88245 v4 UNIUNEA EUROPEANA MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE lnstrumente Structurale GUVERNUL ROMANIEI 2007-2013 ~I AOMINISTRATIEI PUBLICE Elaborarea strategiilor de integrare a comunitafilor urbane marginalizate Mulțumiri Acest raport a fost pregătit de o echipă alcătuită din Rob Swinkels (coordonator), Manuela Sofia Stănculescu, Simona Anton, Bogdan Corad, Cătălina Iamandi-Cioinaru, Georgiana Neculau și Andreea Trocea. Raportul a beneficiat de contribuții și recomandări de la Florin Botonogu, Aida Catană, Adam Kullmann, Mihai Magheru, Cornelia Mihai, Daniel Owen, Petri Rinne și Viviana Vasile. Sprijinul administrativ a fost asigurat de Victoria Bruce-Goga, Ama Esson, Corina Grigore, Monica Ion și Cristina Zirimis. Echipa a beneficiat de asistență din partea multor oameni. Elisabeth Huybens și Elisabetta Capannelli au asigurat îndrumarea generală. Enrica Chiozza, Ellen Hamilton, Dumitru Sandu și Kenneth Simler au oferit comentarii de pe poziția de evaluatori. În cadrul proiectului a existat o colaborare excelentă cu Gabriel Friptu, Luiza Radu și Steluța Jalia de la Unitatea de management a Programului Operațional Regional, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care au contribuit cu sugestii și recomandări. Reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și a Persoanelor Vârstnice, ai Ministerului Sănătății precum și cei ai Agențiilor de Dezvoltare Regională au oferit comentarii esențiale asupra primelor versiuni ale raportului, precum și opinii în domeniul lor de responsabilitate. Dominique Be, Enrica Chiozza, Stephen Duffy, Septimia Dobrescu și Constantin Mihai de la Comisia Europeană și Marcel Ionescu-Heroiu și Mihai Magheru de la Banca Mondială au oferit sugestii de-a lungul procesului de pregătire. Adresăm mulțumiri tuturor actorilor locali din Brăila, Slobozia și Târgu Mureș pentru deschiderea de care au dat dovadă prin împărtășirea părerilor, judecăților, poveștilor și grijilor lor pentru ziua de azi și a speranțelor pentru ziua de mâine: peste 70 de reprezentanți instituționali de la primării, Agenția de Dezvoltare Sud-Est, școli, organizații neguvernamentale, mass media, sectorul privat și peste 40 de locuitori ai comunităților marginalizate. Observațiile, interpretările și concluziile exprimate în acest raport nu reprezintă neapărat părerea și poziția Directorilor executivi ai Băncii Mondiale, Uniunii Europene sau ai Guvernului României. 2 Slobozia Ugira Zonă de tip ghetou cu blocuri Cuprins Mulțumiri .............................................................................................................................................................. 2 Cuprins .................................................................................................................................................................. 3 Listă de casete, figuri și tabele ............................................................................................................................... 5 1 Introducere ................................................................................................................................................... 7 1.1 Context .........................................................................................................................................................7 1.2 Studiile Conceptuale Pilot ............................................................................................................................8 1.3 Metodologia și cercetarea de teren .............................................................................................................8 2 Prezentarea generală a municipiului ........................................................................................................... 11 2.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți ................................................................................11 2.2 Populația și caracteristicile demografice ...................................................................................................12 2.3 Patrimoniul de mediu .................................................................................................................................13 2.4 Patrimoniul arhitectural și cultural ............................................................................................................14 Obiective culturale şi istorice ............................................................................................................... 14 Turism .................................................................................................................................................. 15 2.5 Locuirea și accesul la utilități......................................................................................................................15 Gospodărirea apelor ............................................................................................................................ 16 Alimentarea cu apă .............................................................................................................................. 16 Canalizarea şi epurarea apelor uzate ................................................................................................... 17 Alimentarea cu căldură ........................................................................................................................ 17 Alimentarea cu gaze naturale .............................................................................................................. 18 Alimentarea cu energie electrică ......................................................................................................... 19 2.6 Profilul economic (ocupare și afaceri la nivel local) ...................................................................................19 Sectorul primar .................................................................................................................................... 20 Sectorul secundar................................................................................................................................. 21 Sectorul terţiar ..................................................................................................................................... 21 Şomajul................................................................................................................................................. 22 2.7 Dinamica investiţiilor (public şi privat) .......................................................................................................23 2.8 Instituții locale și servicii publice ................................................................................................................23 Transport public ................................................................................................................................... 23 Educaţie................................................................................................................................................ 23 Sănătate ............................................................................................................................................... 24 2.9 Organizații ale societății civile ....................................................................................................................24 2.10 Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană ....................................................................24 Principalele probleme întâmpinate în derularea proiectelor .............................................................. 25 3 Prezentarea generală a teritoriului vizat ..................................................................................................... 28 3 4 Prezentarea generală a zonei marginalizate ................................................................................................ 31 4.1 Principalele caracteristici geografice..........................................................................................................31 4.2 Populația și caracteristicile demografice ...................................................................................................32 4.3 Ocupare, afaceri la nivel local și protecție socială .....................................................................................32 4.4 Locuire și acces la utilități ..........................................................................................................................33 4.5 Acces la instituții și servicii publice ............................................................................................................34 4.6 Acțiuni întreprinse în zona marginalizată...................................................................................................34 5 Principalele probleme și posibile măsuri de intervenție .............................................................................. 35 5.1 Principalele probleme ale comunității marginalizate ................................................................................35 5.2 Sinteză a măsurilor de intervenție și priorități de acțiune .........................................................................41 6 Analiza SWOT .............................................................................................................................................. 44 7 Mobilizarea comunității marginalizate ........................................................................................................ 48 7.1 Factori interni și externi pentru mobilizarea comunității ..........................................................................48 Relațiile din interiorul comunității ....................................................................................................... 48 Relația cu autoritățile locale ................................................................................................................ 49 Relația cu societatea civilă ................................................................................................................... 49 Relația cu presa locală .......................................................................................................................... 50 7.2 Principii pentru mobilizarea comunităţii ....................................................................................................50 7.3 Elemente cheie pentru mobilizarea comunității marginalizate .................................................................51 8 Grupul de Acțiune Locală (GAL) ................................................................................................................... 53 8.1 Ce este GAL şi ce rol joacă ..........................................................................................................................53 8.2 Componentele GAL şi atribuţiile acestora..................................................................................................54 9 Strategia de Integrare Locală ....................................................................................................................... 59 10 Plan de Integrare pentru Comunitatea Marginalizată .................................................................................. 62 10.1 Procesul de elaborare a Planului ................................................................................................................62 10.2 Abordarea Integrată ...................................................................................................................................63 11 Elemente de implementare ......................................................................................................................... 65 Autoritățile locale ................................................................................................................................. 65 Parteneri locali: societatea civilă și sectorul privat .............................................................................. 65 Comunitatea marginalizată .................................................................................................................. 65 Expertul comunitar (facilitator, antrenor, mediator) ........................................................................... 66 12 Monitorizare și evaluare.............................................................................................................................. 68 12.1 Monitorizare și evaluare continuă .............................................................................................................68 12.2 Evaluarea de impact ...................................................................................................................................71 13 Buget ........................................................................................................................................................... 73 Anexe .................................................................................................................................................................. 75 Anexa 1. Instrumentele de cercetare ......................................................................................................................75 Anexa 2. Cercetare de teren zona marginalizată Ugira ...........................................................................................98 Anexa 3. Proiecte implementate de primăria Slobozia .........................................................................................100 4 Listă de casete, figuri și tabele Caseta 1. Principalele probleme în derularea proiectelor .......................................................................................... 26 Caseta 2. Exemplu de mobilizare în comunitatea Ugira ............................................................................................. 48 Caseta 3. Principii pentru mobilizarea comunităţii ..................................................................................................... 50 Caseta 4. Activități posibile de construire și întărire a comunității ........................................................................... 51 Caseta 5. Perspectiva actorilor locali .......................................................................................................................... 53 Caseta 6. Perspectiva experţilor ................................................................................................................................. 53 Caseta 7. Reguli şi principii CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL-ului ......................................................... 56 Caseta 8. Priorităţile strategice de dezvoltare ale municipiului Slobozia conform PIDU ........................................... 59 Caseta 9. Elemente cheie pentru implementarea cu succes a programului .............................................................. 67 Caseta 10. Sustenabilitatea programului .................................................................................................................... 67 Caseta 11. Advantaje ale monitorizării cu participarea comunității .......................................................................... 68 Figura 1. Localizarea geografică a județului Ialomiţa şi a municipiului Slobozia (hărţi) ............................................. 11 Figura 2. Distribuţia populaţiei pe categorii de vârstă şi sexe (%) .............................................................................. 12 Figura 3. Distribuţia populaţiei stabile de 10 ani şi peste în funcţie de educaţie ....................................................... 13 Figura 4. Suprafaţa agricolă ........................................................................................................................................ 20 Figura 5. Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi în anul 2013 ............................................................................... 22 Figura 6. Municipiul Slobozia și zonele dezavantajate identificate ............................................................................ 28 Figura 7. Tipurile de zone marginalizate din municipiul Slobozia ............................................................................... 30 Figura 8. Zona Ugira .................................................................................................................................................... 31 Figura 9. Blocurile Ugira.............................................................................................................................................. 34 Figura 10. Structura GAL ............................................................................................................................................. 54 Figura 11. Componența teoretică a Comitetului Director al unui posibil GAL Slobozia ............................................. 56 Figura 12. Procesul de formare GAL ........................................................................................................................... 66 Figura 13. Schema logică a rezultatelor Planului de Integrare ................................................................................... 71 5 Tabel 1. Populaţia stabilă de 10 ani şi peste, după nivelul de educaţie ..................................................................... 13 Tabel 2. Locuinţele convenţionale după dotarea cu instalaţii şi dependinţe ............................................................. 16 Tabel 3. Distribuţia salariaţilor pe sectoare de activitate ........................................................................................... 20 Tabel 4. Distribuţia salariaţilor în industrie ................................................................................................................ 21 Tabel 5. Distribuţia salariaţilor în domeniul serviciilor ............................................................................................... 22 Tabel 6. Indicatori de monitorizare și evaluare pe priorități – INDICATORI OUTPUT ................................................. 69 Tabel 7. Indicatori de monitorizare și evaluare pe priorități – INDICATORI REZULTAT .............................................. 72 6 1 Introducere 1.1 Context Guvernul României (GR) are sarcina de a îmbunătăţi pregătirea şi implementarea proiectelor finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene (UE). În ianuarie 2012, GR şi Banca Mondială au semnat un Acord de cooperare pentru parteneriat şi sprijin în implementarea fondurilor structurale şi de coeziune ale UE în România şi modernizarea administraţiei publice. Drept urmare, cinci proiecte au fost convenite cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) – în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MRDPA): (1) dezvoltarea urbană din România şi strategia de amenajare a teritoriului; (2) analiza politicii polilor de creştere; (3) implementarea etapei de evaluare a Programului Operaţional Regional (POR), inclusiv o revizuire funcţională a comunicării şi colaborării între Autoritatea de Management a POR (AM) şi Organismele Intermediare (OI) şi facilitarea unui sistem de sprijin proactiv şi direct în favoarea beneficiarilor programului; (4), asistenţă pentru identificarea modelelor de selecţie a proiectelor POR; şi (5) elaborarea strategiilor de integrare pentru zonele sărace şi pentru comunităţile dezavantajate din România. Constatările din toate proiectele sunt menite să fie complementare şi să contribuie în mod direct la proiectarea şi implementarea POR în România, în special pentru perioada de programare 2014-2020. Actualul raport este parte a efortului de cercetare cu privire la integrarea zonelor sărace și comunităților marginalizate din România (proiectul 5 de mai sus). În mod concret, asistența tehnică a Băncii furnizată prin acest proiect se concetrează pe trei componente principale: (1) metodologie pentru definirea diferitelor tipuri de comunități dezavantajate, pe baza unui set de criterii și indicatori; (2) hărți detaliate care arată distribuția în spațiu a acestor indicatori și a diferitelor tipuri de comunități marginalizate aferente; și (3) strategii pentru integrarea acestor comunități sub forma unui „instrument pentru intervenție integrată” și șase „studii conceptuale pilot”. Astfel, trei tipuri de analize au fost întocmite ca parte a acestui proiect: (1) În primul rând, Instrumentul pentru Intervenție Integrată (III), servește ca un ghid practic pentru modul în care Guvernul României ar putea concepe și implementa în contextul românesc noua abordare propusă de Comisia Europeană pentru ciclul de programare 2014-2020 – mai exact, Dezvoltarea Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității (Community-Led Local Development – CLLD). Se previzionează că în cadrul viitorului Program Operațional Regional (POR) va exista o axă prioritară dedicată CLLD, care va urmări în primul rând soluționarea provocărilor cu care se confruntă comunitățile marginalizate din mediul urban, de pe tot cuprinsul României. Prezentul raport este complementar celorlalte două tipuri de analize descrise în continuare și se bazează și pe informațiile prezentate de acestea. (2) Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România prezintă o tipologie a comunităților dezavantajate, alături de hărți detaliate cu zonele marginalizate din mediul urban din România, pe baza unor date atât cantitative cât și calitative. Este un instrument care vine în sprijinul MDRAP, al autorităților locale și al organizațiilor neguvernamentale pentru a identifica mai ușor zonele urbane care necesită intervenții pentru combaterea fenomenului de marginalizare și pentru abordarea altor provocări conexe. Astfel de eforturi ar putea fi finanțate din POR 2014 - 2020 sau din alte surse. Atlasul prezintă și o analiză a principalelor caracteristici și a gradului de marginalizare din mediul urban din România, pe baza datelor de la recensământul populației derulat în 2011. (3) Șase studii conceptuale pilot ajută la ancorarea cadrului CLLD în mediul foarte specific din România, acoperind toate tipurile de comunități marginalizate identificate, într-un total de șase zone în trei orașe – Brăila, Târgu Mureș, and Slobozia. Aceste studii se bazează pe simulări ale procesului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității și pot servi drept 7 exemple pentru autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale care vor căuta să acceseze finanțări ale unor intervenții integrate, prin abordarea de tip CLLD. Cele trei tipuri de analize descrise mai sus sunt pe deplin complementare și sunt menite să facă parte din același pachet unitar. Pe scurt, Atlasul răspunde la întrebările despre care zone urbane sunt marginalizate, cine locuiește în aceste zone (profilul diverselor grupuri marginalizate) și unde sunt aceste zone localizate în România; instrumentul de intervenție integrată prezintă mecanismele instituționale pentru implementarea CLLD și de ce aceasta este calea optimă pentru a veni în sprijinul comunităților marginalizate și pentru a le mobiliza spre acțiune. În fine, cele șase studii pilot descriu cum funcționează abordarea de tip CLLD în practică, având în vedere constrângerile instituționale generale și contextul local specific în care potențialele intervenții au loc. Acest raport prezintă al patrulea studiu conceptual pilot. 1.2 Studiile Conceptuale Pilot Studiile Conceptuale Pilot prezintă modele privind elaborarea unei Strategii Locale de Integrare pentru o anumită zonă urbană marginalizată pe baza Instrumentului de Intervenție Integrată. Aceste Studii Conceptuale servesc ca exemplu pentru viitorii beneficiari ai axei CLLD din cadrul Programului Operațional Regional și Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. De asemenea, au scopul de a ușura munca autorităților locale care vor elabora strategia. Hărțile din Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România pot fi utilizate pentru o mai bună vizualizare a zonelor urbane marginalizate din fiecare studiu conceptual pilot. Întrucât cele șase Studii Conceptuale Pilot au fost elaborate în trei orașe, prezentarea orașului este comună tuturor studiilor care se ocupă de problemele unui anumit oraș. În plus, unele dintre posibilele măsuri de intervenție pot fi incluse în două sau mai multe studii pilot, fiind combinații extrase din meniul de acțiuni eligibile, identificat în cadrul Instrumentului de Intervenție Integrată. Astfel, unele informații se repetă de-a lungul celor șase studii conceptuale pilot. Cu toate acestea, fiecare Studiu Conceptual Pilot trebuie văzut ca un model independent și cuprinzător al strategiei pentru un anumit tip de zonă marginalizată. Studiile Conceptuale Pilot au fost elaborate pentru șase tipuri de zone urbane marginalizate, și anume: (1) zonă de tip mahala cu adăposturi improvizate, (2) zonă de tip mahala cu case, (3) zonă de locuințe sociale modernizate, (4) zonă de tip ghetou cu blocuri, (5) zone de tip ghetou în foste colonii de muncitori și (6) zonă centrală cu locuințe sociale și/ sau clădiri ocupate abuziv. Prezentul Studiu Conceptual Pilot 4 se referă la zonele de tip ghetou cu blocuri. Deși sunt bazate pe situații reale, Studiile Conceptuale Pilot sunt exemple teoretice, și de aceea au un anumit grad de artificialitate. De exemplu, în Târgu Mureș, Valea Rece este o zonă marginalizată locuită de două comunități. Aceste comunități aparțin unor tipuri diferite de zone marginalizate: locuințe sociale modernizate și adăposturi improvizate. Cele două comunități sunt tratate separat în Pilot 1 și Pilot 3 numai pentru claritatea modelului conceptual. În scopul incluziunii sociale, cel mai bine ar fi ca cele două zone să fie abordate pe baza unei intervenții CLLD comune, cu un singur pachet de măsuri. Pe de altă parte, bugetele incluse în Studiile Conceptuale Pilot sunt numai estimări brute sau chiar foarte vagi, făcute de actorii locali, în lipsa studiilor de fezabilitate și fără o evaluare corespunzătoare a nevoilor și mobilizarea comunității. De aceea, bugetele trebuie considerate ca fiind orientative. 1.3 Metodologia și cercetarea de teren Acest Studiu Conceptual Pilot este rezultatul unui efort continuu de cercetare care s-a desfășurat în trei etape. Prima etapă s-a desfășurat în perioada martie-aprilie 2013 și a inclus o cercetare detaliată și cuprinzătoare a literaturii de specialitate cu privire la criteriile și indicii utilizați pentru a defini „comunitățile sărace”, „comunitățile segregate” și „comunitățile urbane marginalizate” din România. Aceste definiții fie au fost folosite în trecut de către Guvern sau ONG-uri, fie au fost propuse de cercetători. Pe baza analizei literaturii de specialitate și a analizei atente a datelor de la Recensământul 8 Populației și al Locuințelor din 2011, a fost propusă variant inițială a tipologiei zonelor urbane marginalizate. Rezultatele primei faze a cercetării fac subiectul Primului Raport Preliminar al proiectului eloborat în aprilie 2013. A doua etapă s-a desfășurat în perioada mai-iunie 2013 și a presupus o cercetare bazată pe metode calitative cu scopul de a identifica intervenții realizate în România care au vizat excluziunea urbană. De asemenea, a servit pentru a rafina în continuare tipologia comunităților urbane marginalizate în care deprivarea este cea mai acută și a defini o serie de subtipuri corespunzătoare, pe baza observațiilor din teren. Metodologia cercetării a fost testată în Oltenița și ulterior cercetarea de teren a acoperit zece orașe care au fost selectate împreună cu reprezentanții MDRAP. Orașele selectate au fost: Alba Iulia, Baia Mare, Brăila, Călan, Dorohoi, Slobozia, Strehaia și Târgu Mureş, precum și sectoarele 2 și 5 din București. Cercetarea calitativă confirmă că orașele selectate acoperă a mare varietate de așezări urbane în care se găsesc toate cele trei tipuri de zone urbane marginalizate propuse în tipologia inițială (zone cu acces redus la infrastructură, zone dezavantajate economic, zone marginalizate). A treia etapă a cercetării s-a desfășurat în octombrie și noiembrie 2013. Aceasta a implicat realizarea celor șase studii conceptuale pilot pe baza cercetărilor de teren desfășurate în trei orașe: Brăila, Slobozia și Târgu Mureș, care au acoperit șase subtipuri de zone marginalizate și anume: (1) zonă de tip mahala cu adăposturi improvizate, (2) zonă de tip mahala cu case, (3) zonă de locuințe sociale modernizate, (4) zonă de tip ghetou cu blocuri, (5) zone tip ghetou în foste colonii de muncitori și (6) zonă centrală cu locuințe sociale. Instrumentele de cercetare folosite pentru culegerea datelor sunt prezentate în Anexa 1. În cadrul Studiilor Conceptuale Pilot, interesul cercetării a fost acela de a identificare și evaluare nevoile zonelor dezavantajate și de a simula un proces de dezvoltare locală bazat pe implicarea comunității. Potențialii partenerii locali au fost identificați, folosind tehnica bulgărelui de zăpadă, printre reprezentanții instituțiilor publice locale, ai Agențiilor de Dezvoltare Regionale1, sectorului privat2 și societății civile (mai ales furnizori de servicii sociale la nivel local și media locală)3 și printre locuitorii4 zonelor dezavantajate. În total, 110 persoane au participat la simularea procesului de consultare (din care 40 locuitori ai zonelor dezavantajate). Pentru mai multe detalii vezi Anexa 2. Au fost culese opiniile tuturor actorilor referitoare la posibilele intervenții în zonele selecta te: care sunt problemele prioritare, cum trebuie abordate, modul în care se poate face intervenția, care este tipul, dimensiunea și forma optimă a zonei astfel încât intervenția să aibă rezultate sustenabile prin reducerea gradului de sărăcie și creșterea incluziunii sociale. De asemenea, actorii locali au fost consultați cu privire la: (i) mobilizarea actorilor cheie și construirea unui adevărat parteneriat; (ii) ce tip de suport ar fi necesar la nivel local pentru a sprijini procesul și (iii) bugetul estimat și perioada de timp necesară pentru o intervenție eficientă. Pe baza acestor informații, echipa de cercetare a elaborat Studiile Conceptuale Pilot care includ o posibilă strategie de integrare pentru fiecare zonă marginalizată selectată. Aceasta va fi cuprinsă, sub forma unui capitol, în actuala strategie de dezvoltare locală a respectivului oraș. Cu toate acestea, pentru a evita riscul de creștere a așteptărilor pentru locuitorii zonelor dezavantajate, întregul proces a fost gândit ca o simulare, în cadrul căreia echipa de cercetare a acționat ca o punte de legătură. Acest lucru înseamnă că actorii locali nu au comunicat, negociat sau lucrat efectiv împreună. Studiul Conceptual Pilot reprezintă un exercițiu teoretic, bazat pe date statistice, precum și pe informații 1 În total, au fost realizate 13 interviuri cu factori locali de decizie (primar, viceprimar), directori ai Departamentului Locativ ai municipiului, reprezentanți ai Serviciului/Direcției Publice de Asistență Socială din municipii (director, inspector, mediator Roma), și directori ai Departamentelor de Strategie, Programe, Proiecte de Dezvoltare sau Proiecte cu Finanțare Europeană din cadrul municipiilor. A avut loc de asemenea o discuție de grup cu doi reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est. 2 Șapte interviuri cu antreprenori locali și manageri ai întreprinderilor locale. 3 Cinci interviuri cu jurnaliști locali și șase discuții de tip focus-grup cu 43 de participanți, dintre care profesori, doctori, asistenți medicali, lucrători sociali, mediatori roma, reprezentanți de ONG-uri și preoți. 4 Șase discuții de tip focus-grup cu 40 de participanți. 9 obținute prin consultarea diverșilor actori locali, dar nu reprezintă contribuția unui Grup de Acțiune Locală (GAL) existent. Din acest motiv, strategia de integrare reflectă toate punctele de vedere și toate interesele din zonă, dar nu a stabilit priorități și poate produce reacții contradictorii întrucât în multe cazuri actorii cheie au opinii diferite – și uneori divergente. De aceea, Studiile Conceptuale Pilot trebuie privite ca modele pentru viitoarele strategii de integrare și nu ca planuri direct aplicabile. 10 2 Prezentarea generală a municipiului Acest capitol urmează structura standard a strategiilor de dezvoltare din România, fiind în conformitate cu structura de prezentare cerută aplicanților la programul LEADER.5 Informaţiile din acest capitol se bazează pe următoarele documente: 6 – Strategia de Dezvoltare a Municipiului Slobozia – Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Slobozia, 2009 – Rezultate finale recensământul populației și locuințelor 2011, Institutul Național de Statistică (http://www.ialomita.insse.ro/phpfiles/comunicat103.pdf, http://www.recensamantromania.ro/) 2.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți Figura 1. Localizarea geografică a județului Ialomiţa şi a municipiului Slobozia (hărţi) Municipiul Slobozia Judeţul Ialomiţa Slobozia Sursa: Google Maps. Slobozia este reşedinţa de judeţ şi cel mai mare oraş al judeţului Ialomiţa, care face parte din regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia. Municipiul Slobozia este poziţionat în centrul Câmpiei Române, la aproape 130 km est de Bucureşti şi 150 km vest de Constanţa, important port la Marea Neagră. Oraşul este traversat de râul Ialomiţa, unul dintre cele mai importante râuri din România. Suprafaţa totală a localităţii este de 12.672 ha. În forma administrativă actuală, municipiul Slobozia se compune din oraşul Slobozia şi cartierele Bora şi Slobozia Nouă. Este situată în Lunca râului Ialomiţa, în 5 Liaisons Entre Actions de Développement de l’Economie Rurale, Axă prioritară în cadrul Pragramului Național de Dezvoltare Rurală. 6 Acestea sunt cele mai recente documente strategice și date disponibile pentru municipiul Slobozia. 11 zona centrală a judeţului Ialomiţa şi a Câmpiei Bărăganului reprezentând partea de est a Câmpiei Române. Principalii vecini ai municipiului Slobozia sunt:  la sud teritoriul administrativ al judeţului Călăraşi;  la vest oraşul Amara şi comunele Perieţi şi Ciulniţa;  la est comunele Cosâmbeşti şi Gheorghe Lazăr;  la nord comunele Scânteia şi Griviţa. Clima zonei este temperat-continentală, uşor excesivă, cu diferenţe de temperatură pronunţate de la o lună la alta şi de la un an la altul. De asemenea, există diferenţe mari de precipitaţii, anii cu precipitaţii scăzute fiind mai numeroşi decât anii ploioşi care sunt mai izolaţi şi apar mai rar. Prin poziţie şi relief, întregul judeţ Ialomiţa este expus pătrunderilor de mase de aer rece continental de origine euro- asiatică, iar vara teritoriul este expus maselor de aer foarte cald, fierbinţi şi uscate, din Asia ori Mediterana şi Africa, ceea ce dă zonei o notă specifică de ariditate. Temperaturile medii anuale sunt de 100-110 Celsius, luna cea mai rece a anului este luna ianuarie cu temperaturi medii minime zilnice cuprinse intre –50 şi –60 Celsius, iar august luna cea mai caldă cu maxime termice zilnice de 290-300 Celsius. Temperaturile pot coborî în luna ianuarie până la –300 Celsius, iar vara se poate ajunge la maxime termice de 400-410. În oraşul Slobozia au fost identificate șapte comunităţi marginalizate care sunt prezentate în capitolul 3. Dintre aceste comunităţi marginalizate, proiectul de faţă se concentrează pe zona Ugira, care este analizată în capitolele 4 şi 5 ale acestui Pilot. 2.2 Populația și caracteristicile demografice Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Slobozia este de 45.891 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când au fost înregistraţi 52.710 locuitori. Din total populaţie, 22.381 persoane (49%) sunt de sex masculin şi 23.510 persoane (51%) de sex feminin. Distribuţia populaţiei pe categorii de vârstă arată că un procent de 14,4% este reprezentat de copii sub 15 ani, 69,9% din populaţie are vârsta cuprinsă între 15 şi 59 ani, iar 15,7% au vârsta peste 60 ani. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,42%), cu o minoritate de romi (2,81%), altă etnie (0,25%), etnie necunoscută (7,06%). Figura 2. Distribuţia populaţiei pe categorii de vârstă şi sexe (%) 80+ 1,6 70-79 4,3 60-69 9,8 50-59 18,0 Feminin 40-49 17,6 Masculin 30-39 Total 16,9 20-29 12,5 15-19 4,9 0-14 14,4 0,0 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0 12,0 14,0 16,0 18,0 20,0 Date: Recensământul populaţiei 2011, Institutul Naţional de Statistică . 12 În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, cei mai mulţi dintre locuitorii municipiului Slobozia (29%) au absolvit liceul, 21% din populaţia stabilă de 10 ani şi peste a absolvit învăţământul superior, un procent de aproximativ 9% au doar studii primare, iar 3% sunt fără şcoală absolvită. Figura 3. Distribuţia populaţiei stabile de 10 ani şi peste în funcţie de educaţie Superior 20,1 Post-liceal și de maiștri 4,6 Liceal 28,9 Profesional și de ucenici 16,2 Gimnazial 18,4 Primar 8,7 Fără școală absolvită 3,0 0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 Date: Recensământul populaţiei 2011, Institutul Naţional de Statistică . Tabel 1. Populaţia stabilă de 10 ani şi peste, după nivelul de educaţie Nivel de învăţământ absolvit Număr locuitori Superior din care: 8.339 Universitar de licenţă 7.583 Post-liceal, maiştri 1.906 Secundar din care: 26.297 Liceal 11.976 Profesional şi de ucenici 6.712 Gimnazial 7.609 Primar 3.607 Fără şcoală absolvită din care: 1.249 Persoane analfabete 709 Total 41.398 Date: Recensământul populaţiei 2011, Institutul Naţional de Statistică . 2.3 Patrimoniul de mediu Pădurile reprezintă o resursă de mediu foarte importantă a municipiului Slobozia. Spaţiile verzi şi zonele de agrement au o suprafaţă de 105 ha, aproape jumătate din spaţiile verzi ale judeţului Ialomiţa, fiecărui locuitor al municipiului revenindu-i 6,3 mp spaţiu verde, faţă de standardele europene care prevăd o normă de 30-40 mp/locuitor. În total spaţiile verzi acoperă 92,04 ha. Pe lângă cele 35,23 ha spaţii verzi printre blocuri, cele mai importante parcuri ale Sloboziei, care acoperă o suprafaţă totală de 34,5 ha, sunt:  Tineretului – 15,6 ha (se preconizează o extindere a zonei de parc cu 10,84 ha);  Est – 7,5 ha;  Ialomiţa – 5,1 ha;  Muzeul Agriculturii – 2,4 ha;  Ambianţa – 1,6 ha; 13  Eminescu – 1,2 ha;  E14 – 0,7 ha;  CFR – 0,4 ha. La acestea se adaugă pădurile periurbane din sudul oraşului (Peri) şi Staţiunea şi parcul Amara, în nord. Pe parcursul anului 2002 s-au executat lucrări de reconstrucţie ecologică pe o suprafaţă de 13 ha de pădure. De asemenea, municipiul Slobozia deţine şi o pepinieră cu o suprafaţă de 6 ha care asigură materialul dendrologic şi floricol necesar. Cursul râului Ialomiţa este de asemenea un element de potenţial al cadrului natural încă nevalorificat în imaginea urbană a oraşului. Municipiul Slobozia are trei surse de poluare a apei, care sunt menţionate în cadrul Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului din Judeţul Ialomiţa:  S.C. AMONIL S.A. care are frecvente depăşiri la indicatorul amoniu;  S.C. GOLDEN OIL S.A. care colectează apele uzate industriale de pe platforma industrială Vest Slobozia şi care datorită lipsei treptei finale de epurare determină depăşiri ale indicatorilor: substanţă organică, substanţe extractibile şi suspensii totale;  S.C. URBAN S.A. Slobozia dispune numai de staţie de epurare mecano-biologică funcţionând doar treapta mecanică, înregistrându-se depăşiri frecvente la indicatorii substanţă organică şi amoniu. Zona platformei chimice S.C. AMONIL S.A. reprezintă principala zonă critică atât din punct de vedere a poluării aerului, cât şi pentru poluarea apelor subterane şi de suprafaţă. 2.4 Patrimoniul arhitectural și cultural Obiective culturale şi istorice Muzeul Naţional al Agriculturii (M.N.A.) din Slobozia este unicul muzeu de domeniu din România. Acesta administrează:  Biserica de lemn "Poiana", monument istoric şi de arhitectură (1737);  Ferma model "Perieţi", monument de istorie agrară;  Parc (1,7 ha, 40 specii dendrologice);  Peste 8.400 de piese constituite în colecţii de unelte, maşini agricole şi arheologie industrială, mijloace de transport, etnografie, memorialistică, ecleziastică etc. Arhiva ştiinţifică şi documentară cuprinde diapozitive, clişee foto şi fotografii, înregistrări audio şi video din cercetările de teren, documente cartografice şi de presă (peste 100.000 de unităţi documentare). 8.800 de publicaţii (cărţi, periodice, pliante) şi 400 de casete (audio şi video) şi discuri alcătuiesc fondul bibliotecii. M.N.A. este editorul Colecţiei „Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae” (seriile „Din Istoria Exploataţiilor Agricole”, „Etnologie” şi „Patrimoniu”). Din decembrie 2002, prin Legea Muzeelor, Muzeul Agriculturii din România a devenit Muzeu Naţional. De asemenea, M.N.A. este afiliat la organisme internaţionale aparţinând de UNESCO (Asociaţia Internaţională a Muzeelor de Agricultură, Asociaţia Internaţională de Etnologie şi Folclor, Organizaţia Internaţională de Arte Populare). Muzeul Judeţean de Istorie Ialomiţa deţine un valoros patrimoniu arheologic, dobândit în urma cercetărilor sistematice sau a descoperirilor întâmplătoare. Colecţia de arheologie este constituită din obiecte ce aparţin unor perioade istorice diferite, începând din Neolitic (mil. V î.Hr.) şi până în plină epocă medievală (sec.XV-XVIII). Centrul Cultural Ionel Perlea, inaugurat în anul 1990 cuprinde săli de spectacol, de expunere, librării, instituţii culturale şi o staţie de radio. În 1999, Centrul Cultural a dobândit statutul de Centru UNESCO. 14 Alte centre culturale:  Cercul Militar (dotat cu sală de spectacol-amfiteatru, diverse săli pentru cursuri, şedinţe, expoziţii);  Clubul Tineretului (fosta Casa Tineretului);  Casa Elevilor (sau Palatul Copiilor, fosta Casă a Pionierului);  Centrul de Artă şi Creaţie Populară. Principalele Târguri şi Festivaluri desfăşurate în municipiul Slobozia sunt:  Zilele municipiului - cu dată schimbătoare, odată cu Înălţarea Domnului (hramul Catedralei), sărbătorite începând cu anul 2000;  Festivalul internaţional de folclor "Floare de pe Bărăgan" (perioada iunie-iulie, de obicei în cadrul Zilelor Sloboziei);  Festivalul Berii (perioada iunie-iulie);  Târgul de utilaje şi maşinării agricole Agromec;  Târgul de maşini (Salonul Auto);  Târgul Agroial-Partener (agricultură);  Salonul de carte (perioada septembrie-octombrie);  Salonul de construcţii şi arhitectură;  Salonul Femina Star. În Slobozia funcţionează 55 de biblioteci. Mass-media este un sector deosebit de dezvoltat, în Slobozia funcţionând un studiou local al unei televiziuni centrale, trei posturi de radio şi apar mai mult de 15 ziare şi publicaţii periodice judeţene sau regionale. Slobozia găzduieşte Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, are o mănăstire, nouă biserici ortodoxe şi câte o capelă în Penitenciar şi în Spitalul Judeţean, o biserică romano-catolică şi cinci biserici neo-protestante. Turism Slobozia are potenţial pentru dezvoltarea tursimului de tranzit şi de afaceri. Lacurile situate parţial pe teritoriul administrativ al municipiului Slobozia, respectiv Iezer şi Amara, nu sunt exploatate decât pentru loisir de către cetăţenii municipiului Slobozia. Până în present, Slobozia nu a putut atrage vizitarea siturilor sale istorice sau a muzeelor de către turiştii care vin în număr relativ mare în staţiunea Amara. Este foarte important ca pe viitor, atât administraţia publică cât şi agenţii economici să se concentreze pe dezvoltarea turismului de tranzit sau a turismului de afaceri si formare profesională, prin conceperea unor oferte adecvate, în cadrul celor 5 hoteluri existente în prezent, care dispun de aproximativ 350 de locuri de cazare. De asemenea, în apropierea municipiului Slobozia a fost construit un parc de loisir care nu este exploatat în prezent la justa sa valoare. 2.5 Locuirea și accesul la utilități Datele recensământului din 20117 arată că în municipiul Slobozia sunt 18.657 locuinţe convenţionale. Numărul total al gospodăriilor populaţiei este de 16.508. Peste 90% din locuinţe sunt conectate la apă, canalizare şi energie electrică, iar 76% au încălzire centrală. 7 Datele sunt preliminarii, cele finale nefiind disponibile. 15 Tabel 2. Locuinţele convenţionale după dotarea cu instalaţii şi dependinţe Număr % Număr total de locuinţe convenţionale, din care: 18.657 100,0 Alimentare cu apă în locuinţă 17.616 94,4 Instalaţie de canalizare (la o reţea publică, la un sistem propriu) 17.616 94,4 Instalaţie electrică 18.408 98,7 Încălzire centrală (termoficare sau centrală termică proprie) 14.153 75,9 Bucătărie în locuinţă 17.284 92,6 Baie în locuinţă 16.790 90,0 Date: Recensământul populaţiei 2011 – Rezultate preliminare, Institutul Naţional de Statistică. În ultimii 15 ani, în municipiul Slobozia nu au fost realizate investiţiile majore în construirea de locuinţe. În perioada 2000-2004, au fost realizate 155 locuinţe din fonduri private şi 92 de locuinţe din fonduri publice. Anul 2006 a fost primul an care a anunţat apariţia unor investiţii private în zone de tip rezidenţial: locuinţe comune de tip vilă, respectiv locuinţe individuale. Municipiul Slobozia se confruntă cu o criză de locuinţe, ceea ce duce la supra aglomerarea spaţiilor de locuit. De altfel, în 2009 erau depuse la Consiliul Local Municipal aproximativ 1.000 de cereri pentru locuinţe. Această criză de locuinţe a dus la depopularea oraşului şi la supraevaluarea preţurilor la care se tranzacţionează în prezent casele de locuit sau apartamentele. Această situaţie ar putea fi rezolvată printr-un program de mansardare al blocurilor. Gospodărirea apelor În zona municipiului Slobozia s-au realizat:  lucrări de apărare împotriva inundaţiilor prin îndiguirea şi regularizarea cursului râului Ialomiţa;  lucrări de amenajare complexă în bazinul hidrografic al râului, reprezentate de acumulări pe cursul superior şi mijlociu în vederea atenuării viiturilor. În prezent municipiul Slobozia este alcătuit din două zone distincte:  incintă îndiguită (cca. 2.000 ha) care cuprinde majoritatea zonelor construite, delimitată: − la sud de un dig de cca. 5.200 m amplasat pe malul stâng al râului Ialomiţa; − la nord de un dig de cca. 7.500 m pe malul drept al pârâului Crivaia; − la vest şi la est diguri de racord între cel de nord şi cel de sud, cu lungime de cca. 4.400 m şi respectiv 2.700 m.  zonă neîndiguită care cuprinde restul teritoriului, în care sunt amplasate şi cartierele Bora şi Slobozia Nouă. Din cauza faptului că digurile nu sunt întreţinute, starea acestora nu este pe deplin satisfăcătoare. Lucrările de desecare sunt reprezentate de un sistem de canale deschise, unele dintre ele fiind prezente şi în interiorul incintei îndiguite, în partea de nord a municipiului, având şi rol de preluare a apei pluviale evacuate din localitate. Alimentarea cu apă Municipiul Slobozia dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă care deserveşte consumatorii casnici, consumatorii publici şi o parte din consumatorii industriali. Din acest sistem se alimentează şi oraşul Amara. În prezent se foloseşte frontul de apă captat din Dunăre (în dreptul comunei Modelu). Deoarece în cazul unui accident de poluare chimică sau radioactivă a fluviului Dunărea, populaţia municipiului poate 16 rămâne o perioadă îndelungată fără apă, se doreşte schimbarea sursei de apă de suprafaţă cu apă din pânza freatică. În acest sens, autorităţile locale au identificat o rezervă de apă cu un grad ridicat de potabilitate şi au executat primul foraj în vederea realizării unei surse de apă subterane din frontul de captare paralel cu DN 21 Brăila – Călăraşi, de la adâncimea de 110 m din stratul hidro-geologic Frăţileşti. Utilizarea apei din sursă subterană ar duce la: (i) reducerea numărului de afecţiuni de origine hidrică; (ii) reducerea riscului de întrerupere a alimentării cu apă urmare unor accidente ecologice pe fluviul Dunărea; (iii) apariţia unui disponibil de apă care va fi folosit la dezvoltarea ulterioară a reţelei municipale de apă şi poate face din municipiul Slobozia furnizorul de apă din zona periurbană. Mai mult, se propune analizarea la nivelul factorilor de decizie judeţeni şi municipali a posibilităţilor de direcţionare a unor investiţii către municipiul Slobozia, tocmai dat fiind disponibilul însemnat de apă potabilă. Distribuţia de apă către consumatori se realizează în bune condiţii de debit şi presiune, ca urmare a finalizării lucrărilor de echilibrare a presiunilor în reţeaua de distribuţie. Totuşi, subdimensionarea unor conducte şi utilizarea unor conducte de azbociment material care s-a demonstrat a fi nociv pentru sănătatea populaţiei, constituie disfuncţionalităţi. În plus, pentru reducerea pierderilor din sistem şi a frecvenţei avariilor, este necesară înlocuirea conductelor aflate în stare avansată de uzură datorată coroziunii. Referitor la contorizarea abonaţilor, aceasta trebuie continuată până la finalizare şi va avea ca rezultat, într-o primă fază, reducerea consumurilor de apă. Pentru zonele de locuinţe nebranşate la sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă (aproape 6% din locuinţe) este propusă realizarea reţelei de distribuţie şi branşarea acestora, mai ales pentru că apa din stratul freatic din care se alimentează acestea în prezent nu este potabilă, existând riscul îmbolnăvirii populaţiei rezidente în aceste zone. Canalizarea şi epurarea apelor uzate Apele uzate menajere sunt colectate şi transportate către staţia de epurare prin intermediul unei reţele gravitaţionale cu trei trepte de pompare. Canalizarea pluvială evacuează apa din precipitaţii direct în râul Ialomiţa şi într-unul dintre canalele de desecare. Principala problemă a reţelei de canalizare este faptul că aceasta a rămas în urma reţelei de alimentare cu apă, existând zone importante din municipiu care nu beneficiază de colectoare de canalizare la care se adaugă şi faptul că o mare parte din colectoarele menajere au devenit subdimensionate datorită racordării de noi consumatori. Datorită agresivităţii apelor subterane unele colectoare au corodat, motiv pentru care se poluează apa freatică şi totodată creşte nivelul apei subterane, contribuind astfel la inundarea subsolurilor clădirilor şi generând probleme de tasare a construcţiilor. Reţeaua de canalizare trebuie extinsă şi pe platformele industriale ale oraşului, în special pe platforma Vest. Lucrărilor de extindere trebuie să li se adauge lucrări de decolmatare a canalizării pluviale. Modernizarea şi extinderea canalizării menajere şi a celei pluviale trebuie corelată cu modernizarea uzinei de epurare a oraşului, în special datorită faptului că staţiile de preepurare ale agenţilor industriali funcţionează necorespunzător, ceea ce duce la creşterea încărcăturii poluante deversate în râul Ialomiţa. Alimentar ea cu căldură În ultimii ani au fost înregistrate numeroase debranşări de la instalaţia de termoficare ca urmare a creşterii preţurilor la agentul termic. În prezent, în municipiul Slobozia sunt în funcţiune 17 puncte termice şi 5 centrale termice. De asemenea, există centrale termice de bloc şi numeroase centrale de apartament. Datele de la Recensământul din 2002, arată că doar 4%, adică 643 din cele 15.800 apartamente sunt alimentate în sistem centralizat. Alimentarea cu căldură a acestor apartamente este problematică din cauza datoriilor mari neachitate. În prezent, ponderea covârşitoare o deţin centralele termice de apartament care alimentează 17 consumatorii din apartamentele locuinţelor colective. În unele zone, în special în centrul municipiului, centralele termice care au înlocuit punctele termice şi care în prezent se află în conservare, sunt echipate cu utilaje moderne, iar conductele au fost înlocuite cu conducte preizolate. Există astfel posibilitatea ca, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, în actualele centrale termice să fie montate grupuri de cogenerare care să alimenteze cu agent termic instalaţiile din locuinţele colective, instalaţii care în prezent au fost astfel adaptate încât sunt individuale pentru fiecare apartament permiţând astfel racordarea independentă prin intermediul contoarelor de energie termică pentru încălzire, respectiv pentru apă caldă menajeră. In ceea ce priveşte clădirile colective existente în Slobozia, prin alimentarea cu gaze naturale a municipiului s-a putut trece la adoptarea unor soluţii diferenţiate de alimentare cu căldură: centrale termice de cuartal (care au înlocuit vechile puncte termice alimentate de la CTZI AMONIL, dar care în prezent sunt în conservare), centrale termice de scară de bloc (reprezentative fiind cele aferente blocurilor E, F de pe bd. Matei Basarab), precum şi centrale termice murale de apartament. Clădirile individuale din municipiu, inclusiv cele din localităţile componente Slobozia Nouă şi Bora, sunt încălzite în mare parte cu gaze la sobe sau sunt dotate cu încălzire centrală, utilizând centrale termice individuale. Clădirile din sectorul terţiar şi-au rezolvat, în general, printre primele, asigurarea cu energie termică de la centrale termice proprii echipate cu cazane moderne, automatizate, cu randament ridicat. Pentru clădirile care urmează a fi construite, în noile zone ale municipiului, dar şi pentru cele existente, este studiată şi soluţia preparării apei calde menajere utilizând energia solară prin intermediul panourilor solare înglobate în acoperişul clădirilor sau pe terasele care permit adoptarea unei orientări şi unui unghi favorabile captării cu maximum de eficienţă a energiei solare. Prevederile Planului Urbanistic General cu privire la alimentarea cu căldură sunt:  pentru noile zone în care urmează a se construi clădiri de locuinţe, servicii, parc de activităţi, soluţia propusă este aceea de a se alimenta cu căldură de la centrale termice individuale, în general cu capacităţi mai mari decât cele ale microcentralelor termice;  pentru reducerea poluării aerului din zona locuinţelor colective se recomandă utilizarea centralelor termice în condensare care au randament ridicat, grad de poluare minim;  la noile construcţii, dar şi la cele existente, se recomandă montarea de panouri şi instalaţii solare de preparare a apei calde menajere în perioada de vară;  utilizarea, acolo unde este cazul, a robinetelor termostatice de radiator care să permită reducerea consumului de căldură pe perioadele de nefolosire până la o temperatură de gardă, fără a pune astfel în pericol funcţionarea instalaţiei sau a încăperilor;  continuarea operaţiunilor de contorizare şi montare de aparate înregistratoare a temperaturii corpurilor de încălzire, acolo unde este cazul, cu asigurarea operaţiunilor de service, reetalonare şi a unui soft de calcul adecvat. Alimentarea cu gaze naturale 8 Municipiul Slobozia este alimentat cu gaze naturale din sistemul naţional de transport şi distribuţie prin intermediul conductei magistrale de transport Jugureanu – Călăraşi. Reducerea presiunii de la înaltă la medie se face în staţia de reglare măsurare predare (SRMP), aflată în zona S.C. AMONIL S.A. De aici, prin intermediul unei conductei de repartiţie de medie presiune, este racordată staţia de reglare măsurare (SRM) a municipiului, aflată în zona de sud-est a localităţii. Reţeaua de repartiţie alimentează 6 staţii de reglare de sector, repartizate pe întreg teritoriul 8 Ar fi utile date adiţionale privind gradul de acoperire al cererii de gaze naturale, mai ales la categoria „apartamente fizice”, „locuinţe”. Aceste date nu sunt disponibile în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Slobozia. 18 municipiului. Consumatorii urbani alimentaţi sunt:  locuinţele colective, pentru prepararea hranei şi, într-o mică măsură, pentru prepararea apei calde de încălzire şi a apei calde menajere;  centralele termice de cuartal şi de bloc;  locuinţele individuale, pentru încălzire şi prepararea hranei. În prezent, reţeaua de distribuţie cu gaze naturale este în curs de extindere, noii consumatori urbani fiind în principal locuinţele individuale, centralele termice de cuartal în curs de transformare din puncte termice, dar şi centralele termice de bloc şi apartament. La nivelul actual de utilizare, reţeaua de alimentare cu gaze a municipiului Slobozia funcţionează în condiţii tehnice corespunzătoare. Alimentarea cu energie electrică Prin natura activităţii economice, Slobozia se situează printre municipiile reşedinţă de judeţ cu un consum specific total mediu. Consumul specific casnic se ridică la o valoare superioară consumului mediu pe ţară (288,3 kwh/loc.). Puterea totală anuală pentru municipiul Slobozia este de cca. 15 MW (cu încărcare de funcţionare 75%). Consumul industrial CICh se ridică la 6 MW. Acest consum este defalcat pe tipuri de consumatori: casnic – 3,9 MW; edilitar-social – 2,3 MW; transport în comun – 0,24 MW; sistemul terţiar – 8,8 MW. Necesarul de energie electrică a municipiului Slobozia este asigurat din Sistemul Energetic Naţional prin intermediul a doua staţii de 110/20 kV. Una din staţii este amplasată in partea de NV a localităţii, între DN 2A si DN 2C, iar cealaltă în apropierea Combinatului Chimic. Combinatul este alimentat de o staţie proprie 110/10/6 kV. Reţeaua de medie tensiune (20 kV) este de tip subteran în zonele sistematizate ale municipiului şi aeriană în zonele periferice. Aceasta reţea alimentează două puncte de alimentare (PA 8141, PA 8186) şi peste 70 posturi de transformare. În partea nordică a localităţii sunt 6 posturi aeriene si unul subteran (PTS 8256). Gradul de încărcare este de 70%-80%. Reţeaua electrică aeriană este pozată pe stâlpi de beton, specifici pentru aceasta tensiune. Pe aceşti stâlpi sunt pozate atât circuitele pentru alimentarea consumatorilor, cât şi cele pentru iluminat public, telefonie şi CATV. Unele din liniile de înaltă şi medie tensiune străbat zone urbane, ceea ce creează dificultăţi în amenajarea urbanistică. Aceste cazuri se întâlnesc în zona de nord a localităţii între strada Nordului şi calea ferată, precum şi în zona de SV între bulevardul Chimiei şi Drumul Judeţean. În zona centrală, acolo unde reţeaua este subterană, lipsesc galeriile tehnice. 2.6 Profilul economic (ocupare și afaceri la nivel local) În 2004, municipiul Slobozia avea 16.609 salariaţi, ceea ce înseamnă 31,5% din totalul populaţiei. Datele din 2012,9 arată o creștere a numărului mediu de salariați la 19.126, ceea ce reprezintă 41,7% din populație. Din punctul de vedere al structurii forţei de muncă pe activităţi ale economiei naţionale, predomină sectorul terţiar. 28% dintre salariaţi lucrează în industrie, iar 21% în comerţ. 9 Date INS Tempo-Online. 19 Tabel 3. Distribuţia salariaţilor pe sectoare de activitate Sector de activitate 2004 2003 2002 2001 2000 Agricultură 941 849 818 968 932 Industrie 4.568 4.650 4.922 5.232 3.794 Construcţii 1.249 1.331 1.001 1.195 1.156 Comerţ 3.514 3.394 2.910 3.166 3.074 Transport, depozitare 869 1.190 1.297 1.286 1.595 Finanţe, bănci, asigurări 374 414 397 383 465 Administraţie publică 1.156 1.290 890 645 730 Învăţământ 1.044 1.053 1.292 1.058 1.073 Sănătate şi asistenţă socială 1.617 1.828 1.580 1.324 1.477 Total 16.609 17.310 16.179 15.994 15.451 Sursa: Planul integrat de dezvoltare urbană 2009. Sectorul primar Din suprafaţa totală pe care se dezvoltă unitatea administrativ teritorială (12.672 ha), suprafaţa agricolă reprezintă 76%, din care 94% teren arabil. Aceste suprafeţe sunt aproape în totalitate în proprietate privată. În ciuda calităţii deosebite a terenului, practicarea unei agriculturi de subzistentă determină un nivel redus de productivitate, recoltele obţinute fiind în funcţie de condiţiile climatice ale anului agricol. Efectivele de animale înregistrează o evoluţie fluctuantă. Aproximativ jumătate din efectivele de bovine şi porcine şi 90% dintre ovine aparţin gospodăriilor populaţiei. Marea majoritate a păsărilor sunt crescute în fermele industriale şi nu în gospodăriile populaţiei. Numărul mare de animale în gospodăriile populaţiei se explică şi prin existenţa celor două cartiere de tip rural ale municipiului Slobozia, Bora şi Slobozia Nouă care sunt în afara zonei de acţiune urbană. Deşi o pondere importantă a populaţiei deţine terenuri şi animale, practicând agricultură de subzistenţă, ponderea salariaţilor în agricultură din municipiul Slobozia este de numai 5,6%. În partea de nord a zonei de acţiune urbană există încă terenuri în intravilan cu folosinţă agricolă, însă atât tendinţa actuală cât şi reglementările P.U.G. indică transformarea acestora în zone de locuit. Figura 4. Suprafaţa agricolă Suprafaţa arabilă 9.067 Suprafaţa agricolă 9.620 Suprafaţa totală 12.672 0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000 Sursa: Planul integrat de dezvoltare urbană 2009. 20 Sectorul secundar În ciuda restructurărilor şi privatizării unităţilor industriale din perioada 1995 – 2000, Slobozia a rămas cel mai important centru industrial al Bărăganului. Conform datelor Camerei de Comerţ şi Industrie Ialomiţa, în topul firmelor anului 2003, pentru activitatea principală industrie sunt prezente 32 de companii din municipiul Slobozia dintr-un total de 81 la nivelul judeţului. În topul anului 2004, 34 din 73 de companii sunt din Slobozia. De altfel în anul 2004 dintre cele 14 firme cărora li se acorda Trofeul de excelenţă pentru clasarea pe locul I al Topului Judeţean al Firmelor, 10 erau unităţi economice din Slobozia. Date recente nu sunt disponibile. Aproximativ 90% dintre salariaţii din sectorul secundar, lucrează în industria prelucrătoare. Tabel 4. Distribuţia salariaţilor în industrie Număr mediu de salariaţi în: 2004 2003 2002 2001 2000 Industrie 4.568 4.650 4.922 5.232 3.794 Industria prelucrătoare 4.093 4.132 4.216 4.503 3.029 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 475 518 706 729 765 Total 16.609 17.310 16.179 15.994 15.451 Sursa: Planul integrat de dezvoltare urbană 2009. Scăderea numărului de salariaţi în industrie după anul 2001 s-a datorat închiderii temporare a societăţii comerciale AMONIL S.A., cea mai mare unitate industrială din municipiu, care a fost afectată de scăderea preţurilor pe piaţa îngrăşămintelor chimice, alături de scumpirea principalei materii prime, gazul metan. Principalele unităţi economice industriale din municipiu sunt:  Industria produselor primare: AMONIL SA, PET STAR HOLDING SRL;  Industria mobilei: MOBILA SA;  Industria alimentară a băuturilor şi tutunului: EXPUR SA, TELETEXT SRL, TOP FOOD IMPEX SRL, TRITIPAN SRL;  Industria produselor textile şi de tricotaje, a confecţiilor de îmbrăcăminte şi a blănurilor: CARRERAS IMPEX SRL, LAMAR SRL;  Construcţii: CONSTRIF SA, SC OYL COMPANY SRL, DRUMURI ŞI PODURI SA, CONCIVIC SRL. Alături de ramurile industriale bazate pe prelucrarea resurselor agricole (plante tehnice, cereale, lapte, carne etc.) în Slobozia s-au dezvoltat şi unităţi industriale de confecţii şi prelucrarea lemnului. Din păcate, numărul activităţilor industriale nu este suficient de diversificat, în special în direcţia produselor cu valoare adăugată. În acest sens, atragerea de investiţii alături de sprijinirea investitorilor locali ar trebui să devină una dintre principalele direcţii strategice şi priorităţi ale administraţiei locale. Sectorul terţiar Comparativ cu alte centre urbane mijlocii din sud-estul ţării, în Slobozia predomină sectorul terţiar, dar serviciile sunt insuficient dezvoltate. Serviciile existente se adresează în special populaţiei oraşului şi celei din spaţiul rural înconjurător, fără a avea o relevanţă regională. Chiar dacă în municipiul Slobozia s- au dezvoltat industriile având ca materie primă produsele agricole, nu s-au dezvoltat în egală măsură şi serviciile de suport pentru agricultură (consultanţă în marketing agricol, bursă funciară sau de cereale etc.). În perioada de preaderare, 2005-2006, serviciile financiar-bancare au cunoscut o diversificare fără precedent, şapte bănci deschizându-şi filiale sau sucursale la Slobozia. Datorită funcţiei de coordonare a teritoriului, în Slobozia lucrează peste jumătate din funcţionarii publici ai judeţului Ialomiţa şi dintre lucrătorii din sănătate. În plus, cel mai mare număr dintre salariaţii din Slobozia lucrează în sectorul serviciilor. 21 Tabel 5. Distribuţia salariaţilor în domeniul serviciilor Număr mediu de salariaţi în: 2004 2003 2002 2001 2000 Comerţ 3.514 3.394 2.910 3.166 3.074 Transport, depozitare 869 1.190 1.297 1.286 1.595 Finanţe, bănci, asigurări 374 414 397 383 465 Administraţie publică 1.156 1.290 890 645 730 Învăţământ 1.044 1.053 1.292 1.058 1.073 Sănătate şi asistenţă socială 1.617 1.828 1.580 1.324 1.477 Total 16.609 17.310 16.179 15.994 15.451 Sursa: Planul integrat de dezvoltare urbană 2009. Şomajul În februarie 2012,10 la nivelul judeţului Ialomiţa, rata somajului era 7,7%. Datele din septembrie 2013 indică o scădere a acesteia la 5,8%. În rândul bărbaţilor, şomajul înregistrează valori mai mari (9,2%) decât în rândul femeilor (6,1%). Din numărul total de şomeri înregistraţi un procent de 37% sunt indemnizaţi şi 63% neindemnizaţi. Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în grupa de vârstă de 18-62 ani a fost de 4,6%. În municipiul Slobozia, în luna septembrie 2013 erau 908 şomeri înregistraţi11. După cum se observă în Figura 5, numărul de şomeri înregistraţi a fost în scădere de la începutul anului până în luna iunie când a început să aibă un trend ascendent. Figura 5. Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi în anul 2013 1200 1100 1000 900 800 700 600 Date: Recensământul populaţiei 2011, Institutul Naţional de Statistică . Marea majoritate a şomerilor au un nivel de educaţie mediu. Este de menţionat faptul că municipiul Slobozia nu are instituţii abilitate pentru formarea continuă, formarea sau reconversia profesională a persoanelor care au absolvit diverse forme ale învăţământului obligatoriu sau liceal. De asemenea, pe piaţa muncii nu există un disponibil de forţă de muncă având studii superioare. Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare este în prezent unica instituţie care furnizează programe de instruire şi reconversie profesională atât persoanelor disponibilizate, cât şi celor angajate. Succesul modernizării economiei locale depinde de creşterea calităţii forţei de muncă, de promovarea, generalizarea şi consolidarea culturii antreprenoriale şi de dezvoltarea unei culturi educaţionale, care să nu fie bazată în exclusivitate pe sistemul educaţional tradiţional. În acest sens, este nevoie ca 10 http://www.ialomita.insse.ro/phpfiles/comunicat103.pdf 11 Date INS Tempo-Online. 22 administraţia locală să sprijine furnizorii de servicii de formare profesională. 2.7 Dinamica investiţiilor (public şi privat) Din analiza execuţiilor bugetare din perioada 2002-2005 ale bugetului local al municipiului Slobozia rezultă un nivel constant de realizare a veniturilor, cuprins între 88 şi 90%, faţă de cifrele programate. Anul cu nivelul cel mai scăzut de realizare al veniturilor programate a fost anul 2003, urmare a restructurării mediului de afaceri local. Se poate remarca de asemenea faptul că a crescut continuu nivelul de încasare a veniturilor fiscale de la 75% în anul 2002, până la 92% în anul 2005, atât în cifre absolute cât şi în cifre relative de la 3.330 mii lei la 8.070 mii lei. Totuşi, datele recente din 2012, puse la dispoziţie de Institutul pentru Politici Publice,12 arată că la nivel naţional, în reşedinţele de judeţ se colectează, în medie, aproape 70% taxe şi impozite, cu un nivel mediu de 200 lei pe cap de locuitor, Slobozia (alături de Drobeta Turnu Severin şi Timişoara) înregistrând cea mai slabă rată de colectare. În ceea ce priveşte cheltuielile, ponderea cheltuielilor curente în total cheltuieli este foarte mare în detrimentul cheltuielilor de capital, ceea ce denotă o înclinaţie mai mare pentru consum decât pentru investiţii. Efectele unei astfel de politici bugetare pe termen lung sunt grave pentru comunitatea locală ducând la: îmbătrânirea şi deprecierea infrastructurii, servicii comunitare de calitate inferioară şi dezvoltarea urbanistică încetinită sau inexistentă. De asemenea, ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor curente este ridicată, având valori cuprinse între 53 şi 66%. În anul 2013,13 în Slobozia activează 1.748 firme, care reprezintă 37% din totalul de firme din judeţ şi care acoperă un număr de 10.721 salariaţi, adică aproape 43% din totalul de salariaţi din judeţ. Cifra totală a firmelor care activează în Slobozia este de aproximativ 3,35 miliarde lei, iar profitul 119 milioane lei. În perioada de după revoluţie, Slobozia nu a beneficiat de o investiţie străină majoră, deşi există 125 de agenţi economici cu capital străin, 36 de firme din Italia, 29 din Turcia, 10 din China, precum şi din Coreea de Sud, capitalul investit de acestea depăşind 5 milioane de dolari. 2.8 Instituții locale și servicii publice Transport public Ocupând o poziţie centrală în Câmpia Bărăganului, municipiul Slobozia este un nod important în reţeaua naţională de căi de comunicaţie. Municipiul Slobozia are acces atât la căi ferate, cât şi drumuri naţionale care fac legătura cu principalele oraşe din sud-estul României. Slobozia se află la 121 km de capitala ţării, Bucureşti şi 130 km de portul Constanţa. Poziţia municipiului faţă de cele două oraşe menţionate oferă acestuia avantajul strategic de a avea acces direct la o piaţă de circa 6 milioane de consumatori pe o rază de maxim 130 km. Acest lucru explică dezvoltarea unor reţele de distribuţie zonală care au bazele centrale în municipiul Slobozia. Educaţie Slobozia este cel mai important centru educaţional din judeţul Ialomiţa, atât ca dezvoltare a reţelei educaţionale, cât şi din punctul de vedere al calităţii actului educaţional. Structura educaţională poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile, în Slobozia existând: 6 grădiniţe, 6 şcoli primare şi gimnaziale, 6 licee (între care un colegiu naţional şi un liceu de artă), o şcoală postliceală şi două filiale ale unor instituţii de învăţământ superior. Activitatea şcolară se desfăşoară în 334 de săli de clasă şi cabinete, 39 de laboratoare şi 26 de ateliere şcolare. 12 www.ipp.ro/pagini/ipp-cere-guvernului-s259-opreasc259.php 13 Lista firmelor din România, august 2013. 23 Şcolile primare şi gimnaziale acoperă nevoile educaţionale, însă acest lucru nu este valabil şi pentru învăţământul liceal a cărui structură educaţională nu acoperă decât parţial nevoile pieţei muncii. În total, în municipiul Slobozia, în 201214, erau înscrişi 1486 de copii în grădinițe, 2153 de elevi în învățământul primar, 1800 în învățământul gimnazial, 4279 în învățământul liceal, 7 în învăţăm ântul profesional şi de ucenici și 504 în învăţământul postliceal. La Slobozia funcţionează două facultăţi ale universităţii Bioterra (învăţământ privat, sediu propriu) şi o secţie de învăţământ la distanţă a universităţii Dimitrie Cantemir. De asemenea, a funcţionat (în cadrul spaţiilor din cadrul staţiunii Amara) o secţie pentru învăţământ la distanţă a A.S.E. Bucureşti. Numărul de studenți înscriși în anul școlar 2012-2013 a fost de 218. Lipsa unei palete mai largi de opţiuni în învăţământul superior este suplinită de apropierea faţă de cel mai mare centru universitar din ţară – Bucureşti. Sănătate În domeniul sănătăţii, în judeţul Ialomiţa cel mai mare număr de medici generalişti şi specialişti se găseşte în municipiul Slobozia. Pe teritoriul municipiului funcţionează Spitalul Judeţean de Urgenţă Ialomiţa, având 521 de paturi, la care se adaugă 2 dispensare şi policlinici, o policlinică privată, 4 cabinete medicale şcolare, 19 cabinete medicale individuale, 19 cabinete stomatologice aparţinând sectorului public şi privat şi 16 farmacii (datele statistice sunt la nivelul anului 2004). 2.9 Organizații ale societății civile Spre deosebire de alte municipii, numărul de asociaţii şi fundaţii din Slobozia este scăzut. Prin urmare, societatea civilă are o vizibilitate redusă. Printre asociaţiile existente se numără Asociaţia persoanelor cu handicap neuromotor pensionate pe caz de boală, Asociaţia socio-culturală Matei Basarab, Fundaţia "New Life", Organizaţia Dreptate şi Frăţie, Asociaţia "Ajutaţi-ne să înţelegem lumea". Recomandare În cazul unei cereri de finanțare, în acest capitol trebuie trecute în revistă ONG-urile care au desfăşurat sau desfăşoară proiecte sau intervenţii în comunităţile marginalizate din oraş. 2.10 Experiența locală privind proiectele cu finanțare europeană Autorităţile locale prin Serviciul Proiecte cu finanţare internaţională au o oarecare experienţă în scrierea proiectelor finanţate din fonduri Phare sau fonduri structurale, dar nu au implementat foarte multe, o parte din proiecte fiind respinse. În Anexa 3 se găseşte o listă a principalelor proiecte europene pe care primăria Slobozia le-a desfăşurat, sunt în derulare sau au fost respinse. Valoarea totală a proiectelor finalizate sau care sunt în desfăşurare este de aproximativ 16 milioane de euro. Majoritatea proiectelor nu au fost desfăşurate în parteneriat cu alte instituţii, primăria fiind singurul aplicant. De asemenea, autorităţile locale au aplicat şi pe POR, Axa 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, DMI 1.1 „Planurile integrate de dezvoltare urbană” (PIDU). Astfel, primăria are Plan integrat de dezvoltare urbană din 2009. În cadrul PIDU sunt finanţate două proiecte, aflate în derulare:  „Utilităţi Platformă Industrială IMM” - vizează realizarea utilităţilor complete pentru o platformă industrială pentru IMM-uri, în partea de est a municipiului Slobozia, pe o suprafaţă de 15 hectare. Aceasta este o investiţie de tip greenfield, ce are ca scop dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului în judeţul Ialomiţa, precum şi crearea de locuri de muncă. 14 Date INS Tempo-Online. 24  „Reabilitare funcţională a Pieţei Revoluţiei” - vizează amenajarea spaţiilor publice şi reabilitarea urbanistică a Pieţei Revoluţiei din municipiul Slobozia, care s-a consacrat de-a lungul timpului ca zonă de reuniune urbană de promenadă şi de manifestări publice oficiale. În municiupiul Slobozia, majoritatea proiectelor europene implementate de către autorităţi sunt de infrastructură. Autorităţile locale au implementat însă şi proiecte sociale, cu fonduri de la Guvernul României, prin Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS), pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai din comunitatea de romi Bora. Primăria în parteneriat cu grupul de iniţiativă al romilor din cartierul Bora şi organizaţia neguvernamentală „Dreptate şi Frăţie” au construit un Centru multifuncţional în care se derulează activităţi de interes comunitar. Grantul acordat pentru realizarea proiectului a fost completat de o contribuţie a comunităţii de 9,67 %, contribuţie ce a constat în bani, muncă voluntară şi contribuţie în natură. La Centrul Multifuncţional se fac activităţi educative şi culturale, destinate atât copiilor, cât şi adulţilor, activităţi de consiliere educativă şi profesională şi şcoală după şcoală. De asemenea, pe lângă activităţie socio-culturale, copii participă la dansuri, încercându-se astfel păstrarea tradiţiilor şi culturii rome. În implementarea acestui proiect, autorităţile s-au confruntat cu probleme legate de întârzierea plăţilor dar şi legate de participarea comunităţii cu muncă voluntară. Pentru proiectele desfășurate la nivelul municipiului Slobozia nu există analize de impact. Recomandare În cazul unei cereri de finanțare, se prezintă lista de proiecte desfăşurate în comunităţile marginalizate din oraş cu informaţii privind: titlu proiect, perioadă, buget, sursă de finanţare, aplicant, parteneri, comunitate ţintă. Principalele probleme întâmpinate în derularea proiecte lor Principalele probleme cu care autorităţile locale, dar şi alţi actori locali, s-au confruntat în derularea proiectelor au fost legate de (vezi citatele din Caseta 1):  documentaţie stufoasă;  perioada lungă de evaluare a proiectelor depuse;  corupţia/ nu există şanse egale de a primi finanţare/ lipsa corectitudinii la evaluare;  întârzieri ale plăţilor;  reguli rigide care nu ţin cont de evoluţiile de context;  multitudinea de verificări şi controale din partea instituţiilor abilitate;  atitudinea instituţiilor de control faţă de unităţile care implementează proiecte nu este constructivă, ci mai degrabă punitivă („poliţist-infractor”);  instituţiile de control abilitate nu oferă clarificări/ justificări/ informaţii precise;  lipsă de oportunităţi de informare şi consultare pe speţe sau situaţii specifice;  ghidurile sunt prea generale şi nu oferă informaţii explicite/ precise/ specifice;  diverse probleme în implementarea proiectului, atingerea obiectivelor propuse şi asigurarea sustenabilităţii;  modificarea regulilor, condiţiilor de prefinanţare/ finanţare după începerea proiectului;  lipsa de personal specializat pe proiecte europene (de exemplu, arhitect, inginer etc.);  lipsa partenerilor din societatea civilă. 25 Caseta 1. Principalele probleme în derularea proiectelor Perioada lungă de evaluare a proiectelor „Ştiţi care e problema?...Şi proiectele astea durează o sută de ani şi de la an la an nu mai sunt cerinţele aceleaşi, vă spun din experienţă. Eu am fost cooptată de alte firme, unde trebuie o firmă să facă un proiect pe pregătire profesională sau pe nu ştiu ce, şi uite acum chiar ne-a ieşit unul după un an de zile. Deja nu mai e valabil pentru mine, acum un an dacă aşteptam 2-3 luni aveam o viziune, poate simţeam eu o problemă în viaţa asta de zi cu zi, am sesizat eu o pârghie că toate firmele începuseră să facă proiecte pe pregătire profesională. Toată lumea s-a băgat şi a luat bani pe fonduri europene pentru pregătire profesională, da ne-am pregătit în ce mamă? Că nu există un sudor, nu există un electrician, nu există un... Eu caut un mecanic auto, al naibii dacă-l găsesc, nu mai găseşti un strungar, îi numeri pe degete în ţara asta. Hai să creăm o şcoală profesională, ne-a ieşit proiectul acum, dar între timp noi privaţii ne-am adunat, am pus bani şi am angajat pensionari care ne-au format oameni între timp, nu mai am tragere. Păi un an de zile, până l-om implementa, până l-om îndrăci, mai durează un an, păi ce am făcut, plec de aici. Este o cerinţă a pieţei, o simţi tu ca privat, o simţi, dar răspunsul vine după ce cerinţa pieţei a dispărut. Asta e, acum nu mai e de interes.” (Reprezentant Sector Privat) Neadecvarea regulilor la realităţi „Când ai dat pe umerii unei primării care încearcă să facă şi ea ceva pentru cetăţenii arondaţi ei, atât de multe restricţii, ea nu are posibilitatea să le rezolve. Deci, în cadrul primăriei nu ai un atelier de proiectare cu toate specialităţile ca să verifici tu până la ultima şaibă un proiect care îţi trebuie să îl implementezi. Păi, dacă îmi spune cel care mă verifică pe mine să-mi dea banii că în proiectul meu scrie că la cabină-poartă am capacul de WC din lemn... pentru că acele indicatoare după care lucrează proiectanţii sunt din 1981 şi dacă proiectantul nu a scris acolo „asimilat” , adică să îi pună un capac de plastic care e modern acuma şi rezervor de toaletă, dacă nu e de porţelan sau de ce se pune acuma... de polietilenă, eu nu pot să pun un capac de WC funcţional valabil la 2013. Mi-a spus, nu ştiu, faci notă, trebuie să îmi pui acolo capac din lemn. Eu sunt de acord să fim riguroşi, dar este foarte greu... Proiectul presupune ca proiectantul care a scris acolo pe hârtie să fie responsabil şi să fie legat, totdeauna conectat la ce e în piaţă. Bă, de unde să găsească ăsta acuma capac din lemn în România? De unde să găsesc eu? Spune-mi şi mie, de unde găsesc? Dar ce asta este o problemă?” (Reprezentant primărie) Atitudinea „poliţist-infractor” a instituţiilor de control „Păi a durat cred că 6 luni până am adjudecat contractul, până l-am lansat, în fine, că ni l-a respins de nu ştiu câte ori de la ANRMAP. Fără să ne spună, bă fraţilor, uite faceţi aşa. Ei spun numai „recomandăm”. Şi ne lasă pe noi... ne recomandă aşa... deci 6 luni a durat evaluarea... într-un meci, adică ne consumăm energiile contrazicându-ne pe nişte lucruri... Eu nu zic că nu e bine să te verifice cineva, dar în România asta, la ora asta, ne verifică 50 şi muncim 2! Iar ăia care muncim suntem proşti, proşti de tot, proşti! Ca să mă înţelegeţi de-adevăratelea şi cei care ne verifică sunt super deştepţi şi sunt 50... păi, nu avem ce să facem! Deci, eu la concluzia asta am ajuns, pentru că nimeni nu vrea să îţi spună. „Mă dar tu în locul meu cum ai face?”, „Nu ştiu, zice, că nu e treaba mea, treaba mea e doar...” Şi cel mai ucigător pentru un funcţionar public e că ne consideră că suntem nişte infractori pe aici. Că tu dacă vrei să găseşti soluţii... zice că de fapt ai eludat legea... da!” (Reprezentant primărie) Lipsa de sprijin din partea autorităţilor de management/ de control „Reamenajare Piaţa Revoluţiei unde am primit 300-400 de clarificări la proiect. Avem licitaţia pe 20, după ce ne-am strofocat de ne-a dat-o înapoi ANRMAP-ul, de o sută, de mii de ori, mai vine şi UCVAP- ul care zice că ăia recomandă. Noi recomandăm să cereţi cam aşa... dar nu îmi dă ok-ul ca să public în SEAP. Ei recomandă, zice băi nene faci aşa, mă pune pe mine şi eu spun: uite aşa am gândit. El iar mă verifică, zice nu e bine, îţi recomand aşa, nu spune bă nene faci aşa! După aia vin ăia de la UCVAP: „noi observăm ce prostii faceţi voi dar nu putem să vă consiliem, numai vă spunem că aţi făcut prost, dar nu 26 spunem cum e bine”, deci suntem o ţară de imbecili? Şi îl laşi tu pe ăla de la primărie cu doi ciumeţi, vai de mama noastră, ce să facem?” (Reprezentant primărie) Probleme în implementarea proiectului „- Deci pe o suprafaţă de 15 hectare s-au lotizat 20 de loturi şi s-au făcut toate utilităţile necesare ca un agent economic să-şi desfăşoare sau să-şi dezvolte o activitate economică, adică i-am adus, la limita acelui lot, apă, canal, energie electrică, gaz. - Este sustenabil? Adică credeţi că veţi atrage investitori sau cum a fost gândit? - Când am pornit, că şi asta este o problemă. Am pornit acum vreo 7 ani, între timp datele problemei s-au schimbat că asta... deci nu avem o continuitate în gândire... ne sucim aşa... ca să nu mă exprim „foarte frumos”. Când s-a început să se gândescă acest proiect, era în plin avânt al IMM-urilor. Deci, s-a făcut un parteneriat cu ei, toate necesităţile dumnealor, toate consumurile acestea pentru care au fost dimensionate reţelele acolo la lucrare sunt calculate pe baza datelor primare de la ei, adică acele firme şi-au exprimat intenţia că o să-şi dezvolte o activitate economică şi vor avea nevoie de atâţia kilowaţi, de atâta gaz metan, metrii cubi de gaz metan, de atâta apă şi aşa mai departe... - Şi întreprinzătorii vor să mai vină? - Păi... nu ştiu! Deocamdată noi nu am mai făcut testul ăsta, dacă mai vor să mai vină, pentru că încă nu am terminat platforma, încă ne luptăm... În cererea mea de finanţare, eu am spus că voi realiza 775 de locuri de muncă, noi locuri de muncă! Şi să căutăm şi noi soluţii... nu ştiu... o să le dăm gratis terenurile... nu le mai concesionăm, nu mai luăm niciun leu, numai să vină să facă ceva.” (Reprezentant primărie) Notă: Mai multe detalii privind problemele întâmpinate de beneficiarii de fonduri structurale în derularea proiectelor sunt prezentate în raportul: The World Bank (2013), Assessment of the Communication and Collaboration between the Managing Authority and Intermediate Bodies of the Regional Operational Programme and Facilitation of Proactive and Direct Support for Beneficiaries, Final Report, Component II , Project co-financed from the European Regional Development Fund through the Regional Operational Programme 2007-2013. În ceea ce privește comunitatea marginalizată, principalele probleme întâmpinate în derularea proiectelor sunt:  nivelul redus de coeziune şi lipsa unor lideri recunoscuți la nivelul comunității;  la nivelul comunităţii, participarea este condiţionată de obţinerea unor beneficii materiale; din punctul de vedere al rezidenţilor comunităţii, participarea este împiedicată de nevoia de a găsi de lucru pentru a câştiga banii de zi cu zi;  “oboseala” cu proiectele care presupun implicare, dar nu au rezultate tangibile, care să îmbunătăţească semnificativ viaţa de zi cu zi;  există o tendinţă a comunităţilor marginalizate de a crede că cei care implementează proiecte (autorităţi locale, ONG-uri, experţi) monopolizează beneficiile financiare ale acestora, în timp ce comunitatea beneficiază doar marginal sau deloc; în general, comunităţile marginalizate se consideră dezabuzate în interacţiunea cu autorităţile locale şi societatea civilă. 27 3 Prezentarea generală a teritoriului vizat Figura 6. Municipiul Slobozia și zonele dezavantajate identificate Slobozia Nouă Tineretului (Lotizări) Lactilrom G50 Ugira Zona 500 Bora Sursa: Google maps. Cercurile galbene identifică localizarea zonelor marginalizate din oraș. Zona vizată pentru intervenții utilizând metodologia CLLD : Cu cei 45.891 de locuitori ai săi, întreaga suprafață a municipiului Slobozia poate fi avută în vedere pentru implementarea de proiecte de incluziune a zonelor urbane defavorizate utilizând metodologia CLLD. Zonele marginalizate: Conform metodologiei dezvoltate în proiect, în municipiul Slobozia au fost identificate 7 comunități marginalizate: – Bora (comunitatea de etnie romă), situată în centrul istoric al orașului, cu o comunitate de aproximativ 2.000 de locuitori – Slobozia Nouă, situată la 4 km distanță de oraș, cu o comunitate de aproximativ 3.840 de locuitori. Este o aşezare veche recunoscută pentru fermele sale, fermieri și crescători de animale. – Tineretului (Lotizări), comunitate cu probleme ce ţin de infrastructură, situată în zona suburbană din Slobozia. Zona prezintă 242 de loturi pentru construcţii, toate rezervate şi deținute de către persoanele tinere, cu posibilități. Este o zonă defavorizată, în sensul că nu are infrastructură, și nu în sensul de persoane defavorizate, potrivit primarului, "Este diagonal opusă Borei." – Lactilrom, situată în zona suburbană a oraşului Slobozia. În anii 1990, terenuri foarte mari au fost retrocedate proprietarilor de drept. Ca urmare, aproximativ 80% din casele care au fost construite pe aceste terenuri sunt vile noi şi frumoase. Cu toate acestea, o parte din aceste case au fost construite pe un teren industrial (conform Planului Urbanistic General). – Ugira (ghetou), două blocuri cu garsoniere situate în partea centrală a oraşului și în imediata apropiere a Spitalului Județean. Unul dintre blocuri este deținut de primărie şi este cu locuințe sociale. Celălalt bloc este în proprietate privată, rezidenții cumpărând garsonierele de la compania privata care le-a deținut și le-a folosit ca dormitoare pentru muncitori. Această zonă este singurul ghetou din Slobozia. 28 – G50 este situat în partea de nord-vest a Sloboziei, în apropierea Penitenciarului. Blocul este în proprietate privată. Comunitatea se confruntă cu probleme de infrastructură și marginalizare socială, dar într-o măsură mai mică decât în comunitatea Ugira, întrucât acestea au putut să-şi construiască o instalație de canalizare, cu sprijinul municipalității. – Zona 500 este situată în partea estică a oraşului Slobozia. Zona este cunoscută sub numele de 500, deoarece la un moment dat au existat 500 de apartamente, iar întreaga zonă a fost construită pe principiul "o săptămână, un bloc", în timpul boom-ului industrial comunist (conform reprezentantului Biroului de Asistență Socială). În prezent, Zona 500 include: (i) apartamentele de proastă calitate, care sunt în proprietate privată și (ii) un complex de locuințe sociale, sub jurisdicția Consiliului Județean Ialomița, care are apartamente mari, dar nu dispune de cele mai multe utilitati (cu excepția încălzirii centrale, care este foarte comună pentru Slobozia). Recomandare Strategia de dezvoltare locală va trebui să incorporeze un capitol dedicat care să prezinte în detaliu zona sau zonele marginalizate selectate pentru intervenție pe metodologia CLLD. Pilotul conceptual de față are în vedere o singură zonă, Ugira. Ca și localizare, Ugira aparține unei zone mai extinse de blocuri cu standarde scăzute de locuire. Deoarece datele au fost culese doar pentru zona Ugira, capitolele următoare se limitează la această zonă, dar anumite măsuri propuse vor avea în vedere şi alte zone marginalizate din oraş, precum ghetourile G50 sau Zona 500. Datele utilizate în analiza zonei sunt mai degrabă calitative, bazate pe estimări ale actorilor locali. În realitate, aplicanții vor trebui să analizeze zona sau zonele selectate spre intervenție, pe modelul descris în continuare, dar folosind date statistice solide, obținute din studii reprezentative la nivelul acestora. În cazul unei cereri de finanțare formale, analiza trebuie completată cu informații din Planul Urbanistic General care să evidențieze principalele zone cu funcțiuni de locuire, dar și celorlalte zone publice (școli, spitale, centre sociale etc.). Această analiză este obligatorie pentru strategiile care presupun relocarea populației vulnerabile pentru a se argumenta/ justifica/ identifica zone alternative unde aceștia pot fi plasați. Acest fapt este cu atât mai important în condițiile în care relocarea nu trebuie să ducă la segregare și de aceea următoarele reguli trebuie respectate: – din punct de vedere social, nu pot fi construite toate locuințele într-un singur loc (maxim 8 locuințe) pentru a evita formarea unei noi comunități marginalizate sau alimentarea unei comunități marginalizate existente; – din punct de vedere teritorial este de preferat ca noile locuințe să fie integrate în zone deja construite și nu segregate undeva la margine de municipiu sau în afara acestuia. Spre exemplu, Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România oferă date despre toate sectoarele de recensământ din oraș (vezi Figura 7 de mai jos). 29 Figura 7. Tipurile de zone marginalizate din municipiul Slobozia Sursa: Banca Mondială (2014) Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România. 30 4 Prezentarea generală a zonei marginalizate Zona Ugira este formată din două blocuri cu garsoniere situate în partea centrală a municipiului Slobozia şi în imediata apropiere a Spitalului Judeţean. Unul din blocuri este cu locuinţe sociale şi este deţinut de primărie, iar celălalt bloc este în proprietate privată. Figura 8. Zona Ugira Ugira Sursa: Google maps. 4.1 Principalele caracteristici geografice În trecut, aceste două blocuri au fost cămine de nefamilişti pentru muncitori, pe care firma care le deţinea le-a vândut nefinalizate, unul către primărie, iar pe celălalt către rezidenţii care au dorit să se mute acolo. Motivele care i-au determinat pe locatari să aleagă să se mute în zona Ugira sunt diverse. Unii (mai săraci) au venit în zonă pentru că era singura opțiune la preţuri accesibile, alții au venit pentru că au vrut să trăiască în oraş (oportunităţi mai bune de muncă decât în sat), alții au venit pentru că s-au căsătorit sau au dorit să devină independenţi, plecând de lângă părinţi şi fraţi. Problemele celor două blocuri nu diferă foarte mult, iar diferenţele care sunt prezentate în subcapitolele ce urmează sunt legate mai mult de forma de proprietate a locuinţelor. Conform autorităţilor, „Ugira arată ca la Beirut”, această zonă fiind singurul ghetou din Slobozia. 31 4.2 Populația și caracteristicile demografice Recomandare Datele prezentate în acest capitol se bazează pe estimările făcute de autoritățile publice sau de reprezentanții societății civile. În cazul unei cereri de finanțare reale, datele pentru acești indicatori vor fi culese în cadrul unui sondaj reprezentativ la nivelul zonei. Conform informaţiilor oferite de autorităţile locale, cele două blocuri din Ugira au câte 54 de locuinţe şi aproximativ 203 locatari. Estimările actorilor locali arată că 75% din populaţia acestei zone este de etnie romă. Însă, locatarii nu cad de acord cu această estimare, ei susţin că romii reprezentă sub 50%. În ceea ce priveşte numărul de copii, nu există date oficiale. În blocul de locuinţe sociale se estimează că ar fi în jur de 65 copii. În celălalt bloc numărul de copii este mai mic, undeva în jur de 35 de copii. Nivelul de educaţie al adulţilor din blocul de locuinţe sociale este destul de scăzut . De asemenea, mulţi dintre ei sunt analfabeţi. Atât discuţiile cu autorităţile locale, cât şi cele cu membrii din comunitate au scos în evidenţă faptul că adulţii din blocul de proprietari au un nivel mediu de educaţie, mulţi dintre ei având şi cursuri de calificare. Copii din blocurie Ugira merg la şcoală, dar copiii din blocul de locuinţe sociale au rezultate şcolare relativ scăzute şi risc de abandon relativ ridicat. Acest lucru se datorează lipsurilor materiale, dar şi neimplicării părinţilor în activităţile şcolare ale copiilor. Multe dintre familii sunt dezorganizate, copiii fie locuiesc cu bunicii, fie cu un singur părinte. Cei mai mulţi copii din blocul de locuinţe sociale frecventează Şcoala nr. 4 din cartier, care aparţine de Seminarul Teologic Ortodox, spre deosebire de copiii din blocul de proprietari, care în general merg la alte şcoli din oraş pentru că „au potenţial cât de cât material, iar părinţiii au chipurile servici. Merg la nr. 3, la nr. 2 pentru că fac diferenţe între ei şi acolo sunt mai puţini copii.” (Cadru didactic, FG Social Providers) Copiii din zona Ugira au acces la Centrul de zi care vine în întâmpinarea copiilor în dificultate şi previne abandonul şcolar. Din cei 45 de copii care beneficiază de serviciile Centrului de zi, 32 sunt din zona Ugira, blocul de locuinţe sociale. 4.3 Ocupare, afaceri la nivel local și protecție socială În privinţa ocupării, situaţia diferă între cele două blocuri, în sensul că gradul de ocupare este mai ridicat în rândul adulţilor cu vârstă de muncă din blocul de proprietari. Estimările autorităţilor locale privind populaţia din blocul de locuinţe sociale indică un procent de 50% locuitori care lucrează în sectorul formal sau informal şi 50% beneficiari de ajutor social. Majoritatea celor activi pe piaţa muncii, lucrează la negru. Domeniile în care lucrează cei mai mulţi sunt salubritate, spaţii verzi, construcţii şi pază. O parte din ei lucrează în străinătate. La serviciul de salubritate lucrează aproximativ 40 de persoane din zona Ugira. Nivelul scăzut de ocupare este explicat în mare parte de situaţia generală a pieţei muncii, mai exact de oferta redusă a locurilor de muncă. Pe de altă parte, lipsa calificărilor sau calificările neadaptate la cerere fac dificilă intrarea acestora pe piaţa muncii. De asemenea, femeile care au copii mici şi nu au cu cine să îi lase acasă, nu pot să meargă să muncească. 32 4.4 Locuire și acces la utilități Blocurile din Ugira au câte o cameră de aproximativ 17-18 m2. Beneficiul celor care stau în blocul de proprietari este acela că mulţi dintre ei şi-au cumpărat câte două camere, din care şi-au făcut o garsonieră mai mare. Locatarii din locuinţele sociale plătesc lunar chirie la primărie. Când au fost construite, blocurile aveau baia pe hol. În plus, atunci când blocurile au fost vândute, locuinţele nu aveau acces la utilităţi (apă, canalizare, energie electrică, gaz), deşi contractul prevedea că acestea există. Unul dintre proprietari, care şi-a cumpărat vreo zece camere în bloc, s-a înţeles cu ceilalţi proprietari să îi cedeze lui băile comune, iar în schimb acesta a făcut canalizarea şi instalaţia sanitară a blocului. În blocul de locuinţe sociale, Primăria a făcut canalizarea şi a realizat instalaţiile sanitare, iar locatarii şi-au construit băile şi şi-au montat obiectele sanitare. Deşi sunt foarte mici, băile au redus din spaţiul de locuit. Acestea fiind condiţiile, locatarii se confruntă cu problema supra-aglomerării. Într-o cameră atât de mică ce are funcţia de dormitor, cameră de zi, birou şi bucătărie locuiesc până la 8-10 persoane. Proprietarii au investit în îmbunătăţirea condiţiilor de trai, şi-au renovat camerele, şi-au pus parchet, şi-au cumpărat mobilă. Cei mai mulţi dintre chiriaşii din locuinţele sociale investesc doar în interiorul locuinţei, dar nu şi în spaţiile comune considerând că nu merită atâta timp cât sunt proprietatea Primăriei, iar contractul de închiriere este doar pe o perioadă de 4 ani. „Deci noi chiar dacă facem acolo şi vine Primăria şi zice eu nu vă mai ţin şi vine un patron „Eu iau blocul ăsta cu totul!” eu nu iau nimic, cu tot ce am investit acolo noi, nu luăm nimic. Şi dacă eu mă duc şi scot uşa pe care eu am dat 7 milioane jumate pe ea, 1 milion la pus, dacă o iau, mie îmi face de mă bagă în puşcărie, că am devastat camera!” (FG locuitori Ugira) De asemenea, în mai multe rânduri proprietarii au participat cu anumite sume de bani pentru a realiza diverse lucrări pentru bloc cum ar fi văruirea acestuia sau cumpărarea unui interfon. Spre deosebire de aceştia, chiriaşii locuinţelor sociale pe de o parte nu au bani să participe la renovarea blocului, iar pe de altă parte nu au siguranţa locuirii şi nici responsabilitatea pentru o locuinţă care nu este a lor şi cred că Primăria este datoare să investească în bloc. Ambele blocuri au acces la apă, gaz, energie electrică, dar nu au încălzire termică şi nici apă caldă. Atât proprietarii, cât şi chiriaşii din locuinţele sociale au contracte individuale la utilităţi. În funcţie de posibilităţile financiare pe care le are fiecare, locatarii folosesc pentru încălzirea locuinţei convectoare pe gaz, care în blocul de locuinţe sociale au fost montate de primărie, sau alte aparate pe bază de curent electric. Cei care sunt puţin mai înstăriţi (din blocul de proprietari) şi-au montat centrală termică sau boilere pentru încălzirea apei. În blocul de locuinţe sociale cei mai mulţi locatari încălzesc apa la aragaz. În anul 2010, autorităţile locale au încercat să ofere o soluţie pentru problema apei calde şi au realizat, în blocul de locuinţe sociale, un sistem de încălzire ecologic, pe bază de energie solară. În momentul de faţă, acest sistem nu mai funcţionează, explicaţia autorităţilor fiind că locatarii au tăiat racordul pentru că nu puteau acoperi costurile pentru consumul apei. Consumul de apă rece care se încălzea se împărţea în mod egal la toţi locatarii. Mulţi locatari erau nemulţumiţi pentru că în multe cazuri numărul de persoane care stau în locuinţe nu este cel declarat, astfel că în realitate unii ajungeau să plătească mai mult decât consumau. Contrar, locatarii susţin că de fapt sistemul de încălzire nu funcţionează pentru că nu a fost bine construit, iar apa curge afară sau prin casele oamenilor. Din cauza tratamentului diferenţiat pe care autorităţile locale îl aplică celor două blocuri, acestea sunt oarecum în conflict. Proprietarii consideră că blocul cu locuinţe sociale este favorizat tocmai pentru că aparţine primăriei şi nu este responsabilitatea chiriaşilor. În schimb, proprietarii au fost nevoiţi să îşi asigure singuri accesul la utilităţi. Cu alte cuvinte, blocul de locuinţe sociale, teoretic, beneficiază de ajutor extern, în timp ce proprietarii trebuie să se descurce pe cont propriu. 33 Figura 9. Blocurile Ugira Sursă: Integration Strategies for Urban Poor Areas and Disadvantaged Communities, Iunie 2013. 4.5 Acces la instituții și servicii publice Deoarece este situată aproape de centrul oraşului, zona Ugira are acces la toate instituţiile şi serviciile publice. În 5-10 minute de mers pe jos se poate ajunge la şcoală, spital, primărie sau altă instituţie de interes public. În ceea ce priveşte accesul la locuri de joacă, deşi sunt mulţi copii în zona Ugira, aici nu este amenajat un astfel de spaţiu. 4.6 Acțiuni întreprinse în zona marginalizată Acţiunile autorităţilor locale în zona Ugira au fost legate de asigurarea accesului la utilităţi. După cum am menţionat deja, în Slobozia nu sunt prea multe asociaţii sau fundaţii. În Ugira nu au existat intervenţii ale societăţii civile. De asemenea, nici Biserica nu se implică în îmbunătăţirea situaţiei din această zonă, „sunt biserici care se implică, dar nu în oraş la noi, sunt în alte oraşe mai mari... La noi cere bani... aşa că nu mai avem bază nici în preoţi. Deci până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii!” (FG Ugira) Recomandare În cazul unei cereri de finanțare, trebuie trecute în revistă ONG-urile care au desfăşurat sau desfăşoară proiecte sau intervenţii în comunitatea sau comunităţile marginalizate selectate şi trebuie prezentată lista proiectelor desfăşurate incluzând informaţii privind: titlu proiect, perioadă, buget, sursă de finanţare, aplicant, parteneri. 34 5 Principalele probleme și posibile măsuri de intervenție 5.1 Principalele probleme ale comunității marginalizate În această secțiune prezentăm principalele probleme și lista exhaustivă de acțiuni, așa cum au rezultat din consultarea tuturor părților interesate de la nivel local: sectorul public, sectorul privat, societatea civilă și comunitatea Ugira din municipiul Slobozia. Acțiunile recomandate pot fi finanțate dintr-o varietate de surse, inclusiv fonduri structurale, bugete locale, parteneriat public-privat etc. Problemele şi măsurile aferente sunt organizate pe teme: infrastructură şi locuire, ocupare, educaţie, acces la servicii, comunitate şi imagine publică. Ordinea în care problemele sunt prezentate nu reflectă importanţa sau prioritatea acestora. Priorităţile de acţiune sunt identificate şi prezentate în subcapitolul 5.2 care urmează. Problema 1: Condiții de locuire precare A. Pereții exteriori și interiori arată foarte urât, cu crăpături și condens (igrasie). Blocul de proprietari unde unii locatari, în funcţie de posibilităţile financiare, au mai încercat să îmbunătăţească puţin aspectul exterior, arată ca un puzzle, cu unele porţiuni zugrăvite sau izolate termic. „Aspectul vizual este jalnic, arată ca o mahala, o periferie uitată de lume.” (Reprezentant presă) B. Infiltraţii de apă de la terasa blocului. Construcţia blocurilor este de proastă calitate, plăcile de beton nu sunt corect aşezate şi încheiate, astfel că locatarii se confruntă cu problema infiltraţiilor de apă de la terasa blocului. De fiecare dată când plouă, locatarii trebuie să strângă apa din casă, care le-a distrus bunurile (parchetul, mobila etc.). Măsuri posibile  Reabilitarea termică a blocurilor, incluzând zugrăvirea pereţilor interiori şi exteriori, repararea acoperişului blocului, montare ferestre și uși. În acest program de reabilitare, pe lângă cele două blocuri din Ugira, vor fi incluse și alte 8 blocuri din Zona 500 care au probleme de locuire asemănătoare, precum şi complexul de locuinţe sociale din Zona 500. Problema 2: Instalații sanitare vechi Din cauza instalaţiile sanitare care sunt vechi şi stricate, dar şi a lipsei de responsabilitate a locatarilor în utilizarea acestora, subsolul blocului este plin de apă, inundat, ceea ce duce la refularea apei în locuințe. Măsuri posibile  Repararea instalaţiilor comune, cu precădere a ţevilor de apă şi canalizare, inclusiv reparaţii şi curăţare a subsolului în blocurile Ugira și alte 8 blocuri din Zona 500, precum şi complexul de locuinţe sociale din Zona 500.  Introducerea unui regulament de ordine interioară. Problema 3: Lipsa apei calde curente În funcţie de posibilităţile financiare pe care le are fiecare, locatarii folosesc pentru încălzirea locuinţei convectoare pe gaz, care în blocul de locuinţe sociale au fost montate de primărie, sau alte aparate pe bază de curent electric. Pentru încălzirea apei, cei care sunt puţin mai înstăriţi (din blocul de proprietari) şi-au montat centrală termică sau boilere. În blocul de locuinţe sociale, cei mai mulţi locatari încălzesc apa la aragaz. 35 În anul 2010, autorităţile locale au realizat pe tereasa blocului de locuinţe sociale un sistem de încălzire ecologic, pe bază de energie solară. În momentul de faţă acest sistem nu este funcţional. Măsuri posibile  Repunerea în funcţiune a sistemului de încălzire pe bază de panouri solare.  Program de utilizare optimă a instalațiilor sanitare și a bunurilor comune din bloc, dar și de responsabilizare în ceea ce priveşte plata utilităților. În acest sens, se vor organiza întâlniri periodice între reprezentanți ai autoritățile locale și comunitate. Problema 4: Lipsa locurilor de joacă şi a spaţiilor de petrecere a timpului liber În bloc sunt mulţi copii, iar camerele fiind mici, aceştia nu au posibilitatea de a se juca înăuntru. În aceste condiții, singura variantă este să se joace afară, în jurul blocului, unde nu există un loc de joacă special amenajat. Pe lângă faptul că gălăgia provocată de copiii din Ugira stârneşte conflicte între părinţii acestora şi locatarii din blocurile vecine, există şi riscul ca aceștia să fie accidentaţi de maşini. În vecinătatea blocurilor Ugira există un teren de aproximativ 800 m2 neutilizat, acoperit de iarbă, care delimitează oarecum teritoriul comunităţii Ugira şi o separă de restul oraşului. O modalitate prin care această “barieră” ar putea fi transformată în resursă, ar fi ca terenul să fie curăţat, iar pe suprafaţa lui să se amenajeze un spațiu urban de recreere şi petrecere a timpului liber care să includă: loc de joacă pentru copii, terenuri de sport, aparate de fitness și alte facilități de petrecere a timpului liber, bănci, spații verzi și locuri de parcare. Spațiul astfel construit, va deservi atât comunitatea Ugira, cât şi restul oraşului. Crearea unui asemenea spațiu, care va fi în imediata proximitate a comunității, va avea efecte atât pentru comunitate, în sensul de creștere a valorii și potențialului zonei, de integrare și de îmbunățire a imaginii zonei, cât și pentru restul orașului care va beneficia de aceste servicii. De asemenea, în imediata apropiere a blocului există o fostă centrală termică, o clădire devastată, care ar putea fi amenajată ca spaţiu de joacă pentru copiii şi tinerii din întregul cartier şi nu doar din Ugira. Măsuri posibile  Construirea unui spațiu urban de recreere şi petrecere a timpului liber pentru comunitate, dar şi pentru restul oraşului. Problema 5: Lipsa curăţeniei şi problema gunoiului Blocurile din Ugira reprezintă un „focar de infecţie”, gunoaiele sunt aruncate peste tot, tomberoanele nu sunt suficiente şi sunt plasate foarte aproape de blocuri, astfel încât locuitorii de la parter trebuie să suportul mirosul neplăcut. Măsuri posibile  Lucrări de amenajare a spaţiului comun de depozitare a gunoiului menajer.  Realizare program de curăţenie în bloc.  Program de educare a locatarilor în vederea păstrării curățeniei în bloc și în zonă.  Program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu participarea comunităţii.  Parteneriat între primărie şi Vivani Salubritate15 pentru ridicarea gunoiului menajer o dată la două zile. 15 Firmă care oferă servicii de salubrizare în municipiul Slobozia. 36  Implicarea activă a membrilor din comunitate care sunt angajaţi la salubritate ca factori mobilizatori. Problema 6: Lipsa locurilor de muncă Cei mai mulţi locuitori ai zonei Ugira nu lucrează în sectorul formal atât din cauza contextului general al pieţei muncii, în care oferta de locuri de muncă este redusă, cât şi din cauza nivelului scăzut de educaţie şi al lipsei calificării. Este foarte important ca împreună autorităţile locale şi comunitatea să stabilească care sunt domeniile de activitate în care este viabil să se investească şi care sunt calificările necesare şi în concordanţă cu cerinţa locală a pieţei muncii. Managementul afacerii poate fi realizat de membrii comunităţii implicaţi (pentru responsabilizare) și/sau de persoane exterioare comunităţii (pentru expertiză şi control). „Suntem în plin Bărăgan. Trebuie să se găsească soluţii pentru ce avem noi aici. Ce avem decât industria alimentară. Să se facă pentru industria alimentară... lapte, făină, toate... de la ulei... şi să se dezvolte... o mică făbricuţă să facă saci pentru ambalaj că doar în ce să pună tot grâul şi aşa... le dă acolo că nu trebuie să fie doctori docenţi. Dar femeile unde să lucreze... să facă... să pună la croitorie acolo... să aibă ceva să fie preocupate... cum să spun eu să...deci să aibă un loc de muncă, să aibă o preo cupare. Se pot face... deci confecţii, croitorie... nu să facă nu ştiu ce modele de case de modă” (Reprezentant primărie) Măsuri posibile  Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale locale în vederea creării de noi locuri de muncă.  Crearea de întreprinderi sociale.  Acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane din Ugira.  Realizarea unui parteneriat cu AJOFM/ societate civilă pentru calificarea forţei de muncă.  Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să aibă acces toţi rezidenţii zonelor marginalizate, inclusiv cei din Ugira. În cadrul acestuia, în colaborare și sub supervizarea Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, un agent de ocupare va furniza următoarele servicii care nu sunt disponibile în cadrul Serviciului Public de Ocupare: 1. Servicii de ocupare individualizate (scrierea unui CV, prezentarea la interviu, căutarea unui loc de muncă etc.). 2. Servicii de acompaniere în găsirea unui loc de muncă. 3. Servicii de diseminare a locurilor de muncă existente în oraș și de consiliere în vederea conștientizării beneficiilor unui loc de muncă pe piața formală. Problema 7: Nivel scăzut de educaţie al adulţilor Nivelul scăzut de educaţie se reflectă în lipsa calificării şi în excluderea de pe piaţa muncii formale. Este foarte important ca măsurile de intervenţie pentru creşterea nivelului de educaţie a părinţilor să fie acompaniate de crearea unor structuri educaţionale şi pentru copii, astfel încât faptul că aceştia nu au cu cine să-şi lase copiii să nu reprezinte un obstacol în a frecventa cursurile sau programele de formare. De asemenea, trebuie să se ţină cont de faptul că lipsa unei perspective de viitor şi limitarea la rezultatele imediate ale unei acţiuni, îi determină pe adulţi să nu manifeste interes faţă de educaţie decât dacă sunt motivaţi material. 37 Măsuri posibile  Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să aibă acces toţi rezidenţii zonelor marginalizate, inclusiv cei din Ugira. În cadrul acestuia, în colaborare și sub supervizarea Inspectoratului Școlar Județean și a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, vor fi furnizate următoarele servicii: 1. Înscrierea membrilor comunității (persoane adulte) la gimnaziu (A doua șansă); aceștia vor fi asistați și consiliați pe tot parcursul anului școlar. 2. Înscrierea membrilor comunității (persoane adulte) care au absolvit deja clasa a 10-a la diverse tipuri de cursuri de formare: cosmetică, coafură, manichiură-pedichiură, referent social, mediator comunitar, mediator Roma, baby-sitter etc. 3. Seminarii lunare cu adulții și copiii din zonă, la care vor fi invitați specialiști din diferite domenii, pentru a informa participanții cu privire la: Drepturile omului, Drepturile şi obligaţiile cetăţeanului, Etică și bune maniere, Prevenirea bolilor hepatice, Prevenirea cariilor dentare, Măsuri de combatere a SIDA, Despre pericolul drogurilor etc. 4. Activități de familiarizare și principii de bază pentru navigare pe Internet, tehnici de redactare pentru toate vârstele (copii, adolescenți și persoane adulte), în cadrul Punctului de Acces Public la Informație (care va fi dotat cu 8 calculatoare și Internet). Problema 8: Risc crescut de abandon şcolar şi părăsire timpurie a şcolii Această problemă are mai multe cauze interdependente: condiţiile de trai, lipsurile materiale, neimplicarea părinţilor, lipsa de motivaţie. În unele familii numeroase, copiii mai mari abandonează şcoala pentru a avea grijă de fraţii mai mici. În cazul fetelor, în general, acestea se mărită timpuriu şi părăsesc şcoala. În imediata apropierea a blocurilor Ugira funcţionează un Centru de zi de care beneficiază 32 de copii din comunitate. Aici vin copii începând de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a. Posibilitatea de a beneficia de serviciile Centrului de zi reprezintă un stimulent pentru mulţi copii din Ugira de a merge la şcoală, pentru că aici primesc o masă caldă, ajutor la lecţii şi participă la activităţi socio -culturale. Numărul de locuri disponibile la Centrul de zi este insuficient raportat la nevoile zonei Ugira. Centrul de zi a fost construit în 2002, printr-un proiect Phare, iniţial pentru 21 de copii. Când a fost dat în folosinţă au suplimentat locurile până la 30, iar în momentul în care primăria a preluat centrul de la DGASPC au mai fost adăugate 10 locuri şi s-ar fi dorit chiar să se ajungă la 50, dar nu s-a putut din cauza lipsei spaţiului şi a personalului. Principalele condiţii de acces la serviciile acestui centru sunt: situaţia financiară precară a familiei: venitul mediu/ membru de familie să fie sub salariul mediu pe economie;  situaţia şcolară: frecventarea unei instituţii de învăţământ din zonă;  domiciliul familiei să fie situat în cartierul „500 Apartamente”. Condiţionarea de a frecventa şcoala este un bun stimulent şi scade riscul de abandon şcolar. Există o colaborare şi o comunicare foarte bună între personalul de la Centrul de zi şi cadrele didactice de la şcolile unde învaţă copiii din Ugira. Pentru a creşte implicarea părinţilor şi interesul acestora pentru educaţia copiilor, dar şi pentru a îmbunătăţi relaţia dintre aceştia este nevoie de activităţi comune. Experienţa cadrelor didactice care lucrează cu copii din Ugira a arătat că părinţii sunt greu de mobilizat şi că de cele mai multe ori aceştia se aşteaptă să fie motivaţi financiar. În cadrul unui proeict POSDRU cadrele didactice au realizat activităţi cu copiii, dar şi întâlniri cu părinţii. „Au fost implicaţi 80 de părinţi şi 40 de copii. Se desfăşurau săptămânal cu copii pe fişe de activitate, să vorbeşti cu ei să nu ştiu ce, şi 38 părinţii erau chemaţi la şedinţele lunare sau bilunare. Dar părinţii nu se implicau, îi chemai la şcoală şi venea doar 10 părinţii. Iar copiii făceau activităţile pentru că ştiau că la sfârşitul proiectului trebuia să le dea un premiu, ba o bicicleta, ba o minge de fotbal, ba nu ştiu ce. Iar eu trebuia să mă duc la activitate ca să-i atrag trebuia să mă duc cu o cutie de bomboane, cu ceva. Dacă ştiu că trebuie să le iasă ceva de acolo, vin, dacă nu, poţi să tuni şi să fulgeri că tot nu vin.” (Cadru didactic, FG Social Providers) Măsuri posibile  Renovarea, extinderea și dotarea Centrului de zi existent în comunitate care deservește toată Zona 500, inclusiv zona Ugira. Centrul de zi va fi extins atât ca spaţiu, cât şi ca personal şi va fi dotat cu materiale didactice necesare. În cadrul acestuia, în colaborare și sub supervizarea Inspectoratului Școlar Județean, personalul existent împreună cu un mediator şcolar nou angajat vor furniza următoarele servicii educaționale pentru copii: 1. Servicii de „școală după școală” care să asigure o masă caldă, pregătirea temelor, consiliere. 2. Activități de îndrumare, pe bază de voluntariat, oferite de profesori pentru copiii din comunitate înregistrați în clasele primare și secundare. 3. Activități de recenzare și înregistrare a copiilor de vârstă școlară din comunitate pentru a crește participarea școlară a acestora. 4. Cursuri de educaţie parentală pentru adulți și implicarea părinţilor în activităţile copiilor - realizarea de activităţi comune. Educarea adulţilor în ceea ce priveşte importanţa educaţiei şi responsabilităţile pe care le au în calitate de părinţi şi informarea acestora privind legislaţia în domeniu. 5. Realizare seminarii pentru părinţi pe tema drepturile copilului şi violenţa în familie.  Program de pregătire a cadrelor didactice din toate școlile din apropierea zonei pentru lucrul cu copiii din zonele dezavantajate (să fie proactive în integrarea lor în şcoală, să comunice cu părinţii și cu copiii etc.), organizat de Inspectoratul Școlar Județean.  Realizare campanie împotriva violenţei în familie. Problema 9: Accesul redus la servicii medicale Deşi zona Ugira este situată central şi chiar foarte aproape de spital, membrii acesteia au acces redus la servicii medicale. Locuirea în condiţii mizere, sărăcia şi foametea duc la deteriorarea semnificativă a stării de sănătate, astfel că mulţi dintre locatari suferă de boli grave. Unii dintre ei nu au asigurare medicală sau nu au bani să meargă la medic. Măsuri posibile  Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să aibă acces toţi rezidenţii zonelor marginalizate, inclusiv cei din Ugira. În cadrul acestuia, în colaborare și sub supervizarea Direcției de Sănătate Publică, un asistent medical comunitar sau un mediator sanitar pentru romi va furniza următoarele servicii socio-medicale, care promovează abordarea preventivă în domeniul sănătăţii: 1. Identificarea nevoilor de îngrijire medicală și a cazurilor de persoane cu dizabilități și boli grave. Monitorizarea persoanelor cu boli transmisibile. 2. Asistență medicală primară, referire și acompaniere la servicii medicale specializate. 3. Realizarea de cursuri sau campanii de informare cu tematica: educaţie pentru sănătate şi igienă pentru copii şi pentru adulţi, educaţie sexuală şi planificare familială. 4. Asigurarea în regim de gratuitate a metodelor contraceptive. În acest scop, asistentul medical comunitar va coopta în cadrul proiectului un medic de familie. 39 5. Realizarea de anchete pe teren pentru a identifica copiii în situații de vulnerabilitate (în sărăcie extremă, în risc de abandon, victime ale violenței, neglijării sau exploatării, fără documente de identitate, neînscriși în învățământ sau care au abandonat școala etc.) care să fie referiți către instituțiile responsabile cu oferirea de sprijin și protecție, eventual către serviciile specializate de asistență socială care pot întocmi anchete sociale. Problema 10: Lipsa de coeziune la nivelul comunității Locatarii din blocul social nu au lideri recunoscuţi la nivelul comunităţii. Deşi locatarii din celălalt bloc au asociaţie de proprietari, nici aici nu se poate vorbi despre existenţa unor lideri. Mai mult, nu există coeziune între locuitorii celor două blocuri, aceştia aflându-se mai degrabă într-o situaţie de conflict. Prin urmare, nu reușesc să se mobilizeze, să reacționeze sau să lucreze împreună pentru atingerea unui obiectiv comun. Măsuri posibile  Crearea unui Centru Comunitar de Resurse la care să aibă acces toţi rezidenţii zonelor marginalizate, inclusiv cei din Ugira. În cadrul acestuia, un mediator comunitar va furniza următoarele servicii comunitare: 1. Activități artistice și cultural-identitare de întărire a comunității (prezentate pe larg în Caseta 4 Activități posibile de construire și întărire a comunității). 2. Organizarea de ședințe publice lunare pentru a informa și a consulta comunitatea cu privire la activitățile desfășurate în zonă, rezultatele și problemele legate de acestea.  În cadrul aceluiași CCR va exista un Punct de Acces Public la Informații (PAPI), dotat cu 12 computere și acces la Internet aflat în grija unui manager PAPI. Rolul PAPI nu este doar cel de acces la informare, ci și de împuternicire a comunității, de dezvoltare de comunității prin mijloace inovative. Problema 11: Nivel ridicat de infracționalitate în zonă Autorităţile locale estimează că în această zonă infracţionalitatea este mai ridicată decât în restul oraşului şi că acest lucru s-ar datora şi faptului că acolo locuiesc foşti deţinuţi care sunt periculoşi. De asemenea, actorii locali au observat că unele infracţiuni se întâmplă atunci când locuitorii din zonă se întorc din străinătate. Măsuri posibile  Recenzarea populaţiei, introducerea unor măsuri privind înregistrarea locuitorilor zonei. Recenzarea populației este de preferat a fi realizată în colaborare cu Direcția Județeană a Statistică și cu personalul Centrului Comunitar de Resurse pentru a asigura realizarea unui studiu de calitate, dar și pentru a crea un mecanism durabil de monitorizare și evaluare a sărăciei și calității vieții pentru populația din zonă.  Realizarea de campanii ale poliţiei de proximitate pentru securizarea zonei şi reducerea infracţionalităţii, pentru ca oamenii să se simtă în siguranţă. Problema 12: Imaginea negativă a zonei Percepţia generală asupra zonei Ugira este una negativă („focar de lucruri rele” – Reprezentant presă). Pe de o parte, imaginea zonei este dată de nivelul ridicat de infracţionalitate, iar pe de altă parte, de lipsa curăţeniei. În general, informaţiile despre zonă care apar în presă sunt negative făcând referire la 40 aspectul urât şi murdar al blocurilor („focar de infecţie”) sau la diverse incidente în care intervine Poliţia. Din cauza imaginii create, mulţi evită zona Ugira, fiind cazuri în care taxiurile refuză să meargă acolo. Locatarii blocului de proprietari sunt deranjaţi de acest aspect, menţionând că imaginea negativă a zonei se datorează într-o mai mare măsură blocului de locuinţe sociale. Măsuri posibile  Parteneriat cu mass media locală nu doar în sensul transmiterii informațiilor, ci și pentru construirea unui mesaj pozitiv despre zonă și transformarea acesteia.  Campanie de îmbunătăţire a imaginii zonei în urma unor acţiuni realizate în zonă. 5.2 Sinteză a măsurilor de intervenție și priorități de acțiune Prioritățile de acțiune au fost identificate prin interviuri cu toate părțile interesate de la nivel local. Punctele de vedere sunt prezentate în tabelul de mai jos. Potenţialele măsuri considerate a fi prioritare atât de către autorităţile locale, cât şi de comunitatea din Ugira, de societatea civilă şi mediul privat sunt (liniile marcate cu culoare în tabelul de mai jos): – Reabilitarea/ izolarea termică a blocurilor – Repunerea în funcţiune a sistemului de încălzire pe bază de panouri solare – Program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu participarea comunităţii – Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale în vederea creării de noi locuri de muncă – Crearea de întreprinderi sociale – Oferirea în comunitate de servicii de școală după școală, precum și de servicii socio-medicale. Pentru a răspunde nevoilor complexe de servicii din zonă, este propusă construirea unui Centru Comunitar de Resurse (CCR) la care să fie asigurat accesul tuturor locuitorilor din zonele marginalizate din oraş, inclusiv a celor din Ugira. În cadrul CCR vor fi furnizate: servicii de formare pentru adulți, servicii de ocupare, servicii socio-medicale, servicii comunitare preventive pentru copiii în situații de vulnerabilitate, servicii de întărire a comunității (inclusiv ședințe publice) și servicii de acces la informare (prin PAPI). Aceste servicii vor fi furnizate de angajații CCR, sub supervizarea instituțiilor abilitate (Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Direcția de Sănătate Publică). De asemenea, personalul CCR va lucra în colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean și Direcția Județeană de Statistică pentru realizarea altor acțiuni propuse. - Clădirea CCR va fi amplasată în noul spaţiu urban de recreere şi petrecere a timpului liber, din vecinătatea zonei Ugira. - Clădirea CCR va fi suficient de spațioasă pentru a acomoda toate aceste servicii, va fi corespunzător luminată și încălzită, va fi mobilată, dotată cu toalete, precum și securizată. - Pentru a asigura acceptarea și valorizarea CCR ca marker identitar de comunitate, vor fi acceptate proiecte de personalizare a clădirii (în interiorul și exteriorul acesteia) realizate cu paticiparea voluntară a membrilor din comunităţile marginalizate, sub îndrumarea unor ONG-uri sau arhitecți. - Construirea și dotarea clădirii CCR, costurile de funcționare, precum și salariile personalului (mediator comunitar, asistent medical comunitar, agent de ocupare, manager PAPI, administrator, agent de pază, personal de curățenie) vor fi acoperite din proiect. Conform ghidului Comisiei Europene privind CLLD,16 aceste costuri sunt eligibile atât în faza pregătitoare, cât și în perioada de implementare a proiectelor. 16 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 41 Deoarece în zonă există deja un Centru de zi care deservește Zona, inclusiv Ugira, acesta va fi renovat, extins și dotat și va furniza servicii educaționale pentru copii. Recomandare În final, trebuie avut în vedere faptul că orice propunere de acțiune (măsură/proiect) pentru dezvoltarea zonei și a ariei funcționale a Grupului de Acțiune Locală (GAL) va fi discutată în cadrul Comitetului Director al GAL și va fi finanțată în funcție de decizia luată pe bază de vot. 42 ■ Mare ■Medie ■Scăzută Prioritate conform ... marginalizată Comunitate Autorităţi Societate Priorități de acțiune locale civilă ă 1 Reabilitarea termică a blocurilor ■ ■ ■ 2 Repararea instalaţiilor sanitare comune, inclusiv reparaţii şi curăţare a subsolului ■ ■ ■ 3 – Introducerea unui regulament de ordine interioară ■ ■ ■ 4 Repunerea în funcţiune a sistemului de încălzire pe bază de panouri sol are ■ ■ ■ 5 – Program de utilizare optimă a instalațiilor sanitare și a bunurilor comune din bloc ■ ■ ■ 2 6 Construirea unui spațiu urban de recreere şi petrecere a timpului liber (800 m ) ■ ■ ■ 7 Lucrări de amenajare a spaţiului comun de depozitare a gun oiului menajer ■ ■ ■ 8 Realizare program de curăţenie în bloc ■ ■ ■ 9 Program de educare a locatarilor în vederea păstrării curățeniei în bloc și în zonă ■ ■ ■ 10 Program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu participarea comunităţii ■ ■ ■ 11 Parteneriat între primărie și Vivani Salubritate** pentru ridicarea gunoiului manajer ■ ■ ■ 12 Implicarea angajaţilor la salubritate din comunitate ca factori mobilizatori ■ ■ ■ 13 Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale locale în vederea creării de noi locuri de muncă ■ ■ ■ 14 Crearea de întreprinderi sociale ■ ■ ■ 15 Acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane din Ugira şi Zona 500 ■ ■ ■ 16 Realizarea unui parteneriat cu AJOFM/ ONG-uri pentru calificarea forţei de muncă ■ ■ ■ 17 Crearea unui CCR* care să furnizeze următoarele servicii (vezi subcapitolul 5.1): ■ ■ ■ A – Servicii educaţionale pentru adulţi ■ ■ ■ B – Servicii personalizate de ocupare (de un agent de ocupare) ■ ■ ■ C – Servicii socio-medicale (de un asistent medical comunitar sau mediator sanitar) ■ ■ ■ D – Servicii pentru copii în situaţii de vulnerabilitate (de un asistent medical comunitar) ■ ■ ■ E – Servicii de întărire a comunităţii (de un mediator comunitar) ■ ■ ■ F – Punct de Acces Public la Informaţii (în grija unui manager PAPI) ■ ■ ■ 18 Renovarea, extinderea și dotarea Centrului de zi care va furniza: ■ ■ ■ A – Servicii educaţionale pentru copii (de un mediator şcolar) ■ ■ ■ 19 Pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii din zonele dezavantajate ■ ■ ■ 20 Realizare campanie împotriva violenţei în familie ■ ■ ■ 21 Realizarea de campanii ale poliţiei de proximitate pentru securizarea zonei ■ ■ ■ 22 Recenzarea populaţiei, introducerea unor măsuri privind înregistrarea rezidenților ■ ■ ■ 23 Implicarea reprezentanţilor mass-media în orice proiect care se realizează în zonă ■ ■ ■ 24 Campanie de îmbunătăţire a imaginii zonei ■ ■ ■ Notă: *CCR – Centru Comunitar de Resurse; **Vivani Salubritate este o firmă de salubrizare din Slobozia care are angajaţi din comunitatea marginalizată. 43 6 Analiza SWOT Analiza Punctelor Tari, Punctelor Slabe, a Oportunităților și Pericolelor privind implementarea unui proiect în zona Ugira va avea în vedere următoarele dimensiuni: – Poziționarea geografică – Populația și caracteristicile demografice – Ocuparea, afacerile la nivel local și protecția socială – Locuirea și accesul la utilități – Accesul la instituții și servicii publice – Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul – Proiecte desfășurate anterior în zonă Poziționarea geografică Puncte tari Puncte slabe - zona este conectată cu orașul, fiind situată - aproape de centrul orașului Oportunități Pericole - învecinarea cu un teren viran care poate fi - utilizat pentru creșterea nivelului zonei Populația și caracteristicile demografice Puncte tari Puncte slabe - adulţii din blocul de proprietari au un nivel mediu - populație numeroasă de educaţie, mulţi dintre ei având şi cursuri de - număr relativ mare de copii calificare - educație scăzută în rândul adulților, în special în - activitățile desfășurate de Centrul de zi care vine rândul femeilor în întâmpinarea copiilor în dificultate. Din cei 45 - risc de abandon școlar, în special în cazul fetelor de copii care beneficiază de serviciile Centrului de - rezultate şcolare relativ scăzute zi, 32 sunt din zona Ugira, blocul de locuinţe - sănătate precară sociale - acces redus la sănătate. Mulţi dintre locatari suferă de boli grave. Unii dintre ei nu au asigurare medicală sau nu au bani să meargă la medic - nivel ridicat de sărăcie - lipsa de implicare a părinților în activitățile școlare ale copiilor Oportunități Pericole - - număr mare de familii dezorganizate, copiii fie locuiesc cu bunicii, fie cu un singur părinte - normele culturale – părăsirea timpurie a școlii de către fete pentru a se căsători - mediul de acasă nu încurajează participarea școlară - majoritatea cadrelor didactice de la școlile din împrejurimi nu sunt pro active în atragerea și integrarea copiilor în școală - comunitate divizată din punct de vedere religios 44 Ocuparea, afacerile la nivel local și protecția socială Puncte tari Puncte slabe - gradul de ocupare este ridicat în rândul adulţilor - lipsa afacerilor localizate în zonă cu vârstă de muncă din blocul de proprietari - ocupare preponderent în sectorul informal/ - deschiderea angajatorilor locali de a angaja slujbe sezoniere pentru aproximativ 50% dintre persoane din comunitate (în special pentru locatarii blocului de locuințe sociale salubritate, spații verzi, construcții și pază) - dependența de ajutor social (50% dintre locuitorii locuințelor sociale) - rata de ocupare redusă la femei - lipsa calificărilor și a nivelului de educație necesar pentru calificare - contextul economic general - venituri neregulate și de nivel redus - nivelul de sărăcie ridicat Oportunități Pericole - potențial de dezvoltare de afaceri de economie - dependența de beneficiile sociale socială - femeile care au copii mici acasă nu au cu cine să îi - o parte dintre rezidenți lucrează în străinătate lase - existența unor fonduri dedicate special pentru intervenții în zonele urbane marginalizate Locuire și acces la utilități Puncte tari Puncte slabe - proprietarii au investit în îmbunătăţirea - foste cămine de nefamilişti pentru muncitori, pe condiţiilor de trai, au renovat camerele, au pus care firma care le deţinea le-a vândut nefinalizate parchet, au cumpărat mobilă și au participat cu - supra aglomerarea locuințelor anumite sume de bani pentru a realiza diverse - condițiile precare de locuire: pereții exteriori și lucrări pentru bloc cum ar fi văruirea acestuia sau interiori arată foarte urât, cu crăpături și condens cumpărarea unui interfon (igrasie) - locatarii folosesc pentru încălzirea locuinţei - construcţia blocurilor este de proastă calitate, convectoare pe gaz, care în blocul de locuinţe plăcile de beton nu sunt corect aşezate şi sociale au fost montate de primărie, sau alte încheiate, astfel că locatarii se confruntă cu aparate pe bază de curent electric problema infiltraţiilor de apă de la terasa blocului - instalaţiile sanitare care sunt vechi şi stricate - lipsa apei calde curente; cei mai mulți dintre locatari încălzesc apa pe aragaz - sistem de încălzire nefuncțional Oportunități Pericole - cei mai mulţi dintre chiriaşii din locuinţele sociale - contractul de închiriere este doar pe o perioadă investesc doar în interiorul locuinţei, dar nu şi în de 4 ani spaţiile comune considerând că nu merită atâta - chiriaşii locuinţelor sociale nu au bani să participe timp cât sunt proprietatea Primăriei la renovarea blocului, nici siguranţa locuirii şi nici - în blocul de locuinţe sociale, primăria un sistem responsabilitatea pentru o locuinţă care nu este a de încălzire ecologic, pe bază de energie solară, lor şi cred că Primăria este datoare să investească nefuncțional la momentul analizei în bloc - existența unor fonduri dedicate special pentru - în blocul de locuinţe sociale cei mai mulţi locatari intervenții în zonele urbane marginalizate încălzesc apa la aragaz - din cauza tratamentului diferenţiat pe care autorităţile locale îl aplică celor două blocuri, acestea sunt oarecum în conflict. Proprietarii 45 consideră că blocul cu locuinţe sociale este favorizat tocmai pentru că aparţine primăriei şi nu este responsabilitatea chiriaşilor. În schimb, proprietarii au fost nevoiţi să îşi asigure singuri accesul la utilităţi Accesul la instituții și servicii publice Puncte tari Puncte slabe - zona Ugira are acces la toate instituţiile şi - lipsa spațiilor de joacă pentru copii serviciile publice. În 5-10 minute de mers pe jos se - blocurile din Ugira reprezintă un „focar de poate ajunge la şcoală, spital, primărie sau altă infecţie”, gunoaiele sunt aruncate peste tot, instituţie de interes public. tomberoanele nu sunt suficiente şi sunt plasate foarte aproape de blocuri, astfel încât locuitorii de la parter trebuie să suportul mirosul neplăcut. Oportunități Pericole - activitățile desfășurate de Centrul de zi care vine - risc de accidentare sau îmbolnăvire pentru copiii în întâmpinarea copiilor în dificultate care se joacă pe stradă sau printre blocuri - proximitatea școlilor - gălăgia reprezintă o sursă de conflict cu rezidenții - existența unor fonduri dedicate special pentru blocurilor vecine intervenții în zonele urbane marginalizate Organizarea și coeziunea comunității și relațiile cu exteriorul Puncte tari Puncte slabe - locatarii proprietari manifestă interes pentru - nu au lideri recunoscuţi la nivelul comunităţii realizarea acţiunilor de îmbunătăţire a condiţiilor - nu există coeziune între locuitorii celor două de locuire în comun blocuri, aceştia aflându-se mai degrabă într-o - existenșa unei asociaţii de proprietari - situaţie de conflict organizare când vine vorba de activităţi în - relaţia cu autorităţile locale este lipsită de beneficiul întregii comunităţii încredere, iar între cele două părţi există o ruptură de comunicare Oportunități Pericole - blocurile au reprezentanţi, „campioni”, atât - deși cu probleme similare, blocurile din Ugira bărbaţi cât şi femei, care îi mobilizează şi diferă din punct de vedere al formei de organizează pe ceilalţi proprietate, ceea ce influenţează relaţiile dintre locatari şi modul cum se raportează unii la ceilalţi - mobilizarea comunității este foarte dificilă în special pentru locatarii sunt chiriaşi - risc ridicat de infracționalitate - imaginea negativă a zonei reflectată de presa locală - în comunitatea Ugira, nu a fost vizibilă intervenţia ONG-urilor sau a bisericii Proiecte desfășurate anterior în zonă Puncte tari Puncte slabe - primăria are serviciu specializat pe proiecte - lipsa fundațiilor și asociațiilor la nivelul orașului europene - lipsa intervențiilor de orice natură a societății - primăria a implementat proiecte în comunitate – civile în Ugira 46 asigurarea accesului la utilități Oportunități Pericole - unul din angajaţii de la Serviciul Proiecte cu - lipsa sustenabilității proiectelor și orientarea lor Finanţare Internaţională al primăriei este din doar către infrastructură locatar în comunitatea Ugira - existența unor fonduri dedicate special pentru intervenții în zonele urbane marginalizate 47 7 Mobilizarea comunității marginalizate 7.1 Factori interni și externi pentru mobilizarea comunității Mobilizarea comunității este elementul cheie al proiectelor bazate pe metodologia CLLD. Gradul în care comunitatea participă activ la luarea deciziilor, implementarea și monitorizarea unui proiect reprezintă măsura succesului și a sustenabilității intervenției respective. Cu toate acestea, discuția privind implicarea comunității, precum și modul în care oamenii pot fi mobilizați nu poate fi făcută doar teoretic. Este necesară o înțelegere în detaliu a caracteristicilor comunității, a dinamicii interne, a relațiilor din interiorul comunității, a nevoilor membrilor ei, dar mai ales a relației cu actorii externi comunității. Fiind privite adesea ca insule izolate de sărăcie (spațial, dar și social și cultural), pentru a putea fi mobilizate, este de cele mai multe ori nevoie de schimbarea perspectivei pe care restul actorilor locali (primărie, școală, societate civilă, mediu privat etc.) o au în raport cu aceste comunități marginalizate. Relațiile din interiorul comunității Deşi cele două blocuri care formează comunitatea Ugira au probleme similare, acestea diferă din punct de vedere al formei de proprietate, ceea ce influenţează relaţiile dintre locatari şi modul cum se raportează unii la ceilalţi. Locatarii proprietari, fiind motivaţi de faptul că locuinţele sunt proprietate privată, manifestă mai mult interes pentru realizarea acţiunilor de îmbunătăţire a condiţiilor de locuire în comun. În plus, aceştia au asociaţie de proprietari şi se organizează mult mai uşor când vine vorba de activităţi în beneficiul întregii comunităţii. Până acum, aceştia au dovedit că pot să se organizeze şi să participe atât cu sume mici de bani, cât şi cu muncă pentru realizarea diverselor activităţi cum ar fi zugrăvirea scării blocului. Caseta 2. Exemplu de mobilizare în comunitatea Ugira Experienţa anterioară a proprietarilor privind asociaţia de proprietari a arătat că e greu să ai încredere într-o persoană care te reprezintă, chiar dacă aceasta este din interiorul comunităţii. Primul administrator al asociaţiei de proprietari a fost o doamnă care deşi încasa banii de la locatari şi le oferea chitanţă pentru plata apei şi a gunoiului, cheltuieli comune la momentul acela, nu plătea mai departe aceste utilităţi furnizorului. Când doamna administrator a decedat, locatarii au descoperit că aveau datorii în valoare de aproximativ 55,000 lei. Proprietarii s-au mobilizat, au negociat cu furnizorul de apă şi au stabilit să plătească datoria eşalonat. Pentru ca toţi să poată plăti, datoria s-a împărţit în mod egal pe familie, revenind fiecăreia o sumă de 700 lei. Celor care mai aveau şi datorii din urmă li s-a oferit posibilitatea să plătească într-un an sau un an jumătate, în funcţie de sumă. Astfel, au reuşit să achite toate datoriile. După acest incident, la nivelul blocului s-a decis instalarea apometrelor. S-a negociat cu firma care le instala şi a fost obţinut un preţ mai mic (500 lei/ familie). În blocul de locuinţe sociale situaţia e diferită. Locatarii sunt chiriaşi, plătesc lunar chirie, având contract de închiriere pe 4 ani. Din acest motiv, aceştia nu manifestă niciun interes de a se implica în lucrări ce ţin de condiţiile de locuire în spaţiile comune. La aceasta se adaugă şi faptul că spre deosebire de locatarii proprietari, chiriaşii au venituri mai mici şi nu îşi permit să contribuie cu bani. Deşi fiecare locatar a investit atât cât a putut în amenajarea locuinţei şi asigurarea minimului de trai, nu sunt încrezători şi motivaţi să continue acest lucru, cu atât mai mult cu cât toate investiţiile lor au fost trecute în contract ca fiind realizate de primărie. De asemenea, faptul că au un contract de închiriere limitat şi pe o perioadă relativ scurtă, au o nesiguranţă permanentă, fiindu-le teamă că vor fi daţi afară şi vor pierde tot ce au investit în locuinţă. 48 Chiar dacă la nivel declarativ în comunitate nu există lideri recunoscuţi, blocurile au reprezentanţi, „campioni”, atât bărbaţi cât şi femei, care îi mobilizează şi organizează pe ceilalţi, care se ocupă cu strânsul semnăturilor atunci când vor să meargă la primărie cu o anumită problemă sau care strâng bani pentru a realiza ceva pentru bloc. Aceştia oameni-resursă, sunt potenţiali lideri şi pot fi folosiţi în consolidarea relaţiilor din comunitate şi în acţiunile de mobilizare şi implicare a comunităţii în implementarea proiectelor. De asemenea, unul din angajaţii de la Serviciul Proiecte cu Finanţare Internaţională al primăriei este din locatar în comunitatea Ugira, ceea ce poate constitui un punct de pornire în construirea relaţiei dintre comunitate şi autorităţile locale. Discuţiile cu membrii comunităţii Ugira au arătat că nivelul de coeziune dintre cele două blocuri este destul de scăzut. Relaţia dintre ele este mai degrabă conflictuală, deşi nu este vorba despre un conflict deschis. Locatarii din blocul de proprietari îi blamează pe cei din blocul de locuinţe sociale şi invers. În general, explicaţiile sunt de natură emoţională, bazate pe invidie, pe principiul „de ce ei au şi noi nu?” În mare, chiriaşii îi invidiază pe proprietari pentru că aceştia au propriile locuinţe şi şi-ar dori ca şi ei să le poată cumpăra de la primărie, la un preţ mic, iar proprietarii îi invidiază pe chiriaşi pentru că sunt ajutaţi („favorizaţi”) de primărie. Pentru mobilizarea și integrarea comunității, precum și pentru construirea unei relații funcționale cu autoritatea locală este nevoie de un facilitator extern, specializat, care să lucreze cu reprezentanţii comunității (ambelor blocuri). Pentru evitarea conflictelor, dar și pentru asigurarea participării întregii comunități, este important ca acţiunile să fie coordonate de cineva din exteriorul comunităţii, cu ajutorul reprezentanţilor comunităţii. Este vital ca pe viitor toate acţiunile să se realizeze în ambele blocuri. Orice plan de acţine trebuie să includă ambele blocuri pentru că în realitate este vorba de comunitatea Ugira şi nu de două blocuri separate. Este nevoie ca locatarii celor două blocuri să lucreze împreună, să îşi evalueze nevoile comune şi specifice, să le prioritizeze şi să acţioneze împreună pentru rezolvarea problemelor. Relația cu autoritățile locale Relaţia comunităţii din Ugira cu autorităţile locale este lipsită de încredere, iar între cele două părţi există o ruptură de comunicare. În general autorităţile manifestă o atitudine de dezinteres faţă de problemelor comunităţilor dezavantajate. În cele mai multe cazuri, principala justificare pentru această atitudine este lipsa de recunoştinţă şi respect a comunităţii pentru ajutorul primit, mai exact faptul că tot ce se face în aceste zone se distruge într-un timp foarte scurt. Lipsa sustenabilităţii intervenţiilor realizate până în prezent îi determină pe reprezentanţii autorităţilor locale să fie neîncrezători faţă de orice alt fel de posibilă acţiune. De asemenea, lipsa resurselor financiare şi umane sunt invocate adesea de către autorităţi ca motive pentru care intervenţia în aceste zone nu este prioritară. Pe de altă parte, membrii comunităţii sunt nemulţumiţi de autorităţile locale. Aceştia consideră că de foarte puţine ori autorităţile locale au intervenit pentru a le rezolva problemele şi că atunci când s -a întâmplat acest lucru intervenţiile nu au fost sustenabile. Un bun exemplu, sunt panourile solare care trebuiau să rezolve problema apei calde. În fapt, nu au rezolvat ci au adăugat la problemele comunităţii şi scurgerile permanente de apă în apartamente de pe terasa blocului. Comunicarea cu autorităţile locale este deficitară, membrii comunităţii exprimându-şi nemulţumirea că atunci când merg cu o anumită problemă la primărie nu li se acordă timp, nu sunt luaţi în seamă sau li se fac promisiuni care nu sunt aduse la îndeplinire. Relația cu societatea civilă Societatea civilă din municipiul Slobozia este slab dezvoltată. Până acum, în comunitatea Ugira, nu a fost vizibilă intervenţia ONG-urilor. Puţinele ONG-uri care activează în Slobozia realizează acţiuni de mică amploare, care în general nu sunt focusate pe o anumită zonă. În fapt, singurele acţiuni care implică grupurile dezavantajate din oraş au fost organizate de o fundaţie care aparţine firmei de salubritate şi 49 au constat în activităţi cu caracter ecologic. De asemenea, nici Biserica nu oferă sprijin acestor comunităţi dezavantajate. Relația cu presa locală Modul în care imaginea zonei Ugira este reflectată în presă este foarte important ţinând cont că m ass media este principalul formator de opinii. În general, informaţiile despre zonă care apar în presă sunt negative făcând referire la aspectul urât şi murdar al blocurilor („focar de infecţie”) sau la diverse incidente în care intervine Poliţia. Singurele aspecte pozitive sunt legate de acţiunile realizate în zonă de către autorităţile locale, cum ar fi inaugurarea sistemului de încălzire ecologic. Percepţia generală a jurnaliştilor asupra zonei Ugira este una negativă („focar de lucruri rele”). Această imagine poate fi îmbunătăţită doar dacă în zonă intervenţiile realizate au rezultate vizibile şi sustenabile. Rolul presei este foarte important atât în formarea opiniilor, cât şi în educarea comunităţii defavorizate şi a restului populaţiei din oraş. Din acest motiv, recomandarea este ca reprezentanţii mass-media să fie implicaţi în orice proiect care se realizează în zonă pentru transmiterea informațiilor şi construirea mesajului. 7.2 Principii pentru mobilizarea comunităţii Caseta 3. Principii pentru mobilizarea comunităţii Principalul obiectiv, atunci când discutăm de mobilizarea comunității, este de a dezvolta capacitatea comunităților și a autorităților locale de a evalua cu succes nevoile și resursele pe care le au și apoi, de a le prioritiza, planifica, implementa și de a menține participarea comunității în proiecte. Punctual, scopul mobilizării comunității este de a asigura faptul că: – Comunitatea este implicată în proiectele care o vizează; responsabilizarea comunităţii, în sensul participării la îmbunătăţirea propriei situaţii este obligatorie în asigurarea succesului oricărui proiect de integrare comunitară. – Nici o persoană sau grup nu domină sau forțează propria agendă în comunitate; – Femeile, tinerii sau grupurile sociale vulnerabile joacă un rol important în proces; – Participarea, transparența și asumarea răspunderii nu sunt întreținute numai de-a lungul proiectului, ci sunt integrate în modul de gândire al comunității; – Cu ajutor adecvat, comunitatea poate rezolva probleme, identifica și prioritiza nevoi, dezvolta un proiect comunitar, scrie o propunere de proiect, poate găsi resursele necesare, poate duce la îndeplinire obiectivele, monitoriza și evalua; – Un proces de implementare adecvat poate asigura sustenabilitatea menținerii infrastructurii în cadrul comunității, în colaborare cu autoritățile locale; – Atât comunitățile, cât și autoritățile locale vor avea o imagine mai clară a rolurilor și responsabilităților pe care le au, raportându-se la aceleași principii și proceduri; – Comunitatea și autoritatea locală vor începe să lucreze împreună, utilizând aceleași principii și proceduri. 50 7.3 Elemente cheie pentru mobilizarea comunității marginalizate (1) Mobilizarea oamenilor resursă şi a liderilor din comunitate. Un element important în mobilizarea comunității dezavantajate este identificarea, oamenilor-resursă și a liderilor comunității, precum și atragerea lor în proiect. A-i considera pe membrii comunității resurse reprezintă primul pas în mobilizarea comunității. După cum ne povestea un reprezentant al societății civile, cel mai important lucru este schimbarea paradigmei. Ei trebuie să înțeleagă că sunt importanți, că pot aduce plus de valoare, că sunt luați în seamă. Apoi vor învăța ce trebuie să facă și cum. Ar trebui identificați oamenii resursă din ambele blocuri. Literatura internațională, dar și intervențiile realizate în România în diferite comunități arată că oamenii-resursă ar trebui căutați între femeile din comunitate, care chiar dacă nu au multă școală, sunt buni manageri ai propriilor gospodării cu număr mare de copii, nevoi multe și resurse puține. În plus, ele au o bună înțelegere a situației copiilor și mamelor din comunitate (care reprezintă majoritatea populației) și pot fi ușor mobilizate pentru acțiuni care au în vedere bunăstarea copiilor. (2) Implicarea unui facilitator extern (sau antrenor sau mediator comunitar). Așa cum am prezentat mai sus, unul din riscurile care trebuie avute în vedere este concentrarea resurselor (fie ele financiare, umane sau de decizie) în mâinile liderilor comunității. Ţinând cont că relaţia dintre comunitate şi autorităţi este deficitară, iar mobilizarea şi implicarea acesteia sunt dificil de realizat este cu atât mai mult nevoie de un facilitator comunitar. Este vitală existența unui facilitator comunitar, neutru, din exteriorul comunităţii, dar care să lucreze cu liderii din comunitate. El trebuie să asigure coeziunea comunităţii şi să aibă rol de liant între comunitate şi autorităţile locale. Să aibă expertiză în comunicare, motivare şi mobilizare. (3) Realizarea de acțiuni de construire și întărire a comunității. Pentru captarea interesului, dar și pentru creșterea coeziunii la nivel de grup sunt foarte importante activitățile de tip cultural-identitare. Cele mai multe dintre aceste activități vor fi adresate copiilor, atrăgând ulterior și implicarea părinților. Obiectivul final este ca prin metode ale educației non-formale copiii și nu numai, să se transforme în cetățeni urbani cu drepturi depline, să se conecteze la realitățile sociale și urbane ale cartierului și orașului din care fac parte. Caseta 4. Activități posibile de construire și întărire a comunității Activități artistice – Cursuri de acordeon, muzicuță, țambal, pian, tobe, chitară etc. (adresate copiilor); – Cursuri– “micii actori”, schițe, monologuri, recitare poeme, piese de teatru (adresate copiilor); – Cursuri de inițiere în desen, pictură; – Personalizarea clădirilor din cartier; – Cursuri de inițiere în dans sportiv; – Piese de teatru, concerte, competiții de dans (adresate copiilor). Activități culturale – Vizitare muzee (pentru copii și părinți); – Vizionare filme și piese de teatru (pentru copii); – Vizionare desene animate, documentare, filme artistice cu ajutorul unui video proiector; – Vizitare Grădina Botanică și Grădina Zoologică. Călătorii, turism și activități sportive – Organizarea de jocuri pentru copii: fotbal, handbal, volei, tenis, badminton; – Organizarea de competiții (cu premii) pentru copii: patinaj pe gheață, role, skateboard; – Excursie la mare sau în altă locație pentru copii și părinți; vizite în stațiuni, la Acvarium și Delfinarium; competiții sportive: volei, tenis de masă, biliard, bowling, ieșire cu barca pe mare, vizionarea unui spectacol în aer liber în grădina de vară. 51 Monitorizarea cu participarea comunității – Organizarea unei cutii de sugestii și reclamații (una pentru copii şi una pentru adulţi); – Organizarea de ședințe publice regulate în cadrul cărora să se discute principalele probleme (deduse din „sugestii şi reclamaţii”) și soluții care să fie luate în considerare şi utilizate în acţiunile ulterioare, concrete. (4) Implicarea presei ca partener activ, responsabil. Așa cum am prezentat anterior, aproape toate relatările din presă sunt negative la adresa comunității, presa preluând în cele mai multe cazuri discursul autorităților locale. Este necesar ca implicarea reprezentanților presei să treacă de nivelul descriptiv al relatării evenimentelor de scandal și să se reflecte în crearea unui mesaj pozitiv, care să ducă în timp la îmbunătățirea imaginii zonei. Experiența de comunicare pe care reprezentanții mass-media o au poate aduce un plus de valoare unui proiect care își propune incluziunea socială. (5) Monitorizarea cu participarea comunității. Implicarea membrilor comunității în implementarea, dar și în monitorizarea proiectului/ intervenției. Acest tip de abordare, va duce la mobilizarea, informarea, activarea comunității și implicarea ei directă în activitățile care o vizează. Mai multe detalii sunt prezentate în capitolul 12 Monitorizare și Evaluare. 52 8 Grupul de Acțiune Locală (GAL) 8.1 Ce este GAL şi ce rol joacă Caseta 5. Perspectiva actorilor locali Atât actorii locali cât şi membrii comunităţii sunt de acord că pentru un proiect integrat prin care să se acţioneze pe mai multe dimensiuni este nevoie de parteneriat. În acest scop este necesară crearea unui Grup de Acțiune Locală (GAL). Este cu atât mai multă nevoie de crearea şi funcţionarea unui GAL cu cât în aceste comunităţi marginalizate există un istoric de intervenţii cu rezultate minimale, care au dus la deteriorarea relaţiei dintre autorităţi, societatea civilă şi comunitate. Parteneriatul este văzut ca o necesitate pentru că primăria este considerată principalul responsabil pentru infrastructură, în timp ce ONG-urile sunt văzute ca deținătoare ale expertizei în domeniul social și comunitar. Caseta 6. Perspectiva experţilor „Munca împreună a unui grup de potențiali parteneri dintr-o anumită zonă reprezintă punctul de plecare în munca pentru realizarea unei strategii. Pe măsură ce grupul inițial analizează nevoile de dezvoltare și potențialul zonei, acestuia i se vor alătura alți membri care provin din diferite sectoare ale comunității locale. Strategia și parteneriatul sunt construite în paralel, integrarea noilor sectoare și dimensiuni în strategie fiind susținute de o extindere progresivă a parteneriatului către reprezentanții unor noi sectoare, comunități și zone. Acest proces iterativ nu trebuie să se oprească atunci când strategia este depusă la autoritățile de management. Parteneriatul din cadrul GAL ar trebui să fie văzut mai degrabă ca un organism dinamic, care se adaptează la particularitățile locale.”17 Grupul Local de Acțiune Slobozia a fost elaborat în baza a două modele de Grup de Acţiune Locală, considerate bune practici la nivel european, şi anume modelul irlandez (Irish Local Development Network) şi modelul finlandez (GAL-ul Joutsenten Reitti). GAL Slobozia își desfășoară activitatea pe teritoriul administrativ al municipiului Slobozia, incluzând un număr de 45.891 persoane și un teritoriu de 12.672 ha. În faza de pregătire, GAL-ul identifică principalele caracteristici, probleme, dar și potențialul zonelor urbane marginalizate (recomandabil pe baza unor sondaje reprezentative). Pe baza acestei evaluări a nevoilor, GAL determină principalele obiective și priorități de dezvoltare în vederea integrării zonelor marginalizate și a reducerii sărăciei și excluziunii sociale din aceste comunități. Obiectivele și prioritățile de integrare sunt apoi aliniate la Strategia de Dezvoltare Locală a orașului. În paralel, GAL-ul desfășoară activități de informare și mobilizare a actorilor locali relevanți în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare și de integrare a zonelor marginalizate. În acest proces, GAL-ul se poate extinde incluzând un număr mai mare de persoane fizice și organizații guvernamentale și non-guvernamentale. În a doua fază, o dată ce strategia de integrare și planul de acțiune sunt stabilite, GAL evaluează fezabilitatea și relevanța proiectelor depuse din perspectiva Strategiei de Integrare. De asemenea, GAL este responsabil cu verificarea legalității declarațiilor și luarea unei poziții/ decizii în ceea ce privește finanțarea. GAL-ul monitorizează implementarea proiectelor în baza grilei de indicatori cantitativi stabiliți, evaluează și ajustează strategia în funcție de necesități. 17 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds, p. 24. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 53 8.2 Componentele GAL şi atribuţiile acestora Figura 10. Structura GAL Teritoriul vizat oraşul Slobozia Adunarea Generală – membrii GAL GAL Comitetul Director Personalul GAL GAL Slobozia va fi organizat în trei componente așa cum arată Figura 10: (A) Adunarea Generală care include toți membri GAL, (B) Comitetul Director ales de Adunarea Generală și care ia deciziile în GAL și (C) Departament Administrativ care include personalul ce asigură funcționarea GAL. Fiecare dintre cele trei componente sunt prezentate pe larg în continuare. (A) Componența GAL - Adunarea Generală Componență Selecție Atribuții Întâlniri Remunerare – Autoritățile locale Manifestarea Aleg prin vot secret Anuale Nu este – Instituții publice (AJOFM, ISJ, liberă a membrii remunerat DGASPC, DSP, IPJ, DJS, ADR) interesului Comitetului – Mediul de afaceri local de a participa Director – Societatea civilă – Comunitatea/ comunitățile marginalizate selectate pentru intervenție (Ugira, Zona 500) Pot fi membri în Adunarea Generală a GAL toți locuitorii interesați din zona funcțională GAL: persoane private, organizații, reprezentanți ai autorităților locale, ai instituțiilor publice locale cum ar fi Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), Inspectoratul Școlar Județean (ISJ), Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Direcția de Sănătate Publică (DSP), Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ), Direcția Județeană de Statistică (DJS), Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) reprezentanți ai mediului privat. 54 Primăria Slobozia va numi cel puțin patru persoane, una cu putere de decizie (primar sau viceprimar) și trei specialiști de la Direcția de Urbanism, Direcția Proiecte Europene și Direcția de Asistență Socială din cadrul primăriei. În plus, în Adunarea Generală vor participa consilieri din Consiliul Local. Instituțiile publice menționate își vor numi specialiști în cadrul GAL deoarece Strategia și Planul de Integrare a zonei Ugira (şi eventual Zona 500) includ proiecte care necesită cooperare și supervizare sistematică din partea acestora. Mediul privat va fi implicat deoarece o direcție importantă de acțiune din Planul de Integrare a zonei Ugira (şi eventual Zona 500) se referă la crearea locurilor de muncă pe plan local. Societatea civilă va fi reprezentată de către: cadre didactice din școlile la care merg copiii din Ugira (şi eventual Zona 500); ONG-urile active în zonă, reprezentanți biserică cu enoriași în zona Ugira; medici sau asistente medicale active în zonă. De-a lungul proiectului, se pot alătura mediatorul comunitar, asistentul medical comunitar, agentul de ocupare, mediatorul școlar și managerul Punctului de Acces Public la Informare care vor funcționa în cadrul Centrului Multifuncțional ce urmează a fi construit în apropierea zonei. În plus, GAL-ul este deschis populației interesate din aria funcțională acoperită de acesta, adică de pe teritoriul municipiului Slobozia. Comunitatea marginalizată va participa în cadrul Adunării Generale prin toți membrii din Ugira (şi eventual Zona 500) care își exprimă interesul. Membrii GAL nu plătesc cotizație pentru participarea în cadrul Adunării Generale. Recomandare În unele Grupuri de Acţiune Locală din Europa, membrii trebuie să plătească o cotizaţie. Cu toate acestea, noi nu recomandăm introducerea unei cotizaţii pentru că: (1) propensiunea spre participare comunitară este oricum foarte redusă; (2) introducerea unei cotizaţii ar micşora şi mai mult şansele unor membrii ai comunităţii marginalizate să-şi exprime interesul de a participa în GAL. (B) Procesul de luare a deciziei în cadrul GAL - Comitetul Director Componență Selecție Atribuții Întâlniri Remunerare – Autoritățile locale Își depun Organism de Lunare 5% din – Instituții publice (AJOFM, ISJ, candidatura luare a indemnizația DGASPC, DSP, IPJ, DJS, ADR) și sunt votați deciziilor lunară a – Mediul de afaceri local de Adunarea pentru selecția primarului – Societatea civilă Generală proiectelor ce – Comunitatea/ comunitățile vor fi finanțate marginalizate selectate pentru intervenție (Ugira, Zona 500) În concordanţă cu modelele de bune practici europene, Comitetul Director al GAL Slobozia va include 27 de membri, aleşi prin vot secret, urmând regulile şi principiile CLLD (vezi Caseta 7). 55 Figura 11. Componența teoretică a Comitetului Director al unui posibil GAL Slobozia În acest exercițiu pilot, GAL Slobozia a fost format cu scopul de a aplica metodologia CLLD. Cu alte cuvinte, în acest exercițiu teoretic, dintre toate zonele marginalizate din oraș, acest potențial GAL are în vedere doar zona Ugira. Prin urmare, dintre membrii Comitetului Director al GAL Slobozia, 8 membri (adică 30%) vor reprezenta comunitatea marginalizată, incluzând rezidenţi din Ugira și Zona 500. Pentru o corectă reprezentare a comunităţii marginalizate Ugira, cel puţin 5 membri (din cei 8) vor fi aleşi de rezidenţii acestei comunităţi, cu suportul şi facilitarea expertului în mobilizarea comunităţii (facilitator, antrenor, mediator). Ceilalţi reprezentanţi ai comunităţii marginalizate vor fi din Zona 500. Caseta 7. Reguli şi principii CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL-ului Membrii Comitetului Director vor fi aleși de către Adunarea Generală, pe bază de vot secret, respectându-se următoarele reguli (Common Guidance on CLLD, 2013): – Vor fi incluși reprezentanți ai diferitelor segmente ale comunității locale: sector public (autoritățile locale, instituții publice), sector privat, societate civilă (cadre didactice; medici, asistente medicale; reprezentanţi Biserică; reprezentanţi ONG-uri etc.); comunitatea marginalizată; – Va exista o reprezentare corectă a grupurilor vizate de strategie: tineri, femei, minorități etnice, persoane cu dizabilități, grupuri vulnerabile; – Autoritățile publice sau orice alt grup de interese nu pot deține mai mult de 49% din drepturile de vot; – Minim 50% din voturile ce țin de selecția proiectelor trebuie să aparțină sectorului non-public; – Minim 20% dintre partenerii locali trebuie să fie reprezentanți ai comunității marginalizate; – Organizațiile din oraș care sunt responsabile și pentru zonele rurale din împrejurimi pot fi parteneri în GAL dar nu pot avea mai mult de 25% drepturi de vot. În cadrul Comitetului Director, deciziile se vor lua pe baza votului majoritar (50% plus 1), în condițiile în care cvorumul de ședință este îndeplinit. Cvorumul de ședință este îndeplinit dacă jumătate plus unu din membrii sunt prezenți, cu reprezentarea obligatorie a tuturor segmentelor comunității locale (sector public, sector privat, societatea civilă, comunitatea marginalizată). Comitetul Director se constituie ca organism de luare a deciziilor pentru selecția proiectelor care vor primi finanțare, cu respectarea regulamentelor în vigoare prin care Autoritățile de Management dețin deplina răspundere în fața Comisiei Europene. Procedurile de lucru și regulile în baza cărora se vor finanța proiecte vor avea în vedere respectarea obiectivelor strategiei și evitarea conflictelor de 56 interese. Membrii Comitetului Director (și organizațiile pe care aceștia le reprezintă) pot aplica cu proiecte spre finanțare GAL, dar nu pot participa la evaluarea/ selecția propriilor proiecte. Comitetul Director se va reuni o dată pe lună. În funcție de nevoi, se va putea face apel la experți care să ofere ajutor specializat la luarea deciziei de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală, activarea comunității, pregătirea și oferirea de suport pe durata implementării proiectului. Membrii Comitetul Director vor fi remunerați cu o indemnizație de ședință a cărei valoare va reprezenta 5% din salariul lunar net al primarului per ședință la care au fost prezenți (conform Legii Cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice). Recomandare Introducerea unei recompense financiare pentru membrii Comitetului Director este o practică pentru GAL-urile europene, care în contextul comunităţilor marginalizate din România poate prezenta avantaje şi dezavantaje. Pe o parte, remunerarea reprezentanţilor comunităţii marginalizate poate creşte riscul de neîncredere şi invidie între membrii comunităţii marginalizate. Pe de altă parte, o indemnizaţie de şedinţă egală cu un beneficiu social lunar18 poate reprezenta un stimulent pentru participarea rezidenţilor din comunitate în cadrul GAL, atât ca membrii, cât şi la alegerile pentru Comitetul Director. Pentru a se asigura transparența, lista completă a membrilor Comitetului Director, cu afilierile lor instituționale, va fi făcută publică în fiecare an și va fi supusă controlului Agenției de Dezvoltare Regională, Autorității de Management a Programului și instituțiilor abilitate. De asemenea, pentru a se reduce riscul de conflicte de interese, Comitetul Director este ales pentru un an de zile. Orice persoană nu poate avea mai mult de două mandate (anuale) consecutive în cadrul Comitetului Director GAL. (C) Funcționarea GAL - Personalul permanent GAL Componență Selecție Atribuții Întâlniri Remunerare – Manager GAL Sunt selectați Gestiune aspecte Activitate Salarizare conform Legii – Coordonator proiecte pe bază de administrative, continuă Cadru privind salarizarea infrastructură concurs fonduri, evaluare și unitară a personalului – Coordonator proiecte implementare plătit din fonduri publice soft proiecte, informare și diseminare GAL-ul Slobozia va avea angajat ca personal permanent o echipă compusă dintr-un manager și doi coordonatori de programe, unul pentru proiecte de dezvoltare infrastructură și unul pentru proiecte soft. Personalul administrativ trebuie să aibă competențe, abilități și resurse corespunzătoare pentru a genera și coordona procesul de dezvoltare de la nivel local. Este necesară experiența în management administrativ. În faza de formare a GAL-ului, personalul va fi selectat pe bază de concurs de către primărie în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Regională (ADR). În această etapă, personalul GAL va avea rol de informare și animare a comunității și va lucra cu specialiștii ADR pentru construirea GAL-ului și organizarea primei întâlniri a Adunării Generale și alegerea Comitetului Director. În acest scop, personalul GAL va oferi sprijin în construirea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă. De asemenea, va lucra în strânsă legătură cu expertul în mobilizare comunitară (facilitator, antrenor, mediator) care va fi angajat pentru a mobiliza și organiza comunitatea marginalizată. 18 Spre exemplu, alocaţia lunară de stat pentru copiii până în doi ani care este 200 LEI, în jur de 63 USD. 57 Odată ce GAL-ul va avea un Comitet Director ales, personalul administrativ este validat sau schimbat de către de acesta. După această fază, este recomandat ca personalul permanent GAL să fie păstrat în funcţie până la terminarea implementării Strategiei şi Planului de Integrare. Eliberarea din funcţie sau schimbarea personalului permanent GAL trebuie să depindă doar de legislaţia muncii în vigoare. Când GAL-ul va deveni funcțional, personalul va oferi suport Comitetului Director în vederea elaborării Strategiei și Planului de Integrare a zonei marginalizate Ugira. Odată ce Strategia și Planul de Integrare devin operaționale, echipa GAL va asigura gestionarea fondurilor, evaluarea în vederea selecţiei proiectelor și monitorizarea implementării acestora, comunicarea cu Agenţia de Dezvoltare Regională și Autoritatea de Management, precum și funcționarea curentă, inclusiv organizarea ședințelor Adunării Generale și Comitetului Director. În plus, personalul GAL va asigura comunicarea și informarea continuă a membrilor Adunării Generale, dar și a mass-media și publicului larg, în special prin email, prin intermediul comunicatelor de presă, precum și prin afișe postate în zonele de interes (în locațiile administrației locale, în zona defavorizată, în centrul orașului). Personalul administrativ va fi salariat conform Legii Cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru posturi echivalente în administrația publică locală. Personalul permanent GAL va avea un birou în cadrul primăriei pentru ca persoanele interesate să îl poată accesa ușor. Biroul va fi dotat cu computere, internet, telefoane, fax, xerox și alte echipamente necesare, care vor fi achiziționate din proiect. Costurile curente de funcționare ale biroului vor fi acoperite din proiect, cu excepția chiriei pentru spațiu care reprezintă o parte din contribuția primăriei. Conform ghidului Comisiei Europene privind CLLD,19 costurile de funcționare ale GAL sunt considerate costuri eligibile atât în faza pregătitoare, cât și în faza de implementare a strategiei. După încheierea perioadei de finanțare, adică după 2020, GAL-ul va putea aplica la alte oportunități de finanțare europene, naționale sau internaționale. 19 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 58 9 Strategia de Integrare Locală Municipiul Slobozia are o Strategie de Dezvoltare Locală şi Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) din anul 2009. Priorităţile strategice de dezvoltare ale oraşului sunt prezentate în Caseta 8. Caseta 8. Priorităţile strategice de dezvoltare ale municipiului Slobozia conform PIDU Prioritatea I – Consolidarea mediului de afaceri 1.1 Consolidarea structurii economice locale Prioritatea II – Creşterea calităţii vieţii şi a atractivităţii oraşului 2.1 Creşterea accesibilităţii şi mobilităţii transportului de persoane şi mărfuri în condiţii de siguranţă 2.2 Creşterea atractivităţii şi funcţionalităţii domeniului public 2.3 Realizarea unui sistem de intervenţie în situaţii de urgenţă, prevenirea şi reducerea condiţiilor de risc natural 2.4 Reabilitarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi a infrastructurilor conexe 2.5 Valorificarea resurselor naturale pentru diversificarea condiţiilor de recreere 2.6 Folosirea de surse de energie alternative Prioritatea III – Dezvoltarea învăţământului 3.1 Dezvoltarea unii sistem educaţional competitiv desfăşurat în condiţii optime de echipare şi funcţionare 3.2 Acces la educaţie şi formare profesională de calitate 3.3 Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare Prioritatea IV – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale 4.1 Dezvoltarea serviciilor publice tehnico-edilitare 4.2 Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate 4.3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale şi diversificarea serviciilor pentru persoane sau grupuri de persoane aflate în condiţii de dificultate şi risc Strategia de Integrare Locală reprezintă un capitol separat în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală şi vizează integrarea comunităţilor marginalizate din oraş. Obiectivul general al Strategiei de Integrare este reducerea sărăciei şi creşterea incluziunii sociale a comunităţilor marginalizate din zonele sărace. Pentru atingerea acestui obiectiv general, sunt formulate obiective specifice la nivel sectorial care sunt aliniate la prioritățile Strategiei Locale de Dezvoltare a municipiului așa cum se arată în continuare. 59 Municipiul Slobozia (PIDU) Prioritatea I – Consolidarea mediului de afaceri Obiective specifice teritoriu GAL Ugira (şi eventual Zona 500)  Dezvoltarea întreprinderilor existente în municipiul Slobozia cu scopul de a crea noi locuri de muncă  Dezvoltarea unei întreprinderi sociale pentru crearea de oportunități reale de ocupare pentru rezidenții din zona Ugira şi Zona 500  Sprijinirea femeilor și tinerilor roma, mai ales din zona Ugira şi Zona 500, pentru a (re)intra pe piaţa forţei de muncă prin scheme speciale de pregătire profesională, consiliere, tutoriat, mediere şi plasare în muncă Acțiunile 13-16 și 17B din tabelul de priorități de acțiune (capitolul 5) Municipiul Slobozia (PIDU) Prioritatea II – Creşterea calităţii vieţii şi a atractivităţii oraşului Obiective specifice teritoriu GAL Ugira (şi eventual Zona 500)  Construirea unui spațiu urban de recreere și petrecere a timpului liber  Reducerea violenţei în familie  Reducerea infracţionalităţii  Creșterea coeziunii în interiorul comunității marginalizate, integrarea acesteia în comunitatea mai largă a orașului  Crearea unei imagini pozitive a zonei  Asigurarea egalităţii de şanse şi a integrării sociale a tinerilor, femeilor şi a persoanelor cu nevoi speciale  Creşterea capacității administraţiei locale şi a sectorului neguvernamental în sprijinirea grupurilor marginalizate şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale Acțiunile 6, 20-24 din tabelul de priorități de acțiune (capitolul 5) Municipiul Slobozia (PIDU) Prioritatea III – Dezvoltarea învăţământului Obiective specifice teritoriu GAL Ugira (şi eventual Zona 500)  Creșterea participării școlare și reducerea abandonului școlar în rândul copiilor din comunitățile marginalizate  Creşterea accesului la educaţie şi formare profesională de calitate Acțiunile 17A, 18A şi 19 din tabelul de priorități de acțiune (capitolul 5) 60 Municipiul Slobozia (PIDU) Prioritatea IV – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Obiective specifice teritoriu GAL Ugira (şi eventual Zona 500)  Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în zonele marginalizate  Dezvoltarea infrastructurii sanitare în zonele marginalizate  Îmbunătăţirea accesului la utilităţi în zonele marginalizate  Creșterea nivelului de salubrizare/ ecologizare al zonei  Creșterea nivelului de educație a populație în vederea menținerii infrastructurii și curățeniei în zonă  Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate  Îmbunătățirea accesului tuturor locuitorilor la servicii sociale și de sănătate Acțiunile 1-5, 7-12, 17, 17C, 17D, 17E, 17F și 18 din tabelul de priorități de acțiune (capitolul 5) 61 10 Plan de Integrare pentru Comunitatea Marginalizată 10.1 Procesul de elaborare a Planului Planul de Integrare reprezintă planul de acțiune pentru comunitatea marginalizată Ugira și are la bază sinteza măsurilor şi priorităţile de acţiune identificate în subcapitolul 5.2. Recomandare Pentru acest Pilot, echipa Bancii Mondiale a desfăşurat o cercetare de teren aprofundată şi o amplă consultare cu părţile interesate, relevante pentru constituirea unui GAL la nivelul municipiului Slobozia. În cazul unei cereri de finanțare, Strategia şi Planul de Integrare trebuie să rezulte în urma unui proces similar: (1) studiu asupra comunităţilor marginalizate selectate spre intervenţie şi (2) consultarea tuturor părţilor interesate, participante la GAL. Aceste activităţi se vor desfăşura în faza de pregătire şi vor fi finanţate din program. Primăria care îşi exprimă interesul de participare în cadrul programului va organiza, pe de o parte, studiul amanunţit asupra comunităţilor marginalizate din oraş şi pe de altă parte, informarea şi animarea la nivel local. (1) Studiul va fi realizat cu sprijinul unor specialişti (firme sau consultanţi) şi se va baza pe eşantioane aleatoare reprezentative pentru zona sau zonele marginalizate selectate spre intervenţie. Studiul va oferi date statistice solide cu privire la numărul populaţiei, caracteristicele demografice şi socio- economice ale populaţiei, precum şi principalele probleme cu care se confruntă în ceea ce priveşte: infrastructura şi locuirea, ocuparea şi educaţia adulţilor, veniturile şi cheltuielile gospodăriilor, educaţia copiilor, accesul la servicii (publice, sociale, de sănătate etc.), organizarea şi relaţiile din comunitate, relaţiile în afara comunităţii şi imaginea publică a zonei. În acest fel, comunităţile marginalizate şi problemele cu care acestea se confruntă vor deveni vizibile şi măsurabile. (2) Consultarea tuturor părţilor interesate are în vedere identificarea măsurilor posibile de intervenţie pentru rezolvarea problemelor determinate prin studiu. Consultarea va fi realizată de către expertul în mobilizarea comunităţii (facilitator, antrenor, mediator), împreună cu personalul permanent GAL (angajaţi deja în cadrul programului) şi eventual cu specialişti (firmă, ONG, consultanţi). Prin discuţii, întâlniri publice, dar şi prin metode de cercetare calitativă (interviuri, focus grup), aceşti experţi vor decela măsurile de intervenţie posibilă, riscurile asociate acestora şi punctele de vedere ale diferitelor părţi interesate implicate în proces (comunitate marginalizată, autoritate locală, societate civilă, mediu privat, Agenţie de Dezvoltare Regională). Odată ce Adunarea Genarală şi Comitetul Director al GAL-ului vor fi funcţionale, rezultatele studiului şi consultărilor vor deveni baza pentru formularea şi decizia asupra Strategiei de Integrare. În prima fază vor fi elaborate obiectivele specifice necesare pentru atingerea obiectivului general de a reduce sărăcia şi a creşte incluziunea socială în comunitatea sau comunităţile marginalizate selecate. În faza a doua, pornind de la obiectivele specifice, se formulează Planul de Integrare şi pachetul de măsuri necesare pentru implementarea efectivă a Strategiei. 62 10.2 Abordarea Integrată Reamintim că acțiunile obținute în cadrul Studiului Conceptual Pilot și propuse în Planul de Integrare au la bază o simulare a unui proces consultativ realizat de către echipa de cercetare. Prin urmare, acțiunile rezultate reflectă punctele de vedere ale tuturor părților interesate de la nivel local, dar nu sunt prioritizate, căci nu a existat un proces consultativ real. Măsurile sunt organizate pe teme și ordinea în care sunt prezentate nu reflectă importanța sau prioritatea acestora. Planul de Integrare a comunității marginalizate Ugira (şi eventual Zona 500) are o abordare integrată pe două dimensiuni: teritorial și pe tipuri de intervenții, așa cum arată tabelele de mai jos. Teritoriul GAL marginalizată Comunitatea Distribuția teritorială a acțiunilor incluse în Planul de Integrare 1 Reabilitarea termică a blocurilor ■ ■ 2 Repararea instalaţiilor sanitare comune, inclusiv reparaţii şi curăţare a subsolului ■ ■ 3 – Introducerea unui regulament de ordine interioară ■ 4 Repunerea în funcţiune a sistemului de încălzire pe bază de panouri solare ■ 5 – Program de utilizare optimă a instalațiilor sanitare și a bunurilor comune din bloc ■ 2 6 Construirea unui spațiu urban de recreere şi petrecere a timpului liber (800 m ) ■ ■ 7 Lucrări de amenajare a spaţiului comun de depozitare a gunoiului menajer ■ 8 Realizare program de curăţenie în bloc ■ 9 Program de educare a locatarilor în vederea păstrării curățeniei în bloc și în zonă ■ 10 Program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu participarea comunităţii ■ 11 Parteneriat între primărie și Vivani Salubritate pentru ridicarea gunoiului manajer ■ 12 Implicarea angajaţilor la salubritate din comunitate ca factori mobilizatori ■ 13 Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale locale în vederea creării de noi locuri de muncă ■ 14 Crearea de întreprinderi sociale ■ 15 Acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane din Ugira şi Zona 500 ■ 16 Realizarea unui parteneriat cu AJOFM/ ONG-uri pentru calificarea forţei de muncă ■ 17 Crearea unui Centru Comunitar de Resurse care să furnizeze următoarele servicii (vezi subcapitolul 5.1): ■ ■ A – Servicii educaţionale pentru adulţi ■ ■ B – Servicii personalizate de ocupare (de un agent de ocupare) ■ ■ C – Servicii socio-medicale (de un asistent medical comunitar sau mediator sanitar) ■ ■ D – Servicii pentru copii în situaţii de vulnerabilitate (de un asistent medical comunitar) ■ ■ E – Serviciii de întărire a comunităţii (de un mediator comunitar) ■ ■ F – Punct de Acces Public la Informaţii (în grija unui manager PAPI) ■ ■ 18 Renovarea, extinderea și dotarea Centrului de zi care va fi preluat de CCR și va furniza: ■ ■ A – Servicii educaţionale pentru copii (de un mediator şcolar) ■ ■ 19 Pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii din zonele dezavantajate ■ ■ 20 Realizare campanie împotriva violenţei în familie ■ ■ 21 Realizarea de campanii ale poliţiei de proximitate pentru securizarea zonei ■ 22 Recenzarea populaţiei, introducerea unor măsuri privind înregistrarea rezidenților ■ 23 Implicarea reprezentanţilor mass-media în orice proiect care se realizează în zonă ■ ■ 24 Campanie de îmbunătăţire a imaginii zonei ■ ■ 63 ■ Hard ■Soft Sănătate & social Distribuția acțiunilor incluse în Planul de Integrare în funcție de tipul Infrastructură comunităţii acestora Întărirea Educaţie Ocupare Locuire 1 Reabilitarea termică a blocurilor ■ 2 Repararea instalaţiilor sanitare comune, inclusiv reparaţii şi curăţare a subsolului ■ 3 – Introducerea unui regulament de ordine interioară ■ ■ 4 Repunerea în funcţiune a sistemului de încălzire pe bază de panouri solare ■ 5 – Program de utilizare optimă a instalațiilor sanitare și a bunurilor comune din bloc ■ ■ 2 6 Construirea unui spațiu urban de recreere şi petrecere a timpului liber (800 m ) ■ ■ 7 Lucrări de amenajare a spaţiului comun de depozitare a gunoiului menajer ■ 8 Realizare program de curăţenie în bloc ■ ■ 9 Program de educare a locatarilor în vederea păstrării curățeniei în bloc și în zonă ■ ■ 10 Program de ecologizare/ salubrizare/ igienizare a zonei cu participarea comunităţii ■ ■ 11 Parteneriat între primărie și Vivani Salubritate pentru ridicarea gunoiului manajer ■ ■ 12 Implicarea angajaţilor la salubritate din comunitate ca factori mobilizatori ■ ■ 13 Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale locale în vederea creării de noi locuri de muncă ■ 14 Crearea de întreprinderi sociale ■ 15 Acordarea de subvenţii pentru angajatori care angajează persoane din Ugira şi Zona 500 ■ 16 Realizarea unui parteneriat cu AJOFM/ ONG-uri pentru calificarea forţei de muncă ■ 17 Crearea unui Centru Comunitar de Resurse care să furnizeze următoarele servicii (vezi ■ subcapitolul 5.1): A – Servicii educaţionale pentru adulţi ■ ■ B – Servicii personalizate de ocupare (de un agent de ocupare) ■ C – Servicii socio-medicale (de un asistent medical comunitar sau mediator sanitar) ■ D – Servicii pentru copii în situaţii de vulnerabilitate (de un asistent medical comunitar) ■ E – Servicii de întărire a comunităţii (de un mediator comunitar) ■ ■ F – Punct de Acces Public la Informaţii (în grija unui manager PAPI) ■ ■ 18 Renovarea, extinderea și dotarea Centrului de zi care va fi preluat de CCR și va furniza: ■ A – Servicii educaţionale pentru copii (de un mediator şcolar) ■ 19 Pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii din zonele dezavant ajate ■ ■ 20 Realizare campanie împotriva violenţei în familie ■ ■ ■ 21 Realizarea de campanii ale poliţiei de proximitate pentru securizarea zonei ■ 22 Recenzarea populaţiei, introducerea unor măsuri privind înregistrarea rezidenților ■ 23 Implicarea reprezentanţilor mass-media în orice proiect care se realizează în zonă ■ 24 Campanie de îmbunătăţire a imaginii zonei ■ 64 11 Elemente de implementare Recomandare Programul nu poate fi implementat dacă nu există colaborare între principalii actori comunitari și comunitatea marginalizată. Colaborarea trebuie să fie una reală, deși, adesea, procesul este posibil să fie mai anevoios. Comunitatea marginalizată trebuie să fie implicată în toate fazele ca un partener cu drepturi și responsabilități egale, iar participarea trebuie să depășească nivelul semnăturilor pe hârtie. Agenţia de Dezvoltare Regională Agenţia de Dezvoltare Regională va juca un rol foarte important de suport, atât în procesul de formare GAL, cât şi în elaborarea Strategiilor de Integrare şi implementarea celor selectate pentru finanţare în program. Autoritățile locale Deși cu decizie de vot în cadrul GAL de 40%, autoritățile locale și instituțiile publice sunt actori cheie în implementarea de proiecte utilizând metodologia CLLD. Primăria Slobozia are experiență în implementarea de proiecte cu finanțare europeană, existând în cadrul municipalității un departament specializat care se ocupă de proiectele cu finanţare internaţională. Cu toate acestea, personalul care lucrează în acest departament este insuficient, în mometul de faţă primăria având capacitate redusă de a gestiona un proiect. Reprezentanţii primăriei invocă nevoia de personal specializat care să se ocupe de obținerea de informații, scriere de proiecte, implementare și gestionare finanțări. Primăria Slobozia va beneficia de suport din partea specialiștilor în proiecte comunitare de la nivelul ADR. Autoritatea locală va asigura suportul material si tehnic, inlcusiv personal specializat pentru demararea şi pregătirea acţiunilor de informare şi mobilizare a populaţiei oraşului. Parteneri locali: societatea civilă și sectorul privat În Slobozia, sectorul non-guvernamental este slab dezvoltat. Organizaţiile care activează în oraş sunt puţine şi în general nu au departamente specializate în atragere de finanțări, având capacitate redusă de a implementa proiecte europene. Acestea au nevoie de sprijin în pregătirea proiectelor. În acest scop, personalul permanent GAL va trebui să informeze, să activeze şi să ofere suport ONG-urilor locale. Sectorul privat este reticent în ceea ce priveşte implicarea în proiecte pentru zonele marginalizate şi de aceea este nevoie de acţiuni de mobilizare şi motivare a întreprinzătorilor. Aceştia trebuie să conştientizeze importanţa rolului lor în GAL şi a contribuţiei lor la integrarea zonelor dezavantajate. Principalul rol de informare, animare şi suport pentru sectorul privat va reveni personalului permanent GAL. Comunitatea marginalizată Nivelul de coeziune al comunităţii Ugira formată din cele două blocuri este destul de redus, prin urmare, în faza de pregătire, comunitatea va fi organizată și mobilizată cu ajutorul unui specialist: facilitator comunitar, antrenor comunitar (coach) sau mediator comunitar. Acest specialist se va concentra pe comunitatea Ugira, dar va realiza și activități de mediere a relației cu celelalte comunități marginalizate, în special Zona 500, precum și cu autoritățile locale, societatea civilă și sectorul privat. Participarea comunităţii Ugira în GAL va fi continuă pe tot parcursul programului, în identificarea și prioritizarea obiectivelor, selecția și implementarea proiectelor, precum și în activitățile de monitorizare și evaluare. Referitor la implicarea membrilor comunităţii marginalizate în activităţi comunitare, este de menţionat faptul că, în cazul lucrărilor de infrastructură pe bază de licitaţie publică, conform legii, firma care execută lucrările, nu poate fi obligată să angajeze persoanele din comunitate. 65 Însă, firmele de construcţie sau execuţie lucrări care vor participa la procesul de selecţie pentru executarea lucrărilor, pentru proiectele cu finanţare prin CLLD vor fi punctate suplimentar în procesul de evaluare şi selectare a ofertelor, în cazul în care se angajează că vor contracta personal pentru executarea acestor lucrări din rândul persoanelor care provin din comunităţile marginalizate, dacă acest lucru este permis de autoritățile abilitate în domeniu (în speță, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice – ANRMAP). Este de aşteptat ca membrii comunităţii să participe voluntar mai mult la activităţile soft ale proiectelor. Munca voluntară va fi asigurată în principal prin participarea la activitățile de întărire a comunității (community building). Comunitatea Ugira nu are lideri recunoscuţi, ci doar reprezentanţi, oameni-resursă care se evidenţiază prin faptul că atunci când au probleme în bloc se mobilizează şi încearcă să le rezolve. În plus, în cadrul departamentului Proiecte cu Finanţare Europeană, din primărie, lucrează o persoană care locuieşte în Ugira şi care poate reprezenta un punct de pornire în construirea relaţiei dintre comunitate şi autorităţile locale. Expertul comunitar (facilitator, antrenor, mediator) Facilitatorul poate fi un specialist, un ONG sau o firmă. În faza de formare a GAL-ului, facilitatorul comunitar va fi selectat pe bază de concurs de către primăria Slobozia, în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Regională. În această etapă, facilitatorul joacă un rol cheie în aducerea la aceași masă de discuții și proiecte a tuturor actorilor comunității marginalizate. El/Ea trebuie să mobilizeze comunitatea marginalizată în direcţia participării active și responsabile în proiect, precum și în vederea asumării proiectului și a rezultatelor. În vederea formării GAL-ului facilitatorul va lucra împreună cu personalul GAL permanent, precum și cu specialiștii în programe de dezvoltare comunitară de la ADR, după cum arată Figura 12. Figura 12. Procesul de formare GAL A. Exprimarea C. Formare B. Facilitare şi suport interesului GAL Autoritățile locale Agenția de Dezvoltare – Autoritățile locale Regională – Instituții publice – Sectorul privat - Sectorul privat – Societatea civilă 1. - Societatea civilă – Comunitatea Personal marginalizată (Ugira) GAL - Comunitatea – Alte comunităţi 2. marginalizată marginalizate, mai Facilitator ales Zona 500 Comunitar - Comunitățile învecinate Instituții publice: AJOFM, ISJ, DGASPC, DSP, IPJ, DJS 66 Caseta 9. Elemente cheie pentru implementarea cu succes a programului – Punerea la dispoziție a unei documentaţii cât mai simple; – Elaborarea unor Ghiduri ale Solicitantului accesibile şi usor de pus în aplicare; – Angajarea unui facilitator comunitar care să înțeleagă comunitatea, dar în același timp să fie exterior grupurilor de interese din comunitate, care să aibă abilităţi de comunicare și de mobilizare; – Crearea unui Centru de resurse pentru ONG-uri care implementează proiecte europene sau a unui mecanism de cooperare între acestea și autoritățile locale; – Păstrarea regulilor/ condiţiilor de (pre) finanţare pe parcursul derulării proiectului; – Acordare asistenţă şi suport permanent din partea Agenţiei de Dezvoltare Regională; – Scurtarea perioadei de evaluare a proiectelor la nivelul Autorităţii de Management; – Includerea printre costuri eligibile a costurilor de arhivare; – Acordarea la timp a tranșelor de bani bani aferente rambursărilor, prin reducerea timpului de procesare a cererilor de plată. Caseta 10. Sustenabilitatea programului – Includerea în Planul de Integrare a unui set de activităţi de construcţie comunitară/ întărirea comunității, bazat pe voluntariat din partea comunității, inclusiv la lucrările de infrastructură atunci când este posibil; – Implicarea comunităţii pe tot parcursul proiectului; în acest scop, activităţile soft, în special cele de întărire a comunității, trebuie să fie programate pe tot parcursul Planului de Integrare; – Crearea unui sistem de sancţiuni şi condiţionări prin care comunitatea să fie motivată şi responsabilizată. 67 12 Monitorizare și evaluare 12.1 Monitorizare și evaluare continuă Monitorizarea Planului de Integrare a comunităţii marginalizate trebuie să fie continuă şi să fie asigurată de personalul permanent al GAL-ului. Monitorizarea va urmări gradul de realizare al indicatorilor de output care reflectă dacă şi în ce măsură activităţile din proiect au fost realizate eficace şi la timp. Rapoartele de monitorizare vor fi lunare, la fiecare şase luni fiind realizate rapoarte sintetice care să reflecte măsura în care au fost atinse obiectivele specifice la nivel sectorial. Pentru ilustrare, prezentăm în Tabelul 6 lista de indicatori pentru acțiunile propuse în cadrul acestui Studiu Conceptual Pilot. Intervențiile din proiect vor respecta regulile de monitorizare și evaluare aplicabile în cadrul programului CLLD, așa cum este descris în Instrumentul de Intevenție Integrată. Monitorizarea cu participarea comunității Comunitatea marginalizată va lua parte activ în activitatea de monitorizare a proiectului. Monitorizarea cu ajutorul comunității reprezintă atât o formă de supraveghere publică a modului în care programul a fost implementat, cât și un mod eficient de a mobiliza comunitatea. Membrii comunității pot identifica erori, face sugestii de îmbunătățire, pot solicita date și pot oferi feedback coordonatorilor programului, fapt ce va duce și la o creștere a eficienței în procesul de luare a decizilor, oamenii vor fi mai bine informați, mai conștienți de drepturile lor în calitate de beneficiari, cetățeni și ființe umane. Următoarele instrumente vor fi folosite pentru monitorizarea cu ajutorul comunității: 1. Cutia cetățeanului. Va fi plasată la Centrul Comunitar de Resurse. Mediatorul comunitar va colecta sugestiile și recomandările primite de la rezidenții zonelor marginalizate, inclusiv din Ugira. Acestea vor fi analizate de personalul GAL iar rezultatele vor fi prezentate atât în ședințele publice pentru comunitate, cât și în ședințele lunare ale Comitetului Director. 2. Mesajul cetățeanului. GAL Slobozia va finanța un proiect care pune în relație participarea comunitară cu industriile inovative care să fie implementat de o firmă IT și/sau ONG. Prin intermediul unei aplicații software cetățenii din zonele marginalizate pot trimite gratuit SMS-uri privind situații în care ei sunt victime ale discriminării, corupției, violenței, abuzului sau exploatării. Aceste date sunt colectate, validate și analizate, fiind prezentate la fiecare trei luni în ședințele Comitetului Director. În tot acest proces vor fi respectate condițiile confidențialității. 3. Micul cetățean. Pentru a implica copiii și tinerii în procesul de monitorizare vor fi atrase în proiect școlile frecventate de copiii din comunitate. În cadrul orelor de dirigenție, copii vor primi chestionare pe care le vor completa acasă împreună cu părinții. Datele culese vor releva gradul de cunoaștere despre intervențiile realizate în comunitate, precum și satisfacția referitoare la aceste intervenții. Chestionarele vor fi înmânate mediatorului școlar care împreună cu personalul GAL le va analiza. Rezultatele vor fi prezentate atât în ședințele publice pentru comunitate, cât și în ședințele lunare ale Comitetului Director. Caseta 11. Advantaje ale monitorizării cu participarea comunității – Asigură o implicare activă a comunităților urbane dezavantajate, crește gradul de conștientizare privind dreptul la servicii de calitate; îi face pe membrii comunității participanți direcți în evaluarea și recomandarea de îmbunătățiri ale calității și accesibilității serviciilor existente. – Oferă date direct de la nivelul comunității cu privire la eficiența implementării proiectului/ politicilor și, legat de aceste servicii: care este gradul real de acoperire, nivelul de accesibilitate, modul în care profesioniștii implicați în proiect tratează persoanele din grupurile urbane 68 defavorizate; care sunt posibilele obstacole cu care aceste comunități se confruntă atunci când utilizează diverse servicii și care sunt zonele în care servicii necesare lipsesc. – Este un instrument eficient care poate ajuta la identificarea decalajelor și la îmbunătățirea măsurilor adoptate la nivel național, precum și un instrument eficient de sensibilizare a opiniei publice și de advocacy pentru drepturile grupurilor vulnerabile. Poate servi, de asemenea, ca un ghid pentru stabilirea priorităților și luarea deciziilor în ceea ce privește alegerea de programe, politici și practici pentru creșterea bunăstării comunității. Tabel 6. Indicatori de monitorizare și evaluare pe priorități – INDICATORI OUTPUT INDICATORI OUTPUT UM Nivel An de Sursă Țintă de bază 2020 bază Prioritatea I – Consolidarea mediului de afaceri Număr de întreprinderi sprijinite pentru crearea de noi locuri de muncă nr 0 2014 RM GAL - Număr de locuri de muncă nou create în întreprinderile existente nr 0 2014 RM GAL - Număr de întreprinderi sociale nr 0 2014 RM GAL - înfiinţate/modernizate/extinse/dezvoltate Număr de locuri de muncă nou create în întreprinderile sociale nr 0 2014 RM GAL - înfiinţate/modernizate/extinse/dezvoltate Număr de angajatori care au beneficiat de subvenții pentru angajarea nr 0 2014 RM GAL - de persoane din Ugira şi Zona 500 Număr persoane angajate în urma primirii de subvenții de către nr 0 2014 RM GAL - angajatori, din care femei, tineri, romi, Număr de protocoale încheiate între AJOFM și ONG-uri privind nr 0 2014 RM GAL - calificarea forței de muncă Număr scheme speciale de servicii active de ocupare individualizate: nr 0 2014 RM GAL - consiliere, tutoriat, mediere și plasare în muncă Număr de beneficiari de scheme speciale de servicii active de ocupare nr 0 2014 RM GAL - individualizate, din care femei, tineri, roma, rezidenţi din Ugira, Zona 500 Agent de ocupare în cadrul CCR angajat nr 0 2014 RM GAL 1 Prioritatea II – Creşterea calităţii vieţii şi a atractivităţii oraşului 2 Construire spațiu urban de recreere și petrecere a timpului liber 800 m nr 0 2014 RM GAL 1 Campanie împotriva violenței în familie nr - 2014 RM GAL 1 Număr de campanii ale poliției de proximitate pentru securizarea zonei nr - 2014 RM GAL - Recenzarea populației și eliberarea actelor pentru locuitorii din Ugira nr - 2014 RM GAL - Număr de articole apărute în presa locală care reflectă activitățile din nr - 2014 RM GAL - proiect, din care pozitive Număr de materiale online care reflectă activitățile din proiect, din nr - 2014 RM GAL - care pozitive Campanie de îmbunătățire a imaginii zonei nr 0 2014 RM GAL 1 Prioritatea III – Dezvoltarea învăţământului Număr copii participanți la cursuri școala după școală nr - 2014 RM GAL - Număr de cursuri organizate pentru dezvoltarea competențelor și nr - 2014 RM GAL - calificărilor persoanelor din categoriile defavorizate Număr de participanți la cursuri organizate pentru dezvoltarea nr - 2014 RM GAL - competențelor și calificărilor persoanelor din categoriile defavorizate, din care femei, tineri, roma, rezindenţi din Ugira, Zona 500 Număr acțiuni de educație non-formală și deprinderi de viață adresate nr - 2014 RM GAL - adulților Număr persoane adulte (15+ ani) care au participat la acțiuni de nr - 2014 RM GAL - educație non-formală și deprinderi de viață, din care femei, tineri, romi, rezidenţi din Ugira, Zona 500 69 INDICATORI OUTPUT UM Nivel An de Sursă Țintă de bază 2020 bază Cursuri pentru cadrele didactice pentru lucrul cu copiii din nr 0 2014 RM GAL - zonele/grupurile marginalizate Număr cadre didactice care au participat la cursuri privind lucrul cu nr 0 2014 RM GAL - copiii din zonele/grupurile marginalizate Prioritatea IV – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Număr blocuri reabilitate termic nr - 2014 RM GAL 11 Număr blocuri cu instalații sanitare reparate nr - 2014 RM GAL 11 Introducere regulament de ordine interioară nr - 2014 RM GAL 1 Sistem de încălzire pe bază de panouri solare funcțional nr - 2014 RM GAL 1 Program de utilizare optimă a instalațiilor sanitare și a bunurilor nr - 2014 RM GAL 1 comune din bloc Număr întâlniri ale reprezentanților primăriei cu comunitatea pentru nr - 2014 RM GAL 60 utilizarea optimă a bunurilor comune Număr de participanţi la întâlniri ale reprezentanților primăriei cu nr - 2014 RM GAL - comunitatea, din care femei, tineri, romi, rezidenţi din Ugira, Zona 500 Amenajarea spațiului comun de depozitare a gunoiului menajer nr - 2014 RM GAL 1 Program curățenie bloc nr - 2014 RM GAL 60 Număr acțiuni de creștere a nivelului de informare și educare a nr 0 2014 RM GAL 60 populației în vederea menținerii curățeniei în bloc și în zonă Număr participanți la acțiuni de creșterea nivelului de educație a nr 0 2014 RM GAL 100 populație în vederea menținerii curățeniei în bloc și în zonă Număr acțiuni de salubrizare zonă cu participarea rezidenților nr - 2014 RM GAL 60 Număr participanți la acțiuni de salubrizare zonă cu participarea nr - 2014 RM GAL 100 rezidenților Încheiere parteneriat între primărie și Vivani Salubritate pentru nr - 2014 RM GAL 1 ridicarea gunoiului menajer, instalarea de containere 2 Construire și echipare Centru Comunitar de Resurse de 1000 m nr 0 2014 RM GAL 1 Renovare, extindere și dotare Centru de zi nr - 2014 RM GAL 1 Număr de beneficiari de servicii socio-medicale, din care copii (0-14 nr - 2014 RM GAL - ani), femei, tineri, romi, rezidenţi din Ugira, Zona 500 Număr de copii în situații de vulnerabilitate identificați nr - 2014 RM GAL - Număr de copii în situații vulnerabile care au obținut acces la beneficii nr - 2014 RM GAL - sociale și servicii specializate Mediator școlar în cadrul CCR angajat nr 0 2014 RM GAL 1 Asistent medical comunitar sau mediator sanitar în cadrul CCR angajat nr 0 2014 RM GAL 1 Mediator comunitar în cadrul CCR angajat nr 0 2014 RM GAL 1 Număr de acțiuni de întărire a comunității dezvoltate la Centrul nr - 2014 RM GAL 60 Comunitar de Resurse Număr de participanți la acțiuni de întărire a comunității dezvoltate la nr - 2014 RM GAL - Centrul Comunitar de Resurse, din care femei, tineri, romi, rezidenţi din Ugira, Zona 500 Număr de computere funcționale și cu acces la Internet la PAPI nr 0 2014 RM GAL 12 Număr cursuri de utilizare computer și Internet în vederea creșterii nr - 2014 RM GAL - calității vieții Număr partipanți la cursuri de utilizare computer și Internet în vederea nr - 2014 RM GAL - creșterii calității vieții Număr de utilizatori ai serviciilor PAPI, din care copii, femei, tineri, nr - 2014 RM GAL - romi, rezidenţi din Ugira, Zona 500 Notă: RM GAL – Rapoarte Monitorizare GAL; CCR – Centru Comunitar de Resurse. 70 12.2 Evaluarea de impact Evaluarea de impact trebuie să fie externă, realizată de o firmă cu experţi în domeniu, care să fie angajată special pentru această etapă a programului. Evaluarea va consta în măsurarea atingerii obiectivelor stabilite. Pentru aceasta, va fi realizat un studiu la începutul programului, iar la sfârşitul acestuia se va repeta studiul, măsurându-se acelaşi set de indicatori pentru a vedea în ce măsură s-a îmbunătăţit situaţia şi au fost atinse obiectivele. Indicatorii de rezultat (Tabel 7) vor fi măsuraţi pe baza unor sondaje reprezentative la nivelul gospodăriilor din comunitatea marginalizată. Validarea eşantionului utilizat pentru evaluare va fi asigurată de recensământul populaţiei din zona marginalizată, prevăzut ca activitate în cadrul programului. O altă metodă prin care se poate realiza evaluarea de impact este compararea pe un set de indicatori, a zonei tratate (comunitatea marginalizată selectată) cu o zonă de control cu condiţii similare, dar în care nu s-a implementat proiectul. În cazul zonei Ugira, nu există în Slobozia o altă zonă similară cu care să se poată face comparaţia. Figura 13. Schema logică a rezultatelor Planului de Integrare Obiective Specifice Forme de capital Obiectiv general OUTPUTS REZULTATE Infrastructură Locuire Capital Reducerea sărăciei şi Ocupare economic creşterea incluziunii sociale şi a calităţii Acces la servicii Capital Capital vieţii rezidenţilor din Educaţie uman simbolic comunitatea Capital marginalizată Întărirea social comunităţii Imagine publică Măsurile adoptate pentru atingerea obiectivelor specifice sectoriale contribuie la consolidarea unuia sau mai multor forme de capital al oamenilor din comunitatea marginalizată: capital uman, capital economic sau financiar, capital social şi capital simbolic. Aceste forme de capital sunt interconectate şi o creştere la nivelul uneia determină îmbunătăţiri în alte forme de capital, de asemenea. De exemplu, creşterea accesului la ocuparea forţei de muncă duce la creşterea numărului de persoane angajate în mod oficial, care la rândul său duce la un număr mai mare de persoane cu venituri regulate, suficiente pentru a asigura hrana adecvată pentru întrega familie, şi, în acelaşi timp, pentru a acoperi costurile legate de şcoală pentru copii. Astfel, numărul de persoane în sărăcie scade şi, simultan, participarea copiiior la educaţie se îmbunătăţeşte, ceea ce duce la sporirea şanselor de viaţă pentru viitor. Ca urmare, nivelul de sărăcie este de aşteptat să scadă, în timp ce nivelul de incluziune socială şi calitate a vieţii sunt aşteptate să se îmbunătăţească în mod semnificativ în comunitatea marginalizată. De aceea, pentru a măsura succesul programului va fi folosit, pentru ilustrare, următorul set de indicatori de rezultat. 71 Tabel 7. Indicatori de monitorizare și evaluare pe priorități – INDICATORI REZULTAT INDICATORI REZULTAT UM Nivel An de Țintă de bază bază 2020 Reducerea ratei sărăciei în rândul rezidenților din Ugira % >50 2014 <30 Creșterea capitalului uman al comunității Scăderea ratei abandonului școlar și a ratei de părăsire timpurie a școlii în % - 2014 -50 rândul copiilor și tinerilor din Ugira (şi eventual Zona 500) Creșterea nivelului de calificare, al deprinderilor și abilităților relevante % - 2014 +10 pentru intrarea pe piața muncii Creșterea numărului de copii care beneficiază de servicii specializate și de % - 2014 - beneficii sociale Scăderea numărului de copii aflați în situații de vulnerabilitate % - 2014 -75 Îmbunătățirea stării de sănătate a populației % - 2014 - Creșterea satisfacției rezidenților cu condițiile de trai și serviciile de care % - 2014 - dispun în zonă (comunitare, medicale, educaționale, sociale) Creșterea nivelului de informare a populației și folosirea tehnicii moderne % - 2014 +20 pentru obținerea de beneficii în diverse sfere ale vieții Creșterea satisfacției cu modul de petrecere a timpului liber % - 2014 - Creșterea capitalului material/economic al comunității Creșterea ocupării în sectorul formal în rândul persoanelor din Ugira (şi % - 2014 +15 eventual din Zona 500), din care femei, tineri, romi Creșterea participării la scheme speciale de servicii active de ocupare % 0 2014 +10 individualizate, din care femei, tineri, romi, din Ugira Creșterea satisfacției rezidenților cu accesul la infrastructura sanitară și % - 2014 +50 curățenia zonei Îmbunătățirea condițiilor de locuire % - 2014 - Creșterea capitalului social al comunității 2014 Scăderea numărului de cazuri de violență în familie* % - 2014 - Creșterea satisfacției cu nivelul de securitate din zonă % - 2014 - Creșterea satisfacției privind relațiile în cadrul comunității și a nivelului de % - 2014 - încredere în alte persoane, în ceilalți membri ai comunității, precum și în instituții Creșterea participării rezidenților la activități pentru atingerea unor obiective % - 2014 - comune Creșterea capitalului simbolic al comunității Creșterea satisfacției locuitorilor municipiului Slobozia, rezidenți în cartiere % - 2014 +50 învecinate cu zona Ugira Îmbunătățirea imaginii zonei la nivelul locuitorilor municipiului Slobozia % - 2014 +50 Notă: *Se folosesc și datele oficiale ale Inspectoratului Județean de Poliție. 72 13 Buget Informațiile privind estimările de buget au fost obținute de la actorii locali prin metode calitative (interviuri și focus-grupuri). Bugetele sunt numai estimări brute sau chiar foarte vagi, făcute de actorii locali, în lipsa studiilor de fezabilitate și fără o evaluare corespunzătoare a nevoilor. De aceea, bugetele trebuie considerate ca fiind orientative. Cost estimat (EUR) FEDR – Axa CLLD FEDR – Alte axe Durata (ani) FSE Prioritatea I - Consolidarea mediului de afaceri Granturi pentru antreprenorii locali în vederea dezvoltării infrastructurii de 5 ■ 100.000/an afaceri (Acţiunea 13) Dezvoltarea unei întreprinderi sociale - Infrastructură 2 ■ 800.000 (Acţiunea 14) - Costuri operaționale 5 ■ 100.000/an Servicii active personalizate de plasare pe piața forței de muncă pentru șomeri 7 ■ 3.000/persoană necalificați sau persoane fără loc de muncă (consiliere, formare, subvenționare salarii, mentorat etc.) (Acţiunea 15, 16, 17A, 17B) Angajarea unui agent de ocupare în cadrul CCR 7 ■ 12.000/an (Acţiunea 17B) Prioritatea II - Creşterea calităţii vieţii şi a atractivităţii oraşului Construirea unui spațiu urban de recreere și - Infrastructură 1 ■ 150.000 petrecere a timpului liber (Acţiunea 6) Campanie împotriva violenței în familie 7 ■ 6.000/an (Acţiunea 20) Campanii ale poliției locale pentru securizarea zonei 7 ■ 6.000/an (Acţiunea 21) Recenzarea populației 1/2 ■ 30.000 (Acţiunea 22) Diseminarea activităților GAL-ului 7 ■ 10.000 (Acţiunea 23) Campanie de îmbunătățire a imaginii zonei 7 ■ 6.000/an (Acţiunea 24) Prioritatea III - Dezvoltarea învăţământului Angajarea unui mediator școlar în cadrul CCR pentru a asigura servicii 7 ■ 12.000/an educaționale pentru copii (Acţiunea 18A) Asigurarea de servicii de școală după școală pentru copii dezavantajați 7 ■ 1.750/copil/an (Acţiunea 18A) Formarea cadrelor didactice pentru a lucra cu copiii din zonele defavorizate 2 ■ 500/ persoană (Acţiunea 19) Prioritatea IV - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Reabilitarea termică a blocurilor - Infrastructură 2 ■ 250.000/bloc (Acţiunea 1) 73 Cost estimat (EUR) FEDR – Axa CLLD FEDR – Alte axe Durata (ani) FSE Repararea instalațiilor sanitare la blocuri - Infrastructură 2 ■ Indisponibil (Acţiunea 2,3) - Costuri operaționale, 7 ■ Indisponibil incluzând activități educaționale Repunerea în funcțiune a sistemului de - Infrastructură 1/2 ■ Indisponibil încălzire pe bază de panouri solare - Costuri operaționale, 7 ■ Indisponibil (Acţiunea 4,5) incluzând activități educaționale Program de curățare și igienizare a zonei - Infrastructură 1/2 ■ Indisponibil (Acţiuni 7-12) - Costuri operaționale, 7 ■ 12.000/an incluzând activități educaționale 2 Construirea unui Centru Comunitar de - Infrastructură 1 ■ 430/m Resurse (1000 m2) - Costuri operaționale 7 ■ 36.000/an (Acţiunea 17 ) Angajarea unei asistente medicale comunitare în cadrul CCR care să asigure 7 ■ 12.000/an servicii socio-medicale (Acţiunea 17C) Angajarea unui mediator comunitar în cadrul CCR care să asigure servicii 7 ■ 12.000/an sociale și de întărire a comunității (Acţiunea 17D) Organizarea de activități de întărire a comunității în cadrul CCR (activități 7 ■ 20.000/an artistice, culturale, călătorii, turism, activități sportive) (Acţiunea 17E) Achiziționarea de echipament IT și plata - Infrastructură 1 ■ 30.000 conexiunii la Internet în cadrul Punctului de - Costuri operaționale, 7 ■ 50.000/an Acces Public la Informații (PAPI) incluzând angajarea unui (Acţiunea 17F) manager PAPI 2 Renovare, extindere și dotare Centru de zi - Infrastructură 1 ■ 430/m (Acţiunea 18) - Costuri operaționale 7 ■ 12.000/an Activități de monitorizare și evaluare Studiu de referință 1/2 ■ 25.000 Studiu de evaluare 1/2 ■ 25.000 Activități de monitorizare cu participarea comunității (Mesajul cetățeanului, 7 ■ 50.000 Micul cetățean etc.) Funcționare GAL Costuri operaționale (până la 25%) 7 ■ 143.000/an O estimare a bugetului total pentru cei 7 ani și pentru toate acțiunile de mai sus ajunge la aproximativ 9,3 milioane de euro. 74 Anexe Anexa 1. Instrumentele de cercetare Proiect Banca Mondială: Zone urbane sărace şi comunităţi dezavantajate Beneficiar: MDRAP Perioada de culegere a datelor: Octombrie 2013 GHID FOCUS GROUP Membrii comunităţii Oraş................................................................. Judeţ........................................................... Zonă............................................................... Zi Lună An Oră:min Oră:min Durată |__|__|:|__|__| |__|__|:|__|__| Introducere Scurtă prezentare a proiectului şi echipei de cercetare. 1. Principalele probleme ale comunității marginalizate Lista principalelor probleme identificate în Raportul Intermediar 2 pentru zona dezavantajată (reconfirmaţi lista iniţială de probleme cu participanţii de la focus-grupuri şi identificaţi probleme noi, dacă există). Indicator Probleme identificate Infrastructură (drumuri, iluminat public etc.) Condiţii de locuire Ocupare şi activităţi generatoare de venituri Educaţie - adulţi - copii Sociale (culturale, sănătate, comunitate, infracţionalitate şi ordine publică) Percepţia generală asupra zonei/ Imaginea zonei în oraş 75 2. Posibile măsuri de intervenţie Pentru fiecare problemă identificată faceţi o listă cu posibile măsuri de intervenţie şi prioritizaţi -le. Lista de posibile acţiuni va fi rezultatul unui proces de consultări cu actorii locali. În consecinţă, această secţiune se va discuta la toate interviurile şi focus-grupurile cu actori locali. Problemele identificate Posibile acţiuni (măsuri de intervenţie) Prioritate 3. Planul integrat de acţiune Planul integrat de intervenţie explică modul în care obiectivele specifice de dezvoltare şi priorităţile vor fi atinse printr-un pachet de proiecte, care conduc la rezolvarea principalelor probleme determinate la punctul 3. 20 Pachetul de proiecte pentru a fi depuse pentru finanţare Pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia cu privire la: - Proiectele care vor fi incluse în planul de acţiune astfel încât să se asigure o intervenţie integrată - Cum vor fi aceste proiecte evaluate şi selectate? 4. Grup local de acţiune (GAL) Crearea, funcţionarea şi organizarea GAL-ului În oraş, care sunt tipurile de actori locali care ar trebui să lucreze împreună pentru integrarea comunităţii marginalizate? Este viabilă organizarea unui GAL pentru rezolvarea problemelor comunităţilor dezavantajate/ zonelor sărace? (Respondentul va fi informat despre principiile CLLD prezentate în Caseta 1) Caseta 1. Regulile şi principiile CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL -ului 21 Procesul de luare a deciziei nu trebuie să fie dominat de autorităţile publice lo cale sau de alt grup. Pentru a asigura acest aspect, următoarele reguli trebuie respectate:  nici autorităţile publice, nici un alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;  cel puţin 50% din voturile ce ţin de selecţia proiectelor trebuie să vină din partea partenerilor din sectorul non-public;  dintre partenerii locali minim 20% trebuie să fie reprezentanţi ai zonei dezavantajate;  organizaţiile din oraşe care sunt responsabile şi pentru zonele rurale din împrejurimi pot fi parteneri în GAL, dar nu pot avea drept de vot mai mare de 25%. Trebuie să fie incluziv. Să includă reprezentanţi ai diferitelor segmente ale comunităţii locale: sector public, sector privat, societate civilă. Trebuie să implice sectorul privat atât pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, cât şi pentru a găsi soluţii de finanţare privată pentru proiecte. 21 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds . Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 76 Trebuie să existe o reprezentare corectă a grupurilor ţintă vizate de strategie: tineri, minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile etc. Procedurile de lucru, regulile şi deciziile pentru luarea deciziilor trebuie să garanteze că selecţia proiectelor respectă obiectivele strategiei şi evită conflictele de interes. Membrii şi personalul GAL trebuie să aibă competenţe, abilităţi şi resurse corespunzătoare pentru a genera şi coodona procesul de dezvoltare de la nivel local. Personalul trebuie să fie calificat şi/ sau să aibă experienţă în managementul administrativ al proiectelor locale. Mobilizarea comunităţii necesită personal specializat în comunicare, care să încurajeze membrii inactivi şi comunităţile dezavantajate în procesul de dezvoltare comunitară prin analiza situaţiei locale, identificarea şi dezvoltarea de proiecte, stimularea potenţialilor beneficiari şi susţinerea actorilor locali în transfo rmarea ideilor în proiecte eligibile pentru finanţare. Numărul minim de persoane necesar pentru funcţionare este de două persoane: un manager calificat şi un asistent administrativ. Acest număr variază în funcţie de complexitatea strategiei, de dimensiuni le parteneriatului, de suprafaţa şi populaţia avute în vedere, de buget şi de dimensiunea activităţilor de mobilizarea a populaţiei. 5. Mobilizarea comunităţii dezavantajate De ce tip de sprijin este nevoie pentru a mobiliza şi organiza comunitatea marginalizată? Ar fi util să existe un facilitator comunitar? Acesta/ aceasta ar trebui să fie din interiorul/ exteriorul comunităţii, un reprezentant la un ONG, un reprezentant al autorităţilor locale, un reprezentant al altei instituţii (şcoală, Biserică etc.)? 6. Implementarea proiectului În ce acţiuni pot fi implicaţi membrii comunităţii marginalizate? Ce activităţi comunitare sunt cele mai potrivite pentru a creşte implicarea comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? 77 Proiect Banca Mondială: Zone urbane sărace şi comunităţi dezavantajate Beneficiar: MDRAP Perioada de culegere a datelor: Octombrie 2013 Ghid de focus grup Furnizori de servicii sociale Oraş .............................................................Judeţ....................................................................... Zonă ............................................................ Zi Lună An Oră:min Oră:min Durată |__|__|:|__|__| |__|__|:|__|__| Introducere Scurtă prezentare a proiectului şi echipei de cercetare. 1. Principalele probleme ale comunităţii dezavantajate Lista principalelor probleme identificate în Raportul Intermediar 2 pentru zona dezavantajată (reconfirmaţi lista iniţială de probleme cu participanţii de la focus-grupuri şi identificaţi probleme noi, dacă există). Indicator Probleme identificate Infrastructură (drumuri, iluminat public etc.) Condiţii de locuire Ocupare şi activităţi generatoare de venituri Educaţie - adulţi - copii Sociale (culturale, sănătate, comunitate, infracţionalitate şi ordine publică) Percepţia generală asupra zonei/ Imaginea zonei în oraş 2. Posibile măsuri de intervenţie Pentru fiecare problemă identificată faceţi o listă cu posibile măsuri de intervenţie şi prioritizaţi -le. Lista de posibile acţiuni va fi rezultatul unui proces de consultări cu actorii locali. În consecinţă, această secţiune se va discuta la toate interviurile şi focus-grupurile cu actori locali. Problemele identificate Posibile acţiuni (măsuri de intervenţie) Prioritate 78 3. Strategia locală de integrare Obiectivul general al programului este reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea incluziunii sociale pentru comunităţile dezavantajate din zonele sărace. Stabiliţi obiectivele specifice de dezvoltare pentru zona săracă Pentru fiecare zonă săracă, obiectivele specifice de dezvoltare vor fi stabilite printr-un proces consultativ. Aceste obiective vor fi aliniate la Strategie de Dezvoltare Locală. Astfel, pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia privind obiectivele specifice de dezvoltare pentru comunitatea dezavantajată/ zona săracă (sau obiectivele formulate dacă acestea există) Aceste obiective specifice vor fi legate de priorităţile determinate în secţiunea 4. 4. Planul integrat de acţiune Planul integrat de intervenţie explică modul în care obiectivele specifice de dezvoltare şi priorităţile vor fi atinse printr-un pachet de proiecte, care conduc la rezolvarea principalelor probleme determinate la punctul 3. Pachetul de proiecte pentru a fi depuse pentru finanţare Pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia cu privire la: - Proiectele care vor fi incluse în planul de acţiune astfel încât să se asigure o intervenţie integrată - Cum vor fi aceste proiecte evaluate şi selectate? Pentru fiecare proiect se va specifica: - problema abordată - obiectivul ţintă/ prioritatea - sinergia cu alte proiecte - descrierea posibilelor activităţi - estimarea perioadei de implementare - principalii actori din zona săracă/ comunitatea marginalizată care vor beneficia de proiect (tipul şi numărul) - principalii actori din afara zonei sărace care vor beneficia de proiect (tipul şi numărul) - bugetul estimat (vezi Caseta 2). 5. Grup local de acţiune (GAL) Crearea, funcţionarea şi organizarea GAL-ului Există SCC? Funcţionează? În oraş, care sunt tipurile de actori locali care ar trebui să lucreze împreună pentru integrarea comunităţii marginalizate? Este viabilă organizarea unui GAL pentru rezolvarea problemelor comunităţilor dezavantajate/ zonelor sărace? (Respondentul va fi informat despre principiile CLLD prezentate în Caseta 1) - Descrieţi potenţialii parteneri şi atribuţiile lor. Cine poate fi membru? Cum ar trebui construit (Adunarea Generală, Consiliul Director, Comitetul de selecție a proiectelor, compartimentul administrativ)? 79 - În ce măsură consideraţi că regulile şi principiile CLLD pot fi aplicate? Cum ar trebui să fie luată decizia? Cum ar trebui să funcţioneze GAL-ul? Ar trebui să aibă un birou? Cât de dese ar trebui să fie întâlnirile? Cum ar trebui mobilizată comunitatea? - Există resurse materiale (echipamente, spaţii disponibile) identificate care să contribuie la implementarea operaţiunilor din planul de acţiune? De ce tip de suport este nevoie pentru construirea unui parteneriat între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă (incluzând locuitori a comunităţii dezavantajate şi locuitori ai oraşului)? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce tip de suport este nevoie pentru consultarea actorilor locali şi pentru îmbunătăţirea implicării comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? Caseta 1. Regulile şi principiile CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL -ului22 Procesul de luare a deciziei nu trebuie să fie dominat de autorităţile publice locale sau de alt grup. Pentru a asigura acest aspect, următoarele reguli trebuie respectate:  nici autorităţile publice, nici un alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;  cel puţin 50% din voturile ce ţin de selecţia proiectelor trebuie să vină din partea partenerilor din sectorul non-public;  dintre partenerii locali minim 20% trebuie să fie reprezentanţi ai zonei dezavantajate;  organizaţiile din oraşe care sunt responsabile şi pentru zonele rurale din împrejurimi pot fi parteneri în GAL, dar nu pot avea drept de vot mai mare de 25%. Trebuie să fie incluziv. Să includă reprezentanţi ai diferitelor segmente ale comunităţii locale: sector public, sector privat, societate civilă. Trebuie să implice sectorul privat atât pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, cât şi pentru a găsi soluţii de finanţare privată pentru proiecte. Trebuie să existe o reprezentare corectă a grupurilor ţintă vizate de strategie: tineri, minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile etc. Procedurile de lucru, regulile şi deciziile pentru luarea deciziilor trebuie să garanteze că selecţia proiectelor respectă obiectivele strategiei şi evită conflictele de interes. Membrii şi personalul GAL trebuie să aibă competenţe, abilităţi şi resurse corespunzătoare pentru a genera şi coodona procesul de dezvoltare de la nivel local. Personal ul trebuie să fie calificat şi/ sau să aibă experienţă în managementul administrativ al proiectelor locale. Mobilizarea comunităţii necesită personal specializat în comunicare, care să încurajeze membrii inactivi şi comunităţile dezavantajate în procesul de dezvoltare comunitară prin analiza situaţiei locale, identificarea şi dezvoltarea de proiecte, stimularea potenţialilor beneficiari şi susţinerea actorilor locali în transformarea ideilor în proiecte eligibile pentru finanţare. Numărul minim de persoane necesar pentru funcţionare este de două persoane: un manager calificat şi un asistent administrativ. Acest număr variază în funcţie de complexitatea strategiei, de dimensiunile parteneriatului, de suprafaţa şi populaţia avute în vedere, de buget şi de dimensiunea activităţilor de mobilizarea a populaţiei. 22 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds. Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 80 6. Mobilizarea comunităţii dezavantajate De ce tip de sprijin este nevoie pentru a mobiliza şi organiza comunitatea marginalizată? Ar fi util să existe un facilitator comunitar? Acesta/ aceasta ar trebui să fie din interiorul/ exteriorul comunităţii, un reprezentant la un ONG, un reprezentant al autorităţilor locale, un reprezentant al altei instituţii (şcoală, Biserică etc.)? 7. Implementarea proiectului Cine ar trebui să ofere primăriilor/ ONG-urilor etc. informare, suport/ ghidare şi training pentru pregătirea propunerilor de proiecte care pot fi finanţate prin fonduri europene? În ce acţiuni pot fi implicaţi membrii comunităţii marginalizate? Ce activităţi comunitare sunt cele mai potrivite pentru a creşte implicarea comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce altceva este nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect? Ce s-ar putea face în această direcţie? Cum pot fi organizate activităţile post-implementare şi cum poate fi asigurată sustenabilitatea? 8. Monitorizare şi evaluare Care sunt cei mai importanţi indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea planului integrat de acţiune? Cine ar trebui să se ocupe de acest lucru? Cine ar trebui să facă evaluarea de impact riguroasă? Când ar trebui efectuată? Caseta 2. Reguli financiare ale CLLD23 Planul Local de Acțiune Integrată poate include următoarele tipuri de cheltuieli:  Costurile pentru etapa de pregătire, cum sunt:  Acțiuni de pregătire pentru actorii locali;  Studii ale zonei vizate;  Costurile legate de elaborarea strategiei locale de dezvoltare, inclusiv costurile de consultanță și costurile pentru acțiuni legate de consultarea actorilor în scopul pregătirii strategiei;  Costurile administrative (costuri operaționale și de personal) ale unei organizații care a depus cerere pentru sprijin în etapa de pregătire.  Implementarea de acțiuni în cadrul strategiei locale de dezvoltare bazată pe participarea comunității;  Pregătirea și implementarea de activități de cooperare ale grupului de acțiune locală;  Costuri de funcționare legate de managementul implementării strategiei, cum sunt:  Costuri operaționale;  Costuri de personal;  Costuri de formare;  Costuri legate de relațiile publice;  Costuri financiare, precum și costuri legate de monitorizarea și evaluarea strategiei.  Acțiuni de animare a comunității în cadrul strategiei locale de dezvoltare, cum ar fi:  Pentru a facilita comunicarea între actorii locali;  Pentru a furniza informații; 23 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds . Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 81  Pentru a promova strategia;  Pentru a sprijini potențialii beneficiarii în a pune la punct activități și a pregăti cereri de finanțare. Costurile pentru funcționarea GAL și pentru acțivitățile de animare a comunității nu vor depăși 25% din cheltuiala publică totală efectuată în cadrul strategiei locale de dezvoltare. Buget GAL (în EURO, total perioadă implementare strategie) Denumire parteneriat A B C D E F G H I Denumirea Valoare Contribuție Costuri Ponderea (%) Contribuție Contribuție Contribuție % Contribuţie proiectului publică privată totale proiectului FEDR FSE Naţională B-F-G publică B+C din valoarea conform publică a PDLI POR/POS DRU Cheltuieli de Max. 25% 100% funcţionare GAL 82 Proiect Banca Mondială: Zone urbane sărace şi comunităţi dezavantajate Beneficiar: MDRAP Perioada de culegere a datelor: Octombrie 2013 Ghid de interviu Reprezentanţi ai Primăriei Nume ............................................................. Telefon ............................................................ Email ............................................................. Departament ................................................... Funcţie ......................................................... Oraş ................................................................. Judeţ ........................................................... Zi Lună An Oră:min Oră:min Durată |__|__|:|__|__| |__|__|:|__|__| Introducere Scurtă prezentare a proiectului şi echipei de cercetare. 1. Experienţa cu proiecte europene Primăria are experienţă cu proiecte europene? Care este experienţa cu acest tip de proiecte? Ce probleme au întâmpinat? Care au fost elementele de succes? Primăria a aplicat pe POR, Axa „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, DMI 1.1 Planurile integrate de dezvoltare urbană? Dacă Da, Dacă Nu,  Cum a mers realizarea planului  Din ce cauze nu au aplicat? integrat de dezvoltare?  Cum ar fi abordat problema cartierelor  Grupurile ţintă au participat activ în dezavantajate? Ar fi fost o prioritate? proiect?  Succesul în rezolvarea problemelor din cartierele  Ce proiecte sociale au avut? dezavantajate ţine de: (a) resurse, (b) dorinţa politică, (c) implicarea grupului ţintă  Cum au asigurat sustenabilitatea?  Cum ar vedea posibilă participarea grupului ţintă din  Ce ar schimba şi cum? cartierele dezavantajate la rezolvarea propriilor probleme? Dacă Primăria a aplicat pe POR, ei ar trebui să aibă PID (Plan Integrat de Dezvoltare). Instrumentul nostru de intervenţie urmăreşte în mare măsură structura PID. 83 2. Prezentare generală a zonei sărace/ comunităţii marginalizate Comunitatea marginalizată pentru „conceptual pilot” ....................................................................................................................................................... Folosiţi informaţiile colectate pentru Raportul Intermediar 2 şi colectatţi noi date privind următoarele aspecte: Zona săracă/ Oraş comunitatea marginalizată Principalele caracteristici geografice, incluzând hărţi Aşezarea teritoriului, Relief, Climă, Resurse naturale, Păduri (peisaj natural şi zone despădurite etc.) Populaţie şi caracteristici demografice Numărul de locuitori, structura populaţiei pe categorii de vârstă, gen, etnie. Nivel de educaţie şi calificarea adulţilor. Participarea la educaţie a copiilor (3-17 ani), rata abandonului şcolar şi rata părăsirii şcolare timpurii. Patrimoniu de mediu Patrimoniu natural, biodiversitatea, râuri şi lacuri, zone naturale protejate, surse de poluare, pericole de mediu. Patrimoniu arhitectural şi cultural Cetăţi şi castele, biserici şi mănăstiri, muzee şi case memoriale, castre romane şi cetăţi dacice, tipuri de turism. Locuire şi acces la utilităţi Număr, tipuri şi calitatea locuinţelor, proporţia populaţiei conectate la utilităţi. Profil economic (ocupare şi afaceri locale) Populaţia activă şi distribuţia pe status şi sector, structura pe gen şi vârstă. Numărul companiilor pe mărime şi sector. Dinamica investiţiilor (public şi privat) Instituţii locale şi servicii publice Transport public, educaţie, sănătate, locuri de joacă pentru copii, locuri de parcare, parcuri, terenuri de sport, timp liber etc. Accesibilitatea serviciilor publice Organizaţii non-guvernamentale şi societatea civilă Cele mai importante ONG-uri, asociaţii locale precum şi domeniul lor de intervenție şi influenţa lor asupra dezvoltării zonei respective. – Datele pot fi calitative şi calitative. Statisticile ar fi de preferat, mai ales pentru populaţie, profil economic şi accesul la serviciile publice. Statisticile vor fi cele mai recente disponibile. – Se va face compararea datelor dintre zona săracă şi oraş ori de câte ori este posibil. – Analiza va include o analiza SWOT a zonei urbane marginalizate. Analiza prezentată în această secţiune va fundamenta propunerea strategiei locale de integrare şi planul de acţiune inclus în secţiunile următoare. 84 3. Principalele probleme ale comunităţii dezavantajate Lista principalelor probleme identificate în Raportul Intermediar 2 pentru zona dezavantajată (reconfirmaţi lista iniţială de probleme cu participanţii de la focus-grupuri şi identificaţi probleme noi, dacă există). Indicator Probleme identificate Infrastructură (drumuri, iluminat public etc.) Condiţii de locuire Ocupare şi activităţi generatoare de venituri Educaţie - adulţi - copii Sociale (culturale, sănătate, comunitate, infracţionalitate şi ordine publică) Percepţia generală asupra zonei/ Imaginea zonei în oraş 4. Posibile măsuri de intervenţie Pentru fiecare problemă identificată faceţi o listă cu posibile măsuri de intervenţie şi prioritizaţi-le. Lista de posibile acţiuni va fi rezultatul unui proces de consultări cu actorii locali. În consecinţă, această secţiune se va discuta la toate interviurile şi focus-grupurile cu actori locali. Problemele identificate Posibile acţiuni (măsuri de intervenţie) Prioritate 5. Strategia locală de integrare Obiectivul general al programului este reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea incluziunii sociale pentru comunităţile dezavantajate din zonele sărace. Stabiliţi obiectivele specifice de dezvoltare pentru zona săracă Pentru fiecare zonă săracă, obiectivele specifice de dezvoltare vor fi stabilite printr-un proces consultativ. Aceste obiective vor fi aliniate la Strategie de Dezvoltare Locală. Astfel, pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia privind obiectivele specifice de dezvoltare pentru comunitatea dezavantajată/ zona săracă (sau obiectivele formulate dacă acestea există) Aceste obiective specifice vor fi legate de priorităţile determinate în secţiunea 4. 6. Planul integrat de acţiune Planul integrat de intervenţie explică modul în care obiectivele specifice de dezvoltare şi priorităţile vor fi atinse printr-un pachet de proiecte, care conduc larezolvarea principalelor probleme determinate la punctul 3. Pachetul de proiecte pentru a fi depuse pentru finanţare Pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia cu privire la: - Proiectele care vor fi incluse în planul de acţiune astfel încât să se asigure o intervenţie integrată 85 - Cum vor fi aceste proiecte evaluate şi selectate? Pentru fiecare proiect se va specifica: - problema abordată - obiectivul ţintă/ prioritatea - sinergia cu alte proiecte - descrierea posibilelor activităţi - estimarea perioadei de implementare - principalii actori din zona săracă/ comunitatea marginalizată care vor beneficia de proiect (tipul şi numărul) - principalii actori din afara zonei sărace care vor beneficia de proiect (tipul şi numărul) - bugetul estimat (vezi Caseta 2). 7. Grup local de acţiune (GAL) Crearea, funcţionarea şi organizarea GAL-ului Există SCC? Funcţionează? În oraş, care sunt tipurile de actori locali care ar trebui să lucreze împreună pntru integrarea comunităţii marginalizate? Este viabilă organizarea unui GAL pentru rezolvarea problemelor comunităţilor dezavantajate/ zonelor sărace? (Respondentul va fi informat despre principiile CLLD prezentate în Caseta 1) - Descrieţi potenţialii parteneri şi atribuţiile lor. Cine poate fi membru? Cum ar trebui construit (Adunarea Generală, Consiliul Director, Comitetul de selecție a proiectelor, compartimentul administrativ)? - În ce măsură consideraţi că regulile şi principiile CLLD pot fi aplicate? Cum ar trebui să fie luată decizia? Cum ar trebui să funcţioneze GAL-ul? Ar trebui să aibă un birou? Cât de dese ar trebui să fie întâlnirile? Cum ar trebui mobilizată comunitatea? - Există resurse materiale (echipamente, spaţii disponibile) identificate care să contribuie la implementarea operaţiunilor din planul de acţiune? De ce tip de suport este nevoie pentru construirea unui parteneriat între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă (incluzând locuitori a comunităţii dezavantajate şi locuitori ai oraşului)? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce tip de suport este nevoie pentru consultarea actorilor locali şi pentru îmbunătăţirea implicării comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? 86 Caseta 1. Regulile şi principiile CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL-ului24 Procesul de luare a deciziei nu trebuie să fie dominat de autorităţile publice locale sau de alt grup. Pentru a asigura acest aspect, următoarele reguli trebuie respectate:  nici autorităţile publice, nici un alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;  cel puţin 50% din voturile ce ţin de selecţia proiectelor trebuie să vină din partea partenerilor din sectorul non-public;  dintre partenerii locali minim 20% trebuie să fie reprezentanţi ai zonei dezavantajate;  organizaţiile din oraşe care sunt responsabile şi pentru zonele rurale din împrejurimi pot fi parteneri în GAL, dar nu pot avea drept de vot mai mare de 25%. Trebuie să fie incluziv. Să includă reprezentanţi ai diferitelor segmente ale comunităţii locale: sector public , sector privat, societate civilă. Trebuie să implice sectorul privat atât pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, cât şi pentru a găsi soluţii de finanţare privată pentru proiecte. Trebuie să existe o reprezentare corectă a grupurilor ţintă vizate de strategie: tineri, minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile etc. Procedurile de lucru, regulile şi deciziile pentru luarea deciziilor trebuie să garanteze că selecţia proiectelor respectă obiectivele strategiei şi evită conflictele de interes. Membrii şi personalul GAL trebuie să aibă competenţe, abilităţi şi resurse corespunzătoare pentru a genera şi coodona procesul de dezvoltare de la nivel local. Personalul trebuie să fie calificat şi/ sau să aibă experienţă în managementul administrativ al proiectelor locale. Mobilizarea comunităţii necesită personal specializat în comunicare, care să încurajeze membrii inactivi şi comunităţile dezavantajate în procesul de dezvoltare comunitară prin analiza situaţiei locale, identificarea şi dezvoltarea de proiecte, stimularea potenţialilor beneficiari şi susţinerea actorilor locali în transformarea ideilor în proiecte eligibile pentru finanţare. Numărul minim de persoane necesar pentru funcţionare este de două persoane: un manager calificat şi un asistent administrativ. Acest număr variază în funcţie de complexitatea strategiei, de dimensiunile parteneriatului, de suprafaţa şi populaţia avute în vedere, de buget şi de dimensiunea activităţilor de mobilizarea a populaţiei. 8. Mobilizarea comunităţii dezavantajate De ce tip de sprijin este nevoie pentru a mobiliza şi organiza comunitatea marginalizată? Ar fi util să existe un facilitator comunitar? Acesta/ aceasta ar trebui să fie din interiorul/ exteriorul comunităţii, un reprezentant la un ONG, un reprezentant al autorităţilor locale, un reprezentant al altei instituţii (şcoală, Biserică etc.)? 9. Implementarea proiectului Cine ar trebui să ofere primăriilor/ ONG-urilor etc. informare, suport/ ghidare şi training pentru pregătirea propunerilor de proiecte care pot fi finanţate prin fonduri europene? În ce acţiuni pot fi implicaţi membrii comunităţii marginalizate? Ce activităţi comunitare sunt cele mai potrivite pentru a creşte implicarea comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? 24 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds . Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 87 De ce altceva este nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect? Ce s-ar putea face în această direcţie? Cum pot fi organizate activităţile post-implementare şi cum poate fi asigurată sustenabilitatea? 10. Monitorizare și evaluare Care sunt cei mai importanţi indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea planului integrat de acţiune? Cine ar trebui să se ocupe de acest lucru? Cine ar trebui să facă evaluarea de impact riguroasă? Când ar trebui efectuată? Idei de indicatori (de output şi rezultat) la nivel individual şi la nivel de comunitate şi idei de grup de control (zone de control cu condiţii similare ca zona marginalizată selectată, în care proiectul nu este implementat). Caseta 2. Reguli financiare ale CLLD25 Planul Local de Acțiune Integrată poate include următoarele tipuri de cheltuieli:  Costurile pentru etapa de pregătire, cum sunt:  Acțiuni de pregătire pentru actorii locali;  Studii ale zonei vizate;  Costurile legate de elaborarea strategiei locale de dezvoltare, inclusiv costurile de consultanță și costurile pentru acțiuni legate de consultarea actorilor în scopul pregătirii strategiei;  Costurile administrative (costuri operaționale și de personal) ale unei organizații care a depus cerere pentru sprijin în etapa de pregătire.  Implementarea de acțiuni în cadrul strategiei locale de dezvoltare bazată pe participarea comunității;  Pregătirea și implementarea de activități de cooperare ale grupului de acțiune locală;  Costuri de funcționare legate de managementul implementării strategiei, cum sunt:  Costuri operaționale;  Costuri de personal;  Costuri de formare;  Costuri legate de relațiile publice;  Costuri financiare, precum și costuri legate de monitorizarea și evaluarea strategiei.  Acțiuni de animare a comunității în cadrul strategiei locale de dezvoltare, cum ar fi:  Pentru a facilita comunicarea între actorii locali;  Pentru a furniza informații;  Pentru a promova strategia;  Pentru a sprijini potențialii beneficiarii în a pune la punct activități și a pregăti cereri de finanțare. Costurile pentru funcționarea GAL și pentru acțivitățile de animare a comunității nu vor depăși 25% din cheltuiala publică totală efectuată în cadrul strategiei locale de dezvoltare. 25 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds . Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 88 Buget GAL (în EURO, total perioadă implementare strategie) Denumire parteneriat A B C D E F G H I Denumirea Valoare Contribuție Costuri Ponderea (%) Contribuție Contribuție Contribuție % Contribuţie proiectului publică privată totale proiectului FEDR FSE Naţională B-F-G publică B+C din valoarea conform publică a PDLI POR/POS DRU Cheltuieli de Max. 25% 100% funcţionare GAL 89 Proiect Banca Mondială: Zone urbane sărace şi comunităţi dezavantajate Beneficiar: MDRAP Perioada de culegere a datelor: Octombrie 2013 Ghid de interviu Reprezentanţi ai sectorului privat Nume ............................................................ Telefon ............................................................ Email ............................................................. Departament ................................................... Funcţie ......................................................... Oraş ................................................................. Judeţ ........................................................... Zi Lună An Oră:min Oră:min Durata |__|__|:|__|__| |__|__|:|__|__| Introducere Scurtă prezentare a proiectului şi echipei de cercetare. 1. Experienţa cu proiecte europene Firma are experienţă cu proiecte europene? Care este experienţa cu acest tip de proiecte? Ce probleme au întâmpinat? Care au fost elementele de succes? 2. Principalele probleme ale comunităţii dezavantajate Lista principalelor probleme identificate în Raportul Intermediar 2 pentru zona dezavantajată (reconfirmaţi lista iniţială de probleme cu participanţii de la focus-grupuri şi identificaţi probleme noi, dacă există). Indicator Probleme identificate Infrastructură (drumuri, iluminat public etc.) Condiţii de locuire Ocupare şi activităţi generatoare de venituri Educaţie - adulţi - copii Sociale (culturale, sănătate, comunitate, infracţionalitate şi ordine publică) Percepţia generală asupra zonei/ Imaginea zonei în oraş 90 3. Posibile măsuri de intervenţie Pentru fiecare problemă identificată faceţi o listă cu posibile măsuri de intervenţie şi prioritizaţi -le. Lista de posibile acţiuni va fi rezultatul unui proces de consultări cu actorii locali. În consecinţă, această secţiune se va discuta la toate interviurile şi focus-grupurile cu actori locali. Problemele identificate Posibile acţiuni (măsuri de intervenţie) Prioritate 4. Strategia locală de integrare Obiectivul genral al programului este reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea incluziunii sociale pentru comunităţile dezavantajate din zonele sărace. Stabiliţi obiectivele specifice de dezvoltare pentru zona săracă Pentru fiecare zonă săracă, obiectivele specifice de dezvoltare vor fi stabilite printr-un proces consultativ. Aceste obiective vor fi aliniate la Strategie de Dezvoltare Locală. Astfel, pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia privind obiectivele specifice de dezvoltare pentru comunitatea dezavantajată/ zona săracă (sau obiectivele formulate dacă acestea există) Aceste obiective specifice vor fi legate de priorităţile determinate în secţiunea 3. 5. Planul integrat de acţiune Planul integrat de intervenţie explică modul în care obiectivele specifice de dezvoltare şi priorităţile vor fi atinse printr-un pachet de proiecte, care conduc la rezolvarea principalelor probleme determinate la punctul 3. Pachetul de proiecte pentru a fi depuse pentru finanţare Pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia cu privire la: - Proiectele care vor fi incluse în planul de acţiune astfel încât să se asigure o intervenţie integrată - Cum vor fi aceste proiecte evaluate şi selectate? 6. Grup local de acţiune (GAL) Crearea, funcţionarea şi organizarea GAL-ului Există SCC? Funcţionează? În oraş, care sunt tipurile de actori locali care ar trebui să lucreze împreună pntru integrarea comunităţii marginalizate? Este viabilă organizarea unui GAL pentru rezolvarea problemelor comunităţilor dezavantajate/ zonelor sărace? (Respondentul va fi informat despre principiile CLLD prezentate în Caseta 1) - Descrieţi potenţialii parteneri şi atribuţiile lor. Cine poate fi membru? Cum ar trebui construit (Adunarea Generală, Consiliul Director, Comitetul de selecție a proiectelor, compartimentul administrativ)? - În ce măsură consideraţi că regulile şi principiile CLLD pot fi aplicate? Cum ar trebui să fie luată decizia? Cum ar trebui să funcţioneze GAL-ul? Ar trebui să aibă un birou? Cât de dese ar trebui să fie întâlnirile? Cum ar trebui mobilizată comunitatea? 91 - Există resurse materiale (echipamente, spaţii disponibile) identificate care să contribuie la implementarea operaţiunilor din planul de acţiune? De ce tip de suport este nevoie pentru construirea unui parteneriat între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă (incluzând locuitori a comunităţii dezavantajate şi locuitori ai oraşului)? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce tip de suport este nevoie pentru consultarea actorilor locali şi pentru îmbunătăţirea implicării comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? Caseta 1. Regulile şi principiile CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL-ului26 Procesul de luare a deciziei nu trebuie să fie dominat de autorităţile publice locale sau de alt grup. Pentru a asigura acest aspect, următoarele reguli trebuie respectate:  nici autorităţile publice, nici un alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;  cel puţin 50% din voturile ce ţin de selecţia proiectelor trebuie să vină din partea partenerilor din sectorul non-public;  dintre partenerii locali minim 20% trebuie să fie reprezentanţi ai zonei dezavantajate;  organizaţiile din oraşe care sunt responsabile şi pentru zonele rurale din împrejurimi pot fi parteneri în GAL, dar nu pot avea drept de vot mai mare de 25%. Trebuie să fie incluziv. Să includă reprezentanţi ai diferitelor segmente ale comunităţii locale: sect or public, sector privat, societate civilă. Trebuie să implice sectorul privat atât pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, cât şi pentru a găsi soluţii de finanţare privată pentru proiecte. Trebuie să existe o reprezentare corectă a grupurilor ţintă vizate de strategie: tineri, minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile etc. Procedurile de lucru, regulile şi deciziile pentru luarea deciziilor trebuie să garanteze că selecţia proiectelor respectă obiectivele strategiei şi evită conflictele de interes. Membrii şi personalul GAL trebuie să aibă competenţe, abilităţi şi resurse corespunzătoare pentru a genera şi coodona procesul de dezvoltare de la nivel local. Personalul trebuie să fie calificat şi/ sau să aibă experienţă în managementul administrativ al proiectelor locale. Mobilizarea comunităţii necesită personal specializat în comunicare, care să încurajeze membrii inactivi şi comunităţile dezavantajate în procesul de dezvoltare comunitară prin analiza situaţiei locale, identificarea şi dezvoltarea de proiecte, stimularea potenţialilor beneficiari şi susţinerea actorilor locali în transformarea ideilor în proiecte eligibile pentru finanţare. Numărul minim de persoane necesar pentru funcţionare este de două persoane: un manager calificat şi un asistent administrativ. Acest număr variază în funcţie de complexitatea strategiei, de dimensiunile parteneriatului, de suprafaţa şi populaţia avute în vedere, de buget şi de dimensiunea activităţilor de mobilizarea a populaţiei. 8. Mobilizarea comunităţii dezavantajate De ce tip de sprijin este nevoie pentru a mobiliza şi organiza comunitatea marginalizată? 26 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds . Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 92 Ar fi util să existe un facilitator comunitar? Acesta/ aceasta ar trebui să fie din interiorul/ exteriorul comunităţii, un reprezentant la un ONG, un reprezentant al autorităţilor locale, un reprezentant al altei instituţii (şcoală, Biserică etc.)? 8. Implementarea proiectului Cine ar trebui să ofere primăriilor/ ONG-urilor etc. informare, suport/ ghidare şi training pentru pregătirea propunerilor de proiecte care pot fi finanţate prin fonduri europene? În ce acţiuni pot fi implicaţi membrii comunităţii marginalizate? Ce activităţi comunitare sunt cele mai potrivite pentru a creşte implicarea comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce altceva este nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect? Ce s-ar putea face în această direcţie? Cum pot fi organizate activităţile post-implementare şi cum poate fi asigurată sustenabilitatea? 9. Monitorizare şi evaluare Care sunt cei mai importanţi indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea planului integrat de acţiune? Cine ar trebui să se ocupe de acest lucru? Cine ar trebui să facă evaluarea de impact riguroasă? Când ar trebui efectuată? 93 Proiect Banca Mondială: Zone urbane sărace şi comunităţi dezavantajate Beneficiar: MDRAP Perioada de culegere a datelor: Octombrie 2013 Ghid de interviu Reprezentanţi mass media Nume ............................................................. Telefon ............................................................ Email ............................................................. Departament ................................................... Funcţie ......................................................... Oraş ................................................................. Judeţ ........................................................... Zi Lună An Oră:min Oră:min Durata |__|__|:|__|__| |__|__|:|__|__| Introducere Scurtă prezentare a proiectului şi echipei de cercetare. 1. Principalele probleme ale comunităţii dezavantajate Lista principalelor probleme identificate în Raportul Intermediar 2 pentru zona dezavantajată (reconfirmaţi lista iniţială de probleme cu participanţii de la focus-grupuri şi identificaţi probleme noi, dacă există). Indicator Probleme identificate Infrastructură (drumuri, iluminat public etc.) Condiţii de locuire Ocupare şi activităţi generatoare de venituri Educaţie - adulţi - copii Sociale (culturale, sănătate, comunitate, infracţionalitate şi ordine publică) Percepţia generală asupra zonei/ Imaginea zonei în oraş 2. Posibile măsuri de intervenţie Pentru fiecare problemă identificată faceţi o listă cu posibile măsuri de intervenţie şi prioritizaţi -le. Lista de posibile acţiuni va fi rezultatul unui proces de consultări cu actorii locali. În consecinţă, această secţiune se va discuta la toate interviurile şi focus-grupurile cu actori locali. Problemele identificate Posibile acţiuni (măsuri de intervenţie) Prioritate 3. Strategia locală de integrare Obiectivul genral al programului este reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea incluz iunii sociale pentru comunităţile dezavantajate din zonele sărace. Stabiliţi obiectivele specifice de dezvoltare pentru zona săracă Pentru fiecare zonă săracă, obiectivele specifice de dezvoltare vor fi stabilite printr-un proces consultativ. Aceste obiective vor fi aliniate la Strategie de Dezvoltare Locală. Astfel, pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia privind obiectivele specifice de dezvoltare pentru comunitatea dezavantajată/ zona săracă (sau obiectivele formulate dacă acestea există) Aceste obiective specifice vor fi legate de priorităţile determinate în secţiunea 3. 4. Planul integrat de acţiune Planul integrat de intervenţie explică modul în care obiectivele specifice de dezvoltare şi priorităţile vor fi atinse printr-un pachet de proiecte, care conduc la rezolvarea principalelor probleme determinate la punctul 3. Pachetul de proiecte pentru a fi depuse pentru finanţare Pe teren, fiecare actor local îşi va exprima opinia cu privire la: - Proiectele care vor fi incluse în planul de acţiune astfel încât să se asigure o intervenţie integrată - Cum vor fi aceste proiecte evaluate şi selectate? 5. Grup local de acţiune (GAL) Crearea, funcţionarea şi organizarea GAL-ului Există SCC? Funcţionează? În oraş, care sunt tipurile de actori locali care ar trebui să lucreze împreună pntru integrarea comunităţii marginalizate? Este viabilă organizarea unui GAL pentru rezolvarea problemelor comunităţilor dezavantajate/ zonelor sărace? (Respondentul va fi informat despre principiile CLLD prezentate în Caseta 1) - Descrieţi potenţialii parteneri şi atribuţiile lor. Cine poate fi membru? Cum ar trebui construit (Adunarea Generală, Consiliul Director, Comitetul de selecție a proiectelor, compartimentul administrativ)? - În ce măsură consideraţi că regulile şi principiile CLLD pot fi aplicate? Cum ar trebui să fie luată decizia? Cum ar trebui să funcţioneze GAL-ul? Ar trebui să aibă un birou? Cât de dese ar trebui să fie întâlnirile? Cum ar trebui mobilizată comunitatea? - Există resurse materiale (echipamente, spaţii disponibile) identificate care să contribuie la implementarea operaţiunilor din planul de acţiune? 95 De ce tip de suport este nevoie pentru construirea unui parteneriat între sectorul public, sectorul privat şi societatea civilă (incluzând locuitori a comunităţii dezavantajate şi locuitori ai oraşului)? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce tip de suport este nevoie pentru consultarea actorilor locali şi pentru îmbunătăţirea implicării comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? Caseta 1. Regulile şi principiile CLLD pentru organizarea şi funcţionarea GAL -ului27 Procesul de luare a deciziei nu trebuie să fie dominat de autorităţile publice locale sau de alt grup . Pentru a asigura acest aspect, următoarele reguli trebuie respectate:  nici autorităţile publice, nici un alt grup nu pot avea drept de vot mai mare de 49%;  cel puţin 50% din voturile ce ţin de selecţia proiectelor trebuie să vină din partea partenerilor din sectorul non-public;  dintre partenerii locali minim 20% trebuie să fie reprezentanţi ai zonei dezavantajate;  organizaţiile din oraşe care sunt responsabile şi pentru zonele rurale din împrejurimi pot fi parteneri în GAL, dar nu pot avea drept de vot mai mare de 25%. Trebuie să fie incluziv. Să includă reprezentanţi ai diferitelor segmente ale comunităţii locale: sector public, sector privat, societate civilă. Trebuie să implice sectorul privat atât pentru asigurarea sustenabilităţii proiectelor, cât şi pentru a găsi soluţii de finanţare privată pentru proiecte. Trebuie să existe o reprezentare corectă a grupurilor ţintă vizate de strategie: tineri, minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, grupuri vulnerabile etc. Procedurile de lucru, regulile şi deciziile pentru luarea deciziilor trebuie să garanteze că selecţia proiectelor respectă obiectivele strategiei şi evită conflictele de interes. Membrii şi personalul GAL trebuie să aibă competenţe, abilităţi şi resurse corespunzătoare pentru a genera ş i coodona procesul de dezvoltare de la nivel local. Personalul trebuie să fie calificat şi/ sau să aibă experienţă în managementul administrativ al proiectelor locale. Mobilizarea comunităţii necesită personal specializat în comunicare, care să încurajeze membrii inactivi şi comunităţile dezavantajate în procesul de dezvoltare comunitară prin analiza situaţiei locale, identificarea şi dezvoltarea de proiecte, stimularea potenţialilor beneficiari şi susţinerea actorilor locali în transformarea ideilor în proiecte eligibile pentru finanţare. Numărul minim de persoane necesar pentru funcţionare este de două persoane: un manager calificat şi un asistent administrativ. Acest număr variază în funcţie de complexitatea strategiei, de dimensiunile parteneriatului, de suprafaţa şi populaţia avute în vedere, de buget şi de dimensiunea activităţilor de mobilizarea a populaţiei. 6. Mobilizarea comunităţii dezavantajate De ce tip de sprijin este nevoie pentru a mobiliza şi organiza comunitatea marginalizată? 27 European Commission (2013) Common Guidance of the European Commission’s Directorates – General AGRI, EMPL, MARE and REGIO on Community - Led Local Development in European Structural and Investment Funds . Disponibil la: http://ec.europa.eu/regional_policy/informing/dialog/pdf/clld_guidance_2013_04_29.pdf. 96 Ar fi util să existe un facilitator comunitar? Acesta/ aceasta ar trebui să fie din interiorul/ exteriorul comunităţii, un reprezentant la un ONG, un reprezentant al autorităţilor locale, un reprezentant al altei instituţii (şcoală, Biserică etc.)? 7. Implementarea proiectului Cine ar trebui să ofere primăriilor/ ONG-urilor etc. informare, suport/ ghidare şi training pentru pregătirea propunerilor de proiecte care pot fi finanţate prin fonduri europene? În ce acţiuni pot fi implicaţi membrii comunităţii marginalizate? Ce activităţi comunitare sunt cele mai potrivite pentru a creşte implicarea comunităţii marginalizate în identificarea, prioritizarea şi implementarea soluţiilor? Cine ar trebui să ofere acest sprijin? De ce altceva este nevoie pentru implementarea cu succes a unui proiect? Ce s-ar putea face în această direcţie? Cum pot fi organizate activităţile post-implementare şi cum poate fi asigurată sustenabilitatea? 8. Monitorizare şi evaluare Care sunt cei mai importanţi indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea planului integrat de acţiune? Cine ar trebui să se ocupe de acest lucru? Cine ar trebui să facă evaluarea de impact riguroasă? Când ar trebui efectuată? 97 Anexa 2. Cercetare de teren zona marginalizată Ugira Cercetarea de teren a fost realizată în două etape. În prima etapă, cercetarea a fost focusată pe comunitățile marginalizate și pe documentarea situației din zone. În a doua etapă, ne-am concentrat pe actorii locali relevanți care ar putea lua parte la dezvoltarea unei Strategii de Integrare Locală. Etapa I Perioada: 28 Iunie 2013 Echipa de cercetători: Simona Anton, Bogdan Corad, Manuela Sofia Stănculescu Date colectate:  3 interviuri cu reprezentanți ai autorităților locale:  1 interviu primar și viceprimar  1 interviu Departamentul de Urbanism  1 interviu SPAS  2 focus-grupuri cu rezidenți din zonele marginalizate (Ugira și Tineretului)  documentare fotografică efectuată în toate zonele marginalizate vizitate Tabel A.1. Distribuția participanților la focus-grup în funcție de sex și vârstă (etapa I) Număr total de participanți, din care: 15 Sex – masculin 9 – feminin 6 Vârstă – 15-29 ani 1 – 30-64 ani 14 – 65+ ani 0 Etapa II Perioada: 15 Octombrie 2013; 4 Noiembrie 2013 Echipa de cercetători: Simona Anton, Bogdan Corad, Cătălina Iamandi, Georgiana Neculau, Manuela Sofia Stănculescu, Andreea Trocea Date colectate:  3 interviuri cu reprezentanți au autorităților locale, din care:  1 interviu viceprimar  1 interviu SPAS  1 interviu Serviciul Proiecte cu Finanţare Internaţională  2 interviu cu reprezentanți ai sectorului privat  1 interviuri cu reprezentanți mass-media 98  1 focus-grup cu rezidenți din zona marginalizată Ugira  1 focus-grup cu furnizori de servicii sociale din zona Ugira Tabel A.2. Distribuția participanților la focus-grup în funcție de sex și vârstă (etapa II) Număr total de participanți, din care: 8 Sex – masculin 2 – feminin 6 Vârstă – 15-29 ani 2 – 30-64 ani 6 – 65+ ani 0 Tabel A.3. Distribuția participanților la focus-grup în funcție de sex și tipul furnizorului de servicii sociale Număr total de participanți, din care: 7 Sex – masculin 1 – feminin 6 Tip furnizor – profesor/ mediator școlar 5 servicii – medic/ asistent medical/ mediator sanitar 0 sociale – asistent social/ expert romi 1 – reprezentant ONG/ sector privat 0 – preot 1 În total, simularea procesului de consultare locală a implicat 38 persoane atât reprezentanți ai autorităților locale, sectorului privat și societății civile, cât și reprezentanți ai comunității marginalizate. Dintre aceștia, 23 de participanți sunt rezidenți ai comunităților marginalizate. Interviurile și discuțiile de grup au fost înregistrate și transcrise. Transcrierile verbatim în limba română sunt disponibile la cerere. În timpul vizitelor pe teren, au fost realizate, de asemenea, și interviuri cu locuitorii zonelor marginalizate (inclusiv lideri informali), dar care nu au putut fi înregistrate. Cu toate acestea, informațiile principale sunt incluse în analiza prezentată în rapoarte. Pe lângă datele culese în cadrul interviurilor și focus-grupurilor, au fost utilizate date statistice furnizate de Direcțiile Județene de Statistică, autoritățile centrale și locale (cum ar fi date din Strategia De Dezvoltare Locală, Planul Urbanistic General, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană sau alte studii), în măsura în care au fost disponibile. Mulțumim reprezentanților locali care au participat la studiu, ne-au ajutat în organizarea cercetării de teren și au furnizat informații valoroase despre municipiul lor și comunitățile marginalizate. 99 Anexa 3. Proiecte implementate de primăria Slobozia Nr. Titlu Proiect Valoare totală Asistenţă Contribuţia la Contribuţia la Linia de Stadiul Parteneri crt. (lei) nerambursabilă cheltuielile cheltuielile finanţare proiectului solicitată (lei) eligibile (lei) neeligibile (lei) 1 Planul Integrat de Dezvoltare 68.882.471,00 48.389.943,50 7.447.748,50 4.661.594,00 POR 2007- În derulare - Urbană a municipiului 2013, Axa 1 Slobozia 1.1 Utilităţi Platformă Industrială 17.242.072,00 6.612.193,50 6.612.193,50 1.288.890,00 POR 2007- În derulare - I.M.M. 2013, Axa 1 1.2 Reabilitare funcţională a 51.640.399,00 41.777.750,00 835.555,00 3.372.704,00 POR 2007- În derulare - Pieţei Revoluţiei – Slobozia 2013, Axa 1 2 Modernizare străzi în 36.446.466,43 28.456.471,68 580.744,32 1.590.067,43 POR 2007- Respins - municipiul Slobozia, judeţul 2013, Axa 2 Ialomiţa 3 Amenajare Centru comunitar 1.072.808,80 881.137,60 17.982,40 2.400,00 POR 2007- Finalizat Episcopia al persoanelor în vârsta din 2013, Axa 3 Sloboziei şi municipiul Slobozia, judeţul Călăraşilor Ialomiţa 4 Optimizarea şi reducerea 1,.195.210,00 1.171.210,00 24.000,00 0,00 PODCA Axa 2 Finalizat - timpilor de livrare a serviciilor publice prin utilizarea instrumentelor moderne de control managerial în cadrul Primăriei Slobozia 5 Dezvoltarea sistemului 781.899,82 646.824,97 13.200,51 1.238,50 POSCCE Axa 3 Respins - educaţional pentru 7 instituţii de învăţământ, din Municipiul Slobozia, prin implementarea unei platforme E-Educaţie, în conformitate cu standardele Uniunii Europene 100 Nr. Titlu Proiect Valoare totală Asistenţă Contribuţia la Contribuţia la Linia de Stadiul Parteneri crt. (lei) nerambursabilă cheltuielile cheltuielile finanţare proiectului solicitată (lei) eligibile (lei) neeligibile (lei) 6 Amenajare Centru de zi 1.708.975,16 1.351.687,54 27.585,46 2.400,00 POR 2007- Respins Asociaţia pentru copii autişti 2013, Axa 3 "Ajutaţi-ne să înţelegem lumea" şi DGASPC Ialomiţa 7 Strategia de dezvoltare 800.000,00 784.000,00 16.000,00 0,00 PODCA, Axa 1 Respins - durabilă şi construire a competitivităţii municipiului Slobozia orizont 2030 Sursă: Primăria municipiului Slobozia 101