88244 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE INSTRUMENTE STRUCTURALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE 2007 - 2013 Elaborarea strategiilor de integrare a comunităților urbane marginalizate în România (Sinteză Generală) Guvernul României (GR) are în vedere un nou instrument propus de Comisia Europeană (CE) pentru ciclul de programare 2014-2020 – dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC). Prin DLRC, comunitățile au posibilitatea de a modela în mod direct și a-și asuma procesul de dezvoltare locală, în toate etapele sale, de la design până la implementare. Începând cu aprilie 2014, GR a decis să ia în considerare implementarea abordării DLRC, cel puțin pentru o parte din fondurile disponibile prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Alocarea financiară este semnificativă - 100 de milioane de euro. DLRC vine cu un set unic de provocări. Acesta include asigurarea faptului că procesul este cu adevărat incluziv, plasat sub responsabilitatea comunității, transparent și axat pe schimburi de experiență și învățare din bunele practici. Înainte de a lua o decizie finală, GR ar trebui să cântărească cu atenție potențialele beneficii și riscuri ale DLRC, prin comparație cu alte abordări privind includerea comunităților locale în procese de dezvoltare. Banca Mondială a acordat GR asistență tehnică pentru dezvoltarea unui cadru privind implementarea DLRC în România, în cazul în care acesta va alege să folosească noul instrument. Ca parte a asistenței tehnice furnizate, a fost propusă o definiție a comunităților urbane marginalizate, zone în care GR dorește să aplice abordarea DLRC. Definiția are la bază o analiză a literaturii din România privind marginalizarea (urbană) și o cercetare calitativă desfășurată în zece orașe. De asemenea, au fost elaborate liniile directoare referitoare la implementarea DLRC pe baza recomandărilor CE, a rezultatelor unei ample cercetări de teren și a unei analize a lecțiilor învățate din programe similare din România și din alte țări. În cadrul acestui proiect au fost produse și hărți care prezintă zone urbane marginalizate din România. Aceste hărți au fost realizate pe baza unui set de indicatori pentru care au fost disponibile date de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011. Au fost elaborate și șase studii pilot bazate pe simulări ale procesului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității și care pot servi drept exemple pentru autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale care vor căuta să acceseze finanțări, în perioada 2014-2020, pentru intervenții de tip DLRC. Această broșură este un rezumat al rezultatelor și recomandărilor prezentate în rapoartele întocmite ca parte a acestui proiect. Demersul întreprins încearcă să ofere un ghid practic pentru GR și în special pentru Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AM POR), care va juca un rol cheie în conceperea și implementarea DLRC. Organismele intermediare ale POR, cele opt Agenții pentru Dezvoltare Regională din țară, vor găsi de asemenea utile rezultatele obținute în cadrul proiectului. Cuprins Abrevieri ............................................................................................................................. 6 3ETAPA DE PREGĂTIRE Ce este dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea Etapa de pregătire: constituirea GAL și elaborarea SIL ........ 26 comunității (DLRC)? ........................................................................... 8 MOBILIZAREA COMUNITĂȚILOR URBANE MARGINALIZATE ȘI FACILITAREA ..................................................................................................... 28 Elemente cheie ale abordării DLRC: zona, parteneriatul și CONSTITUIREA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ (GAL) ............................. 29 strategia ......................................................................................... 8 PLATFORMA GAL ȘI ÎNVĂȚARE ....................................................................... 32 PREGĂTIREA SELECȚIEI STRATEGIILOR ...................................................... 33 Riscuri ale implementării DLRC în România și posibile măsuri .... 10 ELABORAREA STRATEGIILOR DE INTEGRARE LOCALĂ (SIL) .................. 34 Definirea grupului țintă: comunitățile urbane marginalizate ......... 10 4 SELECȚIE Subtipuri de comunități urbane marginalizate .............................. 14 Selectarea strategiilor de integrare și a planurilor de acțiune ... 36 Identificarea și reprezentarea pe hartă a comunităților urbane marginalizate .................................................................................. 17 5 IMPLEMENTAREA Finanțarea DLRC în România .......................................................... 18 Implementarea strategiilor de integrare locală .................. 40 ELEMENTE CHEIE PENTRU O IMPLEMENTARE EFICIENTĂ ......................... 41 Operaționalizarea DLRC FINANȚAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIILOR DE INTEGRARE LOCALĂ ... 41 pentru comunități urbane marginalizate în România .................... 19 SELECTAREA PROIECTELOR .......................................................................... 43 1LANSAREA ÎNVĂȚAREA RECIPROCĂ ȘI SCHIMBUL DE BUNE PRACTICI ....................... 44 Campanie de informare și crearea structurilor de suport .. 20 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA CAMPANIA DE INFORMARE ȘI DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ....................... 20 Monitorizare și evaluare (M&E) în proiecte de dezvoltare MECANISMUL DE ACORDARE A SPRIJINULUI ȘI REPARTIZAREA RESPONSABILITĂȚILOR ................................................................................... 21 gestionate de comunitate ...................................................46 ȘIRUL REZULTATELOR ..................................................................................... 47 2EXPRIMAREA INTERESULUI MONITORIZAREA CU PARTICIPAREA COMUNITĂȚII ..................................... 48 Cererea de exprimare a interesului ..................................... 24 EVALUAREA DE IMPACT ................................................................................... 49 .. 4 5 Abrevieri ADR Agenție pentru Dezvoltare Regională AJOFM Agenție Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă AM Autoritate de Management CE Comisia Europeană CMC Comisie de Monitorizare Comună DGASPC Direcție Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului DJS Direcție Județeană de Statistică DLRC Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității DSP Direcție de Sănătate Publică FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FESI Fonduri Europene Structurale și de Investiții FSC Fonduri Structurale și de Coeziune FSE Fondul Social European GAL Grup de Acțiune Locală GR Guvernul României INS Institutul Național de Statistică IJP Inspectorat de Poliție Județean ISJ Inspectorat Școlar Județean LEADER Liaisons entre Actions de Développement de l’Economie Rurale, Axă prioritară a Programului Național de Dezvoltare Rurală M&E Monitorizare și evaluare MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MFE Ministerul Fondurilor Europene OI Organism Intermediar ONG Organizație neguvernamentală POR Programul Operațional Regional POSDRU Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane SDL Strategie de dezvoltare locală SIL Strategie de integrare locală a uneia sau mai multor zone urbane marginalizate TIC Tehnologia Informației și a Comunicațiilor UE Uniunea Europeană 6 7 este susținută de structuri locale stabile și persoane ce dețin experiența și expertiza necesare în mobilizare comunitară și în promovare de acțiuni colective. Alte lecții învățate din experiența LEADER arată că: Ce este dezvoltarea locală plasată sub 1 Implementarea abordării ascendente (bottom-up) în România necesită un vast responsabilitatea comunității (DLRC)? proces de pregătire la nivelul întregii țări, care trebuie să includă ample campanii de promovare și informare la nivel local. Trebuie dedicate bugete speciale acestor campanii și pentru acoperirea costurilor curente ale grupurilor de acțiune locală (GAL) Abordarea DLRC urmărește să ajute comunitățile dezavantajate să facă pași în etapa de pregătire. concreți spre dezvoltarea lor într-un mod mai inteligent, mai durabil și mai favorabil incluziunii, în concordanță cu Strategia Europa 2020. La baza DLRC stau cinci principii. 2 Este necesar un sprijin pregătitor consistent pentru implementarea unei abordări Astfel, abordarea promovează eforturile de dezvoltare locală care: (1) vizează zonele participative la nivel local. Acesta include un instrumentar care să prezinte, într-un subregionale; (2) sunt gestionate de către comunitate prin grupuri de acțiune locală; (3) limbaj simplu și clar, abordarea DLRC și pașii necesari în implementare. Autoritățile sunt implementate prin strategii de dezvoltare locală (SDL) integrate și multisectoriale, de management trebuie să dețină suficient personal profesionist și calificat, mai ales concepute ținând cont de potențialul și nevoile locale; (4) includ elemente inovatoare; la nivel județean, acolo unde se stabilește un contact direct cu actorii locali. Este de (5) pun accent pe colaborarea în rețea (Figura 1). asemenea importantă pregătirea cadrului legislativ și instituțional pentru acordarea de avansuri grupurilor de acțiune locală selectate. Figura 1. Plusvaloarea DLRC Principiile DLRC Avantajele DLRC Strategia Calitatea strategiilor aprobate spre finanțare este extrem de importantă pentru utilizarea eficientă a abordării DLRC. Calitatea Abordare teritorială locală Instrument flexibil ce permite acoperirea nevoilor diferitelor zone subregionale. strategiei este esențială în ceea ce privește selecția pentru finanțare, gestionarea și controlul procesului de implementare și evaluarea rezultatelor. Strategia de integrare Coresponsabilitate și asumare. Prin parteneriat, sunt mobilizate locală trebuie să fie aliniată la strategia de dezvoltare a orașului și să se încadreze în Abordări participative și parteneriale cunoștințele, energia și resursele actorilor locali. programele FSC prin care sunt susținute (Figura 2). Printre problemele identificate în Conexiuni și sinergii orizontale și verticale. Acțiunile se potențează reciproc cazul strategiilor LEADER se numără: lipsa obiectivelor specifice, lipsa unei logici clare Strategii locale multisectoriale integrate și au la bază punctele forte locale. de intervenție, puține elemente de monitorizare și evaluare sau lipsa completă a acestora. Metoda oferă un nou mod de a gândi și a acționa, inclusiv Inovare noi servicii și inovare socială. Figura 2. Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală Contribuția la atingerea obiectivelor Colaborare în rețea și cooperare Transferul bunelor practici, soluții comune la probleme comune. programului Sursa: Comisia Europeană, Document de orientare privind DLRC, aprilie 2013: 7. Coerență și concordanță cu strategia descendentă sau alte strategii Elemente cheie ale abordării DLRC: zona, parteneriatul și strategia Nevoi locale identificate prin studii și analiza SWOT Zona Coeziunea teritorială a fost adăugată ca obiectiv specific în Tratatul de la Lisabona privind funcționarea Uniunii Europene (decembrie Proces ascendent 2009). Aceasta a fost un răspuns la problemele frecvente, concentrate geografic la nivelul orașelor și subregiunilor din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene. Regulile privind facilitarea și consolidarea DLRC, care se aplică tuturor Fondurilor Un alt principiu important al DLRC este integrarea – ca scop al Structurale și de Coeziune (FSC), au fost adoptate de Comisia Europeană în octombrie intervențiilor și ca modalitate de abordare a problemelor complexe, 2011. Regulile amintite promovează o mai bună coordonare între toate FSC și vizează multidimensionale. Experiența de până acum în Europa sugerează faptul că utilizarea conectată și integrată a acestora. segregarea spațială trebuie evitată. Segregarea implică suprareprezentarea unui grup și subreprezentarea unuia sau mai multor altor grupuri într-un spațiu anume Parteneriatul DLRC dezvoltă abordarea LEADER, care este cea mai trainică și mai de succes dintre toate inițiativele teritoriale integrate și locale (sau în școli, locuri de muncă sau servicii publice). Sub pretextul unei rate ridicate a infracțiunilor, unele autorități locale au ales să disperseze locuitorii din aceste zone „problematice”, fără însă a le oferi asistența adecvată în procesul de relocare și fără lansate de Comisia Europeană și care implică parteneriate locale. a le asigura accesul la servicii sociale. Astfel de intervenții implică costuri sociale și Experiența LEADER a arătat că abordarea gestionată de comunitate poate fi eficientă umane ridicate. doar dacă reușește să stabilească o relație de încredere între părțile interesate și dacă 8 9 Prea adesea proiectele de regenerare urbană se limitează la privind marginalizarea urbană. Zonele urbane dezavantajate, conform definiției propuse în acest proiect, cumulează reabilitarea clădirilor și a infrastructurii, în loc să abordeze cauzele dezavantaje doar pe una sau două crierii. mai largi ale sărăciei și excluziunii sociale. Acest fapt poate duce la creșterea valorii proprietăților într-o zonă, determinându-i pe cei cu venituri scăzute Considerăm că zonele urbane marginalizate sunt candidatele cele mai potrivite pentru să se mute în altă parte. O abordare integrată privind combaterea marginalizării urbane implică combinarea intervențiilor sectoriale cu cele zonale. Multe probleme intervențiile de tipul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității. Zonele urbane marginalizate sunt zone intraurbane, sărace, izolate din punct de vedere social și care nu sunt reflectate care afectează comunitățile marginalizate nu iau naștere în aceste zone, ci sunt mai în statisticile privind ratele de sărăcie calculate la nivel de localitate sau județ. Sunt adesea pungi de excluziune degrabă determinate de factori societali mai generali, cum ar fi șomajul, inegalitatea socială, descrise de către populația locală drept „focare de infecție” și ignorate de experții în sănătate. În multe veniturilor, sărăcia și lipsa participării. Combaterea acestor probleme este la fel de cazuri, locuitorii acestor zone au școli segregate, la care numai familiile sărace își duc copiii și locuiesc în blocuri importantă ca și intervenția pentru îmbunătățirea infrastructurii locale. de proastă calitate sau în mahalale, marcate de teamă și mici infracțiuni. Riscuri ale implementării DLRC în România Analiza datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 indică faptul că 3,2% din populația urbană, 2,6% dintre gospodăriile din urban și 2,5% dintre locuințele și posibile măsuri din urban se află în sectoare de recensământ definite ca zone marginalizate. Ratele pot fi agregate la nivelul fiecăruia dintre cele 42 de județe. Astfel se poate observa că în fiecare județ o anumită proporție Există un risc ridicat ca implementarea DLRC să fie dominată de din populația urbană trăiește în zone marginalizate și că aceasta are nivelul cel mai ridicat în Tulcea, Covasna, actori locali cu greutate, cum ar fi primăriile. În timp ce implicarea tuturor Hunedoara, Vrancea și Botoșani. Harta 1 prezintă proporția populației urbane la nivel de județ care locuiește în părților interesate, inclusiv a primăriilor, este importantă, va fi esențială asigurarea unui zone marginalizate. Ponderea populației la nivel de județ care locuiește în sectoare de recensământ dezavantajate proces participativ real, în care comunitățile vizate sunt împuternicite și implicate în pe capital uman, locuire sau ocupare este prezentată în Harta 2. procesul de luare a deciziilor în parteneriat cu alții. Având în vedere lipsa de experiență în ceea ce privește abordarea DLRC, este importantă stabilirea de mecanisme de verificare a calității procesului participativ și de sancționare în cazul în care procesul Harta 1. Ponderea populației urbane în zone marginalizate, agregată la nivel de județ nu urmează principiile noului instrument. De asemenea, trebuie acordată o atenție suficientă prezentării și învățării din exemplele de bună practică, în care intervențiile Procentul populației urbane în zone marginalizate au fost într-adevăr plasate sub responsabilitatea comunităților și în care designul și Regiune implementarea proiectelor integrate au fost de succes. 0.79 - 2.43 % Județ 2.56 - 3.21 % Municipiu reședință Este nevoie de stabilirea unor mecanisme clare prin care membrii 3.26 - 3.58 % Botoşani de Județ Maramureş comunităților sau alți actori locali pot face plângeri în cazul în care 3.62 - 5.79 % Satu-Mare Suceava opinia lor nu este ascultată și un actor puternic domină procesul. 5.79 - 8.58 % Nu este suficientă monitorizarea procesului participativ din cadrul parteneriatelor Bistriţa-Năsăud Iaşi Sălaj locale și din interiorul comunităților marginalizate. Trebuie definite, încă de la lansarea Neamţ programului, mecanisme corective, de redresare. Trebuie să fie clar ce acțiuni sunt Bihor necesare dacă, de exemplu, implicarea comunitară este scăzută și principiile DLRC Cluj Mureş nu mai sunt respectate.. Harghita Vaslui Bacău Arad Alba Învățarea va fi o componentă importantă a programului. Bunele Covasna practici vor fi identificate prin procesul de monitorizare și diseminate pe o platformă Sibiu Focşani Timiş Galaţi online. Bunele practici vor viza diferite domenii cum ar activități zonale, activități Hunedoara Braşov sectoriale, proiecte de regenerare urbană de succes, managementul financiar eficient, transparență și conflictele de interese sau proiecte inovatoare etc. Vâlcea Argeş Buzău Gorj Prahova Tulcea Caraş-Severin Brăila Mehedinţi Dâmboviţa Ialomiţa Definirea grupului țintă: BUCUREŞTI Călăraşi comunitățile urbane marginalizate Dolj Olt Giurgiu Constanţa Teleorman Zonele urbane marginalizate sunt zone urbane ce acumulează dezavantaje din perspectiva capitalului uman, ocupării forței de Date: INS, Recensământul Populației și al Locuințelor 2011 muncă și locuirii. Acestea sunt zone dezavantajate pe toate cele trei criterii 10 11 Harta 2. Ponderea populației urbane pe fiecare tip de zonă, agregată la nivel de județ Botoşani Satu-Mare Maramureş Suceava Sălaj Bistriţa-Năsăud Iaşi Bihor Neamţ Cluj Mureş Harghita Vaslui Bacău Arad Alba Covasna Sibiu Timiş Vrancea Galaţi Hunedoara Braşov Buzău Caraş-Severin Argeş Tipologia zonelor urbane Vâlcea Prahova Brăila Tulcea Gorj Dâmboviţa Regiune Ilfov Județ Mehedinţi Ialomiţa BUCUREŞTI Călăraşi Olt Constanţa Populație stabilă Dolj Teleorman Giurgiu % populație în zone nedezavantajate % populație în zone dezavantajate pe locuire % populație în zone dezavantajate pe ocupare % populație în zone dezavantajate pe capital uman % populație în zone marginalizate 0 50 100 150 km % populație în zone cu instituții sau cu mai puțin de 50 de persoane Date: INS, Recensământul Populației și al Locuințelor 2011. 12 13 Subtipuri de comunități urbane marginalizate Principalele probleme pentru aceste zone, pe lângă sărăcia extremă și condițiile de trai mizere, le constituie lipsa actelor de identitate și de proprietate. Problema documentelor de identitate a fost soluționată în majoritatea zonelor, potrivit celor Patru subtipuri de zone urbane marginalizate (care în unele cazuri se suprapun parțial) pot fi declarate de autoritățile locale. Problema actelor de proprietate asupra terenului este identificate în România. Acestea au fost determinate pe baza cercetării calitative desfășurate în comună tuturor zonelor de tip mahala. În cartierele vechi, oamenii au moștenit casele cadrul acestui proiect. Datele de recensământ nu permit identificarea acestor tipuri de zone urbane. de la părinți sau bunici, dar nu au acte legale pe terenul respectiv. 1 Zone de tip ghetou cu blocuri de proastă calitate 3 Zone de locuințe sociale modernizate sau în foste colonii muncitorești Zonele de locuințe sociale modernizate beneficiază de o bună infrastructură (uneori Acestea sunt complexe de locuințe de proastă calitate, construite înainte de 1990 chiar mai bună decât în alte zone din orașele respective), însă aici trăiesc persoane pentru muncitorii marilor întreprinderi socialiste. Cel mai adesea, sunt zone mici sărace cu o situație socială dificilă, eligibile pentru acest serviciu social. În consecință, sau mijlocii (150‐500 locuitori), formate din unul – două blocuri cu aspect dezolant. plata utilităților rămâne o provocare majoră pentru acești locuitori săraci. Când factura Problemele principale întâlnite aici sunt supra‐aglomerarea masivă, care pune presiuni lunară la o singură utilitate (de obicei, la curent) depășește venitul familiei, atunci serioase asupra instalațiilor comune, și datoriile la utilități (electricitate, apă, canalizare investiția nu este deloc rentabilă pentru că locatarii nu își permit costurile de întreținere și colectarea gunoiului). a locuinței. Unele ghetouri sunt situate în foste colonii muncitorești. În aceste cazuri condițiile de locuit și accesul la infrastructură sunt chiar mai problematice. Locuințele sunt adesea dărăpănate, cu cărămizi care stau să cadă, acoperișuri fisurate și infiltrații când plouă. Condițiile de trai extrem de proaste (umezeală, igrasie, frig, mizerie, gândaci) pun în Fotografia1. Ghetou pericol sănătatea majorității locatarilor din zonă. dintr-o fostă colonie de muncitori 2 Zone de tip mahala cu case și/sau adăposturi improvizate. Al doilea subtip de comunități urbane marginalizate include cartiere vechi, de periferie, care s‐au extins după 1990, cu comunități extrem de sărace (rome, dar nu numai). Astfel, pe lângă casele de proastă calitate (din chirpici), au fost ridicate numeroase cocioabe și/sau adăposturi improvizate (din plastic și cartoane cu o oarecare structură din lemn) fie în curțile vechilor case, fie pe domeniul public din imediata vecinătate a cartierului. Fotografia 3. Locuințe sociale modernizate În zonele de tip mahala, comunitatea este răspândită pe un teritoriu întins, ceea ce îngreunează și mai mult rezolvarea problemelor lor. În unele mahalale, practic nu există nici urmă de infrastructură (în cel mai bun caz, un robinet care asigură necesarul de apă pentru întreaga zonă), iar în altele infrastructura există pe strada principală, 4 Zone de locuințe sociale în zone (centrale) istorice însă nu este disponibilă în restul zonei (nici măcar curent electric) (vezi Fotografia 2). „Centrul istoric” sau „zonele istorice” ale orașelor reprezintă al patrulea subtip de Fotografia 2. Zonă zone marginalizate și se referă la zone de case individuale, naționalizate în timpul de tip mahala cu adăposturi improvizate perioadei comuniste, aflate într‐o stare avansată de degradare, care după 1990 au fost folosite ca și locuințe sociale. Este vorba de cartiere destul de vechi, cu persoane care locuiesc în aceeași casă de mai bine de 30‐35 ani. Condițiile de trai ale acestor comunități seamănă mult cu cele întâlnite în zonele de tip mahala. Fotografia 4. Locuințe sociale în centrul istoric 14 15 Rezultatele sondajului cu reprezentanții primăriilor din urban, desfășurat în cadrul proiectului, arată că cele mai Identificarea și reprezentarea pe hartă răspândite subtipuri de zone marginalizate sunt zonele de tip ghetou cu blocuri și cele de tip mahala cu case. Acestea reprezintă împreună peste 60% din totalul celor 843 de zone marginalizate raportate de primării. Numărul a comunităților urbane marginalizate și caracteristicile zonelor marginalizate, pe subtipuri, sunt prezentate în Tabelul 1. Analiza datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 permite realizarea de hărți ale zonelor urbane marginalizate și dezavantajate, pe baza criteriilor asociate fiecărui tip. Sectoarele de recenzare, necesare creării de hărți care indică localizarea sectoarelor de recensământ, au fost disponibile doar pentru opt orașe. Pentru Tabel 1. Date referitoare la zonele urbane marginalizate raportate de primării patru din cele opt orașe, au fost disponibile și date din sondajul cu reprezentanții primăriilor, privind distribuirea spațială a comunităților marginalizate. Zonă de tip Zonă de tip Zonă de tip Zonă de tip Locuințe Zone istorice ghetou în mahala mahala cu Harta 3. Harta municipiului Slobozia care prezintă localizarea diferitelor tipuri de zone marginalizate și dezavantajate, ghetou sociale (centrale) ale foste colonii cu case adăposturi conform analizei datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 (zone colorate) și localizarea cu blocuri modernizate orașului de muncitori improvizate comunităților marginalizate raportate de primărie (cercuri). Un posibil teritoriu țintă este, de asemenea, prezentat. Județ: Ialomița Municipalitatea a transmis informații despre zonele 115 48 126 46 Oraș: Slobozia 64 17 Zone marginalizate declarate de autoritatea locală marginalizate Tipologia zonelor urbane (estimare număr locuitori) Numărul total al zonelor 258 100 254 87 114 30 170 marginalizate raportate 200 Număr locuitori pe zonă marginalizată - mediu 658 273 393 135 194 57 Zonă nedezavantajată - minim 16 3 9 1 8 4 Zonă dezavantajată pe locuire - maxim 9005 9005 9000 1000 800 200 Zonă dezavantajate pe ocupare Ponderea populației rome Zonă dezavantajată pe capital uman pe zonă marginalizată Zonă marginalizată 46% 59% 82% 85% Zona marginalizată UGIRA și zona dezavantajată - medie 48% 81% Zona 500, selectate în Slobozia Zonă cu instituții sau cu mai puțin de 50 de persoane - minimă 0% 0% 1% 0% 0% 10% (Studiul conceptual pilot 4). Date lipsă (sectoare recenzare fără date) - maximă 100% 100% 100% 100% 100% 100% Sursa datelor: INS, Recesămantul Populației și al Locuințelor (2011) și date declarate de Primăria Slobozia 0 500 1,000 1,500 Meters Număr locuințe Sursa sectoare recenzare: Primăria Slobozia pe zonă marginalizată Cartografie: ESRI, ArcGIS 10.1 - mediu 238 96 83 26 64 11 Harta 4. Harta municipiului Baia Mare care prezintă localizarea diferitelor tipuri de zone marginalizate și - minim 5 1 1 1 2 1 dezavantajate, conform analizei datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011 (zone colorate) și - maxim 4255 3116 1500 200 363 40 localizarea comunităților marginalizate raportate de primărie (cercuri). Ponderea locuințelor sociale pe zonă marginalizată Județ: Maramureș 22% 36% 9% Oraș: Baia Mare - medie Tipologia zonelor urbane - minimă 0% 0% 1% - maximă 100% 100% 100% Zone marginalizate declarate Date: AM POR, Sondaj privind zonele urbane marginalizate la nivelul orașelor din România, Noiembrie 2013. Notă: În total, de autoritatea locală 176 de primării (inclusiv trei sectoare ale capitalei) au raportat și transmis informații în legătură cu aproximativ 843 de zone (estimare număr locuitori) marginalizate din orașele lor. 37 - 131 132 - 351 Multe primării au întâmpinat dificultăți în transmiterea unei estimări, ca să nu mai vorbim de specificarea unui 352 - 670 număr exact al locuințelor din zonele urbane marginalizate și al locuințelor sociale. În legătură cu romii, estimările primăriilor indică faptul că, în medie, ponderea acestora ajunge la 45‐60% în zonele de tip ghetou și la peste 80% Sursa datelor: INS, Recesămantul Populației și al în zonele de tip mahala și în zonele istorice ale orașelor. Locuințelor (2011) și date declarate de Primăria Baia Mare Sursa sectoare recenzare: Primăria Baia Mare 0 500 1,000 1,500 Meters Cartografie: ESRI, ArcGIS 10.1 16 17 Operaționalizarea DLRC Abordarea propusă pentru definirea și identificarea zonelor urbane marginalizate ce are la bază analiza datelor recensământului din 2011, precum și hărțile produse pe baza acestei analize, necesită testări și verificări suplimentare. Analiza realizată reprezintă doar un prim pas dintr-un proces de cercetare care trebuie continuat. Este necesară mențiunea că o metodă bazată pe pentru comunități urbane marginalizate în România datele de recensământ nu este perfectă. Pentru identificarea zonelor urbane marginalizate din interiorul orașelor și municipiilor, trebuie colectate și date suplimentare de la nivel local. Calendarul propus pentru implementarea DLRC în România este prezentat în Figura 3. Experiența LEADER arată că este necesară o perioadă de pregătire de cel puțin doi ani înainte de implementarea efectivă a intervențiilor DLRC. Finanțarea DLRC în România Figura 3. Etapele de implementare propuse și calendarul pentru aplicarea abordării DLRC în România, în perioada 2014-2022 1 În cazul României, Acordul de Parteneriat pentru 2014-2020 prevede implementarea DLRC în mediul urban ca o axă prioritară finanțată din fonduri multiple. Bugetul FEDR total dedicat DLRC este de aproximativ 100 de milioane de euro. Nu sunt încă disponibile informații în legătură cu bugetul FSE alocat acestei componente. Va fi importantă și stabilirea unui buget minim LANSAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 pentru a preveni dispersarea resurselor (Caseta 1). Constituirea unor structuri de suport pentru implementarea DLRC, dezvoltarea capacității administrației și activități de conștientizare. 2 CASETA 1 Necesitatea unui buget minim Cu toate că, în cazul unor bugete prea mari, există riscul cheltuielilor necorespunzătoare, practica arată că principalul pericol îl constituie faptul că autoritățile de management gestionează un buget prea dispersat ca urmare a presiunii politice exercitate de zonele solicitante. EXPRIMAREA INTERESULUI Ianuarie 2015 – Iunie 2015 Din experiența LEADER reiese faptul că un buget minim pentru o strategie integrată de dezvoltare locală Lansarea cererii de exprimare a interesului și identificarea potențialilor aplicanți. 3 completă se ridică undeva la 3 milioane de euro din fonduri publice pentru întreaga perioadă, în funcție și de zona și de populația vizate de strategie. Sub acest nivel, este dificil să se realizeze alte investiții decât cele intangibile de mică amploare din anumite domenii, dar și să se susțină costurile curente ale parteneriatelor și componenta de animare a comunității locale. Sursa: Comisia Europeană, Document de orientare privind DLRC, aprilie 2013: 24. ETAPA DE PREGĂTIRE Iulie 2015 – Iunie 2016 Implementarea etapei de pregătire pentru 100-115 aplicanți, Pentru a-și atinge obiectivele, o strategie zonală multisectorială integrată, adresată unei incluzând constituirea GAL și elaborarea SIL. 4 zone urbane marginalizate din România, are nevoie de un buget ce variază între 6,3 și 10,6 milioane de euro, în cazul unui „scenariu maximal”, și între 4,1 și 7,5 milioane de euro, dacă se adoptă un „scenariu minimal”. O pondere de 50-80% din bugetul total va fi acoperită SELECȚIA de FEDR, iar restul de FSE. Astfel, printr-un buget FEDR total de 100 de milioane completat de 50 de milioane Iulie 2016 – Decembrie 2016 disponibilizate prin FSE, România ar putea finanța corespunzător un număr total de 17-18 strategii DLRC, în Procesul de evaluare a Strategiei de integrare locală și selecția a 17-18 strategii perioada 2014-2022. (în funcție de bugetul total disponibil). 5 IMPLEMENTAREA Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 Beneficiarii selectați implementează strategiile de integrare locală. 18 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 Activități de retragere treptată și evaluarea performanțelor intervențiilor DLRC. 19 1 1 2 3 4 5 6 LANSAREA LANSAREA EXPRIMAREA INTERESULUI ETAPA DE PREGĂTIRE SELECȚIA IMPLEMENTAREA ÎNCHEIEREA & EVALUAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 Ianuarie 2015 – Iunie 2015 Iulie 2015 – Iunie 2016 Iulie – Decembrie 2016 Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 Iulie 2014 – Decembrie 2014 CAMPANIA DE INFORMARE ȘI DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII Autoritățile de Management ar trebui să desfășoare o campanie națională de informare privind zonele urbane marginalizate. Aceasta trebuie să informeze toate părțile interesate Campanie despre noile oportunități de finanțare disponibile pentru integrarea acestor zone. Înainte de lansarea axei prioritare DLRC, este indicat ca Autoritățile de Management să susțină dezvoltarea capacității la nivel central și regional. de informare MECANISMUL DE ACORDARE A SPRIJINULUI ȘI REPARTIZAREA RESPONSABILITĂȚILOR și crearea O Comisie de Monitorizare Comună la nivel național (pentru FEDR și FSE) ar trebui înființată, ca o structură specifică de coordonare a DLRC în mediul urban. Aceasta poate fi subordonată Ministerului Fondurilor Europene. În cadrul structurii, ar trebui să fie reprezentate AM POR (MDRAP) și AM POSDRU (MFE). Această comisie va fi înființată special pentru programul DLRC și este diferită de comisiile deja existente în cadrul POR sau POSDRU (Figura 4). structurilor de Managementul axei prioritare DLRC adresate mediului urban ar trebui delegat unui organism intermediar comun pentru întreaga axă (pentru FEDR și FSE). Agențiile pentru Dezvoltare Regională (ADR) dețin experiența și capacitățile necesare pentru îndeplinirea acestui rol. Înființarea unui astfel de organism ar duce la simplificarea procedurilor, în condițiile suport în care procesul de depunere a cererilor, raportarea progreselor înregistrate la nivelul strategiei de dezvoltare locală, precum și implementarea și revizuirea strategiilor ar fi coordonate de un singur organism. Raportul propune o structură de suport formată din opt ADR-OI, cu câte doi angajați responsabili de DLRC fiecare – un specialist FEDR și unul FSE. Acești angajați trebuie să aibă cunoștințe solide privind mobilizarea și animarea comunităților urbane marginalizate. O structură cu doi angajați în fiecare ADR poate părea supradimensionată în raport cu numărul de 17-18 strategii DLRC estimate a se implementa la nivelul țării în perioada 2014-2022. Cu toate acestea, se estimează că, în etapa de pregătire, numărul solicitanților va fi mult mai mare (100-115). Pentru aplicarea abordării DLRC pe termen lung (după perioada de programare Primele șase luni ale programului ar trebui dedicate (1) unei campanii naționale de informare 2014-2020), trebuie consolidată capacitatea instituțională la nivel regional și local, iar nevoile privind abordarea DLRC pentru zone urbane, (2) dezvoltării capacității și (3) creării structurilor zonelor urbane marginalizate trebuie incluse pe agenda publică. Astfel, dimensiunea propusă a de suport pentru implementarea abordării DLRC și finalizării normelor și procedurilor. mecanismului de sprijin trebuie privită ca o investiție în viitor. 20 21 1 LANSAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 2 EXPRIMAREA INTERESULUI Ianuarie 2015 – Iunie 2015 3 ETAPA DE PREGĂTIRE Iulie 2015 – Iunie 2016 4 SELECȚIA Iulie – Decembrie 2016 5 IMPLEMENTAREA Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 Figura 4. Mecanisme de asigurare a coordonării între fonduri Comisie de Monitorizare Comună (Ministerul Fondurilor Europene) În situația în care implementarea strategiilor DLRC este susținută atât de FEDR, cât și de FSE, unul dintre aceste fonduri poate fi desemnat drept fond principal. Propunerea acestui AM POR - MDRAP AM POSDRU - MFE raport este ca FEDR să fie desemnat fond principal pentru a acoperi integral costurile curente (FEDR) Fond principal (FSE) și de animare ale strategiilor DLRC. Unitățile de Audit constituite în cadrul POR și POSDRU ar trebui să efectueze controale comune. Situațiile în care un beneficiar de proiect se confruntă cu un număr mare de controale de audit de la mai multe programe trebuie evitate cu orice preț. Raportul recomandă ca, în cadrul procesului de constituire a structurilor de suport, Organisme Intermediare Autoritățile de Management să selecteze o echipă formată din 4-6 experți care să ofere (ADR) sprijin constant Comisiei de Monitorizare Comună (CMC), în principal pentru activitățile de selecție, monitorizare, evaluare și analiză a impactului. Acești consultanți trebuie să dețină expertiză și o vastă experiență în domeniul dezvoltării locale, reducerii sărăciei, incluziunii sociale, comunităților rome și regenerării urbane, dar și bune cunoștințe legate de monitorizare Grup de Acțiune Locală și evaluare, analiza datelor (atât cantitative, cât și calitative) și metode participative. Mecanismul (GAL) de implementare joacă un rol cheie în determinarea impactului DLRC. În consecință, CMC va asigura evaluarea eficienței sistemului de implementare pe tot parcursul programului. Orașe/municipii și zone urbane marginalizate 22 23 2 1 LANSAREA 2 EXPRIMAREA INTERESULUI 3 ETAPA DE PREGĂTIRE 4 SELECȚIA 5 IMPLEMENTAREA 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA EXPRIMAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 Ianuarie 2015 – Iunie 2015 Iulie 2015 – Iunie 2016 Iulie – Decembrie 2016 Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 INTERESULUI Ianuarie 2015 – Iunie 2015 Cererea de exprimare a interesului După desfășurarea campaniei de informare și după înființarea structurilor de suport, se va organiza cererea de exprimare a interesului, posibil în perioada ianuarie-iunie 2015. Aceasta va fi lansată de către AM POR și AM POSDRU. În cadrul Comisiei Comune de Monitorizare, se va forma un grup de experți, selectați de către Autoritățile de Management și aprobați de către ADR, pentru a se ocupa de această sarcină. Toți solicitanții ce răspund la cererea de exprimare a interesului și îndeplinesc criteriile de eligibilitate vor primi sprijin în etapa de pregătire. Organismele Intermediare (ADR prin personalul responsabil de DLRC) vor oferi sprijin solicitanților pentru întocmirea declarațiilor de exprimare a interesului. 24 25 3 1 LANSAREA 2 EXPRIMAREA INTERESULUI 3 ETAPA DE PREGĂTIRE 4 SELECȚIA 5 IMPLEMENTAREA 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA ETAPA DE Iulie 2014 – Decembrie 2014 Ianuarie 2015 – Iunie 2015 Iulie 2015 – Iunie 2016 Iulie – Decembrie 2016 Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 PREGĂTIRE ar trebui să acopere: (i) costul studiilor cantitative și calitative în zonele marginalizate; (ii) salariile timp de un an pentru un facilitator și pentru doi - trei specialiști angajați în procesul de formare Iulie 2015 – Iunie 2016 a GAL; (iii) costul procesului de animare în teritoriu; (iv) costul organizării de întâlniri publice și al publicității pentru formarea GAL; (v) costuri de consultanță pentru elaborarea strategiei; (vi) costuri de funcționare pentru LAG pe parcursul anului pregătitor. O supraveghere strictă a modului în care vor fi cheltuite aceste fonduri va fi necesară, în conformitate cu normele și reglementările UE. O prioritate cheie în etapa de pregătire va fi formarea corespunzătoare a tuturor actorilor Etapa de implicați în intervențiile DLRC. Formarea trebuie axată pe punerea în practică a DLRC (și nu doar pe aspecte teoretice. Pornind de la lecțiile învățate din experiențele precedente, Tabelul 2 prezintă principalele activități din etapa de pregătire ce vizează dezvoltarea capacității. pregătire: Tabel 2. Activitățile principale și actorii responsabili în etapa de pregătire Actori responsabili Activități principale constituirea GAL Autoritățile locale în cooperare cu OI (ADR prin Angajarea de personal pe perioadă determinată angajații responsabili de DLRC) pentru constituirea GAL (1-2 persoane pe GAL) Autoritățile locale în cooperare cu OI (ADR prin Angajarea de facilitatori (instructori sau mediatori) și elaborarea SIL angajații responsabili de DLRC) pentru mobilizarea și activarea comunităților Facilitatorii cu experiență ai Fondului Român de urbane marginalizate Dezvoltare Socială pot juca rolul de formatori (1 facilitator pe oraș /GAL) Autoritățile locale cu sprijinul OI Evaluarea inițială a potențialelor părți interesate și (ADR prin angajații responsabili de DLRC) convingerea lor să devină membre ale GAL Activități de animare la nivel local Autorități locale, alți actori locali, facilitator Selectarea zonei(lor) urbane marginalizate care să Etapa de pregătire este una de dezvoltare a capacității, menită să ajute actorii locali fie inclusă(e) în program care au răspuns la cererea de exprimare a interesului să înființeze Grupurile de Acțiune Realizarea unui studiu de referință în zona(ele) Locală (GAL) și să elaboreze Strategiile de Integrare Locală (SIL). Activitățile de dezvoltare urbană(e) marginalizată(e) selectată(e) pentru a capacității în scopul formulării strategiilor pot fi finanțate din sprijinul pregătitor. intervenția DLRC Sprijinul pregătitor trebuie oferit sub forma unui set coerent de acțiuni coordonate la Autorități locale, facilitator Mobilizarea comunității marginalizate nivelul AM POR și AM POSDRU. Cele două Autorități de Management ar trebui să conceapă o schemă de acordare a sprijinului pregătitor pentru DLRC în cadrul programelor lor, dedicând Toți actorii locali Constituirea GAL o anumită parte a bugetului DLRC acestui demers. Recomandarea noastră este ca finanțarea acordată fiecărui beneficiar selectat în urma cererii de exprimare a interesului să fie de 100.000 Formarea tuturor actorilor locali de euro, sub forma unei sume forfetare în vederea realizării acțiunilor pregătitoare: angajare facilitatori, animatori; organizare de sesiuni de formare și consultări între toate părțile interesate Consultarea actorilor în vederea elaborării strategiei de la nivel local; formare GAL; elaborarea strategiei de integrare. Suma de 100.000 de euro pentru sprijinul pregătitor a fost determinată pe baza interviurilor și discuțiilor cu experți. Acesta 26 27 1 LANSAREA 2 EXPRIMAREA INTERESULUI 3 ETAPA DE PREGĂTIRE 4 SELECȚIA 5 IMPLEMENTAREA 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA MOBILIZAREA COMUNITĂȚILOR URBANE MARGINALIZATE Iulie 2014 – Decembrie 2014 Ianuarie 2015 – Iunie 2015 Iulie 2015 – Iunie 2016 Iulie – Decembrie 2016 Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 ȘI FACILITAREA DLRC implică o dezvoltare urbană realizată cu oameni, nu pentru oameni. Comunitățile marginalizate reprezintă cazuri extreme de comunități defavorizate care au nevoie de facilitare și îndrumare. Din cauza nivelului redus de educație și a abilităților de dialogare deficitare, mulți membri ai comunității nu reușesc să stabilească o relație cu autoritățile. Acțiunile de succes CASETA 2 Principii privind mobilizarea comunitară într-o comunitate marginalizată au, de asemenea, un impact benefic asupra zonei mai largi din care face parte comunitatea. Scopul general al mobilizării comunitare este dezvoltarea capacității comunităților și a autorităților locale de a evalua cu succes propriile nevoi și resurse și de a prioritiza, planifica, implementa și menține investițiile proiectului comunitar. Locuitorii comunităților marginalizate văd lumea prin prisma supraviețuirii și, prin urmare, Mai precis, mobilizarea comunitară urmărește să asigure faptul că: prioritățile lor nu se încadrează întotdeauna perfect în recomandările unei planificări teoretice. Cu toate acestea, prin perseverență și comunicare continuă, pot deveni un partener • respectiva comunitate se dedică unui proiect comunitar; responsabilizarea comunității marginalizate constituie un element în procesul de schimbare a condițiilor în care trăiesc. Singurul mod prin care se poate obține un cheie pentru o integrare reușită; impact real și durabil asupra comunităților marginalizate este vorbind cu acestea, ascultându- • nicio persoană sau grup nu domină sau își impune agenda personală în comunitate; le, motivându-le și lucrând cu ele, nu pentru ele. Astfel, persoanele marginalizate pot acționa și • toate categoriile, precum femeile, tinerii și persoanele vulnerabile din punct de vedere social, joacă un rol important în proces; își pot schimba viața în bine, singure. • participarea, transparența și responsabilizarea nu sunt menținute doar pe parcursul proiectului, ci devin parte integrantă a mentalității comunității; Comunitățile urbane marginalizate sunt adesea privite ca niște insule izolate de sărăcie • prin sprijin adecvat, comunitatea poate să își rezolve problemele, să își evalueze și prioritizeze nevoile, să conceapă un (izolat în sens spațial, dar și social sau cultural). Așadar, mobilizarea lor presupune nu doar plan pentru proiectul comunitar, să scrie o propunere de proiect, să obțină resursele necesare, să își atingă obiectivele, acțiuni întreprinse la nivelul comunității, ci și schimbarea modului în care sunt percepute aceste să se ocupe de monitorizare și evaluare; comunități de către ceilalți actori locali (primăria, școlile, societatea civilă, sectorul privat etc.). • un proces de implementare eficient poate asigura întreținerea îndelungată a infrastructurii de către comunitate, în colaborare cu primăria; Din moment ce autoritățile locale vor fi cele care vor beneficia, cel mai probabil, de sprijinul • comunitățile și municipalitățile își vor forma o idee mai clară despre rolurile și responsabilitățile lor, folosind aceleași pregătitor, relația dintre primărie și comunitatea marginalizată deține o importanță majoră principii și proceduri; în înțelegerea rolului pe care trebuie să îl joace facilitatorul (instructor sau mediator) • comunitatea și municipalitatea vor începe să colaboreze, pe baza acelorași principii și proceduri. în cadrul unei intervenții DLRC. Comunicarea dintre comunitățile urbane marginalizate și autoritățile locale are loc de cele mai multe ori ocazional, de obicei în legătură cu o situație de criză sau alegerile. În schimb, este nevoie de un mecanism proactiv care să permită discuțiile privind planurile de viitor, prioritățile, regulile sau modificările de comportament. Acest lucru presupune ca atitudinea predominant discriminatorie să dispară, astfel încât autoritățile locale CONSTITUIREA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ (GAL) să poată construi un parteneriat cu o comunitate marginalizată. Acest lucru este important mai ales acolo unde există o populație romă numeroasă. Inițiativa privind înființarea GAL aparține organizației care a depus Declarația de exprimare a interesului. În majoritatea orașelor, se așteaptă ca inițiativa să vină din partea Mobilizarea și incluziunea comunităților urbane marginalizate, precum și stabilirea unei autorităților locale. Cu toate acestea, actualele Asociații de Dezvoltare Intercomunitară sau relații funcționale cu autoritățile locale se pot realiza doar cu sprijinul unui facilitator grupurile locale de sprijin (create în programul URBACT II) pot de asemenea demara procesul extern specializat. Facilitatorul va lucra cu liderii comunităților din același teritoriu. Calitatea de formare a GAL, răspunzând la cererea de exprimare a interesului. facilitării este un element cheie în ecuația succesului unui proiect. Facilitatorii trebuie să dea dovadă de cunoștințe temeinice, dar și de abilități ce țin de empatie, încredere, comunicare. Din studiul nostru calitativ reiese că în multe zone urbane marginalizate s-au implementat În România, participarea populației la proiectele de dezvoltare comunitară depinde, în mare în trecut intervenții cu rezultate minime, care au condus la o deteriorare a relației dintre măsură, de încrederea pe care o acordă primăriei. autorități, societatea civilă și comunitate. În acest context, toți actorii locali sunt de părere că nu se poate elabora un proiect multisectorial integrat în lipsa unui parteneriat, în adevăratul Se disting cinci elemente cheie ale mobilizării comunităților marginalizate. Alături de sens al cuvântului, între toate părțile interesate cheie. Înființarea unui grup de acțiune locală implicarea unui facilitator extern, acestea sunt: mobilizarea persoanelor-resursă și a liderilor (GAL) este percepută de toți ca fiind dificilă dar absolut necesară. Primăria este considerată din comunitate; realizarea unei multitudini de activități de dezvoltare comunitară în zona actorul cheie în domeniul dezvoltării infrastructurii, în timp ce ONG-urile sunt privite ca niște marginalizată; implicarea mass-mediei ca un partener activ și responsabil; monitorizare cu organizații ce dețin expertiză în domeniul social și dezvoltare comunitară. participarea comunității. 28 29 1 LANSAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 2 EXPRIMAREA INTERESULUI Ianuarie 2015 – Iunie 2015 3 ETAPA DE PREGĂTIRE Iulie 2015 – Iunie 2016 4 SELECȚIA Iulie – Decembrie 2016 5 IMPLEMENTAREA Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 GAL joacă un rol central în abordarea DLRC. Este un organ decizional care reunește reprezentanți ai tuturor parților interesate, inclusiv comunitatea marginalizată. GAL trebuie să mobilizeze și să ofere îndrumare/ asistență, în special potențialilor beneficiari din zonele urbane marginalizate, în vederea asigurării unui set de proiecte care să contribuie la 1 Adunarea Generală, ce include toți membrii GAL; realizarea planului său de acțiune. Totuși, trebuie să existe un echilibru corespunzător astfel Comitetul Director, care reprezintă organul decizional în cadrul GAL încât să se faciliteze procesul decizional și guvernanța de la nivel local, fără a suprasolicita 2 și este ales de Adunarea Generală; și grupurile locale cu prea multe sarcini de ordin administrativ, mai ales acolo unde capacitatea este redusă. Acest aspect prezintă relevanță în special pentru GAL nou înființate. 3 Personalul GAL responsabil de funcționarea și activitatea zilnică. GAL identifică principalele caracteristici, probleme și potențialul zonei(lor) urbane În concordanță cu bunele practici europene, Comitetul Director al GAL (CD GAL) va include în marginalizate selectate, în baza unui studiu riguros. Pornind de la Strategia orașului (sau jur de 10-30 de membri, pentru a reflecta marea diversitate a actorilor de la patru niveluri, și de la Planul integrat de dezvoltare urbană), GAL determină principalele obiective specifice anume zonele urbane marginalizate, orașele sau municipiile (uneori și cu comunele adiacente), și priorități de investiții pentru reducerea sărăciei și excluziunii sociale și pentru integrarea județul și regiunea (Figura 6). zonei(lor) urbane marginalizate selectate, folosind metodologia DLRC. Totodată, GAL dezvoltă activități țintind la informarea și mobilizarea actorilor locali relevanți. Procesul de constituire a Figura 6. Exemplu de Comitet Director GAL preluat din Studiul conceptual pilot 1 (în total, 27 de membri) GAL este prezentat în Figura 5. Figura 5. Procesul de constituire a GAL Primăria și Instituții Mediul de Societatea civilă, Comunitatea 4 7 2 6 8 Exprimarea interesului Facilitare și sprijin Constituirea GAL Consiliul Local Publice afaceri local locuitori oraș marginalizată GAL Comitetul Membri Membri Membri Membri Membri Director Autoritate locală Organisme Intermediare aleși aleși aleși aleși aleși comune (ADR) – Autoritate locală – Instituții publice – Sector privat 1. Personal Sector privat – Societatea civilă CASETA 3 Procesul decizional în cadrul GAL – Comitetul Director GAL Societatea civilă – Comunitate Structura – Autorități locale marginalizată – Instituții publice (AJOFM, ISJ, DGASPC, DSP, IPJ, DJS) Zonă marginalizată 2. Facilitator – Comunități – Mediul de afaceri local Zonă(e) învecinată(e) învecinate – Societatea civilă Instituții publice – Zona(ele) urbană(e) marginalizată(e) selectată(e) pentru intervenție Selectare Candidații sunt votați de Adunarea Generală Orice persoană fizică și organizație poate deveni membră a GAL, cu condiția să provină din Responsibilitate Organ decizional pentru selectarea proiectelor ce vor fi finanțate teritoriul aferent, așa cum este definit acesta de localnici. Un teritoriu GAL cuprinde în general Ședință Lunar 10.000–150.000 de locuitori. În conformitate cu liniile directoare ale CE și legislația română privind ONG-urile, propunem ca structura unui GAL să includă trei niveluri diferite de funcționare: Remunerare 5% din indemnizația lunară a primarului 30 31 1 LANSAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 2 EXPRIMAREA INTERESULUI Ianuarie 2015 – Iunie 2015 3 ETAPA DE PREGĂTIRE Iulie 2015 – Iunie 2016 4 SELECȚIA Iulie – Decembrie 2016 5 IMPLEMENTAREA Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 Zona vizată de un grup de acțiune locală trebuie să fie coerentă din punct de vedere economic, social și fizic, prin coerență înțelegându-se „funcționalitatea” zonei în sensul susținerii obiectivelor strategiei de dezvoltare locală. Astfel, teritoriul va cuprinde una sau mai Platformele online, bazate pe tehnologii moderne, sunt esențiale în învățare și schimburile multe zone urbane marginalizate (cum ar fi zone de tip ghetou cu blocuri) alături de zonele de experiență între comunități și între GAL. În plus, față de schimbul de bune practici și învecinate nemarginalizate asupra cărora au impact (zona urbană funcțională din care fac parte instrumente de lucru, acestea ar trebui să permită un schimb online de întrebări și comentarii acestea). între comunitățile marginalizate și GAL. Decizia referitoare la delimitarea exactă a zonelor locale aparține grupurilor de acțiune În plus față de platforma online, ar trebui stabilite proceduri prin care părțile interesate de la locală, asigurându-se astfel respectarea condițiilor locale și a scopurilor strategiei locale. diferite niveluri să beneficieze de activități de învățare adaptate și bine direcționate. Astfel, teritoriul poate varia, ca formă și delimitare, de la o singură zonă marginalizată într-un oraș la mai multe zone de acest tip, întinzându-se până la limitele unui oraș mai mare și zona La nivel de comunitate, învățarea stă la baza oricărui program de dezvoltare periurbană. De asemenea, poate uneori depăși granițele unei unități administrative. Figura 7 comunitară. Experiența Băncii Mondiale a arătat că mobilizarea la nivel de comunitate prezintă o ilustrare. și consolidarea capacităților trebuie evidențiate chiar de la început, prin folosirea de Figura 7. Posibil teritoriu țintă al viitorului GAL Brăila - Chiscani – Tichilești (Studiu conceptual pilot 5) manuale de formare prietenoase, pentru fiecare serie de subiecte-cheie. Cartiere situate la intrarea în orașul Brăila La nivel de administrație, sunt importante programele de instruire privind monitorizarea, supervizarea și transparența în proiectele gestionate de comunitate. Orașul Brăila KM 10 Astfel de programe de formare dețin un rol important în a asigura implementarea proiectelor într-o manieră transparentă, orientată spre grupurile țintă stabilite inițial și cu rigoare tehnică (calitatea infrastructurii etc). La nivel național, este importantă obținerea suportului la nivel de ministere/ agenții. Schimburile de experiență între proiecte implementate în țară pot ajuta la învățarea din bunele practici. Comuna Chiscani Satul Albina PREGĂTIREA SELECȚIEI STRATEGIILOR Ca parte a etapei de pregătire, Autoritățile de Management lansează procesul de selecție a strategiilor. Pentru aceasta, trebuie stabilite și făcute publice cerințele privind Strategiile de Integrare Locale: Nota: Harta din stânga prezintă un posibil teritoriu țintă al GAL. Harta din dreapta prezintă zona urbană marginalizată din acel ce informații trebuie să ofere solicitanții și în ce format; teritoriu. Zona marginalizată KM 10 reprezintă un ghetou situat într-o fostă colonie de muncitori, în zona periurbană a Brăilei (peste 180 de mii de locuitori). Terenul pe care se află ghetoul aparține de comuna Chiscani, învecinată cu orașul Brăila. O termenul de depunere și nivelul alocării bugetare pe SIL (maxim 10 milioane de euro), mare parte dintre copiii ce trăiesc în ghetoul de la KM 10 merg la școală într-un sat din apropiere (Albina) ce ține de comuna informații transmise imediat după semnarea contractului privind etapa de pregătire; Tichilești, iar alții frecventează școlile din cartierele situate la intrarea în orașul Brăila. Studiul conceptual pilot 5 prezintă o posibilă strategie de integrare locală a ghetoului de la KM 10, elaborată de un viitor GAL Brăila - Chiscani - Tichilești. criterii de selecție pe baza cărora vor fi evaluate propunerile; criteriile de eligibilitate și procedura de selecție, împreună cu numărul de PLATFORMA GAL ȘI ÎNVĂȚARE potențiali solicitanți; Învățarea și colaborarea în rețea ar trebui să fie activități continue în cadrul programului. criteriile de eligibilitate și procedura de selecție, împreună cu numărul de potențiali Secretariatul Comisiei de Monitorizare Comună (CMC) ar trebui să creeze o platformă GAL încă solicitanți; de la începutul programului. De asemenea, în colaborare cu OI (ADR) și cu sprijin din partea numărul maxim de strategii ce pot fi selectate (finanțate). echipei de experți, CMC ar trebui să identifice bunele practici prin monitorizarea activităților, pe care le va documenta și disemina pe platforma online. Bunele practici trebuie identificate cât mai devreme pentru a le putea folosi în procesul de învățare reciprocă între comunități și între GAL. 32 33 1 LANSAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 2 EXPRIMAREA INTERESULUI Ianuarie 2015 – Iunie 2015 3 ETAPA DE PREGĂTIRE Iulie 2015 – Iunie 2016 4 SELECȚIA Iulie – Decembrie 2016 5 IMPLEMENTAREA Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 ELABORAREA STRATEGIILOR DE INTEGRARE LOCALĂ (SIL) Odată ce GAL au luat ființă, acestea trebuie să pregătească strategia pentru integrarea Elaborarea unor strategii de calitate nu depinde doar de distribuirea informațiilor comunităților marginalizate – în termeni specifici, o Strategie de Integrare Locală. necesare și stabilirea unor criterii de calitate. Este necesar sprijin constant din partea Documentul european de orientare privind DLRC folosește termenul de Strategie de Dezvoltare experților DLRC din cadrul OI (ADR), care ar trebui să asigure și monitorizarea continuă Locală. În acest proiect am folosit alternativ termenii „Strategie de Integrare Locală” sau a procesului participativ. Cooperarea între OI și GAL nu trebuie percepută ca un factor ce va „strategie DLRC”. Așa cum ilustrează studiile conceptuale pilot, strategia de integrare locală împiedica evaluarea corectă a strategiilor și planurilor de acțiune depuse. Soluția nu stă în (SIL) este concepută ca un capitol al strategiei de dezvoltare locală (de obicei, elaborată limitarea activitățile de suport de frica influențării subiective a rezultatelor, ci în oferirea către la nivelul întregului oraș sau municipiu), care se concentrează asupra nevoilor specifice de toate GAL de informații relevante și sprijin consistent. În acest mod, se asigură respectarea dezvoltare ale uneia sau mai multor zone urbane marginalizate. principiului tratamentului egal. Din implementarea programului LEADER în perioada 2007-2013 reiese faptul că, pentru OI (ADR), prin personalul DLRC dedicat (atât pentru FEDR, cât și pentru FSE), va funcționa a asigura o bună calitate a SIL, este esențială elaborarea și diseminarea unui model ca un punct unic de contact, căruia se poate adresa orice GAL sau actor local din regiune, de strategie DLRC. Experiența LEADER arată, de asemenea, că acordarea de asistență de-a lungul etapei de pregătire. Este important ca procesul de elaborare a strategiilor să se tehnică către GAL în scopul elaborării strategiilor de dezvoltare locală pe baza unui real proces desfășoare sub forma unui dialog permanent între OI și GAL. OI vor ajuta GAL să perfecționeze participativ este crucială. Acest lucru este important pentru a preveni depunerea unor propuneri strategiile și planurile de acțiune, astfel încât să se evite stabilirea unor ținte nerealiste și excesiv centrate strict pe finanțare și realizate de către consultanți externi sau firme specializate. de ambițioase. În plus, OI va coopera cu GAL în scopul de a reduce la minim riscul formării unor SIL trebuie să fie în concordanță cu Strategia de Dezvoltare Locală a municipiului/ orașului și noi zone segregate prin intermediul intervențiilor DLRC. În același timp, așa cum am precizat trebuie să includă: (1) rezultatele unui studiu de referință; (2) rezultatele consultărilor între actorii deja, în vederea creării unor parteneriate locale de calitate, OI vor monitoriza îndeaproape interesați; (3) un plan de acțiuni concrete și un plan financiar. Aceste activități vor fi finanțate procesul participativ, care trebuie să fie unul real și nu doar pe hârtie. de program. Odată ce Adunarea Generală și Comitetul Director ale GAL devin funcționale, rezultatele studiului și consultărilor vor sta la baza procesului de elaborare și a deciziilor legate de strategia de integrare. Elaborarea unei strategii de integrare locală de calitate nu este posibilă în absența unei baze solide de cunoaștere a stării de fapt din zonele marginalizate. De cele mai multe ori, autoritățile dețin foarte puține date despre comunitățile marginalizate. Așadar, în etapa de pregătire, printre primele activități ce urmează a se realiza, trebuie să se regăsească și un sondaj în zona urbană marginalizată selectată pentru intervenția DLRC și zona învecinată. Consultările cu părțile interesate în vederea elaborării strategiei sunt obligatorii. OI (ADR) vor furniza asistență tehnică și vor monitoriza desfășurarea procesului consultativ. Consultarea tuturor actorilor locali are drept scop identificarea posibilelor măsuri de intervenție menite să adreseze problemele relevate de studiul de referință. Consultările vor fi organizate de către expertul în mobilizare comunitară (facilitator), împreună cu personalul permanent al GAL (angajat deja în cadrul programului) și eventual cu sprijinul altor specialiști. Activitățile incluse pot fi din sfera tuturor obiectivelor tematice care intră în domeniul de aplicare a FSE și FEDR. Prin urmare, este de așteptat ca activitățile eligibile să îmbine obiectivele de infrastructură cu furnizarea de servicii (educaționale, ocuparea forței de muncă, dezvoltare comunitară, TIC etc). Astfel de proiecte de colaborare, care combină diferite fonduri și diferiți parteneri, urmăresc consolidarea integrării pe orizontală a programelor. 34 35 4 1 LANSAREA 2 EXPRIMAREA 3 ETAPA DE 4 SELECȚIA 5 6 ÎNCHEIEREA & SELECȚIA INTERESULUI PREGĂTIRE IMPLEMENTAREA EVALUAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 Ianuarie 2015 – Iunie 2015 Iulie 2015 – Iunie 2016 Iulie – Decembrie 2016 Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 Iulie – Decembrie 2016 fie reprezentate în această comisie. Comisia Comună de Selecție va emite decizia oficială de aprobare a strategiei DLRC, în formă scrisă. Deși planificată abia pentru a doua parte a anului 2016 (iulie-decembrie), pregătirile pentru selecția SIL trebuie să înceapă odată cu startul programului DLRC. Procesul de pregătire a selecției, procedura, actorii implicați și responsabilitățile acestora sunt detaliate în Figura 8. Figura 8. Procesul de selecție a GAL, a strategiilor de integrare locală și a planurilor de acțiune Selectarea Iulie-Decembrie 2014 LANSARE & STRUCTURI AM POR și AM POSDRU selectează cinci DE SUPORT experți care să acorde sprijin CMC strategiilor de Cei cinci experți oferă asistență tehnică Ianuarie-Iunie 2015 CERERE DE secretariatului CMC pentru analizarea EXPRIMARE A declarațiilor de exprimare a interesului și INTERESULUI pentru conceperea planului de M&M integrare și a Iulie-Decembrie 2015 ETAPA DE Cei cinci experți oferă asistență tehnică PREGĂTIRE secretariatului CMC pentru definirea criteriilor de selecție a GAL si SIL ) AL te G bsi we planurilor de Ianuarie-Iunie 2016 a re ( orm Informare Inf GAL Proces de constituire Sprijin și feedback Pregătire SIL Organisme acțiune (studiu de referință și Intermediare consultări cu actorii locali) Informare & depunerea SIL (ADR - personal DLRC) Verificarea Eligibilității Iulie-Decembrie 2016 CERERE DE Cei cinci experți oferă asistență tehnică PROPUNERI DE SIL Comisiei Comune de Selecție După ce comunitățile au fost mobilizate, GAL formate, și strategiile de integrare locale Ianuarie 2017 IMPLEMENTAREA SIL GAL selectate intră în etapa de (SIL) elaborate printr-un proces participativ, etapa de pregătire este completă. Următoarea precontractare cu AM POR și AM POSDRU SELECTATE fază este faza de „selecție”, în care SIL și GAL sunt evaluate și selectate. Din implementarea Sunt informate GAL neselectate programului LEADER reiese faptul că, în etapa de selecție, este fundamentală organizarea eficientă a procesului de evaluare și de contractare; în caz contrar, acesta se va desfășura într- Cei cinci experți oferă asistență tehnică un mod prea lent și necorelat cu perioada de implementare a proiectelor depuse. secretariatului CMC pentru pregătirea evaluării impactului Acest raport propune ca selecția SIL pentru zonele urbane marginalizate să fie făcută de o Comisie Comună de Selecție, subordonată Comisiei de Monitorizare Comună (CMC), din cadrul Ministerului Fondurilor Europene (MFE). AM POR și AM POSDRU trebuie să 36 37 Calitatea strategiei și a parteneriatului propus (GAL) sunt fundamentale pentru criteriile 1 LANSAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 2 EXPRIMAREA INTERESULUI Ianuarie 2015 – Iunie 2015 3 ETAPA DE PREGĂTIRE Iulie 2015 – Iunie 2016 4 SELECȚIA Iulie – Decembrie 2016 5 IMPLEMENTAREA Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 de selecție. Principalele aspecte ce trebuie avute în vedere în momentul formulării cererii de propuneri de strategii DLRC sunt următoarele: (1) SIL răspunde nevoilor locale; (2) coerența și concordanța SIL cu strategiile naționale, regionale și subregionale existente, inclusiv cu CASETA 5 Exemplul de criterii de selecție pentru strategiile DLRC cele sectoriale; (3) SIL a fost concepută într-o manieră participativă; (4) SIL promovează interconectarea acțiunilor de dezvoltare locală; (5) SIL este integrată și multisectorială; (6) SIL Punctaj Punctaj Pondere (de la 1 are un caracter inovator; (7) SIL cuprinde elemente de cooperare și colaborare în rețea; (8) CRITERII DE SELECȚIE la 10) Total SIL are la bază bugete viabile. Caseta 4 prezintă criteriile de eligibilitate propuse pentru SIL. (A) (B) (=A*B) Caseta 5 prezintă un exemplu de criterii de selecție pentru SIL. Există dovezi ale implicării comunității locale în elaborarea strategiei? 2 7 14 Criterii de punctare de la 1 la 10: ex. Lista cu persoanele consultate, lista întâlnirilor, declarații de susținere, tehnici participative (ex. analiza SWOT realizată în manieră CASETA 4 Criterii de eligibilitate stabilite pentru cererea de propuneri SIL participativă, alte tehnici de planificare comunitară folosite) Strategia reflectă nevoile de dezvoltare ale teritoriului? 2 Criterii de punctare de la 1 la 10: Există o legătură clară și logică Grupul de acțiune locală este o organizație înregistrată, în care sunt reprezentate diferite segmente între strategie și acțiuni, pe de-o parte, și analiza SWOT, pe de alta ale comunității locale: Strategia prezintă relevanță prin prioritățile și obiectivele sale? 2 (1) sectorul public (autorități locale, instituții publice), Criterii de punctare de la 1 la 10: (2) sectorul privat, Structurată pe priorități, fiecare prioritate are un obiectiv, acțiuni, indicatori (3) societatea civilă (profesori, medici, asistente medicale, biserica, ONG-uri), Planul de acțiune este coerent? 2 (4) zona(ele) urbană(e) marginalizată(e) selectată(e) pentru intervenție. Criterii de punctare de la 1 la 10: Planul de acțiune cuprinde o listă de activități bine Grupurile țintă sunt reprezentate în mod echitabil: tinerii, femeile, romii, persoanele cu dizabilități, persoanele organizată, cu fiecare din ele descrisă la modul general slab calificate, inactive sau șomere. Bugetul este distribuit în mod logic între acțiunile principale și reflectă strategia? 1 Autoritățile publice și orice alt grup de interese nu dețin peste 49% din voturi. Criterii de punctare de la 1 la 10: GAL Cel puțin 20% dintre membrii Comitetului Director trebuie să fie reprezentanți ai comunității marginalizate. Bugetul este defalcat pe capitole relevante pentru program Reprezentanții zonelor rurale care devin parteneri în cadrul GAL nu dețin peste 25% din drepturile de vot. Resursele financiare sunt suficiente pentru implementarea planului de acțiune? (cu alte cuvinte, este fezabil?) 1 Criterii de punctare de la 1 la 10: S-au estimat resurse financiare pentru fiecare set de acțiuni Strategia de integrare locală include următoarele elemente: Strategia vine în completarea altor intervenții din zonă, mai ales a altor strategii de dezvoltare locală? 1 (1) definirea teritoriului și a populației vizate de strategie, dar și a zonei(lor) urbane marginalizate incluse; Criterii de punctare de la 1 la 10: Strategia ține seama de alte intervenții (acestea sunt (2) o analiză a nevoilor de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză (SWOT) a punctelor forte, enumerate și cartografiate, iar strategia se raportează la ele) punctelor slabe, oportunităților și riscurilor; (3) o descriere a obiectivelor, dar și a caracterului integrat și inovator al strategiei, și o ierarhizare a Care este relația cu alte parteneriate? Există metode și sisteme de coordonare care obiectivelor, incluzând ținte clare și măsurabile în ceea ce privește realizările sau rezultatele; asigură sinergia cu alte fonduri ce finanțează intervenții în zonă? 1 Criterii de punctare de la 1 la 10: (4) o descriere a procesului de implicare a comunității în elaborarea strategiei; S-au identificat alte parteneriate care se află în relație cu parteneriatul de față. (5) un plan de acțiune din care să reiasă modul în care sunt transpuse obiectivele în proiecte concrete; Au fost create sisteme de coordonare (de ex., întâlniri periodice cu alte GAL) (6) descrierea mecanismelor de management și monitorizare, demonstrând capacitatea grupului de acțiune De ce experiență și capacitate dau dovadă parteneriatul și partenerul principal din locală de a pune în aplicare strategia, și o descriere a mecanismelor specifice de evaluare; 2 SIL punct de vedere administrativ și al managementului financiar? (7) un plan financiar, inclusiv alocarea planificată atât pentru FEDR, cât și pentru FSE. Criterii de punctare de la 1 la 10: Partenerul principal deține experiența implementării unui parteneriat de dezvoltare locală. Partenerul principal are persoane responsabile de managementul administrativ și financiar Populația vizată de parteneriatul local este cuprinsă între 10.000 și 150.000 de locuitori. Ponderea populației rurale în populația țintă (acolo unde este cazul) nu depășește 25%. Parteneriatul reflectă prioritățile strategiei, mai ales în cazul finanțării din mai multe 1 TERITORIU fonduri ESI? Teritoriul țintă reprezintă o zonă urbană și/sau periurbană. Criterii de punctare de la 1 la 10: Există resurse programate pentru demersurile de activare Teritoriul țintă include cel puțin o comunitate marginalizată. Procedurile de lucru și de luare a deciziilor sunt clare și transparente? 2 Teritoriul țintă prezintă coerență economică, socială și fizică, prin coerență înțelegându-se „funcționalitatea” sa în sensul susținerii obiectivelor strategiei de dezvoltare locală. Criterii de punctare de la 1 la 10: Este explicată structura de guvernanță În cazul orașelor cu 10.000-20.000 de locuitori, trebuie să se verifice dacă nu sunt implicate și în programul Zona prezintă suficientă coerență și suficientă masă critică? 1 LEADER. Criterii de punctare de la 1 la 10: Dimensiunea zonei în m2 și a populației, caracteristici geografice și coerența Sursa: Comisia Europeană, Document de orientare privind DLRC, aprilie 2013: 59. 38 39 5 1 LANSAREA 2 EXPRIMAREA INTERESULUI 3 ETAPA DE PREGĂTIRE 4 SELECȚIA 5 IMPLEMENTAREA 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA IMPLEMENTAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 Ianuarie 2015 – Iunie 2015 Iulie 2015 – Iunie 2016 Iulie – Decembrie 2016 Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 menținerea acelorași reguli/condiții de (pre)finanțare pe parcursul întregului ciclu al programului; posibilitatea acordării de plăți în avans; încadrarea costurilor de arhivare în cheltuielile eligibile; plata promptă a tranșelor de rambursare, prin reducerea timpului de procesare a cererilor de plată; acordarea permanentă de asistență și sprijin de către Organismele Intermediare comune (Agențiile pentru Dezvoltare Regională, prin personalul responsabil de DLRC); crearea unui centru de resurse pentru ONG-urile care derulează proiecte cu finanțare europeană sau a unui mecanism de cooperare între acestea și autoritățile locale. Implementarea FINANȚAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIILOR DE INTEGRARE LOCALĂ strategiilor de Strategia de integrare locală propusă de grupul de acțiune locală va identifica sprijinul necesar din partea a diferite fonduri în vederea implementării tuturor aspectelor componente. În acest scop, SIL va include și alocări bugetare estimative pentru fiecare măsură/proiect și fiecare fond implicat. Resursele vor fi alocate în funcție de nevoile și proiectele identificate în SIL. În momentul în care aprobă strategia, comisia comună de selecție va stabili și integrare locală cât se alocă din fiecare fond FSC strategiei DLRC în cauză, defalcat pe programe și priorități. În plus, decizia prevede și atribuțiile legate de implementarea strategiei ce revin GAL și autorităților responsabile de management și control în cadrul fiecărui program (POR, POSDRU). Autoritățile de Management trebuie să facă publică o listă clară cu activitățile neeligibile în cadrul fiecărui program. Lista de proiecte neeligibile pentru finanțare poate include: renovarea/ reabilitarea sediilor de primărie și renovarea/ reabilitarea sediilor de partide politice; orice proiect care nu se conformează legislației naționale sau planurilor regionale de dezvoltare; orice acțiune care încurajează marginalizarea unui grup etnic sau social. După ce strategiile DLRC sunt selectate, GAL care au elaborat LIS selectate pentru finanțare urmează să identifice, selecteze și să propună proiecte pentru finanțare. Etapa de implementare Pentru a-și atinge obiectivele, o strategie zonală multisectorială integrată, adresată unei constă în punerea în aplicare a acestor proiecte. zone urbane marginalizate din România, are nevoie de un buget ce variază între 6,3 și 10,6 milioane de euro, în cazul unui „scenariu maximal”, și între 4,1 și 7,5 milioane de euro, dacă se adoptă un „scenariu minimal”. O pondere de 50-80% din bugetul total va fi ELEMENTE CHEIE PENTRU O IMPLEMENTARE EFICIENTĂ acoperită de FEDR, iar restul de FSE. Astfel, printr-un buget FEDR total de 100 de milioane completat de 50 de milioane disponibilizate prin FSE, România ar putea finanța corespunzător Cercetarea calitativă a evidențiat următoarele elemente cheie pentru implementarea cu succes un număr total de 17-18 strategii DLRC, în perioada 2014-2022. a strategiilor DLRC în România: punerea la dispoziție a unei documentații cât mai simple și formularea unor ghiduri abordabile și ușor de folosit; 40 41 1 LANSAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 2 EXPRIMAREA INTERESULUI Ianuarie 2015 – Iunie 2015 3 ETAPA DE PREGĂTIRE Iulie 2015 – Iunie 2016 4 SELECȚIA Iulie – Decembrie 2016 5 IMPLEMENTAREA Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 Tabel 3. Bugetul necesar pentru strategiile DLRC: scenariu maximal și scenariu minimal SELECTAREA PROIECTELOR REGIUNE: Centru Sud-Est Sud Sud-Est Propunerile de proiect sunt acceptate sau respinse de Comitetul Director al GAL (CD ORAȘ: Târgu-Mureș Brăila Slobozia Brăila GAL). CD GAL ia o decizie în funcție de meritele proiectului, determinate pe baza unor criterii Valea Rece Centrul obiective de evaluare a impactului potențial asupra integrării zonei urbane marginalizate ZONA MARGINALIZATĂ: Lacu Dulce UGIRA și adăposturi Zona 500 istoric și a economiei locale. GAL depune proiectul la Organismul Intermediar comun (ADR) care improvizate realizează verificarea eligibilității și îl predă mai departe AM POR și/sau AM POSDRU (deoarece Mahala cu unele proiecte pot fi susținute concomitent de fonduri diferite). Autoritățile de Management emit Mahala Ghetou cu Zonă TIPUL ZONEI MARGINALIZATE: adăposturi cu case blocuri istorică decizia oficială de aprobare. improvizate În mod ideal, după depunerea proiectului la GAL, Comitetul Director al GAL comunică decizia în maxim două luni, Organismul Intermediar și Autoritățile de Management emit SCENARIU MAXIMAL (plăți timp de 7 ani) decizia oficială în maxim șase luni și, în caz afirmativ, fondurile ajung la beneficiar peste cel mult alte trei luni. Astfel, implementarea propriu-zisă poate începe la aproximativ un an de la Buget total estimat: depunerea proiectului. În cazul în care procesul de aprobare și finanțare durează mai mult de EURO 10,555,000 6,256,000 9,443,000 8,051,000 un an sau chiar ani de zile, valoarea adăugată a proiectului (și a abordării DLRC) riscă să se %, din care: 100 100 100 100 reducă considerabil sau chiar să se piardă complet. FEDR – investiții tangibile 48.3 31.3 49.7 65.9 În general, proiectele sunt desfășurate de promotori publici sau privați care solicită FEDR – investiții intangibile (max. 10%) 4.6 3.5 4.0 0.5 finanțare din partea GAL. GAL sau unul din membrii săi poate îndeplini de asemenea rolul Costuri curente GAL (FEDR) 9.5 16.0 10.6 12.6 unui promotor de proiecte. În acest caz, regulile referitoare la transparența procesului decizional TOTAL FEDR 62.3 50.8 64.3 79.0 și la conflictul de interese trebuie respectate: cei implicați în dezvoltarea proiectelor nu vor fi implicați în procesul de selecție sau de aprobare a acestora; la fel, cei implicați în procesul de EFSE – investiții intangibile 37.2 49.2 35.4 21.0 selecție sau de aprobare a proiectelor nu vor fi implicați în verificarea cererilor de plată. FSE – investiții tangibile (max. 10%) 0.5 0.0 0.3 0.0 Total FSE 37.7 49.2 35.7 21.0 Un proiect fezabil cuprinde mai mulți pași distincți (Figura 9) și începe cu identificarea problemei sau a unei nevoi reale, clar definite. Apoi, se stabilește un plan al proiectului și se formulează propunerea, care include obiectivele, partenerii, calendarul și bugetul propus. SCENARIU MINIMAL (plăți timp de 3 ani) Figura 9. Ciclul de viață al unui proiect de dezvoltare Buget total estimat: EURO 7,741,000 4,070,000 7,023,000 6,625,000 AM POR și OI (ADR) verificarea eligibilității și finanțare Implementare %, din care: 100 100 100 100 AM POSDRU FEDR – investiții tangibile aprobare oficială 63.2 43.2 64.0 76.3 FEDR – investiții intangibile (max. 10%) Aprobarea de către 3.0 2.7 2.6 0.6 Realizările proiectului Costuri curente GAL (FEDR) 9.2 17.6 10.2 10.9 și finanțare Comitetul Director GAL TOTAL FEDR 75.4 63.5 76.8 87.8 Planul și propunerea de proiect Rezultatele proiectului EFSE – investiții intangibile 23.9 36.5 22.7 12.2 FSE – investiții tangibile (max. 10%) 0.7 0.0 0.4 0.0 Total FSE 24.6 36.5 23.2 12.2 Problema inițială sau Impactul proiectului Sursa: Studii conceptuale pilot 1, 2, 4 și 6. Vezi Anexa 4 din Instrumentul de Intervenție Integrată – Analiza bugetară pentru problema vizată de proiect exemple de strategii de integrare locală, pe diferite tipuri de zone urbane marginalizate. 42 43 1 LANSAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 2 EXPRIMAREA INTERESULUI Ianuarie 2015 – Iunie 2015 3 ETAPA DE PREGĂTIRE Iulie 2015 – Iunie 2016 4 SELECȚIA Iulie – Decembrie 2016 5 IMPLEMENTAREA Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 GAL trebuie să formuleze criterii clare de selecție a proiectelor, în cooperare cu OI (ADR). Criteriile de selecție este recomandat să fie în concordanță cu criteriile generale de selecție a proiectelor finanțate din fonduri FEDR și FSE. CASETA 6 Posibile intervenții de comunicare strategică în diferite etape din ciclul de proiect ÎNVĂȚAREA RECIPROCĂ ȘI SCHIMBUL DE BUNE PRACTICI ETAPĂ CICLU DE PROIECT POSIBILE INTERVENȚII DE COMUNICARE STRATEGICĂ Pregătire/facilitare Intervenție extrem de importantă, care asigură faptul că toți actorii implicați știu în Cooperarea și colaborarea în rețea vor reprezenta activități continue în cadrul programului mod clar care sunt „regulile jocului”: Cine poate participa? Care este etapele și DLRC. Platforma GAL va prezenta toate informațiile relevante despre program: reguli, calendarul? Care sunt cerințele și condițiile? proceduri, legislație, formulare, cereri, rezultatele procesului de selecție, date și instrumente Depunerea aplicațiilor Este necesară diseminarea frecventă a termenelor de depunere și a procedurilor utile, Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, studiile conceptuale pilot, întrebări și răspunsuri care trebuie urmate. etc. În plus, secretariatul CMC, în cooperare cu OI comune (ADR) și cu sprijinul echipei de experți va identifica bunele practici, prin activitățile de monitorizare, pe care le va documenta Evaluări în teren Comunitățile trebuie consultate pe parcursul procesului. Trebuie să existe claritate cu privire la proces, roluri, responsabilități și justificarea pentru acest exercițiu. și disemina pe platforma online. Bunele practici pot viza diferite domenii - activități zonale, activități sectoriale, proiecte de regenerare urbană de succes, managementul financiar eficient, Aprobare Aprobările proiectelor trebuie să fie comunicate în mod deschis și transparent, astfel transparență și conflictele de interese, proiecte inovatoare și așa mai departe. încât nu există nicio îndoială cu privire la meritele propunerilor selectate. Implementare și Pregătirea și implementarea de campanii de comunicare: oferirea și comunicarea GAL vor fi încurajate să își creeze propriile pagini web (conectate la platforma GAL) supervizare de documente simplificate de licitație; asigurarea de standarde tehnice simplificate, pentru a împărtăși celorlalți din experiența lor. Prin Punctul de Acces Public la Informație producție materială, instruire, rețele ale părților interesate, sistem de management (deschis în cadrul centrului multifuncțional din zona urbană marginalizată), programul va oferi al informației și alte instrumente de monitorizare și evaluare. posibilitatea categoriilor vulnerabile să facă un schimb de idei și păreri. Pot realiza o hartă a Monitorizare și evaluare Conducerea de exerciții de monitorizare și evaluare participative, comunicate de comunității lor pe care să o conecteze la comunitatea virtuală Open Street Map. Pot încărca către facilitatorii locali.. un conținut menit să le promoveze cultura, activitățile, centrul multifuncțional, întreprinderea Mentenanță și Comunicarea unui singur set de cerințe pentru dezvoltarea operațiunilor la nivel de socială etc. În acest scop, pot colabora cu presa locală și partenerii lor - autoritățile locale, sustenabilitate comunitate și a planului de întreținere în cadrul proiectelor; planificarea supervizării sectorul privat și societatea civilă. periodice, după finalizarea proiectului și comunicarea cerințelor, metodelor, standardelor etc.. Comunicarea strategică ar trebui să asigure accesul egal la informație tuturor membrilor comunității și părților interesate. O strategie de comunicare incluzivă promovează educația și învățarea, favorizează construirea de relații și parteneriate, încurajează mobilizarea socială și construiește capacitatea pentru sisteme și practici de comunicare sustenabilă. Comunicarea În proiectele de dezvoltare determinată de comunitate, principalele componente de strategică joacă un rol-cheie în împuternicirea comunității. Intervențiile privind comunicarea învățare structurată dinamic includ învățarea reciprocă, schimbul partener-partener pot fi incluse în momente specifice, în vederea îmbunătățirii rezultatelor programului. Caseta și crearea de rețele, în cadrul cărora comunitățile au posibilitatea de a prezenta și a 6 prezintă o listă de posibile acțiuni de comunicare strategică, în diferite etape ale ciclului de învăța de la alții despre realizările, eșecurile și greutățile întâmpinate. Procesele de proiect. învățare precum și rezultatele învățării trebuie să fie parte integrantă din sistemul de informații a managementului de proiect. Modelele adaptabile și flexibile în implementare sunt caracteristici importante ale unui program care poate incorpora în mod continuu lecțiile învățate chiar în cursul implementării. 44 45 6 1 LANSAREA 2 EXPRIMAREA INTERESULUI 3 ETAPA DE PREGĂTIRE 4 SELECȚIA 5 IMPLEMENTAREA 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA ÎNCHEIEREA & Iulie 2014 – Decembrie 2014 Ianuarie 2015 – Iunie 2015 Iulie 2015 – Iunie 2016 Iulie – Decembrie 2016 Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 EVALUAREA Activitățile de monitorizare și evaluare vor fi realizate la trei niveluri - CMC, OI și GAL. Rolul principal în acest sens îi revine secretariatului Comisiei de Monitorizare Comună, cu Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 sprijinul echipei de experți contractate în prima etapă, cea de constituire a structurilor de suport (iulie - decembrie 2014). În prima parte a anului 2015, secretariatul CMC va concepe un plan de monitorizare și evaluare, care va include un set de indicatori cheie, precum și responsabilitățile OI și GAL. Colectarea datelor va cădea în principal în sarcina GAL (informații despre fiecare Monitorizare și proiect selectat pentru a beneficia de finanțare) și a OI comune (ADR). OI vor centraliza datele primite de la GAL și le vor raporta secretariatului CMC și Autorităților de Management. Toate datele vor fi transmise electronic. evaluare (M&E) ȘIRUL REZULTATELOR Fiecare SIL ar trebui să aibă o teorie a modului în care va reduce nivelul de marginalizare/ deprivare/ sărăcie. Acest lucru poate fi reprezentat ca un șir de rezultate, care stabilește o în proiecte secvență logică a modului în care proiectul va transforma input-urile (resursele alocate pentru activitățile proiectului) în output-uri și rezultate intermediare (bunuri și active mai multe, instituții mai implicate), care vor duce, prin îndeplinirea obiectivelor proiectului, la rezultate finale cum ar fi creșterea accesului la servicii și condiții de trai mai bune pentru cei marginalizați. Un proiect de dezvoltare de succes va avea drept impact îmbunătățirea calității vieții pentru grupurile marginalizate. Tabelul 4 prezintă un șir de rezultate general pentru proiectele de dezvoltare gestionată de comunitate. Tabel 4. Cadrul logic general pentru dezvoltarea gestionată de comunitate: unde să fie focalizate M&E gestionate de Ierarhia Posibile arii pe care să se concentreze M&E obiectivelor Rezultate finale Nivel crescut de bunăstare pentru grupul țintă comunitate Obiectivele programului: Venituri mai ridicate și stabile rezultate dorite Servicii mai bune care influențează direct bunăstarea (inclusiv economie de timp) Nivel ridicat de împuternicire și participare (inițiativă individual și acțiune locală) Output-uri și rezultate Control al comunității, familiilor, indivizilor asupra activelor și bunurilor care sunt mai multe intermediare: și mai bine distribuite: Capital fizic, financiar, uman, natural și social bunuri/active și instituții Instituții care funcționează mai bine și mai echitabil Monitorizarea și evaluarea (M&E) permit managementului să urmărească progresul și să obțină Activitățile programului: Dezvoltare instituții (organizații, piețe, drepturi legale și norme sociale) rezultate mai bune prin identificarea a ceea ce funcționează, ce nu, și de ce. Sistemul de M&E Ce se face? Creare de active și bunuri trebuie să facă parte din procesul de implementare a proiectelor SIL. Investiții în capital uman, financiar, fizic, natural și social Din implementarea programului LEADER reiese că este fundamentală consolidarea Alegerea grupurilor țintă: Procesele programului: sistemului de monitorizare și evaluare, precum și realizarea unor analize periodice a În funcție de caracteristici ale comunității/ geografie locală Cum este programul În funcție de caracteristici la nivel de gospodărie sau individual performanței GAL, cu posibilitatea de a păstra sau îmbunătăți bugetul planificat inițial. implementat? Procedurile de monitorizare și evaluare vor fi stabilite la începutul programului. Toate acțiunile Cine este implicat? Cine ce face: din cadrul intervențiilor DLRC trebuie monitorizate și evaluate atât din perspectiva eficacității Identificare, planificare a activităților proiectului Implementare (măsura în care sunt atinse obiectivele), cât și în termeni financiari (acordarea plăților). Gestionarea și direcționarea fondurilor Termenele și indicatorii evaluării trebuie stabiliți și acceptați de toate părțile interesate. De Monitorizare și evaluare asemenea, calitatea mecanismelor de implementare trebuie monitorizată pe întreaga durată a ciclului programului. Sursa: Banca Mondială 2011. 46 47 Evaluările anuale, evaluarea intermediară și cea a impactului ar trebui fondate pe studii 1 LANSAREA Iulie 2014 – Decembrie 2014 2 EXPRIMAREA INTERESULUI Ianuarie 2015 – Iunie 2015 3 ETAPA DE PREGĂTIRE Iulie 2015 – Iunie 2016 4 SELECȚIA Iulie – Decembrie 2016 5 IMPLEMENTAREA Ianuarie 2017 – Decembrie 2020 6 ÎNCHEIEREA & EVALUAREA Ianuarie 2020 – Decembrie 2022 realizate de experți externi (consultanți sau firme de consultanță). Este recomandat ca studiile să fie realizate fie pe eșantioane reprezentative de proiecte, pentru a valida estimările beneficiarilor finali, fie pe eșantioane reprezentative de rezidenți ai zonei urbane marginalizate, Monitorizarea cu participarea comunității permite implicarea activă a comunităților urbane pentru a măsura și înțelege contribuțiile intervenției DLRC la nivel de individ, gospodărie și dezavantajate, crește gradul de conștientizare cu privire la dreptul lor de a beneficia de comunitate. Aceste sondaje vor fi finanțate din sprijinul pregătitor sau, în etapa de implementare, servicii de calitate, ale transformă în participante directe la procesul de evaluare a calității din costurile de funcționare. și accesibilității serviciilor existente, cu posibilitatea de a recomanda îmbunătățiri în acest sens. În același timp, furnizează date direct din comunitate despre eficacitatea implementării Monitorizarea va urmări atingerea indicatorilor de realizări (output), care arată dacă și în proiectului, măsurilor de politici și despre servicii (acoperire, accesibilitate din punct de vedere ce măsură s-au realizat activitățile proiectului într-o manieră promptă și eficace. În faza de fizic și financiar a serviciilor). Caseta 7 prezintă o serie de pași în realizarea unei monitorizări implementare a proiectelor, o dată la șase luni se va întocmi un raport sintetic de monitorizare, participative. care va descrie măsura în care au fost atinse obiectivele specifice la nivelul sectorului. Rapoarte anuale consolidate vor fi realizate anual, la toate nivelurile menționate anterior. CASETA 7 Pași în realizarea monitorizării cu participarea comunității O evaluare intermediară a strategiilor de integrare locală și a programului DLRC va fi întreprinsă în decembrie 2018-ianuarie 2019 (după doi ani de implementare a strategiilor selectate pentru a fi finanțate). Toate rapoartele de monitorizare și evaluare trebuie larg Următorii pași pot fi urmați în sprijinirea monitorizării independente în comunitățile diseminate (cel puțin pe platforma GAL și pe paginile web ale GAL) și discutate de toate părțile marginalizate: interesate pentru a se hotărî pașii următori și eventualele ajustări. 1 Organizarea unei întâlniri publice generale în care să se afle cine este interesat de participarea în exercițiul monitorizării. Este important să se verifice dacă membrii comunității au timp disponibil să participe la activități. Controlul poate fi realizat printr-un mecanism ce presupune vizite în teren și prin raportări, monitorizare, audit, inspecții și evaluare a implementării activităților. Controlul calității De îndată ce sunt identificate persoanele care vor să participe la monitorizare, facilitatorul stabilește o întâlnire cu 2 asupra implementării tuturor proceselor și activităților are următoarele obiective: acestea, la o data convenită în comun. Asigură că orice proces respectă regulile, principiile și politicile; 3 Facilitatorul asigură consensul privind scopul exercițiului, clarifică rolul și așteptările sale și prezintă programul. Asigură că rezultatele planificate sunt obținute printr-un proces și un mecanism Membrii comunității identifică apoi întrebările ce țin de monitorizare și evaluare la care doresc un răspuns. corecte; 4 Întrebările vin exclusiv din partea comunității; nu sunt predefinite/ formulate anterior de către facilitator. Apoi, membrii comunității determină împreună modul în care vor fi culese datele și cine e responsabil pentru aceasta. Verifică ca implementarea activităților să fie în concordanță cu planul stabilit; Verifică utilizarea fondurilor pentru a asigura concordanța cu planul și un management 5 Când datele sunt culese, grupul se întrunește din nou pentru a le analiza, a trage concluzii de comun acord și a face recomandări. transparent; Grupul prezintă rezultatele comunității și împreună se pune la punct un plan de acțiuni pentru îmbunătățiri, dacă Asigură calitatea implementării activităților în abordarea criteriilor determinate; 6 este cazul. Asigură că actorii își îndeplinesc sarcinile și responsabilitățile în concordanță cu pozițiile pe care le au. Source: Susan Wong 2004. MONITORIZAREA CU PARTICIPAREA COMUNITĂȚII EVALUAREA DE IMPACT Toți partenerii locali, inclusiv comunitatea marginalizată, vor lua parte în mod activ la La nivelul GAL, evaluarea impactului va măsura atingerea obiectivelor și a țintelor activitățile de monitorizare și evaluare. Monitorizarea cu participarea comunității constituie stabilite la începutul proiectului. În acest scop, se va realiza un studiu de referință la debutul atât o formă de supraveghere publică a modului în care se implementează proiectul, cât și o programului. La finalul programului, se va repeta același studiu, măsurând același set de indicatori metodă eficientă de mobilizare a comunității. Membrii comunității pot să identifice erori, să facă pentru a vedea dacă s-a ameliorat situația și dacă s-au atins obiectivele. În acest sens, vor fi sugestii de îmbunătățire, să solicite date și să ofere feedback coordonatorilor proiectului, ceea măsurați indicatorii de rezultat (outcome) pe baza unui sondaj reprezentativ realizat în rândul ce va crește în final și eficiența procesului decizional; oamenii vor fi mai bine informați, mai gospodăriilor din comunitatea marginalizată. Validarea eșantionului folosit pentru evaluarea de conștienți de drepturile lor ca beneficiari, cetățeni și ființe umane. 48 49 impact se va face în baza recensământului populației inclus ca activitate în program. Evaluarea impactului trebuie să fie efectuată de o firmă specializată sau de consultanți externi. Recomandăm efectuarea unei evaluări de impact a SIL selectate care să includă unul sau mai multe grupuri de control. Aceasta implică realizarea unui studiu, cu același set de indicatori, atât în comunitățile marginalizate selectate pentru program, cât și în comunități similare în care intervenția DLRC nu a avut loc. După trei ani, același sondaj poate fi repetat și diferențele observate între cele două grupuri pot fi atribuite intervenției. În acest mod, schimbările externe care afectează comunitățile țintă, dar nu sunt cauzate de intervenție (de exemplu, cauzate de o îmbunătățire a situației economice generale), sunt eliminate din comparație. Având în vedere natura programelor incluse în strategiile de integrare locală, este greu să se observe rezultate într-o perioadă scurtă de timp (de exemplu, la nivelul ratei sărăciei sau a ocupării forței de muncă). Este nevoie să treacă un timp mai îndelungat pentru a putea evalua calitatea programului și a diferitelor sale efecte. La nivelul întregului program DLRC, evaluarea de impact se va face prin două sondaje întreprinse de specialiști în ianuarie 2017 (după selecția GAL și a strategiilor de integrare locală) și în ianuarie 2022 (la finele perioadei de programare 2014-2020). Cadrul de evaluare va măsura indicatorii corespunzători cadrului ierarhic de rezultate din fiecare SIL și proiect. Așadar, are drept scop măsurarea investițiilor, realizărilor și a schimbării de comportament. În completarea sondajelor, vor fi colectate și date prin metode calitative la finele programului pentru a înțelege mai bine ce a mers și ce nu, din ce cauză și care sunt principalii factori de succes. 50