88245 v3 r;m UNlUNEA EUROPEANA ~ GWERNUl ROMAN lEI MJNISTERUl DEZVOLTARI' REGIONAI.E lmWmente Slruc:l\n e 2007-2013 ~I AOMINISTRATJEI P\JBliCE Elaborarea strategiilor de integrare a comunitafilor urbane marginalizate Mulțumiri Acest raport a fost pregătit de o echipă alcătuită din Rob Swinkels (coordonator), Manuela Sofia Stănculescu, Simona Anton, Bogdan Corad, Cătălina Iamandi-Cioinaru, Georgiana Neculau și Andreea Trocea. Raportul a beneficiat de contribuții și recomandări de la Florin Botonogu, Aida Catană, Adam Kullmann, Mihai Magheru, Cornelia Mihai, Daniel Owen, Petri Rinne și Viviana Vasile. Sprijinul administrativ a fost asigurat de Victoria Bruce-Goga, Ama Esson, Corina Grigore, Monica Ion și Cristina Zirimis. Echipa a beneficiat de asistență din partea multor oameni. Elisabeth Huybens și Elisabetta Capannelli au asigurat îndrumarea generală. Enrica Chiozza, Ellen Hamilton, Dumitru Sandu și Kenneth Simler au oferit comentarii de pe poziția de evaluatori. În cadrul proiectului a existat o colaborare excelentă cu Gabriel Friptu, Luiza Radu și Steluța Jalia de la Unitatea de management a Programului Operațional Regional, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care au contribuit cu sugestii și recomandări. Reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și a Persoanelor Vârstnice, ai Ministerului Sănătății precum și cei ai Agențiilor de Dezvoltare Regională au oferit comentarii esențiale asupra primelor versiuni ale raportului, precum și opinii în domeniul lor de responsabilitate. Dominique Be, Enrica Chiozza, Stephen Duffy, Septimia Dobrescu și Constantin Mihai de la Comisia Europeană și Marcel Ionescu-Heroiu și Mihai Magheru de la Banca Mondială au oferit sugestii de-a lungul procesului de pregătire. Adresăm mulțumiri tuturor actorilor locali din Brăila, Slobozia și Târgu Mureș pentru deschiderea de care au dat dovadă prin împărtășirea părerilor, judecăților, poveștilor și grijilor lor pentru ziua de azi și a speranțelor pentru ziua de mâine: peste 70 de reprezentanți instituționali de la primării, Agenția de Dezvoltare Sud-Est, școli, organizații neguvernamentale, mass media, sectorul privat și peste 40 de locuitori ai comunităților marginalizate. Observațiile, interpretările și concluziile exprimate în acest raport nu reprezintă neapărat părerea și poziția Directorilor executivi ai Băncii Mondiale, Uniunii Europene sau ai Guvernului României. 2 Târgu Mureș Valea Rece Zonă de locuințe sociale modernizate Cuprins Mulțumiri .............................................................................................................................................................. 2 Cuprins .................................................................................................................................................................. 3 Listă de casete, figuri și tabele ............................................................................................................................... 5 1 Introducere ................................................................................................................................................... 6 1.1 Context .........................................................................................................................................................6 1.2 Studiile Conceptuale Pilot ............................................................................................................................7 1.3 Metodologia și cercetarea de teren .............................................................................................................7 2 Prezentarea generală a municipiului ........................................................................................................... 10 2.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți ................................................................................10 2.2 Populația și caracteristicile demografice ...................................................................................................11 2.3 Patrimoniul de mediu .................................................................................................................................12 2.4 Patrimoniul arhitectural și cultural ............................................................................................................13 2.5 Locuirea și accesul la utilități......................................................................................................................13 Locuinţe ................................................................................................................................................ 13 Apă şi canalizare ................................................................................................................................... 14 Reţele energetice ................................................................................................................................. 15 Gazele naturale .................................................................................................................................... 15 Energia termică .................................................................................................................................... 15 2.6 Profilul economic (ocupare și afaceri la nivel local) ...................................................................................15 Profil economic local ............................................................................................................................ 16 Ocupare și șomaj .................................................................................................................................. 16 2.7 Instituții locale și servicii publice ................................................................................................................17 Transport public ................................................................................................................................... 17 Educație................................................................................................................................................ 17 Sănătate ............................................................................................................................................... 18 Locuri de joacă, parcări, parcuri, facilități sportive, de agrement și similare ...................................... 19 2.8 Organizații ale societății civile ....................................................................................................................19 2.9 Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană ....................................................................20 Principalele probleme întâmpinate în derularea proiectelor .............................................................. 21 3 Prezentarea generală a teritoriului vizat ...................................................................................................... 23 4 Prezentarea generală a zonei marginalizate ................................................................................................ 25 4.1 Principalele caracteristici geografice..........................................................................................................25 4.2 Populația și caracteristicile demografice ...................................................................................................26 3 4.3 Ocupare, afaceri la nivel local și protecție socială .....................................................................................27 4.4 Locuire și acces la utilități ..........................................................................................................................27 4.5 Acces la instituții și servicii publice ............................................................................................................29 4.6 Acțiuni întreprinse în zona marginalizată...................................................................................................29 5 Principalele probleme şi posibile măsuri de intervenţie .............................................................................. 30 5.1 Principalele probleme ale comunităţii marginalizate ................................................................................30 5.2 Sinteză a măsurilor de intervenție și priorități de acțiune .........................................................................37 6 Analiza SWOT .............................................................................................................................................. 40 7 Mobilizarea comunității marginalizate ........................................................................................................ 44 7.1 Factori interni și externi pentru mobilizarea comunității ..........................................................................44 Relațiile din interiorul comunității ....................................................................................................... 44 Relația cu autoritățile locale ................................................................................................................ 45 Relația cu societatea civilă ................................................................................................................... 46 Relația cu biserica ................................................................................................................................ 46 Relația cu presa locală .......................................................................................................................... 46 7.2 Principii pentru mobilizarea comunităţii ....................................................................................................48 7.3 Elemente cheie pentru mobilizarea comunității marginalizate .................................................................48 8 Grupul de Acțiune Locală (GAL) ................................................................................................................... 50 8.1 Ce este GAL şi ce rol joacă ..........................................................................................................................50 8.2 Componentele GAL şi atribuţiile acestora..................................................................................................51 9 Strategia de Integrare Locală ....................................................................................................................... 56 10 Plan de Integrare pentru Comunitatea Marginalizată .................................................................................. 59 10.1 Procesul de elaborare a Planului ................................................................................................................59 10.2 Abordarea Integrată ...................................................................................................................................60 11 Elemente de implementare ......................................................................................................................... 62 Autoritățile locale ................................................................................................................................. 62 Parteneri locali: societatea civilă și sectorul privat .............................................................................. 62 Comunitatea marginalizată .................................................................................................................. 62 Expertul comunitar (facilitator, antrenor, mediator) ........................................................................... 63 12 Monitorizare și evaluare.............................................................................................................................. 65 12.1 Monitorizare și evaluare continuă .............................................................................................................65 12.2 Evaluarea de impact ...................................................................................................................................67 13 Buget ........................................................................................................................................................... 70 Anexe .................................................................................................................................................................. 72 Anexa 1. Instrumentele de cercetare ......................................................................................................................72 Anexa 2. Cercetare de teren zona marginalizată Valea Rece ..................................................................................95 Anexa 3. Târgu Mureș – servicii de îngrijire a sănătății ..........................................................................................97 Anexa 4. Proiecte implementate de primăria Târgu Mureș ....................................................................................98 4 Listă de casete, figuri și tabele Caseta 1. Implicarea grupului ţintă ............................................................................................................................. 22 Caseta 2. Arhivarea documentelor de către ONG-uri ................................................................................................. 22 Caseta 3. Valea Rece – un teritoriu care găzduiește o comunitate fragmentată ....................................................... 45 Caseta 4. Titluri din presa locală şi naţională referitoare la Valea Rece ..................................................................... 47 Caseta 5. Principii pentru mobilizarea comunităţii ..................................................................................................... 48 Caseta 6. Activităţi posibile de construire şi întărire a comunităţii ............................................................................ 49 Caseta 7. Perspectiva actorilor locali .......................................................................................................................... 50 Caseta 8. Perspectiva experţilor ................................................................................................................................. 50 Caseta 9. Reguli şi principii CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL-ului ......................................................... 53 Caseta 10. Priorităţile strategice de dezvoltare ale municipiului Târgu Mureş conform PIDU .................................. 56 Caseta 11. Elemente cheie pentru implementarea cu succes a programului ............................................................ 64 Caseta 12. Sustenabilitatea programului .................................................................................................................... 64 Caseta 13. Avantaje ale monitorizării cu participarea comunităţii ............................................................................. 65 Figura 1. Localizarea geografică a județului Mureș și a municipiului Târgu Mureș (hărți) ......................................... 10 Figura 2. Distribuţia populaţiei pe categorii de vârstă (număr) și în funcție de etnie (%) .......................................... 11 Figura 3. Populaţia stabilă, de peste 10 ani a municipiului Târgu Mureş în funcţie de educaţie. .............................. 12 Figura 4. Locuinţele individuale în funcție de anul de construcție (%) ....................................................................... 14 Figura 5. Municipiul Târgu Mureş și zonele dezavantajate identificate ..................................................................... 23 Figura 6. Tipurile de zone marginalizate din municipiul Târgu Mureș ........................................................................ 24 Figura 7. Cartierul Valea Rece ..................................................................................................................................... 25 Figura 8. Blocuri cu locuințe sociale din Valea Rece ................................................................................................... 28 Figura 9. PET-uri colectate și depozitate pe strada Valea Rece .................................................................................. 30 Figura 10. Loc de joacă pentru copiii din Valea Rece.................................................................................................. 31 Figura 11. Structura GAL ............................................................................................................................................. 51 Figura 12. Componența teoretică a Comitetului Director al unui posibil GAL Târgu Mureș ...................................... 53 Figura 13. Procesul de formare GAL ........................................................................................................................... 63 Figura 14. Schema logică a rezultatelor Planului de Integrare ................................................................................... 68 Tabel 1. Date statistice privind domeniul medicinei și îngrijirii sănătății ................................................................... 19 Tabel 2. Principalele probleme în derularea proiectelor ............................................................................................ 21 Tabel 3. Indicatori de monitorizare pe priorităţi – INDICATORI OUTPUT ................................................................... 66 Tabel 4. Indicatori de evaluare – INDICATORI REZULTAT ........................................................................................... 69 5 1 Introducere 1.1 Context Guvernul României (GR) are sarcina de a îmbunătăţi pregătirea şi implementarea proiectelor finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene (UE). În ianuarie 2012, GR şi Banca Mondială au semnat un Acord de cooperare pentru parteneriat şi sprijin în implementarea fondurilor structurale şi de coeziune ale UE în România şi modernizarea administraţiei publice. Drept urmare, cinci proiecte au fost convenite cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) – în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MRDPA): (1) dezvoltarea urbană din România şi strategia de amenajare a teritoriului; (2) analiza politicii polilor de creştere; (3) implementarea etapei de evaluare a Programului Operaţional Regional (POR), inclusiv o revizuire funcţională a comunicării şi colaborării între Autoritatea de Management a POR (AM) şi Organismele Intermediare (OI) şi facilitarea unui sistem de sprijin proactiv şi direct în favoarea beneficiarilor programului; (4), asistenţă pentru identificarea modelelor de selecţie a proiectelor POR; şi (5) elaborarea strategiilor de integrare pentru zonele sărace şi pentru comunităţile dezavantajate din România. Constatările din toate proiectele sunt menite să fie complementare şi să contribuie în mod direct la proiectarea şi implementarea POR în România, în special pentru perioada de programare 2014-2020. Actualul raport este parte a efortului de cercetare cu privire la integrarea zonelor sărace și comunităților marginalizate din România (proiectul 5 de mai sus). În mod concret, asistența tehnică a Băncii furnizată prin acest proiect se concetrează pe trei componente principale: (1) metodologie pentru definirea diferitelor tipuri de comunități dezavantajate, pe baza unui set de criterii și indicatori; (2) hărți detaliate care arată distribuția în spațiu a acestor indicatori și a diferitelor tipuri de comunități marginalizate aferente; și (3) strategii pentru integrarea acestor comunități sub forma unui „instrument pentru intervenție integrată” și șase „studii conceptuale pilot”. Astfel, trei tipuri de analize au fost întocmite ca parte a acestui proiect: (1) În primul rând, Instrumentul pentru Intervenție Integrată (III), servește ca un ghid practic pentru modul în care Guvernul României ar putea concepe și implementa în contextul românesc noua abordare propusă de Comisia Europeană pentru ciclul de programare 2014-2020 – mai exact, Dezvoltarea Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității (Community-Led Local Development – CLLD). Se previzionează că în cadrul viitorului Program Operațional Regional (POR) va exista o axă prioritară dedicată CLLD, care va urmări în primul rând soluționarea provocărilor cu care se confruntă comunitățile marginalizate din mediul urban, de pe tot cuprinsul României. Prezentul raport este complementar celorlalte două tipuri de analize descrise în continuare și se bazează și pe informațiile prezentate de acestea. (2) Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România prezintă o tipologie a comunităților dezavantajate, alături de hărți detaliate cu zonele marginalizate din mediul urban din România, pe baza unor date atât cantitative cât și calitative. Este un instrument care vine în sprijinul MDRAP, al autorităților locale și al organizațiilor neguvernamentale pentru a identifica mai ușor zonele urbane care necesită intervenții pentru combaterea fenomenului de marginalizare și pentru abordarea altor provocări conexe. Astfel de eforturi ar putea fi finanțate din POR 2014- 2020 sau din alte surse. Atlasul prezintă și o analiză a principalelor caracteristici și a gradului de marginalizare din mediul urban din România, pe baza datelor de la recensământul populației derulat în 2011. (3) Șase studii conceptuale pilot ajută la ancorarea cadrului CLLD în mediul foarte specific din România, acoperind toate tipurile de comunități marginalizate identificate, într-un total de șase zone în trei orașe – Brăila, Târgu Mureș, and Slobozia. Aceste studii se bazează pe simulări ale procesului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității și pot servi drept 6 exemple pentru autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale care vor căuta să acceseze finanțări ale unor intervenții integrate, prin abordarea de tip CLLD. Cele trei tipuri de analize descrise mai sus sunt pe deplin complementare și sunt menite să facă parte din același pachet unitar. Pe scurt, Atlasul răspunde la întrebările despre care zone urbane sunt marginalizate, cine locuiește în aceste zone (profilul diverselor grupuri marginalizate) și unde sunt aceste zone localizate în România; instrumentul de intervenție integrată prezintă mecanismele instituționale pentru implementarea CLLD și de ce aceasta este calea optimă pentru a veni în sprijinul comunităților marginalizate și pentru a le mobiliza spre acțiune. În fine, cele șase studii pilot descriu cum funcționează abordarea de tip CLLD în practică, având în vedere constrângerile instituționale generale și contextul local specific în care potențialele intervenții au loc. Acest raport prezintă al treilea studiu conceptual pilot. 1.2 tudiile Conceptuale Pilot Studiile Conceptuale Pilot prezintă modele privind elaborarea unei Strategii Locale de Integrare pentru o anumită zonă urbană marginalizată pe baza Instrumentului de Intervenție Integrată. Aceste Studii Conceptuale servesc ca exemplu pentru viitorii beneficiari ai axei CLLD din cadrul Programului Operațional Regional și Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. De asemenea, au scopul de a ușura munca autorităților locale care vor elabora strategia. Hărțile din Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România pot fi utilizate pentru o mai bună vizualizare a zonelor urbane marginalizate din fiecare studiu conceptual pilot. Întrucât cele șase Studii Conceptuale Pilot au fost elaborate în trei orașe, prezentarea orașului este comună tuturor studiilor care se ocupă de problemele unui anumit oraș. În plus, unele dintre posibilele măsuri de intervenție pot fi incluse în două sau mai multe studii pilot, fiind combinații extrase din meniul de acțiuni eligibile, identificat în cadrul Instrumentului de Intervenție Integrată. Astfel, unele informații se repetă de-a lungul celor șase studii conceptuale pilot. Cu toate acestea, fiecare Studiu Conceptual Pilot trebuie văzut ca un model independent și cuprinzător al strategiei pentru un anumit tip de zonă marginalizată. Studiile Conceptuale Pilot au fost elaborate pentru șase tipuri de zone urbane marginalizate, și anume: (1) zonă de tip mahala cu adăposturi improvizate, (2) zonă de tip mahala cu case, (3) zonă de locuințe sociale modernizate, (4) zonă de tip ghetou cu blocuri, (5) zone de tip ghetou în foste colonii de muncitori și (6) zonă centrală cu locuințe sociale și/ sau clădiri ocupate abuziv. Prezentul Studiu Conceptual Pilot 3 se referă la zonele de locuințe sociale modernizate. Deși sunt bazate pe situații reale, Studiile Conceptuale Pilot sunt exemple teoretice, și de aceea au un anumit grad de artificialitate. De exemplu, în Târgu Mureș, Valea Rece este o zonă marginalizată locuită de două comunități. Aceste comunități aparțin unor tipuri diferite de zone marginalizate: locuințe sociale modernizate și adăposturi improvizate. Cele două comunități sunt tratate separat în Pilot 1 și Pilot 3 numai pentru claritatea modelului conceptual. În scopul incluziunii sociale, cel mai bine ar fi ca cele două zone să fie abordate pe baza unei intervenții CLLD comune, cu un singur pachet de măsuri. Pe de altă parte, bugetele incluse în Studiile Conceptuale Pilot sunt numai estimări brute sau chiar foarte vagi, făcute de actorii locali, în lipsa studiilor de fezabilitate și fără o evaluare corespunzătoare a nevoilor și mobilizarea comunității. De aceea, bugetele trebuie considerate ca fiind orientative. 1.3 Metodologia și cercetarea de teren Acest Studiu Conceptual Pilot este rezultatul unui efort continuu de cercetare care s-a desfășurat în trei etape. Prima etapă s-a desfășurat în perioada martie-aprilie 2013 și a inclus o cercetare detaliată și cuprinzătoare a literaturii de specialitate cu privire la criteriile și indicii utilizați pentru a defini „comunitățile sărace”, „comunitățile segregate” și „comunitățile urbane marginalizate” din România. Aceste definiții fie au fost folosite în trecut de către Guvern sau ONG-uri, fie au fost propuse de cercetători. Pe baza analizei literaturii de specialitate și a analizei atente a datelor de la Recensământul 7 Populației și al Locuințelor din 2011, a fost propusă variant inițială a tipologiei zonelor urbane marginalizate. Rezultatele primei faze a cercetării fac subiectul Primului Raport Preliminar al proiectului eloborat în aprilie 2013. A doua etapă s-a desfășurat în perioada mai-iunie 2013 și a presupus o cercetare bazată pe metode calitative cu scopul de a identifica intervenții realizate în România care au vizat excluziunea urbană. De asemenea, a servit pentru a rafina în continuare tipologia comunităților urbane marginalizate în care deprivarea este cea mai acută și a defini o serie de subtipuri corespunzătoare, pe baza observațiilor din teren. Metodologia cercetării a fost testată în Oltenița și ulterior cercetarea de teren a acoperit zece orașe care au fost selectate împreună cu reprezentanții MDRAP. Orașele selectate au fost: Alba Iulia, Baia Mare, Brăila, Călan, Dorohoi, Slobozia, Strehaia și Târgu Mureş, precum și sectoarele 2 și 5 din București. Cercetarea calitativă confirmă că orașele selectate acoperă a mare varietate de așezări urbane în care se găsesc toate cele trei tipuri de zone urbane marginalizate propuse în tipologia inițială (zone cu acces redus la infrastructură, zone dezavantajate economic, zone marginalizate). A treia etapă a cercetării s-a desfășurat în octombrie și noiembrie 2013. Aceasta a implicat realizarea celor șase studii conceptuale pilot pe baza cercetărilor de teren desfășurate în trei orașe: Brăila, Slobozia și Târgu Mureș, care au acoperit șase subtipuri de zone marginalizate și anume: (1) zonă de tip mahala cu adăposturi improvizate, (2) zonă de tip mahala cu case, (3) zonă de locuințe sociale modernizate, (4) zonă de tip ghetou cu blocuri, (5) zone tip ghetou în foste colonii de muncitori și (6) zonă centrală cu locuințe sociale. Instrumentele de cercetare folosite pentru culegerea datelor sunt prezentate în Anexa 1. În cadrul Studiilor Conceptuale Pilot, interesul cercetării a fost acela de a identificare și evaluare nevoile zonelor dezavantajate și de a simula un proces de dezvoltare locală bazat pe implicarea comunității. Potențialii partenerii locali au fost identificați, folosind tehnica bulgărelui de zăpadă, printre reprezentanții instituțiilor publice locale, ai Agențiilor de Dezvoltare Regionale1, sectorului privat2 și societății civile (mai ales furnizori de servicii sociale la nivel local și media locală)3 și printre locuitorii4 zonelor dezavantajate. În total, 110 persoane au participat la simularea procesului de consultare (din care 40 locuitori ai zonelor dezavantajate). Pentru mai multe detalii vezi Anexa 2. Au fost culese opiniile tuturor actorilor referitoare la posibilele intervenții în zonele selectate: care sunt problemele prioritare, cum trebuie abordate, modul în care se poate face intervenția, care este tipul, dimensiunea și forma optimă a zonei astfel încât intervenția să aibă rezultate sustenabile prin reducerea gradului de sărăcie și creșterea incluziunii sociale. De asemenea, actorii locali au fost consultați cu privire la: (i) mobilizarea actorilor cheie și construirea unui adevărat parteneriat; (ii) ce tip de suport ar fi necesar la nivel local pentru a sprijini procesul și (iii) bugetul estimat și perioada de timp necesară pentru o intervenție eficientă. Pe baza acestor informații, echipa de cercetare a elaborat Studiile Conceptuale Pilot care includ o posibilă strategie de integrare pentru fiecare zonă marginalizată selectată. Aceasta va fi cuprinsă, sub forma unui capitol, în actuala strategie de dezvoltare locală a respectivului oraș. Cu toate acestea, pentru a evita riscul de creștere a așteptărilor pentru locuitorii zonelo r dezavantajate, întregul proces a fost gândit ca o simulare, în cadrul căreia echipa de cercetare a acționat ca o punte de 1 În total, au fost realizate 13 interviuri cu factori locali de decizie (primar, viceprimar), directori ai Departamentului Locativ ai municipiului, reprezentanți ai Serviciului/Direcției Publice de Asistență Socială din municipii (director, inspector, mediato r Roma), și directori ai Departamentelor de Strategie, Programe, Proiecte de Dezvoltare sau Proiecte cu Finanțare Europeană din cadrul municipiilor. A avut loc de asemenea o discuție de grup cu doi reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est. 2 Șapte interviuri cu antreprenori locali și manageri ai întreprinderilor locale. 3 Cinci interviuri cu jurnaliști locali și șase discuții de tip focus-grup cu 43 de participanți, dintre care profesori, doctori, asistenți medicali, lucrători sociali, mediatori roma, reprezentanți de ONG-uri și preoți. 4 Șase discuții de tip focus-grup cu 40 de participanți. 8 legătură. Acest lucru înseamnă că actorii locali nu au comunicat, negociat sau lucrat efectiv împreună. Studiul Conceptual Pilot reprezintă un exercițiu teoretic, bazat pe date statistice, precum și pe informații obținute prin consultarea diverșilor actori locali, dar nu reprezintă contribuția unui Grup de Acțiune Locală (GAL) existent. Din acest motiv, strategia de integrare reflectă toate punctele de vedere și toate interesele din zonă, dar nu a stabilit priorități și poate produce reacții contradictorii întrucât în multe cazuri actorii cheie au opinii diferite – și uneori divergente. De aceea, Studiile Conceptuale Pilot trebuie privite ca modele pentru viitoarele strategii de integrare și nu ca planuri direct aplicabile. 9 2 Prezentarea generală a municipiului Acest capitol urmează structura standard a strategiilor de dezvoltare din România, fiind în conformitate cu structura de prezentare cerută aplicanților la programul LEADER.5 Informaţiile din acest capitol se bazează pe următoarele documente: 6 – Agenda Locală 21 - Planul Local de Dezvoltare Târgu Mureș, 2002 – Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Târgu Mureș, 2010 – Rezultate finale recensământul populației și locuințelor 2011, Institutul Național de Statistică (http://www.mures.insse.ro/phpfiles/Mures_RPL_2011_Comunicat_date_definitive.pdf) 2.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți Figura 1. Localizarea geografică a județului Mureș și a municipiului Târgu Mureș (hărți) Municipiul Târgu Mureș Sursa: Google Maps. Judeţul Mureş face parte din regiunea de dezvoltare Centru, alături de judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Sibiu, fiind situat în partea central-nordică a României, în Podişul Transilvaniei, în bazinul superior al râului Mureş şi bazinele râurilor Târnava Mare şi Târnava Mică. Muncipiul Târgu Mureş, reşedinţa administrativă a judeţului, se întinde pe o suprafaţă totală de 4.930 ha şi este situat în zona de confluenţă a trei unităţi naturale: Câmpia Transilvaniei, Podişul Târnavelor şi zona dealurilor subcarpatice interne. Vatra oraşului este dispusă pe mai multe nivele de altitudine, de la 310 metri în Lunca Mureşului la 450 de metri pe culmea dealului Corneşti. 5 Liaisons Entre Actions de Développement de l’Economie Rurale, Axă prioritară în cadrul Pragramului Național de Dezvoltare Rurală. 6 Acestea sunt cele mai recente documente strategice și date disponibile pentru municipiul Târgu Mureș. 10 Poziţionarea în centrul Transilvaniei face ca trăsăturile climatice ale municipiului să fie caracteristice climatului temperat continental moderat. Temperaturile maxime absolute pot urca până la 38-39°C, iar minimele pot înregistra până la -32°C. Precipitaţiile atmosferice sunt reduse atingând în jur de 600 mm anual, ploile torenţiale neavând un caracter accentuat. Relieful şi orientarea Văii Mureşului face ca vânturile predominante în zonă să fie din sectorul nordic şi de nord-vest. Principalele cartiere ale municipiului Târgu Mureş sunt: – Remetea în extremintatea nord-estică a orașului, departe de centru; – Unirii în nord-estul orașului, la sud de cartierul Remetea, mai aproape de centru; – Oraşul de sus în partea de nord, aproape de centru; – Cornişa leagă Orașul de sus de zona centrală; – Centru este aria culturală, financiară, administrativă și comercială a orașului; – Budai reprezintă o extensie a centrului înspre cartierul Vladimirescu; – Tudor Vladimirescu este un cartier de blocuri tipic socialist în partea de sud-est a orașului, unul dintre cele mai mari cartiere, aproape de centru; – Ady este localizat în partea de nord-vest a orașului, un cartier tradițional cu case mici, aproape de centru și Rovinari, cartier de blocuri la nord de Ady; – Dâmbul Pietros și Libertăţii sunt poziționate în partea de sud a cartierului Ady. Dâmbul Pietros este al doilea cartier ca mărime din Târgu Mureș, fiind situat aproape de centru; – Oraşul de jos este un cartier tradițional, cu case vechi, de dinainte de război, cu grădini, nu foarte departe de centru; – Mureşeni cartier care acoperă partea de sud, sud-est a orașului, în partea de sud a Orașului de jos, mai departe de centru. În oraşul Târgu Mureş au fost identificate cinci comunităţi marginalizate care sunt prezentate în capitolul 3. Dintre aceste comunităţi marginalizate, proiectul de faţă se concentrează pe zona Valea Rece, zona de Locuințe sociale care este analizată în capitolele 4 şi 5 ale acestui Pilot. 2.2 Populația și caracteristicile demografice Conform rezultatelor recensământului populaţiei din 2011, în municipiul Târgu Mureş au domiciliul stabil 134.290 persoane, aproximativ 25% din totalul populaţiei judeţului. Dintre acestea, 63,349 persoane sunt de sex masculin, iar 70.941 sunt de sex feminin. Cea mai mare parte a populației este populație adultă cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani. Categoria de vârstă cel mai bine reprezentată este 40-44 de ani (11.584 persoane), urmată de 35-39 de ani (10.679 persoane). Figura 2. Distribuţia populaţiei pe categorii de vârstă (număr) și în funcție de etnie (%) 0-14 17863 15-24 16756 Români 49% Nedeclarată 25-49 50001 5% Alte etnii Maghiari 1% 50-74 41777 43% Romi 2% 75+ 7893 Date: Recensământul populaţiei 2011, Institutul Național de Statistică. 11 Municipiul Târgu Mureş este caracterizat de o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Populaţia municipiului este distribuită din punct de vedere etnic după cum urmează: români 66.033, maghiari 57.532, romi 3.110, germani 202, evrei 68, alte etnii 237. Comunitatea maghiară din Târgu Mureş este cea mai numeroasă din România. Atât limba română cât şi limba maghiară sunt utilizate în administraţia publică, educaţie, justiţie etc. Ca nivel al educaţiei, cele mai multe persoane cu domiciliul stabil în Târgu Mureş au cel puţin învăţământ secundar absolvit: liceal 39.141 persoane, profesional şi de ucenici 17.586 şi gimnazial 17.163. Au absolvit studii superioare 30.167 persoane, iar fără şcoală absolvită se declară 1.950, dintre care 588 sunt analfabeţi. Figura 3. Populaţia stabilă, de peste 10 ani a municipiului Târgu Mureş în funcţie de educaţie. Secundar 73890 Superior 30167 Postliceal, maiștri 8514 Primar 7373 Fără scoală absolvită 1950 Date: Recensământul populaţiei 2011, Institutul Național de Statistică. 2.3 Patrimoniul de mediu Din punctul de vedere al patrimoniului natural, municipiul Târgu Mureş deţine două resurse foarte importante: pădurile şi râul Mureş. Pădurile sunt o resursă valoroasă acoperind aproape o treime din oraş. De asemenea, Târgu Mureş este delimitat de păduri, în special de foioase, în zonele de sud şi de est. Fondul forestier este utilizat atât pentru producţia de masă lemnoasă cât şi cu scop de protecţie. Identitatea oraşului, dar şi forma pe care acesta a luat-o de-a lungul timpului este strâns legată de râul Mureș. Râul străbate şi mărgineşte parţial intravilanul oraşului. Municipiul Târgu Mureş este străbătut şi de pârâiele Sărat, Pocloș, Budiului, Mureşeni, Cocoş. Pe teritoriul municipiului există 11 izvoare permanente şi două lucii de apă în partea de nord est a zonei intravilane, canalul artificial al Turbinei şi lacul din zona de agrement Weekend. În municipiul Târgu Mureş există suprafeţe de teren degradat, în zona Dealul Viilor Mic şi Corneşti, supuse fenomenelor de alunecare fie din cauza defrişărilor excesive, utilizarea de tehnici agricole necorespunzătoare, evacuări necontrolate ale apei menajere sau a construcţiilor supradimensionate în raport cu stabilitatea terenului. De asemenea, zone precum Remetea, Beşa, Mureşeni sunt inundabile. Principalele surse de poluare7 a aerului de pe raza municipiului Târgu Mureş sunt SC Azomureş SA, centralele termice rezidenţiale, sursele industriale, încălzirea rezidenţială individuală, prepararea hranei şi traficul rutier. 7 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Târgu Mureș, 2010. Evaluările făcute de Inspectoratul de Protecţie a Mediului Mureş au relevat că: (1) Concentraţiile maxime de oxizi de azot pentru un timp de mediere de 30 min. depăşesc concentraţia maxima admisibilă pe întreg teritoriul oraşului; (2) Concentraţiile medii anuale de oxizi de azot depăşesc valoa rea maxim-admisă în zona centrală a oraşului, în cartierul Tudor Vladimirescu şi în vecinătatea unităţii SC Azomureş SA; (3) 12 În ceea ce priveşte poluarea apei râului Mureş, în amonte de municipiu, principalii factori poluatori sunt Staţia de epurare Reghin, SC Testsuin SA Gorneşti, balastierele, pârâul Rărat şi pârâul Voiniceni care aduc ape poluate din zonele Sântana de Mureş şi Ceauşu de Câmpie. Pe teritoriul municipiului Târgu Mureş, apele râului Mureş sunt contaminate suplimentar de: – Evacuările de ape uzate menajere prin gurile de vărsare ale colectoarelor din reţeaua de canalizare pluvială a municipiului ca urmare a racordurilor greşite; – Evacuările de ape uzate prin gurile de vărsare ale canalelor deversoare ce controlează sistemul de canalizare unitar, datorită incapacităţii hidraulice a acestora; – Poluarea afluenţilor datorită evacuărilor de ape uzate prin gurile de vărsare ale canalelor pluviale cu racorduri greşite, gospodăririi necorespunzătoare a deşeurilor şi lipsei sistemelor de canalizare menajeră din localităţi. Utilizarea resurselor naturale ale municipiului Târgu Mureş ţine, pe de o parte de folosirea, atât pentru uz domestic cât şi pentru uz industrial, a apei râului Mureş şi pe de altă parte, de exploatarea resurselor subsolului: argila, produsele balastiere şi gazul metan. 2.4 Patrimoniul arhitectural și cultural8 Municipiul Târgu Mureş deţine un patrimoniu arhitectural variat, cu influenţe din perioada medievală, renascentistă, barocă, şi în special din perioada „Art Nouveau”. Emblema oraşului este considerată ansamblul urban „Piaţa Trandafirilor”. Sunt considerare elemente de patrimoniu arhitectural, de asemenea, Cetatea Medievală, Piaţa Teatrului, Palatul Culturii, ansamblul „art nouveau” al Primăriei, Biblioteca Teleki-Bolyai, Tabla Regească. Activităţile de turism sunt susţinute şi de serviciile de agrement disponibile în Târgu Mureş. Municipiul deţine două zone de agrement Complexul de Agrement Mureşul supranumit „Weekend” şi Platoul Corneşti unde, în interiorul pădurii sunt amenajate un loc de joacă pentru copii, Gradina Zoo – a doua ca mărime din ţară, piste de biciclete şi trasee pentru alergat şi plimbat prin pădure. De asemenea, pe lângă aceste zone de agrement, în Târgu Mureş există un Hipodrom pentru turismul hipic şi un Aeroclubul Român care asigură condiţii optime pentru zboruri cu aparate ultra-uşoare (sporturi extreme). În zona periurbană a oraşului pot fi accesate şi servicii spa sau tratamente naturale (complexul hotelier, de agrement şi baza de tratament Apollo Welness Club din Sângiorgiu de Mureş sau Centrul Lifestyle Herghelia). 2.5 Locuirea și accesul la utilități Locuinţe Ultimul recensământ al populaţiei arată că în anul 2011, în municipiul Târgu Mureş erau 11.123 clădiri. Dintre acestea, 11.031 clădiri erau destinate locuirii. Numărul total al gospodăriilor populaţiei era de 51.729. Datele complete privind locuirea de la recensământul din 2011 nu sunt încă disponibile. Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002 arăta că în municipiul Târgu Mureş, în 2002, existau un număr de Concentraţia maxim-admisă de particule în suspensie pentru un timp scurt de mediere (30 min.) este depăşită numai în sud - vestul oraşului şi în zona unităţii SC Azomureş SA; (4) Concentraţia maximă pe 30 min. a amoniacului depăşeşte valoarea maxim-admisă în întreaga zonă analizată. În centrul oraşului este depăşită de 2 -3 ori valoarea maxim-admisă, iar în zona de sud-vest a oraşului depăşirile ajung până la 500%. 8 http://www.tirgumures.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=102%3Aprezentare&catid=44%3Apagini& Itemid=382&lang=ro 13 10.610 clădiri de locuit, dintre care, aproximativ 65% clădiri individuale cu o locuinţă, 13% clădiri de locuit cu două sau mai multe locuinţe înşiruite, iar 22% locuinţe de tip bloc. O mare parte din locuințele din municipiul Târgu Mureș au fost construite înainte de 1944. La nivelul teritoriului clădirile cele mai vechi se găsesc în zona centrală şi vecinătăţile acesteia. Cele mai multe locuinţe colective au fost construite în perioada 1960-1990, din beton armat sau cărămidă cu planşee din beton armat. Marea majoritate a locuinţelor nou construite sunt locuinţe individuale moderne, cu grad sporit de confort şi sunt situate în zona Platoul Corneşti, Cartierul Belvedere9 care se dezvoltă pe versantul sudic al Căii Sighişoarei – zona păşunilor, pe o suprafaţă de 75,5 ha. Figura 4. Locuinţele individuale în funcție de anul de construcție (%) 50 26 21 3 Before 1944 1945-1960 1960-1990 After 1990 Înainte de 1944 1945-1960 1960-1990 După 1990 Sursa: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Târgu Mureș, 2010. Date de la Recensământul 2002. Din totalul de locuinţe majoritatea au două camere de locuit – 50%, urmate de cele cu trei camere – 32%, o singură cameră de locuit – 17%. Numărul mediu de persoane/locuinţă este de 2,51, comparabil cu media naţională în mediul urban de 2,53, conform Recensământului din 2011. Apă şi canalizare În Târgu Mureş funcţionează un sistem centralizat de alimentare cu apă din anul 1908 (bazat la început pe captarea apelor subterane prin puţuri săpate, apoi pe captarea din râul Mureş) şi un sistem centralizat de canalizare şi epurare din 1911. Sistemul de distribuţie al apei potabile este în general inelar şi se compune din 280 km conducte de transport şi distribuţie, care asigură apă potabilă în municipiul Târgu Mureş, pentru un număr de cca. 150.000 de consumatori. În 2010 reţeaua asigura 93% din cerinţele utilizatorilor. Există un număr de 10.164 branşamente, dintre care: 6.105 abonaţi casnici, 1.944 asociaţii de proprietari, 1.705 agenţi economici, 410 instituţii şi organizaţii. Sistemul de canalizare este mixt. În oraşul vechi (40% din total) sistemul este unitar, iar în oraşul nou (60% din total) este separativ. Circa 90% din trama stradală a oraşului este canalizată. Faţă de emisar (râul Mureş care traversează oraşul), canalizarea este: Malul stâng – unitară: în zona centrală; Malul stâng – separativă: cartierele de blocuri construite dupa anii ’60 (Dâmbu Pietros, Tudor Vladimirescu, Aleea Carpaţi, 22 Decembrie etc.); Malul drept – separativă cu mici excepţii. La sistemul de canalizare al oraşului sunt racordate câteva localităţi limitrofe (Sângeorgiu de Mureş, Cristeşti, Sântana de Mureş) prin sistem separativ. Sistemele de canalizare ale acestor localităţi sunt administrate de alţi operatori cu care există relaţii contractuale. Sistemul de canalizare se compune din: 258 km conducte, fără lungimea racordurilor (232 km în oraş şi 26 km la alţi operatori), 2 staţii de pompare ape uzate, una funcţională şi una în curs de reabilitare, 1 bazin de retenţie cu un volum total de 20.000 mc, 11 deversoare, 8.892 de racorduri, 6.666 guri de scurgere, 38 de guri de vărsare din sistemul unitar în emisari. 9 Trama stradală de circulaţie locală se va executa sub forma unor inele legate de artere radiale, de -a lungul căroara se realizează lotizarea terenului în vederea realizării locuinţelor. Centrul reţelei inelare se propune a se rezerva pentru servicii publice de cartier şi de educaţie. Circa 50 ha de teren vor fi ocupate de locuinţe, 8,5 ha vor fi ocupate de amenajări exteri oare publice şi edilitare, restul fiind amenajate ca zone verzi. Reţeaua de drumuri însumează circa 11 km. 14 Reţele energetice Distribuirea energiei electrice se realizează de către unitatea teritorială a S.C. FDFEE Electrica Transilvania Sud S.A. – SDFEE Târgu Mureş, ce deserveşte 231.718 beneficiari. În municipiul Târgu Mureş principala sursă de producere a energiei electrice este o microhidrocentrală poziţionată pe râul Mureş, echipată cu două unităţi Kaplan. În afară de această unitate, la nivelul municipiului şi în zona periurbană nu există alte surse de producere a energiei electrice. În municipiul Târgu Mureş sunt 391 posturi de transformare, dintre care 65 sunt aeriene şi 326 în construcţie de zidărie sau subterane. Traseele liniilor electrice de medie tensiune urmăresc trama stradală a localităţii, acestea fiind în majoritate subterane (150 km), restul fiind aeriene (93 km) – în zonele periferice. Gazele naturale 10 Amplasat într-o zonă a ţării cu bogate zăcăminte de gaz metan, în Municipiul Târgu Mureş şi localităţile din zona sa periurbană gazul metan acoperă în proporţie de aproape 100% consumul de combustibil pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei şi pentru utilizări tehnologice. Circa 11% din producţia de gaze este distribuită şi utilizată în cadrul judeţului. Atât municipiul, cât şi localităţile periurbane sunt echipate cu reţele de distribuţie de gaze naturale amplasate pe aproape toate străzile din respectivele localităţi. Alimentarea cu gaze naturale a Municipiului Târgu Mureş şi a localităţilor din zona periurbană se face din sistemul de conducte de transport de înaltă presiune prin intermediul Staţiilor de reglare – măsurare – predare (SRMP) de la înaltă la medie presiune: Corunca, Cristeşti, Tofalău, Sântana de Mureş, Sâncraiu de Mureş. Energia termică 11 Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din municipiul Târgu Mureş se compune din: 44 de Centrale termice de cvartal; 19 Puncte termice; Reţele termice cu ajutorul cărora energia termică se transportă în regim continuu şi controlat de la locul de producere (centrala termică) la punctul termic, în lungime totală de 90,2 km. Aceste centrale şi puncte termice asigură necesarul de energie termică pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum la 26.888 apartamente fizice, 153 agenţi economici şi instituţii publice, realizând producţia anuală de 247 mii Gcal (anul 2008). 2.6 Profilul economic (ocupare și afaceri la nivel local) Asemeni majorităţii centrelor urbane din România, municipiul Târgu Mureş a dobândit în perioada comunistă o specializare industrială, atenuată în ultimul timp de restructurarea caracteristică perioadei de tranziţie, dominanţa fiind preluată astăzi de sfera comerţului şi a serviciilor. Sfera economică a municipiului este compusă din peste 8.500 agenţi economici privaţi şi un număr redus de agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat. Investiţiile străine în judeţul Mureş sunt cu cca. 7% mai mari decât nivelul mediu de investiţii de acest fel din România. În zona Văii Mureşului,12 Târgu Mureş reprezintă cel mai important centru al concentrării industriale. 10 Ar fi utile date adiţionale privind gradul de acoperire al cererii de gaze naturale, mai ales la categoria „apartamente fizice”, „locuinţe”. Aceste date nu sunt disponibile în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Târgu Mureş. 11 Ar fi utile date adiţionale privind gradul de acoperire al cererii de energie termică, mai ales la categoria „apartamente fizice”, „locuinţe”. Aceste date nu sunt disponibile în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Târgu Mureş. 12 Din a cărei componenţă mai fac parte Luduşul, Iernutul, Reghinul şi Lunca Bradului. 15 Profil economic local Structura industrială a municipiului Târgu Mureş este dominată în proporţie de peste 75% de patru sectoare industriale importante: construcţii de maşini, industrie chimică, confecţii, textile şi industria de prelucrare a lemnului. La aceste patru industrii principale se adaugă industia alimentară şi industria pielăriei, care au şi ele o contribuţie însemnată. Municipiul Târgu Mureş este renumit în ţară prin unităţile producătoare de mobilă, îngrăşăminte chimice și preparate farmaceutice. Industria alimentară este reprezentativă în zona de morărit şi panificaţie, carne, abatorizare şi fabricare preparate din carne, lapte, vin şi băuturi alcoolice. Suprafaţa agricolă a municipiului Târgu Mureş este de 1.727 ha, din care teren arabil 1.075 ha, pajiști naturale 578 ha și vii și livezi 74 ha. Sectorul agricol privat este reprezentat de două societăţi agricole, care deţin 215 ha teren agricol, şi 2.948 exploataţii individuale, cu o suprafaţă totală de 1.012 ha, din care: – 2.705 exploataţii cu o suprafaţă cuprinsă între 0,1 – 0,9 ha; – 187 exploataţii cu o suprafaţă cuprinsă între 1,0 – 3,0 ha; – 56 exploataţii cu o suprafaţă mai mare de 3,0 ha. Creşterea animalelor este o activitate mai puţin reprezentativă la nivelul municipiului, în special din cauza suprafeţelor mici de păşuni existente. Există, totuşi, un număr de 3 întreprinzători particulari cu efective de 30 – 100 de capete (taurine şi porcine). În rest, forma de exploatare se realizează în 97% din cazuri cu 1-5 animale, formă care nu este performantă din punct de vedere economic, asigurând de cele mai multe ori doar autoconsumul. În municipiul Târgu Mureş există două staţiuni de cercetare şi producţie în domeniul agricol: (1) S.C.D.C.A.B. şi (2) S.C.P.P. Târgu Mureş, două laboratoare moderne ce deservesc producătorii agricoli şi protejează populaţia de efectul nociv al reziduurilor de pesticide şi o unitate de cercetare şi producţie pentru bovine. Comerţul este domeniul care a cunoscut cea mai mare explozie după 1989. Municipiul Târgu Mureş deţine primul loc pe judeţ la numărul de IMM-uri cu activitate în domeniul comerţului (93,4% din total/judeţ), precum şi la numărul de salariaţi (94,04% din total/judeţ). Cercetarea, dezvoltarea şi industria high-tech s-au dezvoltat în ultimii ani prin intermediul microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici şi mijlocii, fiind axat pe: activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi ale portalurilor web, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe. Servicii financiar-bancare sunt reprezentate de o serie de bănci, filiale sau sucursale ale unor bănci româneşti sau străine. Ocupare și șomaj Conform recensământului din 200213 situaţia forţei de muncă la nivelul municipiului indică faptul că populaţia activă este de 66.461 de persoane, reprezentând 42% din populaţia totală a municipiului iar populaţia ocupată este de 61.409 de persoane, reprezentând 41% din populaţia totală a municipiului. În 2012, numărul mediu de salariaţi din municipiu a fost de 54.941 de persoane reprezentând 41% din totalul populaţiei municipiului.14 Marea majoritate a populaţiei active, respectiv 50%, este angajată în industrie şi comerţ, urmată de sănătate şi asistenţă socială (12%), învăţământ (7%), poştă şi telecomunicăţii (4%) şi administraţie (4%). La nivelul judeţului Mureş, în decembrie 2012, numărul total al şomerilor era de 15.144 persoane, cu o 13 Datele de la recensământul populației și locuințelor din 2011 nu sunt încă disponibile. 14 Date INS Tempo-Online. 16 rată de şomaj de 6,22%. Dintre aceştia, primeau indemnizaţie de şomaj 5.258.15 Datele arătă o creştere constantă a numărului şomerilor începând cu anul 2007. În municipiul Târgu Mureş, în decembrie 2012, erau înregistraţi 1.596 şomeri, din care 756 bărbaţi. 2.7 Instituții locale și servicii publice Transport public În cadrul judeţului Mureş, municipiul Târgu Mureş este conectat prin trei drumuri naţionale DN13, DN15 şi DN15F, principala cale de acces fiind pe drumul european E60. În interiorul municipiului, transportul urban de călători este asigurat de două societăţi: SC Transport local SA şi SC Siletina Impex SRL, aflate în consorţiu. Transportul este asigurat de 74 autobuze, 141 maxi taxi şi aproximativ 600 taxiuri. Transportul intercomunal este asigurat doar pentru a face legătura între municipiul Târgu Mureş şi oraşul Ungheni. Acest fapt a fost considerat ca fiind o disfuncţie majoră la nivelul zonei periurbane a municipiului. Educație Municipiul Târgu Mureş este considerat a fi un important centru educaţional. Sistemul de învăţământ acoperă toate nivelele de educaţie şi formare. Dată fiind componenţa etnică a judeţului, infrastructura şcolară cuprinde şcoli şi licee cu predare în limba maghiară, germană şi roma. Învăţământul superior din Târgu Mureş este reprezentat de trei universităţi de tradiţie: Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea Petru Maior, Universitatea de Artă Teatrală; şi două unităţi noi, particulare: Universitatea Dimitrie Cantemir, Universitatea Sapinţia. Unităţile de învăţământ superior din Târgu Mureş oferă specializare în domenii precum: medicină generală, medicină militară, farmacie, stomatologie şi tehnică dentară, asistenţă medicală de urgenţă medico-chirurgicală, teatrologie, actorie, regie, filologie, psiho-pedagogie, drept, finanţe-bănci, contabilitate, matematică, informatică, administraţie publică, marketing, management, calculatoare, electronică, tehnologii de mecanică fină, automobile, design industrial. Numărul de studenţi înscrişi în anul şcolar 2012-2013 a fost de 10.494. Învăţământul liceal se desfăşoară în 17 colegii naţionale, licee şi grupuri şcolare. În Târgu Mureş există un liceu cu filieră teoretică, 2 colegii naţionale, 3 licee cu filieră vocaţională, precum şi 11 grupuri şcolare au în structura lor de învăţământ liceal filiera tehnologică, oferind un atestat profesional. De asemenea, elevii din Târgu Mureş au posibilitatea de a se înscrie în şcoli profesionale şi de ucenici cu diferite profile şi specializări. La terminarea cursurilor, elevii dobândesc statutul de muncitor calificat: sculptori intarsieri, tâmplari, tapiţeri, instalaţii sanitare, finisare structură, industrie alimentară, mecanici auto şi agricoli, carmangerie, brutari, tinichigerie, confecţii îmbrăcăminte textile şi din piele, bijutieri, opticieni, montatori aparate optice medicale, depanatori RTV, electronişti depanatori echipamente de automatizări, operatori chimişti, administraţie publică, ospătari, bucătari. La acestea se adaugă şi şcoli de maiştri în domeniul prelucrării lemnului şi în domeniul construcţiilor. În Târgu Mureş funcţionează 4 şcoli postliceale, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul grupurilor şcolare şi oferă posibilitatea de specializare în domeniile: designer în industria lemnului, proiectant restaurator şi reparaţii, proiectant în urbanism şi amenajarea teritoriului, controlor activitate produse alimentare, asistent medicină generală, asistent medical de laborator, secretariat, asistent de gestiune, agent turism, asistent manager unităţi comerciale, telecomunicaţii. În total, în municipiul Târgu Mureş, în 2012, erau înscrişi 228 de elevi în învăţământul profesional şi de ucenici, 136 în învăţământul de maiştri şi 2.223 în învăţământul postliceal. 15 http://www.mures.anofm.ro/comunicatpresa/Evolutia%20somajului.pdf 17 Învăţământul primar şi gimnazial se desfăşoară în 16 şcoli generale şi 2 şcoli speciale. Există un număr de 25 grădiniţe, din care cca. 50% funcţionează cu program normal şi 50% cu program prelungit, cu aproximativ 120 copii/ unitate. Această medie rezultă însă din însumarea unor unităţi ce variază între 250 copii/unitate şi 19 copii/unitate în funcţie de numărul de copii arondaţi din zonă şi de tipul unităţii. Pe raza municipiului funcţionează 5 creşe aflate în subordinea consiliului local municipal. Cele 5 creşe funcţionează cu un număr total de 270 locuri, însă cererea este cu mult mai mare decât capacitatea existentă. Sănătate Municipiul Târgu Mureş este un centru medical recunoscut la nivel regional, naţional şi mondial. Anexa 3 cuprinde detalii în acest sens. În Târgu Mureş există un Centru Regional de Transplant, acreditat de către Ministerul Sănătăţii şi un Centru de Traumă, SMURD, acreditat ca Centru de excelenţă în instruire pentru medicina de urgenţă. 
 Universitatea de Medicină şi Farmacie dispune de o platformă informatică specială, un Laborator de dezvoltare a unor platforme Open Source pentru activitatea de cercetare cu domeniu certificat de Informatică aplicată, informatică medicală, platforme educaţionale Open Source Software, HPC (High Performance Computing)/Clustere Linux, modelări moleculare, baze de date moleculare, virtual screening care poate asigura mijloacele şi modalităţile informatice pentru conceperea şi realizarea documentării de specialitate, realizarea bazei de date, pregătirea manifestărilor ştiinţifice, diseminarea şi implementarea rezultatelor. În Târgu Mureş sunt funcţionale 21 de clinici şi 8 policlinici. Municipiul concentrează cea mai mare parte a unităţilor sanitare din județ, existând şi unităţi de elită dotate cu aparatură performantă şi cadre medicale cu înaltă specializare: – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, unitate de interes regional (2.333 paturi); – Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) Târgu Mureş, unitate de asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească recunoscută pe plan naţional; – Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, unitate de excelenţă aflată în directa subordonare a Ministerului Sănătăţii (200 paturi). În anul 2002, grupele populaţionale expuse la risc, mari consumatoare de servicii medicale, reprezentau aproximativ 20% din totalul populaţiei judeţului.16 Peste 60% din numărul persoanelor aflate în grupele expuse la risc se află în mediul rural, ceea ce impune dezvoltarea serviciilor de sănătate din zona rurală. Evoluţia sistemului sanitar din ultimii ani s-a încadrat în tendinţa generală de pe plan naţional în sensul dezvoltării continue a unităţilor sanitare din sistemul privat şi scăderii numărului de unităţi publice (în special cabinete stomatologice şi farmacii). 16 Nu sunt disponibile date la nivel de municipiu. 18 Tabel 1. Date statistice privind domeniul medicinei și îngrijirii sănătății Indicatori 2007 Paturi în spitale – sector public – număr 2.613 Medici – sector public – persoane 1.283 Medici – sector privat – persoane 95 Personal mediu sanitar – sector public – persoane 2.563 Personal sanitar mediu – sector privat – persoane 183 Spitale – sector public 2 Dispensare medicale – sector public 1 Policlinici – sector public - Policlinici – sector privat 35 Cabinete medicale individuale (de familie) – sector public 46 Cabinete medicale de familie – sector privat 15 Cabinete medicale de specialitate (individuale) – sector public 28 Cabinete medicale de specialitate – sector privat 357 Cabinete medicale de medicina generală – sector privat 60 Farmacii – sector public 8 Farmacii – sector privat 79 Ambulatorii de specialitate – sector public 3 Ambulatorii de spital – sector public 1 Centre de transfuzie sanguină – sector public 1 Creşe – sector public 5 Sursa: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Târgu Mureș, 2010. Nu sunt disponibile date mai recente. Locuri de joacă, parcări, parcuri, facilități sportive, de agrement și similare În Târgu Mureş, ca spaţii verzi amenajate pot fi numărate zonele verzi aferente clădirilor de locuit, instituţiilor, parcuri de cartier, parcuri centrale, păduri parc. Suprafaţa spaţiilor verzi existente raportată la numărul de locuitori este de 9 mp/locuitor, faţă de standardele europene care prevăd o normă de 30- 40 mp/locuitor. În perioada 2001-2009 au fost amenajate în cartierele oraşului: 147 de parcuri de odihnă şi joacă cu o suprafaţă totală estimată la 51.400 mp; 26 terenuri de sport cu o suprafaţă totală estimată la 9.100 mp; 4 zone pentru câini. În ceea ce priveşte activităţile sportive şi recreative au fost modernizate: – Platoul Corneşti: pistă de alergare, complex modular de joacă pentru copii de vârste mici; – Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul”: un bazin de canotaj, patru bazine de înot de dimensiuni şi adâncimi diferite, terenuri de mini-fotbal, baschet, handbal, volei, tenis, precum şi pentru alte activităţi recreative. De asemenea, în Târgu Mureş există un număr de aproximativ 35 asociaţii şi cluburi sportive, 141 de profesori de educaţie fizică şi sport de înaltă calificare. 2.8 Organizații ale societății civile Societatea civilă mureşeană include: sindicate şi organizaţii patronale, organizaţii neguvernamentale (asociaţii profesionale, organizaţii civile, asociaţii de caritate, organizaţii care implică cetăţenii în viaţa locală şi municipală) inclusiv instituţiile bisericii şi ale comunităţilor religioase. Sectorul neguvernamental al judeţului Mureş este format din asociaţii, fundaţii, precum şi alte forme juridice: ligi, uniuni, cluburi, sindicate. Dintre acestea 57% sunt afiliate internaţional, 25% deţin filiale locale şi 29% sunt partenere în reţele nationale. 19 Mişcarea sindicală este grupată în jurul a 5 dintre cele mai importante sindicate naţionale care au filiale în judeţ: C.N.S.R.L. Frăţia, C.N.S. Cartel Alfa, C.N.S.Meridian, C.S.D.R., Blocul Naţional. Recomandare În cazul unei cereri de finanțare, în acest capitol trebuie trecute în revistă ONG-urile care au desfăşurat sau desfăşoară proiecte sau intervenţii în comunităţile marginalizate din oraş. 2.9 Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană Autorităţile locale din Târgu Mureș au implementat mai multe proiecte atât în perioada preaderare, prin fonduri Phare, cât şi proiecte pe fonduri structurale. Primăria, prin Serviciul Proiecte cu finanţare internaţională, are o experienţă vastă în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea proiectelor. O listă a principalelor proiecte europene se găseşte în Anexa 4. Valoarea totală a proiectelor europene pe care primăria Târgu Mureş le-a desfăşurat sau pe care le are în derulare/ evaluare/ aşteptare este de aproximativ 54 milioane euro. Cele mai multe proiecte nu au fost desfăşurate în parteneriat cu alte instituţii, primăria fiind singurul aplicant. Principalele teme abordate în proiecte sunt: – dezvoltarea, modernizarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice; – promovarea potenţialului pozitiv al tinerei generaţii; – modernizarea căminului de vârstnici; – modernizarea şi reamenajarea spaţiilor publice; – modernizarea străzilor; – reabilitarea sitului istoric care este poluat; – reamenajarea şi conservarea Cetăţii Medievale; – promovarea turistică; – valorificarea resurselor regenerabile. Autorităţile locale au aplicat şi pe POR, Axa „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, DMI 1.1 Planurile integrate de dezvoltare urbană, fiind finanţate trei proiecte care sunt în desfăşurare. Deci, primăria are Plan integrat de dezvoltare urbană din 2010. Proiect Valoare (lei) Stadiu Infrastructură Modernizare străzi Tranşa I 37.620.733,24 În desfăşurare Modernizare străzi Tranşa II 40.122.227,04 În desfăşurare Social Sistem de monitorizare stradală 3.247.389,16 În desfăşurare Așadar, majoritatea proiectelor europene realizate au fost de infrastructură. În cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, componenta socială a fost acoperită prin proiectul privind monitorizarea zonelor urbane ce prezintă pericol social şi grad de infracţionalitate ridicat cu scopul de a creşte calitatea vieţii şi a spori gradul de siguranţă a cetăţenilor. Obiectivele specifice ale acestui proiect au fost: – Amplasarea a 25 de camere de supraveghere în zone ce prezintă risc infracţional în municipiul Tîrgu- Mureş; – Creşterea siguranţei copiilor în şcoli şi grădiniţe aflate în zone de risc; – Monitorizarea a trei zone cu grad de infracţionalitate ridicat: Mureşeni, Dâmbu şi Calea Sighişoarei – B-dul Pandurilor – Valea Rece. Reprezentanţii societăţii civile au implementat proiecte atât în perioada preaderare, prin fonduri Phare, cât şi proiecte pe fonduri structurale sau din alte tipuri de finanţări. Printre proiectele implemetate se 20 numără: cursuri de croitorie pentru tinerele din Valea Rece, cantină socială, schimburi de experienţă etc. Pentru proiectele desfășurate la nivelul municipiului Târgu Mureș nu există analize de impact. Recomandare În cazul unei cereri de finanțare, se prezintă lista de proiecte desfăşurate în comunităţile marginalizate din oraş cu informaţii privind: titlu proiect, perioadă, buget, sursă de finanţare, aplicant, parteneri, comunitate ţintă. Principalele probleme întâmpinate în derularea proiectelor Tabel 2. Principalele probleme în derularea proiectelor Autorități – Documentaţia stufoasă; locale – Multitudinea de verificări şi controale din partea instituţiilor abilitate; – Condiţiile de eligibilitate (spre exemplu, în proiectele Phare care impuneau existenţa unei structuri/ grup de acţiune alcătuit din membrii comunităţilor, crearea acestuia şi sesiunile de întâlniri au fost foarte dificil de realizat); – Dificultăţi în mobilizarea şi implicarea grupului ţintă (vezi Caseta 1); – Comunicare dificilă cu grupul ţintă; – Costurile de personal şi de transport nu au fost incluse între costurile eligibile în cadrul POR. Societate – Întârzieri ale plăţilor; civilă – Lipsă personal specializat pentru scrierea/ implementarea proiectelor europene; – Probleme în implementare proiectului şi atingerea obiectivelor propuse mai ales legate de implicarea grupului ţintă; – Lipsă informare şi comunicare între organizaţiile neguvernamentale de la nivel local; – Arhivarea documentelor (vezi Caseta 2); – Modificarea regulilor/ condiţiilor de prefinanţare/ finanţare după începerea proiectului; – Lipsa unui centru de resurse pentru ONG-urile care activează în domeniu şi care implementează proiecte europene. Comunitate – Nivel redus de coeziune şi lipsa unor lideri recunoscuți la nivelul comunității; marginalizată – La nivelul comunităţii, participarea este condiţionată de obţinerea unor beneficii materiale; din punctul de vedere al rezidenţilor comunităţii, participarea este împiedicată de nevoia de a găsi de lucru pentru a câştiga banii de zi cu zi; – “Oboseala” cu proiectele care presupun implicare, dar nu au rezultate tangibile, care să îmbunătăţească semnificativ viaţa de zi cu zi; – Există o tendinţă a comunităţilor marginalizate de a crede că cei care implementează proiecte (autorităţi locale, ONG-uri, experţi) monopolizează beneficiile financiare ale acestora, în timp ce comunitatea beneficiază doar marginal sau deloc; în general, comunităţile marginalizate se consideră dezabuzate în interacţiunea cu autorităţile locale şi societatea civilă. Notă: Mai multe detalii privind problemele întâmpinate de beneficiarii de fonduri structurale în derularea proiectelor sunt prezentate în raportul: The World Bank (2013), Assessment of the Communication and Collaboration between the Managing Authority and Intermediate Bodies of the Regional Operational Programme 21 and Facilitation of Proactive and Direct Support for Beneficiaries, Final Report, Component II, Project co-financed from the European Regional Development Fund through the Regional Operational Programme 2007-2013. Caseta 1. Implicarea grupului ţintă În general, în proiectele destinate comunităţilor rome, una dintre problemele întâmpinate de către ONG-uri a fost legată de participarea la cursuri a grupului ţintă. Din cei 36 de adulţi înscrişi la cursuri de alfabetizare, până la finalul cursului au rămas doar două persoane. Motivele renunţării au fost legate de: – perioada în care au avut loc cursurile - vara, când este sezonul muncilor ocazionale; – lipsa motivării şi a interesului faţă de activităţi care nu au rezultate materiale imediate: „pentru că... ce primim dacă venim, deci ei nu şi-au dat seama că a învăţa înseamnă pâine, deci putea să meargă să lucreze, să primească o diplomă la o meserie, adică ei nici nu au conceput ce înseamnă pentru ei să fie învăţaţi, măcar 4 clase.” (Reprezentant ONG) Caseta 2. Arhivarea documentelor de către ONG-uri Conform metodologiei europene, documentația, precum și toate materialele produse în cadrul proiectului finanțat prin fonduri europene, trebuie păstrate pentru o perioadă de cel puțin trei ani după încheierea proiectului. Având în vedere cantitatea considerabilă de documente, spațiul de păstrare a acestora reprezintă o problemă pentru cei mai mulți dintre solicitanții din mediul privat. Alternativa arhivării în depozite unor firme private specializate nu este viabilă deoarece prețurile sunt foarte ridicate, iar cheltuiala nu este eligibilă în proiect. Element de succes în proiectele destinate romilor (așa cum rezultă din interviurile cu actorii locali): – existenţa în primărie a unui birou specializat pe probleme de romi, cu angajaţi romi, din cadrul comunităţii; – colaborări ale primăriei cu ONG-uri active în domeniu. 22 3 Prezentarea generală a teritoriului vizat Figura 5. Municipiul Târgu Mureş și zonele dezavantajate identificate Sursa: Google maps. Cercurile galbene identifică localizarea zonelor marginalizate din oraș. Zona vizată pentru intervenții utilizând metodologia CLLD: Cu cei 134.290 de locuitori ai săi, întreaga suprafață a municipiului Târgu Mureș poate fi avută în vedere pentru implementarea de proiecte de incluziune a zonelor urbane defavorizate utilizând metodologia CLLD. Zona marginalizată : Conform metodologiei dezvoltate în proiect, în municipiul Târgu Mureș au fost identificate 5 comunități marginalizate. – Valea Rece, situată în partea extrem-sudică a orașului, cea mai mare comunitate de romi din oraș, plasată între cartierele Budai și Orașul de Jos; – Zona Fânațelor este în partea extrem-nordică a orașului, între cartierele Remetea și Unirii; – Zona Băneasa, include două tipuri de locuințe, "castelul" (foste clădiri administrative) și "containerele" (furnizate de primărie persoanelor care locuia în prealabil în condiții improprii, în aceași zonă). Zona este situată la nord de cartierul Mureșeni; – Zona Dealului, la sud de cartierul Mureșeni; – Rovinari, un bloc situat în cartierul cu același nume. Recomandare Strategia de dezvoltare locală va trebui să incorporeze un capitol dedicat care să prezinte în detaliu zona sau zonele marginalizate selectate pentru intervenție pe metodologia CLLD. Pilotul conceptual de față are în vedere o singură zonă, Valea Rece – Locuințe sociale. Prin urmare, capitolele următoare se limitează la această zonă. Datele utilizate în analiza zonei sunt mai degrabă calitative, bazate pe estimări ale actorilor locali. În realitate, aplicanții vor trebui să analizeze zona sau zonele selectate spre intervenție pe modelul descris în continuare, dar folosind date statistice solide, 23 obținute din studii reprezentative la nivelul acestora. Încă o observație este necesară, zona Valea Rece este alcătuită prin alăturarea a două zone de tipuri diferite: adăposturi improvizate și locuințe sociale. Doar pentru claritatea modelului conceptual, acestea sunt tratate diferit în cadrul documentelor Pilot 1 și Pilot 2. Însă în vederea integrării sociale, cele două zone ar trebui privite integrat, într-un singur pachet de măsuri. În cazul unei cereri de finanțare formale analiza trebuie completată cu informații din Planul Urbanistic General care să evidențieze principalele zone cu funcțiuni de locuire, dar și celelalte zone publice (școli, spitale, centre sociale etc.). Această analiză este obligatorie pentru strategiile care presupun relocarea populației vulnerabile pentru a se argumenta/ justifica/ identifica zone alternative unde aceștia pot fi plasați. Acest fapt este cu atât mai important în condițiile în care relocarea nu trebuie să ducă la segregare și de aceea următoarele reguli trebuie respectate: – din punct de vedere social, nu pot fi construite toate locuințele într-un singur loc (maxim 8 locuințe) pentru a evita formarea unei noi comunități marginalizate sau alimentarea unei comunități marginalizate existente; – din punct de vedere teritorial este de preferat ca noile locuințe să fie integrate în zone deja construite și nu segregate undeva la margine de municipiu sau în afara acestuia. Spre exemplu, Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România oferă date despre toate sectoarele de recensământ din oraș (vezi Figura 6 de mai jos). Figura 6. Tipurile de zone marginalizate din municipiul Târgu Mureș Sursa: Banca Mondială (2014) Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România. 24 4 Prezentarea generală a zonei marginalizate Ca poziţionare, Valea Rece poate fi văzută ca o zonă compactă, dar din perspectivă metodologică, în această arie co-există două comunităţi urbane dezavantajate de tipuri diferite: (1) locuinţe sociale modernizate şi (2) adăposturi improvizate, care deşi împărtăşesc o parte dintre probleme, au nevoie de intervenţii focusate, specifice propriilor nevoi. Exercițiul pilot de față discută problemele identificate în zona Valea Rece, cu focus pe zona de locuințe sociale. Figura 7. Cartierul Valea Rece Sursa: Google maps. 4.1 Principalele caracteristici geografice Cartierul Valea Rece este situat în partea de sud a orașului și urmează strada cu același nume. Poziționarea cartierului este una periferică, pe un deal, în apropierea pădurii. Este delimitat de strada Calea Sighisoarei și este foarte aproape de unul dintre cele mai noi și bogate cartiere din Târgu Mureș. Zona Valea Rece – Locuințe sociale este situată în parte de jos a dealului, la intrarea pe strada cu același nume, dinspre Calea Sighișoarei. Toate locuințele sociale din Valea Rece sunt de tip apartament la bloc. În peisajul general al cartierului, zona Valea Rece - Locuințele sociale este intercalată cu zona Valea Rece - Case, vile și se delimitează atât spațial, cât și din punctul de vedere al construcției comunitare de zona Valea Rece - Adăposturi improvizate. 25 4.2 Populația și caracteristicile demografice Recomandare Majoritatea estimărilor făcute de autoritățile publice sau de reprezentanții societății civile fac referire la întregul cartier, fără diferențe între zona de locuințe sociale și restul cartierului. În cazul unei cereri de finanțare reale, datele pentru acești indicatori vor fi culese în cadrul sondajului reprezentativ la nivelul zonei. Nu există informaţii oficiale despre numărul persoanelor care locuiesc în zona Valea Rece. Diverse studii realizate de-a lungul timpului17 au arătat însă că populaţia din zonă este în continuă creştere. De la 600 de locuitori înregistraţi în 1996 la 1.001 în anul 2000, respectiv 1.500 în 2007. Ultimele estimă ri realizate de reprezentanţii autorităţilor locale şi ale mediului neguvernamental numără în jur de 3.000 de rezidenţi în toată zona Valea Rece. Pe lângă aceştia, există un număr, în general, constant de aproximativ 200 de persoane, care au migrat din alte zone ale municipiului sau din zone rurale. Rezidenții zonei de adăposturi improvizate migrează cel mai mult. Populația din locuințele sociale este mai stabilă. Nu se cunoaște numărul exact al persoanelor care trăiesc în locuințele sociale din Valea Rece. Estimările actorilor locali sunt că în cele 7 blocuri cu locuințe sociale locuiesc între 500 și 700 de persoane. Populația este echilibrat distribută în funcție de gen, conform estimărilor actorilor locali. Comunitatea Valea Rece – Locuințe sociale este „tânără” prin comparație cu populația orașului. Numărul de copii din comunitate variază în funcţie de sursă, dar este în jur de 50% din total populaţie, aşa cum arată şi studiile realizate în comunităţi similare. Conform declaraţiilor reprezentanţilor Fundaţiei Curcubeu, care îşi desfăşoară activitatea în comunitate, numărul copiilor nou născuţi variază o dată la doi ani. Recensământul realizat de cadrele didactice a arătat că „într-un an se nasc 54 de copii şi în al doilea an, 22, pentru că din doi în doi ani se schimbă situaţia lor." Explicaţia oferită de reprezentantul Fundaţiei Curcubeu a fost dependenţa de beneficiile sociale. „Atunci când se termină perioada în care mamele primesc alocaţia pentru îngrijirea copilului, acestea fac un alt copil pentru a accesa venituri pentru creşterea celui sau celor deja existenţi.” (interviu Fundația Curcubeu) Comunitatea Valea Rece - Locuințe sociale este o comunitate etnică. Rezidenţii din Valea Rece sunt heteroidentificaţi ca fiind de etnie roma în proporţie de 90% de către actorii locali. Persoanele din comunitate pe care le-am intervievat s-au autoidentificat drept romi. Nivelul redus de educație al adulților este o problemă în Comunitatea Valea Rece - Locuințe sociale. Estimările făcute de actorii locali arată că în întreaga zonă Valea Rece, 70% dintre adulţii sunt analfabeţi. Procentul este mai ridicat în rândul femeilor, acestea părăsind timpuriu şcoala pentru a se căsători. Totuși, actorii locali apreciază că numărul persoanelor analfabete din zona Valea Rece - Locuințe sociale este mai redus decât în zona Valea Rece - Adăposturi improvizate. Rezidenții locuințelor sociale au mai degrabă un nivel redus de educație (majoritatea locatarilor au cel mult școala primară terminată). Participarea la educaţie a copiilor este redusă, iar riscul de abandon este foarte ridicat. Copiii din Valea Rece – Locuințe sociale ar putea accesa, cel puțin în termeni de proximitate spațială, educaţie preşcolară şi primară (clasele I-IV) în comunitate, la Fundaţia Curcubeu care oferă servicii de învăţământ alternativ,18 sub coordonarea Gimnaziului George Coşbuc. Participanții la discuțiile de grup au declarat 17 Intervenţii, proiecte şi studii în zonă au fost realizate de Asociaţia Divers, Asociaţia pentru Tranziţie Urbană şi Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală. 18 Activitatea care se desfăşoară în instituţii şcolare, după obiective, organizare, conţinut, forme de predare şi învăţare, mijloace, viaţa şcolii şi activitatea părinţilor, cu abatere totală sau parţială de la caracteristicile unitare ale şcolii de 26 însă, că această alternativă nu este una reală. Fundația Curcubeu este foarte aglomerată, iar nivelul la care sunt pregătiți elevii este unul scăzut, după cum afirmă intervievații. Prin urmare locatarii Valea Rece - Locuințe sociale îşi trimit copiii la grădiniţele şi şcolile din apropierea cartierului (la secțiunile cu predare în limba maghiară), în special la Școala 10. Cu toate acestea, aproape toți declară că există un nivel mare de reticență manifestat de către școli față de copiii care vin din Valea Rece, multe refuzând să îi înscrie. De asemenea, faptul că majoritatea familiilor sunt numeroase (peste 8 membri), locuiesc într-o cameră, nu au resurse materiale, iar părinții au un nivel redus de educație face ca performațele școlare ale copiilor să fie scăzute. Din acest motiv, mulți dintre copiii din Valea Rece - Locuințe sociale sunt lăsați repetenți în mai multe rânduri. La acest aspect se adaugă și atitudinea profesorilor care încearcă prea puțin să lucreze cu acești copii, considerându-i mai degrabă “copii problemă”, a căror situație nu poate fi schimbată. Din punct de vedere al religiei, comunitatea este diversă, fiind un amestec între catolici și penticostali. Majoritatea locatarilor din Valea Rece - Locuințe sociale se declară penticostali. 4.3 Ocupare, afaceri la nivel local și protecție socială Majoritatea populaţiei adulte, cu capacitate de muncă, este activă pe piaţa muncii, însă preponderent în sectorul informal. Cea mai mare parte a persoanelor ocupate formal din Valea Rece - Locuințe sociale lucrează la Salubriserv, firma care oferă servicii de salubrizare în municipiul Târgu Mureș. Conform declarațiilor patronului, acesta are în jur de 100 de angajați din Valea Rece, toți bărbați. Nu există afaceri localizate în zona Valea Rece - Locuințe sociale. Unul dintre liderii comunității din zona Valea Rece - Case, vile deține un magazin de familie în comunitate. Nivelul scăzut de ocupare pe piaţa formală a muncii se datorează contextului economic general, în care oferta de locuri de muncă este redusă, dar mai ales nivelului scăzut de educaţie și lipsei de calificări. În consecință, veniturile rezidenților Valea Rece – Locuințe sociale sunt neregulate și de nivel foarte redus. În fapt, multe familii depind de alocațiile universale pentru copii. Prin urmare, nivelul de sărăcie este ridicat în zonă, iar deprivarea multiplă este răspândită în rândul rezidenţilor. 4.4 Locuire și acces la utilități Zona Valea Rece are o istorie în ceea ce priveşte locuirea de peste 60 de ani. Prin urmare este o aglomerare de blocuri de locuinţe sociale, case vechi decente, case noi (vile) şi adăposturi improvizate. Infrastructura zonei este parţial dezvoltată, doar o parte din locuinţe având acces la drum asfaltat, canalizare, apă, electricitate. Zona este preponderent insalubră şi plină de gunoaie. Statutul legal al locuitorilor din Valea Rece este incert. În afara locuinţelor sociale care sunt proprietatea primăriei, teritoriul pe care îl ocupă restul locuinţelor din zonă inclusiv casele decente, vilele sau adăposturile improvizate este înregistrat la autorităţile locale ca fiind păşune municipală. Nimeni nu are acte de proprietate sau măcar autorizaţie de construcţii pentru locuinţă. O soluţie oferită de autorităţi pentru rezolvarea problemei proprietăţii a fost oferirea spre luare în concesiune a terenului. Din cauza preţului de 3,5 euro/ m2, această soluţie nu este viabilă pentru majoritatea locuitorilor. Locuinţele sociale au fost construite de primărie în mai multe etape, începând cu anul 2005. Sunt în total 7 blocuri, cu câte două scări și două nivele, având 5-6 apartamente fiecare, un total de aproximativ 80 de apartamente. Apartamentele includ o cameră cu baie şi bucătărie și sunt dotate cu instalaţii de stat şi care oferă o altă variantă de instruire şi educare (Schaub Horst şi Zenke Karl G.,2001, Dicţionarul de pedagogie, Iaşi: Polirom). 27 apă-canal, electricitate şi gaz metan. Au primit locuințe sociale familiile cu copii care au acceptat să își dărâme cocioabele de chirpici sau de lemn ridicate ilegal în cartier. Condiţia obţinerii şi păstrării locuinţei sociale de către familia beneficiară a fost frecventarea cu regularitate a şcolii de către copii. Conform declarațiilor inițiale ale primarului: “Tot ce trebuie să facă este să-şi trimită copiii la şcoală. Nu au voie să le înstrăineze, sunt clădirile primăriei. Şi ei dacă fac dovada că cei mici ajung să facă master sau să obţină alte diplome, le vindem şi clădirea.”19 Așa cum era de așteptat, aceste declarații au ridicat așteptări în rândul locatarilor. Deși principala condiție, cea a studiilor superioare la copii nu a fost îndeplinită, în cadrul discuțiilor de grup, problema cumpărării locuințelor sociale a fost prezentată ca fiind una dintre nemulțumirile pe care locatarii le au în relație cu autoritățile locale. Discuțiile cu reprezentații primăriei au relevat faptul că “așteptările locatarilor sunt deșarte, deoarece, conform legislației în vigoare, locuințele sociale nu pot fi înstrăinate din proprietatea statului. ” (Interviu reprezentant primărie Târgu Mureș) Locuințele sociale sunt date în utilizare în baza unui contract de închiriere. În prima fază, contractele de închiriere se realizau pentru o perioadă de 5 ani, însă, pentru a evita acumularea de datorii la plata utilităţilor, s-a decis reînnoirea contractelor o dată la şase luni. Chiria plătită la primărie pentru o astfel de locuinţă socială este între 40 și 50 de lei pe lună. La încheierea contractului, beneficiarii de locuințe sociale plătesc o garanție, contravaloarea a trei luni de chirie. În cazul în care aceștia acumulează datorii la utilități, primăria, respectiv serviciul locativ, reține banii datorați din această garanție. Din perspectiva locatarilor, faptul că la fiecare șase luni ei trebuie să completeze/ întregească acea garanție pentru a li se reînnoi contractul de închiriere, reprezintă o povară și o presiune. Cei mai mulți consideră că banii datorați pentru plata utilităților retrași din garanție nu sunt în concordanță cu realitatea. Impresia generală este că sunt furați. (Focus grup Valea Rece) Figura 8. Blocuri cu locuințe sociale din Valea Rece Sursa: Fotografii realizate de echipa de cercetători în timpul vizitei pe teren. 19 http://adevarul.ro/locale/targu-mures/targu-mures-romii-valea-rece-s-au-mutat-bloc- 1_50aeb9c97c42d5a6639f9a46/index.html 28 4.5 Acces la instituții și servicii publice Zona Valea Rece este conectată de restul oraşului prin bulevardul Calea Sighişoarei, la capătul străzii existând staţie pentru transportul în comun. În ceea ce priveşte accesul la educaţie, în cartier funcţionează o şcoală alternativă cu clasele I-IV şi preşcolari, aparţinând de gimnaziul George Coşbuc, care este insuficientă şi nu acoperă nevoile educaţionale ale copiilor din Valea Rece. Pentru continuarea studiilor gimnaziale, copiii din Valea Rece sunt direcţionaţi către: Gimnaziul George Coşbuc, Gimnaziul Dacia sau Gimnaziul Tudor Vladimirescu, care sunt în apropierea cartierului. Infrastructura de sănătate este mai degrabă greu accesibilă, locuitorii din Valea Rece fiind nevoiţi să meargă la spital în oraş, în cazul unei probleme de sănătate. O dată pe săptămână vine un medic care oferă consultaţii într-o cameră pusă la dispoziţie de către pastorul comunităţii, dar activitatea acestuia este insuficientă, raportată la nevoi. De asemenea, condiţiile aşa numitului cabinet medical sunt improprii desfăşurării consultaţiilor. Locurile de joacă, precum şi spaţiile de verzi amenajate sunt inexistente, copiii îşi petrec timpul liber pe stradă sau pe păşunea din apropiere, printre gunoaie. Siguranța în zona Valea Rece - Locuințe sociale este asigurată de poliția comunitară care are, din partea primăriei, un spațiu într-unul din blocurile cu locuințe sociale. Cu toate acestea, prezența poliției în zonă nu este apreciată de către locatari care consideră că, mai degrabă, ar fi util ca spațiul respectiv să fie dat în utilizare medicului. Aceeași părere o au și despre spațiul pe care primăria l-a oferit călugărului franciscan Paul, care îți desfăsoară activitatea în comunitatea Valea Rece. 4.6 Acțiuni întreprinse în zona marginalizată În zonă au intreprins acțiuni atât autoritățile locale, cât și organizații non-profit. În afara ridicării locuințelor sociale, majoritatea acțiunilor intreprinse de autoritățile locale s-au concentrat strict pe controlul fenomenului infracțional, în general fiind vorba de razii împreună cu poliția. Reprezentanții societății civile au desfășurat proiecte cu impact social majoritar fiind centrate pe situația copiilor din zonă. Cel mai longeviv proiect este cel al Fundaţiei Curcubeu care oferă servicii educaționale. Recomandare În cazul unei cereri de finanțare, trebuie trecute în revistă ONG-urile care au desfăşurat sau desfăşoară proiecte sau intervenţii în comunitatea sau comunităţile marginalizate selectate şi trebuie prezentată lista proiectelor desfăşurate incluzând informaţii privind: titlu proiect, perioadă, buget, sursă de finanţare, aplicant, parteneri. 29 5 Principalele probleme şi posibile măsuri de intervenţie 5.1 Principalele probleme ale comunităţii marginalizate În această secțiune prezentăm principalele probleme și lista exhaustivă de acțiuni, așa cum au rezultat din consultarea tuturor părților interesate de la nivel local: sectorul public, sectorul privat, societatea civilă și comunitatea Valea Rece – Locuințe sociale din municipiul Târgu Mureș. Acțiunile recomandate pot fi finanțate dintr-o varietate de surse, inclusiv fonduri structurale, bugete locale, parteneriat public- privat etc. Problemele şi măsurile aferente sunt organizate pe teme: infrastructură şi locuire, ocupare, educaţie, acces la servicii, comunitate şi imagine publică. Ordinea în care problemele sunt prezentate nu reflectă importanţa sau prioritatea acestora. Priorităţile de acţiune sunt identificate şi prezentate în subcapitolul 5.2 care urmează. Problema 1: Lipsa curăţeniei În zona Valea Rece - Locuințe sociale colectarea deşeurilor menajere este insuficientă. Numărul mare de locuitori din locuințele sociale și din întreaga zonă Valea Rece, precum și numărul redus de containere care sunt ridicate rar, fac ca zona să fie murdară. Problema a fost adusă în discuție atât de locatarii locuințelor sociale, cât și de restul actorilor din oraș care au declarat că principala problemă este „lipsa de educație a locatarilor care aruncă gunoaiele direct pe geam.” (Interviu reprezentant primăria Târgu Mureș) O altă sursă permanentă de gunoaie este reprezentată de PET-urile pe care o parte din locatarii zonei, mai cu seamă cei din Valea Rece – Adăposturi improvizate, le colectează și depozitează pe stradă. Figura 9. PET-uri colectate și depozitate pe strada Valea Rece Sursa: Fotografii realizate de echipa de cercetători în timpul vizitei pe teren. 30 Măsuri posibile  Program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu participarea comunităţii.  Implicarea activă a angajaţilor Salubriserv20 din comunitate ca factori mobilizatori.  Parteneriat între primărie şi Salubriserv pentru ridicarea gunoiului menajer, instalarea de containere.  Program de educare a locatarilor în vederea păstrării curăţenie zonei. Problema 2: Lipsa locurilor de joacă pentru copii Numărul foarte mare de copii din cartierul Valea Rece și lipsa locurilor de joacă amenajate face ca majoritatea copiilor să petreacă cea mai mare parte a timpului pe stradă sau pe pajiștea din apropiere, cel mai adesea printre gunoaie. Figura 10. Loc de joacă pentru copiii din Valea Rece Sursa: Fotografii realizate de echipa de cercetători în timpul vizitei pe teren. Notă: Copii din imagine săreau în ap a din canal să vadă cine stropește cel mai mult. Măsuri posibile  Amenajare spaţiu de joacă pentru copii, care să fie accesat de toată comunitatea Valea Rece. Problema 3: Infrastructură de locuire deficitară Locuințele sociale din Valea Rece au fost construite începând cu anul 2005, ultimele fiind date în utilizare în 2011. Fiind destul de noi, condițiile de locuire, deși foarte modeste, se încadrează în 20 Companie care oferă servicii de salubritate în Târgu Mureș. 31 standardele minime. Majoritatea locatarilor, familii cu mai mult de 8 membri, au transformat spațiul de locuit astfel încât să îl optimizeze (au modificat bucătăria în cameră de dormit, iar cămara în bucătărie). Cu toate acestea, din cauza lipsei de întreținere și/sau a proastei utilizări a instalației sanitare, cei mai mulți locatari au acumulat datorii la plata apei consumate, fapt ce a dus pentru o parte dintre scări, la întreruperea alimentării cu apă pentru aproape 2 ani. Acest fapt a dus la o deteriorare și mai puternică a instalației. Principala problemă este referitoare la apă, unde consumul este înregistrat la nivel de scară de bloc, și împărțit egal între apartamente. Lipsa apometrelor care să înregistreze consumul la nivel de apartament face ca toate pierderile înregistrate să fie calculate la comun, lucru ce îi nemulțumește pe o parte dintre locatari. În plus, locuitorii din Valea Rece - Locuințe sociale sunt foarte nemulțumiți de modul în care se face citirea consumului de apă, cei mai mulți considerând că facturile le sunt încărcate în mod intenționat de către angajații serviciului locativ. Ei nu înțeleg procedura de înregistrarea a consumului și simt că angajații nu au răbdarea/ voința să le explice. Pentru ameliorarea aspectelor ce țin de accesul la infrastructură sanitară, primăria a construit în comunitatea Valea Rece - Case, vile un spațiu dotat cu dușuri, apă caldă și apă rece, precum și mașini de spălat. Administarea acestui spațiu a fost lăsată în responsabilitatea liderilor din Valea Rece – Case, vile. O parte dintre locuitorii Valea Rece – Locuințe sociale, mai cu seamă cei care sunt apropiați de liderii comunității, au avut acces nelimitat de utilizare a dușurilor și mașinilor de spălat publice. Cealaltă parte fie declară că i-a fost obstrucționat accesul, fie nu consideră că este necesară o astfel de infrastructură sanitară comună. Lecția învățată din experiența anterioară arată că este important să dezvolți infrastructura, dar nu este suficient. Trebuie, în același timp, asigurat un mecanism prin care bunul nou construit să devină bun al întregii comunități, la care să aibă acces toți membrii comunității, inclusiv cei mai vulnerabili. Măsuri posibile  Reabilitarea termică a blocurilor, incluzând zugrăvirea pereţilor interiori şi exteriori.  Repararea instalaţiilor comune, cu precădere a ţevilor de apă şi canalizare.  Introducerea unui regulament de ordine interioară.  Campanii de informare privind consumul responsabil de apă/ curent electric/ gaz metan. Educarea locatarilor în sensul în care să verifice înregistrările de consum făcute de angajații de la Locativ. Înregistrările să se facă în prezența locatarilor și cu participarea lor.  Campanie de informare şi educare a locuitorilor zonei, cu focus în special pe copii priv ind accesul la facilitățile sanitare existente. În acelaşi timp, pentru a evita conflictele sau monopolul asupra clădirii şi implicit asupra serviciilor, administrarea trebuie să fie făcută de către cineva extern comunităţii, şi eventual extern primăriei. Problema 4: Analfabetismul și nivelul scăzut de educaţie al adulţilor Cea mai mare parte dintre adulți sunt fie analfabeți, fie au cel mult patru clase. Lipsa unui nivel minim de educaţie duce la excluderea lor ca potenţiali beneficiari de cursuri de calificare, prin urmare, excluderea de la obţinerea unei slujbe pe piaţa formală. Experienţa prestatorilor de servicii sociale în zona Valea Rece în ceea ce priveşte cursurile de alfabetizare/ calificare este una preponderent negativă. Majoritatea iniţiativelor de acest tip au fost sortite eşecului din cauza lipsurilor materiale ale rezidenților zonei. Problemele ce ţin de participarea la cursuri sunt, pe de o parte, legate de muncile sezoniere – mai cu seamă pe perioada verii merg la muncă ca zilieri şi pe de altă parte de lipsa perspectivelor de după finalizarea cursurilor, prin urmare, motivaţia redusă. 32 Măsuri posibile  Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să aibă acces toți rezidenții din Valea Rece, inclusiv cei din Valea Rece – Locuințe sociale. În cadrul acestuia, în colaborare și sub supervizarea Inspectoratului Școlar Județean și a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, vor fi furnizate următoarele servicii: 1. Organizarea de cursuri de alfabetizare (A doua şansă) pentru persoanele adulte, locuitorii comunității care nu știu să citească și să scrie. 2. Înscrierea membrilor comunității (persoane adulte) la gimnaziu (A doua şansă); aceștia vor fi asistați și consiliați pe tot parcursul anului școlar. 3. Înscrierea membrilor comunității (persoane adulte) care au absolvit deja clasa a 10-a la diverse tipuri de cursuri de formare: cosmetică, coafură, manichiură-pedichiură, referent social, mediator comunitar, mediator Roma, baby-sitter etc. 4. Seminarii lunare cu adulții și copiii din zonă, la care vor fi invitați specialiști din diferite domenii, pentru a informa participanții cu privire la: Drepturile omului, Drepturile şi obligaţiile cetăţeanului, Etică și bune maniere, Prevenirea bolilor hepatice, Prevenirea cariilor dentare, Măsuri de combatere a SIDA, Despre pericolul drogurilor etc. 5. Activități de familiarizare și principii de bază pentru navigare pe Internet, tehnici de redactare pentru toate vârstele (copii, adolescenți și persoane adulte), în cadrul Punctului de Acces Public la Informație (care va fi dotat cu 8 calculatoare și Internet). Problema 5: Lipsa locurilor de muncă în sectorul formal Cea mai mare parte a locuitorilor din Valea Rece nu sunt angajaţi și au şi șanse reduse să fie angajaţi pe piaţa formală a muncii, în principal din cauza nivelului redus de educaţie şi calificare, dar şi din cauza condiţiilor precare de locuire și a contextului economic general. Cei mai mulți dintre bărbații angajați lucrează la Salubriserv, iar femeile fac curat la scările de bloc din oraș. O soluție poate fi economia socială. Iniţiative de acest tip au existat în comunitate, însă lipsite de succes. Un exemplu este atelierul de tâmplărie ridicat de primărie în comunitate. Acesta a fost un eşec, dar nici o persoană intervievată nu a putut sau nu a vrut să explice ce s-a întâmplat și care a fost problema principală. Măsuri posibile  Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă.  Crearea de întreprinderi sociale. În acest sens, comunitatea va decide în ce direcţie este cel mai viabil să se dezvolte o afacere, care sunt nevoile şi care sunt resursele care pot fi angrenate într-o astfel de iniţiativă. Managementul afacerii poate fi realizat de membrii comunităţii implicaţi (pentru responsabilizare) împreună cu persoane exterioare comunităţii (pentru expertiză și control).  Acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane din Valea Rece.  Realizarea unui parteneriat cu AJOFM/ societate civilă pentru calificarea forţei de muncă.  Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să aibă acces toți rezidenții din Valea Rece, inclusiv cei din Valea Rece – Locuințe sociale. În cadrul acestuia, în colaborare și sub supervizarea Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, un agent de ocupare va furniza următoarele servicii care nu sunt disponibile în cadrul Serviciului Public de Ocupare: 1. Servicii de ocupare individualizate (scrierea unui CV, prezentarea la interviu, căutarea unui loc de muncă etc.). 33 2. Servicii de acompaniere în găsirea unui loc de muncă. 3. Servicii de diseminare a locurilor de muncă existente în oraș și de consiliere în vederea conștientizării beneficiilor unui loc de muncă pe piața formală. Problema 6: Neparticipare școlară și risc mare de abandon şcolar în rândul copiilor și tinerilor Mediul de acasă nu încurajează participarea şcolară, părinţii nu se implică în motivarea şi educarea copiilor. Majoritatea cadrelor didactice au mai degrabă un rol pasiv, nu sunt proactive în atragerea şi integrarea copiilor în şcoală, nu sunt pregătite profesional şi nici nu au capacitatea să gestioneze comunicarea cu copiii provenind din zone defavorizate. Riscul de abandon este în primul rând cauzat de lipsurile materiale ale familiilor care trebuie să susţină la şcoală în medie 3-5 copii. De asemenea, este alimentat şi de elementul cultural al căsătoriilor la vârste fragede, participarea şcolară a fetelor fiind foarte redusă după vârsta de 13 ani. Pe de altă parte, instabilitatea locuirii, atât din perspective condiţiilor de locuire (construcţii improvizate, risc de surpare, incendiu etc.), cât şi a migraţiei părinţilor, creşte riscul de abandon şcolar. Măsuri posibile  Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să aibă acces toți rezidenții din Valea Rece, inclusiv cei din Valea Rece – Locuințe sociale. În cadrul acestuia, în colaborare și sub supervizarea Inspectoratului Școlar Județean, un mediator școlar va furniza următoarele servicii educaționale pentru copii: 1. Servicii de „școală după școală” care să asigure o masă caldă, pregătirea temelor, consiliere. 2. Activități de îndrumare, pe bază de voluntariat, oferite de profesori pentru copiii din comunitate înregistrați în clasele primare și secundare. 3. Activități de familiarizare și principii de bază pentru navigare pe Internet, tehnici de redactare pentru toate vârstele (copii, adolescenți și persoane adulte), în cadrul Punctului de Acces Public la Informație (care va fi dotat cu 8 calculatoare și Internet). 4. Activități de recenzare și înregistrare a copiilor de vârstă școlară din comunitate pentru a crește participarea școlară a acestora. 5. Cursuri de educaţie parentală pentru adulți și implicarea părinţilor în activităţile copiilor - realizarea de activităţi comune.  Asigurarea transportului gratuit la şcoală pentru copiii care merg la școlile din afara zonei.  Construirea unei grădiniţe în comunitate.  Construirea unei şcoli cu clasele I-VIII în comunitate. Această măsură propusă în consens de actorii locali ar adăuga o nouă dimensiune la segregarea teritorială și la excluziunea socială existente. Din acest motiv nu recomandăm implementarea acestei măsuri.  Program de pregătire a cadrelor didactice din toate școlile din apropierea zonei pentru lucrul cu copiii din zonele dezavantajate (să fie proactive în integrarea lor în şcoală, să comunice cu părinţii și cu copiii etc.), organizat de Inspectoratul Școlar Județean. 34 Problema 7: Accesul redus la servicii medicale Serviciile medicale în zonă sunt asigurate, o dată pe săptămână, de un medic care oferă consultaţii, în condiţii improprii desfăşurării actului medical. În comunitate a existat un dispensar medical care a funcţionat până în 2011, când, a fost spart şi au fost furate echipamentele. De asemenea, din cauza câtorva conflicte la ridicare de urgenţă a unor pacienţi din Valea Rece, echipajele SMURD evită să mai intre în zonă, bolnavii fiind aduşi de deţinători la bulevardul Calea Sighişoarei. Rezidenții din comunitate doresc construirea unui dispensar în comunitate, care să fie dotat cu echipamente specifice și cu asigurarea prezenţei zilnice a unui medic. Dată fiind experiența anterioară, dar și situația de fapt din prezent, este mai realistă acoperirea nevoilor comunității prin prezența constantă a unui asistent medical comunitar care să ofere servicii socio-medicale de bază și referire/ acompaniere către serviciile medicale specializate, bine dezvoltate la nivelul orașului. Măsuri posibile  Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să aibă acces toți rezidenții din Valea Rece, inclusiv cei din Valea Rece – Locuințe sociale. În cadrul acestuia, în colaborare și sub supervizarea Direcției de Sănătate Publică, un asistent medical comunitar sau un mediator sanitar pentru romi va furniza următoarele servicii socio-medicale, care promovează abordarea preventivă în domeniul sănătăţii: 1. Identificarea nevoilor de îngrijire medicală și a cazurilor de persoane cu dizabilități și boli grave. Monitorizarea cazurilor de boli transmisibile. 2. Asistență medicală primară, referire și acompaniere la servicii medicale specializate. 3. Realizarea de cursuri sau campanii de informare cu tematica: educaţie pentru sănătate, igienă pentru copii şi pentru adulţi, educaţie sexuală şi planificare familială. 4. Asigurarea în regim de gratuitate a metodelor contraceptive. În acest scop, asistentul medical comunitar va coopta în cadrul proiectului un medic de familie. Problema 8: Acces redus al copiilor din comunitate la protecție socială și servicii sociale Veniturile multor familii depind de alocațiile universale pentru copii. Participarea școlară redusă a copiilor din zonă scade și mai mult accesul la beneficii sociale. Măsuri posibile  Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să aibă acces toți rezidenții din Valea Rece, inclusiv cei din Valea Rece – Locuințe sociale. În cadrul acestuia, în colaborare și sub supervizarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, un mediator comunitar va furniza următoarele servicii sociale: 1. Realizarea de anchete pe teren pentru a identifica copiii în situații de vulnerabilitate (în sărăcie extremă, în risc de abandon, victime ale violenței, neglijării sau exploatării, fără documente de identitate, neînscriși în învățământ sau care au abandonat școala etc.) care să fie referiți către instituțiile responsabile cu oferirea de sprijin și protecție, eventual către serviciile specializate de asistență socială care pot întocmi anchete sociale. 2. Acompanierea copiilor în situații vulnerabile și oferirea de asistență în vederea creșterii accesului acestora la beneficii și servicii sociale. 35 Problema 9: Lipsa actelor de identitate Nu există date cu privire la numărul de persoane fără acte de identitate în Valea Rece – Locuințe sociale, dar toţi actorii locali au menţionat lipsa acestora, atât în rândul adulţilor cât şi al copiilor, ca o problemă a comunităţii. Actul de identitate este un drept fundamental al oricărul cetăţean, iar persoanele care nu au acte suferă de cele mai complexe tipuri de deprivare. Măsuri posibile  Recenzarea populaţiei, introducerea unor măsuri privind înregistrarea locuitorilor zonei. Recenzarea populației este de preferat a fi realizată în colaborare cu Direcția Județeană de Statistică și cu personalul Centrului Comunitar de Resurse pentru a asigura realizarea unui studiu de calitate, dar și pentru a crea un mecanism durabil de monitorizare și evaluare a sărăciei și calității vieții pentru populația din zonă. Problema 10: Nivel ridicat de infracționalitate în zonă Infracțiunile săvârșite în zona Valea Rece – Locuințe sociale sunt mai degrabă minore, conflicte între locatari și alți rezidenți, în special cei din zona Valea Rece - Adăposturi improvizate. Crearea unor oportunități reale de educație și/sau ocupare va duce în timp la scăderea infracționalității în zonă. Măsuri posibile  Realizarea de campanii ale poliţiei de proximitate pentru securizarea zonei, în sensul în care oamenii să se simtă în siguranţă, incluşi în oraş ca o comunitate.. Problema 11: Lipsa de coeziune la nivelul comunității Locatarii locuințelor sociale se consideră parte din comunitatea veche Valea Rece, mulți dintre ei fiind rude ale rezidenților Valea Rece - Case, vile. În plus, asemeni locatarilor din case, vile, ei reneagă apartenența la comunitate a membrilor mai puțin înstăriți, în special a celor care locuiesc în adăposturi improvizate. Din acest motiv, comunitatea în întregul ei poate fi mobilizată cu greu și pusă să lucreze împreună pentru atingerea unui obiectiv comun. Măsuri posibile  Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să aibă acces toți rezidenții din Valea Rece, inclusiv cei din Valea Rece – Locuințe sociale. În cadrul acestuia, în colaborare cu Serviciul pentru romi din cadrul primăriei, un mediator comunitar va furniza următoarele servicii comunitare: 1. Activități artistice și cultural-identitare de întărire a comunității (prezentate pe larg în Caseta 6 Activități posibile de construire și întărire a comunității). 2. Maparea zonei cu ajutorul membrilor comunității prin metoda Open Street Maps. Recunoașterea și includerea acestor hărți în procesul de planificare urbană de la nivelul municipiului. 3. Organizarea de ședințe publice lunare pentru a informa și a consulta comunitatea cu privire la activitățile desfășurate în zonă, rezultatele și problemele legate de acestea.  În cadrul aceluiași centru comunitar de resurse va exista un Punct de Acces Public la Informații (PAPI), dotat cu 8 computere și acces la Internet aflat în grija unui manager PAPI. Rolul PAPI nu este doar cel de acces la informare, ci și de împuternicire a comunității, de dezvoltare de comunității prin mijloace inovative. 36 Problema 12: Imaginea negativă a zonei Imaginea zonei în oraş este una negativă. Majoritatea locuitorilor municipiului Târgu Mureș sunt de părere că, într-o oarecare măsură, beneficiarii de locuințe sociale din Valea Rece sunt favorizați de autoritățile locale. Mai mult, faptul că investițiile in infrastructură nu au fost de durată, nu au fost păstrate crează un sentiment de frustrare general, puternic reflectat de presa locală. Măsuri posibile  Parteneriat cu mass media locală nu doar în sensul transmiterii informațiilor, ci și pentru construirea unui mesaj pozitiv despre zonă și transformarea acesteia. 5.2 Sinteză a măsurilor de intervenție și priorități de acțiune Prioritățile de acțiune au fost identificate prin interviuri cu toate părțile interesate de la nivel local. Punctele de vedere sunt prezentate în tabelul de mai jos. Potenţialele măsuri considerate a fi prioritare atât de către autorităţile locale, cât şi de comunitatea din Valea Rece, de societatea civilă şi mediul privat sunt (liniile marcate cu culoare în tabelul de mai jos): – Program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu participarea comunităţii. – Reabilitarea locuinţelor sociale – renovare și refacere instalație sanitară. – Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă. – Crearea de intreprinderi sociale. – Oferirea în comunitate de servicii de școală după școală și de servicii sociale pentru copiii, precum și de servicii socio-medicale. Aşa cum era de aşteptat, măsurile asupra cărora toţi actorii cad de acord se referă în principal la dezvoltarea infrastructurii și la crearea de locuri de muncă. Acţiunile soft, cum sunt cele legate de informare, formare, educare sau activarea și întărirea comunității, au fost propuse de autoritățile locale și, mai ales, de reprezentanții societății civile. Pentru a răspunde nevoilor complexe de servicii din zonă, este propusă construirea unui Centru Comunitar de Resurse (CCR) la care să fie asigurat accesul tuturor locuitorilor din zonă, inclusiv a celor mai vulnerabili, din adăposturile improvizate. În cadrul CCR vor fi furnizate: servicii de formare pentru adulți, servicii educaționale pentru copii, servicii de ocupare, servicii socio-medicale, servicii comunitare preventive pentru copiii în situații de vulnerabilitate, servicii de întărire a comunității (inclusiv ședințe publice) și servicii de acces la informare (prin PAPI). Aceste servicii vor fi furnizate de angajații CCR, sub supervizarea instituțiilor abilitate (Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratul Școlar Județean, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcția de Sănătate Publică). De asemenea, personalul CCR vor lucra în colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean și Direcția Județeană de Statistică pentru realizarea altor acțiuni propuse. - Clădirea CCR va fi suficient de spațioasă pentru a acomoda toate aceste servicii, va fi corespunzător luminată și încălzită, va fi mobilată, dotată cu toalete, precum și securizată. Însă, clădirea nu va fi impunătoare și contrastantă cu zona, ci mai degrabă modest-ecologică pentru a se integra urbanistic în peisaj. - Pentru a asigura acceptarea și valorizarea CCR ca marker identitar de comunitate, vor fi acceptate proiecte de personalizare a clădirii (în interiorul și exteriorul acesteia) realizate cu paticiparea voluntară a comunității, sub îndrumarea unor ONG-uri sau arhitecți. - Construirea și dotarea clădirii CCR, costurile de funcționare, precum și salariile personalului (mediator comunitar, asistent medical comunitar, agent de ocupare, mediator școlar, manager PAPI, administrator, agent de pază, personal de curățenie) vor fi acoperite din proiect. Conform ghidului 37 Comisiei Europene privind CLLD,21 aceste costuri sunt eligibile atât în faza pregătitoare, cât și în perioada de implementare a proiectelor. Recomandare În final, trebuie avut în vedere faptul că orice propunere de acțiune (măsură/proiect) pentru dezvoltarea zonei și a ariei funcționale a Grupului de Acțiune Locală (GAL) va fi discutată în cadrul Comitetului Director al GAL și va fi finanțată în funcție de decizia luată pe bază de vot. 21 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 38 ■ Mare ■Medie ■Scăzută Prioritate conform ... marginalizată Comunitate Autorități Priorități de acțiune Societate locale civilă 1 Program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu participarea comunităţii ■ ■ ■ 2 Implicarea angajaţilor Salubriserv din comunitate ca factori mobilizatori ■ ■ ■ 3 Parteneriat între primărie şi Salubriserv pentru ridicarea gunoiului menaj er, instalarea de ■ ■ ■ containere 4 Program de educare a locatarilor în vederea păstrării curăţeniei în zonă ■ ■ ■ 5 Amenajare spaţiu de joacă pentru copii ■ ■ ■ 6 Reabilitarea locuinţelor sociale – renovare și refacere instalație sanitară ■ ■ ■ 7 - Program de consiliere şi un regulament de ordine interioară cu recompense şi ■ ■ ■ sancţiuni 8 Campanii de informare și responsabilizare privind consumul de apă/ curent/ gaz ■ ■ ■ 9 Campanie de informare şi educare a locuitorilor pentru acceptarea și creșterea utilizării ■ ■ ■ infrastructurii sanitare 10 Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă ■ ■ ■ 11 Crearea de întreprinderi sociale ■ ■ ■ 12 Acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane d in Valea Rece ■ ■ ■ 13 Realizarea unui parteneriat cu AJOFM/ NGOs pentru calificarea forţei de muncă. ■ ■ ■ 14 Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să fie asigurat accesul tuturor ■ ■ ■ rezidenților și în cadrul căruia să fie furnizate următoarele servicii (vezi subcapitolul 5.1): A - Servicii educaționale pentru adulți ■ ■ ■ B - Servicii personalizate de ocupare (de un agent de ocupare) ■ ■ ■ C - Servicii educaționale pentru copii (de un mediator școlar) ■ ■ ■ D - Servicii socio-medicale (de un asistent medical comunitar mediator sanitar pentru ■ ■ ■ romi) E - Servicii pentru copiii în situații de vulnerabilitate (de un mediator comunitar) ■ ■ ■ F - Servicii de întărire a comunității (de un mediator comunitar) ■ ■ ■ G - Punct de Acces Public la Informații (în grija unui manager PAPI) ■ ■ ■ 15 Construire grădiniţă în comunitate ■ ■ ■ 16 Pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii din zonele dezavantajate ■ ■ ■ 17 Asigurarea transportului gratuit la şcoală ■ ■ ■ 18 Recenzarea populaţiei, introducerea unor măsuri privind înregistrarea rezidenților ■ ■ ■ 19 Realizarea de campanii ale poliţiei de proximitate pentru securizarea zonei ■ ■ ■ 20 Parteneriat cu reprezentanţii mass-media pentru proiectele de dezvoltare a zonei ■ ■ ■ Notă: Salubriserv este o firmă de salubrizare din Târgu Mureş care are angajaţi din comunitatea marginalizată. 39 6 Analiza SWOT Analiza Punctelor Tari, Punctelor Slabe, a Oportunităților și Pericolelor privind implementarea unui proiect în zona Valea Rece – Locuințe sociale va avea în vedere următoarele dimensiuni: – Poziționarea geografică – Populația și caracteristicile demografice – Ocuparea, afacerile la nivel local și protecția socială – Locuirea și accesul la utilități – Accesul la instituții și servicii publice – Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul – Proiecte desfășurate anterior în zonă Poziționarea geografică Puncte tari Puncte slabe - zona este conectată cu orașul prin strada Calea - poziționarea cartierului este una periferică, pe Sighișoarei un deal, în apropierea pădurii - este foarte aproape de unul dintre cele mai noi - segregare teritorială și bogate cartiere din Târgu Mureș Oportunități Pericole - în peisajul general al cartierului, zona Valea - accentuarea segregării din perspectivă spațială Rece - Locuințele sociale este intercalată cu zona - delimitarea atât spațială, cât și din punctul de Valea Rece - Case, vile vedere al construcției comunitare de zona Valea Rece - Adăposturi improvizate. Populația și caracteristicile demografice Puncte tari Puncte slabe - populație tânără - lipsă date privind numărul locatarilor din Valea - număr mare de copii (potențial de dezvoltare) Rece – Locuințe sociale - populație numeroasă - număr mare de copii - nivel ridicat de analfabetism în rândul adulților, în special în rândul femeilor - participare la educație a copiilor este redusă - nivel ridicat de abandon școlar - acces redus la servicii educaționale în comunitate - sănătate precară - acces redus la sănătate - nivel ridicat de sărăcie Oportunități Pericole - comunitatea Valea Rece – Locuințe sociale este o - comunitatea Valea Rece – Locuințe sociale este o comunitate etnică, aspect care poate crea comunitate etnică – poate conduce la discriminare coeziune - normele culturale – părăsirea timpurie a școlii de - activitatea desfășurată în comunitate de Fundația către fete pentru a se căsători Curcubeu - mediul de acasă nu încurajează participarea școlară - majoritatea cadrelor didactice de la școlile din împrejurimi nu sunt pro active în atragerea și integrarea copiilor în școală - comunitate divizată din punct de vedere religios 40 Ocuparea, afacerile la nivel local și protecția socială Puncte tari Puncte slabe - populație tânără cu potențial de muncă - lipsa afacerilor localizate în zona Valea Rece – - forță de muncă ieftină Locuințe sociale - deschiderea angajatorilor locali (compania - ocupare preponderent în sectorul informal/ Salubriserv, asociații de bloc) în a angaja rezidenți slujbe sezoniere ai zonei - rata de ocupare extrem de redusă la femei - lipsa calificărilor și a nivelului de educație necesar pentru calificare - contextul economic general - venituri neregulate și de nivel redus - acces redus la protecție socială - nivelul de sărăcie ridicat Oportunități Pericole - potențial de dezvoltare de afaceri de economie - discriminare în obținerea unui loc de muncă socială - recurs la cerșit și prostituție/ proxenetism - existența unor fonduri dedicate special pentru - dependența de alocațiile universale pentru copii intervenții în zonele urbane marginalizate - rezidenți care nu au acte de identitate, nu sunt luați în evidență de serviciile specializate Locuire și acces la utilități Puncte tari Puncte slabe - chiria este scăzută, între 40 și 50 lei pe lună - condițiile precare de locuire: igrasie, mucegai, - apartamentele includ o cameră cu baie şi instalațiile sanitare vechi bucătărie și sunt dotate cu instalaţii de apă-canal, - înregistrarea consumului de apă la nivel de scară electricitate şi gaz metan de bloc - condiții de locuire mai bune decât în cazul - lipsuri în ceea ce privește utilitățile; locatari care adăposturilor improvizate au fost deconectați din cauza datoriilor acumulate - supra aglomerarea locuințelor Oportunități Pericole - existența unor fonduri dedicate special pentru - lipsă curățenie în zonă – potențial de a se intervenții în zonele urbane marginalizate transforma în focar de infecție - contract de închiriere pe o durată de 6 luni - limitarea accesului la utilități ca urmare a imposibilității de a achita facturile (apă, curent) - risc de evacuare pentru familiile care au acumulat datorii la plata chiriei și a utilităților (apă și curent) Accesul la instituții și servicii publice Puncte tari Puncte slabe - zona Valea Rece este conectată de restul oraşului - lipsă curățenie prin bulevardul Calea Sighişoarei, la capătul străzii - lipsa spațiilor de joacă pentru copii existând staţie pentru transportul în comun - acces redus la servicii de sănătate – lipsa unui - existența în comunitate a unui magazin dispensar medical - existența în comunitate a școlii Curcubeu Oportunități Pericole - vizitele realizate de medicul care oferă consultaţii - nu există contract cu o firmă de salubritate, astfel 41 într-o cameră pusă la dispoziţie de către pastorul gunoiul nu este colectat din zonă și este depozitat comunităţii o data pe săptămână în spațiul din jur - proximitatea școlilor: Gimnaziul George Coşbuc, - lipsa locurilor de joacă, precum şi a spaţiilor verzi Gimnaziul Dacia și Gimnaziul Tudor Vladimirescu - risc de accidentare sau îmbolnăvire pentru copiii - existența unor fonduri dedicate special pentru care se joacă pe stradă sau printre gunoaie intervenții în zonele urbane marginalizate Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul Puncte tari Puncte slabe - existența liderilor informali recunoscuți de - liderii grupează în jurul lor persoane diferite, fapt comunitate care, deși adesea cu interese ce a dus la divizarea comunității divergente, reușesc să țină comunitatea sub - rezidenții zonei reclamă insuficiența și control și să o mobilizeze atunci când este necesar inadecvarea ajutorului oferit de autoritățile locale, - existența la nivelul primăriei a unui serviciu raportat la nevoi specializat pentru romi cu angajați din cadrul comunității Oportunități Pericole - existența/ crearea Asociației Romilor Km 10 care - riscul ca liderii să monopolizeze anumite acţiuni, administrează cele 5 blocuri și asigură servicii de astfel încât la final beneficiile să fie doar ale unei informare și consiliere părţi din comunitate şi nu ale întregii comunităţi - implicarea reprezentanților mass media în - comunitatea este suspicioasă față de acțiunile proiectele care se realizează în zonă, nu doar în realizate de primărie, existând o tendinţa de a sensul transmiterii informațiilor, ci mai degrabă al crede că cei care implementează proiecte construirii unui mesaj pozitiv monopolizează beneficiile financiare ale acestora, în timp ce comunitatea beneficiază doar marginal sau deloc - comunitatea este reticentă în ceea ce privește interacțiunea cu ONG-urile sau prestatorii de servicii sociale în zonă - autoritățile reclamă lipsa de responsabilitate a comunității față de bunurile comune și a lipsa de recunoștință față de ajutorul primit - mobilizarea comunității este foarte dificilă - imaginea negativă a zonei reflectată de presa locală 42 Proiecte desfășurate anterior în zonă Puncte tari Puncte slabe - primăria are serviciu specializat pe proiecte - lipsa încrederii în autoritățile locale europene - reticența față de ONG-urile sau prestatorii de - primăria a implementat proiecte în comunitate – servicii sociale care realizează proiecte în zonă ridicarea locuințelor sociale este unul dintre cele mai ample proiecte realizate pentru comunitate - existența asociațiilor care desfășoară proiecte în comunitate - proiecte și cursuri de educare/ calificare realizate de Fundația Curcubeu Oportunități Pericole - disponibilitatea declarată a comunității de a lua - lipsa sustenabilității proiectelor parte la proiecte care să fie în folosul zonei și al - implicarea comunității în proiecte este locuitorilor condiționată de remunerare - existența unor fonduri dedicate special pentru intervenții în zonele urbane marginalizate 43 7 Mobilizarea comunității marginalizate 7.1 Factori interni și externi pentru mobilizarea comunității Mobilizarea comunității este elementul cheie al proiectelor bazate pe metodologia CLLD. Gradul în care comunitatea participă activ la luarea deciziilor, implementarea și monitorizarea unui proiect reprezintă măsura succesului și a sustenabilității intervenției respective. Cu toate acestea, discuția privind implicarea comunității, precum și modul în care oamenii pot fi mobilizați nu poate fi făcută doar teoretic. Este necesară o înțelegere în detaliu a caracteristicilor comunității, a dinamicii interne, a relațiilor din interiorul comunității, a nevoilor membrilor ei, dar mai ales a relației cu actorii externi comunității. Fiind privite adesea ca insule izolate de sărăcie (spațial, dar și social și cultural), pentru a putea fi mobilizate, este de cele mai multe ori nevoie de schimbarea perspectivei pe care restul actorilor locali (primărie, școală, societate civilă, mediu privat etc.) o au în raport cu aceste comunități marginalizate. Relațiile din interiorul comunității Heterogenitatea comunității, originile diferite ale persoanelor care locuiesc aici, nivelul de educație și ocupare, măsura în care sunt acceptați de comunitate – recunosc și/sau sunt recunoscuți de lideri, orientarea religioasă, toate au impact asupra modului în care se coagulează comunitatea și cum poate fi mobilizată. Asemeni majorității zonelor urbane defavorizate, Valea Rece din municipiul Târgu Mureș găzduiește o comunitatea numeroasă și în același timp foarte diversă. Locuită de mai bine de 60 de ani de persoane preponderent de etnie roma, zona a fost și este un pol de atracție pentru persoanele defavorizate din oraș și/sau din restul județului care de-a lungul timpului și-au găsit/construit adăposturi aici, cel mai adesea improvizate. Cei aproximativ 3.000 de locuitori trăiesc în condiții destul de contrastante. Pe de o parte sunt, așa numiții „băștinași”, cei care au fost născuți și crescuți în cartier. O parte dintre ei sunt înstăriți și locuiesc în vile sau case decente și cumulează puterea și resursele din cartier. O a doua categorie este reprezentată de locatarii locuințelor sociale din cartier. Rezidenții din Valea Rece - Adăposturi improvizate constituie a treia categorie, „venetici” care au venit la rude în zonă și au rămas sau, pur și simplu, oameni săraci care vor să locuiască aproape de oraș pentru a accesa resurse mai ușor. Comunicarea în interiorul comunității este fragmentată. În Valea Rece - Case, vile există mai mulți lideri care sunt recunoscuți de comunitate, care, deși adesea cu interese divergente, reușesc să țină comunitatea sub control și să o mobilizeze atunci când este necesar. Cu toate că există consens în ceea ce priveşte capacitatea liderilor de a mobiliza comunitatea, există o serie de riscuri care trebuie avute în vedere, între care, cel mai important, crearea grupurilor de interese, adică posibilitatea ca liderii să nu mai reprezinte interesele comunităţii, ci propriile interese. Conflictele create între diverse grupuri au divizat comunitatea. La aceasta contribuie şi conflictele pe motive religioase. Încercările anterioare de mobilizare, dar şi de implicare a comunităţii au arătat că există riscul ca liderii să monopolizeze anumite acţiuni, astfel încât la final beneficiile să fie doar ale unei părţi din comunitate şi nu ale întregii comunităţi. Majoritatea locuitorilor din Valea Rece - Locuințe sociale recunosc liderii din zona Valea Rece - Case, vile. Pentru evitarea conflictelor, dar și pentru asigurarea participării întregii comunități, actorii locali propun ca acţiunile să fie coordonate de cineva din exteriorul comunităţii, cu ajutorul liderilor locali. Nevoia de imparțialitate externă este validată de experiența cu utilizarea băii/ spălătoriei publice ridicată de primărie în cartier. Deşi proprietate a primăriei, managementul activităților, întreţinerea şi accesul în baie/ spălătorie au fost lăsate în responsabilitatea liderilor locali, fapt care a dus la utilizarea limitată a acestui serviciu de către restul comunităţii, baia transformându-se mai degrabă într-o anexă a gospodăriilor liderilor. De asemenea, accesul a fost facilitat și pentru cei care erau apropiați liderilor. 44 Unii dintre locatarii locuințelor sociale au declarat că atunci când le-a fost sistată alimentarea cu apă a blocului din cauza datoriilor, au utilizat „baia publică pentru spălatul hainelor”. (Focus grup Valea Rece) Caseta 3. Valea Rece – un teritoriu care găzduiește o comunitate fragmentată Comunitatea Tip Conducere Relație cu autoritățile locale Se consideră reprezentaţi de Case, vile „Băștinași” Lideri înstăriți serviciul pentru romi din primărie Se consideră reprezentaţi de Locuințe sociale Integrați de „băștinași” Lideri înstăriți serviciul pentru romi din primărie Adăposturi Fără lideri și Nu se consideră reprezentați de „Venetici” improvizate excluși serviciul pentru romi din primărie Pentru mobilizarea și integrarea comunității, precum și pentru construirea unei relații funcționale cu autoritatea locală este nevoie de un facilitator extern, specializat, care să lucreze cu liderii comunităților din același teritoriu. Relația cu autoritățile locale În cele mai multe cazuri, între comunitățile urbane dezavantajate și autoritățile locale există o comunicare dificilă și tensionată. Pe de o parte, autoritățile locale aduc în discuție lipsa sustenabilității intervențiilor, în principal din cauza lipsei de resurse a rezidenților dar și din cauza „lipsei de recunoștință și respect pentru ajutorul primit din partea comunității” (reprezentant primărie Târgu Mureș). Pe de altă parte, comunitatea reclamă lipsa de interes a autorităților locale față de comunitatea lor, precum și insuficiența și inadecvarea ajutorului raportat la nevoi. (Focus grup, Valea Rece) Totuși, primăria Târgu Mureș poate fi încadrată în rândul autorităților locale deschise comunicării, înțelegerii și ajutorării comunităților defavorizate, mai cu seamă a comunităților din Valea Rece - Case, vile și Valea Rece - Locuințe sociale. Intervențiile în aceste zone – majoritatea de tip infrastructură (stradă, canalizare, locuințe sociale, baie/spălătorie publică), au fost acompaniate de organizarea în cadrul primăriei a unui serviciu dedicat special comunității roma. Acest serviciu are doi angajați, referenți pe probleme de romi, rezidenți ai zonei Valea Rece - Case, vile, care, cel puțin la nivel teoretic, reprezintă o interfață între comunitate și nevoile pe care aceasta le are și autoritățile locale. Prezența reprezentanților comunității în primăriei este benefică pentru membrii comunității care au nevoie de un ajutor în relația cu autoritățile locale. Dar ei reprezintă prea puțin interesele locuitorilor din adăposturile improvizate, pe care îi resping, nu îi recunosc ca membri ai comunității. Un exemplu în acest sens este că în urma discuțiilor cu reprezentanții roma din primărie, principala problemă identificată la nivelul zonei a fost concesionarea terenurilor către rezidenții zonei Valea Rece - Case, vile. Deși este un aspect care necesită rezolvare,22 acest subiect este mai degrabă pe agenda oamenilor înstăriți din comunitate care au case rezistente, vile, care au investit bani în construcții pe un teren care este al primăriei. Situația persoanelor aflate în condiții de locuire complet insalubre nu a fost adusă în discuție decât tangențial. 22 Construcțiile ilegale pe terenul considerat legal pajiște a primăriei intră sub incidența legii și pot fi dărmate cu o decizie locală. Prin urmare, locatarii se simt dependenți de primărie și se tem că vor fi aruncați în stradă atunci când „se supără primarul”. (Focus grup, Târgu Mureș) 45 Relația cu societatea civilă Locuitorii din zona Valea Rece se declară mai degrabă reticenți în ceea ce privește interacțiunea cu ONG-urile sau prestatorii de servicii sociale în zonă. Relația cu ONG-urile este rezultatul interacțiunii atât cu ONG-uri locale, cât și de la nivel național, care prin proiecte de tip POS DRU23 au utilizat resursele umane din zonă promițând bani sau locuri de muncă, promisiuni care nu au fost duse la îndeplinire. Prin urmare, reacția naturală a rezidenților este una de neîncredere față de cei care vin din exterior cu proiecte, experiența fiind că, de cele mai multe ori, beneficiile în urma proiectelor s-au blocat doar la câteva persoane din zona Valea Rece - Case, vile, care nu este marginalizată. Părerile sunt împărțite în ceea ce privește activitatea pe care o desfășoară în comunitate Fundația Curcubeu. Pe de o parte, sunt cei care sunt recunoscători că există o posibilitate pentru copiii din zonă să acceseze o formă de învățământ primar (acompaniat de o masă caldă) în apropierea casei. Pe de altă parte, unii dintre adulți sunt nemulțumiți de performanțele școlare nesatisfăcătoare pe care elevii le au atunci când intră în educația de masă, la gimnaziu. Situația este mai complexă și mai conflictuală pe fundalul luptelor de putere și interese din comunitate, mai cu seamă cele cu tentă religioasă . Relația cu biserica Dimensiunea comunitate – biserică este foarte importantă pentru a înțelege în ce măsură, în mobilizarea comunității, reprezentanții bisericii pot fi considerați parteneri de discuție. În Valea Rece discuția este cu atât mai importantă cu cât apartenența religioasă a condus la conflicte în interiorul comunității. La origini, majoritatea membrilor comunității erau greco-catolici, în comunitate fiind foarte prezentă activitatea călugărului franciscan Paul. Începând cu anii 2000, a început să crească din ce în ce mai tare influența bisericii penticostale, tot mai mulți membri fiind convertiți. Acest fapt a dus la excluziunea celor care nu au acceptat convertirea și într-o oarecare măsură la denigrarea activității pe care Fundația Curcubeu o desfășoară, mai cu seamă pentru că în cadrul fundației se predau cursuri de religie catolică. În ceea ce privește mobilizarea comunității, în special Valea Rece - Case, vile și Valea Rece - Locuințe sociale, în acest moment cea mai mare influență, cel puțin din perspectiva religioasă, este deținută de pastorul comunității penticostale care este perceput ca fiind lider al comunității. Relația cu presa locală Modul în care presa tratează subiectele dintr-o zonă defavorizată este relevant în măsura în care, în acest moment mass media este principalul fomator de opinii. O căutare a sintagmei Valea Rece Târgu Mureș pe motorul de căutare Google a relevat 476.000 de rezultate, atât din presa scrisă, bloguri, cât și înregistrări de pe youtube. O analiză de conţinut arată că, în termeni cantitativi, referinţele negative predomină. Astfel, în primele trei pagini de rezultate (aproximativ 30 de rezultate) sunt doar două referiri cu tentă pozitivă, și acestea la adresa primăriei, nu a locuitorilor zonei: inaugurarea băii publice și darea în folosință a locuințelor sociale. Tot în primele căutări, există un singur articol critic la adresa primăriei despre modul în care au fost făcute și sunt întreținute locuințele sociale. Marea majoritate a articolelor sunt denigratoare la adresa populației din Valea Rece, multe preluând sintagme utilizate de autoritățile locale. Titlurile folosite sunt foarte agresive. 23 Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. 46 Caseta 4. Titluri din presa locală şi naţională referitoare la Valea Rece – Târgu Mureş: Scandal în Valea Rece – Primarul Târgu Mureșului îi amenință cu evacuarea pe țiganii din Valea Rece: "Să-și restrângă șatrele și să se ducă cât văd cu ochii". – Le-a declarat război rromilor. Evacuarea de case și exilarea din oras. Cu asta îi amenință Dorin Florea, primarul municipiului Târgu Mureș pe rromii din Valea Rece. – Florea îi ameninţă pe romii din Valea Rece. Romii din Valea Rece sunt din nou ameninţaţi de primarul municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea, cu evacuarea. – Mai multe familii de romi s-au certat în cartierul Valea Rece din Târgul Mureş. – Rromii să îşi facă curat în Valea Rece! Nemulţumit de tonele de gunoaie din Valea Rece, primarul municipiului Târgu Mureş, dr. Dorin Florea i-a somat pe rromii care locuiesc în acea zonă, ca de urgenţă să îşi facă curat în zonă, în caz contrar, cei care nu au domiciliu în Târgu Mureş vor fi evacuaţi. – Scandal de proporții sâmbătă seara în cartierul Valea Rece din Târgu Mureș. Doi polițiști au fost atacați cu pietre și cuțite, și asta după ce au intervenit să despartă doi tineri ce se lauseră la bătaie. – Politiști răniți în Valea Rece. Doi tineri au fost arestați și trei polițiști au fost răniți într-un scandal sâmbătă seara în Valea Rece din Târgu Mureș. – Cocioabele romilor din Valea Rece, construite ilegal, trebuiau demolate, susţine şeful Poliţiei Locale Târgu Mureş, în ciuda opoziţiei unor ONG-uri. Titlurile din presă reflectă percepția jurnaliștilor despre zonă în general. Faptul că nicio investiție făcută de primărie nu a avut impact vizibil pe termen mediu lasă senzația irosirii resurselor comune de la nivel local, conducând la frustrări reflectate de media. Cu toate acestea, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanți ai presei, concluzia a fost că presa are, pe lângă rolul de formator de opinie, un rol educațional, atât pentru comunitatea defavorizată cât și pentru restul populației din oraș. Din acest motiv, un proiect cu impact la nivelul zonei, dar și al orașului ar trebui să aibă ca partener presa, nu doar în sensul transmiterii informațiilor, ci mai degrabă al construirii mesajului. 47 7.2 Principii pentru mobilizarea comunităţii Caseta 5. Principii pentru mobilizarea comunităţii Principalul obiectiv, atunci când discutăm de mobilizarea comunității, este de a dezvolta capacitatea comunităților și a autorităților locale de a evalua cu succes nevoile și resursele pe care le au și apoi, de a le prioritiza, planifica, implementa și de a menține participarea comunității în proiecte. Punctual, scopul mobilizării comunității este de a asigura faptul că: – Comunitatea este implicată în proiectele care o vizează; responsabilizarea comunităţii, în sensul participării la îmbunătăţirea propriei situaţii este obligatorie în asigurarea succesului oricărui proiect de integrare comunitară. – Nici o persoană sau grup nu domină sau forțează propria agendă în comunitate; – Femeile, tinerii sau grupurile sociale vulnerabile joacă un rol important în proces; – Participarea, transparența și asumarea răspunderii nu sunt întreținute numai de-a lungul proiectului, ci sunt integrate în modul de gândire al comunității; – Cu ajutor adecvat, comunitatea poate rezolva probleme, identifica și prioritiza nevoi, dezvolta un proiect comunitar, scrie o propunere de proiect, poate găsi resursele necesare, poate duce la îndeplinire obiectivele, monitoriza și evalua; – Un proces de implementare adecvat poate asigura sustenabilitatea menținerii infrastructurii în cadrul comunității, în colaborare cu autoritățile locale; – Atât comunitățile, cât și autoritățile locale vor avea o imagine mai clară a rolurilor și responsabilităților pe care le au, raportându-se la aceleași principii și proceduri; – Comunitatea și autoritatea locală vor începe să lucreze împreună, utilizând aceleași principii și proceduri. 7.3 Elemente cheie pentru mobilizarea comunității marginalizate (1) Mobilizarea oamenilor resursă şi a liderilor din comunitate. Un element important în mobilizarea comunității dezavantajate este identificarea oamenilor resursă și a liderilor comunității și atragerea lor în proiect. A-i considera pe membrii comunității resurse reprezintă primul pas în mobilizarea comunității. După cum ne povestea un reprezentant al societății civile, cel mai important lucru este schimbarea paradigmei. Ei trebuie să înțeleagă că sunt importanți, că pot aduce plus de valoare, că sunt luați în seamă. Apoi vor învăța ce trebuie să facă și cum. Liderii din Valea Rece - Case, vile, reprezintă oameni resursă („campioni locali”) și sunt acceptați și de Valea Rece - Locuințe sociale. Cu toate acestea, literatura internațională, dar și intervențiile realizate în România în diferite comunități arată că oamenii resursă ar trebui căutați între femeile din comunitate, care chiar dacă nu au multă școală, sunt buni manageri ai propriilor gospodării cu număr mare de copii, nevoi multe și resurse puține. În plus, ele au o bună înțelegere a situației copiilor și mamelor din comunitate (care reprezintă majoritatea populației) și pot fi ușor mobilizate pentru acțiuni care au în vedere bunăstarea copiilor. (2) Implicarea unui facilitator extern (sau antrenor sau mediator comunitar). Așa cum am prezentat mai sus, unul din riscurile care trebuie avute în vedere este concentrarea resurselor (fie ele financiare, umane sau de decizie) în mâinile liderilor comunității. Mobilizarea comunității presupune și implicarea membrilor care nu fac parte din familiile conducătorilor sau care nu îi recunosc ca autoritate pe aceștia. De asemenea, ținând cont că relaţia dintre comunitate şi autorităţi este deficitară, iar mobilizarea şi implicarea acesteia sunt dificil de realizat este cu atât mai mult nevoie de un facilitator comunitar. Este vitală existența unui facilitator comunitar, neutru, din exteriorul comunităţii, dar care să lucreze cu liderii din comunitate. El trebuie să asigure coeziunea comunităţii şi să aibă rol de liant între comunitate şi autorităţile locale. Să aibă expertiză în comunicare, motivare şi mobilizare. 48 (3) Realizarea de acțiuni de construire şi întărire a comunității. Pentru captarea interesului, dar și pentru creșterea coeziunii la nivel de grup sunt foarte importante activitățile de tip cultural-identitar. Cele mai multe dintre aceste activități vor fi adresate copiilor, atrăgând ulterior și implicarea părinților. Obiectivul final este ca prin metode ale educației non-formale copiii și nu numai, să se transforme în cetățeni urbani cu drepturi depline, să se conecteze la realitățile sociale și urbane ale cartierului și orașului din care fac parte. Caseta 6. Activităţi posibile de construire şi întărire a comunităţii Activități artistice – Cursuri de acordeon, muzicuță, țambal, pian, tobe, chitară etc. (adresate copiilor); – Cursuri – “micii actori”, schițe, monologuri, recitare poeme, piese de teatru (adresate copiilor); – Cursuri de inițiere în desen, pictură; – Personalizarea clădirilor din cartier; – Cursuri de inițiere în dans sportiv; – Piese de teatru, concerte, competiții de dans (adresate copiilor). Activități culturale – Vizitare muzee (pentru copii și părinți); – Vizionare filme și piese de teatru (pentru copii); – Vizionare desene animate, documentare, filme artistice cu ajutorul unui video proiector; – Vizitare Grădina Botanică și Grădina Zoologică. Călătorii, turism și activități sportive – Organizarea de jocuri pentru copii: fotbal, handbal, volei, tenis, badminton; – Organizarea de competiții (cu premii) pentru copii: patinaj pe gheață, role, skateboard; – Excursie la mare sau în altă locație pentru copii și părinți; vizite în stațiuni, la Acvarium și Delfinarium; competiții sportive: volei, tenis de masă, biliard, bowling, ieșire cu barca pe mare, vizionarea unui spectacol în aer liber în grădina de vară. Monitorizarea cu participarea comunității – Organizarea unei cutii de sugestii și reclamații (una pentru copii și una pentru adulți); – Organizarea de ședințe publice regulate în cadrul cărora să se discute principalele probleme (deduse din „sugestii şi reclamaţii”) și soluții care să fie luate în considerare şi utilizate în acţiunile ulterioare, concrete. (4) Implicarea presei ca partener activ, responsabil. Așa cum am prezentat anterior, aproape toate relatările din presă sunt negative la adresa comunității, presa preluând în cele mai multe cazuri discursul autorităților locale. Este necesar ca implicarea reprezentanților presei să treacă de nivelul descriptiv al relatării evenimentelor de can-can și să se reflecte în crearea unui mesaj pozitiv, care să ducă în timp la îmbunătățirea imaginii zonei. Experiența de comunicare pe care reprezentanții mass-media o au poate aduce un plus de valoare unui proiect care își propune incluziunea socială. (5) Monitorizarea cu participarea comunității. Implicarea membrilor comunității în implementarea, dar și în monitorizarea proiectului/ intervenției. Acest tip de abordare, va duce la mobilizarea, informarea, activarea comunității și implicarea ei directă în activitățile care o vizează. Mai multe detalii sunt prezentate în capitolul 12 Monitorizare și Evaluare. 49 8 Grupul de Acțiune Locală (GAL) 8.1 Ce este GAL şi ce rol joacă Caseta 7. Perspectiva actorilor locali Atât actorii locali cât şi membrii comunităţii sunt de acord că pentru un proiect integrat prin care să se acţioneze pe mai multe dimensiuni este nevoie de parteneriat. În acest scop este necesară crearea unui Grup de Acțiune Locală (GAL). Este cu atât mai multă nevoie de crearea şi funcţionarea unui GAL cu cât în aceste comunităţi marginalizate există un istoric de intervenţii cu rezultate minimale, care au dus la deteriorarea relaţiei dintre autorităţi, societatea civilă şi comunitate. Parteneriatul este văzut ca o necesitate pentru că primăria este considerată principalul responsabil pentru infrastructură, în timp ce ONG-urile sunt văzute ca deținătoare ale expertizei în domeniul social și comunitar. Caseta 8. Perspectiva experţilor „Munca împreună a unui grup de potențiali parteneri dintr-o anumită zonă reprezintă punctul de plecare în munca pentru realizarea unei strategii. Pe măsură ce grupul inițial analizează nevoile de dezvoltare și potențialul zonei, acestuia i se vor alătura alți membri care provin din diferite sectoare ale comunității locale. Strategia și parteneriatul sunt construite în paralel, integrarea noilor sectoare și dimensiuni în strategie fiind susținute de o extindere progresivă a parteneriatului către reprezentanții unor noi sectoare, comunități și zone. Acest proces iterativ nu trebuie să se oprească atunci când strategia este depusă la autoritățile de management. Parteneriatul din cadrul GAL ar trebui să fie văzut mai degrabă ca un organism dinamic, care se adaptează la particularitățile locale.”24 Grupul Local de Acțiune Târgu Mureş a fost elaborat în baza a două modele de Grup de Acţiune Locală, considerate bune practici la nivel european, şi anume modelul finlandez (GAL-ul Joutsenten Reitti) şi modelul irlandez (Irish Local Development Network). GAL Târgu Mureș își desfășoară activitatea pe teritoriul administrativ al municipiului Târgu Mureș, incluzând un număr de 134.290 persoane și un teritoriu de 4.930 ha. În faza de pregătire, GAL-ul identifică principalele caracteristici, probleme, dar și potențialul zonelor urbane marginalizate (recomandabil pe baza unor sondaje reprezentative). Pe baza acestei evaluări a nevoilor, GAL determină principalele obiective și priorități de dezvoltare în vederea integrării zonelor marginalizate și a reducerii sărăciei și excluziunii sociale din aceste comunități. Obiectivele și prioritățile de integrare sunt apoi aliniate la Strategia de Dezvoltare Locală a orașului. În paralel, GAL-ul desfășoară activități de informare și mobilizare a actorilor locali relevanți în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare și de integrare a zonelor marginalizate. În acest proces, GAL-ul se poate extinde incluzând un număr mai mare de persoane fizice și organizații guvernamentale și non-guvernamentale. În a doua fază, o dată ce strategia de integrare și planul de acțiune sunt stabilite, GAL evaluează fezabilitatea și relevanța proiectelor depuse din perspectiva Strategiei de Integrare. De asemenea, GAL este responsabil cu verificarea legalității declarațiilor și luarea unei poziții/ decizii în ceea ce privește 24 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds , p. 24. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 50 finanțarea. GAL-ul monitorizează implementarea proiectelor în baza grilei de indicatori cantitativi stabiliți, evaluează și ajustează strategia în funcție de necesități. 8.2 Componentele GAL şi atribuţiile acestora Figura 11. Structura GAL Teritoriul vizat orașul Târgu Mureș Adunarea Generală – membrii GAL GAL Comitetul Director Personalul GAL GAL Târgu Mureș va fi organizat în trei componente așa cum arată Figura 11: (A) Adunarea Generală care include toți membri GAL, (B) Comitetul Director ales de Adunarea Generală și care ia deciziile în GAL și (C) Personalul ce asigură funcționarea GAL. Fiecare dintre cele trei componente sunt prezentate pe larg în continuare. (A) Componența GAL - Adunarea Generală Componență Selecție Atribuții Întâlniri Remunerare – Autoritățile locale Manifestarea Aleg prin vot secret Anuale Nu este – Instituții publice (AJOFM, ISJ, liberă a membrii remunerat DGASPC, DSP, IPJ, DJS, ADR) interesului Comitetului – Mediul de afaceri local de a participa Director – Societatea civilă – Comunitatea/ comunitățile marginalizate selectate pentru intervenție (Valea Rece) Pot fi membri în Adunarea Generală a GAL toți locuitorii interesați din zona funcțională GAL: persoane private, organizații, reprezentanți ai autorităților locale, ai instituțiilor publice locale cum ar fi Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), Inspectoratul Școlar Județean (ISJ), Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Direcția de Sănătate Publică (DSP), Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ), Direcția Județeană de Statistică (DJS), Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) reprezentanți ai mediului privat. 51 Primăria Târgu Mureș va numi cel puțin patru persoane, una cu putere de decizie (primar) și trei specialiști de la Direcția de Urbanism, Direcția Proiecte Europene și Direcția de Asistență Socială din cadrul primăriei. În plus, în Adunarea Generală vor participa consilieri din Consiliul Local. Instituțiile publice menționate își vor numi specialiști în cadrul GAL deoarece Strategia şi Planul de Integrare a zonei Valea Rece includ proiecte care necesită cooperare și supervizare sistematică din partea acestora. Mediul privat va fi implicat deoarece o direcție importantă de acțiune din Planul de Integrare a zonei Valea Rece se referă la crearea locurilor de muncă pe plan local. Societatea civilă va fi reprezentată de către: cadre didactice din școlile la care merg copiii din Valea Rece – Locuințe sociale; ONG-urile active în zonă, reprezentanți biserică cu enoriași în zona Valea Rece – Locuințe sociale; medici sau asistente medicale active în zonă. De-a lungul proiectului, se pot alătura mediatorul comunitar, asistentul medical comunitar, agentul de ocupare, mediatorul școlar și managerul Punctului de Acces Public la Informare care vor funcționa în cadrul Centrului Comunitar de Resurse ce urmează a fi construit în zonă. În plus, GAL-ul este deschis populației interesate din aria funcțională acoperită de acesta, adică de pe teritoriul municipiului Târgu Mureș. Comunitatea marginalizată va participa în cadrul Adunării Generale prin toți membrii care își exprimă interesul atât din zona Valea Rece - Locuințe sociale, cât și din Valea Rece - Adăposturi improvizate și din Valea Rece - Case, vile, pentru asigurarea coeziunii celor trei comunități învecinate în aria Valea Rece. Este necesară stimularea implicării mai ales a rezidenţilor din Valea Rece – Adăposturi improvizate, în vederea asigurării reprezentării şi, ulterior, a participării lor, având în vedere că, probabil, celelalte două zone vor fi destul de bine reprezentate prin liderii lor. Expertul în mobilizare comunitară (facilitator, antrenor, mediator) trebuie să joace un rol important în această privinţă. Membrii GAL nu plătesc cotizație pentru participarea în cadrul Adunării Generale. Recomandare În unele Grupuri de Acţiune Locală din Europa, membrii trebuie să plătească o cotizaţie. Cu toate acestea, noi nu recomandăm introducerea unei cotizaţii pentru că: (1) propensiunea spre participare comunitară este oricum foarte redusă; (2) introducerea unei cotizaţii ar micşora şi mai mult şansele unor membrii ai comunităţii marginalizate să-şi exprime interesul de a participa în GAL. (B) Procesul de luare a deciziei în cadrul GAL - Comitetul Director Componență Selecție Atribuții Întâlniri Remunerare – Autoritățile locale Își depun Organism de Lunare 5% din – Instituții publice (AJOFM, ISJ, candidatura luare a indemnizația DGASPC, DSP, IPJ, DJS, ADR) și sunt votați deciziilor lunară a – Mediul de afaceri local de Adunarea pentru selecția primarului – Societatea civilă Generală proiectelor ce – Comunitatea/ comunitățile vor fi finanțate marginalizate selectate pentru intervenție (Valea Rece) În concordanţă cu modelele de bune practici europene, Comitetul Director al GAL Târgu Mureş va include 27 de membri, aleşi prin vot secret, urmând regulile şi principiile CLLD (vezi Caseta 9). 52 Figura 12. Componența teoretică a Comitetului Director al unui posibil GAL Târgu Mureș În acest exercițiu pilot, GAL Târgu Mureș a fost format cu scopul de a aplica metodologia CLLD. Cu alte cuvinte, în acest exercițiu teoretic, dintre toate zonele marginalizate din oraș, acest potențial GAL are în vedere doar zona Valea Rece. Prin urmare, dintre membrii Comitetului Director al GAL Târgu Mureș, 8 membri (adică 30%) vor reprezenta comunitatea marginalizată, incluzând toate trei comunităţile din aria Valea Rece. Pentru o corectă reprezentare a comunităţii marginalizate Valea Rece – Locuințe sociale, cel puţin 4 membri (din cei 8) vor fi aleşi de rezidenţii acestei comunităţi, cu suportul şi facilitarea expertului în mobilizarea comunităţii (facilitator, antrenor, mediator). Ceilalţi reprezentanţi ai comunităţii marginalizate vor fi, cel mai probabil, liderii sau reprezentanții comunităţilor Valea Rece – Case, vile şi Valea Rece – Adăposturi improvizate. Caseta 9. Reguli şi principii CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL-ului Membrii Comitetului Director vor fi aleși de către Adunarea Generală, pe bază de vot secret, respectându-se următoarele reguli (Common Guidance on CLLD, 2013): – Vor fi incluși reprezentanți ai diferitelor segmente ale comunității locale: sector public (autoritățile locale, instituții publice), sector privat, societate civilă (cadre didactice; medici, asistente medicale; reprezentanţi Biserică; reprezentanţi ONG-uri etc.); comunitatea marginalizată; – Va exista o reprezentare corectă a grupurilor vizate de strategie: tineri, femei, minorități e tnice, persoane cu dizabilități, grupuri vulnerabile; – Autoritățile publice sau orice alt grup de interese nu pot deține mai mult de 49% din drepturile de vot; – Minim 50% din voturile ce țin de selecția proiectelor trebuie să aparțină sectorului non-public; – Minim 20% dintre partenerii locali trebuie să fie reprezentanți ai comunității marginalizate; – Organizațiile din oraș care sunt responsabile și pentru zonele rurale din împrejurimi pot fi parteneri în GAL dar nu pot avea mai mult de 25% drepturi de vot. În cadrul Comitetului Director, deciziile se vor lua pe baza votului majoritar (50% plus 1), în condițiile în care cvorumul de ședință este îndeplinit. Cvorumul de ședință este îndeplinit dacă jumătate plus unu din membrii sunt prezenți, cu reprezentarea obligatorie a tuturor segmentelor comunității locale (sector public, sector privat, societatea civilă, comunitatea marginalizată). Comitetul Director se constituie ca organism de luare a deciziilor pentru selecția proiectelor care vor primi finanțare, cu respectarea regulamentelor în vigoare prin care Autoritățile de Management dețin deplina răspundere în fața Comisiei Europene. Procedurile de lucru și regulile în baza cărora se vor finanța proiecte vor avea în vedere respectarea obiectivelor strategiei și evitarea conflictelor de 53 interese. Membrii Comitetului Director (și organizațiile pe care aceștia le reprezintă) pot aplica cu proiecte spre finanțare GAL, dar nu pot participa la evaluarea/ selecția propriilor proiecte. Comitetul Director se va reuni o dată pe lună. În funcție de nevoi, se va putea face apel la experți care să ofere ajutor specializat la luarea deciziei de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală, activarea comunității, pregătirea și oferirea de suport pe durata implementării proiectului. Membrii Comitetul Director vor fi remunerați cu o indemnizație de ședință a cărei valoare va reprezenta 5% din salariul lunar net al primarului per ședință la care au fost prezenți (conform Legii Cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice). Recomandare Introducerea unei recompense financiare pentru membrii Comitetului Director este o practică pentru GAL-urile europene, care în contextul comunităţilor marginalizate din România poate prezenta avantaje şi dezavantaje. Pe o parte, remunerarea reprezentanţilor comunităţii marginalizate poate creşte riscul de neîncredere şi invidie între membrii comunităţii marginalizate. Pe de altă parte, o indemnizaţie de şedinţă egală cu un beneficiu social lunar25 poate reprezenta un stimulent pentru participarea rezidenţilor din comunitate în cadrul GAL, atât ca membrii, cât şi la alegerile pentru Comitetul Director. Pentru a se asigura transparența, lista completă a membrilor Comitetului Director, cu afilierile lor instituționale, va fi făcută publică în fiecare an și va fi supusă controlului Agenției de Dezvoltare Regională, Autorității de Management a Programului și instituțiilor abilitate. De asemenea, pentru a se reduce riscul de conflicte de interese, Comitetul Director este ales pentru un an de zile. Nicio persoană nu poate avea mai mult de două mandate (anuale) consecutive în cadrul Comitetului Director GAL. (C) Funcționarea GAL - Personalul permanent GAL Componență Selecție Atribuții Întâlniri Remunerare – Manager GAL Sunt selectați Gestiune aspecte Activitate Salarizare conform – Coordonator proiecte pe bază de administrative, continuă Legii Cadru privind infrastructură concurs fonduri, evaluare și salarizarea unitară a – Coordonator proiecte implementare personalului plătit din soft proiecte, informare fonduri publice și diseminare GAL-ul Târgu Mureș va avea angajat ca personal permanent o echipă compusă dintr-un manager și doi coordonatori de programe, unul pentru proiecte de dezvoltare infrastructură și unul pentru proiecte soft. Personalul administrativ trebuie să aibă competențe, abilități și resurse corespunzătoare pentru a genera și coordona procesul de dezvoltare de la nivel local. Este necesară experiența în management administrativ. În faza de formare a GAL-ului, personalul va fi selectat pe bază de concurs de către primărie în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Regională (ADR). În această etapă, personalul GAL va avea rol de informare și animare a comunității și va lucra cu specialiștii ADR pentru construirea GAL-ului și organizarea primei întâlniri a Adunării Generale și alegerea Comitetului Director. În acest scop, personalul GAL va oferi sprijin în construirea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă. De asemenea, va lucra în strânsă legătură cu expertul în mobilizare comunitară 25 Spre exemplu, alocaţia lunară de stat pentru copiii până în doi ani care este 200 LEI, în jur de 63 USD. 54 (facilitator, antrenor, mediator) care va fi angajat pentru a mobiliza și organiza comunitatea marginalizată. Odată ce GAL-ul va avea un Comitet Director ales, personalul administrativ este validat sau schimbat de către de acesta. După această fază, este recomandat ca personalul permanent GAL să fie păstrat în funcţie până la terminarea implementării Strategiei şi Planului de Integrare. Eliberarea din funcţie sau schimbarea personalului permanent GAL trebuie să depindă doar de legislaţia muncii în vigoare. Când GAL-ul va deveni funcțional, personalul va oferi suport Comitetului Director în vederea elaborării Strategiei și Planului de Integrare a zonei marginalizate Valea Rece. Odată ce Strategia și Planul de Integrare devin operaționale, echipa GAL va asigura gestionarea fondurilor, evaluarea în vederea selecţiei proiectelor și monitorizarea implementării acestora, comunicarea cu Agenția de Dezvoltare Regională și Autoritatea de Management, precum și funcționarea curentă, inclusiv organizarea ședințelor Adunării Generale și Comitetului Director. În plus, personalul GAL va asigura comunicarea și informarea continuă a membrilor Adunării Generale, dar și a mass-media și publicului larg, în special prin email, prin intermediul comunicatelor de presă, precum și prin afișe postate în zonele de interes (în locațiile administrației locale, în zona defavorizată, în centrul orașului). Personalul administrativ va fi salariat conform Legii Cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru posturi echivalente în administrația publică locală. Personalul permanent GAL va avea un birou în cadrul primăriei, pentru ca persoanele interesate să îl poată accesa ușor. Biroul va fi dotat cu computere, internet, telefoane, fax, xerox și alte echipamente necesare, care parțial vor fi achiziționate din proiect și parțial vor fi puse la dispoziție de primărie. Costurile curente de funcționare ale biroului vor fi acoperite din proiect, cu excepția chiriei pentru spațiu care reprezintă o parte din contribuția primăriei. Conform ghidului Comisiei Europene privind CLLD,26 costurile de funcționare ale GAL sunt considerate costuri eligibile atât în faza pregătitoare, cât și în faza de implementare a strategiei. După încheierea perioadei de finanțare, adică după 2020, GAL-ul va putea aplica la alte oportunități de finanțare europene, naționale sau internaționale. 26 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 55 9 Strategia de Integrare Locală Municipiul Târgu Mureş are o Strategie de Dezvoltare Locală şi Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) din anul 2010. Priorităţile strategice de dezvoltare ale oraşului sunt prezentate în Caseta 10. Caseta 10. Priorităţile strategice de dezvoltare ale municipiului Târgu Mureş conform PIDU Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale 1.1 Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii 1.2 Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a mediului 1.3 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate Prioritatea II – Sprijinirea afacerilor 2.1 Crearea şi dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv şi de servicii 2.2 Promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă 2.3 Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice Prioritatea III – Dezvoltarea turismului 3.1 Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural 3.2 Dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice 3.3 Îmbunătăţirea serviciilor în turism Prioritatea IV – Cercetare, inovare tehnologică şi crearea societăţii informaţionale 4.1 Sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie şi dezvoltarea reţelelor Prioritatea V – Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale 5.1 Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă 5.2 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale 5.3 Achiziţionare de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltării afacerilor Prioritatea VI – Dezvoltare urbană durabilă 6.1 Sprijinirea dezvoltării urbane integrate Strategia de Integrare Locală reprezintă un capitol separat în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală şi vizează integrarea comunităţilor marginalizate din oraş. Obiectivul general al Strategiei de Integrare este reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii sociale a comunităţilor marginalizate din zonele sărace. Pentru atingerea acestui obiectiv general, sunt formulate obiective specifice la nivel sectorial care sunt aliniate la prioritățile Strategiei Locale de Dezvoltare a municipiului așa cum se arată în continuare. 56 Municipiul Târgu Mureș (PIDU) Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii locale - Infrastructură fizică Obiective specifice teritoriu GAL Valea Rece - Locuințe sociale  Creșterea nivelului de salubrizare/ ecologizare al zonei  Creșterea nivelului de educație a populație în vederea menținerii infrastructurii și curățeniei în zonă  Creșterea nivelului de educație a populație privind consumul responsabil de apă/ energie electrică/ gaz Acțiunile 1-5, 8, și 9 din tabelul de priorități de acțiune (capitolul 5) Municipiul Târgu Mureș (PIDU) Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii locale - Infrastructură educațională, socială și de sănătate Obiective specifice teritoriu GAL Valea Rece - Locuințe sociale  Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate în zonă Acțiunile 14, 15, și 17 din tabelul de priorități de acțiune (capitolul 5) Municipiul Târgu Mureș (PIDU) Prioritatea II – Sprijinirea afacerilor Obiective specifice teritoriu GAL Valea Rece - Locuințe sociale  Dezvoltarea întreprinderilor existente în municipiul Târgu Mureș cu scopul de a crea noi locuri de muncă  Dezvoltarea unei întreprinderi sociale pentru crearea de oportunități reale de ocupare pentru rezidenții din zona Valea Rece Acțiunile 10 și 11 din tabelul de priorități de acțiune (capitolul 5) Municipiul Târgu Mureș (PIDU) Prioritatea V – Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale Obiective specifice teritoriu GAL Valea Rece - Locuințe sociale  Îmbunătăţirea abilităților și competențelor profesionale ale adulților din zonă  Sprijinirea șomerilor cu un nivel scăzut de calificare, în special a femeilor și tinerilor roma din zona Valea Rece, prin intermediul unor scheme individualizate de măsuri active de ocupare(consiliere, tutoriat, mediere şi plasare în muncă, subvenții pentru angajatori etc.) Acțiunile 12, 13, 14A, și 14B din tabelul de priorități de acțiune (capitolul 5) 57 Municipiul Târgu Mureș (PIDU) Prioritatea V – Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale Obiective specifice teritoriu GAL Valea Rece - Locuințe sociale  Îmbunătățirea nivelului de educație și civilizație din zonă prin educație formală și non-formală a adulților  Creșterea participării școlare și reducerea abandonului școlar în rândul copiilor din comunitățile marginalizate  Oportunităţi egale pentru elevii aflaţi în situaţii defavorizate  Îmbunătățirea accesului tuturor locuitorilor la servicii sociale și de sănătate  Creşterea capacității instituțiilor și organizațiilor locale de a oferi sprijin adecvat grupurilor și comunităților marginalizate  Asigurarea egalităţii de şanse şi a integrării sociale a tinerilor, femeilor şi a persoanelor cu nevoi speciale Acțiunile 14C, 14D, 14E, 16, 18 și 19 din tabelul de priorități de acțiune (capitolul 5) Municipiul Târgu Mureș (PIDU) Prioritatea VI – Dezvoltare urbană durabilă Obiective specifice teritoriu GAL Valea Rece - Locuințe sociale  Asigurarea unor condiții decente de locuire în zonă  Creșterea coeziunii în interiorul comunității marginalizate, integrarea acesteia în comunitatea mai largă a orașului  Crearea unei imagini pozitive a zonei  Regenerarea și revitalizarea ariilor urbane deteriorate care sunt locuite de categorii defavorizate Acțiunile 6, 7, 14F, 14G și 20 din tabelul de priorități de acțiune (capitolul 5) 58 10 Plan de Integrare pentru Comunitatea Marginalizată 10.1 Procesul de elaborare a Planului Planul de Integrare reprezintă planul de acțiune pentru comunitatea marginalizată Valea Rece – Locuințe sociale și are la bază sinteza măsurilor şi priorităţile de acţiune identificate în subcapitolul 5.2. Recomandare Pentru acest Pilot, echipa Bancii Mondiale a desfăşurat o cercetare de teren aprofundată şi o amplă consultare cu părţile interesate, relevante pentru constituirea unui GAL la nivelul municipiului Târgu Mureş. În cazul unei cereri de finanțare, Strategia şi Planul de Integrare trebuie să rezulte în urma unui proces similar: (1) studiu asupra comunităţilor marginalizate selectate spre intervenţie şi (2) consultarea tuturor părţilor interesate, participante la GAL. Aceste activităţi se vor desfăşura în faza de pregătire şi vor fi finanţate din program. Primăria care îşi exprimă interesul de participare în cadrul programului va organiza, pe de o parte, studiul amanunţit asupra comunităţilor marginalizate din oraş şi pe de altă parte, informarea şi animarea la nivel local. (1) Studiul va fi realizat cu sprijinul unor specialişti (firme sau consultanţi) şi se va baza pe eşantioane aleatoare reprezentative pentru zona sau zonele marginalizate selectate spre intervenţie. Studiul va oferi date statistice solide cu privire la numărul populaţiei, caracteristicele demografice şi socio- economice ale populaţiei, precum şi principalele probleme cu care se confruntă în ceea ce priveşte: infrastructura şi locuirea, ocuparea şi educaţia adulţilor, veniturile şi cheltuielile gospodăriilor, educaţia copiilor, accesul la servicii (publice, sociale, de sănătate etc.), organizarea şi relaţiile din comunitate, relaţiile în afara comunităţii şi imaginea publică a zonei. În acest fel, comunităţile marginalizate şi problemele cu care acestea se confruntă vor deveni vizibile şi măsurabile. (2) Consultarea tuturor părţilor interesate are în vedere identificarea măsurilor posibile de intervenţie pentru rezolvarea problemelor determinate prin studiu. Consultarea va fi realizată de către expertul în mobilizarea comunităţii (facilitator, antrenor, mediator), împreună cu personalul permanent GAL (angajaţi deja în cadrul programului) şi eventual cu specialişti (firmă, ONG, consultanţi). Prin discuţii, întâlniri publice, dar şi prin metode de cercetare calitativă (interviuri, focus grup), aceşti experţi vor decela măsurile de intervenţie posibilă, riscurile asociate acestora şi punctele de vedere ale diferitelor părţi interesate implicate în proces (comunitate marginalizată, autoritate locală, societate civilă, mediu privat, Agenţie de Dezvoltare Regională). Odată ce Adunarea Genarală şi Comitetul Director al GAL-ului vor fi funcţionale, rezultatele studiului şi consultărilor vor deveni baza pentru formularea şi decizia asupra Strategiei de Integrare. În prima fază vor fi elaborate obiectivele specifice necesare pentru atingerea obiectivului general de a reduce sărăcia şi a creşte incluziunea socială în comunitatea sau comunităţile marginalizate selecate. În faza a doua, pornind de la obiectivele specifice, se formulează Planul de Integrare şi pachetul de măsuri necesare pentru implementarea efectivă a Strategiei. 59 10.2 Abordarea Integrată Reamintim că acțiunile obținute în cadrul Studiului Conceptual Pilot și propuse în Planul de Integrare au la bază o simulare a unui proces consultativ realizat de către echipa de cercetare. Prin urmare, acțiunile rezultate reflectă punctele de vedere ale tuturor părților interesate de la nivel local, dar nu sunt prioritizate, căci nu a existat un proces consultativ real. Măsurile sunt organizate pe teme și ordinea în care sunt prezentate nu reflectă importanța sau prioritatea acestora. Planul de Integrare a comunității marginalizate Valea Rece – Locuințe sociale are o abordare integrată pe două dimensiuni: teritorial și pe tipuri de intervenții, așa cum arată tabelele de mai jos. Teritoriul GAL marginalizată Comunitatea Distribuția teritorială a acțiunilor incluse în Planul de Integrare 1 Program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu participarea comunităţii ■ 2 Implicarea angajaţilor Salubriserv din comunitate ca factori mobilizatori ■ 3 Parteneriat între primărie şi Salubriserv pentru ridicarea gunoiului menajer, instalarea de ■ containere 4 Program de educare a locuitorilor în vederea păstrării curăţeniei în zonă ■ ■ 5 Amenajare spaţiu de joacă pentru copii ■ ■ 6 Reabilitarea locuinţelor sociale – renovare și refacere instalație sanitară ■ 7 - Regulament de ordine interioară ■ 8 Campanii de informare și responsabilizare privind consumul de apă/ curent/ gaz ■ 9 Campanie de informare şi educare a locuitorilor pentru acceptarea și creșterea utilizării ■ infrastructurii sanitare 10 Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă ■ 11 Crearea de intreprinderi sociale ■ 12 Acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane din Valea Rece ■ 13 Realizarea unui parteneriat cu AJOFM/ NGOs pentru calificarea forţei de muncă. ■ 14 Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să fie asigurat accesul tuturor rezidenților ■ și în cadrul căruia să fie furnizate următoarele servicii (vezi subcapitolul 5.1): A - Servicii educaționale pentru adulți ■ B - Servicii personalizate de ocupare (de un agent de ocupare) ■ C - Servicii educaționale pentru copii (de un mediator școlar) ■ D - Servicii socio-medicale (de un asistent medical comunitar sau mediator sanitar) ■ E - Servicii pentru copiii în situații de vulnerabilitate (de un mediator comunitar) ■ F - Servicii de întărire a comunității (de un mediator comunitar) ■ G - Punct de Acces Public la Informații (în grija unui manager PAPI) ■ 15 Construire grădiniţă în comunitate ■ 16 Pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii din zonele dezavantajate ■ ■ 17 Asigurarea transportului gratuit la şcoală ■ ■ 18 Recenzarea populaţiei, introducerea unor măsuri privind înregistrarea rezidenților ■ 19 Realizarea de campanii ale poliţiei de proximitate pentru securizarea zonei ■ 20 Includerea reprezentanţilor mass-media în orice proiect care se realizează în zonă ■ ■ 60 ■ Hard ■Soft Sănătate & social Infrastructură Distribuția acțiunilor incluse în Planul de Integrare în funcție de comunității tipul acestora Întărirea Educație Ocupare Locuire 1 Program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu participarea comunităţii ■ ■ 2 Implicarea angajaţilor Salubriserv din comunitate ca factori mobilizatori ■ ■ 3 Parteneriat între primărie şi Salubriserv pentru ridicarea gunoiului menajer, ■ ■ instalarea de containere 4 Program de educare a locuitorilor în vederea păstrării curăţeniei în zonă ■ ■ 5 Amenajare spaţiu de joacă pentru copii ■ ■ 6 Reabilitarea locuinţelor sociale – renovare și refacere instalație sanitară ■ ■ 7 - Regulament de ordine interioară ■ ■ 8 Campanii de informare și responsabilizare privind consumul de apă/ curent/ gaz ■ 9 Campanie de informare şi educare a locuitorilor pentru acceptarea și creșterea ■ ■ utilizării infrastructurii sanitare 10 Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă ■ ■ 11 Crearea de intreprinderi sociale ■ ■ 12 Acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane din Valea Rece ■ 13 Realizarea unui parteneriat cu AJOFM/ NGOs pentru calificarea forţei de muncă. ■ 14 Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să fie asigurat accesul tuturor ■ rezidenților și în cadrul căruia să fie furnizate următoarele servicii (vezi subcapitolul 5.1): A - Servicii educaționale pentru adulți ■ ■ B - Servicii personalizate de ocupare (de un agent de ocupare) ■ C - Servicii educaționale pentru copii (de un mediator școlar) ■ D - Servicii socio-medicale (de un asistent medical comunitar sau mediator sanitar) ■ E - Servicii pentru copiii în situații de vulnerabilitate (de un mediator comunitar) ■ F - Servicii de întărire a comunității (de un mediator comunitar) ■ ■ G - Punct de Acces Public la Informații (în grija unui manager PAPI) ■ ■ 15 Construire grădiniţă în comunitate ■ ■ ■ 16 Pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii din zonele dezavantajate ■ ■ 17 Asigurarea transportului gratuit la şcoală ■ ■ 18 Recenzarea populaţiei, introducerea unor măsuri privind înregistrarea rezidenților ■ 19 Realizarea de campanii ale poliţiei de proximitate pentru securizarea zonei ■ 20 Includerea reprezentanţilor mass-media în orice proiect care se realizează în zonă ■ 61 11 Elemente de implementare Recomandare Programul nu poate fi implementat dacă nu există colaborare între principalii actori comunitari și comunitatea marginalizată. Colaborarea trebuie să fie una reală, deși, adesea, procesul este posibil să fie mai anevoios. Comunitatea marginalizată trebuie să fie implicată în toate fazele ca un partener cu drepturi și responsabilități egale, iar participarea trebuie să depășească nivelul semnăturilor pe hârtie. Agenţia de Dezvoltare Regională Agenţia de Dezvoltare Regională va juca un rol foarte important de suport, atât în procesul de formare GAL, cât şi în elaborarea Strategiilor de Integrare şi implementarea celor selectate pentru finanţare în program. Autoritățile locale Deși cu decizie de vot în cadrul GAL de 40%, autoritățile locale și instituțiile publice sunt actori cheie în implementarea de proiecte utilizând metodologia CLLD. Primăria Târgu Mureș are experiență în implementarea de proiecte cu finanțare europeană, existând în cadrul municipalității un departament specializat care se ocupă de proiectele cu finanţare internaţională. La nivel de obținere de informații, scriere de proiecte, implementare și gestionare finanțări există deja o echipă funcțională. În relația cu comunitatea marginalizată, primăria deține un serviciu pentru romi cu doi angajați din comunitatea Valea Rece. Cu toate acestea este recomandată utilizarea unui facilitator extern, în vederea construirii GAL-ului. În plus, primăria Târgu Mureș va beneficia de suport din partea specialiștilor în proiecte comunitare de la nivelul ADR. Autoritatea locală va asigura suportul material si tehnic, inlcusiv personal specializat pentru demararea şi pregătirea acţiunilor de informare şi mobilizare a populaţiei oraşului. Parteneri locali: societatea civilă și sectorul privat Organizaţiile non-guvernamentale, mai ales cele care nu au departamente specializate în atragere de finanțări ar avea nevoie de sprijin în pregătirea proiectelor. În acest sens, pentru o îmbunătăţi comunicarea şi colaborarea între ONG-uri, dar și pentru a crește numărul de cereri de finanțare, respectiv de proiecte finanțate, recomandarea este să se creeze un centru de resurse sau un mecanism de cooperare între departamentele specializate din primărie și ONG-uri. Un angajat de la serviciul de proiecte cu finanțare internațională și ulterior un coordonator de proiecte GAL va asigura servicii de informare, asistență şi suport în scrierea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană de către ONG-uri. Comunitatea marginalizată Comunitatea marginalizată este fragmentată, prin urmare, în faza de pregătire, comunitatea va fi organizată și mobilizată cu ajutorul unui specialist: facilitator comunitar, antrenor comunitar (coach) sau mediator comunitar. Acest specialist se va concentra pe comunitatea Valea Rece – Locuințe sociale, dar va realiza și activități de mediere a relației cu comunitățile învecinate (Valea Rece – Adăposturi improvizate și Valea Rece - Case, vile) precum și cu autoritățile locale, societatea civilă și sectorul privat. Participarea comunităţii Valea Rece – Locuințe sociale în GAL va fi continuă pe tot parcursul programului, în identificarea și prioritizarea obiectivelor, selecția și implementarea proiectelor, precum și în activitățile de monitorizare și evaluare. Referitor la implicarea membrilor comunităţii marginalizate în activităţi comunitare, este de menţionat faptul că, în cazul lucrărilor de infrastructură pe bază de licitaţie publică, conform legii, firma care execută lucrările, nu poate fi obligată să angajeze persoanele 62 din comunitate. Însă, firmele de construcţie sau execuţie lucrări, care vor participa la procesul de selecţie pentru executarea lucrărilor pentru proiectele cu finanţare prin CLLD vor fi punctate suplimentar în procesul de evaluare şi selectare a ofertelor, în cazul în care se angajează că vor contracta personal pentru executarea acestor lucrări din rândul persoanelor care provin din comunităţile marginalizate dacă acest lucru este permis de autoritățile abilitate în domeniu (în speță, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice – ANRMAP). Este de aşteptat ca membrii comunităţii să participe voluntar mai mult la activităţile soft ale proiectelor. Munca voluntară va fi asigurată în principal prin participarea la activitățile de întărire a comunității (community building). Expertul comunitar (facilitator, antrenor, mediator) Facilitatorul poate fi un specialist, un ONG sau o firmă. În faza de formare a GAL -ului, facilitatorul comunitar va fi selectat pe bază de concurs de către primărie în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Regională. În această etapă, facilitatorul joacă un rol cheie în aducerea la aceeași masă de discuții și proiecte a tuturor actorilor comunității marginalizate. El/Ea trebuie să mobilizeze comunitatea marginalizată în direcţia participării active și responsabile în proiect, precum și în vederea asumării proiectului și a rezultatelor. În vederea formării GAL-ului facilitatorul va lucra împreună cu personalul GAL permanent, precum și cu specialiștii în programe de dezvoltare comunitară de la ADR, după cum arată Figura 13. Figura 13. Procesul de formare GAL A. Exprimarea C. Formare B. Facilitare și suport interesului GAL Autoritățile locale Agenția de Dezvoltare – Autoritățile locale Regională – Instituții publice – Sectorul privat - Sectorul privat – Societatea civilă 1. – Comunitatea Personal GAL - Societatea civilă marginalizată (Valea Rece - Locuințe - Comunitatea sociale) 2. marginalizată Facilitator – Comunitățile Comunitar - Comunitățile învecinate (Valea învecinate Rece –Adăposturi improvizate și Valea Instituții publice: Rece - Case, vile) AJOFM, ISJ, DGASPC, DSP, IPJ, DJS 63 Caseta 11. Elemente cheie pentru implementarea cu succes a programului – Punerea la dispoziție a unei documentaţii cât mai simple; – Elaborarea unor Ghiduri ale Solicitantului accesibile şi usor de pus în aplicare; – Angajarea unui facilitator comunitar care să înțeleagă comunitatea, dar în același timp să fie exterior grupurilor de interese din comunitate, care să aibă abilităţi de comunicare și de mobilizare; – Crearea unui Centru de resurse pentru ONG-uri care implementează proiecte europene sau a unui mecanism de cooperare între acestea și autoritățile locale; – Păstrarea regulilor/ condiţiilor de (pre) finanţare pe parcursul derulării proiectului; – Acordare asistenţă şi suport permanent din partea Agenţiei de Dezvoltare Regională; – Scurtarea perioadei de evaluare a proiectelor la nivelul Autorităţii de Management; – Includerea printre costuri eligibile a costurilor de arhivare; – Acordarea la timp a tranșelor de bani aferente rambursărilor, prin reducerea timpului de procesare a cererilor de plată. Caseta 12. Sustenabilitatea programului – Includerea în Planul de Integrare a unui set de activităţi de construcţie comunitară/ întărirea comunității, bazat pe voluntariat din partea comunității, inclusiv la lucrările de infrastructură atunci când este posibil; – Implicarea comunităţii pe tot parcursul proiectului; în acest scop, activităţile soft, în special cele de întărire a comunității, trebuie să fie programate pe tot parcursul Planului de Integrare; – Crearea unui sistem de sancţiuni şi condiţionări prin care comunitatea să fie motivată şi responsabilizată. 64 12 Monitorizare și evaluare 12.1 Monitorizare și evaluare continuă Monitorizarea Planului de Integrare a comunităţii marginalizate trebuie să fie continuă şi să fie asigurată de personalul permanent al GAL-ului. Monitorizarea va urmări gradul de realizare al indicatorilor de output care reflectă dacă şi în ce măsură activităţile din proiect au fost realizate eficace şi la timp. Rapoartele de monitorizare vor fi lunare, la fiecare şase luni fiind realizate rapoarte sintetice care să reflecte măsura în care au fost atinse obiectivele specifice la nivel sectorial. Pentru ilustrare, prezentăm în Tabelul 3 lista de indicatori pentru acțiunile propuse în cadrul acestui Studiu Conceptual Pilot. Intervențiile din proiect vor respecta regulile de monitorizare și evaluare aplicabile în cadrul programului CLLD, așa cum este descris în Instrumentul de Intevenție Integrată. Monitorizarea cu participarea comunității Comunitatea marginalizată va lua parte activ în activitatea de monitorizare a proiectului. Monitorizarea cu ajutorul comunității reprezintă atât o formă de supraveghere publică a modului în care proiectul a fost implementat, cât și un mod eficient de a mobiliza comunitatea. Membrii comunității pot identifica erori, face sugestii de îmbunătățire, pot solicita date și pot oferi feedback coordonatorilor proiectului, fapt ce va duce și la o creștere a eficienței în procesul de luare a decizilor, oamenii vor fi mai bine informați, mai conștienți de drepturile lor în calitate de beneficiari, cetățeni și ființe umane. Următoarele instrumente vor fi folosite pentru monitorizarea cu ajutorul comunității: 1. Cutia cetățeanului: Clasica cutie de sugestii și reclamații va fi plasată la Centrul Comunitar de Resurse. Mediatorul comunitar va colecta mesajele primite de la rezidenții Valea Rece – Locuințe sociale. Acestea vor fi analizate împreună cu personalul GAL, iar rezultatele vor fi prezentate atât în ședințele publice pentru comunitate, cât și în ședințele lunare ale Comitetului Director. 2. Mesajul cetățeanului: GAL Târgu Mureș va finanța un proiect care pune în relație participarea comunitară cu industriile inovative care să fie implementat de o firmă IT și/sau ONG. Prin intermediul unei aplicații software, cetățenii din comunitatea marginalizată vor putea trimite gratuit SMS-uri privind situații în care ei sunt victime ale discriminării, corupției, violenței, abuzului sau exploatării. Aceste date vor fi colectate, validate și analizate, fiind prezentate la fiecare trei luni în ședințele Comitetului Director. În tot acest proces vor fi respectate condițiile confidențialității. 3. Micul cetățean: Pentru a implica copiii și tinerii în procesul de monitorizare vor fi atrase în proiect școlile frecventate de copiii din comunitate. În cadrul orelor de dirigenție, copiii vor primi chestionare pe care le vor completa acasă împreună cu părinții. Datele culese vor releva gradul de cunoaștere despre intervențiile realizate în comunitate, precum și satisfacția referitoare la aceste intervenții. Chestionarele vor fi înmânate mediatorului școlar care împreună cu personalul GAL le va analiza. Rezultatele vor fi prezentate atât în ședințele publice pentru comunitate, cât și în ședințele lunare ale Comitetului Director. Caseta 13. Avantaje ale monitorizării cu participarea comunităţii – Asigură o implicare activă a comunităților urbane dezavantajate, crește gradul de conștientizare privind dreptul la servicii de calitate; îi face pe membrii comunității participanți direcți în evaluarea și recomandarea de îmbunătățiri ale calității și accesibilității serviciilor existente. – Oferă date direct de la nivelul comunității cu privire la eficiența implementării proiectului/ politicilor și, legat de aceste servicii: care este gradul real de acoperire, nivelul de accesibilitate, modul în care profesioniștii implicați în proiect tratează persoanele din grupurile urbane 65 defavorizate; care sunt posibilele obstacole cu care aceste comunități se confruntă atunci când utilizează diverse servicii și care sunt zonele în care servicii necesare lipsesc. – Este un instrument eficient care poate ajuta la identificarea decalajelor și la îmbunătățirea măsurilor adoptate la nivel național, precum și un instrument eficient de sensibilizare a opiniei publice și de advocacy pentru drepturile grupurilor vulnerabile. Poate servi, de asemenea, ca un ghid pentru stabilirea priorităților și luarea deciziilor în ceea ce privește alegerea de programe, politici și practici pentru creșterea bunăstării comunității. Tabel 3. Indicatori de monitorizare pe priorităţi – INDICATORI OUTPUT INDICATORI OUTPUT UM Nivel An de Sursă Țintă de bază 2020 bază Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii locale - Infrastructură fizică Număr acțiuni de salubrizare zonă cu participarea rezidenților nr - 2014 RM GAL 60 Număr participanți la acțiuni de salubrizare zonă nr - 2014 RM GAL 1200 Număr acțiuni de creșterea a nivelului de informare și educare a nr 0 2014 RM GAL 60 populație în vederea menținerii infrastructurii și curățeniei în zonă Număr participanți la acțiuni de creșterea nivelului de educație a nr 0 2014 RM GAL 1200 populație în vederea menținerii infrastructurii și curățeniei în zonă Număr acțiuni de creșterea nivelului de informare și educare a populație nr 0 2014 RM GAL 30 privind consumul responsabil de apă/ curent electric/ gaz metan Număr participanți la acțiuni de creșterea nivelului de educație a nr 0 2014 RM GAL 400 populație privind consumul responsabil de apă/ curent/ gaz metan Număr spații de joacă pentru copii amenajate nr 0 2014 RM GAL 1 Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii locale - Infrastructură educațională, socială și de sănătate Construire și echipare Centru Comunitar de Resurse de 1000 m2 nr 0 2014 RM GAL 1 Construire și echipare grădiniță în comunitate de 500 m2 nr 0 2014 RM GAL 1 Achiziționare microbuz pentru transportarea copiilor la școală nr 0 2014 RM GAL 1 Prioritatea II – Sprijinirea afacerilor Număr de întreprinderi sprijinite pentru crearea de noi locuri de muncă nr 0 2014 RM GAL - Număr de locuri de muncă nou create în întreprinderile existente nr 0 2014 RM GAL - Număr de întreprinderi sociale înfiinţate/ modernizate/ extinse/ nr 0 2014 RM GAL - dezvoltate Număr de locuri de muncă nou create în întreprinderile sociale nr 0 2014 RM GAL - înfiinţate/modernizate/extinse/dezvoltate Prioritatea V – Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale Număr de cursuri organizate pentru dezvoltarea competențelor și nr - 2014 RM GAL - calificărilor persoanelor din categoriile defavorizate Număr de participanți la cursuri organizate pentru dezvoltarea nr - 2014 RM GAL - competențelor și calificărilor persoanelor din categoriile defavorizate, din care femei, tineri, roma, rezidenți Valea Rece – Locuințe sociale Număr de protocoale încheiate între AJOFM și ONG-uri privind nr 0 2014 RM GAL - calificarea forței de muncă din Valea Rece – Locuințe sociale Număr scheme speciale de servicii active de ocupare personalizate: nr 0 2014 RM GAL - consiliere, tutoriat, mediere și plasare în muncă. Număr de beneficiari de scheme speciale de servicii active de ocupare nr 0 2014 RM GAL - personalizate, din care femei, tineri, roma, rezidenți Valea Rece – Locuințe sociale Număr de angajatori care au beneficiat de subvenții pentru angajarea de nr 0 2014 RM GAL - persoane din Vale Rece Număr persoane angajate din Valea Rece angajate în urma primirii de nr 0 2014 RM GAL - subvenții de către angajatori, din care femei, tineri, romi Angajarea unui agent de ocupare în cadrul Centrului Comunitar de nr 0 2014 RM GAL 1 66 INDICATORI OUTPUT UM Nivel An de Sursă Țintă de bază 2020 bază Resurse Prioritatea V – Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale Număr acțiuni de educație non-formală și deprinderi de viață adresate nr - 2014 RM GAL - adulților Număr persoane adulte (15+ ani) care au participat la acțiuni de nr - 2014 RM GAL - educație non-formală și deprinderi de viață, din care femei, tineri, romi Număr copii participanți la cursuri școala după școală nr - 2014 RM GAL - Număr de beneficiari de servicii socio-medicale, din care copii (0-14 ani), nr - 2014 RM GAL - femei, tineri, romi Număr de copii în situații de vulnerabilitate identificați nr - 2014 RM GAL - Număr de copii în situații vulnerabile care au obținut acces la beneficii nr - 2014 RM GAL - sociale și servicii specializate Cursuri pentru cadrele didactice pentru lucrul cu copiii din nr 0 2014 RM GAL - zonele/grupurile marginalizate Număr cadre didactice care au participat la cursuri privind lucrul cu nr 0 2014 RM GAL - copiii din zonele/grupurile marginalizate Recenzarea populației și eliberarea actelor pentru locuitorii din Valea nr - 2014 RM GAL - Rece – Locuințe sociale Număr de campanii ale poliției de proximitate pentru securizarea zonei nr - 2014 RM GAL - Mediator școlar în cadrul CCR angajat nr 0 2014 RM GAL 1 Asistent medical comunitar în cadrul CCR angajat nr 0 2014 RM GAL 1 Mediator comunitar în cadrul CCR angajat nr 0 2014 RM GAL 1 Prioritatea VI – Dezvoltare urbană durabilă Număr de locuințe sociale renovate cu refacerea infrastructurii sanitare nr 0 2014 RM GAL 60 Număr de beneficiari de locuințe sociale renovate, din care copii nr 0 2014 RM GAL 240 Introducerea unui regulament de ordine interioară pentru locuințele nr 0 2014 RM GAL 1 sociale renovate și monitorizarea respectării acestuia Număr de acțiuni de întărire a comunității dezvoltate la Centrul nr - 2014 RM GAL 60 Comunitar de Resurse Număr de participanți la acțiuni de întărire a comunității dezvoltate la nr - 2014 RM GAL - Centrul Comunitar de Resurse, din care femei, tineri, romi Număr de computere funcționale și cu acces la Internet la PAPI nr 0 2014 RM GAL 8 Număr cursuri de utilizare computer și Internet în vederea creșterii nr - 2014 RM GAL - calității vieții Număr partipanți la cursuri de utilizare computer și Internet în vederea nr - 2014 RM GAL - creșterii calității vieții Număr de utilizatori ai serviciilor PAPI, din care copii, femei, tineri, romi nr - 2014 RM GAL - Număr de articole apărute în presa locală care reflectă activitățile din nr - 2014 RM GAL - proiect, din care pozitive Număr de materiale online care reflectă activitățile din proiect, din care nr - 2014 RM GAL - pozitive Notă: RM GAL – Rapoarte Monitorizare GAL; CCR – Centru Comunitar de Resurse, PAPI – Punct de Acces Public la Informare 12.2 Evaluarea de impact Evaluarea de impact trebuie să fie externă, realizată de o firmă cu experţi în domeniu, care să fie angajată special pentru această etapă a proiectului. Evaluarea va consta în măsurarea atingerii obiectivelor stabilite la începutul proiectului. Pentru aceasta, va fi realizat un studiu la începutul proiectului, iar la sfârşitul acestuia se va repeta studiul, măsurându-se acelaşi set de indicatori pentru a vedea în ce măsură s-a îmbunătăţit situaţia şi au fost atinse obiectivele. Indicatorii de rezultat (Tabel 4) 67 vor fi măsuraţi pe baza unor sondaje reprezentative la nivelul gospodăriilor din comunitatea marginalizată. Validarea eşantionului utilizat pentru evaluare va fi asigurată de recensământul populaţiei din zona marginalizată, prevăzut ca activitate în cadrul programului. O altă metodă prin care se poate realiza evaluarea de impact este compararea pe un set de indicatori, a zonei tratate (comunitatea marginalizată selectată) cu o zonă de control cu condiţii similare dar în care nu s-a implementat proiectul. În cazul zonei Valea Rece, nu există în Târgu Mureş o altă zonă similară cu care să se poată face comparaţia. Figura 14. Schema logică a rezultatelor Planului de Integrare Obiective Specifice Forme de capital Obiectiv general OUTPUTS REZULTATE Infrastructură Locuire Capital Reducerea sărăciei şi Ocupare economic creşterea incluziunii sociale şi a calităţii Acces la servicii Capital Capital vieţii rezidenţilor din Educaţie uman simbolic comunitatea Capital marginalizată Întărirea social comunităţii Imagine publică Măsurile adoptate pentru atingerea obiectivelor specifice sectoriale contribuie la consolidarea unuia sau mai multor forme de capital al oamenilor din comunitatea marginalizată: capital uman, capital economic sau financiar, capital social şi capital simbolic. Aceste forme de capital sunt interconectate şi o creştere la nivelul uneia determină îmbunătăţiri în alte forme de capital, de asemenea. De exemplu, creşterea accesului la ocuparea forţei de muncă duce la creşterea numărului de persoane angajate în mod oficial, care la rândul său duce la un număr mai mare de persoane cu venituri regulate, suficiente pentru a asigura hrana adecvată pentru întrega familie, şi, în acelaşi timp, pentru a acoperi costurile legate de şcoală pentru copii. Astfel, numărul de persoane în sărăcie scade şi, simultan, participarea copiiior la educaţie se îmbunătăţeşte, ceea ce duce la sporirea şanselor de viaţă pentru viitor. Ca urmare, nivelul de sărăcie este de aşteptat să scadă, în timp ce nivelul de incluziune socială şi calitate a vieţii sunt aşteptate să se îmbunătăţească în mod semnificativ în comunitatea marginalizată. De aceea, pentru a măsura succesul programului va fi folosit, pentru ilustrare, următorul set de indicatori de rezultat. 68 Tabel 4. Indicatori de evaluare – INDICATORI REZULTAT INDICATORI REZULTAT UM Nivel An de Țintă de bază bază 2020 Reducerea ratei sărăciei în rândul rezidenților din Valea Rece – Locuințe sociale % >50 2014 <30 Creșterea capitalului uman al comunității Creșterea ratei de participare la învățământ a copiilor din zonă % - 2014 +30 Scăderea ratei abandonului școlar și a ratei de părăsire timpurie a școlii în % - 2014 -50 rândul copiilor și tinerilor din zona Valea Rece – Locuințe sociale Creșterea nivelului de calificare, al deprinderilor și abilităților relevante pentru % - 2014 +10 intrarea pe piața muncii ale adulților din Valea Rece – Locuințe sociale Creșterea numărului de copii care beneficiază de servicii specializate și de % - 2014 - beneficii sociale Scăderea numărului de copii aflați în situații de vulnerabilitate % - 2014 -75 Îmbunătățirea stării de sănătate a populației % - 2014 - Creșterea numărului de locuitori ai zonei care au acte de identitate % - 2014 100 Creșterea satisfacției rezidenților cu condițiile de trai și serviciile de care dispun % - 2014 - în zonă (comunitare, medicale, educaționale, sociale) Creșterea nivelului de informare a populației și folosirea tehnicii moderne % - 2014 +20 pentru obținerea de beneficii în diverse sfere ale vieții Creșterea capitalului material/economic al comunității Creșterea ocupării în sectorul formal în rândul persoanelor din Valea Rece – % - 2014 +15 Locuințe sociale, din care femei, tineri, romi Creșterea participării la scheme speciale de servicii active de ocupare % 0 2014 +10 individualizate, din care femei, tineri, romi Îmbunătățirea accesului la infrastructură apă-canal % - 2014 +30 Creșterea satisfacției rezidenților cu accesul la infrastructură și curățenia zonei % - 2014 +50 Îmbunătățirea condițiilor de locuire % - 2014 - Creșterea capitalului social al comunității Creșterea satisfacției cu nivelul de securitate din zonă % - 2014 - Creșterea satisfacției privind relațiile în cadrul comunității și a nivelului de % - 2014 - încredere în alte persoane, în ceilalți membri ai comunității, precum și în instituții Creșterea participării rezidenților la activități pentru atingerea unor obiective % - 2014 - comune Creșterea capitalului simbolic al comunității Creșterea satisfacției locuitorilor municipiului Târgu Mureș, rezidenți în cartiere % - 2014 +50 vecine cu privire la aspectul și siguranța zonei Îmbunătățirea imaginii zonei la nivelul locuitorilor municipiului Târgu Mureș % - 2014 +50 Notă: *Se folosesc și datele oficiale ale Inspectoratului Județean de Poliție. 69 13 Buget Informațiile privind estimările de buget au fost obținute de la actorii locali prin metode calitative (interviuri și focus-grupuri). Bugetele sunt numai estimări brute sau chiar foarte vagi, făcute de actorii locali, în lipsa studiilor de fezabilitate și fără o evaluare corespunzătoare a nevoilor. De aceea, bugetele trebuie considerate ca fiind orientative. FEDR – Axa CLLD FEDR – Alte axe Cost estimat Durata (ani) (EUR) FSE Prioritatea I - Dezvoltarea infrastructurii locale - Infrastructură fizică Program de curățare și igienizare a zonei - Infrastructură 1/2 ■ Indisponibil (Acțiuni 1 - 4) - Costuri operaționale, incluzând 7 ■ 12.000/an activități educaționale Loc de joacă pentru copii - Infrastructură 1 ■ 50.000 (Acțiunea 5) Instalație sanitară cu toalete, dușuri, - Costuri operaționale, incluzând 7 ■ 15.000/an mașini de spălat activități educaționale (Acțiunile 9 ) Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii locale - Infrastructură educațională, socială și de sănătate Construirea unui Centru Comunitar de - Infrastructură 1 ■ 430/m2 Resurse (1000 m2) - Costuri operaționale 7 ■ 36.000/an (Acțiunea 14 ) Construirea unei grădinițe (500m2) - Infrastructură 1 ■ 430/m2 (Acțiunea 15 ) - Costuri operaționale 7 ■ 1.750/copil/an Achiziționare microbuz pentru - Infrastructură 1/2 ■ 25.000 transportarea copiilor la școală - Costuri operaționale 7 ■ 20.000/an (Acțiunea 17) Prioritatea II – Susținerea afacerilor locale pentru crearea de locuri de muncă Granturi pentru antreprenorii locali în veder ea dezvoltării infrastructurii de 5 ■ 100.000/an afaceri (Acțiunea 10) Dezvoltarea unei întreprinderi sociale - Infrastructură 2 ■ 800,000 (Acțiunea 11) - Costuri operaționale 5 ■ 100.000/an Prioritatea V – Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale Servicii active personalizate de plasare pe piața forței de muncă pentru șomeri 7 ■ 3.000/persoană necalificați sau persoane fără loc de muncă (consiliere, formare, subvenționare salarii, mentorat etc.) (Acțiunile 12, 13, 14A, 14B) Angajarea unui agent de ocupare în cadrul CCR 7 ■ 12.000/an (Acțiunea 14B) Prioritatea V – Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale Angajarea unui mediator școlar în cadrul CCR pentru a asigu ra servicii 7 ■ 12,000/an 70 FEDR – Axa CLLD FEDR – Alte axe Cost estimat Durata (ani) (EUR) FSE educaționale pentru copii (Acțiunea 14C) Asigurarea de servicii de școală după școală pentru copii dezavantajați 7 ■ 1.750/copil/an (Acțiunea 14) Angajarea unei asistente medicale comunitare în cadrul CCR care să asigure 7 ■ 12.000/an servicii socio-medicale (Acțiunea 14D) Angajarea unui mediator comunitar în cadrul CCR care să asigure servicii 7 ■ 12.000/an sociale și de întărire a comunității (Acțiunea 14E) Recenzarea populației 1/2 ■ 30,000 (Acțiunea 18) Formarea cadrelor didactice pentru a lucra cu copiii din zonele defavorizate 2 ■ 500/persoană (Acțiunea 16) Campanii ale poliției locale pentru securizarea zonei 7 ■ 6.000/an (Acțiunile 19) Prioritatea VI – Asigurarea dezvoltării urbane durabile Reabilitarea locuinţelor sociale – - Infrastructură 2 ■ 7.000/locuință renovare și refacere instalație sanitară - Program de consiliere, educare și 7 ■ 10.000 (Acțiunile 6, 7,8) responsabilizare privind consumul de apă/ curent electric/ gaz Organizarea de activități de întărire a comunității în cadrul CCR (activități 7 ■ 20.000/an artistice, culturale, călătorii, turism, activități sportive, maparea zonei cu ajutorul comunității) (Acțiunea 14F) Achiziționarea de echipament IT și plata - Infrastructură 1 ■ 30.000 conexiunii la Internet în cadrul Punctului - Costuri operaționale, incluzând 7 ■ 50.000/an de Acces Public la Informații (PAPI) angajarea unui manager PAPI (Acțiunea 14G) Diseminarea activităților GAL 7 ■ 10.000 (Acțiunea 20) Activități de monitorizare și evaluare Studiu de referință 1/2 ■ 25.000 Studiu de evaluare 1/2 ■ 25.000 Activități de monitorizare cu participarea comunității (Mesajul cetățeanului, 7 ■ 50.000 Micul cetățean etc.) Funcționare GAL Costuri operaționale (până la 25%) 7 ■ 143.000/an O estimare a bugetului total pentru cei 7 ani și pentru toate acțiunile de mai sus ajunge la aproximativ 7 milioane de euro, din care aproximativ 2,5 milioane din FEDR – Axa CLLD. 71 Anexe Anexa 1. Instrumentele de cercetare Proiect Banca Mondială: Zone urbane sărace şi comunităţi dezavantajate Beneficiar: MDRAP Perioada de culegere a datelor: Octombrie 2013 GHID FOCUS GROUP Membrii comunităţii Oraş................................................................. Judeţ........................................................... Zonă............................................................... Zi Lună An Oră:min Oră:min Durată |__|__|:|__|__| |__|__|:|__|__| Introducere Scurtă prezentare a proiectului şi echipei de cercetare. 1. Principalele probleme ale comunității marginalizate Lista principalelor probleme identificate în Raportul Intermediar 2 pentru zona dezavantajată (reconfirmaţi lista iniţială de probleme cu participanţii de la focus-grupuri şi identificaţi probleme noi, dacă există). Indicator Probleme identificate Infrastructură (drumuri, iluminat public etc.) Condiţii de locuire Ocupare şi activităţi generatoare de venituri Educaţie - adulţi - copii Sociale (culturale, sănătate, comunitate, infracţionalitate şi ordine publică) Percepţia generală asupra zonei/ Imaginea zonei în oraş 72 2. Posibile măsuri de intervenţie Pentru fiecare problemă identificată faceţi o listă cu posibile măsuri de intervenţie şi prioritizaţi -le. Lista de posibile acţiuni va fi rezultatul unui proces de consultări cu actorii locali. În consecinţă, această secţiune se va discuta la toate interviurile şi focus-grupurile cu actori locali. Problemele identificate Posibile acţiuni (măsuri de intervenţie) Prioritate 3. Planul integrat de acţiune Planul integrat de intervenţie explică modul în care obiectivele specifice de dezvoltare şi priorităţile vor fi atinse printr-un pachet de proiecte, care conduc la rezolvarea principalelor probleme determinate la punctul 3. 27 Pachetul de proiecte pentru a fi depuse pentru finanţare Pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia cu privire la: - Proiectele care vor fi incluse în planul de acţiune astfel încât să se asigure o intervenţie integrată - Cum vor fi aceste proiecte evaluate şi selectate? 4. Grup local de acţiune (GAL) Crearea, funcţionarea şi organizarea GAL-ului În oraş, care sunt tipurile de actori locali care ar trebui să lucreze împreună pentru integrarea comunităţii marginalizate? Este viabilă organizarea unui GAL pentru rezolvarea problemelor comunităţilor dezavantajate/ zonelor sărace? (Respondentul va fi informat despre principiile CLLD prezentate în Caseta 1) Caseta 1. Regulile şi principiile CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL -ului 28 Procesul de luare a deciziei nu trebuie să fie dominat de autorităţile publice locale sau de alt grup. Pentru a asigura acest aspect, următoarele reguli trebuie respectate:  nici autorităţile publice, nici un alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;  cel puţin 50% din voturile ce ţin de selecţia proiectelor trebuie să vină din partea partenerilor din sectorul non-public;  dintre partenerii locali minim 20% trebuie să fie reprezentanţi ai zonei dezavantajate;  organizaţiile din oraşe care sunt responsabile şi pentru zonele rurale din împrejurimi pot fi parteneri în GAL, dar nu pot avea drept de vot mai mare de 25%. Trebuie să fie incluziv. Să includă reprezentanţi ai diferitelor segmente ale comunităţii locale: sector public, sector privat, societate civilă. Trebuie să implice sectorul privat atât pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, cât şi pentru a găsi soluţii de finanţare privată pentru proiecte. 28 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 73 Trebuie să existe o reprezentare corectă a grupurilor ţintă vizate de strategie: tineri, minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile etc. Procedurile de lucru, regulile şi deciziile pentru luarea deciziilor trebuie să garanteze că selecţia proiectelor respectă obiectivele strategiei şi evită conflictele de interes. Membrii şi personalul GAL trebuie să aibă competenţe, abilităţi şi resurse corespunzătoare pentru a genera şi coodona procesul de dezvoltare de la nivel local. Personalul trebuie să fie calificat şi/ sau să aibă experienţă în managementul administrativ al proiectelor locale. Mobilizarea comunităţii necesită personal specializat în comunicare, care să încurajeze membrii inactivi şi comunităţile dezavantajate în procesul de dezvoltare comunitară prin analiza situaţiei locale, identificarea şi dezvoltarea de proiecte, stimularea potenţialilor beneficiari şi susţinerea actorilor locali în transformarea ideilor în proiecte eligibile pentru finanţare. Numărul minim de persoane necesar pentru funcţionare este de două persoane: un manager calificat şi un asistent administrativ. Acest număr variază în funcţie de complexitatea strategiei, de dimensiunile parteneriatului, de suprafaţa şi populaţia avute în vedere, de buget şi de dimensiunea activităţilor de mobilizarea a populaţiei. 5. Mobilizarea comunităţii dezavantajate De ce tip de sprijin este nevoie pentru a mobiliza şi organiza comunitatea marginalizată? Ar fi util să existe un facilitator comunitar? Acesta/ aceasta ar trebui să fie din interiorul/ exteriorul comunităţii, un reprezentant la un ONG, un reprezentant al autorităţilor locale, un reprezentant al altei instituţii (şcoală, Biserică etc.)? 6. Implementarea proiectului În ce acţiuni pot fi implicaţi membrii comunităţii marginalizate? Ce activităţi comunitare sunt cele mai potrivite pentru a creşte implicarea comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? 74 Proiect Banca Mondială: Zone urbane sărace şi comunităţi dezavantajate Beneficiar: MDRAP Perioada de culegere a datelor: Octombrie 2013 Ghid de focus grup Furnizori de servicii sociale Oraş .............................................................Judeţ....................................................................... Zonă ............................................................ Zi Lună An Oră:min Oră:min Durată |__|__|:|__|__| |__|__|:|__|__| Introducere Scurtă prezentare a proiectului şi echipei de cercetare. 1. Principalele probleme ale comunităţii dezavantajate Lista principalelor probleme identificate în Raportul Intermediar 2 pentru zona dezavantajată (reconfirmaţi lista iniţială de probleme cu participanţii de la focus-grupuri şi identificaţi probleme noi, dacă există). Indicator Probleme identificate Infrastructură (drumuri, iluminat public etc.) Condiţii de locuire Ocupare şi activităţi generatoare de venituri Educaţie - adulţi - copii Sociale (culturale, sănătate, comunitate, infracţionalitate şi ordine publică) Percepţia generală asupra zonei/ Imaginea zonei în oraş 2. Posibile măsuri de intervenţie Pentru fiecare problemă identificată faceţi o listă cu posibile măsuri de intervenţie şi prioritizaţi-le. Lista de posibile acţiuni va fi rezultatul unui proces de consultări cu actorii locali. În consecinţă, această secţiune se va discuta la toate interviurile şi focus-grupurile cu actori locali. Problemele identificate Posibile acţiuni (măsuri de intervenţie) Prioritate 75 3. Strategia locală de integrare Obiectivul general al programului este reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea incluziunii sociale pentru comunităţile dezavantajate din zonele sărace. Stabiliţi obiectivele specifice de dezvoltare pentru zona săracă Pentru fiecare zonă săracă, obiectivele specifice de dezvoltare vor fi stabilite printr-un proces consultativ. Aceste obiective vor fi aliniate la Strategie de Dezvoltare Locală. Astfel, pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia privind obiectivele specifice de dezvoltare pentru comunitatea dezavantajată/ zona săracă (sau obiectivele formulate dacă acestea există) Aceste obiective specifice vor fi legate de priorităţile determinate în secţiunea 4. 4. Planul integrat de acţiune Planul integrat de intervenţie explică modul în care obiectivele specifice de dezvoltare şi priorităţile vor fi atinse printr-un pachet de proiecte, care conduc la rezolvarea principalelor probleme determinate la punctul 3. Pachetul de proiecte pentru a fi depuse pentru finanţare Pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia cu privire la: - Proiectele care vor fi incluse în planul de acţiune astfel încât să se asigure o intervenţie integrată - Cum vor fi aceste proiecte evaluate şi selectate? Pentru fiecare proiect se va specifica: - problema abordată - obiectivul ţintă/ prioritatea - sinergia cu alte proiecte - descrierea posibilelor activităţi - estimarea perioadei de implementare - principalii actori din zona săracă/ comunitatea marginalizată care vor beneficia de proiect (tipul şi numărul) - principalii actori din afara zonei sărace care vor beneficia de proiect (tipul şi numărul) - bugetul estimat (vezi Caseta 2). 5. Grup local de acţiune (GAL) Crearea, funcţionarea şi organizarea GAL-ului Există SCC? Funcţionează? În oraş, care sunt tipurile de actori locali care ar trebui să lucreze împreună pentru integrarea comunităţii marginalizate? Este viabilă organizarea unui GAL pentru rezolvarea problemelor comunităţilor dezavantajate/ zonelor sărace? (Respondentul va fi informat despre principiile CLLD prezentate în Caseta 1) - Descrieţi potenţialii parteneri şi atribuţiile lor. Cine poate fi membru? Cum ar trebui construit (Adunarea Generală, Consiliul Director, Comitetul de selecție a proiectelor, compartimentul administrativ)? 76 - În ce măsură consideraţi că regulile şi principiile CLLD pot fi aplicate? Cum ar trebui să fie luată decizia? Cum ar trebui să funcţioneze GAL-ul? Ar trebui să aibă un birou? Cât de dese ar trebui să fie întâlnirile? Cum ar trebui mobilizată comunitatea? - Există resurse materiale (echipamente, spaţii disponibile) identificate care să contribuie la implementarea operaţiunilor din planul de acţiune? De ce tip de suport este nevoie pentru construirea unui parteneriat între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă (incluzând locuitori a comunităţii dezavantajate şi locuitori ai oraşului)? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce tip de suport este nevoie pentru consultarea actorilor locali şi pentru îmbunătăţirea implicării comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? Caseta 1. Regulile şi principiile CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL-ului29 Procesul de luare a deciziei nu trebuie să fie dominat de autorităţile publice locale sau de alt grup. Pentru a asigura acest aspect, următoarele reguli trebuie respectate:  nici autorităţile publice, nici un alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;  cel puţin 50% din voturile ce ţin de selecţia proiectelor trebuie să vină din partea partenerilor din sectorul non-public;  dintre partenerii locali minim 20% trebuie să fie reprezentanţi ai zonei dezavantajate;  organizaţiile din oraşe care sunt responsabile şi pentru zonele rurale din împrejurimi pot fi parteneri în GAL, dar nu pot avea drept de vot mai mare de 25%. Trebuie să fie incluziv. Să includă reprezentanţi ai diferitelor segmente ale comunităţii locale: sector public, sector privat, societate civilă. Trebuie să implice sectorul privat atât pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, cât şi pentru a găsi soluţii de finanţare privată pentru proiecte. Trebuie să existe o reprezentare corectă a grupurilor ţintă vizate de strategie: tineri, minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile etc. Procedurile de lucru, regulile şi deciziile pentru luarea deciziilor trebuie să garanteze că selecţia proiectelor respectă obiectivele strategiei şi evită conflict ele de interes. Membrii şi personalul GAL trebuie să aibă competenţe, abilităţi şi resurse corespunzătoare pentru a genera şi coodona procesul de dezvoltare de la nivel local. Personalul trebuie să fie calificat şi/ sau să aibă experienţă în managementul administrativ al proiectelor locale. Mobilizarea comunităţii necesită personal specializat în comunicare, care să încurajeze membrii inactivi şi comunităţile dezavantajate în procesul de dezvoltare comunitară prin analiza situaţiei locale, identificarea ş i dezvoltarea de proiecte, stimularea potenţialilor beneficiari şi susţinerea actorilor locali în transformarea ideilor în proiecte eligibile pentru finanţare. Numărul minim de persoane necesar pentru funcţionare este de două persoane: un manager calificat şi un asistent administrativ. Acest număr variază în funcţie de complexitatea strategiei, de dimensiunile parteneriatului, de suprafaţa şi populaţia avute în vedere, de buget şi de dimensiunea activităţilor de mobilizarea a populaţiei. 29 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 77 6. Mobilizarea comunităţii dezavantajate De ce tip de sprijin este nevoie pentru a mobiliza şi organiza comunitatea marginalizată? Ar fi util să existe un facilitator comunitar? Acesta/ aceasta ar trebui să fie din interiorul/ exteriorul comunităţii, un reprezentant la un ONG, un reprezentant al autorităţilor locale, un reprezentant al altei instituţii (şcoală, Biserică etc.)? 7. Implementarea proiectului Cine ar trebui să ofere primăriilor/ ONG-urilor etc. informare, suport/ ghidare şi training pentru pregătirea propunerilor de proiecte care pot fi finanţate prin fonduri europene? În ce acţiuni pot fi implicaţi membrii comunităţii marginalizate? Ce activităţi comunitare sunt cele mai potrivite pentru a creşte implicarea comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce altceva este nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect? Ce s-ar putea face în această direcţie? Cum pot fi organizate activităţile post-implementare şi cum poate fi asigurată sustenabilitatea? 8. Monitorizare şi evaluare Care sunt cei mai importanţi indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea planului integrat de acţiune? Cine ar trebui să se ocupe de acest lucru? Cine ar trebui să facă evaluarea de impact riguroasă? Când ar trebui efectuată? Caseta 2. Reguli financiare ale CLLD30 Planul Local de Acțiune Integrată poate include următoarele tipuri de cheltuieli:  Costurile pentru etapa de pregătire, cum sunt:  Acțiuni de pregătire pentru actorii locali;  Studii ale zonei vizate;  Costurile legate de elaborarea strategiei locale de dezvoltare, inclusiv costurile de consultanță și costurile pentru acțiuni legate de consultarea actorilor în scopul pregătirii strategiei;  Costurile administrative (costuri operaționale și de personal) ale unei organizații care a depus cerere pentru sprijin în etapa de pregătire.  Implementarea de acțiuni în cadrul strategiei locale de dezvoltare bazată pe participarea comunității;  Pregătirea și implementarea de activități de cooperare ale grupului de acțiune locală;  Costuri de funcționare legate de managementul implementării strategiei, cum sunt:  Costuri operaționale;  Costuri de personal;  Costuri de formare;  Costuri legate de relațiile publice;  Costuri financiare, precum și costuri legate de monitorizarea și evaluarea strategiei.  Acțiuni de animare a comunității în cadrul strategiei locale de dezvoltare, cum ar fi:  Pentru a facilita comunicarea între actorii locali;  Pentru a furniza informații; 30 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 78  Pentru a promova strategia;  Pentru a sprijini potențialii beneficiarii în a pune la punct activități și a pregăti cereri de finanțare. Costurile pentru funcționarea GAL și pentru acțivitățile de animare a comunității nu vor depăși 25% din cheltuiala publică totală efectuată în cadrul strategiei locale de dezvoltare. Buget GAL (în EURO, total perioadă implementare strategie) Denumire parteneriat A B C D E F G H I Denumirea Valoare Contribuție Costuri Ponderea (%) Contribuție Contribuție Contribuție % Contribuţie proiectului publică privată totale proiectului FEDR FSE Naţională B-F-G publică B+C din valoarea conform publică a PDLI POR/POS DRU Cheltuieli de Max. 25% 100% funcţionare GAL 79 Proiect Banca Mondială: Zone urbane sărace şi comunităţi dezavantajate Beneficiar: MDRAP Perioada de culegere a datelor: Octombrie 2013 Ghid de interviu Reprezentanţi ai Primăriei Nume ............................................................. Telefon ............................................................ Email ............................................................. Departament ................................................... Funcţie ......................................................... Oraş ................................................................. Judeţ ........................................................... Zi Lună An Oră:min Oră:min Durată |__|__|:|__|__| |__|__|:|__|__| Introducere Scurtă prezentare a proiectului şi echipei de cercetare. 1. Experienţa cu proiecte europene Primăria are experienţă cu proiecte europene? Care este experienţa cu acest tip de proiecte? Ce probleme au întâmpinat? Care au fost elementele de succes? Primăria a aplicat pe POR, Axa „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, DMI 1.1 Planurile integrate de dezvoltare urbană? Dacă Da, Dacă Nu,  Cum a mers realizarea planului  Din ce cauze nu au aplicat? integrat de dezvoltare?  Cum ar fi abordat problema cartierelor  Grupurile ţintă au participat activ în dezavantajate? Ar fi fost o prioritate? proiect?  Succesul în rezolvarea problemelor din cartierele  Ce proiecte sociale au avut? dezavantajate ţine de: (a) resurse, (b) dorinţa politică, (c) implicarea grupului ţintă  Cum au asigurat sustenabilitatea?  Cum ar vedea posibilă participarea grupului ţintă din  Ce ar schimba şi cum? cartierele dezavantajate la rezolvarea propriilor probleme? Dacă Primăria a aplicat pe POR, ei ar trebui să aibă PID (Plan Integrat de Dezvoltare). Instrumentul nostru de intervenţie urmăreşte în mare măsură structura PID. 80 2. Prezentare generală a zonei sărace/ comunităţii marginalizate Comunitatea marginalizată pentru „conceptual pilot” ....................................................................................................................................................... Folosiţi informaţiile colectate pentru Raportul Intermediar 2 şi colectatţi noi date privind următoarele aspecte: Zona săracă/ Oraş comunitatea marginalizată Principalele caracteristici geografice, incluzând hărţi Aşezarea teritoriului, Relief, Climă, Resurse naturale, Păduri (peisaj natural şi zone despădurite etc.) Populaţie şi caracteristici demografice Numărul de locuitori, structura populaţiei pe categorii de vârstă, gen, etnie. Nivel de educaţie şi calificarea adulţilor. Participarea la educaţie a copiilor (3-17 ani), rata abandonului şcolar şi rata părăsirii şcolare timpurii. Patrimoniu de mediu Patrimoniu natural, biodiversitatea, râuri şi lacuri, zone naturale protejate, surse de poluare, pericole de mediu. Patrimoniu arhitectural şi cultural Cetăţi şi castele, biserici şi mănăstiri, muzee şi case memoriale, castre romane şi cetăţi dacice, tipuri de turism. Locuire şi acces la utilităţi Număr, tipuri şi calitatea locuinţelor, proporţia populaţiei conectate la utilităţi. Profil economic (ocupare şi afaceri locale) Populaţia activă şi distribuţia pe status şi sector, structura pe gen şi vârstă. Numărul companiilor pe mărime şi sector. Dinamica investiţiilor (public şi privat) Instituţii locale şi servicii publice Transport public, educaţie, sănătate, locuri de joacă pentru copii, locuri de parcare, parcuri, terenuri de sport, timp liber etc. Accesibilitatea serviciilor publice Organizaţii non-guvernamentale şi societatea civilă Cele mai importante ONG-uri, asociaţii locale precum şi domeniul lor de intervenție şi influenţa lor asupra dezvoltării zonei respective. – Datele pot fi calitative şi calitative. Statisticile ar fi de preferat, mai ales pentru populaţie, profil economic şi accesul la serviciile publice. Statisticile vor fi cele mai recente disponibile. – Se va face compararea datelor dintre zona săracă şi oraş ori de câte ori este posibil. – Analiza va include o analiza SWOT a zonei urbane marginalizate. Analiza prezentată în această secţiune va fundamenta propunerea strategiei locale de integrare şi planul de acţiune inclus în secţiunile următoare. 81 3. Principalele probleme ale comunităţii dezavantajate Lista principalelor probleme identificate în Raportul Intermediar 2 pentru zona dezavantajată (reconfirmaţi lista iniţială de probleme cu participanţii de la focus-grupuri şi identificaţi probleme noi, dacă există). Indicator Probleme identificate Infrastructură (drumuri, iluminat public etc.) Condiţii de locuire Ocupare şi activităţi generatoare de venituri Educaţie - adulţi - copii Sociale (culturale, sănătate, comunitate, infracţionalitate şi ordine publică) Percepţia generală asupra zonei/ Imaginea zonei în oraş 4. Posibile măsuri de intervenţie Pentru fiecare problemă identificată faceţi o listă cu posibile măsuri de intervenţie şi prioritizaţi -le. Lista de posibile acţiuni va fi rezultatul unui proces de consultări cu actorii locali. În consecinţă, această secţiune se va discuta la toate interviurile şi focus-grupurile cu actori locali. Problemele identificate Posibile acţiuni (măsuri de intervenţie) Prioritate 5. Strategia locală de integrare Obiectivul general al programului este reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea incluziunii sociale pentru comunităţile dezavantajate din zonele sărace. Stabiliţi obiectivele specifice de dezvoltare pentru zona săracă Pentru fiecare zonă săracă, obiectivele specifice de dezvoltare vor fi stabilite printr-un proces consultativ. Aceste obiective vor fi aliniate la Strategie de Dezvoltare Locală. Astfel, pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia privind obiectivele specifice de dezvoltare pentru comunitatea dezavantajată/ zona săracă (sau obiectivele formulate dacă acestea există) Aceste obiective specifice vor fi legate de priorităţile determinate în secţiunea 4. 6. Planul integrat de acţiune Planul integrat de intervenţie explică modul în care obiectivele specifice de dezvoltare şi priorităţile vor fi atinse printr-un pachet de proiecte, care conduc larezolvarea principalelor probleme determinate la punctul 3. Pachetul de proiecte pentru a fi depuse pentru finanţare Pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia cu privire la: 82 - Proiectele care vor fi incluse în planul de acţiune astfel încât să se asigure o intervenţie integrată - Cum vor fi aceste proiecte evaluate şi selectate? Pentru fiecare proiect se va specifica: - problema abordată - obiectivul ţintă/ prioritatea - sinergia cu alte proiecte - descrierea posibilelor activităţi - estimarea perioadei de implementare - principalii actori din zona săracă/ comunitatea marginalizată care vor beneficia de proiect (tipul şi numărul) - principalii actori din afara zonei sărace care vor beneficia de proiect (tipul şi numărul) - bugetul estimat (vezi Caseta 2). 7. Grup local de acţiune (GAL) Crearea, funcţionarea şi organizarea GAL-ului Există SCC? Funcţionează? În oraş, care sunt tipurile de actori locali care ar trebui să lucreze împreună pntru integrarea comunităţii marginalizate? Este viabilă organizarea unui GAL pentru rezolvarea problemelor comunităţilor dezavantajate/ zonelor sărace? (Respondentul va fi informat despre principiile CLLD prezentate în Caseta 1) - Descrieţi potenţialii parteneri şi atribuţiile lor. Cine poate fi membru? Cum ar trebui construit (Adunarea Generală, Consiliul Director, Comitetul de selecție a proiectelor, compartimentul administrativ)? - În ce măsură consideraţi că regulile şi principiile CLLD pot fi aplicate? Cum ar trebui să fie luată decizia? Cum ar trebui să funcţioneze GAL-ul? Ar trebui să aibă un birou? Cât de dese ar trebui să fie întâlnirile? Cum ar trebui mobilizată comunitatea? - Există resurse materiale (echipamente, spaţii disponibile) identificate care să contribuie la implementarea operaţiunilor din planul de acţiune? De ce tip de suport este nevoie pentru construirea unui parteneriat între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă (incluzând locuitori a comunităţii dezavantajate şi locuitori ai oraşului)? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce tip de suport este nevoie pentru consultarea actorilor locali şi pentru îmbunătăţirea implicării comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? 83 Caseta 1. Regulile şi principiile CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL -ului31 Procesul de luare a deciziei nu trebuie să fie dominat de autorităţile publice locale sau de alt grup. Pentru a asigura acest aspect, următoarele reguli trebuie respectate:  nici autorităţile publice, nici un alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;  cel puţin 50% din voturile ce ţin de selecţia proiectelor trebuie să vină din partea partenerilor din sectorul non-public;  dintre partenerii locali minim 20% trebuie să fie reprezentanţi ai zonei dezavantajate;  organizaţiile din oraşe care sunt responsabile şi pentru zonele rurale din împrejurim i pot fi parteneri în GAL, dar nu pot avea drept de vot mai mare de 25%. Trebuie să fie incluziv. Să includă reprezentanţi ai diferitelor segmente ale comunităţii locale: sector public, sector privat, societate civilă. Trebuie să implice sectorul privat atât pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, cât şi pentru a găsi soluţii de finanţare privată pentru proiecte. Trebuie să existe o reprezentare corectă a grupurilor ţintă vizate de strategie: tineri, minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile etc. Procedurile de lucru, regulile şi deciziile pentru luarea deciziilor trebuie să garanteze că selecţia proiectelor respectă obiectivele strategiei şi evită conflictele de interes. Membrii şi personalul GAL trebuie să aibă competenţe, abilităţi şi resurse corespunzătoare pentru a genera şi coodona procesul de dezvoltare de la nivel local. Personalul trebuie să fie calificat şi/ sau să aibă experienţă în managementul administrativ al proiectelor locale. Mobilizarea comunităţii necesită personal specializat în comunicare, care să încurajeze membrii inactivi şi comunităţile dezavantajate în procesul de dezvoltare comunitară prin analiza situaţiei locale, identificarea şi dezvoltarea de proiecte, stimularea potenţialilor beneficiari şi susţinerea actorilor locali în transformarea ideilor în proiecte eligibile pentru finanţare. Numărul minim de persoane necesar pentru funcţionare este de două persoane: un manager calificat şi un asistent administrativ. Acest număr variază în funcţie de c omplexitatea strategiei, de dimensiunile parteneriatului, de suprafaţa şi populaţia avute în vedere, de buget şi de dimensiunea activităţilor de mobilizarea a populaţiei. 8. Mobilizarea comunităţii dezavantajate De ce tip de sprijin este nevoie pentru a mobiliza şi organiza comunitatea marginalizată? Ar fi util să existe un facilitator comunitar? Acesta/ aceasta ar trebui să fie din interiorul/ exteriorul comunităţii, un reprezentant la un ONG, un reprezentant al autorităţilor locale, un reprezentant al altei instituţii (şcoală, Biserică etc.)? 9. Implementarea proiectului Cine ar trebui să ofere primăriilor/ ONG-urilor etc. informare, suport/ ghidare şi training pentru pregătirea propunerilor de proiecte care pot fi finanţate prin fonduri europene? În ce acţiuni pot fi implicaţi membrii comunităţii marginalizate? Ce activităţi comunitare sunt cele mai potrivite pentru a creşte implicarea comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? 31 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 84 De ce altceva este nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect? Ce s-ar putea face în această direcţie? Cum pot fi organizate activităţile post-implementare şi cum poate fi asigurată sustenabilitatea? 10. Monitorizare și evaluare Care sunt cei mai importanţi indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea planului integrat de acţiune? Cine ar trebui să se ocupe de acest lucru? Cine ar trebui să facă evaluarea de impact riguroasă? Când ar trebui efectuată? Idei de indicatori (de output şi rezultat) la nivel individual şi la nivel de comunitate şi idei de grup de control (zone de control cu condiţii similare ca zona marginalizată selectată, în care proiectul nu este implementat). Caseta 2. Reguli financiare ale CLLD32 Planul Local de Acțiune Integrată poate include următoarele tipuri de cheltuieli:  Costurile pentru etapa de pregătire, cum sunt:  Acțiuni de pregătire pentru actorii locali;  Studii ale zonei vizate;  Costurile legate de elaborarea strategiei locale de dezvoltare, inclusiv costurile de consultanță și costurile pentru acțiuni legate de consultarea actorilor în scopul pregătirii strategiei;  Costurile administrative (costuri operaționale și de personal) ale unei organizații care a depus cerere pentru sprijin în etapa de pregătire.  Implementarea de acțiuni în cadrul strategiei locale de dezvoltare bazată pe participarea comunității;  Pregătirea și implementarea de activități de cooperare ale grupului de acțiune locală;  Costuri de funcționare legate de managementul implementării strategiei, cum sunt:  Costuri operaționale;  Costuri de personal;  Costuri de formare;  Costuri legate de relațiile publice;  Costuri financiare, precum și costuri legate de monitorizarea și evaluarea strategiei.  Acțiuni de animare a comunității în cadrul strategiei locale de dezvoltare, cum ar fi:  Pentru a facilita comunicarea între actorii locali;  Pentru a furniza informații;  Pentru a promova strategia;  Pentru a sprijini potențialii beneficiarii în a pune la punct activități și a pregăti cereri de finanțare. Costurile pentru funcționarea GAL și pentru acțivitățile de animare a comunității nu vor depăși 25% din cheltuiala publică totală efectuată în cadrul strategiei locale de dezvoltare. 32 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 85 Buget GAL (în EURO, total perioadă implementare strategie) Denumire parteneriat A B C D E F G H I Denumirea Valoare Contribuție Costuri Ponderea (%) Contribuție Contribuție Contribuție % Contribuţie proiectului publică privată totale proiectului FEDR FSE Naţională B-F-G publică B+C din valoarea conform publică a PDLI POR/POS DRU Cheltuieli de Max. 25% 100% funcţionare GAL 86 Proiect Banca Mondială: Zone urbane sărace şi comunităţi dezavantajate Beneficiar: MDRAP Perioada de culegere a datelor: Octombrie 2013 Ghid de interviu Reprezentanţi ai sectorului privat Nume ............................................................ Telefon ............................................................ Email ............................................................. Departament ................................................... Funcţie ......................................................... Oraş ................................................................. Judeţ ........................................................... Zi Lună An Oră:min Oră:min Durata |__|__|:|__|__| |__|__|:|__|__| Introducere Scurtă prezentare a proiectului şi echipei de cercetare. 1. Experienţa cu proiecte europene Firma are experienţă cu proiecte europene? Care este experienţa cu acest tip de proiecte? Ce probleme au întâmpinat? Care au fost elementele de succes? 2. Principalele probleme ale comunităţii dezavantajate Lista principalelor probleme identificate în Raportul Intermediar 2 pentru zona dezavantajată (reconfirmaţi lista iniţială de probleme cu participanţii de la focus-grupuri şi identificaţi probleme noi, dacă există). Indicator Probleme identificate Infrastructură (drumuri, iluminat public etc.) Condiţii de locuire Ocupare şi activităţi generatoare de venituri Educaţie - adulţi - copii Sociale (culturale, sănătate, comunitate, infracţionalitate şi ordine publică) Percepţia generală asupra zonei/ Imaginea zonei în oraş 87 3. Posibile măsuri de intervenţie Pentru fiecare problemă identificată faceţi o listă cu posibile măsuri de intervenţie şi prioritizaţi -le. Lista de posibile acţiuni va fi rezultatul unui proces de consultări cu actorii locali. În consecinţă, această secţiune se va discuta la toate interviurile şi focus-grupurile cu actori locali. Problemele identificate Posibile acţiuni (măsuri de intervenţie) Prioritate 4. Strategia locală de integrare Obiectivul genral al programului este reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea incluziunii sociale pentru comunităţile dezavantajate din zonele sărace. Stabiliţi obiectivele specifice de dezvoltare pentru zona săracă Pentru fiecare zonă săracă, obiectivele specifice de dezvoltare vor fi stabilite printr-un proces consultativ. Aceste obiective vor fi aliniate la Strategie de Dezvoltare Locală. Astfel, pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia privind obiectivele specifice de dezvoltare pentru comunitatea dezavantajată/ zona săracă (sau obiectivele formulate dacă acestea există) Aceste obiective specifice vor fi legate de priorităţile determinate în secţiunea 3. 5. Planul integrat de acţiune Planul integrat de intervenţie explică modul în care obiectivele specifice de dezvoltare şi priorităţile vor fi atinse printr-un pachet de proiecte, care conduc la rezolvarea principalelor probleme determinate la punctul 3. Pachetul de proiecte pentru a fi depuse pentru finanţare Pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia cu privire la: - Proiectele care vor fi incluse în planul de acţiune astfel încât să se asigure o intervenţie integrată - Cum vor fi aceste proiecte evaluate şi selectate? 6. Grup local de acţiune (GAL) Crearea, funcţionarea şi organizarea GAL-ului Există SCC? Funcţionează? În oraş, care sunt tipurile de actori locali care ar trebui să lucreze împreună pntru integrarea comunităţii marginalizate? Este viabilă organizarea unui GAL pentru rezolvarea problemelor comunităţilor dezavantajate/ zonelor sărace? (Respondentul va fi informat despre principiile CLLD prezentate în Caseta 1) - Descrieţi potenţialii parteneri şi atribuţiile lor. Cine poate fi membru? Cum ar trebui construit (Adunarea Generală, Consiliul Director, Comitetul de selecție a proiectelor, compartimentul administrativ)? - În ce măsură consideraţi că regulile şi principiile CLLD pot fi aplicate? Cum ar trebui să fie luată decizia? Cum ar trebui să funcţioneze GAL-ul? Ar trebui să aibă un birou? Cât de dese ar trebui să fie întâlnirile? Cum ar trebui mobilizată comunitatea? 88 - Există resurse materiale (echipamente, spaţii disponibile) identificate care să contribuie la implementarea operaţiunilor din planul de acţiune? De ce tip de suport este nevoie pentru construirea unui parteneriat între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă (incluzând locuitori a comunităţii dezavantajate şi locuitori ai oraşului)? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce tip de suport este nevoie pentru consultarea actorilor locali şi pentru îmbunătăţirea implicării comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? Caseta 1. Regulile şi principiile CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL -ului33 Procesul de luare a deciziei nu trebuie să fie dominat de autorităţile publice locale sau de alt grup. Pentru a asigura acest aspect, următoarele reguli trebuie respectate:  nici autorităţile publice, nici un alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;  cel puţin 50% din voturile ce ţin de selecţia proiectelor trebuie să vină din partea partenerilor din sectorul non-public;  dintre partenerii locali minim 20% trebuie să fie reprezentanţi ai zonei dezavantajate;  organizaţiile din oraşe care sunt responsabile şi pentru zonele rurale din î mprejurimi pot fi parteneri în GAL, dar nu pot avea drept de vot mai mare de 25%. Trebuie să fie incluziv. Să includă reprezentanţi ai diferitelor segmente ale comunităţii locale: sector public, sector privat, societate civilă. Trebuie să implice sectorul privat atât pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, cât şi pentru a găsi soluţii de finanţare privată pentru proiecte. Trebuie să existe o reprezentare corectă a grupurilor ţintă vizate de strategie: tineri, minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile etc. Procedurile de lucru, regulile şi deciziile pentru luarea deciziilor trebuie să garanteze că selecţia proiectelor respectă obiectivele strategiei şi evită conflictele de interes. Membrii şi personalul GAL trebuie să aibă competenţe, abilităţi şi resurse corespunzătoare pentru a genera şi coodona procesul de dezvoltare de la nivel local. Personalul trebuie să fie calificat şi/ sau să aibă experienţă în managementul administrativ al proiectelor locale. Mobilizarea comunităţii necesită personal specializat în comunicare, care să încurajeze membrii inactivi şi comunităţile dezavantajate în procesul de dezvoltare comunitară prin analiza situaţiei locale, identificarea şi dezvoltarea de proiecte, stimularea potenţialilor beneficiari şi susţinerea actorilor locali în transformarea ideilor în proiecte eligibile pentru finanţare. Numărul minim de persoane necesar pentru funcţionare este de două persoane: un manager calificat şi un asistent administrativ. Acest număr variază în funcţie de complexitatea strategiei, de dimensiunile parteneriatului, de suprafaţa şi populaţia avute în vedere, de buget şi de dimensiunea activităţilor de mobilizarea a populaţiei. 8. Mobilizarea comunităţii dezavantajate De ce tip de sprijin este nevoie pentru a mobiliza şi organiza comunitatea marginalizată? 33 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 89 Ar fi util să existe un facilitator comunitar? Acesta/ aceasta ar trebui să fie din interiorul/ exteriorul comunităţii, un reprezentant la un ONG, un reprezentant al autorităţilor locale, un reprezentant al altei instituţii (şcoală, Biserică etc.)? 8. Implementarea proiectului Cine ar trebui să ofere primăriilor/ ONG-urilor etc. informare, suport/ ghidare şi training pentru pregătirea propunerilor de proiecte care pot fi finanţate prin fonduri europene? În ce acţiuni pot fi implicaţi membrii comunităţii marginalizate? Ce activităţi comunitare sunt cele mai potrivite pentru a creşte implicarea comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce altceva este nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect? Ce s-ar putea face în această direcţie? Cum pot fi organizate activităţile post-implementare şi cum poate fi asigurată sustenabilitatea? 9. Monitorizare şi evaluare Care sunt cei mai importanţi indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea planului integrat de acţiune? Cine ar trebui să se ocupe de acest lucru? Cine ar trebui să facă evaluarea de impact riguroasă? Când ar trebui efectuată? 90 Proiect Banca Mondială: Zone urbane sărace şi comunităţi dezavantajate Beneficiar: MDRAP Perioada de culegere a datelor: Octombrie 2013 Ghid de interviu Reprezentanţi mass media Nume ............................................................. Telefon ............................................................ Email ............................................................. Departament ................................................... Funcţie ......................................................... Oraş ................................................................. Judeţ ........................................................... Zi Lună An Oră:min Oră:min Durata |__|__|:|__|__| |__|__|:|__|__| Introducere Scurtă prezentare a proiectului şi echipei de cercetare. 1. Principalele probleme ale comunităţii dezavantajate Lista principalelor probleme identificate în Raportul Intermediar 2 pentru zona dezavantajată (reconfirmaţi lista iniţială de probleme cu participanţii de la focus-grupuri şi identificaţi probleme noi, dacă există). Indicator Probleme identificate Infrastructură (drumuri, iluminat public etc.) Condiţii de locuire Ocupare şi activităţi generatoare de venituri Educaţie - adulţi - copii Sociale (culturale, sănătate, comunitate, infracţionalitate şi ordine publică) Percepţia generală asupra zonei/ Imaginea zonei în oraş 2. Posibile măsuri de intervenţie Pentru fiecare problemă identificată faceţi o listă cu posibile măsuri de intervenţie şi prioritizaţi-le. Lista de posibile acţiuni va fi rezultatul unui proces de consultări cu actorii locali. În consecinţă, această secţiune se va discuta la toate interviurile şi focus-grupurile cu actori locali. Problemele identificate Posibile acţiuni (măsuri de intervenţie) Prioritate 3. Strategia locală de integrare Obiectivul genral al programului este reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea incluziunii sociale pentru comunităţile dezavantajate din zonele sărace. Stabiliţi obiectivele specifice de dezvoltare pentru zona săracă Pentru fiecare zonă săracă, obiectivele specifice de dezvoltare vor fi stabilite printr-un proces consultativ. Aceste obiective vor fi aliniate la Strategie de Dezvoltare Locală. Astfel, pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia privind obiectivele specifice de dezvoltare pentru comunitatea dezavantajată/ zona săracă (sau obiectivele formulate dacă acestea există) Aceste obiective specifice vor fi legate de priorităţile determinate în secţiunea 3. 4. Planul integrat de acţiune Planul integrat de intervenţie explică modul în care obiectivele specifice de dezvoltare şi priorităţile vor fi atinse printr-un pachet de proiecte, care conduc la rezolvarea principalelor probleme determinate la punctul 3. Pachetul de proiecte pentru a fi depuse pentru finanţare Pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia cu privire la: - Proiectele care vor fi incluse în planul de acţiune astfel încât să se asigure o intervenţie integrată - Cum vor fi aceste proiecte evaluate şi selectate? 5. Grup local de acţiune (GAL) Crearea, funcţionarea şi organizarea GAL-ului Există SCC? Funcţionează? În oraş, care sunt tipurile de actori locali care ar trebui să lucreze împreună pntru integrarea comunităţii marginalizate? Este viabilă organizarea unui GAL pentru rezolvarea problemelor comunităţilor dezavantajate/ zonelor sărace? (Respondentul va fi informat despre principiile CLLD prezentate în Caseta 1) - Descrieţi potenţialii parteneri şi atribuţiile lor. Cine poate fi membru? Cum ar trebui construit (Adunarea Generală, Consiliul Director, Comitetul de selecție a proiectelor, compartimentul administrativ)? - În ce măsură consideraţi că regulile şi principiile CLLD pot fi aplicate? Cum ar trebui să fie luată decizia? Cum ar trebui să funcţioneze GAL-ul? Ar trebui să aibă un birou? Cât de dese ar trebui să fie întâlnirile? Cum ar trebui mobilizată comunitatea? - Există resurse materiale (echipamente, spaţii disponibile) identificate care să contribuie la implementarea operaţiunilor din planul de acţiune? De ce tip de suport este nevoie pentru construirea unui parteneriat între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă (incluzând locuitori a comunităţii dezavantajate şi locuitori ai oraşului)? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? 92 De ce tip de suport este nevoie pentru consultarea actorilor locali şi pentru îmbunătăţirea implicării comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? Caseta 1. Regulile şi principiile CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL -ului34 Procesul de luare a deciziei nu trebuie să fie dominat de autorităţile publice locale sau de alt grup. Pentru a asigura acest aspect, următoarele reguli trebuie respectate:  nici autorităţile publice, nici un alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;  cel puţin 50% din voturile ce ţin de selecţia proiectelor trebuie să vină din partea partenerilor din sectorul non-public;  dintre partenerii locali minim 20% trebuie să fie reprezentanţi ai zonei dezavantajate;  organizaţiile din oraşe care sunt responsabile şi pentru zonele rurale din împrejurimi pot fi parteneri în GAL, dar nu pot avea drept de vot mai mare de 25%. Trebuie să fie incluziv. Să includă reprezentanţi ai diferitelor segmente ale comunităţii locale: sector public, sector privat, societate civilă. Trebuie să implice sectorul privat atât pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, cât şi pentru a găsi soluţii de finanţare privată pentru proiecte. Trebuie să existe o reprezentare corectă a grupurilor ţintă vizate de strategie: tineri, minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile etc. Procedurile de lucru, regulile şi deciziile pentru luarea deciziilor trebuie să garanteze că selecţia proiectelor respectă obiectivele strategiei şi evită conflictele de interes. Membrii şi personalul GAL trebuie să aibă competenţe, abilităţi şi resurse corespunzătoare pentru a genera şi coodona procesul de dezvoltare de la nivel local. Personalul trebuie să fie calificat şi/ sau să aibă experienţă în managementul administrativ al proiectelor locale. Mobilizarea comunităţii necesită personal specializat în comunicare, care să încurajeze membrii inactivi şi comunităţile dezavantajate în procesul de dezvoltare comunitară prin analiza situaţiei locale, identificarea şi dezvoltarea de proiecte, stimularea potenţialilor beneficiari şi susţinerea actorilor locali în transformarea ideilor în proiecte eligibile pentru finanţare. Numărul minim de persoane necesar pentru funcţionare este de două persoane: un manager calificat şi un asistent administrativ. Acest număr variază în funcţie de complexitatea strategiei, de dimensiunile parteneriatului, de suprafaţa şi populaţia avute în vedere, de buget şi de dimensiunea activităţilor de mobilizarea a populaţiei. 6. Mobilizarea comunităţii dezavantajate De ce tip de sprijin este nevoie pentru a mobiliza şi organiza comunitatea marginalizată? Ar fi util să existe un facilitator comunitar? Acesta/ aceasta ar trebui să fie din interiorul/ exteriorul comunităţii, un reprezentant la un ONG, un reprezentant al autorităţilor locale, un reprezentant al altei instituţii (şcoală, Biserică etc.)? 34 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 93 7. Implementarea proiectului Cine ar trebui să ofere primăriilor/ ONG-urilor etc. informare, suport/ ghidare şi training pentru pregătirea propunerilor de proiecte care pot fi finanţate prin fonduri europene? În ce acţiuni pot fi implicaţi membrii comunităţii marginalizate? Ce activităţi comunitare sunt cele mai potrivite pentru a creşte implicarea comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce altceva este nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect? Ce s-ar putea face în această direcţie? Cum pot fi organizate activităţile post-implementare şi cum poate fi asigurată sustenabilitatea? 8. Monitorizare şi evaluare Care sunt cei mai importanţi indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea planului integrat de acţiune? Cine ar trebui să se ocupe de acest lucru? Cine ar trebui să facă evaluarea de impact riguroasă? Când ar trebui efectuată? 94 Anexa 2. Cercetare de teren zona marginalizată Valea Rece Cercetarea de teren a fost realizată în două etape. În prima etapă, cercetarea a fost focusată pe comunitățile marginalizate și pe documentarea situației din zone. În a doua etapă, ne-am concentrat pe actorii locali relevanți care ar putea lua parte la dezvoltarea unei Strategii de Integrare Locală. Etapa I Perioada: 26 – 29 Mai 2013 Echipa de cercetători: Mihai Magheru, Georgiana Neculau Date colectate:  3 interviuri cu reprezentanți ai autorităților locale:  1 interviu primar  1 interviu Departamentul de Urbanism  1 interviu SPAS  2 focus-grupuri cu rezidenți din zonele marginalizate (Valea Rece, Băneasa și Castel)  documentare fotografică efectuată în toate zonele marginalizate vizitate Tabel A.1. Distribuția participanților la focus-grup în funcție de sex și vârstă (etapa I) Număr total de participanți, din care: 14 Sex – masculin 6 – feminin 8 Vârstă – 15-29 ani 4 – 30-64 ani 10 – 65+ ani 0 Etapa II Perioada: 28 Octombrie – 1 Noiembrie 2013 Echipa de cercetători: Cătălina Iamandi, Georgiana Neculau, Andreea Trocea Date colectate:  5 interviuri cu reprezentanți au autorităților locale, din care:  1 interviu SPAS  1 interviu Compartimentul Locativ  2 interviuri Biroul Asistență pentru Romi  1 interviu Serviciul Proiecte cu Finanţare Internaţională  1 interviu cu reprezentanți ai sectorului privat  3 interviuri cu reprezentanți mass-media  1 focus-grup cu rezidenți din zona marginalizată Valea Rece – Locuințe sociale  1 focus-grup cu furnizori de servicii sociale din zona Valea Rece 95 Tabel A.2. Distribuția participanților la focus-grup în funcție de sex și vârstă (etapa II) Număr total de participanți, din care: 6 Sex – masculin 1 – feminin 5 Vârstă – 15-29 ani 2 – 30-64 ani 4 – 65+ ani 0 Tabel A.3. Distribuția participanților la focus-grup în funcție de sex și tipul furnizorului de servicii sociale Număr total de participanți, din care: 8 Sex – masculin 3 – feminin 5 Tip furnizor – profesor/ mediator școlar 2 servicii – medic/ asistent medical/ mediator sanitar 2 sociale – asistent social/ expert romi 0 – reprezentant ONG/ sector privat 2 – preot 2 În total, simularea procesului de consultare locală a implicat 39 persoane atât reprezentanți ai autorităților locale, sectorului privat și societății civile, cât și reprezentanți ai comunității marginalizate. Dintre aceștia, 20 de participanți sunt rezidenți ai comunităților marginalizate. Interviurile și discuțiile de grup au fost înregistrate și transcrise. Transcrierile verbatim în limba română sunt disponibile la cerere. În timpul vizitelor pe teren, au fost realizate, de asemenea, și interviuri cu locuitorii zonelor marginalizate (inclusiv lideri informali), dar care nu au putut fi înregistrate. Cu toate acestea, informațiile principale sunt incluse în analiza prezentată în rapoarte. Pe lângă datele culese în cadrul interviurilor și focus-grupurilor, au fost utilizate date statistice furnizate de Direcțiile Județene de Statistică, autoritățile centrale și locale (cum ar fi date din Strategia De Dezvoltare Locală, Planul Urbanistic General, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană sau alte studii), în măsura în care au fost disponibile. Mulțumim reprezentanților locali care au participat la studiu, ne-au ajutat în organizarea cercetării de teren și au furnizat informații valoroase despre municipiul lor și comunitățile marginalizate. 96 Anexa 3. Târgu Mureș – servicii de îngrijire a sănătății Municipiul Târgu Mureş este un centru medical recunoscut la nivel regional, naţional şi mondial prin: – Centru Medical-Educaţional Multidisciplinar de Cercetare de Excelenţă în Bolile Cardiovasculare, de referinţă în Regiunea Centru; – Centru Regional de Cercetare-Dezvoltare, Experimentare şi Educaţie Medicală de Excelenţă; – Centru de Diagnostic precoce, Tratament, Educare şi Formare profesională în afecţiunile cardiace la copil; – Centru regional de Cercetare-Dezvoltare în Ştiinte Comportamentale; – Cercetări şi studii clinice şi experimentale în transplantul de organe; – Utilizarea metodelor de biologie moleculară în studiul tumorogenezei, respectiv diagnosticul şi prognosticul tumorilor solide şi hematologice, digestive, genitale, mamare; – Elemente de embriologie, studiul dezvoltării sistemului de organe, evoluţia şi involuţia; – Implantare de celule STEM după Infarct Miocardic Acut; (Program de cercetare în colaborare cu centre din Viena – Austria şi Debrecen – Ungaria, 2005); – Modernizarea şi validarea unor metode de înregistrare extracelulară a activităţii nervoase; – Teme clinice de cercetare în neurologie şi imagistică; – Cercetări privind dezvoltarea reţelei integrate naţionale de centre de terapia durerii acute pentru optimizarea analgeziei postoperatorii autoadministrate de pacient prin aplicarea de protocoale; – Studii clinice de bioechivalenţă; – Îmbunătăţirea prevenirii îmbolnăvirilor şi utilizarea mai bună a medicamentelor; – Calitatea vieţii – Transferarea rezultatelor cercetării pentru asigurarea sănătăţii umane; – Proceduri şi metode moderne de diagnostic şi monitorizare; – Tehnologii informaţionale în domeniul e-Health, medical records şi telemedicină, e-learning medical; – Implementarea şi îmbunătăţirea sistemelor interne de asigurare şi management al calităţii – implementarea noilor instrumente şi sisteme şi formarea personalului implicat în aceste activităţi; – Dezvoltarea spiritului şi culturii antreprenoriale în cadrul activităţilor curriculare şi extracurriculare în învăţământul universitar medical şi farmaceutic, în profesii reglementate general şi sectorial; – Crearea unui Laborator de Excelenţă în Electrofiziologie şi Imagistică Cardiacă Tridimensională ca referinţă regională a standardelor europene; – Cercetări fundamentale privind profilaxia prin florizare a cariei dentare (studiu interdisciplinar în colaborare cu un colectiv de cercetare din Budapesta). 97 Anexa 4. Proiecte implementate de primăria Târgu Mureș Titlu proiect Sursa de finanţare Valoare (lei) Parteneri Stadiu My generation – Programul interregional URBACT II, 202.500,00 Inspectoratul Şcolar Finalizat Strategii eficiente în Axa prioritară 1 - Oraşe promotoare Judeţean, Agenţia Judeţeană promovarea ale creşterii economice şi a locuirii, pentru Ocuparea Forţei de potenţialului pozitiv al DMI 1.3 - Angajare şi capital uman Muncă, Oraşul tinerei generaţii Rotterdam/Olanda, Warsaw/Polonia, Goteborg/Suedia, Birmingham/Marea Britanie, Bari/Italia, Glasgow/Marea Britanie, Riga/Letonia, Gdansk/Polonia, Valencia/Spania, ADEP- Patras/Grecia, Antwerp/Belgia Dezvoltarea şi Programul Operaţional Sectorial 3.403.786,36 - Finalizat Creşterea Eficienţei Creşterea Competitivităţii Economice Serviciilor Publice 2007 – 2013, Axa prioritară 3 - Electronice în Tehnologia Informaţiei şi Municipiul Târgu Mureş Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public, DMI 2 - Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”, Operaţiunea 2 - Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar. Modernizarea şi Programul Operaţional Dezvoltarea 273.436,00 - Finalizat eficentizarea serviciilor Capacităţii Administrative 2007-2013, publice în folosul Axa Prioritară 2 - Îmbunătăţirea cetăţenilor calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare, DMI 2.2. - Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor Eficientizarea Duratei Programul Operaţional Dezvoltarea 1.200.000,00 - Finalizat Livrării Serviciilor Capacităţii Administrative 2007-2013, Publice prin Soluţii Axa Prioritară 2 - Îmbunătăţirea Geospaţiale pentru calităţii şi eficienţei furnizării Urbanism – Municipiul serviciilor publice, cu accentul pus pe Târgu Mureş procesul de descentralizare, DMI 2.2. - Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor Modernizarea Programul Operaţional Regional 2007 3.647.057,29 Finalizat Căminului pentru – 2013, Axa Prioritară 3 - Vârstnici Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, DMI 3.2 – Reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale Târgu Mureş - Oraş Programul Operaţional Sectorial 1.292.080,00 - În Digital European Creşterea Competitivităţii Economice desfăşurare 98 2007-2013, Axa Prioritară 3. - Tehnologia Informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public, DMI 2. Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice, Operaţiunea 1 - Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar Modernizare şi Program Operaţional Regional 2007- 14.095.173,04 - În Reamenajare Spaţii 2013, Axa prioritară 5. Dezvoltarea desfăşurare Publice de Agrement durabilă şi promovarea turismului, „Platoul Corneşti” din DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, Târgu Mureş modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice Reabilitarea sitului Programului Operaţional Sectorial 109.622.063,00 - În poluat istoric –iaz Batal “Mediu” 2007-2013, Axa prioritară 2- desfăşurare 30 ha – Târgu Mureş “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”, Domeniul major de Intervenţie 2 “Reabilitarea zonelor poluate istoric” Reamenajare şi Programul Operaţional Regional 2007 29.220.376,00 - În conservare Cetatea – 2013, Axa Prioritară 5 – desfăşurare Medievală Târgu Mureş Dezvoltarea durabilă a patrimoniului, DMI 5.1 - Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea / modernizarea infrastructurilor conexe Reabilitarea şi Programul Operaţional Regional 2007 Colegiul Naţional - În evaluare modernizarea – 2013, Axa Prioritară 3 - „Alexandru Papiu infrastructurii Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Ilarian” – educationale DMI 3.4 - Reabilitarea 12.651.795,69 /modernizarea/ dezvoltarea şi Grup Şcolar echiparea infrastructurii „Gheorghe educaţionale preuniversitare, Şincai” – universitare şi a infrastructurii pentru 9.551.084,01 formare profesională continuă Gimnaziul „Dacia” – 11.307.445,21 Centru de informare şi Programul Operaţional Regional 2007 294.798,12 - În evaluare promovare turistică – – 2013, Axa Prioritară 5 – Târgu Mureş Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, DMI 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea - Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) şi dotarea acestora 99 Valorificarea resurselor Programul Operational Sectorial 60.038.644,00 În aşteptare regenerable de energie Creşterea Competitivitatii Economice solară prin amplasarea 2007-2013, Axa Prioritară 4 - de sisteme noi în Creşterea eficienţei energetice şi a incinta instituţiilor siguranţei în aprovizionare, în publice din Municipiul contextul combaterii schimbărilor Târgu Mureş climatice, DMI 4.2. - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Sursă: Site-ul primăriei Târgu Mureş: http://www.tirgumures.ro 100