțină beneficiarului. În unele cazuri, în care acest lucru nu a fost menționat clar în contract, proiectanții au refuzat să permită modificări ale proiectelor, invocând 63 drepturile de proprietate asupra conținutului livrat, în ciuda faptului că au fost plătiți pentru un anumit rezultat. Important: aceste principii se aplică nu numai pentru etapele de prefezabilitate și fezabilitate, ci și pentru proiectul tehnic detaliat, care este de obicei dezvoltat după semnarea contractului, iar finanțarea este asigurată. 2.3. Revizuirea politicii privind standardele de cost 145. Implementarea standardelor de cost pentru infrastructură este imperfectă și a reprezentat o provocare pentru beneficiari. Intențiile pentru implementarea standardelor de cost sunt demne de apreciere, ca soluție pentru păstrarea sub control a costurilor proiectului. Problema este că standardele actuale de cost nu sunt suficient de dezvoltate și, în unele cazuri (cum ar fi sistemele de apă uzată), ele nu există deloc. 32 De asemenea, nu reflectă valorile nominale actualizate (adică valorile nu au fost ajustate pentru inflație din 2010), și nu este clar dacă comparațiile între valorile proiectului și standardele de cost ar trebui să fie reflectate în RON sau EUR. 146. Deși soluțiile tehnice cuprinse în legislația cu privire la costurile standard (în special pentru infrastructura rutieră) sunt doar o recomandare, acestea sunt adoptate de către toți solicitanții. Proiectanții aleg astfel tehnologii de calitate inferioară, mai ieftine, mai puțin eficiente, ceea ce poa te duce la costuri mai mari pe termen lung. În acest context, este o provocare să se adopte tehnologii noi / ecologice, care pot avea un cost premium inițial, dar care pot fi mai ieftine pe termen lung (de exemplu, dacă se iau în considerare costurile pe ciclu de viață). 147. Standardele de cost ar trebui să fie actualizate, să fie făcute opționale, sau să se renun țe complet la ele. În acest din urmă scenariu, autoritățile ar putea folosi mai degrabă o listă de prețuri de referință, exprimate în EUR pentru a se asigura că costurile sunt ținute sub control. În orice caz, soluțiile tehnice propuse ar trebui să fie doar informative și proiectanții / beneficiarii ar trebui să fie informați în mod corespunzător că pot adopta opțiuni alternative, care sunt superioare din punctul de vedere al costurilor pe termen lung / scurt și al calității. Rapoartele intermediare, axate pe portofoliul MDRAP de proiecte și pe difuzarea de modele tehnice eficiente (ambele având ca termen data de 26 decembrie 2014), detaliază aceste observații tehnice. 3) Consiliile Locale / Jude țene depun cereri la MDRAP 148. Pachetul de cerere pentru PNDL con ține un formular de bază , cu informații simple despre autoritatea locală (de exemplu, solicitantul) ș i documentația tehnică pentru proiectul propus. Este loc de mai bine în ceea ce prive ște atât consolidarea conformității cererilor depuse, cât și creșterea clarității întregului proces pentru solicitanți. 32În schimb, MRDPA utilizează în prezent o regulă conform căreia standardele de cost pentru sistemele de apă uzată sunt aproximativ de 1,5 ori mai mari decât standardele de cost pentru sistemele de alimentare cu apă. 64 3.1. Îmbunătățirea conformității cererilor PNDL depuse la MDRAP 149. Pentru PNDL în mod special, o echipă de evaluatori tehnici din partea Băncii a efectuat un screening al unui e șantion de cereri ș i a dezvoltat un inventar de probleme comune ș i solu ții corespunzătoare. Acest exercițiu de examinare a fost conceput pentru a ajuta echipa să se familiarizeze cu proiectele PNDL și cu documentația tehnică corespunzătoare, precum și pentru a identifica potențialele probleme care ar trebui să fie abordate într-un viitor model îmbunătățit de selecție a proiectelor. Caseta de mai jos prezintă o serie de probleme esențiale, pe care solicitanții de fonduri PNDL ar trebui să le ia în considerare atunci când pregătesc documentația tehnică. Recomandările sunt menite să fie practice, permițând, pe de o parte, solicitanților să dezvolte documentații tehnice mai bune și reducând timpul necesar echipei MDRAP pentru analiza acestor documenta ții (de exemplu, poate elimina, în unele cazuri, nevoia de a cere clarificări de la solicitanți). 150. Pentru a anticipa cererea de revizuire a documenta ției tehnice, lista de verificare din Anexa 9 ar putea fi trimisă la solicitanții PNDL și publicată pe site-ul MDRAP. Lista de control conține o serie de probleme și greșeli obișnuite, care au fost identificate ca parte a evaluării celor 159 de documentații tehnice cu decizie de finanțare pentru anul 2014. Echipa va organiza, de asemenea, vizite la fa ța locului pentru a discuta direct cu solicitanții despre problemele cu care se confruntă cu privire la cereri, prelucrarea lor și modul în care poate fi îmbunătățită documentația tehnică. În cele din urmă, se speră că, pe de o parte, solicitanții vor putea să își îmbunătățească calitatea propunerilor, în timp ce personalul MDRAP care se ocupă de PNDL își va spori capacitatea de a îndeplini sarcina de a evalua și selecta proiectele pentru restul proiectelor cu documenta ția tehnică completată și depusă. 65 Caseta 2. Recomandări pentru îmbunătăț irea documentaț iei tehnice a solicitanț ilor 1. Tipul de documentație și anexele  Drumuri: Alegeți cu grijă între studiul de fezabilitate (SF) și DALI. Pentru lucrările de modernizare a infrastructurii existente, alegeți întotd eauna DALI.  Apa și apa uzată : Pentru noile proiecte care vizează construirea de noi infrastructuri, este necesar SF. Pentru proiectele existente / în derulare (cu componente noi de investiții), se elaborează SF și expertiza tehnică. Pentru modernizarea inf rastructurii curente, se elaborează DALI.  Actualizați studiile de specialitate și studiile de expertiză tehnică.  Includeți studiul geotehnic cu sigiliul corespunzător („verificat la cerința Af”).  În cazul în care proiectul tehnic detaliat este disponibil ș i depus, includeți ș i SF/DALI. De asemenea, includeți constatările verificatorilor de proiect, pentru fiecare specialitate.  Includeți toate documentele necesare pentru a dovedi / stabili dreptul de proprietate asupra infrastructurilor noi / modernizate.  Includeți „certificatul de urbanism”, cu toate autorizațiile corespunzătoare necesare .* 2. Conținutul documentației  Asigurați-vă că descrierea necesității și oportunității investiției îndeplinește cerințele HG nr. 28/2008 (Anexa 2).  Includeți informații privind modul în care proiectul se corelează cu / se încadrează în strategiile naționale / locale / regionale din sectorul în cauză.  Dezvoltarea analizei cost-beneficiu, în conformitate cu Ghidul UE (ca parte a SF și numai pentru acele cereri care necesită SF ).  Asumați -vă explicit angajamentul de a opera și de a menține proiectul la finalizare. 3. Decizia Consiliului Local / Județean  Asigurați -vă că decizia menționează în mod explicit valoarea cofinanțării .  Asigurați -vă că includeți în decizie principalii ind icatorii tehnico-economici. 4. Bugetul  Verificați dacă cheltuielile respective se încadrează în limitele HG nr. 363/2010 privind standardele de cost.  Includeți sursele de finanțare, împreună cu bugetul total („deviz general”). *Notă: Certificatul de urbanism nu ar trebui să fie eliberat de autoritatea competentă fără autorizațiile / aprobările necesare pentru autorizația de construcție ( este nevoie de modificarea Legii nr. 50/1991). 3.2. Elaborarea ș i publicarea unui Ghid al Solicitantului PNDL 151. Instrumentul principal pentru sprijinirea poten țialilor beneficiari în cursul elaborării și depunerii unei cereri de finan țare este „Ghidul Solicitantului” . Într-adevăr, acesta are rolul de a orienta solicitantul pe tot parcursul procesului. În cazul POR 2007- 2013, Ghidul Solicitantului conține următoarele: o prezentare de ansamblu a POR / axei prioritare / zonei de intervenție; normele aplicabile pentru cererea de finanțare (criteriile de eligibilitate și de selecție, completarea și depunerea documenta ției, procesul de 66 evaluare și de selecție); condiții de pre-contractare (de exemplu, documenta ția tehnică, vizita pe teren); drepturile și obligațiile beneficiarului și anexele (formulare, liste de verificare etc.). În plus, ghidul conține, de asemenea, șabloane ale documentelor tipice care ar fi necesare în timpul etapei de implementare pentru solicitan ții care avansează în cadrul procesului: cererea de prefinanțare, cererea de rambursare și raportul de progres. Pentru PNDL, o îmbunătățire semnificativă ar fi să se creeze un ghid similar , care apoi să fie distribuit tuturor autorităților locale care pot deveni beneficiari ai programului. Pentru a reduce costurile, documentul ar putea fi elaborat numai în format electronic; multe dintre modelele care urmează să fie utilizate pentru proiect (de exemplu, pentru cererile de rambursare) ar trebui să fie completate digital, în orice caz. 152. Pe lângă claritate și caracter cuprinzător, Ghidul Solicitantului PNDL ar trebui să asigure și un cadru predictibil pentru punerea în aplicare a programului. În acest sens, PNDL ar trebui să evite problemele create în 2007 -2013 de ghidurile solicitantului pentru programele finanțate de UE, care au suferit multe modificări. Regulile și standardele ar trebui să fie relativ stabile de -a lungul timpului, cel puțin pe durata unei singure perioade de aplicare. Dacă acest principiu nu este respectat, există riscul de a se să crea confuzii, întârzieri și ineficiențe, pe lângă condiții inegale pentru diferiți solicitanți. 3.3. Definirea unei liste rezonabile de cheltuieli eligibile 153. Un alt aspect de bază, relevant pentru această etapă , se referă la cheltuielile eligibile ș i neeligibile. Este o idee bună ca programele să adopte o abordare flexibilă, abținându-se de la definirea fiecărui element care poate sau nu să fie eligibi l pentru finanțare, în special în cazul în care nu există alte reglementări înlocuitoare (de exemplu, cerințele la nivelul UE cu privire la ce se poate cheltui). 154. În România, Hotărârea de Guvern nr. 28/2008 definește deja toate marile categorii de cheltuieli care pot fi suportate de un proiect de infrastructură. Fondurile structurale europene, în special POR 2007-2013, au demonstrat riscul „suprareglementării”, prin dispoziții suplimentare (de exemplu, în cazul POR, prin ordin de ministru), a ceea ce se consideră a fi cheltuieli eligibile / neeligibile. De exemplu: scaunele din sălile de clasă modernizate prin POR nu sunt eligibile pentru sprijin POR, dar mesele, calculatoarele, hărțile și alte echipamente sunt acoperite; aleile și băncile din fața centrelor de sănătate pentru persoanele în vârstă constituie cheltuieli neeligibile ; la fel ca și o serie de avize și autoriza ții. A trebuit ca aceste elemente, de și au în mod clar legătură cu investițiile finanțate, să fie plătite din buzunarul beneficiarilor, deoarece fuseseră incluse în mod specific în Ordinul privind cheltuielile eligibile. 155. Deoarece PNDL este în întregime un program finanțat d e la bugetul de stat, banii provenind în principal din aceeași sursă, nu există niciun motiv de suprareglementare dincolo de HG nr. 28/2008. În prezent, normele metodologice specifică o listă de cheltuieli neeligibile [Articolul 8, alineatul (3)], inclusiv studii de fezabilitate, studii de specialitate, asistență tehnică, taxe etc. Lista, în forma sa actuală, este în mod cl ar o opțiune mai bună decât cea care s-a aplicat în cadrul POR 2007-2013 și care a definit ce poate fi finanțat, 67 excluzând automat ceea ce nu a fost menționat în mod specific în Ordinul privind cheltuielile eligibile. Cu alte cuvinte, este mai bine să se definească ceea ce nu se califică pentru rambursare, cum se procedează în prezent în cadrul PNDL. Poate fi utilă o privire pe lista cheltuielilor neeligibile și să se decidă dacă s-ar justifica o extindere a acesteia. 3.4. Constituirea unui serviciu de asistență permanentă 156. Constituirea unui serviciu de asisten ță este critică pentru asigurarea unui proces ușor de depunere a cererilor. Având în vedere capacitatea limitată a MDRAP, este important ca personalul DG DRI să nu fie împovărat cu întrebări și cereri de la solicitanți. Unele programe finanțate de UE au ales să aloce un număr limitat de angajați la o unitate helpdesk, care este disponibilă în orice moment pentru a clarifica eventualele probleme ale solicitanților. PNDL ar trebui să ia în considerare adoptarea acestei bune practici în special pentru faza de depunere a cererilor, cel puțin ca inițiativă-pilot la început. 157. Există soluții relativ rentabile pentru a comunica cu solicitan ții prin intermediul platformelor online de urmărire a progresului. De exemplu, un portal simplu ar putea fi dezvoltat pentru ca autoritățile locale să -l acceseze și să verifice statusul cererii lor în cadrul PNDL. Acest portal utilizat pentru urmărirea progresului cererii ar trebui să ofere informații cu privire la durata fiecărei etape, la momentul în care se așteaptă finalizarea acesteia, posibile cauze de întârziere și dacă sunt necesare clarificări suplimentare. Ar fi, de asemenea, util să se publice informații în timp real pentru publicul larg cu privire la lista de proiecte care a șteaptă să fie contractate și cu privire la cele care au fost deja contractate. 3.5. Clarificarea condițiilor de depunere a cererilor direct la MDRAP 158. Potrivit cadrului PNDL actual, solicitan ții pot depune cereri direct la MDRAP în „circumstanțe speciale.” Legea lasă loc de interpretare cu privire la „situațiile speciale” în care o autoritate locală poate ocoli consiliul județean corespunzător și depune documentația direct la Minister. Această alternativă a fost introdusă probabil pentru a permite autorităților locale care au poziții divergente (politic) fa ță de un consiliu județean să depună cererea direct la MDRAP. Dar există riscul de a introduce standarde duble. Toți solicitanții ar trebui să treacă prin același proces: dacă ministerul nu crede că consiliile județene pot trata în mod egal toate cererile, atunci ar trebui să centralizeze toate observațiile pentru a asigura condiții de concurență echitabile, împreună cu măsurile de creștere a transparenței procesului. Un sistem de contestare a decizilor ar putea fi luat în considerare. 4) MDRAP evaluează, selectează și ordonează după prioritate propunerile 159. Strict pe baza actualelor norme metodologice în vigoare, PNDL lasă loc pentru îmbunătățiri, în special în ceea ce prive ște claritatea ș i transparen ța. Deoarece fiecare consiliu județean concepe propria listă de propuneri, în conformitate cu criteriul / criteriile sale de ordonare după prioritate, nu este clar de ce unele propuneri sunt finanțate în locul altora. De asemenea, nu se știe exact cum concepe MDRAP lista finală a proiectelor aprobate pe baza propunerilor primite de la consiliile jude țene și pe baza „propriilor 68 analize.” Datele disponibile sugerează faptul că MDRAP efectuează, în principal, un control de conformitate și eligibilitate de bază pentru a se asigura că finanțarea proiectelor propuse nu ar încălca nicio lege (de exemplu, cu privire la costurile standard, cu privire la bugetul alocat pentru implementare etc.). 160. Triajul efectiv al proiectelor propuse se poate face printr-un proces în mai multe etape, așa cum este detaliat în grila prezentată în Anexa 7, care conține un mecanism de cuplare a proiectelor de investiții cu sursele de finan țare corespunzătoare. Figura 16. Sistem pentru triajul documentației tehnice Proiectul este recomandat pentru finanţare? • Totalitatea cererilor • Criterii de bază aplicate pentru identificarea și eliminarea proiectelor nerecomandate pentru finanţare • Decizia iniţială dacă o anumită propunere de proiect ar tr ebui să treacă mai departe DA NU Proiectul ar putea fi finanţat din fonduri europene? • Totalitatea cererilor „finanţabile” Proiectul nu este recomandat pentru finanţare (nici • Dacă un proiect îndeplineşte criteriile de eligibilitate ale anumitor proiecte europene, este recomandată cu fonduri europene, nici cu fonduri PNDL) obţinerea finanţării prin aceste instrumente DA NU Ce program european ar Proiectul ar putea fi finanţat de la bugetul de stat prin PNDL? putea finanţa intervenţia? • Conformitate (documentaţia tehnică îndeplineşte cerinţele HG nr. 28/2008) De exemplu: • Eligibilitate (obiectivele / activităţile proiectului sunt conforme cu cerinţele PNDL) • Drumuri care se conectează la reţeaua TEN-T->Programul DA NU Operaţional Regional Proiectul constituie o prioritate? Ce ajustări ar (mai) fi necesare • Siseme de alimentare cu apă /canalizare pentru localităţile • Criterii de ordonare după prioritate* pentru ca proiectul să devină cu un număr de locuitori elaborate „finanţabil” prin PNDL? cuprins între 2 000 şi 10 000- • Modelul de selecţie aplicat (de ex., • Conformitate (de ex., autorizaţii) >Programul Naţional de punctajul) •Eligibilitate (de ex., obiective, activităţi)) Dezvoltare Rurală *Notă: Modelul complet de ordonare după • Aspecte tehnice (ex., omisiuni în prioritate e prezentat într-un capitol separat. proiectare etc.) 69 4.1. Excluderea proiectelor care nu sunt recomandate pentru nicio finan țare 161. În primul rând, procesul de evaluare încearcă să determine nevoia de bază pentru un proiect, și anume dacă un proiect ar trebui finanțat. Nu se propune astfel stabilirea unor criterii de eligibilitate prea restrictive. Mai degrabă, scopul este de a se asigura că fondurile limitate vor fi direc ționate către proiecte care pot ajuta într -adevăr la realizarea unei serii de obiective stabilite. În cazul proiectelor de apă și apă uzată, Master planurile regionale indică faptul că accentul ar trebui pus pe aglomerările sau clusterele cu peste 2 000 de l.e. în cazul proiectelor de canalizare și localitățile cu un număr de l.e. mai mare de 50 în cazul proiectelor din sectorul apei. În cazul drumurilor jude țene și comunale, având în vedere nevoia de modernizare și reabilitare a legăturilor rutiere existente, nu ar trebui finanțate noi legături rutiere, cu excepția rutelor ocolitoare. Așa cum s-a explicat mai sus, în prima secțiune a acestui capitol, această selecție inițială se poate face pe baza unei exprimări inițiale a interesului, prezentată de o autoritate locală interesată înaintea dezvoltării unei aplicații complete. 4.2. Decizia dacă proiectele propus e sunt eligibile pentru finanțare din partea UE 162. În al doilea rând, modelul de selec ție urmărește să stabilească dacă proiectul propus poate fi eligibil pentru finan țare din partea UE, ceea ce este de obicei de preferat, având în vedere condițiile de finan țare mai favorabile. Numai Autoritatea de Management pentru Programul Opera țional respectiv poate decide dacă proiectul este în cele din urmă eligibil sau nu, dar solicitanții ar trebui să fie direcționați și încuraja ți să urmeze acest traseu înainte de a depune cereri pentru sprijin prin PNDL. 163. O serie de criterii de bază vor fi luate în considerare pentru a evalua potrivirea proiectelor cu Programele Opera ționale care sunt acum în stadiul de proiect pentru perioada 2014-2020. În cazul drumurilor județene, un criteriu major cu privire la potrivirea cu Programul Opera țional Regional 2014-2020 este dacă drumul județean se conectează în realitate la rețeaua TEN-T. În cazul drumurilor comunale, se pune accent pe proiectele mai mici (drumuri mai mici de 5 km), proiectele mai mari fiind recomandate pentru finanțare prin PNDR. În cazul proiectelor din sectorul apei și apei uzate, o primă verificare va consta ta dacă proiectul se află pe lista proiectelor prioritare pentru PO Infrastructură Mare 2014 - 2020. Dacă este așa, acesta va fi recomandat pentru finanțare în cadrul acestui program operațional. În cazul în care proiectul este inclus în Master planul regional de apă, dar nu se află pe lista proiectelor prioritare pentru PO Infrastructură Mare 2014 -2020, acesta va fi recomandat pentru finanțare prin PNDR. 4.3. Efectuarea verificării administrative și a evaluării tehnice ș i financiare 164. Al treilea pas presupune o evaluare mai detaliată a calității documentației tehnice furnizate. Numai proiectele care sunt evaluate ca fiind în general finanțabile, dar neeligibile pentru finanțare din partea UE vor ajunge la această etapă. Aceasta include două etape distincte, după cum urmează: (i) o verificare administrativă și a conformității și (ii) o evaluare tehnică și financiară a proiectului depus. 70 165. În prezent, MDRAP efectuează numai un control de bază al conformității și al eligibilității privind propunerile depuse pentru finan țare prin PNDL, pe baza unui formular care nu este la dispoziția solicitan ților. Această listă de verificare ar trebui (i) să fie îmbunătățită pentru a reflecta toate cerințele legale și criteriile de eligibilitate pentru PNDL și (ii) să fie pusă la dispoziția publicului, astfel încât solicitanții să aibă grijă ca propunerile lor să fie complete și în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Anexa 9 din acest raport conține o listă actualizată de verificare a conformității pentru a ajuta DG DRI să îmbunătățească procesul de verificare. Recomandările nu au ca scop îmbunătățirea calității tehnice a documentației (de exemplu, alegerea unor soluții tehnice mai bune / mai ieftine etc.), ci se referă doar la bunele practici de asigurare a unei depline conformități administrative a propunerilor prezentate. 166. În plus, PNDL ar trebui să includă o evaluare tehnică și financiară (ETF) a proiectelor propuse și considerate a fi eligibile pentru finan țare. Proiectele care nu sunt în deplină conformitate cu regulile programului nu ar trebui să ajungă în etapa ETF. Programele finanțate de UE, cum ar fi POR și PNDR, oferă exemple bune pentru ceea ce ar trebui să conțină ETF, așa cum se detaliază în Anexele C și D. Grilele de evaluare ar trebui să fie publicate împreună cu Ghidul Solicitantului pentru a se asigura transparență deplină în ceea ce privește modul în care proiectele propuse sunt analizate. Foarte important – acest pas în proces poate fi iterativ: evaluatorii ar trebui să ceară clarificări, iar solicitanții – cu ajutorul consultanților și proiectanților lor – ar trebui să aibă posibilitatea de a îmbunătăți documentația depusă. S-ar putea stabili maxim două runde de clarificare, așa cum este tipic pentru programele finanțate de UE. 167. Având în vedere calendarul PNDL într-un anumit an, ar fi logic să se încerce angajarea de consultan ți externi pentru a efectua verificar ea eligibilității și evaluarea tehnică și financiară. Mai exact, după ce legea bugetului de stat este adoptată în fiecare an, PNDL primește un buget total și poate începe contactarea consiliilor jude țene pentru propuneri de proiecte. Acest lucru înseamnă că toate propunerile sosesc în același timp, din întreaga țară, punând o presiune semnificativă asupra capacității interne a MDRAP de a procesa cererile în timp util. Timp de câteva săptămâni, la un moment dat, ministerul ar putea angaja câțiva evaluatori externi pentru a examina cererile de finanțare și a lucra cu beneficiarii pre-aprobați pentru a îmbunătăți propunerile depuse. 4.4. Ordonarea proiectelor după prioritate pe baza unor criterii clare, obiective ș i transparente 168. Următorul capitol detaliază un model complet de ordonare după prioritate a proiectelor din cadrul fiecărui sector -cheie finanțat de PNDL – și anume: drumurile, sistemele de apă și de apă uzată și infrastructura socială. În acest moment, este suficient să se sublinieze că adoptarea unui sistem clar și transparent de ordonare după prioritate ar fi o îmbunătățire semnificativă față de situația curentă. Așa cum s-a descris în Capitolul II, PNDL actual este foarte vag în această privință, indicând faptul că consiliile județene care ordonează după prioritate investițiile ce intră sub competența lor trebuie să utilizeze „cel puțin unul” dintre următoarele criterii: data semnării contractului de bunuri / lucrări / 71 servicii, după caz; starea fizică (% finalizat); populația care beneficiază de investiție și procentul de cofinanțare din bugetul local. Nu este clar care dintre cele patru criterii sunt implementate și dacă valorile mai mari sau mai mici sunt mai bune (echival ând cu o prioritate mai mare). În plus, nu există o metodă de departajare într e diferitele criterii. 4.5. Stabilirea unui mecanism de vizite pe teren înainte de contractare 169. În cele din urmă, proiectele care sunt eligibile ș i considerate o prioritate pentru un anumit ciclu de finan țare ar trebui să avanseze la etapa de contractare. Pentru proiectele deosebit de mari și/sau complexe, a șa cum reiese din documenta ția prezentată ca parte a cererii, MDRAP ar trebui să efectueze vizite pe teren pentru a verifica condițiile de pe teren în vederea finaliz ării lucrărilor propuse. Acest lucru poate fi, de asemenea, efectuat pe bază de eșantionare aleatorie. Ideea de bază nu este numai de a sancționa solicitanții ale căror documente nu reflectă realitatea de pe teren, ci și de a-i ajuta, atrăgându-li-se atenția asupra anumitor aspecte tehnice și financiare. Pentru a menține obiectivitatea procesului și, de asemenea, ținând cont de resursele interne limitate la nivelul MDRAP, această etapă ar putea fi realizată și cu ajutorul unor evaluatori externi. 170. În cazul în care procesul de depunere a cererilor se mută pe o platformă complet electronică, aș a cum s-a recomandat anterior, va trebui ca prin vizitele pe teren să se verifice ș i exactitatea datelor prezentate, comparativ cu documentele pe hârtie. Acest lucru depinde, bineînțeles, de capacitatea sistemului de a prelucra un proces complet electronic. Unele autorități locale din zonele rurale – obiectivele principale ale PNDL – nu pot avea acces la resursele necesare, astfel încât, cel puțin la un nivel de bază , posibilitatea de a depune cerererile de finanțare prin canalele tradiționale ar trebui să rămână deschisă. Până la sfârșitul anului 2016, România este obligată să asigure depune rea electronică a cererilor pentru proiectele finanțate de UE; dacă sistemul funcționează corespunzător, acesta ar trebui să fie, de asemenea, adoptat și de PNDL. 5) MDRAP și beneficiarii semnează contractele a 171. Procesul de contractare între minister ș i beneficiari este neclar și necesită eficientizare. Ar trebui să existe o transparență totală în ceea ce privește ordinea în care sunt semnate contractele. Orice întârzieri neprevăzute ar trebui să fie comunicate viitorilor beneficiari pentru a evita situa țiile în care autoritățile locale pun deoparte fonduri sau resurse, în perspectiva unei aprobări iminente. 172. Potrivit articolului 10 din OUG nr. 28/2013, contractele trebuie semnate în termen de 30 de zile de la data publicării Ordinului de ministru cu privire la lista proiectelor aprobate pentru finan țare. Stabilirea unui astfel de standard strâns pentru semnare ar putea nu numai să ducă la un compromis cu privire la standardele tehnice și de siguranță, dar și să impună , în mod normal, adoptarea unor standarde subordonate la nivelul acordurilor privind serviciile (de exemplu, standarde pentru timpul de analiză și de procesare). De asemenea, datele arată că astfel de termene nu rezistă în practică, mai ales în cazul în care trebuie să aibă loc mai multe interacțiuni între experții tehnici MDRAP și autoritățile locale înainte ca documenta ția să fie considerată completă și acceptabilă. 72 5.1. Introducerea bugetării și programării multianuale 173. Figura de mai jos arată că pentru proiectele noi din cadrul PNDL, calendarul construcției poate începe doar toamna târziu, când vremea devine de obicei prea rece pentru a continua lucrările. Acest lucru se întâmplă din mai multe motive. În primul rând, suma disponibilă pentru proiectele PNDL se comunică cu întârziere consiliilor locale / consiliilor județene. În consecință, sunt de obicei finanțate doar proiectele cu documenta ția tehnică deja completă, așadar nu neapărat cele mai importante propuneri de investiții pentru comunitățile respective. Figura 17. Calendarul tipic pentru un nou proiect PNDL 174. Bugetarea multianuală este un deziderat vechi în contextul românesc . Aceasta ar permite realizarea de investiții strategice pe mai mulți ani, având în vedere în special întârzierile de obicei lungi din procesele de achizi ții publice. Așa cum se demonstrează în figura de mai sus, o nouă propunere de proiect nu poate realiza prea multe într-un singur an calendaristic. Valoarea medie relativ mică a proiectului PNDL comparativ cu o investiție finanțată de UE sugerează, de asemenea, că beneficiarii proiectelor finanțate de la bugetul de stat pot fi forțați să aleagă investiții mai mici, cu un impact mai mic, pe care se pot aștepta să le finalizeze într-o perioadă mai scurtă de timp. 73 175. În ceea ce privește contractarea în sine, este nevoie de contracte multianuale pentru proiectele care nu pot fi finalizate într-un singur an. Cu alte cuvinte, beneficiarul unui proiect aprobat nu ar fi nevoit să semneze mai multe contracte cu MDRAP, cum se reiese în prezent din normele metodologice ale PNDL, care menționează „contracte anuale de finanțare” (Articolul 16). Acest lucru este important nu doar ca o soluție pentru reducerea birocra ției și duplicării, ci și ca un mecanism pentru asigurarea unei finanțări previzibile și stabile de la an la an. În interviurile de pe teren, autoritățile locale au constatat că nu cunosc absolut deloc dacă vor primi finanțare pentru anul următor și la ce nivel. 176. Lipsa bugetării și a programării multianuale a fost o cauză determinantă a situației actuale, în care există mii de proiecte neterminate în toată țara. Cu fiecare schimbare de guvern, unele lucrări au rămas nefinalizate, în timp ce altele noi au fost demarate, fără un motiv obiectiv explicit pentru astfel de decizii. Un PNDL multianual poate depinde de modificări legislative mai ample, care vor fi explorate în decursul etapelor ulterioare ale misiunii actuale și pe toată durata acordului curent de asistență tehnică încheiat de Banca Mondială cu Ministerul Finanțelor cu privire la managementul investițiilor. 5.2. Asigurarea formării beneficiarilor PNDL în etapa post-contractare 177. O practică foarte recomandată în această etapă a procesului este aceea de a organiza sesiuni de formare participativă cu beneficiarii viitori. Față de etapele timpurii ale ciclului proiectului (de exemplu, în perioada de pre-aplicare), grupul de participanți la astfel de ateliere este mai limitat și mai bine definit – adică sunt incluse doar autoritățile locale care sunt beneficiarii efectivi ai PNDL într-un anumit an. Experiența programelor finanțate de UE în România și în alte părți sugerează că sunt foarte valoroase instruirile tematice înainte de începerea etapei de implementare. În sesiunile locale sau regionale, reprezentanții MDRAP sau experții desemnați pot oferi asistență directă beneficiarilor programului cu privire la subiecte esențiale, cum ar fi: achizițiile publice; managementul de proiect; bunele practici în contractarea furnizorilor de servicii (inclusiv prin contracte FIDIC, acolo unde este posibil); procedurile PNDL specifice, cum ar fi rapoartele de activitate, cererile de rambursare, monitorizarea vizitelor pe teren etc. Această pregătire în avans poate împiedica apariția multora dintre potențialele probleme din timpul etapei de implementare și pot contribui, de asemenea, la schimbul de cunoștințe între beneficiarii din trecut și din viitor ai programului. 6) Beneficiarii încep implementarea proiectului 178. Aș a cum s-a men ționat mai devreme în Capitolul II, etapele concrete ale procesului de implementare vor depinde de faptul dacă proiectul este o investiție nouă sau aflată în continuare. În primul caz, progresia este, evident , mult mai complicată și necesită proceduri de achiziții publice pentru elaborarea proiectului tehnic detaliat, precum 74 și pentru lucrările de construcție efective. Pentru programele finanțate de UE, există, de obicei, unități separate în cadrul organismelor intermediare și Autorității de Management, care se concentrează exclusiv pe verificarea procedurilor de achiziții publice. Acest sistem este considerat a fi prea complicat pentru PNDL, care presupune sume mai mici de bani. Există, în orice caz, instituții multiple la nivel central care verifică modul în care au loc procedurile de achiziții publice - Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP), Autoritatea Na țională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), Consiliul Na țional de Soluționare a Contesta țiilor (CNSC), precum și Curtea de Conturi, care verifică toate cheltuielile publice. Acest sistem este deja complex și ar trebui evitată introducerea unui alt nivel de verificări la nivel de consiliu județean și/sau MDRAP. 6.1. Consolidarea verificărilor cererilor de rambursare 179. Este nevoie de o monitorizare adecvată pentru a verifica cererile de rambursare depuse de beneficiari. Beneficiarii solicită acum fonduri direct de la MDRAP, un proces mai simplu decât înainte, când a trebuit să trimită mai întâi cererile la consiliile județene. Cu toate acestea, personalul intervievat dintr-un consiliu județean raportează că ar dori să rămână implicat pentru a putea coordona și monitoriza procesul de implementare în jurisdicția respectivă, în conformitate cu normele de implementare a PNDL. După ce aprobă cererile primite, Ministerului direc ționează fondurile – în cadrul limitelor anuale stabilite și în funcție de dovezile / documentele primite („situații de lucrări”) – direct către beneficiari. În cele din urmă, beneficiarii trimit înapoi la MDRAP dovada plăților făcute către prestatorii de servicii (adică arată că fondurile primite au fost utilizate în scopul intenționat). 180. Mecanismul principal de monitorizare se baz ează, în prezent, pe rolul inginerului / supraveghetorului lucrărilor („dirigintele de șantier”), care are responsabilitatea juridică deplină de a verifica progresele înregistrate cu lucrările. Pentru programele finanțate de UE, această funcție de monitorizare este, de asemenea, îndeplinită de organismele intermediare (de exemplu, Agențiile de Dezvoltare Regională) și Autoritățile de Management, precum și de Autoritatea Na țională de Audit, pe bază de eșantion. Este adevărat, însă, că proiectele PNDL sunt de obicei mult mai mici, deci este nevoie de prudență cu privire la recomandarea unui sistem mult mai complicat decât cel actual. În ceea ce privește PNDL, este clar că funcția de monitorizare nu a putut fi realizată numai de către MDRAP la nivel central, pe ntru simplul motiv al lipsei de capacitate și al costurilor ridicate de trimitere a misiunilor de monitorizare în întreaga țară. Cel mult, MDRAP poate verifica un eșantion atent selectat de proiecte, cu accent pe cele mai complexe și costisitoare investiții. Așa cum se menționează în lege, Ministerul poate numi reprezentanți care, împreună cu omologii de la Inspectoratul de Stat în Construcții, verifică corectitudinea datelor raportate și le compară cu realitatea de pe teren. 181. În plus, o solu ție pentru monitorizarea adecvată este aceea de a avea unități specifice în cadrul consiliilor jude țene, care pot îndeplini această funcție în mod continuu. Avantajul ar fi că aceste autorități sunt aproape de locul derulării lucrărilor și pot supraveghea mai ușor progresul acestora, putând verifica, de asemenea, exactitatea 75 cheltuielilor prezentate. Acest pas ar avea loc înainte ca beneficiarii să trimită cererile de rambursare către MDRAP. Cu alte cuvinte, lanțul de acțiuni poate fi ajustat după cum urmează: (i) un beneficiar prezintă consiliului județean respectiv raportul privind activitatea desfășurată, inclusiv cererile de rambursare, pe baza unui model simplu, standard (cel definit în prezent prin normele metodologice ale PNDL este suficient de clar); (ii) consiliul județean verifică precizia rapoartelor și a cheltuielilor, le aprobă / modifică cu beneficiarul local; (iii) MDRAP primește raportul și, pe baza metodologiei de eșantionare, poate decide dacă să-l supună la verificări suplimentare sau să îi dea avizul pen tru rambursare. Desigur, acest sistem nu s-ar aplica în cazul proiectelor consiliilor jude țene (din motive evidente, legate de conflictele de interese); în aceste situa ții, monitorizarea ar trebui să fie făcută de către MDRAP. 182. O solu ție alternativă, mai simplă, este de a angaja auditori independenți pentru a evalua cheltuielile efectuate și corectitudinea cererilor de rambursare. Acest lucru prezintă avantajul că se bazează pe părți neutre, care sunt complet în afara lanțului de luare a deciziilor cu privire la proiectele PNDL. De asemenea, nu s-ar impune extinderea aparatului guvernamental la nivel de consiliu jude țean. Mai mult, proiectele finanțate de UE folosesc aceste resurse pentru a ajuta cu cheltuielile de certificare, a șa că nu ar fi o nouă practică în România. Așa cum este menționat în raportul Băncii Mondiale privind Programul Operațional Regional 2014-2020, rolul și funcțiile auditorilor necesită mai multe îmbunătățiri, în contextul românesc: în primul rând, auditorii ar trebui să facă mai mult decât o simplă analiză de birou a documentelor contabile și să evalueze temeinic fiecare cerere de rambursare, inclusiv procedurile de achizi ții publice care au condus la anumite cheltuieli; la fel de important, în alte țări, o bună practică este să se solicite acestor actori să efectueze și audituri tehnice, care ar avea rolul de filtru suplimentar în verificarea calității documenta ției tehnice și a lucrărilor de construcții executate. 6.2. Consolidarea sistemelor generale de monitorizare 183. Aș a cum s-a men ționat anterior în Capitolul II, beneficiarii PNDL sunt responsabili cu monitorizarea progresului lucrărilor și cu raportarea actualizărilor către consiliile județene și MDRAP. Beneficiari locali ar trebui să trimită rapoarte consiliilor județene, care trimit mai departe la MDRAP o actualizare trimestrială consolidată cu privire la evoluția investițiilor finanțate. În prezent, sistemul este bazat pe analiza simplă de birou a documentelor prezentate, deoarece nu există mecanisme continue de verificare a lucrăr ilor pe teren. Acest lucru este critic în ceea ce prive ște asigurarea unui flux constant de informații cu privire la modul în care proiectele avansează, de cât de multe fonduri ar fi nevoie în diferite etape ale implementării acestora, unde se acumulează î ntârzierile și de ce etc. O monitorizare adecvată constituie primul pas pentru a permite MDRAP să corecteze problemele cu promptitudine, pe măsură ce acestea au loc pe parcursul etapei de implementare a proiectului. 184. Provocările – și solu țiile – sunt similare cu cele descrise mai sus. La rândul său, MDRAP ar trebui să continue să aibă rolul general de monitorizare a programului, cu vizite specifice de monitorizare a proiectului, programate pe baza unei metodologii definite (de 76 exemplu, așa cum s-a menționat mai devreme, proiectele mai mari / mai complexe ar trebui să fie examinate mai atent). În plus, MDRAP ar putea să se bazeze pe o implicare mai activă a reprezentanților consiliilor județene, precum și pe auditorii independenți. Este foarte recomandat să se pună în aplicare un sistem standard de raportare electronică, ușor de accesat de toate autoritățile locale, care ar trebui să fie stimulate să renunțe treptat la depunerea rapoartelor pe hârtie. Acest lucru ar permite prelucrarea mai rapidă și monitorizarea în timp real a progresului. 7) Proiectele sunt finalizate 185. PNDL nu are în prezent mecanisme institu ționalizate pentru etapa post- implementare, care ar presupune urmărirea proiectului de la finalizare . Nu există indicatori de performanță și proceduri cla re pentru colaborarea ulterioară cu beneficiarii locali odată ce investițiile au fost finalizate. Singurul schimb oficial are loc la expirarea perioadei de garanție, când autoritatea locală trimite din nou o copie a documentației („procesul-verbal de recepție finală”) către MDRAP. Există două neajunsuri majore care rezultă de aici: în primul rând, nu există o monitorizare și o evaluare (M&E) ex-post riguroase ale impactului (investițiile finanțate au avut succes, și-au atins obiectivele?); în al doilea rând, lecțiile învățate din implementare nu sunt transmise de la un beneficiar la altul, deoarece nu există niciun schimb de cunoștințe instituționalizat. 7.1. Instituirea unui sistem de M&E ex-post cu indicatori clari de performanță 186. Primul pas în crearea unui sistem adecvat de M&E pentru etapa post- implementare constă în a defini și a agrea un set de indicatori de performan ță pentru fiecare proiect finan țat. Pe baza experienței României în ceea ce prive ște fondurile UE, solicitanții PNDL ar trebui încuraja ți să selecteze dintr-o listă predefinită, personalizată în funcție de tipul de investiție, care ar fi ușor de implementat în special printr-un formular electronic de cerere. La un nivel minim, indicatorii ale și ar trebui să respecte setul de criterii „SMART”: specific, măsurabil, abordabil, relevant și încadrat în timp. Un sistem electronic de depunere a cererilor nu ar permite utilizatorilor să prezinte o propunere de finanțare cu indicatori dincolo de setul predefinit. Ca alternativă, solicitanții ar putea să-și aleagă în mod liber propriile obiective, dar evaluatorilor ar trebui să li se permită și să fie instruiți să le corecteze pe baza principiilor enunțate mai sus. Aceste soluții ar evita cazurile în care beneficiarii promit prea multe privind impactul proiectelor lor și ar economisi, de asemenea, timp în elaborarea rapoartelor de monitorizare. 187. De asemenea, este necesară continuarea vizitelor de monitorizare pe teren câțiva ani după finalizarea investiției. Din nou, acest lucru poate fi realizat cu sprijinul consiliilor județene sau al auditorilor independenți. Scopul este de a vedea ce rezultate are proiectul, dacă au fost realizați indicatorii și dacă există probleme care merită semnalizate în procedurile de operare și de întreținere. 188. Nu în ultimul rând, sistemul de raportare aplicabil în etapa de implementare ar trebui să fie extins pentru a acoperi etapa post -implementare. Scopul nu este să se 77 genereze o birocra ție excesivă, dar un raport anual pe 3 -5 ani de la finalizarea investiției poate furniza date foarte relevante privind rezultatele proiectului pe termen lung. De exemplu, se poate arăta , pe baza modului în care rezistă infrastructura , dacă lucrările au fost executate la standardele convenite. Se poate dezvălui, de asemenea, dacă un număr suficient de oameni se conectează la un nou sistem de apă / apă uzată, sau dacă nu există temei pentru a garanta sustenabilitatea pe termen lung a noii infrastructuri. 7.2. Implementarea mecanismelor de schimb de cunoș tințe 189. Beneficiarii care au finalizat investiții din PNDL („absolvenții programului”) ar trebui să poată împărtăși lecțiile învățate cu alte autorități locale / județene. Unii dintre ei au multe investiții finalizate în portofoliu, iar alții sunt mai puțin experimenta ți, dar toți pot contribui la îmbunătățirea PNDL prin închiderea eficientă a buclei de feedback și prin prezentarea perspectivelor acumulate în modul în care sunt implementate noile proiecte în pregătire. 190. În prezent, aș a cum s-a arătat mai sus, odată ce proiectele au fost finalizate, „absolven ții” PNDL au interacțiuni foarte limitate cu MDRAP pe tema investițiilor făcute. Nu există nicio modalitate instituționalizată, eficientă de colectare a sugestiilor lor pentru îmbunătățirea programului sau pentru asigurarea implementării fără proble me a proiectului. Sigur, schimbul de cunoștințe în rândul beneficiarilor are loc chiar și în lipsa unor mecanisme formale, dar numai ad-hoc și cu rezultate slabe, dat fiind că nu toate cunoștințele schimbate în prezent sunt utile. A șa cum s-a demonstrat cu ceea ce s-a întâmplat cu procesul de elaborare a documenta ției de achiziții publice, în trecut, beneficiarii au copiat greșeli unul de la altul și, în consecință, au suferit corecții serioase în cadrul proiectelor finanțate de UE. Aceasta demonstrează că schimbul de cunoștințe între omologi poate fi un instrument simplu, dar foarte puternic și valoros dacă este implementat corect – adică dacă aceste cunoștințe sunt organizate, colectate, verificate și distribuite în mod corespunzător. 191. Există mai multe posibilități de a valorifica experiența absolven ților de program și de a facilita schimbul de cuno ș tin țe. De exemplu, o opțiune simplă o constituie adăugarea la rapoartele de monitorizare ex-post depuse de beneficiari (pe baza recomandării anterioare) a unui număr de întrebări care solicită sugestii pentru beneficiarii viitori. Ar trebui să fie ușor să se primească și să se colecteze acest feedback la nivelul fiecărui județ în format electronic, iar apoi să fie trimis la MDRAP pentru prelucrare și analize suplimentare. O altă opțiune este găzduirea unor ateliere de lucru în care absolvenții de succes să aibă rolul de formatori și mentori pentru noii beneficiari. În unele regiuni, proiectele de succes finanțate de UE sunt prezentate în materiale promoționale și managerilor de proiect li se cere uneori să țină alocuțiuni publice, dar această practică nu este instituționalizată. Mai exact, absolvenții ar putea conduce părți ale sesiunilor organizate cu ocazia contractării de noi proiecte. 192. În plus, absolven ții ar putea juca un rol esen țial în dezvoltarea unei game de solu ții din domeniul tehnologiei informa ției și comunicațiilor (TIC) pentru managementul 78 și partajarea cuno știn țelor. Posibilitățile din această rubrică sunt aproape infinite, dar principiile directoare ar trebui să fie ușurința aportului de informații și ușurința accesului. Fie că este un simplu forum online, cu postări privind problemele întâmpinate și soluțiile aprobate sau un catalog mai elaborat de căutare bazat pe teme esențiale (de exemplu: „achiz iții publice”, „studii de fezabilitate” etc.), acesta va fi încununat de succes numai dacă utilizatorii nu pierd foarte mult timp încercând să își dea seama cum să utilizeze platforma. Pentru a da un exemplu binecunoscut din acest domeniu, Google a conceput motorul de căutare cel mai utilizat din lume simplificând totul, până la un singur buton. De aceea, este important să se testeze, să se conceapă proiecte -pilot și să se rafineze soluțiile TIC pe baza feedback-ului utilizatorilor, pentru a reduce riscul de a dezvolta un instrument foarte complex, care să fie utilizat doar de câ țiva absolvenți și beneficiari ai POR. 193. În sfârșit, pentru a fi eficient, schimbul de cuno ș tin țe necesită un control atent al calității, prin care să se evite situațiile în care informațiile partajate fie sunt greșite, fie ar expune beneficiarii proiectelor la riscuri suplimentare . Este util să fie filtrate toate inițiativele de schimb de cunoștințe, cu observația că sfatul de la absolvenții PNDL ar trebui să fie întotdeauna adaptat la circumstanțele specifice unui proiect și, bineînțeles, ceea ce a funcționat pentru un beneficiar ar putea să nu funcționeze pentru altul. 79 Capitolul V: Criterii de ordonare după prioritate propuse pentru o selecție îmbunătățită a proiectelor PNDL 194. Modul în care proiectele PNDL sunt ordonate după prioritate în prezent a fost descris în detaliu în capitolul II, indicându-se faptul că metoda curentă prezintă o serie de aspecte pozitive. În mod specific, actualul sistem este simplu, implică relativ puțină birocrație, permite accesul la finanțare pentru aproape toate administra țiile locale și este suficient de rapid. În măsura posibilului, aceste puncte forte ar trebui consolidate în continuare. 195. În același timp, această metodă are și o serie de deficien țe. Una dintre acestea ar fi faptul că, în prezent, criteriile de ordonare după prioritate nu asigură o cuantificare adecvată a nevoii efective. De exemplu, pentru exercițiul financiar 2014, fiecare județ din România a primit inițial o sumă de bani cu o valoare aproximativ egală (în jur de 22-25 de milioane RON), indiferent de nevoia efectivă, de disponibilitatea resurselor proprii de a derula astfel de investiții sau de capacitatea de a absorbi fonduri de la administra ția centrală. Consiliile județene se ocupă de ordonare după prioritate, inclusiv în cazul proiectelor derulate chiar de ele însele (de exemplu, proiecte de drumuri jude țene), ceea ce poate conduce la o situa ție în care autoritățile județene să își favorizeze propriile proiecte în detrimentul proiecte lor localităților din jurisdicțiile lor. De asemenea, criteriile actuale de ordonare după prioritate nu țin seama de elemente esențiale, precum: impactul (investițiile cu cel mai solid impact estimat ar trebui favorizate în raport cu investi țiile cu un impact mai redus); sustenabilitatea financiară (de exemplu, capacitatea de a acoperi costurile de funcționare și de întreținere după finalizarea investiției); sau prioritățile și obiectivele naționale (de exemplu, direcționarea investițiilor din domeniul apelor reziduale doar către localitățile de peste 2 000 de l.e.). 196. În mod evident, aproape fiecare program de investi ții permite îmbunătățiri. Totuși, secretul în ceea ce privește implementarea acestor îmbunătățiri constă în păstrarea elementelor pozitive din program și abordarea elementelor negative. O condiție prealabilă fundamentală pentru identificarea elementelor pozitive și a celor negative este identificarea elementelor esențiale necesare pentru un mecanism eficient de ordonare după prioritate. 197. Un mecanism eficient de ordonare după prioritate sau mai degrabă un model funcțional de selecție a proiectelor ar trebui să se bazeze pe următoarele elemente:  O strategie care identifică aspectele esențiale ce trebuie abordate.  Programe opera ționale individuale, care vizează abordarea nevoilor identificate.  Un calendar de implementare clar pentru programele opera ționale respective.  Un buget clar pentru implementarea programelor.  O listă de priorități și de proiecte care pot contribui la atingerea obiectivelor programului.  Criterii clare de ordonare după prioritate pentru selectarea proiectelor care pot avea cel mai solid impact. 80  Indicatori de performanță pentru măsurarea impactului efectiv și a performanței proiectelor selectate și implementate. Aceste elemente esențiale vor fi discutate în detaliu în cele ce urmează. Elemente centrale pentru o ordonare optimă după prioritate Strategia 198. Principalul document strategic, care poate ghida investițiile PNDL în viitor, este Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR). La momentul redactării prezentului raport, SDTR se afla sub formă de proiect, însă documentul oferă orientări strategice importante privind modalitatea de realizare a investițiilor PNDL în viitor. Astfel:  dezvoltarea unei infrastructuri de legătură, precum drumuri județene, ar trebui să aibă drept scop asigurarea, pentru cât mai multe persoane, a unui acces mai ușor la oportunități (de exemplu, locuri de muncă, educație, sănătate, cultură), precum și asigurarea, pentru companii, a unui acces mai ușor la un volum mai amplu de forță de muncă.  populația din toate regiunile ar trebui să aibă acces mai ușor la infrastructura de bază, precum cea de apă, de apă uzată, centre educa ționale, centre medicale etc., pentru a se asigura că toți cetățenii țării se bucură, în măsura posibilului, de aceleași start în viață. Aceste orientări strategice cheie vor fi incluse ca factori în criteriile de ordononare după prioritate propuse pentru investițiile PNDL. 199. Plecând de la nivelul na țional către nivelul inferior următor, Planurile de dezvoltare regională (PDR) ghidează dezvoltarea pe cicluri de șapte ani (de exemplu, 2007-2013, 2014-2020 etc.) pentru fiecare dintre cele opt regiuni ale României. Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR) elaborează PDR ca fundament pe ntru accesarea fondurilor UE în cadrul Programului Opera țional Regional (POR). PDR sunt limitate în abordarea lor, întrucât sunt concepute în mod specific pentru accesarea fondurilor structurale. Chiar și atunci când planurile depășesc sfera proiectelor care pot fi finanțate prin POR, nu există un nivel administrativ care să poată prelua aceste proiecte regionale. ADR funcționează ca ONG-uri de utilitate publică și reprezintă organisme intermediare între Autoritatea de Management a POR și beneficiari. De asemenea, conform Legii nr. 151/1998 și Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională, care au pus bazele înființării acestor agenții, ADR nu au nicio atribuție în materie de amenajare teritorială. 200. Deși PDR nu au caracter normativ în absen ța unui nivel administrativ regional oficial pentru România, PNDL ar trebui să ia în considerare prioritățile regionale, așa cum sunt prevăzute în aceste documente. Acest fapt necesită o coordonare strânsă între MDRAP și ADR, care are loc în orice caz ca parte a lanțului POR în care ADR acționează ca interfață cu beneficiarii. 81 Programul 201. PNDL nu este un Program Opera țional pe deplin dezvoltat, dar include obiective de bază și o listă de zone de intervenție. Astfel, unul dintre obiectivele fundamentale ale PNDL este furnizarea unui pachet de bază de servicii pentru localitățile rurale (precum drumuri comunale, apă, ape uzate, canalizare, centre educa ționale, centre medicale, piețe publice) pentru a contribui la reducerea diferenței față de zonele urbane. De asemenea, investiții publice precum dezvoltarea de drumuri jude țene ar trebui să contribuie la o dezvoltare sustenabilă și echilibrată a României. PNDL este structurat, în prezent, pe trei programe subordonate: (1) modernizarea satelor române ști; (2) regenerarea urbană a municipalităților și orașelor; și (3) dezvoltarea infrastructurii la nivel jude țean. Cea mai mare parte a investițiilor derulate în 2014 s-a axat pe drumurile județene și comunale (aproximativ 50 % din fondurile alocate) și pe infrastructura de apă și ape uzate (aproximativ 50 % din fondurile alocate). Calendarul 202. În prezent, PNDL este un program de investiții cu aplicare anuală. Aceasta înseamnă că bugetul PNDL este aprobat de Ministerul Finanțelor în fiecare an și, în funcție de fondurile disponibile, banii sunt aloca ți beneficiarilor (în principal, consilii jude țene și autorități locale) pentru continuarea proiectelor în derulare sau pentru demararea unor proiecte noi. Această abordare are o serie de deficiențe majore. În primul rând, întrucât finanțarea este garantată numai pe o bază anuală, este posibil ca un proiect să primească finanțare într-un an, iar în alt an să nu primească. Astfel, România poate ajunge într -o situație în care multe proiecte la nivelul țării să fie demarate și să rămână neterminate pe perioade îndelungate de timp, conducând la deteriorarea și deprecierea investițiilor în derulare. În mod evident, aceasta este o risipă de bani publici. În al doilea rând, întrucât finanțarea este garantată numai pentru un an, majoritatea beneficiarilor se orientează către proiecte mici și cu impact, de obicei, mai redus (de exemplu, legături scurte cu un drum județean, sisteme de apă de mică anvergură etc.). Privind comparativ, lungimea medie a unui drum județean finanțat prin Programul Opera țional Regional este de 24 km, iar lungimea medie a unui drum jude țean finanțat prin PNDL este de 11 km (a se vedea, de asemenea, figura 10 pentru o compara ție vizuală). În mod similar, proiectele de infrastructură rurală finanțate prin PNDR au o valoare medie aproape de trei ori mai mare decât cea a unui proiect PNDL similar. Ultima deficiență, dar nu cea de pe urmă, este aceea că finanțarea interzice planificarea integrată pe termen lung și corelarea adecvată a investițiilor în cadrul programelor de investiții, dar și între acestea. 203. În mod ideal, PNDL ar trebui să fie un program multianual care respectă ciclurile de programare ale UE. Acest lucru nu va asigura numai o abordare mai riguroasă și posibilitatea finanțării unor proiecte cu un impact mai solid, ci va permite și îmbunătățirea coordonării și armonizării tuturor programelor operaționale și de investiții – de exemplu, programele opera ționale care finanțează investiții similare s-ar putea baza pe o strategie comună și vor viza să contribuie la atingerea ace lorași obiective. 82 Bugetul 204. Un buget clar reprezintă instrumentul cel mai simplu și mai eficient pentru o ordonare adecvată după prioritate. Atunci când știe de câți bani dispune pentru cheltuieli, o autoritate locală / județeană / națională poate lua o decizie mai bună în ceea ce privește numărul limitat de proiecte pe care le poate finanța efectiv cu fondurile limitate aflate la dispoziția sa. Această situație impune o selecție mai riguroasă a proiectelor pentru a asigura că ceea ce se finanțează va genera cel mai solid impact posibil. Desigur, în mod ideal, bugetul ar trebui să fie unul multianual pentru a corespunde programării multianuale recomandate mai sus. Un buget multianual permite, de asemenea, o mai bună planificare financiară și contribuie la îmbunătățirea legăturilor interanuale, întrucât execuția bugetară dintr-un an afectează planificarea pentru anul următor. Experiența cu programele de investiții finanțate de UE indică faptul că cea mai mare parte a unui buget multianual este cheltuită către sfârșitul perioadei de programare. 205. Bugetul PNDL pentru 2014 a fost de 1,5 miliarde RON sau aproximativ 340 de milioane EUR. Dacă PNDL ar urma ciclul de programare al UE, atunci bugetul multianual pentru perioada de programare 2014-2020 s-ar putea situa în jurul a 2,4 miliarde EUR. Desigur, dimensiunea efectivă a unui astfel de buget multianual nu poate fi hotărâtă numai de MDRAP, ci trebuie să facă obiectul discuțiilor la nivel guvernamental pe teme legate de prioritățile naționale și de programele care pot contribui la implementarea priorităților respective. Prioritățile 206. Cu bugetul odată alocat, următoarea sarcină este stabilirea priorităților și a proiectelor care să fie finanțate. Aceasta este sarcina Autorității de Management pentru respectivul program operațional. După cum s-a indicat mai sus, în anul 2014 aproximativ 50 % din fondurile PNDL au fost alocate pentru drumurile jude țene și comunale și aproximativ 50 % pentru proiecte de apă și ape uzate. În cazul proiectelor PNDR 2007- 2013, împărțirea estimativă între diverse tipuri de proiecte a fost, în general, de: 40 % pentru drumuri comunale; 40 % pentru proiecte de apă și ape uzate și aproximativ 20 % pentru proiecte de infrastructură socială. Împărțirea în funcție de priorități și tipuri de proiecte eligibile pentru finanțare ar trebui stabilită la începutul programului operațional. Aceasta necesită o planificare adecvată și se pretează, în primul rând, pentru un program multianual. Prima etapă către o ordonare adecvată după prioritate : stabilirea unui buget multianual 207. Caracteristica majorității programelor de investiții finan țate de la bugetul de stat în România este că acestea nu ajung niciodată să fie finalizate. Chiar și atunci când sunt stabilite obiective clare, aceste programe tind să se prelungească pe mai mulți ani, beneficiind de sume mari de bani acordate ca finanțare într-un an și de sume inexistente sau sume mici acordate în alți ani. Altfel spus, ori de câte ori este disponibilă o sumă mare 83 de bani pentru finanțare, sunt demarate multe pr oiecte fără o idee clară privind finalizarea acestora. 208. Un buget clar reprezintă instrumentul cel mai bun pentru o ordonare adecvată după prioritate. Dacă se știe care este suma de bani care poate fi cheltuită pentru investițiile publice necesare, trebuie să se ia o decizie referitoare la priorități. În mod inevitabil, bugetul nu poate fi gândit pe o bază anuală, deoarece programul de investiții nu poate fi finalizat, de obicei, într-un singur an. 209. Bugetul multianual devine astfel foarte important. În special pentru un program precum PNDL, care a preluat acum o listă de aproximativ 3 900 de proiecte, este important să se decidă ce buget poate fi luat în calcul, în mod rezonabil, pentru finalizarea proiectelor demarate într-un calendar stabilit (sau cel puțin a unora dintre aceste proiecte). 210. Acest lucru necesită, desigur, stabilirea unui calendar clar de implementare. În cazul României, precum și al altor state membre ale UE, această sarcină este relativ ușor de îndeplinit. Ideal, toate programele de investiții ar trebui corelate și coordonate și, dat fiind că programele UE (care dispun de cel mai generos buget alocat în România) urmează un calendar clar de implementare, PNDL ar trebui sincronizat cu ciclul UE. În fapt, acest lucru înseamnă că planificarea și stabilirea bugetului pentru PNDL ar trebui să se bazeze pe perioada de programare 2014-2020. 211. Stabilirea unei valori efective pentru bugetul PNDL nu este o sarcină u șoară. De obicei, aceasta presupune un proces politic complicat și necesită consultări cu mai multe părți interesate implicate. În ultimă instanță, Guvernul este responsabil de stabilirea priorităților pe o anumită perioadă și de colaborarea cu Ministerul Finanțelor Publice pentru stabilirea fondurilor care pot fi alocate pentru aceste priorit ăți. 212. Presupunând că bugetul României va continua să crească în anii următori, valoarea inițială a bugetului PNDL poate fi considerată drept punct de pornire. În 2014, PNDL a primit o alocare inițială de aproximativ 1,5 miliarde RON. Presupunând că o aloca re similară poate fi asigurată și în anii următori, și având în vedere ajustarea pentru infla ție și o creștere economică modestă (de exemplu, presupunând o creștere a bugetului cu 5 % în fiecare an), un buget multianual poate arăta după cum urmează: Tabelul 4 . Alocarea bugetară PNDL propusă pentru 2014 -2020 (în mil. RON). 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 1 591 1 671 1 754 1 842 1 934 2 031 2 132 213. Bugetul multianual total pentru PNDL va cre ște, astfel, la aproximativ 13 miliarde RON sau aproximativ 2,9 miliarde EUR. Simplul fapt că se cunoaște această valoare poate permite, în mare măsură, „curățarea” portofoliului curent de proiecte. În prezent, PNDL are o listă de 3 952 de proiecte pe care intenționează să le finanțeze. Valoarea totală estimată 84 pentru aceste proiecte (nu toate proiectele au, în prezent, o valoare stabilită) se situează la aproximativ 22 de miliarde RON – cu 70 % mai mult decât cele 13 miliarde RON propuse mai sus. Prin urmare, se poate presupune că cel puțin 70 % dintre proiectele asumate prin intermediul PNDL în prezent nu vor putea fi finalizate într-un calendar rezonabil. În plus, dacă finanțarea nu se va axa pe o serie de proiecte prioritare clare, este posibil ca majoritatea acestor proiecte să nu fie finalizate până în 2020. A doua etapă către o ordonare adecvată după prioritate: stabilirea unor priorități clare 214. Odată ce bugetul este alocat, este important să se identifice prioritățile pe care acest buget le va finan ța. În cazul PNDL, prioritățile sunt mai mult sau mai puțin cunoscute: 1) drumuri județene; 2) drumuri comunale; 3) apă și ape uzate; 4) infrastructura socială. Neclaritățile privesc totuși ierarhia nevoilor, și anume, care dintre prioritățile de mai sus ar trebui să primească mai multe fonduri. În cele ce urmează, vom analiza trei scenarii pentru alocarea fondurilor în funcție de priorități. Scenariul privind prioritățile locale 215. În prezent, PNDL primește proiecte în mod constant, fără o ierarhie clară a nevoilor. În esență, PNDL stabilește tipul de investiții pe care le va finanța, însă alocarea efectivă în funcție de priorități este realizată, de facto, pe baza tipului de documentație tehnică primită de la nivelul local. Dacă se primesc mai multe documentații tehnice pentru un anumit tip de proiect, mai multe fonduri vor fi acordate pentru proiectul respectiv. După cum se poate observa în tabelul de mai jos, gama de proiecte cu cea mai ridicată valoare este cea a drumurilor comunale. Această situație rezultă mai puțin dintr-o specificitate a programului și mai mult din inerție – proiectele de drumuri comunale sunt relativ ușor de proiectat și de implementat și multe autorități locale întocmesc astfel de proiecte. Tabelul 5 . Modul actual de divizare a priorităților în cadrul PNDL Prioritate Cotă în cadrul programului PNDL Drumuri județene 14 % Drumuri comunale 45 % Apă ș i apă uzată 35 % Infrastructură socială 6% 216. Astfel, nivelul fondurilor alocate pentru priorități individuale este decis de părțile interesate de la nivel local. În esență, acesta nu este neapărat un mod greșit de acțiune – autoritățile locale / județene își cunosc cel mai bine nevoile. Însă nu este nici scenariul ideal. Întrucât fondurile na ționale sunt alocate pentru investiții locale, MDRAP ar trebui să aloce fonduri bazate în mod strategic pe nevoile efective. Autoritățile locale / județene dispun de bugete proprii, pe care le pot utiliza pentru investiții în infrastructura locală ; prin urmare, MDRAP poate direcționa fondurile de care dispune către atingerea unui set de obiective strategice na ționale. 85 217. Tabelul de mai jos indică modul în care bugetul PNDL poate fi împărțit dacă alocarea actuală ar fi luată în considerare: Tabelul 6 . Alocarea propusă a bugetului PNDL (în mil. EUR) – Scenariul privind prioritățile locale (în mil. EUR) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL Programe subordonate 353,6 371,3 389,9 409,4 429,8 451,3 473,9 2 879,2 Drumuri județene 49,5 52,0 54,6 57,3 60,2 63,2 66,3 403,1 Drumuri comunale / locale 159,1 167,1 175,4 184,2 193,4 203,1 213,2 1 295,6 Apă ș i apă uzată 123,8 130,0 136,5 143,3 150,4 158,0 165,9 1 007,7 Infrastructură socială 21,2 22,3 23,4 24,6 25,8 27,1 28,4 172,8 Scenariul privind prioritățile UE 218. O cotă copleș itoare de investiții în infrastructura publică din România este realizată, în prezent, cu fonduri UE. Programele finanțate de UE urmăresc obiective și priorități clare și pot oferi indicii privind modalitatea de organizare a programelor finan țate de la bugetul de stat. În esență, modul în care investiții similare au primit alocări bugetare de la diverse programe finanțate de UE poate servi drept schemă pentru modul în care PNDL și-ar putea aloca bugetul în func ție de priorități, folosind astfel principiul adiționalității la programe finanțate de UE. 219. Proiectul de document programatic trimis Comisiei Europene a propus următoarea alocare bugetară începând cu luna decembrie 2014: Tabelul 7. Alocarea fondurilor UE (în EUR) în func ție de prioritățile programului operațional POIM AP3 (apă și ap ă uzată) 2 574 000 000 (PO Infrastructură Mare) PNDR M07-Servicii de bază și reînnoirea satelor (drumuri, apă și apă uzată, 1 100 592 200 educație, sănătate, aspecte sociale, cultură) (Programul Național de Dezvoltare Rurală) POR AP 5 (patrimoniu cultural) 298 340 426 (Programul Operațional Regional) POR AP 6 (drumuri locale și regionale) 946 808 511 POR AP 8 (infrastructură de sănătate și socială) 425 531 915 POR AP 10 (infrastructură educațională) 319 148 936 220. Aceste s ume alocate pot fi divizate, pentru a corespunde în mai mare măsură portofoliului de investiții acoperit de PNDL. În unele cazuri divizarea este cunoscută (de exemplu, pentru investițiile în domeniul apei și al apei uzate din cadrul PO Infrastructur ă Mare – POIM), în alte cazuri se pot formula ipoteze. De exemplu, în cadrul Măsurii 7, PNDR va finanța servicii de bază în zone rurale, care pot include investiții în drumuri, investiții în 86 infrastructura de apă și apă uzată, precum și investiții în infrastructura socială. Având în vedere experiența PNDR 2007-2013 și a Măsurii 322, aferentă acestui program, pot fi indicate următoarele alocări aproximative de fonduri: 40 % pentru drumuri comunale; 40 % pentru investiții în domeniul apei și apei uzate; 20 % pentru infrastructura socială. În același timp, trebuie luată în considerare zona în care sunt finanțate aceste investiții. De exemplu, în Programul Opera țional Regional 2014-2020, multe investiții finanțate vor viza, în principal, zonele urbane. Astfel, una dint re ipotezele utilizate aici este că: aproximativ 20 % din totalul investițiilor în sectorul sănătății din cadrul POR vor viza zonele rurale (cea mai mare parte a finanțării va viza spitalele regionale, spitalele județene și spitalele urbane); aproximativ 40 % din fondurile pentru sectorul educa ției vor viza zonele rurale; aproximativ 30 % din fondurile pentru infrastructura culturală vor viza zonele rurale. Acestea sunt, desigur, aproximări brute – cifrele exacte vor fi cunoscute la finalizarea programelor respective. 221. Totu și, această aproximare brută permite o estimare a finanțării acordate din fonduri UE pentru tipul de investiții finan țate de PNDL. Tabelul de mai jos prezintă aceste estimări. Tabelul 8. Alocarea fondurilor UE în func ție de tipurile de proiecte PNDL Perioada de programare 2014-2020 Alocare din fondurile ESI Procent din (EUR) total (%) POIM AP4 (apă și ap ă uzată) 2 574 000 000 52 % PNDR M07 (drumuri – 40 % din totalul fondurilor alocate) 440 236 880 9% PNDR M07 (apă și ap ă uzată – 40 % din totalul fondurilor alocate) 440 236 880 9% PNDR M07 (educație – 6,6% din totalul fondurilor alocate) 73 740 000 1,5 % PNDR M07 (sănătate ș i aspecte sociale – 3,3% din totalul fondurilor alocate) 72 630 000 1,5 % PNDR M07 (cultură – 6,6% din totalul fondurilor alocate) 73 740 000 1,5 % POR AP 5 (patrimoniu cultural) 89 500 000 1,8 % POR AP6 (drumuri) 946 808 511 19 % POR AP8 (sănătate – jumătate din fondurile alocate pentru AP8, care includ, de asemenea, infrastructura socială) 85 100 000 1,7 % POR AP 10 (infrastructură educațională) 127 660 000 2,6 % Total 4 923 650 000 100 % 222. Pe baza acestor estimări cumulate, se obține următoarea defalcare a fondurilor alocate în funcție de domeniile prioritare ale PNDL: 1) drumuri jude țene – 19 %; 2) drumuri comunale – 9 %; 3) apă și apă uzată – 52 %; 4) infrastructura socială – 20 %. Această 87 divizare în funcție de priorități ar putea conduce, la rândul ei, la următoarea defalcare a bugetului PNDL: Tabelul 9 . Alocarea propusă a bugetului PNDL (în mil. EUR) – Scenariul privind prioritățile UE (în mil. EUR) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL Programe subordonate 353,6 371,3 389,9 409,4 429,8 451,3 473,9 2 879,2 Drumuri județene 67,2 70,5 74,1 77,8 81,7 85,8 90,0 547,0 Drumuri comunale / locale 31,8 33,4 35,1 36,8 38,7 40,6 42,6 259,1 Apă ș i apă uzată 183,9 193,1 202,7 212,9 223,5 234,7 246,4 1 497,2 Infrastructură socială 70,7 74,3 78,0 81,9 86,0 90,3 94,8 575,8 Scenariul privind prioritățile în materie de nevoi de investiții 223. Alocarea bugetului PNDL poate fi realizată, de asemenea, în funcție de nevoile de investiții ale fiecărui sector prioritar specific care intră în acest program. În cazul drumurilor județene și comunale, este vorba de o sarcină relativ ușoară – nevoile de investiții pot fi estimate folosind standardele de cost MDRAP și multiplicându-le cu numărul de drumuri pietruite și drumuri de pământ care necesită modernizare. În cazul investițiilor din domeniul apei și al apei uzate, echipa a utilizat nevoile de investiții incluse în Master Planurile regionale, excluzând investițiile majore deja finalizate sau angajate începând cu 2007. În cazul infrastructurii sociale, echipa a elaborat o metodologie de estimare a nevoilor de investiții. 224. Nevoile de infrastructură socială sunt complexe ș i sunt cel mai bine cunoscute de autoritățile locale. Există totuși modalități de estimare a nevoilor de investiții. Un prim pas în această direcție l-a constituit elaborarea nevoilor de infrastructură socială în funcție de județ și de localitate, folosind o serie de indicatori (metodologia va fi discutată în secțiunile următoare). Au fost luate în considerare mai multe scenarii. Primul scenariu a vizat numai comunele cu cele mai mari nevoi de infrastructură. Al doilea scenariu a ținut seama de toate comunele cu nevoi de infrastructură socială peste medie, măsurate pe baza unor indicatori. În cazul celui de-al treilea scenariu, a fost luat în considerare un sistem de realocare, stabilindu-se un prag minim de 5 proiecte și un prag maxim de 20 de proiecte pentru fiecare județ, pentru fiecare tip de infrastructură socială. Ace st lucru a contribuit la evitarea polarizării fondurilor într -un număr limitat de domenii și a asigurat faptul că fiecărui județ îi sunt alocate fonduri minime pentru fiecare tip de investi ție (educație, sănătate, cultură, sport). Pentru fiecare unitate administrativă, maxim de un proiect a fost luat în considerare pentru fiecare tip de investiție în ambele scenarii. 225. Alocarea financiară estimată pentru fiecare județ a fost stabilită folosind ca punct de plecare numărul de proiecte și standardul costului mediu pentru fiecare tip de investiție (Hotărârea Guvernului nr. 362/2010, Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, valorile maxime ale proiectelor PNDR și costurile medii ale proiectelor pentru proiecte similare în cadrul PNDL). Au fost utilizate următoarele valori estimative ale proiect elor: 88  EDUCAȚIE = 330 000 EUR/proiect [standardul costului mediu între o grădiniță cu 4 grupe – 256,455 EUR (Anexa 2.11, HG nr. 363/2010) și o școală cu 8 niveluri de școlarizare – 402 985 EUR (Anexa 2.10, HG nr. 363/2010): costul mediu pentru un proiect de infrastructură în educație în cadrul PNDL este de aproximativ 358 000 EUR].  SĂNĂTATE = 500 000 EUR/proiect (valoarea maximă a proiectului pentru centre medicale în zonele rurale, finanțate de PNDR 2014-2020, măsura 7.2; costul mediu pentru un proiect de infrastructură de sănătate în cadrul PNDL este de aproximativ 336 000 EUR).  CULTURĂ = 1 000 000 EUR/proiect [standardul costului mediu pentru un centru cultural (Anexa 2.2, HG nr. 363/2010; costul mediu pentru un proiect de infrastructură culturală în cadrul PNDL este de aproximativ 645 500 EUR].  SPORT = 400 000 EUR/proiect [standardul costului mediu între un centru sportiv – 665,720 EUR (Anexa 2.1, HG nr. 363/2010) și valoarea maximă eligibilă pentru o bază sportivă în mediul rural (HG nr. 7/2006): costul mediu pentru un proiect de infrastructură sportivă în cadrul PNDL este de aproxi mativ 250 000 EUR]. 226. Nevoile estimate de investiții pentru fiecare sector prioritar al PNDL sunt incluse în tabelul de mai jos: Tabelul 10. Nevoile estimate de investi ții pentru fiecare sector prioritar al PNDL Prioritate Nevoia de investiț ii Cotă în cadrul (în EUR) programului PNDL Drumuri județene 3 412 193 664 EUR 10 % Drumuri comunale 4 728 319 110 EUR 13 % Apă ș i apă uzată 23 804 837 000 EUR 67 % Infrastructură socială 3 705 110 000 EUR 10 % 227. Este clar că nevoile de investiții sunt cele mai mari în domeniul apei ș i apei uzate. România are un deficit semnificativ în ceea ce prive ște infrastructura de apă și apă uzată (parțial din cauza numărului mare de persoane care locuiesc în localități rurale mici). De asemenea, cerințele stabilite de UE în acest sector sunt foarte stricte, dublând astfel presiunea asupra României în ceea ce prive ște alocarea de resurse pentru asemenea investiții. Alocarea bugetului PNDL pe baza nevoilor de investi ții va arăta după cum urmează: 89 Tabelul 11 . Alocarea propusă a bugetului PNDL (în mil. EUR) – Scenariul privind prioritățile în materie de nevoi de investi ții (în mil. EUR) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL Programe subordonate 353,6 371,3 389,9 409,4 429,8 451,3 473,9 2 879,2 Drumuri județene 35,4 37,1 39,0 40,9 43,0 45,1 47,4 287,9 Drumuri comunale / locale 46,0 48,3 50,7 53,2 55,9 58,7 61,6 374,3 Apă ș i apă uzată 236,9 248,8 261,2 274,3 288,0 302,4 317,5 1 929,1 Infrastructura socială 35,4 37,1 39,0 40,9 43,0 45,1 47,4 287,9 Propunere pentru scenariul privind prioritățile PNDL 228. Este clar că niciunul dintre scenariile propuse mai sus nu este perfect. Toate cele trei scenarii oferă totuși informații utile privind modul în care alocarea pe sector prioritar ar putea fi realizată. Este evident, de exemplu, că sectorul apei și al apei uzate este, de departe, sectorul cu cele mai importante nevoi. Este, de asemenea, clar că autorită țile locale au o preferință fermă pentru investițiile în drumuri comunale, care sunt ușor de proiectat și de implementat. Totodată, nevoile de investiții în drumuri comunale sunt mai mari decât cele în drumuri jude țene, iar fondurile disponibile din alte programe sunt mult mai reduse pentru drumurile comunale (de exemplu, POR a alocat aproximativ 1 miliard EUR pentru investiții în drumuri județene, spre deosebire de 440 de milioane EUR disponibile pentru drumurile comunale în cadrul PNDR). Nevoile de infrastructură socială necesită investiții relativ mai reduse decât cele din domeniul apei și al apei uzate și decât cele în drumuri comunale, însă există semnificativ mai multe fonduri disponibile pentru astfel de investiții în cadrul programelor finanțate de UE. 229. Având în vedere cele de mai sus, propunerea privind alocarea bugetului PNDL 2014-2020 în funcție de priorități ar putea arăta astfel: Tabelul 12. Propunere privind alocarea bugetului PNDL 2014 -2020 în func ție de priorități Prioritate Cotă din PNDL 2014-2020 Drumuri județene 15 % Drumuri comunale 25 % Apă ș i apă uzată 50 % Infrastructură socială 10 % 230. Tabelul de mai jos prezintă modul în care bugetul PNDL 2014 -2020 propus ar putea fi alocat în func ție de priorități ș i de ani: Tabelul 13. Propunere privind alocarea bugetului PNDL 2014-2020 în func ție de priorități și de ani (în mil. EUR) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL Programe subordonate 353,6 371,3 389,9 409,4 429,8 451,3 473,9 2 879,2 Drumuri județene 53,0 55,7 58,5 61,4 64,5 67,7 71,1 431,9 90 Drumuri comunale / locale 88,4 92,8 97,5 102,3 107,5 112,8 118,5 719,8 Apă ș i apă uzată 176,8 185,7 194,9 204,7 214,9 225,7 236,9 1 439,6 Infrastructură socială 35,4 37,1 39,0 40,9 43,0 45,1 47,4 287,9 231. Această alocare bugetară diferă de modul în care valorile proiect elor sunt, în prezent, distribuite pentru PNDL 2014. Tabelul de mai jos arată că , actualmente, proiectele contractate și cele luate în considerare pentru contractare în cadrul PNDL 2014 depășesc ceea ce se propune în prezentul raport. Această situație pune probleme prin faptul că este posibil ca sarcina în derulare a PNDL să nu presupună ordonarea după prioritate de noi propuneri de proiecte (cu excepția proiectelor de infrastructură socială), ci, mai degrabă, ordonarea după prioritate a unei liste deja existente de proiecte; cu alte cuvinte, este vorba despre a decide ce proiecte vor primi finanțare în perioada de programare 2014-2020. În mod inevitabil, această situație va impune ca unele proiecte care, în prezent, sunt luate în considerare pentru finanțare să nu primească fonduri deloc în următorii șapte ani. Este esențial să se identifice și să se ordoneze după prioritate proiectele care pot fi finanțate într-un calendar fix, cu un buget cunoscut și asigurat. Tabelul 14. Comparație între distribuția actuală a valorii proiectelor PNDL și alocarea propusă pentru PNDL 2014-2020 (în mil. EUR) Alocarea actuală Alocarea propusă Diferență Programe subordonate pentru PNDL 2014 pentru PNDL 2014-2020 Drumuri județene 709,4 431,9 277,5 Drumuri comunale 2 231,9 719,8 1 512,1 Apă ș i apă uzată 1 788,3 1 439,6 348,7 Infrastructură socială 24,5 287,9 -263,4 TOTAL 4 754,1 2 879,2 1 874,9 Criterii de ordonare după prioritate propuse pentru investi ții PNDL 232. Această secțiune propune criterii de ordonare după prioritate pentru principalele tipuri de investiții finan țate de PNDL: drumuri județene, drumuri comunale, apă, apă uzată, centre educaționale, centre medicale, centre culturale, centre sportive. Pentru fiecare sector, se prevede ca ordonarea după prioritate să fie realizată în două etape: (a) o ordonare care să genereze alocarea optimă a fondurilor între județe, pe baza nevoilor efective ale județelor în sectorul respectiv; (b) o ordonare la nivel local și la nivel de proiect pentru a stabili localitățile care vor beneficia în cea mai mare măsură de un anumit tip de investiție, respectiv proiectele individuale care ar avea cel mai important impact. Drumuri județene Modalitatea de alocare, între jude țe, a fondurilor destinate drumurilor jude țene 91 233. Alocarea fondurilor între județe poate fi realizată folosind următoarele criterii de ordonare după prioritate: Tabelul 15. Criterii de ordonare după prioritate pentru drumurile jude țene la nivel jude țean Indicator Unitate An Pondere Relevan ță propus de măsură Nevoi de RON 2011 30 % Fondurile trebuie alocate acolo unde nevoia este cea investi ții mai mare. În acest caz, nevoia cea mai mare a fost calculată identificând județele cu cea mai extinsă rețea de drumuri județene pietruite sau de pământ, adică drumurile județene care necesită modernizare. Nevoile de investiții în vederea modernizării au fost evaluate pe baza standardelor de cost dezvoltate de MDRAP. Popula ție Număr de 2011 20 % Populația totală a unui județ reprezintă un al t criteriu persoane de ordonare după prioritate important, întrucât reabilitarea unei rețele de drumuri județene ar trebui să țină seama de numărul de persoane care vor beneficia de această investi ție. Indicele Valoare 2011 15 % Indicele Dezvoltării Umane Locale (Local Human Dezvoltării Development Index – IDUL) a fost conceput de Prof. Umane Locale Dumitru Sandu și indică, pentru fiecare județ, nivelul propriu de dezvoltare. Metodologia elaborării IDUL est prezentată în Anexa 10. Cu cât un județ este mai puțin dezvoltat, cu atât mai mult ar trebui să i se acorde atenție, întrucât este posibil să dispună de mai puține resurse pentru dezvoltarea infrastructurii de bază . Indicele Valoare 2014- 15 % Indicele Sustenabilității Financiare (Financial Sustenabilității 2022 Sustainability Index – ISF) a fost elaborat de Victor Financiare Giosan ș i Graham Glenday și măsoară marja de prudență aplicată cheltuielilor de capital pentru o autoritate locală. ISF reprezintă, în formă simplificată, 30 % din veniturile nealocate pe parcursul unui calendar de implementare (în acest caz, 2014-2020, care corespunde următoarei perioade de programare a UE, incluzând doi ani pentru finalizarea investi țiilor demarate în 2020). Anexa 11 prezintă metodologia pentru ISF ș i valorile calculate pentru consiliile județene și autoritățile locale. ISF serveș te, de asemenea, la echilibrarea situației prezentate de Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL), întrucât arată capacitatea autorităților publice de a acoperi costurile de func ționare ș i de întreținere pentru proiectele de 92 infrastructură finalizate. De obicei, autoritățile publice mai sărace au o capacitate mai redusă de acoperire a acestor costuri. Număr Număr 2011 20 % Acesta este conceput pentru echilibrarea situa ției de prezentate de numărul de persoane, întrucât pot exista autovehicule județe cu o popula ție mai mare, dar cu un nivel de motorizare mai scăzut, ș i județe cu o popula ție mai puțin numeroasă, dar cu un nivel de motorizare mai ridicat. 234. Anexa 12 prezintă rezultatele compuse ale aplicării criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus. 235. În schimb, lista proiectelor prioritare din Anexa 12 a fost folosită pentru a propune o alocare a bugetului pentru drumurile jude țene în funcție de județ, după cum se arată în Anexa 20. O alocare bazată pe nevoile de investiții a fost, de asemenea, luată în considerare, însă diferențele dintre județe au fost prea mari. De exemplu, în jude țul Covasna alocarea bugetară pentru reabilitarea drumurilor județene a fost de 1,8 milioane EUR, iar în Hunedoara aceasta s-a situat la 28,6 milioane EUR. Criteriile de ordonare după prioritate utilizate mai sus omogenizează rezultatele și includ, ca factori, alte criterii, precum nivelul de sărăcie, pentru a stabili nevoile existente în județ. În ceea ce privește județul Ilfov, s-a decis să nu se aloce buget pentru nevoile de investiții, întrucât acestea sunt relativ reduse. Modalitatea de ordonare după prioritate a proiectelor de drumuri județene în cadrul unui județ 236. Criteriile utilizate pentru evaluarea și selectarea diferitelor proiecte trebuie să fie calibrate în func ție de sistemul care se va baza, de fapt, criteriile respective. În cazul PNDL, sistemul are o capacitate redusă – în prezent, acesta nu dispune de un grup de evaluatori externi care ar putea prelua o astfel de sarcină și dispune doar de un personal 93 intern în număr limitat. Ca atare, criteriile elaborate, similare celor utilizate în cadrul Programului Opera țional Regional, sunt greu de pus în aplicare. 237. S-a optat astfel pentru propunerea unei abordări mai normative și identificarea proiectelor prioritare de dezvoltare a drumurilor jude țene pentru fiecare județ – în acest caz, legăturile de drum județean ar trebui să beneficieze primele de fondurile PNDL. Criteriile de ordonare după prioritate sunt incluse în tabelul de mai jos. Tabelul 16. Criteriile de ordonare după prioritate pentru proiectele de drumuri jude țene ETAPA 1 – Ordonarea după prioritate a tuturor drumurilor județ ene dintr-un jude ț Criterii de ordonare după prioritate Pondere Relevanță Legătura cu oportunităț ile 30 % Deș i rețeaua de drumuri județene este relativ  Legătura cu un pol de creștere (10 extinsă în fiecare județ, unele legături sunt mai puncte) importante decât altele. O importan ță  Legătura cu o reședință de județ (7 deosebită o au drumurile județene care puncte) îmbunătățesc accesibilitatea față de centrele de  Legătura cu un oraș cu peste 10 000 de oportunități – adică față de localități mai mari care oferă locuri de muncă, servicii locuitori (4 puncte) educa ționale, medicale, culturale,  Legătura cu un oraș cu mai puțin de administrative ș i care ac ționează ca motoare 10 000 de locuitori (1 punct) pentru economia locală / județeană / regională / na țională. Legătura cu infrastructura majoră de circulație 20 % Legătura cu infrastructura majoră de circulație  Legătura cu autostrăzile , propusă în permite accesibilitatea generală pentru Master Planul de transport (10 puncte) persoanele care locuiesc de-a lungul drumului  Legătura cu șoselele-expres, propusă în județean respectiv. Master Planul privind transportul (7 puncte)  Legătura cu un drum național (4 puncte) Traficul pe drumurile jude ț ene 30 % Cu cât este mai utilizat un drum județean, cu  Peste 3 500 de autovehicule pe zi (10 atât atenția acordată trebuie să fie mai mare în puncte) ceea ce privește lucrările de reabilitare /  2 000-3 500 de autovehicule pe zi (7 modernizare. puncte)  500-2 000 de autovehicule pe zi (4 puncte)  Sub 500 de autovehicule pe zi (1 punct) Numărul de persoane pe km întreț inut de drum 20 % Nu este suficient să se faciliteze accesul la jude ț ean oportunități, este important să se realizeze  Peste 450 de persoane/km (10 puncte) acest lucru pentru cât mai multe persoane  300-450 de persoane/km (7 puncte) posibil. Drumurile județene care conectează un  150-300 de persoane/km (4 puncte) număr mai mare de persoane la un centru de  Sub 150 de persoane/km (1 punct) oportunități ar trebui să primească un scor mai 94 mare. ETAPA 2 – Identificarea proiectelor care ar putea fi finanț ate din fonduri UE* Punctul 2.1 Raț ionament Identificarea drumurilor județene care asigură legătura cu Drumurile județene care asigură legătura cu rețeaua TEN-T. rețeaua TEN-T pot fi eligibile pentru finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014- 2020 ș i solicitanții trebuie să depună cereri mai întâi la POR înainte de încerca să solicite finanțare prin PNDL. Dacă cererea depusă pentru fonduri POR nu este acceptată, solicitanții trebuie să ofere o explicație privind motivul pentru care aceasta nu este acceptată. *Notă: Această etapă poate face obiectul unor modificări în baza variantei finale a Ghidului solicitantului, elaborat pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020. ETAPA 3 – Identificarea legăturilor rutiere care ar trebui să primească finanț are din partea PNDL Punctul 3.1 Raț ionament Folosind lista de proiecte prioritare întocmită în etapa 1 ș i Fondurile disponibile ar trebui alocate cu excluzând drumurile județene care ar putea fi eligibile pentru prioritate pentru legăturile rutiere care au fost finanțare din partea UE, se stabileș te lungimea drumurilor identificare de consiliile județene ca fiind județene de legătură care sunt definite ca „necorespunzătoare” „necorespunzătoare”. Consiliile județene sunt ș i care ar putea fi finan țate din aloc ările pentru drumurile cele care știu cel mai bine care sunt legăturile județene din respectivul județ. Finanțarea va fi acordată pentru rutiere cu cele mai mari nevoi. Metodologia de drumurile județene care au primit cel mai ridicat scor în cadrul ordonare după prioritate descrisă în etapa 1 etapei 1 ș i care au o legătură rutieră considerată asigură utilizarea unei metodologii comune la „necorespunzătoare”. Dacă finanțarea PNDL disponibilă pentru nivel na țional privind alocarea fondurilor PNDL proiectele de drumuri județene dintr-un județ va fi suficientă pentru drumurile județene de legătură aflate în pentru modernizarea tuturor legăturilor rutiere definite ca stare „necorespunzătoare”. „necorespunzătoare”, punctul 3.2 va fi pus în a plicare. Consiliile județene au furnizat informa ții privind starea drumurilor („corespunzătoare”, „medie”, „necorespunzătoare”). Conform HG nr. 363/2010, costul standard pentru modernizarea unui kilometru de drum județean este de 332 832 EUR. Punctul 3.2 Raț ionament Dac ă finanțarea disponibilă pentru un anumit județ este Dacă drumurile județene de legătură aflate în suficientă pentru a acoperi modernizarea tuturor drumurilor stare „necorespunzătoare” pot fi acoperite din județene de legătură aflate în stare „necorespunzătoare”, fondurile alocate via PNDL, restul fondurilor fondurile rămase pot fi utilizate pentru reabilitarea drumurilor disponibile ar trebui să fie alocate legăturilor județene de legătură de calitate „medie”, după cum urmează: rutiere secundare, identificate de consiliile  Se va acorda prioritate drumurilor județene cu cele mai județene ca având o calitate „medie”. ridicate scoruri estimate în etapa 1, cu excep ția drumurilor care pot fi eligibile pentru finan țare din partea UE.  Finanțarea va fi alocată cu prioritate pentru drumurile pietruite și drumurile de pământ, definite ca având o 95 calitate „medie”.  Dacă rămân fonduri după această alocare, acestea vor fi alocate drumurilor județene de legătură de calitate „medie” care au următorul tip de îmbrăcăminte: beton din ciment; pavaj cu pavele; asfalt bituminos.  În cazul în care sunt disponibile fonduri chiar și după această alocare, fondurile rămase vor fi alocate drumurilor județene de legătură de calitate „medie” care au fost deja modernizate (sunt acoperite cu o îmbrăcăminte din beton asfalt). Consiliile județene au furnizat informa ții privind starea drumurilor („corespunzătoare”, „medie”, „necorespunzătoare”) și îmbrăcămintea drumurilor județene. Conform HG nr. 363/2010, costul standard pentru reabilitarea unui kilometru de drum județean este de 273 855 EUR. 238. Pentru fiecare județ vor fi create hărți individuale, cu o listă de proiecte prioritare. Listele vor fi întocmite pe baza datelor privind starea drumurilor jude țene, conform raportărilor consiliilor județene din luna octombrie 2014. Drumuri comunale Modalitatea de alocare, între jude țe, a fondurilor destinate drumurilor comunale 239. Alocarea fondurilor la nivel jude țean poate fi realizată pe baza următoarelor criterii de ordonare după prioritate: Tabelul 17. Criterii de ordonare după prioritate pentru drumurile comunale la nivel jude țean Criterii de ordonare Unitate de An Ponder Relevanță după prioritate măsură e Nevoi de investi ții Euro 2011 40 % Modalitatea de alocare a fondurilo r trebuie să țină seama de zonele în care nevoia este cea mai mare. În acest caz, nevoia cea mai mare a fost calculată identificând județele cu cea mai extinsă rețea de drumuri comunale din piatră sau pietri ș , adică cele care necesită modernizare. Nevoile de investi ții în vederea modernizării au fost evaluate pe baza standardelor de cost dezvoltate de MDRAP. Popula ția rurală Număr de 2011 30 % Drumurile comunale servesc, în primul rând, persoane persoanelor din zonele rurale ș i, cu cât popula ția rurală di ntr-un județ este mai numeroasă, cu atât mai multă atenție ar trebui acordată reabilitării / modernizării drumurilor 96 Criterii de ordonare Unitate de An Ponder Relevanță după prioritate măsură e comunale din respectivul județ. Indicele Valoare 2011 15 % Indicele Dezvoltării Umane Locale (Local Dezvoltării Umane Human Development Index – IDUL) a fost Locale conceput de Prof. Dumitru Sandu și indică, pentru fiecare județ, nivelul propriu de dezvoltare. Metodologia elaborării IDUL este prezentată în Anexa 10. Cu cât un județ este mai puțin dezvoltat, cu atât mai mult ar trebui să i s e acorde atenție, întrucât este posibil să dispună de mai puține resurse pentru dezvoltarea infrastructurii de bază . Indicele Valoare 2014-2022 15 % Indicele Sustenabilității Financiare (Financial Sustenabilității Sustainability Index – ISF) a fost elaborat de Financiare Victor Giosan ș i Graham Glenday și măsoară marja de pruden ță aplicată cheltuielilor de capital pentru o autoritate locală. ISF reprezintă, în formă simplificată, 30 % din veniturile nealocate pe parcursul unui calendar de implementare (în acest caz, 2014-2020, care corespunde următoarei perioade de programare a UE, incluzând doi ani pentru finalizarea investi țiilor demarate în 2020). Anexa 11 prezintă metodologia pentru ISF ș i valorile calculate pentru consiliile județene ș i autoritățile locale. ISF serveș te, de asemenea, la echilibrarea situației prezentate de Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL), întrucât arată capacitatea autorităților publice de a acoperi costurile de func ționare ș i de întreținere pentru proiectele de infrastructură finalizate. De obicei, autoritățile publice mai sărace au o capacitate mai redusă de acoperire a acestor costuri. 240. Anexa 13 prezintă rezultatele compuse ale aplicării criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus. 241. În schimb, lista proiectelor prioritare din Anexa 13 a fost folosită pentru a propune o alocare a bugetului pentru drumurile comunale în func ție de județ, după cum se arată în Anexa 21. O alocare bazată pe nevoile de investiții a fost, de asemenea, luată în considerare, însă diferențele dintre județe au fost prea mari. De exemplu, în jude țul Ilfov alocarea bugetară pentru reabilitarea drumurilor comunale a fost de 0,1 milioane EUR, iar în Argeș aceasta s-a situat la 37,9 milioane EUR. Criteriile de ordonare după prioritate 97 utilizate mai sus omogenizează rezultatele și includ, ca factori, alte criterii, precum nivelul de sărăcie, pentru a stabili nevoile existente în județ. Totuși, s-a decis să nu se aloce buget pentru județul Ilfov, întrucât nevoile de investiții pentru acesta se ridică la aproximativ 3 milioane EUR, ceea ce reprezintă o sumă relativ mică, care poate fi acoperită din bugetul local. Modalitatea de ordonare după prioritate a proiectelor de drumuri comunale în interiorul unui județ 242. Ordonarea după prioritate a investițiilor în drumurile comunale nu poate fi realizată, în mod realist, luând în considerare fiecare drum comunal în parte, așa cum s-a propus în cazul drumurilor jude țene, din cauza numărului foarte mare de drumuri care trebuie luate în considerare. Coordonarea poate totuși fi realizată la nivel de localitate și, în acest sens, pot fi utilizate următoarele criterii de ordonare după prioritate. Tabelul 18. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele de drumuri comunale, în func ție de unitățile administrativ-teritoriale ETAPA 1 – Eligibilitate Subpunct Raț ionament Finanțarea proiectelor de drumuri comunale Fondurile PNDL ar trebui să vizeze inițial comune mai numai în comunele cu peste 1 000 de mari, în care poate fi ob ținut un nivel minim al persoane. economiilor de scară. ETAPA 2 – Identificarea unităț ilor administrativ-teritoriale care ar trebui să primească în mod prioritar finanț are pentru drumuri comunale Criterii de ordonare după Pondere Relevanță prioritate Popula ția din localitate 40 % Cu cât populația dintr-o anumită localitate este mai numeroasă, cu atât nevoia de investi ții în drumurile comunale este mai mare. Densitatea popula ției 30 % Cu cât densitatea dintr-o localitate este mai mare, cu atât mai important poate fi impactul unui proiect de dezvoltare de drumuri comunale; cu alte cuvinte, o popula ție mai numeroasă poate fi deservită de un număr mai redus de kilometri de drum. Indicele Dezvoltării Umane Locale 15 % IDUL la nivel de localitate ar trebui luat în considerare (IDUL) pentru a acorda mai multă atenție localităților mai sărace, care se confruntă cu dificultă ți în ceea ce priveș te finanțarea investițiilor din propriul lor buget. Indicele Sustenabilității Financiare 15 % ISF la nivel de localitate echi librează situația (ISF) prezentată de IDUL, asigurând faptul că se acordă prioritate localităților care se confruntă cu nevoi de dezvoltare, dar care pot acoperi, de fapt, costurile de func ționare ș i de întreținere după finalizarea 98 investiției alocate dezvoltări i. ETAPA 2 – Identificarea unităț ilor administrativ-teritoriale care ar putea primi finanț are PNDR 2014- 2020* Subpunct Raț ionament Se propun spre finan țare din partea PNDR Comunele cu un ISF mai ridicat dispun de o capacitate 2014-2020 unitățile administrativ-teritoriale bugetară mai mare și de o capacitate administrativă care au un ISF mai mare de 4 milioane EUR. mai ridicată, ambele necesare pentru depunerea unei Investițiile ar trebui să se axeze numai pe cereri de finan țare din partea PNDR. În plus, proiectele de drumuri comunale mai scurte proiectele de infrastructură mai mici au costuri de de 5 km. func ționare ș i de întreținere mai reduse ș i permit unui număr mai mare de comune să beneficieze de Conform HG nr. 363/2010, costul standard investi ții în drumurile lor comunale. pentru modernizarea unui kilometru de drum comunal este de 193 506 EUR. *Notă: Această etapă poate face obiectul unor modificări în baza variantei finale a Ghidului solicitantului, elaborat pentru PNDR 2014-2020. 243. Harta de mai jos prezintă comunele cu cea mai mare nevoie de investiții în drumuri comunale, aș a cum s-a stabilit pe baza criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus. Alocarea localităților la criterii de prioritate s-a realizat pe baza metodei Natural Breaks Jenks33 . O discuție privind prioritățile pentru drumurile comunale de la un județ la altul, precum și modalitatea în care proiectele PNDL (fie cele contractate, fie cele pentru care au fost deja angajate fonduri) corespund priorităților respective, va avea loc ca parte a activității în cadrul Componentei 1. 33 Metoda Natural Breaks Jenks reprezintă o abordare a agregării datelor care contribuie la determinarea celui mai bun aranjament al unui set de valori (în acest caz scorul de prioritate) în diferite clase. Metoda vizează minimalizarea abaterii medii de la media fiecărei clase, maximizând, în acelaşi timp, abaterea fiecărei clase de la mediile celorlalte grupuri. Mai simplu, metoda contribuie la generarea de clase care prezintă o variaţie mică în interiorul fiecăreia şi o variaţie mare de la o clasă la alta. 99 Figura 18. Ordonarea după prioritate a investi țiilor în drumurile comunale în func ție de localitate Ordonarea după prioritate a investițiilor în drumuri comunale Prioritate de vârf Prioritate medie-superioară Prioritate medie-inferioară Prioritatea cea mai redusă Infrastructura de apă ș i apă uzată Modalitatea de alocare, între regiuni, a fondurilor pentru proiecte în domeniul apei și al apei uzate 244. În ceea ce priveș te investițiile în domeniul apei și apei uzate, ideal ar fi ca ordonarea după prioritate să nu fie realizată la nivel județean, ci la nivelul operatorului regional. Sectorul apei și al apelor reziduale este administrat, în principal, de operatori regionali și, ori de câte ori este posibil, este important să se încurajeze derularea de noi investiții în domeniul apei și apei uzate în cadrul operatorilor regionali. Aceasta ar continua să stimuleze economiile de scară și dezvoltarea durabilă a infrastructurii. Printre altele, acest lucru înseamnă că localitățile care dezvoltă astfel de proiecte ar trebui să intre în Asociația de Dezvoltare I ntercomunitară, formată în jurul operatorului regional și, odată proiectul finalizat, ar trebui să transfere activitățile de funcționare, de întreținere și de gestionare a noii infrastructuri către operatorul regional. Criteriile de ordonare după prioritate propuse la nivel regional sunt incluse mai jos. Tabelul 19. Criterii de ordonare după prioritate pentru infrastructura de apă la nivel județean Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură 100 Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură Nevoile de investi ții Euro 2014+ 40 % Nevoile de investi ții au fost calculate din Master Planurile regionale ș i au luat în considerare angajamentele existente pentru POS Mediu 2007-2013, PNDL, PNDR ș i pentru Fondul de Mediu. Acesta este cel mai important indicator întrucât arată suma rămasă pentru investi ții în sector. Populație fără acces la Număr de 2011 15 % Cu cât sunt mai multe persoane care nu au apă furnizată în rețea persoane acces la apa furnizată în rețea într-o regiune specifică, cu atât este mai mare nevoia de investi ții în acest sector. IDUL Valoare 2011 15 % În conformitate cu Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, trebuie acordată prioritate furnizării infrastructurii de bază în regiunile mai pu țin dezvoltate. ISF Valoare 2011 15 % Această măsură este concepută pentru echilibrarea situa ției prezentate de IDUL. Ori de câte ori o autoritate locală investeș te în infrastructura de apă, în special dacă nu cedează activitățile de func ționare ș i de gestionare către operatorul regional, se recomandă să se verifice dacă aceasta va avea capacitatea financiară de a opera și a întreține investi ția. Accesibilitate Tariful apei / 2011 15 % Ar trebui să se acorde prioritate regiunilor în venitul mediu care tariful apei nu reprezintă o cotă lunar în regiune substanțială din venitul mediu lunar. Cu cât serviciul este mai accesibil, cu atât mai mult popula ția îl poate accesa. 245. Anexa 14 prezintă rezultatele compuse ale aplicării criteriilor de prioritizar e de mai sus. Tabelul 20. Criterii de ordonare după prioritate pentru infrastructura de apă uzată la nivel regional Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură Nevoile de investi ții Euro 2014+ 40 % Nevoile de investi ții au fost calculate din Master Planurile regionale ș i au luat în considerare angajamentele existente pentru POS Mediu 2007-2013, PNDL, PNDR ș i pentru Fondul de Mediu. Acesta este cel mai important indicator întrucât arată suma 101 Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură rămasă pentru investi ții în sector. Populație fără acces la Număr de 2011 15 % Cu cât sunt mai multe persoane care nu au sistemul de canalizare persoane acces la sistemul de canalizare într-o regiune specifică, cu atât este mai mare nevoia de investi ții în acest sector. IDUL Valoare 2011 15 % În conformitate cu Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, trebuie acordată prioritate furnizării infrastructurii de bază în regiunile mai pu țin dezvoltate. ISF Valoare 2011 15 % Această măsură este concepută pentru echilibrarea situa ției prezentate de IDUL. Ori de câte ori o autoritate locală investeș te în infrastructura de apă, în special dacă nu cedează activitățile de func ționare ș i de gestionare către operatorul regional, se recomandă să se verifice dacă aceasta va avea capacitatea financiară de a opera și a întreține investi ția. Accesibilitate Tariful apei uzate 2011 15 % Ar trebui să se acorde prioritate regiunilor în / venitul mediu care tariful apei uzate nu reprezintă o cotă lunar în regiune substanțială din venitul mediu lunar. Cu cât serviciul este mai accesibil, cu atât mai mult popula ția îl poate accesa. 246. Anexa 15 prez intă rezultatele compuse ale aplicării criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus. 247. În schimb, lista proiectelor prioritare din Anexa 15 a fost folosită pentru a propune o alocare a bugetului pentru infrastructura de apă ș i ap ă uzată în funcție de județ, după cum se arată în Anexa 22. O alocare bazată pe nevoile de investiții a fost, de asemenea, luată în considerare, însă diferențele dintre județe au fost prea mari. Criteriile de ordonare după prioritate de mai sus omogenizează rezultatele și includ, ca factori, alte criterii, precum nivelul de sărăcie, pentru a stabili nevoile existente în regiune. În cazul regiunilor în care nevoile de investiții sunt zero sau foarte reduse, s-a decis să nu se aloce buget din partea PNDL. Aceste regiuni includ: Arieș, Gorj, Ilfov, Sibiu și Târnave. În cazul Cluj-Sălaj și Constanța-Ialomița, a fost inclusă o alocare suplimentară de 30 % și, respectiv, 50 %, întrucât aceste regiuni acoperă două județe. Această alocare suplimentară a ținut seama, de asemenea, de nevoile efective de investiții; de exemplu, nevoia estimată de investiții pentru Cluj-Sălaj este de 232 de milioane EUR (una dintre cele mai scăzute deficite de finanțare din toate regiunile). 102 Modalitatea de alocare, în cadrul unei regiuni, a fondurilor pentru proiecte în domeniul apei ș i al apei uzate 248. Ordonarea după prioritate a proiectelor PNDL în domeniul apei și al apei uzate ține seama de Master Planurile în domeniul apei, precum și de alte investiții realizate prin intermediul altor programe opera ționale majore (POS Mediu, PO Infrastructur ă Mare, PNDR, Fondul de Mediu), pentru a asigura coordonarea și armonizarea adecvat ă ale investițiilor. 249. Criteriile de ordonare după prioritate a proiectelor în domeniul apei ș i al apei uzate ar trebui să ia în considerar e și obiectivele pe care România și le-a asumat în cadrul Tratatului de Aderare la UE. Trei directive trebuie luate în considerare în această privință:  Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE);  Directiva privind tratarea apelor urbane uzate (91/271/CEE);  Directiva-cadru privind apa (2000/60/CE). Importanța acestor directive face obiectul discuțiilor mai jos. 250. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman vizează să protejeze „sănătatea umană împotriva efectelor nefaste ale contaminării apei destinate consumului uman, prin asigurarea salubrității și a purității acesteia”. 34 În acest scop, statele membre trebuie să monitorizeze cel puțin 48 de parametri pentru toate sistemele de distribuție care deservesc peste 50 de persoane sau furnizează peste 10 metri cubi pe zi, precum și pentru toată cantitatea de apă furnizată ca parte a activității economice. 35 Directiva prevede în continuare dispoziții pentru o planificare, reglementare, monitorizare și raportare adecvate. Aceea și directivă prevede faptul că sunt posibile derogări de la dispozițiile sale, după cum urmează: primele două derogări, fiecare limitată la maximum trei ani, revin în responsabilitatea statelor membre; a treia derogare, „excepțională”, poate fi acordată de CE. În cazul României, conform dispozițiilor din Tratatul de Aderare la UE, derogările pentru atingerea obiectivelor directivei sunt după cum urmează:  Localități cu mai puțin de 10 000 de locuitori — Oxidizabilitate: 31 decembrie 2010 — Amoniu, nitra ți, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu și pesticide: 31 decembrie 2015  Localități cu un număr de locuitori cuprins între 10 000 și 100 000 — Oxidizabilitate și turbiditate: 31 decembrie 2010 — Amoniu, nitra ți, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide și mangan: 31 decembrie 2015  Localități cu peste 100 000 de locuitori — Oxidizabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier și mangan: 31 decembrie 2010 34 A se vedea http://ec.europa.eu/environment/water/water-drink/legislation_en.html . 35 Ibid. 103 251. Directiva privind tratarea apelor urbane uzate vizează să protejeze mediul „împotriva deteriorării datorate evacuăr ilor de ape uzate și evacuărilor de ape industriale care provin din anumite sectoare”. 36 Pe scurt, directiva prevede următoarele: colectarea și tratarea apelor uzate din toate localitățile cu un număr de locuitori echivalenți (l.e.) de peste 2 000; tratarea secundară a tuturor evacuărilor de ape din localitățile cu un număr de l.e. de peste 2 000 și o tratare mai avansată pentru localitățile de peste 10 000 de l.e. în zonele sensibile și în bazinele de recepție a apei; autorizarea prealabilă a tuturor evacuărilor de ape urbane uzate, a evacuărilor din industria de procesare a hranei și a evacuărilor de ape industriale în sistemele de colectare a apelor urbane uzate; monitorizarea performanței instala țiilor de tratare și a apelor receptoare; controlul activităților de eliminare și reutilizare a nămolurilor și controlul activităților de reutilizare a apei uzate tratate atunci când este posibil. Textul directivei a fost oficial adoptat în anul 1993, cu un calendar de punere în aplicare care se extinde până la sfâ rșitul anului 2005. Însă, în cazul României și al altor state membre ale UE, la momentul aderării au fost stabilite calendare diferite. Calendarul de punere în aplicare, cu ținte intermediare și finale, poate fi consultat mai jos: Tabelul 21. Principalele cerințe ale Directivei privind tratarea apelor urbane uzate Termen- Sistem de colectare a apelor urbane uzate Tratarea apelor urbane uzate limită (31 Dimensiunea localității (locuitori Dimensiunea localit ății (locuitori % % decembrie) echivalenți ) echivalenți ) 2010 2 000 ≤ L.E. < 10 000 60,80 % 2 000 ≤ L.E. < 10 000 tratare secundară 50,50 % 2 000 ≤ L.E. < 10 000 69,10 % 2 000 ≤ L.E. < 10 000 tratare secundară 60,60 % 2013 L.E. ≥ 10 000 100 % 2 000 ≤ L.E. < 10 000 tratare secundară 76,70 % 2 000 ≤ L.E. < 10 000 80,20 % L.E. ≥ 10 000 tratare ter ță 100 % ≥ 70 % Popula ție conectată la un sistem de tratare ș i colectare a apelor uzate (POS 2015 Mediu) 2018 2 000 ≤ L.E. < 10 000 100 % 2 000 ≤ L.E. < 10 000 100 % 252. Directiva-cadru a UE privind apa a fost adoptată în scopul stabilirii unui cadru integrat „pentru protecția apelor interioare de suprafa ță, a apelor de tranziție, a apelor de coastă și a apelor subterane”. 37 Pe scurt, directiva vizează obținerea unui statut ecologic adecvat pentru toate corpurile de apă din UE. Obiectivele specifice ale directivei sunt multiple: prevenirea deteriorărilor ulterioare, promovarea utilizării durabile a apei; reducerea progresivă a evacuărilor, precum și a poluării apelor subterane; și atenuarea efectelor inunda țiilor și ale perioadelor de secetă. România s-a angajat să obțină o calitate adecvată pentru 60 % dintre apele de suprafa ță, apele subterane și zonele protejate până în luna decembrie 2015 (în 15 ani de la adoptarea directivei), cu posibile derogări până în decembrie 2021/2027 în circumstanțe justificate, pe baza articolului 4, alineatele (4) și (5). 36A se vedea http://ec.europa.eu/environment/water/water-urbanwaste/index_en.html . 37 A se vedea articolul 1 din Directiva-cadru 2000/60/CE privind apa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32000L0060&from=EN. 104 Anexa V din Directiva-cadru 2000/60/CE privind apa prevede indicatori detalia ți pentru evaluarea statutului unui anumit corp de apă. 253. În consecință, ordonarea după prioritate a proiectelor din domeniul apei și al apei uzate la nivel regional poate fi realizată urmând etapele de mai jos: Tabelul 22. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele din domeniul apei, în func ție de localitate ETAPA 1 – Eligibilitate Subpunct Raț ionament Identificarea, la nivel regiunii de apă, a tuturor localită ților cu peste Conform Acquis-ului UE în materie de apă, 50 de persoane numai acestor localități ar trebui să l i se acorde prioritate pentru investi ții în infrastructura de apă. Investi țiile în cadrul unor localități mai mici nu sunt considerate o prioritate. ETAPA 2 – Coordonarea cu proiectele finanț ate de UE Subpunct Raț ionament Identificarea localităților finanțate în cadrul PO Infrastructură Mare Aceasta permite întocmirea unui grafic al 2014-2020, precum și a localităților cu investiții în derulare în cadrul tuturor investițiilor aflate în derulare sau în POS Mediu 2007-2013, PNDL, PNDR și Fondul de Mediu. faza de propunere în cadrul sectorului ș i asigură faptul că fondurile PNDL sunt direc ționate către finalizarea investi țiilor demarate de PNDL în domeniul apei sau către demararea de noi investiții în domenii care nu sunt încă acoperite de alte programe de investi ții. ETAPA 3 – Ordonarea după prioritate a investițiilor în domeniul apei Criterii de ordonare după prioritate Pondere Raț ionament Populația din localitate fără acces la ap a furnizată în 35 % Localităților cu un număr mai ridicat de rețea persoane fără acces ar trebui să li se acorde  Peste 2 000 de persoane (10 puncte) o prioritate mai mare.  1 000-2 000 de persoane (7 puncte)  500-1 000 de persoane (4 puncte)  Sub 500 de persoane (1 punct) Nivelul de dezvoltare a localității, a ș a cum este mă surat 15 % Ar trebui să se acorde prioritate localităților de Indicele Dezvoltării Umane Locale mai puțin dezvoltate, care nu dispun de  Localitate cu o dezvoltare de nivel scăzut resursele necesare pentru a realiza (10 puncte) investi țiile necesare în sector.  Localitate cu o dezvoltare de nivel mediu- scăzut (7 puncte)  Localitate cu o dezvoltare de nivel mediu- ridicat (4 puncte)  Localitate dezvoltată (1 punct) 105 Sustenabilitatea financiară, așa cum este măsurată de ISF 15 % Capacitatea localității de a acoperi în mod  > 2,500,000 Euro (10 puncte) potențial costurile de func ționare ș i de  1,500,000 – 2,500,000 (7 puncte) întreținere ar trebui inclusă ca factor.  1,000,000 – 1,500,000 (4 puncte)  < 1,000,000 (1 punct) Localitatea este parte a unui sistem regional din cadrul 35 % În mod ideal, investițiile în domeniul apei ar Master planului privind apa. trebui să se axeze numai pe localitățile care  Da (10 puncte) fac parte dintr-un master plan, întrucât  Nu (4 puncte) acestea au fost identificate drept locuri-țintă pentru punerea în aplicare a Acquis-ului UE. De asemenea, master planurile implică deja un proces de ordonare după prioritate a investițiilor, inclusiv o analiză a accesibilității serviciului și a capacității utilizatorilor finali de a plăti pentru acesta. Tabelul 23. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele din domeniul apelor uzate, în func ție de localitate ETAPA 1 – Eligibilitate Subpunct Raț ionament Identificarea, la nivelul regiunii de apă, a tuturor localităților de peste Conform Acquis-ului UE în materie de apă, 2 000 de l.e. numai aceste localități ar trebui ordonate după prioritate pentru investi ții în infrastructura de ap ă uzată . Investi țiile în cadrul unor localități mai mici nu sunt considerate o prioritate. ETAPA 2 – Coordonarea cu programele finanțate de UE Subpunct Raț ionament Identificarea localităților finanțate în cadrul PO Infrastructură Mare Aceasta permite întocmirea unui grafic al 2014-2020, precum și a localităților cu investiții în derulare în cadrul tuturor investițiilor aflate în derulare sau în POS Mediu 2007-2013, PNDL, PNDR și Fondul de Mediu. faza de propunere în cadrul sectorului ș i asigură faptul că fondurile PNDL sunt direc ționate către finalizarea investi țiilor PNDL demarate în domeniul apelor uzate sau către demararea de noi investi ții în domenii care nu sunt încă acoperite de alte programe de investi ții. ETAPA 3 – Ordonarea după prioritate a investițiilor în domeniul apelor uzate Criterii de ordonare după prioritate Pondere Raț ionament Contribuția la obținerea unei mai bune calități a 10 % Această măsură poate contribui la punerea corpurilor de apă în aplicare a Directivei -cadru privind apa,  Localitate pe un corp de apă în stare îndeplinind, în acela ș i timp, obiectivele moderată / proastă / foarte proastă SAU cu Directivei privind apele uzate. 106 potențial ecologic bun (10 puncte)  Localitate pe un corp de apă în stare bună / foarte bună SAU cu potențial ecologic moderat (4 puncte) Popula ția din localitate fără acc es la sistemul de 30 % Localităților cu un număr mai ridicat de canalizare persoane fără acces ar trebui să li se ac orde  Peste 3 000 de persoane (10 puncte) o prioritate mai mare.  2 000-3 000 de persoane (7 puncte)  1 000-2 000 de persoane (4 puncte)  Sub 1 000 de persoane (1 punct) Nivelul de dezvoltare a localității, a ș a cum este măsurat 15 % Ar trebui să se acorde prioritate localităților de Indicele Dezvoltării Umane Locale mai puțin dezvoltate, care nu dispun de  Localitate cu o dezvoltare de nivel scăzut resursele necesare pentru a realiza (10 puncte) investi țiile necesare în sector.  Localitate cu o dezvoltare de nivel mediu- scăzut (7 puncte)  Localitate cu o dezvoltare de nivel mediu- ridicat (4 puncte)  Localitate dezvoltată (1 punct) Sustenabilitatea financiară, așa cum este măsurată de ISF 15 % Capacitatea localității de a acoperi în mod  > 2,500,000 Euro (10 puncte) potențial costurile de func ționare ș i de  1,500,000 – 2,500,000 (7 puncte) întreținere ar trebui inclusă ca factor.  1,000,000 – 1,500,000 (4 puncte)  < 1,000,000 (1 punct) Localitatea este parte as unui sistem regional din Master 30 % În mod ideal, investițiile în domeniul apelor planul privind apa. uzate ar trebui să se axeze numai pe  Da (10 puncte) localitățile care fac parte dintr-un master  Nu (4 puncte) plan, întrucât acestea au fost identificate drept locuri-țintă pentru punerea în aplicare a Acquis-ului UE. De asemenea, master planurile implică deja un proces de ordonare după prioritate a investi țiilor, inclusiv o analiză a accesibil ității serviciului ș i a capacității utilizatorilor finali de a plăti pentru acesta. Infrastructura socială Modalitatea de alocare, între jude țe, a fondurilor destinate infrastructurii sociale 254. Alocarea fondurilor pentru patru tipuri de infrastructură socială (sănătate, educație, cultură, sport) la nivel de județ poate fi realizată pe baza următoarelor criterii de ordonare după prioritate : 107 Tabelul 24. Criterii de ordonare după prioritate pentru infrastructura de sănătate la nivel d e jude ț Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură specifică Speranța de via ță Număr de ani 2013 10 % Indică accesibilitatea populației la servicii medicale de calitate. Județele dezvoltate sunt caracterizate de un nivel ridicat al calității vieții, a ș a cum arată speranța de via ță. Număr de locuitori/doctor Număr de 2013 30 % Indică accesibilitatea la servicii medicale persoane primare. Furnizarea unui număr suficient de doctori asigură, în general, rate mai reduse ale morbidității ș i o speranță de viață mai mare. Număr de paturi în Număr de 2013 10 % Indică accesibilitatea la servicii medicale spitale/100 000 de locuitori paturi specializate. Disponibilitatea unor servicii specializate ș i de urgență complexe, precum cele oferite de spitale, sugerează, în general, un nivel mai ridicat al calită ții vieții cetățenilor. Ponderea popula ției de % 2011 20 % Indică nivelul cererii de servicii medicale, peste 65 de ani din direct corelat cu media de vârstă a popula ția totală popula ției. Număr de locuitori Număr de 2013 30 % Indică accesibilitatea la medicamentele din /farmacie persoane farmacii. Accesul la farmacii asigură, în general, o stare de sănătate mai bună pentru popula ție. 255. Anexa 16 prezintă rezultatele compuse ale aplicării criter iilor de ordonare după prioritate de mai sus. Tabelul 25. Criterii de ordonare după prioritate pentru infrastructura educațională la nivel de județ Indicator propus Unitate de Perioadă Pondere Relevanță măsură specifică Ponderea popula ției % 2011 40 % Indică disponibilitatea unei mase critice de preș colare ș i ș colare (3-18 beneficiari față de structura educațională. În ani) din totalul popula ției principal, reprezintă un indicator al eficienței, orientând investi țiile către județel e cu cel mai ridicat număr de elevi. Rata abandonului ș colar % 2011 10 % Una dintre cauzele fenomenului de abandon școlar, pe lângă aspectele socio -economice, este accesul redus la infrastructura școlară. 108 Astfel, investi țiile ar trebui orientate către localitățile periferice cu acces limitat la servicii educa ționale de calitate. IDUL Valoare 2011 15 % Sărăcia este strâns legată de un nivel redus al educa ției ș i de abandonul ș colar. Investi țiile în serviciile educaționale ar trebui să vizeze comunitățil e sărace cu resurse limitate ș i cu probleme sociale. În conformitate cu Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, trebuie acordată prioritate furnizării infrastructurii de bază în regiunile mai puțin dezvoltate. ISF Valoare 2014-2022 15 % Această măsură este concepută pentru echilibrarea situației prezentate de IDUL. Ori de câte ori o autoritate locală investeș te în infrastructura socială, se recomandă să se verifice dacă va avea capacitatea financiară de a opera ș i a întreține investi ția. Număr de computere/1 000 Număr 2013 10 % Accesul la infrastructura TIC educa țională de elevi reprezintă un indicator pentru calitatea vieții ș i pentru calitatea educa ției (dotarea instituțiilor de învățământ). Zonele sărace ș i îndepărtate se confruntă, în gener al, cu un acces redus la instrumentele TIC, atât la nivelul gospodăriilor, cât ș i al ș colilor. Număr de discipline Număr 2013 10 % Fenomenul obezității în rândul elevilor s-a sportive/1 000 de elevi extins în ultimii ani ș i școlile ar trebui să ofere dotări sportive adecvate pentru îmbunătățirea condi ției fizice a elevilor. 256. Anexa 17 prezintă rezultatele compuse ale aplicării criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus. Tabelul 26. Criterii de ordonare după prioritate pe ntru infrastructura culturală la nivel de județ Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură Număr de muzee Număr 2013 10 % Lipsa muzeelor în multe ora ș e ș i sate constituie o barieră în calea dezvoltării unei oferte culturale ș i turistice puternice la nivel local. Investițiile în astfel de unități culturale ar trebui să vizeze cele mai sărace zone din punctul de vedere al muzeelor ș i al infrastructurii expozi ționale. 109 Număr de turiști găzduiți Număr 2013 40 % Turismul ș i cultura sunt adesea intercorelate. Polii turistici deja existen ți ar trebui susținuți prin investiții în infrastructura culturală, în vederea exploatării întregului potențial ș i a prelungirii timpului de ș edere a turi ș tilor. Număr de locuri în Număr 2013 10 % Disponibilitatea institu țiilor de artă instituțiile / firmele private reprezintă un indicator al calității vieții. din domeniul artei Investi țiile în astfel de instituții ar trebui să vizeze localitățile, în special cele urbane, care dispun de un număr redus / nu dispun de astfel de institu ții. Număr de biblioteci publice Număr 2013 10 % Bibliotecile publice oferă servicii culturale de bază , care ar trebui să fie disponibile pentru toți cetățenii, indiferent de reș edința acestora. Astfel, investițiile în aceste unități ar trebui orientate către zonele cele mai sărace din punct de vedere cultural. IDUL Valoare 2011 15 % Investi țiile în infrastructura culturală ar trebui să vizeze comunitățile sărace cu resurse limitate pentru astfel de investi ții. ISF Valoare 2014-2022 15 % Această măsură este concepută pentru echilibrarea situației prezentate de IDUL. Ori de câte ori o autoritate locală investeș te în infrastructura socială, se recomandă să se verifice dacă va avea capacitatea financiară de a opera ș i a întreține investi ția. 257. Anexa 18 prezintă rezultatele compuse ale aplicării criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus. Tabelul 27. Criterii de ordonare după prioritate pentru infrastructura sportivă la nivel de județ Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură Ponderea popula ției tinere % 2011 40 % Tinerii constituie cea mai mare cotă d in (5-29 de ani) din totalul totalul de utilizatori ai centrelor sportive. popula ției Indicatorul reflectă disponibilitatea unei mase critice de utilizatori finali față de infrastructura sportivă. Număr de cluburi sportive Număr 2013 10 % Numărul de cluburi sportive este un indicator relevant al interesului cetățenilor pentru sport, reflectând, de asemenea, 110 nivelul ridicat al cererii pentru centre sportive mai bune. Număr de sportivi Număr 2013 20 % Acest număr de sportivi înregistrați este înregistra ți relevant ș i pentru evaluarea cererii de infrastructură sportivă la nivel local. IDUL Valoare 2011 15 % Investi țiile în infrastructura sportivă ar trebui să vizeze comunitățile sărace, cu resurse limitate pentru astfel de investi ții. ISF Valoare 2014-2022 15 % Această măsură este concepută pentru echilibrarea situației prezentate de IDUL. Ori de câte ori o autoritate locală investeș te în infrastructura socială, se recomandă să se verifice dacă aceasta va avea capacitatea financiară de a opera ș i de a întreține investi ția. 258. Anexa 19 prezintă rezultatele compuse ale aplicării criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus. Modalitatea de alocare a fondurilor pentru proiectele de infrastructură socială în cadrul unui județ 259. Este dificil să se urmărească și să se monitorizeze nevoile de infrastructură socială la nivel local, dat fiind numărul mare de sate (aproximativ 13 000) a căro r infrastructură necesită reabilitare sau care necesită dezvoltarea unei astfel de infrastructuri. Scopul criteriilor de mai jos este de a schița nevoile de infrastructură în cele patru sectoare (sănătate, educație, cultură, sport) la nivel de localitate: Tabelul 28. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele de infrastructură de sănătate, în func ție de unitățile administrativ-teritoriale ETAPA 1 – Identificarea unităț ilor administrativ-teritoriale care ar trebui să primească finanțare prioritară pentru proiecte de infrastructură de sănătate Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură Ponderea popula ției de % 2011 20 % Indică nivelul cererii de servicii medicale, peste 65 de ani din totalul direct corelat cu media de vârstă a popula ției popula ției. Număr de locuitori/doctor Număr de 2013 20 % Indică accesibilitatea la servicii medicale persoane primare. Asigurarea unui număr suficient de doctori asigură, în general, rate mai reduse ale morbidității ș i o speranță de via ță mai mare. 111 Număr de locuitori Număr de 2013 20 % Indică accesibilitatea la medicamentele din /farmacie persoane farmacii. Accesul la farmacii asigură, în general, o stare de sănătate mai bună a popula ției. Distanța până la cel mai Kilometru 2013 20 % Indică accesibilitatea la servicii medicale apropiat spital specializate. Disponibilitatea unor servicii specializate ș i de urgență complexe, precum cele oferite de spitale, sugerează, în general, un nivel mai ridicat al calită ții vieții cetățenilor. Rata medie a mortalității / ‰ 2009-2013 20 % Rata medie a mortalității reprezintă un mortalității infantile indicator direct influen țat de vârsta medie ș i de calitatea serviciilor medicale. Ratele mai ridicate ale mortalității indică atât o str uctură nefavorabilă a vârstei, cât ș i nevoia de servicii medicale îmbunătățite. ETAPA 2 – Coordonarea cu proiectele finanț ate de UE* Subpunct Raț ionament Se propun spre finanțare din partea PNDR 2014-2020 sau POR 2014- Comunele cu un ISF mai ridicat dispun de o 2020 unitățile administrativ-teritoriale care au un ISF mai mare de 4 capacitate bugetară mai mare ș i de o milioane EUR. Investițiile ar trebui să fie axate numai pe proiectele de capacitate administrativă mai ridicată , infrastructură de sănătate cu o valoare mai mică de 500 000 EUR. ambele necesare pentru depunerea unei cereri către PNDR sau POR ș i pentru depunerea de proiecte de dezvoltare integrate mai complexe ș i mai valoroase (eligibile în cadrul PNDR). În plus, proiectele de infrastructură mai mici au costuri de funcționare ș i de întreținere mai reduse și permit unui număr mai mare de comune să beneficieze de investi ții în drumuri comunale. Pragul superior prevăzut în proiectul de document programatic al PNDR 2014-2020 este de 500 000 EUR; acesta ar trebui utilizat ș i de PNDL pentru a asigura o abordare coordonată. *Notă: Această etapă poate face obiectul unor modificări în baza variantei finale a Ghidului solicitantului, elaborat pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020 și pentru PNDR 2014-2020. 260. Harta de mai jos prezintă comunele cu cea mai mare nevoie de investiții în infrastructura de sănătate, așa cum s-a stabilit pe baza criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus. Alocarea localităților la criterii de prioritate s-a realizat pe baza 112 metodei Natural Breaks Jenks. O discuție privind prioritățile pentru infrastructura de sănătate de la un județ la altul, precum și modalitatea în care proiectele PNDL (fie cele contractate, fie cele cu angajament permanent) corespund priorităților respective, va avea loc ca parte a activității în cadrul Componentei 1. Figura 19. Ordonarea după prioritate a investi țiilor în infrastructura de sănătate în funcție de localitate Ordonarea după prioritate a infrastructurii de sănătate Prioritate de vârf Prioritate medie-superioară Prioritate medie-inferioară Prioritatea cea mai redusă Tabelul 29. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele de infrastructură educațională, în funcție de unitățile administrativ-teritoriale ETAPA 1 – Identificarea unităț ilor administrativ-teritoriale care ar trebui să primească finanțare prioritară pentru pr oiecte de infrastructură educațională Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură Numărul de copii cu vârste Număr 2011 30 % Indică sustenabilitatea investi țiilor ș colare (6-18 ani) / educa ționale. Existența unei mase critice preș colare (3-6 ani) de copii și elevi asigură eficiența ș i îmbunătățeș te impactul cheltuielilor publice. Ponderea populației cu % 2011 10% Este o măsură pentru probabilitatea ca nivel de educație pre- infrastructura educațională să fie utilizată. universitară Media numărului de copii Număr 2013 10 % Indică furnizarea unei infrastructuri sau elevi/clasă educa ționale suficiente pentru popula ția școlară. Un număr mare de elevi/clasă 113 indică, de obicei, nevoia unor investi ții suplimentare în extinderea infrastructurii existente. IDUL Valoare 2013 15 % Nivelul de dezvoltare socio-economică este strâns legat de calitatea serviciilor educa ționale. Investi țiile în serviciile educa ționale ar trebui să vizeze comunitățile mai puțin dezvoltate, cu resurse limitate ș i cu probleme sociale. ISF Valoare 2014-2020 15% ISF este conceput ca o contrapondere la IDUL și măsoară capacitatea autorităților publice de a exploata și de a întreține investiția de infrastructură odată ce a fost finalizată. Număr de computere/1 000 Număr 2013 10 % Accesul la infrastructura TIC educa țională de elevi reprezintă un indicator pentru calitatea vieții, dar și un indicator al dotării ș colilor (calitatea educa ției). Zonele sărace ș i îndepărtate se confruntă, în general, cu un acces redus la instrumentele TIC, atât la nivelul gospodăriilor, cât ș i al ș colilor. Număr de terenuri de Număr 2013 10% Fenomenul obezității în rândul elevilor s-a sport/1 000 de elevi extins în ultimii ani ș i școlile ar trebui să ofere dotări sportive adecvate pentru îmbunătățirea condi ției fizice a elevilor. ETAPA 2 – Coordonarea cu proiectele finanț ate de UE* Subpunct Raț ionament Se propun spre finanțare din partea PNDR 2014-2020 sau POR 2014- Comunele cu un ISF mai ridicat dispun de o 2020 unitățile administrativ-teritoriale care au un ISF mai mare de 4 capacitate bugetară mai mare ș i de o milioane EUR. Investițiile ar trebui să fie axate numai pe proiectele de capacitate administrativă mai ridicată , infrastructură educațională cu o valoare mai mică de 500 000 EUR. ambele necesare pentru depunerea unei cereri către PNDR sau POR ș i pentru depunerea de proiecte de dezvoltare integrate mai complexe ș i mai valoroase (eligibile în cadrul PNDR). În plus, proiectele de infrastructură mai mici au costuri de funcționare ș i de întreținere mai reduse și permit unui număr mai mare de comune să beneficieze de investi ții în drumuri comunale. Pragul superior prevăzut în proiectul de document programatic al PNDR 2014-2020 este de 500 000 EUR ș i acesta ar trebui 114 utilizat ș i de PNDL pentru a asigura o abordare coordonată. *Notă: Această etapă poate face obiectul unor modificări în baza variantei finale a Ghidului solicitantului, elaborat pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020 și pentru PNDR 2014-2020. 261. Harta de mai jos prezintă c omunele cu cea mai mare nevoie de investiții în infrastructura educa țională, așa cum s-a stabilit pe baza criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus. Alocarea localităților la criterii de prioritate s-a realizat pe baza metodei Natural Breaks Jenks. O discuție privind prioritățile pentru infrastructura educațională de la un județ la altul, precum și modalitatea în care proiectele PNDL (fie cele contractate, fie cele cu angajament permanent) corespund priorităților respective, va avea loc ca parte a activității în cadrul Componentei 1. Figura 20. Ordonarea după prioritate a investi țiilor în infrastructura educațională în funcție de localitate Ordonarea după prioritate a infrastructurii de educație Prioritate de vârf Prioritate medie-superioară Prioritate medie-inferioară Prioritatea c ea mai redusă Tabelul 30. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele de infrastructură culturală, în funcție de unitățile administrativ-teritoriale ETAPA 1 – Identificarea unităț ilor administrativ-teritoriale care ar trebui să primească finanțare prioritară pentru proiecte de infrastructură culturală Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură Număr mediu de turi ș ti Număr 2009-2013 30 % Indică atractivitatea turistic ă a localității având în vedere faptul că turismul ș i cultura sunt strâns legate. Polii turistici 115 existenți necesită investiții suplimentare în infrastructura culturală ș i evenimente în vederea îmbunătățirii ofertei pentru vizitatori și a sporirii competitivității lor. Număr mediu de vizitatori Număr 2009-2013 20 % Indică atractivitatea culturală a în muzee localităților. Aceste investi ții ar trebui să vizeze polii culturali în vederea exploatării potențialului acestora. Număr mediu de spectacole Număr 2009-2013 10 % Semnalează nivelul furnizării de servicii organizate culturale. Un număr mai mare de spectacole indică existența unei cereri solide de evenimente culturale, care ar trebui sprijinite prin investi ții în infrastructură. Număr mediu de cititori Număr 2011-2013 10 % Indicatorul arată nivelul cererii culturale pe activi în bibliotecile publice. plan local, orientând investi țiile într-un mod eficient. IDUL Valoare 2013 15 % Nivelul de dezvoltare socio-economică este strâns legat de calitatea serviciilor educa ționale. Investi țiile în serviciile educa ționale ar trebui să vizeze comunitățile mai puțin dezvoltate, cu resurse limitate ș i cu probleme sociale. ISF Valoare 2014-2020 15% ISF este conceput ca o contrapondere la IDUL și măsoară capacitatea autorităților publice de a exploata și de a întreține investiția de infrastructură odată ce a fost finalizată. ETAPA 2 – Coordonarea cu proiectele finanț ate de UE* Subpunct Raț ionament Se propun spre finanțare din partea PNDR 2014-2020 sau POR 2014- Comunele cu un ISF mai ridicat dispun de o 2020 unitățile administrativ-teritoriale care au un ISF mai mare de 4 capacitate bugetară mai mar e ș i de o milioane EUR. Investițiile ar trebui să fie axate numai pe proiectele de capacitate administrativă mai ridicată , infrastructură culturală cu o valoare mai mică de 1 000 000 EUR. Dacă ambele necesare pentru depunerea unei siturile de patrimoniu cultural sunt finan țate, ar trebui luate în cereri către PNDR sau POR ș i pentru considerare numai siturile din Clasa B. depunerea de proiecte de dezvoltare integrate mai complexe ș i mai valoroase (eligibile în cadrul PNDR). În plus, proiectele de infra structură mai mici au costuri de funcționare ș i de întreținere mai reduse și permit unui număr mai mare de comune să beneficieze de investi ții în drumuri comunale. Pragul superior prevăzut în proiectul de document programatic al PNDR 2014-2020 este de 1 000 000 EUR; acesta ar trebui utilizat ș i de PNDL pentru a asigura o abordare coordonată. 116 POR se axează pe siturile de patrimoniu cultural din Clasa A din zonele rurale ș i urbane, precum ș i pe siturile de patrimoniu cultural din Clasa B din zonele urbane. PNDR se axează pe siturile de patrimoniu cultural din Clasa B din zonele rurale și astfel ar trebui să procedeze ș i PNDL pentru a asigura o abordare coordonată. *Notă: Această etapă poate face obiectul unor modificări în baza variantei finale a Ghidului solicitantului, elaborat pentru Programul Opera țional Regional 2014-2020 și pentru PNDR 2014-2020. 262. Harta de mai jos prezintă comunele cu cea mai mare nevoie de investiții în infrastructura culturală, așa cum s-a stabilit pe baza criteriilor de ordonare du pă prioritate de mai sus. Alocarea localităților la criterii de prioritate s-a realizat pe baza metodei Natural Breaks Jenks. O discuție privind prioritățile pentru infrastructura culturală de la un județ la altul, precum și modalitatea în care proiectele PNDL (fie cele contractate, fie cele cu angajament permanent) corespund priorităților respective, va avea loc ca parte a activității în cadrul Componentei 1. Figura 21. Ordonarea după prioritate a investi țiilor în infrastructura culturală în funcție de localitate Ordonarea după prioritate a infrastructurii culturale Prioritate de vârf Prioritate medie-superioară Prioritate medie-inferioară Prioritatea cea mai redusă 117 Tabelul 31. Criterii de ordonare după prioritate pentru proiectele de infrastructură sportivă, în func ție de unitățile administrativ-teritoriale Indicator propus Unitate de An Pondere Relevanță măsură Ponderea popula ției tinere % 2011 40 % Tinerii constituie cea mai mare pondere (5-29 de ani) din totalul din totalul de utilizatori ai centrelor popula ției sportive. Indicatorul reflectă disponibilitatea unei mase critice de utilizatori finali fa ță de infrastructura sportivă. Număr de săli de sport Număr 2013 15 % Indicatorul este relevant pentru evaluarea /1 000 de locuitori disponibilității cantitative a amenajărilor sportive la nivel local. Investi țiile de acest tip ar trebui să vizeze cele mai sărace zone din punctul de vedere al amenajărilor sportive. Număr de terenuri sportive Număr 2013 15 % Indicatorul este relevant pentru evaluarea /1 000 de locuitori disponibilității cantitative a amenajărilor sportive la nivelor local . Investi țiile de acest tip ar trebui să vizeze cele mai sărace zone din punctul de vedere al amenajărilor sportive. IDUL Valoare 2013 15 % Nivelul de dezvoltare socio-economică este strâns legat de calitatea serviciilor educa ționale. Investi țiile în serviciile educa ți onale ar trebui să vizeze comunitățile mai puțin dezvoltate, cu resurse limitate ș i cu probleme sociale. ISF Valoare 2014-2020 15% ISF este conceput ca o contrapondere la IDUL și măsoară capacitatea autorităților publice de a exploata și de a întreține i nvestiția în infrastructură odată ce a fost finalizată. ETAPA 2 – Eligibilitate Subpunct Raț ionament Axarea ar trebui să se facă numai pe proiectele de infrastructură Aceasta este în conformitate cu costurile sportivă cu o valoare mai mică de 665 720 EUR. standard incluse în HG nr. 363/2010. Niciun program operațional finanțat de UE nu propune finan țarea infrastructurii sportive în zonele rurale. 118 263. Harta de mai jos prezintă comunele cu cea mai mare nevoie de investiții în infrastructura sportivă, aș a cum s-a stabilit pe baza criteriilor de ordonare după prioritate de mai sus. Alocarea localităților la criterii de prioritate s-a realizat pe baza metodei Natural Breaks Jenks. O discuție privind prioritățile pentru infrastructura sportivă de la un județ la altul, precum și modalitatea în care proiectele PNDL (fie cele contractate, fie cele cu angajament permanent) corespund priorităților respective, va avea loc ca parte a activității în cadrul Componentei 1. Figura 22. Ordonarea după prioritate a investi țiilor în infrastructura sportivă în funcție de localitate Ordonarea după prioritate a infrastructurii sportive Prioritate de vârf Prioritate medie-superioară Prioritate medie-inferioară Prioritatea cea mai redusă Propunerea de alocare bugetară PNDL 2014-2020 în funcție de jude ț 264. Informațiile din secțiunile anterioare au fost compilate pentru a forma alocarea bugetului PNDL 2014-2020 propus în func ție de județ (a se vedea tabelul de mai jos). Întrucât cifrele bugetului propus pentru apă și apă uzată au fost calculate în func ție de regiunea de apă, a fost efectuată o simplă divizare a celor două regiuni de apă care sunt formate fiecare mai mult sau mai puțin din două județe (Cluj-Sălaj și Constanța-Ialomița). Alocarea bugetară pentru regiunile de apă care fac parte dintr -un județ (Arieș, Târnave, Valea Jiului) este zero, prin urmare nu a fost necesară reunirea acestora cu alte județe din care fac parte (Cluj, Sibiu și, respectiv, Hunedoara). Discrepanța la nivelul finanțării unor județe (Ilfov, Sibiu sau Gorj) se datorează lipsei de fonduri alocate pentru proiectele din domeniul apei și al apei uzate în aceste județe, întrucât acestea ar putea acoperi cele mai 119 multe dintre nevoile lor stringente dacă proiectele demarate în perioada de programare 2007-2013 ar fi finalizate. Tabelul 32. Propunere de alocare a PNDL 2014-2020 în func ție de jude ț Ponderea jude ț ului din Jude ț 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL totalul alocării (%) ALBA 2,59 % 9,2 9,6 10,1 10,6 11,1 11,7 12,3 74,6 ARAD 2,50 % 8,8 9,3 9,8 10,2 10,8 11,3 11,9 72,0 ARGEȘ 2,87 % 10,1 10,6 11,2 11,7 12,3 12,9 13,6 82,6 BACĂU 2,89 % 10,2 10,7 11,3 11,8 12,4 13,0 13,7 83,2 BIHOR 2,72 % 9,6 10,1 10,6 11,1 11,7 12,3 12,9 78,3 BISTRIȚA- 2,37 % 8,4 8,8 9,2 9,7 10,2 10,7 11,2 68,3 NĂSĂUD BOTOȘANI 2,68 % 9,5 10,0 10,5 11,0 11,5 12,1 12,7 77,2 BRĂILA 2,30 % 8,1 8,5 9,0 9,4 9,9 10,4 10,9 66,2 BRAȘOV 2,63 % 9,3 9,8 10,2 10,8 11,3 11,9 12,5 75,7 BUZĂU 2,75 % 9,7 10,2 10,7 11,3 11,8 12,4 13,0 79,2 CĂLĂRAȘI 2,38 % 8,4 8,8 9,3 9,7 10,2 10,7 11,3 68,4 CARAȘ- 2,40 % 8,5 8,9 9,4 9,8 10,3 10,8 11,4 69,2 SEVERIN CLUJ 2,04 % 7,2 7,6 7,9 8,3 8,8 9,2 9,6 58,6 CONSTANȚA 2,35 % 8,3 8,7 9,2 9,6 10,1 10,6 11,1 67,6 COVASNA 2,26 % 8,0 8,4 8,8 9,2 9,7 10,2 10,7 65,0 DÂMBOVIȚA 2,57 % 9,1 9,5 10,0 10,5 11,0 11,6 12,2 73,9 DOLJ 2,71 % 9,6 10,1 10,6 11,1 11,7 12,2 12,8 78,1 GALAȚI 2,59 % 9,2 9,6 10,1 10,6 11,1 11,7 12,3 74,6 GIURGIU 2,46 % 8,7 9,1 9,6 10,1 10,6 11,1 11,6 70,8 GORJ 1,15 % 4,0 4,3 4,5 4,7 4,9 5,2 5,4 33,0 HARGHITA 2,47 % 8,7 9,2 9,6 10,1 10,6 11,1 11,7 71,1 HUNEDOARA 2,46 % 8,7 9,1 9,6 10,1 10,6 11,1 11,7 70,8 IALOMIȚA 2,15 % 7,6 8,0 8,4 8,8 9,2 9,7 10,2 61,9 IAȘI 2,91 % 10,3 10,8 11,4 11,9 12,5 13,1 13,8 83,9 ILFOV 1,13 % 4,0 4,2 4,4 4,6 4,8 5,1 5,3 32,5 MARAMUREȘ 2,59 % 9,1 9,6 10,1 10,6 11,1 11,7 12,3 74,5 MEHEDINȚI 2,41 % 8,5 8,9 9,4 9,9 10,3 10,9 11,4 69,3 MUREȘ 2,72 % 9,6 10,1 10,6 11,1 11,7 12,3 12,9 78,3 120 Ponderea jude ț ului din Jude ț 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL totalul alocării (%) NEAMȚ 2,70 % 9,5 10,0 10,5 11,0 11,6 12,2 12,8 77,6 OLT 2,64 % 9,3 9,8 10,3 10,8 11,3 11,9 12,5 75,9 PRAHOVA 2,73 % 9,7 10,2 10,7 11,2 11,8 12,3 13,0 78,7 SĂLAJ 1,80 % 6,4 6,7 7,0 7,4 7,7 8,1 8,5 51,8 SATU MARE 2,55 % 9,0 9,5 9,9 10,4 10,9 11,5 12,1 73,3 SIBIU 1,17 % 4,1 4,3 4,5 4,8 5,0 5,3 5,5 33,6 SUCEAVA 2,92 % 10,3 10,8 11,4 11,9 12,5 13,2 13,8 84,0 TELEORMAN 2,62 % 9,3 9,7 10,2 10,7 11,3 11,8 12,4 75,4 TIMIȘ 2,80 % 9,9 10,4 10,9 11,5 12,0 12,6 13,3 80,6 TULCEA 2,32 % 8,2 8,6 9,1 9,5 10,0 10,5 11,0 66,8 VÂLCEA 2,62 % 9,3 9,7 10,2 10,7 11,3 11,8 12,4 75,4 VASLUI 2,67 % 9,4 9,9 10,4 10,9 11,5 12,1 12,7 76,9 VRANCEA 2,45 % 8,7 9,1 9,6 10,0 10,5 11,1 11,6 70,5 TOTAL 100 353,6 371,3 389,9 409,4 429,8 451,3 473,9 2879,3 121 Capitolul VI: Sistemul de monitorizare propus pentru PNDL Indicatori de proces 265. Este important ca PNDL să fie luat în considerare în contextul multitudinii de programe de investiții publice, iar nu izolat. În esență, PNDL este un instrument care ajută Guvernul să atingă o serie de obiective esențiale. Prin urmare, Cancelaria Prim-ministrului ar trebui să poată monitoriza și evalua programul. În această privință, următorii indicatori de bază ai procesului ar putea fi luați în considerare pentru a asigura faptul că Guvernul are în vedere toate programele sale de investiții: Tabelul 33. Indicatorii generali de proces propu și pentru PNDL Indicator propus Unitate de Sursa datelor Valoarea măsură de bază Noi proiecte anuale selectate de PNDL Număr Baza de date a 3 952 proiectelor Rata anuală de finalizare a proiectelor % Baza de date a 0 (cota de proiecte finalizate din totalul proiectelor proiectelor în derulare) Raportul anual dintre proiectele noi și RON Baza de date a 0 proiectele finalizate proiectelor (valoarea proiectelor noi împărțită la valoarea proiectelor finalizate) Rata anuală de creștere a numărului de % Baza de date a 0 proiecte în derulare proiectelor (numărul/valoarea proiectelor la sfârșitul anului curent împărțit(ă) la numărul/valoarea proiectelor la sfârșitul anului anterior) 266. Acești indicatori de proces vor oferi Guvernului o privire rapidă asupra PNDL și permit posibile interven ții dacă sunt necesare. Pe lângă acești indicatori de bază, pot fi colectați alți indicatori care ar putea arăta măsur a în care PNDL contribuie la atingerea obiectivelor Guvernului. Indicatori de performanță 267. Simpla utilizare a unui sistem de ordonare după prioritate nu este suficientă pentru PNDL; este, de asemenea, esen țial ca PNDL să dispună și de un sistem de monitorizare care asigură o evaluare periodică a modului în care sistemul de ordonare după prioritate funcționează efectiv. În primul rând, sistemul de monitorizare ar trebui să poată determina dacă obiectivele de realizare sunt atinse (de exem plu, kilometrii de drum construiți, numărul de persoane care beneficiază de infrastructura de apă și apă uzată). În al doilea rând, este important să se stabilească dacă aceste investiții publice au contribuit la generarea dezvoltării la nivel local, și anume, dacă au permis o reducere a cheltuielilor. În 122 mod evident, primul deziderat este mai ușor de atins decât cel de-al doilea. Dezvoltarea este rezultatul mai multor factori și este dificil să se stabilească în ce măsură dezvoltarea unei localități a fost asigurată prin investiții publice specifice și în ce măsură această dezvoltare poate fi atribuită altor factori. Totuși, este important să se măsoare dacă dezvoltarea are efectiv loc într-o localitate în care au fost investite fonduri publice, întrucât acest lucru va oferi informa ții privind investițiile publice pentru care s-ar putea opta în viitor – nu are sens continuarea unei investiții care nu are un impact evident. 268. Indicatorii de performan ță pot avea atât un caracter general, cât și unul specific sectorului. Mai jos sunt incluse propuneri atât pentru indicatorii de performan ță generali, cât și pentru cei specifici sectorului. Indicatori de performanță generali Tabelul 34. Indicatorii generali de realizare propu și pentru PNDL Indicator propus Unitate de Sursa datelor Valoarea Anul de bază măsură de bază Număr de proiecte Numă r Baza de date a 0 2014 finanț ate proiectelor Volumul investițiilor mil. RON Baza de date a 0 2014 proiectelor Număr de unităț i Numă r Baza de date a 0 2014 administrative care au proiectelor beneficiat de fondurile PNDL Populația beneficiară Numă r Baza de date a 0 2014 proiectelor Absorbț ia fondurilor % Baza de date a 0 2014 PNDL proiectelor Indicatori generali de impact 269. În ceea ce priveș te performan ța generală a PNDL, există doi indici compoziți care pot fi folosiți de MDRAP:  Indicele de Dezvoltare Teritorială, care este, în prezent, în curs de elaborare la MDRAP;  Indicele Dezvoltării Umane Locale, elaborat de Prof. Dumitru Sandu. Acești indicatori compoziți pot fi folosiți pentru evaluarea eficienței tuturor tipurilor de investiții PNDL și sunt mai utili decât indicatorii de impact specifici unui anumit sector, precum „creșterea speranței de viață”, „diminuarea ratei abandonului școlar”, „numărul de locuri de muncă create”. Dată fiind dimensiunea redusă a proiectelor PNDL, are mai mult sens axarea pe indicatori de realizare, iar Indicele de Dezvoltare Teritorială și Indicele Dezvoltării Umane Locale măsoară performanța generală a investițiilor publice realizate într-o anumită localitate. 123 270. Indicele de Dezvoltare Teritorială (IDT) reprezintă o măsură compozită care evaluează nevoia generală de investiții în infrastructură la nivelul localității. Harta de mai jos oferă o imagine a IDT pentru anul 2011. Figura 23. Indicele de Dezvoltare Teritorial ă în anul 2011 Indicele de Dezvoltare Teritorială în 2011 0,00 – 1,25 1,26 – 1,50 1,51 – 1,75 1,76 – 2,00 2,01 – 2,94 271. Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL) evaluează dezvoltarea generală a unei localități ș i face obiectul unor discu ții mai detaliate în Anexa H. Harta de mai jos oferă o imagine a IDUL pentru anul 2011. După cum se poate observa în cele două hărți, există o corelație strânsă între IDT și IDUL. 272. Calculul IDT și IDUL necesită date din recensământ, care se colectează numai o dată la zece ani. Din nefericire, acest fapt îngreunează monitorizarea de la an la an. În Anexa 24 din raportul Identificarea modelelor de selec ție a proiectelor pentru Programul Operațional Regional 2014-2020, Banca Mondială a propus adaptarea metodologiei IDUL pentru a permite calculul anual al indicelui, și nu numai la momentul recensământului. Aceasta poate permite MDRAP identificarea localităților care s-au dezvoltat, a locului în care s-au dezvoltat, precum și ajustarea mixului de investiții publice pentru a orienta entitățile cu performanțe slabe pe calea dezvoltării. 124 Figura 24. Indicele Dezvoltării Umane Locale în anul 2011 Indicele Dezvoltării Umane Locale în anul 2011 Foarte sărace Sărace Mediu-inferior dezvoltate Mediu dezvoltate Mediu-superior dezvoltate Dezvoltate Superior dezvoltate Indicatori de performanță privind drumurile 273. Indicatorii de performan ță privind drumurile ar trebui menținu ți în formă simplă și coordonați cu indicatorii de performan ță utilizați de POR 2014-2020 și PNDR 2014- 2020. Cu cât este mai ușoară colectarea acestor indicatori, cu atât mai facilă va fi monitorizarea lor. Tabelul 35. Indicatori de performan ță privind drumurile județene Indicator propus Unitate de Sursa datelor Valoarea Anul de Valoare măsură de bază bază a vizată Lungimea drumurilor județ ene Kilometru Baza de date a 2013 reabilitate / modernizate proiectelor Număr de persoane care Numă r Criterii de 2014 beneficiază de drum pe o rază ordonare după de 5 km prioritate (folosind date INS) Cota de drumuri județ ene % Baza de date a 2014 reabilitate / modernizate proiectelor ș i INS Cota de drumuri județ ene care % Baza de date a 2014 sunt în stare bună proiectelor ș i INS 125 Tabelul 36. Indicatori de performan ță privind drumurile comunale Indicator propus Unitate de Sursa datelor Valoarea Anul de Valoarea măsură de bază bază vizată Lungimea drumurilor comunale Kilometru Baza de date a 2013 reabilitate / modernizate proiectelor Număr de persoane, pe comună, Număr INS 2014 car e beneficiază de investiț ii Cota de drumuri comunale % Baza de date a 2014 reabilitate / modernizate proiectelor ș i INS Cota de drumuri comunale care % Baza de date a 2014 sunt în stare bună proiectelor ș i INS Indicatori de performanță privind domeniul apei ș i apei uzate 274. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman, Directiva privind tratarea apei urbane uzate și Directiva-cadru privind apa oferă orientări nu numai pentru identificarea criteriilor de ordonare după prioritate, ci și pentru identificarea indicatorilor de performan ță. În acest sens, pot fi lua ți în considerare următorii indicatori de performanță: Tabelul 37. Indicatori de performan ță privind apa Indicator propus Unitate de Sursa datelor Valoarea Anul de Valoarea măsură de bază bază vizată Număr de localităț i cu peste Numă r Baza de date a 2014 50 de persoane care au proiectelor beneficiat de investiție Număr suplimentar de Numă r Baza de date a 2014 persoane cu acces la apa proiectelor furnizată în reț ea Cota de persoane cu acces la % Baza de date a 2011 apa furnizată în reț ea proiectelor ș i INS Tabelul 38. Indicatori de performan ță privind apa uzată Indicator propus Unitate de Sursa datelor Valoarea Anul de Valoarea măsură de bază bază vizată Număr de localităț i cu peste Numă r Baza de date a 2014 2 000 de locuitori echivalenți, proiectelor care au beneficiat de investiț ie Număr suplimentar de locuitori Numă r Baza de date a 2014 cu acces la sistemul de colectare proiectelor a apei uzate Număr suplimentar de locuitori Numă r Baza de date a 2014 cu acces la sistemul de tratare proiectelor secundară a apei uzate Cota de locuitori cu acces la un % Baza de date a 2011 sistem de canalizare proiectelor ș i INS 126 Indicatori de performanță privind infrastructura socială 275. Mai jos este propus câte un set de indicatori de performan ță pentru diferitele tipuri de investiții în infrastructu ra socială: Tabelul 39. Indicatori de performanță privind infrastructura de sănătate Indicator propus Unitate de Sursa Valoarea Anul de Valoarea măsură datelor de bază bază vizată Număr de centre medicale / farmacii / Numă r Baza de date a 2014 alte unităț i medicale noi proiectelor Număr de centre medicale / farmacii / Numă r Baza de date a 2014 alte unităț i medicale reabilitate / proiectelor modernizate / extinse / dotate Număr de persoane care beneficiază Numă r Baza de date a 2014 de servicii medicale noi / îmbunătățite proiectelor Cota de populație rurală care % Baza de date a 2014 beneficiază de servicii medicale de proiectelor ș i INS bază Tabelul 40. Indicatori de performanță privind i nfrastructura educațională Indicator propus Unitate de Sursa datelor Valoarea Anul de Valoarea măsură de bază bază vizată Număr de grădiniț e / școli Numă r Baza de date a 0 2014 primare / gimnazii / licee / proiectelor școli profesionale / școli postliceale / școli speciale noi Număr de grădiniț e / școli Numă r Baza de date a 0 2014 primare / gimnazii / licee / proiectelor școli profesionale / școli postliceale / școli speciale reabilitate / modernizate / extinse / dotate Număr de persoane care Numă r Baza de date a 2014 beneficiază de infrastructură proiectelor educațională nouă / îmbunătățită Tabelul 41. Indicatori de performanță privind infrastructura culturală Indicator propus Unitate de Sursa datelor Valoarea Anul de Valoarea măsură de bază bază vizată Număr de biblioteci / muzee / Numă r Baza de date a 0 2014 teatre / centre culturale proiectelor multifuncț ionale noi Număr de biblioteci / muzee / Numă r Baza de date a 0 2014 teatre / centre culturale proiectelor multifuncț ionale reabilitate / modernizate / extinse / dotate 127 Număr de persoane care Numă r Baza de date a 2014 beneficiază de infrastructură proiectelor culturală nouă / îmbunătățită Cota de populație rurală cu % Baza de date a 2014 acces la servicii culturale proiectelor ș i INS Tabelul 42. Indicatori de performanță privind infrastructura sportivă Indicator propus Unitate de Sursa datelor Valoarea Anul de Valoarea măsură de bază bază vizată Număr de baze sportive noi Numă r Baza de date a 0 2014 proiectelor Număr de baze sportive Numă r Baza de date a 0 2014 reabilitate / modernizate / proiectelor extinse / dotate Număr de persoane care Numă r Baza de date a 2014 beneficiază de infrastructură proiectelor sportivă nouă / îmbunătățită Cota de populație rurală cu % Baza de date a 2014 acces la centre sportive proiectelor ș i INS Comitetul de monitorizare 276. Pentru a permite derularea fără sincope a procesului de monitorizare, ar putea fi înființat un Comitet de monitorizare, care să includă a tât personal al MDRAP, cât și reprezentanți ai beneficiarilor (un reprezentant pe județ). 277. Ideal, fiecare consiliu județean ar trebui să înființeze o echipă de monitorizare care să urmărească punerea în aplicare a proiectelor PNDL, să colecteze și să raporteze datele aferente indicatorilor de performanță. În numeroase cazuri, aceste echipe au fost deja formate în vederea monitorizării implementării strategiilor de dezvoltare județeană; de asemenea, echipele ar putea prelua rolul de monitorizare a implementă rii proiectelor PNDL în cadrul județului. 128 Figura 25. Cadrul de monitorizare propus pentru PNDL 278. Comitetul de monitorizare al PNDL ar trebui să garanteze colectarea și analizarea indicatorilor de performanță din toate județele, în vederea asigurării unei imagini complete la nivel na țional. Comitetul de monitorizare ar trebui, de asemenea, să întocmească Rapoarte de monitorizare , în care să evalueze performanța programului și să formuleze recomandări privind îmbunătățirea implement ării. Un astfel de raport ar trebui să includă cel puțin următoarele informații: - perioada acoperită de activitatea de monitorizare; - sursele datelor (sau, dacă sunt solicitate, problemele privind colectarea datelor); - măsurile luate pe parcursul procesului de monitorizare; - descrierea obiectivelor atinse și a problemelor întâmpinate; - recomandări pentru îmbunătățirea programului; - o apreciere finală privind progresele înregistrate în implementarea programului. 279. Întrucât PNDL se axează, în principal, pe un număr mare de proiecte mici răspândite în întreg județul, este esen țial să existe un sistem solid de monitorizare și evaluare. De asemenea, este important să i se permită comunității locale supravegherea și implicarea, pentru a fi asigurată punerea efectivă în a plicare a angajamentelor asumate. Acest fapt necesită ca datele legate de proiect să fie puse la dispoziția publicului și întregul proces să fie derulat în mod transparent, cu implicarea comunității pe întreg parcursul proiectului, de la începutul și până la finalizarea efectivă a acestuia. 129 280. Operațiunile de bază și problemele de întreținere ar trebui, de asemenea, să constituie o piatră de temelie pentru un sistem de monitorizare adecvat. Numeroase comune dispun de resurse relativ reduse pentru acoperirea costurilor de funcționare și de întreținere aferente investițiilor finalizate în infrastructură. Prin urmare, este important să se urmărească în permanență portofoliul de investiții al acestora și să se asigure că nu depășesc pragul ISF. Dacă depășesc acest prag, există riscul ca infrastructura finalizată să intre într-un cerc vicios de repara ții-neglijare-reparații. Monitorizarea capacității de absorbție a beneficiarilor PNDL 281. Un aspect pe care Comitetul de monitorizare l-ar putea urmări în mod constant este sustenabilitatea financiară a potențialilor beneficiari ai fondurilor PNDL. Mai exact, ar trebui să se asigure că fondurile sunt alocate autorităților publice care pot acoperi, ulterior, costurile de funcționare și de întreținere ale noilor investiții pe care le vor realiza cu fondurile respective. Pentru un nou centru medical sau o nouă școală, autoritatea locală va trebui să plătească electricitatea, încălzirea, salariile personalului și întreținerea generală a clădirii. Dacă sunt preluate prea multe investiții în infrastructură, există riscul imposibilității acoperirii costurilor aferente. 282. Indicele sustenabilității financiare, prezentat mai sus și dezbătut în detaliu în Anexa 11, este un instrument dezvoltat pentru a ajuta Autoritățile de management centrale să aloce fonduri într -un mod mai sustenabil din punct de vedere financiar, precum și pentru a permite autorităților publice să identifice în mod mai eficient prioritățile. În mod ideal, autoritățile centrale ar trebui să urmărească investițiile de capital realizate de autoritățile subnaționale în fiecare an, pentru a se asigura că nu depășesc pragurile prevăzute. Astfel, dacă o autoritate locală caută, de exemplu, fonduri pentru un proiect specific de investiții, însă a cheltuit deja mai mult decât marja de prudență aplicată cheltuielilor de capital stabilită pentru o perioadă de programare, ar trebui să se ia în considerare dacă noul proiect poate sau ar trebui să fie finanțat. 130 Anexa 1: Criterii simplificate ale OUG nr. 88/2013 pentru ordonarea după prioritate a proiectelor din bugetul pentru 2014, în funcție de etapele ciclului de proiect Principii Criterii de ordonare după prioritate Criterii de ordonare după a proiectelor noi prioritate a proiectelor derulate în continuare Principiul 1: 1.1. Obiectivele şi ţintele proiectului 1.1. Obiectivele şi ţintele Principiul 1 sunt relevante? [10 puncte] proiectului sunt relevante? Oportunitatea 1.2. Proiectul reprezintă o prioritate [10 puncte] proiectului în ridicată în contextul actualelor 1.2. Proiectul reprezintă o contextul strategiilor strategii sectoriale sau naţionale? prioritate ridicată în sectoriale sau [10 puncte] contextul actualelor naţionale strategii sectoriale sau [20 puncte] naţionale? [10 puncte] Principiul 2: 2.1. Proiectul este justificateconomic 2.1. Proiectul este justificat Justificarea prin studiul de (pre)fezabilitate sau, economic prin studiul de economică şi socială după caz, memoriul tehnico- (pre)fezabilitate sau, după [40 puncte pentru economic sau nota de caz, memoriul tehnico- proiecte noi / 30 fundamentare? economic sau nota de puncte pentru [20 puncte] fundamentare? proiecte în 2.2. Proiectul are justificare socială? [20 puncte] continuare] [10 puncte] 2.2. Proiectul are justificare 2.3. Impactul de mediu al proiectului socială? corespunde legislaţiei în vigoare? [10 puncte] [10 puncte] 2.3. Impactul de mediu al 2.4 Termenii elaborați pentru proiectului corespunde procesul de achiziții sunt legislaţiei în vigoare? competitivi? [5 puncte] [10 puncte] 2.4 Termenii elaboraț i pentru procesul de achiziții sunt/au fost competitivi? [5 puncte] Principiul 3: 3.1. Cerinţele totale de finanţare ale 3.1. Cerinţele totale de Suportabilitatea şi proiectului respectă o estimare finanţare ale proiectului sustenabilitatea realistă a resurselor disponibile respectă o estimare realistă financiară pentru sector/subsector? a resurselor disponibile [20 puncte] [10 puncte] pentru sector/subsector? 3.2. Finanţarea totală/Fondurile [10 puncte] 131 necesită şi cofinanţare de la bugetul 3.2. Finanţarea de stat? totală/Fondurile necesită şi [5 puncte] cofinanţare de la bugetul de 3.3. Există aranjamente credibile stat? pentru a acoperi durabil costurile de [5 puncte] operare şi întreţinere rezultate odată 3.3. Există aranjamente ce proiectul este finalizat? credibile pentru a acoperi [5 puncte] durabil costurile de operare şi întreţinere rezultate odată ce proiectul este finalizat? [5 puncte] Principiul 4: 4.1. Cât de bine s-a făcut actuala 4.1. Cât de bine se Aranjamente pentru pregătire a proiectului? desfășoară actuala implementare/Perfo [10 puncte] pregătire a proiectului? rmanţa în 4.2. S-au definit indicatori [10 puncte] implementare corespunzători pentru progresul şi 4.2. Există o structură de [20 puncte pentru performanţa proiectului şi au fost management de proiect proiecte noi / 30 proiectate aranjamente adecvate identificată care răspunde puncte pentru pentru monitoriza re şi evaluare? de progresul proiecte în [5 puncte] implementării? continuare] 4.3. Există o structură de [5 puncte] management de proiect identificată 4.3. Cât de bine evoluează care răspunde de progresul managementul actual al implementării? proiectului? [5 puncte] [15 puncte] Principiul auxiliar A.1. Cât de avansat este (doar pentru proiectul ca timp rămas, proiectele în respectiv câţi ani au mai continuare): rămas sau stadiu fizic, Perioada rămasă respectiv cât mai este de până la finalizarea implementat? proiectului de [5 puncte suplimentare] investiţii publice A.2. Care ar fi costurile [puncte asociate restruct urării sau suplimentare] închiderii proiectului? [-5 puncte suplimentare] 132 Anexa 2: PNDL - Anexa nr. 2 la Normele metodologice (Anexa nr. 2 la Consiliul Județean / Primăria/Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară......... Normele Metodologice) Județul ........ Data……… Solicitare de includere în Programul N ațional de Dezvoltare L ocală a obiectivului de investiţii „......................” din cadrul subprogramului „....................” - lei- INFORMAŢII DESPRE Informaţii generale solicitate OBIECTIV 1) Denumirea obiectivului de investiţii ……………… Unitatea administrativ-teritorială beneficiară a obiectivului de investiţii ……………… Amplasamentul obiectivului de investiţii propus ……………… Principalele capacităţi tehnice ale obiectivului de investiţii (în unităţi fizice)2) ……………… Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) 3) ……………… Valoarea totală a cheltuielilor care se pot finanţa prin Program 4) ……………… Număr contract de proiectare (PT+DDE) (nr./dată) ……………… Valoarea contractului de proiectare (PT+DDE) (lei cu TVA) ……………… Valoarea actelor adiţionale (lei cu TVA) la contractul de proiectare (PT+DDE), ……………… după caz Număr contract de lucrări (nr./dată) ……………… Valoarea inițială a contractului de lucrări (lei cu TVA) ……………… Valoarea totală a contractului de lucrări, inclusiv acte adiționale ……………… (lei cu TVA) ……………… Valoarea totală decontată pentru obiectivul de investiţii 133 (lei cu TVA): - buget de stat ……………… - buget local ……………… Valoarea totală necesară pentru finalizarea / realizarea obiectivului d e investiţii ……………… din care (lei cu TVA): - buget de stat ……………… - buget local ……………… Stadiu fizic realizat (%) ……………… Termen PIF (conform contract de lucrări și acte adiționale) ……………… 1) se va completa cu date exacte despre obiectivul de inves tiţii propus. 2) exemplu: lungime drum (km), lungime reţea (m), suprafeţe pe care se realizează investiţia (mp) etc. 3) Valoarea totală a investiției este formată din valoarea totală decontată și valoarea totală necesară pentru finalizarea obiectivului d e investiții. 4) conform Normelor metodologice. Beneficiar Unitatea administrativ-teriorială…………….. Primar / Preşedinte Consiliu Judeţean / Preşedinte Asociaţie de Dezvoltare I ntercomunitară Nume / Prenume……………………. Semnătură.......... 134 Anexa 3: Grilă de evaluare pentru drumurile județene și drumurile urbane (POR 2007-2013) Referin ța din 1 Contribuţia proiectului la realizar ea obiectivelor POR (max. 6 pct.) Cererea de Finanțare Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de intervenţie (max. 6 pct. ) a. Drumuri judeţene  Proiectul asigură conexiunea la reţeaua TEN sau reţeaua naţională şi asigură scoaterea din izolare a unor zone cu potenţial la nivel de regiune unde condiţiile topografice/ economice au împiedicat dezvoltarea zonei. 6 pct.  Proiectul nu asigură conexiunea la reţeaua TEN sau reţeaua 2.3.1 naţională, dar îmbunătăţeşte legăturile dintre regiuni sau din 2.3.2 interiorul regiunilor şi asigură scoaterea din izolare a unor zone cu 2.3.3 potenţial la nivel de regiune unde condiţiile topografice / 2.3.8 economice au împiedicat dezvoltarea zonei. 3 pct. 2.8 b. Şosele de centură Anexa SF 1.1.  Proiectul asigură preluarea fluxurilor majore care tranzitează oraşul Anexa şi contribuie la facilitarea legăturilor rapide între zonele rezidenţiale Studiu de cu cele funcţ ionale (economice, sociale, etc.). 6 pct. trafic  Proiectul nu asigură preluarea fluxurilor majore care tranzitează (daca nu oraşul dar contribuie la facilitarea legăturilor rapide între zonele este rezidenţiale cu cele funcţionale (economice, sociale, etc.). 3 pct. inclus in c. Străzi u rbane SF)  Proiectul asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de legătură cu acest drum. 6 pct.  Proiectul asigură circulaţia majoră între zonele funcţionale şi cele rezidenţiale (de locuit) şi asigură preluarea fluxurilor de trafic din zonele funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale. 3 pct. 135 2.3.1 Măsura în care proiectul contribuie la creşterea gradului de siguranţă a 2.3.2 circulaţiei (max. 6 pct.) 2.3.3 a. Drumuri judeţene 2.3.4 Proiectul contribuie la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei între 2.3.5 localităţi. 6 pct. 2.3.8 b. Şosele de centură: 2.8 1.2. Proiectul contribuie la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei în localitate şi Anexa SF în afara localităţii. 6 pct. Anexa Străzi urbane: Studiu de Proiectul contribuie la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei în localitate trafic (ex. zone pietonale, piste pentru biciclişti, refugii pentru mijloac ele de transport (daca nu în comun, etc). 6 pct. este inclus in SF) Măsura în care proiectul contribuie la reducerea timpului de călătorie prin 2.3.1 fluidizarea traficului (max. 6 pct.) 2.3.2 a. Drumuri judeţene 2.3.3 Proiectul contribuie la reducerea timpului de călătorie a circulaţiei între 2.8 localităţi. 6 pct. Anexa SF 1.3 b. Şosele de centură Anexa Proiectul contribuie la reducerea timpului de călătorie a circulaţiei în localitate Studiu de şi în afara localităţii. 6 pct. trafic c. Şosele urbane (daca nu Proiectul contribuie la reducerea timpului de călătorie a circulaţiei în cadrul este localităţii. 6 pct. inclus in SF) Importanţa proiectului pentru regiune (max. 6 pct.) a. Rata economică a rentabilităţii >= 5.5% şi Raportul beneficiu-cost >=1. 6 1.4. Anexa SF pct. b. Rata economică a rentabilităţii < 5.5% şi / sau Raportul beneficiu -cost <1. 0 pct. 2 Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului Gradul de pregăt ire/maturitate a proiectului (max. 6 pct.) a. Solicitantul a efectuat procedura de achiziţie publică pentru execuţia PE, 3.4 finalizarea Proiectului de execuţie este planificată într -un interval 2.3.6 2.1. prevăzut de maxim 3 luni de la depunerea CF, are autorizaţiile Anexa SF necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 6 pct. b. Solicitantul a demarat procedura de achiziţie publică, finalizarea PE este planificată în maxim 6 luni de la depunerea CF, este în curs de obţinere a autorizaţiilor necesare, are terenul cumpărat (dacă este cazul). 3 pct. 136 Metodologia de implementare a proiectului (max. 6 pct.) a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor publice . Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt fezabile. Sunt identificate riscuri şi mecanisme adecvate de gestionare a riscurilor. 6 pct. 2.3 b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării 2.4 proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial 2.5 2.2. corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor 2.6 echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea achiziţiilor publice . 2.7 Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu Anexa SF activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fe zabile. Sunt identificate riscuri însă mecanismele de gestionare a riscurilor sunt ineficace. 3 pct. c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice . Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile, iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Nu sunt identificate riscuri sau mecanisme de gestionare a lor. 1 pct. Coerenţa documentaţiei (Studiul de fezabilitate) (max. 6 pct.) a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Analiza alternativelor este comprehensivă. Estimarea costurilor de operare este realistă şi corelată cu ipotezele asumate. Corecţiile (legate de externalităţi, fiscale etc) au fost corect aplicate în analiza economică. Devizele (general şi pe obiecte) estimative sunt clare, complete, realiste şi str âns corelate cu părţile desenate. Părţile desenate sunt complete şi corespund cu părţile scrise. 6 pct. b. Datele sunt suficiente şi, în mare măsură justificate. Analiza alternativelor este minimală. Estimarea costurilor de operare este în mare măsură realistă şi/sau corelată cu ipotezele asumate. Corecţiile 2.3. Anexa SF (legate de externalităţi, fiscale etc) au fost parţial şi/sau incorect aplicate în analiza economică. Devizele (general şi pe obiecte) estimative nu sunt în totalitate corelate cu părţile desenate. Părţile desenate nu sunt complete şi nu corespund în totalitate corespund cu părţile scrise. 3 pct. c. Datele sunt insuficiente şi/sau slab justificate. Nu sunt analizate alternative. Estimarea costurilor de operare este nerealistă şi/sau necorelată cu ipotezele asumate. Corecţiile (legate de externalităţi, fiscale etc) nu au fost aplicate în analiza economică. Devizele (general şi pe obiecte) estimative nu sunt corelate cu părţile desenate. Părţile desenate nu sunt complete şi nu corespund cu părţile scrise. 1 pct. 137 Soluţia tehnică (max. 6 pct.) a. Soluţia tehnică propusă prin proiect răspunde în totalitate scopului / obiectivelor acestuia. 6 pct. 2.4. b. Soluţia tehnică propusă prin proiect răspunde parţial scopului / Anexa SF obiectivelor acestuia. 3 pct. c. Soluţia tehnică propusă prin proiect răspunde în mică măsură scopului / obiectivelor acestuia. 1 pct. Proiectul necesită cofinanţare din fonduri nerambursabile (max . 6 pct.) 2.5. a. RIRF  5% şi VNAF < 0 6 pct. Anexa SF b. RIRF > 5% 0 pct. Bugetul proiectului (max. 6 pct.) a. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 6 pct. b. Buget ul este complet şi parţial corelat cu activităţile prevăzute, 4.1 2.6. resursele alocate/estimate şi/sau cu devizul general şi pe obiecte. 4.2 Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/supraestimate). Anexa SF 3 pct. c. Bugetul este incomplet şi necorelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/estimate şi/sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt în mare măsură nerealiste (majoritatea liniilor bugetare sub/supraestimate). 1 pct. Protecţia mediului şi eficienţa energetică 38 (max. 6 pct.) a. Drumuri judeţene  Proiectul implementează măsuri de îmbunătăţire a calităţii mediului înconjurător şi de eficienţă energetică. 6 pct.  Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării mediului înconjurător şi eficienţei energetice. 3 pct. b. Şosele de centură 3.2  Proiectul implementează măsuri de îmbunătăţire a calităţii 2.7. Anexa SF mediului înconjurător şi de eficienţă energetică. 6 pct.  Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării mediului înconjurător şi eficienţei energetice. 3 pct. c. Şosele urbane  Proiectul implementează măsuri de îmbunătăţire a calităţii mediului înconjurător şi de eficienţă energetică. 6 pct.  Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării mediului înconjurător şi eficienţei energetice. 3 pct. 2.8. Egalitatea de şanse şi nediscriminarea 39 (max. 6 pct.) 3.1 38 Este recomandat ca proiectul să abordeze transportul în comun precum şi sistemele de mijloace alternative de transport: piste pentru biciclete, spaţii de traversare mai sigure pentru pietoni, etc. respectiv, tehnologiile care contribuie la conservarea energiei 39 Este recomandat ca proiectul să abordeze căi de acces pentru persoanele cu handicap/ dizabilităţi. 138 a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în Anexa SF cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalităţii de şanse şi în cadrul contractelor de achiziţii de bunuri / servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevede crearea de facilităţi / adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 6 pct. b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi prevede o serie de acţiuni pentru rezolvarea lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi / adaptarea structurii pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi. 3 pct. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 1 pct. Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea proiectului (max. 6 pct.) a. Solicitantul are o stategie clară pentru monitorizarea implementării proiectului, există o clară repartizare a sarcinilor în acest sens, proceduri şi un calendar al activităţilor de monitorizare. În cadrul organizaţiei solicitantului/ în cadrul fiecărei organizaţii partenere sau membre ale 2.9. unei ADI, după caz, există proceduri de verificare/ supervizare a 2.4 activităţii echipei de proiect. 6 pct. b. Solicitantul are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului şi un calendar al activităţilor de monitorizare dar nu există o strategie clară. La nivelul organizaţiei solicitantului/ a fiecărei organizaţii partenere sau membre a unei ADI, după caz, nu există proceduri specifice de verificare/ supervizare a activităţii echipei de proiect. 1 pct. Sustenabilitatea proiectului după încetarea finanţării nerambursabile (max. 6 pct.) a. Solicitantul dovedeşte capacitate solidă de a asigura menţinerea, întreţinerea şi funcţionarea infrastructurii rutiere, după încheierea 2.10. proiectului şi încetarea finanţării nerambursabile. 6 pct. 2.11 b. Solicitantul dovedeşte capacitate relativă de a asigura menţinerea, 2.12 întreţinerea şi funcţionarea infrastructurii rutiere, după încheierea proiectului şi încetarea finanţării nerambursabile (solicitantul depinde în mare măsură de surse externe în a menţine structura funcţională). 3 pct. Fiecare subcriteriu de mai sus va fi punctat de la 0 la 6. Pentru fiecare subcriteriu sunt prevăzute 2 -4 situaţii ipotetice (în cazul cărora un proiect obţine punctajul corespunzător (0, 1, 3 sau 6). Aceste ipoteze reprezintă repere în procesul de evaluare tehnică şi financiară a proiectului analizat. Punctarea efectivă a 139 unui proiect, pentru un anumit subcriteriu, va ţine cont de încadrarea proiectului între aceste repere. Astfel, se pot acorda punctaje cu o zecimală. Punctajul obţinut la un criteriu reprezintă media aritmetică a punctajelor obţinute la subcriteriile respective. Punctajul final obţinut de proiect reprezintă media aritmetică a punctajelor obţinute de cele 2 criterii. În urma evaluării tehnice şi financi are, se califică numai proiectele care obţin un punctaj de minim 3,5. Punctarea a cel puţin unuia dintre subcriterii cu 0 conduce automat la respingerea proiectului. 140 Anexa 4: Grilele de evaluare pentru proiectele depuse în cadrul Axei 3 – 3.1 Infrastructură de sănătate (ambulatorii) și 3.4 Unități școlare pentru învățământul obligatoriu (POR 2007 -2013) 1 Contribuția proiectului la realizarea obiectivelor POR (max. 6 pct.) 1.1. Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domen iului de DMI 3.1. intervenţie (max. 6 pct.) a. Vor fi puse la dispoziția potențialilor beneficiari de servicii medicale noi servicii medicale, este prevăzută scăderea numărului de pacienţii redirecţionaţi din cauza lipsei de capacitate / dotare, este prevăzută scăderea timpul necesar pentru diagnosticare şi / sau tratament. 6 pct. b. Este previzionată scăderea numărul de pacienţi redirecţionaţi din cauza lipsei de capacitate / dotare, este prevăzută scăderea timpului necesar pentru diagnosticare şi / sau tratament. 3 pct. 1.1. Relevanţa proiectului pentru obiectivele axei prioritare şi ale domeniului de DMI 3.4. intervenţie (max. 6 pct.) a. Proiectul dovedeşte capacitate sporită de a contribui la îmbunătăţirea calităţii în educaţie şi la dezvoltarea capitalului uman. Proiec tul contribuie la dotarea completă a unităţii de învăţământ cu echipamente IT și/sau conectarea la rețeaua de Internet de mare viteza şi la creşterea, în mare măsură, a gradului de dotare cu echipamente didactice. 6 pct. b. Proiectul dovedeşte capacitate moderată de a contribui la îmbunătăţirea calităţii în educaţie şi de dezvoltare a capitalului uman. Proiectul contribuie la dotarea unităţii de învăţământ cu echipamente IT și/sau conectare la rețeaua Internet şi la creşterea în mică măsură, a gradului de dota re a unităţii de învăţământ cu echipamente didactice. 3 pct. c. Proiectul dovedeşte capacitate redusă de a contribui la îmbunătăţirea calităţii în educaţie şi de dezvoltare a capitalului uman. Proiectul contribuie la creşterea gradului de dotare a unităţii de învăţământ cu echipamente IT şi didactice si conectarea la rețeaua de Internet. 1 pct. 1.2. Măsura în care există o nevoie reală pentru infrastructură de educaţie sau o DMI 3.4. problemă în domeniu, în regiunea de dezvoltare / judeţul / localitatea în care se implementează proiectul (max. 6 pct.) a. Evoluţia demografică şi economică a localităţii / judeţului / regiunii (situaţia curentă şi prognoza pentru următorii 10 ani) justifică într -o mare măsură investiţia propusă. Gradul mediu de utilizare a unităţii 141 şcolare este de minim 70%. Unitatea şcolară se află în spaţiu rural şi/sau într-o comunitate în care populaţia aparţinând categoriilor defavorizate reprezintă cel puţin 50%. 6 pct. b. Evoluţia demografică şi economică a localităţii / judeţului / regiunii (situaţia curentă şi prognoza pentru următorii 10 ani) justifică într -o măsură moderată investiţia propusă. Gradul mediu de utilizare a unităţii şcolare este de 50-70%. Unitatea şcolară se află în spaţiu rural şi/sau într-o comunitate în care populaţia aparţinând categoriilor defavorizate reprezintă 25-50%. 3 pct. 1.2. Importanţa proiectului pentru regiune (max. 6 pct.) DMI 3.1. a. ambulatoriul deserveşte mai mult de o localitate și RI RE/C >= 5,5% şi VNAE/C >= 0 6 pct. b. ambulatoriul deserveşte o localitate și RIRE/C>= 5,5% şi VNAE/C>= 0 3 pct. c. RIRE/C < 5,5% şi VNAE/C < 0 0 pct. 1.3. Importanţa proiectului pentru regiune (max. 6 pct.) DMI 3.4. a. RIRE/C >= 5,5% şi VNAE/C >= 0 6 pct. b. RIRE/C < 5,5% şi VNAE/C < 0 0 pct. 2 Calitatea, maturitatea şi sustenabilitatea proiectului 2.1. Gradul de pregătire / maturitate a proiectului (max. 6 pct.) Ambele a. Solicitantul a efectuat procedura de achiziție publica pentru execuția Proiectului de Execuţie, finalizarea Proiectului de execuţie este planificata intr-un interval prevăzut de maxim 3 luni de la depunerea Cererii de Finanţare, are autorizațiile necesare,are terenul cumpărat (daca este cazul). 6 pct. b. Solicitantul a demarat procedura de achiziție publică, finalizarea Proiectului de Execuţie este planificată in maxim 6 l uni de la depunerea Cererii de Finanţare, este in curs de obținere a autorizațiilor necesare, are terenul cumpărat (daca este cazul). 3 pct. 2.2. Metodologia de implementare a proiectului (max 6 pct.) Ambele a. Obiectivele proiectului sunt clare şi pot fi atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt clar identificate şi detaliate şi strâns corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi cu planificarea achiziţiilor publice . Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt fezabile. Sunt identificate riscuri şi mecanisme adecvate de gestionare a riscurilor. 6 pct. b. Obiectivele proiectului pot fi parţial atinse în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate şi detaliate şi parţial 142 corelate în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea achiziţiilor publice . Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt parţial corelaţi cu activităţile şi ţintele stabilite sunt parţial fezabile. Sunt identificate riscuri însă mecanismele de gestionare a riscurilor sunt ineficace. 3 pct. c. Obiectivele proiectului nu sunt realiste în perspectiva realizării proiectului. Activităţile proiectului sunt identificate dar nu sunt corelate nici în cadrul calendarului de realizare, cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi nici cu planificarea achiziţiilor publice . Rezultatele proiectului şi indicatorii de realizare sunt slab corelaţi cu activităţile iar ţintele stabilite nu sunt fezabile. Nu sunt identificate riscuri sau mecanisme de gestionare a lor. 1 pct. 2.3. Coerenţa documentaţiei tehnico-economice (max. 6 pct.) Ambele a. Datele sunt suficiente, corecte şi justificate. Se face o analiza a alternativelor. Estimarea costurilor de operare este realistă şi corelată cu ipotezele asumate. Corecţiile (legate de externalităţi, fiscale etc.) au fost corect aplicate în analiza economică. Devizele (general şi pe obiecte) estimative sunt clare, complete, realiste şi strâns corelate cu părţile desenate. Părţile desenate sunt complete şi corespund cu părţile scrise. 6 pct. b. Datele sunt suficiente şi, în mare măsură justificate. Analiza alternativelor este minimală. Estimarea costurilor de operare este în mare măsură realistă şi/sau corelată cu ipotezele asumate. Corecţiile (legate de externalităţi, fiscale etc . ) au fost parţial şi/sau incorect aplicate în analiza economică. Devizele (general şi pe obiecte) e stimative nu sunt în totalitate corelate cu părţile desenate. Părţile desenate nu sunt complete şi nu corespund în totalitate corespund cu părţile scrise . 3 pct. c. Datele sunt insuficiente şi/sau nejustificate. Analiza alternativelor este minimală. Estimarea costurilor de operare este nerealistă şi/sau necorelată cu ipotezele asumate. Corecţiile (legate de externalităţi, fiscale etc.) nu au fost aplicate în analiza economică. Devizele (general şi pe obiecte) estimative nu sunt corelate cu părţile desenate. Părţile desenate nu sunt complete şi nu corespund în totalitate corespund cu părţile scrise. 1 pct. 2.4. Soluţia tehnică (max. 6 pct.) Ambele a. Soluţia tehnică propusă prin proiect răspunde în totalitate scopului/ obiectivelor acestuia. Respecta cele mai noi standarde tehnice in domeniu aplicabile. Asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. 6 pct. b. Soluţia tehnică propusă prin proiect răspunde parţial scopului/ obiectivelor acestuia. Respecta cele mai noi standarde tehnice in 143 domeniu aplicabile. Asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. 3 pct. c. Soluția tehnică propusă prin proiect răspunde în mică măsură scopului/ obiectivelor acestuia. Respecta cele mai noi standarde tehnice in domeniu aplicabile. Asigură respectarea cerinţelor de autorizare sanitară de funcţionare. 1 pct. 2.5. Proiectul necesită cofinanţare din fonduri nerambursabile (max. 6 pct.) Ambele a. RIRF/C <5%, respectiv VNAF/C < 0 6 pct. b. RIRF/C >= 5%, respectiv VNAF/C >= 0 0 pct. 2.6. Bugetul proiectului (max. 6 pct.) Ambele a. Bugetul este complet şi corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt realiste (corect estimate) şi necesare pentru implementarea proiectului. 6 pct. b. Bugetul este complet şi parţial corelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/estimate şi/sau cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt parţial realiste (există linii bugetare sub/supraestimate). 3 pct. c. Bugetul este incomplet şi necorelat cu activităţile prevăzute, resursele alocate/estimate şi cu devizul general şi pe obiecte. Costurile sunt ]n mare parte nerealiste (există linii bugetare sub/supraestimate). 1 pct. 2.7. Protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă (max. 6 pct.) Ambele a. Proiectul implementează măsuri de îmbunătăţire a calităţii mediului înconjurător şi de dezvoltare durabilă (Sunt prevăzute in deviz efectuarea de lucrări pentru protecția mediului, documentaţia tehnico - economică prevede folosirea de materiale certificate C.E., documentaţia tehnico-economică prevede respectarea celor mai noi standarde privind eficiența energetică a clădirilor ) 6 pct. b. Proiectul respectă cerinţele legale minime în privinţa protejării mediului înconjurător şi a dezvoltării durabile 3 pct. 2.8. Egalitatea de şanse şi nediscriminarea (max. 6 pct.) Ambele a. Solicitantul are o politică a nediscriminării pe care o implementează în cadrul acestui proiect, fiind prevăzute mecanisme de asigurare a egalității de șanse și in cadrul contractelor de achiziții de bunuri / servicii. Identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi implementează mecanisme de rezolvare a lor. Proiectul prevedere crearea de facilităţi / adaptarea structurii pentru persoanele cu dizabilităţi. 6 pct. b. Solicitantul identifică potenţialele aspecte legate de discriminare în contextul proiectului şi prevede o serie de acțiuni pentru rezolvarea lor. 144 Proiectul prevedere crearea de facilităţi / adaptarea structurii pentru persoanele cu dizabilităţi. 3 pct. c. Solicitantul respectă cerinţele legale minime în domeniu. 1 pct. 2.9. Societatea informaţională (max. 6 pct.) Doar a. Proiectul implementează sisteme informatice moderne, soluţii / aplicaţii pt. DMI informatice moderne etc. 6 pct. 3.4. b. Proiectul implementează standarde minime în ceea ce priveşte echipamentul IT. 3 pct. 2.10. Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea proiectului (max. 6 Ambele pct.) a. Solicitantul are o strategie clara pentru monitorizarea implement ării proiectului, există o clară repartizare a sarcinilor in acest sens, proceduri și un calendar al activit ăților de monitorizare. In cadrul organizației solicitantului există proceduri de verificare / supervizare a activității echipei de proiect. 6 pct. b. Solicitantul are prevă zute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului și un calendar al activităților de monitorizare, dar nu există o strategie cla ră. La nivelul organizației solicitantului, nu există proceduri specifice de verificare / supervizare a activităț ii echipei de proiect. 1 pct. 2.11. Sustenabilitatea proiectului după încetarea finanţării nerambursabile (max. 6 Ambele pct.) a. Solicitantul dovedeşte capacitate solidă de a asigura menţinerea, întreţinerea unităţii, după încheierea proiectului şi încetarea finanţării nerambursabile (Fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an al proiecției). 6 pct. b. Solicitantul dovedeşte capacitate relativă de a asigura menţinerea, întreţinerea unităţii, după încheierea proiectului şi încetarea finanţării nerambursabile (Fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an al proiectului, dar sunt ani în care se apropie foarte mult de 0). 3 pct. c. Fluxul de numerar cumulat este negativ cel puţin într -un an din perioada proiecţiei. 0 pct. 145 Anexa 5: Listă de verificare pentru proiectele de apă și apă uzată din cadrul POS Mediu 2007-2013 Titlul proiectului: Numărul de înregistrare: Solicitant: CRITERIU DA/NU Cererea de finanţare (împreună cu anexele) este redactată într -un exemplar (in format de hârtie sau electronic)? Este scrisoarea de aprobare şi înaintare a cererii de finanţare, prin care solicitantul îşi asumă răspunderea pentru acurateţea informaţiilor, semnată de preşedintele ADI şi directorul OR? Cererea de finanţare (împreună cu anexele) este numerotată? ADMISIBILITATE Cererea de finanţare este prezentată în format tipărit (nu scrisă de mână)? Cererea de finanţare (inclusiv anexele) este scrisă în limba engleză sau română, după caz? Cererea de finanţare respectă formatul standard din Ghidul Solicitantului (GS)? Cererea de finanţare are toate capitolele completate? Cererea de finanţare include toate anexele (conform instrucţiunilor specifice din Ghidul Solicitantului)? 146 CRITERIU DA/NU Eligibilitatea solicitantului Solicitantul face parte din categoria de beneficiari menţionată în POS Mediu? Solicitantul îndeplineşte toate condiţiile de natură instituţională, legală şi financiară conform prevederilor din Ghidul solicitantului? - Solicitantul îndeplineşte toate condiţiile de natură instituţională, legală şi financiară conform prevederilor din Ghidul solicitantului? Operatorul regional şi ADI sunt constituite conform legii (pentru proiectele din sectorul de apă)? - Sunt documentele care atestă c onstituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară - hotărâri de CL şi CJ, statut, act constitutiv, certificat de înregistrare la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, anexate? - Dacă este cazul, sunt documentele care atestă c onstituirea Operatorului Regional - hotărâri ale CL şi CJ, act constitutiv, certificat ELIGIBILITATE de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului, plan de acţiune care vizează preluarea serviciilor de către OR, cu includerea angajamentului ADI de stabilire a unei politici de tarife comune, pe termen lung) anexate? - Dacă este cazul, este Contractul Unic de Delegare a Gestiunii Serviciilor semnat între ADI şi OR cu anexele? Sunt hotărârile privind delegarea gestiunii serviciului de apă şi canalizare anexate? - Sunt anexate documentele privind Unitatea de Implementare a Proiectului (decizia de înfiinţare, CV-urile membrilor UIP sau fisa postului)? - Există dovezi privind asigurarea surselor şi mecanismului de cofinanţare a proiectului (scrisori de intenţie de la bănci comerciale privind interesul de a cofinanţa proiectul, hotărâri ale CL/CJ din care să reiasă mecanismul de cofinanţare aferent bugetelor locale, după caz)? - Sunt anexate la Cererea de Finanţare Declaraţia de eligibilitate si Declarația de Angajament, în formatul recomandat? Eligibilitatea proiectului - Proiectul se încadrează în categoriile de operaţiuni/activităţi menţionate în POS Mediu? - Perioada de implementare a proiectului este cuprinsă între 01.01.2007 şi 31.12.2015? 147 - Proiectul îndeplineşte toate condiţiile specifice menţionate în ghidul solicitantului, după caz (arie de acoperire, populaţie, valoare minimă etc.)? - Proiectul respectă legislaţia în domeniul egalităţii de şanse, dezvoltării durabile, achiziţiilor publice, informării şi publicităţii şi ajutorului de stat (politici europene şi teme orizontale 40 )? - Proiectul pentru care se solicită finanţare din POS Mediu beneficiaza de finanţare din alte fonduri publice? - Este descrisă în propunerea de proiect legătura acestuia cu alte proiecte finanţate din fonduri comunitare sau naţionale? - Proiectul respectă prevederile legislaţiei naţionale referitoare la eligibilitatea cheltuielilor ? - Terenurile aferente investiţiilor POS Mediu sunt, după caz, în proprietatea / posesia autorităţilor publice sau sunt accesibile în scopul realizării proiectului? Pct. Aspecte de considerat în Pct. Pct. Criterii acor evaluare/ Observaţii şi maxim minim dat justificări A - RELEVANŢĂ 10 6 A1 – Contribuţia la 4 2 obiectivele POS Mediu EVALUARE Proiectul contribuie la Contribuţia la obiectivele îndeplinirea unuia sau mai POS Mediu multor obiective ale POS Mediu? Îmbunătăţirea condiţiilor Proiectul are un impact de mediu semnificativ asupra ameliorării condiţiilor de mediu? A2 – Contribuţia la 3 2 conformarea cu legislaţia 40 Politicile europene / temele orizontale reprezintă priorităţi/politici acceptate de toate Statele Membre al e Uniunii Europene şi trebuie să se reflecte în toate iniţiativele comunitare. Acestea includ: promovarea egalităţii de şanse şi politica nediscriminatorie; dezvoltarea durabilă, protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător; tehnologia informaţiei; achiziţiile publice. 148 şi directivele europene  Este descris suficient Cadrul legal cadrul legislativ?  Se fac corelări clare între acest cadru legislativ şi obiectivele proiectului?  Se face referire în proiect la modul în care Conformitatea cu prevederile directivelor directivele, relevante şi planurile de regulamentele şi implementare sunt documentele strategice luate în considerare? relevante  Se asigură conformarea cu prevederile directivelor, regulamentelor şi documentelor strategice relevante? Sunt prezentate suficiente informaţii privind gradul Nivelul de conformare în de conformare în prezent prezent a serviciilor vizate de proiect cu standardele de calitate şi contribuţia proiectului la asigurarea conformităţii? Este prezentată o lista cu investiţii prioritare care să Lista de investiţii asigure conformarea cu prioritare prevederile legislative şi care se încadrează în planurile locale de dezvoltare? A3 – Impactul proiectului 3 2 Aria de proiect Sunt clar definite aria de acoperire a proiectului şi dimensiunea proiectului ? Beneficiarul Sunt prezentate suficiente informaţii privind 149 populaţia echivalentă beneficiară a proiectului (populaţie totală şi pe categorii de populaţie)?  Date cu privire la situaţia curentă şi viitoare Sunt prezentate suficiente informaţii privind situaţia curentă şi previziunile/tendinţele de Evaluarea impactului dezvoltare în viitorii ani?  Dimensionarea investiţiilor propuse Este evaluată clar nevoia de investiţii în termeni de capacităţi, extinderi şi reabilitări, îmbunătăţiri ale sistemului de operare existent? Puncte tari: Puncte slabe: Punctaj total pentru relevanţa proiectului: B - MATURITATE 10 6 B1 – Aspecte tehnice 4 2  Sunt identificate în mod clar măsurile propuse în conformitate cu Standarde şi standardele prevăzut e sustenabilitate de directivele relevante?  A fost luată în considerare sustenabilitatea fiecărei măsuri propuse? Fezabilitate tehnică Propunerea de proiect este clară, coerentă, 150 realistă şi fezabilă (cu referire la operaţiunile propuse, termenele de realizare)? Rez ultate aşteptate  Sunt prezentate în mod clar rezultatele proiectului?  Sunt aceste rezultate măsurabile? Obiective clare Obiectivele proiectului sunt clare, realizabile şi uşor verificabile? Deficienţe cheie Există o legătură directă între problemele identificate, obiectivele proiectului, acţiunile propuse şi rezultatele estimate? Este justificat proiectul prin prisma deficienţelor Justificare şi necesităţilor identificate? Cuantificarea măsurilor Operaţiunile propuse propuse pentru finanţare sunt clar descrise şi cuantificate? Precizarea resurselor Sunt indicate resursele tehnice tehnice folosite pentru implementarea proiectului? Eficienţa proiectului Este proiectul eficient? B2 – Aspecte financiare 3 2 Viabilitatea economică Este proiectul viabil din punct de vedere economic? Prezentarea resurselor Sunt indicate resursele financiare financiare folosite pentru implementarea 151 proiectului? Mecanismul de finanţare Este identificat un mecanism de finanţare în care se face diferenţa între fondurile proprii ale aplicantului şi sursele de cofinanţare? Propunerea de buget  Propunerea de buget corespunde operaţiunilor descrise în partea tehnică?  Bugetul proiectului este defalcat pe categorii de cheltuieli, transparent şi coerent? Analiza financiară Sunt utilizate valorile recomandate în analiza economico-financiară? - Perioada de referinţă 30 de ani - Rata financiară de actualizare 5% - Rata socială de actualizare 5,5 % - Nivelul de suportabilitate al serviciilor (să nu depăşească 4% din venitul celor mai sărace 10% din gospodării) Principiul poluatorul Se respectă principiul plăteşte „Poluatorul plăteşte”? Descrierea sistemului de Este descris sistemul de tarifare tarifare? Analiza senzitivităţii Este prezentată o analiză de senzitivitate? Analiza riscului Este prezentată o analiză de risc? 152 B3 – Mecanismul de implementare a 3 2 proiectului Au fost suficient Aspecte instituţionale prezentate aspectele instituţionale aferente implementării proiectului? Planificarea activităţilor  Există o planificare a activităţilor propuse?  Este această planificare realistă? Descrierea potenţialelor Potenţialele dificultăţi în dificultăţi implementarea proiectului sunt identificate şi sunt propuse măsuri de reducere sau eliminare a riscurilor? Puncte tari: Puncte slabe: Punctaj total pentru maturitatea proiectului: Proiectul este admis? DA NU Comentarii: 153 Anexa 6: Grilă de evaluare pentru dezvoltarea zonelor rurale (PNDR 2007-2013) Nr. Criterii de selecţie Puncte crt. 1. Localități rurale care nu au primit susținere comunitară anterioară pentru investiții similare Se acordă puncte doar dacă nu a fost finanțată nicio altă investiție similară în aceeași localitate (în cazul în care o comună candidează în numele unuia sau mai multor sate componente pentru o investiție similară celei pentru care a obținut o finanțare europeană anterioară, însă pentru un alt/alte sat/sate component/e, comuna respectivă nu primește niciun punct; în 10 cazul ADI, asociația primește puncte doar dacă niciuna dintre comunele în care este realizată investiția nu a beneficiat anterior de alte investiţii similare). Notă explicativă: Acest criteriu va fi punctat fără a ține cont de categoria beneficiarului. Fără a ține cont de categoria beneficiarului, în cazul proiectelor integrate, acest criteriu va fi punctat conform acțiunii principale a proiectului (drumuri; apă și canalizare, energie electrică, gaz, stații de transfer). 2. Localități rurale din regiuni cu un grad ridicat de sărăcie Maximum 10 - localități cu grad ridicat de sărăcie (rata sărăciei 60 % - 89,6 10 %)........... - localități cu grad mediu de sărăcie (rata sărăciei 40 % - 59,9 7 %)........... - localități cu grad scăzut de sărăcie (rata sărăciei <40 %)........... 5 Punctarea acestui criteriu se va face conform listei cu localități rurale cu grad ridicat de sărăcie. Lista este anexată la Ghidul Solicitantului. Se acordă puncte doar dacă localitatea este identificată în lista localităților cu grad ridicat de sărăcie, punctajul fiind stabilit î n funcție de gradul de sărăcie aparținând localității respective (în cazul unei comune nou stabilite, se va ține cont de gradul de 154 sărăcie al comunei de care a fost separată; în cazul unei comune care s-a desprins dintr-un oraș, nu se vor acorda puncte; în cazul unei ADI, comuna componentă cu cel mai ridicat grad de sărăcie, dacă respectiva comună este beneficiară a componentei principale a proiectului). Notă explicativă: Acest criteriu va fi punctat fără a ține cont de categoria beneficiarului. 3. Proiecte care se potrivesc într-o strategie de dezvoltare locală sau județeană Se vor acorda puncte doar în cazul în care candidatul prezintă o adresă din partea Consiliului Judeţean / Agenției pentru Dezvoltare Regională Sau Investiția poate fi finanțată în scopul și pentru obiectivele 5 instituției ADI respective (dacă este cazul). Se acordă puncte doar dacă este anexată o adresă emisă de Consiliul Judeţean / Agenția pentru Dezvoltare Regională, care confirmă că investiția se potrivește cu o strategie locală, județeană sau regională. Notă explicativă: Acest criteriu va fi punctat fără a ține cont de categoria beneficiarului. 4. Proiecte de investiţie integrată Un proiect integrat care are drept beneficiar o comună este considerat a fi investiția care are drept scop să combine în cadrul aceluiași proiect cel puțin două acțiuni din aceeași componentă sau din componente diferite de aceeași măsură, precum și dacă valoarea cumulată a componentelor secundare reprezintă cel puțin 10 % din valoarea totală eligibilă a proiectului integrat. 5 Un proiect integrat care are drept beneficiar o ADI este considerat a fi investiția care are drept scop să combine în cadrul aceluiași proiect cel puțin două acțiuni din aceeași componentă sau din componente diferite de aceeași măsură, iar valoarea cumulată a componentelor secundare reprezintă 10 % din valoarea totală eligibilă a proiectului integrat, precum și dacă acțiunea care are cea mai ridicată valoare din valoarea totală eligibilă a proiectului integrat servește total sau parțial populația 155 din cel puțin două comune din ADI. Punctarea acestui criteriu se va face doar dacă este prezentat și demonstrat în Studiul de fezabilitate. Notă explicativă: Acest criteriu va fi punctat fără a ține cont de categoria beneficiarului. 5. Proiectele de investiție în infrastructura apei / apelor reziduale în localitățile rurale cu o populație cuprinsă între 2.000 și 10.000 de locuitori echivalenți, identificate prin master planul regional, dar care nu sunt finanțate de POS Mediu În cazul unui proiect integrat, acest criteriu va fi punctat doar dacă investiția în apă / ape reziduale are cea mai mare valoare în cadrul componentei de infrastructură a proiectului. Se vor acorda puncte doar dacă proiectul îndeplinește concomitent 4 condiții: - să fie un proiect pentru apă / ape reziduale (investiția propusă trebuie să aibă ca scop implementarea unui sistem funcțional de apă / ape reziduale) 15 - să fie implementat în localități cu un număr de cel puțin 2 000 de locuitori echivalenți și maximum 10 000 de locuitori echivalenți (în cazul ADI, toate comunele componente trebuie să îndeplinească această condiție) - comuna / grupul de comune trebuie să fie identificat(ă) în master planul regional - proiectul nu trebuie să fie finanțat prin POS Mediu (în cazul ADI, niciuna dintre comunele componente în care este realizată investiția nu trebuie să beneficieze de finanțare prin POS Mediu) Notă explicativă: În cazul comunelor nou înființate, acestea trebuie să îndeplinească cele patru criterii menționate mai sus; Organismul intermediar al POS Mediu oferă informații legate de populația acestor comune. 6. Proiectele de investiție în infrastructura rutieră care asigură legătura cu principalele căi rutiere (drumuri județene și naționale) și cu alte căi de transport principale (feroviare și 25 fluviale) Punctarea acestui criteriu se va face doar dacă este prezentat și 156 demonstrat în Studiul de fezabilitate. În cazul unui proiect integrat, acest criteriu va fi punctat doar dacă investiția rutieră are cea mai mare valoare în cadrul componentei de infrastructură a proiectului. 7. Proiecte de investiție în infrastructura apei în zonele în care apa este insuficientă sau în zonele cu incidență ridicată de pericol de secetă Punctarea acestui crite riu se va face doar dacă este prezentat și demonstrat cu date statistice în Studiul de fezabilitate. În cazul unui proiect integrat, acest criteriu va fi punctat doar dacă investiția în apă / ape reziduale are cea mai mare valoare în cadrul componentei de infrastructură a proiectului. Se vor acorda puncte doar dacă proiectul este pentru rețeaua de 5 alimentare cu apă iar localitatea în care proiectul va fi implementat se află pe lista localităților cu un indice ridicat de ariditate sau dacă proiectul include în anexă o notificare emisă de Administraţia Națională a Apelor Române, care certifică insuficiența apei în zona respectivă (în cazul ADI, toate comunele în care este realizată investiția de alimentare cu apă trebuie să se regăsească pe lista localităților cu un indice ridicat de ariditate sau să prezinte în anexa proiectului o notificare emisă de Administraţia Națională a Apelor Române, care să certifice insuficiența apei în localitățile respective). 8. Proiectele de investiție în infrastructura apei / apelor reziduale pentru zonele în care apa prezintă un grad ridicat de poluare sau pentru zonele în care apele subterane conțin o concentrare ridicată de nitrați, afectând sănătatea populației În cazul unui proiect integrat, acest criteriu va fi punctat doar dacă investiția în alimentarea cu apă și canalizare are cea mai mare valoare în cadrul componentei de infrastructură a 5 proiectului. Punctarea acestui criteriu se va face doar dacă este prezentat și demonstrat cu date statistice în Studiul de fezabilitate. Se vor acorda puncte doar dacă proiectul este pentru apă / ape reziduale, iar localitatea în care proiectul va fi implementat se află pe lista localităților vulnerabile la nitrați sau dacă proiectul include în anexă un buletin de analiză emis de un laborator 157 acreditat, care certifică gradul ridicat de poluare în localitate (în cazul ADI, toate comunele în care este realizată investiția în apă / ape reziduale trebuie să se regăsească pe lista zonelor vulnerabile la nitrați sau să prezinte un buletin de analiză emis de un laborator acreditat, care certifică gradul ridicat de poluare în localitate). 9. Proiecte de investiție în infrastructura socială Maximum 10 - implementate de ONG-uri și unități religioase..................... 10 - implementate de comune iar funcționarea infrastructurii sociale 7 este asigurată în parteneriat cu ONG -urile și unitățile religioase.............. 5 - implementate de comune și ADI -uri............. 10. Proiectele care promovează investiţii în vederea conservării Maximum sp ecificului local și a patrimoniului cultural (arhitectură 10 tradițională, conservarea patrimoniului material și imaterial, promovarea și organizarea festivalurilor locale etc.) - implementat de ONG-uri, unități religioase, așezăminte 10 culturale, persoane fizice și juridice (cu excepția comunelor și asociațiile acestora cu bază juridică)........... - implementate de comune iar funcționarea obiectivului investiției este asigurată în parteneriat cu ONG -urile / 7 așezămintele culturale.............. - implementate de comune și ADI -uri. Punctarea acestui criteriu se va face doar dacă este prezentat și demonstrat în Studiul de 5 fezabilitate............. Punctele sunt acordate conform categoriei beneficiarului doar dacă sunt prevăzute investiţii directe în următoarele puncte: - renovarea, modernizarea, extinderea și/sau dotarea centrelor comunale (cu excepția centrelor comunale care au primit fonduri sau ale căror finanțări sunt în curs prin ”Programul prioritar național pentru construirea de sedii pentru așezăminte culturale”, conform Legii nr. 143/2007), centre culturale / centre pentru conservarea și promovarea tradițiilor dacă găzduiesc activitatea unui grup artistic renumit (muzică, dans, teatru, pictură, 158 sculptură, artă manufacturială tradițională); - târguri, festivaluri, piețe tradiționale și alte manifestări tradiționale; - restaurarea, consolidarea și conservarea obiectivelor patrimoniului cultural - clasa B (arhitectură laică - construcții, statui, situri arheologice etc.; arhitectură religioasă - biserici, clopotnițe etc.); - protejarea anumitor elemente ale mediului natural (fântâni, izvoare, cascade, peșteri, copaci, arbuști, vegetație etc.) care sunt identificate în listele naționale. În cazul în care acestea nu sunt prezente în lista zonelor protejate la nive l național și local (Anexa 8 HG 322), în funcție de importanța elementului din mediul natural, trebuie anexată la proiect o notificare din partea autorității publice centrale sau o decizie a Consiliului Judeţean. TOTAL 100 159 Anexa 7: Grilă de triaj pentru documentația tehnică existentă, fără un acord de finanțare Nume proiect: ………………………… Cod identificare: - Data/perioada evaluării: ……… DA NU Clarificări (data) Răspuns la clarificări (data) Observații și clarificări: 1. 2. 3. Clarificări necesare Nr. Clarificare 1 2 3 Răspuns la clarificări Nr. Răspuns Observații Dacă solicitantul a transmis numai Proiectul Tehnic (PT) Recomandări pentru îmbunătățirea proiectului tehnic, în conformitate cu grila pentru verificarea conformității PT (a se Nr. Observații vedea Anexa 8) 1 160 2 3 PASUL 1: Cerințe legale de bază DA NU Obiectivul de investiții propus este în conformitate cu OUG nr. 28/2013 și Ordinul de Ministru MDRAP nr. 1851/2013 PASUL 2: Criterii de eligibilitate de bază DA NU Drumuri județene Proiectul vizează reabilitarea/modernizarea unui drum și/sau dezvoltarea unui drum ocolitor. [Fondurile PNDL ar trebui utilizate în primul rând pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor existente.] Valoarea proiectului de drum județean este mai mică de 100 000 000 RON. [Aceasta este limita superioară pentru proiecte strategice mari, care ar necesita o verificare și o evaluare suplimentare din partea Ministerului Finanțelor ] Drumuri comunale Proiectul vizează reabilitarea / modernizarea unui drum și/sau dezvoltarea unui drum ocolitor. [Fondurile PNDL ar trebui utilizate în primul rând pentru reabilitarea / modernizarea drumurilor existente.] Valoarea proiectului de drum comunal est e mai mică de 1 000 000 EUR. Proiecte de apă Proiectul este destinat pentru o aglomerare de peste 50 de persoane. [Proiectele de dezvoltare în domeniul apei pentru localități mai mici de 50 de persoane nu ajută la atingerea Acquis-ului UE în domeniul apei și nu ar trebui luate în considerare.] Proiecte de apă uzată Proiectul este destinat pentru o aglomerare de peste 2 000 de locuitori echivalenți (l.e.). Proiectul are ca obiectiv extinderea actualului sistem de canalizare pentru o localitate cu mai puțin de 2 000 de l.e. și presupune inclusiv 161 conectarea la o stație existentă de tratate a apei uzate. Proiectul are ca obiectiv extinderea actualului sistem de canalizare pentru o localitate cu mai puțin de 2 000 de l.e. și presupune inclusiv dezvoltarea unei noi stații de tratate a apei uzate. [Astfel de proiecte nu sunt considerate o prioritate având în vedere țintele Acquis-ului UE] Infrastructura de educație Valoarea proiectului este mai mică de 500 000 EUR. [Aceasta este limita superioară propusă pentru proiectele PNDR de infrastructură educațională 2014-2020, iar proiectele PNDL ar trebui să admită și ele această limită, pentru a se asigura o abordare coordonată.] Infrastructura de sănătate Valoarea proiectului este mai mică de 500 000 EUR. [Aceasta este limita superioară propusă pentru proiectele PNDR de infrastructură de sănătate 2014-2020, iar proiectele PNDL ar trebui să admită și ele această limită, pentru a se asigura o abordare coordonată.] Infrastructura culturală Valoarea proiectului este mai mică de 1 000 000 EUR. [Aceasta este limita superioară propusă pentru proiectele PNDR de infrastructură culturală 2014-2020, iar proiectele PNDL ar trebui să admită și ele această limită, pentru a se asigura o abordare coordonată.] Infrastructura de sport Valoarea proiectului este mai mică de 665 720 EUR. [Acesta este costul standard pentru infrastructura de sport precizat în Hotărârea de Guvern nr. 363/2010.] PASUL 3: Evaluarea eligibilității potențiale pentru Programele Operaționale ale UE DA NU Drumuri județene Proiectul presupune reabilitarea / modernizarea unui drum județean care face legătura directă cu rețeaua TEN -T. [Dacă proiectul pentru drumul judeţean propus asigură legătura la rețeaua TEN -T, poate fi eligibil pentru finanțare POR 2014-2020.] Proiectul presupune lucrări de reabilitare / modernizare a unui drum județean cu o valoare totală ce depășește 100 de milioane RON. [Astfel de proiecte pot fi eligibile pentru finanțare prin POR. ] 162 Proiecte de apă și apă uzată Proiectul se desfășoară într -o aglomerare inclusă în lista celor eligibile pentru PO Infrastructură Mare 2014-2020. [Astfel de proiecte ar trebui să facă parte dintr -o abordare integrată a PO Infrastructură Mare 2014-2020.] Infrastructură socială Proiectul vizează extinderea / reabilitarea / modernizarea infrastructurii sociale existente (unități de învățământ, unități medicale, centre culturale, baze sportive). Dacă va fi construită o nouă unitate de infrastructură socială, solicitantul ar trebui să prezinte aprobarea primită de la instituția regională în cauză (de ex. inspectorat școlar, direcție de sănătate publică, consiliu județean). Notă: Eligibilitatea efectivă pentru un program operaţional (de exemplu, POR 2014-2020, PO Infrastructură Mare 2014-2020, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020) poate fi stabilită doar de către Autoritățile de Management pentru programele operaţionale respective, după lansarea programelor . PASUL 4: Evaluarea calității documentației tehnic e DA NU Mențiuni Conformitate juridică Documentația respectă conținutul cadru al SF/DALI, conform HG 28/2008 (cu completările și adăugirile ulterioare). Dacă documentația include un proiect tehnic, trebuie să includă, de asemenea, SF/DALI Documentație de suport Documentația include:  Expertiza tehnică  Studiul geotehnic verificat la cerința Af  Studiul topografic Alte studii de specialitate (dacă sunt relevante):  Studiul de trafic  Studiul hidrogeologic  Raport de audit energetic (după caz)  Alte studii solicitate Avize și acorduri 163 Documentația include Certificatul de Urbanism (CU) valabil CU specifică avizele necesare Documentația include toate autorizațiile finale necesare (cu excepția EIM), după cum se specifică în CU Devize Devizul general al proiectului este dezvoltat corect și actualizat pe baza cerințelor HG 28/2008 Sunt prezentate devizele pe obiecte pentru a verifica încadrarea în standardele de cost Sumele prevăzute în Devizul General pe fiecare capitol/subcapitol respectă plafoanele maximale prevăzute în standardele de cost conform HG nr. 363/2010 Se vor prezenta cheltuielile separate pentru fiecare dintre următoarele categorii:  Proiectare și inginerie (SF + documentații avize și acorduri; PT+DDE+verificarea tehnică a proiectului)  Consultanță  Asistență tehnică  Organizare de şantier  Cheltuieli diverse și neprevăzute Analiză cost-beneficiu (numai în cazul SF) Analiză cost -beneficiu este elaborată conform cerințelor stabilite prin Ordinul nr. 863/2008 Sunt prezentați indicatorii de performanță financiară (valoarea financiară actuală netă, rata internă de rentabilitate financiară, raportul cost -beneficiu, fluxul de numerar cumulat) Este prezentată analiza economică (numai în cazul proiectelor majore) Este prezentată analiza de senzitivitate Este prezentată analiza de risc Indicatorii tehnico-economici ai investiției Valoare totală, inclusiv TVA 164 Construcții și montaj Eșalonarea investiţiei Durata de realizare a investiției Capacități Alţi indicatori specifici Hotărârea Consiliului Local / Județean Menționează indicatorii tehnico-economici, conform documentației tehnico-economice Menționează explicit suma co-finanțării pentru realizarea investiției Suma co-finanțării acoperă valoarea necesară realizării obiectivului de investiții conform devizului general Proprietatea Documentele care atestă proprietatea sunt anexate Operation and maintenance Există un angajament scris din pa rtea solicitantului pentru:  Exploatarea și întreținerea investiției cu propriile fonduri  Cedarea exploatării sistemului de apă și/sau de ape reziduale către Operatorul Regional (OR). În cazul în care exploatarea va fi cedată către OR, solicitantul ar trebui să furnizeze, de asemenea, o certificare că a fost înregistrat în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) aferentă Notă: Grila de triaj poate suferi schimbări suplimentare, pe măsură ce Documentele Programatice pentru perioada de programare 2014-2020 vor fi definitivate, iar Ghidurile Solicitanților aferente programelor finanțate de UE vor fi finalizate. 165 Anexa 8: Grilă de analiză a conformității proiectului tehnic (PT) Denumire investiție: ………………………… Cod identificare: - Data / perioada examinării documentației: ……… PASUL 1: Criterii generale privind conținutul PT DA NU N.A. Proiectul cuprinde părţi scrise şi părţi desenate? --- --- Există memoriu general care prezintă sintetic toate aspectele --- --- care caracterizează investiţia? Există memorii tehnice pentru specialităţi, prezentate --- --- separat? Există caiete de sarcini pentru fiecare specialitate? --- --- Există liste cu cantităţi de lucrări pentru fiecare specialitate? Există centralizator de cheltuieli pe obiectiv de investiţie? (formular F1) Există centralizator de cheltuieli pe categorii de lucrări, pe obiecte? ( formular F2) Există listele cu cantităţile de lucrări pe categorii de lucrări ? (formularul F3) Există listele cu cantităţile de utilaje şi ec hipamente tehnologice, inclusiv dotări? ( formularul F4) Există fisele tehnice ale utilajelor şi echipament elor tehnologice? (formularul F5) Există listele cu cantităţile de lucrări pentru construcţii provizorii? (formularul F3) Graficul general de realizare a lucrării este inclus în documentaţie? Există rapoartele verificatorilor tehnici de proiect (semnate si stampilate) pentru fiecare secţiune pentru care verificarea este obligatorie conform legii? 166 In cazul lucrărilor de intervenţie, există expertiză tehnică sau avizul proiectantului iniţial? Studiul geotehnic este verificat pentru cerinţa Af41 – după caz? Există planşe ale obiectelor de investiţie, pentru toate specialităţile, conform listei prezentate în referatele verificatorilor pe specialități? Există planşe de arhitectura pentru fiecare obiect, inclusiv cote, dimensiuni, distanţe, funcţiuni, arii, precizări privind finisajele conform listei prezentate în referatele verificatorilor pe specialități? Există planşe de structura pentru fiecare obiect, cu toate caracteristicile; planurile de infrastructura, suprastructura şi secţiunile caracteristice cotate conform listei prezentate în referatele verificatorilor pe specialități? Există planşe de instalaţii explicitate pentru fiecare obiect conform listei prezentate în referatele verificatorilor pe specialități? Există planşe cu utilajele și echipamentele tehnologice conform listei prezentate în referatele verificatorilor pe specialități ? Există planşe cu dotări conform listei prezentate în referatele verificatorilor pe specialități? Sunt anexate avize, acorduri, aprobări, certificatul de urbanism, agremente tehnice - după caz? PASUL 2: Criterii specifice privind aspectele calitative ale PT DA NU N.A. Părţile scrise cuprind foaia de titlu în care sunt prezentate titlul proiectului, faza, beneficiarul, datele proiectantului, data elaborării proiectului? 41 Af – rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor şi a masivelor de pământ 167 Părţile scrise conţin lista cu semnături ale reprezentantului legal al proiectantului, sefului de proiect, elaboratorilor pe specialităţi? Există o corespondență între obiectele de investiţie din cadrul PT și cele din SF (a fost luat în calcul scenariul recomandat de către elaboratorul studiului / documentaţiei de avizare)? Există memorii tehnice pentru specialităţile: arhitectură, rezistență, instalaţii interioare, reţele edilitare, tehnologie – după caz? PT este verificat de verificatori tehnici atestaţi pe specialităţi cf. „Regulament de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor și a construcţiilor - H.G. nr. 925/1995; M.O. 286/1995”? Există ştampila şi semnătura verificatorului de proiect (părţi scrise şi părţi desenate) unde acest lucru este obligatoriu prin lege? Documentaţia cuprinde proiectul pentru organizarea de şantier cu descrierea sumară, demolări, devieri de reţele, căi de acces provizorii, alimentare cu apă, energie electrică, termică, telecomunicaţii? Caietele de sarcini conţin breviare de calcul pentru dimensionarea elementelor de construcţie şi a instalaţiilor? Caietele de sarcini descriu lucrările şi materialele prevăzute în cadrul fiecărui proiect de specialitate în parte? Caietele de sarcini conţin instrucţiuni de execuţie, montaj, specificaţii tehnice referitoare la folosirea materialelor, utilajelor, teste şi verificări, cu indicarea standardelor, normativelor si a prescripţiilor tehnice ce trebuie respectate? Devizele pe obiect sunt realizate pe baza antemăsură torii conform Indicatoarelor de norme de deviz / articole comasate cu descrierea lucrărilor? Există planuri topografice pentru lucrări de sistematizare verticală? Există planuri pentru construcţiile subterane, dacă e cazul? 168 Planşele sunt numerotate / codificate, prezintă cartuş cu format şi conţinut conform standardelor 42 şi includ semnăturile proiectanţilor? Planşele de specialităţi sunt corelate cu memoriile tehnice aferente? Sunt obţinute avizele pentru devierile de reţele necesare de la proprietarii / operatorii lor, dacă este cazul? Notă: Formularele F1 - F5 se regăsesc in Ordinul nr. 863/2008. IMPORTANT Pasul 1 se parcurge de către experții evaluatori în procesul de evaluare în cazurile în care documentația prezentată de Solicitant conține numai PT. Pasul 2 se parcurge de către experții evaluatori în procesul de evaluare în cazurile în care documentația prezentată de Solicitant conține Studiul de Fezabilitate / DALI (după caz) și PT. 42Se pot accepta planşe cu cartuş diferit, dar cu respectarea conţinutului standard şi existenţa semnăturilor. 169 Anexa 9: Recomandări pentru o listă optimizată de verificare a conformității PNDL Elemente DA NU Mențiuni 1 Documentația include un opis. Documentația respectă conținutul cadru al SF / DALI, conform HG nr. 28/2008 (cu completările și adăugările ulterioare). Dacă documentația include un proiect tehnic, trebuie să includă, de asemenea, SF / DALI. Obiectivul de investiții propus este în conformitate cu OUG nr. 28/2013 și Ordinul de Ministru MDRAP nr. 1851/2013. 2 Documentația include: Expertiza tehnică Studiul geotehnic verificat la cerința Af Studiul topografic Alte studii de specialitate (dacă sunt relevante): - Studiul de trafic - Studiul hidrogeologic - Raport de audit energetic - Studiu privind reciclarea apei uzate (efluentă la deversare) - Alte studii solicitate 3 Autorizații și avize Documentația include Certificatul de Urbanism (CU) valabil CU specifică avizele necesare Documentația include toate autorizațiile finale necesare* (după cum se specifică în CU) *cu excepția EIM 4 Devize Devizul general al proiectului este dezvoltat corect și actualizat pe baza cerințelor HG nr. 28/2008. Sunt prezentate devizele pe obiecte pentru a verifica încadrarea în standardele de cost. Este prezentată lista cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări. Sumele prevăzute în Devizul General pe fiecare capitol/subcapitol respectă plafoanele maximale prevăzute în standardele de cost conform HG nr. 363/2010. Se vor prezenta cheltuielile separate pentru fiecare dintre 170 Elemente DA NU Mențiuni următoarele categorii: Proiectare și inginerie: - SF + documentații avize și acorduri - PT+DDE+verificarea tehnică a proiectului Consultanță Asistență tehnică Organizare de șantier Cheltuieli diverse și neprevăzute 5 Analiza cost-beneficiu (doar pentru SF) Analiză cost -beneficiu este elaborată conform cerințelor stabilite prin Ordinul nr. 863/2008. Sunt prezentați indicatorii de performanță financiară (valoarea financiară actuală netă, rata internă de rentabilitate financiară, raportul cost -beneficiu, fluxul de numerar cumulat). Este prezentată analiza economică (numai în cazul proiectelor majore). Este prezentată analiza de senzitivitate . Este prezentată analiza de risc . 6 Indicatorii tehnico-economici ai investiţiei Valoare totală , inclusiv TVA Construcții și montaj Eșalonarea investiţiei Durata de realizare a investiției Capacități Alţi indicatori specifici 7 Hotărârea Consiliului Local / Județean Menționează indicatorii tehnico-economici, conform documentației tehnico-economice. Menționează explicit suma co-finanțării pentru realizarea investiției. Suma co-finanțării acoperă valoarea necesară realizării obiectivului de investiții conform devizului general. 8 Documentele care atestă proprietatea sunt anexate . 9 Există un angajament scris din partea candidatului pentru exploatarea și întreținerea investiției. 171 Anexa 10: Metodologia pentru elaborarea Indicelui de Dezvoltare Umană Locală (IDUL) Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL) a fost dezvoltat de sociologul Dumitru Sandu și măsoară capitalul total al localităților, considerat din perspectiva dimensiunilor sale umană, de stare de sănătate, vitală și materială. Primele trei dimensiuni de stoc de capital sunt estimate prin câte un singur indicator. Capitalul material, cea de-a patra dimensiune, este măsurat ca scor factorial din trei indicatori ai calității vieții locale referitori la mărimea locuințelor (suprafață locuibilă pe locuință), autoturisme private la 1000 locuitori și gaze distribuite pentru consumul casnic pe locuitor. Un nou scor factorial agregă valorile celor patru indicatori care estimează dimensiunile capitalului comunitar. Un avant aj major al IDUL este că permite compararea unor unități teritoriale foarte diferite, urbane și rurale, mari sau mici. Metodologia de elaborare a IDUL Măsura a fost propusă și testată în 2011 și a fost aplicată într-o formă ușor diferită, pe baza a șapte indicatori de input 43 . Față de varianta inițială, forma actuală de calculare a indicelui include trei modificări: 43Sandu, D., 2011, „Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România,” International Review of Social Research, nr.I (1), pp. 1-30. 172 a) indicatorii capitalului material sunt integrați într -un indice parțial înainte de a fi incluși în factorială de calculare a indicelui final; b) s-a renunțat la folosirea unui indicator pentru mărimea demografică a localității ca element de calcul pentru IDUL datorită variațiilor sale foarte mari (de la aproape două milioane pentru București la sub o mie pentru comunele mici); c) localitățile foarte mici, de sub o mie de locuitori, nu sunt incluse în baza de date. Pentru toate localitățile (cele rurale, în special) cu mai puțin de 1000 locuitori nu au mai fost făcute estimări. IDUL este similar cu Indicele Dezvoltării Umane (IDU) folosit în sistemul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Ambii indici includ măsuri ale educației, performanței economice și stării de sănătate. Numai speranța de viață la naștere este inclusă în IDU și IDUL. Produsul Intern Brut, care este o măsură specifică pentru IDU, este estimat de obicei numai pentru țări sau regiuni mari. Scorul factorial care agregă măsuri pentru cele patru forme de capital comunitar în IDUL este convertit pentru a avea un interval de variație între aproximativ zero și aproximativ 100, după formula scorului Hull=50+14* valoarea scorului factorial. Comparabilitatea între valorile Indicelui D ezvoltării Umane Locale este asigurată prin cumularea bazelor de date pentru 2002 și 2011 într -o singură bază și prin generarea de diferiți indici. Valorile IDUL pentru județe sau regiuni sunt generate ca medii ponderate ale valorilor aferente localităților, în care populația reprezintă factorul de ponderare . În sistemul statistic românesc, IDUL este limitat la măsurarea capitalului comunitar doar odată cu fiecare recensământ. Acest lucru se datorează faptului că datele pentru măsurarea stocului de educație pentru fiecare localitate sunt disponibile numai la momentele recensămintelor. Toate datele primare pentru calcularea indicelui au fost furnizat e de Institutul Național de Statistică (INS). INS a calculat și speranța de viață la naștere pentru fiecare localitate din România (pe perioade de trei ani consecutivi), precum și vârsta medie a populației adulte pe localitate. Noul indice este o măsură a capitalului uman local dacă se extinde conceptul de capital uman astfel încât să includă nu numai educația , ci și starea de sănătate 44 . Adăugarea indicatorilor de capital material și vârstă medie transformă indicele într -o măsură a capitalului comunitar (local). Validitatea IDUL a fost testată pe baze de date foarte mari și prin folosirea sa ca variabilă dependentă sau independentă în diferite analize multivariate45 . 44Becker, G. S., 2009, Human capital: A theoretical and empirical analysis, with special reference to education , University of Chicago Press. 45Vezi, spre exemplu: Sandu, D., 2011, „Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România,” International Review of Social Research, nr. I (1), pp. 1-30; sau Sandu, D., 2013, Disparități și fluxuri în fundamentarea social-econo mică a regionalizării administrative a României , Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, București. 173 Sărăcia comunitară măsurată de IDUL nu trebuie confundată cu simpla agregare a indicilor de sărăcie la nivel individual sau de gospodărie. IDUL este o măsură a principalelor stocuri de capital comunitar (local) în cele patru forme ale sale: umană, de stare de sănătate, vitală și materială . 174 Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL), la nivel de județ și reședință (2002 și 2011) Nivel de Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL) IDUL2011-IDUL2002 dezvolta RURAL URBAN TOTAL RURAL URBAN TOTAL re 2011 Județ 2002 2011 2002 2011 2002 2011 BUCUREȘTI (B) 76 102 76 102 0 26 26 ILFOV ( IF) 57 81 68 99 58 89 24 31 31 BRAȘOV (BV) 54 66 77 95 71 87 12 18 16 dezvoltate CLUJ (CJ) 44 62 79 99 68 87 18 20 19 superior SIBIU (SB) 53 64 79 94 70 84 11 15 14 TIMIS (TM) 50 66 74 94 64 83 16 20 19 CONSTANTA (CT) 43 60 64 84 57 77 17 21 19 PRAHOVA (PH) 49 63 72 90 61 77 14 17 16 ALBA (AB) 49 60 73 87 63 76 11 15 13 dezvoltate ARGEȘ (AG) 46 60 77 94 60 76 14 17 16 MUREȘ (MS) 49 62 74 89 62 76 12 15 14 HUNEDOARA (HD) 47 60 64 80 60 75 13 15 15 ARAD (AD) 48 61 67 84 58 74 14 17 16 IAȘI (IS) 39 54 75 94 57 73 15 20 17 MARAMUREȘ (MM) 45 58 67 83 57 73 13 15 16 DOLJ (DJ) 37 49 73 92 55 73 12 20 18 GORJ (GJ) 48 60 73 87 58 73 12 13 14 GALAȚI (GL) 40 53 68 87 56 72 13 19 16 BISTRIȚA NĂSĂUD (BN) 48 59 77 93 58 72 11 17 14 mediu-superior dezvoltate SATU MARE (SM) 43 58 73 87 56 72 15 14 16 BRĂILA (BR) 38 48 65 84 55 72 11 19 17 HARGHITA (HG) 49 61 70 84 59 71 12 14 13 BIHOR (BH) 43 57 67 85 54 71 15 18 17 VÂLCEA (VL) 42 58 72 87 54 71 16 15 17 COVASNA (CV) 46 56 74 85 60 71 10 11 11 DÂMBOVIȚA (DB) 47 63 75 88 55 71 16 13 15 CARAȘ-SEVERIN (CS) 44 56 66 81 56 70 12 14 14 SUCEAVA (SV) 47 60 70 82 54 69 13 12 15 SĂLAJ (SJ) 41 54 73 90 54 69 12 17 15 BACĂU (BC) 40 53 69 87 53 68 13 18 15 NEAMȚ (NT) 42 56 70 86 53 68 14 16 15 VRANCEA (VR) 41 54 68 86 51 66 13 18 15 mediu dezvoltate BUZĂU (BZ) 40 52 69 85 51 66 12 16 14 TULCEA (TC) 41 51 60 78 50 65 11 18 15 MEHEDINȚI (MH) 37 48 66 81 50 65 11 16 14 OLT (OT) 40 50 68 83 51 63 10 15 12 IALOMIȚA (IL) 36 46 66 79 48 61 10 13 14 VASLUI (VS) 33 44 68 83 47 60 10 14 13 mediu-inferior BOTOȘANI (BT) 32 44 67 81 44 60 13 14 15 dezvoltate CĂLĂRAȘI (CL) 35 48 57 77 43 59 13 20 16 GIURGIU (GR) 36 50 58 77 42 58 14 18 16 TELEORMAN (TL) 33 45 62 79 42 56 12 16 14 TOTAL 43 56 71 90 58 75 13 19 17 DISPARITATE (MAX -MIN ) 25 38 21 25 33 44 175 Anexa 11. Indicele Sustenabilității Financiare pentru Consilii Județene și Consilii Locale Sustenabilitatea financiară se referă la capacitatea autorităților publice de a acoperi costurile de exploatare și întreținere odată ce o investiție a fost făcută. O abordare prudentă în acest sens nu este aceea de a cheltui mai mult de 30 % din veniturile non- alocate (non-earmarked revenues) pentru cheltuieli de capital. Veniturile alocate (earmarked revenues) sunt acele venituri care trebuie să fie cheltuite cu un anumit scop. Fondurile UE, de exemplu, reprezintă venituri aloca te întrucât acestea pot fi cheltuite doar pe anumite aspecte. Cheltuielile de capital reprezintă, în general, cheltuieli care nu sunr recurente, cum ar fi investițiile în infrastructură. Veniturile non -alocate sunt venituri care pot fi cheltuite de către autoritățile publice după voința lor proprie, în limitele legii. În scopul raportului de față, veniturile non-alocate au fost calculate pe baza următoarei formule: Venituri Non-Alocate = (Venituri Proprii) + (Cota Defalcată din Impozitul pe Venit) + (Sume Non-Alocate) + (Alte Venituri) În ceea ce privește elaborarea ISF, au fost îndepliniți următorii pași: 1. Crearea unei baze de date cuprinzătoare privind execuția bugetului (forma simplificată prevăzută de Trezorerie, din cadrul Ministerului de Finanțe) pent ru toate unitățile administrativ-teritoriale din România pentru perioada 2008-2012. 2. Determinarea non-veniturilor unităților administrative speciale (stabilite prin lege) până la autoritățile locale pentru perioada 2008 -2012 (Veniturile Non-Alocate). 3. Analiza veniturilor UAT-urilor (Unităților Administrativ-Teritoriale) în ultimii cinci ani (2008-2012) și determinarea posibilelor tendințe viitoare pentru perioada 2014-2022. 4. Determinarea veniturilor agregate non-alocate pentru perioada 2014-2020 și extragerea a 30 % din aceasta – și anume marja de prudență pentru cheltuielile de capital în perioada 2014-2022. Mai multe scenarii au fost luate în considerate în ceea ce privește estimarea veniturilor agregate non-alocate pentru perioada 2014-2020: un scenariu pesimist, unul de mijloc, precum și un scenariu optimist. Aceste scenarii au ținut seama de ratele anterioare de creștere bugetară pentru diferite tipuri de localități și unități administrativ -teritoriale. Marjele de prudență pentru cheltuielile de capital la nivelul consiliilor județene și consiliilor locale sunt incluse în tabelele de mai jos. 176 Marjele de prudență pentru cheltuielile de capital de la nivelul consiliilor județene Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Județ Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist Alba € 41 166 325 € 49 575 409 € 57 673 489 Arad € 69 142 185 € 83 265 926 € 96 867 309 Argeș € 76 883 530 € 92 588 602 € 107 712 833 Bacău € 60 960 118 € 73 412 500 € 85 404 338 Bihor € 63 004 443 € 75 874 420 € 88 268 411 Bistrița Năsăud € 57 190 236 € 68 872 541 € 80 122 783 Botoșani € 44 735 703 € 53 873 908 € 62 674 143 Brașov € 89 278 723 € 107 515 774 € 125 078 339 Brăila € 37 697 759 € 45 398 317 € 52 814 074 Buzău € 42 145 642 € 50 754 773 € 59 045 501 Caraş-Severin € 31 956 208 € 38 483 934 € 44 770 235 Călăraşi € 25 019 326 € 30 130 047 € 35 051 752 Cluj € 124 057 882 € 149 399 304 € 173 803 491 Constanţa € 160 147 893 € 192 861 456 € 224 365 130 Covasna € 25 577 832 € 30 802 640 € 35 834 212 Dâmboviţa € 50 975 858 € 61 388 746 € 71 416 519 Dolj € 68 296 997 € 82 248 090 € 95 683 212 Galaţi € 52 474 906 € 63 194 006 € 73 516 666 Giurgiu € 26 072 329 € 31 398 149 € 36 526 997 Gorj € 40 352 474 € 48 595 312 € 56 533 295 Harghita € 33 395 077 € 40 216 722 € 46 786 072 Hunedoara € 48 848 010 € 58 826 240 € 68 435 431 Ialomiţa € 26 807 606 € 32 283 622 € 37 557 110 Iaşi € 76 022 332 € 91 551 487 € 106 506 306 Ilfov € 81 936 440 € 98 673 675 € 114 791 895 Maramureş € 42 619 385 € 51 325 288 € 59 709 208 Mehedinți € 27 732 120 € 33 396 987 € 38 852 342 Mureş € 65 472 621 € 78 846 776 € 91 726 297 Neamț € 42 296 781 € 50 936 785 € 59 257 244 Olt € 36 239 255 € 43 641 882 € 50 770 728 Prahova € 91 911 414 € 110 686 247 € 128 766 705 Satu Mare € 45 140 311 € 54 361 165 € 63 240 993 177 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Județ Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist Sălaj € 22 178 029 € 26 708 356 € 31 071 132 Sibiu € 68 830 294 € 82 890 324 € 96 430 353 Suceava € 52 095 869 € 62 737 542 € 72 985 640 Teleorman € 34 204 732 € 41 191 766 € 47 920 388 Timiș € 112 101 070 € 135 000 063 € 157 052 152 Tulcea € 30 501 315 € 36 731 848 € 42 731 948 Vaslui € 32 813 976 € 39 516 919 € 45 971 957 Vâlcea € 40 534 089 € 48 814 026 € 56 787 736 Vrancea € 30 957 045 € 37 280 671 € 43 370 421 178 Marjele de prudență pentru cheltuielile de capital de la nivelul consiliilor locale Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist AB 1213 Aiud € 10 581 217 € 12 742 653 € 14 824 149 AB 1017 Alba Iulia € 56 929 216 € 68 558 201 € 79 757 096 AB 1348 Blaj € 11 371 794 € 13 694 722 € 15 931 737 AB 1874 Sebeș € 22 388 481 € 26 961 798 € 31 365 974 AB 1151 Abrud € 2 478 892 € 2 985 257 € 3 472 895 AB 2915 Bai a de Arieș € 1 541 671 € 1 856 590 € 2 159 861 AB 1455 Câmpeni € 3 866 801 € 4 656 676 € 5 417 339 AB 1696 Cugir € 13 418 005 € 16 158 914 € 18 798 452 AB 1794 Ocna Mureș € 4 867 330 € 5 861 584 € 6 819 066 AB 8096 Teiuș € 3 766 419 € 4 535 789 € 5 276 704 AB 1936 Zlatna € 3 488 059 € 4 200 568 € 4 886 725 AB 2130 Albac € 1 246 893 € 1 501 597 € 1 746 881 AB 2309 Almașu Mare € 957 599 € 1 153 208 € 1 341 583 AB 2381 Arieșeni € 750 291 € 903 553 € 1 051 148 AB 2577 Avram Iancu € 1 098 882 € 1 323 352 € 1 539 519 AB 2988 Berghin € 1 198 273 € 1 443 046 € 1 678 765 AB 3039 Bistra € 2 725 180 € 3 281 855 € 3 817 942 AB 3397 Blandiana € 520 568 € 626 905 € 729 309 AB 9026 Bucerdea Granoasa € 1 217 341 € 1 466 008 € 1 705 479 AB 3459 Bucium € 845 564 € 1 018 288 € 1 184 624 AB 4106 Calnic € 997 441 € 1 201 190 € 1 397 403 AB 3761 Cenade € 543 835 € 654 924 € 761 905 AB 3805 Cergau € 739 741 € 890 849 € 1 036 368 AB 3841 Ceru Bacainti € 252 797 € 304 436 € 354 165 AB 3958 Cetatea de Balta € 1 235 067 € 1 487 356 € 1 730 313 AB 1071 Ciugud € 1 432 634 € 1 725 279 € 2 007 102 AB 4008 Ciuruleasa € 684 479 € 824 298 € 958 946 AB 4188 Craciunelul de Jos € 825 367 € 993 966 € 1 156 329 AB 4142 Cricau € 1 025 839 € 1 235 388 € 1 437 187 AB 9019 Cut € 536 594 € 646 205 € 751 761 AB 4240 Daia Romana € 1 084 347 € 1 305 848 € 1 519 157 AB 4268 Dostat € 499 695 € 601 768 € 700 066 AB 4302 Farau € 833 028 € 1 003 192 € 1 167 062 179 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist AB 4366 Galda de Jos € 3 237 813 € 3 899 204 € 4 536 134 AB 4482 Garbova € 1 524 206 € 1 835 557 € 2 135 393 AB 4525 Garda de Sus € 880 155 € 1 059 945 € 1 233 085 AB 4703 Hoparta € 848 330 € 1 021 619 € 1 188 499 AB 4767 Horea € 1 215 953 € 1 464 337 € 1 703 534 AB 4927 Ighiu € 2 495 840 € 3 005 667 € 3 496 639 AB 4981 Intregalde € 326 477 € 393 167 € 457 391 AB 5103 Jidvei € 2 345 284 € 2 824 357 € 3 285 712 AB 5167 Livezile € 1 484 099 € 1 787 257 € 2 079 203 AB 5210 Lopadea Noua € 1 451 989 € 1 748 588 € 2 034 217 AB 5309 Lunca Ms € 840 545 € 1 012 244 € 1 177 593 AB 5336 Lupsa € 1 291 936 € 1 555 841 € 1 809 986 AB 5577 Metes € 1 049 285 € 1 263 624 € 1 470 035 AB 5700 Mihalt € 1 308 738 € 1 576 076 € 1 833 526 AB 5755 Miraslau € 1 005 469 € 1 210 857 € 1 408 649 AB 5826 Mogos € 406 382 € 489 394 € 569 336 AB 6048 Noslac € 904 455 € 1 089 209 € 1 267 130 AB 6119 Ocolis € 566 494 € 682 213 € 793 651 AB 6164 Ohaba € 454 251 € 547 042 € 636 400 AB 6217 Pianu € 1 421 786 € 1 712 216 € 1 991 904 AB 6271 Poiana Vadului € 485 187 € 584 297 € 679 741 AB 6397 Ponor € 517 657 € 623 399 € 725 231 AB 6468 Posaga € 717 453 € 864 008 € 1 005 142 AB 6547 Radesti € 853 873 € 1 028 294 € 1 196 265 AB 6627 Ramet € 449 943 € 541 853 € 630 364 AB 6592 Rimetea € 656 757 € 790 913 € 920 108 AB 6930 Rosia de Secas € 761 091 € 916 560 € 1 066 279 AB 6761 Rosia Montana € 2 644 590 € 3 184 803 € 3 705 036 AB 6976 Salciua € 1 110 843 € 1 337 756 € 1 556 277 AB 7044 Salistea € 873 116 € 1 051 468 € 1 223 224 AB 7348 Sancel € 975 783 € 1 175 107 € 1 367 059 AB 7384 Santimbru € 1 685 655 € 2 029 986 € 2 361 581 AB 7099 Sasciori € 2 318 174 € 2 791 710 € 3 247 732 AB 7197 Scarisoara € 779 404 € 938 613 € 1 091 934 AB 7810 Sibot € 1 241 662 € 1 495 298 € 1 739 553 180 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist AB 7446 Sohodol € 636 911 € 767 014 € 892 304 AB 7865 Sona € 1 383 521 € 1 666 134 € 1 938 295 AB 7945 Spring € 1 174 782 € 1 414 756 € 1 645 854 AB 7767 Stremt € 1 137 063 € 1 369 332 € 1 593 010 AB 8014 Sugag € 1 221 183 € 1 470 636 € 1 710 862 AB 8158 Unirea € 1 915 965 € 2 307 341 € 2 684 242 AB 8229 Vadu Motilor € 1 386 237 € 1 669 405 € 1 942 101 AB 8354 Valea Lunga € 1 437 754 € 1 731 446 € 2 014 275 AB 8425 Vidra € 729 320 € 878 298 € 1 021 767 AB 8826 Vintu de Jos € 2 435 405 € 2 932 888 € 3 411 971 AR 9262 Arad € 191 135 706 € 230 179 180 € 267 778 657 AR 9459 Chişineu -Criş € 6 888 404 € 8 295 504 € 9 650 564 AR 9495 Curtici € 7 098 061 € 8 547 989 € 9 944 292 AR 9538 Ineu € 10 428 252 € 12 558 441 € 14 609 847 AR 9574 Lipova € 7 611 522 € 9 166 335 € 10 663 644 AR 9627 Nădlac € 6 008 120 € 7 235 404 € 8 417 298 AR 9654 Pâncota € 4 565 819 € 5 498 484 € 6 396 654 AR 11584 Pecica € 9 522 948 € 11 468 209 € 13 341 527 AR 12091 Sântana € 5 864 580 € 7 062 544 € 8 216 201 AR 9690 Sebiş € 6 735 710 € 8 111 620 € 9 436 643 AR 9743 Almaş € 1 798 659 € 2 166 073 € 2 519 898 AR 9798 Apateu € 1 805 090 € 2 173 818 € 2 528 908 AR 9832 Archiş € 1 432 008 € 1 724 526 € 2 006 225 AR 9887 Bata € 905 525 € 1 090 497 € 1 268 629 AR 10051 Bârsa € 1 438 138 € 1 731 907 € 2 014 812 AR 10104 Bârzava € 1 367 971 € 1 647 408 € 1 916 510 AR 9930 Beliu € 1 749 904 € 2 107 358 € 2 451 593 AR 10006 Birchiş € 1 075 637 € 1 295 358 € 1 506 954 AR 10195 Bocsig € 2 432 946 € 2 929 926 € 3 408 526 AR 10239 Brazii € 844 352 € 1 016 828 € 1 182 926 AR 10293 Buteni € 1 374 454 € 1 655 215 € 1 925 592 AR 10346 Cărand € 817 735 € 984 774 € 1 145 636 AR 10373 Cermei € 2 123 440 € 2 557 197 € 2 974 912 AR 10417 Chisindia € 1 020 803 € 1 229 323 € 1 430 132 AR 10453 Conop € 1 620 126 € 1 951 070 € 2 269 775 181 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist AR 10514 Covăsânţ € 1 251 003 € 1 506 546 € 1 752 638 AR 10532 Craiva € 974 993 € 1 174 156 € 1 365 953 AR 10649 Dezna € 818 012 € 985 108 € 1 146 024 AR 10701 Dieci € 976 896 € 1 176 447 € 1 368 619 AR 12912 Dorobanţi € 1 346 322 € 1 621 337 € 1 886 180 AR 9280 Fântânale € 1 714 140 € 2 064 289 € 2 401 488 AR 10827 Felnac € 1 980 432 € 2 384 977 € 2 774 560 AR 12920 Frumuşeni € 2 088 490 € 2 515 108 € 2 925 948 AR 10872 Ghioroc € 2 713 242 € 3 267 478 € 3 801 217 AR 10916 Grăniceri € 1 051 958 € 1 266 843 € 1 473 780 AR 10943 Gurahonţ € 1 990 209 € 2 396 750 € 2 788 257 AR 11058 Hălmagiu € 1 443 403 € 1 738 248 € 2 022 189 AR 11174 Hălmăgel € 670 854 € 807 890 € 939 858 AR 11236 Hăşmaş € 828 820 € 998 123 € 1 161 166 AR 11307 Igneşti € 406 755 € 489 843 € 569 859 AR 11352 Iratoşu € 1 164 295 € 1 402 127 € 1 631 163 AR 9333 Livada € 1 863 504 € 2 244 164 € 2 610 746 AR 11398 Macea € 2 238 020 € 2 695 182 € 3 135 437 AR 11423 Mişca € 4 722 500 € 5 687 170 € 6 616 162 AR 11478 Moneasa € 1 129 007 € 1 359 630 € 1 581 724 AR 11502 Olari € 1 144 844 € 1 378 702 € 1 603 911 AR 11539 Păuliş € 2 678 842 € 3 226 051 € 3 753 023 AR 11637 Peregu - Mare € 1 720 544 € 2 072 002 € 2 410 460 AR 11664 Petriş € 933 185 € 1 123 807 € 1 307 380 AR 11735 Pilu € 1 231 994 € 1 483 654 € 1 726 007 AR 11762 Pleşcuţa € 696 310 € 838 546 € 975 521 AR 11842 Săvârşin € 2 145 621 € 2 583 909 € 3 005 988 AR 11940 Secusigiu € 2 187 269 € 2 634 065 € 3 064 336 AR 11995 Seleuş € 1 331 405 € 1 603 372 € 1 865 281 AR 12037 Semlac € 2 743 522 € 3 303 944 € 3 843 639 AR 12055 Sintea - Mare € 2 631 302 € 3 168 801 € 3 686 420 AR 12126 Socodor € 1 792 624 € 2 158 805 € 2 511 443 AR 12144 Şagu € 2 705 094 € 3 257 666 € 3 789 801 AR 12206 Şeitin € 1 327 266 € 1 598 388 € 1 859 482 AR 12224 Şepreuş € 1 367 130 € 1 646 395 € 1 915 332 182 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist AR 12242 Şicula € 3 054 117 € 3 677 985 € 4 278 779 AR 12288 Şilindia € 812 087 € 977 972 € 1 137 723 AR 12340 Şimand € 1 908 595 € 2 298 465 € 2 673 917 AR 12368 Şiria € 4 182 134 € 5 036 422 € 5 859 115 AR 12402 Şiştarovăţ € 228 882 € 275 636 € 320 660 AR 9360 Şofronea € 1 303 264 € 1 569 483 € 1 825 856 AR 12457 Tauţ € 1 560 104 € 1 878 789 € 2 185 686 AR 12509 Târnova € 1 910 982 € 2 301 341 € 2 677 262 AR 10765 Ususău € 1 126 912 € 1 357 107 € 1 578 789 AR 12572 Vărădia de Mureş € 1 210 533 € 1 457 810 € 1 695 942 AR 12689 Vârfurile € 1 202 509 € 1 448 147 € 1 684 700 AR 12643 Vinga € 4 055 645 € 4 884 096 € 5 681 907 AR 9397 Vladimirescu € 8 270 281 € 9 959 659 € 11 586 557 AR 12778 Zăbrani € 3 096 028 € 3 728 457 € 4 337 495 AR 12938 Zădăreni € 1 517 380 € 1 827 337 € 2 125 830 AR 12812 Zărand € 2 001 048 € 2 409 804 € 2 803 443 AR 12849 Zerind € 1 421 860 € 1 712 304 € 1 992 007 AR 12876 Zimandul Nou € 2 435 605 € 2 933 128 € 3 412 251 AG 13490 Campulung € 16 949 120 € 20 411 334 € 23 745 499 AG 13622 Curtea de Arges € 15 479 240 € 18 641 199 € 21 686 215 AG 13169 Pitesti € 163 190 874 € 196 526 031 € 228 628 308 AG 13668 Costesti € 5 013 930 € 6 038 131 € 7 024 452 AG 13301 Mioveni € 58 695 677 € 70 685 499 € 82 231 885 AG 13392 Stefanesti € 7 737 760 € 9 318 359 € 10 840 502 AG 13757 Topoloveni € 6 072 709 € 7 313 187 € 8 507 786 AG 13819 Albestii de Arges € 2 050 623 € 2 469 505 € 2 872 896 AG 13891 Albestii de Muscel € 1 242 048 € 1 495 763 € 1 740 094 AG 13935 Albota € 2 498 611 € 3 009 005 € 3 500 522 AG 13999 Aninoasa € 1 070 157 € 1 288 759 € 1 499 277 AG 14049 Arefu € 1 502 538 € 1 809 463 € 2 105 036 AG 14085 Babana € 1 310 408 € 1 578 086 € 1 835 865 AG 14165 Baiculesti € 1 881 888 € 2 266 303 € 2 636 501 AG 14272 Balilesti € 1 446 360 € 1 741 809 € 2 026 332 AG 13187 Bascov € 7 086 533 € 8 534 106 € 9 928 141 AG 14352 Beleti-Negresti € 677 197 € 815 528 € 948 744 183 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist AG 14405 Berevoesti € 2 473 709 € 2 979 015 € 3 465 634 AG 14450 Birla € 2 472 343 € 2 977 371 € 3 463 721 AG 14584 Bogati € 1 891 971 € 2 278 446 € 2 650 627 AG 14673 Boteni € 1 448 043 € 1 743 836 € 2 028 689 AG 14726 Botesti € 634 417 € 764 010 € 888 810 AG 13276 Bradu € 13 658 584 € 16 448 636 € 19 135 499 AG 14753 Bradulet € 954 136 € 1 149 038 € 1 336 732 AG 14851 Budeasa € 1 450 255 € 1 746 500 € 2 031 789 AG 14922 Bughea de Jos € 980 150 € 1 180 366 € 1 373 177 AG 20063 Bughea de Sus € 999 194 € 1 203 300 € 1 399 858 AG 14940 Buzoiesti € 2 650 799 € 3 192 280 € 3 713 735 AG 15064 Caldararu € 1 174 544 € 1 414 469 € 1 645 521 AG 15108 Calinesti € 2 845 961 € 3 427 308 € 3 987 154 AG 15233 Cateasca € 2 044 972 € 2 462 701 € 2 864 980 AG 15313 Cepari € 1 172 107 € 1 411 535 € 1 642 107 AG 15402 Cetateni € 1 093 333 € 1 316 670 € 1 531 746 AG 15448 Cicanesti € 853 903 € 1 028 330 € 1 196 307 AG 15493 Ciofrangeni € 1 162 393 € 1 399 836 € 1 628 497 AG 15554 Ciomagesti € 606 078 € 729 882 € 849 107 AG 15652 Cocu € 1 573 963 € 1 895 478 € 2 205 101 AG 15741 Corbeni € 1 871 668 € 2 253 995 € 2 622 183 AG 15830 Corbi € 1 819 496 € 2 191 166 € 2 549 090 AG 15901 Cosesti € 1 575 865 € 1 897 768 € 2 207 766 AG 15983 Cotmeana € 1 029 010 € 1 239 207 € 1 441 630 AG 16132 Cuca € 1 091 925 € 1 314 974 € 1 529 773 AG 16329 Dambovicioara € 1 256 448 € 1 513 104 € 1 760 268 AG 16365 Darmanesti € 1 588 885 € 1 913 448 € 2 226 007 AG 16285 Davidesti € 1 538 859 € 1 853 204 € 2 155 922 AG 16427 Dobresti € 1 002 858 € 1 207 713 € 1 404 991 AG 16454 Domnesti € 1 838 473 € 2 214 020 € 2 575 678 AG 16506 Draganu € 1 378 746 € 1 660 384 € 1 931 606 AG 16472 Dragoslavele € 953 818 € 1 148 656 € 1 336 287 AG 16551 Godeni € 1 091 658 € 1 314 652 € 1 529 399 AG 16613 Harsesti € 1 082 698 € 1 303 862 € 1 516 846 AG 16659 Hartiesti € 600 838 € 723 572 € 841 766 184 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist AG 16739 Izvoru € 964 645 € 1 161 695 € 1 351 456 AG 16757 Leordeni € 2 551 348 € 3 072 514 € 3 574 405 AG 16908 Leresti € 1 939 849 € 2 336 104 € 2 717 704 AG 16944 Lunca Corbului € 1 384 779 € 1 667 649 € 1 940 057 AG 17049 Malureni € 1 655 064 € 1 993 145 € 2 318 723 AG 13365 Maracineni € 3 678 149 € 4 429 488 € 5 153 040 AG 17101 Merisani € 1 948 348 € 2 346 339 € 2 729 611 AG 17209 Micesti € 1 916 560 € 2 308 057 € 2 685 075 AG 17254 Mihaesti € 1 863 076 € 2 243 648 € 2 610 145 AG 17334 Mioarele € 944 040 € 1 136 880 € 1 322 588 AG 17398 Mirosi € 1 633 425 € 1 967 087 € 2 288 408 AG 17423 Moraresti € 859 589 € 1 035 178 € 1 204 273 AG 17496 Mosoaia € 2 214 955 € 2 667 406 € 3 103 123 AG 17575 Mozaceni € 1 095 078 € 1 318 770 € 1 534 190 AG 17619 Musatesti € 1 695 096 € 2 041 354 € 2 374 807 AG 17726 Negrasi € 1 248 782 € 1 503 872 € 1 749 528 AG 17771 Nucsoara € 966 159 € 1 163 517 € 1 353 576 AG 17824 Oarja € 2 342 973 € 2 821 575 € 3 282 475 AG 17851 Pietrosani € 1 801 761 € 2 169 808 € 2 524 244 AG 18028 Poiana Lacului € 2 575 533 € 3 101 640 € 3 608 288 AG 17913 Poienarii de Arges € 375 847 € 452 622 € 526 557 AG 17968 Poienarii de Muscel € 1 127 633 € 1 357 976 € 1 579 800 AG 18162 Popesti € 875 362 € 1 054 173 € 1 226 371 AG 18242 Priboieni € 1 254 756 € 1 511 066 € 1 757 897 AG 20048 Raca € 676 248 € 814 386 € 947 415 AG 18331 Ratesti € 1 487 699 € 1 791 593 € 2 084 247 AG 18411 Recea € 1 116 422 € 1 344 474 € 1 564 093 AG 18475 Rociu € 1 798 268 € 2 165 602 € 2 519 350 AG 18527 Rucar € 2 680 404 € 3 227 933 € 3 755 211 AG 18554 Salatrucu € 1 024 536 € 1 233 819 € 1 435 362 AG 18581 Sapata € 1 043 505 € 1 256 663 € 1 461 938 AG 18670 Schitu Golesti € 1 937 112 € 2 332 807 € 2 713 868 AG 18741 Slobozia € 1 739 580 € 2 094 926 € 2 437 130 AG 18778 Stalpeni € 2 009 249 € 2 419 680 € 2 814 932 AG 19114 Stefan cel Mare € 1 254 048 € 1 510 214 € 1 756 906 185 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist AG 18858 Stoenesti € 1 283 208 € 1 545 330 € 1 797 758 AG 18938 Stolnici € 1 602 874 € 1 930 295 € 2 245 606 AG 19141 Suici € 1 401 596 € 1 687 902 € 1 963 618 AG 19007 Suseni € 2 293 565 € 2 762 073 € 3 213 254 AG 19212 Teiu € 881 525 € 1 061 595 € 1 235 006 AG 19249 Tigveni € 2 015 224 € 2 426 876 € 2 823 303 AG 19338 Titesti € 2 326 792 € 2 802 088 € 3 259 806 AG 19392 Uda € 904 403 € 1 089 146 € 1 267 057 AG 19560 Ungheni € 1 454 532 € 1 751 651 € 2 037 781 AG 19631 Valea Danului € 1 074 915 € 1 294 489 € 1 505 942 AG 19695 Valea Iasului € 1 920 063 € 2 312 276 € 2 689 983 AG 13524 Valea Mare Pravat € 3 841 700 € 4 626 447 € 5 382 172 AG 19793 Vedea € 1 738 126 € 2 093 175 € 2 435 092 AG 19999 Vladesti € 959 683 € 1 155 718 € 1 344 503 AG 20055 Vulturesti € 1 026 616 € 1 236 324 € 1 438 276 BC 20297 Bacau € 162 656 473 € 195 882 466 € 227 879 618 BC 20876 Moinesti € 15 857 639 € 19 096 895 € 22 216 348 BC 20563 Onesti € 24 769 986 € 29 829 774 € 34 702 430 BC 20778 Buhusi € 7 177 629 € 8 643 810 € 10 055 765 BC 20821 Comanesti € 10 967 090 € 13 207 348 € 15 364 751 BC 22166 Darmanesti € 4 781 204 € 5 757 865 € 6 698 405 BC 20910 Slanic Moldova € 3 354 855 € 4 040 155 € 4 700 109 BC 20965 Tg. Ocna € 6 508 632 € 7 838 157 € 9 118 510 BC 21007 Agas € 1 800 579 € 2 168 385 € 2 522 588 BC 21098 Ardeoani € 1 052 595 € 1 267 610 € 1 474 673 BC 21123 Asau € 1 978 301 € 2 382 410 € 2 771 574 BC 21196 Balcani € 1 648 314 € 1 985 017 € 2 309 267 BC 21454 Barsanesti € 1 124 019 € 1 353 623 € 1 574 736 BC 21249 Beresti-Bistrita € 713 843 € 859 660 € 1 000 084 BC 21338 Beresti-Tazlau € 1 686 409 € 2 030 893 € 2 362 637 BC 21418 Berzunti € 965 077 € 1 162 214 € 1 352 061 BC 21506 Blagesti € 1 834 123 € 2 208 781 € 2 569 583 BC 21560 Bogdanesti € 888 635 € 1 070 158 € 1 244 967 BC 21597 Brusturoasa € 929 877 € 1 119 824 € 1 302 746 BC 26338 Buciumi € 990 894 € 1 193 305 € 1 388 230 186 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BC 21668 Buhoci € 1 052 185 € 1 267 116 € 1 474 098 BC 21757 Caiuti € 1 666 175 € 2 006 526 € 2 334 290 BC 21720 Casin € 1 060 078 € 1 276 622 € 1 485 156 BC 21855 Cleja € 1 542 568 € 1 857 670 € 2 161 118 BC 21891 Colonesti € 854 389 € 1 028 916 € 1 196 988 BC 21971 Corbasca € 1 141 976 € 1 375 249 € 1 599 894 BC 22059 Cotofanesti € 1 248 233 € 1 503 210 € 1 748 758 BC 22111 Damienesti € 756 755 € 911 338 € 1 060 204 BC 22237 Dealu Morii € 967 970 € 1 165 699 € 1 356 114 BC 22380 Dofteana € 2 985 355 € 3 595 177 € 4 182 444 BC 22460 Faraoani € 1 692 591 € 2 038 338 € 2 371 298 BC 22488 Filipeni € 724 659 € 872 685 € 1 015 237 BC 22576 Filipesti € 1 583 814 € 1 907 341 € 2 218 903 BC 22665 Gaiceana € 1 073 392 € 1 292 655 € 1 503 808 BC 22781 Garleni € 1 867 511 € 2 248 989 € 2 616 358 BC 22718 Ghimes-Faget € 1 325 737 € 1 596 546 € 1 857 340 BC 26346 Gioseni € 950 217 € 1 144 318 € 1 331 241 BC 22834 Glavanesti € 1 774 497 € 2 136 976 € 2 486 048 BC 20607 Gura Vaii € 953 686 € 1 148 496 € 1 336 101 BC 22898 Helegiu € 1 396 774 € 1 682 094 € 1 956 862 BC 20313 Hemeiusi € 1 919 307 € 2 311 365 € 2 688 924 BC 22941 Horgesti € 1 381 332 € 1 663 498 € 1 935 228 BC 23047 Huruiesti € 863 419 € 1 039 790 € 1 209 638 BC 26379 Itesti € 767 025 € 923 706 € 1 074 593 BC 23127 Izvoru Berheciului € 807 206 € 972 095 € 1 130 885 BC 20359 Letea Veche € 2 358 435 € 2 840 195 € 3 304 137 BC 23207 Lipova € 1 225 941 € 1 476 366 € 1 717 528 BC 23289 Livezi € 1 804 622 € 2 173 254 € 2 528 253 BC 23350 Luizi calugara € 1 538 952 € 1 853 315 € 2 156 052 BC 23387 Magiresti € 1 536 768 € 1 850 685 € 2 152 992 BC 20411 Magura € 1 537 583 € 1 851 667 € 2 154 135 BC 23449 Manastirea Casin € 1 199 242 € 1 444 213 € 1 680 123 BC 20466 Margineni € 3 579 794 € 4 311 043 € 5 015 246 BC 23494 Motoseni € 980 953 € 1 181 333 € 1 374 302 BC 23644 Negri € 940 774 € 1 132 947 € 1 318 013 187 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BC 23715 Nicolae Balcescu € 4 458 581 € 5 369 339 € 6 246 414 BC 0 Odobesti € 613 580 € 738 917 € 859 618 BC 23797 Oituz € 3 110 114 € 3 745 420 € 4 357 229 BC 23868 Oncesti € 866 380 € 1 043 356 € 1 213 787 BC 23948 Orbeni € 1 381 477 € 1 663 673 € 1 935 432 BC 23975 Palanca € 1 118 865 € 1 347 417 € 1 567 515 BC 24187 Pancesti € 1 329 898 € 1 601 557 € 1 863 169 BC 24034 Parava € 721 956 € 869 431 € 1 011 451 BC 24276 Pargaresti € 1 096 572 € 1 320 569 € 1 536 283 BC 24089 Parincea € 1 134 296 € 1 365 999 € 1 589 134 BC 24338 Parjol € 2 028 122 € 2 442 409 € 2 841 373 BC 24427 Plopana € 1 195 909 € 1 440 199 € 1 675 454 BC 24524 Podu Turcului € 2 191 987 € 2 639 746 € 3 070 945 BC 24631 Poduri € 1 838 187 € 2 213 675 € 2 575 276 BC 26361 Prajesti € 960 672 € 1 156 909 € 1 345 889 BC 24766 Racaciuni € 2 470 475 € 2 975 121 € 3 461 103 BC 24837 Rachitoasa € 1 358 255 € 1 635 707 € 1 902 898 BC 24711 Racova € 1 219 955 € 1 469 157 € 1 709 142 BC 24999 Rosiori € 656 913 € 791 102 € 920 327 BC 25148 Sanduleni € 1 453 543 € 1 750 460 € 2 036 396 BC 26320 Sarata € 849 644 € 1 023 202 € 1 190 340 BC 25068 Sascut € 2 836 705 € 3 416 161 € 3 974 187 BC 25228 Saucesti € 1 672 582 € 2 014 242 € 2 343 266 BC 25291 Scorteni € 804 733 € 969 117 € 1 127 421 BC 25362 Secuieni € 948 732 € 1 142 531 € 1 329 162 BC 25488 Solont € 1 018 184 € 1 226 169 € 1 426 462 BC 25521 Stanisesti € 1 721 246 € 2 072 847 € 2 411 444 BC 20670 Stefan cel Mare € 1 558 285 € 1 876 597 € 2 183 137 BC 25629 Strugari € 990 692 € 1 193 061 € 1 387 946 BC 25692 Tamasi € 1 158 414 € 1 395 044 € 1 622 922 BC 25745 Tatarasti € 1 005 053 € 1 210 356 € 1 408 066 BC 25825 Tg. Trotus € 1 615 778 € 1 945 834 € 2 263 683 BC 25861 Traian € 1 351 684 € 1 627 794 € 1 893 692 BC 25932 Ungureni € 1 266 027 € 1 524 640 € 1 773 688 BC 26029 Urechesti € 1 221 591 € 1 471 126 € 1 711 433 188 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BC 26083 Valea Seaca € 1 170 511 € 1 409 613 € 1 639 871 BC 26118 Vultureni € 851 794 € 1 025 791 € 1 193 353 BC 26289 Zemes € 3 375 722 € 4 065 284 € 4 729 343 BH 26804 Beius €0 €0 €0 BH 26877 Marghita € 8 818 782 € 10 620 203 € 12 354 999 BH 26564 Oradea € 194 681 503 € 234 449 280 € 272 746 273 BH 26975 Salonta € 12 466 152 € 15 012 625 € 17 464 919 BH 26699 Alesd € 6 289 044 € 7 573 713 € 8 810 870 BH 26920 Nucet € 1 807 215 € 2 176 377 € 2 531 886 BH 30915 Sacuieni € 4 096 261 € 4 933 008 € 5 738 808 BH 26840 Stei € 3 598 584 € 4 333 670 € 5 041 570 BH 32027 Valea Lui Mihai € 5 694 683 € 6 857 942 € 7 978 178 BH 27007 Vascau € 1 186 225 € 1 428 536 € 1 661 886 BH 27070 Abram € 1 290 824 € 1 554 502 € 1 808 428 BH 27169 Abramut € 1 424 155 € 1 715 068 € 1 995 222 BH 26742 Astileu € 2 216 064 € 2 668 742 € 3 104 677 BH 27212 Auseu € 1 540 408 € 1 855 069 € 2 158 092 BH 27285 Avram Iancu € 1 485 486 € 1 788 928 € 2 081 147 BH 27329 Balc € 958 006 € 1 153 699 € 1 342 154 BH 27383 Batar € 2 078 093 € 2 502 587 € 2 911 381 BH 27436 Biharia € 2 296 279 € 2 765 343 € 3 217 058 BH 27506 Boianu Mare € 656 063 € 790 078 € 919 136 BH 27560 Borod € 1 828 238 € 2 201 694 € 2 561 338 BH 27631 Bors € 6 889 413 € 8 296 720 € 9 651 979 BH 27686 Bratca € 2 310 740 € 2 782 757 € 3 237 317 BH 27757 Brusturi € 1 169 177 € 1 408 006 € 1 638 002 BH 27846 Budureasa € 2 690 599 € 3 240 210 € 3 769 494 BH 27908 Buduslau € 738 996 € 889 952 € 1 035 324 BH 27935 Bulz € 1 209 624 € 1 456 715 € 1 694 667 BH 27971 Buntesti € 1 698 448 € 2 045 391 € 2 379 503 BH 28077 Cabesti € 777 332 € 936 118 € 1 089 032 BH 28709 Campani € 1 212 363 € 1 460 013 € 1 698 505 BH 28139 Capalna € 1 131 505 € 1 362 638 € 1 585 223 BH 28193 Carpinet € 662 772 € 798 157 € 928 535 BH 28246 Cefa € 1 261 279 € 1 518 922 € 1 767 035 189 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BH 28335 Ceica € 1 635 054 € 1 969 048 € 2 290 689 BH 28415 Cetariu € 1 272 878 € 1 532 890 € 1 783 286 BH 28497 Cherechiu € 808 105 € 973 177 € 1 132 144 BH 28530 Chislaz € 1 670 766 € 2 012 055 € 2 340 722 BH 28610 Ciuhoi € 1 186 269 € 1 428 589 € 1 661 947 BH 28665 Ciumeghiu € 1 823 341 € 2 195 797 € 2 554 478 BH 28763 Cociuba Mare € 1 428 967 € 1 720 863 € 2 001 964 BH 28816 Copacel € 1 072 551 € 1 291 642 € 1 502 630 BH 28889 Cristioru de Jos € 654 377 € 788 047 € 916 774 BH 28941 Curatele € 1 098 108 € 1 322 420 € 1 538 435 BH 29001 Curtuiuseni € 1 430 373 € 1 722 557 € 2 003 935 BH 29038 Derna € 1 002 819 € 1 207 666 € 1 404 936 BH 29092 Diosig € 2 544 688 € 3 064 493 € 3 565 074 BH 29154 Dobresti € 1 611 144 € 1 940 254 € 2 257 193 BH 29243 Draganesti € 2 161 273 € 2 602 758 € 3 027 915 BH 29341 Dragesti € 933 958 € 1 124 738 € 1 308 463 BH 29403 Finis € 1 362 838 € 1 641 226 € 1 909 318 BH 32195 Gepiu € 900 189 € 1 084 072 € 1 261 153 BH 29467 Giris de Cris € 1 554 062 € 1 871 512 € 2 177 221 BH 29519 Hidiselu de Sus € 1 374 156 € 1 654 856 € 1 925 174 BH 29573 Holod € 1 976 423 € 2 380 149 € 2 768 943 BH 29662 Husasau de Tinca € 1 231 747 € 1 483 357 € 1 725 662 BH 29724 Ineu € 1 666 067 € 2 006 396 € 2 334 139 BH 29813 Lazareni € 1 384 456 € 1 667 261 € 1 939 605 BH 29760 Lazuri de Beius € 750 401 € 903 686 € 1 051 302 BH 29902 Lugasu de Jos € 2 106 482 € 2 536 775 € 2 951 154 BH 29948 Lunca € 1 222 000 € 1 471 619 € 1 712 006 BH 30014 Madaras € 2 062 883 € 2 484 270 € 2 890 072 BH 30069 Magesti € 1 290 050 € 1 553 570 € 1 807 344 BH 30149 Nojorid € 2 187 573 € 2 634 431 € 3 064 762 BH 30229 Olcea € 1 255 494 € 1 511 955 € 1 758 931 BH 30274 Osorhei € 3 293 175 € 3 965 875 € 4 613 696 BH 32161 Paleu € 1 767 147 € 2 128 124 € 2 475 750 BH 30336 Pietroasa € 1 243 443 € 1 497 442 € 1 742 048 BH 30416 Pocola € 819 747 € 987 198 € 1 148 455 190 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BH 30470 Pomezeu € 2 171 954 € 2 615 621 € 3 042 879 BH 30568 Popesti € 3 008 150 € 3 622 628 € 4 214 379 BH 30648 Rabagani € 1 410 903 € 1 699 110 € 1 976 658 BH 30719 Remetea € 1 488 761 € 1 792 872 € 2 085 735 BH 30773 Rieni € 2 324 849 € 2 799 748 € 3 257 083 BH 30844 Rosia € 1 050 870 € 1 265 532 € 1 472 255 BH 32187 Rosiori € 1 685 563 € 2 029 874 € 2 361 452 BH 30871 Sacadat € 1 116 248 € 1 344 265 € 1 563 849 BH 30988 Salacea € 1 218 860 € 1 467 838 € 1 707 607 BH 31011 Salard € 2 044 868 € 2 462 575 € 2 864 833 BH 31057 Sambata € 905 613 € 1 090 603 € 1 268 752 BH 32179 Sanicolaul Roman € 1 248 410 € 1 503 424 € 1 749 007 BH 26582 Sanmartin € 8 288 486 € 9 981 583 € 11 612 062 BH 26653 Santandrei € 2 434 879 € 2 932 254 € 3 411 234 BH 31128 Sarbi € 1 090 651 € 1 313 439 € 1 527 988 BH 31333 Simian € 1 492 338 € 1 797 179 € 2 090 746 BH 31379 Sinteu € 1 317 226 € 1 586 297 € 1 845 416 BH 31422 Soimi € 1 131 773 € 1 362 962 € 1 585 600 BH 31208 Spinus € 601 907 € 724 859 € 843 264 BH 31510 Suncuius € 1 340 600 € 1 614 446 € 1 878 163 BH 31262 Suplacul de Barcau € 3 637 856 € 4 380 965 € 5 096 590 BH 32153 Tamaseu € 1 050 773 € 1 265 416 € 1 472 120 BH 31609 Tarcaia € 693 936 € 835 688 € 972 196 BH 31565 Tarcea € 1 235 821 € 1 488 264 € 1 731 370 BH 31654 Tauteu € 2 462 009 € 2 964 926 € 3 449 242 BH 31878 Tetchea € 2 635 243 € 3 173 547 € 3 691 941 BH 31716 Tileagd € 2 676 892 € 3 223 703 € 3 750 291 BH 31789 Tinca € 2 967 616 € 3 573 813 € 4 157 591 BH 32201 Toboliu € 1 238 151 € 1 491 070 € 1 734 634 BH 31841 Tulca € 1 194 435 € 1 438 424 € 1 673 388 BH 31921 Uileacu de Beius € 1 250 748 € 1 506 240 € 1 752 282 BH 31976 Vadu Crisului € 1 605 216 € 1 933 115 € 2 248 887 BH 32090 Varciorog € 1 109 845 € 1 336 555 € 1 554 879 BH 32045 Viisoara € 984 400 € 1 185 485 € 1 379 132 BN 32394 Bistrita € 63 678 029 € 76 685 601 € 89 212 096 191 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BN 32483 Beclean € 5 753 725 € 6 929 044 € 8 060 895 BN 32544 Nasaud € 5 511 474 € 6 637 308 € 7 721 503 BN 32599 Singeorz Bai € 13 333 306 € 16 056 913 € 18 679 789 BN 32633 Bistrita Birgaului € 2 547 664 € 3 068 077 € 3 569 244 BN 32660 Braniste € 859 012 € 1 034 484 € 1 203 465 BN 32704 Budacu De Jos € 1 470 440 € 1 770 808 € 2 060 067 BN 32768 Budesti € 700 883 € 844 053 € 981 928 BN 32811 Caianu Mic € 1 333 480 € 1 605 871 € 1 868 188 BN 32884 Cetate € 1 220 378 € 1 469 666 € 1 709 734 BN 33015 Chiochis € 1 224 945 € 1 475 166 € 1 716 132 BN 33122 Chiuza € 891 372 € 1 073 454 € 1 248 801 BN 32955 Ciceu Giurgesti € 587 459 € 707 460 € 8 23 023 BN 179953 Ciceu Mihaiesti € 646 563 € 778 637 € 905 826 BN 33177 Cosbuc € 947 073 € 1 140 533 € 1 326 837 BN 33202 Dumitra € 2 009 569 € 2 420 066 € 2 815 381 BN 179686 Dumitrita € 1 545 224 € 1 860 868 € 2 164 838 BN 33248 Feldru € 2 048 458 € 2 466 898 € 2 869 863 BN 33275 Galatii Bistritei € 728 662 € 877 507 € 1 020 847 BN 33337 Ilva Mare € 1 471 781 € 1 772 423 € 2 061 946 BN 33364 Ilva Mica € 1 604 587 € 1 932 358 € 2 248 006 BN 33382 Josenii Birgaului € 1 550 197 € 1 866 858 € 2 171 806 BN 33435 Lechinta € 1 877 290 € 2 260 766 € 2 630 059 BN 33514 Lesu € 935 254 € 1 126 300 € 1 310 279 BN 33541 Livezile € 2 797 324 € 3 368 736 € 3 919 015 BN 33603 Lunca Ilvei € 4 017 885 € 4 838 622 € 5 629 004 BN 33729 Magura Ilvei € 1 402 771 € 1 689 316 € 1 965 264 BN 33621 Maieru € 2 964 976 € 3 570 634 € 4 153 893 BN 33765 Mariselu € 1 295 194 € 1 559 765 € 1 814 551 BN 33658 Matei € 930 626 € 1 120 725 € 1 303 795 BN 33845 Micestii De Cimpie € 1 010 711 € 1 217 170 € 1 415 993 BN 33881 Milas € 396 271 € 477 217 € 555 170 BN 33952 Monor € 2 255 606 € 2 716 361 € 3 160 075 BN 179659 Negrilesti € 559 421 € 673 695 € 783 742 BN 33989 Nimigea € 1 408 620 € 1 696 361 € 1 973 459 BN 34075 Nuseni € 1 326 867 € 1 597 908 € 1 858 924 192 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BN 34155 Parva € 755 570 € 909 911 € 1 058 544 BN 34173 Petru Rares € 952 670 € 1 147 273 € 1 334 679 BN 179720 Poiana Ilvei € 532 385 € 641 136 € 745 865 BN 34235 Prundu Birgaului € 3 412 443 € 4 109 506 € 4 780 788 BN 34262 Rebra € 1 554 529 € 1 872 075 € 2 177 876 BN 34280 Rebrisoara € 1 424 359 € 1 715 314 € 1 995 508 BN 34333 Rodna € 2 010 941 € 2 421 717 € 2 817 302 BN 34360 Romuli € 1 115 038 € 1 342 808 € 1 562 154 BN 179944 Runcu Salvei € 769 634 € 926 848 € 1 078 247 BN 34397 Salva € 788 403 € 94 9 450 € 1 104 542 BN 34618 Sant € 1 552 139 € 1 869 196 € 2 174 527 BN 34645 Sieu € 978 845 € 1 178 795 € 1 371 349 BN 34690 Sieu Magherus € 1 773 190 € 2 135 401 € 2 484 216 BN 34770 Sieu Odorhei € 797 366 € 960 244 € 1 117 099 BN 34850 Sieut € 1 078 338 € 1 298 611 € 1 510 737 BN 34422 Silivasu De Cimpie € 737 220 € 887 813 € 1 032 836 BN 34477 Sinmihaiu De Cimpie € 1 088 539 € 1 310 895 € 1 525 029 BN 34903 Sintereag € 1 313 092 € 1 581 318 € 1 839 625 BN 34547 Spermezeu € 1 198 499 € 1 443 318 € 1 679 082 BN 34985 Teaca € 1 886 406 € 2 271 745 € 2 642 831 BN 35054 Telciu € 2 882 171 € 3 470 915 € 4 037 885 BN 35090 Tiha Birgaului € 2 433 046 € 2 930 047 € 3 408 667 BN 35152 Tirlisua € 1 158 789 € 1 395 496 € 1 623 448 BN 35269 Uriu € 1 472 536 € 1 773 333 € 2 063 004 BN 35312 Urmenis € 1 122 136 € 1 351 355 € 1 572 097 BN 35429 Zagra € 2 260 582 € 2 722 353 € 3 167 046 BT 35731 Botosani € 62 278 129 € 74 999 743 € 87 250 855 BT 36006 Dorohoi € 11 463 764 € 13 805 478 € 16 060 585 BT 36453 Bucecea € 1 475 594 € 1 777 015 € 2 067 288 BT 35946 Darabani € 3 897 217 € 4 693 305 € 5 459 951 BT 37280 Flaminzi € 3 587 009 € 4 319 731 € 5 025 353 BT 36060 Saveni € 3 445 688 € 4 149 542 € 4 827 364 BT 39168 Stefanesti € 1 508 337 € 1 816 446 € 2 113 161 BT 40035 Adaseni € 448 182 € 539 733 € 627 897 BT 36131 Albesti € 1 663 862 € 2 003 740 € 2 331 049 193 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BT 36202 Avrameni € 1 303 240 € 1 569 454 € 1 825 822 BT 36300 Baluseni € 1 336 503 € 1 609 512 € 1 872 424 BT 39983 Blandesti € 568 887 € 6 85 094 € 797 003 BT 36373 Braesti € 726 708 € 875 154 € 1 018 109 BT 36426 Broscauti € 931 783 € 1 122 119 € 1 305 416 BT 36499 Calarasi € 1 803 554 € 2 171 968 € 2 526 756 BT 39967 Candesti € 775 627 € 934 065 € 1 086 644 BT 36532 Concesti € 800 140 € 963 585 € 1 120 986 BT 36569 Copalau € 1 014 081 € 1 221 229 € 1 420 715 BT 36649 Cordareni € 666 434 € 802 568 € 933 666 BT 36676 Corlateni € 757 959 € 912 788 € 1 061 891 BT 36756 Corni € 1 585 279 € 1 909 106 € 2 220 956 BT 39975 Cosula € 1 101 950 € 1 327 046 € 1 543 817 BT 36809 Cotusca € 1 415 674 € 1 704 855 € 1 983 341 BT 36907 Cristesti € 991 957 € 1 194 586 € 1 389 720 BT 36952 Cristinesti € 1 154 420 € 1 390 234 € 1 617 327 BT 35759 Curtesti € 1 243 859 € 1 497 943 € 1 742 630 BT 37057 Dingeni € 1 060 446 € 1 277 064 € 1 485 671 BT 37011 Dersca € 862 389 € 1 038 550 € 1 208 195 BT 39959 Dimacheni € 610 141 € 734 775 € 854 800 BT 37100 Dobarceni € 1 560 024 € 1 878 691 € 2 185 573 BT 37173 Draguseni € 1 070 713 € 1 289 429 € 1 500 055 BT 37217 Durnesti € 1 258 528 € 1 515 609 € 1 763 182 BT 37324 Frumusica € 1 417 089 € 1 706 560 € 1 985 324 BT 37397 George Enescu € 961 689 € 1 158 134 € 1 347 314 BT 37459 Gorbanesti € 963 507 € 1 160 323 € 1 349 861 BT 37618 Hanesti € 955 985 € 1 151 265 € 1 339 322 BT 37547 Havarna € 1 379 597 € 1 661 409 € 1 932 798 BT 37672 Hiliseu Horia € 839 911 € 1 011 480 € 1 176 704 BT 37734 Hlipiceni € 1 145 422 € 1 379 398 € 1 604 721 BT 37770 Hudesti € 1 798 827 € 2 166 275 € 2 520 134 BT 37823 Ibanesti € 1 077 762 € 1 297 917 € 1 509 930 BT 37850 Leorda € 812 483 € 978 450 € 1 138 278 BT 39942 Lozna € 646 487 € 778 546 € 905 720 BT 37912 Lunca € 1 522 020 € 1 832 924 € 2 132 330 194 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BT 37958 Manoleasa € 1 407 862 € 1 695 447 € 1 972 396 BT 38063 Mihai Eminescu € 2 738 088 € 3 297 400 € 3 836 026 BT 38161 Mihaileni € 834 906 € 1 005 453 € 1 169 692 BT 38241 Mihalaseni € 1 308 612 € 1 575 924 € 1 833 349 BT 38321 Mileanca € 749 741 € 902 891 € 1 050 377 BT 38376 Mitoc € 615 218 € 740 889 € 861 913 BT 38456 Nicseni € 821 504 € 989 313 € 1 150 917 BT 38492 Paltinis € 1 890 468 € 2 276 636 € 2 648 522 BT 38544 Pomarla € 770 775 € 928 221 € 1 079 845 BT 38580 Prajeni € 920 876 € 1 108 985 € 1 290 136 BT 35839 Rachiti € 1 501 963 € 1 808 770 € 2 104 230 BT 38633 Radauti Prut € 964 852 € 1 161 944 € 1 351 746 BT 38679 Rauseni € 1 063 136 € 1 280 304 € 1 489 440 BT 38731 Ripiceni € 589 699 € 710 157 € 826 161 BT 38811 Roma € 1 191 937 € 1 435 415 € 1 669 888 BT 38848 Romanesti € 723 587 € 871 394 € 1 013 736 BT 38893 Santa Mare € 831 515 € 1 001 369 € 1 164 941 BT 39122 Sendriceni € 1 293 167 € 1 557 323 € 1 811 710 BT 35884 Stauceni € 1 750 091 € 2 107 584 € 2 451 855 BT 39220 Stiubieni € 1 328 677 € 1 600 087 € 1 861 459 BT 38982 Suharau € 1 387 504 € 1 670 930 € 1 943 875 BT 39051 Sulita € 1 129 352 € 1 360 046 € 1 582 208 BT 39266 Todireni € 884 053 € 1 064 639 € 1 238 547 BT 39328 Trusesti € 1 736 978 € 2 091 792 € 2 433 484 BT 39391 Tudora € 1 283 282 € 1 545 419 € 1 797 861 BT 39417 Ungureni € 1 960 462 € 2 360 928 € 2 746 582 BT 39532 Unteni € 796 170 € 958 804 € 1 115 424 BT 39612 Vaculesti € 877 270 € 1 056 470 € 1 229 043 BT 39694 Virfu Cimpului € 1 417 196 € 1 706 688 € 1 985 473 BT 39658 Viisoara € 690 322 € 831 335 € 9 67 133 BT 39738 Vladeni € 1 504 243 € 1 811 517 € 2 107 426 BT 39792 Vlasinesti € 1 071 179 € 1 289 990 € 1 500 708 BT 39836 Vorniceni € 1 066 983 € 1 284 937 € 1 494 829 BT 39872 Vorona € 2 089 029 € 2 515 757 € 2 926 703 BV 40198 Brasov € 268 006 704 € 322 752 690 € 375 473 932 195 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BV 40241 Codlea € 17 234 712 € 20 755 264 € 24 145 610 BV 40278 Fagaras € 22 697 323 € 27 333 727 € 31 798 656 BV 40438 Sacele € 23 038 158 € 27 744 185 € 32 276 163 BV 40214 Ghimbav € 12 489 088 € 15 040 246 € 17 497 051 BV 40303 Predeal € 7 507 679 € 9 041 279 € 10 518 161 BV 40367 Rasnov € 12 487 562 € 15 038 408 € 17 494 913 BV 40394 Rupea € 4 477 436 € 5 392 046 € 6 272 829 BV 40465 Victoria € 4 625 488 € 5 570 341 € 6 480 249 BV 40492 Zarnesti € 14 712 256 € 17 717 543 € 20 611 681 BV 40526 Apata € 3 550 996 € 4 276 361 € 4 974 899 BV 42498 Augustin € 644 716 € 776 413 € 903 239 BV 40544 Beclean € 1 864 235 € 2 245 044 € 2 611 769 BV 40606 Bod € 3 384 358 € 4 075 685 € 4 741 443 BV 40633 Bran € 4 068 701 € 4 899 819 € 5 700 198 BV 40688 Budila € 2 356 531 € 2 837 902 € 3 301 470 BV 40704 Bunesti € 2 293 930 € 2 762 513 € 3 213 767 BV 40768 Cata € 1 805 998 € 2 174 910 € 2 530 179 BV 40820 Cincu € 1 788 947 € 2 154 376 € 2 506 291 BV 40857 Comana € 2 483 142 € 2 990 376 € 3 478 850 BV 40900 Cristian € 12 777 156 € 15 387 158 € 17 900 630 BV 42456 Crizbav € 1 995 458 € 2 403 073 € 2 795 611 BV 42480 Dragus € 1 145 130 € 1 379 047 € 1 604 312 BV 40928 Dumbravita € 3 608 837 € 4 346 017 € 5 055 934 BV 40955 Feldioara € 6 800 683 € 8 189 865 € 9 527 670 BV 40991 Fundata € 1 454 314 € 1 751 388 € 2 037 476 BV 41033 Halchiu € 3 690 814 € 4 444 740 € 5 170 783 BV 41088 Harman € 4 222 988 € 5 085 622 € 5 916 352 BV 41113 Hirseni € 1 406 428 € 1 693 721 € 1 970 388 BV 41177 Hoghiz € 3 826 819 € 4 608 527 € 5 361 324 BV 42472 Holbav € 1 418 795 € 1 708 614 € 1 987 714 BV 41248 Homorod € 1 378 072 € 1 659 572 € 1 930 660 BV 41284 Jibert € 3 066 241 € 3 692 584 € 4 295 763 BV 41346 Lisa € 1 803 946 € 2 172 439 € 2 527 305 BV 41382 Maierus € 2 545 457 € 3 065 420 € 3 566 152 BV 41417 Mandra € 3 923 662 € 4 725 152 € 5 497 000 196 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BV 41471 Moieciu € 2 539 052 € 3 057 706 € 3 557 179 BV 41541 Ormenis € 1 846 586 € 2 223 789 € 2 587 043 BV 41578 Parau € 1 240 508 € 1 493 908 € 1 737 936 BV 41621 Poiana Marului € 1 747 853 € 2 104 888 € 2 448 719 BV 41667 Prejmer € 8 019 280 € 9 657 386 € 11 234 907 BV 41701 Racos € 2 019 935 € 2 432 549 € 2 829 903 BV 41738 Recea € 1 710 099 € 2 059 423 € 2 395 827 BV 42464 Sambata de Sus € 4 101 945 € 4 939 853 € 5 746 772 BV 41925 Sanpetru € 4 281 435 € 5 156 008 € 5 998 235 BV 41818 Sercaia € 2 736 716 € 3 295 747 € 3 834 103 BV 41854 Sinca € 1 970 148 € 2 372 593 € 2 760 153 BV 42449 Sinca-Noua € 1 712 966 € 2 062 875 € 2 399 843 BV 41943 Soars € 1 287 396 € 1 550 373 € 1 803 625 BV 42003 Tarlungeni € 6 766 107 € 8 148 226 € 9 479 229 BV 42058 Teliu € 2 312 140 € 2 784 443 € 3 239 278 BV 42076 Ticus € 612 494 € 737 609 € 858 096 BV 42101 Ucea € 2 856 361 € 3 439 833 € 4 001 725 BV 42156 Ungra € 2 114 023 € 2 545 857 € 2 961 719 BV 42183 Vama Buzaului € 2 719 776 € 3 275 348 € 3 810 372 BV 42236 Vistea € 1 392 168 € 1 676 548 € 1 950 410 BV 42307 Voila € 2 609 143 € 3 142 115 € 3 655 376 BV 42398 Vulcan € 2 915 510 € 3 511 064 € 4 084 592 BR 42682 Braila € 161 996 688 € 195 087 907 € 226 955 269 BR 42753 Faurei € 1 974 617 € 2 377 974 € 2 766 413 BR 43331 Ianca € 5 452 234 € 6 565 967 € 7 638 510 BR 43411 Insuratei € 3 767 670 € 4 537 295 € 5 278 457 BR 42824 Baraganu € 1 667 742 € 2 008 414 € 2 336 486 BR 42842 Bertestii de Jos € 1 189 498 € 1 432 478 € 1 666 472 BR 42913 Bordei Verde € 973 624 € 1 172 507 € 1 364 035 BR 44560 Cazasu € 1 274 677 € 1 535 056 € 1 785 806 BR 42708 Chiscani € 4 597 820 € 5 537 021 € 6 441 487 BR 42968 Ciocile € 1 572 159 € 1 893 305 € 2 202 574 BR 43019 Ciresu € 1 573 520 € 1 894 944 € 2 204 481 BR 43073 Dudesti € 1 920 738 € 2 313 089 € 2 690 930 BR 43117 Frecatei € 2 297 334 € 2 766 612 € 3 218 535 197 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BR 43180 Galbenu € 1 556 699 € 1 874 687 € 2 180 915 BR 43242 Gemenele € 954 379 € 1 149 330 € 1 337 072 BR 43279 Gradistea € 1 555 473 € 1 873 211 € 2 179 197 BR 43313 Gropeni € 2 129 365 € 2 564 333 € 2 983 213 BR 43466 Jirlau € 1 527 137 € 1 839 086 € 2 139 499 BR 43493 Marasu € 2 219 775 € 2 673 210 € 3 109 875 BR 43563 Maxineni € 1 645 967 € 1 982 191 € 2 305 979 BR 43625 Mircea Voda € 1 742 350 € 2 098 262 € 2 441 010 BR 43652 Movila Miresii € 1 596 769 € 1 922 943 € 2 237 053 BR 43698 Racovita € 752 084 € 905 713 € 1 053 660 BR 43732 Ramnicelu € 994 680 € 1 197 864 € 1 393 533 BR 43787 Romanu € 980 655 € 1 180 974 € 1 373 885 BR 43812 Rosiori € 1 523 608 € 1 834 837 € 2 134 556 BR 43867 Salcia Tudor € 1 886 290 € 2 271 604 € 2 642 668 BR 43929 Scortaru Nou € 711 680 € 857 055 € 997 054 BR 43992 Silistea € 1 609 208 € 1 937 922 € 2 254 479 BR 44060 Stancuta € 2 814 667 € 3 389 621 € 3 943 312 BR 44113 Surdila Gaiseanca € 1 384 489 € 1 667 299 € 1 939 651 BR 42771 Surdila Greci € 873 548 € 1 051 988 € 1 223 829 BR 44140 Sutesti € 2 712 082 € 3 266 081 € 3 799 592 BR 44177 Tichilesti € 1 511 447 € 1 820 192 € 2 117 517 BR 44202 Traian € 1 794 318 € 2 160 845 € 2 513 817 BR 44257 Tudor Vladimirescu € 1 860 302 € 2 240 308 € 2 606 259 BR 44300 Tufesti € 2 371 163 € 2 855 523 € 3 321 969 BR 44328 Ulmu € 1 822 088 € 2 194 287 € 2 552 721 BR 44355 Unirea € 1 330 891 € 1 602 753 € 1 864 561 BR 44391 Vadeni € 2 023 769 € 2 437 166 € 2 835 274 BR 44435 Victoria € 1 893 787 € 2 280 633 € 2 653 172 BR 44462 Visani € 1 093 708 € 1 317 120 € 1 532 270 BR 44505 Viziru € 2 075 522 € 2 499 491 € 2 907 780 BR 44532 Zavoaia € 1 592 936 € 1 918 326 € 2 231 682 BZ 44818 Buzau € 118 236 365 € 142 388 620 € 165 647 621 BZ 44845 Rimnicu Sarat € 16 357 621 € 19 699 008 € 22 916 816 BZ 47916 Nehoiu € 4 184 697 € 5 039 509 € 5 862 706 BZ 48744 Pogoanele € 2 993 064 € 3 604 460 € 4 193 244 198 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BZ 48325 Patirlagele € 2 686 278 € 3 235 006 € 3 763 440 BZ 44863 Amaru € 1 564 191 € 1 883 710 € 2 191 412 BZ 44989 Balaceanu € 583 417 € 702 592 € 817 360 BZ 44934 Balta Alba € 982 166 € 1 182 794 € 1 376 002 BZ 45003 Beceni € 1 354 858 € 1 631 616 € 1 898 138 BZ 45101 Berca € 2 866 132 € 3 451 599 € 4 015 414 BZ 45245 Bisoca € 761 168 € 916 652 € 1 066 386 BZ 45334 Blajani € 464 042 € 558 832 € 650 116 BZ 45361 Boldu € 872 936 € 1 051 251 € 1 222 972 BZ 45389 Bozioru € 778 736 € 937 810 € 1 091 000 BZ 45496 Bradeanu € 929 882 € 1 119 830 € 1 302 753 BZ 45539 Braiesti € 798 935 € 962 134 € 1 119 297 BZ 45619 Breaza € 1 344 500 € 1 619 143 € 1 883 628 BZ 45673 Buda € 1 021 019 € 1 229 583 € 1 430 434 BZ 45815 C. A. Rosetti € 1 305 570 € 1 572 260 € 1 829 087 BZ 45753 Calvini € 900 058 € 1 083 913 € 1 260 969 BZ 45888 Canesti € 504 252 € 607 257 € 706 451 BZ 45959 Catina € 844 595 € 1 017 121 € 1 183 266 BZ 46019 Cernatesti € 1 101 484 € 1 326 485 € 1 543 164 BZ 46108 Chilii € 599 206 € 721 606 € 839 480 BZ 46180 Chiojdu € 918 750 € 1 106 423 € 1 287 156 BZ 46251 Cilibia € 1 056 582 € 1 272 411 € 1 480 257 BZ 46313 Cislau € 2 017 873 € 2 430 066 € 2 827 014 BZ 46377 Cochirleanca € 1 723 943 € 2 076 095 € 2 415 222 BZ 46439 Colti € 390 447 € 470 204 € 547 011 BZ 46484 Costesti € 1 497 044 € 1 802 846 € 2 097 339 BZ 46554 Cozieni € 780 213 € 939 588 € 1 093 069 BZ 50564 Florica € 723 234 € 870 970 € 1 013 242 BZ 46769 Galbinasi € 1 780 105 € 2 143 728 € 2 493 904 BZ 46803 Gheraseni € 1 334 827 € 1 607 493 € 1 870 075 BZ 46830 Ghergheasa € 873 296 € 1 051 686 € 1 223 477 BZ 46867 Glodeanu Sarat € 2 226 932 € 2 681 829 € 3 119 902 BZ 46910 Glodeanu Silistea € 1 692 746 € 2 038 524 € 2 371 515 BZ 47006 Grebanu € 1 611 367 € 1 940 522 € 2 257 504 BZ 47079 Gura Teghii € 1 301 137 € 1 566 921 € 1 822 875 199 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BZ 47159 Largu € 985 904 € 1 187 295 € 1 381 238 BZ 47186 Lopatari € 1 149 848 € 1 384 728 € 1 610 922 BZ 47300 Luciu € 1 420 519 € 1 710 690 € 1 990 129 BZ 47337 Magura € 918 755 € 1 106 431 € 1 287 165 BZ 47630 Manzalesti € 983 939 € 1 184 929 € 1 378 486 BZ 47373 Maracineni € 3 051 965 € 3 675 392 € 4 275 763 BZ 47417 Margaritesti € 374 560 € 451 072 € 524 754 BZ 47453 Merei € 2 471 473 € 2 976 323 € 3 462 502 BZ 47578 Mihailesti € 732 210 € 881 779 € 1 025 817 BZ 47774 Movila Banului € 1 063 257 € 1 280 450 € 1 489 610 BZ 47818 Murgesti € 615 074 € 74 0 715 € 861 710 BZ 47854 Naeni € 731 982 € 881 504 € 1 025 497 BZ 48021 Odaile € 604 297 € 727 737 € 846 612 BZ 48138 Padina € 2 078 889 € 2 503 546 € 2 912 497 BZ 48227 Panatau € 938 504 € 1 130 213 € 1 314 832 BZ 48165 Pardosi € 527 174 € 634 860 € 738 563 BZ 48557 Pirscov € 1 508 263 € 1 816 357 € 2 113 057 BZ 48487 Pietroasele € 1 363 962 € 1 642 580 € 1 910 893 BZ 48682 Podgoria € 1 615 485 € 1 945 481 € 2 263 273 BZ 48771 Posta Calnau € 1 518 376 € 1 828 536 € 2 127 226 BZ 48842 Puiesti € 1 413 257 € 1 701 945 € 1 979 955 BZ 48922 Racoviteni € 850 880 € 1 024 691 € 1 192 072 BZ 48968 Rimnicelu € 1 159 478 € 1 396 326 € 1 624 414 BZ 49019 Robeasca € 730 377 € 879 572 € 1 023 249 BZ 49046 Rusetu € 1 514 093 € 1 823 378 € 2 121 224 BZ 49073 Sageata € 2 100 736 € 2 529 856 € 2 943 104 BZ 49153 Sahateni € 1 541 252 € 1 856 085 € 2 159 274 BZ 49206 Sapoca € 1 215 236 € 1 463 474 € 1 702 530 BZ 49233 Sarulesti € 440 242 € 530 170 € 616 773 BZ 49313 Scortoasa € 1 210 682 € 1 457 989 € 1 696 149 BZ 49439 Scutelnici € 837 427 € 1 008 489 € 1 173 224 BZ 49484 Siriu € 1 290 305 € 1 553 877 € 1 807 701 BZ 49545 Smeeni € 2 546 828 € 3 067 071 € 3 568 074 BZ 49625 Stalpu € 894 335 € 1 077 021 € 1 252 951 BZ 49849 Tintesti € 1 706 869 € 2 055 533 € 2 391 301 200 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist BZ 49643 Tisau € 1 226 314 € 1 476 814 € 1 718 049 BZ 49769 Topliceni € 929 853 € 1 119 795 € 1 302 713 BZ 49894 Ulmeni € 945 261 € 1 138 351 € 1 324 299 BZ 50549 Unguriu € 710 272 € 855 360 € 995 081 BZ 49956 Vadu Pasii € 2 395 837 € 2 885 237 € 3 356 536 BZ 50399 Valcelele € 809 203 € 974 500 € 1 133 683 BZ 50022 Valea Ramnicului € 1 563 622 € 1 883 024 € 2 190 614 BZ 50068 Valea Salciei € 410 631 € 494 511 € 575 289 BZ 50102 Vernesti € 2 664 085 € 3 208 280 € 3 732 349 BZ 50228 Vintila Voda € 1 071 251 € 1 290 077 € 1 500 809 BZ 50326 Viperesti € 1 312 837 € 1 581 012 € 1 839 268 BZ 50415 Zarnesti € 1 833 076 € 2 207 520 € 2 568 116 BZ 50479 Ziduri € 1 567 351 € 1 887 515 € 2 195 839 CS 51010 Caransebes € 14 409 961 € 17 353 497 € 20 188 169 CS 50790 Resita € 56 693 413 € 68 274 231 € 79 426 740 CS 50889 Anina € 4 674 249 € 5 629 062 € 6 548 562 CS 50969 Bocşa € 5 595 622 € 6 738 645 € 7 839 394 CS 50923 Herculane € 7 228 395 € 8 704 946 € 10 126 888 CS 51056 Moldova Nouă € 6 821 806 € 8 215 303 € 9 557 262 CS 51118 Oraviţa € 6 439 418 € 7 754 804 € 9 021 542 CS 51207 Oţelu Roşu € 6 436 317 € 7 751 070 € 9 017 197 CS 51243 Armenis € 1 161 661 € 1 398 955 € 1 627 473 CS 51305 Bania € 764 979 € 921 242 € 1 071 726 CS 51332 Bautari € 1 210 485 € 1 457 752 € 1 695 874 CS 51387 Berliste € 440 543 € 530 533 € 617 195 CS 51449 Berzeasca € 3 225 499 € 3 884 375 € 4 518 883 CS 51500 Berzovia € 1 603 252 € 1 930 750 € 2 246 135 CS 51546 Bolvasnita € 518 650 € 624 595 € 726 621 CS 51573 Bozovici € 1 884 435 € 2 269 371 € 2 640 070 CS 51626 Brebu € 1 231 828 € 1 483 454 € 1 725 775 CS 51662 Brebu Nou € 295 620 € 356 007 € 414 160 CS 51699 Buchin € 2 093 031 € 2 520 576 € 2 932 309 CS 51751 Bucosnita € 1 113 050 € 1 340 414 € 1 559 369 CS 51804 Carasova € 1 068 279 € 1 286 497 € 1 496 645 CS 51840 Carbunari € 527 847 € 635 671 € 739 506 201 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist CS 51948 Ciclova Romana € 555 387 € 668 836 € 778 090 CS 51984 Ciuchici € 745 396 € 897 659 € 1 044 291 CS 52035 Ciudanovita € 344 468 € 4 14 833 € 482 595 CS 52062 Copacele € 345 402 € 415 958 € 483 904 CS 52115 Cornea € 874 620 € 1 053 280 € 1 225 331 CS 52160 Cornereva € 1 652 305 € 1 989 823 € 2 314 858 CS 51877 C-Tin Daicovici € 1 066 599 € 1 284 474 € 1 494 292 CS 52570 Dalboset € 597 147 € 719 127 € 836 595 CS 52650 Doclin € 921 146 € 1 109 309 € 1 290 513 CS 52696 Dognecea € 701 920 € 845 302 € 983 381 CS 52721 Domasnea € 1 611 926 € 1 941 196 € 2 258 288 CS 53700 Eftimie Murgu € 728 182 € 876 928 € 1 020 173 CS 52758 Ezeris € 628 587 € 756 989 € 880 642 CS 52785 Farliug € 900 867 € 1 084 888 € 1 262 103 CS 52856 Forotic € 777 714 € 936 578 € 1 089 567 CS 52909 Garnic € 434 277 € 522 987 € 608 416 CS 52936 Glimboca € 729 916 € 879 017 € 1 022 603 CS 52954 Goruia € 442 759 € 533 202 € 620 300 CS 52990 Gradinari € 744 975 € 897 152 € 1 043 700 CS 53023 Iablanita € 1 195 664 € 1 439 904 € 1 675 110 CS 53069 Lapusnicel € 539 975 € 650 276 € 756 498 CS 53103 Lapusnicu Mare € 801 859 € 965 655 € 1 123 394 CS 53130 Luncavita € 1 286 779 € 1 549 631 € 1 802 761 CS 53167 Lupac € 1 366 678 € 1 645 850 € 1 914 698 CS 53210 Marga € 491 608 € 592 029 € 688 736 CS 53247 Maureni € 1 320 653 € 1 590 425 € 1 850 218 CS 53274 Mehadia € 2 475 404 € 2 981 057 € 3 468 009 CS 53327 Mehadica € 965 687 € 1 162 949 € 1 352 915 CS 53345 Naidas € 760 343 € 915 659 € 1 065 231 CS 53372 Obreja € 1 190 554 € 1 433 750 € 1 667 951 CS 50987 Ocna de Fier € 263 380 € 317 181 € 368 992 CS 53425 Paltinis € 1 107 788 € 1 334 076 € 1 551 996 CS 53489 Pescari € 809 658 € 975 048 € 1 134 320 CS 53513 Pojojena € 1 509 811 € 1 818 222 € 2 115 226 CS 53577 Prigor € 913 367 € 1 099 941 € 1 279 615 202 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist CS 53675 Racajdia € 1 233 118 € 1 485 008 € 1 727 582 CS 53639 Ramna € 674 905 € 812 768 € 945 533 CS 53728 Rusca Montana € 1 304 410 € 1 570 863 € 1 827 462 CS 53755 Sacu € 808 712 € 973 909 € 1 132 996 CS 53791 Sasca Montana € 690 812 € 831 925 € 967 819 CS 53853 Sichevita € 896 848 € 1 080 048 € 1 256 473 CS 54056 Slatina Timis € 1 787 293 € 2 152 384 € 2 503 974 CS 54109 Socol € 720 251 € 867 377 € 1 009 062 CS 54163 Sopotu Nou € 628 395 € 756 758 € 880 374 CS 54270 Teregova € 1 084 613 € 1 306 167 € 1 519 528 CS 54305 Ticvaniu Mare € 735 710 € 885 994 € 1 030 720 CS 54350 Tirnova € 774 232 € 93 2 386 € 1 084 690 CS 54387 Toplet € 922 720 € 1 111 205 € 1 292 719 CS 54412 Turnu Ruieni € 1 119 591 € 1 348 291 € 1 568 533 CS 54485 Valiug € 714 739 € 860 739 € 1 001 340 CS 54500 Varadia € 674 453 € 812 225 € 944 900 CS 54537 Vermes € 1 146 891 € 1 381 168 € 1 606 780 CS 54573 Vrani € 626 414 € 754 372 € 877 598 CS 54617 Zavoi € 1 757 798 € 2 116 865 € 2 462 652 CS 54699 Zorlentiu Mare € 661 770 € 796 950 € 927 131 CL 92569 Calarasi € 46 403 808 € 55 882 759 € 65 011 136 CL 100610 Oltenita € 1 0 859 700 € 13 078 021 € 15 214 299 CL 101458 Budesti € 2 114 928 € 2 546 947 € 2 962 987 CL 103032 Fundulea € 2 774 401 € 3 341 131 € 3 886 900 CL 93888 Lehliu Gara € 6 999 947 € 8 429 833 € 9 806 836 CL 94125 Al.Odobescu € 1 189 529 € 1 432 515 € 1 666 515 CL 101083 Belciugatele € 589 744 € 710 211 € 826 223 CL 92961 Borcea € 4 040 162 € 4 865 450 € 5 660 215 CL 101724 Cascioarele € 604 517 € 728 002 € 846 920 CL 101804 Chirnogi € 4 000 913 € 4 818 183 € 5 605 227 CL 101822 Chiselet € 1 260 053 € 1 517 445 € 1 765 318 CL 93085 Ciocanesti € 2 515 144 € 3 028 915 € 3 523 684 CL 180055 Crivat € 1 161 285 € 1 398 502 € 1 626 946 CL 102419 Curcani € 1 814 582 € 2 185 249 € 2 542 207 CL 93281 Cuza Voda € 1 976 492 € 2 380 232 € 2 769 040 203 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist CL 93325 Dichiseni € 1 228 969 € 1 480 012 € 1 721 770 CL 93370 Dor Marunt € 2 408 343 € 2 900 297 € 3 374 057 CL 93441 Dorobantu € 1 142 548 € 1 375 938 € 1 600 695 CL 93487 Dragalina € 3 243 771 € 3 906 379 € 4 544 481 CL 93539 Dragos Voda € 1 783 807 € 2 148 187 € 2 499 090 CL 102838 Frasinet € 823 339 € 991 523 € 1 153 487 CL 102945 Frumusani € 1 569 523 € 1 890 131 € 2 198 882 CL 103014 Fundeni € 2 283 903 € 2 750 438 € 3 199 718 CL 179962 Galbinasi € 1 303 640 € 1 569 936 € 1 826 383 CL 93664 Gradistea € 1 800 478 € 2 168 263 € 2 522 446 CL 103568 Gurbanesti € 982 942 € 1 183 728 € 1 377 088 CL 103764 Ileana € 1 888 735 € 2 274 549 € 2 646 094 CL 93771 Independenta € 1 511 770 € 1 820 581 € 2 117 970 CL 93815 Jegalia € 1 578 169 € 1 900 543 € 2 210 995 CL 93851 Lehliu Sat € 1 498 730 € 1 804 877 € 2 099 702 CL 104083 Luica € 806 763 € 971 561 € 1 130 264 CL 93931 Lupsanu € 1 233 660 € 1 485 661 € 1 728 342 CL 104181 Manastirea € 1 956 728 € 2 356 430 € 2 741 350 CL 100638 Mitreni € 1 264 097 € 1 522 316 € 1 770 984 CL 92587 Modelu € 3 886 792 € 4 680 750 € 5 445 345 CL 104323 Nana € 871 493 € 1 049 514 € 1 220 951 CL 104341 Nic.Balcescu € 530 154 € 638 449 € 742 739 CL 94223 Perisoru € 1 669 208 € 2 010 178 € 2 338 539 CL 104635 Plataresti € 1 792 845 € 2 159 071 € 2 511 752 CL 104751 Radovanu € 1 482 228 € 1 785 004 € 2 076 582 CL 94312 Roseti € 2 258 700 € 2 720 087 € 3 164 409 CL 104886 Sarulesti € 1 344 093 € 1 618 652 € 1 883 057 CL 105222 Sohatu € 1 025 964 € 1 235 539 € 1 437 362 CL 105384 Soldanu € 2 041 334 € 2 458 320 € 2 859 883 CL 105259 Spantov € 1 070 342 € 1 288 981 € 1 499 535 CL 94562 Stefan cel Mare € 952 708 € 1 147 318 € 1 334 731 CL 94580 Stefan Voda € 1 542 551 € 1 857 650 € 2 161 095 CL 105455 Tamadau Mare € 1 213 596 € 1 461 499 € 1 700 233 CL 105605 Ulmeni € 1 463 551 € 1 762 512 € 2 050 416 CL 94606 Ulmu € 644 997 € 776 751 € 903 632 204 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist CL 94651 Unirea € 1 065 695 € 1 283 385 € 1 493 024 CL 94731 Valcelele € 1 062 420 € 1 279 441 € 1 488 436 CL 105712 Valea Argovei € 1 088 426 € 1 310 759 € 1 524 870 CL 105829 Vasilati € 1 875 192 € 2 258 239 € 2 627 120 CL 94768 Vlad Tepes € 1 113 628 € 1 341 110 € 1 560 179 CJ 55357 Campia-Turzii € 15 293 526 € 18 417 550 € 21 426 033 CJ 54975 Cluj-Napoca € 333 103 690 € 401 147 100 € 466 673 970 CJ 55008 Dej € 22 821 146 € 27 482 843 € 31 972 130 CJ 55384 Gherla € 13 209 651 € 15 907 999 € 18 506 551 CJ 55259 Turda € 35 990 492 € 43 342 304 € 50 422 215 CJ 55446 Huedin € 7 086 620 € 8 534 210 € 9 928 263 CJ 55473 Aghiresu € 3 884 782 € 4 678 331 € 5 442 530 CJ 55598 Aiton € 1 142 921 € 1 376 387 € 1 601 218 CJ 55623 Alunis € 734 093 € 884 047 € 1 028 455 CJ 55687 Apahida € 8 487 028 € 10 220 681 € 11 890 217 CJ 55776 Aschileu € 1 449 600 € 1 745 711 € 2 030 870 CJ 55838 Baciu € 5 648 781 € 6 802 663 € 7 913 869 CJ 55918 Baisoara € 1 511 334 € 1 820 056 € 2 117 360 CJ 56014 Belis € 1 456 913 € 1 754 518 € 2 041 117 CJ 56096 Bobilna € 1 930 706 € 2 325 094 € 2 704 895 CJ 56210 Bontida € 2 694 276 € 3 244 639 € 3 774 646 CJ 56265 Borsa € 1 208 546 € 1 455 417 € 1 693 157 CJ 56327 Buza € 1 944 065 € 2 341 181 € 2 723 609 CJ 56354 Caianu € 1 281 886 € 1 543 738 € 1 795 906 CJ 56425 Calarasi € 1 743 490 € 2 099 634 € 2 442 607 CJ 56461 Calatele € 1 826 522 € 2 199 628 € 2 558 934 CJ 56522 Camarasu € 1 384 100 € 1 666 832 € 1 939 107 CJ 56568 Capusu Mare € 1 746 503 € 2 103 262 € 2 446 828 CJ 56666 Caseiu € 2 112 764 € 2 544 341 € 2 959 955 CJ 56773 Catina € 1 188 620 € 1 431 421 € 1 665 242 CJ 56844 Ceanu Mare € 2 544 543 € 3 064 319 € 3 564 872 CJ 56988 Chinteni € 3 481 127 € 4 192 220 € 4 877 014 CJ 57083 Chiuiesti € 1 316 594 € 1 585 536 € 1 844 532 CJ 57314 Citcau € 1 742 619 € 2 098 585 € 2 441 387 CJ 57163 Ciucea € 875 657 € 1 054 528 € 1 226 784 205 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist CJ 57225 Ciurila € 1 262 445 € 1 520 326 € 1 768 670 CJ 57350 Cojocna € 1 818 940 € 2 190 496 € 2 548 311 CJ 57449 Cornesti € 1 772 919 € 2 135 075 € 2 483 837 CJ 55062 Cuzdrioara € 1 425 469 € 1 716 651 € 1 997 064 CJ 57546 Dabica € 985 753 € 1 187 114 € 1 381 028 CJ 57582 Feleacu € 2 353 140 € 2 833 818 € 3 296 719 CJ 57644 Fizesu Gherlii € 1 244 156 € 1 498 301 € 1 743 046 CJ 57706 Floresti € 13 983 386 € 16 839 785 € 19 590 543 CJ 57742 Frata € 1 976 789 € 2 380 590 € 2 769 456 CJ 57831 Geaca € 1 225 086 € 1 475 336 € 1 716 330 CJ 57902 Gilau € 6 039 068 € 7 272 674 € 8 460 656 CJ 57948 Girbau € 1 472 844 € 1 773 703 € 2 063 435 CJ 58008 Iara € 2 173 597 € 2 617 599 € 3 045 181 CJ 58142 Iclod € 2 866 580 € 3 452 139 € 4 016 041 CJ 58204 Izvoru Crisului € 1 345 539 € 1 620 394 € 1 885 083 CJ 55106 Jichisu de Jos € 1 090 680 € 1 313 474 € 1 528 029 CJ 58259 Jucu € 4 632 286 € 5 578 527 € 6 489 772 CJ 58311 Luna € 2 745 045 € 3 305 778 € 3 845 773 CJ 58357 Maguri-Racatau € 1 625 946 € 1 958 080 € 2 277 929 CJ 58393 Manastireni € 1 145 465 € 1 379 450 € 1 604 781 CJ 58464 Margau € 1 490 749 € 1 795 266 € 2 088 521 CJ 58534 Marisel € 1 322 194 € 1 592 279 € 1 852 376 CJ 55160 Mica € 1 815 538 € 2 186 400 € 2 543 546 CJ 55277 Mihai Viteazu € 5 155 990 € 6 209 209 € 7 223 475 CJ 58552 Mintiu Gherlii € 1 981 528 € 2 386 297 € 2 776 095 CJ 58623 Mociu € 2 772 320 € 3 338 625 € 3 883 985 CJ 58721 Moldovenesti € 1 930 865 € 2 325 285 € 2 705 117 CJ 60169 Negreni € 1 551 886 € 1 868 891 € 2 174 172 CJ 58794 Palatca € 1 042 389 € 1 255 319 € 1 460 373 CJ 58856 Panticeu € 1 318 062 € 1 587 304 € 1 846 588 CJ 58918 Petrestii de Jos € 1 458 731 € 1 756 707 € 2 043 663 CJ 58990 Ploscos € 674 481 € 812 258 € 944 939 CJ 59041 Poieni € 2 658 222 € 3 201 220 € 3 724 135 CJ 59130 Recea-Cristur € 1 111 420 € 1 338 451 € 1 557 085 CJ 59238 Risca € 1 522 374 € 1 833 351 € 2 132 827 206 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist CJ 59283 Sacuieu € 791 128 € 952 732 € 1 108 360 CJ 55311 Sandulesti € 1 129 669 € 1 360 428 € 1 582 652 CJ 59327 Savadisla € 2 211 545 € 2 663 299 € 3 098 346 CJ 59416 Sic € 1 757 504 € 2 116 511 € 2 462 241 CJ 59434 Sincraiu € 1 188 010 € 1 430 686 € 1 664 387 CJ 59498 Sinmartin € 975 205 € 1 174 411 € 1 366 250 CJ 59586 Sinpaul € 1 581 656 € 1 904 743 € 2 215 880 CJ 59657 Suatu € 1 197 897 € 1 442 593 € 1 678 239 CJ 59826 Taga € 1 887 086 € 2 272 563 € 2 643 784 CJ 59693 Tritenii de Jos € 2 753 658 € 3 316 150 € 3 857 839 CJ 59764 Tureni € 2 064 178 € 2 485 829 € 2 891 886 CJ 59880 Unguras € 1 615 682 € 1 945 719 € 2 263 550 CJ 59942 Vad € 2 063 854 € 2 485 439 € 2 891 433 CJ 60026 Valea Ierii € 1 275 647 € 1 536 224 € 1 787 164 CJ 60062 Viisoara € 2 638 177 € 3 177 080 € 3 696 052 CJ 60099 Vultureni € 1 421 443 € 1 711 802 € 1 991 423 CT 60419 Constanta € 274 038 618 € 330 016 749 € 383 924 567 CT 60482 Mangalia € 33 750 642 € 40 644 918 € 47 284 213 CT 60847 Medgidia € 23 941 662 € 28 832 248 € 33 541 959 CT 61069 Baneasa € 2 706 813 € 3 259 736 € 3 792 210 CT 60776 Cernavodă € 20 842 342 € 25 099 827 € 29 199 852 CT 60455 Eforie € 16 883 429 € 20 332 224 € 23 653 467 CT 60801 Hârşova € 8 515 999 € 10 255 570 € 11 930 805 CT 0 Murfatlar € 6 012 785 € 7 241 022 € 8 423 834 CT 60507 Năvodari € 53 970 039 € 64 994 551 € 75 611 328 CT 62397 Negruvoda € 3 538 706 € 4 261 561 € 4 957 681 CT 60687 Ovidiu € 9 945 431 € 11 976 994 € 13 933 421 CT 60534 Techirghiol € 4 674 042 € 5 628 814 € 6 548 273 CT 60598 23 August € 3 986 900 € 4 801 308 € 5 585 596 CT 60883 Adamclisi € 1 570 445 € 1 891 242 € 2 200 174 CT 60570 Agigea € 8 619 746 € 10 380 510 € 12 076 153 CT 60945 Albeşti € 2 167 829 € 2 610 654 € 3 037 101 CT 61005 Aliman € 1 323 265 € 1 593 569 € 1 853 877 CT 63198 Amzacea € 2 754 896 € 3 317 641 € 3 859 573 CT 63294 Bărăganu € 2 742 951 € 3 303 257 € 3 842 840 207 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist CT 61121 Castelu € 2 793 963 € 3 364 689 € 3 914 307 CT 61167 Cerchezu € 1 838 076 € 2 213 542 € 2 575 121 CT 61210 Chirnogeni € 3 049 415 € 3 672 322 € 4 272 191 CT 61256 Ciobanu € 1 865 296 € 2 246 321 € 2 613 255 CT 61283 Ciocârlia € 2 396 963 € 2 886 593 € 3 358 114 CT 61318 Cobadin € 5 430 178 € 6 539 406 € 7 607 610 CT 61372 Cogealac € 3 259 371 € 3 925 166 € 4 566 337 CT 61452 Comana € 1 733 337 € 2 087 407 € 2 428 382 CT 61513 Corbu € 5 537 380 € 6 668 506 € 7 757 798 CT 63286 Costineşti € 3 827 360 € 4 609 178 € 5 362 082 CT 61559 Crucea € 4 848 932 € 5 839 427 € 6 793 291 CT 61620 Cumpăna € 7 286 930 € 8 775 438 € 10 208 894 CT 63300 Cuza Voda € 1 771 718 € 2 133 628 € 2 482 154 CT 61675 Deleni € 1 458 702 € 1 756 673 € 2 043 623 CT 61737 Dobromir € 2 137 066 € 2 573 607 € 2 994 002 CT 63161 Dumbrăveni € 349 297 € 420 649 € 489 361 CT 63334 Fantanele € 2 899 749 € 3 492 083 € 4 062 510 CT 61808 Gârliciu € 1 341 834 € 1 615 932 € 1 879 892 CT 61826 Ghindăresţi € 1 020 504 € 1 228 964 € 1 429 713 CT 63326 Gradina € 1 260 847 € 1 518 401 € 1 766 430 CT 63278 Horia € 710 819 € 856 019 € 995 849 CT 61871 Independenţa € 2 060 290 € 2 481 147 € 2 886 439 CT 61951 Ion Corvin € 1 299 166 € 1 564 548 € 1 820 115 CT 62020 Istria € 1 514 292 € 1 823 618 € 2 121 504 CT 60632 Limanu € 5 545 206 € 6 677 930 € 7 768 761 CT 62057 Lipniţa € 4 835 300 € 5 823 012 € 6 774 193 CT 63152 Lumina € 5 685 410 € 6 846 775 € 7 965 187 CT 62253 M Viteazu € 2 503 959 € 3 015 445 € 3 508 014 CT 62280 M Vodă € 2 486 082 € 2 993 916 € 3 482 968 CT 62191 M. Kogălniceanu € 7 328 426 € 8 825 410 € 10 267 030 CT 62137 Mereni € 1 802 324 € 2 170 486 € 2 525 033 CT 62440 N Bălcescu € 3 568 523 € 4 297 469 € 4 999 455 CT 62486 Oltina € 1 168 641 € 1 407 360 € 1 637 251 CT 62538 Ostrov € 2 551 533 € 3 072 737 € 3 574 664 CT 62609 Pantelimon € 1 782 651 € 2 146 794 € 2 497 470 208 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist CT 62672 Pecineaga € 2 752 399 € 3 314 634 € 3 856 076 CT 62707 Peştera € 3 925 215 € 4 727 022 € 5 499 175 CT 62761 Poarta Albă € 3 315 809 € 3 993 132 € 4 645 405 CT 62798 Rasova € 1 597 619 € 1 923 966 € 2 238 243 CT 63318 Saligny € 2 017 047 € 2 429 071 € 2 825 857 CT 62823 Saraiu € 1 726 148 € 2 078 750 € 2 418 311 CT 62878 Săcele € 1 542 291 € 1 857 337 € 2 160 730 CT 62903 Seimeni € 1 140 723 € 1 373 740 € 1 598 138 CT 62949 Siliştea € 1 914 671 € 2 305 783 € 2 682 430 CT 62985 Târguşor € 1 111 302 € 1 338 309 € 1 556 920 CT 63045 Topalu € 1 959 404 € 2 359 654 € 2 745 100 CT 63072 Topraisar € 4 000 782 € 4 818 026 € 5 605 044 CT 63189 Tortomanu € 1 618 210 € 1 948 764 € 2 267 092 CT 60721 Tuzla € 4 402 511 € 5 301 816 € 6 167 860 CT 63125 Valu lui Traian € 7 981 037 € 9 611 331 € 11 181 330 CT 63170 Vulturu € 1 284 681 € 1 547 104 € 1 799 821 CV 63394 Sf.Gheorghe € 43 239 881 € 52 072 533 € 60 578 515 CV 63740 Tg.Secuiesc € 12 393 516 € 14 925 151 € 17 363 156 CV 63447 Baraolt € 3 609 768 € 4 347 138 € 5 057 238 CV 63526 Covasna € 6 845 777 € 8 244 171 € 9 590 846 CV 63580 Int.Buzaului € 3 310 669 € 3 986 943 € 4 638 205 CV 63777 Aita Mare € 843 093 € 1 015 312 € 1 181 162 CV 65113 Arcus € 1 018 916 € 1 227 050 € 1 427 488 CV 63633 Barcani € 2 215 759 € 2 668 374 € 3 104 250 CV 63802 Batani € 1 851 817 € 2 230 089 € 2 594 372 CV 63866 Belin € 873 379 € 1 051 785 € 1 223 592 CV 65121 Bixad € 787 370 € 948 207 € 1 103 096 CV 63893 Bodoc € 1 273 162 € 1 533 232 € 1 783 683 CV 63937 Borosneu € 1 053 738 € 1 268 986 € 1 476 273 CV 64041 Bradut € 1 921 817 € 2 314 389 € 2 692 441 CV 64005 Brates € 612 827 € 738 010 € 858 563 CV 64096 Bretcu € 1 691 781 € 2 037 363 € 2 370 163 CV 64130 Catalina € 1 184 495 € 1 426 453 € 1 659 462 CV 64194 Cernat € 1 731 759 € 2 085 507 € 2 426 172 CV 64238 Chichis € 1 000 460 € 1 204 825 € 1 401 632 209 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist CV 63553 Comandau € 556 692 € 670 408 € 779 918 CV 65147 Dalnic € 573 348 € 690 466 € 803 253 CV 64265 Dobarlau € 795 894 € 958 473 € 1 115 038 CV 65154 Estelnic € 901 485 € 1 085 632 € 1 262 969 CV 64318 Ghelinta € 1 541 545 € 1 856 438 € 2 159 684 CV 64345 Ghidfalau € 1 264 246 € 1 522 495 € 1 771 193 CV 64390 Haghig € 1 073 646 € 1 292 961 € 1 504 164 CV 64425 Ilieni € 1 087 310 € 1 309 416 € 1 523 307 CV 64461 Lemnia € 770 122 € 927 436 € 1 078 931 CV 64504 Malnas € 883 960 € 1 064 528 € 1 238 417 CV 65105 Mereni € 682 535 € 821 958 € 956 223 CV 65139 Micfalau € 671 280 € 808 403 € 940 455 CV 64568 Moacsa € 514 317 € 619 377 € 720 551 CV 64602 Ojdula € 1 195 877 € 1 440 160 € 1 675 408 CV 64639 Ozun € 2 098 314 € 2 526 938 € 2 939 710 CV 64719 Poian € 821 039 € 988 754 € 1 150 265 CV 64773 Reci € 1 158 901 € 1 395 631 € 1 623 605 CV 64826 Sanzieni € 1 758 163 € 2 117 304 € 2 463 163 CV 63688 Sita Buzaului € 1 757 779 € 2 116 842 € 2 462 626 CV 64871 Turia € 1 878 150 € 2 261 801 € 2 631 263 CV 64942 Valcele € 1 396 810 € 1 682 138 € 1 956 913 CV 64906 Valea Crisului € 914 196 € 1 100 939 € 1 280 776 CV 65099 Valea Mare € 404 827 € 487 522 € 567 158 CV 64997 Varghis € 624 802 € 752 431 € 875 340 CV 65048 Zabala € 1 485 737 € 1 789 230 € 2 081 499 CV 65011 Zagon € 3 157 344 € 3 802 297 € 4 423 398 DB 65841 Moreni € 8 702 585 € 10 480 271 € 12 192 209 DB 65342 Targoviste € 75 963 561 € 91 480 710 € 106 423 968 DB 65609 Fieni € 4 912 811 € 5 916 356 € 6 882 785 DB 65681 Gaesti € 10 018 978 € 12 065 565 € 14 036 459 DB 65921 Pucioasa € 6 504 459 € 7 833 131 € 9 112 663 DB 68627 Racari € 3 862 184 € 4 651 115 € 5 410 869 DB 66081 Titu € 12 757 539 € 15 363 534 € 17 873 148 DB 65379 Aninoasa € 3 832 693 € 4 615 600 € 5 369 553 DB 66198 Baleni € 2 614 711 € 3 148 820 € 3 663 176 210 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist DB 66223 Barbuletu € 648 178 € 780 582 € 908 089 DB 66330 Bezdead € 1 286 739 € 1 549 582 € 1 802 704 DB 66401 Bilciuresti € 638 233 € 768 605 € 894 156 DB 66009 Branesti € 1 028 299 € 1 238 351 € 1 440 634 DB 66152 Braniste € 940 989 € 1 133 205 € 1 318 313 DB 101341 Brezoaele € 1 193 490 € 1 437 285 € 1 672 064 DB 66438 Buciumeni € 1 119 101 € 1 347 700 € 1 567 846 DB 66474 Bucsani € 2 689 561 € 3 238 960 € 3 768 040 DB 101564 Butimanu € 1 089 816 € 1 312 434 € 1 526 818 DB 66526 Candesti € 923 463 € 1 112 100 € 1 293 760 DB 101840 Ciocanesti € 1 531 717 € 1 844 602 € 2 145 916 DB 66580 Cobia € 835 295 € 1 005 922 € 1 170 238 DB 66697 Cojasca € 1 518 455 € 1 828 631 € 2 127 336 DB 66731 Comisani € 1 741 784 € 2 097 580 € 2 440 217 DB 66768 Contesti € 4 101 798 € 4 939 677 € 5 746 566 DB 66857 Corbii Mari € 2 184 795 € 2 631 085 € 3 060 870 DB 66955 Cornatelu € 860 886 € 1 036 740 € 1 206 090 DB 67014 Cornesti € 2 189 601 € 2 636 873 € 3 067 603 DB 67121 Costesti Vale € 891 748 € 1 073 906 € 1 249 328 DB 67167 Cranguri € 942 397 € 1 134 901 € 1 320 286 DB 102286 Crevedia € 3 678 176 € 4 429 520 € 5 153 077 DB 67256 Darmanesti € 1 436 930 € 1 730 453 € 2 013 120 DB 67292 Dobra € 1 800 282 € 2 168 027 € 2 522 171 DB 65413 Doicesti € 2 387 816 € 2 875 577 € 3 345 299 DB 67327 Dragodana € 1 665 439 € 2 005 640 € 2 333 259 DB 67407 Dragomiresti € 2 280 213 € 2 745 994 € 3 194 549 DB 67470 Finta € 1 161 384 € 1 398 621 € 1 627 084 DB 67522 Glodeni € 1 085 796 € 1 307 593 € 1 521 186 DB 65707 Gura Foii € 1 115 578 € 1 343 459 € 1 562 911 DB 67595 Gura Ocnitei € 2 918 942 € 3 515 197 € 4 089 400 DB 67648 Gura Sutii € 1 566 508 € 1 886 500 € 2 194 658 DB 67675 Hulubesti € 1 757 943 € 2 117 039 € 2 462 855 DB 67737 I. L. Caragiale € 1 685 109 € 2 029 328 € 2 360 816 DB 65869 Iedera € 1 797 182 € 2 164 294 € 2 517 829 DB 67773 Lucieni € 896 629 € 1 079 784 € 1 256 165 211 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist DB 67835 Ludesti € 999 730 € 1 203 945 € 1 400 608 DB 67906 Lunguletu € 1 343 877 € 1 618 392 € 1 882 754 DB 67942 Malu cu Flori € 1 067 407 € 1 285 447 € 1 495 423 DB 68002 Manesti € 1 240 298 € 1 493 655 € 1 737 642 DB 68048 Matasaru € 1 242 981 € 1 496 886 € 1 741 401 DB 68128 Mogosani € 1 109 083 € 1 335 636 € 1 553 810 DB 68182 Moroieni € 2 028 737 € 2 443 150 € 2 842 235 DB 68253 Morteni € 810 604 € 976 187 € 1 135 646 DB 65645 Motaieni € 651 447 € 784 519 € 912 669 DB 104387 Niculesti € 1 565 091 € 1 884 793 € 2 192 672 DB 68280 Nucet € 1 063 221 € 1 280 406 € 1 489 558 DB 68324 Ocnita € 1 192 193 € 1 435 724 € 1 670 247 DB 68342 Odobesti € 1 321 578 € 1 591 539 € 1 851 514 DB 179935 Persinari € 789 551 € 950 833 € 1 106 151 DB 65752 Petresti € 2 092 032 € 2 519 374 € 2 930 910 DB 179908 Pietrari € 1 283 166 € 1 545 279 € 1 797 699 DB 68404 Pietrosita € 1 033 779 € 1 244 950 € 1 448 311 DB 68431 Poiana € 991 611 € 1 194 168 € 1 389 234 DB 68468 Potlogi € 2 219 083 € 2 672 377 € 3 108 907 DB 68529 Produlesti € 872 047 € 1 050 181 € 1 221 727 DB 68565 Pucheni € 518 125 € 623 963 € 725 887 DB 179891 Raciu € 927 382 € 1 116 819 € 1 299 250 DB 179926 Rascaeti € 808 088 € 973 157 € 1 132 120 DB 179917 Rau Alb € 932 702 € 1 123 226 € 1 306 703 DB 65431 Razvad € 2 452 954 € 2 954 021 € 3 436 557 DB 68716 Runcu € 1 361 792 € 1 639 967 € 1 907 853 DB 68789 Salcioara € 1 193 390 € 1 437 165 € 1 671 924 DB 68887 Selaru € 920 992 € 1 109 124 € 1 290 298 DB 105142 Slobozia Moara € 936 378 € 1 127 652 € 1 311 853 DB 65477 Sotanga € 2 188 919 € 2 636 051 € 3 066 647 DB 105534 Tartasesti € 2 236 931 € 2 693 871 € 3 133 912 DB 68921 Tatarani € 1 179 136 € 1 419 999 € 1 651 954 DB 68976 Uliesti € 1 169 812 € 1 408 770 € 1 638 891 DB 65501 Ulmi € 1 617 158 € 1 947 497 € 2 265 618 DB 69250 Vacaresti € 1 416 063 € 1 705 324 € 1 983 886 212 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist DB 69063 Valea Lunga € 1 275 934 € 1 536 570 € 1 787 567 DB 69170 Valea Mare € 1 326 014 € 1 596 880 € 1 857 729 DB 69303 Valeni Dambovita € 639 400 € 770 011 € 895 791 DB 69447 Varfuri € 603 622 € 726 924 € 845 666 DB 69330 Visina € 1 068 484 € 1 286 744 € 1 496 932 DB 69394 Visinesti € 872 084 € 1 050 226 € 1 221 779 DB 179711 Vladeni € 671 534 € 808 708 € 940 810 DB 69526 Voinesti € 2 269 003 € 2 732 495 € 3 178 844 DB 69615 Vulcana Bai € 1 005 871 € 1 211 341 € 1 409 212 DB 179640 Vulcana Pandele € 1 162 095 € 1 399 478 € 1 628 080 DJ 70316 Bailesti € 8 127 525 € 9 787 742 € 11 386 557 DJ 70352 Calafat € 10 973 308 € 13 214 836 € 15 373 463 DJ 69900 Craiova € 251 579 117 € 302 969 424 € 352 459 095 DJ 70879 Bechet € 2 436 732 € 2 934 486 € 3 413 831 DJ 72007 Dabuleni € 4 286 877 € 5 162 562 € 6 005 859 DJ 70414 Filiasi € 7 339 628 € 8 838 901 € 10 282 724 DJ 70502 Segarcea € 5 545 475 € 6 678 254 € 7 769 139 DJ 70520 Afumati € 1 742 974 € 2 099 012 € 2 441 884 DJ 70566 Almaj € 1 032 734 € 1 243 692 € 1 446 847 DJ 70637 Amarastii de Jos € 1 724 837 € 2 077 171 € 2 416 474 DJ 70673 Amarastii de Sus € 922 126 € 1 110 489 € 1 291 886 DJ 70726 Apele Vii € 804 110 € 968 367 € 1 126 548 DJ 70744 Argetoaia € 1 413 898 € 1 702 716 € 1 980 853 DJ 70940 Birca € 1 735 287 € 2 089 756 € 2 431 115 DJ 70897 Bistret € 1 656 369 € 1 994 717 € 2 320 552 DJ 70968 Botosesti-Paia € 677 434 € 815 814 € 949 076 DJ 70986 Brabova € 667 144 € 803 422 € 934 659 DJ 71055 Bradesti € 2 190 955 € 2 638 503 € 3 069 499 DJ 71126 Bralostita € 1 071 493 € 1 290 368 € 1 501 148 DJ 71199 Bratovoiesti € 1 073 943 € 1 293 318 € 1 504 580 DJ 71260 Breasta € 1 420 938 € 1 711 194 € 1 990 715 DJ 69964 Bucovat € 1 545 634 € 1 861 362 € 2 165 413 DJ 71340 Bulzesti € 748 080 € 900 891 € 1 048 051 DJ 71607 Calarasi € 1 737 288 € 2 092 166 € 2 433 919 DJ 71457 Calopar € 1 617 338 € 1 947 713 € 2 265 869 213 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist DJ 71518 Caraula € 779 415 € 938 626 € 1 091 950 DJ 74859 Carcea € 3 917 901 € 4 718 214 € 5 488 928 DJ 74867 Carna € 469 281 € 565 142 € 657 457 DJ 71536 Carpen € 822 713 € 990 770 € 1 152 610 DJ 71572 Castranova € 1 073 755 € 1 293 092 € 1 504 316 DJ 74842 Catane € 849 961 € 1 023 584 € 1 190 785 DJ 71634 Celaru € 1 784 983 € 2 149 603 € 2 500 738 DJ 71698 Cerat € 1 053 112 € 1 268 233 € 1 475 397 DJ 71723 Cernatesti € 672 346 € 809 686 € 941 948 DJ 71787 Cetate € 1 903 637 € 2 292 494 € 2 666 970 DJ 71812 Cioroiasi € 633 927 € 763 420 € 888 123 DJ 71858 Ciupercenii Noi € 2 066 648 € 2 488 804 € 2 895 347 DJ 71885 Cosoveni € 1 077 561 € 1 297 676 € 1 509 649 DJ 71910 Cotofenii din Dos € 823 928 € 992 233 € 1 154 313 DJ 74875 Cotofenii din Fata € 808 455 € 973 599 € 1 132 635 DJ 71956 Daneti € 1 858 292 € 2 237 887 € 2 603 443 DJ 72034 Desa € 1 400 618 € 1 686 724 € 1 962 248 DJ 72052 Diosti € 951 691 € 1 146 094 € 1 333 307 DJ 72098 Dobresti € 665 441 € 801 371 € 932 274 DJ 74883 Dobrotesti € 645 188 € 776 981 € 903 900 DJ 72150 Dragotesti € 1 124 651 € 1 354 385 € 1 575 622 DJ 72221 Dranic € 1 357 188 € 1 634 422 € 1 901 402 DJ 72276 Farcas € 861 131 € 1 037 035 € 1 206 434 DJ 72383 Galicea Mare € 1 442 968 € 1 737 725 € 2 021 580 DJ 74891 Galiciuica € 979 444 € 1 179 516 € 1 372 189 DJ 72409 Ghercesti € 1 030 816 € 1 241 382 € 1 444 160 DJ 74907 Ghidici € 1 682 690 € 2 026 415 € 2 357 427 DJ 74915 Ghindeni € 582 776 € 701 820 € 816 462 DJ 72463 Gighera € 1 075 361 € 1 295 026 € 1 506 567 DJ 72579 Gingiova € 1 258 707 € 1 515 825 € 1 763 433 DJ 72506 Giubega € 1 038 140 € 1 250 201 € 1 454 420 DJ 72533 Giurgita € 1 538 644 € 1 852 945 € 2 155 621 DJ 72604 Gogosu € 354 561 € 426 988 € 496 735 DJ 72640 Goicea € 875 467 € 1 054 300 € 1 226 518 DJ 72677 Goiesti € 998 203 € 1 202 107 € 1 398 469 214 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist DJ 72819 Grecesti € 539 575 € 6 49 795 € 755 938 DJ 74923 Intorsura € 762 830 € 918 654 € 1 068 715 DJ 70094 Isalnita € 5 500 062 € 6 623 565 € 7 705 516 DJ 72882 Izvoare € 592 598 € 713 649 € 830 222 DJ 72926 Leu € 1 873 369 € 2 256 044 € 2 624 566 DJ 72953 Lipovu € 841 772 € 1 013 722 € 1 179 312 DJ 72980 Macesu de Jos € 447 871 € 539 358 € 627 461 DJ 73013 Macesu de Sus € 745 646 € 897 960 € 1 044 640 DJ 73031 Maglavit € 1 608 955 € 1 937 618 € 2 254 126 DJ 73068 Malu Mare € 3 928 673 € 4 731 187 € 5 504 021 DJ 73102 Melinesti € 1 792 993 € 2 159 249 € 2 511 960 DJ 73317 Mirsani € 2 949 771 € 3 552 323 € 4 132 591 DJ 73246 Mischii € 1 130 392 € 1 361 298 € 1 583 664 DJ 73335 Motatei € 2 348 767 € 2 828 552 € 3 290 592 DJ 73371 Murgasi € 1 025 738 € 1 235 266 € 1 437 046 DJ 73460 Negoi € 673 083 € 810 574 € 942 980 DJ 73503 Orodel € 1 128 702 € 1 359 263 € 1 581 296 DJ 73567 Ostroveni € 1 727 362 € 2 080 212 € 2 420 012 DJ 73594 Perisor € 1 462 007 € 1 760 652 € 2 048 252 DJ 73629 Pielesti € 4 028 651 € 4 851 587 € 5 644 087 DJ 73665 Piscu Vechi € 986 564 € 1 188 090 € 1 382 163 DJ 73709 Plenita € 2 165 098 € 2 607 365 € 3 033 275 DJ 74931 Plesoi € 428 989 € 516 619 € 601 008 DJ 70110 Podari € 3 332 166 € 4 012 831 € 4 668 321 DJ 73736 Poiana Mare € 3 990 814 € 4 806 021 € 5 591 079 DJ 73772 Predesti € 778 882 € 937 985 € 1 091 203 DJ 73852 Radovan € 814 616 € 981 019 € 1 141 267 DJ 73905 Rast € 1 218 450 € 1 467 344 € 1 707 033 DJ 73923 Robanesti € 687 759 € 828 249 € 963 542 DJ 74949 Rojiste € 654 780 € 788 533 € 917 338 DJ 73996 Sadova € 1 846 890 € 2 224 155 € 2 587 468 DJ 74028 Salcuta € 852 761 € 1 026 955 € 1 194 706 DJ 74073 Scaiesti € 743 364 € 895 212 € 1 041 444 DJ 74108 Seaca de Cimp € 787 257 € 948 070 € 1 102 936 DJ 74135 Seaca de Padure € 637 592 € 767 833 € 893 258 215 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist DJ 74171 Secu € 365 679 € 440 376 € 512 311 DJ 74224 Silistea Crucii € 656 659 € 790 795 € 919 970 DJ 70174 Simnicu de Sus € 1 873 067 € 2 255 680 € 2 624 142 DJ 74242 Sopot € 890 827 € 1 072 797 € 1 248 037 DJ 74956 Talpas € 4 76 672 € 574 042 € 667 811 DJ 74322 Teasc € 1 442 424 € 1 737 069 € 2 020 817 DJ 74359 Terpezita € 909 074 € 1 094 772 € 1 273 602 DJ 74411 Teslui € 731 921 € 881 431 € 1 025 411 DJ 74509 Tuglui € 959 730 € 1 155 775 € 1 344 569 DJ 74536 Unirea € 1 723 520 € 2 075 585 € 2 414 629 DJ 74554 Urzicuta € 1 076 642 € 1 296 569 € 1 508 362 DJ 74581 Valea Stanciului € 1 643 727 € 1 979 492 € 2 302 840 DJ 74732 Vartop € 562 314 € 677 179 € 787 795 DJ 74750 Varvoru De Jos € 1 142 350 € 1 375 699 € 1 600 418 DJ 74616 Vela € 765 079 € 921 363 € 1 071 866 DJ 74705 Verbita € 666 650 € 802 827 € 933 968 GL 75098 Galati € 249 745 966 € 300 761 813 € 349 890 874 GL 75203 Tecuci € 21 234 694 € 25 572 325 € 29 749 532 GL 75338 Beresti € 1 440 600 € 1 734 873 € 2 018 262 GL 75472 Targu Bujor € 3 900 047 € 4 696 714 € 5 463 916 GL 75542 Balabanesti € 1 105 203 € 1 330 964 € 1 548 376 GL 75613 Balasesti € 2 016 919 € 2 428 917 € 2 825 677 GL 75668 Baleni € 1 923 797 € 2 316 773 € 2 695 215 GL 75686 Baneasa € 863 542 € 1 039 939 € 1 209 811 GL 75515 Barcea € 1 426 206 € 1 717 538 € 1 998 096 GL 75356 Beresti-Meria € 1 467 485 € 1 767 249 € 2 055 927 GL 75766 Brahasesti € 1 969 881 € 2 372 271 € 2 759 778 GL 75711 Branistea € 1 961 131 € 2 361 733 € 2 747 519 GL 75819 Buciumeni € 965 452 € 1 162 666 € 1 352 586 GL 75864 Cavadinesti € 1 132 403 € 1 363 720 € 1 586 482 GL 75917 Certesti € 1 222 135 € 1 471 782 € 1 712 195 GL 76004 Corni € 1 116 481 € 1 344 546 € 1 564 176 GL 75953 Corod € 2 324 491 € 2 799 317 € 3 256 582 GL 76040 Cosmesti € 2 246 642 € 2 705 565 € 3 147 516 GL 76111 Costache Negri € 892 937 € 1 075 339 € 1 250 994 216 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist GL 76139 Cuca € 995 824 € 1 199 242 € 1 395 137 GL 76157 Cudalbi € 2 619 838 € 3 154 995 € 3 670 359 GL 77595 Cuza Voda € 1 458 792 € 1 756 781 € 2 043 748 GL 75221 Draganesti € 2 053 350 € 2 472 790 € 2 876 717 GL 76175 Draguseni € 1 462 866 € 1 761 686 € 2 049 456 GL 76255 Firtanesti € 1 932 862 € 2 327 690 € 2 707 915 GL 76282 Fotesti € 1 081 164 € 1 302 015 € 1 514 697 GL 76317 Frumusita € 1 951 193 € 2 349 765 € 2 733 596 GL 76353 Fundeni € 1 452 038 € 1 748 648 € 2 034 287 GL 76406 Ghidigeni € 2 326 356 € 2 801 563 € 3 259 195 GL 76497 Gohor € 939 095 € 1 130 925 € 1 315 661 GL 76558 Grivita € 1 502 570 € 1 809 502 € 2 105 082 GL 76585 Independenta € 1 781 528 € 2 145 443 € 2 495 898 GL 76601 Ivesti € 3 500 349 € 4 215 369 € 4 903 944 GL 76638 Jorasti € 906 294 € 1 091 423 € 1 269 706 GL 76674 Liesti € 3 715 319 € 4 474 251 € 5 205 114 GL 76718 Mastacani € 1 877 679 € 2 261 234 € 2 630 604 GL 76692 Matca € 4 206 140 € 5 065 332 € 5 892 748 GL 76745 Movileni € 749 924 € 903 111 € 1 050 633 GL 75258 Munteni € 2 236 032 € 2 692 788 € 3 132 652 GL 76763 Namoloasa € 1 037 498 € 1 249 429 € 1 453 521 GL 77579 Negrilesti € 1 038 446 € 1 250 570 € 1 454 849 GL 76807 Nicoresti € 1 487 688 € 1 791 580 € 2 084 232 GL 76932 Oancea € 1 744 945 € 2 101 387 € 2 444 646 GL 76969 Pechea € 2 838 572 € 3 418 409 € 3 976 802 GL 76996 Piscu € 1 957 570 € 2 357 444 € 2 742 530 GL 77587 Poiana € 1 186 453 € 1 428 811 € 1 662 205 GL 77028 Priponesti € 944 652 € 1 137 617 € 1 323 445 GL 77561 Radesti € 983 537 € 1 184 445 € 1 377 923 GL 77082 Rediu € 885 006 € 1 065 787 € 1 239 882 GL 77153 Schela € 2 561 079 € 3 084 233 € 3 588 038 GL 77126 Scinteesti € 1 480 458 € 1 782 872 € 2 074 102 GL 75114 Sendreni € 2 661 281 € 3 204 904 € 3 728 421 GL 77180 Slobozia-Conachi € 2 283 414 € 2 749 849 € 3 199 033 GL 77224 Smirdan € 1 625 547 € 1 957 599 € 2 277 370 217 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist GL 77260 Smulti € 994 895 € 1 198 123 € 1 393 835 GL 77288 Suceveni € 776 731 € 935 394 € 1 088 190 GL 77601 Suhurlui € 699 757 € 842 697 € 980 350 GL 77377 Tepu € 1 938 678 € 2 334 693 € 2 716 062 GL 77313 Tudor-Vladimirescu € 1 799 911 € 2 167 580 € 2 521 652 GL 77331 Tulucesti € 3 505 452 € 4 221 515 € 4 911 094 GL 77402 Umbraresti € 2 484 375 € 2 991 860 € 3 480 577 GL 77475 Valea-Marului € 1 596 875 € 1 923 070 € 2 237 201 GL 75150 Vinatori € 3 307 318 € 3 982 908 € 4 633 510 GL 77509 Virlezi € 1 154 316 € 1 390 109 € 1 617 181 GL 77536 Vladesti € 1 414 185 € 1 703 062 € 1 981 255 GR 100521 Giurgiu € 38 359 856 € 46 195 660 € 53 741 663 GR 101190 Bolintin Vale € 5 379 694 € 6 478 609 € 7 536 881 GR 104136 Mihailesti € 5 877 522 € 7 078 129 € 8 234 333 GR 100781 Adunatii Copaceni € 4 634 300 € 5 580 953 € 6 492 595 GR 101001 Baneasa € 1 211 008 € 1 458 382 € 1 696 607 GR 101163 Bolintin Deal € 5 986 341 € 7 209 176 € 8 386 786 GR 101378 Bucsani € 1 270 321 € 1 529 810 € 1 779 703 GR 101519 Bulbucata € 53 0 145 € 638 438 € 742 726 GR 101617 Buturugeni € 1 118 194 € 1 346 609 € 1 566 575 GR 101662 Calugareni € 2 204 068 € 2 654 295 € 3 087 870 GR 101984 Clejani € 1 844 225 € 2 220 946 € 2 583 735 GR 102071 Colibasi € 1 797 829 € 2 165 073 € 2 518 735 GR 102106 Comana € 3 051 535 € 3 674 875 € 4 275 161 GR 179748 Cosoba € 662 341 € 797 638 € 927 931 GR 102348 Crevedia Mare € 1 232 119 € 1 483 805 € 1 726 183 GR 102446 Daia € 1 026 181 € 1 235 799 € 1 437 666 GR 102794 Floresti Stoenesti € 2 650 630 € 3 192 076 € 3 713 498 GR 102909 Fratesti € 1 851 600 € 2 229 829 € 2 594 068 GR 103087 Gaiseni € 1 594 094 € 1 919 721 € 2 233 305 GR 103194 Gaujani € 892 766 € 1 075 132 € 1 250 753 GR 103238 Ghimpati € 3 121 414 € 3 759 029 € 4 373 061 GR 103309 Gogosari € 937 775 € 1 129 335 € 1 313 810 GR 103372 Gostinari € 928 011 € 1 117 576 € 1 300 131 GR 103354 Gostinu € 696 828 € 839 169 € 976 246 218 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist GR 103407 Gradinari € 992 907 € 1 195 730 € 1 391 050 GR 103470 Greaca € 1 806 955 € 2 176 063 € 2 531 520 GR 179757 Heresti € 1 094 931 € 1 318 593 € 1 533 984 GR 103639 Hotarele € 902 981 € 1 087 434 € 1 265 065 GR 103693 Iepuresti € 525 919 € 633 349 € 736 806 GR 179766 Isvoarele € 587 420 € 707 412 € 822 967 GR 103899 Izvoarele € 2 833 290 € 3 412 048 € 3 969 402 GR 103997 Joita € 5 071 970 € 6 108 027 € 7 105 765 GR 104047 Letca Noua € 1 189 391 € 1 432 349 € 1 666 321 GR 179739 Malu € 933 898 € 1 124 666 € 1 308 379 GR 104225 Marsa € 688 240 € 828 828 € 964 216 GR 104118 Mihai Bravu € 1 231 710 € 1 483 313 € 1 725 610 GR 104485 Ogrezeni € 1 378 156 € 1 659 673 € 1 930 779 GR 104519 Oinacu € 862 958 € 1 039 236 € 1 208 994 GR 104680 Prundu € 4 446 548 € 5 354 849 € 6 229 557 GR 104715 Putineiu € 1 158 697 € 1 395 385 € 1 623 319 GR 104788 Rasuceni € 745 639 € 897 951 € 1 044 630 GR 104831 Roata de Jos € 3 230 866 € 3 890 838 € 4 526 401 GR 179775 Sabareni € 845 854 € 1 018 637 € 1 185 030 GR 104975 Schitu € 734 536 € 884 580 € 1 029 075 GR 105106 Singureni € 806 552 € 971 307 € 1 129 969 GR 100549 Slobozia € 713 180 € 858 862 € 999 156 GR 105295 Stanesti € 936 540 € 1 127 848 € 1 312 080 GR 105348 Stoenesti € 630 933 € 759 814 € 883 929 GR 154709 Toporu € 800 419 € 963 921 € 1 121 377 GR 105623 Ulmi € 1 716 203 € 2 066 773 € 2 404 378 GR 105776 Valea Dragului € 1 410 862 € 1 699 061 € 1 976 600 GR 105972 Vanatorii Mici € 1 934 902 € 2 330 146 € 2 710 773 GR 105874 Varasti € 2 193 381 € 2 641 425 € 3 072 898 GR 105909 Vedea € 850 833 € 1 024 634 € 1 192 007 GJ 78141 Motru € 20 308 327 € 24 456 728 € 28 451 704 GJ 77812 Tg-Jiu € 63 735 432 € 76 754 729 € 89 292 517 GJ 79308 Bumbesti-Jiu € 3 890 385 € 4 685 077 € 5 450 379 GJ 78258 Novaci € 3 372 582 € 4 061 503 € 4 724 944 GJ 82895 Rovinari € 14 299 506 € 17 220 480 € 20 033 423 219 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist GJ 78329 Tg-Carbunesti € 4 336 207 € 5 221 968 € 6 074 970 GJ 78454 Ticleni € 3 433 007 € 4 134 270 € 4 809 598 GJ 82430 Tismana € 2 717 723 € 3 272 875 € 3 807 495 GJ 82617 Turceni € 10 033 350 € 12 082 872 € 14 056 594 GJ 78472 Albeni € 1 079 327 € 1 299 802 € 1 512 123 GJ 78542 Alimpesti € 890 880 € 1 072 861 € 1 248 111 GJ 78604 Aninoasa € 1 436 339 € 1 729 741 € 2 012 292 GJ 78668 Arcani € 516 640 € 622 175 € 723 806 GJ 78711 Baia de Fier € 2 126 876 € 2 561 336 € 2 979 727 GJ 78748 Balanesti € 66 6 737 € 802 932 € 934 090 GJ 77910 Balesti € 2 728 973 € 3 286 423 € 3 823 256 GJ 78828 Barbatesti € 668 542 € 805 106 € 936 619 GJ 78873 Bengesti-Ciocadia € 1 319 188 € 1 588 660 € 1 848 166 GJ 78926 Berlesti € 1 906 337 € 2 295 746 € 2 670 753 GJ 79004 Bilteni € 3 063 460 € 3 689 236 € 4 291 867 GJ 79077 Bolbosi € 1 136 116 € 1 368 191 € 1 591 683 GJ 79157 Borascu € 1 299 336 € 1 564 753 € 1 820 354 GJ 79237 Branesti € 925 639 € 1 114 721 € 1 296 809 GJ 79362 Bumbesti-Pitic € 1 055 172 € 1 270 712 € 1 478 282 GJ 79406 Bustuchin € 2 562 090 € 3 085 451 € 3 589 455 GJ 79497 Capreni € 1 249 601 € 1 504 858 € 1 750 675 GJ 79585 Catunele € 2 043 503 € 2 460 931 € 2 862 921 GJ 79736 Cilnic € 2 116 607 € 2 548 969 € 2 965 340 GJ 79656 Ciuperceni € 9 00 222 € 1 084 111 € 1 261 199 GJ 79834 Crasna € 2 038 198 € 2 454 543 € 2 855 489 GJ 79932 Cruset € 2 201 504 € 2 651 208 € 3 084 279 GJ 80043 Danciulesti € 713 744 € 859 541 € 999 946 GJ 80123 Danesti € 1 289 228 € 1 552 580 € 1 806 192 GJ 80249 Dragotesti € 1 460 325 € 1 758 627 € 2 045 896 GJ 78016 Dragutesti € 2 074 828 € 2 498 655 € 2 906 807 GJ 80285 Farcasesti € 3 500 495 € 4 215 544 € 4 904 148 GJ 80365 Glogova € 4 599 577 € 5 539 137 € 6 443 948 GJ 80427 Godinesti € 788 474 € 949 536 € 1 104 642 GJ 80506 Hurezani € 1 100 388 € 1 325 166 € 1 541 630 GJ 80560 Ionesti € 1 042 350 € 1 255 272 € 1 460 319 220 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist GJ 80613 Jupinesti € 775 070 € 933 394 € 1 085 863 GJ 80677 Lelesti € 746 514 € 899 005 € 1 045 856 GJ 80711 Licurici € 1 047 042 € 1 260 923 € 1 466 893 GJ 80766 Logresti € 1 284 689 € 1 547 114 € 1 799 833 GJ 80846 Matasari € 5 227 615 € 6 295 465 € 7 323 821 GJ 80908 Musetesti € 937 342 € 1 128 814 € 1 313 204 GJ 80980 Negomir € 2 027 882 € 2 442 120 € 2 841 037 GJ 81095 Pades € 1 564 451 € 1 884 022 € 2 191 775 GJ 81184 Pestisani € 1 249 229 € 1 504 410 € 1 750 153 GJ 81264 Plopsoru € 3 494 919 € 4 208 829 € 4 896 336 GJ 81380 Polovragi € 1 160 772 € 1 397 884 € 1 626 227 GJ 81415 Prigoria € 1 187 929 € 1 430 588 € 1 664 273 GJ 81497 Rosia de Amaradia € 1 343 855 € 1 618 366 € 1 882 724 GJ 81576 Runcu € 2 478 616 € 2 984 925 € 3 472 508 GJ 81754 Sacelu € 689 492 € 830 335 € 965 969 GJ 81656 Samarinesti € 825 217 € 993 785 € 1 156 119 GJ 81816 Saulesti € 1 077 964 € 1 298 161 € 1 510 214 GJ 81987 Schela € 765 226 € 921 539 € 1 072 072 GJ 81861 Scoarta € 1 464 544 € 1 763 708 € 2 051 808 GJ 82047 Slivilesti € 1 743 446 € 2 099 581 € 2 442 545 GJ 82136 Stanesti € 1 236 475 € 1 489 051 € 1 732 286 GJ 82243 Stejari € 1 112 659 € 1 339 942 € 1 558 820 GJ 82314 Stoina € 1 214 722 € 1 462 855 € 1 701 810 GJ 82396 Telesti € 1 716 700 € 2 067 372 € 2 405 075 GJ 82680 Tintareni € 1 917 423 € 2 309 097 € 2 686 285 GJ 82555 Turburea € 1 580 050 € 1 902 809 € 2 213 630 GJ 78089 Turcinesti € 888 286 € 1 069 737 € 1 244 477 GJ 82733 Urdari € 1 740 617 € 2 096 175 € 2 438 582 GJ 82779 Vagiulesti € 1 114 020 € 1 341 582 € 1 560 728 GJ 82831 Vladimir € 955 343 € 1 150 492 € 1 338 424 HR 83561 Gheorgheni € 11 959 328 € 14 402 271 € 16 754 864 HR 83320 Miercurea-Ciuc € 36 559 893 € 44 028 017 € 51 219 938 HR 83133 Odorheiu-Secuiesc € 25 817 906 € 31 091 755 € 36 170 553 HR 83632 Toplita € 7 343 509 € 8 843 575 € 10 288 162 HR 83428 Băile -Tuşnad € 1 660 066 € 1 999 170 € 2 325 732 221 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist HR 83464 Bălan € 2 206 478 € 2 657 197 € 3 091 247 HR 83491 Borsec € 3 289 660 € 3 961 642 € 4 608 772 HR 83525 Cristuru-Secuiesc € 6 055 603 € 7 292 587 € 8 483 822 HR 83749 Vlăhiţa € 2 631 901 € 3 169 522 € 3 687 260 HR 83785 Atid € 1 064 200 € 1 281 585 € 1 490 930 HR 83847 Avrămeşti € 1 118 988 € 1 347 564 € 1 567 687 HR 83936 Bilbor € 946 581 € 1 139 940 € 1 326 148 HR 83151 Bradesti € 900 572 € 1 084 533 € 1 261 690 HR 83963 Căpâlniţa € 1 324 251 € 1 594 758 € 1 855 259 HR 84102 Cârţa € 1 110 138 € 1 336 907 € 1 555 289 HR 86461 Ciceu € 1 129 279 € 1 359 958 € 1 582 106 HR 83981 Ciucsângeorgiu € 1 782 761 € 2 146 927 € 2 497 625 HR 84086 Ciumani € 1 683 852 € 2 027 814 € 2 359 054 HR 84148 Corbu € 539 197 € 649 340 € 755 408 HR 84175 Corund € 2 488 227 € 2 996 499 € 3 485 974 HR 86446 Cozmeni € 1 451 044 € 1 747 450 € 2 032 894 HR 84237 Dăneşti € 1 479 922 € 1 782 227 € 2 073 351 HR 84380 Dârjiu € 499 340 € 601 340 € 699 568 HR 84264 Dealu € 1 377 060 € 1 658 353 € 1 929 243 HR 84344 Ditrău € 2 131 037 € 2 566 346 € 2 985 555 HR 83197 Feliceni € 1 345 067 € 1 619 825 € 1 884 422 HR 84415 Frumoasa € 1 303 445 € 1 569 701 € 1 826 110 HR 84460 Gălăuţaş € 1 215 157 € 1 463 378 € 1 702 419 HR 84558 Joseni € 2 853 811 € 3 436 762 € 3 998 152 HR 84594 Lăzarea € 1 699 075 € 2 046 147 € 2 380 383 HR 86479 Leliceni € 1 770 174 € 2 131 769 € 2 479 991 HR 84629 Lueta € 1 426 327 € 1 717 684 € 1 998 266 HR 84656 Lunca de Jos € 1 583 923 € 1 907 472 € 2 219 055 HR 84754 Lunca de Sus € 1 105 753 € 1 331 626 € 1 549 145 HR 84825 Lupeni € 1 930 529 € 2 324 881 € 2 704 647 HR 86438 Mădăraş € 1 379 577 € 1 661 385 € 1 932 770 HR 84923 Mărtiniş € 1 091 806 € 1 314 831 € 1 529 607 HR 85056 Mereşti € 685 443 € 825 459 € 960 296 HR 85074 Mihăile ni € 1 233 316 € 1 485 246 € 1 727 859 HR 85127 Mugeni € 1 252 648 € 1 508 527 € 1 754 943 222 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist HR 85243 Ocland € 591 631 € 712 484 € 828 868 HR 83375 Păuleni -Ciuc € 734 598 € 884 655 € 1 029 162 HR 85289 Plăieşii de Jos € 1 839 950 € 2 215 798 € 2 577 746 HR 86487 Porumbeni € 1 080 989 € 1 301 803 € 1 514 451 HR 85341 Praid € 2 609 246 € 3 142 239 € 3 655 520 HR 86495 Racu € 939 909 € 1 131 905 € 1 316 800 HR 85412 Remetea € 3 207 406 € 3 862 586 € 4 493 535 HR 86501 Satu-Mare € 1 026 861 € 1 236 619 € 1 438 619 HR 85467 Săcel € 511 583 € 616 085 € 716 722 HR 85528 Sărmaş € 1 899 919 € 2 288 017 € 2 661 762 HR 85680 Sâncrăieni € 1 429 049 € 1 720 962 € 2 002 079 HR 85760 Sândominic € 1 907 950 € 2 297 689 € 2 673 014 HR 85788 Sânmartin € 939 968 € 1 131 976 € 1 316 882 HR 85840 Sânsimion € 1 310 076 € 1 577 687 € 1 835 400 HR 86519 Sântimbru € 1 452 171 € 1 748 808 € 2 034 473 HR 85582 Secuieni € 959 537 € 1 155 542 € 1 344 298 HR 85626 Siculeni € 1 762 967 € 2 123 090 € 2 469 894 HR 85877 Subcetate € 1 263 222 € 1 521 262 € 1 769 758 HR 85920 Suseni € 1 934 924 € 2 330 173 € 2 710 803 HR 85984 Şimoneşti € 1 805 713 € 2 174 567 € 2 529 780 HR 86453 Tomeşti € 1 245 903 € 1 500 405 € 1 745 494 HR 86133 Tulgheş € 1 101 829 € 1 326 901 € 1 543 649 HR 86188 Tuşnad € 1 466 364 € 1 765 900 € 2 054 358 HR 86222 Ulieş € 762 938 € 918 785 € 1 068 867 HR 86311 Vărşag € 705 062 € 849 086 € 987 783 HR 86339 Voşlobeni € 1 131 822 € 1 363 021 € 1 585 669 HR 86366 Zetea € 2 007 548 € 2 417 632 € 2 812 549 HD 87291 Brad € 15 835 957 € 19 070 783 € 22 185 971 HD 86687 Deva € 70 638 757 € 85 068 204 € 98 963 987 HD 86810 Hunedoara € 54 586 701 € 65 737 178 € 76 475 263 HD 87059 Lupeni € 21 381 595 € 25 749 233 € 29 955 338 HD 87638 Orastie € 12 408 872 € 14 943 645 € 17 384 670 HD 86990 Petrosani € 22 085 694 € 26 597 160 € 30 941 772 HD 87175 Vulcan € 12 728 325 € 15 328 352 € 17 832 219 HD 87219 Aninoasa € 3 484 869 € 4 196 727 € 4 882 257 223 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist HD 87424 Calan € 7 816 993 € 9 413 777 € 10 951 506 HD 89561 Geoagiu € 3 308 462 € 3 984 285 € 4 635 113 HD 87576 Hateg € 9 343 785 € 11 252 449 € 13 090 522 HD 87077 Petrila € 11 659 580 € 14 041 294 € 16 334 921 HD 87665 Simeria € 7 187 697 € 8 655 935 € 10 069 871 HD 87139 Uricani € 4 516 966 € 5 439 651 € 6 328 211 HD 88047 Bacia € 1 376 552 € 1 657 741 € 1 928 531 HD 87745 Baia de Cris € 1 082 917 € 1 304 126 € 1 517 153 HD 88092 Baita € 1 915 010 € 2 306 191 € 2 682 904 HD 87843 Balsa € 536 979 € 646 669 € 752 301 HD 87246 Banita € 848 698 € 1 022 062 € 1 189 015 HD 87996 Baru Mare € 1 486 873 € 1 790 598 € 2 083 090 HD 88216 Batrana € 120 130 € 144 669 € 168 301 HD 88261 Beriu € 1 365 040 € 1 643 878 € 1 912 403 HD 88350 Blajeni € 926 151 € 1 115 337 € 1 297 526 HD 88449 Bosorod € 1 245 496 € 1 499 915 € 1 744 925 HD 88546 Branisca € 928 885 € 1 118 629 € 1 301 356 HD 88644 Bretea Romana € 1 824 083 € 2 196 690 € 2 555 517 HD 88788 Buces € 1 128 546 € 1 359 075 € 1 581 078 HD 88868 Bucuresci € 1 043 478 € 1 256 630 € 1 461 899 HD 88920 Bulzesti € 337 169 € 406 042 € 472 369 HD 89026 Bunila € 286 296 € 344 778 € 401 097 HD 89080 Burjuc € 669 032 € 805 695 € 937 305 HD 86749 Carjiti € 441 981 € 532 265 € 619 210 HD 89151 Cerbal € 374 601 € 451 121 € 524 811 HD 89240 Certejul de Sus € 1 803 065 € 2 171 378 € 2 526 070 HD 87362 Criscior € 2 111 687 € 2 543 043 € 2 958 446 HD 89348 Densus € 1 706 602 € 2 055 211 € 2 390 927 HD 89428 Dobra € 1 653 649 € 1 991 441 € 2 316 740 HD 91731 General Berthelot € 1 057 375 € 1 273 366 € 1 481 369 HD 86883 Ghelari € 1 117 076 € 1 345 262 € 1 565 009 HD 89687 Gurasada € 1 055 664 € 1 271 306 € 1 478 972 HD 89801 Harau € 1 111 626 € 1 338 699 € 1 557 373 HD 89856 Ilia € 2 415 877 € 2 909 371 € 3 384 613 HD 89954 Lapugiu de Sus € 874 994 € 1 053 730 € 1 225 856 224 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist HD 90066 Lelese € 469 697 € 565 643 € 658 040 HD 90119 Lunca Cernii € 653 324 € 786 779 € 915 299 HD 90208 Luncoiul de Jos € 1 160 413 € 1 397 452 € 1 625 724 HD 90262 Martinesti € 1 098 396 € 1 322 766 € 1 538 838 HD 90342 Orastioara de Sus € 1 189 491 € 1 432 469 € 1 666 461 HD 90431 Pestisu Mic € 2 045 736 € 2 463 620 € 2 866 049 HD 90538 Pui € 2 758 932 € 3 322 502 € 3 865 228 HD 90725 Rachitova € 623 656 € 751 051 € 873 735 HD 90663 Rapoltu Mare € 1 081 458 € 1 302 368 € 1 515 109 HD 90805 Ribita € 1 489 955 € 1 794 310 € 2 087 408 HD 90878 Riu De Mori € 1 927 956 € 2 321 782 € 2 701 042 HD 90994 Romos € 1 465 483 € 1 764 838 € 2 053 122 HD 91116 Salasu de Sus € 1 435 873 € 1 729 180 € 2 011 639 HD 91232 Sintamaria Orlea € 1 363 990 € 1 642 614 € 1 910 933 HD 91054 Sarmisegetusa € 955 917 € 1 151 183 € 1 339 228 HD 91330 Soimus € 4 723 712 € 5 688 629 € 6 617 859 HD 86936 Teliuc € 1 570 843 € 1 891 721 € 2 200 731 HD 91447 Tomesti € 442 018 € 532 310 € 619 262 HD 91535 Toplita € 472 007 € 568 424 € 661 276 HD 91624 Totesti € 1 522 736 € 1 833 786 € 2 133 333 HD 91688 Turdas € 1 348 660 € 1 624 152 € 1 889 455 HD 91937 Valisoara € 977 539 € 1 177 222 € 1 369 520 HD 91795 Vata de Jos € 1 920 031 € 2 312 237 € 2 689 938 HD 91982 Vetel € 4 358 231 € 5 248 491 € 6 105 826 HD 92097 Vorta € 685 873 € 825 978 € 960 900 HD 92177 Zam € 757 840 € 912 645 € 1 061 724 IL 92701 Fetesti € 13 441 499 € 16 187 206 € 18 831 366 IL 92658 Slobozia € 36 822 078 € 44 343 759 € 51 587 256 IL 100683 Urziceni € 9 867 703 € 11 883 388 € 13 824 524 IL 92836 Amara € 4 513 208 € 5 435 126 € 6 322 947 IL 93067 Cazanesti € 1 852 188 € 2 230 536 € 2 594 891 IL 102749 Fierbinti Targ € 1 989 352 € 2 395 719 € 2 787 056 IL 92765 Tandarei € 5 198 454 € 6 260 347 € 7 282 967 IL 100754 Adancata € 834 791 € 1 005 315 € 1 169 532 IL 92783 Albesti € 817 706 € 984 740 € 1 145 596 225 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist IL 100852 Alexeni € 732 284 € 881 868 € 1 025 920 IL 92872 Andrasesti € 740 869 € 892 207 € 1 037 948 IL 100870 Armasesti € 727 899 € 876 588 € 1 019 777 IL 100923 Axintele € 958 322 € 1 154 079 € 1 342 596 IL 92907 Balaciu € 965 776 € 1 163 056 € 1 353 040 IL 180064 Barbulesti € 1 585 913 € 1 909 869 € 2 221 844 IL 101056 Barcanesti € 1 236 560 € 1 489 153 € 1 732 404 IL 179784 Boranesti € 1 034 743 € 1 246 111 € 1 449 661 IL 92989 Bordusani € 1 948 463 € 2 346 477 € 2 729 771 IL 93021 Bucu € 1 095 468 € 1 319 240 € 1 534 737 IL 179793 Buiesti € 1 008 199 € 1 214 145 € 1 412 474 IL 100709 Ciocarlia € 718 065 € 864 744 € 1 005 999 IL 93101 Ciochina € 1 816 844 € 2 187 973 € 2 545 375 IL 93156 Ciulnita € 1 487 378 € 1 791 206 € 2 083 798 IL 93209 Cocora € 844 499 € 1 017 005 € 1 183 132 IL 179971 Colelia € 711 149 € 856 416 € 996 311 IL 93236 Cosambesti € 861 163 € 1 037 073 € 1 206 478 IL 102240 Cosereni € 1 335 830 € 1 608 702 € 1 871 481 IL 102641 Dragoesti € 945 945 € 1 139 174 € 1 325 257 IL 102703 Dridu € 1 178 210 € 1 418 884 € 1 650 657 IL 93575 Facaeni € 2 289 543 € 2 757 230 € 3 207 620 IL 103283 Garbovi € 1 151 538 € 1 386 763 € 1 613 289 IL 93600 Gheorghe Doja € 979 578 € 1 179 677 € 1 372 376 IL 93628 Gheorghe Lazar € 1 121 578 € 1 350 683 € 1 571 316 IL 93646 Giurgeni € 847 890 € 1 021 089 € 1 187 882 IL 93717 Grindu € 991 964 € 1 194 594 € 1 389 729 IL 93735 Grivita € 990 988 € 1 193 418 € 1 388 361 IL 180046 Gura Ialomitei € 1 297 165 € 1 562 138 € 1 817 311 IL 103862 Ion Roata € 1 494 412 € 1 799 677 € 2 093 652 IL 103960 Jilavele € 1 043 749 € 1 256 957 € 1 462 279 IL 179800 Maia € 73 4 883 € 884 998 € 1 029 561 IL 100736 Manasia € 1 038 281 € 1 250 372 € 1 454 619 IL 179980 Marculesti € 772 766 € 930 619 € 1 082 635 IL 93995 Mihail Kogalniceanu € 1 233 833 € 1 485 869 € 1 728 584 IL 94045 Milosesti € 1 090 018 € 1 312 677 € 1 527 101 226 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist IL 179999 Moldoveni € 628 483 € 756 863 € 880 496 IL 94081 Movila € 1 031 569 € 1 242 289 € 1 445 215 IL 104270 Movilita € 1 282 227 € 1 544 148 € 1 796 383 IL 94107 Munteni Buzau € 1 269 262 € 1 528 535 € 1 778 220 IL 179819 Ograda € 1 240 742 € 1 494 190 € 1 738 264 IL 94161 Perieti € 1 330 966 € 1 602 844 € 1 864 666 IL 180000 Platonesti € 622 593 € 749 771 € 872 245 IL 0 Radulesti € 592 228 € 713 203 € 829 704 IL 94269 Reviga € 1 428 370 € 1 720 145 € 2 001 128 IL 179828 Rosiori € 707 853 € 852 447 € 991 694 IL 94330 Salcioara € 1 382 490 € 1 664 893 € 1 936 851 IL 180019 Sarateni € 578 934 € 697 193 € 811 079 IL 94376 Saveni € 1 314 947 € 1 583 553 € 1 842 224 IL 94429 Scanteia € 1 367 557 € 1 646 910 € 1 915 930 IL 94456 Sfantul Gheorghe € 939 199 € 1 131 050 € 1 315 806 IL 105026 Sinesti € 2 154 522 € 2 594 628 € 3 018 457 IL 94492 Stelnica € 1 207 941 € 1 454 688 € 1 692 310 IL 94535 Suditi € 833 800 € 1 004 121 € 1 168 143 IL 179702 Traian € 864 005 € 1 040 496 € 1 210 460 IL 94688 Valea Ciorii € 1 051 324 € 1 266 079 € 1 472 891 IL 105794 Valea Macrisului € 784 463 € 944 705 € 1 099 022 IL 94795 Vladeni € 1 387 687 € 1 671 151 € 1 944 132 IS 95060 Iasi € 226 953 634 € 273 313 670 € 317 959 112 IS 95391 Pascani € 29 252 979 € 35 228 513 € 40 983 046 IS 95355 Harlau € 4 262 773 € 5 133 533 € 5 972 089 IS 98373 Podu Iloaie € 2 469 600 € 2 974 067 € 3 459 877 IS 95471 Targu Frumos € 4 897 069 € 5 897 399 € 6 860 731 IS 95612 Alex. I. Cuza € 872 738 € 1 051 013 € 1 222 694 IS 95667 Andrieseni € 1 049 538 € 1 263 928 € 1 470 389 IS 95747 Aroneanu € 1 196 644 € 1 441 083 € 1 676 482 IS 100273 Bals € 1 214 114 € 1 462 123 € 1 700 959 IS 95792 Baltati € 1 020 755 € 1 229 265 € 1 430 064 IS 95872 Belcesti € 2 017 057 € 2 429 083 € 2 825 870 IS 95088 Birnova € 1 857 754 € 2 237 239 € 2 602 689 IS 95943 Bivolari € 1 470 100 € 1 770 398 € 2 059 591 227 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist UNGHENI (FOST IS 96003 BOSIA) € 1 719 917 € 2 071 247 € 2 409 582 IS 96058 Braesti € 1 612 334 € 1 941 687 € 2 258 859 IS 96110 Butea € 1 500 755 € 1 807 316 € 2 102 538 IS 96147 Ceplenita € 1 032 971 € 1 243 976 € 1 447 178 IS 100362 Ciohorani € 530 885 € 639 330 € 743 763 IS 96192 Ciortesti € 1 220 256 € 1 469 519 € 1 709 563 IS 96254 Ciurea € 3 752 291 € 4 518 775 € 5 256 911 IS 96334 Coarnele Caprei € 1 515 133 € 1 824 631 € 2 122 682 IS 96370 Comarna € 985 353 € 1 186 632 € 1 380 467 IS 100282 Costesti € 744 553 € 896 643 € 1 043 109 IS 96423 Costuleni € 1 215 730 € 1 464 068 € 1 703 221 IS 96478 Cotnari € 2 670 638 € 3 216 172 € 3 741 529 IS 96593 Cozmesti € 918 670 € 1 106 327 € 1 287 044 IS 96637 Cristesti € 1 118 886 € 1 347 442 € 1 567 545 IS 96664 Cucuteni € 819 080 € 986 394 € 1 147 520 IS 96717 Dagita € 1 354 362 € 1 631 019 € 1 897 444 IS 96815 Deleni € 2 746 613 € 3 307 667 € 3 847 970 IS 96888 Dobrovat € 672 536 € 809 916 € 942 215 IS 96904 Dolhesti € 720 624 € 867 826 € 1 009 585 IS 100308 Draguseni € 476 485 € 573 816 € 667 549 IS 96940 Dumesti € 1 614 573 € 1 944 383 € 2 261 996 IS 97009 Erbiceni € 1 572 729 € 1 893 992 € 2 203 374 IS 100317 Fantanele € 656 660 € 790 797 € 919 972 IS 97063 Focuri € 841 724 € 1 013 663 € 1 179 244 IS 97090 Golaesti € 1 537 567 € 1 851 647 € 2 154 111 IS 97189 Gorban € 873 755 € 1 052 238 € 1 224 120 IS 97241 Grajduri € 742 701 € 894 414 € 1 040 515 IS 97321 Gropnita € 964 362 € 1 161 353 € 1 351 059 IS 97394 Grozesti € 604 661 € 728 175 € 847 122 IS 97438 Halaucesti € 1 520 536 € 1 831 138 € 2 130 251 IS 100326 Harmanesti € 534 825 € 644 074 € 749 282 IS 97465 Helesteni € 867 519 € 1 044 728 € 1 215 383 IS 95159 Holboca € 2 630 430 € 3 167 750 € 3 685 198 IS 97517 Horlesti € 1 411 624 € 1 699 978 € 1 977 668 228 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist IS 95499 Ion Neculce € 2 309 335 € 2 781 065 € 3 235 349 IS 97553 Ipatele € 885 498 € 1 066 380 € 1 240 572 IS 97606 Lespezi € 1 449 901 € 1 746 074 € 2 031 293 IS 97679 Letcani € 2 322 881 € 2 797 379 € 3 254 327 IS 97722 Lungani € 1 300 312 € 1 565 928 € 1 821 720 IS 97777 Madarjac € 506 193 € 609 593 € 709 169 IS 97811 Mircesti € 984 872 € 1 186 053 € 1 379 793 IS 97875 Mironeasa € 1 334 097 € 1 606 614 € 1 869 053 IS 97919 Miroslava € 9 296 616 € 11 195 644 € 13 024 438 IS 98051 Miroslovesti € 1 329 850 € 1 601 500 € 1 863 103 IS 98168 Mogosesti - Siret € 1 265 487 € 1 523 989 € 1 772 931 IS 98113 Mogosesti-Iasi € 1 257 601 € 1 514 492 € 1 761 883 IS 98202 Mosna € 885 132 € 1 065 939 € 1 240 059 IS 98220 Motca € 1 342 432 € 1 616 651 € 1 880 729 IS 98257 Movileni € 1 147 192 € 1 381 530 € 1 607 202 IS 98300 Oteleni € 858 951 € 1 034 409 € 1 203 379 IS 98337 Plugari € 1 165 247 € 1 403 273 € 1 632 496 IS 98435 Popesti € 1 118 546 € 1 347 032 € 1 567 068 IS 98505 Popricani € 2 142 094 € 2 579 661 € 3 001 046 IS 98603 Prisacani € 1 164 941 € 1 402 904 € 1 632 067 IS 98649 Probota € 1 059 259 € 1 275 635 € 1 484 008 IS 100335 Rachiteni € 814 298 € 980 636 € 1 140 822 IS 98685 Raducaneni € 2 656 502 € 3 199 148 € 3 721 725 IS 95239 Rediu € 1 172 016 € 1 411 424 € 1 641 979 IS 98738 Romanesti € 724 943 € 873 027 € 1 015 635 IS 100344 Roscani € 458 857 € 552 588 € 642 853 IS 98774 Ruginoasa € 1 401 105 € 1 687 310 € 1 962 930 IS 99290 Scheia € 849 127 € 1 022 578 € 1 189 615 IS 98827 Schitu-Duca € 1 488 601 € 1 792 678 € 2 085 510 IS 98916 Scinteia € 1 050 836 € 1 265 492 € 1 472 208 IS 98998 Scobinti € 2 214 012 € 2 666 271 € 3 101 803 IS 99058 Sinesti € 1 372 563 € 1 652 937 € 1 922 943 IS 99370 Sipote € 1 688 323 € 2 033 199 € 2 365 319 IS 99101 Siretel € 979 258 € 1 179 292 € 1 371 927 IS 99165 Stolniceni-Prajescu € 1 896 134 € 2 283 459 € 2 656 459 229 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist IS 99209 Strunga € 1 048 284 € 1 262 418 € 1 468 632 IS 99441 Tansa € 668 582 € 805 154 € 936 675 IS 99478 Tatarusi € 1 591 619 € 1 916 741 € 2 229 838 IS 99673 Tibana € 1 583 523 € 1 906 991 € 2 218 496 IS 99780 Tibanesti € 2 029 799 € 2 444 428 € 2 843 722 IS 99879 Tiganasi € 1 292 248 € 1 556 217 € 1 810 423 IS 99539 Todiresti € 1 061 689 € 1 278 561 € 1 487 413 IS 95293 Tomesti € 3 474 182 € 4 183 856 € 4 867 284 IS 99600 Trifesti € 1 534 582 € 1 848 053 € 2 149 930 IS 99922 Tutora € 945 786 € 1 138 983 € 1 325 034 IS 100353 Valea Lupului € 2 336 263 € 2 813 494 € 3 273 075 IS 99968 Valea-Seaca € 1 204 275 € 1 450 273 € 1 687 174 IS 100004 Victoria € 1 962 723 € 2 363 651 € 2 749 750 IS 100086 Vinatori € 1 098 057 € 1 322 358 € 1 538 363 IS 100148 Vladeni € 1 195 666 € 1 439 906 € 1 675 113 IS 100219 Voinesti € 2 093 993 € 2 521 735 € 2 933 657 IF 179221 Bragadiru € 16 657 293 € 20 059 894 € 23 336 652 IF 100576 Buftea € 19 990 497 € 24 073 975 € 28 006 428 IF 179285 Chitila € 16 720 273 € 20 135 739 € 23 424 886 IF 179409 Magurele € 14 334 024 € 17 262 049 € 20 081 783 IF 179481 Otopeni € 69 297 276 € 83 452 696 € 97 084 588 IF 179515 Pantelimon € 26 633 124 € 32 073 498 € 37 312 663 IF 179533 Popesti Leordeni € 26 096 786 € 31 427 602 € 36 561 260 IF 179551 Voluntari € 150 690 939 € 181 472 721 € 211 116 060 IF 102543 1 Decembrie € 7 741 895 € 9 323 340 € 10 846 295 IF 100834 Afumati € 11 053 952 € 13 311 953 € 15 486 444 IF 100969 Balotesti € 10 537 256 € 12 689 711 € 14 762 559 IF 101145 Berceni € 6 832 350 € 8 228 001 € 9 572 034 IF 101298 Branesti € 5 720 905 € 6 889 520 € 8 014 914 IF 101742 Cernica € 7 231 172 € 8 708 291 € 10 130 779 IF 179249 Chiajna € 29 680 607 € 35 743 493 € 41 582 148 IF 101902 Ciolpani € 5 485 919 € 6 606 533 € 7 685 702 IF 101957 Ciorogarla € 5 651 034 € 6 805 376 € 7 917 026 IF 102035 Clinceni € 7 484 819 € 9 013 750 € 10 486 135 IF 179588 Copaceni € 3 239 825 € 3 901 627 € 4 538 953 230 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist IF 102160 Corbeanca € 5 919 060 € 7 128 152 € 8 292 527 IF 102213 Cornetu € 3 817 592 € 4 597 415 € 5 348 397 IF 102473 Dascalu € 2 252 636 € 2 712 784 € 3 155 914 IF 102525 Darasti € 2 198 081 € 2 647 085 € 3 079 483 IF 179310 Dobroesti € 9 700 060 € 11 681 501 € 13 589 659 IF 102570 Domnesti € 8 345 458 € 10 050 192 € 11 691 878 IF 102605 Dragomiresti € 11 248 631 € 13 546 399 € 15 759 187 IF 103130 Ganeasa € 3 429 409 € 4 129 937 € 4 804 557 IF 179347 Glina € 4 950 639 € 5 961 911 € 6 935 782 IF 103443 Gradistea € 2 226 267 € 2 681 029 € 3 118 972 IF 103513 Gruiu € 4 328 101 € 5 212 206 € 6 063 614 IF 179383 Jilava € 15 312 325 € 18 440 189 € 21 452 370 IF 104243 Moara Vlasiei € 4 064 018 € 4 894 179 € 5 693 637 IF 179463 Mogosoaia € 12 781 199 € 15 392 027 € 17 906 295 IF 104421 Nuci € 2 059 483 € 2 480 176 € 2 885 309 IF 104546 Peris € 4 955 621 € 5 967 911 € 6 942 761 IF 104582 Petrechioaia € 2 076 991 € 2 501 259 € 2 909 837 IF 105160 Snagov € 10 995 202 € 13 241 202 € 15 404 136 IF 105419 Stefanesti € 8 420 008 € 10 139 971 € 11 796 323 IF 105570 Tunari € 7 083 108 € 8 529 982 € 9 923 343 IF 105936 Vidra € 6 243 336 € 7 518 668 € 8 746 833 MM 106318 Baia Mare € 123 309 211 € 148 497 702 € 172 754 613 MM 106559 Sighetu Marmatiei € 20 278 596 € 24 420 924 € 28 410 051 MM 106684 Baia Sprie € 5 719 943 € 6 888 361 € 8 013 566 MM 106746 Borsa € 9 159 971 € 11 031 087 € 12 833 001 MM 106782 Cavnic € 1 959 822 € 2 360 157 € 2 745 685 MM 108017 Dragomiresti € 2 280 420 € 2 746 243 € 3 194 839 MM 108892 Salistea de Sus € 2 479 622 € 2 986 137 € 3 473 918 MM 108963 Seini € 3 866 454 € 4 656 258 € 5 416 852 MM 109176 Somcuta Mare € 2 971 303 € 3 578 254 € 4 162 757 MM 106817 Targu Lapus € 7 255 452 € 8 737 530 € 10 164 795 MM 106461 Tautii Magheraus € 6 658 468 € 8 018 599 € 9 328 427 MM 109265 Ulmeni € 2 856 978 € 3 440 575 € 4 002 589 MM 106979 Viseu de Sus € 7 402 840 € 8 915 025 € 10 371 283 MM 107001 Ardusat € 942 061 € 1 134 497 € 1 319 816 231 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist MM 107047 Arinis € 779 433 € 938 649 € 1 091 976 MM 107083 Asuaju de Sus € 769 893 € 927 160 € 1 078 610 MM 107118 Baita de sub Codru € 546 106 € 657 660 € 765 088 MM 107154 Baiut € 755 750 € 910 128 € 1 058 796 MM 107190 Basesti € 1 288 914 € 1 552 202 € 1 805 752 MM 107234 Bicaz € 572 815 € 689 824 € 802 506 MM 107314 Birsana € 1 776 584 € 2 139 489 € 2 488 972 MM 107270 Bistra € 1 326 763 € 1 597 782 € 1 858 778 MM 107350 Bocicoiu Mare € 926 481 € 1 115 734 € 1 297 988 MM 107403 Bogdan Voda € 1 249 519 € 1 504 759 € 1 750 560 MM 107430 Boiu Mare € 673 821 € 8 11 463 € 944 015 MM 107485 Botiza € 1 409 023 € 1 696 846 € 1 974 024 MM 107519 Budesti € 1 007 724 € 1 213 572 € 1 411 808 MM 107546 Calinesti € 1 335 534 € 1 608 344 € 1 871 065 MM 107715 Campulung la Tisa € 808 152 € 973 233 € 1 132 210 MM 107582 Cernesti € 2 091 570 € 2 518 817 € 2 930 262 MM 107662 Cicarlau € 1 381 517 € 1 663 721 € 1 935 487 MM 179837 Coas € 899 477 € 1 083 214 € 1 260 156 MM 179846 Cotau € 938 979 € 1 130 786 € 1 315 498 MM 107733 Copalnic Manastur € 1 938 947 € 2 335 018 € 2 716 440 MM 107868 Coroieni € 1 965 364 € 2 366 831 € 2 753 450 MM 107920 Cupseni € 1 059 630 € 1 276 082 € 1 484 528 MM 107975 Desesti € 685 501 € 825 528 € 960 377 MM 108035 Dumbravita € 2 120 497 € 2 553 653 € 2 970 789 MM 108106 Farcasa € 3 332 577 € 4 013 326 € 4 668 897 MM 179855 Gardani € 396 974 € 478 064 € 556 156 MM 108151 Giulesti € 1 146 959 € 1 381 249 € 1 606 875 MM 106363 Grosi € 1 431 898 € 1 724 393 € 2 006 070 MM 179622 Grosii Tiblesului € 679 018 € 817 722 € 951 296 MM 108204 Ieud € 1 782 808 € 2 146 984 € 2 497 691 MM 108222 Lapus € 1 319 050 € 1 588 494 € 1 847 972 MM 108240 Leordina € 1 462 551 € 1 761 308 € 2 049 015 MM 108268 Miresu Mare € 1 726 791 € 2 079 524 € 2 419 212 MM 108348 Moisei € 3 567 490 € 4 296 224 € 4 998 007 MM 108366 Oarta de Jos € 594 939 € 716 467 € 833 501 232 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist MM 108400 Ocna Sugatag € 1 186 372 € 1 428 714 € 1 662 092 MM 179864 Oncesti € 776 904 € 935 603 € 1 088 432 MM 108455 Petrova € 1 306 871 € 1 573 827 € 1 830 909 Poienile de sub MM 108473 Munte € 2 354 957 € 2 836 007 € 3 299 265 MM 179604 Poienile Izei € 439 275 € 529 006 € 615 419 MM 106407 Recea € 3 115 044 € 3 751 357 € 4 364 136 MM 108491 Remetea Chioarului € 1 029 927 € 1 240 311 € 1 442 914 MM 108552 Remeti € 826 652 € 995 513 € 1 158 128 MM 108598 Repedea € 1 774 980 € 2 137 556 € 2 486 724 MM 108614 Rona de Jos € 646 270 € 778 284 € 905 416 MM 108632 Rona de Sus € 1 216 644 € 1 465 169 € 1 704 503 MM 108669 Rozavlea € 1 560 367 € 1 879 105 € 2 186 054 MM 108696 Ruscova € 1 515 065 € 1 824 549 € 2 122 587 MM 108794 Sacalaseni € 2 484 764 € 2 992 329 € 3 481 122 MM 108874 Sacel € 1 073 684 € 1 293 007 € 1 504 218 MM 108918 Salsig € 659 550 € 794 276 € 924 021 MM 108945 Sapanta € 1 255 791 € 1 512 313 € 1 759 347 MM 106620 Sarasau € 1 219 835 € 1 469 012 € 1 708 973 MM 108712 Satulung € 1 616 327 € 1 946 496 € 2 264 454 MM 179613 Sieu € 1 078 253 € 1 298 509 € 1 510 619 MM 109096 Sisesti € 1 960 874 € 2 361 424 € 2 747 159 MM 109005 Stramtura € 2 126 280 € 2 560 617 € 2 978 890 MM 109041 Suciu de Sus € 1 304 808 € 1 571 342 € 1 828 019 MM 106648 Vadu Izei € 910 211 € 1 096 141 € 1 275 194 MM 109354 Valea Chioarului € 756 891 € 911 501 € 1 060 394 MM 109425 Vima Mica € 567 205 € 683 069 € 794 647 MM 109504 Viseu de Jos € 1 491 776 € 1 796 503 € 2 089 960 Drobeta Turnu MH 109773 Severin € 101 269 021 € 121 955 341 € 141 876 591 MH 110063 Orsova € 5 607 995 € 6 753 546 € 7 856 729 MH 109924 Baia de Arama € 2 917 349 € 3 513 278 € 4 087 168 MH 110116 Strehaia € 3 833 617 € 4 616 713 € 5 370 848 MH 110232 Vanju Mare € 2 513 898 € 3 027 414 € 3 521 939 MH 110571 Bacles € 883 892 € 1 064 446 € 1 238 322 MH 110296 Bala € 1 338 514 € 1 611 934 € 1 875 241 233 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist MH 110535 Balacita € 899 238 € 1 082 926 € 1 259 821 MH 110456 Balta € 329 252 € 396 509 € 461 278 MH 110688 Balvanesti € 821 400 € 989 188 € 1 150 770 MH 114060 Braniste € 759 237 € 914 327 € 1 063 681 MH 110740 Breznita Motru € 613 884 € 739 283 € 860 044 MH 110820 Breznita Ocol € 1 128 351 € 1 358 840 € 1 580 805 MH 110875 Brosteni € 948 351 € 1 142 072 € 1 328 628 MH 110946 Burila Mare € 1 903 261 € 2 292 043 € 2 666 445 MH 111006 Butoiesti € 1 035 122 € 1 246 568 € 1 450 193 MH 111097 Cazanesti € 828 486 € 997 721 € 1 160 698 MH 111220 Ciresu € 270 324 € 325 543 € 378 720 MH 111275 Corcova € 1 328 894 € 1 600 349 € 1 861 764 MH 111417 Corlatel € 552 078 € 664 852 € 773 455 MH 111444 Cujmir € 1 128 176 € 1 358 630 € 1 580 560 MH 111550 Darvari € 843 209 € 1 015 453 € 1 181 326 MH 111480 Devesel € 1 681 999 € 2 025 582 € 2 356 458 MH 112904 Dubova € 800 405 € 963 905 € 1 121 357 MH 111587 Dumbrava € 555 093 € 668 483 € 777 679 MH 112245 Eselnita € 3 669 694 € 4 419 305 € 5 141 193 MH 111685 Floresti € 775 287 € 933 655 € 1 086 167 MH 111783 Garla Mare € 1 046 358 € 1 260 098 € 1 465 933 MH 111818 Godeanu € 343 001 € 413 067 € 480 540 MH 111863 Gogosu € 2 553 999 € 3 075 706 € 3 578 119 MH 111916 Greci € 398 177 € 479 513 € 557 841 MH 111989 Grozesti € 728 571 € 877 397 € 1 020 719 MH 112030 Gruia € 1 077 614 € 1 297 739 € 1 509 723 MH 112076 Hinova € 578 122 € 696 216 € 809 942 MH 112129 Husnicioara € 685 680 € 825 745 € 960 629 MH 112263 Ilovat € 444 951 € 535 841 € 623 370 MH 112334 Ilovita € 1 812 246 € 2 182 435 € 2 538 933 MH 112370 Isverna € 863 781 € 1 040 226 € 1 210 145 MH 112469 Izvoru Barzii € 3 760 507 € 4 528 670 € 5 268 422 MH 112548 Jiana € 1 492 146 € 1 796 948 € 2 090 477 MH 112600 Livezile € 809 533 € 974 897 € 1 134 146 MH 112664 Malovat € 2 726 958 € 3 283 997 € 3 820 433 234 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist MH 112744 Obarsia Camp € 761 721 € 917 318 € 1 067 161 MH 110027 Obarsia Closani € 304 020 € 366 122 € 425 927 MH 112771 Oprisor € 843 280 € 1 015 537 € 1 181 424 MH 112806 Padina € 680 050 € 818 965 € 952 742 MH 112879 Patulele € 1 215 479 € 1 463 766 € 1 702 871 MH 112959 Podeni € 1 621 706 € 1 952 974 € 2 271 990 MH 112995 Ponoare € 855 261 € 1 029 966 € 1 198 210 MH 113153 Poroina Mare € 506 892 € 610 435 € 710 149 MH 113206 Pristol € 648 937 € 781 496 € 909 152 MH 113233 Prunisor € 658 124 € 792 560 € 922 023 MH 113395 Punghina € 1 332 368 € 1 604 532 € 1 866 630 MH 113466 Rogova € 817 967 € 985 054 € 1 145 961 MH 113493 Salcia € 874 981 € 1 053 714 € 1 225 836 MH 109826 Simian € 2 891 495 € 3 482 144 € 4 050 948 MH 113625 Sisesti € 1 498 721 € 1 804 866 € 2 099 688 MH 113698 Sovarna € 468 789 € 564 549 € 656 767 MH 113518 Stangaceaua € 536 458 € 646 041 € 751 571 MH 113607 Svinita € 875 610 € 1 054 471 € 1 226 718 MH 113732 Tamna € 2 237 696 € 2 694 793 € 3 134 984 MH 113849 Vanatori € 506 287 € 609 707 € 709 302 MH 113894 Vanjulet € 903 222 € 1 087 724 € 1 265 402 MH 113929 Vladaia € 906 950 € 1 092 213 € 1 270 625 MH 113974 Voloiac € 541 096 € 651 627 € 758 069 MH 114079 Vrata € 717 115 € 863 600 € 1 004 668 MS 114809 Reghin € 19 816 692 € 23 864 667 € 27 762 929 MS 114514 Sighisoara € 22 945 138 € 27 632 163 € 32 145 842 MS 114319 Tirgu Mures € 164 413 429 € 197 998 318 € 230 341 092 MS 114925 Tirnaveni € 10 775 652 € 12 976 805 € 15 096 549 MS 117827 Iernut € 5 166 742 € 6 222 157 € 7 238 539 MS 114710 Ludus € 9 110 932 € 10 972 031 € 12 764 298 MS 118281 Miercurea Niraj € 4 309 212 € 5 189 459 € 6 037 151 MS 119242 Sarmasu € 3 092 261 € 3 723 920 € 4 332 218 MS 119331 Singeorgiu de Padure € 4 224 786 € 5 087 786 € 5 918 870 MS 114854 Sovata € 7 510 744 € 9 044 970 € 10 522 455 MS 119894 Ungheni € 4 314 279 € 5 195 561 € 6 044 250 235 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist MS 114970 Acatari € 3 081 455 € 3 710 906 € 4 317 078 MS 115076 Adamus € 1 770 821 € 2 132 549 € 2 480 898 MS 114603 Albesti € 2 141 482 € 2 578 925 € 3 000 189 MS 115147 Alunis € 1 393 199 € 1 677 789 € 1 951 854 MS 115183 Apold € 1 091 914 € 1 314 961 € 1 529 758 MS 115236 Atintis € 646 359 € 778 391 € 905 540 MS 115575 Bagaciu € 1 454 434 € 1 751 533 € 2 037 643 MS 115307 Bahnea € 1 504 100 € 1 811 343 € 2 107 224 MS 115600 Bala € 465 245 € 560 281 € 651 802 MS 115637 Balauseri € 2 103 195 € 2 532 816 € 2 946 549 MS 115389 Band € 2 620 825 € 3 156 183 € 3 671 741 MS 115520 Batos € 1 817 795 € 2 189 118 € 2 546 707 MS 115708 Beica de Jos € 967 528 € 1 165 166 € 1 355 495 MS 120511 Bereni € 630 208 € 758 941 € 882 913 MS 115771 Bichis € 677 534 € 815 935 € 949 217 MS 115824 Bogata € 1 122 602 € 1 351 917 € 1 572 751 MS 115851 Breaza € 1 274 188 € 1 534 468 € 1 785 121 MS 115897 Brincovenesti € 2 082 134 € 2 507 453 € 2 917 043 MS 115959 Ceuasu de Cimpie € 2 558 063 € 3 080 601 € 3 583 813 MS 116046 Chetani € 988 025 € 1 189 850 € 1 384 211 MS 120478 Chibed € 727 543 € 876 159 € 1 019 278 MS 116126 Chiheru de Jos € 677 018 € 815 313 € 948 493 MS 116171 Coroisinmartin € 617 601 € 743 759 € 865 251 MS 120487 Corunca € 3 700 024 € 4 455 832 € 5 183 686 MS 116224 Cozma € 412 313 € 496 537 € 577 645 MS 116288 Craciunesti € 1 514 157 € 1 823 456 € 2 121 315 MS 116340 Craiesti € 811 203 € 976 909 € 1 136 485 MS 114355 Cristesti € 2 670 464 € 3 215 962 € 3 741 285 MS 116395 Cucerdea € 642 637 € 773 909 € 900 326 MS 116439 Cuci € 885 305 € 1 066 148 € 1 240 301 MS 116493 Danes € 2 731 728 € 3 289 741 € 3 827 116 MS 116545 Deda € 2 789 811 € 3 359 689 € 3 908 490 MS 116590 Eremitu € 1 395 202 € 1 680 201 € 1 954 660 MS 116652 Ernei € 2 446 215 € 2 945 906 € 3 427 116 MS 116723 Faragau € 595 529 € 717 179 € 834 329 236 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist MS 116796 Fintinele € 1 798 122 € 2 165 427 € 2 519 146 MS 116867 Galesti € 1 073 670 € 1 292 990 € 1 504 198 MS 116938 Ganesti € 1 548 369 € 1 864 655 € 2 169 244 MS 116983 Gheorghe Doja € 1 057 883 € 1 273 977 € 1 482 080 MS 117042 Ghindari € 1 821 782 € 2 193 919 € 2 552 293 MS 117113 Glodeni € 1 756 692 € 2 115 533 € 2 461 102 MS 117177 Gornesti € 1 993 506 € 2 400 721 € 2 792 876 MS 117275 Grebenisu de Cimpie € 1 201 430 € 1 446 847 € 1 683 188 MS 117319 Gurghiu € 3 132 085 € 3 771 879 € 4 388 011 MS 117426 Hodac € 2 132 388 € 2 567 972 € 2 987 448 MS 117505 Hodosa € 689 502 € 830 347 € 965 983 MS 117550 Ibanesti € 2 497 085 € 3 007 167 € 3 498 384 MS 117667 Iclanzel € 889 628 € 1 071 353 € 1 246 357 MS 117783 Ideciu de Jos € 779 554 € 938 794 € 1 092 145 MS 117925 Livezeni € 1 173 634 € 1 413 374 € 1 644 247 MS 117998 Lunca € 1 230 508 € 1 481 866 € 1 723 926 MS 118058 Lunca Bradului € 1 464 530 € 1 763 691 € 2 051 787 MS 120502 Madaras € 507 383 € 611 026 € 710 837 MS 118094 Magherani € 677 719 € 816 158 € 949 476 MS 118209 Mica € 1 674 249 € 2 016 250 € 2 345 601 MS 118370 Mihesu de Cimpie € 1 111 074 € 1 338 034 € 1 556 600 MS 118469 Nades € 1 071 539 € 1 290 423 € 1 501 212 MS 118511 Neaua € 593 044 € 714 185 € 830 847 MS 118575 Ogra € 986 904 € 1 188 499 € 1 382 639 MS 118691 Panet € 2 001 986 € 2 410 933 € 2 804 756 MS 118637 Papiu Ilarian € 541 518 € 652 134 € 758 659 MS 118753 Pasareni € 811 609 € 977 397 € 1 137 053 MS 118799 Petelea € 977 665 € 1 177 373 € 1 369 695 MS 118824 Pogaceaua € 1 604 353 € 1 932 076 € 2 247 678 MS 118931 Rastolita € 1 342 736 € 1 617 018 € 1 881 156 MS 118995 Riciu € 1 647 710 € 1 984 289 € 2 308 421 MS 119153 Rusii Munti € 2 526 237 € 3 042 274 € 3 539 226 MS 120496 Sarateni € 1 477 752 € 1 779 614 € 2 070 312 MS 119206 Saschiz € 2 115 475 € 2 547 605 € 2 963 753 MS 119750 Saulia € 1 286 392 € 1 549 165 € 1 802 219 237 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist MS 119803 Sincai € 891 980 € 1 074 186 € 1 249 653 MS 114382 Sincraiu de Mures € 3 496 032 € 4 210 170 € 4 897 896 MS 114417 Singeorgiu de Mures € 4 089 574 € 4 924 955 € 5 729 441 MS 119386 Singer € 900 368 € 1 084 287 € 1 261 403 MS 119466 Sinpaul € 2 495 910 € 3 005 752 € 3 496 738 MS 119527 Sinpetru de Cimpie € 1 300 659 € 1 566 346 € 1 822 207 MS 114453 Sintana de Mures € 2 691 789 € 3 241 643 € 3 771 162 MS 119590 Solovastru € 1 033 223 € 1 244 281 € 1 447 532 MS 119625 Stinceni € 1 285 917 € 1 548 593 € 1 801 553 MS 119661 Suplac € 1 191 795 € 1 435 245 € 1 669 690 MS 119723 Suseni € 889 160 € 1 070 789 € 1 245 701 MS 119858 Taureni € 541 603 € 652 237 € 758 779 MS 119974 Valea Larga € 1 108 277 € 1 334 665 € 1 552 681 MS 120076 Vargata € 753 222 € 907 084 € 1 055 255 MS 120138 Vatava € 977 269 € 1 176 897 € 1 369 141 MS 120174 Vetca € 432 011 € 520 258 € 605 241 MS 120218 Viisoara € 987 869 € 1 189 662 € 1 383 992 MS 120254 Vinatori € 1 495 374 € 1 800 836 € 2 095 000 MS 120316 Voivodeni € 761 036 € 916 494 € 1 066 202 MS 120343 Zagar € 628 538 € 756 930 € 880 574 MS 120370 Zau de Cimpie € 1 378 672 € 1 660 295 € 1 931 502 NT 120726 Piatra Neamt € 77 768 397 € 93 654 222 € 108 952 520 NT 120860 Roman € 29 508 012 € 35 535 642 € 41 340 344 NT 120968 Bicaz € 4 323 968 € 5 207 229 € 6 057 823 NT 124117 Roznov € 4 499 247 € 5 418 312 € 6 303 386 NT 121055 Targu Neamt € 14 572 115 € 17 548 775 € 20 415 345 NT 121108 Agapia € 1 258 231 € 1 515 251 € 1 762 765 NT 124938 Alexandru cel Bun € 3 993 829 € 4 809 652 € 5 595 303 NT 121153 Bahna € 899 462 € 1 083 196 € 1 260 135 NT 121242 Baltatesti € 1 438 102 € 1 731 864 € 2 014 762 NT 121386 Bara € 593 470 € 714 699 € 831 444 NT 121466 Bargaoani € 962 396 € 1 158 986 € 1 348 304 NT 121340 Bicazu Ardelean € 1 039 769 € 1 252 164 € 1 456 704 NT 121297 Bicaz Chei € 1 885 684 € 2 270 875 € 2 641 819 NT 121607 Bodesti € 1 157 915 € 1 394 443 € 1 622 224 238 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist NT 125178 Boghicea € 627 759 € 755 992 € 879 483 NT 121652 Borca € 1 693 436 € 2 039 355 € 2 372 482 NT 121732 Borlesti € 2 706 825 € 3 259 750 € 3 792 226 NT 121796 Botesti € 1 259 936 € 1 517 305 € 1 765 154 NT 121876 Bozieni € 824 363 € 992 757 € 1 154 923 NT 121938 Brusturi € 849 237 € 1 022 711 € 1 189 770 NT 122061 Candesti € 1 206 513 € 1 452 969 € 1 690 309 NT 122025 Ceahlau € 1 002 199 € 1 206 920 € 1 404 068 NT 120888 Cordun € 4 979 667 € 5 996 868 € 6 976 449 NT 122132 Costisa € 785 502 € 945 957 € 1 100 478 NT 122187 Cracaoani € 2 337 660 € 2 815 176 € 3 275 032 NT 122249 Damuc € 1 132 701 € 1 364 079 € 1 586 900 NT 122285 Dobreni € 534 008 € 643 090 € 748 138 NT 125098 Dochia € 897 971 € 1 081 400 € 1 258 045 NT 122347 Doljesti € 1 777 467 € 2 140 552 € 2 490 208 NT 125132 Draganesti € 618 192 € 744 471 € 866 079 NT 122392 Dragomiresti € 761 260 € 916 763 € 1 066 515 NT 122463 Dulcesti € 772 051 € 929 758 € 1 081 633 NT 120771 Dumbrava Rosie € 3 410 893 € 4 107 639 € 4 778 617 NT 122551 Farcasa € 802 085 € 965 928 € 1 123 711 NT 122613 Faurei € 671 252 € 808 369 € 940 415 NT 125150 Gadinti € 533 790 € 642 827 € 747 832 NT 122828 Garcina € 2 264 653 € 2 727 256 € 3 172 749 NT 122668 Gheraiesti € 1 845 256 € 2 222 188 € 2 585 180 NT 125114 Ghindaoani € 717 276 € 863 795 € 1 004 895 NT 122702 Girov € 2 073 020 € 2 496 477 € 2 904 274 NT 122864 Grinties € 742 011 € 893 582 € 1 039 547 NT 122908 Grumazesti € 1 220 413 € 1 469 708 € 1 709 783 NT 122953 Hangu € 1 529 884 € 1 842 395 € 2 143 348 NT 120922 Horia € 1 871 750 € 2 254 094 € 2 622 297 NT 123013 Icusesti € 1 211 547 € 1 459 031 € 1 697 362 NT 123102 Ion Creanga € 1 623 000 € 1 954 532 € 2 273 802 NT 123175 Margineni € 1 146 185 € 1 380 317 € 1 605 790 NT 123228 Moldoveni € 667 101 € 803 370 € 934 600 NT 125169 Negresti € 612 095 € 737 129 € 857 538 239 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist NT 123255 Oniceni € 790 295 € 951 729 € 1 107 192 NT 125141 Pancesti € 403 984 € 486 507 € 565 977 NT 123601 Pangarati € 1 884 461 € 2 269 402 € 2 640 106 NT 123371 Pastraveni € 1 072 258 € 1 291 290 € 1 502 220 NT 123424 Petricani € 1 278 462 € 1 539 615 € 1 791 109 NT 123479 Piatra Soimului € 2 063 955 € 2 485 561 € 2 891 575 NT 123521 Pipirig € 2 055 832 € 2 475 779 € 2 880 194 NT 123674 Podoleni € 1 208 778 € 1 455 696 € 1 693 482 NT 123790 Poiana Teiului € 1 688 652 € 2 033 595 € 2 365 780 NT 123709 Poienari € 389 816 € 469 444 € 546 127 NT 123914 Raucesti € 2 529 017 € 3 045 621 € 3 543 120 NT 123969 Razboieni € 669 950 € 806 801 € 938 591 NT 124028 Rediu € 1 946 975 € 2 344 685 € 2 727 686 NT 124073 Romani € 833 751 € 1 004 062 € 1 168 074 NT 125105 Ruginoasa € 617 631 € 743 795 € 865 293 NT 124206 Sabaoani € 3 143 235 € 3 785 307 € 4 403 632 NT 124153 Sagna € 1 930 379 € 2 324 699 € 2 704 436 NT 120824 Savinesti € 3 950 566 € 4 757 552 € 5 534 692 NT 124233 Secuieni € 1 057 871 € 1 273 963 € 1 482 064 NT 124331 Stanita € 586 188 € 705 929 € 821 241 NT 124411 Stefan cel Mare € 1 010 276 € 1 216 646 € 1 415 384 NT 124634 Tamaseni € 2 421 105 € 2 915 666 € 3 391 937 NT 124493 Tarcau € 1 450 758 € 1 747 106 € 2 032 493 NT 124563 Tasca € 2 702 788 € 3 254 889 € 3 786 571 NT 124616 Tazlau € 974 754 € 1 173 869 € 1 365 618 NT 124803 Tibucani € 1 267 005 € 1 525 818 € 1 775 058 NT 124661 Timisesti € 880 688 € 1 060 588 € 1 233 833 NT 124723 Trifesti € 1 352 952 € 1 629 320 € 1 895 468 NT 124750 Tupilati € 780 113 € 939 467 € 1 092 928 NT 124849 Urecheni € 1 008 179 € 1 214 121 € 1 412 446 NT 124885 Valea Ursului € 1 084 405 € 1 305 917 € 1 519 237 NT 125123 Valeni € 863 815 € 1 040 267 € 1 210 194 NT 125016 Vanatori € 2 088 580 € 2 515 217 € 2 926 074 NT 125061 Zanesti € 1 398 318 € 1 683 954 € 1 959 026 OT 125472 Caracal € 30 453 834 € 36 674 668 € 42 665 428 240 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist OT 125347 Slatina € 71 543 598 € 86 157 877 € 100 231 657 OT 125418 Bals € 9 237 422 € 11 124 359 € 12 941 508 OT 125542 Corabia € 6 046 584 € 7 281 725 € 8 471 186 OT 125622 Draganesti-Olt € 4 568 594 € 5 501 825 € 6 400 541 OT 128105 Piatra-Olt € 2 082 825 € 2 508 285 € 2 918 011 OT 128374 Potcoava € 1 859 883 € 2 239 803 € 2 605 672 OT 128711 Scornicesti € 4 396 962 € 5 295 134 € 6 160 087 OT 125659 Babiciu € 662 701 € 798 071 € 928 435 OT 125677 Baldovinesti € 580 977 € 699 654 € 813 942 OT 130286 Balteni € 803 089 € 967 137 € 1 125 117 OT 125757 Barasti € 672 232 € 809 549 € 941 788 OT 125846 Barza € 673 151 € 810 656 € 943 076 OT 125873 Bobicesti € 1 304 155 € 1 570 556 € 1 827 105 OT 126022 Brancoveni € 716 018 € 862 279 € 1 003 132 OT 125962 Brastavatu € 1 494 422 € 1 799 689 € 2 093 666 OT 125999 Brebeni € 2 306 128 € 2 777 203 € 3 230 855 OT 126077 Bucinisu € 723 974 € 871 861 € 1 014 279 OT 130295 Calui € 685 683 € 825 748 € 960 633 OT 126166 Carlogani € 701 521 € 844 821 € 982 822 OT 126102 Cezieni € 603 878 € 727 233 € 846 025 OT 126148 Cilieni € 878 373 € 1 057 799 € 1 230 589 OT 126228 Colonesti € 980 339 € 1 180 594 € 1 373 442 OT 126326 Corbu € 790 308 € 951 746 € 1 107 212 OT 126380 Coteana € 2 917 512 € 3 513 475 € 4 087 397 OT 126406 Crampoia € 629 518 € 7 58 110 € 881 946 OT 126503 Cungrea € 2 116 481 € 2 548 817 € 2 965 163 OT 126433 Curtisoara € 1 814 156 € 2 184 735 € 2 541 609 OT 126585 Daneasa € 1 101 269 € 1 326 227 € 1 542 864 OT 126647 Deveselu € 1 361 758 € 1 639 925 € 1 907 805 OT 126674 Dobretu € 523 626 € 630 588 € 733 594 OT 126718 Dobrosloveni € 1 762 211 € 2 122 179 € 2 468 835 OT 126772 Dobroteasa € 667 713 € 804 108 € 935 458 OT 126825 Dobrun € 1 436 921 € 1 730 442 € 2 013 108 OT 125490 Draghiceni € 816 054 € 982 750 € 1 143 281 OT 126905 Fagetelu € 500 106 € 602 263 € 700 642 241 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist OT 126978 Falcoiu € 1 021 122 € 1 229 707 € 1 430 578 OT 127019 Farcasele € 848 154 € 1 021 407 € 1 188 253 OT 127064 Ganeasa € 1 100 768 € 1 325 623 € 1 542 162 OT 125588 Garcov € 673 881 € 811 536 € 944 099 OT 130302 Gavanesti € 777 107 € 935 848 € 1 088 717 OT 130311 Ghimpeteni € 707 138 € 851 586 € 990 692 OT 127126 Giuvarasti € 755 964 € 910 386 € 1 059 096 OT 127144 Gostavatu € 954 660 € 1 149 669 € 1 337 466 OT 127171 Gradinari € 1 062 704 € 1 279 783 € 1 488 834 OT 130320 Gradinile € 682 505 € 821 920 € 956 180 OT 127224 Grojdibodu € 760 418 € 915 750 € 1 065 336 OT 130339 Gura Padinii € 642 173 € 773 351 € 899 677 OT 127251 Ianca € 899 868 € 1 083 685 € 1 260 703 OT 127288 Iancu Jianu € 1 055 895 € 1 271 584 € 1 479 296 OT 127322 Icoana € 1 438 314 € 1 732 120 € 2 015 059 OT 130348 Ipotesti € 473 979 € 570 799 € 664 038 OT 127368 Izbiceni € 1 869 371 € 2 251 229 € 2 618 965 OT 127386 Izvoarele € 1 348 506 € 1 623 966 € 1 889 239 OT 127411 Leleasca € 670 131 € 807 019 € 938 844 OT 127493 Maruntei € 1 025 601 € 1 235 102 € 1 436 854 OT 127536 Mihaesti € 797 901 € 960 889 € 1 117 849 OT 127563 Milcov € 885 481 € 1 066 359 € 1 240 547 OT 127625 Morunglav € 732 746 € 882 424 € 1 026 567 OT 127689 Movileni € 995 155 € 1 198 436 € 1 394 199 OT 127714 N.Titulescu € 1 726 356 € 2 079 000 € 2 418 602 OT 127750 Obarsia € 842 298 € 1 014 355 € 1 180 049 OT 127812 Oboga € 908 377 € 1 093 932 € 1 272 624 OT 127858 Oporelu € 776 578 € 935 210 € 1 087 976 OT 127901 Optasi Magura € 443 608 € 534 224 € 621 489 OT 127938 Orlea € 850 350 € 1 024 052 € 1 191 330 OT 130357 Osica de Jos € 571 755 € 688 548 € 801 022 OT 127983 Osica de Sus € 1 173 741 € 1 413 502 € 1 644 396 OT 128178 Parscoveni € 832 678 € 1 002 769 € 1 166 570 OT 128052 Perieti € 624 330 € 751 862 € 874 678 OT 128221 Plesoiu € 910 601 € 1 096 610 € 1 275 740 242 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist OT 128301 Poboru € 890 939 € 1 072 932 € 1 248 194 OT 128436 Priseaca € 580 004 € 698 482 € 812 578 OT 128472 Radomiresti € 1 355 495 € 1 632 384 € 1 899 032 OT 128524 Redea € 1 008 861 € 1 214 942 € 1 413 401 OT 128560 Rotunda € 762 969 € 918 822 € 1 068 910 OT 128588 Rusanesti € 1 290 504 € 1 554 117 € 1 807 980 OT 128882 Samburesti € 451 907 € 544 219 € 633 116 OT 130366 Sarbii-Magura € 1 810 194 € 2 179 964 € 2 536 058 OT 128613 Scarisoara € 910 530 € 1 096 524 € 1 275 640 OT 128659 Schitu € 620 176 € 746 860 € 868 858 OT 128864 Seaca € 660 353 € 795 244 € 925 146 OT 129246 Serbanesti € 918 181 € 1 105 739 € 1 286 360 OT 125374 Slatioara € 875 966 € 1 054 900 € 1 227 217 OT 130384 Soparlita € 506 850 € 610 384 € 710 090 OT 128962 Spineni € 890 135 € 1 071 963 € 1 247 067 OT 129040 Sprancenata € 798 168 € 961 211 € 1 118 223 OT 129282 Stefan cel Mare € 701 701 € 845 039 € 983 075 OT 129095 Stoenesti € 577 243 € 695 157 € 808 710 OT 129111 Stoicanesti € 966 825 € 1 164 319 € 1 354 509 OT 129139 Strejesti € 1 072 610 € 1 291 713 € 1 502 713 OT 129184 Studina € 1 515 123 € 1 824 618 € 2 122 667 OT 129317 Tatulesti € 552 028 € 664 791 € 773 384 OT 129380 Teslui € 687 588 € 828 043 € 963 303 OT 129460 Tia Mare € 962 226 € 1 158 781 € 1 348 066 OT 129503 Topana € 664 245 € 799 931 € 930 599 OT 129567 Traian € 788 400 € 949 448 € 1 104 539 OT 129585 Tufeni € 1 286 171 € 1 548 899 € 1 801 909 OT 129629 Urzica € 1 050 792 € 1 265 439 € 1 472 147 OT 129718 Vadastra € 524 145 € 631 213 € 734 321 OT 129745 Vadastrita € 959 408 € 1 155 387 € 1 344 118 OT 129987 Valcele € 997 178 € 1 200 872 € 1 397 033 OT 129656 Valea Mare € 1 034 661 € 1 246 013 € 1 449 547 OT 129763 Valeni € 828 439 € 997 665 € 1 160 633 OT 129816 Verguleasa € 738 300 € 889 113 € 1 034 349 OT 129898 Visina € 1 751 697 € 2 109 518 € 2 454 105 243 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist OT 130375 Visina Noua € 596 991 € 718 939 € 8 36 377 OT 129914 Vitomiresti € 872 460 € 1 050 678 € 1 222 305 OT 130026 Vladila € 632 096 € 761 215 € 885 558 OT 130062 Voineasa € 418 861 € 504 422 € 586 819 OT 130124 Vulpeni € 761 817 € 917 435 € 1 067 296 OT 130231 Vulturesti € 887 190 € 1 068 417 € 1 242 942 PH 131256 Campina € 30 716 368 € 36 990 830 € 43 033 235 PH 130534 Ploiesti € 211 908 873 € 255 195 702 € 296 881 596 PH 130954 Azuga € 4 857 736 € 5 850 030 € 6 805 625 PH 130981 Baicoi € 11 017 391 € 13 267 924 € 15 435 223 PH 131069 Boldesti Scaieni € 6 829 293 € 8 224 319 € 9 567 751 PH 131103 Breaza € 8 448 544 € 10 174 336 € 11 836 301 PH 131210 Busteni € 11 011 490 € 13 260 818 € 15 426 956 PH 131336 Comarnic € 5 513 976 € 6 640 321 € 7 725 009 PH 131407 Mizil € 8 461 134 € 10 189 498 € 11 853 940 PH 131443 Plopeni € 5 597 490 € 6 740 894 € 7 842 011 PH 131540 Sinaia € 15 119 106 € 18 207 500 € 21 181 672 PH 131577 Slanic € 3 201 355 € 3 855 299 € 4 485 057 PH 131620 Urlati € 6 835 305 € 8 231 559 € 9 576 174 PH 131817 Valenii de Munte € 9 203 976 € 11 084 081 € 12 894 651 PH 131899 Adunati € 995 144 € 1 198 423 € 1 394 184 PH 131933 Albesti Paleologu € 2 103 904 € 2 533 670 € 2 947 542 PH 131988 Alunis € 1 728 561 € 2 081 656 € 2 421 692 PH 132011 Apostolache € 937 496 € 1 128 999 € 1 313 419 PH 132075 Aricesti Rahtivani € 8 902 839 € 10 721 431 € 12 472 763 PH 132137 Aricesti Zeletin € 929 092 € 1 118 879 € 1 301 646 PH 132164 Baba Ana € 1 602 973 € 1 930 414 € 2 245 744 PH 132226 Balta Doamnei € 1 210 159 € 1 457 359 € 1 695 417 PH 132271 Baltesti € 1 916 918 € 2 308 488 € 2 685 577 PH 132315 Banesti € 3 097 566 € 3 730 309 € 4 339 650 PH 130552 Barcanesti € 3 975 063 € 4 787 053 € 5 569 012 PH 136278 Batrani € 906 332 € 1 091 469 € 1 269 759 PH 130614 Berceni € 2 778 398 € 3 345 944 € 3 892 499 PH 132342 Bertea € 976 889 € 1 176 439 € 1 368 609 PH 130678 Blejoi € 8 836 145 € 10 641 112 € 12 379 325 244 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist PH 132379 Boldesti GradisteA € 1 004 760 € 1 210 003 € 1 407 656 PH 130712 Brazi € 13 622 016 € 16 404 598 € 1 9 084 268 PH 132404 Brebu € 5 130 970 € 6 179 079 € 7 188 423 PH 130785 Bucov € 5 440 776 € 6 552 168 € 7 622 457 PH 132459 Calugareni € 757 991 € 912 827 € 1 061 936 PH 132486 Carbunesti € 698 156 € 840 768 € 978 107 PH 132510 Ceptura € 2 796 592 € 3 367 855 € 3 917 990 PH 132574 Cerasu € 1 861 696 € 2 241 986 € 2 608 211 PH 132645 ChiOjdeanca € 966 778 € 1 164 263 € 1 354 444 PH 132681 Ciorani € 3 440 902 € 4 143 779 € 4 820 660 PH 136241 Cocorasti Colt € 1 344 740 € 1 619 431 € 1 883 963 PH 132716 CocorastIi MisliI € 1 625 105 € 1 957 066 € 2 276 751 PH 132752 Colceag € 2 035 820 € 2 451 679 € 2 852 158 PH 132805 Cornu € 3 352 246 € 4 037 012 € 4 696 453 PH 132841 Cosminele € 577 255 € 695 171 € 808 726 PH 133018 Draganesti € 1 821 835 € 2 193 983 € 2 552 367 PH 132896 Drajna € 1 807 973 € 2 177 289 € 2 532 947 PH 133090 Dumbrava € 1 826 102 € 2 199 121 € 2 558 345 PH 131461 Dumbravesti € 1 599 745 € 1 926 526 € 2 241 222 PH 133278 Fantanele € 936 163 € 1 127 394 € 1 311 553 PH 133214 FilipestiI de Targ € 3 146 231 € 3 788 915 € 4 407 829 PH 133161 Filipestii de Padure € 5 254 693 € 6 328 074 € 7 361 756 PH 133330 Floresti € 7 226 761 € 8 702 979 € 10 124 600 PH 133394 Fulga € 1 377 976 € 1 659 457 € 1 930 527 PH 133429 Gherghita € 1 180 352 € 1 421 464 € 1 653 658 PH 133508 Gorgota € 1 902 570 € 2 291 210 € 2 665 476 PH 133562 Gornet € 1 005 345 € 1 210 708 € 1 408 476 PH 133615 Gornet Cricov € 1 558 094 € 1 876 368 € 2 182 870 PH 133688 Gura Vadului € 1 945 182 € 2 342 526 € 2 725 175 PH 131835 Gura Vitioarei € 2 315 785 € 2 788 833 € 3 244 385 PH 133722 IOrdacheanu € 1 631 758 € 1 965 079 € 2 286 072 PH 133795 Izvoarele € 2 197 027 € 2 645 815 € 3 078 006 PH 133866 Jugureni € 929 808 € 1 119 741 € 1 302 649 PH 133919 Lapos € 770 726 € 928 163 € 1 079 777 PH 133964 Lipanesti € 2 273 085 € 2 737 410 € 3 184 563 245 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist PH 134014 Magurele € 1 897 526 € 2 285 136 € 2 658 410 PH 134050 Magureni € 2 397 309 € 2 887 009 € 3 358 599 PH 134096 Maneciu € 4 821 076 € 5 805 882 € 6 754 266 PH 134194 Manesti € 1 745 826 € 2 102 448 € 2 445 880 PH 136250 Olari € 1 437 874 € 1 731 590 € 2 014 443 PH 134336 Pacureti € 1 235 360 € 1 487 709 € 1 730 724 PH 130847 Paulesti € 5 489 440 € 6 610 773 € 7 690 635 PH 134390 Plopu € 1 083 999 € 1 305 428 € 1 518 668 PH 134443 Podenii Noi € 2 041 915 € 2 459 019 € 2 860 697 PH 131274 Poiana Campina € 2 707 816 € 3 260 944 € 3 793 615 PH 134559 Poienarii Burchi € 1 582 636 € 1 905 922 € 2 217 252 PH 134648 Posesti € 1 487 595 € 1 791 467 € 2 084 101 PH 134755 Predeal Sarari € 1 015 205 € 1 222 581 € 1 422 288 PH 134853 Provita de Jos € 1 202 932 € 1 448 656 € 1 685 292 PH 134899 Provita de Sus € 723 213 € 870 944 € 1 013 212 PH 134942 Puchenii Mari € 3 777 088 € 4 548 637 € 5 291 651 PH 135020 Rafov € 1 528 648 € 1 840 907 € 2 141 617 PH 135128 Salcia € 469 896 € 565 882 € 658 318 PH 135146 Salciile € 1 419 824 € 1 709 853 € 1 989 155 PH 135244 Sangeru € 2 301 378 € 2 771 483 € 3 224 201 PH 135164 Scorteni € 2 106 680 € 2 537 014 € 2 951 432 PH 135226 Secaria € 924 827 € 1 113 742 € 1 295 670 PH 135431 Sirna € 1 352 285 € 1 628 518 € 1 894 534 PH 135501 Soimari € 1 159 940 € 1 396 882 € 1 625 061 PH 135547 Sotriile € 1 543 186 € 1 858 415 € 2 161 984 PH 135315 Starchiojd € 1 853 362 € 2 231 950 € 2 596 536 PH 135618 Stefesti € 919 234 € 1 107 007 € 1 287 835 PH 135404 Surani € 715 073 € 861 142 € 1 001 808 PH 135654 Talea € 624 678 € 752 281 € 875 165 PH 130892 Targsoru Vechi € 3 401 869 € 4 096 772 € 4 765 975 PH 135681 Tataru € 470 422 € 566 516 € 659 055 PH 135725 Teisani € 1 674 193 € 2 016 182 € 2 345 523 PH 135789 Telega € 2 006 104 € 2 415 893 € 2 810 526 PH 135850 Tinosu € 980 219 € 1 180 449 € 1 373 274 PH 135896 Tomsani € 1 486 834 € 1 790 551 € 2 083 036 246 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist PH 136269 Vadu Sapat € 858 096 € 1 033 380 € 1 202 182 PH 136198 Valcanesti € 1 983 310 € 2 388 443 € 2 778 592 PH 135949 Valea Calugareasca € 4 482 246 € 5 397 839 € 6 279 569 PH 136107 Valea Doftanei € 2 778 872 € 3 346 515 € 3 893 164 PH 136134 Varbilau € 2 405 640 € 2 897 043 € 3 370 271 SM 136526 Carei € 18 117 322 € 21 818 165 € 25 382 134 SM 136483 Satu Mare € 77 223 017 € 92 997 437 € 108 188 450 SM 136848 Ardud € 3 230 285 € 3 890 138 € 4 525 588 SM 138039 Livada € 3 724 926 € 4 485 820 € 5 218 573 SM 136599 Negresti € 7 470 241 € 8 996 194 € 10 465 711 SM 136642 Tasnad € 3 895 548 € 4 691 296 € 5 457 613 SM 136713 Acas € 2 123 832 € 2 557 669 € 2 975 461 SM 179873 Agris € 809 073 € 974 343 € 1 133 501 SM 136768 Andrid € 1 133 548 € 1 365 099 € 1 588 086 SM 136802 Apa € 1 028 724 € 1 238 863 € 1 441 230 SM 137103 Barsau € 838 406 € 1 009 668 € 1 174 596 SM 136919 Batarci € 1 451 658 € 1 748 190 € 2 033 754 SM 136964 Beltiug € 1 441 623 € 1 736 105 € 2 019 696 SM 137032 Berveni € 1 693 313 € 2 039 208 € 2 372 310 SM 137069 Bixad € 2 248 596 € 2 707 919 € 3 150 254 SM 137130 Bogdand € 1 311 144 € 1 578 973 € 1 836 896 SM 137185 Botiz € 1 922 158 € 2 314 799 € 2 692 919 SM 137229 Calinesti € 2 233 653 € 2 689 924 € 3 129 319 SM 137274 Camarzana € 952 728 € 1 147 343 € 1 334 760 SM 179677 Camin € 702 788 € 846 347 € 984 597 SM 136553 Capleni € 1 169 023 € 1 407 821 € 1 637 786 SM 137292 Cauas € 1 160 338 € 1 397 362 € 1 625 619 SM 137363 Cehal € 735 374 € 885 589 € 1 030 249 SM 137407 Certeze € 2 287 672 € 2 754 977 € 3 204 998 SM 179882 Ciumesti € 675 470 € 813 449 € 946 325 SM 137443 Craidorolt € 1 030 367 € 1 240 841 € 1 443 530 SM 137504 Crucisor € 939 187 € 1 131 036 € 1 315 789 SM 137540 Culciu € 1 552 279 € 1 869 364 € 2 174 722 SM 137611 Doba € 1 684 525 € 2 028 624 € 2 359 997 SM 137675 Dorolt € 1 609 470 € 1 938 238 € 2 254 846 247 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist SM 137728 Foieni € 1 291 729 € 1 555 591 € 1 809 695 SM 137746 Gherta Mica € 1 560 353 € 1 879 087 € 2 186 034 SM 137764 Halmeu € 1 973 614 € 2 376 765 € 2 765 007 SM 137844 Hodod € 1 406 833 € 1 694 208 € 1 970 954 SM 137899 Homoroade € 1 107 239 € 1 333 415 € 1 551 227 SM 137960 Lazuri € 1 861 254 € 2 241 455 € 2 607 593 SM 138084 Mediesu Aurit € 3 065 777 € 3 692 027 € 4 295 114 SM 138164 Micula € 1 027 182 € 1 237 005 € 1 439 069 SM 138208 Moftin € 1 720 942 € 2 072 481 € 2 411 018 SM 138280 Odoreu € 2 134 083 € 2 570 015 € 2 989 823 SM 138351 Orasu Nou € 2 734 622 € 3 293 226 € 3 831 170 SM 138431 Paulesti € 1 956 712 € 2 356 411 € 2 741 328 SM 138501 Petresti € 1 197 406 € 1 442 002 € 1 677 551 SM 138538 Pir € 583 821 € 703 078 € 817 925 SM 138574 Piscolt € 1 526 673 € 1 838 529 € 2 138 850 SM 138618 Pomi € 816 361 € 983 119 € 1 143 711 SM 180028 Porumbesti € 887 213 € 1 068 444 € 1 242 974 SM 138404 Racsa € 1 430 564 € 1 722 786 € 2 004 201 SM 138770 Sacaseni € 610 996 € 735 805 € 855 998 SM 138663 Sanislau € 1 535 824 € 1 849 548 € 2 151 669 SM 138734 Santau € 886 871 € 1 068 032 € 1 242 494 SM 138805 Sauca € 834 235 € 1 004 645 € 1 168 752 SM 138869 Socond € 1 100 985 € 1 325 884 € 1 542 466 SM 138921 Supur € 1 675 925 € 2 018 268 € 2 347 949 SM 139009 Tarna Mare € 1 357 196 € 1 634 431 € 1 901 414 SM 139143 Tarsolt € 1 566 882 € 1 886 951 € 2 195 181 SM 139054 Terebesti € 811 184 € 976 885 € 1 136 458 SM 139107 Tiream € 996 555 € 1 200 123 € 1 396 161 SM 139170 Turt € 2 862 997 € 3 447 824 € 4 011 022 SM 139214 Turulung € 1 951 274 € 2 349 862 € 2 733 709 SM 139250 Urziceni € 688 756 € 829 449 € 964 939 SM 139287 Valea Vinului € 818 349 € 985 514 € 1 146 497 SM 139330 Vama € 1 415 293 € 1 704 396 € 1 982 807 SM 139358 Vetis € 2 745 701 € 3 306 568 € 3 846 691 SM 139394 Viile Satu Mare € 1 322 784 € 1 592 990 € 1 853 203 248 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist SJ 139704 Zalau € 42 641 803 € 51 352 285 € 59 740 616 SJ 139740 Cehu Silvaniei € 3 361 741 € 4 048 446 € 4 709 755 SJ 139811 Jibou € 5 093 295 € 6 133 708 € 7 135 641 SJ 139884 Simleul Silvaniei € 7 762 420 € 9 348 057 € 10 875 050 SJ 139937 Agrij € 860 953 € 1 036 821 € 1 206 185 SJ 139982 Almas € 795 807 € 958 367 € 1 114 916 SJ 140084 Babeni € 590 808 € 711 492 € 827 714 SJ 140146 Balan € 1 267 020 € 1 525 835 € 1 775 078 SJ 140208 Banisor € 860 192 € 1 035 904 € 1 205 118 SJ 140244 Benesat € 944 531 € 1 137 471 € 1 323 276 SJ 140280 Bobota € 1 224 553 € 1 474 694 € 1 715 583 SJ 140324 Bocsa € 1 105 063 € 1 330 795 € 1 548 178 SJ 180037 Boghis € 774 425 € 932 617 € 1 084 959 SJ 140379 Buciumi € 966 680 € 1 164 144 € 1 354 306 SJ 140440 Camar € 614 298 € 739 781 € 860 623 SJ 140477 Carastelec € 817 447 € 984 428 € 1 145 233 SJ 140501 Chiesd € 1 082 602 € 1 303 746 € 1 516 711 SJ 140547 Cizer € 1 039 985 € 1 252 424 € 1 457 006 SJ 140583 Coseiu € 517 571 € 623 296 € 725 110 SJ 140627 Crasna € 5 332 376 € 6 421 625 € 7 470 589 SJ 140672 Creaca € 1 007 640 € 1 213 472 € 1 411 691 SJ 140823 Criseni € 1 680 709 € 2 024 029 € 2 354 651 SJ 140770 Cristolt € 556 087 € 669 680 € 779 071 SJ 140869 Cuzaplac € 846 379 € 1 019 270 € 1 185 767 SJ 140958 Dobrin € 845 127 € 1 017 762 € 1 184 012 SJ 141027 Dragu € 584 888 € 704 364 € 819 421 SJ 141081 Fildu de Jos € 570 419 € 686 939 € 799 150 SJ 141134 Galgau € 906 898 € 1 092 152 € 1 270 553 SJ 141232 Garbou € 805 219 € 969 702 € 1 128 102 SJ 141312 Halmasd € 1 160 607 € 1 397 685 € 1 625 996 SJ 141376 Hereclean € 1 505 931 € 1 813 549 € 2 109 790 SJ 141447 Hida € 1 514 934 € 1 824 391 € 2 122 403 SJ 141535 Horoatu Crasnei € 1 201 855 € 1 447 359 € 1 683 784 SJ 141580 Ileanda € 1 185 556 € 1 427 731 € 1 660 949 SJ 141722 Ip € 1 290 779 € 1 554 448 € 1 808 365 249 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist SJ 141786 Letca € 857 362 € 1 032 496 € 1 201 153 SJ 141884 Lozna € 507 279 € 610 902 € 710 692 SJ 142006 Maeriste € 1 161 954 € 1 399 307 € 1 627 882 SJ 141946 Marca € 1 333 197 € 1 605 530 € 1 867 792 SJ 142079 Mesesenii De Jos € 2 926 302 € 3 524 061 € 4 099 712 SJ 142122 Mirsid € 1 140 588 € 1 373 577 € 1 597 949 SJ 142177 Napradea € 1 006 769 € 1 212 423 € 1 410 471 SJ 142239 Nusfalau € 1 919 296 € 2 311 353 € 2 688 910 SJ 142284 Pericei € 1 774 177 € 2 136 590 € 2 485 599 SJ 142337 Plopis € 1 950 829 € 2 349 327 € 2 733 086 SJ 142373 Poiana Blenchii € 460 093 € 554 076 € 644 584 SJ 142426 Romanasi € 1 006 720 € 1 212 364 € 1 410 402 SJ 142499 Rus € 508 867 € 612 814 € 712 916 SJ 142612 Sag € 1 950 115 € 2 348 466 € 2 732 085 SJ 142550 Salatig € 1 186 888 € 1 429 335 € 1 662 815 SJ 142854 Samsud € 839 330 € 1 010 780 € 1 175 890 SJ 142676 Sanmihaiu Almasului € 639 089 € 769 636 € 895 355 SJ 142881 Sarmasag € 3 504 667 € 4 220 569 € 4 909 993 SJ 179695 Simisna € 49 6 823 € 598 309 € 696 043 SJ 142710 Somes Odorhei € 1 609 201 € 1 937 914 € 2 254 470 SJ 142774 Surduc € 1 134 980 € 1 366 823 € 1 590 092 SJ 179631 Treznea € 731 855 € 881 352 € 1 025 320 SJ 142952 Valcaul de Jos € 1 336 413 € 1 609 404 € 1 872 298 SJ 143021 Varsolt € 1 839 326 € 2 215 047 € 2 576 872 SJ 143067 Zalha € 430 129 € 517 992 € 602 605 SJ 143147 Zimbor € 675 866 € 813 926 € 946 879 SB 143619 Medias € 46 563 687 € 56 075 296 € 65 235 125 SB 143450 Sibiu € 168 351 814 € 202 741 200 € 235 858 718 SB 143682 Agnita € 6 182 162 € 7 444 998 € 8 661 129 SB 144054 Avrig € 7 814 945 € 9 411 312 € 10 948 637 SB 143735 Cisnadie € 11 580 316 € 13 945 839 € 16 223 874 SB 143771 Copsa Mica € 3 491 501 € 4 204 713 € 4 891 548 SB 143806 Dumbraveni € 4 362 799 € 5 253 992 € 6 112 225 SB 144928 Miercurea Sibiului € 3 544 044 € 4 267 989 € 4 965 159 SB 143851 Ocna Sibiului € 3 163 993 € 3 810 305 € 4 432 714 250 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist SB 145499 Saliste € 4 997 854 € 6 018 771 € 7 001 929 SB 145827 Talmaciu € 4 566 032 € 5 498 739 € 6 396 951 SB 146012 Alma € 1 042 585 € 1 255 555 € 1 460 648 SB 143888 Altina € 1 232 104 € 1 483 788 € 1 726 162 SB 143922 Apoldu de Jos € 968 908 € 1 166 828 € 1 357 427 SB 143959 Arpasu de Jos € 1 849 403 € 2 227 183 € 2 590 990 SB 143995 Atel € 948 157 € 1 141 838 € 1 328 355 SB 144116 Axente Sever € 1 725 569 € 2 078 052 € 2 417 500 SB 144152 Bazna € 2 094 313 € 2 522 120 € 2 934 105 SB 144198 Biertan € 1 801 060 € 2 168 965 € 2 523 262 SB 144232 Birghis € 1 168 037 € 1 406 633 € 1 636 404 SB 144303 Blajel € 1 901 959 € 2 290 474 € 2 664 620 SB 146021 Boita € 1 173 804 € 1 413 578 € 1 644 484 SB 144376 Bradeni € 874 919 € 1 053 639 € 1 225 750 SB 144349 Brateiu € 1 520 253 € 1 830 797 € 2 129 856 SB 144410 Bruiu € 903 695 € 1 088 293 € 1 266 065 SB 144456 Chirpar € 1 138 444 € 1 370 995 € 1 594 945 SB 144508 Cirta € 962 576 € 1 159 202 € 1 348 556 SB 144535 Cirtisoara € 1 283 873 € 1 546 131 € 1 798 689 SB 143487 Cristian € 3 130 222 € 3 769 635 € 4 385 400 SB 144553 Dirlos € 1 597 205 € 1 923 467 € 2 237 663 SB 144599 Gura Riului € 2 827 720 € 3 405 342 € 3 961 600 SB 144615 Hoghilag € 1 095 073 € 1 318 765 € 1 534 183 SB 144651 Iacobeni € 1 416 142 € 1 705 419 € 1 983 997 SB 144713 Jina € 4 422 212 € 5 325 541 € 6 195 462 SB 144731 Laslea € 1 357 671 € 1 635 004 € 1 902 080 SB 144795 Loamnes € 2 020 026 € 2 432 659 € 2 830 031 SB 144866 Ludos € 643 915 € 775 448 € 902 116 SB 144893 Marpod € 731 857 € 881 354 € 1 025 322 SB 144964 Merghindeal € 835 653 € 1 006 353 € 1 170 739 SB 144991 Micasasa € 1 284 999 € 1 547 487 € 1 800 267 SB 145042 Mihaileni € 699 070 € 841 870 € 979 388 SB 145104 Mosna € 1 589 346 € 1 914 003 € 2 226 653 SB 145140 Nocrich € 1 728 180 € 2 081 197 € 2 421 158 SB 145202 Orlat € 2 043 935 € 2 461 451 € 2 863 526 251 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist SB 145220 Pauca € 1 893 762 € 2 280 602 € 2 653 136 SB 145275 Poiana Sibiului € 1 472 207 € 1 772 937 € 2 062 544 SB 143502 Poplaca € 1 347 414 € 1 622 652 € 1 887 710 SB 145293 Porumbacu de Jos € 2 298 826 € 2 768 409 € 3 220 626 SB 145355 Racovita € 1 610 465 € 1 939 436 € 2 256 240 SB 143520 Rasinari € 2 299 198 € 2 768 858 € 3 221 147 SB 145382 Riu Sadului € 537 402 € 647 178 € 752 894 SB 145408 Rosia € 2 467 989 € 2 972 127 € 3 457 621 SB 145471 Sadu € 2 029 473 € 2 444 035 € 2 843 266 SB 145667 Seica Mare € 2 033 700 € 2 449 126 € 2 849 188 SB 145738 Seica Mica € 1 186 622 € 1 429 014 € 1 662 442 SB 143557 Selimbar € 11 828 735 € 14 245 003 € 16 571 906 SB 145603 Slimnic € 1 693 246 € 2 039 126 € 2 372 215 SB 145765 Sura Mare € 2 715 826 € 3 270 590 € 3 804 837 SB 145792 Sura Mica € 3 064 046 € 3 689 942 € 4 292 689 SB 145907 Tilisca € 1 087 877 € 1 310 099 € 1 524 102 SB 143646 Tirnava € 1 215 658 € 1 463 981 € 1 703 121 SB 145934 Turnu Rosu € 1 497 193 € 1 803 026 € 2 097 548 SB 145961 Valea Viilor € 1 037 340 € 1 249 239 € 1 453 300 SB 145998 Vurpar € 1 148 531 € 1 383 142 € 1 609 077 Cimpulung SV 146502 Moldovenesc € 13 643 775 € 16 430 802 € 19 114 753 SV 146539 Falticeni € 10 554 098 € 12 709 993 € 14 786 154 SV 146628 Radauti € 19 309 642 € 23 254 042 € 27 052 560 SV 146263 Suceava € 140 498 174 € 169 197 871 € 196 836 129 SV 146744 Vatra Dornei € 18 315 054 € 22 056 287 € 25 659 154 SV 147358 Brosteni € 1 964 987 € 2 366 376 € 2 752 921 SV 147633 Cajvana € 2 466 135 € 2 969 895 € 3 455 024 SV 148006 Dolhasca € 2 910 977 € 3 505 605 € 4 078 241 SV 148612 Frasin € 2 760 101 € 3 323 909 € 3 866 866 SV 146584 Gura Humorului € 14 230 983 € 17 137 959 € 19 937 423 SV 149227 Liteni € 2 444 395 € 2 943 713 € 3 424 565 SV 146931 Milisauti € 2 643 814 € 3 183 868 € 3 703 949 SV 146370 Salcea € 3 783 127 € 4 555 910 € 5 300 112 SV 146655 Siret € 5 802 861 € 6 988 217 € 8 129 733 252 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist SV 146708 Solca € 1 265 288 € 1 523 750 € 1 772 652 SV 151095 Vicovu de Sus € 3 782 629 € 4 555 310 € 5 299 415 SV 146799 Adincata € 894 474 € 1 077 189 € 1 253 147 SV 146860 Arbore € 2 172 119 € 2 615 820 € 3 043 111 SV 146904 Baia € 1 585 494 € 1 909 364 € 2 221 256 SV 151530 Balaceana € 537 303 € 647 059 € 752 755 SV 146995 Balcauti € 983 847 € 1 184 819 € 1 378 358 SV 151576 Berchisesti € 1 367 458 € 1 646 790 € 1 915 791 SV 147036 Bilca € 1 247 482 € 1 502 306 € 1 747 706 SV 147054 Bogdanesti € 1 272 426 € 1 532 346 € 1 782 652 SV 147072 Boroaia € 1 260 508 € 1 517 993 € 1 765 956 SV 147134 Bosanci € 2 274 207 € 2 738 761 € 3 186 135 SV 147161 Botosana € 960 216 € 1 156 361 € 1 345 251 SV 147205 Breaza € 904 775 € 1 089 594 € 1 267 578 SV 147241 Brodina € 2 509 891 € 3 022 589 € 3 516 325 SV 147465 Bunesti € 635 367 € 765 154 € 890 141 SV 151521 Burla € 685 596 € 825 643 € 960 511 SV 147526 Cacica € 2 556 545 € 3 078 772 € 3 581 686 SV 147580 Calafindesti € 965 532 € 1 162 762 € 1 352 697 SV 151503 Capu Cimpului € 1 386 500 € 1 669 722 € 1 942 469 SV 151451 Ciocanesti € 762 901 € 918 740 € 1 068 815 SV 151567 Ciprian Porumbescu € 1 737 738 € 2 092 708 € 2 434 549 SV 147713 Cirlibaba € 1 044 001 € 1 257 260 € 1 462 632 SV 151433 Comanesti € 734 519 € 884 560 € 1 029 052 SV 147786 Cornu Luncii € 3 676 638 € 4 427 669 € 5 150 923 SV 151497 Cosna € 3 153 384 € 3 797 528 € 4 417 850 SV 147884 Crucea € 977 797 € 1 177 532 € 1 369 881 SV 147937 Darmanesti € 2 029 377 € 2 443 920 € 2 843 131 SV 148097 Dolhesti € 695 396 € 837 445 € 974 241 SV 148131 Dorna Arini € 951 166 € 1 145 462 € 1 332 571 SV 148202 Dorna Candreni € 4 027 439 € 4 850 127 € 5 642 389 SV 148293 Dornesti € 1 200 417 € 1 445 627 € 1 681 769 SV 148328 Dragoiesti € 1 345 244 € 1 620 038 € 1 884 670 SV 148382 Draguseni € 1 184 025 € 1 425 886 € 1 658 803 SV 148426 Dumbraveni € 2 635 389 € 3 173 723 € 3 692 146 253 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist SV 151488 Fintina Mare € 864 120 € 1 040 634 € 1 210 621 SV 148453 Fintinele € 1 185 659 € 1 427 854 € 1 661 093 SV 148514 Forasti € 1 778 510 € 2 141 808 € 2 491 670 SV 148667 Fratautii Noi € 1 907 878 € 2 297 603 € 2 672 913 SV 148694 Fratautii Vechi € 1 887 375 € 2 272 911 € 2 644 188 SV 148729 Frumosu € 1 296 614 € 1 561 474 € 1 816 539 SV 148765 Fundu Moldovei € 1 545 149 € 1 860 779 € 2 164 734 SV 148872 Galanesti € 823 483 € 9 91 696 € 1 153 688 SV 148916 Gramesti € 740 553 € 891 827 € 1 037 506 SV 148970 Granicesti € 2 170 479 € 2 613 845 € 3 040 813 SV 151512 Hintesti € 978 046 € 1 177 833 € 1 370 230 SV 151549 Hirtop € 828 416 € 997 637 € 1 160 600 SV 149101 Horodnic de Jos € 1 026 620 € 1 236 329 € 1 438 282 SV 151479 Horodnic de Sus € 1 599 804 € 1 926 598 € 2 241 305 SV 149049 Horodniceni € 1 466 018 € 1 765 483 € 2 053 872 SV 149138 Iacobeni € 1 334 147 € 1 606 674 € 1 869 123 SV 151442 Iaslovat € 1 294 639 € 1 559 096 € 1 813 772 SV 147660 Ilisesti € 1 237 119 € 1 489 826 € 1 733 187 SV 146281 Ipotesti € 2 199 417 € 2 648 694 € 3 081 355 SV 149183 Izvoarele Sucevei € 1 003 622 € 1 208 633 € 1 406 062 SV 149316 Malini € 2 073 850 € 2 497 477 € 2 905 437 Manastirea SV 149370 Humorului € 1 324 375 € 1 594 906 € 1 855 432 SV 149290 Marginea € 3 966 491 € 4 776 730 € 5 557 003 SV 146325 Mitocul Dragomirnei € 1 186 176 € 1 428 478 € 1 661 818 SV 149414 Moara € 2 233 536 € 2 689 782 € 3 129 155 SV 149502 Moldova Sulita € 824 266 € 992 639 € 1 154 786 SV 149539 Moldovita € 2 009 523 € 2 420 010 € 2 815 316 SV 149584 Musenita € 693 760 € 835 475 € 971 949 SV 149655 Ostra € 1 523 827 € 1 835 101 € 2 134 862 SV 149753 Paltinoasa € 1 895 936 € 2 283 221 € 2 656 182 SV 149682 Panaci € 833 241 € 1 003 448 € 1 167 360 SV 149833 Patrauti € 1 453 311 € 1 750 180 € 2 036 070 SV 149780 Pirtestii de Jos € 1 185 046 € 1 427 116 € 1 660 234 SV 149851 Poiana Stampei € 2 913 572 € 3 508 730 € 4 081 877 254 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist SV 151585 Poieni-Solca € 878 518 € 1 057 974 € 1 230 793 SV 149931 Pojorita € 1 956 808 € 2 356 527 € 2 741 462 SV 149968 Preutesti € 1 895 549 € 2 282 754 € 2 655 639 SV 150043 Putna € 1 463 987 € 1 763 037 € 2 051 027 SV 150070 Radaseni € 1 130 349 € 1 361 247 € 1 583 604 SV 150114 Risca € 1 169 301 € 1 408 155 € 1 638 175 SV 150178 Sadova € 1 077 993 € 1 298 195 € 1 510 254 SV 150445 Saru Dornei € 2 032 490 € 2 447 668 € 2 847 492 SV 150196 Satu Mare € 3 681 181 € 4 433 139 € 5 157 286 SV 146432 Scheia € 5 856 815 € 7 053 193 € 8 205 323 SV 151460 Serbauti € 871 242 € 1 049 211 € 1 220 598 SV 150221 Siminicea € 878 035 € 1 057 391 € 1 230 115 SV 150258 Slatina € 1 177 310 € 1 417 800 € 1 649 396 SV 150294 Straja € 1 877 747 € 2 261 317 € 2 630 700 SV 150310 Stroiesti € 889 446 € 1 071 134 € 1 246 102 SV 150356 Stulpicani € 1 419 571 € 1 709 548 € 1 988 800 SV 150418 Sucevita € 1 376 551 € 1 657 741 € 1 928 530 SV 150524 Todiresti € 1 915 833 € 2 307 182 € 2 684 057 SV 150588 Udesti € 3 196 187 € 3 849 076 € 4 477 817 SV 150702 Ulma € 683 730 € 823 396 € 957 897 SV 150766 Vadu Moldovei € 1 147 594 € 1 382 014 € 1 607 764 SV 150891 Valea Moldovei € 790 329 € 951 770 € 1 107 241 SV 150935 Vama € 1 844 100 € 2 220 796 € 2 583 560 SV 150980 Vatra Moldovitei € 2 107 578 € 2 538 094 € 2 952 689 SV 151022 Veresti € 1 963 724 € 2 364 856 € 2 751 152 SV 151077 Vicovu de Jos € 1 728 728 € 2 081 857 € 2 421 925 SV 151558 Voitinel € 1 759 840 € 2 119 325 € 2 465 514 SV 151120 Volovat € 1 840 077 € 2 215 951 € 2 577 924 SV 151157 Vulturesti € 879 640 € 1 059 325 € 1 232 364 SV 151246 Zamostea € 796 911 € 959 696 € 1 116 461 SV 151344 Zvoristea € 1 425 890 € 1 717 158 € 1 997 654 TR 151790 Alexandria € 39 979 327 € 48 145 943 € 56 010 522 TR 151870 Rosiori De Vede € 16 536 359 € 19 914 257 € 23 167 226 TR 151683 Turnu Magurele € 14 105 096 € 16 986 357 € 19 761 057 TR 151905 Videle € 18 726 421 € 22 551 685 € 26 235 475 255 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist TR 151978 Zimnicea € 9 143 654 € 11 011 437 € 12 810 142 TR 152038 Babaita € 1 132 052 € 1 363 298 € 1 585 991 TR 151996 Balaci € 859 716 € 1 035 332 € 1 204 452 TR 155083 Beciu € 482 326 € 580 851 € 675 733 TR 155092 Beuca € 965 639 € 1 162 891 € 1 352 847 TR 152083 Blejesti € 1 064 765 € 1 282 266 € 1 491 722 TR 152127 Bogdana € 706 601 € 850 939 € 989 939 TR 152172 Botoroaga € 1 765 311 € 2 125 913 € 2 473 178 TR 152234 Bragadiru € 1 588 223 € 1 912 651 € 2 225 080 TR 152252 Branceni € 1 112 231 € 1 339 427 € 1 558 221 TR 152270 Bujoreni € 434 585 € 523 358 € 608 847 TR 152314 Bujoru € 475 170 € 572 233 € 665 707 TR 152332 Buzescu € 1 171 585 € 1 410 905 € 1 641 375 TR 152350 Calinesti € 1 180 483 € 1 421 621 € 1 653 842 TR 152412 Calmatuiu € 892 129 € 1 074 365 € 1 249 861 TR 152467 Calmatuiu de Sus € 598 147 € 720 332 € 837 997 TR 152500 Cervenia € 815 340 € 981 891 € 1 142 281 TR 152528 Ciolanesti € 948 066 € 1 141 728 € 1 328 228 TR 151709 Ciuperceni € 501 690 € 604 170 € 702 861 TR 152564 Contesti € 1 066 192 € 1 283 984 € 1 493 721 TR 152582 Cosmesti € 2 297 336 € 2 766 615 € 3 218 538 TR 152617 Crangeni € 788 389 € 949 435 € 1 104 523 TR 152662 Crangu € 697 472 € 839 945 € 977 149 TR 151932 Crevenicu € 606 589 € 730 498 € 849 824 TR 152724 Didesti € 657 442 € 791 738 € 921 068 TR 152760 Dobrotesti € 1 875 338 € 2 258 415 € 2 627 324 TR 155109 Dracea € 767 066 € 923 755 € 1 074 649 TR 152797 Dracsenei € 665 741 € 801 732 € 932 694 TR 152868 Draganesti de Vede € 931 496 € 1 121 774 € 1 305 014 TR 152902 Draganesti Vlasca € 1 311 705 € 1 579 648 € 1 837 682 TR 155118 Fantanele € 774 520 € 932 732 € 1 085 093 TR 155127 Frasinet € 1 150 731 € 1 385 792 € 1 612 159 TR 152993 Frumoasa € 643 487 € 774 932 € 901 517 TR 152948 Furculesti € 883 494 € 1 063 966 € 1 237 763 TR 153026 Galateni € 1 194 803 € 1 438 867 € 1 673 904 256 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist TR 153062 Gratia € 1 923 332 € 2 316 213 € 2 694 563 TR 151736 Islaz € 1 565 706 € 1 885 534 € 2 193 534 TR 153106 Izvoarele € 788 036 € 949 008 € 1 104 028 TR 153124 Lisa € 1 194 812 € 1 438 877 € 1 673 916 TR 151763 Lita € 1 089 623 € 1 312 201 € 1 526 548 TR 153151 Lunca € 778 311 € 937 297 € 1 090 403 TR 153240 Magura € 2 195 585 € 2 644 079 € 3 075 986 TR 153277 Maldaieni € 1 347 088 € 1 622 259 € 1 887 253 TR 153339 Marzanesti € 1 231 562 € 1 483 134 € 1 725 402 TR 153204 Mavrodin € 796 038 € 958 646 € 1 115 239 TR 153295 Mereni € 1 003 635 € 1 208 649 € 1 406 080 TR 153384 Mosteni € 853 965 € 1 028 406 € 1 196 394 TR 151816 Nanov € 1 814 875 € 2 185 602 € 2 542 617 TR 153400 Nasturelu € 790 412 € 951 870 € 1 107 357 TR 153437 Necsesti € 446 163 € 537 302 € 625 069 TR 154996 Nenciulesti € 776 435 € 935 038 € 1 087 775 TR 153473 Olteni € 1 926 758 € 2 320 339 € 2 699 363 TR 153507 Orbeasca € 1 795 203 € 2 161 911 € 2 515 056 TR 153543 Peretu € 1 795 336 € 2 162 072 € 2 515 243 TR 153561 Piatra € 2 043 719 € 2 461 191 € 2 863 224 TR 153589 Pietrosani € 1 116 303 € 1 344 331 € 1 563 926 TR 153623 Plopii Slavitesti € 895 331 € 1 078 221 € 1 254 347 TR 153605 Plosca € 1 840 989 € 2 217 049 € 2 579 201 TR 153696 Poeni € 1 570 608 € 1 891 437 € 2 200 401 TR 151834 Poroschia € 2 686 907 € 3 235 764 € 3 764 322 TR 155136 Purani € 468 452 € 564 143 € 656 295 TR 153829 Putineiu € 702 834 € 846 403 € 984 662 TR 153865 Radoiesti € 722 872 € 870 534 € 1 012 735 TR 153909 Rasmiresti € 391 818 € 471 855 € 548 931 TR 153972 Saceni € 514 241 € 619 286 € 720 445 TR 155145 Saelele € 1 311 936 € 1 579 926 € 1 838 005 TR 153936 Salcia € 1 160 007 € 1 396 963 € 1 625 155 TR 154308 Sarbeni € 521 801 € 628 390 € 731 037 TR 154013 Scrioastea € 1 005 236 € 1 210 576 € 1 408 322 TR 154068 Scurtu Mare € 464 793 € 559 736 € 651 169 257 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist TR 154139 Seaca € 742 560 € 894 244 € 1 040 318 TR 154184 Segarcea Vale € 755 931 € 910 346 € 1 059 050 TR 154166 Sfintesti € 485 273 € 584 400 € 679 861 TR 154228 Silistea € 808 909 € 974 146 € 1 133 271 TR 154282 Silistea Noua € 718 744 € 865 562 € 1 006 951 TR 154344 Slobozia Mandra € 744 157 € 896 167 € 1 042 555 TR 154380 Smardioasa € 882 336 € 1 062 571 € 1 236 141 TR 154415 Stejaru € 767 391 € 924 147 € 1 075 105 TR 154497 Storobaneasa € 1 110 907 € 1 337 833 € 1 556 366 TR 154460 Suhaia € 1 142 685 € 1 376 103 € 1 600 888 TR 154521 Talpa € 1 087 001 € 1 309 043 € 1 522 874 TR 154585 Tatarastii de Jos € 1 077 680 € 1 297 819 € 1 509 816 TR 154665 Tatarastii de Sus € 759 642 € 914 815 € 1 064 249 TR 154834 Tiganesti € 1 912 573 € 2 303 256 € 2 679 490 TR 154736 Traian € 611 062 € 735 885 € 856 090 TR 154754 Trivale Mosteni € 945 366 € 1 138 477 € 1 324 446 TR 154790 Troianu € 778 529 € 937 560 € 1 090 709 TR 155154 Uda Clocociov € 638 360 € 768 759 € 894 335 TR 154932 Vartoape € 843 943 € 1 016 336 € 1 182 353 TR 154852 Vedea € 1 340 093 € 1 613 835 € 1 877 452 TR 154914 Viisoara € 636 574 € 766 608 € 891 832 TR 153776 Vitanesti € 872 317 € 1 050 506 € 1 222 105 TR 154978 Zambreasca € 746 713 € 899 244 € 1 046 135 TM 155350 Lugoj € 30 970 305 € 37 296 638 € 43 388 997 TM 155243 Timisoara € 418 439 594 € 503 914 651 € 586 228 470 TM 155403 Buzias € 5 975 456 € 7 196 068 € 8 371 536 TM 156357 Ciacova € 3 352 924 € 4 037 829 € 4 697 404 TM 155458 Deta € 3 992 830 € 4 808 449 € 5 593 903 TM 156801 Faget € 4 525 066 € 5 449 406 € 6 339 559 TM 157086 Gataia € 4 631 959 € 5 578 134 € 6 489 315 TM 155494 Jimbolia € 8 322 747 € 10 022 843 € 11 660 061 TM 158314 Recas € 6 288 543 € 7 573 110 € 8 810 168 TM 155528 Sanicolau Mare € 16 367 310 € 19 710 677 € 22 930 391 TM 155546 Balint € 1 116 766 € 1 344 889 € 1 564 575 TM 155591 Banloc € 2 571 871 € 3 097 230 € 3 603 158 258 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist TM 155662 Bara € 867 291 € 1 044 454 € 1 215 064 TM 155724 Beba Veche € 1 747 450 € 2 104 403 € 2 448 154 TM 155760 Becicherecul Mic € 3 026 882 € 3 645 186 € 4 240 623 TM 155797 Belint € 2 079 829 € 2 504 677 € 2 913 813 TM 155840 Bethausen € 1 757 154 € 2 116 090 € 2 461 750 TM 155911 Biled € 2 387 100 € 2 874 715 € 3 344 296 TM 159366 Birda € 2 047 162 € 2 465 338 € 2 868 048 TM 155957 Birna € 1 725 622 € 2 078 116 € 2 417 574 TM 156035 Bogda € 725 868 € 874 142 € 1 016 932 TM 156106 Boldur € 2 405 411 € 2 896 766 € 3 369 949 TM 156151 Brestovat € 591 699 € 712 566 € 828 962 TM 159516 Bucovat € 1 536 162 € 1 849 955 € 2 152 143 TM 156213 Carpinis € 2 904 576 € 3 497 897 € 4 069 274 TM 156259 Cenad € 2 664 427 € 3 208 692 € 3 732 828 TM 156277 Cenei € 1 736 480 € 2 091 193 € 2 432 786 TM 159375 Checea € 1 529 259 € 1 841 642 € 2 142 472 TM 156311 Cheveresu Mare € 2 334 285 € 2 811 111 € 3 270 303 TM 156437 Comlosu Mare € 3 671 113 € 4 421 014 € 5 143 181 TM 156473 Costeiu € 2 282 161 € 2 748 340 € 3 197 277 TM 156534 Criciova € 917 374 € 1 104 767 € 1 285 229 TM 156589 Curtea € 911 340 € 1 097 500 € 1 276 776 TM 156623 Darova € 2 067 260 € 2 489 541 € 2 896 204 TM 156669 Denta € 1 979 871 € 2 384 301 € 2 773 773 TM 159384 Dudestii Noi € 3 532 760 € 4 254 400 € 4 949 351 TM 156712 Dudestii Vechi € 2 855 350 € 3 438 615 € 4 000 309 TM 156767 Dumbrava € 1 414 281 € 1 703 177 € 1 981 389 TM 155261 Dumbravita € 8 613 969 € 10 373 552 € 12 068 059 TM 156927 Fardea € 1 340 252 € 1 614 026 € 1 877 676 TM 159393 Fibis € 1 135 251 € 1 367 150 € 1 590 472 TM 157004 Foieni € 1 237 296 € 1 490 040 € 1 733 436 TM 157031 Gavojdia € 1 875 132 € 2 258 167 € 2 627 035 TM 159400 Ghilad € 2 044 311 € 2 461 905 € 2 864 054 TM 155289 Ghiroda € 12 084 950 € 14 553 554 € 16 930 859 TM 157193 Ghizela € 898 531 € 1 082 075 € 1 258 830 TM 157246 Giarmata € 5 367 426 € 6 463 835 € 7 519 695 259 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist TM 157273 Giera € 1 299 348 € 1 564 767 € 1 820 370 TM 155314 Giroc € 12 656 320 € 15 241 639 € 17 731 341 TM 157317 Giulvaz € 2 038 845 € 2 455 322 € 2 856 396 TM 159419 Gottlob € 1 676 022 € 2 018 385 € 2 348 085 TM 159428 Iecea Mare € 1 765 901 € 2 126 623 € 2 474 004 TM 157362 Jamu Mare € 2 735 330 € 3 294 079 € 3 832 163 TM 157424 Jebel € 2 950 594 € 3 553 315 € 4 133 744 TM 157451 Lenauheim € 3 514 023 € 4 231 835 € 4 923 100 TM 157497 Liebling € 2 289 444 € 2 757 111 € 3 207 481 TM 159491 Livezile € 1 366 506 € 1 645 644 € 1 914 457 TM 157530 Lovrin € 3 238 361 € 3 899 864 € 4 536 902 TM 157736 Manastur € 1 297 964 € 1 563 101 € 1 818 431 TM 157585 Margina € 1 661 736 € 2 001 180 € 2 328 070 TM 157683 Masloc € 1 518 414 € 1 828 582 € 2 127 279 TM 157781 Moravita € 2 462 257 € 2 965 224 € 3 449 590 TM 157834 Mosnita Noua € 7 716 254 € 9 292 461 € 10 810 372 TM 157898 Nadrag € 1 574 724 € 1 896 394 € 2 206 168 TM 157923 Nitchidorf € 1 346 962 € 1 622 107 € 1 887 076 TM 157969 Ohaba Lunga € 1 214 818 € 1 462 970 € 1 701 944 TM 158010 Ortisoara € 4 005 750 € 4 824 008 € 5 612 004 TM 159525 Otelec € 1 246 874 € 1 501 575 € 1 746 855 TM 159446 Padureni € 1 320 106 € 1 589 765 € 1 849 451 TM 159437 Parta € 3 318 337 € 3 996 177 € 4 648 947 TM 158065 Peciu Nou € 4 528 323 € 5 453 328 € 6 344 123 TM 158109 Periam € 4 006 345 € 4 824 725 € 5 612 838 TM 159507 Pesac € 1 592 258 € 1 917 510 € 2 230 733 TM 158136 Pietroasa € 1 746 840 € 2 103 669 € 2 447 301 TM 158181 Pischia € 2 195 550 € 2 644 037 € 3 075 938 TM 158243 Racovita € 3 073 948 € 3 701 866 € 4 306 561 TM 158396 Remetea Mare € 1 939 896 € 2 336 161 € 2 717 770 TM 158564 Sacalaz € 7 613 027 € 9 168 147 € 10 665 752 TM 158449 Sacosu Turcesc € 1 686 665 € 2 031 201 € 2 362 996 TM 158779 Sag € 2 346 615 € 2 825 960 € 3 287 577 TM 158653 Sanandrei € 4 168 911 € 5 020 499 € 5 840 591 TM 159464 Sandra € 2 321 520 € 2 795 739 € 3 252 419 260 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist TM 158699 Sanmihaiu Roman € 3 225 320 € 3 884 159 € 4 518 632 TM 159455 Saravale € 1 358 476 € 1 635 973 € 1 903 207 TM 158528 Satchinez € 3 300 280 € 3 974 432 € 4 623 650 TM 158608 Secas € 447 169 € 538 513 € 626 478 TM 158733 Sinpetru Mare € 2 660 292 € 3 203 712 € 3 727 034 TM 158804 Stiuca € 1 798 534 € 2 165 922 € 2 519 722 TM 158859 Teremia Mare € 2 720 188 € 3 275 844 € 3 810 949 TM 158895 Tomesti € 1 001 310 € 1 205 849 € 1 402 823 TM 159473 Tomnatic € 1 491 864 € 1 796 608 € 2 090 082 TM 158966 Topolovatu Mare € 1 588 469 € 1 912 947 € 2 225 425 TM 159035 Tormac € 1 608 799 € 1 937 430 € 2 253 906 TM 159071 Traian Vuia € 1 593 447 € 1 918 942 € 2 232 399 TM 159142 Uivar € 1 623 860 € 1 955 567 € 2 275 006 TM 159259 V.V.Delamarina € 2 125 966 € 2 560 239 € 2 978 451 TM 159482 Valcani € 1 345 793 € 1 620 700 € 1 885 439 TM 159213 Varias € 2 810 994 € 3 385 198 € 3 938 166 TM 159339 Voiteg € 1 949 414 € 2 347 623 € 2 731 104 TL 159614 Tulcea € 62 057 846 € 74 734 461 € 86 942 241 TL 159650 Babadag € 6 224 822 € 7 496 372 € 8 720 895 TL 159687 Isaccea € 5 734 252 € 6 905 593 € 8 033 613 TL 159730 Macin € 5 014 306 € 6 038 583 € 7 024 978 TL 159767 Sulina € 3 395 006 € 4 088 508 € 4 756 360 TL 159785 Baia € 3 278 751 € 3 948 505 € 4 593 488 TL 159847 Beidaud € 1 226 947 € 1 477 577 € 1 718 937 TL 161552 Bestepe € 1 255 584 € 1 512 064 € 1 759 057 TL 159883 C.A.Rosetti € 404 527 € 487 160 € 566 737 TL 159945 Carcaliu € 1 347 107 € 1 622 281 € 1 887 279 TL 159963 Casimcea € 3 571 696 € 4 301 289 € 5 003 899 TL 160092 Ceamurlia de Jos € 1 256 677 € 1 513 379 € 1 760 588 TL 160047 Ceatalchioi € 380 483 € 458 204 € 533 051 TL 160127 Cerna € 1 971 564 € 2 374 297 € 2 762 135 TL 160172 Chilia Veche € 1 409 390 € 1 697 287 € 1 974 537 TL 160225 Ciucurova € 936 831 € 1 128 199 € 1 312 489 TL 160261 Crisan € 1 282 802 € 1 544 841 € 1 797 189 TL 160305 Daeni € 1 506 401 € 1 814 115 € 2 110 449 261 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist TL 160323 Dorobantu € 896 796 € 1 079 985 € 1 256 400 TL 160387 Frecatei € 1 751 470 € 2 109 244 € 2 453 786 TL 160430 Greci € 1 813 449 € 2 183 884 € 2 540 619 TL 160458 Grindu € 891 010 € 1 073 018 € 1 248 294 TL 160476 Hamcearca € 769 922 € 927 195 € 1 078 651 TL 160528 Horia € 1 484 271 € 1 787 464 € 2 079 444 TL 161525 I.C.Bratianu € 881 544 € 1 061 618 € 1 235 032 TL 160564 Izvoarele € 1 118 267 € 1 346 697 € 1 566 678 TL 160617 Jijila € 1 945 805 € 2 343 276 € 2 726 047 TL 160644 Jurilovca € 2 178 274 € 2 623 232 € 3 051 734 TL 160680 Luncavita € 2 516 390 € 3 030 415 € 3 525 429 TL 160877 M.Kogalniceanu € 2 767 807 € 3 333 190 € 3 877 662 TL 160724 Mahmudia € 2 746 828 € 3 307 926 € 3 848 271 TL 160779 Maliuc € 818 519 € 985 719 € 1 146 735 TL 160831 Mihai Bravu € 1 268 100 € 1 527 137 € 1 776 592 TL 160911 Murighiol € 2 308 969 € 2 780 624 € 3 234 836 TL 160993 Nalbant € 1 761 392 € 2 121 194 € 2 467 688 TL 161035 Niculitel € 2 101 904 € 2 531 262 € 2 944 741 TL 161053 Nufaru € 1 431 787 € 1 724 260 € 2 005 916 TL 161106 Ostrov € 871 391 € 1 049 390 € 1 220 807 TL 161133 Pardina € 739 178 € 890 171 € 1 035 579 TL 161151 Peceneaga € 1 295 377 € 1 559 984 € 1 814 806 TL 161179 Sarichioi € 3 771 251 € 4 541 608 € 5 283 474 TL 161231 Sf.Gheorghe € 777 922 € 936 829 € 1 089 859 TL 161259 Slava Cercheza € 1 029 552 € 1 239 860 € 1 442 390 TL 161286 Smardan € 1 237 106 € 1 489 811 € 1 733 170 TL 161302 Somova € 1 926 682 € 2 320 247 € 2 699 256 TL 161348 Stejaru € 1 445 667 € 1 740 975 € 2 025 361 TL 161384 Topolog € 2 109 068 € 2 539 889 € 2 954 777 TL 161464 Turcoaia € 1 214 878 € 1 463 042 € 1 702 028 TL 161543 Vacareni € 1 648 058 € 1 984 709 € 2 308 908 TL 161482 Valea Nucarilor € 2 103 237 € 2 532 867 € 2 946 607 TL 161561 Valea Teilor € 652 777 € 786 121 € 914 533 VS 161794 Barlad € 25 614 379 € 30 846 652 € 35 885 414 VS 161829 Husi € 12 035 891 € 14 494 474 € 16 862 128 262 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist VS 161945 Vaslui € 37 605 672 € 45 287 418 € 52 685 061 VS 164981 Murgeni € 1 546 145 € 1 861 977 € 2 166 129 VS 161856 Negresti € 6 252 909 € 7 530 197 € 8 760 245 VS 162014 Albesti € 869 600 € 1 047 234 € 1 218 298 VS 162069 Alexandru Vlahuta € 1 898 297 € 2 286 063 € 2 659 489 VS 162149 Arsura € 637 685 € 767 945 € 893 388 VS 162327 Bacani € 938 768 € 1 130 531 € 1 315 202 VS 162381 Bacesti € 1 121 549 € 1 350 649 € 1 571 276 VS 162452 Balteni € 535 478 € 644 861 € 750 198 VS 162194 Banca € 1 327 087 € 1 598 173 € 1 859 232 VS 162498 Berezeni € 1 360 092 € 1 637 919 € 1 905 471 VS 162559 Blagesti € 482 289 € 580 806 € 675 680 VS 162595 Bogdana € 528 768 € 636 780 € 740 797 VS 162693 Bogdanesti € 849 801 € 1 023 391 € 1 190 561 VS 162791 Bogdanita € 478 511 € 576 257 € 670 388 VS 162871 Botesti € 810 616 € 976 201 € 1 135 663 VS 162924 Bunesti-Aversti € 709 010 € 853 841 € 993 315 VS 167268 Ciocani € 449 150 € 540 898 € 629 253 VS 163002 Codaiesti € 1 033 360 € 1 244 446 € 1 447 725 VS 163057 Coroiesti € 799 622 € 962 961 € 1 120 260 VS 163137 Costesti € 1 134 833 € 1 366 647 € 1 589 887 VS 167277 Cozmesti € 525 757 € 633 154 € 736 579 VS 163208 Cretesti € 568 833 € 685 030 € 796 928 VS 163253 Danesti € 601 178 € 723 981 € 842 243 VS 163324 Deleni € 940 040 € 1 132 063 € 1 316 984 VS 163379 Delesti € 897 772 € 1 081 161 € 1 257 768 VS 164277 Dimitrie Cantemir € 1 037 384 € 1 249 292 € 1 453 362 VS 167286 Dodesti € 741 204 € 892 610 € 1 038 417 VS 163486 Dragomiresti € 1 430 868 € 1 723 152 € 2 004 627 VS 163618 Drinceni € 1 371 409 € 1 651 547 € 1 921 326 VS 163681 Duda-Epureni € 1 040 248 € 1 252 741 € 1 457 374 VS 163734 Dumesti € 820 261 € 987 817 € 1 149 175 VS 163789 Epureni € 674 550 € 812 341 € 945 036 VS 163832 Falciu € 1 804 085 € 2 172 607 € 2 527 500 VS 167295 Feresti € 676 953 € 815 235 € 948 402 263 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist VS 167231 Fruntiseni € 551 125 € 663 704 € 772 120 VS 163903 Gagesti € 633 157 € 762 492 € 887 045 VS 163967 Gherghesti € 687 431 € 827 854 € 963 082 VS 164062 Girceni € 717 570 € 864 148 € 1 005 306 VS 164133 Grivita € 1 265 416 € 1 523 904 € 1 772 832 VS 164197 Hoceni € 1 117 508 € 1 345 783 € 1 565 615 VS 164339 Iana € 1 040 126 € 1 252 594 € 1 457 203 VS 167222 Ibanesti € 980 980 € 1 181 366 € 1 374 340 VS 164393 Ivanesti € 1 436 329 € 1 729 730 € 2 012 279 VS 164543 Ivesti € 724 964 € 873 053 € 1 015 665 VS 164598 Laza € 1 017 552 € 1 225 408 € 1 425 577 VS 164687 Lipovat € 1 230 330 € 1 481 651 € 1 723 676 VS 164749 Lunca-Banului € 941 106 € 1 133 347 € 1 318 478 VS 164829 Malusteni € 711 317 € 856 619 € 996 546 VS 164892 Miclesti € 1 510 385 € 1 818 912 € 2 116 029 VS 164936 Munteni de Jos € 1 190 243 € 1 433 376 € 1 667 516 VS 167302 Munteni de Sus € 1 239 598 € 1 492 812 € 1 736 660 VS 165069 Oltenesti € 946 385 € 1 139 704 € 1 325 873 VS 165130 Osesti € 1 520 463 € 1 831 049 € 2 130 149 VS 165185 Padureni € 1 190 800 € 1 434 046 € 1 668 295 VS 165274 Perieni € 1 240 646 € 1 494 074 € 1 738 129 VS 167311 Pochidia € 1 006 392 € 1 211 969 € 1 409 942 VS 165416 Pogana € 771 810 € 929 469 € 1 081 297 VS 167259 Pogonesti € 744 742 € 896 871 € 1 043 374 VS 165336 Poienesti € 815 786 € 982 427 € 1 142 905 VS 165470 Puiesti € 2 107 170 € 2 537 604 € 2 952 118 VS 165611 Pungesti € 934 985 € 1 125 975 € 1 309 902 VS 167320 Puscasi € 1 153 200 € 1 388 766 € 1 615 619 VS 167240 Rafaila € 1 331 811 € 1 603 861 € 1 865 850 VS 165719 Rebricea € 1 104 359 € 1 329 947 € 1 547 192 VS 165817 Rosiesti € 1 023 537 € 1 232 616 € 1 433 962 VS 165899 Solesti € 1 345 052 € 1 619 807 € 1 884 400 VS 165979 Stanilesti € 1 205 929 € 1 452 265 € 1 689 491 VS 166057 Stefan cel Mare € 1 798 219 € 2 165 542 € 2 519 281 VS 166137 Suletea € 781 807 € 941 508 € 1 095 302 264 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist VS 166235 Tacuta € 821 323 € 989 096 € 1 150 664 VS 166182 Tanacu € 626 776 € 754 808 € 878 105 VS 166315 Tatarani € 674 058 € 811 749 € 944 347 VS 166413 Todiresti € 1 178 553 € 1 419 297 € 1 651 138 VS 166529 Tutova € 1 474 834 € 1 776 100 € 2 066 224 VS 166636 Valeni € 972 460 € 1 171 105 € 1 362 403 VS 166672 Vetrisoaia € 1 133 386 € 1 364 904 € 1 587 859 VS 166707 Viisoara € 903 670 € 1 088 263 € 1 266 030 VS 166770 Vinderei € 1 220 035 € 1 469 253 € 1 709 254 VS 166869 Voinesti € 1 201 034 € 1 446 371 € 1 682 634 VS 166985 Vulturesti € 664 985 € 800 822 € 931 636 VS 167035 Vutcani € 1 257 207 € 1 514 018 € 1 761 331 VS 167071 Zapodeni € 1 551 390 € 1 868 293 € 2 173 477 VS 167179 Zorleni € 2 716 926 € 3 271 915 € 3 806 378 VL 167981 Dragasani € 11 716 251 € 14 109 541 € 16 414 316 VL 167473 Rm. Valcea € 112 770 222 € 135 805 903 € 157 989 625 VL 167641 B. Govora € 3 031 992 € 3 651 341 € 4 247 782 VL 167696 B. Olanesti € 4 370 670 € 5 263 471 € 6 123 252 VL 168372 Babeni € 4 293 110 € 5 170 068 € 6 014 592 VL 168452 Balcesti € 2 076 021 € 2 500 092 € 2 908 478 VL 168602 Berbesti € 2 333 811 € 2 810 540 € 3 269 638 VL 167794 Brezoi € 3 998 684 € 4 815 499 € 5 602 105 VL 167909 Calimanesti € 5 610 723 € 6 756 830 € 7 860 550 VL 168041 Horezu € 5 985 886 € 7 208 628 € 8 386 148 VL 168130 Ocnele Mari € 2 197 585 € 2 646 488 € 3 078 789 VL 168229 Alunu € 1 920 773 € 2 313 131 € 2 690 978 VL 168309 Amarasti € 703 219 € 846 866 € 985 201 VL 168559 Barbatesti € 1 776 224 € 2 139 055 € 2 488 467 VL 168675 Berislavesti € 944 336 € 1 137 237 € 1 323 003 VL 168755 Boisoara € 635 505 € 765 321 € 890 335 VL 168791 Budesti € 2 370 228 € 2 854 397 € 3 320 659 VL 168880 Bujoreni € 1 994 362 € 2 401 752 € 2 794 075 VL 168960 Bunesti € 1 155 310 € 1 391 307 € 1 618 575 VL 169119 Caineni € 1 126 271 € 1 356 335 € 1 577 891 VL 169039 Cernisoara € 1 175 556 € 1 415 687 € 1 646 938 265 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist VL 169182 Copaceni € 811 631 € 977 424 € 1 137 085 VL 169253 Costesti € 1 006 461 € 1 212 052 € 1 410 039 VL 169306 Creteni € 715 138 € 861 220 € 1 001 899 VL 169351 Daesti € 1 508 175 € 1 816 251 € 2 112 933 VL 169404 Danicei € 1 250 928 € 1 506 456 € 1 752 533 VL 174502 Diculesti € 884 625 € 1 065 328 € 1 239 348 VL 169547 Dragoesti € 795 590 € 958 106 € 1 114 611 VL 169681 Fartatesti € 1 373 350 € 1 653 885 € 1 924 045 VL 169583 Fauresti € 668 425 € 804 964 € 936 454 VL 169896 Francesti € 1 899 905 € 2 288 000 € 2 661 742 VL 169994 Galicea € 2 249 059 € 2 708 477 € 3 150 903 VL 170097 Ghioroiu € 583 482 € 702 671 € 817 451 VL 170168 Glavile € 704 998 € 849 008 € 987 693 VL 170220 Golesti € 1 142 608 € 1 376 010 € 1 600 780 VL 170346 Gradistea € 897 869 € 1 081 277 € 1 257 902 VL 170444 Gusoieni € 3 446 992 € 4 151 112 € 4 829 191 VL 170514 Ionesti € 3 488 713 € 4 201 356 € 4 887 642 VL 174511 Lacusteni € 630 360 € 759 125 € 883 127 VL 170685 Ladesti € 612 638 € 737 783 € 858 299 VL 170612 Lalosu € 686 456 € 826 679 € 961 716 VL 170792 Lapusata € 751 542 € 905 060 € 1 052 900 VL 170872 Livezi € 989 569 € 1 191 709 € 1 386 373 VL 170952 Lungesti € 849 378 € 1 022 882 € 1 189 968 VL 171101 Maciuca € 778 827 € 937 918 € 1 091 126 VL 171209 Madulari € 1 570 202 € 1 890 949 € 2 199 833 VL 171021 Malaia € 1 894 798 € 2 281 851 € 2 654 588 VL 171272 Maldaresti € 1 168 998 € 1 407 791 € 1 637 751 VL 171067 Mateesti € 1 040 788 € 1 253 391 € 1 458 131 VL 171325 Mihaesti € 2 438 423 € 2 936 522 € 3 416 199 VL 171469 Milcoiu € 968 130 € 1 165 890 € 1 356 337 VL 174520 Mitrofani € 441 216 € 531 344 € 618 138 VL 171539 Muereasca € 764 967 € 921 227 € 1 071 709 VL 171628 N. Balcescu € 1 945 558 € 2 342 979 € 2 725 701 VL 171806 Olanu € 1 046 675 € 1 260 481 € 1 466 379 VL 171879 Orlesti € 2 980 604 € 3 589 455 € 4 175 788 266 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist VL 171931 Otesani € 726 944 € 875 437 € 1 018 439 VL 172082 P. Maglasi € 1 404 302 € 1 691 160 € 1 967 409 VL 171995 Pausesti O. € 1 061 886 € 1 278 798 € 1 487 688 VL 172153 Perisani € 2 151 907 € 2 591 479 € 3 014 794 VL 172279 Pesceana € 1 003 472 € 1 208 453 € 1 405 852 VL 172340 Pietrari € 996 398 € 1 199 933 € 1 395 941 VL 172377 Popesti € 1 835 755 € 2 210 746 € 2 571 869 VL 172457 Prundeni € 3 389 937 € 4 082 403 € 4 749 258 VL 172509 Racovita € 905 439 € 1 090 394 € 1 268 508 VL 172581 Roesti € 844 876 € 1 017 460 € 1 183 660 VL 172698 Rosiile € 818 696 € 985 932 € 1 146 982 VL 172812 Runcu € 542 726 € 653 589 € 760 352 VL 172894 Salatrucel € 850 871 € 1 024 679 € 1 192 059 VL 172947 Scundu € 1 095 946 € 1 319 816 € 1 535 406 VL 172992 Sinesti € 753 895 € 907 893 € 1 056 197 VL 173686 Sirineasa € 826 698 € 995 568 € 1 158 193 VL 173061 Slatioara € 1 487 587 € 1 791 457 € 2 084 090 VL 173132 Stanesti € 883 005 € 1 063 378 € 1 237 079 VL 173748 Stefanesti € 983 334 € 1 184 201 € 1 377 639 VL 173230 Stoenesti € 1 416 020 € 1 705 272 € 1 983 826 VL 173374 Stoilesti € 2 133 686 € 2 569 536 € 2 989 267 VL 173533 Stroesti € 1 308 846 € 1 576 205 € 1 833 676 VL 173793 Susani € 1 221 409 € 1 470 907 € 1 711 178 VL 173597 Sutesti € 4 078 832 € 4 912 019 € 5 714 391 VL 173855 Tetoiu € 887 690 € 1 069 019 € 1 243 642 VL 174496 Titesti € 438 210 € 527 723 € 613 926 VL 173935 Tomsani € 1 176 320 € 1 416 608 € 1 648 009 VL 174021 Vaideeni € 5 058 956 € 6 092 354 € 7 087 532 VL 174085 Valea Mare € 2 132 862 € 2 568 544 € 2 988 112 VL 174156 Vladesti € 1 293 093 € 1 557 234 € 1 811 606 VL 174218 Voicesti € 1 435 165 € 1 728 328 € 2 010 648 VL 174254 Voineasa € 951 695 € 1 146 098 € 1 333 312 VL 174290 Zatreni € 1 174 394 € 1 414 289 € 1 645 311 VN 174860 Adjud € 11 029 608 € 13 282 636 € 15 452 338 VN 174744 Focsani € 64 657 776 € 77 865 482 € 90 584 710 267 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist VN 174922 Marasesti € 5 398 017 € 6 500 675 € 7 562 552 VN 175019 Odobesti € 6 177 669 € 7 439 588 € 8 654 835 VN 175055 Panciu € 9 106 928 € 10 967 209 € 12 758 688 VN 175126 Andreiasu de Jos € 815 580 € 982 179 € 1 142 616 VN 175206 Balesti € 743 256 € 895 081 € 1 041 292 VN 178929 Biliesti € 777 544 € 936 374 € 1 089 329 VN 175224 Birsesti € 786 705 € 947 406 € 1 102 163 VN 175260 Boghesti € 607 945 € 732 131 € 851 723 VN 175368 Bolotesti € 1 206 226 € 1 452 623 € 1 689 907 VN 175439 Bordesti € 545 204 € 656 573 € 763 824 VN 175466 Brosteni € 631 424 € 760 406 € 884 617 VN 175509 Chiojdeni € 667 315 € 803 628 € 934 899 VN 174780 Cimpineanca € 1 372 793 € 1 653 215 € 1 923 265 VN 175670 Cimpuri € 1 003 767 € 1 208 808 € 1 406 265 VN 175590 Ciorasti € 1 183 910 € 1 425 748 € 1 658 643 VN 175732 Cirligele € 1 356 136 € 1 633 155 € 1 899 929 VN 175787 Corbita € 774 511 € 932 722 € 1 085 080 VN 175885 Cotesti € 1 538 555 € 1 852 837 € 2 155 495 VN 175938 Dumbraveni € 1 319 936 € 1 589 561 € 1 849 214 VN 175983 Dumitresti € 1 848 849 € 2 226 515 € 2 590 213 VN 176150 Fitionesti € 2 539 428 € 3 058 160 € 3 557 706 VN 176212 Garoafa € 1 617 639 € 1 948 075 € 2 266 291 VN 174824 Golesti € 1 692 775 € 2 038 560 € 2 371 556 VN 178938 Gologanu € 1 088 002 € 1 310 249 € 1 524 277 VN 176301 Gugesti € 2 475 283 € 2 980 912 € 3 467 840 VN 176338 Gura Calitei € 884 317 € 1 064 957 € 1 238 916 VN 176445 Homocea € 1 692 026 € 2 037 658 € 2 370 507 VN 176506 Jaristea € 1 395 820 € 1 680 945 € 1 955 526 VN 176551 Jitia € 556 933 € 670 698 € 780 256 VN 176613 Maicanesti € 1 305 800 € 1 572 537 € 1 829 409 VN 176686 Mera € 1 415 356 € 1 704 472 € 1 982 896 VN 176748 Milcovul € 929 434 € 1 119 291 € 1 302 125 VN 176793 Movilita € 1 223 412 € 1 473 320 € 1 713 985 VN 176855 Nanesti € 761 351 € 916 873 € 1 066 643 VN 176891 Naruja € 738 877 € 889 808 € 1 035 156 268 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist VN 178885 Negrilesti € 867 743 € 1 044 997 € 1 215 696 VN 176944 Nereju € 1 346 523 € 1 621 578 € 1 886 461 VN 177003 Nistoresti € 755 203 € 909 469 € 1 058 030 VN 178947 Obrejita € 826 672 € 995 537 € 1 158 156 VN 177101 Paltin € 993 239 € 1 196 129 € 1 391 515 VN 178910 Paulesti € 773 441 € 931 433 € 1 083 581 VN 177236 Paunesti € 1 678 930 € 2 021 887 € 2 352 159 VN 178894 Ploscuteni € 1 132 968 € 1 364 401 € 1 587 274 VN 177263 Poiana Cristei € 1 344 744 € 1 619 436 € 1 883 969 VN 178901 Popesti € 1 034 587 € 1 245 923 € 1 449 443 VN 177352 Pufesti € 1 237 695 € 1 490 520 € 1 733 995 VN 177405 Racoasa € 1 128 610 € 1 359 152 € 1 581 168 VN 178956 Rastoaca € 896 259 € 1 079 339 € 1 255 648 VN 177469 Reghiu € 700 069 € 843 073 € 980 788 VN 177557 Ruginesti € 1 057 654 € 1 273 702 € 1 481 760 VN 177600 Sihlea € 1 418 071 € 1 707 742 € 1 986 699 VN 177655 Slobozia Bradului € 1 721 234 € 2 072 833 € 2 411 427 VN 177726 Slobozia Ciorasti € 1 203 261 € 1 449 052 € 1 685 753 VN 177762 Soveja € 922 388 € 1 110 805 € 1 292 254 VN 178965 Spulber € 819 363 € 986 735 € 1 147 916 VN 177799 Straoane € 1 249 891 € 1 505 207 € 1 751 081 VN 177842 Suraia € 1 872 106 € 2 254 523 € 2 622 797 VN 177879 Tanasoaia € 1 213 672 € 1 461 590 € 1 700 339 VN 177986 Tataranu € 1 651 565 € 1 988 932 € 2 313 821 VN 178180 Tifesti € 1 452 646 € 1 749 380 € 2 035 139 VN 178046 Timboiesti € 1 535 396 € 1 849 032 € 2 151 070 VN 178117 Tulnici € 1 405 275 € 1 692 332 € 1 968 772 VN 178279 Urechesti € 812 584 € 978 572 € 1 138 420 VN 178313 Valea Sarii € 698 711 € 841 438 € 978 886 VN 178377 Vidra € 2 000 289 € 2 408 890 € 2 802 379 VN 178607 Vinatori € 2 304 292 € 2 774 992 € 3 228 284 VN 178475 Vintileasca € 786 345 € 946 972 € 1 101 659 VN 178689 Virtescoiu € 740 038 € 891 206 € 1 036 784 VN 178545 Vizantea Livezi € 1 005 184 € 1 210 513 € 1 408 249 VN 178750 Vrincioaia € 714 296 € 860 206 € 1 000 720 269 Marja de prudență pentru cheltuielile de capital pentru perioada 2014-2022 Cod Județ Localitate SIRUTA Scenariu Scenariu Scenariu pesimist moderat optimist VN 178821 Vulturu € 2 186 781 € 2 633 477 € 3 063 652 B 179141 Sector 1 € 639 619 408 € 770 275 078 € 896 098 534 B 179150 Sector 2 € 362 038 803 € 435 992 816 € 507 211 689 B 179169 Sector 3 € 354 381 094 € 426 770 859 € 496 483 338 B 179178 Sector 4 € 220 241 766 € 265 230 762 € 308 555 871 B 179187 Sector 5 € 186 412 599 € 224 491 279 € 261 161 644 B 179196 Sector 6 € 278 617 366 € 335 530 803 € 390 339 334 B 179132 CGM BUCURESTI € 2 347 046 650 € 2 792 650 960 € 3 288 182 059 270 Anexa 12. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru dezvoltarea drumurilor județene, în funcție de județ Indicator / MAX MAX MIN MAX MAX Clasame Clasam Clasa Clasa Clasame Clasamen județ Nevoi de Populație IDUL ISF Număr de nt real ent real ment ment nt real t real investiții vehicule privind privind real real privind total cu motor Nevoile Populaț privind privi Numărul privind de ia IDUL nd de Drumurile investiții ISF vehicule județene cu motor IASI € 164 419 008 772 348 73 € 91 551 487 171 822 2 2 26 9 11 8 CLUJ € 127 474 656 691 106 87 € 149 399 304 257 509 6 4 39 3 3 10 ARGES € 143 450 592 612 431 76 € 92 588 602 222 310 4 10 32 8 6 10 SUCEAVA € 119 153 856 634 810 69 € 62 737 542 180 840 8 8 14 18 10 11 BACAU € 89 864 640 616 168 68 € 73 412 500 160 579 14 9 12 15 14 13 BIHOR € 76 884 192 575 398 71 € 75 874 420 206 878 20 11 17 14 8 14 TIMIS € 75 220 032 683 540 83 € 135 000 063 257 555 23 6 37 4 2 15 BRASOV € 87 201 984 549 217 87 € 107 515 774 211 261 15 13 40 6 7 15 CONSTANTA € 63 570 912 684 082 77 € 192 861 456 240 110 27 5 35 2 5 16 HUNEDOARA € 226 325 760 418 565 75 € 58 826 240 137 430 1 21 31 20 18 16 SIBIU € 127 807 488 397 322 84 € 82 890 324 145 399 5 23 38 11 16 17 DOLJ € 62 239 584 660 544 73 82 248 090 194 821 29 7 27 12 9 18 ARAD € 85 204 992 430 629 74 83 265 926 163 052 18 20 30 10 13 18 BUZAU € 86 869 152 451 069 66 50 754 773 126 100 16 18 10 25 22 18 271 Indicator / MAX MAX MIN MAX MAX Clasame Clasam Clasa Clasa Clasame Clasamen județ Nevoi de Populație IDUL ISF Număr de nt real ent real ment ment nt real t real investiții vehicule privind privind real real privind total cu motor Nevoile Populaț privind privi Numărul privind de ia IDUL nd de Drumurile investiții ISF vehicule județene cu motor VASLUI € 158 095 200 395 499 60 39 516 919 72 059 3 24 4 33 38 19 PRAHOVA € 32 617 536 762 886 77 110 686 247 240 792 38 3 36 5 4 19 MARAMURES € 86 869 152 478 659 73 € 51 325 288 144 247 17 16 28 23 17 19 NEAMT € 76 551 360 470 766 68 € 50 936 785 128 100 21 17 13 24 21 19 TELEORMAN € 90 197 472 380 123 56 € 41 191 766 75 258 13 26 1 31 33 21 GALATI € 58 911 264 536 167 72 € 63 194 006 157 389 31 14 22 17 15 21 ALBA € 125 810 496 342 376 76 € 49 575 409 120 251 7 29 33 26 23 21 MURES € 45 265 152 550 846 76 € 78 846 776 168 748 34 12 34 13 12 22 BISTRITA- NASAUD € 117 489 696 286 225 72 € 68 872 541 85 212 10 36 23 16 31 22 DAMBOVITA € 53 918 784 518 745 71 € 61 388 746 131 564 33 15 18 19 19 22 BOTOSANI € 76 218 528 412 626 60 € 53 873 908 72 205 22 22 5 22 37 22 OLT € 64 902 240 436 400 63 € 43 641 882 103 610 26 19 7 30 27 23 HARGHITA € 115 492 704 310 867 71 € 40 216 722 103 365 11 33 19 32 28 23 CALARASI € 117 822 528 306 691 59 € 30 130 047 57 511 9 34 3 41 42 25 VRANCEA € 78 548 352 340 310 66 € 37 280 671 97 728 19 31 11 35 29 25 VALCEA € 65 900 736 371 714 71 € 48 814 026 114 389 25 27 20 27 25 25 272 Indicator / MAX MAX MIN MAX MAX Clasame Clasam Clasa Clasa Clasame Clasamen județ Nevoi de Populație IDUL ISF Număr de nt real ent real ment ment nt real t real investiții vehicule privind privind real real privind total cu motor Nevoile Populaț privind privi Numărul privind de ia IDUL nd de Drumurile investiții ISF vehicule județene cu motor MEHEDINTI € 97 519 776 265 390 65 € 33 396 987 74 459 12 39 8 37 34 25 SATU MARE € 62 905 248 344 360 72 € 54 361 165 115 630 28 28 24 21 24 26 CARAS-SEVERIN € 67 232 064 295 579 70 € 38 483 934 86 875 24 35 16 34 30 28 ILFOV € 11 649 120 388 738 89 € 98 673 675 128 718 41 25 41 7 20 29 GIURGIU € 54 584 448 281 422 58 € 31 398 149 62 849 32 37 2 39 40 31 GORJ € 26 959 392 341 594 73 € 48 595 312 108 316 39 30 29 28 26 31 BRAILA € 35 613 024 321 212 72 € 45 398 317 83 266 37 32 25 29 32 32 SALAJ € 60 575 424 224 384 69 € 26 708 356 72 323 30 40 15 42 36 33 IALOMITA € 37 277 184 274 148 61 € 32 283 622 63 133 36 38 6 38 39 33 TULCEA € 43 268 160 213 083 65 € 36 731 848 58 982 35 41 9 36 41 34 COVASNA € 14 311 776 210 177 71 € 30 802 640 74 448 40 42 21 40 35 37 273 Legendă Cele mai mari nevoi de investiții Nevoi de investiții medii -superioare Nevoi de investiții med ii-inferioare Cele mai mici nevoi de investiții Notă: Ecuația de calcul pentru Clasamentul real total pentru fiecare județ este următoarea: Clasament Real Total Drumuri Județene = 0.3*Clasament Real Nevoi de Investiții + 0.2 *Clasament Real Populație + 0.15*Clasament Real IDUL + 0.15*Clasament Real ISF + 0.2*Clasament Real Număr de Vehicule cu Motor. 274 Anexa 13. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru dezvoltarea drumurilor comunale, în funcție de județ Indicator / MAX MAX MIN MAX Clasament Clasament Clasament Clasament Clasament județ Nevoi de Populație IDUL ISF real privind real privind real real real total Investiții Rurală Nevoile de Populația privind privind ISF privind investiții rurală IDUL Drumurile comunale SUCEAVA € 199 311 180 366 577 69 € 184 678 324 7 4 14 7 7 BIHOR € 239 753 934 290 268 71 € 182 356 394 2 10 17 8 8 ARGES € 249 042 222 330 789 76 € 196 336 105 1 6 32 5 8 BACAU € 177 445 002 364 525 68 € 146 072 884 8 5 12 13 8 BUZAU € 214 017 636 276 942 66 € 121 693 586 4 11 10 19 9 IASI € 150 934 680 417 228 73 € 160 667 473 11 1 26 11 10 BOTOSANI € 200 859 228 244 854 60 € 98 056 336 6 16 5 29 12 DOLJ € 136 228 224 316 507 73 € 162 773 251 13 7 27 10 13 TIMIS € 175 896 954 256 101 83 € 269 839 650 9 15 37 2 14 NEAMT € 123 263 322 301 167 68 € 132 859 517 18 9 13 16 14 OLT € 126 746 430 272 145 63 € 118 288 210 17 13 7 20 15 DAMBOVITA € 88 045 230 368 702 71 € 141 753 593 25 3 18 15 16 VASLUI € 134 293 164 242 490 60 € 100 568 581 15 18 4 26 16 CLUJ € 161 384 004 232 738 87 € 193 745 153 10 20 39 6 17 MURES € 131 777 586 274 073 76 € 158 402 393 16 12 34 12 17 275 Indicator / MAX MAX MIN MAX Clasament Clasament Clasament Clasament Clasament județ Nevoi de Populație IDUL ISF real privind real privind real real real total Investiții Rurală Nevoile de Populația privind privind ISF privind investiții rurală IDUL Drumurile comunale VALCEA € 102 171 168 305 841 71 € 127 724 634 23 8 20 17 17 CONSTANTA € 135 454 200 223 337 77 € 200 397 218 14 21 35 4 18 PRAHOVA € 73 338 774 382 318 77 € 243 689 190 29 2 36 3 18 HARGHITA € 144 548 982 212 706 71 € 96 981 912 12 22 19 31 19 ALBA € 202 987 794 143 964 76 € 91 332 239 5 33 33 33 22 TELEORMAN € 38 894 706 256 935 56 € 114 339 900 37 14 1 22 22 ARAD € 107 976 348 192 029 74 € 1 45 854 747 21 27 30 14 23 HUNEDOARA € 236 851 344 102 568 75 € 85 919 072 3 41 31 35 23 GORJ € 118 232 166 183 588 73 € 114 488 603 20 29 29 21 24 VRANCEA € 79 530 966 212 402 66 € 97 526 481 28 23 11 30 24 GALATI € 64 050 486 239 579 72 € 127 378 819 32 19 22 18 25 BISTRITA- NASAUD € 90 560 808 190 934 72 € 100 695 633 24 28 23 25 25 MARAMURES € 86 690 688 203 373 73 € 99 890 284 26 24 28 27 26 MEHEDINTI € 103 912 722 141 166 65 € 79 024 280 22 34 8 39 26 SALAJ € 123 263 322 136 125 69 € 81 150 347 19 36 15 38 26 SATU MARE € 84 949 134 180 477 72 € 101 398 570 27 30 24 24 27 ILFOV € 3 676 614 243 605 89 € 280 675 772 41 17 41 1 28 GIURGIU € 27 090 840 199 217 58 € 99 350 419 39 26 2 28 28 276 Indicator / MAX MAX MIN MAX Clasament Clasament Clasament Clasament Clasament județ Nevoi de Populație IDUL ISF real privind real privind real real real total Investiții Rurală Nevoile de Populația privind privind ISF privind investiții rurală IDUL Drumurile comunale CALARASI € 19 931 118 202 112 59 € 95 689 263 40 25 3 32 29 TULCEA € 69 662 160 113 502 65 € 86 832 040 30 39 9 34 30 BRASOV € 60 954 390 152 191 87 € 167 174 481 33 32 40 9 30 IALOMITA € 40 636 260 153 928 61 € 77 874 689 36 31 6 40 31 SIBIU € 66 759 570 139 875 84 € 113 777 586 31 35 38 23 32 CARAS- SEVERIN € 56 503 752 135 031 70 € 81 776 782 34 37 16 36 33 BRAILA € 43 538 850 120 447 72 € 81 418 287 35 38 25 37 35 COVASNA € 37 153 152 109 366 71 € 57 839 559 38 40 21 41 37 Legendă Cele mai mari nevoi de investiții Nevoi de investiții medii -superioare Nevoi de investiții medii -inferioare Cele mai mici nevoi de investiții Notă: Ecuația de calcul pentru Clasamentul real total pentru fiecare județ este următoarea: Clasament Real Total Drumuri Comunale = 0.4*Clasament Real Nevoi de Investiții + 0.3*Clasament Real Populație Rurală + 0.15*Clasament Real IDUL + 0.15*Clasament Real ISF + 0.2*Clasament Real Număr de Vehicule cu Motor. 277 Anexa 14. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura de apă, în funcție de regiunea de management al apei Regiune MAX MAX MIN MAX MIN Clasam Clasamen Clas Clasam Clasament Clasament Nevoi de Populație IDUL Veniturile Accesibilitate ent t real ame ent real real privind real total Investiții (în fără acces companiil real privind nt privind Accesibilitat privind Euro) la apă or de apă privind Populația real Venituri ea Infrastruct curentă (în 1,000 Nevoil fără acces privi le ura de apă RON) e de la apă nd compan investi curentă IDUL iilor de ții apă IASI € 1 420 710 426 681 73 109 699 0,00219076 2 3 25 3 30 10 ARGES € 1 158 467 395 160 76 68 628 0,001906059 5 4 32 6 12 10 SUCEAVA € 1 637 014 469 125 69 44 744 0,002491197 1 2 13 15 41 11 TIMIS € 911 012 284 876 83 90 193 0,001382333 9 14 37 4 3 12 BACAU € 1 009 432 274 812 68 49 813 0,002085987 7 16 11 14 23 12 PRAHOVA € 1 381 076 573 004 77 29 921 0,002142857 3 1 35 23 27 14 BRASOV € 1 166 906 204 813 87 80 311 0,001898917 4 28 40 5 11 14 MURES € 1 038 365 259 114 76 62 714 0,002004792 6 18 33 7 21 14 CONSTANTA- € 465 478 312 601 72 198 998 0,001924448 20 11 20 1 15 15 IALOMITA TELEORMAN € 856 757 288 150 56 21 679 0,002300263 11 13 1 28 33 16 NEAMT € 839 887 223 850 68 50 000 0,002154399 13 23 12 13 28 17 BUZAU € 846 915 257 274 66 40 772 0,002404418 12 19 9 17 36 17 DOLJ € 427 878 330 544 73 61 724 0,001854354 23 10 26 9 10 17 OLT € 456 856 361 468 63 18 757 0,001918367 21 7 6 34 14 18 SATU MARE € 893 781 164 787 72 32 982 0,001976744 10 31 22 20 18 18 278 Regiune MAX MAX MIN MAX MIN Clasam Clasamen Clas Clasam Clasament Clasament Nevoi de Populație IDUL Veniturile Accesibilitate ent t real ame ent real real privind real total Investiții (în fără acces companiil real privind nt privind Accesibilitat privind Euro) la apă or de apă privind Populația real Venituri ea Infrastruct curentă (în 1,000 Nevoil fără acces privi le ura de apă RON) e de la apă nd compan investi curentă IDUL iilor de ții apă GIURGIU € 563 739 207 694 58 11 231 0,001788026 17 27 2 38 7 18 MARAMURES € 552 767 268 690 73 34 607 0,001831256 18 17 27 19 9 18 ALBA € 977 718 152 766 76 44 493 0,001995114 8 33 34 16 20 19 BOTOSANI € 613 863 282 787 60 5 897 0,002113594 15 15 5 40 25 19 GALATI € 582 706 229 354 72 62 286 0,002290076 16 22 21 8 32 19 VALCEA € 833 711 198 479 71 19 240 0,00190975 14 29 18 33 13 20 VASLUI € 443 097 296 528 60 25 750 0,002265774 22 12 4 26 31 20 CLUJ-SALAJ € 232 216 386 946 83 127 955 0,001580087 32 5 36 2 5 20 BIHOR € 342 427 358 360 71 54 569 0,002458564 27 8 15 11 39 22 DAMBOVITA € 477 813 350 878 71 32.08 0,00245614 19 9 16 42 38 23 ARAD € 380 693 181 466 74 60 944 0,002021773 26 30 29 10 22 24 VRANCEA € 310 722 220 867 66 30 219 0,002337662 28 24 10 22 35 25 CARAS € 421 267 140 969 70 28 072 0,002178047 24 SEVERIN 36 14 25 29 25 HARGHITA € 226 188 250 221 71 7 920 0,001793169 33 20 17 39 8 26 COVASNA € 410 083 129 168 71 15 650 0,001981567 25 37 19 37 19 27 CALARASI € 240 553 208 191 59 20 196 0,002475512 31 26 3 30 40 27 HUNEDOARA € 212 390 229 929 75 32 212 0,001946083 36 21 30 21 17 28 MEHEDINTI € 224 783 143 004 65 21 595 0,00211094 34 35 7 29 24 28 TULCEA € 282,053 102,650 65 24 503 0,002429467 29 38 8 27 37 28 SIBIU € 106,391 156,057 84 54 003 0,001587983 39 32 38 12 6 29 279 Regiune MAX MAX MIN MAX MIN Clasam Clasamen Clas Clasam Clasament Clasament Nevoi de Populație IDUL Veniturile Accesibilitate ent t real ame ent real real privind real total Investiții (în fără acces companiil real privind nt privind Accesibilitat privind Euro) la apă or de apă privind Populația real Venituri ea Infrastruct curentă (în 1,000 Nevoil fără acces privi le ura de apă RON) e de la apă nd compan investi curentă IDUL iilor de ții apă ILFOV € 198 289 371 923 89 1 314 0,001305048 38 6 42 41 2 29 GORJ € -11 921 218 529 73 19 685 0,000896597 41 25 28 31 1 29 BRAILA € 264 807 21 101 72 34 768 0,002301724 30 39 24 18 34 29 BISTRITA € 203 514 152 596 72 29 803 0,002113821 37 NASAUD 34 23 24 26 31 ARIES € 5 845 7 286 87 18 040 0,001547376 40 42 41 35 4 34 VALEA JIULUI € 219 394 16 358 75 19 260 0,002510531 35 40 31 32 42 36 TARNAVE € -20 804 14 059 84 15 775 0,001938484 42 41 39 36 16 37 Legendă Cele mai mari nevoi de investiții Nevoi de investiții medii -superioare Nevoi de investiții medii -inferioare Cele mai mici nevoi de investiții Notă: Ecuația de calcul pentru Clasamentul real total pentru fiecare județ este următoarea: Clasament Real Total Infrastructură de Apă = 0.4 *Clasament Real Nevoi de Investiții + 0.3*Clasament Real Populație fără Acces la Apă Curentă + 0.15*Clasament Real IDUL + 0.15*Clasament Real ISF + 0.2*Clasament Real Accesibilitate. 280 Anexa 15. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura de apă uzată, în funcție de regiunea de management al apei Regiune MAX MAX MIN MAX MIN Clasame Clasamen Clasa Clasament Clasam Clasa Nevoi de Populație Valoarea Veniturile Accesibilitate nt real t real ment real privind ent real ment investiții fără acces Indicelui companiilo privind privind real Veniturile privind real (în Euro) la un Dezvoltării r de apă (în Nevoile Populația privind companiilor Accesibi total sistem de Umane 1,000 RON) de fără acces IDUL de apă litatea privind canalizare Locale investiții la Apa canalizare uzată BACAU € 1 009 432 433738 68 49 813 0,000796178 7 6 11 14 10 9 SUCEAVA € 1 637 014 477208 69 44 744 0,001355634 1 5 13 15 30 10 IASI € 1 420 710 492263 73 109 699 0,001467958 2 4 25 3 33 11 PRAHOVA € 1 381 076 677808 77 29 921 0,000864286 3 1 35 23 12 12 TIMIS € 911 012 347443 83 90 193 0,000869858 9 13 37 4 13 14 ARGES € 1 158 467 431917 76 68 628 0,001674609 5 7 32 6 38 14 MURES € 1 038 365 311120 76 62 714 0,00115016 6 15 33 7 26 15 BUZAU € 846 915 287672 66 40 772 0,001053526 12 21 9 17 20 15 BRASOV € 1 166 906 257585 87 80 311 0,001148014 4 23 40 5 25 16 VASLUI € 443 097 310799 60 25 750 0,000372849 22 16 4 26 2 16 DOLJ € 427 878 360544 73 61 724 0,000548048 23 12 26 9 5 17 TELEORMAN € 856 757 299844 56 21 679 0,001597893 11 19 1 28 36 17 CONSTANTA- IALOMITA € 465 478 542297 72 198 998 0,001796151 20 2 20 1 39 17 281 Regiune MAX MAX MIN MAX MIN Clasame Clasamen Clasa Clasament Clasam Clasa Nevoi de Populație Valoarea Veniturile Accesibilitate nt real t real ment real privind ent real ment investiții fără acces Indicelui companiilo privind privind real Veniturile privind real (în Euro) la un Dezvoltării r de apă (în Nevoile Populația privind companiilor Accesibi total sistem de Umane 1,000 RON) de fără acces IDUL de apă litatea privind canalizare Locale investiții la Apa canalizare uzată GALATI € 582 706 244433 72 62 286 0,000961832 16 27 21 8 17 17 VALCEA € 833 711 253960 71 19 240 0,000386785 14 25 18 33 3 17 NEAMT € 839 887 301829 68 50 000 0,002082585 13 18 12 13 42 18 SATU MARE € 893 781 204793 72 32 982 0,001100179 10 32 22 20 21 18 MARAMURES € 552 767 321777 73 34 607 0,000920422 18 14 27 19 15 18 BOTOSANI € 613 863 302190 60 5 897 0,001108007 15 17 5 40 22 19 ALBA € 977 718 205406 76 44 493 0,001131922 8 31 34 16 23 19 BIHOR € 342 427 379343 71 54 569 0,001022099 27 10 15 11 19 19 OLT € 456 856 383754 63 18 757 0,001371429 21 9 6 34 32 21 CLUJ-SALAJ € 232 216 533129 83 127 955 0,000894661 32 3 36 2 14 21 CARAS SEVERIN € 421 267 176680 70 28 072 0,000656871 24 35 14 25 6 22 GIURGIU € 563 739 231169 58 11 231 0,001618123 17 29 2 38 37 23 DAMBOVITA € 477 813 418624 71 32.08 0,001539075 19 8 16 42 35 23 MEHEDINTI € 224 783 165081 65 21 595 0,000223421 34 36 7 29 1 25 BRAILA € 264 807 135423 72 34 768 0,000405172 30 38 24 18 4 25 TULCEA € 282 053 115669 65 24 503 0,000932602 29 39 8 27 16 25 282 Regiune MAX MAX MIN MAX MIN Clasame Clasamen Clasa Clasament Clasam Clasa Nevoi de Populație Valoarea Veniturile Accesibilitate nt real t real ment real privind ent real ment investiții fără acces Indicelui companiilo privind privind real Veniturile privind real (în Euro) la un Dezvoltării r de apă (în Nevoile Populația privind companiilor Accesibi total sistem de Umane 1,000 RON) de fără acces IDUL de apă litatea privind canalizare Locale investiții la Apa canalizare uzată ARAD € 380 693 293591 74 60 944 0,002021773 26 20 29 10 41 25 VRANCEA € 310 722 238312 66 30 219 0,001836735 28 28 10 22 40 26 HUNEDOARA € 212 390 257261 75 32 212 0,00073294 36 24 30 21 8 27 CALARASI € 240 553 228191 59 20 196 0,001495993 31 30 3 30 34 27 HARGHITA € 226 188 263579 71 7 920 0,00113852 33 22 17 39 24 29 COVASNA € 410 083 139167 71 15 650 0,001364055 25 37 19 37 31 29 BISTRITA NASAUD € 203 514 195395 72 29 803 0,00097561 37 33 23 24 18 30 SIBIU € 106 391 189768 84 54 003 0,000793991 39 34 38 12 9 30 ILFOV € 198 289 372076 89 1 314 0,000708915 38 11 42 41 7 30 GORJ € -11 921 248535 73 19 685 0,000831152 41 26 28 31 11 31 VALEA JIULUI € 219 394 54809 75 19 260 0,001162595 35 40 31 32 28 34 ARIES € 5 845 38596 87 18 040 0,001186094 40 41 41 35 29 38 TARNAVE € -20 804 16814 84 15 775 0,001158798 42 42 39 36 27 38 283 Legendă Cele mai mari nevoi de investiții Nevoi de investiții medii -superioare Nevoi de investiții medii -inferioare Cele mai mici nevoi de investiții Notă: Ecuația de calcul pentru Clasamentul real total pentru fiecare județ este următoarea: Clasament Real Total Infrastructură de Apă Uzată = 0.4 *Clasament Real Nevoi de Investiții + 0.3*Clasament Real Populație fără Acces la Canalizare + 0.15*Clasament Real IDUL + 0.15*Clasament Real ISF + 0.2*Clasament Real Accesibilitate. 284 Anexa 16. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura de sănătate , în funcție de județ Indicator / MAX MIN MAX MAX MAX Clasam Clasament Clasament Clasame Clasamen Clasam județ Speran Număr de Număr de Ponderea Număr de entreal real privind real privind nt real t real ent real ța de locuitori/ paturi de populației locuitori/ privind Numărul Numărul de privind privind total viață medic spital/ de peste farmacie Speran de paturi de Îmbătrân Număr de privind 100000 65 de ani ța de locuitori/ spital/ irea locuitori/ Sănătat locuitori viață medic 100000 farmacie ea locuitori SATU MARE 72 604 500 14 2 315 41 22 25 40 36 32 GIURGIU 73 859 292 20 2 515 38 39 41 3 34 30 TULCEA 73 682 345 16 3 126 40 30 38 26 21 28 SUCEAVA 76 779 416 16 2 891 4 36 35 25 27 28 DAMBOVITA 75 851 488 16 3 437 8 38 29 27 20 27 CONSTANTA 74 386 574 14 2 305 30 9 13 38 37 26 MARAMURES 74 584 558 14 2 707 26 19 16 35 29 26 BISTRITA- NASAUD 75 731 466 15 3 802 15 32 31 33 15 25 HARGHITA 75 666 596 16 2 625 11 25 11 29 31 25 PRAHOVA 75 705 491 18 2 639 9 31 27 14 30 25 IALOMITA 74 891 304 18 4 347 36 40 40 12 8 24 ILFOV 75 594 425 13 3 896 20 21 34 41 13 24 BIHOR 74 325 672 15 2 090 35 6 7 30 39 24 285 Indicator / MAX MIN MAX MAX MAX Clasam Clasament Clasament Clasame Clasamen Clasam județ Speran Număr de Număr de Ponderea Număr de entreal real privind real privind nt real t real ent real ța de locuitori/ paturi de populației locuitori/ privind Numărul Numărul de privind privind total viață medic spital/ de peste farmacie Speran de paturi de Îmbătrân Număr de privind 100000 65 de ani ța de locuitori/ spital/ irea locuitori/ Sănătat locuitori viață medic 100000 farmacie ea locuitori VASLUI 74 787 471 17 4 025 22 37 30 17 11 23 CALARASI 73 942 378 18 5 120 39 41 37 9 2 22 IASI 75 281 858 14 1 872 12 4 2 37 41 22 BUZAU 75 759 529 20 3 012 18 34 21 2 25 22 GALATI 74 676 491 16 4 520 25 28 28 28 7 21 BACAU 74 665 447 17 3 972 34 24 32 20 12 21 TIMIS 75 193 799 14 2 359 19 2 4 39 35 21 BRASOV 76 376 586 15 2 621 3 8 12 34 32 20 ARAD 74 391 519 16 2 894 29 10 22 22 26 20 BOTOSANI 74 748 499 18 4 722 33 33 26 13 5 20 GORJ 75 533 618 15 3 040 13 15 10 31 23 20 SIBIU 75 354 659 14 2 859 10 7 8 36 28 20 SALAJ 73 581 534 17 3 555 37 18 20 15 18 20 BRAILA 74 673 536 19 3 454 27 27 19 5 19 19 DOLJ 74 318 652 18 2 060 24 5 9 10 40 19 MEHEDINTI 74 585 507 18 3 560 28 20 23 11 17 18 ALBA 75 536 569 17 3 035 6 16 15 16 24 17 286 Indicator / MAX MIN MAX MAX MAX Clasam Clasament Clasament Clasame Clasamen Clasam județ Speran Număr de Număr de Ponderea Număr de entreal real privind real privind nt real t real ent real ța de locuitori/ paturi de populației locuitori/ privind Numărul Numărul de privind privind total viață medic spital/ de peste farmacie Speran de paturi de Îmbătrân Număr de privind 100000 65 de ani ța de locuitori/ spital/ irea locuitori/ Sănătat locuitori viață medic 100000 farmacie ea locuitori NEAMT 75 669 408 19 4 167 17 26 36 6 10 17 TELEORMAN 74 682 507 23 4 210 32 29 24 1 9 17 MURES 75 256 705 17 2 551 16 3 5 21 33 17 CLUJ 76 192 977 16 2 132 2 1 1 24 38 17 VRANCEA 76 769 334 19 5 593 5 35 39 8 1 17 COVASNA 75 516 826 15 3 808 14 14 3 32 14 17 OLT 74 610 445 19 4 587 21 23 33 7 6 16 ARGES 75 453 553 16 3 798 7 12 17 23 16 15 VALCEA 78 578 536 19 3 044 1 17 18 4 22 14 CARAS- SEVERIN 74 509 573 17 4 981 31 13 14 19 3 13 HUNEDOARA 74 402 694 17 4 839 23 11 6 18 4 11 287 Legendă Cele mai mari nevoi de investiții Nevoi de investiții medii -superioare Nevoi de investiții medii -inferioare Cele mai mici nevoi de investiții Notă: Ecuația de calcul pentru Clasamentul real total pentru fiecare județ este următoarea: Clasament Real Total Infrastructură de Sănătate = 0.1 *Clasament Real Speranță de Viață + 0.3*Clasament Real Număr de Locuitori per Medic + 0 .1*Clasament Real Număr de Paturi de Spital la 100000 de locuitori + 0.2*Clasament Real Îmbătrânire + 0.3*Clasament Real Număr de Locuitori per Farmacie. 288 Annex 17. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura de educație, în funcție de județ Indicator / MAX MAX MIN MAX MIN MIN Clasament Clasam Clasa Clasa Clasam Clasament Clasame județ real privind ent real ment ment ent real real privind nt real Ponder Rata Valoarea Valoarea ISF Număr de Număr Ponderea privind real real privind Numărul total ea de Indicelui PC- de populaț aband Dezvoltări uri/1000 terenuri populației Rata de privi privin Număr de terenuri privind cu vârsta abando nd d ISF ul de de sport/ Educația iei cu on i Umane elevi de între 3-18 n școlar IDUL PC-uri/ 1000 elevi vârsta școlar Locale sport/ ani timpuri 1000 între 3- timpu 1000 18 ani riu elevi u elevi BOTOSANI 21 4 60 € 53 873 908 71 1 3 2 4 21 7 4 6 SUCEAVA 21 3 69 € 62 737 542 66 1 2 22 14 17 3 9 9 VASLUI 22 2 60 € 39 516 919 70 1 1 29 5 32 6 1 10 BACAU 20 3 68 € 73 412 500 85 1 5 16 12 14 31 14 12 VRANCEA 19 4 66 € 37 280 671 79 1 8 4 10 34 21 2 13 IASI 20 1 73 € 91 551 487 74 1 4 40 29 8 10 7 13 IALOMITA 19 4 61 € 32 283 622 77 2 9 1 6 37 14 28 14 CALARASI 19 4 59 € 30 130 047 68 2 13 5 3 40 5 19 15 GALATI 18 3 72 € 63 194 006 75 1 17 13 24 16 12 3 16 SATU MARE 19 4 72 € 54 361 165 86 2 10 6 23 20 34 23 17 NEAMT 19 2 68 € 50 936 785 87 2 7 32 13 23 35 24 17 BISTRITA- NASAUD 20 2 72 € 68 872 541 85 2 6 31 25 15 30 30 18 MURES 18 3 76 € 78 846 776 80 1 18 24 33 12 23 11 20 289 Indicator / MAX MAX MIN MAX MIN MIN Clasament Clasam Clasa Clasa Clasam Clasament Clasame județ Ponder Rata Valoarea Valoarea ISF Număr de Număr real privind ent real ment ment ent real real privind nt real Ponderea privind real real privind Numărul total ea de Indicelui PC- de populației Rata de privi privin Număr de terenuri privind populaț aband Dezvoltări uri/1000 terenuri iei cu on i Umane elevi de cu vârsta abando nd d ISF ul de de sport/ Educația între 3-18 n școlar IDUL PC-uri/ 1000 elevi vârsta școlar Locale sport/ ani timpuri 1000 între 3- timpu 1000 u elevi 18 ani riu elevi MARAMURES 19 3 73 € 51 325 288 85 2 12 27 27 22 32 18 20 GORJ 18 2 73 € 48 595 312 74 2 15 28 28 27 9 20 20 BIHOR 18 1 71 € 75 874 420 78 1 20 41 21 13 16 13 20 COVASNA 18 4 71 € 30 802 640 83 2 14 8 17 39 28 29 21 DAMBOVITA 18 2 71 € 61 388 746 78 2 19 38 20 18 18 21 21 BUZAU 17 3 66 € 50 754 773 85 1 24 21 11 24 33 10 21 SIBIU 18 4 84 € 82 890 324 84 1 22 7 38 10 29 17 21 MEHEDINTI 17 3 65 € 33 396 987 78 1 26 20 9 36 19 5 22 GIURGIU 17 2 58 € 31 398 149 60 2 23 30 2 38 2 35 22 OLT 17 2 63 € 43 641 882 77 2 25 35 7 29 13 22 22 ILFOV 17 3 89 € 98 673 675 53 2 27 25 41 6 1 26 23 HARGHITA 18 3 71 € 40 216 722 97 2 16 19 18 31 39 36 23 TULCEA 18 4 65 € 36 731 848 95 2 21 9 8 35 38 39 23 CARAS- SEVERIN 17 3 70 € 38 483 934 79 1 29 18 16 33 22 6 24 SALAJ 19 2 69 € 26 708 356 95 2 11 34 15 41 37 37 24 DOLJ 16 3 73 € 82 248 090 68 2 35 14 26 11 4 33 25 290 Indicator / MAX MAX MIN MAX MIN MIN Clasament Clasam Clasa Clasa Clasam Clasament Clasame județ Ponder Rata Valoarea Valoarea ISF Număr de Număr real privind ent real ment ment ent real real privind nt real Ponderea privind real real privind Numărul total ea de Indicelui PC- de populației Rata de privi privin Număr de terenuri privind populaț aband Dezvoltări uri/1000 terenuri iei cu on i Umane elevi de cu vârsta abando nd d ISF ul de de sport/ Educația între 3-18 n școlar IDUL PC-uri/ 1000 elevi vârsta școlar Locale sport/ ani timpuri 1000 între 3- timpu 1000 u elevi 18 ani riu elevi BRASOV 16 4 87 € 107 515 774 73 1 38 10 39 5 8 12 25 BRAILA 16 4 72 € 45 398 317 80 1 34 3 22 28 24 15 25 ARAD 17 3 74 € 83 265 926 82 2 30 12 30 9 25 40 26 TIMIS 15 3 83 € 135 000 063 79 1 40 11 37 3 20 8 26 CONSTANTA 17 3 77 € 192 861 456 82 2 32 15 35 1 26 38 26 PRAHOVA 16 2 77 € 110 686 247 77 1 37 33 36 4 15 16 27 VALCEA 17 2 71 € 48 814 026 78 2 31 37 19 26 17 32 28 TELEORMAN 16 2 56 € 41 191 766 75 2 39 39 1 30 11 34 29 ALBA 17 3 76 € 49 575 409 101 2 28 23 32 25 41 25 29 ARGES 16 2 76 € 92 588 602 83 2 33 36 34 7 27 41 30 CLUJ 14 3 87 € 149 399 304 99 2 41 17 40 2 40 27 31 HUNEDOARA 16 3 75 € 58 826 240 92 2 36 26 31 19 36 31 31 291 Legendă Cele mai mari nevoi de investiții Nevoi de investiții medii-superioare Nevoi de investiții medii-inferioare Cele mai mici nevoi de investiții Notă: Ecuația de calcul pentru Clasamentul real total pentru fiecare județ este următoarea: Clasament Real Total Infrastructură de Educație = 0.1 *Clasament Real Ponderea Populației cu vârsta între 3 și 18 ani + 0.1*Clasament Real Rata de Abandon Școlar Timpuriu + 0.15*Clasament Real IDUL + 0.15*Clasament Real ISF + 0.1*Clasament Real Număr de PC -uri la 1000 de elevi + 0.1*Clasament Real Număr de Terenuri de Sport la 1000 de elevi. 292 Anexa 18. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura culturală, în funcție de județ Indicator / MAX MAX MAX MAX MIN MAX Clasa Clasam Clasament Clasame Clasa Clasa Clasa județ Numă Număr Num ăr Num ăr Valoar Valoarea ISF ment ent real real privind nt real ment ment ment r de de de locuri de ea real privind Num ărul de privind real real real muze sosiri în biblioteci IDUL privind Număru locuri în Numărul privind privin total e turistice instituții publice Număr l de instituții de de IDUL d ISF privind de artă ul de sosiri artă biblioteci Cultur muzee turistice publice a PRAHOVA 31 366276 540 82 77 110 686 247 3 4 26 6 35 4 11 TIMIS 29 279707 2602 67 83 135 000 063 6 7 2 16 37 3 11 CLUJ 22 344629 2543 68 87 149 399 304 14 5 3 15 39 2 11 SUCEAVA 30 241629 300 110 69 62 737 542 5 9 30 1 14 17 12 CONSTANTA 22 859634 916 37 77 192 861 456 13 1 13 36 36 1 12 IASI 20 183305 1582 89 73 91 551 487 15 12 7 5 27 8 13 MURES 14 394834 1752 56 76 78 846 776 22 3 4 24 34 12 13 BIHOR 12 252045 1240 51 71 75 874 420 23 8 10 29 20 13 14 VALCEA 20 211053 822 78 71 48 814 026 16 10 16 7 17 26 14 ARGES 27 149541 542 96 76 92 588 602 9 14 25 3 32 7 15 BRASOV 31 834979 2934 35 87 45 398 317 4 2 1 37 40 28 15 SIBIU 26 329986 1301 27 84 82 890 324 10 6 8 40 38 10 15 NEAMT 29 160707 156 75 68 50 936 785 7 13 34 10 13 23 16 293 Indicator / MAX MAX MAX MAX MIN MAX Clasa Clasam Clasament Clasame Clasa Clasa Clasa județ Numă Număr Num ăr Num ăr Valoar Valoarea ISF ment ent real real privind nt real ment ment ment r de de de locuri de ea real privind Num ărul de privind real real real muze sosiri în biblioteci IDUL privind Număru locuri în Numărul privind privin total e turistice instituții publice Număr l de instituții de de IDUL d ISF privind de artă ul de sosiri artă biblioteci Cultur muzee turistice publice a ARAD 11 197300 864 59 74 83 265 926 24 11 14 21 30 9 16 BACAU 25 101826 613 75 68 73 412 500 11 20 24 9 12 14 16 HARGHITA 25 114717 1629 53 71 40 216 722 12 16 6 26 19 31 18 DOLJ 9 85847 1641 92 73 82 248 090 31 23 5 4 26 11 19 ALBA 56 101869 625 69 76 49 575 409 1 19 23 13 33 25 20 MARAMURES 19 109083 525 69 73 51 325 288 18 18 27 14 28 22 21 DAMBOVITA 28 74160 294 76 71 61 388 746 8 27 32 8 18 18 21 SATU MARE 16 93911 666 53 72 54 361 165 20 21 19 27 23 20 21 HUNEDOARA 16 88306 772 55 75 58 826 240 19 22 17 25 31 19 22 GALATI 11 70925 730 61 72 63 194 006 25 28 18 19 22 16 23 CARAS- SEVERIN 10 119070 140 40 70 38 483 934 30 15 35 34 16 33 23 GORJ 32 75125 200 62 73 48 595 312 2 26 33 18 29 27 24 BRAILA 8 57078 860 41 72 107 515 774 33 31 15 31 24 5 25 BOTOSANI 10 33349 658 72 60 53 873 908 27 38 20 11 4 21 25 BUZAU 10 63593 350 58 66 50 754 773 28 30 28 23 11 24 25 OLT 15 35678 0 99 63 43 641 882 21 34 39 2 7 29 25 294 Indicator / MAX MAX MAX MAX MIN MAX Clasa Clasam Clasament Clasame Clasa Clasa Clasa județ Numă Număr Num ăr Num ăr Valoar Valoarea ISF ment ent real real privind nt real ment ment ment r de de de locuri de ea real privind Num ărul de privind real real real muze sosiri în biblioteci IDUL privind Număru locuri în Numărul privind privin total e turistice instituții publice Număr l de instituții de de IDUL d ISF privind de artă ul de sosiri artă biblioteci Cultur muzee turistice publice a ILFOV 6 109547 0 14 89 98 673 675 37 17 36 41 41 6 25 VRANCEA 20 34196 1285 65 66 37 280 671 17 36 9 17 10 34 25 BISTRITA- NASAUD 10 66335 650 41 72 68 872 541 26 29 21 32 25 15 26 TULCEA 8 80992 649 39 65 36 731 848 34 25 22 35 9 35 26 COVASNA 9 83468 1056 40 71 30 802 640 32 24 11 33 21 39 26 VASLUI 10 35190 300 71 60 39 516 919 29 35 31 12 5 32 27 MEHEDINTI 2 52323 0 59 65 33 396 987 41 32 37 22 8 36 29 IALOMITA 6 40189 0 52 61 32 283 622 38 33 38 28 6 37 30 GIURGIU 5 24983 1047 35 58 31 398 149 39 39 12 38 2 38 31 SALAJ 7 33367 335 61 69 26 708 356 36 37 29 20 15 41 32 TELEORMAN 7 13176 0 34 56 41 191 766 35 40 40 39 1 30 32 CALARASI 5 11035 0 42 59 30 130 047 40 41 41 30 3 40 34 295 Legendă Cele mai mari nevoi de investiții Nevoi de investiții medii -superioare Nevoi de investiții medii -inferioare Cele mai mici nevoi de investiții Notă: Ecuația de calcul pentru Clasamentul real total pentru fiecare județ este următoarea: Clasament Real Total Infrastructură Culturală = 0.1 *Clasament Real Număr de Muzee + 0.4*Clasament Real Număr de Sosiri Turistice + 0 .1*Clasament Real Număr de Locuri în Instituții de Artă + 0.15 *Clasament Real IDUL + 0.15*Clasament Real ISF. 296 Anexa 19. Ordonarea după prioritate a alocărilor de fonduri pentru infrastructura de sport, după județ Indicator / MAX MAX MAX MIN MAX Clasament Clasamen Clasament Clasa Clasa Clasament județ Ponderea Numărul Numărul Valoa Valoarea ISF real privind t real real privind ment ment real total populației cluburilor sportivilor rea Ponderea privind Numărul real real privind tinere sportive cu IDUL populației Numărul sportivilor IDUL privind Sportul legitimație tinere cluburilor cu ISF sportive legitimație TIMIS 32 373 10 031 83 135 000 063 3 1 2 37 3 8 IASI 35 262 7 427 73 91 551 487 1 7 6 29 8 8 CLUJ 31 363 10 561 87 149 399 304 5 2 1 40 2 9 SUCEAVA 32 175 5 116 69 62 737 542 2 14 20 15 17 11 BIHOR 30 222 6 137 71 75 874 420 13 9 10 21 13 13 BOTOSANI 31 110 4 281 60 53 873 908 6 29 25 5 21 14 MARAMURES 31 179 5 868 73 51 325 288 7 13 14 28 22 14 CONSTANTA 29 306 8 883 77 192 861 456 21 3 3 36 1 15 MURES 30 266 8 315 76 78 846 776 17 6 5 34 12 15 DAMBOVITA 30 169 5 414 71 61 388 746 14 16 15 19 18 16 BISTRITA- NASAUD 31 104 4 229 72 68 872 541 4 31 27 25 15 16 SIBIU 31 166 5 295 84 82 890 324 10 18 18 38 10 17 BACAU 30 161 4 588 68 73 412 500 15 20 23 13 14 17 HARGHITA 31 197 5 273 71 40 216 722 11 11 19 20 31 17 297 Indicator / MAX MAX MAX MIN MAX Clasament Clasamen Clasament Clasa Clasa Clasament județ Ponderea Numărul Numărul Valoa Valoarea ISF real privind t real real privind ment ment real total populației cluburilor sportivilor rea Ponderea privind Numărul real real privind tinere sportive cu IDUL populației Numărul sportivilor IDUL privind Sportul legitimație tinere cluburilor cu ISF sportive legitimație SATU MARE 31 136 4 119 72 54 361 165 9 25 28 24 20 18 DOLJ 29 248 7 260 73 82 248 090 27 8 7 27 11 19 GALATI 29 138 5 874 72 63 194 006 23 24 13 23 16 20 VASLUI 31 85 2 690 60 39 516 919 8 37 39 4 32 20 BRASOV 29 282 8 705 87 45 398 317 22 5 4 39 28 20 ARAD 29 192 5 999 74 83 265 926 28 12 11 30 9 20 ARGES 28 216 6 491 76 92 588 602 32 10 9 33 7 22 ILFOV 30 149 4 254 89 98 673 675 18 22 26 41 6 22 PRAHOVA 27 293 7 143 77 110 686 247 36 4 8 35 4 22 COVASNA 31 98 3 234 71 30 802 640 12 33 33 18 39 23 BUZAU 27 162 5 977 66 50 754 773 38 19 12 10 24 25 GORJ 30 104 3 033 73 48 595 312 16 32 36 26 27 25 CALARASI 29 82 3 088 59 30 130 047 19 39 35 3 40 25 NEAMT 28 114 3 765 68 50 936 785 29 28 29 12 23 25 ALBA 28 169 5 295 76 49 575 409 31 17 17 32 25 26 VRANCEA 29 96 3 283 66 37 280 671 24 34 32 11 34 26 OLT 28 143 3 526 63 43 641 882 33 23 30 7 29 27 GIURGIU 29 95 2 732 58 31 398 149 25 36 38 2 38 27 298 Indicator / MAX MAX MAX MIN MAX Clasament Clasamen Clasament Clasa Clasa Clasament județ Ponderea Numărul Numărul Valoa Valoarea ISF real privind t real real privind ment ment real total populației cluburilor sportivilor rea Ponderea privind Numărul real real privind tinere sportive cu IDUL populației Numărul sportivilor IDUL privind Sportul legitimație tinere cluburilor cu ISF sportive legitimație VALCEA 27 156 4 892 71 48 814 026 37 21 21 17 26 28 IALOMITA 29 96 2 915 61 32 283 622 26 35 37 6 37 28 HUNEDOARA 26 173 5 356 75 58 826 240 39 15 16 31 19 28 BRAILA 26 105 4 342 72 107 515 774 40 30 24 22 5 28 TELEORMAN 25 132 4 765 56 41 191 766 41 26 22 1 30 28 CARAS- SEVERIN 28 115 3 452 70 38 483 934 30 27 31 16 33 28 SALAJ 29 74 2 279 69 26 708 356 20 40 40 14 41 28 MEHEDINTI 27 85 3 173 65 33 396 987 35 38 34 9 36 31 TULCEA 28 49 1 983 65 36 731 848 34 41 41 8 35 32 299 Legendă Cele mai mari nevoi de investiții Nevoi de investiții medii -superioare Nevoi de investiții medii -inferioare Cele mai mici nevoi de investiții Notă: Ecuația de calcul pentru Clasamentul real total pentru fiecare județ este următoarea: Clasament Real Total Infrastructură de Sport = 0.4 *Clasament Real Ponderea populației tinere + 0.1*Clasament Real Număr de Cluburi Sportive + 0.2*Clasament Real Număr de Sportivi cu Legitimație + 0.15 *Clasament Real IDUL + 0.15*Clasament Real ISF. 300 Anexa 20. Alocarea bugetului PNDL 2014-2020 propus pentru drumurile județene (în mil. Euro) în funcție de județ Județ Cota 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL județeană din alocarea totală (%) ALBA 2,50 % 1,3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 1,8 10,8 ARAD 2,61 % 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 11,3 ARGES 2,85 % 1,5 1,6 1,7 1,7 1,8 1,9 2,0 12,3 BACAU 2,77 % 1,5 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 12,0 BIHOR 2,72 % 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,8 1,9 11,7 BISTRITA- 2,47 % 1,3 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 10,7 NASAUD BOTOSANI 2,47 % 1,3 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 10,6 BRAILA 2,16 % 1,1 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5 1,5 9,3 BRASOV 2,69 % 1,4 1,5 1,6 1,7 1,7 1,8 1,9 11,6 BUZAU 2,61 % 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 11,3 CALARASI 2,40 % 1,3 1,3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 10,4 CARAS- 2,30 % 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5 1,6 1,6 9,9 SEVERIN CLUJ 2,88 % 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 1,9 2,0 12,4 CONSTANTA 2,68 % 1,4 1,5 1,6 1,6 1,7 1,8 1,9 11,6 COVASNA 2,02 % 1,1 1,1 1,2 1,2 1,3 1,4 1,4 8,7 DAMBOVITA 2,47 % 1,3 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 10,7 301 Județ Cota 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL județeană din alocarea totală (%) DOLJ 2,62 % 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 11,3 GALATI 2,51 % 1,3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 1,8 10,9 GIURGIU 2,19 % 1,2 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5 1,6 9,5 GORJ 2,18 % 1,2 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5 1,5 9,4 HARGHITA 2,44 % 1,3 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,7 10,6 HUNEDOARA 2,68 % 1,4 1,5 1,6 1,6 1,7 1,8 1,9 11,6 IALOMITA 2,14 % 1,1 1,2 1,2 1,3 1,4 1,4 1,5 9,2 IASI 2,91 % 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 12,6 ILFOV 0,00 % 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 MARAMURES 2,56 % 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,7 1,8 11,1 MEHEDINTI 2,39 % 1,3 1,3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 10,3 MURES 2,48 % 1,3 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 10,7 NEAMT 2,56 % 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,7 1,8 11,1 OLT 2,46 % 1,3 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 10,6 PRAHOVA 2,58 % 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,7 1,8 11,1 SALAJ 2,14 % 1,1 1,2 1,3 1,3 1,4 1,4 1,5 9,2 SATU MARE 2,37 % 1,3 1,3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 10,2 SIBIU 2,65 % 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 11,4 SUCEAVA 2,84 % 1,5 1,6 1,7 1,7 1,8 1,9 2,0 12,2 302 Județ Cota 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL județeană din alocarea totală (%) TELEORMAN 2,53 % 1,3 1,4 1,5 1,6 1,6 1,7 1,8 10,9 TIMIS 2,71 % 1,4 1,5 1,6 1,7 1,7 1,8 1,9 11,7 TULCEA 2,11 % 1,1 1,2 1,2 1,3 1,4 1,4 1,5 9,1 VALCEA 2,39 % 1,3 1,3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 10,3 VASLUI 2,58 % 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,7 1,8 11,1 VRANCEA 2,40 % 1,3 1,3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 10,4 TOTAL 100 53,0 55,7 58,5 61,4 64,5 67,7 71,1 431,9 Notă: Alocarea de fonduri pentru fiecare județ s -a făcut urmându -se pașii de mai jos: 1. Calcularea ponderii județului pe baza Clasamentului Real Total, după cum urmează : Ponderea județeană pentru Județul i = 100 – Clasamentul Real Total pentru Județul i 2. Calcularea cotei procentuale pentru fiecare județ : Cota procentuală pentru Județul i = [(Ponderea județeană pentru Județul i)/(Ponderea județeană pentru Județul 1 + Ponderea ju dețeană pentru Județul 2 + … + Ponderea județeană pentru Județu l n)]*100 3. Calcularea alocării din fondurile PNDL în funcție de județ și de sector : Alocarea din Fondurile PNDL pentru Drumurile Județene din Județul i = (Cota procentuală pentru Județul i)*(Alocarea din Fondu rile PNDL pentru Drumuri Județene în perioada 2 014-2020) 303 Anexa 21. Alocarea bugetului PNDL 2014-2020 propus pentru drumurile comunale (în mil. Euro) în funcție de județ Județ Cota județeană 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL din alocarea totală (%) ALBA 2,47 % 2,2 2,3 2,4 2,5 2,7 2,8 2,9 17,8 ARAD 2,43 % 2,1 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,9 17,5 ARGES 2,91 % 2,6 2,7 2,8 3,0 3,1 3,3 3,5 21,0 BACAU 2,89 % 2,6 2,7 2,8 3,0 3,1 3,3 3,4 20,8 BIHOR 2,92 % 2,6 2,7 2,8 3,0 3,1 3,3 3,5 21,0 BISTRITA- NASAUD 2,36 % 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,7 2,8 17,0 BOTOSANI 2,77 % 2,4 2,6 2,7 2,8 3,0 3,1 3,3 19,9 BRAILA 2,06 % 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 14,8 BRASOV 2,21 % 1,9 2,0 2,1 2,3 2,4 2,5 2,6 15,9 BUZAU 2,87 % 2,5 2,7 2,8 2,9 3,1 3,2 3,4 20,6 CALARASI 2,25 % 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,7 16,2 CARAS- SEVERIN 2,13 % 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 15,3 CLUJ 2,63 % 2,3 2,4 2,6 2,7 2,8 3,0 3,1 18,9 CONSTANTA 2,60 % 2,3 2,4 2,5 2,7 2,8 2,9 3,1 18,7 304 Județ Cota județeană 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL din alocarea totală (%) COVASNA 2,01 % 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 14,4 DAMBOVITA 2,66 % 2,3 2,5 2,6 2,7 2,9 3,0 3,1 19,1 DOLJ 2,75 % 2,4 2,6 2,7 2,8 3,0 3,1 3,3 19,8 GALATI 2,38 % 2,1 2,2 2,3 2,4 2,6 2,7 2,8 17,2 GIURGIU 2,28 % 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,6 2,7 16,4 GORJ 2,39 % 2,1 2,2 2,3 2,4 2,6 2,7 2,8 17,2 HARGHITA 2,56 % 2,3 2,4 2,5 2,6 2,8 2,9 3,0 18,4 HUNEDOARA 2,42 % 2,1 2,2 2,4 2,5 2,6 2,7 2,9 17,4 IALOMITA 2,19 % 1,9 2,0 2,1 2,2 2,4 2,5 2,6 15,8 IASI 2,83 % 2,5 2,6 2,8 2,9 3,0 3,2 3,4 20,4 ILFOV 0,00 % 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 MARAMURES 2,34 % 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,8 16,9 MEHEDINTI 2,34 % 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,8 16,8 MURES 2,62 % 2,3 2,4 2,6 2,7 2,8 3,0 3,1 18,9 NEAMT 2,71 % 2,4 2,5 2,6 2,8 2,9 3,1 3,2 19,5 OLT 2,69 % 2,4 2,5 2,6 2,8 2,9 3,0 3,2 19,4 PRAHOVA 2,59 % 2,3 2,4 2,5 2,6 2,8 2,9 3,1 18,6 SALAJ 2,33 % 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,8 16,7 SATU MARE 2,31 % 2,0 2,1 2,2 2,4 2,5 2,6 2,7 16,6 SIBIU 2,15 % 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 15,4 305 Județ Cota județeană 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL din alocarea totală (%) SUCEAVA 2,93 % 2,6 2,7 2,9 3,0 3,2 3,3 3,5 21,1 TELEORMAN 2,45 % 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,8 2,9 17,6 TIMIS 2,72 % 2,4 2,5 2,6 2,8 2,9 3,1 3,2 19,6 TULCEA 2,21 % 1,9 2,0 2,1 2,3 2,4 2,5 2,6 15,9 VALCEA 2,62 % 2,3 2,4 2,5 2,7 2,8 3,0 3,1 18,8 VASLUI 2,66 % 2,3 2,5 2,6 2,7 2,9 3,0 3,1 19,1 VRANCEA 2,39 % 2,1 2,2 2,3 2,4 2,6 2,7 2,8 17,2 TOTAL 100,00 88,4 92,8 97,5 102,3 107,5 112,8 118,5 719,8 Notă: Alocarea de fonduri pentru fiecare județ s-a făcut urmându -se pașii de mai jos: 1. Calcularea ponderii județului pe baza Clasamentului Real Total, după cum urmează : Ponderea județeană pentru Județul i = 100 – Clasamentul Real Total pentru Județul i 2. Calcularea cotei procentuale pentru fiecare județ: Cota procentuală pentru Județul i = [(Ponderea județeană pentru Județul i)/(Ponderea județeană pentru Județul 1 + Ponderea ju dețeană pentru Județul 2 + … + Ponderea județeană pentru Județul n)]*100 3. Calcularea alocării din fondurile PNDL în funcție de județ și de sector : Alocarea din Fondurile PNDL pentru Drumurile Comunale din Județul i = (Cota procentuală pentru Județul i)*(Alocarea din Fondu rile PNDL pentru Drumuri Comunale în perioada 2014-2020) 306 Anexa 22. Alocarea bugetului PNDL 2014-2020 propus pentru infrastructura de apă și apă uzată (în mil. Euro) în funcție de regiunea de management al apei Județ Cota 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL județeană din alocarea totală (%) ALBA 2,69 % 4,8 5,0 5,2 5,5 5,8 6,1 6,4 38,7 ARAD 2,49 % 4,4 4,6 4,9 5,1 5,3 5,6 5,9 35,8 ARGES 2,90 % 5,1 5,4 5,7 5,9 6,2 6,5 6,9 41,7 ARIES 0,00 % 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 BACAU 2,95 % 5,2 5,5 5,8 6,0 6,3 6,7 7,0 42,5 BIHOR 2,63 % 4,7 4,9 5,1 5,4 5,7 5,9 6,2 37,9 BISTRITA NASAUD 2,31 % 4,1 4,3 4,5 4,7 5,0 5,2 5,5 33,2 BOTOSANI 2,69 % 4,8 5,0 5,2 5,5 5,8 6,1 6,4 38,7 BRAILA 2,42 % 4,3 4,5 4,7 4,9 5,2 5,5 5,7 34,8 BRASOV 2,81 % 5,0 5,2 5,5 5,8 6,0 6,4 6,7 40,5 BUZAU 2,78 % 4,9 5,2 5,4 5,7 6,0 6,3 6,6 40,0 CALARASI 2,41 % 4,3 4,5 4,7 4,9 5,2 5,4 5,7 34,7 CARAS SEVERIN 2,53 % 4,5 4,7 4,9 5,2 5,4 5,7 6,0 36,5 CLUJ-SALAJ 3,42 % 6,0 6,3 6,7 7,0 7,3 7,7 8,1 49,2 CONSTANTA- IALOMITA 4,16 % 7,3 7,7 8,1 8,5 8,9 9,4 9,8 59,8 307 Județ Cota 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL județeană din alocarea totală (%) COVASNA 2,39 % 4,2 4,4 4,7 4,9 5,1 5,4 5,7 34,4 DAMBOVITA 2,54 % 4,5 4,7 5,0 5,2 5,5 5,7 6,0 36,6 DOLJ 2,74 % 4,8 5,1 5,3 5,6 5,9 6,2 6,5 39,4 GALATI 2,71 % 4,8 5,0 5,3 5,5 5,8 6,1 6,4 39,0 GIURGIU 2,63 % 4,7 4,9 5,1 5,4 5,7 5,9 6,2 37,9 GORJ 0,00 % 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 HARGHITA 2,41 % 4,3 4,5 4,7 4,9 5,2 5,4 5,7 34,7 HUNEDOARA 2,40 % 4,2 4,5 4,7 4,9 5,2 5,4 5,7 34,6 IASI 2,97 % 5,2 5,5 5,8 6,1 6,4 6,7 7,0 42,7 ILFOV 0,00 % 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 MARAMURES 2,70 % 4,8 5,0 5,3 5,5 5,8 6,1 6,4 38,9 MEHEDINTI 2,44 % 4,3 4,5 4,8 5,0 5,2 5,5 5,8 35,1 MURES 2,83 % 5,0 5,3 5,5 5,8 6,1 6,4 6,7 40,7 NEAMT 2,73 % 4,8 5,1 5,3 5,6 5,9 6,2 6,5 39,4 OLT 2,68 % 4,7 5,0 5,2 5,5 5,8 6,0 6,3 38,5 PRAHOVA 2,88 % 5,1 5,3 5,6 5,9 6,2 6,5 6,8 41,4 SATU MARE 2,71 % 4,8 5,0 5,3 5,6 5,8 6,1 6,4 39,0 SIBIU 0,00 % 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SUCEAVA 2,96 % 5,2 5,5 5,8 6,1 6,4 6,7 7,0 42,6 308 Județ Cota 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL județeană din alocarea totală (%) TARNAVE 0,00 % 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TELEORMAN 2,77 % 4,9 5,1 5,4 5,7 5,9 6,2 6,6 39,8 TIMIS 2,88 % 5,1 5,3 5,6 5,9 6,2 6,5 6,8 41,4 TULCEA 2,43 % 4,3 4,5 4,7 5,0 5,2 5,5 5,7 34,9 VALCEA 2,69 % 4,8 5,0 5,3 5,5 5,8 6,1 6,4 38,8 VALEA JIULUI 2,16 % 3,8 4,0 4,2 4,4 4,6 4,9 5,1 31,1 VASLUI 2,71 % 4,8 5,0 5,3 5,6 5,8 6,1 6,4 39,1 VRANCEA 2,46 % 4,4 4,6 4,8 5,0 5,3 5,6 5,8 35,4 TOTAL 100,00 176,82 185,66 194,94 204,69 214,92 225,67 236,95 1439,65 Notă: Alocarea de fonduri pentru fiecare județ s -a făcut urmându -se pașii de mai jos: 1. Calcularea ponderii județului pe baza Clasamentului Real Total, după cum urmează : Ponderea județeană pentru Județul i = 100 – Clasamentul Real Total pentru Județul i 2. Calcularea cotei procentuale pentru fiecare județ: Cota procentuală pentru Județul i = [(Ponderea județeană pentru Județul i)/(Ponderea județeană pentru Județul 1 + Ponderea ju dețeană pentru Județul 2 + … + Ponderea județeană pentru Județul n)]*100 3. Calcularea alocării din fondurile PNDL în funcție de județ și de sector : Alocarea din Fondurile PNDL pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din Județul i = (Cota procentuală pentru Județul i)*(Al ocarea din Fondurile PNDL pentru Infrastructura dde A pă și Apă Uzată în perioada 2014 -2020) 309 Anexa 23. Alocarea bugetului PNDL 2014-2020 propus pentru infrastructura socială (în mil. Euro) în funcție de județ Județ Cota județeană 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL din alocarea totală (%) ALBA 2,38 % 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,8 ARAD 2,45 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,1 ARGES 2,46 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,1 BACAU 2,58 % 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 1,2 7,4 BIHOR 2,54 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,3 BISTRITA- NASAUD 2,44 % 0,9 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,2 7,0 BOTOSANI 2,58 % 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 1,2 7,4 BRAILA 2,34 % 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,7 BRASOV 2,47 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,1 BUZAU 2,37 % 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,8 CALARASI 2,35 % 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,8 CARAS- SEVERIN 2,41 % 0,9 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,9 CLUJ 2,56 % 0,9 1,0 1,0 1,0 1,1 1,2 1,2 7,4 CONSTANTA 2,48 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,1 COVASNA 2,42 % 0,9 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 7,0 310 Județ Cota județeană 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL din alocarea totală (%) DAMBOVITA 2,44 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,0 1,1 1,2 7,0 DOLJ 2,46 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,1 GALATI 2,47 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,1 GIURGIU 2,24 % 0,8 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 6,4 GORJ 2,40 % 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,9 HARGHITA 2,45 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,0 HUNEDOARA 2,37 % 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,8 IALOMITA 2,34 % 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,7 IASI 2,66 % 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 1,3 7,7 ILFOV 2,36 % 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,8 MARAMURES 2,47 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,1 MEHEDINTI 2,31 % 0,8 0,9 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 6,7 MURES 2,58 % 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 1,2 7,4 NEAMT 2,50 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,2 OLT 2,39 % 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,9 PRAHOVA 2,43 % 0,9 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,2 7,0 SALAJ 2,29 % 0,8 0,9 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 6,6 SATU MARE 2,40 % 0,9 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 6,9 SIBIU 2,53 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,3 SUCEAVA 2,63 % 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 1,2 7,6 311 Județ Cota județeană 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL din alocarea totală (%) TELEORMAN 2,27 % 0,8 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 6,5 TIMIS 2,58 % 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 1,2 7,4 TULCEA 2,24 % 0,8 0,8 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 6,4 VALCEA 2,44 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,0 1,1 1,2 7,0 VASLUI 2,47 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,1 VRANCEA 2,46 % 0,9 0,9 1,0 1,0 1,1 1,1 1,2 7,1 TOTAL 100,00 35,4 37,1 39,0 40,9 43,0 45,1 47,4 287,9 Notă: Alocarea de fonduri pentru fiecare județ s -a făcut urmându -se pașii de mai jos: 1. Calcularea ponderii județului pe baza Clasamentului Real Total, după cum urmează : Ponderea județeană pentru Județul i = 100 – Clasamentul Real Total pentru Județul i 2. Calcularea cotei procentuale pentru fiecare județ : Cota procentuală pentru Județul i = [(Ponderea județeană pentru Județul i)/(Ponderea județeană pentru Județul 1 + Ponderea județea nă pentru Județul 2 + … + Ponderea județeană pentru Județul n)]*100 3. Calcularea alocării din fondurile PNDL în funcție de județ și de sector: Alocarea din Fondurile PNDL pentru Infrastructura Socială din Județul i = (Cota procentuală pentru Județul i)*(Alocarea din F ondurile PNDL pentru Infrastructura Socială în perioada 2014 -2020) 312 313