84309 1 1 Constatările, interpretările şi concluziile prezentate în acest raport nu Cuprins reflectă în mod obligatoriu părerile şi poziţia Directorilor Executivi din cadrul Băncii Mondiale, Uniunii Europene sau Guvernului României. Sumar /1 Utilizarea TRACE (instrument de evaluare rapidă a eficienţei energetice urbane) reprezintă o componentă a activităţii realizate în cadrul Programului de Dezvoltare Regională în România – o Metodologie /8 activitate de servicii de consultanţă de tip compensatoriu, realizate Cadru general /11 de Banca Mondială la solicitarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Legislaţia naţională în domeniul energiei /11 Administraţiei Publice, din fonduri UE. Raportul a fost realizat de o Timişoara – Cadru general /17 echipă formată din Manuela Moț, Ranjan Bose, Sebastian Burduja şi Marcel Ionescu-Heroiu. Cristina Zirimis a asigurat suportul logistic şi Analiza sectorială a orașului Timişoara /23 administrativ pe tot parcursul procesului. Echipa doreşte să Iluminatul stradal /23 mulţumească colegilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale Energia electrică /24 şi Administraţiei Publice (în special lui Ionuţ Trincă, Costel Jitaru şi Clădirile municipale /27 Bogdan Ţigău), precum şi colegilor din cadrul Primăriei Timişoara şi Consiliului Judeţean Timiş, care au oferit sprijin echipei pe parcursul Sistemul de termoficare /29 realizării raportului. Se cuvin mulțumiri și colegilor Stephen Hammer, Apa potabilă și apa uzată /31 Feng Liu, Paula Restrepo și Pedzi Makumbe pentru comentariile Deşeurile solide /35 oferite pe acest raport. Transportul urban/37 TRACE (Tool for Rapid Assessement of City Energy - a fost elaborat de unitatea Băncii Mondiale ESMAP (Energy Sector Management Recomandări privind eficienţa energetică/47 Assistance Program), instrumentul putând fi descărcat gratuit de pe Sistemul de termoficare /48 pagina de web: www.esmap.org/TRACE. Transportul urban /50 Iluminatul stradal /57 Clădirile municipale /58 Anexe /63 1 1 Sumar autorităților locale să obțină o evaluare rapidă a performanței energetice a orașelor lor și să identifice acele sectoare care ar putea fi supuse unor De ce un studiu asupra eficienței energetice? evaluări mai aprofundate. Principalul impuls pentru realizarea acestui raport (și a celorlalte rapoarte întocmite pentru ceilalți șase poli de creștere) este solicitarea primită de la Limitările TRACE Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Cererea a fost Faptul că TRACE este simplu și ușor de implementat înseamnă și că transmisă în contextul pregătirilor pentru perioada de programare 2014 - presupune o serie de limitări cu privire la profunzimea analizei. De 2020, eficiența energetică fiind una dintre temele majore ale strategiei exemplu, instrumentul poate identifica sistemul de termoficare ca sector Europa 2020 și o prioritate esențială pentru toate țările membre UE. În prioritar în ceea ce privește potențialul de economisire de energie, dar nu România, autoritățile locale care vor dori să acceseze fonduri pentru intră în detalii cu privire la costurile necesare pentru realizarea proiectelor eficiență energetică prin Programul Operațional Regional 2014-2020 va de reabilitare a rețelei de încălzire centralizată. Așadar, chiar dacă ar trebui să pregătească mai întâi strategii de eficiență energetică. rezulta că potențialul de economisire a energiei este ridicat, costurile de Instrumentul TRACE vizează în mod specific autoritățile locale și este un reabilitare pot fi chiar și mai mari, astfel că o investiție în acest sector bun instrument pentru elaborarea unor astfel de strategii. poate să nu se justifice. De asemenea, chiar dacă TRACE se concentrează în mod specific pe categoriile de servicii care intră în competența Ce este TRACE? autorităților locale, instrumentul nu poate lua în considerare mecanismele TRACE (Tool for Rapid Assessment of City Energy – Instrument de Evaluare instituționale și legislative care trebuie să fie în vigoare pentru a face Rapidă a Eficienței Urbane) este un instrument simplu și practic de posibilă o anumită recomandare pe linie de eficiență energetică. evaluare rapidă a utilizării de energie în orașe. Instrumentul ajută la abordarea cu prioritate a sectoarelor cu un potențial semnificativ de Frontierele teritoriului investigat economisire a energiei și identifică intervențiile adecvate pe linie de Cu toate că acest studiu se concentrează asupra polilor de creștere din eficiență energetică în cadrul a șase sectoare de servicii – transport, clădiri România, analiza a fost limitată la centrele urbane ale acestora. Motivul municipale, apă potabilă și apă uzată, iluminat public, deșeuri solide, este destul de simplu: este aproape imposibil să fie colectați indicatori precum și energie electrică și energie termică. Este vorba despre un individuali pentru toate localitățile din componența zonei metropolitane instrument simplu, necostisitor, ușor de utilizat și practic, care poate fi extinse. În cele mai multe cazuri, acest lucru ar fi necesitat discuții aplicat în orice cadru socio-economic. aprofundate cu mai mult de 20 de localități și asigurarea faptului că acestea au toți indicatorii necesari pentru un anumit sector de servicii și că Avantajele TRACE utilizează aceeași metodologie pentru calcularea acestor indicatori. Totuși, TRACE este unul dintre instrumentele cele mai puternice de evaluare a analiza sectorială și recomandările au luat în considerare nivelul eficienței energetice, special creat pentru orașe. Este simplu și ușor de metropolitan, iar secțiunea privind practicile pentru o planificare urbană implementat, destul de intuitiv și permite o analiză rapidă a potențialului sănătoasă a ținut cont de același nivel metropolitan. de economisire a energiei în șase domenii cheie de servicii publice: transport urban; apă potabilă și apă reziduală; clădiri municipale; iluminat Sinteza constatărilor stradal; energie electrică și sistemul de termoficare; și managementul După Revoluţia din 1989, România şi-a început tranziţia de la un sistem deșeurilor solide. Instrumentul poate fi implementat relativ rapid, nu este centralizat la o economie de piaţă. În prezent, ţara este membră a Uniunii costisitor și nu solicită extrem de multe date. Mai mult, el permite Europene (UE) şi a NATO. După mai bine de zece ani de restructurări economice şi schimbări politice, România a întreprins paşi importanţi 1 pentru a ajunge din urmă performanţele economice ale ţărilor dezvoltate două obstacole importante care împiedică dezvoltarea transportului din UE. Deşi reformele radicale au generat schimbări semnificative, urban în oraş: Canalul Bega, care traversează Timişoara dintr-o parte în standardul de viaţă al românilor se plasează încă sub media UE. alta, şi reţeaua de cale ferată, care trece prin centrul oraşului. Sectorul Oraşul Timişoara este un important nod de transport la nivel transportului urban are un mare potenţial de economisire a energiei, naţional, fiind situat pe coridorul pan-european IV, în partea de vest a acesta necesitând măsuri adecvate în vederea scăderii consumului de României. Oraşul este bine conectat cu Bucureştiul şi cu alte centre combustibil şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Cel mai mare urbane importante din România, precum şi din Serbia şi Ungaria. Astfel, potenţial de economisire a energiei se înregistrează însă în sectorul Timişoara este una dintre principalele porţi ale României către vest, ceea termoficării. Deşi pierderile înregistrate în reţeaua de termoficare din ce a permis dezvoltarea unor legături culturale şi economice puternice cu Timişoara sunt mai mici decât cele înregistrate în majoritatea oraşelor din ţările vecine, orașul devenind un centru multicultural şi economic care România, ţevile de apă caldă trebuie reabilitate. Ca în oricare alt oraş din face legătura dintre cele trei ţări. Pe lângă reţeaua sa importantă de ţară, clădirile municipale din Timişoara necesită luarea unei serii de măsuri drumuri şi căi ferate, Timișoara dispune de cel de-al doilea aeroport ca adecvate în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice – în special în cazul mărime din România din punctul de vedere al traficului aerian, de unde unităţilor de învăţământ şi a celor sanitare, administrate de autorităţile pleacă zilnic zboruri spre Bucureşti şi spre alte câteva oraşe importante locale. Este nevoie de o evaluare comparativă a clădirilor municipale, din România, precum şi către o serie de destinaţii europene. precum şi de auditarea şi reabilitarea acestora în vederea identificării Timişoara este unul dintre principalele centre economice din celor care au cel mai mare potenţial de economisire a energiei, precum şi România, cu o industrie locală bazată în principal pe sectorul de producţie. a măsurilor optime de intervenţie. Autorităţile locale au iniţiat deja un În perioada de tranziţie, datorită situării sale în apropierea ţărilor vestice, program de audit, care trebuie continuat. oraşul a atras în zonă o serie de investiţii semnificative. Numeroase În prezent, oraşul Timişoara se poate într-adevăr mândri cu o companii străine din domeniul industriei de procesare a alimentelor şi al serie de realizări. Una dintre acestea este faptul că, în ciuda pierderilor industriei auto, precum şi din sectorul serviciilor au invadat oraşul şi zona semnificative din reţea, sistemul de distribuţie a apei acoperă întregul metropolitană a acestuia. În prezent, în Timişoara se află 20 dintre cele oraş şi toate racordurile de apă sunt contorizate. În ultimii ani, reţeaua de mai mari companii străine din judeţul Timiş. distribuţie a apei a fost extinsă, iar staţiile de apă şi unităţile de epurare a Perioada de tranziţie de după căderea regimului comunist a apelor uzate au fost modernizate. Un alt sector cu o evoluţie pozitivă în condus la schimbări semnificative în viaţa socială şi economică a Timişoara este cel al deşeurilor solide. Locuitorii oraşului folosesc cu locuitorilor Timişoarei. Unele dintre aceste evoluţii au influenţat în mod succes sistemul de colectare selectivă a deşeurilor, implementat în urmă pozitiv viaţa oamenilor, în timp ce altele au generat unele probleme şi cu câţiva ani. Peste 95% din străzile oraşului sunt iluminate, iar reţeaua de dificultăţi. Spre deosebire de alte localităţi din România, a căror populaţie iluminat public a fost extinsă pentru a acoperi noile zone rezidenţiale. La a scăzut, Timişoara este unul dintre puţinele oraşe al cărui număr de ora actuală, există un proiect pilot în curs de desfăşurare pentru testarea locuitori a crescut faţă de recensământul din 2002 (cu 0,5%). becurilor cu LED, care acoperă stâlpii de iluminat public situaţi de-a lungul Urmând tendinţa de la nivel naţional, numărul de automobile în Canalului Bega. Timişoara dispune de un sistem funcţional de transport creştere în ultimele două decenii a cauzat aglomerări majore de trafic, public, ce include tramvaie, troleibuze şi autobuze, precum şi o reţea consum mare de combustibil şi însemnate emisii de gaze cu efect de seră. pietonală eficientă. Autorităţile municipale au în vedere o serie de planuri Naveta zilnică a devenit dificilă, indiferent dacă se foloseşte transportul concrete pentru extinderea pistelor pentru biciclişti şi a aleilor pietonale. public sau automobilele proprietate personală. În prezent, principalele O parte din clădirile istorice din centrul oraşului au fost renovate. Au fost probleme din domeniul transportului sunt modernizarea parcului de realizate lucrări de reabilitare şi pentru clădiri rezidenţiale, precum şi autobuze, tramvaie şi troleibuze şi îmbunătăţirea fluxului de trafic. Există pentru unele clădiri publice, inclusiv şcoli, unităţi sanitare şi centre de 2 asistenţă socială. Alte planuri prevăd continuarea lucrărilor de reabilitare În luna aprilie 2013, în Timișoara a fost organizată o vizită a termică a clădirilor rezidenţiale. Cu toate acestea, în paralel, este nevoie și reprezentanţilor Băncii Mondiale, pentru a finaliza strângerea datelor şi a de alte lucrări în vederea scăderii consumului de energie, a reducerii avea o imagine mai cuprinzătoare asupra problemelor cu car e se facturilor la încălzire şi a eficientizării oraşului. confruntă oraşul. Implementarea TRACE în Timişoara s-a făcut în strânsă Ca şi în cazul celorlalte oraşe din ţară, Timişoara nu dispune de colaborare cu autorităţile locale şi cu furnizorii publici şi privaţi de servicii suficientă influenţă în sectorul energiei electrice. Tarifele sunt comunitare de utilităţi. La finalul acestei analize cantitative şi calitative, s -a reglementate de guvern, care continuă să subvenţioneze preţul energiei făcut o serie de recomandări. Aceste recomandări sunt rezumate în cele pentru utilizatorii casnici. Liberalizarea sectorului energetic a început deja ce urmează. pentru utilizatorii industriali şi, din 2013, acest lucru va începe să afecteze şi utilizatorii casnici. Mai precis, subvenţiile vor fi eliminate treptat până la Întreţinerea şi modernizarea sistemului de termoficare sfârşitul anului 2017, când se intenţionează ca liberalizarea pieţei să fie Analiza TRACE încurajează administratorii oraşului să sprijine sistemul de completă. Este încurajată producţia de energie din surse regenerabile prin termoficare şi să investească în continuare în reabilitarea reţelei de eliberarea de certificate verzi producătorilor în cauză, cu toate că termoficare. Două treimi din locuitorii oraşului Timişoara sunt branşaţi la acordarea unora dintre acestea a fost amânată pentru 2017. sistemul de termoficare. Numărul de utilizatori a rămas destul de stabil în Pe termen mediu şi scurt, autorităţile publice locale vor să ultimii ani. Centrala termică este în curs de modernizare şi acest lucru va implementeze o serie de proiecte menite să reducă consumul de energie îmbunătăţi eficienţa sistemului. Următoarea etapă asupra căreia ar trebui din oraş şi, în final, să îmbunătăţească calitatea vieţii locuitorilor să se concentreze administratorii oraşului este reabilitarea reţelei de Timişoarei. Unele dintre aceste proiecte includ îmbunătăţirea fluxului termoficare în vederea reducerii pierderilor din conductele de apă caldă. traficului urban şi reducerea aglomeraţiei în trafic, achiziţionarea de Pe termen mediu şi scurt, TRACE recomandă ca autorităţile locale să material rulant cu eficienţă energetică crescută, amenajarea unui număr continue reabilitarea şi modernizarea reţelei, precum şi înlocuirea mai mare de reţele pietonale şi continuarea modernizării sistemului de conductelor vechi. În acest fel se vor reduce pierderile, se va îmbunătăţi iluminat public. calitatea serviciilor, iar operatorul de termoficare va reuşi să satisfacă Acest raport se bazează pe implementarea în Timişoara a doleanţele utilizatorilor, putând chiar recupera o parte din sectorul de instrumentului TRACE în luna aprilie 2013 și prezintă câteva idei cu privire piaţă pierdut şi atrage noi clienţi. la ce ar putea întreprinde în continuare orașul pentru a-şi îmbunătăți performanța energetică. TRACE (Instrumentul de Evaluare Rapidă a Dezvoltarea transportului nemotorizat Eficienţei Energetice Urbane) este un instrument simplu şi rapid de Prima recomandare făcută de TRACE cu privire la transportul urban diagnosticare, utilizat pentru evaluarea performanţei energetice urbane în încurajează Primăria Timişoara să continue să dezvolte opţiunile de navetă şase domenii de servicii (transport urban, clădiri municipale, apă potabilă cu mijloace de transport nemotorizate în oraş şi să extindă infrastruc tura și apă uzată, managementul a deşeurilor solide, iluminatul public şi aferentă. Scopul final este creşterea numărului de persoane care merg pe energie electrică și termoficare) şi pentru a oferi recomandări în vederea jos sau cu bicicleta şi scăderea numărului celor care folosesc îmbunătăţirii eficienţei energetice. În fiecare dintre aceste domenii de autoturismele proprietate personală. În acest sens, autorităţile locale servicii, TRACE utilizează un algoritm de evaluare comparativă pentru a trebuie să mărească numărul de căi pietonale şi piste speciale pentru estima potenţialul de reducere a costului energiei şi, ţinând cont de nivelul biciclete. Îmbunătăţirea accesibilităţii prin folosirea unor mijloace de de influenţă a autorităţilor locale, stabileşte priorităţile de acţiune ale transport ce nu necesită consum de combustibil va duce la creşterea acestora, în funcţie de domeniul în care se pot realiza cele mai mari calităţii vieţii în oraş şi va încuraja de asemenea dezvoltarea afacerilor în reduceri de costuri. jurul zonelor pietonale nou înființate, inclusiv creşterea numărului de zone 3 de agrement şi divertisment, cum ar fi restaurantele şi magazinele. Cele parcări, este necesar ca oamenii să fie mai bine informaţi cu privire la mai importante două zone pietonale din centrul oraşului sunt un exemplu posibilităţile de navetă din zona metropolitană extinsă; de asemenea, bun în acest sens. Aici sunt concentrate o serie de magazine, pieţe şi locuri înainte de construirea unor astfel de parcări, ar trebui să se realizeze de divertisment, ceea ce face ca aceste zone să fie unele din tre cele mai extinderea infrastructurii de transport public. populare din oraş. Mersul pe bicicletă trebuie, de asemenea, încurajat prin construirea unui număr mai mare de piste pentru biciclişti în oraş, oriu nde Optimizarea fluxului de trafic infrastructura rutieră permite acest lucru. Ca în orice altă parte a ţării, aglomerarea în trafic reprezintă o problemă majoră atât pentru locuitorii oraşului Timişoara, cât şi pentru autorităţile Dezvoltarea transportului public locale. Recomandarea TRACE are în vedere soluţionarea problemei O altă recomandare TRACE pentru administraţia publică locală din aglomerării în trafic prin concentrarea autorităţilor locale asupra unei serii Timişoara este continuarea dezvoltării sistemului de transport public al de măsuri menite să schimbe obiceiurile conducătorilor auto prin oraşului. Autorităţile trebuie să continue modernizarea parcului auto optimizarea semnalizării rutiere sau prin informarea cetăţenilor. De folosit pentru transportul în comun şi să achiziţioneze material rulant nou, exemplu, informaţiile afişate prin intermediul GPS sau primite prin eficient din punct de vedere energetic. Extinderea reţelei de transport sisteme pe bază de radio ar putea include informaţii cu privire la rutele public în zona metropolitană va duce la asigurarea unor legături mai bune alternative şi locurile de parcare disponibile. Pe termen lung, autorităţile între Timişoara şi localităţile învecinate şi, în final, va contribui la creşterea locale ar trebui să ia măsuri în vederea finalizării şoselei de centură din numărului de utilizatori ai transportului în comun. În acelaşi timp, această jurul oraşului pentru a reduce aglomerarea în trafic şi pentru a p utea oferi recomandare TRACE încurajează adoptarea unor măsuri suplimentare, navetiştilor rute alternative. Au fost luate deja măsuri pentru cum ar fi benzile dedicate autobuzelor în vederea evitării aglomeraţiei în implementarea unui nou sistem de monitorizare şi gestionare a traficului trafic. În final, un sistem de transport în comun fiabil, care oferă un nivel în vederea îndeplinirii obiectivului autorităţilor municipale de a îmbunătăţi ridicat de confort, va fi mai atractiv şi îi va determina pe locuitorii oraşului calitatea transportului urban în Timişoara. să folosească mai mult autobuzele şi tram vaiele, stimulându-i astfel să-şi lase acasă automobilele personale. Programul de temporizare a iluminatului stradal Recomandarea TRACE cu privire la creşterea eficienţei iluminatului public Măsuri de restricţionare a parcării are în vedere introducerea unui program de temporizare a iluminatului în Recomandarea TRACE încurajează autorităţile locale ale oraşului Timişoara Timişoara. După ce a înlocuit lămpile cu mercur cu unele mai eficiente, cu să îşi continue eforturile de reducere a numărului tot mai mare de vapori de sodiu, administraţia publică locală implementează la ora actuală automobile proprietate personală care invadează oraşul. Una dintre cele un program pilot pentru introducerea de becuri cu LED de-a lungul mai bune modalităţi de a rezolva problema aglomerației din trafic este Canalului Bega. Autorităţile se gândesc să îmbunătăţească în continuare construirea de parcări de tipul park-and-ride (parcări pentru navetişti). sistemul şi să reducă consumul de curent electric. Programul de Acesta este un mod foarte eficient de a promova multimodalitatea prin temporizare a iluminatului stradal reprezintă una dintre cele mai eficiente conectarea parcărilor la transportul public. Persoanele care călătoresc şi mai ieftine soluţii pentru reducerea consumului de energie. Lumina către oraș îşi lasă automobilele proprietate personală în cadrul acestor poate fi ajustată pe baza nevoilor specifice ale diferitelor zone, în funcţie parcări, de unde iau un mijloc de transport în comun pentru a ajunge la de condiţiile meteorologice şi de nivelul de activitate. De exemplu, este locul de muncă. În plus, autorităţile locale ar trebui să aibă în vedere nevoie de mai multă lumină seara, atunci când există mai mulţi oameni pe construirea mai multor spaţii de parcare şi creşterea taxei de parcare, în stradă, decât noaptea, atunci când activitatea pe străzi este mai redusă. special în centrul oraşului. Dar, înainte de înfiinţarea unor astfel de 4 Programul de evaluare comparativă a clădirilor municipale operatorilor privați, fie sub controlul consiliilor județene sau al Asemenea multor oraşe din România, Timişoara nu dispune de o bază de autorităților naționale nu au fost, de regulă, luate în considerare. date coerentă pentru monitorizarea performanţelor energetice ale Pe baza discuțiilor cu operatorii de servicii de utilitate publică ș i clădirilor municipale, aflate în administrarea Primăriei. Una dintre primele pe baza vizitelor de teren și a datelor colectate, echipa de proiect a măsuri recomandate de TRACE în vederea soluţionării acestei probleme întocmit o listă de recomandări cheie pentru fiecare dintre aceste este constituirea unei baze de date a clădirilor municipale, care să sectoare prioritare. Apoi, acestea au fost discutate cu autoritățile locale, furnizeze informaţii cu privire la clădirile cu cel mai mare potenţial de care au ales un anumit număr de recomandări prioritare (de obicei, economisire. Acest lucru se poate face printr-un proces de evaluare aproximativ zece). În câteva cazuri, autoritățile locale au ales sectoare și comparativă pe baza unei serii de indicatori cheie. Prin publicarea analizei recomandări prioritare care nu au neapărat cel mai ridicat potențial de şi actualizarea regulată a datelor, acest proces va facilita apariţia economisire. Matricea de mai jos oferă o imagine a sectoarelor prioritare concurenţei între administratorii clădirilor şi, în final, va duce la colaborare și a recomandărilor alese pentru orașul Timișoara. şi la un schimb productiv de date şi de bune practici pentru economisirea energiei. Abordarea comparativă a polilor de creștere Având avantajul implementării TRACE în 7 dintre cele mai mari orașe din Evaluarea şi modernizarea clădirilor municipale România, echipa a identificat un număr de provocări comune și o serie de După finalizarea procesului de evaluare, următoarea măsură recomandată abordări comune pentru rezolvarea aspectelor legate de eficiența în urma analizei TRACE este efectuarea unui audit complet al clădirilor energetică. De exemplu, a devenit destul de clar că aproape fiecare oraș publice din Timişoara. Auditul clădirilor municipale este, la ora actuală, în cu sistem centralizat de alimentare cu energie termică are probleme curs de desfăşurare. Finalizarea acestui proces ar ajuta la întocmirea unui legate de funcționarea eficientă a acestuia. Sistemele de termoficare din plan cu privire la modul în care pot fi alocate resursele în vederea România au fost construite aproape exclusiv înainte de 1989, iar acum îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor municipale din oraș. prezintă multe segmente de conducte cu scurgeri și slab izolate. În plus, Rezultatele ar permite administrației locale să aloce fonduri pentru lucrări sistemele centralizate de încălzire nu au fost construite pentru a deservi și de creştere a eficienței energetice, achiziționarea de echipamente noi și mari unități industriale (care, în mare parte, nu mai există) și nu au fost efectuarea unor lucrări de renovare la anumite clădiri. Unele dintre şcolile proiectate pentru contorizare individuală a consumului (fiind şi grădiniţele administrate de Primărie au fost deja renovate, iar implementată o structură verticală de distribuție în blocurile de autorităţile locale au în vedere continuarea acestor lucrări şi renovarea apartamente în loc de una orizontală). Ca urmare a pierderilor din sistem unor unităţi de învăţământ şi instituţii culturale. Aceste eforturi pozitive (care se reflectă în facturile lunare), pentru că intensitatea căldurii nu trebuie încurajate şi continuate şi pe viitor. poate fi ajustată sau oprită atunci când nu este necesară, precum și din cauza prețurilor mari și în creștere ale energiei termice, mulți oameni au Recomandări prioritare ales să se debranșeze de la rețelele centralizate de alimentare cu energie Procesul derulat de echipa de proiect pentru a ajunge la recomandările termică. Aproape fiecare pol de creștere a fost afectat de debranșări de la prezentate mai sus a urmat două etape. Pe de-o parte, evaluarea TRACE a sistemul centralizat de încălzire întrucât oamenii au recurs la alternative urmat un mecanism progresiv de analiză, care a permis echipei să individuale de obținere a energiei termice (de ex., microcentrale de identifice un număr de sectoare prioritare. Sectoarele prioritare alese au apartament, pe bază de gaz). În unele orașe, precum Brașov, cei care s -au fost, de obicei, cele cu un potențial ridicat de economisire a energiei și de debranșat de la sistemul centralizat reprezintă o majoritate considerabilă reducere a costurilor, precum și cele asupra cărora autoritățile locale au a populației; în alte orașe, precum Constanța, numărul oamenilor care au un grad sporit de control. Sectoarele care se află fie în gestiunea părăsit sistemul centralizat este mai mic. 5 Matrice cu priorităţile de eficiență energetică şi programele propuse 6 Sectoare prioritare în materie de îmbunătățiri ale eficienței energetice în Energie Durabilă (PAED) din cadrul Convenției Primarilor (de ex., Brașov, polii de creștere Cluj-Napoca, Timișoara), în timp ce alții (cum ar fi Ploiești și Craiova) iau în Brașov Cluj Constanța Craiova Iași Ploiești Timișoara considerare începerea acestui demers. Vehicule Pe ansamblu, fiecare pol de creștere care a făcut parte din acest proprietate 3 1 1 2 2 3 2 studiu a luat măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice în ultimii ani și personală toți au lecții de bune practici pe care le pot împărtăși cu alte orașe. Transport 2 2 3 1 4 4 4 public Importanța unei bune planificări urbane pentru eficiența energetică Sistem de Cu toate că TRACE nu se ocupă în mod special de acest aspect, planificarea 1 5 2 1 2 1 termoficare urbană joacă un rol crucial în eficiența energetică. Orașele care Clădiri 5 3 4 3 3 5 5 promovează și încurajează tipare de dezvoltare densă și compactă tin d, pe municipale Iluminat ansamblu, să fie mai eficiente din punct de vedere energetic. În general, 4 4 5 4 5 - 3 orașele cu densitate mare au nevoie de mai puține investiții în dezvoltarea stradal Management și menținerea infrastructurii de servicii publice; de asemenea, ele permit al deșeurilor - - - - - - - profituri mai mari pentru operatorii de transport public (din moment ce solide fiecare punct de tranzit din astfel de orașe deservește, în medie, mai mulți Apă potabilă oameni decât în orașele mai puțin dense), fac posibil mersul pe jos, dar și 6 - - - - - - și apă uzată cu bicicleta ca moduri de deplasare, descurajează utiliz area vehiculelor cu Management motor și limitează poluarea ce decurge din transport. Totodată, orașele cu al autorității - - - 5 - 1 - densitate mare contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, locale necesită mai puține cheltuieli cu energia pentru furnizarea de servicii publice fundamentale (de ex., costuri de pompare a apei sau cheltuieli cu Pentru cei mai mulți poli de creștere, transportul urban (vehicule carburantul pentru colectarea deșeurilor solide). Se estimează că energia proprietate personală și transport public) a fost identificat ca sector cheie consumată pentru necesitățile de transport dintr -un oraș cu o densitate cu toate că orașe precum Iași și Timișoara (care au cele mai dezvolta te mai mică de 25 de persoane per hectar ar putea ajunge la o medie anuală rețele de tramvai din România, după București) au sisteme eficiente de de 55.000 MJ de persoană. În schimb, într-o zonă urbană cu o densitate de transport din punct de vedere energetic și, în cazul lor, acest sector este 1 100 de persoane per hectar, această medie este de trei ori mai scăzută. plasat mai jos pe lista priorităților. Drept urmare, o secțiune separată privind planificarea teritorială a fost În general, managementul deșeurilor solide, la fel ca apa potabilă introdusă în acest raport; ea conține câteva aspecte cheie pentru fiecare și apa uzată nu au ajuns pe lista priorităților a polilor de creștere. Pe de -o oraș studiat. O analiză mai aprofundată privind provocările legate de parte, sistemele de management al deșeurilor solide din România se află planificarea teritorială din orașele din România se regăsește în raportul de cele mai multe ori în gestiunea operatorilor privați, iar îmbunătățirile „Enhanced Spatial Planning.” pe linie de eficiență energetică sunt făcute de aceste companii. Pe de altă parte, sistemele de apă potabilă și apă uzată sunt, în general, gestionate de companii de stat, iar consiliile județene sunt acționarii lor majoritari. 1 De asemenea, câțiva poli de creștere au redactat – sau se află în Agenția Europeană de Mediu, Urban sprawl in Europe: The ignored challenge, proces de redactare – rapoarte privind Planurile de Acţiune pentru Raportul nr. 10, Copenhaga, 2006. 7 Metodologie potențialul relativ de îmbunătățire. Cu cât este mai mare numărul orașelor din baza de date, cu atât rezultatele vor fi mai exacte. TRACE, instrumentul de evaluare rapidă a energiei urbane, cuprinde trei 3. Evaluarea și ierarhizarea sectoarelor individuale componente cheie: (i) un modul de evaluare comparativă a energiei, care În timpul vizitei de teren, sunt derulate mai multe întâlniri și interviuri compară indicatori cheie de performanță (ICP) din orașe similare; (ii) un în vederea colectării de date suplimentare din cadrul direcțiilor și modul de prioritizarea sectoarelor în funcție de potențialul propriu de agențiilor municipale, consolidând rezultatele evaluării comparative cu economisire a energiei; (iii) un modul de selecție a intervențiilor, care informații de context. La sfârșitul primei faze, are loc un proces de funcționează ca un ansamblu de măsuri deja testate în materie de prioritizare pentru a identifica sectoarele cu cel mai mare potențial eficiență energetică. Aceste trei componente sunt integrate într -o tehnic de economisire a energiei. Costurile cu energia sunt, de aplicație software ușor de utilizat, prin care sunt parcurse mai multe etape asemenea, evaluate întrucât intră în competența autorităților locale să consecutive: de la colectarea inițială de date până la generarea unui le controleze sau să le influențeze. Sectoarele prioritare sunt analizate raport ce conține o matrice cu recomandări pentru îmbunătățirea în detaliu în cea de-a doua fază. eficienței energetice – adaptate la contextul specific al fiecărui oraș – și cu opțiuni de implementare și financiare. Etapele sunt următoarele: Principalul cadru al TRACE 1. Colectarea de date privind energia utilizată de orașele evaluate TRACE conține o bază de date cu 28 de indicatori cheie de performanță, colectați din peste 100 de orașe. Fiecare dintre valorile numerice pe baza cărora se configurează indicatorii cheie de performanță se colectează înainte de punerea în aplicare a instrumentului și, odată ce TRACE este lansat, această colecție de informații va fi dezvoltată cu date actuale și fiabile. 2. Analiza comparativă a utilizării de energie în orașe similare Performanța unui oraș este raportată la cea a unor orașe similare – selectate în funcție de populație, climă și dezvoltare umană – pentru a determina nivelul comparativ al acesteia în șase sectoare de servicii (între 3 și 6 indicatori cheie de performanță per sector fiind luați în considerare). Procesul de evaluare comparativă oferă o imagine de ansamblu a performanței energetice, astfel că orașul poate să-și determine poziția relativă față de orașe similare în cazul fiecărui sector de servicii. Intensitatea energetică relativă (IER) sau, mai simplu spus, procentul cu care poate fi redusă energia cosumată într-un anume sector, este calculată pe baza unei formule simple. Formula ia în considerare toate orașele care au rezultate mai bune la anumiți indicatori cheie de performanță (de ex., energia utilizată per stâlp de iluminat) și estimează 8 4. Ierarhizarea recomandărilor privind eficiența energetică Modulul de evaluare comparativă a TRACE TRACE conține un set de peste 60 de recomandări – aplicate și testate – pentru îmbunătățirea eficienței energetice în fiecare sector de servicii. Printre acestea, se numără:  Clădiri | Program de modernizare a iluminatului  Management organizațional | Grup de lucru pe eficiență energetică, Achiziții eficiente energetic  Energie electrică & energie termică | Program de încălzire solară a apei, aplicat pe clădiri  Iluminat public | Program înlocuire cu LED-uri a lămpilor de semaforizare  Transport | Restricționarea traficului în zone urbane congestionate, Întreținerea flotei de autobuze  Deșeuri | Program de management și remorcare eficientă a deșeurilor  Apă potabilă & apă uzată | Program de înlocuire a pompelor Recomandările sunt apoi evaluate pe baza a cinci factori diferiți: factorul financiar; resurse umane; date și informații; politici, reglementări și punere în aplicare; bunuri și infrastructură. Acest pas sprijină municipalitățile în clasificarea măsurilor care intră în aria de competență a acestora. Apoi, TRACE permite ca recomandările să fie reprezentate grafic într -o matrice de 3x3, pe baza a două atribute (potențialul de economisire de energie și Raportul cuprinde: primul cost), la care se adaugă un filtru care permite utilizatorului să  Informații generale despre oraș, precum datele de context, prioritățile sorteze recomandările în funcție de viteza de implementare. cheie de dezvoltare ale orașului, factorii de eficiență energetică, bariere etc. Recomandările pentru fiecare sector prioritar sunt evaluate cantitativ și  O analiză o celor șase sectoare de servicii, inclusiv o sinteză a calitativ pe baza unor date cheie, care cuprind inclusiv cerințele rezultatelor evaluării comparative. instituționale, potențialul de economisire a energiei și co -beneficiile. Acele  Un sumar al clasificării prioritare a sectoarelor la scara întregului oraș recomandări care merg mai departe vor fi însoțite de opțiuni de și aflate sub controlul municipalității. implementare, studii de caz, referințe la instrumente de implementare și  O sinteză a recomandărilor ca propunere de Plan de Acțiune al bune practici. Orașului  O secțiune de anexe, ce cuprinde prezentări detaliate de recomandări 5. Pregătirea și depunerea raportului de îmbunătățire a eficienței energetice și exemple de bune practici. Un Raport final prezintă evaluarea orașului, alături de informații p rivind Raportul final permite orașului să dezvolte cele mai fezabile recomandări cadrul general și diverse aspecte culese din vizitele de teren și incluse în într-o manieră structurată în vederea îmbunătățirii performanțelor sale de secțiunile introductive și în anexe. ansamblu și în vederea reducerii costurilor de energie. 9 10 Cadru general români au plecat din ţară în căutarea de oportunităţi mai bune , oferite de ţările din vestul Europei. Alţi factori răspunzători de acest declin constau în îmbătrânirea populaţiei, precum şi în creşterea semnificativă a A şaptea cea mai mare ţară ca populaţie din Uniunea Europeană (UE), numărului de familii fără copii. România are un caracter predominant România este localizată în sud-estul Europei, în bazinul inferior al fluviului urban, deşi nivelul de urbanizare este încă redus comparativ cu ţările din Dunărea. Litoralul României se întinde de -a lungul Mării Negre, România vestul Europei; jumătate din populaţie locuieşte în municipii, oraşe mari deţinând şi o mare parte din Delta Dunării. Țara se învecinează cu Ungaria sau oraşe mici, iar 10% locuieşte în capitală. şi Serbia la vest şi sud-vest, cu Bulgaria la sud, cu Republica Moldova la est Conform rezultatelor recensământului din 2012, cele mai şi cu Ucraina la nord şi est. Lanţul Munţilor Carpaţi acoperă aproape 50% populate oraşe din România sunt următoarele: din teritoriul României. Clima este temperat-continentală, cu veri călduroase şi ierni reci. După ce a fost una dintre ţările blocului comunist Tabelul 1. Clasificarea oraşelor selectate din România, în funcţie de populaţie timp de aproape jumătate de secol, prin Revoluţia din 1989 România a Oraş de la răsturnat regimul autoritar, începând, ulterior, perioada de tranziţie Oraş Recensământ Recensământ 2002/Clasificare un sistem centralizat către democraţie şi economie de piaţă prin 2012 implementarea unei serii de reforme şi schimbări structurale. Dacă , în Bucureşti București 1.883.425 1.934.449 (#1) primă instanţă, economia a fost axată pe agricultură, în perioada Cluj-Napoca Cluj-Napoca 324.576 318.027 (#3) comunistă, accentul s-a mutat treptat pe industrie; în ultimele două Timişoara Timișoara 319.279 317.651 (#4) decenii, s-au făcut paşi importanţi către o economie bazată pe servicii. În Iaşi Iași 290.422 321.580 (#2) 2004, România a fost primită în NATO, iar, trei ani mai târziu, a devenit Constanţa Constanța 283.872 310.526 (#5) stat membru UE. Craiova Craiova 269.506 302.622 (#6) După o perioadă de restructurări economice şi schimbări politice Galaţi Brașov 253.200 298,584 (#8) profunde, ţara a făcut paşi importanţi pentru a prinde din urmă Braşov Galați 249.432 283.901 (#7) performanţa economică a ţărilor dezvoltate din UE. Deşi politicile Ploieşti Ploiești 209.945 232.452 (#9) guvernamentale şi reformele radicale au generat îmbunătăţiri Oradea Oradea 196.367 206.527 (#11) semnificative, nivelul veniturilor românilor este încă sub media din ţările UE. În plus, disparităţile din România dovedesc faptul că există diferenţe Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământul din 2012 semnificative în ceea ce priveşte standardele de viaţă la nivelul diferitelor (www.recensamantromania.ro/rezultate-2/ regiuni. Ţara este împărţită în 41 de judeţe, plus capitala Bucureşti, şi în opt regiuni de dezvoltare (deşi, în iulie 2013, regiunile încă nu aveau puteri administrative oficiale). Exceptând Bucureştiul, fiecare regiune de Legislaţia naţională în domeniul energiei dezvoltare este organizată în jurul unui centru – pol urban de creştere – şi Consumul de energie pe cap de locuitor în România este de aproape două cuprinde între patru şi şapte judeţe. Deşi este una dintre ţările cele mai ori mai scăzut decât media UE, de 1,6 tep (tonă echivalent petrol). Între populate din Europa, România s-a confruntat în ultimii ani cu un declin al 1990 şi 2000, consumul de energie s-a diminuat, în medie, cu 5% pe an, numărului de locuitori. Populaţia stabilă a scăzut cu 7,1% în ultimii zece după 2000 înregistrând o uşoară creştere, cu 1,3% pe an. În 2009, la ani, de la aproximativ 21,6 milioane la 20,1 milioane, conform rezultatelor începutul crizei economice, consumul de energie a scăzut cu 14 procente, finale ale recensământului din 2012. Totuşi, scăderea numărului de crescând, ulterior, cu doar 1,3% în 2010. În timpul recesiunii economice, locuitori nu a fost chiar o surpriză. După aderarea României la UE, mulţi PIB-ul ţării a urmat o tendinţă de descreştere similară, scăzând cu 8,3%. 11 Eficienţa energetică la nivel naţional a crescut semnificativ între 1990 şi a stabilit un nivel de economisire a energiei de 2,8 milioane tep până în 2000, de la 23% la 39%. Aceasta reprezintă o consecinţă a creşterii 2016, având ca scop și o reducere anuală cu 1,5% pentru perioada 2008 - ponderii surselor de energie cu eficienţă ridicată (hidroenergie) în 2016. Obiectivul intermediar de 940 mii tep până în 2010 a fost de ansamblul surselor de energie electrică, precum şi a îmbunătăţirii departe depăşit, România reuşind să înregistreze o economisire a energiei eficienţei centralelor termice. Totuşi, nivelul rămâne scăzut, comparativ cu de 2,2 milioane tep. Planul prevede un potenţial mare de economisire a media UE. energiei pentru sectorul industrial prin intermediul acordurilor voluntare, La începutul anilor `90, România a creat primul său cadru încheiate pe termen lung între agenţi industriali şi Guvern, în plus față de instituţional privind eficienţa energetică, odată cu înfiinţarea Agenţiei investiţiile în echipamente care să supravegheze consumul de energie. Române pentru Conservarea Energiei, principalul organism specializat din Estimările arată faptul că ţările UE care au astfel de acorduri ţară în domeniul eficienţei energetice. Zece ani mai târziu, România a implementate au atins un nivel de economisire a energiei cuprins între adoptat Strategia naţională privind eficienţa energetică, un document care 10% și 20%. Marii consumatori trebuie să realizeze audituri energetice şi evidenţiază etapele ce trebuie parcurse pentru creşterea eficienţei programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice, fiind necesar să se energetice. În anii 2000, România a ratificat Protocolul de la Kyoto în întocmească anual o balanţă energetică pentru cei care utilizează 1.000 cadrul Convenţiilor Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, prin tep/an şi o dată la doi ani pentru cei care utilizează între 200 şi 1.000 care ţara s-a angajat să reducă, între 2008 şi 2012, emisiile de gaze cu tep/an. Începând din anul 2000, pentru clădirile noi, pentru locuinţele efect de seră cu 8%, comparativ cu nivelul din 1989. unifamiliale şi pentru apartamentele care sunt scoase la vânzare sau Fondul Român pentru Eficienţa Energiei a devenit funcţional în închiriate se emite un certificat energetic. Lucrările de izolare termică au 2003 şi de atunci a oferit subvenţii pentru investiţiile aferente a 27 de beneficiat de scutiri de taxe, iar pentru lucrările de renovare s-a asigurat proiecte în domeniul eficienţei energetice, promovate de mari operatori cofinanţare. 2 4 industriali, subvenţii care se ridică la suma de 14,4 milioane USD. Pentru Al doilea plan de acţiune pentru eficienţa energetică pune a se conforma cerinţelor UE, Guvernul a transpus în legislaţia naţională accentul pe economisirea energiei în sectorul energiei primare şi în cel al Directiva nr. 2006/32/CE cu privire la eficienţa energetică în rândul energiei electrice, precum şi pe promovarea energiei produse din surse utilizatorilor finali şi al furnizorilor de energie, prin care statelor membre regenerabile. UE li se solicită să întreprindă măsuri pentru reducerea consumului de Prima Strategie naţională în domeniul eficienţei energetice 5 energie cu cel puţin 9% pentru perioada 2008-2016 (comparativ cu pentru perioada 2004-2015 a stabilit un obiectiv ambiţios de 40% privind consumul înregistrat în cei cinci ani anteriori). reducerea intensităţii energetice aferente perioadei 2005-2014. Scăderea Foaia de parcurs în domeniul energiei pentru România a fost intensităţii energetice ar trebui realizată prin programe de promovare a aprobată în 2003, pe parcursul negocierilor pentru aderarea la UE. Ca standardelor ridicate în domeniul eficienţei energetice pentru noile urmare a Directivei UE privind reducerea consumului de energie, Primul instalaţii electrice, cu ţinte aferente, după cum urmează: 41% pentru 3 plan de acţiune privind eficienţa energetică pentru perioada 2007-2010 clădiri, 29% pentru sectorul energetic, 16% pentru industrie şi 14% pentru transporturi. Câţiva ani mai târziu, Strategia naţională în domeniul 2 eficienţei energetice aferente perioadei 2007-2020 a stabilit și alte Fondul Român pentru Eficienţa Energiei www.free.org.ro/index.php?Itemid=112&id=96&lang=ro&option=com_content&t 4 ask=view Al doilea plan de acţiune pentru eficienţa energetică este disponibil la adresa: 3 Primul plan de acţiune pentru eficienţa energetică pentru perioada 2007-2010, www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/PNAEE_12_cu_anexe_2_11082011.pdf 5 disponibil la: Prima Strategie Naţională în Domeniul Eficienţei Energetice pentru perioada www.ec.europa.eu/energy/demand/legislation/doc/neeap/romania_en.pdf 2004-2015, disponibilă la: www.minind.ro/domenii_sectoare/H163-04.html 12 8 obiective pentru a reduce intensitatea energetică cu 41% până în 2020 cu Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, ajutorul unor soluţii fezabile care să acopere toate cererile viitoare în aprobată în 2003, încurajează producerea de energie din surse 6 domeniul energetic la nivelul ţării, la un preţ mai mic. Până atunci, regenerabile pentru a creşte ponderea cantităţii de electricitate produsă economisirea estimată a energiei primare şi reducerea pierderilor ar din astfel de surse. Potenţialul României în ceea ce priveşte sursele trebui să se plaseze între 25% şi 40% (20%-25% pentru industrie, 40%-50% regenerabile de energie este estimat la 14.718 ktep. Totuşi, dezvoltarea pentru clădiri şi 35%-40% pentru transporturi), prin îmbunătăţirea unui astfel de potenţial energet ic este împiedicată de limitările eficienţei în sectorul energetic. Ţinta de economisire a energiei a fost tehnologiilor depăşite, de eficienţa economică şi de restricţiile de mediu. stabilită la 3,4 milioane tep până în 2020. În acest context, se preconizează Astfel, planul are în vedere accelerarea transferului de tehnologii că o economisire de 1,9 milioane tep va fi generată de înlocuitorii de neconvenţionale de la companii cu experienţă, de la asocierile în combustibil, una de 800 ktep din cogenerarea cu randament ridicat participaţiune şi de la parteneriatele public-private. Obiectivul stabilit (combinat căldură şi electricitate) şi una de 600 ktepdin noile unităţi pe pentru ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de cărbune. energie a fost de 33% pentru 2010, 35% pentru 2015 şi 38% pentru 2020. Principalul obiectiv al Strategiei naţionale privind alimentarea cu Utilizarea energiilor regenerabile ar putea duce la o economisire a 7 energie termică a localităţilor, aprobată în 2004 răspunde principalelor energiei primare de 1,8 milioane tep până în 2020. Planul naţional de 9 probleme care fac referire la eficienţa energetică a sistemului de încălzire. acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile , care evidenţiază Sistemul de alimentare cu energie termică se bazează pe tehnologii politica naţională în domeniul energiilor regenerabile, a fost elaborat în depăşite şi pe reţele de conducte vechi, cu o eficienţă energetică scăzută, 2010, în contextul dificil al crizei economice. Acesta încuraja consumul de cu pierderi foarte mari (în medie, de circa 35%), pe lângă cheltuielile biocombustibil lichid, de gaz lichefiat, de energie geotermală şi energie ridicate de producţie, transport şi distribuţie. Izolaţia deficitară a clădirilor curată, precum şi includerea biogazului în grila gazelor naturale şi adaugă încă 15% la aceste pierderi. Acţiunile care au ca scop creşterea utilizarea tehnologiilor moderne. Directiva nr. 2009/28/CE privind eficienţei energetice includ implementarea la scară largă a staţiilor de promovarea utilizării energiei din surse regenerabile stipulează că cogenerare, modernizarea reţelei, diversificarea energiei primare utilizate obiectivul naţional privind aportul de energie din surse regenerabile la pentru producerea energiei termice şi montarea de contoare în clădirile cantitatea finală de energie produsă să fie de 24% până în 2020. Consumul rezidenţiale. Consumul de resurse aferent sistemelor de încălzire total de energie preconizat pentru 2020 a fost stabilit la 30.278 ktep, din centralizată ar trebui să scadă cu 612 mii tone. Cu toate acestea, care 7.267 ktep să fie din energie regenerabilă. Acelaşi plan stabileşte şi modernizarea întregului sistem de încălzire este un proces foarte ţintele pentru sectoare industriale specifice, după cum urmează: 10% costisitor, pentru care este nevoie de o investi ţie de câteva miliarde de pentru transporturi, 22% pentru căldură şi 42% pentru electricitate. euro. 8 Strategia Naţională de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.535/2003, disponibilă la: www.leg- 6 Strategia Naţională în Domeniul Eficienţei Energetice aferentă perioadei 2007- armonizata.minind.ro/leg_armonizata/energie/HG_1535_2003.pdf 9 2020 – versiunea actualizată pentru perioada 2011-2020, disponibilă la: Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile – www.minind.ro/dezbateri_publice/2011/Strategie_2007_actualizata_2011_01092 disponibil (în limba română) la: 011.pdf www.minind.ro/pnaer/PNAER_29%20iunie_2010_final_Alx.pdf 7 Strategia Naţională privind Alimentarea cu Energie Termică a Localităţilor disponibil (în limba engleză) la: www.termopitesti.ro/HG%20882-2004.pdf www.ec.europa.eu/energy/renewables/action_plan_en.htm (click pe “Romania”). 13 România a primit sprijin din partea Băncii Europene pentru locuinţelor un confort termic adecvat, fără costurile suplimentare aferente Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru a ajuta companiile să îşi aerului condiţionat. Ghidul cu privire la modalitatea de realizare a 11 deschidă linii de credit aferente proiectelor în domeniul eficienţei lucrărilor de reabilitare poate fi găsit pe pagina de internet a MDRAP. 12 energetice. Ţara beneficiază de sprijin financiar prin intermediul Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 cu privire la reabilitarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, termică a blocurilor de locuinţe a oferit programului un caracter care are ca scop creşterea eficienţei energetice. Întreprinderile mici şi consecvent prin specificarea nivelului minim privind reabilitarea termică. mijlocii pot primi un sprijin financiar de până la 65% pentru o perioadă de Lucrările de realizare beneficiază de sprijin financiar de la bugetul de stat trei ani, sprijin care să le ajute să obţină certificatele de mediu pentru (50%), bugetul local (30%) şi asociaţiile de proprietari (20%). Din 2009, aparatura şi echipamentul de birou. MDRAP a oferit fonduri echivalente cu 190 milioane USD (660 milioane 10 Conform Ordonanţei Guvernului nr. 22/2008 cu privire la RON) pentru reabilitarea a 3.500 de clădiri rezidenţiale multietajate din eficienţa energetică şi promovarea la consumatorii finali a utilizării peste 100 de oraşe şi municipii. Legea permite consiliilor locale să acorde energiei din surse regenerabile, administraţia publică locală din oraşele cu exceptări de la plata taxelor pentru acele clădiri rezidenţiale ai căror o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri proprietari au realizat lucrările de reabilitare din fonduri proprii. de acţiune care să genereze o economisire de energie cât mai eficientă în La finalul anului 2012, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 cea mai scurtă perioadă de timp (de la 3 la 6 ani). În acelaşi mod, 63/2012 a adus o serie de modificări la programul de reabilitare companiile şi unităţile administraţiei centrale şi locale care deţin mai mult desfăşurat sub coordonarea MDRAP. Conform noilor norme, clădirile de 25 de automobile trebuie să realizeze programe de gestionare şi rezidenţiale din municipiile care au depus cereri de finanţare prin monitorizare a consumului de combustibil. Programul Operaţional Regional (Axa Prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării Programul naţional multianual privind reabilitarea termică a durabile a oraşelor – Poli urbani de creştere – Domeniul de intervenţie 1.2 clădirilor rezidenţiale construite între 1950 şi 1990 a demarat în 2005 şi Reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale) nu vor mai beneficia de se îmbunătăţeşte în fiecare an. Programul se desfăşoară sub coordonarea sprijin prin programul multianual de reabilitare termică. Totuşi, vestea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi se bună este că programul s-a extins şi în cazul caselor care au fost construite realizează în parteneriat cu autorităţile locale. Acest program are ca scop în perioada 1950-1990. Noile norme clarifică şi modul în care autorităţile creşterea performanţei energetice a clădirilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii locale pot stabili aşa-zisa „taxă de reabilitare termică”. Această taxă va fi locuitorilor şi, nu în ultimul rând, contribuirea la îmbunătăţirea peisajului plătită în cazul clădirilor pentru care nu s-a adus nicio contribuţie urban. Clădirile publice şi de locuit construite între 1950 şi 1990 au o financiară pe parcursul procesului de reabilitare. izolaţie deficitară şi oferă un confort termic scăzut, lucru care cauzează pierderi mari de energie. Principalii beneficiari ai programului sunt asociaţiile de proprietari. Izolarea termică poate reduce cheltuielile de 11 întreţinere şi poate diminua pierderile de căldură şi consumul de apă Ghidul este disponibil la adresa: caldă. Se poate obţine o creştere a eficienţei energetice cu până la 25%, www.mdrt.ro/userfiles/constructii_ancheta_publica_contr429_contr411.pdf 12 iar factura la căldură poate scădea cu până la 40% în perioada iernii. Mai Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, disponibilă la: mult decât atât, pe perioada verii, clădirile reabilitate termic pot asigura www.mdrl.ro/_documente/lucrari_publice/reabilitare_termica/OUG_reabilitare.p df Regulamentele metodologice, disponibile la: www.mdrl.ro/_documente/lucrari_publice/reabilitare_termica/Norme.pdf 10 13 Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008, disponibilă la: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2012, disponibilă la: www.dreptonline.ro/legislatie/og_eficienta_energetica_consumatori_finali_surse www.mdrt.ro/dezvoltare-regionala/programul-operational-regional-2007-2013/- _regenerabile_energie_22_2008.php# 8748 14 Ca urmare a succesului înregistrat de programul de reabilitare, vor cuprinde performanţa energetică a clădirii, împreună cu Guvernul s-a gândit să reducă fondurile publice disponibile acestor recomandările pentru reducerea costurilor. Acest certificat trebuie să fie proiecte, în prezent existând posibilitatea contractării unor împrumu turi disponibil atunci când clădirea/locuinţa urmează a fi închiriată sau cu garanţii guvernamentale. Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. vândută. Clădirile municipale cu o suprafaţă construită mai mare de 500 14 69/2010, asociaţiile de proprietari trebuie să plătească un avans de 10% de metri pătraţi şi clădirile de dimensiuni similare vizitate des de public din sumă, diferenţa urmând a fi acoperită prin împrumut bancar. trebuie să expună certificatul energetic într-un loc vizibil unde să poată fi Asociaţiile de proprietari returnează împrumutul din economiile făcute ca uşor observat. Începând cu data de 9 iulie 2015, pragul de 500 metri urmare a diminuării facturilor la căldură, după finalizarea lucrărilor de pătraţi va scădea la 250 metri pătraţi. reabilitare termică. Acest nou program cuprinde clădirile vechi construite În conformitate cu cerinţele UE, România a adoptat Legea nr. între 1950 şi 1990, cele construite după 1990 şi locuinţele individuale. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor rezidenţiale. 15 Prin Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a Certificatul privind performanţa energetică se emite ţinând cont de clădirilor, statelor membre li se cere să adopte metodologia de calculare a consumul final de energie al clădirilor şi apartamentelor. România a 16 performanţei energetice a clădirilor, care ar trebui să cuprindă transpus în legislaţia naţională şi Directiva UE 2003/30/CE privind caracteristicile termice, izolarea termică, furnizarea apei, instalaţiile de aer promovarea utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabili condiţionat, instalaţiile de iluminat încorporate, condiţiile climatice din în domeniul transportului. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. interior şi, nu în ultimul rând, energia electrică produsă prin cogenerare. 1844/2005 a stabilit un aport de 2% energie din surse regenerabile în Legislaţia UE face referire atât la clădirile vechi, cât şi la cele nou sectorul transportului până la data aderării României la UE (2007) şi un construite. Legea nu se aplică în cazul clădirilor istorice, lăcașurilor de cult, aport de 5,75% până în 2010. clădirilor cu caracter temporar, clădirilor cu destinaţie rezidenţială pentru Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 stabileşte o perioadă limitată în cursul unui an şi clădirilor a căror suprafaţă nu măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, oferind ajutor depăşeşte 50 de metri pătraţi. Principalul obiectiv al legii este ca, până în persoanelor cu venituri mici pentru a-şi plăti facturile de căldură. Guvernul decembrie 2020, toate clădirile nou construite să aibă un consum de oferă sprijin populaţiei care foloseşte sistemul centralizat de încălzire, dar energie aproape egal cu zero. Aceleaşi criterii se aplică până la 31 şi persoanelor care folosesc un sistem de încălzire bazat pe alt tip de decembrie 2018 şi în cazul clădirilor noi care sunt folosite şi deţinute de combustibil: gaze naturale, lemne, cărbune etc. Sprijinul financiar oferit autorităţi publice. Statele membre trebuie să elaboreze planuri naţionale persoanelor singure şi familiilor cu venituri reduse care beneficiază de care să pună în practică definiţia clădirilor al căror consum de energie este ajutor de la bugetul de stat poate varia între 10% şi 90%. Şi din bugetul aproape egal cu zero, precum şi ţintele intermediare de îmbunătăţire a local se poate oferi un sprijin financiar care să varieze între 7% şi 63% din performanţei energetice a clădirilor noi până în 2015. În acelaşi timp, valoarea totală a facturii la căldură. statele UE trebuie să emită certificate privind performanţa energetică, ce Şaizeci şi două de oraşe din România se află printre semnatarele Convenţiei Primarilor, principala mişcare europeană în care sunt implicate 14 autorităţile locale şi regionale ce se angajează în mod voluntar pentru Ordonanţa de Urgenţă nr. 69/2010 aprobată prin Legea nr. 76/2011, disponibilă creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie la: regenerabilă în teritoriile lor, precum şi pentru reducerea cu 20% a www.dreptonline.ro/legislatie/oug_69_2010_reabilitarea_termica_cladirilor_locui emisiilor de CO2 până în 2020. Participanţii la Convenţie trebuie să depună t_finantare_credite_bancare_garantie_guvernamentala.php 15 Directiva 31/2010/EC, disponibilă la: www.eur- 16 lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32010L0031:EN:NOT Directiva 2003/30/CE disponibilă la adresa: www.eur- lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2003:123:0042:0042:EN:PDF 15 un Plan de acţiune privind energia durabilă (PAED), care să evidenţieze ENEL Energie (responsabil pentru zonele Dobrogea şi Banat), ENEL Energie acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă în ceea ce priveşt e Muntenia şi E.ON Energie România. Dintre cei 177 de furnizori de energie 17 economisirea de energie. În iunie 2013, dintre cele 62 de oraşe, 28 îşi înregistraţi în România, în realitate doar 20 de companii sunt active. depuseseră deja PAED-urile la Bruxelles, aceste oraşe fiind următoarele: Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energi ei 18 Sfântu Gheorghe, Sîntimbru, Ciugud, Lipova, Nădlac, Cluj-Napoca, Alba (ANRE) a fost înfiinţată în 1999 şi reprezintă organismul de reglementare Iulia, Tîrgu-Mureș, Pecica, Făgăraș, Mizil, Slobozia, Aiud, Râmnicu Vâlcea, în domeniul energiei electrice (inclusiv al căldurii produse prin cogenerare) Sântana, Petroșani, Zlatna, Bucureşti (Sector 1), Timișoara, Cugir, Satu şi al gazelor naturale. Autoritatea are ca obiectiv autorizarea, elaborarea Mare, Moinești, Arad, Baia Mare, Vaslui, Bistrița, Brașov şi Avrig. Până de regulamente tehnice şi comerciale şi protejarea intereselor acum au fost aprobate 11 PAED-uri, respectiv cele elaborate de Moinești, consumatorilor şi investitorilor. Autoritatea reglementează tarifele pentru Vaslui, Alba Iulia, Bistrița, Mizil, Slobozia, Brașov, Arad, Aiud, Râmnicu energie şi gaze naturale pentru consumatorii casnici şi necasnici, aprobă Vâlcea şi Baia Mare. metodologia de calcul pentru stabilirea tarifelor şi a preţurilor şi stabileşte tarifele pentru consumatorii captivi (cei care nu îşi pot alege furnizorul de Sectorul energiei electrice energie). Autoritatea stabileşte, de asemenea, tarifele pentru companiile La finalul lui 2012, capacitatea instalată a uzinelor producătoare de de electricitate, pentru sistemele de transport şi distribuţie a energiei energie electrică din România era de 18.481 MW, pe când ener gia electrice şi pentru activităţile asociate producerii de căldură prin electrică netă disponibilă era de 15.998 MW, conform datelor de la cogenerare. OPCOM este operatorul pieţei de energie electrică din Transelectrica. Energia electrică netă furnizată era de 11.424 MW, iar România şi a fost înfiinţat în anul 2000 ca societate comercială pe acţiuni, consumul casnic se ridica la 7.413 MW. În februarie 2013, împărţirea filială a operatorului român de transport şi de sistem, Transelectrica. consumului casnic pe tipuri de energie produsă arăta că aportul cel mai Compania furnizează cadrul aferent desfăşurării activităţii agenţilor mare este dat de cărbune (33% – 2.593 MW), urmat de hidrocarburi comerciali pe piaţa angro de energie electrică; operatorul îşi exercită rolul (23,9% – 1.877 MW), hidroenergie (24,8% – 1.948 MW) şi energie de operator al pieţei pentru ziua următoare și administrator al nucleară (18,1% – 1.419 MW). Energia eoliană este aproape inexistentă, certificatelor verzi, precum şi al platformei de tranzacţionare a cu un aport de doar 0,3% sau 24 MW. certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Sectorul energiei electrice este unul deschis, cu mai mulţi jucători Certificatele verzi reprezintă un mecanism de promovare a pe piaţă. Există destul de multe companii producătoare de energie energiei electrice produse din surse regenerabile, precum hidroenergia, electrică, un număr destul de important de distribuitori şi un număr utilizată în cadrul centralelor electrice cu o capacitate instalată de până la notabil de furnizori. Totuşi, există un singur jucător responsabil de 10 MW, care folosesc energia eoliană, solară (fotovoltaică), geotermală şi transportul energiei electrice şi care deţine întreaga reţea de transport, gazele naturale asociate, biomasa, biogazul, gazele generate din reprezentat de compania de stat Transelectrica. Producţia energiei fermentarea depozitării deşeurilor şi din fermentarea sedimentelor electrice se împarte între şapte mari producători, şi anume: Complexul obţinute în urma epurării apelor uzate. Producătorii de energie primesc un Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Nuclear Electrica, CE Arad, SC Electrocentrale Deva, Hidroeletrica şi OMV Petrom. Companiile 17 distribuitoare sunt: CEZ, ENEL Energie Muntenia, Enel Energie, E.ON şi Complexul Energetic Oltenia a fost înfiinţat în 2012 în urma fuziunii a patru mari Electrica Distribuţie (cu cele trei filiale: Electrica Distribuţie Transilvania societăţi energetice, şi anume Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Tg.-Jiu, Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi Electrica Distribuţie Complex Energetic Turceni, Complex Energetic Craiova şi Complex Energetic Muntenia Nord). Distribuitorii de energie sunt, implicit, furnizori de Rovinari. 18 energie. În consecinţă, principalii furnizori sunt Electrica Furnizare, CEZ, Mai multe informaţii despre ANRE, disponibile la: www.anre.ro/ 16 Certificat verde pentru fiecare MW de energie produsă din surse Liberalizarea pieţei gazelor naturale şi a energiei electrice regenerabile şi transmisă în sistemul naţional de energie. Legea impune Prin Memorandumul de înțelegere semnat cu FMI, Banca Mondială şi furnizorilor să achiziţioneze o cotă obligatorie de certificate verzi din Comisia Europeană în martie 2012 se asigură o deschidere a pieţei cantitatea totală de energie electrică distribuită consumatorilor finali. energiei electrice şi a gazelor naturale. Preţul reglementat al energiei Această cotă este publicată în fiecare an. Anual, există un număr de electrice pentru consumatorii casnici şi necasnici va fi eliminat treptat certificate verzi disponibile. Certificatele verzi au valabilitate nelimitată şi până în 2017, acelaşi principiu fiind aplicat în cazul gazelor naturale până pot fi tranzacţionate separat de energia electrică asociată prin contracte în 2018. bilaterale sau pe piaţa centralizată a certificatelor verzi. Preţul variază de Procentul de creştere a preţului gazelor naturale pentru la 27 euro (pentru protejarea producătorului) până la 55 euro (pentru consumatorii necasnici (agenţi economici şi consumatori industriali) va fi protejarea consumatorului). La finalul anului 2012, în România erau de 35%, cumulat pentru anii 2013 şi 2014. Pentru consumatorii casnici, disponibile 300 de milioane de certificate verzi aferente perioadei 2013- preţul va creşte cu 10% în 2013, cu încă 10% în 2014 şi cu câte 12% pentru 2019. În iulie 2012, UE a aprobat distribuirea suplimentară a 71,4 milioane fiecare an din 2015 până în 2018. Preţul la energia electrică va creşte de certificate verzi pentru emisiile de gaze cu efect de seră pentru treptat, în acelaşi timp cu creşterea cotei de energie electrică perioada 2013-2019. comercializată pe piaţa liberă. Preţul aferent energiei electrice pentru De menţionat că legislaţia privind certificatele verzi a suferit consumatorii necasnici a crescut deja începând cu septembrie 2012, modificări substanţiale în iunie 2013, când stimulentele pentru producţia atunci când cota comercializată pe piaţa liberă a crescut cu 15% şi cu încă de energie din surse regenerabile au fost reduse şi s -a renunţat la cerinţa 30% în ianuarie 2013. Eliminarea tarifelor reglementate se va încheia în ca marii consumatori industriali să îşi plătească o parte din costurile din ianuarie 2017. Consumatorii casnici vor plăti mai mult începând cu iulie sectorul energiei produse din surse regenerabile. Pentru fiecare MW 2013. Până la finalul lui 2017, atunci când se va încheia elimina rea produs, noile microcentrale hidroelectrice cu o capacitate instalată mai treptată a preţului reglementat, consumatorii casnici vor avea mică de 10 MW vor primi un singur certificat verde (în loc de trei), posibilitatea de a-şi alege furnizorul de energie. Furnizorul trebuie să centralele electrice solare vor primi patru certificate (în loc de şase), iar introducă în factura finală „componenta de piaţă concurenţială”, oferind centralele electrice eoliene vor primi un certificat (în loc de două). Aceste consumatorilor informaţii care să îi ajute să opteze pentru cea mai bună schimbări au fost adoptate ca răspuns la presiunile exercitate de marii ofertă, precum preţurile în funcţie de tensiune, tarifele aferente consumatori industriali, care au arătat că România a implementat unul transportului şi distribuţiei, metodele de plată şi numărul de zile până la dintre cele mai generoase programe de sprijin din UE, în detrimentul scadenţa facturii, dar şi citirea contoarelor. industriei locale care trebuia să suporte costurile mai mari ale consumului de energie. Timișoara – Cadru general În final, la nivel administrativ, este important de menţionat că , Timişoara este principalul centrul economic, social şi cultural din vestul după alegerile legislative din decembrie 2012, în noua structură României, situat în regiunea istorică a Banatului. Oraşul, care se află guvernamentală a fost inclus Ministrul Delegat pentru Energie, instituţie localizat în Câmpia de Vest, de-a lungul Canalului Bega, este capitala nouă care ar trebui să aducă mai multă consecvenţă în ceea ce priveşte judeţului Timiş care se învecinează cu Serbia şi Ungaria. Timişoara este politicile naţionale în domeniul energiei electrice. situată la aproximativ 100 de kilometri de punctul de frontieră cu Ungaria şi la mai puţin de o oră cu maşina de Serbia. Ca şi în restul ţării, clima Timişoarei este temperat-continentală cu influenţe sub-mediteraneene, veri foarte fierbinţi şi ierni blânde. 17 Oraşul este un important nod regional feroviar şi rutier, care Poziţia oraşului în apropiere de graniţa cu Ungaria şi cu Serbia a făcut ca leagă Timişoara de Bucureşti şi de alte oraşe importante, dar şi România Timişoara să se dezvolte ca un important centru multicultural şi economic de Ungaria şi Serbia, precum şi de alte ţări din vestul Europei. Timișoara în zona de influenţă a celor trei ţări vecine, poziţia sa fiind recunoscută în este situată de-a lungul coridorului pan-european IV, care face legătura mod oficial odată cu stabilirea euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa între Germania şi Turcia, şi la intersecţia a patru drumuri naţionale. În (DKMT), care se întinde pe o suprafaţă de 71.000 de metri pătraţi şi plus, Timişoara se află situată pe drumul european 71, care traversează include o populaţie de aproximativ 5,2 milioane de locuitori. Timişoara zece ţări, din Spania până în Georgia via Bucureşti, şi pe drumul european este cel mai mare centru economic, social şi comercial din această 671, care face legătura între Timişoara şi Debreţin, Ungaria , via Oradea. euroregiune. Oraşul are cea mai veche şi mai densă reţea feroviară din România, cu Municipiul Timişoara are o suprafaţă de 130 kilometri pătraţi, peste 91,9 kilometri de cale ferată, care acoperă un teritoriu de 1.000 de reprezentând 13% din zona metropolitană extinsă, şi are o densitate a kilometri pătraţi, deşi unele dintre acestea nu mai sunt operaţionale ca populaţiei de 2.350 locuitori pe kilometru pătrat. Timişoara este unul urmare a cererii reduse şi a lipsei lucrărilor de întreţinere. Nouă linii de dintre puţinele oraşe a căror populaţie nu a scăzut în ultimul deceniu. cale ferată care pleacă din Timişoara fac legătura cu diverse localităţi din Potrivit recensământului din 2012, Timişoara are 319.279 de locuitori, România, precum şi cu unele din Serbia şi Ungaria. Aeroportul este situat ceea ce înseamnă aproape jumătate din populaţia judeţului Timiş. la doar câţiva kilometri depărtare de centrul oraşului, la Ghiroda, şi este Populaţia a înregistrat o creştere de 0,5% faţă de recensământul anterior. cel de-al doilea ca mărime din România din perspectiva traficului aerian, 5% din locuitorii oraşului sunt de etnie maghiară, în timp ce sârbii şi nemţii după cel din Bucureşti. O serie de zboruri interne şi internaţionale pleacă reprezintă fiecare aproximativ 1,3% din populaţie. zilnic către Bucureşti, Iaşi şi Constanţa, precum şi către diverse destinaţii Polul de creştere Timişoara este situat la mai puţin de 700 de din Europa. kilometri față de 15 capitale europene. Zona metropolitană are 365.777 locuitori şi se întinde pe o suprafaţă de 1.070 kilometri pătraţi. Pe lângă Piaţa Operei din Timişoara Timişoara, aceasta include un număr de 15 comune, şi anume Becicherecu Mic, Bucovăț, Dumbrăvița, Dudeștii Noi, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşnița Nouă, Orțişoara, Pișchia, Parța, Remetea Mare, Săcălaz, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Şag. În ultimii ani, a avut loc o uşoară migraţie a populaţiei către suburbiile zonei metropolitane. Unele dintre aceste comune au înregistrat o creştere a numărului de locuitori ca urmare a acestui fenomen, ca de exemplu Dumbrăvița, Ghiroda, Sâmnihaiu Român şi Ghiroc. În acelaşi timp, în Timişoara s-a observat o uşoară migraţie a populaţie peste graniţă, o parte dintre locuitorii oraşului mutându-se în Ungaria şi Serbia. Populaţia activă a oraşului (între 20 şi 64 de ani) reprezintă 70% din totalul de locuitori, în timp ce în zona metropolitană aceasta se ridică, în medie, la numai 64%. În unele dintre comunităţile rurale, cum ar fi Orțişoara, Pișchia, Sânmihaiu Român şi Moşnița Nouă, procentul de persoane în vârstă este mai ridicat. În perioada de tranziţie, Timişoara a atras o serie de investiţii importante. Numeroase companii străine din industria de procesare a alimentelor şi din industria auto, precum şi din sectorul serviciilor au 18 invadat oraşul şi zona metropolitană a acestuia. 17 dintre cele mai mari Clădiri istorice în Piaţa Unirii din Timişoara companii străine din judeţul Timiş au sediul central în Timişoara, în timp ce alţi trei jucători importanţi în domeniul economic activează în zona metropolitană extinsă. La mijlocul anilor 2000, investiţiile străine din Timişoara se ridicau la 753 EUR pe cap de locuitor, în comparaţie cu media de 450 EUR pe cap de locuitor la nivel naţional. Cea mai mare parte a acestor investiţii provine din state UE, în special din Italia, Spania şi Franţa. Mari comercianţi europeni cum ar fi Carrefour, Billa, Metro, Lidl, Selgros şi Praktiker, companii din domeniul telecomunicaţiilor (de ex. , Alcatel, Siemens, Elba-Philips), grupuri din sectorul procesării alimentelor (Coca- Cola), companii din domeniul produselor cosmetice (cum ar fi Procter & Gamble şi Yves Rocher), precum şi alte corporaţii multinaţionale şi-au deschis sedii în Timişoara. Smithfield Foods, cel mai mare producător de carne de porc şi produse din carne de porc, are două filiale în Timişoara şi în judeţul Timiş. Comerţul reprezintă o activitate economică importantă pe plan local, alături de industrie, care generează o treime din venitul total din regiune. Timişoara are opt zone industriale, unde se află situate o serie Legislaţia locală în domeniul eficienţei energetice de fabrici şi uzine care acoperă mai multe sectoare, de la produse Timişoara este unul dintre oraşele care au beneficiat de Programul de electronice, chimice şi autovehicule la industria textilă şi de procesare a reabilitare a clădirilor rezidenţiale construite între 1950 şi 1989 , alimentelor. Sectorul auto şi cel al telecomunicaţiilor sunt două dintre cele coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice mai active şi mai dinamice sectoare din regiune. În acelaşi timp, multe (MDRAP). Ca parte a acestui program al cărui scop a fost creşterea dintre întreprinderile mici şi mijlocii din Timişoara sunt principalii furnizori eficienţei energetice a blocurilor de apartamente construite în perioada ai unor companii româneşti şi străine precum Siemens, Continental şi comunistă, în perioada 2009-2011, oraşul a primit 21 milioane RON pentru Alcatel. La fel ca în alţi poli de creştere din România, sectorul serviciilor s-a izolarea termică a 3.751 de apartamente din 103 clădiri rezidenţiale. dezvoltat semnificativ în ultimii ani în Timişoara, generând jumătate din Aceasta este a treia cea mai mare sumă primită de un pol de creştere, venituri. La sfârşitul anilor 2000, jumătate din locuitori lucrau în acest după Cluj-Napoca şi Braşov. sector, 38,7% în industrie, 13% în construcţii şi 3,5% în agricultură. Administraţia publică locală sprijină programele de promovare a Dezvoltarea economică a regiunii se reflectă corespunzător în rata eficienţei energetice. În acest sens, Consiliul local al municipiului Timişoara şomajului. De exemplu, în 2007, rata şomajului în Timişoara era print re acordă scutiri de taxe pe o perioadă de şapte ani proprietarilor de cele mai scăzute din ţară – numai 1%. apartamente care execută lucrările de reabilitare şi izolare termică pe Nu în ultimul rând, Timişoara are o bună reputaţie pentru cheltuială proprie. Sunt acordate, de asemenea, o serie de scutiri de taxe universităţile, centrele medicale şi instituţiile sale culturale (inclusiv proprietarilor de apartamente care înlocuiesc sistemele clasice de Opera) şi, de asemenea, pentru numeroasele şi minunatele sale clădiri termoficare cu cele bazate pe energie regenerabilă, prin instalarea de istorice foarte bine păstrate, din centrul oraşului. panouri solare, pompe de căldură şi microcentrale de apartament pe bază de biomasă. De asemenea, proprietarii care renovează faţada clădirii în care locuiesc beneficiază de scutiri de taxe pe o perioadă de cinci ani. 19 Timişoara este unul dintre cele 62 de oraşe din România care au În martie 2013, organizaţia a lansat Planul Energetic General al semnat Convenţia Primarilor, o mișcare europeană populară care judeţului Timiş, care include un studiu referitor la potenţialul resurselor de reuneşte mii de autorităţi regionale şi locale care au ca obiectiv creşterea energie regenerabilă din regiune. Pe viitor, agenţia are o serie de obiective eficienţei energetice a municipiilor lor prin reducerea consumului de ambiţioase de elaborare a unor planuri integrate în domeniul energetic în energie, precum şi promovarea folosirii energiei produse din surse colaborare cu judeţele învecinate – Caraş-Severin, Arad şi Hunedoara – şi regenerabile. În baza Planului de acţiune pentru energie durabilă (PAED), cu oraşul Csongrád din Ungaria. De asemenea, AME Timiş are în vedere care a fost depus la Bruxelles în iunie 2010, administraţia locală şi-a explorarea oportunităţilor privind energia produsă din resurse asumat sarcina de a reduce consumul de energie cu 20% până în 2020 şi a regenerabile în sectorul deşeurilor solide şi cel al apei. O astfel de iniţiativă realiza importante economii în domeniul energetic. Planul are în vedere o vizează energia geotermală uşor disponibilă în judeţele din partea vestică reducere medie cu 20% a consumului de energie pentru principalele a ţării. sectoare ale oraşului, incluzând domeniul transportului, electricităţii, În acelaşi timp, organizaţia doreşte să atragă investitori în deşeurilor solide, apei, sectorul rezidenţial şi cel industrial. De exemplu, vederea dezvoltării de proiecte în domeniul eficienţei energetice pe baza oraşul urmăreşte să reducă consumul de energie cu 22% în sectorul de parteneriatelor public-private, folosind energia termică reziduală transporturi (echivalentul a 58.890 tone de CO2), 35% în sectorul de recuperată de la fabricile de materiale plastice care activează în domeniul electricitate (172.740 tone de CO2), 6% în sectorul deşeurilor solide auto în această regiune. Energia estimată a fi produsă prin cogenerare (137.000 tone de CO2) şi 5% în sectorul de apă (43.000 tone de CO2). este între 60 MW şi 100 MW (energie electrică şi termică). Obiectivul general este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu Auditul clădirilor municipale este la ora actuală în curs de aproximativ 315.000 de tone până în 2020. desfăşurare. În viitorul apropiat, AME Timiş va instala 1.000 de senzori pe În 2011, Asociaţia pentru Managementul Energie Timiş (AME), o clădirile municipale din Timişoara în vederea măsurării intensităţii şi asociaţie care promovează eficienţa energetică şi resursele regenerabile, a consumului de curent electric. Prima clădire care urmează să fie echipată fost înfiinţată în subordinea Consiliului judeţean Timiş prin programul cu astfel de senzori este Palatul Administrativ, unde se află Consiliul Energie inteligentă Europa, un instrument UE ce promovează folosirea Judeţean Timiş şi Prefectura. raţională a resurselor regenerabile de energie şi creşterea eficienţei energetice în sectorul de transporturi. Printre fondatorii AME se numără Creştere urbană şi provocări energetice în Timişoara Consiliul Judeţean Timiş, Consiliul Local Timişoara, Colterm (operatorul de Deşi TRACE nu vizează în mod direct această problemă, una dintre cele termoficare), Federaţia Asociaţiilor de Proprietari, Camera de Comerţ mai eficiente modalități de încurajare a eficienței energetice în orașe este Timişoara şi Universitatea Politehnică Timişoara. 75% din fonduri au fost promovarea unor tipare de dezvoltare densă și de expansiune urbană furnizate de CE, iar 25%, de părţi interesate locale. Principalii parteneri compactă. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea strategică a sunt Agenţia Tiroleză pentru Energie, Agenţia Franceză pentru Mediu şi instrumentelor de urbanism şi amenajare a teritoriului. Cu cât un oraş este Energie, Federaţia Europeană a Agenţiilor şi Regiunilor pentru Energie şi mai puțin dens și se întinde pe o suprafaţă mai mare, cu atât vor fi mai Mediu, precum şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul mari cheltuielile cu energia. Practic, cu cât densitatea este mai mică, cu Energiei. Această organizaţie elaborează certificatele energetice pentru atât transportul public este mai puţin viabil și mai mulți oameni utilizează clădiri, furnizează servicii de consultanţă în domeniul eficienţei energetice automobilele proprietate personală pentru a face naveta. De asemenea, şi folosirii raţionale a energiei şi oferă informaţii părţilor interesate navetele efectuate cu automobilele proprietate personală tind să fie mai relevante cu privire la potenţialul de resurse de energie regenerabilă a lungi în zonele mai întinse, iar străzile orașului tind să se aglomereze, judeţului Timiş. AME Timiş elaborează lista auditorilor energetici din ţară. 20 19 automobilele petrecând mai mult timp în trafic. Rețelele de alimentare de ce unele dintre localităţile învecinate s-au extins semnificativ în cu apă și cele de canalizare trebuie să acopere o suprafaţă mult mai mare, perioada 1992-2012: deşi toate au înregistrat o creştere, unele dintre necesitând mai multă energie pentru pomparea și furnizarea apei. aceste cifre sunt de-a dreptul impresionante (extindere de 138% pentru Camioanele de gunoi trebuie să parcurgă trasee de colectare mai lungi, iar Dumbrăviţa, 53% pentru Moşniţa Nouă şi 34% pentru Giroc). Un aspect drumul până la gropile de deșeuri este şi el mai lung. Rețeaua de iluminat pozitiv este faptul că Timişoara a răspuns nevoii de extindere (un efect public trebuie să acopere un număr mai mare de străzi și consumă mai secundar inerent al dezvoltării economice) într-o manieră relativ coerentă. multă energie. Nu în ultimul rând, rețeaua de termoficare devine mai Mai exact, a urmat un tipar radial de dezvoltare, bazat pe cercuri puțin viabilă în zonele cu densitate mică, din cauza costurilor mari de concentrice în jurul centrului urban principal. Într-un anumit sens, faptul producție și distribuție și pentru că pierderile de căldură sunt că topografia acestui pol de creştere este relativ plană reprezintă un proporţionale cu mărimea reţelei. Acestea sunt doar câteva dintre avantaj pentru că există foarte puţine bariere naturale care să împiedice o exemplele care indică existenţa unor beneficii semnificative ale unei expansiune raţională, concentrată şi concentrică. Singura excepţie este dezvoltări urbane compacte şi bine planificate. Aproape toate domeniile reprezentată de o pădure întinsă situată în partea de nord-est a oraşului, cheie incluse în analiza TRACE sunt strâns legate de tendinţele şi tiparele deşi în acest caz este relativ uşor să se proiecteze soluţii pentru a depăşi de densitate urbană. şi/sau ocoli acest obstacol, iar acest lucru va deveni o n ecesitate din ce în Aşa cum arată un studiu al Băncii Mondiale, cele mai multe orașe ce mai stringentă pe măsură ce oraşul se dezvoltă. Într-adevăr, imaginile din lume (fie ele din țări dezvoltate sau din cele aflate în curs de de mai jos confirmă faptul că Timișoara s-a menţinut relativ compactă, dezvoltare) au o densitate în scădere. Deoarece din ce în ce mai multe ceea este un semn promiţător din punctul de vedere al eficienţei persoane folosesc automobilul proprietate personală, acestea sunt, de energetice. asemenea, mult mai dornice să se mute mai departe de centrul orașelor. Datorită creșterii veniturilor disponibile, aceste persoane îşi pot, de Masa urbană a Timişoarei asemenea, permite locuinţe mai mari. Însă autorităților locale nu le lipseşte puterea de a face faţă acestor provocări. Acestea au la dispoziţie o serie de instrumente pe care le pot utiliza pentru a se asigura că pierderea de densitate nu este prea pronunțată și că orașul se extinde într-un mod organizat, compact și durabil. Adevărata provocare este, bineînţeles, realizarea amenajării teritoriului la nivel metropolitan. Chiar dacă pentru centrul oraşului au fost bine implementate o serie de instrumente de urbanism eficiente, polul de creştere pe ansamblu are de suferit dacă acestea lipsesc sau sunt prost implementate în zonele periurbane. În cazul oraşului Timişoara, profilul economic al oraşului, bazat în cea mai mare parte pe activitatea de producţie, a încurajat expansiunea masei urbane spre zona metropolitană extinsă. Acest lucru explică parţial 19 De fapt, scăderea dramatică a densităţii populaţiei oraşului Braşov este unul dintre principalele motive pentru care reţeaua de tramvaie a devenit mai puţin eficientă şi a fost în final desfiinţată. 21 „Bariera” verde în calea expansiunii urbane amenajarea teritoriului drept un instrument eficient în vederea dirijării expansiunii oraşului pentru a menţine actualele tendinţe pozitive în ceea ce priveşte creşterea compactă şi concentrată. Sursa: www.maps.google.ro În acelaşi timp, riscurile asociate extinderii urbane şi problemele majore legate de eficienţa energetică sunt destul de ridicate într -un oraş ca Timişoara. Terenul plat permite extinderea acestuia în toate direcţiile, dar acest lucru, dacă este lăsat nesupravegheat, ar putea rezulta într -un tipar haotic de creştere. O politică inteligentă în ceea ce priveşte amenajarea teritoriului şi urbanismul poate contribui la promovarea unui tipar mai compact de dezvoltare, ceea ce înseamnă costuri mai reduse pentru transportul public, apă, energie, căldură şi gaze, gestionarea deşeurilor solide etc. Prin contrast, extinderea haotică a oraşului pe terenurile virane din afara oraşului înseamnă o densitate mai mică şi cheltuieli mai mari pentru furnizarea serviciilor necesare locuitorilor din aceste zone. Pe măsură ce numărul de navetişti se măreşte, nivelul de aglomerare şi de poluare creşte. Iar în cazul în care calitatea vieţii este percepută a fi în scădere, oraşul va deveni din ce în ce mai expus la riscul de a -şi pierde cele mai importante resurse necesare pentru o creştere economică continuă – locuitorii. De aceea, realizarea unei dezvoltări durabile şi construirea unui oraş extrem de eficient reprezintă obiectivele majore ale autorităţilor locale. În vederea atingerii unor astfel de obiective, acestea vor folosi 22 Analiza sectorială a orașului Timișoara Ca urmare, eficienţa sistemului de iluminat stradal a crescut cu 30%. Totuşi, la modul absolut, acest lucru nu a dus la realizarea niciunei economisiri de electricitate pentru că zona de acoperire a sist emului de Iluminatul stradal iluminat public s-a extins şi au fost adăugaţi stâlpi de iluminat Sistemul de iluminat stradal din Timişoara este administrat de două suplimentari. companii private. Elba răspunde de partea nordică a oraşului, în timp ce În 2012, electricitatea consumată pentru iluminatul stradal pe AEM se ocupă de administrarea iluminatului stradal în zona de sud. parcursul anului (inclusiv în perioada sărbătorilor şi pentru iluminatul Ambele companii au semnat în 2005 un contract de concesionare pe o clădirilor) s-a ridicat la 13,5 milioane kWh, pentru care Primăria a plătit perioadă de 10 ani, care acoperă serviciile de operare, modernizare şi aproape 7 milioane RON, inclusiv TVA. Primăria cumpără energie de la întreţinere. De asemenea, cele două companii sunt responsabile de: Enel, furnizorul de curent electric, la tarife diferite, în funcţie de intervalul extinderea serviciilor în acele părţi ale oraşului care nu sunt iluminate, orar. Electricitatea consumată pe timpul zilei, în intervalul 07:00-22:00, asigurarea iluminatului în timpul sărbătorilor (de Crăciun şi Anul Nou) şi costă 0,5380 RON pe kWh (fără TVA) şi este mai ieftină în timpul nopţii, î n iluminatul clădirilor. Contractul cu Elba se ridică la o valoare totală de 30 intervalul orar 22:00-07:00 – 0,3175 RON pe kWh (fără TVA). milioane RON, iar cel cu AEM are o valoare de puţin peste 28 milioane Cu un consum de 645 kWh pe stâlp de iluminat, Timişoara stă RON, fără TVA. mai bine decât alte oraşe din regiune, inclusiv Banja Luka, Sarajevo şi În prezent, există 21.041 de stâlpi de iluminat public pe întreg Skopje, dar se află în urma altor poli de creştere din România, precum teritoriul oraşului. În ultimii ani, sistemul de iluminat stradal s-a extins în Craiova, Cluj-Napoca şi Braşov. În ceea ce priveşte curentul electric noile zone rezidenţiale ale Timişoarei. La ora actuală, sistemul de iluminat consumat pe kilometru de străzi iluminate, situaţia este destul de bună. acoperă 610 kilometri de străzi, ceea ce reprezintă peste 95% din străzile Consumul de curent electric pe stâlp de iluminat se ridică la 22.290 kWh, oraşului. Cele două companii au înlocuit 99% din becurile pe bază de cifră care plasează Timişoara pe o poziţie de mijloc în baza de date TRACE, mercur cu unele moderne, mai eficiente, cu vapori de sodiu. la un nivel comparabil cu alte oraşe est-europene. Este cel mai mare consum dintre polii de creștere, comparabil cu Iașiul și Ploieștiul. Stâlp de iluminat stradal în Timişoara Curent electric consumat pe stâlp de iluminat – kWhe/stâlp de iluminat 23 Pe termen mediu, este nevoie de investiţii în reţeaua de În funcţie de intensitatea luminii naturale, iluminatul stradal începe distribuţie a curentului electric, întrucât infrastructura actuală este veche automat la ora 17:30 iarna şi la 21:30 vara şi, de obicei, rămâne activ până şi uzată moral. Însă pentru a face acest lucru, autorităţile locale trebuie să dimineaţa (la ora 07:00 sau mai devreme). Iluminatul stradal este dispună de titlul de proprietate asupra infrastructurii de distribuţie şi gestionat de Enel, furnizorul de curent electric. Compania deţine 80% din transport al electricităţii, care, la ora actuală, este în cea mai mare parte stâlpii de iluminat public din oraş (restul sunt proprietatea Primăriei) şi deţinută de Enel. Autorităţile locale intenţionează să se ocupe de acest este, de asemenea, responsabilă de repararea cablurilor electrice aeriene aspect şi să preia reţeaua de iluminat stradal. După ce vor deţine controlul atunci când acestea se deteriorează. În oraș, există 280 de puncte de asupra infrastructurii, acestea se vor concentra pe îmbunătăţirea distribuţie a curentului electric, care măsoară intensitatea curentului sistemului de distribuţie a energiei până la stâlpii de iluminat. În plus, folosit pentru iluminatul stradal. acest lucru va uşura intervenţiile pentru lucrările de întreţinere a stâlpilor La ora actuală, Timişoara implementează un sistem de reglare a şi va duce la creşterea eficienţei generale a sistemului. intensităţii luminii printr-un program pilot care acoperă strada Republicii Potrivit Planului de acţiune privind energia durabilă (PAED) din centrul oraşului, şi care are în vedere reducerea intensităţii luminii cu elaborat în 2010, administraţia publică locală din Timişoara are în vedere 30% pe timpul nopţii, între ora 01:00 şi ora 05:00. Totuşi, deşi trebuia ca instalarea de celule fotovoltaice şi panouri solare, care să genereze o senzorii instalaţi pe stâlpii de iluminat să reducă intensitatea luminoasă, în parte din energia necesară sistemului de iluminat stradal. realitate, sistemul nu funcţionează. Intensitatea nu scade, iar lumina care ajunge la stâlpul de iluminat este întreruptă. Aceste neajunsuri pot fi Energia electrică inerente etapei iniţiale de testare, dar ele trebuie soluţionate ulterior. Principalul furnizor de energie electrică din Timişoara este Enel , un grup Autorităţile locale testează, de asemenea, la ora actuală un italian care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energetic din România sistem avansat în cadrul unui proiect pilot desfăşurat în partea de nord a încă din 2005. Acesta este unul dintre cei mai mari investitori privaţi din oraşului, unde 54 de stâlpi de iluminat au fost echipaţi cu becuri cu LED. România în domeniul energetic. Enel furnizează curent electric pentru 2,7 Această tehnologie nouă, modernă şi eficientă, bazată pe LED a contribuit milioane de locuitori din 3 regiuni ale României - Muntenia Sud (inclusiv la reducerea intensităţii luminoase de la 250 la 150 Watt. Câteva becuri cu Bucureşti), Banat şi Dobrogea -, acoperind o treime din piaţa energetică a LED au fost instalate în parcul Rozelor, parcul Bălcescu şi în Piaţa Sinaia, României. Ca şi ceilalţi jucători majori de pe această piaţă, Enel precum şi pe câteva clădiri din oraş. Intensitatea luminoasă folosită pentru administrează atât distribuţia, cât şi furnizarea de energie electrică. La ora iluminatul acestor clădiri are nevoie de 4 kWh, faţă de 6 kWh, cum era actuală, compania are în curs de implementare un proiect pe cinci ani în înainte de înlocuirea becurilor. În viitorul apropriat, sistemul de iluminare valoare totală de 800 milioane EUR, care are ca obiectiv modernizarea pe LED-uri va fi extins pe malurile Canalului Bega. infrastructurii de distribuţie a curentului electric. Enel Banat furnizează Cu toate acestea, autorităţile locale sunt încă reticente în privinţa curent electric pentru patru judeţe, şi anume: Timiş, Caraş-Severin, extinderii sistemului de becuri cu LED la toţi stâlpii din oraş pentru că Hunedoara şi Arad. Pierderile din sistemul de transport și distribuție la acest sistem avansat necesită servicii speciale de întreţinere şi costuri nivel naţional sunt, în medie, de 11%, în timp ce pierderile comerciale se ridicate. În plus, niciunul dintre sistemele de iluminat stradal din România ridică la 2%. nu foloseşte integral becuri cu LED. Prin urmare, nu există nicio experiență Având în vedere că nu există informaţii actualizate cu privire la directă cu privire la modul în care funcţionează efectiv acest sistem. Până sectorul energetic pentru oraşul Timişoara, analiza TRACE a fost făcută pe în prezent, toate rapoartele referitoare la performanţele atinse se bazează baza cifrelor din 2008, incluse în Planul de acţiune pentru energie numai pe reacţiile venite de la producătorii de LED-uri, care, desigur, sunt durabilă. La momentul respectiv, consumul total de en ergie electrică în interesaţi numai de prezentarea aspectelor pozitive ale sistemului. 24 Timişoara se ridica la 590.000.000 kWh, din care 220.000.000 kWh pentru Persoanele cu venituri mici plătesc aşa -numitul tarif social, care a consumatorii casnici şi 302.000.000 kWh pentru agenţii economici şi fost introdus în 2005 pentru toţi consumatorii casnici cu un venit lunar industrie. Consumul de curent electric pentru aceştia din urmă a fost de mai mic sau egal cu salariul minim pe economie. Începând cu ianuarie 967 kWh pe an pe cap de locuitor, în comparaţie cu 703 kWh p e an pe cap 2013, aceştia pot plăti un tarif de 0,2008 RON pentru 2 kWh pe zi, 0,4820 de locuitor înregistrat în sectorul casnic/rezidenţial. RON pe kWh dacă au un consum situat între 2 şi 3 kWh pe zi şi 0,9502 În total, oraşul stă bine la capitolul consum de energie. Cu o RON pe kWh dacă consumul depăşeşte 3 kWh pe zi. Pentru consumatorii medie de 1.881 kWh pe cap de locuitor, Timişoara se numără printre casnici care aleg tariful de tip monom – un sigur tarif, indiferent de oraşele cele mai performante, situându-se înaintea altor oraşe din baza de cantitatea de energie consumată –, curentul electric costă 0,4820 RON pe date TRACE, care au un indice al dezvoltării umane similar, inclusiv kWh la tensiune joasă (până la 1 kV) şi 0,3748 RON pe kWh la o tensiune Bucureşti, Ploieşti sau Craiova. Este al doilea cel mai mic consum dintre medie (între 1 şi 110 kV). polii de creștere, după Brașov. Persoanele care doresc să plătească un tarif cu rezervare pot ajunge să plătească între 0,1640 RON pe kWh şi 0,6062 RON pe kWh (fără Consumul primar de energie electrică pe cap de locuitor – kWhe/cap de TVA), în funcţie de intervalul orar. locuitor Stâlpi de electricitate La începutul lui 2013, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a fixat preţul pentru consumatorii casnici captivi (clienţii Sursa: www.cotidianul.ro casnici care nu au capacitatea de a alege şi de a se conecta direct la reţeaua electrică). Unii agenți economici sunt şi ei consumatori captivi și Unii consumatori aleg tariful de tip monom cu consum inclus. Aceştia folosesc tarifele stabilite de ANRE. Preţul curentului electric depinde de trebuie să plătească 0,3614 RON pe KWh la tensiune joasă, pe lângă taxa consumul efectiv, intervalul orar, tipul de curent electric, nivelul tensiunii zilnică de 0,4992 RON; pentru curentul electric de tensiune înaltă, tariful şi categoria de consumator. Preţul mediu se situează în jurul valorii de 0,4 este de 0,2810 RON (fără TVA), pe lângă prețul de 0,4270 RON, care RON pe kWh. reprezintă planul tarifar zilnic. 25 În sfârşit, consumatorii captivi pot opta pentru tarife diferenţiate Proiectul include modernizarea şi perfecţionarea celor 5 pentru zi şi pentru noapte. Pe lângă tariful zilnic cu rezervare de 0,1738 laboratoare existente, înfiinţarea unui număr de 18 unități noi şi RON, aceştia plătesc 0,5757 RON pe kWh (fără TVA) în timpul zilei şi achiziţionarea de echipamente avansate de cercetare şi dezvoltare. 0,1872 RON pe kWh în timpul nopţii pentru curentul de joasă tensiune şi Cercetările acoperă o gamă largă de domenii, de la celule fotovoltaice, 0,4545 RON pe kWh în timpul zilei şi 0,1472 RON pe kWh în timpul nopţii producţia de biogaz şi conversia acestuia în energie electrică, până la pentru curentul de tensiune medie. Agenţii economici şi operatorii baterii solare şi echipamente digitale pentru generarea de energie din industriali, cunoscuţi drept consumatori eligibili, plătesc un tarif de cel surse regenerabile. Beneficiarii rezultatelor cercetării şi ai produselor puţin 0,2190 RON pe kWh (fără TVA) pentru o durată medie de utilizare a realizate de institut includ companii mari, întreprinderi mici şi mijlocii care curentului de înaltă tensiune. Tariful poate ajunge până la 0,9191 RON pe folosesc tehnologii avansate, universităţi şi studenţi. Similar, Institutul kWh (fără TVA) pentru o durată mică de utilizare a curentului de joasă Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie tensiune. Condensată (INCEMC) Timişoara construieşte în prezent o serie de Timişoara este implicată în proiecte din domeniul cercetării şi laboratoare pentru cercetarea energiei din surse regenerabile, unde 30 de dezvoltării energiei regenerabile, promovând proiecte de pionierat în specialişti vor proiecta, construi şi testa panouri fotovoltaice hibrid şi regiune. Unul dintre aceste proiecte este cel pentru Institutul de Cercetări clasice foarte performante. Institutul a fost înfiinţat cu sprijinul UE şi este pentru Energii Regenerabile din Timişoara (ICER-TM) realizat de așteptat să devină unul dintre cele mai novatoare unităţi de acest tip din Universitatea Politehnica Bucureşti cu sprijinul Fondului European de Europa de Est. Dezvoltare Regională – Programul Operaţional Sectorial Creşterea În mai 2013, un grup format din cercetători de la Universitatea Competitivităţii Economice. Proiectul de 63 de milioane RON sprijină Veterinară din Timişoara, experţi austrieci în domeniul energiei studiul energiei generate din surse regenerabile prin furnizarea regenerabile şi oameni de afaceri din România s-au gândit să realizeze un infrastructurii necesare pentru cercetare şi analiză în domeniul energiei proiect pilot pentru a produce combustibil ecologic pe baza deşeurilor eoliene şi solare. agricole, cum sunt cocenii de porumb şi paiele. Acest proces, care necesită o tehnologie computerizată specială, a fost implementat cu succes în ţările Institutul de Cercetări pentru Energii Regenerabile din Timişoara scandinave. Judeţul Timiş dispune de mult teren agricol, cu un mare potenţial de producere a biomasei pe baza activităţilor agricole şi industriale. Din cele 700.000 de hectare de teren agricol şi 500.000 de hectare de teren arabil, 80.000 de hectare nu sunt folosite deloc. Dacă această iniţiativă este dusă până la capăt, ar putea fi primul proiect de acest fel realizat în România. La ora actuală, Universitatea Veterinară din Timişoara implementează un proiect experimental în valoare de 2 milioane EUR, care are în vedere producerea de biocombustibil la Voiteg, o comună din judeţul Timiş. Judeţul are un mare potenţial în ceeea ce priveşte energia regenerabilă şi atrage mulţi investitori. De exemplu, în 2012, un investitor privat a construit un parc fotovoltaic de 19.000 metri Sursa: www.opiniatimisoarei.ro pătrați la Buziaş. 26 Parcul fotovoltaic de la Buziaş administrative, inclusiv Primăria, Poliţia locală, Direcţia generală de asistenţă socială şi Administraţia financiară locală. Suprafaţa utilă a clădirilor municipale din oraş este de 377.697 metri pătrați. Consumul total de curent electric în aceste unităţi a fost în 2012 de 7.631.307 kWh, ceea ce înseamnă un consum de 20,2 kWh pe metru pătrat. Această cifră este comparabilă cu cea înregistrată în baza de date TRACE pentru ale oraşe, inclusiv Cluj-Napoca şi Constanţa. Factura de curent electric plătită de municipalitate s-a ridicat la 5,4 milioane RON. În ceea ce priveşte încălzirea centralizată, consumul mediu de energie termică este de 116 kWhth pe metru pătrat. Clădirea teatrului, aflată în centrul Timişoarei Sursa: www.replicaonline.ro Investiţia s-a ridicat la 2 milioane EUR, proiectul incluzând 3.800 de panouri solare cu o capacitate instalată de 1 MW, care acoperă necesarul de energie pentru 1.000 de gospodării. Această companie este prima care a furnizat în reţeaua naţională energie generată din surse solare. Aceeaşi companie a inaugurat un parc fotovoltaic cu o capacitate instalată de 9 MW la Oraviţa, în judeţul vecin, Caraş-Severin, şi are în vedere investiţii similare în judeţul Timiş. Există şi alte proiecte fotovoltaice în curs d e desfăşurare, cu o capacitate instalată cuprinsă între 1 MW şi 32 MW. Lovrin 3, un proiect fotovoltaic de proporţii, este în curs de implementare şi implică instalarea a peste 43.000 de panouri solare cu o capacitate instalată de 9,9 MW pe o suprafaţă de 240.000 metri pătrați. Judeţul Timiş are, de asemenea, în vedere construirea unui parc fotovoltaic de 45 de hectare la Covaci, pe baza unui parteneriat public-privat cu investitori Sursa: www.artactmagazine.ro privaţi şi cu Transelectrica, compania naţională de transport al energie i electrice. Şcolile şi grădinițele consumă mai puţină căldură, aproximativ 114 kWhth pe metru pătrat, întrucât funcţionează un număr limitat de ore pe zi. Clădirile municipale Spitalele sunt funcţionale nonstop şi au echipamente care consumă o cantitate semnificativă de energie, ceea ce înseamnă un consum mai Fondul de clădiri municipale din Timişoara include 228 de unităţi de mare, care se poate ridica până la 630 kWhth pe metru pătrat. Autorităţile învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee şi colegii naţionale), trei spitale, şapte locale au plătit 12,5 milioane RON pentru căldura consumată de clădirile centre de artă a spectacolului (cum ar fi Filarmonica şi Teatrul), două săli municipale. Per total, consumul de energie pentru toate clădirile de sport mari şi două adăposturi sociale. În plus, există o serie de birouri municipale din Timişoara a costat bugetul local aproape 18 milioane RON (aproximativ 5,1 milioane USD). Însă nu toate clădirile municipale sunt 27 racordate la sistemul central de termoficare. Multe dintre acestea au Una dintre unităţile de învăţământ care au fost renovate în ultimii microcentrale proprii şi alte surse de încălzire pe bază de ga ze naturale. ani este Colegiul Naţional de Informatică „Grigore Moisil”, cu clase I-XII, și Potrivit PAED, în 2008, consumul de gaze naturale în clădirile publice s-a însumând în total 1.600 de elevi. Liceul are trei clădiri: una pentru clasele ridicat la 422.000.000 kWh, echivalentul a 1.512.200 GJ. de învăţământ primar şi gimnazial, alta pentru clasele de liceu, iar cea de a treia adăposteşte biblioteca şi sala de sport. În plus, mai există o clădire în Consum energie termică – kWhth/ metru pătrat altă locaţie, unde conducerea liceului plănuieşte să mute în viitorul apropiat clasele de învăţământ gimnazial. În acest fel, toţi elevii de clasele I-VIII vor putea învăţa dimineaţa. Colegiul Naţional „Grigore Moisil” din Timişoara Administraţia publică locală a făcut eforturi în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice a clădirilor municipale. În acest scop, au fost efectuate lucrări de reabilitare şi renovare pentru mai multe grădiniţe, şcoli şi unităţi culturale din oraş. Aceste lucrări au inclus renovarea şi Clădirea liceului a fost construită în 1952 şi are o suprafaţă de 2.289 metri modernizarea instalaţiilor tehnice, a hidroizolaţiei, înlocuirea ferestrelor şi pătraţi. Unitatea care adăposteşte clasele de învăţământ primar şi uşilor vechi cu unele noi de tip termopan şi izolarea acoperişurilor. La ora gimnazial ocupă o suprafaţă de 6.000 metri pătraţi şi a fost construită în actuală, sunt în curs de desfăşurare două mari proiecte la liceele „Nikolaus anii 1970. Sala de sport şi biblioteca au o suprafaţă de numai 460 metri Lenau” şi „Emanuil Ungureanu”. În viitorul apropiat, autorităţile locale au pătraţi, dar au peste 100 de ani. În sfârşit, cea de-a patra clădire, situată planificat renovarea a încă două unităţi de învăţământ aflate în clădiri pe str. Gh. Doja, are aproape 1.500 metri pătraţi şi a fost, de asemenea, istorice, şi anume Liceul „Jean-Louis Calderon“ şi Colegiul Naţional „C.D. construită la începutul secolului al XX-lea. Toate clădirile sunt racordate la Lloga”. Proiectele de reabilitare trebuie să se încadreze în bugetul local şi, reţeaua centrală de termoficare. de multe ori, fondurile acoperă doar serviciile de întreţinere de bază, şi nu Lucrările de renovare la cele două clădiri principale au început în lucrări complexe de reabilitare. În acelaşi timp, câteva dintre proiectele de 2007 şi au fost finalizate cu contribuţia Primăriei şi cu ajutorul unei donaţii reabilitare a clădirilor desfăşurate în Timişoara beneficiază de sprijinul UE. substanţiale din partea asociaţiei părinţilor. Factura lunară de electricitate În ultimii ani au fost renovate câteva spitale şi centre medicale, printr-o se ridică la aproximativ 10.000 RON. În 2012, factura de curent electric serie de programe elaborate pentru unităţile care oferă servicii de îngrijire pentru liceu s-a ridicat la 44.000 RON, în timp ce costul energiei termice a medicală. fost aproape dublu – 81.000 RON. În timpul iernii, cheltuielile cu energia 28 se pot ridica până la 20.000 RON pe lună pentru încălzire şi scad Timişoarei. Restul de 100.000 de locuitori ai oraşului au microcentrale semnificativ vara, când clădirea foloseşte foarte puţin curent electric (doar proprii sau sisteme de încălzire cu lemne. Apa caldă şi căldura sunt pentru laboratoarele de informatică). În lunile de iarnă, cheltuielile pentru produse în două centrale. Una dintre acestea, situată la periferia oraşului, utilităţi (electricitate, căldură, apă) se ridică la 48.000 RON. Deşi lucrările pe Calea Şagului, funcţionează cu cărbuni şi gaze naturale; cealaltă de renovare nu au dus la scăderea semnificativă a facturilor la electricitate centrală se află în centrul oraşului şi funcţionează pe bază de gaze în comparaţie cu anii anteriori, înlocuirea tâmplăriei din lemn a contribuit naturale şi în cogenerare. Lungimea totală a reţelei este de 223 kilometri. la o mai bună izolare termică şi la creşterea nivelului de confort în clădire. Reţeaua de termoficare a Timişoarei a fost construită în 1940. În În viitorul apropiat, conducerea şcolii speră să găsească resursele necesare decursul timpului, Colterm a reuşit să reabiliteze şi să modernizeze pentru renovarea bibliotecii şi a sălii de sport, precum şi a clădirii de pe jumătate din reţeaua de distribuţie. Conductele de transport sunt str. Gh. Doja. preizolate, prevenindu-se astfel scurgerile de apă caldă. Durata medie de viaţă a conductelor este de 15 ani. Lucrările de reabilitare au contribuit la Sistemul de termoficare reducerea pierderilor din reţea. În 2012, pierderile au reprezentat 25% din Sectorul termoficării este gestionat de Colterm, o societate comercială pe consumul total, cifră care plasează Timişoara pe o poziţie bună în acţiuni în subordinea autorităţilor locale, al cărei acţionar unic este clasamentul TRACE. Performanţele Timişoarei sunt mai bune decât ceilalți Consiliul Local Timişoara. În baza unui contract de concesiune încheiat pe poli de creştere din România, inclusiv Braşov, Craiova, Ploieşti şi Cluj- 49 de ani cu autorităţile locale, Colterm răspunde de producţia şi Napoca. Totuşi, există loc de îmbunătăţiri dacă ne raportăm la alte oraşe distribuirea căldurii, precum şi de colectarea veniturilor. Reţeaua de apă din regiune (de ex., Skopje, Ljubljana şi Budapesta). caldă se află în proprietatea Primăriei. Pierderi de căldură din reţea (%) Centrala de termoficare Colterm În 2012, costurile înregistrate pentru generarea de energie termică s -au ridicat la 173 RON pe Gcal, în timp ce costul total (inclusiv cele privind Colterm asigură energia termică pentru 72.000 de apartamente din oraş, distribuţia şi TVA-ul) a fost de 325 RON pe Gcal. La ora actuală, preţul adică pentru 200.000 de persoane – aproape două treimi din populaţia gigacaloriei pentru populaţie este de 251,17 RON (cu TVA), incluzând 29 subvenţiile de la Primărie. Tariful a crescut puţin în comparaţie cu 2012, central de termoficare. În ultimii ani, aproximativ 7% din consumatori au când preţul gigacaloriei era de 245 RON, al treilea cel mai mic preţ început să folosească microcentrale pe bază de gaze naturale. practicat de polii de creştere din România, după Ploieşti şi Cluj-Napoca. În cursul timpului, Colterm a făcut eforturi semnificative pentru reabilitarea şi modernizarea conductelor de apă caldă. Compania a făcut Preţul la căldură în 2012 (RON/Gcal) un împrumut de 32 milioane RON pentru a moderniza şi reabilita parţial reţeaua primară şi secundară. În 2013, Colterm intenționează să modernizeze sistemul SCADA, vechi de 15 ani, în cadrul unui proiect de 1,7 milioane EUR. La ora actuală, în Timişoara se desfăşoară un program amplu de modernizare a centralei de termoficare a oraşului, în valoare de 72 de milioane EUR. Jumătate din fonduri sunt finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, 45% de Ministerul Mediului, iar 5% reprezintă contribuţia autorităţilor locale. Proiectul are în vedere reabilitarea centralei de termoficare prin retehnologizarea a opt pompe de transport, două cazane de apă caldă, trei cazane de abur folosite pentru generarea de energie termică, precum şi modernizarea instalaţiei de desulfurare. Sursa: www.anrsc.ro Există, însă, şi alte modalităţi de îmbunătăţire a eficienţei energetice a sistemului. Lucrările de reabilitare a blocurilor de locuinţe au Producţia anuală de căldură variază între 700.000 şi 800.000 Gcal. De avut mai multe efecte pozitive: creşterea eficienţei energetice a clădirilor, exemplu, în 2012, aceasta s-a ridicat la 738.154 Gcal, din care 630.154 îmbunătăţirea nivelului de confort al locatarilor şi reducerea facturilor la Gcal distribuiți către consumatorii casnici. încălzire. Timişoara a fost unul dintre oraşele care au beneficiat de Bugetul pentru operarea sistemului de termoficare a fost de 200 proiectele de reabilitare a locuinţelor coordonate de Ministerul Dezvoltării milioane RON. Aproximativ 54% (119 milioane RON) din acest buget este Regionale şi Administraţiei Publice. În perioada 2008-2010, 64 de blocuri folosit pentru acoperirea necesarului de combustibil pentru producerea construite în perioada 1950-1989 au beneficiat de sprijin financiar pentru energiei termice. Din această sumă, 87 de milioane RON sunt folosiţi lucrările de izolaţie termică, totalizând un număr de 2.500 de pentru consumul de gaze naturale, 30 de milioane RON pentru consumul apartamente. La ora actuală, există 765 de clădiri rezidenţiale care au de cărbune şi o sumă foarte mică (542.000 RON) pentru cel de ţiţei. solicitat sprijin financiar de la Primărie în vederea izolării apartamentelor. Procesul de colectare a costului facturilor se desfăşoară în bune condiţii, 60% din bani sunt subvenţii din fonduri UE, în timp ce restul fondurilor numai 3% din populaţie fiind restantă la plata acestora. provin de la bugetul local, la care se adaugă o mică contribuţie din partea Una dintre principalele provocări cu care se confruntă Colterm proprietarilor. În medie, contribuția proprietarilor este între 500 şi 800 este plata subvenţiilor de la Primărie. În perioada 2007-2011, Colterm a EUR pe apartament. beneficiat doar de 80% din aceste subvenţii. De exemplu, la sfârşitul lui Dar numărul de cereri este mare, iar fondurile sunt limitate. decembrie 2012, compania aştepta încă să primească de la bugetul local o Există o sumă de 8 milioane EUR alocată pentru viitorul apropiat, iar treime din suma respectivă. Plata cu întârziere a subvenţiilor duce la alte Primăria trebuie să aleagă primul lot de clădiri care urmează să fie incl use întârzieri, deoarece compania nu îşi poate achita taxele datorate către în acest program de reabilitare. Vor avea prioritate clădirile situate pe bugetul central. O altă problemă este legată de debranşările de la sistemul străzile principale ale Timişoarei. Principalul obiectiv al procesului de 30 reabilitare este reducerea consumului de energie cu 40% pe o perioadă de Apa potabilă și apa uzată 5 ani. Se preconizează că eficienţa energetică va fi atinsă printr-un proces Apa potabilă care include, în principal, lucrări de izolaţie termică, pe lângă înlocuirea Sectorul apă şi canalizare al Timişoarei înregistrează performanţe bune. geamurilor cu cele de tip termopan şi izolarea acoperişului şi a subsolului. Atât apa potabilă, cât şi apele uzate sunt administrate de Aquatim, un operator regional care funcţionează ca societate comercială pe acţiuni, are Bloc reabilitat din Piaţa Mărăşeşti 904 angajaţi şi este subordonat Consiliului Local Timişoara. 99% din acţiuni sunt deţinute de municipalitate şi 1%, de Consiliul Local Timiş. Societatea furnizează apă pentru 460.000 de consumatori din Timişoara şi 53 de localităţi din judeţul Timiş. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are 634 de kilometri, iar conductele de canalizare măsoară 536 de kilometri. Reţeaua de distribuţie a apei se află în proprietatea Primăriei. Cea mai mare parte a reţelei este veche; unele conducte au peste 90 de ani. Deşi reţeaua de distribuţie a apei a fost extinsă în perioada regimului comunist, calitatea lucrărilor a fost destul de îndoielnică. În 2012, societatea a aniversat 100 de ani de la darea în folosinţă a primei staţii de pompare din Europa, care este funcţională şi astăzi. Sursele de apă potabilă din Timişoara sunt atât subterane, cât şi de suprafaţă. Societatea operează trei staţii de epurare a apei. Două treimi din cantitatea de apă furnizată provine din Bega şi este tratată la Staţia Bega de epurare a apei, situată în Timişoara. Astfel de investiţii au un impact semnificativ asupra consumului de energie, asupra facturilor la căldură şi, nu în ultimul rând, asupra nivelului Canalul Bega, una dintre principalele surse de apă din Timişoara de confort al locatarilor. De exemplu, una dintre clădirile rezidenţiale din cartierul Meziad consuma înainte 181 kWh pe metru pătrat; după reabilitare, consumul a scăzut la mai puţin de jumătate, ajungând la numai 74,6 kWh pe metru pătrat. Facturile la încălzire s-au redus, de asemenea, considerabil. Pe lângă creşterea eficienţei energetice şi reducerea facturilor la încălzire, lucrările de reabilitare implică şi o serie de alte aspecte. Este vorba de subvenţiile suportate de Primărie. Cu cât consumul de căldură este mai mic, cu atât valoarea totală a subvenţiilor va fi mai mică. Cu cât vor fi reabilitate termic mai multe clădiri rezidenţiale şi vor fi reduse facturile la căldură, cu atât subvenţiile la căldură vor fi mai mici, reducându-se astfel încărcarea bugetului local. Banii economisiţi în acest Sursa: www.abruptblog.wordpress.com fel pot fi apoi folosiţi pentru alte proiecte de care are nevoie oraşul. 31 O treime din apă provine din surse subterane şi este tratată la două staţii Consumul de apă în litri pe cap de locuitor pe zi de epurare, care se află în Urseni şi, respectiv, Ronat. Uneori, apa din Bega este foarte murdară şi, prin urmare, necesită un nivel ridicat de clorinare. Contoarele de apă au fost instalate la începutul anilor 2000. Contoarele de apă cu citire la distanţă au fost instalate prima dată în 2008. Câţiva ani mai târziu, pe 100 de străzi din zonele rezidenţiale au fost instalate 2.200 de contoare de apă moderne, cu citire radio. Acestea permit colectarea de date privind consumul exact de la o distanţă de până la 200 de metri şi contribuie la reducerea costurilor de întreţinere. În perioada 2008-2012, a fost implementat în tot oraşul un sist em SCADA, bazat pe tehnologia GIS, care permite cartografierea digitală a reţelei de distribuţie a apei potabile şi a apei uzate. Debitul de apă şi presiunea acesteia pot fi măsurate din 25 de puncte de branşare. Sistemul poate detecta orice scădere a presiunii apei la staţia de pompare şi, astfel, problema poate fi remediată în timp util. Sistemul de contorizare a redus În prezent, procesul de captare, epurare şi alimentare cu apă necesită un consumul de apă cu 50% în comparaţie cu nivelurile înregistrate în consum de 0,27 kWh curent electric pe metru cub de apă, consum care perioada comunistă. La ora actuală sunt monitorizate aproximativ 90 de plasează Timişoara printre performerii din baza de date TRACE, fiind km de conducte din Timişoara, iar 100 de branşamente vechi au fost comparabil cu cel al oraşelor cu un indice al dezvoltării umane similar. înlocuite. În ultimii ani, au fost reparate aproximativ 2.000 de avarii la Consumul de energie înregistrat de Timişoara pentru tratarea unui metru conducte şi au fost înlocuiţi 2 kilometri de reţea. cub de apă potabilă este comparabil cu cel al altor oraşe din regiune, cum În 2012, cantitatea de apă potabilă distribuită în Timişoara a fost ar fi Braşov şi Ploieşti, şi este mai mic decât cel al oraşelor Cluj-Napoca, de 21.288.495 metri cubi. Consumul total de apă al oraşului este de 192 Craiova sau Priştina. de litri pe cap de locuitor pe zi, ceea ce situează oraşul Timişoara în partea În ceea ce priveşte pierderile de apă din reţea, performanţele inferioară a bazei de date TRACE, printre oraşe ca Sarajevo şi Gaziantep. Timişoarei se încadrează în limitele specifice celor mai multor oraşe din Din acest punct de vedere, Timişoara are o performanţă mai România, adică între 40% şi 60%. Pierderile de apă depind de acurateţea bună decât alte oraşe din regiune, inclusiv Sofia, Budapesta sau Craiova, instrumentelor de măsurare, un factor care poate influenţa rezultatul cu dar consumul de apă este mai ridicat decât în alţi poli de creştere din până la 10%. De exemplu, contoarele de apă din clădirile rezidenţiale sunt România, cum ar fi oraşele Ploieşti sau Cluj-Napoca. Cu toate acestea, în diferite de apometrele instalate în apartamente şi, prin urmare, o ceea ce priveşte consumul de apă exclusiv în sectorul rezidenţial, oraşul măsurătoare exactă trebuie să ia în considerare aceste discrepanţe. În are performanţe destul de bune, înregistrând în 2011 un consum de 115 2012, consumul de apă nefacturată din Timişoara reprezenta 41,5% din litri pe cap de locuitor pe zi. Această cifră reprezintă un consum de trei ori consumul total, una dintre cifrele ridicate înregistrate în baza de date mai mic decât cel de acum două decenii. Peste 80% din procesele de TRACE. Performanţa Timişoarei este comparabilă cu cea a altor oraşe din epurare sunt monitorizate automat, astfel încât consumul de energie a România, inclusiv Braşov şi Bucureşti, şi este mai bună decât cea scăzut. înregistrată de alte localităţi din regiune, cum ar fi Priştina şi Tbilisi. Cu toate acestea, pierderile de apă din Timişoara sunt mai ridicate decât în alţi poli de creştere, cum ar fi Ploieşti şi Craiova. 32 Tarifele pentru apă în Timişoara sunt cele mai scăzute din ţară, Tarife apă (RON/metru cub fără TVA) după Târgu-Jiu. Un metru cub de apă potabilă costă 2,28 RON, fără TVA. Pierderi de apă (%) Sursa: http://www.anrsc.ro Principalul obiectiv al proiectului este extinderea reţelei de alimentare cu În medie, se estimează că 3%-4% din bugetul unei familii este folosit apă în 10 localităţi din judeţul Timiş, astfel încât 99% din populaţia din pentru acoperirea facturii de apă, inclusiv serviciile de alimentare cu apă şi regiune să fie racordată la serviciile de alimentare cu apă. Principalele cele de canalizare. Tarifele trebuie aprobate de Asociaţia de Dezvoltare componente ale proiectului includ 7 unităţi noi şi reabilitate de captare a Intercomunitară, o organizaţie care reuneşte toate localităţile pentru care apei, 7 staţii noi de epurare a apelor uzate, 34 de lucrări de extindere şi Aquatim furnizează servicii de alimentare cu apă şi canalizare, şi, de reabilitare a conductelor de alimentare, reabilitarea a 102 kilometri de asemenea, de Primăria Timişoara. Aprobarea finală este dată de reţea de distribuţie a apei şi 10 staţii de pompare noi. În Timişoara, vor fi Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de construiţi sau reabilitaţi 169 de kilometri de reţea de canalizare, pe lângă Utilităţi Publice (ANRSC). Tarifele mici ajută compania să se concentreze construcţia sau modernizarea a 29 de staţii de pompare şi a unei noi şi pe investiţiile necesare pentru extinderea reţelei, îmbunătăţirea moderne staţii de tratare a nămolului. În final, 390.000 de consumatori sistemului şi a calităţii serviciilor. din judeţul Timiş vor beneficia de servicii de apă şi canalizare mai bune. De-a lungul timpului, compania a făcut eforturi în vederea Aquatim dispune de un departament specializat pentru îmbunătăţirii reţelei de apă a oraşului, a reducerii pierderilor de apă şi a proiectele finanţate de UE, unde o echipă tânără identifică oportunităţi de creşterii calităţii serviciilor. În 2013, se prevede finalizarea unui proiect de finanţare şi pregăteşte propuneri de proiecte. În plus, compania a înfiinţat proporţii în valoare de 119 milioane EUR, prin Programul Operaţional o organizaţie non-profit – în parteneriat cu mai multe organizaţii şi Sectorial Mediu. Din aceştia, 13 milioane EUR provin de la bugetul de stat, institute din sectorul apei din alte ţări europene – al cărei obiectiv este să 2 milioane EUR de la bugetul local şi 15 milioane EUR reprezintă îi ajute pe studenţi să pună în practică cunoştinţele teoretice dobândite în contribuţia Aquatim. şcoală. Astfel de bune practici trebuie continuate şi în viitor. 33 Apa uzată 0,45 kWh/metru cub (mc), fiind comparabilă cu cea a oraşului Cluj - Prima staţie de epurare a apelor uzate din Timişoara a fost construită în Napoca. 1912 şi este încă în funcţiune. În ultimii ani, sistemul a fost modernizat Există oraşe în Europa de Est şi în România, care au performanţe printr-un proiect de 45 milioane EUR realizat cu ajutorul fondurilor de mai bune şi folosesc mai puţină energie pentru epurarea apel or uzate, ca preaderare UE prin programul ISPA, precum şi cu sprijinul BERD şi o de exemplu, Craiova (0,11 kWhe/mc) şi Braşov (0,06 kWhe/mc). contribuţie din fonduri proprii ale Aquatim. Conductele de canalizare ale staţiei de epurare a apelor uzate Au fost folosiţi aproximativ 31 milioane EUR pentru reabilitarea sunt întreţinute prin sisteme de curăţare combinate cu vacuum şi jet. şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate din Timişoara, care Potrivit indicatorilor de performanţă, în fiecare lună trebuie curăţaţi 8 deserveşte oraşul şi localităţile învecinate în vederea asigurării unei calităţi kilometri de conducte de canalizare, această ţintă fiind atinsă în proporţie adecvate a apei deversate în Canalul Bega, în conformitate cu de până la 85% în 2011. Ca urmare a procesului de reabilitare, au fost reglementările UE. Proiectul a inclus reabilitarea liniei de epurare înlocuite 40 de scurgeri pentru apa pluvială şi 30 de branşamente de mecanică, construcţia unei staţii de epurare biologică şi a unor linii de canalizare uzate, iar 7.000 de canale au fost desfundate. Lucrările de tratare a nămolului, precum şi construcţia unui laborator de testare a modernizare au avut în vedere construirea unei staţii moderne de epurare calităţii apei. Alte lucrări efectuate au avut în vedere reabilitarea a 7 biologică şi mecanică şi extinderea capacităţii de epurare. kilometri de reţea de canalizare şi extinderea reţelei de colectare a apelor uzate cu 10 km în câteva zone rezidenţiale – inclusiv în cartierele Mehala, Staţie de tratare a apelor uzate în Timişoara Bucovina, UMT, Iosefin, Stadion, Freidorf, Piața Crucii şi Constantin Brâncoveanu. Consumul energetic pentru epurarea apelor uzate (kWhe/mc) Sursa: www.tion.ro Pentru tratarea mecanică a apelor uzate se folosesc site grosiere şi fine dotate cu un sistem de curăţare, de compactare şi stocare a deşeurilor, rezervoare pentru îndepărtarea nisipului, pe lângă instalaţiile de îndepărtare a grăsimilor. Nisipul este eliminat şi d epozitat în containere Cantitatea de energie necesară pentru epurarea apelor uzate se numără speciale, iar grăsimile sunt depozitate într-o coloană de concentrare. printre cele mai ridicate înregistrate în baza de date TRACE, ajungând la Epurarea biologică include procesul de denitrificare şi îndepărtare a 34 fosforului. Spre deosebire de alte staţii de epurare din ţară, cea de la TRACE. Cu 293 de kilograme pe cap de locuitor, Timişoara are o Timişoara nu are capacitatea de a produce biogaz deoarece caracteristicile performanţă similară cu cea a oraşului Ploieşti şi mult mai bună decât cea pânzei de apă freatică nu permit acest lucru, concentraţia de carbon fiind a majorităţii oraşelor din regiune. În 2012, cantitatea de deşeuri solide foarte scăzută. generată în Timişoara s-a ridicat la 89.000 de tone. Activitatea de generare Pe viitor, Aquatim se va concentra pe reabilitarea reţelei de şi colectare a deşeurilor solide s-a redus în perioada 2008-2012. De distribuţie a apei şi va continua să investească în modernizarea sistemului. exemplu, în 2009 au fost colectate 129.000 de tone, dar această cantitate În acelaşi timp, compania va extinde reţeaua de distribuţie a apei în toate s-a redus la numai 90.000 de tone în 2012, din care 78.000 de tone localităţile din judeţul Timiş în care serviciile de apă şi canalizare nu sunt deşeuri organice. disponibile la ora actuală. Deşeuri solide pe cap de locuitor (kg/cap de locuitor) Deşeurile solide Sectorul deşeurilor solide din Timişoara este administrat atât de sectorul privat, cât şi de cel public. Colectarea deşeurilor solide este administrată de Retim, o societate mixtă între Primărie şi o companie privată. Rampa ecologică este administrată de o societate pe acţiuni deţinută de Consiliul Local al oraşului Lugoj, dar, începând cu vara aceasta, va fi operată de Retim. Retim are 600 de angajaţi şi răspunde de colectarea, reciclarea şi transportul deşeurilor solide în Timişoara şi în alte localităţi din judeţul Timiş, deservind o populaţie de 550.000 de locuitori. Este o societate mixtă, ale cărei acţiuni sunt deţinute în proporţie de 50% de Primărie şi 50% de RWE România, o societate privată care este responsabilă cu deşeurilor solide în mai multe oraşe din ţară. Societatea a semnat un contract de concesiune cu autorităţile municipale în vederea administrării La rampa ecologică de la Ghizela sunt aruncate anual aproximativ 40.000 sistemului de deşeuri solide al oraşului până în 2018. de tone de gunoi, în timp ce restul deşeurilor solide sunt recuperate. La ora actuală, societatea a încheiat 46.041 de contracte cu peste Există doi factori responsabili de această scădere: criza economică 33.000 de gospodării şi 4.804 asociaţii de proprietari din clădirile (oamenii au mai puţini bani de cheltuit pe alimente şi bunuri) şi rata în rezidenţiale. Compania deserveşte 276.000 de locuitori din Timişoara, pe creştere a deşeurilor reciclabile. lângă 50.000 de studenţi şi 8.000 de agenţi economici. Retim a investit Timişoara a aplicat colectarea selectivă în 2008, iniţial pe baza resurse importante în infrastructura necesară pentru colectarea şi tratarea sistemului „din uşă în uşă.” Ulterior, societatea a achiziţionat containere deşeurilor solide, precum şi în camioane moderne. În 2011 a fost mari de culori diferite, pe care le-a plasat pe întreg teritoriul oraşului. În construită o staţie de sortare, în cadrul unui proiect de 5 milioane EUR. În plus, au fost distribuiţi populaţiei saci de plastic pentru a separa deşeurile prezent, în judeţul Timiş există două centre de sortare: unul este situat la organice de cele reciclabile. În 2010, o campanie publică agresivă a 10 kilometri de centrul oraşului, iar celălalt se află în localitatea Brad. contribuit la creşterea nivelului de conştientizare cu privire la sistemul de Cantitatea de deşeuri solide generată pe cap de locuitor în colectare selectivă. Campania a avut succes şi, ca urmare, cantitatea de Timişoara se numără printre cele mai scăzute înregistrate în baza de date deşeuri colectate selectiv a început să crească progresiv de la un an la altul. Dacă, în 2008, cantitatea de deşeuri reciclate s-a ridicat la numai 35 1.000 tone, un an mai târziu, aceasta a crescut de aproximativ şase ori, la Cu toate acestea, cantitatea totală de deşeuri recuperate în final este de peste 6.700 tone, iar în 2012, a depăşit 11.000 tone. fapt mai mare. Aproximativ 45% din deşeurile organice care ajung la staţia de sortare sunt recuperate şi trimise ulterior către Holcim, o fabrică de Containere de gunoi pentru colectarea selectivă a deşeurilor în Timişoara ciment care le foloseşte pentru generarea de energie. Pe viitor, Retim are în vedere trimiterea deşeurilor recuperate către Colterm, societatea locală de termoficare. Locuitorii oraşului plătesc 150 RON pe metru cub pentru serviciile de colectare şi transport al deşeurilor solide. Dacă un client nu plăteşte factura timp de trei luni consecutiv, contractul este anulat. Taxa de depozitare la rampa ecologică este de 55 RON pe tonă. Deşeurile solide sunt colectate şi transportate cu ajutorul a 66 de camioan e noi dotate cu catalizator EURO 5. Parcul auto este relativ nou, majoritatea camioanelor fiind achiziţionate în 2012. Toate camioanele sunt dotate cu sisteme GPS care monitorizează procesul de colectare şi transport al deşeurilor. 90% din totalul de 1,2 milioane de litri de motorină consumaţi anual de Retim sunt folosiţi pentru deservirea locuitorilor Timişoarei, reprezentând echivalentul a 1,8 milioane USD. Activitatea de reciclare este profitabilă. Sursa: www.opiniatimisoarei.ro Hârtia este vândută cu până la 100 EUR pe tonă, în timp ce sticlele din plastic pot genera venituri între 200 şi 250 EUR pe tonă. În prezent, procentul de colectare selectivă a deşeurilor solide în Noua rampă ecologică de gunoi se află situată la Ghizela, Timişoara, împărţită pe categoriile plastic, metal, hârtie şi sticlă, este de localitate situată la 50 de kilometri distanţă de Timişoara. Terenul se află 12%. La acest capitol Timişoara stă mai bine decât Bucureştiul şi Braşovul, în proprietatea municipalităţii şi, în prezent, este administrat de un dar se află în urma altor oraşe din regiune, inclusiv Cluj-Napoca şi Ploieşti. operator public subordonat Consiliului Local Lugoj, dar, începând din vara aceasta, va fi preluat de Retim. Rampa ecologică de gunoi se întinde pe 58 Deşeuri solide reciclate (%) de hectare şi este inclusă în planul de management integrat al deşeurilor solide din judeţul Timiş, un proiect de 177 milioane EUR derulat cu sprijin financiar de la UE. Conform planului general, rampa ecologică de gunoi va deservi locuitorii din întreg judeţul. Se estimează că acest proiect va fi finalizat până la sfârşitul anului 2014 şi va include o nouă staţie de sortare, patru staţii de transfer (situate în Timișoara, Jimbolia, Deta şi Făget) şi o staţie de biogaz. La ora actuală, staţia de tratare mecanico-biologică (TMB) este operaţională, procesând aproximativ 65% din deşeurile b iodegradabile ale judeţului Timiş (fără municipiul Timişoara). Peste jumătate din deşeurile provenite de la staţia TMB sunt preluate de Direcţia de Horticultură a Primăriei Timişoara, în timp ce restul sunt folosite pentru acoperirea vechii rampe de gunoi neconforme de la Parţa, care a fost închisă în 2009. 36 Rampa ecologică de gunoi de la Ghizela are cinci celule, fiecare întinzându - Transportul urban se pe 7 hectare şi având o capacitate de 5 milioane metri cubi. Capacitatea Transportul public maximă poate fi atinsă în decurs de cinci ani. Transportul public local este organizat de Regia Autonomă de Transport Timişoara (RATT), o regie autonomă în subordinea administraţiei Rampa ecologică de gunoi de la Ghizela municipale. Compania a fost înfiinţată în 1869, când oraşul a inaugurat primul tramvai electric din Europa. Sistemul de transport public din Timişoara include autobuze, troleibuze şi tramvaie. La ora actuală, transportul public se desfăşoară pe 8 trasee de autobuz, 7 trasee de troleibuz, 9 trasee de tramvai şi 8 linii expres. În plus, există patru trasee care fac legătura cu câteva din tre localităţile aflate în zona metropolitană extinsă, şi anume Giarmata, Becicherecu Mic, Sânmihaiu Român şi Ghiroda. Troleibuzele şi tramvaiele acoperă 70% din reţeaua de transport public a oraşului Timişoara, iar autobuzele acoperă restul de 30%. Aproape jumătate dintre navetişti folosesc transportul public. Această cifră este comparabilă cu cea înregistrată în baza de date TRACE pentru alte oraşe, precum Cluj-Napoca, Sarajevo sau Bajna Luka. Orașul are o performanță mai bună decât unii dintre polii de creștere, cum ar fi Craiova și Constanța. Sursa: www.opiniatimisoarei.ro Procentul de utilizare a transportului public Conform planului general, colectarea selectivă va fi introdusă pe întreg teritoriul judeţului Timiş. Vor fi achiziţionate câteva zeci de camioane, precum şi echipamente pentru colectarea, transferul şi transportul deşeurilor la rampa de gunoi. De exemplu, staţia de transfer din Timişoara va fi dotată cu 6 containere cu o capacitate de 32 metri cubi fiecare şi 14 containere mai mici, cu o capacitate de 14 metri cubi fiecare. Vor fi înfiinţate centre de colectare la Jimbolia, Deta şi Făget. În plus, vor fi distribuite pe întreg cuprinsul judeţului zecii de mii de coşuri de gunoi (de ex., 278 containere tip iglou, cu o capacitate de 1.100 litri, pentru deşeuri din sticlă, peste 44.000 de coşuri de gunoi mari pentru deşeuri organice şi aproape 36.000 de containere pentru bălegarul provenit de la gospodării). 37 Parcul de autobuze include 85 de vehicule marca Mercedes. Dintre Tramvaiele sunt cele mai populare şi mai eficiente mijloace de transport acestea, 55 sunt autobuze standard de 12 metri lungime, conforme cu din oraş. Jumătate din locuitorii care circulă cu mijloacele de transport în normele europene EURO 3 şi EURO 4 pentru emisiile de gaze cu efect de comun folosesc tramvaiele. Reţeaua de tramvaie este una dintre cele mai seră; acestea au o capacitate totală de 103 locuri pe scaune şi în picioare. extinse din ţară, având o lungime de 90 km de cale simplă. Tranzitul de Gradul mediu de ocupare a autobuzelor este de 41%. Vehiculele mare capacitate din Timişoara – 286,3 kilometri/1.000 de persoane – este sunt dotate cu aer condiţionat, asigurându-se astfel o temperatură al doilea cel mai ridicat, după Iași, în comparaţie cu alte oraşe din baza de constantă de 25°C atât vara, cât şi iarna. Patru dintre aceste autobuze şi- date TRACE, care au un indice al dezvoltării umane similar. au încheiat durata de viaţă şi trebuie înlocuite. În plus, parcul auto include 30 de autobuze de 18 metri lungime, Metri de transport de mare capacitate/1.000 de persoane conforme cu normele europene EURO 5 pentru emisiile de gaze cu efect de seră. Acestea au o capacitate de până la 143 de pasageri, dar gradul de ocupare a acestora este de obicei sub 33%. Deşi capacitatea autobuzelor nu este utilizată la maximum, iar frecvenţa acestora ar trebui mărită pentru a transporta mai mulţi pasageri, politica regiei de transport prevede ca intervalul dintre două autobuze să fie de 15 minute. Există 50 de troleibuze noi şi moderne, marca SKODA, care au fost achiziţionate acum câţiva ani din Cehia; acestea au o capacitate de maxim 81 pasageri. Gradul de ocupare al acestora este de 65%, mai ridicat decât în cazul autobuzelor. Troleibuzele sunt dotate cu motoare sincrone care pot redistribui energia în reţea. Reţeaua electrică aeriană nu a fost modernizată şi înregistrează pierderi semnificative. Troleibuz în Timişoara Parcul de tramvaie este format din 60 de tramvaie, fiecare cu o capacitate de până la 219 persoane. Gradul mediu de ocupare a acestora este de 42%. Jumătate din reţeaua de tramvai a fost modernizată în cadrul unui proiect de 50 milioane EUR, cu o contribuţie de 10 milioane EUR de la bugetul local. La ora actuală, este în curs de desfăşurare un alt proiect de 7 milioane EUR pentru modernizarea a 800 m de şine de tramvai. Pe viitor, autorităţile locale şi RATT intenţionează să prelungească reţeaua de tramvai în zona metropolitană extinsă, deşi, înainte de luarea deciziei finale, se recomandă efectuarea unor analize riguroase privind densitatea populaţiei. 38 Tramvai în Timişoara pentru achiziţionarea a 1,6 milioane litri de motorină, în timp ce restul a fost utilizat pentru achiziţionarea a 12,3 milioane kWh curent electric pentru tramvaie şi troleibuze. Cheltuielile legate de energie pentru tramvaie au fost duble faţă de cele pentru autobuze. Un bilet de călătorie în Timişoara are un tarif similar cu cel practicat în alţi poli de creştere din România, şi anume 2 RON pentru o călătorie. Ca şi în multe alte oraşe din România, unele categorii de cetăţeni beneficiază de transport gratuit sau de tarife reduse. De exemplu, călătorii care au buletin de Timișoara beneficiază de o reducere de 20% la abonamentele lunare. Elevii până la 19 ani inclusiv beneficiază de transport gratuit. În ceea ce priveşte consumul de energie, transportul public are Tarifele de transport public – RON/călătorie performanţe foarte bune, cu un consum de numai 0,2015 MJ pe pasager, cifră care plasează Timişoara printre cele mai eficiente oraşe cu un indice similar de dezvoltare umană din baza de date TRACE. Consumul este apropiat de cel din Iași și Ploiești, este mai mare decât în Cluj și mai mic decât în Craiova și Constanța. Consumul de energie în transportul public (MJ/pasager-km) Sursa: Regiile autonome de transport din respectivii poli de creştere Aceeaşi regulă se aplică pentru toţi studenţii cu vârstă de până în 26 de ani, care sunt înscrişi la universităţile din oraş, dar, de asemenea , şi pentru cei de până în 30 de ani înscrişi într-un program de doctorat. 50% din preţul abonamentului lunar este subvenţionat de Primărie, în timp ce restul de 50% este suportat de Ministerul Educaţiei. Pensionarii Cheltuielile cu combustibilul necesar pentru operarea întregului parc auto, beneficiază de transport gratuit. Donatorii de sânge pot beneficia de o inclusiv pentru mijloacele de transport care funcţionează cu motorină şi reducere cu 50% a costului abonamentului lunar doar pe o perioadă de o pe bază de curent electric, s-au ridicat în 2012 la 15,4 milioane RON lună. De asemenea, veteranii de război, participanţii la Revoluţia din 1989 (aproximativ 4,6 milioane USD). Jumătate din această sumă a fost folosită 39 şi persoanele care au venitul minim pe economie beneficiază de transport desfăşurare permite celor care călătoresc cu autobuzul către şi de la gratuit în Timişoara. aeroport să cumpere un bilet direct de la aparatele aflate în autobuze. De-a lungul timpului, RATT şi administraţia municipală au În staţii au fost instalate ecrane electronice unde sunt afişate colaborat în vederea modernizării reţelei de transport a oraşului şi a informaţii cu privire la traseele tramvaielor, autobuzelor şi troleibuzelor şi introducerii unor elemente noi, uşor de utilizat , care să crească la timpii reali de aşteptare, permiţând astfel pasagerilor să îşi poată atractivitatea sistemului pentru populaţie. Portofelul electronic – o planifica şi gestiona mai bine călătoriile. modalitate inovatoare şi accesibilă de a plăti tariful pentru transport – este unul dintre aceste elemente. În acest fel, regia autonomă de Ecran de afişare a informaţiilor cu privire la programul tramvaielor transport poate colecta informaţii mai exacte cu privire la numărul de pasageri care folosesc transportul în comun şi se poate şi îmbunătăţi procentul de colectare a tarifelor de călătorie. Portofelul electronic funcţionează ca un fel de card de debit pe care utilizatorii îl pot încărca şi îl pot folosi de asemenea pentru unele activităţi de divertisment, ca, de exemplu, pentru plata biletelor de teatru şi film. Portofel electronic în Timişoara În prezent, mijloacele de transport în comun nu au prioritate în trafic. De multe ori, cele care au prioritate sunt automobilele proprietate personală. De exemplu, uneori, tramvaiele trebuie să aştepte câteva minute bune la semafor până trec automobilele proprietate personală. Viitorul plan de gestionare a traficului, în curs de elaborare de către Primărie, va lua în considerare acest aspect. În viitorul apropiat, autorităţile locale au în vedere extinderea Sursa: www.ratt.ro reţelei de transport public în zona metropolitană, o serie de măsuri fiind deja luate în acest sens. Oraşul a câştigat un proiect de 17 milioane RON Până la implementarea noului sistem pe bază de mesaje text , pentru plata sprijinit prin Programul Operațional Regional 2007-2013 în vederea parcării în oraş se folosea cardul electronic. Persoanele care folosesc extinderii reţelei de troleibuze în Dumbrăviţa, o localitate situată în zona portofelul electronic beneficiază de o reducere de 10% la preţul biletului metropolitană. În cadrul unui proiect similar, de 24 milioane RON, se va de transport. Acestea pot să plătească biletul direct de pe telefonul mobil, realiza extinderea reţelei de troleibuze până în Ghiroda, dacă folosind chioşcurile dedicate şi în autobuz. Un proiect pilot aflat în municipalitatea reuşeşte să acceseze fondurile necesare. 40 Transportul privat exemplu, numai în 2010, aproape 190.000 de autovehicule au fost radiate, Ca peste tot în România, şi în Timişoara traficul reprezintă o problemă atât iar cupoanele respective au fost folosite pentru achiziţionarea unui număr pentru autovehicule, cât şi pentru pietoni. Poziţia oraşului în apropiere de de aproape 60.000 de automobile noi. Ungaria şi Serbia, investiţiile făcute în ultimele două decenii, accesul la În Timişoara există 1.719 motorete şi 2.200 de taximetre. oportunităţi mai bune – toate au contribuit la dezvoltarea regiunii, ceea ce Taximetrele trebuie să obţină autorizaţie de la Primărie, care a generat venituri mai mari în comparaţie cu alte zone ale ţării. Acest lucru reglementează, de asemenea, tarifele practicate. Administraţia municipală a dus la creşterea numărului de automobile în oraş şi, deci, la aglomerări nu poate emite autorizaţii pentru automobilele mai vechi de 10 ani. Însă, în trafic. din 2007, nu au mai fost emise autorizaţii pentru taximetre întrucât oraşul a depăşit numărul de maşini permis de lege, adică 4 taximetre la 1.000 de Aglomerare în trafic, în Timişoara locuitori. Tarifele nu pot depăşi plafonul de 3,39 RON pe kilometru , stabilit de Consiliul Local Timişoara. Tarifele sunt diferenţiate pentru zi şi pentru noapte. Majoritatea taximetrelor din oraş practică un tarif de 2,19 RON pe kilometru în timpul zilei. Tariful pe timp de noapte este mai mare, de 2,49 RON pe kilometru, iar pentru drumurile în afara oraşului, clienţii trebuie să plătească 2,79 RON pe kilometru. Tarife taximetre (RON/km) în polii de creştere Numărul de automobile a crescut semnificativ în ultimele două decenii, de la 150 la 1.000 de locuitori în 1990 la 457 la 1.000 de locuitori în 2005. În prezent, există, în medie, 575 de automobile la 1.000 de locuitori, în total existând peste 138.000 de autovehicule în Timişoara. În plus, peste 40.000 de automobile sunt în tranzit în oraş în fiecare zi. O treime dintre automobilele înmatriculate în Timişoara sunt alimentate cu motorină, iar restul, cu benzină. Aproximativ o treime dintre automobilele proprietate personală au între 6 şi 10 ani vechime, iar aproape un sfert, între 11 şi 15 ani vechime. 16% din automobilele proprietate personală înregistrate la Biroul Poliţiei Rutiere Timişoara au între 16 şi 20 de ani vechime, în timp ce o cincime dintre acestea au peste 20 de ani. Mai puţin de 2% din numărul maşinilor sunt noi, cu o vechime de până la 2 ani, în timp ce 9% au între 3 şi 5 ani. Ca şi celelalte oraşe din România, Timişoara participă la Programul „Rabla”, prin care se oferă oamenilor ce predau automobile vechi o primă pentru achiziţionarea unui Sursa: Companiile de taximetrie din cei şapte poli de creştere automobil nou. De la iniţierea sa în 2005, programul a jucat un rol important în reînnoirea parcului de autovehicule din România. De 41 Cu un consum de 1,91 MJ/pasager-kilometru, Timişoara are performanţe precizează în mod clar care sunt reglementările de circulaţie aplicabile. Pe mai bune decât multe oraşe din baza de date TRACE, inclusiv Skopje, viitor, administraţia municipală are în vedere extinderea reţelei de piste Braşov şi Craiova. Totuşi, există loc de îmbunătăţiri dacă ne raportăm la pentru biciclişti şi construirea de noi piste şi centre de închiriere de-a oraşe precum Banja Luka şi Sarajevo. Este cel de al doilea cel mai mic lungul Canalului Bega. Una dintre principalele provocări cu care se consum dintre polii de creștere, după Cluj-Napoca. confruntă bicicliştii este traversarea intersecţiilor. În 2012, consumul de combustibil pentru automobilele proprietate personală s-a ridicat la aproape 60 milioane USD. 40% din Centrul de andocare I Velo din centrul oraşului Timişoara locuitorii oraşului Timişoara fac naveta cu automobilul proprietate personală şi numai 12% folosesc mijloace de transport nemotorizate. Numărul de biciclişti a crescut în mod constant în ultimii ani. Consumul de energie in transportul privat (MJ/pasager-km) Taximetru „I Velo” în Timişoara Autorităţile locale sprijină transportul nemotorizat şi au dezvoltat infrastructura necesară. Trotuarele au fost lărgite pentru a permite construirea de piste pentru biciclete În prezent, în Timişoara există 50 km de piste pentru biciclişti şi două staţii de andocare, de unde se pot închiria 200 de biciclete. Ca în multe alte oraşe din România, proiectul I Velo este implementat şi în Timişoara, în parteneriat cu o bancă comercială. Oamenii pot închiria biciclete pentru câteva ore sau pentru o zi întreagă, cu condiţia prezentării unui act de identitate valabil. Tariful perceput pentru închiriere este 3 EUR pentru o zi întreagă şi scade dacă închirierea se face doar pentru câteva ore. Iniţial, administratorii oraşului au fost destul de reticenţi în ceea ce priveşte promovarea mersului pe bicicletă pentru că legislaţia nu 42 Deşi oraşul dispune de piste dedicate bicicliştilor, aceştia pot circula şi pe creşterea numărului de automobile aflate pe străzi și care au nevoie de un carosabil. În afară de cele două staţii de andocare, nu există locuri special loc de parcare. amenajate pentru parcarea bicicletelor, cu excepţia celor aparţinând programului I velo. La ora actuală, potenţialul transportului cu bicicleta Piaţa Unirii, o zonă pietonală foarte populară din centrul oraşului încă nu este exploatat la maximum, dar administratorii oraşului au elaborat planuri concrete de îmbunătăţire a reţelei, care includ construirea de noi piste pentru biciclişti pe trotuarele existente, acolo unde infrastructura rutieră permite acest lucru. Pistă pentru biciclişti în Timişoara Sursa: www.opiniatimisoarei.ro În martie 2013, Timişoara s-a alăturat unui mic grup de oraşe din România, din care fac parte Oradea, Arad, Târgu-Mureş şi Satu-Mare, care au introdus o metodă simplă şi atractivă de plată a parcării prin SMS. Oamenii plătesc parcarea trimiţând un mesaj text cu numărul de În centrul Timişoarei există destule zone pietonale, iar unele dintre înmatriculare al automobilului şi primesc un mesaj cu confirmarea plăţii, acestea au fost recent modernizate. Două dintre zonele pietonale cele mai inclusiv intervalul de timp plătit pentru parcare. populare din Timişoara sunt Piaţa Operei, care începe la Operă şi se Timişoara este împărţită în trei zone tarifare. De exemplu, întinde până la Catedrală şi zona Pieţei Unirii. În această zonă se află mai parcarea în zona roşie (centrul oraşului) are tariful cel mai ridicat, 0,5 EUR multe baruri, restaurante şi magazine, înconjurate de frumoase clădiri plus TVA pe oră. Primele 15 minute sunt gratuite. În zona galbenă, aflată istorice, multe dintre acestea recent renovate. imediat după zona centrală a oraşului, parcarea costă 0,35 EUR plus TVA Parcările sunt destul de bine organizate în Timişoara. Oraşul are pe oră, în timp ce în zona albastră, care este zona de periferie a câteva parcări subterane publice şi private. În plus, există 400 de locuri de Timişoarei, tariful este de 0,25 EUR plus TVA pe oră. Sistemul de parcare parcare pentru taximetre. Există un deficit de locuri de parcare în cu plată prin SMS funcţionează în cursul săptămânii, în intervalul 08:00 - comparaţie cu numărul de automobile existente, iar taximetrele nu fac 17:00. În weekend, parcarea este gratuită. decât să amplifice problema locurilor de parcare în Timişoara. Acestea În ciuda numeroaselor parcări existente în oraş, există încă circulă peste 8 ore pe zi, aşa cum şi trebuie, lucru care contribuie la automobile parcate pe drumuri secundare sau terţiare înguste, ceea ce nu numai că încurcă accesul pietonilor şi creează aglomerări în trafic, dar şi 43 reduce posibilitatea exploatării resurselor rutiere existente. Pe viitor, Linie de cale ferată în centrul Timişoarei administraţia publică locală va găsi soluţii pentru restricţionarea traficului în oraş. În acelaşi timp, în unele părţi ale Timişoarei, trotuarele sunt limitate şi pietonii trebuie să traverseze strada chiar şi prin locuri unde nu există semafor sau trecere de pietoni semnalizată. Indicator sistem de parcare cu plată prin SMS în Timişoara Sursa: www.opiniatimisoarei.ro Celălalt obstacol în calea dezvoltării sistemului de transport al Timişoarei este Canalul Bega, care traversează oraşul dintr-o parte în cealaltă. Canalul a fost navigabil pe o porţiune de 44 km până acum câteva decenii, dar acum nu mai este practicabil din cauza condiţiei sale foarte proaste din punct de vedere tehnic. De multe ori, traversarea canalului nu este deloc comodă, întrucât nu există decât câteva poduri şi puncte de trecere. Deşi zonele periurbane sunt conectate la centrul oraşului, legăturile existente Oraşul are cinci magistrale circulare şi nouă radiale. Niciuna dintre arterele sunt insuficiente. Reţeaua de transport dintre zona periurbană şi cea circulare nu este încă închisă. Arterele radiale sunt parţial deschise, ceea urbană nu este bine organizată întrucât nu există puncte de transfer care ce permite traficul de maşini grele în tranzit prin oraş, inclusiv în centru. să răspundă nevoilor pasagerilor. Există două bariere în calea dezvoltării sistemului de transport în Mijloacele de semnalizare din trafic sunt pe bază de LED. La ora Timişoara. Una dintre acestea este linia de cale ferată situată în partea de actuală, traficul nu este monitorizat cu echipamente video, dar nord a oraşului, care împarte Timişoara în două. administratorii oraşului au în vedere introducerea unui sistem SCADA şi Există patru gări în oraş, dintre care două sunt situate în centrul monitorizarea traficului cu camere video. În unele zone ale oraşului există Timișoarei. Transportul de marfă tranzitează Timişoara chiar prin inima treceri de pietoni inteligente, uşor de utilizat. Pietonii pot solicita trecerea oraşului, cauzând probleme majore în trafic. Prin urmare, linia de cale străzii pur şi simplu apăsând un buton şi aşteptând apoi să se schimbe ferată care aparţine Căilor Ferate Române şi Ministerului Transportului culoarea semaforului. contribuie şi ea la aglomerarea traficului din oraş, obstrucţionând dezvoltarea sistemului de transport. Administraţia locală vrea să soluţioneze această problemă prin suspendarea reţelei de cale ferată, dar pentru aceasta este nevoie de aprobarea Căilor Ferate Române. 44 Semafor pentru automobilele proprietate personală (stânga) şi pentru este scăderea consumului de combustibil cu 40% şi reducerea vitezei tramvaie (dreapta) în Timişoara medii a autovehiculelor la 50 km/oră. Până acum, nu a fost finalizată decât 25% din şoseaua de centură a oraşului, legătura dintre str. Calea Clujului şi Arad. Restul de 75% aparţine Consiliului Judeţean Timiş şi Ministerului Transportului. Se preconizează că şoseaua de centură va fi finalizată prin următorul program POR. De asemenea, administratorii oraşului speră să finalizeze magistralele circulare cu banii obţinuţi din viitoarele fonduri structurale pentru perioada 2014-2020. Situat în afara oraşului Timişoara, aeroportul este conectat la oraş printr-o şosea cu două benzi şi prin şoseaua de centură. La aeroport se poate ajunge cu autobuzul şi cu automobilul proprietate personală. Uneori, traficul până la aeroport este foarte aglomerat, iar timpul necesar pentru a ajunge din centrul oraşului la aeroport este aproape egal cu Sistemul permite pietonilor să monitorizeze traficul în timp ce aşteaptă durata unui zbor scurt. semnalul verde al semaforului. Aeroportul „Traian Vuia” Trecere de pietoni inteligentă, uşor de utilizat, în Timişoara Sursa: www.pressalert.ro În oraş vor fi instalate 230 de camere video pentru a facilita monitorizarea principalelor intersecţii. La ora actuală, în Timişoara există 90 de Autobuzele regionale care fac legătura între Timişoara şi cele câteva intersecţii, dar administraţia locală vrea să extindă numărul acestora la localităţi din zona metropolitană nu intră în oraş. Singura staţie pe care 130 în viitorul apropriat. Licitaţia pentru un nou sistem de gestionare a acestea o au în Timişoara este la terminalele situate chiar la periferia traficului este în curs de desfăşurare. Obiectivul final al acestui proiect oraşului. 45 Într-o anumită măsură, relativa proximitate faţă de autostrada Documentul a identificat 10 domenii de intervenţie în vederea care face legătura între Timişoara şi Arad reprezintă un inconvenient îmbunătăţirii traficului mijloacelor de transport în comun şi al pentru că aceasta rezultă în creşterea numărului de autovehicule care automobilelor proprietate personală în oraş şi pentru a face transportul în intră în oraş. Primăria vrea să construiască o şosea care să facă legătura comun mai atrăgător pentru populaţie. Printre domeniile de intervenţie se între autostradă şi zona centrală a oraşului pentru a descongestiona numără infrastructura rutieră, dezvoltarea transportului public, traficul din Timişoara. Există, de asemenea, planuri pentru construcţia gestionarea traficului, integrarea liniilor de cale ferată în reţeaua de unei autostrăzi pentru trafic greu, care să facă legătura între Timişoara şi transport a oraşului şi reluarea navigaţiei pe Canalul Bega. Szeged, în Ungaria. În 2005, Primăria a elaborat un plan general în domeniu l transporturilor. Documentul, care se numeşte Vision Timişoara 2030, a fost prezentat ca un plan coerent menit să contribuie la îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelei de transport din oraş şi din suburbiile acestuia, unde locuiesc, studiază, muncesc şi îşi petrec timpul liber din ce în ce mai mulţi oameni. Autostrada Timişoara-Arad Sursa: www.mews.ro Obiectivul principal este realizarea unui sistem integrat şi durabil de transport în Timişoara, care să asigure o mobilitate crescută, mijloace îmbunătăţite de transport în oraş şi în suburbiile acestuia, precum şi o mai bună calitate a serviciilor. Administraţia publică locală vrea să transforme Timişoara într-un centru de transport multimodal şi să conecteze oraşul nu numai la zona metropolitană, ci şi la alte regiuni din partea de vest a României, precum şi la Ungaria şi Serbia. 46 Recomandări privind eficienţa energetică a sectoarelor, pe baza potenţialului de economisire a energiei. Sectoarele cu cel mare potenţial de economisire a energiei din Timişoara sunt, în TRACE reprezintă instrumentul care permite estimarea potenţialului de ordine: „Sistemul de termoficare”, „Transportul privat”, „Iluminatul economisire a energiei în cadrul mai multor sectoare de servicii la nivel stradal”, „Transportul public”, „Clădirile municipale” şi „Apa uzată”. orăşenesc prin stabilirea unui program de evaluare a performanţei Sectorul cu cel mai mare potenţial de creştere a eficienţei energetice este oraşului comparativ cu alte oraşe cu caracteristici similare, ca, de „Sistemul de termoficare”, controlată integral de administraţia exemplu, clima, populaţia sau indicele de dezvoltare umană. De exemplu, municipală. Următorul sector cu un potenţial mare de economisire a consumul de energie aferent stâlpilor pentru iluminatul stradal din energiei este cel al „Transportului privat”, în care nivelul de control Timişoara a fost comparat cu consumul similar al altor oraşe aflate în baza municipal este destul de limitat. „Iluminatul stradal”, sector aflat sub de date TRACE, cu condiţii de climă asemănătoare. Potenţialul de controlul Primăriei Timişoara, ocupă cea de-a treia poziţie în clasamentul economisire a energiei în ceea ce priveşte iluminatul public în oraş a fost sectoarelor cu cel mai mare potenţial de economisire a energiei. Un alt calculat utilizând o metodă care ia în considerare oraşele care au obţinut domeniu cu un potenţial mare de economisire a energiei, evidenţiat de performanţe mai bune decât Timişoara, precum şi măsura în care TRACE, este cel al „Clădirilor municipale”, aflat sub controlul administraţiei performanţa acestora a fost mai bună. Cu cât baza de date TRACE dispune municipale. Deşi „Apa potabilă” şi „Apa uzată” sunt alte domenii în care s- de mai multe informaţii, cu atât rezultatele oferite sunt mai exacte. În ar putea înregistra o economisire a energiei, acestea au performanţe bune acest moment, TRACE are în baza sa de date aproximativ 100 de oraşe, şi modernizarea în continuare a infrastructurii sectorului va contribui la ceea ce, în general, permite realizarea unor comparaţii corecte. îmbunătăţirea performanţei în ansamblu al sistemului. De asemenea, Nivelul controlului local determină şi el potenţialul de TRACE a identificat un oarecare potenţial de economisire a energiei în economisire a energiei. Cu cât autorităţile publice locale au un control mai domeniul „Deşeurile solide”, sector care se află în administrare public- mare asupra unui anumit sector de servicii, cu atât potenţialul de privată. economisire a energiei este mai mare. Ca în multe alte oraşe din România, în Timişoara unele servicii de utilitate publică sunt administrate de Prioritizarea sectoarelor municipalitate, pe când altele sunt în responsabilitatea sectorului privat sau sunt reglementate la nivel naţional. De exemplu, gestionarea deşeurilor solide se află în administrarea atât a Primăriei, cât şi a sectorului privat – colectarea deşeurilor este administrată în parteneriat de administraţia locală şi o companie privată, în timp ce rampa ecologică de gunoi este operată de o regie autonomă, dar va fi în curând preluată de sectorul privat. Autorităţile locale nu au o influenţă foarte mare în domeniul energetic, deoarece politicile şi reglementările sunt stabilite la nivel naţional. Un alt domeniu în care se consideră că administraţia locală are un control foarte redus îl reprezintă sectorul „Transportului privat”. Politicile şi deciziile aferente acestui sector sunt stabilite la nivel guvernamental, implicarea administraţiei fiind limitată. După calcularea potenţialului de economisire a energiei pentru fiecare indicator în parte, prin intermediul TRACE s-a realizat o ierarhizare 47 Toate priorităţile identificate prin intermediul TRACE au fost prezentate şi aceeași ordine de idei, intervențiile care au ca scop îmbunătățirea discutate cu reprezentanţii administraţiei publice locale. Au fost subliniate eficienței energetice a clădirilor municipale ar putea fi făcute în tandem cu nouă recomandări, care vor fi prezentate mai detaliat în secţiunile de mai modernizările care cresc rezistența clădirilor la dezastre. jos. Trebuie menționat, încă de la început, că toate recomandările prezentate în această secțiune ar trebui considerate ca fiind indicative, iar Sistemul de termoficare nu normative. Cu toate că instrumentul TRACE permite o privire de Întreţinerea şi modernizarea sistemului de termoficare ansamblu asupra celor mai importante aspecte legate de eficiența Analiza TRACE indică faptul că sectorul de termoficare are cel mai ridicat energetică din cadrul unei municipalități, acesta nu furnizează o analiză potenţial de economisire a energiei. Această recomandare făcută aprofundată a fiecărui sector. De exemplu, în cele mai multe orașe administraţiei oraşului Timişoara indică faptul că este important ca studiate, sectorul cu cel mai mare potențial de economisire a energiei a sistemul de termoficare să fie menţinut operaţional şi să se m odernizeze fost sistemul de termoficare. În mod evident, pentru obținerea unor reţeaua de distribuţie a apei calde şi căldurii. Principalul obiectiv este reduceri semnificative ale consumului în acest sector implică, de obicei, și reducerea scurgerilor de la conductele de apă caldă şi îmbunătăţirea costuri ridicate. Aceste costuri pot depăși posibilele beneficii și ar putea să eficienţei generale a sistemului. Acest lucru se poate realiza printr-un nu justifice eventualele investiții în acest sector. De asemenea, dacă program de întreţinere, care să vizeze în principal repararea şi oamenii continuă să se debranșeze de la sistem, orice investiții în modernizarea boilerelor, a pompelor, a conductelor şi izolarea acestora. În reabilitarea rețelei de termoficare s-ar putea dovedi inutile. plus, autorităţile locale trebuie să adopte o serie de prevederi legislative În aceeași logică, recomandările privind transportul urban ar care să impună un nivel minim de eficienţă al infrastructurii de generare şi trebui să aibă la bază, în mod ideal, un plan de mobilitate urbană (BERD ar furnizare a energiei din reţeaua de termoficare. trebui, de fapt, să pregătească planuri de mobilitate pentru toți cei șapte Ca în multe alte oraşe din România, consumul de energie termică poli de creștere și pentru București). Recomandările enunțate în acest al Timişoarei a scăzut în ultimul deceniu. Închiderea regiilor autonome de raport sunt generale, în esență, și sunt extrase dintr -o listă predefinită de stat şi debranşarea apartamentelor de la sistemul de termoficare au avut intervenții propuse în cadrul mecanismului TRACE. Autoritățile publice ar drept rezultat scăderea cererii de căldură. De exemplu, conform trebui să privească aceste recomandări ca pe niște indicații despre ce Institutului Naţional de Statistică, cea mai mare producţie de căldură a poate fi făcut pentru îmbunătățirea performanței energetice a orașului și fost înregistrată în 2001, când în Timişoara au fost distribuite peste 2 pentru reducerea costurilor cu energia. Decizia de a implementa sau nu o milioane Gcal. Ulterior, producţia a început să scadă treptat. În 2003, a anumită recomandare ar trebui luată pe baza unui studiu complet de fost distribuită numai jumătate din cantitatea vândută în 2001, adică 1,1 fezabilitate. De exemplu, dezvoltarea unei rețele pentru biciclete, în loc să milioane Gcal. Consumul de căldură a scăzut la 934.829 Gcal în 2008. determine reducerea ponderii persoanelor care fac naveta cu Acesta a continuat să scadă la 845.229 Gcal în 2009 şi chiar mai jos, până autovehiculele proprietate personală, poate avea efectul advers al la 813.160 Gcal în 2010. În ultimii ani, consumul de căldură s-a stabilizat, reducerii ponderii oamenilor care utilizează transportul public. încadrându-se în intervalul 700.000-800.000 Gcal pe an. În 2012, În cele din urmă, intervențiile pe linie de eficiență energetică nu consumul anual s-a ridicat la 738.154 Gcal. În ultima perioadă, 7% din ar trebui privite izolat. Deseori, acestea aduc beneficii în mai multe consumatorii de căldură au trecut pe microcentrale de apartament pe sectoare. De exemplu, îmbunătățirea rețelei de transport public nu numai bază de gaze naturale. Pierderile înregistrate în reţeaua de transport şi că va încuraja utilizarea unor opțiuni de navetă mai eficiente, dar ar putea distribuţie se ridică la 25%, cifră care poate fi redusă prin luarea unei serii determina și creșterea calității vieții, dezvoltarea economiilor locale și un de măsuri care să vizeze, în principal, lucrările de întreţinere şi acces mai bun la oportunități pentru comunitățile marginalizate. În modernizare. 48 Conform recomandării TRACE, administraţia oraşului şi Colterm controla uşor nivelul de căldură. În plus, lucrările de reabilitare a clădirilor sunt deja în curs de implementare a unui proiect de modernizare de rezidenţiale ar trebui să contribuie, de asemenea, la îmbunătăţirea proporţii, menit să îmbunătăţească eficienţa generală a sistemului. eficienţei generale a sistemului şi la creşterea nivelului de confort în Proiectul are în vedere modernizarea a opt pompe de transport, două apartamente. Un astfel de proiect pilot a fost derulat în câteva clădiri boilere de apă caldă şi trei boilere de abur pentru încălzire, precum şi a rezidenţiale din Craiova. Primăria s-a ocupat de reabilitarea termică a instalaţiilor de desulfurare. clădirilor, iar operatorul de termoficare, de schimbarea sistemului de distribuţie. Lucrări majore de modernizare la centralele de termoficare Colterm Conductă orizontală de distribuţie într -o clădire reabilitată din Craiova Sursa: www.opiniatimisoarei.ro Ca urmare, s-a înregistrat o scădere cu 40% a consumului de căldură. Facturile la încălzire s-au micşorat, calitatea serviciilor s-a îmbunătăţit, iar Pompele şi boilerele de apă au fost deja modernizate. Lucrările de nivelul de confort în apartamente a crescut. Colterm a elaborat un proiect modernizare a boilerelor de abur şi a instalaţiei de desulfurare se similar pentru Timişoara, care are în vedere schimbarea sistemului de preconizează a fi finalizate în vara lui 2013. După încheierea întregului distribuţie a agentului termic şi a apei calde în 20 de apartamente. proiect, compania doreşte să aplice noile standarde de mediu UE în Proiectul se vrea a fi un exemplu pozitiv pentru alte clădiri rezidenţiale ale sectorul termoficării. Următoarea etapă pe care îşi va concentra atenţia oraşului şi se preconizează ca, în viitorul apropiat, sistemul orizontal de administraţia oraşului va fi modernizarea conductelor de apă caldă în distribuţie să fie aplicat în mai multe clădiri. cadrul unui program de 25 milioane EUR, care are în vedere reţelele de În plus, continuarea reabilitării termice a clădirilor rezidenţiale va termoficare din şapte oraşe din România. contribui la economisirea energiei. Sute de blocuri de apartamente au Cu toate acestea, o investiţie pe care administraţia oraşului ar nevoie de lucrări de reabilitare. În 2013, vor începe lucrările de reabilitare trebui să o aibă în vedere este cea pentru reabilitarea reţelei care pentru primul lot de apartamente, cu sprijin UE. Ulterior, administraţia deserveşte clădirile rezidenţiale prin trecerea de la modelul vertical de oraşului speră că următoarea perioadă de programare a POR le va permite conducte la cel orizontal. În toate apartamentele trebuie instalate calorimetre şi repartitoare de căldură, astfel încât locatarii să poată 49 continuarea acestor proiecte, astfel încât să crească numărul de clădiri locală are în vedere îmbunătăţirea sistemului de transport urban al rezidenţiale care vor fi izolate termic. oraşului, precum şi creşterea nivelului de atractivitate a transportului În acelaşi timp, administraţia publică locală trebuie să aibă în public. vedere investirea în reţea pentru a reduce pierderile de 25% înregistrate la conductele de distribuţie. În ciuda reabilitării unei părţi a conductelor, Mijloace de transport nemotorizat încă se mai înregistrează scurgeri. Pe termen mediu şi lung, izolarea Una dintre priorităţile cele mai importante ale autorităţilor locale din conductelor şi modernizarea reţelei vor contribui la reducerea pierderilor Timişoara este extinderea reţelei de transport nemotorizat. La ora actuală, de apă caldă şi la îmbunătăţirea eficienţei generale a sistemului. aproximativ 12% din navetiştii Timişoarei merg cu bicicleta sau pe jos, dar se are în vedere creşterea acestui procent în anii următori. Transportul nemotorizat, ce presupune consum zero de combustibil şi o investiţie mică Transportul urban în infrastructură, este ecologic, reduce poluarea, îmbunătăţeşte calitatea Transportul urban este sectorul cu cel mai mare potenţial de creştere a aerului şi este benefic pentru sănătate. Cu o investiţie iniţială de 1.000.000 eficienţei energetice din Timişoara, conform TRACE. Este, de asemenea, USD pe o perioadă de implementare de doi ani, se pot realiza economii unul dintre domeniile de intervenţie prioritare pentru autorităţile locale. anuale între 100.000 kWh şi 200.000 kWh. Oraşul dispune deja de o reţea Municipalitatea are deja mai multe iniţiative progresiste în acest sector, pietonală destul de bună. Piaţa Operei şi Piaţa Unirii sunt două dintre cele inclusiv extinderea transportului nemotorizat, un plan general de mai populare zone de agrement şi petrecere a timpului liber din gestionare a traficului, îmbunătăţirea reţelei de transport şi găsirea unei Timişoara, fiind un punct de atracţie atât pentru locuitorii oraşului, cât şi soluţii pentru locurile de parcare. În mare măsură, recomandările de mai pentru turişti. Aleile pietonale şi clădirile istorice din zonă au fost jos se încadrează în sfera de acţiune a ceea ce administraţia publică locală reabilitate. întreprinde deja sau intenţionează să întreprindă în viitorul apropiat. Secţiunile de mai jos prezintă în detaliu fiecare dintre aceste recomandări. De-a lungul Canalului Bega vor fi construite piste pentru biciclişti În plus, părţile interesate din oraş ar trebui să înfiinţeze o bază de date cu indicatorii cheie din domeniul transportului. Aceşti indicatori trebuie să includă informaţiile de bază privind distribuţia traficului pe mijloacele de transport în transportul urban, pentru a vedea câţi locuitori folosesc transportul în comun, câţi merg pe jos sau cu bicicleta şi câţi folosesc automobilele proprietate personală pent ru a face naveta. Aceste informaţii sunt esenţiale pentru fiecare oraş, în vederea elaborării unui plan de mobilitate urbană atotcuprinzător, care ar trebui să stea la baza dezvoltării unei reţele de transport durabile. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice colaborează cu BERD în vederea elaborării planurilor de mobilitate urbană pentru toţi cei şapte poli de creştere şi pentru Bucureşti, capitala ţării. În acest sens, dezvoltarea reţelei de transport, în corelare cu Sursa: www.geografice.info dezvoltarea urbanistică reprezintă principalul obiectiv al administratorilor oraşului pentru Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Administraţia publică locală vrea să extindă reţeaua pietonală şi pistele Timişoara pentru perioada 2014-2020. Pe viitor, administraţia publică pentru biciclişti, pentru ca în acest fel, să crească numărul celor care merg 50 pe jos şi cu bicicleta. În acest sens, administratorii oraşului au în vedere restaurante, baruri, magazine, centre de servicii, expoziţii de artă, pe lângă construirea a câţiva kilometri de piste pentru biciclişti de-a lungul numeroase fântâni şi bănci unde oamenii se pot relaxa în voie. Canalului Bega, pe drumul dinspre oraşul vechi, până la Pădurea Verde, situată în partea de nord a oraşului. În Timişoara vor fi construite mai multe reţele pietonale Pe malul râului vor fi construite staţii de andocare pentru ca oamenii să poată închiria biciclete pe baza unui act de identitate şi contra unei mici taxe. Modelul I velo, dezvoltat în parteneriat cu o bancă comercială, va fi extins pentru viitoarele piste pentru biciclişti , care vor fi construite de-a lungul Canalului Bega. De asemenea, ca parte a lucrărilor de reabilitare a Podului Michelangelo, pe străzile care ajung în principala intersecţie din zonă vor fi construite mai multe piste pentru biciclişti şi trotuare. Masa critică în Timişoara Piaţa Operei şi Piaţa Unirii sunt astăzi unele din tre cele mai populare zone ale oraşului. De exemplu, în Piaţa Operei se află câteva din tre instituţiile culturale ale oraşului, care se numără printre punctele de atracţie ale acestuia. Măsuri de restricţionare a parcării Analiza TRACE recomandă autorităţilor locale din Timişoara să descurajeze utilizarea vehiculelor proprietate personală şi să sprijine modurile alternative de transport, prin impunerea unor măsuri de parcare mai restrictive în anumite zone ale oraşului. Un număr mai redus de maşini pe Lucrările viitoare de reabilitare a centrului istoric vor extinde culoarele străzi se traduce printr-un consum mai redus de combustibil şi mai puţine pietonale. Reţeaua existentă va fi extinsă cu un număr de 14 străzi. aglomerări în trafic. Acestea vor fi închise traficului, pe ele neputând circula decât pietonii şi Se poate obţine un consum mai redus de energie prin construirea bicicliştii. Reţeaua pietonală contribuie la creşterea calităţii vieţii în oraş şi de parcări pentru navetişti, care să urmărească promovarea stimulează dezvoltarea afacerilor. Nu numai că ajută la creşterea multimodalităţii prin corelarea parcării cu mijloacele de transport public şi numărului de pietoni, dar contribuie substanţial la dezvoltarea afacerilor şi prin stabilirea unor cote de parcare pentru noile proiecte de clădiri a activităţilor recreative şi de agrement din zonă. Reţelele pietonale rezidenţiale şi de birouri. De exemplu, o limită maximă a locurilor de existente în centrul oraşului concentrează mai multe centre de parcare cu raporturi reduse între necesar şi numărul de locuri poate divertisment şi de petrecere a timpului liber, cum ar fi hoteluri, descuraja achiziţionarea şi utilizarea automobilelor proprietate personală. Această soluţie este convenabilă deoarece nu necesită investiţii ime diate 51 din bugetul oraşului şi poate fi implementată oriunde există legături aibă în vedere creşterea tarifelor în spaţiile de parcare din zona centrală, disponibile cu reţeaua de transport public. O asemenea măsură a fost descurajând astfel deplasarea cu maşina în centrul oraşului şi favorizând testată cu succes în numeroase oraşe europene. De exemplu, în anumite transportul public sau pur şi simplu mersul pe bicicletă sau pe jos. Nu în zone din Londra, unde există legături cu linii de autobuz, autorităţile locale ultimul rând, primăria trebuie să extindă spaţiile de parcare din Timişoara alocă sub 1 loc de parcare pe unitate. Totuşi, această practică trebuie prin construcţia de parcări subterane în vederea adaptării la numărul în coordonată cu extinderea transportului public în zonă, dacă este necesar. creştere de vehicule din oraş. Una dintre cele mai bune practici, care s-a dovedit deosebit de utilă în tratarea aglomerărilor în trafic, este conceptul de park-and-ride Măsuri de restricţionare a traficului (parcare pentru navetişti). Deşi aceasta este o măsură costisitoare şi O altă recomandare importantă propusă de TRACE autorităţilor publice implică investiţii masive de capital, ea reprezintă o metodă foarte eficientă timişorene se referă la reducerea utilizării automobilelor proprietate de promovare a multimodalităţii prin corelarea parcărilor cu transportul personală şi înlocuirea acesteia cu utilizarea unor mijloace de transport public. Administraţia publică locală din Timişoara îşi propune să mai durabile, mai eficiente şi mai puţin costisitoare. Deoarece numărul de construiască în oraş un număr de opt parcări pentru navetişti. Persoanele automobile va continua să crească, este de aşteptat şi o creştere a care călătoresc în oraş se deplasează cu maşina până la aceste parcări, de cantităţii de combustibil utilizat, însoţită de o creştere a emisiilor de gaze unde iau mijloacele de transport public pentru a ajunge la locul de muncă. cu efect de seră. Autorităţile locale trebuie să acţioneze în consecinţă Este crucial ca aceste parcări pentru navetişti să fie construite în locuri pentru a diminua gradul de utilizare a automobilelor proprietate unde transportul public este disponibil. De asemenea, în zonele centrale personală şi pentru înlocuirea acestora prin măsuri mai durabile, mai nu trebuie să existe parcări ieftine. Co stul transportului, incluzând tarifele eficiente şi mai puţin costisitoare. Creşterea numărului de maşini trebuie de parcare, trebuie să fie mai redus decât cel al combustibilului utilizat limitată prin măsuri care să determine orientarea spre alte mijloace de pentru întreaga distanţă. transport, de ex., autobuze, tramvaie, biciclete şi mersul pe jos, precum şi descurajarea utilizării vehiculelor proprietate personală. Aceste opţiuni Terminalele de autobuz pot fi înlocuite cu parcări pentru navetişti vor duce la descongestionarea traficului, un consum mai redus de combustibil şi costuri diminuate, precum şi la un mediu ma i curat, mai sănătos. În acest sens, traficul poate fi restricţionat în multe moduri. Câteva proiecte de infrastructură destinate îmbunătăţirii traficului urban sunt în curs de implementare. Sunt în pregătire şi alte proiecte, aşa cum se arată în documentul Vision Timișoara 2030. Un pasaj subteran va face legătura între bulevardele Vasile Pârvan şi Pestalozzi în cadrul unui proiect de 15 milioane EUR, susţinut de UE. Pasajul subteran Michelangelo va avea două benzi, câte una pe sens. În intersecţia principală vor fi instalate semafoare, iar străzile care duc în Sursa: www.oradetimis.ro; www.wikipedia.org direcţia respectivă vor fi extinse la trei benzi. De asemenea, proiectul include reabilitarea podului Michelangelo, care traversează Canalul Bega Închiderea pentru trafic a unui număr de 14 străzi va restricţiona între Parcul Copiilor şi Parcul Trandafirilor. Pe toate străzile care formează suplimentar accesul maşinilor în centrul oraşului şi va reduce numărul intersecţia vor fi construite piste pentru biciclete şi pentru pietoni. vehiculelor parcate în zonă. De asemenea, Primăria Timişoara trebuie să 52 Şantier de construcţii la pasajul Michelangelo din Timişoara limitări de viteză în centrul oraşului poate contribui la descurajarea traficului. De exemplu, administraţia locală din Craiova a impus unele limite de viteză mai stricte în centrul oraşului, de până la 40 km/h. În sfârşit, reducerea limitei de viteză în unele zone poate constitui doar o componentă dintr-un plan de anvergură, pe care administraţia oraşului îl poate avea în vedere pentru restricţionarea utilizării automobilelor proprietate personală şi favorizarea fluxului transportului public, a mersului cu bicicleta şi a mersului pe jos în anumite zone, prin înfiinţarea aşa-numitelor „insule ecologice”. Acestea pot fi formate din câteva străzi din anumite zone ale oraşului şi pot fi rezultatul unor măsuri menite să interzică şi să penalizeze accesul vehiculelor private în zonele respective, precum şi să reducă spaţiul disponibil pentru automobilele proprietate personală. Unul dintre cele mai mari proiecte de „insulă ecologică” a fost realizat în cartierul Brera-Garibaldi, situat în centrul oraşului Milano. Sursa: www.newstimisoara.ro Această zonă foarte aglomerată şi congestionată a fost transformată într -o reţea urbană pentru pietoni. Traficul greu a fost eliminat, a fost creată o O altă modalitate de reducere a traficului constă în impunerea de taxe nouă ierarhie de drumuri, au fost aplicate soluţii inovatoare de calmare a pentru accesul în zona centrală. De exemplu, Primăria din Londra a impus traficului, au fost îmbunătăţite traseele de transport public, parcarea o „taxă de congestie” în timpul zilelor de lucru, între orele 06:00 şi 19:30, stradală a fost reorganizată, iar traseele existente pentru biciclete au fost iar vehiculele care doresc să intre în centru în acest interval trebuie să dezvoltate. achite o taxă. Într-o încercare de reducere a traficului din Timişoara, Primăria a încercat să stabilească o taxă pentru toate vehiculele grele şi Zona Brera-Garibaldi din Milano a fost rezervată exclusiv pietonilor automobilele proprietate personală care intră în centrul oraşului. Dar companiile de transport şi proprietarii de automobile au atacat în justiţie decizia Consiliului Local, iar municipalitatea a trebuit să retragă propunerea. De asemenea, autorităţile locale au încercat să impună un program de lucru decalat pentru a reduce aglomerarea în trafic la orele de vârf, de exemplu între orele 07:00 şi 15:00, dar această soluţie nu a fost acceptabilă pentru comunitate. Autorităţile locale pot învăţa din bunele practici în ceea ce priveşte măsurile de restricţionare a traficului, implementate în alte oraşe. De exemplu, municipalitatea din Cluj-Napoca a introdus unele restricţii Sursa: www.epomm.eu pentru autobuzele interregionale private, limitându-le la câteva opriri în oraş. După construirea de parcări pentru navetişti şi de terminale Autorităţile locale din Timişoara pot merge chiar mai departe şi pot institui intermodale, Timişoara poate lua în considerare interzicerea accesului în zile fără maşini pentru a educa şi a îndruma prin puterea exemplului, oraş al autobuzelor interregionale. De asemenea, instituirea unor zone cu acţiuni la care oamenii pot participa pe bază de voluntariat. De exemplu, 53 în oraşul Puerto Princesa din Filipine, circulaţia tricicletelor în districtul centru de transport feroviar, care să facă legătura între România, Ungaria central este limitată într-o anumită zi din săptămână. şi Serbia. Modernizarea reţelei de transport electric şi extinderea acesteia Dezvoltarea transportului public către localităţile învecinate reprezintă două dintre principalele priorităţi Una dintre principalele recomandări TRACE pentru oraşul Timişoara este ale autorităţilor pentru viitorul apropiat. În acelaşi timp, în curând se va de a promova dezvoltarea unui transport public modern şi sigur. Aceasta organiza o licitaţie pentru achiziţionarea de autobuze eficiente, de nu numai că ar oferi cetăţenilor servicii de o mai bună calitate, dar ar şi dimensiuni mici şi medii, care să deservească rutele secundare din oraş. În reduce utilizarea vehiculelor proprietate personală şi ar stimula utilizarea prezent, există trasee de autobuz care leagă Timişoara de patru localităţi vehiculelor publice. Utilizarea într-o mai mare măsură a transportului învecinate, respectiv Sânmihaiu Român, Ghiroda, Giramata şi Becichericu public ar reduce semnificativ consumul de combustibil, ar diminua Mic. numărul de automobile proprietate personală aflate în trafic, ar De asemenea, administratorii oraşului doresc să dezvolte îmbunătăţi calitatea aerului în oraş şi ar determina o creştere a calităţii transportul public în zona metropolitană extinsă, pentru a îmbunătăţi vieţii cetăţenilor din Timişoara. accesul spre şi dinspre Timişoara. În zona metropolitană extinsă locuiesc Dezvoltarea transportului public vizează asigurarea mobilităţii numeroşi rezidenţi care lucrează şi studiază în Timişoara, cărora trebuie să prin creşterea conectivităţii dintre centrul oraşului şi periferii şi prin li se asigure o legătură adecvată de transport public ca alternativă la integrarea reţelei cu sistemul de gestionare a traficului. Reţeaua de automobilele proprietate personală. Se vor reduce astfel aglomerările în transport public în Timişoara este deservită de tramvaie, autobuze şi trafic pe drumurile de acces către Timişoara, mai ales pe durata orelor de troleibuze şi face legătura între zona centrală şi celelalte părți ale oraşului, vârf. În curând, urmează a fi realizat un proiect în valoare de 17 milioane precum şi cu câteva localităţi din zona metropolitană extinsă. În ultimul RON, destinat extinderii reţelei de troleibuz spre Dumbrăviţa, o comună deceniu, administraţia oraşului şi autoritatea locală de transport s-au aflată la circa 6 km distanţă de oraş. preocupat de modernizarea materialului rulant de transport public prin achiziţionarea de autobuze şi troleibuze noi. Totuşi, unele vehicule din Autobuz de dimensiuni medii în Oslo flota de transport public sunt relativ vechi şi trebuie înlocuite. Eforturile în această direcţie trebuie continuate, iar sistemul de tran sport public trebuie îmbunătăţit pentru creşterea accesibilităţii şi a gradului de utilizare a acestuia. Una dintre marile ambiţii ale autorităţilor locale este de a înfiinţa un centru de transport multimodal în Timişoara şi de a îmbunătăţi conectivitatea în oraş şi în zona metropolitană, dar şi între judeţul Timiş şi judeţele învecinate. Este necesară construirea mai multor drumuri interjudeţene/regionale între judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin. De asemenea, în Timişoara trebuie construite câteva magistrale circulare şi o şosea de centură pentru îmbunătăţirea accesului şi facilitarea fluxului de trafic în zona centrală. Dată fiind apropierea oraşului de graniţa dintre trei state, autorităţile locale doresc să transforme Timişoara într-un important Sursa: www.en.wikipedia.org 54 Proiectul va include extinderea infrastructurii fixe şi a activelor, precum Un alt proiect ambiţios pe termen lung ar urma să includă Canalul Bega în cablurile aeriene şi stâlpii. Primăria Timişoara a depus o propunere în reţeaua de transport public. Bega a fost primul canal navigabil din valoare de 24 milioane RON în cadrul POR 2007-2013 pentru extinderea România, la începutul secolului al XVIII-lea. Conform documentului Vision serviciului de troleibuze până la Ghiroda, o comună aflată la circa 7 km Timişoara 2030, municipalitatea se gândeşte să introducă serviciul de distanţă de oraş. Cu asistenţă din partea POR 2007-2013, în zona bărci mici (vaporetto) şi să construiască patru staţii port. Însă, mai întâi, metropolitană va fi introdusă reţeaua de tramvai prin construcţia a 6 km primăria trebuie să cureţe apa, iar acesta este un proces foarte costisitor. de cale dublă de rulare până la Moşniţa, o comună din apropierea Una dintre problemele care trebuie rezolvate în viitorul imediat Timişoarei. În prezent, autoritatea locală de transport aşteaptă primirea este acordarea de prioritate transportului public în detrimentul avizelor de mediu pentru începerea lucrărilor de construcţie. Un alt plan transportului privat. În prezent, deşi transportul privat şi transportul vizează construcţia unei reţele de tramvai către Sânmihaiu Român, aflat la public au prioritate egală în trafic, în realitate, transportul privat se bucură circa 16 km de Timișoara. de tratament preferenţial. Deseori, tramvaiele aşteaptă minute în şir la Pe termen lung, autorităţile intenţionează să dezvolte reţeaua de lumina roşie a semaforului pentru a permite trecerea automobilelor troleibuz în acele regiuni ale Timişoarei care nu sunt, în prezent, acoperite proprietate personală. Această problemă va fi rezolvată de viitorul de acest serviciu. Obiectivul final este utilizarea unui număr mai redus de program de gestionare a traficului. Primăria trebuie să meargă chiar mai autobuze şi a unui număr mai mare de troleibuze, care sunt mai eficiente departe şi să se gândească la realizarea de benzi de rulare dedicate şi mai puţin costisitoare. Planurile de viitor includ, de asemenea, autobuzelor, care să ofere acestora prioritate în intersecţii. construirea unei linii de tramvai care să facă legătura cu aeroportul. În Astfel de benzi vor permite autobuzelor să evite aglomerările din plus, vor fi modernizate opt terminale de transport pentru conectarea la trafic şi vor mări fiabilitatea vehiculelor, în paralel cu reducerea timpilor reţelele publice şi private. Sistemul de portofele electronice trebuie de călătorie. Acordarea de prioritate pentru transportul public va asigura integrat cu sistemul de parcare şi cu viitoarele parcări pentru navetişti. un stimulent important pentru schimbarea mijloacelor de transport. Mai mult chiar, oraşele cu o reţea adecvată de benzi pentru autobuze au reuşit Reţeaua de tramvai va fi extinsă în zona metropolitană să abordeze într-o manieră productivă problemele legate de traficul autobuzelor. De asemenea, trebuie avută în vedere infrastructura specială pentru semnalizarea priorităţii autobuzelor. Acest sistem se conectează la autobuze prin intermediul unor transpondere care utilizează informaţii GIS şi poate fluidiza fluxul de autobuze care se apropie prin prelungirea duratei culorii verzi a semaforului sau prin reducerea duratei ciclului pentru automobile. În prezent, pasagerii din Timişoara sunt informaţi cu privire la timpii reali de aşteptare – informaţiile sunt afişate pe ecrane electronice instalate în staţii –, ceea ce le permite să îşi poată planifica şi gestiona mai bine călătoriile, sporind atractivitatea transportului public şi mărind astfel numărul de utilizatori. Autorităţile locale pot avea în vedere şi modificarea unor reglementări în materie de urbanism. De exemplu, pentru obţinerea certificatelor de urbanism, dezvoltatorii trebuie să indice modul de conectare a unui nou proiect la reţeaua de transport public existentă sau proiectată. De asemenea, permiterea unor densități mai mari de 55 dezvoltare în apropierea coridoarelor de transport public bine deservite modificării stilurilor de condus prin optimizarea tehnică a semnalizării poate crea o bază adecvată pentru transportul public şi ar trebui utilizată traficului sau prin intermediul informării. în corelaţie cu alte măsuri de urbanism, precum plafonarea locu rilor de În prezent, municipalitatea Timişoara implementează un proiect parcare prevăzute pentru clădirile rezidenţiale şi de birouri. destinat reducerii aglomerărilor în trafic în oraş. Se prevede ca sistemul de gestionare inteligentă a traficului să îndeplinească mai multe obiective: Benzi pentru autobuze în Los Angeles creşterea eficienţei transportului public, o mai bună regularizare a traficului de-a lungul coridoarelor de transport public, creşterea vitezei de transport public, îmbunătăţirea siguranţei în trafic şi, nu în ultimul rând, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Principalele avantaje ale sistemului se vor traduce prin reducerea timpilor de aşteptare la intersecţii, reducerea duratelor de deplasare, informarea la timp a pasagerilor cu privire la orarele şi traseele autobuzelor, îmbunătăţirea fluxului de trafic şi instalarea unui sistem de gestionare centralizată pentru utilizatorii reţelei de transport public. Printre componentele programului de gestionare a traficului se numără sistemul de localizare a vehiculelor de transport public, sistemul de gestionare a flotei şi informaţii în timp real privind orarul de transport public. Sursa: www.laist.com Transportul public va fi principalul beneficiar al programului de gestionare a traficului. De la un centru de comandă, agenţii de Nu în ultimul rând, autoritatea locală de transport şi Primăria trebuie să monitorizare vor supraveghea intersecţiile şi vor informa poliţia locală de organizeze campanii de informare pentru creşterea conştientizării fiecare dată când este detectată o aglomerare a traficului. Se va pune în beneficiilor transportului public. În acest sens, campaniile respective funcţiune un sistem de localizare automată a vehiculelor. Aceasta va trebuie să se concentreze asupra promovării transportului public ca mijloc determina o creştere a eficienţei monitorizării traficului, va stimula de transport fiabil, rapid, confortabil, sigur, ieftin şi accesibil, în operarea flotei de transport public şi va furniza informaţii în timp real cu comparaţie cu alte mijloace de transport. privire la orarul autobuzelor, problemele tehnice şi întârzierile. Mai concret, informaţiile pot fi afişate prin intermediul panourilor cu mesaje Măsuri de fluidizare a traficului variabile (PMV). Ultima recomandare TRACE cu privire la transportul public se referă la Acest sistem informează şoferii de autobuz cu privire la întârzieri, îmbunătăţirea fluenţei traficului, ca parte a creşterii eficienţei sistemu lui opţiuni de schimbare a traseului şi oferă indicaţii cu privire la rutele către de transport urban din Timişoara. Ca şi în alte zone ale României, diverse destinaţii. Ecranele afişate în autobuz vor informa pasagerii cu aglomerarea traficului creează o mulţime de probleme pentru locuitorii privire la staţiile următoare şi legăturile disponibile cu alte ru te de Timişoarei. Gestionarea traficului poate fi îmbunătăţită prin generarea de transport public. PMV sau sistemele de date radio vor informa şoferii soluţii destinate să minimizeze distanţa parcursă şi, implicit, să reducă vehiculelor proprietate personală cu privire la întârzieri, opţiuni de consumul de combustibil. Se pot economisi până la 200.000 kWh energie schimbare a traseului, indicaţii cu privire la rutele către diverse destinaţii anual, cu o investiţie minimă de 100.000 până la 1 milion USD, destinată şi disponibilitatea spaţiilor de parcare. Acest sistem va permite alegerea celor mai adecvate mijloace de transport, reducerea duratei de deplasare şi a întârzierilor şi scăderea numărului de accidente. 56 Panou cu mesaje variabile (PMV) Iluminatul stradal Programul de temporizare a iluminatului stradal Această recomandare TRACE adresată administratorilor oraşului Timişoara se axează pe un program de temporizare a iluminatului stradal, care reduce intensitatea luminoasă conform necesităţilor specifice dintr-o anumită zonă. Aceasta este o metodă ieftină de reducere a consumului de electricitate pentru străzile oraşului, care necesită o investiţie iniţială de capital de 100.000 USD în curs de un an şi care poate conduce la economii de energie între 100.000 kWh şi 200.000 kWh. Acest program poate fi adaptat la necesităţile specifice de iluminare dintr-o anumită zonă. Nivelul intensităţii luminii poate fi reglat prin intermediul unui sistem de monitorizare, în funcţie de condiţiile meteo şi nivelurile de activitate variabile. De regulă, sistemele de Sursa: www.en.academic.ru iluminare dispun de temporizatoare astronomice cu specificaţii geografice Administratorii oraşului se gândesc să ridice nivelul gării din centrul şi permit reglarea intensităţii luminii în funcţie de sezon şi de ora din zi. oraşului, pentru o mai bună sistematizare a transportului urban şi pentru Iarna, când zilele sunt mai scurte şi se întunecă devreme, este necesară reducerea aglomerărilor în trafic, precum şi pentru îmbunătăţirea fluenţei mai multă lumină decât vara, când zilele sunt mai luminoase şi mai traficului. În acelaşi timp, tronsonul din vechea reţea feroviară, care nu a însorite. Aspectul atractiv al acestui program este că iluminatul şi fost utilizat în ultima vreme, trebuie reabilitat şi integrat în reţeaua de intensitatea acestuia pot varia în funcţie de cerere la un anumit moment transport local, utilizând aceleaşi căi de rulare. Conform Vision Timişoara al zilei. De exemplu, la miezul nopţii, când pe stradă se află un număr 2030, document redactat la jumătatea anilor 2000, reţeaua feroviară ar redus de trecători şi de automobile, intensitatea luminii se reduce trebui extinsă până la aeroport. Deoarece liniile de tramvai existente se automat, de la un centru de comandă. Prin reducerea treptată a apropie foarte mult de aeroport, este necesară construcţia a numai câţiva intensităţii luminii, ochiul uman se poate adapta mai bine la niveluri mai kilometri de cale de rulare suplimentară. reduse de iluminat, iar reducerea intensităţii luminii este aproape În vederea stimulării fluxului de trafic, autorităţile locale au în imperceptibilă. vedere unele măsuri, inclusiv construcţia unei şosele de centură, Timișoara implementează un sistem de reducere a intensităţii închiderea unora dintre magistralele circulare existente, modernizarea luminii în cadrul unui proiect pilot aplicat pe strada Republicii din zona străzilor radiale cheie, precum şi construirea de pasaje supra- şi centrală. Proiectul îşi propune reducerea intensităţii luminii cu 30% în subterane. De exemplu, partea interioară a primei magistrale circulare intervalul 01:00-05:00. Deşi intenţia era de a reduce intensitatea luminii, situate în centrul istoric al oraşului trebuie rezervată exclusiv traficului în realitate sistemul nu funcţionează corespunzător. În loc să reducă pietonal. De asemenea, administratorii oraşului intenţionează să intensitatea luminii, sistemul întrerupe practic lumina. Asemenea construiască trei poduri noi peste Canalul Bega, în dreptul străzilor Jiul, neajunsuri vor fi eliminate în viitor, odată cu îmbunătăţirea variantei pilot. Ilsa şi Bobâlna. În cadrul Convenţiei Primarilor, administraţia publică locală s-a angajat să reducă consumul de energie cu 20% până în 2020. Conform Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă al oraşului, autorităţile locale doresc să îmbunătăţească în deceniul următor eficienţa sistemului de 57 iluminat public prin înlocuirea becurilor existente cu becuri noi, ecologice, lumina se aprinde numai când cineva trece prin apropiere şi rămâne stinsă cu un consum mai redus. când nu se află nimeni în zonă. Asemenea sisteme sunt implementate în Mai multe oraşe din lume au recurs la programe de temporizare unele cartiere din Bucureşti, pe alei şi drumuri mici din jurul clădirilor a iluminatului stradal. Unul dintre acestea este oraşul Kirklees din Marea rezidenţiale. Britanie, care a optat să reducă intensitatea luminii la diferite niveluri pe De asemenea, la alegerea operatorului sau la înlocuirea becurilor, tot parcursul zilei, în loc să întrerupă iluminatul la diferite ore din zi. municipalitatea trebuie să aibă în vedere pregătirea unui manual de Municipalitatea a instalat sisteme de modernizare pe fiecare stâlp de achiziţii pentru iluminatul public. Unele etape preliminare au fost parcurse iluminat existent şi a utilizat tehnologia wireless pentru a monitoriza şi în 2005, când Primăria a solicitat specificaţii pentru becuri. Primăria reduce intensitatea luminii. Procesul de modernizare necesită, pur şi intenţionează să introducă specificaţii similare pentru următoarea licitaţie. simplu, adăugarea unei mici antene la capetele becurilor, care se conectează la balastul electronic, fără a necesita cablaje suplimentare. Clădirile municipale Luminile sunt pornite la 100% la ora 19:00, reduse la 75% la ora 22:00 şi, Programul de evaluare comparativă a clădirilor municipale respectiv, la 50% la miezul nopţii. Dacă luminile mai sunt aprinse la ora Una dintre principalele recomandări ale echipei TRACE pentru majoritatea 05:00 dimineaţa, iluminatul va creşte din nou la 100%. Programele de administraţiilor publice din România unde instrumentul a fost aplicat o reducere a intensităţii luminii sunt foarte eficiente, deoarece economisesc reprezintă necesitatea existenţei unei baze de date energetice a clădirilor energie şi bani, reduc luminozitatea becurilor în momente de trafic rutier municipale, în care pot fi urmărite şi monitorizate toate informaţiile sau stradal redus şi variază luminozitatea becurilor în diferite momente. privind energia. Aceeaşi recomandare a fost făcută şi autorităţilor din Timișoara. Existenţa unei baze de date energetice este foarte utilă pentru Stâlpii de iluminat public din Timişoara vor controla intensitatea luminii aplicarea unui program de eficienţă energetică. Administratorii oraşului nu ştiu dacă investiţiile pe linie de eficienţă energetică au fost într -adevăr eficiente; deseori nu se cunoaşte cu claritate care era cantitatea de energie consumată de clădiri înainte şi după intervenţii. Majoritatea autorităţilor locale din oraşele în care a fost implementat TRACE nu păstrează o bază de date adecvată şi fiabilă cu privire la clădirile pe care le administrează (de ex., şcoli, grădiniţe, spitale, birouri ale administraţiei publice, centre culturale, unităţi de asistenţă socială şi sportive), la consumul de electricitate şi de căldură şi la suprafeţele utile. Ca atare, deseori acestea nu cunosc consumul real de căldură pe metru pătrat şi nici volumul real al cheltuielilor pentru suprafaţa utilă respectivă. Timișoara are unele probleme privind baza de date a clădirilor municipale, deoarece administraţia publică locală nu colectează indicatori Sursa: www.oradetimis.oradestiri.ro compleţi, de bază privind clădirile din administraţia Primăriei. Unele clădiri din oraş utilizează gaze naturale, în timp ce altele sunt racordate la În acelaşi timp, autorităţile locale din Timişoara iau în considerare un sistemul de termoficare. După solicitările echipei TRACE, oraşul a reuşit să sistem automat de iluminat pentru anumite zone ale oraşului (de ex., zone furnizeze datele referitoare la consumul de energie şi la cheltuieli. Însă cu trafic pietonal redus, precum parcările). Utilizând un senzor de mişcare, aceste informaţii pot fi îmbunătăţite. 58 Această problemă poate fi remediată prin configurarea unei baze Procesul de evaluare comparativă a clădirilor publice trebuie să includă o de date adecvate, clare, bine organizate, care poate fi utilizată pentru bază de date care să conţină o serie de informaţii specifice, precum tipul pregătirea în continuare a unei analize eficiente a potenţialului de de construcţie, data construcţiei şi a renovării sau a reabilitării (dacă este economisire a energiei al acestor clădiri. Baza de date poate include cazul), suprafaţa utilă, tipul de încălzire, informaţii privind facturile la informaţii de bază referitoare la suprafaţa totală a clădirilor, consumul electricitate, căldură şi apă din ultimii ani, precum şi modurile sistemelor anual de electricitate şi de căldură, precum şi la economiile de energie de răcire, încălzire şi iluminare. realizate după efectuarea lucrărilor de renovare sau reabilitare termică. În vederea pregătirii acestui audit complet al clădirilor Autorităţile locale din Timişoara, care achită facturile pentru electricitate municipale, se poate forma o echipă mică, dedicată din cadrul Primăriei, şi energie termică ale clădirilor municipale, trebuie să fie mai bine alături de câţiva consultanţi externi, cu sprijin din partea mai multor informate cu privire la consumul de energie aferent şi la cheltuieli, precum departamente din cadrul administraţiei publice locale. Datele trebuie şi la modul în care aceste cheltuieli pot fi reduse. publicate şi actualizate cu regularitate pentru a favoriza concurenţa între Este important ca administratorii oraşului să înţeleagă că datele administratorii clădirilor şi pentru a deschide calea către un schimb privind consumul de energie vor fi esenţiale pentru autorităţile locale productiv de informaţii şi cooperare. O asemenea bază de date este, de atunci când vor solicita fonduri pentru POR 2014-2020, când eficienţa asemenea, valoroasă pentru evaluarea comparativă a clădirilor şi energetică va reprezenta unul dintre cei mai importanţi piloni ai determinarea potenţialului maxim de economisire a energiei, cu costurile programului. Următoarea perioadă de programare a POR va oferi cele mai reduse. În ultimă instanţă, analiza trebuie să identifice opţiunile municipalităţilor posibilitatea de a solicita fonduri care pot contribui la cele mai adecvate de economisire a energiei. De asemenea, baza de date îmbunătăţirea eficienţei energetice globale a oraşelor pe care le poate fi deosebit de utilă pentru ca administraţia publică locală să administrează prin reducerea facturilor la electricitate şi încălzire şi realizeze un audit al clădirilor municipale din oraş şi apoi o ierarhizare a economisirea de bani pentru bugetul oraşului, contribuind astfel la acestora în vederea reabilitării. creşterea eficienţei oraşului. Liceul „Grigore Moisil” din Timișoara Spitalul de copii „Louis Țurcanu” din Timișoara Sursa: www.realitatea.net 59 Analiza TRACE include numeroase modele diferite de care autorităţile Auditarea şi modernizarea clădirilor municipale locale trebuie să ţină cont în organizarea procesului de evaluare Odată pregătit procesul de evaluare comparativă a clădirilor municipale, comparativă. De exemplu, în Singapore este implementat, la nivel pasul următor pe care trebuie să-l aibă în vedere administraţia publică naţional, un program de etichetare energetică a clădirilor inteligente, în locală din Timişoara este un proces de auditare şi modernizare, pentru a cadrul unui proiect derulat de Unitatea pentru Durabilitate Energetică din se putea realiza reducerea costurilor, precum şi a amprentei de carbon a cadrul Universităţii Naţionale din Singapore şi de Agenţia Naţională de oraşului. Mediu. Proiectul urmăreşte promovarea eficienţei şi conservării energiei Auditarea clădirilor vizează consumul specific de energie pentru în clădiri prin recunoaşterea construcţiilor eficiente energetic. Evaluarea utilizatorii finali şi activităţi, precum computere, iluminat, sisteme de aer se execută prin intermediul unui sistem de evaluare comparativă online condiţionat şi încălzire etc. În funcţie de rezultate, poate fi necesar ca utilizat pentru evaluarea performanţelor energetice ale clădirilor de autorităţile locale să trebuiască să aloce sume pentru îmbunătăţiri pe linie birouri şi ale hotelurilor. Cu ajutorul acestui instrument, proprietarii de de eficienţă energetică pentru achiziţia de echipamente noi şi pentru efectuarea unor lucrări de renovare a clădirilor. Programul de clădiri pot analiza modelele de consum de energie din cadrul clădirilor modernizare se poate realiza rentabil, prin implicarea companiilor de proprii şi le pot compara cu normele industriale. Anual, în cadrul unei servicii energetice (CSE), care vor suporta costul iniţial al îmbunătăţirilor şi festivităţi de premiere, clădirile cele mai eficiente primesc o etichetă vor împărţi apoi economiile rezultate din modernizări. Programele de energetică de clădire inteligentă. Distincţia recunoaşte reducerea audit şi de modernizare au un impact considerabil asupra economisirii de consumului de energie şi a emisiilor de carbon, un nivel ridicat de energie, deoarece studiile arată că reducerile pot ajunge până la 25% din satisfacţie al ocupanţilor clădirii şi economii de energie datorate unui consumul iniţial. management energetic activ. În ultimii ani, Primăria Timişoara a susţinut activ economisirea de Oraşul ucrainean Liov este o altă dovadă a faptului că o evaluare energie şi a încurajat caracterul proactiv şi economisirea de energie în comparativă eficientă poate duce la economii de energie considerabile. toate formele acesteia, atât în clădirile private, cât şi în cele publice. Unele Oraşul a reuşit reducerea cu 10% a consumului anual de energie în toate dintre clădirile municipale şi numeroase clădiri rezidenţiale au fost cele 530 de clădiri publice, precum şi o reducere cu 12% a consumului de renovate şi izolate termic. S-au efectuat lucrări de reabilitare la un număr apă, prin intermediul unui program de monitorizare şi ţintire pentru de instituţii de învăţământ şi clădiri administrative, inclusiv la clădirea care controlul utilizării energiei şi al apei. Începând din 2010, programul a găzduieşte Primăria. generat economii de 1,2 milioane USD, cu costuri minime. Programul a Unele dintre lucrările de reabilitare au fost realizate cu sprijin din furnizat autorităţilor locale date privind consumul lunar de energie partea POR 2007-2013. Aproape 4.000 de apartamente din clădirile termică, gaze naturale, electricitate şi apă în toate clădirile municipal e. rezidenţiale au fost reabilitate recent. În viitorul apropiat, autorităţile Utilizând aceste informaţii, s-au putut determina obiectivele anuale, pe locale îşi propun reabilitarea şi renovarea unor clădiri municipale, cu baza consumului istoric şi a negocierilor cu privire la ajustări. Consumul a sprijin din fondurile structurale UE. Pe termen scurt, se are în vedere, în fost analizat în fiecare lună, iar toate abaterile şi performanţele au fost special, reabilitarea unor clădiri istorice care adăpostesc Liceul „Jean-Louis comunicate publicului, printr-o campanie de afişaj public. Ulterior, Calderon” şi Colegiul Naţional „C.D Loga”. primăria din Liov a înfiinţat un nou serviciu de management al energiei şi a instruit întregul personal cu responsabilităţi în materie de utilizare a utilităţilor clădirii dintr-o direcţie, unitate sau clădire administrativă. 60 Colegiul naţional „C.D. Loga” va fi reabilitat aferente. Autorităţile locale din Berlin, în parteneriat cu Agenţia pentru Energie din Berlin, au realizat modernizarea clădirilor publice şi private prin pregătirea de licitaţii pentru lucrări care să garant eze reducerea emisiilor. Licitaţiile publice pentru lucrări de modernizare impun o reducere, în medie, cu 26% a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât companiile de servicii energetice (CSE) sunt obligate să furnizeze soluţii energetice durabile. În cadrul acestui program, până în prezent au fost modernizate 1.400 de clădiri, fără costuri pentru proprietari, reuşindu-se obţinerea unor reduceri anuale de peste 60.400 de tone de CO2 şi realizându-se economii substanţiale. Într-un alt caz de succes, Primăria din Frankfurt a semnat un contract cu o companie privată pentru instalarea şi administrarea unui sistem de management energetic pentru trei clădiri municipale principale în vederea reducerii cheltuielilor cu energia şi apa şi diminuării emisiilor Sursa: www.panoramio.ro de gaze cu efect de seră. Compania a cheltuit 680.000 USD pe echipamentele de control. Capitalul investit a fost recuperat din În prezent, clădirile municipale achită facturile pentru utilităţi (apă, economisirea de energie (54%) pe o perioadă de opt ani, în timp ce restul căldură, electricitate sau gaze naturale), urmând ca sumele să fie de 46% vor reprezenta reducerea costurilor de operare ale clădirilor. În rambursate de Primărie. Însă problema este că autorităţile locale nu ştiu comparaţie cu costurile anuale anterioare, de 1,7 milioane USD, reducerea pentru ce anume plătesc deoarece clădirile municipale nu raportează potenţială de costuri a fost estimată la circa 217.000 USD anual. consumul de energie. Pentru remedierea acestei probleme, Primăria Nu în ultimul rând, oraşul Stuttgart realizează o reducere de Timişoara intenţionează să achite cheltuielile legate de energie direct 7.200 de tone de CO2 anual, printr-o formă inovatoare de contractare companiilor de utilităţi. Astfel, administraţia publică locală va avea un internă, care utilizează un fond de rulment pentru finanţarea măsurilor de control total asupra facturilor şi va putea păstra o evidenţă economisire a energiei şi a apei. Oraşul investeşte economiile direct în noi corespunzătoare atât a consumului, cât şi a cheltuielilor. activităţi, creând astfel un ciclu de îmbunătăţiri în domeniul mediului şi al În viitorul apropiat, autorităţile locale vor continua lucrările de reducerii emisiilor. reabilitare la unele dintre clădirile rezidenţiale din oraş. Un număr de 765 de clădiri rezidenţiale din Timişoara au solicitat ajutorul autorităţilor locale pentru lucrările de izolaţie termică. Au fost alocate sume în valoare de 8 milioane EUR din fondurile structurale UE pentru anul 2013. Administratorii oraşului speră că şi alte proiecte similare vor deveni eligibile în cadrul POR 2014-2020. Proprietarii trebuie, de asemenea, să contribuie la lucrările de reabilitare, cu maximum 800 EUR pe apartament. Germania oferă câteva exemple de succes privind îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor municipale şi reducerea costurilor 61 62 63 64 Recomandări detaliate din analiza TRACE Îmbunătăţirea eficienţei energetice în Timişoara, România Anexa 1: Programul de întreţinere a reţelei de termoficare /66 Anexa 2: Moduri de transport nemotorizat /70 Anexa 3: Măsuri de restricţionare a parcării /74 Anexa 4: Măsuri de restricţionare a traficului /78 Anexa 5: Dezvoltarea transportului public /81 Anexa 6: Optimizarea fluxului de trafic /86 Anexa 7: Programul de temporizare a iluminatului stradal /89 Anexa 8: Auditarea şi modernizarea clădirilor municipale /93 Anexa 9: Evaluarea comparativă a clădirilor /98 Anexa 10: Listă de abrevieri pentru orașele din baza de date TRACE / 106 65 ANEXA 1: Programul de întreţinere şi modernizare a reţelei de termoficare DESCRIERE ATRIBUTE În numeroase oraşe au fost înfiinţate reţele de termoficare. Instalaţia primară (boilerele) Potenţial de economisire a energiei funcţionează cu o eficienţă scăzută sau reţelele de distribuţie prin conducte sunt izolate deficitar > 200.000 kWh/an sau deloc, pierzându-se astfel energie termică sau cantităţi considerabile de apă, prin scurgeri. Cost iniţial Progresele înregistrate în ceea ce priveşte materialele, proiectarea boilerelor sau configuraţia > 1.000.000 USD alternativă a sistemului (de exemplu, un schimb de căldură îmbunătăţit) oferă posibilitatea Viteză de implementare obţinerii unei eficienţe mai ridicate, precum şi numeroase metode diferite de detectare a > 2 ani scurgerilor. Utilizatorul final poate beneficia de o cantitate suplimentară de energie prin Avantaje colaterale modernizarea instalaţiei primare, repararea şi înlocuirea conductelor, precum şi printr-o mai Emisii de carbon reduse bună izolare. Utilizare eficientă a apei Calitate mai bună a aerului Obiectivul acestei recomandări este realizarea unui program pentru întreţinere şi modernizare Economii financiare pentru îmbunătăţirea instalaţiei de boilere, a pompelor, a conductelor sau a izolaţiei. Reţelele de Siguranţa furnizării termoficare sunt în mod inerent mai eficiente decât sistemele individuale, însă se poate obţine o creştere suplimentară a eficienţei energetice prin repararea conductelor şi modernizarea izolaţiei, reducându-se substanţial resursele, costurile operaţionale şi emisiile de carbon. OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Activitate de Metodologie implementare Autoritatea locală stabileşte parteneriate corespunzătoare pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate. Pentru a asigura includerea în studiul de fezabilitate a tuturor aspectelor pertinente, AL (autoritatea locală) trebuie să angajeze o echipă formată din proiectanţi de reţele, ingineri Studiu de energeticieni şi termişti, specialişti de mediu şi consultanţi financiari. fezabilitate Studiul de fezabilitate stabileşte viabilitatea tehnologică şi financiară, precum şi opţiunile de achiziţii şi de politică publică. Studiul stabileşte cheltuielile energetice de bază ale oraşului generate de alimentarea cu energie şi căldură, precum şi eficienţa distribuţiei acestora în reţea (reţele). De asemenea, trebuie avute în vedere capacitatea tehnică, metodologia de 66 achiziţii, stimulentele şi taxele. Fiecare opţiune trebuie raportată la capacităţile şi cerinţele specifice ale AL. Autoritatea locală investeşte în întreţinerea reţelei şi în îmbunătăţirea infrastructurii, acolo unde este necesar. Principalele cheltuieli asociate unui program de înlocuire includ costurile de capital pentru instalaţie şi lucrările de construcţii civile necesare accesării reţelelor, acolo unde conductele sunt îngropate. Autoritatea locală poate plăti pentru aceste cheltuieli direct de la bugetul oraşului şi îşi poate recupera investiţia prin costuri mai reduse cu Cheltuieli directe combustibilul primar. şi achiziţii Autoritatea locală investeşte în întreţinerea reţelei şi în îmbunătăţirea infrastructurii, acolo unde este necesar. Principalele cheltuieli asociate unui program de înlocuire includ costurile de capital pentru instalaţie şi pompe şi lucrările de construcţii civile necesare accesării reţelelor, acolo unde conductele sunt îngropate. Autoritatea locală poate plăti pentru aceste cheltuieli direct de la bugetul oraşului şi îşi poate recupera investiţia prin costuri mai reduse cu combustibilul primar. Autoritatea locală încheie un contract cu o companie de servicii energetice (CSE) care să-şi asume administrarea reţelei de termoficare şi care să asigure întreţinerea acesteia şi să investească în reparaţii pentru a asigura o Companie de alimentare constantă şi eficientă a utilizatorilor. Avantajul acestei metode servicii este acela că AL nu trebuie să se angajeze la investiţii financiare energetice semnificative în proiect şi nici să-şi asume riscurile aferente proiectului. Există un număr de structuri contractuale CSE potenţiale; se recomandă ca autoritatea locală să analizeze diferitele avantaje şi dezavantaje ale fiecăreia. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Jiamusi. Autoritatea locală emite norme legislative sau creează politici care impun niveluri minime de eficienţă atât în infrastructura de generare, cât şi în cea Legal sau de furnizare a reţelei de termoficare. Nivelurile de eficienţă trebuie stabilite statutar de aşa manieră, încât programul de înlocuire să fie eşalonat, vizând în primul rând activele cu randamentul cel mai deficitar. 67 MONITORIZARE Monitorizarea progresului şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice nivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Stabilirea pierderilor energetice de bază din cauza conductelor şi a pompelor (kWh/an);  Stabilirea pierderilor de apă de bază din cauza conductelor şi a pompelor (l/an);  Stabilirea obiectivului de pierderi al autorităţii locale (kWh/an) datorită potenţialelor îmbunătăţiri ale reţelei;  Compararea performanţelor reale ale programului cu performanţele prevăzute. STUDII DE CAZ Întreţinerea conductelor din reţeaua de termoficare, Seul, Coreea Sursa: DBDH, Direct Access to District Heating Technology „Seoul Metropolitan District Heating Network”, disponibil online la: http://www.e-pages.dk/dbdh/12/. Înfiinţată în 1985 de o societate publică, reţeaua de termoficare din Seul furnizează 10.604 GWh energie termică şi de răcire pentru 832.000 de gospodării, clădiri comerciale şi clădiri publice. Pe durata primilor cinci ani de funcţionare, reţeaua a suferit întreruperi de serviciu cauzate de defecte de construcţie deoarece construcţia de conducte preizolate fusese recent introdusă în Coreea, iar experienţa în domeniu era prea redusă pentru a asigura o construcţie de bună calitate a conductelor. La jumătatea anilor 2000, 300 km de conducte preizolate (20% din lungimea totală) aveau circa 20 de ani vechime, iar analiza defecţiunilor de construcţie ale conductelor a arătat că acestea au fost provocate, mai ales, de îmbinări tubulare slăbite (51%) şi de utilizarea unor materiale necorespunzătoare (21 %). În vederea îmbunătăţirii fiabilităţii reţelei de alimentare şi, implicit, a reducerii costului pierderilor de apă şi energie, compania a investit în îmbunătăţirea calificăriilor în materie de construcţie a conductelor şi a utilizat un sistem de detecţie a scurgerilor, care permite localizarea defecţiunilor. Deoarece sistemul de detecţie a scurgerilor nu funcţionează în mod corespunzător atunci când e aplicat pe conductele vechi, erorile sunt, de asemenea, identificate prin intermediul unei camere de termografie şi prin metoda injecţiei de gaz în conducte. 68 Modernizarea reţelei de termoficare, Jiamusi, China Sursa: DBDH, Direct Access to District Heating Technology „Dalkia Management of Jiamusi Urban Heating Network” disponibil online la: http://dbdh.dk/images/uploads/pdf-news/hotcool_1_2010_low.pdf. Din cauza unei lipse cronice de fonduri, reţeaua de termoficare din Jiamusi a suferit mult timp din cauza întreţinerii deficitare, ceea ce a dus la mari pierderi de energie şi apă. Deoarece întreruperile în furnizare şi temperaturile scăzute din case erau la ordinea zilei, operatorul reţelei, Jiamusi Heating Company (JHC), se confrunta cu nemulţumiri tot mai mari din partea utilizatorilor. În mai 2007, JHC, aflată în proprietatea municipalităţii, a încheiat un acord pe 25 de ani cu o companie de servicii energetice, care să se ocupe de administrarea reţelei. A fost implementată o iniţiativă pe scară largă pentru îmbunătăţirea performanţelor şi îmbunătăţirea unităţilor reţelei. Temperatura de furnizare a agentului termic a crescut, s-au construit 90 de substaţii noi şi s-a instalat un sistem SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition – monitorizare, control şi achiziţie de date), ceea ce a permis gestionarea în timp real a substaţiilor şi a reţelei, fapt care a dus la o optimizare îmbunătăţită a eficienţei energetice şi la confortul utilizatorilor. Ca o consecinţă, pierderile de apă s-au redus cu 30%, iar consumul de energie cu 13,5%. Prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor, compania şi-a îmbunătăţit relaţiile cu clienţii şi a putut reduce rata creanţelor irecuperabile de la 7% la 2%. Reţeaua a început să se extindă şi, după doi ani de funcţionare, şi-a mărit cu 56% suprafaţa de deservire, de la 5,5 milioane metri pătrați (29% din suprafaţa totală de încălzire) la 8,6 milioane metri pătrați. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni DHCAN „District Heating System Rehabilitation and Modernisation Guide”, disponibil online la: http://www.projects.bre.co.uk/DHCAN/pdf/Modernisation.pdf. Un document director pentru îmbunătăţiri tehnice în vederea creşterii eficienţei energetice şi a reducerii utilizării energiei primare. Documentul încearcă stabilirea unui set de soluţii, de la cele ieftine la cele costisitoare, în funcţie de circumstanţele financiare, şi corelează acest obiectiv cu necesitatea fundamentală a unei viziuni strategice. IEA „Coming in from the Cold – Improving District Heating Policy in Transition Economies”, disponibil online la: http://www.iea.org/textbase/nppdf/free/2004/cold.pdf. Un document care rezumă experienţele instituţionale în materie de reabilitare a reţelei de termoficare, cu accent pe furnizarea unei politici clare privind termoficarea. „ESMAP Public Procurement of Energy Efficiency Services” – Ghid de bune practici de achiziţii din întreaga lume. Material disponibil online la: http://www.esmap.org/Public_Procurement_of_Energy_Efficiency_Services.pdf. 69 ANEXA 2: Moduri de transport nemotorizat DESCRIERE Atribute Modurile de transport nemotorizat prezintă un consum zero de combustibil de operare şi Potenţial de economisire a energiei necesită costuri reduse de capital pentru implementare. În afară de îmbunătăţirea sănătăţii 100.000-200.000 kWh/an utilizatorilor, utilizarea acestor mijloace reduce poluarea sonoră şi îmbunătăţeşte calitatea Cost iniţial aerului. > 1.000.000 USD Printre beneficii se numără o calitate îmbunătăţită a vieţii, costuri operaţionale mai reduse Viteză de implementare pentru utilizatori şi furnizori şi cerinţe mai scăzute de infrastructură. > 2 ani Avantaje colaterale OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Emisii de carbon reduse Activitate de Calitate mai bună a aerului Metodologie Siguranţă şi sănătate publică sporite implementare Autoritatea locală pietonalizează reţelele de străzi sau zonele urbane mai extinse. Permanentă sau temporară, închiderea străzilor pentru vehiculele cu motor creşte gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la mijloacele de transport nemotorizat, elimină vehiculele zgomotoase şi poluante şi creează Pietonalizare oportunităţi pentru pieţe stradale şi alte iniţiative. Autoritatea locală studiază fezabilitatea şi capacitatea de preluare din sondaje operate la origine şi la destinaţie, distribuţia traficului pe mijloace de transport şi, ulterior, proiectează reţele adecvate modelelor de navetă şi deplasărilor locale/în cartier. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Oxford. Autoritatea locală include reţele dedicate pentru biciclişti/pietoni în cadrul planurilor sale de transport sau de utilizare a terenurilor urbane. Înlocuirea sau rezervarea drepturilor de acces în zonele nou construite creează condiţiile necesare pentru adoptarea de moduri de transport nemotorizat, Reţele dedicate care ar putea fi mai puţin favorizate dacă drumurile s-ar adresa numai automobilelor. Cheia succesului o reprezintă corelarea reţelelor pentru biciclişti şi pentru pietoni la nivel local cu calitatea mediului – este nevoie de canalizare adecvată şi de un nivel corespunzător de iluminare şi de umbră. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Bogota. 70 Autoritatea locală acordă microcredite care pot fi utilizate pentru creşterea numărului de biciclete aflate în proprietate personală. O creştere a numărului deţinătorilor de biciclete poate avea beneficii financiare Microcredite semnificative pentru muncitorii cu venituri reduse, care nu vor mai fi dependenţi de un transport public costisitor, ineficient şi cu intervale mari de succedare. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Lima. Autoritatea locală introduce programe de închiriere a bicicletelor, care asigură biciclete la cerere, contra cost. Factorul cheie al succesului unui astfel de demers constă în stabilirea unor tarife care să încurajeze utilizarea, dar şi a unor proceduri de securitate pentru evitarea şi pedepsirea furtului. Programe de Sistemele cu utilizatori înregistraţi necesită un card bancar sau detalii închiriere bancare despre utilizatori, dar nu sunt neapărat accesibile tuturor. Sistemele cu utilizatori neînregistraţi sunt mai flexibile, dar mai expuse la abuzuri. Marcarea bicicletelor şi a instalaţiilor poate crea venituri pentru autoritatea locală. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Paris. MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice n ivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Efectuarea de studii cu privire la numărul de biciclete aflate în circulaţie prin utilizarea contoarelor de trafic pe drumuri şi piste pentru biciclete.  Stabilirea distribuţiei pe mijloace de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în oraş. 71  Stabilirea unor ICP (indicator cheie de performanță), precum procentul modurilor de transport nemotorizat, schimbul de moduri, km de infrastructură dedicată pentru biciclişti/pietoni, preluarea unor sisteme de promovare a mersului cu bicicleta prin analiza registrelor de subvenţii. STUDII DE CAZ Pietonalizare cu închiderea drumurilor, Oxford, Anglia Sursa: Comisia Europeană, Directoratul General Mediu (2004). „Reclaiming city streets for people: Chaos or quality of life?”, disponibil online la: http://ec.europa.eu/environment/pubs/pdf/streets_people.pdf. Principalele străzi comerciale au fost complet redate pietonilor, în timp ce alte drumuri de trecere din zona centrală sunt accesibile numai autobuzelor şi pietonilor. Adoptarea unei abordări integrate, treptate a implementării programului de închidere a drumurilor a fost considerată esenţială pentru reuşita elementului de realocare a unui spaţiu semnificativ pentru drumuri, din cadrul proiectului. Opozanţii proiectului în valoare de 6 milioane USD au folosit cu precădere motivul înrăutăţirii aglomerărilor în trafic pe două drumuri importante din oraş; au existat şi comercianţi cu amănuntul îngrijoraţi de accesul vehiculelor de aprovizionare şi de nivelul comerţului. Aceste probleme au fost abordate în cadrul unui proces extins de consultare şi al unei campanii publicitare eficiente, care au precedat implementarea proiectului. Acest proces a inclus broşuri, mesaje publicitare pe autobuze, afişe amplasate în întregul oraş şi o serie de comunicate de presă. Reţea dedicată pentru biciclete, Bogota, Columbia Sursa: C40 Cities (2010). „Bogota, Colombia: Bogota's CicloRuta is one of the most comprehensive cycling systems in the world”, disponibil online la: http://www.c40cities.org/bestpractices/transport/bogota_cycling.jsp. CicloRutas este considerată o reţea unică pentru biciclete, al cărei proiect a ţinut cont de topografia oraşului pentru a crea o fluenţă şi o funcţionalitate maximă (caracteristici naturale şi construite, dealuri, cursuri de apă, parcuri, facilităţi esenţiale). Într-o perioadă de numai 7 ani, ca urmare a unei investiţii de 50 milioane USD, utilizarea bicicletelor în reţea a crescut cu peste 268%. CicloRutas joacă un rol important pentru grupurile cu venituri mici, având în vedere că 23% dintre deplasările efectuate de grupul cu veniturile cele mai reduse se fac pe jos sau cu bicicleta. Dezvoltarea CicloRutas a contribuit, de asemenea, la recuperarea spaţiului public de-a lungul malurilor râurilor şi al zonelor umede, deoarece timp de mulţi ani, acestea din urmă au fost ocupate de aşezări ilegale. Microcredite pentru biciclete, Lima, Peru Sursa: ICLEI (2009). „Case study 46: Assistance to purchase bicycles – Lima, Peru” în „Sustainable Urban Energy Planning: A handbook for cities and towns in developing countries”, disponibil online la: http://www.unhabitat.org/pmss/listItemDetails.aspx?publicationID=2839. În 1990, municipalitatea oraşului Lima a înfiinţat un program de microcredite pentru a permite achiziţia de biciclete de către cetăţenii cu venituri mici. Prin economisirea costurilor zilnice cu transportul public, muncitorii vor constata o creştere efectivă a veniturilor cu peste 12% după rambursarea împrumutului. Pentru extinderea reuşitei programului, s-au depus eforturi pentru standardizarea utilizării 72 bicicletelor în oraş. Măsurile în acest sens au constat în realizarea unui manual de standarde tehnice pentru proiectarea şi sistematizarea pistelor pentru biciclete. Închiriere de biciclete, Velib, Paris, Franţa Sursa: C40 Cities (2010). „Paris, France Velib – a new Paris love affair”, disponibil online la: http://www.c40cities.org/bestpractices/transport/paris_cycling.jsp. Parisul a lansat un sistem de închiriere non-stop prin intermediul Velib, un parteneriat public-privat între Primăria Parisului şi o companie condusă de un important grup din domeniul publicităţii. Utilizatorii trebuie să achiziţioneze un abonament zilnic, săptămânal sau anual, iar închirierea de biciclete este gratuită pentru prima jumătate de oră a fiecărei deplasări individuale, iar apoi se percepe un preţ fix. Valorile crescânde ale preţurilor asigură menţinerea în circulaţie a bicicletelor. De reţinut că primăria Parisului generează venituri din proiect fără nicio investiţie (care a costat 108 milioane USD). Motivul acestui succes l-a constituit parteneriatul public-privat, prin care compania privată achită costurile operaţionale plus drepturi pentru spaţiul publicitar către Primărie, finanţate din veniturile din publicitate. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Sustrans (2007). „Technical guidelines for the development of cycle facilities” O serie de documente directoare pentru profesionişti cu privire la detaliile proiectării reţelelor pentru biciclete. Disponibil online la: http://www.sustrans.org.uk/resources/design-and- construction/technical-guidelines. Transport for London (2010). „London Cycling Design Standards” Un document director pentru reducerea barierelor din calea utilizării bicicletelor în vederea îndeplinirii obiectivelor legate de siguranţa rutieră. Disponibil online la: http://www.tfl.gov.uk/businessandpartners/publications/2766.aspx. 73 ANEXA 3: Măsuri de restricţionare a parcării DESCRIERE Atribute Restrângerea spaţiilor de parcare disponibile descurajează utilizarea automobilelor şi Potenţial de economisire a energiei asigură un stimulent pentru utilizarea unor moduri de transport mai durabile, inclusiv a 100.000-200.000 kWh/an transportului public. Scoaterea din trafic a vehiculelor reduce consumul de combustibil şi Cost iniţial efectele aglomerărilor de trafic. < 100.000 USD Viteză de implementare OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE > 2 ani Activitate de Avantaje colaterale Metodologie Emisii de carbon reduse implementare Calitate mai bună a aerului Autoritatea locală (AL) introduce măsuri de sistematizare cu privire la Siguranţă şi sănătate publică sporite locurile de parcare pentru clădirile rezidenţiale şi de birouri. Creşterea nivelului de ocupare a forţei Introducerea de limite maxime ale locurilor de parcare cu raporturi de muncă reduse între necesar şi numărul de locuri descurajează achiziţionarea şi utilizarea automobilelor proprietate personală. Însă aceste măsuri nu afectează locurile de parcare existente, ele trebuind susţinute prin Măsuri de acţiuni suplimentare. Deşi pot fi definite zone de intervenţie, este sistematizare mai eficientă o acoperire mai mare, deoarece aceasta prezintă un potenţial mai redus de împovărare a zonelor limitrofe. O abordare progresivă rezolvă această problemă, cerinţele devenind mai puţin stricte dinspre centru către periferie. Aceste măsuri garantează utilizarea şi eficienţa energetică în proiectare, neimplicând niciun cost imediat pentru autoritatea locală. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Londra. AL percepe taxe pentru parcarea pe stradă. Aplicarea unui regim de taxare pentru parcarea automobilelor şi legalizarea acordurilor de parcare vor permite controlul numărului de locuri de parcare şi vor Tarife de genera o sursă de venituri pentru măsuri în vederea unui transport parcare durabil. Acest tip de abordare necesită un sistem auxiliar pentru aplicare, de ex., agenţi de circulaţie care amendează contravenienţii, măsuri ce sunt de o mare sensibilitate politică. Pentru detalii, 74 consultaţi studiul de caz San Francisco. Autoritatea locală promovează multimodalitatea prin asigurarea de parcări pentru navetişti în punctele cheie de comutare. Prin corelarea parcărilor cu utilizarea transportului public, s-au luat în considerare necesităţile rezidenţilor care nu locuiesc în oraş. Reuşita parcărilor pentru navetişti se datorează existenţei transportului public şi inexistenţei locurilor ieftine de parcare în zonele centrale. Costul Parcări pentru perceput trebuie să fie inferior celui al parcurgerii întregului drum cu navetişti automobilul. Măsurile de acest gen necesită deseori investiţii masive de capital în infrastructură din partea autorităţii locale în ceea ce priveşte zonele de parcări pentru navetişti de la periferia oraşului, terminalele de autobuze şi autobuzele suplimentare. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Oxford. Activitate complementară de implementare: Măsuri de planificare MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice nivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Efectuarea de studii cu privire la numărul de locuri de parcare şi utilizarea acestora.  Efectuarea de analize de trafic cu privire la numărul de vehicule în trafic prin utilizarea contoarelor de trafic.  Stabilirea vitezelor medii de deplasare pe principalele coridoare de transport.  Stabilirea distribuţiei pe mijloace de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în oraş.  Efectuarea analizei statistice a datelor referitoare la rata de creştere a înmatriculărilor de automobile. 75 STUDII DE CAZ Standarde de parcare, London Plan, London, UK London (2010). Sursa: „Chapter 6: Transport” in „The London Plan”, disponibil online la: http://www.london.gov.uk/shaping-london/london-plan/docs/chapter6.pdf, pp.160-161. Documentul „The London Plan” instituie norme privind numărul maxim de locuri de parcare pentru proiectele rezidenţiale. Acesta prevede ca toate proiectele din zonele cu o bună accesibilitate la transportul public să-şi propună alocarea unui raport mult subunitar între locurile de parcare şi numărul locuinţelor din clădire. Principala problemă continuă să o reprezinte asigurarea susţinerii acestor standarde prin alte măsuri menite să reducă dependenţa de automobilul propriu atât în zona proiectului în sine, cât şi în zona limitrofă, de ex., printr-un acces mai bun şi mai larg la reţeaua de transport public. Parcare la bordură, SFpark, San Francisco, SUA Sursa: Institute for Transportation and Development Policy (2010) „U.S. Parking Policies: An Overview of Management Strategies”, disponibil online la: http://www.itdp.org/documents/ITDP_US_Parking_Report.pdf În 2009, San Francisco Municipal Transit Agency (SFMTA) a instalat contoare electronice noi, multispaţiale, iar în 2010 va activa senzori pentru spaţii de parcare ataşaţi la pavaj. Obiectivul este utilizarea tarifării pentru facilitarea redistribuirii cererii de spaţii de parcare. Esenţa SFpark este un sistem de administrare a datelor, care sortează o enormă cantitate de date colectate de la o multitudine de senzori wireless de reţea și din toate cele 6.000 de locuri de parcare. Aceşti senzori wireless pot detecta dacă un loc este ocupat de un vehicul şi pot raporta în timp real informaţii privind ocuparea locurilor de parcare, la un computer central. Proiectul va oferi date preţioase cu privire la efectul tarifării parcării asupra ocupării. În 2010, proiectul va cuprinde 6.000 din cele 25.000 de locuri de parcare la bordură contorizate din San Francisco, din şapte cartiere pilot. Taxe de parcare, Aspen, SUA Sursa: Victoria Transport Policy Institute (2010). „Parking Pricing Implementation Guidelines”, disponibil online la: http://www.vtpi.org/parkpricing.pdf Oraşul avea de suferit de pe urma numărului mare de maşini parcate pe străzi. În vederea reducerii efectelor „permutării la fiecare 90 de minute” (prin care localnicii şi navetiştii din zona centrală îşi mută maşinile la fiecare 90 de minute pentru a evita primirea u nei amenzi pentru parcare neregulamentară), Primăria a introdus taxe pentru parcarea stradală, utilizând parcometre multispaţiale. Tarifele de parcare sunt cele mai ridicate în centru şi scad odată cu creşterea distanţei faţă de acesta. Oraşul a lansat o campanie de marketing pentru a-i informa pe şoferi cu privire la parcometre, inclusiv cu privire la distribuţia unui card de parcometru preplătit gratuit fiecărui rezident pentru a-i ajuta pe aceştia să se familiarizeze cu sistemul. Şoferilor li s-a permis o parcare ilegală gratuită, iar poliţiştii de parcare oferă o oră de parcare gratuită şoferilor nefamiliarizaţi cu parcometrele. 76 Park-and-Ride, Oxford, Marea Britanie Sursa: Consiliul local Oxford (2009). „Park and Ride Transfer”, disponibil online la: http://www.oxford.gov.uk/PageRender/decTS/Park_and_Ride_occw.htm. Primăria Oxford are cinci unităţi de parcare pentru navetişti, care deservesc persoanele venite la cumpărături, vizitatorii şi navetiştii. Aceste unităţi percepeau taxe de parcare pentru a genera venituri care să acopere costurile operaţionale, dar nu puteau genera sume suplimentare pentru reparaţii sau îmbunătăţiri. Pentru a realiza economii, administrarea parcărilor pentru navetişti a fost transferată districtului Oxfordshire, ceea ce a avut ca rezultat economii anuale de 250.000 GBP pentru administraţia oraşului. Aceste economii au fost obţinute, în principal, prin realizarea economiilor de scară şi prin împărţirea costului furnizării serviciului cu contribuabilii din district, nu numai cu cei din oraş, şi unii, şi ceilalţi utilizând parcările respective. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Victoria Transport Policy Institute (2010). „Parking Management: Strategies, Evaluation and Planning” Un document director cuprinzător pentru planificarea şi aplicarea strategiilor de gestionare a parcării. Disponibil online la: http://www.vtpi.org/park_man.pdf. Victoria Transport Policy Institute (2010). „Parking Pricing Implementation Guidelines” Un document director pentru implementarea tarifării parcării, cu detalii privind depăşirea obstacolelor obişnuite. Disponibil online la: http://www.vtpi.org/parkpricing.pdf. Spillar, R. (1997). „A Comprehensive Planning and Design Manual for Park-and-Ride Facilities” Un document director pentru sistematizarea şi proiectarea parcărilor pentru navetişti. Disponibil online la: http://www.pbworld.com/library/fellowship/spillar. 77 ANEXA 4: Măsuri de restricţionare a traficului DESCRIERE Atribute Descurajarea potenţialilor şoferi de a-şi utiliza automobilele proprietate personală are drept Potenţial de economisire a energiei rezultat un număr mai redus de automobile în trafic. Se încurajează utilizarea modurilor de 100.000-200.000 kWh/an transport alternative, ceea ce are ca efect creşterea viabilităţii acestora (o creştere a numărului Cost iniţial de utilizatori ai transportului public, de exemplu). Scoaterea vehiculelor din trafic reduce 100.000-1.000.000 USD consumul de combustibil şi necesitatea de spaţiu rutier. Viteză de implementare 1-2 ani OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Avantaje colaterale Activitate de Emisii de carbon reduse Metodologie Calitate mai bună a aerului implementare Siguranţă şi sănătate publică sporite Autoritatea locală impune interdicţii generale. Posibilele tipuri de interdicţii generale includ interdicţiile pe tipuri de vehicule, care exclud de la circulaţie categorii întregi de vehicule, sau interdicţii în funcţie de numerele de înmatriculare, prin care sunt excluse de la circulaţie anumite numere de Interdicţii înmatriculare. Un punct slab al interdicţiei în funcţie de numerele de generale înmatriculare este acela că persoanele cu venituri mai mari pot fi astfel determinate să achiziţioneze un al doilea automobil, ceea ce nu numai că anulează scopul interdicţiei, dar şi dezavantajează persoanele cu venituri mai reduse. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Guangzhou. Autoritatea locală (AL) raţionalizează permisele auto. Instituirea de cote pentru vehiculele proprietate personală permite înmatricularea unui număr limitat de vehicule într-o perioadă de timp dată. Cu toate acestea, având în Emiterea de vedere neelasticitatea cererii de maşini, această măsură are deseori ca efect permise auto preţuri de achiziţie foarte ridicate pentru permisele auto – mecanism care îi favorizează pe cei bogaţi şi care marginalizează segmentele cu venituri mai reduse ale societăţii. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Singapore. AL autorizează şi stimulează „zilele fără maşini”, pentru educare şi îndrumare Iniţiative civice prin puterea exemplului. Participarea la aceste iniţiative este voluntară, şi nu executorie. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Puerto Princesa. 78 MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice n ivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Efectuarea de studii de trafic cu privire la numărul de vehicule în trafic înainte şi după implementare;  Stabilirea distribuţiei pe mijloace de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în oraş;  Confruntarea datelor de înregistrare ale utilizatorilor cu schemele plătite sau cu cele voluntare;  Efectuarea analizei statistice a datelor cu privire la rata de creştere a înmatriculărilor de automobile. STUDII DE CAZ Interdicţii pentru vehicule: Interdicţii pentru motociclete, Guangzhou, China Sursa: Institute for Transportation and Development Policy (2008). „Case study: motorcycles in Guangzhou”, disponibil online la: http://www.itdp.org/documents/Guangzhou%20Case%20Studies%20-%20Motorcycles%2015-Sep-08.pdf. Utilizarea motocicletelor a fost complet interzisă în oraşul Guangzhou. Interdicţia a fost aplicată treptat, începând cu un moratoriu asupra permiselor noi, iar apoi s-a extins pentru diferite drumuri şi diferite perioade de timp. Aplicarea treptată a fost esenţială pentru a permite publicului să se familiarizeze cu interdicţia respectivă, iar furnizarea eficientă de infrastructuri/servicii suplimentare a sprijinit această trecere de la un mod de transport la altul. Numeroşi motociclişti au trecut la biciclete şi autobuze şi au apărut ricşele ca înlocuitori populari ai motocicletelor. De la aplicarea iniţială a interdicţiei, accidentele rutiere au scăzut cu 40%. Raţionalizare, Singapore, Singapore Sursa: Sustainable Urban Transport Project (2010). „The Vehicle Quota System in Singapore”, disponibil online la: http://www.sutp.org/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=1582. Singapore limitează la o valoare fixă numărul de vehicule noi a căror înmatriculare este permisă. Potenţialii cumpărători trebuie să liciteze pentru un permis netransferabil, care le permite să deţină un vehicul pentru un anumit număr de ani. Proiectul a trebuit modificat la scurt timp după aplicare în vederea protecţiei împotriva acţiunilor speculative. La început, permisele erau transferabile, iar în primele două luni de la eliberarea primei tranşe de permise, 20% dintre acestea şi-au schimbat proprietarul în cadrul unor tranzacţii de „vânzare-cumpărare” care au adus speculanţilor profituri considerabile, de până la 5.000 de dolari singaporezi. Deoarece sistemul de raţionalizare nu controlează 79 distanţa anuală parcursă, succesul măsurii de înregistrare raţionalizată în ceea ce priveşte limitarea utilizării vehiculelor a depins de susţinerea sa prin alte măsuri de restricţionare a traficului, precum taxe ridicatede utilizare a drumurilor, tarife mari de parcare şi taxarea electronică pentru utilizarea drumurilor. Zile fără condus, Pauză de o zi, Puerto Princesa, Filipine Sursa: ICLEI (2001). „Vehicular Reduction Strategy for Air Pollution Prevention and Climate Change Mitigation; A Case of Puerto Princesa City, Philippines”, disponibil online la: http://www.iclei.org/index.php?id=1193. Introdus ca parte a zonării şi redirecţionării, acest program stipulează o pauză de o zi pentru şoferii de triciclete din centrul de afaceri al oraşului. Reglementarea tricicletelor folosite ilegal constituie un impediment major deoarece neregulile în aplicare conduc la inegalitate între conducătorii legali şi cei ilegali de triciclete-taxi. În plus, potenţialul de venituri al celor care respectă ziua de pauză se pierde în avantajul operatorilor ilegali. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Sierra Club of Canada (2001). „How to Stage a Car Free Day In Your Community” Un document director pentru pregătirea şi planificarea unei zile fără maşini în comunitate. Disponibil online la: http://www.worldcarfree.net/wcfd/documents/cfd_howto.pdf. 80 ANEXA 5: Dezvoltarea transportului public DESCRIERE ATRIBUTE Dezvoltarea sau îmbunătăţirea sistemului de transport public şi luarea de măsuri pentru Potenţial de economisire a energiei creşterea accesibilităţii şi a utilizării acestuia. Transportul public realizează valori mai reduse de > 200.000 kWh/an emisii pe cap de locuitor decât automobilele proprietate personală şi are potenţialul de a asigura Cost iniţial o reţea de transport echitabilă. O reducere a numărului de vehicule proprietate personală aflate > 1.000.000 USD în trafic poate contribui la reducerea emisiilor şi la îmbunătăţirea calităţii aerului. Viteză de implementare > 2 ani OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Avantaje colaterale Activitate de Emisii de carbon reduse Metodologie Calitate mai bună a aerului implementare Siguranţă şi sănătate publică sporite Autoritatea locală instituie măsuri dedicate privind prioritatea autobuzelor. Aceasta permite autobuzelor să evite cozile din trafic, Prioritatea sporindu-le fiabilitatea şi îmbunătăţind timpii de deplasare. Se poate aplica autobuzelor o serie de măsuri care includ benzi speciale pentru autobuze şi prioritate în intersecții. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Bogota. Autoritatea locală investeşte în infrastructura necesară pentru semnalizarea priorităţii autobuzelor. Aceste sisteme se conectează la autobuze prin intermediul unor transpondere care utilizează informaţii GIS Semnalizare şi favorizează fluxul de autobuze care se apropie de intersecţie, prin prelungirea duratei culorii verzi a semaforului sau prin reducerea duratei ciclului pentru automobile. Autoritatea locală asigură staţii de aşteptare de calitate pentru pasageri, dublate de servicii informaţionale adecvate. Furnizarea de informaţii în Informare timp real privind succedarea autobuzelor permite utilizatorilor să înţeleagă şi să gestioneze timpii de aşteptare. Aceste servicii cresc atractivitatea transportului public. Autoritatea locală investeşte în infrastructura necesară pentru emiterea de Operare bilete electronice. Aceasta permite utilizarea unui număr mai mare de 81 autobuze într-un interval de timp dat cu un singur bilet, reducând costul călătoriei şi facilitând accesul la autobuze pentru persoanele cu veniturile cele mai mici, atrăgând totodată o bază mai mare de utilizatori atunci când se realizează o combinaţie cu alte mijloace de transport, precum calea ferată sau metroul. Autoritatea locală corelează proiectele de dezvoltare cu densitate mare cu existenţa şi finanţarea transportului public. Autoritatea locală analizează ordonanţele de zonare a oraşului şi are în vedere următoarele modificări: creşterea raportului permis între suprafaţa utilă şi suprafaţa locurilor de parcare în locurile situate în apropierea nodurilor de transport public. În zonele unde situaţia o permite, se va proceda la rezonarea terenurilor cu utilizare unică pentru a permite mai multe utilizări ale aceluiaşi teren. Reglementări şi Acceptarea unor proiecte de dezvoltare cu densitate mai mare de-a lungul direcţii de coridoarelor de transport public bine deservite creează o bază de sistematizare utilizatori pentru transportul public şi poate fi utilizată în combinaţie cu alte măsuri de sistematizare, precum plafonarea locurilor de parcare prevăzute pentru clădirile rezidenţiale şi de birouri, descurajând astfel utilizarea automobilelor. Pentru a obţine certificatul de urbanism, dezvoltatorii trebuie să prezinte modul în care proiectul care urmează a fi realizat este conectat la reţeaua de transport public existentă sau planificată. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Curitiba. Autoritatea locală subvenţionează călătoriile din transportul public. În Subvenţii anumite zone, aceasta poate constitui un stimulent pentru utilizarea transportului public. MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice n ivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a 82 echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Efectuarea de studii cu privire la numărul de pasageri din transportul public;  Stabilirea distribuţiei pe mijloace de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în oraş. STUDII DE CAZ Sistemul BRT, Bogota, Columbia Sursa: ESMAP (2009). „Good practices in city energy efficiency: Bogota, Colombia – Bus Rapid Transit for Urban Transport Energy”, disponibil online la: http://esmap.org/esmap/sites/esmap.org/files/Bogota_Case_Study_020310.pdf. La finalizarea primelor sale două faze, sistemul TransMilenio BRT deserveşte circa 1,5 milioane de pasageri zilnic şi a diminuat cu 47% consumul de combustibil la nivelul oraşului. Principalii factori de succes au fost: sistematizarea completă, la nivel de oraş, a infrastructurii, utilizarea de tehnologii de ultimă oră, aplicarea unei varietăţi de caracteristici de proiectare pentru a deservi volume mari de pasageri, precum şi utilizarea unui sistem simplu de bilete de călătorie cu un singur tarif. Nu sunt necesare subvenţii pentru funcţionarea sistemului, aceasta fiind acoperită integral din tariful biletelor. Costul total de capital al proiectului s-a ridicat a la 240 milioane USD. Sistemul este administrat de o companie înfiinţată de primar, dar care funcţionează independent de administraţia oraşului. Deşi compania răspunde de toate lucrările de sistematizare, întreţinere şi construcţie a infrastructurii, precum şi de organizarea orarelor serviciilor de autobuze, autobuzele şi şoferii sunt contractaţi prin firme private, rezultând astfel o structură de management complexă, dar inovatoare. Sistematizarea utilizării terenului şi a transportului public, Curitiba, Brazilia Sursa: Banca Mondială (2010). „Curitiba, Brazil – Cost Is No Barrier to Ecological and Economic Urban Planning, Development, and Management . In Eco2 Cities: Ecological Cities as Economic Cities, pages 169-182.” disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/sites/esmap.org/files/CS_Curitiba.pdf. Cazul oraşului brazilian Curitiba arată că costurile nu reprezintă o barieră pentru o sistematizare, o dezvoltare şi un management urban ecologice şi economice. Curitiba a realizat un mediu urban durabil printr-un urbanism integrat. Pentru a evita o dispersare nesistematizată, în Curitiba, dezvoltarea urbană a fost direcţionată liniar, pe axe strategice de-a lungul cărora s-a încurajat dezvoltarea multor proiecte rezidenţiale şi comerciale, corelate cu planul general integrat al oraşului şi cu zonarea utilizării terenurilor. În Curitiba s-a adoptat un sistem de transport cu autobuzul accesibil, dar inovator, în locul unor căi ferate costisitoare, a căror construcţie necesita mult mai mult timp. Sistemul de transport cu autobuzul din Curitiba, eficient şi bine conceput, deserveşte majoritatea zonelor urbane, iar procentul de utilizatori ai transportului public (autobuz) a atins 45%. În prezent, traficul din oraş este mai puţin aglomerat, ceea ce a dus la reducerea consumului de combustibil şi la o îmbunătăţire a calităţii aerului. Suprafeţele verzi au fost extinse – mai ales în parcurile create pentru a 83 îmbunătăţi prevenirea inundaţiilor – prin reglementări care au permis transferul drepturilor de dezvoltare pentru conservarea zonelor verzi şi a zonelor de patrimoniu cultural. Corelarea densităţii proiectelor de dezvoltare cu existenţa transportului public, Curitiba, Brazilia Sursa: Rabinovitch, J. (1992) „Curitiba: towards sustainable urban development”, Environment and Urbanization, Vol.4 (2) pp. 62-73, disponibil online la: http://eau.sagepub.com/content/4/2/62.abstract. Planul general al oraşului Curitiba a integrat transportul cu sistematizarea utilizării terenurilor. Legile de zonare se utilizează pentru direcţionarea creşterii liniare prin atragerea densităţii rezidenţiale şi comerciale de-a lungul unei linii de transport public. Este permisă dezvoltarea de proiecte rezidenţiale şi comerciale de înaltă densitate, situate la o distanţă faţă de staţie care poate fi parcursă pe jos, cu densităţi mult mai reduse în alte zone ale oraşului. Zona centrală a oraşului este parţial închisă traficului vehiculelor, fiind create străzi pietonale. De asemenea, o ierarhie strictă a străzilor protejează prioritatea de trecere pentru actualul sistem BRT (Bus Rapid Transit), ceea ce a contribuit semnificativ la reuşita reţelei de transport. Urbanism integrat şi utilizarea eficientă a resurselor, Singapore Sursa: Good practices in City Energy Efficiency: Eco2 Cities – Land and Resource Management in Singapore, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/1230. Singapore este un oraş-stat insular, situat la extremitatea sudică a Peninsulei Malaiezia. Cu o suprafaţă mică, de 700 kilometri pătrați, şi o populaţie de 4,8 milioane de locuitori, Singapore s-a dezvoltat datorită unui urbanism inovator, integrat cu utilizarea eficientă a terenului şi a resurselor naturale. Dimensiunile reduse ale oraşului ridică probleme privind disponibilitatea terenurilor şi a resurselor naturale. Pentru optimizarea utilizării terenurilor, Singapore promovează dezvoltarea proiectelor de înaltă densitate, nu numai pentru companii şi entităţi comerciale, dar şi pentru structuri rezidenţiale. Densitatea ridicată se pretează la o productivitate economică ridicată pe unitatea de teren şi facilitează identificarea de spaţii verzi şi zone naturale destinate conservării. În plus, dezvoltarea proiectelor de înaltă densitate a avut drept rezultat o utilizare mai extinsă a transportului public, deoarece principalele zone de afaceri, comerciale şi rezidenţiale sunt bine racordate la o reţea integrată de transport public. În 2004, transportul public, ca pondere în totalul modurilor de transport pe durata orelor de vârf de dimineaţă, a atins o cotă de 63%. Utilizarea semnificativă a transportului public ajută la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Procentul ridicat de utilizare a transportului public înseamnă, de asemenea, că Singapore şi-a putut recupera toate costurile operaţionale ale transportului public din vânzarea biletelor – lucru realizat numai în Hong Kong, China, şi Singapore, dintre oraşele moderne, puternic dezvoltate. Urbanism regional integrat, Auckland, Noua Zeelandă Sursa: Good Practices in City Energy Efficiency: Eco2 Cities – Integrated Regional Urban Planning in Auckland, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/1227. Interconectarea dintre aspectele cu caracter naţional şi local din Auckland (precum construcţia de case şi educaţia) cu creşterea şi inovaţia şi investiţiile majore necesare (mai ales în ceea ce priveşte transportul terestru) au creat probleme complexe şi dificile între o serie întreagă 84 de autorităţi. În ciuda importanţei oraşului Auckland pentru economia Noii Zeelande şi pentru sferele de interes comun, precum transportul şi alimentarea cu energie, guvernul naţional nu a jucat, la început, un rol important în orientarea sistematizărilor la nivel regional şi local. Au apărut preocupări cu privire la faptul că, în absenţa unui acord cu privire la o strategie şi un cadru regional general, procesul decizional în regiune poate deveni ad hoc şi contradictoriu dacă fiecare parte interesată ar încerca să-şi impună punctul de vedere dintr-o perspectivă îngustă şi fără a lua în considerare regiunea în ansamblu. În consecinţă, exista o nevoie evidentă de sistematizare strategică și coordonată pentru întreaga regiune Auckland, care să permită menţinerea competitivităţii oraşului în lumea globalizată actuală. Răspunsul a implicat un proces început în 2001, de pregătire a unei strategii de dezvoltare regională, care îşi propune asigurarea unei viziuni a ceea ce ar putea deveni oraşul Auckland în 50 de ani. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Public Transport Authority Western Australia (2009).„Bus Priority Measures Principles and Design” Un document director pentru planificarea metodelor şi abordărilor pentru asigurarea priorităţii autobuzelor. Disponibil online la: http://www.pta.wa.gov.au/PublicationsandPolicies/DesignandPlanningGuidelines/tabid/109/Default.aspx. Transport for London (2006). „Accessible bus stop design guidance” Un document director pentru proiectarea staţiilor de autobuz, care să faciliteze urcarea pasagerilor în autovehicul. Disponibil online la: http://www.tfl.gov.uk/assets/downloads/businessandpartners/accessibile_bus_stop_design_guidance.pdf. 85 ANEXA 6: Optimizarea fluxului de trafic DESCRIERE ATRIBUTE Traficul poate fi gestionat în mod pozitiv pentru a asigura o funcţionare optimă a sistemului de Potenţial de economisire a energiei transport. Tehnicile de gestionare a traficului vor căuta să reducă la minimum distanţa parcursă > 200.000 kWh/an între punctul de plecare şi destinaţie, să asigure fluenţa traficului şi să încurajeze deplasarea Cost iniţial vehiculelor cu mai mulţi călători. Încurajarea utilizării eficiente a vehiculelor şi reducerea la 100.000-1.000.000 USD minimum a duratelor de deplasare, diminuând cantitatea de combustibil utilizată. Viteză de implementare > 2 ani OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Avantaje colaterale Activitate de Emisii de carbon reduse Metodologie Siguranţă şi sănătate publică sporite implementare Autoritatea locală modifică modelele de deplasare fie prin optimizarea tehnică a semnalizării traficului, fie prin intermediul furnizării de informaţii. Informaţiile în timp real pot fi furnizate prin intermediul panourilor cu mesaje variabile (PMV) sau al telecomunicaţiilor, şoferilor fiindu-le oferite opţiuni de Optimizarea schimbare a traseelor, indicaţii cu privire la rutele către diverse destinaţii şi fluxului indicaţii spre cele mai apropiate parcări auto disponibile. Aceasta reduce la minimum durata deplasării şi reduce aglomerările. De asemenea, sistemele de mesagerie au fost utilizate pentru combaterea infracţiunilor prin furnizarea de informaţii privind, de exemplu, răpirile şi atacurile teroriste. Pentru detalii suplimentare, consultaţi studiile de caz Portland şi Milton Keynes. Autoritatea locală înfiinţează benzi pentru vehicule cu grad ridicat de ocupare (HOV), încurajând astfel folosirea unui automobil de mai multe persoane. Asocierea utilizatorilor poate fi lăsată la latitudinea iniţiativelor civice sau poate fi determinată de autorităţile locale fie separat, fie în combinaţie cu alte Reglementare iniţiative ale acestora (în cazul din urmă, iniţiativele pot fi comunicate utilizatorilor prin intermediul aceleiaşi platforme). Obţinerea unui număr minim de utilizatori este esenţială, deoarece o utilizare insuficientă are ca rezultat diminuarea spaţiului rutier disponibil şi o creştere a aglomerării. Aplicarea unui sistem eficient de constrângere şi penalizare este la fel de 86 importantă, deoarece, altfel, banda ar urma să atragă un număr inacceptabil de mare de vehicule non-HOV, ceea ce ar duce, de asemenea, la reducerea eficienţei. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Madrid. MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice n ivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Efectuarea de studii de trafic cu privire la numărul de vehicule în trafic prin utilizarea contoarelor de trafic.  Stabilirea distribuţiei pe mijloace de transport a persoanelor care călătoresc în zonă sau în oraş. STUDII DE CAZ Optimizarea fluxului de trafic de tip „undă verde” pe arterele de mare circulaţie, Portland, SUA Sursa: C40 Cities (2010). „Portland, USA: Optimizing traffic signal timing significantly reduces the consumption of fuel”, disponibil online la: http://www.c40cities.org/bestpractices/transport/portland_traffic.jsp. Autoritatea locală a optimizat temporizarea semnalizării rutiere în 135 de intersecţii din 16 dintre cele mai aglomerate zone ale oraşului Portland. „Optimizarea” semnalizării rutiere constă în retemporizarea semnalizării pentru îmbunătăţirea sincronizării acesteia în reţeaua de trafic rutier. Costul sincronizării unei intersecţii a variat între 1.000 USD şi 3.000 USD. Reducerile rezultate ale frecvenţei cu care vehiculele accelerează şi decelerează, precum şi reducerea duratei petrecute cu motorul în ralanti au determinat reduceri anuale de combustibil de peste 6.600.000 de litri – echivalentul eliminării din trafic a 30.000 de vehicule de pasageri, pe durata unui an întreg. Autorităţile au luat şi alte măsuri suplimentare în acest sens, măsurând şi eliminând CO2 prin achiziţionarea de credite de carbon. Panouri cu mesaje variabile, Milton Keynes, Marea Britanie Sursa: Department for Transport (2010). „Case Study: Milton Keynes Integrated Traffic Management”, disponibil online la: http://www.dft.gov.uk/itstoolkit/CaseStudies/milton-keynes-integrated-traffic-management.htm. 87 Pentru obţinerea unei utilizări mai eficiente a parcărilor auto şi pentru a încuraja prezenţa cumpărătorilor în zona comercială centrală a oraşului Milton Keynes, precum şi pentru diminuarea aglomeraţiei cauzate de vehiculele aflate în căutarea unui loc de parcare, administraţia oraşului a investit în panourile cu mesaje variabile (PMV), care indică şoferilor numărul de locuri de parcare disponibile şi locul unde se află acestea. Costurile de instalare au fost reduse prin utilizarea reţelei existente în Milton Keynes, utilizată de poliţie pentru televiziunea cu circuit închis. Aceasta a creat beneficiul suplimentar al furnizării unei reţele de mare capacitate pentru o dezvoltare ulterioară a transmisiilor de date. Se estimează că, prin reducerea aglomerării în trafic şi a întârzierilor, ca rezultat al PMV, şoferii şi pasagerii liniilor de autobuz din zona centrală vor economisi peste 3 milioane de lire sterline într-o perioadă de 10 ani. Bandă pentru vehicule cu grad ridicat de ocupare, Madrid, Spania Sursa: Monzon, A. (1999) „Managing long term congestion in HOV lanes. Effect of 2+ vs 3+ limit on the Madrid N-VI corridor”, lucrare prezentată la Conferinţa Europeană de Transport, Cambridge, 1 ianuarie 1999, disponibilă online la: http://www.etcproceedings.org/paper/download/2493. Standardele de mediu ridicate, densitatea redusă a caselor şi ratele ridicate de motorizare au influenţat decizia de implemen tare a unei scheme de benzi HOV (vehicule cu grad ridicat de ocupare) în zona mediană al şoselei N-VI care intră în Madrid. Limita de excludere a acestei benzi este de 2+ pasageri, iar banda este separată de cele cu flux mixt printr-o barieră de beton pe întreaga sa lungime. Un aspect util de proiectare îl reprezintă baza reversibilă de funcţionare a sistemului, în conformitate cu vârfurile de trafic, deservind traficul de intrare în oraş la orele de vârf de dimineaţă, respectiv traficul de ieşire din oraş în timpul orelor de vârf de seară. În loc să determine o creştere a utilizării în comun a automobilelor, benzile au atras o creştere a ponderii modului de transport public (40% în intervalul 07:00- 10:00 în anul care a urmat aplicării), ceea ce a avut ca rezultat o creştere a frecvenţei serviciilor. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Colorado Department of Transportation (2005). „CDOT Guidelines on Variable Message Signs (VMS)” Un document director pentru proiectarea mesajelor de pe panourile cu mesaje variabile (PMV). Disponibil online la: http://www.cotrip.org/its/whitepapers/VMSGUIDE- rev-2005.pdf. Alabama Department of Transportation (2007). „Traffic Signal Design Guide & Timing Manual” Un document director, cu instrucţiuni şi recomandări detaliate cu privire la proiectarea şi temporizarea semnalizărilor de trafic în statul Alabama. Disponibil online la: http://www.dot.state.al.us/dsweb/Traffic/pdf/AldotTrafficSignalManual122007.pdf. 88 ANEXA 7: Programul de temporizare a iluminatului public DESCRIERE ATRIBUTE De regulă, iluminatul public are două moduri de funcţionare, respectiv „pornit” şi „oprit”, Potenţial de economisire a energiei comutând între aceste două moduri seara devreme, respectiv dimineaţa devreme. Însă cererea > 200.000 kWh/an de lumină variază semnificativ în timpul zilei, cu perioade de utilizare foarte redusă a spaţiului Cost iniţial public în toiul nopţii. Un program pentru temporizarea şi/sau reducerea strategică a intensităţii < 100.000 USD luminii, adaptat la necesităţile specifice de iluminare în anumite zone, poate reduce semnificativ Viteză de implementare consumul de energie, oferind în acelaşi timp niveluri adecvate de iluminat pentru, de exemplu, < 1 an securitate şi siguranţă în zonele publice. Poate fi utilizat un sistem inteligent de monitorizare Avantaje colaterale pentru adaptarea nivelurilor de iluminat în conformitate cu starea vremii şi cu nivelurile de Emisii de carbon reduse activitate. Rolul acestei recomandări este de a identifica modelele de utilizare a spaţiului public şi Siguranţă şi sănătate publică sporite de a regla în consecinţă nivelurile sistemului de iluminat. Deseori, programele de temporizare a O creştere a oportunităţilor de ocupare iluminatului fac parte dintr-un program complet de audit şi modernizare, dar, pentru oraşele care a forţei de muncă dispun deja de sisteme de iluminat public eficiente energetic, programul de temporizare a Economii financiare iluminatului poate fi totuşi un program mic şi eficient. Programele de temporizare a iluminatului pot reduce consumul de energie, emisiile de carbon rezultate, precum şi costurile operaţionale. Asemenea programe măresc, de asemenea, durata de viaţă a becurilor electrice, reducând cerinţele de întreţinere şi costurile aferente. Utilizarea sistemelor de monitorizare inteligente face, de asemenea, posibilă detectarea rapidă a defecţiunilor, permiţând înlocuirea rapidă a componentelor şi îmbunătăţirea calităţii serviciului de iluminat public. OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Activitate de implementare Metodologie Pregătirea unui studiu pentru estimarea tipurilor de străzi şi de Studierea alternativelor de corpuri de iluminat care dispun de potenţialul de reducere a temporizare a iluminatului temporizării şi a intensităţii luminii în timpul orelor târzii din noapte. Instalarea de temporizatoare Alocarea de fonduri pentru aplicarea soluţiilor de îmbunătăţire şi dispozitive de reducere a şi modernizare pentru oportunităţile de temporizare şi 89 intensităţii luminii la reducere a intensităţii luminii. Realizarea îmbunătăţirilor pe sistemele de iluminat public parcursul mai multor ani, pentru a obţine o acoperire de 100% existente a tuturor instalaţiilor de iluminat public şi stradal ale oraşului. Pentru detalii suplimentare, consultaţi studiile de caz Kirklees şi Oslo. Stabilirea de standarde de temporizare şi de reducere a intensităţii luminii pentru noile instalații de sisteme de iluminat Standarde pentru instalaţiile public şi stradal, care să respecte cele mai bune practici globale de iluminat noi privind eficienţa energetică şi îndrumările IESNA privind iluminatul. Monitorizarea şi publicarea Măsurarea anuală a economiilor de energie realizate prin acest economiilor de energie program şi încurajarea proprietarilor din sectorul privat să realizate urmeze modelul AL. MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice n ivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  Numărul de ore pe an când iluminatul stradal funcţionează la putere maximă;  Numărul de ore pe an când iluminatul stradal funcţionează la 50% din puterea maximă. 90 STUDII DE CAZ Sistem de control pentru iluminatul public, Kirklees, Marea Britanie Sursa: http://www.kirklees.gov.uk/community/environment/green/greencouncil/LightingStoryboard.pdf. În loc de a întrerupe iluminatul stradal la anumite ore din zi, aşa cum au procedat alte AL, autoritatea locală din Kirklees a decis să reducă intensitatea luminii la diferite niveluri pe tot parcursul zilei. S-a adoptat această măsură în parte deoarece, prin eliminarea întreruperii complete a sistemului de iluminat public în perioadele de activitate redusă, s-a asigurat o creştere a siguranţei în comunitate prin prevenirea infracţiunilor. S-au instalat sisteme modernizate pe fiecare stâlp de iluminat existent, care foloseau tehnologia wireless pentru a monitoriza şi reduce intensitatea iluminatului stradal. Modernizarea acestor sisteme a însemnat, pur şi simplu, adăugarea unei mici antene la capetele becurilor, care se conectează la balastul electronic fără a necesita cablaje suplimentare. În general, luminile sunt pornite la 100% la ora 19:00, reduse la 75% la ora 22:00, respectiv la 50% la miezul nopţii. Dacă luminile mai sunt aprinse la ora 05:00 dimineaţa, intensitatea luminii va creşte din nou la 100%. Prin reducerea treptată a intensităţii luminii, ochiul uman se poate adapta mai bine la niveluri mai reduse de iluminat, iar reducerea intensităţii luminii este aproape imperceptibilă. De asemenea, sistemul de monitorizare la distanţă furnizează informaţii de inventar precise şi permite inginerilor care deservesc sistemul de iluminat stradal să identifice rapid şi uşor becurile defecte. Aceasta reduce necesitatea efectuării de inspecţii nocturne de inginerii de sistem şi, de asemenea, a redus alte costuri legate de întreţinerea la faţa locului. O reducere a intensităţii luminii precum cea aplicată în Kirklees poate economisi anual până la 30% din cantitatea de energie electrică utilizată. Prin înlocuirea a 1.200 de becuri, AL din Kirklees estimează economii anuale în privința costurilor cu energia de aproape 3 milioane USD. Sistem inteligent de iluminat urban exterior, Oslo, Norvegia Sursa: http://www.echelon.com/solutions/unique/appstories/oslo.pdf. Un sistem inteligent de iluminat exterior a înlocuit corpurile de iluminat cu mercur şi PCB cu cele cu sodiu la presiune înaltă, cu performanţe ridicate. Acestea sunt monitorizate şi controlate prin intermediul unui sistem avansat de comunicare a datelor, care folosesc liniile de 230 V existente, utilizând o tehnologie specializată pentru liniile de alimentare. La un centru de operaţiuni se monitorizează şi se înregistrează energia utilizată de sistemul de iluminat stradal şi durata de funcţionare a acestuia. Acesta colectează informaţii de la senzori meteo şi de trafic şi utilizează un ceas astronomic intern pentru a calcula disponibilitatea luminii naturale provenite de la Lună şi de la Soare. Aceste date sunt utilizate automat pentru reducerea intensităţii unora sau a tuturor luminilor stradale. Controlul în acest mod al nivelurilor de iluminat a dus nu numai la economisirea unei cantităţi semnificative de energie (estimată la 62%), dar a contribuit şi la extinderea duratei de viaţă a becurilor, reducând astfel costurile de înlocuire. AL a putut utiliza sistemul de monitorizare pentru identificarea becurilor defecte, remediind deseori defecţiunile înainte ca acestea să fie semnalate de rezidenţii din zonă. P rin capacitatea de a furniza analize predictive de avarie pe baza unei comparaţii între durata efectivă de funcţionare şi durata prevăzută de viaţă a becului, eficienţa echipajelor de intervenţie a crescut. 10.000 de înlocuiri au costat AL aproximativ 12 milioane USD. În prezent, programul permite economii anuale în materie de costuri operaţionale de aproximativ 450.000 USD. Se estimează că, în cazul aplicării programului în întreg oraşul, creşterea economiilor în materie de costuri operaţionale va determina o perioadă de amortizare a investiţiei de sub cinci ani. 91 Modernizarea inteligentă a iluminatului pe şosele, Kuala Lumpur, Malaysia Sursa: http://www.lighting.philips.com.my/v2/knowledge/case_studies-detail.jsp?id=159544. Proiectul a aplicat o soluţie de iluminat pentru şoselele care duc la aeroportul internaţional Kuala Lumpur. Lungimea totală a şoselei cu două benzi este de 66 km. Cerinţa principală a proiectului a fost ca intensitatea luminoasă a fiecărui bec individual de-a lungul celor 66 km de şosea să fie reglabilă în mod independent. Aceasta a impus existenţa unei reţele care leagă toate cele 3.300 de poziţii la o unitate centrală de control. De asemenea, a fost nevoie de o întreţinere mai eficientă şi de asigurarea unei vizibilităţi optime, fără compromisuri în ceea ce priveşte confortul vizual pe şosea. A fost folosit un sistem de iluminat inteligent, care utilizează controlul prin telegestiune. Telegestiunea face posibilă comutarea sau controlul fiecărui punct de lumină individual din sistem de la un PC central. De asemenea, permite profiluri specifice de reducere a intensităţii luminii, adaptate la condiţiile rutiere pentru diferite becuri, recepţia instantanee a mesajelor de avarie şi crearea unei baze de date în care să fie stocate toate datele din sistem. Sistemul permite o reducere semnificativă a consumului de energie, în plus faţă de economisirea de 45%, rezultată din utilizarea circuitelor de reducere a intensităţii luminii. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Nu sunt disponibile 92 ANEXA 8: Programul de auditare şi modernizare a clădirilor municipale DESCRIERE ATRIBUTE Dezvoltarea unui program de auditare şi modernizare, orientat asupra tuturor serviciilor, pentru Potenţial de economisire a energiei analizarea şi implementarea oportunităţilor de îmbunătăţire şi modernizare pentru creşterea > 200.000 kWh/an eficienţei energetice. Beneficiile programului vor consta în economiile de costuri pentru serviciile Cost iniţial autorităţii municipale şi reducerea amprentei de carbon a AL. Programul va identifica > 1.000.000 USD oportunităţi de economisire imediată şi va aplica elemente cu amortizare rapidă, care să Viteză de implementare genereze economii de costuri, care să poată fi direcţionate spre alte servicii municipale. 1-2 ani Avantaje colaterale OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Emisii de carbon reduse Activitate de implementare Metodologie Calitate mai bună a aerului Siguranţă şi sănătate publică sporite Identificarea unui angajat din cadrul AL sau angajarea unei O creştere a oportunităţilor de ocupare persoane nou care să răspundă de execuţia şi implementarea de a forţei de muncă Identificarea coordonatorului proiecte de eficienţă energetică în clădirile de birouri Economii financiare de program pentru birouri municipale. Această persoană trebuie să fie capabilă să colaboreze cu mai multe agenţii, să cunoască sistemele de construcţie şi să gestioneze relaţia cu subcontractorii. Utilizarea rezultatelor obţinute din programul de evaluare comparativă sau a datelor privind clădirile de birouri colectate de personalul Programului pentru birouri, identificarea oportunităţilor preliminare de eficienţă energetică, precum: sisteme de iluminat noi, sisteme de aer condiţionat noi, sisteme Identificarea oportunităţilor de încălzire noi, computere noi, posibilităţi de răcire a preliminare serverelor etc. Clădirile de birouri pot fi clădiri mai complexe şi pot include o varietate de tipuri de sisteme; de exemplu, unele au sisteme de A/C simple, instalate la fereastră (sau nu au A/C), iar altele pot avea sisteme de A/C centralizate mai mari, cu răcitoare, turnuri de răcire, unităţi de tratare a aerului şi sistem de conducte. Efectuarea de audituri Parcurgerea unei varietăţi de clădiri de birouri, în vederea 93 energetice detaliate identificării de oportunităţi specifice de eficienţă energetică pentru următoarele activităţi şi utilizări finale:  sisteme de iluminat  sisteme de aer condiţionat  sisteme de încălzire  computere  camere pentru servere şi răcirea serverelor  aparate (răcitor de apă, frigider, automate) Foaia de calcul EE pentru birourile municipale include metode de estimare pentru potenţialul de eficienţă energetică pentru birouri, inclusiv modernizarea echipamentelor, modificări de comportament (stingerea luminilor, valori de referinţă pentru încălzire, durata funcţionării etc.), precum şi îndrumări cu privire la achiziţii. Alocarea bugetelor pentru îmbunătăţiri pe linie de eficienţă energetică în clădirile de birouri municipale. Combinarea îmbunătăţirilor cu renovările normale ale clădirilor poate fi cea mai bună utilizare a finanţărilor limitate. De exemplu, dacă este nevoie de înlocuirea acoperişului, din cauza infiltraţiilor, trebuie să se realizeze izolaţia şi să se monteze un acoperiş alb; sau, Stabilirea bugetului şi a dacă se instalează ferestre noi, acestea pot fi îmbunătăţite, cerinţelor montându-se ferestre cu un grad superior de izolare prin utilizarea fondurilor Programului de eficienţă energetică pentru clădirile de birouri. Alternativ, se pot încheia contracte cu companiile de servicii energetice (CSE), care vor suporta costul iniţial al îmbunătăţirilor şi vor împărţi economiile rezultate în urma modernizării. Luarea în considerare a datelor evaluării comparative, a Modernizări/îmbunătăţiri de auditurilor energetice detaliate şi a limitelor bugetare, a structură modernizărilor de structură, a înlocuirilor de echipamente şi a 94 îmbunătăţirii lucrărilor de renovare pentru fiecare clădire în parte. Pregătirea unei cereri de propunere pentru a permite contractorilor de lucrări mecanice sau electrice să liciteze pentru proiectele de modernizare. Combinarea unui număr mare de lucrări de modernizare similare pentru zeci de clădiri Angajarea unui contractor de birouri va permite AL să obţină economii de scară şi pentru aplicarea asigurarea calităţii, cu cheltuieli indirecte mai reduse. Alternativ, modernizărilor pregătirea unei cereri de propunere şi acordarea unui contract de servicii energetice unei companii private (CSE) care va garanta economisirea de energie, care va plăti investiţia iniţială şi care va împărţi cu AL economiile ulterioare. Vizitarea şi verificarea executării fiecărui proiect de construcţii conform specificaţiilor din cererea de propunere în materie de Verificarea lucrărilor de modernizare în vederea creşterii eficienţei energetice. modernizare şi a Colectarea în continuare a facturilor la electricitate şi căldură performanţelor pentru fiecare clădire cu sisteme îmbunătăţite şi compararea acestora cu datele istorice. MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice n ivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. 95 Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  USD/mp – Evaluarea comparativă a costului anual al energiei pe metru pătrat pentru toate clădirile de birouri municipale;  kWhe/mp – Evaluarea consumului anual de energie electrică pe metru pătrat pentru toate clădirile de birouri municipale;  kWht/mp – Evaluarea consumului anual de energie termică pe metru pătrat pentru toate clădirile de birouri municipale;  USD/an economisiţi – totalul economiilor de energie generate pe durata de viaţă a programului. STUDII DE CAZ Model de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor, Berlin, Germania Sursa: http://www.c40cities.org/bestpractices/buildings/berlin_efficiency.jsp. Autorităţile locale din Berlin, în parteneriat cu Agenţia de Energie Berlin (BEA), au creat, în premieră, un model excelent pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor. Acestea asigură modernizarea clădirilor private şi publice, pregătind licitaţii pentru lucrări care vor garanta reducerea nivelului de emisii. În licitaţiile publice pentru lucrările de modernizare sunt stabilite reducerile cu o medie de 26% a nivelului de CO2; astfel, companiile de servicii energetice (CSE) câştigătoare trebuie să asigure soluţii energetice durabile. Până în prezent, au fost îmbunătăţite 1.400 de clădiri, asigurând reduceri de CO2 de peste 60.400 de tone anual – îmbunătăţirile fiind gratuite pentru proprietarii clădirilor –, iar economiile obţinute în aceste clădiri au fost imediate. Contractare internă, Stuttgart, Germania Sursa: http://www.c40cities.org/bestpractices/buildings/stuttgart_efficiency.jsp. Oraşul Stuttgart economiseşte 7.200 de tone de CO2 anual printr-o formă inovatoare de contractare internă, care utilizează un fond de rulment pentru finanţarea măsurilor de economisire a energiei şi a apei. Oraşul reinvesteşte economiile direct în noi activităţi, creând astfel un ciclu de îmbunătăţiri în domeniul mediului şi al reducerii emisiilor. Studiile de caz UE şi Campania Display Sursa: http://www.display-campaign.org/page_162.html. Campania europeană Display este o schemă voluntară concepută de experţi în energie din oraşe europene. La iniţierea acesteia, în 2003, campania a urmărit încurajarea autorităţilor locale în direcţia prezentării publice a performanţelor energetice şi de mediu ale clădirilor publice, utilizând aceeaşi etichetă energetică folosită pentru aparatele de uz casnic. Din 2008, companiile private sunt, de asemenea, încurajate să utilizeze Display pentru activităţile de responsabilitate socială corporativă (RSC) proprii. Sistem de management energetic, Frankfurt, Germania Sursa: http://www.managenergy.net/download/r164.pdf. În 1996, autorităţile locale din Frankfurt (departamentul Construcţii) au încheiat un contract cu o companie privată pentru instalarea şi operarea unui sistem de management energetic (SME) pentru sediul primăriei (Romer), Paulskirche şi muzeul „Schirn”. Scopul proiectului este de a reduce costurile de energie şi apă, precum şi emisiile de CO2. 96 Pe baza costurilor anuale de 2,6 milioane DM înregistrate în 1992/1993, reducerile potenţiale de costuri au fost estimate la aproximativ 320.000 DM anual. Pentru obţinerea acestor reduceri de costuri, era necesară o investiţie de 1 milion DM pentru echipamente de control. Rambursarea capitalului investit urma să se realizeze din economiile de energie (54%) pe o perioadă de 8 ani. Restul de 46% v a reprezenta reducerea costurilor operaţionale ale clădirilor. Biroul eficient energetic al viitorului (EoF), Garston, Marea Britanie Sursa: http://projects.bre.co.uk/envbuild/index.html. Noua clădire ecologică de la Garston a fost construită în scop demonstrativ pentru specificaţiile de performanţă ale biroulu i eficient energetic al viitorului (EoF), fiind realizată de un număr de companii reprezentând producătorii, proiectanţii şi instalatorii de componente pentru clădiri şi de utilităţi de combustibil, ca parte a proiectului EoF derulat de BRECSU (Building Research Energy Conservation Support Unit). O componentă cheie o reprezintă necesitatea de reducere a consumului de energie şi a emisiilor de CO2 cu 30% faţă de cele mai bune practici actuale. În noua clădire nu se utilizează instalaţii de aer condiţionat – principalul consumator de energie în numeroase clădiri de birouri existente. Alte economii se vor realiza printr-o mai bună utilizare a iluminatului natural şi prin utilizarea „masei termice” a clădirii pentru controlul temperaturilor. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni EU LOCAL ENERGY ACTION Good practices 2005 – Broşură cu exemple de bune practici ale agenţiilor pentru energie din Europa. Material disponibil online la: http://www.managenergy.net/download/gp2005.pdf. ESMAP Public Procurement of Energy Efficiency Services – Ghid de bune practici de achiziţii din întreaga lume. Material disponibil online la: http://www.esmap.org/Public_Procurement_of_Energy_Efficiency_Services.pdf. Codul de Conservare a Energiei în Clădiri furnizează cerinţele minime pentru proiectarea şi construcţia eficientă energetic a clădirilor şi a sistemelor aferente acestora. Material disponibil online la: http://www.emt-india.net/ECBC/ECBC-UserGuide/ECBC-UserGuide.pdf. 97 ANEXA 9: Programul de evaluare comparativă a clădirilor DESCRIERE ATRIBUTE Dezvoltarea unui program de evaluare energetică comparativă a clădirilor municipale, care Potenţial de economisire a energiei colectează şi raportează anual utilizarea energiei, facturile la energie, utilizarea apei, facturile la 100.000-200.000 kWh/an apă, suprafeţele utile şi numele administratorilor clădirilor (dacă există). Obiectivul programului Cost iniţial este de a identifica clădirile cele mai mari consumatoare de energie din portofoliul AL pentru a < 100.000 USD permite îndreptarea atenţiei către cele mai bune oportunităţi de realizare a eficienţei energetice. Viteză de implementare Beneficiile programului constau în utilizarea cea mai eficientă a resurselor programului de 1-2 ani eficienţă energetică şi alocarea de timp şi bani proiectelor celor mai uşor realizabile. De Avantaje colaterale asemenea, programul va stabili date anuale pentru calculul energiei/amprentei de carbon pentru Emisii de carbon reduse serviciile municipale. Utilizare eficientă a apei Această recomandare este cea mai adecvată pentru oraşele mari, cu dimensiunile şi capacitatea Calitate mai bună a aerului necesare pentru aplicarea unui asemenea program. Monitorizarea şi analiza sistematică a Economii financiare consumului de energie al clădirilor şi identificarea posibilităţilor de îmbunătăţire reprezintă un bun punct de plecare pentru majoritatea oraşelor. Totuşi, stabilirea unei referinţe adecvate necesită o analiză detaliată deoarece clădiri similare pot dispune de factori de bază cu variaţii semnificative, de ex., tipurile de chiriaşi, densitatea de ocupare (persoane pe metru pătrat). OPŢIUNI DE IMPLEMENTARE Activitate de Metodologie implementare Desemnarea sau alocarea a 1-2 persoane care au capacitatea, Desemnarea unui experienţa şi personalitatea necesare pentru a colecta o gamă largă de coordonator al date de la mai multe departamente ale administraţiei oraşului. activităţii de evaluare Alternativ, se poate angaja un consultant extern drept coordonator comparativă pentru activităţile de mai jos. Definirea informaţiilor esenţiale şi oportune, utile pentru o bază de date Identificarea de evaluare comparativă a performanţelor energetice. Facturile la cerinţelor de electricitate reprezintă numai o parte din baza de date de evaluare evaluare comparativă comparativă, pentru contextualizarea informaţiilor fiind necesare multe alte date cheie. Datele pot include: 98  numele şi adresa clădirii  numerele de cont pentru plata energiei electrice, a gazului şi a apei  facturile la energie electrică, gaze şi apă pentru ultimii 3 ani  suprafeţele utile ale clădirii  locul în care se află contoarele de energie şi de apă şi suprafeţele utile aferente  data construcţiei şi data renovării majore  administratorul clădirii (dacă există)  tipurile de sisteme de încălzire, răcire şi iluminare din clădire Stabilirea unui proces eficient pentru colectarea datelor pentru baza de date. Identificarea departamentului şi a persoanelor care au acces la informaţiile dorite. Stabilirea datelor care trebuie colectate anual şi a Stabilirea strategiei unei metode de primire a datelor în fiecare an. Stabilirea unei metode de colectare a datelor de verificare a datelor şi alocarea de timp pentru validare. Este posibil ca unele date să nu existe în departamentele AL; în acest caz, datele primare trebuie colectate de echipa de evaluare comparativă (adică suprafeţele utile, suprafeţele alocate contoarelor). Se solicită personalului începător să demareze procesul dificil de solicitare, primire şi verificare a datelor, precum şi de colectare a datelor primare de la sursă. Alternativ, se concepe o cerere de propunere şi se încheie un contract Începerea colectării cu obiectivul specific de colectare a datelor de evaluare comparativă a datelor energiei pentru toate clădirile municipale. Datele pot fi stocate pe foi de calcul sau cu ajutorul instrumentelor software speciale pentru energie. Verificările trebuie să fie detaliate şi de calitate pentru a asigura acurateţea introducerii datelor. Efectuarea unei analize a datelor colectate pentru a asigura acurateţea Analizarea şi acestora şi începerea identificării oportunităţilor. Printre exemplele de interpretarea datelor analiză se numără: 99  compararea consumului de electricitate în kWh/mp/an pe tip de clădire  compararea consumului de căldură în kWh/mp/an pe tip de clădire  compararea consumului total de energie în USD/mp/an pe tip de clădire Începând de la clădirile cu performanţele cele mai ridicate, respectiv cele mai scăzute, se verifică suprafeţele utile alocate contoarelor de utilităţi şi se notează orice situaţie specială care poate determina creşterea sau scăderea utilizării energiei (camere de servere, spaţii neocupate, renovări etc.) Rezultatul fazei de analiză trebuie utilizat pentru a stabili o valoare de referinţă adecvată pentru factorii de bază care afectează utilizarea energiei în oraş. Această operaţiune este necesară deoarece factorii respectivi pot varia semnificativ de la un oraş la altul şi de la o clădire la Stabilirea unei valori alta. Aceşti factori pot include: de referinţă  tipurile de chiriaşi personalizate  densitatea de ocupare (persoane/mp)  managementul energetic al clădirii De regulă, această evaluare a performanţelor se realizează pentru etichetarea clădirii. Pentru detalii, consultaţi studiul de caz Singapore. Unul dintre factorii motivanţi cei mai semnificativi pentru eficienţa energetică în administrarea clădirilor este presiunea concurenţei deoarece niciun proprietar sau administrator de clădire nu vrea să fie considerat ca având clădirile cu performanţele cele mai slabe. Prin Prezentarea internă a urmare, existenţa aceleiaşi intensităţi energetice, la nivel intern, în evaluării comparative toate departamentele şi la toţi operatorii, va determina o îmbunătăţire inerentă a consumului de energie. Aceasta va permite administratorilor să-şi împărtăşească experienţa, precum şi transmiterea cunoştinţelor către întregul personal AL. 100 Cea mai curajoasă declaraţie care să demonstreze capacitatea de a conduce în domeniul eficienţei energetice a clădirilor constă în aducerea la cunoştinţa publicului, a presei, a electoratului şi a posibililor adversari politici a datelor cu privire la performanţele energetice. Această ultimă fază a programului de evaluare comparativă poate avea Publicarea evaluării loc la mai mulţi ani după demararea programului, când datele indică comparative îmbunătăţiri şi tendinţe pozitive de progres în direcţia a eficientizării activităţilor de guvernare. Apoi AL poate solicita (sau impune, aşa cum a început să se procedeze în unele oraşe) proprietarilor de clădiri private să-şi evalueze comparativ clădirile şi să publice rezultatele acestor evaluări. MONITORIZARE Monitorizarea progresiei şi a eficienţei recomandărilor, odată implementate, este fundamentală pentru o înţelegere exactă a valorii acestora pe termen lung. Când AL implementează o recomandare, trebuie definită o ţintă (sau un set de ţinte) care să indice n ivelul de progres preconizat într-un interval de timp dat. În acelaşi timp, este necesară realizarea unui plan de monitorizare. Planul de monitorizare nu trebuie să fie complicat sau mare consumator de timp, dar trebuie să acopere cel puțin următoarele aspecte: identificarea surselor de informaţii, identificarea indicatorilor de performanţă, un mijloc de măsurare şi de validare a echipamentelor sau a proceselor de măsurare, protocoale de menţinere a evidenţelor, un program pentru activitatea de măsurare (zilnic, săptămânal, lunar etc.), repartizarea responsabilităţilor pentru fiecare aspect al procesului, un mijloc de auditare şi analizare a performanţelor şi, în sfârşit, stabilirea ciclurilor de raportare şi analiză. Unele măsuri sugerate, care se corelează în mod specific cu această recomandare, sunt următoarele:  kWhe/mp – intensitate anuală a energiei electrice pe tip de clădiri (şcoli, birouri, rezidenţiale, spitale, diverse).  kWht/mp – intensitate anuală a energiei termice pe tip de clădiri.  USD/mp – cost anual al intensităţii energetice pe tip de clădiri. STUDII DE CAZ Eficienţa energetică în clădirile publice, Kiev, Ucraina Sursa: ESMAP (2010). „Good Practices in City Energy Efficiency: Kiev, Ukraine – Energy Efficiency in Public Buildings”, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/node/656. 101 În cadrul proiectului pentru eficienţa energetică a clădirilor publice din Kiev, au fost modernizate cu sisteme şi echipamente rentabile şi eficiente din punct de vedere energetic 1.270 de clădiri publice din Kiev – inclusiv instituţii sanitare, de învăţământ şi culturale. Proiectul s- a concentrat asupra părţii de ofertă, precum sisteme de automatizare şi de control, dar şi asupra unor măsuri pe partea de ce rere, precum instalarea de sisteme de contorizare şi de protecţie împotriva factorilor de mediu, precum şi a unei politici viabile de tarife la încălzire. Proiectul a fost derulat de Administraţia de Stat a oraşului Kiev (KCSA). Economiile obţinute prin modernizare au fost estimate la 333.423 gigacalorii (Gcal)/an până în 2006 – în funcţie de grad/zile din anul de referinţă – , altfel spus, economii de circa 26% în comparaţie cu nivelul de consum energetic al clădirilor anterior proiectului. De asemenea, aceste modernizări au determinat creşterea nivelului de confort în clădire, au contribuit la dezvoltarea unei industrii de servicii pentru eficienţa energetică şi au condus la creşterea, în conştiinţa publică, a importanţei eficienţei energetice. Proiectul a costat 27,4 milioane USD şi a fost finanţat printr-un împrumut de la Banca Mondială, o contribuţie de la guvernul suedez şi din fondurile KCSA. În urma succesului proiectului, multe alte oraşe din Ucraina au solicitat informaţii cu privire la proiect şi şi-au exprimat interesul pentru aplicarea unor soluţii similare pentru clădirile publice proprii. Planul general pentru eficienţa energetică a clădirilor (BEEMP), Singapore Sursa: http://www.esu.com.sg/pdf/research6_greece/Methodology_of_Building_Energy_Performance_Benchmarking.pdf; http://www.bdg.nus.edu.sg/BuildingEnergy/energy_masterplan/index.html. Raportul Comitetului inter-agenţii pentru eficienţă energetică (IACEE) a identificat direcţii strategice pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, ramurilor industriale şi sectoarelor de transport. Planul general pentru eficienţa energetică a clădirilor (BEEMP) formulat de Autoritatea pentru Clădiri şi Construcţii (BCA) detaliază diferitele iniţiative întreprinse de aceasta pentru implementarea acestor recomandări. Planul conţine programe şi măsuri care se extind pe întreaga durată de viaţă al clădirii. Planul începe cu un set de standarde de eficienţă energetică pentru a asigura o proiectare corectă a clădirilor de la bun început şi continuă cu un program de eficienţă energetică pentru a asigura menţinerea eficienţei operaţionale a acestora pe întreaga durată de viaţă a clădirii. BEEMP constă în următoarele programe:  Analizarea şi actualizarea standardelor energetice  Auditul energetic al clădirilor selectate  Indicii de eficienţă energetică (IEE) şi evaluarea comparativă a performanţelor  Managementul energetic al clădirilor publice  Contractarea performanţelor  Cercetare şi dezvoltare Programul de etichetare a clădirilor inteligente energetic, Singapore Sursa: http://www.e2singapore.gov.sg/buildings/energysmart-building-label.html. Programul de etichetare a clădirilor inteligente energetic, derulat de Unitatea pentru Durabilitate Energetică (ESU) a Universităţii Naţionale 102 din Singapore (NUS) şi de Agenţia Naţională pentru Mediu (NEA), îşi propune să promoveze eficienţa energetică şi conservarea energiei în sectorul imobiliar prin recunoaşterea clădirilor eficiente energetic. Energy Smart Tool este un sistem de evaluare comparativă online, care se poate utiliza pentru aprecierea performanţelor energetice ale clădirilor de birouri şi ale hotelurilor. Acesta permite deţinătorilor de clădiri să examineze modelele de consum de energie din cadrul clădirilor şi să le compare cu normele industriale. Câştigătorii primesc, în cadrul unei festivităţi anuale de premiere, o etichetă de clădire inteligentă energetic; aceasta este reexaminată o dată la trei ani. În afara contribuţiei la reducerea consumului de energie şi a emisiilor de carbon în sectorul imobiliar, clădirile inteligente energetic:  realizează economii energetice datorită managementului energetic activ  asigură niveluri mai ridicate de satisfacţie ocupanţilor  îmbunătăţesc imaginea corporativă a companiei Reţeaua municipală de eficienţă energetică, Bulgaria Sursa: http://www.munee.org/files/MEEIS.pdf. Treizeci şi cinci de oraşe din Bulgaria au înfiinţat Reţeaua Municipală de Eficienţă Energetică (MEEN). EnEffect este secretariatul reţelei. Din aprilie 2001, MEEN a primit patru asociaţii municipale în calitate de membri colectivi. În vederea creării unui plan energetic municipal de succes, MEEN promovează dezvoltarea a două elemente cheie: o bază de date energetică şi un program de formare pentru funcţionarii municipali. Informaţiile generale sunt colectate în „paşapoarte” municipale. Aceste informaţii sunt colectate prin intermediul studiilor diferitelor organizaţii şi sunt introduse într-o bază de date sau într-un sistem de informaţii privind eficienţa energetică (EEIS). EEIS are două niveluri: bază de date şi analiză. Baza de date, o aplicaţie Microsoft Access, conţine informaţii tehnice obiective, iar analiza conţine informaţii netehnice, precum documente financiare, instituţionale şi de reglementare, elaborate la nivel naţional. Aceste informaţii sunt organizate pe trei categorii: consum la nivel de municipalitate, consum la nivel de unitate şi producţie la nivel de municipalitate. Sisteme de management energetic în clădirile publice, Liov, Ucraina Sursa: ESMAP (2011). „Good Practices in City Energy Efficiency: Lviv, Ukraine – Energy Management Systems in Public Buildings”, disponibil online la: http://www.esmap.org/esmap/sites/esmap.org/files/Lviv%20Buildings%20Case%20final%20edited%20042611_0.pdf. Oraşul ucrainean Liov a reuşit reducerea consumului anual de energie în clădirile sale publice cu aproape 10%, iar consumul de apă de robinet s-a redus cu circa 12 procente prin intermediul unui program de monitorizare şi ţintire (M&T) pentru controlul consumului de energie şi de apă. Aceasta a generat economii nete estimate de 9,5 milioane UAH (1,2 milioane USD) în 2010. Programul M&T a fost lansat în decembrie 2006 şi a devenit complet operaţional în mai 2007. Acesta a furnizat autorităţilor oraşului datele de consum lun ar pentru termoficare, gaze naturale, electricitate şi apă în toate cele 530 de clădiri publice ale oraşului. În cadrul programului, utilizarea utilităţilor este raportată şi analizată lunar; ţintele pentru consumul lunar de utilităţi se stabilesc anual, pe baza consumului istoric şi a negocierilor pentru reglare (în cazul modificărilor predictibile ale tiparelor de consum). Consumul anual este comparat lunar cu ţinta, abaterile sunt imediat observate şi remediate, iar performanţele clădirilor sunt comunicate publicului printr-o campanie de tip Display. 103 Prin programul M&T s-au obţinut economii semnificative, cu investiţii şi costuri de program recurente minime. Aceste reduceri la facturile de utilităţi s-au dovedit valoroase în contextul constrângerilor fiscale şi al creşterii preţurilor la energie. Programul a beneficiat de o condiţie iniţială esenţială, majoritatea clădirilor publice din oraş fiind deja contorizate pentru consumul de apă şi energie; de asemenea, oraşul colabora cu programe internaţionale de asistenţă în materie de energie municipală încă de la sfârşitul anilor 1990. O administraţie locală puternică şi un puternic devotament au reprezentat factorii cheie de succes ai programului M&T pentru consumul de apă şi de energie al oraşului Liov. În cadrul administraţiei locale s-a constituit o nouă Unitate de Management Energetic (EMU) şi s-au mobilizat resurse pentru formarea întregului personal în domeniul utilizării responsabile a utilităţilor clădirii în cadrul unei divizii administrative, unităţi sau clădiri. Sistemul M&T a indus responsabilitate, a creat transparenţă şi a permis controlul informat al utilizării energiei şi a apei în clădirile publice, punând o bază solidă pentru creşterea constantă a eficienţei utilizării apei şi energiei. Programul de management energetic al clădirilor publice, Liov, Ucraina Sursa: http://www.ecobuild-project.org/docs/ws2-kopets.pdf. Ca parte a iniţiativei Oraşe Eficiente Energetic din Ucraina, lansată în 2007 ca iniţiativă a 4 oraşe, susţinută de MHME, NAER şi Asociaţia europeană a autorităţilor locale „Energie-Cites”, oraşul Liov a promovat o politică energetică durabilă şi planuri de acţiune la nivel local. Oraşul a dezvoltat un Program de management energetic al clădirilor publice prin intermediul iniţiativei Oraşe Eficiente Energetic din Ucraina. Acesta implică colectarea cu regularitate a datelor prin intermediul diverselor agenţii, precum şi o monitorizare şi o analiză ulterioară a consumului de energie al clădirilor în vederea identificării de oportunităţi de dezvoltare uşor realizabile. SMEU Software, România Sursa: http://www.munee.org/files/SMEU-romania.pdf. Programul SMEU a fost creat pentru stabilirea priorităţilor pentru planurile de acţiune municipale din domeniul energetic şi pentru a evalua costurile şi consumul global de energie. Obiectivul acestui program este de a colecta, organiza şi utiliza datele ener getice pentru ca factorii de decizie să poată analiza tendinţele de utilizare a energiei de către consumatori şi să construiască cu exactitate bugetul pentru energie aferent perioadei următoare. Programul SMEU împarte datele în module individuale şi interdependente pentru colectarea de date privind diferitele aspecte ale ciclului energetic. Modulul Locality colectează informații anual, inclusiv suprafaţă, populaţie şi temperatură medie, dar şi informaţii generale privind municipalitatea, precum numărul de clădiri şi numărul de locuinţe dintr-o clădire. NYC Greener Buildings, SUA Sursa: http://council.nyc.gov/html/releases/prestated_4_22_09.shtml. Clădirile municipale din New York City au fost evaluate comparativ din punctul de vedere al eficienţei energetice. Proiectul, iniţiat la 9 decembrie 2009 prin adoptarea planului „Greener, Greater Buildings Plan” (cunoscut anterior sub numele Intro. No. 476-A, Benchmarking Energy and Water Use), situează oraşul în fruntea unui efort naţional de îmbunătăţire a eficienţei energetice a construcţiilor, efort menit să diminueze amprenta de carbon a Americii şi utilizarea de combustibili fosili foarte poluanţi pentru producţia de electricitate. 104 Proiectul a utilizat instrumentul de management energetic Energy Star Portfolio Manager al Agenţiei SUA pentru Mediu (EPA), care constituie o parte integrantă a procesului de certificare LEED (Leadership în Energie şi Design Ecologic), instituit şi coordonat de Consiliul SUA pentru clădiri ecologice (USGBC). Planul îşi propune reducerea amprentei totale de carbon a oraşului cu 30% până în 2030 (iniţial 2017), cinci procente din reducerea respectivă provenind de la clădirile guvernamentale, comerciale şi rezidenţiale. După finalizarea fazei iniţiale, proprietarilor clădirilor li se va solicita să efectueze evaluări comparative anuale. INSTRUMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI Instrumente şi instrucţiuni Target Finder permite utilizatorilor să stabilească un obiectiv de performanţă energetică pentru proiecte de design şi renovări majore ale clădirilor. Disponibil online la: http://www.energystar.gov/index.cfm?c=new_bldg_design.bus_target_finder. Portfolio Manager este un instrument interactiv de management energetic pentru urmărirea şi evaluarea consumului de energie şi de apă a întregului portofoliu de clădiri. Disponibil online la: http://www.energystar.gov/index.cfm?c=evaluate_performance.bus_portfoliomanager. O prezentare a Agenţiei pentru Energie a oraşului Berlin cu privire la Parteneriatul pentru economisirea energiei al oraşului Berlin– „Un model de succes” , 29 iunie 2010. Disponibil online la: http://siteresources.worldbank.org/INTRUSSIANFEDERATION/Resources/305499- 1280310219472/CArce_BEA_ENG.pdf. 105 ANEXA 10: Listă de abrevieri pentru orașele din baza de date TRACE Oraș Țară Abreviere oraș Oraș Țară Abreviere oraș 1 Addis Abeba Etiopia ADD 38 Karachi Pakistan KAR 2 Amman Iordania AMM 39 Kathmandu Nepal KAT 3 Baku Azerbaidjan BAK 40 Kiev Ucraina KIE 4 Bangkok Thailanda BAN 41 Kuala Malaiezia KUA Lumpur 5 Belgrad Serbia BE1 42 Lima Peru LIM 6 Belo Brazilia BEL 43 Ljubljana Slovenia LJU Horizonte 7 Bangalore India BEN 44 Mexico Mexic MEX City 8 Bhopal India BHO 45 Mumbay India MUM 9 Bratislava Slovacia BRA 46 Mysore India MYS 10 Brașov România BR1/BRA 47 New York USA NEW 11 București România BUC 48 Odessa Ucraina ODE 12 Budapest Ungaria BUD 49 Paris Franța PAR 13 Cairo Egipt CAI 50 Patna India PAT 14 Cape Town Africa de CAP 51 Phnom Cambodgia PHN Sud Penh 15 Casablanca Maroc CAS 52 Ploiești România PLO 16 Cebu Filipine CEB 53 Pokhara Nepal POK 17 Cluj-Napoca România CLU 54 Porto Portugalia POR 18 Colombo Sri Lanka COL 55 Pune India PUN 19 Constanta România CON 56 Quezon Filipine QUE City 20 Craiova România CRA 57 Rio de Brazilia RIO Janeiro 21 Dakar Senegal DAK 58 Sangli India SAN 22 Danang Vietnam DAN 59 Sarajevo Bosnia și SAR Herțegovina 23 Dhaka Bangladesh DHA 60 Seoul Coreea de Sud SEO 24 Gaziantep Turcia GAZ 61 Shanghai China SHA 25 Guangzhou China GUA 62 Singapore Singapore SIN 106 26 Guntur India GUN 63 Sofia Bulgaria SOF 27 Hanoi Vietnam HAN 64 Surabaya Indonezia SUR 28 Helsinki Finlanda HEL 65 Sydney Australia SYD 29 Ho Chi Minh Vietnam HO 66 Tallinn Estonia TAL 30 Hong Kong China HON 67 Tbilisi Georgia TBI 31 Iași România IAS 68 Teheran Iran TEH 32 Indore India IND 69 Timișoara România TIM 33 Jabalpur India JAB 70 Tokyo Japonia TOK 34 Jakarta Indonezia JAK 71 Toronto Canada TOR 35 Jeddah Arabia JED 72 Urumqi China URU Saudită 36 Johannesburg Africa de JOH 73 Vijaywada India VIJ Sud 37 Kanpur India KAN 74 Yerevan Armenia YER 107